„Undeva în jurul datei de 15 noiembrie, dacă trendurile, prognozele care sunt în momentul de față se mențin, ar trebui să avem un reactor care să pornească”, a spus ministrul referitor la centrala de la Cernavodă.
Potrivit acestuia, debitul Dunării a crescut semnificativ în ultimele două săptămâni, însă acest lucru nu permite, deocamdată, repornirea reactorului. Ministrul a apreciat că aproximativ două săptămâni reprezintă un termen realist, dar a avertizat că modificarea prognozelor ar putea întârzia sau devansa reluarea funcționării.
Unitatea 1 a centralei a fost oprită controlat pe 28 iulie, iar Unitatea 2 pe 13 august, din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării. Înainte de oprire, centrala de la Cernavodă asigura aproximativ 20% din energia electrică produsă pentru Sistemul Energetic Național.
Ministrul Energiei a declarat că măsurile hidrotehnice analizate începând din vară pentru suplimentarea apei la gurile de aspirație ale sistemului de răcire nu au avut rezultatele așteptate.
„Oarecum lucrurile au înghețat”, a spus Chisăliță, explicând că printre soluțiile discutate se numără devierea unei părți din apa Dunării către brațul Bala, pentru a asigura alimentarea cu apă a centralei. Ministrul a anunțat că va merge la Cernavodă în această săptămână pentru a vedea situația de la fața locului.
Nuclearelectrica anunța la începutul lunii că ambele reactoare ale Centralei Nucleare de la Cernavodă rămân oprite, iar reluarea producției de energie electrică depinde de creșterea nivelului Dunării. Nuclearelectrica a anunțat duminică, 11 octombrie, că Unitățile 1 și 2 sunt menținute în stare de oprire sigură și că nu există riscuri pentru securitatea nucleară. Situația afectează însă una dintre principalele surse de energie electrică ale României.
Într-o postare pe Facebook, Mihai Fifor a reacționat la declarațiile făcute luni de Rumen Radev, în cadrul Forumului Economic de la Sofia.
Ce a declarat premierul Bulgariei atacurile din Marea NeagrăPremierul Bulgariei a susținut că România a indicat Rusia drept responsabilă pentru atacurile cu drone din Marea Neagră, iar acest lucru ar fi dus la noi atacuri asupra navelor din zona economică exclusivă a României.
Radev a afirmat că a convocat ambasadorul Rusiei după incidentele din Marea Neagră, dar a subliniat că are nevoie de dovezi clare înainte de a identifica statul responsabil.
În luna octombrie, mai multe nave comerciale au fost vizate de atacuri cu drone în Marea Neagră, în largul coastelor României și Bulgariei.
„O asemenea afirmație este surprinzătoare”Mihai Fifor consideră că declarația șefului Guvernului de la Sofia este „cel puțin nefericită”.
„O asemenea afirmație este surprinzătoare, mai ales că vine din partea șefului Guvernului unui stat vecin, partener în Uniunea Europeană și aliat în NATO. Este firesc și necesar ca responsabilitatea pentru fiecare incident de securitate să fie stabilită pe baza unor dovezi clare. Dar a sugera existența unei legături între pozițiile publice ale României și producerea unor noi atacuri reprezintă o interpretare care necesită, la rândul său, o fundamentare serioasă”, a transmis deputatul PSD.
Deputatul PSD a subliniat că România își respectă angajamentele internaționale și că preocupările privind securitatea Mării Negre sunt împărtășite de aliați.
„România a acționat și continuă să acționeze responsabil, în deplin acord cu obligațiile sale internaționale și cu angajamentele asumate în cadrul NATO și al Uniunii Europene. Preocupările noastre privind securitatea navigației și stabilitatea Mării Negre sunt legitime și împărtășite de partenerii noștri”, a adăugat acesta.
Mihai Fifor a atras atenția și asupra situației de securitate din regiune, afectată de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
„Nu putem ignora nici contextul mai larg. Războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei a schimbat profund mediul de securitate din regiune. Incidentele maritime, amenințările asupra transportului comercial și riscurile la adresa infrastructurii critice sunt consecințe ale acestei realități, care reclamă prudență, responsabilitate și coordonare între aliați”, a explicat fostul ministru al Apărării.
Fifor avertizează că declarațiile nu trebuie să afecteze cooperarea dintre România și BulgariaMihai Fifor a subliniat că cele două țări au interese strategice comune.
„România și Bulgaria au interese strategice comune și o responsabilitate specială pentru securitatea Mării Negre. Cooperarea dintre țările noastre este esențială, iar diferențele de apreciere asupra unor incidente nu trebuie să afecteze încrederea reciprocă sau solidaritatea aliată. Cred că, mai ales în actualul context de securitate, este important să evităm interpretările care pot crea confuzii asupra responsabilităților și să ne concentrăm asupra a ceea ce ne unește: apărarea păcii, a stabilității regionale și a dreptului internațional”, a afirmat Fifor.
În încheiere, deputatul PSD a subliniat că România și Bulgaria trebuie să rămână parteneri apropiați.
„Securitatea Mării Negre este o responsabilitate comună, iar România și Bulgaria trebuie să rămână parteneri apropiați, uniți prin încredere, solidaritate și angajamentul ferm față de stabilitatea regiunii, nu prin declarații care pot genera ambiguități și pot afecta coerența efortului nostru comun”, a conchis Fifor.
Contul de e-mail al premierului italian Giorgia Meloni s-a aflat printre cele vizate într-un atac cibernetic asupra sistemelor informatice ale Camerei Deputaților din Italia, a declarat o sursă din cadrul instituției pentru agenția Reuters.
Oficialul nu a precizat dacă a fost accesată adresa de e-mail a Giorgiei Meloni, însă a subliniat că nu a fost vreo situație de urgență în materie de securitate, pentru toate măsurile de protecție necesare fuseseră activate.
Potrivit agenției ANSA, biroul lui Meloni a precizat ulterior că adresa de e-mail vizată în atacul informatic nu era cea utilizată pentru comunicările guvernamentale.
Sursa Reuters a mai spus că atacul informatic a vizat și alți parlamentari din Camera Deputaților și din alte instituții.
Atacurile cibernetice s-au înmulțit în Italia și în Europa în ultimii ani, vizând guverne, infrastructură și companii, perturbând serviciile și stârnind temeri cu privire la încălcarea securității datelor.
Alcaraz, al doilea favorit al turneului, a câștigat primul set cu 6-4, iar în setul secund a avut nevoie de tie-break pentru a încheia partida, cu 7-5. Meciul a durat două ore și patru minute.
Spaniolul a revenit în competiție după eliminarea din turul al treilea al turneului de la Shanghai, unde a fost învins de belgianul Zizou Bergs. Ultimul său titlu înainte de Viena a fost obținut la Tokyo, la începutul lunii octombrie.
Alcaraz participă la turneul de la Viena pentru prima dată din 2021. Competiția se desfășoară pe hard indoor, iar pentru spaniol reprezintă începutul pregătirii pentru ultima parte a sezonului, care include turneul ATP Finals de la Torino și finala Cupei Davis.
La Viena, Alcaraz urmărește să obțină al patrulea titlu pe circuitul ATP în 2026.
În turul doi, Alcaraz va întâlni câștigătorul din partida Nikoloz Basilashvili-Jurij Rodionov.
Jucătorul în vârstă de 23 de ani are acum un bilanț de 22-0 la turneele ATP 500 de la înfrângerea suferită în finala de la Barcelona, din aprilie 2025, în fața lui Holger Rune.
Kvaratskhelia, în vârstă de 25 de ani, s-a accidentat pe 20 octombrie, în meciul câștigat de PSG împotriva Barcelonei, scor 4-2, în Liga Campionilor, relatează ESPN.
Accidentarea s-a produs la începutul reprizei secunde, după un duel cu Xavi Espart. Fotbalistul a primit îngrijiri medicale pe teren, apoi a părăsit terenul ajutat de personalul medical.
„Khvicha Kvaratskhelia a fost operat cu succes pentru o ruptură a ligamentului încrucișat anterior de la genunchiul drept (…) Acesta va începe acum procesul de recuperare”, a transmis PSG într-un comunicat.
Kvaratskhelia ar putea rata tot restul sezonului, deoarece recuperarea după o astfel de accidentare durează, de obicei, între șase și nouă luni.
Absența georgianului complică situația echipei antrenate de Luis Enrique. Ousmane Dembélé și căpitanul Marquinhos sunt de asemenea accidentați.
Kvaratskhelia este unul dintre jucătorii importanți ai formației pariziene și a contribuit la câștigarea a două trofee consecutive în Liga Campionilor.
În ciuda accidentării, antrenorul Luis Enrique a sugerat că PSG nu intenționează să aducă un nou jucător pentru a-l înlocui pe georgian.
Luni, în cadrul discuțiilor din ambasadori, capitalele UE nu au ajuns la un acord privind formularea declarației. În acest sens, marți s-a recurs la procedura tăcerii, potrivit căreia textul urma să fie adoptat automat, fără un vot sau vreo reuniune formală, în formula în care a fost redactat de la început, dacă nicio țară nu se opunea până la prânz.
Cu toate acestea, Germania dorește să elimine complet termenul de „membru asociat” din text, s-a numărat printre cel puțin patru state care au întrerupt procedura tăcerii înainte de termenul limită, au declarat pentru POLITICO, sub protecția anonimatului, doi diplomați ai UE.
În aceste condiții, subiectul va fi rediscutat miercuri, în cadrul unei alte reuniuni a ambasadorilor UE, cu doar o zi înainte de începerea summitului UE-Canada.
Totodată, patru diplomați ai UE au declarat pentru POLITICO în luna septembrie faptul că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen – cea care a propus ideea ca Ottawa să primească statutul de „membru asociat” – nu s-a consultat cu capitalele europene înainte de a lansa această idee.
Ursula von der Leyen, António Costa, Kaja Kallas și o serie de comisari se vor deplasa la Montreal pentru un summit cu premierul canadian Mark Carney, care se va desfășura joi și vineri, cu scopul de a aprofunda legăturile și cooperarea în toate domeniile, de la comerț și energie până la educație și Arctica.
Ce presupune statutul de „membru asociat”În luna septembrie, în cadrul discursului privind Starea Uniunii, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus crearea unei forme de „membru asociat” al Uniunii Europene, iar Canada ar urma să fie primul stat căruia să îi fie deschisă această posibilitate.
Uniunea Europeană nu are în prezent, în tratatele sale, un statut standard de „membru asociat” comparabil cu statutul celor 27 de state membre.
De aceea, oferta adresată Canadei nu înseamnă aderarea clasică la UE și nici acces automat la toate drepturile unui stat membru.
În replică, premierul canadian Mark Carney a salutat propunerea Ursulei von der Leyen ca Ottawa să devină primul „membru asociat” al UE. El a descris actualul context internațional drept o „ruptură geopolitică” și a avertizat că integrarea economică, lanțurile de aprovizionare, sistemele financiare și tehnologia sunt folosite tot mai mult ca instrumente de presiune între state.
