Când familia e sănătoasă, când ai serviciu, când te trezești dimineața fără dureri? Atunci biserica devine invizibilă. Dumnezeu devine o amintire vagă, ceva pentru duminici – dacă nu ai altceva mai interesant de făcut. Transformăm relația cu Dumnezeu într-o tranzacție comercială: eu vin la Tine când am probleme, Tu le rezolvi, apoi ne vedem poate la următoarea criză. Între timp, viața merge înainte fără El.
Am stat de vorbă cu părintele Francisc Doboș să înțelegem. Un dialog fără ipocrizie, fără răspunsuri prefabricate. Un dialog despre adevărul crud pe care toți îl știm, dar puțini îl recunosc.
Reporter: A devenit Dumnezeu o ambulanță spirituală pentru noi?
Francisc Doboș: Cred că Dumnezeu a fost folosit mai dintotdeauna în interes. E un drum să treci sau să ajungi la o credință profundă în Dumnezeu, să treci de la interes la o relație de credință, de iubire, de frecventare, în care interesul să intre pe locul doi. Să ajungi să crezi în Dumnezeu, fără să mai urmărești doar beneficiile lumești ale credinței.
Nu contează cum ajungem la Dumnezeu. Cam toată lumea ajunge la Dumnezeu oarecum din interes. Este ca viața. Copilul cere de mâncare mamei, descoperă iubirea mamei prin micul interes. Iubirea se învață, credința se învață. Eu îmi dau seama de acest aspect, pe care îl descopăr uneori cu durere la oameni. Vin la Dumnezeu ca la un MC. Un maestru de ceremonii.
Spiritual. Așa cum vin și la biserică, așa cum vin și la preot de multe ori și tind să fiu puțin frustrat când văd oameni care vin doar ca să-și aranjeze un eveniment. Fie că e vorba de un botez, de o nuntă sau de alte aspecte ale vieții, dar nu au o credință concretă, întrupată.
Nu au trecut prin Betleem , nu au trecut prin întruparea lui Dumnezeu în viața lor. E undeva la limita superstiției. Dumnezeu ca o ambulanță spirituală.
Nu mai e nevoie, Doamne, am găsit loc de parcareE ca în acea gluma a omului care trebuia să semneze un contract de milioane de euro și nu găsea un loc de parcare în București sau în Cluj. Și se ruga la Dumnezeu „Doamne, ajută-mă să găsesc un loc de parcare, că jumătate din ceea ce semnez voi da la biserică, să zicem. Sau la săraci. Drept pentru care se eliberează un loc în fața lui și îi spune lui Dumnezeu: „Nu mai e nevoie, Doamne, am găsit”.
Ajungem să ne folosim unii de alții uneori și în relațiile noastre, în relații comerciale, afective, de prietenie.
Iubirea noastră trebuie educată. Credința noastră are nevoie de o forjare. Altfel, egoismul nostru învinge asupra generozității sau asupra vulnerabilității.
Și avem nevoie, mai ales în perioada aceasta, când printre sunete de clopoței, de colinde, de cadouri, pare că totul este magic. Am alergie oarecum pentru că acest cuvânt exprimă ambulanța spirituală. Ambulanța asta spirituală, când de fapt magicul ține de puterea noastră.
Mergem la Moș Crăciun, nu la BetleemMergem sau tindem spre Nord, spre reni, spre Moș Crăciun, dar poate mai puțin spre Betleem. Împodobim brazi, ceea ce este foarte bine, dar poate uităm să creăm atmosfera, să spunem, ieslea, în casele noastre, scena nașterii Lui Dumnezeu. Dar nu este doar una teatrală. Cum facem să nu amestecăm magia cu harul?
Cum reușim să devenim vulnerabili, să nu ne simțim noi Dumnezeu? Sau Dumnezeul propriei vieți? Și când dăm de greu, „scuze, acum nu s-a mai eliberat locul acela de parcare, Doamne, dacă poți, ajută-mă!”.
Reporter: Există un Dumnezeu diferit pentru cei în suferință față de cei fericiți?
Francisc Doboș: Este același Dumnezeu. Se schimbă doar dioptria mea, situația mea concretă, atunci când sunt în suferință sau când sunt și mă regăsesc într-o euforie spirituală, relațională. E același Dumnezeu. Unde este Dumnezeu când sunt fericit? Este acolo. Unde este Dumnezeu când sufăr?
Este tot în mine. Este pe cruce. Dar este prezent în mine, este prezent în celălalt pe care l-am făcut să sufere și avem nevoie să balansăm credința noastră între răstignire și Înviere.
E tot același Dumnezeu. Dar nu ne oprim doar pe cruce. Credința profundă te face să realizezi că orice suferință nu este aici pe pământ. Nu dăinuie veșnic. Și să ne antrenăm într-o răbdare proactivă, care nu înseamnă delăsare, înseamnă implicare. Înseamnă vindecare. Și nu este doar o auto-vindecare. Nu este o rețetă spirituală, pentru că trecem așa prin geografia lumii noastre, oamenii care tin spre nord, merg la Cercul Polar, reni, sanie, Moș Crăciun, sau, relațional, vindecările, oarecum le consider eu, asiatice. Acelea de dezvoltare personală, de retreat-uri, tot un fel de unde eu devin parte din rețetă sau din vindecare.
E un fel, iarăși, de o idolatrie nu neapărat modernă. În care eu sunt idolul. Puterea de mântuire ține de mine.
Nu neapărat de harul lui Dumnezeu. Dumnezeu ne-a pus toate calitățile ca să ne depășim.
Sau să ne depășim limitele, fricile, vulnerabilitățile. Dar, în același timp, credința în Dumnezeu mă face să colaborez cu El. Să nu trebuiască să fiu eu mereu în centru.
Așa cum o mamă de familie, atunci când are un copil, mai mulți copii, nu încearcă să fie părinte în centrul atenției, ci se bucură când copiii devin fericiți. Este important să redescoperim această dimensiune a generozității în slujire.
Așa cum o mamă slujește. Îi slujește pe proprii copii. Face de toate, orice.
Un tată de familie face orice. Ar trebui să facă. Dar este imaginea aceasta. Egoismul câteodată învinge generozitatea noastră. Și tocmai de aici ne întoarcem la Dumnezeu ca o ambulanță spirituală sau ca un fel de panaceu când avem noi nevoie. Luăm o porție de Dumnezeu, că în rest ne descurcăm noi.
Delegăm cadourilor cadoul timpului nostru sau al vieții noastreDevine Dumnezeu un fel de plasture atunci când ne rănim. Și în rest? Omul credincios, profund credincios, întrupat sau îmbibat de Dumnezeu, nu îl va folosi pe Dumnezeu. Nu îl va folosi nici împotriva altora, că sunt pe drumul greșit. Nu ducem războaie spirituale pentru cei care încă nu L-au văzut pe Dumnezeu. Sau încă nu L-au întâlnit sau cred că viața lor este Dumnezeu. Suntem în perioada aceasta a nașterii Domnului, care se repetă în fiecare an, dar așa cum o spun de Paști, învierea nu este doar ceva de povestit, la fel și nașterea Lui Dumnezeu în istoria noastră nu este doar de povestit, este de întrupat în mine.
Și să menținem acest balans între agitația zilnică, pentru că trăim în lumea noastră și observăm ce se întâmplă. Oamenii alergă. Alergă după cadouri, dar uită să devină ei cadoul întrupat.
Poate bunătate, iertare, gând bun, întoarcere la cele sfinte. Și încercăm prin lucrurile exterioare să înlocuim ceea ce ar trebui să vină din inima noastră. Delegăm cadourilor, de multe ori, cadoul timpului nostru sau al vieții noastre.
Reporter: Cum ar fi viața noastră dacă Dumnezeu ne-ar întoarce spatele așa cum îl întoarcem noi când ne este bine?
Francisc Doboș: Nu întoarce niciodată Dumnezeu spatele ca să ne refuze. Întoarce uneori spatele ca să ne protejeze, ca să putem observa. Sunt nenumărate situații ale vieții când ni se pare că Dumnezeu a dispărut, că ne-a întors spatele, că și-a întors fața de la noi.
Dar este momentul când cel rău, dușmanul lui Dumnezeu, diavolul, vrea să ne spună: „Vezi? Ai crezut în El până și El ți-a întors spatele”. Este această ispită de care a avut parte și Hristos, de care avem parte fiecare dintre noi atunci când ne încredem în Dumnezeu și vedem că nu s-a rezolvat, că celor răi le merge bine, că situații neprevăzute ale vieții nu se rezolvă așa cum ne-am fi așteptat noi.
Și zicem „Doamne, dar am crezut în Tine. Unde ai fost când eu sufeream?”. Și cu credință ajungem să ne dăm seama că Dumnezeu era acolo cu noi când sufeream.
Nu întoarce niciodată spatele. Poate întoarce celălalt obraz. Ne certăm adesea cu Dumnezeu sau îl pălmuim pe Dumnezeu și nu se supără nici măcar pe răzvratirea noastră.
Dar foarte mulți spun că au înțeles credința abia după ce au avut parte de o tragedie în viață. Și asta înseamnă că Dumnezeu ne zdrobește înainte de a ajunge la El?
Nu este obligatoriu să ajungem la credință doar prin suferință. Dar și suferința este o cale. Suferința purifică privirea de autosuficiență, de aroganță. De această ispită de a fi noi Dumnezeu. Doar pentru cel care se lasă purificat sau forjat. Pe unii suferința îi împietrește. Sau îi îndepărtează. Depinde dioptria spirituală. Examenul oftalmologic spiritual. Cum interpretăm și ce greutate dăm. Pentru că pe unii suferința îi face să urască mai mult. Pe oameni, pe Dumnezeu. Pe omul vulnerabil. Omul sfânt. Dar nu doar cel din calendar. Cel real. Din societatea de astăzi.
Încerc să mă includ în omul credincios care pe lângă simțul umorului, autoironie sănătoasă, tind să cred că am fost binecuvântat cu darul credinței. Și cu darul credinței care mă scoate din ispita de a mă considera eu autosuficient.
Și doar să mimez slujirea lui Dumnezeu. Că în rest, mă descurc eu. Apropo de această ispită a omului modern. Care se descurcă. Care se descurcă și atâta vreme cât nu s-a rănit sau nu s-a lovit. Nu mai apelează la Dumnezeu.
Dar este experiența pe care orice preot o face cu mulți oameni. Cu mulți credincioși pe care îi numesc credincioșii pe patru roți.
Care sunt aduși la botez. Care sunt aduși de o mașină la muntă. Și de dric la mormântare.
Este credința de eveniment. Dar nu este relațională. Nu implică convertirea mea.
Ci mai degrabă devine zahariseala spirituală pe tortul pe care l-am gătit eu, al vieții mele. Și atunci punem o brumă sau o glazură de Dumnezeu doar peste planurile noastre. Când ajungem și vedem că se dărâmă sau se strică tortul, evident că ispita este să dăm vina pe glazură.
Sau pe cireașa de pe tort. Adică tot pe Dumnezeu. Fără să avem responsabilitatea că l-am ispitit pe Dumnezeu.
Iosif: Personajul uitat de CrăciunRegăsim și îmi place să cred episoadele acestea în preajma Crăciunului, a nașterii Domnului din Evanghelie. O figură puțin valorizată de obicei de Crăciun sau nașterea Domnului este ieslea. Sunt magii, sunt păstori, dar este Maria, Sfânta Fecioară și Iisus. Oarecum în umbră este un alt personaj. Este Iosif. Nu zice niciun cuvânt. E logodit cu Maria. Află că femeia asta cu care vrea să se căsătorească, să-și facă un plan de viitor, așteaptă un copil.
Și că nu e al lui. O lectură oarecum omenească. Poate unii dintre cei care vor auzi aceste cuvinte sau le vor citi, își vor aduce aminte că prin anii 90 e un film apărut în Italia, „Per amore, solo per amore”.
Unde Sfânta Fecioară Maria este interpretată de Penelope Cruz, când era ea foarte tânără. Și este figura lui Iosif acolo. Atât de uman, urla în el: „Ce faci Doamne? Adică ce caut? Nu ți-ai găsit altă femeie? Dar de ce tocmai pe logodnica mea? Adică foarte uman. Ne dă voie Dumnezeu să fim umani, să avem, să reacționăm. Dar mai apoi să-ți dai seama că Dumnezeu te călăuzește, pe lângă planul pe care îl ai cu propria viață, la un moment dat Dumnezeu își strecoară și planul lui. Pe care poți să-l accepti sau să nu-l accepti.
Poți să te încăpățânezi, să-ți urmezi idealul, dar, iarăși, poate să fie un ideal care se rezolvă doar pe Pământ. Scopul nostru nu este să trăim doar 100 sau plus, mai mult de 100 de ani, ci să trăim veșnic. Credința noastră ne face să depășim limitele timpului.
Și tocmai de aceea, orice suferință aici pe Pământ e relativă. Da, pare enormă, pare totală. Sau par situații fără ieșire care ne duc uneori la durere profundă sau la depresie.
Dar pentru omul care trăiește încă din timp de pe Pământ, din veșnicia lui Dumnezeu, toate au sens. Toate capătă Înviere.
Reporter: Și ce îi spune preotul enoriașului care recunoaște „Părinte, am nevoie de Dumnezeu când sunt doar distrus. În rest, mă descurc”?
Francisc Doboș: Este reală și foarte des întâlnită această atitudine. Uneori, de cele mai multe ori, nu îți spun. Îți spun după ce au realizat.
Uite ce nesăbuit am fost. M-am comportat așa. Și ajung să recunoască după ce s-au lovit, după ce au căzut și au văzut că singuri nu se descurcă.
Uneori nu trebuie să spun eu. Ajunge doar să fac în așa fel, pun acele întrebări, prin care cel care vine la Dumnezeu sau apelează la Dumnezeu prin preot să-și dea singurul răspuns.
Că în fond, omul trebuie să fie călăuzit. Îi dau undița. Pescuiește tu. Dă-ți tu seama, nu-ți dau eu răspunsul. Ți-l vei da singur.
Îți dau undița. Pescuiește tuȘi ajunge la un moment dat „ah, nu m-am gândit niciodată la acest aspect. A trecut Dumnezeu de atâtea ori prin viața mea, prin venele mele, prin mintea mea. Și nu mi-am dat seama.
Aceleași cuvinte, aceleași situații de viață, poate aceleași persoane pe care nu le-am văzut, cu ochii iubirii, cu ochii înțelegerii, dimpotrivă, mă deranjau, deveneau un fel de obstacol. Și la o altă lectură, a vieții, a durerilor, să-mi dau seama că aia era ocazia potrivită. De a-L întâlni pe Dumnezeu sau de a mă lăsa întâlnit în iubirea față de El, într-o nouă prietenie, într-o nouă relație. Fie cu Dumnezeu, sau fie cu persoane noi din viața noastră.
Cotațiile Brent au ajuns la 62.42 dolari pe baril, marcând o creștere de 4 cenți, respectiv 0.06%, iar prețul West Texas Intermediate a crescut cu 3 cenți, sau 0.05%, până la 58.41 dolari pe baril.
Deși modestă, creșterea continuă trendul ascendent. Luni, prețul petrolului a înregistrat o creștere de peste 2% înregistrat luni, iar marți creșterea a continuat cu încă 0.5%.
Creșterea a fost influențată de economia Statelor Unite. Potrivit estimării preliminare publicate marți, economia SUA a crescut în ritm anualizat cu 4,3% în trimestrul al treilea din 2025, peste estimarea de 3,2% a economiștilor chestionați de Bloomberg.
Un alt factor important care a sprijinit prețurile a fost riscul de întrerupere a livrărilor. Exporturile Venezuelei au fost afectate de blocada anunțată de președintele american Donald Trump asupra tuturor petrolierelor sancționate.
În plus, atacurile reciproce dintre Rusia și Ucraina asupra infrastructurii energetice au alimentat îngrijorările privind oferta globală.
Conform avertizărilor emise de ANM, ceață densă va reduce vizibilitatea sub 200 de metri și, izolat, sub 50 de metri, iar fenomenul ar putea favoriza apariția ghețușului. Conform ANM, avertizările vor fi în vigoare până miercuri la ora 09:00.
Din județul Covasna, vor fi afectate localitățile Baraolt, Brăduț, Bățani, Vârghiș.
În județul Mureș, avertizarea vizează localitățile Târnăveni, Luduș, Iernut, Sarmașu, Adămuș, Mica, Gănești, Bahnea, Zau de Câmpie, Valea Largă, Sânpetru de Câmpie, Chețani, Miheșu de Câmpie, Sânger, Ogra, Băgaciu, Cuci, Iclănzel, Șăulia, Cucerdea, Bogata, Pogăceaua, Ațintiș, Grebenișu de Câmpie, Bichiș, Tăureni și Papiu Ilarian.
În județul Harghita sunt afectate zonele joase, inclusiv Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Praid, Corund, Lupeni, Șimonești, Dealu, Lueta, Mugeni, Atid, Mărtiniș, Avrămești, Secuieni, Feliceni, Porumbeni, Brădești, Merești, Săcel, Ocland, Dârjiu, Ulieș.
În județul Cluj, avertizarea se aplică localităților Turda, Câmpia Turzii, Huedin, Aghireșu, Apahida, Poieni, Gilău, Florești, Viișoara, Mihai Viteazu, Tritenii de Jos, Iara, Săvădisla, Frata, Cojocna, Ceanu Mare, Luna, Feleacu, Căpușu Mare, Mociu, Călărași, Cămărașu, Căianu, Mănăstireni, Suatu, Petreștii de Jos, Sâncraiu, Izvoru Crișului, Săndulești, Ciurila, Tureni, Aiton, Ploscoș.
„Am împărtășit opinia că este necesar un acord separat privind cooperarea pentru submarinele cu propulsie nucleară și am convenit să avansăm cu discuțiile”, a declarat Wi Sung Iac.
Acesta a făcut declarațiile după ce s-a întrors dintr-un turneu internațional. În decursul turneului, acesta a vizitat Statele Unite, Canada și Japonia și s-a întâlnit cu Marco Rubio, secretar de stat și Chris Wright, secretar american al energiei.
Potrivit lui Wi, cele două părți au purtat „consultări practice și aprofundate” privind acordurile de securitate menționate într-un document comun publicat luna trecută, după întâlnirea dintre președintele Myung și președintele Trump.
În cadrul întâlnirilor a fost abordat și aspectul proliferării nucleare. Conform înțelegerilor bilaterale, Coreea de Sud nu are restricții semnificative în privința îmbogățirii uraniului și este obligată să importe integral uraniul slab îmbogățit necesar programelor sale nucleare. Astfel, Wi a reiterat angajamentul Seulului față de principiile de neproliferare nucleară.
Bărbatul a fost arestat și pus sub acuzare la începutul acestei luni, fiind suspectat că a publicat pe rețele de socializare simboluri și propagandă nazistă. El ar fi a instigat și la violență împotriva comunității evreiești. Procesul acestuia este așteptat pentru luna ianuarie a anului viitor.
În urma perchezițiilor efectuate la domiciliul său din Caboolture, în apropiere de Brisbane, poliția a confiscat telefoane, arme și mai multe săbii inscripționate cu simboluri naziste.
Tony Burke, ministrul Afacerilor Interne, a transmis: „A venit aici să urască, nu are voie să rămână. Dacă vii în Australia cu viză, ești aici ca oaspete”.
Simboluri și mesaje naziste: masuri noi împotriva propagandei extremisteAutoritățile australiene au început să-și intensifice măsurile luate împotriva ideologiile extremiste. Astfel, luna trecută, autoritățile au revocat și viza unui cetățean sud-african, Matthew Gruter. Acesta locuia în Australia din 2022 și fost văzut participând la un miting neo-nazist.
Cei doi au posibilitatea de a contesta decizia de anulare a vizei. În plus, pot părăsi Australia voluntar sau pot aștepta să fie deportați. Autoritățile analizează în prezent dacă deportarea va fi amânată pentru ca acesta să poată răspunde în fața instanței pentru acuzațiile penale formulate.
Încă de la începutul anului, Australia a înăsprit legislația privind infracțiunile motivate de ură.
Noile măsuri au fost adoptate în cadrul unei sesiuni de urgență. Marți, pachetul fusese adoptat de Camera Inferioară, urmând să fie aprobat miercuri și de Camera Superioară.
Premierul statului, Chris Minns, a declarat că reformele sunt necesare, chiar dacă nu se bucură de un sprijin popular. „Sydney și New South Wales s-au schimbat pentru totdeauna ca urmare a acțiunii teroriste”, a afirmat Minns, citat de Reuters.
Noul pachet legislativ limitează numărul de arme de foc deținute de o persoană la maximum patru, în timp ce fermierii vor putea deține până la zece arme. De asemenea, toți posesorii de arme trebuie să fie membrii într-un club de tir.
Prin aceleași legi, poliția primește competențe sporite pentru a impune restricții asupra protestelor timp de până la trei luni după un atac terorist declarat, iar afișarea publică a simbolurilor și steagurilor organizațiilor interzise se poate pedepsi ori cu doi ani închisoare ori cu amendă de până la aproximativ 15.000 de dolari.
Noile legi au fost însă criticate dur de organizații civice și activiști, care au anunțat că vor contesta legea în instanță.
Atacul din 14 decembrie, produs pe plaja Bondi, în timpul unui eveniment organizat cu prilejul Hanuka, a ucis 15 persoane și a rănit alte 20, iar autoritățile susțin că cei doi suspecți au fost motivați de ideologia Statului Islamic. S
ajid Akram, în vârstă de 50 de ani, a fost împușcat mortal de poliție, iar fiul său, Naveed Akram, de 24 de ani, este inculpat pentru 59 de infracțiuni, inclusiv crimă și terorism.
Explozia a avut loc la azilul de bătrâni Silver Lake din orașul Bristol, Pennsylvania, situat la aproximativ 40 de kilometri de Philadelphia.
Explozia a provocat un incendiu, iar șeful departamentului local de pompieri a transmis: „A avut loc o prăbușire structurală majoră, părți din primul etaj au ajuns la subsol, iar persoane au rămas blocate”.
Conform bilanțului preliminar, cel puțin cinci persoane sunt considerate neidentificate sau dispărute, iar numărul victimelor nu este cunoscut.
Potrivit pompierilor, în timpul intervenției a fost detectat un miros puternic de gaz, iar compania responsabilă, PECO, a confirmat că echipele sale au intervenit în urma unor sesizări. Explozia s-a produs în timp ce acestea se aflau la fața locului.
Guvernatorul statului, Josh Shapiro, a salutat eforturile serviciilor de intervenție, declarând: „Vreau să spun că în momentele imediate de după explozie, ați văzut ce înseamnă adevăratul eroism. Pompierii s-au grăbit la fața locului pentru a controla explozia, pentru a stinge incendiul și, cel mai important, pentru a salva oamenii”.
Potrivit Secretarului de Stat, Marco Rubio, cele cinci persoane vizate de sancțiuni „au condus eforturi organizate pentru a constrânge platformele americane să cenzureze, să demonetizeze și să suprime punctele de vedere americane cărora le opun. Acești activiști radicali și ONG-uri au intensificat cenzura de către state străine, în fiecare caz vizând vorbitori americani și companii americane”.
Fostul comisar european vizat de interdicții este Thierry Breton, fost comisar european pentru piața internă între 2019 și 2024. Acesta a fost descris de Departamentul de Stat drept unul dintre artizanii DSA (Legea Serviciilor Digitale) pe care oficialii americani o consideră o depășire a reglementării legitime și o amenințare la adresa libertății de exprimare.
Alături de Breton, interdicțiile de viză îi vizează pe Imran Ahmed, director executiv al organizației Centrul pentru Combaterea Urii în Mediul Digital, precum și pe Anna-Lena von Hodenberg și Josephine Ballon, reprezentante ale organizației germane HateAid, și pe Clare Melford, cofondatoare a Indexului Dezinformării Globale (GDI).
Un purtător de cuvânt al GDI a calificat măsura drept „imorală, ilegală și neamericană”, acuzând administrația Trump de un „atac autoritar asupra libertății de exprimare”.
Prin decizia de marți, judecătorii de la Curtea Supremă au menținut o decizie federală care nu permite guvernului de la Washington desfășurare Gărzii Federale la Chicago.
În cadrul procesului, Departamentul de Justiție a cerut ca trupele să fie desfășurate pe durata procesului, dar decizia Instanței Supreme notează: „În această etapă preliminară, Guvernul nu a reușit să identifice o sursă de autoritate care ar permite armatei să aplice legile în Illinois”. Potrivit deciziei Curții, puterea prezidențială de a federaliza Garda Națională poate fi exercitată doar în circumstanțe excepționale.
La aceasta decizia, Casa Albă a reacționat anunțând „Nimic din hotărârea de astăzi nu diminuează atenția asupra acestei agende centrale”, despre obiectivele din domeniul migrației.
Trump ordonase desfășurarea trupelor în Chicago și Portland, după măsuri similare în Los Angeles, Memphis și Washington, D.C., invocând necesitatea protejării personalului federal și a proprietăților guvernamentale pe fondul protestelor împotriva acțiunilor sale.
Decizia președintelui a fost contestată în instanță de autoritățile statale. În octombrie, o instanță federală a că nu există dovezi privind imposibilitatea aplicării legii, avertizând că o desfășurare militară ar putea „turna gaz pe foc”.
Decizia a fost menținută în continuare și de un complet format din trei judecători de la Curtea de Apel a celui de-al Șaptelea Circuit, concluzionând că faptele nu justifică acțiunea președintelui în Illinois.
Moartea acestuia a fost anunțată de premierul libian Abdulhamid Dbeibah, liderul Guvernului de Uniune Națională al Libiei. „Aceasta a avut loc în urma unui incident tragic și dureros, survenit în timp ce se întorceau dintr-o călătorie oficială din orașul turc Ankara. Această pierdere gravă este o mare pierdere pentru națiune, pentru instituția militară și pentru tot poporul”, a transmis liderul libian.
La bordul avionului se mai aflau comandantul forțelor terestre ale Libiei, directorul Autorității pentru Industria Militară, un consilier al șefului Statului Major și un fotograf.
În urma incidentului, guvernul de la Tripoli a anunțat trei zile de doliu național.
Al-Haddad s-a aflat într-o vizită la Ankara unde s-a întâlnit cu Selcuk Bayraktaroglu, Șeful de Stat Major al Armatei Turce, Yasar Guler, ministrul turc al Apărării și alți oficiali militari.
Cauza accidentului nu este cunoscută deocamdată. Ministrul turc de Interne a anunțat că aeronava a pierdut contactul cu turnul de control, iar ministrul de Justiție a anunțat demararea anchetei.
Guvernul libian a anunțat că va trimite o delegație care să susțină ancheta.
Accidentul s-a produs la o zi după ce Parlamentul Turciei a decis prelungirea cu încă doi ani a mandatului trupelor turce dislocate în Libia. Deși este stat membru NATO, Turcia sprijină militar și politic guvernul de la Tripoli. Turcia a trimis militari în Libia pentru instrucția trupelor și pentru sprijinirea guvernului și a semnat un acord energetic în 2022.
Ministerul Energeiei se va bucura de o suplimentare bugetară de peste 473.2 milioane de lei, sub formă de credite de angajament și credite bugetare din Fondul de rezervă bugetară. „Fondurile sunt destinate reîntregirii sumelor provenite din veniturile din privatizare și utilizate pentru acordarea către Societatea ‘Complexul Energetic Oltenia’, a ajutorului de stat de restructurare, sub formă de grant, aferent anului 2022”, se arată în comunicatul Guvernului.
Guvernul a aprobat și suplimentarea bugetului Ministerului Mediului cu peste 203 milioane de lei fonduri alocate pentru plata serviciilor silvice și a compensațiilor acordate proprietarilor de fond forestier afectați de restricții la exploatarea lemnului. „Suma este alocată din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, la capitolul ‘Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare’, și este destinată gestionării durabile a fondului forestier aflat în proprietate privată și în proprietatea publică și privată a unităților administrativ-teritoriale”, anunță Executivul.
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației beneficiază de o suplimentare de 200 de milioane de lei, credite bugetare din Fondul de rezervă, destinate finanțării Programului național de construcții de interes public sau social.
Societatea Română de Radiodifuziune se va bucura de o suplimentare bugetară de 6 milioane de lei. „Suplimentarea, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, este necesară pentru asigurarea continuității difuzării programelor SRR, pentru achiziția serviciilor de preluare, transport și difuzare a programelor SRR”, transmite Palatul Victoria.
De asemenea, Guvernul a aprobat alocarea sumei de 101.7 lei pentru suplimentarea bugetului Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Guvernul transmite: „Alocarea acestor fonduri permite achitarea obligațiilor de plată restante aferente activităților desfășurate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți și contribuie la evitarea unor litigii care ar putea genera costuri suplimentare”.
„Prin această hotărâre se alocă suma de 160,6 milioane lei pentru plata contribuției financiare restante a României, pentru anul 2024, la programele opționale ale Agenției Spațiale Europene (ESA)”, anunță Guvernul, punctând: „Sumele se achită din bugetul Autorității Naționale pentru Cercetare (ANC) aferent anului 2025, în limita cheltuielilor bugetare aprobate”.
Prin plata contribuției anuale, României i se permite să participe la programele spațiale ale ESA, oferind industriei și mediului de cercetare acces la tehnologii avansate și contracte finanțate la nivel european.
Din cauza întârzierilor la plata contribuției, statului român i-a fost suspendat dreptul de vot, situație care a limitat capacitatea de influență în procesul decizional și a afectat accesul la contracte și proiecte strategice.
În urma plății restanțelor, România își va relua dreptul de vot în forurile Agenției, redevenind stat cu drepturi depline.
„Achitarea contribuției financiare a României la programele opționale ale Agenției Spațiale Europene (ESA) contribuie la menținerea și crearea de noi locuri de muncă de înaltă calificare în cadrul celor 294 de entități românești eligibile pentru a încheia contracte cu ESA, asigurând totodată un retur garantat și un factor de multiplicare semnificativ”, se mai arată în comunicatul transmis de Guvern.
Noul act normativ actualizează legislația națională în domeniul gestionării fondurilor publice și europene, astfel încât aceasta să reflecte atât modificările apărute în reglementările interne, cât și evoluțiile prevederilor la nivelul Uniunii Europene.
„Necesitatea modificărilor și completărilor aprobate prin acest act normativ se impune din perspectiva reducerii ratei de eroare reziduală sub 2%, calculată de Autoritatea de Audit și inclusă în Raportul anual de control, până la momentul transmiterii pachetului de asigurare prin sistemul electronic de schimb de date cu Comisia Europeană, astfel încât să fie asigurată admisibilitatea conturilor de către Comisia Europeană”, se arată în comunicatul emis de Guvern.
Noile măsuri urmăresc prevenirea depășirii pragului de 2%, fie din eroare, fie din propagarea unei erori, fiind astfel instituit un mecanism funcțional care permite excluderea definitivă a cheltuielilor neconforme înainte de transmiterea declarației anuale a conturilor.
Guvernul subliniază că aceste modificări au scopul de „evitarea aplicării de corecții financiare la nivel de program” care să afecteze absorbția fondurilor europene.
„Bugetul Ministerului Apărării Naționale pentru anul 2025 a fost suplimentat cu suma de 1,3 miliarde de lei, în vederea continuării procesului de înzestrare a Armatei României, prin asigurarea fondurilor necesare pentru plata obligațiilor rezultate din contractele de achiziție de echipamente militare, precum și pentru finanțarea proiectelor de infrastructură militară”, se arată într-un comunicat de presă emis de Guvern.
Suplimentarea bugetară se înscrie în cadrul Programului privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României, document strategic aprobat de CSAT.
Printre obiectivele care vor fi asigurate de finanțare se numără modernizarea sistemului de artilerie antiaeriană Oerlikon Model GDF 103 la standardul AA cu capabilități C-RAM, precum și dezvoltarea infrastructurii Bazei Mihail Kogălniceanu.
De asemenea, vor fi achiziționate elicoptere H215M cu capabilități de luptă la suprafață, autospeciale cu capacitate mărită pentru intervenții la incendii aeroportuare, o autospecială de acces radio pentru sisteme radar și ISR, precum și un sistem dislocabil necesar funcționării unei structuri de nivel B-850 PAX.
Finanțarea va acoperi și obligațiile rezultate din acordurile-cadru din domeniile IT și comunicații, securitate și apărare cibernetică.