Biologul și antreprenorul american Craig Venter, unul dintre primii oameni de știință care au secvențiat genomul uman, a murit, miercuri, la vârsta de 79 de ani, în San Diego, California, potrivit Le Figaro.
Anunțul morții sale a fost dat de Institutul J. Craig Venter, care îi poartă numele: „J. Craig Venter, doctor în filosofie, fondator, președinte al consiliului de administrație și director executiv al Institutului, a decedat (miercuri) în urma unei scurte spitalizări din cauza unor efecte secundare neașteptate rezultate în urma tratamentului pentru un cancer diagnosticat recent”.
A inventat metoda „shotgun”Aflat la conducerea Institutului de Cercetare Genomică, fondat în 1992, el și echipa sa au dezvoltat o metodă revoluționară de secvențiere numită „shotgun”, o metodă ce permite secvențierea unor mici segmente de ADN , selectate aleatoriu dintr-o bacterie sau o celulă, și apoi asamblarea lor computerizată pentru a crea secvențe genomice contigue, potrivit aceleiași surse.
La vremea respectivă, această metodă a fost criticată de comunitatea științifică, care o considera rapidă, dar prea imprecisă. Cu toate acestea, acum este considerată una dintre tehnologiile care au permis secvențierea genomului uman.
Felicitat de Bill ClintonÎn anul 2000, Venter a apărut pe scenă alături de Bill Clinton și principalul său concurent, Francis S. Collins, care era pe atunci puternic implicat în Proiectul Genomului Uman. Președintele american i-a felicitat pe amândoi și i-a declarat „egali” în secvențierea genomului uman.
Craig Venter nu s-a oprit aici, reușind în 2007 să creeze în laborator un cromozom artificial sintetic, deschizând calea pentru crearea unei forme de viață artificiale.
„Vreau să confirm fără ambiguitate că Iranul va participa categoric la Cupa Mondială FIFA 2026. Și, bineînțeles, Iran va juca în Statele Unite ale Americii”, a afirmat Gianni Infantino.
Participarea Iranului ridicase semne de întrebare în contextul conflictului militar aflat în desfășurare de peste două luni între Iran, Israel și Statele Unite ale Americii.
La începutul conflictului declanșat pe 28 februarie, autoritățile iraniene au evocat posibilitatea boicotării competiției. Ulterior, au solicitat mutarea meciurilor echipei naționale în Mexic, cerere respinsă de FIFA.
Președintele american Donald Trump declarase anterior că fotbaliștii iranieni ar putea să nu fie „în siguranță” în Statele Unite, deși sunt „bineveniți”.
Reprezentativa Iranului a fost repartizată în Grupa G și va întâlni Noua Zeelandă pe 16 iunie la Inglewood, apoi Belgia pe 21 iunie, tot la Inglewood, iar pe 27 iunie va juca împotriva Egiptului la Seattle.
Iranul este singura țară dintre cele 211 federații membre FIFA care nu participă la congresul organizat în Canada.ec
Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat, joi, că „Declasificăm peste 5.000 de dosare diplomatice din primii ani de tranziție din arhivele MAE”. Alegerile din mai 1990, mineriadele, vizita Regelui Mihai, corespondența cu URSS vor fi publice, după 30 de ani în care au stat închise în sertare.
„Românii au dreptul să știe cu adevărat istoria tranziției României. Prea multe lucruri au rămas prea mult timp nespuse, neclare, iar în aerul închis al lipsei de informații cresc conspirațiile și neîncrederea”, a declarat Țoiu.
Este vorba despre 5.376 de dosare, păstrate în 768 de mape de arhivă, ocupând aproximativ 100 de metri liniari de raft, ce reprezintă „cea mai consistentă tranșă de documente diplomatice scoase de sub clasificare după cele de dinainte de 1989 și acoperă o perioadă de inflexiune în istoria noastră recentă” a adăugat Ministra Afacerilor Externe.
Printre titlurile dosarelor, se numără:
Documentele menționate nu mai au încadrarea de secret de stat de peste un deceniu, iar MAE va continua procesul, inclusiv cu pașii de digitalizare și publicare.
„O democrație matură nu se teme de propria istorie. O publică spre consultare cetățenilor și o studiază”, a adăugat Țoiu.
Proiectul de Hotărâre de Guvern este de astăzi în transparență decizională pe siteul MAE.
Invitat, joi, la Antena 3 CNN, președintele PSD a declarat că limbajul folosit de premierul Ilie Bolojan „este un limbaj fascist” și că este un exemplu din perioada propagandei fasciste al lui Goebbels, dinainte și din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Liderul PSD a declarat că el nu își permite să vorbească așa și să îi eticheteze pe alții, și că premierul are un fetiș politic: „a găsit dintr-o dată și a aprins lumina, că tot așa spune, văd că e un fetiș din ăsta politic, cu cămări, cu lumini aprinse, cu șobolani”.
De asemenea, Grindeanu a adăugat că dacă tot a făcut Bolojan descoperiri, de ce nu a făcut vreo plângere la instituțiile statului, deoarece „s-ar putea să fie acuzat de tăinuire”.
Invitat la Antena 3 CNN, joi seara, președintele PSD Sorin Grindeanu a fost întrebat care este opțiunea Partidului Social Democrat pentru prim-ministrul României.
„Partidul Social Democrat va nominaliza un prim-ministru dacă asta va fi soluția în urma consultărilor”, a răspuns Grindeanu.
Întrebat dacă ezită în a fi propus premier, liderul PSD a răspuns „Dacă ai mei colegi, vor vrea acest lucru, nu am niciun fel de ezitare”.
Însă, Sorin Grindeanu a adăugat că PSD este deschis la orice variantă și că vrea să găsească rapid o soluție”.
Întrebat ce măsuri ar lua pentru a repara efectele deciziilor economice recente, Grindeanu a susținut că modelul bazat pe austeritate a eșuat.
„În primul rând, haideți să spunem câteva lucruri care par că ne-au dus aici (…) Este clar că modelul, până la urmă, propus de Ilie Bolojan, cel legat de austeritate, cel legat de tăieri, până la urmă, nu și-a atins ținta.”
Liderul PSD a invocat că reducerea deficitului s-a făcut prin diminuarea investițiilor.
„Am văzut niște lăudători din aceștia, pe care-i cunoaștem cu toții, spunând ce tari suntem: în primul trimestru, deficitul e mult mai mic decât a fost anul trecut pe vremea aceasta”, a spus Grindeanu.
El a accentuat, însă, că în primul trimestru cheltuielile statului au crescut.
„Cheltuielile au crescut cu 1,2 miliarde mai mult decât în 2025, în primele trei luni. Iar investițiile au scăzut cu 6,5. Evident că, în acest scenariu, vorbim de o reducere a deficitului. Dar, suntem ca în povestea aia cu Nastratin Hogea și măgarul. Nastratin Hogea l-a învățat pe măgar să nu mai mânce și a fost foarte bucuros, dar, într-un final, măgarul a murit”, a adăugat el.
„Acum, spuneți dumneavoastră, cine e Nastratin și cine e măgarul, în cazul nostru, din păcate”, a încheiat Grindeanu.
Sorin Grindeanu a fost întrebat, joi seara, la Antena 3 CNN, dacă PSD va scoate contribuțiile la sănătate de la mame și pensionari în cazul în care revine la masa guvernării.
„Este propunerea noastră, așa cum bine știți. Este o chestiune pe care, și aici trebuie să fim corecți, Comisia Europeană a cerut următorul lucru: ca la pensionari, de la o numită pensie în sus, să existe contribuții asigurările de sănătate. Și este un lucru pe care trebuie să îl spunem direct. Ce e adevărat, adevărat, ce nu, nu. Unde s-au făcut excese? S-au făcut la mame, la veterani de război, la deținuți politici. (…) Cele care țin de mame, cred că e un lucru de bun simț să-l facem, cele legate de pensionari… de la o numită pensie în sus. Aceste cerințe au venit de la Comisie. Ce nu s-a făcut, în schimb, dacă tot s-a spus că de la 3.000 de lei în sus trebuie să facem această contribuție… nu înțeleg de ce nu s-a făcut odată cu inflația asta de 10% de la 3.300 în plus. Pentru că așa ar trebui să se calculeze”, a răspuns Sorin Grindeanu.
Întrebat dacă va reduce PSD și TVA la 19%, așa cum a spus primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, Sorin Grindeanu a spus că acest lucru se va întâmplat „în momentul în care politicile economice vor fi unele care își vor atinge ținta, pentru că noi trebuie să repornim economia, trebuie să repornim investițiile. Fie că vorbim de investiții naționale, fie că vorbim de cele locale”.
„Trebuie să repornim programe naționale. S-a redus „de-a proasta”, fără niciun… Vă dau un exemplu. Fără niciun fel de justificare, programul RABLA, prin care, de fapt, tu ca stat câștigai, dincolo de faptul că dădeai de muncă într-o uzină din România. Vă dau un exemplu care mi-a venit în minte. În momentul în care aceste lucruri își vor vedea efectul în economie, evident că toată lumea își dorește să facă reduceri de taxe. Nimeni nu este nebun. Doar că trebuie să le dai încrederea. Trebuie să le dai încrederea și cetățenilor. Pentru că, în acest moment, lumea este speriată și nu consumă și drept dovadă că, în ultimele șapte luni, consumul a scăzut de la lună la lună. Trebuie să dai încredere și investitorilor și tuturor celor care încearcă să repornească economia. Nu dai încredere dacă nu dai speranță. Iar în acest moment, acest guvern nu mai dă speranță. Nu mai livrează acest lucru. Și atunci trebuie să plece”, a mai spus președintele PSD.
Întrebat, la Antena 3 CNN, cine a decis modul de alocare a fondurilor din SAFE, Grindeanu a refuzat să dea nume.
„Nu pot să vorbesc din interiorul acestei întâlniri”, a spus el, referindu-se la discuțiile de la Palatul Cotroceni.
16 miliarde și o decizie contestatăGrindeanu a explicat că PSD a susținut programul SAFE în principiu. A precizat că aproximativ patru miliarde merg pe mobilitate militară. Sunt vizate tronsoane de autostradă spre granița cu Ucraina și spre Moldova.
Referitor la restul de 12 miliarde, liderul PSD a criticat decizia de a împrumuta bani în loc să îi investești în industria națională de apărare.
„Românii trebuie să dea banii înapoi”, a afirmat el.
„Din cele 12 miliarde rămase, poți face shopping de 3. Dar 8-9 miliarde le bagi în industria națională de apărare și creezi locuri de muncă”, a declarat Grindeanu.
„Pare că s-au gestionat lucruri la cancelarie”Întrebat direct dacă Ilie Bolojan a luat decizia, Grindeanu a fost vag. „Pare că decizia s-a luat la nivel de Cancelarie”, a răspuns el.
La întrebarea dacă este vorba despre Mihai Jurca, șeful Cancelariei, Grindeanu a confirmat indirect: „Acolo pare că s-au gestionat lucruri”.
Întrebat dacă își dă demisia din funcția de președinte al PSD în cazul în care moțiunea de cenzură eșuează, Grindeanu a evitat un răspuns direct. „O să facem o analiză internă, toate lucrurile sunt pe masă”, a spus el.
„Mă cheamă Ilie Bolojan să nu-mi dau demisia?”Referitor la varianta demisiei, Grindeanu a devenit tranșant. „Îmi dau demisia dacă așa se deblochează lucrurile”, a declarat el. A adăugat că aceeași întrebare i-a fost adresată și mai devreme. Răspunsul a fost același: „Imediat după ce își dă Ilie Bolojan demisia din funcția de prim-ministru”.
Cine vine după Bolojan?Întrebat ce soluție are PSD pentru guvernarea de după moțiune, Grindeanu a răspuns că partidul va merge la consultările de la Cotroceni cu o poziție clară. PSD dorește o coaliție în forma actuală sau apropiată. Nu susține guverne minoritare. Nu face majorități în afara coaliției existente.
„Suntem deschiși la variante care să asigure un guvern majoritar”, a declarat Grindeanu. A precizat că PSD va fi probabil primul partid invitat la consultări, datorită numărului de parlamentari.
Referitor la îngrijorările legate de cursul valutar și instabilitatea post-moțiune, Grindeanu a transmis că există soluții.
Sorin Grindeanu a fost întrebat, joi seara, la Antena 3 CNN dacă „AUR este un partid extremist”, moderatoarea cerându-i să răspundă cu „da” sau „nu”.
„Nu sunt un om care fuge de răspunsuri. Am văzut înainte de această moțiune comună semnată de parlamentari, PSD-AUR în special, dar la care au venit și alții, tot felul de ziceri dinspre Ilie Bolojan, dinspre Dominic Fritz, dinspre reprezentanței PNL și USR, niște bezele aruncate către cei de AUR în dorința de a-i atrage de partea lor. Nu e treaba mea să fac caracterizări vizavi de un partid sau altul. Ce am făcut eu, împreună cu colegii mei, este următorul lucru: am făcut un demers parlamentar, care s-a dovedit a fi, până acum, unul cu susținere, având în vedere că sunt 254 de semnături strânse pe această moțiune”, a spus Grindeanu.
Sorin Grindeanu a precizat că nu s-a dat vot la consultare și despre o colaborare cu AUR, dar pentru că și AUR dorea să depună o moțiune de cenzură, s-a considerat că exista riscul ca aceste două moțiuni să se anihileze reciproc.
Moderatoarea a insistat că întrebarea a fost alta, adică dacă „AUr este un partid extremist sau nu”. Președintele PSD a spus că el crede că a răspuns la întrebare.
„Nu fac caracterizări, nici nu fug. E treaba lor”, a mai spus el.
Altă întrebare: Este AUR frecventabil?Astfel, pentru că nu a răspuns, moderatoarea a schimbat întrebarea în „AUR este un partid frecventabil?”. Nici de această dată, Grindeanu nu a dat un răspuns cu „da” sau „nu”. El a răspuns: „AUR a fost votat de către cetățenii. E al doilea partid din România. PSD n-a făcut înțelegeri, nici măcar la buget, când era foarte simplu să facem acest lucru. Vă aduceți aminte de pachetul de solidaritate? Vă aduceți aminte de pachetul pentru românii cu venituri mici, și anume pensii în special pentru românii cu dizabilități? Toate aceste lucruri n-au fost finanțate de către guvern. Și atunci, prin pachetul de solidaritate, noi am încercat să corectăm lucrurile în Parlament. Puteam să fac o înțelegere foarte simplă”.
„Deci e frecventabil AUR?”, a instatat moderatoare.
„Nu fac caracterizări”, a răspuns Grindeanu.
De ce nu vrea PSD majoritate cu AUR.Sorin Grindeanu a fost întrebat, apoi, de ce nu face PSD o majoritate cu AUR, dacă el consideră că este un partid „frecventabil” și este al doilea partid votat în Parlament.
„Cred că ar trebui să pornim de la cauze. Explicațiile pe care le-am dat inclusiv colegilor mei din Partidul Socialist European, inclusiv ieri, când am fost la Paris și am avut întâlnire cu omologa mea, președintea Adunării Naționale, și i-am explicat care este situația politică. Să știți că nu am fi în această situație dacă Ilie Bolojan și-ar fi dat demisia. Într-o țară, și oamenii au înțeles, toți, atâta timp cât i-am retras sprijinul politic, și în Franța, și în Belgea, și în Germania, și peste tot, un prim ministru își dă demisia. În acest moment nu există, nu există o majoritate care să-l susțină. Acest demers este unul parlamentar și nu există niciun fel de înțelegere post-moțiune. Și asta am spus-o și eu, au spus-o și ceilalți semnatari ai acestei moțiuni. Și oricât s-ar încerca să se argumenteze cumva că există această înțelegere, nu există. Am mai spus de asemenea de mai multe ori că îmi doresc ca soluția post-moțiune să fie una în interiorul acestor partide care au format și până acum această majoritate. Asta este ceea ce îmi doresc. De aceea n-am să intru în această capcană pe care o întinde Ilie Bolojan acum, „după mine, potopul”. Dacă el nu mai este prim-ministru, nu mai poate să existe nici o variantă în interior, după logica domniei sale. E fals. Există viață și după Ilie Bolojan prim-ministru”, a mai spus președintele PSD.
