Agregator de ştiri

Deasupra se întinde unul dintre cele mai aride locuri de pe planetă. Sub nisipul Saharei se află însă cantități uriașe de apă dulce, păstrate în formațiuni geologice timp de mii de ani, scrie Blic.

Libia a construit un sistem gigantic pentru a transporta această apă din sudul deșertului către orașele de pe coastă. Proiectul este cunoscut sub numele de Marele Râu Artificial și are aproximativ 4.000 de kilometri de conducte subterane.

Construcția sa a început în 1984 și a continuat timp de mai multe decenii. Apa provine din acvifere foarte adânci, iar una dintre cele mai importante surse este acviferul de gresie nubiană. Acesta se întinde pe teritoriile Libiei, Egiptului, Ciadului și Sudanului.

Marele Râu Artificial din Sahara. Proiectul se întinde pe teritoriile Libiei, Egiptului, Ciadului și Sudanului. Sursa foto: X

Apa din Sahara este mai veche decât marile civilizații cunoscute

Ceea ce face proiectul atât de neobișnuit nu este doar dimensiunea sa. Apa transportată prin conducte este ceea ce geologii numesc „apă fosilă”. Ea s-a acumulat în subteran în perioadele în care regiunea Saharei avea un climat mult mai umed decât în prezent.

Unele estimări plasează acumularea apei în urmă cu aproximativ 40.000 de ani. În acea perioadă, Sahara nu arăta așa cum o cunoaștem astăzi. Regiunea avea zone cu vegetație, râuri și lacuri, iar precipitațiile alimentau treptat rezervele subterane.

Odată cu schimbarea climei, Sahara s-a transformat în deșert, iar apa a rămas prinsă în straturile de rocă de la mare adâncime. Spre deosebire de apele subterane alimentate în prezent de ploi, aceste rezerve se reînnoiesc extrem de lent. Din acest motiv, apa este considerată o resursă practic neregenerabilă la scara timpului uman.

Conducte prin care ar putea trece o mașină

Dimensiunea sistemului este impresionantă. Rețeaua are aproximativ 4.000 de kilometri de conducte subterane, care transportă apa din sudul Libiei către zonele dens populate de pe coasta Mediteranei. Conductele din beton prefabricat au un diametru de aproximativ patru metri. Printr-o astfel de conductă ar putea trece o mașină.

Sistemul este alimentat de aproximativ 1.300 de puțuri. Unele dintre acestea ajung la adâncimi cuprinse între 500 și 800 de metri. La capacitate maximă, infrastructura poate transporta aproximativ 6,5 milioane de metri cubi de apă pe zi.

Pentru a înțelege mai ușor cantitatea, volumul ar fi echivalent cu aproximativ 2.600 de piscine olimpice în fiecare zi. Proiectul a fost împărțit în mai multe etape. Prima fază a devenit operațională în 1991 și a adus apă în orașul Benghazi. Cinci ani mai târziu, sistemul a fost extins până la Tripoli. Ulterior, rețeaua a fost dezvoltată pentru a alimenta și alte zone populate de-a lungul coastei.

Marele Râu Artificial din Sahara, Libia: conductele din beton prefabricat au un diametru de aproximativ patru metri. Sursa foto: X

Cum a transformat apa deșertul

Pentru Libia, accesul la această resursă a avut consecințe importante. Apa a permis dezvoltarea agriculturii în zone în care condițiile naturale făceau cultivarea plantelor extrem de dificilă. Au apărut terenuri pentru grâu, orz și diferite tipuri de fructe.

Sistemul a fost folosit și pentru alimentarea cu apă a orașelor. Pentru o țară cu resurse reduse de apă și cu majoritatea populației concentrată în apropierea coastei, transportarea apei din sud a devenit o componentă esențială a infrastructurii naționale. Proiectul a fost finanțat în principal din veniturile obținute de Libia din petrol, fără împrumuturi internaționale, potrivit informațiilor prezentate în sursa citată.

Apa curge și datorită reliefului

Una dintre particularitățile proiectului este folosirea diferenței de altitudine dintre zonele din sud și cele de la coastă. O parte din traseul apei beneficiază de gravitație. Acviferele din sud se află la o altitudine mai mare decât zonele de coastă, astfel că apa poate fi transportată spre nord cu un necesar mai redus de energie în anumite porțiuni ale sistemului.

Este o soluție diferită de cea folosită în instalațiile moderne de desalinizare. Desalinizarea presupune transformarea apei sărate din mare în apă dulce și necesită cantități importante de energie. Libia exploatează în schimb apa dulce deja existentă în subteran. Dar această soluție are o problemă majoră.

Cea mai mare vulnerabilitate este chiar apa

Rezerva subterană nu poate fi înlocuită rapid. Apa acumulată în urmă cu zeci de mii de ani nu este alimentată suficient de precipitațiile actuale. Odată extrasă, ea poate necesita perioade extrem de lungi pentru a se reface.

Estimările privind durata exploatării diferă. Unele evaluări menționate în sursa citată indică un interval de aproximativ 60 până la 100 de ani la ritmul actual, în timp ce alte estimări avertizează că anumite rezerve s-ar putea epuiza mai repede.

În plus, infrastructura a fost afectată de războiul civil libian. În timpul conflictelor dintre 2014 și 2020, conductele, stațiile de pompare și puțurile au suferit avarii. În anumite zone, puțuri au fost distruse sau demontate. Problemele de întreținere au continuat și după 2011, ceea ce pune presiune suplimentară asupra unui sistem care se întinde pe mii de kilometri.

Un proiect uriaș, dar cu un viitor incert

Marele Râu Artificial rămâne una dintre cele mai impresionante construcții de infrastructură realizate în Africa în secolul XX. Sistemul a transportat apă dintr-o zonă aproape nelocuită a Saharei către marile orașe și către terenurile agricole din nord.

În același timp, succesul proiectului ascunde o contradicție. Cu cât Libia folosește mai mult această apă, cu atât rezervele subterane se reduc. „Râul” nu este alimentat de un izvor care se reface permanent, ci de apă rămasă în rocă dintr-o perioadă în care Sahara avea un climat complet diferit.

Este vorba despre proprietarii unor afaceri private aparent obișnuite: reprezentanțe auto, cabinete medicale, firme de avocatură, restaurante, companii de consultanță sau producători, scrie Chicago Booth Review. Economiștii Owen Zidar, de la Princeton University, și Eric Zwick, de la University of Chicago, au analizat timp de mai bine de un deceniu date fiscale și informații despre companiile private și proprietarii acestora. Rezultatele sunt prezentate în cartea „The Everywhere Millionaire”.

Aproximativ 3 milioane de proprietari de afaceri foarte bogați

Cercetătorii definesc categoria „Main Street Millionaires” drept proprietarii unor afaceri private care au o avere netă de cel puțin 5 milioane de dolari. Estimarea lor indică aproximativ 3 milioane de astfel de proprietari în Statele Unite. Averea medie este de aproximativ 25 de milioane de dolari pentru fiecare.

În total, averea acestei categorii depășește de peste 13 ori averea cumulată a celor 400 de persoane de pe lista Forbes 400. Pentru fiecare membru al Forbes 400 există mai mult de 4.000 de proprietari de afaceri private cu averi de cel puțin 10 milioane de dolari.

Diferența dintre cele două categorii este și una de vizibilitate. Forbes 400 este dominată de persoane cunoscute publicului larg. În schimb, proprietarii identificați de cercetători sunt răspândiți în întreaga țară și nu sunt neapărat asociați cu branduri sau companii cunoscute la nivel național.

În cartea The Everywhere Millionaire sunt prezentați proprietarii de succes ai unor afaceri private aparent obișnuite. Sursa foto: captură video Youtube

Cum au fost construite aceste averi

O mare parte dintre aceste averi provine din companii de tip „pass-through”, precum societățile S, parteneriatele și întreprinderile individuale. În cazul acestor structuri, profiturile companiei sunt transferate fiscal către proprietari și raportate în declarațiile lor individuale.

Cercetătorii au constatat că aceste afaceri au devenit mult mai importante în economia americană. Ponderea lor în veniturile companiilor americane a crescut puternic în ultimele decenii, iar până în 2011 acestea generau mai multe venituri decât companiile americane tradiționale organizate ca societăți.

Proprietarii bogați sunt concentrați în domenii foarte diferite. Printre sectoarele în care apar frecvent se numără serviciile juridice și financiare, reprezentanțele auto, consultanța, cabinetele medicale și stomatologice, restaurantele și producția.

Afaceri obișnuite, averi extraordinare

Unul dintre exemplele analizate de cercetători este Ben Caballero, fondatorul unei companii imobiliare din Texas. Firma sa avea doar 22 de angajați, iar Caballero avea un stil de viață aparent obișnuit. Cercetarea estima însă că averea sa ajunsese la aproximativ 3,7 miliarde de dolari în 2022.

Un alt exemplu este cel al unui cuplu din Milwaukee care a cumpărat o spălătorie auto în 2010 și a extins afacerea la patru locații. Compania a fost vândută în 2022 pentru 19 milioane de dolari, iar tranzacția a propulsat familia în categoria celor mai bogați 1% americani. Cercetătorii spun că, în multe cazuri, proprietarul este implicat direct în companie și își concentrează cea mai mare parte a averii într-o singură afacere.

O schimbare importantă în povestea averii americane

Fenomenul schimbă și modul în care poate fi privită creșterea inegalității în SUA. Dezbaterea publică se concentrează frecvent pe câteva zeci de miliardari foarte cunoscuți. Cercetarea lui Zidar și Zwick indică însă existența unei categorii mult mai numeroase de oameni foarte bogați, răspândiți în comunități din întreaga țară.

Unii și-au construit averile prin dezvoltarea unor companii locale. Alții au moștenit afaceri sau au beneficiat de structuri fiscale și reguli care le-au avantajat domeniile.

Cercetătorii atrag atenția și asupra influenței politice a acestui grup. Proprietarii bogați de afaceri private sunt reprezentați disproporționat în funcții publice, iar unele industrii în care aceștia activează beneficiază de reguli care pot limita concurența. Imaginea rezultată este, astfel, diferită de cea oferită de clasamentele miliardarilor.

Cei trei cercetători ai startup-ului Hacktron AI au reușit să pătrundă în sistem după ce au exploatat o vulnerabilitate legată de Discourse, platforma de comunicare folosită de OpenAI.

Prin intermediul acesteia, angajații se puteau conecta la conturile lor ChatGPT sau Codex, instrumentul OpenAI destinat programării. Cercetătorii au reușit astfel să obțină acces la mai multe conturi.

Accesul putea deschide ușa către GitHub, Slack și e-mail

Miza vulnerabilității era mult mai mare decât simpla accesare a unui cont ChatGPT.

Utilizatorii pot acorda ChatGPT și Codex acces la diferite aplicații, servicii și fișiere externe. Din acest motiv, cercetătorii susțin că aria de date la care ar fi putut ajunge, cel puțin teoretic, era uriașă.

Printre serviciile menționate se numără GitHub, folosit pentru stocarea și gestionarea codului software, Slack, platforma de comunicare utilizată de numeroase companii, dar și conturile de e-mail.

Echipa nu a continuat însă exploatarea vulnerabilităților dincolo de ceea ce era necesar pentru a demonstra problema de securitate.

Claude Opus 4.8 nu a reușit. Noul model a găsit soluția în trei ore

Unul dintre cele mai spectaculoase elemente ale experimentului este rolul jucat de modelele AI dezvoltate de Anthropic, unul dintre principalii rivali ai OpenAI.

Cercetătorii au început testele folosind Claude Opus 4.8, model lansat de Anthropic în luna mai. Inteligența artificială a întâmpinat însă dificultăți în identificarea unei căi eficiente de intrare prin Discourse.

Coincidența a făcut ca, în aceeași zi, Anthropic să lanseze noua generație Claude Opus 5.

Cercetătorii au trecut la noul model, iar rezultatul a fost radical diferit: potrivit echipei Hacktron AI, Opus 5 a reușit să identifice și să transforme vulnerabilitatea într-o metodă funcțională de atac în aproximativ trei ore.

Cazul arată cât de rapid cresc capacitățile sistemelor de inteligență artificială inclusiv în domeniul securității cibernetice. Instrumente care pot fi utilizate pentru identificarea și repararea vulnerabilităților pot fi, în același timp, folosite pentru găsirea unor metode de exploatare a acestora.

OpenAI a fost alertată și a remediat vulnerabilitățile

Hacktron AI a informat rapid OpenAI despre problemele descoperite.

Compania a confirmat pentru AFP incidentul și a precizat că vulnerabilitățile au fost remediate.

„Le mulțumim cercetătorilor pentru că ne-au contactat și ne-au împărtășit observațiile lor”, a transmis un purtător de cuvânt al OpenAI.

Noua lege, denumită „Legea Lindsey O. Graham privind sancțiunile împotriva Rusiei și Iranului din 2026”, după senatorul republican Lindsey Graham, a fost adoptată miercuri de Camera Reprezentanților cu 262 de voturi pentru și 159 împotrivă, după ce trecuse în august și de Senat. Donald Trump a promulgat-o vineri noaptea ( ora României).

Una dintre cele mai importante prevederi îi permite președintelui SUA să impună tarife de până la 100% asupra mărfurilor provenite din statele care se numără printre cei mai mari cinci importatori de petrol și gaze naturale rusești. Măsura nu înseamnă că tarifele de 100% intră automat în vigoare pentru toate aceste țări, legea oferindu-i lui Trump o marjă importantă de decizie în aplicarea lor.

China și India, în prima linie

Cele mai expuse sunt China și India, două economii uriașe și parteneri comerciali importanți ai Statelor Unite.

Datele Centrului pentru Cercetare în Energie și Aer Curat (CREA) arată că, de la introducerea embargoului european asupra petrolului rusesc în decembrie 2022 și până la sfârșitul lunii august 2026, China a cumpărat 50% din exporturile de țiței ale Rusiei, iar India 37%. Turcia și Uniunea Europeană au reprezentat fiecare aproximativ 5%.

Legea prevede și excepții, inclusiv pentru statele care importă mai puțin de 15% din necesarul lor de gaze naturale din Rusia și iau măsuri pentru reducerea acestei dependențe. Președintele american dispune, de asemenea, de posibilitatea unor derogări legate de interesele de securitate națională ale SUA.

Putin, băncile și „flota din umbră”, vizate de sancțiuni

Pachetul nu se limitează la cumpărătorii de energie rusească. Sunt vizate sectoarele energetic și de apărare ale Rusiei, instituții financiare, oficiali de rang înalt și rețeaua de petroliere cunoscută drept „flota din umbră”, folosită pentru transportul petrolului rusesc și ocolirea restricțiilor occidentale.

Măsurile urmăresc reducerea veniturilor pe care Moscova le poate folosi pentru finanțarea războiului din Ucraina.

La solicitarea administrației Trump, pachetul legislativ include și extinderea sancțiunilor împotriva Iranului, inclusiv în domeniile energiei și armamentului. Includerea Iranului a făcut parte din compromisul politic care a permis avansarea legii în Congres.

Legea poartă numele lui Lindsey Graham

Actul legislativ a fost redenumit în onoarea senatorului republican Lindsey Graham, unul dintre principalii săi susținători și unul dintre cei mai vocali apărători ai Ucrainei în Congresul american.

Graham a murit pe 11 iulie 2026, la vârsta de 71 de ani, la scurt timp după întoarcerea dintr-o vizită la Kiev. Potrivit constatărilor preliminare ale medicului legist, acesta a suferit o disecție de aortă provocată de o boală cardiovasculară arteriosclerotică.

Înainte de moartea sa, senatorul făcuse presiuni timp de mai multe luni pentru adoptarea unor sancțiuni mult mai dure împotriva Rusiei și a statelor care continuă să cumpere energie rusească.

Zelenski a susținut legea

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat, la momentul respectiv, adoptarea proiectului în Camera Reprezentanților, afirmând că sancțiunile economice puternice pot reduce capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul.

Zelenski a subliniat și caracterul simbolic al momentului: Camera a aprobat legea în noaptea unui nou atac rusesc asupra Ucrainei cu rachete balistice, alte tipuri de rachete și drone.

Donald Trump a anunțat acordul printr-un mesaj publicat pe Truth Social, după ce Reuters relatase în exclusivitate că Washingtonul și autoritățile din Groenlanda se apropiau de o înțelegere privind extinderea prezenței militare americane pe insulă.

Potrivit președintelui SUA, acordul nu are termen de expirare și oferă Washingtonului posibilitatea de a lua măsurile pe care le consideră necesare pentru apărarea Groenlandei și a Statelor Unite.

Trump a susținut că Statele Unite vor avea „FOREVER ( pentru totdeauna)” capacitatea de a acționa pentru securizarea și apărarea insulei, în baza acordului negociat cu reprezentanții Danemarcei și Groenlandei.

Trump: Niciun adversar al SUA nu va putea avea o bază în Groenlanda

Una dintre cele mai importante prevederi prezentate de Trump privește limitarea accesului rivalilor strategici ai Washingtonului.

Potrivit liderului de la Casa Albă, niciun adversar al Statelor Unite nu va putea instala o bază militară, desfășura trupe sau realiza investiții considerate sensibile în Groenlanda fără aprobarea scrisă a Washingtonului.

Anunțul oferă Statelor Unite o influență sporită asupra securității unei regiuni devenite tot mai importante în competiția geopolitică din Arctica.

Reuters precizează că acordul ar urma să ducă la o creștere importantă a prezenței militare americane în Groenlanda, însă se oprește mult înainte de obiectivul exprimat anterior de Donald Trump de a aduce insula sub controlul Statelor Unite.

SUA au deja cea mai nordică bază militară a Pentagonului în Groenlanda

Statele Unite sunt deja prezente militar în Groenlanda prin Pituffik Space Base, fosta Thule Air Base.

Baza, situată la aproximativ 1.200 de kilometri nord de Cercul Polar, este cea mai nordică instalație a Departamentului american al Apărării și are un rol important în avertizarea timpurie privind rachetele, operațiunile spațiale și supravegherea Arcticii.

Prezența militară americană în zonă are o istorie de peste șapte decenii. Acordul de apărare dintre Statele Unite și Danemarca din 1951 a creat cadrul pentru instalarea forțelor americane în Groenlanda și pentru construirea bazei de la Thule, redenumită ulterior Pituffik Space Base.

Groenlanda rămâne parte a Regatului Danemarcei

Groenlanda este un teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei și are propriul guvern, în timp ce politica externă și apărarea implică în continuare Copenhaga.

Acordul anunțat de Trump nu reprezintă un transfer de suveranitate către Statele Unite. Reuters preciza că înțelegerea privind securitatea și prezența militară americană este diferită de ambiția exprimată anterior de Trump de a achiziționa insula.

La începutul anului, declarațiile repetate ale președintelui american privind controlul asupra Groenlandei au provocat tensiuni serioase cu Danemarca și cu alți aliați europeni. Copenhaga a insistat atunci că suveranitatea asupra insulei nu este negociabilă.

Sam Altman va informa personal Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite săptămâna viitoare, în timpul reuniunii anuale a liderilor mondiali de la New York, a confirmat pentru Reuters un purtător de cuvânt al OpenAI.

Reuniunea celor 15 membri ai Consiliului de Securitate este programată pentru miercuri și va avea ca temă inteligența artificială și securitatea internațională.

Momentul vine într-o perioadă în care avertismentele privind sistemele AI tot mai puternice s-au intensificat. Lideri din industrie au cerut recent o coordonare mai strictă între marile companii și guverne, avertizând inclusiv asupra riscului ca sisteme avansate să poată executa atacuri cibernetice sau să devină tot mai greu de controlat.

Ce va spune Sam Altman în fața Consiliului de Securitate

Potrivit OpenAI, discursul lui Altman ar urma să se concentreze asupra necesității unei coordonări internaționale și a unor standarde comune de siguranță pentru inteligența artificială.

Șeful OpenAI va prezenta și măsurile luate de companie pentru reducerea riscurilor și pentru ca beneficiile tehnologiei să poată fi distribuite la nivel global.

La reuniune ar putea participa la nivel înalt și reprezentanți ai Anthropic, compania care dezvoltă Claude.

Întâlnirea este convocată de Franța, care deține în septembrie președinția Consiliului de Securitate, și va fi condusă de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot.

În documentul de pregătire a reuniunii, consultat de Reuters, Franța atrage atenția asupra riscului folosirii inteligenței artificiale în scopuri rău intenționate și asupra necesității unor măsuri urgente pentru dezvoltarea sa în condiții de siguranță.

Discuțiile ar urma să vizeze inclusiv scenarii în care cele mai avansate modele AI ar putea fi folosite pentru pregătirea sau desfășurarea unor acțiuni cu efect asupra păcii și securității internaționale.

De la chatbot la problemă de securitate mondială

Nu este pentru prima dată când Consiliul de Securitate discută despre inteligența artificială.

Prima reuniune dedicată riscurilor AI a avut loc în 2023. China avertiza atunci că tehnologia nu trebuie lăsată să devină un „cal scăpat de sub control”, în timp ce Statele Unite atrăgeau atenția asupra posibilității ca AI să fie folosită pentru cenzură și represiune.

De atunci, capacitățile modelelor au avansat rapid, iar discuția s-a mutat de la efectele chatboturilor asupra locurilor de muncă și educației spre amenințări precum atacurile cibernetice automatizate, manipularea la scară mare sau pierderea controlului asupra unor sisteme foarte avansate.

Chiar Altman avertizează de mai bine de un deceniu asupra riscurilor. Într-un eseu publicat în 2015, înaintea actualului boom al AI, șeful OpenAI descria dezvoltarea unei inteligențe artificiale supraomenești drept o posibilă amenințare existențială pentru umanitate.

Miza pentru România: regulile AI nu mai sunt doar teorie

Din 2 august 2026, Uniunea Europeană a început aplicarea celei mai mari părți a AI Act și a mecanismelor sale de control, inclusiv pentru modelele de inteligență artificială cu scop general și pentru o serie de obligații de transparență.

Printre riscurile sistemice pe care cadrul european încearcă să le limiteze se află atacurile cibernetice, manipularea la scară largă, pierderea controlului asupra modelelor avansate și utilizările care ar putea produce prejudicii grave.

Bucureștiul are, de asemenea, o Strategie Națională în domeniul Inteligenței Artificiale pentru perioada 2024–2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului 832/2024. Documentul obligă instituțiile administrației centrale implicate să pună în aplicare măsurile prevăzute în strategie.

Incidentul, care ar fi avut loc în primăvara acestui an, scoate la iveală riscurile utilizării inteligenței artificiale în operațiuni militare în care o informație falsă poate produce consecințe geopolitice majore.

O sursă apropiată dosarului, citată de CNN, a descris raportul drept „entirely false” și a afirmat că acesta „almost started a war” între Statele Unite și China. Informațiile au fost relatate vineri seară și de presa franceză.

Avioane americane fuseseră deja mobilizate

Potrivit celor patru surse familiarizate cu situația citate de CNN, raportul distribuit în interiorul armatei americane susținea că o navă chineză aflată în Orientul Mijlociu transporta componente destinate unui program de arme nucleare.

Reacția militară ar fi fost rapidă. Forțele americane au primit ordin să intercepteze vasul, avioane militare au fost trimise în zonă, iar militarii se pregăteau să urce la bordul navei.

Operațiunea a fost însă anulată cu puțin timp înainte de declanșare, după ce responsabili americani au constatat că informația pe care fusese construită misiunea era greșită. CNN nu a precizat ce transporta în realitate nava și nici care era destinația acesteia.

Relatări independente publicate vineri pe baza investigației CNN confirmă că armata americană ajunsese aproape de interceptarea navei chineze din cauza informației eronate produse cu ajutorul AI.

Cum ar fi inventat AI informația despre componentele nucleare

Problema ar fi pornit în momentul în care un analist militar a folosit un chatbot pentru a căuta informații despre o navă chineză menționată într-un alt raport, realizat de Comandamentul pentru Operațiuni Speciale al SUA în Pacific.

Nu este clar dacă sistemul AI folosit era un produs comercial sau un instrument dezvoltat special pentru armata americană.

Chatbotul ar fi combinat informațiile clasificate din raport cu date disponibile public pe internet și ar fi ajuns la concluzia falsă că nava transporta componente nucleare.

Analistul a folosit apoi din nou instrumentul AI pentru a compila informațiile într-un nou raport de intelligence, care a fost distribuit pe canalele armatei americane.

Semnal de alarmă privind AI în operațiunile militare

Surse citate de CNN susțin că armata americană folosește tot mai mult inteligența artificială inclusiv în operațiuni de identificare și selectare a țintelor, în timp ce regulile privind supravegherea umană rămân o problemă sensibilă.

Incidentul apare într-un moment în care riscurile utilizării AI în sistemele militare sunt discutate tot mai intens la nivel internațional. Experți americani și chinezi au propus chiar în această săptămână reguli de siguranță inspirate din mecanismele de control al armelor nucleare, inclusiv menținerea controlului uman asupra deciziilor critice și canale directe de comunicare pentru situațiile în care AI ar putea provoca o escaladare accidentală.

Armata Statelor Unite pregătește transferul unor drone MQ-9 Reaper aflate în prezent sub comanda forțelor americane din Africa către comandamentul responsabil de America de Sud, într-o nouă consolidare militară a Washingtonului în regiune. Mutarea are loc înaintea unor operațiuni antidrog și antiteroriste anticipate, care ar putea include și acțiuni în Ecuador, potrivit CNN.

Șase surse familiarizate cu planificarea militară au declarat pentru CNN că dronele MQ-9 Reaper urmează să fie mutate de la US Africa Command către US Southern Command, comandamentul american care acoperă America Latină și Caraibele.

Nu este clar câte aparate vor fi transferate, însă una dintre surse afirmă că ar putea fi vorba despre „majoritatea” dronelor MQ-9 aflate la dispoziția comandamentului din Africa. Dronele Reaper sunt folosite atât pentru culegerea de informații și supraveghere, cât și pentru executarea unor lovituri de precizie.

Potrivit surselor CNN, transferul precedă operațiuni antidrog și antiteroriste anticipate în America de Sud, iar printre scenariile discutate se află și posibile acțiuni în Ecuador. Washingtonul și Quito au început deja în acest an operațiuni militare comune împotriva organizațiilor desemnate drept teroriste de autorități.

SUA își mută atenția militară spre emisfera vestică

Decizia se înscrie într-o repoziționare mai amplă a priorităților militare americane sub administrația Donald Trump.

Strategia Națională de Apărare a SUA pentru 2026 stabilește apărarea teritoriului american drept prima dintre principalele direcții strategice și prevede explicit intensificarea acțiunilor împotriva organizațiilor de narcotrafic din emisfera vestică. Documentul spune că Pentagonul urmărește să dezvolte capacitatea statelor partenere de a combate aceste grupări, dar își păstrează și posibilitatea unor acțiuni unilaterale.

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a promovat în ultimele luni cooperarea militară cu statele din America Latină. În august, el a indicat Ecuador, Honduras, Guatemala, Jamaica și Columbia printre țările care cooperează cu Washingtonul împotriva așa-numiților „narco-teroriști”.

Operațiuni cu drone și lovituri asupra traficanților

Prezența americană în regiune a crescut deja semnificativ. Anul trecut, SUA au trimis în Caraibe drone MQ-9, avioane de luptă F-35 și cel puțin un avion de atac AC-130, în cadrul campaniei împotriva ambarcațiunilor suspectate că transportă droguri.

Statele Unite au desfășurat timp de luni întregi atacuri asupra unor presupuși traficanți de droguri în Caraibe și estul Pacificului, operațiuni care au provocat cel puțin 230 de morți. Eficiența pe termen lung a campaniei asupra fluxurilor de droguri a fost însă pusă sub semnul întrebării de oficiali din domeniul aplicării legii și de experți consultați de CNN.

Washingtonul și-a modificat parțial tactica în ultimele săptămâni, interceptând mai multe ambarcațiuni, reținând echipajele și predându-le statelor partenere înainte de distrugerea vaselor. SUA nu au abandonat însă loviturile: armata americană a anunțat că trei persoane aflate la bordul unei presupuse ambarcațiuni de trafic de droguri au fost ucise într-un atac desfășurat în Caraibe pe 9 septembrie.

Mutarea dronelor din Africa are însă și un cost operațional. Mai multe surse citate de CNN și-au exprimat îngrijorarea că retragerea unor MQ-9 ar putea îngreuna operațiunile americane împotriva unor grupări precum ISIS și al-Shabaab, care continuă să fie active pe continentul african.

Rapid a încheiat în forță meciul cu FC Argeș din etapa a 10-a a SuperLigii, iar ultima fază importantă a partidei i-a aparținut lui Andrei Șucu.

Fiul patronului Dan Șucu a fost trimis pe teren în minutul 90+4, în locul lui Stojilkovic, iar în același minut a reușit să marcheze pentru 3-1, după o pasă a lui Vladan Bubanja.

A fost primul gol înscris de Andrei Șucu în SuperLiga pentru echipa de seniori a Rapidului.

Fotbalistul, născut pe 26 decembrie 2008, are 17 ani și evoluează ca mijlocaș. Șucu junior își făcuse debutul oficial pentru Rapid în mai 2025, într-un meci cu Universitatea Cluj, încheiat 2-2. În ultimele sezoane, el a fost integrat treptat în lotul primei echipe și a fost convocat și la naționala României U18.

Rapid urcă temporar pe primul loc

Înaintea partidei de vineri, Rapid era pe poziția a doua în SuperLiga, cu 18 puncte după nouă etape, la două puncte în spatele liderului Dinamo. Giuleștenii aveau cinci victorii, trei remize și o singură înfrângere.

Victoria cu FC Argeș duce echipa pregătită de Daniel Pancu la 21 de puncte, astfel că Rapid trece temporar pe primul loc, cu un punct peste Dinamo. Formația din Ștefan cel Mare își joacă partida etapei duminică, împotriva Farului Constanța.

Rapid traversează un start bun de sezon. În etapa precedentă, giuleștenii câștigaseră tot pe teren propriu, 2-1 cu FC Voluntari, iar înaintea rundei a zecea aveau una dintre cele mai bune defensive din campionat, cu doar cinci goluri primite.

Fiul acționarului majoritar al Rapidului

Andrei Șucu este fiul mai mic al lui Dan Șucu, acționarul majoritar al Rapidului. Omul de afaceri a intrat în acționariatul clubului giuleștean în 2022, iar implicarea familiei în fotbal a pornit inclusiv de la pasiunea celor doi fii ai săi pentru acest sport.

Andrei a crescut în academia Rapidului și s-a pregătit în ultimii ani în repetate rânduri alături de echipa mare. În vara acestui an, președintele și acționarul minoritar Victor Angelescu confirma că tânărul se află printre jucătorii urmăriți pentru lotul primei echipe.

„Sunt mândru să anunț că, începând de acum, interzic accesul la Casa Albă pentru CNN, MSNOW (fostul MSNBC) și Politico, ca urmare a faptului că difuzează constant știri false!”, se arată în mesajul publicat de Trump pe platforma sa de socializare, potrivit Associated Press. 

Decizia privind CNN este considerată deosebit de importantă deoarece postul face parte din grupul de cinci televiziuni care asigură rotația pentru deplasările președintelui și care monitorizează non-stop activitatea liderului executivului. 

Conflictele lui Trump cu presa

Noua decizie continuă seria de măsuri punitive îndreptate împotriva presei. În februarie 2025, președintele i-a exclus pe jurnaliștii agenției Associated Press din Biroul Oval, de la bordul aeronavei Air Force One și de la alte evenimente de presă restrânse, după ce agenția a refuzat să adopte decizia sa de a redenumi Golful Mexic. 

De la revenirea la Casa Albă, Donald Trump a intrat în conflict cu mai multe publicații, deschizând proces împotriva unor publicații precum The New York Times, The Wall Street Journal și BBC. 

„Vor urma și alte instituții media”

„Instituțiile de presă nu ar trebui să aibă posibilitatea de a publica sau de a relata în mod constant ficțiuni și minciuni atunci când relatează despre Președintele Statelor Unite, despre Administrația Trump sau despre Statele Unite ale Americii. Vor urma și alte instituții media care propagă știri false”, a mai transmis președintele Trump. 

Smartree, compania locală specializată în furnizarea de soluţii de salarizare, administrare de personal şi HR Tech, a încheiat primul semestru din 2026 cu o creştere de 7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, adică acelaşi ritm cu care a închis şi anul 2025. Evoluţia s-a reflectat la nivelul tuturor ariilor de business, potrivit companiei, pe fondul interesului organizaţiilor pentru digitalizarea proceselor de resurse umane.

HOROSCOP 19 septembrie – Berbec

Ai chef să faci ceva diferit și nu prea îți surâde ideea unei zile petrecute acasă. Un plan apărut pe neașteptate poate fi exact ceea ce aveai nevoie. Dacă prietenii îți propun o ieșire sau un drum scurt, sunt șanse mari să accepți. Nu încerca să stabilești totul dinainte și lasă loc și pentru spontaneitate.

HOROSCOP 19 septembrie – Taur

Ziua este potrivită pentru lucrurile pe care le-ai amânat în ultima perioadă. Poți rezolva o problemă legată de casă sau poți face o cumpărătură pe care o aveai de ceva timp în plan. Ai grijă însă la buget, pentru că tentația de a cheltui mai mult decât ți-ai propus este destul de mare. Nu orice ofertă merită și banii tăi.

HOROSCOP 19 septembrie – Gemeni

Primești un mesaj sau un telefon de la cineva cu care nu ai mai vorbit de ceva vreme. Revederea poate fi una plăcută și s-ar putea să vă faceți planuri pentru următoarele zile. Ai multe de povestit, dar și câteva lucruri interesante de aflat. Este o zi bună pentru a relua legătura cu oameni de care te-ai îndepărtat.

HOROSCOP 19 septembrie – Rac

Ai nevoie de o zi mai liniștită și nu ești foarte interesat de un program încărcat. Preferi să petreci timp acasă sau alături de câțiva oameni apropiați. O chestiune de familie care te-a preocupat în ultima perioadă începe să se rezolve. Nu mai simți aceeași presiune și reușești să te bucuri mai mult de timpul liber.

HOROSCOP 19 septembrie – Leu

În plan sentimental, lucrurile devin mai interesante. Dacă ești într-o relație, partenerul poate veni cu o propunere care vă scoate din rutina ultimelor zile. Dacă ești singur, o persoană pe care o întâlnești astăzi îți poate atrage atenția. Nu este nevoie să grăbești nimic, dar merită să vezi ce urmează.

HOROSCOP 19 septembrie – Fecioară

Chiar dacă este sâmbătă, mintea ta este încă la câteva lucruri pe care trebuie să le rezolvi. Încearcă să nu transformi întreaga zi într-o listă de sarcini. După ce termini ceea ce nu poate fi amânat, ocupă-te de ceva ce îți face plăcere. O activitate pe care ai neglijat-o în ultima perioadă te poate ajuta să te desprinzi de grijile obișnuite.

HOROSCOP 19 septembrie – Balanță

Poate apărea ocazia unui drum sau a unei ieșiri pe care nu ai planificat-o. Chiar dacă la început eziți, schimbarea de program îți poate prinde bine. Este posibil să descoperi un loc nou sau să petreci timpul într-o companie diferită de cea obișnuită. Nu refuza o idee doar pentru că apare în ultimul moment.

HOROSCOP 19 septembrie – Scorpion

O discuție despre bani îți poate ocupa o parte din zi. Poate fi vorba despre o cheltuială comună, o datorie sau o achiziție pe care vrei să o faci în perioada următoare. Ai suficiente informații pentru a lua o decizie bună, dar nu este nevoie să te grăbești. Pune în balanță ce îți dorești și ceea ce îți permiți în acest moment.

HOROSCOP 19 septembrie – Săgetător

Ai multă energie și cauți o activitate care să te scoată din rutina obișnuită. Sportul, o plimbare mai lungă sau câteva ore petrecute în aer liber sunt printre variantele care îți pot face bine. Cineva apropiat poate veni și cu o idee la care nu te-ai gândit. Programul zilei se poate contura din mers.

HOROSCOP 19 septembrie – Capricorn

O persoană apropiată îți cere ajutorul într-o problemă pe care nu o poate rezolva singură. Nu îți ia foarte mult timp, iar sfatul tău se poate dovedi important. Mai târziu, ai ocazia să te ocupi de propriile planuri și să recuperezi puțin din timpul pe care nu l-ai avut în timpul săptămânii.

HOROSCOP 19 septembrie – Vărsător

O idee mai veche revine în atenția ta și de această dată pare mult mai ușor de pus în practică. Poate fi vorba despre un proiect personal, o schimbare pe care vrei să o faci sau o activitate nouă. Nu trebuie să iei o decizie imediat. Folosește ziua pentru a vedea de ce ai nevoie și dacă merită să mergi mai departe.

HOROSCOP 19 septembrie – Pești

Relațiile cu cei apropiați sunt în centrul atenției. Poți avea o discuție importantă cu partenerul sau cu cineva din familie, mai ales dacă în ultima perioadă ați evitat un anumit subiect. Atmosfera se îmbunătățește după ce spuneți lucrurilor pe nume. Restul zilei poate fi mult mai liniștit decât te așteptai.

„Avem, din nou, Clasa I de limba română la Orlivka!”, a transmis vineri Consulatul General al României la Odesa, după ce consulul Claudiu Tătaru a mers în localitate pentru identificarea unei soluții privind continuarea educației în limba maternă.

În urma discuțiilor, Consiliul Profesoral al școlii a adoptat decizia de redeschidere a clasei I cu predare în limba română. Decizia a fost aprobată ulterior de autoritatea locală din Reni.

Astfel, cei șapte copii reînscriși vor relua cursurile în limba română de luni, 21 septembrie.

Potrivit Consulatului, soluția convenită asigură continuitatea învățământului în limba maternă la Orlivka în actualul cadru educațional.

În același timp, autoritățile din România și Ucraina au la dispoziție perioada până la 1 septembrie 2027, când urmează să fie aplicată o nouă etapă a reformei învățământului secundar din Ucraina, pentru identificarea unei soluții instituționale durabile privind păstrarea și dezvoltarea învățământului în limba română pentru comunitatea istorică românească din Ucraina.

La discuțiile de la Orlivka au participat, alături de consulul României, șeful Administrației Militare Raionale Ismail, primarul orașului Reni, șeful secției de învățământ din Reni și directorul școlii din Orlivka, precum și părinții copiilor și reprezentanți ai comunității românești din regiunea Odesa.

Cazul a apărut în atenția publică după ce clasa cu predare în limba română fusese închisă la doar câteva zile de la începutul anului școlar, iar copiii urmau să continue studiile într-o clasă cu predare în limba ucraineană.

Consulatul General al României la Odesa a transmis că discuțiile au avut „o foarte mare încărcătură emoțională și într-un context dificil”, dar că demersurile diplomatice au continuat pentru asigurarea dreptului copiilor de a învăța în limba maternă.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat miercuri că face demersuri la București și Kiev pentru clarificarea situației clasei I cu predare în limba română din localitatea Orlivka (fost Cartal).

 

Roma și Inter au început perfect noul sezon, cu patru victorii în primele patru etape. Cele două echipe au câte 12 puncte, însă Roma este lider datorită golaverajului mai bun, notează dpa.

Înaintea partidei de sâmbătă, de pe Stadio Olimpico, Gasperini a vorbit despre forma bună a celor două echipe.

„Este o satisfacție să ajungem la acest meci din această poziție în clasament și cu aceste victorii în spate. Va fi un meci important, cu stadionul plin și două echipe importante. Va fi o partidă foarte așteptată”, a declarat Gasperini.

Antrenorul Romei consideră însă că Inter este în continuare peste celelalte echipe din campionat.

„Dar eu încă văd Inter înaintea tuturor. De ani de zile face ceva extraordinar. Cifrele arată că este cea mai puternică echipă din campionatul nostru”, a spus Gasperini.

Ambele echipe au avut un parcurs perfect până acum în Serie A, dar au făcut pași greșiți în Champions League. Roma a remizat, 1-1, cu Fenerbahçe, iar Inter a pierdut cu 2-1 pe terenul lui Real Madrid.

Chivu nu se va putea baza la Roma pe John Stones și Hakan Çalhanoğlu, ambii accidentați.

„Bearskins”-urile, celebrele căciuli, au devenit unul dintre simbolurile Londrei, fiind purtate de soldații din Household Division la ceremoniile regale și la schimbarea gărzii în fața palatelor Buckingham și Saint James.

Căciulile au o înălțime de aproximativ 45 de centimetri și cântăresc aproape 700 de grame.

Confecționate din piele de urs, acestea au fost adoptate treptat de regimentele însărcinate cu ceremoniile regale în secolul al XIX-lea, în special după războaiele napoleoniene.

După mai bine de 200 de ani, utilizarea blănii naturale este pusă însă sub semnul întrebării. Guvernul laburist britanic pare dispus să renunțe la aceasta, cu condiția găsirii unui material sintetic care să îndeplinească cerințele specifice ale armatei, scrie Le Figaro.

Ministerul Apărării susține că, în ciuda unui deceniu de cercetări și a mai multor prototipuri testate începând din 2015, nu a fost găsit până acum un material care să îndeplinească toate criteriile oficiale.

Presiunea pentru renunțarea la blana naturală s-a intensificat în ultimele zile. În această săptămână, 18 deputați și un membru al Camerei Lorzilor i-au scris ministrului Apărării, Luke Pollard, cerând accelerarea demersurilor pentru găsirea unei alternative.

Parlamentarii i-au solicitat ministrului ca Ministerul Apărării și furnizorii săi să colaboreze cu producătorii pentru dezvoltarea și adoptarea unei alternative la blana naturală.

A doua zi, Luke Pollard a reafirmat că Ministerul Apărării este „angajat” să înlocuiască blana naturală cu materiale sintetice imediat ce va fi disponibilă o soluție „adecvată, accesibilă și durabilă”.

AIEA a anunțat vineri că a fost informată cu privire la incidentul produs joi dimineață la centrala nucleară Kursk. Potrivit informațiilor transmise agenției, drona a lovit turnul de răcire al unuia dintre reactoarele centralei, notează AFP. 

„AIEA a fost informată că turnul de răcire al unei unități a centralei nucleare de la Kursk, din Federația Rusă, a fost lovit de o dronă joi dimineața. S-a raportat că unitatea era în funcțiune la momentul respectiv, însă regimul său de operare nu s-a modificat și nu a izbucnit niciun incendiu”, se arată în mesajul publicat pe X de Agenție.  

Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a reiterat că orice atac asupra unei instalații nucleare este „inacceptabil” și a făcut apel la maximum de reținere pentru a evita riscul producerii unui accident nuclear.  

The IAEA has been informed that the cooling tower of a reactor unit of the Kursk Nuclear Power Plant in the Russian Federation was hit by a drone early on Thursday. It was reported that the unit was operating at the time, but its operating mode did not change and there was no… pic.twitter.com/UHKyNrChcw

— IAEA – International Atomic Energy Agency ⚛️ (@iaeaorg) September 18, 2026

Incidentul are loc la câteva luni după ce în iulie, guvernatorul regiunii Kursk a acuzat Ucraina că a lovit un turn de răcire de la centrala Kursk II, aflată în construcție.

De asemenea, în august 2025, o dronă ucraineană a provocat un incendiu în apropierea instalației, fără a fi detectate niveluri anormale de radioactivitate.

„A fost o bucurie să mă întâlnesc astăzi la Polianîția cu reprezentanții comunității de români din Transcarpatia”, a transmis Nicușor Dan.

Președintele a spus că discuția a fost una „sinceră și necesară”, pentru a afla direct de la reprezentanții comunității care sunt problemele cu care se confruntă, precum și proiectele și prioritățile pe care aceștia doresc să le promoveze pentru păstrarea unei legături cât mai apropiate cu România.

„I-am asigurat pe cei prezenți la întâlnire că apărarea drepturilor și intereselor comunităților de români este o prioritate majoră și că reprezintă aspectul crucial al misiunii pe care ambasadele și consulatele României le au peste hotare”, a afirmat șeful statului.

Nicușor Dan a precizat că unele dintre soluțiile pentru problemele comunității depind de existența unei finanțări adecvate și de modificări legislative.

„Este evident că parte din soluții depind și de finanțare adecvată și de reforme legislative”, a spus președintele.

El a adăugat că drepturile comunității românești din Ucraina reprezintă un subiect pe care îl discută cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski.

„Totodată, am subliniat că discut de fiecare dată cu președintele Zelenski pe temele privind drepturile comunității și comunicăm de fiecare dată ferm așteptările pe care le avem, la toate nivelurile de dialog diplomatic”, a transmis Nicușor Dan.

Nicușor Dan se află în Ucraina, unde participă la Summitul Inițiativei pentru Integrarea Carpatică.

„În săptămânile următoare vom avea o reuniune G7 dedicată problemelor energetice, pentru a consolida cooperarea și a evita tensiunile inutile între țările G7 și principalii noștri parteneri”, a declarat Macron în timpul unei conferințe de presă, potrivit Politico.

Anunțul a venit după o reuniune de criză organizată la Palatul Élysée. Șefii serviciilor franceze de informații i-au informat pe liderii politici și pe candidații la alegerile prezidențiale de anul viitor despre amenințările provocate de războiul Rusiei în Ucraina și de conflictul din Orientul Mijlociu. Ambele crize au contribuit la creșterea puternică a prețurilor carburanților în Franța.

„Situația cu care ne confruntăm este gravă. Este gravă din cauza contextului internațional și a consecințelor războaielor pe care le suportăm”, a spus Macron. „În acest context, trebuie să rămânem uniți”.

Macron caută noi surse de petrol și gaze pentru Franța

Situația dificilă a finanțelor publice franceze limitează însă posibilitatea guvernului de a subvenționa masiv facturile tot mai mari la energie. Executivul pregătește pentru anul viitor economii bugetare de 54 de miliarde de euro. Macron a precizat că autoritățile lucrează, în schimb, la măsuri de sprijin țintite.

Președintele francez a mai spus că încearcă să asigure accesul Franței la suficiente livrări de petrol și gaze. Subiectul a fost discutat în ultimele întâlniri cu liderii Arabiei Saudite, Irakului, Qatarului și Emiratelor Arabe Unite.

Macron a adăugat că va discuta despre livrările de produse petroliere și gaze naturale lichefiate cu premierul canadian Mark Carney, cu care se va întâlni duminică.

Macron avertizează asupra riscului atacurilor hibride rusești

În același timp, Franța își intensifică măsurile de protecție a infrastructurii critice și a unităților din industria de apărare, pe fondul creșterii numărului atacurilor cibernetice și al riscului unor atacuri hibride din partea Rusiei.

Macron a făcut referire inclusiv la atacurile recente asupra unui tren de pasageri din Ucraina și asupra aeroportului Leipzig din Germania. Premierul polonez Donald Tusk avertizase joi că Rusia ar putea viza aliații europeni ai Ucrainei cu drone sau rachete.

Mai mulți politicieni care au vorbit după reuniune au subliniat gravitatea situației prezentate de serviciile de informații.

Clasamentul castelelor și palatelor pentru 2026 a fost realizat de TUI Musement și este prezentat de Euronews. Studiul arată că 94% dintre respondenți se declară interesați sau foarte interesați de experiențe legate de istorie, cultură și patrimoniu în timpul următoarei vacanțe.

TUI Musement a analizat numărul de recenzii acumulate pe Google pentru 30 de castele și palate europene. Spania este țara cu cea mai mare reprezentare în clasament, cu șase obiective.

Pe primul loc se află Castelul din Praga, care și-a păstrat poziția din clasamentul anterior. Obiectivul a acumulat aproximativ 199.000 de recenzii, cu 31% mai multe decât în 2023.

Pe locul al doilea se află Palatul Buckingham din Londra, una dintre reședințele oficiale ale monarhiei britanice.

Palatul Schönbrunn din Viena ocupă locul al treilea, după ce a urcat două poziții față de clasamentul din 2023. Palatul sărbătorește în acest an 30 de ani de la includerea în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Locul al patrulea este ocupat de Palatul Versailles din Franța, fosta reședință a regilor francezi și unul dintre cele mai cunoscute obiective istorice ale țării.

Castelul Wawel din Cracovia se află pe locul cinci, după ce a coborât două poziții față de 2023. Fosta reședință și loc de încoronare a regilor Poloniei este una dintre principalele atracții culturale ale țării.

Alhambra din Granada ocupă locul șase, iar Palatul Regal din Madrid este pe locul șapte. Palatul din capitala Spaniei a urcat o poziție, numărul recenziilor sale de pe Google crescând cu 47% față de 2023.

Pe locul opt se află Turnul Londrei, iar Castelul Neuschwanstein din Bavaria ocupă poziția a noua.

Castelul Bran completează astfel topul primelor 10 obiective. Cunoscut în întreaga lume și sub numele de „Castelul lui Dracula”, monumentul din Transilvania este singurul obiectiv din România prezent în top 10.

Clasamentul TUI Musement reflectă popularitatea obiectivelor măsurată prin numărul de recenzii de pe Google, nu numărul efectiv de turiști și nici o evaluare a calității experienței oferite de fiecare castel sau palat.

Top 10 castele și palate populare din Europa în 2026:

1. Castelul din Praga, Cehia
2. Palatul Buckingham, Regatul Unit
3. Palatul Schönbrunn, Austria
4. Palatul Versailles, Franța
5. Castelul Wawel, Polonia
6. Alhambra, Spania
7. Palatul Regal din Madrid, Spania
8. Turnul Londrei, Regatul Unit
9. Castelul Neuschwanstein, Germania
10. Castelul Bran, România.

„Sunt atât de multe și atât de hilare că nu le-aș reține și nici nu cred că merită reținute”, a reacționat Mureșan la acuzațiile care i se aduc privind activitatea sa politică și profesională. 

Acordul UE–Mercosur și beneficiile aduse României 

Premierul desemnat a vorbit despre votul său în favoarea încheierii acordului comercial cu America Latină, evidențiind că aceasta era poziția oficială a Bucureștiului și prezentând mai multe argumente privind rezultatele acordului. 

„Acordul meu cu Mercosur este un acord bun pentru România. Tocmai de aceea poziția oficială a României și a Guvernului România a fost de susținerea acestui acord. Acest acord aduce deja și vedem în momentul de față mai multe comenzi pentru industria din România. Nu constituie un pericol pentru agricultura din România. Arată primele cifre după implementarea în primul an. A fost populism pur. Nu am văzut niciun fermier român care să fie ieșit să fi spus că a suferit ca urmare a acordului de liber schimb cu America Latină”, a declarat Siegfried Mureșan, vineri, la Digi24.

Stagiul la Bundestag și ratificarea aderării României la UE 

Mureșan a vorbit și despre activitatea sa ca stagiar în Parlamentul Germaniei, poziție din care a depus eforturi de convingere a legislatorilor germani să nu amâne aderarea României la Uniunea Europeană. 

„ Am făcut un stagiu de șase luni la parlamentarul care atunci era responsabil de România. Era raportorul Parlamentului German pentru România. Era exact perioada în care Parlamentul German, în anul 2006, trebuia să ratifice Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană. Și am putut atunci să lucrez tocmai pentru a convinge parlamentarii germani să ratifice tratatul nostru de aderare, pentru ca noi să putem adera la 1 ianuarie 2007 la Uniunea Europeană”, a declarat liberalul. 

„Lucrez pentru România de 12 ani în Parlamentul European și am lucrat și înainte. Preocuparea mea a fost mereu să servesc România”, a mai precizat Mureșan.