Iranul și aliații săi au schimbat focuri cu Israelul și Statele Unite, în timp ce obiective legate de Washington din Orientul Mijlociu au fost vizate alături de infrastructura energetică și civilă. Războiul care durează de mai bine de o lună nu reprezintă, vineri, semne de încetare, potrivit Gulf News.
Atacurile au vizat din ce în ce mai mult obiective economice și industriale, alimentând temerile privind perturbări mai ample ale aprovizionării globale cu energie și adâncind impactul conflictului dincolo de câmpul de luptă.
Iranul a lansat rachete asupra Tel Avivului în timpul nopții, declanșând apărarea aeriană israeliană și rănind ușor patru persoane, în timp ce noi explozii au fost auzite în Ierusalim după ce armata a avertizat asupra unui atac iminent.
Consiliul de Securitate al ONU va vota asupra folosirii forței pentru protejarea traficului maritim în Strâmtoarea HormuzConsiliul de Securitate al ONU va vota vineri asupra unui proiect de rezoluție prezentat de Bahrain pentru a autoriza folosirea forței „defensive” în vederea protejării traficului maritim din Strâmtoarea Hormuz împotriva atacurilor iraniene, informează France24.
Iranul a blocat această rută maritimă strategică – punând în pericol aprovizionarea cu combustibil și destabilizând economia globală – ca represalii la atacurile americano-israeliene care au declanșat războiul din Orientul Mijlociu, început în urmă cu o lună.
„Nu putem accepta terorismul economic care afectează regiunea noastră și lumea; întreaga lume este afectată de aceste evenimente”, a declarat săptămâna aceasta Jamal Alrowaiei, ambasadorul Bahrainului la Națiunile Unite.
El a afirmat că textul, care a suferit mai multe modificări și este susținut de Statele Unite, „vine într-un moment critic”.
Kuweitul interceptează rachete și drone ostileKuweitul a anunțat că sistemele sale de apărare aeriană au interceptat atacuri ostile cu rachete și drone. Agenția de știri din Kuweit (KUNA) l-a citat pe purtătorul de cuvânt oficial al Ministerului Apărării, colonelul de stat major Saud Al-Atwan, care a declarat că zgomotele de explozie au fost cauzate de sistemele de apărare aeriană care au interceptat atacurile ostile.
Evenimentele au avut loc pe 14 ianuarie, într-un bar din cartierul Ipanema din Rio de Janeiro. Acolo, Agostina Páez, în vârstă de 29 de ani, se afla în vacanță împreună cu două prietene. Potrivit relatărilor din presă, citate de Il Post, un ospătar a filmat momentul în care turista ar fi imitat mișcările unei maimuțe. Ea ar fi rostit și insulte rasiste la adresa lui și a altor doi colegi. Incidentul ar fi pornit de la o dispută legată de nota de plată. Turista și prietenele sale au considerat suma de plată mult prea mare. Imaginile filmate s-au împraștiat rapid pe rețelele sociale și au fost preluate pe scară largă de presa braziliană, transformând cazul într-un subiect major de dezbatere publică.
Arest la domiciliu și proces pentru „insultă rasială”La scurt timp după apariția videoclipului, Páez a fost convocată la o secție de poliție din Rio de Janeiro. Autoritățile i-au confiscat pașaportul și au plasat-o în arest la domiciliu, cu obligația de a purta un brățară electronică de monitorizare. Turista este acuzată de „injúria racial”, o infracțiune prevăzută de legislația braziliană care sancționează insultele rasiste și care poate fi pedepsită cu între doi și cinci ani de închisoare. Brazilia are una dintre cele mai stricte legislații antirasiste din lume. Constituția țării califică rasismul drept o infracțiune care nu se prescrie.
Cazul a generat reacții puternice în Argentina, unde unii politicieni și comentatori conservatori au criticat modul în care autoritățile braziliene au gestionat situația. Deputata Lilia Lemoine, apropiată a președintelui Javier Milei, a afirmat că turista ar fi „victima statului brazilian”. Ea a mai descris procesul drept o formă de „răzbunare”. În Brazilia, însă, cazul este prezentat ca un exemplu al politicii ferme de combatere a discriminării rasiale.
Eliberată pe cauțiune și întoarsă în ArgentinaAgostina Páez a petrecut 75 de zile în arest la domiciliu în Brazilia. Ea s-a întors în Argentina după ce a plătit o cauțiune de aproximativ 97.260 de reali brazilieni, echivalentul a circa 16.000 de euro. În interviurile acordate presei, femeia a spus că regretă gestul și a susținut că reacția sa a venit după ce ea și prietenele sale ar fi fost insultate de personalul barului. Procesul a început pe 24 martie, iar verdictul este așteptat în următoarele săptămâni.
Procurorii brazilieni au indicat că nu vor cere pedeapsa maximă, având în vedere că Páez nu are antecedente penale. De asemenea se ia în considerare și faptul că Agostina și-a exprimat regretul pentru incident. În cazul unei condamnări, este posibil ca aceasta să execute o pedeapsă redusă în Argentina. Mai există și posibilitatea să primească o sancțiune alternativă, precum muncă în folosul comunității. Potrivit presei argentiniene, persoanele care au depus plângere ar fi cerut despăgubiri totale de aproximativ 150.000 de dolari.
După ce a petrecut o zi pe orbita Pământului, capsula Orion s-a îndreptat cu viteză spre acesta, după ce motoarele sale s-au aprins în cadrul a ceea ce se numește „manevra de injecție trans-lunară”, potrivit Sky News.
Capsula a părăsit foarte repede orbita Pământului. Acesta s-a îndepărtat de Pământ, de la distanța de 160 de kilometri la 1.600 de kilometri în doar câteva minute.
Specialistul de misiune Jeremy Hansen a declarat: „Am simțit cu adevărat puterea. Omenirea a demonstrat încă o dată de ce este capabilă, iar speranțele voastre pentru viitor sunt cele care ne poartă acum în această călătorie în jurul Lunii”.
Așadar, prima etapă a misiunii Artemis II este finalizată, urmând ca în zilele 2-5, Orion să fie propulsată spre Lună, la o distanță de aproximativ 392.000 de kilometri de orbita Pământului.
„Sunt foarte încântată să vă anunț că, pentru prima dată din 1972, de la misiunea Apollo 17, oamenii au părăsit orbita Pământului. Cei patru membri ai echipajului nostru se află acum pe traiectoria către Lună”, a declarat Dr. Lori Glaze, din partea NASA, în cadrul conferinței de presă privind evoluția misiunii Artemis II.
Oficiala a mai precizat că „totul funcționează foarte bine”, afirmând că lucrurile decurg „conform planului”, dar și că au mai rămas 8 zile de misiune.
Reamintim că este pentru prima dată când oamenii părăsesc orbita Pământului, încă de la misiunea Apollo 17 din 1972. În cadrul misiunii de 10 zile, Orion va un înconjor al Lunii, urmând ca apoi să se întoarcă pe Pământ.
Guvernul din Cuba a precizat că grațierile au reprezentat un „gest umanitar” cu prilejul „Săptămânii Sfinte” și nu a făcut nicio referire la presiunile tot mai mari exercitate de partea Statelor Unite, notează Associated Press.
Potrivit guvernului, au fost eliberați cetățeni străini și cubanezi, între care femei, bătrâni, dar și tineri. Autoritățile cubaneze nu au dezvăluit identitatea persoanelor eliberate, și nu au menționat nici infracțiunile de care au fost acuzați.
Autoritățile cubaneze nu au precizat nici dacă printre cei grațiați se aflau protestatari condamnați pentru terorism, sfidare sau tulburarea ordinii publice.
Guvernul din Cuba nu recunoaște existența deținuților politici, însă grupul activist „Prisoners Defended” a precizat că 1.214 persoane sunt încarcerate în Cuba din motive politice.
Decizia de grațiere „s-a bazat pe o analiză atentă a caracteristicilor infracțiunilor comise de cei sancționați, a comportamentului lor bun în închisoare, a faptului că au ispășit o parte semnificativă din pedeapsă și a stării lor de sănătate”, potrivit unui comunicat al Guvernului, publicat în presa de stat.
Eliberarea celor peste 2.000 de persoane are loc în contextul în care administrația Trump a exercitat o presiune extremă asupra guvernului cubanez, impunând o blocadă petrolieră timp de luni de zile, care a provocat întreruperi de curent și a lăsat mulți civili în suferință, potrivit Associated Press.
Jacques Tilly, designer-ul șef al carelor alegorice din cadrul paradei de carnaval „Lunea Trandafirilor” din orașul Düsseldorf, a fost condamnat pentru „ofensarea sentimentelor religioase și răspândirea de informații false despre armata rusă”, potrivit revistei Der Spiegel.
Numeroase creații care îl înfățișează pe PutinArtistul german a proiectat caruri alegorice pentru carnavalul din Düsseldorf încă din anii ’80. Multe dintre aceștia i-au avut ca subiect pe lideri mondiali, printre care și Vladimir Putin, președintele rus.
Printre creațiile din acest an ale artistului s-a numărat și o figurină a lui Vladimir Putin, lovit în cap de un bufon cu fața vopsită, pe care scria „satiră”. Figurina a fost realizată prin tehnica papier-mâché – straturi de hârtie combinate cu adeziv, care se întăresc.
În anii precedenți, creațiile artistului l-au înfățișat pe Putin făcând baie în sânge, dar și în spatele gratiilor.
Cu toate acestea, procesul de la Moscova a fost legat de o creație a artistului din 2024. Platforma de carnaval îi surprindea pe Putin și pe Patriarhul Kirill al Bisericii Ortodoxe Ruse, angajați într-un contact sexual oral, notează publicația citată.
Tilly, amendat cu 2.300 de dolariTribunalul din Moscova l-a condamnat pe Tilly la plata unei amenzi de aproximativ 2.300 de dolari (echivalentul a 2.000 de euro) și i-a interzis să lucreze timp de patru ani, potrivit sursei citate.
Artistul cu vârsta de 62 de ani a precizat, într-un interviu acordat televiziunii Phoenix că verdictul va constitui pentru el „o motivație suplimentară”, afirmând că decizia tribunalului rus demonstrează că „satira doare, munca mea are efect”.
„Rusia pur și simplu nu este un stat democratic”Deși artistul a precizat că acceptă verdictul, la nivel practic, acesta a afirmat că, în sinea sa, nu consideră că verdictul este just.
„În sinea mea, desigur, nu îl accept, pentru că Rusia pur și simplu nu este un stat democratic și pentru că toată povestea este o farsă”, a spus Jacques Tilly.
Artistul a declarat că își va continua activitatea la fel ca înainte și că verdictul nu îl afectează atâta timp cât nu călătorește în țările în care ar putea fi în pericol.
„Nu mă afectează atâta timp cât… nu călătoresc în țări unde ar putea deveni cu adevărat periculos”, a declarat Tilly.
Peste 100 de experți în drept internațional din Statele Unite, inclusiv de la universități precum Harvard, Yale, Stanford și Universitatea din California, au afirmat într-o scrisoare publicată, joi, că acțiunile forțelor armate ale SUA, dar și declarațiile înalților oficiali americani „suscită îngrijorări serioase cu privire la încălcări ale dreptului internațional al drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar, inclusiv posibile crime de război”, potrivit Reuters.
Scrisoarea deschisă a fost publicată pe site-ul revistei de politică „Just Security”. Documentul publicat a menționat, în special, o declarație a lui Trump dată la jumătatea lunii martie, în care președintele SUA preciza că ar putea lansa atacuri asupra Iranului „doar de dragul distracției”.
În document au fost citate și declarațiile șefului pentagonului Pete Hegseth, tot de la începutul lunii martie, în care acesta a precizat că SUA nu luptă respectând „reguli stupide de implicare”.
Experții în drept internațional s-au declarat „serios îngrijorați de atacurile care au lovit școli, unități medicale și locuințe”, menționând atacul asupra școlii din Iran, din prima zi a războiului.
Reamintim că, în luna martie, Armata SUA a precizat că a înăsprit derularea anchetei privind atacul asupra școlii de fete din 28 februarie, după ce investigațiile realizate de publicații au precizat că armata americană ar putea fi responsabilă. Semiluna Roșie Iraniană a precizat că 175 de civili au fost uciși în atac.
Reamintim că, în primul discurs al lui Donald Trump la Casa Albă, încă de la începutul războiului din Orient, Trump a precizat că atacurile asupra Iranului ar mai putea continua încă două sau trei săptămâni, amenințând și că va lovi infrastructura energetică a Iranului.
Într-o postare publicată, joi, pe X, Zelenski a anunțat că Guvernul ucrainean se pregătește pentru următoarea iarnă, încercând să repare infrastructura distrusă de atacurile rusești, îndemnând autoritățile locale și regionale să nu stea pe gânduri. Printre elementele afectate se numără drumuri, dar și instalații energetice.
„Ne pregătim deja pentru iarna viitoare și refacem treptat ceea ce au distrus atacurile rusești iarna trecută. În toată țara au fost aprobate planuri de reziliență pentru fiecare regiune. De asemenea, după iarnă au început lucrările de reparație a drumurilor. Este important – atât la nivel local, cât și la nivelul autorităților regionale – să nu pierdem timp. Fiecare obiectiv important trebuie protejat”, a scris Zelenski.
Acesta a precizat că Guvernul lucrează la refacerea a 245 de instalații critice pentru infrastructura energetică. Zelenski a mai precizat că demersurile au fost începute în lipsa ajutorului financiar de 90 de miliarde de euro al UE.
Zelenski se așteaptă ca UE să găsească o soluție„245 de instalații din toată țara sunt deja în curs de realizare – și am demarat aceste lucrări în ciuda lipsei de finanțare. Pachetul european de sprijin în valoare de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina rămâne blocat. Iar aceasta este o problemă pentru care europenii nu reușesc să găsească o soluție și să-și respecte promisiunile. Ne așteptăm ca o soluție să fie totuși găsită. Deocamdată, lucrăm cu resursele pe care le avem (…)” a scris Zelenski.
Reamintim că liderii din Ungaria, dar și Slovacia au blocat, în martie, acordarea împrumutului de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei, învinuindu-l pe Zelenski pentru sistarea livrărilor de petrol rusesc prin conducta Drujba, avariată de atacurile rusești din luna ianuarie.
Deși liderii europeni nu au reușit să-l determine pe Viktor Orbán să renunțe la decizia sa, Comisia Europeană a venit, în schimb, cu o altă soluție. Blocul propune mobilizarea unui nou sprijin în valoare de 90 de miliarde de euro pentru anii 2026 și 2027, dintre care 45 de miliarde ar putea fi alocate până la sfârșitul acestui an.
Hotărârea scrisă a judecătorului Lewis J. Liman din Manhattan a venit după ce actrița Blake Lively, cunoscută și pentru rolul său din serialul Gossip Girl, l-a dat în judecată pe Baldoni în decembrie 2024, invocând hărțuirea sexuală, printre alte zeci de plângeri împotriva actorului, dar și a altor părți, potrivit Associated Press.
Procesul este programat să înceapă pe 18 mai. După ce judecătorul Liman a pronunțat hotărârea, a avut loc o scurtă conferință telefonică. În cadrul acesteia, avocații au discutat despre procesul de selecție a juriului pentru proces.
Baldoni i-a acuzat pe actriță și pe soțul ei de calomnie și șantajBaldoni și casa de producție Wayfarer Studios au intentat o acțiune reconvențională împotriva lui Lively și a soțului acesteia, actorul din „Deadpool”, Ryan Reynolds, acuzându-i de calomnie și șantaj. Judecătorul a respins pretențiile lui Baldoni în luna iunie a anului trecut.
În hotărârea sa, Liman a stabilit că Lively era o colaboratoare independentă, nu o angajată. Pe această bază, el a afirmat că ea nu avea dreptul să depună plângeri pentru hărțuire sexuală în temeiul Titlului VII din Legea drepturilor civile din 1964. Această lege interzice discriminarea în domeniul muncii pe diverse motive, inclusiv pe criteriul de gen.
Într-o analiză a acuzațiilor de hărțuire sexuală, judecătorul a afirmat că afirmațiile lui Lively trebuiau interpretate în contextul filmului la care lucrau.
„Lively susține că, în timpul filmărilor, Baldoni s-a aplecat și a făcut un gest de parcă ar fi intenționat să o sărute, că i-a sărutat fruntea, și-a frecat fața și gura de gâtul ei, și-a pus degetul mare pe gura ei și i-a atins buza inferioară, a mângâiat-o și s-a aplecat spre gâtul ei, spunând «miroase bine»”, a scris judecătorul.
Actorul juca într-o scenăDacă s-ar fi întâmplat într-o fabrică ori într-un birou de conducere, acest comportament ar susține o plângere privind un mediu de lucru ostil, însă judecătorul din New York a precizat că Baldoni „juca într-o scenă”.
În hotărârea sa, judecătorul a mai scris că modul în care actorul s-a comportat nu a depășit contextul atât de mult încât să fie considerat „tratament ostil” pe criteriu de gen, afirmând că gesturile actorului erau îndreptate spre personaj și nu spre actriță însăși.
„Presupunând că improviza, comportamentul său nu a depășit atât de mult ceea ce s-ar putea aștepta în mod rezonabil să aibă loc între două personaje în timpul unei scene de dans lent, încât să se poată deduce un tratament ostil pe criteriul sexului. Cel puțin privit izolat, comportamentul era îndreptat către personajul interpretat de Lively, și nu către Lively însăși”, a scris judecătorul.
Judecătorul afirmă că actorii au nevoie de libertateJudecătorul Lewis J. Liman a mai precizat că artiștii au nevoie de libertate, fără teama de a fi trași la răspundere pentru hărțuire sexuală.
„Artiștii creativi, la fel ca și scenariștii de comedie, trebuie să aibă o anumită libertate de a experimenta în limitele unui scenariu convenit, fără teama de a fi trași la răspundere pentru hărțuire sexuală”, a adăugat Liman.
Avocații părților nu au răspuns la cererile jurnaliștilor AP pentru comentarii.
Filmul „It Ends With Us” (Totul se termină cu noi) este o adaptare a romanului best seller scris de Coleen Hoover în 2016, care începe cu o poveste de dragoste, însă ia o turnură sumbră spre violența domestică. Filmul a fost lansat în 2024și a depășit așteptările la box office, cu încasări de peste 50 de milioane de dolari în primul weekend după premieră.
