Fostul premier Florin Cîțu susține că Guvernul a renunțat la reformele promise și a ales să majoreze taxele, deși existau alternative pentru echilibrarea bugetului.
„Nu s-au făcut reforme și este încă la guvern”, a declarat Cîțu, marți, într-un interviu la „Ai aflat! cu Ionuț Cristache”, la Gândul, referindu-se la actualul Executiv Ilie Bolojan.
Critic cu „marea reformă” a lui BolojanFostul lider al PNL a afirmat că reforma administrației nu a produs rezultatele anunțate și a dat exemplul Senatului, unde, potrivit acestuia, doar o persoană ar fi părăsit instituția.
„Știți câți oameni au plecat de la Senat? O persoană. Asta e marea reformă (a lui Bolojan – n.r.)?”, a spus Cîțu.
Cîțu spune că și el a guvernat cu PSD, dar nu a crescut taxeAcesta a susținut că, în schimb, Guvernul a promovat trei angajări ale răspunderii în Parlament, toate vizând creșteri de taxe.
„Au fost trei asumări în Parlamentul României, toate cu creșteri de taxe. Dar reformele nu s-au putut face”, a afirmat fostul premier.
Florin Cîțu a declarat că, în perioada în care a condus Partidul Național Liberal, nu au fost majorate taxe, deși PNL guverna împreună cu PSD.
„Cât timp am fost președinte al Partidului Național Liberal, nu au crescut nicio taxă. Se poate să fii și cu PSD la guvernare și să nu îi lași să facă prostii. Dar asta înseamnă să-ți pui în pericol propria funcție”, a spus acesta.
Avertisment: PNL a mers exact împotriva propriului electoratEl a criticat și actuala politică fiscală, afirmând că un guvern care se revendică de dreapta a adoptat măsuri contrare propriilor principii.
„Este un guvern care a crescut TVA-ul la 21% și impozitul pe dividende. A mers exact împotriva propriului electorat și împotriva ideologiei”, a declarat Cîțu.
Cîțu a avertizat că majorările de taxe vor avea efecte negative asupra economiei și a invocat raportul de stabilitate financiară publicat de Banca Națională a României.
„A început să crească rata creditelor neperformante la companii. Asta înseamnă că economia începe să gâfâie. Este clar că șocul de taxe va avea un efect negativ”, a afirmat fostul premier.
În opinia sa, ideea că majorările de taxe erau singura soluție este greșită: „Trebuie demontată ideea că nu se putea altfel. Se putea altfel”, a mai spus Florin Cîțu.
Potrivit companiei, este cea mai amplă utilizare în luptă a unor vehicule terestre autonome realizate de o firmă americană de tehnologie militară.
Declarațiile au fost făcute pentru TechCrunch, într-un moment în care războiul din Ucraina a accelerat testarea în condiții reale a noilor tehnologii militare.
Deși dronele aeriene au dominat atenția publică, ele au creat zone de interdicție extrem de periculoase, determinând armata ucraineană să caute alternative pe sol. Astfel, vehiculele terestre autonome în Ucraina au devenit esențiale pentru logistică și evacuări medicale.
Modelele Lancer ale Forterra sunt construite pe platforme Polaris și dispun de un sistem propriu de senzori și calcul. Spre deosebire de UGV-urile locale, alimentate electric și limitate la 250 kg, vehiculele Forterra sunt pe benzină și pot transporta până la 750 kg.
După adaptări precum integrarea internetului prin Starlink, acestea au devenit extrem de valoroase pe front.
De la sosirea lor în octombrie anul trecut, vehiculele terestre autonome au parcurs peste 2.500 de mile în mai mult de 1.100 de misiuni, au transportat aproximativ 353 de tone de echipamente și au realizat 52 de evacuări ale răniților.
Unele unități au fost pierdute în luptă, în special din cauza terenului dificil sau a focului inamic.
Limitele autonomieiDeși sunt capabile de navigație autonomă, în zonele de luptă UGV-urile sunt operate în principal prin telecomandă.
Autonomia completă rămâne limitată, întrucât vehiculele nu pot încă identifica și reacționa singure la amenințări neprevăzute. Reprezentanți ai Armatei SUA subliniază însă că investițiile în această direcție sunt inevitabile.
Forterra lucrează la combinarea algoritmilor clasici de robotică cu inteligența artificială generativă, pentru a îmbunătăți reacția în medii ostile.
Provocarea majoră rămâne costul: militarii ucraineni cer versiuni mai ieftine, acceptând ideea de pierderi, similare dronelor aeriene. În contextul conflictului cu Rusia, vehiculele terestre autonome în Ucraina sunt considerate deja un element-cheie al războiului modern.
Fostul premier liberal, Florin Cîțu, a fost invitat marți la emisiunea Gândul „Ai aflat!”.
Agențiile de rating, „o sperietoare”În cadrul emisiunii, Cîțu a declarat că „Guvernul folosește agențiile de rating ca o sperietoare pentru a crește taxe”.
„Dacă erau serioase agențiile de rating, ar fi venit. Pentru că astăzi. Guvernul României, nu poate să facă nici rectificarea bugetară și nu poate să dea legea bugetului”, a precizat fostul premier PNL.
„Orice agenție de rating normală care vrea să avertizeze investitorii care vin în România, trebuia deja să semnaleze acest lucru”, a transmis acesta.
„Cred că e foarte greu să ajungem la junk, având în vedere agenția de rating. Va fi foarte complicat, având în vedere și relația României și a Comisia Europene cu agenția de rating”, a afirmat Cîțu.
„Dar nu trebuie să ne uităm la agențiile de rating”, a adăugat fostul premier liberal.
„România se împrumută de ani buni”„Uitați-vă la piață. România se împrumută de ani buni. Mai scump decât o economie care este la junk”, a explicat acesta.
„Deja, piețele au dat verdictul. România este în junk. Și este tratată ca o economie în junk la frontieră”, a conchis Florin Cîțu.
Noua legislație, convenită anterior cu Consiliul Uniunii Europene, a fost adoptată cu 511 voturi pentru, 87 împotrivă și 61 de abțineri și stabilește criterii mai clare pentru determinarea statului responsabil de plata prestațiilor sociale. Totodată, aceasta consolidează cooperarea dintre autoritățile naționale pentru combaterea fraudelor și a practicilor abuzive, inclusiv utilizarea companiilor de tip „letterbox”, înființate doar pentru a beneficia de avantaje fiscale sau sociale.
Reguli noi pentru indemnizațiile de șomajNoile prevederi clarifică modul în care sunt luate în calcul perioadele lucrate, de activitate independentă sau de asigurare realizate în mai multe state membre atunci când este stabilit dreptul la indemnizația de șomaj.
Persoanele care se mută într-un alt stat al Uniunii Europene pentru a-și căuta un loc de muncă vor putea continua să primească indemnizația de șomaj din țara de origine timp de șase luni, perioadă care poate fi prelungită până la expirarea dreptului la acest beneficiu.
În cazul lucrătorilor transfrontalieri, regulamentul stabilește că indemnizația va fi plătită de statul în care persoana a lucrat, dacă aceasta a fost angajată, a desfășurat activități independente sau a fost asigurată acolo fără întrerupere timp de cel puțin 22 de săptămâni.
Protecție extinsă pentru familii și persoanele care au nevoie de îngrijireLegislația introduce, pentru prima dată la nivel european, o definiție și o listă a prestațiilor pentru îngrijirea pe termen lung, oferind mai multă claritate persoanelor care au nevoie de astfel de servicii și celor care le acordă.
De asemenea, sunt diferențiate mai clar indemnizațiile familiale care compensează pierderea veniturilor atunci când un părinte își reduce sau întrerupe activitatea pentru creșterea copilului și celelalte prestații familiale. Parlamentul European consideră că această modificare va încuraja o împărțire mai echitabilă a responsabilităților parentale și va reduce descurajarea financiară pentru părinții care aleg să petreacă mai mult timp cu copiii.
Noi obligații pentru angajații detașațiRegulile actualizate prevăd că salariații și persoanele care desfășoară activități independente detașate într-un alt stat membru pentru o perioadă de până la 24 de luni vor rămâne asigurate în statul de origine, cu condiția să nu înlocuiască un alt lucrător detașat și să fi fost afiliate sistemului de securitate socială din țara de origine timp de cel puțin trei luni înainte de detașare.
În plus, va fi introdus un sistem obligatoriu de notificare prealabilă a autorităților competente înainte ca un angajat să înceapă activitatea într-un alt stat membru. Excepția se aplică deplasărilor de afaceri și detașărilor de cel mult trei zile, însă nu și în sectorul construcțiilor.
Ce înseamnă schimbările pentru româniNoile reguli sunt relevante și pentru România, în condițiile în care sute de mii de români locuiesc sau lucrează în alte state membre ale Uniunii Europene, iar mulți desfășoară activități sezoniere, sunt detașați de angajatori români sau fac naveta peste graniță.
Clarificarea normelor privind indemnizațiile de șomaj, prestațiile familiale și sistemul de securitate socială ar putea reduce numărul situațiilor în care lucrătorii se confruntă cu întârzieri, interpretări diferite ale legislației sau dificultăți în stabilirea statului responsabil pentru plata beneficiilor.
Potrivit Parlamentului European, aproximativ 16 milioane de cetățeni europeni trăiesc sau lucrează în prezent într-un alt stat membru al Uniunii Europene.
După adoptarea de către Parlamentul European, regulamentul trebuie aprobat formal și de Consiliul Uniunii Europene. Ulterior, noile reguli vor intra în vigoare și vor fi aplicabile în toate statele membre.
Câteva acorduri vor fi semnate marți, în cadrul Forumului Industriei de Apărare al NATO, acestea urmând să transfere o parte din producția și întreținerea sistemelor de armament proiectate în SUA către Europa.
Potrivit documentelor de planificare obținute de POLITICO, acordurile reprezintă o modalitate de a stimula afacerile americane, iar în același timp asigură un acces mai larg al Europei la sisteme de armament cheie.
Ce prevăd acordurilePachetul include activități de producție europeană legate de rachetele de apărare aeriană cu rază scurtă de acțiune FIM-92 Stinger, dar și un studiu de fezabilitate privind extinderea producției rachetelor AIM-120C-8 AMRAAM ale companiei Raytheon în Europa.
În plus, pachetul mai include și o unitate europeană de întreținere pentru rachetele interceptoare PAC-3, care sunt utilizate în sistemele de apărare aeriană Patriot.
Ce țări participăPotrivit documentelor consultate de POLITICO, țările participante diferă de la o inițiativă la alta.
În cazul rachetelor Stinger, Germania și Țările de Jos, în colaborare cu Comitetul de Parteneriat pentru Sprijin al NATO și cu Statele Unite, ar urma să creeze capacități de producție europene pentru rachetele lansate de la umăr fabricate de RTX.
Inițiativa privind rachetele AMRAAM include Belgia, Canada, Finlanda, Germania, Țările de Jos și Norvegia. În acest sens, obiectivul actual este o declarație de intenție privind realizarea unui studiu de fezabilitate pentru extinderea producției rachetei AIM-120C-8 în Europa.
De asemenea, se așteaptă ca Germania, Țările de Jos, Polonia, Suedia și SUA să semneze o altă declarație de intenție privind o unitate europeană de întreținere a sistemului PAC-3, împreună cu Lockheed Martin.
De asemenea, POLITICO mai notează că o altă inițiativă vizează producția sistemului de rachete tactice al armatei (ATACMS), realizată în colaborare cu Lockheed Martin și Rheinmetall.
Pachetul de rachete se înscrie în cadrul unei inițiative mai ample conduse de SUA, denumită „Procurement Coalitions”. O evaluare în acest sens obținută de POLITICO arată că Washingtonul folosește proiectul pentru a se poziționa ca partener-cheie pe piața europeană a apărării, „în umbra” mai multor inițiative ale UE.
Volodimir Zelenski a vorbit la summitul NATO de la Ankara. Potrivit Nexta, el a subliniat importanța flancului estic păzit în prezent de armata ucraineană.
„În prezent, distrugem aproximativ 30.000 de militari ruși în fiecare lună. Majoritatea covârșitoare a acestora au fost loviți de drone. Chiar credeți că este corect să lăsați în afara NATO o țară și un popor care dispun de un nivel atât de ridicat de potențial defensiv?”, s-a întrebat liderul ucrainean.
Zelenski s-a lăudat cu rezultatele de pe front și a cerut noi sisteme PatriotZelenski s-a referit și la rezultatele armatei ucrainene în confruntarea cu rușii.
„Am distrus complet ideea pe care Rusia o are despre existența unui flanc strategic. În Rusia, practic, nu a mai rămas nicio rafinărie majoră de petrol care să nu fi fost ținta atacurilor din partea Ucrainei”, a adăugat Volodimir Zelenski.
Președintele ucrainean le-a cerut din nou aliaților sisteme Patriot necesare pentru apărarea aeriană.
„Cei care apără viețile oamenilor au nevoie de mai multe sisteme Patriot. În timp ce acest război continuă, vă rugăm să ne ajutați să obținem mai multe rachete pentru sistemele de apărare aeriană. Acesta este prioritatea noastră principală acum. Restul putem face noi înșine”, a precizat Volodimir Zelenski.
Summitul de la AnkaraLiderii celor 32 de state membre NATO se reunesc marți și miercuri la Ankara, într-un summit considerat unul dintre cele mai importante din ultimii ani. Reuniunea are loc într-un moment în care administrația președintelui american Donald Trump își redefinește rolul în apărarea Europei.
În timpul summitului se va discuta despre creșterea cheltuielilor pentru apărare, sprijinul acordat Ucrainei și consolidarea industriei de apărare. Pe agendă mai sunt întărirea flancului estic și efectele recentelor confruntări din Orientul Mijlociu.
Parlamentul European a intrat în discuția privind presiunile președintelui american Donald Trump asupra FIFA, potrivit Euronews.
Un grup de europarlamentari a lansat, marți, o inițiativă prin care solicită o anchetă privind rolul președintelui FIFA, Gianni Infantino, pentru a stabili dacă presiunile administrației americane au influențat decizia sa de a anula cartonașul roșu acordat atacantului american Folarin Balogun.
Scrisoarea solicită o anchetă privind procesul decizionalScrisoarea este adresată celor 27 de asociații de fotbal din Uniunea Europeană. Aceasta îi îndeamnă să ia măsuri oficiale pe lângă FIFA. De asemenea, solicită o anchetă privind procesul decizional din spatele anulării suspendării lui Balogun, arată sursa.
„Considerăm că este momentul ca Asociațiile Europene de Fotbal, toate fiind asociații membre ale FIFA, să intervină. Este momentul să solicite FIFA să investigheze procesele decizionale [în cazul Balogun]”, se arată în scrisoare.
Balogun a primit un cartonaș roșu contestat în meciul echipei SUA împotriva Bosniei și Herțegovinei de săptămâna trecută. Atacantul ar fi trebuit să fie pus pe bancă în meciul împotriva Belgiei, deoarece un cartonaș roșu atrage automat o suspendare de un meci.
Trump a recunoscut că l-a sunat pe șeful FIFAUlterior, Trump a recunoscut că l-a sunat pe Infantino din cauza cartonașului roșu acordat lui Balogun. Președintele american l-a descris ca fiind nedrept. Totuși, a spus că nu a cerut nimic în schimb.
FIFA a suspendat ulterior implementarea interdicției printr-o lacună legală controversată. Aceasta nu a mai fost folosită niciodată la o Cupă Mondială de la introducerea cartonașelor roșii, mai arată sursa citată.
Apoi, Trump i-a mulțumit lui Infantino pentru că „a inversat o mare nedreptate”. Infantino a spus că i-a transmis președintelui SUA, în timpul apelului, că organismul disciplinar al FIFA este independent.
Decizia a stârnit indignare în întreaga Europă.
O situație „fără precedent”UEFA, forul de conducere al fotbalului european, a descris situația ca fiind „fără precedent, de neînțeles și nejustificat”. Federația Belgiană de Fotbal a lansat o contestație formală împotriva eligibilității lui Balogun.
Semnatarii scrisorii solicită asociațiilor de fotbal să se asigure că „înalții oficiali ai FIFA sunt trași la răspundere, dacă există dovezi care sugerează că încalcă regulile privind neutralitatea politică”, mai precizează sursa.
De asemenea, aceștia amintesc de o altă scrisoare, semnată de 50 de europarlamentari și trimisă FIFA. Prin intermediul acesteia, se solicita o anchetă privind acordarea Premiului FIFA pentru Pace președintelui Trump.
Într-o postare publicată pe Facebook, Eugen Tomac susține că fiecare zi fără un guvern cu puteri depline are consecințe directe asupra economiei și asupra climatului politic.
„Criza prelungită adâncește și mai mult neîncrederea cetățenilor în clasa politică. Fiecare zi fără un nou guvern afectează enorm economia, prețurile și consolidează propaganda antinațională”, a scris consilierul prezidențial onorific.
El consideră că liderii politici trebuie să lase deoparte disputele și interesele de partid.
„Nu mai există niciun argument rațional pentru a ține țara blocată. Liderii politici trebuie să renunțe la calcule de orice fel și să pună pe primul loc România!”, a transmis Eugen Tomac.
Apelul vine în plin conflict între PSD și PNLMesajul lui Eugen Tomac este publicat într-un moment în care tensiunile dintre PSD și PNL continuă să crească.
Președintele PNL Maramureș, Ionel Bogdan, a declarat recent că, din perspectiva liberalilor, „coaliția cu PSD este un capitol încheiat”, acuzând social-democrații că au încălcat angajamentele asumate și că au pierdut încrederea partenerilor politici.
Grindeanu l-a atacat pe Ilie BolojanDe cealaltă parte, liderul PSD, Sorin Grindeanu, l-a criticat pe Ilie Bolojan, afirmând că acesta „nu și-a înțeles rolul” într-un guvern de coaliție și acuzându-l că nu a ținut cont de pozițiile PSD.
Grindeanu a susținut că această situație a dus la retragerea sprijinului politic și a folosit o comparație ironică la adresa fostului premier, afirmând că acesta este „ca un negustor de praf”.
Criză politică de două luniÎn data de 5 mai, Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură, un demers comun PSD-AUR.
De la momentul respectiv și până în prezent, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac candidat la funcția de premier pe 4 iunie. Cu toate acestea, Tomac și-a depus mandatul zece zile mai târziu, fără să ajungă cu o listă de miniștri în Parlament.
Adrian Veștea a fost desemnat pe 14 iunie, însă Cabinetul propus de acesta a obținut, pe 22 iunie, numai 189 de voturi „pentru” și 23 „împotrivă”, față de cele 233 necesare pentru învestire.
UPDATE 15.05. Lui Marine Le Pen i s-a aplicat o interdicție de a ocupa funcții publice timp de 45 de luni, dintre care 30 de luni au fost suspendate. Această interdicție a fost deja executată, anunță presa franceză.
Instanța consideră că Marine Le Pen a executat deja 15 luni de pedeapsă de ineligibilitate începând cu 31 martie 2025. Prin urmare, ea este eligibilă și poate candida legal la Președinția Franței.
Într-un interviu exclusiv acordat postului de televiziune BFMTV la sfârșitul lunii februarie, Marine Le Pen a declarat că nu va mai desfășura o nouă campanie prezidențială dacă va fi condamnată să poarte o brățară electronică.
„Nu putem face campanie în aceste condiții”, a spus ea.
Le Pen are dreptul să candideze la alegerile prezidențiale din Franța din 2027 și își va anunța decizia ulterior, potrivit BFMTV.
Marine Le Pen a fost condamnată la trei ani de închisoare, dintre care un an urma să fie executat în arest la domiciliu cu o etichetă electronică.
Decizia a fost pronunțată de către Curtea de Apel din Paris în așa-numitul caz al asistenților parlamentari europeni, pe vremea când partidul se numea încă Frontul Național.
La rândul său, președintele Adunării Naționale, Jordan Bardella, a declarat ieri că este „calm și gata să accepte consecințele” deciziei Curții de Apel privind-o pe Marine Le Pen.
În timpul pronunțării sentinței deputatului, susținătorii și-au acoperit gura cu mâinile.
Înainte de anunțarea deciziei Curții de Apel, Marine Le Pen a indicat în repetate rânduri că nu dorește să facă campanie electorală sub o brățară electronică.
Miza: alegerile prezidențiale din FranțaLe Pen, în vârstă de 57 de ani, a fost găsită vinovată anul trecut de deturnare de fonduri ale Parlamentului European. Dosarul vizează acuzații potrivit cărora fonduri europene au fost folosite pentru plata unor asistenți care lucrau, cel puțin parțial, pentru partidul său și nu pentru activități legate de Parlamentul European.
Dacă interdicția va fi menținută, Le Pen nu va putea intra în cursa prezidențială. În acest scenariu, candidatul Rassemblement National ar urma să fie Jordan Bardella, președintele partidului, în vârstă de 30 de ani. Un sondaj Ifop citat de Politico arăta că el ar putea obține până la 37% în primul tur, cu peste 15 puncte procentuale în fața celui mai apropiat contracandidat în scenariile testate.
Alegerile prezidențiale din Franța sunt programate anul viitor. Primul tur va avea loc pe 18 aprilie, iar al doilea tur pe 2 mai, dacă niciun candidat nu obține peste 50% din voturi. Emmanuel Macron nu mai poate candida pentru un al treilea mandat.
Propunerea, înaintată de Comisia Europeană, a fost adoptată cu 576 de voturi pentru, 62 împotrivă și 15 abțineri.
Potrivit noilor reguli, fermierii vor putea beneficia de un sprijin pentru lichidități de până la 80% din costurile suplimentare suportate pentru achiziția îngrășămintelor.
Avansuri mai mari din plățile directePe lângă sprijinul destinat acoperirii costurilor cu îngrășămintele, statele membre vor avea posibilitatea să majoreze avansul din plățile directe acordate fermierilor, de la 70% la 75%.
De asemenea, aceste sume vor putea fi plătite imediat după depunerea cererilor, fără ca fermierii să mai fie nevoiți să aștepte termenul de 16 octombrie, prevăzut în prezent de legislația europeană.
Noile prevederi oferă statelor membre și o flexibilitate mai mare în ajustarea bugetelor destinate plăților directe pentru anul viitor, în funcție de necesitățile din sectorul agricol.
Măsura vizează menținerea producției agricole și limitarea scumpirilor alimentelorPotrivit Parlamentului European, obiectivul noilor măsuri este evitarea reducerii producției agricole și a deteriorării calității recoltelor, precum și limitarea creșterii prețurilor la alimente pentru consumatori.
Îngrășămintele reprezintă până la 16% din costurile de producție ale fermierilor, astfel că evoluția prețurilor din acest sector are un impact direct asupra costurilor de producție și, implicit, asupra prețurilor alimentelor.
Dependența de importuri și efectele tensiunilor geopoliticeUniunea Europeană importă aproximativ 30% din îngrășămintele pe bază de azot și 70% din îngrășămintele fosfatice utilizate în agricultură. În același timp, producția europeană de îngrășăminte depinde în mare măsură de gazele naturale.
Instituțiile europene arată că prețurile îngrășămintelor și ale energiei au crescut în ultimii ani pe fondul tensiunilor geopolitice, inclusiv ca urmare a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și, mai recent, din cauza escaladării situației din Orientul Mijlociu, în special în contextul închiderii Strâmtorii Ormuz, un punct strategic pentru transportul energetic la nivel mondial.
Pentru fermierii români, măsurile ar putea contribui la reducerea presiunii asupra costurilor de producție într-un context în care prețurile la inputurile agricole au rămas ridicate, iar cheltuielile cu fertilizanții continuă să influențeze profitabilitatea exploatațiilor agricole și competitivitatea producției.
Pentru ca noile reguli să intre în vigoare, textul adoptat de Parlamentul European trebuie să fie aprobat formal și de Consiliul Uniunii Europene, după care va fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Regulamentul va intra în vigoare în ziua următoare publicării.
Premierul interimar Ilie Bolojan a transmis, marți, că „în lunile iulie și august, cel mai important proiect pentru România este absorbția fondurilor europene din PNRR”.
„Mai avem de atras peste 4,5 miliarde de euro sub formă de granturi”, a declarat Bolojan.
Lucrările finanțate din aceste fonduriDin această sumă, „sunt finanțate lucrările la Autostrada Moldovei, electrificarea liniilor de cale ferată, spitalele aflate în construcție, școlile și creșele, anveloparea blocurilor, precum și o bună parte dintre investițiile din orașele și comunele din întreaga țară”, potrivit premierului interimar.
„Țintele și reformele României au fost stabilite în 2021. Unele au fost realiste și le-am îndeplinit, iar pentru altele mai avem câțiva pași de făcut. Altele s-au dovedit a fi prea optimiste, Le-am renegociat acolo unde a fost posibil. Din păcate, unele obiective au rămas neîndeplinite”, a precizat acesta.
De asemenea, a afirmat că „mai avem de îndeplinit câteva reforme care presupun, în fapt, adoptarea unor legi”.
„Este necesară convocarea Parlamentului”„Întrucât Guvernul nu mai poate recurge la procedura angajării răspunderii și nici la ordonanțe de urgență pentru adoptarea acestora, este necesară convocarea Parlamentului în sesiuni extraordinare, în perioada următoare, pentru dezbaterea și adoptarea acestor acte normative”, a specificat Bolojan.
„Dintre reformele rămase, șase proiecte legislative sunt cele mai importante:
„Până la sfârșitul acestei săptămâni, vom încheia toate consultările cu Comisia Europeană. Vom transmite grupurilor parlamentare, liderilor de partide și conducerilor celor două Camere propunerile de lege, astfel încât, în a doua jumătate a lunii iulie, acestea să poată fi discutate și adoptate”, a conchis Ilie Bolojan.
Cea mai mare sumă a fost obținută de Dynacom Tankers, companie fondată de miliardarul grec George Prokopiou. Dynacom a avut venituri de cel puțin 915 milioane de dolari din transportul țițeiului rusesc, ceea ce reprezintă aproape un sfert din totalul obținut de companiile maritime din iulie 2023, potrivit calculelor Financial Times.
Olympic Shipping and Management, companie a Onassis Group, a obținut cel puțin 404 milioane de dolari, a doua cea mai mare sumă în rândul companiilor grecești. Stealth Maritime și Polembros Shipping, ambele companii de tancuri petroliere cu sediul la Atena, au câștigat fiecare peste 200 de milioane de dolari.
Tensiuni între Atena și KievRolul armatorilor greci în transportul petrolului rusesc a provocat tensiuni între Atena și Kiev. Mai multe companii grecești, inclusiv Dynacom, au fost incluse în 2023 de autoritățile ucrainene pe lista „sponsorilor internaționali ai războiului”. Ulterior, acestea au fost eliminate de pe listă, după presiuni din partea guvernului grec.
Transportul petrolului rusesc este permis dacă respectă plafonul de preț impus de G7. În ultimele luni, însă, presiunea pentru înăsprirea sancțiunilor a crescut, în timp ce SUA și UE încearcă să reducă puterea de negociere a Moscovei înaintea unui posibil acord de pace cu Ucraina.
În prezent, plafonul este de 44,10 dolari pe baril. Aplicarea regulilor a fost însă dificilă și inegală, potrivit unor foști oficiali responsabili de sancțiuni și unor avocați.
Guvernele occidentale caută noi măsuri pentru limitarea veniturilor Rusiei din energie, ceea ce ar putea afecta direct companiile grecești implicate în acest comerț.
Rusia se confruntă și cu probleme interne de aprovizionare cu combustibil, după ce Ucraina a atacat rafinării rusești cu drone cu rază lungă de acțiune.
Analiza Financial Times se bazează pe costurile estimate de transport pentru principalele rute rusești, colectate de Argus Media, o agenție specializată în prețuri. FT a folosit și date despre administrarea navelor de la Organizația Maritimă Internațională, precum și date despre mișcarea tancurilor petroliere de la compania Kpler.
Calculele acoperă doar principalele rute pentru care există date de preț. Estimarea se referă la 389 de milioane de barili transportați de companii grecești. Alți 153 de milioane de barili nu au fost incluși, deoarece nu exista o estimare de preț de la Argus.
Companiile grecești, printre principalii jucătoriDintre cele 20 de companii care au câștigat cel mai mult din transporturile rusești din iunie 2023, opt sunt grecești. Celelalte sunt în mare parte companii maritime rusești susținute de stat, precum Sovcomflot și Rosnefteflot, sau firme asociate acestora. Excepția este Prominent, un administrator de nave cu sediul la Hong Kong.
În luna mai, aproape 15% din exporturile rusești de țiței au fost transportate de companii grecești, potrivit unei analize realizate pe baza datelor Windward și Vortexa, companii specializate în informații maritime și energetice.
Potrivit unor diplomați UE, guvernele Greciei și Ciprului s-au opus constant plafonului de preț în reuniuni cu ușile închise.
Totuși, unele companii grecești s-au retras parțial din acest comerț. TMS Tankers și Thenamaris și-au redus puternic transporturile de petrol rusesc la sfârșitul anului 2023, după ce SUA au sancționat operatori maritimi din Turcia și Emiratele Arabe Unite, acuzați că au transportat petrol rusesc peste plafonul de preț.
Dynacom a transmis că toate opririle sale în porturile rusești au respectat „în totalitate” legislația și regimurile de sancțiuni aplicabile. Compania a mai susținut că plafonul de preț a redus veniturile Rusiei și a limitat presiunea asupra costurilor globale ale energiei.
Olympic Shipping a declarat că respectă sancțiunile impuse de UE, Regatul Unit și SUA, dar că politica sa este să nu comenteze tranzacții individuale.
Stealth a spus că toate încărcăturile transportate de companie au respectat regimurile de sancțiuni și au fost verificate de avocați din SUA și Regatul Unit.
Declarațiile au fost date în marja summitului NATO de la Ankara. Agenda primei zile de summit se va concentra pe numeroase anunțuri privind investițiile în domeniul apărării din partea țărilor membre NATO, care se estimează că vor atinge un total de sute de miliarde de euro, potrivit Euronews.
Mark Rutte, Secretarul General al NATO, a îndemnat aliații să-și transforme angajamentul de a crește cheltuielile în capacități concrete, precum sistemele de apărare Patriot, tehnologia dronelor și muniția.
„Aici, la Ankara, mă aștept ca țările să prezinte planuri clare, concrete și credibile pentru a atinge obiectivul de 5%”, a declarat el în cadrul unei conferințe de presă organizate înaintea summitului. Vom anunța contracte noi în valoare de zeci de miliarde, care vor asigura echipamentul esențial de care avem nevoie pentru descurajare și apărare”, a declarat șeful NATO.
În 2025, cheltuielile de bază pentru apărare ale Europei și Canadei au crescut cu 122 de miliarde de euro într-un singur an, ceea ce reprezintă o creștere de 20%.
Trei aliați vor fi supuși presiunilor din partea NATODeși majoritatea țărilor sunt în măsură să prezinte un plan credibil pentru atingerea noilor obiective de cheltuieli, trei aliați nu au atins încă obiectivul inițial de 2%: Albania, Cehia și Slovenia.
Acești aliați ai NATO urmează să fie supuși presiunilor pentru a asigura că alocă fonduri suficiente propriilor capacități, pentru a face față realității amenințărilor moderne, potrivit sursei citate.
„Anul trecut, la Haga, am promis multe. Dar aceste promisiuni au valoare doar dacă le îndeplinim cu adevărat. Astăzi, sper să văd acest lucru din partea colegilor mei. Iar cu colegii care nu își îndeplinesc angajamentele, voi discuta și cu ei, pentru că trebuie să facem acest lucru împreună”, a declarat ministra Apărării din Oldanda, Dilan Yeşilgöz-Zegerius.
Discuții cu privire la instensificarea angajamentului Aliațior în ceea ce privește contribuțiile în apărare la NATO, au avut și în cadrul summitului B9 la București, atunci când Mark Rutte, alături de Nicușor Dan, au anunțat formarea NATO 3.0, care a fost încurajat și de șeful Apărării Americane, Pete Hegseth.
Maradona este omniprezent în cultura fotbalistică argentiniană, de la picturile murale din Buenos Aires până la steagurile purtate de suporteri la meciurile naționalei. Cu toate acestea, imaginea sa apare rar în marile campanii comerciale, din cauza conflictelor privind drepturile de folosire a numelui și a chipului său, relatează The New York Times.
Familia, împărțită de drepturile asupra imaginiiMaradona a murit în 2020, fără testament, după o intervenție pe creier. El a lăsat în urmă cinci copii recunoscuți. Disputa a pornit după ce foști asociați au susținut că fostul fotbalist ar fi dorit ca drepturile comerciale asupra brandului și imaginii sale să ajungă la surorile sale, nu la copii.
Copiii lui Maradona contestă această variantă și susțin că drepturile le aparțin potrivit legislației argentiniene. Relațiile dintre aceștia și mătușile lor se desfășoară în prezent prin avocați și instanțe.
În centrul cazului se află compania Sattvica, înființată în 2015 de avocatul și fostul apropiat al lui Maradona, Matias Morla. Acesta susține că fostul fotbalist a dorit să își sprijine financiar surorile și după moarte.
Instanța a intervenit în disputa comercialăÎn ianuarie, o instanță din Buenos Aires i-a confirmat pe copiii lui Maradona drept moștenitori și a ordonat companiei Sattvica să nu mai încheie noi contracte. Veniturile din acordurile deja existente trebuie direcționate într-un cont supravegheat de instanță.
Avocații familiei susțin însă că anumite vânzări au continuat și că ar exista contracte nedeclarate. Printre produsele pe care au fost descoperite numele sau imaginea lui Maradona se numără băuturi energizante, vinuri, trabucuri, chipsuri și articole vestimentare.
Investitori implicați în lupta pentru brandNumele lui Maradona a atras investitori din Marea Britanie, Italia, India și Dubai. Mai multe persoane au susținut că dețin contracte exclusive pentru folosirea imaginii fostului fotbalist, ceea ce a generat conflicte comerciale și pierderi financiare.
Unul dintre cazurile cele mai cunoscute vizează compania Electronic Arts, care semnase un acord pentru includerea lui Maradona în franciza sa de jocuri video. După moartea fostului jucător, apariția unor revendicări concurente a dus la retragerea lui din joc, înainte ca acesta să fie reintrodus în februarie 2025, în baza unui acord cu copiii săi.
Și clubul italian Napoli, unde Maradona este venerat, a fost implicat în dispute legale după comercializarea unor tricouri cu imaginea fostului star.
Un simbol care continuă să unească faniiDisputele juridice nu au redus însă cultul pentru Maradona. Pentru mulți argentinieni, fostul fotbalist rămâne mai mult decât un campion: un simbol al identității naționale, al talentului și al contradicțiilor umane.
Un suporter argentinian prezent la Cupa Mondială a rezumat această percepție spunând că Messi poate fi considerat de unii un jucător mai bun, dar „Maradona este Argentina, iar Argentina este Maradona”.
