Agregator de ştiri

„Vizita din această săptămână a lui Elbridge Colby, subsecretarul american al Apărării pentru Politică și unul dintre principalii arhitecți ai noii doctrine strategice a Washingtonului, a fost, fără îndoială, unul dintre cele mai importante momente diplomatice ale acestui sfârșit de an pentru România. Nu atât prin ceea ce s-a anunțat, cât prin contextul în care s-a desfășurat”, transmite Mihai Fifor.

„Statele Unite își reevaluează prezența militară în Europa, iar România se află într-o regiune în care războiul din Ucraina, amenințările hibride și instabilitatea Mării Negre fac ca orice modificare a dispozitivului militar american să aibă consecințe strategice majore.

Colby a venit la București după discuțiile din Polonia, într-un moment în care Pentagonul pregătește deciziile privind redistribuirea forțelor americane în Europa. Iar miza pentru România era cât se poate de concretă: menținerea și, eventual, consolidarea prezenței militare americane pe teritoriul nostru.

România, între Washington și Bruxelles. Ce așteaptă Mihai Fifor de la vizita Ursulei von der Leyen

Ce am aflat după întâlnirile de la Cotroceni, Ministerul Apărării și Ministerul Afacerilor Externe?
Că România își reafirmă angajamentul de a crește cheltuielile pentru apărare și de a dezvolta infrastructura militară, apărarea antiaeriană, capacitățile antidronă și cooperarea industrială cu Statele Unite.

Mai mult, potrivit informațiilor apărute în presă, Bucureștiul și-a exprimat disponibilitatea de a suporta o parte din costurile staționării trupelor americane. O ofertă semnificativă, care arată cât de importantă considerăm această prezență pentru securitatea națională.

Desigur, întrebarea esențială care se ridică este cât s-a putut obține din această vizită extrem de importantă, având în vedere miza uriașă a prezenței americane în România?

Să nu uităm faptul că România a avut, până în urmă cu doar câteva săptămâni, probabil cel mai opac guvern, în relația cu Statele Unite din întreaga perioadă de după aderarea la NATO.

Mihai Fifor, avertisment după vizita oficialului american la București: „Incertitudinea strategică este aproape la fel de mare”

Guvernul Bolojan care, prin deciziile sale și absența unei viziuni strategice coerente, a transmis Washingtonului semnale cel puțin contradictorii, dacă nu chiar ostile. Modul în care au fost gestionate alocările din programul european SAFE este, poate, cel mai elocvent exemplu. Nu participarea la un mecanism european de finanțare a apărării ridică semne de întrebare, ci lipsa unei abordări care să valorifice complementaritatea dintre securitatea europeană și Parteneriatul Strategic cu SUA. România nu are de ales între Europa și America. Iar credibilitatea sa strategică, afectată de asemenea ambiguități, nu se reconstruiește peste noapte.

Revenind însă la vizita lui Colby, din comunicările publice nu rezultă niciun angajament ferm privind menținerea actualelor efective americane, nicio decizie de suplimentare a acestora și nicio garanție suplimentară pentru securitatea regiunii Mării Negre. Am primit confirmarea continuării dialogului strategic, dar nu și clarificările pe care le așteptam privind viitorul prezenței militare americane.

Sigur, diplomația nu se desfășoară exclusiv prin comunicate de presă. Iar absența unor anunțuri publice nu înseamnă neapărat absența unor înțelegeri. Dar nici nu ne permite să prezentăm drept certitudini lucruri care, deocamdată, rămân deschise. Relaționarea ambiguă, aproape inexistentă, a guvernului Bolojan cu SUA costă, iar daunele produse nu pot fi, din păcate, evaluate decât pe termen lung.

În cele din urmă, la finalul zilei, decizia nu se ia la București. Se ia la Washington, la Pentagon, în cadrul unei reevaluări strategice în care România reprezintă doar una dintre piesele unui dispozitiv militar global aflat în transformare.

Parteneriatul Strategic cu Statele Unite rămâne un reper fundamental al politicii noastre de securitate. Dar soliditatea acestei relații nu înlătură, de la sine, incertitudinile privind configurația viitoare a prezenței militare americane în România.

Fifor: Washingtonul nu a oferit garanții suplimentare României. Mihai Fifor: „Nu știm ce decizii va lua”

Prin urmare, la sfârșitul acestei săptămâni, incertitudinea strategică este aproape la fel de mare ca înaintea vizitei. Știm ce își dorește România, știm ce este dispusă să ofere, dar încă nu știm ce decizii va lua Washingtonul.

Și poate că aceasta este principala concluzie.

Nu este un motiv de dramatizare. Este însă un motiv cât se poate de serios de reflecție strategică.
Săptămâna viitoare debutează cu o altă vizită extrem de importantă. Luni, 9 noiembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine la București, în cadrul unui turneu regional dedicat Mării Negre. Va avea întrevederi cu președintele României și cu prim-ministrul, înainte de a continua vizita în Bulgaria.

De această dată, Europa intră în scenă.

Iar succesiunea celor două vizite este, în sine, relevantă. Mai întâi Washingtonul, cu o nouă viziune asupra împărțirii responsabilităților de securitate. Apoi Bruxellesul, într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă să își consolideze rolul strategic și capacitatea de apărare.
Rămâne de văzut dacă vizita Ursulei von der Leyen va aduce și angajamente concrete pentru securitatea Mării Negre sau dacă vom rămâne, și de această dată, în registrul declarațiilor de principiu.

Pentru că România are nevoie, mai mult decât oricând, nu doar de confirmarea importanței sale strategice, ci de transpunerea acestei importanțe în decizii, capabilități și angajamente concrete”, este mesajul postat de Mihai Fifor.

Unii pacienți infectați cu bacterii multirezistente primesc mai multe antibiotice combinate, dar uneori nici acestea nu mai funcționează. „Din păcate, unii oameni vor muri”, avertizează Fiona Walsh, profesoară la Universitatea Maynooth din Irlanda, într-un interviu pentru Euronews despre rezistența la antibiotice.

„Rezistența la antibiotice înseamnă că bacteriile nu mai pot fi tratate cu medicamentele pe care le folosim de obicei împotriva lor”, explică cercetătoarea, care studiază fenomenul la oameni, animale și în mediu.

35.000 de morți pe an în UE

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) estimează că rezistența antimicrobiană provoacă aproximativ 35.000 de decese pe an în Uniunea Europeană. Impactul ei asupra sănătății este comparabil cu cel al gripei, tuberculozei și HIV/SIDA la un loc.

Perspectivele sunt și mai sumbre. Un studiu publicat în The Lancet estimează că rezistența bacteriilor la antibiotice ar putea provoca direct 39 de milioane de decese în lume între 2025 și 2050.

Folosirea excesivă a antibioticelor la oameni, utilizarea lor la animale, igiena precară și poluarea contribuie toate la răspândirea fenomenului. Bacteriile și genele care le fac rezistente circulă între oameni, animale și mediu.

România, cea mai afectată țară din UE

România a înregistrat cel mai mare indice compus de rezistență antimicrobiană din UE: în 2022–2023, aproape 70% dintre izolatele bacteriene erau rezistente la antibioticele-cheie. Consumul de antibiotice a fost în 2023 de 26 de doze zilnice la 1.000 de locuitori, față de o medie OCDE de 16, și nu s-a schimbat în ultimul deceniu, conform OCDE.

La bacteria Klebsiella pneumoniae, frecventă în infecțiile din spitale, rezistența la carbapeneme, antibiotice de ultimă linie, a ajuns în România la 50,3%. Doar Grecia și Bulgaria stau mai rău, arată Frontiers in Microbiology.

Aproximativ unul din șase români a luat antibiotice fără rețetă.

Statul Michigan urmează să implementeze un nou sistem complex bazat pe inteligență artificială (IA) în închisorile de pe teritoriul său. Acesta are scopul să clasifice persoanele încarcerate în funcție de „gradul lor de periculozitate”.

Informația provine de la postul Fox2 din Detroit, care relatează că Departamentul de Corecție din Michigan (Michigan Department of Corrections – MDOC) avansează cu utilizarea unui algoritm de clasificare a deținuților, menit să îi repartizeze pe aceștia în diferite regimuri de detenție.

Inteligența artificială îi va înlocui pe oamenii din comisiile de evaluare

În Michigan, persoanele încarcerate sunt repartizate în cinci niveluri de detenție, în funcție de clasificarea lor de securitate. Anterior, aceste evaluări erau realizate de o comisie formată din membri ai personalului, desemnați de directorul fiecărei unități penitenciare.

În prezent, se pare că statul dorește să externalizeze această decizie sau, cel puțin, să se bazeze în mare măsură pe contribuția unei organizații tehnologice non-profit numită Recidiviz.

Acesta a debutat ca un proiect de organizare a datelor în cadrul Google, având scopul de a explora „modul în care tehnologia ar putea standardiza datele din sistemul de justiție penală și ar putea îmbunătăți sistemul la nivel național”. Se pare că platforma software a companiei, care integrează inteligența artificială, poate îndeplini diferite funcții.

Pe listă ar fi identificarea persoanelor eligibile pentru diverse programe oferite de stat, reclasificarea sau eliberarea acestora, precum și coordonarea accesului la resurse, cum ar fi locuințele de tranziție și oportunitățile de angajare.

Programul va începe în decembrie

Într-un comunicat de presă, MDOC a precizat că software-ul Recidiviz va fi utilizat pentru a „optimiza repartizarea persoanelor încarcerate”, începând cu un program-pilot în mai multe unități penitenciare pentru bărbați.

Programul va debuta în luna decembrie. Agenția statală menționează că instrumentul bazat pe IA ar urma să „îmbunătățească capacitatea MDOC de a prezice, cu o precizie mai mare (cu aproximativ 30% mai ridicată) riscul ca persoanele încarcerate să comită acte de violență în viitor”.

Pentru persoanele încarcerate, repartizarea într-un anumit regim de detenție are consecințe majore. Aceasta determină la ce programe și resurse are acces deținutul, precum și cu ce categorie de deținuți va împărți spațiul de detenție pe durata executării pedepsei.

Sateliții americani și ai altor țări urmăresc de mulți ani avionul spațial ultrasecret al Chinei. Supranumit Shenlong, acesta orbitează Pământul, eliberând pe parcurs obiecte necunoscute.

În ciuda eforturilor, occidentalii nu au putut să vadă fotografii cu vehiculul experimental. După cum relatează Ars Technica, un satelit deținut de operatorul comercial Vantor (fostă Maxar) a surprins o imagine a avionului în 2024. Fotografia a fost făcută publică doi ani mai târziu în 2026.

Cum arată avionul secret

Imaginea înfățișează un vehicul cu două aripi înguste, la care pare să fie cuplat un satelit dotat cu două panouri solare mari. Designul general amintește foarte mult de avionul spațial al armatei americane, vehiculul ultrasecret X-37B, aflat în dotarea Forțelor Spațiale.

Fotografia a fost publicată în cadrul unui raport al Agenției de Informații pentru Apărare din cadrul Pentagonului. Document care a fost declasificat recent analizează amenințările din spațiul cosmic.

Raportul nu oferă prea multe detalii despre ceea ce face, de fapt, acest avion spațial pe orbită. China a păstrat o discreție totală cu privire la scopul celor patru misiuni ale sale cu acest tip de avion spațial, desfășurate în ultimii șase ani.

Agenția spațială a Chinei a susținut anterior că Shenlong va „deschide calea către metode de transport dus-întors mai convenabile și mai accesibile, destinate utilizării pașnice a spațiului cosmic în viitor”. Pe lângă eliberarea unor obiecte misterioase pe orbită, experții sugerează că avionul spațial a fost folosit și pentru a captura alte obiecte, posibil cu ajutorul unor brațe robotizate.

Ce fac americanii

În paralel, avionul spațial X-37B al Forțelor Spațiale americane, dezvoltat de Boeing, a zburat în jurul planetei în ultimii 16 ani. Cea mai recentă misiune a sa a început în august 2025. În 2024, vehiculul a efectuat o manevră de frânare pe orbită. Este vorba despre o „manevră de frânare aerodinamică” (aerobraking) riscantă menită să-i coboare altitudinea.

Pentagonul este cu ochii pe chinezi. Instituția a avertizat, în cel mai recent raport al său, că armata chineză deține „mai multe arme laser terestre, cu niveluri de putere variabile, menite să perturbe, să degradeze sau să avarieze sateliții”.

Într-un videoclip încărcat pe contul de Facebook a lui Călin Georgescu, soția acestuia, Cristela Georgescu, denunță faptul că presa a aflat detalii din dosarul fostului candidat la alegerile prezidențiale înaintea propriei sale familii.

„Pentru a câta oară află presa, înaintea apărării și a familiei, ce se întâmplă în dosarul deținutului politic Călim Georgescu? Câte asemenea încălcări ale drepturilor fundamentale și ale exigențelor unui act de justiție trebuie să mai tolerăm?”, spune Cristela Georgescu.

„Motivarea Curții de Apel București, în ceea ce privește cele 30 de zile suplimentare de arest preventiv, este deja comentată public. Peste tot, în timp ce apărarea, avocații noștria nu au primit încă documentul în mod oficial”, continuă ea.

Soția lui Călin Georgescu spune că a denunțat această situație „încă din timpul percheziției, când fotografii, informații, date personale, ajungeau în presă aproape în timp real, ridicând întrebări grave legate de confidențialitatea procedurilor judiciare și de protecție a vieții private a unei familii cu doi copii minori”.

Apariția în avans a informațiilor în presă, „o insultă la adresa dreptului de apărare”

Potrivit Cristelei Georgrescu, acest tipar „se tot repetă sfidător ca o insultă la adresa dreptului de apărare și a actului de justiție”.

„Cine și mai ales cum răspunde pentru expunerea mediatică a unor informații confidențiale din dosar care generează interpretări, corelări false și manipulatorii și care compromit prezumția de nevinovăție a deținutului politic Călin Georgescu?”, adaugă ea.

„În privința presupuselor dispozitive de supraveghere din locuința noastră, camerele video de monitorizare a familiei noastre cu doi copii minori, există întrebări legitime privind temeiul legal, autorizarea și modalitatea de punere în executare a acestor măsuri. Nu au fost prezentate date sau probe care să justifice încălcarea dreptului fundamental la viață privată și de familie. Instanța însăși a apreciat că noile acuzații informatice nu întrunesc în acest moment un minim necesar de pragul suspiciunii rezonabile pentru a dispune o măsură preventivă”, afirmă ea.

Ea continuă întrebând „cu ce drept atunci sunt prezentate public de presă ca fapte dovedite?”.

„O persecuție politică”

„În loc să restabilească încrederea în actul de justiție, a adâncit neîncrederea celor care văd în această măsură, pe buna dreptate, o persecuție politică”, susține soția fostului candidat la alegerile prezidențiale.

„Prezumpția de nevinovăție, proporționalitatea măsurilor preventive, respectarea dreptului la apărare și o justiție care să nu fie anticipată prin verdicte de presă. Respectul pentru justiție înseamnă să cerem să fie dreaptă, să fie corectă, să fie independentă”, mai adaugă ea.

De asemenea, ea transmite „celor care confundă astăzi puterea de a decide asupra destinului unui om și al familiei sale  cu dreptul de a-i nesocoti drepturile și libertățile fundamentale, le reamintesc că puterea este vremelnică, dar răspunderea pentru nedreptate nu. Și greu le va fi celor care fac nedreptatea să trăiască dreptatea lui Dumnezeu”.

Folia de aluminiu poate ajuta la redarea strălucirii tacâmurilor de argint înnegrite, datorită unei reacții chimice prin care aluminiul preia sulful din stratul de sulfură de argint.

O metodă populară presupune introducerea unor bile de folie în coșul pentru tacâmuri al mașinii de spălat vase, însă efectul este limitat de contactul redus dintre metale.

Pentru rezultate mai bune, argintăria poate fi așezată într-un vas tapetat cu folie de aluminiu, peste care se toarnă apă fierbinte cu sare sau bicarbonat.

Metoda nu este destinată obiectelor din inox, ceramică sau sticlă.

Trucul vine din presa italiană. Descoperă mai multe pe Mediafax Italia.

Rezervoare de mașini, scaune, tapițerii, piese din plastic și metal: acestea sunt deșeurile periculoase și nepericuloase pe care indivizii le-ar fi descărcat pe câmpurile din Constantin Daicoviciu, în patru transporturi făcute între 25 și 27 august 2026, potrivit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Toate proveneau din dezmembrarea unor autovehicule.

Acuzațiile

Procurorul de caz a pus în mișcare acțiunea penală față de trei inculpați: două persoane fizice și o persoană juridică. Toți sunt acuzați de abandonarea, aruncarea și/sau ascunderea deșeurilor.

Firma și administratorul ei sunt acuzați în plus de transportul deșeurilor periculoase cu încălcarea legii.

Administratorul a fost reținut pe 5 noiembrie, iar vineri, 6 noiembrie, procurorul a dispus plasarea lui sub control judiciar. Tot pe 5 noiembrie au avut loc cinci percheziții, la locuințe și la punctele de lucru ale firmei. Procurorii au dispus și măsuri asigurătorii.

Cum a fost descoperit cazul

Totul a pornit de la un apel la 112, pe 27 august. Cineva a anunțat poliția din Caransebeș că o persoană aruncă deșeuri auto pe un teren de lângă o fostă balastieră. Polițiștii au aflat că bărbatul venise cu un cap tractor cu semiremorcă și că mai descărcase deșeuri în același loc cu o zi înainte.

Bărbatul, în vârstă de 40 de ani, a fost reținut atunci pentru 24 de ore. La verificări au participat și comisarii Gărzii Naționale de Mediu Caraș-Severin.

Terenul se află pe malul râului Timiș.

„Vrem ca toată lumea să afle de noi, de aceea unul dintre agenții noștri a plasat un dispozitiv exploziv în clădirea voastră. Va detona în 45 de minute. Timpul trece”. Așa suna unul dintre e-mailurile cu amenințări cu bombă primite vineri de RTÉ și Nova TV, potrivit agenției Reuters.

Trei ore de muzică în loc de știri

La televiziunea publică irlandeză RTÉ, emisiunile au fost înlocuite cu muzică și un mesaj înregistrat, unele timp de până la trei ore. Angajații s-au întors în clădiri abia după o percheziție a poliției care a durat peste trei ore. Știrile au fost reluate dintr-un car de transmisie aflat în afara sediului.

La Sofia, poliția a evacuat redacția Nova TV, a verificat-o și a declarat-o sigură. Emisia nu a fost întreruptă. Și postul britanic Sky a confirmat că a primit o amenințare: „Am efectuat o evaluare de securitate și am raportat situația autorităților competente”, a transmis un purtător de cuvânt.

În Irlanda și-au evacuat angajații și postul de radio Newstalk și cotidianul Irish Independent.

Cine este „Mihail Andropov”

E-mailurile purtau titlul „Mesaj către Occident” și erau semnate „Mihail Andropov”. Expeditorul se prezenta drept unul dintre liderii grupului responsabil de alertele false din avioane: „Dar acesta este doar începutul. Ce s-a întâmplat săptămâna aceasta este doar o mică parte din ceea ce așteaptă Europa în viitorul apropiat.”

Numele trimite la Iuri Andropov, fost secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Titlul e-mailului amintește și de o biografie a acestuia, „O nouă provocare pentru Occident”. Nu este clar dacă e un semn al implicării Rusiei sau o încercare de a arăta spre Moscova.

Amenințările din Italia fuseseră semnate în numele „Luptătorilor Statului Masculin”, potrivit agenției ANSA. Vladislav Pozdniakov, fondatorul mișcării ruse „Statul Masculin”, a negat orice implicare și a spus că mișcarea nu mai există din 2021.

„Trebuie să rămânem calmi”

Amenințările vin după un val de alerte false care a afectat zboruri din Serbia până în Finlanda și Spania, inclusiv curse spre București. În paralel, mai multe lanțuri de supermarketuri au fost lovite de atacuri cibernetice.

Premierul irlandez Micheál Martin a spus că serviciile de securitate europene nu au stabilit încă dacă în spatele amenințărilor se află persoane izolate sau un atac coordonat. „Asta arată cât de relativ simplu este să provoci perturbări și să subminezi funcționarea normală a societății prin activități neconvenționale de acest fel, concepute să provoace frică și anxietate”, a declarat el la radioul RTÉ.

„Trebuie să rămânem calmi”, a adăugat premierul.

Mulți retaileri din Europa au anunțat în această săptămână că incidente IT au afectat frigiderele și congelatoarele din zeci de magazine din Europa, provocând o creștere neașteptată a temperaturii acestora și alterarea alimentelor.

Acest potențial atac vine în urma unui incident similar petrecut în Franța în luna octombrie, când poliția a declarat că hackerii au preluat controlul asupra sistemelor de răcire din sute de supermarketuri, ridicând temperaturile până la 50 de grade Celsius și provocând incendii și pierderi de alimente.

Ar putea cei care dețin un frigider conectat la internet să fie următoarele victime?

Frigiderele se numărau odată printre cele mai simple aparate electrocasnice, vulnerabile doar dacă cineva le lăsa ușa deschisă.

Însă, în era tehnologiei inteligente, frigiderul se alătură acum altor dispozitive mecanice conectate la rețeaua Wi-Fi.

Posibilitatea de a monitoriza și controla un frigider de la distanță poate fi convenabilă, mai ales când ești plecat de acasă. Dar există temeri că aceleași funcții utile ar putea fi folosite într-un atac cibernetic.

Realitatea este, scriu jurnaliștii britanici de la The Independent, că orice dispozitiv care utilizează internetul poate fi, potențial, ținta hackerilor.

În 2015, cercetătorii de la o conferință din Las Vegas au folosit un frigider inteligent pentru a demonstra cum pot fi compromise aceste dispozitive.

Indiferent dacă frigiderul este conectat direct la rețeaua de internet de acasă sau prin intermediul unei aplicații sau al unui serviciu cloud, acesta ar putea fi expus riscului. Hackerii sunt de obicei interesați să fure date, să folosească dispozitivele pentru a accesa o rețea mai mare sau să perturbe serviciile, motiv pentru care dispozitivele inteligente sunt ținta atacurilor.

Ce poate face un hacker dacă îmi accesează frigiderul?

Poate părea că un hacker nu are prea mult de câștigat din spargerea unui frigider, dar odată intrat în sistem, acesta poate, potențial, fie să controleze dispozitivul, fie să colecteze informații de pe acesta.

Dispozitivele dotate cu camere pot capta imagini și sunet, în timp ce un router compromis poate dezvălui orice informație care trece prin rețea.

În cazul unor atacuri mai grave, hackerii ar putea folosi dispozitive slab securizate pentru a accesa alte sisteme din rețea sau pentru a fura informații personale din conturile online.

Totuși, specialiștii atrag atenția că atacurile informatice vizează în principal routerele și infrastructura conectată, nu neapărat aparatele electrocasnice individuale.

Inteligenţa artificială schimbă atât modul în care oamenii învaţă, cât şi felul în care vor munci în următorii ani, iar educaţia nu se mai poate opri la competenţele dobândite în şcoală sau la facultate. Tehnologia poate prelua o parte dintre sarcinile repetitive şi poate accelera accesul la informaţie, iar învăţarea continuă şi gândirea critică sunt printre principalele abilităţi prin care angajaţii vor putea să rămână relevanţi pe piaţa muncii.

Măsura este inclusă într-un proiect amplu de reformă a administrației publice locale, care prevede, printre altele, comasarea voluntară a comunelor cu mai puțin de 2.000 de locuitori, reorganizarea țării în opt regiuni și înființarea unui fond de aproape 900 de milioane de lei pentru sprijinirea zonelor mai puțin dezvoltate.

Proiectul transmis redacției de George Pădure cuprinde zece capitole și abordează mai multe direcții de reformă, de la reorganizarea teritorială și autonomia financiară a administrațiilor locale până la dezvoltarea rurală, turism, digitalizare și profesionalizarea aleșilor locali.

Una dintre propunerile fostului edil vizează pregătirea celor care conduc administrațiile locale. Potrivit documentului, primarii și președinții de consilii județene ar trebui să urmeze programe de formare în domenii precum managementul administrației publice, finanțele locale, achizițiile publice, legislația, etica, transparența și digitalizarea.

Proiectul include și evaluarea competențelor administrative ale aleșilor locali. George Pădure consideră că pregătirea în aceste domenii este importantă pentru gestionarea eficientă a comunităților și pentru utilizarea corespunzătoare a resurselor publice.

Cum ar putea fi reorganizate comunele din România

O altă componentă importantă a proiectului se referă la reorganizarea teritorială. George Pădure propune comasarea voluntară a comunelor cu mai puțin de 2.000 de locuitori și estimează că, printr-un astfel de proces, numărul acestora ar putea ajunge la aproximativ 1.800–2.000.

Fostul primar susține că reforma nu ar trebui să se limiteze la unirea unor unități administrativ-teritoriale, ci să facă parte dintr-un proces mai amplu de reorganizare a administrației. În acest sens, documentul propune și împărțirea României în opt regiuni, care să aibă atribuții administrative și economice extinse.

Pentru reducerea diferențelor dintre zonele dezvoltate și cele cu resurse mai puține, proiectul prevede înființarea unui Fond Național de Echilibrare Teritorială. Potrivit estimărilor prezentate de autor, fondul ar putea dispune de aproximativ 880 de milioane de lei anual, bani destinați susținerii regiunilor mai puțin dezvoltate.

Ce propune pentru București și Ilfov

Proiectul include și o propunere privind administrarea Bucureștiului și a județului Ilfov. George Pădure susține necesitatea unei structuri metropolitane comune, conduse de un primar general ales direct și de un consiliu metropolitan.

În această formulă, sectoarele Capitalei ar urma să păstreze atribuții la nivel local, în timp ce problemele care privesc întreaga zonă metropolitană ar fi gestionate printr-o structură comună.

Documentul abordează și dezvoltarea turismului prin conceptul „Atracția creează Destinația”. Fostul edil propune dezvoltarea unor mari centre culturale, de convenții și sportive, amplasate în câteva zone ale țării. Ideea prezentată de acesta este că atracțiile de anvergură ar putea aduce vizitatori și ar stimula investițiile în hoteluri, restaurante și alte servicii, contribuind astfel la crearea de locuri de muncă.

George Pădure spune că a transmis proiectul ministrului Daniel Zamfir

George Pădure afirmă că a elaborat proiectul în toamna anului 2025, după discuții cu mai mulți colegi și prieteni. Fostul primar susține că documentul cuprinde aproximativ 50 de pagini și că propunerile sale sunt mai ample decât măsurile privind comasarea unor unități administrativ-teritoriale discutate în prezent.

Pădure spune că nu a transmis proiectul Guvernului aflat atunci în funcție (Guvernul Bolojan n.r.), deoarece a așteptat clarificarea situației politice. Potrivit acestuia, la aproximativ o săptămână după căderea Guvernului, în luna mai, i-a transmis documentul lui Daniel Zamfir, fost coleg al său, care ocupă în prezent funcția de ministru al Economiei.

Fostul edil afirmă că are încredere că propunerile sale vor fi puse în aplicare și îl menționează în acest context pe Luca Niculescu. El susține că reforma administrației nu ar trebui făcută fragmentat, ci printr-un pachet mai amplu de măsuri, care ar putea fi însă prioritizate și implementate în etape.

George Pădure consideră că reorganizarea administrației locale ar trebui să urmărească dezvoltarea economică a comunităților și îmbunătățirea serviciilor pentru cetățeni. În opinia sa, opoziția unor primari față de comasarea localităților nu ar trebui să împiedice adoptarea unor măsuri de reformă.

Cercetarea a fost realizată de psihologul Lena Glaser, în cadrul studiilor sale doctorale la Universitatea din Basel, și a analizat efectele dușurilor reci asupra sănătății și comportamentului participanților.

În cadrul a trei studii controlate randomizate, cercetătorii au comparat rezultatele persoanelor care au făcut regulat dușuri reci cu cele ale participanților care au preferat apa caldă sau nu au adoptat în mod constant această practică, scrie Science Alert.

Analiza cumulată a arătat că grupul care a făcut dușuri reci a înregistrat cu 31% mai puține zile de absență de la serviciu din cauza bolilor. De asemenea, participanții care au optat pentru apa rece au raportat o reducere cu 26% a numărului de zile în care s-au simțit bolnavi, comparativ cu persoanele care au făcut în principal dușuri calde.

Cercetătorii au observat și o îmbunătățire ușoară a stării psihologice de bine, pe baza chestionarelor completate de participanți. Au fost raportate și unele semne de îmbunătățire a stării fizice, însă rezultatele nu au fost semnificative din punct de vedere statistic.

Participanții s-au obișnuit treptat cu apa rece

Un alt aspect observat în timpul experimentului a fost că mulți participanți au renunțat la dușurile reci în primele două săptămâni. Ulterior, rata abandonului a scăzut.

Dintre persoanele care au respectat protocolul în cel puțin 70% din cazuri, între 77,3% și 90% au declarat că au făcut dușuri reci în fiecare săptămână, în funcție de studiul la care au participat.

„Acest lucru sugerează că oamenii se obișnuiesc treptat”, a explicat Lena Glaser.

Rezultatele sunt similare cu cele ale unui studiu din 2016, care a identificat o reducere cu 29% a absențelor de la serviciu din cauza bolilor în rândul persoanelor care făceau dușuri reci. Cercetarea respectivă nu a observat însă o reducere a numărului de zile în care participanții s-au simțit bolnavi.

Rezultatele nu demonstrează că dușurile reci previn îmbolnăvirile

Cercetătorii atrag atenția că rezultatele trebuie interpretate cu prudență. Studiul nu a fost încă evaluat de experți prin procedura de evaluare inter pares (peer review), iar informațiile privind starea de sănătate au fost raportate chiar de participanți.

În plus, analiza a ținut cont de frecvența cu care participanții au făcut efectiv dușuri reci, nu doar de repartizarea inițială în grupurile experimentale. Prin urmare, rezultatele nu demonstrează că expunerea la apă rece este cauza directă a reducerii îmbolnăvirilor sau a absențelor de la serviciu.

Cercetarea nu a analizat mecanismele biologice prin care dușurile reci ar putea influența sănătatea. Un studiu publicat în 2024 a identificat însă o creștere a unor indicatori ai răspunsului imunitar în cazul persoanelor care au făcut dușuri reci. Efecte similare au fost observate și în cercetări privind expunerea la apa rece prin imersie.

O posibilă explicație este că expunerea repetată la temperaturi scăzute ar putea influența sistemul imunitar, însă această ipoteză necesită cercetări suplimentare.

Lena Glaser recomandă celor care vor să încerce această practică să înceapă treptat, reducând temperatura apei în timp, fără să își forțeze organismul.

„Apa nu trebuie să fie la fel de rece în fiecare zi. Este important să îți asculți corpul și să fii atent la felul în care te simți”, a explicat cercetătoarea.

Rezultatele cercetării au fost prezentate în teza doctorală a Lenei Glaser, publicată pe site-ul Universității din Basel.

Părinții sunt adesea atenți la primele cuvinte, la rezultatele școlare sau la felul în care copilul învață lucruri noi. Mai puțin evidente sunt schimbările din modul în care acesta vorbește despre emoțiile sale. Blic atrage atenția asupra unui astfel de semn: folosirea unor cuvinte tot mai precise pentru a descrie ceea ce simte copilul.

Diferența dintre „sunt supărat” și „m-am simțit ignorat”

La vârste mici, copiii își exprimă frecvent nemulțumirea prin plâns, țipete, retragere sau refuzul de a coopera. Nu înseamnă neapărat că sunt neascultători. Uneori, pur și simplu nu au cuvintele necesare pentru a explica ce îi deranjează. Pe măsură ce cresc, încep să facă diferența dintre furie, tristețe, frustrare, rușine și dezamăgire.

De exemplu, un copil care vine supărat de la școală ar putea spune inițial doar că a avut o zi proastă. Cu timpul, poate ajunge să explice că s-a simțit exclus dintr-un joc sau că l-a durut faptul că un prieten nu l-a ascultat. Această diferență contează. În loc să rămână doar cu o stare neplăcută, copilul începe să identifice ce a provocat-o. Potrivit Academiei Americane de Pediatrie, învățarea cuvintelor care descriu emoțiile reprezintă o parte importantă a dezvoltării capacității de autoreglare.

Copii își exprimă nemulțumirea sau supărarea prin diverse stări. Imagine ilustrativă. Foto: Magnific.com

Ce pot face părinții când copilul izbucnește în plâns sau furie

Specialiștii UNICEF recomandă ca adulții să îi ajute pe copii să își numească sentimentele, fără să îi judece pentru acestea. Dacă un copil plânge pentru că trebuie să plece din parc, părintele poate începe prin a-i recunoaște dezamăgirea: „Știu că ești supărat pentru că ai fi vrut să mai rămânem”.

Această reacție nu presupune renunțarea la reguli. Copilul poate fi înțeles și, în același timp, poate învăța că plecarea este necesară. În schimb, replici precum „Nu mai plânge” sau „Nu ai de ce să fii supărat” pot închide conversația înainte ca adultul să afle ce simte copilul.

Un alt exercițiu simplu este discutarea emoțiilor personajelor din povești. Părintele poate întreba de ce este trist un personaj, ce l-a speriat sau cum s-ar putea simți după ce a fost ajutat de un prieten. Astfel, copilul învață să recunoască sentimentele și la ceilalți.

Un copil inteligent emoțional nu este neapărat unul care nu se înfurie

Faptul că un copil știe să vorbească despre emoțiile sale nu înseamnă că va fi mereu calm sau că nu va mai avea izbucniri. Autocontrolul se dezvoltă treptat, iar reacțiile diferă în funcție de vârstă, temperament, oboseală și situație. Academia Americană de Pediatrie recomandă părinților să observe emoția, să o numească și să îi ofere copilului sprijin înainte de a căuta împreună o soluție.

De asemenea, vocabularul emoțional nu este un test care să stabilească singur nivelul inteligenței emoționale. Unii copii pot înțelege ce simt, dar au nevoie de mai mult timp pentru a exprima verbal aceste trăiri. Părinții pot contribui și prin propriul exemplu. Un adult care spune „Sunt frustrat pentru că nu mi-a ieșit ce mi-am propus, dar voi încerca din nou” îi arată copilului că emoțiile neplăcute pot fi recunoscute fără să controleze întreaga reacție.

Înregistrările obținute de Associated Press și citate de Express printr-o solicitare de evidență publică arată că au trecut minute întregi în timp ce oficialii și personalul de intervenție încercau să afle dacă o cerere de ajutor de urgență în camera de execuție era legitimă.

Primul apel la 911 a venit la ora 20:40, pe 30 septembrie, la puțin peste o oră după ce a început administrarea injecției letale. Însă, apelantul nu a putut furniza un cod pentru a verifica legitimitatea solicitării.

„Am fost informați că este un apel fals”, a declarat un dispecer la ora 21:03. „Nu este nevoie de asistență medicală la închisoarea Riverbend”.

Serviciile de intervenție au primit undă verde la o oră după primul apel

Abia la aproximativ o jumătate de oră după apelul inițial, în jurul orei 21:11, oficialii închisorii au confirmat că apelul era real și au început să-i lase pe cei de la intervenție să gestioneze situația.

Primul apel la 911, publicat doar ca transcriere scrisă, a raportat că Christa Pike era inconștientă și nu respira normal. Apelul provenea de la o persoană al cărei nume și funcție au fost cenzurate.

Apelanta i-a spus unui dispecer că se aflau la Instituția de Maximă Securitate Riverbend, unde încercaseră să execute pe cineva, dar că ea era încă în viață.

În aceeași perioadă, se putea auzi la radio un membru al echipei de intervenție spunând că „cineva este în fața porții închisorii și ne spune că e real și ne cere să intrăm”.

Controlul Central a confirmat că apelul era legitim câteva minute mai târziu, eliberând calea pentru ca echipajele de intervenție să intre pe porți în jurul orei 21:11.

La ora 21:34, în timp ce medicii o transportau pe Pike la spital, unul dintre ei a cerut dispeceratului să se asigure că închisoarea știa unde o duceau.

„Doar pentru că au existat atâtea alte confuzii, vreau să mă asigur că sunt la curent cu acest lucru”, a spus persoana care a intervenit.

Apeluri efectuate de avocații Christei Pike

Au fost efectuate două apeluri de urgență ulterioare, inclusiv unul la ora 21:08 de către una dintre avocații lui Pike, Kelly Gleason.

„Clienta mea, Christa Gail Pike, este supusă unei execuții în instanță. Ea a finalizat etapele protocolului și, din câte am aflat de la avocatul prezent, este încă în viață și respiră și are nevoie de îngrijiri imediate pentru a-i salva viața”, a declarat Gleason în timpul apelului, potrivit sursei citate.

Soția sa, actrița Amalia Kassai, a sunat la poliție după ce l-a găsit pe regizor decedat acasă, în Santiago.

Într-un omagiu distribuit pe instagram, partenera sa a spus că „trecem printr-o perioadă foarte dureroasă, iar amintirea lui va rămâne cu noi pentru totdeauna. A fost o persoană minunată care a contribuit la cultura chiliană în momente importante din istoria sa”.

Potrivit Express, familia cineastului a cerut să i se acorde intimitate în urma decesului său.

„Ca familie, cerem respect pentru intimitatea noastră și considerație în aceste vremuri dificile”, se arată în declarația emisă de membrii familiei sale.

Sebastián Lelio și-a lansat cariera în 2005 cu La Sagrada Familia, după ce a regizat mai multe scurtmetraje și videoclipuri muzicale.

A fost aclamat de critici pentru regia lungmetrajului său în limba engleză din 2022, The Wonder, cu Florence Pugh în rol principal, o adaptare aclamată de critici a romanului cu același nume al Emmei Donoghue.

Filmul său „O femeie fantastică” a câștigat un premiu Oscar pentru cel mai bun film străin în 2018. De asemenea, a câștigat premiul Independent Spirit pentru cel mai bun film internațional, potrivit sursei citate.

Într-un interviu acordat revistei People, actrița a vorbit despre aniversarea sa recentă, după ce a împlinit 60 de ani.

Întrebată cum se simte în acest stadiu al vieții sale Salma Hayek a răspuns că e „foarte optimistă”.

„Părea atât de înfricoșător când aveam 20, 30, 40, chiar și 50 de ani. Nu e deloc înfricoșător. Odată ce ajungi aici, nu e deloc rău”, a declarat ea.

Actrița a adăugat că face în continuare ceea ce iubește.

„Încă fac ceea ce iubesc și am binecuvântarea familiei, a prietenilor, a sănătății, a energiei și a viselor mele”, a spus aceasta.

De asemenea, a fost întrebată dacă mai are ceva ce își dorește să realizeze.

Ea a răspuns că „tocmai am regizat primul meu film și este foarte emoționant”.

Întrebată dacă mai vrea să regizeze și alte filme, ea a răspuns că se concentrează pe prezent.

„Hai să rămânem în prezent. E minunat. Prezentul e minunat”, a spus actrița, potrivit sursei citate.

Cu câteva săptămâni înainte de a-și sărbători cea de-a 60-a aniversare, actrița a devenit bunică pentru prima dată. Fiul ei vitreg, François Pinault Jr., a născut primul său copil împreună cu soția sa, Lara Cosima Henckel von Donnersmarck.

Mai multe valuri de rachete balistice rusești au lovit Kievul vineri noaptea.

Potrivit The Kyiv Independent, atacul a venit la câteva ore după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia pregătește un alt atac la scară largă asupra infrastructurii.

Cel puțin cinci persoane au fost rănite în orașul Kiev, alături de o altă victimă în regiunea înconjurătoare, potrivit autorităților.

Printre victime se numără o fată de 14 ani, iar alte două persoane au fost spitalizate, a declarat primarul Kievușui, Vitali Klitschko.

Podul Nord, crucial al Kievului, a fost de asemenea avariat în urma atacului rusesc și este în prezent închis.

Forțele Aeriene au raportat că cel puțin șase rachete au fost lansate asupra orașului în decurs de câteva minute, cu puțin timp înainte de ora 23:00.

Klitschko a raportat explozii în suburbii și a avertizat că Rusia atacă instalațiile de infrastructură cu rachete balistice.

Ulterior, primarul a raportat pagube la o clădire rezidențială cu cinci etaje din cartierul Solomianskyi al orașului și geamuri sparte la o altă clădire cu cinci etaje, într-o locație nespecificată. Serviciile de urgență au fost trimise în ambele locuri, potrivit sursei citate.

Un incendiu a izbucnit și la o clădire nerezidențială din districtul Solomianskyi, a anunțat Administrația Militară a orașului Kiev . O grădiniță din același district a fost, de asemenea, avariată.

Mai multe explozii au avut loc la ora 3:04 dimineața, urmate de rachete balistice care vizau Kievul la ora 3:30 dimineața.

Alertele cu bombă care au perturbat zboruri din toată Europa, inclusiv din România, ar putea face parte dintr-un „război psihologic” menit să semene panică, avertizează oficiali şi experţi citaţi de presa italiană. Niciun exploziv nu a fost găsit la bordul avioanelor.