În luna februarie 2026 s-au eliberat 2386 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale,
în creştere cu 35,0% faţă de luna ianuarie 2026. De asemenea, s-au eliberat 488 autorizaţii de construire pentru clădiri nerezidențiale, în creștere cu 29,4% faţă de luna ianuarie 2026.
Se înregistrează o scădere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (-8,8%) şi o creștere a suprafeței utile totale (+8,7%) comparativ cu luna
februarie 2025.
În ceea ce privește numărul de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri nerezidenţiale s-a înregistrat, de asemenea, o scădere de 3,9%.
În primele două luni din 2026 s-au eliberat 4154 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 8,4% faţă de perioada similară din 2025. Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (-130 autorizaţii), Sud-Est (-120), Nord-Vest (-63), Centru şi Bucureşti-Ilfov (-43 fiecare) şi Nord-Est (-32). Creşteri s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Sud-Vest Oltenia (+29 autorizaţii) şi Sud-Muntenia (+21).
Un atac atribuit Statelor Unite a lovit marți dimineață orașul iranian Isfahan, provocând o explozie masivă și o minge de foc vizibilă pe cer. Zona vizată găzduiește una dintre instalațiile nucleare importante ale Iranului, unde ar putea fi depozitate cantități de uraniu îmbogățit. Președintele american Donald Trump a distribuit imagini video cu atacul, în care se văd explozii puternice în apropierea unor poziții militare din zona muntelui Soffeh. Iranul nu a confirmat oficial lovitura până în acest moment, mai scrie AP.
This is NOT what people think it is.
The U.S. just dropped 2,000-lb bunker busters on Iran…
But it wasn’t a “missile city.”
• Donald Trump shared footage of massive explosions
• Strike hit a large ammunition depot in Isfahan
• Secondary explosions = stored weapons… pic.twitter.com/4XR8jbwot9
— welomoney (@finscann) March 31, 2026
Imagini satelitare realizate înainte de izbucnirea conflictului sugerau că Iranul ar fi mutat o parte din stocul său de uraniu îmbogățit într-un tunel al centrului nuclear din Isfahan.
Iranul lovește un petrolier în apropierea DubaiuluiLa scurt timp după atacul asupra Isfahanului, un petrolier kuweitian complet încărcat a fost lovit de o dronă iraniană în apele din apropierea Dubaiului. Nava a luat foc, însă incendiul a fost stins ulterior, potrivit autorităților din Emiratele Arabe Unite. Resturi provenite de la o dronă interceptată au căzut într-o zonă rezidențială din Dubai, rănind patru persoane. În paralel, Bahrainul a activat sirenele de raid aerian, iar Arabia Saudită a anunțat că a interceptat trei rachete balistice lansate spre capitala Riad.
Victime în creștere și reuniune de urgență a Consiliului de SecuritateÎn paralel cu escaladarea conflictului, situația de securitate din regiune rămâne extrem de tensionată. Israelul a anunțat moartea a patru soldați în luptele din Liban, unde armata israeliană se confruntă cu gruparea Hezbollah. În mai puțin de 24 de ore au fost uciși și trei membri ai forțelor de menținere a păcii ale ONU, determinând convocarea unei reuniuni de urgență a Consiliului de Securitate.
Potrivit datelor oficiale, peste 1.900 de persoane au murit în Iran de la începutul conflictului. În Israel au fost raportate 19 victime, iar în Liban peste 1.200 de oameni au fost uciși, în timp ce peste un milion au fost nevoiți să își părăsească locuințele.
Decizia a fost luată luni, iar măsurile includ interdicții de călătorie și înghețarea activelor pentru persoanele și entitățile vizate, precum și interzicerea exportului către Iran de echipamente care ar putea fi utilizate pentru represiune internă sau pentru monitorizarea comunicațiilor.
În plus, cetățenilor și companiilor din UE le este interzis să pună la dispoziție fonduri celor incluși pe listă. În urma ultimei revizuiri, lista cuprinde 262 de persoane și 53 de entități.
Cine este vizat de sancțiuniRegimul de sancțiuni al UE, introdus în 2011 și prelungit anual, vizează persoane și instituții considerate responsabile pentru încălcări grave ale drepturilor omului, inclusiv detenții arbitrare, tortură, violențe și restrângerea libertății de exprimare.
Pe listă se regăsesc în special membri ai aparatului de securitate și ai sistemului judiciar din Iran, precum structuri ale Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), poliția moralității, oficiali ai forțelor de ordine și judecători implicați în condamnări controversate.
De-a lungul timpului, UE a inclus pe listă și oficiali de rang înalt, precum Ebrahim Raisi, dar și foști miniștri, șefi ai poliției și comandanți ai IRGC, structura-cheie de securitate a regimului, implicați în represiune și încălcări ale drepturilor omului.
Din 2022, Uniunea Europeană a extins semnificativ aceste măsuri, prin mai multe pachete succesive de sancțiuni, pe măsură ce au crescut îngrijorările legate de acțiunile autorităților iraniene.
Reacția UE: Violență și detenții arbitrare„Condamnăm utilizarea violenței, detențiile arbitrare și tacticile de intimidare folosite de forțele de securitate împotriva demonstranților”, se arată în declarația transmisă în numele Uniunii Europene de înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe, Kaja Kallas, în ianuarie 2026.
Oficialii europeni au cerut eliberarea imediată a tuturor persoanelor reținute pentru exercitarea drepturilor fundamentale. De asemenea, au insistat asupra obligației autorităților iraniene de a respecta libertatea de exprimare, de asociere și dreptul la protest pașnic, precum și accesul la informații, inclusiv prin restabilirea internetului.
Sancțiuni și pentru programul nuclearUniunea Europeană leagă sancțiunile nu doar de situația drepturilor omului, ci și de riscurile de securitate generate de Iran în regiune.
„UE a adoptat sancțiuni ample ca răspuns la reprimarea brutală și încălcările drepturilor omului, dar și la amenințările la adresa securității regionale”, se arată într-o altă declarație a Consiliului UE din luna martie, care face referire inclusiv la programele nuclear și balistic ale Iranului.
Oficialii europeni avertizau încă de atunci asupra consecințelor majore economice în cazul escaladării tensiunilor și subliniau importanța evitării perturbării rutelor strategice, precum Strâmtoarea Hormuz.
State din afara UE susțin măsurile„UE își exprimă solidaritatea cu poporul iranian, care își exprimă aspirațiile legitime pentru o viață mai bună, libertate și demnitate”, se arată în declarațiile oficiale.
Mai multe state europene din afara UE, inclusiv Albania, Bosnia și Herțegovina, Islanda, Liechtenstein, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia și Ucraina, s-au aliniat acestei poziții.
Procurorii DNA fac percheziții în această dimineață la Autoritatea Rutieră Română, suspectând săvărșirea mai multor fapte de corupție.
Faptele suspectate a fi săvârșite sunt trafic de influență, cumpărare de influență, dare de mită și grup infracțional organizat.
În atenția procurorilor se află chiar directorul ARR, Cristian Anton.
Anchetatorii suspectează că examenele în cadrul ARR, din mai multe județe, se dădeau fie de alte persoane, fie cu răspunsurile oferite în timpul examenului, contra unor sume de bani. Sumele ar fi variat între 600 și 1500 de euro pentru un examen.
DNA lucrează de mai mult timp în acest dosar, așa că procurorii cred că situația a ajuns la nivel de fenomen, fiind regăsită nu numai în București ci și în județe ca Mehedinți și Arad.
Perchezițiile DNA se desfășoară la instituții și la domiciliul unor persoane fizice, suspecții urmând să fie aduși la București.
La domiciliile unor persoane, procurorii DNA au găsit deja sume de bani.
Știre în curs de actualizare
În Europa, patru selecționate își vor asigura calificarea la Cupa Mondială de fotbal în urma unor dueluri decisive.
Kosovo primește vizita Turciei, gazdele sperând să obțină prima calificare din istorie la un turneu final mondial. Turcia, care a trecut în semifinala play-off-ului de România, nu s-a mai calificat de la ediția din 2002.
Într-un alt meci cu miză uriașă, Italia este obligată să învingă, în deplasare, Bosnia și Herțegovina pentru a evita ratarea prezenței la cel de-al treilea Campionat Mondial consecutiv.
Alte confruntări din barajele europene programează duelurile Suedia – Polonia și Cehia – Danemarca.
Toate partidele sunt programate de la ora 21:45.
În paralel, ultimele două locuri la Cupa Mondială de fotbal vor fi decise în barajele intercontinentale.
Congo primește replica formației din Jamaica, de la ora 0:00. Iar Irak se va duela cu Bolivia, miercuri dimineață, de la ora 6:00, pe teren neutru, în Mexic.
Irak nu a mai participat la Campionatul Mondial din 1986, Congo (fostul Zair) din 1974, iar Bolivia din 1994.
Schimbarea necesită semnătura Administrației Federale a Aviației (FAA), iar procedurile administrative sunt încă în curs, potrivit Le Figaro.
„Schimbarea numelui unui aeroport ține de competența locală, iar FAA nu aprobă schimbările de nume ale aeroporturilor”, a indicat agenția într-un comunicat, confirmând totuși că trebuie să îndeplinească o serie de formalități pentru a valida această schimbare.
De la revenirea sa la putere în 2025, Donald Trump și-a pus amprenta asupra unor locuri emblematice din Statele Unite.
Astfel, el și-a adăugat numele la prestigiosul centru de spectacole Kennedy Center, a cărui program cultural l-a modificat, anulând în special evenimentele LGBT+.
Semnătura sa va apărea pe viitoarele bancnote ale țării, o premieră pentru un președinte în exercițiu, iar lucrările sale pentru o sală de bal la Casa Albă au fost larg criticate.
Declarația premierului a fost făcută la evenimentul „Masa rotundă a Guvernului României – Următorul salt al Europei de Sud-Est”.
„Nicio zonă care nu are o anumită siguranță nu va beneficia de investiții masive care să genereze siguranță și prosperitate pentru locuitorii ei. Nici o zonă care nu are o infrastructură corespunzătoare, o combinație de infrastructură civilă și militară, care nu are o industrie minimal dezvoltată care să asigure o portanță pentru apărare, nu poate fi apărată în mod sigur. Din punctul acesta de vedere, combinația de dezvoltare economică și de întărire a apărării este cea mai sigură cale pentru ca frontiera de est să fie una mai puternică”, a spus Ilie Bolojan.
El a vorbit și despre extinderea Uniunii Europene, care, susține el, a contribuit și va contribui la creșterea competitivității. Șeful Guvernului a amintit în acest context piețele extinse, consumatorii, forța de muncă, extinderea lanțurilor valorice ale industriei europene.
„Extinderea Uniunii nu este doar un act de generozitate”„Extinderea Uniunii a fost pentru țările în care Uniunea s-a extins, și cred că ar fi și pentru țările în care noi susținem să ne extindem, un factor stimulativ pentru buna guvernare a acestor țări.
Rămânerea în urmă a țărilor din Europa de Est, în afară de contextul istoric și geografic, este și o cauză a unui deficit de bună guvernare. Și toate țările care au intrat în Uniunea Europeană, doar prin practicile de bună guvernare, doar prin regulile Uniunii Europene, au cunoscut, indiferent de coloraturi politice sau de cicluri de guvernare, o îmbunătățire a calității guvernării, care a stimulat dezvoltarea economică, care a îmbunătățit calitatea vieții și care a crescut standardele oamenilor”, a mai spus premierul.
El a spus că România este un astfel de exemplu și că țara noastră „și-a îmbunătățit mult calitatea vieții, indicatorii, produsul intern brut, zona de convergență, de la aderarea la Uniune din 2007 și până astăzi”.
Șeful Guvernului crede că „extinderea Uniunii nu este doar un act de generozitate, așa cum s-ar putea interpreta dintr-o anumită perspectivă, ci este o decizie strategică, importantă, pe care noi o susținem. Cred că nu este doar o cheltuială, așa cum s-ar putea registra într-o formulă contabilă simplistă, ci este o investiție în dezvoltarea Uniunii Europene în anii următori și un pas important pentru competitivitate, pentru o zonă sigură în această parte de lume, pentru piețe mai mari și pentru o Uniune Europeană mai puternică”.
Președintele american Donald Trump le-ar fi spus consilierilor săi că este dispus să pună capăt campaniei militare împotriva Iranului chiar dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă, relatează The Wall Street Journal.
Administrația SUA a ajuns la concluzia că o misiune de redeschidere a căii navigabile ar prelungi durata misiunii dincolo de termenul stabilit de acesta, de patru până la șase săptămâni, relatează Wall Street Journal , citând oficiali ai administrației.
Sursele au adăugat că totul se va concentra pe dezarmarea Iranului, distrugerea rachetelor și a marinei iraniene, înainte de a încerca să facă presiuni diplomatice asupra Iranului pentru a redeschide Strâmtoarea.
Teheranul a blocat în mare parte ruta vitală a strâmtorii Ormuz, ca represalii pentru atacurile americano-israeliene, ceea ce a dus la creșterea prețurilor globale la energie.
Prețul mediu național de vânzare cu amănuntul al benzinei din SUA a depășit luni 4 dolari pe galon pentru prima dată în mai bine de trei ani, arată datele serviciului de urmărire a prețurilor GasBuddy, în contextul în care războiul americano-israelian cu Iranul continuă.
Luni, Trump a vorbit despre „progrese mari” în negocierile pentru un acord care să pună capăt războiului, dar a avertizat că, dacă nu se ajunge la un acord și Strâmtoarea Ormuz nu este „imediat «deschisă pentru afaceri»”, atunci SUA vor continua „să arunce în aer și să distrugă complet toate centralele lor electrice, sondele de petrol și insula Kharg (și, eventual, toate instalațiile de desalinizare!), pe care, în mod intenționat, nu le-am «atins» încă”.
Desfășurarea de trupe SUAÎn ciuda insistențelor lui Trump că este probabil să se ajungă la un acord, SUA au desfășurat mii de soldați în regiune în ultima săptămână, în pregătirea unei potențiale operațiuni terestre.
Rapoartele au sugerat că pregătirile pentru o operațiune terestră ar putea fi o încercare de a presa Teheranul să accepte termenii americani de a pune capăt războiului.
Complicând și mai mult eforturile de a pune capăt războiului, New York Times a relatat că decapitarea conducerii Iranului de către americani și israelieni de la izbucnirea războiului a împiedicat capacitatea Teheranului de a lua decizii.
Uciderea a zeci de lideri iranieni complică, de asemenea, eforturile Washingtonului de a negocia cu oficialii de la Teheran care rămân, a relatat The Times, adăugând că negociatorii iranieni ar putea avea puține cunoștințe despre ceea ce guvernul lor este dispus să cedeze.
Cu toate acestea, vizarea conducerii a împiedicat, de asemenea, capacitatea acestora de a coordona atacuri majore de represalii, se arată în raport, citând oficiali anonimi familiarizați cu evaluările serviciilor secrete americane și occidentale.
Oficialii americani au declarat pentru The Times că asasinatele au generat o mai mare putere pentru cei din linia dură a Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice.
Raportul a venit după ce Trump a confirmat că persoana cu care SUA interacționau era, de fapt, președintele parlamentului iranian de linie dură, Mohammad Bagher Ghalibaf. Anterior, el a declarat că SUA negociază cu o conducere „nouă și mai rezonabilă” în Iran.
Ghalibaf și-a menținut o personalitate combativă prin intermediul contului său X în timpul războiului, batjocorindu-i pe americani și lansând amenințări. Fostul comandant al Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice și-a văzut profilul crescând pe măsură ce membri superiori ai teocrației au fost uciși.
Israel: Nu există un calendar pentru războiPM: Nu există un calendar cu privire la momentul în care se va încheia războiul din Iran, dar peste jumătate din misiunile noastre au fost îndeplinite. Între timp, prim-ministrul Benjamin Netanyahu a declarat luni că războiul împotriva Iranului și-a atins mai mult de jumătate din obiective, fără a stabili un calendar cu privire la momentul în care acesta se va încheia.
„Cu siguranță a trecut de jumătatea drumului. Dar nu vreau să pun un program fix”, a declarat Netanyahu pentru postul de radio conservator american Newsmax.
El a adăugat că se referă la faptul că războiul este mai mult de jumătatea drumului „în ceea ce privește misiunile, nu neapărat în ceea ce privește timpul”.
Netanyahu a spus că războiul a atins obiective, inclusiv uciderea a „mii” de membri ai Gărzilor Revoluționare iraniene.
Israelul și Statele Unite sunt, de asemenea, „aproape de a distruge industria de armament [a Iranului]”, a adăugat el.
„Doar întreaga bază industrială – distrugerea… uzinelor întregi și a programului nuclear în sine”, a spus el.
Netanyahu și-a exprimat, de asemenea, încrederea că Republica Islamică va cădea.
„Cred că acest regim se va prăbuși intern. Dar, în acest moment, ceea ce facem este doar să le degradăm capacitatea militară, să le degradăm capacitatea de rachete, să le degradăm capacitatea nucleară și, de asemenea, să îi slăbim din interior”, a spus Netanyahu.
Războiul cu Iranul a amplificat volatilitatea piețelor energetice globale. Prețul petrolului Brent, indicatorul de referință la nivel mondial, a crescut cu peste 50% de la începutul conflictului, ajungând la aproximativ 116 dolari pe baril. Unul dintre principalele motive este blocarea Strâmtorii Ormuz, transmite Euronews. Acesta este un punct strategic prin care trece aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol, adică circa 20 de milioane de barili pe zi.
Europa resimte deja efectele. Prețul de referință al gazului natural în Europa, Dutch TTF, a crescut cu aproximativ 70%. S-a marcat astfel cea mai mare creștere lunară din ultimii ani.
Crește interesul pentru panouri solare și pompe de căldurăPe fondul scumpirilor, tot mai multe gospodării europene caută alternative energetice mai stabile. În Marea Britanie, vânzările de pompe de căldură au crescut cu 51% în primele trei săptămâni ale lunii martie față de perioada anterioară, potrivit companiei energetice Octopus Energy. De asemenea, cererea pentru panouri solare a crescut cu 54%. Sistemele instalate sunt tot mai mari, proprietarii alegând acum instalații cu 12 panouri în loc de 10. „Familiile sunt sătule să fie ostatecii prețurilor globale la combustibili fosili”, a declarat Rebecca Dibb-Simkin, reprezentant al Octopus Energy.
Creșterea prețurilor la carburanți a determinat și o accelerare a interesului pentru vehicule electrice (EV). În Uniunea Europeană, prețul mediu al benzinei a crescut cu aproximativ 12%, ajungând la 1,84 euro pe litru. Platforma franceză de vânzări auto Aramisauto a raportat că vânzările de mașini electrice aproape s-au dublat între mijlocul lunii februarie și începutul lunii martie. În Norvegia, pe o platformă dedicată, vehiculele electrice au depășit deja mașinile diesel ca cel mai popular tip de motorizare.
Cerere în creștere pentru energia regenerabilă în EuropaCompania germană Enpal a raportat o creștere de aproximativ 30% a cererii pentru panouri solare și pompe de căldură de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu. O altă companie germană din sector, 1KOMMA5°, a anunțat că interesul pentru instalarea de sisteme solare aproape s-a dublat. În Marea Britanie, compania E.ON a observat o creștere a interesului pentru panouri solare cu 23% într-o singură săptămână. A fost urmată de o creștere suplimentară de 63% în perioada următoare.
În paralel cu boom-ul energiei regenerabile, au apărut și apeluri pentru creșterea producției de petrol și gaze. Există cereri inclusiv pentru extinderea exploatărilor din Marea Nordului. Totuși, un studiu al Universității Oxford arată că o economie alimentată complet de energie regenerabilă ar putea reduce facturile gospodăriilor britanice cu până la 441 de lire sterline pe an. Prin comparație, intensificarea exploatării de petrol și gaze ar reduce costurile doar cu 16 până la 82 de lire anual, potrivit analizei. Experții subliniază că prețurile combustibililor fosili sunt stabilite pe piețe globale, ceea ce limitează impactul producției interne asupra facturilor consumatorilor.
În noaptea de luni spre marți, cetățenii din Emiratele Arabe Unite au primit o alertă guvernamentală care anunța atacuri aeriene. Locuitorii au fost îndemnați să se refugieze la loc sigur și să urmărească informațiile primite de la autorități.
De asemenea autoritățile guvernului din emiratul Sharjah, au anunțat, la scurt timp după miezul nopții că drona care a lovit clădirea companiei de telecomunicații Thuraya, era una iraniană. Autoritățile au anunțat că nu au fost înregistrate victime. La momentul transmiterii anunțului autoritățile se aflau încă la fața locului.
Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu refuză să stabilească un termen pentru încheierea războiuluiNetanyahu refuză să stabilească un termen pentru încheierea războiului împotriva Iranului, dar afirmă că acesta „a depășit jumătatea drumului”.
Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a declarat anterior pentru Newsmax că războiul americano-israelian împotriva Iranului și-a atins mai mult de jumătate din obiective, dar nu a dorit să ofere un termen pentru încheierea acestuia.
El a spus că războiul este „cu siguranță dincolo de jumătatea drumului. Dar nu vreau să stabilesc un calendar”, adăugând că el crede că Republica Islamică Iran va ajunge în cele din urmă să „se prăbușească din interior”, potrivit AFP.
Ministrul de Externe al Emiratelor Arabe Unite condamnă „complotul terorist al Hezbollah” împotriva BahrainuluiȘeicul Abdullah bin Zayed Al Nahyan, vicepremierul Emiratelor Arabe Unite și ministru al Afacerilor Externe, a exprimat condamnarea fermă și denunțarea de către Emiratele Arabe Unite a „complotului terorist dejucat” în Regatul Bahrain.
Oficialul a afirmat că o celulă cu legături a organizației teroriste interzise Hezbollah, care „a încercat să colaboreze cu grupuri teroriste din străinătate, într-un act care a amenințat securitatea și siguranța Regatului”, a declarat oficialul citat de Gulf News.
G7 anunță că este pregătit să ia măsuri pentru stabilizarea pieței energeticeMiniștrii de Finanțe din statele G7 au anunțat că sunt pregătiți să ia „toate măsurile necesare” pentru a stabiliza piața energiei și pentru a limita efectele volatilității recente asupra economiei, notează Reuters.
Miniștrii de Finanțe și ai Energiei, alături de guvernatorii băncilor centrale din Statele Unite, Canada, Japonia, Marea Britanie, Franța, Germania și Italia, au avut o teleconferință pentru a coordona un răspuns comun, în contextul în care războiul din Orientul Mijlociu continuă să afecteze piețele energetice globale.
Iranul susține că nu a purtat nicio negociere cu SUA încă de la începerea războiuluiEsmaeil Baghaei, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Iranului, a reiterat încă o dată faptul că Iranul nu a purtat negocieri cu SUA încă de la începutul războiului, precizând că Teheranul nu va fi dispus să negocieze până când SUA nu va înceta atacurile.
„Nu am purtat nicio negociere cu America în aceste 31 de zile. Ceea ce s-a întâmplat a fost trimiterea unei cereri de negociere, însoțită de o serie de propuneri din partea Americii, care ne-a parvenit prin intermediul anumitor intermediari, inclusiv Pakistanul”, acuză oficialul iranian.
Ministerul de Interne al Emiratelor Arabe Unite a anunțat că „sistemele de apărare aeriană răspund la amenințările cu rachete”, îndemnând locuitorii „să se refugieze imediat într-un loc sigur, în cea mai apropiată clădire sigură, și să se țină la distanță de ferestre, uși și spații deschise”, potrivit comunicatului citat de publicația Gulf News.
La scurt timp după alerta telefonică transmisă, ministerul de Interne din Emirate i-a informat pe cetățeni că operațiunile de apărare aeriană s-au încheiat cu succes și că aceștia sunt în siguranță.
Potrivit informațiilor publicate de Biroul de presă al Guvernului din emiratul Sharjah, autoritățile au intervenit, în urma unui atac cu dronă. Atacul a vizat clădirea administrativă a companiei de telecomunicații Thuraya din Regiunea Centrală a emiratului.
În urma incidentului nu au fost victime. Incidentul a avut loc, luni. În anunțul dat, marți, la scurt timp după miezul nopții, autoritățile au precizat că drona era iraniană. Autoritățile guvernamentale din emiratul Sharjah au precizat că echipele de intervenție continuă să gestioneze situația.
Reamintim că războiul din Orientul Mijlociu se află în cea de-a 32-a zi de conflict, iar atacurile continuă.
Într-o postare publicată, în noaptea de luni spre marți, pe X, purtătorul de cuvânt al MAE de la Teheran, Esmaeil Baghaei, susține că nu a purtat nicio negociere cu SUA încă de la începutul războiului din Orientul Mijlociu.
„Nu am purtat nicio negociere cu America în aceste 31 de zile. Ceea ce s-a întâmplat a fost trimiterea unei cereri de negociere, însoțită de o serie de propuneri din partea Americii, care ne-a parvenit prin intermediul anumitor intermediari, inclusiv Pakistanul”, acuză oficialul iranian.
Acesta a continuat mesajul, precizând că poziția Teheranului rămâne „foarte clară”.
„Poziția noastră este foarte clară. În prezent, pe măsură ce agresiunea militară și invazia Americii continuă cu intensitate maximă, toate eforturile și capacitățile noastre sunt dedicate apărării esenței Iranului. Am simțit experiențele anterioare cu carnea, pielea și oasele noastre și nu uităm trădarea care a fost adusă diplomației în două rânduri în mai puțin de un an”, a precizat Esmaeil Baghaei în mesajul său oficial.
Anterior, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a continuat să insiste că au loc discuții între Teheran și Washington, potrivit The Guardian.
Leavitt a precizat că „elementele rămase” ale regimului de la Teheran sunt „din ce în ce mai dornice să pună capăt distrugerii și să vină la masa negocierilor, cât încă mai pot”.
Ea a adăugat că, în ciuda „atitudinii publice” a regimului iranian și a „știrilor false” din mass-media, discuțiile dintre SUA și Iran „continuă și decurg bine”, afirmă reprezentanta Washingtonului.
Miniștrii de Finanțe din statele G7 au anunțat luni că sunt pregătiți să ia „toate măsurile necesare” pentru a stabiliza piața energiei și pentru a limita efectele volatilității recente asupra economiei, notează Reuters.
Miniștrii de Finanțe și ai Energiei, alături de guvernatorii băncilor centrale din Statele Unite, Canada, Japonia, Marea Britanie, Franța, Germania și Italia, au avut o teleconferință pentru a coordona un răspuns comun, în contextul în care războiul din Orientul Mijlociu continuă să afecteze piețele energetice globale.
„Suntem pregătiți să luăm toate măsurile necesare, în strânsă coordonare cu partenerii noștri, inclusiv pentru a păstra stabilitatea și securitatea pieței energiei”, se arată în declarația G7, publicată după reuniunea organizată de Franța, care deține în acest an președinția grupului.
La începutul lunii, cele 32 de state membre ale Agenției Internaționale pentru Energie au decis eliberarea unui volum record de 400 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice, pentru a tempera creșterea puternică a prețurilor la țiței.
„Probabilitatea ca scumpirea petrolului și temerile legate de aprovizionare să afecteze piețele și creșterea economică a crescut”, a declarat ministrul japonez de Finanțe, Satsuki Katayama.
„Prin urmare, am convenit că nu putem permite ca această situație să se prelungească”, a adăugat ea.
Comunicatul mai arată că, în condițiile în care prețurile mai mari la energie riscă să alimenteze inflația, băncile centrale din G7 rămân angajate să mențină stabilitatea prețurilor, iar politica monetară va continua să fie decisă în funcție de datele economice.
„Atenție la codurile QR de pe unele parcometre! Sunt false și vă pot lăsa fără bani. Parcometrele NU au și NU folosesc coduri QR pentru plată”, informează reprezentanții Primăriei Municipiului București, într-o informare publicată, luni, pe Facebook.
Reprezentanții PMB au precizat că, în zona Unirii au identificat stickere cu coduri QR false lipite pe parcometre. Aceștia i-au averizat pe șoferi că datele lor bancare riscă să fie furate dacă aceștia își vor înregistra datele folosind codul QR.
„Accesarea lor vă duce către o pagină falsă, care imită interfața oficială. Acolo vi se cer datele cardului (număr, dată expirare, CVC), însă: plata NU este procesată, parcarea NU este achitată, datele dvs. bancare pot fi compromise”, arată reprezentanții PMB.
Potrivit acestora, autoritățile competente fac demersuri pentru a identifica și sancționa persoanele responsabile. De asemenea, urmează ca stickerele frauduloase să fie îndepărtate.
Reprezentanții PMB îi îndeamnă pe șoferi să nu scaneze codurile QR de pe parcometre, să folosească numai metodele oficiale de plată, dar și să nu-i încurajeze pe „parcagii”, atenționând că aceștia practică un fel de cerșetorie mascată.
Singurele moduri valabile prin care șoferii pot plăti parcarea sunt: SMS, aplicația mobilă Parking București, aplicația parteneră „AmParcat”, Aplicația parteneră Qport, Parcometre, plata cu bani cash la stații SelfPay sau platforma online abonamente cmpb.ro
În ceea ce-i privește pe „parcagii”, reprezentanții PMB reamintesc că nu mai nu mai există persoane autorizate care să încaseze tariful de parcare. Compania Municipală Parking București a renunțat la încasatori.
„Ei practică un fel de ‘cerșetorie mascată’ și șantaj, astfel că Poliția Locală a Municipiului București este cu ochii pe ei. Nu le dați bani! Dacă îi vedeți, sunați la 021/9752, dispeceratul Poliției Locale!”, au precizat reprezentanții PMB.
