Una dintre surse a declarat, sub protecția anonimatului, că o „multitudine” de rapoarte de informații oferă o analiză „consistentă”, potrivit căreia regimul de la Teheran „nu este în pericol” de prăbușire și „își menține controlul asupra populației iraniene”. Aceeași sursă a precizat că cel mai recent raport a fost finalizat în ultimele zile.
Evaluările serviciilor americane vin într-un moment în care presiunea politică asupra președintelui Donald Trump este în creștere, pe fondul exploziei prețurilor la petrol. Liderul de la Casa Albă a sugerat că cea mai amplă operațiune militară americană din 2003 ar putea fi încheiată „în curând”. Totuși, găsirea unei ieșiri acceptabile din conflict ar putea fi dificilă dacă liderii duri ai Iranului își păstrează pozițiile.
Potrivit acelorași informații, evaluările americane subliniază coeziunea conducerii clericale iraniene, chiar și după uciderea liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, în prima zi a loviturilor americane și israeliene.
Și oficiali israelieni ar fi recunoscut, în discuții private, că nu există nicio certitudine că războiul va duce la prăbușirea guvernului clerical de la Teheran, a declarat pentru Reuters un oficial israelian de rang înalt.
Sursele citate au atras însă atenția că situația din teren rămâne fluidă, iar dinamica internă din Iran se poate modifica rapid.
Chris Wright, secretarul pentru energie al SUA, a anunțat marți după-amiază un progres uriaș pentru piețele energetice globale zdruncinate de războiul din Iran.
Wright a scris pe X că Marina SUA a „escortat cu succes” un petrolier prin Strâmtoarea Ormuz – la doar câteva ore după ce generalul Dan Caine, șeful Statului Major Interarme al SUA, susținuse altceva. Și anume că armata americană încă explorează „opțiuni” pentru protejarea navelor în pasajul strategic pentru navele care tranzitează Golful.
După postarea lui Chris Wright, piețele globale ale petrolului s-au simțit „ușurate”. Prețul barilului de petrol a scăzut.
Însă bucuria a fost de scurtă durată: în mai puțin de două ore, postarea oficialului american a fost ștearsă, iar declarația a fost infirmată de secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt.
Postarea care a dat peste cap prețul petrolului
Episodul a declanșat fluctuații bruște pe piața petrolului, țițeiul prăbușindu-se la preț inițial pe fondul semnelor că Strâmtoarea Ormuz ar putea fi redeschisă în curând, iar apoi totul a crescut după ce Leavitt a spulberat speranțele.
Incidentul a scos la iveală confuzia din jurul mesajului lui Donald Trump despre război, care a dus la o creștere bruscă a prețurilor la benzină în SUA și a dat peste cap eforturile președintelui de a-i convinge pe alegători că abordează criza accesibilității financiare a țării în perioada premergătoare alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie, consemnează FT.
Trump a insistat luni că conflictul se va încheia „foarte curând”, în contextul în care se confruntă cu presiuni crescânde de a scurta războiul din Orientul Mijlociu.
Comentariile președintelui SUA au contribuit inițial la calmarea piețelor petroliere, împingând prețul țițeiului de referință internațional Brent la aproximativ 90 de dolari pe baril până luni seară, de la un maxim de aproape 120 de dolari mai devreme în cursul zilei.
Dar până marți, Trump și înalții săi oficiali nu mai semnalau că se întrevedea un sfârșit al războiului, iar prețul țițeiului din nou a crescut.
După ce o altă variație a prețului petrolului a apărut la informațiile că SUA ar putea trimite trupe în Iran, Pete Hegseth, șeful Pentagonului, a recunoscut că numai Trump va decide când va pune capăt războiului.
„El ajunge să controleze accelerația”, a declarat secretarul apărării. „El este cel care decide”.
În plus, miercuri, după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că Strâmtoarea Ormuz este sigură pentru navigație, un marinar malaezian a publicat o fotografie cu el din Strâmtoare. În imagine se putea observa o navă thailandeză care arde.
Ulterior, presa din Orientul Mijlociu a difuzat mai multe imagini cu diverse petroliere care ardau în Golf.
Pe fondul intensificării atacurilor Iran – Liban – Israel – tot miercuri seară, la Ohio, Donald Trump a reluat declarațiile despre „excursia în Iran”. Însă a precizat susținătorilor săi că la Teheran „trebuie să termine treaba”. Ceea ce înseamnă că războiul va mai dura.
Potrivit oficialului BNR, perspectiva unui război prelungit, de amploare, ar genera efecte propagate și persistente asupra economiilor, inclusiv asupra României. În aceste condiții, rămâne de văzut în ce măsură și în ce moment banca centrală va decide să revizuiască prognoza de inflație, odată cu publicarea următorului raport trimestrial.
Conform estimărilor actuale, rata anuală a inflației ar urma să urce la 9,8% în luna iunie, pentru ca ulterior să coboare la 3,9% în decembrie 2026. În luna august este așteptat și efectul de bază al majorării TVA, element care influențează traiectoria indicatorului.
Cosmin Marinescu a subliniat că, în comparație cu alte state europene, România are o dependență netă mai redusă de importurile de petrol, de circa 1,5% din PIB ca medie anuală în perioada 2022-2024, cu tendință de scădere spre 1% din PIB în 2025. Cu toate acestea, el a atras atenția că expunerea pe segmentul prețurilor bunurilor de consum rămâne semnificativă.
Viceguvernatorul BNR nu a exclus nici scenariul în care conflictul din Golf s-ar prelungi, avertizând că o asemenea evoluție s-ar putea transforma într-o „lamă cu două tăișuri” pentru economiile europene și pentru România. Un alt risc semnalat vizează reacția marilor fonduri de investiții, care urmăresc atent evoluțiile din regiune și ar putea să își reconsidere unele expuneri la nivel global.
DeficitPe plan intern, oficialul BNR a insistat că reducerea deficitului bugetar nu este opțională, ci reprezintă o condiție esențială pentru credibilitatea politicilor publice și pentru stabilitatea economică. „Numai astfel putem să revenim la sustenabilitate financiară și să reducem dezechilibrele structurale”, a transmis Cosmin Marinescu.
Acesta a mai arătat că economia României își schimbă treptat sursele de creștere. Datele aferente anului 2025 indică o contribuție mai mare a investițiilor la avansul economic, de 1 punct procentual, comparativ cu aportul consumului, de 0,4 puncte procentuale. În opinia sa, această schimbare de structură poate reprezenta un semnal pozitiv pentru echilibrele economice pe termen mediu.
UPDATE Directorul autorităților portuare irakiene, Farhan Al-Fartousi, a confirmat agenției de știri irakiene INA „salvarea echipajului unui petrolier străin, ținta unui atac în apele teritoriale irakiene”, care a permis salvarea a aproximativ douăzeci de membri ai echipajului.
UPDATE Mai multe explozii au avut loc în cerul de deasupra Ierusalimului în jurul orei 0:35, ora locală, după ce au fost emise alerte privind lansarea de rachete din Iran și activarea sistemelor antirachetă.
Armata israeliană a lansat la rândul ei o „serie de atacuri la scară largă” asupra suburbiilor dens populate ale Beirutului, după ce Hezbollah a lansat ceea ce IDF a descris ca fiind „zeci” de rachete. IDF a afirmat că atacurile au vizat ceea ce a descris ca fiind „infrastructura Hezbollah” în suburbia Dahieh din sudul Beirutului.
Unul dintre cei mai puternici influenceri ai MAGA se întoarce împotriva lui Donald Trump, din cauza războiului din Iran: „Aici este o nebunie. Mulți oameni se simt trădați”Unul dintre cei mai mari susținători ai lui Donald Trump, celebrul podcaster Joe Rogan, îl critică, în premieră, pe președintele SUA din cauza războiului început în Iran. Rogan îi amintește președintelui SUA că a candidat pe platforma „Fără războaie” și ajuns la putere a declanșat o serie de conflicte militare de neînțeles. Iar baza MAGA „se simte trădată”.
Hezbollah și Iranul au lansat primul atac coordonat împotriva IsraeluluiGarda Revoluționară Iraniană a confirmat că a lansat un atac coordonat împotriva Israelului împreună cu Hezbollah.
Într-o declarație pentru Nour News, IRGC a afirmat că atacul a implicat lansarea de rachete împotriva Tel Avivului, precum și a „teritoriilor ocupate din Ierusalim, Haifa” și bazelor americane din Iordania și Arabia Saudită.
Anterior, un înalt oficial israelian din domeniul apărării a declarat că Iranul și Hezbollah au lansat un atac comun cu rachete asupra nordului Israelului.
Este pentru prima dată când Iranul și Hezbollah, care operează din Liban, au desfășurat o operațiune comună împotriva Israelului de la începutul conflictului, acum 13 zile.
Știre inițialăTrei cargouri au fost lovite în zonă, după ce Iranul a amenințat că va deschide focul asupra oricărei nave care traversează pasajul strategic, ceea ce echivalează, în practică, cu blocarea acestuia. În cursul ultimelor 24 de ore, forțele americane au anunțat că au lovit zeci de ambarcațiuni iraniene suspectate că pregăteau operațiuni de minare în apropierea strâmtorii.
Pe măsură ce atacurile continuă, Statele Unite au avertizat civilii să evite imediat toate porturile din jurul Strâmtorii Hormuz, susținând că marina iraniană desfășoară operațiuni militare active în zonă. Tensiunile au avut deja efecte directe asupra piețelor internaționale, iar Agenția Internațională pentru Energie și cele 32 de state membre au convenit eliberarea a 400 de milioane de barili de petrol din rezerve, cea mai mare intervenție de acest fel din istorie.
În plan politic, Donald Trump le-a spus liderilor G7 că deciziile privind războiul au „un impact uriaș asupra lumii”, afirmând totodată că ostilitățile s-ar putea încheia curând și că în Iran „nu mai există practic nimic de lovit”. Președintele american a evitat însă să spună dacă războiul poate fi considerat un succes în cazul în care noul lider suprem al Iranului rămâne la putere.
Între timp, Iranul și Israelul continuă schimburile de foc în întreaga regiune. Israelul a lansat noi lovituri asupra Teheranului și asupra unor combatanți Hezbollah susținuți de Iran în Liban, în timp ce Arabia Saudită, Kuweitul, Emiratele Arabe Unite, Bahrainul, Qatarul și Omanul au raportat atacuri iraniene în cursul nopții.
Noi informații ridică și semne de întrebare asupra unei lovituri anterioare asupra unei școli din Iran, soldată cu peste 165 de morți. Potrivit NBC News, este posibil ca atacul să fi fost bazat pe informații de intelligence americane depășite. În paralel, un oficial iranian a declarat că noul lider suprem, Mojtaba Khamenei, a fost rănit în atacurile în care a murit tatăl său și nu a mai fost văzut în public de la numirea sa, în urmă cu trei zile.
În România, Camera Deputaților și Senatul au votat în ședință comună cererea venită din partea președintelui Nicușor Dan ca Statele Unite ale Americii să disloce temporar pe teritoriul României echipamente militare și forțe americane, în contextul războiului în desfășurare din Iran. Ședința plenului reunit a fost cu scandal, Opoziția a anunțat că nu votează din cauza caracterului secretizat al documentului și pentru că în principiu vrea „pace”.
Noua lege prevede, de asemenea, sancțiuni penale pentru promovarea și finanțarea homosexualității în Senegal. Pentru a intra în vigoare, actul normativ trebuie promulgat de președintele Bassirou Diomaye Faye.
Potrivit textului adoptat, pedeapsa maximă va fi aplicată în cazurile în care actul incriminat ar fi fost comis cu un minor. Legea înăsprește și regimul amenzilor, care vor putea varia între 2 și 10 milioane de franci CFA (aproximativ 3.048 – 15.244 de euro), față de nivelul anterior, cuprins între 100.000 și 1,5 milioane de franci CFA (152 – 2.286 de euro).
Totuși, legea include și o prevedere care sancționează „denunțurile abuzive făcute cu rea-credință” împotriva persoanelor suspectate că ar fi homosexuale.
Senegalul, țară cu populație majoritar musulmană, este agitat de mai multe săptămâni de această temă, care reapare frecvent în dezbaterea publică. Subiectul a devenit și mai sensibil după arestarea, la începutul lunii februarie, a 12 bărbați, printre care și două celebrități locale, acuzați de „acte contra naturii” – formulare folosită pentru a desemna relațiile între persoane de același sex.
De atunci, presa locală a relatat aproape zilnic despre noi arestări, numărul acestora ajungând la câteva zeci. Unele dintre persoanele reținute sunt acuzate și că ar fi transmis în mod deliberat virusul HIV, acuzații care au alimentat și mai mult dezbaterile virulente împotriva homosexualității.
Mai multe organizații pentru apărarea drepturilor omului au condamnat valul de arestări și au cerut eliberarea celor reținuți.
În Senegal, homosexualitatea este considerată pe scară largă o deviere, iar înăsprirea represiunii reprezintă de mult timp o promisiune a taberei aflate la putere, cu miză politică importantă. De ani buni, influente organizații religioase cer o criminalizare mai dură a relațiilor homosexuale.
„Nimic nu are sens pentru mine. Treaba cu Venezuela. Acolo, cel puțin a fost curat. Au intrat, l-au răpit, au ieșit.
Aici este o nebunie, presupunând că au distrus șansele (n.r. ca iranienii) să facă o bombă nucleară. Nu știu dacă asta este adevărat. Este atât de greu de știut.
Pare o nebunie, având în vedere argumentele pe care le-a susținut în campanie.
De aceea mulți oameni se simt trădați, nu-i așa?
El a susținut campania „să nu mai existe războaie” și aceste războaie stupide și fără sens.
Și apoi avem unul despre care nici măcar nu putem defini clar de ce l-am întreprins.”
“Uite omule, toate sunt fără sfârșit. L-ai auzit pe Rumsfeld vorbind de Irak? Când s-a întâmplat? Vorbea de 6 săptămâni”, a spus Rogan.
Joe Rogan este unul dintre cei mai celebri podcasteri americani, comedian, comentator UFC și fost prezentator de televiziune. În 2022, Joe Rogan a fost inclus de Time pe lista celor mai influente personalități.
Rogan este prieten cu președintele SUA, Donald Trump, cu vicepreședintele JD Vance și un susținător puternic al Maga. Rogan l-a ajutat pe Trump în ultimele campanii electorale, în platoul său venind la interviuri majoritatea liderilor republicani.
