Blocajul guvernamental din SUA a devenit, miercuri, cel mai lung din istorie, depășind pragul de 36 de zile, deoarece senatorii republicani și democrați au rămas în dezacord în privința reluării finanțării departamentelor federale închise, scrie The Guardian.
Recordul anterior a fost de 35 de zile, în timpul primului mandat al lui Donald Trump la Casa Albă, când legislația privind finanțarea guvernului a fost blocată din cauza insistenței sale de a include fonduri pentru construirea unui zid de-a lungul frontierei cu Mexicul.
Blocajul guvernamental din SUA a început la 1 octombrie 2025, după ce senatorii democrați au refuzat să voteze un proiect de lege privind finanțarea guvernului, cu excepția cazului în care se prevedea și o prelungire a creditelor fiscale din vremea mandatului lui Joe Biden, care reduc costurile pentru planurile de sănătate achiziționate prin intermediul burselor Affordable Care Act (ACA).
De la începutul blocajului guvernamental, aproximativ 700.000 de angajați federali au fost concediați temporar, iar alt aproximativ același număr a fost rugat să continue să lucreze, fără a primi salarii până când nu se va autoriza o nouă finanțare.
La jumătatea lunii octombrie, Trump a anunțat că va ordona ca personalul militar american să fie plătit cu salariile obișnuite, folosind fondurile necheltuite ale Pentagonului pentru cercetare și dezvoltare.
Biroul bugetar al Congresului estimează că blocajul guvernamental va costa economia SUA până la 14 miliarde de dolari din PIB, în funcție de cât timp va continua.
Zi neagră pentru Telefónica, firma care vrea să cumpere operatorul român Digi. Acțiunile companiei de telecomunicații s-au prăbușit cu 13,12% la bursă – a treia cea mai mare scădere din istoria sa și cea mai puternică din ultimii cinci ani – după publicarea rezultatelor pentru primele nouă luni ale anului și a noului plan strategic, scrie El Pais.
Tăierea dividendului, care va fi redus la jumătate anul viitor, și prognozele negative au cântărit mai greu decât schimbarea de direcție anunțată de noua conducere. Piața anticipa deja vești proaste: acțiunile scădeau de cinci sesiuni consecutive, iar vinerea trecută se vehiculau deja planurile companiei de a reduce la jumătate plata către acționari.
Rezultatele au fost mai slabe chiar și decât cele mai pesimiste estimări, până la punctul în care titlurile au intrat în subasta de volatilidad — mecanism automat folosit de bursă pentru a stabiliza acțiunile când dezechilibrul dintre cerere și ofertă este excesiv.
Compania a pierdut 3 miliarde de euro din capitalizarea bursieră (rămânând la 21,3 miliarde), o scădere depășită doar de două momente din istoria sa: ziua de după referendumul Brexit din 2016 și cea din timpul pandemiei din 2020. În doar o săptămână, valoarea companiei s-a redus cu 18%, deși indicele Ibex a crescut cu 37% în 2025.
Prezentarea planului a stârnit mari îndoieli în rândul analiștilor privind direcția companiei. „Punctul principal este că fluxul de numerar liber pentru 2025 este cu 20% sub consens, iar estimarea pentru 2026 a fost de asemenea redusă”, explică analiștii de la BNP. JP Morgan notează: „Fluxul de numerar liber a fost mult sub așteptări, iar reducerea previziunilor este semnificativă […] Ținta implicită de 3,2 miliarde euro pentru 2028 este cu 20% sub estimări.” Morgan Stanley atrage atenția că obiectivul de îndatorare pentru 2028 implică „un nivel de datorie mai ridicat decât cel anticipat, mai ales având în vedere tăierea dividendului”.
Situația companiei se complicăSituația companiei este extrem de complicată: trebuie să mențină stabilitatea financiară, deși datoria sa depășește de două ori valoarea bursieră, și să găsească perspective de creștere care ar putea presupune o fuziune sau o achiziție. Totodată, trebuie să gestioneze nemulțumirea acționarilor obișnuiți cu dividende generoase.
Aceștia vor suporta efectele noului plan strategic impus de președintele Marc Murtra, care anunțase deja în aprilie o „disciplină financiară de fier”. Compania va menține dividendele de 0,30 euro pentru rezultatele din 2025, dar le va reduce la 0,15 euro după 2026 — o scădere de 50%. În continuare, plata va reprezenta între 40% și 60% din fluxul de numerar liber.
Telefónica a reafirmat că își propune să păstreze ratingul de investiție, aflat în prezent la un pas de pierdere pentru Moody’s și S&P și la două trepte pentru Fitch. Compania intenționează să reducă raportul datorie/EBITDA de la 2,9 la 2,5 până în 2028. „Politica de dividende este o parte esențială a strategiei”, menționează compania, care precizează însă că aceasta „va depinde de fluxurile de numerar”.
Țintă de îndatorare peste așteptăriDividendul actual nu era sustenabil: în 2024, Telefónica a plătit 1,887 miliarde euro, în timp ce profitul nu a atins 1,8 miliarde. Randamentul dividendului este de 8% (și datorită scăderii prețului acțiunii), dar după plata complementară din februarie va coborî la 4%. Totuși, compania a evitat o majorare de capital, deși unele firme de analiză o considerau necesară — BNP Paribas o estima la 10 miliarde euro într-un raport neobișnuit de critic.
„Ținta de îndatorare este peste așteptări, iar tăierea dividendului e mai dură decât se anticipa”, comentează Renta 4. „Pentru 2027, ținând cont de fluxul din 2026, de creșterea estimată și de un payout de 50%, dividendul ar fi de 0,27 euro, ușor sub nivelul actual.
Reducerea plăților către acționari este o constantă pentru companie, prinsă de peste un deceniu între o datorie uriașă și angajamente greu de susținut. Sosirea lui Murtra amintește de cea a lui Álvarez-Pallete, care în 2016 a fost nevoit să taie dividendul moștenit de la César Alierta cu 47%, de la 0,74 la 0,40 euro, apoi la 0,30, iar în 2026 va fi 0,15 euro.
Tăierea totală a dividendului față de nivelurile de atunci va fi de aproape 80%. Evoluția acțiunilor nu este însă mai bună: de la maximele din 2000, acestea au pierdut 85% din valoare, iar compania, care în 2007 valora 111 miliarde de euro, nu mai depășește astăzi 22 de miliarde și a ieșit din top 5 al indicelui Ibex.
Telefónica vrea să preia Digi?Presa spaniolă titra recent că Telefónica evaluează posibilitatea de a prelua grupul Digi Communications NV, într-o tranzacţie estimată la aproximativ 3,8 miliarde de euro, care ar putea schimba semnificativ echilibrul pieţei telecom din Europa, potrivit publicaţiilor spaniole MundoPlus şi el Economista.
Sursele citate afirmă că integrarea operatorului român ar putea ajuta Telefónica să îşi recâştige poziţia de lider pe piaţa internă, pierdută după fuziunea Orange–MásMóvil, şi să-şi extindă prezenţa în afara Spaniei. În cazul unei achiziţii, grupul spaniol ar trece de la operaţiuni directe în trei ţări – Spania, Germania şi Regatul Unit – la o prezenţă în până la şapte pieţe europene.
În Spania, Digi a devenit în ultimii ani un concurent redutabil, cu 9,6 milioane de clienţi şi o creştere anuală de peste 20%, fapt ce o transformă într-o ţintă strategică pentru Telefónica. Preluarea ar elimina principalul rival pe segmentul low-cost şi ar permite grupului spaniol să controleze o companie care, în prezent, utilizează în numeroase regiuni propria infrastructură Movistar.
Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică, inclusiv apartamente și camere de închiriat, în primele nouă luni ale anului, au însumat 10.952.100 persoane, în scădere cu 1,8% faţă de perioada similară din 2024.
Din numărul total de sosiri, sosirile turiştilor români au reprezentat 82,2%, în timp ce sosirile turiştilor străini au reprezentat 17,8%.
Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică au însumat 23.875.300, în scădere cu 0,9% faţă de primele nouîă luni din 2024.
Din numărul total de înnoptări, înnoptările turiştilor români au reprezentat 83,3%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 16,7%.
Durata medie a şederii a fost de 2,2 zile la turiştii români și de 2 zile la turiştii străiniIndicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică în perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2025 a fost de 30,8% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 1% faţă de perioada similară din 2024.
Pe judeţe, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare a înregistrat valori mai mari în: Constanța (1745,0 mii persoane), Municipiul Bucureşti (1488,7 mii persoane) și Braşov (1045,5 mii persoane), iar înnoptările turiştilor au înregistrat valori mai mari în: Constanța (5386,5 mii persoane), Municipiul Bucureşti (2984,1 mii persoane) și Braşov (1983,7 mii persoane).
Pe țări, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi au provenit din: Germania (194,8 mii persoane), Italia (162,2 mii persoane) și Israel (124,1 mii persoane).
În luna septembrie, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică, inclusiv apartamente și camere de închiriat, au însumat 1.261.500 persoane, în scădere cu 4% faţă de luna similară din 2024. Înnoptările au însumat 2.709.800, în scădere cu 2,4% faţă de cele din luna septembrie 2024.
Potrivit surselor Mediafax, Rompetrol Downstream, care operează cele peste 1.250 de benzinării ale grupului, avea contract cu o societate prin care cardurile de alimentare ale acestei societăți puteau fi folosite în stațiile Rompetrol de către șoferi, persoane fizice sau firme. Această societate plătea combustibilul în avans către Rompetrol și apoi se deconta cu clienții săi.
Este vorba de societatea Cardoil Avantaj SA, cea care a formulat la Poliție plângerea pe baza căreia s-a dispus, pe 2 octombrie, începerea urmării penale pentru concurență neloială.
Mai exact, potrivit sesizării consultate de Mediafax rezultă că între Cardoil Avantaj SA și Rompetrol Downstream SRL a fost încheiat un contract potrivit căruia operatorul benzinăriilor se obliga să vândă carburanți, produse din magazin, produsele cafenelei Hei și servicii de spălătorie în stațiile de distribuție carburanți, în limita creditului comercial. Compania reclamantă era cea care a emis carduri speciale – Cardoil, în schimbul plății prețului conform contractului.
Sesizarea a venit după ce, la finalul lunii iulie 2025, Rompetrol Downstream a decis să închidă unilateral acest contract. Grupul condus de Zhanibek Nugertayev a notificat atunci Cardoil Avantaj că, începând cu data de 24 august 2025, cardurile emise de companie nu vor mai fi acceptate în benzinării.
Totuși, potrivit sesizării, deși oficial colaborarea trebuia să se oprească atunci, în realitate sistemul de acceptare a cardurilor societății a continuat să funcționeze parțial și după acea dată.
Astfel, deși contractul înceta la 24 august, cardurile emise au fost în continuare acceptate, iar oficialii Rompetrol Downstrem ar fi cerut tuturor stațiilor sale din țară, conform sesizării, să colecteze date despre utilizatorii cardurilor acelei societăți – numele șoferilor, datele firmelor și numerele de înmatriculare – informații care urmau să fie transmise zilnic către companie.
Din informațiile Mediafax, aceste date confidențiale ar fi fost folosite ulterior pentru a contacta clienții firmei și a le trimite oferte comerciale direct din partea Rompetrol, sau prin alte trei societăți afiliate care mai dispuneau de acest produs.
Prin aceste acțiuni, Rompetrol ar fi încercat să preia clienții firmei, folosind datele obținute abuziv în baza contractului anterior. Astfel de practici sunt considerate forme de concurență neloială, deoarece încalcă regulile unei competiții corecte pe piață – adică situația în care fiecare firmă își câștigă clienții prin propriile servicii și oferte, nu prin folosirea informațiilor confidențiale ale altora.
Sursele exclusive ale Mediafax semnalează că acest caz ridică semne serioase de întrebare despre respectarea principiilor de corectitudine comercială și liberă concurență, garantate de lege. Potrivit plângerii penale, Rompetrol ar fi abuzat practic de poziția sa contractuală pentru a obține un avantaj nejustificat, afectând în mod direct activitatea și clienții firmei.
Ce s-a reclamat în plângerea penalăÎn plângerea penală formulată, oficialii Cardoil Avantaj solicită procurorilor să înceapă urmărirea penală şi trimiterea în judecată, existând suspiciunea rezonabilă a săvârşirii infracțiunilor prevăzute de către art. 5 lit. c) din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, pe numele lui Zhanibek Nugertayev, în calitate de director general al Rompetrol Downstream S.R.L., al lui Dan Bodnaru, angajat al Rompetrol Downstream S.R.L., dar și împotriva companiei Rompetrol Downstream.
Totodată, oficialii Cardoil Avantaj au anunțat că faţă de cele petrecute în cauză înţeleg să se constituie parte civilă, cu o sumă pe care o vor comunica până la terminarea urmăririi penale.
Potrivit reclamantei, contractul de acceptare card a fost încheiat din 1 ianuarie 2022 și înțelegerea era să dureze cel puțin 3 ani.
„Astfel, conform acestei clauze a plătit suma de 100.000 EUR inclusiv TVA pentru efectuarea dezvoltărilor IT, tocmai în considerarea acestei durate contractuale de minimum 3 ani, suma ce a fost plătită pârâtei în termen de 30 de zile de la dată primirii facturii”, se arată în plângerea obținută în exclusivitate de Mediafax.
Conform documentului, acum câteva luni, după ce la conducerea Rompetrol Downstream a fost numit Zhanibek Nugertayev, au existat discuții cu privire la acest contract și fără să existe vreo încălcare din partea Cardoil Avantaj a clauzelor contractuale, Rompetrol a notificat încetarea contractului de acceptanță carduri.
Încetarea contractului a fost notificată pe 25 iulie de Rompetrol Downstream, prin Zhanibek Nugertayev, cu 30 de zile, urmând ca la dată de 24 august cardurile emise de către Cardoil Avantaj S.A să nu mai fie acceptate în stațiile Rompetrol.
Acesta încetare însă nu a intervenit, în fapt, la data respectivă și Rompetrol a continuat să accepte în parte cardurile, cu intenția clară și fără echivoc de a colecta date ale clienților Cardoil, care apoi sa fie ofertați de Rompetrol și/sau de celelalte 3 societăți care mai dispuneau de acest produs.
Potrivit plângerii penale, aceste indicații fără echivoc de colectare a datelor au fost comunicate către toate stațiile din țară ale Rompetrol Downstream S.R.L, prin e-mail cât și prin alte mijloace și presupunea colectarea următoarelor date:
Potrivit reclamantei, intenția de prelua în mod nelegal clienții societății CARDOIL AVANTAJ rezultă din colectarea datelor clienților ce a fost comunicată către compartimentele :’
„Considerăm că nu există niciun dubiu cu privire la preluarea nelegală a clienților iar atât persoanele din conducere cât și din departamentele dealer și operare trebuiau să facă oferte pentru preluarea clienților CARDOIL AVANTAJ SĂ, clienți ce se aflau în relații contractuale cu Societatea noastră”, arată documentul intrat în posesia Mediafax..
Potrivit reclamantei, dată fiind modalitatea utilizării, fapta se comite cu intenţie directă având în vedere că Rompetrol Downstream S.R.L. utilizează secretul comercial, obţinut ca rezultat al unei acţiuni de spionaj industrial sau comercial, creând astfel un prejudiciu persoanei juridice titulare a secretului commercial respective a societății Cardoil Avantaj.
Ce prevede legeaPotrivit surselor Mediafax, în acest caz s-a dispus începerea urmării penale cu privire la articolul 5 din Legea nr. 11 din 29 ianuarie 1991 privind combaterea concurenței neloiale.
În sensul Legii nr. 11/1991, concurenţa loială este definită în art. 11 lit. a) că fiind situaţia de rivalitate de piaţă, în care fiecare întreprindere încearcă să obţînă simultan vânzări, profit şi/sau cotă de piaţă, oferind cea mai bună combinaţie practică de preţuri, calitate şi servicii conexe, cu respectarea uzanţelor cinstite şi a principiului general al bunei-credinţe. Prin urmare, legea recunoaşte dreptul de concurenţă al agenţilor economici dacă este exercitat cu bună-credinţă, fără încălcarea drepturilor şi libertăţilor celorlalţi agenţi economici, cu respectarea legii şi a bunelor moravuri.
Articolul 5 definește infracțiunile care se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă:
Prin mențiuni false privind originea mărfurilor, în sensul alin. 1 lit. f), se înțelege orice indicații de natură a face să se creadă că mărfurile au fost produse într-o anumită localitate, într-un anumit teritoriu sau într-un anumit stat. Nu se socotește mențiune falsă privind originea mărfurilor denumirea unui produs al cărui nume a devenit generic și indică în comerț numai natura lui, în afară de cazul în care denumirea este însoțită de o mențiune care ar putea face să se creadă că are acea origine.”
Din informațiile Mediafax, cel care ar fi dispus colectarea datelor în continuare ar fi fost chiar Zhanibek Nugertayev, acesta fiind și motivul pentru care a fost chemat la audieri, urmând ca anchetatorii să decidă dacă va fi urmărit penal în persoană în acest dosar.
Poziția companieiReporterii Mediafax au transmis o solicitare oficială Grupului KMG International pentru un punct de vedere privind acest dosar.
„Speța la care faceți referire este legată de o dispută comercială între Rompetrol Downstream și o firmă terță, care oferă servicii logistice pentru flote.
Înțelegem că o procedură legală este în desfășurare, iar compania își rezervă dreptul de a nu face alte comentarii până la finalizarea acesteia.
De asemenea, menționăm că, până în prezent, societatea nu a primit nicio cerere formală din partea autorităților competente cu privire la acest caz.
Rompetrol Downstream își arată deschiderea in susținerea oricărei proceduri legale și va pune la dispoziție toate informațiile solicitate.
Totodată, precizăm că vom folosi toate mijloacele legale pentru a proteja imaginea și reputația companiei, precum și a angajaților și acționarilor acesteia”, au răspuns reprezentanții Rompetrol Downstream, la solicitarea Mediafax.
Cine e Zhanibek NugertayevZhanibek Nugertayev, care și-a început cariera într-o bancă din Kazakhstan, iar apoi a lucrat la EY din Astana, este în prezent director general și administrator al Rompetrol Downstream. El lucrează la Rompetrol (KMG International) de peste 11 ani, conform contului de LinkedIn.
Potrivit datelor oficiale ale companiei, Rompetrol Downstream este compania locală de distribuție, care operează peste 1.250 puncte de comercializare carburanţi, formată din staţiile proprii Rompetrol, Partener Rompetrol, dar şi staţii mobile – Rompetrol Express şi baze interne (rezervoare de 9 şi 20 metri cubi amplasate în incinta companiilor din diverse domenii de activitate – transporturi, construcţii, agricultură etc.
De-a lungul timpului, Rompetrol a stabilit parteneriate cu stații independente de distribuție de carburanți din toată țara, în scopul dezvoltării rețelei Rompetrol Partener. Datorită investițiilor în identitatea vizuală a zonei de retail și a echipamentelor, aceste stații funcționează în conformitate cu standardele Rompetrol și livrează carburanți obținuți exclusiv la rafinăria Petromidia. Rompetrol Downstream a dezvoltat produse specifice, capabile să răspundă nevoilor de proximitate, ceea ce a permis extinderea rapidă a rețelei locale de distribuție.
Pentru a acoperi zonele rurale, Rompetrol a dezvoltat inițial stațiile mobile Expres și, ulterior, conceptul de unități fixe Fill&Go – rezervoare de 9 sau 20 metri cubi instalate în incinta companiilor care dețin flote auto.
Rompetrol Downstream coordonează activitatea a 6 depozite, strategic poziționate în Arad, Craiova, Mogoșoaia, Șimleu Silvaniei, Vatra Dornei și Zărnești, asigurând distribuția de carburanți în toată țara.
Ce profit a raportat companiaRompetrol Downstream SRL a avut în 2024 o cifră de afaceri de 13,3 miliarde de lei, cu un profit de 136,36 de milioane de lei și 449 de angajați, potrivit datelor agregate de termene.ro.
Comparativ cu anul anterior, compania a înregistrat o scădere a cifrei de afaceri cu 7,82%.
Compania fost înființată la data în 2000 și are ca obiect principal de activitate comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule.
Potrivit termene.ro, Rompetrol, este o companie din industria petrolieră, cu o cifră de afaceri netă de 12,24 miliarde de lei și un profit net de 92,62 de milioane de lei, înregistrând o pierdere netă de 0 lei. Compania are un număr mediu de 453 angajați și este specializată în producția, distribuția și vânzarea de produse petroliere.
Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași a anunțat miercuri desfășurarea a 23 de percheziții domiciliare pe raza municipiului București și a județelor Iași, Dolj, Vaslui, Ilfov, Prahova, Hunedoara și Timiș.
Dosarul vizează comiterea de către zece persoane a infracțiunilor de trafic de influență, șantaj, dare de mită și folosirea influenţei ori a autorităţii în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, faptă prevăzută de articolul 13 din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea faptelor de corupție.
Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că printre persoanele vizate de anchetă se numără omul de afaceri vasluian Fănel Bogoș, cunoscut dintr-un dosar anterior în care a fost reținut după apariția unor imagini controversate cu un cal. În prezent, anchetatorii DNA suspectează că acesta ar fi încercat, prin intermediul unor persoane interpuse, să influențeze schimbarea conducerii Direcției Sanitar-Veterinare Vaslui (DSV).
Potrivit acelorași surse, în cauză ar fi implicați și foști ofițeri ai serviciilor secrete, precum și fost procurori, suspectați că ar fi facilitat sau protejat acțiunile grupării.
Audierile din acest dosar vor fi făcute la Serviciul Teritorial Iași al DNA.
În EuroCup Women, CS Rapid București joacă pe teren propriu împotriva echipei UFAB49 Angers din Franța, în cadrul Grupei I, meci programat la ora 19.00.
Formația giuleşteanǎ are un parcurs foarte bun în actuala ediție a competiției, cu trei victorii și o înfrângere după primele patru etape, același bilanț cu liderul grupei, Movistar Estudiantes (Spania). În tur, Rapid a învins pe UFAB49 în deplasare, scor 86–79, iar o nouă victorie în meciul de miercuri ar apropia echipa de calificarea în fazele eliminatorii, scrie Federația Română de Baschet.
Tot de la ora 19.00, ACS Sepsi-SIC Sfântu Gheorghe va juca în deplasare, la Szekszard (Ungaria), împotriva formației TARR KSC Szekszard, liderul Grupei D. Campioana României este fără victorie până în acest moment în EuroCup Women și va încerca să obțină primul succes al campaniei pe terenul echipei maghiare.
Competiția masculină FIBA Europe CupÎn competiția masculină FIBA Europe Cup, toate cele trei echipe românești vor evolua miercuri seară.
CSM CSU Raiffeisen Oradea va juca în deplasare, în Cipru, împotriva formației Petrolina AEK Larnaca, în cadrul Grupei C. Echipa antrenată de Cristian Achim are în prezent un bilanț de două victorii și o înfrângere. În meciul tur, disputat la Oradea Arena, bihorenii s-au impus cu 89–75.
Tot în Grupa C, CSM Corona Brașov revine în fața propriilor suporteri pentru confruntarea cu Aliaga Petkimspor (Turcia), meci programat la ora 19.00. Echipa brașoveană caută prima victorie europeană, după ce în tur a pierdut la Aliaga cu 74–85.
În Grupa G, CS Vâlcea 1924 va evolua în Germania, împotriva formației RASTA Vechta, într-o partidă programată la ora 20.00. În tur, echipa germană s-a impus la Râmnicu Vâlcea cu scorul de 91–72, iar formația vâlceană va încerca să își ia revanșa și să obțină primul succes al campaniei europene.
Franța ar putea face un pas important spre interzicerea vânzării de tutun oricărei persoane născute după 2014. Vorbim despre o inițiativă care prevede crearea unei generații întregi fără tutun.
Pentru organizațiile anti-fumat, interzicerea vânzării de țigări către o generație întreagă e un obiectiv extrem de ambițios și multă lume se întreabă cum va fi posibil acest lucru și cât de „constituțional” este acest lucru.
Inițiativa aparține deputatului Nicolas Thierry, din Partidul Verde, care are și un termen – limită până la care să implementeze acest ambițios obiectiv – 2032.
Un proiect de lege care ar finaliza alte politici publicePoate părea neverosimil ca o întreagă generație de tineri născuți după 2014 să nu poată cumpăra tutun, nici măcare variante alternative.
„Am observat creșterea prețului pachetului de țigări în ultimii zece ani, ambalajul simplu, zona fără fum etc. Acest proiect de lege ar trebui să ne permită să finalizăm aceste politici publice într-un moment în care există o conștientizare tot mai mare a nocivității industriei tutunului”, explică Nicolas Thierry.
„Acesta este începutul unei victorii majore împotriva epidemiei industriale cauzate de companiile producătoare de tutun”, s-a bucurat directorul Alianței Împotriva Tutunului (ACT).
„Nu vom mai putea vinde aceste produse generațiilor viitoare, iar acest lucru ne va permite să ne îndreptăm către o societate fără tutun”, a afirmat Marion Catelin, care consideră că măsura nu va face decât să confirme tendința descendentă observată în Franța în ultimii ani.
Exemplele altor țăriUltimele date publicate în octombrie de Public Health France există cu 4 milioane mai puțini fumători zilnici în Franța decât în 2014.
Scăderea e deosebit de pronunțată în rândul tinerilor. De exemplu, tinerii de 17 ani reprezentau doar 15,6% dintre fumătorii zilnici în 2022, comparativ cu 25,1% în 2017.
Dar Franța nu e singura țară care-și propune asemenea obiective.
Marea Britanie are în vedere un cadru legislativ similar, iar Noua Zeelandă a adoptat o lege în acest sens, la inițiativa fostului prim-ministru Jacinda Ardern.
Cu toate acestea, noul guvern conservator a abrogat-o în noiembrie 2023, la mai puțin de un an de la introducerea sa.
Strategia „endgame” pentru tutunMai recent, Maldivele au devenit prima națiune care a interzis tutunul pentru o întreagă generație. Interdicția se aplică nu numai vânzărilor, ci și posesiei și consumului, pentru toate persoanele născute la sau după 1 ianuarie 2007 .
„Există o mișcare care prinde contur. La scară internațională, se vorbește despre așa-numita strategie „endgame” pentru industria tutunului.
Este într-adevăr o nouă modalitate de a aborda lupta împotriva tutunului, spunând că politicile de prevenție sunt absolut esențiale, dar odată ce și-au dovedit eficacitatea, trebuie să facem următorul pas și să oprim reînnoirea generațiilor de fumători la sursă”, explică Maud Catelin.
Interdicția completă ar crea o formidabilă piață neagrăPotrivit asociațiilor, interdicția generațională ar trebui să contribuie la contracararea strategiilor de adaptare ale industriei tutunului, care caută în permanență să recruteze noi fumători prin intermediul unor produse noi, cum ar fi țigările electronice, primul pas către dependența de nicotină pentru mulți tineri.
Anunțul depunerii acestui proiect de lege a provocat rapid o reacție din partea tutungeriilor, care s-au opus vehement oricăror măsuri de natură să alimenteze piața neagră.
„Având în vedere dimensiunea pieței paralele și creșterea sa neîntreruptă, ne îndreptăm spre o generație fără tutun cumpărat de la magazinele de tutun”, a declarat pentru AFP Serdar Kaya, președintele Confederației Tutungerilor.
„Nu va exista un șoc”Totuși, această teamă este infirmată de datele oficiale de la Public Health France și de la Observatorul Francez pentru Droguri și Toxicomanie (OFDT).
În Franța, organismele publice estimează că piața neagră este între 10% și 20%, de aproape patru ori mai puțin decât estimările industriei tutunului, care finanțează în mod regulat studii care utilizează metode științifice controversate .
De cealaltă parte, Nicolas Thierry vrea să liniștească oamenii și apără o „măsură graduală” care ar trebui să permită evitarea unui „efect de punct de basculare”.
„Ideea este că, pe măsură ce trec anii, numărul generațiilor pentru care va fi interzisă vânzarea de tutun va deveni din ce în ce mai important. Așadar, nu va exista niciun șoc la nivelul cererii. Vom seca treptat piața și, prin urmare, și piața paralelă”, explică deputatul verde.
Dincolo de lobby-ul acerb al industriei tutunului, măsura ar putea ridica și probleme constituționale. Poate fi restricționat legal accesul la un produs pentru o anumită categorie a populației, în special pentru adulți?
