Sub câmpurile din apropierea orașului Waxahachie se află 22,5 kilometri de tunel rămași de la un accelerator american de particule care nu a fost finalizat niciodată, potrivit DailyGalaxy.
În octombrie 1993, Congresul SUA a pus capăt finanțării proiectului Superconducting Super Collider (SSC), lăsând în urmă tunelurile subterane, puțurile de acces și clădirile de la suprafață, fără ca instalația să fie vreodată pusă în funcțiune.
Planul prevedea construirea unui accelerator circular cu o lungime de 87,1 kilometri. În interiorul inelului, două fascicule de protoni urmau să circule în sensuri opuse și să se ciocnească la o energie combinată de 40 teraelectronvolți (40 TeV).
La momentul opririi finanțării, construcția era realizată în proporție de aproximativ 20%. Au fost săpați cei 22,5 kilometri de tunel, construite 17 puțuri de acces și ridicate 18.600 de metri pătrați de clădiri, potrivit revistei Scientific American. Până atunci fuseseră cheltuite deja peste 2 miliarde de dolari.
Proiectat pentru a descoperi structura fundamentală a materieiUn accelerator de particule utilizează magneți extrem de puternici pentru a ghida fascicule de particule printr-un tub vidat. Atunci când particulele se ciocnesc, detectorii înregistrează particulele rezultate și energia eliberată, oferind fizicienilor posibilitatea de a studia structura fundamentală a materiei.
Primele propuneri pentru un accelerator american au apărut la sfârșitul anilor 1970 și începutul anilor 1980. Departamentul Energiei a demarat proiectarea oficială în 1983, iar președintele Ronald Reagan a aprobat proiectul în 1987.
Consilierul său științific le-a cerut inginerilor să fie „îndrăzneți și lacomi” în proiectare, iar ulterior Reagan i-a încurajat pe fizicieni să „arunce cât mai departe”, o expresie care reflecta amploarea proiectului.
Lucrările au început în 1989. Inelul urma să fie amplasat în subteran, iar la suprafață erau prevăzute clădiri și puțuri verticale pentru acces la accelerator, sistemele de răcire, instalațiile electrice, sălile experimentale și detectoare.
Până în 1993 au fost excavați aproximativ 24 de kilometri de tunel, însă sistemul complet de magneți, conductele pentru fascicule, detectoarele și echipamentele auxiliare nu au mai fost instalate.
Costurile au explodatEstimarea inițială era de 4,4 miliarde de dolari. În 1992 ajunsese la 8,25 miliarde, iar în toamna lui 1993 depășea 11 miliarde de dolari.
Analize ulterioare au arătat că estimările inițiale omiseseră numeroase cheltuieli importante, inclusiv aproximativ 500 de milioane de dolari pentru detectoare, 400 de milioane pentru operațiunile dinaintea finalizării, 60 de milioane pentru terenuri și 118 milioane pentru managementul federal.
Costurile au crescut și după modificarea proiectului magneților, necesară pentru a controla mai bine fasciculele de particule. Doar această schimbare a adăugat aproximativ 2 miliarde de dolari la costul estimat.
În plus, proiectul nu dispunea de un sistem eficient pentru monitorizarea costurilor și a calendarului lucrărilor.
Finanțarea internațională nu a venitAutoritățile americane sperau să obțină aproximativ 2,6 miliarde de dolari din contribuții externe. Statul Texas promisese 900 de milioane de dolari și alocase deja aproximativ 400 de milioane până la anularea proiectului.
Pe plan internațional însă, sprijinul a fost redus. India a promis 50 de milioane de dolari, iar alte state nu au acceptat să contribuie. Guvernele europene își concentrau deja resursele asupra proiectelor CERN, iar negocierile cu Japonia s-au blocat din motive politice și comerciale.
Totodată, proiectul concura pentru finanțare federală într-o perioadă de recesiune și de reducere a cheltuielilor publice. În paralel, Congresul finanța și alte programe costisitoare, inclusiv Stația Spațială Internațională.
În octombrie 1993, Congresul a decis oprirea finanțării.
Totul ar fi pornit de la o ceartă. Incidentul s-a petrecut în orașul Roșiori de Vede.
„La data de 28 iulie a.c., în jurul orei 20:50, în timp ce se aflau pe strada Mihail Kogălniceanu, în localitate, pe fondul unor discuții în contradictoriu, o tânără ar fi spart geamurile autoturismului și imobilului fostului concubin”, transmite IPJ Teleorman.
Tânăra a fost reținută de polițiști, pentru 24 de ore. Poliția a întocmit un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de distrugere.
Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Roșiori de Vede continuă cercetările.
Miercuri, în cadrul sesiunii extraordinare din Parlament, fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete a vorbit despre amendamentul depus de PSD, legat de deblocarea posturilor în sănătate.
Amendamentul dezbătut în Plenul Camerei Deputaților„Am dezbătut în Plenul Camerei Deputaților proiectul de lege cu amendamentul depus de către grupul PSD pentru deblocarea posturilor. Este o schimbare legislativă importantă pentru sistemul de sănătate. Pentru că acest amendament face mai mult decât să deblocheze posturile în spitale”, și-a început fostul ministru discursul.
Amendamentul „deblochează posturile într-o manieră logică în funcție de nevoia fiecărui spital în parte. Gândiți-vă cum este acum legislația. Guvernul poate aproba unul, maximum două memorandumuri pe an, timp în care spitalele care au posturi vacante nu pot scoate la concurs”, a transmis el.
„Dacă, de exemplu, cineva se pensionează, managerul nu poate scoate la concurs acel post care este vacant și care este și bugetat. Din acest motiv am introdus acest amendament care, după dezbatere, va fi votat în Plenul Camerei Deputaților, mâine la senat și apoi va intra în vigoare. Cred că este un pas important pentru întreg sistemul de sănătate”, a afirmat Rogobete.
Schimbările aduse de amendamentÎntrebat ce schimbări aduce acest amendament, Alexandru Rogobete a explicat că „flexibilizează modul de ocupare al posturilor în spitale, pe de o parte, și pe de altă parte are un mecanism mult mai accelerat. Managerul are flexibilitatea să decide în funcție de nevoile din interiorul secției lui și el le știe cel mai bine de ce posturi are nevoie de asistente, de infirmiere sau de medici”.
Întrebat dacă posturile care se vor debloca în urma proiectului vor fi șapte mii peste ce deblochează Guvernul sau sunt împreună, fostul ministru a răspuns „merg împreună cele două”.
„Managerii vor scoate la concurs în limita bugetului aprobat, la fel e și memorandumul”, a adăugat el.
De asemenea, „amendamentul lasă spitalele să-și angajeze resursa umană în funcție de nevoi”, a specificat Rogobete.
Întrebat dacă amendamentul suplimentează cu încă o mie de posturi, Rogobete a transmis că „nu suplimentează cu o cifră absolută fixă. Dă libertatea spitalelor de a-și angaja personal pe posturile vacante, existente și bugetate, care da, sunt mult mai multe decât cele din memorandum. Undeva la 10.000 am calculat, dar fără date foarte la virgulă”.
Premierul interimar „a tăiat în neștire”Fostul ministru al Sănătății a fost întrebat dacă ar trebui ca Casa de Asigurări să nu plătească salarii, în contextul în care premierul interimar spunea că în sănătate banii pe care îi dă guvernul, majoritatea se duc în plata salariilor. Rogobete a răspuns „este o dezinformare specifică croitorașului cel viteaz. A tăiat în neștire, acum nu mai are ce tăia și se apucă să peticească”.
„Îmi pare rău că ajung să fac asemenea comparații, dar atunci când vorbești în necunoștință de cauză, nu am cum să reacționez altfel. Procentul mare în bugetul spitalelor pentru plata salariilor este pentru că Casa Națională de Asigurări de Sănătate plătește serviciile la valoare anului 2016, iar spitalul plătește facturile, medicamentele și salariile la nivelul anului 2026. De aici apar acele discrepanțe și dezechilibre financiare în bugetul spitalelor”, a mai transmis el.
„Eu vreau să cred că nu suntem toți proști, doar domnul Bolojan este deștept. Vreau să cred asta”, a conchis Alexandru Rogobete.
UPDATE 12.46. Procurorii PG au comunicat oficial acuzațiile în acest dosar: Două persoane reținute într-un dosar privind obținerea frauduloasă a cetățeniei române.
Situația pe scurt:
În continuarea comunicatului de presă din data de 18 decembrie 2025, informăm că procurorul de caz din cadrul Secției de urmărire penală a dispus reținerea pentru 24 de ore și punerea în mișcare a acțiunii penale față de două inculpate, urmând ca acestea să fie prezentate instanței cu propunere de arestare preventivă. Menționăm că una dintre inculpate a fost prinsă în flagrant în cursul zilei de ieri, 28 iulie 2026, în timp ce primea suma de 7500 de euro.
Referitor la prima inculpată, persoană cu dublă cetățenie, moldovenească și română, s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență, complicitate la fals în înscrisuri oficiale și instigare la abuz în serviciu.
La data de data de 02.10.2025, inculpata i-a pretins unei persoane (martor) suma de 5000 de euro, necesară pregătirii dosarului pentru depunerea la Autoritatea Națională de Cetățenie (ANC) în vederea redobândirii cetățeniei române, deși cunoștea că acesta este cetățean tunisian și nu are ascendenți născuți pe teritoriile României Mari înainte de 1940. În acest sens, inculpata i-a creat martorului convingerea că are influență asupra funcționarilor ANC si l-a asigurat că la depunerea dosarului nu vor fi probleme, întrucât va fi însoțit de un avocat, iar cererea va fi primită de un funcționar cu care are relații apropiate. Suma de bani, respectiv 5000 euro, a fost remisă la data de 06.11.2025 de către martor inculpatei și unui cetățean ucrainean.
În perioada 07.11.2025-26.01.2026, la solicitarea inculpatei și a cetățeanului ucrainean, persoane aflate pe teritoriul Ucrainei au plăsmuit actele de stare civilă ale bunicilor materni ai martorului, respectiv extrase din Registrul de Stat al actelor de stare civilă a cetățenilor din Ucraina, certificate de deces emise de autoritățile ucrainene etc. Menționăm faptul că cetățeanul ucrainean a efectuat mai multe deplasări din România în Ucraina, unde prin intermediul legăturilor sale a falsificat actele de stare civilă ale bunicilor martorului, respectiv actele de naștere, care să ateste în mod nereal că cei doi s-au născut anterior anului 1940, în regiunea, Odesa (regiunea Odesa nefiind inclusă în granițele României Mari din perioada interbelică – n.n), actele de căsătorie ale bunicilor, actele de deces ale bunicilor martorului.
La data de 26.01.2026, aceste acte plăsmuite au fost remise martorului, care a fost sprijinit ulterior, la data de 25.02.2026, în vederea depunerii cererii de redobândire a cetățeniei române.
La data de 18.11.2025, inculpata a determinat un funcționar din cadrul Autorității Nationale de Cetățenie să înregistreze în evidențele instituției un număr de 5 (cinci) cereri pentru redobândirea cetățeniei române pentru un număr de 5 persoane, fără ca aceste persoane să se prezinte personal în fața funcționarului de la registratura autorității.
Referitor la cea de a doua inculpată, s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și complicitate la dare de mită.
În data de 23 aprilie 2026, inculpata a pretins martorului suma de 7500 de euro, pentru ea și pentru funcționari din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie. Inculpata a lăsat martorul să creadă că ar avea influență asupra membrilor din comisia pentru acordarea cetățeniei din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, pe care ii va determina să urgenteze, până la finele anului 2026, procedura de soluționare a unei cereri de redobândire a cetățeniei române, depusă la ANC la data de 25.02.2026.
La data de 28.07.2026, inculpata a fost prinsă în flagrant după ce primise de la persoana în cauză suma de 7500 euro.
Procurorii Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație au reținut-o ieri în flagrant pe Valerica Șapera, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și complicitate la dare de mită.
Anchetatorii susțin că fraudele pe obținerea cetățeniei au ajuns la o situație fenomen în România.
În data de 23 aprilie 2026, Șapera Valerica a pretins de la un martor suma de 7500 de euro pentru ea și pentru funcționari din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie.
Valerica Șapera a lăsat martorul să creadă că ar avea influență asupra membrilor din comisia pentru acordarea cetățeniei din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, pe care îi va determina să urgenteze, până la finele anului 2026, procedura de soluționare a unei cereri de redobândire a cetățeniei române, depusă la ANC la data de 25.02.2026.
La data de 28.07.2026 numita Șapera Valerica a fost prinsă în flagrant după ce primise de la persoana în cauză suma de 7500 euro.
Un ucrainean și un tunisian – implicațiÎn dosarul Parchetului General sunt reținute 2 persoane, care urmează să fie prezentate instanței cu propunere de arestare preventivă.
Maria Dimitriu, persoană cu dublă cetățenie, moldovenească și română, a fost și ea reținută iar procurorii au pus în mișcare acțiunea penală pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență, complicitate la fals în înscrisuri oficiale și instigare la abuz în serviciu.
La data de data de 02.10.2025, Maria Dimitriu i-a pretins unei persoane (martor ) suma de 5000 de euro, necesară pregătirii dosarului pentru depunerea la Autoritatea Națională de Cetățenie în vederea redobândirii cetățeniei române, deși cunoștea că acesta este cetățean tunisian și nu are ascendenți născuți pe teritoriile României Mari, înainte de 1940.
În acest sens, Maria Dimitriu i-a creat martorului convingerea că are influență asupra funcționarilor ANC si l-a asigurat că la depunerea dosarului nu vor fi probleme, întrucât va fi însoțit de un avocat, iar cererea va fi primită de un funcționar cu care are relații apropiate. Suma de bani, respectiv 5000 euro a fost remisă la data de 06.11.2025 de către martor inculpatei și unui cetățean ucrainean.
În perioada 07.11.2025-26.01.2026, la solicitarea inculpatei și a cetățeanului ucrainean, persoane neidentificate aflate pe teritoriul Ucrainei, au plăsmuit actele de stare civilă ale bunicilor materni ai martorului, respectiv extrase din din Registrul de Stat al actelor de stare civilă a cetățenilor din Ucraina, certificate de deces emise de autoritățile ucrainene.
Procurorii susțin că cetățeanul ucrainean a efectuat mai multe deplasări din România în Ucraina, unde prin intermediul legăturilor sale a falsificat actele de stare civilă ale bunicilor martorului, respectiv actele de naștere, care să ateste în mod nereal că cei doi s-au născut anterior anului 1940, în regiunea, Odesa (regiunea Odesa nefiind inclusă în granițele României Mari din perioada interbelică – n.n), actele de căsătorie ale bunicilor, actele de deces ale bunicilor martorului.
La data de 26.01.2026 aceste acte plăsmuite au fost remise martorului, care a fost sprijinit ulterior, la data de 25.02.2026, în vederea depunerii cererii de redobândire a cetățeniei române.
La data de 18.11.2025 numita Dimitriu Maria a determinat un funcționar din cadrul Autorității Nationale de Cetățenie să înregistreze în evidențele instituției un număr de 5 (cinci) cereri pentru redobândirea cetățeniei române pentru un număr de 5 persoane, fără ca aceste persoane să se prezinte personal în fața funcționarului de la registratura autorității.
Pe 18 decembrie 2025, procurorii au făcut 37 percheziții domiciliare într-o investigație vizând dobândirea frauduloasă a cetăţeniei române.
Mobilizarea pe șantierul magistralei feroviare Cluj – Oradea – Episcopia Bihor este foarte bună și se lucrează pe toate cele patru loturi pentru atingerea jaloanelor asumate prin PNRR, a notat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Horațiu Cosma, pe pagina sa de Facebook, transmite Agerpres.
„O vară fierbinte pe magistrala feroviară Cluj – Oradea – Episcopia Bihor! Pe toate cele patru loturi ale celui mai important proiect feroviar aflat astăzi în execuție în România se lucrează la foc continuu pentru atingerea jaloanelor asumate prin PNRR. Mobilizarea este foarte bună, iar progresul din teren se vede de la o săptămână la alta”, a spus el.
Potrivit lui Cosma, stadiul montării șinei a ajuns la peste 70% pe lotul 1 Cluj-Napoca – Aghireș, la 80% pe lotul 2 Aghireș – Poieni, la 30% pe lotul 3 Poieni – Aleșd și la 65% pe lotul 4 Aleșd – Frontieră.
„Suntem foarte optimiști că până la 31 august vom atinge toate jaloanele europene asumate prin PNRR. Asta înseamnă aproximativ 2 miliarde de euro atrași pentru România și încă o dovadă că se poate face performanță și pe calea ferată românească atunci când există muncă, profesionalism și colaborare între toți cei implicați. Dar 31 august nu este linia de sosire. Este doar o victorie de etapă. Vom continua să ținem ștacheta sus și după îndeplinirea jaloanelor PNRR, pentru că obiectivul nostru rămâne redeschiderea circulației pe primele sectoare modernizate dintre Cluj și Oradea începând cu anul 2027. Iar în 2028 trebuie să livrăm integral acest proiect major pentru România: o magistrală modernă, electrificată, sigură și rapidă, care va reconecta Transilvania la standardele europene de transport feroviar”, a subliniat secretarul de stat.
Stadiul proiectelor de reabilitare/modernizare infrastructură feroviară finanțate din fonduri externe nerambursabile în luna iunie 2026 a fost publicat de CFR la începutul lunii iulie 2026.
Electrificarea şi reabilitarea liniei de cale ferată Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor Lot / Sector Lungime Finanțare Antreprenor Stadiu fizic (financiar) Data estimată a finalizării Valoare (mil. lei) Lot 1 Cluj Napoca – Aghireș 30,4 km PNRR / PT Assoc. Railworks (Alstom & Arcada) 71,00% (59,01%) aug. 2026 (PNRR) / trim III 2027 (PT) 1.611,48 Lot 2 Aghireș – Poieni 36,5 km PNRR / PT Assoc. Railworks (Arcada & Alstom) 73,00% (68,59%) aug. 2026 (PNRR) / sem II 2027 (PT) 1.535,20 Lot 3 Poieni – Aleșd 52,7 km PNRR / PT Assoc. FCC – Gülermak – CCN 27,52% (24,43%) aug. 2026 (PNRR) / sem I 2029 (PT) 2.117,17 Lot 4 Aleșd – Frontieră 46,7 km PNRR / PT Assoc. Webuild – Pizzarotti – Salcef 50,10% (39,49%) aug. 2026 (PNRR) / sem II 2028 (PT) 2.416,85
Tehnologia deepfake permite crearea unor imagini, înregistrări audio sau videoclipuri care pot părea autentice, deși sunt generate sau manipulate cu ajutorul inteligenței artificiale.
Ce este un deepfakePotrivit specialiștilor în securitate cibernetică, deepfake-urile pot modifica fețele, vocile și expresiile unei persoane, fiind folosite pentru răspândirea dezinformării, a știrilor false sau pentru afectarea reputației unor persoane. Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) atrage atenția că dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale face ca aceste materiale să fie din ce în ce mai greu de identificat.
Cum poți recunoaște un deepfakeÎntr-o informare publicată miercuri, experții români în securitate cibernetică recomandă analizarea cu atenție atât a imaginii, cât și a sunetului unui material video pentru identificarea unui posibil deepfake. În cazul înregistrărilor audio, indiciile care pot trăda un fals sunt pauzele nenaturale, întreruperile în voce, tonul robotic sau lipsa intonației, precum și sunetele distorsionate.
În ceea ce privește imaginea, semnele care pot indica un deepfake includ mișcări nenaturale ale feței, o sincronizare slabă între mișcarea buzelor și sunet, fundaluri distorsionate sau nerealiste și umbre incoerente pe față ori pe obiecte.
Cum te protejeziDNSC recomandă verificarea sursei și a contextului în care apare un material suspect, precum și compararea informațiilor cu surse oficiale. Instituția încurajează utilizarea instrumentelor online, precum căutarea inversă a imaginilor (Google Images, Google Lens), platformele de fact-checking sau aplicațiile care analizează imaginile și videoclipurile pentru a identifica urme de manipulare.
De asemenea, utilizatorii sunt sfătuiți să nu redistribuie materiale atunci când au dubii privind autenticitatea acestora.
Verificarea informațiilor înainte de distribuire este una dintre cele mai eficiente metode de limitare a manipulării și a răspândirii dezinformării în mediul online, explică specialiștii.
Contractele futures pe petrolul Brent au crescut cu 3,30 dolari, adică 3,9%, ajungând la 87,39 dolari pe baril la ora 03:00 GMT, în timp ce prețul țițeiului american West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 3,05 dolari, adică 3,8%, ajungând la 82,31 dolari pe baril.
„Această nouă creștere survine după ce SUA au declarat că au interceptat un atac surpriză asupra trupelor americane”, au afirmat analiștii ING, potrivit Reuters.
„Arabia Saudită a interceptat drone ale unor grupări susținute de Iran în Irak, care vizau infrastructura energetică saudită”, au spus aceștia, adăugând că forțele americane și saudite au lansat atacuri asupra unor baze de armament din estul Irakului.
Ultimele evoluții temperează așteptările privind o detensionare rapidă a situației în Golful Persic, au afirmat aceștia.
Miercuri dimineață, Iordania a interceptat 5 rachete lansate din Iran. În consecință, SUA și Arabia saudită au răspuns cu atacuri asupra milițiilor pro-iraniene din Irak, demersuri care au pus capăt unei perioade de trei nopți de întrerupere a atacurilor din Orientul Mijlociu.
Stocurile de țiței din SUA au scăzut cu aproximativ 3,3 milioane de barili în săptămâna care s-a încheiat pe 24 iulie, au declarat marți surse din piață, citând date ale Institutului American al Petrolului.
Datele oficiale privind stocurile, furnizate de Administrația pentru Informații Energetice, vor fi publicate miercuri, mai târziu.
Un factor suplimentar care susține prețurile este faptul că OPEC+ va suspenda probabil creșterile producției de petrol timp de trei luni, începând din octombrie, au declarat surse pentru Reuters, după ce grupul de producători va finaliza revenirea programată la nivelul inițial al producției, în urma reducerilor voluntare.
0Trei morminte datând din epoci diferite au fost descoperite de arheologi într-un sit funerar aflat în lunca Jijiei, în zona localității Spineni, comuna Andrieșeni, județul Iași, în cadrul unei campanii de cercetare desfășurate între 18 și 25 iulie.
Potrivit cercetătorilor, două dintre morminte datează de la sfârșitul Epocii Bronzului și începutul Epocii Fierului, din perioada Hallstattului timpuriu, în timp ce al treilea a fost datat în secolele X-XI și este atribuit unor populații turanice.
Descoperirea este considerată una neobișnuită deoarece tumulii – movile funerare ridicate deasupra mormintelor – sunt întâlniți, de regulă, în zone înalte, însă în acest caz au fost identificați în lunca Jijiei. Situl a fost localizat cu ajutorul hărților istorice și al imaginilor satelitare.
Cinci tumuli descoperițiArheologii au identificat până în prezent cinci tumuli în zona Spineni. Dintre aceștia, trei sunt încă vizibili în teren, iar existența celorlalți doi este confirmată doar de documente cartografice vechi.
Înainte de începerea săpăturilor, specialiștii au utilizat metode moderne de investigare non-invazivă, printre care zboruri aeriene, măsurători magnetometrice și geoelectrice, precum și tomografie electrică, pentru a analiza structurile aflate sub pământ fără a afecta situl arheologic.
La cercetări participă specialiști ai Muzeului de Istorie a Moldovei și ai Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, alături de masteranzi ai Facultății de Istorie. Campania de cercetare va continua în luna septembrie, când arheologii intenționează să investigheze și cealaltă jumătate a primului tumul, obiectivul fiind documentarea completă a necropolei și înțelegerea evoluției comunităților care au folosit acest spațiu funerar.
Potrivit unui comunicat al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), instituția a fost vizată miercuri de un atac cibernetic de tip ransomware asupra mai multor stații de lucru și servere.
Specialiștii instituției au sesizat Directoratul Național de Securitate CIbernetică (DNSC), care a intervenit pentru limitarea impactului acestui atac, fiind izolate fizic toate echipamentele.
În acest moment, specialiștii IT lucrează pentru remedierea problemei, dar și pentru investigarea atacului, în acest sens urmând a fi depusă, în cursul zilei, și o plângere la DIICOT.
Servicii oprite„Ca măsuri de precauție, unele dintre serviciile ANP precum IMS Web, Infokiosk, telefonia pentru persoanele private de libertate, portal programare vizite, conexiunile VPN între locații și site-ul www.anp.gov.ro sunt oprite pentru moment”, a transmis ANP.
În vederea menținerii legăturii persoanelor private de libertate cu familiile și aparținătorii acestora vor fi identificate alternative în cel mai scurt timp posibil.
Administrația Penitenciarelor anunță că în ceea ce privește prezentarea persoanelor custodiate la instanțele de judecată, pentru ziua de miercuri vor fi respectate termenele stabilite anterior, urmând ca în zilele următoare să se realizeze în sistem videoconferință, cu anunțarea prealabilă a instanțelor de judecată.
În ceea ce privește transferul persoanelor private de libertate la unitățile penitenciare, momentan cursele sunt oprite, situațiile excepționale fiind organizate și realizate punctual, dacă situația va impune.
Atac la ANCPIMai multe instituții din România au fost, în ultima perioadă, victime ale atacurilor cibernetice.
Unul dintre cele mai grave a vizat ANCPI. Instituția a anunțat că acesta a provocat cea mai amplă întrerupere tehnică din istoria ANCPI.
Datele privind proprietățile nu au fost compromise, însă toate sistemele informatice, inclusiv aplicația e-Terra și adresele oficiale de e-mail, au devenit indisponibile.
Guvernul României a transmis luni, 27 iulie, o actualizare privind stadiul repunerii în funcțiune a sistemului informatic e-Terra.
Echipele tehnice ale ANCPI, sprijinite de specialiști din cadrul STS și Cyberint, lucrează la reconstrucția infrastructurii și la operaționalizarea aplicației e-Terra în cloud-ul guvernamental, transmitea Guvernul.
Descoperirea ar putea explica de ce, după o zi solicitantă, alegem varianta cea mai ușoară, chiar dacă nu este și cea mai avantajoasă, arată Scientific American.
Creierul începe să evite efortulÎn cadrul cercetării, 28 de voluntari au fost monitorizați cu ajutorul imagisticii prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI), în timp ce efectuau sarcini care solicitau intens memoria și atenția. Ulterior, participanții trebuiau să aleagă între un test simplu, recompensat cu o sumă mică de bani, și unul mai dificil, care oferea o recompensă mai mare. Pe măsură ce oboseala mentală creștea, cei mai mulți au început să aleagă varianta mai ușoară, chiar dacă aceasta aducea un câștig mai mic. Potrivit cercetătorilor, acest comportament arată că epuizarea cognitivă reduce motivația de a depune un efort suplimentar, chiar și atunci când recompensa merită.
Ce se întâmplă în timpul oboselii mentaleAnalizele au arătat că, în timpul oboselii mentale, comunicarea dintre două regiuni importante ale creierului devine mai intensă. Este vorba despre cortexul prefrontal dorsolateral, implicat în planificare și luarea deciziilor, și insula anterioară dreaptă, o zonă care monitorizează starea organismului, inclusiv senzația de oboseală. Cu cât semnalele dintre aceste regiuni erau mai puternice, cu atât participanții erau mai puțin dispuși să accepte sarcinile dificile. Cercetătorii spun că acesta este mecanismul prin care creierul decide dacă o recompensă justifică sau nu efortul necesar pentru a o obține.
Cercetători din domeniul medical studiază activitatea cerebrală a unui pacient. Sursa foto: Mediafax Foto
De ce contează această descoperireAutorii studiului cred că rezultatele pot ajuta la înțelegerea unor afecțiuni în care oboseala cognitivă este o problemă majoră, precum depresia, sindromul „long COVID” sau scleroza multiplă. În aceste situații, semnalele care transmit senzația de epuizare ar putea fi amplificate, influențând deciziile și reducând capacitatea persoanelor de a desfășura activități solicitante. Pe termen lung, identificarea circuitelor cerebrale implicate ar putea contribui la dezvoltarea unor tratamente și terapii care să reducă efectele oboselii cognitive.
Oboseala mentală nu trebuie ignoratăCercetătorii subliniază că acest mecanism are și un rol protector, deoarece împiedică organismul să consume mai multă energie decât poate susține. Totuși, în viața de zi cu zi, această tendință ne poate face să renunțăm tocmai la activitățile care ne-ar ajuta să ne refacem, cum ar fi o plimbare, exercițiile fizice sau pregătirea unei mese sănătoase. Studiile anterioare au arătat că oamenii reușesc mai ușor să depășească senzația de epuizare atunci când activitatea are o semnificație personală sau este percepută ca importantă. Potrivit cercetătorilor, schimbarea modului în care privim o sarcină și concentrarea asupra beneficiilor pe termen lung ne pot ajuta să facem alegeri mai bune chiar și atunci când suntem obosiți.
