Clujul dispune de un important potențial economic, academic, antreprenorial și instituțional. Provocarea este de a conecta aceste resurse și de a le transforma într-un avantaj competitiv durabil la nivel european, în contextul unor schimbări economice, sociale și politice care vor influența profund viitorul Uniunii Europene și al comunităților sale, este una dintre principalele concluzii ale studiului „Clujul în Europa: direcții strategice de dezvoltare”.
Acesta a fost lansat, la 30 de ani de la înființare, de Casa Europei Cluj-Napoca, care propune astfel o reflecție asupra viitorului orașului și a locului pe care acesta îl poate ocupa în Europa următoarelor decenii.
Valentin Naumescu: „Este imposibil să nu vedem schimbările uriașe în bine din orașul nostru și din România din ultimii 30 de ani”Potrivit inițiatorilor, studiul „Clujul în Europa: direcții strategice de dezvoltare” este un proiect realizat de clujeni, pentru Cluj, pornind de la convingerea că dezvoltarea unui oraș nu se construiește doar prin proiecte punctuale și investiții individuale, ci presupune viziune, coerență strategică și capacitatea de a valorifica oportunitățile oferite de apartenența la Uniunea Europeană.
Studiul e coordonat de Dan Luca, în calitate de președinte al Casei Europei Cluj-Napoca, alături de specialiști în afaceri europene și politici publice, între care Mihaela Luțaș, Mihnea Stoica și Radu Albu-Comănescu și beneficiază și de sprijinul profesorului Valentin Naumescu, consilier prezidențial pentru Afaceri Europene.
„Proiectul politic al generației noastre, integrarea României în UE și NATO, în spațiul occidental, este un proiect împlinit. Privind înapoi, este imposibil să nu vedem schimbările uriașe în bine din orașul nostru și din România din ultimii 30 de ani. La fel de emoționant este să realizăm că România este deja de 20 de ani membră a UE. Astăzi, ducem mai departe și înnoim acest proiect european de dezvoltare a țării noastre, într-un context strategic, politic și de securitate mult schimbat, în condiții economice, sociale, tehnologice foarte diferite, dar pe baza acelorași valori europene cu care am pornit la drum”, arată prof. univ. dr. Valentin Naumescu la Facultatea de Studii Europene a Universității „Babeș- Bolyai” din Cluj-Napoca.
„Noutatea acestei etape este că nu mai privim Europa doar ca pe un reper, ci ca pe un spațiu în care Clujul trebuie să participe activ. Ne propunem o legătură permanentă cu instituțiile europene, parteneriate concrete și proiecte care transformă oportunitățile europene în rezultate vizibile pentru comunitate și economia locală”, a declarat Dan Luca, președinte al Casei Europei Cluj-Napoca.
„Clujul a fost printre primele orașe din România care au abordat sistematic impactul integrării europene asupra dezvoltării locale. Astăzi, trebuie să extindem această analiză către marile instrumente europene care vor modela următorul deceniu: Fondul European de Competitivitate, SAFE – pentru securitate și industria de apărare, și noile inițiative europene pentru locuințe accesibile. Clujul trebuie să înțeleagă din timp aceste oportunități și să transforme politicile europene în investiții concrete”, a transmis Dan Luca, expert în comunicare strategică și politici europene, clujean stabilit la Bruxelles din 1997.
Care e miza studiuluiPotrivit autorilor, raportul analizează posibilele implicații pentru Cluj ale unor inițiative și evoluții europene cu relevanță strategică: Fondul European pentru Competitivitate, programul SAFE, Planul european pentru locuințe accesibile, Modelul social european și extinderea Uniunii Europene.
Astfel, Pornind de la trei perspective complementare și șase întrebări esențiale, studiul explorează felul în care aceste transformări pot influența competitivitatea economică, dezvoltarea urbană, coeziunea socială și capacitatea Clujului de a-și consolida profilul european.
Analiza reunește expertiza unor specialiști de referință în domeniul afacerilor europene și al politicilor publice: prof. univ. dr. Mihaela Luțaș, conf. univ. dr. habil. Mihnea Stoica și lect. univ. dr. Radu Albu-Comănescu. Studiul beneficiază, de asemenea, de sprijinul prof. univ. dr. Valentin Naumescu, de la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai, consilier prezidențial pentru Afaceri Europene.
„Concluziile raportului conturează o perspectivă ambițioasă, dar ancorată în oportunitățile și resursele existente: Clujul poate deveni un pol european de competitivitate printr-o mai bună articulare a mediului economic, academic, antreprenorial și instituțional”, arată inițiatorii.
Conform autorilor, această direcție presupune valorificarea fondurilor europene prin investiții productive, consolidarea cercetării și inovării, dezvoltarea tehnologiilor proprii și integrarea companiilor locale în lanțurile europene de valoare. Totodată, programul SAFE poate crea noi oportunități pentru dezvoltarea unor capacități tehnologice și industriale în domeniul securității și al tehnologiilor cu utilizare duală.
Dezvoltarea economică nu poate fi însă privită separat de dimensiunea socială și de calitatea vieții, arată raportului, arătând că accesul la locuințe accesibile, mobilitatea urbană, infrastructura și serviciile publice, reducerea inegalităților și capacitatea de a păstra și atrage talente sunt componente esențiale ale competitivității unui oraș european.
Studiul acoperă și un alt aspect considerat important de autori, respectiv consolidarea prezenței Clujului la Bruxelles.
„Dincolo de statutul de beneficiar al politicilor europene, orașul are nevoie de o voce mai puternică în dialogul european și de o implicare activă în procesele de definire a priorităților și politicilor Uniunii. În acest sens, un consorțiu strategic care să reunească administrația publică, universitățile și mediul privat ar putea asigura o mai bună coordonare și reprezentare a intereselor comunității clujene”, este mesajul inițiatorilor.
Pe lângă analiza de impact a unor programe și politici europene, studiul transmite un mesaj esențial: viitorul Clujului depinde de capacitatea comunității sale de a construi o viziune comună și de a transforma oportunitățile în proiecte și rezultate concrete.
„La trei decenii de existență, Casa Europei Cluj-Napoca își reafirmă angajamentul de a contribui la dialogul european și la conectarea Clujului cu marile direcții de dezvoltare ale Uniunii Europene. Miza acestui demers este trecerea de la statutul de lider regional al României la cel de metropolă europeană de rang mediu. Un asemenea parcurs presupune viziune, cooperare și responsabilitate, dar mai ales capacitatea de a transforma potențialul orașului într-un proiect comun de dezvoltare”, au conchis autorii.
Studiul integral, aici.
Tratamentul a fost conceput de cercetătorii de la Universitatea din Sydney și utilizează tehnologia ARN mesager (ARNm), similară celei folosite la dezvoltarea unor vaccinuri împotriva COVID-19. Substanța este transportată în celule cu ajutorul unor nanoparticule lipidice, având rolul de a transforma celulele din interiorul nasului în adevărate „fabrici” de proteine cu efect terapeutic, scrie The Independent.
Una dintre cele mai mari dificultăți în tratarea bolilor neurologice, inclusiv Alzheimer, este traversarea barierei hemato-encefalice, care protejează creierul și împiedică numeroase medicamente să ajungă la nivelul sistemului nervos central.
Administrarea nazală ar putea ocoli această barieră, folosind conexiunile dintre cavitatea nazală și creier, fără a fi nevoie de intervenții chirurgicale sau injecții.
Rezultate promițătoare în testele pe animaleÎn cadrul studiului publicat în revista științifică „Advanced Science”, cercetătorii au utilizat tehnologia ARNm pentru a determina celulele nazale să producă factorul neurotrofic derivat din creier (BDNF), o proteină naturală care contribuie la supraviețuirea neuronilor și la formarea amintirilor.
Nivelurile reduse de BDNF au fost asociate în cercetări anterioare cu îmbătrânirea și boala Alzheimer.
Testele au arătat că șoarecii în vârstă care au primit tratamentul au înregistrat îmbunătățiri semnificative ale capacității de învățare și memorie. În urma unor evaluări comportamentale, animalele tratate au obținut rezultate comparabile cu cele ale șoarecilor tineri.
Cercetătorii au testat picăturile și pe șoareci modificați genetic pentru a reproduce caracteristici ale bolii Alzheimer. Animalele au primit tratamentul de două ori pe săptămână, începând de la vârsta de două luni. La patru luni, moment în care în mod normal ar fi trebuit să apară declinul cognitiv, șoarecii tratați nu au prezentat deteriorarea memoriei observată de obicei în acest model experimental.
Tratamentul nu elimină plăcile de amiloidUn aspect important al descoperirii este că terapia pare să protejeze funcțiile creierului fără să reducă plăcile de amiloid, acumulări de proteine considerate caracteristice bolii Alzheimer.
Potrivit cercetătorilor, mecanismul de acțiune ar putea fi diferit de cel al tratamentelor existente. În loc să elimine aceste acumulări, substanța ar susține sănătatea, supraviețuirea și conexiunile dintre neuroni.
Greg Neely, unul dintre autorii studiului, a explicat că această abordare ar putea deveni, în viitor, o metodă neinvazivă de tratare a bolii Alzheimer, care să completeze terapiile deja disponibile.
Când ar putea fi testat tratamentul pe oameniDeși rezultatele sunt încurajatoare, cercetătorii avertizează că tratamentul se află încă în stadiul preclinic. Testele au fost realizate exclusiv pe animale, iar eficiența și siguranța terapiei la oameni nu au fost demonstrate.
O provocare importantă este reprezentată de diferențele dintre anatomia nazală a șoarecilor și cea a oamenilor. Din acest motiv, sunt necesare cercetări suplimentare înainte de începerea eventualelor studii clinice.
Cercetătorii speră că, dacă va avea rezultate similare și la oameni, tratamentul ar putea contribui nu doar la combaterea bolii Alzheimer, ci și la menținerea sănătății cognitive pe măsură ce oamenii înaintează în vârstă.
Studiul, publicat pe 12 noiembrie în revista științifică Science, a fost realizat de o echipă internațională de cercetători, cu participarea Centrului Național de Cercetare a Evoluției Umane (CENIEH) din Spania. Descoperirile provin de la situl arheologic Uruq Aljelibah, aflat pe malul fostului lac Mundafan, în sudul Peninsulei Arabice.
Otrava care ar fi fost folosită pe armele de vânătoareCercetătorii au examinat microscopic și chimic 89 de unelte din piatră. Pe 75 dintre acestea au identificat urme de materiale organice, inclusiv fibre vegetale, rășini și resturi de origine animală. Mai multe vârfuri prezentau fracturi caracteristice loviturilor, ceea ce sugerează că fuseseră folosite ca arme de vânătoare, probabil fixate pe suporturi din lemn.
Uruq Aljelibah este un sit arheologic situat pe fosta linie a țărmului lacului Mundafan, în sudul Arabiei. Sursa foto: CENIEH
Surpriza a venit din analiza chimică. Pe unele dintre vârfuri au fost descoperite substanțe asociate plantei Acokanthera schimperi, cunoscută pentru toxicitatea sa și pentru utilizarea tradițională la prepararea otrăvurilor pentru săgeți. Planta conține compuși care pot afecta funcționarea inimii. Totuși, cercetătorii nu pot stabili cu certitudine cum erau preparate și aplicate aceste substanțe sau dacă otrava avea efectul dorit asupra animalelor vânate.
Deșertul de astăzi era cândva un teritoriu plin de viațăÎn urmă cu aproximativ 125.000 de ani, peisajul din această parte a Arabiei Saudite arăta complet diferit. Lacul Mundafan ocupa o suprafață estimată la 340 de kilometri pătrați și atingea adâncimi de până la 29 de metri. În jurul său creștea vegetație abundentă, iar apa atrăgea numeroase animale.
Arheologii au identificat 5.511 obiecte din piatră și peste 500 de fosile. Printre animalele care trăiau în regiune se numărau hipopotami, bivoli cu coarne lungi, astăzi dispăruți, cămile, gazele, antilope oryx și struți. Distribuția obiectelor sugerează că grupurile preistorice reveneau în zonă pentru a fabrica unelte și a prelucra resursele provenite din animalele vânate.
Descoperirea ar putea schimba istoria armelor otrăviteAnalizele au arătat că locuitorii regiunii prelucrau și numeroase plante. Uneltele păstrează urme de lemn, fibre, rășini și părți subterane ale plantelor. Aceste materiale puteau fi folosite pentru hrană, confecționarea mânerelor, legarea componentelor armelor sau realizarea unor obiecte din fibre vegetale.
Până acum, printre cele mai vechi dovezi ale utilizării otrăvurilor la vânătoare se numărau vârfuri vechi de aproximativ 60.000 de ani descoperite în Africa de Sud. Noile indicii din Arabia Saudită ar putea împinge această practică în trecut cu încă 65.000 de ani. La Uruq Aljelibah nu au fost găsite fosile umane, astfel că cercetătorii nu pot identifica exact cine a fost populația care a fabricat armele. Descoperirile arată însă că oamenii preistorici exploatau atât animalele, cât și plantele din jurul lacului, folosind tehnici de vânătoare mult mai complexe decât se credea.
Ministrul român de Externe, Dan Neculăescu, a afirmat, într-un interviu acordat postului TVP World, că România și Polonia sunt „doi piloni de stabilitate” pe flancul estic al Europei, ambele state având experiențe similare în gestionarea amenințărilor hibride de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în 2022.
„Și noi ne confruntăm, la fel ca Polonia, cu tentative de sabotaj și chiar cu acte de sabotaj despre care s-a dovedit că aparțin serviciilor rusești și care sunt acum urmărite penal în consecință… noi semănăm cu Polonia, iar Polonia seamănă cu România”, a spus Neculăescu.
Declarațiile vin după ce spațiul aerian al Poloniei a fost încălcat de mai multe obiecte în timpul unor atacuri rusești asupra Ucrainei. Avioane NATO au fost ridicate de la sol, iar trei obiecte s-au prăbușit pe teritoriul polonez, fără să provoace victime.
Ministrul român a atras atenția și asupra situației din Marea Neagră, unde atacurile asupra navelor comerciale și incidentele legate de războiul din Ucraina pun la încercare capacitatea de reacție a aliaților.
Neculăescu a afirmat că România a înregistrat „sute” de incidente legate de războiul din Ucraina și că avioanele sunt mobilizate aproape zilnic, în timp ce echipe intervin pentru a ajuta marinarii aflați în dificultate în Marea Neagră.
„Cred că ceea ce am observat în ultima perioadă în Marea Neagră reprezintă un test de rezistență al reacției și al hotărârii noastre… Avem decolări de urgență ale avioanelor aproape în fiecare zi. Avem echipe care se deplasează pentru a veni în ajutorul marinarilor aflați în pericol în Marea Neagră”, a mai spus Neculăescu.
Potrivit ministrului, poziția strategică a României și Poloniei pe flancul estic le permite celor două state să ofere NATO și Uniunii Europene expertiză pentru îmbunătățirea răspunsului colectiv la incidentele de securitate.
S-a întâmplat pe DJ 605, în orașul Berbești.
„La fața locului s-au deplasat polițiștii Serviciului Rutier, care, din verificările efectuate, au stabilit că un bărbat de 41 de ani, din orașul Berbești, în timp ce conducea un autoturism, pe fondul neadaptării vitezei la condițiile de drum, ar fi intrat în coliziune cu un ansamblu de vehicule care se afla staționat”, informează IPJ Vâlcea.
Potrivit polițiștilor, în urma accidentului, șoferul „a suferit leziuni incompatibile cu viața, fiind declarat decesul acestuia”.
În cauză, polițiștii continuă cercetările pentru stabilirea cu exactitate a tuturor împrejurărilor în care s-a produs accidentul mortal.
Potrivit ANS, oina a fost recunoscută ca sport național în România prin Legea nr. 87/2023.
ANS a fost reprezentată la reuniunea Consiliului Educație, Tineret, Cultură și Sport al Uniunii Europene de secretarul general Dan Caracote. Întâlnirea, desfășurată sub Președinția irlandeză a Consiliului UE, a reunit reprezentanți ai statelor membre și ai instituțiilor europene.
Unul dintre principalele subiecte a fost adoptarea Concluziilor Consiliului UE privind sporturile și jocurile tradiționale, document care evidențiază rolul acestora în păstrarea patrimoniului cultural european și încurajarea activității fizice. România a susținut demersul și a subliniat importanța transmiterii tradițiilor sportive către generațiile viitoare.
În marja reuniunii, Dan Caracote a oferit cadouri simbolice reprezentând oina comisarului european Glenn Micallef, ministrului de stat irlandez responsabil pentru sport, Charlie McConalogue, și ministrului culturii din Lituania, Lukas Alsys.
Potrivit ANS, Glenn Micallef și-a manifestat interesul pentru sportul tradițional românesc și dorința de a-i descoperi regulile, inclusiv printr-o posibilă vizită la Brașov.
Pe agenda reuniunii s-au mai aflat rolul sportului în susținerea sănătății mintale și a bunăstării, reducerea barierelor de acces la activitatea fizică, egalitatea de șanse și politicile sportive incluzive.
Miercuri seară, tânărul de 26 de ani, se afla într-o mașină de Taxi alături de o adolescentă de 14 ani. Acesta i-ar fi cerut șoferului să se ducă la magazin după țigări, în timp ce el și fata au rămas singuri în mașină.
Tânărul a profitat de faptul că taxiul avea cheile în contact, s-a urcat la volan fără încuviințarea taximetristului și a plecat.
„Cu ocazia deplasării la fața locului a echipei de cercetare și în urma verificărilor efectuate s-a stabilit faptul că, în timp ce un tânăr de 26 de ani, din Târgu-Neamț, se deplasa împreună cu o minoră de 14 ani, într-un auto tip TAXI, i-ar fi solicitat conducătorului de TAXI să meargă în incinta unui supermarket, pentru a cumpăra produse din tutun, timp în care, tânărul, profitând de faptul că autoturismul avea cheia în contact, s-ar fi urcat la volan plecând fără încuviințarea taximetristului, având ca pasageră minora mai sus menționată”, informează IPJ Neamț.
Ulterior, aflat pe strada Mărășești, acesta a pierdut controlul volanului și s-a izbit de un stâlp din beton, un indicator rutier, mai multe bănci din lemn și colțul unei clădiri.
Ba mai mult, după accident, „șoferul de ocazie”, a fugit de la fața locului.
Potrivit polițiștilor, acesta nu avea carnet de șoferi pentru nicio categorie de autovehicule.
Din fericire, nu au fost înregistrate victime, potrivit poliției.
IPJ Neamț a întocmit un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de conducerea unui autovehicul fără permis de conducere, furt în scop de folosință și distrugere.
Potrivit publicației germană Welt, care citează DPA, armele complet autonome, roboți ucigași, pot selecta singure țintele și pot declanșa atacuri mortale, fără ca o persoană să dea ordinul final de tragere. Aproape 100 de state au susținut deschiderea negocierilor pentru interzicerea obligatorie din punct de vedere juridic a acestor arme.
Inițiativa nu a obținut însă consensul necesar. Printre statele care s-au opus unui mandat concret de negociere s-au numărat Statele Unite, considerate cea mai mare putere militară și un actor important în dezvoltarea inteligenței artificiale.
În urma discuțiilor, experții guvernamentali vor analiza și vor propune, până în 2028, noi elemente pentru un posibil acord internațional. Aceștia vor trebui să stabilească inclusiv dacă viitoarele înțelegeri ar putea conduce la un tratat obligatoriu din punct de vedere juridic.
Conferința de la Geneva nu a vizat adoptarea unor măsuri concrete privind armele autonome, ci stabilirea cadrului în care ar putea avea loc negocieri sau discuții suplimentare.
Organizații neguvernamentale, printre care Stop Killer Robots, au criticat rezultatul reuniunii, pe care l-au descris drept dezamăgitor.
Alți 55 de cetățeni au fost răniți în atac, între care și doi salvatori, potrivit lui Oleksandr Hanzha, șeful Administrației Militare din Dnipropetrovsk.
„Două persoane au murit, iar 55 au fost rănite. Printre cei decedați și răniți se află și un copil. Inamicul a atacat de aproape 10 ori cinci raioane cu drone și rachete”, a declarat oficialul.
Potrivit acestuia, în Kryvyi Rih au fost distruse blocuri de locuințe, un restaurant, un spital, infrastructură, garaje și mașini.
„Au murit un băiat de 7 ani și o femeie de 20 de ani. 52 de persoane au fost rănite. 25 de persoane au fost internate în stare gravă. Printre acestea se află băieți de 4, 11, 16 și 17 ani, precum și o fetiță de 9 ani. O fetiță de 3 ani a fost transportată la spital în stare moderată”, a declarat Oleksandr Hanzha, într-o actualizare publicată pe Telegram, sâmbătă dimineață.
Horrific strikes on Kryvyi Rih tonight‼️An ambulance worker and a child are dead, with rescuers and police officers among the injured.
russians hit a restaurant in the city center with a missile while families with children, staff, and an ambulance crew responding to an emergency call were inside.
Minutes later, as rescuers and police were evacuating civilians, the russians launched a double-tap strike. Tragically, a female paramedic and a 7-year-old boy were killed, and dozens more, including children, were injured.
— Kate from Kharkiv (@BohuslavskaKate) November 20, 2026
În momentul atacului, băiețelul de 7 ani a fost dus în stare gravă la spital, acolo unde a și murit pe parcursul serii, potrivit Ukrainska Pravda.
Dintre echipajele de urgență care au intervenit, o femeie ce era paramedic, cu vârsta de 20 de ani, a murit. Colegii săi au încercat s-o ducă la spital, dar nu au mai putut-o salva.
Potrivit Președintelui Consiliului regional din Dnipropetrovsk, Mykola Lukashuk, atacul cu rachete balistice a fost lansat deasupra centrului orașului. Acesta a precizat că zona țintită este destul de aglomerată.
Forțele Aeriene Ucrainene au avertizat cu privire la o amenințare cu rachete balistice asupra orașului Kryvyi Rih.
Rusia a atacat, de asemenea, raionul Dnipro, unde o casă a luat foc în comunitatea Obukhivka.
Trei persoane au fost rănite: un bărbat în vârstă de 77 de ani și două femei în vârstă de 61 și, respectiv, 75 de ani.
Mihai Fifor a anunțat că va participa, începând de sâmbătă, la Berlin, la sesiunea anuală a Adunării Parlamentare, alături de delegația Parlamentului României. El spune că reuniunea se desfășoară într-un moment deosebit de complicat pentru securitatea europeană și pentru viitorul relațiilor transatlantice.
281 de parlamentari din statele membre NATO, alături de reprezentanți ai statelor candidate, ai țărilor partenere și ai Parlamentului European, vor discuta în capitala Germaniei despre principalele provocări de securitate și apărare. La lucrări va participa secretarul general al NATO, Mark Rutte, care se va adresa luni plenului Adunării Parlamentare.
Mihai Fifor: Securitatea flancului estic, inclusiv a regiunii Mării Negre, nu poate fi tratată ca o temă secundarăPe agenda reuniunii se află, între altele, amenințările hibride, protejarea infrastructurilor critice, consolidarea apărării europene în cadrul NATO și războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
„Așteptările sunt importante. Consolidarea apărării colective, creșterea responsabilității europene în cadrul NATO, dezvoltarea industriei de apărare, protejarea infrastructurilor critice și continuarea sprijinului pentru Ucraina se află în centrul dezbaterilor”, susține deputatul PSD.
Acesta adaugă că există și o întrebare fundamentală, care nu poate fi ocolită: „În ce măsură este pregătită Alianța să răspundă unei eventuale încercări de renegociere a ordinii de securitate europene?”.
Fifor adaugă că, pentru România, răspunsul este esențial.
„Securitatea flancului estic, inclusiv a regiunii Mării Negre, nu poate fi tratată ca o temă secundară. Iar principiile pe care s-a construit NATO nu pot deveni monedă de schimb în negocieri între marile puteri”, susține Mihai Fifor.
El transmite că la Berlin nu se vor lua decizii militare obligatorii, dar că Adunarea Parlamentară NATO are capacitatea de a transmite un mesaj politic puternic și de a construi consens în parlamentele statelor aliate.
Potrivit INCDFP, un cutremur cu magnitudinea 3,4 a fost înregistrat la ora locală 5.26.
Acesta s-a produs la adâncimea de 140 de kilometri.
Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor orașe: 34,3 km vest de Focșani, 69,5 km nord de Buzău, 76,2 km est de Sfântu Gheorghe, 87,2 km sud-vest de Bârlad, 89,1 km sud de Bacău și 90,5 km est de Brașov.
Un cutremur semnificativ, cu magnitudinea de 5,7, s-a produs miercuri, 18 noiembrie 2026, la ora 2.48, în zona seismică Vrancea, potrivit INFP. Seismul a avut loc la o adâncime de 107,1 kilometri și a fost resimțit inclusiv în București.
Atunci, două persoane au fost rănite. Una dintre victime a fost lovită de ușa unui dulap în județul Galați, iar o femeie din Râmnicu Sărat a fost rănită după ce elemente de mobilier au căzut peste ea. Au fost raportate și persoane care au suferit atacuri de panică.
Cutremurul a fost resimțit atunci și în Republica Moldova. Autoritățile de la Chișinău au activat mecanismul de raportare al Celulei de criză și coordonează colectarea informațiilor, pentru evaluarea situației. Seismul de miercuri a readus în atenție istoria seismică a României. În aproape cinci decenii de la dezastrul din 4 martie 1977, țara a trecut prin mai multe seisme puternice, unele cu magnitudini apropiate de 7, dar și prin episoade neobișnuite, care au afectat regiuni considerate mai puțin active seismic. Cele mai importante au fost cutremurele din 1986 și 1990, urmate de seismul din 2004 și de seria din Gorj, din februarie 2023.NCIC este folosită de autoritățile din toată țara pentru schimbul de informații despre mandate și verificări de antecedente.
Intruziunea, atribuită unor hackeri, este a doua de acest fel în ultimele luni. Incidentul a fost descoperit în ultimele zile.
FBI nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii din partea publicației citate.
Atacul vine într-un moment extrem de delicatDescoperirea vine într-un moment în care administrația Trump încearcă să calmeze îngrijorarea publică privind securitatea cibernetică, după o serie de întreruperi de mare amploare care au afectat bănci, Agenția Națională de Securitate (NSA) și sistemul de control al traficului aerian al Administrației Federale a Aviației (FAA).
Joi, după ce oficialii biroului au aflat de incident, directorul FBI, Kash Patel, a apărut la Fox News pentru a vorbi despre activitatea instituției în domeniul securității cibernetice.
„Suntem cu un pas înainte”El a amintit de Operation Winter Shield, o acțiune încheiată cu luni în urmă, menită să determine companiile să-și actualizeze sistemele pentru a împiedica accesul hackerilor la date sensibile. Patel a vorbit despre operațiune ca despre una aflată în desfășurare și a lăudat administrația pentru modernizarea sistemelor-cheie care protejează infrastructura critică a țării.
„Alte administrații puteau face aceste actualizări, dar nu au făcut-o. Suntem cu un pas înainte și recuperăm timpul pierdut”, a spus Patel.
Atacuri anterioareÎn septembrie, grupul ShinyHunters a vizat datele personale sensibile ale angajaților, stocate pe un site de recrutare al FBI.
Un cercetător canadian în securitate cibernetică, care este și autor, a fost arestat și este acuzat în legătură cu această breșă.
După atac, unii angajați FBI au spus că nu au fost informați dacă au fost afectați de furtul de date și au considerat insuficiente resursele de securitate oferite victimelor, a relatat anterior CNN.
În 2023, hackeri au pătruns într-un sistem folosit de biroul FBI din New York în anchete privind exploatarea sexuală a copiilor, inclusiv într-un sistem care stoca imagini legate de ancheta Epstein, potrivit aceleiași surse.
Medicii vorbesc despre un posibil progres major, cel mai important în decenii, în tratamentul unuia dintre cele mai letale și mai greu de tratat tipuri de cancer.
Vorbim despre o pastilă administrată zilnic, daraxonrasib, care pare să micșoreze tumorile și, la unii pacienți, chiar să le facă să dispară de pe imagistică.
Specialiștii atrag însă atenția că rezultatele sunt preliminare și că tratamentul nu trebuie privit ca un leac.
Ce a arătat studiulMedicamentul se numește daraxonrasib și a fost administrat împreună cu chimioterapia unui grup de 61 de pacienți, diagnosticați recent cu cancer pancreatic avansat, care se extinsese deja în alte părți ale corpului.
Este un studiu de fază I/II, adică una dintre primele etape de testare pe oameni.
Rezultatele au fost acestea: tumorile au încetat să crească la aproximativ 90% dintre pacienți, la puțin peste 60% dintre pacienți, tumorile s-au micșorat sau au dispărut, iar la circa 8% dintre pacienți, adică unul din 12, cancerul a devenit nedetectabil la scanările CT.
Participanții au fost urmăriți, în medie, un an și jumătate, iar unii dintre ei nu au avut o reapariție a bolii în această perioadă.
Nu se știe însă cât timp poate ține boala sub control tratamentul, iar studii mai lungi sunt necesare pentru a afla dacă și pentru cât timp poate fi obținută o remisiune.
De ce conteazăCancerul pancreatic este recunoscut ca fiind dificil de tratat. În Marea Britanie are cea mai mică rată de supraviețuire dintre toate cancerele frecvente.
Chimioterapia poate micșora tumorile, dar de multe ori boala reapare.
Cei mai mulți pacienți cu boală avansată supraviețuiesc luni, nu ani.
Dr. Sam Godfrey, de la organizația Cancer Research UK, a spus pentru BBC că medicamentul a găsit o cale de a ataca ținta considerată ani la rând imposibil de atacat și că, în sfârșit, apar progrese într-un domeniu în care erau mult așteptate.
Organizația a numit rezultatele „cel mai mare pas înainte din ultimele decenii“ pentru pacienții cu cancer pancreatic.
Dr. Wungki Park, de la Memorial Sloan Kettering Cancer Center din SUA, implicat în studiu, a spus că rezultatele sunt foarte încurajatoare până acum. Mai mulți pacienți răspund la tratament, răspunsurile sunt mai profunde, iar durata controlului bolii s-a dublat aproape, ceea ce ar putea duce, în timp, la o supraviețuire mai lungă.
Cum funcționează medicamentulDaraxonrasib este un tratament țintit. Se leagă de anumite mutații numite RAS, prezente în majoritatea cancerelor pancreatice, și le blochează, oprind astfel un mecanism care stimulează creșterea tumorii. Medicamentul a fost deja aprobat în SUA.
Mutații asemănătoare apar și în zeci de alte tipuri de cancer, printre care cele de plămân și de ovar. Din acest motiv, medicamentul ar putea ajuta mulți alți pacienți. Dr. Godfrey speră ca succesul timpuriu din cancerul pancreatic să poată fi extins la alte tipuri de cancer.
Prudența specialiștilorMedicii subliniază că ar fi prematur să vorbim despre vindecare. Chiar dacă scanările nu mai arată urme de boală, cancerul poate reveni, iar absența lui nu poate fi confirmată decât după o perioadă mai lungă. Rezultatele sunt prezentate la simpozionul european EORTC–NCI–AACR 2026. Prof. Elena Garralda, președinta conferinței, a spus că ele sunt promițătoare, pentru că tratamentul combinat ar putea îmbunătăți semnificativ atât supraviețuirea generală, cât și timpul până când tumorile încep să crească din nou.
Cât de răspândită este boalaÎn Statele Unite, cancerul pancreatic reprezintă aproximativ 3% dintre toate cancerele, dar cauzează circa 8% dintre decesele provocate de cancer, adică în jur de 53.000 de morți pe an. În Marea Britanie sunt diagnosticate 11.500 de cazuri pe an, iar aproximativ 10.200 de oameni mor din cauza bolii, potrivit Cancer Research UK. Printre cei care au murit din cauza ei se numără actorul Alan Rickman, în 2016, la cinci luni după diagnostic.
Simptomele pot include îngălbenirea pielii și a ochilor (icter), mâncărimi, urină mai închisă la culoare, scaun mai deschis, scădere inexplicabilă în greutate, oboseală și temperatură ridicată. Persoanele care observă astfel de semne trebuie să se adreseze medicului.
Conform unui studiu condus de Institutul Max Planck pentru Fizică Extraterestră (MPE), norii ar proveni dintr-o pereche de stele masive, ale căror vânturi puternice se ciocnesc și creează aglomerări dense de materie, scrie sciencedaily.com.
Aceste aglomerări ar putea ajunge, în timp, să hrănească gaura neagră Sagittarius A*.
O regiune aglomerată și activăÎn centrul Căii Lactee se află Sagittarius A* (Sgr A*), o gaură neagră supermasivă înconjurată de stele, gaz și praf, într-o zonă dominată de forțe gravitaționale intense. Pentru cercetători, este un loc potrivit pentru a studia cum se mișcă materia în apropierea unei găuri negre și de unde provine materialul care îi întreține activitatea.
În ultimele două decenii, observațiile în infraroșu au descoperit mai mulți nori mici și denși de gaz care se deplasează în apropiere de Sgr A*.
Oamenii de știință nu au reușit însă să stabilească de unde vin și cum se formează.
De la G2 la „fluxul G1-2-3“Prima descoperire majoră a venit în 2012, când a fost identificat G2, un nor compact de gaz ionizat, cu o masă de câteva ori mai mare decât cea a Pământului.
Norul emite lumină specifică hidrogenului și heliului, ceea ce indică gaz fierbinte amestecat cu praf. G2 urmează o orbită foarte alungită în jurul lui Sgr A* și are o prelungire slabă în urma sa, numită G2t.
Curând după aceea, cercetătorii au recunoscut în observații mai vechi un obiect asemănător, G1, aflat pe o traiectorie apropiată.
Asemănările au sugerat că G1, G2 și G2t nu sunt obiecte independente, ci zone mai dense dintr-un curent continuu de gaz.
Chiar și diferențe mici de densitate pot face ca un asemenea curent să pară împărțit în nori separați, pentru că luminozitatea gazului crește proporțional cu pătratul densității.
Mai recent, astronomii au observat cum gazul din coada lui G2 se adună într-un alt nor compact, pe o orbită similară. Împreună, norii formează un curent numit „G1-2-3“.
Acești nori ar putea avea un rol important în susținerea găurii negre.
Calculele arată că ar fi suficient ca o masă echivalentă cu cea a Pământului să ajungă la Sgr A* o dată la zece ani pentru a menține nivelul actual de activitate al acesteia.
Aflarea modului în care se formează norii ar putea explica deci de unde își primește gaura neagră hrana.
Urmărirea norilor până la sursăPentru originea norilor fuseseră propuse mai multe explicații: vânturile puternice ale stelelor masive, explozii stelare de tip novă sau gaz smuls de gravitația găurii negre din alte obiecte.
Echipa condusă de MPE a folosit două spectrografe în infraroșu, SINFONI și ERIS, ambele dotate cu optică adaptivă pentru imagini mai clare.
Cercetătorii au analizat o linie de emisie a hidrogenului, numită Brackett-γ, au măsurat pozițiile și vitezele norilor și au reconstituit traiectoriile acestora în jurul lui Sgr A*.
Rezultatul a fost surprinzător: G1, G2 și G2t se mișcă pe orbite cu aproape aceeași formă și orientare.
Ar fi extrem de improbabil ca trei nori fără legătură între ei să aibă caracteristici orbitale atât de apropiate, ceea ce indică o origine comună.
Suspectul: un sistem binar de contactPrin reconstituirea mișcării norilor, inclusiv a vitezelor pe direcția de vizare, cercetătorii au identificat o sursă probabilă: IRS 16SW, un sistem binar de contact format din două stele masive aflate la distanță extrem de mică una de alta.
Perechea face parte dintr-un disc de stele tinere care se rotește în sens orar în jurul lui Sgr A*. Poziția și mișcarea sistemului explică plauzibil curentul de gaz, iar chiar și micile diferențe dintre orbitele norilor pot fi puse pe seama mișcării celor două stele una în jurul celeilalte.
Simulările pe calculator care modelează curgerea și interacțiunea gazului susțin această explicație.
Conform modelelor, vânturile stelare puternice ale sistemului pot lovi materialul din jur și pot genera o undă de șoc în zona dintre stele.
Gazul se acumulează și se comprimă, apoi formează concentrații dense care se pot desprinde din sistem.
Norii compacți astfel eliberați pot călători spre interior pe traiectorii asemănătoare cu cele observate în curentul G1-2-3.
Un singur sistem binar ar putea deci produce mai mulți nori, pe orbite apropiate.
O nouă pistă despre hrănirea găurilor negre supermasiveDescoperirea sugerează că stelele masive din apropierea centrului galactic ar putea furniza un flux continuu de gaz capabil să alimenteze Sgr A*.
Gaura neagră nu ar depinde doar de materialul care se află deja în jurul ei, ci ar putea primi gaz proaspăt din vânturile stelelor din apropiere.
Rezultatele leagă mai multe procese importante din astronomie: evoluția stelelor masive, mișcarea și comprimarea gazului și aprovizionarea găurilor negre supermasive cu materie.
Prin identificarea unei surse posibile pentru norii din jurul lui Sgr A*, cercetătorii propun o nouă modalitate prin care stelele ar putea susține activitatea găurii negre din inima galaxiei noastre.
Studiul, intitulat „The gas streamer G1–2–3 in the Galactic center“, a fost publicat în 2026, în volumul 707 al revistei de specialitate (articolul A79).
Jonathan Rinderknecht, suspectul de 30 de ani anchetat pentru incendiile devastatoare din Los Angeles de anul trecut, a fost găsit vinovat de ambele acuzații federale: distrugerea de bunuri prin incendiere și incendiere care a afectat o proprietate folosită în comerțul interstatal.
Instanța a aflat că el a aprins un foc pe 1 ianuarie, care a ars nedetectat în adâncul sistemului de rădăcini, apoi s-a reaprins șase zile mai târziu, alimentat de vânturi puternice.
„Un tip singuratic, cu resentimente față de bogați”Procurorii l-au descris pe Rinderknecht, fost șofer Uber cu cetățenie americană și franceză, drept un singuratic, plin de resentimente față de societate, în special față de cei bogați.
Sentința va fi pronunțată pe 17 martie.
Fiecare infracțiune se pedepsește cu până la 20 de ani de închisoare.
Scurt contextFocul, izbucnit pe 7 ianuarie 2025, a ucis 12 oameni și a distrus aproximativ 6.800 de locuințe și clădiri în zona înstărită Pacific Palisades.
Printre clădirile arse s-au aflat vile cu vedere spre ocean și spre centrul orașului Los Angeles. Pierderile totale sunt estimate la 150 de miliarde de dolari.
Arestat în Florida la începutul lunii octombrie, suspectul este un fost rezident al cartierului Pacific Palisades, care a crescut în Franța.
El este acuzat că a provocat un incendiu în noaptea de Revelion din 2025 în munții care domină acest cartier de lux din Los Angeles.
Acest incendiu inițial, pe care pompierii credeau că l-au stins, a reaprins pe 7 ianuarie, devastând cartierul și o parte din orașul Malibu, potrivit procurorilor federali.