Președintele Donald Trump a avertizat că Franța trebuie să renunțe la taxa de 3% aplicată marilor companii de tehnologie. În caz contrar, Statele Unite ar putea impune tarife de 100% pentru vinurile și șampania franțuzești, a relatat luni New York Post.
„I-am cerut (președintelui Macron – n.r.) să nu taxeze companiile americane, iar dacă o face, nu am de ales decât să impun un tarif de 100% pentru toate șampaniile și toate vinurile care vin din Franța”, a declarat Trump pentru NY Post.
„Tot ce trebuie să facă este să elimine taxa pe vânzări, și nu ar mai fi supus unei astfel de presiuni”, a adăugat liderul de la Casa Albă.
Declarația a fost făcută înaintea summitului G7, care are loc în perioada 15-17 iunie, la Évian-les-Bains, în Franța. Reuniunea vine pe fondul unor tensiuni între Statele Unite și aliații săi.
Taxa pe serviciile digitale, aprobată de parlamentarii francezi în 2019, prevede o taxă de 3% pe veniturile brute generate în Franța de marile companii de tehnologie, inclusiv de giganți americani precum Amazon, Meta și Alphabet.
Exporturile către SUA reprezintă aproximativ o cincime din vânzările globale totale ale industriei franceze a vinului, adică aproximativ 2 miliarde de dolari anual.
INS arată luni că principalele resurse de energie primară, în perioada 1 ianuarie-30 aprilie 2026, au totalizat 10.482,4 mii tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 356,7 mii tep față de perioada similară din 2025.
Producţia internă a însumat 5.498,6 mii tep, în scădere cu 83,9 mii tep (-1,5%) faţă de aceeași periodă din 2025, iar importul a fost de 4.983,8 mii tep, în scădere cu 272,8 mii tep (-5,2%).
În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 23.834,3 milioane kWh, în creștere cu 570,6 milioane kWh față de perioada 1.I-30.IV.2025.
Producţia din termocentrale a fost de 5.783,7 milioane kWh, în scădere cu 214,7 milioane kWh (-3,6%), cea din hidrocentrale a fost de 5.119,3 milioane kWh, în creștere cu 1225,6 milioane kWh (+31,5%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 3.820,5 milioane kWh, în scădere cu 115,5 milioane kWh (-2,9%).
Producţia din centralele electrice eoliene a fost de 2.391,7 milioane kWh, în creștere cu 265,1 milioane kWh, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 1.432,0 milioane kWh, în creștere cu 298,9 milioane kWh.
Consumul final de energie electrică în această perioadă, a fost de 16.533,0 milioane kWh, cu 2,7% mai mic față de perioada 1 ianuarie-30 aprilie 2025, consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu 0,4%, iluminatul public a crescut cu 0,8%, iar consumul populației a scăzut cu 10,1%.
Exportul de energie electrică a fost de 5148,8 milioane kWh, în creștere cu 708,7 milioane kWh.
Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 2152,5 milioane kWh, în creștere cu 325,4 milioane kWh.
Rata şomajului în trimestrul I din 2026 a fost de 6,5%, în creștere cu 0,2 puncte procentuale față de cea ȋnregistrată în trimestrul IV al anului trecut.
Valorile ratei şomajului au fost egale, 6,5%, atât la bărbaţi, cât și la femei.
În ceea ce privește mediile rezidenţiale, ecartul a fost de 6,8 puncte procentuale (10,3% în mediul rural, faţă de 3,5% în mediul urban).
Pe grupe de vârstǎ, rata şomajului a atins nivelul cel mai ridicat (27,4%) în rândul tinerilor de 15-24 ani.
Datele INS arată că rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost în trimestrul I al anului 2026, de 62,6%, valoare egală cu cea înregistrată în trimestrul IV 2025.
Rata de ocupare a fost mai mare la bărbaţi (71,0%, faţă de 53,9% la femei) şi la persoanele din mediul urban (69,5% faţă de 55,3% în mediul rural).
Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 16,5%.
„Salut acordul încheiat între SUA și Iran, în urma eforturilor diplomatice susținute depuse de mai mulți parteneri. Prioritatea acum este implementarea sa rapidă și deplină de către toate părțile. Acest acord ar trebui să permită redeschiderea imediată a Strâmtorii Hormuz. Libertatea navigației trebuie restabilită fără taxe. Acest lucru este esențial pentru stabilitatea regională și economia globală”, se arată în mesajul publicat pe X de șefa executivului european.
I welcome the agreement reached between the US and Iran, following sustained diplomatic efforts by several partners.
The priority now is its swift and full implementation by all parties.
This agreement should allow for the immediate reopening of the Strait of Hormuz.
Freedom…
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) June 15, 2026
Reacția vine după ce Statele Unite și Iranul au convenit duminică acordul-cadru pentru încheierea războiului început la finalul lunii februarie care prevede încetarea operațiunilor militare, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și ridicarea blocadei americane asupra porturilor iraniene.
Calea spre stabilitate regională și conflictul din LibanLidera de la Bruxelles a susținut că acest acord poate crea condițiile necesare pentru negocieri mai ample privind pacea și securitatea în regiunea Orinetului Mijlociu, reiterând pretențiile UE privind programul nuclear iranian și amintind de ofensiva Israelului în sudul Libanului.
„(N.r. Acordul) Deschide ușa către negocieri mai ample privind pacea și securitatea în Orientul Mijlociu. Și ar trebui să pună capăt programelor nucleare și balistice ale Iranului și activităților sale destabilizatoare în regiune. Și, bineînțeles, nu poate exista pace în Orientul Mijlociu atâta timp cât Libanul este în flăcări. Încă o dată, Europa face apel la toate părțile să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Libanului și să pună în aplicare un armistițiu autentic”, mai transmite Ursula von der Leyen.
Libanul se afla sub atacuri continue ale Ierusalimului, după ce gruparea militantă Hezbollah a lansat atacuri asupra Israelului, ca ripostă la operațiunile care au dus la eliminarea fostului lider suprem al Iranului, ayatollahul Khamenei.
Von der Leyen a evidențiat și lecțiile economice ale războiului care au arătat vulnerabilitățile pieței energetice, făcând și apel pentru diversificarea rutelor de aprovizionare care să ocolească Strâmtoarea Ormuz.
„Această criză ne dă și o lecție clară. Încă o dată, dependențele energetice au fost transformate în arme. Trebuie să diversificăm rutele noastre de aprovizionare și să dezvoltăm coridoare de export alternative pentru a ne diversifica, îndepărtându-ne de blocajul reprezentat de Ormuz”, conchide șefa Comisiei.
Cercetarea, publicată în revista științifică Remote Sensing și citată de Euronews, a analizat două dintre cele mai vulnerabile localități din Parcul Național Cinque Terre – Monterosso și Vernazza – folosind cele mai recente scenarii climatice elaborate de Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC). Potrivit autorilor, nivelul mării ar putea crește cu între 60 de centimetri și 1,17 metri până la mijlocul secolului următor, ceea ce ar amplifica semnificativ riscul de inundații în zonele de coastă.
Porturi, plaje și infrastructură turistică, printre cele mai expuseCercetătorii avertizează că cele mai afectate ar putea fi plajele mici, porturile și docurile folosite de turiști și pescari. În scenariile climatice cele mai pesimiste, furtunile puternice ar putea genera valuri de peste 13 metri înălțime. Aceste fenomene ar putea amenința inclusiv linia feroviară care traversează Cinque Terre și care reprezintă una dintre principalele căi de acces pentru milioane de turiști care vizitează anual regiunea.
Autoritățile pregătesc măsuri de adaptareÎn fața acestor perspective, specialiștii recomandă măsuri de adaptare care să reducă vulnerabilitatea zonei. Printre soluțiile propuse se numără modernizarea sistemelor de drenaj, ridicarea infrastructurii portuare și protejarea obiectivelor turistice. Parcul Național Cinque Terre lucrează deja la un plan de adaptare la schimbările climatice. O atenție specială este acordată conservării zidurilor de piatră tradiționale care susțin terasele agricole și contribuie la stabilitatea versanților.
Cinque Terre reunește cinci sate de coastă construite pe stânci de-a lungul coastei ligurice. Este unul dintre cele mai emblematice și fotografiate peisaje ale Italiei. Sursa foto: X
Cinque Terre este una dintre cele mai fotografiate regiuni ale Italiei și atrage anual milioane de turiști din întreaga lume. Noile date arată însă că efectele schimbărilor climatice ar putea transforma radical acest peisaj celebru în următoarele decenii, dacă măsurile de protecție nu vor ține pasul cu evoluția fenomenelor extreme.
În noaptea de 14 spre 15 iunie un bombardament rusesc a incendiat Catedrala Adormirii Maicii Domnului, relatează presa de la Kiev, care speculează că monumentul a fost o țintă directă, nu colaterală unui alt atac.
Potrivit Kyiv Independent, este vorba de un bombardament cu 27 de rachete și drone, asupra regiunii Kiev, în decurs de o oră, soldat, după estimările preliminare, cu moartea a patru persoane și rănirea a cel puțin 23 de persoane, printre care un copil și o femeie însărcinată.
Călugării au încercat să salveze cele mai prețioase odoare din biserica medievală a complexuluiIncendiul a cuprins acoperișul Catedralei Adormirii Maicii Domnului, biserica medievală principală a complexului, construită în secolul al XI-lea.
Călugării au scos icoane antice, antimisuri și alte obiecte de „valoare națională și universală”, spune starețul Lavrei, episcopul Avraamii.
Curentul electric a fost întrerupt pentru aproximativ 140.000 de locuitori. Mai multe blocuri rezidențiale au fost, de asemenea, afectate.
În aceeași noapte au avut loc bombardamente și în regiunea Harkov, declanșând incendii în tot orașul.
„Una dintre cele mai grave crime împotriva patrimoniului cultural mondial”Atacul asupra acestei catedrale este cu atât mai simbolic cu cât lavra este un sit al Patrimoniului Mondial al UNESCO și beneficiază de protecție sporită în temeiul celui de-al Doilea protocol la Convenția de la Haga din 1954 – un statut menit să împiedice astfel de locuri să fie incluse pe orice listă de obiective.
Lovirea acesteia este „una dintre cele mai grave crime împotriva patrimoniului cultural mondial”, a spus Tatiana Berejna, viceprim-ministrul Ucrainei pentru politica umanitară și ministrul Culturii.
Lavra este mai veche decât orașul al cărui fondator o adăpostește.
Fondată în 1051, este anterioară cu aproape un secol primei mențiuni a Moscovei – din 1147.
Catedrala a mai suferit distrugeri în 1941UNESCO a înscris mânăstirea în Patrimoniul Mondial în 1990 și a adăugat-o pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol în 2023.
Catedrala Adormirii Maicii Domnului a mai suferit o distrugere în 1941.
Ultima oară a fost reconstruită de Ucraina în anul 2000.
În ianuarie, o dronă rusească a avariat intrarea în Peșterile Departe și o biserică din apropiere – prima dată de la al Doilea Război Mondial când o structură a mănăstirii a fost lovită, potrivit oficialilor complexului.
„Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, oprește-l pe Irod!”Mitropolitul Epifanie, conducătorul Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, a scris pe rețelele de socializare:
„Ca urmare a bombardamentelor rusești care au loc chiar acum, în noaptea de 15 iunie, acoperișul unuia dintre cele mai sfinte locuri din lumea creștină – Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Lavra Kiev – Pechersk – este în flăcări.”
Vă cerem rugăciunile pentru salvarea acestui loc sfânt de la distrugere.
Încă o crimă rusească împotriva umanității, împotriva istoriei, împotriva creștinismului.
Ce altceva trebuie să facă Anticristul Kremlinului pentru ca lumea să realizeze că trebuie să acționeze decisiv pentru a pune capăt terorii rusești împotriva Ucrainei și împotriva însuși principiilor păcii?
„Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, oprește-l pe Irod!”, scrie acesta.
„Ce dezastru și aici, și în mintea noastră!”Andrei Caramitru a comentat pe contul său de Facebook:
„Rușii au atacat și parțial distrus catedrala Lavra, din 1051, cea mai veche și importantă catedrală ortodoxă, fondată cu mult înaintea apariției Moscovei ca oraș.
Așa ca să mă lase toți care zic ca rușii sunt creștini, ortodocși, și că Putin e bun. Mă întreb ce o să zică BOR, AUR, PSD, zuzuranistii. Nimic, evident.
Ce dezastru și nenorocire și acolo, și aici, și în mintea noastră”.
Nu le-ai spune niciodată: „aveți puțină răbdare, să vedem cum ies calculele după ce aplicăm formula gândită de Casa Națională de Asigurări de Sănătate,,.
Știu că ați ridicat o sprânceană, neînțelegând nimic din tot ce ați citit până acum. Ce calcule, ce formule, când noi vorbim despre o cursă contra cronometru cu moartea?
Când ești pacient, cinismul birocrației se simte ca o mână învizibilă ce te împinge în prăpastie, pentru că, în loc să speri că te vei însănătoși, trebuie să te îngrijorezi că nu găsești la timp un loc în spital, că nu există tratament disponibil, că personalul medical e din ce în ce mai rarefiat, că odată intrat în spital riști să dobândești și alte boli.
Dar stați puțin, nu aveți ca pacienți și opțiunea de a vă trata gratuit la un spital privat? Principiul că banii urmează pacientul nu se mai aplică în România? Statul nu vă mai acoperă cheltuielile cu tratamentul oncologic dacă alegeți mediul privat ?
Prima tentație ar fi să răspund afirmativ la toate întrebările de mai sus, însă există un mare dar….
OPINIE. Eliza Ene Corbeanu: Cancerul nu este o formulă matematicăUn nou proiect al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate stârnește multă nemulțumire în rândul celor interesați de subiectul sănătate publică, pentru că mută în mod brutal accentul de la pacient la instituție și de la tratament la proceduri birocratice.
Pe scurt, proiectul introduce o formulă obligatorie pentru a stabili dacă furnizorii privați mai pot intra în programele naționale de sănătate pentru bolile cronice, inclusiv oncologia, pe care v-o redau doar de dragul discuției, pentru că nu veți înțelege mare lucru din ea : E = P(%) × Pop + ΣBi – Be – min(NBE, NBD); dacă E > 0, casele de asigurări pot contracta furnizori privați, dacă E ≤ 0, nu mai pot.
Tradus în limba română, sună cam așa: CNAS ia prevalența sau incidența națională a bolii, o raportează la populația județului, adaugă pacienții veniți din alte județe, îi scade pe cei plecați în alte județe și, la final, scade „acoperirea” furnizorilor publici, calculată ca minim între numărul de bolnavi tratați efectiv și numărul de bolnavi pe care furnizorii publici declară că îi pot trata.
Tradus pe înțelesul celor interesați, șansa unui bolnav oncologic de a se trata într-un spital privat, din banii programului național, depinde de o formulă matematică ce nu ține cont dacă mai ai timp de așteptat, nu te întreabă cât ai așteptat efectiv, nici cât de repede poți începe tratamentul, nici dacă boala ta mai are răbdare.
Dreptul pacientului de a-și alege furnizorul devine, astfel, o noțiune abstractă, atâta timp cât un spital public cu dotări îndoielnice și aparatură învechită sau neperformantă are privilegiul de a-și exclude competitorii privați de la accesul acestora la programele finanțate din contribuțiile tuturor asiguraților.
Pentru CNAS, pacientul oncologic care începe tratamentul acum și pacientul care îl începe după luni de așteptare par să fie egali în ecuația minune, însă diferențele sunt colosale și le putem enumera cinic și scurt : supraviețuire, dizabilitate sau moarte.
OPINIE. Eliza Ene Corbeanu: Cancerul nu este o formulă matematicăÎn oncologie, timpul înseamnă totul, în neurologie, întârzierea poate însemna funcții pierdute ireversibil, în patologia cardiovasculară, o investigație făcută prea târziu poate însemna infarct, accident vascular cerebral sau insuficiență cardiacă, iar pacientul român le experimentează pe toate.
În tot acest timp, sistemul medical privat asigură aproximativ 78,5% din furnizorii de servicii clinice de specialitate, 82,89% din furnizorii de servicii paraclinice și imagistică, 89% din serviciile de dializă, 100% din serviciile private de îngrijiri medicale la domiciliu, 100% din serviciile private de ambulanță și aproximativ 43% din personalul medical al României.
Asta înseamnă clădiri noi, aparatură de ultimă generație, laboratoare, imagistică, centre oncologice, paturi, echipamente, personal, investiții de sute de milioane de euro în infrastructură medicală modernă.
Și atunci, dacă tariful este același, pacientul este același, boala este aceeași, protocolul este același, iar sursa de finanțare este aceeași, de ce este exclus furnizorul privat? De ce un pacient român, nu poate opta pentru un spital privat, fără ca această opțiune să-l coste suplimentar?
De unde s-a născut ideea că mediul privat are voie să intre în programele naționale doar dacă statul admite, în prealabil, că nu mai face față?
Ca și cum pacientul ar trebui să aștepte ca spitalul public să-și declare oficial neputința înainte de a primi dreptul de a merge în altă parte, ca și cum boala ar trebui ținută pe loc până când se întrunește o comisie, se semnează un proces-verbal și ies calculele.
Dacă ne-ar preocupa cu adevărat starea de sănătate a populației, criteriul excedentului (adică acela în care un spital public declară că nu face față în tratarea la timp și eficient a tuturor pacienților) ar trebui eliminat.
Soluția firească ar fi o piață cu reguli egale, în care spitalul public și furnizorul privat să stea în fața pacientului cu aceleași drepturi și cu aceleași obligații, iar omul bolnav să decidă singur unde vrea să se trateze.
OPINIE. Eliza Ene Corbeanu: Cancerul nu este o formulă matematicăConcurența reală în sănătate stimulează reducerea timpilor de așteptare, investițiile în tehnologie, dezvoltarea infrastructurii, atragerea personalului calificat și îmbunătățirea experienței pacientului.
Un sistem deschis ar obliga spitalul public să se doteze, să investească, să își păstreze medicii, să își respecte programările.
În fond, este vorba despre dreptul nostru de a alege între un spital de stat și o clinică privată fără să fim pedepsiți financiar pentru această alegere și despre obligația statului de a folosi toate resursele disponibile pentru a câștiga timp, sănătate și viață.
Și acum, dacă ați ajuns la sfârșitul acestui articol, gândiți-vă ce i-ați spune unui bolnav de cancer care știe unde ar putea fi tratat la timp, dar află că statul nu-i dă voie să ajungă acolo din banii pe care i-a plătit toată viața?
Timpul nu are niciodată răbdare…
În cadrul unui teledon național – program de difuzare unificat al televiziunilor ucrainene, ce transmit informații despre război și pentru securitatea populației 24 din 7, reprezentantul Marinei ucrainene, a prezentat în detaliu eficacitatea „blocajului logistic” impus de Ucraina în Crimeea ocupată de Rusia.
Întrebat ce efect au perturbările armatei asupra rutelor de transport rusești din regiunile ocupate Kherson și Zaporojie. Pletenchuk, reprezentantul marinei ucrainene a precizat că interdicțiile impuse de ucraineni au determinat rușii să adopte tehnici de camunflaj pentru a proteja convoaiele de combustibil ce se deplasează autostrăzile de pe rutele respective, potrivit Kyiv Post.
„S-a ajuns la punctul în care construiesc deja suprastructuri false peste camioanele de combustibil, deghizându-le în mașini civile. Avem informații că au început să folosească vehicule destinate transportului de produse alimentare – de exemplu, cisterne de lapte – pentru a transporta combustibil”, a declarat Dmytro Pletenchuk, purtătorul de cuvânt al Marinei ucrainene.
Armata rusă a ales să deghizeze camioanele de combustibil tocmai pentru că nu există alte rute de transport greu.
Pletenchuk a precizat că armata rusă refuză să traverseze cu trenul podul peste Strâmtoarea Kerci pentru a ajunge în Crimeea. Și feriboturile, folosite înainte de kremlin, rămân rute de transport ce nu se pot utiliza din cauza avariilor structurale generate în urma ultimelor atacuri cu rachete ucrainene.
Mașinăria de război a Rusiei nu s-a opritReprezentantul marinei Ucrainene avertizează, însă că „mașinăria de război” a Rusiei nu s-a oprit încă. Pletenchuk a recunoscut că infrastructura militară extrem de dezvoltată și complexă a Kremlinului din Crimeea dispune încă de rezerve strategice suficiente pentru operațiuni imediate.
Potrivit lui, avioanele tactice– respectiv cele cu rază scurtă de acțiune – dar și aeronavele strategice –cele cu rază lungă de acțiune – rămân active în bazele aeriene din Crimeea. De asmenea, pe mare, navele de patrulare și corvetele rusești continuă să efectueze ieșiri scurte în Marea Neagră.
„Este un joc pe termen lung. În orice caz, sunt sigur că, în timp, vom putea observa o scădere a activității inamice direct în Crimeea ocupată temporar. Singura întrebare este cum se va manifesta exact acest lucru”, a concluzionat Pletenchuk, purtătorul de cuvânt al Marinei ucrainene.
Biroul Politic Național al PNL a fost convocat la ora 17.00 de președintele partidului, Ilie Bolojan, pentru a discuta despre nominalizarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru.
Ședința are loc după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat premier pe Adrian Veștea, lider liberal și fost ministru al Dezvoltării.
Nicușor Dan a anunțat duminică faptul că Eugen Tomac și-a depus mandatul și a afirmat că, în acest moment, „este clar că o soluție politică este cea potrivită”. Președintele a spus despre Adrian Veștea că este „o persoană categoric pro-occidentală”, cu experiență administrativă și cu responsabilitatea gestionării bugetelor.
Desemnarea lui Veștea a provocat însă tensiuni în PNL. Ilie Bolojan a declarat că decizia președintelui a fost luată fără consultarea conducerii partidului și a calificat-o drept „un act ostil” și „o încercare de rupere a PNL”.
Bolojan a criticat faptul că șeful statului a ales un membru al partidului pentru funcția de premier fără o discuție prealabilă cu conducerea formațiunii.
„Încercarea de a impune unui partid un premier din rândurile sale, fără a avea măcar o consultare prealabilă și după toate deciziile luate în unanimitate de forurile partidului, încalcă orice principiu de colaborare politică loială”, a declarat președintele PNL.
Adrian Veștea a susținut, duminică seara, că își dorește să conducă un guvern susținut de întreg Partidul Național Liberal și a respins ideea unei rupturi interne.
„Eu cred că mâine voi avea forța de a-i putea convinge, de a pune țara pe primul plan, de a trata cu responsabilitate acest moment și de a-mi fi alături”, a declarat acesta.
Premierul desemnat a mai spus că România nu își permite instabilitate politică și că este nevoie de o majoritate solidă pentru continuarea reformelor.
ISU Suceava au intervenit în noaptea de duminică spre luni cu trei autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD la un incendiu izbucnit la o gospodărie din localitatea Dolheștii Mari, comuna Dolhești.
La sosirea echipajelor, ardeau mai multe construcții anexe, printre care și o bucătărie de vară, cu pericol de propagare la întreaga gospodărie. Din primele informații, într-o cameră de locuit s-ar fi aflat o persoană surprinsă de incendiu. Informația s-a confirmat, iar după localizarea flăcărilor pompierii au pătruns în interior și au identificat trupul carbonizat al proprietarului, un bătrân în vârstă de 90 de ani.
Bucătăria de vară și camera de locuit, cu bunuri din interior, au ars pe o suprafață de aproximativ 80 mp. Cel mai probabil, flăcările au izbucnit din cauza jarului căzut din sobă, transmit pompierii.
Arheologii știu exact unde se află mormântul, însă până astăzi nu au intrat niciodată în camera funerară principală. Motivul este simplu: tehnologia actuală nu poate garanta că vestigiile din interior vor fi protejate, transmite Il Post.
Un mausoleu uriaș ascuns sub un deal artificialMormântul se află la aproximativ 30 de kilometri de orașul Xi’an și face parte dintr-un complex funerar impresionant construit între anii 246 î.Hr. și 208 î.Hr. În centrul complexului se află un tumul în formă de piramidă, care inițial depășea 100 de metri înălțime. Astăzi este acoperit de vegetație, dar dimensiunile sale continuă să impresioneze. Baza construcției este mai mare decât cea a unor monumente celebre ale Antichității, inclusiv Marea Piramidă de la Gizeh.
Armata de teracotă de lângă Xi’an, 8.000 de statui de războinici din lut îngropate pentru a păzi mormântul primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang. Sursa foto: X
În jurul mormântului au fost descoperite numeroase camere subterane și artefacte, inclusiv celebra „armată de teracotă”, formată din mii de soldați, cai și care de luptă realizate în mărime naturală.
De ce nu este deschis mormântulExperiențele din trecut îi fac pe specialiști extrem de atenți. Când armata de teracotă a fost descoperită accidental în 1974, multe dintre statuile colorate și-au pierdut pigmenții originali în doar câteva minute după contactul cu aerul și lumina. Un alt exemplu este mormântul împăratului Wanli, excavat în anii 1950. Din cauza tehnologiilor insuficient dezvoltate la acea vreme, numeroase obiecte valoroase au fost deteriorate sau pierdute definitiv. După acel episod, China a adoptat o abordare mult mai prudentă față de marile morminte imperiale.
Legenda râurilor de mercurUna dintre cele mai fascinante teorii despre interiorul mausoleului provine din scrierile istoricului Sima Qian, care a trăit la aproximativ un secol după moartea împăratului. Potrivit acestuia, constructorii ar fi creat o replică în miniatură a imperiului lui Qin Shi Huang. Mările și râurile ar fi fost reprezentate cu mercur lichid, iar tavanul ar fi ilustrat cerul, în timp ce podeaua reproducea teritoriile imperiului.
Qin Shi Huang a fost primul împărat al Chinei și a fondat dinastia Qin. Sursa foto: X
Deși relatarea este veche de peste 2.000 de ani, cercetările moderne au identificat concentrații neobișnuit de ridicate de mercur în solul din jurul tumulului, oferind un posibil indiciu că povestea ar putea avea un sâmbure de adevăr. Dacă în interior există într-adevăr cantități mari de mercur, deschiderea mormântului ar putea reprezenta un risc atât pentru artefacte, cât și pentru cercetători.
Posibile capcane și comori neatinseTextele antice susțin că mormântul ar conține copii ale palatelor imperiale, turnuri, funcționari reprezentați în miniatură, obiecte rare și comori de o valoare istorică incalculabilă. Aceleași surse menționează existența unor mecanisme și capcane menite să împiedice accesul intrușilor. Nu există însă dovezi directe care să confirme aceste informații. Pentru moment, autoritățile chineze și comunitatea științifică preferă să aștepte dezvoltarea unor tehnologii mai avansate înainte de a lua în calcul deschiderea mormântului.
La peste 2.200 de ani de la moartea lui Qin Shi Huang, camera funerară a primului împărat al Chinei rămâne unul dintre cele mai mari mistere ale lumii antice. Arheologii cred că interiorul ar putea conține informații capabile să schimbe înțelegerea istoriei Chinei, însă deocamdată preferă să păstreze secretul intact decât să riște distrugerea unor comori care au supraviețuit timp de două milenii.
