Rafale de arme de foc s-au auzit miercuri în clădirea Senatului din Manila, în timp ce haosul se amplifica pe fondul unei iminente tentative de arestare a senatorului Ronald dela Rosa, vizat de Curtea Penală Internațională pentru presupuse crime împotriva umanității.
Potrivit martorilor citați de Reuters, persoanelor aflate în zonă li s-a cerut să fugă și să se adăpostească, după ce în incinta Senatului s-au auzit focuri de armă.
Deocamdată nu este clar cine a deschis focul și nici dacă există victime.
Cel puțin zece militari intraseră în clădirea SenatuluiJurnaliștii Reuters aflați la fața locului au observat anterior sosirea a peste zece militari în uniforme de camuflaj, unii înarmați cu puști de asalt.
Autoritățile militare nu au oferit deocamdată explicații privind prezența trupelor în clădire.
Incidentul are loc în contextul în care Ronald dela Rosa, fost șef al poliției filipineze și unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai fostului președinte Rodrigo Duterte, a anunțat pe Facebook că arestarea sa este iminentă.
Baricadat în Senat încă de luni, dela Rosa comunica prin rețelele socialeRefugiat în biroul său din Senat încă de luni, senatorul a lansat un apel public către susținători, cerându-le să se mobilizeze și să împiedice predarea sa către tribunalul internațional de la Haga.
„Fac apel la dumneavoastră, sper că mă puteți ajuta. Nu permiteți ca un alt filipinez să fie adus la Haga”, a transmis dela Rosa într-un mesaj video publicat pe rețelele sociale.
Un mandat de arestare emis în noiembrie și făcut public la începutul acestei săptămâni solicită reținerea senatorului în vârstă de 64 de ani, acuzat de crime împotriva umanității pentru rolul său în controversatul „război împotriva drogurilor”.
Organizațiile pentru drepturile omului acuză autoritățile filipineze de execuții extrajudiciareDela Rosa a coordonat, în calitate de șef al poliției, campania antidrog a administrației Duterte, operațiune în urma căreia mii de presupuși traficanți au fost uciși.
Organizațiile pentru drepturile omului au acuzat în repetate rânduri autoritățile filipineze de execuții extrajudiciare și mușamalizarea cazurilor.
Poliția filipineză respinge acuzațiile și susține că cele peste 6.000 de persoane ucise în operațiunile antidrog erau înarmate și au opus rezistență la arestare.
Grindeanu a revenit miercuri asupra declarației în care a transmis că Bolojan seamănă cu Dragnea. Ei diferă deoarece atunci am avut cea mai mare creștere economică din Europa, a explicat președintele PSD.
„La o emisiune, cred că în urmă cu vreo săptămână sau două, am fost întrebat de o situație similară pe care am trăit-o eu în 2017, când a fost o moțiune de cenzură care a demis guvernul pe care îl conduceam. Și am spus că se aseamănă Ilie Bolojan cu Liviu Dragnea. Să știți că și diferă foarte mult. În acea perioadă și în perioada anului 2017, în cele două trimestre cât am fost prim-ministru, am avut cea mai mare creștere economică din Europa. Cea mai mare creștere economică din Europa. E o diferență majoră”, a explicat Sorin Grindeanu.
Declarația a fost făcută în timpul unei conferințe de presă în cadrul căreia Sorin Grindeanu a analizat datele INS privind inflația.
Un nou schimb dur de replici a izbucnit pe scena politică. Lideri ai PSD și PNL s-au acuzat reciproc de contacte și presiuni politice.
Declarațiile au fost făcute public de Sorin Grindeanu, care a afirmat că președintele PNL Prahova, Mircea Roșca, ar fi încercat să o sune pe Lia Olguța Vasilescu.
Grindeanu: „Știu cine a sunat”Sorin Grindeanu a susținut că există informații clare despre apelurile telefonice realizate înaintea moțiunii de cenzură.
„Președintele PNL Prahova, Mircea Roșca. Știu că domnia sa a sunat, ca să transmită mai departe. Știu cine a sunat, știu numele”, a declarat liderul PSD.
Mircea Roșca: „A fost un apel de 40 de secunde, din greșeală”Invitat la Antena 3 CNN, Mircea Roșca a respins acuzațiile și a explicat cronologia apelurilor telefonice invocate în spațiul public.
„A fost un apel de 40 de secunde, din greșeală. Am să explic exact toată conversația. Este urât, extrem de urât ce a făcut domnul Grindeanu. Eu nu am folosit această conversație în nicio discuție, nici internă de partid, nici particulară”, a afirmat liderul liberal.
Acesta a precizat că primul contact a avut loc cu câteva zile înaintea moțiunii, când a fost apelat de Lia Olguța Vasilescu.
„Primul telefon a fost un apel nepreluat de la doamna Olguța Vasilescu. Am revenit ulterior. Nu a existat nicio presiune și nicio promisiune, ci doar interes privind atmosfera politică. Eu am avertizat că moțiunea de cenzură este cea mai mare greșeală și va duce țara într-o situație politică de neieșit”, a spus Roșca.
Explicații privind apelul controversatRoșca a susținut că apelul de 40 de secunde menționat public nu ar fi avut conținut politic.
„Există un apel de 40 de secunde în care practic discuția a fost doar în sensul ‘scuză-mă, e din greșeală’. Exact cum am explicat. Nu a existat altă discuție”, a declarat liderul PNL Prahova.
El a adăugat că ulterior a existat o nouă conversație, după o postare publică realizată de Anca Alexandrescu.
Postarea care a declanșat scandalulConflictul a escaladat după ce Lia Olguța Vasilescu a publicat pe Facebook un mesaj adresat fostului premier:
„Domnule Bolojan, ce faceți? Că iar mă caută «oamenii dvs.»”, a scris aceasta, atașând o imagine cu apeluri nepreluate.
Marți, Ilie Bolojan a acuzat-o public pe Olguța Vasilescu că ar fi contactat membri ai PNL pentru a le transmite cum să acționeze politic după decizia liberalilor de a intra în opoziție.
„Reuniunea de astăzi reflectă angajamentul nostru comun de a consolida cooperarea în domeniul securității și apărării pe întregul Flanc Estic al NATO, recunoscând linia strategică continuă de la Marea Neagră la Marea Baltică și până în regiunile nordice și arctice, precum și hotărârea noastră de a construi NATO 3.0 prin promovarea unei Europe mai puternice într-un NATO mai puternic. Legătura transatlantică rămâne coloana vertebrală a securității noastre colective”, se arată în declarația comună.
Liderii au afirmat că statele participante își vor crește contribuțiile la apărarea colectivă și investițiile militare.
„Uniți în fața unor amenințări și provocări profunde la adresa securității, în special a amenințării pe termen lung reprezentate de Rusia, ne intensificăm în continuare contribuțiile la apărarea noastră colectivă. Ne asumăm responsabilități mai mari printr-o partajare sporită a sarcinilor și prin creșterea investițiilor în apărare, pe măsură ce Aliații lucrează pentru atingerea angajamentului de 5% din PIB”, au transmis semnatarii.
Rusia rămâne principala amenințare pentru securitatea NATOLiderii B9 au afirmat că Rusia reprezintă cea mai mare amenințare pentru securitatea NATO și au cerut consolidarea posturii defensive pe Flancul Estic.
„Rusia este și va rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa securității Aliaților. Având în vedere mediul de amenințări, NATO trebuie să se concentreze asupra sarcinii fundamentale a apărării colective, inclusiv printr-o postură robustă de apărare avansată. Ne menținem angajamentul de a ne asigura că planurile de apărare ale NATO sunt complet dotate cu resurse și de a îndeplini obiectivele privind capabilitățile, mobilitatea și activarea militară, inclusiv extinderea sistemului NATO de conducte de combustibil către Flancul Estic”, au transmis aceștia.
Statele participante la Summitul B9 de la București au condamnat „sabotajul, atacurile cibernetice și o gamă largă de atacuri hibride și activități destabilizatoare” atribuite Rusiei.
Sprijin reafirmat pentru Ucraina„Condamnăm acțiunile extrem de conflictuale ale Rusiei împotriva Aliaților și partenerilor, inclusiv sabotajul, atacurile cibernetice și o gamă largă de atacuri hibride și activități destabilizatoare. Încălcările repetate ale spațiului aerian pe Flancul Estic subliniază nevoia urgentă de a continua consolidarea apărării aeriene și antirachetă a NATO”, se arată în text.
În ceea ce privește Ucraina, liderii B9 și ai statelor nordice au condamnat „războiul de agresiune al Rusiei” și și-au reafirmat sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a țării.
„Aliații B9 și Nordici susțin o pace justă și durabilă în Ucraina, în conformitate cu dreptul internațional și în baza unor garanții de securitate solide și credibile. Salutăm eforturile de pace continue ale Statelor Unite, susținute de Aliați și parteneri, și felicităm Ucraina pentru angajamentul său constructiv. Presiunea asupra Rusiei de a pune capăt războiului său ilegal de agresiune și de a se angaja în mod semnificativ în negocierile de pace trebuie sporită”, se arată în declarație.
B9 și aliații nordici susțin cooperarea NATO-UELiderii B9 și Nordici menționează și preocupările legate de situația din Orientul Mijlociu, precum și sprijinul pentru protejarea libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz.
La final, liderii au reafirmat angajamentul pentru aprofundarea cooperării NATO-UE și pentru consolidarea relațiilor cu partenerii-cheie, „inclusiv cu Republica Moldova”.
„Suntem uniți și pregătiți să continuăm să asigurăm o Alianță mai capabilă de luptă, mai rezistentă și mai bine pregătită, mereu gata să apere fiecare centimetru din teritoriul Aliat. Obiectivul nostru strategic principal este să oferim mai mult pentru securitatea euro-atlantică”, au subliniat liderii formatului București 9 și ai Aliaților Nordici.
Ungaria se abțineUngaria a precizat că își exprimă „o abținere constructivă” și că nu este în măsură să susțină actuala formulare a declarației ca limbaj convenit.
Potrivit imaginilor transmise de televiziunile internaționale, președintele american Donald Trump a sosit în China, la Beijing, unde se va întâlni cu omologul său chinez.
Vicepreședintele chinez Han Zheng a fost trimis de către președintele țării, Xi Jinping, să conducă delegația de întâmpinare. De asemenea, printre alți oficiali prezenți la fața locului se numără ambasadorul SUA în China, David Perdue, omologul său, ambasadorul chinez în SUA, Xie Feng, și viceministrul executiv al afacerilor externe al Chinei, Ma Zhaoxu, scrie CNN.
Vizita va avea loc în perioada 13-15 mai și este prima efectuată de un președinte american în China din 2017. Ea a fost planificată inițial pentru luna aprilie, însă a fost amânată în contextul războiului SUA-Israel împotriva Iranului.
⚡️ Trump has arrived in China — the first visit by a U.S. president to Beijing since 2017
A day earlier, the U.S. president said Washington does not need China’s help on Iran.
According to Trump, the U.S. will “win one way or another — peacefully or otherwise.”
A meeting… pic.twitter.com/2QWYQZc5q8
— NEXTA (@nexta_tv) May 13, 2026
Alături de Trump sunt și alți oficiali americani de rang înalt, precum și lideri din mediul de afaceri. Printre aceștia se numără secretarul de stat american Marco Rubio, dar și secretarul apărării Pete Hegseth și reprezentantul comercial Jamieson Greer. Delegația SUA include, de asemenea, pe fiul președintelui, Eric Trump, și pe nora sa, Lara Trump. Și Elon Musk și CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, se află printre cei care au călătorit la Beijing.
Potrivit CNN, Xi Jinping îl va întâmpina oficial pe Trump joi dimineață, ora locală.
Se așteaptă ca Taiwanul, comerțul, războiul cu Iranul și inteligența artificială să domine agenda, oficialii de ambele părți petrecând luni de zile negociind detaliile înaintea întâlnirii.
Poziția Ungariei a fost prezentată la finalul Declarației Comune a Summitului B9 și al Aliaților Nordici de la București.
„Ungaria dorește să își exprime o abținere constructivă. În acest sens, Ungaria nu este în măsură să susțină actuala formulare a declarației ca limbaj convenit. Orice decizie privind utilizarea acestui limbaj convenit în viitor va fi luată de viitorul Guvern al Ungariei”, scrie în document.
Administrația Prezidențială a oferit explicații despre abținerea Ungariei.
„La momentul finalizării negocierii textului declarației, ca de altfel nici astăzi, Ungaria nu avea un Guvern investit, în consecință nu au avut instrucțiuni dacă să se asocieze sau nu. Abținerea este constructiva, așa cum scrie si in textul declarației si este un pas înainte fata de poziția anterioară a Ungariei care era una de respingere. Mesajul delegației Ungariei este unul pozitiv”, a explicat Administrația Prezidențială.
Ce s-a stabilit la summitLiderii formatului București 9 și ai Aliaților Nordici, s-au întâlnit miercuri la București, alături de Secretarul General al NATO, președintele Ucrainei și reprezentantul SUA.
„Reuniunea de astăzi reflectă angajamentul nostru comun de a consolida cooperarea în domeniul securității și apărării pe întregul Flanc Estic al NATO, recunoscând linia strategică continuă de la Marea Neagră la Marea Baltică și până în regiunile nordice și arctice, precum și hotărârea noastră de a construi NATO 3.0 prin promovarea unei Europe mai puternice într-un NATO mai puternic. Legătura transatlantică rămâne coloana vertebrală a securității noastre colective”, au stabilit participanții.
În cadrul întâlnirii s-a vorbit despre alocarea de 5% din PIB, despre amenințarea reprezentată de Rusia, despre susținerea Ucrainei și despre războiul din Orientul Mijlociu.
„Aliații B9 și Nordici susțin o pace justă și durabilă în Ucraina, în conformitate cu dreptul internațional și în baza unor garanții de securitate solide și credibile. Salutăm eforturile de pace continue ale Statelor Unite, susținute de Aliați și parteneri, și felicităm Ucraina pentru angajamentul său constructiv. Presiunea asupra Rusiei de a pune capăt războiului său ilegal de agresiune și de a se angaja în mod semnificativ în negocierile de pace trebuie sporită. Rămânem îngrijorați de situația din Orientul Mijlociu și ne exprimăm sprijinul deplin pentru eforturile aliaților de a proteja libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz”, au precizat semnatarii declarației.
Această tranzacție în două tranșe a vizat o nouă obligațiune a UE pe 7 ani, în valoare de 6 miliarde de euro, cu scadența la 12 octombrie 2033, și o extindere de 4 miliarde de euro a obligațiunii UE pe 30 de ani scadente la 12 octombrie 2055.
Comisia precizează, într-un comunicat de presă, că este împuternicită să contracteze împrumuturi pe piețele internaționale de capital, în numele Uniunii Europene, pentru a finanța anumite programe de politică ale UE.
„Pe baza prețurilor sindicalizărilor din martie și aprilie în raport cu curba obligațiunilor UE, prețul aferent ambelor scadențe a fost stabilit în raport cu punctele de referință de pe curba obligațiunilor UE. Această abordare a contribuit la atenuarea riscurilor de stabilire a prețurilor pentru investitorii participanți și reflectă lichiditatea tot mai mare a curbei obligațiunilor UE”, transmite CE.
Tranzacția face parte din obiectivul de finanțare al Comisiei de 100 de miliarde de euro pentru prima jumătate a anului 2026, 77,3 miliarde de euro fiind emise începând din ianuarie 2026.
Fondurile atrase vor fi utilizate pentru a sprijini prioritățile politice ale Uniunii Europene, inclusiv sprijinul pentru o Europă mai puternică, mai competitivă și mai rezilientă, sprijinul pentru Ucraina și investițiile esențiale în apărarea europeană.
Pompierii din cadrul Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov au intervenit de zeci de ori în ultimele 24 de ore, după efectele produse de intensificările puternice ale vântului, manifestate pe durata codului galben.
Potrivit datelor transmise de instituție, în intervalul 12 mai 2026, ora 10:00 – 13 mai 2026, ora 06:00, salvatorii au gestionat 17 intervenții în București și Ilfov.
10 autoturisme avariateDintre acestea, 16 cazuri au fost în București, unde pompierii au intervenit pentru:
În urma incidentelor, 10 autoturisme au fost avariate.
De asemenea, în Ilfov, pompierii au intervenit într-un caz provocat de căderea unui copac.
Seria intervențiilor a continuat și în cursul zilei de miercuri. Astfel, în intervalul 13 mai 2026, ora 06:00 – 14:00, echipajele ISU București-Ilfov au gestionat alte 24 de intervenții, toate în București.
Pompierii au interevnit în 41 de situații de urgențăPotrivit bilanțului, acestea au vizat:
În urma acestor incidente, alte 15 autoturisme au fost avariate.
În total, în mai puțin de 30 de ore, pompierii au intervenit în 41 de situații de urgență, iar 25 de autoturisme au fost avariate din cauza efectelor vântului puternic.
Planurile de expansiune vizează investiții de 3 miliarde de euro până în 2035, cu obiectivul de a extinde rețeaua la 1.000 de magazine. Pentru 2026, compania are în vedere continuarea deschiderilor de unități, fără a preciza un număr exact.
În 2025, PENNY a ajuns la 456 de magazine și 5 centre logistice, după finalizarea depozitului din Mihăilești. Noul centru logistic, potrivit companiei, este primul din rețea care funcționează fără încălzire pe gaz.
Compania arată că 88% dintre furnizorii săi sunt înregistrați în România, iar 68% din cifra de afaceri provine din produse fabricate local. De asemenea, produsele din gama 3RO reprezintă 55% din vânzări.
În zona de livrări, PENNY a procesat în 2025 peste 980.000 de comenzi, din 205 magazine, în 75 de localități, prin parteneriate cu platforme de livrare. De asemenea, în ultimul an, au fost donate 5.401 de tone de alimente prin Rețeaua Băncilor pentru Alimente din România.
PENNY face parte din grupul german REWE și este prezent pe piața din România din 2005. În prezent, rețeaua numără peste 460 de magazine și aproximativ 8.000 de angajați.
Ceremonia de premiere a avut loc marți, la Aachen, în Germania, în cadrul Premiului European Charlemagne pentru Tineret, distincție acordată anual proiectelor dezvoltate de tineri care promovează democrația, participarea civică și cooperarea europeană.
Printre proiectele premiate se află o aplicație franceză de implicare politică și combatere a dezinformării, un program estonian dedicat participării femeilor la viața democratică și o rețea spaniolă axată pe relațiile dintre Uniunea Europeană și China.
Premiul I: leadership femininPremiul I, în valoare de 7.500 de euro, a fost acordat proiectului estonian „ATHENA – Advancing Women’s Leadership in Inclusive Democracy”. Inițiativa sprijină participarea democratică și dezvoltarea abilităților de leadership în rândul tinerelor cu vârste între 16 și 26 de ani, oferindu-le acces la mentorat, rețele profesionale și programe de formare civică.
Premiul II: aplicație anti-dezinformareLocul al doilea, recompensat cu 5.000 de euro, a revenit aplicației franceze „Pol”, care permite utilizatorilor să voteze simbolic proiecte de lege aflate în dezbaterea Adunării Naționale și să participe la sondaje de opinie. Dezvoltatorii spun că aplicația încearcă să reducă distanța dintre tineri și politica tradițională și să combată dezinformarea prin prezentarea accesibilă a procesului legislativ.
Premiul III: rețea europeană despre China„European Guanxi”, o rețea creată de tineri europeni pentru a încuraja analiza și cooperarea europeană în relația cu China, a obținut premiul al III-lea, în valoare de 2.500 de euro.
Competiție dedicată tinerilor din UECompetiția este organizată anual de Parlamentul European și Fundația Premiului Internațional Charlemagne din Aachen și este deschisă tinerilor cu vârste între 16 și 30 de ani implicați în proiecte cu impact european.
Lansată în 2008, distincția urmărește să încurajeze implicarea civică a tinerilor și dezvoltarea unei identități europene comune. Până acum, peste 7.600 de proiecte au intrat în competiție.
Cum sunt aleși laureațiiÎn fiecare stat membru al UE este desemnat un câștigător național, iar cele 27 de proiecte selectate sunt evaluate ulterior de un juriu european care stabilește laureații finali. Ceremonia are loc în mod tradițional înaintea acordării Premiului Internațional Charlemagne, una dintre cele mai cunoscute distincții europene dedicate personalităților care contribuie la unitatea Europei.
