Agregator de ştiri

Ciprian Ciucu anunță că STB nu mai poate intra în insolvență, momentan. Cererea companiei a fost respinsă de Tribunalul București, pe motiv că le-ar fi lipsit documente.

„Tribunalul a respins cererea de intrare în insolvență depusă de către STB. Motivația? Lipsă de documente. Am vorbit cu managementul STB și se jură că le-au verificat de șapte ori și că s-au depus toate, că cererea a fost completă. Voi verifica. Au fost cinci dosare opisate, în sală nimeni nu a invocat nicio lipsă”, a transmis primarul Capitalei într-o postare pe Facebook.

Edilul are și el un dosar deschis la Tribunalul București, pentru complicitate la luare de mită, despre care a spus în repetate rânduri că este nevinovat.

Anterior, Consiliul General al PMB decidea la finalul lunii iulie ca Societatea de Transport București să demareze procedura de intrare în insolvență, pentru a soluționa problema datoriilor uriașe, de peste 3 miliarde de lei.

Și Ciprian Ciucu, primarul Capitalei, spunea la începutul lunii august că acțiunea ar urma „să ducă la salvarea companiei”. Marți, 18 august, acest demers s-a oprit. Edilul a transmis pe Facebook că speră ca STB să facă apel în instanță la această decizie a tribunalului.

„Este decizia corectă pentru că așa nu vom acumula penalități, implicit datorii și mai mari. Este decizia corectă pentru că va urma un plan de restructurare și de redresare a companiei care nu va afecta nici continuitatea serviciului de transport, nici salariile șoferilor, vatmanilor și muncitorilor”, anunța Ciucu la începutul lunii.

Rămâne de văzut dacă Societatea de Transport București va acționa mai departe în instanță, așa cum i-a sfătuit Ciprian Ciucu, sau va analiza restul posibilităților.

Plaja Elafonissi din Creta a fost desemnată cea mai bună plajă din Europa, în cadrul unui nou clasament mondial.

Global Beach Index 2026, realizat de Beach.com, a plasat plaja pe locul 2 la nivel mondial. Elafonissi s-a clasat imediat după Trunk Bay, din Insulele Virgine Americane, potrivit sursei citate.

Echipa a analizat sute de propuneri și nominalizări din partea experților în turism. Au fost examinate și mii de recenzii, alături de rapoarte NASA privind culoarea și claritatea apei. Rezultatul este un clasament al celor mai bune 25 de plaje din lume.

Elafonissi are ape calme, puțin adânci, de un turcoaz aproape ireal de strălucitor. Nisipul roz-pal, rar la nivel mondial, este trăsătura care o diferențiază de alte plaje. Culoarea vine de la bucăți mici de coral zdrobit și cochilii de foraminifere. Foraminiferele sunt creaturi marine microscopice, prezente în zona lagunei.

Plaja are peste 32.000 de recenzii pe Google, fiind una dintre cele mai apreciate. Raportul Beach.com notează că apele sale se numără printre cele mai bune din studiu. Scriitoarea de călătorii Annemarie Dooling a lăudat laguna prin care se poate merge pe jos. Ea a descris Elafonissi drept o plajă ideală pentru familii și pentru înot.

Editorii indexului au evidențiat și flora rară din jurul plajei. Zona face parte din rețeaua europeană de protecție Natura 2000. Potrivit Beach.com, aici cresc peste 100 de specii de plante rare și endemice. Spre finalul verii sau începutul toamnei, pot înflori narcise de mare pe dune. Acestea sunt cunoscute și sub numele de crinul din Knossos.

Plaja a primit un scor de 4,5 din 5 pentru frumusețea generală, potrivit raportului. Pe Google Reviews, Elafonissi are un scor de 4,6, considerat impresionant de autori.

Nu este prima recunoaștere internațională pentru plaja din sud-vestul Cretei. În 2025, TripAdvisor a desemnat-o cea mai bună plajă din lume. În 2026, Elafonissi s-a clasat pe locul 2 în același clasament TripAdvisor.

Madonna intră în cursa pentru trofeele din acest an la unele dintre cele mai importante categorii, între care videoclipul anului, artistul anului și piesa anului. Vedeta a mai fost nominalizată pentru colaborare, dance, regie, scenografie, imagine, montaj, coregrafie și efecte vizuale, relatează publicația The Independent.

Artista are în prezent 19 victorii în categorii competitive la MTV VMA și a primit nominalizări în fiecare deceniu al carierei sale muzicale. În 1986, Madonna a devenit prima artistă solo care a primit Video Vanguard Award.

O eventuală victorie în toate cele 11 categorii în care concurează anul acesta ar duce-o la nivelul lui Beyoncé și Taylor Swift, care au câte 30 de trofee VMA.

Taylor Swift ocupă locul al doilea în clasamentul nominalizărilor din 2026, cu nouă selecții. Situația este însă spectaculoasă din perspectiva recordurilor: dacă va câștiga măcar un premiu, Swift va ajunge la 31 de trofee și va deveni artistul cu cele mai multe victorii din istoria MTV VMA.

Ea concurează, printre altele, pentru videoclipul anului și artistul anului, dar și la categoriile pop, regie, scenografie, imagine, montaj, coregrafie și efecte vizuale.

În cursa pentru videoclipul anului, piesa sa „The Fate of Ophelia” se confruntă cu „Confessions II- The Film”, a Madonnei, dar și cu producții semnate de Ariana Grande, Bruno Mars, Sabrina Carpenter și GENER8ION.

După Madonna și Swift, cele mai multe nominalizări le-au obținut Ariana Grande și Sabrina Carpenter, câte șapte. Bruno Mars, PinkPantheress și Zara Larsson au câte cinci, iar LISA, membră a Blackpink, a primit patru.

Ediția din acest an aduce și 26 de artiști nominalizați pentru prima dată la MTV VMA. Printre aceștia se află GENER8ION și Yung Lean, cu câte trei nominalizări pentru colaborarea „Storm”, precum și trupa K-pop CORTIS și Stella Lefty, cu câte două.

Pe lista debutanților se mai regăsesc Don Toliver, Kali Uchis, Noah Kahan, Olivia Dean, Tucker Wetmore și Sienna Spiro.

Totodată, categoria dance revine la VMA după o absență de șapte ani.

Gala MTV Video Music Awards 2026 este programată pentru 27 septembrie, la Peacock Theater din Los Angeles. Evenimentul va fi transmis în Statele Unite de CBS și MTV și va putea fi urmărit prin Paramount+, urmând să devină disponibil internațional pe platformele Paramount+ și MTV în ziua următoare.

Votul publicului este deschis pentru 13 categorii până pe 25 septembrie, în timp ce votarea pentru cel mai bun artist debutant va continua inclusiv în timpul galei.

Marți, în California, începe un proces care urmărește să tragă compania Meta la răspundere pentru presupusele efecte negative pe care platformele sale de socializare le provoacă copiilor.

Potrivit Deutsche Welle, patru state americane, respectiv California, Colorado, Kentucky și New Jersey, susțin că gigantul tehnologic a indus în eroare publicul cu privire la siguranța platformelor Instagram și Facebook și a făcut în mod deliberat ca aceste aplicații să creeze dependență în rândul minorilor.

De asemenea, Meta este acuzată că încalcă legile privind confidențialitatea prin colectarea datelor despre copiii sub 13 ani, însă fără a avea consimțământul părinților acestora, mai relevă sursa citată.

Statele solicită despăgubiri de aproximativ 200 de miliarde de dolari, dar și modificări semnificative ale platformelor principale ale Meta.

Printre măsurile cerute se numără eliminarea afișării numărului de aprecieri, precum și renunțarea la scroll-ul infinit și introducerea unui sistem de verificare parentală pentru adolescenți.

Printre cei care ar urma să depună mărturie în cadrul procesului se află și directorul executiv al Meta, Mark Zuckerberg, mai notează Deutsche Welle.

În anul 2023, 29 de state americane au dat în judecată gigantul tehnologic, invocând faptul că acesta ar fi integrat funcții care creează dependență în aplicațiile sale.

Procesul este programat să dureze între șase și opt săptămâni, iar verdictul este așteptat până în luna octombrie.

Oameni de afaceri importanți din Rusia au transferat sute de miliarde de ruble către bugetul federal. Contribuțiile au venit ca urmare a apelului președintelui Vladimir Putin, pe fondul unui deficit bugetar record, scrie themoscowtimes.com.

Până la jumătatea lunii august, donațiile voluntare au ajuns la 383,69 miliarde de ruble. Cifrele sunt raportate de Vedomosti, care citează date din sistemul Bugetul Electronic.

Înainte de întâlnirea lui Putin cu mediul de afaceri, din luna martie, situația era diferită. Contribuțiile organizațiilor neguvernamentale totalizau atunci doar 15,6 miliarde de ruble. În luna următoare, donațiile s-au multiplicat de zece ori, ajungând la 159,7 miliarde de ruble. În mai, sumele au crescut cu 45,5%, iar în iunie cu 27%. În iulie și în prima jumătate a lunii august, creșterea a fost de încă 30%.

„Este un fapt că mediul de afaceri rus ajută bugetul”, a declarat Alexander Shokhin. El conduce Uniunea Rusă a Industrialiștilor și Antreprenorilor.

Shokhin a subliniat că nu se transferau sume fixe, iar ajutorul era pur voluntar. Surse citate de revista „Expert” susțin că guvernul așteaptă 300 de miliarde de ruble suplimentare.

Suma ar urma să vină din contribuții voluntare ale companiilor, până la finalul anului. Shokhin a precizat că firmele foloseau atât fonduri corporative, cât și fundații familiale. El a spus că donațiile voluntare nu trebuie să crească povara fiscală generală.

Deficitul bugetului federal rus a atins 6,455 trilioane de ruble, între ianuarie și iulie. Cifra este de 1,4 ori mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut. Deficitul este deja aproape dublu față de ținta stabilită pentru întregul an.

De la începutul invaziei în Ucraina, bugetul rus a cheltuit aproape 50 de trilioane de ruble pentru război. Guvernul a folosit trei sferturi din fondurile disponibile ale Fondului Național de Asistență Socială. Au fost impuse taxe la export, iar impozitul pe extracția mineralelor a fost majorat. Active private au fost confiscate, în valoare totală de 4 trilioane de ruble.

Propunerile pentru numirea noilor miniștri ai Apărării și Afacerilor Externe din Ucraina nu au ajuns încă la Rada Supremă, a declarat președintele Parlamentului ucrainean, Ruslan Stefanchuk.

Declarația a fost făcută marți în timpul unei sesiuni parlamentare, după ce deputatul Dmitro Kostiuk l-a întrebat dacă președintele Volodimir Zelenski a transmis Parlamentului propunerile pentru Evgheni Khmara la Ministerul Apărării și Andrii Sybiha la Ministerul Afacerilor Externe, relatează Ukrinform.

„Până în prezent, propunerile pentru numirea miniștrilor Apărării și Afacerilor Externe nu au fost primite de Rada Supremă”, a declarat Ruslan Stefanchuk.

Potrivit surselor, deputatul Iaroslav Zhelezniak, membru al partidului Holos, a anunțat că Parlamentul ucrainean ar urma să voteze miercuri, 19 august, numirea miniștrilor Apărării și Afacerilor Externe.

Evgheni Khmara a fost numit ministru interimar al Apărării pe 17 iulie, de către Cabinet, cu aprobarea președintelui Volodimir Zelenski. Înainte de această funcție, acesta a fost șef interimar al Serviciului de Securitate al Ucrainei.

Andrii Sybiha a ocupat deja funcția de ministru al Afacerilor Externe. Schimbările din Guvern au început în luna iulie. Pe 16 iulie, Rada Supremă a aprobat propunerea noului premier, Serghii Koretskyi, privind formarea unui nou Cabinet de Miniștri.

Cu două zile înainte, pe 14 iulie, Parlamentul a acceptat demisia premierului Iulia Svyrydenko. Odată cu plecarea acesteia, întregul Cabinet a fost desființat.

Investigația Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) a inclus verificări în județele Alba, Argeș, Galați, Neamț și Sibiu, precum și schimburi de informații cu autoritățile fiscale din alte state membre ale Uniunii Europene.

Potrivit ANAF, schema ar fi utilizat succesiv societăți de tip „missing trader”, înființate în Ungaria și Slovacia. Acestea erau folosite pentru achiziții intracomunitare de autoturisme în regim de scutire de TVA. Dacă unei societăți îi era anulat codul de TVA, operațiunile ar fi fost mutate pe o altă firmă, fără modificarea mecanismului comercial.

Mașinile erau ulterior vândute în România, iar inspectorii suspectează că documentele folosite nu reflectau circuitul comercial real și aveau rolul de a reduce artificial baza de impozitare și obligațiile fiscale.

Printre neregulile identificate se numără facturi întocmite în România în numele unor firme din Ungaria și Slovacia, facturi și contracte completate fictiv sau în alb și contracte succesive între persoane fizice, prin care ar fi fost ascuns furnizorul real.

ANAF menționează și utilizarea unor persoane interpuse, inclusiv persoane care au declarat că nu știau despre tranzacțiile realizate în numele lor. La înmatricularea unor autoturisme ar fi fost prezentate documente emise pe numele unor societăți care nu au confirmat operațiunile comerciale respective.

În unele cazuri, valoarea trecută în documentele prezentate pentru înmatriculare reprezenta mai puțin de 30% din prețul facturat inițial de furnizorul din Germania, potrivit inspectorilor antifraudă.

Persoanele implicate ar fi controlat toate etapele operațiunilor, de la identificarea mașinilor în Germania și folosirea codurilor de TVA ale firmelor externe până la promovarea autoturismelor online și în parcuri auto, redactarea documentelor și încasarea banilor.

ANAF susține că activitatea economică se desfășura, în fapt, în România, societățile din străinătate fiind folosite pentru a crea aparența unor tranzacții intracomunitare conforme.

Pentru recuperarea prejudiciului, inspectorii au instituit măsuri asigurătorii asupra conturilor bancare și asupra unor bunuri mobile și imobile, în valoare totală de 21,34 milioane de lei. Verificările continuă pentru stabilirea întregii dimensiuni a presupusei fraude și recuperarea prejudiciului.

România se află la coada clasamentului din punct de vedere al cheltuielilor publice pentru educație, arată cele mai noi date Eurostat. Țara noastră a alocat, în 2023, doar 3% din PIB acestui domeniu, în timp ce Suedia acorda mai mult decât dublu, și anume 6,8% din PIB-ul țării.

Nici Grecia și Malta nu acordă multă atenție educației. Sunt penultimele în clasamentul Uniunii Europene, dar cu investiții ce depășesc 3% din PIB-ul propriilor țări.

Sursa foto: Eurostat

Țările nordice se află în topul acestui clasament. Suedia este țara care a investit cel mai mult în educație, comparativ cu PIB-ul țării. Aproape 7% din produsul intern brut suedez este alocat învățământului, de la cel preșcolar la cel universitar.

Finlanda, Danemarca și Țările de Jos sunt și ele în topul clasamentului, cu cheltuieli de peste 5% din PIB-ul fiecărei țări în parte.

Un alt exemplu de bună practică întâlnim și la Belgia și Franța. Cele două țări europene au investit peste 5% din PIB-ul propriu în educație.

Dintre țările UE care își împart granițele cu România, una se delimitează vizibil de țara noastră la capitolul cheltuieli publice pentru educație. Este vorba despre Bulgaria, care se află la mijlocul clasamentului, depășind cheltuielile comparativ 4% din PIB-ul țării.

Nici ungurii nu sunt foarte jos în acest top. Ungaria a alocat în 2023 aproape 4% din PIB pentru educație, dar rămâne printre ultimii patru in clasament.

În total, țările din Uniunea Europeană au cheltuit în medie 4,7% din produsul intern brut total pentru educația publică, incluzând învățământul preșcolar și cel universitar.

Roboții care fac curățenie în case au devenit disponibili la închiriere, în San Francisco. Serviciul este oferit de un startup, prin intermediul unei platforme dedicate.

You can now book two humanoids for our cleaning service in SF. One humanoid for 60 minutes is $30, two are $60.

You can book a cleaning at https://t.co/Brl42KyISx. If you don’t have an invite code yet, join the waitlist. Timelapse at 5× speed (~40 minutes in real time). pic.twitter.com/lUbBT7Kjet

— Alexander Koch (@alexkoch_ai) August 13, 2026

Un robot poate fi rezervat cu 30 de dolari pe oră. Utilizatorii pot alege și varianta cu doi roboți, care lucrează simultan la curățenie. În acest caz, prețul total ajunge la 60 de dolari pe oră, potrivit presei din Italia.

Serviciul se înscrie printre cele mai recente tendințe tehnologice din domeniul casnic.

Accesul este, deocamdată, limitat, fiind necesar un cod special de invitație. Cei care nu dețin acest cod se pot înscrie doar pe o listă de așteptare. Lista este disponibilă direct pe platforma companiei.

Compania a publicat online un videoclip care arată roboții la lucru. Imaginile sunt redate cu o viteză de cinci ori mai mare decât cea reală. Videoclipul comprimă aproximativ 40 de minute de activitate reală de curățenie. Materialul oferă o imagine rapidă asupra vitezei de intervenție a roboților.

Serviciul face parte dintr-un val mai amplu de experimente cu roboți umanoizi. Mai multe companii testează, în prezent, astfel de tehnologii pentru activități casnice. Startupurile din domeniu urmăresc să transforme roboții umanoizi în produse comerciale reale.

Prețul de 30 de dolari pe oră rămâne, deocamdată, un test de piață. Extinderea serviciului va depinde de cererea generată în rândul utilizatorilor din San Francisco.

Alte companii chineze, precum AGIBOT și Unitree, au livrat deja mii de roboți umanoizi.

Roboții umanoizi rămân, în general, dependenți de supraveghere sau control uman, în timpul funcționării. Serviciile de închiriere includ, de obicei, un operator care programează mișcările robotului. Costul ridicat al tehnologiei explică, în parte, modelul de acces limitat prin invitație.

Dârele lăsate de avioane în urma lor reprezintă nori de gheață ce contribuie la schimbările climatice, potrivit BBC.

Un studiu realizat în Marea Britanie, în valoare de 5 milioane de lire sterline, va testa dacă inteligența artificială poate ajuta, prin prezicerea locurilor unde este probabil să se formeze aceste dâre și prin determinarea avioanelor să evite aceste zone.

Studiul se va concentra asupra spațiului aerian oceanic Shanwick din jumătatea estică a coridorului nord-atlantic. Această zonă este responsabilă pentru aproximativ 5% din încălzirea globală cauzată de dârele de condensare, potrivit sursei.

Proiectul  este numit Operation Blue Skies și va avea o durată de 30 de luni. Acesta reunește Google, guvernul britanic, Met Office, furnizorul de servicii de control al traficului aerian National Air Traffic Services (NATS) și cercetători de la Universitatea din Cambridge și Imperial College London.

Aceste dâre, cunoscute și sub denumirea de dâre de vapori, se formează atunci când gazele fierbinți de eșapament ale motoarelor aeronavelor întâlnesc aerul rece la altitudine mare. Ulterior, creează cristale de gheață.

Multe dispar rapid, dar în condiții deosebit de reci și umede pot persista și se pot răspândi. Astfel, formează nori care captează căldura ce altfel ar scăpa de pe Pământ.

Paul Hodgson, responsabilul tehnic al Google pentru această operațiune, crede „că încălzirea cauzată de dârele de condensare este responsabilă pentru aproximativ o treime din încălzirea climatică totală a aviației”.

Proiectul vine și în contextul în care guvernul susține extinderea aeroporturilor din Marea Britanie, potrivit aceleiași surse.

Ideea din spatele studiului este că, dacă oamenii de știință pot prezice zonele atmosferice în care este probabil să se formeze dârele de condensare, aeronavele le-ar putea evita.

Google va folosi imagini din satelit și date de zbor pentru a identifica locurile în care avioanele au produs anterior aceste urme.

Apoi, datele vor fi combinate cu modelele meteorologice, pentru a prognoza unde este probabil să apară noi dâre de condensare.

În loc să schimbe dramatic ruta unui zbor, studiul va implica în principal modificarea altitudinii aeronavei cu aproximativ 600 de metri. Acest lucru se întâmplă deja în mod curent pentru a evita turbulențele și vremea rea, astfel încât este puțin probabil ca pasagerii să observe.

Testele vor avea loc în anumite seri și nopți din iernile 2026-2027 și 2027-2028, când traficul aerian este mai redus.

Se așteaptă ca aproximativ 10.000 de zboruri să treacă prin spațiul aerian în perioadele de probă, deși doar o fracțiune din ele vor trebui să își schimbe altitudinea special pentru a evita dârele de condensare.

Ministrul Aviației, Keir Mather, a declarat că studiul „este o premieră mondială, iar ingeniozitatea britanică este cea care deschide calea”.

Totuși, schimbarea altitudinii unei aeronave poate însemna că aceasta arde mai mult combustibil.

Hodgson a spus că studiile anterioare au sugerat că utilizarea suplimentară de combustibil a fost mult mai mică decât beneficiul climatic al prevenirii dârelor albe, mai arată sursa.

Șandru cere totodată conducerii ISJ să facă publică prevederea legală în baza căreia a fost stabilită această cerință, precum și criteriile utilizate pentru desemnarea unităților de învățământ în cazul cărora se aplică.

Reprezentanta PUSL Mureș invocă situația Liceului Teoretic „Andrei Bârseanu” din Târnăveni. Potrivit datelor prezentate în comunicat, unitatea de învățământ are 20 de clase cu predare în limba română și patru clase cu predare în limba maghiară, însă pentru ocuparea funcției de director ar fi necesară cunoașterea limbii maghiare.

În același document, PUSL susține că populația de etnie maghiară reprezintă aproximativ 11,6% din populația municipiului Târnăveni.

„Susțin fără echivoc drepturile minorităților și dreptul copiilor maghiari de a învăța în limba maternă. Dar protejarea drepturilor unei minorități nu poate însemna restrângerea nejustificată a drepturilor majorității. Un profesor român foarte bun, cu experiență, rezultate și competențe manageriale, nu trebuie eliminat din competiția pentru conducerea unei școli înainte ca valoarea sa profesională să fie măcar evaluată”, afirmă Lavinia Șandru.

Președintele organizației județene a PUSL susține că accesul la funcțiile de conducere ar trebui să fie determinat în primul rând de criterii profesionale și solicită Inspectoratului Școlar să explice public baza juridică a condiției lingvistice contestate.

„Nu cerem privilegii pentru profesorii români. Cerem egalitate. Un profesor român și un profesor maghiar trebuie să poată intra în aceeași competiție și să câștige cel mai competent. Limba maternă sau apartenența etnică nu trebuie să înlocuiască experiența, performanța și capacitatea managerială”, declară Șandru.

Aceasta îi cere inspectorului școlar general al județului Mureș să reanalizeze listele și să le retragă „de urgență” în situația în care nu există o prevedere legală expresă care să permită impunerea condiției privind cunoașterea limbii maghiare.

„Mureșul este și trebuie să rămână un model de conviețuire între români și maghiari. Tocmai de aceea, regulile trebuie să fie corecte pentru toată lumea. Drepturile minorităților trebuie apărate, iar drepturile majorității trebuie respectate în egală măsură. În educație trebuie să primeze competența”, mai afirmă Lavinia Șandru.

Compania Națională Aeroporturi București (cnab) anunță începerea celei de-a doua etape a lucrărilor de modernizare și consolidare a parcării supraetajate din fața Terminalului Sosiri al Aeroportului „Henri Coandă”. Începând din 19 august, accesul auto în această parcare va fi restricționat până la finalizarea investiției, estimată pentru începutul anului viitor.

În prima etapă a proiectului, începută în luna aprilie, au fost executate lucrări la cele două niveluri superioare ale parcării. Cea de-a doua etapă presupune intervenții majore asupra structurii de rezistență, motiv pentru care parcarea Sosiri va fi închisă temporar.

Potrivit comunicatului de presă emis de CNAB, autovehiculele pasagerilor vor fi redirecționate către celelalte parcări publice ale aeroportului.

Parcarea, construită în 2003, prezintă degradări importante atât la nivelul structurii, cât și al fațadelor. Au fost constatate deteriorări ale plafonului, stâlpilor și pardoselii.

După finalizarea lucrărilor, construcția va beneficia de un sistem de cadre metalice echipate cu amortizori, montate pe ansamblurile centrale, pentru creșterea siguranței seismice. Totodată, vor fi consolidate fundațiile, construite grinzi de legătură și ranforsate integral elementele structurale verticale.

Proiectul include și refacerea hidroizolațiilor, a instalațiilor electrice, a tubulaturii și a canalizărilor pentru apa pluvială.

CNAB transmite că stația taxi se va muta de la Sosiri în fața terminalului Plecări începând cu 1 septembrie

De asemenea, autobuzele liniilor 100 și 442 vor opri exclusiv în stația comună „Plecări” de la aeroport.

Pasagerii vor fi direcționați către mijloacele de transport în comun prin trasee marcate și semnalistică specială. Acestea conduc către gara CFR, stația STB, stația de taxi și zona de ride-sharing.

În prezent, Aeroportul „Henri Coandă” dispune de 2.226 de locuri în parcările publice. Închiderea parcării Sosiri, care cuprinde parterul, mezaninul și etajul, va duce la indisponibilizarea a 588 de locuri.

Pentru suplimentarea capacității de parcare, Aeroporturi București anunță că în această toamnă va fi pusă în folosință o nouă parcare în apropierea clădirii Sosiri.

Noua construcție va avea patru niveluri și va pune la dispoziția pasagerilor 1.019 locuri de parcare.

În paralel, au fost inițiate procedurile pentru construirea altor două parcări, fiecare cu câte patru niveluri. Împreună, acestea ar urma să ofere peste 1.600 de locuri.