Partida FC Argeș-CFR Cluj s-a încheiat cu victoria oaspeților, scor 1-0. Unicul gol a fost înscris în minutul 93 de Adrian Păun.
Rezultatul o menține pe CFR în cursa pentru titlu. Clujenii au 34 de puncte și urcă pe locul 3 în clasamentul seriei de play-off.
Pe primele trei poziții sunt U Cluj, 39 de puncte și Universitatea Craiova, 36 de puncte. Totuși diferența s-ar putea mări din nou deoarece echipele menționate nu au jucat încă în etapa a V-a.
Tot vineri s-a jucat o partidă din play-out. Oțelul Galați a învins pe teren propriu echipa UTA Arad, scor 1-0.
Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a atras atenția vineri, în cadrul unei conferințe a Fondului Monetar Internațional, asupra riscurilor pe care conflictul din Iran le aduce pentru evoluția inflației, relatează DPA.
Declarațiile sale vin cu puțin timp înainte de următoarea ședință de politică monetară a BCE, programată pentru 30 aprilie. Lagarde a declarat că instituția europeană este pregătită să intervină dacă situația o va impune.
Potrivit acesteia, efectele războiului din Orientul Mijlociu se vor resimți rapid, mai ales prin creșterea prețurilor la energie. Totuși, impactul pe termen mediu va depinde de cât de intens și de lung va fi conflictul.
„Războiul din Orientul Mijlociu a făcut mult mai nesigure perspectivele și a creat riscuri ridicate la adresa inflației și riscuri negative în privința evoluției economiei”, a declarat Lagarde.
În același timp, președinta BCE a precizat că instituția nu își asumă dinainte un traseu definitiv pentru dobânzi, lăsând loc de ajustări în funcție de evoluțiile economice.
Datele recente arată că inflația în zona euro a urcat la 2,6% în martie, față de 1,9% în februarie, pe fondul scumpirii energiei, potrivit Eurostat. Ținta BCE rămâne de 2%, însă analiștii estimează că dobânzile ar putea crește de două ori în acest an, fiindcă inflația ar putea rămâne peste acest nivel în perioada următoare.
Deși luna trecută Banca Centrală a decis să păstreze dobânzile neschimbate, ea a transmis că urmărește efectele creșterii prețului petrolului asupra economiei și este pregătită să acționeze.
Scenariile BCE indică o inflație medie de 2,6% în acest an. Într-o variantă mai pesimistă, aceasta ar putea trece de 4% în a doua parte a lui 2026, înainte de a reveni spre țintă.
Într-un scenariu foarte grav, inflația ar putea depăși 6% la începutul anului viitor și ar rămâne ridicată mai mult timp.
„Dacă ne așteptăm ca rata inflației să devieze semnificativ și persistent de țintă, răspunsul trebuie să fie corespunzător de puternic sau persistent. Altfel, riscul de-ancorării așteptărilor inflaționiste va deveni acut”, a avertizat recent șefa BCE.
În acest context, instituția trebuie să urmărească atent dacă scumpirile din energie se propagă în restul economiei, inclusiv în salarii și în așteptările populației privind inflația.
„Dacă deviațiile așteptate de la ținta noastră de inflație sunt mai mari și mai persistente, necesitatea de a acționa devine mai puternică”, a declarat Lagarde.
Berbecii au parte de o zi dinamică, în care inițiativa și curajul le pot aduce rezultate vizibile. În plan profesional, pot apărea sarcini noi sau chiar oportunități de promovare, iar capacitatea lor de a lua decizii rapide îi avantajează.
Cei aflați într-o relație trebuie să evite replicile dure, iar cei singuri pot atrage persoane interesante, dar relațiile pot începe brusc și la fel de brusc se pot răci. Financiar, ziua este stabilă, dar nu favorizează cheltuielile impulsive.
Horoscop 18 aprilie TaurTaurii sunt mai ancorați în relații și în interacțiunile sociale. Ziua le poate aduce întâlniri importante sau discuții care le pot influența viitorul profesional. Este un moment bun pentru colaborări, dar și pentru a cere sprijin sau sfaturi.
Pe plan emoțional, Taurii simt nevoia de stabilitate și pot deveni mai sensibili la comportamentul celor din jur. Financiar, trebuie să fie atenți la tentațiile de moment și la investițiile riscante, deoarece pot apărea pierderi dacă nu analizează atent situațiile.
Horoscop 18 aprilie GemeniGemenii sunt foarte activi și implicați în mai multe direcții simultan. Comunicarea este punctul lor forte, iar această abilitate îi poate ajuta să rezolve conflicte sau să obțină avantaje profesionale. Pot primi vești bune sau pot încheia acorduri importante.
În plan personal, au nevoie de mai multă claritate. Financiar, este o zi bună pentru planuri, însă nu pentru decizii definitive.
Horoscop 18 aprilie RacRacii sunt concentrați pe carieră și imaginea publică. Eforturile lor din ultima perioadă pot începe să fie recunoscute, iar acest lucru le oferă un plus de încredere. Totuși, presiunea responsabilităților poate deveni apăsătoare.
În plan emoțional, sensibilitatea crescută îi poate face să reacționeze exagerat în unele situații. Financiar, pot apărea oportunități de câștig, dar și cheltuieli legate de familie sau casă.
Horoscop 18 aprilie LeuLeii simt o nevoie puternică de schimbare și de explorare. Este o zi excelentă pentru a ieși din rutină, pentru a învăța lucruri noi sau pentru a planifica o călătorie. În plan profesional, pot apărea idei creative care merită puse în practică.
În dragoste, Leii sunt carismatici și atrag atenția cu ușurință. Financiar, este indicat să fie mai calculați, mai ales dacă sunt tentați să investească în proiecte riscante.
Horoscop 18 aprilie FecioarăFecioarele traversează o zi în care analiza și introspecția sunt esențiale. Pot apărea situații care le obligă să ia decizii importante, mai ales în plan profesional. Este important să nu se lase copleșite de perfecționism.
În relații, pot exista momente de vulnerabilitate. Comunicarea sinceră este cheia pentru a evita neînțelegerile. Financiar, este o zi potrivită pentru reorganizare și planificare.
Horoscop 18 aprilie BalanțăBalanțele sunt în centrul relațiilor, fie că este vorba despre parteneriate profesionale sau personale. Pot apărea discuții importante care le pot schimba perspectiva asupra unei relații. Este o zi în care trebuie să aleagă între compromis și afirmarea propriilor dorințe.
În plan sentimental, emoțiile sunt intense. Cei aflați într-o relație pot avea parte de clarificări importante, iar cei singuri pot întâlni persoane care le stârnesc interesul.
Horoscop 18 aprilie ScorpionScorpionii sunt concentrați pe muncă și eficiență. Au capacitatea de a rezolva probleme complicate și de a face progrese semnificative. Totuși, stresul acumulat își poate spune cuvântul.
În plan personal, pot apărea tensiuni dacă nu reușesc să își gestioneze emoțiile. Este important să evite suspiciunile nefondate.
Horoscop 18 aprilie SăgetătorSăgetătorii au parte de o zi plină de energie și inspirație. Creativitatea este la cote ridicate, iar acest lucru îi ajută să se remarce. Este un moment bun pentru activități artistice sau pentru a începe proiecte noi.
În dragoste, lucrurile sunt favorabile, mai ales pentru cei care își exprimă deschis sentimentele. Financiar, este o zi stabilă, dar fără câștiguri spectaculoase.
Horoscop 18 aprilie CapricornCapricornii sunt preocupați de casă și familie. Pot apărea situații care necesită implicare și responsabilitate. Este o zi în care trebuie să găsească echilibrul între viața profesională și cea personală.
În plan emoțional, pot simți nevoia de retragere. Comunicarea cu cei apropiați este esențială pentru a evita conflictele. În plan financiar, este recomandată prudența în cheltuieli.
Horoscop 18 aprilie VărsătorVărsătorii sunt foarte activi în plan social și intelectual. Ideile lor pot atrage atenția și pot genera oportunități interesante. Este o zi bună pentru negocieri și pentru exprimarea opiniilor.
În relații, sinceritatea este esențială. Pot apărea tensiuni dacă evită discuțiile importante. Financiar, trebuie să fie atenți la deciziile rapide.
Horoscop 18 aprilie PeștiPeștii sunt concentrați pe stabilitatea financiară și pe siguranța personală. Este o zi bună pentru a analiza bugetul și pentru a face planuri pe termen lung. Totuși, nu este momentul pentru investiții majore.
În plan emoțional, sensibilitatea crescută îi poate face mai vulnerabili. Este important să evite influențele negative și să se concentreze pe echilibrul interior. Relațiile pot evolua pozitiv dacă există deschidere și empatie.
Președintele Donald Trump a declarat într-un interviu telefonic că Iranul „a fost de acord cu tot” și va colabora cu SUA pentru a elimina uraniul îmbogățit, potrivit CBS News.
El a insistat că acest lucru nu va implica trupe americane. Dar când a fost întrebat cine îl va recupera, a spus „oamenii noștri”. Președintele a mai spus că materialul va fi transportat în SUA.
Totodată, Donald Trump a dezvăluit că Iranul a fost de acord să înceteze să sprijine grupări teroriste precum Hezbollah și Hamas.
Întrebat când va anunța acordul de pace, Trump a spus că cele două părți se întâlnesc în acest weekend și că SUA își vor continua blocada „până când discuțiile se vor finaliza”.
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat vineri că „misiunea” Israelului împotriva Hezbollah în Liban nu s-a încheiat, în ciuda armistițiului care a intrat în vigoare în aceeași zi, potrivit Anadolu.
„Există lucruri pe care le plănuim să le facem în ceea ce privește amenințările rămase cu rachete și cu drone, pe care nu le voi detalia”, a declarat premierul israelian, în ciuda angajamentelor lui Trump de a interzice Israelului să efectueze mai multe atacuri asupra Libanului
Răspunzând criticilor interne cu privire la rezultatul conflictului, Netanyahu a spus într-o declarație televizată că Israelul a avut „realizări extraordinare”.
„Pentru prima dată, am stabilit o zonă tampon de securitate largă de-a lungul întregii frontiere de nord”, a spus el, adăugând că zona se întinde din Liban, peste Înălțimile Golan, până la Muntele Hermon și zona Yarmouk din sudul Siriei.
El a spus că zona tampon, pe care a numit-o „Linia Galbenă”, are scopul de a elimina amenințarea incursiunilor directe și a focului de tancuri, menționând că forțele israeliene sunt desfășurate de-a lungul frontierei.
Netanyahu a mai spus că armistițiul a fost convenit la cererea președintelui american Donald Trump.
„La cererea sa, am convenit asupra unui armistițiu temporar în Liban pentru a permite o oportunitate pentru o soluție diplomatică și militară combinată cu guvernul libanez”, a spus el.
Președintele american Donald Trump a declarat vineri că Washingtonul interzice Israelului să efectueze noi atacuri asupra Libanului. Joi, liderul SUA a anunțat un armistițiu de 10 zile în Liban.
Comunitatea internațională trebuie să își unească eforturile pentru a elimina amenințările din Strâmtoarea Ormuz, fiindcă deciziile actuale vor afecta securitatea transportului maritim global și comportamentul actorilor agresivi în viitor.
Potrivit unei postări de pe Telegram, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat acest lucru în timpul unui discurs la o reuniune online privind libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz.
„Cu toții trebuie să lucrăm împreună pentru a elimina pericolele din Ormuz într-un mod care să ajute la protejarea libertății de navigație peste tot în lume”, a subliniat el.
Volodimir Zelenski a spus că deciziile luate acum cu privire la Ormuz vor determina modul în care alți actori vor percepe posibilitatea de a crea probleme în alte strâmtori și pe alte fronturi.
„Trebuie să fim cât mai concreți și clari posibil, astfel încât să nu ajungem, peste șase luni, ca în Gaza – unde mai sunt multe de făcut – securitatea este încă în mare parte fragilă, reconstrucția nu a început cu adevărat și multe probleme umanitare rămân nerezolvate”, a subliniat el.
Potrivit președintelui ucrainean, există sarcini de securitate în Ormuz care nu pot fi rezolvate doar prin decizii politice.
„În primul rând, trebuie să definim ce depinde de fapt de noi toți în Ormuz și ce depinde de SUA. De asemenea, este important să implicăm țările din Orientul Mijlociu într-un mod care să reflecte interesele lor comune. Principiul cheie este: după război, securitatea trebuie să fie mai puternică, nu mai slabă”, a spus Zelenski.
El a mai declarat că ar trebui organizată cât mai curând posibil o reuniune a comandamentelor militare, în cadrul căreia să fie discutate toate aspectele critice ale modului în care ar putea funcționa o misiune de securitate în Ormuz și cum ar contribui fiecare parte.
„Ucraina a trecut printr-o misiune foarte similară în Marea Neagră”, a adăugat Zelenski.
În același timp, el a reamintit că Rusia a încercat, de asemenea, să blocheze marea Ucrainei și că Ucraina are experiență în escortarea navelor comerciale, deminarea, protejarea împotriva atacurilor aeriene și coordonarea generală a unor astfel de operațiuni.
„Ucrainenii lucrează deja în Golf la securitatea aeriană. Putem contribui, de asemenea, la securitatea pe mare”, a declarat el.
Zelenski a spus, de asemenea, că războiul din Iran afectează în mod negativ situația din Europa din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
„Rusia nu are nicio intenție de a reduce numărul și brutalitatea atacurilor sale, în timp ce SUA ar putea reduce presiunea asupra ei. Acest lucru ar putea duce la o penurie de arme, în special de apărare aeriană. Prin urmare, Europa trebuie să ia măsuri și mai puternice pentru a proteja vieți, mai presus de toate, pentru a se apăra împotriva amenințărilor balistice și a menține presiunea asupra Rusiei”, a subliniat el.
El a spus că este recunoscător pentru toate țările care oferă asistență, inclusiv furnizarea de sisteme de apărare aeriană, sprijinirea PURL și accelerarea producției interne.
„Părți cheie ale lumii trebuie să se bazeze mai mult pe propriile forțe: Europa, Orientul Mijlociu și Golful, precum și regiuni cheie din Asia, precum și Canada, Australia și Noua Zeelandă”, a spus Zelenski.
Agenția de urmărire a traficului naval MarineTraffic a anunțat că nava de croazieră Celestyal Discovery este prima de pasageri care tranzitează Strâmtoarea Ormuz de la începutul conflictului, potrivit Euronews.
Nava de croazieră sub pavilion maltez nu are pasageri la bord. Vaporul a plecat din Dubai vineri și se îndreaptă către Oman. Anterior, ea a stat la doc 47 de zile. Celestyal Discovery va ajunge în Oman sâmbătă.
Iranul și SUA au anunțat vineri că întreaga cale navigabilă strategică, care a fost închisă efectiv de la începutul războiului, va fi complet deschisă traficului comercial în timpul armistițiului.
UE va îndemna statele membre să-și reducă dependența de kerosen provenit din Orientul Mijlociu și să analizeze posibilitatea creșterii importurilor din SUA, a declarat o sursă, sub protecția anonimatului, pentru Reuters.
Aceste planuri nu au fost anunțate anterior și sunt încă în curs de a fi conturate într-o variantă finală. Ele vor pune un accent mai mare pe autosuficiență și reziliență prin intermediul combustibilului aviatic durabil (SAF) sau al combustibililor sintetici.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat planurile de a prezenta săptămâna viitoare un răspuns la criza energetică, incluzând măsuri privind combustibilii pentru avioane, însă nu a făcut mențiuni concrete care să confirme informația prezentată de Reuters.
Ce îndrumări ar urma să includă planul UERecomandările UE vor sublinia limitările blocului în ceea ce privește creșterea producției interne de combustibil pentru avioane și vor oferi îndrumări cu privire la modul de gestionare a potențialelor penurii, a mai spus sursa pentru Reuters.
În plus, planul UE va include și îndrumări pentru companiile aeriene cu privire la gestionarea problemelor în cazul penuriei de combustibil, cum ar fi pierderea sloturilor aeroportuare din cauza anulărilor și a regulii UE anti-tankering, menită să împiedice avioanele să încarce combustibil suplimentar în locații ieftine.
Joi, Agenția Internațională pentru Energie, prin vocea directorului Fatih Birol, a avertizat că Europa ar putea să se confrunte cu penurie de kerosen în aproximativ șase săptămâni, pe fondul blocajelor din aprovizionarea globală cu energie.
Birol a calificat în repetate rânduri situația energetică actuală drept „cea mai mare criză energetică cu care ne-am confruntat vreodată”.
Între timp, vineri, Iranul a anunțat redeschiderea Strâmtorii Ormuz, după un armistițiu de zece zile între Israel și Liban anunțat joi de președintele american Donald Trump.
Uniunea Europeană se pregătește să își testeze clauza sa de asistenţă reciprocă sub forma unei simulări de tip „war game”, în contextul în care președintele american Donald Trump a amenințat recent cu scoaterea Statelor Unite din NATO.
Potrivit Bloomberg, care citează un înalt oficial al UE, o astfel de simulare ar imita procesul decizional în cazul în care un stat membru ar solicita restului UE sprijin militar.
În prima fază, exercițiile vor avea loc între ambasadorii UE la Bruxelles, apoi la o reuniune a miniștrilor apărării din luna mai, în Cipru, a spus oficialul.
Acest subiect va fi discutat și la summitul informal al liderilor de săptămâna viitoare, care va avea loc în Cipru, mai notează Bloomberg.
Clauza de asistență reciprocă a blocului comunitar este prevăzută de Articolul 42-7 din Tratatul UE. Concret, dacă un stat membru este „victima unei agresiuni armate pe teritoriul său”, celelalte state membre au „obligația de a acorda ajutor și asistență prin toate mijloacele aflate la dispoziția lor”, scrie POLITICO.
Această clauză de asistență reciprocă a fost invocată o singură dată, de către Franța, în urma atacurilor teroriste din 2015.
Formularea clauzei este mai fermă decât cea a articolului 5 al Tratatului NATO, care prevede că un atac armat împotriva unui stat membru obligă statele membre să ia „măsurile pe care le consideră necesare”, inclusiv, dar nu neapărat, forța armată.
Belarus construiește drumuri spre granița cu Ucraina și instalează poziții de artilerie, a declarat președintele Volodymyr Zelenski după o întâlnire cu comandantul militar Oleksandr Syrskyi, potrivit Nexta.
Conducerea Ucrainei crede că Rusia încearcă din nou să atragă Belarus în război. Zelenski a spus că a instruit oficiali ucraineni să avertizeze conducerea din Belarus. Totodată, el s-a referit la o operațiune a SUA care l-a implicat pe președintele Venezuelei, Nicolás Maduro.
„Natura și consecințele evenimentelor recente din Venezuela ar trebui să descurajeze conducerea Belarusului să facă greșeli”, a spus Volodimir Zerlenski.
SUA și Iranul negociază un plan de trei pagini pentru a pune capăt conflictului. Patru surse care cunosc subiectul au declarat pentru publicația Axios că unul dintre elementele aflate în discuție este acela ca SUA să deblocheze 20 de miliarde de dolari din fondurile iraniene înghețate, în schimbul renunțării Iranului la stocurile sale de uraniu îmbogățit.
O prioritate majoră pentru administrația Trump este să se asigure că Iranul nu poate accesa stocul de aproape 2.000 kg de uraniu îmbogățit îngropat în instalațiile sale nucleare subterane, mai ales cele 450 kg îmbogățite la o puritate de 60%.
Potrivit a două surse citate de Axios, Washingtonul era dispus, într-o etapă anterioară a negocierilor, să aloce 6 miliarde de dolari pentru ca Iranul să poată achiziționa alimente, medicamente și alte produse umanitare. Totuși, iranienii au cerut 27 de miliarde de dolari.
Sursele au mai spus pentru Axios că ultima sumă discutată de SUA și Iran este de 20 de miliarde de dolari. Un oficial american a declarat că aceasta era o propunere a SUA, în timp ce un alt oficial a descris conceptul „bani în schimbul uraniului” drept „una dintre numeroasele discuții”.
Oficial american: Iranul dorește în mod evident suma de 20 de miliarde de dolariO propunere aflată în prezent în discuție stipulează că o parte din uraniul puternic îmbogățit ar urma să fie transportată într-o țară terță, nu neapărat în SUA, iar o altă parte ar urma să fie diluată în Iran sub supraveghere internațională, mai notează Axios.
Totodată, Memorandumul de înțelegere (MOU) de trei pagini negociat de cele două părți include și un moratoriu „voluntar” asupra activităților de îmbogățire a uraniului de către Iran.
„Iranul dorește în mod evident suma de 20 de miliarde de dolari – și mult mai mult. Dorește în mod evident să vândă petrol la prețurile pieței libere, fără sancțiuni. Dorește să participe la sistemul financiar global. Dar dorește, de asemenea, să aibă acest program de arme nucleare. Dorește să finanțeze grupări teroriste precum Hamas. Și nu este dispus să renunțe suficient la aceste lucruri pentru a obține ceea ce îi oferim”, a declarat unul dintre oficialii americani pentru sursa citată.
Reacția lui TrumpÎntr-o postare pe Truth Social, Trump a negat informațiile prezentate de Axios, spunând că nicio sumă de bani „nu va fi schimbată” între Washington şi Teheran.
Președintele american a declarat același lucru și într-un interviu pentru Reuters, atunci când i-a fost adus la cunoștință raportul Axios.
„Este total fals. Nu se schimbă niciun ban”, a spus Trump.
Dezvăluirile făcute de Axios vin în contextul în care Trump a declarat joi că negociatorii americani și iranieni se vor întâlni probabil în acest weekend pentru o a doua rundă de discuții pentru a pune capăt conflictului izbucnit la sfârșitul lunii februarie. Discuțiile sunt așteptate să aibă loc la Islamabad, probabil duminică.
Șeful Cancelariei prezidențiale ucrainene, Kiril Budanov, a declarat că Transnistria nu poate fi recucerită fără război, potrivit Nexta. Ucraineanul a explicat că instaurarea controlului asupra regiunii „fără niciun foc de armă” este imposibilă.
În opinia lui, acest lucru s-ar putea face prin forță, dacă este necesar, dar este prematur să se discute subiectul în prezent.
Kiril Budanov a mai spus că grupul rus din Transnistria este slab și că Moscova este preocupată de siguranța acestuia.
Transnistria este o regiune separatistă aflată pe malul stâng al Nistrului între Moldova și Ucraina. Deși și-a declarat independența la începutul anilor 90, niciun stat nu a recunoscut-o ca atare. În regiune se află un grup de militari ruși.
Viitorul premier al Ungariei, Peter Magyar, a declarat vineri că livrările de petrol rusesc prin conducta Drujba ar putea fi reluate încă de săptămâna viitoare.
Magyar a primit informații în acest sens din partea lui Zsolt Hernadi, directorul grupului petrolier maghiar MOL, care urmează să se deplaseze în Rusia pentru a discuta despre viitoarele livrări, relatează Bloomberg.
„Vor discuta despre mai multe aspecte și vor discuta cu siguranță despre faptul că nu este suficientă repunerea în funcțiune a conductei, deoarece este nevoie și de petrol. Vor trebui să discute dacă Ungaria se poate aștepta la un aprovizionare neîntreruptă cu petrol, în ciuda evenimentelor actuale”, a spus Magyar, potrivit Reuters.
Informația vine în contextul în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat săptămâna aceasta că până la sfârșitul lunii aprilie, conducta Drujba va fi operațională.
Conducta a fost ținta unui atac rusesc la sfârșitul lunii ianuarie a acestui an, motiv pentru care aprovizionarea a fost întreruptă.
Viktor Orbán și premierul slovac Robert Fico, ambii apropiați Kremlinului, au acuzat Ucraina că a amână reluarea fluxului de petrol din motive politice. Kievul a respins acuzația, spunând că reparațiile sunt necesare după daunele provocate conductei.
România va organiza în premieră la sediul NATO de la Bruxelles evenimentul „Romania Industry Day”, o inițiativă dedicată promovării industriei naționale de apărare și securitate cibernetică pe piața internațională a Alianței.
Potrivit comunicatului, evenimentul va fi inaugurat luni, 20 aprilie 2026, de ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, alături de ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău.
La reuniune vor participa peste 20 de companii românești din domenii strategice precum tehnologia, comunicațiile securizate și industria de apărare.
Evenimentul este prezentat ca un pas important în consolidarea diplomației economice a României și în conectarea companiilor românești la cerințele NATO.
„Romania Industry Day” va include și consultări cu structuri importante ale Alianței, precum agențiile responsabile de comunicații și achiziții, cu scopul de a facilita accesul firmelor românești la programele de înzestrare și logistică.
În contextul creșterii bugetelor de apărare la nivel aliat, autoritățile române mizează pe extinderea oportunităților economice. După cum se arată în comunicat, cheltuielile totale ale statelor NATO pentru apărare au depășit 1,4 trilioane de dolari anual, ceea ce deschide o piață semnificativă pentru furnizori din statele membre.
Ministra de externe Oana Țoiu a declarat că miza principală este securitate, dar și partea economică.
„Suntem parte a celei mai puternice Alianțe defensive din lume, NATO, și asta înseamnă nu doar siguranță crescută ci și oportunități pentru a crește economia. Am construit Ziua industriilor românești, la sediul NATO, pentru a promova companiile românești să devină furnizori direcți pentru structurile alianței, pentru a accesa nișa lor dintr-o piață de profil de peste 1,4 trilioane de dolari anual între aliați și pentru a întări profilul României de partener solid și furnizor de securitate”, a declarat aceasta.
Ea a adăugat că proiectul face parte dintr-o strategie mai largă de consolidare a diplomației economice și de stimulare a investițiilor în România.
„Interesele României cer o diplomație economică revitalizată. Construim în această guvernare acest tip de diplomație printr-o muncă coerentă pentru beneficii directe în economia națională. Investițiile pentru tehnologii avansate, crearea de locuri de muncă cu înaltă calificare acasă și poziționarea componentei de reziliență cibernetică fac parte din mizele evenimentului. Este primul, vor mai urma și altele”, a mai spus ministrul.
La rândul său, ministrul Economiei, Irineu Darău, a vorbit despre rolul industriei naționale în acest demers și nevoia de adaptare la standardele internaționale.
„Oportunitățile economice internaționale nu trebuie irosite, de aceea Ministerul Economiei va susține, alături de Guvern, promovarea industriilor-cheie și dezvoltarea industriei de apărare. Ne asumăm rolul de a susține atât mediul privat, cât și companiile de stat pregătite să dezvolte producția, să îndeplinească standarde exigente, să inoveze și să se integreze durabil în lanțurile de producție europene și globale”, a transmis acesta.
Evenimentul reunește companii românești din domenii precum software, comunicații securizate, sisteme satelitare, tehnologii anti-dronă și aeronautică. Este considerat un pas important pentru integrarea acestora în proiectele strategice ale NATO.
Organizatorii susțin că „Romania Industry Day” va funcționa ca o platformă de dialog între cererea operațională a Alianței și soluțiile industriei românești, cu potențial de a consolida poziția României ca furnizor de securitate și partener economic în domeniul apărării.
