Într-o postare publicată pagina sa de Facebook, parlamentarul a criticat dur mesajele afișate în spațiul public despre tipurile de nașteri, pe care le consideră lipsite de context, explicații și respect față de femei.
„Am născut de două ori prin cezariană, nu pentru că ‘am ales ușor’ sau pentru că ‘nu am vrut să nasc natural’, ci pentru că a fost decizia corectă, luată împreună cu medicul meu, pentru mine și pentru copiii mei. Și acum mă uit la panourile astea din București și, sincer, mi se pare o nebunie”, a transmis Cynthia Păun.
Senatoarea a subliniat că nașterea nu poate fi redusă la slogane și că, pentru multe femei, operația de cezariană nu reprezintă o alegere comodă, ci o intervenție necesară, uneori salvatoare.
„A transforma o decizie medicală într-o temă de propagandă, împinsă pe panouri în spațiul public, este nu doar iresponsabil, ci profund nedrept față de femei. Femeile nu au nevoie să fie convinse, judecate sau corectate prin astfel de mesaje. Au nevoie să fie informate corect de personal medical și susținute în deciziile pe care le iau pentru ele și pentru copiii lor”, a afirmat parlamentarul USR.
Se cere intervenția autoritățilorCynthia Păun cere autorităților să intervină rapid și să aplice legea în acest caz, avertizând că astfel de mesaje pot influența deciziile unor persoane aflate într-un moment vulnerabil.
„Nu este normal ca spațiul public să fie folosit pentru a răspândi mesaje care pot afecta sănătatea și deciziile unor oameni aflați într-un moment vulnerabil. Responsabilitatea nu este opțională atunci când comunici în spațiul public. Iar legea trebuie aplicată, nu ignorată”, a mai declarat senatoarea USR.
Într-o postare publicată pe platforma sa, Truth Social, Trump a afirmat că liderii iranieni trebuie să înțeleagă poziția lor slabă înainte de începerea dialogului.
„Iranienii nu par să-și dea seama că nu au nicio carte, în afară de un șantaj pe termen scurt asupra lumii prin folosirea căilor navigabile internaționale. Singurul motiv pentru care sunt în viață astăzi este să negocieze!”, a scris liderul de la Casa Albă.
Declarațiile au fost completate de un nou mesaj cu tentă militară, exprimat într-un interviu telefonic acordat publicației New York Post. Trump a sugerat că Statele Unite se pregătesc pentru un posibil eșec al discuțiilor cu Iranul și că forțele navale americane sunt înarmate la capacitate maximă.
„Vom afla în aproximativ 24 de ore”, a spus Trump, potrivit publicației. El a adăugat că SUA „încarcă navele cu cele mai bune arme fabricate vreodată” și că, în lipsa unui acord, acestea ar putea fi folosite „foarte eficient”.
Președintele american și-a exprimat, de asemenea, neîncrederea față de partea iraniană, afirmând că despre iranieni „nu știi niciodată dacă spun sau nu adevărul”.
Un alt punct sensibil rămân loviturile israeliene din Liban, care complică și mai mult menținerea armistițiului din zonă.
Negocierile din Pakistan sunt urmărite cu atenție la nivel internațional, în condițiile în care un eventual eșec ar putea deschide calea unei noi escaladări militare în regiune și unor noi posibile creșteri de prețuri pe piața carburanților.
Pubul va fi amplasat lângă unul dintre magazinele Lidl, în suburbia Dundonald din apropierea orașului Belfast, și va avea o capacitate de aproximativ 60 de locuri, pe o suprafață de 60 de metri pătrați. Spațiul va include și un magazin de băuturi, unde clienții vor putea cumpăra vinuri, bere, cidru și băuturi spirtoase, toate din oferta retailerului.
Există cerere pentru acest segmentReprezentanții companiei, citați de CNN, spun că decizia vine pe fondul cererii locale și al creșterii populației în zonă. „Lidl face parte din comunitatea irlandeză de peste 20 de ani, iar în acest timp clienții noștri nu au avut acces la întreaga gamă de produse Lidl Northern Ireland”, a declarat Gordon Cruikshanks, director regional pentru Irlanda de Nord.
Acesta a explicat că proiectul răspunde unei nevoi reale din zonă: „Dundonald este un oraș în plină dezvoltare, care a înregistrat o creștere a populației de peste 20% în ultimii ani, ceea ce a dus la o cerere mai mare pentru un pub în localitate”.
Conceptul unui bar atașat direct unui supermarket este considerat o noutate în retail și ar putea deschide drumul unor modele similare în viitor.
Proiectul, contestat în instanțăPlanurile Lidl au fost blocate mai bine de un an din cauza unor contestații în justiție. În ianuarie 2025, Înalta Curte din Irlanda de Nord a respins apelul depus de un comerciant rival, care susținea că spațiul nu este potrivit pentru obținerea unei licențe și că nu ar avea suficienți clienți.
Judecătorul a explicat însă că ideea nu este interzisă de lege: „Conceptul unui spațiu autorizat pentru vânzarea de alcool atașat unui supermarket este, fără îndoială, o dezvoltare nouă”, dar „natura restrictivă a legislației nu înseamnă că împiedică inovația”.
Reguli stricte pentru alcoolLegislația din Irlanda de Nord limitează acordarea de noi licențe pentru vânzarea alcoolului dacă există deja suficiente unități în zonă. Totuși, legea permite transferul unei licențe existente de la un spațiu similar, lucru de care Lidl a beneficiat în acest caz.
Proiectul marchează o schimbare de strategie pentru retailer, care încearcă să combine vânzarea clasică de produse cu experiența de consum la fața locului.
Analiștii spun că meme-urile par să provină de la grupuri legate de guvernul de la Teheran și fac parte dintr-o strategie de valorificare a resurselor sale limitate pentru a provoca daune SUA, chiar și indirect, potrivit AP.
Aceasta include modul în care Iranul a folosit atacuri și amenințări pentru a controla fluxul de trafic prin Strâmtoarea Ormuz și pentru a menține o influență strânsă asupra economiei mondiale. Un armistițiu a stârnit miercuri speranțe de oprire a ostilităților, dar multe probleme au rămas nerezolvate.
„Acesta este un război propagandistic pentru ei”, a declarat Neil Lavie-Driver, cercetător în domeniul inteligenței artificiale la Universitatea din Cambridge, referindu-se la Iran. „Scopul lor este să semene suficientă nemulțumire față de conflict pentru a forța în cele din urmă Occidentul să cedeze, așa că este extrem de important pentru ei.”
Nu este prima dată când meme-urile sunt folosite într-un conflict, iar în ultimii ani au evoluat pentru a include imagini cu inteligență artificială. Imaginile cu inteligență artificială au bombardat ucrainenii după invazia rusă din 2022. Anul trecut, termenul „AI slop” a devenit folosit pe scară largă pentru a descrie abundența de imagini imperfecte postate online în timpul războiului dintre Israel și Iran , în încercarea de a distruge programul nuclear al țării.
În conflictul care a început pe 28 februarie cu atacuri comune SUA-Israel, meme-urile au folosit caricaturi bine realizate care îi critică pe oficialii americani.
În centrul campanii s-a aflat tot mai des și imaginea lui Volodimir Zelenski. Mii de panouri publicitare, multe surprise de jurnaliștii Mediafax chiar de la intrarea pe teritoriul maghiar, l-au prezentat mai întâi ca „marionetă a Bruxelles-ului”, apoi ca aliat al liderului opoziției, Peter Magyar, al cărui partid Tisza conduce în unele sondaje în fața Fidesz. Zelenski a devenit și figura centrală a unei campanii relansate de tipul celei folosite în trecut împotriva lui George Soros, sub sloganul „Nu-l lăsați pe Zelenski să râdă la urmă”.
În presa controlată de guvern, Ucraina este descrisă constant drept un stat corupt, devastat de război și asociat cu traficul de persoane, droguri și alte forme de criminalitate. Spre deosebire de campaniile anterioare ale Fidesz, care au vizat figuri precum George Soros, „ideologia de gen”, Bruxelles-ul sau migranții, actuala ofensivă politică are ca țintă, pentru prima dată, un stat suveran străin.
Această escaladare s-a reflectat și în materialele de campanie. Politicieni Fidesz și membri ai guvernului au distribuit numeroase videoclipuri generate cu ajutorul inteligenței artificiale, în care apar soldați ungari răniți, sicrie și scene de execuție într-un context de război.
Tema este considerată utilă și pe termen lung în logica electorală a Fidesz, întrucât eventualele parcursuri ale Ucrainei către UE sau NATO pot rămâne ani de zile subiecte de dezbatere publică. Sprijinul pentru Ucraina și perspectiva aderării sale la UE rămân teme profund polarizante în societatea ungară, iar o mare parte a electoratului continuă să fie de acord cu poziția guvernului. Un sondaj, VOKS2025, bazat în principal pe voturi din zona proguvernamentală, a respins covârșitor posibilitatea aderării Ucrainei la UE.
Chiar și partidul de opoziție Tisza adoptă o poziție rezervată pe acest subiect. În programul său oficial, formațiunea susține că toate statele candidate trebuie să îndeplinească aceleași condiții, pe care Ucraina nu le întrunește în prezent. Manifestul partidului precizează că Tisza nu ar sprijini o aderare accelerată a Ucrainei la UE și că, în momentul în care problema va deveni concretă, în Ungaria ar urma să fie organizat un referendum cu caracter obligatoriu.
Viktor Orban și campania anti-Ucraina și ZelenskiRetorica guvernului ungar față de Rusia și Ucraina s-a schimbat radical în ultimii 16 ani, de la venirea lui Viktor Orban la putere, transformându-se într-un discurs tot mai favorabil Kremlinului și tot mai ostil Kievului. În paralel, mașinăria media apropiată partidului de guvernământ Fidesz a abandonat tonul critic față de Vladimir Putin și a început să promoveze imaginea Rusiei ca bastion al valorilor conservatoare, naționale și tradiționale.
Schimbarea s-a accentuat odată cu declanșarea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina, în februarie 2022, chiar în ultimele săptămâni ale campaniei parlamentare din Ungaria. După o scurtă perioadă de ezitare, presa afiliată Fidesz a reluat mesajul oficial potrivit căruia Ungaria „este de partea păcii” într-un conflict între două state străine. În același timp, opoziția unită a fost prezentată drept tabăra „pro-război”, iar unul dintre principalele mesaje de campanie ale Fidesz a fost că adversarii politici ar trimite trupe ungare în războiul din Ucraina dacă ar ajunge la guvernare.
Strategia s-a dovedit eficientă electoral. În aprilie 2022, Viktor Orban a obținut din nou o majoritate de două treimi în Parlament, pentru a patra oară consecutiv, iar în discursul de victorie l-a menționat inclusiv pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski printre adversarii săi.
Mesajele au devenit și mai dure în 2024, în perspectiva alegerilor europarlamentare și locale, când liderii Fidesz au prezentat scrutinul drept o chestiune de „viață și moarte”. Oficialii partidului au susținut că doar Fidesz poate împiedica implicarea Ungariei într-un război care „nu are nimic de-a face” cu țara și că numai actuala putere poate garanta siguranța cetățenilor.
În 2025, campania a intrat într-o nouă etapă, marcată de o retorică antiucraineană și mai agresivă. Propaganda guvernamentală a acuzat Ucraina nu doar pentru dificultățile economice și inflația provocată de război, ci și pentru presupuse încercări de a influența afacerile interne ale Ungariei. Totodată, aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană a fost prezentată drept o amenințare majoră pentru blocul comunitar.
„Spania a ales în mod repetat să fie împotriva Israelului. Cei care atacă statul Israel în loc să se confrunte cu regimurile teroriste nu vor fi partenerii noștri pentru a modela viitorul regiunii”, a transmis Netanyahu într-un mesaj video, preluat de Le Figaro.
El a acuzat Madridul de „ipocrizie” și „ostilitate” și a susținut că autoritățile spaniole „defăimează soldații armatei israeliene”.
„Am ordonat astăzi excluderea reprezentanților spanioli din centrul de coordonare de la Kiryat Gat”, a spus premierul israelian.
La rândul său, ministrul de externe al Israelului, Gideon Sa’ar, a scris vineri pe X: „În timpul războiului împotriva Iranului, a acționat împotriva intereselor noastre și împotriva intereselor aliatului nostru, Statele Unite ale Americii. Astăzi am decis, în coordonare cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, să notific Spania că nu va mai avea voie să participe la Centrul de Coordonare Militaro-Civilă din Kiryat Gat”.
Mecanismul internațional de controlDecizia vizează structura creată sub supraveghere americană pentru a urmări respectarea armistițiului intrat în vigoare la 10 octombrie 2025, între Israel și mișcarea islamistă palestiniană Hamas.
Acest grup reunește aproximativ 200 de militari americani și reprezentanți ai mai multor state, printre care Franța, Marea Britanie și Emiratele Arabe Unite. Rolul lor este dublu: verifică dacă este respectată încetarea focului și supraveghează livrarea ajutoarelor umanitare în Gaza, teritoriu afectat în ultimii doi ani de război.
Până acum, și Spania avea reprezentanți în acest mecanism, cu sediul în orașul israelian Kiryat Gat.
Conflict diplomatic în creștereTensiunile dintre Israel și Spania s-au accentuat după ce Madridul a recunoscut statul palestinian în 2024. Cele două țări și-au rechemat reciproc ambasadorii.
Premierul spaniol Pedro Sánchez este unul dintre cei mai vocali critici ai operațiunilor militare israeliene din Gaza.
Madridul s-a opus și campaniei militare americano-israeliene împotriva Iranului, lansată pe 28 februarie, și a închis spațiul aerian pentru aeronavele americane implicate.
De asemenea, autoritățile spaniole au calificat drept „inacceptabil” faptul că Israelul a continuat operațiunile în Liban după armistițiul convenit în noaptea de marți spre miercuri, între Washington și Teheran.
Cine ar putea contesta deciziaSpania a stabilit relații diplomatice cu Israelul abia în 1986, după moartea dictatorului Francisco Franco, care nu recunoscuse statul israelian și menținuse legături mai apropiate cu țările arabe.
Decizia anunțată de Netanyahu tensionează relațiile dintre Israel și Spania. Armistițiul din Gaza rămâne în continuare fragil, iar coordonarea între statele implicate în monitorizarea lui este esențială.
În practică, autoritățile israeliene controlează accesul la acest mecanism, deoarece funcționează pe teritoriul lor, ceea ce le permite să decidă cine participă. Totuși, decizia are și o componentă politică, având în vedere implicarea americană și prezența altor state, care pot contesta sau negocia această măsură.
Acesta a fost termenul limită pentru ca Sistemul de intrare/ieșire (EES) să fie activ la fiecare punct de trecere a frontierei Schengen din toate cele 29 de țări participante, potrivit BBC.
Sistemul a început să fie introdus treptat din octombrie pentru a consolida securitatea și, în cele din urmă, pentru a facilita călătoriile, deși, din cauza unor probleme, nu în toate punctele va fi implementat complet.
Au existat cozi lungi pe unele aeroporturi europene și au existat avertismente că întârzierile ar putea fi mai mari în perioadele aglomerate de sărbători.
EES este un sistem digital conceput pentru a urmări intrarea și ieșirea cetățenilor din afara UE – inclusiv a celor din Regatul Unit – din spațiul Schengen.
Aceasta acoperă 29 de țări europene – în principal din UE – prin care oamenii pot călători fără controale la frontieră.
Include multe destinații populare pentru călătorii, cum ar fi Franța, Spania, Portugalia, Italia și Grecia.
Conform noului sistem, amprentele digitale și o fotografie trebuie înregistrate.
EES va înlocui în cele din urmă sistemul actual de pașapoarte ștampilate de către un ofițer de frontieră.
În actualizarea oficială, compania aeriană cu sediul în Dubai le cere călătorilor să își verifice starea zborului, inclusiv după check-in, și să se asigure că informațiile lor de contact sunt actualizate pentru a putea primi orice modificări sau anulări. De asemenea, Emirates reiterează faptul că siguranța pasagerilor și a echipajului rămâne prioritatea sa principală, potrivit Le Figaro.
Pentru clienții ale căror planuri de călătorie au fost perturbate, Emirates declară că face „tot posibilul” să îi reprogrameze pe următorul zbor disponibil, inclusiv pe itinerarii cu escală dincolo de Dubai. Pasagerii cu plecări până pe 31 mai își pot reprograma călătoria până pe 15 iunie 2026, către aceeași destinație sau către o altă destinație din aceeași regiune, după caz, sau pot solicita o rambursare.
Compania, anunț privind bileteleCompania aeriană adaugă că biletele rezervate începând cu 2 aprilie beneficiază și de o schimbare gratuită a datei, la toate clasele de cabine, în perioada de valabilitate a biletului, deși se poate aplica o diferență de tarif. Emirates specifică în continuare că unele proceduri pot fi finalizate online, în timp ce cazurile mai complexe trebuie gestionate prin intermediul serviciului său de relații cu clienții sau al agenției de turism care a emis biletul.
Acest anunț vine pe fondul unor perturbări semnificative ale transportului aerian în Orientul Mijlociu . Reuters a relatat în ultimele zile că Emirates a continuat să opereze cu un program redus în urma redeschiderii parțiale a spațiului aerian, la fel ca și alte companii aeriene din regiune care se confruntă cu o situație încă în evoluție.
Pasca este un preparat specific sărbătorilor pascale în multe regiuni din România și din spațiul est-european. În tradiția ortodoxă, acest desert este preparat în Sâmbăta Mare și este dus la biserică pentru a fi sfințit împreună cu celelalte alimente de Paște. Istoricii culinari spun că pasca are rădăcini vechi, fiind inspirată din pâinile ritualice pregătite în comunitățile creștine timpurii. În timp, rețeta a evoluat, iar în România a devenit un desert complex, cu aluat dospit asemănător cozonacului și cu o umplutură bogată din brânză dulce, ouă și stafide.
Ingrediente pentru aluatPentru o pască tradițională cu aluat pufos sunt necesare următoarele ingrediente:
Pentru crema de brânză:
Primul pas este activarea drojdiei. Aceasta se amestecă cu o lingură de zahăr, puțin lapte călduț și două linguri de făină, apoi se lasă la dospit aproximativ 10 minute. Într-un bol mare se pune făina, sarea, zahărul și ouăle. Se adaugă maiaua crescută, laptele călduț și untul topit, apoi se frământă aluatul până devine elastic. Unul dintre „secretele bunicii” este frământarea îndelungată și lăsarea aluatului la dospit cel puțin o oră într-un loc cald. După ce aluatul și-a dublat volumul, se păstrează o parte pentru decor, iar restul se întinde într-o tavă rotundă tapetată cu hârtie de copt.
Prepararea umpluturii și coacereaBrânza dulce se amestecă cu ouăle, zahărul, smântâna, grișul, stafidele și aromele. Compoziția se toarnă peste aluatul din tavă. Din aluatul rămas se formează un colac pe marginea tăvii și, dacă se dorește, o cruce deasupra, element decorativ specific pascăi tradiționale. Pasca se coace în cuptorul preîncălzit la 170–180°C timp de aproximativ 40–50 de minute, până când aluatul devine auriu, iar umplutura se încheagă. După coacere, desertul trebuie lăsat să se răcească complet înainte de a fi tăiat. Pasca cu brânză și stafide rămâne unul dintre cele mai iubite preparate de Paște, iar rețetele transmise în familie păstrează gustul autentic al sărbătorii.
Miza scrutinului depășește disputa electorală internă. O eventuală victorie a formațiunii Tisza, condusă de Péter Magyar, ar reduce presiunea imediată asupra instituțiilor europene și ar oferi Bruxellesului timp pentru a amâna o confruntare directă cu Budapesta. În schimb, o nouă victorie a lui Orbán ar putea obliga UE să ia măsuri mai ferme, se precizează într-o analiză TPV.
O victorie a lui Viktor Orbán ar pune mari probleme în UETimp de 16 ani, Viktor Orbán a demonstrat cât de vulnerabil este mecanismul decizional al Uniunii Europene atunci când un stat membru folosește dreptul de veto pentru a bloca decizii-cheie. Dacă în trecut astfel de blocaje puteau fi gestionate prin negocieri, compromisuri sau concesii, contextul actual este mult mai tensionat.
Invazia Rusiei în Ucraina, începută în februarie 2022, și schimbările din politica de securitate a Statelor Unite au crescut presiunea asupra UE, care trebuie să reacționeze rapid în dosare precum sprijinul militar pentru Kiev, pachetele de sancțiuni, finanțarea apărării, integrarea piețelor de capital și reglementarea digitală.
În acest context, scurgerile de informații publicate la finalul lunii martie și începutul lunii aprilie au amplificat suspiciunile privind relația Budapestei cu Moscova. Potrivit acestor informații, ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, l-ar fi informat pe omologul său rus, Serghei Lavrov, despre stadiul negocierilor europene privind aderarea Ucrainei, chiar în timpul summitului Consiliului European din decembrie 2023. În aceeași serie de dezvăluiri este menționată și o discuție în care Viktor Orbán i-ar fi transmis lui Vladimir Putin că este „la dispoziția sa” în orice chestiune în care poate ajuta.
Datele citate de lectorul University College London, Michal Ovádek, arată că Ungaria a folosit dreptul de veto de 21 de ori din 2022 până în prezent, reprezentând aproape jumătate din totalul celor 48 de veto-uri înregistrate în istoria UE pe teme de politică externă și buget.
În paralel, procedura prevăzută de Articolul 7, care poate duce în final la suspendarea dreptului de vot al unui stat membru pentru încălcări persistente ale valorilor europene, rămâne blocată. Demersul a fost inițiat împotriva Ungariei de Parlamentul European în 2018, însă nu a produs niciun rezultat decisiv, întrucât este nevoie de unanimitatea celorlalte 26 de state membre pentru a constata încălcarea, iar Slovacia condusă de Robert Fico nu susține o asemenea decizie.
În fața acestui impas, la Bruxelles sunt analizate mai multe variante. Una dintre ele ar fi relansarea procedurii Articolului 7 pe baza încălcării solidarității în politica externă și de securitate comună, nu doar pe criterii legate de statul de drept. Alte soluții discutate vizează reducerea accesului Ungariei la informații sensibile, menținerea ei în afara unor reuniuni restrânse sau blocarea indirectă a unor beneficii, precum împrumutul de 17,4 miliarde de euro solicitat prin mecanismul european SAFE pentru apărare.
Deja, unele măsuri informale par să fie în vigoare. Franța a confirmat că reține anumite informații în reuniunile la care participă Szijjártó, iar președintele Consiliului European, António Costa, a afirmat public că Orbán nu mai acționează cu bună-credință. Rezultatul este, spun diplomații europeni, o Uniune în două viteze: 26 de state care poartă negocieri reale și un al 27-lea membru care își păstrează formal dreptul de vot și de veto, dar este tot mai des ocolit.
Totuși, soluțiile structurale rămân greu de pus în practică. Trecerea de la unanimitate la vot majoritar în politica externă ar necesita tot unanimitate pentru activarea clauzelor speciale din tratate, ceea ce înseamnă că Ungaria poate bloca tocmai reforma menită să-i reducă puterea de blocaj. Nici condiționarea financiară mai dură în viitorul buget multianual al UE nu pare ușor de impus, deoarece Budapesta trebuie să aprobe la rândul ei cadrul financiar.
Experiența maghiară influențează deja și discuțiile despre extinderea UE. În condițiile în care Uniunea negociază aderarea cu până la nouă state candidate, inclusiv Ucraina și mai multe țări din Balcanii de Vest, la Bruxelles se discută ideea ca noii membri să nu primească imediat drept de veto, cel puțin într-o perioadă de tranziție.
Indiferent de rezultatul alegerilor de duminică, problema de fond rămâne aceeași: cum poate Uniunea Europeană să funcționeze rapid și coerent atunci când unul dintre membrii săi contestă chiar direcția comună a blocului. O eventuală schimbare de putere la Budapesta ar putea reduce tensiunea pe termen scurt, însă nu ar elimina vulnerabilitatea instituțională pe care cazul Orbán a scos-o la iveală.
Primăria Generală a Capitalei, condusă de Ciprian Ciucu, și Consiliul General al Municipiului București, unde PSD are o influență majoră, se află într-o dispută privind majorarea tarifelor STB.
După ce, în luna ianuarie, propunerea de creștere a tarifelor a fost respinsă în Consiliul General, cu doar 23 de voturi favorabile din totalul de 55, subiectul revine în prim-plan. Voturile „pentru” au venit din partea consilierilor PNL, USR, REPER și Forța Dreptei, informează Club Feroviar.
Săptămâna viitoare, o nouă propunere de majorare urmează să fie înaintată primarului general de către AGA STB, cu susținerea unor consilieri PSD.
Deși nu are o majoritate în CGMB, primarul general are un rol decisiv, deoarece de el depinde introducerea proiectului pe ordinea de zi. Până acum, Ciprian Ciucu nu a supus la vot propunerea susținută de PSD.
„I-am trimis documentul încă odată săptămâna trecută dar nu l-a pus pe ordinea de zi”, spune Marian Artimon, consilier PSD în CGMB și membru AGA STB. Acesta neagă însă că o astfel de propunere ar fi fost discutată în ianuarie în ședință.
Directorul STB spune că o majorare ar ajuta financiar compania„Încă din ianuarie 2025 am solicitat prin document să crească tariful la cinci lei căci societatea se duce în faliment. Din păcate fostul primar general (Nicușor Dan – n.r.), fostul primar interimar și actualul primar nu le-au pus pe ordinea de zi. E imperios necesar având în vedere faptul că nu se asigură compensația pe care se obligaseră să o plătească prin contract. Săptămâna viitoare în cadrul ședinței AGA voi solicita creșterea. Costul acesteia nu poate fi 50 eurocenți când la STB nivelul de clandestinitate este de peste 30%”, spune acesta.
La rândul său, directorul general STB, Andrei Dinculescu, afirmă că o majorare ar ajuta fluxul de numerar al companiei.
„STB a trimis un punct de vedere oficial prin AGA. Membrii AGA au transmis către Primărie dorința de a se mări acest tarif, STB a trimis la rândul lui către Primărie un astfel de proiect cu mărirea la 5 lei, dar nu a intrat pe ordinea de zi. Speram din discuțiile avute să fi intrat deja în ședința trecută. Ne-ar ajuta foarte mult și creșterea prețului pe km unde există propuneri de aproximativ un an și jumătate de majorare căci nu a mai fost actualizat din 2023 prețul pe km”, spune acesta.
PSD s-a abținut la vot în ianuarie, acum susțin majorareaÎn funcție de numărul de kilometri parcurși și de tipul de transport, tramvai, troleibuz sau autobuz, STB primește o compensație de la Primăria Generală.
Nu este clar de ce PSD susține acum majorarea, în condițiile în care, în ianuarie, consilierii partidului s-au abținut la vot. Potrivit HotNews, pe 29 ianuarie, proiectul privind creșterea tarifelor a fost respins. Propunerea prevedea o scumpire de 66% pentru o călătorie și de 75% pentru abonamentul de 24 de ore.
La votul de atunci, 7 consilieri PNL, 12 de la USR, 3 de la REPER și unul de la Forța Dreptei au votat „pentru”. S-au abținut 14 consilieri PSD, 5 de la PPUSL și 3 de la PMP, în timp ce 5 consilieri AUR au votat împotrivă.
Adolescenta studia la Joubert-Émilien Maillard, o unitate de învățământ în care nu au mai fost relatate până acum incidente violente.
Potrivit Le Figaro, eleva a fost înjunghiată de mai multe ori în zona abdomenului, iar pompierii au fost alertați pentru a interveni de urgență.
Transportată în stare gravă la spitalEchipele de intervenție au ajuns rapid la fața locului, unde i-au acordat primele îngrijiri. Ulterior, fata a fost transportată la spitalul universitar din Nantes. Victima a fost preluată în stare gravă, iar starea sa a necesitat o intervenție medicală imediată.
Subprefectul și oficiali ai prefecturii din Loire-Atlantique, din care face parte orașul Ancenis, s-au deplasat la fața locului pentru a evalua situația.
Până la momentul publicării informației, autoritățile nu transmiseseră încă un punct de vedere oficial.
Agresorul, imobilizatImediat după atac, conducerea școlii a declanșat o alertă anti-intruziune – procedură de securitate care presupune izolarea elevilor în sălile de clasă și blocarea accesului în unitate. Elevii au fost ținuți în interiorul clădirii, sub supravegherea profesorilor, până când forțele de ordine au securizat zona.
Potrivit relatărilor presei locale, agresorul a fost imobilizat de militari din cadrul Pelotonului de supraveghere și intervenție al jandarmeriei (PSIG) din Ancenis, o unitate de intervenție rapidă a jandarmeriei franceze. Identitatea acestuia nu a fost făcută publică până la acest moment, însă tânărul este elev al aceleiași unități de învățământ.
„Intervenția forțelor de ordine a fost rapidă, iar agresorul a fost neutralizat”, au declarat surse apropiate anchetei, citate de presa franceză.
Un caz similar, în aceeași regiune, anul trecutÎn urmă cu aproape un an, un alt caz similar a șocat regiunea, când o elevă de 15 ani din Nantes a fost ucisă în plină zi de o colegă, după ce a fost înjunghiată de zeci de ori.
Cazul de atunci a șocat opinia publică din Franța și a relansat dezbaterea privind siguranța în unitățile de învățământ.
Consiliere pentru elevi și profesoriAutoritățile au deschis o anchetă pentru a stabili circumstanțele exacte ale atacului și motivația agresorului.
Elevii și cadrele didactice vor beneficia de sprijin psihologic în urma incidentului.
Datele arată că nivelul de încredere în Statul Român a coborât de la 46% în septembrie 2025 la 27% în prezent.
În același interval, încrederea în NATO a scăzut de la 61% la 42%, în Uniunea Europeană de la 54% la 37%, iar în Statele Unite de la 45% la 26%.
Sondajul mai relevă o atitudine majoritar critică față de sprijinul acordat de România în conflictele din Ucraina și Iran. 63% dintre respondenți se declară împotriva implicării în războiul din Ucraina, iar 66% împotriva sprijinului în conflictul cu Iran.
Cercetarea a fost realizată în perioada 26 martie – 4 aprilie 2026, pe un eșantion reprezentativ de 1.008 persoane, prin metoda CATI. Marja de eroare este de ±3,2%, la un nivel de încredere de 95%.
