„Mă simt emoționat pentru faptul că o să joc acasă și mă bucur că m-am întors în România”, a declarat atacantul Denis Drăguș, într-un interviu pentru FCSB.
Denis Drăguș, în vârstă de 27 de ani, și-a început cariera la Academia Gheorghe Hagi și a debutat la seniori pentru Viitorul Constanța, înainte de a pleca în străinătate, la Standard Liege, în 2019. A mai evoluat sub formă de împrumut la Crotone și Genoa, iar ulterior a ajuns la Gaziantep, înainte de transferul la Trabzonspor, în 2024. Internaționalul român s-a despărțit joi de Trabzonspor, prin rezilierea de comun acord a contractului, pentru a reveni în România și a semna cu FCSB.
Întrebat ce l-a convins să aleagă FCSB, Drăguș a indicat în primul rând încrederea pe care a simțit-o din partea oamenilor din club.
„Încrederea pe care am simțit-o din partea tuturor și, când i-am spus fetiței mele că s-ar putea să se întâmple să fiu înapoi acasă, mi-a spus că ar fi cel mai tare lucru din viața ei. Nu cred că mai era ceva de adăugat”, a spus fotbalistul.
„Acum sunt acasă”Drăguș, care a petrecut ultimii șapte ani în afara României, a subliniat importanța revenirii acasă.
„În ultimii șapte ani am fost în afara țării. Chiar dacă am fost la Constanța înainte să plec din România, eram în alt oraș, nu eram la mine acasă. Acum sunt acasă, sunt la o echipă pe care toată lumea o iubește, toată lumea o simpatizează. Chiar și eu, când eram mic, urmăream cu foarte mare admirație meciurile Stelei și mă bucur că fac parte din această echipă”, a afirmat Drăguș.
Drăguș s-a descris drept un atacant versatil, mobil și rapid, indicând „ambiția” drept principala sa calitate.
Întrebat despre idolul său din copilărie și atacantul său preferat din toate timpurile, l-a indicat pe Cristiano Ronaldo.
„O să dau totul pe teren, asta e cel mai important. E important să lași tot acolo. Asta vreau să știe (n.r. – suporterii), că indiferent de ce ar fi, nu m-am menajat niciodată”, a încheiat Drăguș.
Internaționalul român poate debuta la FCSB chiar în marele derby contra Dinamo București. Cele două echipe sunt programate să joace pe terenul lui Dinamo, sâmbătă, de la ora 20:30, în cadrul etapei a 8-a din Superliga.
Combaterea corupției, spălării banilor și a grupărilor de criminalitate organizată care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene se află printre principalele obiective.
Documentul a fost semnat vineri de Laura Kövesi, în calitate de procuror-șef al Parchetului European (EPPO), și Ying Yong, procurorul general suprem al Republicii Populare Chineze.
Înțelegerea stabilește modalitățile practice prin care EPPO și Procuratura Populară Supremă a Chinei vor coopera în materie judiciară, în limitele cadrelor juridice aplicabile celor două părți.
Corupția și spălarea banilor, printre prioritățiUna dintre principalele direcții ale noii cooperări este combaterea grupărilor de criminalitate organizată ale căror activități prejudiciază interesele financiare ale Uniunii Europene.
Înțelegerea vizează, de asemenea, consolidarea colaborării în dosarele privind spălarea banilor și corupția.
O altă componentă importantă privește recuperarea activelor provenite din activități ilegale. Cele două instituții urmăresc creșterea eficienței în identificarea și recuperarea bunurilor și fondurilor ilicite.
Prin urmare, documentul nu creează o nouă instituție comună și nici nu reprezintă un acord politic între Uniunea Europeană și China, ci stabilește mecanisme practice de cooperare între cele două autorități de urmărire penală.
Kövesi și omologul chinez au stabilit și un plan până în 2028Cooperarea nu se limitează la documentul semnat vineri. EPPO și Procuratura Populară Supremă a Chinei au convenit și asupra unui plan de acțiune pentru perioada 2026-2028.
Potrivit Parchetului European, acesta ar trebui să contribuie la dezvoltarea unor practici eficiente de cooperare în domeniile stabilite de cele două instituții.
Înțelegerea poate avea o importanță deosebită în investigațiile cu componentă transfrontalieră, în special atunci când anchetele privind prejudicierea bugetului european, corupția sau spălarea banilor necesită cooperarea autorităților din jurisdicții diferite.
Fenomenul, cunoscut drept „birth tourism”, s-a extins după invazia pe scară largă a Ucrainei. Țările care acordă cetățenie copiilor născuți pe teritoriul lor au devenit principalele destinații, potrivit Euronews.
Argentina a fost una dintre cele mai populare opțiuni după 2022, datorită accesului fără viză pentru cetățenii ruși, costurilor medicale relativ reduse și acordării automate a cetățeniei copiilor născuți acolo. În 2022, aproximativ 10.500 de femei însărcinate din Rusia au ajuns în Argentina, iar circa 7.000 au plecat la scurt timp după obținerea documentelor pentru copii.
Fenomenul a atras atenția autorităților argentiniene, care au început să investigheze agențiile ce ofereau pachete pentru naștere, documente și obținerea rezidenței.
Regulile s-au înăsprit ulterior. Sub președintele Javier Milei, nașterea unui copil în Argentina nu mai permite părinților să obțină rapid cetățenia, iar naturalizarea presupune cel puțin doi ani de rezidență legală. Numărul cererilor de rezidență depuse de ruși a scăzut de la peste 7.000 în 2023 la mai puțin de 2.000 până la jumătatea lui 2025.
Brazilia devine noul magnetBrazilia a devenit astfel o nouă destinație pentru familiile rusești. Copiii născuți acolo primesc automat cetățenia braziliană, iar părinții pot obține permise de ședere și, în anumite condiții, cetățenia după un an de rezidență. Numărul cetățenilor ruși care au obținut documente braziliene a crescut de la 477 în 2024 la 613 în 2025, mai mult de jumătate fiind femei.
Alte destinații sunt Chile, Statele Unite și Canada, unde copiii născuți pe teritoriu beneficiază, în anumite condiții, de cetățenie.
Țările își înăspresc regulileÎn SUA, unde dreptul la cetățenie prin naștere este garantat de al 14-lea Amendament, costurile unei astfel de călătorii pot ajunge la zeci de mii de dolari. Din 2020, cererile pentru vize turistice pot fi respinse dacă autoritățile consideră că scopul principal al călătoriei este nașterea copilului pentru obținerea cetățeniei.
Și Canada se confruntă cu dezbateri privind limitarea fenomenului. Peste 5.400 de copii ai unor persoane nerezidente s-au născut în țară în anul fiscal 2024-2025.
Nașterea în străinătate a devenit astfel, pentru unele familii rusești, nu doar o alegere medicală, ci o strategie de emigrare. În același timp, tot mai multe state încearcă să limiteze accesul la cetățenie prin naștere.
Van Aert și Paret-Peintre au atacat cu aproximativ 3,5 kilometri înainte de sosire din evadare și au reușit să păstreze un avantaj de câteva secunde față de urmăritori. Belgianul a controlat apoi finalul și a obținut prima victorie a sa în această ediție a Turului Spaniei, după cele trei succese înregistrate în 2024.
Cele mai multe victorii de etapă într-un Mare Tur, belgianul le are în Turul Franței, cu 10 succese.
Britanicul Matthew Brennan, coechipierul lui Van Aert, a ocupat locul al treilea, sosind la 24 de secunde în urma acestuia.
Etapa s-a desfășurat între Almunecar și Loja, pe o distanță de 192,8 kilometri, pe un traseu .
În clasamentul general, nu s-au petrecut modificări la vârf. Spaniolul Enric Mas (Movistar) își păstrează tricoul roșu de lider, cu timpul total de 40 de ore, 31 de minute și 51 de secunde.
Slovenul Primoz Roglic (Red Bull-BORA-hansgrohe) ocupă locul secund, la 1 minut și 45 de secunde, iar austriacul Felix Gall (Decathlon CMA CGM) este al treilea, la 2 minute și 6 secunde.
Van Aert este lider în clasamentul pe puncte și poartă tricoul verde, cu 194 de puncte. Clasamentul cățărătorilor este condus de columbianul Santiago Buitrago (Bahrain Victorious), cu 52 de puncte, acesta fiind purtătorul tricoului alb cu buline.
În clasamentul tinerilor, lider este britanicul Oscar Onley (Picnic PostNL), el fiind purtătorul tricoului alb.
Președintele ucrainean a făcut anunțul după ce a primit un raport din partea lui Oleksandr Poklad, șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), referitor la pregătirea acțiunilor pe care Kievul intenționează să le desfășoare ca răspuns la loviturile rusești.
„Geografia răspunsului nostru a fost stabilită. Momentul va fi ales astfel încât să existe rezultate”, a transmis Volodimir Zelenski într-o postare publicată pe Facebook.
Kievul nu dezvăluie unde ar urma să loveascăMesajul liderului ucrainean nu conține informații despre natura operațiunilor pregătite, obiectivele vizate sau zonele în care acestea ar urma să se desfășoare.
Referirea la stabilirea „geografiei” răspunsului sugerează însă că autoritățile ucrainene au stabilit deja unde vor fi desfășurate acțiunile anunțate. Din mesajul lui Zelenski nu se poate determina dacă acestea vor avea loc exclusiv pe teritoriile ucrainene ocupate de forțele ruse sau vor viza obiective aflate pe teritoriul Federației Ruse.
De asemenea, președintele Ucrainei nu a indicat când ar urma să aibă loc operațiunile. Potrivit acestuia, momentul va fi ales în funcție de obținerea rezultatului urmărit.
SBU, implicat în pregătirea răspunsuluiImplicarea conducerii Serviciului de Securitate al Ucrainei în pregătirea acțiunilor este confirmată chiar de mesajul președintelui ucrainean, care precizează că a primit un raport pe această temă de la Oleksandr Poklad.
Postarea nu oferă însă alte informații despre planurile operaționale și nici despre atacurile rusești concrete la care Kievul intenționează să răspundă.
Anunțul transmite, în schimb, că autoritățile ucrainene au trecut de etapa unei simple evaluări și pregătesc măsuri de răspuns la atacul asupra sediului SBU, în timp ce detaliile privind locul și momentul sunt păstrate confidențiale.
Conducerea Judecătoriei a sesizat Poliția, iar la sediul celor două instanțe au ajuns echipaje specializate pentru efectuarea verificărilor. Polițiștii și jandarmii au intervenit fără ca personalul să fie evacuat, potrivit publicației locale Vremea Nouă.
Poliția nu a găsit indicii că amenințarea ar fi realăInspectoratul de Poliție Județean Vaslui a anunțat că, în urma verificărilor preliminare efectuate împreună cu partenerii instituționali, nu au fost identificate indicii care să confirme că amenințarea este reală.
„În această dimineață 4 septembrie 2026, Inspectoratul de Poliție Județean Vaslui a fost sesizat cu privire la faptul că o instituție publică din municipiul Vaslui a primit, pe adresa de e-mail, un mesaj cu caracter amenințător. În urma sesizării, structurile competente desfășoară verificări specifice, pentru stabilirea cu exactitate a situației. Din primele date rezultate din verificările preliminare efectuate de Inspectoratul de Poliție Județean Vaslui cu partenerii instituționali, nu există indicii care să confirme că amenințarea ar fi una reală, astfel instituția nu a fost evacuată. Inspectoratul de Poliție Județean Vaslui, împreună cu celelalte structuri de ordine publică și siguranță publică, acționează permanent pentru menținerea unui climat de siguranță.Siguranța cetățenilor reprezintă o prioritate, iar autoritățile tratează cu seriozitate orice sesizare de acest tip”, a transmis IPJ Vaslui.
E-mailul ar fi fost transmis din UcrainaSurse din anchetă, citate de Vremea Nouă, au declarat că e-mailul ar fi fost transmis din Ucraina. Acest lucru nu indică însă în mod automat implicarea unui cetățean ucrainean. Locația din care a fost transmis mesajul ar putea fi rezultatul unei tentative de disimulare.
Autoritățile continuă verificările pentru stabilirea autorului mesajului și a circumstanțelor în care a fost transmis.
Activitatea Judecătoriei și Tribunalului Vaslui a continuat, în condițiile în care verificările nu au indicat existența unui pericol real.
Departamentul american al Trezoreriei a inclus pe lista sancțiunilor Golden Global Portfoy Yonetimi Anonim Sirketi, Golden Global Varlik Kiralama Anonim Sirketi și Golden Global Yatirim Bankasi Anonim Sirketi, transmite Reuters.
În paralel, autoritățile americane au emis o licență generală care permite închiderea, într-un anumit cadru, a tranzacțiilor existente cu entitățile sancționate.
Washingtonul intensifică presiunea asupra TeheranuluiNoile măsuri se înscriu în strategia administrației președintelui Donald Trump de a crește presiunea financiară asupra Iranului, pe fondul războiului dintre Washington și Teheran, conflict despre care Reuters notează că a contribuit la majorarea prețurilor energiei la nivel mondial.
Secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, anunțase luna trecută o amplă ofensivă economică împotriva legăturilor financiare internaționale ale Iranului. Obiectivul declarat al Washingtonului este de a determina autoritățile iraniene să revină la masa negocierilor.
Măsurile adoptate vineri indică faptul că SUA urmăresc nu doar entități iraniene, ci și instituții sau companii din alte state pe care Washingtonul le consideră conectate financiar cu Teheranul.
Băncile, printre principalele ținteAcțiunea împotriva celor trei entități din Turcia vine la aproximativ o săptămână după o altă măsură a Washingtonului în sectorul financiar.
Autoritățile americane au acționat pentru a bloca accesul la tranzacții în dolari al sucursalelor din Emiratele Arabe Unite ale băncii egiptene Banque Misr, invocând relațiile acestora cu Iranul.
Scott Bessent a declarat pentru Reuters că Departamentul Trezoreriei ar putea introduce noi sancțiuni secundare în fiecare săptămână. Într-o primă etapă, atenția autorităților americane ar urma să fie concentrată asupra băncilor, în cadrul unei campanii mai ample de izolare economică a Iranului.
Strategia indică astfel perspectiva unei serii de noi măsuri împotriva instituțiilor financiare din state terțe care mențin relații cu Teheranul, într-un moment în care Washingtonul încearcă să transforme presiunea economică într-un instrument pentru reluarea negocierilor.
Kievul a notificat oficial ICAO, pe 2 septembrie, și a îndemnat operatorii să evite spațiul aerian al Rusiei. Moscova respinge categoric aceste avertismente și acuză Ucraina că amenință aviația civilă.
Ministerul rus de Externe a anunțat vineri că autoritățile competente de la Moscova sunt în contact cu conducerea ICAO, cu sediul la Montreal, în legătură cu ceea ce Rusia descrie drept „amenințări directe la adresa aviației civile”.
„În legătură cu declarațiile ucrainene care vizează crearea unor amenințări directe pentru aviația civilă, autoritățile competente din Rusia sunt în contact cu conducerea Organizației Aviației Civile Internaționale”, a transmis Ministerul rus de Externe.
Potrivit Moscovei, o solicitare urgentă în acest sens a fost trimisă secretarului general al ICAO, Juan Carlos Salazar.
Rusia respinge avertismentele UcraineiMinisterul rus de Externe afirmă că Federația Rusă a formulat un „protest ferm” față de ceea ce numește „acțiunile teroriste nechibzuite ale Ucrainei”, despre care susține că ar fi contrare dreptului internațional.
Moscova respinge, de asemenea, avizele NOTAM, prin care sunt transmise informații importante pentru siguranța și operarea zborurilor, emise de autoritățile ucrainene prin care acestea avertizează că spațiul aerian rusesc nu este sigur pentru aviația civilă.
„Acestea nu au forță juridică, denaturează situația reală și induc în eroare utilizatorii spațiului aerian rusesc”, susține Ministerul rus de Externe.
Autoritățile ruse afirmă că i-au cerut secretarului general al ICAO „să condamne interferența ilegală a regimului de la Kiev în aviația civilă și amenințările directe pe care acesta le creează”.
Ce a spus UcrainaConflictul privind siguranța spațiului aerian rusesc a început după avertismentul transmis în urmă cu trei zile de președintele ucrainean Volodimir Zelenski companiilor aeriene, asigurătorilor și celor care utilizează principalele aeroporturi din Rusia.
Zelenski a susținut că spațiul aerian rusesc devine „complet nesigur” pe fondul extinderii operațiunilor cu drone ucrainene pe teritoriul Rusiei. Președintele ucrainean a insistat însă că Ucraina nu vizează aviația civilă și că avertismentele au rolul de a preveni incidente în care ar putea fi implicate aeronave civile.
La scurt timp după declarațiile lui Zelenski, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a anunțat că Kievul a informat oficial ICAO că spațiul aerian al Rusiei nu este sigur pentru aviația civilă și a îndemnat companiile aeriene să îl evite. Sybiha a susținut că intensificarea activității militare crește riscurile pentru aeronavele civile.
Avertismentele au venit într-un moment în care atacurile cu drone asupra teritoriului rus au provocat deja perturbări ale traficului aerian. Aeroporturile din zona Moscovei au introdus temporar restricții asupra sosirilor și plecărilor, iar mai multe zboruri au fost anulate sau întârziate.
Acesta, care era angajat la Serviciul de Evidență al Persoanelor din Jimbolia, a fost prins în flagrant, joi, în momentul în care a primit suma de 550 de lei pentru eliberarea unui buletin și modificarea datelor de identificare, potrivit IPJ Timiș.
„Din cercetările efectuate până în prezent a rezultat faptul că un funcționar public din cadrul Serviciului Public Comunitar de Evidență a Persoanelor Jimbolia ar fi pretins și/sau primit, în trei împrejurări distincte, sume de bani de la persoane interesate de emiterea sau modificarea unor acte de identitate, în schimbul facilitării eliberării acestora cu eludarea condițiilor și documentației prevăzute de lege”, transmite sursa citată.
Anchetatorii bănățeni au descins la două adrese, dar au percheziționat și o mașină. În cadrul perchezițiilor, au fost ridicate înscrisuri și dispozitive electronice ce prezintă interes pentru cauză.
Joi, funcționarul public a fost reținut pentru 24 de ore, iar vineri, judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Timiș a hotărât ca funcționarul să rămână arestat preventiv la domiciliu, pentru o perioadă de 30 de zile.
Cercetările continuă în cadrul dosarului penal privind săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată.
La o lună după descoperirea unor drone încărcate cu explozibili la aeroportul din Leipzig, folosit de Ucraina pentru transportul de echipamente militare, ministrul german de Interne a declarat că „Rusia este responsabilă”. Moscova respinge acuzația și cere dovezi, potrivit BBC.
O serie de atacuri asupra industriei de apărareÎn luna august au fost raportate mai multe incendii și tentative de atac asupra unor obiective din industria de apărare, în mai multe țări europene.
În Bulgaria, pe 10 august, un incendiu puternic a izbucnit la un depozit al companiei de apărare EMCO din Tryavna. Compania a transmis că „eroarea umană este exclusă”, amintind că explozii produse anterior la unitățile sale au fost investigate pentru posibile legături cu Rusia.
Pe 13 august, un incendiu izbucnit la KNDS Ammo Italy, în apropiere de Roma, a provocat o explozie puternică. Procurorii italieni investighează posibilitatea unei intervenții externe.
Două zile mai târziu, fabrica Milrem Robotics din Tallinn, Estonia, despre care Kyiv Post afirmă că furnizează drone Ucrainei, a fost cuprinsă de flăcări. Doi suspecți au fost arestați, iar premierul estonian Kristen Michal a declarat că posibilitatea unui sabotaj rusesc este luată „în serios”.
Pe 25 august, poliția slovacă a anunțat că a dejucat un atac incendiar asupra unui producător de drone deținut de ucraineni și a confiscat o „cantitate mare de amestec incendiar”. Compania a acuzat Rusia, iar trei suspecți au fost arestați. Poliția a afirmat că aceștia „urmau ordine”.
Polonia, lovită de noi atacuriPolonia a raportat alte două incendii pe 30 august. Unul a avut loc la Lublin, la o companie care produce componente pentru elicoptere, iar premierul Donald Tusk a declarat că incendierea intenționată „nu poate fi exclusă”.
Un alt incident a vizat producătorul de drone WB Group. Un bărbat mascat a fost surprins de camerele de supraveghere în timp ce arunca dispozitive incendiare. Tusk a descris atacul drept o „continuare a activităților de escaladare ale Rusiei”.
Pe 31 august, un incendiu a izbucnit la Skarżysko-Kamienna, la una dintre cele mai mari companii poloneze din industria apărării.
Seria de incidente a continuat în septembrie. Doi bulgari au fost arestați la München, fiind suspectați că au aruncat dispozitive incendiare dintr-o mașină asupra companiei de apărare Rhode & Schwartz.
„Rusia își schimbă strategia”Ministrul polonez de Interne, Marcin Kierwiński, a avertizat că există „foarte, foarte multe semnale că Rusia își schimbă strategia și își intensifică activitățile, inclusiv activitățile teroriste și de sabotaj”.
Daniela Richterova, de la Department of War Studies al King’s College, spune că intensitatea recentă a atacurilor asupra obiectivelor militare este neobișnuită. Ea consideră că Moscova încearcă să pună presiune asupra statelor care sprijină Ucraina, prin creșterea costurilor acestui sprijin.
O altă posibilitate este ca Rusia să testeze vulnerabilitățile NATO.
„Rusia testează limitele a ceea ce este acceptabil și colectează informații despre rezultate. Află ce funcționează și ce este vulnerabil”, afirmă Keir Giles, de la Chatham House.
Potrivit acestuia, campania de sabotaj ar putea reprezenta o pregătire pentru o nouă etapă a agresiunii Rusiei în Europa, Moscova evaluând inclusiv disponibilitatea statelor vizate de a reacționa.
Peste 165 de cazuri suspecte în GermaniaInternational Institute for Strategic Studies (IISS), care monitorizează cazurile de sabotaj, indică o creștere similară în 2024, când aliații Ucrainei au început să permită folosirea armelor occidentale pentru lovituri mai adânci în teritoriul Rusiei.
În 2024, Rusia a fost acuzată că a trimis în Marea Britanie și Polonia colete care conțineau explozibili lichizi. Unul dintre acestea a luat foc înainte de a fi încărcat într-un avion cargo DHL.
Atacurile au continuat. Potrivit presei germane, un raport al poliției federale enumeră peste 165 de cazuri suspecte de sabotaj în Germania în acest an, fără să precizeze cine este responsabil.
Majoritatea operațiunilor de sabotaj atribuite Rusiei în Europa ar fi fost executate de persoane recrutate online, în schimbul unor sume de bani, în timp ce coordonatorii s-ar afla în Rusia.
Informațiile din Germania sugerează însă că bărbații care au lansat dronele la aeroportul din Leipzig erau ruși, iar cel puțin unul ar fi intrat în țară special pentru această operațiune.
Riscul unei escaladăriExperții avertizează că principalul risc este escaladarea. O operațiune de sabotaj care provoacă accidental victime în masă, de exemplu prin doborârea unui avion, ar putea obliga NATO să reacționeze.
„Cred că ar putea duce la un atac major”, spune Richterova. „Apoi, în acest mediu de securitate tensionat, NATO nu ar mai putea ignora situația și ar trebui să reacționeze”.
