Băncile centrale globale scot aurul din seifurile din Londra și New York, deoarece devin tot mai reticente în ceea ce privește depozitarea lingourilor de aur în afara propriilor granițe, potrivit unui nou sondaj, citat de Financial Times.
Băncile centrale din India și Franța se numără printre cele care au relocat volume uriașe de aur din SUA și Marea Britanie în ultimul an pentru a le stoca mai mult pe plan intern – parte a unei tendințe a instituțiilor de a aduce lingouri acasă și de a diversifica locațiile de depozitare a rezervelor lor.
De ani buni, băncile centrale și-au mărit deținerile de aur, care au depășit recent obligațiunile Trezoreriei SUA și au devenit principalul activ de rezervă la nivel mondial , deoarece multe dintre ele caută alternative la dolarul american, moneda de rezervă de facto a lumii.
Cu toate acestea, creșterea conflictelor geopolitice, regimurile de sancțiuni și scăderea încrederii au pus presiuni asupra unui sistem de tranzacționare a aurului care se bazează în mare măsură pe Londra – unde seifurile uriașe de la Banca Angliei depozitează peste 700 de miliarde de dolari din metalul galben – și pe New York, cea mai mare piață futures pentru aur din lume.
Conform unui sondaj anual publicat marți de Consiliul Mondial al Aurului – un organism industrial care reprezintă minerii de aur și administrează un fond tranzacționat la bursă (BTF) garantat cu lingouri – mai puține bănci centrale declară că depozitează în prezent metalul galben la Londra și la New York decât declaraseră cu un an în urmă.
Între timp, 19% dintre respondenți au declarat că și-au mărit spațiul de depozitare intern sau și-au diversificat locațiile de depozitare în străinătate în ultimele 12 luni, comparativ cu 7% în sondajul de anul trecut.
Shaokai Fan, șeful global al băncilor centrale din cadrul Consiliului Mondial al Aurului, a declarat că „preocupările geopolitice” și „temerile legate de menținerea accesului deplin la aur în orice moment” au determinat tendința de repatriere a lingourilor de aur și de diversificare a locațiilor de depozitare. „Aceste îngrijorări mocnesc de mult timp, desigur, dar cred că băncile centrale iau acum acest lucru puțin mai în serios, gândindu-se mai mult la locul în care ar trebui să își depoziteze aurul”, a spus Fan. „Ele caută să atenueze riscul chiar dacă asta nu înseamnă neapărat să aducă aurul acasă.”
Vestea vine în contextul în care Singapore și Hong Kong au depus eforturi pentru a oferi servicii de seif băncilor centrale care doresc să își diversifice stocarea. Viceprim-ministrul din Singapore a declarat luni că orașul-stat va lansa anul acesta un sistem de compensare extrabursieră pentru aur, împreună cu un serviciu de seif pentru băncile centrale.
Franța și-a retras 129 de tone de aur din Rezerva Federală din New YorkUnul dintre cele mai mari programe recente de repatriere a fost derulat în Franța, care a retras 129 de tone de aur din Rezerva Federală din New York între iulie 2025 și ianuarie 2026 și depozitează acum tot aurul său pe plan intern. Banca Franței a vândut acele lingouri de aur în SUA, apoi a cumpărat lingouri echivalente în Europa, obținând un profit de 11 miliarde de euro în acest proces, parțial datorită unei prime la lingourile de aur din SUA, rezultată din tarifele vamale.
Banca a declarat că această mișcare face parte din eforturile de a-și îmbunătăți stocul de aur la un standard mai ridicat.
India își repatriază aurul depozitat la Banca AnglieiÎn ultimii trei ani, banca centrală a Indiei a repatriat, de asemenea, cea mai mare parte a aurului pe care îl deținea în străinătate la Banca Angliei și la Banca Reglementelor Internaționale. Conform datelor băncii centrale, ponderea aurului deținut în străinătate de Banca Rezervei Indiei a scăzut la 22% în martie 2026, față de 55% în martie 2023.
Junlu Liang, analist senior la firma de consultanță Metals Focus, a declarat că aceste mișcări arată modul în care băncile centrale reevaluează rolul aurului în gestionarea rezervelor. „În unele țări, considerațiile politice interne au consolidat și mai mult apelurile pentru relocarea deținerilor de aur mai aproape de casă”, a spus ea, adăugând că Austria, Olanda și Germania și-au repatriat o parte din deținerile în ultimii ani.
Banca Angliei, cel mai mare depozitar de lingouri de aur ale băncilor centrale din lumeDeși dominația Regatului Unit în tranzacționarea cu aur poate fi greu de zdruncinat – piața aurului din Londra a înregistrat o cifră de afaceri de peste 200 de miliarde de dolari pe zi luna trecută, ceea ce o face cea mai lichidă piață din lume – sondajul, la care au răspuns 76 de bănci centrale între februarie și mai, arată că mai puțini respondenți depozitează aur acolo.
Sondajul a întrebat băncile unde își depozitează aurul, iar dintre cele care au răspuns la întrebare, 57% îl depozitează la Banca Angliei, în scădere de la 64% anul trecut. Între timp, 14% au declarat că depozitează aur la Fed-ul din New York, în scădere de la 17% anul trecut. Numărul respondenților care au declarat că depozitează aur la BIS a crescut ușor.
Banca Angliei rămâne cel mai mare depozitar de lingouri de aur ale băncilor centrale din lume, cu dețineri totale la sfârșitul lunii mai cu 8,6% mai mari decât în urmă cu un an. Oficialii au declarat anterior că banca deține aur pentru aproximativ 70 de țări.
O parte din statele europene au depozitele de aur în New YorkPrintre băncile centrale despre care se știe că depozitează aur la Fed-ul din New York se numără cele din Germania, Italia, Olanda, Grecia și Suedia, potrivit unui studiu Metals Focus. Datele oficiale ale Rezervei Federale arată o ușoară scădere a deținerilor americane de aur oficial străin, care au scăzut cu 2% de la sfârșitul anului 2024 până în aprilie 2026.
Presiunea politică a crescut în Germania și Italia pentru relocarea unora dintre aceste bare. Anul trecut, politicienii din ambele țări au cerut o revizuire a depozitelor lor de aur din cauza îngrijorărilor legate de o posibilă interferență politică a SUA.
Președintele american Donald Trump a fost aspru critic la adresa fostului președinte al Fed, Jay Powell, ridicând îngrijorări cu privire la independența băncii centrale americane. Ross Norman, director executiv al site-ului web dedicat aurului Metals Daily și un veteran al tranzacționării aurului, a declarat că „multe bănci centrale ar putea pune la îndoială necesitatea deținerii unor cantități semnificative de metal în SUA în contextul actual”, deși a adăugat că, la Londra, lichiditatea profundă a pieței va rămâne extrem de atractivă. „Este un subiect încărcat din punct de vedere politic, precum și unul important din punct de vedere economic”, a spus el. „Există un anumit grad de teatru politic în jurul locului în care îți deții aurul.”
60% din rezerva de aur a României – în Banca AnglieiRezerva totală de aur a României este de aproximativ 103,6 tone și este depozitată în două locații principale, potrivit BNR:
Aurul de la Banca Angliei servește drept colateral și dovadă de solvabilitate pe piețele financiare externe, crescând ratingul de țară. În caz de criză majoră, aurul aflat la Londra poate fi valorificat sau folosit instant ca garanție pentru împrumuturi externe, fără costuri și riscuri de transport aerian de urgență. Banca Națională a României efectuează anual verificări fizice directe ale lingourilor (serii, greutate, titlu de puritate) depozitate în Marea Britanie.
Un accident rutier grav a avut loc marți, 16 iunie 2026, în orașul Băicoi, județul Prahova, pe strada Înfrățirii. Polițiștii au fost sesizați de Inspectoratul de Poliție Județean Prahova cu privire la producerea evenimentului.
Potrivit primelor cercetări, un bărbat de 25 de ani, aflat la volanul unui autoturism care circula pe strada Înfrățirii din direcția DN1 către orașul Băicoi, ar fi pierdut controlul direcției de deplasare într-o curbă la stânga. Mașina s-a răsturnat ulterior.
În urma accidentului, șoferul a suferit răni grave și a fost preluat de un echipaj medical, fiind transportat la spital pentru îngrijiri de specialitate. Ulterior, medicii au declarat decesul acestuia.
Polițiștii continuă cercetările într-un dosar penal deschis pentru ucidere din culpă, urmând să fie stabilite toate împrejurările în care s-a produs accidentul rutier.
Președintele american Donald Trump a spus marți, în cadrul summitului G7 din Franța, că Washingtonul ar putea reimpune în curând sancțiunile asupra exporturilor de petrol rusesc.
„Am ridicat sancțiunile pentru că, evident, nu vrem să împiedicăm exportul de petrol. Dar suntem pregătiți să facem acest lucru (să reintroducă sancțiunile împotriva petrolului rusesc – n.r.) în curând”, a declarat Trump reporterilor în timpul întâlnirii cu președintele Emiratelor Arabe Unite, Mohamed bin Zayed al-Nahyan, în marja summitului G7, scrie Sky News.
Comentariul său vine în contextul în care după izbucnirea războiului cu Iranul, Washingtonul a relaxat sancțiunile aplicate petrolului rusesc, în încercarea de a reduce prețurile globale.
Liderii G7 au convenit să intensifice presiunea economică asupra MoscoveiÎn Franța, liderii G7 s-au întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a discuta despre războiul lansat de Rusia în 2022. Patru oficiali europeni cu cunoștințe directe despre discuții au afirmat faptul că liderii au convenit să intensifice presiunea economică asupra Moscovei și să-l forțeze pe Vladimir Putin să se vină la masa negocierilor, scrie POLITICO.
În plus, săptămâna trecută, Comisia Europeană a prezentat cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni, care vizează sectoarele bancar, energetic și comercial din Rusia. Pachetul include și o propunere de înghețare a plafonului actual de preț pentru achizițiile de petrol rusesc la 44 de dolari pe baril.
O fregată a armatei ruse a tras focuri de armă către un iaht cu steag britanic, potrivit The Telegraph.
Incidentul s-a produs luni în Canalul Mânecii. Sursa menționată susține că a fost vorba despre focuri de avertizare.
Fregata face parte din Flota Mării Negre a RusieiFregata implicată se numește Amiralul Grigorovich. Rușii au tras focurile de avertizare după ce navele s-au apropiat una de alta.
Nava sub pavilion britanic a alertat garda de coastă britanică.
Nava, care face parte din Flota Mării Negre a Rusiei, a operat în apropierea apelor teritoriale ale Regatului Unit în ultimele săptămâni. Una dintre misiunile sale este să însoțească petrolierele rusești.
UE și Regatul Unit al Marii Britanii vor organiza în data de 22 iulie cel de-al doilea summit bilateral. Anunțul a fost făcut de premierul britanic Keir Starmer, de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar și de președintele Consiliului European, Antonio Costa, pe rețelele sociale, după ce s-au întâlnit în marja summitului G7 din Franța.
„Guvernul meu laburist își îndeplinește promisiunea de a restabili relația noastră și de a plasa Marea Britanie în centrul Europei. Împreună vom aborda problema costului vieții, vom stimula crearea de locuri de muncă și vom crea oportunități pentru tineri”, a scris Starmer într-o postare pe X.
Today I’ve agreed with @eucopresident that we will hold the second UK-EU summit on 22 July.
My Labour Government is delivering on our promise to reset our relationship and put Britain at the heart of Europe.
Together we will tackle the cost of living, boost jobs and create…
— Keir Starmer (@Keir_Starmer) June 16, 2026
Summitul va avea loc la Bruxelles, potrivit mesajului transmis de Antonio Costa pe X.
Good discussion with Prime Minister @Keir_Starmer.
Close EU–UK cooperation is essential for our shared European security, resilience, and prosperity. We are working closely together to make our upcoming second Summit in Brussels on 22 July a success. pic.twitter.com/tcbgxpTfqS
— António Costa (@eucopresident) June 16, 2026
Se preconizează că acest al doilea summit va reprezenta un moment-cheie în procesul de reapropiere dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană, la zece ani după ce britanicii au votat în favoarea ieșirii din UE, notează POLITICO.
Luna trecută, Keir Starmer a declarat că își dorește un „mare salt” înainte în relațiile cu UE la summitul din acest an, descriind o colaborare mai strânsă cu blocul comunitar în domenii precum comerțul, apărarea, dar și cooperarea în materie de securitate, scrie Reuters.
În plus, guvernul britanic urmărește să înregistreze progrese cu UE și pe alte paliere, precum tarifele la oțel, standardele alimentare și energia.
Ministrul interimar al Agriculturii și vicepremierul UDMR, Tanczos Barna, a anunțat marți că a inițiat în Parlament noi programe de sprijin pentru crescătorii de porci și bovine și a depus un proiect de lege pentru combaterea pestei porcine africane.
Barna a declarat că fermierii au nevoie de cel mai bun ajutor, „indiferent dacă există sau nu un guvern cu puteri depline”.
„Fermierii au nevoie urgent de soluţii şi sprijin, indiferent dacă ţara are sau nu un guvern cu puteri depline. De aceea, astăzi am iniţiat în Parlament programe de sprijin pentru crescătorii de porci şi bovine şi am depus un proiect de lege pentru combaterea mai eficientă a pestei porcine africane”, a transmis vicepremierul UDMR.
Programul pentru crescătorii de bovine prevede un sprijin financiar de 68 de euro pentru fiecare cap de bovină, pentru toate animalele cu vârsta de cel puțin 22 de luni.
„Pentru crescătorii de porcine, sprijinul este de aproximativ 12 euro/loc de cazare pentru porcii de îngrășare și de aproximativ 14 euro/loc de cazare pentru animale de reproducție, respectiv scroafe și scrofițe”, a transmis acesta.
Proiectul de lege privind pesta porcină africană, anunță Tanczos Barna, aduce măsuri mai dure pentru a limita răspândirea bolii.
Acesta prevede sancțiuni pentru transportul și comerțul ilegal cu animale vii, posibilitatea confiscării mijloacelor de transport folosite și „introduce măsuri mai eficiente pentru limitarea răspândirii bolii în populația de mistreți”.
„Bucureștenii din Sectorul 1 au dreptul să știe cine le asigură curățenia și pe ce temei legal. Răspunsul l-a dat o instanță de judecată – și este lipsit de echivoc. Prin hotărârea din 12 iunie 2026, Tribunalul București a anulat actul prin care Primarul Sectorului 1 anunțase încetarea contractului de salubrizare al Compania Romprest Service SA la 30 iunie 2026. Motivarea instanței este clară, în sensul că actul adițional pe care se sprijinea această încetare nu a intrat niciodată în vigoare, pentru că o condiție contractuală esențială, asumată chiar de către părți, nu s-a îndeplinit. Concluzia instanței, pe scurt, este următoarea: contractul de delegare încheiat între Consiliul Local Sector 1 și Compania Romprest Service SA rămâne valabil și produce efecte până la 30 iunie 2033”, potrivit unui comunicat de presă.
Instanța a anulat notificarea de încetare a contractuluiRomprest redă extrase din considerentele hotărârii, relevante în acest sens:
• „Chiar pârâții admit prin întâmpinare că respectiva condiție suspensivă nu s-a îndeplinit din moment ce Consiliul Concurenței nu a renunțat la judecarea cauzei nr. 6228/2/2010.”
• „Actul adițional nr. 6. Nici respingerea ca lipsită de interes a acțiunii Consiliului Concurenței împotriva reclamantei și a pârâților în dosarul nr. 6228/2/2010 nu poate sugera faptul că este îndeplinită condiția suspensivă din Actul adițional nr. 6, din moment ce părțile au stipulat…”
• „Adresa menționată de către pârâți nr. 459/25.01.2019 prin care reclamanta arată că își desfășoară activitatea în baza contractului în vigoare și a actelor subsecvente, inclusiv actul adițional nr. 6, nu poate să echivaleze cu intrarea în vigoare a acestuia din urmă, din moment ce condiția suspensivă prevăzută de art. 4 din respectivul act nu s-a îndeplinit.”
• „…producerii unui eveniment viitor, imposibil de controlat în mod cert. Fie că respectiva condiție depindea de manifestarea de voință a unei autorități terțe sau de manifestarea de voință a uneia dintre părți, validitatea sa nu poate fi pusă la îndoială.”
• „PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE: Dispune anularea Notificării nr. SDD 183/26.02.2026.”
Primăria Sectorului 1 continuă procedura pentru desemnarea unui nou operatorPotrivit operatorului de salubritate, aceasta este singura hotărâre a unei instanțe care se pronunță asupra valabilității duratei contractului și se bucură de autoritate de lucru judecat provizorie.
„Primăria Sectorului 1 ignoră complet actul de justiție și continuă în mod abuziv demersurile pentru înlocuirea operatorului Romprest. Sectorul 1 al Municipiului București intenționează să atribuie serviciul către o altă companie (Blue Planet Services SA), folosind o procedură de achiziție contestată la CNSC și care nu a primit încă o soluționare pe fond”, se mai arată în comunicat.
Conform comunicatului, contestațiile Romprest se află acum pe rolul Tribunalului București (dosar nr. 23995/3/2026), inclusiv cererea de suspendare a procedurii de negociere fără publicare prealabilă a unui anunț de participare inițiată de Primăria Sectorului 1, „fiind interzisă perfectarea unui nou contract de delegare în condițiile existenței acestui litigiu”.
„În acest context, orice contract semnat acum cu un alt operator este lovit de nulitate absolută (art. 9 alin. (4) și alin. (5) și art. 58 din Legea nr. 101/2016). Mai exact, pe înțelesul tuturor: Primăria Sector 1 direcționează bani publici către un contract nul prin însăși puterea legii, iar prejudiciile vor fi suportate integral de cetățenii Sectorului 1 al Bucureștiului”, se mai arată în comunicat.
Romprest: Serviciul de salubrizare continuă în deplină legalitate„Respectăm legea și respectăm hotărârile instanțelor judecătorești și cerem același lucru de la Primăria Sectorului 1. Asigurăm continuitatea prestării serviciului pentru partenerul contractual și pentru oamenii din Sectorul 1. Dar nu putem accepta ca o hotărâre a justiției să fie ignorată, prevederile contractuale încălcate, iar banii publici să fie direcționați către proceduri și angajamente de cheltuieli a căror bază a fost anulată de instanță, cu eludarea flagrantă a prevederilor legale și ale contractului încheiat cu Romprest”, arată reprezentanții Compania Romprest Service SA.
Compania Romprest Service continuă să presteze serviciul de salubrizare pe raza Sectorului 1, în condiții de deplină legalitate, orice manifestare de voință, acțiune contrară a Sectorului 1 al Municipiului București fiind un abuz de drept.
Decizia vine în contextul preocupărilor legate de garanțiile de securitate oferite de Washington și de necesitatea consolidării prezenței militare americane pe flancul estic al NATO, titrează EFE.
În declarațiile făcute înaintea unei ședințe de guvern la Varșovia, Tusk a subliniat că inițiativa vizează crearea cadrului financiar și de infrastructură necesar pentru găzduirea unui contingent militar american permanent.
Potrivit acestuia, proiectul este unul strategic și presupune o planificare detaliată pe termen lung.
Context strategic și militarÎn prezent, pe teritoriul Poloniei sunt dislocați aproximativ 10.000 de soldați americani, majoritatea în regim rotativ. Autoritățile de la Varșovia își doresc însă transformarea acestei prezențe într-una permanentă, considerată mai stabilă din punct de vedere al securității regionale.
Inițiativa vine în contextul în care președintele american Donald Trump a anunțat trimiterea a 5.000 de militari suplimentari în Polonia, ca parte a consolidării relațiilor bilaterale și a angajamentelor de securitate.
Totuși, premierul Tusk a avertizat că nu se poate conta exclusiv pe respectarea acestor angajamente fără o infrastructură deja pregătită, motiv pentru care guvernul polonez a decis să acționeze preventiv.
Propuneri și negocieri internaționaleMinistrul polonez al apărării Władysław Kosiniak-Kamysz a transmis anterior o propunere oficială către secretarul american al apărării Pete Hegseth, solicitând înființarea unei baze permanente. Polonia s-a declarat dispusă să contribuie financiar semnificativ și să ofere condiții logistice avantajoase pentru găzduirea trupelor americane.
În prezent, Polonia contribuie anual cu aproximativ 140 de milioane de euro la menținerea contingentului militar american de pe teritoriul său, ceea ce reflectă importanța strategică acordată parteneriatului cu Statele Unite.
Implicații de securitate regionalăExperții consideră că o bază militară permanentă ar consolida semnificativ flancul estic al NATO, în contextul tensiunilor geopolitice din regiune. Pentru Polonia, acest demers reprezintă atât o garanție de securitate, cât și o consolidare a relației strategice cu Statele Unite.
Guvernul polonez susține că proiectul este unul de durată și că pregătirile trebuie începute imediat, pentru a asigura implementarea sa în condiții optime.
Siegfried Mureșan a adus în discuție numele lui Elon Musk în dezbaterea privind noile surse de venit pentru bugetul Uniunii Europene, susținând că marile companii digitale trebuie să contribuie dacă beneficiază de acces la piața unică europeană.
Eurodeputatul a afirmat că Parlamentul European susține alături de Carla Tavares, eurodeputată S&D din Portugalia și co-raportoare pentru bugetul multianual al UE, introducerea unor noi resurse proprii, inclusiv o posibilă taxă digitală, pentru ca UE să poată finanța apărarea, securitatea, competitivitatea, agricultura și coeziunea fără a pune presiune suplimentară pe cetățeni și companiile europene.
„Ar fi greșit să tăiem bani de la cetățeni ca să protejăm marile corporații digitale”Mureșan a spus că liderii europeni trebuie să aleagă între finanțarea priorităților Uniunii și protejarea marilor companii digitale globale.
„Ar fi o greșeală să permitem Consiliului să taie finanțarea pentru fermieri, pentru regiuni, pentru securitatea noastră și pentru economia noastră doar pentru a proteja cele mai mari corporații digitale din lume”, a declarat eurodeputatul.
El l-a invocat direct pe Elon Musk ca exemplu al marilor actori economici care beneficiază de piața unică europeană.
„Ar fi greșit să tăiem finanțarea pentru cetățenii noștri, pentru IMM-urile noastre, pentru securitatea noastră, doar pentru a-i permite lui Elon Musk, cea mai bogată persoană de pe planetă, să continue să se bucure de acces gratuit la piața unică europeană fără să contribuie cu niciun cent pentru acest acces”, a spus Mureșan.
Taxa digitală, una dintre variantele de venitMureșan a precizat că Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să prezinte opțiuni tehnice pentru introducerea unei taxe digitale. El a adăugat că există variante care ar putea avea un impact mai mare sau mai redus asupra corporațiilor digitale, iar decizia finală va fi una politică.
Întrebat de jurnalistul Mediafax prezent la conferința de la Strasbourg dacă o astfel de măsură, care ar putea afecta giganți americani din tehnologie, riscă să provoace o reacție din partea administrației SUA, Mureșan a spus că Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să prezinte mai multe opțiuni tehnice.
Potrivit acestuia, există variante care ar avea un impact mai mare asupra corporațiilor digitale și variante cu un impact mai redus, iar decizia finală va fi una politică, luată inclusiv în contextul relațiilor transatlantice.
Mureșan a insistat însă că taxa digitală poate fi introdusă fără să deterioreze relația dintre Uniunea Europeană și Statele Unite.
„Intenția noastră este să continuăm să avem relații transatlantice foarte apropiate. Credem că această taxă digitală poate fi introdusă fără să afecteze relațiile transatlantice, politic sau economic, în niciun fel”, a spus eurodeputatul.
Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a anunțat marți că a semnat Ordinul de Ministru care stabilește probele și disciplinele pentru examenul național de Bacalaureat din 2030.
Noile reguli se vor aplica elevilor care încep clasa a IX-a în anul 2026 și introduc un model de Bacalaureat diferențiat, adaptat în funcție de profil, specializare și alegerea fiecărui elev.
Potrivit ministrului, documentul a fost transmis pentru publicare în Monitorul Oficial.
„Ordinul de Ministru privind aprobarea probelor şi a disciplinelor examenului naţional de bacalaureat 2030, pentru elevii care încep în anul 2026 clasa a IX-a, a fost trimis pentru publicare în Monitorul Oficial. Ordinul aprobă lista probelor şi a disciplinelor examenului naţional de bacalaureat începând cu anul 2030, în conformitate cu prevederile Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, pentru prima generaţie de absolvenţi care va finaliza studiile liceale în baza noilor planuri-cadru şi a programelor şcolare aprobate începând cu anul şcolar 2026–2027”, a scris Mihai Dimian pe Facebook.
El a declarat că schimbarea privind Bacalaureatul era necesară pentru a corela mai bine examenul cu noile programe școlare și cu parcursul educațional al elevilor.
Anexa ordinului detaliază toate probele și disciplinele pentru Bacalaureatul 2030, aplicabile tuturor filierelor și specializărilor. Sunt incluse probe de competențe lingvistice și digitale, probe scrise comune și diferențiate, dar și discipline la alegere pentru evaluarea competențelor de bază.
Probele examenului de bacalaureat 2030 și disciplinele prevăzute, conform Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023:Pentru probele scrise, sistemul este adaptat pe filiere și specializări. De exemplu, la profilul teoretic, elevii vor avea discipline precum matematică, istorie sau științe, în funcție de specializare, iar la alte filiere vor exista probe specifice domeniului de studiu.
O altă noutate este introducerea unei probe suplimentare de competențe de bază, care va permite elevilor să aleagă o disciplină complementară profilului lor.
Ministrul mai precizează că unele probe, precum competențele lingvistice, digitale și cea de competențe de bază, vor fi susținute pe parcursul anului școlar, conform legii educației.
„Având în vedere reglementările legale, precizez că orice modificare a probelor / disciplinelor examenului naţional de bacalaureat 2030 implică modificarea, în prealabil, a Legii învăţământului preuniversitar nr. 198, aprobată de Parlamentul României în anul 2023”, a mai transmis ministrul.
