Cunoscut mai ales ca gazul care face baloanele de petrecere să plutească, heliul este, de asemenea, un element cheie în fabricarea de cipuri, rachete spațiale și imagistica medicală, potrivit AP.
Qatar furnizează o treime din heliul mondial, potrivit US Geological Survey, dar națiunea a trebuit să oprească producția la scurt timp după izbucnirea războiului, acum trei săptămâni. Ultimele atacuri iraniene împotriva infrastructurii de producție a energiei din regiune au amplificat îngrijorările legate de aprovizionare, compania de gaze de stat din Qatar declarând că va reduce exporturile de heliu cu 14%.
Heliul este un produs secundar al producției de gaze naturale, atunci când este separat prin distilare criogenică. Qatar, care se află pe cel mai mare zăcământ de gaze naturale din lume, produce aproximativ 30% din rezerva globală de heliu, potrivit US Geological Survey.
Heliul din Qatar este produs la instalația sa Ras Laffan, cea mai mare instalație de gaze naturale lichefiate din lume. Însă compania energetică de stat QatarGas a oprit producția de GNL și „produse asociate” pe 2 martie din cauza atacurilor cu drone ale Iranului, iar două zile mai târziu a declarat forță majoră, ceea ce înseamnă că nu poate aproviziona clienții contractuali din cauza unor circumstanțe independente de voința sa.
Prețurile pentru heliu s-au dublatPrețurile spot pentru heliu s-au dublat de la izbucnirea crizei și probabil vor crește în continuare, a declarat Kornbluth.Însă tranzacționarea spot reprezintă doar aproximativ 2% din piața totală în perioade normale, a spus el. Heliul este o marfă slab tranzacționată și este vândută în mare parte prin contracte pe termen lung.
Australia și Uniunea Europeană (UE) au semnat marți la Canberra un acord de liber schimb amplu, punctul culminant al anilor de negocieri, potrivit Le Figaro.
Acordul a fost semnat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de prim-ministrul australian, Anthony Albanese, în cadrul unei ceremonii din capitala Australiei.
Australia și UE au convenit, de asemenea, să își consolideze cooperarea în domeniul apărării în fața „provocărilor actuale de securitate”, au declarat cei doi parteneri. Aceștia vor colabora pentru a „îmbunătăți cooperarea în domeniul securității maritime, al securității cibernetice, al combaterii amenințărilor hibride și al combaterii manipulării informațiilor și a interferențelor străine”, a precizat Comisia Europeană într-un comunicat.
Aceste atacuri cu rachete au avut loc la câteva ore după ce președintele american Donald Trump a susținut că Washingtonul a purtat discuții cu un oficial iranian anonim, o afirmație negată de Teheran, potrivit Le Figaro.
„Forțele de căutare și salvare răspund la rapoartele privind un impact în nordul Israelului”, a anunțat armata la aproximativ 30 de minute după ce a dat alarma din cauza focurilor de armă.
Magen David Adom, echivalentul israelian al Crucii Roșii, a publicat o înregistrare video care arată o clădire avariată și resturi împrăștiate pe jos. Salvatorii au declarat că tratează un bărbat de aproximativ treizeci de ani care a suferit răni minore după ce a călcat pe șrapnel, dar nu au fost raportate alte victime.
Armata a anunțat apoi o altă serie de atacuri cu rachete iraniene, marți, iar jurnaliștii AFP din Ierusalim au auzit o explozie puternică. „Sistemele de apărare sunt în acțiune pentru a contracara amenințarea ”, a declarat armata.
Într-o postare pe Facebook, regizoarea Stacey Souther a anunțat moartea, actriței spunând: „Cu profundă tristețe împărtășesc vestea sfâșietoare că Valerie a decedat”, potrivit The Guardian.
Ea a continuat rugând cititorii să doneze pentru o strângere de fonduri GoFundMe pentru a acoperi costurile funerare. „Ultima ei dorință este să fie înmormântată la Cimitirul Forest Lawn”, a scris regizoarea, „dar după mai bine de 15 ani de luptă împotriva bolii Parkinson, finanțele ei sunt epuizate. Haideți să ne unim pentru a-i transforma ultima dorință în realitate – o merită cu adevărat.”
Valerie Perrine a fost diagnosticată cu boala Parkinson în 2015, iar experiența ei cu această afecțiune a devenit subiectul unui documentar de 45 de minute realizat de Souther, care a avut premiera în 2019. În fața bolii, a scris Souther, ea a dat dovadă de „un curaj și o compasiune incredibile, fără să se plângă niciodată. A fost o adevărată inspirație, care a trăit viața la maximum – și ce viață magnifică a fost. Lumea pare mai puțin frumoasă fără ea.”
Plângerea cu privire la Centrul Kennedy, depusă la o instanță federală din Washington DC, vizează procesul, care a ocolit aprobările Congresului și ale comisiilor cheie și, prin urmare, încalcă legile privind conservarea monumentelor istorice, susțin grupurile, potrivit CNN.
Aceasta vine la doar câteva zile după ce consiliul de administrație al centrului de arte, care este plin de susținători fideli ai lui Trump, a aprobat în unanimitate planurile pentru o închidere de doi ani, care va începe în iulie, marcând cel mai recent efort de a impune stilul și gusturile culturale ale președintelui în capitala SUA. Un judecător analizează deja o contestație separată a planurilor lui Trump de către o congresmană democrată care este membră ex officio a consiliului.
Noul caz a fost intentat de opt grupuri, inclusiv National Trust for Historic Preservation, American Institute of Architects, DC Preservation League și American Society of Landscape Architects. Acestea solicită unui judecător să întrerupă „orice alte lucrări la proiect” până când guvernul finalizează o revizuire standard și procese de consultare cu Congresul, Comisia de Arte Frumoase, Comisia Națională de Planificare a Capitalei și Consiliul Consultativ pentru Conservarea Monumentelor Istorice, printre alte entități, conform unui proiect al plângerii obținut de CNN.
Congresul a aprobat anul trecut 257 de milioane de dolari pentru Centrul KennedyCentrul Kennedy necesită lucrări semnificative de întreținere, așa cum este descris într-un plan cuprinzător de construcție din 2021, care estima că sunt necesari peste 250 de milioane de dolari pentru proiecte precum îmbunătățiri ale drenajului și hidroizolației, repararea pereților exteriori și înlocuirea acoperișului. Congresul a aprobat anul trecut 257 de milioane de dolari pentru centru, ca parte a „Big Beautiful Bill” (Legea Mare și Frumoasă) a lui Trump.
Trump a anunțat în februarie că, după o amplă „evaluare de un an”, instituția de artă va trebui să se închidă timp de aproximativ doi ani pentru renovări, ceea ce, a spus el, „va produce un rezultat mult mai rapid și de calitate superioară”.
Coreea de Nord nu va renunța niciodată la statutul său de putere nucleară, a declarat luni liderul său, Kim Jong-Un, adăugând că Coreea de Sud este „cel mai ostil stat”, potrivit presei de stat, relatează Le Figaro.
„Vom continua să ne consolidăm ferm statutul de stat înarmat nuclear într-un mod ireversibil, intensificând în același timp agresiv lupta noastră împotriva forțelor ostile”, a declarat el într-un discurs politic susținut luni în fața Parlamentului de la Phenian.
„Vom desemna Coreea de Sud drept statul cel mai ostil și o vom trata ca atare într-un mod implacabil”, a adăugat el, promițând că „o va face să plătească fără milă – fără cea mai mică ezitare – pentru orice act care dăunează” Coreei de Nord, potrivit agenției de știri KCNA.
Administrația Trump îl testează discret pe președintele parlamentului iranian ca potențial partener – și chiar ca viitor lider – în timp ce președintele semnalează o trecere de la presiunea militară la un joc final negociat.
Mohammad Bagher Ghalibaf, în vârstă de 64 de ani care a amenințat în repetate rânduri SUA și aliații acestora cu represalii, este văzut de cel puțin unii membri ai Casei Albe ca un partener viabil, care ar putea conduce Iranul și negocia cu administrația Trump în următoarea fază a războiului, potrivit a doi oficiali ai administrației citați de Politico.
Însă Casa Albă nu este pregătită să se angajeze față de nicio persoană anume, sperând să testeze stresul mai multor candidați în timp ce caută pe cineva dispus să încheie o înțelegere, au declarat cele două persoane, cărora le-a fost acordat anonimatul pentru a-și descrie gândirea internă.
„Este o opțiune atractivă” „Este o opțiune atractivă”, a declarat un oficial al administrației, avertizând că nu s-au luat încă decizii finale. „Este unul dintre cei mai importanți… Dar trebuie să-i testăm și nu ne putem grăbi să facem asta.”Interesul administrației de a identifica un partener de negociere semnalează dorința de a găsi o cale de ieșire din mlaștina în care s-a transformat rapid Iranul, zguduind piețele mondiale, crescând prețurile petrolului și reînnoind îngrijorarea cu privire la inflație. Și sugerează un răspuns la o întrebare critică acum, când SUA și Israelul au decimat conducerea Teheranului – ce și cine urmează?
Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat: „Acestea sunt discuții diplomatice sensibile, iar Statele Unite nu vor negocia prin intermediul mass-media”.
Următorul lider să facă „înțelegerea Delcy Rodríguez”Celălalt mare interes al președintelui este unul economic: petrolul. Potrivit primului oficial, Trump nu vrea să distrugă Insula Kharg, principalul centru petrolier al Iranului, deoarece speră că următorul lider va face o înțelegere similară cu cea încheiată de Delcy Rodríguez, vicepreședintele lui Nicolás Maduro, care a preluat puterea după ce a fost capturat.
„Totul se rezumă la instalarea cuiva ca Delcy Rodríguez în Venezuela, despre care spunem: «Vă vom ține acolo. Nu vă vom scoate. Veți lucra cu noi. Ne veți oferi o afacere bună, o primă afacere cu petrol»”, a declarat oficialul administrației.
Însă orice convingere că președintele poate alege următorul lider al Iranului așa cum a făcut-o cu Rodríguez în Venezuela, după ce SUA l-au capturat pe Maduro, a fost percepută de unii aliați ai Casei Albe ca fiind prematură, chiar naivă.
O altă persoană aflată în contact cu Casa Albă, un oficial din Golf, a sugerat că Trump exagerează progresul discuțiilor pentru a crea un pretext pentru a amâna propriul termen limită autoimpus de 48 de ore, în care a amenințat sâmbătă seara că va bombarda centralele electrice ale Iranului dacă acesta nu redeschide Strâmtoarea Ormuz luni.
„Cu siguranță câștigă timp și încearcă să stabilizeze piețele”, a spus oficialul din Golf, căruia i s-a acordat anonimatul deoarece nu era autorizat să vorbească public. „Ceea ce este mai greu de știut este dacă este serios în ceea ce privește găsirea unei rampe de ieșire sau dacă pune cereri nerealiste pentru ca Iranul să spună nu.”
Unii sunt, de asemenea, sceptici că Ghalibaf, un fost primar al Teheranului, ar fi la fel de flexibil ca Rodríguez.
„Ghalibaf este un om de afaceri prin excelență: ambițios și pragmatic, dar fundamental dedicat păstrării ordinii islamiste din Iran”, a declarat Ali Vaez, analist senior pentru Iran la International Crisis Group. „Acest lucru îl face un candidat improbabil pentru a oferi Washingtonului concesii semnificative. Și chiar dacă ar fi înclinat să testeze granițele, sistemul militar iranian și elita de securitate în general l-ar constrânge aproape sigur. În urma acțiunilor SUA și Israelului, starea de spirit de la Teheran nu este una de flexibilitate, ci de neîncredere profundă; sistemul, în ansamblu, vede puține motive să creadă că fie Trump, fie Israelul ar respecta termenii oricărui acord potențial.”
„Soluția” Venezuela, model pentru Trump?Totuși, mulți din administrație văd Venezuela, o operațiune în mare parte reușită, ca un model pentru ceea ce este încă posibil în Iran. De aceea, figura opoziției din exil Reza Pahlavi este considerată o opțiune improbabilă de către SUA. Administrația nu crede că ar avea legitimitate în Iran, au spus cei doi oficiali ai administrației.
„Acum îl includeți pe Reza Pahlavi? Doamne, nu… A crescut afară. Acesta este ultimul lucru pe care doriți să-l instalați acolo. Asta ar însemna haos”, a spus primul oficial. Mai multe persoane din administrația SUA au confirmat, de asemenea, că Pahlavi „nu este pe masa discuțiilor”.
„Totul se rezumă la instalarea cuiva… ne va oferi o afacere bună pentru petrol”, a spus un oficial pentru Politico.
„Suntem în faza de testare, în care încercăm să ne dăm seama cine poate crește, cine vrea să crească, cine încearcă să crească”, a spus primul oficial. „Și apoi, pe măsură ce oamenii se ridică, vom face un test rapid și, dacă sunt radicali, îi vom elimina.”
