Secretarul de stat pentru afaceri strategice și globale, Ana Tinca, a avut vineri consultări politice cu Oleksandr Mișcenko, adjunct al ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei.
Potrivit unui comunicat al MAE, discuțiile au vizat situația de securitate regională, evoluțiile războiului din Ucraina și perspectivele de consolidare a cooperării dintre cele două țări.
România cere păstrarea școlilor cu predare în limba română„În ceea ce privește educația în limba română în Ucraina, partea română a subliniat necesitatea asigurării continuității, sustenabilității și accesului adecvat la educația în limba română la toate nivelurile”, se arată în comunicatul MAE.
Ministerul a precizat că această solicitare include „păstrarea rețelei tradiționale de școli cu predare în limba română și evitarea oricăror măsuri regresive în contextul reformei educației din Ucraina”.
De asemenea, partea română „a reiterat importanța unei consultări regulate, transparente și substanțiale a reprezentanților minorității române, inclusiv în perspectiva modificărilor legislative aflate în discuție”.
România reafirmă sprijinul pentru UcrainaÎn cadrul consultărilor, România a reafirmat sprijinul pentru Ucraina și importanța continuării cooperării în domeniul securității regionale.
„Partea română a reafirmat sprijinul ferm și multidimensional al României pentru Ucraina și a subliniat importanța continuării eforturilor comune pentru consolidarea rezilienței și securității în regiune, inclusiv în fața amenințărilor convenționale și hibride ruse. A fost evidențiată în acest context relevanța cooperării în domeniul securității cibernetice și al combaterii amenințărilor hibride”, a transmis MAE.
Discuțiile au reconfirmat disponibilitatea celor două țări de a continua dialogul politic și cooperarea în domeniile de interes comun, în spiritul Parteneriatului Strategic.
În domeniul conectivității, au fost salutate progresele recente, inclusiv deschiderea noului punct de trecere a frontierei și a podului peste Tisa de la Sighetu Marmației.
Totodată, a fost subliniată necesitatea continuării proiectelor de infrastructură, transport și energie dintre România, Republica Moldova și Ucraina.
„Tocmai am încheiat o discuție extrem de fructuoasă cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, în cadrul căreia s-a convenit ca Rusia să furnizeze imediat motorină pieței americane și celei globale”, a transmis Trump, printr-un mesaj publicat pe Truth Social, potrivit Associated Press.
Donald Trump a transmis că Moscova va începe imediat livrările de carburant către Statele Unite. Calendarul agreat prevede un prim transport de peste 300.000 de tone de motorină furnizat imediat, urmat de alte 500.000 de tone în luna noiembrie și de încă 1 milion de tone la scurt timp după aceea.
Ulterior, Rusia urmează să mai livreze o tranșă suplimentară de 3 milioane de tone de combustibil.
„Între controlul nostru total asupra Strâmtorii Ormuz și acest anunț important privind energia din Rusia, prețurile la motorină pentru americani și, de fapt, pentru întreaga lume, vor scădea rapid la niveluri record!”, a mai spus liderul de la Washington.
Schimbare de direcție după pachetul dur de sancțiuniAnunțul lui Trump vine la o lună după ce liderul american a promulgat o lege amplă de sancțiuni menită să lovească puternic sectorul energetic al Moscovei.
Legislația, promulgată luna trecută, vizează măsuri punitive stricte împotriva oficialilor ruși, a băncilor și a așa-numitei „flote din umbră” de petroliere folosite de Moscova pentru a ocoli restricțiile internaționale.
Una dintre cele mai importante prevederi îi permite președintelui SUA să impună tarife de până la 100% asupra mărfurilor provenite din statele care se numără printre cei mai mari cinci importatori de petrol și gaze naturale rusești.
Pachetul legislativ a inclus și extinderea sancțiunilor împotriva Iranului, inclusiv în domeniile energiei și armamentului.
„Șantierul era împins spre faliment, iar soluția pregătită înainte ca Radu să ajungă ministru era să fie vândut pentru doar 10 milioane de euro. A ieșit în fața oamenilor și le-a cerut să aibă încredere, că putem salva șantierul. Radu și Irineu au făcut un plan: au introdus șantierul în programul SAFE, i-au adus comenzi și i-au redat valoarea. Astăzi, procedura de adjudecare s-a încheiat la 138 de milioane de euro”, se arată în postarea publicată pe Facebook de Dominic Fritz.
Acesta a precizat că „salvarea unui șantier românesc de la dispariție, cu investiții și comenzi pentru Armata Română” nu se numește „trădare”.
Acesta s-a mândrit cu faptul că procedurile inițiate de miniștrii USR au dus la salvarea șantierului naval.
„Miniștrii USR le strică combinațiile și le mai și demontează minciuna că toate partidele sunt la fel și că nimic nu se poate schimba. Ba se poate! Radu și Irineu au demonstrat-o și îi felicit pentru asta!”, a scris Fritz.
În mesajul său, liderul USR a făcut un atac dur la adresa omologului social-democrat:
„Poate tocmai de aceea Sorin Grindeanu e atât de disperat, merge pe la televiziuni și spune că acceptă orice guvern, numai să nu fie USR în el, iar PSD dă comunicate în care îmi cere să plec din fruntea USR”, a mai transmis Fritz.
Declarațiile vin în contextul în care vineri, Șantierul Naval Damen a fost cumpărat de filiala din România a companiei germane Rheinmetall, la prețul de 138 de milioane de euro. Astfel, activele, dar și muncitorii fostei companii aflată în faliment, Damen Shipyards Mangalia, au fost preluate de gigantul german, iar activitatea poate fi reluată la capacitate maximă.
Aprobarea achiziției este rezultatul negocierilor desfășurate în cadrul programului SAFE. Guvernul a condiționat condiționat implementarea achizițiilor militare de la Rheinmetall de asumarea unor investiții în industria românească de apărare, inclusiv pentru revitalizarea Șantierului Naval Mangalia, potrivit unui comunicat publicat, vineri, de Executiv.
Tranzacția a reflectat nevoia sindicaliștilor din cadrul companiei ce administra șantierul naval. În primăvară, după ce compania a intrat în faliment, Sindicatul Liber Navalistul transmitea că își dorește ca șantierul naval să fie valorificat pentru o firmă capabilă să preia activitatea industrială.
Întrebat la Digi24 dacă România își permite măsuri de relansare economică, Luca Niculescu a confirmat că acestea vor fi incluse în programul de guvernare, dar a precizat că discuțiile sunt încă în desfășurare.
„Lucrăm la programul de guvernare, vor fi măsuri de relansare economică. Nu vă pot spune încă, nu vă pot detalia, pentru că sunt mai multe tipuri de filozofii care se intersectează și trebuie să ajungem la una care să funcționeze”, a declarat premierul desemnat.
Luca Niculescu: Va exista o indexare a pensiilor în 2027Întrebat despre pensii și salarii în 2027, Niculescu s-a arătat încrezător că pensiile vor fi indexate anul viitor.
„Pensii pot să spun cu un grad mare de siguranță că va exista o indexare a pensiilor”, a afirmat acesta.
În privința salariilor, premierul desemnat a declarat că va „milita” pentru adoptarea unei noi legi a salarizării
„Voi milita pentru legea salarizării. Au fost discuții care n-au dus la rezultat, erau gata să se întâmple. Nu s-a întâmplat, vom relua acele discuții”, a spus Niculescu.
Acesta a subliniat că este nevoie de dialog cu sindicatele, patronatele și partidele politice pentru adoptarea legii, care ar contribui și la creșterea sentimentului de echitate în societate.
Diana Buzoianu a susținut că organizarea de alegeri înainte de termen va forța partidele să-și reconfigureze parcursul și politicile promovate.
„Eu cred că alegerile, în general, au avut rolul de a reseta scena politică. un rând de alegeri legitimează foarte mult și partidele în momentul în care văd că au pierdut pe politica pe care și-au propus-o sau văd că au câștigat pe politica respectivă niște voturi”, a spus ministra, vineri, la B1 TV.
Resetarea raportului de forțeLidera USR a subliniat că o scădere a mandatelor unui partid în urma scrutinului ar modifica atitudinea, dar și raportul de forțe dintr-o viitoare coaliție.
„De exemplu, să spună PSD pierde 10% din procentele pe care le-a avut până acum, asta înseamnă că și politica PSD, pe care a făcut-o, trebuie să fie un pic diferită de așezarea la masă. Dacă PSD, în urma alegerilor, ar pierde foarte multe voturi și ar fi obligat, inclusiv de proprii alegători, să recunoască că politica pe care au promovat-o, de exemplu, în ultimele câteva luni de zile, a fost o politică greșită și se resetează, vin la masă și au o altă politică”, a declarat Buzoianu.
Criza poltică fără precedentRomânia se află încă de la începutul lunii mai într-o criză politică fără precedent, cauzată de demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiunea de cenzură depusă și susținută de PSD și AUR.
În acest interval, președintele Nicușor Dan i-a desemnat pe Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan să formeze un guvern.
Tomac și-a depus mandatul înainte de votul din parlament, iar Adrian Veștea și Siegfried Mureșan nu au primit votul de încredere, deschizându-se astfel posibilitatea organizării alegerilor anticipate.
USR și Nicușor Dan, despre anticipateUSR, după consultările de luni de la Palatul Cotroceni, a transmis, prin vocea președintelui Dominic Fritz, că alegerile anticipate sunt „ soluția cea mai sinceră față de români care se așteaptă că această criză să se termine ”.
Președintele Nicușor Dan a respins, săptămâna trecută, din nou, ideea alegerilor anticipate și spune că „nu ne jucăm de soarta acestei țări ca să vedem ce iese dintr-o alegere”.
Luni, Luca Niculescu a fost desemnat să formeze un guvern, fiind astfel cea de-a patra nominalizare a președintelui pentru formarea unui guvern cu puteri depline.
„Vine o iarnă care s-ar putea să fie grea, avem nevoie de un guvern cu puteri depline. Orice poate întări sprijinul pentru acest guvern, este binevenit”, a spus Niculescu.
Niculescu a precizat că România are probleme în sectorul energetic. Acesta a vorbit despre pornirea centralei nucleare de la Cernavodă, dar și acordarea unui mecanism de sprijin pentru cetățenii vulnerabili.
„Oamenii vor fi atenți la facturile pe care le primesc, iar statul trebuie să încerce să diminueze efectul acestor probleme. Putem să ne gândim la compensarea unei părți din facturile pentru cei mai vulnerabili”, a declarat Niculescu.
Premierul desemnat a precizat că există deja un mecanism de sprijin, dar că mecanismul poate fi extins.
Potrivit lui Niculescu, pe termen mediu, România trebuie să-și mărească, dar și să-și diversifice capacitățile de stocare.
„Vom avea Neptun Deep de anul viitor, mai sunt și niște centrale care mai trebuie construite. Trebuie investit, de asemenea, mult, în fotovoltaic”, a declarat Niculescu.
Separat față de domeniul Energiei, Niculescu a mai precizat că vor mai exista „situații complicate” dacă guvernul nu face rectificarea bugetară.
„Există situații care vor fi foarte, foarte complicate dacă nu facem rectificarea bugetară. În spitale, spitalele județene mai ales, și alte instituții care pot avea probleme”, a declarat Niculescu.
Rectificarea bugetară înseamnă modificarea bugetului de stat pe parcursul anului, după ce suma a fost aprobată de Parlament. Guvernul face rectificare atunci când veniturile sau cheltuielile estimate inițial se schimbă, iar bugetul trebuie adaptat la situația economică și la nevoile instituțiilor publice.
Guvernul interimar are atribuții limitate în ceea ce privește administrarea țării. Pentru că nu este un Executiv cu puteri depline nu poate adopta rectificarea prin Ordonanță de Urgență sau să inițieze proiecte de lege.
„Dacă faptul că un prim-ministru desemnat citește este defectul pe care mi l-au găsit, să mai găsească și altele ca acesta”, a spus Luca Niculescu, întrebat cum privește comentariile ironice despre activitatea sa de cititor.
El a afirmat că îi place să citească din mai multe domenii și să recomande cărțile care îl impresionează, precizând că preferă să nu scrie despre volumele care îi plac mai puțin.
„Lectura este singurul viciu nepedepsit. Se pare că am primit și eu o pedeapsă pentru lectură”, a afirmat premierul desemnat.
Niculescu a recomandat volumul „Istoria orbilor”, scris de istoricii Alina și Șerban Pavelescu, pe care l-a descris drept cea mai interesantă carte citită de el în acest an.
Cartea prezintă România în perioada 1939–1945, dincolo de faptele de arme și de viața politică, incluzând și viața mondenă și culturală a epocii. Titlul face trimitere la lucrurile pe care decidenții politici de atunci ar fi putut să le facă, dar nu le-au făcut, potrivit explicațiilor oferite de Niculescu.
Premierul desemnat a spus că volumul se citește „ca un roman politic” și i-a invitat pe cei interesați să îi recomande, la rândul lor, cărți.
Luca Niculescu a scris despre „Istoria orbilor” și pe pagina sa de Facebook, în luna iulie.
Întrebat despre starea de nemulțumire din societate, pe fondul crizei politice, Luca Niculescu a spus că discută frecvent cu oamenii pe care îi întâlnește pe stradă.
„Să știți că am o percepție destul de clară pentru că eu merg mult pe jos și mă întâlnesc cu oameni, mă mai știu unii dintre ei de pe la televizor ori de când lucram aici, ori mă mai vedeam la ședințele de guvern și mă abordează și îmi povestesc”, a declarat premierul desemnat la Digi 24.
El a explicat că oamenii îi vorbesc în special despre dificultățile financiare cu care se confruntă.
„În general, nimeni nu mă abordează sau foarte puțin sunt cei care te abordează ca să te laude sau ca să spună că ai făcut un lucru bun. Dimpotrivă, vorbesc despre cât de greu le este, despre scăderea puterii de cumpărare, despre facturi și înțeleg foarte bine. Trăiesc în același oraș ca ei. Puterea de cumpărare a scăzut pentru toată lumea”, a afirmat Niculescu.
„Optimismul nu se decretează, se creează”, a subliniat acesta.
Niculescu: România s-a dezvoltat mult în ultimii 20 de aniPremierul desemnat a arătat că România a făcut progrese importante în ultimele două decenii.
„România de acum față de cea de acum 20 de ani e foarte dezvoltată, mult mai dezvoltată. Problema este că sunt multe inegalități. Inegalități între regiuni, inegalități între mediul rural și orașe, inegalități în sistemul școlar”, a spus Niculescu.
„Aici trebuie să intervenim. Aici trebuie să intervenim pe termen lung, dacă vrem ca toți românii să aibă speranță, nu numai cei care au bani”, a adăugat premierul desemnat.
Ilie Bolojan a declarat că refuzul PNL de a intra la guvernare într-o nouă coaliție alături de PSD se bazează pe experiența politică din ultimul an, nu pe calcule politice sau pe orgolii.
„Nu vom accepta să repetăm, însă, formule politice care s-au dovedit că nu funcționează. Refuzul de a guverna cu PSD nu ține de orgolii sau de calcule politice, ci de lecția pe care am învățat-o în ultimul an. PSD a demonstrat că are nevoie de parteneri mai degrabă pentru a avea pe cine să arunce vina”, se arată în mesajul publicat vineri pe Facebook de Ilie Bolojan.
„Fără PNL nu ar mai exista un paravan”Liderul din Modrogan a amintit de acțiunile ostile ale social-democraților făcut în vederea „schimbării direcției” privind măsurile luate de Guvern, acuzând că aceștia evită să guverneze singuri tocmai pentru a nu fi nevoiți să dea socoteală.
„PSD, cu sprijinul AUR, a dărâmat guvernul invocând soluții magice și schimbarea direcției. A respins guvernul Mureșan pentru că menținea direcția”, notează Bolojan.
„Acum ar fi fost de așteptat să lupte pentru a avea ocazia să pună în practică soluțiile invocate, în cadrul guvernului Niculescu. Să arate cum schimbă direcția, cum revarsă „cornul abundenței” peste țară și, în același timp, cum evită să arunce în aer bugetul României. De ce au nevoie de PNL? De ce trag de PNL „să le strice” schimbarea de direcție și soluțiile miraculoase? Fără PNL nu ar mai exista un paravan, iar PSD nu ar mai avea pe cine să dea vina atunci când promisiunile care nu pot fi onorate se vor dovedi vorbe goale”, a mai spus liderul PNL.
Presiunile liderilor PSD pentru o nouă coalițieReacția acestuia a venit după ce lideri social-democrați precum Sorin Grindeanu și Claudiu Manda au cerut Partidului Național Liberal să își asume împreună guvernare.
„PSD-ul își dorește să fie partea soluției, dar nu orice condiții. Îmi doresc ca și ceilalți să-și asume această perioadă. Dacă vor înțelege apelul meu, vom găsi un numitor comun. Fiindcă la sfârșitul zilei nu trebuie să fie unul fraierit și unul șmecher. Cred că e responsabilitatea noastră (N.R. PSD, PNL și UDMR) să facem acest efort ”, afirma Grindeanu joi.
