Agregator de ştiri

Cercetătorii de la Centrul de Cercetare a Energiei și Aerului Curat (CREA) prevăd o „probabilă scădere de 0,3%” a emisiilor de CO2 în 2025 în această țară, față de 2024, conform studiului lor publicat joi în revista specializată Carbon Brief, relatează Le Figaro.

Scăderea este atât de mică încât „nu putem încă afirma cu certitudine că este vorba de o scădere”, a explicat Lauri Myllyvirta, cercetător la CREA, din cauza marjelor de eroare din anumite date, cum ar fi consumul de cărbune. „A ști dacă emisiile cresc sau scad cu câteva fracțiuni de punct procentual de la un an la altul are doar o semnificație simbolică”, a adăugat Myllyvirta, într-un interviu acordat AFP. „Ceea ce este cu adevărat semnificativ este că emisiile nu mai cresc la fel de rapid ca până în 2023”, a adăugat cercetătorul. Dar „nici nu scad așa cum ar fi necesar pentru ca China să înceapă să progreseze către obiectivul său de neutralitate a carbonului”.

Fiind cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră din lume, China s-a angajat să atingă vârful emisiilor până în 2030, deși unii analiști cred că va realiza acest lucru mai devreme. Până în 2025, emisiile au scăzut în aproape toate sectoarele majore, în special în generarea de energie electrică, deoarece extinderea masivă a surselor regenerabile de energie a Chinei a satisfăcut cererea tot mai mare, conform analizei CREA.

Studiul sugerează că aceasta este prima dată când emisiile au rămas stabile sau au scăzut pe parcursul unui an calendaristic întreg, chiar și pe fondul creșterii cererii de energie. Ultima scădere a emisiilor a avut loc în timpul pandemiei de Covid-19 și a fost atribuită carantinei.

China utilizează masiv energie regenerabilă

Tendința de emisii stabile sau în scădere datează din martie 2024. Aceasta este determinată în mare măsură de utilizarea masivă a energiei regenerabile în China. Aceasta a contribuit la reducerea emisiilor din sectorul energiei electrice, în ciuda creșterii cererii. Emisiile industriale au scăzut, de asemenea, în special în domeniul materialelor de construcții, din cauza încetinirii creșterii sectorului, dar și în transporturi, datorită dezvoltării vehiculelor electrice.

Aceste progrese rămân însă fragile. Emisiile din industria chimică au crescut brusc în 2025 și se așteaptă să continue să crească. Deși acest sector rămâne un emițător relativ modest în comparație cu alte industrii, impactul său este semnificativ datorită ritmului rapid cu care emisiile sale cresc, subliniază studiul.

În septembrie, Beijingul a anunțat un obiectiv specific de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră: 7 până la 10% până în 2035. Majoritatea analiștilor de la acea vreme credeau că aceste obiective vor fi îndeplinite și chiar ușor depășite. Cu toate acestea, Beijingul nu a definit un an de referință în raport cu care să compare cifrele.

Într-o postare pe rețelele de socializare, președintele american Donald Trump, care a numit întâlnirea „foarte bună”, a descris cum a transmis un mesaj clar omologului său israelian, sugerând totodată un rezultat oarecum neconcludent al discuțiilor, potrivit CNN.

„Nu s-a ajuns la nimic definitiv, în afară de faptul că am insistat ca negocierile cu Iranul să continue pentru a vedea dacă se poate sau nu să se încheie un Acord”, a scris el pe Truth Social. „Dacă se poate, îl informez pe prim-ministru că aceasta va fi o preferință. Dacă nu se poate, va trebui doar să vedem care va fi rezultatul.”

„Ultima dată când Iranul a decis că este mai bine să nu încheie un acord și a fost lovit cu „Midnight Hammer” – asta nu a funcționat bine pentru ei”, a spus Trump, referindu-se la misiunea din iunie a SUA de a bombarda instalațiile nucleare iraniene. „Sperăm că de data aceasta vor fi mai rezonabili și mai responsabili.”

Întâlnirea Trump-Netanyahu, cu ușile închise

Președintele Donald Trump l-a primit miercuri, la Casa Albă, pe Benjamin Netanyahu, iar înaintea întâlnirii era de așteptat ca premierul israelian să îi ceară extinderea discuțiilor dintre SUA și Iran astfel încât acestea să vizeze și programul de rachete al Teheranului și alte amenințări de securitate, dincolo de progrmaul nuclear.

Întâlnirea dintre Trump și Netanyahu – a șaptea de la revenirea lui Trump în funcție – a avut loc, în mod neobișnuit, în întregime cu ușile închise. A durat aproximativ 3 ore.

Textul trebuie acum aprobat de Senat. Dar chiar dacă va fi adoptat, cu siguranță va fi respins de președintele american, care a făcut din tarife vamale piatra de temelie a politicii sale economice, iar rezoluția are, prin urmare, o semnificație în primul rând simbolică, potrivit Le Figaro.

În timpul alegerilor, Donald Trump a avertizat pe platforma sa Truth Social că oficialii aleși care votează împotriva tarifelor sale „vor suferi consecințele în perioada alegerilor, inclusiv la alegerile primare”.

La începutul lunii februarie, liderul de la Casa Albă a avertizat Canada că va impune tarife „foarte substanțiale” dacă va ajunge la un acord economic cu China.

Directorul Instagram, Adam Mosseri, a declarat în cadrul procesului că el crede că este important să se facă diferența între dependența clinică și utilizarea problematică, potrivit The Guardian.

Psihologii nu clasifică dependența de rețelele sociale drept diagnostic oficial. Cercetătorii au documentat consecințele nocive ale utilizării compulsive în rândul tinerilor, iar legislatorii din întreaga lume sunt îngrijorați de potențialul său de dependență.

Mosseri este primul director executiv care depune mărturie într-o serie de procese în care sute de familii și districte școlare au dat în judecată Meta, Snap, TikTok și YouTube, susținând că aceste companii au creat în mod conștient produse care dau dependență și dăunează sănătății mintale a tinerilor.

Procesul inițial, care are loc în Los Angeles, se concentrează pe o tânără de 20 de ani, care susține că caracteristicile de design adictive ale platformei de socializare, inclusiv derularea nesfârșită, i-au exacerbat depresia și gândurile suicidare. Tânăra și alți doi reclamanți fac parte din procese comparative – cazuri de testare concepute pentru a evalua reacția unui juriu pentru ambele părți.

Instagram testează noi funcții care vor fi folosite de utilizatorii tineri înainte de lansare

Mark Lanier, avocatul reclamantului, l-a interogat miercuri pe Mosseri cu privire la faptul dacă Instagram pune profiturile mai presus de siguranță, precum și dacă filtrele cosmetice ale Instagram promovează chirurgia plastică. Mosseri a declarat că firma testează noi funcții care vor fi folosite de utilizatorii mai tineri înainte de lansarea lor. „Încercăm să fim cât mai siguri posibil, dar și să cenzurăm cât mai puțin posibil”, a spus el.

Unele familii au considerat schimbul de replici ca o confirmare a convingerilor lor despre prejudiciul cauzat de Instagram.

Unii părinți care susțin că copiii lor au fost vătămați – și, în unele cazuri, au murit – din cauza designului adictiv al platformei de socializare au fost înfățișați miercuri în instanță.

Într-un discurs adresat unui grup de industriași europeni la Anvers, în Belgia, președintele francez a elaborat pledoaria sa pentru o „preferință europeană” și pentru investiții masive în sectoarele viitorului, care să fie finanțate, potrivit acestuia, în special prin împrumuturi comune de la Uniunea Europeană, potrivit Le Figaro.

„Dacă vă uitați la Statele Unite, există o mulțime de bani privați”, a spus el, „dar există și o mulțime de bani publici”, în special în domeniul energiei și spațiului. „Toată lumea este fascinată de Starlink”, a adăugat el, „dar dacă suntem realiști, domnul Musk este probabil unul dintre oamenii din lume care au încasat cele mai multe miliarde de dolari de la contribuabilii americani”.

„Elon Musk este, în primul rând, un tip supra-subvenționat” de guvernul federal, a adăugat el. „Vestea bună este că acest lucru l-a făcut incredibil de inovator. Și a devenit competitiv datorită acestei abordări americane”, a insistat Emmanuel Macron, considerând că aceasta este o cale pe care europenii ar trebui să o urmeze pentru a rămâne „în cursă” împotriva Statelor Unite și a Chinei.

Musk a reacționat

Elon Musk a răspuns rapid pe rețeaua sa de socializare X, susținând că cele mai puternic subvenționate companii sunt „concurenții” săi, în special din Europa. „Dacă adunați toate fondurile publice primite vreodată de Tesla și SpaceX, acestea reprezintă doar aproximativ 1% din valoarea combinată a acestor companii de mașini electrice și spațiale”, a afirmat el. „Pe de altă parte, dacă procedați la fel cu marile companii aerospațiale americane și europene, banii publici pe care i-au primit depășesc 100% din valoarea lor!”, a estimat el.

În timp ce economia are nevoie de finanţare, creditarea firmelor frânează de la an la an. Aşa se face că numărul de companii cu credite nu a depăşit încă 200.000 în România.

La începutul acestui an, austriecii de la Enery, producător indepen­dent de energie regene­rabilă în Europa Centrală şi de Est (CEE), au anun­ţat începerea proiectului hibrid Ogrezeni, în judeţul Giurgiu, România, care combină producţia de energie electrică din surse foto­voltaice (PV) cu stocarea în baterii.

Autostrada Moldovei, care va lega Capitala de Paşcani până la finalul anu­lui, un pas major în modernizarea infrastructurii rutiere, va op­timiza consumul de combustibil şi redu­ce­rea uzurii flotelor ope­ra­te de curieri, dar va con­tri­bui şi la siguranţa li­vrări­lor, pe o pia­ţă a cole­telor estimată la 8 miliarde de lei.

Coca-Cola HBC România, liderul pieţei de băuturi răcoritoare, a raportat în 2025 un volum de 175,8 mi­lioane de unit cases de băuturi îmbuteliate, adică circa 993 de mi­lioane de litri, în scădere cu 4% faţă de anul precedent, arată datele din ultimul raport al companiei-mamă.

Oferta publică iniţială a Electroalfa, inter­me­diată de Swiss Capital şi UniCredit pentru o valoare de 580 mil. lei şi o capitalizare anticipată de 1,7 mld. lei, a adunat mii de investitori de re­tail, însă structura ordinelor arată o par­ticipare preponderentă a sub­scrierilor mici, în timp ce alocarea fi­nală a diminuat sumele cerute.

Autostrada Moldovei, care va lega Capitala de Paşcani până la finalul anului, un pas major în modernizarea infrastructurii rutiere, va optimiza consumul de combustibil şi reducerea uzurii flotelor operate de curieri, dar va contribui şi la siguranţa livrărilor, pe o piaţă a coletelor estimată la 8 miliarde de lei.

Turismul românesc simte tot mai acut criza forţei de muncă, iar acest deficit s-a adâncit şi mai tare în ultimii ani, astfel că importul de forţă de muncă a devenit o soluţie tot mai necesară în piaţă.

Fiecare român consumă 1,7 kg de unt anual, adică 8,5 pachete de 200 de grame, cea mai comună formă din comerţ. Din consumul total al populaţiei, România reuşeşte să aibă un grad de autoaprovizionare de 36%, conform datelor Institutului Naţional de Statistică.

Dacă în 2025 nu a fost livrată nicio clădire de birouri – o premieră în istoria modernă a Bucureştiului –, iar singura clădire finalizată în ultimii doi ani, AFI Loft (15.000 mp), avea în septembrie 2025 o rată de ocupare de doar 14%, potrivit raportului financiar al AFI Europe, în prezent şapte clădiri sunt în construcţie.

Povestea companiei clujene Co­ra­met, activă în distribuţia şi în retailul de materiale de construcţii, a început să se scrie acum 35 de ani. Astăzi, grupul operează cinci depozite şi 34 de magazine în zona Transilvaniei.

După ce bursa a crescut cu aproape 70% în ultimul an cu tot cu dividende, ducând inevitabil la evaluări mai ridicate pentru principalele companii listate, piaţa intră într-o etapă în care cifrele raportate de emitenţi trebuie să confirme aprecierile puternice din ultimele luni şi entuziasmul investitorilor.

Snow Fest, o serie de festivaluri organizate în Alpii Francezi de o familie de antreprenori locali, va aduna în două săptămâni circa 5.000 de turişti români în două staţiuni de schi din Franţa, mai exact Les Deux Alpes şi Val Thorens, organizate în perioada 21 martie – 4 aprilie.

Centrul de Inginerie Bosch din Cluj, cel mai mare hub de cercetare şi dezvoltare al grupului german din Europa de Est, are un nou director. Dan Lăzărescu, directorul general al Robert Bosch S.R.L. şi reprezentantul Grupului Bosch în România, a preluat şi conducerea centrului începând cu luna ianuarie 2026, succedându-i lui Tobias Matter, care a condus unitatea timp de patru ani şi va ocupa o nouă poziţie în cadrul companiei.

Companiile americane din sec­to­rul şistului sunt conştiente că peri­oada de boom a trecut, însă realizea­ză că este prea devreme să renunţe, cu cererea de petrol aşteptată să continue să crească. Multe şi-au unit forţele, iar unele pun la bătaie capital suplimentar pentru a extrage cât pot de mult din câmpurile care le-au mai rămas. De curând, au început să se uite peste graniţe după şist, notează The Wall Street Journal.