Ministrul Sănătății susține cp în ultimele șase luni a fost accelerat procesul de actualizare a listei de medicamente compensate și gratuite și a fost redus numărul terapiilor care așteptau de ani de zile să intre la finanțare publică.
Conform acestuia, în septembrie 2025, pe listă au fost introduse 41 de molecule noi, iar la începutul acestui an vor fi introduse alte 33 de medicamente.
Medicamente pentru mai multe tipuri de cancerConcret, în oncologie va fi introdus, pentru prima dată în sistemul public, un medicament radiofarmaceutic pentru tratamentul cancerului de prostată, alături de alte terapii moderne pentru: melanom, cancer pulmonar fără celule mici, cancer mamar, cancer de prostată, mielom multiplu, limfoame, carcinom hepatocelular, colangiocarcinom, tumori cu mutații genetice, tumori GIST și alte forme de cancer pentru care medicina oferă astăzi soluții țintite.
În același timp, se va asigura acces la tratament pentru boli grave și rare: arterită cu celule gigante, hemoglobinurie paroxistică nocturnă, amiloidoză ereditară cu transtiretină, boala Fabry, miastenia gravis, epilepsii severe, boli autoimune și inflamatorii cronice.
Tratamente moderne„De ce este important acest ritm accelerat? Pentru că alternativa era inacceptabilă: pacienți care așteptau tratamente moderne în timp ce medicina avansa, iar listele rămâneau blocate în proceduri”, susține Alexandru Rogobete.
El spune că va schimbarea va oferi tratamente moderne disponibile în România, costuri mai mici pentru oameni și acces real, nu doar pe hârtie.
Pachetul de măsuri este pus în transparență decizională pe site-ul Ministerului Sănătății.
Alexandru Rogobete mai spune că aceste resurse nu ar fi fost posibile fără eficiență: „Fără reducerea risipei, fără combaterea concediilor medicale false și fără contribuția milioanelor de români care susțin sistemul de sănătate. Acum este datoria noastră să transformăm aceste resurse în tratamente concrete pentru oameni”.
Ministerul Energiei lucrează în prezent la un proiect de act normativ prin care să se introducă un mecanism de ajutor pe baza de tichete lunare pentru persoanele vulnerabile, pe modelul celui aplicat la energie din 1 iulie, document care va echivala cu încheierea oficială a actualei scheme de plafonare și compensare a prețului la gaze naturale, valabilă până la 31 martie, potrivit surselor Mediafax apropiate deciziei.
Subiectul a fost discutat pe toate părțile, joi, de conducerea Ministerului cu reprezentații industriei, iar proiectule este în lucru împreună și cu specialiștii Serviciului de Telecomunicații Speciale, care vor actualiza platforma de înscriere și validare a cererilor de ajutor la energie electrică, pentru a o adapta și pentru gaze.
Astfel, oficialii iau în calcul un tichet în valoare de 100 de lei lunar, care să fie acordat timp de șase luni în sezonul rece, din octombrie și până în martie, inclusiv.
Mai mult, decidenții vor să crească actualul plafon de venit pentru declararea eligibilității beneficiarilor de la aproximativ 1.900 de lei la în jur de 2.500 de lei lunar.
În acest fel, numărul beneficiarilor reali ar putea să crească, pentru că, de exemplu în cazul mecanismului la energie, s-a estimat un număr de beneficiari de 2 milioane de gospodării, respectiv aproximativ 4 milioane de persoane, dar doar în jur de 800.000 de români dintre cei sub 1 milion înscriși au fost validați și doar jumătate, aproximativ 400.000 au plătit efectiv factura folosind și tichetul primit, arată sursele exclusive Mediafax.
De precizat că amânarea unei decizii privind viitorul schemei de plafonare și compensare a prețului la gaze naturale, în vigoare până la 31 martie, poate afecta prețul real din piață și pentru viitoarele abonamente, au avertizat recent reprezentanții furnizorilor, la solicitarea Mediafax, după declarațiile ministrului Energiei privind o eventuală ieșire graduală din schemă.
Cum va funcționa mecanismulÎn esență, din 1 aprilie, prin noile mecanisme în curs de adoptare, se va folosi aceeași platformă pentru validarea ambelor tichete la energie și gaze, dar cu includerea în factură, prin cod de bare sau QR, nu tichet electronic și fără implicarea factorilor poștali.
Astfel, românii vulnerabili ar putea primi, pe an, tichete la energie de 600 de lei (50 de lei x12) și tot atât și la gaze (100 de lei x 6), ceea înseamnă 1.200 de lei pe an, dacă se menține statutul în fiecare dintre cele 12 luni.
Pentru a capta bunăvoința furnizorilor pentru implementarea acestui mecanism direct în factură, în contextul în care statul are de decontat în contul plafonării, restanțe de aproximativ 9 miliarde de lei, oficialii promit, pe de o parte, o decontare rapidă, la 30 de zile, a ajutorului din factură, dar și includerea în bugetul din acest an a unei linii de alocare de 6 miliarde de lei.
Statul român, prin Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), mai are de verificat și, dacă nu sunt inadvertențe, de validat, peste 9,5 miliarde de lei, conform informațiilor exclusive ale Mediafax, sumă pe care furnizorii de energie electrică și gaze naturale au suportat-o în contul schemelor recente de plafonare și compensare a prețurilor și care trebuie să le-o deconteze.
Din cele 6 miliarde de lei discutați, deci cam 75% din total, 4 miliarde de lei vor fi cerute în bugetul Ministerului Muncii, pentru decontarea sumelor aferente facturilor trimise la Autoritatea Națională de Reglementare din domeniul Energiei (ANRE) pentru consumatorii casnici, iar 2 miliarde de lei, la Ministerul Energiei, pentru clienții noncasnici.
Din această sumă, 4 miliarde de lei vor fi cerute în bugetul Ministerului Muncii, pentru decontarea sumelor aferente facturilor trimise la Autoritatea Națională de Reglementare din domeniul Energiei (ANRE) pentru consumatorii casnici, iar 2 miliarde de lei, la Ministerul Energiei, pentru clienții noncasnici.
Propunerile de alocări bugetare sunt discutate în prezent la nivel instituțional și urmează decizia și în coaliție, estimându-se că bugetul pe 2026 va fi aprobat la finalul lunii februarie.
Misiunea s-a desfășurat vineri. ISU Cluj anunță că pompierii din cadrul Detașamentului Turda au intervenit pentru a salva un bărbat aflat într-un lac format în apropierea străzii Ion Agârbiceanu din municipiul Turda.
„La fața locului s-au deplasat de urgență forțele noastre, cu o autospecială cu modul de descarcerare, barca de salvare, respectiv o ambulanță SMURD. Victima era în pericol de înec, iar pompierii au găsit-o în apă, la o distanță de aproximativ 20 de metri față de mal. Din cauza terenului greu accesibil și a malului abrupt, barca nu a putut fi lansată la apă”, au relatat reprezentanții ISU.
Pompierii au fost nevoiți să spargă gheața și la final, unul dintre ei, s-a aruncat în apă.
„Astfel, pompierii au înaintat prin gheață, spărgând-o, într-o misiune contra-cronometru. În cele din urmă, unul dintre pompieri a înotat până la victimă și a reușit să o salveze. Ulterior, bărbatul a fost urcat la mal de către pompieri, care au utilizat scara, întrucât diferența de nivel era de aproximativ 7 metri”, au relatat salvatorii.
Victima, conștientă și cooperantă, a fost preluată de echipajul SMURD pentru a fi transportată la spital.
Privind anunțul președintelui Trump, Peskov a declarat vineri: „Președintele Trump i-a adresat personal președintelui Putin o cerere de a se abține timp de o săptămână, până la 1 februarie, de la lansarea de atacuri asupra Kievului, cu scopul de a crea condiții favorabile pentru negocieri”, citat de Le Figaro.
Despre declarațiile preșdeintelui Trump, liderul ucrainene, Volodmir Zelenski a afirmat vineri: „Acesta nu este un acord. Este o oportunitate. Dacă Rusia nu atacă sectorul nostru energetic noi nu vom ataca sectorul lor energetic”, citat de Kyiv Post.
Oficialul rus nu a precizat data exactă la care cererea a fost transmisă, însă a confirmat că partea rusă a acceptat cererea lui Trump, susținând: „Da, desigur, a existat o declarație personală din partea președintelui Trump”.
Joi, președintele american Trump a anunțat că a discutat cu Vladimir Putin și că i-a solicitat să oprească atacurile asupra capitalei ucrainene „pentru o săptămână”, invocând condițiile meteo. „Personal, l-am rugat pe președintele Putin să nu atace Kievul și diferite orașe timp de o săptămână, iar el a fost de acord”, declara afirma Trump.
Ultimele bombardamente rusești asupra Kievului au avut loc în noaptea dintre 23 și 24 ianuarie. În paralel, vineri și sâmbătă au avut loc negocierile de pace de la Abu Dhabi.
Potrivit DNA, procurorii au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților Piștea Ciprian-Octavian, la data faptei administrator public al municipiului Bacău și Anghel Constantin-Adrian, la data faptelor director al Agenției de Dezvoltare Locală din cadrul Primăriei municipiului Bacău, pentru abuz în serviciu și participație improprie la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete.
De asemenea, a fost trimis în judecată Fediuc Ionel, la data faptelor consilier superior în cadrul Primăriei Bacău, pentru complicitate la abuz în serviciu și participație improprie la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete.
Au mai fost trimiși în judecată mai mulți reprezentanți ai unor firme, două societăți comerciale și un șef de șantier.
Dosarul vizează modul de aprobare a plăților aferente lucrărilor în cadrul proiectului „Sistem de management al traficului pentru prioritizarea coridoarelor de transport public local și a deplasărilor cu bicicleta în municipiul Bacău”, proiect finanțat din Fondul European de Reconstrucție și Dezvoltare.
Concret, în perioada 2023-2024, în contextul executării lucrărilor de refacere a trotuarelor
afectate de canalizații electrice și fibră optică din proiectul menționat, inculpatul Piștea Ciprian-
Octavian, precum și ceilalți doi funcționari din primărie, deși cunoșteau că materialele prevăzute în proiectele tehnice făcute de societatea contractoare nu vor fi folosite, ar fi avizat la plată, respectiv ar fi dispus plățile către executant. Ar fi produs astfel un prejudiciu de 1.419.028 lei în dauna
municipiului Bacău.
În realitate, arată procurorii, refacerea trotuarelor ar fi fost realizată cu materialele (pavaj/pavele) existente deja la fața locului sau puse la dispoziție de Primăria Bacău.
De asemenea, în 17 noiembrie 2023 și 15 februarie 2024, inculpatul Piștea Ciprian-Octavian și ceilalți doi funcționari, ar fi înlesnit și l-ar fi ajutat pe primarul municipiului Bacău să depună, fără vinovăție, la Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord – Est, două cereri de rambursare aferente proiectului anterior menționat, pentru care cunoșteau că vor fi prezentate documente justificative false, în vederea obținerii pe nedrept de fonduri europene.
Facturile ar fi fost emise una dintre firme și întocmite de administratorul societății, prin atestare de împrejurări necorespunzătoare adevărului referitoare la sumele ce trebuiau achitate de către beneficiar.
Situațiile de lucrări emise ar fi fost certificate de reprezentanții celeilalte firme, desemnată
drept supervizor, documentele justificative conținând mențiuni necorespunzătoare realității
referitoare la materialele folosite și la sumele ce trebuiau achitate de către beneficiar.
De asemenea, procurorii arată că șeful de șantier ar fi făcut declarații neconforme cu realitatea referitoare la aspecte esențiale ale cauzei.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 1.076.134,50 lei, iar Primăria Bacău a precizat că își exercită dreptul de a participa în procesul
penal în calitate de persoană vătămată și că se constituie parte civilă cu suma de 1.419.028 lei.
Dosarul de urmărire penală a fost trimis, spre judecare, la Tribunalul Bacău.
Premierul Ilie Bolojan a afirmat vineri, într-un interviu acordat G4Media, că nu va susține „o formulă de guverne minoritare”, în contextul tensiunilor din coaliție și al amenințărilor repetate din partea PSD privind o posibilă retragere de la guvernare. Premierul a subliniat că nu poate proiecta încredere în viitor și predictibilitate în măsuri de ajustare care să crească încrederea partenerilor externi fără stabilitate politică.
„Din punctul meu de vedere, în contextul în care ne găsim, chiar cu această aritmetică parlamentară complicată și cu discuțiile care apar mai ales în spațiu public și mult mai puțin în interiorul coaliției, este de preferat să asigurăm o stabilitate politică. Nu poți proiecta încredere în viitor. Nu poți proiecta predictibilitate în măsuri financiare, în măsuri de ajustare care să îți crească încrederea partenerilor, investitori, creditori, companii care vor să investească în România, dacă nu ai o stabilitate politică și dacă cei care urmăresc ceea ce se întâmplă în România nu văd acest lucru. Nu poți proiecta în politică externă încredere mare, dacă în politică internă, în permanență, pare că guvernul nu mai are decât câteva luni de zile și unii se retrag sau nu se retrag”, a declarat Ilie Bolojan în cadrul interviului exclusiv pentru G4Media.
Bolojan: Partea de stabilitate politică are o componentă importantă, inclusiv în scăderea dobânzilorȘeful Executivului a mai punctat faptul că instabilitatea guvernamentală duce la costuri suplimentare pentru stat, inclusiv prin creșterea dobânzilor la care România se împrumută.
„Eu voi susține întotdeauna o atitudine responsabilă, pentru că discutând cu partenerii noștri, cu creditorii noștri, îmi dau seama că partea de stabilitate politică are o componentă importantă, inclusiv în scăderea dobânzilor pe care le plătește România. Dacă nu proiectăm această stabilitate, nu facem decât să plătim dobânzi inutile în plus, pentru că investitorii sunt îngrijorați”, a explicat Bolojan.
Întrebat dacă va accepta să conducă un guvern minoritar în cazul în care PSD se va retrage, în cele din urmă, de la guvernare, premierul a subliniat că un astfel de scenariu nu este de dorit. Bolojan a mai precizat faptul că acest lucru s-ar putea întâmpla dacă se va ajunge „într-o situație în care lumea politică nu se mai comportă responsabil”.
„Eu nu voi susține o formulă de guverne minoritare. (…) În anii următori, într-o situație în care lumea politică nu se mai comportă responsabil, indiferent cine va fi premier, la un moment dat se poate ajunge la o guvernare minoritară. Dar asta nu este de dorit și nu cred că este bine pentru România, cât timp partidele înțeleg că responsabilitatea față de țara noastră este prima noastră obligație astăzi”, a conchis premierul.
Declarația vine în contextul în care Autoritatea pentru Concurență și Piețe (CMA) propune reguli care ar permite editorilor un control mai mare asupra modului în care conținutul lor este utilizat în funcțiile AI ale Google, precum AI Overviews și AI Mode, scrie Business Insider.
Potrivit Google, separarea strictă între căutarea tradițională și răspunsurile generate de inteligența artificială ar putea crea o experiență fragmentată pentru utilizatori și ar submina mecanismele esențiale ale motorului de căutare.
Presiuni din partea editorilor și a autorităților antitrustEditorii de presă susțin că reglementările AI Google Search sunt necesare deoarece rezumatele generate de AI înlocuiesc accesul direct la conținutul editorial, reducând traficul și veniturile publicațiilor. Aceștia afirmă că modelul tradițional al web-ului, bazat pe indexare și redirecționare către surse, este grav afectat.
Ca răspuns, Google a anunțat că explorează noi opțiuni care ar permite site-urilor să renunțe explicit la utilizarea conținutului lor în funcțiile generative AI, menținând totodată indexarea pentru căutarea clasică. Este o schimbare semnificativă de poziție pentru companie, care a respins anterior astfel de solicitări.
Cloudflare cere separarea indexării pentru AIMatthew Prince, CEO al Cloudflare, companie care gestionează aproximativ 20% din traficul web global, a declarat că propunerea CMA reprezintă un pas înainte, dar este insuficientă. El a subliniat că reglementările AI Google Search ar trebui să oblige Google să separe complet indexarea pentru AI de cea pentru căutare.
„Ni se cere să avem încredere într-o cutie neagră AI care nu poate fi auditată”, a declarat Prince, avertizând că lipsa transparenței afectează concurența și inovația în domeniul inteligenței artificiale.
Consultarea publică a CMA este deschisă până pe 25 februarie, iar decizia finală ar putea influența nu doar viitorul Google în Regatul Unit, ci și arhitectura web-ului deschis. În timp ce Google insistă că AI și Search sunt profund interconectate de peste un deceniu, editorii și rivalii tehnologici cer reguli mai clare pentru protejarea conținutului editorial.
Rezultatul acestui conflict va defini echilibrul dintre inovația AI și sustenabilitatea ecosistemului digital global.
Premierul Ilie Bolojan a vorbit în cadrul interviului acordat G4Media despre responsabilitate și seriozitate.
„Am avut discuții cu toți președinții de partide pe tema funcționării coaliției, inclusiv cu domnul Grindeanu. Și cum să vă spun aici e o problemă pur și simplu de responsabilitate și de seriozitate. În momentul în care ești într-o coaliție, în momentul în care ai un plan de guvernare care prevede anumite lucruri explicite, înseamnă că ai știut la ce te angajezi și la care sunt soluțiile pentru România”, a declarat Ilie Bolojan.
Șeful Guvernului a mai spus că „pe parcursul punerii în practică a acestor soluții pot apărea tot felul de probleme, tot felul de reacții care nu vin în sprijinul acelor soluții”.
„Dar neexistând niște formule magice în care să rezolvi probleme fără să deranjezi pe nimeni, se pune problema angajării acestei responsabilități. Și v-am spus, este foarte, dacă aș putea spune neprincipial, ca în discuții din interiorul coaliției, în ședințe, lucrurile să se desfășoare relativ normal, să cazi de acord asupra unor aspecte și după aia să vezi după două-trei zile în comunicarea publică că lucrurile par total diferite, să vezi linii de atac care să încerce să meargă pe o linie a opoziției din interiorul guvernării. Din punctul meu de vedere, faptul că noi în comunicarea publică, partidele, eu am evitat asta și cred că ați văzut în toată această perioadă, potențăm conflicte, lansăm critici unii împotriva altora, crezând că în felul acesta vom recupera electoral sau vom fugi din zona de responsabilitate, nu ajută coaliția per ansamblu, nu ajută guvernul per ansamblu ca percepție de stabilitate, de cotă de încredere”, a explicat Ilie Bolojan.
Premierul Ilie Bolojan:nu vezi o minimă responsabilitatePremierul a avertizat că din astfel de discuții publice nu vor câștiga decât „cei care nu fac nimic pentru a duce România într-o direcție bună”.
„Pentru că în condițiile în care vezi tot timpul știri, declarații, ce vom face, cum vom face, nu vezi o minimă responsabilitate, o minimă solidaritate politică care este absolut necesară în aceste lucruri, nu poți să te aștepți că cetățenii își vor acorda încrederea în noi în anii următori, ne vom recâștiga încrederea. Dacă noi nu ne respectăm între noi, ceea ce înseamnă că trebuie să respectăm înțelegerile și să existe un comportament principial, eu nu cred că cetățenii vor premia aceste comportamente. Și e păcat că câștigă cei care nu fac nimic pentru a duce România într-o direcție bună”, a precizat Ilie Bolojan.
COGAT, organismul militar israelian însărcinat cu coordonarea ajutorului pentru Gaza, a declarat într-un comunicat că, începând de duminică, va fi permisă „o circulație limitată a persoanelor” prin punctul de trecere Rafah, principala poartă de acces a Gazei către lumea exterioară, potrivit AP.
Anunțul a venit după declarațiile premierului israelian Benjamin Netanyahu și ale lui Ali Shaath, recent numit în fruntea comitetului administrativ palestinian care guvernează afacerile zilnice ale Gazei, care au afirmat că acesta se va deschide probabil în curând.
COGAT a declarat că atât Israelul, cât și Egiptul vor verifica persoanele la ieșirea și intrarea prin punctul de trecere, care va fi supravegheat de agenți de patrulare a frontierei ai Uniunii Europene . Pe lângă controalele efectuate la punctul de trecere, palestinienii care ies și se întorc vor fi verificați de Israel în coridorul adiacent, care rămâne sub control militar israelian.
Punctul de trecere a fost închis aproape complet de când Israelul l-a ocupat în mai 2024, susținând că această trecere a făcut parte dintr-o strategie de oprire a contrabandei transfrontaliere cu arme de către Hamas. A fost deschis pentru scurt timp pentru evacuarea pacienților medicali în timpul unui armistițiu de scurtă durată la începutul anului 2025.
Mulți au auzit, însă foarte puțini cunosc adevărul despre ultima bătaie de stradă a lui Fane Spoitoru, fostul lider incontestabil al lumii interlope românești. Fane era încă un bărbat în putere când a mers, alături de mai multe persoane, între care și fiica lui, într-un club foarte cunoscut din București. Acolo, la plecare, liderul interlop l-a luat bătaie, aparent fără motiv, chiar pe bodyguardul care îi asigurase protecția, toată noaptea. Așa a ajuns Fane Spoitoru față în față cu Alberto Ungureanu, unul dintre cei mai cunoscuți bodyguarzi din țară, care a sărit în ajutorul colegului său. A urmat un schimb de lovituri în urma cărora Spoitoru și-a pierdut cunoștința.
Alberto vine, duminică, de la ora 19.00, în platoul MARTORII, să povestească, fără perdea, ce s-a întâmplat în acea noapte de pomină, despre care încă se vorbește în șoaptă.
MARTORII este noua emisiune de la Gândul care aduce în fața publicului poveștile nespuse ale celor implicați direct în evenimente care au zguduit România. Polițiști, procurori, sportivi, bodyguarzi sau personaje-cheie din lumea interlopă vorbesc fără filtre despre ce s-a întâmplat cu adevărat: frica, violența, negocierile din umbră, alianțele și răzbunările. Dincolo de titlurile de presă și de focul mediatic, MARTORII arată cum au trăit acești oameni clipele.
În fiecare duminică, de la 19:00, pe YouTube/ Facebook Gândul.
