China a anunțat joi dimineață o țintă de creștere economică pentru 2026 de 4,5-5%, cea mai scăzută din ultimele decenii, într-un moment în care economia, a doua ca mărime din lume, se confruntă cu o cerere internă redusă, anunță CNN.
Proiecția moderată urmează trei ani consecutivi în care s-a urmărit o creștere de „în jur de 5%” între 2023 și 2025, nivel atins chiar dacă a fost o redresare lentă după controalele stricte împotriva Covid-19 și a măsurilor tarifare impuse de Donald Trump, anul trecut.
Cu toate acestea, traiectoria de creștere mai largă a Chinei s-a aplatizat, din cauza unei crize prelungite a proprietăților, de scăderea investițiilor, de consumul scăzut și de deflație.
Singurul an din istoria recentă în care guvernul a fost mai puțin ambițios a fost în 2020, când a trecut la stabilirea unui obiectiv numeric, fiindcă economia a fost aproape paralizată de izbucnirea inițială a pandemiei de Covid-19.
Ținta pentru 2026 a fost publicată joi într-un raport oficial al guvernului, cu ocazia deschiderii adunării anuale a legislativului național, Congresul Național al Poporului.
În cadrul reuniunii, care se va desfășura pe parcursul unei săptămâni, aproape 2.900 de delegați urmează să aprobe următorul „Plan cincinal” al Chinei.
Acesta este un document politic care ar trebui să definească prioritățile guvernului pentru următorii ani și să consolideze poziția țării ca superputere tehnologică globală.
Evenimentul e planificat cu câteva săptămâni înainte de vizita lui Donald Trump la Beijing, unde președintele Xi Jinping îl va primi pentru un summit de trei zile ce va aborda comerțul, tehnologia și Taiwanul, printre alte subiecte.
Autoritățile din Qatar au decis evacuarea locuitorilor care trăiesc în apropierea ambasadei Statelor Unite din capitala Doha, relatează The Guardian și CNN.
Măsura este temporară și vine ca răspuns la situația tensionată din regiunea Golfului, în contextul conflictului care implică Iran, Statele Unite și Israel.
Anunțul a venit joi dimineață din partea Qatar Ministry of Interior. Instituția a precizat că relocarea oamenilor din zonă reprezintă o măsură de siguranță, adoptată pentru a reduce orice risc asupra populației civile din apropierea reprezentanței diplomatice americane.
Autoritățile au transmis că persoanele afectate au primit alternative de cazare în alte zone.
„Li s-au oferit locuințe adecvate ca parte a măsurilor preventive necesare”, a precizat ministerul din Qatar într-un comunicat citat de Reuters.
Decizia vine după ce prim-ministrul Qatarului, Mohammed bin Abdulrahman al Thani, a declarat miercuri că Doha „a respins categoric” afirmația conform căreia atacurile Iranului asupra regiunii au vizat interesele SUA, și nu Qatarul, scrie Sky News.
El a spus Iranului să oprească imediat atacurile și a subliniat că Qatarul se va confrunta cu orice agresiune având în vedere „dreptul său la autoapărare”.
Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, adresase anterior o declarație „liderilor respectați ai țărilor noastre prietene și vecine”, spunând că „respectăm suveranitatea voastră”.
Iranul a lansat mai multe acțiuni militare drept răspuns la campania de atacuri aeriene executate de Statele Unite și Israel asupra unor obiective iraniene.
Potrivit informațiilor disponibile, operațiunile iraniene au vizat baze militare americane din regiune, reprezentanțe diplomatice și unele elemente de infrastructură civilă.
Aceste atacuri fac parte din seria de represalii pe care Teheranul le consideră un răspuns necesar la ofensiva aeriană.
De la începutul conflictului, violențele au provocat victime în mai multe state din jurul Golfului Persic. Bilanțul actual indică treisprezece morți, dintre care șapte civili.
Administrația de la Casa Albă a transmis miercuri că Statele Unite au capacitatea militară necesară pentru un conflict de lungă durată cu Iranul.
Declarația vine după ce, în ultimele zile, au apărut discuții despre nivelul stocurilor de armament ale Statelor Unite și despre ritmul de producție din industria de apărare.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a afirmat miercuri că armata americană dispune de suficiente resurse pentru operațiuni extinse. Ea a făcut aceste precizări după ce, anterior, președintele Donald Trump sugerase că rezervele de armament nu se află la nivelul dorit.
„Statele Unite ale Americii dispun de capacităţi mai mult decât suficiente nu numai pentru a executa cu succes operaţiunea Epic Fury, ci şi pentru a merge mult mai departe. Şi avem stocuri de arme în locuri despre care mulţi din această lume nici măcar nu ştiu”, a declarat Karoline Leavitt într-o conferinţă de presă.
Anterior, Donald Trump a făcut o serie de afirmații despre cantitatea de arme disponibile pentru armata americană. Luni, într-un mesaj publicat pe platforma Truth Social, liderul american a scris: „Avem un stoc bun, dar nu suntem unde ne-am dori să fim”.
În paralel, conducerea marilor companii din industria de apărare urmează să participe vineri la o întâlnire la Casa Albă. Discuția are scopul de a accelera producția de armament.
Karoline Leavitt a explicat că afirmațiile președintelui nu indică o problemă actuală a aprovizionării, ci reprezintă o critică la adresa deciziilor administrației precedente.
Ea a susținut că trimiterea de arme americane către Ucraina a afectat nivelul rezervelor. „Preşedintele a subliniat că, din păcate, am avut un lider foarte prost şi incompetent în această Casă Albă timp de patru ani, care a dat multe dintre cele mai bune arme ale noastre pe nimic”, a spus ea.
Totuși, în spatele ușilor închise, oficialii militari au transmis congresmenilor un mesaj mult mai important privind acest subiect. În cadrul unei întâlniri desfășurate marți, reprezentanți ai armatei au spus că stocul de rachete defensive destinate interceptării dronelor iraniene scade vertiginos.
Printre participanți s-a aflat și generalul Dan Caine, președintele Comitetului șefilor de stat major.
Potrivit informațiilor prezentate, Iranul folosește drone într-un mod calculat, care obligă sistemele americane de apărare să lanseze interceptori avansați precum Patriot missile system și THAAD missile defense system.
În același timp, Teheranul păstrează în rezervă rachetele balistice și cele supersonice.
În aceste condiții, armata americană încearcă să distrugă rapid cât mai multe drone și baze de lansare iraniene. Surse apropiate discuțiilor au explicat că această strategie are scopul de a evita momentul în care comandanții vor fi obligați să stabilească priorități pentru interceptări.
Escaladarea tensiunilor a venit după ce Iranul a lansat mii de drone de tip Shahed împotriva instalațiilor și pozițiilor militare americane din regiune.
Aceste aparate zboară la altitudine joasă și cu viteză redusă, ceea ce complică misiunea sistemelor clasice de apărare antiaeriană. Din acest motiv, ele pot trece mai ușor de unele mecanisme de protecție comparativ cu rachetele balistice.
Guvernul din China a anunțat că intenționează să trimită un emisar în Orientul Mijlociu pentru a încerca să faciliteze dialogul între părțile implicate în conflict.
Decizia chinezilor a venit în cea de-a cincea zi a războiului declanșat după atacurile aeriene lansate de Statele Unite și Israel asupra Iran.
Anunțul a fost făcut miercuri de ministrul de externe chinez Wang Yi. Mesajul a fost transmis în timpul unei convorbiri telefonice cu ministrul de externe al Arabia Saudită, prințul Faisal bin Farhan Al Saud. Informația apare într-un comunicat publicat de Ministerul chinez de Externe.
Autoritățile de la Beijing nu au anunțat încă numele emisarului și nici lista statelor din regiune care vor intra în programul vizitelor diplomatice.
China menține relații apropiate cu Iranul și a susținut în repetate rânduri dreptul Teheranului de a-și apăra suveranitatea. În același timp, oficialii chinezi au cerut Statelor Unite și Israelului să oprească acțiunile militare care au dus la tensiunile din regiune.
În declarația oficială, Wang Yi a menționat rolul pe care Beijingul dorește să îl joace în această criză: „Beijingul «a fost întotdeauna» o forță pro-pace și este dispus să continue să joace un rol constructiv”.
Acesta a transmis și un apel direct către toate statele implicate în conflict. „China îndeamnă insistent toate părțile (…) să revină la dialog și negocieri cât mai curând posibil și să împiedice o nouă escaladare a tensiunilor”, a adăugat Wang Yi.
Autoritățile din Arabia Saudită au anunțat joi că sistemele de apărare ale țării au distrus trei rachete de croazieră în apropierea orașului Al-Kharj, situat în zona centrală a regatului, scrie BBC News.
Incidentul a avut loc în a șasea zi a conflictului din Orientul Mijlociu, care continuă să provoace tensiuni în regiune.
Ministerul Apărării saudit a transmis informația printr-un mesaj publicat pe platforma X, unde a precizat că sistemele militare au reacționat rapid și au neutralizat proiectilele înainte ca acestea să ajungă la ținte.
„Trei rachete de croazieră au fost interceptate şi distruse în afara oraşului al-Kharj”, a declarat Ministerul Apărării pe X.
În același timp, situația de securitate din regiune rămâne subiect de discuție între liderii internaționali. Secretarul de stat al Statelor Unite, Marco Rubio, a avut miercuri o convorbire telefonică cu ministrul de externe al Arabiei Saudite, prințul Faisal bin Farhan Al Saud. Discuția a vizat atât atacurile recente, cât și evoluțiile din Orientul Mijlociu.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott, oficialul american a mulțumit autorităților saudite pentru reacția lor după atacul care a vizat sediul ambasadei Statelor Unite din capitala saudită.
„Secretarul şi-a exprimat recunoştinţa pentru răspunsul Arabiei Saudite la atacul asupra ambasadei SUA din Riad”, a declarat purtătorul de cuvânt, Tommy Pigott.
Atacul asupra clădirii ambasadei americane a fost condamnat anterior de Ministerul Afacerilor Externe al Arabiei Saudite, care a criticat acțiunea atribuită Iranului.
În timpul discuției telefonice, cei doi oficiali au analizat situația de securitate din regiune și riscurile generate de tensiunile care cresc de la o zi la alta.
Jucătoarea română Gabriela Ruse, aflată pe locul 74 în clasamentul WTA, a fost eliminată miercuri în primul tur al turneului de categorie WTA 1000 de la Indian Wells Tennis Garden.
Sportiva din România a pierdut confruntarea cu australianca Ajla Tomljanovic, care ocupă poziția 85 la nivel mondial. Meciul s-a încheiat cu scorul de 7-5, 6-2 pentru jucătoarea din Australia, după aproximativ o oră și jumătate de joc.
Prima manșă a fost echilibrată, însă Tomljanovic a reușit să se impună în final. În setul al doilea, australianca a controlat mai bine partida și a închis meciul fără mari emoții.
Tot miercuri, o altă reprezentantă a României a avut un rezultat pozitiv. Sorana Cîrstea, locul 38 în ierarhia mondială, a trecut în turul al doilea după victoria obținută în fața sportivei germane Tatjana Maria, clasată pe poziția 59 WTA. Meciul s-a încheiat cu scorul 6-4, 4-6, 6-3, după aproape două ore de joc.
În runda următoare, Sorana Cîrstea o va întâlni pe rusoaica Diana Shnaider, favorita numărul 21 a competiției și ocupanta locului 20 în clasamentul mondial.
Pe tabloul principal urmează să intre și Jaqueline Cristian, locul 35 WTA. Sportiva din România va juca împotriva jucătoarei din Indonezia Janice Tjen, aflată pe poziția 39 în ierarhia mondială.
Participarea în turul al doilea al competiției de la Indian Wells aduce un premiu de 36.110 dolari și 35 de puncte WTA. Jucătoarele eliminate în primul tur primesc 24.335 de dolari și 10 puncte în clasamentul mondial.
Președintele Vladimir Putin a declarat că Ucraina este responsabilă pentru un atac terorist asupra petrolierului de gaze naturale lichefiate Arctic Metagaz, care a explodat și s-a scufundat în Marea Mediterană, la circa 240 km de orașul Sirte din Libia, relatează The Guardian.
„Acesta este un atac terorist. Nu este prima dată când vedem așa ceva”, a afirmat Putin, adăugând că incidentul „exacerbează situația de pe piețele energetice globale, inclusiv de pe piețele de gaze”.
Arctic Metagaz fusese sancționată de SUA și Uniunea Europeană pentru că făcea parte din ceea ce autoritățile occidentale numesc „flota din umbră” a Moscovei, alcătuită din petroliere vechi care transportă petrol și gaze ocolind restricțiile impuse de Occident.
Nava transporta 61.000 de tone de GNL și s-a scufundat complet între Libia și Malta, dar toți cei 30 de membri ai echipajului au fost salvați și urcați pe o altă navă care se îndrepta spre Benghazi, conform Autorității Maritime Libiene.
Ministerul Transporturilor din Rusia a susținut că petrolierul a fost lovit de drone maritime ucrainene lansate de pe coasta libiană, fără a oferi mai multe detalii.
Ucraina nu a comentat atacul, însă în decembrie a recunoscut că a lovit un petrolier rusesc în Marea Mediterană cu drone aeriene, primul astfel de incident confirmat în războiul de patru ani.
Anterior, atacuri similare asupra navelor rusești din Mediterana ar fi fost lansate din Libia, dar Kievul nu le-a confirmat oficial.
Potrivit rapoartelor, nava plecase din Murmansk, în nord-vestul Rusiei, și se îndrepta spre Port Said, Egipt. Ultima poziție înregistrată a fost în vestul Mediteranei, lângă Malta, conform MarineTraffic, platformă de monitorizare a navelor.
Președintele rus a mai sugerat că Moscova ar putea opri livrările de gaze către Europa pentru a viza alte piețe.
„Și acum se deschid alte piețe. Și poate ar fi mai profitabil pentru noi să încetăm să aprovizionăm piața europeană chiar acum. Să intrăm pe acele piețe care se deschid și să ne stabilim acolo. Dar aceasta nu este o decizie, ci, în acest caz, ceea ce se numește gândire cu voce tare. Cu siguranță voi instrui guvernul să lucreze la această problemă împreună cu companiile noastre.”, a spus Vladimir Putin.
Comisia Europeană urmează să prezinte o propunere legislativă pentru interzicerea permanentă a importurilor de petrol rusesc pe 15 aprilie, la trei zile după alegerile parlamentare din Ungaria, potrivit unor documente UE consultate de Reuters.
Senatul Statelor Unite a respins miercuri o rezoluție menită să îl împiedice pe președintele Donald Trump să ordone noi atacuri asupra Iranului și a refuzat să oprească un conflict inițiat fără aprobarea Congresului, relatează The Washington Post.
Democrații, împreună cu senatorul republican Rand Paul din Kentucky, au forțat votul asupra rezoluției privind puterile de război, în ciuda opoziției majorității republicane care controlează Senatul.
Ei au încercat să convingă câțiva colegi republicani să se desprindă de partid pentru a limita acțiunile lui Trump și a reafirma rolul Congresului în declararea războiului.
„Acesta este, în esență, votul dacă se merge sau nu la război”, a declarat Rand Paul reporterilor.
El a fost singurul republican care a votat pentru avansarea rezoluției prin vot procedural, dar aceasta a eșuat cu 47-53. Un democrat, senatorul John Fetterman din Pennsylvania, a votat împotriva ei.
Respingerea de astăzi este un nou eșec în eforturile democraților de a limita acțiunile militare ale președintelui fără autorizația Congresului.
De la revenirea lui Trump în funcție, au fost supuse votului opt rezoluții privind puterile de război, toate eșuând. Acestea vizau prevenirea atacurilor împotriva Iranului, Venezuelei și ambarcațiunilor suspectate de contrabandă în apropierea Americii Latine.
Republicanii susțin, în mod majoritar, acțiunile lui Donald Trump în Iran, deși câțiva și-au exprimat îngrijorarea privind lipsa implicării Congresului.
„Ar fi trebuit să organizăm audieri, să punem întrebări de investigare și să pledăm pentru o mai mare unitate în jurul acestei operațiuni la început. Dar iată-ne aici. Suntem în război.”, a declarat senatorul Todd Young din Indiana.
Alți republicani au argumentat, totuși, că retragerea forțelor americane ar reprezenta un mesaj greșit în plan internațional.
„Sper că ceilalți vor lua în considerare consecințele încheierii operațiunilor în curs înainte de a reuși. Ce ar concluziona chinezii sau rușii dacă America ar pierde brusc dorința de acțiune decisivă?”, a spus senatorul Mitch McConnell din Kentucky.
Democrații au susținut că rezoluția reprezintă șansa Congresului de a controla un război neautorizat. Liderul minorității din Senat, Charles E. Schumer, a afirmat că este „șansa republicanilor din Senat de a pune presiune pe decizia maniacă a lui Donald Trump de a ne împinge în război”.
Mai mulți democrați au comparat acțiunile lui Trump cu invazia Irakului din 2003, sub președintele George W. Bush, care a obținut aprobarea Congresului înainte de atac.
Donald Trump nu a cerut o asemenea autorizație, iar democrații avertizează că acest precedent ar putea periclita controlul viitor asupra puterilor prezidențiale în război.
„Dacă îi conferim președintelui Statelor Unite puterea exclusivă de a purta război, președintelui Statelor Unite decizia exclusivă de a aduce o țară în război, nu există niciun control asupra utilizării acestei autorități, nu există niciun control asupra abuzului acestei autorități”, a declarat senatorul Adam Schiff din California.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a afirmat că, după creșterea medie a prețului carburanților cu 20 de bani pe litru, Consiliul Concurenței verifică dacă această majorare are o justificare reală sau reprezintă speculă.
Ministrul a declarat că România se menține printre țările cu cele mai mici prețuri la benzină și motorină în contextul evoluțiilor internaționale generate de războiul din Orientul Mijlociu, comparativ cu state europene în care scumpirile sunt mult mai mari.
„În momentul de față, Consiliul Concurenței lucrează fix la acest aspect, să vadă dacă este speculă. Dacă ar fi să ne raportăm la cotațiile internaționale ale zilei de astăzi, prețurile ar fi mult mai mari, dar nu petrolul vândut astăzi la pompă e cel care e cumpărat astăzi. Vorbim despre stocuri mai vechi, care odată intrate aceste prețuri se face un mix între noul preț de 1.100 de dolari tona de motorină cu cel cumpărat la 700, acum două luni de zile. Iar din acest punct de vedere, este evident că acum există o tendință de creștere”, a explicat Bogdan Ivan, miercuri seară, la Antena 3.
Întrebat dacă majorarea rapidă a prețurilor este speculă sau are bază reală, ministrul a declarat: „Am blocat orice posibilitate ca orice agent economic să profite de un conflict armat în Orientul Mijlociu, să crească artificial prețurile, lucru care a făcut ca în România (prețul carburantului – n.r.) să crească cu 20 de bani. Sunt date raportate în medie pe piața carburanților din România. Comparativ cu alte state, în Italia a crescut aproape de patru ori mai mult, în Spania de două ori și jumătate mai mult, în Germania de zece ori mai mult decât în România.”
Bogdan Ivan a adăugat că statul își face treaba și a explicat că nici ministrul Energiei, nici prim-ministrul României nu pot controla evoluțiile internaționale.
Totuși, dacă tensiunile din Orientul Mijlociu se mențin, autoritățile române pot interveni temporar, prin reducerea accizei, pentru a limita creșterea prețurilor la carburanți.
„Sunt scenarii de lucru la care lucrăm acum în funcție de evoluția pe care o avem. (…) Unul dintre scenariile la care lucrăm este această ajustare temporară ca și timp și ca și interval de preț pentru a reduce sub un anumit prag psihologic prețurile, dacă vom avea o tendință de creștere și în următoarele zile. Doi: pentru categoriile speciale, transportatori, agricultori, luăm în calcul și acolo o compensare care poate să îi ajute, pentru că orice creștere la transportatori sau la agricultori reprezintă o creștere în lanț a costurilor, serviciilor din țara noastră”, a adăugat ministrul.
Consiliul Concurenței monitorizează permanent situația prețurilor și comportamentul comercianților de carburanți, în contextul conflictului militar din Orientul Mijlociu și al blocadei din Strâmtoarea Ormuz.
