Datele comunicate de OMD Municipiul Tulcea, pe baza INS, arată că municipiul a înregistrat în 2025 un total de 41.456 de sosiri și 73.773 de înnoptări. În același timp, durata medie a șederii a crescut la 1,78 zile, față de 1,72 zile în 2024 și 1,65 zile în 2023.
Pentru OMD, creșterea duratei medii de ședere este unul dintre cei mai importanți indicatori.
Alexandru Filip, managerul OMD Tulcea, a spus în cadrul infotripului „TU redescoperi Tulcea”, organizat de ANAT și OMD Municipiul Tulcea, că obiectivul principal nu este doar creșterea numărului de turiști, ci creșterea numărului de nopți petrecute în municipiu, pentru că Tulcea este încă percepută de mulți vizitatori ca oraș de tranzit spre Deltă.
„Aveam această problemă că turistul e un turist de tranzit”, a spus Filip.
Potrivit acestuia, media de ședere a crescut constant, iar ținta este apropierea de pragul de două nopți.
Ce turiști vin la TulceaPiața turistică a municipiului rămâne dominată de turiștii români. Potrivit lui Alexandru Filip, aproximativ 90% dintre turiștii care ajung la Tulcea sunt români, iar 10% sunt străini. Pe piața internă, Bucureștiul este principalul bazin de turiști, urmat de poli precum Iași, Brașov și Sibiu. Zone mai îndepărtate, precum Timișoara, Oradea sau Baia Mare, sunt mai greu de atras, din cauza distanței.
Pe segmentul străin, Germania este cea mai importantă piață pentru Tulcea. OMD observă însă semnale de creștere și din alte piețe, precum Marea Britanie și Polonia.
Aeroportul Tulcea este văzut ca o piesă importantă, dar încă sub potențial. Filip a menționat existența unor curse charter, dar a spus că acestea au fost mult sub ceea ce ar putea susține destinația. Din septembrie, ar urma să existe o cursă regulată Tulcea–Roma, parțial subvenționată de Consiliul Județean.
Ce pot vizita turiștii în municipiul TulceaTulcea nu este doar locul de îmbarcare spre Deltă, ci un oraș care poate susține singur o zi sau două de vizitare. Oferta urbană include case istorice, muzee, biserici, spații publice, faleza Dunării, acvariul și obiective legate de patrimoniul multicultural al orașului.
Unul dintre obiectivele importante este Casa Avramide, una dintre clădirile istorice reprezentative ale municipiului. Casa Avramide este o fostă locuință de lux, cu încăperi decorate cu stucatură pictată, plafoane pictate și o scară monumentală din mozaic de marmură. După 1944, clădirea a devenit sediul Comitetului Democratic Grec, iar în 1949 aici a fost semnat actul de naștere al Muzeului „Delta Dunării”.
Un alt punct important este Biserica Grecească „Buna Vestire”, una dintre cele mai vechi biserici din nordul Dobrogei. Biserica, prospăt recondiționată, a fost construită între 1848 și 1854 și este legată de istoria comunității grecești din oraș.
Tulcea are și un patrimoniu artistic important. Muzeul de Artă Tulcea este găzduit într-o clădire neoclasică ridicată între 1863 și 1865, fost palat administrativ al Sangeacului de Tulcea, cunoscut și ca „Palatul Pașei” sau „Conacul Pașei”.
În colecțiile Muzeului de Artă se află 14 lucrări semnate Victor Brauner, pictură, grafică și desen, ceea ce face din Tulcea unul dintre punctele importante de pe harta operei artistului suprarealist.
Un alt obiectiv major este Centrul Muzeal Eco-Turistic Delta Dunării, cunoscut publicului și ca Acvariul din Tulcea. Acesta are o capacitate de stocare a apei de 150 de tone și prezintă 24 de specii de pești indigeni din Delta Dunării și Marea Neagră, 23 de specii de pești de recif, opt specii de nevertebrate marine și șase specii de corali aduse din Indonezia.
OMD mizează și pe tururi pietonale pentru a pune în valoare aceste obiective. „Tulcea Walking Tour” include trasee prin cartiere istorice, iar în 2026 programul propune, pe lângă traseul general „Tulcea în două ore”, explorarea cartierelor turcesc, lipovenesc și grecesc.
De la doi participanți la peste o sută la tururile ghidateTururile ghidate au devenit unul dintre instrumentele prin care OMD încearcă să schimbe percepția asupra orașului. Primul tur a avut doar doi participanți, însă proiectul a continuat, iar în septembrie anul următor un tur a ajuns la 113 participanți.
Pentru OMD, tururile nu sunt importante doar pentru turiști, ci și pentru localnici. Mulți tulceni ajung astfel să descopere povești, case, biserici și spații urbane pe lângă care trec zilnic, dar pe care nu le priveau ca resursă turistică.
Președintele Donald Trump a declarat că este „îngrijorat” de Ebola după ce un american a fost testat pozitiv, potrivit CNBC.
„Sunt îngrijorat de orice, dar cu siguranță sunt”, a spus Trump când a fost întrebat despre Ebola.
Declarația a fost făcută în timpul unui eveniment la Casa Albă pentru site-ul TrumpRx, dedicat medicamentelor.
„Cred că a fost limitată în acest moment la Africa (răspândirea bolii n.r.), dar este ceva care a avut o evoluție”, a mai spus Donald Trump.
Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor a anunțat luni că un american a fost testat pozitiv pentru Ebola în timp ce se afla în Republica Democrată Congo. Cu o zi înainte, Organizația Mondială a Sănătății a stabilit că răspândirea virusului care cauzează Ebola în RDC și Uganda constituie o urgență de sănătate publică globală. Totuși, OMS a transmis că situația „nu îndeplinește criteriile de urgență pandemică”, așa cum este definită în Regulamentul Internațional de Sănătate.
Americanul și alți pacienți vor fi transportați în Germania. Totodată, oficialii americani au confirmat că nu există cazuri de Ebola pe teritoriul SUA.
Până luni, autoritățile africane au raportat cel puțin 118 decese și aproximativ 300 de cazuri suspecte în RDC. De asemenea, au apărut un deces și un caz suspect în țara vecină Uganda. Epidemia de Ebola este provocată de o variantă rară a virusului pentru care nu există vaccinuri sau tratamente aprobate.
Inițiatorii de la USR și PNL propun ca la două decenii de la aderarea la Uniunea Europeană, în 2027, să nu fie doar un moment aniversar, ci punctul de plecare al unui proiect național pentru următorii 10 ani: aderarea la Zona euro, atingerea mediei europene la nivel de trai și consolidarea rolului României în nucleul decizional al Uniunii.
Parlamentari ai USR și PNL au depus o propunere legislativă prin care anul 2027 este instituit ca „Anul României Europene”, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, iar perioada 2027–2037 este definită ca „Deceniul Consolidării Europene”, se arată într-un comunicat de presă.
Potrivit celor care au propus proiectul de lege, inițiativa se va desfășura sub deviza „20 de ani Acasă în Europa” și propune ca acest moment să fie folosit nu doar pentru bilanț, ci și pentru asumarea unei direcții clare pentru următorul deceniu european al României.
„Apartenența la Uniunea Europeană a fost principalul motor al modernizării României. În ultimii 20 de ani, țara noastră a beneficiat de fonduri europene, libertate de circulație, acces la piața unică, programe educaționale precum Erasmus, investiții în infrastructură, dezvoltare locală, modernizarea administrației și consolidarea statului de drept”, se arată în comunicat.
Inițiatorii își argumentează demersul menționând datele financiare ce arată dimensiunea concretă a acestui parcurs: România a primit fonduri nerambursabile de aproximativ 108,3 miliarde de euro, a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu aproximativ 35,9 miliarde de euro și a înregistrat un sold net pozitiv de aproximativ 72,4 miliarde de euro. Pentru fiecare euro contribuit la bugetul Uniunii Europene în ultimii 20 de ani, România a primit înapoi 3 euro.
Prin această inițiativă, USR și PNL propun ca următorul deceniu european al României să aibă ca obiective atingerea mediei Uniunii Europene la PIB/locuitor exprimat la paritatea puterii de cumpărare, aderarea la zona euro, valorificarea oportunităților din Cadrul Financiar Multianual 2028–2034, consolidarea rolului României în nucleul decizional european și întărirea securității la frontiera estică a Uniunii Europene.
„După 20 de ani în care am recuperat decalaje cu sprijinul Uniunii Europene, următorul deceniu trebuie să însemne creșterea influenței României în interiorul Uniunii Europene. Avem nevoie de o discuție strategică despre rolul nostru la nivel european. Aderarea la zona euro nu este o chestiune tehnică, este o decizie strategică de ancorare a României în nucleul european. Avem, totodată, datoria să fim alături de Republica Moldova, Ucraina și statele din Balcanii de Vest pe drumul european pe care l-am parcurs noi. Extinderea Uniunii este o investiție directă în securitatea României”, a declarat Ovidiu Cîmpean, deputat PNL, vicepreședinte al Comisiei pentru Afaceri Europene.
Propunerea legislativă recunoaște, se mai precizează în comunicat, rolul cetățenilor, al societății civile, al presei libere, al mediului academic, al autorităților locale și al mediului economic în consolidarea parcursului european al României. Mobilizarea civică din istoria recentă a arătat că democrația, statul de drept și integritatea publică sunt valori apărate nu doar de instituții, ci și de cetățeni.
„O societate civilă activă este unul dintre cele mai importante elemente ale unei societăți democratice autentice. Societatea civilă a fost cea care a împins România înainte, a apărat valorile fundamentale și a reacționat la încercarea de a transforma România într-un stat iliberal. Trebuie să celebrăm curajul și reziliența societății civile și să încurajăm educația civică, pentru ca generațiile viitoare să aibă claritate asupra rolului ei important pentru menținerea undei democrații sănătoase”, a declarat deputatul USR Alin Stoica, coinițiator al proiectului.
Într-un context geopolitic marcat de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, presiuni hibride, dezinformare și polarizare, inițiatorii consideră că România are nevoie de o discuție publică onestă despre beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană și despre rolul pe care țara noastră trebuie să îl joace în următorul deceniu.
Deputatul PSD, Marius Budăi, a declarat marți, pe pagina sa de Facebook, că România are nevoie urgentă de un nou executiv „funcțional” și „ancorat în voința cetățenilor”.
Social-democratul l-a acuzat pe Ilie Bolojan, actualul premierul interimar, că, în ultimele luni, a blocat dialogul și procesul decizional, iar efectele din prezent se văd cel mai mult în economie și în nivelul de trai al românilor.
„România nu mai poate aștepta. PSD are soluția”, și-a început Budăi mesajul publicat online.
Acesta a afirmat că „timp de luni de zile” România a fost condusă de un premier care „a ales, în schimb, să blocheze”, nu să guverneze.
„Să blocheze dialogul, să blocheze deciziile, să blocheze orice voce care nu era a dumnealui. Rezultatul îl simte fiecare român în buzunar: recesiune, cea mai mare inflație din Uniunea Europeană și o sărăcire continuă pe care nicio retorică nu o poate ascunde”, a transmis deputatul PSD.
Conform celor declarate, continuarea actualei direcții pe care guvernul Bolojan a început-o ar însemna „iresponsabilitate asumată”, nu stabilitatea pe care țara o caută.
Deputatul social-democrat a mai spus că România are nevoie de „un guvern care înțelege un lucru fundamental”, și anume că oamenii trebuie implicați în procesul de guvernare.
„Nu guvernezi împotriva oamenilor, nu guvernezi peste ei, ci guvernezi cu ei și pentru ei. Poporul și-a trimis reprezentanții în Parlament. Un prim-ministru legitim este cel care respectă această voință, nu cel care o ignoră sistematic în numele unor decizii asumate unilateral”, a mai spus acesta.
Totodată, Budăi a susținut că PSD are deja pregătită o variantă de guvernare și că partidul din care face parte este gata să preia responsabilitatea conducerii țării.
„PSD are această soluție pregătită. Un guvern funcțional, cu puteri depline, ancorat în voința cetățenilor și în valorile care ne definesc locul în Europa”, a afirmat deputatul.
„Pentru că noi nu doar iubim această țară – îi și asumăm un viitor prosper, stabil și ferm pro-occidental, alături de partenerii și aliații care contează. Mingea este acum la cei care au invocat cel mai des cuvântul responsabilitate. România îi privește. Noi suntem pregătiți. Soluția există. România nu mai are timp de pierdut”, a mai scris Marius Budăi.
O întâlnire între președintele CSM, Liviu Odagiu, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, și procurorul general al României, Cristina Chiriac, a avut loc în data de 12 mai 2026, scrie G4Media. Deși întâlnirea nu este menționată pe site-ul de internet al niciuneia dintre instituțiile participante, scopul ei este redat de un document adoptat la finalul întrevederii.
Cei trei reprezentanți au vrut să stabilească în ce măsură sistemul judiciar trebuie să respecte Legea 141/2025, prima dintre legile de reformă asumate de guvernul condus de Ilie Bolojan, în ceea ce privește diurnele pe care le primesc judecătorii și procurorii detașați sau delegați.
Potrivit G4Media, minuta de la finalul întâlnirii a stabilit că magistraților nu li se aplică prevederea din lege, conform căreia diurna este de 23 de lei pe zi, sumă prevăzută pentru toți bugetarii, ci rămân la diurna stabilită printr-o ordonanță de urgență din 2006, adică 2% pe zi din salariul brut.
„În concluzie, avându-se în vedere caracterul de normă specială a art. 13 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 27/2006 faţă de dispoziţiile din H.G. nr. 714/2018, faptul că art. XXIX din Legea nr. 141/2025 nu vizează magistrații detaşaţi în altă localitate decât cea de domiciliu, precum şi faptul că diurna este un drept de natură salarială stabilit printr-o lege specială, al cărei cuantum se menţine în plată la acelaşi nivel cu cel acordat în luna decembrie 2025 (art. XLVIII din Legea nr. 141/2025), judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi delegaţi sau detaşaţi în altă localitate decât cea de domiciliu beneficiază, în cursul anului 2026, de un cuantum al diurnei prevăzute de art. 13 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 27/2006 de 2% din indemnizaţia de încadrare brută lunară”, se arată în documentul citat de G4Media.
OUG 27 din 2006 și Legea 141/2025, în conflictAceastă decizie a pus în conflict două legi. Este vorba despre OUG 27 din 2006, prin care magistrații delegați sau detașați primeau diurnă de 2% pe zi din salariul brut, și Legea 141/2025, prin care Guvernul Bolojan a stabilit că diurnele întregului personal plătit din fonduri publice, deci inclusiv magistrații, se limitează la 23 de lei pe zi în anul 2026. În această situație, cei trei magistrați semnatari ai minutei au stabilit că OUG 27 este o lege specială, care are prioritate în aplicare, pe când Legea 141 este lege generală, care nu se aplică atunci când există o lege specială.
Doi magistrați citați de G4Media au subliniat că interpretarea celor două legi este una excesivă, iar cei trei au preluat din practica judiciară doar ce le-a convenit. Un alt magistrat consultat de G4Media a explicat faptul că întocmai Legea 141, fiind aplicabilă strict pentru anul 2026, este de fapt o lege specială – care ar avea prioritate în aplicare – iar OUG 27 este legea generală.
G4Media mai notează că două zile mai târziu, pe 14 mai, președintele CSM Liviu Odagiu, a emis o decizie prin care a oficializat cele decise în minută: în cursul anului 2026, judecătorii și procurorii delegați sau detașați vor primi în continuare diurne de 2% pe zi din salariul brut.
Trump i-a sugerat lui Xi că SUA și China ar trebui să coopereze împotriva Curții Penale Internaționale (CPI), potrivit Financial Times. Președintele SUA ar mai fi propus ca în alianța împotriva Tribunalului de la Haga să fie atras și liderul rus Vladimir Putin.
Discuția a avut loc în timpul vizitei pe care Trump a făcut-o la Beijing și a fost dezvăluită de mai multe persoane familiarizate cu evaluarea SUA a summitului de săptămâna trecută. Trump a explicat că interesele celor trei țări coincid, iar CPI trebuie să fie combătută, au arătat sursele.
Dezvăluirea a apărut chiar înainte de vizita pe care Putin o va face în China. Părțile implicate nu au comentat informația. Administrația Trump a publicat duminică o notă informativă despre summitul de la Beijing, dar documentul nu conține nicio referire la conversații despre Putin sau războiul din Ucraina.
În trecut, administrația Trump și-a exprimat opoziția față de CPI, pe care o acuză de politizare, abuz de putere și ignorare a suveranității naționale a SUA.
La fața locului au intervenit pompierii militari ai Detașamentului Arad cu două autospeciale de stingere, o autospecială de descarcerare, autoscara și o ambulanță SMURD de Terapie Intensivă Mobilă.
Potrivit ISU Arad, incendiul se manifesta în bucătăria apartamentului și în alte două încăperi, cu degajări mari de fum. Concomitent cu acțiunea de stingere, echipajele au desfășurat operațiuni de căutare și salvare a eventualelor victime.
Din imobil s-au autoevacuat 25 de persoane, fără a avea nevoie de îngrijiri medicale. Proprietara apartamentului a fost evaluată medical la locul intervenției, însă a refuzat transportul la spital.
Incendiul a fost lichidat în limitele găsite, iar pompierii continuă verificările pentru identificarea eventualelor focare ascunse și stabilirea cauzei probabile de producere a incendiului.
Premierul Ungariei, Péter Magyar, începe marți o vizită oficială de două zile în Polonia, acesta fiind primul său turneu extern de la preluarea mandatului, relatează TVP World, care citează Reuters.
Este o vizită extrem de importantă pentru Magyar, pentru că reprezintă încercarea noului lider de la Budapesta de a apropia din nou Ungaria de direcția pro-europeană.
Acesta se va întâlni miercuri cu premierul polonez Donald Tusk, politicianul care a readus la putere în Polonia, în 2023, o coaliție pro-europeană și care a reușit să refacă relațiile cu Bruxelles-ul, deblocând miliarde de euro suspendate din cauza disputelor privind statul de drept.
Modelul politic al lui Donald Tusk este văzut de mulți ca o direcție pe care Péter Magyar încearcă să o urmeze acum, după victoria sa obținută în aprilie împotriva fostului premier Viktor Orbán.
La acel moment, Donald Tusk a descris rezultatul alegerilor drept o lovitură împotriva „guvernării autoritare” și un semn al schimbării politice din Europa Centrală.
Relațiile dintre Polonia și Ungaria s-au deteriorat într-o mare măsură în ultimii ani, mai ales din cauza pozițiilor opuse privind războiul din Ucraina.
Un oficial al guvernului polonez a declarat că actuala vizită este văzută drept „o resetare simbolică” după o perioadă în care contactele dintre cele două state au fost aproape înghețate.
„Este foarte clar că doresc să restabilească relațiile cu Polonia la un nivel foarte bun. Acestea sunt, aș spune, gesturi care arată o revenire la cele mai bune tradiții ale unor legături bilaterale puternice.”, a spus oficialul.
Vizita lui Péter Magyar va include mai multe orașe din Polonia, de la Cracovia, în sud, până la Varșovia și portul baltic Gdańsk.
Luni, premierul ungar a anunțat că va merge cu trenul spre Varșovia, folosind „o linie feroviară de mare viteză construită cu finanțare UE – de «Bruxellesul malefic»”, care a fost o ironie la adresa discursului anti-UE promovat ani la rând de Viktor Orbán.
Peter Magyar a explicat că printre prioritățile sale din timpul mandatului este dezvoltarea unei conexiuni feroviare rapide între Varșovia și Budapesta în viitorul cel mai apropiat.
În cadrul deplasării, premierul ungar este însoțit de mai mulți miniștri importanți, printre care ministrul de externe Anita Orbán, ministrul economiei și energiei István Kapitany, ministrul transporturilor și investițiilor David Vitezy și ministrul apărării Romulusz Ruszin-Szendi.
„Domeniile de responsabilitate ale miniștrilor participanți modelează în mod natural direcția discuțiilor”, a declarat Magyar.
Energia va fi una dintre principalele teme de pe agenda întâlnirilor din aceasta săptămână. Noul lider ungar a promis că țara va renunța la dependența de energia rusească până în 2035.
„Aceasta este o problemă prioritară pentru ambele țări, criza petrolului fiind o provocare majoră”, a afirmat premierul ungar.
Potrivit unor surse apropiate discuțiilor, Polonia intenționează să ofere Ungariei acces la gaz natural lichefiat din SUA printr-un nou terminal GNL din Gdańsk, care ar urma să devină operațional în 2028.
Pe lângă energie, reprezentanții celor două state vor discuta și despre sprijinul pentru Ucraina, precum și despre viitorul cooperării în cadrul Grupului de la Vișegrad.
Un nou set de modele climatice realizate de un grup internațional de cercetători arată că scenariul unei creșteri de 4,5°C până în anul 2100 nu mai este considerat probabil. În schimb, noua limită pentru cel mai grav scenariu este acum de aproximativ 3,5°C peste nivelurile preindustriale, scrie Euronews.
Energia regenerabilă schimbă calculele climaticeCercetătorii spun că scăderea accelerată a costurilor pentru panourile solare și turbinele eoliene reduce șansele unei lumi dominate aproape exclusiv de combustibili fosili. În același timp, politicile climatice introduse în ultimii ani au început să reducă ritmul emisiilor globale, care se situează acum sub proiecțiile folosite în vechile scenarii extreme. Noile estimări provin din proiectul internațional ScenarioMIP, care dezvoltă modele climatice utilizate ulterior în rapoartele Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice al ONU (IPCC).
Chiar și scenariile „mai bune” rămân periculoaseDeși reducerea proiecției maxime este considerată o veste relativ pozitivă, oamenii de știință avertizează că o încălzire de 3,5°C ar avea în continuare efecte devastatoare asupra planetei. Ținta stabilită prin Acordul de la Paris din 2015 este limitarea încălzirii globale la maximum 2°C, ideal 1,5°C. Noile modele arată însă că depășirea pragului de 1,5°C este deja aproape inevitabilă. Potrivit estimărilor actuale, dacă politicile climatice rămân la nivelul prezent, temperatura medie globală ar putea crește cu aproximativ 2,5°C până la sfârșitul secolului.
Cum au fost construite scenariile extremeModelele climatice iau în calcul mai mulți factori: populația globală, consumul de energie, politicile climatice, cooperarea internațională și evoluția tehnologiilor. Scenariile cele mai grave presupun o revenire masivă la combustibili fosili, slăbirea politicilor de mediu și intensificarea conflictelor geopolitice și economice. În aceste condiții, statele ar prioritiza securitatea energetică și competiția regională în detrimentul combaterii schimbărilor climatice. Oamenii de știință avertizează că un astfel de scenariu ar putea declanșa schimbări ireversibile în sistemele climatice ale Pământului, inclusiv topirea accelerată a ghețarilor și modificări majore ale oceanelor.
Riscurile nu dispar nici în scenariile optimisteChiar și în variantele cu emisii reduse, cercetătorii avertizează că unele efecte pot deveni ireversibile pe termen uman. Creșterea nivelului mărilor, degradarea recifelor de corali sau afectarea pădurilor tropicale ar putea continua chiar dacă temperaturile globale sunt stabilizate ulterior. Noile modele climatice folosesc date reale privind emisiile până în 2023 și includ estimări mai precise despre modul în care oceanele și pădurile absorb dioxidul de carbon pe măsură ce planeta se încălzește.
Discuția ar fi avut loc în timpul summitului desfășurat săptămâna trecută la Beijing, unde cei doi lideri au abordat mai multe subiecte sensibile, inclusiv războiul din Ucraina și relațiile internaționale dintre marile puteri. Potrivit surselor citate de FT, declarația lui Xi Jinping reprezintă una dintre cele mai directe evaluări făcute până acum de liderul chinez la adresa războiului declanșat de Rusia în februarie 2022.
Poziția Chinei înaintea vizitei lui Putin la BeijingInformațiile apar într-un moment important pentru relațiile dintre Beijing și Moscova. Vladimir Putin urmează să efectueze o vizită oficială în China pentru un nou summit cu Xi Jinping, într-un context geopolitic tensionat și marcat de blocajul militar din Ucraina.
Rusia și China și-au consolidat relațiile în ultimii ani, mai ales după anunțarea parteneriatului strategic „fără limite”, semnat înainte de invazia rusă în Ucraina. Cu toate acestea, declarațiile atribuite lui Xi sugerează că Beijingul privește cu tot mai multă rezervă costurile politice și economice generate de conflict.
Potrivit surselor Financial Times, Xi Jinping nu a mai exprimat anterior opinii atât de clare despre Vladimir Putin nici în discuțiile purtate cu fostul președinte american Joe Biden.
Conflictul intră într-o etapă criticăRăzboiul din Ucraina traversează în prezent o perioadă de stagnare militară, în timp ce pierderile armatei ruse continuă să crească. Economia Rusiei resimte presiunea sancțiunilor internaționale, iar Ucraina își intensifică atacurile cu drone asupra infrastructurii și obiectivelor militare din interiorul Rusiei.
În ultimele zile, Kievul a lansat noi atacuri în apropierea Moscovei, după ce Rusia a desfășurat unul dintre cele mai ample bombardamente asupra capitalei ucrainene. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că aceste operațiuni sunt „pe deplin justificate”.
Potrivit Ministerului Apărării Naționale, atacurile au vizat obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în proximitatea graniței cu România.
Două aeronave F-16 aflate în serviciul de luptă pentru Poliția Aeriană au decolat în jurul orei 01:45 de la Baza 86 Aeriană Fetești pentru monitorizarea situației aeriene.
Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență în vederea alertării populației din nordul județului Tulcea. La ora 02:05 a fost transmis un mesaj RO-Alert.
Conform MApN, radarele de la sol au urmărit un grup de drone care au lovit portul Ismail, din Ucraina, însă nu au fost detectate semnale radar care să indice pătrunderea acestora în spațiul aerian național.
Alerta aeriană a încetat la ora 02:57.
Ministerul Apărării a precizat că informează în timp real structurile aliate despre situațiile generate de atacurile ruse și menține contactul permanent cu acestea.
Una dintre cele mai cunoscute platforme este Thirdhome, o companie fondată în 2010 de dezvoltatorul imobiliar american Wade Shealy. Ideea a pornit după ce acesta a observat că multe dintre casele de vacanță ale prietenilor săi stăteau goale cea mai mare parte a anului, scrie The New York Times. Astăzi, platforma reunește aproape 11.000 de proprietăți de lux din 95 de țări și intermediază între 600 și 700 de schimburi în fiecare lună. Sistemul funcționează diferit față de schimburile clasice de locuințe. Proprietarii nu sunt obligați să meargă în casa persoanei care vine la ei, ci pot alege orice proprietate disponibilă din rețea. „Ideea era să poți merge exact în destinația pe care ți-o dorești”, a explicat fondatorul companiei.
Vile pe plajă, cabane alpine și case cu heliportPlatforma acceptă doar proprietăți exclusiviste. Valoarea medie a unei case listate este de aproximativ 2,3 milioane de dolari. Printre cele mai spectaculoase exemple se numără o vilă construită lângă Marele Zid Chinezesc, evaluată la 6 milioane de dolari, cu opt dormitoare și personal propriu, sau o casă ultramodernă din Queenstown, Noua Zeelandă, dotată inclusiv cu heliport și vedere spre lacul Wanaka. Compania include și mii de reședințe afiliate unor hoteluri premium precum Ritz-Carlton, Rosewood Hotels sau Auberge Resorts Collection.
De ce preferă bogații schimbul în locul închirieriiMulți proprietari spun că evită platformele clasice de închiriere din teama că locuințele lor ar putea fi deteriorate de turiști necunoscuți. În schimb, ideea unui club exclusivist format din oameni care dețin la rândul lor proprietăți de lux oferă mai multă încredere. „Spiritul companiei este că îți împrumuți casa unui prieten de încredere”, a spus Stéphane Rio, antreprenor francez și proprietarul unei case de 3 milioane de dolari de lângă Paris. Un alt avantaj este costul redus. Membrii plătesc în medie aproximativ 650 de dolari pentru o săptămână într-o proprietate de lux care, în mod normal, ar costa zeci de mii de dolari la închiriere.
Un nou model de lux după pandemieExperții imobiliari spun că modelul a devenit tot mai atractiv într-o perioadă în care proprietarii bogați caută experiențe premium fără să renunțe la activele lor imobiliare. Economistul Taylor Marr, de la compania imobiliară Redfin, explică faptul că proprietarii au astfel un motiv să păstreze casele de vacanță în loc să le vândă. „Îți păstrezi investiția într-o proprietate de lux și în același timp poți călători în alte reședințe exclusiviste la costuri minime”, a spus acesta. Pentru mulți membri, experiența este principalul câștig. Unii au ajuns astfel să stea în lodge-uri africane lângă rezervații naturale, vile private din Bahamas sau proprietăți spectaculoase din Finlanda și Thailanda – locuri pe care nu și le-ar fi permis niciodată prin închiriere clasică
Mii de simpatizanți ai lui Morales s-au adunat luni în piața din fața sediului guvernului, potrivit Associated Press. Bolivia este paralizată de blocaje rutiere care durează de peste două săptămâni și au provocat penurie de alimente și combustibil în mai multe orașe.
Forțele de securitate au intervenit cu gaze lacrimogene pentru a împiedica protestatarii să ajungă la Congres și la palatul prezidențial. În timpul confruntărilor s-au auzit explozii de dinamită. Angajați și parlamentari au fost evacuați din clădirile din zonă. Manifestanții au ridicat baricade și au incendiat mobilier luat din magazine vandalizate.
Parchetul a anunțat 90 de arestări.
„Pot protesta dacă manifestațiile sunt pașnice, dar vom interveni dacă se comit infracțiuni”, a declarat viceministrul de interne Hernán Paredes.
Criza economică alimentează nemulțumireaTulburările reprezintă cel mai serios test de până acum pentru președintele Rodrigo Paz, politician centrist favorabil mediului de afaceri, ajuns la putere în urmă cu șase luni pe fondul unei serii de victorii conservatoare în regiune.
Victoria surprinzătoare a lui Paz a reflectat nemulțumirea față de cele două decenii de dominație politică ale partidului Mișcarea pentru Socialism (MAS), fondat de Morales, într-un moment în care Bolivia se confruntă cu cea mai gravă criză economică din ultimii 40 de ani.
Pentru reducerea deficitului bugetar, Paz a eliminat subvențiile pentru combustibili – considerate un pilon al modelului economic promovat de MAS – dar a menținut programele sociale și a introdus noi beneficii pentru lucrătorii din economia informală, încercând să limiteze impactul inflației.
Măsurile nu au calmat însă nemulțumirea socială. Mișcarea de protest a început cu revendicări salariale ale sindicatelor, apoi s-au alăturat fermieri nemulțumiți de calitatea combustibilului, mineri afectați de lipsa dinamitei și, ulterior, susținătorii lui Morales, care cer plecarea lui Paz.
Blocajele afectează economia și aprovizionareaPreședintele Paz îl acuză pe Morales că orchestrează protestele pentru a destabiliza guvernul. Blocajele rutiere au fost frecvent folosite de mișcările sociale apropiate fostului lider, care afirmă că reprezintă majoritatea indigenă rurală a țării.
În ultimele 16 zile, aproximativ 5.000 de camioane au rămas blocate pe șosele, supermarketurile au început să rămână fără produse, iar unele spitale se confruntă cu lipsa unor materiale medicale. Mediul de afaceri estimează pierderile economice la peste 50 de milioane de dolari pe zi.
Guvernul a ajuns recent la acorduri cu minerii și profesorii aflați în grevă, însă criza persistă. În weekend, autoritățile au mobilizat mii de polițiști și militari în La Paz pentru a încerca deblocarea principalelor artere.
Situația provoacă îngrijorare și în regiune. Opt state latino-americane, de la Chile la Costa Rica, au condamnat într-o declarație comună orice acțiune menită să destabilizeze ordinea democratică, iar Argentina a anunțat un pod aerian umanitar de o săptămână pentru a atenua lipsurile din Bolivia.
Morales rămâne influent, în pofida problemelor judiciareEvo Morales coordonează mobilizarea dintr-o zonă izolată din Bolivia, unde se află de peste un an și jumătate pentru a evita executarea unui mandat de arestare legat de acuzații privind o relație sexuală cu o minoră de 15 ani. Fostul președinte susține că dosarul este motivat politic.
Politicieni conservatori au folosit protestele pentru a cere arestarea sa, după ce Morales a fost declarat săptămâna trecută în sfidarea instanței pentru neprezentarea la proces.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat duminică epidemia de Ebola drept urgență de sănătate publică de interes internațional. Până luni, autoritățile raportaseră cel puțin 118 decese și aproximativ 300 de cazuri suspecte în provinciile Ituri și Kivu de Nord, precum și un deces și un caz suspect în Uganda, țară vecină, potrivit AP.
Epidemia este provocată de virusul Ebola Bundibugyo, o variantă rară pentru care nu există vaccinuri sau tratamente aprobate. Specialiștii avertizează că bilanțul ar putea crește pe măsură ce supravegherea epidemiologică este extinsă.
Răspuns întârziat și răspândire nedetectatăExperți în sănătate publică și lucrători umanitari spun că virusul s-a răspândit nedetectat timp de mai multe săptămâni, în parte din cauza unor erori inițiale de diagnostic.
Primele probe prelevate în Bunia au fost testate pentru tulpina mai răspândită Ebola Zaire și au ieșit negative, au explicat autoritățile congoleze. Confirmarea prezenței virusului Ebola a venit abia pe 14 mai, iar identificarea tulpinii Bundibugyo a fost făcută o zi mai târziu.
Ministrul sănătății din RDC, Samuel Roger Kamba, a afirmat că primul deces asociat actualului focar a avut loc pe 24 aprilie în Bunia, iar repatrierea corpului într-o zonă minieră dens populată din Mongbwalu a contribuit la extinderea epidemiei.
Cazuri au fost confirmate între timp în Bunia, Goma, Mongbwalu, Butembo și Nyakunde.
„Situația este destul de îngrijorătoare și evoluează rapid”, a declarat Esther Sterk, reprezentantă a organizației umanitare Medici fără Frontiere. Ea subliniază că Ebola poate fi greu de identificat în stadiile timpurii deoarece simptomele seamănă cu cele ale altor boli tropicale.
O tulpină rară și fără tratamente aprobateVirusul Ebola Bundibugyo este extrem de rar. Deși RDC și Uganda au trecut prin peste 20 de epidemii de Ebola din 1976, aceasta este doar a treia apariție confirmată a acestei tulpini.
Virusul se transmite prin contact cu fluide corporale precum sânge, vărsături sau salivă și provoacă febră, dureri musculare, diaree, vărsături și, în unele cazuri, hemoragii.
Prima epidemie olaa fost înregistrată în Uganda, în 2007–2008, când au fost infectate 149 de persoane și au murit 37. A doua a avut loc în 2012, în orașul Isiro din RDC, cu 57 de cazuri și 29 de decese.
„Ebola este, într-un anumit sens, o boală a compasiunii, pentru că îi afectează adesea pe cei care îngrijesc bolnavii”, a declarat Craig Spencer, profesor asociat la Brown University și supraviețuitor al Ebola.
El estimează că numărul cazurilor va crește semnificativ în următoarele săptămâni, pe măsură ce echipele medicale vor identifica infecții și decese care au trecut inițial neobservate.
Regiune deja afectată de criză umanitarăFocarul izbucnește într-o regiune deja destabilizată de conflicte armate și deplasări masive de populație. Zona Mongbwalu din Ituri este izolată, cu infrastructură rutieră slabă și situată la peste 1.000 de kilometri de capitala Kinshasa.
Potrivit ONU, în Ituri se află peste 273.000 de persoane strămutate. Personalul Națiunilor Unite din Bunia a fost sfătuit să lucreze de acasă și să evite aglomerațiile și contactul fizic.
În contextul extinderii focarului, Rwanda și-a închis frontiera terestră cu RDC. Totodată, Uganda a anunțat intensificarea supravegherii la graniță, afirmând că nu există deocamdată dovezi privind răspândirea internă a virusului pe teritoriul său.
