Agregator de ştiri

Forțele iraniene au lansat sute de drone și rachete în mai multe valuri în Orientul Mijlociu, dar fără a provoca daune semnificative asupra activelor americane din regiune, cum ar fi scufundarea unei nave de război sau distrugerea unei baze. În schimb, loviturile americane și israeliene au devastat deja ținte ale regimului din Iran, eliminând conducerea supremă – Ali Khamenei, precum și șeful Statului Major al armatei, generalul Abdol Rahim Mousavi, și ministrul apărării, generalul Aziz Nasirzadeh.

Totuși, este doar ziua a doua a războiului, iar Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a promis „pedeapsă severă, decisivă și regretabilă”.

Cu toate acestea, pe măsură ce timpul trece fără ca această retorică să devină realitate, apar tot mai multe întrebări privind capacitatea forțelor militare cele mai temute ale Iranului de a localiza, ținti și lovi navele și avioanele americane și israeliene care atacă, se arată într-o analiză SkyNews.

Generalul Sir Richard Barrons, fost înalt ofițer militar britanic, a declarat că mai mulți factori limitează probabil opțiunile Iranului, inclusiv pierderea unui număr mare de lideri de top. Orice încercare de lansare a rachetelor ar expune, de asemenea, locul de lansare atacurilor americane și israeliene aeriene, ceea ce înseamnă că lansatoarele Iranului ar avea o „durată de viață destul de scurtă”.

În plus, atacurile anterioare ale SUA și Israel asupra Iranului din ultimii ani au degradat deja stocurile de rachete, lansatoarele și sistemele de apărare aeriană, reducând astfel capacitatea regimului de a detecta aeronavele inamice.

Toate acestea ar putea explica de ce până acum atât de puține ținte militare americane și israeliene par să fi suferit daune semnificative, în ciuda lansării a sute de rachete și drone de către Iran. Extinderea completă a daunelor rămâne neclară, se mai arată în analiză.

Secretarul britanic al Apărării, John Healey, a avertizat că un Iran rănit încă are capacitatea de a provoca daune – posibil într-un mod mai haotic și fără a ține cont de impactul asupra milioanelor de civili din Golful Persic.

„Acest regim lovește înapoi. Lovește în mod din ce în ce mai indiscriminat și extins”, a declarat el pentru Sky News.

„Și oamenii vor fi foarte îngrijorați că nu doar țintele militare sunt vizate, ci și aeroporturi civile precum cel din Kuwait, hoteluri din Dubai și Bahrain.”

Zone turistice prinse în focul încrucișat

Țările afectate până acum includ Israel, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Kuwait, Iordania și Irak, unde se află mai multe baze americane.

Multe dintre muniții par să fi fost interceptate, dar resturile căzute pot fi mortale. Cu atât de mult metal zburând în jur, locațiile civile și turistice au fost prinse în focul încrucișat, inclusiv unul dintre cele mai aglomerate aeroporturi din lume, în Dubai, unde toate zborurile au fost suspendate, și intrarea unui hotel de lux.

Aceste atacuri ar fi fost înfricoșătoare pentru cei afectați, dar par să nu fi redus capacitatea SUA și Israelului de a continua să lovească Iranul. O țintă de mare valoare pentru regim sunt probabil două grupuri de atac ale portavioanelor americane, conduse de USS Gerald R. Ford și USS Abraham Lincoln, situate probabil la sud de Cipru. O încercare de a lovi aceste nave ar putea explica de ce Marea Britanie a raportat că două rachete iraniene au fost trase în direcția insulei mediteraneene. Cipru găzduiește baze britanice, dar acestea nu au fost considerate ținta atacului.

Generalul Barrons a declarat că un Iran depășit pe câmpul de luptă ar putea căuta alternative pentru a lovi înapoi, cum ar fi închiderea Strâmtorii Hormuz – un punct vital pentru tranzitul global al petrolului și gazelor. Perturbarea acestei căi de navigație ar afecta economiile din întreaga lume – iar atacurile au început deja, vizând petroliere, inclusiv în largul coastelor Omanului.

Președintele Trump pariază că Iranul nu are capacitatea de a rezista puterii sale copleșitoare. Și acest lucru s-ar putea să fie adevărat.

Dar este suficient ca o singură rachetă iraniană să pătrundă apărarea aeriană americană pentru a schimba acest calcul sau, cel puțin, pentru a crește dramatic costul războiului pentru Washington.

Dobânzile încă mari şi continuarea creditării au dus profitul la nivelul sistemului bancar românesc la un record de circa 16 mld. lei în anul 2025, în creştere faţă de 2024, când câştigul depăşise 14 mld. lei, conform datelor de la BNR.

Banca Transilvania, cea mai mare instituţie de credit după active din România, a obţinut anul trecut un profit net de 4,1 mld. lei, în creştere cu 16% faţă de 2024, în condiţiile creşterii creditării şi a veniturilor. La nivelul întregului grup BT, profitul net consolidat a fost de 4,66 mld. lei, ceea ce confirmă „performanţa operaţională solidă şi eficienţa modelului de business“, potrivit informaţiilor transmise.

Moldova Farming, companie din top zece cele mai mari afa­ceri din agricul­tură, cu un rulaj de 343 de mili­oane de lei în 2024, a fost radiată, Cătălin Grigoriu, fondatorul afacerii, explicând decizia prin faptul că a făcut o divizare totală a companiei în vederea înfiinţării unui holding.

Romgaz (SNG) a ra­portat pentru 2025 un profit net de 3,35 mi­liarde lei, cel mai mare din sectorul energetic românesc, cu 4,4% peste nivelul din 2024, depăşind Hidroelectrica (3,3 miliarde lei) şi OMV Petrom (3,06 miliarde lei).

În timp ce roboţii-oameni din China beau, dansează şi se distrează pe scenă în spectacole uimitoare şi grandioase, cucerind inimi, cei ai Occidentului se pregătesc să se lupte între ei pentru locuri de muncă în fabrici.

Ahold Delhaize, unul dintre cei mai mari jucători din retailul european şi pro­prie­tarul Profi şi Mega Image în România, anunţă că 2026 e anul în care grupul va accelera creşterea pe plan local, ţintind poziţia de lider.

În 2025, sectorul energetic românesc a înregistrat rezultate divergente: Romgaz a obţinut un profit net record de 3,35 miliarde lei, susţinut de vânzările la preţ reglementat şi reducerea taxelor, iar Nuclearelectrica a crescut cu 40% datorită pieţei libere.

Elit, unul dintre cei mai mari procesatori de carne, cu mai multe fabrici în Alba, Arad, Prahova şi Bucureşti, a ajuns la o reţea de aproape 50 de magazine proprii, în condiţiile în care la finalul anului 2022 brandul avea o reţea de 35 de unităţi, conform unei analize făcute de ZF pe baza datelor de pe site-ul companiei.

Investiţiile care se fac acum în energie îşi vor produce efectele în preţ, iar scopul lor nu vizează doar remodelarea unor infrastructuri, ci creşterea economică. La rândul lor, economiile trec prin transformări majore, cu două fenomene care merg mână în mână: ascensiunea IA şi creşterea consumului de energie, a spus Konstantinos Mavros, CEO al PPC Renewables, special guest în cadrul celei de-a 15-a ediţii a ZF Power Summit.

Airbnb a luat un avânt puternic în ultimii ani în România, şi nu doar, iar cei care au un apartament în plus preferă să îşi listeze proprietatea pe una dintre platformele de rezervări pentru a obţine un venit în plus.

Orientul Mijlociu trece printr-una din cele mai tensionate situaţii geo-politice din istorie, cu consecinţe economice şi politice la nivel planetar după atacul americano-israelian asupra Iranului de sâmbătă dimineaţă şi riposta iranienilor asupra Israelului şi ţărilor arabe care găzduiesc baze militare americane.

Sorin Axinte, un inginer autodidact, absolvent de jurnalism, şi Florin Cobuz, arhitect, doi antreprenori care au strâns de-a lungul anilor mai multe proiecte de la zero, au creat în 2021 Cătun, întâi dintr-o nevoie personală, care s-a transformat ulterior într-un business odată cu prima casă modulară vândută.

Listările recente de la Electroalfa şi Cris-Tim Family Holding arată că piaţa poate absorbi oferte de dimensiuni relevante, pe fondul unor evaluări mai favorabile pentru antreprenori şi al unui interes solid din partea investitorilor.

Petrolul şi gazele Rusiei sunt supuse sancţiunilor, dar energia nu­cleară este o altă poveste. Deutsche Welle arată cât de departe se întinde influenţa Rusiei în acest sector şi de ce ţările lumii continuă să apeleze la această ţară pentru energie nucleară.

Săptămâna trecută, miniştrii UE au făcut presiuni asupra Comi­siei Euro­pene să diminueze con­strân­gerile de aprovizionare de pe piaţa uni­că, amplificând un conflict în creş­tere între retaileri şi giganţii din do­me­niul alimentar, notează Euractiv.

Brandul medical Zetta, creat în 2012 de către medicul Dragoş Zam­firescu, speciali­zat în chirurgie plas­tică şi mi­cro­chirurgie recon­struc­tivă, a ajuns în prezent la peste 3.000 de o­peraţii efectuate pe an, crescând de zece ori într-un deceniu numărul de in­tervenţii realizate. Fondatorul Zetta spune că după o perioadă în care microchi­rur­gia reconstructivă nu era pe lista de priorităţi a viitorilor medici, acum reîncepe să fie mai căutată.

Ziarul Financiar în partene­riat cu brokerii de la Estinvest lansează un exerciţiu care permite oricui să tranzacţioneze acţiuni pre­cum Hidroelectrica, Petrom, Banca Transilvania, Romgaz, Transgaz, Evergent, DN Agrar, într-un total de 30 listate la Bursa de Valori Bucureşti, folosind un buget virtual de 100.000 de lei. Iniţiativa oferă şansa de a explora piaţa de capital fără riscuri financiare şi de a înţelege mai bine mecanismele tranzacţiilor.

Guvernul a modificat la finele săptămânii trecute prevederile Codului fiscal referitoare la impozitele locale, introducând o serie de excepţii privind cuantumul acestor impozite. Noile prevederi lasă administraţiei locale posibilitatea de a reduce cotele adiţionale la impozitele şi taxele locale.

Actualele evaluări ale economiei evidenţiază o înrăutăţire a perspectivei inflaţiei, în condiţiile în care rata anuală a inflaţiei este de aşteptat să-şi prelungească scăderea lentă în trimestrul I din 2026, dar să consemneze în trimestrul următor o creştere mai pronunţată decât cea previzionată în noiembrie 2025.