Agregator de ştiri

Poliția de Frontieră Română anunță că patru snowmobile de ultimă generație au fost achiziționate și livrate către Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației, pentru a fi utilizate în misiuni de supraveghere și intervenție în zona montană.

Echipamentele au fost cumpărate în cadrul unui proiect cofinanțat de Uniunea Europeană.

Snowmobilele, în valoare totală de 324.760 lei, vor fi utilizate de polițiștii de frontieră în misiuni desfășurate în terenuri înalte, greu accesibile pe timp de iarnă, când accesul auto este limitat sau imposibil. Acestea vor permite patrularea eficientă, monitorizarea zonelor izolate și intervenția rapidă în situații operative.

În cadrul aceluiași proiect, Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației va fi dotat în perioada următoare și cu ATV-uri, care vor completa capacitatea de mobilitate a structurilor operative în zonele greu accesibile.

Valoarea totală a proiectului depășește 2.220.000 lei, investițiile fiind orientate către creșterea eficienței operaționale, modernizarea infrastructurii logistice și întărirea capacității de supraveghere a frontierei de stat.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că Washingtonul ar „saluta” China dacă ar dori să cumpere petrol american, susținând că cele două mari puteri ar putea încheia „un acord grozav” în domeniul energetic, într-un context internațional tot mai tensionat, scrie Baha.

Liderul de la Casa Albă a legat aceste declarații și de relațiile comerciale ale altor state cu Beijingul, avertizând Canada că va impune tarife „foarte substanțiale” dacă va ajunge la un acord economic cu China.

Trump a mai spus că India va începe să importe petrol din Venezuela, „în loc să îl cumpere din Iran”, semnalând o reconfigurare a fluxurilor energetice globale. În același timp, el a afirmat că administrația sa se înțelege „foarte bine” cu conducerea interimară a Venezuelei, fără ca până acum să fi fost discutată o eventuală împărțire a profiturilor din petrol.

„Vom vinde foarte mult petrol, noi vom lua o parte, iar ei vor lua mult, iar Venezuela va câștiga mai mulți bani decât a câștigat vreodată”, a susținut președintele american în fața reporterilor.

Deși a insistat că are „o relație excelentă” cu președintele chinez Xi Jinping, Trump a avertizat că SUA nu vor permite ca Beijingul „să preia controlul asupra Canadei” prin acorduri comerciale sau influență economică.

În paralel, liderul de la Washington a dezvăluit că Statele Unite au început negocieri privind Groenlanda, despre care a spus că sunt „destul de bine convenite”.

Trump a adăugat că un acord cu Danemarca referitor la securitatea insulei ar fi „foarte important din punct de vedere al securității naționale”, sugerând că regiunea ar putea deveni un punct strategic major în competiția globală dintre marile puteri.

Decizia Franței din această săptămână de a împinge milioane de angajați ai statului să folosească o alternativă locală la Zoom și Microsoft Teams marchează cel mai recent capitol dintr-un efort de zeci de ani al guvernelor europene de a se desprinde de marile companii americane de tehnologie, notează Financial Times.

Prim-ministrul Franței, Sébastien Lecornu, a trimis joi o scrisoare ministerelor prin care le ordonă să își mute apelurile video pe Visio, o alternativă internă la Zoom, până la finalul anului.

„Pentru a garanta securitatea, confidențialitatea și reziliența comunicațiilor electronice publice, este prin urmare imperativ să implementăm o soluție unificată de videoconferință, controlată de stat, bazată pe tehnologii suverane”, a scris el.

Aceeași logică a fost vizibilă și vineri, când guvernul francez a blocat operatorul de sateliți Eutelsat să își vândă afacerea cu antene terestre către fondul de investiții EQT, invocând caracterul strategic al grupului, rival al serviciului de internet prin satelit Starlink al lui Elon Musk.

În ciuda dificultăților de lungă durată de a-i convinge pe europeni să renunțe la Microsoft, Google și Amazon în favoarea unor alternative locale, noile îngrijorări legate de politica externă a președintelui american Donald Trump au adus un nou sentiment de urgență apelurilor pentru așa-numita „decuplare tehnologică”.

Acest lucru a alimentat eforturi proaspete ale guvernelor europene de a stimula alternative locale, de la aplicații de comunicare și furnizori de cloud până la sateliți și inteligență artificială.

Măsurile Franței din această săptămână au venit la doar câteva zile după ce Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care cere statelor membre să „consolideze suveranitatea tehnologică europeană prin facilitarea achiziției de produse și servicii digitale europene, acolo unde este posibil”.

Uniunea Europeană se bazează în continuare pe țări din afara blocului comunitar, în principal pe SUA, pentru peste 80% din serviciile și infrastructura sa digitală, potrivit raportului parlamentului.

Timp de decenii, încercările de a crea versiuni europene de cloud computing, mesagerie și software pentru companii au eșuat, deoarece oamenii și firmele sunt reticenți în a trece la alternative adesea inferioare sau incomode.

Puținele exemple de succes au fost, în mare parte, fragmentare. În octombrie, de pildă, landul german Schleswig-Holstein a celebrat un „moment istoric pentru suveranitatea digitală” după ce aproximativ 40.000 de căsuțe de e-mail ale angajaților statului au fost migrate de la Microsoft Exchange și Outlook către alternative open-source.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a fost unul dintre cei mai vocali susținători ai ideii ca Europa să devină mai independentă de SUA, de la tehnologie până la sisteme de armament.

El a promovat furnizori locali de cloud, precum și compania pariziană de inteligență artificială Mistral, considerată unul dintre puținele bastioane europene împotriva dominației americane și chineze în domeniul AI.

Acum, amenințările lui Trump de a invada Groenlanda, care face parte din Danemarca, au ridicat spectrul unui război comercial în care dependența Europei de Silicon Valley ar putea deveni o vulnerabilitate economică majoră.

„Ceea ce s-a schimbat astăzi, mai mult decât natura problemei, este probabilitatea ca aceasta să se materializeze brusc: sancțiuni extrateritoriale, restricții de acces, șantaj de reglementare”,  a declarat Francesca Musiani, directoare de cercetare la Centrul Național pentru Cercetare Științifică (CNRS) din Franța.

„În acest context, decuplarea încetează să mai fie o ipoteză teoretică și devine un scenariu de gestionare a riscului”, a adăugat aceasta.

Franța are, la rândul său, un istoric presărat cu inițiative tehnologice susținute de stat care au eșuat, anunțate cu mare fast de președinți de la Jacques Chirac până la Macron, dar care s-au dovedit a fi risipă de bani publici și timp.

În 2008, Franța și Germania au investit sute de milioane de euro în dezvoltarea Quaero, un motor de căutare local prezentat drept alternativă suverană la Google și Yahoo, pentru ca proiectul să fie închis după cinci ani. Cota de piață a Google în căutările din Europa este în continuare de aproximativ 90%.

Ulterior, Parisul a încercat să stimuleze dezvoltarea unui „cloud suveran”, sprijinind două proiecte concurente conduse de grupurile de telecomunicații Orange și SFR, argumentând că furnizorii americani de cloud nu pot garanta că datele utilizatorilor francezi rămân în Europa și nu sunt vulnerabile în fața autorităților americane sau a spionajului.

Din nou, adopția a fost minimă, deoarece serviciile nu erau la fel de performante, astfel că guvernul a ales în schimb să reglementeze schimbări menite să facă produsele americane și alte produse străine mai sigure pentru sectorul public și companii.

Saul Klein, investitor în tehnologie cu sediul la Londra, la Phoenix Court, a spus că țările ar trebui să colaboreze pentru a se asigura că Europa are jucători puternici în următoarele frontiere ale industriei, dând exemplul investiției de 1,3 miliarde de euro a gigantului olandez ASML în Mistral anul trecut.

„Nu văd rostul unui Zoom francez. Este puțin probabil ca un stat suveran să poată face de unul singur ceva care să concureze științific sau tehnologic cu o alternativă americană sau chineză… Trebuie duse luptele următoare.”

Potrivit firmei de cercetare IDC, companiile europene au cheltuit în continuare aproximativ 80% din totalul investițiilor lor de 25 de miliarde de dolari în infrastructura de cloud computing în 2024 la primii cinci furnizori americani de cloud, care și-au asumat, la rândul lor, angajamente mai profunde de a stoca datele europene la nivel local.

David Amiel, secretar de stat pentru funcția publică în Franța, a declarat pentru Financial Times că țara nu va putea atinge obiectivele președintelui Macron privind „autonomia strategică”, adică reducerea dependențelor în întreaga economie, fără un nou impuls pentru ca firmele europene să furnizeze mai mult din tehnologia necesară.

„Trebuie să ne dezobișnuim de dependența de instrumente non-europene. Dar ele trebuie să respecte cele mai bune standarde de calitate, altfel vor eșua.”

Proiectul Visio, testat de ministerul lui Amiel, are ca obiectiv pe termen lung crearea mai multor instrumente pentru sectorul public, care ar putea în cele din urmă să înlocuiască Microsoft Office sau Google Suite.

Anul trecut, a fost lansată o aplicație internă de mesagerie securizată numită Tchap, care are acum aproximativ 300.000 de utilizatori și își propune să înlocuiască WhatsApp sau Signal.

Amiel a spus că unele aplicații vor fi realizate în parteneriat cu companii tehnologice europene, astfel încât guvernul să nu dezvolte totul pe cont propriu.

Un oficial militar a declarat pentru FT: „Dacă vrem să devenim mai independenți, trebuie să facem asta chiar dacă nu este convenabil la început.”

Anunțul făcut de Mohammad Bagher Qalibaf, fost comandant al Gărzii, privind desemnarea ca grup terorist va fi probabil mai mult simbolic.

Iranul a utilizat o lege din 2019 pentru a declara reciproc armatele altor națiuni drept grupuri teroriste, după ce Statele Unite au declarat Garda drept grup terorist în acel an.

Cu toate acestea, anunțul vine într-un moment de tensiuni ridicate în Orientul Mijlociu, în contextul în care președintele american Donald Trump ia în considerare un posibil atac militar împotriva Iranului.

Republica Islamică a planificat, de asemenea, un exercițiu militar cu foc real pentru duminică și luni în Strâmtoarea Hormuz, pe unde trece o cincime din totalul petrolului comercializat.

Qalibaf a făcut anunțul în timp ce el și alți membri ai parlamentului purtau uniforme ale Gărzii în semn de sprijin pentru această forță. Garda, care controlează și arsenalul de rachete balistice al Iranului și are interese economice vaste în Iran, răspunde doar în fața liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, în vârstă de 86 de ani.

„Încercând să lovească (Garda), care a fost cea mai mare barieră în calea răspândirii terorismului în Europa, europenii s-au împușcat, de fapt, în picior și, încă o dată, prin ascultarea oarbă față de americani, au decis împotriva intereselor propriului popor”, a spus Qalibaf.

Sâmbătă seara, Trump a refuzat să spună dacă a luat o decizie cu privire la ceea ce vrea să facă în privința Iranului.

Începând de duminică, 1 februarie 2026, turiștii trebuie să achite un bilet de intrare de 2 euro pentru a se apropia de Fontana di Trevi, o capodoperă barocă din secolul al XVIII-lea care atrage în fiecare an milioane de vizitatori din întreaga lume, scrie Le Figaro.

Această decizie, discutată în 2024 și anunțată oficial în decembrie anul trecut de primarul Romei, Roberto Gualtieri, face parte dintr-o politică mai amplă de reglementare a fluxurilor turistice și de conservare a patrimoniului.

Accesul în zona imediat învecinată fântânii – în special treptele care mărginesc bazinul, unde vizitatorii aruncă în mod tradițional o monedă pentru a-și pune o dorință, este acum rezervat deținătorilor de bilete vândute în fiecare zi între orele 9.00 și 22.00.

Piazza di Trevi rămâne accesibilă gratuit pentru toți, iar fântâna poate fi admirată în continuare din exteriorul zonei închise.

Autoritățile susțin că această taxă de intrare are scopul de a limita aglomerația, care ajunge la 30.000 de vizitatori pe zi în sezonul de vârf.

Aproape nouă milioane de turiști au vizitat zona din jurul sitului între 1 ianuarie și 8 decembrie 2025.

Accesul gratuit se menține pentru rezidenții din Roma și zona metropolitană, copiii cu vârsta sub 5 ani și pentru persoanele cu dizabilități și însoțitorii acestora.

Fântâna nu este un caz izolat. În Roma, municipalitatea multiplică măsurile pentru a gestiona mai bine frecventarea turistică a centrului istoric. Orașul etern intenționează astfel să aplice același principiu la alte cinci situri care până acum erau gratuite: Vila lui Maxentius, Muzeul Napoleonian, Muzeul Giovanni Barracco, Muzeul Carlo Bilotti și Muzeul Pietro Canonica, cu bilete la prețul fix de 5 euro.

Administrația romană estimează că această măsură ar putea aduce aproximativ 6,5 milioane de euro pe an, sumă destinată întreținerii siturilor istorice și gestionării afluxului turistic.

FPTR anunță într-un comunicat că reprezintă 3.286 de angajatori, cu 59.225 de salariați, respectiv 34% din forța de muncă a sectorului, companii majoritar cu capital autohton, licențiate, clasificate, fiscalizate și controlate permanent de instituțiile statului.

„Turismul nu este problema semnificativă a evaziunii fiscale din România”, susțin reprezentanții federației.

Aceștia arată că evaziunea fiscală în rândul operatorilor economici clasificați și licențiați din turism este semnificativ sub media națională și că marea evaziune se regăsește, în principal, înunități de alimentație publică neclasificateși structuri de cazare neclasificate, activități care nu aparțin turismului și nu sunt parte a sectorului reprezentat de FPTR.

„Domnule ministru Ambrozie-Irineu Darău, a confunda, voit sau din necunoaștere, turismul reglementat cu economia subterană reprezintă o eroare gravă de politică publică. Organizațiile patronale din turism, prin dialogul cu autoritățile centrale, au protejat bugetul de stat, nu evaziunea”, adaugă FPTR.

„A sugera că acest sector este „tolerat” sau „rugat” să nu facă evaziune este nu doar fals, ci și o insultă la adresa unui întreg ecosistem economic. FPTR consideră nedemnă și periculoasă persistența unei gândiri care relativizează evaziunea fiscală, prezentând-o ca pe un fenomen de <supraviețuire>, așa cum s-a sugerat public și de alți membri ai guvernului, inclusiv la ultimul târg de turism organizat la Cluj-Napoca de către ANAT. Astfel de afirmații mută responsabilitatea de la instituțiile abilitate către mediul privat, banalizează încălcarea legii și par mai degrabă o tentativă de a acoperi eșecul statului în combaterea evaziunii reale, decât o soluție”, se mai spune în comunicat.FPTR solicită ministrului „să își ceară scuze public față de angajatorii din turism, față de cei peste 200.000 de salariați care muncesc corect în acest sector, și să înceteze generalizările periculoase care stigmatizează un domeniu vital pentru economia României”.

Federația mai acuză și tergiversarea semnării protocolului cu privire la deschiderea sezonului estival.

„Cu toate că a existat acordul dumneavoastră, salariați din minister tergiversează de mai mult timp semnarea protocolului ce urmează a fi încheiat între minister și FPTR cu privire la deschiderea, în condiții optime, a sezonului estival 2026. Nu înțelegem cine a dispus elaborarea unei a treia variante a proiectului de protocol, variantă prin care a fost exclusă presa națională de la prima vizită pe litoral, din 17-18 februarie, iar conținutul documentului a fost <secretizat>”, acuză federația.

Ingredientul, ulei bogat în acid arahidonic (ARA), care a fost expus la o toxină numită cereulidă, provenea dintr-un laborator din Wuhan. Acesta a fost adăugat în sute de sortimente de lapte praf pentru sugari înainte de a fi distribuit în peste 65 de țări de pe cinci continente, notează Financial Times.

Criza a stârnit reacții puternice din partea organizațiilor pentru drepturile consumatorilor și a ONG-urilor din domeniul sănătății publice, care cer controale mai stricte în acest sector, susținând că producătorii au compromis siguranța copiilor în goana după profit.

„Laptele praf comercial este produs printr-un lanț de aprovizionare orientat spre profit, iar companiile sunt presate să obțină ingrediente ieftine”, a declarat Rachel Childs, nutriționist principal la organizația First Steps Nutrition Trust. „Asta înseamnă că o contaminare microbiană a unui ingredient provenit dintr-o singură sursă poate provoca o contaminare la nivel global.”

Industria laptelui praf pentru sugari este dominată de câteva companii mari, printre care Nestlé și Danone, precum și grupurile americane Abbott Laboratories și Mead Johnson, deținut de Reckitt. Sectorul a fost supus unei atenții regulatorii intense în ultimii cinci ani, după penurii, creșteri de prețuri și alte retrageri masive de produse. 

Ingredientul aflat la originea celei mai recente crize a reaprins dezbaterea privind compoziția tot mai complexă a laptelui praf pentru sugari și modul în care acestea sunt promovate, în contextul în care companiile concurează pentru fidelitatea părinților pe fondul scăderii natalității.

Contaminarea a avut loc într-o unitate deținută de compania biotehnologică Cabio Biotech, listată la Bursa din Shanghai, potrivit unor persoane familiarizate cu situația. Compania produce ulei ARA, conceput pentru a imita un acid gras din laptele matern, din fungi fermentați.

Aceasta a fost înființată ca joint venture cu compania americană de trading de materii prime Cargill până în 2012, când aceasta s-a retras, potrivit companiei. O persoană familiarizată cu situația a precizat că Cargill încă distribuie produsul, dar nu îl mai produce.

Acțiunile Cabio Biotech au scăzut cu aproape 19% în ultima lună. Compania nu a răspuns solicitărilor de comentarii.

Investitorii sunt îngrijorați de daunele de imagine pe care scandalul le-ar putea provoca brandurilor. Cel mai mare producător de lapte praf pentru sugari din lume, Nestlé, a înregistrat o scădere a acțiunilor de aproape 4% de la începutul anului, în timp ce Danone a pierdut peste 13% în aceeași perioadă.

Analistul Barclays Warren Ackerman a spus că industria laptelui praf pentru sugari a fost marcată de o serie de crize de contaminare, de la scandalul melaminei din China din 2008 până la focarul de Cronobacter din SUA din 2022.

„Părinții tind să schimbe marca mai întâi și să pună întrebări mai târziu”, a spus el. „Pierderea încrederii poate dura mai mult decât retragerea produselor, ducând la pierderi structurale de cotă de piață, afectarea brandului și ieșiri strategice.”

Pe parcursul lunii ianuarie, cei trei producători au fost nevoiți să retragă produse care ar fi putut fi contaminate cu cereulidă, toxină care provoacă vărsături și diaree. Franța a deschis o anchetă privind moartea a doi sugari care au consumat laptele contaminat, deși nu a fost stabilită încă o legătură cauzală.

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a anunțat miercuri că își actualizează avizul științific privind cereulida, urmând să stabilească un prag de siguranță al toxinei înainte de declanșarea unei retrageri de produse. În prezent nu există un nivel sigur stabilit.

Organizația europeană pentru protecția consumatorilor Foodwatch a depus joi plângeri legale în Franța împotriva Nestlé și a celorlalte companii implicate, precum și împotriva autorităților europene pentru că nu au informat consumatorii la timp despre contaminare.

„Producătorii de lapte praf pentru sugari au obligația legală de a garanta siguranța produselor pe care le pun pe piață”, a declarat Ingrid Kragl, directoarea pentru informare publică a Foodwatch. „Companiile vizate au demonstrat o neglijență revoltătoare.”

Nestlé a informat autoritățile olandeze pe 10 decembrie că a descoperit contaminarea în urma unor teste interne la una dintre fabricile sale din Olanda. Compania a petrecut săptămâni testând ingredientele înainte de a identifica uleiul ARA drept sursa problemei, iar pe 5 ianuarie a declanșat retragerile de produse.

Companiile se bazează în principal pe propriile sisteme interne de control al calității și testare microbiologică. Însă analiștii și ONG-urile susțin că, din cauza complexității ingredientelor și a lanțurilor de aprovizionare, aceste protocoale pot fi insuficiente.

„Având în vedere riscurile și nivelul de reglementare, cred cu tărie că producătorii ar trebui, și practic trebuie, să externalizeze o parte din controlul calității și testare, mai ales pentru ingredientele și produsele foarte sensibile”, a declarat analistul Vontobel Jean-Philippe Bertschy.

Un purtător de cuvânt al Nestlé a spus că firma a fost prima care a detectat problema și că a „acționat rapid pentru a notifica autoritățile, a avertiza industria și a informa clienții, partenerii și, cel mai important, consumatorii”.

Un reprezentant Lactalis a declarat: „Lactalis aplică protocoale stricte de calitate și siguranță alimentară. Toxina cereulidă nu este inclusă în lista controalelor reglementate pentru produsele destinate sugarilor, ceea ce explică de ce nu a fost identificată în analizele efectuate.”

Danone a refuzat să comenteze.

Uleiul ARA aflat în centrul scandalului a readus în prim-plan îngrijorările vechi legate de direcția în care se dezvoltă industria laptelui praf pentru sugari. Pentru a oferi produse considerate mai inovatoare și mai scumpe, companiile adaugă tot mai multe ingrediente pentru a le face să semene cât mai mult cu laptele matern.

Printre aceste inovații se numără vitaminele, prebioticele numite oligozaharide din laptele matern (HMO) pentru sănătatea intestinală, precum și ARA pentru dezvoltarea creierului și a sistemului imunitar. Totuși, cercetătorii dezbat eficiența acestor suplimente.

Potrivit Codex Alimentarius, setul de standarde alimentare stabilit de organismele ONU pentru laptele pentru sugari, toate companiile trebuie să respecte același conținut nutrițional minim. Orice ingredient adăugat peste această listă, inclusiv ARA, este opțional.

Pe măsură ce lanțurile de aprovizionare devin tot mai complexe, grupuri de campanie, inclusiv International Baby Food Action Network, cer Organizației Mondiale a Sănătății să actualizeze standardele, inclusiv prin avertizarea părinților asupra riscului de contaminare în timpul procesului de producție, nu doar în timpul preparării acasă.

O investigație recentă a autorității britanice pentru concurență a concluzionat că producătorii percep prețuri „exagerate” pentru laptele praf pentru bebeluși. Printre constatări s-a numărat faptul că ingredientele brute din gamele premium nu costă mai mult decât cele din produsele standard.

Meciul Farul Constanța-Universitatea Craiova este programat la ora 17.15.

Cinci victorii, patru remize și doar două partide pierdute este palmaresul înregistrat de dobrogeni în campionatul curent pe teren propriu. De cealaltă parte, în 9 noiembrie 2025, Universitatea Craiova – UTA 1-2, a fost singura înfrângere suferită de olteni în ultimele 11 runde, interval în care au mai înregistrat șase succese și patru rezultate de egalitate.

În cazul în care va fi utilizat, Nicușor Bancu va bifa meciul cu numărul 350 în SuperLiga României, toate în tricoul grupării din Bănie, scrie LPF în avancronica partidei.

FCSB va juca cu FK Csikszereda de la ora 20.00.

Bucureștenii au fost învinși în primele două etape din 2026 (0-1 cu FC Argeș, 1-4 cu CFR Cluj) și, momentan, au pierdut contactul cu locurile de play-off, fază a competiției în care sunt singurii cu prezențe în toate celelalte 10 ediții.

Patru puncte au scos ciucanii în stagiunea actuală din postura de vizitatori, 0-0 cu UTA Arad și 2-0 cu FC Hermannstadt.

Cele două echipe s-au mai întâlnit în principala competiție internă doar în turul sezonului regulat curent, pe 14 septembrie 2025, când au remizat la Miercurea Ciuc, scor 1-1.

Iată rezultatele înregistrate până acum în etapa a 24-a:

CFR Cluj-Metaloglobus 4-2
Dinamo-Petrolul 1-1
Unirea Slobozia-Hermannstadt 2-3
FC Argeș-UTA Arad 0-1
Rapid-U Cluj 0-2.

Briana Szabo a pierdut în două seturi partida cu Lucrezia Stefanini, jucătoare aflată pe locul 139 în clasamentul WTA, în timp ce Mara Gae a pierdut cu Maja Chwalinska, din Polonia, numărul 145 WTA.

Din celelalte partide ale calificărilor au mers mai departe Tamara Zidansek, Kaitlin Quevedo, Iryna Shymanovich, Aliona Bolsova Zadoinov, Leyre Romero Gormaz și Daria Snigur.

Camila Osorio, jucătoarea care în urma tragerii la sorți ar fi urmat să joace cu Jaqueline Cristian, nu va mai ajunge la turneu. Aceasta a jucat și câștigat sâmbătă finala unui turneu challenger din Filipine, iar din punct de vedere logistic ar fi fost imposibil să mai ajungă la Cluj-Napoca pentru primul tur.

Ziua de duminică va aduce pe cele două terenuri ale turneului meciuri din calificări, primele meciuri de pe tabloul principal de simplu, dar și partide de pe tabloul de dublu după cum urmează:

TERENUL CENTRAL, cu începere de la ora 11:00 AM
Calificări
[3] L. Stefanini (ITA) vs [7] T. Zidansek (SLO)
[2] D. Snigur (UKR) vs A. Bolsova (ESP)
Meciuri din tur 1
Nu înainte de ora 3:30 PM [6] A. Ruzic (CRO) vs Y. Yuan (CHN)
Nu înainte de ora 6:00 PM E. Seidel (GER) vs [8] A. Bondar (HUN)
M. Sherif (EGY) vs O. Oliynykova (UKR)

TERENUL 2, cu începere de la ora 11:00 AM
[1] K. Quevedo (ESP) vs [8] I. Shymanovich
[4] L. Romero Gormaz (ESP) vs [5] M. Chwalinska (POL)
Meciuri din tur 1
Nu înainte de ora 3:30 PM [WC] M. Bulgaru (ROU) / M. Gae (ROU) vs V. Erjavec (SLO) / T. Rakotomanga Rajaonah (FRA)
Nu înainte de ora 5:00 PM S. Sorribes Tormo (ESP) vs V. Tomova (BUL)
I. Bara (ROU) / E. Gorgodze (GEO) vs A. Kucmova (CZE) / A. Laboutkova (CZE)

Accesul publicului este gratuit duminică, în baza unui bilet cu valoare zero, ce poate fi ridicat de la intrarea în BTarena.

Alcaraz, în vârstă de 22 de ani, își propune să devină cel mai tânăr jucător care a câștigat toate cele patru turnee de Grand Slam. În calea lui stă Djokovic, în vârstă de 38 de ani, cel mai titrat campion de Grand Slam din istorie. Sârbul se mândrește zece trofee Australian Open și acum încearcă să devină cel mai în vârstă campion din istoria turneului.

„De fiecare dată când jucăm, istoria este în joc pentru amândoi”, a spus Djokovic despre rivalitatea sa cu Alcaraz, potrivit atptour.com.

Finala ridică și întrebarea: care dintre jucători va reuși să-și mobilizeze toate resursele și să facă un efort suplimentar? Vineri, Alcaraz a câștigat cea mai lungă semifinală din istoria turneului, eliminându-l pe Alexander Zverev, într-un meci palpitant de cinci ore și 27 de minute.

Djokovic a supraviețuit în fața lui Jannik Sinner după patru ore și nouă minute, un meci clasic pe care sârbul l-a descris ca fiind „una dintre cele mai bune performanțe ale mele din ultimul deceniu”.

„Din punct de vedere biologic, cred că îi va fi puțin mai ușor să-și revină”, a spus Djokovic despre Alcaraz.

Alcaraz l-a învins pe Djokovic în cea mai recentă întâlnire dintre ei, la US Open de anul trecut, dar a avut cuvinte de laudă pentru condiția fizică a sârbului după meci, spunând: „Fizic, pare să aibă 25 de ani, așa că este impresionant să menții acest nivel la 38 de ani”.

Diferențele dintre Alcaraz și Djokovic au fost foarte mici pe tot parcursul rivalității dintre generații. Cu doar 12 luni în urmă, Djokovic l-a învins pe Alcaraz în Rod Laver Arena, unde se vor lupta duminică. Djokovic conduce cu 5-4 în fața lui Alcaraz, dar a pierdut trei din cele cinci întâlniri ale lor la turneele majore.

Sursele citate spun că la nivelul Casei Albe se discută dacă obiectivul principal ar fi lovirea programului nuclear iranian, atacarea arsenalului de rachete balistice, provocarea prăbușirii regimului de la Teheran sau o combinație a acestor variante. Oficialii au descris drept prioritară o opțiune „rapidă și decisivă”, care să nu împingă SUA într-un război de durată în regiune.

În această logică, scenariul ideal ar fi o acțiune care să lovească suficient de dur conducerea iraniană încât aceasta să accepte cererile Washingtonului privind dosarul nuclear și să renunțe la reprimarea disidenței, au afirmat sursele. În paralel, au existat discuții despre o campanie de bombardamente de mare intensitate care ar putea duce la căderea guvernului iranian, dar și despre folosirea amenințării credibile cu forța pentru a obține concesii diplomatice.

„Lucrurile pe care ai vrea să le faci și pachetele de forțe de care ai avea nevoie sunt foarte diferite”, a declarat viceamiralul (r) Robert Murrett, fost ofițer de informații al marinei americane, subliniind că miza deciziei va modela amploarea oricărei operațiuni.

Un înalt oficial al administrației a spus că președintele păstrează deliberat o anumită ambiguitate, deși insistă constant că Iranul „nu poate avea” armă nucleară, pentru a nu-și expune obiectivele strategice și planificarea militară. Întrebat despre navele care se apropie de regiune, Trump a declarat vineri, în Biroul Oval, că „trebuie să plutească undeva” și că „ar putea la fel de bine să plutească lângă Iran”.

De partea cealaltă, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a declarat vineri că Teheranul ar fi deschis unor discuții pe tema nucleară, însă a cerut ca SUA să înceteze amenințările militare.

Potrivit informațiilor, președintele a fost informat despre mai multe opțiuni de atac dezvoltate în paralel de Casa Albă și Pentagon. Printre ele s-ar afla și un plan extins care ar viza facilități ale regimului și ale Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, printr-o campanie de bombardamente la scară largă. Variante mai limitate ar include lovituri asupra unor ținte simbolice ale regimului, păstrând spațiu pentru escaladare dacă Iranul nu ar accepta o înțelegere în termenii ceruți de Washington. Iranul neagă că urmărește obținerea unei arme nucleare.

Analiștii avertizează însă că riscurile de escaladare rămân ridicate. Deși slăbit militar față de anii trecuți, Iranul ar putea rezista unei lovituri majore și ar putea riposta cu rachete și drone asupra bazelor SUA, navelor americane și aliaților din zonă, inclusiv Israel, potrivit evaluărilor citate.

În acest context, emisarul Kremlinul, Kirill Dmitriev, urmează să se întâlnească sâmbătă, 31 ianuarie, la Miami cu oficiali americani, pe măsură ce Moscova se teme că cheltuielile bugetare din acest an ar putea depăși din nou nivelurile planificate dacă vor fi necesare alocări suplimentare pentru front. Oficiali ruși ar căuta surse noi de venit de până la 1,2 trilioane de ruble (aprox. 16 miliarde de dolari) pentru a echilibra un indicator bugetar-cheie, potrivit Bloomberg.

Suma ar echivala cu încă aproximativ 0,5% din PIB peste deficitul planificat pentru 2026, de 1,6% din PIB, pe fondul scăderii veniturilor din energie și al impactului unei aprecieri neașteptate a rublei, spun sursele.

Pe plan diplomatic, reprezentanți ruși și americani explorează modalități de a încheia războiul declanșat de invazia la scară largă din 2022, însă Moscova ar vedea șanse reduse pentru un „breakthrough” rapid, potrivit acelorași persoane. În timp ce delegațiile militare ar discuta detalii tehnice despre implementarea unui eventual armistițiu, disputa privind teritoriile ar necesita decizii politice la cel mai înalt nivel.

Potrivit lui Alexander Gabuev, director la Carnegie Russia Eurasia Center cu sediul la Berlin, Kremlinul urmărește și calendarul politic american: pe măsură ce Donald Trump se concentrează tot mai mult pe alegerile „midterm” din noiembrie, disponibilitatea Washingtonului de a menține aceleași propuneri ar putea să nu fie nelimitată.

Presiunea pe buget ar putea crește dacă sancțiunile americane obligă producătorii ruși să vândă țițeiul cu discounturi mai mari, într-un context de prețuri slabe. Bugetul pe 2026 mizează pe venituri din petrol și gaze de 8,9 trilioane ruble, pe baza unei ipoteze de 59 dolari/baril pentru Urals și a unui curs de 92,2 ruble/dolar. În prezent, Urals ar fi în jur de 55 dolari/baril, iar rubla în jur de 75/dolar; dacă nivelurile persistă, veniturile s-ar reduce la circa 6,75 trilioane ruble, ceea ce ar lăsa un minus estimat la aproape 2,2 trilioane ruble, potrivit calculelor Bloomberg.

Deși deficitul planificat pentru 2026 rămâne relativ mic în comparație internațională, autoritățile au fost nevoite anul trecut să revizuiască ținta de deficit pentru 2025 de la 0,5% la 2,6% din PIB, pe fondul scăderii veniturilor energetice și al cheltuielilor ridicate; 2025 s-a încheiat, potrivit datelor raportate public, cu un deficit de 2,6% din PIB.

Sâmbătă, pompierii din cadrul IGSU al Republicii Moldova, dar și angajați ai Întreprinderii Municipale Specializate (ÎMS) Lift Service, au intervenit în 14 misiuni de salvare a cetățenilor blocați în ascensoarele unor blocuri din Chișinău, potrivit Ziarul de Gardă. 

„Astfel, salvatorii au deblocat o femeie în vârstă de 77 de ani, blocată în ascensor între etajele 3 și 4 ale unui bloc de locuit. Femeia nu a avut de suferit.

De asemenea, o femeie de 45 de ani și un bărbat de 44 de ani au fost deblocați de salvatorii IGSU, cu asistența reprezentanților Lift Service.. Persoanele nu au avut de suferit.

În urma intervențiilor, în total 16 persoane au fost deblocate, toate fiind în afara oricărui pericol”, au transmis, sâmbătă, reprezentanții IGSU din Republica Moldova.

Potrivit datelor publicate de autorități, șapte misiuni au fost realizate de pompierii IGSU. În alte șase misiuni au intervenit reprezentanții Lift Service, iar una dintre intervenții a fost realizată în comun.

Reamintim că, sâmbătă, în Republica Moldova, curentul a fost întrerupt masiv din cauza unor probleme de rețea din Ucraina. Tensiunea pe linia de 400 kV Isaccea-Vulcăneşti-MGRES, provocând deconectarea sistemului electroenergetic.

Potrivit Ministrului Energiei din Republica Moldova, furnizarea energiei electrice a fost restabilită în totalitate în cursul după-amiezii, însă cetățenii au fost îndemnați să se abțină, totuși, din utilizarea electrocasnicelor mari, dar și să sesizeze operatorul de furnizare electrică în cazul în care întâmpinau întreruperi de curent.

În urma atacului armat izbucnit lângă tribunalul din orășelul Clinton din Louisiana, un copil, dar și un adult se află în stare critică. Alți patru oameni au fost răniți, potrivit televiziunii locale WBRZ.

Potrivit declarațiilor date de șeriful local din East Feliciana, atacul armat a izbucnit la 20 de minute după începerea paradei.

Un locuitor a precizat că toți cei prezenți au început să fugă.

„Toată lumea a început să fugă. Astfel de lucruri nu se întâmplă des în această zonă”, a declarat bărbatul. El a mai precizat că parada a fost anulată.

⚠️ CLINTON, LA — Six people shot in front of East Feliciana Parish Courthouse during Mardi Gras parade. pic.twitter.com/65SUdj5Io7

— SafetySwipe (@SafetyNotorious) January 31, 2026

Șeriful din East Feliciana a declarat că trei persoane se află, în prezent, în arest, dar nu s-a confirmat dacă cei trei au legătură cu atacul. Adjunctul șerifului a precizat că autoritățile caută un vehicul care are legătură cu ancheta.

Străzile din apropierea tribunalului au fost blocate de polițiștii statali și membrii Departamentului de Poliție din orășelul Slaughter din Louisiana. Autoritățile din East Louisiana continuă ancheta.

„Am decis să convoc de urgență, pentru luni, 2 februarie, reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean Argeș și ai structurilor de ordine publică, pentru analiza o serie de incidente de netolerat în unitățile școlare și pentru a stabili măsuri clare care să garanteze siguranța în școli și în imediata lor vecinătate”, a scris Ioana Făcăleață, într-un mesaj publicat pe Facebook. 

Prefecta a precizat că decizia vine în urma mai multor incidente petrecute în județ. Primul amintit de Făcăleață este chiar cazul elevei de 13 ani din Argeș care a reclamat că profesorul său ar fi sărutat-o pe buze dar și pe obraji. Profesorul, în vârstă de 64 de ani, a fost reținut, sâmbătă de polițiștii IPJ Argeș. 

Într-un alt incident, doi elevi ai unei școli din Costești au fost implicați într-o bătaie și reținuți, iar alți 41 de elevi care au asistat la incident au fost sancționați.

De asemenea, un elev de la un liceu din Pitești a agresat doi muncitori care desfășurau lucrări în școală.

Potrivit Prefectei de Argeș, anul trecut s-au petrecut 85 de incidente de violență în școli, dintre care 29 au avut loc numai în ultimele două luni ale anului.

„Nu voi tolera astfel de situații. Copiii noștri trebuie să fie în siguranță la școală și de aceea le cer și cadrelor didactice mai multă vigilență!”, a declarat prefecta de Argeș. 

Reamintim că, la începutul acestui an, Ioana Făcăleață a fost acuzată de pacienți că s-ar fi prezentat la Unitatea de Primiri Urgențe din cadrul Spitalului Județean Argeș și ar fi „sărit peste rând”.

Într-un interviu pentru postul de radio ceh, iROZHLAS, citat de Ukrainska Pravda, Zelenski a precizat că Ucraina este deschisă la întâlnirile în orice format care includ Rusia, dar și SUA.

„În primul rând, este important să ne întâlnim în calitate de trei părți. Cel puțin, trebuie să putem avea contact cu șeful statului rus într-un format sau altul. Fără acest format, echipele noastre nu vor putea ajunge la acorduri privind problemele teritoriale”, a declarat Volodimir Zelenski.

Președintele ucrainean a mai precizat că și-ar dori și ca Europa să fie prezentă într-o anumită etapă a negocierilor.

„Ne-am dori ca Europa să fie prezentă într-o anumită etapă a acestor negocieri, deoarece o parte din garanțiile noastre de securitate o reprezintă apartenența la Uniunea Europeană, precum și la Coaliția de Voință”, a declarat Zelenski.

Referitor la probleme privind integritatea teritorială, Zelenski a precizat că ele pot fi rezolvate numai de către șefii de stat.

„Vreau să subliniez că nu cred că aceste probleme pot fi rezolvate de altcineva decât de șefii de stat”, a declarat el.

Reamintim că duminică, la Abu Dhabi, în capitala EmiratTrumpâelor Arabe Unite se va desfășura cea de-a doua rundă de negocieri, la care vor participa echipe diplomatice din partea Ucrainei, dar și a Rusiei. Marco Rubio a afirmat că la discuții va fi și „o prezență” a SUA, însă a precizat că emisarul special Steve Witkoff, dar și ginerele președintelui Trump, Jared Kushner, nu vor participa.