Agregator de ştiri

16 июня. FINMARKET.RU - Официальный курс доллара США, установленный Центральным банком с 16 июня, составляет 72,4513 руб. По сравнению с предыдущим значением курс вырос на 54,36 коп.

„Da, absolut”, a declarat vicepreședintele SUA, JD Vance, pentru Tom Llamas, gazda emisiunii „Nightly News” de la NBC, când a fost întrebat dacă inspectorilor li se va permite să se întoarcă, relatează CNN.

Vance a declarat că revenirea inspectorilor este o componentă centrală a memorandumului de înțelegere semnat de Statele Unite și Iran.

„Aceasta este, de fapt, una dintre părțile esențiale ale acordului”, a spus Vance, adăugând că memorandumul solicită în mod explicit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică și Statelor Unite să ajute Iranul să elimine stocul său de uraniu puternic îmbogățit. „Acest lucru este stipulat foarte clar în memorandumul de înțelegere.”

Întrebat despre calendarul de punere în aplicare a acestei prevederi, Vance a spus că „acesta este unul dintre lucrurile despre care vom discuta vineri, când toată lumea se va reuni, va semna acest acord și va începe negocierile tehnice”.

Ambasadorul Chinei la ONU, Fu Cong, a cărui țară a susținut rezoluția, a declarat că există speranța că guvernul afgan „va lua măsuri mai proactive pentru a proteja drepturile omului, în special drepturile femeilor, și va proiecta o imagine de deschidere, incluziune și responsabilitate”, potrivit AP.

Rezoluția prelungește misiunea politică a ONU în Afganistan până la 17 iunie 2027 și o autorizează să sprijine livrările de ajutor umanitar „fără discriminare” și să promoveze guvernarea națională și locală „fără nicio discriminare bazată pe sex, religie sau etnie, cu participarea deplină, egală, semnificativă și în siguranță a femeilor, … minorităților, tinerilor și persoanelor cu dizabilități”.

Rezoluția ONU vine după arestarea a 30 de femei

Adoptarea rezoluției vine în urma arestării a cel puțin 30 de femei în orașul Herat, din vestul țării, în această lună, pentru presupusa încălcare a codului vestimentar strict al talibanilor. Un protest rar declanșat de arestări a fost dispersat violent de poliția talibană, care a împușcat mortal o persoană și a rănit alte câteva, potrivit misiunii ONU cunoscută sub numele de UNAMA.

Talibanii au condus Afganistanul din 2021, în urma retragerii haotice a forțelor conduse de SUA, și au impus o interpretare strictă a legii islamice, sau Sharia, inclusiv restricții draconice asupra femeilor și fetelor, cum ar fi interdicția privind educația dincolo de școala primară și asupra multor locuri de muncă. Minoritățile au fost, de asemenea, afectate.

Rezoluția autorizează misiunea ONU să faciliteze discuțiile dintre talibani și țările din regiune, precum și comunitatea internațională în general.

Condamnând „atacurile barbare” ale Rusiei în Ucraina, Londra intenționează să „intensifice acțiunea” prin „tăierea resurselor care alimentează războiul lui Putin și furnizarea de energie Ucrainei pentru iernile viitoare”, a declarat Keir Starmer într-un comunicat publicat luni seară, relatează Le Figaro.

Aproximativ 210 milioane de lire sterline (243 de milioane de euro) în finanțarea exporturilor vor permite companiei britanice Urenco să furnizeze uraniu îmbogățit producătorului ucrainean de energie nucleară Energoatom, a declarat Downing Street într-un comunicat. „Vom fi alături de Ucraina atât timp cât va fi necesar, iar acest anunț întărește acest lucru”, a subliniat prim-ministrul britanic.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, este așteptat marți dimineață la summitul G7 din orașul francez Evian pentru a participa la o reuniune de lucru dedicată păcii și securității pentru Ucraina și Europa.

Președintele francez Emmanuel Macron speră să-l convingă pe omologul său american, Donald Trump, să pună mai multă „presiune” asupra Rusiei la summitul G7.

„Ceea ce îmi doresc cu adevărat este ca americanii să-și spună: «Suntem alături de voi, vom continua să ajutăm Ucraina, vom pune mai multă presiune pe Rusia»”, a declarat el într-un interviu acordat postului de televiziune TF1.

Marele juriu din Louisville l-a pus sub acuzare și pe Nathan A. Stotts pentru omor din imprudență, în legătură cu împușcarea mortală a lui Martin Nitzken Jr., în vârstă de 27 de ani, din 30 mai, relatează AP.

Stotts l-a întâlnit pe Nitzken după ce a fost chemat într-un cartier în urma unui raport privind agresiunea a trei femei, a declarat poliția din Louisville. Ofițerilor li s-a spus că suspectul era dezbrăcat și alerga pe stradă.

În imaginile de pe camera lui Stotts, publicate de poliția din Louisville, ofițerul poate fi văzut cu arma scoasă mergând spre un bărbat gol care stă pe stradă. Bărbatul se ridică și începe să se îndrepte spre Stotts, care îi ordonă să se oprească. Bărbatul continuă să avanseze, iar ofițerul trage un foc de armă. Bărbatul cade în genunchi și rămâne nemișcat la finalul filmării.

Nitzken a fost declarat mort la fața locului.

Șeful poliției, Paul Humphrey, a declarat la o conferință de presă de la începutul acestei luni că Nitzken era „gol, se împleticea și neînarmat”.

„Uneori trebuie să luăm decizii de a lua viețile oamenilor, iar aceasta nu a fost una dintre ele”, a spus Humphrey. El a spus că ar fi preferat să-l vadă pe ofițer folosind forța neletală în timp ce victima înainta spre el.

Două partide, aceleași metode: cazul Adrian Veștea vs PNL (2026), cazul Sorin Grindeanu vs PSD (2017)

Cu un vot de 41 pentru și 13 împotrivă, PNL, sub conducerea lui Ilie Bolojan, a decis ieri în ședința BPN că nu susține în Parlament a învestitură a lui Adrian Veștea, propriul vicepreședinte PNL, pentru funcția de premier, deși acesta a fost desemnat duminică dimineața de președintele Nicușor Dan, pentru această poziție.

Liderul PNL, Ilie Bolojan, supărat că Nicușor Dan nu l-a consultat în desemnare, a mers și mai departe: a cerut ca până astăzi la ora 10.00 Adrian Veștea să-și depună mandatul de premier desemnat iar cine va contesta deciziile PNL – fie prin a accepta să fie într-un eventual Executiv Veștea sau va vota cabinetul acestuia va fi exclus din PNL.

În 2017, printr-o situație similară a trecut și PSD, contestat acum de Ilie Bolojan.

În 2017, partidul (PSD) și-a dat jos premierul din exercitarea funcției, în 2026 – partidul (PNL) își oprește premierul desemnat în a accede în funcție.

În iunie 2017, după doar câteva luni de guvernare, PSD i-a retras sprijinul politic lui Sorin Grindeanu. Pentru că la acea vreme, Grindeanu a refuzat să demisioneze din funcția de premier, PSD a depus și a votat o moțiune de cenzură împotriva propriului guvern, caz unic la acel moment în istoria democratică a țării.

Scandalurile interne din partide, pe fondul șubrezirii puterii liderului, s-au repetat și în 2018. În perspectiva unei condamnări definitive, aflat în conflict cu președintele Klaus Iohannis la acea vreme, PSD condus de Liviu Dragnea a decis ca și al doilea premier PSD să demisioneze.

În ianuarie 2018, Mihai Tudose, succesor al lui Grindeanu, a avut o soartă similară, pecetluită tot de partid. În urma pierderii sprijinului politic în Comitetul Executiv Național al PSD, Mihai Tudose a fost forțat să își înainteze demisia.

Scandalurile interne din PNL au dus la prăbușirea propriilor guverne, partidul „jucând” cu Președintele României

Deși nu și-a prăbușit până acum direct premierii prin moțiune de cenzură proprie, și PNL a provocat prăbușirea propriilor guverne prin conflicte interne sau forțarea schimbării conducerii.

• În februarie 2020, Guvernul Orban I a fost demis prin moțiune de cenzură în urma unei strategii politice deliberate a PNL, în acord cu Președintele Klaus Iohannis, care dorea declanșarea alegerilor anticipate, o strategie blocată ulterior de contextul apariției pandemiei. Guvernul Orban 2 a fost reînvestit în martie 2020, pe fondul răspândirii coronavirusului. A guvernat până pe 7 decembrie 2020, când Orban a demisionat în urma alegerilor parlamentare, când PNL s-a clasat pe locul 2 după PSD. Ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, un apropiat al lui Klaus Iohannis, a fost desemnat prim-ministru interimar iar guvernul a continuat să funcționeze temporar până la validarea următorului guvern Cîțu, pe 23 decembrie 2020.
• În 2021, conflictul intern intens din PNL dintre tabăra lui Florin Cîțu și cea a lui Ludovic Orban, suprapus pe o criză majoră cu partenerii de coaliție din USR, a dus la izolarea politică a premierului, puternic contestat la acea vreme. Fără sprijinul lui Klaus Iohannis, Guvernul Cîțu a picat în final prin moțiune de cenzură inițiată de Opoziție și susținută de foștii parteneri de guvernare (USR), însă criza a fost alimentată masiv de dinamica din interiorul PNL. Guvernul Cîțu a căzut cu 281 voturi, însă parlamentarii PNL au fost prezenți și nu au votat. Moțiunea a trecut cu voturile PSD, USR și AUR.    

Conflictele șefilor de partide mainstream cu președinții României: Ilie Bolojan – Nicușor Dan (2026), Liviu Dragnea – Klaus Iohannis (2017)

Spre deosebire de situațiile anterioare în care PNL „a pus umărul” la prăbușirea deliberată sau nu a propriului Guvern în acord cu președintele României, în iunie 2026 schimbarea majoră o reprezintă faptul că PNL și Ilie Bolojan – premier demis – se poziționează într-un conflict deschis cu președintele României, Nicușor Dan.

Ilie Bolojan l-a acuzat pe președintele Nicușor Dan de acte „ostile”, de „o evidentă încercare de rupere a PNL, intenție intuită încă de la doborârea guvernului în interesul PSD”. „Încercarea de a impune unui partid un premier din rândurile sale, fără a avea măcar o consultare prealabilă și după toate deciziile luate în unanimitate de forurile partidului, încalcă orice principiu de colaborare politică loială”, a spus Bolojan. „PNL nu va susține instalarea unui astfel de Guvern avand în vedere atât modalitatea în care s-a făcut această desemnare cu încălcarea spiritului democrație parlamentare printr-o nominalizare a unui prim vicepresedinte al PNL fără consultarea partidului”, a anunțat Ilie Bolojan după ședința BPN a PNL. În 2017, când premierul PSD Sorin Grindeanu a început să refuze ordinele politice ale partidului  – cum ar fi emiterea unor noi ordonanțe pe justiție după abrogarea OUG 13, Liviu Dragnea, președintele de partid aflat în dificultate în procesele sale din Justiție, a concluzionat că Grindeanu execută directivele lui Iohannis, ale „statului paralel” și serviciilor, nu ale PSD. Dragnea a declarat public că „din momentul în care a fost la Iohannis acasă, ceva în el s-a schimbat iremediabil”, susținând că după acele întâlniri Grindeanu a devenit absent și neimplicat în aplicarea programului de guvernare: „În momentul în care a fost acasă la Iohannis, la Sibiu, cu soţia lui, dus de Paul, de atunci, Sorin şi-a schimbat privirea. Nu m-a deranjat pe mine… A început să devină foarte, foarte neimplicat în activitatea guvernamentală. Mulţi miniştri îmi spuneau asta, cel care venea foarte des şi îmi spunea asta era Mihai Tudose, care era ministru, cred că la Economie, şi îmi spunea: „Dom-le, nu mai discută cu noi”. În momentul în care PSD i-a retras sprijinul politic, Sorin Grindeanu a refuzat să plece de la Palatul Victoria. Liviu Dragnea a văzut în această baricadare o strategie coordonată direct de Klaus Iohannis pentru a sparge majoritatea parlamentară PSD-ALDE și a bloca numirea unui alt premier social-democrat.

Într-un comunicat, mișcarea islamistă aflată la putere în micul teritoriu palestinian și-a felicitat aliatul iranian pentru „fermitatea” sa în fața „presiunilor și provocărilor ” și a transmis că speră că acordul va avea „repercusiuni pozitive asupra diverselor probleme regionale”, inclusiv „încetarea imediată a agresiunii israeliene” în Gaza, precum și în Liban și pe „toate celelalte fronturi”, potrivit Le Figaro.

Teritoriul palestinian, devastat de doi ani de război declanșat de atacul fără precedent al Hamas asupra Israelului, rămâne scena violențelor, atacurile israeliene având loc aproape zilnic.

De la intrarea în vigoare a unui armistițiu fragil în octombrie anul trecut, cel puțin 992 de palestinieni au fost uciși în Gaza, potrivit Ministerului Sănătății, condus de Hamas, ale cărui cifre sunt considerate fiabile de către ONU. Armata israeliană a raportat cinci decese în rândurile sale în aceeași perioadă.

Partida dintre Belgia și Egipt s-a încheiat cu scorul de 1-1. Au marcat: Hany ’66 autogol / Achour ’19

CM 2026 este primul Mondial cu 48 de echipe naționale angrenate în turneul final. Ele sunt repartizate în 12 grupe de câte patru echipe fiecare. Din grupa G fac parte Belgia, Egipt, Iran și Noua Zeelandă.

Iranul și Noua Zeelandă se vor înfrunta în celălalt meci din Grupa G.

Dezvoltatorii imobiliari au în construcţie proiecte de birouri şi de retail însumând peste 535.000 de metri pătraţi - 215.600 mp de birouri în Bucureşti şi mai mult de 320.000 mp de retail la nivel naţional -, ceea ce înseamnă investiţii totale de circa 1,3-1,5 mi­liarde de euro, potrivit calculelor ZF realizate pe baza rapoartelor Marketbeat pentru primul trimestru din 2026, publicate de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

Pe 21 iunie, într-o zi de vineri, familia Cocoş a decis să deschidă un punct gastronomic local în Corbşori, un sat cu circa 600 de oameni din judeţul Argeş, numit „La Cocoş în Deal“, chiar în mijlocul livezii de 5.400 mp pe care o deţine, după un an de muncă.

România a ajuns din mare exportator de modă, mare importator şi consumator. În 2025, piaţa locală a importat haine şi pantofi în valoare de 7,3 mld. euro, în timp ce exporturile au ajuns la doar 4,7 mld. euro, ori asta înseamnă un deficit de 2,6 mld. euro, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la INS.

Investiţii în energie verde, PPA- achiziţii de active industriale, toate au fost bifate, prin intermediul mai multor companii, de către miliardarul ucrainean Rinat Ahmetov pe piaţa din România.

Zuzu, brand produs de Albalact, parte a grupului francez Lactalis, a fost anul trecut cea mai vândută marcă din categoria de lapte, conform datelor companiei de cercetare de piaţă Euromonitor.

România este o piaţă tot mai interesantă pentru investitorii americani din agribusiness, datorită poziţiei sale strategice şi investiţiilor în infrastructură, care îmbunătăţesc conectivitatea cu pieţele interna­ţionale, spun reprezentanţii Bunge, liderul pieţei uleiurilor comestibile, cu o cifră de afaceri de circa 3 mi­liarde de lei.

Niciuna din lunile pentru care INS a comunicat date (ianuarie – aprilie) nu a arătat că, pe ansamblu, lucrurile ar putea să se îndrepte spre bine.

Prime ediţia de săptămâna aceasta a emisiunii ZF Deschiderea de Astăzi l-a avut invitat pe Costin Brumă, broker la Swiss Capital, care a discutat despre proiectul de creştere a limitei de investiţii în acţiuni a fondurilor de pensii, listarea istorică a SpaceX din Statele Unite, Transport Trade Services la cinci ani de la debutul la Bursa de Valori Bucureşti şi alte posibile oferte de listare.

Agilitatea pe care o cer acum toţi angajatorii de la echipele lor poate fi atinsă doar atunci când oa­menilor li se dă suficientă încredere pentru a greşi, spune Claudiu Butacu, cofondator al EFdeN, ONG care a susţinut valul prosumatorilor din România, şi profesor asociat la SNSPA pe teme de sustenabilitate.

Hesburger, cel mai mare lanţ de restaurante cu burgeri din Finlanda şi din ţările baltice, tratează piaţa românească drept unul dintre principalele sale teritorii de expansiune, după ce în mai puţin de doi ani de la intrarea în România a ajuns la circa 15 unităţi.

După ani în care industria de înfrumuseţare s-a aflat pe o pantă ascendentă, cu o creştere susţi­nută la care au contribuit şi social media, şi promovările din jurul produselor de beauty, piaţa a intrat în rând cu restul economiei, a fost apăsată pedala de frână. Consumatorii au devenit mult mai atenţi la cheltuieli şi amână anumite achiziţii.