UNICEF a făcut miercuri un apel către state pentru a introduce pedepse împotriva materialelor realizate cu inteligență artificială care prezintă abuzuri sexuale asupra copiilor.
Organizația a anunțat că în prezent există un număr tot mai mare de imagini artificiale care sexualizează minori, scrie Reuters.
Agenția ONU a solicitat și companiilor care dezvoltă astfel de tehnologii să includă măsuri de siguranță încă din faza de proiectare.
UNICEF anunță că sunt necesare sisteme mai stricte care să limiteze folosirea abuzivă a inteligenței artificiale.
Firmele din domeniul digital ar trebui să oprească răspândirea acestor materiale prin investiții în tehnologii de detectare, mai anunță organizația.
„Prejudiciul cauzat de abuzul de deepfake-uri este real și urgent. Copiii nu așteaptă ca legea să recupereze terenul”, a transmis UNICEF într-un comunicat.
UNICEF a anunțat că este îngrijorată de practica numită „nudificarea” copiilor, prin care inteligența artificială modifică fotografii reale pentru a crea imagini false cu caracter sexual.
Potrivit organizației, cel puțin 1,2 milioane de copii din 11 țări au declarat că imaginile lor au fost folosite în astfel de materiale în ultimul an.
Marea Britanie a anunțat recent că vrea interzicerea folosirii AI pentru producerea de imagini cu abuzuri sexuale asupra copiilor, o premieră la nivel internațional.
În ultimii ani, autoritățile și organizațiile pentru protecția copilului au semnalat riscuri tot mai mari legate de folosirea inteligenței artificiale în acest scop.
Separat, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a anunțat formarea unui grup internațional de experți în inteligență artificială.
„Avem nevoie de înțelegeri comune pentru a construi bariere de protecție eficiente, a debloca inovația pentru binele comun și a încuraja cooperarea”, a anunțat Guterres.
Guvernul susține accelerarea proiectului strategic de la Mintia și noile investiții în stocarea energiei electrice, au transmis reprezentanții Guvernului după întâlnirea organizată cu Mass Global Energy Rom. La întâlnire au participat președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), George Niculescu, și consilierul de stat din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, Raul Gutin.
Ce înseamnă centrala de la Mintia pentru RomâniaCentrala electrice pe gaze naturale de la Mintia este unul dintre cele mai importante proiecte energetice din România, care va avea un aport substanțial la producția de energie electrică din România.
Pentru a avea un ordin de mărime, centrala de la Mintia, cu o capacitate instalată de 1.700 MW, va produce singură echivalentul actualei producții totale de energie din hidrocarburi și peste ceea ce produc cele două reactoare nucleare de la Cernavodă (1.400 MW). Acesta va fi cea cel mai mare consumator de din țară, dar și cea mai mare unitate de producție de energie pe gaze din întreaga Uniune Europeană.
Mai exact, la ora 12:22, conform datelor în timp real ale Translectrica, energia din gaze era de 1.643 MW, adica 18,09% din totalul producției naționale de 9.086 MW
Total: 9.086 MW
Obiectivul Guvernului: securitatea energeticăPotrivit oficialilor, proiectul centralei pe gaze de la Mintia, un obiectiv strategic de importanță națională, va avea un impact semnificativ asupra securității energetice a României, diversificării surselor de producție și dezvoltării economice regionale. Investiția va genera locuri de muncă în fazele de construcție și operare, va susține economia locală din județul Hunedoara și din regiune și va contribui la modernizarea infrastructurii energetice, în linie cu tranziția către tehnologii mai eficiente și mai puțin poluante.
„Discuțiile s-au concentrat asupra stadiului actual al proiectului, a calendarului de implementare și a colaborării dintre autoritățile române și investitor, în vederea atingerii obiectivelor naționale de securitate energetică, în contextul evoluțiilor regionale și europene”, a transmis Guvernul, printr-un comunicat de presă.
Potrivit informațiilor furnizate de companie, obiectivul proiectului de la Mintia este atingerea, în acest an, a unei capacități instalate de 1.700 MW, centrala urmând să devină, la finalizare, cea mai mare centrală electrică pe gaze din Uniunea Europeană, pe un singur amplasament.
Până în prezent, la Mintia au fost investiți aproximativ 1,2 miliarde de euro. Proiectul este realizat cu echipamente de ultimă generație. Testele pentru punerea în funcțiune a turbinelor pe gaz sunt programate pentru acest an, iar producția de energie electrică este estimată să înceapă în septembrie 2026, după cum a anunțat Guvernul la finalul întâlnirii.
„Premierul Ilie Bolojan a subliniat importanța proiectului pentru creșterea capacității de producție a energiei electrice și pentru stabilitatea Sistemului Electroenergetic Național, arătând că Guvernul va continua să sprijine implementarea investiției și buna coordonare instituțională. Un punct distinct al discuțiilor l-a reprezentat racordarea centralei la rețelele de gaze naturale și energie electrică”, potrivit documentului transmis.
În cadrul întâlnirii, a anunțat Guvernul, a fost subliniată importanța accelerării lucrărilor de finalizare a conductei de alimentare și a conexiunii la Sistemul Energetic Național, realizate în colaborare cu Transelectrica, pentru respectarea calendarului de punere în funcțiune a centralei. Finalizarea racordărilor va permite funcționarea centralei la capacitate maximă, cu un consum anual estimat de până la 2,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale.
„Prim-ministrul Ilie Bolojan a transmis că Guvernul va sprijini finalizarea racordării la rețeaua Transelectrica în cel mai scurt timp” se arată în comunicat.
De amintit că racordarea centralei la Sistemul Național de Transport al gazelor naturale, respectiv construcția conductei care aduce gazul la poarta centralei, a fost finalizată de Transgaz din octombrie.
„Noi, Transgaz, finalizăm săptămâna viitoare gazoductul până la intrarea în Centrala electrică și, pe 20 octombrie, va fi presurizată cu gaze”, a declarat Ion Sterian, directorul general al operatorului național de sistem și transport al gazelor naturale, pentru Mediafax, pe 10 octombrie. Conducta are un diametru de 70 de centimetri, o lungime de 56,4 kilometri și o presiune de lucru de 63 bar.
În cadrul întâlnirii, Mass Global Energy Rom a anunțat intenția de a dezvolta în România o nouă investiție în capacități de stocare a energiei electrice de tip BESS (Battery Energy Storage System), în valoare de aproximativ 1 miliard de euro. Proiectul ar urma să aibă o capacitate totală de 2.500 MW, distribuită în patru–cinci locații, inclusiv la Mintia. Proiectul are ca obiectiv echilibrarea sistemului energetic și furnizarea de energie în orele de vârf, la prețuri accesibile pentru cetățeni.
Într-un editorial comun publicat în ziarele Handelsblatt, Les Echos și Il Sole 24 Ore, CEO-ul Volkswagen, Oliver Blume, și CEO-ul Stellantis, Antonio Filosa, propun o strategie „Made in Europe”, menită să garanteze o concurență echitabilă, precum și creșterea producției și a investițiilor în interiorul UE.
UE ar trebui să implementeze un „bonus CO2” pentru vehiculele fabricate în Europa, ca modalitate de a proteja locurile de muncă și de a ajuta producătorii locali să îndeplinească țintele climatice, au afirmat directorii generali ai Stellantis și Volkswagen.
„Europa asistă la apariția unor noi rivalități geopolitice”, au scris Antonio Filosa și Oliver Blume. „Comerțul, tehnologia și capacitățile industriale sunt mobilizate mai mult ca oricând pentru a servi interesele naționale. Uniunea Europeană trebuie să-și aleagă rapid drumul”, au declarat ei.
Ei propun criterii „Made in Europe” pentru vehiculele înmatriculate în UE.
„Orice vehicul care îndeplineşte criteriile «Made in Europe» ar trebui să primească o etichetă specifică şi să fie eligibil pentru facilităţi, cum ar fi stimulente la cumpărare sau acces preferenţial la achiziţii publice”, au mai scris cei doi directori.
Comisia discută reguli de tip „Made in Europe”Apelul celor doi directori vine în contextul în care, la Bruxelles, capătă tot mai multă greutate ideea unei „preferințe europene” pentru producția din UE.
Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Stéphane Séjourné, a cerut luni introducerea unei astfel de abordări în piața unică, cu accent pe achizițiile publice, astfel încât produsele care includ componente „fabricate în Europa” să fie avantajate.
Propunerea, discutată de luni de zile atât în interiorul Comisiei, cât și între capitale, ar urma să favorizeze, în special în achizițiile publice, produsele care includ componente „fabricate în Europa”.
În viziunea lui Séjourné, regula ar trebui să devină un principiu: atunci când sunt folosiți bani publici europeni, aceștia să sprijine producția din UE și locurile de muncă „de calitate”.
Pe lângă criterii în achizițiile publice, planul ar introduce condiționări pentru companiile care beneficiază de sprijin public: ajutoare de stat, contracte publice sau alte finanțări. Acestea ar putea fi obligate să realizeze „o parte substanțială” din producție în interiorul UE.
Departamentul pentru Securitate Internă al SUA, în colaborare cu autoritățile elene, au destructurat, marți, o rețea, ai cărei membri erau implicați în traficul de bărbați străini în scopul exploatării financiare, dar și prin muncă, notează publicația greacă, Protothema.
Trei dintre capii rețelei au fost arestați, iar cetățenii români – victime ale acestora – au primit protecție din partea autorităților. În dosar sunt cercetați și alți 7 membri ai organizației.
Gruparea ar fi identificat, încă din 2021, cetățeni români aflați într-o situație vulnerabilă, din cauza sărăciei sau a abilitaților sociale scăzute. Acestora li s-ar fi promis că vor ajunge în Grecia să muncească în fabrici sau domeniul construcțiilor, unde vor avea locuri de muncă bine plătite ori că vor primi recompense financiare substanțiale dacă vor cerși.
Ulterior, membrii grupării i-au dus în Grecia cu mașina, direct, sau prin țări intermediare. Ulterior, aceștia au fost cazați în apartamente, în principal în centrul Atenei, alături de alături de alte persoane exploatate în mod similar. Unora dintre aceștia li s-au luat actele, iar membrii grupării au invocat pretinse datorii și i-au amenințat, pentru a se asigura că aceștia se vor supune și nu vor vorbi despre situația lor.
Victimele erau controlate de membrii grupăriiÎn aces mod, victimele erau controlate, depinzând de membrii grupării pentru cazare, mâncare și trai, fără să aibă o altă alternativă.
Erau forțați să cerșească ore întregi, în general, la semafoare, dar și alte zone aglomerate din Attica, zonă aflată la periferia Atenei. Membrii grupării erau cei care stabileau punctele de cerșit și îi duceau pe aceștia acolo, supraveghindu-i constant.
În urma investigațiilor anchetatorii eleni și americani au găsit și confiscat 4.876,40 euro, dintre care 281,40 euro în monede, precum și numeroase documente de transfer de bani, telefoane mobile, note scrise de mână, trei mașini – mijloace de transport ale victimelor, precum și un document de călătorie al unei victime, reținute de membrii grupării.
Cei trei membrii ai grupării care au fost arestați au fost duși la Parchetul competent din Grecia. Autoritățile elene cooperează cu autoritățile din România pentru repatrierea victimelor.Potrivit anunțului CNAIR, în zilele de 06.02.2026 și 07.02.2026, în intervalul orar 23:00 – 04:00, se instituie restricții de trafic pe Șoseaua București – Ploiești (DN1), în Pasajul Băneasa.
În data de 06.02.2026 se va închide traficul rutier pe banda 1 în Pasajul Băneasa, pe sensul către București;
În data de 07.02.2026 se va închide traficul rutier pe banda 1 în Pasajul Băneasa, pe sensul către Otopeni.
Restricțiile de trafic se vor aplica la ora 23:00 și se vor încheia în jurul orei 04:00.
Aceste restricții sunt necesare pentru demontarea unor echipamente de monitorizare existente în Pasajul Băneasa.
Mesajul lui Vlad Gheorghe a fost publicat pe Facebook.
„Eu i-am făcut plângerea penală pentru că a construit ilegal drumuri în beneficiul imperiului imobiliar Negoiță. Mă bucur că procurorii se mișcă, în sfârșit. Spun „în sfârșit” pentru că i-am mai făcut plângeri penale lui Negoiță și în trecut — și nu s-a întâmplat nimic. Sunt 4 ani de când au murit doi muncitori într-un șantier ilegal ordonat de Negoiță. E bine că presiunea numirii noului procuror-șef la Direcția Națională Anticorupție a generat o hărnicie pe care nu am mai văzut-o de mulți ani. Altfel, nu se mișca nimic”, a comentat consilierul premierului.
El le-a solicitat procurorilor să-și extindă cercetările.
„Dacă tot sunt procurorii la Negoiță, să se uite și după: legăturile cu Parcul IOR, achizițiile pentru Hala Laminor, achizițiile de pavele și multe, multe altele. Toate sunt deja în plângerile depuse la DNA. Nu trebuie să caute departe”, a mai scris Vlad Gheorghe.
Anunțul DNA despre operațiunea de joiDNA a anunțat oficial că joi face percheziții în 11 locuri în cazul Robert Negoiță. Faptele investigate ar fi fost comise de funcționari publici, cu sprijinul unor complici și vizează lucrări de construire și asfaltare a mai multor străzi din Sectorul 3 al municipiului București, ce ar fi fost realizate fără documente legale.
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea, în perioada 2017–2025, a unor infracțiuni asimilate celor de corupție. În cursul zilei de 5 februarie 2026, în baza autorizațiilor emise de instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 11 locații situate pe raza municipiului București și a județului Ilfov, dintre care două sunt sediile unor instituții publice, iar restul sunt domiciliile unor persoane fizice sau sediile/punctele de lucru ale unor societăți comerciale”, se arată în comunicatul DNA.
Robert Negoiță a reacționat, joi, în urma perchezițiilor procurorilor DNA la Primăria Sectorului 3, în vizorul anchetatorilor anticorupție fiind chiar acesta.
Negoiță a negat faptul că ar fi construit drumuri din bani publici pentru fratele său și a afirmat că dacă va fi chemat la audieri, acesta se va conforma.
„Nu cred că am greșit, dar dacă am greșit, vom vedea. (…) Nu i-am construit niciodată nimic cu bani publici fratelui meu. Am construit exclusiv drumuri publice pentru cetățenii din sectorul 3, cetățenii din București și toți cei care au nevoie de acele drumuri, pentru că sunt drumuri publice”, a spus Robert Negoiță.
Aducându-i-se în atenție faptul că un drum public se află pe un teren deținut de o firmă controlată de fratele său și fiind întrebat dacă nu i-a creat acestuia un avantaj în acest caz, Robert Negoiță a spus: „Nu, i-am creat un deserviciu, pentru că de aceea legea prevede că atunci când ocupi cu utilități publice, proprietate privată, legea prevede despăgubire. Ceea ce nu s-a întâmplat, pentru că nu am avut posibilitatea legală să fac treaba asta”.
UPDATE 10.12. Primele imagini de la perchezițiile din dosarul DNA care-i vizează pe Robert Negoiță. Procurorii ridică documente din 11 locații din București și Ilfov. Robert Negoiță asistă la percheziții din sediul Primăriei Sectorul 3, relatează reporterii Mediafax. După percheziții, primarul va fi adus la audieri la DNA. UPDATE 9.56. DNA anunță oficial că face percheziții în 11 locații, în cazul Robert Negoiță„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea, în perioada 2017–2025, a unor infracțiuni asimilate celor de corupție.
Faptele investigate ar fi fost comise de funcționari publici, cu sprijinul unor complici și vizează lucrări de construire și asfaltare a mai multor străzi din Sectorul 3 al municipiului București, ce ar fi fost realizate fără documente legale.
În cursul zilei de 5 februarie 2026, în baza autorizațiilor emise de instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 11 locații situate pe raza municipiului București și a județului Ilfov, dintre care două sunt sediile unor instituții publice, iar restul sunt domiciliile unor persoane fizice sau sediile/punctele de lucru ale unor societăți comerciale”, se arată în comunicatul DNA.
UPDATE 9.00. DNA LA PRIMĂRIA SECTORULUI 3. Momentul când procurorii DNA au intrat în Primăria Sectorului 3, însoțiți de Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei. Procurorii DNA desfășoară la această oră percheziții de amploare la Primăria Sectorului 3 și la domiciliul primarului Sectorului 3, în vizorul anchetatorilor anticorupție fiind chiar Robert Negoiță.
Știrea inițială: Procurorii DNA desfășoară la această oră percheziții de amploare la Primăria Sectorului 3, în vizorul anchetatorilor anticorupție fiind chiar primarul sectorului 3, Robert Negoiță.
DNA suspectează săvârșirea mai multor fapte de corupție, procurorii deschizând o urmărire penală in rem încă din 2025 pentru un potențial abuz în serviciu.
În principal, primarul sectorului 3, Robert Negoiță este bănuit că a construit un drum din bani publici pentru fratele său, dezvoltatorul Ionuț Negoiță.
Situația a fost descrisă și într-o anchetă Recorder publicată în august 2025, jurnaliștii relatând că, sub bagheta primarului sectorului 3, muncitorii Primăriei au construit de la zero, un drum de 1 kilometru, în spatele Halei Laminor din București, și au și asfaltat – pe un teren care era, la acea vreme, proprietatea lui Ionuț Negoiță, fratele primarului, prin societatea Future Business Ideas SRL. Fratele primarului ridica atunci un complex rezidențial în acea zonă.
Potrivit legii, autoritățile centrale și locale nu pot să finanțeze sau să reabiliteze drumuri aflate în proprietăți private. Pentru ca astfel de activități să poată fi desfășurate, terenurile trebuie să fie deja în domeniu public.
La acea vreme, primarul Robert Negoiță a recunoscut că lucrurile așa s-au întâmplat, dar a avut o altă abordare:
„Este conflict de interese în sensul în care am încălcat o proprietate să facem un drum public. Dacă dumneavoastră considerați că am creat un avantaj fratelui meu, aveți o abordare foarte greșită”.
Procurorii DNA s-au sesizat la acea vreme din oficiu, au stat cu ochii pe primar, au ridicat de-a lungul timpului documente iar astăzi au decis să facă percheziții în toate locațiile unde primarul desfășoară activități.
După percheziții, Robert Negoiță va fi adus la sediul DNA, arată surse judiciare.
Robert Negoiță (54 de ani) este președinte al PSD Sector 3 și primar al Sectorului 3 din 10 iunie 2012. În prezent este la al 4-lea mandat de primar în fruntea sectorului 3, fiind reales în iunie 2024 cu 53,94% (82.381 de voturi).
Robert Negoiță a reacționat, joi, în urma perchezițiilor procurorilor DNA la Primăria Sectorului 3, în vizorul anchetatorilor anticorupție fiind chiar acesta.
Negoiță a negat faptul că ar fi construit drumuri din bani publici pentru fratele său și a afirmat că dacă va fi chemat la audieri, acesta se va conforma.
„Nu cred că am greșit, dar dacă am greșit, vom vedea. (…) Nu i-am construit niciodată nimic cu bani publici fratelui meu. Am construit exclusiv drumuri publice pentru cetățenii din sectorul 3, cetățenii din București și toți cei care au nevoie de acele drumuri, pentru că sunt drumuri publice”, a spus Robert Negoiță.
Aducându-i-se în atenție faptul că un drum public se află pe un teren deținut de o firmă controlată de fratele său și fiind întrebat dacă nu i-a creat acestuia un avantaj astfel, Robert Negoiță a spus: „Nu, i-am creat un deserviciu, pentru că de aceea legea prevede că atunci când ocupi cu utilități publice, proprietate privată, legea prevede despăgubire. Ceea ce nu s-a întâmplat, pentru că nu am avut posibilitatea legală să fac treaba asta”.
„Atâta vreme cât drumul pe care noi l-am construit este public, liber pentru a fi folosit de orice cetățean care are nevoie de el, eu consider că este absolut normal ca drumurile publice să fie construite din bani publici. Faptul că noi nu i-am plătit niciun fel de contravaloare a faptului că i-am ocupat teren privat, într-adevăr am făcut un deserviciu acelui proprietar”, a mai afirmat Robert Negoiță.
Edilul Sectorului 3 mai susține că documentațiile de urbanism sunt blocate de Primăria Generală a Capitalei.
„De mai bine de patru ani, și suntem în instanță cu Primăria Generală care ne blochează orice documentație de urbanism, nu am avut posibilitatea să parcurgem etapele legale pentru a face treaba asta. Chiar și așa, cetățenii mi-au solicitat de nenumărate ori, iar acel drum despre care vorbiți de altfel nu e singurul drum”, a mai adăugat Robert Negoiță.
Percheziții la Primăria Sectorului 3Joi dimineață, procurorii DNA au desfășurat percheziții de amploare la Primăria Sectorului 3, în vizorul anchetatorilor anticorupție fiind chiar primarul sectorului 3, Robert Negoiță.
DNA suspectează săvârșirea mai multor fapte de corupție, procurorii deschizând o urmărire penală in rem încă din 2025 pentru un potențial abuz în serviciu.
În principal, primarul sectorului 3, Robert Negoiță este bănuit că a construit un drum din bani publici pentru fratele său, dezvoltatorul Ionuț Negoiță.
„În prezent, ne aflăm în modul de supraviețuire, sub presiune. Nu ne putem permite un sistem al drepturilor omului în criză”, a declarat Türk, într-un discurs susținut joi la Geneva.
Oficialul a făcut apel pentru strângerea a 400 de milioane de dolari necesari continuării activității instituției, suma solicitată pentru acest an fiind cu 100 de milioane de dolari mai mică decât cea cerută anul trecut, ca urmare a restrângerii operațiunilor în mai multe zone.
Anul trecut, instituția s-a confruntat cu un deficit de aproximativ 90 de milioane de dolari, ceea ce a dus la desființarea a 300 de posturi și a afectat direct capacitatea de intervenție și documentare a încălcărilor drepturilor omului, relatează Reuters.
Printre exemplele menționate, programul ONU din Myanmar a fost redus cu peste 60%, limitând sever colectarea de dovezi, iar o anchetă privind posibile crime de război în Republica Democratică Congo întâmpină dificultăți majore din cauza lipsei de resurse.
Potrivit oficialului ONU, activitățile destinate prevenirii violenței bazate pe gen și protejării drepturilor persoanelor LGBTQ+ au fost reduse cu până la 75%. „Asta se traduce prin mai multe mesaje de ură și atacuri, dar și prin mai puține legi care să le oprească”, a spus Türk.
Atacul de marți asupra satului Woro a fost cel mai sângeros din acest an în statul care se învecinează cu Nigerul, o zonă fierbinte în care Provincia Statului Islamic din Africa de Vest și alte grupuri armate au intensificat atacurile asupra satelor și răpirile în masă, scrie Reuters.
Violențele accentuează temerile că facțiunile jihadiste din nord se îndreaptă spre sud, de-a lungul axei Niger-Kwara, către pădurea Kainji, care, potrivit avertismentelor analiștilor de securitate, ar putea deveni următorul lor bastion.
Nigeria a ajuns în centrul atenției după ce președintele american Donald Trump a acuzat-o anul trecut că nu a reușit să protejeze creștinii în contextul atacurilor islamiste și răpirilor în masă. Forțele americane au lovit ceea ce au descris ca fiind ținte teroriste pe 25 decembrie.
Abuja afirmă că colaborează cu Washingtonul pentru a îmbunătăți securitatea și neagă orice persecuție sistematică a creștinilor.
Tinubu a declarat că noua unitate militară va împiedica noi atacuri și va proteja comunitățile izolate. El a condamnat atacul ca fiind „laș și barbar”, afirmând că atacatorii au vizat sătenii care au respins încercările de a impune un regim extremist.
„Este lăudabil faptul că membrii comunității, chiar dacă sunt musulmani, au refuzat să fie recrutați într-o credință care promovează violența în detrimentul păcii”, a declarat Tinubu într-un comunicat.
Locuitorii au declarat pentru Reuters că atacatorii erau jihadiști care predicau de mult timp în sat, îndemnând localnicii să abandoneze statul nigerian și să adopte legea Sharia. Când sătenii au refuzat, militanții au deschis focul.
Aproximativ 38 de case au fost distruse, a declarat Saidu Baba Ahmed, un parlamentar care reprezintă districtul în adunarea statală. Într-un atac separat în nordul statului Katsina, marți, oameni înarmați au ucis cel puțin 21 de persoane, mergând din casă în casă pentru a-și împușca victimele, au declarat locuitorii și poliția locală.
