Agregator de ştiri

PSV Eindhoven, echipa la care evoluează și Dennis Man, s-a impus sâmbătă cu 4-3 în fața lui Utrecht, succes care a dus-o la 71 de puncte după 29 de etape.

În aceste condiții, Feyenoord era obligată să câștige pentru a mai păstra șanse matematice la titlu, însă egalul Volendam de duminică a făcut ca PSV să devină campioană.

Triumful lui PSV a declanșat imediat sărbătoarea pe străzile din Eindhoven, unde fanii așteptau cu nerăbdare pasul greșit al lui Feyenoord.

PSV a ajuns astfel la un total de 27 de titluri în campionatul Olandei, fiind depășită doar de Ajax Amsterdam, care are 36.

„Dennis Man este campion în Țările de Jos, după ce PSV a câștigat titlul cu 5 etape rămase de disputat! Felicitări!”, a fost mesajul publicat pe pagina de Facebook a echipei naționale de fotbal a României.

Un raid aerian israelian asupra satului Kfarhata, din sudul Libanului, s-a soldat cu moartea a șapte persoane, printre care și un copil de patru ani, a anunțat Ministerul Sănătății din Liban. Armata israeliană a lansat atacurile după ce emisese un ordin de evacuare a zonei. 

Israelul a lansat atacuri și asupra capitalei libaneze, Beirut, unde patru persoane au fost ucise și alte 39 au fost rănite, notează Reuters.  

Libanul a fost atras în conflictul din Orientul Mijlociu după ce gruparea militantă Hezbollah a lansat atacuri asupra Israelul ca ripostă pentru eliminarea fostului lider suprem al Iranului, ayatollahului Ali Khamenei. Atacurile au atras reacția Israelul care și-a intensificat atacurile asupra Libanului și a lansat o incursiune terestră în sudul țării.

Ministerul Sănătății libanez a anunțat că, până duminică, 1.461 de persoane au fost ucise, de la începutul conflictului, iar autoritățile israeliene susțin că au pierdut doar zece soldați în operațiunile din Liban. 

Israelul a lansat atacul în ziua Paștelui catolic, o sărbătoare celebrată de aproximativ o treime dintre libanezi. 

Deși Ierusalimul vrea să formeze o zonă tampon de până la 30 km în interiorul Libanului, zeci de mii de civili, inclusiv un grup de 9.000 de creștini din localitățile de frontieră, refuză să își părăsească locuințele. 

Decizia vine în contextul în care Strâmtoarea Ormuz, cea mai importantă rută pentru transportul petrolului la nivel mondial, este practic blocată de la sfârșitul lunii februarie, în contextul războiului dintre SUA, Israel și Iran, notează Reuters.

Din acest motiv, exporturile unor membri importanți ai OPEC+, precum Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Irak, au fost afectate.

Creșterea de 206.000 de barili pe zi reprezintă mai puțin de 2% din volumul pierdut din cauza închiderii Strâmtorii Ormuz. Totuși, surse Reuters din cadrul alianței spun că măsura arată disponibilitatea grupului de a majora rapid producția imediat ce traficul prin strâmtoare va reveni la normal.

Prețurile petrolului au urcat aproape de 120 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani, iar scumpirea carburanților pune presiune pe consumatori și companii din întreaga lume. Analiștii de la JPMorgan avertizează că prețul ar putea trece de 150 de dolari dacă blocajele din Ormuz continuă și în luna mai.

OPEC+ a transmis și că este îngrijorată de atacurile asupra infrastructurii energetice din regiune, care afectează aprovizionarea și ar putea întârzia revenirea producției la nivel normal chiar și după încheierea conflictului.

Volodimir Zelenski a ajuns duminică în Siria pentru o întâlnire cu  președintele Ahmed al-Sharaa.

Pe agenda discuțiilor se află cooperarea în domeniul apărării în contextul de securitate din regiunea Orientului Mijlociu, au spus surse pentru Reuters. 

La întâlnire ar urma să participe Hakan Fidan, ministrul turc de Externe. Oficialii ar urma să discute proiecte comune pentru reconstrucția Siriei, precum și evoluțiile regionale, inclusiv integrarea nord-estului Siriei în structurile guvernamentale centrale și impactul conflictelor din Iran și Liban, potrivit agenției Anadolu, citate de Associated Press. 

La finalul lunii martie, președintele de la Kiev a susținut un turneu diplomatic în regiunea Orientului Mijlociu și a Golfului, demers pe care l-a calificat drept „productiv”.

În urma vizitelor, Ucraina a semnat acorduri cu Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar și negociază cu Bahrain și Oman. 

În etapa a treia a play-out-ului, UTA Arad s-a impus pe teren propriu cu 5-1 în fața echipei Metaloglobus.

La pauză, gazdele conduceau cu 2-0, prin golurile marcate de Pospelov și Iacob.

În a doua repriză, au mai marcat Coman, Abdallah și Pospelov.

Singurul gol al oaspeților a fost înscris de Zakir în minutul 84.

După aceste rezultat, UTA Arad urcă pe primul loc în play-out.

Tot în play-out, duminică de la ora 17.30 se mai joacă meciul Farul Constanța – Unirea Slobozia.

Kanye West, cunoscut acum sub numele de Ye, a fost criticat intens în ultimii ani pentru declarațiile sale antisemite, pentru care și-a cerut scuze în ianuarie, relatează BBC.

Keir Starmer a declarat că este „profund îngrijorător” faptul că artistul a fost invitat „în ciuda declarațiilor sale antisemite anterioare și a elogierii nazismului”.

„Antisemitismul, sub orice formă, este abominabil și trebuie combătut cu fermitate”, a subliniat Keri Starmer.

Sponsorul evenimentului, Pepsi, a declarat duminică pentru The Independent că și-a retras sponsorizarea.

Rapperul american, în vârstă de 48 de ani, a fost anunțat la începutul săptămânii drept cap de afiș în toate cele trei zile ale festivalului Wireless, care va avea loc în iulie, în nordul Londrei.

Liderul liberal-democrat Ed Davey a cerut ca West să nu fie lăsat să intre în Regatul Unit, spunând că autoritățile trebuie să fie mai ferme în combaterea antisemitismului. Și lidera conservatoare Kemi Badenoch a criticat invitația.

Anul trecut, lui Kanye West i-a fost interzisă intrarea în Australia după lansarea unei piese intitulate „Heil Hitler”.

În trecut, conturile sale de pe rețelele sociale au fost suspendate după mai multe postări ofensatoare. Artistul a susținut ulterior că regretă acele declarații și a susținut că acestea au fost influențate de tulburarea bipolară.

„Pilda Floriilor ar trebui să fie o lecție importantă pentru mulți politicieni. Calitatea unui om nu se măsoară după aplauzele și ovațiile pe care le primește, ci după modul în care își duce la capăt datoria. Exemplul bun este dat de Mântuitorul care  intră în Ierusalim cu smerenie, călare pe un măgar, nu cu fast și nu cu spectacol”, se arată în mesajul publicat duminică de ministrul Pîslaru. 

Pîslaru consideră că această imagine ar trebui să fie un reper pentru politicienii contemporani. „E o imagine puternică și pentru viața publică din zilele noastre: politica, adică grija pentru viața cetății, ar trebui să fie despre slujirea celor mulți, nu despre înavuțirea proprie sau obținerea popularității prin minciuni spuse frumos”.

Ministrul a criticat Partidul Social Democrat: „Avem prea mulți farisei care nu mai pot de grija oamenilor și de fapt își numără cutiile de pantofi”. 

Acesta a făcut aluzie la arestarea preventivă a lui Cristian Anton pentru dare de mită în formă continuată, trafic de influență în formă continuată și de constituire a unui grup infracțional organizat. Anton era șeful Autorității Rutiere Române și fost șef de cabinet al lui Sorin Grindeanu, pe vremea când era ministru al Transporturilor.  

În urma perchezițiilor efectuate, procurorii DNA au găsit sume de bani de până la 500.000 de euro ascunse în cutii de pantofi. 

„La mulți ani tuturor celor care își serbează astăzi onomastica și un Paște fericit comunității catolice din țara noastră!”, mai transmite Pîslaru. 

Duminică dimineața, specialiștii de la Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” au surprins imagini ale capsulei Orion chiar de pe terasa instituției.

„Capsula Orion, în care se află cei patru astronauți ce au plecat spre Lună, a fost observată și de pe terasa noastră, în dimineața zilei de 5 aprilie”, au scris reprezentanții observatorului pe Facebook.

Ei au prezentat și imaginile înregistrate.

Potrivit Sky News, NASA a anunțat că echipajul misiunii Artemis II a parcurs deja două treimi din drumul către Lună.

Nava spațială se deplasează cu o viteză constantă de 1.756 mile pe oră, potrivit transmisiunii live a NASA.

Pe măsură ce echipajul se apropie tot mai mult de Lună, în ziua a 5-a forța gravitațională a Lunii va deveni, pentru prima dată, mai puternică decât cea a Pământului.

Echipajul misiunii Artemis II va călători în jurul părții ascunse a Lunii, mai departe și mai repede decât orice alt om din istorie, înainte de a se întoarce pe Pământ.

„Tuturor credincioșilor catolici și protestanți din România, le urez un Paște fericit, cu liniște, sănătate și bucurii alături de cei dragi. Să păstrăm credința și să privim înainte cu încredere”, a transmis șeful Guvernului pe rețelele de socializare.

El și-a încheiat mesajul cu urarea „Sărbători binecuvântate!”.

Și președintele Nicușor Dan a transmis duminică, pe rețelele de socializare, un mesaj tuturor credincioșilor care celebrează Învierea.

„Le doresc ca aceste zile de sfântă sărbătoare să fie un prilej de bucurie alături de cei dragi, de speranță și liniște sufletească. Cristos a înviat! Este mesajul esențial care ne reconfirmă încrederea în puterea vieții asupra morții, a adevărului asupra minciunii, a luminii asupra întunericului”, spune Nicușor Dan.

„Partidul Social Democrat își exprimă regretul pentru trecerea în neființă a domnului Liviu Maior, fost ministru al Educației în perioada 1992-1996 și personalitate marcantă a vieții academice și politice din România. Transmitem sincere condoleanțe familiei și tuturor celor care l-au cunoscut. Dumnezeu să îl odihnească în pace!”, se arată în comunicatul de presă transmis duminică de PSD. 

Istoricul Liviu Maior a fost ministru al Învățământului în perioada 1992-1996,  senator PSD, dar și ambasador al României în Canada.

În plus,  fost decorat cu „Meritul Academic” și Premiul Academiei Române în anul 1993 și a primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea a trei universități din România: „Petru Maior” din Târgu-Mureș, „Lucian Blaga” din Sibiu și „Andrei Șaguna” din Constanța.

Zizou Bergs și Jannik Sinner s-au impus duminică, la Monte-Carlo, în primul meci din tabloul principal al turneului ATP Masters 1000 pe zgură, într-o confruntare de dublu la care au asistat numeroși jucători de elită din proba de simplu.

Duo-ul belgiano-italian a oferit un spectacol captivant, învingându-i pe Tomas Machac și Casper Ruud, cu 6-4, 7-5, în 83 de minute.

Sinner, care ocupă în prezent locul 2 în clasamentul ATP la simplu, are ocazia să ajungă din nou pe prima poziție în locul lui Carlos Alcaraz săptămâna aceasta la Monaco.

Totuși, italianul a arătat că este la fel de dornic să se remarce și la dublu, făcând echipă cu Bergs pentru prima dată și obținând o victorie impresionantă pe terenul Rainier III, scrie ATP Tour.

În etapa următoare, ei vor întâlni pe frații Stefanos Tsitsipas și Pavlos Tsitsipas sau pe favoriții nr. 8, Guido Andreozzi și Manuel Guinard.

„Mohammad Amini Biglari și Shahin Vahedparast au fost spânzurați după ce cazul a fost revizuit și verdictul final a fost confirmat de Curtea Supremă”, au transmis autoritățile judiciare de la Teheran, potrivit AFP. 

Cei doi au fost acuzați că au acționat în numele Israelului și al Statelor Unite în cadrul protestelor antiguvernamentale care au început în luna decembrie a anului trecut.  

Manifestațiile au început la sfârșitul lunii decembrie, pe fondul creșterii costului vieții, și s-au transformat ulterior în proteste antiguvernamentale de amploare. 

Potrivit guvernului de la Teheran, valul a început ca manifestații pașnice, dar s-a transformat în revolte violente ca urmare a intervențiilor externe. 

Cifrele guvernamentale arată că în jur de 3.000 de persoane și-au pierdut viața în cadrul valului de proteste, blamând „acțiunile teroriste” organizate de Israel și Statele Unite. Organizația iraniană pentru drepturile omului, HRANA susține că peste 7.000 de persoane și-au pierdut viața.

După ce Statele Unite și Israel au atacat Iranul, la finalul lunii februarie, autoritățile iraniene au intensificat execuțiile persoanelor asociate cu protestele. 

În ultima săptămâna, șase persoane au fost executate pentru participare la proteste, iar în decursul lunii martie au fost executate alte trei, tot din același motiv.  

„Există uneori momente în fotbal când scorul de pe tabelă nu mai contează, iar singura victorie pentru care luptăm este cea a vieții. Astăzi e unul dintre acele momente, iar gândurile noastre, ale tuturor, se îndreaptă către omul care a modelat destine, a construit generații și a pus România pe harta mare a fotbalului mondial”, este mesajul naționalei.

Acesta a fost postat pe pagina de Facebook Echipa națională de fotbal a României.

„Suntem o echipă, o singură inimă, iar inima aceasta bate astăzi pentru dumneavoastră! Dorim să putem să vă transmitem toată energia și forța de care aveți nevoie. Luptați, domnule Lucescu!”, se mai spune în mesaj.

Medicii au anunțat duminică faptul că, în cursul nopții de duminică, starea lui Mircea Lucescu s-a agravat.

„Sâmbătă, pe parcursul serii, pacientul a repetat aritmiile cardiace importante, prompt tratate de către echipa de gardă din secția de cardiologie. Duminică, în cursul nopții, aritmiile au devenit severe și nu au mai răspuns la tratament. Starea pacientului s-a înrăutățit, necesitând transferul în secția de Anestezie și Terapie Intensivă”, au transmis Spitalul Universitar de Urgență București unde este internat antrenorul.

Această reglementare provine din UE, prin Directiva privind transparența salarială și este valabilă pentru toate țările membre. Deși toate țările sunt obligate să o adapteze la legislația națională până la 7 iunie a acestui an, scrie El Economista.

În România, Ministerul Muncii a inițiat deja pașii pentru transpunerea acestor reguli în legislația românească (proiect de lege publicat în martie 2026).

Directiva reprezintă o schimbare radicală în practicile salariale ale companiilor, indiferent de numărul de angajați pe care îl au. Regulamentul va impune angajatorilor să efectueze o evaluare salarială și să identifice orice diferențe de 5% sau mai mult, față de pragul actual de 25%.

Odată ce aceste diferențe sunt detectate între angajații care prestează muncă de aceeași valoare sau care au aceeași valoare ori care se bazează pe gen, acestea trebuie abordate sau justificate obiectiv. În caz contrar, regulamentul impune companiei să publice pe site-ul său web diferența de remunerare, atât generală, cât și între sexe, și să efectueze o analiză a compensațiilor împreună cu reprezentanții angajaților.

Firma de avocatură Ashurst indică faptul că angajații afectați pot solicita diferențe salariale, dobânzi de întârziere la plata acestora, compensații variabile neplătite și daune pentru încălcarea drepturilor fundamentale.

„Termenul de prescripție este de cel puțin trei ani de la data la care angajatul a luat cunoștință de discriminare, iar acțiunile pot fi depuse individual sau colectiv”, afirmă aceștia.

În plus, regulamentul aduce și sancțiuni pentru companiile care nu respectă obligația de a efectua o evaluare salarială, nu informează personalul despre aceasta (acest al doilea aspect este obligatoriu doar dacă firma are mai mult de 100 de lucrători) și nu justifică sau corectează diferențele.

Societățile se confruntă cu amenzi administrative și cu pierderea ajutoarelor și a contractelor publice.

În plus, lucrătorii care suferă diferențe salariale nejustificate își pot rezilia contractele din cauza discriminării salariale și, dacă se dovedește acest lucru, compania va trebui să îi despăgubească cu 33 de zile pe an lucrat și maximum 24 de salarii lunare, precum și să le plătească despăgubiri pentru daune.

Viitoarea reglementare aduce și modificări proceselor de angajare. Companiile sau profesioniștii vor fi obligați să informeze candidații cu privire la salariu sau la intervalul salarial pentru un post înainte de a susține un interviu de angajare.

În plus, va fi strict interzisă întrebarea candidaților despre salariul lor anterior, pentru a evita perpetuarea diferențelor salariale istorice.

Companiile cu peste 150 de angajați vor trebui să informeze lucrătorii cu privire la raportul de evaluare salarială înainte de 7 iunie 2026.

Potrivit DIICOT, procurorii din Cluj au dispus reținerea a doi inculpați, cu vârstele de 43 și 49 de ani, cercetați pentru trafic de droguri de mare risc. În sarcina inculpatului în vârstă de 43 de ani, recidivist, s-a reținut și comiterea infracțiunii de efectuarea de operațiuni cu produse știind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive.

Din cercetări a reieșit că, în intervalul cuprins între vara anului 2023 și aprilie 2026, inculpatul de 49 de ani a procurat, inclusiv de la celălalt inculpat, deținut și vândut droguri de mare risc către consumatori de pe raza județului Cluj.

De asemenea, cercetările au arătat că, pe parcursul anului 2026, inculpatul de 49 de ani a comercializat peste 400 grame 3CMC, 2MMC în combinație cu 4BMC și cocaină, cu sume cuprinse între 2.000 și 7.000 lei la o tranzacție, substanțe ridicate pe parcursul urmăririi penale.

Investigațiile au stabilit că o parte importantă a substanțelor vândute de acesta au fost furnizate de către inculpatul de 43 de ani, aflat sub măsura arestului la domiciliu, fiind cercetat într-o altă cauză de trafic de droguri.

În urma perchezițiilor făcute în acest dosar au fost ridicate cantitățile de peste 1,7 kilograme 2MMC, 1 kilogram 4BMC, 80 grame cocaină, obiecte purtând urme de substanță, un cântar de precizie, dispozitive de stocare a datelor, sumele de aproximativ 31.000 euro și 67.000 lei, precum și alte mijloace de probă.

Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Cluj a dispus sâmbătă arestarea preventivă a inculpaților.

Donald Trump nu a anunțat și nu a consultat statele membre NATO atunci când a decis, alături de Israel, să lanseze o campanie riscantă de bombardamente masive în Iran, implicând Statele Unite într-un război care durează deja de cinci săptămâni și pentru care nu există o ieșire clară, scrie La Vanguardia.

Când Teheranul a blocat transportul petrolier prin strâmtoarea Ormuz, una dintre principalele pârghii de presiune asupra Occidentului, președintele american a cerut sprijinul aliaților europeni. Aceștia au refuzat, argumentând că nu este războiul lor și că nu au intenția de a intra într-un conflict contrar intereselor și dreptului internațional.

Mai multe state NATO, printre care Spania, au interzis folosirea bazelor militare comune pentru această ofensivă și ulterior au închis spațiul aerian pentru aeronavele implicate. Pentru Trump, care critică de ani de zile alianța considerând-o un sistem ce avantajează Europa, reacția aliaților a reprezentat un moment de ruptură. El a amenințat că Statele Unite ar putea părăsi NATO după încheierea conflictului.

Președintele american a descris NATO drept un „tigru de hârtie” și a susținut că și liderul rus Vladimir Putin este conștient de acest lucru. Declarația a scos în evidență riscurile pentru Europa în cazul prăbușirii alianței, în special vulnerabilitatea în fața Rusiei. Totuși, Trump a ignorat impactul negativ asupra SUA, deși NATO reprezintă un instrument esențial pentru influența globală a Washingtonului.

Trump consideră că NATO ar trebui să servească în primul rând interesele americane, mai ales că SUA suportă aproximativ 60% din cheltuielile totale de apărare ale alianței. El a cerut aliaților să contribuie mai mult și chiar să sprijine operațiuni ofensive, deși tratatul NATO obligă doar la apărare colectivă, conform Articolului 5. Acesta a fost activat o singură dată, după atentatele din 11 septembrie 2001, ducând inclusiv la intervenția în Afganistan.

În timpul primului mandat, Trump a criticat investițiile reduse ale europenilor în apărare. În al doilea mandat, a obținut un angajament din partea majorității statelor membre de a crește cheltuielile militare la 5% din PIB până în 2035. Cu toate acestea, a continuat să amenințe aliații, inclusiv că nu îi va apăra pe cei care nu ating acest prag.

Totodată, a pus accent pe idei controversate, precum anexarea Groenlandei și o strategie de securitate care vizează slăbirea Uniunii Europene, pe care a criticat-o în repetate rânduri.

În acest context, 16 foști ambasadori americani la NATO și foști comandanți ai alianței au transmis o scrisoare deschisă administrației Trump, subliniind că NATO nu este un act de generozitate, ci un instrument strategic esențial pentru puterea globală a SUA.

„Nu este un gest de caritate. Este un acord strategic care asigură faptul că Statele Unite rămân cea mai puternică și sigură economie din lume, la un cost mult mai mic decât dacă ar acționa singure”, au transmis aceștia.

Potrivit experților, NATO oferă armatei americane acces la aproximativ 35 de baze în Europa, esențiale pentru operațiuni în Africa, Orientul Mijlociu și Asia Centrală. Fără această rețea, Washingtonul ar trebui să negocieze acorduri bilaterale separate, mai costisitoare și mai instabile.

Specialiștii avertizează că, în lipsa NATO, SUA ar trebui să își majoreze bugetul apărării cu 100 până la 200 de miliarde de dolari anual pentru a compensa pierderea securității colective.

În 2025, cheltuielile militare ale aliaților au depășit 560 de miliarde de dolari anual, contribuind semnificativ la obiectivele de securitate ale SUA.

Autorii scrisorii subliniază că valoarea NATO nu constă doar în bugete, ci și în sprijinul concret al aliaților. După atacurile din 11 septembrie, statele membre au contribuit cu peste 50.000 de militari în Afganistan și au participat la protejarea spațiului aerian american.

Alianța asigură și stabilitate economică, protejând comerțul transatlantic de peste 1,6 trilioane de dolari anual. În absența NATO, SUA ar trebui să investească mult mai mult în securitatea maritimă.

În plus, NATO facilitează schimbul de informații, standardizarea echipamentelor militare și menținerea descurajării nucleare în Europa, împiedicând proliferarea armelor nucleare în rândul aliaților.

Recent, Casa Albă a solicitat Congresului un buget de 1,5 trilioane de dolari pentru Pentagon, cu 40% mai mare decât cel actual. Această creștere este interpretată de analiști ca un posibil semn al distanțării de NATO și al costurilor ridicate pe care le-ar implica prăbușirea alianței.