Agregator de ştiri

23 декабря. FINMARKET.RU - Официальный курс доллара США, установленный Центральным банком с 23 декабря, составляет 79,3146 руб. По сравнению с предыдущим значением курс снизился на 140,74 коп.

Napoli, campioana en-titre din Serie A, își trece astfel în palmares al treilea trofeu de Supercupa Italiei, după cele obținute în edițiile 1990/1991 și 2014/2015. Pentru antrenorul Antonio Conte, succesul confirmă startul solid al noului ciclu la clubul napolitan.

De cealaltă parte, Bologna, pregătită de Vincenzo Italiano, ratează șansa unui nou trofeu, după ce în sezonul trecut a cucerit Cupa Italiei, învingând-o pe AC Milan.

Bologna a eliminat în semifinalele din Supercupa Italiei echipa pregătită de românul Cristian Chivu, Inter Milano.

Eroul finalei a fost David Neres. Brazilianul, marcator și în semifinala cu AC Milan, a deschis scorul chiar înainte de pauză, cu o execuție spectaculoasă din afara careului, trimițând mingea direct la vinclu.

În partea a doua, în minutul 57, extrema lui Napoli a profitat de o eroare a portarului Federico Ravaglia și a majorat avantajul cu un lob elegant, stabilind scorul final.

A fost un meci controlat în totalitate de campioana României. U-BT Cluj a impresionat prin jocul colectiv, concretizat în 31 de pase decisive.

Trupa pregătită de Mihai Silvășan a pus bazele succesului încă din prima jumătate a meciului. La pauza mare, U-BT Cluj avea un avantaj clar, 54–38, după un prim sfert solid (32–26) și un al doilea dominat autoritar (22–12). Diferența a continuat să crească și după pauză, iar meciul era practic decis încă de la finalul sfertului al treilea.

Un moment special al partidei l-a avut Darius Paul Miron, în vârstă de doar 16 ani, titular pentru prima oară în acest sezon. Tânărul jucător a reușit 12 puncte, toate de la distanță, bifând patru aruncări de trei puncte și devenind unul dintre cei mai tineri jucători din ABA League care ajung la două cifre într-un meci.

Cel mai bun jucător al partidei a fost Nighael Ceaser, cu 19 puncte, 6 recuperări și 4 pase decisive, pentru un indice al eficienței de 29. De remarcat și aportul lui Daron Russell, care a încheiat meciul în double-double, cu 14 puncte și 10 pase decisive.

Statistic, U-BT a dominat clar: 15 aruncări de trei puncte marcate; 31 de pase decisive, față de doar 10 ale celor de la Split.

Grație acestui succes, U-BT Cluj-Napoca ajunge la 7 victorii și 3 înfrângeri. A fost a șasea victorie în ultimele șapte meciuri din ABA League, și continuă cursa pentru calificarea în Top 8. De cealaltă parte, Split rămâne cu un bilanț de 3–7.

Declarații U-BT Cluj

„Sincer, am fost puțin îngrijorați de acest meci, luând în considerare faptul că ne-au lipsit trei jucători importanți de perimetru care ne oferă fizicalitate, cu atât mai mult cu cât știam că Split, dacă îi lași să joace, pot face lucruri bune și pot avea un meci bun. Am controlat jocul, am pasat bine mingea, am marcat 105 puncte, am avut 31 de pase decisive, așa că a fost un meci frumos și este un sentiment plăcut după meci. Noi îl considerăm deja încheiat, avem un alt meci peste doar trei zile, așa că trebuie să ne odihnim și să ne pregătim pentru acela” – Mihai Silvășan, antrenor principal U-BT Cluj.

„A fost un meci foarte plăcut, a fost frumos să-l vedem pe Miron făcând un meci bun și restul echipei distrându-se de asemenea și jucând pur și simplu baschetul nostru. Este o victorie mare, așteptăm cu nerăbdare următorul meci. Îmi place foarte mult echipa, îmi place stilul de joc pe care îl avem, atmosfera de familie dintre jucători și staff și mă bucur foarte mult de aceste lucruri” – Nighael Ceaser.

„A fost un meci bun făcut de noi, ne-am concentrat de la început și ne-am bucurat de baschet. Pentru mine a fost un meci pe care l-am tratat cu foarte mare seriozitate, am așteptat această oportunitate să vină și am fost pregătit. Mulțumesc atât staff-ului tehnic cât și colegilor pentru încrederea acordată” – Darius Miron.

Mihai Silvășan, despre performanța lui Darius Miron

„Sunt fericit pentru Miron, la 16 ani a jucat 26 de minute și a făcut un meci foarte bun pentru echipa noastră, a marcat patru aruncări de 3 puncte și a avut patru intercepții, a adus energie și și-a făcut simțită prezența și în apărare. Cel mai bun lucru a fost să-i ofer minute la începutul partidei, când presiunea rezultatului nu este atât de mare. El a intrat bine în meci, băieții l-au încurajat și concluzia a fost că l-am lăsat 26 de minute pe teren pentru că mi-a câștigat încrederea și și-a făcut treaba. Nu am făcut acte de caritate, pur și simplu a jucat un meci bun și a meritat să rămână așa de mult pe teren. Mă bucur pentru el, e un băiat serios și muncitor și are în față un viitor bun”, a mai spus el.

România ar trebui să aibă mai multe fabrici de procesare a laptelui astfel încât pe raf­turi să găsim mai multe pro­duse româneşti, însă investi­ţiile sunt îngreunate de lipsa accesului la capital şi a costului ridicat al finanţării com­parativ cu ce se întâmplă pe pieţe din care provin marile multinaţionale din sectorul lactatelor. Iar costurile mai mari cu produc­ţia face ca preţul final al produselor româ­neşti să fie ridicat, deci mai puţin competiv cu cel al produselor din import - aceasta este una din concluziile ediţiei din această săptămână a emisiunii ZF Agro­power, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

Contextul macroeco­no­mic actual reprezintă o provocare pentru in­dus­tria de finanţare – dacă acum cinci ani, Euribor era negativ, la minus 0,04%, iar Robor se situa la aproximativ 2%, în prezent, Euribor oscilează între 2% şi 3%, în timp ce Robor a ajuns la 7-7,5%. „Este o perioadă dificilă pentru finanţare pe piaţă, dar suntem aici să sprijinim şi avem câteva acţiuni pregătite“, precizează Jose-Luis Aguirre, directorul Mobilize Finan­cial Services România.

România se confruntă cu un dezechilibru major - puterea de cumpărare a populaţiei de­păşeşte capacitatea de pro­ducţie internă, generând importuri de zeci de miliarde de euro anual şi implicit un deficit comercial, iar acest lu­cru se poate rectifica doar printr-o strategie naţională, explică Sorin Preda, fondator şi CEO, Global Vision în cadrul emisiunii CEC Bank pentru afaceri româneşti.

Un război mondial al taxelor vamale dezlănţuit de SUA, dar şi episoade de conflicte convenţionale locale şi chiar revolte, o pace imposibilă, re­vo­luţia inteligenţei artificiale, ascen­si­u­nea euro şi a unor noi forţe economice, coloşi corporate cum lumea n-a mai avut niciodată şi crize de toate felurile – 2026 nu a fost un an plictisitor.

Anul 2025 a început cu promisiunea că nu va creşte TVA şi că vor fi suficiente ajustările la nivelul cheltuielilor bugetare, în primul rând „îngheţarea salariilor şi pensiilor” pentru ca bugetul să se încadreze într-un deficit de 7% din PIB, faţă de 8,6% în 2024.

Mobila fabricată în România a început să fie tot mai căutată pe piaţa europeană. Iar eticheta „Made in Romania“ a devenit un argument tot mai important în procesul de achiziţie pentru clienţii din afara ţării care aleg să încheie o colaborare cu un producător de mobilă. Nu doar preţul este cel care cântăreşte greu, ci şi designul, materialele şi componenta de sustenabilitate.

Anmar Decor, o afacere creată de Anamaria şi Marian Constantinescu, care au readus practic la viaţă businessul de perdele şi draperii creat de mama lor în urmă cu mai bine de 30 de ani şi l-au îmbrăcat cu „haine“ noi, a ajuns în 2024 la o cifră de afaceri peste 2 milioane de lei şi se pregăşte să atingă un nou prag.

Piaţa de capital locală continuă să ofere oportunităţi, însă după un an puternic este nevoie de o calibrare a aşteptărilor, întrucât evoluţii la fel de ample sunt mai greu de susţinut şi în 2026. O eventuală corecţie nu ar fi ieşită din comun şi poate crea puncte bune de intrare, în timp ce contextul extern rămâne marcat de incerti­tudini, consideră investitorul Alexandru Angelo, invitat la emisiunea ZF Deschiderea de Astăzi din 22 decembrie.

Administratorul britanic de investiţii Zetland Capital Partners, cu active de aproximativ 1,3 miliarde de euro, şi BAC Financial Advisory, firmă românească de investment banking fondată şi condusă de Matei Păun, propun un nou model de administrare pentru Fondul Pro­prietatea (FP), bazat pe administrare activă, guvernanţă mai strictă şi transformarea participa­ţii­lor în fluxuri de numerar mai previzibile pentru acţionari.

Potrivit Ministerul Finanțelor, obiectivele vizează stimularea economiei, sprijinirea angajaților vulnerabili, reducerea cheltuielilor bugetare, întărirea disciplinei financiare și susținerea autorităților publice locale.

„Pentru anul 2026, venim cu un pachet de măsuri agreate de coaliția de guvernare pornind de la lucruri concrete: taxe mai mici și reguli mai simple pentru mediul de business, sprijin financiar pentru angajații cu salarii mici, mai puțină birocrație în relația cu statul, reguli mai stricte privind cheltuirea banilor publici și măsuri ferme pentru combaterea evaziunii fiscale. Astfel, ne propunem să creăm un cadru fiscal mai stabil și mai predictibil pentru mediul de afaceri, care să stimuleze investițiile și dezvoltarea economică. În același timp, protejăm puterea de cumpărare a angajaților vulnerabili, reducem presiunile sociale generate de inflație și creștem eficiența și transparența utilizării fondurilor publice, inclusiv la nivelul companiilor de stat, contribuind la menținerea echilibrelor macroeconomice în beneficiul întregii economii și al societății românești”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

Documentul include și măsuri destinate autorităților publice locale, pentru sprijinirea implementării proiectelor finanțate prin PNRR și pentru acoperirea unor cheltuieli specifice sezonului rece, prin posibilitatea accesării de împrumuturi din Trezorerie.

Reducerea cheltuielilor bugetare

Printre măsurile prevăzute se numără reducerea subvențiilor acordate partidelor politice și organizațiilor minorităților naționale, diminuarea sumelor forfetare pentru parlamentari în 2026, amânarea unor măsuri care ar fi generat creșteri suplimentare de cheltuieli în sănătate și asistență socială, modificarea mecanismelor de indexare pentru asigurarea sustenabilității bugetare și introducerea unor reguli mai stricte de control financiar la nivelul întreprinderilor publice.

Relansare economică și stimularea investițiilor

Guvernul propune reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri la 0,5% în 2026, cu eliminarea acestuia în 2027, aplicarea unei cote unice de 1% la impozitul pe venit pentru microîntreprinderi, eliminarea impozitului pe construcții („taxa pe stâlp”) din 2027, precum și consolidarea digitalizării fiscale prin extinderea utilizării sistemului RO e-Factura și simplificarea mecanismelor RO e-TVA.

Sprijin pentru persoanele vulnerabile

Măsurile includ prelungirea neimpozitării unei părți din salariul minim (300 de lei până la 30 iunie 2026 și 200 de lei în a doua parte a anului), continuarea schemelor de sprijin pentru consumatorii vulnerabili de energie până la finalul anului 2026, menținerea programului „Masa Sănătoasă” pentru elevi și îmbunătățirea finanțării serviciilor sociale, inclusiv actualizarea alocației zilnice de hrană în instituțiile de asistență socială.

Sprijin pentru autoritățile locale

Autoritățile publice locale vor putea accesa împrumuturi din Trezorerie de până la 500 de milioane de lei pentru acoperirea cheltuielilor neeligibile aferente proiectelor PNRR, precum și până la 200 de milioane de lei pentru susținerea sistemelor de termoficare în sezonul rece. De asemenea, este permisă utilizarea unor sume necheltuite din bugetul anului 2025 pentru finanțarea cheltuielilor de aceeași natură.

Combaterea evaziunii fiscale

Ordonanța prevede centralizarea autorizării operatorilor din domeniul produselor accizabile la nivelul ANAF, introducerea unor garanții financiare extinse pentru importatori și distribuitori de produse energetice, înăsprirea regimului de raportare și control și limitarea intermediarilor fără capacități de depozitare autorizate. Autoritățile subliniază că aceste măsuri vizează combaterea evaziunii fiscale și a firmelor-fantomă, fără a afecta micii producători autorizați.

Alte prevederi

Sunt incluse măsuri tranzitorii pentru funcționarea instituțiilor publice la începutul anului 2026, reguli privind aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale întreprinderilor publice, precum și prelungirea până în 2027 a impozitelor speciale aplicabile operatorilor din sectoare considerate de monopol. De asemenea, se menține până la finalul anului 2026 impozitul suplimentar pe cifra de afaceri în domeniul petrolului și gazelor.

Potrivit Ministerului Finanțelor, întregul pachet de măsuri urmărește reducerea poverii fiscale asupra mediului de afaceri, consolidarea sustenabilității finanțelor publice, stimularea investițiilor și creșterii economice, precum și protejarea categoriilor vulnerabile, într-un cadru fiscal mai simplu și mai predictibil pentru anul 2026.