Ministrul Economiei, Irineu Darău, a declarat la Europa FM că întotdeauna cooperarea, chiar și la nivel global, de globalizare ajută și duce per total reciproc, la tarife mai mici.
„Cooperarea nu înseamnă că nu există condiții. Și aici aș veni foarte concret la Mercosur. Pe de o parte, e adevărat că în Europa și în România, agricultorii, mai ales cei mici, au o problemă, dacă vreți, de subzistență, uneori de amenințări, uneori de piață de desfacere, uneori de concurența a cerba prețurilor și față de marile grupuri.
Noi am avut niște, aș spune, părți de date la Ministerul Economiei și despre agricultură și despre nivelul importurilor, exporturilor. Astăzi, am comparat cu acel mecanism de salvagardare. Dacă ar crește foarte mult importurile din America de Sud, s-ar putea brusc apăsa pe frână”, a spus ministrul Economiei.
Irineu Darău susține susține că efectele cuantificate la Ministerul Economiei, pe industrie, sunt uriașe. Pe de altă parte el spune că a cerut date la Ministerul Agriculturii, pe care însă nu le-a primit.
„Am avut o corespondență, cu Ministerul Agriculturii, în care am cerut date certe despre impactul pe agricultură. Nu le-am primit niciodată. Și atunci ne-am raportat la niște date parțiale pe care le aveam.
Pe de altă parte, mă întrebați de impactul economic. Un prim număr. Astăzi, 46 de milioane de euro, taxe, sunt plătite de industria românească pentru a exporta, atenție, către America de Sud. Aproape toate aceste taxe ar dispărea dacă Mercosur-ul ar fi în vigoare. Potrivit lui Irineu Darău este vorba de sute de milioane de euro, cifră de afaceri pe aceste exporturi, doar din taxe”, a mai spus ministrul Economiei.
Ministrul a invocat și oportunitățile de export, făcând trimitere la toată industria de automotive românească și putem spune și indirect, trecând prin niște industrie vestice, cât de mult am exportat către 260 de milioane de oameni pentru că suntem competitivi în industria automotivă
Ministrul economiei, Irineu Darău, a vorbit joi, la EuropaFM, despre noul „Consiliu de pace” anunțat de Donald Trump, și inclusiv problemele financiare pe care România le-ar putea întâmpina pentru a adera la această organizație.
Întrebat dacă România poate plăti taxa de intrare de un miliard de euro, Irineu Darău a spus că, deși există îngrijorări, realizările ONU nu trebuie ignorate.
„Am văzut și eu știrile proaspete de azi, am văzut și primul val de apartenențe la acest Consiliul de pace. Nu pot spune decât că sunt puțin îngrijorat și totuși cred că la asocierile și la mecanismele din ONU s-a muncit foarte mult timp pe cale diplomatică și nu numai și cred că ceea ce a reușit ONU ca organizație până acum nu trebuie aruncat pe apa sâmbetei.”, a spus Darău.
Ministrul a explicat că orice decizie legată de aderarea României trebuie analizată cu atenție.
„În rest, cred că trebuie analizat cu foarte, foarte multă atenție și cântărind toate implicațiile, cum se schimbă ordinea mondială în această perioadă, dar și ce schimbă apariția acestei organizații.”, a mai spus ministrul.
Referindu-se la impactul economic, Darău a declarat că suma vehiculată, de aproximativ un miliard de euro, reprezintă circa 1% din bugetul României.
„E mult, e puțin, dar încă o dată eu cred că prima analiză legată de un asemenea eveniment trebuie să fie geopolitică, trebuie să fie la nivel de președinție și ministere de externe și apoi să fie pusă problema de bani”, a explicat el.
Întrebat, de asemenea, ce ar alege România între Europa și Statele Unite, iar ministrul a spus că partenerii României rămân europenii, dar Statele Unite nu trebuie să fie ignorate.
„Atât de mult mi-ar plăcea să… Nu trebuiască nici măcar pe termen scurt să existe această alegere. Cred că partenerii noștri naturali sunt europenii, dar parteneriatul cu Statele Unite a contat foarte, foarte mult în ultimii, aș spune, zeci de ani. Tind să cred că România nu trebuie să renunțe la niciunul dintre parteneri.”, a spus ministrul.
Darău a mai punctat că, pe termen mediu și lung, colaborarea strânsă între Europa și continentele americane este extrem de importantă.
„În al doilea rând, chiar cred că, pentru Europa și continentele americane, e foarte important să țină strâns aproape, pentru că, dacă ne gândim pe câteva decenii, în acea lume multipolară de care se tot vorbește, cred că doar Europa împreună cu America vor fi suficient de puternice și cultural, și economic, încât să fie, probabil, cel mai puternic pol economic al lumii.”, a mai spus acesta.
Într-un interviu la Europa FM, ministrul Economiei, Irineu Darău, a fost întrebat despre reprezentarea României la Forumul Economic de la Davos. Darău a subliniat că țara noastră a fost bine reprezentată și nu a oferit un răspuns concret dacă era cazul ca și președintele Nicușor Dan să fi fost prezent acolo.
„România a fost bine reprezentată. Deși am văzut multe comentarii în ultima vreme, au fost mai mulți miniștri acolo, peste media reprezentării de obicei. (…) Ați văzut acolo și un fel de spectacol al președintelui Americii. Per total, eu sunt convins că miniștrii colegi care au reprezentat România au făcut o treabă bună pe domeniile lor și cred că acela este nivelul. Pentru a nu fi reuniuni doar de imagine sau inutile, trebuie mai degrabă să existe multe discuții informale, tehnice și sunt convins că miniștrii astea au făcut acolo. (…) Orice prezență în plus ajută, cât despre necesitate (de a fi prezent și Nicușor Dan la Davos – n.r.), mi-e greu să zic”, a spus Irineu Darău la Europa FM.
Ministrul Economiei a fost întrebat și dacă România are un miliard de dolari pentru a plăti ca să facă parte din Consiliul pentru Pace al lui Trump, în condițiile în care au apărut informații în spațiul public cum că România nu dispune de această sumă.
„Am văzut și eu știrile proaspete de azi, am văzut și primul val de apartenențe la acest Consiliu de Pace. Nu pot spune decât că sunt puțin îngrijorat și totuși cred că la asocierile și la mecanismele din ONU s-a muncit foarte mult timp pe cale diplomatică și nu numai, și cred că ceea ce a reușit ONU ca organizație până acum nu trebuie aruncat pe apa sâmbetei”, a spus Darău.
Darău, despre participarea României la Consiliul pentru PaceMinistrul a subliniat că „trebuie analizat cu foarte, foarte multă atenție și cântărind toate implicațiile, cum se schimbă ordinea mondială în această perioadă, dar și ce schimbă apariția acestei organizații”.
În plus, Darău a mai explicat faptul că o primă analiză trebuie să fie la nivel de președinție și minister de Externe, iar abia apoi să fie pusă problema banilor.
„Cum eu știu ce înseamnă un miliard de euro, cam 1% din bugetul României… E mult, e puțin, dar încă o dată eu cred că prima analiză legată de un asemenea eveniment trebuie să fie geopolitică, trebuie să fie la nivel de președinție și minister de externe și apoi să fie pusă problema de bani.
Ministrul subliniază că sistemele informatice actuale nu „vorbesc” între ele. Acest lucru generează pierderi de timp pentru personalul medical și pacienți. Informații esențiale se pierd, iar deciziile sunt luate fără date complete.
Strategia prevede construirea unui mediu digital în care datele medicale nu mai sunt fragmentate. Acestea vor circula sigur și controlat între spitale, ambulatoriu, medicina de familie și urgență.
Dosarul electronic de sănătate va deveni funcțional. Informațiile medicale vor fi disponibile profesioniștilor, nu pe hârtii plimbate între instituții.
Interoperabilitatea devine regulă, nu excepție. Aceleași standarde, aceleași date, pentru întregul sistem public.
Investiție în competențe digitaleStrategia include investiții în competențe digitale pentru personalul medical. Tehnologia va fi folosită zilnic, nu doar bifată în proiecte. Medicii și asistenții vor primi pregătire adecvată.
Rogobete subliniază: „Strategia pune datele acolo unde contează: în mâna profesioniștilor din sănătate și în sprijinul pacienților”.
Ministrul a mulțumit tuturor profesioniștilor care au contribuit la elaborarea strategiei. Aceștia includ medici, asistenți, manageri din spitale, specialiști din Ministerul Sănătății.
Au participat și experți IT, reprezentanți ai industriei, asociații de pacienți și societăți profesionale. „A fost un efort real de echipă, construit pe expertiză, dialog și responsabilitate”, a declarat Rogobete.
De ce este importantă digitalizareaFără tehnologie integrată corect, personalul medical și pacienții pierd timp prețios. Se pierd informații esențiale. Deciziile ajung să fie luate fără date complete.
Rogobete avertizează: „Dacă vrem să reconstruim încrederea oamenilor în sistemul de sănătate, trebuie să lucrăm cu date reale, integrate corect, nu cu hârtii și estimări”.
Ministerul Apărării din Franța a comandat pentru prima dată drone kamikaze cu rază lungă de acțiune. Anunțul a fost făcut joi, 22 ianuarie, de Direcția Generală pentru Armament (DGA), iar acest pas vine în contextul în care Franța încearcă să-și consolideze capacitățile de producție de drone, scrie BMFTV.
DGA a menționat faptul a comandat la sfârșitul lunii decembrie „muniții telecomandate cu rază lungă de acțiune” de la producătorul francez de rachete MBDA și producătorul francez de drone Aviation Design.
Potrivit Reuters, primul lot ar urma să fie livrat forțelor armate franceze la mijlocul anului 2027, a mai anunțat DGA.
Momentan, nu se cunosc detalii privind valoarea comenzii sau numărul de drone achiziționate.
Dronele kamikaze sunt arme aeriene de unică folosință care se prăbușesc asupra țintelor, detonându-se și distrugându-se.
Anunțul privind o astfel de achiziție vine în contextul în care Franța încearcă să recupereze terenul pierdut în domeniul dronelor, care au devenit cruciale de la invazia Rusiei în Ucraina.
Joi seară, la B1 TV, fostul președinte al României, Traian Băsescu, a vorbit despre declarațiile președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, referitoare la un eventual referendum pentru unirea Republicii Moldova cu România.
Întrebat cum ar trebui interpretate declarațiile Maiei Sandu, care a afirmat că nu există sprijin majoritar în rândul cetățenilor pentru unirea cu România, Băsescu a explicat pe scurt cum vedea decizia.
„Maia Sandu are cetățenie română, e cetățean român. Ca de altfel și premierul. Tot guvernul de la Chișinău are cetățenie română, toți demnitarii moldoveni au această cetățenie.”, a spus Băsescu.
Fostul președinte a punctat însă că, deși liderii politici de la Chișinău au legături strânse cu România, realitatea opiniei publice în Republica Moldova, referitor la o unire, este diferită.
„Însă în ce are Maia Sandu dreptate este că în momentul de față nu sunt 51% din cetățenii Republicii Moldova care să vrea unirea cu România. Deci procesul a pornit de undeva de la 3% care voiam unirea, acum 48% cetățeni moldoveni care ar vrea unirea cu România. Mai este timp”, a spus Traian Băsescu.
În același timp, fostul președinte a afirmat că este foarte importantă strategia politică adoptată de Chișinău în prezent, mai exact, orientarea sa spre Uniunea Europeană.
„Iar Strategia adoptată de Chișinău să meargă înspre Uniunea Europeană pentru moment este foarte bună”, a mai afirmat fostul președinte, Traian Băsescu.
Regatul Unit a decis să nu se alăture momentan Consiliului pentru Pace propus de președintele american Donald Trump, invocând preocupări juridice și geopolitice, potrivit BBC.
Ministrul britanic de Externe, Yvette Cooper, a declarat că guvernul a fost invitat să semneze carta inițiativei, dar va amâna deocamdată acest pas, în pofida sprijinului pentru eforturile de încheiere a războiului din Gaza.
Rezerve privind amploarea și conducerea inițiativeiVorbind de la Forumul Economic Mondial de la Davos, Cooper a descris Consiliul pentru Pace drept un tratat cu forță juridică ce depășește cu mult scopul inițial legat de conflictul Israel-Hamas.
Ea a subliniat că propunerea ridică întrebări esențiale despre guvernanța globală și responsabilitate, mai ales în contextul în care îi oferă lui Trump puteri extinse de decizie în calitate de președinte al consiliului.
Regatul Unit este, de asemenea, rezervat față de posibila implicare a președintelui rus Vladimir Putin.
Cooper a spus că este dificil să susții o inițiativă de pace care l-ar putea include pe Putin, în condițiile în care războiul Rusiei în Ucraina continuă fără semnale clare de compromis din partea Moscovei.
Un nou organism, nu un înlocuitor al ONU, susține TrumpCasa Albă a promovat Consiliul pentru Pace ca o nouă organizație internațională menită să rezolve conflicte, deși criticii afirmă că aceasta ar putea marginaliza Organizația Națiunilor Unite (ONU).
Trump, în intervenția sa de la ceremonia de semnare de la Davos, a negat orice intenție de a înlocui ONU, insistând că noul consiliu va funcționa alături de instituțiile existente.
Trump a spus că inițiativa ar putea deveni „unul dintre cele mai importante organisme create vreodată”, adăugând că a pornit de la planuri pentru demilitarizarea și reconstrucția Fâșiei Gaza.
Totuși, un proiect al cartei, obținut de presă, sugerează un mandat mult mai amplu, incluzând roluri de consolidare a păcii pe termen lung, în baza dreptului internațional.
Aliați divizați, participare limitatăPână în prezent, niciun alt membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, inclusiv China, Franța și Rusia, nu s-a angajat să participe.
Lideri din țări precum Argentina, Arabia Saudită și Turcia au fost prezenți la lansare, în timp ce alții rămân precauți.
Regatul Unit afirmă că va continua discuțiile cu aliații și va rămâne implicat pe plan diplomatic.
De asemenea, Londra insistă că orice cadru credibil de pace trebuie să abordeze mai întâi acțiunile Rusiei în Ucraina.
Joi seară, la B1 TV, fostul președinte al României, Traian Băsescu, a discutat despre semnarea acordului dintre Uniunea Europeană și Mercosur, blocul economic din America de Sud.
Traian Băsescu a anunțat că acordul Mercosur este foarte important pentru România și pentru economia europeană.
Când a fost întrebat dacă semnarea acordului a fost benefică pentru Uniunea Europeană, Băsescu a declarat că decizia a fost una „foarte bună”.
„Eu cred că a fost foarte bine. A fost foarte bine, pentru că asta înseamnă o piață liberă de 700 de milioane. 700 de milioane de suflete care consumă și în care, după perioada de tranziție, nu se vor plăti taxe vamale pentru niciun fel de mărfuri care intră în Uniunea Europeană sau în țările Mercosur.”, a declarat Traian Băsescu.
El a explicat că acordul reprezintă o deschidere către comerțul global bazat pe eliminarea barierelor vamale. Băsescu a comparat această abordare cu politica președintelui american Donald Trump, ce favorizează măsuri protecționiste.
„Asta arată că așa se face comerțul global și în folosul oamenilor, nu cu bâta taxelor vamale, cum înțelege Trump că ar trebui să facă acest comerț”, a precizat Băsescu.
Fostul președinte a spus că acordul include două componente majore: partea politică, un parteneriat între UE și Mercosur care va trebui aprobat de parlamentele naționale, și partea comercială, care necesită doar votul Parlamentului European.
„Foarte probabil acest acord îi protejează foarte bine pe agricultori. Spre exemplu, statele Mercosur pot să exporte în Uniunea Europeană doar 1,5% din producția Uniunii Europene la carne de vită și 1,3% la carne de pasăre. În plus, acordul pune la dispoziția Comisiei Europene 43 de miliarde de euro pentru a compensa agricultorii în cazul unor excese de import, ceea ce protejează prețurile interne”, a mai declarat Băsescu.
Pe lângă protecția agriculturii, fostul președinte a declarat că sunt avantaje și pentru industria auto din România.
„Gândiți-vă că putem exporta mașini fără taxe vamale, dar noi avem 280.000 de salariați în industria auto. Sunt producătorii de componente și sunt 280.000. În momentul de față sunt probleme cu producția de automobile în Germania, ceea ce ne afectează. Piața Mercosur va fi o piață bună și pentru noi, fără vama la mașini, spre exemplu.
