Situația a fost semnalată de două surse citate de Go4it, dintre care una este manager într-o companie franceză din domeniu, iar o alta este membră într-un grup american cu prezență în România.
„Trebuie să ne explice cineva de ce Germania primește 6 miliarde de euro, pentru că eu nu înțeleg. Aș vrea să știu care este logica”, relatează una dintre surse.
Cealaltă sursă a precizat că producătorii din Franța sunt supărați pentru că nu primesc contracte la fel de mari: „Sunt frustrați francezii, pentru că ei primesc sub 2 miliarde de euro, iar Germania se pare că va avea contracte cu România prin SAFE de 6 miliarde de euro”, adăugând că multe dintre achizițiile făcute de România „nu sunt ceea ce țara are nevoie”.
Aceasta și-ar fi dorit ca o parte din achizițiile prin SAFE să poată răspunde provocărilor unui război hibrid, în cadrul căruia infrastructura critică a României ar fi sabotată, cum ar fi platforma gaziferă Neptun Deep, care după finalizarea proiectului, în 2027, va avea capacitatea de a produce un volum de 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale.
Sursa vorbește mai precis despre dotări pentru trupe speciale de intervenție rapidă, dar și vehicule aeriene de transport cu sarcini grele, care pot interveni în timpul unui dezastru pentru a putea trimite ajutoare sau generatoare.
Reamintim că România a cumpărat, prin programul SAFE, echipamente de apărare civilă în valoare de 900 de milioane de euro, între care două avioane multirol, dar și mai multe tipuri de elicoptere.
Reprezentanții companiei franceze spun că „business-ul trebuie separat de politică”. Cu toate acestea, companiile germane contribuie la revitalizarea industriei locale de Apărare. Producătorul german Rheinmetall va construi fabrica de pulberi de la Brașov, cu o investiție estimată de 500 de milioane de euro, care ar aduce 700 de noi locuri de muncă pe piața locală.
Ce se întâmplă cu adevărat în a doua cea mai importantă instanță din România, discutăm cu unul dintre cei mai importanți judecători.
Care este starea Justiției din România, ce arată raportul Inspecției Judiciare în urma scandalului Recorder, cum s-ar putea reforma magistratura astfel încât să fie mai aproape de justițiabil, ce probleme sunt în instanțe, de ce situația pensionării este atât de importantă pentru sistemul judiciar, cum se poate face un referendum în Justiție și cât de independenți sunt judecătorii în România – despre toate acestea discutăm cu judecătorul Liana Arsenie, președintele Curții de Apel București.
Vineri, de la ora 13.00, în exclusivitate, pe YouTube Mediafax și mediafax.ro.
Interdicția a provocat reacții critice, deoarece unele dintre simboluri erau dedicate sportivilor ucraineni uciși în război.
Patinatorul ucrainean de short track Oleh Handei a dezvăluit miercuri că nu va avea voie să concureze cu casca sa, pe care era scris un citat din versurile poetei ucrainene Lina Kostenko – una dintre cele mai cunoscute voci ale literaturii din Ucraina: „Acolo unde există eroism, nu există înfrângere finală”.
Handei: Sunt mesaje personale, nu politiceSportivul, citat de Kyiv Independent, a spus că a fost informat cu doar câteva zile înainte de startul competiției că echipamentul nu a trecut inspecția pentru că ar conține un „slogan politic”.
„Au interzis-o, spunând că este un slogan politic, că ar avea legătură cu războiul și că nu este permis. Le-am tradus cuvânt cu cuvânt – nu este un slogan politic. Sunt doar cuvinte motivaționale pentru mine, pentru echipa mea și pentru țara mea”, a explicat patinatorul.
Interdicții similare pentru alți sportivi ucraineniEl este cel de-al treilea sportiv ucrainean aflat în această situație la ediția din 2026 a Jocurilor Olimpice. În ultimele zile, și alți doi sportivi s-au confruntat cu interdicții similare.
Schioarei freestyle Kateryna Kotsar i s-a cerut să renunțe la casca sa, pe care era scris „Fii curajos ca ucrainenii”. De asemenea, Vladyslav Heraskevych, sportiv ucrainean care concurează la skeleton – o probă de sanie pe pistă de gheață – nu a primit permisiunea de a purta o cască pe care erau reprezentate chipurile unor sportivi ucraineni uciși în timpul invaziei ruse în Ucraina.
CIO invocă „politizarea sportului”Comitetul Internațional Olimpic a justificat deciziile spunând că regulamentul interzice „politizarea sportului”.
Sportivii ucraineni susțin însă că mesajele de pe căștile lor nu au nicio legătură cu politica. Patinatorul Oleh Handei spune că, în cazul său, este vorba doar despre un citat motivațional dintr-o poetă pe care o respectă. „Este vorba despre o persoană ale cărei cuvinte le respect și le urmez, fără nicio referire la război. Totuși, nu mi s-a permis să port casca. Am încercat să discut, dar mi s-a transmis clar că ar fi mai bine să nu insist”, a declarat el.
Comparație cu Israelul și acuzații de standarde dubleCazul lui Heraskevych a stârnit și mai multă revoltă. Sportivul a criticat public decizia și a vorbit despre un tratament diferit, comparând situația sa cu cea a unui sportiv israelian care a purtat la ceremonia de deschidere o kipa – o scufie tradițională evreiască – pe care erau înscrise numele celor 11 sportivi și antrenori uciși în atentatul de la Jocurile Olimpice din 1972, de la München.
„Sincer, nu înțeleg cum aceste două cazuri sunt fundamental diferite. Regulile sunt aceleași pentru ceremonii, pentru premiere și pentru competiții. De ce acest tratament diferit față de ucraineni?”, a spus Heraskevych.
Sprijin oficial pentru gestul sportivilorȘeful armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, a reacționat și el pe rețelele sociale, publicând o fotografie cu casca interzisă și mesajul: „Comemorarea nu este o încălcare”.
În Ucraina, subiectul este extrem de sensibil. Sute de sportivi și antrenori au murit de la începutul invaziei ruse, iar multe baze sportive au fost distruse în urma atacurilor.
Provocări din partea sportivilor rușiÎn același timp, deși Rusia și Belarus nu participă la Jocuri ca echipe naționale, sportivii din cele două țări pot concura individual sub statut neutru.
Handei spune că tensiunile se simt și între sportivi. „Sunt multe provocări din partea Rusiei, din partea sportivilor «neutri». Există amenințări, manipulări, încercări de a vorbi și de a influența”, a spus el.
Handei: Trebuie să luptăm ca să câștigămPatinatorul a transmis și un mesaj de susținere pentru colegul său Heraskevych, care a ales să critice public decizia oficialilor. „Sper să nu-și schimbe poziția și cuvintele, pentru că trebuie să luptăm. Iar atâta timp cât luptăm, putem câștiga”, a spus Handei.
România are, potrivit președintelului, nelămuriri în ceea ce privește statul unei țări observator la această reuniune.
„Suntem încă în discuţii cu partea americană şi obiectul discuţiei este care poate să fie statutul unei ţări care, în momentul ăsta, cum e România, nu poate să fie decât observator. Adică care este formatul discuţiei şi eventualii observatori, care este rolul lor în această şedinţă. Și, în funcție de răspunsul părții americane decidem dacă să mergem sau să nu mergem”, a declarat Nicușor Dan.
El a spus că decizia va fi anunţată „probabil săptămâna aceasta”.
Președintele a fost întrebat dacă România va participa în condițiile în care va avea un rol secund.
„Depinde, depinde, pentru că, după cum ştiţi, situaţia din Gaza e importantă pentru Europa, România are tradiţional nişte relaţii şi cu Israelul şi cu ţările arabe din zonă, deci e important pentru noi să fim acolo, dar depinde în ce condiţii”, a spus șeful statului.
De asemenea, Nicușor Dan a menționat că se discută despre acest subiect și cu partenerii europeni, dar că „răspunsul va fi dat de România”.
România a fost invitată în ianuarie de liderul SUA, Donald Trump, să facă parte din Consiliul pentru Pace, printr-o scrisoare adresată lui Nicușor Dan.
Săptămâna trecută, Nicușor Dan anunța că decizia privind participarea României la evenimentul din 19 februarie va fi luată în urma discuțiilor cu partenerii americani cu privire la formatul întâlnirii față de țări ca România, care nu sunt membre în acest moment ale Consiliului, dar își doresc să adere în condițiile revizuirii Cartei.
Consiliul pentru Pace este o nouă inițiativă internațională, susținută de președintele Trump, care are scopul să contribuie la soluționarea conflictelor la nivel global, începând cu războaiele din Gaza și Ucraina.
Norvegia introduce o taxă turistică de 3% în vara acestui an pentru a combate supraturismul, scrie TravelandTourWorld.
Măsura vizează indirect Suedia, Polonia, România, Spania, Germania și peste 40 de alte țări europene. Oficialii spun că decizia are scopul de a proteja peisajele naturale și de a reduce presiunea asupra comunităților.
Noua taxă se va aplica pentru toate înnoptările din municipalitățile participante din Norvegia. Autoritățile descriu această măsură drept un instrument de sustenabilitate, nu o barieră pentru turiști.
Cum va funcționa taxa turistică de 3% din NorvegiaTaxa va fi adăugată la cazări în hoteluri, închirieri pe termen scurt și croaziere. Călătorii vor vedea suma inclusă direct în factura de cazare. De exemplu, pentru o noapte de 100 de euro, se va adăuga o taxă de 3 euro.
Autoritățile locale vor putea ajusta nivelul taxei în funcție de sezon. Rate mai mari ar putea fi aplicate în lunile de vârf, în orașe precum Oslo și Bergen.
În prezent, camperii și proprietarii de ambarcațiuni private ar putea fi exceptați.
De ce introduce Norvegia această taxăOficialii afirmă că numărul tot mai mare de turiști a pus presiune pe infrastructură și ecosisteme fragile. Destinații populare precum Insulele Lofoten și Geirangerfjord se confruntă cu supraaglomerare.
Facilitățile publice, traseele montane și sistemele de transport sunt suprasolicitate în sezonul de vârf. Veniturile generate vor rămâne la nivel local.
Fondurile vor fi folosite pentru întreținerea traseelor, îmbunătățirea semnalizării și extinderea parcărilor. Municipalitățile vor trebui să prezinte planuri clare privind utilizarea sumelor colectate.
Impactul asupra turiștilor europeniTuriștii europeni vor fi printre cei mai afectați de noua măsură. Vizitatori din Suedia, Polonia, Elveția, România, Spania, Islanda și Germania călătoresc frecvent în Norvegia.
Taxa de 3% se va aplica indiferent de naționalitate pentru cei care se cazează în zonele vizate.
În ciuda costului suplimentar, Norvegia rămâne o destinație importantă pentru fiorduri și aurore boreale. Autoritățile susțin că taxa modestă va contribui la protejarea acestor atracții pe termen lung.
Decizia Norvegiei reflectă o tendință mai amplă în Europa privind turismul sustenabil. Pe măsură ce cererea de călătorii crește, guvernele caută un echilibru între acces și protecția mediului.
Frontline Robotics a prezentat „Linza 3.0”, o dronă-bombardier dezvoltată pentru misiuni militare, care, potrivit companiei, este deja utilizată pe front de zeci de unități ale forțelor de apărare ale Ucrainei.
Noua versiune are un cadru de 12 inci și poate transporta o încărcătură utilă de până la 4 kilograme pe o distanță de până la 15 kilometri, cu un timp de zbor de aproximativ 60 de minute. Comparativ, versiunea anterioară putea duce 2 kilograme pe o distanță de 10 kilometri.
Drona este dotată cu un modul de navigație vizual-inerțială bazat pe inteligență artificială, care permite menținerea poziției deasupra țintei la o altitudine de până la 200 de metri și afișarea traseului parcurs pe hartă. Sistemul de navigație optică este prezentat drept un avantaj în condiții de bruiaj electronic, simplificând controlul aparatului în teren.
„Linza 3.0” poate fi folosită pentru lovirea țintelor, misiuni de recunoaștere, minare, transport logistic sau ca releu de comunicații. Varianta de zi este echipată cu o cameră girostabilizată cu rezoluție 1280×720 și zoom digital 6x, iar cea de noapte are termoviziune cu rezoluție 640×512 și frecvență de 30 Hz.
Sistemul include comunicații criptate pe două benzi, cu schimbare pseudoaleatorie a frecvenței, concepute pentru a rezista la război electronic, precum și transmisie video digitală rezistentă la bruiaj. Drona are funcție de revenire automată la punctul de plecare și mod FailSafe configurabil.
Compania a anunțat că „Linza 3.0” va fi primul model produs într-o companie mixtă ucraineano-germană, Quantum Frontline Industries, în contextul eforturilor de extindere a producției de echipamente militare.
„În data de 12 februarie a.c. (n.r. – joi), Ministrul Justiției, domnul Radu Marinescu, a primit vizita domnului Michael McGrath, Comisarul European pentru democrație, justiție, stat de drept și protecția consumatorilor. Discuțiile celor doi oficiali au avut ca obiect progresele înregistrate de România în contextul Raportului privind Statul de Drept, care se află în portofoliul comisarului”, se arată într-o postare pe Facebook a Ministerului Justiției.
Întâlnirea s-a axat pe situația sistemului judiciar, eficientizarea actului de justiție și intensificarea eforturilor de prevenire și combatere a corupției.
Marinescu și-a exprimat aprecierea pentru implicarea constantă a comisarului McGrath în dialogul interinstituțional și pentru cooperarea solidă dintre autoritățile române și instituțiile europene.
Oficialul român a salutat inițiativele recente ale Comisiei Europene dedicate consolidării democrației în Uniunea Europeană, precum Scutul european pentru democrație și Strategia UE pentru societatea civilă.
„La rândul său, comisarul european a apreciat implicarea activă a Ministerului Justiției în exercițiul anual privind Statul de Drept, subliniind că România este un partener activ și angajat în dialogul european pe această temă. Totodată, a transmis asigurări privind continuarea cooperării loiale și constructive cu autoritățile naționale, în vederea consolidării statului de drept și a valorilor fundamentale ale Uniunii Europene”, mai notează mesajul publicat pe rețele de socializare.
Angajatorii din sectorul public au început anul 2026 cu planuri de extindere a echipelor, postând peste 1.500 de locuri de muncă din luna ianuarie și până în prezent, potrivit datelor Jobradar24.ro, cel mai mare agregator de joburi de pe piața locală, parte a eJobs România.
Deși numărul de posturi este semnificativ mai mic comparativ cu mediul privat — unde au fost publicate aproximativ 20.000 de joburi în aceeași perioadă — dinamica este diferită.
Recrutările în sectorul public au crescut cu 60%Față de intervalul similar al anului trecut, recrutările din sectorul public au crescut cu aproape 60%, în timp ce în sectorul privat situația a rămas, în linii mari, staționară.
„Creșterea poate fi surprinzătoare dacă ne gândim că Guvernul a anunțat pentru 2026 o reducere cu 10% a anvelopei salariale.
Deocamdată nu este clar dacă această tăiere se va traduce prin concedieri, reduceri salariale, diminuarea sporurilor sau o combinație a acestor măsuri”, a declarat Bogdan Badea, CEO eJobs.
Bucureștiul concentrează cele mai multe posturiCapitala conduce detașat clasamentul orașelor cu cele mai multe poziții disponibile în instituțiile publice, cu 255 de joburi — fiind singurul oraș care depășește pragul de 100 de posturi.
Urmează Timișoara (63), Ploiești (59), Brașov (54), Cluj-Napoca și Constanța (câte 52).
La polul opus se află Drobeta Turnu Severin (9 posturi), Călărași (10), Focșani (10) și Brăila (11).
Profilul candidaților și tipurile de posturiMajoritatea pozițiilor sunt destinate candidaților cu nivel mediu de pregătire, pentru activități desfășurate full time, de la sediu.
Există însă și aproximativ 270 de posturi pe bază de proiect, cu contracte individuale de muncă pe durată determinată.
Cele mai căutate funcții în sectorul public sunt cele de șofer (microbuz școlar, autosanitară, salubrizare), șef de serviciu în diverse instituții, îngrijitori, muncitori calificați, personal medical și referenți.
Un element distinct față de piața privată este lipsa transparenței salariale.
„Numărul joburilor la stat cu salariul afișat a ajuns la zero, în timp ce, în mediul privat, aproximativ 40% dintre anunțuri includ informații despre salariu”, a mai explicat Bogdan Badea.
Situația ocupării în sectorul publicConform celor mai recente date oficiale, valabile la finalul lunii noiembrie, în administrația centrală erau ocupate 815.556 de posturi, iar la nivelul întregului sistem public — aproape 1,3 milioane. Cele mai multe posturi ocupate se regăsesc în Ministerul Educației, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Finanțelor și Ministerul Sănătății.
Șeful statului a fost întrebat joi, înaintea reuniunii Consiliului European din Belgia, despre conceptul „Europa cu mai multe viteze”.
„Nu trebuie să ne sperie asta. Europa cu mai multe viteze sau cel puțin, așa cum este ideea la momentul ăsta, este pur și simplu reuniuni de țări, cum a fost reuniunea dinainte, de acum o oră, în care țări care au anumite idei se coordonează pentru a pune împreună o idee pe masa Consiliului. Deci aici nu trebuie să avem vreo îngrijorare”, a răspuns Nicușor Dan.
Întrebat, de asemenea, unde vede România în această Europă cu două viteze, șeful statului a spus că nu există vreo intenție de reglementare în acest sens.
„Nu există vreo intenție la nivel de reglementare în interiorul Uniunii pentru regimuri diferite între țări. Asta nu există. Există coordonări între țări, cum a fost asta dinainte, ședința care a fost înainte, în care țări mai interesate de competitivitate, țări mai interesate de prelungirea tranziției verzi se pun de acord în sensul ăsta”, a explicat președintele.
Europarlamentarul Victor Negrescu a afirmat, joi, că România trebuie să adopte „o poziție clară, fermă și orientată spre viitor” la Consiliul European informal, respingând ideea unei Uniuni Europene „cu mai multe viteze”.Președintele a fost întrebat înaintea reuniunii Consiliului European care sunt obiectivele României.
„Obiectivele noastre sunt două, mari. Unul este prețul energiei, cu cele două componente, interconectare rețele și taxele pe emisii de carbon, care ridică prețul. Asta este un punct”, a spus Nicușor Dan.
El a declarat că al doilea obiectiv vizează banii pe competitivitate.
„În momentul în care vom avea banii pe competitivitate în interiorul bugetului multianual 2028-2034, împărțirea acestor bani să fie făcută și pe criterii geografice, astfel încât să nu adâncim decalajul între țările mai dezvoltate și mai puțin dezvoltate”, a adăugat șeful statului.
Acesta spune că criteriile gografice sunt importante și a spus că, dacă se ține cont doar de criterii de competitivitate, România și alte țări de la granița UE nu au mari șanse la bani.
„Da, exemplul cel mai simplu e Horizon. Am avut un program de cercetare-dezvoltare al Uniunii Europene, în care România nu a luat practic nimic. E foarte bine ca, în bugetul multianual, așa cum este proiectul acum, să existe mulți bani pentru competitivitate, însă dacă criteriile vor fi strict competitive, atunci, să fim foarte onești, România și multe țări, să le spunem, de la granița Uniunii Europene nu vor avea mari șanse să ia banii ăștia. Și atunci decalajul se va adânci, se va mări”, a spus Nicușor Dan.
