Zelenski a afirmat sâmbătă, într-o postare pe X, că „a fost luată o decizie pentru desfășurarea a 30.000 până la 50.000 de nord-coreeni pe teritoriul Rusiei”. În luna iulie, liderul ucrainean estima că numărul acestora va fi de aproximativ 30.000. El nu a oferit detalii despre modul în care a obținut informația, scrie Reuters.
Președintele ucrainean a mai spus că în Ucraina au fost găsite rachete nord-coreene.
„Este absolut clar că Coreea de Nord va continua să acumuleze experiență în războiul modern, să primească licențe din partea Rusiei și tot felul de instrumente militare de la aceasta”, a declarat Zelenski.
Zelenski cere sprijin din partea Coreei de Sud pentru apărarea aerianăEl a cerut și o cooperare mai strânsă cu Seulul, în special în domeniul apărării aeriene.
„Ne-am dori foarte mult să primim sprijin din partea Coreei de Sud într-un domeniu în care avem un deficit”, a spus Zelenski, referindu-se la sistemele de apărare aeriană.
Ucraina are un deficit de sisteme moderne de apărare aeriană, iar Rusia folosește tot mai multe rachete balistice, dificil de interceptat.
„Suntem pregătiți să lucrăm și la acordul privind dronele și în alte domenii”, a adăugat el. Potrivit președintelui ucrainean, diplomații de la Kiev sunt deja în contact cu autoritățile sud-coreene pentru posibile acorduri.
Președintele rus Vladimir Putin și liderul nord-coreean Kim Jong Un au semnat, în iunie 2024, un tratat de parteneriat strategic. Acordul prevede inclusiv ajutor reciproc dacă una dintre cele două țări este atacată.
Phenianul a trimis până acum aproximativ 14.000 de soldați în regiunea rusă Kursk, unde au ajutat armata rusă să respingă ofensiva forțelor ucrainene.
Coreea de Nord ar fi obținut venituri externe de până la 22 de miliarde de dolari între 2022 și 2025, în mare parte datorită alianței militare cu Rusia și războiului din Ucraina. Regimul lui Kim Jong Un a transformat stocurile uriașe de muniție, producția militară și chiar trimiterea de soldați pe front într-una dintre cele mai importante surse de valută ale Phenianului, potrivit unei analize Bloomberg.
Potrivit IPJ Cluj, incidentul a avut loc sâmbătă seara, în jurul orei 22:25.
Un echipaj medical a intervenit la un caz în comuna Recea-Cristur, iar, după finalizarea intervenției, în timp ce se deplasa prin localitatea Căprioara către Dej, autospeciala a fost avariată de mai multe persoane, care ar fi început să arunce cu pietre și alte obiecte contondente asupra acesteia.
Ambulanța a fost avariată, iar un membru al echipajului a fost rănit.
Polițiștii s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunilor de distrugere, lovire sau alte violențe și tulburarea ordinii și liniștii publice.
În urma cercetărilor, polițiștii au identificat mai multe persoane implicate în eveniment, acestea fiind conduse la sediul Poliției pentru audieri.
Până în prezent, trei tineri, cu vârste de 18, 22 și 24 de ani, toți din comuna Recea-Cristur, au fost reținuți pentru 24 de ore.
Cercetările continuă.
Ambulanța ar fi fost atacată pietre, bâte și topoare după ce mai multe persoane ar fi crezut un videoclip răspândit pe TikTok. În imaginile distribuite online s-ar fi susținut că este vorba despre o „ambulanță neagră” folosită pentru răpirea copiilor.
„Ambulanțele nu răpesc. În realitate, în România, NU a fost înregistrat niciun caz de ambulanță implicată în răpirea unor persoane. În schimb, există oameni care urcă în ambulanță pentru a salva vieți”, transmite MAI, într-un mesaj publicat duminică pe Facebook.
Radu Miruță a cerut Camerei Deputaților să adopte legea împotriva dezinformării, după acest caz. Miruță susține că incidentul arată că informațiile false răspândite pe rețelele sociale pot ajunge să producă victime în lumea reală.„O veste bună pentru românii din Italia. Președintele Sergio Mattarella a promulgat legea prin care Statul Italian recunoaște oficial Episcopia Ortodoxă Română a Italiei, după un vot unanim în ambele camere ale Parlamentului italian”, a scris Oana Țoiu într-o postare pe Facebook.
Potrivit acesteia, noua lege produce efecte concrete pentru comunitatea românească din Italia începând din luna august a acestui an.
Ce înseamnă concret pentru românii din Italia„O cununie oficiată într-o biserică românească din Italia va fi o căsătorie recunoscută de statul italian”, a explicat Oana Țoiu.
De asemenea, atunci când un bolnav cere accesul preotului său în spital, acesta îi va fi garantat. Legea stabilește clar și relația preoților cu căminele de vârstnici, inclusiv accesul acestora în astfel de instituții.
„Pot părea niște detalii birocratice dar pentru românii din diaspora sunt felul în care un stat îți spune te văd, exiști și aparții comunității tale. Cei peste un milion de români din Italia sunt printre cele mai mari și vechi comunități românești din afara granițelor și, în același timp, o parte a societății italiene. Această lege le spune că nu trebuie să aleagă”, a precizat Oana Țoiu.
Ea a remarcat și faptul că legea a fost susținută de toate partidele din Parlamentul italian.
„Într-o perioadă în care aproape nimic nu mai e unanim, toate partidele italiene au votat la fel pentru români și le mulțumim pentru asta. În discuțiile pe care le-am avut în Parlamentul Italiei în vizita de la Roma, în vizitele și întâlnirile delegațiilor parlamentare care au un rol cheie în menținerea agendei diplomatice în agenda de lucru a partidelor parlamentare din alte țări, preocupările românilor au fost confirmată de toți ca importante în agenda legislativă și asta are impact concret”, a adăugat șefa diplomației române.
Oana Țoiu a subliniat că adoptarea legii este, în primul rând, rezultatul „muncii de doi ani” depuse de Ambasada României în Italia, împreună cu Episcopia Ortodoxă Română a Italiei.
Țoiu a mai spus că „relația cu comunitățile de români din afara granițelor este una unde trebuie reconstruită încredere, pe fiecare palier, pe ce este important pentru ei”.
Una dintre cele mai grave nereguli descoperite în ultima săptămână pe litoral a fost înregistrată în zona Lacului Neptun 1.
Comisarii au găsit aici scurgeri de ape uzate menajere netratate printr-o conductă de ape pluviale care se varsă în lac.
Verificările au arătat că o canalizare de ape uzate menajere se colmatase, iar acestea se infiltrau într-un cămin de ape pluviale din dreptul intrării în Satul de Vacanță Prichindel. Operatorul responsabil a fost amendat cu 60.000 de lei, iar canalizarea a fost decolmatată în aceeași zi.
Amenzi de 4,3 milioane de leiÎn ultimele șapte zile, comisarii Gărzii de Mediu au aplicat pe litoral amenzi de 4,33 milioane de lei și au dispus suspendarea activității în 24 de cazuri, în principal pentru funcționarea fără autorizație de mediu. Pentru o altă deversare de ape uzate menajere netratate în apele de suprafață a fost înaintată o sesizare penală Parchetului.
Cele mai frecvente nereguli constatate în teren au fost funcționarea fără autorizație de mediu, depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor și transportul deșeurilor fără documentele obligatorii.
De asemenea, în zona Corbu–Vadu, comisarii GNM, împreună cu reprezentanții Grupării Mobile de Jandarmi Constanța, au verificat accesul autovehiculelor pe plajă, camparea și modul în care sunt gestionate deșeurile într-un perimetru în care presiunea turistică poate afecta direct habitatele naturale din Rezervația Biosferei Delta Dunării.
Potrivit autorităților, nicio persoană nu a fost rănită în urma incidentului. La fața locului au fost găsite fragmente identificate preliminar ca aparținând unei drone de luptă.
Specialiștii Poliției urmează să examineze fragmentele descoperite și să stabilească, printr-o expertiză de specialitate, ce a provocat explozia și incendiul.
Poliția a fost sesizată inițial cu privire la o explozie puternică produsă în Crocmaz, în urma căreia a izbucnit un incendiu de vegetație. Toate forțele specializate au fost mobilizate pentru stabilirea circumstanțelor incidentului și lichidarea incendiului.
Crocmaz este o localitate din raionul Ștefan Vodă, situată în sud-estul Republicii Moldova, în apropierea graniței cu Ucraina.
Incidente cu droneNu este primul incident de acest fel produs în Republica Moldova de la începutul războiului din Ucraina.
Unul dintre cele mai grave a avut loc în februarie 2024, în apropierea localității Etulia, din raionul Vulcănești, unde au fost descoperite fragmente ale unei drone de tip Shahed. Autoritățile moldovene au anunțat atunci că printre resturi se afla și partea de luptă a aparatului, care conținea aproximativ 50 de kilograme de substanță explozivă. Zona a fost securizată, iar specialiștii au neutralizat încărcătura printr-o detonare controlată.
De atunci, alte drone sau fragmente de drone au fost descoperite în mai multe localități din Republica Moldova.
Drone căzute în RomâniaAutoritățile de la Chișinău au avertizat în repetate rânduri că aparatele ar putea proveni din atacurile rusești desfășurate împotriva infrastructurii din Ucraina. În cele mai multe dintre cazurile raportate până acum nu au existat victime.
Și în România au fost semnalate, în ultimii ani, mai multe cazuri în care fragmente de drone au fost descoperite pe teritoriul țării, în special în localități din apropierea graniței cu Ucraina, după atacurile rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre.
Așadar, ceea ce este uitat s-ar putea să nu fie pierdut – cel puțin în cazul musculițelor de oțet.
Chiar și după ce o amintire nu mai poate fi accesată, aceasta poate persista într-o stare ascunsă în creierul musculițelor de oțet, gata să fie reactivată de indiciul potrivit, au descoperit cercetătorii.
Există însă o problemă: procesul de recuperare a unei amintiri uitate poate duce și la apariția unor amintiri false, potrivit unei echipe de cercetătorii în neuroștiințe.
„Am descoperit la Drosophila că amintirile uitate pot persista sub forma unor urme de memorie silențioase în circuite care nu au capacitatea de a ghida comportamentul”, scriu cercetătorii într-un studiu publicat în Nature Neuroscience, arată ScienceAlert.
Experiențele recente, un factor determinant„Concluzionăm că trecerea între stările de memorie silențioasă și activă previne pierderea informațiilor și creează un sistem de memorie condiționat, care permite creierului să stabilească în mod flexibil ce amintiri să recupereze, în funcție de experiențele recente”.
Amintirile sunt, în mod notoriu, alunecoase. Putem să ne amintim cu o claritate uimitoare momente de acum câteva decenii, iar alteori ne putem trezi privind printr-o cameră și încercând să ne dăm seama de ce am intrat acolo cu doar câteva secunde înainte.
Cercetătorii în neuroștiințe au ajuns să înțeleagă că, deși unele amintiri pot fi șterse definitiv, altele pot rămâne într-o stare inaccesibilă și pot fi recuperate cu ajutorul unor indicii.
Însă aceste indicii pot deforma amintirea, în special în cazul întrebărilor sugestive. Iar despre procesele cerebrale care stau la baza reconstrucției amintirilor uitate se cunosc încă foarte puține lucruri, inclusiv despre măsura în care rezultatul este o amintire reală sau una falsă.
Pentru a investiga acest fenomen, cercetătorii s-au orientat către unul dintre organismele-model preferate în neuroștiință – musculița de oțet.
Musculițele pot fi antrenate să asocieze un anumit miros cu un șoc electric ușor, ceea ce le determină să evite acel miros. Echipa a constatat că această aversiune învățată a dispărut în aproximativ 24 de ore, sugerând că amintirea fusese uitată.
S-a întâmplat ceva neașteptatCând cercetătorii au pus musculițele din nou în camera în care avusese loc antrenamentul pentru evitarea mirosului, amintirea a revenit, iar insectele au început din nou să evite mirosul respectiv.
Dar mirosul, singur, nu era suficient. Indiciul trebuia să recreeze elemente importante ale experienței inițiale – inclusiv textura și iluminarea camerei – înainte ca amintirea uitată să reapară.
Rezultatele sugerează că indicii contextuali, precum textura și lumina, sunt importante pentru recuperarea amintirilor, ceea ce indică faptul că memoria nu este pur și simplu „reluată”, ci reconstruită.
Pentru a afla ce se întâmpla efectiv în creier în acest proces, cercetătorii au înregistrat activitatea din centrii memoriei ai creierului musculițelor.
Ei au descoperit că, pe măsură ce insectele păreau să uite, urma de memorie care determina comportamentul de evitare se estompa treptat. În același timp, o altă urmă, ascunsă, devenea vizibilă într-un alt grup de neuroni, care în mod normal nu influențează comportamentul.
Cercetătorii au numit-o „urmă de memorie silențioasă”Când toate indiciile de reamintire se aliniau, activitatea se muta din nou către neuronii implicați în comportamentul de evitare, permițând astfel amintirii să influențeze din nou comportamentul musculițelor.
Oamenii de știință suspectează, de asemenea, că activitatea cerebrală responsabilă pentru îngreunarea accesului la anumite amintiri ar putea contribui simultan la crearea acestei versiuni de rezervă, deși ipoteza trebuie încă testată.
Deși Ioan Varga anunța sâmbătă că a ajuns la un acord cu tehnicianul și că cei doi au „bătut palma”, contractul nu fusese încă semnat duminică după-amiază.
„N-am semnat încă”, a declarat Ioan Varga duminică pentru ProSport, precizând că Șumudică se află la Cluj și discută cu Marian Copilu.
Plecarea lui Antonio Folha complică instalarea lui ȘumudicăPrincipala problemă înainte ca Șumudică să poată prelua oficial echipa este însă situația actualului staff.
Antonio Folha a fost instalat de CFR Cluj la 15 iunie 2026. Portughezul venise după experiențe la FC Porto B și Portimonense.
Potrivit informațiilor ProSport, conducerea CFR vrea acum să rezilieze contractele lui Folha și ale staff-ului său, dar și să renunțe la mai mulți fotbaliști, între care Pantalon, André Moreira și Bruno Costa.
Ricardo Cadu încearcă să negocieze rezilierile, însă atât Folha, cât și fotbaliștii care nu mai intră în planurile conducerii solicită compensații pentru încetarea anticipată a contractelor.
Șumudică lucrează deja la noul CFRDeși situația contractuală încă nu este definitivată. Șumudică pregătește deja o serie de mutări.
Șumudică a venit cu o listă de jucători pe care îi dorește pentru reconstrucția echipei, iar Ioan Varga și-a dat acordul pentru deschiderea negocierilor.
Patronul CFR a declarat pentru ProSport că tehnicianul vrea „vreo 4-5 jucători” și că discuțiile pentru transferuri au început deja.
Printre posturile considerate deficitare se află centrul apărării, postul de portar și cel de mijlocaș defensiv.
Presa sportivă a scris deja că unul dintre numele analizate pentru postul de portar este Simone Scuffet, fostul goalkeeper al CFR-ului, care aparține în prezent de Pisa, în timp ce pentru postul de mijlocaș defensiv a fost vehiculat sârbul Marko Jevtović.
Șumudică a mai condus CFR Cluj în 2021, într-un mandat scurt încheiat după eliminarea europeană în fața Stelei Roșii Belgrad. Revenirea sa în Gruia s-ar produce după aproape cinci ani.
Radu Miruță a făcut apel duminică la președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, pentru introducerea pe ordinea de zi a proiectului legislativ privind combaterea dezinformării.
Potrivit acestuia, proiectul a fost depus în Parlament în 2025, a trecut tacit de Senat, însă este în prezent blocat la Camera Deputaților.
„Legea împotriva dezinformării trebuie adoptată! Am depus-o în Parlament în 2025. A trecut tacit de Senat și este blocată la Camera Deputaților. E prea mult”, a transmis Miruță.
Miruță invocă atacul asupra unei ambulanțeApelul parlamentarului vine după un incident în care o ambulanță aflată într-o misiune de salvare a fost atacată după ce mai multe persoane ar fi crezut un videoclip răspândit pe TikTok.
În imaginile distribuite online s-ar fi susținut că este vorba despre o „ambulanță neagră” folosită pentru răpirea copiilor.
„Aici nu mai vorbim doar despre o știre falsă pe Internet. Vorbim despre o minciună care a ieșit din telefon și a ajuns în stradă, transformându-se în violență împotriva unor oameni aflați într-o misiune de salvare”, afirmă deputatul.
Miruță susține că actualul mecanism bazat pe sesizarea individuală a autorităților nu poate ține pasul cu volumul de informații false distribuite pe platformele online.
„Pe Internet nu putem lupta împotriva fiecărei minciuni prin sesizări individuale. Internetul este infinit mai vast decât orice registru în care se trece cu pixul câte o sesizare la ANCOM sau CNA”, afirmă acesta.
„Soluția împotriva algoritmilor este tot cu algoritmi”Deputatul afirmă că proiectul pe care îl susține ar trebui să permită folosirea tehnologiei pentru identificarea și combaterea campaniilor de dezinformare, fără afectarea libertății de exprimare.
„Soluția împotriva algoritmilor care propagă astfel de dezinformări este tot cu algoritmi. Tehnic, soluția există. Trebuie doar transpusă în legislație, fără să atingem libertatea de exprimare”, susține Miruță.
El îi cere direct lui Sorin Grindeanu să deblocheze proiectul în Camera Deputaților și se declară dispus să accepte modificarea inițiativei în Parlament.
„Domnule Grindeanu, nu pentru că este legea mea, ci pentru sănătatea acestei țări: vă rog să puneți pe ordinea de zi a Camerei Deputaților proiectul de lege și să îl adoptăm. Îl amendăm împreună, astfel încât să fie contribuția întregului Parlament”, a transmis Radu Miruță.
În finalul mesajului, parlamentarul avertizează că dezinformarea nu mai reprezintă exclusiv o problemă a spațiului virtual.
„Dezinformarea nu mai este doar ceea ce vedem pe ecran. A început să producă victime în lumea reală”, a afirmat acesta.
Videoclipul a fost publicat chiar de Lavinia Chițu, o interpretă în limbajul semnelor. Pe imaginile pe Instagram se vede cum primărița care îi căsătorește pe cei doi rostește clasicele întrebări:
„De bună voie și nesilit de nimeni, luați în căsătorie pe cetățeana (…)?”, moment în care interpreta traduce declarațiile primăriței în limbajul semnelor, iar cuplul o urmărește cu atenție.
Cei doi îndrăgostiți dau din cap afirmativ, vizibil emoționați și par să gesticuleze, în același timp, răspunsul cu mâinile, și rostesc cu voce tare „DA”.
Momentul este unul deosebit de emoționat pentru cei doi, dar și pentru apropiații lor care îi însoțesc la starea civilă.
„E atât de frumos să fii interpret autorizat în LSR și să faci informația accesibilă și în lumea tăcerii”, a scris interpreta Lavinia Chițu pe rețelele sociale.
În România, căsătoria persoanelor cu deficiențe de auz (surdo-mute) se desfășoară la starea civilă, cu obligativitatea prezenței unui interpret autorizat al limbajului mimico-gestual (limbajul semnelor), care asigură traducerea consimțământului și a prevederilor legale din Codul Civil.
Metoda se numește „Vishing” (voice phishing), și este utilizată tot mai frecvent de infractorii specializați în fraude informatice. Metoda exploatează exploatează încrederea cetățenilor în instituțiile financiare și folosesc tehnici complexe de manipulare psihologică pentru a obține acces la conturile bancare ale victimelor, atrage atenția Poliția Română.
Autorii apelurilor se dau drept reprezentanți au unor companii sau bănci și încearcă să-i determine pe cetățeni să furnizeze informații confidențiale, date bancare sau să autorizeze transferuri de bani.
În trecut, această metodă era întâlnită sub forma „accidentului”, în cadrul căreia oamenii erau sunați cu pretextul că o persoană apropiată a pățit un accident grav și are nevoie de îngrijiri medicale, care costă mult. Astfel, victimele acceptau iar conturile lor erau compromise și li se furau banii.
Acum, hoții s-au specializat. Aceștia contactează telefonic cetățenii, de „presupuși angajați ai unor bănci, instituții financiare, departamente de securitate sau companii de procesare a plăților sau chiar autorități publice”.
„De regulă, convorbirile sunt purtate într-o manieră profesionistă, într-o limbă de circulație internațională, cel mai frecvent în limba engleză, însă există și situații în care acestea sunt desfășurate în limba română. Autorii utilizează un limbaj specific domeniului financiar, cunosc terminologia bancară și urmăresc să creeze impresia că desfășoară o verificare de rutină sau gestionează un incident de securitate”, atrage antenția Poliția Română.
Potrivit Poliției, infractorii afirmă că au identificat tranzacții suspecte, tentative de autentificare din alte state, modificări neautorizate ale datelor contului, încercări de asociere a unui nou dispozitiv ori presupuse atacuri cibernetice asupra contului victimei.
În alte situații, susțin că instituția financiară a blocat temporar anumite operațiuni și că este necesară confirmarea identității titularului pentru evitarea pierderii fondurilor.
Pentru a suna cu număr fals, infractorii folosesc tehnologia de falsificare a identității apelantului (Caller ID Spoofing), prin care numărul afișat pe telefonul victimei poate părea unul legitim sau chiar unul asociat unei instituții financiare.
În realitate, identitatea apelantului este mascată, iar apelurile pot fi inițiate din orice colț al lumii prin intermediul unor servicii de telefonie prin internet sau o platformă specială.
În numeroase cazuri, infractorii acționează în echipe, în care primul induce starea de panică, insistând că situația este gravă și urgentă, susținând că „există un risc de pierdere a banilor”, în timp ce un alt membru, care se dă drept consultant în securitate susține că „poate rezolva problema”.
„Avertizăm faptul că falsificarea identității apelantului a devenit unul dintre principalele instrumente utilizate de grupările infracționale pentru desfășurarea fraudelor bazate pe inginerie socială, fiind responsabilă anual de pierderi financiare semnificative la nivel internațional”, avertizează Poliția Română.
Potrivit Poliției, „nicio instituție financiară legitimă nu solicită telefonic parole, coduri OTP, coduri PIN, date complete ale cardului bancar sau aprobarea unor tranzacții pentru «protejarea» contului. De asemenea, reprezentanții legitimi ai instituțiilor financiare nu solicită instalarea unor aplicații de control la distanță și nu cer clienților să transfere fondurile în așa-zise „conturi sigure”, acestea reprezentând indicii clare ale unei tentative de fraudă”.
Ce trebuie să știe cetățenii?Potrivit Poliție Române, înțelegerea modului de operare al infractorilor și verificarea informațiilor prin surse oficiale, dar și refuzul de a oferi informații confidențiale prin telefon ajută la prevenirea unor situații în care victimele pot să piardă bani din cauza infractorilor.
Până acum, câteva transferuri au dominat piața în această fereastră de mercato.
Morgan Rogers este până acum cel mai scump transfer al verii. Mijlocașul a fost transferat de la Aston Villa la Chelsea pentru 117 milioane de lire sterline (aproximativ 137 milioane de euro), devenind cel mai scump fotbalist britanic din istorie.
De asemenea, tot în Premier League, Elliot Anderson a trecut de la Nottingham Forest la Manchester City. Transferul s-a realizat pentru suma de 116 milioane de lire sterline (circa 135 milioane de euro).
Yan Diomande reprezintă cea mai mare achiziție făcută de Real Madrid. Clubul madrilen l-a adus pe Diomande de la RB Leipzig pentru 125 de milioane de euro, sumă care poate crește la aproximativ 140 de milioane de euro prin bonusuri.
Premier League domină piața transferurilorAlte două transferuri notabile s-au realizat în campionatul Angliei.
Sandro Tonali a fost transferat de la Newcastle United la Tottenham pentru aproximativ 92,5 milioane de lire sterline (108 milioane de euro).
Iar Mateus Fernandes a ajuns la Tottenham de la West Ham United pentru 85 de milioane de lire sterline (aproximativ 99 de milioane de euro).
În același timp, mai multe vedete care au devenit libere de contract și-au găsit deja echipă. Cel mai sonor nume este Mohamed Salah, care a semnat un contract pe doi ani cu Trabzonspor, după despărțirea de Liverpool. De asemenea, fundașul englez John Stones a ajuns la Inter Milano, tot din postura de jucător liber.
Neymar rămâne cel mai scump fotbalist din istorie, cu transferul din 2017Chiar dacă vara lui 2026 a adus deja mai multe transferuri de peste 100 de milioane de euro, recordul mondial rămâne departe de a fi amenințat. Neymar continuă să fie cel mai scump fotbalist din istorie, după transferul de la FC Barcelona la Paris Saint-Germain pentru 222 de milioane de euro în 2017.
Pe locul al doilea se află Kylian Mbappé, cumpărat definitiv de PSG de la AS Monaco pentru 180 de milioane de euro în 2018.
„Podiumul”este completat de Ousmane Dembélé, transferat de Barcelona de la Borussia Dortmund pentru 148 de milioane de euro în 2017.
Ultima zi a competiției a adus României încă două medalii, una de aur și una de argint, după cele patru obținute anterior.
Aur pentru barca feminină de 8+1Echipajul feminin de 8+1, format din Teodora Sandu, Carolina Pănuță, Elena Bianca Nițu, Maya Renata Bumbac, Elena Denisa Baciu, Mariana Casu, Angela Gabriela Cazacu, Mădălina-Dumitrița Ursaciuc și Sarra-Maria Vasca, a devenit campion mondial Under19.
România a obținut astfel al treilea titlu mondial la ediția din acest an.
Celelalte două medalii de aur au fost câștigate de Radu-Andrei Enescu și Dumitru Cristian Pascari, la dublu rame masculin, respectiv de Ana-Maria Bordan, Alexandra Daria Crăciun, Anca-Andreea Culidiuc și Denisa Mihaela Vasilica, la patru rame feminin.
Argint pentru echipajul mixt de 8+1În ultima zi a Mondialelor, România a urcat pe podium și prin echipajul de 8+1 mixt, format din Anca-Andreea Culidiuc, Denisa Mihaela Vasilica, Răzvan Ioan Marin, Andrei Mihai Bălan, Radu-Andrei Enescu, Dumitru Cristian Pascari, Marina Ariana Balint, Jessica Popescu și Sarra-Maria Vasca.
Echipajul tricolor a cucerit medalia de argint.
Bilanțul delegației este completat de două medalii de bronz. Gabriela Costinela Ursu și Andreea Măriuca Dumitrașcu au terminat pe podium la dublu vâsle feminin, iar Ioana Gabriela Cristescu, Francesca Iulia Stejar, Sonia Teodora Biță și Daria-Elena Maximciuc au obținut bronzul la patru vâsle feminin.
România, liderul clasamentului pe medaliiRomânia a participat la Campionatele Mondiale Under19 de la Plovdiv cu 42 de sportivi și 12 echipaje.
Cu trei medalii de aur, una de argint și două de bronz, delegația tricoloră încheie competiția pe primul loc în clasamentul pe națiuni după medalii, conform Agenției Naționale pentru Sport.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) avertizează că actuala campanie rusă de lovire a porturilor Ucrainei de la Marea Neagră afectează deja exporturile agricole. Potrivit datelor citate în evaluarea ISW, exporturile agricole ucrainene ar putea fi cu 54% mai mici decât estimările anterioare în sezonul 2026-2027, iar exporturile de grâu ar putea scădea cu 53%. Ucraina încearcă, în aceste condiții, să redirecționeze cerealele inclusiv prin România, Slovacia și Ungaria.
Presiunea este deja foarte mare. Ministrul ucrainean al Agriculturii, Taras Vîsoțki, declara pentru Reuters că peste 30 de milioane de tone de cereale și oleaginoase riscă să nu ajungă pe piețele internaționale dacă blocajul porturilor continuă. Rutele prin Dunăre, cale ferată și transport rutier pot prelua, chiar după atingerea capacității operaționale, numai aproximativ 50-55% din capacitatea lunară a porturilor de la Marea Neagră, estimată la circa șase milioane de tone.
Problema ar putea deveni și mai gravă în lunile următoare. Capacitățile de depozitare a cerealelor din Ucraina ar putea ajunge la limită încă de la începutul lunii noiembrie 2026 dacă exporturile nu pot fi accelerate.
România a mai fost „poarta de ieșire” pentru cerealele UcraineiNu ar fi prima dată când volume uriașe de cereale ucrainene sunt împinse către România.
După invazia rusă din februarie 2022 și blocarea porturilor ucrainene, Portul Constanța, Dunărea, căile ferate și transportul rutier românesc au devenit componente esențiale ale „culoarelor de solidaritate” create pentru Ucraina.
Chiar Guvernul României consemna în OUG 84/2023 că, între martie 2022 și septembrie 2023, prin România au tranzitat aproximativ 29 de milioane de tone de mărfuri agricole ucrainene. Executivul recunoștea în același act normativ că sistemul de tranzit a creat și posibilitatea ca anumite cantități să fie descărcate în România, unde prețurile cerealelor ucrainene erau atractive pentru cumpărători.
Importanța României a rămas uriașă și ulterior. Numai în ianuarie 2024, din cele trei milioane de tone de cereale ucrainene care au circulat prin culoarele de solidaritate europene, aproximativ 2,04 milioane de tone au trecut prin România, potrivit datelor prezentate atunci de comisarul european pentru Transporturi.
Cerealele ajung în România pe Dunăre, pe calea ferată și pe șosea și sunt apoi expediate către alte piețe, inclusiv prin Portul Constanța.
Afuxul de produse agricole din Ucraina a generat însă tensiuni puterniceÎn ianuarie 2024, fermierii și transportatorii români au organizat proteste care au afectat inclusiv accesul către frontiera cu Ucraina și drumurile spre Portul Constanța. Printre nemulțumiri se afla concurența produselor agricole ucrainene, despre care agricultorii susțineau că pune presiune asupra prețurilor de pe piața internă.
Problema nu era numai una românească. Fermierii din mai multe state vecine Ucrainei au reclamat că eliminarea taxelor și facilitarea exporturilor ucrainene au introdus pe piața europeană produse mai ieftine, iar Bruxelles-ul a anunțat ulterior controale suplimentare asupra respectării regulilor de tranzit.
În România, autoritățile au invocat explicit impactul asupra producătorilor autohtoni atunci când au introdus mecanismul de control. Guvernul arăta că procesatorii români s-au orientat spre materie primă ucraineană mai ieftină, în timp ce o parte dintre fermierii locali întâmpinau dificultăți în valorificarea propriilor producții.
Noul val poate veni exact când România are mult grâu de vândutSituația din 2026 are o particularitate importantă: Ucraina ar putea fi nevoită să împingă din nou cantități mari spre România exact într-un an foarte bun pentru producția românească.
O analiză Argus din această vară estima că România are potențialul de a ajunge la aproape 13,9 milioane de tone de grâu, ceea ce ar reprezenta cea mai mare recoltă din istorie dacă estimarea se confirmă. Condițiile au fost deosebit de favorabile în est și sud-est, inclusiv în Constanța, Ialomița și Călărași.
Evaluarea din iulie a Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene arată, de asemenea, că sud-estul Europei a fost mai puțin afectat de valurile de căldură decât vestul continentului, în timp ce efectele secetei din vestul României au fost mai reduse decât în Ungaria.
Pe Tik Tok, există videoclipuri care răspândesc vechile zvonuri despre așa-zisa „ambulanță neagră care răpește copii”. Dacă, înaintea dezvoltării tehnologiei erau doar simple „povești”, acum aceleași sunt însoțite de fotografii și videoclipuri generate sau editate cu ajutorul Inteligenței Artificiale.
„Ambulanțele nu răpesc. În realitate, în România, NU a fost înregistrat niciun caz de ambulanță implicată în răpirea unor persoane. În schimb, există oameni care urcă în ambulanță pentru a salva vieți”, transmite MAI, într-un mesaj publicat, duminică, pe Facebook.
Mesajul vine după ce sâmbătă seară, mai mulți localnici dintr-un sat din Cluj au atacat un echipaj de ambulanță cu topoare și bâte, în timp ce medicii se deplasau în teren pentru a duce un pacient la spital. La un moment dat un localnic a aruncat un bolovan în geamul ambulanței, l-a spart, iar cioburile i-au ajuns șoferului în ochi. El a fost nevoit să conducă rănit până la Cluj-Napoca, acolo unde a fost operat de urgență.
„O informație falsă poate speria. Dar, mai grav, poate pune în pericol chiar oamenii care vin să ajute. Nu distribui un zvon! Verifică înainte să crezi!”, conchid reprezentanții MAI.
