Melinda French Gates, fosta soție a cofondatorului Microsoft, Bill Gates, a declarat că apariția acestuia în noile dosare referitoare la defunctul infractor sexual Jeffrey Epstein a readus la suprafață „momente dureroase din căsnicia mea”.
Într-un podcast realizat de NPR, Melinda Gates a declarat că simte „o tristețe incredibilă” în legătură cu acuzațiile aduse lui Epstein și a subliniat faptul că persoanele menționate în dosare, inclusiv fostul ei soț, trebuie să răspundă pentru acestea.
„Sunt atât de fericită să fiu departe de toată mizeria asta. Pentru mine, personal, este greu de fiecare dată când apar aceste detalii, nu-i așa? Pentru că îmi readuc aminte de unele momente foarte, foarte dureroase din căsnicia mea”, a declarat Melinda Gates în cadrul podcastului, potrivit BBC.
Noi dezvăluiri din dosarele EpsteinReacția Melindei Gates vine după ce săptămâna trecută, noi documente publicate de Departamentul de Justiție al SUA includ o acuzație a lui Epstein potrivit căreia Bill Gates ar fi contractat o boală cu transmitere sexuală.
În replică, un purtător de cuvânt al lui Bill Gates a calificat aceste acuzații drept „absolut absurde și complet false”.
Bill Gates nu a fost acuzat de nicio faptă ilegală de către victimele lui Epstein, iar includerea numelui său în dosare nu implică nicio activitate criminală.
Bill și Melinda Gates au divorțat în 2021, după 27 de ani de căsnicie.
Cu toate acestea, inițiativa este serios afectată de tensiunile diplomatice recente dintre Washington și partenerii săi tradiționali, în special din Europa, scrie Politico.
Amenințările, ulterior abandonate, privind preluarea Groenlandei, precum și retorica agresivă față de state NATO, au generat neîncredere chiar înaintea primului Critical Minerals Ministerial organizat de Departamentul de Stat.
Mineralele critice, miza strategică a administrației TrumpMineralele critice sunt considerate esențiale pentru securitatea națională și economia SUA.
Potrivit U.S. Geological Survey, aproximativ 60 de astfel de materiale – inclusiv pământuri rare – sunt vitale pentru industrii precum apărarea, aviația, telecomunicațiile și producția de armament.
Administrația Trump, prin intermediul secretarului de stat Marco Rubio, încearcă să creeze un cadru de cooperare internațională pentru extracția, procesarea și reciclarea acestor minerale critice, precum antimonul, samariul sau germaniul.
Neîncrederea aliaților față de planul SUA privind mineralele criticeDeși peste 50 de țări sunt așteptate la reuniunea ministerială, mai mulți diplomați europeni și asiatici și-au exprimat rezervele.
State precum Germania și Finlanda ezită să semneze acorduri bilaterale privind mineralele critice, invocând lipsa de claritate privind compatibilitatea cu politicile comerciale ale Uniunii Europene și riscul de represalii economice din partea Chinei.
În plus, Danemarca nu trimite reprezentanți, pe fondul disputelor legate de Groenlanda – teritoriu bogat în resurse minerale strategice.
China deține aproape un monopol asupra pământurilor rare și a demonstrat deja capacitatea de a folosi mineralele critice ca instrument geopolitic, prin restricționarea exporturilor către SUA anul trecut. Deși Beijingul a relaxat temporar aceste măsuri în urma unui armistițiu comercial, Washingtonul încearcă să prevină vulnerabilități similare pe viitor. Totuși, amenințările tarifare ale lui Trump la adresa Canadei și Coreei de Sud complică eforturile de construire a unui front comun.
Viitor incert pentru inițiativa SUAAnaliștii avertizează că lipsa de predictibilitate a administrației Trump ar putea determina aliații să caute soluții alternative, cooperând între ei sau chiar menținând relații pragmatice cu China.
În acest context, inițiativa americană privind mineralele critice riscă să piardă tracțiune, iar obiectivul de a contracara influența Beijingului să devină mai dificil de atins.
Deși grupul japonez a înregistrat o creștere a profitului net de 51% în primele nouă luni ale anului fiscal 2025-2026, impulsionat de lansarea fenomenală a noii console Switch 2 – lansată în iunie – această consolă hibridă a vândut deja 17,37 milioane de unități, potrivit Le Figaro.
Însă profitul operațional a crescut mai puțin decât se aștepta (+23%) în trimestrul al treilea (octombrie-decembrie), iar vânzările au fost sub previziuni, conform calculelor Bloomberg. Nintendo nu și-a revizuit nici previziunile pentru anul fiscal în curs, care se încheie la sfârșitul lunii martie. Drept urmare, prețul acțiunilor a scăzut vertiginos la deschiderea bursei și a închis în scădere cu 10,98%, la 8.973 de yeni.
„Deși aceste rezultate mai mici decât cele așteptate pot fi atribuite unor creșteri de costuri mai rapide decât cele anticipate, noua consolă Switch 2 nu vinde, în cele din urmă, la fel de mult software ca predecesoarea sa ”, a comentat Amir Anvarzadeh, analist la Asymmetric Advisors.
Amplasat în Antarctica de Vest, Thwaites – „Ghețarul Apocalipsei”- este unul dintre cei mai mari și mai volatili ghețari de pe Pământ. Cu o suprafață echivalentă cu cea a Marii Britanii (aproximativ 192.000 km²), acesta se topește accelerat din cauza încălzirii globale. Potrivit estimărilor, un colaps total al ghețarului ar putea ridica nivelul oceanelor cu până la 65 de centimetri. Zeci de milioane de oameni ar fi expuși la riscul de inundații costiere. Fiecare centimetru suplimentar pune în pericol aproximativ șase milioane de persoane la nivel global, arată Euronews.
„Ghețarul Apocalipsei”: Proiectul „Seabed Anchored Curtain”Ca răspuns la această amenințare, o alianță de oameni de știință, ingineri și experți în politici publice a lansat inițiativa „Seabed Anchored Curtain Project”. Planul prevede construirea unei bariere ancorate de fundul mării. Ea este concepută pentru a împiedica pătrunderea apelor oceanice calde sub platformele de gheață. Bariera, estimată la o înălțime de 152 de metri și o lungime de 80 de kilometri, nu vizează oprirea completă a topirii, ci doar încetinirea procesului. Astfel s-ar oferi lumii timp suplimentar în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.
Cercetători de la universități de prestigiu (Cambridge, Chicago, New York) și institute europene susțin că reducerea emisiilor nu mai este suficientă singură pentru a stabiliza calota glaciară. Proiectul include un program de trei ani pentru testarea materialelor și evaluarea impactului ecologic. Prototipurile vor fi testate inițial într-un fiord norvegian. Echipa caută finanțare pentru faza de cercetare, estimată la 10 milioane de dolari.
Măsurători directe în terenÎn paralel, cercetători din Marea Britanie și Coreea de Sud au pătruns într-o zonă inaccesibilă a ghețarului Thwaites. Scopul este de a studia eroziunea produsă de apa oceanică din partea inferioară a gheții. Folosind foraje cu apă fierbinte, aceștia instalează senzori la peste 1.000 de metri adâncime pentru a colecta date în timp real, o premieră pentru această regiune extrem de periculoasă.
Inițiativa ridică însă semne de întrebare privind fezibilitatea tehnică și impactul asupra ecosistemelor marine. Rămâne de văzut dacă o astfel de intervenție poate compensa inacțiunea globală în combaterea schimbărilor climatice. Deocamdată, proiectul se află în stadiul de cercetare, însă discuția în sine evidențiază urgența cu care comunitatea științifică abordează criza climatică actuală.
Organizația neguvernamentală Human Rights Watch a făcut miercuri un anunț potrivit căruia Statele Unite se îndreaptă spre un model autoritar sub conducerea președintelui Donald Trump.
Organizația susține că democrația și drepturile omului se confruntă cu presiuni majore, din mai multe direcții, conform unei relatări AFP.
În World Report 2026, organizația cu sediul la New York spune că revenirea liderului republican la Casa Albă a condus la o degradare a situației drepturilor omului, deja afectată de influența unor state precum Rusia și China.
„Ordinea internațională bazată pe reguli este pe cale să se prăbușească”, avertizează organizația.
Human Rights Watch afirmă că, în Statele Unite, Donald Trump a demonstrat „o dispreț flagrant față de drepturile omului și a comis încălcări grave”.
Raportul descrie situații care, în trecut, nu ar fi apărut în evaluările anuale ale organizației.
Printre acestea se află folosirea unor agenți mascați și înarmați ai Serviciului de Imigrare și Control Vamal, implicați în „sute de raiduri inutile violente și abuzive”, mai ales în orașul Minneapolis, statul Minnesota.
„Faptul că administrația desemnează țapi ispășitori pe criterii rasiale sau etnice, actele repetate de represalii împotriva unor presupuși inamici politici și încercările de a extinde puterile coercitive executive și de a neutraliza controalele și echilibrul democratic subliniază o alunecare deliberată spre autoritarism în Statele Unite”, este menționat în document.
Organizația mai include și acuzațiile legate de dispariții, ce sunt considerate infracțiuni în dreptul internațional. Potrivit lor, autoritățile americane au transferat 252 de migranți venezueleni într-o închisoare de maximă securitate din El Salvador.
Human Rights Watch afirmă în raport că nivelul democrației globale a revenit la cel din 1985, perioadă în care Uniunea Sovietică încă exista.
„Rusia și China sunt mai puțin libere astăzi decât erau acum 20 de ani. Același lucru este valabil și pentru Statele Unite”, se menționează în raport.
Philippe Bolopion, director executiv al HRW, avertizează într-un interviu acordat AFP: „În primul an (al celui de-al doilea mandat) al lui Trump, istoria se accelerează în direcția greșită: toate câștigurile și progresele obținute prin lupte grele în ultimele decenii sunt acum amenințate”.
Așa cum este menționat de organizație, soluția ar trebui să vină din formarea unei alianțe strategice între așa-numitele „puteri medii”, unite de un „nucleu comun de valori” democratice și respect pentru dreptul internațional.
Printre statele menționate pentru această alianță se află Canada, Uniunea Europeană, Regatul Unit, Japonia, Africa de Sud, Brazilia, Coreea de Sud și Australia.
Raportul, care are 529 de pagini, diferă foarte mult de documentul recent al Departamentului de Stat al Statelor Unite privind drepturile omului.
Acesta din urmă a atenuat criticile la adresa unor state apropiate de Donald Trump, precum El Salvador.
Human Rights Watch mai notează că nivelul violenței bandelor a „scăzut semnificativ” în El Salvador, însă autoritățile au comis „încălcări pe scară largă” în anul 2025.
Printre acestea se numără „detenții arbitrare în masă, dispariții forțate, tortură și rele tratamente față de deținuți și încălcări ale dreptului la un proces echitabil”.
În ceea ce privește Israelul, organizația reia acuzațiile de „crimele împotriva umanității, actele de genocid și epurarea etnică” împotriva palestinienilor din Gaza.
Conform raportului, autoritățile israeliene „și-au intensificat atrocitățile” în 2025, inclusiv „uciderea, mutilarea, înfometarea și strămutarea forțată a palestinienilor și distrugerea caselor, școlilor și infrastructurii acestora la o scară fără precedent în istoria recentă a Israelului și Palestinei”.
Israelul, care are parte de sprijinul Statelor Unite, a respins acuzațiile de genocid formulate inițial de organizația Human Rights Watch în decembrie 2024.
Anunțul a fost transmis pe Facebook.
„Statele Unite au intrat oficial într-un an istoric! Președintele Trump a proclamat anul 2026 drept Anul celebrării și reafirmării, marcând cea de-a 250-a aniversare a semnării Declarației de Independență, o sărbătoare a spiritului american”, au transmis reprezentanții ambasadei de la București.
Declarația de independență a Statelor Unite ale Americii este un document prin care coloniile din America de Nord s-au declarat independente de Regatul Unit. Documentul a fost ratificat de Congresul Continental în ziua de 4 iulie 1776.
Actul original semnat de delegații Congresului este expus în clădirea Arhivelor Naționale (National Archives) din capitala SUA, Washington.
Membrii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” şi Federaţiei Naţionale Sindicale „Alma Mater” vor protesta miercuri, 4 februarie.
Manifestația va avea loc în Piața Victoriei, în intervalul orar 12:00-13:30, acolo unde sunt așteptate peste 3.000 de persoane, potrivit anunțului făcut de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI).
Este prima manifestație care se anunță amplă împotriva reformelor Bolojan.
„Guvernul continuă să ignore realitatea din școli! Astăzi, începând cu ora ora 12:00, suntem din nou în Piața Victoriei pentru a spune STOP „reformelor” care ne taie din drepturi și din demnitate! De ce ieșim în stradă? Pentru că „economiile” lor înseamnă sacrificiul nostru! NU Legii 141/2025!”, este mesajul publicat miercuri dimineața de Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”.
Nemulțumirile sindicatelor din învățământSindicatele din învățământ și-au exprimat nemulțumirile în repetate rânduri din momentul în care măsurile fiscale pentru reducerea deficitului bugetar au fost adoptate anul trecut. Sindicaliștii și-au exprimat dezacordul faţă de aceste măsuri, care influenţează atât salarizarea și condiţiile de muncă ale dascălilor, dar și demnitatea profesiei didactice.
Potrivit Edupedu, sindicatele cer, prin acest protest, următoarele:
Și Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) va participa astăzi la protestul organizat de federațiile sindicale din educație.
Studenții au fost afectați prin reducerea fondului de burse, diminuarea reducerii la călătoria cu trenul și scurtarea perioadei pentru care se acordă bursele.
„Vom protesta ca urmare a problemelor sociale și economice majore cauzate de măsurile de austeritate adoptate în ultimul an, dar și având în vedere intenția executivului de a reduce bugetul alocat Ministerului Educației și Cercetării în anul 2026”, se arată în comunicatul ANOSR.
Autoritățile din Marea Britanie vor să angajeze 10.000 de asistenți maternali, potrivit Sky News. Acestea au început o campanie de recrutare prin care încearcă să atragă numeroase persoane în sistemul de stat.
Planul de 88 de milioane de lire sterline este promovat inclusiv în rândul tinerilor care în mod normal nu se orientează spre astfel de activități. De asemenea, planul elimină regulile învechite și îmbunătățește sprijinul pentru îngrijitori, susțin autoritățile.
Guvernul britanic a anunțat că dorește să-i recruteze pe toți cei 10.000 de asistenți maternali până la următoarele alegeri parlamentare. Scopul este de a da un nou impuls sistemului care oferă protecție copiilor vulnerabili.
Anunțul a fost bine primit de organizațiile din domeniul protecției sociale. Totuși acestea cer mai multe investiții corelate cu scăderea birocrației.
Îngrijitorii susțin și ei că în sistem criza este mai profundă nu poate fi rezolvată doar prin recrutări.
„Sistemul are nevoie de o revizuire completă, nu doar de puțină rearanjare. Aproape toată lumea este la capacitate maximă acum”, a declarat Jamie Hirst.
În ultimul deceniu, guvernele britanice au anunțat mai multe campanii de recrutare și au propus diferite reforme. Acestea nu au avut măsurile dorite și criza din interiorul sistemului s-a amplificat.
Conform planului președintelui american Donald Trump de a pune capăt definitiv războiului din Fâșia Gaza, rolul Autorității Palestiniene, care a guvernat teritoriul până când Hamas a preluat controlul în 2007, a rămas neclar, potrivit Le Figaro.
„Prim-ministrul a precizat clar că Autoritatea Palestiniană nu va fi implicată în niciun fel”, a precizat biroul lui Netanyahu într-un comunicat emis după întâlnirea dintre Steve Witkof și Netanyahu.
Administrarea teritoriului urmează să fie încredințată temporar Comitetului Național pentru Administrarea Gazei (NCAG), compus din 15 tehnocrați palestinieni și plasat sub autoritatea „Consiliului pentru Pace” prezidat de Donald Trump, până când Autoritatea Palestiniană, condusă de președintele Mahmoud Abbas, va implementa un program de reformă. Planul lui Trump exclude însă orice rol al Hamas și al altor facțiuni armate palestiniene.
În urma unei vizite anterioare la Ierusalim, pe 24 ianuarie, Witkoff s-a întâlnit din nou cu Netanyahu marți, a doua zi după deschiderea foarte limitată a punctului de trecere a frontierei Rafah, dintre Fâșia Gaza și Egipt. În timpul întâlnirii, Netanyahu „a reiterat cererea absolută de dezarmare a Hamas, demilitarizarea Fâșiei Gaza și atingerea obiectivelor de război înainte de reconstrucția” teritoriului, potrivit biroului său. Luni, biroul prim-ministrului și-a exprimat regretul față de faptul că sigla NCAG conținea un simbol al Autorității Palestiniene, sugerând o legătură între cele două.
„Israelul nu va accepta utilizarea unui simbol al Autorității Palestiniene. Autoritatea Palestiniană nu va avea niciun rol în administrarea Gazei”, a declarat el. NCAG a răspuns marți cu un mesaj postat pe X, afirmând că a „testat o serie de concepte vizuale” și subliniind că designul logo-ului ar putea evolua.
Israelul și Hamas se acuză reciproc zilnic de încălcarea termenilor acordului de încetare a focului din Gaza, unde situația umanitară rămâne gravă pentru cei peste două milioane de locuitori ai săi.
În anul 2025 au fost raportate la nivel mondial doar 10 cazuri umane, cel mai mic număr înregistrat vreodată, potrivit datelor provizorii publicate de Carter Center, organizația care coordonează campania globală de eradicare, scrie Euronews.
Această scădere dramatică reprezintă un pas decisiv în procesul de eradicare a bolii viermelui de Guineea, o parazitoză transmisă prin consumul de apă potabilă contaminată. În 1986, înainte de intensificarea eforturilor internaționale, se estimau aproximativ 3,5 milioane de cazuri anual.
Impactul asupra sănătății publiceDracunculiaza este o boală extrem de dureroasă, caracterizată prin apariția unei vezicule din care, la 10–14 luni după infectare, un vierme lung iese lent, de obicei prin pielea piciorului.
„Boala provoacă suferințe enorme nu doar pacientului, ci și familiei și comunității sale”, a declarat Adam Weiss, directorul programului Carter Center pentru eradicarea bolii.
Acesta a subliniat că fiecare caz reprezintă o tragedie evitabilă și că „singurul număr acceptabil rămâne zero”.
Situația pe țăriDin cele 10 cazuri umane raportate în 2025, două au fost înregistrate în Sudanul de Sud, patru în Ciad și patru în Etiopia. Angola, Camerun, Republica Centrafricană și Mali nu au raportat niciun caz uman pentru al doilea an consecutiv.
Pentru ca o boală să fie declarată eradicată, toate țările trebuie certificate ca fiind libere de infecții umane și animale timp de cel puțin trei ani consecutivi. Până în prezent, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a certificat 200 de țări ca fiind libere de boala viermelui de Guineea. Doar șase state mai așteaptă certificarea: Angola, Ciad, Etiopia, Mali, Sudan și Sudanul de Sud.
În lipsa unui vaccin sau tratament curativ, prevenția a fost esențială. OMS a pus accent pe accesul la apă potabilă sigură, utilizarea filtrelor de apă și monitorizarea strictă a cazurilor. Persoanele infectate care își scufundă membrele în apă pentru calmarea durerii pot contamina sursele de apă, perpetuând ciclul de transmitere.
Alte boli tropicale aproape de eradicareAlături de boala viermelui de Guineea, OMS urmărește eradicarea altor boli tropicale neglijate până în 2030, inclusiv pianul, o infecție bacteriană care afectează în principal copiii. În 2025, 136 de țări au fost declarate libere de transmiterea acestei boli.
