Întrebat cât de mari sunt șansele ca o întâlnire directă între Zelenski și Putin, într-o țară neutră, să aibă loc pentru încheierea conflictului, Nicușor Dan a spus că o astfel de propunere este utilă, dar s-a arătat sceptic.
„E foarte bine că lucrul ăsta se propune cel puțin. Nu cred. Eu personal, știți că am mai avut discuția asta și vara trecută și după diferite Coaliții de Voință, în care părea la anumite momente că există șansa cel puțin a unei încetări a focului, eu nu cred că suntem aproape de o încetare a focului”, a declarat președintele.
Nicușor Dan a spus că, în aceste condiții, Ucraina trebuie sprijinită în continuare
„Și tocmai de aia, pe de o parte trebuie să continuăm să sprijinim Ucraina, pe de altă parte trebuie să continuăm cu sancțiunile, și pe de altă parte, legat de ce am discutat mai devreme, trebuie să fim pregătiți pentru chestiuni colaterale”, a mai spus Nicușor Dan.
Declarația vine după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a transmis joi o scrisoare deschisă liderului rus Vladimir Putin, în care a propus negocieri directe și o încetare a focului pe durata discuțiilor.
„Din momentul ăsta este o discuție din care eu m-am extras. Este o discuție strict între Eugen Tomac și persoanele pe care dumnealui și le dorește. Sunt persoane interesante între consilierii mei. O să vedem. E decizia lui”, a afirmat Nicușor Dan.
Președintele a respins și comparațiile cu acuzațiile formulate în trecut la adresa foștilor președinți Traian Băsescu și Klaus Iohannis, potrivit cărora aceștia și-ar fi creat „propriul guvern”. Nicușor Dan a susținut că situația actuală este diferită, deoarece, în opinia sa, nu există în acest moment o altă soluție politică pro-occidentală.
„Diferența fundamentală este că, dacă un guvern al predecesorilor mei eșua, exista o alternativă clar pro-occidentală. Asta e diferența fundamentală”, a spus șeful statului.
Nicușor Dan apără desemnarea lui Eugen Tomac: „N-a fost orgoliu, a fost o necesitate”Nicușor Dan a insistat că desemnarea lui Eugen Tomac nu a fost motivată de orgoliu politic sau de dorința de a controla viitorul Cabinet, ci de nevoia de a răspunde unei situații politice complicate.
„În alegerea pe care eu am făcut-o n-a fost vreun orgoliu sau vreo dorință, ci a fost să răspund la o necesitate. Pentru că, realmente, nu există o altă soluție pro-occidentală în momentul ăsta”, a declarat președintele.
Întrebat cine își va asuma un eventual eșec al viitorului Executiv, Nicușor Dan a răspuns că fiecare om politic este responsabil pentru deciziile pe care le ia.
„Orice om politic își asumă toate gesturile pe care le face. Dar, repet, în momentul acesta a fost un gest de asumare a unei realități. Țara trebuie guvernată”, a mai spus președintele.
Nicușor Dan, mesaj pentru partide: Sprijiniți guvernul tehnocrat. AUR iese din calculNicușor Dan a declarat că are speranța că toate forțele pro-occidentale vor susține guvernul tehnocrat, pe motiv că aceasta ar fi singura variantă „logică” pro-occidentală care poate avea o majoritate parlamentară.
În ceea ce privește scenariile pentru obținerea voturilor necesare în Parlament, Nicușor Dan a spus că varianta pe care o preferă este ca partidele din fosta coaliție să sprijine guvernul tehnocrat.
„Scenariul care mie îmi place cel mai mult ar fi ca partidele din fosta coaliție să sprijine acest guvern tehnocrat”, a declarat el.
„În primul rând că pe partea marină, cel puțin pentru mine, este un subiect nou. Dar voi avea mâine o discuție cu instituțiile responsabile pentru ca eu însumi să înțeleg foarte bine contextul, echipamentele, eventuale lipsuri pe care le avem.
Președintele Nicușor Dan spune că avea informații în timp real și cunoștea situația doar în cazul dronelor aeriene, nu și în cazul dronelor maritime.
El a reiterat că în urma întâlnirii de mâine cu autoritățile române „va putea comunica public părțile care sunt publice din necesarul nostru”.
Ulterior, șeful statului, care este și președinte al CSAT, a fost întrebat dacă știe ora exactă când Ucraina a pierdut de sub control dronele sale și a informat România.
Răspunsul lui Nicușor Dan a fost următorul:
„Nu cred că am în momentul acesta această informație. Ora la care Ucraina a informat nu o am în momentul acesta. Riscul (n.r. de la Galați) nu a existat pentru că ora pe care partea ucraineană ne-a informat a fost ora exactă la care drona s-a autodetonat. Și momentul la care ei ne-au anunțat a fost înainte ca ea să se autodetoneze. Deci în momentul când ea s-a autodetonat, toată lumea era plecată de acolo”.
O dronă maritimă ucraineană încărcată cu explozibil s-a autodetonat vineri dimineață, 5 iunie 2026, la ora 10:28, în Dana 78 a Portului Constanța. Incidentul s-a soldat fără victime omenești, însă deflagrația puternică a fost resimțită în întreg municipiul și a provocat distrugeri materiale semnificative la o hală industrială din port.
Marina ucraineană a anunțat cu 10 minute înainte de explozie că a pierdut controlul asupra unui grup de patru drone, alertând autoritățile române înainte de impact.
Întrebat dacă acordul anunțat de Palatul Cotroceni, semnat de PSD, PNL, USR și UDMR pentru adoptarea legii salarizării până la finalul lunii iunie, mai are valoare, Nicușor Dan a spus că discuțiile continuă.
„În primul rând, discuția continuă, adică acel acord că partidele vor discuta pentru a găsi o propunere comună de legi, sau, în fine, o formă comună a legii, asta funcționează”, a declarat președintele.
„Scopul legii nu a fost să creștem salariile pentru toată lumea”Nicușor Dan a afirmat că scopul legii salarizării a fost înțeles greșit în spațiul public.
„Pe de altă parte, și vreau să o spun cu responsabilitate, în spațiul public s-a înțeles greșit că această lege a salarizării înseamnă creșteri de salarii pentru toți bugetarii. Nu ăsta a fost scopul legii”, a spus șeful statului.
El a explicat că proiectul urmărește introducerea sporurilor și a diferitelor prevederi existente într-un cadru unitar.
„Scopul legii a fost să ducem odată pentru totdeauna acele sporuri, diverse acte normative care, prin influență politică, în ani de zile s-au dus pe diferite categorii, să le ducem toate într-o, așa cum îi spune o lege a salarizării unitare, și, prin asta, o parte din categoriile bugetare să rămână la echivalentul acela deja, nimeni să nu piardă, și categorii care au fost de-a lungul timpului defavorizate să câștige puțin”, a declarat Nicușor Dan.
„Bineînțeles că sunt o grămadă de discuții tehnice pe sporuri care devin salarii. Sper să ajungem să, într-un mod, structurat, să ajungem să rezolvăm toate aceste probleme tehnice în două luni și jumătate cât mai avem”, a afirmat președintele.
„Dar scopul legii salarizării nu a fost să creștem salariile pentru toată lumea”, a spus el.
Adoptarea până la 30 iunie, „puțin probabilă”Întrebat dacă mai crede că legea salarizării va fi adoptată, Nicușor Dan a spus că este puțin probabil ca proiectul să treacă până la 30 iunie.
„Până în 30 iunie e puțin probabil să treacă. Însă, pentru PNRR, eu sunt convins că Parlamentul are disponibilitatea de a face o sesiune extraordinară. Eu îmi doresc această lege să treacă, da, într-o formă pe care să o agreăm cu toți”, a mai spus Nicușor Dan.
Nicușor Dan a declarat că are speranța că toate forțele pro-occidentale vor susține guvernul tehnocrat, pe motiv că aceasta ar fi singura variantă „logică” pro-occidentală care poate avea o majoritate parlamentară.
„Eu am speranța că toate forțele pro-occidentale vor sprijini acest guvern, pentru că nu există o altă posibilitate logică, pro-occidentală, și care să aibă și o majoritate în spate”, a spus Nicușor Dan.
Întrebat despre pozițiile exprimate public de liderii altor partide, care au înclinat mai degrabă împotriva ideii unui guvern tehnocrat, Nicușor Dan a evitat să lanseze acuze. El a precizat că premierul desemnat urmează să poarte discuții cu partidele de la care așteaptă sprijin.
„Premierul desemnat va avea discuții pe componență, pe program, cu partidele de la care așteaptă sprijinul și eu sunt optimist că, în cele din urmă, îl va obține”, a afirmat acesta.
În ceea ce privește scenariile pentru obținerea voturilor necesare în Parlament, Nicușor Dan a spus că varianta pe care o preferă este ca partidele din fosta coaliție să sprijine guvernul tehnocrat.
„Scenariul care mie îmi place cel mai mult ar fi ca partidele din fosta coaliție să sprijine acest guvern tehnocrat”, a declarat el.
Nicușor Dan: Cu AUR nu se pune problemaÎntrebat dacă, în cazul în care nu se ajunge la acest sprijin, Eugen Tomac ar trebui să negocieze cu opoziția sau cu AUR, Nicușor Dan a respins această variantă.
„Cu AUR nu se pune problema”, a spus acesta.
El a adăugat că, din momentul desemnării, premierul desemnat are libertatea de a purta negocierile pe care le consideră necesare, dar a subliniat că, în opinia sa, o colaborare cu AUR nu intră în calcul.
Întrebat dacă ar putea exista discuții cu parlamentari individuali din AUR, Nicușor Dan a răspuns că, „de principiu, nu”, menționând însă că există mai multe scenarii posibile, inclusiv sprijin din partea unor deputați sau senatori independenți ori a unor grupuri formate din parlamentari care au părăsit alte formațiuni.
Proiectul național al României ar trebui să fie electrificarea, a declarat Corneliu Badea, președintele CRE, cofondator și CEO al grupului Adrem, pe scena celui mai importat eveniment anual al industriei energetice din Europa, Power Summit 2026, la care este prezent și reporterul Mediafax.
„După o perioadă prea lungă de lipsă de investiții în generare, în ultimii câțiva ani am văzut o revoluție a investițiilor, în special în regenerabile. Avem în total circa 80 GW de capacitate rezervată pentru racordare la rețea. Nu toate proiectele vor fi duse la bun sfârșit, însă vedem circa 10 GW aflați în dezvoltare, proiecte serioase, cu finanțare asigurată, în principal regenerabile, dar și unele capacități pe gaze, pentru flexibilitate″, a spus Corneliu Bodea, pe scena evenimentului cu amploare europeană.
Liderii Centrului Român al Energiei, condus de Corneliu Bodea, și oficiali ai unora dintre cele mai mari companii cu operațiuni în România au participat miercuri și joi la Power Summit 2026, care este organizat de Euroelectric la Helsinki și care a reunit cei mai importanți actori și voci care modelează viitorul energetic al Europei, inclusiv președintele finlandez Alexander Stubb, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene Teresa Ribera, comisarul pentru energie Dan Jørgensen și ministrul finlandez al climei și mediului, Sari Multala.
Eurelectric reprezintă interesele comune ale industriei europene de energie electrică, având peste 3.500 de companii membre.
Scenariile privind funcționarea sistemului energetic naționalÎn interviul acordat reporterului Mediafax în marja evenimentului, Corneliu Bodea a detaliat actuala stare de fapt a sistemului energetic național pe toate palierele – de la producție, stocare, transport și distribuție – dar și estimările și perspectiva de dezvoltare a industriei de profil.
Reporter: În studiul de adecvanță elaborat de Transelectrica și publicat în premieră de Mediafax, există un scenariu de referință, bazat pe actualele politici și prognoze, care ar însemna un deficit de energie pentru aproximativ 10.200 de locuințe, și un scenariu recomandat, care ar elimina acest risc, și care presupune amânarea închiderii centralelor pe cărbune după punerea în funcțiune a noilor capacități așteptate, precum Centrala electrică pe gaze în ciclu combinat de la Mintia. Care este punctul dvs de vedere asupra acestui studiu și a acestei perspective pentru amânarea închiderii centralelor pe lignit pentru reducerea riscurilor de alimentare, parte a discuțiilor cu Comisia Europeană? Și, cumva adiacent, cum estimați evoluția consumului în continuare, având în vedere că același studiu de adecvanță menționa o creștere estimată a consumului mașinilor electrice și a locuințelor?
Corneliu Bodea: Cred că această discuție legată de susținerea, cu orice fel de date, a întârzierii închiderii centralelor pe cărbune nu va funcționa. Orice încercare vom avea noi, și orice argument, Comisia este foarte fermă. Și așa am beneficiat de întârziere, pe planul pe care noi l-am dat, atenție, să nu uităm niciodată. Că noi comparăm că Polonia a negociat un acord de închidere mult mai bun. Ei au venit cu un plan. Noi am venit cu planul nostru și acum tot cerem amânare. Nu vom beneficia de clemență aici, nu vom beneficia. Eu simt prin prezența mea în Eurelectric care este tonul, care este atitudinea și la nivelul Comisiei, și la nivelul asociațiilor.
Reporter: Și asta înseamnă că vom avea risc în ceea ce privește alimentarea cu energie electrică? Mintia, din câte știu, avea termen de finalizare în septembrie și a solicitat o amânare (până pe 31 decembrie 2027, conform unui document publicat de Profit.ro – n.r.).
Corneliu Bodea: Ar fi o veste foarte proastă să constatăm că există probleme la Mintia. Am aflat și eu de această întârziere, eu zic să nu ne grăbim să tragem o concluzie. Proiectul a mers foarte bine până acum. În orice proiect de dimensiunea asta și de complexitate asta pot să apară întârzieri. Întârzierea de câteva luni despre care vorbim nu este catastrofală. Deci mă bazez pe faptul că Mintia va intra la timp (în operare – n.r.), este într-adevăr un lucru extrem de important. Dar dacă Mintia nu intră o perioadă de timp, sigur că avem între timp să utilizăm centralele pe lignit.
Problema noastră cu utilizarea cărbunelui nu este neapărat faptul că ne impune Uniunea Europeană, că, până la urmă, putem să suportăm infringement-ul și să funcționăm pe centrale și asta este, ci este care este efectul în preț al centralei, care este covârșitor are efectul, pentru că centralele astea nu-și pot suporta schema de ETS (Schema UE de comercializare a certificatelor de emisii – n.r.), deci statul le subvenționează și le dă bani și pentru certificate. Oricum prețul de producție la aceste centrale este foarte mare și, prin efectul prețului marginal, prețurile cresc. Deci e o idee foarte proastă, nu ar trebui să ne bucure de loc menținerea acestor centrale.
Reporter: Din câte am citit din studiu, în scenariul de referință este vorba de riscul alimentării, în cel mai bun scenariu, dacă se deschide Mintia, prețul va fi mai bun, numai că, spun ei este condiționat de respectarea calendarului.
Corneliu Bodea. Știți ce se întâmplă? Nu mai știu exact care sunt cifre, să spunem că vorbim de peste 2 miliarde de euro. investiția la Mintia, nu vreau să greșesc. Idee e că eu nu cred că un investitor privat își poate permite să se joace cu astfel de investiții, pe de o parte. Pe de altă parte, știind companiile care lucrează acolo, eu nu cred că este complexitate atât de mare încât să ajungem într-o situație cum a fost la Iernut, este cu totul altă problemă. Deci eu sunt optimist.
Eu sunt optimist în legătură cu faptul că Mintia, chiar cu o întârziere, nu mă miră deloc – Eu (Adrem – n.r.) sunt companie care fac astfel de probleme, lucrez în proiecte de EPC (acronimul pentru „Engineering, Procurement and Construction” – Inginerie, Achiziții și Construcție n.r.) și pot să vă spun că este des întâlnit să întârzie. Acum, sunt întârzieri în livrări, este foarte dificil acuma să-ți găsești materiale, echipamente, sunt cozi extrem de lungi de așteptare, mai ales când ajungi în zona asta fină a conducerii, a părții de SCADA a centralei, pot să apară dificultăți, eu nu sunt îngrijorat.
Reporter: În ceea ce privește conectarea la magistrala de gaze, din câte știu, Transgaz a tras conducta până la poarta unității.
Corneliu Bodea: Noi (Adrem – n.r.) lucrăm acolo, suntem parte a unui consorțiu condus de CIS Gaz, unde facem partea de automatizare, lucrurile sunt în termen, după părerea mea Transgazul va comisiona lucrarea împreună cu noi foarte curând în cursul lunii iunie. Noi credem că partea de Transgaz, că noi suntem implicați în lucrarea Transgaz va fi, dacă nu în iunie, în iulie va fi finalizată.
„Rețelele noastre au nevoie de o modernizare, de întărire spectaculoasă”Reporter: Revenim la întrebarea privind consumul, cum vedeți că se vor așeza în viitor ponderile diferitelor segmente, odată și cu intrarea mai semnificativă a mașinilor electrice?
Corneliu Bodea: Și eu mă bazez pe electrificare, pe faptul că România are nevoie de electrificare. România are nevoie de electrificare și trebuie să adopte și niște măsuri legislative care să sprijine această tranziție. Acum, știți că era vorba de schema ETS 2, care acum va fi amânată (pentru 2028, deși Ministerul Energiei a transpus norma cu aplicare din 2031 – n.r.), dar ea avea adițional niște fonduri 6 miliarde de euro, care ar fi fost destinate să ajute țări, pe consumator de fapt, să facă tranziția asta către schema asta care ar fi mult mai dură, că se extinde suportarea certificatului către alte categorii de consumatori. Acuma să vedem dacă se amână schema, probabil că se vor amâna și banii. Să sperăm că totuși banii se vor aloca.
Ideea este să ne pregătim pentru electrificare, pentru că electrificarea ne va ajuta ca în momentul în care ETS 2 sau orice alte scheme se vor mai adopta în viitor, noi nu vor mai fi atât de expuși ca și consum. Deci, pentru România ar trebui ca electrificarea să fie o prioritate națională și să ia măsuri legislative de suport al acestei tranziții a consumatorului de la consumul de lemn pentru încălzire, a consumului mașinii, cu benzină sau cu motorină, să trecem la electric pentru transport, încălzire. Aici, pe de o parte, trebuie sprijiniți consumatorii să facă această trecere, pe de altă parte, trebuie să sprijinim sistemului energetic, preponderent distribuțiile de energie. Acești clienți, care vor aduce consum suplimentar, care este necesar, se vor conecta marea lor majoritate joasă tensiune, în medie tensiune, unde rețelele noastre au nevoie de o modernizare, de întărire spectaculoasă
Deci asta vine cu un efort, pentru că asta e zonă reglementată, efort, presiune pe tariful de energie, investiții mai mari, recunoaștere în tarif, asta înseamnă tarif mai mare. Deci eu cred, dacă mă întrebați pe mine, că noi vom asista la următorul fenomen: prețul de producție al energiei electrice va tinde să scadă semnificativ și, în același timp, tarifele de transport și distribuție vor tinde să crească. În total, pentru o perioadă, s-ar putea să nu simțim atât de semnificativ efectul scăderii care vine din generare, pentru că va trebui să punem bani în transport și distribuție, dar odată ce acești bani vor fi investiți și rețele vor fi întărite, per ansamblu, sistemul va câștiga.
Cum îi ajută pe consumatori electrificareaReporter: Dacă vreți să punctați, vă rog, pentru cititorii Mediafax, de ce susțineți electrificarea – dincolo de faptul că aveți o afacere în domeniu – care sunt în esență avantajele de cost și siguranță față de cărbune sau gaz?
Corneliu Bodea: Ca să înțeleagă cititorii noștri, o să fac o comparație simplă: o mașină electrică are o eficiență per ansamblu a autoturismului de peste 80%, adică 87% până 90% eficiență, dacă are motor electric. Cu motorul clasic, termic, același autovehicul, cu aceleași performanțe, are o eficiență de până în 30%. Când vorbim de eficiență vorbim de eficiența transformării energiei în lucru mecanic, eficiența cu care funcționează. Putem discuta același lucru și la încălzire: eficiența pompei de căldură este mult mai mare luând în considerare că face și rece, face și cald. Deci nu mai investim și în aer condiționat și în centrală termică.
„Nu o să putem să arestăm gazul la noi în țară”Reporter: Deci avem o valoare mai mare pentru banii noștri, cum ar veni.
Corneliu Bodea: Exact. Deci eficiența procesului energetic de transformare a electronilor din energie electrică în căldură este mult mai mare decât dacă ardem, nu mai spun lemn, dar dacă ardem gaz, deci eficiența procesului – este fizică de liceu asta – este mult mai mare. Acuma sigur că cineva ar putea să vină și să mă critice să spună: «Păi, da, dar dacă eu îmi pun astăzi o centrală electrică și o înlocuiesc pe cea cu gaz, eu plătesc mai mult». Și răspunsul meu este: poate ieri, poate și astăzi plătesc mai mult, dar mâine și poimâine nu vei plăti mai mult utilizând electric, vei plăti mai puțin. De ce? Uitați ce se întâmplă cu prețul gazului. Prețul gazului nu o va lua înapoi. Tensiunile geopolitice, problema din Golful Persic, problemele care se rezolvă acum se vor relua. Vorbim de limitarea resurselor: Uniunea Europeană nu are resurse de gaze, avem noi în România, dar, să înțelegem, noi suntem interconectați, nu o să putem să arestăm gazul la noi în țară și prețul acestuia va fi la prețul internațional, la prețul european, de pe burse. În consecință, gazul devine din ce în ce mai scump. Doi: astăzi este mai scump și pentru că producerea energiei electrice a fost scumpă, pentru că a venit tot din gaz, tot din cărbune, unde s-au băgat scheme de certificate de CO2.
Reporter: Și dumneavoastră din ce o produceți, numai din solar, din vânt?
Corneliu Bodea: Acum tranzităm spre solar, stocare, eolian preponderent și asta se va vedea în preț. Pentru că, să ne înțelegem, aceste surse, aceste metode de producere a energiei din surse regenerabile nu sunt mai scumpe, sunt mai ieftine. Sigur, timpii de recuperare a investițiilor sunt ceva mai… adică noi utilizăm niște centrale construite în anii ´70 – ´80 care erau de două ori, de trei ori amortizate și ni se părea că prețul e mai mic, dar ele erau ineficiente. Deci este evident pentru toată lumea, și din punct de vedere fizic al proceselor fizice, și din punct de vedere al piețelor, că tranziția spre utilizarea electricității în încălzire și transport este o tranziție care este bună, este eficient și cu mediul și cu prețul.
Pe urmă se va mai obține o așa numită „economy of scale”, adică a dimensiunii, pentru că în momentul în care consumul va fi electric preponderent, și sistemele toate se vor… Gândiți-vă la tarif. La tariful pe transport și distribuție a energiei, avem o recunoaștere a unor costuri care se descarcă pe volumul de energie. Noi când creștem volumul de energie pe care îl consumăm, scădem tarifele. Deci și aici (se va întâmpla așa – n.r.), pe măsură ce creștem consumul. Noi și acum consumăm energie, din benzină, o sa punem în mașină electroni și e un proces mai eficient. Deci acesta este viitorul.
Reporter: Principalul argument al celor care susțin menținerea cărbunelui și a gazelor ca surse de producere a energiei este că acestea au o producție în bandă, sigură, în comparație cu regenerabilele, care depind de soare și vânt, astfel că nu este așa de sigură, dacă nu avem stocare.
Corneliu Bodea: Avem nevoie de stocare și avem nevoie în continuare de gaz, nu va ieși din ecuație, să ne înțelegem. Avem nevoie de ceea ce se numește flexibilitate. Adică de niște centrale, cum este Mintia, care are capacitatea să pornească și să se oprească rapid și poate să intervină în momentul când se oprește vântul, soarele și atunci poate să alimenteze rețeaua cu energie pe perioade determinate de timp din sursa gaz. Dar, să ne înțelegem, și centrala de la Mintia nu mai are legătură cu centrele vechi pe gaz, în niciun caz cu centralele pe cărbune, au emisii foarte scăzute, au soluții de captare a carbonului, deci efectul certificatelor de carbon în costul energiei produse acolo va fi minimal. Sunt foarte eficiente, foarte moderne, nu mai au legătură cu cele pe care le operăm acum, cu 50 de ani vechime. Deci din punctul ăsta de vedere, electrificarea este bună și va aduce și eficiență consumatorilor. Trecând și peste comoditate: una e ca si centrală pe gaz, sa vezi dacă ai, n-ai gaz, faci verificare.
„Acum există o lipsă de personal în sistemul energetic enormă”Reporter: La centralele pe cărbune, mai avem niște angajați, care trebuie să aibă un loc de muncă, altfel ai un risc social.
Corneliu Bodea: Au rămas foarte puțini. Sigur, orice om este important, nu ține neapărat de numărul lor și acum există o lipsă de personal în sistemul energetic enormă, deci sunt sigur că oameni pot fi recalificați, o să aibă unde se lucreze, pentru că vor fi investiții în rețele, unde avem de la săpături până la întins de cabluri, lucrări în stațiile electrice. Nu m-aș îngrijora, aici avem un deficit de personal major, cred că vor avea unde să lucreze oamenii din industrie.
Reporter: Revenind la sursele regenerabile și nevoia de stocare, ce credeți despre proiectul Hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti, un proiect de pe vremea lui Ceaușescu și care este în faza de analiză, înainte de decizia de investiție, la nivelul Hidroelectrica, în parteneriat cu francezii de la EDF?
Corneliu Bodea: Orice soluție de stocare, după părerea mea, este o idee bună. Acum, de ce Tarnița nu s-a făcut de atâta timp și asta e o întrebare foarte bună. Deși, vedeți dvs, un proiect care nu se realizează, deci se vorbește de el, de 40 de ani de ani, are niște motive, pentru că toți cei care au fost în pozițiile de decizie în legătură cu acest proiect au fost oameni care nu au fost competenți. Au fost oameni care au avut un motiv. Eu știu că există o serie de probleme: și dimensiunea proiectului, că este vorba de o investiție majoră, și timpii de funcționare, volumul de apă și disponibilitatea acestui volum pentru a putea opera în condiții de eficiență, să recuperezi investiția, și nu în ultimul rând, poate cea mai importantă, evacuarea. Trebuie să ținem cont că această energie, se vorbește de 1 GW, trebuie evacuată, evacuarea acesteia necesită construcția unei linii prin Apuseni, dacă nu mă înșel, printr-o regiune protejată, nu va fi simplu să evacuăm. Nu zic că e bună sau ratată, trebuie analizată, așteptăm concluziile acestui grup de lucru. Am încredere în ambele companii că sunt competente.
Dar noi mai avem posibilități de stocare pe fluxul mai multor ape curgătoare multiple, neexplorate. M-ași bucura mai degrabă să văd niște investiții în zona unei stocări de dimensiuni mai mici – 200 MW, 100 MW- care să aibă o flexibilitate mai mare. Pe partea de hidro, da, există pe cursul Oltului niște discuții, au fost niște proiecte gândite unele abandonate, la unele s-au constatat niște dificultăți tehnice, mai sunt zone neexplorate.
Am avut șansa să merg la o conferință în Australia, și acolo am făcut cunoștință cu un profesor care studia în Europa din perspectiva profilului topografic capacitatea unor regiuni de a realiza stocări și era un studiu foarte serios și România era printre cele mai potrivite țări, pentru că are un mix și de volum de apă rezonabil, pentru că asta e problema în hidroenergie, nu mai avem apa pe care obișnuiam să o avem, nu mai avem zăpezile acelea, avem încălzirea globală, dar România stă bine din acest punct de vedere. Eu m-aș bucura să văd că exisă mai multe inițiative de stocare hidro și m-aș bucura să văd mai multe proiecte mai mici mai degrabă, pentru că și intensitate investiției e importantă.
Reporter: În final vă întreb despre nuclear, care este punctul dvs de vedere referitor la proiectul Reactoarelor Modulare Mici (SMR) de la Doicești, care a stârnit recent declarații și reacții vii în spațiul public, dar și despre retehnologizarea Unităților 1 și 2 și dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă?
Corneliu Bodea: Trebuie făcută o prioritizare, care trebuie să aibă niște criterii. Unul dintre ele este și fezabilitatea. Acum sunt discuții la SMR-uri legate de fezabilitate, nu m-aș exprima pentru că nu am citit studiul respectiv și nu știu exact dacă această sumă de investiție, despre care unii spun că e șase miliarde, alții că e șapte, alți că e opt, eu nu știu ce susținere are, deci trebuie să vedem. Dar sunt sigur că în legătură cu investițiile în unitățile nucleare, fie că sunt SMR, fie că sunt retehologizarea unității 1 și doi, apoi noile unități trei și patru, trebuie făcută o analiză și identificată o prioritate și pe urmă sursele finanțare. Pentru că e ușor să spunem că vom face unitățile trei și patru. Să știți că atunci când vorbim de o unitate nucleară, vorbim de niște miliarde, niște zeci de miliarde de euro. Trebuie să ne uităm care capacitatea companiei să susțină astfel de investiții. Pe urmă, tocmai de aia e nevoie de prioritizare – trebuie făcută o prognoză realistă legat de capacitate și apoi acea capacitate să fie alocată pe proiecte care sunt considerate proiecte prioritare. Despre asta e vorba, nu mi se pare foarte complicat să faci astfel de analize. Sunt doar surprins că nu s-a făcut. Cred că, cu o astfel de analiză serioasă, am lămuri problema. Plus că discuția asta foarte multă, tot felul de oameni, inclusiv eu, nu mă exprim, nu sunt specialist în nuclear, nu știu care e potențialul. Sunt prea multe discuții și prea puțină execuție.
Reporter: Haideți să încheiem pozitiv: spuneți să electrificăm. O să vedem un o creștere a electrificării României în până la următorul summit al Eurelectric?
Corneliu Bodea: Oricât de pozitiv mi-ați cere să fiu, o să vă spun așa: după părerea mea, noi vom trece printr-o perioadă dificilă pentru a putea înțelege, să ne luăm niște lecții, și pe urmă va fi bine și foarte bine. Pentru că România tot ce-i trebuie pentru a fi bine: are resurse și umane, are resurse naturale, are o infrastructură rezonabil de bună, sunt alții care stau mai prost decât noi și cu siguranță vom ajunge la o soluție. Însă în această soluție electrificarea va juca un rol central, absolut sigur și nu va fi o chestie impusă, ci o consecință naturală a logicii acestui sistem. Deci sunt optimist, sunt optimist în legătură cu prețurile. Eu cred că vom cunoaște o scădere a prețurilor la energie, chiar dacă există un risc de spike (creștere – n.r.) în iarna aceasta, care vine exterior, din prețul gazului, din ce se întâmplă, și care eu cred că va fi absorbită de faptul că se vor pune foarte multe unități în producție până atunci. Deci sunt mai degrabă optimist în legătură cu prețul. Vom trece printr-o problemă pentru că ne-am calculat bine și problema generată de rețele. Va trebui să investim în rețele și vom constata că am întârziat. Asta e, o vom constata, vor fi poate niște mici probleme și pe urmă ne vom vedea aici.
Șeful statului, Nicușor Dan, a fost întrebat dacă a discutat cu șeful Armatei, Gheorghiță Vlad, după ce a fost pus sub acuzare de DNA.
„Am avut o discuție și o să mai am una”, a spus Dan.
Întrebat dacă la Summitul NATO din Ankara, Gheorghiță Vlad îl va însoți, Nicușor Dan a oferit intenționat același răspuns:
„Am avut o discuție și o să mai am una”.
Procurorii militari ai DNA l-au pus sub acuzare pe Gheorghiță Vlad, șef al Statului Major al Apărării din cadrul M.Ap.N., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la uzurparea funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în dosarul angajărilor pe prietenii.
În același dosar, procurorii DNA i-au inculpat deja pe generalii MApN Mihai Șomordolea (r), Iulian Berdilă – locțiitorul pentru operații și instrucție al șefului Statului Major al Apărării și Mircea Anicescu (r), fost locțiitor al șefului Direcției Generale Management Resurse Umane (DGMRU).
Structura militară a DNA instrumentează dosarul angajărilor pe prietenii din MApN de la jumătatea anului trecut (2025). După ce Serviciul Militar al DNA a început dosarul, generalul cu patru stele, Mihai Șomordolea, la vremea aceea consilier de stat, secretar CSAT în Departamentul Securității Naționale, a fost trecut în rezervă de președintele Nicușor Dan și schimbat din funcție pe 30 ianuarie 2026.
După ce procurorii militari ai DNA au găsit la percheziții probe împotriva generalului Gheorghiță Vlad, acesta a fost citat la DNA în ziua de joi, 28 mai 2026, pentru a se prezenta vineri, 29 mai 2026, însă audierea a fost amânată din cauza ședinței CSAT pe tema dronei ruse care a lovit în acea noapte blocul din Galați.
Ulterior punerii sub acuzare de către DNA, atât șeful SMA, Gheorghiță Vlad, cât și Iulian Berdilă – locțiitorul pentru operații și instrucție al șefului SMA, au respins acuzațiile procurorilor militari.
Cei doi au negat cu tărie implicările în potențiale activități de încălcare a legii, amândoi au lăsat de înțeles că nu se vor retrage din funcții iar Gheorghiță Vlad și-a argumentat poziția susținând că nu poate să nu observe “caracterul cel puțin curios al momentului ales pentru formularea acuzațiilor”.
În plus, Gheorghiță Vlad a afirmat că nu poate ignora faptul că ancheta DNA afectează imaginea „conducerii instituției Statului Major al Apărării într-un asemenea moment produce efecte care depășesc” persoana dânsului și „riscă să afecteze încrederea publică într-o instituție esențială pentru apărarea țării și siguranța cetățenilor”.
Nicușor Dan a fost întrebat de ce s-a oprit tocmai la Eugen Tomac, ce l-a determinat să-l aleagă în detrimentul altor nume, dar și de a ales un premier politic și nu tehnocrat.
„Contrar aparențelor, politica e o meserie, adică posibilitatea de a negocia, de a-ți ierarhiza argumentele, mizele, capacitatea de interacțiune cu partide, este o meserie care se învață în timp. Și de aceea, dat fiind contextul complicat, atât de complicat că am avut o coaliție care se destramă, am considerat că un politician e mai bun decât un economist care n-a avut de-a face cu politicieni tot timpul”, a explicat Nicușor Dan.
Potrivit lui Nicușor Dan, prima opțiune a fost cea a unui guvern politic, însă niciunul dintre partide nu a venit cu o majoritate deja conturată la consultări.
„Am înțeles și contradicțiile între ceea ce dorește fiecare din partide și atunci singura soluție logică a fost a unui premier care să fie independent de partidele. Pentru că dacă spunem independent, evident că și prim-ministru trebuie să fie independent de partidele astea”, a declarat Nicușor Dan.
Reamintim că noul premier, Eugen Tomac, a fost desemnat, joi seară, de Nicușor Dan, care a afirmat că un independent este „singura soluție” pentru ca să existe înțelegere în partidele din coaliție.
Tomac a spus că intenționează să propună „o echipă de specialiști, un guvern tehnic și nu politic”, dar a afirmat că este deschis la dialog cu formațiunile pro-occidentale din Parlament.
„În primul rând că pe partea marină, cel puțin pentru mine, e un subiect nou”, a spus Nicușor Dan în cadrul unei conferințe de presă, vineri, după incidentul de la Constanța.
Șeful statului a subliniat că va avea o discuție cu instituțiile responsabile pentru a evalua necesarul de capabilități și modul în care poate fi îmbunătățită reacția în astfel de situații.
„Voi avea mâine o discuție cu instituțiile responsabile pentru ca eu însumi să înțeleg foarte bine contextul, echipamentele, eventuale lipsuri pe care le avem. Pe partea de drone aeriene, aici, după cum știți, au fost de-a lungul timpului și aveam informațiile în timp real, deci acolo a fost ușor să aveam acea cerere încă din februarie de echipamente de la NATO, deci acolo a fost o altă situație”, a declarat președintele.
„În urma acestei întâlniri o să putem să comunicăm public părțile care sunt publice din necesarul nostru”, a mai spus Nicușor Dan.
Vineri, o dronă navală ucraineană a ajuns în Portul Constanța și s-a autodetonat. Explozia a determinat evacuarea portului, din fericire, nefiind înregistrate victime.
Noua funcționalitate marchează un pas important în strategia Sezamo de a simplifica experiența de cumpărături online și de a economisi timp pentru clienți. Maia poate înțelege cereri formulate în limbaj natural, poate recomanda produse, genera rețete, crea liste de cumpărături și gestiona întregul proces de comandă prin chat sau comandă vocală.
Clienții pot căuta produse, pot adăuga articole în coș, pot selecta intervalul de livrare și pot finaliza plata folosind cardurile deja salvate în aplicație. În plus, Maia poate ajuta la modificarea comenzilor, anularea acestora, gestionarea preferințelor alimentare și oferirea de recomandări personalizate pe baza comenzilor anterioare.
Totodată, Sezamo extinde accesul la Maia Voice, asistentul vocal disponibil anterior doar pentru membrii programului Xtra. Funcționalitatea este disponibilă treptat tuturor clienților și permite realizarea cumpărăturilor prin conversații naturale, fără utilizarea tastaturii.
Citeşte comunicatul integral AICI
