Decizia a fost luată după o reuniune desfășurată miercuri, 15 iulie, între Zelenski și conducerea militară a Ucrainei. Fedorov și-a confirmat ulterior plecarea printr-un mesaj public, în care a declarat că a fost „o mare onoare” să conducă Ministerul Apărării.
Înlocuirea trebuie oficializată prin votul Radei Supreme, Parlamentul de la Kiev. Zelenski intenționează să îl propună pentru funcția de ministru al Apărării pe actualul ministru de Interne, Ihor Klimenko, nominalizarea urmând să fie supusă votului joi, 16 iulie.
Conflict între ministru și comandantul armateiSurse politice și analiști ucraineni, citați de presa de al Kiev, susțin că motivul principal al îndepărtării lui Fedorov ar fi conflictul cu Oleksandr Sîrski, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei.
Cei doi ar fi avut viziuni fundamental diferite asupra reformării armatei. Fedorov, fost ministru al Transformării Digitale, încerca să introducă un sistem de conducere bazat pe tehnologie, responsabilitate managerială și restructurarea aparatului birocratic. Sîrski este văzut de criticii săi drept reprezentantul unei școli militare tradiționale, formate în perioada sovietică.
Un parlamentar din partidul lui Zelenski a declarat pentru Kyiv Independent că disputa dintre cei doi „a depășit toate limitele”. Un veteran ucrainean a descris situația drept un conflict între „un tânăr tehnocrat și un general provenit dintr-o școală militară în mare parte postsovietică”.
Zelenski ar fi invocat, de asemenea, problemele legate de mobilizare și de activitatea centrelor de recrutare. Președintele i-ar fi cerut viitorului ministru să se concentreze asupra acestor două domenii și a insistat că armata și Ministerul Apărării trebuie să fie „unite” și „pe aceeași lungime de undă”.
Reformele rămase neterminateMihailo Fedorov preluase conducerea Ministerului Apărării în ianuarie 2026 și fusese unul dintre puținii oficiali ai administrației Zelenski care beneficiau de susținere atât din partea partidului de guvernământ, cât și din partea unei părți a opoziției.
În mesajul publicat după demitere, Fedorov a enumerat peste 20 de realizări, printre care blocarea accesului forțelor ruse la sistemele Starlink, atacurile asupra logisticii militare ruse din Crimeea ocupată și lansarea unor reforme controversate în interiorul ministerului.
Fostul ministru a recunoscut însă că nu a reușit să transforme complet instituția potrivit standardelor NATO, să reformeze sistemul de achiziții militare și să creeze o cultură reală a responsabilității.
Presa internațională notează că Fedorov devenise una dintre figurile centrale ale transformării tehnologice a armatei ucrainene, prin extinderea utilizării dronelor și prin relațiile dezvoltate cu marile companii occidentale din domeniul tehnologiei. Înlăturarea sa, după numai aproximativ șase luni, riscă să încetinească reformele și să amplifice instabilitatea din conducerea militară.
Apeluri la manifestații la KievDecizia lui Zelenski a provocat reacții dure în rândul unor activiști, veterani și reprezentanți ai societății civile. Au apărut inclusiv apeluri la manifestații pașnice la Kiev împotriva demiterii lui Fedorov și a schimbărilor repetate făcute de președinte în conducerea statului.
Criticii avertizează că înlocuirea frecventă a miniștrilor Apărării poate produce haos administrativ în plin război și poate afecta încrederea populației în instituțiile statului.
Serhii Sternenko, fost consilier al lui Fedorov și unul dintre cei mai cunoscuți activiști ucraineni, a anunțat că nu va mai colabora cu Ministerul Apărării. El a susținut că obstacolele birocratice și opoziția celor care nu doreau reformarea armatei l-au împiedicat pe Fedorov să își ducă proiectele la capăt.
Ihor Klimenko, omul ales de Zelenski pentru a prelua portofoliul Apărării, a condus Poliția Națională între 2019 și 2023 și a devenit ministru de Interne după moartea predecesorului său, Denis Monastîrski. Potrivit purtătoarei sale de cuvânt, Klimenko ar fi fost surprins de propunerea președintelui, dar consideră că, în calitate de ofițer, ordinul comandantului suprem trebuie respectat.
Decizia a fost adoptată de Consiliul IHF în urma recomandărilor formulate de Comitetul Internațional Olimpic în ședințele din 7 mai și 7 iulie 2026. Interdicția este ridicată pentru echipele naționale, oficiali, arbitri, lectori și experți din cele două țări.
IHF precizează că nu vor fi aplicate condiții suplimentare de eligibilitate sau alte restricții. Comunicatul nu prevede obligativitatea ca sportivii și echipele să evolueze sub statut neutru.
În cazul sportivilor ruși, Federația Internațională de Handbal va colabora cu Agenția Internațională de Testare pentru aplicarea normelor antidoping și respectarea Codului Mondial Antidoping.
Revenire completă după o reintegrare în etapeRusia și Belarus au fost suspendate de IHF la 4 martie 2022. Decizia fusese justificată prin încălcarea Armistițiului Olimpic de către guvernele celor două state, după invadarea Ucrainei și folosirea teritoriului belarus pentru operațiunile militare ruse.
Procesul de revenire a început în primăvara acestui an. La 24 martie 2026, selecționatele de juniori ale Rusiei și Belarusului, până la categoria U21 inclusiv, au primit dreptul de a organiza și disputa meciuri amicale și turnee pe cont propriu.
La acel moment, sportivii, antrenorii și membrii staffurilor trebuiau să semneze declarații prin care confirmau că nu au legături cu armata sau cu structurile guvernamentale de securitate și că nu sunt implicați în conflicte internaționale.
Ulterior, pe 6 mai, IHF a aprobat posibilitatea acordării unui wild-card unei echipe din Rusia sau Belarus pentru Campionatul Mondial feminin U16 ori pentru IHF Nations Trophy. Noile reguli elimină însă condițiile suplimentare introduse în etapa inițială a reintegrării.
IHF admite că revenirea efectivă a tuturor echipelor și oficialilor ar putea necesita o perioadă de tranziție, dar afirmă că dorește integrarea lor cât mai rapidă în handbalul internațional.
De ce decizia ar putea provoca reacțiiHotărârea poate deveni controversată deoarece este adoptată în timp ce războiul din Ucraina continuă, iar reintegrarea sportivilor ruși și belaruși este contestată de mai multe state europene.
România se numără printre cele nouă state membre ale Uniunii Europene care au cerut recent Bruxellesului să oprească finanțarea organizațiilor sportive care permit revenirea Rusiei și Belarusului în competițiile internaționale. Inițiativa a mai fost susținută de Estonia, Danemarca, Finlanda, Letonia, Lituania, Țările de Jos, Polonia și Suedia.
Cele nouă țări au susținut că reintegrarea ignoră situația sportivilor ucraineni, dintre care mulți au fost strămutați, au rămas fără baze de pregătire sau s-au alăturat forțelor armate. Statele semnatare au arătat că separarea sportului de politică este greu de justificat în contextul pierderilor umane provocate de război.
Comitetul Internațional Olimpic a ridicat provizoriu, la 7 iulie, suspendarea Comitetului Olimpic Rus, dar nu a decis încă dacă Rusia va putea utiliza drapelul, culorile și imnul național la Jocurile Olimpice de la Los Angeles din 2028.
În comunicatul său, IHF afirmă că rămâne solidară cu Federația Ucraineană de Handbal și condamnă războiul și „consecințele sale devastatoare”. Federația susține însă că reintegrarea Rusiei și Belarusului reflectă recomandările CIO și interesele comunității internaționale de handbal.
Procesul a fost deschis de Hachette Book Group, Cengage Learning, Elsevier și scriitorul Scott Turow la un tribunal federal din New York, relatează AlJazeera.
Potrivit plângerii, Google ar fi copiat cărți și alte opere protejate de drepturi de autor pentru a antrena modelele Gemini, fără a cere permisiunea autorilor și editorilor și fără a-i despăgubi.
„Google a ocolit în mod deliberat sistemul creat pentru protejarea drepturilor de autor și compensarea autorilor și editorilor”, se arată în documentul depus în instanță.
Acuzații privind utilizarea cărților și a conținutului piratatReclamanții susțin că Google ar fi folosit inițial volume digitalizate prin proiectul Google Books, dar și cantități uriașe de informații colectate de pe internet, inclusiv din surse piratate sau aflate în spatele unor sisteme de plată.
Potrivit procesului, compania ar fi continuat să utilizeze aceste materiale pentru antrenarea inteligenței artificiale, deși acordurile existente nu ar permite o astfel de utilizare.
Mai mult, plângerea susține că documente interne ale Google avertizau că folosirea cărților pentru dezvoltarea modelelor AI este „extrem de problematică” și că firma s-ar putea confrunta cu despăgubiri de până la 100 de miliarde de dolari.
Un nou episod într-un val de procese împotriva companiilor AIProcesul împotriva Google se adaugă unui număr tot mai mare de litigii privind folosirea operelor protejate de drepturi de autor pentru antrenarea inteligenței artificiale.
OpenAI este vizată într-un proces intentat de autori, printre care George R.R. Martin, creatorul seriei Game of Thrones, în timp ce Meta a câștigat recent un proces similar, după ce un judecător a apreciat că folosirea cărților pentru antrenarea AI s-a încadrat în doctrina americană a „utilizării loiale” (fair use).
În paralel, companii precum CNN, The New York Times, Universal Music Group și mai mulți muzicieni independenți au acționat în instanță diferite firme din domeniul inteligenței artificiale, acuzându-le că și-au antrenat modelele folosind articole, melodii sau alte opere fără acordul titularilor drepturilor.
Specialiști: este greu de demonstrat ce a învățat un model AIExperții în proprietate intelectuală spun că astfel de procese sunt complicate, deoarece este foarte dificil să se demonstreze exact ce informații au fost absorbite de un model de inteligență artificială și în ce măsură acestea sunt reproduse ulterior.
Totodată, editorii susțin că ofertele actuale de licențiere făcute de unele companii AI sunt nesustenabile, unele evaluând dreptul de utilizare permanentă a unei cărți pentru antrenarea modelelor la aproximativ 10 dolari pe titlu.
Google nu a comentat, până în prezent, acuzațiile formulate în instanță.
Imaginea care a devenit celebră în întreaga lume pare desprinsă dintr-un scenariu scris pentru cinematografie. Lionel Messi, atunci în vârstă de 20 de ani și considerat marea speranță a Barcelonei, apare alături de Lamine Yamal, un bebeluș de numai câteva luni despre care nimeni nu putea bănui că va deveni unul dintre cei mai importanți fotbaliști ai generației sale.
Duminică, Messi și Yamal se vor afla în tabere opuse, cu cel mai important trofeu din fotbal pe masă.
Povestea din spatele fotografiei cu Messi și YamalFotografiile au fost realizate în septembrie 2007 de Joan Monfort, în vestiarul de la Camp Nou, pentru un calendar caritabil organizat cu sprijinul Fundației FC Barcelona și al UNICEF. Familia lui Lamine Yamal fusese aleasă în urma unei tombole organizate în cartierul Roca Fonda din Mataró.
În cele mai cunoscute cadre, Messi îl ține în brațe pe copil sau îl ajută să facă baie într-o cădiță de plastic, alături de mama acestuia, Sheila Ebana. Fotograful a povestit ulterior că argentinianul, timid și lipsit de experiență în preajma copiilor, nu știa inițial nici cum să-l țină pe bebeluș.
Imaginile au reapărut în atenția publicului în 2024, când tatăl lui Lamine Yamal a publicat una dintre ele cu mesajul „Începutul a două legende”. La acel moment, adolescentul spaniol tocmai devenise una dintre revelațiile Campionatului European.
Messi și Yamal, duel pentru titlul mondialArgentina s-a calificat în finală după victoria dramatică, scor 2-1, împotriva Angliei. Campioana mondială a fost condusă până spre final, însă a întors rezultatul prin golurile marcate de Enzo Fernández și Lautaro Martínez, Messi având un rol decisiv în revenirea sud-americanilor.
Spania și-a câștigat locul în ultimul act după 2-0 cu Franța. Lamine Yamal a obținut lovitura de pedeapsă din care Mikel Oyarzabal a deschis scorul, iar Pedro Porro a stabilit rezultatul final.
Înaintea semifinalelor, Yamal declarase că își dorește să întâlnească Argentina și că ar vrea să facă schimb de tricouri cu Messi. Dorința i s-a împlinit, însă tânărul star al Barcelonei va încerca mai întâi să-i oprească argentinianului drumul către al doilea titlu mondial consecutiv.
Finala Argentina – Spania se va disputa duminică, 19 iulie, de la ora 22:00, ora României, pe stadionul din East Rutherford, New Jersey. Argentina încearcă să devină prima națională după Brazilia din 1962 care își apără trofeul mondial, în timp ce Spania urmărește al doilea titlu din istorie, după triumful din 2010.
Zinedine Zidane revine în prim-planul fotbalului după o pauză de cinci ani.
Fostul antrenor al lui Real Madrid va deveni noul selecționer al Franței, după plecarea lui Didier Deschamps, ceea ce pune capăt unei așteptări pe care presa franceză o descrie drept una dintre cele mai lungi și răbdătoare din cariera sa.
De la despărțirea de Real Madrid, în 2021, Zidane a refuzat numeroase oferte și a așteptat postul pe care și l-a dorit cel mai mult: banca tehnică a naționalei Franței.
Ce a făcut Zidane între timpÎn această perioadă, fostul campion mondial s-a ținut departe de lumina reflectoarelor.
A inaugurat terenuri de fotbal pentru tinerii din cartierele defavorizate ale Franței, s-a ocupat de proprietățile sale din apropierea Madridului și din sudul Franței și și-a petrecut timpul alături de familie.
Alături i-a rămas și David Bettoni, prietenul său din copilărie, care îi va fi secund și la echipa națională.
Va încerca să ducă din nou Franța acolo unde a fost mereu: pe acoperișul lumiiMisiunea lui Zidane va fi să readucă Franța în fruntea fotbalului mondial și să conducă o generație din care face parte și Kylian Mbappé.
Ca antrenor, Zidane și-a construit deja un loc în istoria fotbalului.
La Real Madrid a devenit primul tehnician care a câștigat de trei ori consecutiv Liga Campionilor, performanță care îl transformă într-unul dintre cei mai de succes antrenori ai erei moderne.
Finala din 2006 rămâne una dintre marile răni ale cariereiNumirea la conducerea „Les Bleus” are și o încărcătură simbolică.
Ultimul meci al lui Zidane în tricoul Franței a fost celebra finală a Cupei Mondiale din 2006, pierdută în fața Italiei, când a fost eliminat după lovitura cu capul aplicată lui Marco Materazzi.
Gestul a rămas unul dintre cele mai controversate momente din istoria fotbalului și a încheiat abrupt cariera internațională a unuia dintre cei mai mari mijlocași ai tuturor timpurilor.
Acum, la aproape două decenii de la acel episod, Zidane revine la echipa națională din postura de selecționer, cu obiectivul de a readuce Franța pe cea mai înaltă treaptă a fotbalului mondial.
