Cotația petrolului Brent a coborât cu 0,7%, până la 103,53 dolari pe baril, în timp ce petrolul american West Texas Intermediate (WTI) s-a ieftinit cu 0,6%, ajungând la 90,97 dolari pe baril, potrivit Reuters. Scăderile au fost înregistrate în tranzacțiile de vineri dimineață, pe fondul unei reduceri a temerilor privind o nouă escaladare militară în Orientul Mijlociu.
Trump exclude un atac asupra Iranului înaintea alegerilor din SUAPreședintele american a declarat joi că Washingtonul poartă discuții „productive” cu Iranul. El mai adăugat și că nu este planificat niciun atac militar înaintea alegerilor legislative americane din 3 noiembrie. Declarația a venit după apariția unor informații în presa americană potrivit cărora administrația Trump lua în calcul o operațiune militară împotriva Iranului înaintea scrutinului.
Mesajul președintelui american a redus temporar îngrijorările investitorilor privind aprovizionarea globală cu petrol, afectată de conflictul care durează deja de opt luni. Tot joi, agenția iraniană Tasnim a relatat că ministrul de Externe Abbas Araqchi a anunțat că Teheranul analizează răspunsul Statelor Unite la o propunere iraniană.
Aceasta ar permite redeschiderea Strâmtorii Ormuz în termen de șapte zile, însă nu există deocamdată un acord anunțat între cele două părți. Înaintea războiului, prin Strâmtoarea Ormuz treceau transporturi reprezentând aproximativ 20% din fluxurile mondiale de petrol și combustibili. Perturbarea navigației pe această rută a devenit unul dintre principalii factori care influențează prețurile internaționale.
Prețurile petrolului au scăzut vineri, după ce Donald Trump a anunțat că Statele Unite nu intenționează să atace Iranul înaintea alegerilor din noiembrie. Foto: Yuri Gripas/ABACAPRESS.COM
Petrolul rămâne peste 100 de dolari, iar două crize amenință aprovizionareaDeși cotațiile au scăzut vineri, petrolul Brent se îndreaptă către o creștere pe ansamblul săptămânii. Joi, prețul de referință european a închis ședința cu un avans de 4%, după intensificarea atacurilor asupra navelor care transportă petrol din Orientul Mijlociu.
Situația din regiune rămâne problematică și tensionată. Amenințările la adresa transportului maritim din Golful Persic și Strâmtoarea Ormuz s-au amplificat în octombrie. În paralel cu negocierile, Washingtonul continuă să exercite presiuni economice asupra Teheranului.
Joi, Statele Unite au introdus noi sancțiuni împotriva unor persoane și rețele implicate în transportul petrolului iranian. Măsurile vizează și 17 nave utilizate pentru transportul țițeiului, produselor petroliere și petrochimice.
Piața petrolului se confruntă și cu o a doua problemă majorăUraganul Isaias, care se apropie de coasta americană a Golfului Mexic, a determinat oprirea temporară a unei părți importante a producției petroliere din regiune. Potrivit autorităților americane, până joi fuseseră suspendate capacități de producție de aproximativ 1,3 milioane de barili pe zi, reprezentând 62,9% din producția curentă de petrol din zona afectată.
Această întrerupere pune presiune suplimentară asupra unei piețe deja afectate de conflictul din Orientul Mijlociu. În aceste condiții, petrolul american WTI se îndreaptă către o ușoară scădere săptămânală, în timp ce Brent ar urma să încheie săptămâna în creștere.
„Nu putem veni de fiecare dată cu noi flexibilități fiscale”, a declarat joi Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie, după reuniunea miniștrilor de finanțe din zona euro, desfășurată la Luxemburg, despre care a scris Rapporteur.
Dombrovskis a avertizat că relaxarea regulilor ar putea pune sub semnul întrebării angajamentul comun al statelor membre față de disciplina bugetară.
Un context economic deosebit de dificil pentru Italia și GreciaEl a subliniat că respectarea regulilor fiscale și credibilitatea angajamentelor privind sustenabilitatea finanțelor publice reprezintă atuuri importante pentru Uniunea Europeană.
Solicitările Italiei și Greciei vin într-un context economic dificil, în care scumpirea energiei pune presiune atât asupra gospodăriilor, cât și asupra companiilor.
Mai multă libertate în cheltuielile publice ar permite guvernelor să adopte măsuri suplimentare pentru a atenua efectele creșterii prețurilor.
Comisia consideră că extinderea repetată a excepțiilor de la cadrul fiscal ar fi dăunătoarePoziția Comisiei sugerează însă că Bruxelles-ul nu dorește extinderea repetată a excepțiilor de la cadrul fiscal european. Regulile bugetare urmăresc să limiteze deficitele și datoria publică și să mențină stabilitatea finanțelor statelor membre.
O relaxare suplimentară ar putea crea dificultăți în aplicarea consecventă a acestor reguli și ar ridica întrebări despre tratamentul acordat diferitelor țări.
Declarațiile lui Dombrovskis indică faptul că Italia și Grecia vor avea de înfruntat obstacole în încercarea de a obține un spațiu bugetar mai larg.
Comisia nu a anunțat însă, în declarațiile citate, o decizie formală de respingere a cererilor celor două guverne.
Cazul vizează Protocolul 35 al Acordului privind SEE, care permite Islandei, Norvegiei și Liechtensteinului accesul la piața unică a Uniunii Europene, în schimbul preluării unei părți importante din legislația comunitară, potritivt Rappoerteur.
Deși Islanda și-a asumat această obligație în urmă cu peste trei decenii, autoritățile nu au reușit până acum să o aplice pe deplin. Guvernul a prezentat recent o propunere legislativă pentru introducerea Protocolului 35 în dreptul național, însă parlamentarii au dezbătut proiectul timp de nouă ore fără să ajungă la o concluzie.
Situația juridică este mai complexă decât pareEste a patra încercare de adoptare a măsurii.
Deocamdată, nu este clar dacă Executivul dispune de suficiente voturi pentru a obține aprobarea Parlamentului.
Carl Baudenbacher, fost președinte al Curții EFTA între 2003 și 2017, consideră că există argumente solide împotriva Islandei, dar avertizează că situația juridică este mai complexă decât pare.
Protocolul nu prevede preluarea integrală a principiului supremației dreptului UE și nici o formulă legislativă obligatorie, a explicat acesta pentru publicația Rapporteur.
CE ceruse, în septembrie, accelerarea preluării de norme europeneDisputa apare într-un moment sensibil pentru relația Islandei cu Uniunea Europeană.
La sfârșitul lunii august, alegătorii islandezi au respins reluarea negocierilor de aderare la UE, o propunere importantă pentru guvernul de centru-stânga.
În paralel, Comisia Europeană a avertizat în septembrie că Islanda, Norvegia și Liechtenstein trebuie să accelereze preluarea legislației europene, pe fondul creșterii volumului de norme noi.
Deși Comisia nu supraveghează aceste trei țări în același mod ca statele membre, Baudenbacher consideră că spațiul pentru întârzieri și tratamente speciale se restrânge.
Lituania, serviciul diplomatic al Uniunii Europene și autoritățile canadiene figurau inițial printre susținătorii unei conferințe organizate de organizația neguvernamentală EU DisinfoLab, dar și-au retras sprijinul după intervențiile diplomatice americane, potrivit relatărilor din presa europeană, sintetizate de rapporteur.com
Disputa a izbucnit în jurul conferinței „Disinfo”, organizată de EU DisinfoLab, o organizație non-profit finanțată de Uniunea Europeană.
Lituania și-ar fi exprimat nemulțumirea față de panelUnul dintre paneluri urma să analizeze dacă Statele Unite au devenit o amenințare pentru Europa prin practici de manipulare și ingerință străină în spațiul informațional, cunoscute prin acronimul FIMI.
Printre instituțiile și autoritățile prezentate inițial drept susținători ai evenimentului se numărau Ministerul de Externe al Lituaniei, Global Affairs Canada și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), structura diplomatică a UE.
Potrivit publicației Rapporteur și relatărilor ulterioare din The Guardian, sprijinul a fost retras după contacte cu Departamentul de Stat al SUA.
Un oficial american a declarat pentru Rapporteur că Lituania și-ar fi exprimat nemulțumirea față de panel, argumentând că discuția ar trebui să se concentreze asupra amenințărilor reale reprezentate de Rusia, nu asupra Statelor Unite.
Guvernul lituanian nu a răspuns imediat solicitării de comentarii.
Eurodeputații critică reacția instituțiilor europeneAlexandra Geese, eurodeputată germană din grupul Verzilor, a descris presupusa intervenție americană drept „ingerință străină”.
„Să faci presiuni asupra guvernelor europene pentru a renunța la o conferință despre dezinformare, ca să ascunzi propriul rol în răspândirea dezinformării nu este diplomație. Este ingerință străină, iar Europa ar trebui să o numească astfel”, a declarat ea pentru Rapporteur.
Chloé Ridel, eurodeputată franceză din grupul Socialiștilor și Democraților, a susținut că episodul arată că Europa cedează presiunilor Washingtonului.
Ea a criticat și ceea ce a descris drept o relație de subordonare față de SUA.
La rândul său, Arash Saeidi, eurodeputat francez din grupul Stângii, a pus sub semnul întrebării consecvența Comisiei Europene în apărarea suveranității europene și în combaterea ingerințelor străine.
Nu toți eurodeputații au împărtășit însă această interpretareTomas Tobé, vicepreședinte al Partidului Popular European, cel mai mare grup din Parlamentul European, a declarat că UE ar trebui să rămână concentrată asupra amenințărilor provenite din Rusia și din alte state ostile.
Rihards Kols, eurodeputat leton din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, a afirmat că poate înțelege obiecțiile unui aliat față de o formulare pe care o consideră nedreaptă.
El a subliniat însă că acuzațiile de manipulare informațională trebuie susținute de dovezi și că o conferință a unei organizații neguvernamentale ar trebui să poată aborda inclusiv subiecte incomode pentru aliați.
Washingtonul respinge comparația cu Rusia și ChinaAdministrația americană a criticat ideea de a descrie SUA drept o amenințare FIMI. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat pentru Rapporteur că retragerea sprijinului de către aliații europeni nu ar trebui să surprindă pe nimeni.
Potrivit oficialului american, aplicarea unui termen folosit în mod obișnuit pentru operațiunile de influență ale adversarilor la adresa Statelor Unite subminează obiectivele comune.
În terminologia instituțiilor europene, FIMI desemnează comportamente coordonate și înșelătoare asociate intereselor unor state străine. Activitatea UE în acest domeniu s-a concentrat în special asupra operațiunilor atribuite Rusiei și Chinei.
Controversa evidențiază divergențele dintre Washington și Bruxelles privind definirea dezinformării și limitele măsurilor de combatere a acesteia. În timp ce instituțiile europene pun accentul pe riscurile manipulării informaționale susținute de state, administrația americană avertizează că astfel de inițiative pot afecta libertatea de exprimare.
Rezultatele OpenAI sunt prezentate în 722 de lucrări, însă multe dintre demonstrații nu au fost încă verificate independent, într-un anunț descris drept apocalipsa matematicii – „mathpocalypse”.
Demersul vine la aproximativ o lună după ce OpenAI a prezentat o demonstrație propusă pentru ecuațiile Navier-Stokes, una dintre cele șapte probleme ale Mileniului, considerate printre cele mai dificile provocări ale matematicii moderne, potrivit Sky News.
Progresul este cu atât mai surprinzător cu cât, în urmă cu mai puțin de doi ani, modelele de inteligență artificială întâmpinau dificultăți în rezolvarea unor exerciții de matematică de nivelul examenelor GCSE din Marea Britanie.
Demonstrații numeroase, greu de verificatCele 722 de lucrări conțin demonstrații complete sau parțiale pentru 372 de probleme. Volumul și complexitatea materialelor fac însă dificilă verificarea lor de către matematicieni, iar o parte dintre rezultate nu au fost confirmate independent.
Pentru cercetători, provocarea nu mai este doar să obțină rezultate noi cu ajutorul inteligenței artificiale, ci și să stabilească dacă demonstrațiile sunt corecte și să înțeleagă raționamentele din spatele lor.
O comparație și un contrastScott Aaronson, profesor și director al departamentului de informatică de la Universitatea Texas din Austin, a descris schimbarea printr-o comparație sugestivă: un om care și-a petrecut întreaga viață învățând să supraviețuiască într-o pădure tropicală descoperă brusc, chiar lângă el, un complex turistic uriaș, dotat cu heliport și piscine încălzite.
Imaginea surprinde contrastul dintre metodele tradiționale de cercetare și capacitățile tot mai mari ale sistemelor de inteligență artificială.
Reacții împărțite în comunitatea matematicăAnunțul a fost primit diferit de cercetători.
Unii consideră că noile rezultate pot accelera descoperirile și pot deschide direcții de cercetare care ar fi fost greu de explorat prin metode convenționale.
Alții critică publicarea simultană a unui număr atât de mare de demonstrații, fără suficient timp pentru examinarea lor.
Terence Tao, unul dintre cei mai cunoscuți matematicieni ai lumii, a distribuit o declarație a Asociației pentru Matematică Umană, care le-a cerut cercetătorilor să întrerupă colaborările cu OpenAI.
„Nu este erudiție, este putere”„Publicarea a peste 700 de fișiere dintr-o dată nu este o demonstrație de erudiție, ci o demonstrație de putere”, a transmis grupul.
Acesta a îndemnat comunitatea să revină la o viziune asupra științei centrată pe înțelegerea umană.
OpenAI a declarat, într-o postare pe blog, că își dorește ca aceste progrese să extindă frontierele cunoașterii și să permită noi descoperiri.
Compania a precizat că a consultat matematicieni pentru a stabili cum ar trebui publicate rezultatele.
Inteligența artificială se apropie de nivelul cercetătorilor de topTimothy Gowers, profesor la Collège de France și la Universitatea Cambridge, a declarat anterior pentru Sky News că este surprins de viteza cu care inteligența artificială avansează în matematică.
El a comparat progresul cu un tsunami care se apropie: cercetătorii îi pot vedea amploarea, dar nu au resimțit încă toate efectele.
Potrivit lui Gowers, în decursul acestui an, sistemele de inteligență artificială au trecut de la un nivel comparabil cu cel al unui doctorand mediocru la unul apropiat de cel al unui matematician cu experiență și, ulterior, al unui cercetător de top.
Rezultatele publicate de OpenAI sugerează că acest progres ar putea continua.
Young lucra ca specialist junior în domeniul informațiilor și ar fi încercat să transmită date protejate unei puteri străine în perioada noiembrie 2024 – mai 2025, potrivit acuzațiilor formulate în baza Legii privind securitatea națională din 2023.
Conform informațiilor prezentate de Associated Press, militarul și-ar fi folosit autorizația de securitate pentru a accesa informații sensibile despre apărare și intelligence în timp ce se afla la bordul unei nave de război a Marinei Regale.
Ulterior, ar fi încercat să transmită datele autorităților ruse prin intermediul dark web-ului.
Autoritățile britanice nu au oferit public toate detaliile informațiilor pe care Young ar fi încercat să le transmită și nici nu au precizat dacă acestea au ajuns efectiv la reprezentanți ai Rusiei.
Ancheta, desfășurată împreună cu Ministerul ApărăriiCazul este investigat de unitatea antiteroristă a Poliției Metropolitane din Londra, în colaborare cu Ministerul britanic al Apărării.
„Acestea sunt acuzații foarte grave împotriva unui membru activ al forțelor armate”, a declarat comandantul Helen Flanagan, șefa unității de combatere a terorismului din Londra.
Ea a precizat că anchetatorii au lucrat îndeaproape cu structurile relevante ale Ministerului Apărării pentru a limita orice risc potențial asociat cazului, pe măsură ce investigația a avansat.
Inculparea lui Young reprezintă un caz important pentru aplicarea noii legislații britanice privind securitatea națională. Legea din 2023 a introdus instrumente juridice suplimentare pentru combaterea activităților desfășurate în beneficiul unor puteri străine.
Alte cazuri de presupus spionaj în favoarea RusieiDosarul apare într-un context de îngrijorare în mai multe state occidentale cu privire la presupusele încercări ale serviciilor ruse de informații de a obține date militare sensibile, în special în timpul războiului din Ucraina.
În Australia, autoritățile au formulat în august acuzații împotriva unui cetățean cu dublă cetățenie, australiană și rusă, suspectat că ar fi încercat să transmită informații despre forțele ucrainene unor persoane cu legături cu serviciile de informații ruse.
De ce e special cazul „Teddy Young”Potrivit poliției australiene, bărbatul s-ar fi alăturat armatei ucrainene înainte de presupusele demersuri.
În septembrie 2025, poliția britanică a arestat alte trei persoane suspectate de spionaj în favoarea Rusiei.
Cazul lui Teddy Young este însă distinct prin faptul că suspectul era membru activ al armatei britanice și ar fi avut acces autorizat la informații sensibile în virtutea funcției sale.
Acuzațiile nu echivalează cu o condamnare, iar instanța urmează să stabilească răspunderea penală a militarului.
„Ne vom asigura că oamenii vor putea să-l urmărească, că este public”, a declarat Hegseth joi, într-un interviu acordat postului conservator Real America’s Voice.
El a adăugat că publicul trebuie să înțeleagă că astfel de fapte au consecințe grave și a afirmat că Hasan va fi executat de un pluton de împușcare.
Potrivit unui oficial al Departamentului Apărării citat de BBC, execuția urmează să fie transmisă în direct.
Pentagonul a anunțat la începutul săptămânii că Hegseth a recomandat executarea fostului militar, iar președintele Donald Trump a aprobat propunerea.
Nu este clar, deocamdată, pe ce platformă ar urma să fie difuzată transmisiunea.
Atacul de la Fort HoodNidal Hasan, psihiatru militar care activa în Virginia, a deschis focul la 5 noiembrie 2009 într-o clădire medicală aglomerată de la baza Fort Hood, în Texas.
Soldații aflați acolo așteptau consultații și vaccinuri. Atacul s-a soldat cu 13 morți și a devenit unul dintre cele mai grave atacuri comise într-o bază militară americană pe timp de pace.
Hasan a recunoscut în instanță că el a fost autorul atacului.
În timpul procesului militar din 2013, a afirmat că a acționat pentru a-i proteja pe musulmani și pe talibanii din Afganistan.
De asemenea, și-a cerut scuze pentru „orice greșeală”.
Legalitatea execuției, încă în discuțieAvocatul John Mills, care lucrează cu persoane condamnate la moarte, a declarat că nu există un precedent modern pentru o execuție publică transmisă în direct. El a descris inițiativa drept un posibil „spectacol grotesc” și a avertizat că aceasta se află pe un teren juridic incert.
Potrivit lui Mills, procedura de apel în cazul lui Hasan nu s-a încheiat. Fostul militar ar putea solicita examinarea condamnării și a sentinței de către o instanță federală, ceea ce ar putea suspenda execuția.
În aceste condiții, avocatul a spus că ar fi surprins dacă aceasta ar avea loc la data anunțată.
Problemele unei execuții în directDeborah Denno, profesoară de drept la Universitatea Fordham, care a studiat metodele de execuție din SUA, a declarat că o transmisiune în direct ar reprezenta un nivel de transparență fără precedent.
Ea a atras însă atenția asupra unor probleme practice, precum restricțiile de vârstă și regulile platformelor online.
Conform legislației militare americane, execuțiile necesită aprobarea președintelui și parcurgerea etapelor de revizuire judiciară înainte de a putea fi puse în aplicare.
Când a avut loc ultima execuție prin pluton de împușcareUltima execuție militară din SUA a avut loc în 1961, când un soldat condamnat pentru viol a fost spânzurat.
Ultima execuție militară prin pluton de împușcare datează din ianuarie 1945, când soldatul Eddie Slovik a fost împușcat pentru dezertare, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Donald Trump susține de mult timp pedeapsa cu moartea.
După revenirea la Casa Albă, în ianuarie 2025, el a anulat moratoriul instituit de predecesorul său, Joe Biden, asupra execuțiilor federale și a semnat un ordin executiv prin care a cerut reluarea aplicării pedepsei capitale.
Federațiile europene și-au reafirmat pierderea încrederii în actuala conducere a organismului care coordonează fotbalul mondial, potrivit serviciului de presă al UEFA,
Asociațiile au convenit asupra unei direcții comune pentru reformarea conducerii FIFA, cu excepția Federației Asociațiilor de Fotbal din Azerbaidjan (AFFA).
UEFA consideră că schimbările instituționale nu sunt suficiente și că FIFA are nevoie și de o nouă conducere, capabilă să unească diferitele regiuni ale fotbalului mondial și să recâștige încrederea federațiilor.
Organizația a cerut o echipă cu experiență, viziune strategică și un angajament clar față de integritate și independență.
Comunicatul nu precizează motivele pentru care federația azeră nu a susținut această poziție.
Conflictul dintre UEFA și Gianni InfantinoDemersul are loc pe fondul unui conflict mai amplu între UEFA și conducerea FIFA.
Disputa s-a intensificat după ce Gianni Infantino a susținut un proiect prin care o parte dintre drepturile comerciale ale Cupei Mondiale ar fi urmat să fie transferate către o companie deschisă investițiilor private.
Inițiativa, cunoscută sub numele de FIFA Forward Enterprise, a întâmpinat opoziția mai multor confederații, care au criticat lipsa consultărilor și procesul de luare a deciziilor.
Proiectul a fost abandonat în iulie 2026UEFA a contestat, de asemenea, modul în care a fost conceput planul și a solicitat acces la documente și mărturii în Statele Unite, în vederea unei posibile acțiuni juridice în Elveția.
FIFA a respins acuzațiile și a acuzat forul european că încearcă să influențeze cursa pentru președinția organizației.
Infantino conduce FIFA din februarie 2016 și intenționează să candideze pentru un nou mandat la alegerile programate în martie 2027, în Maroc.
UEFA cere schimbări în conducerea FIFAPrintre propunerile de reformă prezentate la Berlin se numără delimitarea mai clară a atribuțiilor conducerii FIFA, consolidarea mecanismelor de control și supraveghere și reguli mai stricte pentru deciziile importante.
UEFA dorește, de asemenea, ca resursele organizației să fie folosite în scopuri instituționale, nu pentru interese personale sau electorale.
Președintele UEFA, Aleksander Čeferin, a anunțat la aceeași reuniune că va candida pentru un ultim mandat la conducerea forului european, după ce toate cele 55 de federații îi solicitaseră să își reconsidere decizia anterioară de a nu mai participa la alegeri.
UEFA a anunțat că discuțiile despre reformarea FIFA și viitoarea conducere a organizației vor continua în perioada următoare.
O nouă reuniune a celor 55 de federații europene este prevăzută înainte de 17 noiembrie.
„În fiecare zi apar noi informații despre clădiri distruse, oameni răniți sau uciși, pe măsură ce atacurile asupra orașului nostru se intensifică. Astăzi, este o chestiune de supraviețuire”, a declarat Vitali Klitschko într-un interviu acordat agenției AFP, citat de publicația ucraineană Ukrainska Pravda.
Primarul le-a sugerat celor care au posibilitatea să se mute temporar la rude sau prieteni din afara Kievului să ia în considerare această variantă.
El a subliniat însă că nu va face apel la evacuarea completă a Capitalei.
Klitschko a susținut că plecarea în masă a locuitorilor și abandonarea orașelor ar servi intereselor liderului de la Kremlin.
„Acesta este obiectivul lui Putin: cel mai bun scenariu pentru el ar fi ca noi toți să plecăm și să-i predăm orașele noastre goale și țara noastră”, a afirmat edilul.
Kievul se pregătește pentru o iarnă dificilăAutoritățile capitalei ucrainene pregătesc sisteme de încălzire de rezervă și constituie stocuri de combustibil, alimente și apă potabilă, în perspectiva sezonului rece.
Klitschko a avertizat însă că aceste măsuri ar putea să nu fie suficiente dacă apărarea antiaeriană nu va reuși să respingă atacurile rusești.
Loviturile au provocat deja întreruperi ale alimentării cu energie electrică și probleme în furnizarea apei.
Întreruperi ale curentului au afectat mai multe districte din Kiev joi, 8 octombriePrimarul a atras atenția că avarierea gravă a infrastructurii de apă ar putea declanșa o criză de amploare în Capitală.
Situația energetică a fost deosebit de instabilă pe 8 octombrie.
În cursul dimineții, compania națională Ukrenergo a dispus întreruperi de urgență ale curentului în Kiev și în mai multe districte din regiunea învecinată.
Ulterior, rețeaua a revenit pentru scurt timp la un program de întreruperi planificate, însă penele de curent au fost reintroduse după noi atacuri rusești.
Întreruperile au afectat și transportul public.
Metroul și unele servicii de transport din capitală au fost oprite temporar, potrivit informațiilor publicate de Ukrainska Pravda.
Atacurile rusești s-au intensificatRusia și-a intensificat atacurile asupra Kievului în ultimele săptămâni, iar loviturile au vizat atât infrastructura energetică, cât și obiective de transport. La începutul lunii octombrie, forțele ruse au atacat poduri peste râul Nipru, legături importante între cele două maluri ale capitalei.
În acest context, autoritățile încearcă să mențină funcționarea serviciilor esențiale și să pregătească orașul pentru eventuale întreruperi prelungite ale electricității, încălzirii și alimentării cu apă.
Mesajul lui Klitschko nu reprezintă, așadar, un ordin de evacuare a Kievului, ci un avertisment adresat celor care au unde să se adăpostească temporar în afara capitalei. Primarul susține că orașul trebuie să se pregătească pentru o iarnă dificilă, în condițiile în care atacurile rusești continuă să pună presiune asupra infrastructurii și asupra vieții de zi cu zi a locuitorilor.
Noile acuzații sporesc presiunea asupra lui Maduro și a soției sale, capturați de armata americană în ianuarie, în locuința lor din Caracas, și transferați în Statele Unite pentru a răspunde unor acuzații de trafic de droguri, potrivit AP.
Potrivit rechizitoriului revizuit, Maduro ar fi aprobat folosirea torturii împotriva unor membri ai armatei și a opozanților pe care îi considera o amenințare la adresa puterii sale.
Procurorii susțin că fostul lider venezuelean ar fi sugerat metode de tortură, ar fi cerut informații despre tratamentul aplicat unor deținuți și ar fi urmărit o înregistrare cu o mărturisire obținută sub constrângere.
„Este vorba de fapte cu adevărat de neconceput”Cilia Flores, fost avocat și fostă primă doamnă a Venezuelei, este acuzată că ar fi contribuit la dezvoltarea sistemului represiv și că ar fi ordonat torturarea unor persoane.
„Este vorba despre fapte cu adevărat de neconceput”, a declarat procurorul american Jamie McDonald în fața tribunalului din Manhattan, unde este judecat cazul.
Maduro și Flores au pledat „nevinovat” în dosarul privind presupusa conspirație pentru introducerea cocainei în Statele Unite.
Avocații lor au cerut anterior clasarea cazului, susținând că cei doi beneficiază de imunitate în calitate de fost lider de stat și fostă primă doamnă.
Trei cetățeni americani, printre presupusele victimeRechizitoriul descrie mai multe cazuri de tortură din perioada în care Maduro s-a aflat la conducerea Venezuelei, între 2013 și capturarea sa din ianuarie.
În cazul unui cetățean american identificat de presă drept Osman Khan, procurorii susțin că acesta a fost reținut la intrarea în Venezuela, în 2022, și a fost supus unor șocuri electrice și altor forme de abuz în cele opt luni de detenție.
Alți doi americani ar fi fost bătuți în mod repetat. Unul ar fi avut nevoie de o spitalizare îndelungată, iar celălalt ar fi suferit o leziune permanentă la un ochi.
Khan, fostul pușcaș marin american Matthew Heath și alți șase cetățeni americani au fost eliberați în octombrie 2022, în cadrul unui schimb de prizonieri care a implicat doi nepoți ai lui Flores, condamnați în Statele Unite pentru infracțiuni legate de droguri.
Khan și Heath au obținut în mai o hotărâre judecătorească în valoare de 300 de milioane de dolari împotriva lui Maduro și a altor oficiali venezueleni, într-un proces civil legat de acuzații de tortură.
Soția lui Maduro rămâne în arestTot joi, un judecător american a respins cererea lui Cilia Flores de a fi plasată în arest la domiciliu pentru a primi îngrijiri medicale.
Avocații săi au afirmat că femeia, în vârstă de 69 de ani, a slăbit aproximativ 11 kilograme în detenție și ar putea avea nevoie de o intervenție chirurgicală la inimă.
Procurorii au susținut că aceasta prezintă un risc extrem de fugă.
Judecătorul Alvin Hellerstein a respins solicitarea, în acord cu argumentele procurorilor.
Maduro se află de mai mulți ani în atenția Curții Penale Internaționale, în cadrul unei anchete privind presupuse crime împotriva umanității legate de reprimarea opoziției venezuelene.
Fostul președinte a negat în repetate rânduri acuzațiile de abuz.
Noile acuzații din Statele Unite nu reprezintă, în sine, o condamnare. Cazul urmează să fie judecat în instanță.
Publicația consideră că reținerea lui Tkaci este ilegală și cere eliberarea imediată a jurnalistului, precum și explicații oficiale din partea autorităților austriece.
Potrivit Ukrainska Pravda, Tkaci se afla la Viena într-o misiune jurnalistică pentru a-l localiza pe fostul procuror general al Ucrainei, Ruslan Kravcenko, despre care publicația afirmă că a fugit din țară.
Redacția nu a reușit să ia legătura direct cu jurnalistul după reținerea sa, însă acesta a păstrat contactul cu avocatul său.
Redacția consideră că reținerea e ilegalăSituația colegului său, Iaroslav Bondarenko, care participa la aceeași misiune, este deocamdată necunoscută.
„Redacția consideră această reținere ilegală și cere eliberarea imediată a jurnalistului, precum și o explicație oficială pentru acțiunile autorităților austriece”, a transmis redactorul-șef al publicației, Sevgil Musaeva.
Aceasta a precizat că redacția a contactat organizații internaționale pentru protejarea jurnaliștilor și a drepturilor omului, cărora le-a cerut sprijin pentru apărarea drepturilor celor doi reporteri.
Ministerul ucrainean de Externe a intervenitDiplomația ucraineană a confirmat că a fost informată despre reținerea lui Tkaci și a cerut autorităților austriece să clarifice circumstanțele cazului.
„Ambasada Ucrainei în Austria a solicitat deja părții austriece explicații privind circumstanțele acestei rețineri. Consulul se află deja în contact cu omologii austrieci și a cerut oficial acces la cetățeanul reținut”, a declarat Gheorghi Tîhîi, purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe.
Deocamdată, autoritățile austriece nu au oferit public explicații privind motivele reținerii.
Un jurnalist cunoscut pentru anchetele despre corupțieMihailo Tkaci este unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști de investigație din Ucraina. Materialele sale au contribuit la dezvăluirea unor cazuri de corupție și de spălare a banilor, inclusiv în cercul apropiat al președintelui Volodimir Zelenski.
Pe 29 septembrie, jurnalistul a primit la Oslo premiul internațional Free Media Awards 2026, pentru activitatea sa de investigație desfășurată în timpul războiului și pentru perseverența în documentarea unor subiecte sensibile.
Nu este prima dată când Tkaci întâmpină dificultăți în timpul activității profesionale. De-a lungul carierei, jurnalistul a fost agresat în mai multe rânduri.
În februarie 2024, Tkaci și colegul său Iaroslav Bondarenko au fost reținuți de autoritățile poloneze în timp ce investigau transportul de mărfuri între Polonia, Rusia și Belarus.
Cazul actual ridică întrebări cu privire la circumstanțele în care jurnalistul a fost reținut în Austria. Redacția Ukrainska Pravda și diplomația ucraineană așteaptă clarificări oficiale din partea autorităților de la Viena.
Accidentul a avut loc în stația Pidzamche, în momentul în care trenul de pasageri pleca spre orașul Sokal, potrivit Kyiv Independent.
Trenul, propulsat de o locomotivă Diesel, a intrat în coliziune cu o locomotivă electrică, potrivit Ukrzaliznytsia, operatorul feroviar național al Ucrainei.
Inițial, compania feroviară a anunțat că patru pasageri au avut nevoie de îngrijiri medicale, iar mecanicul trenului de pasageri a suferit o rană la picior. Membrii echipajului locomotivei electrice nu au fost răniți.
Mecanicul a rămas blocat în urma impactuluiUlterior, bilanțul a ajuns la opt persoane rănite, potrivit Tetianei Andreieva, purtătoarea de cuvânt a Centrului Regional pentru Asistență Medicală de Urgență din Liov.
Cinci dintre răniți au fost transportați la spital, iar alte trei persoane au primit îngrijiri la fața locului.
Primarul orașului Liov, Andrii Sadovîi, a declarat că echipele de intervenție au lucrat pentru scoaterea mecanicului din cabina trenului.
Acesta a rămas blocat în urma impactului.
Echipajele de salvare au acordat, de asemenea, primul ajutor pasagerilor răniți în gara Pidzamche.
Ancheta pentru stabilirea cauzei accidentuluiDupă accident, specialiștii companiei feroviare și serviciile de urgență au început verificările pentru a stabili cum s-a produs coliziunea.
Deocamdată, autoritățile nu au stabilit cauza accidentului și nu au oferit informații despre o posibilă eroare umană sau despre o problemă tehnică.
Ukrzaliznytsia a transmis că ancheta va clarifica circumstanțele în care cele două trenuri au ajuns să se ciocnească.
Liov, unul dintre cele mai importante orașe din vestul Ucrainei, situat la 80 de k de granița cu Polonia, are o rețea feroviară esențială pentru transportul de pasageri și pentru legăturile cu alte regiuni ale țării.
Gara Pidzamche este una dintre stațiile feroviare ale orașului și deservește inclusiv trenuri regionale.
Autoritățile nu au anunțat, până în prezent, dacă accidentul a provocat perturbări majore ale circulației feroviare.
Christa Pike a supraviețuit pe 30 septembrie unei tentative de execuție în statul Tennessee, după ce autoritățile i-au administrat două doze de pentobarbital.
Cazul este considerat fără precedent de experți, deoarece Pike este, potrivit informațiilor disponibile, singura persoană cunoscută care a supraviețuit unei execuții prin injecție letală.
Avocatul Stephen Ferrell a declarat pentru BBC că Pike a făcut miercuri primii pași prin salonul în care este internată.
Ea nu poate însă să își folosească normal brațele, care sunt foarte umflate și au suferit leziuni grave.
Este conștientă, dar uită repede„Este în picioare și merge pentru prima dată astăzi, dar doar prin cameră, pe o distanță scurtă”, a spus Ferrell.
Din punct de vedere psihic, starea ei este mai greu de evaluat.
Avocatul a spus că Pike este conștientă și poate discuta, dar își pierde ușor firul gândurilor și uită unde se îndreaptă.
Medicii nu știu încă dacă leziunile de la nivelul brațelor vor produce efecte permanente.
După starea de comă inițială, s-a trezit și a putut vorbi, dar avea dureriPike a ajuns la spital după ce tentativa de execuție nu a avut rezultatul așteptat.
Ea a fost inițial inconștientă și în stare critică.
În zilele următoare, echipa sa juridică a spus că era trează și putea vorbi, dar acuza dureri și avea stări de furie și confuzie.
Un tribunal a cerut autorităților din Tennessee să păstreze toate probele legate de tentativa eșuată. Acestea ar putea avea un rol important într-un eventual proces împotriva statului.
Condamnată pentru o crimă comisă în 1995Christa Pike a primit pedeapsa cu moartea pentru uciderea lui Colleen Slemmer, în vârstă de 19 ani, în 1995.
Pike avea 18 ani la acel moment și a comis crima împreună cu iubitul său de atunci, Tadaryl Shipp, care avea 17 ani.
Cei doi au cunoscut-o pe Slemmer într-un program de pregătire profesională destinat tinerilor cu venituri reduse.
Procurorii au susținut că Pike și Shipp au bătut-o și torturat-o înainte de a o ucide.
Shipp nu a primit pedeapsa capitală deoarece era minor în momentul crimei. El se află în continuare în închisoare.
Mama lui Slemmer s-a numărat printre persoanele care au susținut executarea lui Pike și a descris tentativa de săptămâna trecută drept un „dezastru”.
Avocații lui Pike se opun unei noi tentative de execuție prin injecție letală și susțin că autoritățile trebuie să îi comute pedeapsa în închisoare pe viață fără posibilitatea eliberării condiționate.
Nu doar cetățenii cer revenirea la scaunul electric în TennesseeÎn Tennessee, susținătorii pedepsei capitale au cerut însă ca statul să folosească o altă metodă. Senatorul republican Marsha Blackburn, candidat la funcția de guvernator al statului, a declarat că Tennessee ar trebui să reintroducă scaunul electric.
Pentru moment, rămân multe întrebări despre starea lui Pike și despre ce se va întâmpla cu pedeapsa sa.
Avocații spun că ea are nevoie și de sprijin psihologic după experiența prin care a trecut.
Decizia nu pune capăt însă anchetei penale care îl vizează pe Andrew Mountbatten-Windsor.
Poliția încearcă să păstreze probele ridicate în timpul perchezițiilor, iar instanța urmează să stabilească dacă acestea pot rămâne în posesia anchetatorilor.
Andrew a contestat în instanță mandatele emise de un judecător al Old Bailey la 18 februarie anul trecut.
Mandatele au fost declarate ilegaleDocumentele au permis polițiștilor să efectueze percheziții la reședința sa de pe domeniul Sandringham și la fosta sa locuință din Windsor, Royal Lodge.
La o audiere desfășurată joi la Royal Courts of Justice, Andrew nu a fost prezent. Judecătorul Hilliard a declarat că fostul duce și Poliția din Thames Valley au ajuns la un acord potrivit căruia mandatele au fost ilegale.
„S-a ajuns la un acord între reclamant și Poliția din Thames Valley că mandatele de percheziție au fost ilegale”, a spus judecătorul.
Potrivit acestuia, în procedura prin care au fost solicitate și emise mandatele a existat o „eroare semnificativă”.
Judecătorul a considerat că această eroare a fost suficient de gravă pentru ca mandatele, perchezițiile și materialele ridicate în baza lor să fie declarate ilegale.
Polițiștii au ridicat documente și dispozitive electronice din cele două proprietăți.
Totuși, judecătorul a atras atenția că anularea mandatelor nu înseamnă automat că probele trebuie restituite.
„Ar fi puțin folos să fie restituite dacă pot fi ridicate în mod legal în baza unei alte prevederi”, a explicat Hilliard.
Ancheta penală continuăJudecătorul a subliniat că anularea mandatelor nu încheie ancheta și nu înseamnă că întreaga investigație a fost ilegală.
Poliția încearcă acum să obțină dreptul de a păstra probele strânse în timpul perchezițiilor. Andrew se opune solicitării, iar o nouă audiere, care va avea loc în 2027, se va desfășura cu ușile închise.
Fostul prinț a fost arestat în 19 februarie, chiar în ziua în care a împlinit 66 de ani, sub suspiciunea de abuz în serviciu. Ancheta are legătură cu acuzații potrivit cărora Andrew ar fi transmis informații sensibile lui Jeffrey Epstein în perioada în care ocupa funcția de emisar comercial al Marii Britanii.
Andrew neagă orice faptă ilegalăEl a fost audiat de polițiști sub avertisment și apoi eliberat, însă ancheta a continuat. În aceeași zi, polițiștii au început perchezițiile la cele două proprietăți, iar Poliția din Thames Valley a anunțat pe 24 februarie că operațiunile s-au încheiat.
Andrew locuiește în prezent pe domeniul privat al regelui Charles al III-lea de la Sandringham, în comitatul Norfolk.
Decizia privind mandatele reprezintă un nou episod juridic în cazul fostului duce de York, însă nu stabilește dacă acesta a comis sau nu infracțiunile investigate de poliție. Soarta probelor ridicate în urma perchezițiilor va fi decisă într-o procedură separată.
Irakul a respins cererea Siriei de a-i prelua pe cei aproximativ 4.000 de cetățeni sirieni suspectați că au legături cu gruparea Stat Islamic (ISIS), transferați în custodie irakiană la începutul acestui an.
Anunțul a fost făcut miercuri de Qasim al-Aboudi, consilierul irakian pentru securitate națională, într-o declarație pentru Associated Press.
Potrivit oficialului, Siria, Irakul și Statele Unite au avut recent o întâlnire dedicată situației prizonierilor. Autoritățile de la Damasc au cerut ca cei aproximativ 4.000 de sirieni să fie returnați în Siria, unde să fie judecați.
Irakul a refuzat însă solicitareaAl-Aboudi a declarat că autoritățile irakiene au stabilit până acum că aproximativ 400 dintre sirienii aflați în detenție nu au făcut parte din ISIS și pot fi eliberați. Aproximativ 50 dintre aceștia au fost deja repatriați în Siria.
„Irakul desfășoară anchete, iar orice persoană despre care se dovedește că a comis infracțiuni în Irak va fi judecată potrivit legii irakiene”, a spus oficialul.
O parte dintre deținuți ar putea ajunge ulterior în țările lor de origine, unde și-ar putea ispăși pedepsele după condamnare. Potrivit autorităților irakiene, transferurile ar putea avea loc în cazul statelor care au acorduri privind schimbul de prizonieri cu Irakul.
Peste 5.700 de deținuți au fost transferați în IrakPeste 5.700 de persoane suspectate că au legături cu ISIS, dintre care aproximativ 4.000 sunt sirieni, au fost transferate din nord-estul Siriei în Irak după izbucnirea unor lupte, în ianuarie, între forțele guvernamentale siriene și Forțele Democratice Siriene (SDF), alianța condusă de kurzi care păzea de ani de zile centrele de detenție.
Haosul provocat de lupte a alimentat temerile privind o evadare în masă. Mai mulți suspecți cu legături cu ISIS au reușit să fugă din detenție în timpul confruntărilor.
Deși ISIS nu mai controlează teritoriile vaste pe care le ocupase în Irak și Siria în urmă cu mai mulți ani, celulele grupării continuă să comită periodic atacuri în ambele țări.
Soarta deținuților a devenit o problemă urgentă și pentru Statele Unite, care și-au încheiat recent misiunea militară de 12 ani împotriva ISIS în Irak. Ultimii militari americani au părăsit țara luna trecută.
Irakul cere 500 de milioane de dolariAutoritățile irakiene susțin că au nevoie de sprijin financiar internațional pentru costurile legate de detenția celor transferați din Siria.
Al-Aboudi a spus că Irakul a cerut 500 de milioane de dolari de la Statele Unite și de la celelalte țări membre ale coaliției internaționale împotriva ISIS.
Potrivit oficialului, coaliția a promis sprijin financiar, însă banii nu au ajuns încă la Bagdad.
Un oficial al Departamentului american al Apărării și biroul lui Tom Barrack, emisarul SUA pentru Siria și Irak, au transmis că întrebările despre situația prizonierilor trebuie adresate autorităților irakiene și siriene.
Human Rights Watch: Sistemul judiciar irakian are istoric de tortură și execuții ilegaleDecizia Bagdadului vine și pe fondul îngrijorărilor privind condițiile de detenție și respectarea drepturilor deținuților.
Mulți dintre cei transferați în Irak au stat ani întregi în centre de detenție din Siria fără să fie acuzați oficial.
Human Rights Watch a avertizat într-un raport publicat în această săptămână că sistemul judiciar irakian are un istoric documentat de tortură și execuții ilegale.
Organizația a cerut autorităților irakiene să respecte standardele internaționale privind procesele echitabile și condițiile de detenție și să renunțe la pedeapsa cu moartea.
Al-Aboudi a precizat că deținuții proveniți din țări care nu aplică pedeapsa capitală nu vor fi condamnați la moarte în Irak.
