Prețul petrolului Brent a scăzut cu 12 cenți, respectiv 0.2%, ajungând la 70.23 dolari pe baril, în timp ce țițeiul american West Texas Intermediate s-a depreciat cu 8 cenți, sau 0.1%, până la 65.11 dolari pe baril.
Ușoara scădere vine după ce prețurile au crescut miercuri cu peste 4%, atingând cele mai ridicate niveluri de la finalul lunii ianuarie, pe fondul temerilor privind posibile perturbări ale comerțului în cazul unui război între SUA și Iran.
Conform analiștilor citați de Reuters, tensiunile dintre Washington și Teheran rămân ridicate, însă percepția dominantă pe piețe este că un conflict armat de amploare este puțin probabil și dacă s-ar declanșa conflictul, ar fi de scurtă durată, întrucât președintele Trump nu își dorește o creștere considerabilă a prețurilor petrolului.
Casa Albă a transmis miercuri că s-au înregistrat unele progrese în cadrul discuțiilor cu Iranul desfășurate la Geneva, însă diferențele rămân semnificative, iar Teheranul este așteptat să prezinte în scris o propunere care să răspundă preocupărilor Washingtonului.
Totodată, sursele citate de CNN anunță că Statele Unite ar putea ataca Iranul cel mai devreme în acest weekend.
Cotațiile au fost influențate și de negocierile ruso-ucrainene de la Geneva care s-au încheiat fără rezultate concrete.
Potrivit meteorologilor, ceața va provoca vizibilitate redusă local sub 200 de metri și izolat sub 50 de metri. De asemenea, condițiile locale, pot favoriza apariția poleiul.
În județul Bacău, sunt vizate localitățile Sascut, Podu Turcului, Urechești, Coțofănești, Huruiești.
În Galați ceața va afecta localitățile: Tecuci, Liești, Matca, Umbrărești, Cosmești, Munteni, Barcea, Brăhășești, Ghidigeni, Drăgănești, Tudor Vladimirescu, Ivești, Nicorești, Fundeni, Gohor, Grivița, Nămoloasa, Țepu, Negrilești, Buciumeni, Priponești, Poiana și Movileni.
În județul Vrancea, atenționarea vizează mai multe localități, printre care: Focșani, Adjud, Mărășești, Panciu, Vulturu, Odobești, Păunești, Gugești.
Atenționarea va fi în vigoare până la ora 09:00.
Audierea lui Mark Zuckerberg face parte dintr-un proces fără precedent, aflat pe rolul Tribunalului Superior din Los Angeles care analizează dacă marile companii de social media au contribuit deliberat la vătămarea copiilor prin produsele lor.
Procesul, care a debutat la începutul lunii februarie, a fost intentat în numele unei tinere, identificată prin inițialele KGM, care susține că utilizarea timpurie a rețelelor sociale a dus la dependență, depresie și gânduri suicidare, relatează Associated Press.
În prezent, Meta, compania-mamă a Instagram, și YouTube, deținută de Google, sunt singurii pârâți rămași în proces, după ce TikTok și Snap au ajuns la înțelegeri pentru sume care nu au fost publicate.
În cadrul mărturiei, Zuckerberg a respins ideea că Instagram ar fi conceput pentru a crea dependență, afirmând că nu consideră că acest concept se aplică platformei.
Declarațiile lui Zuckerberg în fața instanțeiAudierea lui Zuckerberg a fost condusă de avocatul reclamantei, Mark Lanier, care a deschis seria de întrebări prezentând trei opțiuni pe care companiile le au în raport cu persoanele vulnerabile: să le ajute, să le ignore sau „să profite de ele”, la care CEO-ul a răspuns: „Cred că o companie rezonabilă ar trebui să încerce să-i ajute pe cei care folosesc serviciile sale”.
Avocatul l-a mai întrebat pe Zuckerberg dacă oamenii tind să folosească mai mult un produs atunci când acesta este adictiv, acesta răspunzând: „Nu sunt sigur ce să spun la asta. Nu cred că se aplică aici”.
Lanier a prezentat și documente interne care arătau că angajații Instagram aveau obiective legate de creșterea timpului petrecut de utilizatori pe platformă, însă Zuckerberg a susținut că astfel de obiective au existat în trecut, dar a precizat că Meta a decis ulterior să renunțe la ele, orientându-se spre utilitatea produselor.
Zuckerberg rămâne fidel ideii de utilitate pentru utilizatoriLanier l-a interogat și în legătură cu filtrele de pe Instagram, sugerând că acestea pot contribui la probleme de imagine corporală în rândul tinerilor. Zuckerberg a declarat că nu există suficiente dovezi clare privind efectele nocive ale acestor filtre.
De-a lungul audierii, Zuckerberg a contestat în mod repetat „caracterizarea” făcută de Lanier, rămânând fidel ideii că Meta încearcă să construiască platforme utile utilizatorilor.
Avocații Meta susțin că, deși nu contestă dificultățile de sănătate mintală ale reclamantei, nu există dovezi că Instagram ar fi fost un factor determinant în apariția acestora.
„Sărbătorim Luna Istoriei Negre. Onorăm memoria celor care ne-au precedat continuându-le moștenirea”, a declarat președintele în cadrul discursului său, potrivit Associated Press.
În cadrul evenimentului liderul de la Casa Albă a evidențiat membri afro-americani ai administrației sale, printre care secretarul pentru Locuințe și Dezvoltare Urbană, Scott Turner, precum și Alice Marie Johnson, „țarul grațierilor”.
„Acest președinte te aude. Acestui președinte îi pasă de tine. Nu lăsa pe nimeni să-ți spună că acest președinte de aici, Donald Trump, nu este pentru America de culoare. Pentru că el este”, a declarat Johnson în cadrul discursului susținut la recepție.
Trump și-a expus măsurile luate în timpul mandatului, despre care a spus că au avut un impact pozitiv asupra populației de culoare, printre care eliminarea impozitului federal pe bacșișuri și desfășurarea Gărzii Naționale în orașe cu populații afro-americane semnificative, precum Washington, New Orleans și Memphis.
Evenimentul s-a petrecut la câteva săptămâni după ce președintele a provocat un scandal prin distribuirea unui videoclip rasist la adresa fostului președinte Obama. Trump a republicat un videoclip cu imagini generate de inteligența artificială în care Barack Obama și Michelle Obama sunt înfățișați ca maimuțe.
În cadrul evenimentului de la Casa Albă, acesta nu a făcut nicio referire la videoclipul controversat, pe care l-a șters ulterior în urma reacțiilor negative.
Privind scandalul, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că președintele a fost „fals etichetat și calomniat ca rasist”.
„Consecințele nu sunt bune. Au existat deja atacuri asupra Iranului asupra unor situri nucleare aflate sub controlul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. Din câte putem aprecia, au existat riscuri reale de incident nuclear. Urmăresc cu atenție reacțiile din regiune din partea țărilor arabe, a monarhiilor din Golf. Nimeni nu își dorește o escaladare a tensiunii. Toată lumea înțelege că este vorba de o joacă cu focul”, a declarat Lavrov într-un interviu acordat publicației Al-Arabiya, citat de Reuters.
Declarațiile ministrului rus de Externe a fost făcute la scurt timp după ce reprezentanți americani și iranieni au purtat discuții la Geneva, menite să evite escaladarea tensiunilor dintre Washington și Teheran. În urma discuțiilor, s-a ajuns la un acord-cadru asupra principiilor care vor sta la baza unei posibile înțelegeri.
Statele Unite solicită Iranului renunțarea la programul său nuclear, în timp ce Teheranul respinge ferm acuzațiile că ar încerca să dezvolte armament nuclear.
Potrivit șefului diplomației de la Moscova, statele arabe cer „în mod clar reținere și căutarea unui acord care să nu încalce drepturile legitime ale Iranului și să garanteze că Iranul are un program de îmbogățire a uraniului nuclear pur pașnic”.
Armata Statelor Unite ale Americii este pregătită să lanseze lovituri militare împotriva Iranului chiar din acest weekend, însă președintele Donald Trump nu a decis încă dacă va autoriza o astfel de acțiune.
Generalul Francis Donovan a fost însoțit de Joseph Humire, în cadrul primei vizite a unei delegații militare americane în Venezuela de la capturarea fostului președinte Nicolas Maduro.
Potrivit Comandamentului de Sud al Statelor Unite, Donovan și Humire au discutat aspecte de securitate cu oficialii venezueleni, alături de noul trimis american în Venezuela, Laura Dogu.
Într-o postare pe platforma X, Laura Dogu a descris vizita drept „o nouă zi istorică”, precizând că generalul Donovan s-a întâlnit cu militarii de la ambasada americană și cu autoritățile interimare pentru a evalua situația de securitate și pentru a avansa obiectivul unei Venezuele aliniate cu Statele Unite.
„Comandantul, generalul Francis L. Donovan, și-a încheiat astăzi vizita în Venezuela, alăturându-se ambasadorului Laura F. Dogu și lui Joseph Humire pentru întâlniri productive cu autoritățile interimare venezuelene. Comandamentul de Sud al Statelor Unite s-a angajat să promoveze Strategia de Securitate Națională și Strategia Națională de Apărare prin colaborarea cu națiunile partenere, în vederea construirii unui viitor sigur și prosper pentru emisferă”, se arată într-un mesaj publicat pe platforma X, citat de Reuters.
Vizita are loc la scurt timp după deplasarea la Caracas a secretarului american al Energiei, Chris Wright și arată intenția Casei Albe de a utiliza presiunea militară și politica energetică pentru a determina Venezuela să implementeze reforme majore.
Marco Rubio este așteptat să se întâlnească cu Benjamin Netanyahu pe 28 februarie, în cadrul unei vizite care nu a fost încă anunțată oficial, potrivit surselor citate de Associated Press.
Statele Unite și Iranul au purtat recent două runde de discuții, în Oman și la Geneva, privind programul nuclear al Republicii Islamice, în contextul intensificării tensiunilor regionale și al eforturilor diplomatice de a evita o escaladare militară.
Statele Unite solicită Iranului să renunțe la programul său nuclear și încearcă, de asemenea, să extindă agenda negocierilor asupra stocurilor de rachete. Teheranul a anunțat că și-ar putea limita programul nuclear în schimbul relaxării sancțiunilor.
În cadrul ultimei sale vizite la Casa Albă, premierul Benjamin Netanyahu i-a cerut lui Donald Trump să se asigure că orice eventual acord cu Teheranul va include și măsuri pentru neutralizarea programului de rachete balistice al Iranului, precum și oprirea finanțării grupărilor Hamas și Hezbollah.
Săptămâna trecută, Trump a afirmat că o schimbare de regim în Iran „ar fi cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla”. Având în vedere consolidarea prezenței militare american eîn Orientul Mijlociu, armata SUA ar putea fi pregătită să lansează un atac asupra Iranului cel mai devreme începând cu acest sfârșit de săptămână, însă liderul de la Casa Albă nu a luat o decizie în acest sens.
Armata americană ar putea fi pregătită pentru un atac până la sfârșitul săptămânii, în urma unei consolidări prezenței militare în Orientul Mijlociu pe fondul tensiunilor cu Iran. Cu toate acestea, sursele citate de CNN au precizat că Trump nu a luat o decizie și a prezentat argumente atât pro, cât și contra și s-a consultat cu apropiații săi cu privire la cea mai bună opțiune.
„(N.r. – Donald Trump) Petrece foarte mult timp gândindu-se la această decizie”, au precizat sursele.
În contextul consolidării prezenței militare în Orient, portavionul USS Gerald Ford, cel mai avansat portavion american, ar putea ajunge în regiune chiar în acest weekend.
Tensiunile vin pe fondul discuțiilor de la Geneve. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a declarat că cele două părți au au ajuns la o înțelegere generală asupra principiilor care vor sta la baza unui posibil acord, iar Washingtonul susține că mai sunt aspecte cheie de clarificat.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a anunțat că opțiunea unui atac este luată în vedere, dar, „diplomația este întotdeauna prima opțiune”.
Statele Unite solicită Iranului să renunțe la programul său nuclear și încearcă, de asemenea, să extindă agenda negocierilor asupra stocurilor de rachete, însă Teheranul a precizat că ar accepta o limitare a programului în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.
În urma negocierilor diplomatice dintre Statele Unite și Iran, autoritățile de la Teheran au fost de acord să prezinte în scris o propunere care să răspundă preocupărilor Washingtonului. „Momentan așteptăm asta de la iranieni”, a declarat oficialul pentru agenția Reuters.
Negocierile de la Geneva la care au participat trimișii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, alături de ministrul iranian de externe Abbas Araqchi, au avut obiectivul de a evita escaladarea tensiunilor dintre cele două state.
Statele Unite solicită Iranului să renunțe la programul său nuclear și încearcă, de asemenea, să extindă agenda negocierilor asupra stocurilor de rachete. Iran afirmă că este dispus să discute limitări ale programului nuclear, în schimbul relaxării sancțiunilor, refuzând orice negocieri privind eliminarea procesului de îmbogățire a uraniului.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat miercuri că discuțiile de la Geneva au înregistrat progrese însă părțile rămân „foarte departe pe anumite aspecte-cheie”.
Marți, ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a declarat că cele două părți au discutat „serios” mai multe propuneri și au ajuns la o înțelegere generală asupra principiilor care vor sta la baza unui posibil acord.
În paralel, președintele Donald Trump a ordonat o consolidare majoră a prezenței militare americane în regiune, inclusiv trimiterea unui al doilea grup de portavioane. Potrivit oficialilor, se așteaptă ca toate forțele din regiune să fie operaționale până la jumătatea lunii martie.
Un cetățean cambodgian în vârstă de 59 de ani, deținut la Centrul de Detenție Miami, a fost găsit inconștient în celula sa de către personalul unității. „A fost declarat decedat, în ciuda eforturilor de salvare depuse de personalul unității și de serviciile de urgență. Cauza morții sale este în curs de investigare”, transmite comunicatul emis de ICE și citat de Reuters.
Conform ICE, bărbatul decedat, identificat ca Lorth Sim a ajuns în Statele Unite ca refugiat în 1983 și a devenit rezident permanent în 1986. „Sim a fost arestat pentru tulburarea ordinii publice în 1989, expunere indecentă în 1996 și furt în 2005, primind o pedeapsă cu suspendare și probațiune, dar fără închisoare. În 2006, ICE l-a arestat, iar un judecător de imigrare a ordonat expulzarea sa în Cambodgia”, mai transmite Serviciul.
Cazul marchează cel puțin al șaptelea deces înregistrat în 2026 în custodia ICE. Decesul survine pe fondul criticilor tot mai frecvente formulate de politicieni democrați și organizații pentru drepturile civile, care acuză condiții inumane în centrele de detenție pentru imigranți.
La începutul anului, un alt deținut, Geraldo Lunas Campos, de origine cubaneză, a fost găsit fără viață într-un centru de detenție din Texas. În urma anchetei, s-a stabilit că acesta fost ucis. Potrivit The Washington Post, acesta ar fi fost strangulat de un gardian.
Potrivit comunicatului de presă emis de autorități, „Se pare că nu au fost sustrase date sensibile legate de activitățile operaționale”.
Ministerul de Interne a mai fost vizat de atacuri cibernetice între anii 2024 și 2025, iar publicația La Repubblica a relatat că hackerii chinezi ar fi obținut o listă ce conținea informații despre aproximativ 5.000 de polițiști italieni, dintre care mulți erau implicați în misiuni de combaterea terorismului și monitorizarea disidenților chinezi refugiați în Italia.
„Activitățile au fost detectate rapid de poliție ca parte a monitorizării de rutină a sistemelor informatice ale Ministerului de Interne”, mai transmit autorității de la Roma, citate de Le Figaro.
Italia a mai fost ținta atacurilor cibernetice. Ministerul italian al Afacerilor Externe a anunțat la începutul lunii februarie că au fost dejucate mai multe atacuri cibernetice atribuite Rusiei, care vizau site-uri guvernamentale și infrastructură legate de Jocurile Olimpice de Iarnă.
Cea mai mare surpriză a turului s-a produs în Norvegia, unde Bodø/Glimt a învins-o pe Inter Milano cu scorul de 3-1. Echipa norvegiană a deschis scorul în minutul 20 prin Sondre Brunstad Fet, iar oaspeții au egalat prin Pio Esposito în minutul 30. În a doua repriză, Bodø a decis partida prin reușitele lui Hauge și Høgh în minutele 61 și 64.
În duelul Qarabag – Newcastle United, formația britanică a făcut un pas important pentru calificarea în optimi printr-o victorie, scor 1-6. Anthony Gordon a marcat patru goluri (min. 3, 32 33, 45+1) și lista marcatorilor a fost completată de Thiaw și Jacob Murphy, care au înscris în minutele 8, respectiv 72. Gazdele au marcat golul de onoare prin Elvin Cafarguliyev în minutul 54.
Club Brugge și Atlético Madrid au oferit o remiză cu șase goluri. Echipa spaniolă a deschis scorul în minutul 8 prin Alvarez și și-au dublat avantajul înainte de pauză prin reușita lui Lookman. Gazdele au revenit prin golurile înscrise de Onyedika (min. 51), Tresoldi (min. 60). Atletico a trecut din nou în avantaj prin autogolul lui Ordóñez în minutul 79, însă Brugge a obținut remiza printr-un gol marcat de Tzolis în minutul 89.
Bayer Leverkusen a câștigat în deplasare împotriva lui Olympiacos Pireu, scor, 0-2, grație dublei reușite de Patrik Schick, care a marcat în minutele 60 și 63.
Soarta calificării în optimile de finală se va decide săptămâna viitoare. Meciurile retur sunt programate pentru marți, 24 februarie.
Ultima rundă de discuții pentru încheierea războiului din Ucraina s-a încheiat miercuri, oficial, fără niciun semn de progres semnificativ. Însă, în culise, potrivit The New York Times, negociatorii au încercat să găsească un compromis cu privire la unul dintre cele mai mari obstacole în calea unui acord de pace: controlul teritoriului din estul Ucrainei.
Rusia a cerut Ucrainei să predea teritoriul pe care îl controlează în regiunea Donețk ca o condiție pentru încheierea războiului. Aceasta este de fapt o fâșie de teritoriu lungă de aproximativ 80 de kilometri și lățime de 65 de kilometri, care include zeci de orașe și sate și se află între linia frontului și granița administrativă a regiunii.
Ucraina a refuzat să se retragă unilateral, susținând că cedarea de teritorii ar încuraja Rusia să atace din nou, în Ucraina sau în altă parte. Kievul a cerut garanții de securitate ca să descurajeze Moscova să încalce orice armistițiu.
Compromisul: Donețk, zonă demilitarizată care să nu fie controlată de nicio armatăÎn negocierile din ultimele săptămâni, oficialii au discutat insă ideea formării unei zone demilitarizate care să nu fie controlate de niciuna dintre armate, potrivit a trei persoane familiarizate cu discuțiile de la Geneva, spun jurnaliștii.
Ideea zonei demilitarizate total reînvie de fapt o propunere care a fost inclusă în planurile de pace anterioare, inclusiv unul cu 28 de puncte lansat de administrația Trump în noiembrie.
În ultima săptămână, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a minimalizat în repetate rânduri perspectivele cedării de teritorii pentru pace. „A permite agresorului să ia ceva este o mare greșeală”, a scris el luni pe rețelele de socializare.
Toamna trecută, președintele rus Vladimir Putin a fost evaziv când a fost întrebat despre formarea unei zone demilitarizate în regiunea Donbas.
Planul în 28 de puncte ar fi plasat Rusia la conducerea zonei, dar i-ar fi interzis desfășurarea forțelor militare acolo. Putin a spus atunci că detaliile trebuie discutate.
Consilierul pentru politică externă al președintelui rus, Iuri Ușakov, a fost ulterior mai optimist, spunând că Rusia ar putea accepta formarea unei astfel de zone dacă poliției ruse sau soldaților gărzii naționale li s-ar permite să o patruleze.
O zonă demilitarizată ar putea deveni parte a unei soluții viabile, a declarat William B. Taylor, membru al Atlantic Council, un think tank și fost ambasador al SUA la Kiev, citat de The New York Times. Însă interesele Ucrainei ar trebui protejate, a spus el, iar acest lucru ar necesita ca administrația Trump să exercite presiuni suplimentare asupra Rusiei.
„Este important să fie o soluție reală, nu o soluție forțată, nu o soluție dezechilibrată”, a spus Taylor. „Orice soluție forțată nu va fi stabilă. Nu va dura.”
Formarea unei zone de liber schimbPentru a facilita acceptarea ideii de către ambele părți, negociatorii au discutat și despre formarea unei zone de liber schimb în orice zonă demilitarizată posibilă, deși posibilitățile de investiții par limitate într-un teritoriu care ar fi prins între două armate, chiar și cu un armistițiu. Cea mai mare parte a industriei din zonă este în ruine, cu o singură mină de cărbune încă funcțională, iar riscul ca conflictul să fie reaprins ar exista ani de zile.
Zelenski a pus și el la îndoială un astfel de aranjament.
Retragerea trupelor Rusiei și Ucrainei de pe linia frontuluiO altă problemă este retragerea trupelor de pe linia frontului. În decembrie, Zelenski a sugerat că Ucraina nu va retrage trupele de pe linia frontului decât dacă Rusia se va retrage la o distanță egală.
În cadrul discuțiilor purtate la Abu Dhabi luna aceasta, ucrainenii au discutat opțiuni pentru o retragere parțială a Rusiei de pe linia frontului, care nu ar fi neapărat simetrică, au declarat două dintre cele trei persoane familiarizate cu discuțiile. Acest lucru ar semnala o relaxare a poziției Ucrainei.
Guvernarea zonei demilitarizate ar urma să fie făcută de administrații civile ruse și ucraineneModul în care ar urma să fie guvernată o zonă demilitarizată a reprezentat, de asemenea, un punct de conflict. Ucraina a făcut presiuni pentru desfășurarea unei forțe internaționale de menținere a păcii în regiune, care găzduiește 190.000 de civili, inclusiv 12.000 de copii, potrivit guvernatorului ucrainean al zonei.
Negociatorii au discutat despre formarea unei administrații civile care să conducă zona după război, au declarat două dintre cele trei persoane familiarizate cu discuțiile. Aceasta ar putea include atât reprezentanți ai Rusiei, cât și ai Ucrainei, a spus una dintre persoane, dar persoana respectivă a menționat că părțile sunt departe de un acord.
Secvențierea etapelorO altă problemă care a reapărut recent este secvențierea diferitelor etape, inclusiv acceptarea unei zone demilitarizate, formalizarea garanțiilor de securitate, crearea unui cadru pentru finanțarea reconstrucției postbelice și organizarea de alegeri în Ucraina.
Săptămâna trecută, Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina dorește un acord privind garanțiile de securitate înainte de a se angaja în alegeri sau orice acord privind retragerea forțelor din Donbas.
„Mi-aș dori foarte mult să semnăm mai întâi garanțiile de securitate și apoi alte documente”, a spus el. „În opinia mea, acesta ar fi un semnal bun. Nu este vorba nici măcar de o chestiune de corectitudine, ci de o chestiune de încredere. Mai multă încredere în parteneri — dacă garanțiile ar fi pe primul loc, și apoi orice altceva.”
Zelenski susține că ucrainenii trebuie „să știe – nu doar să creadă, ci să știe – că în viitor agresiunea rusă va fi imposibilă sau că, dacă se va întâmpla, nu vom fi singuri”.
