Una dintre variantele analizate este majorarea pragului anual de venit, stabilit în prezent la 120.000 de zloți (aproximativ 28.000 de euro), peste care cota de impozitare crește de la 12% la 32%, a declarat marți ministrul Finanțelor, Andrzej Domanski, potrivit Bloomberg.
Numărul contribuabililor care au ajuns în a doua tranșă de impozitare a crescut anul trecut cu 26%, până la 2,4 milioane, potrivit datelor ministerului, pe fondul majorării rapide a salariilor.
„Lucrăm pentru ca acest lucru să fie posibil înainte de încheierea actualului mandat”, a declarat Domanski pentru postul de radio RMF24, întrebat despre planurile fiscale ale Guvernului. Modificările vor fi detaliate în următoarele săptămâni, în cadrul pregătirii bugetului pentru anul viitor.
Guvernul va trebui însă să acționeze cu prudență, deoarece deficitul bugetar al Poloniei este estimat să depășească 7% din PIB în acest an și ar putea deveni cel mai mare din Uniunea Europeană.
Majorarea pragului pentru a doua tranșă de impozitare la 140.000 de zloți în 2027 ar costa bugetul 11,6 miliarde de zloți (aproximativ 2,7 miliarde de euro), potrivit Ministerului Finanțelor. Nu este clar cum ar urma să finanțeze Guvernul această cheltuială suplimentară, ceea ce ar putea amplifica îngrijorările agențiilor de rating.
Moody’s Ratings și Fitch Ratings au avertizat în ultimele luni că ar putea retrograda ratingul Poloniei, în cazul în care țara nu își reduce deficitul bugetar și nu limitează creșterea datoriei publice.
Planul fiscal coincide cu o reașezare a scenei politice poloneze, după ce fostul premier Mateusz Morawiecki și un grup de parlamentari s-au desprins din principalul partid de opoziție, Lege și Justiție.
Coaliția de guvernare condusă de premierul Donald Tusk riscă să nu mai obțină majoritatea parlamentară la alegerile de anul viitor, potrivit celor mai multe sondaje. În același timp, formațiunile de extremă dreapta câștigă teren.
„Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad se apropie de finalizarea lucrărilor de punere în siguranță a acumulării Pârcovaci, de pe râul Bahlui, județul Iași. Investiția este realizată în proporție de 95%, are o valoare totală actualizată de 36,38 milioane lei, iar lucrările urmează să fie finalizate în cursul acestei luni”, anunță autoritățile de mediu.
Potrivit ministerului, proiectul cuprinde lucrări ample de reabilitare și modernizare a barajului, turnului de manevră, golirii de fund și prizei de apă, descărcătorului de ape mari, stațiilor de pompare și cantonului de exploatare.
Au fost modernizate inclusiv echipamentele hidromecanice și instalațiile electrice, pentru îmbunătățirea condițiilor de exploatare în siguranță a barajului.
Potrivit ministerului, acumularea Pârcovaci reprezintă singura sursă de alimentare cu apă pentru zona Hârlău și, în același timp, are un rol important în protejarea comunităților împotriva inundațiilor.
Prin atenuarea viiturilor, acumularea contribuie la reducerea riscului de inundații pentru: aproximativ 7.000 de locuitori, un perimetru de peste 4 km de cale ferată și 8 km de drum județean și european, peste 170 de hectare de teren, dar și peste 20 de obiective socio-economice din orașul Hârlău și comunele Scobinți, Ceplenița și Cotnari.
Acumularea Pârcovaci a fost construită în anul 1983 și este amplasată în amonte de localitatea Pârcovaci, la aproximativ 10 km de orașul Hârlău, și dispune de un volum de atenuare a viiturilor de 4,909 milioane m³.
Inteligența artificială dezvoltată în China câștigă rapid teren în fața giganților americani din domeniu.
Costurile reduse, performanțele tot mai bune și disponibilitatea modelelor open-source le transformă într-o alternativă tot mai atractivă pentru companii și dezvoltatori din întreaga lume. Totuși, succesul lor vine la pachet cu acuzații grave privind utilizarea neautorizată a tehnologiilor americane și cu întrebări legate de securitatea datelor.
Modelele chinezești domină clasamentele de popularitateAscensiunea inteligenței artificiale chineze este confirmată și de datele platformei OpenRouter, o piață online dedicată modelelor AI.
Potrivit clasamentului acesteia, opt dintre primele zece cele mai utilizate modele sunt dezvoltate de companii din China.
Explicația este simplă: acestea oferă performanțe din ce în ce mai apropiate de cele ale liderilor americani, însă la costuri semnificativ mai mici.
De până la zece ori mai ieftine decât OpenAI și AnthropicPrețul reprezintă unul dintre cele mai importante avantaje ale modelelor chinezești.
Pentru aceleași tipuri de solicitări, utilizatorii pot plăti chiar și de zece ori mai puțin decât în cazul unor soluții oferite de companii americane precum OpenAI sau Anthropic.
Deși, în multe teste, modelele din SUA continuă să ofere rezultate superioare, diferențele se reduc constant. Pentru numeroase companii, raportul dintre cost și performanță face ca variantele chinezești să devină o alegere tot mai atractivă.
Un avantaj important: multe modele sunt open-sourceUn alt motiv pentru care acestea câștigă popularitate este faptul că numeroase modele chinezești sunt disponibile în regim open-source.
Acest lucru permite dezvoltatorilor și companiilor să descarce și să ruleze modelele pe propria infrastructură, fără să depindă permanent de un furnizor extern sau să plătească taxe pentru fiecare utilizare. Pentru firmele care procesează volume mari de date, diferențele de cost pot fi considerabile.
Lansările din China au zguduit piețele financiareImpactul noilor modele chinezești nu se limitează la industria tehnologiei. Ele au influențat și piețele bursiere.
La începutul anului 2025, lansarea unui nou model de către DeepSeek a provocat scăderi importante ale acțiunilor companiilor din sectorul tehnologic.
Un efect similar s-a produs și după prezentarea modelului Kimi K3, când investitorii au reacționat prin vânzări masive ale titlurilor unor mari companii din domeniul AI.
Expansiunea rapidă este susținută și de investițiile consistente făcute de guvernul chinez, care consideră inteligența artificială unul dintre domeniile strategice pentru dezvoltarea economică și tehnologică.
Acuzații de folosire a tehnologiei americaneSuccesul companiilor chineze este însă însoțit de numeroase controverse.
Mai multe firme americane susțin că dezvoltatorii din China și-ar antrena modelele folosind răspunsurile generate de sisteme deja existente, printr-o tehnică numită „distilare”. Procedura presupune adresarea unui număr foarte mare de solicitări către un model consacrat, iar răspunsurile obținute sunt folosite ulterior pentru antrenarea unui nou sistem.
Anthropic a acuzat public compania Moonshot, dezvoltatoarea modelului Kimi, că ar fi utilizat sute de conturi pentru a trimite peste 3,4 milioane de solicitări către modelul Claude. Acuzațiile au alimentat disputa dintre marile companii americane și noii competitori din China.
Îngrijorări privind propaganda și protecția datelorExperții atrag atenția că performanța ridicată nu elimină riscurile asociate acestor modele.
Unele analize au arătat că DeepSeek poate furniza răspunsuri influențate de pozițiile oficiale ale autorităților chineze atunci când utilizatorii întreabă despre conflicte, politică sau subiecte sensibile pentru Beijing.
În același timp, persistă întrebări privind modul în care sunt stocate datele utilizatorilor și dacă autoritățile chineze pot avea acces la conversațiile purtate prin intermediul acestor servicii.
Competiția pentru supremația în AI se intensificăÎn ciuda controverselor, ritmul de dezvoltare al inteligenței artificiale chineze este greu de ignorat. Modelele devin tot mai performante, costurile rămân reduse, iar adoptarea lor crește într-un ritm accelerat.
Pentru marile companii americane, provocarea nu mai este doar să creeze cele mai avansate modele de inteligență artificială, ci și să justifice diferențele de preț într-o piață în care alternativele chinezești devin din ce în ce mai competitive.
„Noul regulament și cele două strategii, de funcționare a serviciului de salubrizare și de management integrat al deșeurilor, au fost votate, la propunerea primarului general Ciprian Ciucu, în cea mai recentă ședință a Consiliului General. Trebuie să ne aliniem Legii 101/2006 privind salubrizarea localităților, modificată și completată, dar și Ordinului ANRSC 97/2025 privind Regulamentul cadrul al serviciului de salubrizare al localităților ”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de PMB.
Una dintre principalele schimbări vizează colectarea separată a resturilor alimentare de deșeurile menajere, pentru a facilita reciclarea și valorificarea acestora.
Totodată, uleiul alimentar uzat, mobilierul, saltelele și electrocasnicele scoase din uz vor putea fi predate în Centrele de Aport Voluntar.
Șapte fracții de colectare și spații specialeNoul regulament va extinde și sistemul de colectare selectivă prin introducerea a trei noi categorii de deșeuri , textile, periculoase și biodegradabile, pe lângă cele patru fracții existente: hârtie și carton, plastic și metal, sticlă și deșeuri reziduale.
Colectarea acestora se va realiza prin Centre de Aport Voluntar sau insule ecologice digitalizate, iar modalitatea de implementare va fi stabilită de fiecare sector în funcție de infrastructura disponibilă.
De asemenea, deșeurile vegetale provenite din gospodării, parcuri și spații verzi vor fi colectate separat și compostate.
Reguli noi pentru sistemul de salubrizareNoile prevederi anunță și schimbări privind calcularea tarifelor și modul în care serviciile de salubrizare își vor desfășura activitatea.
Tarifele vor fi calculate în funcție de cantitatea de deșeuri generată sau de modul în care acestea sunt colectate, prin aplicarea sistemului „Plătești pentru cât arunci”.
Utilajele de măturat și spălat străzile nu vor putea circula pe arterele cu transport public în intervalele de vârf, între orele 06:00-10:00 și 15:30-19:00.
Printre obiectivele asumate se numără și colectarea a 30% din deșeuri pe timpul nopții, în intervalul orar 22:00-06:00, precum și respectarea unor indicatori de performanță mai stricți de către operatorii de salubrizare.
„Dacă nu, riscă penalizări între 500 și 25.000 de lei”, notează PMB.
Totodată, autoritățile vor organiza lunar acțiuni unitare de salubrizare, care vor include măturatul mecanizat și spălarea carosabilului, cu sprijinul poliției locale pentru eliberarea benzilor ocupate de autovehicule parcate.
„Toate prevederile trebuie implementate până în 2033”, conchide municipalitatea.
Restricțiile temporare de circulație sunt în vigoare în perioada 4 – 6 august 2026 pentru camioanele care depășesc 20 de tone.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Republica Bulgaria asupra faptului că „în perioada 04 – 06 august 2026, intervalul orar 13:00 – 21:00, din cauza temperaturilor ridicate, deplasarea camioanelor de peste 20 de tone va fi restricționată, pe autostrăzile „Trakia”, „Struma”, „Maritsa” și „Evropa”, precum și pe anumite porțiuni din „Hemus” (pe teritoriul regiunilor Sofia, Lovech, Targovishte, Shumen și Varna)”.
Se vor introduce restricții temporare și pe sectoare din drumurile naționale: I-1 Vidin – Vratsa, I-2 Ruse – Varna, I-3 Byala – Botevgrad, I-4 Koritna – Shumen, I-5 Ruse – Makaza, I-6 Sofia – Burgas (Drumul Subbalcanic) și I-7 Silistra – Shumen, precum și pe drumurile naționale de clasa a II-a II-55 Debelets – Gurkovo – Nova Zagora și II-66 Stara Zagora – Chirpan, precum și pe drumul III-663 Chirpan – Tselina.
De la restricții sunt excluse camioanele care transportă alimente perisabile, mărfuri ce necesită regim de temperatură controlată, animale vii și mărfuri periculoase.
Analistul financiar XTB România Radu Puiu a urmărit evoluțiile celor două piețe și transmis, la solicitarea Mediafax, o succintă analiză, cu estimări actuale și posibile perspective.
România se află, din 1 august, în stare de alertă energetică după închiderea unuia dintre cele două unități nucleară de la Cernavodă și în timp ce riscă oprirea celei de-a doua, după scăderea semnificativă a debitelor Dunării. Cele două reactoare, cu o capacitate instalată de 1.400 MW, asigură, în condiții normale de funcționare aproximativ 20% din producția de energie a României.
În ceea ce privește situația pe piața carburanților, de amintit că Parlamentul a adoptat un proiect de lege pentru declararea, a doua oară în acest an, a situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere, reducerea temporară a nivelului accizei la motorină, instituirea contribuției de solidaritate, precum și pentru stabilirea unor măsuri de protecție a economiei, populației și de funcționare a pieței energiei. Proiectul, adoptat miercurea trecută de Camera Deputaților, for decizional, a fost depus între timp pentru exercitarea dreptului de sesizare de constituționalitate și a fost trimis marți la Palatul Cotroceni spre promulgare, iar președintele Nicușor Dan a anunțat că a semnat decretul de promulgare. Legea intră în vigoare la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial, iar starea de urgență va fi în vigoare până la 31 octombrie, inclusiv.
„Un nou factor de presiune asupra sectorului energetic european”„Seceta severă și valurile de căldură care afectează Europa Centrală și de Est au dus la apariția unui nou factor de presiune asupra sectorului energetic european, într-o vară în care volatilitatea pe piața petrolului persistă în contextul conflictelor din Orientul Mijlociu. Astfel, sectorul energetic din România se află într-o situație foarte sensibilă.
Marile companii producătoare de energie se confruntă cu forțe de piață contradictorii. Prețurile spot ale energiei electrice cresc vertiginos, la momentul scrierii cotația europeană a gazului natural (TTF) se îndreaptă către pragul de 60 EUR/MWh. În plus, reacția companiilor energetice de la BVB este mixtă, Transgaz și Hidroelectrica suferind cele mai ample pierderi, în timp ce la polul opus se află Premier Energy și Electrica. Ca imagine de ansamblu, indicele BET-NG care urmărește sectorul de energie și utilități local, înregistrează o depreciere de 0,44%.
Prețurile energiei electrice din România și de pe piețele spot interconectate din Europa Centrală și de Est sunt așteptate să rămână mai ridicate.
Un efect adiacent al nivelurilor scăzute ale Dunării și Rinului îl reprezintă blocarea unor căi importante de transport intercontinental. Astfel, debitul redus al Dunării obligă la impunerea unor limite ale încărcăturilor navelor de marfă la aproximativ 20% din capacitatea normală. Trecerea transportului de combustibil de la barjele fluviale la cisterne feroviare și rutiere determină creșterea costurilor de transport pe tonă, creând blocaje localizate în aprovizionare și determinând creșterea prețurilor la pompă în întreaga regiune.
Este foarte dificil de răspuns la întrebarea cât va dura, având în vedere că discutăm despre niște fenomene climatice și meteorologice. Criza fizică se va atenua doar atunci când precipitațiile susținute din bazinul Dunării (în principal în sudul Germaniei, Austria și Ungaria) vor restabili debitul râului la peste 3.500–4.000 m³/s, permițând reactoarelor de la Cernavodă să-și reia în siguranță operațiunile de răcire la capacitate maximă. Istoric, ploile de toamnă de la sfârșitul lunii septembrie și din octombrie aduc o redresare hidrologică.
Totuși, având în vedere că valurile de căldură record și secetele fluviale devin o caracteristică recurentă a verilor din Europa Centrală, vulnerabilitatea nu va dispărea până când nu vor fi finalizate adaptări structurale. Atenuarea completă necesită proiecte de dragare, construirea de canale de deviere a apei (precum lucrările de inginerie civilă de urgență efectuate de Marină, inițiate de Apele Române), diversificarea logisticii combustibililor din interiorul țării, fără a se mai baza exclusiv pe râuri, și extinderea infrastructurii regionale de stocare a bateriilor pentru a putea crea rezerve suplimentare.
Oprirea producției la fabrici importante precum Dacia și Ford blochează instantaneu activitatea a sute de furnizori de componente, firme de logistică și furnizori de materii prime. În plus, scăderea producției afectează direct volumul exporturilor, exercitând o presiune ascendentă asupra deficitului comercial național. Fabricile sunt consumatorii intensivi de energie (producători auto precum Dacia și Ford, alături de producătorii din industria chimică și farmaceutică), astfel li s-a cerut reducerea consumului de energie electrică în orele de vârf sau să efectueze întreruperi neprogramate pentru lucrări de întreținere. Sentimentul pieței în ceea ce privește acțiunile din industria grea reflectă îngrijorările legate de scăderea temporară a marjelor și de revizuirea în jos a previziunilor privind profiturile trimestriale”, a transmis analistul financiar Radu Puiu pentru Mediafax.
Ministrul interimar al Transporturilor și al Apărării, Radu Miruță, a vorbit marți, la Digi24, despre măsurile analizate de Guvern pentru reducerea consumului de energie în cazul marilor consumatori, inclusiv Metrorex și CFR, după ce a fost decis ca aceștia să fie anunțați cu 24 de ore înainte dacă este nevoie să își limiteze consumul.
Radu Miruță a exclus însă posibilitatea reducerii circulației trenurilor de metrou sau a garniturilor CFR, spunând că impactul asupra populației ar fi mult prea mare.
„Nu, pentru că efectul eliminării transportului cu metro este unul cu consecințe mult mai mari decât alte măsuri care pot fi luate până se ajunge acolo. Nu este discutată, nu este luat în calcul, nu se fac analize despre întreruperea mersului cu metroul, nu sunt nicio formă. Adică este una dintre prioritățile de sus în ceea ce privește importanța raportată la beneficiul cetățenilor, dacă se iau măsuri, se analizeze și ele de la coada listei, nu din capătul listei. Nici la CFR nu se iau măsuri.”, a afirmat ministrul interimar al Transporturilor și al Apărării.
Tot marți, acesta a anunțat că nivelul apei din zona Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă a crescut cu doi centimetri față de ziua precedentă, deși prognozele indicau o scădere de aproximativ doi centimetri.
Declarațiile vin la o zi după ce Ministerul Apărării Naționale a anunțat finalizarea cu succes a operațiunii de detonare controlată a unei formațiuni de stâncă de pe Brațul Bala.
La misiune au participat peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice. Se dorește, așadar, redirecționarea unei cantități mai mari de apă către Dunărea Veche, având în vedere scăderea debitului Dunării.
El a precizat că lucrările nu s-au încheiat. Următoarea etapă presupune amplasarea unor barje care să reducă debitul de apă ce se îndreaptă în mod natural spre Brațul Bala.
„Două dintre barje se încarcă cu piatra rezultată din detunarea acestei stângi pentru a recupera acest lucru. Una ar veni încărcată deja cu piatră din aval, mă rog și cea de-a doua, adică două vor veni încărcate două, e planul să se încarce de acolo. Dacă va rămâne valabilă această decizie, ar trebui mâine dimineață, era planul ieri, să fie scufundate aceste barje pentru a face o barieră suplimentară în calea curentului care s-ar duce în mod gravitațional acum pe brațul Bala”, a declarat Radu Miruță.
Procurorii DNA Bacău au anunțat că l-au trimis în judecată, sub control judiciar, pe inculpatul FILIP IOAN, primar al comunei Zănești, județul Neamț, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită (trei infracțiuni dintre care una în formă continuată) și abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul foloase necuvenite (două infracțiuni).
În același dosar, DNA Bacău a trimis în judecată și mai multe firme și administratori:
Tot în aceeași speță, DNA a încheiat și o serie de acorduri de recunoaștere a vinovăției cu următorii:
Din probatoriul administrat în cauză procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada anilor 2022 – 2023, inculpatul Filip Ioan, în calitate de primar al comunei Zănești, județul Neamț, și ordonator principal de credite, ar fi pretins de la reprezentantul unei societăți comerciale remiterea, cu titlu de mită, a unor foloase reprezentând aproximativ jumătate din profitul estimat a fi obținut de societate din executarea unui contract de lucrări publice având ca obiect reparația și extinderea trotuarelor din comună, în valoare de peste 3 milioane de lei, la care se adaugă TVA.
În concret, inculpatul ar fi beneficiat, cu titlu de mită din partea societății respective, de construirea unei case de locuit pe un teren aparținând familiei sale, situat pe raza comunei Zănești, lucrările și materialele fiind evaluate la aproximativ 430.000 de lei (cu TVA), în legătură cu atribuțiile sale de serviciu privind derularea, decontarea și plata lucrărilor executate în baza contractului respectiv.
Imobilul respectiv a fost ulterior scos la vânzare pentru o sumă de aproximativ 150.000 de euro.
La data de 25 martie 2025, între Unitatea Administrativ-Teritorială Zănești, în calitate de beneficiar, și S.C. LEI IN INSTALAȚII S.R.L., în calitate de executant, a fost încheiat un contract de achiziție publică având ca obiect executarea lucrărilor de „Amenajare Parc Cămin Cultural în sat Zănești, comuna Zănești, județul Neamț”, în valoare totală de 476.205,64 lei, fără TVA.
În contextul derulării acestui contract, inculpatul Filip Ioan ar fi pretins de la inculpatul S.C.C., administrator al S.C. LEI IN INSTALAȚII S.R.L., aproximativ jumătate din profitul estimat a fi obținut de societate din executarea lucrărilor și ar fi primit, la data de 28 septembrie 2025, suma de 50.000 de lei, precum și foloase necuvenite constând în executarea unor lucrări de instalații la o fermă pe care o deținea, evaluate la cel puțin 6.000 de lei.
Aceste foloase ar fi fost primite de inculpatul Filip Ioan în legătură cu atribuțiile sale de serviciu privind atribuirea, încheierea și derularea contractului.
Anterior, în perioada septembrie – noiembrie 2024, în legătură cu același obiectiv de investiții, inculpatul Filip Ioan ar fi pretins și primit de la inculpatul F.T., administrator al S.C. YOUPLAN DEVELOPMENT S.R.L., suma de 8.000 de lei, în legătură cu încheierea, derularea și decontarea contractului de servicii de proiectare pentru amenajarea parcului Căminului Cultural, în valoare de 49.500 lei, fără TVA.
În executarea acestui contract, conform cerințelor formulate de inculpatul Filip Ioan, ar fi fost întocmite documentația tehnică și devizul general al investiției prin supradimensionarea costurilor și stabilirea unor valori necorespunzătoare realității, demers care ar fi creat o bază nelegală pentru evaluarea ulterioară a lucrărilor.
La data de 4 august 2025, între Școala Gimnazială nr. 1 Zănești, în calitate de beneficiar secundar, și S.C. TERMOIZOCONSTRUCT S.R.L., în calitate de executant, a fost încheiat un contract de achiziție publică având ca obiect executarea lucrărilor de „Reabilitare fațadă Grădinița nr. 1, localitatea Zănești, județul Neamț”, în valoare de 449.962,98 lei, fără TVA.
În contextul derulării acestui contract, inculpatul Filip Ioan ar fi pretins de la administratorul S.C. TERMOIZOCONSTRUCT S.R.L., aproximativ jumătate din profitul estimat a fi obținut de societate din executarea lucrărilor.
Ulterior, în perioada 2 octombrie – 3 noiembrie 2025, cu ocazia mai multor întâlniri desfășurate în comuna Zănești, inculpatul ar fi primit de la acesta suma de 90.000 de lei, reprezentând o parte din foloasele pretinse, în legătură cu atribuirea și derularea în bune condiții a contractului respectiv.
În același context, inculpata Jinaru Isabela, în calitate de director al Școlii Gimnaziale nr. 1 Zănești, ar fi sprijinit demersurile primarului Filip Ioan privind contractul de lucrări menționat anterior, prin inițierea procedurilor de alocare a fondurilor, coordonarea formală a procedurii de achiziție și efectuarea demersurilor care au stat la baza plății către executant a sumei aferente contractului.
În perioadele menționate anterior, inculpații Andrieș Andrei-Sebastian și Marin Florentina, acționând în înțelegere cu inculpatul Filip Ioan, ar fi întocmit în mod fraudulos documentațiile de achiziție, astfel încât cele două contracte menționate mai sus să fie încheiate cu cele două societăți comerciale.
În legătură cu faptele prezentate anterior, ceilalți inculpați, precum și societățile S.C. DAS PROJECT ENGINEERING S.R.L. și S.C. EUROSĂPĂTURI S.R.L., ar fi sprijinit demersurile privind decontarea nelegală a celor două contracte, prin întocmirea, avizarea și folosirea unor situații de lucrări, facturi și a altor înscrisuri cu conținut nereal, care ar fi stat la baza efectuării unor plăți nejustificate.
Ulterior, inculpatul Filip Ioan ar fi aprobat la plată sumele aferente celor două contracte, deși avea cunoștință că situațiile de lucrări conțineau cantități și valori supraevaluate și că procedurile de achiziție fuseseră fraudate, cauzând astfel un prejudiciu în cuantum de 1.074.003 lei (cu TVA) în dauna U.A.T. Zănești și un folos necuvenit pentru cele două societăți comerciale.
Primăria comunei Zănești s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma reținută ca prejudiciu în cauză.
Procurorii anticorupție au dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile deținute de inculpații Filip Ioan, S.C.C., S.C. LEI IN INSTALAȚII S.R.L. și S.C. TERMOIZOCONSTRUCT S.R.L.
Totodată, față de inculpatul Filip Ioan, procurorii au dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului în vederea confiscării extinse asupra tuturor bunurilor mobile și imobile dobândite de acesta, în mod direct sau prin interpuși, începând cu data de 18 aprilie 2018, precum și asupra bunurilor aparținând persoanelor juridice controlate în fapt de acesta și asupra sumelor de bani existente în depozitele bancare deținute ori investite în titluri de valoare interne”, arată DNA.
Dosarul de urmărire penală și acordurile de recunoaștere a vinovăției au fost înaintate Tribunalului Neamț, cu propunerea de a se menține măsura preventivă și măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
De la lansarea Sistemului de Garantie – Returnare la finalul anului 2023, doza de aluminiu a urcat vizibil in structura ambalajelor de bauturi din Romania. Potrivit rapoartelor oficiale RetuRO, ponderea metalului in totalul ambalajelor SGR puse pe piata a crescut de la 21,6% in primul trimestru al anului 2024 la 29,3% in al doilea trimestru al anului 2026. Aceeasi tendinta apare si la returnari, unde metalul a ajuns la 28,8%, fata de 18,7% la inceputul sistemului.
Este o crestere de aproape opt puncte procentuale in doi ani, intr-o piata unde plasticul ramane majoritar, dar in scadere: de la 61% la 51% din cantitatile puse pe piata in aceeasi perioada. Sticla s-a mentinut stabila, in jurul valorii de 20%.
Metalul urca trimestru dupa trimestruPonderea dozei a crescut constant din 2024 incoace, cu maximul atins in al doilea trimestru din 2026, ceea ce indica o tendinta structurala. Explicatia tine de mai multi factori care se suprapun: extinderea gamei de bauturi comercializate in doza, preferinta tot mai clara a consumatorilor pentru un ambalaj usor si portabil si un context in care aluminiul devine materialul preferat al brandurilor care isi construiesc identitatea in jurul sustenabilitatii.
Tendinta se regaseste si la nivel international. Potrivit unei analize McKinsey din aprilie 2026, segmentul ambalajelor din metal a continuat sa inregistreze o crestere constanta a volumelor, iar in anumite categorii metalul castiga cota de piata datorita portabilitatii, reciclabilitatii si tendintei de premiumizare.
Citeşte comunicatul integral AICI
Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a publicat marți lista cu cele 9.743 de dosare aprobate în programul Rabla Auto 2026 pentru persoanele fizice. Lista poate fi consultată pe site-ul AFM.
Valoarea ecotichetelor ajunge la 124.208.000 de lei.
„Cele 9.743 de ecotichete aprobate astăzi reprezintă un pas înainte în procesul de modernizare a parcului auto din România și încurajează adoptarea unor soluții de mobilitate cu impact redus asupra mediului. Programul Rabla oferă un sprijin concret cetățenilor care aleg autovehicule mai puțin poluante și contribuie astfel la reducerea emisiilor și la îmbunătățirea calității aerului”, a declarat Florin Bănică, președintele Administrației Fondului pentru Mediu.
Ce trebuie să facă solicitanțiiÎn termen de 60 de zile de la obţinerea statusului „beneficiar aprobat pentru finanţare“, solicitantul are obligaţia să distrugă şi să radieze din evidenţa circulaţiei mașina uzată, iar ulterior să încarce documentele în aplicaţia informatică și să introducă data radierii autovehiculului uzat.
Bugetele alocate pentru achiziționarea motocicletelor, a motocicletelor electrice, precum și a autovehiculelor noi plug-in hibrid, pur electrice sau cu pilă de combustie cu hidrogen au fost epuizate.
AFM precizează că sesiunea pentru achiziționarea autovehiculelor noi cu sisteme de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC) și a autovehiculelor cu sistem de propulsie hibrid încă se derulează. În prezent, bugetul disponibil este de 35.302.000 de lei, iar înscrierile se pot face până la data de 31 decembrie 2026 sau până la epuizarea bugetului alocat.
Câți bani primesc beneficiariiBuget total alocat programului de anul acesta este de 300 de milioane de lei.
Valoarea ecotichetelor:
18.500 lei – autoturisme 100% electrice sau cu pilă de combustie cu hidrogen;
15.000 lei – autoturisme plug-in hybrid și motociclete electrice;
12.000 lei – autoturisme hybrid;
10.000 lei – autoturisme cu motor termic (inclusiv GPL/GNC) și motociclete.
Programul Rabla este destinat înnoirii parcului auto. Deși se derulează de mai mulți ani, România continuă să fie destinație finală a mașinilor vechi și poluante din Europa. Asociația 2Celsius arata, într-o analiză făcută în iunie, că în România, vârsta medie a autovehiculelor este de 16,5 ani, fiind al doilea cel mai îmbătrânit parc auto din Uniunea Europeană.
