Președintele Nicușor Dan a declarat joi, la Varșovia, că a discutat în prealabil cu zeci de procurori la Palatul Cotroceni, înainte de a se declanșa procedura de numire a șefilor marilor parchete.
Nicușor Dan: „Am făcut deja o analiză foarte amplă pe numirea procurorilor”Întrebat de jurnaliști dacă va face „o analiză personală a acestor numiri, mai ales în contextul în care în societatea civilă există plângeri și reacții privind anumite numiri”, Nicușor Dan a răspuns:
„Nu numai că voi face această analiză. Am făcut deja o analiză foarte amplă, pregătindu-mă pentru acest moment.
M-am văzut cu zeci de procurori, pe o perioadă de zeci de ore, în care am încercat să înțeleg ce părere au unii despre alții, cine sunt vârfurile manageriale în această profesie, pentru că în momentul în care procedura desfășurată de Ministerul Justiției ajunge la mine, să iau o decizie informată”.
„Sunt în complet dezacord cu ceea ce se speculează în social media”Șeful statului a spus că este în „complet dezacord” cu ceea ce se afirmă pe social media despre numirea procurorilor:
„Și față de această analiză amplă pe care am făcut-o…Ca să o spun și mai direct, această analiză amplă pe care am făcut-o diferă foarte mult de ce se speculează în social media.
Adică sunt complet în dezacord cu ce se spune pe rețele despre oamenii care au participat la concurs, fie au fost selectați. Dar nu vreau să mă antepronunț în momentul ăsta”.
Luni, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a anunțat că i-a propus pe procurorii Cristina Chiriac, Viorel Cerbu și Codrin Miron pentru șefia Parchetului General, DNA și DIICOT.
Săptămâna viitoare, toate persoanele propuse de ministrul Justiției urmează să fie audiate de Secția de Procurori a CSM pentru obținerea avizului consultativ. Ulterior, propunerile vor fi înaintate președintelui Nicușor Dan pentru numirea în funcție.
La o zi după ce forțele NATO au doborât o rachetă balistică îndreptată spre Turcia, alianța și-a intensificat apărarea antirachetă balistică și va menține un nivel ridicat până când amenințarea reprezentată de atacurile iraniene se va diminua, a declarat joi un purtător de cuvânt al sediului militar al alianței, Cartierul Suprem al Puterilor Aliate din Europa.
SUA și Israel se pregătesc să reducă intensitatea atacurilor asupra IranuluiWashingtonul și Tel Avivul se pregătesc să reducă intensitatea atacurilor asupra Iranului pentru a continua să efectueze lovituri pentru o perioadă mai lungă de timp, scrie Kan News.
Haaretz: Franța va oferi sprijin operațional militar Libanului în contextul reluării luptelor dintre Hezbollah și IsraelFranța va furniza Forțelor Armate Libaneze vehicule blindate și sprijin operațional, a declarat președintele francez Emmanuel Macron, în timp ce Hezbollah și Israelul au avut loc un schimb de focuri.
„Îngrijorat de strămutarea zecilor de mii de civili libanezi care fug în prezent din sud, am decis trimiterea imediată de ajutor umanitar pentru aceștia”, a scris președintele pe X.
Macron l-a îndemnat, de asemenea, pe prim-ministrul Benjamin Netanyahu „să nu extindă războiul în Liban” și i-a îndemnat pe liderii iranieni „să nu mai atragă Libanul într-un război care nu este al său”.
Potrivit lui Macron, Hezbollah „trebuie să renunțe la armele sale, să respecte interesul național, să demonstreze că nu este o miliție care primește ordine din străinătate și să le permită libanezilor să se unească pentru a-și păstra țara”.
Volodimir Zelenski anunță că se implică în războiul din Orientul Mijlociu. Și Iranul face anunțuri de ultimă orăPreședintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat pe contul său că va răspunde solicitării de ultim moment a SUA în contracararea dronelor iraniene. În același timp, ministrul de externe iranian anunță și el că Iranul nu negociază cu Donald Trump, este ajutat de China și Rusia și este pregătit pentru o invazie.
„Am primit o solicitare din partea Statelor Unite pentru sprijin specific în apărarea împotriva dronelor Shahed din regiunea Orientului Mijlociu. Am ordonat să furnizăm mijloacele necesare și să asigurăm prezența specialiștilor ucraineni, care pot garanta securitatea necesară”, a afirmat Zelenski, într-o postare pe rețelele sociale.
Ministrul iranian de externe: Nu vedem niciun motiv pentru care ar trebui să negociem cu SUAMinistrul iranian de externe, Abbas Araqchi, a afirmat, într-un interviu pentru NBC News, că „Statele Unite au avut șansa lor. De două ori ne-au atacat în timpul negocierilor. Acest lucru ne-a provocat dezgust la gândul unor discuții viitoare. Suntem pe deplin pregătiți și gata să facem față oricărei posibile invazii terestre”.
Acesta a mai subliniat că pe măsură ce războiul continuă, Iranul va lua în considerare orice scenariu.
„Nu avem nicio intenție să închidem Strâmtoarea Ormuz în acest moment, dar, pe măsură ce războiul continuă, vom lua în considerare fiecare scenariu. Nu cerem un armistițiu și nu vedem niciun motiv pentru care ar trebui să negociem cu SUA. Nu le-am trimis niciodată niciun mesaj”, a spus oficialul iranian.
Raport Haaretz: Iranul a lansat peste 500 de rachete și 2.000 de drone de sâmbătăIranul a lansat peste 500 de rachete balistice și navale și aproximativ 2.000 de drone de sâmbătă, a declarat o sursă militară agenției de știri iraniene Fars, deținută de Gardienii Revoluției.
Potrivit raportului, aproximativ 40% din lansări au fost îndreptate spre Israel, iar aproximativ 60% au fost trase spre ținte americane din regiune.
Trump: „Trebuie să fiu implicat în alegerea următorului lider al Iranului. Mojtaba Khamenei, fiul lui Khamenei, este inacceptabil pentru mine”Președintele american Donald Trump a afirmat joi, într-un interviu pentru Axios că el trebuie să fie implicat în alegerea următorului lider al Iranului.
Trump a recunoscut că Mojtaba Khamenei, fiul liderului suprem asasinat, Ali Khamenei , este cel mai probabil succesor – precizând totodată că consideră acest rezultat inacceptabil pentru el.
„Își pierd timpul. Fiul lui Khamenei este un om ușor (fără influență). Trebuie să fiu implicat în numire, la fel ca în cazul lui Delcy [Rodriguez] în Venezuela”, a spus Trump.
Azerbaidjanul și-a închis temporar spațiul aerian în partea de sud a țăriiAzerbaidjanul și-a închis temporar spațiul aerian în partea de sud a țării, de-a lungul graniței cu Iranul. De asemenea, a fost oprită și circulația vehiculelor și transportul între stat și Iran.
Financial Times: Războiul cu Iranul va provoca o criză alimentară globalăPerturbarea cauzată de război nu se limitează doar la industria petrolului și gazelor. Orientul Mijlociu este unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte din lume, în timp ce Strâmtoarea Ormuz este o rută maritimă vitală pentru exporturi. Aproximativ 35% din exporturile mondiale de uree trec prin această cale navigabilă. Această rută gestionează, de asemenea, 45% din exporturile mondiale de sulf.
Dacă această perturbare continuă, consumatorii pot vedea o creștere a prețului pâinii în șase până la zece săptămâni, a ouălor în câteva luni și a prețului cărnii de porc și a puiului în șase luni, notează Financial Times.
Ultimele evenimente din Orient, din prima parte a zilei 6 de război, sunt transmise în live text de Mediafax.Președintele Nicușor Dan a afirmat joi seara, într-o conferință de presă de la Ambasada României la Varșovia, cu ocazia vizitei sale în Polonia, că România este protejată de umbrela nucleară a NATO oferită de SUA și că „a fi protejată de umbrela nucleară NATO nu presupune prezența unor elemente de natură nucleară pe teritoriul României, ca să fie foarte clar”.
Șeful statului a adăugat spunând că pe termen mediu, „nu se pune problema ca elemente nucleare să fie găzduite de teritoriul nostru”.
Nicușor Dan a subliniat faptul că relația României cu Franța este una care implică prezența soldaților francezi la noi în țară și care se dezvoltă în actualul context de securitate.
„În ceea ce privește discuția cu Franța, nu pot să vă spun mai mult decât că este o relație care vine de demult. Avem soldați francezi în România și suntem recunoscători pentru asta. E o relație care se dezvoltă în contextul acesta de securitate complicat și în momentul în care vor exista elemente excepționale care depășesc sfera militară, o să fie comunicate public”, a conchis Nicușor Dan.
Anterior în cursul zilei, în timpul conferinței de presă comune cu omologul său polonez, Karol Nawrocki, Nicușor Dan a fost întrebat ce poziție are față de oferta președintelui francez, Emmanuel Macron, ca România să participe la „umbrela nucleară”.
„România, ca toate țările NATO, este sub umbrela nucleară a NATO, oferită de Statele Unite. Apoi, ca țară membră NATO, România participă la deciziile și programele cu componentă nucleară care se iau în cadrul Alianței. Din acest punct de vedere, România este acoperită, este sub o umbrelă nucleară”, a spus șeful statului, la Varșovia.
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat cu fermitate că bugetul pentru anul 2026 va fi adoptat în luna martie, chiar dacă în coaliție au fost discuții aprinse între parteneri.
„Sunt niște chestiuni care sunt de natură executiv-parlamentară, însă, după ce am discutat cu reprezentanții fiecăruia din partidele din coaliție, o spun cu toată responsabilitatea, România va avea un buget în luna martie acestui an. Bineînțeles, avem o coaliție, în coaliție sunt niște partide, partidele astea au niște oameni, oamenii ăștia spun lucruri unii despre alții. Dar, pe chestiunea bugetului, o spun cu responsabilitate, România va avea buget”, a declarat Nicușor Dan.
Ministerul Justiției a anunțat printr-un comunicat de presă că joi, Corte Suprema di Cassazione, instanța supremă din Italia „a pronunțat hotărârea definitivă privind predarea numiților Mocanu Ionuț Nando și Mocanu Daniel, în baza solicitării autorităților române”.
Această decizie, potrivit Ministerului Justiției confirmă încă o dată eficiența cooperării judiciare internaționale în materie penală și buna colaborare dintre autoritățile judiciare din România și cele din Republica Italiană.
„Hotărârea reprezintă un succes important al Ministerului Justiției și al autorităților române implicate în acest dosar, evidențiind capacitatea sistemului judiciar român de a gestiona eficient procedurile de predare”, a transmis Ministerul Justiției.
Potrivit procedurilor legale, în următoarea perioadă, cei doi cetățeni români vor fi aduși în România pentru continuarea măsurilor legale ce se impun.
Manelistul Dani Mocanu și fratele său au fost arestați, în noiembrie 2025, în Italia, în provincia Napoli.
În data de 6 noiembrie, Dani Mocanu a fost condamnat definitiv la 4 ani cu executare pentru tentativă de omor. În plus, acesta a fost condamnat și la 6 ani și 5 luni la de proxenetism, spălare de bani și grup infracțional, însă a scăpat în baza deciziei Curții Constituționale privind prescripția.
„În urma cooperării polițienești internaționale dintre Poliția Română, prin Centrul de Cooperare Polițienească Internațională (IGPR) și autoritățile din Italia, în cursul zilei de astăzi, 10 noiembrie 2025, au fost localizați doi bărbați, de 35 și 33 de ani, în localitatea Casola di Napoli, provincia Napoli, Italia Bărbații au fost depistați de polițiștii din cadrul Chesturii de Poliție Brescia, împreună cu cei din cadrul Chesturii de Poliție Napoli”, se arată în comunicatul polițiștilor.
Președintele Donald Trump a declarat pentru POLITICO că „Cuba va cădea”, și-a dezvăluit frustrarea crescândă față de Ucraina și a discutat despre incertitudinea alegerii unui nou lider al Iranului.
Într-un interviu acordat joi, el a respins îngrijorările legate de războiul din Iran, a declarat pentru POLITICO că Statele Unite vor ajuta la alegerea următorului lider al Iranului, a prezis căderea regimului cubanez și l-a atacat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și pe gigantul tehnologic Anthropic.
Președintele se confruntă cu reacții politice interne negative pe numeroase fronturi, inclusiv critici la adresa războiului din Iran din cadrul coaliției MAGA și atacuri neîncetate din partea democraților asupra costului vieții, relatează Politico.
Însă, într-o convorbire telefonică de joi, Trump a fost complet ofensiv. A ignorat îngrijorările legate de impactul războiului din Iran asupra prețurilor la gaze și a rezervelor de muniție ale SUA și a insistat că atacul militar a fost popular în rândul alegătorilor.
Multe sondaje publice recente arată contrariul, deși un sondaj publicat joi de Fox News a constatat că alegătorii au opinii mixte despre Iran.
Donald Trump: „Și Cuba va cădea”„Oamenilor le place ce se întâmplă”, a insistat Trump. El a prezis că guvernul Iranului nu va fi ultimul care va ceda într-o confruntare inițiată de el: „Și Cuba va cădea”.
„Am întrerupt tot petrolul, toți banii sau am întrerupt tot ce venea din Venezuela, care era singura sursă. Și ei vor să facă o înțelegere”, a spus el.
Întrebat dacă Statele Unite au jucat un rol în prăbușirea guvernului cubanez, Trump a răspuns: „Ei bine, ce părere aveți? 50 de ani, asta e cireașa de pe tort. Venezuela se descurcă fantastic. Delcy Rodríguez face o treabă fantastică. Relația cu ei este excelentă.”
Trump a confirmat, de asemenea, că Statele Unite sunt în contact cu conducerea comunistă a Cubei, pe măsură ce instabilitatea de pe insulă se intensifică în urma capturării liderului venezuelean Nicolás Maduro.
„Au nevoie de ajutor. Discutăm cu Cuba”, a spus Trump.
Și el a sugerat că înrăutățirea situației insulei este parțial rezultatul presiunilor americane, inclusiv întreruperea aprovizionării cu petrol a Venezuelei care odinioară susținea Havana.
„Ei bine, este din cauza intervenției mele, a intervenției care are loc”, a spus Trump. „Evident, altfel nu ar avea această problemă. Am întrerupt tot petrolul, toți banii… tot ce venea din Venezuela, care era singura sursă.” „De cât timp auziți de Cuba — Cuba, Cuba — de 50 de ani?”, a adăugat Trump. „Și acesta este un lucru mic pentru mine.”
Trump despre Iran: „Fiul lui Khamenei este incompetent”Întrucât operațiunile militare americane împotriva Iranului continuă să domine agenda de politică externă a administrației, Trump a indicat că Statele Unite intenționează să joace un rol semnificativ în modelarea peisajului politic postbelic al Iranului.
Întrebat ce influență se așteaptă să aibă asupra viitoarei conduceri a Iranului, Trump a răspuns: „Voi avea un impact mare, sau nu vor ajunge la nicio înțelegere, pentru că nu va trebui să facem asta din nou”.
„Vom lucra cu poporul și cu regimul pentru a ne asigura că va ajunge acolo cineva care poate construi Iranul frumos, dar fără arme nucleare”, a spus Trump.
Președintele vorbit și despre fiului regretatului ayatollah Ali Khamenei, care este candidat la funcția de noul lider suprem, spunând: „Acum se uită la fiu. Motivul pentru care tatăl nu i-a dat-o fiului este că spun că este incompetent”.
Trump a subliniat că SUA va „colabora cu ei pentru a-i ajuta să facă alegerea corectă”, deoarece vrea să evite un lider al Iranului „care va duce la repetarea acestei situații peste încă 10 ani”.
Trump spune că oamenilor „le place ce se întâmplă”. Respinge criticile despre creșterea prețurilor la benzină. „Tot ce au iranienii este curaj”Trump a respins îngrijorările despre creșterea prețurilor la benzină, legată de conflict, care ar putea afecta politic republicanii înaintea alegerilor din noiembrie, care ar putea rupe trioul de puteri al partidului la Washington.
„Oamenilor le place ce se întâmplă”, a spus Trump. „Eliminăm o amenințare la adresa Statelor Unite ale Americii, o amenințare majoră… și o facem cum nimeni nu a mai văzut până acum
Trump a descris campania SUA împotriva Iranului ca fiind extrem de controlată, lăudându-se în același timp cu o capacitate militară copleșitoare, în ciuda îngrijorării oficialilor Pentagonului și a parlamentarilor de pe Hill cu privire la diminuarea aprovizionării cu arme .
„Suntem chirurgicali”, a spus el. „Avem o rezervă nelimitată de arme, nelimitată… Avem mii, mii.”
Președintele a prezentat, de asemenea, o imagine a capacității militare a Iranului care este efectiv demontată. „Nu au marină. Nu au forțe aeriene. Nu au niciun sistem de detectare a aerului. Totul este distrus. Radarul lor este complet distrus. Armata lor este decimată”, a spus Trump. „Tot ce au este curaj.”
Donald Trump: „Zelenski trebuie să facă o înțelegere”Chiar dacă Iranul rămâne în centrul atenției, Trump a declarat că negocierile privind războiul din Ucraina continuă. Și și-a exprimat din nou frustrarea față de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
„Zelenksyy, trebuie să se implice și trebuie să încheie o înțelegere”, a spus Trump.
Pe de altă parte, Trump a declarat că este convins că președintele rus Vladimir Putin este pregătit să negocieze încetarea războiului.
„Cred că Putin este gata să facă o înțelegere”, a spus el. Trump a mai spus asta înainte.
Întrebat despre obstacolul lui Zelenski în calea unui acord de pace, Trump a refuzat să dea detalii, dar a susținut că liderul Ucrainei nu dă dovadă de suficientă disponibilitate pentru negocieri. „Este de neconceput ca el să fie obstacolul”, a spus Trump. „Nu aveți cărțile necesare. Acum el are și mai puține cărți.”
„I-am concediat și pe cei de la Anthropic”Tot pentru Politico, Trump a anunțat că a concediat compania Anthropic.
El a spus că a intervenit în disputa din ce în ce mai controversată dintre Pentagon și Anthropic privind refuzul startup-ului de inteligență artificială de a oferi armatei acces nelimitat la tehnologia sa.
„Ei bine, i-am concediat pe cei de la Anthropic. Anthropic are probleme pentru că i-am concediat ca pe niște câini, pentru că nu ar fi trebuit să facă asta”, a spus el.
Și a subliniat sprijinul său pentru secretarul său al Apărării, Pete Hegseth.
„Vedeți cât de bine o duce Pete și vedeți cât de bună este armata. Și astfel avem o armată uimitoare. Întreaga lume vede că acum am construit armata în primul meu mandat și o folosesc în al doilea mandat”, a spus el.
Donald Trump a anunțat demiterea lui Kristi Noem din funcția de secretară pentru securitate internă într-o postare pe Truth Social. Aceasta va primi altă funcție. În locul său a fost numit Markwayne Mullin.
„Am plăcerea să anunț că extrem de respectata senatoare a Statelor Unite din Marele Stat Oklahoma, Markwayne Mullin, va deveni Secretarul Securității Interne (DHS) al Statelor Unite, începând cu 31 martie 2026. Actuala secretară, Kristi Noem, care ne-a servit bine și a avut numeroase și spectaculoase rezultate (în special la graniță!), va fi mutată în funcția de Trimis Special pentru Scutul Americilor, noua noastră Inițiativă de Securitate în Emisfera Vestică pe care o anunțăm sâmbătă în Doral, Florida. Îi mulțumesc lui Kristi pentru serviciile sale la „Homeland””, a scris Trump pe Truth Social.
Despre Mullin, Trump a scris: „Timp de 10 ani în Camera Reprezentanților Statelor Unite și 3 ani în Senat, Markwayne a făcut o treabă extraordinară reprezentând minunatul popor din Oklahoma, unde am câștigat toate cele 77 din 77 de comitate – în 2016, 2020 și 2024! Un războinic MAGA și un fost luptător profesionist MMA neînvins, Markwayne se înțelege cu adevărat bine cu oamenii și cunoaște înțelepciunea și curajul necesare pentru a avansa Agenda noastră „America pe primul loc”. Fiind singurul nativ american din Senat, Markwayne este un susținător fantastic al incredibilelor noastre comunități tribale. Markwayne va lucra neobosit pentru a menține granițele noastre sigure, a opri infracțiunile migranților, criminalii și alți infractori care intră ilegal în țara noastră, a pune capăt flagelului drogurilor ilegale și a face din nou America sigură. Markwayne va fi un secretar spectaculos pentru Securitate Internă”.
ȘTIREA INIȚIALĂ:Președintele american intenționează să o demită pe Kristi Noem, secretara pentru Securitate Internă (DHS), au declarat surse familiarizate cu subiectul pentru The Wall Street Journal.
Potrivit surselor, Trump a început să ceară parlamentarilor și republicanilor din Congres nume care ar putea să o înlocuiască pe Noem.
Informația vine în contextul în care în urmă cu câteva ore, Noem a fost interogată de democrați în legătură cu împușcăturile fatale ale agenților federali de la începutul acestui an.
Noem a transmis condoleanțe familiilor lui Alex Pretti și Renée Good, cei doi cetățeni care au fost împușcați mortal în luna ianuarie de agenți ICE. Totuși, ea a refuzat să-și ceară scuze pentru moartea lor, etichetându-i drept teroriști în timpul mărturiei sale.
Pe de altă parte, NBC News relatează că oficialii Casei Albe au discutat deja numele potențialilor înlocuitori ai lui Noem. Potrivit surselor familiarizate cu subiectul, printre nume se află senatorii republicani Markwayne Mullin din Oklahoma și Steve Daines din Montana.
Sursele NBC News mai spun că Trump nu a luat momentan vreo decizie în acest sens, dar le-a spus legislatorilor că este nemulțumit de mărturia lui Noem din această săptămână în fața comisiilor Camerei Reprezentanților și Senatului.
În cazul în care informația devine oficială, demiterea ei ar fi prima plecare a unui secretar de cabinet din al doilea mandat al lui Trump.
Zece sportivi din aceste două țări vor putea concura sub steagul și imnul lor la Jocurile Paralimpice de Iarnă, o premieră de la invazia Ucrainei lansată de Moscova în februarie 2022 cu sprijinul Minskului, potrivit Le Figaro. Guvernul britanic „se opune ferm” acestei decizii a Comitetului Paralimpic Internațional (IPC), a declarat un purtător de cuvânt într-un comunicat.
„Am precizat clar că statele rus și belarus nu ar trebui să fie reprezentate în sportul internațional atâta timp cât continuă invazia barbară și la scară largă a Ucrainei”, a adăugat el. „Prin urmare, niciun membru sau reprezentant al guvernului nu va participa la ceremoniile de deschidere sau de închidere ale Jocurilor Paralimpice”, a declarat purtătorul de cuvânt.
Reprezentantul guvernului britanic îi va susține pe sportivii paralimpiciSecretarul de stat pentru sport va fi însă la Cortina pentru a-i „susține” pe sportivii paralimpici britanici. De la anunțul oficial al invitației adresate sportivilor ruși și belaruși, anunțurile privind boicotarea ceremoniei de deschidere s-au înmulțit din partea mai multor comitete paralimpice, începând cu Ucraina, apoi Republica Cehă, Finlanda, Polonia, Estonia și Letonia.
Franța a anunțat miercuri că nu va trimite un reprezentant al guvernului său la ceremonia de deschidere a Jocurilor. Italia, țara gazdă, și-a oferit, de asemenea, sprijinul necondiționat Ucrainei și a cerut IPC să își reconsidere decizia.
În cadrul unui podcast al publicației The Independent, Volodimir Zelenski a subliniat că Ucraina ar putea rămâne mai vulnerabilă în contextul în care Trump alocă resurse în operațiunea împotriva Iranului.
Liderul ucrainean și-a exprimat îngrijorarea cu privire la impactul pe care îl are conflictul din Orientul Mijlociu, care ia amploare, asupra eforturilor Kievului de a se apăra împotriva Rusiei.
„Atenția se va îndrepta către Orientul Mijlociu, către războiul iranian de acum și către Statele Unite, precum și către Israel. Este foarte ușor de înțeles, având în vedere că țările din Orientul Mijlociu sunt acum ținta unor atacuri masive cu drone și rachete din partea Iranului”, a spus Zelenski în podcastului de la The Independent.
Liderul de la Kiev a evidențiat că Ucraina ar putea să se confrunte acum cu o penurie de rachete de apărare aeriană pentru a-și proteja orașele de atacuri, în contextul în care SUA și aliații săi folosesc sute de rachete pentru a se apăra împotriva valurilor de drone și rachete lansate de Iran.
În legătură cu propria apărare, Ucraina a luat legătura cu țări din întreaga lume, care cumpără acum arme din SUA pentru a ajuta la apărarea țării sale. Cu toate acestea, Zelenski spune că până în prezent nu a primit niciun răspuns din partea acestora cu privire la modul în care să facă față unui deficit iminent.
„Echipa mea știe despre asta și a primit deja mesajul meu că trebuie să se pregătească pentru astfel de provocări”, a mai spus el pentru sursa citată.
Livrările de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia au fost oprite din 27 ianuarie, după ceea ce oficialii ucraineni spun că au fost atacuri cu drone rusești care au avariat conducta Drujba, care traversează teritoriul ucrainean, potrivit AP.
Liderii populiști din Ungaria și Slovacia, care, spre deosebire de majoritatea țărilor Uniunii Europene, continuă să importe combustibili fosili rusești, au acuzat Ucraina că blochează în mod deliberat aprovizionarea. Kievul susține că atacurile continue ale Rusiei înseamnă că efectuarea reparațiilor pune în pericol tehnicienii și că, chiar dacă ar fi reparată, Drujba ar rămâne vulnerabilă la alte atacuri.
Într-o conferință de presă de joi, Zelenski și-a exprimat reticența de a repara conducta, în ciuda cerințelor maghiare și slovace. „Ca să fiu sincer, nu aș restabili-o. Aceasta este poziția mea”, a spus Zelenski.
Guvernul premierului ungar Viktor Orbán, considerat pe scară largă drept cel mai mare susținător al Kremlinului în UE, a blocat un împrumut de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei de UE ca urmare a întreruperii transporturilor de petrol și a promis că va respinge orice alte decizii pro-Ucraina până la reluarea fluxurilor de petrol.
Acest anunț a fost făcut în cadrul evenimentului „Culture Meet & Greet”, organizat la Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin”, unde artista a participat alături de Laura Stroe, managerul Centrului Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”.
Ramona Bădescu a subliniat legătura personală cu Festivalul Mamaia, unde a obținut locul III în 1989 și a prezentat ediția din 1991, arătând că evenimentul „înseamnă viitor” și trebuie repoziționat strategic la nivel internațional. Stabilită de peste trei decenii la Roma, artista a declarat că a promovat constant România și festivalul în aparițiile sale televizate din Italia.
„Întotdeauna am spus că sunt româncă”, a subliniat artista în cadrul evenimentului, notează stiriconstanta.ro.
La rândul său, Laura Stroe a descris participarea delegației constănțene la Sanremo drept o experiență relevantă nu doar artistic, ci și administrativ.
„Nu este un simplu festival. Tot orașul trăiește pentru Sanremo. Toată lumea trăiește din Sanremo”, a spus aceasta, potrivit sursei citate.
Conform stiriconstanta.ro, ideea centrală a întâlnirii de la Constanța a fost înfrățirea Festivalului Mamaia cu Festivalul de la Sanremo. În cadrul evenimentului, Ramona Bădescu a vorbit despre posibilitatea extinderii înfrățirii la nivel de orașe și regiuni, amintind că municipiul Constanța este deja înfrățit cu Genova, precum și cu Sulmona și Trapani.
„Înfrățirile sunt importante. Dacă am fi toți frați, ce bine ar fi?”, a mai spus artista.
Acest demers ar putea deschide oportunități de schimburi culturale, coproducții și participări reciproce ale artiștilor. În acest context, 2026 — declarat anul culturii românești în Italia — este considerat un moment favorabil pentru dezvoltarea proiectului.
Un alt obiectiv anunțat de Ramona Bădescu este cel privind introducerea unei seri care să fie dedicată artiștilor străini în cadrul Festivalului Mamaia.
„Mi-aș dori ca o seară din festival să fie dedicată artiștilor străini din toată lumea”,a spus ea, subliniind că o astfel de inițiativă ar putea marca trecerea de la un festival național cu tradiție la un brand cultural regional cu anvergură internațională.
Odată cu promulgarea reformei privind pensiile speciale ale magistraților, discuțiile și presiunea publică a politicienilor s-au domolit, însă problemele tot nu s-au rezolvat în Justiție.
Ce se întâmplă cu grupul înființat de Guvern pentru modificarea Legilor Justiției, cu referendumul propus de Președintele României, poate sau nu să fie desființat CSM, ce cred judecătorii despre intervențiile Executivului în magistratură, au încredere judecătorii să fie anchetați din nou de DNA și câtă corupție există în Justiție – despre toate aceste teme discutăm cu judecătorul Claudiu Drăgușin, membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
Vineri, de la ora 13:00, în exclusivitate, pe Mediafax.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a ordonat controale mai stricte la frontieră în privința cetățenilor străini, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu.
Orban pune din ce în ce mai mult accentul pe problemele de securitate ca pilon central al campaniei sale electorale, iar analiștii citați de Euronews consideră că el folosește criza din Iran pentru a-și promova partidul, Fidesz, înainte de alegerile parlamentare de luna viitoare.
Orbán a susținut că actuala situație din Orientul Mijlociu prezintă riscuri pentru Ungaria în privința prețurilor la energie și a securității naționale. În aceste condiții, analiștii spun că discursul său privind asigurarea securității s-ar putea dovedi avantajos în perioada premergătoare alegerilor.
Potrivit Euronews, la scurt timp după atacurile lansate de SUA și Israel asupra Iranului săptămâna trecută, Orbán a convocat cabinetul său de securitate și a ridicat cu un nivel alerta teroristă a țării. Ulterior, premierul ungar a dispus controale la frontieră.
„Organizațiile teroriste cu origini din Orientul Mijlociu s-au stabilit și s-au întărit în Europa de Vest. Ne așteptăm ca acestea să activeze celule teroriste în toată Europa. Vom proteja pacea și securitatea Ungariei și în această situație. Prin urmare, am întărit controalele asupra traficului de pasageri străini care sosesc în Ungaria”, a afirmat Orban.
Ce spun analiștii despre tactica lui OrbanBulcsú Hunyadi, analist politic la Institutul Political Capital din Ungaria, a afirmat pentru Euronews că efortul lui Orbán de a se poziționa ca garant al securității ar putea da roade înaintea alegerilor din aprilie.
„Conflictul cu Iranul adâncește incertitudinea, ceea ce se potrivește cu narațiunea că mediul este instabil și că securitatea este asigurată de guvern și de Fidesz. Acest lucru poate fi, de asemenea, ușor legat de narațiunea despre importanța petrolului rusesc care ajunge prin Ucraina, pe fondul incertitudinii crescânde pe piețele energetice”, a afirmat analistul politic pentru sursa citată.
Un alt analist, Dániel Hegedűs, director adjunct al Institutului pentru Politică Europeană din Berlin, a precizat pentru Euronews că problema conductei Drujba ar putea juca în favoarea lui Orbán.
„Evoluțiile actuale amenință în mod fundamental securitatea energetică a Ungariei și cred că oamenii se întreabă dacă ar fi în interesul lor ca Ucraina să reia transferul pe termen scurt”, a spus Hegedűs pentru sursa citată.
Totuși, criza energetică din Europa ar putea avea un efect de bumerang pentru guvernul ungar dacă prețurile vor rămâne ridicate în săptămânile următoare, atrage atenția Hunyadi.
„Pe termen scurt, poți da vina pe Ucraina, Iran, America și Uniunea Europeană. Dar dacă guvernul promite să protejeze populația și totuși nu reușește să se țină de promisiune, acest lucru s-ar putea întoarce ușor împotriva lui. Pe termen lung, cred că există riscuri reale pentru guvern”, a spus Hunyadi pentru Euronews.
Alegerile parlamentare din Ungaria sunt programate pe 12 aprilie. Partidul de opoziție, Tisza, se află pe primul loc în intențiile de vot ale alegătorilor hotărâți, potrivit celor mai recente sondaje.
