Agregator de ştiri

Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Federaţia Patronală a Serviciilor Financiare din România (FinBan) au ieşit vineri după-amiază într-o poziţie comună, formulată printr-o scrisoare deschisă faţă de modul de gestionare publică a cazului ROBOR de către Consiliul Concurenţei

Noul director global de marketing al UiPath vrea să schimbe felul în care piaţa vede compania, mutând-o dinspre automatizarea clasică spre inteligenţa artificială „agentică”, programe care duc singure la capăt procese întregi, nu doar paşii izolaţi pe care îi puteau gestiona “roboţii” software.

Bursa locală s-a impus ca una dintre cele mai performante pieţe de capital din lume în 2026 ca urmare a intrărilor de capital realizate de investitorii instituţionali, în special fondurile de pensii Pilon II, şi a interesului tot mai mare al investitorilor de retail.

Cargus, una dintre cele mai mari companii de pe piaţa locală de curierat, a ajuns la venituri de de 618 milioane lei în 2025 după o creştere de circa 9% faţă de anul anterior, potrivit datelor furnizate de companie.

După două licitaţii in care nu şi-a găsit cumpărător, deşi preţul de vânzare a fost redus de la aproape 700 milioane de euro la 444 milioane de euro (valoarea de lichidare), colosul Liberty Galaţi se află în faţa unui moment critic.

Retailerul de echipamente sportive Hervis, unul dintre cei mai mari actori din segment, a închis anul trecut cu afaceri de 293,2 milioane de lei, cu 14,4% mai mici decât în 2024. Pierderile s-au adâncit şi ele la aproape 63 mil. lei, versus 37,5 mil. lei în anul anterior, arată datele transmise de companie la cererea ZF.

PNL îşi asumă guvernarea, într-un guvern minoritar ală­turi de USR şi UDMR, dacă PSD refuză să facă acest lu­cru, a anunţat Ilie Bolojan, reales ieri preşedinte al PNL (cu 94% din voturile celor care au votat).

Grupul Carrefour, prezent pe plan local de 25 de ani, lu­crează cu mai bine 2.000 de furnizori români, de la producători de vin sau producători de lactate şi brânzeturi la fermieri din zona de fructe şi legume.

„Deschiderea Carrefour Militari în 2001 a fost un moment istoric pentru comerţul ro­mânesc. A repre­zentat trecerea bruscă, dar extrem de bine asimilată de public, de la comerţul tradiţional, de tarabă sau de magazin de cartier, la conceptul de «totul sub acelaşi acoperiş»“, îşi aminteşte Cătălin Samara, Hypermarket Business Unit Director, Carrefour România. El este totodată membru al comitetului executiv al Carrefour România şi unul dintre primii angajaţi ai grupului pe plan local.

Pe parcursul a 25 de ani, portofoliul local al Carrefour s-a extins periodic, de la hipermarketul cu care francezii au deschis piaţa la supermarketul care a apărut la mijlocul anilor 2000 printr-o achiziţie. Treptat, apoi, în acelaşi portofoliu şi-au găsit loc şi proximitatea modernă (sub brandul Express), şi online-ul, dar şi un mix de discount şi cash&carry - e vorba de magazinele Supeco. De ce a fost nevoie de toate? Pentru că asta şi-a dorit consumatorul, explică Roxana Cernica, Small Formats Business Unit Director şi membru al comitetului executiv, Carrefour România.

Schimbarea comportamen­tu­lui de consum din România este rezultatul unei evoluţii a stilului de viaţă, a tehnologiei şi a modului în care oamenii îşi gestio­nează timpul, spune Arnaud Dussaix, Director de Achiziţii şi Aprovizionare şi membru al comitetului executiv, Carrefour România.

Ecosistemul online al Carrefour cuprinde astăzi site-ul propriu, platforma de livrări Bringo şi multiplele parteneriate cu principalii jucători din domeniu. Fiecare segment acoperă diferite categorii de clienţi, fiecare cu nevoi diferite.

Investitorul Răzvan Mihăescu, în vârstă de 20 de ani şi proaspăt deţinător al certificării CFA nivel 1, a vorbit vineri 19 iunie la emisiunea ZF Deschiderea de Astăzi despre portofoliul său la Bursa de Valori, randamentul de la DN Agrar şi cash ul acumulat recent.

Goniţi de acasă de război, ucrai­nenii au ajuns să reprezinte nu doar cel mai mare grup de muncitori străini din Polonia, ci şi cel mai mare grup de antreprenori străini. Pentru unele dintre firmele ucrainene, cea mai mare economie est-europeană, a devenit deja o bază pentru extinde­rea pe noi pieţe. Boomul se datorea­ză unei legi speciale.

Acordul preliminar SUA-Iran ar putea reduce preţurile combusti­bililor, dar nu vă aşteptaţi la zboruri mai ieftine prea curând, avertizează The New York Times.

Americanca Serena Williams, care a revenit recent în competiții la dublu la vârsta de 44 de ani, va juca și în turneul de simplu de la Wimbledon, unde a primit un wild card, au anunțat duminică organizatorii turneului de la Londra, potrivit Le Figaro.

„Acesta nu este un exercițiu. Serena Williams va juca la simplu feminin la Wimbledon 2026 datorită unui wild card”, au scris aceștia pe X.

This is not a drill.@serenawilliams will compete in the 2026 ladies’ singles at #Wimbledon as a wild card. pic.twitter.com/1vHnDEQ4xm

— Wimbledon (@Wimbledon) June 21, 2026

Serena Williams a revenit în circuit atât la simplu cât și la dublu

Serena, fost număr unu mondial, al cărei ultim meci de simplu datează de la US Open din 2022, a revenit în circuit la începutul lunii iunie, concurând la dublu la Queen’s și apoi la Berlin.

La Wimbledon (29 iunie – 12 iulie), va juca pe două fronturi, făcând echipă cu sora ei, Venus, în turneul de dublu. Serena și Venus Williams vor juca împreună, după ce au primit un wildcard pentru proba de dublu feminin.

A câștigat singurul său meci la Queen’s alături de canadianca Victoria Mboko, înainte de a se retrage din cauza unei accidentări a partenerului său. Jucând în Germania cu cehoaica Karolina Muchova, a pierdut în prima rundă.

Serena Williams a câștigat șapte din cele 23 de titluri de Grand Slam la Wimbledon. A pierdut în prima rundă în fața francezei Harmony Tan, în ultima sa apariție pe iarba londoneză, în 2022. De asemenea, a câștigat aurul atât la simplu, cât și la dublu la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012, desfășurate la Wimbledon. Tragerea la sorți pentru tabloul principal va avea loc vineri.

Uleiul de măsline este un ingredient esențial în bucătăria din întreaga lume, renumit pentru beneficiile sale pentru sănătate, relatează Mirror.

Totuși, existând atât de multe feluri în comerț, poate fi dificil să iei o decizie.

Diferențele între cele două tipuri de ulei

Deși ambele uleiuri sunt realizate din măsline, există diferențe între uleiul de măsline extravirgin și uleiul de măsline obișnuit. Diferențele constă în tehnicile de fabricație, aroma, regiunile de cultivare și standardul general.

Uleiul de măsline extravirgin reprezintă uleiul de măsline de cea mai bună calitate, potrivit sursei. Este un ulei neprocesat, ceea ce înseamnă că este creat prin presarea la rece a măslinelor întregi, fără a introduce tratamente termice sau chimice suplimentare.

Uleiul de măsline extravirgin nu conține imperfecțiuni. El menține un nivel de aciditate de 0,8% sau mai mic și, atunci când este păstrat corespunzător, oferă un gust și o aromă remarcabile.

Aroma uleiului de măsline extravirgin va varia în funcție de soiul de măsline. Poate varia de la untos și ierburi aromatice la piperat și amar, arată sursa citată.

Uleiul de măsline obișnuit, de o calitate inferioară

Uleiul de măsline obișnuit este un produs de calitate inferioară. Acesta este derivat predominant din ulei de măsline rafinat. Producătorii vor trece uneori pasta de măsline prin moară de mai multe ori, pentru a extrage ulei suplimentar. Această procedură reduce în cele din urmă calitatea produsului final.

Deoarece uleiul de măsline standard nu este supus unor cerințe stricte de fabricație sau de gust, este considerabil mai accesibil decât uleiul de măsline extravirgin.

Uleiul de măsline standard are un profil aromatic mai neutru în comparație cu uleiul de măsline extravirgin. De asemenea, tinde să fie mai deschis atât la culoare, cât și la aromă, potrivit aceleiași surse.

Ambele uleiuri pot fi folosite în bucătărie

Dacă o rețetă necesită ulei de măsline, așa cum o fac multe preparate, puteți alege fie ulei de măsline extravirgin, fie ulei de măsline standard.

Ambele soiuri sunt potrivite pentru copt și gătit. Totuși, merită să țineți cont de faptul că au puncte de afumare diferite.

Uleiul de măsline extravirgin, cu mai multă savoare, este cel mai bine rezervat pentru înmuierea pâinii, a dressingurilor, a sosurilor și a mâncărurilor negătite. De asemenea, el poate fi utilizat și pentru finisaje, permițând aromei sale distinctive să iasă cu adevărat în evidență, mai specifică sursa.

Cercetători de la Universitatea Leiden din Țările de Jos și de la Universitatea Oxford din Anglia au estimat daunele anuale la o valoare cuprinsă între 1,7 trilioane și 5,7 trilioane de dolari, într-un studiu publicat în revista Communications Sustainability, potrivit dpa și The Guardian.

Autorii susțin că rezultatele arată nevoia ca persoanele care contribuie cel mai mult la aceste daune să fie trase mai mult la răspundere.

Inge Schrijver, autoarea principală a studiului și cercetătoare la Universitatea Leiden, a explicat că stabilirea unei valori în bani pentru daunele aduse mediului este un demers dificil, pentru că valoarea reală a naturii nu poate fi măsurată. Totuși, astfel de estimări ajută la înțelegerea dimensiunii problemei și a responsabilității celor mai bogați 10% dintre consumatori.

Ea a spus că daunele estimate sunt mai mari decât suma necesară la nivel mondial pentru finanțarea măsurilor privind clima și biodiversitatea.

Biodiversitatea, cea mai afectată

Studiul a analizat doar impactul consumului asupra unor limite planetare, adică praguri de mediu care nu ar trebui depășite.

Potrivit calculelor, aproape jumătate din daune, între 47% și 56%, sunt legate de pierderea biodiversității. Schimbările climatice se află pe locul al doilea, cu o pondere de 36%-45%.

Poluarea cu azot reprezintă între 6% și 8% din daune, în timp ce poluarea cu fosfor și impactul asupra resurselor de apă dulce reprezintă fiecare sub 2%, au precizat cercetătorii.

Cei mai bogați consumatori sunt concentrați în SUA și UE

Autorii studiului subliniază că cei mai bogați 10% dintre consumatori sunt distribuiți foarte inegal la nivel global. Aproximativ 60% trăiesc în Statele Unite și în Uniunea Europeană, în timp ce doar aproximativ 2% trăiesc în India.

În medie, cei mai bogați 10% dintre locuitorii planetei generează costuri de mediu cuprinse între 2.300 și 7.500 de dolari de persoană pe an, potrivit studiului.

Cercetătorii spun însă că diferențele de la o regiune la alta sunt foarte mari.

Diferențe uriașe între SUA, Europa și India

În SUA, daunele anuale provocate de cei mai bogați 10% dintre consumatori variază între 19.000 și 63.000 de dolari de persoană, cu o medie de aproximativ 38.000 de dolari.

În India, daunele provocate de aceeași categorie sunt estimate la 410-1.400 de dolari de persoană pe an. În Germania, media anuală este de aproape 10.000 de dolari pentru fiecare persoană din acest grup.

Cercetătorii cer reglementări mai stricte pentru protejarea mediului și tragerea la răspundere a celor responsabili pentru daune, inclusiv printr-o taxă de mediu sau printr-o formă de impozit pe avere.

Având în vedere temperaturile ridicate ce vor urma, este important să te protejezi de soare cu crema potrivită, relatează Mirror.

Când vine vorba de creme de protecție solară, a ști care produs este potrivit pentru tine poate fi un câmp minat.

Tipurile de raze emise de soare

Soarele emite două tipuri de raze ultraviolete, UVA și UVB. Razele UVA sunt deosebit de puternice și rămân prezente chiar și în zilele noroase. Ele pot penetra atât sticla, cât și norii și pot ajunge adânc în piele, potrivit sursei.

Razele UVA pot provoca daune pe termen lung, inclusiv riduri, pete solare și cancer de piele.

Razele UVB sunt principalele responsabile pentru arsurile solare și înroșirea pielii. Deși nu pătrund la fel de adânc, sunt la fel de dăunătoare. Acestea joacă un rol semnificativ în dezvoltarea cancerului de piele.

Crema cu protecție solară, cea mai bună metodă de apărare împotriva razelor soarelui

Ambele tipuri de raze provoacă daune și arsuri, iar SPF este cea mai bună metodă de apărare. SPF este prescurtarea de la „factor de protecție solară” și se referă la gradul de protecție pe care îl oferă împotriva razelor ultraviolete.

De exemplu, dacă de obicei te arzi după 10 minute, un SPF 15 te va proteja de 15 ori mai mult timp, arată sursa.

Rețineți însă că aceasta este o cifră teoretică. În practică, protecția se va epuiza în timp.

Crema trebuie reaplicată la fiecare două ore

Transpirația, mișcarea și frecarea hainelor îndepărtează crema de protecție solară. Este vital să reaplicați crema la fiecare două ore, indiferent de SPF-ul acesteia.

Se recomandă căutarea unui factor de protecție solară de cel puțin 30 pentru a te proteja împotriva razelor UVB, alături de un rating de protecție UVA de minimum patru stele, potrivit sursei citate.

Protecția UVA poate fi indicată și prin literele „UVA” într-un cerc, semnificând faptul că produsul respectă standardele UE.

Totuși, crema de protecție solară nu este suficientă. În cea mai caldă parte a zilei, este recomandat să căutați umbră, mai specifică sursa inițială.

Veștea susține că noul Executiv trebuie să pună capăt perioadei de incertitudine politică și să readucă țara într-un cadru de stabilitate, având ca priorități fondurile europene, investițiile, economia și securitatea națională.

„Am depus la Parlament Programul de Guvernare și lista miniștrilor Cabinetului pe care îl propun pentru România. Este un pas necesar pentru a pune capăt unei perioade de incertitudine și pentru a readuce țara într-un cadru de stabilitate, predictibilitate și funcționare normală a instituțiilor.

Am încredere că Parlamentul va trata cu responsabilitate această procedură și va stabili un calendar rapid pentru audierea miniștrilor și votul de învestitură. România nu își mai permite să piardă timp.

Noul Guvern are cinci priorități imediate:

– Stabilitate politică: Revenirea la normalitate instituțională.
– Fonduri europene: Accelerarea atragerii banilor din PNRR.
– Stabilitate economică: Menținerea încrederii partenerilor și a ratingului de țară.
– Investiții: Deblocarea proiectelor aflate în stadii avansate.
– Securitate națională: Accelerarea proiectelor strategice (SAFE).

Componența Cabinetului este următoarea:

Adrian Veștea – Prim-ministru (PNL)
Marian Neacșu – vicepremier și ministru al Afacerilor Interne (PSD)
Alina Gorghiu – vicepremier (PNL)
Diana Morar – vicepremier (independent)
Luca Niculescu – ministru de Externe (independent)
Alexandru Nazare – ministru de Finanțe (independent)
Florin Zaharia – ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene (independent)
Florin Manole – ministru al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității (PSD)
Monica Anisie – ministru al Educației și Cercetării (PNL)
Marian Bârgău – ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (independent)
Eduard Mititelu – ministru delegat pentru Digitalizare (PNL)
Romeo Lungu – ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (PSD)
Ionuț Vulpescu – ministru al Culturii (PSD)
Sorin Cîmpeanu – ministru al Apărării Naționale (PNL)
Radu Marinescu – ministru al Justiției (PSD)

Alexandru Rogobete e propus pentru Ministerul Sănătăţii (PSD)

Alexandru Ghigiu – ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor (PSD)
Cristian Pistol – ministru al Transporturilor și Infrastructurii (PNL)
Florin Barbu – ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale (PSD)
Bogdan Ivan – ministru al Energiei (PSD)
Alexandru Rogobete – ministru al Sănătăţii (PSD)
Radu Oprea – secretar general al Guvernului (PSD)
Membrii independenți ai Cabinetului au fost incluși în echipa guvernamentală la solicitarea mea, în cadrul discuțiilor purtate cu partidele care susțin acest Guvern”.

Programul de guvernare de găsește aici: