Agregator de ştiri

Salvatorii cu lanterne în mână mergeau de la un apartament la altul la turnurile carbonizate, în timp ce un fum gros ieșea din unele ferestre ale complexului Wang Fuk Court, un grup dens de clădiri care adăpostesc mii de oameni în districtul Tai Po, o suburbie nordică a Hong Kong-ului, potrivit AP.

Oficialii au declarat că pompierii încă lucrează la câteva apartamente și încearcă să intre în toate cele șapte turnuri pentru a se asigura că nu există alte victime.

Operațiunea de stingere a incendiilor este aproape finalizată

„Operațiunea noastră de stingere a incendiilor este aproape finalizată”, a declarat Derek Armstrong Chan, director adjunct al Serviciului de Pompieri. Pompierii lucrau din greu „pentru a preveni aprinderea resturilor și a jarului. Urmează operațiunea de căutare și salvare”, a adăugat el.

Nu era clar câte persoane erau dispărute sau prinse sub dărâmături. Liderul din Hong Kong, John Lee, a declarat că joi dimineață s-a pierdut contactul cu 279 de persoane. Autoritățile nu au oferit actualizări despre persoanele dispărute sau câte se mai aflau în clădirile devastate joi, în timpul unei conferințe de presă.

Incendiul ar fi pornit de la schelele din bambus

Autoritățile cred că incendiul a pornit de la schele de bambus și plasele de construcții și apoi s-a extins la șapte dintre cele opt clădiri ale complexului.

Complexul rezidențial era format din opt clădiri cu aproape 2.000 de apartamente pentru aproximativ 4.800 de locuitori, inclusiv multe persoane în vârstă. A fost construit în anii 1980 și fusese supus unei renovări majore. Agenția anticorupție din Hong Kong a anunțat joi că lansează o anchetă privind posibile cazuri de corupție legate de proiectul de renovare.

Oficialii au declarat că incendiul a izbucnit la schelele exterioare ale unui turn cu 32 de etaje, apoi s-a răspândit pe schelele de bambus și plasele de construcție spre interiorul clădirii și apoi la celelalte clădiri, probabil din cauza vântului puternic.

Steaua Roșie Belgrad a învins pe FCSB cu scorul de 1-0, în etapa a 5-a din Europa League. Campioana României pierdut, deși a jucat în superioritate din minutul 28.

Singurul gol al partidei a fost înscris pentru echipa sârbă în minutul 50 de Duarte.

Steaua Roșie Belgrad și FCSB s-au întâlnit joi, la Belgrad, în etapa a cincea a fazei principale din UEFA Europa League.

FCSB avea nevoie de victorie pe terenul celor de la Steaua Roșie Belgrad, pentru a mai putea spera în continuare la calificarea în următoarea fază a competiției, scrie ProSport.

Echipele de start

Steaua Roșie Belgrad (1-4-3-2-1): 1. Matheus – 66. YW Seol, 30. Tebo Uchenna, 13. Veljković, 23. Tiknizyan – 20. Tomas Händel, 33. Krunić, 21. Elšnik – 17. Bruno Duarte, 4. Ivanić – 89. Arnautović. Antrenor: Vladan Milojević

Rezerve: 18. Glazer, 77. Guteša – 5. Rodrigão, 6. Bajo, 7. Felício Milson, 10. Katai, 19. Damjanović, 22. Kostov, 24. Stanković, 25. Leković, 40. Zarić, 71. Avdić

FCSB (1-4-2-3-1): 38. Zima – 2. Creţu, 30. Ngezana, 4. Graovac, 33. Radunović – 8. Șut, 16. Lixandru – 11. Miculescu, 27. Olaru, 93. Thiam – 9. Bîrligea. Antrenor: Elias Charalambous

Rezerve: 34. Udrea – 10. Tănase, 18. Edjouma, 20. Politic, 28. Pantea, 31. Cisotti, 37. O. Popescu, 42. Alhassan

Alberto Chueca, CEO al Lidl România, cel mai puternic executiv din comerţul local, anunţă că discounterul continuă să se dezvolte pe plan autohton, piaţa locală având un rol strategic în cadrul grupului german.

De pe terenul de sport, câţiva executivi şi antreprenori au făcut pasul către o altă suprafaţă de joc, mai exact în business, unde se luptă, la fel ca în sport, pentru cele mai bune rezultate. Sportul însă pare să ofere adevărate lecţii de leadership pentru cei care au făcut pasul din terenul de sport în business.

TVA-ul colectat în luna octom­brie 2025 a ajuns la 13,6 mld. lei, însemnând o creştere cu 21% (după majorarea taxei pe valoare adăugată, în august), faţă de luna octombrie a anului trecut, ceea ce înseamnă că s-a înregistrat cel mai mare nivel din cursul anului 2025, a spus Alexandru Nazare, ministrul finanţelor, în cadrul unei conferinţe de presă organizate la Ministerul Finanţelor.

Într-o lume plină de clasamente şi topuri, catalogul „Top 100 cele mai valoroase companii din România“, care rezistă de 20 de ani pe piaţă şi care va lansa în perioada următoare o nouă ediţie tipărită, este cel mai valoros produs de acest tip, crede Doru Lionănescu, membru al consiliului de administraţie al Salt Bank şi preşedintele BT Capital Partners.

Românii care investesc prin platforma Revolut – care pentru moment încă nu oferă acces la acţiunile listate la Bursa de Valori - îşi concen­trează portofoliile pe Wall Street, unde acţiunile marilor companii de tehnologie domină preferinţele investitorilor locali.

La finalul anului trecut, Dan Ostahie, fondatorul retailerului electro-IT Altex şi unul dintre cei mai puternici antreprenori locali, a cumpărat reţeaua de magazine de bricolaj Brico Dépôt din România, iar acum antreprenorul vorbeşte despre planurile pentru viitorul apro­piat.

Proiectul strategic de revita­lizare a industriei de micro­electronică din România, derulat prin Platforma Na­ţio­nală pentru Tehnolo­giile Semiconductorilor (PNTS) - un proiect cu o finanţare europeană de 130 mil. euro ca parte a unei iniţiative mai largi desfă­şu­rate la nivelul UE, a intrat în linie dreaptă, dar se confruntă cu o serie de obstacole generate fie de contextul eco­nomic, fie de procedurile birocratice greoaie.

Criza europeană de ouă, cauzată de gripa aviară, aduce în discuţie ideea dacă o aparentă slăbiciune a economiei româneşti - ponderea mare a populaţiei din mediul rural care încă-şi produce singură hrana - nu poate deveni un atu?

În noaptea zilei de miercuri, la ora 21:46, Hidroelectrica, cel mai mai ieftin producător de energie din România, cel mai mare furnizor de energie din segmentul concurenţial şi cea mai valoroasă companie de stat, îşi anunţa acţionarii că misiunea de a găsi un CEO a eşuat, la fel cum a eşuat recent şi procesul de recrutare a unui CFO.

Nivelul de bunăstare socială s-a îmbunătăţit în România în ultimii ani, iar rezultatul Barometrului Bunăstării, indicatorul compus lansat de Alianţa pentru Bunăstare, platforma colaborativă iniţiată de UNSAR, a ajuns pe această zonă la 7,39 din 10, cel mai bun scor dintre cele trei dimensiuni - sănătate, educaţie şi bunăstare socială. Totuşi, bunăstarea socială are în componenţă deficitul de protecţie, încrederea şi zona de continuitate, iar fără o protecţie prin asigurări, poţi să devii ori dator, ori să rămăi fără economii dintr-odată, a spus Mihai Tecău, membru UNSAR şi CEO al Omniasig, în cadrul emisiunii România Azi - Alianţa Bunăstării.

Educaţia medicală în ceea ce priveşte prevenţia bolilor cardio­vas­culare este foarte redusă, motiv pentru care 60% din decesele din România sunt cauzate de aceste afecţiuni.

Bursa de la Bucureşti vine după câteva luni de avans accelerat, un raliu început în mai şi alimentat mai ales de senti­mentul pozitiv al investitorilor, chiar dacă fundamentalele nu au oferit mereu catalizatori pe măsură.

Multe proiecte soci­ale iniţiate de diferite asoci­a­ţii şi iniţiative private nu reuşesc să atragă atenţia me­diului privat, fiind, de multe ori, sortite eşecului sau nu ajung să creeze efectul scontat. De altfel, puţine proiecte reuşesc să atragă parteneri pe termen mediu sau lung, iar una dintre principalele probleme ţine de modul în care iniţiatorii îşi prezintă proiectul.

Producători mici şi mijlocii din Bucovina nu au aşteptat să se termine autostrada 7, care ar urma să lege Moldova de Bucureşti, de la Suceava la Ploieşti alături de A0, şi vin pe drumul lung, bătătorit, să aducă produse locale în Capitală lună de lună. Peste 200 de afaceri s-au strâns deja sub umbrela „Din Drag de Bucovina“ şi din piaţa din oraş au ieşit în afara regiunii, iar odată ce autostrada va fi gata, spun că vor apăsa acceleraţia.