Tot mai mulți analiști militari și specialiști în Rusia consideră că președintele Vladimir Putin ar putea ordona o nouă mobilizare după alegerile legislative programate în perioada 18-20 septembrie, scrie Il Post. O astfel de decizie înainte de scrutin ar putea afecta și mai mult imaginea partidului de guvernământ, într-un context în care războiul din Ucraina devine tot mai impopular în rândul populației. Dacă scenariul se confirmă, ar fi a doua mobilizare de amploare de la începutul invaziei din februarie 2022.
Rusia are nevoie de tot mai mulți soldațiPotrivit estimărilor serviciilor occidentale de informații și ale presei independente, Rusia are aproximativ 700.000 de militari implicați în războiul din Ucraina. În peste patru ani de conflict, pierderile ar fi uriașe: cel puțin 450.000 de soldați uciși și aproximativ 1,4 milioane răniți. În același timp, recrutările voluntare au scăzut semnificativ în 2026, fiind cu aproximativ o treime mai mici decât anul trecut. CNN remarca încă din luna iunie că avantajul numeric de care Rusia a beneficiat până acum începe să se diminueze.
Rusia, recrutare. Sursa foto: X
Bonusurile financiare nu mai sunt suficienteDupă mobilizarea din 2022, Moscova a încercat să atragă voluntari oferind salarii și bonusuri foarte mari. În unele cazuri, un militar poate câștiga echivalentul a 60.000 de euro pe an, de aproape patru ori peste salariul mediu din Rusia. Cu toate acestea, stimulentele financiare nu mai conving suficienți oameni. Teama de pierderile de pe front și reputația armatei ruse îi determină pe mulți să refuze înrolarea.
Presiuni asupra studenților și metode tot mai dureSurse citate de presa independentă susțin că autoritățile încearcă acum să recruteze inclusiv studenți. Universitățile ar fi primit obiective privind numărul celor care trebuie convinși să semneze contracte cu armata, iar unor tineri li s-ar fi oferit posibilitatea de a evita exmatricularea sau de a obține un loc la facultate în schimbul înrolării.
În paralel, organizațiile care îi ajută pe ruși să părăsească țara spun că primesc sute de solicitări zilnic, iar căutările online despre modalitățile de evitare a serviciului militar au crescut puternic în ultimele săptămâni. Au apărut și relatări privind persoane constrânse să semneze contracte militare după presiuni exercitate de poliție sau de serviciile de securitate, deși amploarea acestor practici nu poate fi verificată independent.
Un semnal urmărit cu atențieAnaliștii observă și o schimbare de ton în presa de stat și în discursul propagandiștilor apropiați Kremlinului. Spre deosebire de perioada anterioară, aceștia nu mai exclud posibilitatea unei noi mobilizări, ci susțin doar că, „deocamdată”, ea nu este necesară. Pe canalele Telegram apropiate armatei circulă deja mesajul că cei care intenționează să se înroleze ar trebui să o facă acum, cât încă beneficiază de condiții financiare avantajoase, sugerând că acestea ar putea deveni mult mai dure în cazul unei mobilizări generale.
Anul școlar 2026–2027 începe administrativ la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, potrivit ordinului aprobat de Ministerul Educației și publicat în Monitorul Oficial.
Cursurile încep luni, 7 septembrie 2026, iar pentru majoritatea elevilor se termină vineri, 18 iunie 2027. Anul școlar va avea 36 de săptămâni de cursuri. tura anului școlar 2026–2027
Modulul 1
Cursurile se desfășoară de luni, 7 septembrie 2026, până vineri, 23 octombrie 2026.
Urmează vacanța de toamnă, de sâmbătă, 24 octombrie, până duminică, 1 noiembrie 2026. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie. lul 2
Al doilea modul începe luni, 2 noiembrie 2026, și se încheie marți, 22 decembrie 2026.
Vacanța de iarnă începe miercuri, 23 decembrie 2026, și se termină duminică, 10 ianuarie 2027. Cursurile sunt reluate luni, 11 ianuarie. lul 3
Al treilea modul începe luni, 11 ianuarie 2027.
Data la care se încheie diferă în funcție de județ și poate fi:
vineri, 12 februarie 2027;
vineri, 19 februarie 2027;
vineri, 26 februarie 2027.
Diferențele apar deoarece fiecare inspectorat școlar stabilește perioada vacanței mobile, cunoscută și drept „vacanța de schi”.
Vacanța mobilă din februarie sau martieElevii vor avea o săptămână de vacanță în intervalul 15 februarie–7 martie 2027.
În funcție de decizia fiecărui inspectorat, vacanța poate fi programată în una dintre următoarele perioade:
Prin urmare, cursurile vor fi reluate luni, 22 februarie, 1 martie sau 8 martie, în funcție de județ. lul 4
Modulul al patrulea începe după vacanța mobilă, la una dintre datele stabilite la nivel județean, și se încheie vineri, 23 aprilie 2027.
Vacanța de primăvară începe sâmbătă, 24 aprilie, și se termină marți, 4 mai 2027. Elevii se întorc la cursuri miercuri, 5 mai. lul 5
Ultimul modul începe miercuri, 5 mai 2027, și se termină vineri, 18 iunie 2027.
Vacanța de vară începe sâmbătă, 19 iunie 2027, și durează până duminică, 5 septembrie 2027. termină școala elevii din clasele terminale
Pentru anumite clase, cursurile se încheie mai devreme:Pe 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu vor fi organizate cursuri.
De asemenea, elevii nu merg la școală în zilele de sărbătoare legală și în celelalte zile nelucrătoare prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil. au loc „Școala altfel” și „Săptămâna verde”
Programele „Școala altfel” și „Săptămâna verde” vor fi organizate în perioada 7 septembrie 2026–23 aprilie 2027.
Fiecare program va dura câte cinci zile consecutive lucrătoare. Școlile vor stabili perioadele exacte, cu obligația ca „Școala altfel” și „Săptămâna verde” să fie programate în module diferite. darul vacanțelor școlare 2026–2027
Vacanțe în anul școlar 2026-2027Microsoft le recomandă turiștilor și persoanelor care călătoresc în interes de serviciu să evite, pe cât posibil, rețelele Wi-Fi publice, după identificarea unei campanii informatice care a compromis infrastructura de internet a unor hoteluri și a altor spații destinate călătorilor.
Operațiunea a fost denumită CaptiveCrunch și este atribuită de Microsoft grupării Storm-2945, considerată o ramură a Midnight Blizzard. Gruparea, cunoscută și sub numele APT29 sau Cozy Bear, este asociată de autoritățile americane și britanice cu Serviciul de Informații Externe al Rusiei – SVR.
Microsoft Threat Intelligence susține că atacurile sunt „răspândite, dar țintite” și au fost observate de la începutul lunii mai 2026. Au fost identificate rețele Wi-Fi compromise în mai multe țări, inclusiv în hoteluri, centre de conferințe și alte spații care folosesc pagini speciale pentru autentificarea oaspeților.
Cum este transformat Wi-Fi-ul hotelului într-o capcanăAtacul începe atunci când turistul se conectează la rețeaua Wi-Fi și este direcționat către așa-numitul „captive portal” – pagina pe care utilizatorii trebuie, de regulă, să introducă numărul camerei, adresa de e-mail sau să accepte termenii de utilizare.
Hackerii manipulează traficul DNS și HTTP al rețelei și redirecționează utilizatorii către pagini controlate de ei. În locul unei simple confirmări a conexiunii, victima poate primi un mesaj care susține că trebuie să instaleze o actualizare pentru Windows, browser, drivere sau un program de securitate.
Fereastra falsă poate apărea exact în momentul conectării, ceea ce o face să pară legitimă. Utilizatorul poate crede că hotelul îi cere actualizarea programelor pentru a-i permite accesul la internet.
În realitate, fișierul descărcat poate instala un program de acces de la distanță denumit CornFlake. Malware-ul se copiază pe dispozitiv, își creează mai multe mecanisme de pornire automată și se ascunde sub denumiri care imită procese legitime ale sistemului Windows.
Ferestrele false care trebuie să ridice suspiciuniMicrosoft a identificat mai multe tipuri de ecrane folosite pentru a distrage atenția victimei în timp ce programul malițios este instalat. Acestea pot imita:
Alte pagini pot pretinde că Google a detectat „trafic neobișnuit” și că utilizatorul trebuie să își verifice identitatea. Victimei i se poate cere să copieze și să execute o comandă în Windows Terminal, Command Prompt sau PowerShell.
Astfel de instrucțiuni nu reprezintă verificări normale ale conexiunii la internet. Microsoft avertizează că solicitările de tip „copiază și rulează această comandă” trebuie tratate drept tentative de infectare.
Ce pot fura hackerii de pe dispozitivOdată instalat, programul CornFlake le poate oferi atacatorilor control extins asupra calculatorului. Potrivit analizei Microsoft, hackerii pot:
O altă componentă, denumită ChocoShell, este specializată în furtul parolelor, cookie-urilor de sesiune, datelor de autentificare Wi-Fi și tokenurilor folosite pentru conectarea la Microsoft 365.
Furtul cookie-urilor și al tokenurilor este deosebit de periculos deoarece, în anumite situații, atacatorii pot accesa conturile fără să mai introducă parola victimei.
Microsoft a identificat și indicii că atacatorii încearcă să vizeze telefoane cu Android, utilizatorilor fiindu-le prezentate instrucțiuni pentru descărcarea și instalarea unui fișier APK.
Conturile Microsoft 365, o țintă importantăUnele victime sunt direcționate către pagini care imită serviciile Microsoft sau către un proces aparent legitim de autentificare cu un cod pentru dispozitiv.
Atacatorii inițiază autentificarea pe propriul dispozitiv, apoi îi cer victimei să introducă un cod pe pagina reală Microsoft. Utilizatorul crede că își autorizează laptopul, dar aprobă, de fapt, sesiunea controlată de hackeri.
În cazul unui cont profesional, atacatorii ar putea obține acces la e-mailurile din Microsoft 365, fișierele din OneDrive și alte date ale companiei. Microsoft arată că integrarea acestei metode în pagina de conectare la Wi-Fi poate face solicitarea să pară mai credibilă.
Cum se pot proteja turiștiiMicrosoft recomandă ca rețelele wireless din hoteluri, aeroporturi, centre de conferințe și alte spații publice să fie considerate nesigure.
Cea mai sigură variantă este folosirea conexiunii mobile proprii, prin hotspot, cartelă eSIM sau un dispozitiv separat de internet mobil. Utilizatorii nu ar trebui să instaleze actualizări, certificate, programe de securitate sau instrumente de reparare a conexiunii prezentate după accesarea unei rețele Wi-Fi publice.
Actualizările pentru Windows și pentru aplicații trebuie realizate exclusiv din meniurile oficiale ale sistemului de operare sau direct din aplicațiile respective, nu din ferestre apărute în browser.
De asemenea, utilizatorii nu ar trebui să folosească parola contului profesional pe pagina de conectare a hotelului și nici să introducă un cod Microsoft primit în mod neașteptat. Autentificarea multifactor și cheile de acces de tip passkey pot limita riscurile, însă aprobarea unei solicitări frauduloase poate permite în continuare compromiterea contului.
Microsoft le recomandă companiilor să analizeze ce informații oferă angajații hotelurilor și organizatorilor de conferințe atunci când se conectează la rețelele pentru oaspeți. Date precum numele companiei, funcția ocupată, adresa profesională de e-mail și detaliile călătoriei îi pot ajuta pe atacatori să selecteze ținte valoroase.
Un ofițer superior din structura de informații a Comandamentului Central al SUA, cunoscut sub acronimul CENTCOM, a transmis săptămâna trecută un e-mail unui grup extins de analiști militari. Mesajul începea cu o solicitare directă: „Avem nevoie de idei”.
Ofițerul le-a cerut destinatarilor să identifice noi modalități prin care Iranul ar putea fi presat și pedepsit, au declarat pentru CNN două surse familiarizate cu mesajul. Trimiterea unei astfel de solicitări prin e-mail, către un număr mare de specialiști, a fost descrisă de oficiali militari drept neobișnuită.
Una dintre surse a afirmat că CENTCOM analizează toate variantele și consideră că actuala strategie trebuie reevaluată, după ce săptămâni de bombardamente nu au determinat Iranul să accepte condițiile cerute de Washington.
CENTCOM susține că solicitarea face parte din procesul de planificareComandamentul Central al SUA nu a negat existența mesajului. Căpitanul Timothy Hawkins, purtător de cuvânt al CENTCOM, a declarat că instituția are o tradiție îndelungată în identificarea unor soluții inovatoare.
Potrivit acestuia, amiralul Brad Cooper, comandantul CENTCOM, solicită frecvent opiniile membrilor structurii militare, indiferent de grad, pentru îmbunătățirea operațiunilor.
E-mailul a fost trimis înainte ca Donald Trump să amenințe cu o nouă ofensivă masivă împotriva Iranului. Președintele american a renunțat însă în ultimul moment la atac, după ce prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman și alți lideri din Golf i-au cerut să prioritizeze dialogul și să evite extinderea conflictului.
Bombardamentele nu au schimbat poziția TeheranuluiStatele Unite au lansat în ultimele săptămâni mai multe valuri de atacuri asupra unor ținte iraniene. CENTCOM a anunțat că, pe 29 iulie, a lovit zeci de obiective ale Gardienilor Revoluției, printre care centre de comandă, instalații pentru rachete și drone, sisteme de supraveghere de coastă și capacități navale.
Operațiunea a venit după ce Iranul ar fi lansat mai multe rachete balistice asupra forțelor americane din Orientul Mijlociu. Toate proiectilele au fost interceptate, potrivit armatei SUA. Peste 50.000 de militari americani sunt desfășurați în prezent în regiune.
În ciuda bombardamentelor, serviciile americane de informații consideră că actuala campanie aeriană nu va fi suficientă pentru a determina conducerea iraniană să-și schimbe poziția la negocieri.
Generalul Dan Caine, președintele Statului Major Întrunit, a recunoscut în fața Congresului că „puterea aeriană are limite” și că bombardamentele nu pot îndeplini toate obiectivele anunțate de Trump.
Atacuri simbolice sau trupe trimise la solAdministrația americană analizează intensificarea atacurilor asupra instalațiilor nucleare iraniene rămase intacte. Printre posibilele ținte se află complexul subteran cunoscut sub numele de Pickaxe Mountain, unde ar putea fi depozitate materiale sau echipamente nucleare.
Instalațiile sunt însă construite la mare adâncime, iar oficialii americani consultați de CNN cred că nici cele mai puternice arme convenționale ale SUA nu le-ar putea distruge complet. O asemenea operațiune ar putea necesita trimiterea trupelor la sol, o variantă cu riscuri militare și politice majore.
Cel puțin 18 militari americani au murit de la începutul războiului, iar alte câteva sute au fost rănite, potrivit datelor Pentagonului citate de presa americană.
O altă variantă discutată la Washington ar presupune un bombardament intens, desfășurat timp de una sau două săptămâni, pentru distrugerea capacităților iraniene de lansare a rachetelor. Trump a ezitat până acum să aprobe planul, după avertismente privind reducerea stocurilor americane de interceptoare antiaeriene și riscul unui număr mare de victime civile.
Oficialii au analizat inclusiv atacuri cu un efect vizual spectaculos, asemănate de una dintre surse cu un „foc de artificii”. Acestea i-ar putea oferi lui Trump posibilitatea de a revendica o victorie și de a reduce operațiunile, fără ca programul nuclear iranian să fie însă eliminat.
Strâmtoarea Ormuz, principala miză a conflictuluiNiciunul dintre aceste scenarii nu rezolvă principala dispută dintre Washington și Teheran: controlul și regimul de navigație din Strâmtoarea Ormuz.
Iranul încearcă să transforme rutele comerciale și infrastructura energetică din regiune în instrumente de presiune. Teheranul consideră că poate obliga Statele Unite și statele din Golf să accepte un rol iranian mai important în administrarea strâmtorii, prin creșterea costurilor economice și militare ale conflictului. Aproximativ o cincime din consumul mondial de petrol tranzita Hormuz înaintea războiului.
Donald Trump a susținut luni că negocierile cu Iranul ar putea duce rapid la redeschiderea strâmtorii și a calificat discuțiile drept „ultima șansă” a Teheranului de a evita noi lovituri. Ministerul iranian de Externe a negat însă că ar exista negocieri directe cu Washingtonul și a precizat că discută doar cu Omanul despre circulația navelor.
Victor Ponta a făcut anunțul în emisiunea „Subiectul Zilei” de la Gândul fără să precizeze deocamdată numele viitoarei formațiuni, data lansării sau echipa cu care va porni noul proiect politic.
„Fac partid pentru alegerile următoare parlamentare. Eu cred că orice român în acest moment, indiferent de gândirea social-democrată, liberală sau conservatoare, trebuie să participe la efortul de a elibera România de această sectă globalistă care ne-a subjugat”, a declarat Victor Ponta.
Ponta respinge ideea că va lua voturi de la AURÎntrebat dacă apariția unei noi formațiuni pe zona suveranistă nu va fragmenta electoratul și nu va afecta în primul rând AUR, fostul premier a susținut că intenția sa este, dimpotrivă, să adune mai multe forțe politice și categorii de alegători.
„Nu e vorba de împărțit, e vorba de unit toate forțele ca să eliberăm România de aceștia”, a răspuns Ponta.
Fostul premier a invocat și voturile date alături de PSD, AUR și UDMR împotriva USR, sugerând că viitorul său proiect ar putea încerca să atragă electorat din mai multe zone politice, nu doar din bazinul tradițional al AUR.
Victor Ponta activează în grupul parlamentar „Uniți pentru România”Victor Ponta este deputat de Dâmbovița și a fost ales în Parlament pe lista PSD. După deteriorarea relațiilor cu conducerea social-democrată și candidatura sa independentă la prezidențiale, acesta a părăsit grupul parlamentar al PSD.
Începând din vara anului 2026, fostul premier activează în grupul parlamentar „Uniți pentru România”, structură constituită în luna mai și formată în principal din parlamentari desprinsi din alte formațiuni. Site-ul Camerei Deputaților îl menționează pe Ponta printre membrii grupului.
Noul proiect ar reprezenta o nouă încercare a lui Victor Ponta de a construi o formațiune în afara PSD, după experiența Pro România, partid lansat după conflictul său cu fosta conducere social-democrată.
Ponta nu crede că vor fi organizate alegeri anticipateFostul premier a declarat și că nu se așteaptă la declanșarea alegerilor parlamentare anticipate. El și-a argumentat poziția prin faptul că Guvernul Bolojan este interimar și are atribuții limitate.
„Nu cred că vor fi alegeri anticipate”, a spus Ponta. El a susținut că Executivul nu poate emite ordonanțe de urgență și hotărâri de guvern și că situația s-ar putea schimba prin instalarea unui guvern cu puteri depline.
Legislația stabilește însă o limitare ceva mai nuanțată. Un guvern al cărui mandat a încetat poate adopta acte individuale sau normative necesare pentru administrarea treburilor publice, dar nu poate promova politici noi. În această perioadă, Executivul nu poate emite ordonanțe și nu poate iniția proiecte de lege. Prin urmare, un guvern interimar poate adopta hotărâri, dar numai în limitele administrării curente.
Victor Ponta a candicat la alegerile prezidențiale din mai 2025. Acesta a primit 1.230.164 de voturi, reprezentând 13,04%, și s-a clasat pe locul al patrulea în primul tur, după George Simion, Nicușor Dan și Crin Antonescu.
La Baziaș, unde Dunărea intră în România, debitul fluviului coborâse pe 3 august la 1.500 de metri cubi pe secundă, față de media multianuală de 3.900 de metri cubi pe secundă pentru luna august.
Pentru 4 august este prognozată o nouă scădere, până la aproximativ 1.450 de metri cubi pe secundă. Valoarea este foarte apropiată de minimul istoric de 1.400 de metri cubi pe secundă, înregistrat în 1985.
Scăderea nivelului fluviului a afectat deja producția de energie. Nuclearelectrica a oprit controlat Unitatea 1 de la Cernavodă pe 28 iulie, invocând nivelul foarte redus al Dunării și necesitatea menținerii condițiilor de securitate nucleară.
Un asemenea scenariu fusese anticipat în documentele statului.România nu a dus lipsă de studii, strategii sau avertismente privind criza apei. Documentele oficiale anticipau scăderea debitelor și riscuri importante pentru agricultură, alimentarea cu apă și producția de energie. Strategia aprobată de Guvern în 2024 includea și măsuri care trebuiau puse în aplicare până în 2030.
Cu toate acestea, în august 2026, Dunărea a ajuns aproape de minimul istoric, apa pentru irigații a fost restricționată, iar un reactor al Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost oprit preventiv. Rămâne neclar câte dintre măsurile prevăzute pe hârtie au fost aplicate efectiv.
Strategia Guvernului avertiza că apa va scădea în lunile caldeLa 14 august 2024, Guvernul a aprobat Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice pentru perioada 2024–2030, cu perspectiva anului 2050.
Documentul, publicat în Monitorul Oficial, stabilește măsuri și responsabilități pentru ministere, instituții centrale și administrații locale. Unul dintre capitole este dedicat resurselor de apă.
Strategia avertizează că debitele râurilor ar putea crește în lunile de iarnă, dar vor scădea în cea mai mare parte a anului. Reduceri importante sunt prognozate în aprilie și mai, dar și în perioada august–noiembrie.
Debitele medii multianuale ar putea scădea cu până la 15% în mai multe bazine hidrografice. În anumite bazine din sudul României, reducerea estimată ajunge până la 40%.
Documentul estimează că secetele vor deveni mai frecvente și mai intense, iar cantitatea de apă disponibilă se va reduce în special în sezonul cald. Scăderea rezervelor subterane poate afecta calitatea apei și poate contribui la secarea temporară sau permanentă a unor cursuri de suprafață.
Strategia avertizează și asupra consecințelor pentru sistemul energetic. Reducerea debitelor și creșterea temperaturii apei pot afecta atât hidrocentralele, cât și centralele nucleare care folosesc apa râurilor pentru răcire.
Doi ani mai târziu, nivelul Dunării a dus la oprirea preventivă a Unității 1 de la Cernavodă.
Avertismentele existau încă din 2021Estimările incluse în strategia din 2024 nu erau noi.
Un document publicat în 2021 de Administrația Națională „Apele Române”, pe baza studiilor realizate împreună cu Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, avertiza că schimbările climatice vor produce secete mai intense și de mai lungă durată.
Printre consecințele identificate se aflau reducerea cantității de apă disponibile, deteriorarea calității acesteia și afectarea biodiversității acvatice.
Apele Române propuneau încă de atunci reutilizarea apelor uzate epurate în agricultură și industrie, adaptarea modului de folosire a terenurilor în zonele cu deficit și reducerea presiunii asupra rezervelor subterane.
Mesajul a fost repetat public în 2022 și 2023. Autoritățile arătau că schimbările climatice au deja un impact major asupra resurselor de apă ale României, prin secete mai lungi și mai intense, episoade severe de inundații și degradarea calității apei.
Seceta, trecută de Guvern între principalele riscuri naționaleCu o lună înainte de aprobarea strategiei climatice, Guvernul adoptase Strategia Națională de Reducere a Riscurilor de Dezastre pentru perioada 2024–2035.
Documentul include seceta între cele zece riscuri majore evaluate la nivel național. Pentru secetă și incendiile de pădure, autoritățile au luat în calcul inclusiv efectele estimate ale schimbărilor climatice.
Strategia cerea ministerelor și administrațiilor locale să își adapteze propriile planuri la măsurile stabilite la nivel național.
Semnalele apăreau deja și în datele din teritoriu. Într-un document prezentat în 2025, Administrația Bazinală de Apă Buzău–Ialomița constata o tendință generală de scădere a debitelor medii anuale în perioada 2018–2024.
În 2024, toate cele 12 stații hidrometrice analizate în bazinul Buzăului au înregistrat abateri negative de peste 50%. Pe râul Câlnău, la Potârnichești, debitul mediu anual s-a apropiat de zero, iar fenomene de secare au fost consemnate în 360 de zile.
Autorii documentului arătau că valorile extrem de reduse nu erau provocate doar de lipsa precipitațiilor din acel an, ci și de deficitul de apă acumulat în anii anteriori.
Ce trebuia să facă statul până în 2030Strategia climatică aprobată în 2024 nu se limita la prezentarea riscurilor. Planul de acțiune prevedea evaluarea necesarului de apă pentru populație, agricultură, industrie și producția de energie, precum și identificarea zonelor amenințate de deficit.
Printre măsurile prevăzute se aflau:
Instituțiile responsabile trebuiau să raporteze Ministerului Mediului stadiul aplicării măsurilor, printr-un mecanism de monitorizare organizat o dată la doi ani, începând din 2025.
Valeri Zalujnîi a lansat una dintre cele mai dure critici formulate de un oficial ucrainean la adresa NATO, chiar în timpul unei reuniuni a ambasadorilor Ucrainei desfășurate luni, 3 august, la Kiev.
Deși fusese invitat să vorbească despre o eventuală implicare mai profundă a Ucrainei în Joint Expeditionary Force – Forța Expediționară Comună, cunoscută sub acronimul JEF –, fostul comandant al armatei și-a început intervenția punând sub semnul întrebării chiar obiectivul aderării la NATO.
„Cunosc foarte bine NATO. Nu mai credeți în povești. Din păcate, nu vom intra niciodată”, a afirmat Zalujnîi, potrivit publicației European Pravda. Generalul a amintit că a lucrat timp de aproximativ 12 ani pentru apropierea armatei ucrainene de standardele Alianței, în timp ce Kievului i s-ar fi spus repetat că aderarea este tot mai aproape.
Zalujnîi atacă doctrinele și capacitatea militară a NATOAmbasadorul ucrainean în Marea Britanie a argumentat că armata țării sale, transformată radical de războiul cu Rusia, nu se mai potrivește unei organizații despre care spune că funcționează încă pe baza unor doctrine rămase din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial.
Zalujnîi a prezentat o evaluare extrem de critică a capacității NATO de a se adapta războiului modern. În opinia sa, Alianța ar putea avea nevoie de încă 12 ani pentru a trece la standarde care să îi permită să ajungă măcar la o parte din nivelul militar actual al Rusiei.
Afirmațiile reprezintă evaluarea personală a generalului și contrastează puternic cu mesajele oficiale ale NATO, care susține că își modernizează capacitățile de atac la distanță, apărare antiaeriană și antirachetă, sisteme fără pilot, inteligență artificială, spațiu și război cibernetic. La summitul de la Ankara din 8 iulie 2026, aliații au anunțat inclusiv achiziții militare suplimentare de peste 50 de miliarde de dolari.
În pofida criticilor, Zalujnîi a recunoscut că Ucraina are în continuare nevoie de tehnologiile existente în statele NATO, în special de sisteme antibalistice, capacități spațiale și alte mijloace militare avansate.
Un bloc militar european în locul NATOFostul comandant al armatei ucrainene consideră că viitoarele garanții de securitate pentru Kiev ar putea veni din partea unor alianțe noi, formate în afara actualei structuri NATO.
Potrivit lui Zalujnîi, Ucraina se va lega probabil de blocuri care urmează să fie create, cea mai realistă variantă fiind apariția unui bloc european de securitate militară. Generalul a indicat JEF drept unul dintre mecanismele care ar putea deveni utile pentru apărarea Ucrainei.
Joint Expeditionary Force este o structură militară formată din zece state și condusă de Marea Britanie, concentrată în special asupra securității din Marea Baltică, Atlanticul de Nord, regiunea arctică și nordul Europei. JEF poate desfășura rapid forțe și poate reacționa la amenințări aflate sub pragul activării Articolului 5 al NATO.
Ucraina nu este membră a structurii, dar a încheiat în noiembrie 2025 un parteneriat consolidat cu JEF. Cooperarea include pregătirea militarilor ucraineni, protejarea infrastructurii submarine, utilizarea dronelor, medicina de război și combaterea dezinformării. Unități ucrainene urmează să participe în 2026 la seria de exerciții JEF LION.
JEF nu reprezintă însă, în forma actuală, un substitut juridic pentru NATO. Structura nu are o clauză de apărare colectivă echivalentă Articolului 5 și nici obligația automată ca membrii să intervină militar atunci când unul dintre ei este atacat. Documentele oficiale o descriu mai degrabă drept un instrument flexibil care completează și sprijină NATO.
Aderarea la NATO este înscrisă în Constituția UcraineiDeclarațiile lui Zalujnîi nu modifică, prin ele însele, direcția oficială de politică externă a Ucrainei. Din 2019, Constituția țării stabilește caracterul ireversibil al parcursului european și euroatlantic, precum și obiectivul obținerii statutului de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene și NATO.
Poziția oficială a Alianței rămâne, de asemenea, cel puțin formal, că „viitorul Ucrainei este în NATO”. Pagina NATO dedicată relațiilor cu Kievul, actualizată pe 9 iulie 2026, arată că aliații continuă să susțină „drumul ireversibil” al Ucrainei către integrarea euroatlantică deplină, inclusiv aderarea.
Cu toate acestea, declarația summitului NATO de la Ankara, adoptată pe 8 iulie 2026, nu a mai inclus explicit formularea privind aderarea sau „drumul ireversibil”, folosită în documentele summitului de la Washington din 2024. Textul de la Ankara s-a concentrat asupra sprijinului militar, aliații europeni și Canada angajându-se să furnizeze Ucrainei echipamente, instruire și asistență în valoare de 70 de miliarde de euro în 2026 și cel puțin un nivel echivalent în 2027.
Schimbare radicală de pozițieDeclarația actuală reprezintă și o schimbare semnificativă de ton pentru Zalujnîi. În octombrie 2024, în timpul unei intervenții la Chatham House, fostul comandant susținea că aderarea la NATO era principala soluție pentru securitatea pe termen lung a Ucrainei și avertiza că reconstrucția țării nu va fi posibilă fără garanții credibile împotriva unei noi agresiuni ruse.
Poziția exprimată acum de general indică o diminuare puternică a încrederii sale în perspectiva aderării și în capacitatea NATO de a răspunde rapid transformărilor produse de războiul modern. Declarațiile au o greutate politică suplimentară deoarece Zalujnîi rămâne una dintre cele mai populare și influente personalități din Ucraina, fiind prezentat frecvent drept un posibil viitor rival politic al președintelui Volodimir Zelenski.
