Agregator de ştiri

Burkina Faso a obținut calificarea în fazele eliminatorii ale Cupei Africii pe Națiuni, însă bucuria echipei a fost umbrită de o tragedie, scrie Sport.ro

Fiul fotbalistului Stephane Aziz Ki s-a stins din viață în timpul competiției, potrivit informațiilor apărute în presa sportivă.

Copilul, în vârstă de nouă ani, s-a prăbușit în timpul unui meci de fotbal și nu a mai putut fi salvat.

Decesul a avut loc la scurt timp după ce naționala Burkinei Faso și-a asigurat prezența în optimile de finală ale turneului continental.

Burkina Faso a încheiat faza grupelor cu două victorii, 2-1 cu Guineea Ecuatorială și 2-0 cu Sudan, și o înfrângere, 0-1 cu Algeria.

În optimile de finală, echipa urmează să întâlnească naționala Coastei de Fildeș, pe 6 ianuarie.

Clubul Wydad Casablanca, la care evoluează Stephane Aziz Ki, a transmis un mesaj de condoleanțe familiei jucătorului.

Reprezentanții echipei și-au exprimat solidaritatea și sprijinul față de fotbalist, în urma pierderii suferite.

Christian Sturdivant a fost acuzat de tentativă de furnizare de sprijin material unei organizații teroriste străine, după ce anchetatorii au declarat că acesta a împărtășit planurile atacului unui angajat FBI sub acoperire care se dădea drept un confident care îl susținea.

Sturdivant a fost arestat miercuri și a rămas în arest după ce a fost dus, vineri, în fața unui tribunal federal, scrie AP.

O altă audiere a fost programată pentru 7 ianuarie.

Presupusul atac ar fi avut loc la un an după ce 14 persoane au fost ucise în New Orleans de un cetățean american și veteran al armatei care își proclamase sprijinul pentru IS pe rețelele de socializare.

FBI-ul a oprit mai multe presupuse atacuri prin operațiuni sub acoperire în care agenții s-au dat drept susținători ai terorismului, oferind sfaturi și echipament.

Criticii spun că strategia poate echivala cu prinderea în capcană a persoanelor vulnerabile din punct de vedere mental, care nu ar avea mijloacele necesare pentru a acționa singure.

Perchezițiile efectuate la domiciliul și telefonul lui Sturdivant au descoperit ceea ce anchetatorii au descris ca fiind un manifest care detaliază planurile pentru un atac cu cuțite și un ciocan, a declarat vineri, într-o conferință de presă, agentul special al FBI James Barnacle.

„Era dispus să se sacrifice”, a spus Barnacle.

Procurorul federal pentru vestul Carolinei de Nord, Russ Ferguson, a declarat că atacul planificat în Mint Hill, o comunitate rezidențială din apropierea orașului Charlotte, viza „locuri în care mergem în fiecare zi și nu ne gândim că am putea fi răniți”.

Dacă va fi condamnat, Sturdivant riscă până la 20 de ani de închisoare, potrivit documentelor judiciare.

Informația a fost confirmată joi de promoterul său, Matchroom Boxing, la câteva zile după tragedia care a dus la moartea a doi membri ai echipei sale, scrie Euronews.

Accidentul în care a fost implicat sportivul a avut loc luni, pe autostrada Lagos–Ibadan, o arteră intens circulată care leagă statul Ogun de metropola Lagos. Vehiculul de lux, un SUV Lexus, s-a izbit violent de un camion staționat pe carosabil.

Potrivit poliției din statul Ogun, șoferul autoturismului, Adeniyi Mobolaji Kayode, în vârstă de 46 de ani, a fost acuzat oficial de conducere imprudentă și periculoasă. Acesta îi transporta pe Anthony Joshua și pe doi dintre apropiații săi, Latif Ayodele și Sina Ghami, ambii decedați în urma impactului.

„Inculpatului i-a fost acordată cauțiune în valoare de cinci milioane de naira, cu doi garanți. A fost reținut până la îndeplinirea condițiilor de eliberare”, a declarat purtătorul de cuvânt al poliției, Oluseyi Babaseyi, pentru agenția AFP.

Sina Ghami era antrenorul de forță și condiționare al lui Joshua, iar Latif „Latz” Ayodele era unul dintre antrenorii săi apropiați. Cu doar câteva ore înainte de accident, Joshua și Ayodele publicaseră pe rețelele sociale imagini în care jucau tenis de masă.

Anthony Joshua a fost transportat la un spital din Lagos, de unde a fost externat miercuri, după ce medicii au stabilit că este în stare stabilă. Ulterior, sportivul a mers la morgă pentru a aduce un ultim omagiu celor doi prieteni decedați.

Comisarul pentru informare din statul Lagos, Gbenga Omotoso, a confirmat că boxerul a fost declarat apt pentru recuperare la domiciliu.

Joshua are rădăcini familiale în Nigeria, a urmat o perioadă cursurile unei școli-internat în copilărie și deține și cetățenia nigeriană.

Potrivit anunțului dat, vineri, de Ministerul Educației din Grecia, 308.605 studenți admiși în ciclurile de Licență în cadrul universităților de stat înainte de anul 2017 au fost eliminați din evidențe, potrivit Associated Press. 

„Statutul de student nu este valabil pe viață în nicio universitate europeană modernă. Vrem diplome cu valoare, care să reflecte efortul, abilitățile și pasiunea”, a declarat ministra Educației, Sofia Zacharaki.

Până recent, legislația din Grecia permitea prelungirea perioadei de înscriere pentru a facilita învățarea pe tot parcursul vieții, oferind și pauze îndelungate pentru muncă. Practica a fost valabilă în mediul universitar în ultimii 10 ani.

Oponenții reformei guvernului conservator, care fac parte, în majoritate, din mediul academic, susțin că programul „A doua șansă”, care permitea reînscrierea la facultate, după înghețarea anului universitar, nu a reușit să rezolve problema perturbărilor cauzate de criza financiară severă care a afectat Grecia în ultimii 10 ani.

Reprezentanții Ministerului Educației au declarat că studenții inactivi, nu au impus nicio povară financiară directă asupra universităților. Prezența acestora în evidențele universitare a creat, însă, dificultăți administrative.

„Cu liste actualizate ale studenților, universitățile au posibilitatea de a planifica mai precis”, a declarat Ministrul adjunct al Educației, Nikos Papaioannou.

Populația activă de studenți din țară numără puțin peste 350.000, care studiază la 25 de instituții publice de învățământ superior, potrivit datelor din 2024 ale Autorității Elene pentru Învățământ Superior.

Programele de studii de Licență ale universităților de stat sunt finanțate, în mod normal, de Guvern. Până de curând, în Grecia funcționau doar universități publice care ofereau diplome recunoscute de stat. Însă, treptat, universitățile private au câștigat și ele popularitate.

„Cetățenii americani aflați în Rusia ar trebui să părăsească imediat țara”, raportează Departamentul de Stat al SUA citat de Interfax-Ukraine.

În același timp, cetățenii care aleg să ignore recomandările de călătorie și să călătorească în Rusia sunt avertizați că riscul de detenție ilegală a cetățenilor americani este semnificativ.

Călătorii ar trebui să fie pregătiți pentru posibilitatea de a fi reținuți pentru o perioadă de timp necunoscută, posibil fără un motiv clar și fără posibilitatea de a contacta ambasada sau pe altcineva pentru asistență.

„Pregătiți un testament și desemnați beneficiarii corespunzători ai asigurării sau împuterniciți. Împărtășiți documentele importante, informațiile de conectare și punctele de contact cu persoanele dragi, astfel încât acestea să vă poată gestiona afacerile în cazul în care nu vă puteți întoarce în Statele Unite conform planului. Revizuiți această listă de documente pentru a vă pregăti pentru călătorie. Discutați cu persoanele dragi un plan privind îngrijirea și custodia copiilor, animalelor de companie, proprietăților, bunurilor, activelor nelichide (colecții, opere de artă etc.), dorințele funerare etc.”, conform recomandărilor publicate de Departamentul de Stat.

„Elaborați un plan de comunicare cu familia, angajatorul sau organizația gazdă. Enumerați cum și când veți confirma că sunteți în siguranță (prin SMS sau telefon). Specificați cât de des veți face acest lucru. Aveți planuri de evacuare care nu se bazează pe asistența guvernului SUA. Consultați informațiile noastre privind criza și evacuările”, raportează departamentul.

„Cetățenii americani ar trebui să presupună că toate comunicațiile și dispozitivele electronice din Rusia sunt monitorizate de serviciile de securitate ruse. Serviciile de securitate ruse au arestat cetățeni americani și alți cetățeni străini pe baza informațiilor găsite pe dispozitive electronice. Aceasta include informații care au fost create, transmise sau stocate în timp ce se aflau într-o altă țară”, se menționează în recomandări.

Se menționează că Ambasada SUA la Moscova are o capacitate limitată de a oferi asistență în cazul reținerii unui cetățean american.

În plus, nu există nicio garanție că guvernul rus va acorda Consulatului SUA acces la cetățenii americani reținuți.

O investigație The Guardian scoate la iveală faptul că funcția „AI Overviews” a Google, care afișează rezumate automate în partea de sus a rezultatelor de căutare, a furnizat informații medicale inexacte în mai multe situații sensibile, cu potențial risc pentru sănătatea utilizatorilor.

Într-un caz catalogat de experți drept „extrem de periculos”, Google a recomandat în mod eronat ca pacienții cu cancer pancreatic să evite alimentele bogate în grăsimi.

Specialiștii spun că recomandarea este opusul tratamentului corect și poate reduce șansele de supraviețuire, deoarece pacienții riscă să nu consume suficiente calorii pentru a suporta chimioterapia sau intervențiile chirurgicale.

Alte exemple includ informații greșite despre testele de funcție hepatică, care ar putea determina persoane cu boli grave de ficat să creadă, în mod fals, că sunt sănătoase și să evite controalele medicale.

Rezumatele AI au oferit și date complet incorecte despre testele pentru cancerul vaginal sau despre simptomele unor afecțiuni psihice, potrivit organizațiilor medicale și caritabile citate de publicație.

Reprezentanții mai multor organizații din domeniul sănătății avertizează că poziționarea acestor rezumate în partea superioară a căutărilor le conferă o aparență de autoritate, ceea ce îi poate determina pe utilizatori să le considere corecte fără verificări suplimentare.

Google a transmis că majoritatea rezumatelor AI sunt „utile și corecte” și că sistemul este îmbunătățit constant.

Compania susține că, atunci când sunt identificate erori sau lipsă de context, ia măsuri pentru corectarea informațiilor, mai ales în domenii sensibile precum sănătatea.

„O aeronavă C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române, configurată pentru misiuni medicale, a plecat vineri, 2 ianuarie, în jurul orei 19.00, din Baza 90 Transport Aerian, de la Otopeni, cu destinația Elveția, pentru a transporta șase pacienţi diagnosticaţi cu arsuri la un spital din Paris, Franța. Pe timpul zborului, pacienții vor fi monitorizați de o echipă medicală mixtă asigurată de Forțele Aeriene Române și de UPU SMURD al Spitalului Floreasca”, precizează MApN.

Misiunea a fost aprobată la solicitarea Departamentului pentru Situații de Urgență, în baza cererii autorităților din Confederația Elvețiană, prin Mecanismul European de Protecție Civilă.

„România își reafirmă, astfel, solidaritatea cu Confederația Elvețiană și angajamentul de a contribui activ la gestionarea situațiilor de urgență majore, atunci când este solicitat sprijin internațional, având ca prioritate salvarea vieții și protejarea sănătății persoanelor afectate”, mai arată sursa citată.

MApN reamintește că a mai desfășurat misiuni similare.

„Ministerul Apărării Naționale a mai acționat, în 2025, în baza acestui mecanism. Astfel, în luna martie, o aeronavă C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române, configurată pentru misiuni medicale, a transportat pacienţi diagnosticaţi cu arsuri de la Skopje, Macedonia de Nord, la un spital din Vilnius/Lituania”.

Zeci de persoane au murit și peste 100 au fost rănite în urma unui incendiu care a avut loc în noaptea de Revelion într-un bar din stațiunea de schi de lux Crans-Montana, din Alpii elvețieni.

Potrivit declarațiilor date, vineri, de Bogdan Despescu, secretarul de stat al MAI, este vorba despre cărți de identitate sau pașapoarte, falsificate, obținute în baza unor certificate de cetățenie sau stare civilă, de asemenea, false.

„În ultima perioadă au fost derulate mai multe acțiuni, inclusiv percheziții, vorbim de peste 50 de percheziții numai în ultima perioadă. Până în prezent au fost dovedite ca falsificate 89 astfel de situații, vorbim de cetățeni din Republica Moldova, din Ucraina și Federația Rusă, iar documentarea noastră vizează, pe lângă persoanele care au obținut aceste documente, și funcționari publici, de la autoritățile publice locale, notari și avocați”, a declarat Bogdan Despescu. 

În noiembrie 2025, Inspectoratul General al Poliției Române anunța că 18 persoane străine au obținut buletine, dar și pașapoarte românești false, cu ajutorul unor funcționari români.

„În primul rând, banii sunt deja prinși în buget. Nu a fost o alocare în afara bugetului pe care Ministerul Apărării îl primise la începutul anului. În al doilea rând, este un sprijin pe care România l-a făcut cam printre ultimele țări”, a spus Miruță.

Ministrul a arătat că România a ales să acorde sprijinul într-un mod transparent.

„Unele țări au decis să facă acest sprijin într-un mod secret, într-un mod clasificat. Noi am decis să fie într-un mod transparent, pentru că există în spațiul public o discuție despre sprijinul și valoarea sprijinului pe care România l-a acordat până acum Ucrainei. Și este o decizie asumată, dar nu se fac publice aceste lucruri, pentru că e o chestiune de strategie, dacă vreți, militară”, a afirmat ministrul Apărării, vineri seara, la Antena 3 CNN.

Miruță a explicat că, în acest caz, mecanismul de sprijin funcționează diferit față de alte forme de ajutor militar.

„Nu putem pune pe ecranul televizorului ce capacități a avut Armata Română și ce cantități din capacitățile acelea au fost date. Însă aici e o chestiune un pic diferită, pentru că există un mecanism propus de Statele Unite, prin care țările care vor să sprijine Ucraina pun la comun o sumă de bani, care va intra în bugetul NATO, iar din bugetul NATO se achiziționează produse din Statele Unite, care sunt transmise, centralizate și coordonate pentru a sprijini Ucraina”, a explicat el.

Ministrul Apărării a subliniat că sprijinirea Ucrainei este legată direct de securitatea României.

„Eu cred că, dincolo de faptul că e bine să ajutăm, este în interesul României. Nu putem discuta nici despre școli, nici despre spitale, nici despre mediul economic, despre dezvoltarea afacerilor, dacă nu avem securitate”, a declarat Miruță.

Acesta a adăugat că menținerea războiului dincolo de granițele României reprezintă un avantaj strategic.

„Să-și imagineze cei care critică această decizie cam ce s-ar întâmpla în România dacă ar fi rușii pe la Galați și cam cum s-ar mai mișca mediul economic și cum ne-am mai întreba noi ce să facem. Cât timp războiul este ținut dincolo de granița României, pentru România zona asta tampon este un câștig fantastic și, da, trebuie să ajutăm și vom ajuta în continuare, în limitele pe care România le are”, a mai spus ministrul Apărării.

România s-a alăturat mecanismului „Lista de achiziții prioritare necesare apărării Ucrainei” (PURL), propus de Statele Unite ale Americii, cu o contribuție de 50 de milioane de euro.

„S-au ridicat două avioane F-16 de la Fetești. Sunt proceduri clasice pe care specialiștii din Armata Română le fac în colaborare și în coordonare cu centrul de la Torrejón, NATO, din Spania. Radarele românești văd dincolo de graniță și, în anumite contexte, atunci când se identifică o țintă, o dronă care se îndreaptă înspre România, în funcție de context se decide tehnic dacă, preventiv, se ridică avioanele pentru a monitoriza dacă ținta asta ar intra în spațiul aerian românesc sau nu”, a spus Miruță, vineri seara, la Antena 3 CNN.

Ministrul a explicat că situația este deosebit de sensibilă în proximitatea graniței cu Ucraina, în special în zona Izmail.

„Fiindcă suntem în proximitatea graniței cu Ucraina, în special în zona Izmail, unde există atacuri constante ale rușilor împotriva celor din Ucraina, împotriva zonelor portuare din Ucraina, e foarte la limită între a-ți da seama dacă drona care vine să atace Ucraina se oprește fix la limită sau scapă și în spațiul aerian românesc. Și atunci, în funcție de situație, există în zonă și apărarea antiaeriană, există și aceste avioane care se ridică pentru a preveni dacă cineva ar vrea să treacă mai mult de spațiul aerian românesc și, da, sunt ridicări aproape zilnice, cel puțin în ultimele două zile”, a declarat ministrul Apărării.

Întrebat dacă forțele aeriene române și cele aliate au mandat să doboare dronele care încalcă spațiul aerian sau terestru al României, Miruță a făcut referire la legislația recent modificată.

„Sunt comunicări care se întâmplă în timp real, dați-vă seama că e vorba de câteva minute. Legea modificată acum două luni de zile permite ca decizia să fie pentru doborâre. Pentru drone și pentru avioane nemilitare, decizia finală este militară, este la comandantul unității care gestionează așa ceva. Pentru avioane civile, decizia finală este la ministru”, a precizat el.

Ministrul a subliniat că deciziile sunt luate în urma unei evaluări complexe, în coordonare cu structurile NATO.

„Evident, în legătură cu piloții, în legătură cu cei de la centrul de la Torrejón, coordonat de NATO, sunt foarte mulți parametri care sunt măsurați și clarificați înainte de a se lua această decizie. Însă, da, dați-vă seama că la viteza pe care o au dronele, trecerea Dunării e o chestiune de câteva secunde și atunci noi, văzând dronele pe radarele românești, îndreptându-se de la 15, 20, 40 de kilometri, în funcție de situație, nu pentru toate dronele care se văd pe radarele românești se ridică avioanele, ca să fim foarte clar înțeleși. Dar da, atunci când se ridică, decizia tehnică este că ar fi mai indicat să se ridice și să prevină decât să nu”, a mai declarat Miruță.

Autoritățile au emis vineri un nou mesaj Ro-Alert pentru zona de nord a județului Tulcea, după ce au fost detectate drone la granița cu România. Două aeronave de luptă F-16, din Baza 86 Aeriană de la Fetești, au fost ridicate în aer pentru a monitoriza zona de frontieră cu Ucraina, în nordul județului Tulcea.

Prezența actriței a fost confirmată de jurnaliștii agenției AFP, care au relatat că vizita are un pronunțat caracter umanitar.

Fost trimis special al Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR), Angelina Jolie este însoțită în Egipt de o delegație americană. Scopul deplasării este evaluarea situației umanitare din Gaza, teritoriu palestinian devastat de doi ani de război și aflat sub asediu.

În timpul vizitei la Rafah, Angelina Jolie a avut discuții cu membri ai Semilunii Roșii, dar și cu șoferi ai camioanelor care transportă ajutoare umanitare către enclava palestiniană. Potrivit presei locale, actrița a analizat modul în care ajutorul internațional este livrat către Gaza, precum și condițiile în care sunt tratați palestinienii răniți evacuați din zonă.

Această deplasare vine într-un context extrem de sensibil, marcat de lipsuri acute de alimente, medicamente și servicii medicale pentru populația civilă.

Implicarea umanitară a actriței nu este una singulară. La începutul lunii noiembrie 2025, Angelina Jolie a efectuat o vizită neașteptată în Herson, Ucraina, unde a evaluat situația unităților medicale locale, inclusiv o maternitate și un spital de copii.

De asemenea, vedeta a fost prezentă în Ucraina încă de la debutul invaziei rusești pe scară largă. Pe 30 aprilie 2022, Jolie s-a deplasat la Liov, unde s-a întâlnit cu refugiați și voluntari, a vizitat o gară în care soseau evacuați din regiunea Donețk și a inspectat mai multe unități sociale și medicale.

Prin aceste deplasări, Angelina Jolie își reconfirmă statutul de una dintre cele mai active figuri publice implicate în sprijinirea victimelor conflictelor armate, folosindu-și notorietatea pentru a atrage atenția comunității internaționale asupra crizelor umanitare majore.

Apelul la 112 a semnalat posibilitatea ca o persoană să fie surprinsă în interior și riscul ca flăcările să se extindă la clădirile din apropiere.

La fața locului au intervenit echipaje din cadrul Detașamentului 2 de Pompieri Craiova, cu două autospeciale de stingere cu apă și spumă (ASAS) și o autospecială SMURD.

„Echipajele ajunse la locul intervenției au localizat rapid incendiul, fiind eliminat pericolul de propagare”, a transmis ISU Dolj.

Din nefericire, în interiorul locuinței a fost găsită o persoană decedată.

Cutremurul a avut magnitudinea preliminară de 6,5 pe scara Richter, iar epicentrul cutremurului a fost înregistrat în orașul San Marcos, în sudul statului Guerrero, în apropierea stațiunii Acapulco, situată pe coasta Pacificului, potrivit agenției seismologice naționale din Mexic, citată de Associated Press. 

Conferința de presă a președintei Mexicului a fost întreruptă. Pe imagini se vede cum președinta și-a întrerupt discursul, simțind cutremurul. Acesta i-a îndemnat pe cei din sală să rămână calmi. Ea s-a îndepărtat de la pupitru, în timp ce jurnaliștii, dar și jurnaliștii care au asistat la conferință au evacuat sala.

De asemenea, locuitorii din Mexico City, dar și turiștii și din stațiunea Acapulco au ieșit în stradă când a început cutremurul.

Ulterior, președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum și-a reluat conferința de presă, declarând că a discutat cu guvernatorul statului Guerrero, care i-a spus că, până în acel moment, nu au fost raportate pagube grave.

Potrivit Serviciul Geologic al SUA, cutremurul s-a produs la o adâncime de 35 de kilometri, iar epicentrul a fost situat la o distanță de 4 kilometri nord-vest de Rancho Viejo, zonă din statul Guerrero, aflat în munți, la aproximativ 92 de kilometri nord de stațiunea Acapulco.

Forțele Democratice Aliate au început ca o forță insurgentă în Uganda, dar își au sediul în pădurile din Congo vecin încă de la sfârșitul anilor 1990 și sunt recunoscute de Statul Islamic ca afiliate. Armata din Congo și forțele ugandeze au desfășurat operațiuni împotriva ADF, dar raidurile grupului continuă.

Ultimele atacuri au avut loc joi seara în Lubero, parte a provinciei Kivu de Nord. Nouă civili au fost uciși în Kilonge, doi civili în Katanga și doi civili și doi soldați în Maendeleo, potrivit lui Macaire Sivikunula, șeful localității Bapere, unde se află satele.

„Rebelii ADF au ucis majoritatea victimelor cu arme albe”, deși au și schimbat focuri de armă cu soldații din Maendeleo, a declarat el pentru Reuters.

Alain Kiwewa, administratorul militar al Lubero, a declarat vineri după-amiază că 16 persoane au fost confirmate decedate.

Un purtător de cuvânt al armatei, locotenentul Marc Elongo, a declarat că trupele congoleze „urmăresc inamicul”, fără a oferi detalii.

Kakule Kagheni Samuel, șeful grupurilor societății civile din Bapere, a declarat că militanții au incendiat și case. Misiunea de menținere a păcii a ONU în țara din Africa Centrală, cunoscută sub numele de MONUSCO, a declarat în noiembrie că ADF a ucis 89 de civili într-o serie de atacuri în decursul unei săptămâni.

„Dispeceratul 112 a fost alertat cu privire la un bărbat căzut sub gheața râului Mureș. Fiecare secundă a contat pentru salvarea vieții acestuia”, a transmis IGSU.

Potrivit sursei citate, la fața locului au intervenit o autospecială de intervenție, o ambulanță SMURD de prim ajutor și o autospecială de scafandri cu barcă. Victima era inconștientă, prinsă sub gheață, la aproximativ 15 metri de mal.

„Martorii au relatat că bărbatul intrase în apă pentru a-și salva câinele”, precizează reprezentanții ISU Mureș.

Salvatorii au intervenit contracronometru, în condiții extreme.

„Trei membri ai echipei au intrat cu barca pe apa înghețată, iar un coleg scafandru a intrat în apă pentru a-l pune în barcă și a-l scoate în siguranță”.

Imediat după extragere, echipajele medicale au început manevrele de resuscitare.

Victima se afla în șoc hipotermic. A fost nevoie de intervenție pentru a-i stabiliza pulsul și a-i crește temperatura corporală.

Bărbatul a fost preluat ulterior de o ambulanță de terapie intensivă mobilă a Serviciului de Ambulanță Județean Mureș și transportat la spital, unde a fost scos din stop. În prezent, starea sa este stabilă.

„Nu pășiți pe gheața. Nu lăsați copiii să se apropie de râuri sau lacuri înghețate. ⁠Evitați să intrați singuri pe gheață – chiar și pentru animale de companie. În caz de accident, sunați imediat 112 și nu încercați salvarea fără echipament adecvat”, avertizează autoritățile.

Autoritățile ruse au descris bombardamentele, înaintarea trupelor și ocuparea unor localități din Ucraina drept „eliberare”, invocând ca pretext apărarea și „protecția” populației locale.

Moscova a transmis vineri că trupele ruse ar fi „eliberat” în ultima săptămână nouă localități din regiunile Harkov, Zaporojie și Donețk. Rușii numesc regiunea Donețk drept „Republica Populară Donețk”, statut recunoscut exclusiv de Rusia.

Potrivit Ministerului rus al Apărării, „unități ale armatei ruse din Vest și Centru” ar fi „eliberat” localitățile Dibrova, Boguslavka, Dimitrov, Rodinskoe, Artiomovka și Volnoe, aflate în regiunile Donețk și Harkov. Grupările militare menționate sunt structuri operaționale ale armatei ruse, create pentru a coordona acțiunile militare pe diferite direcții ale frontului. Ele reunesc trupe terestre, artilerie, aviație și alte elemente de luptă, în funcție de obiectivele stabilite de Moscova.

Separat, Moscova afirmă că forțe ruse din est ar fi „eliberat” Guliaipole, iar unități ruse din zona Niprului ar fi preluat controlul asupra orașului Stepnogorsk și a localității Lukianovskoe.

Atacurile asupra obiectivelor militar-industriale și energetice din Ucraina sunt prezentate de autoritățile ruse ca un „răspuns” la presupuse acțiuni ale Kievului asupra unor ținte civile de pe teritoriul Rusiei. „Ca răspuns la atacurile teroriste ale Ucrainei asupra obiectivelor civile de pe teritoriul Federației Ruse”, susțin oficialii ruși.

Aceștia au transmis și un bilanț în care evidențiază amploarea și tipul loviturilor lansate, afirmând că: „Între 27 decembrie 2025 și 2 ianuarie 2026, forțele armate ale Federației Ruse au efectuat un atac masiv și șase lovituri combinate cu armament de precizie, inclusiv rachete hipersonice Kinzhal”.

Potrivit versiunii prezentate de Moscova, loviturile ar fi vizat întreprinderi ale complexului militar-industrial ucrainean, infrastructura energetică, de transport și portuară, precum și facilități pentru producția și pregătirea dronelor de atac, depozite de muniții și combustibil.

Armata ucraineană ar fi pierdut, potrivit Moscovei, în decurs de o săptămână, peste 9.000 de militari. De asemenea, rușii susțin că au distrus 5 tancuri, 112 vehicule blindate, 425 de autovehicule, 47 de piese de artilerie, 29 de stații de război electronic și 66 de depozite logistice (muniții, materiale și combustibil), cifre care nu pot fi verificate din surse independente.

Informațiile prezentate de armata rusă nu au fost confirmate de autoritățile ucrainene.

Avioanele de luptă saudite au bombardat tabere ale separatiștilor din Consiliul de Tranziție din Sud, susținuți de Emiratele Arabe Unite, în provinciile Hadramawt și Mahra, potrivit unor oficiali locali.

Șapte luptători au fost uciși, iar peste 20 au fost răniți, după ce mai multe raiduri aeriene au vizat o bază militară din zona al-Khasah.

Reprezentanții STC au calificat situația drept un „război decisiv și existențial” cu forțele guvernamentale sprijinite de Arabia Saudită și au acuzat Riadul că a escaladat conflictul, în ciuda declarațiilor oficiale privind o operațiune „pașnică”.

Atacurile au avut loc la scurt timp după ce forțe pro -saudite au anunțat o campanie menită să preia controlul asupra unor obiective militare din Hadramawt.

Guvernatorul provinciei, Salem al-Khanbashi, a susținut că acțiunea nu reprezintă o declarație de război și nu vizează grupuri politice sau sociale.

Surse saudite au confirmat că loviturile au fost efectuate de coaliția condusă de Arabia Saudită și au avertizat că operațiunile vor continua până la retragerea STC din cele două provincii.

Separatiștii au acuzat, la rândul lor, că anunțul unei intervenții pașnice a indus în eroare comunitatea internațională, notează The Guardian.