Sistemul judiciar acuză clasa politică de tentativă de subordonare și face plângeri împotriva politicienilor români la organismele internaționale de profil.
În ce situație se află sistemul judiciar românesc după ani întregi de reforme și modificări legislative? Cât a afectat sistemul reforma pensiilor speciale? Cât afectează noua lege a salarizării unice sistemul de Justiție? Cine este vinovat pentru prescripția dosarelor? Ce repere, pregătire și răspunderi au magistrații români? Cum poate fi revigorată lupta anticorupție? Cum poate fi reformat CSM? Cine ar trebui să ancheteze magistrații? Despre toate acestea și multe altele discutăm cu procurorul Marian Trușcă, fost director adjunct al Institutului Național al Magistraturii, fost procuror șef al Serviciului de documente clasificate din DNA.
Vineri, de la ora 13.00, în exclusivitate, pe Mediafax.
Procurorii Parchetului European (EPPO) coordonați de Laura Codruța Kovesi au efectuat vineri dimineață mai multe percheziții în județul Timiș, inclusiv la locuința prefectului USR de Timiș, Cornelia Elena Micicoi, într-un dosar care vizează suspiciuni de fraudă cu fonduri europene, potrivit opiniatimisoarei.ro.
Din informațiil apărute în anchetă, reiese că procurorii cercetează modul în care ar fi fost utilizate fonduri europene destinate unor cursuri de formare pentru persoane defavorizate. Surse apropiate investigației susțin că prejudiciul estimat în dosar se ridică la câteva sute de mii de euro.
Percheziții la locuință și la firmăÎn total, anchetatorii EPPO au desfășurat 11 percheziții în județul Timiș, la persoane suspectate de implicare în fraude cu bani europeni.
Cercetările vizează infracțiuni grave, printre care constituirea unui grup infracțional organizat, fals în înscrisuri oficiale, uz de fals și obținerea ilegală de fonduri europene.
Perchezițiile au avut loc atât la locuința prefectului, situată într-un cartier rezidențial de lângă Timișoara, cât și la sediul firmei pe care Cornelia Elena Micicoi a condus-o înainte de a ocupa funcția de prefect.
„Eu sunt la dispoziție”„Este un proiect pe care asociația pe care am fondat-o l-a derulat prin GAL-ul Freidorf. Nu știu mai multe să vă spun. N-am fost manager de proiect… Asociația pe care am fondat-o eu, și o vreme am condus-o, a derulat acest proiect. Ceva cu formare profesională sau ceva de genu’ ăsta… Parchetul European își face datoria… am ieșit cu 3 hârtii din casă. (…) Eu sunt deschisă”, a declarat prefectul de Timiș pentru sursa citată.
Întrebată dacă există acuzații formulate direct împotriva sa, Cornelia Elena Micicoi a negat acest lucru.
„La adresa mea, sigur nu. Eu sunt la dispoziție și mi se pare normal să fiu la dispoziția autorităților. Așa făceam și înainte, nu doar acum că am o oarecare funcție. Nu mi-au fost solicitate documente mie personal”, a afirmat aceasta.
Anchetatorii au verificat și mașina prefecturii aflată în curtea locuinței, precum și autoturismul personal al prefectului, parcat la Palatul Administrativ din Timișoara.
Până la această oră, Parchetul European nu a transmis un comunicat oficial privind rezultatele perchezițiilor sau eventualele măsuri dispuse în dosar.
CNIR a emis, vineri, Ordinul de Începere pentru tronsoanele 1 și 3 ale Autostrăzii „Unirii”- A8. Etapa proiectării pentru primii 45 de kilometri au autostrăzii va începe în 24 august.
Proiectul este finanțat prin programul SAFE.
„Am emis, astăzi, Ordinul pentru începerea proiectării pentru 45 de kilometri ai A8 cu finanțare SAFE. Sunt două tronsoane cu o complexitate tehnică ridicată, cu numeroase lucrări de artă, poduri, pasaje și tuneluri, iar după cele 10 luni alocate etapei de proiectare, lucrările efective vor începe în iunie 2027, în sezonul favorabil construcțiilor”, a precizat Gabriel Budescu, director general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere.
Contractele pentru proiectarea și execuția tronsoanelor 1 și 3 au fost semnate în urmă cu două săptămâni, iar constructorii responsabili de lucrări sunt companii din România și Spania.
Tronsonul 1 Moțca – Târgu Frumos, măsoară 27 de kilometri și include: 36 de structuri, poduri și viaducte, 4 tuneluri, dar și 3 noduri rutiere (Moțca, Pașcani și Târgu Frumos).
CNIR transmite că, pentru a asigura legătura între secțiunea III Leghin-Târgu Neamț a A8 și DN2, respectiv A7-Autostrada Moldovei Bacău-Pașcani va fi construit cu prioritate, în termen de „maximum 12 luni”, un segment de autostradă de 5,5 kilometri.
De asemenea, pe tronsonul 3: Lețcani – DN24 (Iași), ce măsoară aproape 18 kilometri, vor fi construite 18 pasaje, 6 tunele și 2 noduri rutiere (unul la intersecția cu DJ 282 și celălalt la intersecția cu DN 24)
„În urma precipitațiilor abundente și a apei provenite din scurgerile de pe versanți, în orașul Drăgănești-Olt s-a acționat, pe parcursul nopții, pentru evacuarea apei din 10 gospodării.
Au fost afectate 4 locuințe, 5 beciuri și o curte, situate pe străzile Islazului, Fântânele, Pieței, Eternității, Livezii și Prunului.
În acest moment, se intervine cu o autospecială de stingere prevăzută cu accesorii pentru evacuarea apei și cu 3 motopompe pe strada Livezii, în orașul Drăgănești-Olt.
În urma precipitațiilor abundente și a apei provenite din scurgerile de pe versanți, în orașul Drăgănești-Olt s-a acționat, pe parcursul nopții, pentru evacuarea apei din 10 gospodării.
Au fost afectate 4 locuințe, 5 beciuri și o curte, situate pe străzile Islazului, Fântânele, Pieței, Eternității, Livezii și Prunului.
În acest moment, se intervine cu o autospecială de stingere prevăzută cu accesorii pentru evacuarea apei și cu 3 motopompe pe strada Livezii, în orașul Drăgănești-Olt”, a transmis ISU Olt.
Forțele de intervenție au informat că au fost înregistrate doar pagube materiale.
Autoritățile din Bruxelles au anunțat că licențele ultimilor doi operatori rămași, Bolt și Dott, vor expira la finalul anului 2026. După această dată, companiile de mobilitate vor putea oferi doar biciclete închiriate, scrie The Brussels Times.
Accidente și trotuare blocateDecizia a fost luată pe fondul creșterii numărului de accidente în care sunt implicate trotinete electrice. Potrivit autorităților, 666 de persoane au fost rănite în astfel de incidente în 2025, cu 26% mai multe decât în anul precedent.
Oficialii spun că trotinetele electrice provoacă frecvent răni mai grave decât bicicletele, în special la cap și la față. În plus, multe dintre ele sunt parcate haotic și blochează trotuarele, ceea ce creează probleme pentru pietoni, persoanele cu mobilitate redusă, părinții cu cărucioare și vârstnici.
„Oricine cade de pe o trotinetă riscă să fie rănit mai grav decât cineva care cade de pe o bicicletă”, a declarat Elke Van den Brandt, ministra Mobilității din Bruxelles. Ea a adăugat că trotinetele parcate la întâmplare fac trotuarele mai greu de folosit.
Autoritățile au invocat și motive de securitate. Procurorii au avertizat că trotinetele închiriate sunt folosite tot mai des de grupări de crimă organizată și de traficanți de droguri. Guvernul regional susține că astfel de vehicule au fost folosite în legătură cu 25 de atacuri armate înregistrate anul trecut în capitala Belgiei.
Bruxelles mizează pe biciclete închiriateBruxelles-ul vrea să se concentreze în schimb pe dezvoltarea rețelei de biciclete închiriate, inclusiv biciclete electrice.
Operatorul Bolt s-a declarat „profund dezamăgit” de decizie și susține că trotinetele închiriate și bicicletele electrice sunt servicii diferite, folosite pentru nevoi diferite. Compania avertizează că interdicția ar putea împinge utilizatorii către trotinete private, care sunt mai greu de controlat.
Bruxelles nu este primul oraș european care ia o astfel de măsură. Trotinetele electrice închiriate au fost deja eliminate de pe străzile din Paris, Madrid și Praga.
Potrivit oficialului indian, Statele Unite ar fi încurajat India să continue achizițiile de petrol rusesc pentru a evita o criză globală a aprovizionării și o explozie a prețurilor la energie.
Declarațiile au fost făcute în cadrul unei intervenții citate de Bloomberg și vin într-un context în care relațiile comerciale dintre India și Rusia continuă să fie atent monitorizate de comunitatea internațională.
Decizia economică luată după sancțiunile occidentalePotrivit lui Jaishankar, după impunerea sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei și introducerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc, piețele internaționale au trecut printr-o perioadă de volatilitate accentuată.
În același timp, statele europene și-au majorat importurile de petrol din Orientul Mijlociu, regiune care reprezenta una dintre principalele surse de aprovizionare pentru India.
În aceste condiții, New Delhi a ales să profite de prețurile reduse oferite de Rusia și să își diversifice sursele de energie. Ministrul indian a subliniat că deciziile privind importurile energetice sunt bazate pe disponibilitate și costuri, nu pe considerente ideologice sau politice.
„Circumstanțele ne-au împins într-o anumită direcție”, a afirmat oficialul indian, explicând că o mare parte din petrolul disponibil pe piață provenea din Rusia.
Impactul asupra economiei și relațiilor internaționaleÎn ultimii trei ani, India a devenit unul dintre cei mai mari cumpărători de petrol rusesc la nivel mondial. Achizițiile au contribuit la reducerea costurilor energetice pentru economia indiană și au consolidat relațiile comerciale dintre cele două state.
Jaishankar a respins totodată criticile venite din partea unor state occidentale, susținând că dezbaterea privind comerțul cu petrol rusesc este adesea prezentată într-o manieră moralizatoare care nu reflectă realitățile geopolitice și economice.
„Să nu pretindem că există un mare principiu în joc aici. Nu cred că este potrivit să transformăm această problemă într-o demonstrație de moralitate”, a declarat șeful diplomației indiene.
Comentariile sale apar în contextul în care Statele Unite și Uniunea Europeană continuă să mențină sancțiunile împotriva Rusiei, în timp ce numeroase economii emergente și-au păstrat relațiile comerciale cu Moscova.
În paralel, Registrul Naval Indian (IRClass) a anunțat recent eliminarea din evidențele sale a 235 de nave, majoritatea petroliere, pe fondul suspiciunilor privind încălcarea regimurilor internaționale de sancțiuni. Măsura evidențiază presiunile tot mai mari exercitate asupra comerțului maritim global în contextul conflictului din Ucraina și al restricțiilor economice impuse Rusiei.
Guvernul a aprobat memorandumul care permite depășirea cu peste 25% a contribuției naționale, asigurând astfel acoperirea integrală a costurilor investiției. Ministerul Sănătății anunță că aprobarea memorandumului clarifică definitiv cadrul financiar și administrativ al proiectului și elimină ultimul obstacol care putea afecta implementarea investiției.
Imagine din timpul unei vizite pe santierul noului corp de cladire de la Institutul Marius Nasta (fostul spital Zerlendi), in Bucuresti, sambata, 28 iunie 2025. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO
Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a precizat că actualizarea indicatorilor tehnico-economici și aprobarea memorandumului au fost pașii legali necesari pentru continuarea proiectului. Potrivit acestuia, constructorul a revenit deja pe șantier, iar lucrările se desfășoară conform graficului stabilit.
Noua unitate medicală va fi construită în incinta Institutului „Marius Nasta” și va avea 115 paturi pentru spitalizare continuă, un bloc operator cu trei săli de operație, laboratoare moderne, spații pentru cercetare și învățământ medical, precum și un sistem digital integrat, interoperabil cu principalele platforme informatice din sistemul sanitar.
Proiectul este finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta Sănătate, fiind completat cu fonduri de la bugetul de stat prin Ministerul Sănătății. Autoritățile consideră investiția una dintre cele mai importante pentru modernizarea infrastructurii dedicate diagnosticării și tratării tuberculozei în România.
La propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Guvernul a decis, în ședința de vineri, să aloce peste 244 de milioane de lei pentru finanțarea a 73 de instituții publice de spectacole din mai multe județe ale țării.
Banii sunt destinați teatrelor, operelor, filarmonicilor și unui ateneu aflate în subordinea autorităților locale.
Conform Ministerului Dezvoltării, suma totală aprobată este de 244.081.025,69 de lei și va ajunge la instituții din 47 de localități, aflate în 34 de județe.
„Prin această măsură, venim în sprijinul unităţilor administrativ-teritoriale pentru care dezvoltarea infrastructurii culturale este foarte importantă, dar care nu au capacitatea financiară de a susţine toate cheltuielile legate de asigurarea funcţionării şi de continuarea investiţiilor”, a declarat ministrul Cseke Attila.
Fondurile reprezintă 2% din impozitul pe venit încasat până la data de 30 mai 2026 și sunt distribuite în funcție de solicitările trimise către Ministerul Dezvoltării de autoritățile locale până pe 5 iunie.
Lista include județe din aproape toate regiunile țării, printre care Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Brașov, Cluj, Constanța, Iași, Timiș, Suceava și multe altele, iar fiecare beneficiază de finanțări pentru instituțiile culturale din subordine.
În topul sumelor alocate se află Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu, care primește 12.142.684,97 de lei. Urmează Opera Brașov, cu 10.364.048,83 de lei, și Filarmonica de Stat „Transilvania” din Cluj-Napoca, cu 9.340.546,84 de lei.
Autoritățile spun că aceste fonduri sunt foarte importante pentru funcționarea instituțiilor culturale.
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a anunțat că, în urma unor controale desfășurate în regiunea București-Ilfov, au fost descoperite numeroase nereguli în domeniul comercializării produselor legumicole.
Potrivit instituției, inspectorii au verificat peste 200 de tone de produse legumicole, iar la 121 de tone au fost constatate neconformități legate de clasificare, prezentare și comercializare.
Neregulile – găsite într-o singură platformă, lucru care relevă amploarea fenomenuluiANPC precizează că întreaga cantitate cu probleme a fost identificată într-o singură platformă de comercializare en-gros, „fapt ce relevă amploarea fenomenului”.
În urma verificărilor, autoritatea a aplicat sancțiuni de peste 80.000 de lei, în baza Legii nr. 363/2007 privind combaterea practicilor comerciale incorecte.
Inspectorii au descoperit diferențe de calibru și de calitate ale produselor, dar și situații în care legumele erau încadrate în categorii de calitate raportate la un act normativ care nu mai este în vigoare.
În documente scria că nu au pesticideDe asemenea, controalele au scos la iveală neconcordanțe între documentele de analiză care au însoțit produsele și rezultatele testelor efectuate ulterior.
Potrivit ANPC, produsele proveneau dintr-un stat din afara Uniunii Europene și erau însoțite de documente care atestau absența reziduurilor de pesticide.
Verificările au relevat că aveau, de fapt, pesticideCu toate acestea, verificările realizate ulterior într-un stat membru UE au confirmat prezența a trei substanțe active din categoria pesticidelor, însă în limitele maxime admise de legislația europeană.
ANPC mai precizează că au fost sesizate și instituțiile competente pentru efectuarea unor verificări suplimentare și dispunerea măsurilor necesare, conform atribuțiilor legale.
Cupa Mondială 2026 introduce o regulă nouă privind cartonașele: contorul se resetează la zero după faza grupelor și după sferturile de finală. Scopul este ca marile vedete să poată participa în fazele decisive ale turneului, inclusiv în finala de pe 19 iulie de la MetLife Stadium din New Jersey.
Regulile de bază rămân neschimbate. Un jucător care primește două cartonașe galbene sau unul roșu ratează meciul următor. Noutatea constă în momentele în care contorul este resetat.
Pierluigi Collina, șeful arbitrilor FIFA, a confirmat că acumularea cartonașelor se oprește de două ori pe parcursul turneului. Prima resetare are loc după încheierea fazei grupelor. A doua are loc după sferturile de finală.
Se acumulează cartonașele galbene în cadrul turneului?Da, cartonașele galbene se acumulează pe tot parcursul fazei în care se află echipa. Contorul pornește de la zero la începutul fiecărei faze noi, după cele două momente de resetare stabilite de FIFA.
Un jucător care primește două galbene în semifinale ratează finala. Nu există o a treia resetare după această etapă.
De ce a introdus FIFA această regulăScopul declarat al modificării este sportiv: marile vedete ale turneului să poată ajunge în fazele finale fără riscul de a fi suspendate din cauza unor cartonașe acumulate în meciurile din grupe sau din optimi.
Cupa Mondială 2026 este cel mai mare turneu final din istorie. Se dispută în trei țări – SUA, Canada și Mexic – și reunește 48 de echipe repartizate în 12 grupe de câte patru. Cele 104 meciuri vor fi conduse de cea mai mare echipă de arbitri din istoria competiției: 52 de arbitri, 88 de asistenți și 30 de asistenți video din 50 de federații membre FIFA.
