Un așa-numit Consiliu al Păcii, care va superviza înființarea Forței Internaționale de Stabilizare (ISF) a fost deja creat. Statele participante vor colabora cu acest organism pentru a asigura stabilizarea Fâșiei Gaza.
Autorizată de Consiliul de Securitate al ONU, forța internațională ar putea fi desfășurată în Fâșia Gaza chiar din ianuarie 2026. Rolul acesteia rămâne, însă, limitat și controversat. Deși obiectivul declarat al forței rămâne demilitarizarea Fâșiei Gaza, ISF nu va avea misiunea de a lupta direct împotriva Hamas.
Misiune internațională în GazaDemersul include și sprijinirea unei forțe de poliție palestiniene nou instruite și verificate. „Există foarte multă planificare discretă care are loc în culise în acest moment pentru faza a doua a acordului de pace”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, citată de The Times of Israel. „Vrem să ne asigurăm că pacea va fi durabilă și de lungă durată”.
Forța internațională de pace face parte din etapa a doua a planului american pentru Gaza. Prima fază a dus la un armistițiu fragil, pe 10 octombrie. Hamas a eliberat ostaticii, iar Israelul a pus în libertate palestinieni aflați în detenție. ISF ar urma să se desfășoare inițial în zonele controlate de Israel, care reprezintă aproximativ 53% din teritoriu. Conform oficialilor SUA, trupele israeliene ar urma să se retragă treptat.
Contribuții militare încă neconfirmateInteres internațional există, dar angajamentele concrete întârzie. Peste 25 de țări sunt așteptate să participe la o conferință organizată marți, la Doha, de Comandamentul Central al SUA. În cadrul reuniunii vor fi discutate structura de comandă, regulile de angajare și dimensiunea forței.Un general american de rang înalt este avut în vedere pentru conducerea ISF, însă nu a fost luată nicio decizie oficială încă. Misiunea sa va fi preluarea controlului total asupra securității și coordonarea reconstrucției în Fâșia Gaza.
Indonezia s-a declarat pregătită să contribuie cu până la 20.000 de militari, axați pe misiuni de sănătate și reconstrucție. „Suntem încă în faza de planificare și pregătire”, a spus Rico Sirait, purtătorul de cuvânt al Ministerului indonezian al Apărării. Azerbaidjanul a transmis, în schimb, că nu dispune de suficiente informații privind mandatul ISF pentru a decide participarea.
Demilitarizarea Fâșiei Gaza, neclarăDeși rezoluția ONU autorizează forța internațională să sprijine demilitarizarea Gazei „prin orice mijloace necesare”, inclusiv folosirea forței, modul concret în care Hamas ar urma să fie dezarmat rămâne neclar. Ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a confirmat că „discuțiile privind regulile de angajare sunt în desfășurare”.
Hamas condiționează dezarmareaPremierul israelian Benjamin Netanyahu a salutat inițiativa unei forțe multinaționale, dar a avertizat asupra limitelor acesteia: „Știm că există anumite sarcini pe care această forță le poate îndeplini… dar unele lucruri depășesc capacitățile lor”.
Hamas, la rândul său, afirmă că dezarmarea nu a fost discutată oficial cu mediatorii și insistă că nu va renunța la arme înainte de crearea unui stat palestinian. Poziția organizației palestiniene, desemnată teroristă de SUA și UE, ridică semne serioase de întrebare asupra fezabilității planului de pace.
Accidentul a avut loc în La Ciotat. O mamă de 38 de ani și fiica ei de 5 ani au fost salvate, după ce Jaguar-ul a lovit violent apa, în fața a aproximativ douăzeci de persoane.
Bubuitură puternică, apoi mașina lovește apaImaginea este impresionantă: mașina plonjează cu viteză pe fundul unei piscine municipale. Aproximativ douăzeci de persoane au ieșit în grabă din bazin, conform France Info.
Un martor, care înota în momentul accidentului, povestește: „Am auzit o bubuitură puternică. Când am scos capul din apă, am văzut mașina lovind violent apa”.
Salvatori eroi: mama și fiica, salvate în ultimul momentÎn mașină se aflau o femeie de 38 de ani și fiica ei de 5 ani, blocate. Foarte repede, doi salvatori s-au scufundat în bazin pentru a le salva.
Une berline de luxe a terminé sa course, jeudi 11 décembre, au fond de la piscine municipale de La Ciotat, dans les Bouches-du-Rhône. La conductrice et sa fille de 5 ans sont indemnes, aucune personne n’a été blessée. #JT13H pic.twitter.com/junPqYXmH0
— franceinfo (@franceinfo) December 12, 2025
Julien d’Asta-Passeti, salvator, explică: „Am reușit cu greu să deschidem prima ușă. Doamna era complet amețită. Mașina nu mai plutea și începea să se scufunde complet, având în vedere că adâncimea era de 2,40 metri. Ne-am dat seama că în spate era o fetiță, era scenariul cel mai catastrofal”.
A confundat marșarierul cu prima treaptă a schimbătorului de vitezăMama și fiica au fost scoase din apă și transportate la spital. Potrivit pompierilor, șoferița, ar fi confundat marșarierul cu viteza înainte.
Mașina ei a smuls un gard din plasă, a traversat geamul și a ajuns în piscină.
„Nu suntem pregătiți să gestionăm o mașină în piscină”Pegah Mirzaie-Lawrie, salvator, mărturisește: „Ca salvamari, nu suntem pregătiți să gestionăm o mașină în piscină, decât dacă jucăm în multe filme. Din fericire, putem zâmbi pentru că suntem teferi și nevătămați”.
Un bărbat a fost ușor rănit de cioburile de sticlă, dar s-a evitat ce era mai rău.
Piscina, închisă câteva săptămâniOrașul pregătește acum scoaterea mașinii, o operațiune complexă. Piscina ar trebui să rămână închisă timp de câteva săptămâni.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Rusia a lansat peste 450 de drone și 30 de rachete asupra Ucrainei, afectând cel mai mult regiunea Odesa.
„Atacul principal a vizat sistemul nostru energetic, în special sudul și regiunea Odesa”, a scris Zelenski pe Telegram, citat de Reuters, precizând că mii de familii din șapte regiuni au rămas fără electricitate.
Operatorul ucrainean al rețelei electrice a confirmat că un număr semnificativ de gospodării din Odesa și Nikolaiev sunt afectate. Totodată, partea controlată de Ucraina a regiunii Herson rămâne complet fără energie.
Atacurile fac parte dintr-o serie de acțiuni recurente ale Rusiei asupra infrastructurii energetice ucrainene de la invazia din 2022, provocând întreruperi zilnice de curent de mai multe ore în întreaga țară.
Un excavator confiscat în Bihor reprezintă prima confiscare a unui utilaj cu ajutorul dronei în județul Bihor. În urma zborului de supraveghere în raza UAT Ciumeghiu, utilajul a fost prins în flagrant.
Foto: Garda de Mediu Bihor
A fost observată prezența unui excavator care îngropa deșeuri din materiale plastice, textile și vegetale în apropierea unui drum agricol.
Utilajul, închiriat de primărieExcavatorul aparținea unei societăți comerciale din Ciumeghiu. Utilajul fusese închiriat până la sfârșitul lunii decembrie de către Primăria Ciumeghiu.
Foto: Garda de Mediu Bihor
În zona în care a fost identificat au fost constatate depozitări masive de deșeuri, pe o suprafață de aproximativ 2 hectare.
Amendă de 70.000 leiCa urmare a celor constatate, utilajul a fost confiscat, iar Primăria Ciumeghiu a fost sancționată contravențional cu amendă în valoare de 70.000 lei.
Foto: Garda de Mediu Bihor
În sarcina UAT Ciumeghiu a fost impusă măsura salubrizării zonei în care a fost descoperită depozitarea clandestină.
După aproape doi ani de închidere completă, Muzeul Arheologic Rockefeller din Ierusalimul de Est a revenit parțial în circuitul public. Accesul publicului este posibil doar prin tururi ghidate săptămânale organizate de Muzeul Turnul lui David. Redeschiderea limitată a readus în atenție însă nu doar valoarea excepțională a colecțiilor sale, ci și reputația de „muzeu blestemat”. Eticheta a fost dobândită de-a lungul unei istorii marcate de tragedii, războaie și perioade de abandon administrativ.
Muzeul, marcat de tragedii încă de la inaugurareMuzeul, deschis în 1938 sub numele de Muzeul Arheologic al Palestinei, a fost umbrit de asasinarea arheologului britanic James Leslie Starkey. Expertul a fost ucis în timp ce se îndrepta spre Ierusalim pentru vernisaj.
Alte figuri-cheie implicate în crearea muzeului nu au apucat să-l vadă finalizat. Arheologul american James Henry Breasted, unul dintre fondatorii arheologiei moderne din Orientul Apropiat și inițiatorul sprijinului financiar pentru muzeu, a murit înainte de inaugurare. De asemenea, filantropul John D. Rockefeller, magnatul petrolului care a finanțat construcția clădirii, nu a apucat să vadă muzeul deschis. La rândul său, arhitectul britanic Austen Harrison, autorul proiectului muzeului, a părăsit regiunea înainte ca instituția să fie deschisă publicului.
Ulterior, muzeul a trecut prin ocupația iordaniană, Războiul de Șase Zile și perioade repetate de închidere, alimentând percepția unui loc urmărit de ghinion.
Artefacte unice din istoria religiilor și a omeniriiAstăzi, muzeul adăpostește aproximativ 60.000 de artefacte care acoperă milenii de istorie. „Tot ce știm despre arheologia din Țara Israelului este legat de această clădire, de expoziția ei și de cele 60.000 de descoperiri din depozite”, a declarat ghidul Itay Gât pentru The Times of Israel.
Colecțiile includ piese unice, precum o statuie a faraonului Ramses al III-lea și un schelet uman vechi de 100.000 de ani. De asemenea, muzeul adăpostește decorațiuni originale provenite de la Moscheea Al-Aqsa și de la Biserica Sfântului Mormânt.
Între patrimoniu public și interese comercialeCu toate acestea, viitorul instituției rămâne incert. Un comitet interministerial analizează mai multe scenarii, inclusiv vânzarea sau închirierea muzeului către entități private. „Din cauză că autoritățile nu se pot pune de acord cine va plăti funcționarea muzeului, există o tentativă de a-i schimba destinația și de a-l transforma într-un hotel privat de lux”, a dezvăluit dr. David Gurevich, membru al Consiliului de Arheologie al Israelului.
Potrivit specialistului israelian, profesor la la Universitatea Ariel, costurile anuale de operare s-ar ridica la aproximativ 10 milioane de șekeli (aproximativ 2,5 milioane de euro).
Soarta muzeului, în mâinile guvernuluiMinisterele și instituțiile statului nu se pun de acord cine își asumă cei aproximativ 10 milioane de șekeli pe an. Soluția alternativă – privatizarea sau transformarea în hotel – care ar elimina costurile pentru stat, a apărut exact în lipsa unei decizii politice.
Recent, Autoritatea Israeliană pentru Antichități a solicitat să reia administrarea muzeului. Instituția a subliniat că Rockefeller este „casa istorică și simbolică a arheologiei Țării Israelului” și a promis redeschiderea sa completă.
Până la o decizie finală, însă, Muzeul Rockefeller rămâne un simbol al patrimoniului pus în pericol, prins între redescoperirea publică și riscul unei transformări comerciale. Viitorul muzeului va fi hotărât de un comitet interministerial al guvernului israelian, condus de Ministerul Patrimoniului. Din acest for fac parte reprezentanți ai ministerelor Culturii, Turismului, Educației, Finanțelor, precum și ai Primului-ministrului și Autorității pentru Antichități.
Sommelierele femei sparg barierele cu greu într-o profesie în care mai puțin de 10% dintre candidații la concursul „Cel mai bun somelier din lume” sunt femei. Bărbații câștigă marea majoritate a premiilor gastronomice, cum ar fi stelele Michelin.
„Clientela masculină nu avea încredere în mine”Pascaline Lepeltier, consultant vinicol la restaurantul Chambers din New York, a declarat că la început „o anumită clientelă masculină de o anumită vârstă nu avea încredere în mine”. Sau cerea să vadă sommelierul „adevărat”.
Paz Levinson din Argentina, care se ocupă de vinuri la restaurantele bucătarei Anne-Sophie Pic, a avut experiențe similare în Franța. „Când am ajuns în Franța, erau clienți care preferau un sommelier bărbat și francez”, a spus femeia de 47 de ani, citată de AFP.
Mediul devine mai primitorAcum, după mai bine de 20 de ani de carieră, ambele femei spun că mediul a devenit mai primitor. „Lucrurile au evoluat în ceea ce privește echilibrul de gen. Nu este vorba de paritate, dar ne apropiem”, a spus Lepeltier, 44 de ani.
Ea rămâne singura femeie numită Cel mai bun sommelier din Franța. A ocupat locul patru la concursul „Cel mai bun sommelier din lume” în 2023.
Niciodată pe locul întâiFemeile încă n-au cucerit primul loc. Unele au reușit să se impună: canadiana Veronique Rivest a terminat pe locul al doilea în 2013, daneza Nina Jensen pe locul al doilea în 2019 și 2023, iar franțuzoaica Julie Dupouy pe locul al treilea în 2016.
Dar niciuna nu a câștigat încă titlul, care va fi acordat în octombrie anul viitor la Lisabona. „Încă mai avem de cucerit primul loc. Avem mari speranțe”, a declarat Levinson.
Aproape jumătate din cursanți sunt femeiDacă în anii 1970-1980 au apărut câțiva pionieri, adevărata deschidere a avut loc „acum aproximativ 20 de ani”, spune Fabrice Sommier, președintele Uniunii Sommelierilor Francezi.
Astăzi, femeile reprezintă aproape jumătate din cei care urmează cursuri de formare în Franța. O nouă generație se afirmă în restaurantele de top.
„Pasiunea este cea care ne unește”„M-am comportat întotdeauna ca și cum nu ar conta dacă ești bărbat sau femeie. Pasiunea este cea care ne unește”, a declarat Agnese Morandi, sommelier la un restaurant din Paris, cu două stele Michelin.
Italianca de 28 de ani s-a format alături de Levinson, care „i-a deschis mintea” către asocierile fără alcool. Este o abordare care o inspiră și astăzi, în special prin lista de ceaiuri pe care o oferă la Table.
Abordare diferită sau aceeași pasiune?Există diferențe de gen în abordare? Pentru Alexandre Lesieur, profesor la Ecole de Paris des Métiers de la Table, răspunsul este da. Femeile „se aventurează mai mult în regiuni sau produse de nișă” și sugerează asocieri „puțin mai delicate”.
„Nu aș spune că avem o abordare diferită”, o contrazice Pauline Monclus, 25 de ani. „Fiecare are propria personalitate, atât bărbații, cât și femeile”.
„Suntem mult mai susținute decât acum 20 de ani”După locul patru acum doi ani, Lepeltier speră să obțină un rezultat mai bun la concursul World’s Best Sommelier de anul viitor. „Egalitatea nu a fost încă atinsă și încă există comportamente inacceptabile. Dar astăzi suntem mult mai susținute decât acum 20 de ani”, concluzionează ea.
Johnson & Johnson obligată să plătească 40 de milioane de dolari celor două femei care au afirmat că pudra pentru copii era responsabilă pentru cancerul ovarian de care sufereau. Juriul Curții Superioare din Los Angeles a acordat vineri 18 milioane de dolari Monicăi Kent și 22 de milioane de dolari Deborah Schultz și soțului acesteia, scrie The Guardian.
Johnson & Johnson știa de ani de zileFfirma știa de ani de zile că produsele pe bază de talc erau periculoase. Compania nu a avertizat consumatorii despre riscuri.
Erik Haas, vicepreședinte mondial al departamentului de litigii, a declarat că firma va contesta imediat verdictul și se așteaptă să câștige, „așa cum se întâmplă de obicei în cazul verdictelor adverse aberante”.
40 de ani de utilizare, cancer ovarianKent a fost diagnosticată cu cancer ovarian în 2014, iar Schultz în 2018. Ambele femei din California au folosit pudra pentru copii J&J după baie timp de 40 de ani.
Tratamentele pentru cancerul ovarian au implicat operații majore și zeci de cicluri de chimioterapie, au declarat ele la proces.
„Știau din anii 1960”Andy Birchfield, avocatul femeilor, a declarat că firma știa încă din anii 1960 că produsul poate provoca cancer. „Cu siguranță știau și făceau tot ce puteau pentru a ascunde acest lucru”, a spus Birchfield.
Allison Brown, avocatul companiei, a spus că singurii care le-au spus lui Kent și Schultz că boala lor a fost cauzată de talc au fost avocații lor. Presupusa legătură nu este susținută de nicio autoritate majoră din domeniul sănătății din SUA.
67.000 de reclamanțiJohnson & Johnson se confruntă cu procese intentate de peste 67.000 de reclamanți. Aceștia susțin că au fost diagnosticați cu cancer după ce au folosit pudra pentru bebeluși și alte produse pe bază de talc.
Compania a declarat că produsele sale sunt sigure, nu conțin azbest și nu provoacă cancer. J&J a încetat să mai vândă pudra pentru bebeluși pe bază de talc în SUA în 2020, trecând la un produs pe bază de amidon de porumb.
Încercări de faliment respinseFirma a încercat să rezolve litigiul prin faliment. Propunerea a fost respinsă de trei ori de instanțele federale, cel mai recent în aprilie. Falimentul a pus în așteptare majoritatea cazurilor.
Cazurile Brown și Kent sunt primele care ajung în instanță de la respingerea ultimei încercări de a invoca Capitolul 11.
Verdicte de miliarde de dolariÎnainte de încercările de faliment, compania a avut rezultate mixte în procese, cu verdicte de până la 4,69 miliarde de dolari acordate femeilor. Compania a câștigat unele procese și a obținut reducerea altor verdicte în apel.
În ultimul an, J&J a fost afectată de mai multe verdicte substanțiale în cazuri de mezoteliom, inclusiv unul de peste 900 de milioane de dolari în Los Angeles, în octombrie.
Peter Greene este cunoscut mai ales pentru interpretarea lui Zed, gardian sadic și agresor sexual în filmul lui Quentin Tarantino, Pulp Fiction (1994), și pentru rolul lui Dorian, antagonistul din comedia cu Jim Carrey, The Mask, tot din 1994.
Managerul său a declarat că actorul avea și o latură sensibilă, puțin cunoscută publicului, descriindu-l ca având „o inimă de aur”, potrivit CNBC.
Pe lângă aceste roluri, Greene a fost apreciat pentru prestația sa din Clean, Shaven (1993), unde a jucat un bărbat cu schizofrenie suspectat de crimă, reușind să transforme personajul într-un individ „profund, volatil și captivant”, conform recenziei The New York Times.
De asemenea, Greene a apărut în filme ca The Usual Suspects, interpretând rolul lui Redfoot, și în Training Day, în care a jucat detectivul Jeff, implicat în un complot pentru a acoperi o crimă, într-o scenă memorabilă alături de Denzel Washington.
Peter Greene s-a născut pe 8 octombrie 1965 în Montclair, New Jersey, și a început cariera în actorie în anii ’80, stabilindu-se în New York.
Interzicerea rețelelor sociale este urmărită cu atenție de politicieni, activiști pentru siguranță și părinți. O serie de țări nu sunt cu mult în urmă, Europa sperând să reproducă modelul australian.
Europa urmează exemplul AustralieiVor urma și alte țări exemplul Australiei? Danemarca a declarat că va interzice rețelele sociale pentru persoanele sub 15 ani. Prim-ministrul Mette Frederiksen afirmă că telefoanele mobile „fură copilăria copiilor noștri”. Politica ar putea deveni lege anul viitor.
Norvegia introduce o limită minimă de vârstă de 15 ani. Prim-ministrul Jonas Gahr Støre spune că țara trebuie să protejeze copiii de „puterea algoritmilor”, arată o analiză The Guardian.
Spania și Franța pregătesc interdicțiiVor urma și alte țări exemplul Australiei în UE? În Spania, prim-ministrul Pedro Sánchez a solicitat parlamentului să ridice vârsta minimă pentru rețele sociale la 16 ani.
În Franța, președintele Emmanuel Macron a amenințat că va interzice rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani. O comisie parlamentară a recomandat inclusiv o „curfew digitală” pe timp de noapte pentru tinerii între 15 și 18 ani.
Irlanda și Olanda iau măsuriIrlanda introduce un portofel digital pentru verificarea vârstei utilizatorilor. Ministrul mass-media Patrick O’Donovan spune că o interdicție similară Australiei este „una dintre măsurile în rezervă”.
Guvernul din Olanda a sfătuit părinții să le interzică copiilor accesul la rețele sociale până la vârsta de 15 ani.
UE cere interdicție la nivel continentalParlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită interzicerea utilizării rețelelor sociale de către persoanele sub 16 ani, cu excepția cazului în care părinții decid altfel.
Eurodeputata daneză Christel Schaldemose a declarat că va continua să promoveze reglementare la nivel continental. „O limită de vârstă strictă este un bun punct de plecare”, a spus ea.
Ursula von der Leyen a promis că va înființa un grup de experți pentru protejarea copiilor. Ea a declarat că părinții se îneacă în „tsunami-ul tehnologiei care le inundă casele”.
Marea Britanie: „nimic nu este exclus”În Marea Britanie, guvernul laburist nu a exclus posibilitatea unei interdicții, afirmând că „nimic nu este exclus”. Orice interdicție trebuie să se bazeze pe „dovezi solide”.
Fundația Molly Rose, organizație caritabilă înființată de familia lui Molly Russell – adolescentă sinucisă după ce a vizionat conținut dăunător online – este îngrijorată că o interdicție bazată pe vârstă nu ar crește siguranța.
Beeban Kidron, membru al Camerei Lorzilor, a declarat că interdicția ar putea stimula companiile de tehnologie să protejeze copiii. „Interdicția australiană este o reacție la eșecul sectorului tehnologic de a concepe produse sigure pentru copii”, a spus ea.
SUA: restricții la nivel de statÎn SUA, restricțiile sunt introduse la nivel de stat. Utah impune persoanelor sub 18 ani să aibă consimțământul părinților pentru a utiliza rețelele sociale.
Guvernatorul Floridei Ron DeSantis a semnat un proiect de lege care interzice persoanelor sub 14 ani să se înscrie pe rețele sociale. Legislația face obiectul unei dispute juridice privind libertatea de exprimare.
Virginia limitează accesul persoanelor sub 16 ani la rețelele sociale la o oră pe zi. Georgia, Tennessee și Louisiana au adoptat proiecte de lege care impun consimțământul părinților pentru conturi.
Malaezia și Brazilia urmează exemplulMalaezia intenționează să interzică rețelele sociale pentru persoanele sub 16 ani începând de anul viitor. Brazilia a ridicat vârsta minimă pentru Instagram la același nivel.
La ONU, atitudinea este mai prudentă. Unicef avertizează că interzicerea rețelelor sociale „poate chiar să aibă efecte negative”. Platformele de internet pot fi o salvare pentru copiii izolați sau marginalizați.
Dar, după cum arată acțiunile Australiei și ale altor guverne, statele din întreaga lume nu mai sunt dispuse să aștepte.
Într-un mesaj publicat pe Telegram, Busargin a precizat că cele două victime și un număr neprecizat de persoane rănite se aflau într-un imobil rezidențial care a fost lovit în timpul atacului din Saratov, potrivit Reuters.
Orașul Saratov, situat pe fluviul Volga, la aproximativ 625 de kilometri de granița cu Ucraina, a fost vizat în mod repetat în ultimii ani de atacuri cu drone.
Atacurile au vizat în special rafinăria locală de petrol și o importantă baze aeriană din apropiere.
Separat, Ministerul rus al Apărării a anunțat că forțele de apărare antiaeriană au doborât 41 de drone pe parcursul nopții, dintre care 28 deasupra regiunii Saratov.
Ultimul pariu al soldatului Zelenski se joacă pe linia frontului din Kupiansk, unde președintele ucrainean apare purtând o vestă antiglonț și ținând un telefon mobil în mână pentru a face selfie-uri în fața armatei ruse.
Ultimul pariu: referendum pentru DonbassUltimul pariu al soldatului Zelenski include un răspuns categoric la cererea lui Trump de a organiza alegeri. Zelenski nu doar că se declară gata să meargă la urne, dar vrea să aducă poporul la referendum pentru posibila cesiune a Donbassului, scrie La Stampa.
Este „all in”, mizând totul. Presiunea diplomatică din partea Washingtonului și militară din partea Moscovei continuă să crească, dar mingea este acum în terenul lui Trump. Kievul cere garanții de securitate pentru alegeri.
Misiune imposibilă: alegeri în mijlocul războiuluiUltimul pariu al soldatului Zelenski presupune alegeri în condiții aproape imposibile. Milioane de refugiați, un milion de soldați pe front, un sfert din teritoriu sub ocupație rusă. Bombe rusești continuă să cadă asupra orașelor ucrainene.
Ucrainenii sunt conștienți de această situație. Un sondaj recent arată că doar 11% dintre alegători ar dori să se prezinte la urne imediat. Alți 22% ar vota în caz de armistițiu, 63% preferă să amâne decizia până după război.
Zelenski vs Zaluzhny: cursa pentru putereUltimul pariu al soldatului Zelenski îl menține în fruntea preferințelor electorale cu 20% din intențiile de vot. Generalul Valery Zaluzhny se află la mică distanță, cu 19%.
Potrivit altor sondaje, într-un tur de scrutin, fostul comandant al armatei ucrainene l-ar învinge pe actualul președinte cu 42,6% față de 26,3%. Zelenski ar risca și o confruntare cu șeful serviciilor secrete Kyrylo Budanov.
60% încredere, dar după război trebuie să pleceUltimul pariu al soldatului Zelenski se bazează pe încrederea a 60% dintre ucraineni. Totuși, un număr și mai mare consideră că el ar trebui să demisioneze după război, la fel ca Churchill.
Atacurile lui Trump au făcut întotdeauna ca popularitatea președintelui ucrainean să crească vertiginos. Astăzi, Zelenski rămâne în fruntea preferințelor, în ciuda scandalului de corupție din guvernul de la Kiev.
Alegerile, ultima preocupare a ucrainenilorDeocamdată, ultimul pariu al soldatului Zelenski nu coincide cu prioritățile ucrainenilor. Alegerile sunt printre cele mai puțin importante preocupări, dar operațiunea „Mâini curate” și perspectiva armistițiului au reaprins bătălia politică.
Aproape un sfert dintre alegători nu știu pe cine să voteze. Nici Zaluzhny, nici Budanov nu sunt candidați în prezent.
Generalii vin după ZelenskiSingurul lucru cert e că niciun succesor nu va fi mai conciliant pentru Putin și Trump. Principalii adversari sunt amândoi generali, iar printre ceilalți candidați aproape toți s-au remarcat ca lideri ai rezistenței.
În 2019, ucrainenii l-au ales pe Zelenski ca „președinte al păcii”. Astăzi, viitorul lor depinde de ultimul pariu al soldatului Zelenski de a ieși din război cu capul sus.
La frontiera italiană din Ventimiglia, nouă șoferi amendați de mai multe ori de un radar controversat au avut amenzile anulate definitiv de Curtea de Casație. Decizia aduce speranță pentru celelalte dosare încă în curs la frontiera italiană.
Radarul de la frontiera italiană care nu emite flashLa frontiera italiană, un radar pentru impunerea unei limite de 50 km/h a fost instalat pe o șosea dreaptă foarte circulată de francezi și italieni. Radarul nu este însă semnalizat și nu emite „flash”.
Mulți șoferi au fost amendați pentru depășirea vitezei cu aproximativ 70 km/h, viteza cu care obișnuiau să circule. Fără să-și dea seama, au fost prinși de radarul de la frontiera italiană.
Amenzi uriașe trimise cu întârziereȘoferii francezi au primit amenzi câteva luni mai târziu, în valoare de sume considerabile care uneori depășeau o mie de euro. Amenzile trebuiau plătite în termen de două săptămâni, anunță Le Figaro.
Un colectiv s-a format pe rețelele sociale pentru a încerca să înregistreze toate aceste amenzi de la frontiera italiană. Unii dintre cei sancționați au decis să le conteste în fața justiției italiene.
Justiția italiană anulează definitiv amenzileNouă dosare au fost soluționate după doi ani de proceduri. Amenzile de la frontiera italiană au fost definitiv anulate de Curtea de Casație.
Aproximativ cincisprezece cazuri trebuie încă soluționate în fața acestei instanțe. Alte cincisprezece sunt încă în primă instanță și alte cincisprezece în apel, potrivit avocatului Me Marco Mazzola.
„Faptul că amenda aplicată de un radar neomologat poate fi anulată este o poziție unanimă a judecătorilor. Acest lucru trebuie să constituie un precedent juridic”, speră avocatul.
50.000 de amenzi și 5 milioane de euro în 2024Radarul de la frontiera italiană ar fi ilegal, dar ar fi sancționat aproape 50.000 de vehicule. Ar fi adus peste cinci milioane de euro în 2024, asigură Me Mazzola.
În ciuda contestațiilor, în special din partea primarului din Breil-sur-Roya către omologul său din Ventimiglia, radarul de la frontiera italiană este încă în funcțiune. Se aplică doar o toleranță de 5 km/h.
Discriminare împotriva șoferilor franceziAvocatul spune că acest radar de la frontiera italiană a penalizat în mare măsură angajații care folosesc această rută pentru marile orașe de pe litoralul Azurului.
Prin trimiterea cu întârziere a amenzilor către francezi, spre deosebire de italienii care le-au primit mai repede, el denunță „o nedreptate foarte gravă în detrimentul persoanelor care nu au neapărat mijloacele necesare”.
Aproape 3000 de persoane fac încă parte dintr-un grup privat de Facebook dedicat radarului de la frontiera italiană. Într-un mesaj recent, unul dintre membri reamintește că trebuie fie să se plătească amenda, fie să se conteste. În niciun caz nu trebuie ignorată, sub riscul unei majorări semnificative.
Space X, compania condusă de Elon Musk, a confirmat că se pregătește pentru listarea la bursă, cu o posibilă ofertă publică inițială (IPO) în 2026, care ar putea deveni cea mai mare din istorie.
Într-un mesaj transmis angajaților și investitorilor, SpaceX a precizat că intenția listării la bursă este de a finanța proiecte extrem de ambițioase. Printre acestea se numără dezvoltarea rachetei Starship, extinderea infrastructurii pentru centre de date AI în spațiu și construirea unei baze pe Lună, notează sâmbătă Bloomberg.
Prețul stabilit în cea mai recentă ofertă secundară este de 421 de dolari pe acțiune, aproape dublu față de nivelul din luna iulie, când compania era evaluată la circa 400 de miliarde de dolari.
Această evaluare depășește recordul anterior de 500 de miliarde de dolari stabilit de OpenAI și readuce SpaceX în poziția de cea mai valoroasă companie privată din lume.
În eventualitatea unei IPO, compania ar urmări o evaluare totală de aproximativ 1.500 de miliarde de dolari, comparabilă cu cea atinsă de Saudi Aramco la listarea sa din 2019.
Conducerea SpaceX subliniază însă că momentul listării și evaluarea finală nu sunt încă sigure, iar planurile pot suferi modificări în funcție de evoluția proiectelor și a pieței.
În prezent, SpaceX continuă să domine industria spațială prin lansările frecvente ale rachetei Falcon 9 și prin rețeaua de sateliți Starlink, care furnizează internet pentru milioane de utilizatori la nivel global.
