Agregator de ştiri

„Îmi permit să spun că, față de ce se prefigurează, prețurile încă sunt bune”, a declarat Traian Băsescu, duminică seară, la România TV.

Fostul șef al statului consideră că situația s-ar putea deteriora în următoarele luni, în special dacă problemele de aprovizionare din Orientul Mijlociu continuă.

„Lipsa totală de țiței din Golf creează mari probleme în Europa. Gazele, nu mai vorbim, vin doar din Statele Unite la prețuri mult mai mari decât cele din Rusia și uite așa au început discuțiile în Germania: hai să reluăm relația cu Rusia. (…) Nu suntem atât de rău la cât de rău va fi în câteva luni. Va fi mai rău”, a spus Băsescu.

Petrolul este deja peste 100 de dolari pe baril

Declarațiile vin într-un moment în care cotațiile internaționale ale petrolului se mențin la niveluri ridicate. Contractele futures pentru petrolul Brent au încheiat ședința de vineri, 18 septembrie, la 104,87 dolari pe baril, după ce în cursul săptămânii ajunseseră la aproape 109 dolari.

Presiunea asupra pieței a crescut după atacurile asupra infrastructurii petroliere saudite. Conducta Est–Vest a Arabiei Saudite, lungă de aproximativ 1.200 de kilometri și folosită pentru transportul petrolului către portul Yanbu de la Marea Roșie, a fost scoasă din funcțiune în urma atacurilor. Ruta devenise cu atât mai importantă în condițiile problemelor de navigație prin Strâmtoarea Ormuz. Arabia Saudită a suspendat temporar încărcările la Yanbu și a anulat unele livrări către clienții europeni.

Riadul încearcă însă să compenseze o parte din pierderi prin alte rute. Saudi Aramco pregătește exporturi de aproximativ 60 de milioane de barili în septembrie și octombrie prin Golful Persic, cu transferuri în apropierea portului Sohar din Oman, potrivit informațiilor Reuters.

Băsescu estimează că, în cazul în care ruta saudită nu este restabilită, petrolul ar putea depăși pragul de 120 de dolari pe baril.

Băsescu: Șansa României este petrolul din Kazahstan

Fostul președinte susține că România are totuși un avantaj important prin accesul la petrolul kazah transportat prin Marea Neagră.

„Noi avem o șansă, șansa pe care noi o avem este Kazahstanul. Dacă rușii și ucrainenii nu bombardează terminalul de la Novorossiisk, noi vom avea rafinăriile în funcțiune și atunci putem spera la un preț rezonabil la combustibil”, a declarat Traian Băsescu.

În 2025, Petromidia a procesat un volum record de aproximativ 5,3 milioane de tone de țiței, iar peste 60% din produsele obținute de rafinăriile grupului au fost destinate pieței interne.

Ruta rămâne însă vulnerabilă din cauza războiului. Peste 80% din exporturile de petrol ale Kazahstanului trec prin sistemul Caspian Pipeline Consortium, care duce țițeiul către zona Novorossiisk. Exporturile CPC și infrastructura din Marea Neagră au fost afectate în ultimele luni de atacuri și riscuri de securitate, deși volumele au revenit puternic în august.

Băsescu cere tăierea cheltuielilor statului: „Dacă stăm și așteptăm, va fi groasă”

În perspectiva unui nou val de scumpiri la energie și carburanți, fostul președinte spune că statul ar trebui să își reducă propriile cheltuieli.

„Totuși niște bani există și ar trebui bine prioritizați. Adică n-ar trebui să mai avem în funcțiune sute de autoturisme la Parlament, cheltuielile materiale drastic reduse, sporurile inventate scoase. Deci trebuie să venim și noi cu ceva în întâmpinarea diminuării șocului care va fi dacă noi nu facem nimic”, a afirmat Băsescu.

„Dacă stăm și așteptăm să vedem ce se întâmplă, va fi groasă”, a adăugat fostul șef al statului.

Declarațiile au fost făcute duminică seară, la Digi24, cu doar câteva ore înainte ca liderii PSD să se reunească pentru a decide poziția partidului față de guvernul pe care încearcă să îl formeze Siegfried Mureșan.

„Întrebarea este dacă își dorește sau nu să fie învestit guvernul Siegfried Mureșan. Răspunsul meu este că mai degrabă «Nu!»”, a afirmat Ludovic Orban, care susține că președintele ar avea „alt plan” discutat cu Sorin Grindeanu.

Potrivit scenariului prezentat de fostul premier, Nicușor Dan l-ar fi desemnat pe Siegfried Mureșan știind că PNL, USR și UDMR nu dispun în acest moment de voturile necesare pentru învestirea Guvernului. Un eventual eșec ar permite apoi, susține Orban, o nouă nominalizare care în prezent ar fi dificil de acceptat de partidele de centru-dreapta.

Orban afirmă că scopul ar fi instalarea, într-o etapă ulterioară, a unui guvern asupra căruia PSD să aibă o influență mai mare.

Orban: Eșecul ar urma să fie pus pe seama PNL și USR

Fostul lider al PNL susține că, în acest scenariu, responsabilitatea pentru respingerea Guvernului Mureșan ar urma să fie transferată în special către Ilie Bolojan și PNL, dar și către USR.

Ulterior, spune Orban, o nouă propunere de premier, pe care el susține că Nicușor Dan și Sorin Grindeanu ar fi stabilit-o deja, ar deveni mai ușor de justificat politic.

Fostul consilier prezidențial își bazează suspiciunile și pe faptul că Siegfried Mureșan fusese propus pentru funcția de premier de PNL, USR și UDMR încă din 26 iunie.

„Dacă l-ar fi vrut pe Siegfried Mureșan îl desemna din 26 iunie”, susține Orban.

Orban atacă modul în care Nicușor Dan a făcut desemnarea

Ludovic Orban a criticat și apariția publică a președintelui în momentul anunțării lui Siegfried Mureșan, pe care a descris-o drept lipsită de convingere.

În opinia sa, șansele actualului premier desemnat depind în primul rând de negocierile pe care acesta reușește să le poarte în Parlament.

Siegfried Mureșan a fost desemnat de Nicușor Dan după o perioadă prelungită de blocaj politic și are la dispoziție termenul constituțional pentru a prezenta Parlamentului programul de guvernare și lista cabinetului. Mureșan încearcă să formeze executivul pornind de la sprijinul PNL, USR și UDMR, care însă nu îi asigură singure majoritatea necesară.

PSD decide luni dacă susține Guvernul Mureșan

Biroul Permanent Național al PSD se reunește luni, 21 septembrie, de la ora 11:00, pentru a stabili poziția partidului față de nominalizarea lui Siegfried Mureșan. Sorin Grindeanu s-a declarat anterior „surprins și dezamăgit” de alegerea făcută de Nicușor Dan.

PSD este esențial în calculele parlamentare, în condițiile în care PNL, USR și UDMR nu dețin împreună suficiente voturi pentru învestirea cabinetului.

Orban cere ca Nicușor Dan să pună pe masă scenariul anticipatelor

Fostul premier mai susține că, dacă Nicușor Dan dorește cu adevărat instalarea Guvernului Mureșan, ar trebui să transmită partidelor că este pregătit să meargă spre alegeri anticipate în cazul în care criza politică va continua și vor fi îndeplinite condițiile prevăzute de Constituție.

 

Timp de aproape zece ore, între 09:30 și 19:00, circulația autovehiculelor a fost interzisă duminică, 20 septembrie, pe întreg teritoriul Regiunii Bruxelles-Capitală. A fost cea de-a 26-a ediție a „Car-Free Sunday”, organizată în cadrul Săptămânii Europene a Mobilității.

Marile artere ale Bruxelles-ului, în mod normal ocupate de mii de mașini, au fost preluate de bicicliști, pietoni, alergători, persoane pe role și trotinete. Transportul public operat de STIB a fost gratuit pe parcursul întregii zile, iar autoritățile au suplimentat capacitatea unor servicii.

Au existat însă excepții. Transportul public, serviciile de urgență, forțele de ordine, anumite taxiuri și vehiculele care au primit autorizații speciale au putut circula, însă cu o limită de viteză de 30 km/h. Autostrăzile și centura Bruxelles-ului au rămas deschise, în timp ce accesul auto în regiune a fost restricționat.

Nu doar Bruxelles. Un număr record de orașe belgiene au renunțat la mașini

Evenimentul a depășit în acest an granițele capitalei. Peste 70 de orașe și municipalități din Belgia organizează în septembrie zile fără mașini, un record național, potrivit organizațiilor implicate în campanie.

Printre localitățile participante se numără Antwerp, Bruges, Leuven, Ostend, Kortrijk, Ypres și Vilvoorde. Pentru prima dată, 22 de municipalități din Valonia s-au alăturat inițiativei la nivel regional. Recordul precedent era de 53 de municipalități participante.

Bruxelles merge însă mai departe.

Din 2027, Bruxelles vrea două duminici fără mașini

Guvernul regional a decis introducerea unei a doua duminici fără mașini în fiecare an, suplimentar față de ediția tradițională din septembrie.

Pentru 2027, data aleasă este 2 mai, însă aceasta trebuie aprobată și de cele 19 municipalități ale Regiunii Bruxelles-Capitală. Ministrul regional al Mobilității, Elke Van den Brandt, susține de mai mulți ani introducerea unei a doua astfel de zile.

Inițial, autoritățile intenționau să lege noua ediție de sărbătoarea oficială a Regiunii Bruxelles, Fête de l’Iris. Data avută în vedere pentru 2027 coincidea însă cu Ziua Mamei, ceea ce a provocat proteste din partea unor locuitori și comercianți. Guvernul regional a optat ulterior pentru 2 mai.

70% dintre locuitori vor mai multe zile fără mașini

Extinderea evenimentului pare să aibă un sprijin semnificativ în rândul locuitorilor capitalei belgiene.

Un sondaj realizat în aprilie 2026 arată că 70% dintre respondenți ar dori mai multe zile fără mașini. Aproximativ 21% susțin cel puțin două astfel de zile anual, 24% vor minimum patru, iar 25% ar susține cel puțin 12 zile fără mașini în fiecare an.

Organizațiile de mediu argumentează că astfel de evenimente reduc temporar poluarea și zgomotul și permit locuitorilor să vadă cum ar putea arăta orașul cu mai puțin trafic rutier.

Există însă și critici. Organizația de mobilitate Touring s-a opus introducerii unei a doua duminici fără mașini, argumentând că Bruxelles-ul ar trebui să investească în transport public fiabil, parcări de tip park-and-ride și infrastructură sigură, în loc să cheltuiască bani pentru încă un eveniment simbolic.

Die Linke a câștigat alegerile regionale de la Berlin, aproape dublându-și scorul și devansând CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz. Elif Eralp, candidata formațiunii pentru conducerea capitalei germane, a promis după anunțarea rezultatelor că va încerca să pună în aplicare una dintre cele mai controversate măsuri ale campaniei: trecerea în proprietate publică a aproximativ 220.000 de locuințe deținute de mari companii imobiliare.

Die Linke a obținut aproximativ 25,3% din voturi, potrivit rezultatelor disponibile duminică seară, în timp ce Uniunea Creștin-Democrată (CDU) s-a clasat pe locul al doilea, cu aproximativ 19%. Alternative für Deutschland (AfD) a ajuns la circa 16%, cel mai bun rezultat al său de până acum în Berlin, iar Partidul Social-Democrat (SPD) a coborât la aproximativ 12,1%.

Rezultatul reprezintă o schimbare majoră față de scrutinul precedent, când CDU fusese principala forță politică din capitală. Die Linke, partid de stânga radicală, și-a construit campania în special în jurul crizei locuințelor și al creșterii chiriilor.

„De astăzi, schimbăm Berlinul împreună”, le-a spus Elif Eralp susținătorilor partidului după închiderea urnelor.

Planul care poate schimba piața imobiliară din Berlin

În primele declarații după alegeri, Eralp a spus că situația chiriilor a devenit „cea mai mare problemă socială” a capitalei și a reiterat promisiunea de a transfera în proprietate publică aproximativ 220.000 de apartamente aflate în portofoliile marilor companii imobiliare.

Berlinul traversează de mai mulți ani o criză severă a locuințelor. Chiriile aproape s-au dublat față de 2014, iar autoritățile estimează că orașul va avea nevoie de încă aproximativ 211.000 de locuințe până în 2040.

Planul Die Linke se bazează și pe rezultatul referendumului organizat în Berlin în 2021, când aproximativ 58% dintre participanți au susținut ideea socializării portofoliilor marilor proprietari imobiliari.

Eralp susține că votul reprezintă un mandat democratic care trebuie pus în aplicare. Aplicarea măsurii este însă departe de a fi sigură.

SPD s-a opus până acum proiectului în forma propusă de Die Linke, avertizând asupra costurilor foarte mari. Lideri social-democrați au estimat că despăgubirea companiilor ar putea ajunge la 20-30 de miliarde de euro.

Un sondaj Infratest Dimap citat de Reuters indica, de asemenea, că numai 37% dintre persoanele intervievate mai susțineau în prezent naționalizarea marilor portofolii rezidențiale.

Die Linke trebuie să construiască o majoritate

Atât SPD, cât și Verzii au semnalat că sunt deschiși negocierilor pentru o coaliție cu Die Linke. O astfel de formulă ar readuce la conducerea Berlinului o alianță a partidelor de stânga și centru-stânga. Negocierile nu se anunță însă simple.

Liderul Verzilor, Felix Banaszak, a declarat că înaintea unei colaborări trebuie clarificate acuzațiile de antisemitism formulate în ultimii ani la adresa unor membri și structuri ale Die Linke din Berlin.

„Avem nevoie de un angajament clar în combaterea antisemitismului; altfel, lucrurile nu vor funcționa cu noi”, a declarat Banaszak.

Die Linke respinge ideea că ar exista o problemă sistemică de antisemitism în interiorul partidului și afirmă că se opune antisemitismului, rasismului și altor forme de discriminare.

De unde vine Die Linke

Die Linke are rădăcini în politica fostei Germanii de Est. Partidul actual a fost înființat în 2007 prin fuziunea dintre PDS și formațiunea WASG.

PDS provenea, la rândul său, din fostul Partid Socialist Unit al Germaniei, SED, partidul care a condus Republica Democrată Germană înainte de căderea Zidului Berlinului și reunificarea Germaniei.

Formațiunea modernă Die Linke și-a construit însă profilul politic în jurul unor teme precum protecția chiriașilor, extinderea serviciilor publice, salariile, redistribuirea veniturilor și impozitarea mai ridicată a averilor mari.

În cazul Berlinului, locuințele au devenit principalul motor electoral. Elif Eralp a făcut din plafonarea chiriilor și extinderea proprietății publice asupra locuințelor tema centrală a campaniei sale.

O nouă lovitură electorală pentru Friedrich Merz

Scrutinul din Berlin reprezintă încă un rezultat slab pentru tabăra cancelarului Friedrich Merz.

Alegerile s-au desfășurat în aceeași zi în care AfD s-a clasat pe primul loc în landul Mecklenburg-Pomerania Occidentală, unde a obținut în jur de 38%, în timp ce CDU a coborât la aproximativ 5%, unul dintre cele mai slabe rezultate din istoria sa postbelică.

AfD obținuse anterior un rezultat foarte puternic și în Saxonia-Anhalt.

Exerciţiul de investiţii organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu brokerii de la Estinvest intră în ultima săptămână, iar clasamentul din 18 septembrie arată 400 de parti­cipanţi înscrişi, dintre care 244 au efectuat deja tranzacţii pe platforma demo. Primul loc este ocupat de contul A000000397, cu un randament de 5,35%, în timp ce următoarele patru poziţii sunt separate de mai puţin de un punct procentual.

Începutul de toamnă a adus la Bucureşti, chiar sub acelaşi acoperiş, 162 de companii din industria mobilei. Romexpo a fost pentru câteva zile, 17-20 septembrie, cea mai mare expoziţie de mobilă, accesorii, echipamente şi decoraţiuni pentru casă.

Piaţa imobiliară din Bucureşti a ajuns la maturitatea la care exportă capital şi model de business fără să încetinească acasă. One United Properties, companie listată la bursă din 2021, a pornit la drum în Statele Unite, cu investitori români alături, în timp ce la Bucureşti lansează proiecte noi, iar alţi dezvoltatori îşi anunţă ţinte de ordinul miliardului de euro. Pentru următorii zece ani, jucătorii din piaţă văd un oraş policentric, cu investiţii cel puţin la nivelul ultimului deceniu, şi un singur ingredient care mai trebuie adăugat: parteneriatul cu administraţia.

Cel mai grav incident cibernetic din istoria României - atacul care a blocat complet pentru câteva săptâmâni activitatea Agenţiei pentru Cadastru şi astfel piaţa imobiliară - a apărut într-un context în care atacurile au explodat, iar vulnerabilităţile din sistemele de IT - porţi care pot fi exploatate de hackeri - sunt şi ele de ordinul zecilor de mii, arată datele publice ale Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC).

Căutarea unui consens între medii diferite, precum cel public şi cel privat, dar şi între micul business şi marile afaceri a fost mesajul care a prevalat la conferinţa Via Transilvanica Business Fest organizată în weekend în campusul Tăşuleasa Social din judeţul Bistriţa-Năsăud.

Cu 2,2% a crescut vineri indicele de referinţă BET, unde sunt incluse cele mai lichide 20 de companii listate la Bursa de Valori Bucureşti, ajungând astfel la 32.758 de puncte, într-o sesiune cu fluc­tuaţii puternice şi un maxim de circa 33.000 de puncte.

În industria locală de ospitalitate activează peste 32.500 de firme, cu afaceri de 35,4 mld. lei anul trecut.

Distribuitorul de mate­riale de construcţii Temad din Braşov, deţinut de familia Madar, a început din acest an distribuţia directă către magazinele din reţeaua Dedeman, fără a mai apela, astfel, la interme­diarul Dinamic 92 Distribution, din zona Moldovei.

Matematica parlamentară nu-l ajută pe premierul desemnat, Siegfried Muraşan. Partidele care-l sprijină au, în Parlament, doar 164 de voturi (şi nici acelea sigure în întregime) din necesarul de 332 de voturi (majoritatea absolută).

Rulajele de la Bursa de Valori Bucureşti au crescut semnificativ anul acesta, însă numărul acţiunilor disponibile la tranzacţionare nu a ţinut pasul cu cererea venită din partea participanţilor la piaţă, spune investitorul Marius Alexe. În acest context, el consideră că, după creşterile puternice din ultimul an, investitorii vor acorda o atenţie mai mare perspectivelor financiare ale companiilor.

În toamna anului 2024, Marius Chiriac a cofondat Flexumers după acumu­la­rea unei experienţe de peste 20 de ani în do­meniul energetic în com­panii precum Trans­e­lectrica, Enel sau Hidroelectrica.

La vârsta de 96 de ani şi cu o ex­pe­rienţă de 85 de ani în afaceri şi investiţii, Warren Buffett şi-a anunţat retragerea din funcţia de preşedinte al Berkshire Hathaway, vehicul de in­vestiţii cu active de peste 1.000 de miliarde de dolari, şi i-a predat şta­fe­ta fiului său Howard Buffett.

Bogdan Paliuc, un tânăr inginer specializat în biotehnologie şi siguranţă alimentară, care a lucrat în mai multe corporaţii din străinătate, în SUA şi Anglia, s-a întors în satul natal Liveni, din judeţul Botoşani şi a fondat în anul 2000 afacerea Paboland, cu produse din trandafiri.

Potrivit proiecției ZDF de duminică seară, Die Linke era creditată cu 25,5%, urmată de CDU cu 19,9%, Verzii cu 15,3%, AfD cu 14,3% și SPD cu 11,9%.

Formațiunea și-a dublat scorul față de 2023 și a depășit inclusiv vechiul record al PDS, partidul din care provine parțial actuala Die Linke, care obținuse 22,6% la alegerile berlineze din 2001.

Ce este Die Linke

Die Linke, în traducere „Stânga”, este un partid socialist german care se definește prin conceptul de „socialism democratic” și printr-o critică puternică a capitalismului.

Die Linke susține o redistribuire mai amplă a veniturilor și averii, intervenția mai puternică a statului în economie și extinderea proprietății publice în domenii considerate esențiale. Programul partidului include taxe mai mari asupra averilor foarte mari, protecție socială extinsă, reglementarea mai strictă a piețelor și o implicare mai mare a statului în locuințe, energie și infrastructură.

Partidul are însă și diferențe interne importante. Aripa moderată urmărește în principal reglementarea mai strictă a economiei de piață și redistribuirea veniturilor în interiorul sistemului existent, în timp ce curentele mai radicale pledează pentru transformări dure și profunde ale proprietății și economiei.

Criza chiriilor, tema care a împins Die Linke pe primul loc

Cea mai importantă temă a campaniei din Berlin a fost locuința. Aproximativ 85% dintre gospodăriile capitalei locuiesc cu chirie, iar chiriile cerute pentru locuințele scoase pe piață aproape s-au dublat față de 2014. Berlinul ar avea nevoie de aproximativ 211.000 de locuințe suplimentare până în 2040, potrivit datelor citate de Reuters.

Foto: Anunțarea rezultatelor alegerilor din landul Berlin

Die Linke a făcut din această problemă centrul campaniei. Pentru companiile imobiliare aflate în proprietatea landului, partidul propune ca majorarea chiriilor să fie limitată la cel mult 1% pe an. De asemenea, promite construirea a 7.500 de locuințe municipale anual.

Cea mai controversată propunere este însă trecerea în proprietate publică a unor mari portofolii de locuințe deținute de companii private. Die Linke cere punerea în aplicare a referendumului din 2021, în care majoritatea participanților au susținut o formă de preluare a proprietăților marilor grupuri imobiliare. Elif Eralp a reafirmat chiar în seara alegerilor că această măsură va rămâne pe masa negocierilor pentru viitorul guvern al Berlinului.

Pe lângă locuințe, programul Die Linke pentru Berlin prevede extinderea transportului public și a infrastructurii pentru biciclete și pietoni, limitarea creșterii tarifelor în transportul public, întărirea sistemului public de sănătate și atingerea neutralității climatice a Berlinului până în 2040. La nivel federal, partidul susține introducerea unui impozit pe avere și eliminarea regulii constituționale care limitează îndatorarea publică pentru a permite investiții mai mari. Programul este criticat de partidele de centru ce au fost stricte privind datoria publică și deficitul.

Die Linke are un capitol separat de politici queer în programul pentru Berlin. Partidul vrea extinderea serviciilor pentru persoanele LGBTQ+, protejarea cluburilor, barurilor și centrelor comunitare, dezvoltarea unor proiecte de locuire destinate inclusiv persoanelor queer în vârstă și consolidarea serviciilor medicale specializate.

Programul electoral cere, de asemenea, condiții mai bune pentru solicitanții de azil și refugiați, inclusiv mai multă asistență socială și psihologică și forme de cazare care să permită o viață cât mai independentă.

De unde vine Die Linke: de la partidul-stat din RDG la o nouă generație de alegători

Actuala Die Linke a fost creată în 2007, prin fuziunea dintre PDS – Partidul Socialismului Democratic – și WASG, o formațiune apărută în vestul Germaniei din opoziția față de reformele economice și sociale ale guvernului SPD al lui Gerhard Schröder.

PDS provenea, la rândul său, din transformarea fostului SED, partidul care condusese autoritar Republica Democrată Germană înainte de prăbușirea regimului comunist. După 1989-1990, PDS s-a repoziționat și a devenit o forță electorală importantă în estul Germaniei. Această filiație istorică rămâne până astăzi una dintre cele mai controversate componente ale identității Die Linke.

La Berlin, partidul și predecesorul său au însă o istorie lungă de participare la guvernare. PDS a intrat în Parlamentul Berlinului încă din 1990, iar formațiunea a participat la guvernarea orașului între 2002 și 2011 și din nou între 2016 și 2023, alături de SPD și, în ultima perioadă, de Verzi.

Die Linke a trecut ulterior printr-o criză severă. Conflictul dintre conducerea partidului și Sahra Wagenknecht a dus la ruptura din 2023 și la apariția BSW. Paradoxal, după plecarea taberei Wagenknecht, Die Linke și-a revenit electoral. La alegerile federale din 2025 a reușit un comeback, beneficiind în special de voturile tinerilor și de o campanie foarte activă pe rețelele sociale. La nivel național, numărul membrilor partidului a trecut de 120.000 până la sfârșitul lui 2025, de peste două ori mai mult decât cu un an înainte.

Și datele de la scrutinul din Berlin indică o mobilizare puternică a unor alegători care anterior nu votaseră Die Linke. Modelul preliminar al Infratest dimap estima un câștig net de aproximativ 75.000 de voturi din rândul foștilor neparticipanți, 51.000 de la Verzi și 36.000 de la SPD.

Cine este Elif Eralp, candidata care poate conduce Berlinul

Victoria are și chipul unei candidate relativ noi în prima linie a politicii germane. Elif Eralp, juristă și vicepreședintă a grupului parlamentar Die Linke din Berlin, a fost desemnată candidatul principal al partidului pentru scrutinul din 2026.

În campanie, Eralp și-a construit mesajul aproape integral în jurul costului vieții și al crizei locuințelor. Dacă va reuși să construiască o coaliție care să o aleagă în funcție, Die Linke ar putea prelua pentru prima dată conducerea guvernului Berlinului după reunificarea Germaniei.

Cu cine poate guverna Die Linke

Pe baza proiecțiilor din seara alegerilor, Die Linke, Verzii și SPD au împreună o majoritate, ceea ce face posibilă matematic revenirea unei coaliții roșu-roșu-verde. Verzii s-au pronunțat înaintea alegerilor în favoarea unei asemenea formule, iar în seara scrutinului au arătat din nou deschidere pentru o alianță cu Die Linke și SPD.

Există însă puncte de divergență. Unul dintre cele mai dificile poate fi planul Die Linke de socializare a marilor companii imobiliare, asupra căruia Eralp a spus deja că nu intenționează să renunțe. Relația partidului cu Israelul și disputele interne legate de antisemitism au reprezentat, de asemenea, un subiect sensibil în campanie și ar putea reveni în negocierile dintre partide.

Aritmetic, și o alianță CDU–Verzi–SPD poate ajunge la majoritate în unele dintre proiecțiile actuale. Politic, însă, Verzii declaraseră înainte de scrutin că nu doresc o coaliție cu CDU și pledaseră pentru o guvernare împreună cu Die Linke și SPD.

Cuvinte cheie: Die Linke, Berlin, alegeri Berlin 2026, Elif Eralp, CDU, AfD, SPD, Verzii, Germania, Friedrich Merz, chirii Berlin, locuințe Berlin, coaliție Berlin, stânga radicală, alegeri Germania 2026.