Asociația Romanian Space Initiative (ROSPIN) a fost selectată drept Organizator Local în România pentru a doua ediție a BraveTechEU DefTech Forges, o inițiativă a Comisiei Europene dedicată accelerării tehnologiilor de apărare și cu dublă utilizare. Evenimentul va avea loc în perioada 9-13 noiembrie 2026, simultan în Germania și România, și reprezintă o oportunitate majoră pentru start-up-urile și inovatorii din România de a se alătura unuia dintre cele mai ambițioase programe europene de inovare în apărare. Ediția din România este organizată de ROSPIN în colaborare cu Civitta, Starburst, Darkstar, Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Defense-X și Cluj Hackathon.
BraveTechEU DefTech Forges reunește start-up-uri, scale-up-uri și IMM-uri europene cu utilizatori finali militari, experți tehnici, mentori și reprezentanți ai industriei, într-un program intensiv de 5 zile în care soluțiile sunt testate, adaptate și validate în condiții operaționale reale, inclusiv pe baza lecțiilor desprinse din experiența de pe câmpul de luptă din Ucraina. Inițiativa este derulată în colaborare cu Brave1, platforma de inovare în apărare a Ucrainei, și cu Agenția Europeană de Apărare (EDA), fiind implementată de un consorțiu format din Civitta, Starburst și Darkstar.
Ediția din România se concentrează pe patru teme:
Participanții vor beneficia de ferestre de zbor, expunere controlată la bruiaj electronic și feedback direct din partea utilizatorilor finali militari.
Cele trei echipe câștigătoare ale ediției din România vor primi câte 120.000 EUR (șase premii a câte 120.000 EUR la nivelul întregii ediții), vor intra într-un program de mentorat de două luni și vor avea acces la Faza II – campanii de testare și evaluare operațională coordonate de Agenția Europeană de Apărare, în cadrul cărora echipele selectate pot concura pentru finanțare suplimentară de până la 1.000.000 EUR.
Înscrierile sunt deschise până pe 6 septembrie 2026 pentru start-up-uri, scale-up-uri, IMM-uri, echipe academice sau de cercetare și inovatori individuali stabiliți în Uniunea Europeană, Norvegia sau Ucraina, care dezvoltă soluții de apărare sau cu dublă utilizare la un nivel de maturitate tehnologică TRL 4+ și dispun de un prototip funcțional. Echipele internaționale formate din participanți din UE și Ucraina sunt încurajate în mod special. Participarea este gratuită. O sesiune online de informare (webinar) va avea loc pe 25 august 2026, între orele 15:00 și 16:00 CET.
Aducerea BraveTechEU DefTech Forges în România confirmă maturitatea ecosistemului românesc de inovare în apărare. În România, echipele europene vor putea face ceea ce rareori este posibil în altă parte: să își testeze tehnologiile în condiții operaționale reale, cu feedback direct de la utilizatorii finali militari, și să își accelereze drumul către adoptarea operațională.
Linkuri utile:
Despre ROSPIN Asociația Romanian Space Initiative (ROSPIN) este o organizație neguvernamentală care construiește ecosistemul spațial național prin educație, comunitate și parteneriate cu industria. ROSPIN derulează programe de formare, pre-incubare și conectare a talentelor și companiilor românești la inițiativele europene din domeniul spațial, al apărării și al tehnologiilor cu dublă utilizare. Mai multe informații: https://www.rospin.org
Despre Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” este instituția militară de învățământ superior care formează ofițerii Forțelor Terestre Române, cu un accent puternic pe leadership, cercetare aplicată și inovare în domeniul apărării și securității, fiind și inițiatoarea hackathonului Defense-X. Mai multe informații: https://www.armyacademy.ro
Despre Defense-X Defense-X este hackathonul internațional de inovare în apărare organizat de Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, o platformă de colaborare între sectorul de apărare, mediul academic și industria tehnologică, cu accent pe sisteme fără pilot, inteligență artificială, securitate cibernetică și tehnologii emergente. Mai multe informații: https://www.defense-x.ro
Despre Cluj Hackathon Cluj Hackathon este una dintre cele mai mari competiții de tip hackathon din Europa, organizată la Cluj-Napoca, care reunește studenți, dezvoltatori, antreprenori și mentori pentru a construi soluții aplicate la probleme reale, cu accent pe inteligență artificială și tehnologii emergente. Mai multe informații: https://www.clujhackathon.ro/
Despre BraveTechEU DefTech Forges BraveTechEU este o inițiativă a Comisiei Europene, derulată în colaborare cu Agenția Europeană de Apărare (EDA) și Brave1, care urmărește transferul rapid al inovației din laborator către teren. Prima fază, DefTech Forges, identifică și selectează cele mai promițătoare soluții ale inovatorilor europeni, iar faza a doua le supune unor campanii riguroase de testare și evaluare care reproduc condițiile operaționale specifice războiului din Ucraina. În primul an sunt planificate 6 evenimente, organizate în 3 cicluri a câte 2 locații simultane, până în martie 2027.
Ratko Mladić ispășea o condamnare pe viață pentru rolul său în războiul din Bosnia din perioada 1992-1995 și era deținut în unitatea ONU de la Haga.
Cu numai o săptămână înainte de anunțarea morții sale, președinta Mecanismului Internațional Rezidual pentru Tribunalele Penale, judecătoarea Graciela Gatti Santana, îi respinsese o nouă cerere de eliberare anticipată din motive umanitare.
Documentele oficiale ale tribunalului arătau însă că starea sa se deteriorase dramatic.
Un raport medical primit de instanță la 14 august arăta că „starea generală a lui Mladić s-a deteriorat rapid”, că fostul general intrase în „faza finală a vieții” și că medicii trecuseră la îngrijiri concentrate în primul rând pe confort și reducerea suferinței. Evaluarea clinică preciza că moartea sa putea surveni „în orice moment”.
Apărarea ceruse pe 18 august transferarea sa directă într-un spital sau într-o unitate de îngrijiri paliative din Serbia, unde ar fi urmat să rămână sub supravegherea autorităților sârbe. Tribunalul a refuzat însă cererea, considerând că îngrijirile medicale disponibile în Olanda îi protejau demnitatea și îi permiteau să beneficieze de tratament adecvat până la sfârșitul vieții.
Condamnat pentru genocidul de la SrebrenicaRatko Mladić a fost comandant al Statului Major Principal al Armatei Republicii Srpska începând din mai 1992 și pe aproape întreaga durată a războiului din Bosnia și Herțegovina.
În 2017, Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie l-a găsit vinovat de genocid, crime împotriva umanității și încălcări ale legilor și obiceiurilor războiului și l-a condamnat la închisoare pe viață.
Verdictul a fost confirmat definitiv în iunie 2021. Judecătorii au menținut condamnările pentru genocid, persecuție, exterminare, omor, deportare, transfer forțat, terorizarea populației civile, atacuri ilegale asupra civililor și luare de ostatici.
Cea mai gravă dintre crimele pentru care a fost condamnat a fost genocidul de la Srebrenica.
În iulie 1995, forțele sârbilor bosniaci conduse de Mladić au cucerit enclava Srebrenica, care fusese declarată anterior „zonă sigură” de Organizația Națiunilor Unite. Până la 8.000 de bărbați și băieți musulmani bosniaci au fost uciși sau au dispărut, iar aproximativ 30.000 de femei, copii și vârstnici au fost îndepărtați forțat din enclavă. Masacrul a fost calificat drept genocid de instanțele internaționale.
Tribunalul a stabilit că obiectivul operațiunii în care Mladić a avut un rol central a fost eliminarea musulmanilor bosniaci din Srebrenica.
Asediul orașului SarajevoMladić a fost condamnat și pentru rolul său în asediul Sarajevo, unde forțele sârbe bosniace au desfășurat o campanie de bombardamente și atacuri cu lunetiști împotriva populației civile.
Judecătorii au concluzionat că una dintre operațiunile criminale la care Mladić a participat urmărea în mod explicit „răspândirea terorii” în rândul civililor din Sarajevo prin bombardamente și focuri ale lunetiștilor. De asemenea, a fost găsit vinovat pentru luarea drept ostatici a unor membri ai personalului ONU, într-o încercare de a împiedica atacurile aeriene NATO asupra pozițiilor sârbilor bosniaci.
Războiul din Bosnia, declanșat în contextul destrămării Iugoslaviei, a provocat moartea a peste 100.000 de persoane și a forțat aproximativ două milioane de oameni să-și părăsească locuințele.
A fugit aproape 16 aniMladić fusese inculpat pentru prima dată de Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie în iulie 1995, însă a reușit să evite capturarea timp de aproape 16 ani.
A fost arestat în Serbia la 26 mai 2011 și transferat cinci zile mai târziu la Haga. Procesul său a început în mai 2012. Sentința pe viață a fost pronunțată în noiembrie 2017 și a devenit definitivă după respingerea apelului, în iunie 2021.
Alături de fostul lider politic al sârbilor bosniaci Radovan Karadžić, Mladić a devenit una dintre figurile centrale ale proceselor internaționale privind crimele comise în timpul destrămării Iugoslaviei.
Starea sa de sănătate se deteriorase puternic în ultimii ani, fiind spitalizat în repetate rânduri și suferind inclusiv de tulburări cognitive. În primăvara acestui an, apărarea ceruse deja eliberarea sa pe motiv că se afla într-un „declin medical avansat și ireversibil”. Instanța ONU a recunoscut în luna mai că Mladić se afla în „ultimele etape ale vieții”, dar a decis că primea îngrijiri medicale corespunzătoare la Haga și a refuzat eliberarea.
Mladić, elogiat de ultrași români într-un scandal înainte de Bosnia – RomâniaNumele lui Ratko Mladić a provocat un scandal și în România. În noiembrie 2025, înaintea meciului Bosnia și Herțegovina – România din preliminariile Campionatului Mondial, un grup de ultrași români, asociați unei facțiuni a galeriei lui Dinamo, s-a fotografiat la Belgrad alături de suporteri sârbi și a afișat un banner care îl glorifica pe fostul comandant condamnat pentru genocid. Pe pânză apărea mesajul: „Mladić, erou european, i-a redus pe musulmani la zero”. Imaginea a provocat indignare în Bosnia, unde presa a cerut inclusiv ca persoanelor implicate să li se interzică accesul în țară și la partida de la Zenica.
Ministerul român de Externe a condamnat atunci fără echivoc glorificarea criminalilor de război. MAE a transmis că asemenea manifestări sunt incompatibile cu democrația, drepturile omului și valorile fundamentale și a avertizat asupra folosirii meciurilor de fotbal pentru promovarea unor mesaje rasiste, xenofobe sau islamofobe.
Și Dinamo București s-a delimitat public de acțiunea ultrașilor, precizând că astfel de manifestări sunt incompatibile cu valorile clubului.
Scandalul din 2025 nu a fost însă primul incident de acest fel. La România – Bosnia, 3-0, disputat în Giulești pe 3 iunie 2011, suporteri români au afișat un banner cu mesajul „Free Mladić”, la numai câteva zile după capturarea fostului general. UEFA a amendat ulterior Federația Română de Fotbal.
De la controlul oțelului și forjarea în matriță până la tratamentul termic al zonelor active, tehnologia de fabricație este esențială pentru rezistența și durata de utilizare a unei scule profesionale.
În construcții, industrie, instalații, mentenanță și alte domenii în care sculele sunt supuse unor solicitări repetate și ridicate, diferența dintre o sculă obișnuită și una profesională se regăsește în primul rând în material, tehnologia de fabricație și controlul procesului.
Pentru cleștii destinați lucrărilor solicitante, Unior pune accent pe controlul întregului proces de fabricație, de la materia primă până la tratamentul termic și finisarea zonelor active.
Un element important al acestui model industrial este legătura Unior cu producătorul de oțel Štore Steel, companie din Slovenia specializată în producția de oțeluri pentru aplicații industriale (Unior deține 29,23% din compania Štore Steel).
Accesul la o materie primă controlată și la compoziții adaptate proceselor ulterioare de forjare și tratament termic reprezintă un avantaj important în obținerea unor proprietăți constante ale produsului finit.
Forjarea în matriță – baza rezistenței mecanice
Corpul cleștilor Unior este obținut prin forjare, proces prin care materialul este modelat la cald pentru a obține geometria necesară și proprietățile mecanice urmărite.
Pentru o sculă care trebuie să suporte forțe mari, forjarea este esențială deoarece permite obținerea unei structuri metalurgice adecvate formei și solicitărilor ulterioare. Citeşte comunicatul integral AICI
Jaful de joi dimineață asupra celor peste 50 de obiecte, în principal din aur, din orașul spaniol Villena, a durat doar câteva minute, potrivit The Guardian.
„Alarma de la Muzeul Villena s-a declanșat în jurul orei 5:20 dimineața”, a declarat un purtător de cuvânt al consiliului local, adăugând că hoții părăsiseră clădirea până la ora 5:24.
Operațiunea a fost „super-rapidă și super-profesionistă”, a declarat purtătorul de cuvânt.
„Au luat cea mai mare parte a comorii”, le-a declarat jurnaliștilor, primarul orașului Villena, Fulgencio Cerdán.
„Suntem absolut devastați, chiar tremur. Adevărul este că pentru noi, cei din Villena, asta ne distruge. Face parte din moștenirea noastră, din bogăția noastră”, a spus Cerdán.
Cele 29 de brățări, 11 boluri, trei sticle și alte piese diverse din colecția păstrată în muzeul orașului provincial Alicante sunt în principal din aur, dar există și piese de argint, fier și chihlimbar, toate datând din jurul anului 1000 î.Hr. Comoara a fost descoperită în 1963 de arheologul José María Soler într-o navă scufundată în albia secată a unui râu din Villena.
Deși valoarea istorică a comorii este incalculabilă, numai aurul valorează aproximativ 1,7 milioane de euro, potrivit primarului.
Sistemele de securitate s-au activatHoții au sosit în mai multe vehicule și, se pare, au intrat în muzeu printr-o fereastră, potrivit reprezentantului adjunct al guvernului spaniol la Alicante, Manuel Pineda.
„Toate sistemele de securitate au fost activate”, potrivit purtătorului de cuvânt al lui Villena, care a insistat că nu a existat „nicio defecțiune” din partea muzeului.
Cu puțin timp înainte de jaf, o altă alarmă s-a declanșat la centrul sportiv al orașului, iar autoritățile investighează acum dacă a fost vorba de o diversiune creată de hoți, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Contractele futures pentru gazul european TTF, reperul pieței continentale, au depășit marți 68 de euro/MWh, cel mai ridicat nivel de la începutul lui 2023, înainte de a pierde o parte din avans.
Într-un scenariu cu temperaturi scăzute și ofertă limitată, prețurile ar putea ajunge la 90-120 de euro/MWh în această iarnă, estimează Tancrede Fulop, analist senior la Morningstar, citat de CNBC.
Goldman Sachs avertizează, la rândul său, că, dacă exporturile de LNG din Orientul Mijlociu își vor reveni lent și abia pe parcursul lui 2027, prețul european ar putea fi nevoit să urce peste pragul de 100 de euro/MWh pentru ca Europa să poată concura cu Asia și să atragă suficiente cargouri de LNG, în special din Statele Unite.
Depozitele Europei sunt la numai 63%Problema imediată este cantitatea de gaz deja acumulată pentru sezonul rece. Depozitele Uniunii Europene sunt pline în proporție de aproximativ 63%, față de circa 76% în aceeași perioadă a anului trecut. În urmă cu doi ani, nivelul era de aproximativ 92%.
Situația a fost provocată de o combinație de factori: vara foarte caldă a crescut consumul de electricitate pentru răcire, producția eoliană a fost redusă în unele perioade, iar mai multe centrale nucleare europene au fost obligate să își reducă producția. Centralele pe gaze au fost astfel solicitate mai mult tocmai în lunile în care gazul este, în mod normal, injectat în depozite.
Peste toate acestea s-a suprapus criza din Strâmtoarea Ormuz. Exporturile Qatarului, care înaintea conflictului furniza aproximativ o cincime din LNG-ul mondial, s-au prăbușit cu 96%. În ultimele șase luni, Qatarul a reușit să exporte doar 18 cargouri de LNG, față de 509 în perioada similară a anului precedent, potrivit datelor citate de Reuters.
Statele Unite au compensat o parte din deficit, însă LNG-ul american este disputat de Europa și Asia. Exporturile americane au atins niveluri record în 2026, fiind cu 23% mai mari în primele șapte luni ale anului față de perioada similară din 2025.
Morningstar estimează că Europa ar putea avea nevoie de aproximativ 64 de miliarde de metri cubi de LNG american dacă oferta din alte surse rămâne redusă, echivalentul a aproximativ 77% din exporturile totale ale SUA. Pentru a atrage un asemenea volum, cumpărătorii europeni ar trebui să ofere prețuri semnificativ mai bune decât cei asiatici.
România: 68% în depozite, față de 82% anul trecutNici România nu a reușit să refacă stocurile în ritmul anilor precedenți. Cele mai recente date arată un grad de umplere de aproximativ 68%, peste media UE, dar mult sub nivelurile înregistrate în aceeași perioadă în 2025, de aproximativ 82%, și în 2024, când depozitele erau pline în proporție de circa 90%.
Diferența este cu atât mai importantă cu cât legislația românească stabilește pentru actualul ciclu de înmagazinare o traiectorie de 84% la 1 septembrie și 90% la 1 noiembrie. Astfel, cu doar câteva zile înainte de primul reper, stocurile se află cu aproximativ 16 puncte procentuale sub nivelul prevăzut pentru începutul lunii septembrie.
Ministerul Energiei a cerut deja companiilor să accelereze injecțiile. Secretarul de stat Cristian Bușoi a declarat că, la ultimul „Comandament pe gaz”, operatorilor care au obligații de înmagazinare li s-a recomandat să depășească inclusiv nivelul minim legal.
Autoritățile susțin însă că România dispune de un avantaj important în comparație cu multe state europene: producția internă de gaze. Potrivit lui Bușoi, România are în prezent cea mai mare producție de gaze naturale dintre statele UE, iar poziția ar urma să se consolideze din 2027, odată cu începerea producției în proiectul offshore Neptun Deep.
Prețul gazului din România a trecut deja de 350 de lei/MWhTensiunile europene au ajuns deja și pe piața românească. Prețul mediu spot al gazului livrat miercuri pe Bursa Română de Mărfuri a urcat la 352 de lei/MWh, după depășirea pragului de 350 de lei/MWh.
Este cel mai ridicat preț înregistrat în România în această perioadă a anului, cu excepția lui 2022, anul izbucnirii războiului pe scară largă din Ucraina, când cotațiile au trecut temporar de 1.000 de lei/MWh.
Prețurile ridicate fac în același timp mai costisitoare umplerea depozitelor: companiile trebuie să cumpere acum gaz scump pentru a-l păstra până în iarnă, fără garanția că prețul din lunile reci va fi suficient de mare pentru a justifica operațiunea.
Ce înseamnă pentru facturile românilorConsumatorii casnici din România sunt mai protejați de șocul pieței decât industria. În perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027 funcționează un mecanism tranzitoriu prin care producătorii interni trebuie să livreze cantitățile destinate populației și încălzirii acesteia la 110 lei/MWh. Prețul final pentru gospodării este calculat potrivit formulei stabilite de Guvern, care include costul de achiziție, tarifele reglementate, componenta de furnizare, taxele și accizele.
Mecanismul limitează transmiterea imediată a exploziei cotațiilor europene în factura unei gospodării. În schimb, industria și ceilalți consumatori expuși într-o măsură mai mare pieței libere pot resimți mai rapid scumpirea gazului, iar costurile suplimentare se pot transfera ulterior în prețurile bunurilor și serviciilor. Ministerul Energiei a admis că pentru consumatorii industriali vor trebui analizate eventuale măsuri de sprijin compatibile cu regulile europene.
Presiunea asupra sistemului românesc ar putea crește și structural. Ministerul Energiei estimează un consum suplimentar odată cu intrarea în funcțiune a noilor capacități pe gaze de la Mintia, Iernut, Constanța și Arad, precum și prin racordarea unor noi consumatori casnici.
Miza iernii: Ormuz și vremeaPentru întreaga Europă, două variabile vor decide cât de severă va fi iarna energetică: vremea și revenirea exporturilor de LNG prin Strâmtoarea Ormuz.
Dacă fluxurile din Golf revin într-un ritm semnificativ înaintea sezonului rece și temperaturile rămân moderate, Europa ar putea trece iarna fără o nouă criză. Dacă însă aprovizionarea rămâne limitată și continentul traversează mai multe episoade de ger în ianuarie și februarie, depozitele reduse ar putea declanșa o competiție agresivă pentru LNG, împingând gazul spre sau peste pragul de 100 de euro/MWh.
Riscul apare într-un moment sensibil și din punct de vedere politic: Uniunea Europeană a decis eliminarea treptată a gazelor rusești, iar interdicția totală pentru importurile de LNG din Rusia va intra în vigoare de la începutul lui 2027. Importurile de gaze rusești prin conducte urmează să fie eliminate complet în toamna anului viitor.
Streamingul video a fost de departe cel mai popular tip de serviciu de streaming plătit în Uniunea Europeană în 2025. Aproape unul din trei utilizatori de internet din UE, respectiv 32,7%, avea un abonament pentru filme, seriale sau sport, potrivit datelor Eurostat.
În România, proporția era însă de doar 21,3%. Astfel, România se află cu 11,4 puncte procentuale sub media europeană.
Cu alte cuvinte, în timp ce în UE aproape unul din trei utilizatori de internet plătea pentru servicii de streaming video, în România proporția era de aproximativ unul din cinci.
România, mult sub țările din nordul și vestul EuropeiDiferențele dintre țări sunt foarte mari.
Irlanda conduce clasamentul. Aici, 63,9% dintre utilizatorii de internet aveau un abonament plătit pentru filme, seriale sau sport. Pe locul al doilea se află Danemarca, cu 61,1%, iar Țările de Jos au 59,2%.
România, cu 21,37%, se află mult sub aceste niveluri.
În partea de jos a clasamentului se află Bulgaria, unde doar 9,3% dintre utilizatorii de internet plăteau pentru astfel de servicii. Slovenia avea 13,7%, Letonia 16,7%, iar Lituania 17,4%.
Eurostat: Filmele, serialele și sportul, cele mai populare servicii plătiteDatele Eurostat arată că streamingul video este mult mai popular decât celelalte categorii de servicii.
În 2025, 32,7% dintre utilizatorii de internet din UE plăteau pentru servicii de filme, seriale sau sport.
Pe locul următor se află serviciile de streaming muzical, pentru care plăteau 23% dintre utilizatorii de internet.
Mult mai puțini europeni plăteau pentru acces la conținut jurnalistic: doar 7,2% aveau abonamente la site-uri de știri, ziare sau reviste.
Serviciile de gaming prin streaming erau și mai puțin răspândite, cu 6,1% dintre utilizatorii de internet care aveau un abonament plătit.
Kirilo Budanov a declarat joi că speră ca viitoarea întâlnire să aducă negociatorii ucraineni și ruși la aceeași masă, alături de reprezentanții americani, considerând prezența SUA indispensabilă, notează Kyiv Post.
„Sper să participe delegații americane, desigur. Nu ne putem lipsi de ele”, a declarat oficialul pentru presa ucraineană.
În ultimele luni au fost reluate contactele diplomatice, însă acestea nu au reușit să găsească o soluție pentru finalizarea Războiului din Ucraina.
Planul KievuluiPreședintele Volodimir Zelenski a confirmat transmiterea unor noi propuneri către Washington. Planul lui Zelenski se bazează pe trei piloni centrali: încetarea focului, crearea unei zone economice libere și acordarea unor garanții de securitate care să implice Uniunea Europeană și NATO.
Poziția MoscoveiCu toate acestea Rusia nu dorește ajungerea la un compromis. Potrivit surselor de la Moscova, citate în presa internațională, Vladimir Putin nu intenționează să revină la negocieri până când forțele ruse nu vor cuceri complet regiunea Donbas.
De asemenea, Moscova urmărește păstrarea zonelor ocupate din regiunile Sumî și Harkov pentru a le transforma într-o zonă tampon.
Putin a refuzat deja ofertele de dezescaladare parțială, precum oprirea atacurilor cu rază lungă de acțiune și limitarea luptelor strict la regiunile parțial ocupate (Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie). Liderul rus susține că un astfel de demers ar permite forțelor ucrainene să se repoziționeze.
Escaladarea atacurilor și impasul diplomaticRusia a continuat să lanseze atacuri masive cu rachete și drone asupra Kievului și altor orașe ucrainene, în timp ce Ucraina și-a intensificat loviturile în profunzimea teritoriului rus, vizând infrastructura militară, centre logistice și instalații energetice.
Ultima rundă de negocieri trilaterale între Ucraina, Rusia și Statele Unite a avut loc în februarie, înainte de începerea războiului din Orientul Mijlociu, fapt ce a distras atenția Washingtonului de la invazia rusă.
De atunci, reprezentanții ucraineni și ruși au purtat separat discuții cu echipa americană.
În același timp, 55,9% consideră că dezvoltarea inteligenței artificiale a redus numărul de joburi disponibile pentru tineri.
Datele provin dintr-un sondaj realizat de eJobs România în perioada iulie-august 2026, pe un eșantion de 1.100 de candidați cu vârste între 18 și 24 de ani. Potrivit rezultatelor, dificultatea de a găsi un loc de muncă are legătură atât cu reducerea ofertei, cât și cu cerințele tot mai ridicate ale angajatorilor.
Numărul aplicărilor a crescut cu 28%De la începutul anului și până în august au fost postate aproximativ 100.000 de joburi pentru candidații entry level, cu maximum doi ani de experiență, precum și pentru cei fără experiență. Acestea reprezintă mai mult de jumătate din totalul pozițiilor disponibile.
În același timp, numărul aplicărilor a crescut cu 28% față de aceeași perioadă din 2025, ceea ce a dus la o competiție mai mare pentru fiecare loc de muncă.
Un alt obstacol important îl reprezintă lipsa unui răspuns din partea angajatorilor.
59% dintre tineri spun că au observat întârzieri în primirea feedbackului după aplicare.
Pentru 25,7%, răspunsul vine după una până la trei săptămâni, în timp ce 11,8% așteaptă mai mult de o lună.
Experiența, principala barieră pentru junioriCerința de experiență anterioară este principalul obstacol indicat de respondenți, chiar și în cazul posturilor de junior: 58,6% au menționat această problemă. Pe următoarele locuri se află salariile prea mici pentru costul vieții, cu 22,9%, lipsa feedbackului după interviu, cu 12,1%, și procesele de recrutare prea lungi sau complicate, cu 6,4%.
Tinerii spun și că angajatorii au ridicat nivelul așteptărilor în ultimul an. 32,1% consideră că firmele caută juniori capabili să livreze la nivelul unor angajați mid-level. Printre schimbările observate se mai numără solicitarea muncii exclusiv de la birou, accentul mai mare pus pe competențele tehnice și importanța crescută acordată diplomelor și studiilor academice.
Peste jumătate cred că AI-ul a redus numărul de joburi pentru junioriInteligența artificială este un alt motiv de îngrijorare pentru cei aflați la început de carieră. 55,9% dintre respondenți consideră că automatizarea a afectat oferta de joburi, deoarece multe dintre sarcinile specifice pozițiilor entry level pot fi realizate acum cu ajutorul AI.
Totuși, perspectiva pe termen lung este mai degrabă optimistă. 42,1% dintre tineri nu se tem că meseria pentru care se pregătesc va fi înlocuită de AI în următorii cinci ani, deoarece consideră că factorul uman va rămâne esențial.
Alți 35,7% sunt puțin îngrijorați, dar cred că se pot adapta, în timp ce 22,2% se declară foarte îngrijorați.
În ceea ce privește competențele pe care simt că nu le stăpânesc suficient pentru a se angaja, 32% indică utilizarea unor instrumente tehnice specifice.
24,2% menționează cunoașterea unei limbi străine la nivel avansat, 20,3% abilitățile de prezentare și negociere, iar 14,8% gestionarea stresului și a volumului de muncă.
Școala oferă prea puțină experiență practicăNici studiile superioare nu îi fac pe tineri să se simtă pregătiți pentru intrarea pe piața muncii. Jumătate dintre respondenții care urmează sau au absolvit o facultate spun că au acumulat mai ales cunoștințe teoretice și că le lipsește experiența practică.
38,9% afirmă că au fost nevoiți să învețe pe cont propriu, de pe internet sau prin cursuri suplimentare, competențele necesare la locul de muncă.
Doar 13,7% consideră că școala le-a oferit baza necesară pentru obținerea unui job.
Pentru a-și crește șansele de angajare, 45,5% aplică la mai multe joburi decât înainte, iar 30,1% verifică mai des platformele de recrutare.
Alți 10,6% lucrează la proiecte personale sau portofolii, în timp ce același procent urmează cursuri online de specializare. Doar 1,6% apelează la evenimente de networking și târguri de carieră.
Salariile, o altă nemulțumireLa capitolul salarii, 58,6% dintre tineri consideră că pachetele oferite în acest an pentru cei aflați la început de carieră sunt foarte mici și nu acoperă nevoile de bază.
Pentru 33,1%, salariile sunt mici, dar acceptabile pentru acumularea de experiență.
Doar 1,5% le consideră corecte și adaptate pieței.
Datele Salario indică o medie salarială netă de 4.000 de lei la nivel național pentru joburile entry level, destinate persoanelor cu maximum doi ani de experiență.
Independența financiară este prioritară pentru o mare parte dintre respondenți. 51,2% spun că ar accepta un loc de muncă fără legătură cu studiile absolvite pentru a-și asigura un venit lunar. 36,6% ar face acest compromis doar temporar, în timp ce 10,6% preferă să aștepte până găsesc un job în domeniul pentru care s-au pregătit.
Potrivit companiei, mesajele nu sunt transmise de E.ON Energie România și nu reprezintă comunicări oficiale. Campania de phishing a fost semnalată și de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC).
Mesaje false despre „facturi neachitate”În cadrul tentativei de fraudă, destinatarii primesc mesaje cu subiectul „Factura neachitată”, prin care sunt informați despre o presupusă restanță și îndemnați să efectueze rapid plata prin accesarea unui link.
„Mesajele respective nu sunt transmise de E.ON Energie România și nu reprezintă comunicări oficiale ale companiei”, precizează E.ON.
Mesajele pot imita foarte bine comunicările oficiale ale companiei și pot folosi inclusiv o adresă de expeditor care, la prima vedere, pare legitimă.
„Linkul inclus în aceste mesaje nu direcționează însă către platformele oficiale E.ON, ci către un domeniu fraudulos, creat cu scopul de a obține date personale și/sau informații bancare ale utilizatorilor”, avertizează compania.
E.ON le recomandă clienților să nu acceseze linkurile din mesajele suspecte, să nu introducă date personale, parole sau informații bancare și să nu efectueze plăți înainte de verificarea situației facturilor prin canalele oficiale ale companiei.
De asemenea, utilizatorii sunt sfătuiți să verifice cu atenție adresa expeditorului și adresa site-ului către care sunt direcționați, să nu deschidă fișiere atașate din mesaje a căror autenticitate nu poate fi verificată și să șteargă e-mailurile suspecte.
Ce recomandă E.ON clienților„Simplul fapt că un mesaj conține sigla E.ON, elemente grafice ale companiei sau o adresă de expeditor care pare familiară nu garantează autenticitatea acestuia. Adresa afișată a expeditorului poate fi falsificată sau mascată”, arată E.ON Energie România.
Persoanele care au accesat linkurile frauduloase sau au furnizat informații personale ori financiare sunt sfătuite să își schimbe imediat parolele conturilor care ar putea fi afectate și să contacteze banca emitentă a cardului.
E.ON recomandă și verificarea eventualelor tranzacții neautorizate, blocarea instrumentelor de plată dacă este necesar și sesizarea autorităților în cazul în care datele au fost folosite fraudulos.
E.ON Energie România precizează că urmărește situația și colaborează cu autoritățile competente pentru limitarea efectelor tentativelor de fraudă.
Numirea fostului ministru român al Economiei, Claudiu Năsui, într-o funcție în cadrul Guvernului Republicii Moldova arată că autoritățile de la Chișinău „predau deja în mod deschis țara pe mâna Bucureștiului”, a declarat joi purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, citată de agenția TASS.
În cadrul unui briefing, Maria Zaharova a susținut că forțele pro-occidentale din Republica Moldova și-ar fi recunoscut „incompetența” prin numirea lui Claudiu Năsui în funcția de ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării.
Potrivit purtătoarei de cuvânt, autoritățile de la Chișinău „în contextul tendințelor de criză din economia republicii, predă efectiv întregul sector economic al țării în mâinile unor persoane din București”.
Aceasta a făcut referire și la informațiile potrivit cărora Claudiu Năsui a fost numit în funcție pe 25 august și că a primit, totodată, cetățenia Republicii Moldova în aceeași zi.
Acest detaliu a fost confirmat, întrucât președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, chiar a semnat decretul prin care i-a fost acordată cetățenia Republicii Moldova lui Claudiu Năsui.
„În plus, decretul care i-a acordat cetățenia moldovenească a fost semnat de [președintele Republicii Moldova, Maia] Sandu, credeți sau nu, chiar în aceeași zi. A fost doar o formalitate, desigur, pentru a minimiza numărul de plângeri”, a declarat Maria Zaharova.
„În acest fel, forțele pro-occidentale ale republicii își recunosc propria incompetență și lipsa unor candidați demni pentru acest post în propria țară și pur și simplu predau Moldova nu propriului control, ci unui stat străin, diferit.”, a precizat aceasta, conform TASS.
Potrivit Mariei Zaharova, poporul moldovean „respinge cu fermitate astfel de inițiative antipopulare ale conducerii republicii, care duc la pierderea independenței țării și la distrugerea identității sale naționale”.
„Moldovenii onorează cu sfințenie memoria apărătorilor Patriei lor, care au renunțat la libertatea republicii de dragul generațiilor viitoare și nu sunt dispuși să facă concesii”, a mai declarat Zaharova, făcând referire la aniversarea a 35 de ani de la desprinderea Republicii Moldova de Uniunea Sovietică.
