Nava USS George Washington a părăsit săptămâna trecută portul din Da Nang, Vietnam, și a fost observată împreună cu un crucișător și un distrugător în apropierea strâmtorii Singapore. Potrivict Associated Press, un oficial al Marinei americane a confirmat că grupul naval a traversat strâmtoarea Malacca, urmând un traseu către Oceanul Indian.
Deplasarea are loc în contextul în care USS Abraham Lincoln se află de luni de zile în regiune și a sprijinit operațiunile militare americane împotriva Iranului. Nava a acumulat peste 260 de zile consecutive pe mare, o perioadă care a atras atenția asupra condițiilor în care sunt ținuți militarii.
Probleme de aprovizionare și îngrijorări privind militariiMarina americană a recunoscut că operațiunile militare au perturbat centrele tradiționale de aprovizionare din Orientul Mijlociu. Pe portavion au existat lipsuri și întârzieri în livrarea corespondenței. Potrivit Marinei, conducerea a prioritizat aprovizionarea cu alimente, urmată de produse de igienă și apoi de corespondență. Instituția susține că militarii au în prezent acces la apă potabilă și alimente adecvate.
În paralel, au apărut informații privind probleme de sănătate mintală în rândul echipajului. Marina afirmă că nu a observat o creștere a cazurilor de idei suicidare sau tentative de suicid, însă nu a oferit date concrete, invocând securitatea operațională și confidențialitatea medicală.
Un militar de la bord a căzut în mare la începutul lunii august și a fost recuperat rapid. Acesta a primit îngrijiri medicale și a fost transferat ulterior de pe navă pentru tratament. Marina nu a precizat dacă incidentul a fost considerat o tentativă de suicid.
Marinari ai Marinei SUA transmit semnale unui avion F/A-18E Super Hornet aparținând escadrilei „Vigilantes” (Strike Fighter Squadron 151), în timp ce acesta se pregătește să decoleze de pe puntea portavionului din clasa Nimitz USS Abraham Lincoln, în timpul operațiunii Epic Fury. Foto: US Navy/U.S. Navy/Zuma Press/dpa
Congresul cere explicațiiMai mulți parlamentari democrați au cerut verificări privind condițiile de pe USS Abraham Lincoln. Senatorul Richard Blumenthal a solicitat Marinei informații despre desfășurarea prelungită a navei, în contextul continuării operațiunilor militare din regiune. Senatorul Ruben Gallego, fost militar în cadrul pușcașilor marini, a anunțat că intenționează să organizeze o vizită de control pe navă. El a descris situația relatată despre militari drept „periculoasă”.
Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a respins însă informațiile privind probleme grave la bord și a afirmat că acestea au fost „complet denaturate”. El a spus că își dorește ca militarii de pe Lincoln să se întoarcă acasă și ca echipajele să fie schimbate cât mai rapid. USS Abraham Lincoln trebuia inițial să revină în Statele Unite în luna mai.
Un al doilea portavion ajunge în regiuneSosirea USS George Washington poate permite Marinei americane să reducă presiunea asupra Lincoln, însă mutarea are și o altă consecință strategică. Pentru o perioadă necunoscută, Pacificul ar putea rămâne fără prezența unui portavion american. Washingtonul consideră China principala putere din regiunea Asia-Pacific, iar administrația Trump a adoptat o abordare diferită față de cea a administrației Biden în privința rivalului asiatic.
În Orientul Mijlociu, tensiunile rămân însă ridicate. Marina americană a reimpus blocada porturilor iraniene în strâmtoarea Ormuz, iar administrația Trump nu a oferit până acum un calendar clar pentru încheierea războiului. Hegseth a declarat că Statele Unite pot menține blocada „pe termen nelimitat”. Comandamentul Central al SUA susține că militarii de pe USS Abraham Lincoln rămân rezistenți după peste 260 de zile pe mare, aproximativ 10.000 de zboruri și utilizarea a 1,5 milioane de livre de muniție.
Incidentul s-a produs joi, la Aeroportul Internațional Denver, în timp ce zborul United Airlines 1302 se pregătea să plece spre San Diego, relatează Fox News.
Glonțul a fost descoperit în timpul verificărilor de rutină efectuate înainte ca Boeingul 737-900 să ruleze către pista de decolare. Potrivit informațiilor relatate de postul local FOX31 Denver, care avea un membru al echipei sale la bord, pasagerii au fost anunțați că situația reprezenta o problemă de securitate și că întreaga aeronavă trebuia evacuată.
Celor aflați la bord li s-a cerut să își ia bagajele de mână și să părăsească avionul, astfel încât personalul de securitate să poată controla aeronava goală. La acel moment, echipajul nu știa de unde provenea muniția și nici cum ajunsese aceasta la bord.
Avionul transporta 178 de pasageri și șase membri ai echipajuluiUnited Airlines a confirmat incidentul și a precizat că aeronava a fost verificată de personalul de securitate. După încheierea controlului, avionul a fost autorizat să își continue cursa către San Diego.
La bord se aflau 178 de pasageri și șase membri ai echipajului. Compania aeriană a transmis întrebările suplimentare privind circumstanțele incidentului către Transportation Security Administration (TSA), agenția federală responsabilă de securitatea transporturilor în Statele Unite.
Zborul 1302 trebuia să decoleze din Denver în jurul orei locale 13:25. Aeronava a părăsit în cele din urmă aeroportul la aproximativ 15:41, ceea ce înseamnă o întârziere de peste două ore.
Autoritățile încearcă să stabilească proveniența munițieiNu s-a stabilit cui îi aparținea glonțul și nici în ce împrejurări a ajuns în avion. Fox News a solicitat informații suplimentare atât TSA, cât și Aeroportului Internațional Denver.
Incidentul ridică întrebări privind modul în care muniția a putut ajunge într-o aeronavă comercială, în condițiile controalelor stricte aplicate în aeroporturile americane. Nu există însă, pe baza informațiilor disponibile, indicii că la bord ar fi fost găsită și o armă sau că pasagerii s-ar fi aflat în pericol imediat.
Aproape simultan, Finlanda a impus temporar restricții asupra traficului aerian și maritim pentru a permite autorităților să reacționeze la eventuale amenințări cu drone.
Locuitorii din apropierea Rusiei, avertizați în timpul nopțiiUn incident cu o dronă a declanșat o alertă în Letonia în cursul nopții de joi spre vineri, autoritățile militare cerând locuitorilor din apropierea frontierei cu Rusia să manifeste prudență.
„Există o amenințare în spațiul aerian leton”, au transmis inițial forțele armate ale țării, prin intermediul platformei X.
❗️APDRAUDĒJUMS GAISA TELPĀ AUGŠDAUGAVAS, PREIĻU, RĒZEKNES UN BALVU NOVADOS.
RĪKOJIES! Informējam, ka Latvijas gaisa telpā ir apdraudējums.
Dodies telpās, ievēro divu sienu principu! Seko oficiālajiem paziņojumiem. Ja pamani zemu lidojošu vai aizdomīgu…
— NBS (@Latvijas_armija) August 14, 2026
Aproximativ o jumătate de oră mai târziu, armata a anunțat că pericolul a fost înlăturat. Potrivit informațiilor comunicate oficial, avioanele de luptă au reușit să doboare drona care pătrunsese în spațiul aerian al Letoniei.
Din informațiile furnizate de autoritățile letone nu rezultă deocamdată tipul dronei, locul exact în care aceasta a fost interceptată sau de unde provenea aparatul.
Incidentul este însă cu atât mai sensibil cu cât Letonia are o frontieră directă cu Federația Rusă și este membră NATO, astfel încât orice încălcare neautorizată a spațiului său aerian are implicații de securitate pentru flancul estic al Alianței.
Finlanda a restricționat temporar traficul aerian și maritimÎn aceeași noapte, măsuri preventive au fost luate și în estul Finlandei, o altă țară NATO care are o frontieră extinsă cu Rusia.
Forțele armate finlandeze au anunțat pe platforma X introducerea temporară a unor restricții pentru traficul aerian și pentru navigație. Potrivit comunicării oficiale, măsurile au urmărit să garanteze capacitatea operațională a autorităților în cazul în care ar fi fost necesară contracararea unor posibile drone.
Kyse on varatoimenpiteestä, jonka tavoitteena on turvata sivullisten turvallisuus ja viranomaisten toimintaedellytykset mahdollisten lennokkien torjuntaan.
— Puolustusvoimat (@Puolustusvoimat) August 14, 2026
Nu au fost oferite imediat informații suplimentare despre natura amenințării care a determinat autoritățile finlandeze să introducă restricțiile și nici nu a fost anunțată interceptarea vreunei drone în Finlanda.
Cele două episoade vin într-un context de vigilență sporită pe flancul estic al NATO în privința dronelor și a încălcărilor spațiului aerian. Subiectul este relevant și pentru România, unde incidentele cu drone în apropierea frontierei au devenit, de asemenea, o preocupare de securitate pe fondul războiului din Ucraina.
Execuțiile din Tennessee și Oklahoma au avut loc la mai puțin de 30 de minute distanță, iar cea din Alabama s-a desfășurat câteva ore mai târziu. Cei trei bărbați fuseseră condamnați pentru crime comise în perioade diferite, între 1985 și 2021, relatează publicația The Independent.
Ultima dată când trei condamnați au fost executați în aceeași zi în SUA a fost 7 ianuarie 2010, în Louisiana, Ohio și Texas. O situație similară fusese programată în 2018, însă numai una dintre execuții a avut loc, după ce un condamnat din Texas a primit o amânare, iar în Alabama au apărut probleme cu montarea liniei intravenoase.
Cazurile de joi se înscriu într-o tendință ascendentă. În 2025, 11 state americane au executat 47 de persoane, cel mai ridicat bilanț anual din 2009. După cele trei cazuri de joi, numărul execuțiilor efectuate în 2026 a ajuns la 22, iar alte 12 sunt programate.
Un condamnat din Oklahoma a refuzat clemențaÎn Oklahoma, Carlos Cuesta-Rodriguez, în vârstă de 70 de ani, a fost executat pentru uciderea partenerei sale, Olimpia Fisher, în 2003. Bărbatul își exprimase regretul pentru crimă și comunicase comisiei competente că nu dorește clemență. Avocații săi susțineau că acesta avusese o copilărie dificilă în Cuba și suferea de leziuni cerebrale și tulburare de stres posttraumatic.
În Tennessee, Anthony Darrell Hines, de 66 de ani, a fost executat pentru uciderea lui Catherine Jean Jenkins, o femeie de 54 de ani care lucra ca menajeră într-un motel. Crima fusese comisă în 1985. Hines încercase fără succes să obțină oprirea execuției, invocând inclusiv problemele apărute cu trei luni înainte în timpul tentativei de executare a unui alt condamnat, când personalul medical nu reușise să instaleze o linie intravenoasă de rezervă.
Condamnatul din Alabama ceruse să fie executatÎn Alabama, Jeremy Williams, de 42 de ani, a fost executat pentru violarea și uciderea, în 2021, a lui Kamarie Holland, o fetiță de cinci ani din Georgia. Williams pledase vinovat, renunțase la apel și solicitase autorităților stabilirea rapidă a datei execuției, afirmând că familia victimei merită să poată ajunge la o formă de încheiere a cazului.
Procurorii au susținut că Williams i-a oferit mamei copilului 2.500 de dolari pentru ca minora să participe la un act sexual, după care a violat-o și strangulat-o, filmând agresiunea. Mama fetiței execută o pedeapsă de 20 de ani de închisoare după ce a pledat vinovată pentru trafic sexual.
Execuția lui Williams a fost prima efectuată anul acesta în Alabama. O altă execuție, care urma să utilizeze azot gazos, fusese suspendată în iunie după ce un judecător federal a decis că metoda este neconstituțională.
Decizia vizează inclusiv mecanismul folosit pentru lansarea avioanelor de luptă și ar putea genera costuri de ordinul miliardelor de dolari, relatează publicația The Guardian.
Pentagonul are 60 de zile pentru a pregăti planulCasa Albă a publicat un memorandum prezidențial prin care Trump solicită modificarea proiectului USS Doris Miller, un portavion din clasa Gerald R. Ford, cunoscut și sub indicativul CVN-81. Nava este deja cu aproximativ doi ani în urma calendarului prevăzut.
Documentul îi cere conducerii Pentagonului ca, în termen de 60 de zile, să prezinte un plan pentru înlocuirea sistemului electromagnetic de lansare a aeronavelor și a lifturilor avansate pentru armament cu soluții bazate pe abur, respectiv sisteme hidraulice. Planul trebuie să includă calendarul lucrărilor și resursele necesare.
Memorandumul face parte dintr-o inițiativă mai amplă intitulată „Rebuilding the United States Navy and America’s Shipbuilding Industrial Base”, prin care administrația susține că încearcă să remedieze problemele provocate de proiectele excesiv de complexe ale navelor militare americane.
Trump critică sistemul electromagnetic încă din 2017Preferința președintelui american pentru catapultele cu abur nu este nouă. Trump critică de aproape un deceniu tehnologia electromagnetică folosită pe cea mai nouă generație de portavioane americane.
În 2017, el relata că o discuție cu un marinar al US Navy l-ar fi convins că sistemul electromagnetic este prea complicat și mai scump decât alternativa tradițională. De atunci, Trump a revenit în mod repetat asupra subiectului în discursurile sale publice.
Potrivit informațiilor citate de The Guardian, responsabili de rang înalt din Marină și din industria de apărare s-au opus unei asemenea modificări, invocând costurile foarte mari pe care le-ar presupune eliminarea unor sisteme integrate încă din faza de proiectare a noilor portavioane.
Un fost pilot al Marinei îl critică pe TrumpDecizia a provocat și reacții politice. Senatorul democrat Mark Kelly, fost pilot de încercare al US Navy și astronaut, a criticat intervenția președintelui în detaliile tehnice ale proiectării navelor militare.
Kelly a subliniat că a decolat de sute de ori de pe portavioane, are studii avansate în inginerie aeronautică și experiență ca pilot de testare, dar că nici măcar el nu și-ar permite să le spună specialiștilor Marinei cum să proiecteze sistemele unei nave.
Procesul a fost deschis joi la o instanță federală din Delaware, Statele Unite. Reclamanții afirmă că au investit aproape 1,2 milioane de dolari în Wondermind Global, companie lansată în 2021 cu scopul declarat de a-i ajuta pe utilizatori să își consolideze „fitness-ul mintal”.
Potrivit documentelor depuse în instanță, investitorilor li s-ar fi spus că Selena Gomez va participa activ la dezvoltarea afacerii și că va avea un rol important în strategia de marketing, transmite Reuters.
Notorietatea artistei reprezenta un avantaj major pentru proiect: Gomez se numără printre cele mai urmărite celebrități pe rețelele sociale, având, cumulat, peste 500 de milioane de urmăritori.
Investitorii susțin însă că vedeta și alți responsabili ai Wondermind nu ar fi pus în practică mai multe dintre angajamentele asumate. Printre proiectele despre care reclamanții afirmă că nu s-au concretizat se numără și realizarea unei aplicații mobile.
Investitorii: Gomez ar fi semnat un contract, apoi l-ar fi ignoratAcuzațiile formulate în proces sunt dure. Reclamanții susțin că Selena Gomez și-ar fi asumat contractual anumite responsabilități, fără ca acestea să fie ulterior îndeplinite.
Mai mult, investitorii afirmă că Wondermind nu ar fi reușit să dezvolte afacerea profitabilă care le fusese prezentată. Compania ar fi avut probleme chiar și cu obligații curente, precum plata la timp a angajaților și furnizorilor.
Afirmațiile fac parte din acuzațiile reclamanților și nu au fost confirmate printr-o hotărâre a instanței.
Problemele companiei ar fi devenit cunoscute abia în 2025Investitorii mai susțin că nu au știut despre dificultățile cu care se confrunta Wondermind până în septembrie 2025, când acestea au fost prezentate într-un articol publicat online.
Prin acțiunea în justiție, reclamanții solicită recuperarea sumelor investite, de aproape 1,2 milioane de dolari, precum și achitarea cheltuielilor juridice.
Un reprezentant al Selenei Gomez nu a oferit imediat un punct de vedere în legătură cu procesul.
Artista și actrița americană, cunoscută inclusiv pentru rolul din serialul „Only Murders in the Building”, s-a implicat public de mai mulți ani în promovarea discuțiilor despre sănătatea mintală. Wondermind a fost lansată tocmai în jurul acestui domeniu, ceea ce a legat puternic imaginea companiei de cea a vedetei.
Predicțiile Variety, actualizate la 13 august, îl includ pe Cristian Mungiu între cei cinci cineaști care ar putea fi nominalizați la categoria Cea mai bună regie. Regizorul român este menționat pentru „Fjord”, alături de Jesse Eisenberg, cu „Debutul”, Martin McDonagh, pentru „Wild Horse Nine”, Christopher Nolan, cu „Odiseea”, și Denis Villeneuve, pentru „Dune: Partea III”. Villeneuve este, deocamdată, favoritul publicației pentru câștigarea premiului.
O eventuală nominalizare ar reprezenta o performanță majoră pentru cinematografia românească și pentru Mungiu, unul dintre cei mai cunoscuți cineaști români pe plan internațional.
„Fjord” beneficiază deja de un atu important în sezonul premiilor: filmul a câștigat Palme d’Or la Festivalul de la Cannes. Variety îl enumeră printre producțiile lansate la Cannes care trebuie urmărite în cursa pentru Oscar și anticipează că distribuitorul Neon va încerca să valorifice succesul prin prezențe la alte festivaluri.
„Fjord”, cu șanse în mai multe categoriiPerspectivele filmului românesc nu se limitează la regie. Variety include „Fjord” și între cele zece producții anticipate pentru o nominalizare la Cel mai bun film, într-o listă în care se regăsesc titluri precum „Dune: Partea III”, „Odiseea”, „Debutul” și „Wild Horse Nine”.
Cristian Mungiu este menționat separat și printre potențialii nominalizați la Cel mai bun scenariu original, pentru scenariul „Fjord”.
În plus, producția figurează în predicțiile pentru Cel mai bun lungmetraj internațional, ca reprezentant al României. În această categorie, Variety anticipează o listă din care mai fac parte filme din Japonia, Spania, Franța și Coreea de Sud, considerând în prezent producția spaniolă „La Bola Negra” drept favorită.
Când vor fi anunțate nominalizările la OscarEstimările sunt preliminare și nu echivalează cu nominalizările oficiale. Variety precizează că predicțiile se modifică pe parcursul sezonului, în funcție de festivaluri, reacțiile industriei și campaniile pentru Oscar.
Nominalizările oficiale pentru cea de-a 99-a ediție a premiilor Oscar vor fi anunțate pe 21 ianuarie 2027, iar ceremonia este programată pentru 14 martie 2027, la Dolby Theatre din Hollywood. Gala va fi prezentată de Conan O’Brien.
Incendiul s-a produs în noaptea de joi spre vineri la o hală de pe strada Marginei, în Sectorul 1 al Bucureștiului, în zona Chitila – Service Nobel.
Potrivit informațiilor transmise de Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov (ISUBIF), la sosirea primelor echipaje, incendiul se manifesta în interiorul halei cu flacără deschisă și degajări mari de fum, existând totodată posibilitatea ca focul să se extindă.
Pentru stingerea incendiului au fost mobilizate 20 de autospeciale cu apă și spumă, o autospecială pentru intervenție și salvare de la înălțime și o autospecială de descarcerare.
La fața locului au fost trimise și două echipaje SMURD. În zonă au fost mobilizate, de asemenea, forțe ale poliției și alte echipaje de intervenție.
Până la momentul transmiterii primelor informații oficiale, ISUBIF preciza că nu existau date privind eventuale victime.
Procurorii suspectează existența unei rețele care ar fi manipulat procedurile pentru a favoriza furnizori selectați în prealabil.
29 de proiecte finanțate din fonduri europene, investigatePerchezițiile au fost efectuate joi, la solicitarea biroului EPPO din București, la sediile unor persoane fizice și companii vizate de investigație.
Ancheta privește 29 de proiecte finanțate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene (RRF), precum și prin Programul Operațional Capacitate Administrativă – Investiții Teritoriale Integrate (ITI) Delta Dunării.
Proiectele presupuneau achiziționarea de servicii de consultanță IT, software și infrastructură informatică.
Suspiciuni că furnizorii erau selectați dinaintePotrivit Parchetului European, anchetatorii au motive serioase să suspecteze că o rețea infracțională ar fi manipulat procedurile de achiziție publică pentru serviciile de consultanță IT.
Scopul presupusei scheme ar fi fost favorizarea unor furnizori selectați anterior, care ofereau soluții de infrastructură cloud destinate autorităților publice. Principalii beneficiari ai proiectelor erau primării și consilii județene.
Probele strânse până în prezent indică și posibile nereguli în documentațiile realizate de firmele de consultanță. În cazul mai multor proiecte, anchetatorii au identificat asemănări extinse în ceea ce privește conținutul, structura și autorii documentelor.
Aceste similitudini au ridicat suspiciunea că aceleași materiale ar fi fost reutilizate în mod sistematic în cadrul mai multor proiecte.
Documente false sau incomplete, suspectate în procedurile de achizițieAnchetatorii verifică, de asemenea, dacă furnizorii implicați au prezentat documente false, inexacte sau incomplete în timpul procedurilor de achiziție publică.
EPPO nu a anunțat identitatea persoanelor sau a companiilor vizate de anchetă și nici localitățile ori autoritățile publice implicate în cele 29 de proiecte.
Mai multe structuri ale Poliției Române participă la anchetăOperațiunea beneficiază de sprijinul structurii de suport a EPPO din România și al mai multor unități ale Poliției Române.
Printre acestea se numără Direcția Operațiuni Speciale și serviciile de operațiuni speciale din Iași și Timișoara, precum și structurile de investigare a criminalității economice din Brașov, Iași, Argeș și Constanța.
La acțiune participă și Serviciul de Investigații Criminale Ilfov și Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Timișoara. Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a sprijinit investigația prin furnizarea unei analize operaționale.
Decizia reprezintă un nou episod în confruntarea dintre Casa Albă și una dintre cele mai prestigioase universități americane, potrivit publicației The Independent.
Judecătorul nu a identificat o încălcare continuă a legislațieiJudecătorul federal Richard G. Stearns a stabilit joi că administrația Trump nu a demonstrat existența unei încălcări continue a legislației federale privind drepturile civile.
Procesul, deschis în martie, se baza în principal pe incidente petrecute în anul universitar 2023-2024 și pe alte câteva cazuri din martie 2025. Potrivit magistratului, evenimentele prezentate au fost prea izolate și episodice pentru a demonstra o încălcare continuă a drepturilor civile în campusul universității din Cambridge, Massachusetts.
Departamentul american al Justiției nu consideră însă disputa încheiată. Harmeet Dhillon, procuror general adjunct pentru drepturi civile, a declarat că instituția nu este de acord cu hotărârea și analizează pașii următori.
Harvard nu a oferit imediat o reacție după pronunțarea deciziei.
Acuzații privind tratamentul studenților evreiAdministrația Trump susținea că Harvard nu a luat suficiente măsuri pentru protejarea studenților evrei în timpul protestelor pro-palestiniene declanșate după atacurile Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023.
Oficialii federali au acuzat conducerea universității că nu a intervenit corespunzător în timp ce studenți evrei ar fi fost hărțuiți, agresați fizic, urmăriți și scuipați.
Harvard a respins anterior ideea că ar fi ignorat problema și a afirmat că este preocupată de siguranța și integrarea membrilor comunităților evreiască și israeliană.
Președintele universității, Alan M. Garber, a indicat printre măsurile adoptate constituirea unui grup de lucru privind antisemitismul, numirea unui nou provost și a unor noi decani, precum și reformarea procedurilor disciplinare pentru a le face mai consecvente, echitabile și eficiente.
Miliarde de dolari, în centrul disputeiPrin proces, procurorii federali urmăreau recuperarea unor fonduri de ordinul miliardelor de dolari acordate Harvard pentru cercetare începând din octombrie 2023.
Administrația Trump argumenta că Titlul VI din Legea drepturilor civile din 1964, care interzice discriminarea pe criterii de rasă sau origine națională în programele care beneficiază de finanțare federală, permite recuperarea banilor.
Dosarul face parte dintr-o confruntare mai amplă dintre administrația republicană și Harvard, intensificată după ce universitatea a refuzat o serie de cerințe ale executivului. Alte măsuri federale au vizat reducerea granturilor pentru cercetare și limitarea posibilității Harvard de a înscrie studenți internaționali și membri ai forțelor armate americane.
Harvard a obținut și o altă victorie în instanțăÎntr-un proces separat, anul trecut, un judecător federal a obligat administrația Trump să anuleze reduceri de peste 2,6 miliarde de dolari din finanțarea federală destinată Harvard.
Instanța a concluzionat atunci că administrația impusese condiții neconstituționale pentru accesarea fondurilor și că problema antisemitismului fusese folosită drept pretext pentru ceea ce judecătorul a descris drept un atac ideologic îndreptat împotriva universităților.
În pofida conflictului juridic, reprezentanții Harvard și ai administrației au purtat anterior negocieri. Donald Trump afirmase chiar că cele două părți se apropiau de un acord. Deschiderea procesului pentru încălcarea drepturilor civile, în martie, a indicat însă deteriorarea puternică a discuțiilor, în condițiile în care asemenea dispute sunt de regulă soluționate prin acorduri voluntare între universități și autoritățile federale.
Premierul Donald Tusk afirmă că primele indicii arată că hackerii au urmărit obținerea unei răscumpărări, relatează TVP World.
Hackerii au atacat unul dintre marii furnizori de dosare medicaleAtacul informatic s-a produs miercuri și a vizat date gestionate de MyDr, unul dintre cei mai importanți furnizori polonezi de dosare medicale electronice. Informațiile compromise includ date despre rețete, medicamente și alte informații sensibile referitoare la pacienți.
Premierul Donald Tusk a declarat joi că investigația indică, în acest moment, o motivație financiară. Potrivit acestuia, există numeroase indicii că autorii atacului au încercat să obțină o răscumpărare de la companie, iar metodele utilizate au fost „foarte sofisticate”.
Serviciile poloneze de securitate urmăresc gruparea responsabilă, însă autoritățile susțin că, deocamdată, nu există dovezi privind implicarea unui actor străin. Vulnerabilitatea exploatată de atacatori a fost între timp identificată și remediată.
Guvernul polonez spune că nu va negocia cu hackeriiMinistrul pentru Afaceri Digitale, Krzysztof Gawkowski, a transmis că autoritățile nu intenționează să negocieze cu atacatorii.
Întrebat dacă hackerii au formulat efectiv o cerere de răscumpărare, ministrul a precizat că deține informațiile respective, dar că acestea sunt clasificate.
Serviciul polonez de informații interne ABW a contactat deja persoane publice importante ale căror date se numără printre cele afectate, în încercarea de a limita eventuale tentative de șantaj.
Autoritățile precizează însă că informațiile furate nu au apărut până acum în spațiul public și nici nu ar fi fost scoase la vânzare. Sunt luate măsuri pentru a împiedica valorificarea lor pe internet, deși oficialii admit că nu pot garanta că datele nu vor fi publicate ulterior.
Ce informații au ajuns în mâinile atacatorilorProcuratura Districtuală din Varșovia a anunțat că breșa de securitate a expus o cantitate importantă de informații personale. Printre acestea se numără numele pacienților, numerele PESEL – codurile personale de identificare utilizate în Polonia, numerele de telefon și adresele de e-mail.
Mult mai sensibilă este compromiterea informațiilor medicale, hackerii obținând inclusiv note de la consultații și date despre prescripțiile medicale.
Autoritățile lucrează acum la o soluție prin care cetățenii să poată verifica pe portalul guvernamental Bezpieczne Dane („Date sigure”) dacă informațiile lor se numără printre cele compromise.
Polonia își consolidează apărarea ciberneticăÎn urma atacului, Varșovia pregătește și consolidarea capacității de apărare informatică. Gawkowski a anunțat că Forțele de Apărare a Spațiului Cibernetic, structură specializată a armatei poloneze, vor primi finanțare suplimentară.
Ministrul susține că Polonia este țara din Uniunea Europeană cea mai vizată de atacuri cibernetice. El le-a recomandat cetățenilor să își blocheze preventiv numărul PESEL, măsură care poate reduce riscul furtului de identitate și al fraudelor financiare în cazul utilizării datelor compromise.
Reacția Londrei vine după ce Vladimir Putin a amenințat că Moscova ar putea răspunde prin măsuri similare împotriva navelor statelor considerate ostile, transmite BBC.
Petrolierul Smyrtos, reținut după o operațiune fără precedentNava Smyrtos se află în continuare sub controlul autorităților britanice, într-un port din apropiere de Weymouth, în sudul Angliei. Petrolierul fusese interceptat și abordat în iunie de comandouri ale Royal Marines, într-o operațiune prezentată drept o premieră în eforturile Londrei de a perturba activitatea navelor sancționate.
Căpitanul navei, Ajay Pant, a fost pus sub acuzare pentru încălcarea sancțiunilor impuse Rusiei. El este suspectat că ar fi furnizat sau livrat, direct ori indirect, petrol rusesc interzis prin regimul de sancțiuni.
Din cei 25 de membri ai echipajului aflați inițial la bord, 22 au fost repatriați în luna iulie. Proprietarul navei rămâne responsabil pentru întreținerea petrolierului și pentru asigurarea proviziilor necesare personalului rămas.
Putin acuză Occidentul de „piraterie și banditism”În timpul unor exerciții navale desfășurate în Oceanul Pacific, președintele rus Vladimir Putin a criticat dur statele occidentale pentru confiscarea navelor asociate Rusiei.
Liderul de la Kremlin a catalogat astfel de acțiuni drept „piraterie și banditism” și a avertizat că, dacă asemenea operațiuni vor continua, Rusia ar putea răspunde „în mod similar”, nu neapărat în zonele în care au loc interceptările occidentale, ci oriunde Moscova consideră necesar.
Comandantul Flotei ruse din Pacific, Viktor Liina, a susținut la rândul său că țări precum Marea Britanie și Franța ar opera propriile lor „flote fantomă”. El a afirmat că Rusia are capacitatea de a inspecta și reține nave aparținând statelor pe care le consideră neprietenoase.
Londra: Navele britanice respectă legislația maritimăGuvernul britanic a respins acuzațiile Moscovei și a insistat că militarii și forțele de ordine britanice au acționat în conformitate cu dreptul internațional atunci când au urcat la bordul Smyrtos.
Potrivit Londrei, operațiunile împotriva „flotei fantomă” urmăresc să reducă veniturile obținute de Rusia din exporturile de petrol, bani care contribuie la finanțarea războiului din Ucraina.
Ministerul britanic al Apărării estimează că Rusia utilizează peste 700 de nave în cadrul acestei rețele și că aproximativ 75% din petrolul rusesc aflat sub sancțiuni este transportat prin intermediul lor.
Navele respective sunt acuzate că folosesc structuri de proprietate greu de urmărit, asigurări opace și alte metode pentru a ascunde originea încărcăturilor și legăturile comerciale cu Rusia.
Uniunea Europeană intensifică presiuneaTensiunile apar într-un moment în care Uniunea Europeană își intensifică măsurile împotriva acestei rețele maritime. Până la jumătatea lunii august 2026, peste 630 de nave erau sancționate de UE și aveau interdicție de acces în porturile blocului comunitar.
Purtătoarea de cuvânt pentru afaceri externe a UE, Anitta Hipper, a transmis că statele europene nu vor fi descurajate de amenințările Rusiei. Bruxelles-ul consideră reducerea veniturilor obținute de Moscova din exporturile energetice drept o prioritate.
Mai multe state europene au început deja să intercepteze sau să rețină nave suspectate că încalcă sancțiunile. Cel mai recent, marina italiană, împreună cu parteneri europeni, a inspectat un petrolier în centrul Mediteranei, existând suspiciuni legate de dreptul acestuia de a naviga sub pavilionul declarat.
Nava nu a fost confiscată, însă alte operațiuni s-au încheiat cu sechestrări. De la începutul anului 2026, nouă petroliere suspectate că fac parte din „flota fantomă” și că încearcă să eludeze sancțiunile au fost confiscate în zona Uniunii Europene.
Occidentul a impus sancțiuni ample sectorului energetic rusesc după invazia la scară largă a Ucrainei, începută în 2022. De atunci, Moscova este acuzată că folosește petroliere vechi, cu proprietari și sisteme de asigurare greu de identificat, pentru a menține exporturile și a evita restricțiile.
