Într-o hotărâre pronunțată săptămâna trecută, Curtea Constituțională a țării a suspendat o politică care restricționa primirea în Belgia a solicitanților de azil care au beneficiat deja de protecție într-un alt stat membru al UE, potrivit Politico.
Curtea a afirmat că limitarea asistenței oferite solicitanților de azil „le poate cauza [acestora] un prejudiciu grav, dificil de reparat” și poate încălca legislația UE. Ea a sesizat Curtea de Justiție a UE cu privire la această politică.
Însă, într-o declarație făcută miercuri, Van Bossuyt a susținut că legislația belgiană permite continuarea aplicării acestei politici, afirmând: „Vom recurge, desigur, la aceste opțiuni legale. Acest lucru este important pentru a reduce și mai mult afluxul și a evita supraîncărcarea sistemului de primire”.
Van Bossuyt, membru al partidului naționalist flamand N-VA al prim-ministrului Bart De Wever, a insistat că măsura este deja în conformitate cu legislația UE și că va avea o bază și mai solidă odată cu punerea în aplicare, începând cu 12 iunie, a noului pact al blocului privind migrația și azilul, care va schimba modul în care continentul procesează și relochează solicitanții de azil.
„Atunci vom avea posibilitatea de a aborda și mai explicit problema azilului și a „cumpărării” de drepturi de primire”, a susținut Van Bossuyt.
Ea a afirmat că măsurile luate de Belgia au redus cu 83 % numărul persoanelor care au venit în Belgia și care au primit protecție în altă parte între septembrie și decembrie anul trecut, comparativ cu aceeași perioadă din 2024.
Curtea Constituțională a suspendat, de asemenea, o măsură care înăsprește dispozițiile privind reîntregirea familiei.
Guvernul Slovaciei a aprobat miercuri rezilierea contractului privind livrările de electricitate de urgență către Ucraina, potrivit publicației slovace Denník N, citată de Ukrainska Pravda. Solicitarea de reziliere unilaterală a contractului dintre operatorul slovac al rețelei de transport al energiei electrice, SEPS, și Ukrenergo, operatorul sistemului energetic al Ucrainei, a fost înaintată de premierul slovac Robert Fico.
Informația a fost confirmată de directorul operatorului de transport al energiei electrice SEPS, Martin Magát.
„Compania de stat de electricitate va rezilia contractul pentru livrările de energie electrică de urgență cu compania ucraineană Ukrenergo”, a declarat Magát după ședința guvernului.
Premierul slovac avertizase KievulȘeful operatorului rețelei electrice din Slovacia a declarat că Ucraina a primit ultima dată energie electrică de urgență în luna ianuarie. El a precizat că autoritățile de la Kiev au solicitat livrări de electricitate de urgență după ce Slovacia anunțase deja că le interzice și că cererile nu au fost onorate.
Recent, Fico a transmis într-o postare pe X că își va respecta promisiunea de a opri ajutorul de urgență cu energie electrică pentru Ucraina dacă nu va fi reluat tranzitul petrolului rusesc prin conducta Druzhba. „Am îndeplinit ceea ce am declarat sâmbătă: Dacă livrările de petrol către Slovacia nu sunt reluate până luni (23 februarie 2026 n.r.), voi cere companiei SEPS, societate pe acțiuni deținută de stat, să oprească livrările de energie electrică de urgență către Ucraina”, a scris acesta.
Capacitate record de importCompania ucraineană Ukrenergo, la solicitarea căreia SEPS este obligată să ofere asistență de urgență în baza acordurilor dintre operatorii de sistem, utilizează acest mecanism pentru echilibrarea sistemului energetic atunci când capacitatea internă de producție este insuficientă.
Începând cu 3 ianuarie 2026, Ucraina și Republica Moldova pot importa împreună până la 2,45 gigawați de energie electrică din statele Uniunii Europene, acesta fiind cel mai ridicat nivel permis de la conectarea sistemului energetic ucrainean la rețeaua europeană ENTSO-E. O mică parte din această capacitate este folosită de Republica Moldova, astfel că pentru Ucraina rămân disponibili aproximativ 2,1 gigawați pentru importuri de energie electrică din UE.
Ucraina: sistemul nu e afectatDupă invazia Rusiei, în anul 2022, Ucraina a fost conectată la rețeaua electrică europeană ENTSO-E, ceea ce îi permite să importe energie electrică din statele Uniunii Europene și să primească sprijin pentru stabilizarea sistemului energetic în situații de criză.
Beneficiind de această conexiune la rețeaua electrică europeană ENTSO-E, operatorul ucrainean Ukrenergo a declarat anterior că oprirea livrărilor de electricitate de urgență din Slovacia nu va afecta funcționarea sistemului energetic unificat al Ucrainei.
Disputa pe tranzitul petrolului continuăDecizia guvernului slovac a fost luată după întreruperea livrărilor de petrol rusesc către Slovacia prin conducta Druzhba pe teritoriul Ucrainei. Guvernul de la Bratislava susține că Ucraina întârzie voit reluarea tranzitului de petrol prin conducta Druzhba, în timp ce autoritățile de la Kiev spun că livrările au fost întrerupte din cauza avariilor provocate de atacurile rusești asupra infrastructurii energetice.
Și premierul Ungariei, Viktor Orbán, a amenințat la rândul său că ar putea opri livrările de electricitate către Ucraina. Anterior, Budapesta și Bratislava au suspendat și exporturile de motorină către Ucraina, pe fondul disputei privind tranzitul de petrol prin conducta Druzhba.
Protezarea genunchiului este o intervenție chirurgicală complexă, prin care chirurgul ortoped înlocuiește suprafețele articulare degenerate, mai exact cartilajul distrus de la nivelul genunchiului, cu o proteză parțială sau totală. În acest fel, pacienții cu gonartroză sau artroza genunchiului, o boală degenerativă ce apare odată cu înaintarea în vârstă, scapă de durere și își pot recăpăta mobilitatea și funcționalitatea articulației.
Modern, intervențiile de artroplastie de genunchi sunt realizate cu o precizie sporită, prin chirurgie robotică în ortopedie, cea mai avansată formă de chirurgie ortopedică, atunci când există indicație. O operație cu robotul la genunchi este realizată cu ajutorul unui sistem performant, cu avantaje multiple pentru pacienți și cu obținerea celor mai bune rezultate.
Sistemul robotic utilizat în protezarea genunchiului permite construirea unui model 3D al genunchiului, respectând detaliile anatomice ale fiecărui pacient. Astfel, planul de tratament este conceput de chirurgul ortoped într-o manieră personalizată, adaptată tuturor particularităților anatomice ale pacientului.
Un alt avantaj al sistemului robotic utilizat în chirurgia genunchiului îl constituie faptul că înaintarea intervenției pacientul nu mai este nevoit să realizeze investigații imagistice avansate, precum RMN sau CT. Prin tehnologia pe care o înglobează, sistemul robotic furnizează medicului imagini ale articulației pacientului în timp real. În acest mod, se obține un grad redus de invazivitate, chirurgul având posibilitatea de a îndepărta din structura osoasă doar cât este nevoie pentru a monta proteza. În plus, sângerarea intraoperatorie este redusă, riscul de complicații minim, iar durerea postoperatorie este mult diminuată.
De altfel, chirurgia robotică ortopedică permite, pe lângă precizia sporită cu care se fixează proteza articulară, și realizarea unei alinieri perfecte a acesteia, cu o funcționalitate maximă după operație.
Operațiile robotice ortopedice sunt indicate în unele cazuri și pacienților care necesită revizia artroplastiei de genunchi – intervenții mult mai complexe -, nu doar celor care au nevoie de protezarea genunchiului.
Pacienții care au indicație pentru artroplastie de genunchi se pot adresa cu încredere Spitalului Clinic SANADOR, unde au acces inclusiv la intervenții efectuate prin chirurgie robotică ortopedică. Operațiile robotice pentru protezarea genunchiului sunt realizate la Spitalul Clinic SANADOR, cu ajutorul sistemului robotic CORI, folosit în premieră în România. Intervențiile sunt efectuate de chirurgi ortopezi foarte bine pregătiți și cu vastă experiență, într-un bloc operator foarte bine dotat. Succesul terapeutic este susținut de specialiștii din Secția de Anestezie și Terapie Intensivă de categoria I – nivel de competență extinsă.
Reprezentanții PSD transmit, prin intermediul unui comunicat de presă, că „prim-ministrul Ilie Bolojan a provocat astăzi un nou blocaj în Coaliția de guvernare în cadrul negocierilor pentru elaborarea Bugetului de stat.”
Social democrații mai susțin că „în mod deliberat, premierul a inclus în proiectul său de buget o serie de prevederi care contravin total solicitărilor exprimate anterior de liderii partidelor care îi asigură sprijinul parlamentar.”
„Prin această atitudine inflexibilă și sfidătoare la adresa partenerilor de Coaliție, prim-ministrul devine direct responsabil de blocarea adoptării bugetului și de instabilitatea pe care o induce în actuala guvernare”, este opinia PSD.
Conform comunicatului, unul dintre cele mai controversate elemente introduse în proiectul de buget propus de Bolojan este „subfinanțarea Programului de solidaritate, solicitat de PSD, pentru sprijinirea categoriilor vulnerabile care au fost afectate puternic de inflație și de măsurile de austeritate.”
Următoarele două puncte evidențiate sunt „tăierea drastică a investițiilor pentru dezvoltarea comunităților locale și confiscarea la bugetul central a unei părți consistente din sumele cuvenite autorităților locale.”
La final, PSD sugerează că ar putea să respingă în parlament adoptarea bugetului.
„În aceste condiții, imediat după primirea formei scrise a proiectului de buget, conducerea PSD se va reuni pentru a decide acțiunile politice care se impun”, scrie în finalul anunțului PSD.
Lunea trecută, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu l-a sunat pe președintele SUA, Donald Trump să-i ofere un „pont de primă mână”: liderul suprem al Iranului și principalii săi consilieri urmau să se întâlnească într-un singur loc din Teheran sâmbătă dimineață, dezvăluie în exclusivitate Axios.
Telefonul din 23 februariePremierul Israelului discutând la telefon cu Donald Trump. Foto: birou premier Israel
„Ar putea fi uciși cu toții într-un singur atac aerian devastator” , i-a spus Netanyahu lui Trump și echipei sale, potrivit a trei surse informate despre discuție.
Apelul din 23 februarie — purtat în Situation Room a Casei Albe și neraportat până acum — a fost un moment crucial care a pus în mișcare războiul din Iran.
Ayatollahul Ali Khamenei și cercul său apropiat erau ținte „irezistibile” ale unor oportunități pe care nici Trump, nici Netanyahu nu au vrut să le rateze.
Trump înclina să atace Iranul, înainte de a afla noile informații despre Khamenei. Ceea ce nu decisese era când. Dar…a sunat Netanyahu.
Trump și Netanyahu au discutat la telefon de 15 ori în 2 luniApelul telefonic din 23 februarie a făcut parte dintr-un interval de luni de coordonare intensă între cei doi lideri, care s-au întâlnit de două ori și au vorbit telefonic de 15 ori în cele două luni premergătoare războiului, potrivit oficialilor americani și israelieni, dezvăluie Axios.
SUA și Israelul luaseră în considerare atacul cu o săptămână mai devreme decât sâmbătă, dar l-au amânat de mai multe ori: din motive de informații, situația operațiunilor din teren, inclusiv vremea nefavorabilă.
CIA a confirmat informațiile lui Netanyahu. Trump a evitat să pomenească Iranul la discursul despre starea națiunii ca să nu pună în gardă IranulO verificare inițială a CIA, efectuată la indicațiile lui Trump, a confirmat informațiile despre Khamenei adunate de serviciile de informații militare israeliene.
Pregătirile s-au accelerat când Trump i-a spus lui Netanyahu că va lua în considerare să meargă mai departe singur. În noapte următoare, Trump urma să țină discursul despre starea națiunii.
Oficialii americani au declarat pentru Axios că Trump a luat o „decizie deliberată” de a nu se concentra excesiv asupra Iranului pentru a nu-l speria pe ayatollah și a-l împinge în clandestinitate înainte de executarea atacului.
Până joi, CIA „confirmase pe deplin că acești oameni urmau să fie cu toții împreună și că trebuia să profităm de acest lucru”, a declarat o sursă.
Negocierile eșuau
În aceeași zi, trimișii lui Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff, au sunat de la Geneva după ore întregi de discuții cu oficiali iranieni și au emis un verdict direct: negocierile nu duceau nicăieri.
„Dacă decideți că vreți să faceți diplomație, vom insista și vom lupta pentru a obține o înțelegere. Dar acești oameni ne-au arătat că nu sunt dispuși să încheie acordul care vă va satisface”, a declarat un oficial american care are cunoștință directă despre apel, conform căruia i s-a spus lui Trump.
Trump era acum convins de două lucruri: informațiile erau solide, iar diplomația era moartă. Vineri, la ora 15:38 EST, a dat ordinul final de atac.
11 ore mai târziu, bombele au căzut asupra Teheranului, Khamenei a fost ucis și războiul a început.
Sursele spun că Trump îl consideră pe Netanyahu un partener apropiat și sincer deschis la sfaturile sale privind Iranul — dar era, de asemenea, hotărât să epuizeze mai întâi diplomația.
„O parte a Situation Room negocia, iar cealaltă parte făcea planuri militare comune” cu Israelul, a declarat un oficial american. „El evalua ambele lucruri tot timpul.”
După criticile aduse SUA că ar fi fost atrase în război de Israel , secretarul de stat Marco Rubio a insistat marți că această operațiune „trebuia să aibă loc oricum” și că a fost pur și simplu „o chestiune de moment”.
„Acest weekend a reprezentat o oportunitate unică de a lua măsuri comune împotriva acestei amenințări”, a declarat el reporterilor de pe Capitol Hill. „Ne-am dorit ca acest lucru să aibă succes maximum.”
Trump voia să atace din ianuarie. Israelul a cerut amânare. Ulterior, planul s-a schimbatPremierul Israelului Foto: birou premier Israel
„Trump voia să atace mai devreme – la începutul lunii ianuarie. Bibi a fost cea care a cerut amânarea”, a declarat un oficial israelian, subliniind că momentul ales a fost „pe deplin coordonat”, „înțelegându-se că va fi efectuat în comun”.
Planul inițial prevedea un atac la sfârșitul lunii martie sau începutul lunii aprilie, oferind administrației timp să obțină sprijin public. Netanyahu a insistat pentru a acționa mai rapid, a declarat un oficial american pentru Axios.
Oficialul a declarat că Netanyahu a început să „agite” și să avertizeze că liderii opoziției iraniene care se adăpostesc în case sigure sunt în pericol de a fi uciși de regim.
Donald Trump a respins marți orice sugestie că Netanyahu ar fi luat decizia atacului și ulterior SUA ar fi urmat Israelul.
„Purtam negocieri cu acești nebuni și eram de părere că ei vor ataca primii. Eram convins. Dacă e să spun ceva, eu sunt cel care aș fi putut forța Israelul”, spus Trump.
Manuel Feller, care se afla pe locul 9 în Cupa Mondială la slalom, va fi supus unei operații de hernie de disc. În paralel, va fi operat și de o hernie inghinală.
„Nu voi concura nici la Kranjska Gora, nici la finalul Cupei Mondiale. A fost un sezon foarte solicitant atât fizic, cât și mental”, a scris Feller, miercuri, pe rețelele de socializare.
Câștigător al micului Glob de Cristal, la slalom, în 2024, sportivul în vârstă de 33 de ani a explicat că, de-a lungul anilor, a dezvoltat probleme de sănătate mintală care s-au accentuat în toamna trecută, afectându-i familia.
„De-a lungul anilor am dezvoltat câteva probleme de sănătate mintală, care în toamna trecută au fost deosebit de dificile pentru familia mea. În loc să particip la competițiile din SUA, am decis să mă retrag temporar din sportul de performanță și să mă concentrez pe recuperarea mea în afara pârtiilor”, a spus schiorul austriac.
Feller se confruntă de mai bine de zece ani cu probleme fizice.
„De peste zece ani am dureri de sciatică cauzate de hernii de disc, care s-au accentuat în ultimii doi ani. În plus, de aproximativ un an am o hernie inghinală și, din ianuarie, o inflamație a osului pubian. Am continuat să lupt și sunt foarte mândru de progresul făcut – atât pe pârtie, cât și în afara ei. Dar, după Jocurile Olimpice, corpul și mintea mea mi-au spus că este timpul să mă odihnesc”, a adăugat el.
Feller a precizat, însă, că nu se gândește la încheierea carierei.
„Voi folosi această pauză astfel încât să revin puternic și pregătit pentru sezonul următor”, a încheiat sportivul.
Președintele Nicușor Dan va efectua, joi, o vizită la Varșovia. Acolo se va întâlni cu omologul său polonez, Karol Nawrocki, și cu premierul Donald Tusk, anunță Administrația Prezidențială.
„Președintele României, Nicușor Dan, va efectua joi, 5 martie 2026, o vizită la Varșovia, la invitația Președintelui Republicii Polone, Karol Nawrocki. Cu acest prilej, Președintele României va mai avea întrevederi cu Prim-ministrul polon, Donald Tusk, precum și cu Mareșalul Seimului Republicii Polone, Włodzimierz Czarzasty, și Mareșalul Senatului, Małgorzata Kidawa-Błońska. Președintele Nicușor Dan va participa și la un eveniment economic organizat de Camera de Comerț și Industrie Polono-Română (PRBCC)”, se arată în comunicatul anunțat de Administrația Prezidențială.
Agenda discuțiilorÎn cadrul întâlnirilor vor fi discutate mai multe subiecte, o temă principală fiind cea despre securitatea europeană. Totodată, Administrația Prezidențială precizează că discuțiile se vor concentra pe colaborarea României și a Poloniei pentru menținerea solidarității europene și aliate, obiectivul principal fiind cel de întărire a posturii de descurajare pe Flancul Estic al NATO.
Alte teme care vor fi discutate în cadrul întrevederii sunt cele privind agenda Consiliului European, procesul de extindere a Uniunii Europene, relația transatlantică, sprijinul pentru Ucraina și situația din Republica Moldova.
Potrivit programului anunțat pe site-ul Administrației Prezidențiale, Nicușor Dan va fi primit la ora 12:00, ora României, de către omologul său polonez, Karol Nawrocki. În a doua parte a zilei, la ora 17:30, ora României, Nicușor Dan va avea o întrevedere cu premierul Poloniei, Donald Tusk. La ora 19:00, ora României, șeful statului va participa la evenimentul organizat de Camera de Comerț și Industrie Polono-Română cu ocazia Zilei Solidarității Româno-Polone.
Oficialii francezi de la Palatul Élysée au transmis miercuri că președintele Macron a vorbit cu premierul spaniol Pedro Sanchez după recentele amenințări economice. „Președintele tocmai a discutat cu premierul Sanchez pentru a-i transmite solidaritatea europeană a Franței ca răspuns la recentele amenințări de constrângere economică la adresa Spaniei”, a declarat președinția franceză, potrivit Le Figaro.
Președintele SUA a criticat dur marți guvernul de stânga al Spaniei pentru că a refuzat avioanelor americane accesul la bazele militare din sudul țării în cadrul campaniei sale militare împotriva Iranului, care a început sâmbătă. „Spania a fost groaznică”, a replicat ocupantul Casei Albe, amenințând direct Madridul cu o „încetare” a relațiilor comerciale dintre cele două țări.
Comisia Europeană a afirmat că este „gata să reacționeze”Ca răspuns la aceste declarații, Comisia Europeană a afirmat că este „gata să reacționeze” pentru a „apăra interesele” Spaniei, a patra cea mai mare economie din zona euro.
Printr-o declarație făcută de Olof Gill, Comisia Europeană subliniază că SUA trebuie „să respecte angajamentele asumate” în acordul comercial semnat cu UE vara trecută și își reiterează sprijinul pentru Sánchez.
„Comisia va asigura că interesele Uniunii Europene sunt pe deplin protejate. Suntem pe deplin solidari cu toate statele membre și cu toți cetățenii lor și, prin intermediul politicii noastre comerciale comune, suntem pregătiți să acționăm, dacă este necesar, pentru a proteja interesele UE”, a declarat purtătorul de cuvânt pentru comerț, Olof Gill.
Răspunzând președintelui american, Pedro Sánchez a promis că țara sa „nu va fi complice” la atacurile americano-israeliene efectuate în Iran „de teama represaliilor din partea unora”.
Purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a condamnat atacul Iranului asupra Turciei, potrivit Sky News. Ea a mai spus că organizația este alături de toți membrii săi.
„Condamnăm atacurile Iranului asupra Turciei. NATO se alătură ferm tuturor aliaților, inclusiv Turciei, în timp ce Iranul își continuă atacurile fără discriminare în regiune. Poziția noastră de descurajare și apărare rămâne puternică în toate domeniile, inclusiv în ceea ce privește apărarea aeriană și antirachetă”, a declarat purtătoarea de cuvânt Allison Hart.
Miercuri, Ministerul Apărării din Turcia a anunțat că apărarea NATO a doborât o rachetă balistică iraniană lansată spre spațiul turc. Ministerul a mai transmis că Turcia va discuta cu NATO și ceilalți aliați ai săi despre incident.
Un proiectil a fost detectat în timp ce se îndrepta spre spațiul aerian al Turciei. Acesta ar fi fost lansat din Iran și a traversat spațiul aerian irakian și sirian. Racheta a fost neutralizată de elemente NATO de apărare aeriană și antirachetă dislocate în estul Mediteranei.
