Forțele ruse au desfășurat un atac masiv cu drone asupra Ucrainei în noaptea de joi spre vineri, lansând 135 de drone de diferite tipuri, notează Kyiv Post.
Printre dronele utilizate de ruși se numără modelul iranian Shahed, dar și Gerber și Parody, ca drone momeală.
Distrugeri și incendii în orașul SumîÎn orașul Sumî, dronele rusești au lovit în primele ore ale zilei de vineri zone rezidențiale și infrastructură civilă din cartierul Kovpakiv.
Șase persoane au fost rănite în Sumî, între care o fată de 16 ani și cinci adulți. Toate victimele au primit îngrijiri medicale.
Atacurile au provocat mai multe incendii, inclusiv la o clădire rezidențială cu două etaje.
Victime sub dărâmături în regiunea HarkovÎn regiunea Harkov, un atac separat cu drone a lovit satul Lebiajie, din districtul Ciuhuiv. Dronele au vizat o zonă rezidențială, iar mai multe locuințe au fost distruse sau avariate.
Echipele de intervenție au recuperat de sub dărâmături trupurile a două femei ucise în atac. Alte două persoane au fost rănite.
În urma atacului au izbucnit incendii care au cuprins aproximativ 400 de metri pătrați. Cinci clădiri rezidențiale și mai multe vehicule au fost cuprinse de flăcări.
Potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, Rusia a început lansarea dronelor, joi, în jurul orei 18:00. Pentru respingerea atacului au fost mobilizate aviația, unități de rachete antiaeriene, sisteme de război electronic, unități cu drone și grupuri mobile de foc.
Vineri dimineață, instituția militară a precizat că au reușit să respingă 107 dintre cele 135 de drone lansate de Rusia.
Mii de suporteri s-au adunat pe o plajă din Ravenna, în ciuda ploii, pentru „Ronaldinho Day”, eveniment organizat pentru prezentarea brazilianului. Ronaldinho, care a jucat de-a lungul carierei la Paris Saint-Germain, Barcelona și AC Milan, se retrăsese în 2015, potrivit BBC Sport.
„Sunt foarte fericit să fiu aici, alături de prieteni. Avem o echipă care poate face lucruri frumoase”, a spus Ronaldinho, care urmează să devină și acționar al clubului din Serie C.
Întrebat dacă va juca pentru Ravenna, brazilianul a răspuns: „Nu știu, doar antrenorul știe. Este minunat să revin în Italia. Sunt aici pentru a-mi ajuta colegii să câștige”.
„După cum vedeți, sunt în formă, mă simt bine… Dacă aș putea să înscriu golul cu numărul 300 ar fi și mai frumos”, a adăugat el.
Ronaldinho a jucat ultimul său meci oficial în septembrie 2015, pentru Fluminense.
Brazilianul a câștigat Cupa Mondială în 2002 și Balonul de Aur în 2005.
Revenirea lui Ronaldinho a fost anunțată în iunie de Ignazio Cipriani, omul de afaceri italo-american care deține Ravenna din 2024.
„Obiectivul lui este unul romantic: să încerce să înscrie ultimul său gol”, a declarat Cipriani joi.
Ronaldinho nu va juca însă luni, cu Reggiana, în prima etapă a sezonului din Serie C.
Ravenna a încheiat sezonul trecut pe locul al treilea în Grupa B din Serie C și încearcă să promoveze în Serie B, unde nu a mai jucat din 2008.
Amendă de aproape 1.700 de euro: o sticluță lăsată pe podeaua mașinii poate deveni un pericol dacă ajunge sub pedale.
În Italia, șoferii trebuie să se asigure că obiectele din mașină nu le afectează controlul asupra vehiculului.
În anumite situații, sancțiunea poate ajunge la 1.697 de euro.
Pentru încălcările considerate grave poate fi dispusă și suspendarea permisului de conducere.
Regula îi vizează inclusiv pe românii care conduc în Italia.
Citește articolul complet pe Mediafax Italia.
România a trimis joi două avioane F-16 după ce o dronă maritimă, despre care autoritățile române au spus că era încărcată cu explozibili, a fost detectată în apropierea platformei Neptun Deep.
Intervenția a atras atenția presei internaționale deoarece incidentul s-a produs în apropierea unuia dintre cele mai importante proiecte energetice ale României.
Reuters: miza energetică a Neptun DeepReuters pune accentul pe importanța Neptun Deep pentru România și pentru securitatea energetică a Europei.
Agenția amintește că proiectul din Marea Neagră ar urma să transforme România în cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, după atingerea producției planificate.
Astfel, incidentul nu este privit doar prin prisma războiului din Ucraina și a activității militare din Marea Neagră, ci și prin prisma protejării infrastructurii energetice care poate avea un rol important în securitatea energetică a Europei.
Wall Street Journal: pericolul pentru oamenii aflați pe platformăWall Street Journal pune accentul pe un alt aspect: riscul pentru oamenii aflați pe platforma din Marea Neagră.
Publicația americană relatează că drona reprezenta o amenințare atât pentru infrastructură, cât și pentru personalul aflat în zonă.
Incidentul este prezentat în contextul creșterii numărului de amenințări și incidente cu drone în apropierea statelor de pe flancul estic al NATO.
The Guardian: un nou episod al războiului hibridThe Guardian a inclus incidentul în relatarea sa despre evoluțiile din regiune și l-a legat de avertismentele europene privind intensificarea amenințărilor hibride.
Publicația britanică amintește inclusiv declarațiile Ursulei von der Leyen privind o „campanie în creștere de amenințări” la adresa Europei.
În această perspectivă, incidentul din apropierea Neptun Deep este mai mult decât un episod izolat: este un nou exemplu al riscurilor care apar în jurul infrastructurii strategice din regiunea Mării Negre.
De ce este Neptun Deep atât de importantInteresul presei internaționale pentru incident are legătură directă cu proiectul în apropierea căruia a fost detectată drona.
Neptun Deep este cel mai important proiect românesc de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră.
Proiectul are o importanță strategică pentru România, iar producția de gaze din Marea Neagră este așteptată să crească semnificativ capacitatea României de a-și acoperi consumul intern și să consolideze rolul țării pe piața energetică regională.
Tocmai această combinație – infrastructură energetică strategică, Marea Neagră și războiul din Ucraina – explică interesul pe care incidentul l-a stârnit în presa internațională.
Astfel, ceea ce s-a întâmplat lângă Neptun Deep a depășit rapid dimensiunea unui incident militar. Presa internațională îl privește și prin prisma vulnerabilității infrastructurii energetice strategice din Marea Neagră.
Bărbatul executat, Sunao Takami, a stropit cu benzină și a dat foc unei săli de pachinko, un joc popular de tip biliard vertical cu bile metalice, situată în apropierea locuinței sale din Osaka. În urma incendiului, patru clienți și un angajat și-au pierdut viața.
Prima execuție sub mandatul noului premierExecuția este prima efectuată în Japonia de la instalarea premierului Sanae Takaichi în funcție, în octombrie anul trecut, notează AFP.
Precedenta execuție a avut loc în iunie 2025, când Takahiro Shiraishi, supranumit „ucigașul de pe Twitter”, a fost executat pentru uciderea și dezmembrarea a nouă persoane.
Anterior, în iulie 2022 a fost executat Tomohiro Kato, autorul atacului din 2008 din Tokyo, unde a ucis șapte oameni intrând cu un camion în mulțime și înjunghiind trecătorii.
În 2018 au avut loc 15 execuții, când au fost spânzurați liderul Shoko Asahara și 12 membri ai sectei Aum Shinrikyo, o sectă religioasă, responsabili pentru atacul cu gaz sarin din metroul din Tokyo din 1995.
Sprijin public ridicat în favoarea execuțiilorJaponia și Statele Unite sunt singurele state membre ale Grupului G7 care mențin pedeapsa capitală.
În ciuda criticilor internaționale și a controverselor privind modul în care sunt efectuate execuțiile, pedeapsa cu moartea continuă să beneficieze de un sprijin majoritar în rândul populației japoneze.
Potrivit unui sondaj de opinie, peste 80% dintre japonezi susțin execuțiile.Totuși, procentul celor care susțin abolirea acesteia a crescut la 17%, față de 9% cu cinci ani mai devreme.
Erori judiciare și decenii petrecute pe culoarul morțiiProcedura este criticată în special din cauza faptului că deținuții aflați pe culoarul morții sunt, în general, informați despre execuție chiar în dimineața în care aceasta urmează să aibă loc.
Sistemul japonez al pedepsei capitale a fost, de asemenea, afectat de mai multe cazuri de erori judiciare.
Unul dintre cele mai cunoscute este cazul lui Iwao Hakamada, care a petrecut decenii pe culoarul morții suspectat de patru crime comise în 1966. El a fost eliberat în 2014 și exonerat definitiv în 2024, la vârsta de 88 de ani, după ce instanța a stabilit că anchetatorii falsificaseră probe.
Zhuravlev a fost arestat miercuri în orașul croat Pula, în baza unui mandat european de arestare emis de Germania. Potrivit presei germane, citate de The Guardian, el ar fi lucrat drept consultant la filmul „Snake Island”, regizat de Doug Liman, cunoscut pentru seria „Jason Bourne”.
Filmul are ca subiect exploziile care au avariat conductele Nord Stream în septembrie 2022 și reconstruiește presupusa operațiune prin care o echipă de scafandri ucraineni ar fi amplasat explozibili pe gazoductele care transportau gaze naturale rusești către Germania.
Sean Penn și Adrien Brody fac parte din distribuție.
Avocatul lui Volodimir Zhuravlev a spus că nu are informații detaliate despre arestare, dar a confirmat că ucraineanul nu se afla în Croația în vacanță.
„Trebuie să fi avut motive serioase și importante” pentru a merge acolo, a declarat avocatul, fără alte explicații.
Ziarul german Die Welt a relatat că există indicii că Zhuravlev făcea parte din echipa de producție.
Germania îl acuză că a participat la sabotajProcurorii federali germani îl descriu pe Zhuravlev drept un scafandru profesionist și experimentat și susțin că acesta ar fi făcut parte din grupul implicat în sabotarea conductelor Nord Stream.
Potrivit anchetatorilor germani, grupul ar fi fost condus de un alt cetățean ucrainean, Serhii K., extrădat în 2025 din Italia în Germania.
Procurorii susțin că cei doi ar fi avut legături cu entități ale statului ucrainean.
Cei doi scafandri ucraineni au negat orice implicare în exploziile care au avut loc în largul insulei daneze Bornholm.
Guvernul de la Kiev a negat, de asemenea, orice implicare în sabotarea Nord Stream.
Polonia a refuzat anterior extrădarea lui ZhuravlevSuspectul ucrainean fusese reținut anterior în Polonia pentru presupusul său rol în distrugerea conductelor.
Autoritățile poloneze au refuzat însă să îl extrădeze și l-au eliberat, considerând că un astfel de atac al Ucrainei ar putea fi un act legitim de război.
Poziția se înscrie în opoziția de lungă durată a Poloniei față de proiectul Nord Stream. Premierul Donald Tusk a declarat anterior că „problema cu Nord Stream 2 nu este că a fost aruncat în aer. Problema este că a fost construit”.
Revista germană Der Spiegel a relatat că Zhuravlev ar fi fost ajutat să părăsească Polonia de un atașat militar ucrainean aflat la Varșovia, care l-ar fi transportat peste graniță într-o mașină diplomatică.
Declarația lor comună a venit în urma atacurilor israeliene care, potrivit personalului medical, au provocat moartea a cel puțin 16 palestinieni în Gaza începând de marți, notează Reuters.
Israelul susține că țintește militanții Hamas. Trimisul special al SUA, Jared Kushner, și-a încheiat, luni, o vizită în regiune fără a înregistra progrese în ceea ce privește planul președintelui Donald Trump de a pune capăt războiului.
„Intensificarea atacurilor israeliene subminează eforturile regionale și internaționale într-un moment critic, în condițiile în care se depun eforturi intense pentru punerea în aplicare a Planului cuprinzător de încetare a conflictului din Gaza”, atrag atenția țările negociatoare.
Comunitatea internațională și Consiliul pentru Pace al lui Trump, ce supraveghează încetarea focului, trebuie să ia măsurile necesare pentru a asigura respectarea acordului și pentru a preveni o escaladare suplimentară a conflictului, au adăugat negociatorii armistițiului.
Netanyahu respinge propunerea de mediereO foaie de parcurs pentru armistițiu prevedea ca Hamas să renunțe la arme în etape, pe măsură ce forțele israeliene se retrăgeau din Gaza și încetau operațiunile militare. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a respins această secvență de evenimente, insistând că Hamas trebuie să se dezarmeze complet înainte de retragerea israeliană.
Hamas a cerut ca Israelul să respecte încetarea focului și să-și retragă forțele din Gaza. De asemenea, Hamas a contestat ordinea în care ar trebui pus în aplicare planul lui Trump.
Cel puțin 1.283 de palestinieni au fost uciși în Gaza de la intrarea în vigoare a încetării focului în octombrie anul trecut, potrivit oficialilor din domeniul sănătății din Gaza, în timp ce armata israeliană afirmă că patru soldați israelieni au fost uciși.
Incidentul cu drone s-a produs în noaptea de joi spre vineri în zona punctului de trecere Mirnoe, din Republica Moldova, și Tabachi, din Ucraina.
Potrivit Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, în jurul orei 00.35, patrulele Poliției de Frontieră au auzit zgomote specifice unor aparate de zbor fără pilot de tip „Shahed” și au observat mai multe explozii pe teritoriul Ucrainei.
Dronele au căzut pe teritoriul ucrainean, la aproximativ 300 de metri de linia frontierei de stat cu Republica Moldova.
În urma atacului, activitatea punctului de trecere Mirnoe–Tabachi a fost sistată.
La ora 1.00, Serviciul Grăniceresc de Stat al Ucrainei a confirmat incidentul și faptul că aparatele de zbor fără pilot au căzut în zona punctului de trecere Tabachi.
Potrivit informațiilor preliminare, nu au fost înregistrate victime.
Nu au fost găsite fragmente de drone în Republica MoldovaAutoritățile de la Chișinău precizează că, până în prezent, în zona de frontieră de pe teritoriul Republicii Moldova nu au fost identificate fragmente de drone sau alte obiecte care să prezinte riscuri pentru populație.
Poliția de Frontieră, Serviciul Vamal și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență monitorizează în continuare situația și mențin legătura cu autoritățile competente din Ucraina.
Subdiviziunile Poliției de Frontieră din regiune, inclusiv sectoarele Cișmichioi, Copceac și Giurgiulești, au fost informate și mobilizate.
Mai multe incidente provocate de drone au fost înregistrate și joi în Moldova. O explozie produsă într-o parcare pentru camioane din Ucraina a provocat un incendiu de vegetație care s-a extins în Moldova, iar ulterior au fost descoperite resturi de dronă la aproximativ un kilometru de frontieră.Epave de nave, ambarcațiuni de pescuit arse și infrastructură distrusă au schimbat în ultimele săptămâni imaginea orașului Mocha de pe coasta Mării Roșii. Portul istoric, controlat în prezent de forțe afiliate guvernului yemenit susținut de Arabia Saudită, a ajuns în prima linie a unei noi ofensive Houthi, relatează Financial Times.
Rebelii au lansat aproape zilnic atacuri cu rachete și drone asupra zonei în ultimele două săptămâni. Pe 15 august, conducerea portului anunța suspendarea tuturor operațiunilor comerciale și maritime după ce instalațiile fuseseră lovite de peste 25 de rachete. Șapte persoane au murit, iar pagubele au fost estimate la aproximativ 16 milioane de dolari.
Într-unul dintre cele mai ample atacuri, pe 9 august, șapte persoane – patru militari și trei civili – au fost ucise, iar alte 30 au fost rănite. Forțele guvernamentale yemenite au susținut că au doborât 11 drone, în timp ce rebelii Houthi au afirmat că țintele lor erau trupele saudite și depozitele de armament din zonă.
De ce este atât de important portul MochaMocha este astăzi un oraș relativ mic, cunoscut mai ales pentru pescuit și pentru importurile de animale din Cornul Africii. În urmă cu câteva secole însă, era unul dintre cele mai importante porturi comerciale de la Marea Roșie și un centru esențial al comerțului cu boabe Arabica cultivate în munții Yemenului. Numele său a rămas până astăzi asociat cafelei „mocha”.
Importanța actuală a orașului este însă în primul rând militară și geografică.
Mocha găzduiește forțe anti-Houthi care controlează o parte din coasta sudică a Yemenului la Marea Roșie. Dacă rebelii ar cuceri orașul și ar continua înaintarea spre sud, ar putea ajunge mai aproape de Bab el-Mandeb, una dintre cele mai importante strâmtori maritime din lume.
Bab el-Mandeb face legătura dintre Marea Roșie, Golful Aden și Oceanul Indian și reprezintă una dintre porțile traseului maritim către Canalul Suez.
Pericol pentru exporturile de petrol ale Arabiei SauditeImportanța Bab el-Mandeb a crescut și mai mult pe fondul problemelor din Strâmtoarea Hormuz. Traficul prin Hormuz, pe unde trecea anterior aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate transportate la nivel mondial, s-a redus drastic în ultimele săptămâni.
Arabia Saudită are astfel nevoie de ruta prin Marea Roșie pentru o parte a exporturilor sale de energie. O blocare a Bab el-Mandeb de către Houthi ar elimina sau ar face mult mai riscantă această alternativă.
Rebelii au anunțat încă din iulie o blocadă navală împotriva transporturilor saudite și au atacat petroliere și infrastructură energetică. Potrivit ACLED, între 13 iulie și 14 august au avut loc 16 atacuri împotriva unor obiective saudite, inclusiv șapte instalații petroliere și șase petroliere.
Escaladarea continuă. Rebelii Houthi au susținut joi, 20 august, că au atacat cu drone un obiectiv din aeroportul Najran și o instalație Aramco din Arabia Saudită. Autoritățile saudite nu confirmaseră atacurile la momentul relatării Reuters.
Arabia Saudită riscă să fie atrasă din nou într-un război în YemenSituația pune Riadul într-o poziție dificilă. Arabia Saudită încearcă de mai mulți ani să se retragă din conflictul yemenit, după intervenția militară începută în 2015 împotriva rebelilor Houthi.
Armistițiul negociat în 2022 a redus puternic intensitatea luptelor, însă actuala escaladare amenință să redeschidă conflictul.
ACLED apreciază că recentele confruntări dintre Houthi și forțele guvernamentale sunt cele mai intense din ultimii ani. Rebelii au atacat simultan și fronturi din Marib și Hadramawt, regiuni importante inclusiv pentru resursele petroliere ale Yemenului.
ONU a avertizat la rândul său că Yemenul se confruntă cu cel mai mare risc de revenire la un conflict de amploare de la armistițiul din 2022. Intensificarea luptelor în Mocha, Marib și Hadramawt se suprapune peste atacurile asupra transportului maritim din Marea Roșie și peste criza regională din jurul Strâmtorii Hormuz.
O nouă miză pentru prețul petroluluiFinancial Times notează că pentru Arabia Saudită există două variante, ambele costisitoare: acceptarea unor concesii cerute de Houthi pentru a obține un nou acord sau sprijinirea unei ofensive a forțelor yemenite aliate pentru a-i obliga pe rebeli să negocieze de pe o poziție mai slabă.
Houthi cer, printre altele, plata salariilor în teritoriile pe care le controlează, acces la veniturile petroliere yemenite și relaxarea restricțiilor asupra aeroporturilor și porturilor din nordul Yemenului.
Pentru piețele internaționale, miza depășește însă războiul civil din Yemen. Dacă tensiunile din jurul Bab el-Mandeb continuă să crească în paralel cu perturbarea traficului prin Hormuz, două dintre cele mai importante culoare maritime pentru transporturile mondiale de energie ar putea fi afectate simultan.
În acest scenariu, conflictul pentru un fost port al cafelei riscă să aibă consecințe la mii de kilometri distanță, inclusiv asupra rutelor comerciale, costurilor de transport și prețului petrolului.
Ivan susține, într-o postare publicată vineri pe Facebook, că mai mulți mari consumatori industriali au primit și astăzi notificări prin care sunt avertizați că ar putea ajunge în situația de a-și limita consumul de energie.
„Așa cum am arătat încă de ieri, mai mulți mari consumatori industriali au primit și astăzi notificări prin care sunt avertizați că ar putea ajunge în situația de a-și limita consumul de energie”, a transmis Bogdan Ivan.
Notificarea provoacă îngrijorarePotrivit fostului ministru, notificările ar fi generat îngrijorare în rândul angajaților și conducerilor unor fabrici, deoarece ar fi fost transmise fără o explicație publică prealabilă.
Ivan afirmă că a fost contactat de reprezentanți ai mai multor companii care au vrut să afle ce urmează și dacă există riscul ca activitatea lor să fie afectată.
„Oamenii au nevoie de răspunsuri clare, nu de hârtii seci care ridică mai multe întrebări decât lămuresc”, a scris Ivan.
Fostul ministru îl critică din nou pe premierul interimar Ilie Bolojan și susține că lipsa comunicării publice alimentează temerile din industrie.
„Vedeți, domnule Bolojan, așa se întâmplă când lucrurile sunt ținute departe de ochii publicului și comunicate abia în ultimul moment”, a transmis Bogdan Ivan.
Bolojan l-a acuzat de iresponsabilitateMesajul vine după un schimb dur de replici între Bogdan Ivan și Ilie Bolojan pe tema situației energetice.
În urmă cu două zile, Bolojan l-a criticat pe fostul ministru după ce acesta a avertizat public asupra unei posibile crize energetice și a situației marilor consumatori.
Premierul interimar a susținut că o eventuală limitare a consumului nu înseamnă că România se îndreaptă spre un blackout și a calificat mesajul lui Ivan drept „iresponsabil”.
Potrivit explicațiilor oferite de autorități, notificările adresate marilor consumatori țin de procedurile existente pentru situațiile în care sistemul energetic ar ajunge într-un punct critic. O eventuală reducere a consumului nu reprezintă automat o deconectare a companiilor.
Deocamdată, Bogdan Ivan susține însă că notificările continuă să fie transmise și că reprezentanții companiilor sunt îngrijorați de posibilitatea ca activitatea industrială să fie afectată.
Aeronava, un Cessna bimotor operat de Security Aviation, transporta doi piloți și șase pasageri.
Potrivit lui Clint Johnson, șeful regiunii Alaska din cadrul National Transportation Safety Board (NTSB), avionul decolase din Anchorage și s-ar fi prăbușit joi după-amiază, în timp ce se apropia de Cape Newenham.
Operațiune de căutare și salvareAeronava s-a prăbușit pe uscat, în apropierea aeroportului Cape Newenham, o pistă militară utilizată pentru accesul la stația radar cu rază lungă de acțiune.
Centrul de Coordonare pentru Salvare din Alaska a declanșat o operațiune de căutare și salvare după ce a primit o alertă de la Administrația Federală a Aviației (FAA) privind un „incident aviatic” în apropierea punctului radar.
Echipele de salvare au ajuns la fața locului, iar la intervenție participă NTSB, poliția statului Alaska și alte agenții. Garda Națională Aeriană din Alaska a fost, de asemenea, mobilizată.
Autoritățile nu au oferit deocamdată informații despre starea celor opt persoane aflate la bord. Circumstanțele producerii accidentului sunt investigate.
Senatoarea Lisa Murkowski a transmis un mesaj după prăbușirea avionului, precizând că a călătorit în trecut în numeroase rânduri cu aeronave operate de Security Aviation.
„Alaska se roagă pentru cei aflați la bord, pentru cei dragi ai lor și pentru echipa Security Aviation”, a declarat Murkowski.
Reducerea are loc pe fondul creșterii îngrijorărilor privind siguranța navigației în Orientul Mijlociu, în timp ce negocierile de pace dintre Statele Unite și Iran rămân blocate.
Datele furnizate de Kpler arată că joi au traversat strâmtoarea doar șapte nave care transportau mărfuri, față de 14 înregistrate miercuri, conform Reuters.
Strâmtoarea Ormuz, traversată de doar șapte nave comercialeDin totalul de șapte nave care au traversat Strâmtoarea Ormuz joi, patru intrau în zona maritimă, în timp ce alte trei nave ieșeau din aceasta.
Strâmtoarea reprezintă una dintre cele mai importante rute maritime pentru comerțul mondial cu energie. Înainte de izbucnirea războiului, aproximativ o cincime din transporturile globale de țiței și gaze naturale lichefiate treceau prin această zonă.
Scăderea numărului de traversări reprezintă un nou semnal privind presiunile exercitate asupra transportului maritim din regiune, într-un moment în care riscurile de securitate continuă să afecteze activitatea companiilor de transport și a operatorilor energetici.
Nicio navă VLCC sau cisternă LNG printre traversările de joiDatele preliminare arată că printre navele care au traversat Strâmtoarea Ormuz joi nu s-au aflat transportatoare foarte mari de țiței, cunoscute sub denumirea de VLCC (Very Large Crude Carriers).
De asemenea, nicio navă specializată în transportul gazelor naturale lichefiate (LNG) nu a fost înregistrată în grupul navelor care au trecut joi prin această importantă rută maritimă.
Absența acestor tipuri de nave este relevantă pentru piața energetică, având în vedere importanța Strâmtorii Ormuz pentru transporturile globale de petrol și gaze.
O navă care transporta propan și butan a traversat Strâmtoarea OrmuzÎn pofida reducerii generale a traficului, o navă de mari dimensiuni destinată transportului de gaze a reușit să iasă joi din Strâmtoarea Ormuz, potrivit datelor Kpler.
Nava transporta propan și butan și a traversat strâmtoarea folosind ruta aflată în apropierea coastelor Iranului.
Situația este urmărită îndeaproape de piețele energetice, întrucât orice perturbare semnificativă a traficului prin Strâmtoarea Ormuz ar putea avea consecințe asupra aprovizionării globale cu petrol și gaze și, implicit, asupra prețurilor energiei.
În același timp, discuțiile dintre Statele Unite și Iran privind un posibil acord de pace rămân într-un punct incert. Lipsa unui progres în negocieri menține presiunea asupra transportatorilor și crește preocupările privind securitatea rutelor comerciale din Orientul Mijlociu.
