Două avioane de luptă F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole au decolat de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale (MApN). Aeronavele se află în România în serviciul de luptă Poliție Aeriană Întărită.
Mesaj RO-Alert la ora 01.54Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, care a declanșat procedurile de avertizare a populației din nordul județului Tulcea. Mesajul RO-Alert a ajuns pe telefoanele locuitorilor la ora 01.54, iar alerta aeriană a încetat la ora 02.30. Nu au fost raportate pătrunderi în spațiul aerian național.
Un șir de alerte în ultimele săptămâniAlerta de sâmbătă vine după mai multe episoade similare în nordul Dobrogei. La sfârșitul lui septembrie, avioanele F-18 spaniole au decolat în două nopți consecutive, după detectarea unor ținte în apropierea graniței, inclusiv la nord de Isaccea.
În noaptea de 9 spre 10 octombrie, locuitorii din nordul județului au primit două mesaje RO-Alert, pentru o țintă detectată la aproximativ 20 de kilometri nord de Periprava.
Mai mulți utilizatori ai ochelarilor inteligenți Ray-Ban Meta au semnalat că dispozitivele înregistrau conversații fără să primească vreo comandă. potrivit Ars Technica,în unele cazuri, înregistrările audio și transcrierile acestora au fost salvate automat în istoricul aplicației Meta AI,
Un utilizator a relatat că a întâlnit problema la trei perechi de ochelari Ray-Ban Meta, deși dezactivase funcția care permite asistentului vocal să răspundă fără comanda „Hey, Meta”.
Acesta a descoperit că aplicația Meta AI păstra în istoricul conversațiilor atât înregistrările audio, cât și transcrierile discuțiilor.
„Clienții nu ar trebui să fie nevoiți să se întrebe dacă discuțiile lor private sunt înregistrate atunci când nu au activat intenționat asistentul AI”, a transmis utilizatorul.
Meta confirmă remedierea erorii, dar nu explică ce a provocat-oMai mulți utilizatori au semnalat pe Reddit că ochelarii Ray-Ban Meta înregistrau conversații fără să fie activați prin comandă vocală. Meta a confirmat ulterior că problema a fost remediată.
„Această problemă a fost rezolvată. Utilizatorii pot gestiona, consulta și șterge oricând înregistrările vocale ale interacțiunilor cu Meta AI, din setări”, a transmis compania.
Meta nu a explicat ce a determinat activarea neintenționată a înregistrărilor și nici câte dispozitive au fost afectate.
Unul dintre utilizatorii care au raportat problema a precizat că a observat comportamentul neobișnuit după o actualizare recentă a software-ului ochelarilor. Compania nu a confirmat însă existența unei legături între actualizare și eroare.
Înregistrări private, vizionate de angajați externi Incidentul readuce în atenție problemele de confidențialitate asociate ochelarilor inteligenți, care sunt echipați cu microfoane și camere video.La începutul acestui an, o investigație realizată de jurnaliști suedezi a dezvăluit că angajați ai companiei Sama, specializată în prelucrarea datelor pentru inteligența artificială, cu sediul în Kenya, au avut acces la înregistrări realizate cu ochelarii Ray-Ban Meta.
Peste 30 de angajați intervievați au relatat că au vizionat imagini care surprindeau activități private, aparent fără ca persoanele filmate să știe că sunt înregistrate.
Printre exemplele prezentate se numără imagini cu partenera unui utilizator care ieșea dezbrăcată din baie.
Dezvăluirile au dus la deschiderea unui proces în Statele Unite, pentru care reclamanții solicită statutul de acțiune colectivă, și la declanșarea unei investigații de către procurorul general al statului Texas, Ken Paxton.
Norvegia ia în calcul interzicerea ochelarilorMeta a susținut anterior că ochelarii săi inteligenți dispun de un indicator luminos care avertizează atunci când sunt realizate înregistrări audio sau video.
În august, compania a modificat funcționarea dispozitivelor, astfel încât acestea să nu mai permită înregistrarea atunci când indicatorul luminos este acoperit.
Totuși, eroarea descoperită recent arată că dispozitivele pot înregistra conversații fără ca utilizatorii să intenționeze acest lucru, chiar dacă indicatorul funcționează.
Riscurile asociate acestor tehnologii au determinat apariția unor aplicații concepute pentru detectarea ochelarilor inteligenți și a unor propuneri legislative privind limitarea utilizării lor.
Norvegia se numără printre țările care iau în considerare o interdicție temporară.
Deși Meta susține că eroarea a fost remediată, compania nu a oferit până acum detalii despre măsurile prin care intenționează să prevină apariția unor probleme similare.
O bucată de craniu descoperită în 1924, în sudul Angliei, a permis cercetătorilor să identifice o nouă specie de dinozaur carnivor, care a trăit în urmă cu aproximativ 120 de milioane de ani. Fosila a rămas aproape un secol în colecțiile muzeului londonez, fără ca adevărata sa importanță să fie cunoscută.
Potrivit Live Science, noua specie a primit numele Invictibellatrix amberina și aparține grupului megaraptoranilor, dinozauri carnivori care se deplasau pe două picioare și își atacau prada cu ajutorul brațelor puternice și al ghearelor lungi, curbate.
Un prădător mai periculos decât T. rexCercetătorii estimează că dinozaurul avea între trei și patru metri lungime, aproximativ 1,5 metri înălțime și cântărea între 200 și 300 de kilograme.
Spre deosebire de celebrul Tyrannosaurus rex, care își folosea fălcile puternice pentru a ucide, megaraptoranii aveau capete mai mici, brațe dezvoltate și gheare care, în cazul acestei specii, ar fi putut atinge 10-20 de centimetri.
Cercetătorii cred că Invictibellatrix amberina se hrănea cu mamifere mici, reptile și pui de dinozaur. Deși nu era cel mai mare prădător din ecosistemul său, ar fi putut reprezenta un pericol considerabil pentru oameni, dacă aceștia ar fi trăit în aceeași perioadă.
Paleontologul Cassius Morrison, autorul principal al studiului, a explicat că oamenii ar fi avut dimensiunea potrivită pentru a deveni prada acestui animal, în timp ce un T. rex ar fi putut considera un om prea mic pentru a merita efortul unei vânători.
Examinată cu ajutorul tomografiei computerizateFragmentul de craniu a fost găsit în 1924, de un colecționar amator de fosile pe Insula Wight, în sudul Angliei. Ulterior, a ajuns la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, unde a rămas depozitat timp de aproape un secol.
Cercetătorii au reexaminat fosila cu ajutorul tomografiei computerizate, o tehnologie care le-a permis să studieze structura internă a osului și să realizeze modele digitale tridimensionale.
Comparând caracteristicile craniului cu cele ale altor dinozauri carnivori, specialiștii au identificat particularități anatomice care au indicat existența unei specii necunoscute.
Numele Invictibellatrix înseamnă „războinica neînvinsă”, iar amberina face referire la chihlimbarul prezent în straturile geologice din care provine fosila.
Noi dovezi despre migrația dinozaurilorPână acum, fosile de megaraptorani fuseseră identificate în Asia, Australia și America de Sud, dar prezența lor în Europa nu fusese confirmată.
Noua descoperire susține ipoteza potrivit căreia acești dinozauri au apărut în Asia și s-au răspândit ulterior spre Europa, Africa și alte regiuni ale lumii.
Cercetătorii cred că megaraptoranii au ajuns în Europa în urmă cu aproximativ 130 de milioane de ani și că unele populații au migrat mai departe, folosind legăturile terestre existente la acea vreme.
Traseul exact al migrației rămâne însă necunoscut. Oamenii de știință încearcă să stabilească și de ce acești prădători au dispărut din regiunile nordice, în timp ce rudele lor au continuat să trăiască în emisfera sudică.
Reuniunea Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organism al ONU care evaluează cercetările științifice despre evoluția climei, s-a desfășurat în această săptămână la Addis Abeba, capitala Etiopiei.
Discuțiile au fost suspendate vineri pentru că delegațiile nu au reușit să ajungă la un acord asupra termenelor de publicare a noilor rapoarte. Potrivit Reuters, întâlnirea a depășit durata programată, iar numeroși reprezentanți ai țărilor cel mai puțin dezvoltate și ai micilor state insulare au fost nevoiți să plece.
IPCC a anunțat că discuțiile privind termenul de publicare a rapoartelor științifice despre evoluția climei, efectele încălzirii globale și măsurile de combatere a acesteia, precum și bugetul organizației, vor fi reluate cât mai curând posibil, fără să precizeze însă o dată.
China, Rusia și India cer mai mult timpDisputa privind calendarul publicării rapoartelor durează de aproape trei ani.
Un grup de 30 de țări, printre care se numără state europene, latino-americane și insulare, solicită finalizarea documentelor înainte de negocierile climatice ale ONU, din noiembrie 2028.
Guvernele trebuie să evalueze atunci progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris din 2015, care urmărește limitarea încălzirii globale.
De cealaltă parte, China, Rusia, India, Arabia Saudită și Kenya cer prelungirea termenelor de elaborare a rapoartelor. Aceste state susțin că cercetătorii din țările cu resurse financiare limitate trebuie să aibă suficient timp pentru a contribui la realizarea documentelor.
Neînțelegerile ar putea face ca evaluările științifice să nu fie disponibile înaintea negocierilor din 2028, când guvernele vor trebui să decidă următoarele măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice.
Statele insulare: „O tactică rușinoasă de tragere de timp”Reprezentanta Insulelor Marshall pentru probleme climatice, Tina Stege, a criticat dur lipsa unui acord.
„Am venit aici să lucrăm, dar am constatat că fiecare propunere a fost respinsă, fie că era vorba despre participarea tuturor, despre relevanța datelor științifice pentru planificarea națională sau despre necesitatea unor dovezi care să stea la baza următoarei evaluări globale”, a declarat aceasta.
Ea a acuzat participanții că au blocat negocierile până în ultimul moment.
„Progresele au fost blocate până la final. O tactică rușinoasă de tragere de timp, când nu mai avem timp de pierdut”, a spus Stege.
Riscuri pentru viitoarele decizii climaticeRapoartele IPCC sunt elaborate de sute de experți internaționali și aprobate de statele membre. Ele sunt folosite de guverne pentru stabilirea politicilor climatice și au fost citate în hotărâri ale instanțelor internaționale.
Următoarele evaluări trebuie să ofere informații actualizate despre evoluția temperaturilor globale, efectele schimbărilor climatice și măsurile necesare pentru limitarea acestora.
Una dintre problemele importante care urmează să fie clarificată este măsura în care anumite efecte ale încălzirii globale ar putea fi reversibile.
Lipsa unui acord privind calendarul publicării documentelor riscă să lase guvernele fără concluzii științifice comune și actualizate înaintea negocierilor din 2028.
Experții Programului ONU pentru Mediu au avertizat în repetate rânduri că măsurile adoptate până acum pentru limitarea încălzirii globale sunt insuficiente și că sunt necesare reduceri mai mari ale emisiilor de gaze cu efect de seră pentru evitarea unor dezastre climatice.
Vestea scufundării unei nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz a atras sute de localnici, care s-au grăbit să ajungă cu bărcile în zona naufragiului. Încărcătura navei GFS Pride, sub pavilion singaporez, care transporta peste 2.500 de containere, s-a împrăștiat pe mare, iar oamenii încearcă să recupereze cât mai multe produse de valoare.
Potrivit The Telegraph, pescarii au plecat cu bărci mici și alte ambarcațiuni, după ce au aflat că printre produsele pierdute se află telefoane Apple și parfumuri franțuzești.
„Ne adunăm și ne îndreptăm spre Strâmtoarea Ormuz. Am auzit că s-a scufundat o navă cu containere, așa că mergem să adunăm iPhone-uri și parfumuri”, spune un bărbat într-o înregistrare video, citată de publicația britanică.
Bărci mici, printre containere uriașeImaginile surprinse în zonă arată zeci de ambarcațiuni care se deplasează printre containerele parțial scufundate. Mai mulți bărbați sunt filmați în timp ce scot cutii din apă și le încarcă în bărci.
În alte înregistrări, ambarcațiuni de mici dimensiuni încearcă să tracteze câte un container maritim întreg.
Nava GFS Pride, înregistrată în Singapore, s-a scufundat în urma unui incendiu izbucnit la bord. Autoritățile din Singapore au anunțat că toți cei 21 de membri ai echipajului au fost evacuați fără să fie răniți.
Marina Corpului Gardienilor Revoluției Islamice din Iran, organizație militară care apără regimul de la Teheran și controlează o parte a forțelor navale iraniene, susține că nava a intrat pe o rută maritimă neautorizată și periculoasă și a lovit o mină, care ar fi provocat incendiul.
Autoritățile iraniene, avertisment pentru pescariContainerele care plutesc în Strâmtoarea Ormuz reprezintă un pericol pentru navigație. Marina le-a cerut pescarilor să circule cu atenție pentru a evita coliziunile.
GFS Pride este cea de-a doua navă scufundată în decurs de 24 de ore și a treia de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, la sfârșitul lunii februarie. Prima dintre acestea a fost Cape Dao, sub pavilionul Antigua și Barbuda, scufundată în urma unui atac din 23 septembrie.
Atacurile asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Ormuz s-au înmulțit în ultimele zile, atingând cel mai ridicat nivel de la începutul conflictului.
Purtătorul de cuvânt al armatei iraniene, generalul Mohammad Akraminia, a declarat vineri că redeschiderea Strâmtorii Ormuz depinde de retragerea forțelor americane din regiune.
„Dacă America părăsește regiunea, Strâmtoarea Ormuz se va deschide, securitatea colectivă va fi asigurată cu participarea statelor din regiune, iar economia mondială se va îmbunătăți. Iar dacă nu pleacă, o vom alunga”, a avertizat oficialul iranian.
Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz la începutul războiului și va menține restricțiile până când Statele Unite și Israelul vor respecta drepturile poporului iranian, a declarat șeful armatei iraniene, Amir Hatami, la încheierea Festivalului Național I’tikaf, un eveniment religios islamic, organizat la Academia Militară din Teheran.
„Strâmtoarea a fost închisă de la începutul războiului și va rămâne astfel până când inamicul va respecta drepturile națiunii iraniene”, a declarat Hatami, citat vineri de Fars News.
Traficul prin Strâmtoarea Ormuz, puternic restricționatStrâmtoarea se află sub supravegherea armatei iraniene și a Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC). Marina IRGC controlează partea de vest a strâmtorii, în timp ce Marina armatei iraniene supraveghează partea de est și Marea Omanului.
Potrivit oficialului iranian, traficul maritim prin această cale navigabilă este acum „puternic restricționat”, iar Iranul „a reacționat decisiv față de navele despre care considera că încalcă restricțiile impuse”. Hatami a subliniat că poziția geografică a Iranului și controlul asupra acestei rute maritime strategice sunt elemente de putere pentru Iran.
Iranul amenință cu represalii mai puternice în cazul unor noi atacuriHatami a avertizat că orice nou atac asupra infrastructurii Iranului va atrage un răspuns mult mai puternic.
„Orice astfel de amenințare va fi întâmpinată cu un răspuns care va provoca daune de câteva ori mai mari infrastructurii și intereselor adversarului, regimului israelian și celor care cooperează cu acesta”, a declarat șeful armatei iraniene.
El a susținut că adversarii Iranului „nu și-au atins obiectivele militare și strategice” și că armata iraniană a folosit perioada în care luptele s-au redus pentru a repara pagubele și a-și îmbunătăți pregătirea militară.
Petrolul, aproape de 110 dolari pe barilRăzboiul și restricțiile impuse în Strâmtoarea Ormuz au contribuit la scumpirea petrolului și au pus în pericol aprovizionarea piețelor internaționale.
Vineri, petrolul Brent, referința internațională pentru prețul țițeiului, a urcat cu 3,7%, până la aproape 110 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimele cinci luni. Agenția Internațională a Energiei avertizează că noile atacuri și costurile ridicate ale transportului maritim amenință revenirea exporturilor de petrol din regiune.
Efectele se resimt dincolo de piața energiei. Petrolul mai scump duce la creșterea prețurilor carburanților și a costurilor de transport și producție, cu efecte asupra prețurilor alimentelor și ale altor bunuri.
Potrivit Agenției Internaționale a Energiei, scumpirea motorinei afectează deja veniturile populației și activitatea economică, iar menținerea restricțiilor asupra transporturilor de petrol va accentua inflația la nivel mondial.
Marina franceză a confiscat peste 8,6 tone de droguri în Marea Caraibilor și Oceanul Atlantic, în urma a trei operațiuni.
Potrivit Le Figaro, operațiunile s-au desfășurat între 4 și 13 octombrie, în cooperare cu autoritățile altor state. În total, au fost confiscate aproape 6,9 tone de cocaină și 1,7 tone de marijuana.
Peste cinci tone de cocaină, pe un singur vasCea mai mare captură a fost făcută în Oceanul Atlantic, pe 8 octombrie. O navă militară franceză a interceptat un vas de pescuit fără pavilion, care începuse traversarea Atlanticului. La bord au fost descoperite 150 de pachete care conțineau 5.292 de kilograme de cocaină.
La solicitarea procurorilor, drogurile și cei cinci membri ai echipajului au fost transportați în Martinica, teritoriu francez din Caraibe. Suspecții au fost reținuți de anchetatorii francezi specializați în combaterea traficului de droguri.
Alte două nave, interceptate în Marea CaraibilorPe 4 octombrie, o fregată franceză, sprijinită de un elicopter și de Marina columbiană, a interceptat o ambarcațiune rapidă care naviga fără pavilion. La bord au fost găsite 16 pachete cu cocaină.
O altă operațiune a avut loc pe 13 octombrie, când militarii francezi au controlat un vas de pescuit venezuelean. Aceștia au descoperit 166 de pachete de cocaină și marijuana.
Cele două intervenții din Marea Caraibilor s-au încheiat cu confiscarea a peste trei tone de droguri. Ambarcațiunile, încărcăturile ilegale și echipajele au fost predate autorităților din Columbia și Venezuela, care urmează să continue procedurile judiciare.
Ministrul francez al Apărării, Catherine Vautrin, a transmis vineri pe X că operațiunile Marinei franceze s-au desfășurat cu respectarea strictă a legislației naționale.
Guvernul de la Kiev pregătește modificarea regulilor care permit companiilor din sectoarele esențiale să își protejeze angajații de mobilizarea în armată. Propunerea urmărește creșterea numărului persoanelor disponibile pentru serviciul militar, dar a provocat nemulțumiri în Parlament și în mediul de afaceri.
Potrivit The Kyiv Independent, peste 60 de parlamentari ucraineni au înregistrat vineri un proiect de hotărâre prin care solicită revizuirea măsurilor, consultarea companiilor și reevaluarea propunerii de înființare a unui nou organism responsabil cu supravegherea sistemului de exceptări de la mobilizare.
Guvernul Ucrainei intenționează să înființeze un centru de coordonare care să evalueze companiile esențiale pentru economia și securitatea țării și să decidă care dintre acestea pot beneficia de scutiri de mobilizare pentru mai mult de jumătate dintre angajați. Din noul organism urmează să facă parte reprezentanți ai serviciilor de securitate și informații ale Ucrainei și ai poliției ucrainene.
De la 100% la 85%În prezent, Ucraina permite companiilor din sectoarele esențiale pentru economie și apărare să își scutească angajații de mobilizarea în armată, pentru a putea continua să funcționeze în timpul războiului.
Companiile din industria de apărare și sectorul energetic beneficiază de scutiri pentru toți angajații, în timp ce firmele care se ocupă de întreținerea clădirilor și furnizarea utilităților publice își pot proteja până la 75% din personal.
Potrivit propunerii Guvernului ucrainean, în industria de apărare și sectorul energetic, numai 85% dintre angajați ar mai putea beneficia de scutiri, față de 100% în prezent. Pentru celelalte firme, procentul ar urma să scadă de la 75% la 60%.
Modificările ar însemna că o parte dintre angajații scutiți în prezent de mobilizare ar putea fi chemați în armată, deși companiile au nevoie de ei pentru a-și continua activitatea.
Producția de armament, pusă în pericolCompania ucraineană Ukrspecsystems, specializată în producția de drone militare, avertizează că reducerea scutirilor de mobilizare ar putea întârzia livrarea echipamentelor comandate de armată. De asemenea, măsura ar putea descuraja specialiștii să se angajeze în industria de apărare, de teama că vor fi chemați pe front.
Asociația Națională a Industriilor de Apărare din Ucraina, organizație care reprezintă companiile producătoare de armament și echipamente militare, a cerut Guvernului să renunțe la reducerea scutirilor.
Președintele asociației, Serhii Pașinski, a avertizat că trimiterea în armată a câtorva mii de angajați nu ar rezolva deficitul de personal militar, dar ar putea afecta producția de arme și muniții necesare pe front.
Temerile companiilor sunt legate de posibilitatea pierderii unor angajați cu pregătire specializată, greu de înlocuit, în condițiile în care Ucraina are nevoie atât de militari pe front, cât și de personal pentru producția de armament și menținerea infrastructurii energetice.
Premierul Ucrainei susține că sistemul actual permite abuzuriPremierul ucrainean Serhii Korețki a explicat că actualul sistem permite, în unele cazuri, evitarea mobilizării de către persoane care nu desfășoară activități esențiale.
Vineri, oficialul ucraunean le-a prezentat parlamentarilor exemplul unui contractor din sectorul energetic care avea 100 de angajați scutiți de mobilizare, deși numai 20 lucrau efectiv pentru compania respectivă.
Premierul a recunoscut că Statul Major General are nevoie de personal militar suplimentar pentru continuarea războiului împotriva Rusiei, dar a încercat să-i liniștească pe reprezentanții companiilor din sectoarele esențiale.
„Pot spune cu încredere că nu vor exista schimbări radicale pentru acești oameni și aceste industrii”, a transmis șeful Guvernului ucrainean.
Modificările au fost aprobate de miniștrii ucraineni la începutul săptămânii, însă regulile finale nu au fost încă adoptate.
Noul iPhone Duo, cel mai scump telefon lansat vreodată de Apple, a atras un număr mare de cumpărători încă din prima zi de precomenzi. Stocurile disponibile pentru ridicare din magazine s-au epuizat rapid vineri, iar termenele de livrare pentru unele comenzi online s-au prelungit până la sfârșitul lunii ianuarie 2027.
Potrivit CNBC, Apple a descris interesul pentru noul dispozitiv drept unul extraordinar și a transmis că va continua să accepte comenzi online.
Telefonul pliabil pornește de la 1.999 de dolari, dar versiunea cu o capacitate de stocare de 2 TB (aproximativ 2.000 GB) ajunge la 3.199 de dolari. Este cea mai importantă schimbare de design a iPhone din ultimii ani, iar prețul său depășește considerabil prețurile modelelor Pro și Pro Max.
Telefoanele pliabile: piață mică, cu venituri uriașeSpecialiștii din industrie consideră că Apple nu urmărește neapărat să transforme telefoanele pliabile în produse accesibile publicului larg. Compania încearcă să atragă clienții dispuși să cheltuiască sume considerabile pentru un dispozitiv exclusivist.
Potrivit IDC, companie specializată în cercetarea pieței de tehnologie, telefoanele pliabile vor reprezenta puțin peste 2% din numărul smartphone-urilor vândute la nivel mondial în acest an, dar vor genera aproape 7% din veniturile industriei.
Până în 2030, aceste dispozitive ar putea ajunge la 10% din veniturile pieței, deși vor reprezenta doar aproximativ 3% din telefoanele comercializate.
Principalul atu al noului iPhone nu este tehnologia pliabilă, disponibilă deja de mai mulți ani pe telefoanele Android, spun experții, ci faptul că produsul poartă marca Apple. Aceștia se așteaptă ca iPhone Duo să devină un simbol al statutului social, mai ales în perioada sărbătorilor de iarnă.
Apple pregătește milioane de telefoaneApple ar putea avea disponibile cel mult șase milioane de iPhone Duo într-o primă etapă, potrivit estimărilor firmei de cercetare a pieței Counterpoint Research.
La nivel mondial sunt utilizate aproximativ 1,4 miliarde de iPhone-uri. Astfel, chiar dacă numai o mică parte dintre actualii clienți ar decide să cumpere noul model, cererea ar putea depăși rapid oferta.
IDC estimează că Apple va livra aproximativ șapte milioane de iPhone Duo în 2026, echivalentul a 3% din totalul telefoanelor comercializate de companie.
Pentru anul viitor, specialiștii anticipează o creștere de aproximativ 70% a livrărilor. Dacă estimările se confirmă, Apple ar putea ajunge să controleze aproximativ 40% din piața mondială a telefoanelor pliabile, depășind Samsung și Huawei.
O strategie cu două tăișuriStrategia Apple urmărește creșterea veniturilor într-o perioadă în care oamenii își schimbă telefoanele tot mai rar, iar piața mondială a smartphone-urilor încetinește.
Un client care ar fi cumpărat un iPhone Pro Max de aproximativ 1.200 de dolari ar putea alege acum un iPhone Duo de cel puțin 1.999 de dolari. Apple ar încasa astfel considerabil mai mult, chiar dacă numărul total al telefoanelor vândute nu ar crește.
Banca americană JPMorgan estimează că noul model ar putea contribui semnificativ la veniturile Apple, chiar dacă numărul total de iPhone-uri vândute anul viitor nu va crește semnificativ.
Specialiștii avertizează însă că această strategie prezintă și riscuri. Cu cât telefoanele devin mai scumpe, cu atât consumatorii ar putea amâna înlocuirea dispozitivelor pe care le folosesc deja.
Potrivit acestora, succesul noului iPhone Duo ar putea totuși încuraja compania să mizeze în continuare pe telefoanele din categoria de lux, în ciuda riscului de scădere a cererii.
Exporturile chinezești de carne de pui au crescut puternic în ultimii ani, iar produsele din China ocupă o cotă tot mai mare din piața europeană. Prețurile scăzute reprezintă principalul avantaj al companiilor chinezești, care concurează cu producătorii tradiționali din Europa, Brazilia și Thailanda.
Potrivit Reuters, 10% din piața cărnii de pasăre procesate din Uniunea Europeană vine din China, față de numai 5% în 2022. Britanicii importă și mai multă carne de pasăre procesată din China, peste 14% din piață, de trei ori mai mult decât în 2022.
Carnea de pui din China, cu până la 20% mai ieftinăDiferențele de preț determină tot mai mulți importatori să se orienteze către furnizorii chinezi. Pieptul și pulpele de pui provenite din China sunt cu 10-20% mai ieftine decât produsele similare din Brazilia, a explicat pentru sursa citată un reprezentant al companiei portugheze de comerț cu carne Branexx.
Unul dintre marii producători chinezi, Wintop Food, procesează anual aproximativ 60 de milioane de pui și exportă produse în peste 20 de țări. Compania vinde carne de pui, nuggets, chiftele și alte preparate.
Directorul general al companiei, Dang Yangyang, a explicat că diferențele de preț pot ajunge la 1.000 de dolari pe tonă față de concurenții din Brazilia și Thailanda.
Producătorii europeni: concurență neloialăCreșterea exporturilor chinezești a atras atenția autorităților europene, îngrijorate de efectele asupra producătorilor din Uniunea Europeană.
În iulie, Comisia Europeană a deschis o investigație antidumping privind importurile de rață Pekin din China, după ce producătorii europeni au reclamat că subvențiile acordate de autoritățile chineze creează condiții de concurență neloială.
Guvernul chinez sprijină financiar producătorii agricoli, ajutându-i să-și extindă fermele și să crească producția. Producătorii europeni susțin că acest sprijin le permite firmelor chineze să concureze în condiții avantajoase pe piața europeană.
În septembrie, Bruxelles-ul a impus taxe antidumping cuprinse între 41% și 67% pentru proteina din mazăre importată din China.
Carnea de pui nu face, deocamdată, obiectul unor măsuri similare, însă Comisia Europeană a confirmat că autoritățile monitorizează evoluția pieței.
UE, reguli mai stricte pentru etichetarea cărnii de pasăreCreșterea exporturilor alimentare chinezești readuce în atenție problemele de siguranță alimentară cu care țara s-a confruntat în trecut.
Unul dintre cele mai grave cazuri a avut loc în 2008, când laptele praf contaminat cu melamină a provocat îmbolnăvirea a mii de copii. Cazul a afectat puternic încrederea consumatorilor în produsele lactate chinezești.
Potrivit experților din industria alimentară, producătorii chinezi trebuie să recâștige încrederea cumpărătorilor, demonstrând că produsele lor sunt sigure și au o calitate constantă.
Comisia Europeană precizează însă că alimentele importate în Uniunea Europeană trebuie să respecte aceleași standarde sanitare și de siguranță ca produsele fabricate pe teritoriul blocului comunitar.
Din 2027, Uniunea Europeană vrea să introducă reguli mai stricte pentru etichetarea originii produselor alimentare, începând cu cele din carne de pasăre.
China transformă surplusul de carne în exporturi de miliardeCreșterea exporturilor este rezultatul investițiilor masive făcute de China pentru a-și asigura necesarul de alimente.
Autoritățile de la Beijing au încurajat extinderea fermelor și modernizarea producției prin subvenții, însă consumul intern nu a crescut în același ritm.
Între timp, chinezii au început să mănânce mai puțină carne de porc și mai mult pui. Consumul de porc pe cap de locuitor a scăzut cu 13% față de nivelul maxim atins în 2023, în timp ce consumul de carne de pui pe cap de locuitor a crescut cu peste 50% între 2014 și 2024.
În 2025, China a devenit exportator net de carne de pui, iar valoarea exporturilor de produse din carne de pui a ajuns la 2,6 miliarde de dolari, aproape dublu față de 2020. Producția excedentară este direcționată către piețele externe, unde prețurile mici le permit companiilor chinezești să câștige clienți în fața furnizorilor consacrați.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat vineri, la summitul Uniunii Europene de la Bruxelles, că acordul dintre Statele Unite și Rusia pentru achiziția de motorină va aduce noi venituri Moscovei.
„Această înțelegere nu va putea compensa niciodată efectele situației din Strâmtoarea Ormuz asupra piețelor mondiale. În schimb, va aduce mai mulți bani direct în buzunarul lui Putin, pentru a finanța acest război”, a declarat Zelenski”, citat de Reuters.
Acordul încheiat de administrația Trump cu Rusia a provocat nemulțumirea Ucrainei și a aliaților europeni, care consideră că achizițiile de combustibil rusesc pot contribui la finanțarea războiului.
Trump acuză Ucraina de creșterea prețurilor petroluluiDonald Trump a anunțat weekendul trecut că Rusia și Ucraina au convenit să nu-și mai atace reciproc infrastructura energetică, declarație care l-a luat prin surprindere pe Zelenski.
Președintele american a criticat în repetate rânduri atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești, susținând că acestea contribuie la creșterea prețurilor energiei la nivel mondial.
La jumătatea mandatului lui Trump, în noiembrie, americanii vor vota pentru reînnoirea Camerei Reprezentanților și a unei părți a Senatului, iar scumpirea combustibililor reprezintă o problemă majoră pentru administrația americană, care riscă să piardă sprijin electoral.
Ucraina a atacat însă o rafinărie de petrol din Rusia, după ce Zelenski a anunțat că Kievul renunță la armistițiul privind infrastructura energetică prezentat de Trump.
„Tot ce face este să crească prețul petrolului la nivel mondial. Ei bine, cred că asta este o rușine”, a declarat Trump într-un interviu difuzat joi de postul american de televiziune Newsmax.
Rusia a recunoscut public atacul asupra rafinăriei și a difuzat imagini la televiziunea de stat, o abordare neobișnuită pentru autoritățile de la Moscova, care, de regulă, evită să mediatizeze astfel de incidente.
Zelenski: „Putin nu dorește negocieri de pace, sub nicio formă”Președintele ucrainean susține că Vladimir Putin nu dorește încheierea războiului, iar declarațiile Moscovei despre negocierile de pace nu reflectă intențiile reale ale Rusiei.
„Putin nu dorește în acest moment negocieri de pace, sub nicio formă”, a spus Zelenski. „Se joacă cu cuvintele… Totul e o parodie a unei dorințe autentice de a pune capăt războiului”, a adăugat liderul ucrainean.
Kremlinul a transmis săptămâna trecută că atacurile ucrainene cu drone asupra Moscovei, desfășurate în timpul alegerilor din septembrie, au compromis posibilitatea reluării imediate a negocierilor.
La summitul de la Bruxelles s-a discutat și despre posibilitatea ca statele europene să aibă un rol mai important în negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia. Zelenski a salutat această perspectivă și i-a numit pe liderii europeni „adevărați lideri”.
Ucraina cere încă 70 de miliarde de euro de la Uniunea EuropeanăLa Bruxelles, Zelenski le-a transmis liderilor europeni că Ucraina are nevoie de încă cel puțin 70 de miliarde de euro pentru a-și susține apărarea și a face față în continuare atacurilor rusești.
„Războiul va costa 155 de miliarde de euro anul viitor. Iar noi avem nevoie de cel puțin încă 70 de miliarde de euro de la voi – pentru apărare, pentru arme și pentru capacitatea noastră de a rezista”, a declarat președintele ucrainean.
„Aceasta este o sumă realistă. Și vă cer să găsiți acest sprijin. Ne va ajuta să ținem Rusia la distanță”, a adăugat el.
Premierul Estoniei, Kristen Michal, a declarat pentru sursa citată că Uniunea Europeană va trebui cel mai probabil să acorde Ucrainei un nou împrumut pentru acoperirea deficitului bugetar de anul viitor.
„Iarna trecută a fost deja un iad, iar aceasta va fi din nou ca un iad”, a avertizat oficialul estonian.
Aproximativ 80 de coloniști israelieni, mulți dintre ei mascați, au atacat un grup de palestinieni care culegeau măslinele într-o localitate din centrul Cisiordaniei. Fotojurnalista americană Heidi Levine, de la The Washington Post, care se afla acolo pentru un reportaj despre recoltarea măslinelor, a fost și ea atacată și rănită.
Potrivit The Times of Israel, martorii au relatat că atacatorii au coborât de pe un deal spre livada în care se aflau palestinienii. Unii dintre coloniști au folosit praștii pentru a arunca pietre, iar palestinienii au ripostat.
Organizația umanitară Semiluna Roșie Palestiniană, echivalentul Crucii Roșii, a acordat îngrijiri medicale persoanelor rănite în urma atacurilor.
Jurnalista americană, lovită în timp ce se afla la pământÎnregistrările video distribuite pe rețelele sociale arată mai multe persoane mascate care o lovesc cu bastoane pe Heidi Levine, în timp ce aceasta se afla la pământ. Atacatorii au fugit ulterior, iar alți jurnaliști și palestinieni au intervenit pentru a o ajuta.
„Mi-au luat toate lucrurile”, a spus jurnalista imediat după agresiune.
De pe patul de spital, Levine a povestit că a fost împinsă la pământ și lovită în repetate rânduri cu picioarele.
„Am fost atacată, împinsă la pământ. Din fericire, aveam vesta antiglonț și casca, altfel probabil nici nu aș mai fi aici, pentru că au continuat să mă lovească cu picioarele, iar și iar”, a declarat jurnalista.
Ea a precizat că agresiunea s-a încheiat după intervenția colegilor săi palestinieni.
Gaze lacrimogene împotriva palestinienilorPotrivit sursei citate, martorii au relatat că cel puțin două vehicule militare israeliene au ajuns în zona livezii de măslini în timpul atacului, însă violențele au continuat și după sosirea soldaților. Militarii israelieni au folosit gaze lacrimogene împotriva palestinienilor, iar în înregistrările video se aud și focuri de armă.
Armata israeliană a transmis că soldații au tras focuri de avertisment și că toate împrejurările incidentului vor fi investigate.
Mașini și plantații de măslini, incendiateȘi în alte localități din Cisiordania au fost raportate violențe, în plin sezon al recoltării măslinelor. Coloniștii israelieni au atacat palestinieni în livezi și au incendiat mai multe mașini și măslini.
Trei vehicule au fost incendiate într-o localitate aflată la nord de Ramallah, oraș în care se află sediul Autorității Palestiniene. Unul dintre acestea aparținea Apărării Civile Palestiniene, organizația responsabilă de intervențiile în situații de urgență.
Un membru al acestei organizații a fost atacat în timp ce încerca să stingă incendiul unui autoturism, iar un palestinian de 70 de ani a fost rănit.
Ambasada SUA și The Washington Post cer pedepsirea agresorilorAmbasada Statelor Unite a condamnat violențele din Cisiordania și a cerut investigarea incidentelor, arestarea și condamnarea persoanelor responsabile.
La rândul său, conducerea publicației The Washington Post s-a declarat revoltată de atacul asupra jurnalistei, care își desfășura activitatea profesională, și a cerut o anchetă amănunțită.
Biroul lui Netanyahu prezintă o altă versiune a ataculuiBiroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a condamnat violențele. Reprezentanții premierului israelian susțin însă că au primit informații potrivit cărora „aproximativ 200 de arabi și activiști de extremă stângă s-au confruntat cu 40 de tineri israelieni”.
De asemenea, au transmis că există înregistrări video care arată violențe de ambele părți și că o anchetă va stabili cine a declanșat confruntarea.
Biroul premierului a precizat și că alte înregistrări video par să arate că jurnalista americană a fost într-adevăr doborâtă la pământ, dar ajutată imediat să se ridice.
Reprezentanții unui consiliu regional al așezărilor israeliene din Cisiordania au prezentat incidentul drept o provocare planificată, în timpul căreia israelienii ar fi fost atacați cu pietre și artificii.
Potrivit sursei citate însă, înregistrările video distribuite pe rețelele sociale o arată pe jurnalista americană la pământ, în timp ce mai multe persoane mascate o lovesc cu bastoane, după care fug de la locul atacului.
Ambasadorul Israelului în SUA: Responsabilii trebuie aduși în fața justițieiAmbasadorul Israelului în Statele Unite, Yechiel Leiter, a declarat pentru CNN că persoanele care comit acte de violență în Cisiordania trebuie trase la răspundere.
Diplomatul a recunoscut însă că autoritățile israeliene trebuie să facă mai mult pentru a-i aduce în fața justiției pe cei care recurg la violență împotriva palestinienilor.
Tensiunile dintre coloniștii israelieni și palestinieni sunt frecvente în Cisiordania și se accentuează în perioada recoltării măslinelor. Violențele împotriva palestinienilor au atras critici internaționale, iar organizațiile pentru drepturile omului acuză autoritățile israeliene că nu intervin suficient pentru protejarea populației.
