Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a prezentat sâmbătă, 10 octombrie, un proiect de buget pentru perioada 2028-2034, redus cu 159 de miliarde de euro față de propunerea inițială a Comisiei Europene. Cele mai mari tăieri vizează competitivitatea economică și ajutorul extern, în timp ce fondurile pentru agricultură și dezvoltare regională, esențiale pentru România, sunt protejate. Propunerea a provocat însă deja nemulțumirea statelor bogate, în frunte cu Germania, care consideră că economiile sunt insuficiente.
Noua propunere, elaborată de președinția irlandeză a Consiliului UE, reprezintă o încercare de a debloca negocierile dintre cele 27 de state membre, împărțite în două tabere cu interese dificil de reconciliat. Pe de o parte, statele contributoare nete cer reducerea substanțială a cheltuielilor europene, în timp ce țările din sudul și estul continentului, inclusiv România, încearcă să protejeze finanțările pentru agricultură, infrastructură și dezvoltare regională.
Documentul irlandez, cunoscut în jargonul european drept „Negotiating Box” sau „Nego-box”, propune o diminuare de aproximativ 8% a bugetului european. Comparativ cu ultima variantă de negociere, prezentată în luna iunie de Cipru.
Proiectul pregătește terenul pentru summitul european din 15-16 octombrie, la care liderii celor 27 de state vor încerca să ajungă la un compromis privind dimensiunea și prioritățile bugetului Uniunii Europene.
Cele mai mari tăieri: 75 de miliarde de euro din banii pentru competitivitateIrlanda a ales să concentreze reducerile în special asupra noilor priorități europene, pentru a evita diminuarea finanțărilor tradiționale, considerate esențiale de numeroase state membre.
Cea mai mare reducere, de 75 de miliarde de euro, vizează fondurile destinate competitivității economice. Alte 38 de miliarde de euro ar urma să fie eliminate din bugetul pentru ajutor extern și dezvoltare, în timp ce cheltuielile administrative ale Uniunii ar fi diminuate cu 10 miliarde de euro.
Reducerile pentru competitivitate sunt deosebit de sensibile, deoarece Bruxellesul încearcă să mobilizeze mai multe investiții pentru dezvoltarea industriei europene, cercetare, inovare și tehnologii avansate. Uniunea Europeană se confruntă cu presiuni tot mai mari din partea economiilor americană și chineză, iar creșterea competitivității a devenit una dintre prioritățile strategice ale instituțiilor europene.
În cazul finanțării externe, reducerile ar putea afecta programele prin care UE sprijină statele partenere, cooperarea internațională, dezvoltarea și țările din vecinătatea sa.
Dublinul propune și eliminarea unei rezerve financiare de urgență, cunoscută drept „EU Facility cushion”, care ar fi permis Comisiei Europene să mobilizeze bani suplimentari pentru situații neprevăzute apărute în timpul exercițiului bugetar.
România, printre țările care scapă de reducerile directe pentru agricultură și coeziuneUna dintre cele mai importante prevederi ale compromisului irlandez este menținerea finanțărilor pentru Politica Agricolă Comună și Politica de coeziune, care reprezintă împreună aproximativ jumătate din bugetul Uniunii Europene.
Decizia reprezintă o concesie făcută grupului informal al „Prietenilor Coeziunii”, din care face parte și România, alături de alte state din sudul și estul Europei. Cele 17 țări reunite în acest grup au insistat asupra protejării fondurilor destinate reducerii diferențelor economice și sociale dintre regiunile europene.
Pentru România, miza este una majoră. Fondurile de coeziune reprezintă o sursă importantă de finanțare pentru construcția și modernizarea infrastructurii, dezvoltarea comunităților locale, rețelele de apă și canalizare, proiectele de mediu și alte investiții publice.
La rândul său, Politica Agricolă Comună asigură subvenții pentru fermieri și finanțarea programelor de dezvoltare rurală.
Germania și statele bogate resping compromisul: „Mai puțin La La Land financiar”Deși Irlanda a propus reduceri importante, primele reacții din tabăra statelor care susțin un buget mai restrâns indică faptul că noua variantă este departe de un compromis acceptabil.
Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia se numără printre statele care au cerut reducerea bugetului european cu câteva sute de miliarde de euro față de propunerea inițială, de aproape două trilioane de euro.
Aceste țări consideră că Uniunea Europeană nu poate continua să majoreze contribuțiile naționale pentru a finanța simultan politicile tradiționale și noile priorități strategice.
Potrivit POLITICO, un diplomat european a descris propunerea irlandeză drept o dezamăgire, susținând că documentul favorizează politicile secolului trecut, în loc să pregătească Uniunea pentru provocările secolului XXI.
„Această propunere nu poate constitui baza unui acord între statele membre. Avem nevoie urgent de mai mult realism financiar și de mai puțin «La La Land» financiar”, a declarat diplomatul citat de publicația europeană.
Dispută privind noile taxe europene. Bruxellesul caută alte 66 de miliarde de euroO altă componentă importantă a negocierilor privește modul în care Uniunea Europeană își va finanța bugetul, fără să depindă exclusiv de contribuțiile directe ale statelor membre.
Irlanda a păstrat, în mare parte, pachetul de cinci noi resurse proprii propus anul trecut de Comisia Europeană, care ar urma să genereze aproximativ 66 de miliarde de euro pentru bugetul comunitar.
Printre măsurile discutate se numără introducerea unei contribuții pentru marile companii, cunoscută sub numele de CORE, și utilizarea veniturilor provenite din sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii de carbon, ETS.
Aceste mecanisme au provocat însă opoziție din partea unor guverne europene, care se tem de efectele economice și de creșterea poverii fiscale.
În încercarea de a reduce divergențele, Irlanda propune introducerea graduală a anumitor contribuții ETS pentru statele mai sărace și creșterea veniturilor europene provenite din mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră, aplicabil unor importuri poluante.
Franța a solicitat și includerea unor noi surse de venit, precum contribuțiile impuse giganților digitali, operatorilor de jocuri de noroc online și companiilor din domeniul criptomonedelor, propuneri susținute de Parlamentul European.
Președintele Consiliului European, António Costa, intenționează să folosească discuțiile de săptămâna viitoare pentru a identifica un pachet de resurse proprii acceptabil pentru guvernele europene.
Nicușor Dan a convocat o ședință înaintea negocierilor. Ce va cere România la BruxellesRomânia și-a pregătit deja poziția pentru negocierile europene. Vineri, 9 octombrie, președintele Nicușor Dan a convocat o ședință de lucru la care au participat membri ai Guvernului, experți tehnici din ministere și reprezentantul permanent al României pe lângă Uniunea Europeană.
Potrivit Administrației Prezidențiale, Bucureștiul va susține un buget european ambițios, care să protejeze finanțările pentru agricultură și coeziune, două instrumente considerate esențiale pentru reducerea decalajelor de dezvoltare.
„România va susține adoptarea unui buget european ambițios, care să mențină nivelul global al finanțării pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună”, a transmis Administrația Prezidențială.
În același timp, România dorește creșterea finanțărilor pentru consolidarea capacității europene de apărare, cu o atenție deosebită acordată Flancului Estic și regiunii strategice a Mării Negre.
De ce negocierile sunt atât de dificile. UE trebuie să plătească și datoriile din pandemie
Discuțiile privind următorul buget european au loc într-un context financiar dificil, în condițiile în care Uniunea trebuie să finanțeze noi priorități, dar și să înceapă rambursarea obligațiilor asumate pentru redresarea economică după pandemia de COVID-19.
Propunerea inițială a Comisiei Europene prevedea un buget de aproape două trilioane de euro, reprezentând aproximativ 1,26% din venitul național brut al Uniunii.
Din această sumă, aproximativ 168 de miliarde de euro erau rezervate serviciului datoriei asociate programului european de redresare post-pandemică.
Pentru statele contributoare nete, aceste obligații reprezintă un argument suplimentar în favoarea limitării cheltuielilor.
În schimb, statele care beneficiază de finanțări europene importante susțin că reducerea bugetului ar putea afecta dezvoltarea economică, investițiile publice și capacitatea Uniunii de a răspunde noilor crize.
Urmează negocieri decisive. Fiecare stat poate bloca bugetul europeanAmbasadorii celor 27 de state membre urmează să analizeze duminică, 11 octombrie, noua propunere irlandeză, înaintea reuniunii Consiliului European din 15-16 octombrie, de la Bruxelles.
Liderii europeni încearcă să ajungă la un acord politic până la sfârșitul anului 2026, pentru a evita complicarea negocierilor în contextul alegerilor programate în 2027 în mai multe state membre, inclusiv Franța, Polonia și Italia.
Acordul este însă departe de a fi garantat. Cadrul Financiar Multianual trebuie aprobat în unanimitate de statele membre, după obținerea consimțământului Parlamentului European. Aceasta înseamnă că fiecare guvern poate bloca adoptarea bugetului.
Negocierile sunt complicate și de poziția Parlamentului European, care solicită un buget mai mare decât cel propus inițial de Comisia Europeană, nu unul mai mic.
Eurodeputatul român Siegfried Mureșan, membru al Partidului Popular European și coraportor al Parlamentului European pentru viitorul Cadru Financiar Multianual, a avertizat anterior că legislativul european va aproba numai un buget care răspunde provocărilor Uniunii și dispune de resurse suficiente pentru finanțarea priorităților sale.
Alin Tișe a lansat atacuri dure la adresa strategiei PNL de la demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan, în luna ma, acuzându-l că a sabotat toate negocierile cu toți premierii desemnați de președintele Nicușor Dan.
„De la propunerea domnului Eugen Tomac până la propunerea domnului Siegfried Mureșan, nominalizare făcută de președintele țării, Nicușor Dan, exact așa cum a dorit PNL, am susținut același lucru: Am susținut ca toți parlamentarii PNL să voteze pentru învestirea guvernului condus de Siegfried Mureșan. Dar tu ce ai făcut? Te-ai ascuns! L-ai lăsat pe Siegfried Mureșan să își deterioreze și mai mult relația cu PSD, deși știai foarte bine că un astfel de guvern nu poate trece fără voturile PSD. Ai așteptat să cadă încă o nominalizare. Și a căzut, pentru că interesele politice, orgoliile tale și calculele de partid au fost puse înaintea interesului național”, a acuzat Tișe într-un mesaj publicat pe Facebook.
Ultimatum pentru BolojanÎn contextul noii desemnări asumate de Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru, Alin Tișe i-a cerut lui Bolojan să voteze un guvern, cu sau fără participarea PNL, sau să renunțe atât la conducerea partidului, cât și la funcția de premier interimar.
„Îți cer, fără ocolișuri și fără reținere, să faci singurul lucru care mai poate demonstra că ai înțeles gravitatea momentului: Votează un guvern, cu sau fără PNL în componența lui, sau demisionează de urgență atât din funcția de prim-ministru, cât și din cea de președinte al PNL!”, a transmis președintele CJ Cluj.
Poziția lui Alin Tișe a venit în contextul negocierilor pentru formarea unui guvern de către premierul desemnat Luca Niculescu. Ilie Bolojan a transmis că liberalii nu vor participa la actul de guvernare însă sunt dispuși să acorde votul de încredere. De asemenea, președintele PNL a transmis că dacă PSD va intra la guvernare, PNL va intra în opoziție.
Cu toate acestea, liderii social-democrați au declarat că își asumă guvernarea doar într-o coaliție alături de PNL și UDMR, soliticitând tot mai insistent lui Bolojan să accepte coaliția.
Președinția irlandeză a Consiliului UE, care coordonează negocierile, a propus reducerea cu aproximativ 8% a bugetului Uniunii pentru perioada 2028-2034, pentru a răspunde solicitărilor unui grup de state condus de Germania, care cere reduceri importante ale cheltuielilor, scrie Politico.
Propunerea pregătește terenul pentru discuții dificile între liderii celor 27 de state membre, la summitul de săptămâna viitoare.
România, printre statele care se opun reducerilor bugetareStatele membre ale Uniunii Europene sunt împărțite în două tabere în privința viitorului buget. Țările care susțin disciplina bugetară, conduse de Germania, cer reduceri de câteva sute de miliarde de euro din propunerea de aproape 2.000 de miliarde de euro.
În schimb, statele din sudul și estul Europei, reunite în grupul „Prietenii Coeziunii”, din care face parte și România, se opun reducerilor.
Într-o concesie făcută grupului „Prietenii Coeziunii”, Irlanda a propus ca subvențiile pentru fermieri și fondurile destinate dezvoltării regionale să nu fie reduse. Acestea reprezintă jumătate din bugetul total și sunt considerate domenii sensibile din punct de vedere politic.
În schimb, cele mai mari reduceri vizează ajutorul extern, cu 38 de miliarde de euro mai puțin, competitivitatea, cu 75 de miliarde de euro, și cheltuielile administrative ale UE, reduse cu 10 miliarde de euro.
Dublinul a eliminat și un fond de rezervă, cunoscut drept „EU Facility cushion”, care permitea Comisiei Europene să mobilizeze bani pentru gestionarea unor situații de urgență neprevăzute pe parcursul celor șapte ani.
Germania și aliații săi cer reduceri mai mari ale bugetului UECu toate acestea, propunerea Irlandei este puțin probabil să mulțumească statele care cer reduceri bugetare.
Germania și aliații săi au criticat anterior președinția cipriotă a Consiliului UE pentru că propusese reduceri de numai 32 de miliarde de euro în documentul de negociere prezentat în iunie.
Ambasadorii celor 27 de state membre vor discuta duminică noua propunere, în cadrul unei reuniuni în care vor pregăti și negocierile dintre liderii europeni, programate pentru joi.
Guvernele încearcă să ajungă la un acord asupra bugetului până la sfârșitul anului, înainte ca alegerile din Franța, Polonia și Italia să riște să complice negocierile.
Potrivit unei postări publicate pe Facebook de Cristian Pistol, pe șantierul lotului 1 al A0 Nord lucrează aproximativ 780 de muncitori, operatori de utilaje și membri ai personalului tehnic, fiind mobilizate peste 370 de utilaje.
„Lucrările pe lotul 1 (Joița – Corbeanca) al A0 Nord au ajuns la un stadiu fizic de 82%! Pe șantier, asocierea româno-italiană (Retter – Pizzarotti) este mobilizată cu aproximativ 780 de muncitori, operatori de utilaje și personal tehnic și peste 370 de utilaje. În această perioadă se execută lucrări de asfaltare și umplutură, lucrări la spațiile de servicii, marcaje, instalarea parapetului metalic de protecție, semnalizare verticală și orizontală, precum și montarea sistemelor ITS”, a scris directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere.
Legăturile cu DN1A și DN7 ar putea fi gata până la sfârșitul anuluiCristian Pistol a precizat că sectorul de autostradă dintre Corbeanca și Buftea nu este încă pregătit pentru a permite descărcarea traficului în DN1A.
Constructorii mai au de finalizat lucrări la pasajele care supratraversează autostrada, de montat parapetele și semnalizarea rutieră și de realizat marcajele.
„Constructorii au dat din nou asigurări că fac toate eforturile pentru a finaliza lotul 1 al A0 Nord (17,5 km) până la finalul acestui an. Atingerea acestui obiectiv va depinde însă în foarte mare măsură de condițiile meteorologice din următoarele luni. Ca atare, evaluarea realistă mă face să iau în calcul ca, până la finalul anului 2026, să fie asigurate descărcările în DN1A și în DN7. Conexiunea cu A1 are însă șanse mai mari să fie definitivată anul viitor, în termenul contractual (aprilie 2027)”, a transmis directorul CNAIR.
„Prefer să spun acum ce este realist decât să promit ceva ce depinde de vreme. Deschidem fiecare sector atunci când este complet și sigur”, a adăugat Pistol.
ontractul pentru construcția lotului 1 al A0 Nord are o valoare de 815,07 milioane de lei, fără TVA, iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport 2021–2027.
„Ultimul weekend Străzi deschise – București! Ne vedem pentru o ultimă plimbare pe Calea Victoriei”, a transmis PMB, printr-un mesaj publicat pe Facebook.
Programul de sâmbătăActivitățile de sâmbătă au început de la ora 11:00 cu două evenimente paralele, o sesiune practică de educație rutieră în Piața Revoluției și un tur ghidat dedicat tranziției capitalei de la epoca regală la cea comunistă.
Turul intitulat „De la Bucureștiul regal la Bucureștiul comunist”, este susținut de profesorul și ghidul Florin Cristescu. Traseul a pornit de la Muzeul Național de Istorie a României și se va încheia la Palatul Știrbei.
În același interval (11:00-13:00) Asociația Coaliția pentru Economia Digitală susține un eveniment de educație rutieră dedicat bucureștenilor care merg pe trotinete electrice, cu demonstrații practice și sesiuni de informare privind regulile de circulație.
Între orele 14:00 și 18:00, în apropierea statuii lui Iuliu Maniu, publicul va putea participa la o activare cinematografică dedicată filmului „Delta Sălbatică”, organizată alături de reprezentanții August Film.
Programul de sâmbătă se va încheia cu un moment muzical susținut de Damian Drăghici & Brothers, între orele 17:00 și 18:00, pe traseul Cercul Militar Național – Piața Amzei.
Duminică încep Spotlight FestivalDuminică, între orele 16:00 și 18:00, este programat turul ghidat „Orașul construit și orașul pierdut”, susținut de Alexandru Binescu, pe traseul Piața Națiunilor Unite – Piața Revoluției.
Tot duminică, de la ora 19:00, va începe festivalul Spotlight.
România are deja o alocare de aproximativ 16,7 miliarde de euro prin programul SAFE, reprezentând peste 10% din bugetul total de 150 de miliarde de euro.
Italia și Ungaria renunță la o parte din fondurile solicitate inițialO parte importantă din suma care urmează să fie redistribuită provine din reducerea cererilor de finanțare ale Italiei și Ungariei.
Italia, care solicitase inițial peste 14 miliarde de euro, și-a redus necesarul de finanțare la aproximativ 8 miliarde de euro.
Această modificare ar lăsa disponibile în jur de 6 miliarde de euro, care vor putea fi oferite altor state membre.
În cazul Ungariei, reducerea este și mai importantă. De la o solicitare inițială de aproximativ 16 miliarde de euro, autoritățile de la Budapesta au decis să coboare suma la aproximativ 5,4 miliarde de euro.
Diferența reprezintă alte 10–11 miliarde de euro care ar putea fi redistribuite.
Împreună cu sumele rămase neutilizate din alte alocări, fondurile disponibile ar urma să ajungă la aproximativ 20–21 de miliarde de euro.
O nouă rundă de finanțare va fi lansată până la sfârșitul anuluiComisia Europeană intenționează să lanseze o nouă invitație pentru solicitarea fondurilor rămase disponibile, în cadrul actualului program SAFE.
„Ceea ce se va întâmpla în continuare, tot anul acesta, pentru că suntem obligați din punct de vedere legal să facem acest lucru anul acesta, este că vom publica o nouă invitație, pentru aproximativ 20 de miliarde de euro”, a declarat Thomas Regnier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru apărare, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliști români la Bruxelles.
Prin această procedură, statele membre vor avea posibilitatea să solicite împrumuturi suplimentare pentru proiectele de apărare.
Nu este vorba despre lansarea unui nou instrument financiar, ci despre utilizarea fondurilor neaccesate din bugetul actualului program SAFE.
„Să punem mai întâi pe deplin în funcțiune SAFE 1. Așa gândim lucrurile”, a precizat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, întrebat despre posibilitatea unui SAFE 2.
România ar putea solicita bani în plusRomânia se numără printre statele care ar putea beneficia de noua rundă de finanțare.
„Să vedem dacă România va solicita bani suplimentari”, a declarat Regnier.
O eventuală creștere a alocării pentru România nu este însă garantată. Autoritățile de la București trebuie să decidă dacă participă la noua procedură și să prezinte proiectele pentru care solicită finanțare.
Polonia și-a manifestat deja interesul pentru accesarea unor sume suplimentare, potrivit oficialului european.
Printre prioritățile avute în vedere la nivelul Uniunii Europene se numără consolidarea flancului estic și dezvoltarea sistemelor de drone și antidronă.
România a primit deja prima tranșă din SAFERomânia a încasat la 26 august 2026 prima tranșă din alocarea SAFE, în valoare de aproximativ 2,5 miliarde de euro.
Suma reprezintă prefinanțarea de 15% din totalul împrumuturilor aprobate.
Fondurile SAFE sunt destinate în principal achizițiilor comune și dezvoltării capacităților de apărare, inclusiv echipamente militare, muniții, sisteme de apărare aeriană și investiții în industria europeană de profil.
Următoarele plăți vor fi condiționate de implementarea proiectelor incluse în planul de investiții în apărare.
„Acum acordăm prefinanțarea tuturor statelor membre, de 15%. Acestea au fost cele 2,5 miliarde de euro. Acum România începe implementarea proiectelor”, a explicat Thomas Regnier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru domeniul apărării, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliști români.
Potrivit reprezentantului Comisiei, mecanismul de plată seamănă cu cel utilizat în cazul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în sensul că transferurile suplimentare vor fi legate de demonstrarea progreselor.
„De două ori pe an vom primi rapoarte de progres din partea României privind modul în care aceste proiecte sunt implementate la nivel național, pe teren”, a precizat oficialul european.
România beneficiază de una dintre cele mai mari alocări din cadrul programului SAFE, instrumentul financiar european în valoare totală de 150 de miliarde de euro, destinat consolidării capacităților de apărare ale statelor membre.
România a primit deja 2,5 miliarde de euro. Ce urmeazăPrima tranșă, de aproximativ 2,5 miliarde de euro, a fost transferată României la 26 august 2026. Suma reprezintă prefinanțarea de 15% din alocarea totală aprobată de Uniunea Europeană.
Următoarele plăți vor fi condiționate de implementarea proiectelor incluse în planul de investiții în apărare.
„Acum acordăm prefinanțarea tuturor statelor membre, de 15%. Acestea au fost cele 2,5 miliarde de euro. Acum România începe implementarea proiectelor”, a explicat Thomas Regnier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru domeniul apărării, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliști români.
Potrivit reprezentantului Comisiei, mecanismul de plată seamănă cu cel utilizat în cazul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în sensul că transferurile suplimentare vor fi legate de demonstrarea progreselor.
„De două ori pe an vom primi rapoarte de progres din partea României privind modul în care aceste proiecte sunt implementate la nivel național, pe teren”, a precizat oficialul european.
Prima evaluare, în prima jumătate a anului 2027Autoritățile române vor putea solicita noi tranșe pe baza rapoartelor de progres.
„De fiecare dată când există progrese, fiecare raport poate fi asociat cu o cerere de plată. Atunci vom acorda bani suplimentari, astfel încât proiectele să poată continua”, a declarat purtătorul de cuvânt.
Primul raport este așteptat în prima jumătate a anului viitor, ceea ce ar putea deschide calea pentru o nouă plată în această perioadă, dacă proiectele avansează conform cerințelor.
Nu a fost anunțată o dată exactă pentru transferul următoarei tranșe și nici suma care ar putea fi virată României.
Termenul indicat de Comisia Europeană pentru finalizarea finanțării prin SAFE este anul 2030.
Ce proiecte a inclus România în programul SAFE. Aproape 12,5 miliarde de euro pentru apărare și securitateRomânia a inclus în programul SAFE un total de 35 de proiecte, cu o valoare cumulată de 16,68 miliarde de euro.
Din această sumă, aproximativ 12,48 miliarde de euro sunt destinate achizițiilor de echipamente militare, proiectelor de ordine publică și protecție civilă, în timp ce 4,2 miliarde de euro sunt rezervate infrastructurii rutiere cu utilizare civilă și militară.
Printre cele mai importante investiții se numără modernizarea Forțelor Terestre, dezvoltarea apărării antiaeriene, achiziția unor nave militare și creșterea capacităților industriei de apărare din România.
Unul dintre cele mai mari proiecte este achiziția a 298 de mașini de luptă ale infanteriei pe șenile și a unor variante derivate. Acordul-cadru încheiat cu Rheinmetall Automecanica are o valoare de aproximativ 3,337 miliarde de euro.
Producția finală a vehiculelor ar urma să fie realizată la Mediaș, iar o parte importantă a componentelor, inclusiv elemente de protecție balistică și sisteme de armament, ar urma să fie produse în România.
Un alt proiect important vizează achiziția a patru nave militare, două nave de patrulare maritimă și două nave de intervenție pentru scafandri, în cadrul unui contract de aproximativ 920 de milioane de euro. Proiectul prevede realizarea unor lucrări de construcție și echipare la un șantier naval din România.
Sisteme antidronă, rachete Mistral, radare și elicoptereO parte importantă a investițiilor este destinată consolidării apărării aeriene a României, în contextul războiului din Ucraina și al incidentelor cu drone înregistrate pe flancul estic al NATO.
În cadrul SAFE, România a contractat 11 sisteme de apărare antiaeriană, inclusiv șapte sisteme SKYNEX, două sisteme SKYRANGER și două sisteme navale Millennium. Contractul pentru aceste sisteme are o valoare de aproximativ 982 de milioane de euro.
Separat, a fost încheiat un contract de aproximativ 450 de milioane de euro pentru muniție antiaeriană de calibrul 35 mm, inclusiv de tip AHEAD.
Programul include și achiziția a 231 de sisteme portabile de apărare antiaeriană Mistral, împreună cu 934 de rachete, pentru aproximativ 626 de milioane de euro.
În domeniul dronelor, a fost semnat un contract cu producătorul Quantum Systems pentru 34 de sisteme de drone militare și 15 kituri Scorpion, în valoare de 30,7 milioane de euro.
La 17 iulie, Ministerul Apărării a semnat, prin intermediul autorităților franceze, două noi ordine de achiziție: unul pentru 12 elicoptere Airbus H225M Caracal, în valoare de aproximativ 757 de milioane de euro, și altul pentru 12 radare Ground Master 200 MM/A, în valoare de aproximativ 247 de milioane de euro.
Livrările pentru aceste două proiecte sunt programate etapizat, până în anul 2030.
Patru miliarde de euro pentru autostrăzile A7 și A8Programul SAFE nu finanțează exclusiv tehnică militară. Aproximativ un sfert din alocarea României, respectiv 4,2 miliarde de euro, este destinat infrastructurii de transport cu utilizare duală, civilă și militară.
Sunt vizate în special două investiții strategice din regiunea Moldovei.
Prima este continuarea Autostrăzii A7 pe direcția Pașcani – Suceava – Siret, pentru îmbunătățirea conexiunii rutiere către frontiera cu Ucraina.
A doua este dezvoltarea Autostrăzii A8 pe traseul Târgu Neamț – Iași – Ungheni, care ar urma să asigure o legătură rutieră rapidă cu Republica Moldova.
Aceste proiecte sunt importante atât pentru circulația civilă și transportul de mărfuri, cât și pentru mobilitatea militară, prin facilitarea deplasării echipamentelor și trupelor pe flancul estic.
Aproape un miliard de euro pentru Ministerul de InterneDin programul SAFE beneficiază și Ministerul Afacerilor Interne, care a anunțat încheierea unor contracte și acorduri-cadru de aproximativ un miliard de euro.
Investițiile includ două avioane tactice multirol C-27J Spartan destinate inclusiv evacuărilor medicale, 12 elicoptere Airbus H145 și H160, echipamente pentru gestionarea situațiilor de urgență și dezvoltarea comunicațiilor critice.
Sunt prevăzute și achiziții de autospeciale, ambarcațiuni pentru intervenții și salvare, echipamente pentru gestionarea evenimentelor cu victime multiple și soluții de securitate cibernetică.
Astfel, programul SAFE finanțează nu doar modernizarea Armatei României, ci și capacitatea statului de a interveni în situații de criză, dezastre sau incidente majore.
Președintele Nicușor Dan a declarat că evenimentul depășește semnificația unei simple comemorări de partid, reprezentând un secol din „conștiința națională și conștiința democratică” a României, evidențiind rolul istoric al țărăniștilor în episoadele importante din istoria națională.
„Acești 100 de ani înseamnă, de fapt, mult din conștiința națională și din conștiința democratică. A acestui popor. Pentru că Partidul Național Țărănesc a fost, înainte de toate, un promotor al unor valori. Promotor al moralității, promotor al responsabilității, promotor al loialității față de statul român și promotor al demnității în viața politică”, a declarat Nicușor Dan.
Moștenirea istorică: De la 1918 la Marea Unire, la UE și NATONicușor Dan a amintit contribuția formațiunii la Marea Unire de la 1918, activitatea din perioada interbelică, precum și rezistența membrilor PNȚ în fața opresiunii comuniste.
„Istoria lui începe înainte de cei 100 de ani cu lupta pentru românii din Transilvania și a avut o contribuție importantă la unirea de la 1918. Am avut apoi perioada partidului după fuziune cu liderii săi, Maniu și Mihalache, cu reformele pe care au reușit să le impună în societate. Atașamentul față de valori s-a dovedit în perioada represiunii comuniste, când mii de membri ai partidului au fost arestați, prigoniți, deportați, dar și-au păstrat valorile”, a mai spus șeful statului.
Nicușor Dan a vorbit și despre rolul Partidului Național Țărănesc în crearea unor repere în perioada postdecembristă, și despre rolul avut în crearea curentului euro-atlantic.
„A urmat perioada postcomunistă în care, din nou, România a avut nevoie de reconstrucție și pentru reconstrucție a avut nevoie de repere. exact acele valori pe care le-au promovat într-o luptă aparent pierdută sunt cele care definesc aspirațiile societății noastre de azi,și sunt cele care au definit realizările societății noastre în tot acest interval, inclusiv orientarea fermă euroatlantică”, a spus președintele.
Avertisment privind fragilitatea democrațieiNicușor Dan a avertizat că democrația nu trebuie considerată un câștig definitiv și a făcut o paralelă între valorile țărăniste și provocările cu care se confruntă România în prezent.
„În primul rând, democrația și e important să o reafirmăm pentru că mulți dintre noi am crezut că odată obținută o să o avem pentru totdeauna și vedem că azi este pusă în discuție, mai mult decât atât, dacă întrebăm în sondaje de opinie românii, vedem că nu e atât de evident că toți cetățenii români își văd viitorul bazat pe o societate democratică”, a spus Nicușor Dan.
Președintele a susținut că societatea are nevoie de responsabilitate politică ca antidot la populismul tot mai vizibil, precum și de repere creștine bazate pe respect și empatie, menite să combată manifestările de ură, păstrând în același timp caracterul laic al statului.
„Astea sunt valorile pentru care niște oameni au luptat, s-au sacrificat, și pentru care avem responsabilitatea să luptăm în continuare”, a conchis Nicușor Dan.
„Am o întrebare pentru liberalii din PNL. Subliniez, LIBERALII! Voi sunteți mândri?”, a scris Alexandru Rogobete într-o postare pe Facebook.
Acesta l-a acuzat pe Ilie Bolojan că a respins din nou posibilitatea unui dialog politic și că preferă să întrețină conflictele.
„Ieri, Ilie Bolojan a închis din nou ușile dialogului politic. Cu aceeași îndârjire, a preferat să eticheteze oameni, să împartă România în buni și răi și să transforme orice invitație la responsabilitate într-un nou motiv de conflict. Dar România nu mai are nevoie de conflicte. Are nevoie de soluții!”, a subliniat Rogobete.
Fostul ministru al Sănătății consideră că problemele economice și dificultățile din sănătate, educație și administrație sunt inclusiv rezultatul politicilor adoptate în ultimul an, care nu au produs efectele promise.
„Iar când o direcție se dovedește greșită, responsabilitatea unui om de stat este să o corecteze, nu să o apere din orgoliu”, a adăugat acesta.
Rogobete, apel către liberali: PNL este mai mult decât Ilie BolojanAlexandru Rogobete s-a adresat direct membrilor PNL, în special primarilor și consilierilor locali, pe care i-a îndemnat să susțină dialogul politic.
„Mă adresez liberalilor din PNL, primarilor, consilierilor locali, oamenilor care au construit proiecte și au dezvoltat comunități. Celor care știu că administrația înseamnă muncă, dialog, compromis responsabil și rezultate. PNL este mai mult decât Ilie Bolojan! Chiar credeți că România poate fi redresată prin refuzul permanent al dialogului? Că economia poate fi repornită prin certuri politice? Că spitalele pot fi finanțate și investițiile continuate cu un guvern care astăzi primește votul Parlamentului, iar mâine este blocat de aceeași majoritate?”, a afirmat Rogobete.
„PSD nu caută un paravan politic”În același mesaj, Alexandru Rogobete a afirmat că PSD își dorește o majoritate parlamentară și guvernamentală stabilă și este pregătit să își asume responsabilitatea guvernării.
„PSD nu caută un paravan politic. PSD caută o majoritate parlamentară și guvernamentală stabilă, transparentă și asumată. Suntem pregătiți să ne asumăm guvernarea, bugetul, reformele și deciziile dificile. Dar România nu are nevoie de un guvern de vitrină, susținut de o majoritate de carton”, a scris Rogobete.
Acesta a insistat asupra necesității reluării dialogului între partide, chiar și în condițiile unor opinii diferite.
„Nu trebuie să avem aceleași opinii. Dar avem obligația să stăm la aceeași masă atunci când interesul țării o cere. România nu poate rămâne prizoniera orgoliului unui singur om”, a concluzionat Alexandru Rogobete.
„S-a decis să nu continuăm colaborarea cu selecționerul nostru”, a transmis Federația Turcă de Fotbal (TFF) pe platforma X, potrivit AFP.
Turcia a pierdut toate cele patru meciuri disputate în Liga Națiunilor, împotriva Franței, Belgiei și Italiei, aceasta din urmă învingând-o de două ori.
Montella a preluat naționala Turciei în septembrie 2023 și a obținut rezultate bune la începutul mandatului. Sub conducerea sa, Turcia a ajuns până în sferturile de finală ale Campionatului European din 2024, unde a fost învinsă de Țările de Jos, cu 2-1.
Cu toate că dispune de jucători valoroși, precum Hakan Çalhanoğlu de la Inter Milano, Arda Güler de la Real Madrid, și Kenan Yildiz de la Juventus, naționala Turciei a înregistrat rezultate tot mai slabe în ultimele luni.
Turcia a fost prima echipă eliminată de la Cupa Mondială din această vară.
Următoarele meciuri ale Turciei sunt programate în Liga Națiunilor, pe 12 noiembrie, pe teren propriu, împotriva Belgiei, și pe 15 noiembrie, în deplasare, împotriva Franței.
Montella, în vârstă de 52 de ani, a antrenat anterior echipele italiene Fiorentina, Sampdoria și AC Milan, precum și formația spaniolă Sevilla.
Centrul Național pentru Uragane (NHC) a anunțat că Isaias a ajuns pe uscat vineri seara, în Florida. Înainte de impact, rafalele puternice au fost resimțite în zona orașului Pensacola, unde au fost raportate acoperișuri smulse de pe locuințe și clădiri comerciale, informează AFP.
Florida și Alabama s-au numărat printre statele care au declarat stare de urgență și au dispus evacuări în zonele de risc. Guvernatorul Floridei, Ron DeSantis, a declarat că autoritățile tratează situația cu maximă seriozitate și se așteaptă la pagube considerabile în zona de coastă din nord-vestul statului.
Două treimi din producția de petrol, oprite temporarTrecerea uraganului a generat un impact economic imediat asupra sectorului energetic. Aproximativ două treimi din producția de petrol și peste jumătate din cea de gaze a regiunii au fost oprite temporar. Măsura a scos temporar de pe piața mondială aproape 1,5 milioane de barili de petrol pe zi.
Companii precum Chevron și Shell și-au retras personalul de pe platformele marine.
Efectul schimbărilor climaticeMeteorologii au informat că uraganul ar urma să slăbească după ce a ajuns pe uscat, dar au avertizat populația să nu subestimeze pericolele.
Isaias este primul uragan care atinge teritoriul continental al Statelor Unite în ultimii doi ani. Climatologii au transmis că că temperaturile record înregistrate la suprafața apei din Golful Mexic, alimentate de schimbările climatice, au oferit energia necesară pentru ca Isaias să se intensifice rapid într-un uragan major.
