Agregator de ştiri

Incidentul ciudat s-a produs într-un restaurant din Veneția.

Hoțul a forțat ușa de la intrare și a intrat în restaurant pe parcursul nopții.

În mod surprinzător nu a furat niciuna dintre sticlele scumpe de vin din restaurant. În schimb, a plecat cu sticle de Aperol, Campari și Select folosite ca ingrediente pentru celebrul cocktail Spritz.

Paguba proprietarului nu este foarte mare. Totuși, pe lângă sticlele furate, el trebuie să repare ușa de la intrare. Continuarea pe Mediafax Italia.

Propunerea vine după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că execuția, programată pentru 3 decembrie, ar urma să fie transmisă în direct.

Fostul viceprim-ministru australian Barnaby Joyce a cerut guvernului condus de Anthony Albanese să adopte rapid o lege care să interzică explicit transmiterea în direct a execuțiilor, în loc să includă problema într-un proiect legislativ mai amplu privind controlul conținutului online.

Joyce a făcut apelul într-un interviu acordat marți seara podcastului „Canberra Playbook”, realizat de POLITICO. Acesta consideră că interzicerea transmisiunilor de acest tip ar putea obține un sprijin larg în Parlamentul australian și ar permite autorităților să răspundă rapid controverselor provocate de inițiativa administrației Trump.

Australia vrea o lege separată pentru interzicerea execuției transmise în direct

Barnaby Joyce a susținut că interzicerea transmisiunilor în direct ale execuțiilor ar trebui reglementată printr-un act normativ distinct, care să stabilească fără echivoc ce conținut este interzis.

„Dacă ai avea un proiect de lege care să stipuleze că nu vor mai avea loc transmisiuni în direct ale execuțiilor, nu cred că ar exista vreun membru al Parlamentului care să nu voteze în favoarea lui”, a declarat fostul viceprim-ministru, potrivit POLITICO.

Joyce a avertizat că includerea problemei într-o reformă mai amplă privind platformele digitale ar putea oferi autorităților competențe extinse de control asupra conținutului online.

Acesta a criticat abordarea guvernului, argumentând că o lege dedicată ar putea obține mai ușor sprijin politic decât un pachet legislativ care vizează mai multe categorii de conținut și responsabilitățile companiilor de tehnologie.

Australia pregătește reguli mai stricte pentru platformele digitale

Guvernul condus de Anthony Albanese lucrează la o reformă care ar introduce o „obligație digitală de diligență” pentru companiile de tehnologie. Conform propunerii, acestea ar urma să aibă responsabilități mai mari în prevenirea prejudiciilor grave produse prin intermediul platformelor lor.

Proiectul ar putea expune companiile la o răspundere mai mare pentru conținutul violent disponibil online, inclusiv pentru eventualele transmisiuni ale unor execuții.

Ministra comunicațiilor, Anika Wells, urma să prezinte joi proiectul de lege, cu modificări limitate față de o versiune anterioară supusă consultării publice, potrivit informațiilor publicate de POLITICO.

Documentul include o excepție pentru materialele jurnalistice profesionale, menită să protejeze relatările de interes public. Prevederea răspunde preocupărilor exprimate de susținătorii libertății de exprimare, care se tem că regulile privind prevenirea prejudiciilor ar putea conduce la eliminarea unor materiale despre terorism, război sau schimbări climatice.

Joyce a susținut că autoritățile ar trebui să precizeze clar ce conținut este interzis, fără să acorde puteri excesive de control asupra materialelor publicate pe internet.

Australia critică planul de transmitere în direct a execuției din SUA

Premierul australian Anthony Albanese a criticat marți inițiativa privind difuzarea execuției, calificând-o drept „absolut revoltătoare”.

Liderul guvernului de la Canberra a afirmat că autoritățile ar trebui să facă tot ce le stă în putință pentru a împiedica transmiterea în direct.

Potrivit informațiilor prezentate în materialul POLITICO, execuția lui Nidal Malik Hasan este programată pentru 3 decembrie. Cazul a provocat reacții politice în Australia, unde dezbaterea vizează atât posibilitatea difuzării unor imagini violente, cât și limitele responsabilității platformelor digitale.

Hasan, fost maior al armatei americane, a fost găsit vinovat pentru uciderea a 13 persoane în urma atacului armat de la baza militară Fort Hood, din Texas.

Australia și Europa analizează modalități diferite de a opri difuzarea execuției

În timp ce în Australia dezbaterea se concentrează asupra unei eventuale legi separate, abordarea europeană menționată în contextul acestei controverse vizează sancționarea platformelor de streaming care ar difuza execuția.

Diferența privește instrumentele juridice avute în vedere: o interdicție explicită, aplicabilă transmisiunilor de execuții, în cazul propunerii susținute de Barnaby Joyce, respectiv măsuri care ar putea viza serviciile digitale ce găzduiesc sau transmit asemenea imagini.

În Australia, discuția are loc în paralel cu reforma privind obligațiile companiilor de tehnologie, ceea ce ridică întrebări despre echilibrul dintre prevenirea conținutului violent și protejarea libertății de exprimare.

Deocamdată, apelul lui Joyce reprezintă o propunere politică, iar adoptarea unei legi distincte depinde de decizia guvernului și de procesul parlamentar.

Statul brazilian Amazonas a înregistrat 1.679 de focare de incendiu în primele două săptămâni ale lunii octombrie 2026, potrivit datelor sistemului național de monitorizare a Amazonului, citate de Reuters.

Numărul este cu 253% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Incendiile sunt alimentate de secetă, temperaturile ridicate și activitățile umane, în timp ce autoritățile încearcă să limiteze extinderea flăcărilor.

Fumul a închis școlile din Manaus, un oraș cu peste două milioane de locuitori

Norii denși de fum au afectat calitatea aerului în mai multe zone din Amazonas, provocând dificultăți respiratorii și perturbând activitățile cotidiene.

În Manaus, capitala statului și oraș cu peste două milioane de locuitori, autoritățile au anulat evenimente în aer liber, iar școlile publice au fost închise miercuri, 14 octombrie. Cel puțin 36 de municipalități din Amazonas au declarat stare de urgență din cauza incendiilor și a efectelor acestora.

O Amazonas arde em chamas e Lula nega aeronaves para ajudar no combate ao incêndio. Manaus está coberta de fumaça, temos um alerta para não sairmos de casa.

CADÊ OS QUE CANTAVAM “Salve a Amazônia”? O Lula de vocês negou socorro. https://t.co/zGqGLMtuhj

— Carlos Ferrari (@scarlosferrari) October 10, 2026

În localitatea Autazes, Luiz Rios, un agricultor pensionat, a povestit că fumul îi provoacă dificultăți de respirație pe timpul nopții și umflarea feței. „Situația noastră de aici este critică”, a declarat acesta pentru Reuters.

De ce Amazonul arde în octombrie, când ar trebui să înceapă ploile

În mod obișnuit, august și septembrie reprezintă perioada cea mai uscată din Amazon, când incendiile se răspândesc mai ușor. În octombrie, revenirea ploilor contribuie de regulă la reducerea riscului de incendiu. Anul acesta însă, precipitațiile au întârziat să aducă ameliorarea așteptată.

Oamenii de știință și autoritățile indică fenomenul climatic El Niño, despre care există prognoze că ar putea deveni cel mai puternic înregistrat vreodată, precum și schimbările climatice.

Carlos Durigan, geograf și cercetător la Institutul de Cercetare a Mediului din Amazon, avertizează că stresul hidric și temperaturile extreme creează condiții deosebit de periculoase. Potrivit specialistului, combinația dintre căldură, lipsa apei și activitățile umane amenință biodiversitatea, sănătatea populației și productivitatea terenurilor.

Autoritățile suspectează că unele incendii au fost provocate intenționat

Guvernul federal brazilian și serviciile de protecție civilă au trimis aeronave și echipe de intervenție în Amazonas pentru combaterea incendiilor. Ministrul Mediului, João Paulo Capobianco, a survolat duminică zonele afectate și a observat focare în interiorul unor păduri protejate.

Ministerul consideră că amplasarea acestora ridică suspiciuni privind incendieri deliberate, care ar putea avea drept scop pregătirea terenurilor pentru defrișare. Autoritățile au anunțat că vor investiga circumstanțele producerii incendiilor.

În Amazon, incendiile naturale sunt rare. Multe focare sunt provocate de oameni pentru curățarea terenurilor destinate agriculturii sau creșterii animalelor. Echipele de intervenție continuă operațiunile de stingere, în condițiile în care întârzierea ploilor și temperaturile ridicate îngreunează controlul incendiilor.

UPDATE: Un alt vas, încărcat cu petrol, a fost lovit de drone lângă Sulina. A fost raportată o explozie

Un al doilea vas a fost lovit de drone miercuri în Marea Neagră, la aproximativ 9 mile marine de Sulina și aproape de Delta Dunării. Nava YARA J transporta petrol, iar, în urma impactului, s-a produs o explozie.

Din fericire, autoritățile au raportat că membrii echipajului au fost salvați. Conform Ziua de Constanța, în misiunea de recuperare a participat și nava de căutare și salvare SAR APOLLO.

Știrea inițială

Un incident grav a fost semnalat joi dimineață în apele Mării Negre, la aproximativ 14 mile marine de Sulina. Un incendiu a izbucnit la bordul unei nave comerciale sub pavilion San Marino, din cauze, deocamdată necunoscute. Opt marinari sunt dați dispăruți și sunt căutați de echipe de salvare.

Autoritățile iau în calcul posibilitatea ca nava să fi fost lovită de o dronă.

Liderii Uniunii Europene se reunesc la Bruxelles pentru un summit de două zile extrem de încărcat, în cadrul căruia vor discuta despre modalitățile de a limita creșterea rapidă a exporturilor din China, considerate unul dintre motivele închiderii unor fabrici, scriu Reuters și Euronews.

Pe agenda reuniunii se află și soluțiile pentru reducerea prețurilor ridicate la energie, precum și divergențele privind viitorul buget al Uniunii Europene.

Liderii celor 27 de state membre se întâlnesc la mai puțin de o săptămână după ce Comisia Europeană a ajuns la un acord cu Beijingul pentru a limita importurile de autoturisme hibride din China.

Acesta este un prim pas în cadrul unui proiect mai complex prin care UE speră să reducă deficitul comercial în relația cu China.

Deficitul comercial al blocului comunitar în relația cu Beijingul a ajuns la 360 de miliarde de euro (400,4 miliarde de dolari) în 2025, iar în acest an este pe cale să depășească acest nivel.

Următoarea reuniune dintre UE și China este programată pentru luna martie.

Potrivit surselor externe, liderii europeni vor cere Comisiei Europene să continue dialogul cu Beijingul, dar și să folosească întru-totul instrumentele de apărare comercială ale UE.

De asemenea, aceștia vor solicita introducerea unor noi mecanisme pentru a proteja mai bine economia europeană.

„Aceste dezechilibre nu se limitează la un singur sector. Nu avem mult timp la dispoziție, deoarece, cu fiecare lună care trece, se pierd mii de locuri de muncă”, a declarat un diplomat de rang înalt din cadrul UE, potrivit Reuters.

În luna iunie, liderii UE au cerut Comisiei Europene să obțină rezultate cât mai bune în negocierile comerciale cu Beijingul până în octombrie.

Acordul privind autoturismele hibride a reprezentat doar primul pas, dar problemele comerciale din alte sectoare, precum industria chimică, oțelul și utilajele, nu au fost rezolvate.

Germania își schimbă abordarea față de importurile din China

Propunerile prezentate de Franța și Germania săptămâna trecută vor fi, cel mai probabil, în centrul discuțiilor. Cele mai mari două economii ale UE au declarat că este nevoie urgentă de măsuri pentru a gestiona importurile de substanțe chimice și PET.

Ele au susținut adoptarea unor măsuri care să permită UE să răspundă repede atunci când alte țări afectează economia blocului comunitar.

O anchetă privind importurile de PET este așteptată să înceapă foarte curând.

Summitul va începe la ora 10:00 (08:00 GMT), cu o dezbatere lungă despre competitivitatea Uniunii Europene, inclusiv despre relațiile comerciale cu China.

Mai multe state membre au cerut ca pe agenda reuniunii să fie inclusă și problema prețurilor ridicate la energie. Proiectul concluziilor califică acest subiect drept o chestiune de „importanță critică”.

Bugetul UE pentru 2028-2034, un alt subiect important

Tot joi, liderii europeni vor discuta despre următorul buget multianual al Uniunii Europene, care acoperă o perioadă de șapte ani.

Aprobarea acestuia necesită unanimitatea statelor membre, iar negocierile sunt, de regulă, printre cele mai tensionate din cadrul UE.

Pentru sfârșitul lunii noiembrie este deja programat un summit special, în încercarea de a ajunge la un acord asupra viitorului buget european.

Ucraina, pe agenda discuțiilor de vineri

Vineri, unul dintre principalele subiecte va fi situația Ucrainei, la discuții urmând să participe și președintele Volodimir Zelenski.

Liderii europeni ar putea aborda nevoile de finanțare ale Ucrainei pentru anul 2027. Potrivit proiectului concluziilor, aceștia își vor discuta și despre decizia SUA de a ridica temporar sancțiunile impuse motorinei rusești.

Președintele american Donald Trump a declarat în weekend că Volodimir Zelenski ar trebui înlocuit din funcția de lider al Ucrainei. Miercuri, la Londra, președintele ucrainean a primit o puternică manifestare de susținere.

Co-directorii generali Greg Peters și Ted Sarandos au anunțat miercuri reducerile de locuri de muncă într-o notă adresată angajaților. Aceștia au spus că echipele de produs, tehnologie, juridic și resurse umane ale companiei vor fi cele mai afectate.

„Deciziile de acest gen nu sunt niciodată ușoare și nu le luăm cu ușurință”, au scris Peters și Sarandos în nota, obținută de Associated Press. Aceștia au susținut că afacerea este puternică, dar că Netflix trebuie să fie „disciplinată în ceea ce privește prioritățile angajaților și resurselor noastre”, pe măsură ce investește în creșterea viitoare și „în domenii cu impact ridicat pentru a ne îmbunătăți serviciile”. Dincolo de nota directorilor săi, Netflix a refuzat să comenteze mai multe despre reducerile de miercuri.

Profitul Netflix a crescut anul acesta

Între înscrierile de abonamente și creșterile de prețuri, profitul Netflix a crescut anul acesta. În al doilea trimestru financiar, compania a câștigat 3,4 miliarde de dolari și a acumulat venituri de 12,56 miliarde de dolari – o creștere de 9%, respectiv 13%, față de aceeași perioadă a anului trecut.

Totuși, previziunile Netflix pentru al treilea trimestru au fost sub așteptările Wall Street. Compania intenționează să anunțe aceste câștiguri săptămâna viitoare.

Concurența în spațiul de streaming devine din ce în ce mai acerbă în general. Netflix continuă să fie un jucător dominant (reprezentând 19% din piață, conform celor mai recente date ale ghidului de streaming JustWatch), dar rivali precum Prime Video de la Amazon și Disney+ sunt la mică distanță în urmă.

Cei care urmăresc zilnic piaţa de capital şi discută, dialoghează, îi consultă pe cei care au skin in the game spun că este „frustrant“ să nu avem guvern cu puteri depline, că instituţionalii „evită să aibă foarte multă activitate“, că ratingul rămâne „o sabie deasupra capului“ şi că investitorii cer o primă de risc care se vede în evaluările marilor companii listate la Bursa de Valori Bucureşti.

După corecţiile din septembrie şi de la finalul lunii august, acţiunile Rompetrol Rafinare (RRC) au revenit pe radarul investitorilor, cu un avans de 80% în ultima lună, pe un rulaj de 8,5 mil. lei, potrivit datelor bvb.ro.

Real Madrid a obținut o victorie spectaculoasă în deplasare cu AS Roma, după ce gazdele au condus cu 3-1, scrie Sky Sport Italia. Revenirea echipei spaniole s-a produs pe finalul întâlnirii, într-un meci pe care José Mourinho l-a descris drept două partide complet diferite.

Tehnicianul portughez a recunoscut că Roma a fost net superioară în prima parte, dar a explicat că schimbările efectuate și intensitatea atacurilor madrilene au modificat decisiv desfășurarea jocului.

Mourinho: „În prima repriză ne-au ucis ei, în ultimele 20 de minute i-am ucis noi”

La finalul partidei, Mourinho a analizat dificultățile întâmpinate de Real Madrid în fața echipei italiene. „În prima repriză, Roma ne-a surprins. Soulé îl bloca pe Cucurella și ne-au creat multe probleme în spatele lui Vinicius”, a explicat antrenorul.

Portughezul a precizat că madrilenii au schimbat abordarea după pauză, însă au comis greșeli care le-au permis italienilor să înscrie din nou.

Es tremendo que sigamos viendo los mismo errores y aquí no pase nada https://t.co/iYHKCPFdSB

— Afición Real Madrid (@aficion_Rmadrid) October 14, 2026

Momentul decisiv a venit în ultimele 20 de minute, când Real Madrid a intensificat presiunea ofensivă. „Putem spune că în prima repriză ne-au ucis ei, dar în ultimele 20 de minute i-am ucis noi”, a declarat Mourinho.

„La 3-1, toți credeau că meciul era mort. Dar cei morți erau jucătorii Romei”

Într-o intervenție pentru Amazon Prime, antrenorul a explicat de ce a continuat să forțeze ofensiv, deși echipa sa era condusă la două goluri diferență. „La 3-1, pentru toată lumea meciul era mort. Dar cei care erau morți erau jucătorii Romei”, a spus Mourinho, referindu-se la epuizarea fizică a adversarilor.

Acesta a susținut că stilul intens de joc al italienilor este dificil de menținut timp de 90 de minute. Schimbările făcute de Real Madrid au adus energie suplimentară în atac, iar gazdele nu au mai reușit să răspundă presiunii.

„Am făcut schimbări. Dacă mai primeam patru sau cinci goluri, nu ar fi schimbat prea mult lucrurile. Ei nu au reușit să facă față avalanșei de fotbal ofensiv pe care am produs-o”, a explicat portughezul. Mourinho a atribuit și eficiența fazelor fixe dominației ofensive din finalul partidei, precum și contribuției jucătorilor introduși de pe bancă.

Primirea de pe Olimpico l-a emoționat pe Mourinho

Revenirea pe stadionul fostei sale echipe a reprezentat un moment special pentru antrenorul portughez. Mourinho a fost întâmpinat cu scandări de apreciere din partea suporterilor Romei, iar după meci a recunoscut că atmosfera l-a emoționat.

„Mă pregătisem bine să rămân rece în fața afecțiunii suporterilor. Le mulțumesc pentru această seară și pentru totdeauna. Sunt lucruri pe care nu le voi uita niciodată”, a declarat el. Tehnicianul a subliniat și importanța celor două victorii consecutive obținute de Real Madrid împotriva unor adversare italiene.

„Am câștigat două meciuri la rând cu Inter și Roma, împotriva celor mai puternice două echipe din Italia. Situația este bună pentru calificarea în faza următoare”, a afirmat Mourinho. Antrenorul consideră că presiunea adevărată a Ligii Campionilor va apărea în fazele eliminatorii ale competiției.

Volodimir Zelenski a anunțat că armata ucraineană va relua atacurile asupra rafinăriilor rusești, potrivit Financial Times. Președintele ucrainean a explicat că rușii nu au oprit atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina.

Atacurile s-au produs în ciuda armistițiului anunțate de președintele SUA, Donald Trump.

Zelenski, despre Trump: A ales partea greșită

De asemenea, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, l-a criticat dur pe Donald Trump după ce liderul american a acceptat importul de motorină din Rusia. Zelenski a spus că decizia reprezintă o victorie pentru Vladimir Putin și plasează Washingtonul de „partea greșită” în raport cu războiul din Ucraina.

Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat emisiunii „Piers Morgan Uncensored”, în care Zelenski și-a exprimat nemulțumirea față de schimbarea de poziție a administrației americane.

„Este dureros când președintele Trump alege o parte, iar aceasta nu este partea noastră”, a declarat liderul ucrainean.

Zelenski a susținut că Ucraina ar putea accepta ca președintele SUA să adopte o poziție de mijloc, însă, în opinia sa, aceasta ar trebui păstrată în mod consecvent.

„Dacă ești la mijloc, trebuie să rămâi la mijloc. Nu de partea greșită”, a afirmat președintele ucrainean, care a pus sub semnul întrebării inclusiv sfaturile primite de Trump din partea apropiaților săi.

Liderul de la Kiev a mai afirmat că decizia privind combustibilul rusesc îi oferă lui Vladimir Putin o „victorie ușoară”.

Zelenski l-a criticat și pe Musk

În același interviu, președintele ucrainean a formulat acuzații la adresa companiei SpaceX, condusă de Elon Musk, în legătură cu accesul forțelor ucrainene la sistemul de comunicații prin satelit Starlink.

Zelenski a spus că accesul Ucrainei la Starlink ar fi fost restricționat și că această situație a perturbat operațiuni militare importante.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan l-a criticat joi pe liderul PSD, Sorin Grindeanu, susținând că acesta a evitat să voteze guvernul propus de PNL în urmă cu două săptămâni, fiindcă știa că „va veni un guvern în care poate pune 11 miniștri PSD după chipul și asemănarea lui”.

„Acum înțelegem exact de ce a fugit Sorin Grindeanu de orice discuție cu noi în urmă cu două săptămâni, a inventat o mulțime de pretexte și nu i-a trecut nicio clipă prin cap să voteze guvernul serios pe care l-am propus noi”, a declarat europarlamentarul.

Eurodeputatul a susținut că liderul PSD ar fi știut că va avea posibilitatea de a forma un guvern în care partidul său să ocupe 11 portofolii ministeriale.

„Fiindcă știa că va veni un guvern în care poate pune 11 miniștri PSD după chipul și asemănarea lui”, a afirmat Siegfried Mureșan.

Acesta a susținut că obiectivul politic ar trebui să fie câștigarea următoarelor alegeri, pentru a împiedica repetarea unei astfel de formule de guvernare.

„Trebuie să câștigăm următoarele alegeri, pentru ca o astfel de guvernare să nu se mai poată întâmpla niciodată în România”, a transmis Siegfried Mureșan.

Premierul desemnat, Luca Niculescu, este așteptat să depună joi, la Parlament, programul de guvernare și lista miniștrilor, pentru a începe procedura de învestire a noului Guvern.

PSD este singurul partid care va intra în Guvern, în timp ce PNL și UDMR au anunțat că vor vota pentru învestire. Președintele USR, Dominic Fritz, a declarat că va propune colegilor ca parlamentarii formațiunii să nu voteze Guvernul Niculescu.

Un bărbat, în vârstă de 62 de ani, a fost ucis miercuri de inundațiile devastatoare din Insula Rodos, după ce mașina lui a fost luată de curenții de pe o plajă.

Un bărbat, găsit decedat lângă Rodos

Trupul bărbatului a fost găsit la 30 de kilometri de orașul cheie al insulei, numit tot Rodos, conform Reuters.

Conform Express, bărbatul era angajatul unui hotel de pe insulă.

Bilanțul pagubelor materiale, după inundații

În același timp, alte patru mașini au fost luate de ape, mai precizează garda de coastă din Grecia.

Autoritățile grecești atrag atenția asupra pericolelor și le-au transmis locuitorilor de pe mai multe insule să-și limiteze ieșirile, pe durata furtunilor.

Insula Rodos este frecvent cuprinsă de fenomene meteorologice extreme. Aproape anual, incendii de vegetație de mari proporții au loc aici, în ciuda faptului că solurile nu favorizează creșterea plantelor.

Președintele Nicușor Dan participă joi și vineri la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, unde România va susține un buget „ambițios” al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, potrivit Administrației Prezidențiale.

Șeful statului a organizat la finalul săptămânii trecute o ședință de lucru pentru pregătirea reuniunii liderilor UE. Una dintre principalele teme de discuție de la Bruxelles va fi viitorul Cadru Financiar Multianual.

Potrivit Administrației Prezidențiale, ședința a avut ca obiectiv coordonarea poziției României înaintea negocierilor dintre liderii europeni.

Viitorul Cadru Financiar Multianual va stabili bugetul UE pentru perioada 2028-2034, influențând perspectivele de dezvoltare economică ale României, prin fondurile disponibile pentru investiții, infrastructură, agricultură și dezvoltare regională.

România va susține adoptarea unui buget european ambițios, care să mențină nivelul ridicat al finanțării pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună.

Cele două instrumente sunt importante pentru reducerea diferențelor de dezvoltare dintre statele membre, modernizarea agriculturii, dezvoltarea comunităților rurale și consolidarea securității alimentare, potrivit Administrației Prezidențiale.

Tot România va cere și finanțare pentru consolidarea capacității europene de apărare, cu o atenție deosebită acordată Flancului estic și regiunii strategice a Mării Negre.

De asemenea, țara noastră va susține măsuri pentru creșterea competitivității și reducerea dependențelor strategice în domeniul energiei și al tehnologiilor avansate.

Liderii UE se reunesc la Bruxelles pentru un summit de două zile.

„În fața incertitudinii geopolitice în creștere, liderii se vor concentra asupra aspectelor legate de economie și asupra furnizării de răspunsuri la provocările cu care se confruntă competitivitatea europeană, inclusiv prețurile la energie”, arată site-ul oficial al Consiliului European.

Liderii UE vor discuta despre viitorul buget pe termen lung pentru perioada 2028-2034, sprijinul continuu pentru Ucraina, atacurile hibride din Europa asociate Rusiei, migrație, extindere și reforme, precum și situația din Orientul Mijlociu.

În privința prețurilor la energie, oficialii vor oferi CE o serie de măsuri specifice și temporare, pe termen scurt, pentru a reduce efectele prețurilor ridicate asupra cetățenilor și companiilor din UE.

De asemenea, aceștia vor discuta despre strategia pe termen lung a Europei pentru reducerea dependenței de combustibilii fosili.

Viitorul buget pe termen lung al UE, Cadrul Financiar Multianual pentru perioada 2028-2034, „este instrumentul strategic pentru a construi o Europă mai prosperă, mai competitivă și mai autonomă din punct de vedere strategic”, arată Consiliul European.

Ucraina, o prioritate pentru Uniunea Europeană

Liderii Uniunii Europene vor discuta, de asemenea, despre Ucraina, care rămâne o prioritate-cheie pentru Uniunea Europeană.

În cadrul reuniunii, aceștia vor negocia continuarea sprijinului pentru Ucraina, făcând precizări și despre nevoile operaționale ale infrastructurii sale critice înainte de venirea iernii.

Potrivit Consiliului European, va fi analizat și comportamentul tot mai agresiv al Rusiei, inclusiv atacurile hibride desfășurate în Europa.

Liderii vor evalua progresele înregistrate în cadrul agendei UE privind pregătirea pentru apărare și vor discuta despre modalitățile de menținere a ritmului și de accelerare a lucrărilor.

Decizia finală îi aparține președintelui Donald Trump, care a declarat public că nu intenționează să ordone noi atacuri înaintea alegerilor parlamentare de la jumătatea mandatului, programate pentru 3 noiembrie.

Utilizarea bombei GBU-43/B Massive Ordnance Air Blast (MOAB) în conflictul cu Iranul ar reprezenta o escaladare semnificativă a operațiunilor militare. Cu toate acestea, oficialii familiarizați cu planurile Pentagonului pun la îndoială eficiența armei împotriva instalațiilor nucleare amplasate în subteran.

Potrivit surselor citate de CNN, Donald Trump a cerut armatei să pregătească noi variante de atac, inclusiv împotriva infrastructurii energetice iraniene. Unul dintre oficiali a precizat că operațiunile ar putea avea loc înaintea retragerii forțelor americane din zona de responsabilitate a Comandamentului Central al SUA (CENTCOM).

O altă sursă a declarat că planurile pentru lovirea unor obiective nucleare iraniene, inclusiv a instalației de la Pickaxe Mountain, prevăd explicit și posibilitatea folosirii MOAB.

MOAB, bomba americană luată în calcul pentru atacarea Iranului

GBU-43/B MOAB este cea mai mare bombă convențională din arsenalul Statelor Unite. Arma cântărește aproximativ 9.800 de kilograme și este proiectată să detoneze înainte de impactul cu solul, producând o undă de șoc puternică pe o suprafață extinsă.

Potrivit oficialilor familiarizați cu planificarea militară, bomba poate distruge o zonă echivalentă cu aproximativ nouă blocuri urbane. Totuși, aceasta nu a fost concepută pentru a penetra straturi groase de rocă și pentru a distruge instalații fortificate aflate la mare adâncime.

Acest aspect ridică semne de întrebare privind eficiența sa împotriva instalației de la Pickaxe Mountain, despre care Statele Unite și Israelul cred că găzduiește componente ale programului nuclear iranian. Complexul ar fi protejat de straturi de granit, ceea ce ar limita capacitatea bombei de a distruge structurile subterane.

Un oficial familiarizat cu discuțiile militare a declarat pentru CNN că MOAB este concepută în principal pentru distrugerea unor suprafețe extinse, nu pentru penetrarea unor obiective aflate la mare adâncime.

În cazul utilizării sale, efectele asupra zonei lovite ar putea fi devastatoare, iar raza mare a exploziei ar ridica probleme privind riscul producerii unor victime civile, în special dacă țintele se află în apropierea zonelor populate sau a infrastructurii nemilitare.

Atacurile asupra Iranului ar putea viza instalațiile nucleare și infrastructura energetică

Noile planuri militare includ obiective energetice și instalații asociate programului nuclear iranian. Donald Trump a afirmat în repetate rânduri că obiectivul său este să împiedice Iranul să obțină arme nucleare.

În ultimele luni, președintele american a amenințat că va lovi instalația de la Pickaxe Mountain, chiar și după suspendarea operațiunilor militare de amploare la începutul acestui an.

Cu toate acestea, oficialii americani citați de CNN au exprimat îndoieli cu privire la existența unei strategii care să lege noile atacuri de un obiectiv clar de încheiere a războiului. Armata continuă să prezinte administrației variante operaționale, însă nu există indicii că Washingtonul și Teheranul s-ar apropia de un acord diplomatic, după mai mult de șase luni de bombardamente americane.

Potrivit surselor citate, folosirea MOAB ar putea avea și un rol psihologic, prin amploarea exploziei și impactul asupra conducerii iraniene. Totuși, oficialii avertizează că o asemenea operațiune nu ar garanta capitularea Iranului și nici atingerea obiectivelor strategice declarate de administrația americană.

Trump caută o ieșire din războiul cu Iranul înaintea alegerilor din SUA

Donald Trump se confruntă cu presiuni pentru încheierea conflictului, în contextul nemulțumirilor din rândul alegătorilor americani și al apropierii alegerilor parlamentare de la jumătatea mandatului, programate pentru 3 noiembrie.

Potrivit CNN, consilierii de la Casa Albă și planificatorii militari au analizat în ultimele săptămâni variante prin care președintele ar putea prezenta încheierea operațiunilor drept un succes, fără a bloca eventuale negocieri diplomatice.

Unele dintre opțiunile analizate ar presupune lovituri de amploare, urmate de o retragere rapidă a forțelor americane. O sursă familiarizată cu discuțiile de la Pentagon a descris aceste variante drept un posibil spectacol de forță, menit să ofere administrației o cale de ieșire din conflict.

Trump a respins ideea că retragerea trupelor fără obținerea unor rezultate clare ar putea fi prezentată drept o victorie. În același timp, președintele american a arătat că nu dorește trimiterea trupelor terestre în Iran.

O operațiune terestră de amploare ar putea presupune pierderi importante de vieți omenești în rândul militarilor americani. Deși Pentagonul analizează mai multe scenarii, CNN precizează că nu există, în prezent, indicii că oficiali ai administrației ar susține o asemenea intervenție.

Casa Albă și Pentagonul nu confirmă planurile de folosire a bombei MOAB în Iran

Întrebată despre posibilitatea utilizării bombei MOAB, Casa Albă a transmis CNN că nu comentează planuri militare sensibile care ar putea sau nu să existe.

Un oficial al administrației a adăugat că Donald Trump păstrează toate opțiunile deschise pentru a împiedica Iranul să obțină o armă nucleară.

La rândul său, un reprezentant al Pentagonului a declarat că Departamentul de Război pregătește scenarii operaționale variate pentru a pune în aplicare deciziile președintelui și ale conducerii instituției.

În paralel, armata americană se pregătește pentru eventualitatea unor represalii iraniene dacă Trump aprobă noi lovituri. Potrivit unei surse citate de CNN, următoarea rotație a militarilor americani desfășurați în zona CENTCOM este așteptată în următoarele săptămâni, fără certitudinea că întregul personal retras va fi înlocuit.

MOAB a fost folosită pentru prima dată de SUA în Afganistan, în 2017

Bomba MOAB a fost dezvoltată în timpul războiului din Irak și a fost concepută inclusiv pentru operațiuni psihologice. Militarii americani sperau că efectul exploziei va intimida trupele adverse și le va determina să se predea sau să renunțe la luptă.

În aprilie 2017, în timpul primului său mandat, Donald Trump a autorizat folosirea bombei împotriva unor poziții ale organizației teroriste Stat Islamic din Afganistan. A fost prima utilizare a acestei arme de către armata americană.

Lovitura a vizat o rețea de tuneluri fortificate folosite de luptătorii grupării pentru a lansa atacuri împotriva forțelor guvernamentale afgane. Oficialii afgani au declarat atunci că 36 de combatanți ai Stat Islamic au fost uciși. Explozia a distrus trei tuneluri, precum și arme și muniție, fără victime civile raportate la acel moment.

Dacă va fi utilizată împotriva Iranului, MOAB ar deveni un instrument suplimentar în operațiunile americane, însă eficiența sa împotriva instalațiilor nucleare subterane rămâne incertă. O eventuală decizie de folosire a bombei ar depinde de aprobarea lui Donald Trump.

X a suspendat 13.000 de conturi, invocând o influență străină înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA, porivit Al Jazeera. Administratorii platformei susțin că unele rețele străine au vizat discursul politic din SUA, din tot spectrul politic. Conturile suspendate au fost asociate cu trei operațiuni suspecte de influență străină legate de Iran, Rusia și China. Acestea au urmărit să influențeze dezbaterea politică din Statele Unite.

Compania a anunțat suspendarea conturilor miercuri. Tot atunci a prezentat măsurile luate în perspectiva alegerilor din SUA, programate pentru 3 noiembrie.

Investigație X

X a precizat că investigațiile sale au scos la iveală faptul că rețelele respective au utilizat conturi false pentru a publica și amplifica conținut politic care viza candidați și figuri publice „din întreg spectrul politic”.

Compania a menționat că a identificat conturile prin intermediul unor „verificări și investigații proactive”, în conformitate cu regulile sale împotriva spamului și a comportamentului neautentic coordonat.

„Libertatea de exprimare este fundamentul unei democrații funcționale, iar noi suntem mândri că X constituie o agora globală în care au loc aceste dezbateri. Rolul nostru este să menținem această conversație autentică, deschisă și sigură”, a transmis divizia X Global Government Affairs.

Măsuri de protecție luate de X

De asemenea, X a prezentat reguli împotriva informațiilor false privind modalitatea, momentul sau locul în care se poate vota în cadrul alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA. Totodată, au fost stabilite măsuri împotriva tentativelor de a descuraja participarea la vot sau de a intimida alegătorii, inclusiv prin îndemnuri la violență în apropierea secțiilor de votare.

Compania a mai anunțat că utilizatorii pot raporta postările legate de alegeri folosind opțiunea „integritate civică” („civic integrity”), solicitând astfel adăugarea unei „note a comunității” care să ofere context. În situații urgente, X poate să aplice etichete postărilor care încalcă regulile electorale ale platformei.

Anunțul vine la o săptămână după ce OpenAI a comunicat că a eliminat două operațiuni de influență atribuite Rusiei și Iranului. Acestea utilizau ChatGPT pentru a crea identități false de jurnaliști și pentru a gestiona un „think-tank” ce difuza, în mod mascat, propagandă anti-Ucraina.

Sute de tineri au devastat magazine, au incendiat containere de gunoi și au atacat clădiri guvernamentale în timpul protestelor desfășurate miercuri, 14 octombrie, la Tirana, relatează Associated Press. Polițiștii au intervenit cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă pentru a dispersa mulțimea.

Manifestanții au ridicat baricade improvizate și au încercat să spargă cordoanele forțelor de ordine. Potrivit autorităților, 23 de polițiști și alte șase persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale, iar 35 de participanți la proteste au fost reținuți.

Patru ministere atacate în timpul confruntărilor

Violențele au provocat distrugeri în mai multe zone ale capitalei albaneze. Manifestanți cu fețele acoperite au spart vitrinele unor magazine, au vandalizat bănci și au provocat pagube la cel puțin patru clădiri ministeriale.

Forțele de ordine au întâmpinat dificultăți în controlarea confruntărilor, care au izbucnit simultan în mai multe puncte ale orașului. Președintele Albaniei, Bajram Begaj, a condamnat violențele și a cerut calm, subliniind că respectarea Constituției și a legii este obligatorie pentru toți. Ministrul Sănătății, Klodiana Spahiu, care i-a vizitat pe polițiștii răniți, a calificat violențele drept „intolerabile”.

Cum a ajuns proiectul asociat ginerelui lui Trump în centrul protestelor

Manifestațiile au început ca acțiuni organizate de grupuri studențești care solicită reforme în educație, dar s-au alăturat unei campanii antiguvernamentale mai ample. Mișcarea, cunoscută sub numele de „Flamingo”, cere demisia premierului Edi Rama, pe fondul acuzațiilor de corupție generalizată formulate de protestatari.

Prim-ministrul albanez Edi Rama. Foto: Christoph Soeder/dpa

Una dintre principalele surse de nemulțumire este un proiect de dezvoltare imobiliară pe litoralul albanez, asociat lui Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump. Proiectul a provocat proteste timp de mai multe luni și a contribuit la intensificarea tensiunilor politice din țară.

Legătura cu familia președintelui american a adus controversa imobiliară în atenția internațională, în timp ce nemulțumirile manifestanților s-au extins asupra conducerii guvernului albanez. Denumirea mișcării „Flamingo” provine de la pancartele cu imaginea păsării roz, devenită simbolul protestelor.

Uniunea Europeană cere respectarea dreptului la protest

Escaladarea violențelor a provocat și reacția delegației Uniunii Europene în Albania. Reprezentanții europeni și-au exprimat îngrijorarea față de confruntările de la Tirana și au solicitat autorităților un răspuns proporțional.

Reacția a venit inclusiv pe fondul acuzațiilor formulate de organizatorii manifestațiilor privind folosirea excesivă a forței de către poliție împotriva protestatarilor și jurnaliștilor. Delegația UE a subliniat că libertatea de întrunire și libertatea de exprimare reprezintă drepturi fundamentale și valori europene.

Protestele au loc într-un moment sensibil pentru Albania, țară care urmărește aderarea la Uniunea Europeană și care se confruntă cu tensiuni politice alimentate de acuzațiile de corupție și de contestarea proiectului de dezvoltare de pe litoral.

MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României postdecembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.

2015 a fost un an care a schimbat profund România. La sfârșitul lunii octombrie, avea să se producă cea mai mare tragedie din istoria recentă a țării: incendiul din Clubul Colectiv, în urma căruia 65 de persoane și-au pierdut viața, iar alte câteva sute au fost rănite. Tragedia s-a transformat, în zilele următoare, într-o criză socială și politică de amploare. Zeci de mii de oameni au ieșit pe străzile din București și din marile orașe din țară să protesteze, iar câteva zile mai târziu, la începutul lunii noiembrie 2015, premierul la acea vreme, Victor Ponta, și-a depus mandatul.

Pentru MEDIAFAX, 2015 a fost un an al relatărilor în regim de breaking news, al informațiilor obținute pe surse și al mărturiilor culese direct de la locul evenimentelor. Agenția a urmărit tragedia de la Colectiv încă din noaptea incendiului, a relatat despre victime, anchetă și proteste și a publicat informații exclusive preluate ulterior și de presa scrisă care încă exista pe piața din România.

Noaptea tragediei – 30 octombrie 2015

În seara de 30 octombrie 2015, clubul Colectiv, aflat în incinta fostei fabrici Pionierul din București, găzduia un concert al trupei Goodbye to Gravity, organizat cu ocazia lansării albumului „Mantras of War”.

În timpul concertului a fost declanșat un spectacol pirotehnic. Artificiile au aprins materialele inflamabile din interior, iar focul s-a extins rapid către tavan. În câteva zeci de secunde, concertul s-a transformat într-o tragedie, cu fum dens, panică și sute de oameni care încercau să iasă din club.

După apelul la 112, autoritățile au activat Planul Roșu de intervenție. La fața locului au fost mobilizate numeroase echipaje de ambulanță, pompieri și echipe de salvare.

Primele informații transmise de MEDIAFAX în noaptea incendiului nu prevesteau, însă, adevărata amploare a tragediei.

„Un incendiu puternic izbucnit vineri seară, în Clubul Colectiv din Bucureşti, în timpul unui concert, s-a soldat cu moartea a 27 de persoane şi rănirea altor aproape 200. Victimele au fost transportate la mai multe spitale din Capitală, 146 fiind în continuare internate, dintre care nouă în stare foarte gravă la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti şi 14 la terapie intensivă la Floreasca. Totodată, zece dintre răniţii în incendiul din club, aflaţi la Spitalul de Arşi, sunt în stare gravă, cu arsuri pe corp, prognosticul în cazul lor fiind foarte rezervat”, a scris MEDIAFAX în noaptea de 30 octombrie 2015.

Echipele de salvare intervin după producerea incendiului de la Clubul Colectiv, 30 octombrie 2015. Sursa foto: Mediafax

Pe măsură ce autoritățile comunicau noi informații, agenția a urmărit tragedia în regim de live text. Primele bilanțuri oficiale indicau 27 de morți și zeci de răniți, transportați la spitale din București și Ilfov. În zilele următoare, bilanțul victimelor avea să crească, iar zeci de răniți au fost transferați în străinătate pentru tratament.

Tragedia a fost relatată pe larg și de presa internațională. MEDIAFAX a sintetizat reacțiile presei străine într-un material publicat pe 31 octombrie 2015.

„Un incendiu produs într-un club din Bucureşti s-a soldat cu 27 de morţi, alte zeci de persoane fiind rănite”, a transmis postul tv american CNN, în timp ce BBC News nota că „România este în stare de şoc” din cauza tragediei, a scris MEDIAFAX.

Supraviețuitorii și primele mărturii

În ziua de după incendiu, în fața fostei fabrici Pionierul, unde funcționa Clubul Colectiv, oamenii au venit să aprindă lumânări pentru cei care și-au pierdut viața. MEDIAFAX a fost la fața locului și a relatat atmosfera de după tragedie, dar și poveștile celor care au fost la concert și au reușit să supraviețuiască.

„Nu ştiu, mi-e foarte greu să dau vina pe cineva. Un om de lângă mine a murit, eu nu. Probabil altul de lângă mine e în spital ars, eu sunt întreg şi n-am absolut nimic. N-aş arunca vina pe nimeni ori pe toată lumea. Cumva am avut noroc, nu sunt cu nimic mai presus de oamenii care au murit lângă mine, care au venit cu acelaşi scop, să vadă un concert”, a declarat la acel moment Alex, unul dintre supraviețuitori.

MEDIAFAX a redat și prin fotografii atmosfera din fața clubului, într-un material publicat pe 31 octombrie.

În zilele următoare, jurnaliștii agenției au stat de vorbă cu mai multe persoane care se aflaseră în club în momentul izbucnirii incendiului, pentru a reconstitui ce se întâmplase în interior.

„Persoane aflate în Clubul Colectiv, unde s-a produs tragedia în care 27 de oameni au decedat, iar aproximativ 200 au fost răniţi, au relatat, sâmbătă, agenţiei MEDIAFAX, că mulţi dintre cei care nu au putut să iasă din club au murit asfixiaţi, iar focul s-a stins singur, după ce a ars tavanul”, relata MEDIAFAX pe 31 octombrie 2015.

Mai multe foi cu mesaje pot fi vazute printre flori la locul in care a avut loc incendiul de la clubul Colectiv, in urma caruia si-au pierdut viata 30 de persoane si peste 180 au fost ranite, luni, 2 noiembrie 2015. MIHAI DASCALESCU / MEDIAFAX FOTO

În contextul amplorii tragediei, Guvernul a declarat trei zile de doliu național, 31 octombrie, 1 și 2 noiembrie 2015.

Întrebarea care a schimbat ancheta: cum a fost posibilă tragedia

În zilele care au urmat incendiului, atenția publică s-a mutat treptat de la tragedia propriu-zisă către condițiile în care funcționa clubul și către responsabilitatea autorităților.

Anchetele au urmărit inclusiv condițiile în care funcționa clubul, respectarea normelor de securitate la incendiu și modul în care fuseseră exercitate atribuțiile autorităților.

Ulterior, procurorii au susținut că patronii clubului au permis, în acea seară, accesul unui număr de persoane peste limita admisă, într-un spațiu care nu dispunea de suficiente căi de evacuare și unde fusese organizat un spectacol pirotehnic.

În dosarul penal au fost trimiși în judecată patronii clubului, persoane implicate în activitatea firmei de artificii, iar ulterior și fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone.

MEDIAFAX a publicat în această perioadă și informații obținute pe surse judiciare despre modul în care fuseseră instalate artificiile și despre persoana care se ocupase de spectacolul pirotehnic.

„Artificiile folosite în Clubul Colectiv au fost puse de un artificier angajat al firmei care a vândut materialele pirotehnice pentru spectacolul de vineri seară, au declarat marţi, pentru MEDIAFAX, surse judiciare. Potrivit surselor citate, show-ul pirotehnic a fost asigurat de un artificier autorizat, Marian Moise, în vârstă de 31 de ani”, a relatat MEDIAFAX pe 3 noiembrie 2015.

În aceeași zi, MEDIAFAX a publicat și reconstituirea firului evenimentelor din noaptea incendiului, pe baza referatului cu propunere de arestare întocmit în cazul celor trei patroni ai Clubului Colectiv. Jurnaliștii agenției au redat, pas cu pas, modul în care focul s-a aprins, cum flăcările au cuprins tavanul și cum panica s-a instalat în club.

„Corupția ucide”. România iese în stradă

Tragedia de la Colectiv a provocat o mobilizare fără precedent. În paralel cu manifestațiile, mii de oameni s-au prezentat la centrele de transfuzie pentru a dona sânge victimelor.

Corespondenții MEDIAFAX relatau, la începutul lunii noiembrie, despre cozile formate la centrele de transfuzii din București și din țară.

„Românii nu au mai aşteptat dimineaţa ca să doneze sânge după tragedia din clubul Colectiv. După ce sute de oameni s-au înghesuit vineri noaptea şi sâmbătă să-şi ofere ajutorul, personalul medical a făcut noapte albă şi s-a transmis ca donatorii să vină şi în zilele următoare pentru a evita aglomerarea şi suprasolicitarea personalului”, scria MEDIAFAX atunci.

De asemenea, oamenii au organizat și marșuri în memoria victimelor de la Colectiv chiar din prima seară după tragedie.

Peste 15.000 de oameni demonstreaza, marti 3 Noiembrie 2015, in Piata Victoriei, impotriva coruptiei, in urma tragediei din clubul Colectiv, si cer demisiile primarului Cristian Popescu Piedone, ministrului Gabriel Oprea si premierului Victor Ponta. MARIAN ILIE / MEDIAFAX FOTO

Pe 3 noiembrie, la numai patru zile după incendiu, mii de persoane au ieșit în stradă în București. Proteste au avut loc și în alte orașe din țară, iar corespondenții MEDIAFAX au relatat despre manifestațiile desfășurate în mai multe localități.

Manifestanții au cerut demisia premierului Victor Ponta, a vicepremierului și ministrului de Interne Gabriel Oprea, dar și a primarului Sectorului 4 la acel moment, Cristian Popescu Piedone.

Sloganul „Corupția ucide” a devenit una dintre expresiile centrale ale manifestațiilor.

Peste 500 de persoane, majoritatea tineri, s-au adunat, miercuri, 4 octombrie 2015, in fata Prefecturii Brasov, ei avand steaguri, pancarte cu mesaje impotriva clasei politice, dar si foi A4 pe care sunt scrise numele celor care au murit in urma incendiului din clubul Colectiv din Capitala. MIHAELA GRADINARU / MEDIAFAX FOTO

Cu toate acestea, protestele au depășit rapid cazul Colectiv. În stradă au apărut și revendicări privind responsabilitatea politică pentru tragedie, combaterea corupției, respectarea regulilor de securitate, dar și schimbarea clasei politice.

Victor Ponta își depune mandatul

Presiunea protestelor a avut efect direct asupra scenei politice. În dimineața zilei de 4 noiembrie 2015, Victor Ponta a anunțat că își depune mandatul de premier, iar odată cu el a demisionat întregul Guvern.

La momentul anunțului depunerii mandatului, Ponta a declarat că își asumă responsabilitatea politică și că nu dorește ca aceasta să fie transferată exclusiv către persoanele aflate la fața locului sau către administrația locală.

„Sper ca depunerea mandatului meu şi al Guvernului să satisfacă aşteptările celor care au protestat şi să revenim cât mai rapid la raţiune şi la soluţii raţionale pentru ceea ce e de făcut în România” a spus Ponta la momentul respectiv, potrivit MEDIAFAX.

În aceeași zi, surse politice declarau pentru MEDIAFAX că președintele Klaus Iohannis urma să facă declarații de presă pe tema demisiei premierului din Victor Ponta din fruntea Guvernului. Câteva ore mai târziu, șeful statului a comentat public situația.

„Aseară au avut loc cele mai potrivite manifestări de stradă pe care le-am văzut eu. Oamenii au protestat, au mers în diverse locuri unde şi-au spus nemulţumirile. Nu au fost încăierări, nu au fost abordări nepotrivite. Târziu, foarte târziu, Guvernul a demisionat. A fost nevoie să moară oameni pentru ca această demisie să se întâmple”, a spus Iohannis la acel moment. 

Demisia lui Victor Ponta din fruntea Guvernului a venit după aproximativ patru ani de când devenise premier, în mai 2012.

În aceeași zi și-a anunțat demisia și Cristian Popescu Piedone, primarul Sectorului 4.

Cine a venit la guvernare după Ponta

După demisia lui Victor Ponta, România a intrat într-o perioadă de tranziție politică. Pentru început, Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației în Guvernul Ponta, a exercitat funcția de premier interimar.

Ulterior, președintele Klaus Iohannis a căutat o formulă de guvernare care să răspundă inclusiv cererilor apărute în stradă. Soluția a fost un guvern tehnocrat, condus de fostul comisar european Dacian Cioloș.

Cioloș a devenit prim-ministru pe 17 noiembrie 2015, când a fost învestit noul Executiv. A fost o schimbare importantă: România trecea de la un guvern politic, condus de liderul unui partid important, la un guvern tehnocrat, format în mare parte din specialiști care nu dețineau funcții politice de prim-plan.

Guvernul Cioloș a rămas la Palatul Victoria până după alegerile parlamentare din decembrie 2016.

2015, un an cu succes în tenisul românesc

Pe lângă schimbările politice și tragedia de la Colectiv, anul 2015 a venit și cu vești bune pentru sportul românesc. În luna iulie, Horia Tecău a reușit, la Wimbledon, performanța pe care o aștepta de câțiva ani: a câștigat turneul de dublu masculin alături de olandezul Jean-Julien Rojer.

Pentru Tecău, victoria avea o semnificație cu atât mai specială, întrucât el ajunsese anterior în trei finale consecutive la Wimbledon, în 2010, 2011 și 2012, toate alături de suedezul Robert Lindstedt, însă pierduse de fiecare dată.

În finala din 11 iulie 2015, disputată pe terenul central de la All England Club, Tecău și Rojer i-au avut drept adversari pe britanicul Jamie Murray și australianul John Peers.

Românul și partenerul său au câștigat în trei seturi: 7-6 (5), 6-4, 6-4. Primul set a fost cel mai echilibrat și s-a decis la tie-break, după care Tecău și Rojer au preluat controlul partidei. În seturile al doilea și al treilea au obținut breakurile decisive și au închis meciul fără să mai piardă vreun set.

„Perechea Horia Tecău/Jean-Julien Rojer (România/Olanda), cap de serie numărul 4, a câştigat, sâmbătă, turneul de la Wimbledon la dublu, după ce a învins în finală cuplul Jamie Murray/John Peers (Marea Britanie/Australia), favorit 13, scor 7-6 (5), 6-4, 6-4. Meciul a durat o oră şi 52 de minute. Acesta este primul titlu de dublu masculin la un Grand Slam pentru Tecău. Horia Tecău a mai câştigat un titlu de Grand Slam, însă la dublu mixt, în 2012, la Australian Open”, relata MEDIAFAX la acel moment.

Victoria a însemnat primul titlu de Grand Slam la dublu masculin pentru Horia Tecău. El mai avea un trofeu de Grand Slam, câștigat în 2012 la Australian Open, dar în proba de dublu mixt.

Succesul lui Tecău a avut și o puternică dimensiune simbolică pentru tenisul românesc.

El a devenit al doilea român care câștigă proba de dublu masculin de la Wimbledon, după Ilie Năstase, care se impusese în 1973 alături de americanul Jimmy Connors.

MEDIAFAX, în mijlocul evenimentelor

Pentru MEDIAFAX, 2015 a fost unul dintre anii în care rolul agenției de presă ca furnizor rapid de informație a fost vizibil în fiecare etapă a unui eveniment care a schimbat România.

Din noaptea incendiului, agenția a transmis bilanțurile succesive, a urmărit intervenția autorităților și evoluția stării victimelor, a publicat mărturii ale supraviețuitorilor, informații obținute pe surse judiciare și reconstituiri ale tragediei. În zilele de proteste care au urmat, corespondenții MEDIAFAX au relatat din București și din alte orașe ale țării.

2015 a arătat, încă o dată, cât de repede poate un eveniment să schimbe agenda publică și politică a României. În doar câteva zile, tragedia de la Colectiv a devenit o criză socială, protestele au căpătat amploare, iar Guvernul Ponta a demisionat.

MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo, încă de la început, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.

35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.

Înseamnă 35 de ani în care MEDIAFAX a fost acolo.

În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.

TWIPLA, platfor­ma de website intelli­gence dez­vol­tată la Cluj-Napoca iniţial sub numele Visitor A­na­lytics, a depăşit anul a­cesta pragul de trei mili­oa­ne de site-uri pe care soluţia a fost instalată de la lansare şi până în prezent. Compania oferă soluţia sa pe model SaaS pentru companii, dar are şi o divizie „white label“, prin ca­re platforme de hosting şi de con­struit site-uri revând partea de ana­li­ză a traficului şi a comportamentului vizitatorilor sub propriul brand, care a ajuns să genereze în acest moment 40% din business, în condiţiile în care TWIPLA a reuşit să atragă parteneri mari precum compania americană de hosting WP Engine.