Minorii care au sub 14 ani sunt vizați de o nouă schimbare, discutată acum la Ministerul Justiției.
Radu Marinescu anunță luni că, după incidentele tot mai frecvente din școli din ultimele săptămâni, ia în calcul coborârea pragului de vârstă de la care minorii pot răspunde penal.
„S-a constatat că există tot mai multe fapte săvârșite de către minori care nu răspund penal, pentru că, în momentul de față, legea penală stabilește că până la 14 ani nu se răspunde și apoi răspunderea începe să se organizeze sub rezerva unei verificări a discernământului până la 16 ani și apoi mai departe”, a declarat ministrul Justiției, într-un interviu la Adevărul.
Ce variante are ministrul pe masăMarinescu a spus că instituția pe care o conduce ia în calcul mai multe variante, inclusiv scăderea definitivă a pragului de 14 ani sau, după caz, atragerea răspunderii penale a minorilor cu vârsta sub 14 ani după anumite criterii.
„O traiectorie de analiză este în ce măsură ar fi justificat să scădem această vârstă de răspundere penală.Adică cumva să o scădem de la 14 ani la un prag inferior sau până la 14 ani să se răspundă, dar sub condiția unei certificări existenței discernământului prin instrumente științifice, printr-o expertiză”
„O intervenție trebuie să fie realizată”La consultările privind modificarea atragerii de răspundere penală, ministrul a anunțat că vor participa mai multe persoane acreditate. Ce este sigur, însă, este că Ministerul Justiției și-a propus să adopte o măsură care să crească eficiența cu care legea penală este aplicată în cazul minorilor.
„Eu cred că trebuie să facem orice fel de modificare pe o bază foarte atentă de evaluare, cu o consultare serioasă a mediului academic, a societății civile, a specialiștilor, pentru că aici vorbim de psihologi, aici vorbim de practicienii dreptului, însă în egală măsură este cert că o intervenție trebuie să fie realizată”, a concluzionat Radu Marinescu.
Ce măsuri a impus Guvernul în școliGuvernul a creat un grup de lucru pentru prevenirea și combaterea violenței în mediul școlar, iar în urma ședinței de joi, reprezentanții instituțiilor au decis:
Potrivit IGPR, polițiștii și procurorii au făcut luni 34 de percheziții în județul Bistrița-Năsăud, pentru documentarea activității infracționale a 30 de persoane. Acestea sunt cercetate pentru contrabandă calificată, nerespectarea regimului armelor și al munițiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, uz de armă fără drept și braconaj cinegetic.
Din cercetări a reieșit că, din 2024, suspecții ar fi procurat ilegal, inclusiv din străinătate, arme letale și neletale supuse autorizării, muniție aferentă și amortizoare pentru arme, dispozitive interzise. Acestea ar fi fost ulterior deținute și folosite fără drept la acțiuni de braconaj cinegetic și alte activități ilegale.
În urma perchezițiilor au fost ridicate 18 arme letale de vânătoare, dintre care șase s-ar afla în circuitul ilegal, provenind din trafic sau contrabandă, iar alte 12, deținute legal, ar fi fost folosite la acțiuni ilegale.
Totodată, au mai fost ridicate o armă neletală supusă autorizării, patru amortizoare, cartușe pentru arme letale, articole pirotehnice, precum și carne de vânat și trofee de vânătoare.
Zece persoane vor fi duse la sediul IPJ Bistrița-Năsăud pentru audieri.
Forțele rusești au atacat luni, 2 noiembrie, centrul orașului Sloviansk, din regiunea Donețk, cu două bombe FAB-250. Una dintre bombe a lovit un bloc de locuințe cu mai multe etaje, o femeie în vârstă de 68 de ani a murit, iar alte șase persoane au fost rănite.
Atacul a fost anunțat pe Facebook de Vadym Liakh, șeful Administrației Militare a orașului Sloviansk, potrivit Ukrinform.
„Astăzi, 2 noiembrie, în jurul orei 10:00, inamicul a lansat un atac aerian cu două bombe FAB-250 asupra părții centrale a orașului. O bombă a lovit o clădire rezidențială cu mai multe etaje. O femeie în vârstă de 68 de ani a fost ucisă, iar alte șase persoane au fost rănite”, a scris șeful administrației orașului.
Acesta a precizat că trei dintre persoanele rănite au fost transportate la spital, iar celelalte trei au primit îngrijiri medicale în regim ambulatoriu.
Atacul a provocat pagube și altor clădiri și locuri din oraș. Potrivit șefului Administrației Militare, nouă blocuri de locuințe, un oficiu poștal al companiei Nova Poshta, o unitate medicală, un magazin și mai multe vehicule au fost avariate.
Cu o zi înainte, pe data de 1 noiembrie, forțele rusești au ucis un locuitor din regiunea Donețk și au rănit alte două persoane.
Peste 500 de medici și specialiști din România și din străinătate au participat, în perioada 30–31 octombrie, la cea de-a VII-a ediție a Conferinței Naționale MedLife, pentru a explora perspectivele medicinei anului 2030. Desfășurată sub tema „Tehnologie, inovație și experiență interumană în medicina anului 2030”, ediția din acest an a adus în dezbatere modul în care inteligența artificială, robotica, genetica și tehnologiile digitale vor transforma practica medicală în următorii ani, de la diagnostic și tratament până la experiența pacientului, fără a pierde din vedere importanța păstrării dimensiunii umane în relația medic – pacient.
„Conferința Națională MedLife este un eveniment de referință pentru comunitatea noastră medicală, un spațiu în care aducem împreună competențe din specialități diferite, experiența practică și noile direcții din medicină. Suntem convinși că medicina viitorului presupune valorificarea progresului tehnologic și a inovației în beneficiul direct al pacientului, într-un mod care să completeze experiența și competențele medicilor. În egală măsură, relația umană dintre medic și pacient rămâne un reper fundamental al actului medical. Ediția din acest an a creat un cadru valoros pentru explorarea unor noi perspective asupra medicinei, contribuind la consolidarea unei comunități medicale conectate la evoluțiile și provocările din domeniu”, a declarat Dr. Nicolae Marcu, Director de Sănătate și Operațiuni MedLife Grup.
Programul conferinței a inclus trei sesiuni plenare și 13 ateliere de lucru, oferind participanților un cadru amplu de dialog, schimb de experiență și dezbatere interdisciplinară. Sesiunile plenare au abordat trei direcții majore ale medicinei viitorului: impactul tehnologiei asupra diagnosticului și tratamentului, evoluția paradigmelor de îngrijire în contextul medicinei personalizate, precum și rolul dimensiunii umane în relația medic – pacient în era AI.
Printre invitații speciali ai evenimentului s-a numărat Dr. Bertalan Meskó, Director The Medical Futurist Institute, expert internațional în transformarea digitală a sănătății, care a conturat o perspectivă de ansamblu asupra viitorului medicinei, prezentând principalele tendințe globale în ceea ce privește digitalizarea sistemelor de sănătate, integrarea inteligenței artificiale și transformarea relației medic-pacient în contextul accelerării inovației tehnologice. Alături de acesta, specialiști MedLife și invitați din țară și din străinătate au prezentat soluții, tehnologii și abordări inovatoare de a răspunde noilor tendințe globale, de la integrarea soluțiilor digitale, precum interfața iMed, și progresele în genetică și medicina personalizată, până la valorificarea informațiilor despre microbiom și dezvoltarea unor noi abordări în domeniul longevității și prevenției.
În paralel, atelierele au aprofundat subiecte de actualitate din peste 20 de specialități medicale, de la chirurgie robotică, oncologie și neurochirurgie, până la cardiologie, pediatrie, obstetrică-ginecologie, prevenție și medicina longevității, prin prezentări de cazuri clinice, soluții inovatoare și abordări multidisciplinare.
Medicina viitorului, prezentată prin tehnologie și inovație
Dimensiunea tehnologică a conferinței a fost evidențiată și printr-o amplă zonă expozițională, unde partenerii MedLife au prezentat cele mai noi echipamente și soluții din domeniul medical. Printre acestea s-au numărat sistemul robotic Da Vinci 5 – cea mai nouă generație de platformă de chirurgie asistată robotic, bkFusion – o soluție pentru ghidajul biopsiei de prostată prin fuziunea imaginilor de rezonanță magnetică (RMN) cu cele ecografice, Philips Cardiovascular Workspace – o platformă digitală pentru integrarea datelor și imaginilor cardiovasculare, o soluție de diagnostic asistată de inteligență artificială pentru nodulii tiroidieni, prezentată de Huawei, precum și soluții Samsung, printre care ecograful HERA Z20 și macheta sistemului mobil de tomografie computerizată OmniTom PCD.
Zona expozițională a transpus astfel în practică una dintre ideile centrale ale conferinței, oferindu-le participanților contact direct cu tehnologii care conturează deja medicina următorilor ani. În același timp, prezența acestor soluții a întărit poziționarea MedLife în jurul inovației și adoptării tehnologiilor avansate, cu un obiectiv concret: mai multă precizie în diagnostic și tratament, decizii medicale mai bine informate și soluții tot mai bine adaptate fiecărui pacient.
De la inteligență artificială și genetică la dimensiunea umană a medicinei în 2030
Inovația și tehnologia sunt deja componente importante ale strategiei de dezvoltare MedLife. Viziunea Grupului asupra medicinei anului 2030 depășește însă perspectiva accesului la echipamente și tehnologii performante, mizând pe integrarea datelor, a soluțiilor digitale și a expertizei medicale într-un model de îngrijire mai precis, mai eficient și mai bine adaptat atât nevoilor pacienților, cât și celor ale medicilor.
„Pentru noi, medicina anului 2030 înseamnă o abordare mai precisă, mai personalizată și mai conectată, în care tehnologia va avea un rol tot mai important, atât în îmbunătățirea experienței pacientului, cât și în sprijinirea medicului în activitatea de zi cu zi. Inteligența artificială, instrumentele digitale și noile tehnologii pot contribui la o analiză mai rapidă și mai aprofundată a informațiilor medicale, la susținerea deciziilor clinice și la optimizarea proceselor, oferindu-le medicilor mai mult timp pentru ceea ce contează cu adevărat: dialogul direct cu pacientul și consolidarea relației medic – pacient”, a adăugat Dr. Nicolae Marcu, Director de Sănătate și Operațiuni MedLife Grup.
Așadar, dincolo de evoluția tehnologică, relația umană rămâne un reper fundamental al medicinei viitorului. Una dintre ideile centrale desprinse din dezbaterile Conferinței Naționale MedLife a fost că, într-un context în care medicii vor avea acces la volume tot mai mari de date și la instrumente avansate de analiză și diagnostic, expertiza clinică, capacitatea de a interpreta informațiile și încrederea construită în relația cu pacientul vor continua să fie esențiale pentru calitatea actului medical.
***
Despre Grupul MedLife
MedLife a pornit acum aproape trei decenii, s-a dezvoltat sănătos și a devenit cel mai mare furnizor de servicii medicale private din România. Antreprenorii români, care au pus bazele acestei companii, au investit și s-au implicat pentru a aduce schimbare în sistemul de sănătate românesc, au crezut în inovație și au îndrăznit să țintească cât mai sus, pentru a oferi pacienților români calitate, profesionalism, grijă și respect pentru nevoile lor.
Compania operează cea mai extinsă rețea de clinici, una din marile rețele de laboratoare medicale, spitale generale și specializate și are cea mai mare bază de clienți corporate pentru Pachete de Prevenție în Sănătate din țară. Este, de asemenea, din punct de vedere al vânzărilor, unul dintre cei mai mari jucători de servicii medicale private din Europa Centrală și de Est.
Grupul MedLife are un istoric de succes în ceea ce privește atât creșterea organică, cât și creșterea prin achiziții. Echipa sa puternică și experimentată de management a fost capabilă să creeze și să gestioneze aceste oportunități de creștere, dobândind cunoștințe și experiență valoroase, care să îi permită găsirea celei mai bune căi pentru continuarea cu succes a extinderii.
Fiind o companie românească cu tradiție, MedLife a ales să se listeze la Bursa din România, fiind un model al listărilor pe piața locală de capital. A deschis orizonturi, iar prin guvernanța corporativă pe care o are implementată, a inspirat și alte companii locale spre a porni pe acest drum și a ajuta la dezvoltarea capitalului românesc și a economiei. Acțiunile emise de MedLife SA sunt admise la tranzacționare pe piața reglementată la vedere administrată de Bursa de Valori București, Categoria Premium, având simbolul de tranzacționare ″M″.
În perioada de pandemie, MedLife a reușit să joace un rol esențial în societate și să capete un statut de lider în monitorizarea pandemiei prin implicarea activă în zona de cercetare.
Compania continuă să investească în proiecte cu impact asupra comunității locale, în tehnologie și infrastructură. Creează locuri de muncă și dezvoltă un ecosistem care contribuie la dezvoltarea și menținerea unei Românii sănătoase.
Două vulnerabilități ale limbajului de programare PHP, evaluate la 9,2 din 10 pe scala de severitate, au permis atacatorilor să preia de la distanță controlul unor servere, fără cont și fără parolă.
Breșele au fost folosite în atacuri reale la doar câteva zile după ce au fost semnalate, iar cazul readuce în atenție riscurile la care sunt expuse instituțiile și companiile care folosesc infrastructuri digitale complexe.
Pornind de la acest incident, Corina Vasile, director executiv al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), cere măsuri pentru consolidarea securității cibernetice în România și vine cu o listă de propuneri.
Propunerile ANISPrintre propuneri se numără introducerea unei liste standardizate a componentelor software pentru programele cumpărate de instituțiile publice, crearea unei platforme unice pentru raportarea incidentelor și dezvoltarea capacității naționale de testare și certificare a produselor digitale.
Potrivit datelor invocate de reprezentanta ANIS, Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) a identificat peste 48.000 de vulnerabilități software în 2025, cu 22% mai multe decât în anul precedent.
În cazurile în care a putut fi identificată calea de acces a atacatorilor, peste 60% dintre incidente au implicat exploatarea unei vulnerabilități.
Aproape trei sferturi dintre organizațiile atacate furnizau servicii esențiale sau importante, iar instituțiile publice au reprezentat aproape o treime dintre cazuri.
Efectele se răsfrâng asupra oamenilorRomânia a resimțit efectele unor astfel de atacuri.
În februarie 2024, un atac ransomware asupra sistemului informatic Hipocrate, folosit de zeci de spitale, le-a afectat activitatea.
În iulie 2026, un atac asupra Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară a blocat platforma e-Terra și a perturbat tranzacțiile imobiliare timp de aproape o lună, arată Corina Vasile.
ANIS propune inventarierea componentelor softwareUna dintre soluțiile susținute de ANIS este introducerea obligatorie a unei liste a componentelor software, cunoscută sub numele de SBOM (Software Bill of Materials), pentru programele achiziționate de instituțiile publice.
Documentul ar permite identificarea rapidă a componentelor vulnerabile și a sistemelor care au nevoie de actualizări.
Corina Vasile compară această listă cu eticheta unui produs alimentar: organizațiile ar putea afla mai ușor ce conține software-ul pe care îl folosesc și ce măsuri trebuie să ia atunci când apare o vulnerabilitate.
Asociația susține și utilizarea standardelor deschise, astfel încât instituțiile publice să poată schimba un furnizor sau o componentă fără să blocheze întregul sistem.
În opinia Corinei Vasile, evitarea dependenței de un singur furnizor ar putea crește atât siguranța serviciilor publice, cât și concurența în achizițiile de tehnologie.
O singură raportare pentru fiecare incidentO altă problemă semnalată de ANIS ține de obligațiile de raportare introduse prin reglementările europene, precum NIS2, DORA și Cyber Resilience Act.
În timpul unui atac, companiile pot fi nevoite să transmită aceleași informații către mai multe instituții, între care Directoratul Național de Securitate Cibernetică, ASF, BNR și ENISA.
„Timpul petrecut cu formularele este timp pierdut pentru oprirea atacului”, afirmă Corina Vasile. ANIS propune, în consecință, o platformă națională unică, interconectată cu sistemul european, prin care un incident să fie raportat o singură dată, iar informațiile să ajungă automat la toate autoritățile competente.
Comisia Europeană a propus un astfel de punct unic de raportare și estimează că acesta ar putea reduce la jumătate costurile administrative.
ANIS cere ca România să pregătească din timp un sistem compatibil, prin contribuția sa la Strategia Națională de Securitate Cibernetică 2027–2032.
Asociația atrage atenția și asupra lipsei unor organisme de evaluare și testare a produselor digitale în România. În absența acestora, companiile locale ar putea fi nevoite să apeleze la servicii din alte state europene, cu costuri și întârzieri suplimentare.
ANIS susține un model în care statul asigură supravegherea, iar firmele private acreditate realizează evaluările și testele.
AI și calculatoarele cuantice aduc riscuri noiCorina Vasile avertizează că inteligența artificială accelerează atât detectarea atacurilor, cât și activitatea infractorilor cibernetici, care pot crea mesaje înșelătoare mai convingătoare și pot automatiza operațiuni.
În paralel, calculatoarele cuantice ar putea pune în pericol, în viitor, metodele de criptare folosite pentru protejarea datelor bancare, medicale și ale instituțiilor statului.
ANIS propune ca organizațiile din sectoare esențiale, precum finanțele, telecomunicațiile, energia și sănătatea, să inventarieze până în 2028 sistemele de criptare pe care le folosesc, în perspectiva trecerii la standarde rezistente la amenințările cuantice.
Asociația cere ca viitoarea Strategie Națională de Securitate Cibernetică 2027 – 2032 să includă finanțare multianuală, obiective măsurabile și publice și o colaborare constantă între stat și industria IT.
„Nu putem ști când va apărea următoarea vulnerabilitate. Putem însă decide cât de pregătiți suntem”, spune Corina Vasile.
Benjamin Netanyahu i-a cerut lui Donald Trump, în timpul unei convorbiri telefonice de sâmbătă, 31 octombrie, să reia operațiunile militare împotriva Iranului imediat după scrutinul american de marți, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile, citate de Financial Times.
Premierul israelian consideră că o soluție militară este preferabilă unui acord diplomatic care ar putea permite Teheranului să își păstreze o parte din capacitățile nucleare.
Președintele American însă preferă, cel puțin pentru moment, să ofere negocierilor o ultimă șansă.
„Statele Unite oferă diplomației o ultimă șansă să reușească, iar guvernul Netanyahu nu își dorește cu adevărat un acord. Vrea o soluție militară la problema iraniană”, a declarat pentru Financial Times o persoană familiarizată cu situația.
Un oficial american a confirmat că Netanyahu susține reluarea ostilităților, dar că Donald Trump nu este încă pregătit să ia această decizie.
O conversație tensionată între Trump și NetanyahuDiscuția telefonică dintre cei doi lideri a fost relatată inițial de Axios, care a citat surse americane și israeliene.
Potrivit publicației, convorbirea a fost descrisă de o sursă israeliană drept „dură”, în timp ce un oficial american a caracterizat-o ca fiind „directă”.
Duminică, Donald Trump a confirmat că a discutat cu Netanyahu și a calificat conversația drept una foarte bună, fără să ofere detalii despre eventualele operațiuni militare.
Președintele american declarase anterior că negocierile cu Iranul decurg bine și că Washingtonul nu se grăbește să lanseze noi atacuri.
Cu toate acestea, Trump a avertizat că armata americană mai are în vedere una sau două instalații iraniene care ar putea fi lovite rapid.
„Mai avem de rezolvat, aș spune, unul sau două obiective. Dar putem face asta în zece minute”, a declarat liderul de la Casa Albă sâmbătă.
Qatarul încearcă să împiedice un nou război. Iranul propune redeschiderea Strâmtorii OrmuzÎn paralel cu presiunile israeliene, Qatarul conduce o nouă rundă de negocieri indirecte între Statele Unite și Iran.
Potrivit Reuters, negociatorii iranieni au părăsit duminică Doha, însă plecarea acestora nu a fost provocată de un blocaj în discuții. Un proiect de acord continuă să circule între părți, iar o nouă întâlnire este posibilă.
Negocierile au la bază un plan iranian prezentat în septembrie, care prevede măsuri reciproce pentru reducerea tensiunilor și reluarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz.
Teheranul ar putea permite din nou libera circulație a navelor prin această rută strategică dacă Washingtonul acceptă ridicarea blocadei asupra porturilor iraniene, reluarea exporturilor de petrol și accesul la o parte dintre activele iraniene înghețate în străinătate.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a transmis că redeschiderea strâmtorii ar putea avea loc chiar în două zile de la îndeplinirea condițiilor, într-un termen mai scurt decât cele șapte zile prevăzute inițial.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a declarat luni că schimburile de mesaje cu Washingtonul continuă și că responsabilitatea pentru următorul pas aparține Statelor Unite.
Programul nuclear iranian, principalul obstacolUnul dintre cele mai dificile puncte ale negocierilor rămâne soarta celor aproximativ 440 de kilograme de uraniu puternic îmbogățit deținute de Iran, potrivit Financial Times.
Washingtonul insistă ca Teheranul să accepte un calendar pentru inspecțiile Agenției Internaționale pentru Energie Atomică la principalele instalații nucleare iraniene.
Administrația Trump solicită, de asemenea, transferarea stocului de uraniu în afara Iranului, condiție respinsă public de oficialii iranieni.
Diferențele privesc atât conținutul unui eventual acord, cât și ordinea în care cele două state ar trebui să își îndeplinească obligațiile.
Potrivit unei persoane informate despre eforturile de mediere, ambele părți arată semne de flexibilitate, însă nu este clar dacă negocierile pot depăși neîncrederea acumulată în ultimele luni.
Orientul Mijlociu se pregătește pentru un conflict și mai violentStatele Unite și Israelul au declanșat o amplă ofensivă împotriva Iranului la sfârșitul lunii februarie, iar conflictul a provocat perturbări majore ale transportului maritim și ale piețelor energetice internaționale.
Oficiali din statele Golfului avertizează acum că o nouă etapă a războiului ar putea fi mai distructivă decât precedentele confruntări.
Iranul a amenințat cu represalii severe în cazul unor noi atacuri americane sau israeliene și a avertizat că un viitor conflict ar putea dura mai mult.
În același timp, Emiratele Arabe Unite și alți actori regionali insistă asupra unei soluții diplomatice, considerând că o nouă ofensivă nu ar garanta rezolvarea crizei.
Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii, prin care tranzitează în condiții normale aproximativ o cincime din petrolul consumat la nivel mondial.
Perspectiva redeschiderii acesteia a determinat scăderea cotațiilor petroliere luni. Petrolul Brent era tranzacționat în jurul valorii de 108,5 dolari pe baril, potrivit Euronews, pe fondul speranțelor privind un acord.
O nouă ofensivă militară ar putea inversa această tendință, amplificând presiunile asupra prețurilor petrolului și gazelor, inclusiv în Europa.
Anunțul a fost făcut de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, care acuză premierul că a evitat să răspundă în Parlament întrebărilor privind deficitul bugetar.
Petrișor Peiu a declarat că decizia vine după ce premierul ar fi invocat o întâlnire cu sindicatele pentru a nu participa la dezbaterile din Camera Deputaților. Senatorul a anunțat că moțiunea va viza politica Ministerului Finanțelor privind comunicarea execuției bugetare, iar ministrul va fi invitat ,lunea viitoare, în plenul Senatului.
„Vom depune o moțiune simplă pentru politica de anunț a execuției bugetare de la Ministerul de Finanțe. Ministrul de Finanțe va fi invitat lunea viitoare, la ora 16:00, în plenul Senatului să explice care este adevăratul deficit bugetar și cum se poate demonstra, cum s-a descompus diferența între deficitul bugetar pe sistemul european și deficitul bugetar pe fluxuri de numerar”, a declarat Petrișor Peiu.
În replică, președintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean, a spus că opoziția are dreptul să folosească instrumentele parlamentare disponibile, însă nu consideră că o nouă moțiune ar putea aduce clarificări suplimentare față de explicațiile oferite deja de Ministerul Finanțelor.
Abrudean a făcut referire inclusiv la actul normativ publicat în Monitorul Oficial, despre care a spus că este disponibil pentru consultare publică.
„Nu știu despre gestul celor de la AUR. Sigur că e normal, au mai avut moțiuni simple, pot să facă asta. Este instrumentul la dispoziția opoziției, dar nu văd ce ar putea să clarifice în plus Ministerul Finanțelor față de ceea ce a făcut, inclusiv prin acest act normativ publicat în Monitorul Oficial, care e disponibil pentru toată lumea”, a declarat Mircea Abrudean.
Liderul liberal a adăugat că PNL va utiliza instrumentele parlamentare pentru a sancționa eventualele derapaje, dar a avertizat că moțiunile simple nu produc automat efecte asupra mandatului unui ministru.
„Cu siguranță vom folosi toate instrumentele parlamentare pe care le avem la dispoziție pentru a taxa orice fel de derapaj. Dar nu vom face lucruri doar de dragul de a bifa o acțiune de opoziție care nu are niciun rezultat final. Să nu uităm că moțiunile simple nu au niciun rezultat, nu se întâmplă nimic dacă nu își dă ministrul demisia, asta e”, a afirmat Abrudean.
Acesta a precizat că liberalii vor analiza situațiile înainte de a recurge la un astfel de demers și că vor folosi instrumentul moțiunii simple atunci când vor considera că există motive serioase pentru a semnala probleme.
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a afirmat luni, la Parlament, că PNL și USR ar putea forma împreună un pol de dreapta, în perspectiva viitoarelor alegeri parlamentare. Totuși, el a subliniat că este prea devreme pentru discuții privind o eventuală construcție politică.
„Deocamdată, noi discutăm de ceea ce avem astăzi. Avem o colaborare la nivel parlamentar despre care am discutat și care funcționează destul de bine. Suntem două partide în opoziție în acest moment”, a spus Abrudean.
El a precizat că există dorința construirii unui pol de dreapta, care ar putea reuni cele două formațiuni de centru-dreapta aflate în opoziție, respectiv PNL și USR.
„Există dorința de a avea un pol de dreapta, un pol modernizator al României, care ar putea cuprinde, evident, cele două partide de centru-dreapta care există în momentul de față în opoziție, PNL și USR. Mai este mult până în 2028. Eu cred că trebuie să ne concentrăm momentan pe a face o poziție serioasă acestui guvern PSD, de a taxa orice fel de derapaj și apoi, sigur, de a construi dacă se pune problema mai departe, împreună”, a conchis Abrudean.
Următoarele alegeri parlamentare din România vor avea loc în 2028.
