Vineri seară, pe canalul I24, în timp ce își desfășura campania pentru alegerile parlamentare de marți, prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, a evitat o întrebare despre posibila sa intenție de a desființa Autoritatea Palestiniană, declarând că este în favoarea „vicleniei și surprizei”, potrivit Le Figaro.
„Am transformat Orientul Mijlociu. Am spus că vom schimba lucrurile și am făcut-o”, a declarat liderul, a cărui supraviețuire politică este în joc în următoarele alegeri parlamentare. „Și Autoritatea Palestiniană are o surpriză foarte mare”, a adăugat el, fără a oferi mai multe detalii.
Aliații de extremă dreapta au cerut desființarea Autorității PalestinieneVineri, după un atac al doi bărbați înarmați care au ucis doi soldați israelieni lângă Hebron înainte de a fi împușcați mortal în sudul Cisiordaniei ocupate, aliații săi de extremă dreapta au cerut desființarea Autorității Palestiniene – ale cărei legături cu atacul nu au fost demonstrate de anchetă.
Creată prin Acordurile de la Oslo în anii 1990, Autoritatea Palestiniană administrează parțial teritoriul palestinian ocupat de Israel din 1967 și rămâne interlocutorul oficial al comunității internaționale, în marja preluării controlului asupra Gazei de către Hamas în 2007. Benjamin Netanyahu se opune creării unui stat palestinian, la fel ca și principalul său adversar la alegerile de marți, centristul Gadi Eisenkot.
Într-un interviu pentru Digi24, ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat faptul că eventualele majorări ale salariilor bugetarilor depind de deciziile privind bugetul și de angajamentele asumate de România pentru menținerea deficitului sub control.
Ministrul a mai spus că noua lege a salarizării unitare nu poate fi adoptată în următoarele una-două luni, într-un context în care Guvernul trebuie să se concentreze asupra rectificării bugetare și pregătirii bugetului pentru 2027.
Pe de altă parte, Florin Manole a explicat că pregătirea bugetului pentru anul viitor presupune și decizii privind pensiile, alocațiile și alte beneficii sociale.
„Când vorbesc despre faptul că bugetul este o prioritate, asta înseamnă, evident, că avem de luat niște decizii de politică publică referitoare la majorarea sau indexarea pensiilor, la ce facem cu alocațiile și la indexarea sau nu a altor beneficii sociale”, a explicat ministrul pentru Digi24.
Când ar putea fi adoptată legea salarizăriiMinistrul Muncii a fost întrebat și dacă legea ar putea fi adoptată anul viitor, dar aplicată abia din 2028, în cazul în care bugetul pentru 2027 nu va include un impact bugetar aferent noii salarizări.
„Se poate la fel de bine să fie adoptată la începutul anului 2027 și, chiar dacă nu există o prevedere în legea bugetului, să avem o rectificare pentru a doua jumătate a lui 2027”, a spus Manole.
Cheltuieli cu salariile, estimate la 174 de miliarde de lei în 2027Ministrul Muncii a mai vorbit și despre documentația bugetară, care prevede cheltuieli cu salariile de 166 de miliarde de lei în 2026 și de 174 de miliarde de lei în 2027. Totuși, el a atras atenția asupra faptului că aceste estimări nu trebuie interpretate drept o promisiune privind majorarea cheltuielilor cu personalul bugetar.
„Vreau să fiu foarte prudent. Vă spun niște cifre care sunt publice, sunt oficiale, dar nu vreau să le perceapă ca pe niște angajamente că vom crește neapărat anvelopa de cheltuieli”, a explicat Manole.
Acesta a explicat că evoluția efectivă a cheltuielilor va depinde de mai mulți factori, printre care angajamentele asumate de România față de Comisia Europeană, regulile fiscale și necesitatea menținerii deficitului bugetar sub control.
Viorel Păunescu, fostul președinte al Stelei București, a murit sâmbătă dimineață. Acesta avea 91 de ani și s-ar fi confruntat de mai mulți ani cu Alzheimer, conform Prosport.
Fostul oficial al roș-abaștrilor a condus clubul sportiv între 1998-2003, însă acesta a evoluat în trecut și la Dinamo, în perioada anilor 1950-1960.
Ce probleme de sănătate ar fi avut PăunescuPe lângă Alzheimer, Viorel Păunescu ar fi trecut prin mai multe intervenții chirurgicale în ultimii ani, după ce ar fi fost diagnosticat cu cinci hernii.
Fostul președinte al Stelei ar fi fost vizitat în ultimii ani de foști colaboratori, după ce a început să aibă tot mai puține apariții publice. Victor Pițurcă, cel care a fost antrenor la Steaua când el era președinte, l-ar fi vizitat constant.
Trecutul fostului președinte al SteleiLa începutul carierei sale, Păunescu a jucat handbal atât la Steaua, cât și la Dinamo, în anii ’50 și ’60. În 11 din acești ani, el s-a aflat în componența echipei naționale.
Viorel Păunescu a devenit președintele Stelei în 1998. El a preluat echipa de fotbal de la Ministerul Apărării Naționale și a înființat ONG-ul AFC Steaua.
„Toată viaţa mea a fost o muncă fără pauză, din dorinţa de a obţine din turism tot ce are mai bun. […] Dacă ar fi să mă mai nasc o dată, aş vrea să fie tot în România, aş face tot ce am făcut până acum sport şi turism, domenii în care am fost lider şi idol pentru cei tineri. Ar trebui să fiu mai puţin credul, să fiu mai puţin sentimental”, declara Păunescu în 2010, pentru jurnalul.ro.
În referatul de arestare se arată că Parchetul s-a sesizat din oficiu în urma apariției unui material în presă.
„Prin procesul-verbal de sesizare din oficiu din 27.11.2025, întocmit în cadrul Parchetului de pe Lângă Curtea de Apel Iași, au fost consemnate informațiile rezultate din articolul publicat la data de 24.11.2025 pe site-ul reporteris.ro, referitoare la faptul că Toader Ionuț Alexandru, notar și lector universitar în cadrul Facultății de Drept a Universității .,Alexandru loan Cuza” din Iași, ar fi întreținut, prin constrângere și profitând de autoritatea funcției didactice, două raporturi sexuale cu o studentă, unul în biroul din cadrul facultății și celălalt la sediul biroului notarial. Totodată, au fost consemnate informațiile privind pretinderea unor favoruri de natură sexuală de la o altă studentă, în scopul remedierii situației școlare și a obținerii notei de promovare”, arată procurorii în referatul de arestare.
Sesizarea a privit infracțiunile de viol, și folosirea abuzivă a funcției în scop sexual. Prin ordonanța din 27 noiembrie 2025, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem (cu privire la fapte) pentru respectivele infracțiuni.
Documentul, extrem de stufos, de peste 60 de pagini, redă în detaliu faptele pentru care cadrul didactic a fost pus sub acuzare, numărul victimelor fiind mai mare, ancheta vizând fapte, comise încă din anul 2022.
„Timpul scurs de la comiterea unora dintre fapte trebuie evaluat în raport cu întreaga succesiune a conduitei. Episoadele din anul 2022 au fost urmate de fapte reținute în anii 2024 și 2025, față de alte studente, prin folosirea aceleiași poziii profesionale. La momentul formulării propunerii, inculpatul își păstrează calitatea de cadru didactic, iar mediul in care s-au constituit relațiile de autoritate și posibilitatea contactării studentelor sub justificări profesionale subzistă în aceleași condiții”, susțin procurorii.
Dosarul conține numeroase mărturii ale unor studente care au fost abordate în mod asemănător, cererile de favoruri sexuale fiind disimulate în mod ambiguu pentru a nu constitui eventuale probe.
„La dosar există numeroase mărturii ale altor studente care au fost contactate într-o manieră asemănătoare, prin mesaje aparent întâmplătoare, invocarea unor motive academice, mutarea comunicării în spațiul privat și invitații la întâlniri în afara cadrului universitar. În aceste situații, ambiguitatea mesajelor și întreruperea interacțiunii nu permit identificarea suficient de clară a unei solicitări de favoruri sexuale pentru reținerea unor infracțiuni autonome de folosire abuzivă a funcției in scop sexual. Relatările păstreazã însă relevanță probatonie pentru evaluarea modului de acțiune al inculpatului”, se arată în documentul Parchetului.
Mărturiile din anchetă descriu, mai susțin procurorii, repetarea aceleiași modalități de apropiere, testarea disponibilității studentelor și folosirea raportului didactic pentru inițierea unor contacte pensonale.
În final procurorii își justifică cererea de arestare preventivă, singura măsură considerată potrivită pentru Alexandru Toader. „Privarea de libertate este necesară pentru întreruperea efectivă a posibilității de a folosi acelașai cadru de autoritate în raport cu studentele și pentru înlăturarea stării de insecuritate generate de conduita repetată”, se mai arată în referatul de arestare.
Anchetatorii susțin că studenta răspundea mesajelor și accepta unele întâlniri de teama unor posibile consecințe asupra situației universitare.
Mesaje pe Instagram, fotografii cu vizualizare unică și cereri de a păstra secretulPotrivit referatului, A.P. era studentă în anul I la Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în anul universitar 2022-2023. Toader Ionuț Alexandru, fiul fostului ministru de Justiție Tudorel Toader, desfășura activități didactice și de evaluare la disciplina Drept civil – partea generală.
Procurorii susțin că, în perioada noiembrie-decembrie 2022, acesta ar fi contactat-o în mod repetat pe Instagram, i-ar fi trimis mesaje și fotografii cu afișare unică și ar fi invitat-o la cafea.
„Cunoscând că locuia într-un cămin aflat în apropierea biroului său, chiar i-a propus să se întâlnească înaintea cursurilor și i-a transmis că modificase special pentru ea ora unei activități didactice, pentru a avea timp să bea împreună o cafea”, se arată în referatul procurorilor.
Anchetatorii mai susțin că profesorul i-ar fi cerut în mod constant să șteargă conversațiile și să nu permită altor persoane să afle despre discuțiile dintre ei.
Potrivit documentului, studenta nu ar fi urmărit inițierea unei relații personale cu profesorul, însă îi răspundea limitat, de teamă că un refuz categoric i-ar putea afecta nota, promovarea sau transferul la forma de învățământ cu frecvență.
Referatul consemnează și declarația unei colege care ar fi văzut o parte dintre mesaje. Aceasta ar fi relatat că A.P. era deranjată de insistențele profesorului, se simțea inconfortabil și îi răspundea pentru a evita eventuale consecințe academice.
Ar fi chemat-o la notariat pentru a discuta rezultatul unui testPotrivit procurorilor, după o activitate didactică desfășurată seara, Toader i-ar fi cerut studentei să urce singură în cabinetul său din facultate, unde ar fi inițiat o discuție cu caracter personal.
Ulterior, spre sfârșitul lunii noiembrie sau la începutul lunii decembrie 2022, după susținerea primului test parțial la disciplina predată de acesta, profesorul ar fi chemat-o la biroul notarial, invocând necesitatea discutării lucrării.
Referatul menționează că o altă martoră ar fi văzut mesajul și ar fi înțeles că invitația avea legătură cu rezultatul evaluării.
Procurorii redau explicația pe care studenta ar fi dat-o cu privire la motivul pentru care a acceptat să se prezinte la întâlnire: „Nu pentru că îmi doream să mă întâlnesc cu el, ci pentru că eram studentă în anul I, el era profesorul meu și îmi era teamă de consecințele unui refuz”.
Potrivit anchetatorilor, A. P. își dorea să obțină o notă care să-i permită transferul la forma de învățământ cu frecvență, iar posibilitatea unei note mici sau a unor dificultăți la transfer era percepută ca o amenințare la adresa acestui obiectiv.
„S-a apropiat brusc de aceasta și a încercat să o sărute pe gură”În referat, procurorii descriu momentul întâlnirii de la biroul notarial. Potrivit documentului, toate luminile erau stinse în momentul în care studenta a ajuns acolo.
„La sosirea la biroul notarial, unde toate luminile erau stinse, Toader Ionuț Alexandru a luat-o prin surprindere întrucât s-a apropiat brusc de aceasta și a încercat să o sărute pe gură”, susțin anchetatorii.
Potrivit aceleiași relatări, A. P. s-ar fi retras imediat, făcând un pas înapoi și evitând contactul. Ulterior, profesorul ar fi invitat-o într-o încăpere din cabinetul notarial, unde se afla o canapea.
„Deși din atitudinea profesorului rezulta că acesta încerca din nou să reducă distanța fizică dintre ei, A. s-a retras și a părăsit la scurt timp biroul”, se mai arată în referat.
Procurorii apreciază că apropierea bruscă ar fi depășit stadiul unei simple invitații sau al exprimării unei intenții, întrucât ar fi fost îndreptată direct spre realizarea contactului fizic. Anchetatorii susțin că studenta a evitat sărutul prin retragerea imediată.
Ce concluzie trag procurorii din mesajele și întâlnirile descriseÎn analiza juridică a faptelor, procurorii susțin că mesajele repetate, fotografiile cu vizualizare unică, invitațiile la cafea, solicitările de ștergere a conversațiilor și chemarea studentei în spații private, sub pretexte academice, ar fi făcut parte dintr-un demers de apropiere cu scop sexual.
„Pretinderea s-a realizat prin prevalarea și profitarea de autoritatea și superioritatea decurgând din funcția didactică”, se arată în referat.
Anchetatorii mai precizează că răspunsurile studentei la mesaje și prezentarea acesteia la întâlniri nu pot fi interpretate, în sine, ca acceptare a unei relații intime, ci trebuie analizate în contextul raportului dintre profesor și studentă și al temerilor privind evaluarea universitară.
Reacția lui Tudorel Toader: Este un atac la adresa meaÎntr-o reacție pe rețelele de socializare, Tudorel Toader spune că acuzațiile aduse fiului lui ar fi de fapt un atac indirect la adresa sa. Fostul judecător CCR i-a luat apărarea lui Alexandru Toader.
„Este un atac la adresa mea, lovindu-se în Alexandru! În precedent, de când este cadru didactic la Facultatea de Drept, au fost mai multe episoade de atac la adresa lui”, a transmis fostul magistrat vineri, printr-o postare pe Facebook.
Inspectoratul General al Poliției Române face bilanțul contrabandei de tutun descoperite în 2026. Doar în primele nouă luni ale anului, cifrele sunt surprinzătoare: aproximativ 70 de milioane de țigarete și peste 9,8 tone de tutun au fost capturate de polițiști, iar amenzile acordate se ridică la 8.175.255 de lei.
69.803.640 de țigarete, capturate în nouă luniAutoritățile anunță că, în perioada ianuarie-septembrie, au fost efectuate 372 de controale pentru combaterea contrabandei de tutun și au fost înregistrate 541 de dosare penale care au vizat aceste infracțiuni.
În total, numărul persoanelor cercetate penal în astfel de dosare se ridică la 765.
Capturi „exemplare”. Cine urcă în fruntea clasamentuluiPolițiștii au dat și exemple de capturi uriașe de contrabandă.
Pe 24 septembrie, polițiștii din Iași au emis 10 mandate de percheziție la mai multe locuințe din Iași. Peste 280.000 de țigarete au fost ridicate, dar și sume mari de bani: 43.150 de lei, 1.385 de euro, 290 de lire sterline și 50 de franci elvețieni.
Un alt exemplu este cazul de la Galați, descoperit cu o zi în înainte de cel din Iași. Anchetatorii au confiscat din comuna Ghidigeni 900.000 de țigarete, 900 de articole pirotehnice din categoria P1, o autoutilitară, precum și alte probe, în valoare totală de aproximativ 750.000 de lei.
În ambele cazuri, bărbații suspectați de autorități pentru contrabandă aveau 56 de ani.
În propunerea de arestare, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași prezintă mai multe episoade în care Alexandru Toader, lector la Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, ar fi abordat studente ale căror rezultate universitare depindeau de evaluările sale.
Potrivit anchetatorilor, una dintre modalitățile descrise în dosar consta în inițierea unor conversații aparent legate de facultate, urmate de întrebări personale, mesaje cu conotație sexuală și invitații la întâlniri în afara unui cadru academic.
În unele situații, studentele ar fi fost invitate în biroul său din facultate sau la sediul biroului notarial. Procurorii susțin că, în mai multe cazuri, acesta ar fi cerut ca discuțiile să rămână secrete și ca mesajele să fie șterse.
Examenele și restanțele, punctul de plecare al unor discuțiiUnul dintre episoadele descrise în referat o privește pe S. B., studentă care s-a prezentat în toamna anului 2024 la un examen restant la Drept civil.
Potrivit declarației acesteia, după ce i-ar fi comunicat că nu obținuse nota de trecere, profesorul ar fi întrebat-o „cum rezolvăm?”. Discuția ar fi trecut apoi de la rezultatul examenului la întrebări despre lenjeria intimă și viața personală a studentei.
Procurorii susțin că succesiunea acestor gesturi și întrebări ar fi reprezentat o solicitare implicită de favoruri sexuale, legată de evaluarea universitară. În același episod, studenta a relatat că profesorul ar fi încuiat ușa cabinetului, iar ea s-ar fi temut pentru siguranța sa.
În cazul R. G., anchetatorii descriu o succesiune de contacte și întâlniri în care dificultățile universitare ale studentei ar fi fost urmate de apropieri sexuale. Procurorii susțin că aceasta ar fi fost supusă unor acte sexuale prin constrângere în două episoade, în noiembrie 2022.
Mesaje pe Instagram și cereri de discrețieUn alt caz prezentat în referat este cel al studentei în anul I în perioada 2022-2023 A. P.. Potrivit documentului, Toader ar fi contactat-o repetat pe Instagram, i-ar fi trimis mesaje și fotografii cu afișare unică și ar fi invitat-o la cafea.
Anchetatorii mai arată că acesta i-ar fi cerut în mod repetat să șteargă conversațiile și să nu permită altor persoane să afle despre comunicările lor. Într-un mesaj, potrivit referatului, profesorul i-ar fi spus că modificase ora unei activități didactice pentru a avea timp să se întâlnească cu ea.
Procurorii susțin că studenta ar fi răspuns mesajelor de teama unor eventuale consecințe asupra notei, promovării sau transferului la o altă formă de învățământ.
Mai multe studente, acuzații similareReferatul descrie și situații în care alte studente ar fi fost invitate la întâlniri private, contactate pe rețele sociale sau abordate sub pretextul unor discuții despre activitatea universitară.
În cazul A. G., procurorii consemnează mesaje cu conotație sexuală și invitații insistente la biroul notarial, inclusiv sub pretextul oferirii unei cărți. În cazul B. P., documentul descrie contacte prin Facebook Messenger și Snapchat și invitații la o întâlnire prezentată drept o recapitulare.
Într-un alt episod, care o privește pe J. T., anchetatorii susțin că profesorul ar fi încuiat ușa biroului din facultate și ar fi orientat discuția despre lucrare și promovarea examenului spre viața intimă.
Procurorii au pus în mișcare acțiunea penală pentru mai multe infracțiuni, între care viol în formă continuată, agresiune sexuală, tentativă la agresiune sexuală și folosirea abuzivă a funcției în scop sexual.
Alexandru Toader a fost arestat preventiv, sâmbătă dimineață, pentru 30 de zile.
Reacția lui Tudorel Toader: Este un atac la adresa meaÎntr-o reacție pe rețelele de socializare, Tudorel Toader spune că acuzațiile aduse fiului lui ar fi de fapt un atac indirect la adresa sa. Fostul judecător CCR i-a luat apărarea lui Alexandru Toader.
„Este un atac la adresa mea, lovindu-se în Alexandru! În precedent, de când este cadru didactic la Facultatea de Drept, au fost mai multe episoade de atac la adresa lui”, a transmis fostul magistrat vineri, printr-o postare pe Facebook.
Un angajat al Ambasadei Rusiei în Republica Moldova va fi declarat persona non grata după ce o dronă încărcată cu explozibil s-a prăbușit, vineri, la aproximativ 100 de metri de o casă în satul Chiștelnița, raionul Telenești.
Anunțul a fost făcut de Ministerul de Externe de la Chișinău, care a condamnat ferm încălcarea spațiului aerian al Republicii Moldova și incidentul produs.
„Acest incident constituie o încălcare gravă a suveranității și securității Republicii Moldova și reprezintă o amenințare directă la adresa siguranței cetățenilor. Astfel de acțiuni sunt inacceptabile și demonstrează, încă o dată, riscurile generate de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei”, a transmis MAE de la Chișinău.
Decizia vine după ce vineri, poliția a fost sesizată, de un localnic din satul Chiștelnița, în legătură cu o dronă prăbușită la o distanță de aproximativ 100 de metri de casa acestuia.
Zona în care s-a produs incidentul a fost securizată de polițiști, iar specialiștii Secției tehnico-explozivǎ a Poliției examinează obiectul și urmează să stabilească toate circumstanțele.
Comandantul misiunii Artemis II a NASA, Reid Wiseman, a dezvăluit cel mai înfricoșător moment din timpul călătoriei de zece zile în jurul Lunii.
El a declarat că s-a temut pentru scurt timp că el și echipajul nu vor mai reveni pe Pământ, după ce au depășit punctul de întoarcere.
Ei trebuiau să parcurgă 219.667 de mile marine, cea mai mare distanță parcursă vreodată de un echipaj uman, înainte de a se întoarce spre Pământ în a șasea zi a misiunii.
La un moment dat, indicatorul de distanță al navei spațiale „Integrity” a continuat să crească pe măsură ce au depășit punctul de întoarcere prevăzut, moment în care Wiseman s-a temut că ceva a mers teribil de rău, a povestit el publicului prezent la festivalul Starmus VIII la începutul acestei săptămâni.
„Centrul de control al misiunii din Houston ne spusese că distanța maximă ar fi de 219.667 de mile marine și că aceasta era cea mai mare distanță la care trebuia să ne aflăm de Pământ. Mă uitam la acest număr și am văzut că a ajuns la 219.667 (…) Dar, cam trei minute mai târziu, nu am văzut 219.666; am văzut 219.668. A crescut. M-am gândit: «Hm? Ce ciudat.»”, a povestit el, relatează Live Science.
„Acel a fost momentul în care am simțit o teamă real㔄Și apoi, cam trei minute mai târziu, valoarea a ajuns la 219.669, iar acela a fost momentul în care am simțit o teamă reală, pentru că mi-am dat seama că merseserăm prea departe — că nu o să mai ajungem niciodată acasă — și așa că m-am speriat foarte tare”, a adăugat el, potrivit sursei citate.
În cele din urmă, comandantul a observat că distanța afișată a început să scadă. În tot acest timp, ceilalți membri ai echipajului se aflau la fereastră, efectuând observații științifice asupra Lunii, iar astronautul Agenției Spațiale Canadiene, Jeremy Hansen, trimitea rapoarte către centrul de control al misiunii — așa că momentul de teamă al lui Wiseman a trecut neobservat.
Când Wiseman a văzut că indicatorul de distanță a revenit la 219.668 de mile marine, a spus: „Ne întoarcem acasă”, iar echipajul a izbucnit în urale. „Știam că există șanse mari să reușim”, a adăugat el.
Misiunea Artemis II a fost lansată pe 1 aprilie și a durat zece zile. A fost primul zbor cu echipaj al capsulei spațiale Orion și prima misiune cu echipaj care a călătorit spre Lună de la Apollo 17 în 1972.
Clujeanul a început în forță raliul din Portugalia, câștigând prima probă și revenind la conducerea unei etape din Campionatul European de Raliuri. La volanul unei Škoda Fabia RS Rally2, pilotul Team MRF Tyres a înregistrat timpul de 1:57,6 pe traseul asfaltat de 2,92 km, cu 1,2 secunde avantaj față de următorul clasat, bulgarul Nikolay Griazin, fost concurent din Top 3 mondial în WRC2.
De 11 ori campion al României, Tempestini concurează alături de Francesca Maior și urmărește locul patru în clasamentul final al sezonului, având nevoie de o clasare tot în primii patru în acest weekend pentru a-și îndeplini obiectivul.
„Nu sunt pe deplin mulțumit de evoluția mea”, a spus Tempestini, care luptă pentru locul al patrulea în clasamentul final al ERC din 2026. „La început, cred că în al doilea viraj, nu am frânat și am ieșit puțin larg. Mi-a plăcut foarte mult. Îmi place genul acesta de pilotaj, cu anvelope de macadam pe asfalt”, a adăugat acesta.
Programul de sâmbătă cuprinde opt probe pe macadam, totalizând 100,18 km, prima fiind programată chiar în această dimineață. Echipajele vor avea doar o intervenție de service la distanță în Boticas, ceea ce sporește importanța conservării mașinilor.
România mai are alți trei piloți la start, Andrei Gîrtofan fiind pe 15 după prima probă, Cristian Dolofan pe 50, iar Reis Suliman pe 58. Printre cei care se mai află la startul din Portugalia se numără Martins Sesks, Roope Korhonen sau Vile Vatanen.
„Nu vom permite prezența navelor de război americane în Golf sub nicio formă și în niciun moment”, a declarat generalul Ali Abdullahi, citat de televiziunea de stat, relatează Le Figaro.
Ofițerul iranian a făcut declarația după ce Statele Unite și Israelul și-au intensificat amenințările cu atacuri împotriva Republicii Islamice în ultimele zile. „Președintele american trebuie să viseze să-și vadă forțele armate intrând din nou în Golful Persic. Își va lua acest vis în mormânt”, a adăugat Abdollahi.
Două petroliere au luat focVineri seară, două petroliere au luat foc după ce au lovit o mină în Strâmtoarea Ormuz, a anunțat Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice într-un comunicat publicat pe site-ul său Sepah News.
Iranul revendică controlul asupra acestei căi navigabile strategice, prin care au tranzitat o cincime din hidrocarburile lumii înainte de războiul declanșat la sfârșitul lunii februarie de atacurile israeliano-americane împotriva Teheranului. Washingtonul, la rândul său, a impus o blocadă a porturilor iraniene, iar negocierile dintre cele două țări sunt într-un impas. De când forțele iraniene au sigilat strâmtoarea, numeroase nave au încercat să o tranziteze fără autorizația Teheranului, navigând de-a lungul coastei Omanului.
Atacurile au fost reluatePe măsură ce tot mai multe petroliere traversează strâmtoarea pentru a părăsi Golful, sub escortă americană, atacurile au fost reluate cu o vigoare reînnoită în ultimele zile, analiștii sugerând că Republica Islamică dorește să demonstreze că are o capacitate de a perturba traficul maritim. Vineri, trimisul american Tom Barrack a declarat că Statele Unite ar putea ataca Iranul chiar din acest weekend, adăugând că președintele american Donald Trump este „deschis la un acord” cu Teheranul.
Fiul lui Tudorel Toader a primit sâmbătă decizia procurorilor de arestare preventivă pentru 30 de zile, după ce, inițial, acesta a fost reținut pentru 24 de ore, într-un dosar ce vizează acte de agresiune sexuală.
Soluția emisă de judecătorii Curții de apel Iași a fost publicată oficial, pe portalul instanțelor de judecată:
„În temeiul art. 226 Cod procedură penală, admite propunerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi (…). În baza art.202, art. 223 alin.2 şi art.233 Cod procedură penală, dispune arestarea preventivă a inculpatului Toader Ionuţ Alexandru, (…), pentru săvârşirea infracţiunilor de viol în formă continuată, prevăzută de art. 218 alin. (1) şi alin. (3) lit. a) Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 Cod penal, agresiune sexuală, prevăzută de art. 219 alin. (1) şi alin. (2) lit. g) Cod penal, tentativă la agresiune sexuală, prevăzută de art. 32 alin. (1) raportat la art. 219 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) Cod penal, cu referire la art. 219 alin. (6) Cod penal şi cu aplicarea art. 5 Cod penal, agresiune sexuală, prevăzută de art. 219 alin. (1) şi alin. (2) lit. g) Cod penal, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) Cod penal, pe o perioadă 30 de zile, începând cu data de 24.10.2026 şi până la data de 22.11.2026, inclusiv. Potrivit art.230 Cod procedură penală, dispune emiterea de îndată a mandatului de arestare preventivă. Conform art.275 alin. (3) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la pronunţare. Pronunţată în camera de consiliu, azi, 24.10.2026, ora 09:28”.
Procurorii îl anchetează pentru viol, agresiune sexuală, tentativă la agresiune sexuală și folosirea funcției în scop sexual, fapte care ar fi fost comise față de mai multe studente ale universității, potrivit Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași.
De ce a fost reținut Alexandru Toader„Din probatoriul administrat până în prezent a rezultat suspiciunea rezonabilă că inculpatul, profitând de autoritatea conferită de funcția didactică și de poziția de superioritate în raport cu studentele ar fi comis faptele care alcătuiesc obiectul prezentei cauze”, au transmis procurorii vineri, într-un comunicat obținut de G4Media.
Conform tatălui său, Alexandru Toader nu ar fi știut despre dosar.
„Este în faţa unui dosar deja format, de care a fost total străin, iar la final i s-au prezentat acuzaţiile, considerat vinovat şi lipsit de libertate”, a transmis Tudorel Toader. Reacția lui Tudorel Toader: Este un atac la adresa meaÎntr-o reacție pe rețelele de socializare, Tudorel Toader spune că acuzațiile aduse fiului lui ar fi de fapt un atac indirect la adresa sa. Fostul judecător CCR i-a luat apărarea lui Alexandru Toader.
„Este un atac la adresa mea, lovindu-se în Alexandru! În precedent, de când este cadru didactic la Facultatea de Drept, au fost mai multe episoade de atac la adresa lui”, a transmis fostul magistrat vineri, printr-o postare pe Facebook.