La un deceniu după ce mișcarea #MeToo a zguduit industria cinematografică, actrita australiană Cate Blanchett spune că progresul a fost superficial și de scurtă durată, relatează luni dimineață presa de specialitate.
„A fost ucis foarte repede, ceea ce cred că este interesant”, a declarat ea duminică, într-o conversație amplă desfășurată la Festivalul de Film de la Cannes.
Blanchett a vorbit deschis despre persistența inegalității de gen pe platourile de filmare, invocând propria experiență curentă: „Încă lucrez pe platouri și fac numărătoarea personalului în fiecare zi. Sunt 10 femei și 75 de bărbați în fiecare dimineață.”
Actrita a recunoscut că îi place să lucreze cu bărbați, dar a subliniat că omogenitatea are un cost artistic real. „Glumele devin la fel. Devine plictisitor pentru toată lumea când intri într-un loc de muncă omogen. Cred că are un efect asupra muncii.”
Opt ani mai târziu. Ce s-a ales de protest?Declarațiile vin la opt ani distanță de la unul dintre cele mai vizibile gesturi de solidaritate feminină din istoria festivalului.
În 2018, când era președinta juriului la Cannes, Blanchett a urcat pe treptele Palais des Festivals alături de alte 81 de femei – număr care reprezenta exact câte regizoare fuseseră selectate în competiția oficială față de 1.866 de regizori bărbați în aceeași perioadă.
Ironic, chiar în acel an, festivalul fusese criticat pentru că includea doar trei filme regizate de femei în selecția oficială de 21 de titluri.
Blanchett apărase atunci festivalul, afirmând că schimbarea „nu se va întâmpla peste noapte”.
Opt ani mai târziu, tonul ei este vizibil mai sumbru.
Blanchett nu a fost singura voce la Cannes pe această temă în weekendActrita Julianne Moore a vorbit sâmbătă, la o conferință Kering Women in Motion, despre aceeași realitate – dar cu o nuanță ușor diferită.
Moore a declarat că lucrurile s-au îmbunătățit față de acum un deceniu, amintind că în jurul anului 2016 era una dintre doar două femei de pe un platou de filmare.
„Îmi amintesc că am fost pe un platou unde singurele femei eram eu și a treia asistentă de cameră. Era momentul în care Hillary Clinton a pierdut alegerile și amândouă eram devastate”, a spus Moore.
„Cu siguranță am văzut o reprezentare mai mare a genului în echipe față de atunci.”
Cele două perspective nu se exclud reciproc – și împreună conturează o imagine a unei industrii care s-a mișcat, dar nu suficient și nu uniform.
Activism, cinematografie și, de fapt, nimicDincolo de declarațiile despre egalitatea de gen, Blanchett a anunțat la Cannes că va juca în următorul film al regizorului Brady Corbet – realizatorul lungmetrajului premiat „The Brutalist” -, un proiect a cărui acțiune se petrece în anii 1970, alături de Selena Gomez și Michael Fassbender.
O alegere care, în contextul discuției despre reprezentare, nu e lipsită de ironie: Blanchett, una dintre cele mai vocale susținătoare ale femeilor din industrie, va juca din nou sub bagheta unui regizor bărbat, într-un film dominat de nume masculine. Industria, pare să spună ea însăși, e complicată.
Asistăm la o explozie de clipuri generate de IA în care fructe, legume sau alte obiecte antropomorfizate sunt subiectele unor tragedii siropoase pe internet.
Sunt fascinant de proaste și tocmai asta e cumva scandalizant, pentru că oamenii, în comentarii, își manifestă o oarecare stare de năucire: „iar m-am uitat!”.
Dialogurile sunt grobiene, dramele – ieftine: un pepene își înșală nevasta, o piersică foarte grasă, cu o căpșună sexy, îmbrăcată în roșu, un morcov e plecat la muncă în străinătate, în timp ce iubita lui, un măr, se pupă pe canapea cu domnul banană, plin de mușchi.
Abandon, tristețe, singurătate, lacrimiÎn altă parte, o caisă obeză se duce la sală ca să-și recupereze silueta pierdută pentru că soțul ei, o vânătă, o obliga să mănânce non-stop.
Ba chiar cineva a observat un pattern: „e întotdeauna căpșuna” cea cu care își înșală fructele nevestele.
Sau cu care le înlocuiesc dacă nevasta face un copil care nu-i seamănă – un ou cu coaja spartă și ochi umezi.
Divorțuri, abandon, tristețe, boală, singurătate, bătrânețe. Toate se întâmplă pe un fundal muzical trist, tânguitor, plângăcios.
Fascinația tâmpeniei e explicabilă neurologicPlatformele de socializare sunt pline, iar vizualizările explodează. Zeci de milioane de vizualizări, sute de mii de comentarii, distribuiri.
Cartoful divorțat și căpșuna amantă au invadat în toate limbile pământului internetul.
Dar de ce funcționează atât de bine aceste filmulețe? De ce sunt atât de fascinante și de ce, așa cum scriu mulți prin comentarii, „ne uităm de fiecare dată”?
Răspunsul începe în neurologie. Creierul uman e construit să empatizeze cu orice entitate care prezintă semnale sociale de bază: față, voce, emoție.
Creierul tău nu știe că ăla e un cartofNu există un filtru intern care să spună „stai, ăsta nu e decât un fruct poligonal, care sfidează cu grație orice logică, generat de algoritm”.
Dacă vocea tremură, dacă muzica urcă, dacă lacrimile curg șiroaie pe chipul prăpăditei de piersici, părăsite de vânătă pentru căpșună este pentru că sistemul limbic reacționează. Punct.
E același mecanism care face ca oamenii să se atașeze de roboței, să vorbească cu plantele sau să se simtă vinovați când închid un Tamagotchi.
Psihologii numesc „atribuire de intenție”, „antropomorfizare” – tendința universală de proiecta intenție și emoție asupra obiectelor, mai ales când acestea au trăsături antropomorfe.
Clipurile IA cu fructe suferinde exploatează exact acest mecanism cu o eficiență brutală.
Clipurile sunt optimizate să activeze empatia în cel mai scurt timp posibil: față, voce emoționantă, poveste simplă, rezoluție lacrimogenă.
Totul în 47 de secunde. Gata.
Algoritmul pur și simplu iubește lacrimileAceste videoclipuri sunt perfecte pentru algoritmi.
Platforme precum TikTok sau YouTube Shorts recompensează, în ordinea importanței, timpul de vizionare, reacțiile emoționale și distribuirirle.
Dacă provoacă emoție – oricare ar fi ea – generează comentarii și alte tipuri de reacții, iar algortimul jubilează.
Sunt suficient de tâmpite încât oamenii să le distribuie ironic – „ia uite ce tâmpenie am găsit!” – ceea ce le amplifică reach-ul exponențial.
Ești ironic? Nu contează. Odată ce ai distribuit clipul, ai contribuit la viralizare și, dacă observi bine, aceste videoclipuri au milioane de vizualizări.
Practic, algoritmul îi mulțumește ironiei tale, nu-l deranjezi cu nimic, căci el nu citește intenția ta, nu-i pasă de spiritul tău critic, el citește engagementul și-l recompensează.
Totul este matematică!
Cine se uită, de faptAnaliza demografică a acestor clipuri relevă un pattern consistent.
Cele mai mari audiențe se regăsesc la două capete opuse ale spectrului de vârstă: copiii mici și adulții în vârstă – categorii mai puțin echipate să identifice estetica specifică a conținutului generat cu AI și mai predispuse să ia povestea ca atare.
Dar a reduce fenomenul la aceste categorii ar fi o eroare.
Adulții între 25 și 45 de ani consumă masiv acest tip de conținut, de obicei în stări de deconectare mentală: seara, pe canapea, în scroll pasiv.
E un consum care nu cere nimic – nici atenție susținută, nici gândire critică, nici context.
Emoția vine rapid, pleacă rapid. Ecranul se schimbă.
Există și un factor de satisfacție paradoxală.
Multe persoane raportează că urmăresc aceste clipuri tocmai pentru că sunt proaste – o formă de guilty pleasure digital, similar cu reality TV-ul de calitate îndoielnică sau cu romanele de dragoste de buzunar.
Calitatea slabă devine, în sine, parte din atracție. De fapt, e atracția însăși!
Fabrici de empatie ieftinăPână aici, fenomenul ar putea părea doar o ciudățenie inofensivă a internetului. Dar există un strat mai întunecat, pe care puțini l-au investigat sistematic.
O mare parte din paginile care produc și distribuie aceste clipuri nu sunt creatori individuali amuzați de propriul concept. Sunt operațiuni comerciale – unele cu zeci de canale simultane pe mai multe platforme -, care monetizează empatie în volum industrial.
Modelul de business e simplu: conținut produs cu cost aproape zero (un prompt, un generator IA, o voce sintetică), distribuit pe scară largă, monetizat prin reclame sau, în versiunile mai agresive, prin redirecționare către pagini de donații false sau campanii caritabile dubioase.
„Ajută-l pe Tomy, cartoful bolnav, să-și plătească operația” nu e o glumă – variante ale acestui tip de conținut au fost documentate pe Facebook în mai multe țări.
E, în fond, o actualizare tehnologică a unor scheme vechi: e-mailurile cu prințul nigerian au evoluat. Acum au față de fruct și muzică tânguitoare.
Ce spune asta despre noiDincolo de schemele comerciale, fascinația pentru aceste clipuri ridică o întrebare mai inconfortabilă: ce ne spune despre felul în care consumăm emoție în 2025?
Suntem, colectiv, atât de flămânzi de stimulare emoțională rapidă încât un cartof animat o poate furniza? Sau, dimpotrivă, suntem atât de saturați de realitate încât preferăm emoția într-o formă distilată, fără riscul de a fi cu adevărat afectați?
Probabil ambele. Clipurile cu fructe suferinde oferă ceva rar în ecologia digitală actuală: emoție fără consecințe. „Plângi” pentru un ou cu coaja crăpată și ochi umezi.
Oul nu există. Exiști doar tu și oboseala ta.
Nu trebuie să faci nimic, să ajuți pe cineva, să te implici. La următorul scroll, ecranul se schimbă. Vine alt clip.
O iei de la capăt, pentru încă 40 de secunde, cu o empatie ieftină, cronofagă, sterilă.
Atacul cu drone asupra centralei nucleare de la Barakah (Emiratele Arabe Unite) au produs deja efecte pe burse.
Prețurile petrolului au crescut cu peste 1% la câteva ore de la atacul cu drone asupra centralei nucleare Barakah din Emiratele Arabe Unite, incident care a provocat un incendiu la un generator electric aflat în exteriorul facilității.
Contractele futures pentru țițeiul Brent au urcat cu 1,36 dolari, respectiv 1,24%, ajungând la 110,62 dolari pe baril, în timp ce țițeiul West Texas Intermediate (WTI) s-a tranzacționat la 107,26 dolari pe baril, în creștere cu 1,84 dolari, adică 1,75%.
Informații de contextAtacul a avut loc în după-amiaza de duminică, iar Biroul de Comunicare de la Abu Dhabi a confirmat incidentul la scurtă vreme.
India și-a manifestat îngrijorarea, ca reacție la acest incident pe care comunitatea regională l-a catalogat drept „extrem de periculos”.
Mai mult decât atât, Iranul avertizase că un atac asupra Emiratelor Arabe Unite va avea consecinte „dezastruoase” asupra atacatorului.
Poliția croată a declanșat duminică o amplă operațiune de căutare în orașul Drnis, din sudul țării, după ce un tânăr de 19 ani care livra pizza a fost ucis sâmbătă noapte chiar de cel care îi comandase mâncarea, potrivit serbiantimes.info.
Suspectul, Kristijan Aleksić, un bărbat de 50 de ani cu antecedente penale pentru crimă, se află în continuare în libertate și este considerat „probabil înarmat”.
Ar fi putut să trăiascăCrima a avut loc în fața casei lui Aleksić după miezul nopții.
Tânărul a fost ucis cu o armă artizanală, potrivit constatărilor inițiale ale anchetei, însă o variantă neoficială, înaintată de publicația citată, încearcă să acrediteze ideea că, de fapt, Aleksić l-ar fi împușcat pe tânăr cu 10 gloanțe.
Tulburător este și faptul că, la ora la care s-a înregistrat comanda, după miezul nopții, șeful tânărului se oferise să facă el livrarea, însă tânărul, împreună cu un coleg, a spus că vor onora ei comanda.
Poliția a fost alertată de colegul tânărului, care a reușit să fugă.
Echipaje impresionante de poliție și întreaga comunitate sunt pe urmele criminaluluiUn număr mare de ofițeri de poliție, inclusiv unități speciale, au fost dislocați în zonă, sprijiniți de elicoptere, drone și câini de căutare.
„Din păcate, încă nu am reușit să găsim făptașul, dar mobilizăm absolut toate resursele de care dispunem”, a declarat șeful poliției croate, Nikola Milina, într-o conferință de presă ținută la Drnis. Acesta a confirmat că suspectul fusese condamnat anterior la 15 ani de închisoare pentru crimă.
Criminalul semănase groaza în comunitate de mai mulți aniOrașul Drnis, cu aproximativ 6.000 de locuitori, situat la circa 350 de kilometri sud de Zagreb, trăiește un adevărat șoc.
Această comunitate liniștită trăia de mulți ani cu groaza în sân din cauza lui Aleksić, despre care spuneau că obișnuia să spună că „va ucide tot orașul”, ba chiar că avea o listă de persoane pe care plănuia să le ucidă.
Un localnic a spus că fratele lui Aleksić l-a descris ca fiind „întruchiparea răului”.
„Acesta este un șoc imens pentru orașul nostru, de obicei un loc liniștit. Nu înțelegem cum a putut avea loc o crimă atât de oribilă aici”, a declarat primarul Tomislav Dzelalija.
Locuitorii au fost îndemnați să rămână în case și să fie vigilenți, iar școlile și creșele vor rămâne închise luni, până la prinderea lui Aleksić, a cărui fotografie a fost distribuită pe toate canalele.
Cel puțin zece atacuri armate aleatorii au semănat panica în Austin, statul american Texas, în cursul weekendului, rănind patru persoane și determinând autoritățile să emită duminică un ordin de adăpostire pentru locuitorii din sudul capitalei statului, relatează AP.
Ordinul a fost ulterior ridicat după reținerea a doi dintre cei trei suspecți.
Stații de pompieri printre ținteÎmpușcăturile au avut loc sâmbătă noapte și duminică dimineață, două dintre ele vizând stații de pompieri.
O persoană a suferit răni grave, iar alte trei au fost rănite ușor, a declarat șefa poliției din Austin, Lisa Davis.
„Nu avem niciun motiv anume identificat. Aceste acțiuni par a fi aleatorii”, a declarat un oficial al orașului.
Potrivit anchetatorilor, suspecții furau vehicule pe măsură ce se deplasau, pentru a induce în derută poliția. Au folosit cel puțin patru mașini diferite pe parcursul atacurilor.
Poliția i-a descris pe suspecți ca fiind bărbați albi sau hispanici, aparent adolescenți, și a publicat capturi de ecran dintr-o înregistrare video pentru a-i identifica.
Doi dintre aceștia se află în arest, în timp ce căutările pentru al treilea continuă.
Guvernul indian și-a exprimat îngrijorarea profundă față de atacul asupra singurului complex nuclear civil din Emiratele Arabe Unite, calificând incidentul drept „o escaladare periculoasă”, relatează news.sky.com.
Ministerul indian de Externe a solicitat într-un comunicat „reticență și revenirea la dialog și diplomație”, în contextul în care Abu Dhabi nu a indicat public cine consideră că se află în spatele atacului, precizând doar că dronele au venit dinspre frontiera de vest a țării. Arabia Saudită, Egiptul și Emiratele Arabe Unite au condamnat cu fermitate incidentul.
Abu Dhabi – A fire broke out outside the Barakah Nuclear Power Plant in Al Dhafra area of Abu Dhabi following a drone attack, UAE officials confirmed.The Abu Dhabi Media Office stated that the fire occurred in an electricity generator located outside the nuclear facility. pic.twitter.com/gWsOlDmxl8
— NextMinute News (@nextminutenews7) May 17, 2026
Nicio scurgere de radiațiiAutoritatea de reglementare nucleară a Emiratelor, FANR, a anunțat că nu a fost înregistrată nicio scurgere radioactivă în urma incendiului declanșat de atacul cu dronă asupra unei porțiuni din centrală.
Nu există niciun pericol pentru populație sau pentru mediul înconjurător și nu au fost raportate victime, se arată în comunicatul instituției.
FANR continuă monitorizarea situației și a îndemnat publicul „să evite răspândirea de zvonuri” în legătură cu incidentul.
Autoritatea a subliniat că instalația a fost construită conform unor standarde înalte de siguranță și „include multiple straturi independente de protecție”.
Informații de contextCentrala Nucleară Barakah din Abu Dhabi a fost lovită duminică de o dronă.
Emiratele Arabe Unite au confirmat oficial incidentul, pe care îl consideră deosebit de grav.
În urmă cu trei săptămâni, Iranul avertizase că „Orice acțiune pe teritoriul EAU va fi întâmpinată cu o forță zdrobitoare”.
Potrivit biroului de comunicare al Abu Dhabi, incendiul s-a produs la un generator de electricitate localizat în exteriorul centralei nucleare.
Autoritățile electorale din Peru au confirmat duminică rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, stabilind că Keiko Fujimori și Roberto Sánchez vor înfrunta în turul doi programat pe 7 iunie, potrivit AP.
Consiliul Electoral Național a validat numărătoarea finală a voturilor publicată vineri, după ce niciunul dintre cei 35 de candidați nu a reușit să obțină mai mult de jumătate din voturile valabile – prag necesar pentru câștigarea alegerilor din primul tur.
Cine sunt candidațiiKeiko Fujimori, congresmenă în vârstă de 50 de ani și fiica regretatului fost președinte Alberto Fujimori, a obținut 17,19% din voturi – aproximativ 2,8 milioane – în numele partidului Fuerza Popular.
Este pentru a patra oară când aceasta ajunge în turul doi al alegerilor prezidențiale din Peru.
Contracandidatul său, Roberto Sánchez, reprezentant al partidului Juntos por el Perú și fost ministru al comerțului exterior în guvernul lui Pedro Castillo, a acumulat 12,03% din voturi, adică peste 2 milioane de sufragii.
Provocări pentru turul doi. Tema campaniei – combaterea criminalitățiiAmbii candidați pornesc cu un handicap semnificativ: peste 70% dintre alegători nu i-au votat în primul tur, ceea ce îi va obliga să construiască coaliții largi pentru a avea șanse reale de victorie pe 7 iunie.
Scrutinul are loc într-un context marcat de o profundă criză politică.
În ultimul deceniu, Peru a fost guvernat de opt președinți diferiți, în mijlocul unor confruntări repetate între Parlament și puterea executivă, iar protestele din 2022-2023 s-au soldat cu moartea a 50 de manifestanți.
Principala temă a campaniei rămâne combaterea criminalității, îngrijorarea numărul unu a peruanilor, în ciuda faptului că economia țării, bazată în mare parte pe minerit, a dovedit o rezistență remarcabilă la turbulențele politice.
Autoritățile electorale din Peru au confirmat duminică rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, stabilind că Keiko Fujimori și Roberto Sánchez vor înfrunta în turul doi programat pe 7 iunie, potrivit AP.
Consiliul Electoral Național a validat numărătoarea finală a voturilor publicată vineri, după ce niciunul dintre cei 35 de candidați nu a reușit să obțină mai mult de jumătate din voturile valabile – prag necesar pentru câștigarea alegerilor din primul tur.
Cine sunt candidațiiKeiko Fujimori, congresmenă în vârstă de 50 de ani și fiica regretatului fost președinte Alberto Fujimori, a obținut 17,19% din voturi – aproximativ 2,8 milioane – în numele partidului Fuerza Popular.
Este pentru a patra oară când aceasta ajunge în turul doi al alegerilor prezidențiale din Peru.
Contracandidatul său, Roberto Sánchez, reprezentant al partidului Juntos por el Perú și fost ministru al comerțului exterior în guvernul lui Pedro Castillo, a acumulat 12,03% din voturi, adică peste 2 milioane de sufragii.
Provocări pentru turul doi. Tema campaniei – combaterea criminalitățiiAmbii candidați pornesc cu un handicap semnificativ: peste 70% dintre alegători nu i-au votat în primul tur, ceea ce îi va obliga să construiască coaliții largi pentru a avea șanse reale de victorie pe 7 iunie.
Scrutinul are loc într-un context marcat de o profundă criză politică.
În ultimul deceniu, Peru a fost guvernat de opt președinți diferiți, în mijlocul unor confruntări repetate între Parlament și puterea executivă, iar protestele din 2022-2023 s-au soldat cu moartea a 50 de manifestanți.
Principala temă a campaniei rămâne combaterea criminalității, îngrijorarea numărul unu a peruanilor, în ciuda faptului că economia țării, bazată în mare parte pe minerit, a dovedit o rezistență remarcabilă la turbulențele politice.
Organizația Mondială a Sănătății a declarat duminică urgență de sănătate publică de interes internațional după izbucnirea unui focar de Ebola în Congo și Uganda, potrivit AP.
Până în prezent au fost raportate peste 300 de cazuri suspecte și 88 de decese.
Focarul este cauzat de virusul Bundibugyo, o variantă rară a bolii Ebola pentru care nu există tratamente sau vaccinuri aprobate.
Este a treia oară în istorie când a fost detectată această tulpinăEste doar a treia oară în istorie când această tulpină este detectată, după epidemiile din Uganda în 2007-2008 și din Congo în 2012.
OMS a precizat că situația nu îndeplinește criteriile unei urgențe pandemice precum COVID-19 și a recomandat menținerea deschisă a frontierelor internaționale.
Declarația are însă scopul de a mobiliza agențiile donatoare și guvernele să acționeze coordonat.
Răspândire îngrijorătoareUn caz confirmat în laborator a fost raportat în Kinshasa, capitala Congo, aflată la aproximativ 1.000 de kilometri de epicentrul focarului din provincia Ituri – semn că virusul s-ar putea răspândi mai departe.
Totodată, guvernul din Goma, cel mai mare oraș din estul Congo, a anunțat duminică primul caz confirmat în oraș.
Cele două cazuri înregistrate în Uganda implică persoane venite din Congo – una dintre ele a decedat la un spital din capitala Kampala.
OMS avertizează că procentul ridicat de cazuri pozitive în rândul probelor testate și răspândirea geografică rapidă sugerează că focarul real este „potențial mult mai mare decât cel detectat și raportat în prezent”.
Detectare întârziată și condiții dificileDirectorul CDC Africa, dr. Jean Kaseya, a atras atenția că epidemia a început în aprilie, dar autoritățile nu au fost alertate decât pe 5 mai – prin intermediul rețelelor de socializare – moment în care fuseseră deja înregistrate 50 de decese.
„Nu știm cât de mare este amplitudinea acestei epidemii”, a declarat Kaseya.
Eforturile de răspuns sunt complicate suplimentar de conflictul armat din regiune, de mișcarea constantă a populației legate de activitățile miniere și de prezența grupărilor militante.
Lucrători din domeniul sănătății au muritCel puțin patru lucrători din domeniul sănătății au murit după ce au prezentat simptome de Ebola.
O echipă de 35 de experți OMS și ai Ministerului Sănătății din Congo a sosit deja în provincia Ituri, împreună cu șapte tone de provizii și echipamente medicale de urgență.
CDC a emis un avertisment de călătorie și monitorizează punctele de intrare în țară, iar agenția lucrează la suplimentarea personalului său din Congo, unde are deja un birou cu 30 de angajați.
Organizația Mondială a Sănătății a declarat duminică urgență de sănătate publică de interes internațional după izbucnirea unui focar de Ebola în Congo și Uganda, potrivit AP.
Până în prezent au fost raportate peste 300 de cazuri suspecte și 88 de decese.
Focarul este cauzat de virusul Bundibugyo, o variantă rară a bolii Ebola pentru care nu există tratamente sau vaccinuri aprobate.
Este a treia oară în istorie când a fost detectată această tulpinăEste doar a treia oară în istorie când această tulpină este detectată, după epidemiile din Uganda în 2007-2008 și din Congo în 2012.
OMS a precizat că situația nu îndeplinește criteriile unei urgențe pandemice precum COVID-19 și a recomandat menținerea deschisă a frontierelor internaționale.
Declarația are însă scopul de a mobiliza agențiile donatoare și guvernele să acționeze coordonat.
Răspândire îngrijorătoareUn caz confirmat în laborator a fost raportat în Kinshasa, capitala Congo, aflată la aproximativ 1.000 de kilometri de epicentrul focarului din provincia Ituri – semn că virusul s-ar putea răspândi mai departe.
Totodată, guvernul din Goma, cel mai mare oraș din estul Congo, a anunțat duminică primul caz confirmat în oraș.
Cele două cazuri înregistrate în Uganda implică persoane venite din Congo – una dintre ele a decedat la un spital din capitala Kampala.
OMS avertizează că procentul ridicat de cazuri pozitive în rândul probelor testate și răspândirea geografică rapidă sugerează că focarul real este „potențial mult mai mare decât cel detectat și raportat în prezent”.
Detectare întârziată și condiții dificileDirectorul CDC Africa, dr. Jean Kaseya, a atras atenția că epidemia a început în aprilie, dar autoritățile nu au fost alertate decât pe 5 mai – prin intermediul rețelelor de socializare – moment în care fuseseră deja înregistrate 50 de decese.
„Nu știm cât de mare este amplitudinea acestei epidemii”, a declarat Kaseya.
Eforturile de răspuns sunt complicate suplimentar de conflictul armat din regiune, de mișcarea constantă a populației legate de activitățile miniere și de prezența grupărilor militante.
Lucrători din domeniul sănătății au muritCel puțin patru lucrători din domeniul sănătății au murit după ce au prezentat simptome de Ebola.
O echipă de 35 de experți OMS și ai Ministerului Sănătății din Congo a sosit deja în provincia Ituri, împreună cu șapte tone de provizii și echipamente medicale de urgență.
CDC a emis un avertisment de călătorie și monitorizează punctele de intrare în țară, iar agenția lucrează la suplimentarea personalului său din Congo, unde are deja un birou cu 30 de angajați.
