Preşedintele rus s-a întâlnit vineri cu Donald Trump în Alaska, în cadrul primului summit Rusia-SUA din ultimii patru ani, şi a petrecut aproape întreaga întâlnire de trei ore discutând despre un posibil compromis în privinţa Ucrainei, potrivit surselor care au solicitat anonimatul pentru a discuta chestiuni sensibile.
Vorbind ulterior alături de Trump, Putin a declarat că speră ca întâlnirea să deschidă calea către pace în Ucraina, dar niciunul dintre cei doi lideri nu a dat detalii despre ceea ce au discutat
În cel mai detaliat reportaj realizat până în prezent în Rusia cu privire la oferta lui Putin la summit, Reuters a reuşit să contureze liniile generale ale ceea ce Kremlinul ar dori să vadă într-un eventual acord de pace care să pună capăt unui război care a ucis şi rănit sute de mii de oameni.
În esenţă, potrivit surselor ruse, Putin a făcut compromisuri în privinţa cererilor teritoriale pe care le-a formulat în iunie 2024, care impuneau Kievului să cedeze integral cele patru provincii pe care Moscova le revendică ca parte a Rusiei: Doneţk şi Luhansk în estul Ucrainei – care alcătuiesc Donbasul – plus Herson şi Zaporijia în sud.
Kievul a respins aceste condiţii, considerându-le echivalente cu o capitulare.În noua sa propunere, preşedintele rus a rămas ferm pe poziţia sa, cerând Ucrainei să se retragă complet din părţile din Donbas pe care le controlează încă, potrivit celor trei surse. În schimb, Moscova ar opri avansarea pe liniile de front actuale din Zaporojia şi Herson, au adăugat acestea.
Rusia controlează aproximativ 88% din Donbas şi 73% din Zaporojia şi Herson, potrivit estimărilor SUA şi datelor din surse deschise.
Moscova este, de asemenea, dispusă să cedeze micile părţi din regiunile Harkiv, Sumî şi Dnipropetrovsk din Ucraina pe care le controlează, ca parte a unui posibil acord, au spus sursele.
Putin rămâne, de asemenea, fidel cererilor sale anterioare ca Ucraina să renunţe la ambiţiile sale de aderare la NATO şi să obţină un angajament juridic obligatoriu din partea alianţei militare conduse de SUA că nu se va extinde mai departe spre est, precum şi să impună limite armatei ucrainene şi să încheie un acord prin care să se garanteze că niciun soldat occidental nu va fi dislocat pe teritoriul Ucrainei ca parte a unei forţe de menţinere a păcii, au afirmat sursele.
Cu toate acestea, cele două părţi rămân la distanţă una de cealaltă, la mai bine de trei ani după ce Putin a ordonat trimiterea a mii de soldaţi ruşi în Ucraina într-o invazie pe scară largă care a urmat anexării peninsulei Crimeea în 2014 şi luptelor prelungite din estul ţării între separatiştii susţinuţi de Rusia şi trupele ucrainene.
Ministerul de Externe al Ucrainei nu a făcut niciun comentariu cu privire la propuneri.Preşedintele Volodimir Zelenski a respins în repetate rânduri ideea retragerii din teritoriile ucrainene recunoscute internaţional ca parte a unui acord şi a afirmat că regiunea industrială Donbas serveşte drept fortăreaţă care împiedică avansul Rusiei mai adânc în Ucraina.
„Dacă vorbim despre o simplă retragere din est, nu putem face asta”, a declarat el reporterilor joi la Kiev. „Este o chestiune de supravieţuire a ţării noastre, care implică cele mai puternice linii defensive”.
Între timp, aderarea la NATO este un obiectiv strategic consacrat în constituţia ţării şi pe care Kievul îl consideră cea mai fiabilă garanţie de securitate. Zelenski a spus că nu este de competenţa Rusiei să decidă asupra aderării la alianţă.
Casa Albă şi NATO nu au răspuns imediat la solicitările de comentarii cu privire la propunerile Rusiei.
Articolul Surse: Cerinţa lui Putin către Ucraina: Renunţaţi la Donbas, fără NATO şi fără trupe occidentale apare prima dată în Mediafax.
În mesajul inițial postat pe pagina de Facebook, liderul maghiar Tamás Sulyok și-a exprimat „profunda milă pentru cei care au fost răniți în atacul rusesc cu rachete”, lansat asupra orașului Mukachevo. Președintele Ungariei le-a urat victimelor „o recuperare cât mai rapidă și completă”.
În versiunea editată a postării, cuvântul „rusesc” a fost, însă, șters, făcându-se referire numai la „atacul cu rachete”, relatează European Pravda.
De asemenea, în continuarea mesajului, liderul maghiar a precizat: „Încheierea conflictului ruso-ucrainean este în interesul nostru”.
„Sunt încrezător că partidele aflate în conflict sunt capabile să vadă acest lucru până la capăt și, datorită eforturilor diplomatice internaționale, vor pune capăt în curând acestui masacru inuman și fără sens”, se arată în mesajul oficial al liderului maghiar Tamás Sulyok.
Tot joi, ministrul maghiar de Externe, Péter Szijjártó, a dat comentat ultimul atac aerian lansat de Rusia în vestul Ucrainei, fără să menționeze însă atacul asupra regiunii Zakarpattia, regiune care a fost cel mai grav afectată, potrivit Ukrainska Pravda.
Nici el nu a specificat în mod direct faptul că atacul a fost lasat de Rusia, nici nu a menționat public faptul că Rusia este autorul atacurilor în contextul războiului din Ucraina.
„Știrile din Ucraina din această dimineață dovedesc din nou că este nevoie de pace cât mai curând posibil! Fiecare trebuie să muncească cu toată puterea pentru a crea un acord de pace care să pună capăt războiului cât mai curând posibil! Aceasta este singura modalitate de a iniția un alt masacru și distrugere”, se arată în mesajul oficial publicat joi pe Facebook de Péter Szijjártó, ministrul de Externe al Ungariei.
Articolul Oficialii maghiari se feresc să „arate cu degetul” spre Rusia. Mesajele transmise de înalții demnitari apare prima dată în Mediafax.
