La intervenție s-au deplasat polițiștii și un echipaj medical, care au constatat că un bărbat de 65 de ani și o femeie de 56 de ani se aflau în stare de hipotermie. Ambii au primit îngrijiri medicale la fața locului, însă au refuzat transportul la spital.
Ulterior, în jurul orei 21:30, autoritățile au fost anunțate că bărbatul a decedat.
În cauză a fost deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă.
Un atac cu drone a avut loc peste noapte în orașul rusesc Taganrog, din regiunea Rostov, în dimineața zilei de 13 ianuarie, notează Kyiv Independent.
Potrivit canalelor rusești de pe Telegram, ținta ar fi fost o fabrică implicată în producția de drone.
Grupuri de monitorizare au identificat obiectivul lovit drept Atlant Aero, o companie specializată în fabricarea de componente pentru drone militare și echipamente de război electronic.
Canalele locale au relatat că apărarea aeriană a intervenit împotriva unor ținte aflate în aer. Înregistrările video distribuite online arătau flăcări și fum în zona presupusului impact.
Guvernatorul regiunii Rostov, Iuri Sliusar, a confirmat atacul asupra orașului Taganrog, fără a menționa numele instalației afectate.
„Forțele de apărare aeriană resping în prezent un atac aerian asupra Taganrogului. Nu au fost primite informații despre victimele civile. Datele privind pagubele la sol sunt în curs de clarificare.”, a scris Iuri Sliusar.
Pe parcursul dimineții, au apărut noi imagini care prezentau urmările atacului. În tot acest timp, autoritățile continuau evaluarea pagubelor produse.
Regiunea Rostov se află în apropierea graniței dintre Rusia și Ucraina și în vecinătatea regiunilor Luhansk și Donețk, aflate sub control rusesc.
Din acest motiv, zona devine frecvent ținta atacurilor din cauza apropierii de linia frontului.
Ucraina nu a confirmat oficial implicarea în acest incident. Totuși, forțele ucrainene au intensificat atacurile pe teritoriul Rusiei, cu scopul de a slăbi capacitatea militară și economică a Moscovei.
În ultima săptămână, Rusia a lansat aproape 1.100 de drone de atac asupra Ucrainei, alături de 890 de bombe aeriene ghidate și 50 de rachete, potrivit unei declarații făcute de președintele Volodimir Zelenski.
Republicanul Randy Fine a introdus, luni, un proiect de lege în Congresul SUA, care vizează autorizarea anexării Groenlandei și acordarea statutului de stat teritoriului. Acest pas vine în contextul în care în ultima perioadă, președintele american Donald Trump și-a intensificat retorica privind anexarea teritoriului autonom danez.
Intitulată „Legea privind anexarea Groenlandei și statutul de stat”, inițiativa a fost depusă luni de către republicanul din Florida, a anunțat biroul său într-un comunicat de presă. Conform textului său, obiectivele proiectului de lege includ „anexarea și admiterea ulterioară a Groenlandei ca stat”.
„Groenlanda nu este un avanpost îndepărtat pe care ne putem permite să îl ignorăm – este un activ vital pentru securitatea națională. Cine controlează Groenlanda controlează rutele maritime cheie din Arctica și arhitectura de securitate care protejează Statele Unite”, spune congresmanul, potrivit comunicatului de presă.
Ce prevede proiectul de lege depusProiectul de lege prevede că Trump „este autorizat să ia măsurile necesare, inclusiv să încerce să inițieze negocieri cu Regatul Danemarcei, pentru a anexa sau a achiziționa Groenlanda ca teritoriu al Statelor Unite”.
„Prea mult timp, conducerea americană a stat deoparte, în timp ce adversarii noștri ne-au erodat dominația geopolitică”, a continuat congresmanul Fine. „Proiectul meu de lege va proteja patria noastră, va asigura viitorul nostru economic și va garanta că America – nu China sau Rusia – stabilește regulile în Arctica. Așa arată conducerea și puterea americană”, a mai spus acesta.
Informația vine în contextul în care Donald Trump a declarat săptămâna trecută că preluarea Groenlandei de către SUA este necesară pentru a împiedica Rusia sau China să pună mâna pe teritoriu înaintea lor, adăugând că „vom face ceva cu Groenlanda, fie că le place sau nu”.
Planul lui Trump de a prelua Groenlanda, criticatPlanul lui Trump de a prelua Groenlanda a fost criticat atât de senatori americani, cât și de liderii europeni.
Senatorul american democrat Chris Murphy a spus la emisiunea „Meet the Press” de la NBC News că un astfel de plan pus în aplicare ar marca sfârșitul Alianței Nord-Atlantice. „Ar fi sfârșitul NATO”, a spus Murphy în emisiunea „Meet the Press”, întrebat care ar fi consecințele unei astfel de mișcări.
Și senatorul american Tim Kaine a subliniat că preluarea Groenlandei ar fi un pas „dezastruos”. „Ar fi dezastruos. Nu ar fi doar America pe primul loc, nu ar fi doar sfârșitul NATO, ar fi America singură”, a subliniat acesta.
De asemenea, prim-ministrul groenlandez Jens-Frederik Nielsen și patru lideri de partid au declarat că viitorul insulei „trebuie decis de poporul groenlandez”.
Și premierul danez Mette Frederiksen a declarat săptămâna trecută pentru postul național de televiziune TV2 că un atac american asupra Groenlandei ar pune capăt NATO.
„Dacă SUA aleg să atace militar o altă țară NATO, totul se oprește”, a spus Frederiksen.
Liderii europeni, printre care prim-ministrul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron, s-au alăturat lui Frederiksen în afirmația că Groenlanda „aparține poporului său”.
Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a precizat că Grok va funcționa alături de motorul AI dezvoltat de Google. El va fi integrat atât în rețelele clasificate, cât și în cele neclasificate ale Pentagonului. Anunțul a fost făcut în cadrul unui eveniment desfășurat la SpaceX – compania fondată de Musk.
„În curând vom avea cele mai performante modele AI disponibile pe fiecare rețea a departamentului”, a declarat Hegseth. El a mai adăugat că armata intenționează să introducă volume semnificative de date operaționale în aceste sisteme, scrie AP.
Implementare în context tensionatMomentul alegerii nu este lipsit de controverse. Grok, integrat în platforma X, a fost recent acuzat că a creat imagini deepfake explicit sexuale cu persoane reale, fără consimțământ. Drept urmare, autoritățile din Malaysia și Indonezia au blocat accesul la chatbot, iar în Marea Britanie a fost deschisă o anchetă oficială. În prezent, opțiunile de generare și modificare de imagini sunt disponibile doar pentru utilizatorii cu abonament.
Noua abordare a Pentagonului pare să se îndepărteze de regulile impuse în 2024 de administrația Biden. Aceasta stabilise un cadru strict privind utilizarea AI în domeniul securității naționale. Printre ele se numără inclusiv interdicții pentru aplicații susceptibile de a încălca drepturile civile sau de a automatiza decizii critice, cum ar fi lansarea armelor nucleare. Nu este clar dacă aceste restricții mai sunt aplicate sub actuala administrație Trump, existând semnale de relaxare a limitelor.
AI-ul Grok nu va fi wokeÎn discursul său, Hegseth a subliniat că sistemele de inteligență artificială utilizate de armată trebuie să fie „optimizate pentru eficiență în luptă”. De asemenea, ele trebuie să funcționeze „fără constrângeri ideologice”. El a afirmat explicit că AI-ul Pentagonului „nu va fi woke”, reiterând un mesaj promovat adesea de Musk. Grok a fost prezentat de fondatorul SpaceX drept o alternativă la chatboturile rivale, precum cele dezvoltate de OpenAI sau Google, pe care le-a acuzat de bias ideologic. Totuși, Grok a mai fost ținta altor critici, inclusiv acuzații de generare de conținut antisemit.
Hegseth a confirmat că date din sistemele informatice militare și din bazele de informații vor fi puse la dispoziția AI-ului pentru analiză. Scopul este de a accelera inovația și de a valorifica experiența acumulată în peste două decenii de operațiuni militare. Însă, opozanții avertizează că folosirea unor tehnologii AI controversate în mediul militar poate aduce riscuri semnificative. S-au menționat aici inclusiv vulnerabilități de securitate, posibile abuzuri, supraveghere extinsă și diminuarea controlului democratic.
Ministrul Radu Miruță este vizat de o moțiune simplă. Aceasta a fost inițiată de parlamentarii Grupului PACE Întâi România.
Documentul urmează să fie depus la Parlament. Semnatarii îl acuză pe ministrul Apărării că face declarații iresponsabile și afectează credibilitatea politicii de apărare a României.
„În temeiul prevederilor Art. 170 din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm moțiunea simplă intitulată -Ministrul progresist Radu Miruță compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declarații iresponsabile și lipsă de analiză strategică- inițiată de mai mult de o pătrime din numărul total al senatorilor, conform listelor cu semnături anexate”, scrie în document.
Actul este semnat, în numele inițiatorilor, de Dorin-Silviu Petrea, senator și reprezentant al Grupului PACE – Întâi România.
Informațiile ridică semne serioase de întrebare privind respectarea dreptului internațional umanitar și au generat acuzații grave de posibilă crimă de război.
Conform surselor citate de cotidianul american, avionul implicat în operațiune a fost vopsit și echipat astfel încât să pară o aeronavă civilă, transportând muniția în interiorul fuselajului, nu sub aripi, pentru a-și ascunde natura militară. Scopul ar fi fost apropierea de ambarcațiune fără a stârni suspiciuni, înainte de lansarea atacului.
Ce înseamnă „perfidia” în dreptul internaționalExperții consultați de New York Times avertizează că o astfel de practică ar putea constitui „perfidie”, o încălcare gravă a legilor conflictelor armate. Dreptul internațional umanitar interzice combatanților să se deghizeze în civili pentru a induce în eroare adversarul și a-l ataca prin surprindere.
Generalul-maior în retragere Steven J. Lepper, fost judecător adjunct al Forțelor Aeriene ale SUA, a declarat că, dacă aeronava a fost mascată intenționat pentru a păcăli echipajul navei să creadă că nu este în pericol, atunci acțiunea poate fi calificată drept crimă de război.
„Ascunderea identității este un element al perfidiei. Dacă aeronava nu poate fi identificată ca aparat de luptă, nu ar trebui să se angajeze în activități de luptă”, a explicat Lepper.
Dublul atacPotrivit investigației, după prima lovitură aeriană, forțele americane ar fi lansat o a doua salvă asupra navei deja avariate, ucigând supraviețuitorii. Acest „dublu atac” a fost calificat de unii aleși și experți în drept internațional drept posibilă crimă de război.
Administrația președintelui Donald Trump a anunțat pe 2 septembrie prima lovitură din această campanie, susținând că nava aparținea traficanților de droguri. Totuși, Washingtonul nu a prezentat până în prezent dovezi publice care să confirme implicarea ambarcațiunii în trafic de stupefiante.
Peste 100 de morți în campania aerianăDin septembrie, Statele Unite desfășoară o campanie de atacuri aeriene împotriva unor ambarcațiuni din Caraibe și Pacific, prezentate ca fiind legate de rețelele de trafic de droguri.
Potrivit presei americane, aceste operațiuni au provocat peste 100 de morți.
După incidentul din septembrie, armata americană ar fi renunțat la utilizarea aeronavelor deghizate, recurgând în schimb la aparate militare ușor identificabile, inclusiv drone.
Potrivit IGSU, pompieri au intervenit luni pentru stingerea a 87 de incendii, în timp ce echipajele SMURD au răspuns la peste 1.400 de solicitări pentru asistență medicală de urgență.
În plus, salvatorii au desfășurat 330 de misiuni pentru protecția comunităților, reușind să salveze 10 persoane aflate în situații critice. De asemenea, au intervenit în șase cazuri pentru extragerea victimelor rămase blocate în vehicule implicate în accidente rutiere.
Specialiștii au o serie de sfaturi.
„Pe fondul temperaturilor scăzute și a incendiilor înregistrate, în ultima perioadă, la locuințe, vă recomandăm să urmați câteva măsuri esențiale pentru prevenirea unor situații care vă pot pune viața în pericol. Nu utilizați aparate sau instalații electrice cu defecțiuni sau improvizații. Evitați suprasolicitarea rețelei electrice prin folosirea simultană a mai multor consumatori. Curățați periodic coșurile de fum și sobele și evitați improvizațiile la sistemele de încălzire. Instalați detectoare de incendiu și gaz pentru a vă proteja locuința și familia. Neglijarea măsurilor de prevenire a incendiilor poate duce la pagube materiale semnificative și, în situații grave, la pierderi de vieți omenești”, a precizat IGSU.
Echipa „Petre Cristea Heritage Rally Team Romania – 90 Years” invită reprezentanții mass-media la conferința de presă de prezentare a echipei României care va participa la ediția 2026 a Raliului Monte-Carlo Historique.
● Data: marți, 20 ianuarie 2026 ● Ora: 11:00 ● Locul: Țiriac Collection, Calea Bucureștilor nr. 289, Otopeni ● Localizare (Google Maps): https://goo.gl/maps/ygSxBxS77So ● RSVP: vă rugăm să confirmați prezența telefonic sau prin mesaj WhatsApp la numărul 0744 541 785, până la 19 ianuarie 2026 ● Invitat special: domnul Ion ȚiriacParticiparea României cu cinci echipaje la această ediție aniversară marchează 90 de ani de la victoria istorică obținută în 1936 de pilotul român Petre Cristea la Raliul Monte-Carlo – singura victorie românească din istoria competiției.
La Monte-Carlo Historique 2026, România va fi reprezentată de următoarele echipaje și automobile istorice:
• Adrian Anton Georgescu / Ștefan Marinescu – Renault 5 Alpine (1981) • Adrian Nicolau / Levente Kovács – Ford Escort Mk1 (1968) • Viorel Ognean / Florin Mitea – Ford Escort Mk2 (1976) • Alexis Bizzarilli / Ioan Plămădială – Fiat X1/9 (1979) • Călin Popescu-Tăriceanu / Radu Dumitrescu – Lancia Fulvia 1.3 S (1974)În cadrul evenimentului vor fi prezentate detalii despre proiect, semnificația participării României la această ediție aniversară, echipajele înscrise și specificul competiției de regularitate.
Eveniment organizat cu sprijinul Gândul / ARCMEDIA, în calitate de partener media, și în parteneriat cu Retromobil Club România.
Pentru detalii suplimentare vă invităm să consultați materialul de prezentare atașat – https://www.swisstransfer.com/d/cbe78892-ef92-47fc-ba97-f2408814665e
Cu considerație,
Echipa Petre Cristea Heritage Rally Team Romania – 90 Years
Potrivit organizației pentru drepturile omului Foro Penal, din peste 800 de persoane considerate deținuți politici sau arestați arbitrar, doar 49 fuseseră eliberați până luni după-amiază. În contrast, autoritățile venezuelene afirmă că cifra ar fi de 116, însă nu au publicat o listă oficială cu numele celor eliberați sau cu locurile din care au fost scoși.
Procesul de eliberare a început joi, vizând inclusiv câțiva deținuți cunoscuți, la solicitarea Statelor Unite, la scurt timp după reținerea președintelui Nicolás Maduro de către forțele americane, mai scrie CNN.
ONU: „Sub obligațiile internaționale”Misiunea ONU de monitorizare a situației din Venezuela a salutat aceste eliberări. Totuși, a subliniat că ele rămân „mult sub nivelul obligațiilor internaționale” asumate de stat. Organismul internațional a cerut punerea în libertate imediată și fără condiții a tuturor celor deținuți arbitrar. De asemenea a evidențiat impactul emoțional sever asupra familiilor.
ONU a solicitat, de asemenea, ca rudele să primească informații clare și prompte despre situația, locul de detenție și statutul juridic al celor închiși. În solicitare s-a mai cerut și acces regulat la aceștia.
De mai multe zile, rudele prizonierilor politici stau în fața centrelor de detenție. Ele aprind lumânări, afișează mesaje de protest și se roagă pentru cei dispăruți. Mulți cer măcar dovada că cei apropiați trăiesc – fie prin apeluri video, fotografii recente sau posibilitatea unei vizite.
„Dacă pentru președinte s-au cerut dovezi de viață, atunci ce se întâmplă cu cetățenii obișnuiți? Ce se întâmplă cu noi?”, a declarat Evelis Cano, mama unui deținut.
Moartea unui prizonier amplifică îngrijorareaSolicitările pentru dovezi de viață s-au intensificat după confirmarea decesului unui deținut. Edilson José Torres Fernández, ofițer de poliție în vârstă de 52 de ani, a murit în detenție la o lună după ce fusese arestat pentru mesaje critice la adresa guvernului.
Organizațiile civice susțin că acesta ar fi putut fi eliberat și primit îngrijiri medicale, iar moartea lui a devenit un simbol al pericolului cu care se confruntă ceilalți prizonieri.
Fără o listă oficială a celor eliberați, verificarea informațiilor este extrem de dificilă. Organizațiile societății civile încearcă să confirme cazurile individual, în absența comunicării clare din partea autorităților. Amnesty International atrage atenția că multe dintre aceste persoane ar putea fi victime ale disparițiilor forțate. Iar tăcerea oficială, prelungește suferința familiilor.
Deținuții politici din Venezuela: presiune internațională tot mai mareOpoziția venezueleană consideră că eliberările reprezintă „o batjocură inacceptabilă”. Lidera opoziției, María Corina Machado, s-a întâlnit cu Papa Leon al XIV-lea pentru a solicita sprijin internațional, urmând ca în curând să discute și cu președintele american Donald Trump.
Pe măsură ce presiunea externă crește, sute de familii continuă să aștepte același lucru simplu, dar esențial: un semn că cei dragi sunt în viață.
Afirmațiile au fost făcute pentru agenția Interfax și preluate de Reuters, stârnind reacții în mediile politice internaționale.
Medvedev a susținut că ar exista „informații neconfirmate” despre un posibil referendum-surpriză în Groenlanda, unde cei aproximativ 55.000 de locuitori ar putea vota pentru integrarea în Federația Rusă.
„Trump trebuie să se grăbească. Altfel, nu vor mai apărea steluțe noi pe steagul SUA”, a declarat fostul președinte rus.
Strategia Washingtonului și reacția DanemarceiDonald Trump și-a reluat public eforturile de a convinge Danemarca să permită Statelor Unite să preia controlul asupra Groenlandei, teritoriu autonom danez. Liderul de la Casa Albă a argumentat că poziția strategică și resursele naturale ale insulei sunt vitale pentru securitatea națională a SUA, mai ales în contextul competiției cu Rusia și China în Arctica.
Declarațiile sale au fost respinse ferm atât de autoritățile daneze, cât și de liderii politici din Groenlanda. Partidele groenlandeze au transmis într-o declarație comună: „Nu vrem să fim americani”, respingând ideea unei eventuale achiziții de către Washington, fie prin „metoda blândă”, fie prin „metoda dură”, așa cum a sugerat Trump.
Interesul strategic al MoscoveiDeși Rusia nu revendică oficial Groenlanda, Moscova monitorizează de mult timp rolul strategic al insulei în securitatea arctică. Poziționarea Groenlandei pe rutele Atlanticului de Nord și existența unei baze militare americane importante pentru supravegherea spațială o transformă într-un punct-cheie în ecuația geopolitică.
Kremlinul nu a comentat direct inițiativa lui Trump, dar a subliniat anterior că Arctica reprezintă o zonă de interes național și strategic pentru Rusia. Oficialii ruși au transmis că urmăresc „cu atenție” dezbaterea intensă legată de viitorul Groenlandei.
NATO și securitatea ArcticiiÎn acest context tensionat, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că statele membre discută următoarele măsuri pentru a menține siguranța colectivă în regiunea arctică.
Alianța este preocupată de militarizarea zonei și de posibilele schimbări de echilibru strategic generate de competiția dintre marile puteri.
