Japonia a pierdut un număr uriaș de turiști chinezi într-o singură lună, dar turismul național nu a fost foarte afectat, potrivit CNBC. Sosirile în Japonia din China au scăzut cu peste 60% în ianuarie, în comparație cu perioada similară a anului trecut, așa cum arată datele de la Organizația Națională de Turism din Japonia (JNTO). În mod neașteptat, numărul total al turiștilor care au intrat în Japonia a scăzut cu doar 4,9% în ianuarie.
Turiștii din Coreea de Sud și din Taiwan au umplut golul provocat de chinezi. Statistica arată că sosirile turiștilor din Coreea de Sud au crescut cu 21,6%, depășind China în clasamentul celei mai mari surse de vizitatori străini. De asemenea, în ianuarie au fost de două ori mai mulți vizitatori din Taiwan decât din China, numărul lor crescând cu 17%.
Întrebarea este dacă turiștii chinezi vor redeveni interesați de Japonia. Experții cred că pe termen scurt acest lucru nu este posibil din cauza condițiilor economice și politice, dar și a influențelor de pe rețelele de socializare. De aceea, japonezii au început să se reorienteze încercând să atragă atenția altor asiatici și europenilor.
În comunicatul oficial se arată că „polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Prahova – Serviciul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase desfășoară, în această dimineață, o amplă acțiune operativă”, într-un dosar penal coordonat de procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești.
De asemenea, „în baza mandatelor de percheziție domiciliară emise de instanța competentă, polițiștii pun în executare 17 mandate de percheziție, în județul Prahova”, mai precizează comunicatul.
Vizate: firme de gestionare a deșeurilor și persoane suspectePotrivit autorităților, „activitățile vizează punctele de lucru a două societăți comerciale care desfășoară activități în domeniul colectării, tratării și eliminării deșeurilor periculoase și nepericuloase, precum și domiciliile unor persoane fizice bănuite de implicare în activități infracționale”.
La acțiune participă polițiști din mai multe structuri, inclusiv Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, Serviciul de Investigații Criminale și Serviciul Criminalistic, dar și luptători ai Serviciului pentru Acțiuni Speciale.
Suspiciuni de deversări ilegale într-un râu din PloieștiÎn comunicat se arată că ancheta vizează infracțiuni legate de „neluarea sau nerespectarea măsurilor obligatorii privind gestionarea deșeurilor periculoase, precum și de abandonare, aruncare sau ascundere a deșeurilor”. Potrivit verificărilor efectuate, „cele două societăți comerciale ar fi deversat deșeuri, atât periculoase, cât și nepericuloase, în perioada octombrie 2025 – prezent, în albia unui râu din municipiul Ploiești”, mai spune comunicatul.
În urma perchezițiilor, 7 persoane urmează să fie conduse la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Prahova pentru audieri și pentru dispunerea măsurilor legale care se impun, sub coordonarea procurorilor. Acțiunea beneficiază de sprijinul Grupării Mobile de Jandarmi Prahova.
Autoritățile subliniază că cercetările continuă, iar „pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție, conform prevederilor legale”. Cazul vizează posibile încălcări grave ale legislației privind regimul deșeurilor, cu impact asupra mediului și sănătății publice.
Prețul petrolului și-a revenit marți, accelerându-și redresarea și crescând cu peste 5%, după o scădere bruscă din ziua precedentă, determinată de îngrijorările persistente cu privire la aprovizionarea cu țiței din Orientul Mijlociu, unde instalațiile energetice strategice sunt atacate din nou, potrivit Le Figaro. În jurul orei 06:15 GMT, prețul țițeiului West Texas Intermediate (WTI), referința SUA, a crescut cu 5,16%, ajungând la 98,32 dolari pe baril. Țițeiul Brent, referința globală, a crescut și el, ajungând la 104,88 dolari pe baril. Luni scăzuse cu 2,84%.
La închiderea tranzacțiilor din Asia, piața a înregistrat o creștere bruscă, iar prețurile au crescut din nou pe fondul atacurilor iraniene asupra infrastructurii energetice strategice din Orientul Mijlociu, alimentând și mai mult îngrijorările cu privire la întreruperile aprovizionării cu țiței.
Uzina de procesare a petrolului din Fujairah, de pe coasta de est a Emiratelor Arabe Unite, a fost vizată marți de un alt atac cu drone care a provocat un incendiu, potrivit autorităților locale. Instalația, situată dincolo de Strâmtoarea Ormuz, fusese deja lovită cu o zi înainte de un atac cu drone, determinând compania națională de petrol ADNOC să își suspende transporturile de țiței la fața locului. Aceste tipuri de atacuri întunecă și mai mult perspectivele aprovizionării globale cu energie, deoarece războiul intră în a treia săptămână, iar traficul rămâne practic paralizat în Strâmtoarea strategică Ormuz.
Petrol din rezervele strategiceAgenția Internațională pentru Energie (AIE) și-a declarat într-adevăr disponibilitatea de a elibera mai mult din rezervele sale strategice de petrol „dacă este necesar”, în urma anunțului de miercuri privind o eliberare de 400 de milioane de barili și având în vedere că Japonia și-a deschis deja rezervele strategice. Cu toate acestea, situația rămâne incertă, iar tensiunile sunt mari.
Luni, președintele american Donald Trump și-a reiterat apelul către țările din Golf dependente de petrol de a securiza Strâmtoarea Ormuz, acuzând unele că „nu vor să se implice”. Această situație alimentează anticiparea unor acțiuni concrete. Mai mult, Donald Trump a amenințat că va extinde atacurile asupra insulei iraniene Kharg pentru a viza infrastructura petrolieră strategică crucială pentru exporturile Teheranului, pe care Washingtonul o cruțase weekendul trecut. „Aceasta nu este o piață concentrată pe o singură știre”.
Incidentul, relatat de Reuters, ar fi avut loc luni noaptea, în contextul tensiunilor crescute dintre Afganistan și Pakistan.
Guvernul taliban susține că cel puțin 400 de oameni au murit și alți 250 au fost răniți în urma atacului. De cealaltă parte, autoritățile de la Islamabad neagă că ar fi vizat un obiectiv civil, afirmând că loviturile au fost îndreptate exclusiv asupra unor instalații militare și infrastructuri de sprijin pentru terorism.
Mărturii cutremurătoare ale supraviețuitorilorAhmad, un bărbat de 50 de ani aflat în tratament în centrul lovit, a descris scenele dramatice trăite în timpul bombardamentului. Acesta a povestit că flăcările au cuprins rapid clădirea, iar colegii săi au murit fără a putea fi salvați.
„Totul a luat foc. Era ca în Ziua de Apoi”, a declarat el, menționând că era singurul supraviețuitor dintre cei 25 de colegi de cameră.
Alți martori confirmă amploarea tragediei. Un angajat al departamentului de radiologie a precizat că majoritatea pacienților locuiau în containere amplasate în incinta centrului, iar zonele lovite direct nu au lăsat aproape niciun supraviețuitor.
Distrugeri masive și intervenții limitateLa fața locului, clădirile au fost reduse la ruine, iar pereții înnegriți și obiectele personale împrăștiate indică violența exploziilor. Medicii au relatat că au avut loc cel puțin trei explozii puternice, care au aruncat oamenii de la un perete la altul.
Dr. Ahmad Wali Yousafzai a declarat că unitatea medicală găzduia aproximativ 2000 de pacienți în momentul atacului. În haosul creat de incendii și explozii, personalul medical a fost depășit numeric și nu a reușit să salveze toate victimele.
Un șofer de ambulanță a transportat mai multe cadavre către un spital din apropiere, însă a avertizat că sub dărâmături se află încă numeroase trupuri neînsuflețite.
Irlanda a înregistrat cea mai mare creștere economică din Europa în 2025, cu un avans de 12,3% al PIB-ului real. Economiștii explică însă că acest rezultat este influențat în mare măsură de activitatea companiilor multinaționale, în special americane, care își desfășoară operațiunile financiare prin Irlanda, mai arată Euronews.
După Irlanda, cele mai mari creșteri au fost înregistrate de:
Specialiștii spun că aceste rezultate sunt normale, deoarece economiile mai puțin dezvoltate tind să crească mai rapid, recuperând decalajele față de statele bogate.
Spania, cea mai performantă economie mare din UEDintre marile economii europene, Spania a avut cea mai bună evoluție, cu o creștere de 2,8%. Creșterea a fost susținută de mai mulți factori. Turismul puternic, politicile de imigrație care au crescut populația activă și investițiile publice au fost factorii decisivi. Totuși, experții avertizează că productivitatea a rămas relativ scăzută, ceea ce limitează creșterea veniturilor individuale.
La polul opus, Germania și Finlanda au înregistrat cele mai slabe performanțe, cu doar 0,2% creștere economică. Italia a avut un avans modest de 0,5%, iar Franța a crescut cu 0,8%. Economiștii explică această stagnare prin impactul așa-numitului „șoc China”, adică creșterea exporturilor chineze care afectează competitivitatea industriilor europene, în special în Germania.
Țările nordice, evoluții mixteÎn regiunea nordică, rezultatele au fost diferite de la o țară la alta:
Aceste diferențe reflectă structura economică variată a statelor nordice și expunerea diferită la piețele globale. Specialiștii avertizează că o creștere a PIB-ului nu se traduce automat în venituri mai mari pentru populație.
În cazul Spaniei, de exemplu, creșterea economică a fost susținută în mare parte de creșterea populației, nu de productivitate. Astfel, veniturile individuale pot rămâne stagnante, chiar dacă economia per ansamblu crește. Potrivit estimărilor OECD, Spania ar putea rămâne liderul creșterii economice și în 2026, cu un avans de 2,2%, depășind alte economii majore europene.
Sursa: Eurostat • Growth rate of GDP
În ansamblu, datele arată o Europă cu ritmuri de creștere inegale, în care statele din sud și est recuperează rapid, în timp ce economiile tradițional puternice se confruntă cu provocări structurale tot mai mari.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este așteptat marți la Londra, unde are programată o întâlnire cu premierul britanic Keir Starmer, relatează dpa.
În această perioadă, atenția internațională se îndreaptă tot mai mult către conflictul din Iran, care continuă să escaladeze, în timp ce războiul din Ucraina rămâne o preocupare majoră pentru aliații occidentali.
Prim-ministrul britanic își dorește menținerea conflictului din Ucraina pe agenda globală, în ciuda evoluțiilor din Orientul Mijlociu. În același context, Statele Unite au decis să relaxeze temporar sancțiunile impuse țărilor care importă petrol rusesc.
Măsura aceasta urmărește, de fapt, stabilizarea pieței energetice, care oferă și un avantaj indirect președintelui rus, Vladimir Putin.
În cadrul unei conferințe de presă susținute la Downing Street 10, Keir Starmer a făcut o precizare despre riscurilor generate de această situație, spunând că „nu putem permite ca războiul din Golf să se transforme într-un câștig neașteptat pentru Putin”.
Ministrul britanic al apărării, John Healey, a confirmat vizita liderului ucrainean și a menționat sprijinul semnificativ acordat recent Kievului.
El a precizat în fața Parlamentului că „luna trecută am livrat Ucrainei 3.500 de drone, 18.000 de proiectile de artilerie și trei milioane de bucăți de muniții mici”.
Despre nivelul de dificultate care se instalează treptat la nivel internațional, el a afirmat că „ne confruntăm cu două conflicte pe două continente, susținute de o axă a agresiunii cu tactici similare și tehnologii similare”.
„În numele Regatului Unit”, a mai declarat el, „nu vom uita de războiul din Europa, iar hotărârea noastră totală de a fi alături de Ucraina rămâne neclintită”.
Președintele american Donald Trump a solicitat amânarea cu „aproximativ o lună” a vizitei sale programate la Beijing, în contextul războiului în desfășurare în Orientul Mijlociu.
„Din cauza războiului, simt că vreau să fiu aici, că trebuie să fiu aici. Așa că am solicitat amânarea întâlnirii cu aproximativ o lună. Și aștept cu nerăbdare să mă întâlnesc cu el. Avem o relație foarte bună”, a spus Trump, referindu-se la președintele chinez Xi Jinping, notează BBC.
China a declarat că se află în contact cu SUA în legătură cu vizita lui Trump. „Diplomația la nivel de șef de stat joacă un rol strategic de orientare de neînlocuit în relațiile dintre China și SUA. Cele două părți mențin comunicarea cu privire la vizita președintelui Trump în China”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al țării, Lin Jian, potrivit The Guardian.
Anterior, președintele Trump sugerase că vizita sa în China ar putea fi suspendată dacă Beijingul nu răspundea la solicitarea SUA de a obține ajutor din partea unor țări terțe pentru securizarea strâmtorii Ormuz.
Luni, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a afirmat că au loc discuții „de la lider la lider” între președintele Trump și președintele chinez Xi Jinping și că, „în acest moment”, Trump așteaptă cu nerăbdare să viziteze China. Totuși, ea a punctat că aceste date „ar putea fi modificate”, potrivit AP.
Momentan, întâlnirea dintre Trump și omologul său chinez este programată să aibă loc între 31 martie și 2 aprilie, după ultimele lor discuții față în față din octombrie anul trecut.
Ambasada Chinei la Washington a declarat pentru BBC că a văzut știrile referitoare la întâlnire, însă nu a venit cu informații suplimentare privind o confirmare oficială a amânării vizitei.
Serviciile secrete americane l-au avertizat pe Donald Trump, înainte de atacul asupra Iranului, că represaliile împotriva aliaților SUA din Golf erau un efect aproape sigur, potrivit Reuters.
Informația contrazice poziția oficială. După primele atacuri israeliene și americane, Donald Trump s-a declarat surprins de faptul că Iranul a atacat țări din Orientul Mijlociu precum Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.
Inițial, statele din Golf nu au susținut războiul cu Iranul. Între timp, poziția s-a schimbat radical. În prezent, liderii țărilor apropiate de SUA îl îndeamnă pe Trump să nu se oprească până când Iranul nu va mai putea amenința rutele petroliere regionale.
Iranienii au atacat cu rachete și drone aeroporturile, porturile și instalațiile energetice din Golf. De asemenea, au dat peste cap circulația navelor prin Strâmtoarea Ormuz.
De aceea, liderii din Golf văd regimul din Iran ca pe o amenințare directă.
Conform informațiilor citate de Reuters, arestările au fost efectuate de organizația de informații a Gardienilor Revoluției, una dintre principalele structuri de securitate ale statului iranian.
Raportul nu oferă detalii suplimentare despre identitatea sau naționalitatea persoanelor reținute și nici despre natura exactă a presupuselor activități desfășurate de acestea.
Autoritățile iraniene nu au emis, până în prezent, un comunicat oficial extins privind cazul.
Mehdi Taj, președintele Federației Iraniene de Fotbal, a declarat într-o postare pe rețeaua X, că „Având în vedere că Trump a declarat explicit că nu poate asigura securitatea echipei naționale iraniene, cu siguranță nu vom călători în America”, potrivit BBC.
El a adăugat: „În prezent, negociem cu FIFA pentru a găzdui meciurile Iranului la Campionatul Mondial în Mexic”.
Săptămâna trecută, ministrul sportului din Iran a declarat că nu a fost posibil ca jucătorii iranieni să participe la turneu după ce SUA au lansat atacuri aeriene alături de Israel asupra Iranului.
Președintele american Donald Trump a declarat că Iranul va fi „binevenit la Cupa Mondială”, dar că nu crede că ar fi „adecvat ca ei să fie acolo, pentru propria lor viață și siguranță”.
Echipa iraniană are programate două meciuri din grupă la Los Angeles și unul la Seattle.
Proiectul „KPop Demon Hunters” a pornit în 2020 ca o idee neobișnuită: o trupă de fete k-pop care vânează demoni. Deși inițial a stârnit scepticism în cadrul Sony, filmul a intrat în producție. Un an mai târziu compania a decis să vândă către Netflix o mare parte din drepturile de distribuție, muzică și merchandising. La acel moment, suma de 120 de milioane de dolari părea avantajoasă pentru Sony, mai ales în contextul pandemiei, când cinematografele erau închise, iar industria se afla într-o zonă periculoasă, mai screi Il Post.
Un succes uriaș pe platformă și în cinematografe. Muzica, cheia succesului globalDupă lansarea din 2025, filmul a devenit rapid un fenomen global. Netflix a raportat peste 500 de milioane de vizualizări, transformând producția într-unul dintre cele mai urmărite titluri din istoria platformei. Pe lângă succesul din streaming, filmul a generat și venituri considerabile din cinematografe. Pelicula a depășit 24 de milioane de dolari din bilete, mai ales în urma unor lansări speciale. Dar consacrarea a venit la gala Oscarurilor, unde „KPop Demon Hunters” a câștigat premiile pentru cel mai bun film de animație și cea mai bună piesă originală.
Un rol esențial în popularitatea filmului l-a avut coloana sonoră. Piesa „Golden”, premiată cu Oscar, a depășit 1,5 miliarde de ascultări pe Spotify. De asemenea, mai multe melodii din film au ajuns în topurile internaționale. Succesul a fost susținut de colaborarea cu producători importanți din industria k-pop, inclusiv artiști și creatori care au lucrat cu trupe celebre precum BTS sau Blackpink.
Decizia Sony de a ceda drepturile este considerată acum una dintre cele mai neinspirate din industrie. La momentul tranzacției, compania se confrunta cu dificultăți generate de pandemie și nu avea o platformă proprie de streaming comparabilă cu Netflix sau Amazon. Astfel, oferta Netflix a părut o soluție sigură pentru salvarea și rentabilizarea proiectului. Privind în retrospectivă, Sony a pierdut controlul asupra unei proprietăți intelectuale originale extrem de valoroase, capabilă să genereze filme, seriale și produse comerciale pe termen lung.
Succesul din strategii atipice de marketing dar și profituri imense pierduteNetflix a adoptat o strategie diferită față de modelul său clasic. Filmul a fost lansat nu doar pe platformă, ci și în cinematografe, inclusiv în versiuni speciale de tip karaoke. Această abordare a contribuit la extinderea audienței și la consolidarea succesului global al producției. Deși Netflix a obținut drepturi importante asupra produselor derivate, compania nu a reușit să capitalizeze complet succesul filmului în perioada inițială. Producția de jucării inspirate din film a fost întârziată, deoarece partenerii industriali nu au anticipat amploarea succesului. Astfel, sezonul de vânzări din perioada sărbătorilor din 2025 a fost ratat.
„KPop Demon Hunters” a devenit rapid mai mult decât un film: o franciză globală cu potențial uriaș. Sony rămâne implicată în producția viitoarelor filme, iar un sequel este deja în pregătire. Însă controlul principal asupra distribuției și exploatării comerciale aparține Netflix. Cazul este acum considerat un exemplu clar despre cum o decizie luată într-un moment de criză poate schimba radical echilibrul de putere într-o industrie și poate transforma un risc aparent într-un succes uriaș.
