Invitat luni seara la Digi24, premierul Ilie Bolojan a vorbit despre majorarea impozitelor locale, despre care liderul UDMR a afirmat, recent, că s-a ajuns la „linia roșie” cu această decizie și că presiunea în rândul populației este „foarte mare”.
Premierul a declarat că majorarea impozitelor pe proprietate a fost necesară, pe de o parte, pentru a aduce nivelul de taxare mai aproape de valoarea de piață a imobilelor, angajament amânat de mai mulți ani, și, pe de altă parte, pentru a permite autorităților locale să-și asigure propriile venituri, în condițiile reducerii transferurilor de la bugetul de stat.
„Unul din lucrurile pe care a trebuit să le facem a fost majorarea impozitelor pe proprietate. Asta e un angajament de ani de zile pe care l-am tot amânat. Al doilea lucru este că aceste venituri sunt veniturile autorităților locale și nemaiputând să le transferăm la fel de mulți bani ca în anii trecuți pentru a-și finaliza lucrările de investiții care sunt în fiecare localitate începute, trebuia să își genereze mai multe venituri. Însă, sigur, nimeni, nici eu, nici dumneavoastră, nu ne dorim, nu vrem să plătim nici taxe de parcare în plus, nici taxe de telefonie în plus, nici impozite pe proprietate”, a afirmat Ilie Bolojan la Digi24.
Premierul a subliniat că unele lucruri referitoare la această situație s-au produs din culpa Guvernului, iar altele din culpa primăriilor care au pus în practică aceste măsuri.
„De exemplu, am anulat foarte multe excepții. Una din erorile noastre în toți acești ani este că am creat foarte multe excepții și, practic, o bună parte din cetățenii noștri nu plăteau niciun fel de taxe și impozite locale”, a explicat Bolojan.
Dând exemplu situația în care o persoană locuiește într-un imobil vechi de cel puțin 50 de ani, Bolojan a explicat că „în momentul în care au fost majorate impozitele pe proprietate, în cazul acestora creșterea de impozit nu a fost doar de 70%, ci anulându-se acea facilitate, a fost mai mare. (…) Acolo impactul a fost mult mai mare pentru că s-a suprapus o majorare de impozit cu o scutire de facilitate”.
Impozitele pe mașiniVorbind despre impozitul pe mașini, premierul a menționat câteva exemple ale unor primării care au majorat mult mai mult impozitele pe mașini față de limita stabilită de Executiv.
„De exemplu, unele primării au majorat mult mai mult impozitele pe mașini față de limita pe care a stabilit-o guvernul, crezând poate că vor încasa mai mulți bani. Problema pe care o au, după ce au apărut nemulțumirile cetățenilor, este că de majorat le-au putut majora, dar legislația actuală nu le permite să le reducă la nivelul minim stabilit în legea națională. Deci au apărut niște zone de nemulțumiri”, a mai spus Bolojan.
Premierul a mai punctat că nu se mai poate continua cu scutiri în totalitate, întrucât România nu mai dispune de bani pentru astfel de facilități și că se împrumută.
„Nu mai putem să mergem pe scutirile în totalitate. Nu există așa ceva la modul deschis datorită faptului că nu mai avem această capacitate. Orice scutire care se face, orice excepție, orice voucher, orice program, trebuie întotdeauna să ne gândim din ce bani acoperim această scutire. Pentru că nu mai avem acești bani, trebuie înțeles că acești bani îi împrumută România, pentru care plătește niște dobânzi enorme”, a conchis Bolojan.
Premierul Ilie Bolojan a comentat luni seara, la Digi24, protestele apărute în județele Harghita și Covasna, unde mai mulți cetățeni au ieșit în stradă din cauza majorării impozitelor locale.
Premierul a declarat că situația nu poate fi analizată doar dintr-un punct de vedere și că sunt mai mulți factori care trebuie luați în calcul.
Întrebat dacă aceste proteste reprezintă o excepție sau dacă există ceva specific acestor județe, Ilie Bolojan a explicat că nu poate oferi o evaluare exactă.
„Nu pot să fac o apreciere cu exactitate. În mod cert, am înțeles că creșterea de impozite pe mașini a fost mult mai mare decât cea minimă stabilită prin lege”, a declarat acesta.
Bolojan a mai spus că nemulțumirile pot fi influențate și de alte lucruri, nu doar de taxele locale.
„E posibil să fie și alte aspecte care țin de problemele sociale din localitate sau de campanii care au loc în vecinătate. E posibil să existe și datorită mizelor politice”, a spus el, subliniind că în astfel de contexte „lucrurile se pot prezenta într-o formulă sau alta”, a mai spus Bolojan.
Premierul a fost apoi întrebat despre cetățenii cu dublă cetățenie din zona respectivă, română și maghiară, care participă și la alegerile din Ungaria. În acest context, Ilie Bolojan a spus că „Da, e dreptul acestor cetățeni români și maghiari să voteze”.
„În mod cert însă, creșterea de impozite nu este un lucru pe care îl aplaudă oamenii, aceasta este o realitate. Am spus, nici nouă nu ne place să plătim o taxă de parcare în plus sau ceva”, a mai spus Bolojan.
„Nu mai putea merge în această formă”, a spus Ilie Bolojan.
Oamenii au ieșit în stradă din cauza taxelor și impozitelor măriteDupă manifestațiile din Covasna, Miercurea Ciuc și Odorheiu Secuiesc, sâmbătă, oamenii au ieșit în stradă și la Gheorgheni, în județul Harghita.
Aproximativ 1.000 de persoane au protestat față de scumpirile din ultima perioadă, de creșterea taxelor și a impozitelor locale.
Aceștia au spus că nu mai pot face față cheltuielilor tot mai mari din viața de zi cu zi.
Protestatarii au spus că majorările din acest an le afectează direct nivelul de trai și că presiunea financiară a devenit greu de suportat.
Mulți dintre ei au spus că taxele locale s-au dublat sau chiar triplat, iar veniturile nu țin pasul cu aceste creșteri.
În timpul protestului, oamenii au cerut ieșirea UDMR de la guvernare, acuzând partidul că susține politici care îi împovărează pe cetățeni și care sunt decise departe de realitățile locale.
Mai mult, participanții la proteste au început să semneze petiții care urmează să fie transmise premierului Ilie Bolojan.
Prin aceste demersuri, ei cer ca, până la adoptarea bugetului, să fie adoptată o lege care să permită autorităților locale să reducă taxele și impozitele acolo unde este necesar.
Măsura ar urma să vină în sprijinul persoanelor cu dizabilități, al celor singure și al celor fără posibilități financiare.
Șeful Guvernului a explicat, marți seara, la Digi24, că solicitarea de revenire la excepția de plată a impozitelor locale a fost formulată în urma unei scrisori primite din partea organizațiilor care reprezintă persoanele cu handicap.
Potrivit premierului, această categorie beneficiază deja de scutirea de la plata contribuției la asigurările sociale de sănătate (CASS), fiind, alături de pensionarii cu venituri mici, printre puținele categorii exceptate de la această contribuție.
Ilie Bolojan a arătat că, anterior, persoanele cu dizabilități beneficiau și de scutiri integrale de la plata impozitelor pe proprietate și pe autoturisme, însă amploarea acestui regim de excepții a generat efecte semnificative asupra bugetelor locale.
„Vorbim de aproximativ 957.000 de persoane, ceea ce a făcut ca aproape 10% din fondul imobiliar al României să nu plătească impozite pe proprietate”, a explicat premierul.
În acest context, Bolojan a subliniat că orice formă de scutire sau excepție trebuie corelată cu surse clare de finanțare.
„Orice scutire, orice voucher, orice program trebuie să fie acoperit din bani reali. În lipsa acestora, România se împrumută, plătește dobânzi enorme și, practic, sacrifică viitorul”, a avertizat el, adăugând că povara dobânzilor poate ajunge să coste, în câțiva ani, echivalentul construirii unor kilometri de autostradă.
Premierul a recunoscut existența unui contra-argument legitim din partea persoanelor cu dizabilități, care pot percepe noile obligații fiscale ca pe o nedreptate, în condițiile în care statul continuă să susțină un aparat administrativ supradimensionat, companii de stat ineficiente sau pensii speciale.
„Tocmai de aceea trebuie să facem ordine în cheltuielile statului și să corectăm aceste nedreptăți, astfel încât cei care fac eforturi reale să simtă că nu sunt singurii care plătesc”, a spus Bolojan.
Ilie Bolojan a concluzionat că Guvernul va analiza dacă eventualele măsuri compensatorii pot fi aplicate încă din acest an sau începând de anul viitor, odată cu eșalonarea noului sistem, însă a reiterat că revenirea la scutiri totale nu mai este o opțiune sustenabilă pentru bugetul României.
Declarația a fost făcută luni la Digi 24.
„Statul trebuie să verifice treptat, treptat certificatele care au fost date de-a lungul anilor pentru anumite tipuri de boli (…) din verificările care au fost făcute a rezultat că există un număr, din păcate destul de important, de certificate care nu au fost eliberate corect”, a spus Ilie Bolojan.
Prim-ministrul a mai spus că persoanele care beneficiază de ajutoare deși nu au dreptul „le consumă rezerva celor care chiar au nevoie de aceste mijloace”.
Premierul a arătat că este nevoie de timp pentru a face verificările. Operațiunea ar trebui să se termine până la finalul anului.
„Aceste lucruri nu pot fi verificate imediat (…) Ministerul Muncii face deja aceste verificări astfel încât până la sfârșitul anului să separăm lucrurile. (…) Cei care au tot dreptul să beneficieze de sprijinul statului (…) iar ceilalți să iasă din această zonă”, a precizat Bolojan.
UPDATE
Garda de Coastă anunță că „în seara zilei de 9 februarie 2026, polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au fost sesizați cu privire la posibila existență a unor resturi aparținând unei drone aeriene, pe plaja din stațiunea Mamaia.”
Polițiștii de frontieră ajunși la fața locului „au identificat resturi metalice, ce par a aparține unui aparat de zbor neidentificat.”
În cauză se efectuează cercetări în cooperare cu celelalte autorități cu atribuții în domeniu, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, a precizat Garda de Coastă.
Știrea inițialăInformația a fost confirmată de ministrul Apărării, Radu Miruță.
„Apa a adus la mal niște resturi (…) Este sigur că a fost adusă de apă”, a explicat Radu Miruță la Antena 3 CNN.
El a mai spus că la fața locului au fost trimise „echipe specializate pentru a identifica dacă se poate recupera ceva electronic”.
Scopul este ca prin recuperarea componentelor electronice să se refacă traseul dronei. Practic, autoritățile române vor să afle când a fost lansată, ce traseu a avut și când a fost doborâtă drona.
„Nu se știe când s-a prăbușit”, a adăugat Miruță.
Zona de plajă în care a fost descoperită drona a fost izolată.
Regele Charles al III-lea este gata să „sprijine” poliția britanică în examinarea acuzațiilor că fostul prinț Andrew a furnizat informații confidențiale infractorului sexual condamnat Jeffrey Epstein, a anunțat luni Palatul Buckingham.
Potrivit agențiilor internaționale de presă, anunțul din partea Palatului Buckingham a fost făcut după ce poliția a anunțat că „evaluează” informațiile potrivit cărora Andrew Mountbatten-Windsor i-ar fi trimis rapoarte comerciale lui Epstein în 2010.
„Regele și-a exprimat clar, prin cuvinte și prin acțiuni fără precedent, profunda sa îngrijorare față de acuzațiile care continuă să iasă la iveală cu privire la comportamentul domnului Mountbatten-Windsor. Deși acuzațiile specifice în cauză trebuie să fie abordate de domnul Mountbatten-Windsor, dacă suntem abordați de poliția din Thames Valley, suntem gata să îi sprijinim, așa cum v-ați aștepta”, se arată în comunicatul Palatului Buckingham, potrivit Associated Press.
Polițiștii au demarat o anchetă după ce e-mailuri dezvăluite recent sugerează că fostul prinț i-a trimis lui Epstein rapoarte dintr-o călătorie în Asia de Sud-Est pe care a întreprins-o în calitate de trimis al Marii Britanii pentru comerț internațional.
Pe de altă parte, un e-mail din 2010 trimis în ajunul Crăciunului, pare să arate că Mountbatten-Windsor a împărtășit informații „confidențiale” despre investiții în Afganistan cu Epstein, notează Sky News.
Odată cu publicarea treptată a documentelor din dosarele care îl vizează pe Jeffrey Epstein, au ieșit la iveală și informații privind relația fostului prinț Andrew cu infractorul sexual condamnat.
Anul trecut, regele Charles al III-lea i-a retras fratelui său titlurile regale. Fostul prinț, cunoscut acum sub numele de Andrew Mountbatten-Windsor, a negat orice implicare în scandalul Epstein.
Vizita are loc într-un context diplomatic sensibil, marcat de preocupări legate de securitatea regională și de respectarea suveranității teritoriale, scrie AFP.
„În câteva propoziții, încrederea construită încă de la al Doilea Război Mondial s-a erodat și s-a deteriorat, iar acum trebuie să lucrăm pentru a o reconstrui”, a declarat senatoarea republicană Lisa Murkowski, în cadrul unei conferințe de presă susținute pe insulă. Aceasta a subliniat rolul Congresului SUA în politica externă, precizând că declarațiile președintelui nu reflectă întotdeauna poziția tuturor instituțiilor americane.
Delegația, formată din Lisa Murkowski, senatorul independent Angus King și democrații Gary Peters și Maggie Hassan, a vizitat baza militară americană de la Pituffik, un punct strategic important pentru apărarea arctică. Senatorii s-au întâlnit, de asemenea, cu prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, și aveau programată o întrevedere cu ministrul de externe Vivian Motzfeldt, discuțiile concentrându-se pe cooperarea bilaterală și stabilitatea regională.
Tensiunile au escaladat în luna ianuarie, când președintele Donald Trump a afirmat că Statele Unite ar putea ocupa Groenlanda, inclusiv prin forță, invocând motive de securitate.
Deși ulterior a revenit asupra amenințării, declarațiile au provocat o reacție fermă din partea autorităților groenlandeze și daneze. Trump a susținut ulterior că a convenit cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, asupra unui cadru de negociere care să ofere Washingtonului o influență sporită în regiune.
Reconstrucția încrederii, obiectiv central al dialogului trilateralUn grup de lucru format din reprezentanți ai Groenlandei, Danemarcei și Statelor Unite a fost creat pentru a aborda preocupările americane privind securitatea arctică. Senatorul Gary Peters a recunoscut deschis deteriorarea relațiilor: „Avem un președinte care a trădat această încredere, iar acum trebuie să o reconstruim. Vă considerăm prieteni și vrem să ne considerați prietenii voștri”.
Autoritățile din Danemarca și Groenlanda au transmis că împărtășesc îngrijorările legate de securitate, însă au subliniat ferm că suveranitatea și integritatea teritorială reprezintă o „linie roșie” în orice negociere.
Parlamentul European va vota miercuri acordarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro de către UE pentru susținerea efortului de război al Ucrainei.
Anunțul a fost făcut luni de președinta Parlamentului, Roberta Metsola, scrie POLITICO.
Votul fusese inițial programat pentru sfârșitul lunii, dar a fost amânat.
„Există un acord între grupurile politice”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Parlamentului, Delphine Colard, înainte de începerea sesiunii plenare.
Partidul Popular European de centru-dreapta, Socialiștii și Democrații de centru-stânga și liberalii Renew Europe au convenit asupra unui calendar accelerat de voturi care să permită Comisiei să obțină fonduri de pe piețele internaționale ale datoriilor, garantate de bugetul pe termen lung al UE.
Sprijinul acestor trei grupuri asigură majoritatea necesară pentru adoptarea voturilor, inclusiv asupra modificărilor bugetului UE și a mecanismului de finanțare pentru Ucraina.
Fără acest împrumut, Ucraina ar fi riscat să rămână fără lichidități până în aprilie, ceea ce ar fi afectat efortul său de război, în contextul discuțiilor de pace mediate de SUA.
Voturile fuseseră programate inițial pentru o sesiune plenară specială, convocată pe 24 februarie, cu ocazia celei de-a patra aniversări a invaziei Rusiei în Ucraina.
Accidentele s-au produs în diferite zone din Alpi, potrivit Le Figaro. Un schior a murit luni într-o avalanșă în Montgenèvre (Hautes-Alpes), a anunțat parchetul francez. Numărul deceselor cauzate de avalanșe în timpul schiului în afara pârtiilor a ajuns la trei în tot atâtea zile.
Bărbatul, în vârstă de peste 30 de ani, a fost prins într-o avalanșă foarte mare, a confirmat parchetul pentru AFP. Un schior care se afla cu el a scăpat nevătămat.
Sâmbătă, doi schiori au murit într-o avalanșă în Saint-Véran, tot în Hautes-Alpes. Cei doi bărbați făceau parte dintr-un grup de patru excursioniști care schiau în afara pârtiilor fără ghid, a declarat procurorul.
Cel puțin 20 de schiori au murit deja anul acesta în avalanșe în diverse lanțuri muntoase din Alpi în Austria, Franța și Elveția.
Un nou studiu, publicat în Journal of the American Medical Association, arată că două sau mai multe cești de cafea sau ceai, consumate zilnic, ar putea reduce riscul de demență, scrie The Guardian.
Cercetarea a avut la bază două seturi de date, care acoperă perioada 1980-2023, în total dosarele medicale ale peste 130.000 de persoane.
Pentru a măsura consumul de cafea obișnuită, cafea decofeinizată și ceai, participanții au la studiu au trebuit să completeze chestionare privind dieta lor la fiecare doi până la patru ani. După o monitorizare de aproape 37 de ani, peste 11.000 de persoane au fost diagnosticate, în cele din urmă, cu demență.
Ce este interesant este faptul că acele persoane care consumau mai multă cafea sau ceai cu cofeină erau mai puțin predispuse să dezvolte demență, cu o asociere mai puternică în rândul celor cu vârsta de 75 de ani și cei mai tineri, potrivit NBC News.
Efectul părea să se stabilizeze la două-trei cești de cafea cu cofeină sau una-două cești de ceai cu cofeină. Pe de altă parte, nu s-a constatat nicio legătură între cafeaua decofeinizată și demență.
Totuși, demența nu poate fi prevenită în totalitate prin intervenție dietetică, spun autorii studiuluiChiar și așa, Dr. Yu Zhang, autorul principal al studiului, subliniază că demența este o afecțiune complexă și că nu poate fi prevenită în totalitate prin intervenție dietetică.
„Consumul de cafea în sine nu are efectul magic de a preveni demența”, a spus el, potrivit NBC News.
În plus, oamenii de știință au punctat faptul că noua cercetare are câteva limite și că sunt necesare studii suplimentare în acest sens. Studiul de față nu a făcut diferența între ceaiul obișnuit și cel decofeinizat, sau între tipurile de ceai, cum ar fi cel negru, verde sau alb. Totodată, nici metodele de preparare a cafelei nu au fost specificate, aspect care poate influența rezultatul obținut.
La nivel mondial, 57 de milioane de persoane sufereau de demență în 2021, potrivit OMS. Afecțiunea afectează în mod disproporționat femeile, iar boala Alzheimer este cea mai comună formă a acesteia.
