Agregator de ştiri

4 июня. FINMARKET.RU - Официальный курс доллара США, установленный Центральным банком с 4 июня, составляет 73,3436 руб. По сравнению с предыдущим значением курс вырос на 78,39 коп.

Pentru ca un nou Cabinet să fie învestit, candidatul la funcția de prim-ministru trebuie să strângă minimum 233 de voturi în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului.

Configurația actuală arată că niciun partid nu poate impune singur o formulă guvernamentală. PSD rămâne cel mai mare partid parlamentar, cu 128 de aleși în cele două Camere, urmat de AUR, cu 90. PNL are 76 de parlamentari, USR are 59, iar UDMR controlează 31 de mandate. La acestea se adaugă grupul minorităților naționale din Camera Deputaților, cu 17 mandate, dar și parlamentarii SOS, POT, PACE și neafiliații, care pot deveni decisivi în anumite scenarii.

În Camera Deputaților, PSD are 92 de mandate, AUR 62, PNL 54, USR 40, UDMR 21, grupul minorităților naționale 17, SOS România 15. Restul mandatelor sunt deținute de deputați neafiliați și rămășite din POT. La Senat, PSD are 36 de mandate, AUR 28, PNL 22, USR 19, PACE – Întâi România 11, UDMR 10, iar 8 senatori sunt neafiliați.

Această împărțire face dificilă formarea unei majorități stabile. O formulă PSD-PNL-USR-UDMR ar depăși confortabil pragul necesar, însă negocierile politice sunt complicate de neîncrederea acumulată între partide după moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Guvernului Bolojan.

În schimb, o formulă de premier independent, care este agreată de președinte, ar depinde de voturi negociate de la caz la caz, ceea ce ar putea transforma fiecare proiect important într-un test de supraviețuire politică.

Premierul desemnat va avea 10 zile să adune 233 de voturi

Misiunea premierului desemnat, ce pare că va fi Eugen Tomac, este cu atât mai dificilă cu cât acesta trebuie să prezinte nu doar o listă de miniștri, ci și un program de guvernare care să poată aduna voturi din zone politice diferite. Partidele au interese divergente: PSD cere influență asupra direcției guvernării, PNL și USR resping exact varianta unui cabinet tehnocrat dacă în eșaloanele doi și trei ale guvernării – secretari de stat, prefecți și subprefecți – ar urma să fie numiți oameni ai PSD.

În paralel, partidele aflate în opoziție sau în afara negocierilor principale pot influența votul final. AUR are suficienți parlamentari pentru a bloca sau pune presiune pe orice construcție fragilă, iar grupurile mai mici, inclusiv PACE, SOS, POT și neafiliații, pot conta în scenariile în care viitorul premier nu reușește să convingă toate partidele proeuropene să voteze cabinetul.

Constituția prevede că premierul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei Guvernului.

Germania, care a făcut eforturi intense pentru obținerea unui loc, a ratat alegerea în grupa Europei Occidentale și a altor state. Berlinul a obținut 104 voturi, clasându-se pe locul al treilea, în urma Portugaliei, care a primit 134 de voturi, și Austriei, cu 131 de voturi.

În grupa Asia-Pacific, competiția dintre Filipine și Kârgâzstan a avut nevoie de patru tururi de scrutin. Kârgâzstanul a obținut în cele din urmă majoritatea necesară de două treimi, cu 142 de voturi față de 49, reușind astfel să intre pentru prima dată în Consiliul de Securitate al ONU.

Consiliul de Securitate este singurul organism al Națiunilor Unite care poate adopta decizii obligatorii din punct de vedere juridic, inclusiv impunerea de sancțiuni și autorizarea folosirii forței. Organismul are cinci membri permanenți cu drept de veto: Marea Britanie, China, Franța, Rusia și Statele Unite.

Cei zece membri nepermanenți sunt aleși prin rotație, câte cinci în fiecare an. În urma votului de miercuri, Zimbabwe va înlocui Somalia, Trinidad și Tobago va înlocui Panama, Portugalia și Austria vor prelua locurile deținute de Danemarca și Grecia, iar Kârgâzstanul va înlocui Pakistanul.

Bahrain, Columbia, Republica Democratică Congo, Letonia și Liberia își vor continua mandatele de membri nepermanenți ai Consiliului de Securitate până la finalul anului 2027.

Marți, Adunarea Generală l-a ales pe ministrul de Externe al Bangladeshului, Khalilur Rahman, în funcția de președinte al celei de-a 81-a sesiuni a forului format din 193 de state membre, sesiune care va începe în septembrie.

Președintele american Donald Trump a afirmat că Iranul este „destul de aproape” de semnarea unui acord de pace cu Statele Unite, precizând că o înțelegere ar putea fi atinsă „în weekend”.

„Orice se poate întâmpla când ai de-a face cu Iranul. Este o parte foarte volatilă a lumii, probabil cea mai volatilă parte a lumii”, a spus Trump, în declarații făcute reporterilor în Biroul Oval.

Potrivit acestuia, negocierile evoluează bine, iar punctul central al discuțiilor este angajamentul Iranului de a nu deține, dezvolta sau cumpăra vreodată o armă nucleară.

Trump invocă forța militară a SUA, dar spune că preferă un acord scris

Trump a susținut că Statele Unite ar avea capacitatea militară de a continua ofensiva timp de „încă două, trei săptămâni” și de a produce distrugeri masive, însă a afirmat că preferă o soluție diplomatică.

„Aș prefera să nu fac asta. Este foarte ușor de făcut. Ei sunt pregătiți, vor să o facă, dar dacă putem obține ceva în scris care să realizeze același lucru fără să ucidem pe toată lumea, aș vrea să fac asta”, a spus Trump.

Președintele american a adăugat că „majoritatea” oamenilor din administrația sa susțin această abordare, deși a admis că există și voci care ar prefera o altă opțiune.

Washingtonul vrea să separe negocierile privind Libanul de cele cu Iranul

Trump a declarat că administrația sa încearcă să trateze separat situația din Liban față de negocierile cu Iranul, pe motiv că cele două dosare sunt „foarte diferite”.

Iranul a insistat în trecut că orice acord privind încheierea conflictului regional mai amplu trebuie să includă și oprirea luptelor din Liban, unde aliatul său Hezbollah s-a implicat în conflict la 2 martie.

„Încercăm să le separăm. Este ceva foarte diferit. Am vorbit, de fapt, cu Hezbollah pentru prima dată. Nici nu știam că ei vorbesc”, a spus Trump.

Potrivit acestuia, Hezbollah și Israelul ar fi convenit să nu deschidă focul, urmând ca situația să fie monitorizată.

Iranul avertizează asupra unei reluări totale a conflictului

Declarațiile lui Trump vin în contextul în care ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a avertizat miercuri că orice atac asupra Beirutului ar declanșa o „reluare pe scară largă” a războiului din Orientul Mijlociu.

Avertismentul Teheranului subliniază fragilitatea negocierilor și riscul ca dosarul libanez să complice un eventual acord între Iran și Statele Unite.

Trump laudă Israelul și pe Benjamin Netanyahu

În aceleași declarații, Trump a descris Israelul și pe premierul israelian Benjamin Netanyahu drept „un partener grozav”.

„Israelul, uitați, a fost un partener grozav. Bibi Netanyahu a fost, pentru mine, un partener grozav. Pentru alții, nu atât de bun. Pentru mine, a fost foarte bun”, a afirmat Trump.

Președintele american a mai spus că Israelul „a avut nevoie” de sprijinul Statelor Unite în confruntarea cu Iranul, pe care l-a descris drept „o problemă reală, o problemă mare, o problemă mondială”.

Trump a susținut că Iranul „nu s-ar fi oprit la Israel” și că ar fi putut „arunca în aer Orientul Mijlociu”, justificând astfel implicarea Washingtonului în sprijinul aliatului său.

MOVA, un brand chinez de electrocasnice inteligente fondat în 2024, a intrat pe piaţa din România cu obiective ambiţioase: o cotă de 5% în categoria roboţilor de aspirare în primul an. Compania, care se descrie drept un producător premium de soluţii de smart living bazate pe inteligenţă artificială, şi-a lansat oficial brandul marţi seară în Bucureşti, la mai puţin de şase luni de la intrarea pe piaţă.

Noul produs, denumit Business Agent, a fost testat în ultimele luni în câteva piețe restrânse și va fi disponibil acum la nivel global. Sistemul poate răspunde automat mesajelor primite de la clienți, poate oferi proprietarilor de afaceri recomandări și date despre interacțiuni și, în unele cazuri, poate finaliza vânzări sau programa întâlniri fără intervenție umană. Funcționalitatea urmează să fie extinsă și către serviciul de mesagerie al Instagram, relatează FT.

„Acum câțiva ani am spus că fiecare afacere va avea un agent AI, la fel cum are o adresă de email, un site și un cont de social media. Iar acest lucru se întâmplă mai repede decât mă așteptam”, a declarat Mark Zuckerberg, directorul general al Meta, într-un mesaj video transmis miercuri la un eveniment al companiei organizat la Londra.

Lansarea vine într-un moment sensibil pentru Meta, după ce compania a încercat în această săptămână să gestioneze consecințele unui atac asupra Instagram care a expus riscurile automatizării prin AI. Timp de mai multe zile, atacatorii au reușit să păcălească chatbotul AI de suport al Meta pentru a obține acces la conturi importante de Instagram, inclusiv la pagina White House asociată fostului președinte american Barack Obama.

Zuckerberg a pariat pe AI

În ultimul an, Zuckerberg a accelerat strategia Meta în domeniul inteligenței artificiale, alocând sume importante pentru atragerea de specialiști de la rivali precum OpenAI și Google. Eforturile au culminat, în aprilie, cu lansarea modelului Muse Spark.

Alice Newton-Rex, head of product la WhatsApp, a declarat pentru Financial Times că noul Business Agent va „accelera masiv businessul de mesagerie plătită”. Potrivit acesteia, platforma folosește o combinație de modele AI interne și externe, inclusiv Muse Spark.

WhatsApp, cumpărată de Facebook în 2014 pentru 19 miliarde de dolari, are peste 3 miliarde de utilizatori activi și rămâne unul dintre cele mai populare produse ale Meta. Totuși, aplicația este și una dintre cele mai puțin monetizate, în parte din cauza protecțiilor stricte privind confidențialitatea, care au limitat posibilitatea companiei de a introduce modele clasice de publicitate.

Veniturile obținute de Meta din serviciile plătite prin care companiile folosesc WhatsApp pentru a comunica cu clienții au depășit o rată anualizată de 2 miliarde de dolari în trimestrul al patrulea din 2025. Suma rămâne însă redusă în comparație cu vânzările totale ale Meta, de aproximativ 200 de miliarde de dolari anul trecut.

„Prin mesageria plătită, ajutam deja companiile să comunice cu clienții lor. Acum este vorba despre accelerarea acestui proces și despre posibilitatea de a-l opera la scară”, a spus Newton-Rex.

Multe companii folosesc deja aplicația WhatsApp Business pentru a răspunde manual solicitărilor de customer service, iar firmele mici pot face acest lucru, în mare parte, gratuit. Odată cu introducerea agenților AI, întreprinderile mici vor trebui să plătească un abonament lunar pentru ca sistemele automate să răspundă în numele lor.

Companiile mari vor plăti în funcție de numărul și complexitatea interacțiunilor gestionate de agenții AI. Modelul reflectă o tendință mai largă în industria tehnologică, unde marile companii încearcă să treacă de la acces nelimitat la instrumente AI către servicii tarifate în funcție de utilizare, pentru a acoperi costurile ridicate ale acestor tehnologii.

Meta a precizat că, spre deosebire de mesajele schimbate între utilizatori obișnuiți, interacțiunile cu agenții AI de pe WhatsApp nu vor fi criptate end-to-end. Acest lucru înseamnă că atât Meta, cât și proprietarii companiilor ar putea citi mesajele, iar acestea ar putea fi folosite, „potențial”, pentru antrenarea sistemelor AI, potrivit lui Newton-Rex.

Băncile se află în faţa unei noi paradigme, generată de digitalizare, inteligenţă artificială şi schimbarea rapidă a aşteptărilor clienţilor, însă priorităţile fundamentale ale industriei rămân aceleaşi, rezilienţa, stabilitatea, capitalizarea solidă şi lichiditatea.

Incertitudinea politică şi cea fiscală din ultimul an din România au tăiat elanul de investiţii al companiilor, care sunt mai degrabă într-o stare de aşteptare şi nu accelerează extinderea pe piaţa locală. Chiar dacă raportează creştere la venituri de la un an la altul, businessurile aleg prudenţa, după cum arată barometrul realizat de Camera de Comerţ Americană în România – AmCham.

Leadership-ul trece printr-o transformare semnificativă care pune sub semnul întrebării ideea clasică de „şef“ şi a sacrificiilor asociate acestui obiectiv de carieră, arată cea de-a 15-a ediţie a raportului Deloitte Gen Z Millennial Survey, una dintre cele mai meticuloase cartografieri a tendinţelor majore care afectează aceste cohorte.

Cluj-Napoca este astăzi unul dintre cele mai di­namice oraşe ale Româ­niei, un pol care concentrează aproape 200 de investitori internaţionali cu sediul central în oraş şi sute de companii româneşti, cu o cifră de afaceri cumulată de aproape 25 de miliarde de euro.

Multe dintre companiile lo­cale şi-au depus deja re­zultatele financiare pen­tru anul 2025, lucru care a contribuit la conturarea celor mai mari companii din economie. Astfel, topul celor mai mari zece companii din economie este dominat de aceiaşi jucători ca anul anterior, fără să existe intrări noi în clasament.

Clasamentul celor mai mari zece companii din economie este dominat de aceiaşi jucători ca anul anterior, fără să existe intrări noi în clasament, însă firmele prezente nu şi-au păstrat poziţiile din topul anterior, existând câteva schimbări.

Transavia, unul dintre cei mai mari producători din piaţa cărnii de pasăre, care deţine brandul Fragedo, a depăşit pragul de 350 de milioane de lei profit net în 2025, având un câştig net de 357,8 milioane de lei, cu 29% peste nivelul de 277,3 mil. lei din anul anterior, potrivit informaţiilor transmise de reprezentaţii companiei la solicitarea ZF pentru o nouă ediţie a catalogului Cei mai mari jucători din economie

Compania de stat Antibiotice SA (simbol ATB, capitalizare bursieră 1,36 mld. lei), la care Ministerul Sănătăţii are o deţinere de 53%, a organizat telecon­ferinţa cu analişti şi investitori pentru prezentarea rezultatelor financiare aferente primului trimestru din 2026.

Contractarea consumului se resimte şi în rândul persoanelor cu venituri peste medie, cel puţin când vine vorba de alimente. Dacă ante­rior aceşti clienţi alegeau produse de o calitate mai bună şi un preţ mai mare, astăzi, din cauza situaţiei eco­no­mice, ei se îndreaptă tot mai mult către articolele mai ieftine, chiar dacă şi calitatea este inferioară.

Rising Local Nature, compania din spatele producătorului de legume Legume Verzi şi al brandului de produse procesate SELO, a deschis anul trecut un atelier de procesare a legumelor, astfel că anul acesta aş­teaptă să pună pe piaţă 15.000 de bor­cane de suc de roşii, castraveţi muraţi, zacuscă şi alte conserve din legume.

Un anunţ sec al Guvernului României privind modul de alocare a fondurilor din programul destinat întăririi industriei de apărare europene - denumit SAFE - a produs o surpriză totală pe piaţa locală de soluţii de integrare IT&C: grupul Digi, gigantul care este jucătorul dominant din piaţa de servicii de internet fix şi TV şi de abonamente de te­le­fonie mobilă a semnat un contract de 196 mil. euro pentru a crea o „platformă integrată de tip LLM pentru securitate cibernetică, cu realizare integrală în România“.

Platforma de banking inteligent George Business, lansată în urmă cu două luni de BCR în România, prin care antreprenorii au acces în timp real la date financiare, aduce în piaţă un modul de „sănătate financiară“, fiind pentru prima oară când banca transparen­tizează şi arată clienţilor modul în care banca evaluează businessul respectiv.

La sfârşit de sezon de raportări financiare trimestriale, Gabriel Aldea, director general adjunct al casei de brokeraj Investimental, consideră că bilanţurile principalilor emitenţi listaţi s-au încadrat, per total, peste estimări, ţinând cont de efectele măsurilor fiscale şi de inflaţia încă ridicată din România.

Să porneşti de la zero şi să ajungi la o afacere de 1 miliard de lei poate părea genul de poveste rezervată filmelor sau oamenilor care au avut noroc la momentul potrivit. Dar, în realitate, în spatele unui astfel de rezultat sunt ani de muncă, alegeri, greşeli, curaj şi multă învăţare.