Declarațiile au fost făcute într-o conversație de peste o oră cu podcasterul creștin Bryce Crawford, publicată marți, potrivit Associated Press.
Discuția a pornit de la credință și de la tendința oamenilor de a căuta explicații științifice pentru evenimente care, în opinia celor doi, ar putea avea și o dimensiune divină.
Vance: „Nu aș fi șocat dacă Antihristul ar umbla printre noi”Întrebat despre interesul său pentru „sfârșitul vremurilor”, Vance a povestit că subiectul îl preocupa mult mai mult în tinerețe, la sfârșitul anilor ’90, când apropierea anului 2000 alimenta numeroase teorii despre sfârșitul lumii.
Vicepreședintele SUA a spus însă că există și astăzi lucruri care îl fac să se gândească la asemenea scenarii.
„Există lucruri în lume care mă fac să simt că nu aș fi șocat dacă Antihristul ar umbla printre noi”, a spus Vance, precizând însă că încearcă să nu se concentreze prea mult asupra acestui subiect.
În acest context, el a vorbit despre companiile din tehnologie și despre folosirea inteligenței artificiale pentru a înlocui interacțiunea dintre oameni.
Vance a dat exemplul unei persoane care folosea inteligența artificială pe post de consilier matrimonial.
Gazda podcastului a caracterizat ideea drept „oarecum satanică”, iar vicepreședintele a răspuns că eliminarea completă a omului din relațiile sociale „pentru care Dumnezeu ne-a creat” este „foarte rea”.
JD Vance: „Am simțit întuneric” la întâlniri cu lideri mondialiÎntrebat dacă, de când ocupă funcția de vicepreședinte al SUA, s-a aflat vreodată într-o încăpere pe care a perceput-o drept „întunecată din punct de vedere spiritual”, Vance a răspuns că a avut asemenea senzații inclusiv în timpul unor întâlniri cu lideri mondiali.
„Am fost la întâlniri cu lideri mondiali în care se discutau diferite probleme și cineva spunea ceva sau făcea o observație, iar eu simțeam un fel de întuneric. Îmi declanșa toate semnalele de alarmă spirituală din corp”, a povestit oficialul american.
Vicepreședintele SUA nu a precizat însă despre ce lideri sau întâlniri era vorba.
Vance a spus că a simțit o „energie spirituală foarte întunecată” și la Gettysburg, în Pennsylvania, locul uneia dintre cele mai sângeroase bătălii ale Războiului Civil american. El a pus această senzație pe seama numărului mare de oameni care au murit acolo.
Ce s-ar fi întâmplat dacă Trump era ucisVicepreședintele a revenit și asupra tentativei de asasinare a lui Donald Trump din iulie 2024, la Butler, Pennsylvania. Un glonț l-a rănit pe Trump la ureche, iar un participant la miting a fost ucis.
Vance a spus că, dacă glonțul l-ar fi ucis pe Trump, Statele Unite s-ar fi putut confrunta cu tulburări civile grave, din care țara poate nu și-ar mai fi revenit.
El a recunoscut că inclusiv el s-ar fi întrebat dacă moartea lui Trump făcea parte dintr-o conspirație.
„Aș fi presupus că forțe foarte întunecate l-au eliminat pe Donald Trump chiar când era pe punctul de a reveni la Casa Albă”, a spus Vance.
În opinia sa, mulți dintre susținătorii lui Trump ar fi considerat că o conspirație le-a luat candidatul ales, ceea ce ar fi pus sub semnul întrebării legitimitatea întregului sistem politic american.
Vance îl apără pe Trump pentru imaginea generată cu AIÎn timpul conversației a fost abordată și controversa provocată de o imagine generată cu inteligență artificială și publicată de Trump pe rețelele sociale, în care acesta apărea reprezentat în postura lui Iisus.
Crawford i-a spus lui Vance că imaginea l-a ofensat.
Vicepreședintele l-a apărat însă pe Trump și a susținut că acesta nu a intenționat să îl ironizeze sau să îl imite pe Dumnezeu.
Potrivit lui Vance, Trump face frecvent glume și încearcă să mențină o atmosferă relaxată, inclusiv în relația cu oamenii care lucrează pentru el.
„Nu încearcă să-i jignească pe oameni, încearcă să păstreze lucrurile într-o notă ușoară”, a spus vicepreședintele american.
Motivul pentru care accesul este strict interzis este protejarea santinelezilor, una dintre cele mai izolate comunități cunoscute. Potrivit Blic, santinelezii au respins în mod repetat contactul cu lumea exterioară. Izolarea a făcut ca despre acest popor să se știe foarte puțin, în timp ce încercările unor străini de a ajunge pe insulă au avut uneori consecințe tragice.
O insulă aproape necunoscută lumiiInsula Santinelei de Nord face parte din arhipelagul Andaman și Nicobar și are o suprafață de aproximativ 60 de kilometri pătrați. Deși poate fi observată din satelit, interiorul insulei nu a fost explorat sau cartografiat în mod temeinic de străini. Cele mai multe informații despre locuitori provin din observații realizate de la distanță și din puținele întâlniri care au avut loc de-a lungul timpului.
Numărul santinelezilor nu este cunoscut cu exactitate. Estimările menționate în sursa citată variază de la câteva zeci până la câteva sute de persoane. Cele mai recente calcule arată un număr între 50 și 200 de locuitori. Nici limba lor nu a fost identificată, iar informațiile despre organizarea comunității și modul lor de viață sunt extrem de limitate.
De ce este interzis accesulIndia a instituit un regim special de protecție pentru această comunitate. În baza legislației privind protejarea triburilor aborigene din Insulele Andaman și Nicobar, apropierea la mai puțin de cinci mile marine, aproximativ 9,3 kilometri de coastă, este interzisă.
Regulile au fost consolidate pentru a preveni contactul cu populația din exterior și, în special, pentru a proteja comunitatea de boli la care membrii săi nu au fost expuși. Din 1996, interdicția se aplică turiștilor, pescarilor, cercetătorilor și altor civili. Faptul că alte insule din arhipelag pot fi vizitate nu schimbă situația insulei Santinelei de Nord.
Un contact care s-a încheiat tragicCea mai cunoscută încercare recentă de a intra în contact cu santinelezii s-a produs în 2018, când americanul John Allen Chau, în vârstă de 26 de ani, a ajuns ilegal pe insulă. Chau voia să intre în contact cu comunitatea pentru a-i predica creștinismul. El a apelat la pescari locali pentru a ajunge în apropierea insulei.
Insula Santinelei de Nord. Santinelezii folosesc arcuri și săgeți pentru a-și proteja teritoriul. Sursa foto: X
Încercarea s-a încheiat cu moartea sa. Cazul a atras atenția internațională tocmai pentru că a demonstrat cât de riscant poate fi ignorată interdicția de acces. Santinelezii sunt cunoscuți pentru faptul că folosesc arcuri și săgeți pentru a ține la distanță persoanele care se apropie de teritoriul lor.
Un alt aventurier a încercat să ajungă pe insulăInterdicția nu i-a oprit pe toți cei atrași de misterul insulei. În aprilie 2025, americanul Mihailo Viktorovich Polyakov, în vârstă de 24 de ani, a fost arestat după ce a ajuns ilegal pe Santinela de Nord. Potrivit relatării citate, acesta încercase anterior de două ori să ajungă pe insulă.
La a treia încercare, a folosit o barcă de cauciuc și a debarcat pentru scurt timp. A lăsat în urmă o nucă de cocos și o doză de Coca-Cola Dietetică, și-a filmat călătoria și apoi a revenit. Autoritățile au fost alertate de pescarii locali, iar Polyakov a fost ulterior arestat.
Misterul pe care autoritățile aleg să îl păstrezeInsula Santinelei de Nord rămâne astfel unul dintre cele mai inaccesibile locuri de pe planetă. Paradoxul este că, într-o epocă în care aproape orice colț al lumii poate fi fotografiat, cartografiat și vizitat, există încă o comunitate despre care informațiile sunt atât de puține.
Dincolo de imaginea unei insule tropicale acoperite de vegetație, există o comunitate care a respins contactul cu lumea exterioară și pe care autoritățile indiene încearcă să o protejeze tocmai prin menținerea acestei izolări. Misterul nu este, așadar, doar motivul pentru care oamenii sunt atrași de Santinela de Nord. Este și motivul pentru care accesul trebuie să rămână interzis.
Procuratura Specializată Anticorupție (SAPO) a cerut instanței confiscarea celor 150 de milioane de hrivne depuse drept cauțiune pentru fostul ministru al Energiei, Herman Halușcenko, a anunțat șeful instituției, Oleksandr Klymenko, citat de Current Time. Halușcenko a fost ministru al Energiei din 2021 până în iulie 2025, iar din iulie până în noiembrie 2025 a ocupat funcția de ministru al Justiției.
Potrivit anchetatorilor, cele 150 de milioane de hrivne ar proveni din activități infracționale, fiind introduse în circuitul legal prin folosirea lor pentru plata cauțiunii.
Dacă instanța admite solicitarea procurorilor, suma ar urma să fie transferată în contul Agenției pentru Identificarea și Administrarea Activelor din Ucraina (ARMA).
Confiscarea cauțiunii îl poate trimite din nou în arestConfiscarea banilor ar însemna că, din punct de vedere juridic, cauțiunea lui Herman Halușcenko nu va mai fi considerată plătită.
„În principiu, se va considera că acest fost ministru al Justiției nu a depus cauțiunea”, a explicat Klymenko.
Întrebat dacă, în aceste condiții, fostul ministru ar trebui să revină în arest preventiv, șeful SAPO a răspuns afirmativ, spunând că ar trebui „să vină, să bată la ușă și să spună: Bună ziua, m-am întors”.
SAPO și Biroul Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) intenționează să verifice și proveniența banilor folosiți pentru plata cauțiunilor altor persoane, inclusiv în cazul fostului șef al Biroului Președintelui Ucrainei, Andrii Iermak.
Fostul ministru, inculpat în dosarul „Midas”Herman Halușcenko este inculpat în dosarul de corupție cunoscut drept „Midas”, una dintre cele mai ample anchete anticorupție din sectorul energetic ucrainean. Potrivit anchetatorilor, contractorilor companiei nucleare de stat Energoatom li s-a cerut mită de 10-15% din valoarea contractelor, iar prin această schemă ar fi fost spălate aproximativ 100 de milioane de dolari.
Fostul ministru a fost reținut în februarie 2026 la frontieră, în timp ce încerca să părăsească Ucraina, fiind acuzat de participare la o organizație criminală și spălare de bani.
Inițial, procurorii au cerut o cauțiune de 425 de milioane de hrivne, aproximativ 9,8 milioane de dolari, ca alternativă la arest. Instanța a stabilit ulterior cauțiunea la 150 de milioane de hrivne.
La sfârșitul lunii iunie, jurnaliștii proiectului de investigații ucrainean „Scheme” au relatat că cinci companii au contribuit la plata cauțiunii. Ulterior, anchetatorii au susținut că 150 de milioane de hrivne ar fi fost transferate prin conturile unor firme-paravan pentru plata cauțiunii unui inculpat din dosarul „Midas”. Potrivit presei ucrainene, persoana vizată era Halușcenko.
Rata nou-născuților care nu au primit injecția cu vitamina K în prima zi de viață a crescut cu peste 57% între ianuarie și iunie 2026, potrivit unei analize realizate de Truveta, o companie americană specializată în colectarea și analizarea datelor medicale anonimizate provenite de la spitale și alte unități medicale. Studiul, prezentat de Reuters, a analizat datele a peste un milion de nașteri din Statele Unite.
La sfârșitul lunii iunie, 8,1% dintre nou-născuții incluși în analiză nu primiseră vitamina K, față de 5,2% cu șase luni înainte. În prima jumătate a acestui an, rata a fost de 2,5 ori mai mare decât media înregistrată între 2019 și 2024 și de 1,4 ori mai mare decât în 2025.
De ce primesc nou-născuții vitamina KBebelușii se nasc cu rezerve foarte mici de vitamina K, o vitamină esențială pentru procesul de coagulare a sângelui. Cantitatea redusă din organism îi face vulnerabili în primele luni de viață la așa-numita hemoragie prin deficit de vitamina K.
Injecția administrată după naștere are rolul de a preveni această complicație până când organismul copilului ajunge să dispună de cantități suficiente de vitamină K.
Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), principala agenție federală de sănătate publică din SUA, copiii care nu primesc injecția cu vitamina K au un risc de 81 de ori mai mare de a suferi hemoragii care le pot pune viața în pericol, în primele șase luni de viață, inclusiv la nivelul creierului sau al tractului digestiv. Unul din cinci sugari care suferă o hemoragie severă moare.
Pediatrii și neonatologii spun că observă tot mai multe refuzuri ale unor intervenții medicale recomandate nou-născuților, pe fondul neîncrederii tot mai mari în vaccinuri și în alte măsuri preventive.
Departamentul american pentru Sănătate și CDC analizează datele disponibile privind refuzul vitaminei K și cazurile de hemoragie asociate acestuia. Autoritățile continuă să le ofere părinților și personalului medical informații despre rolul vitaminei K.
Fetele, mai frecvent lipsite de injecțieAnaliza companiei americane indică și o diferență între fete și băieți. În iunie 2026, 8,9% dintre fetițele nou-născute nu primiseră vitamina K în prima zi de viață, comparativ cu 7,3% dintre băieți.
Medicii cred că una dintre explicații poate fi legată de circumcizie. Numeroase spitale americane nu efectuează procedura în cazul băieților care nu au primit vitamina K, din cauza riscului de sângerare. În unele situații, părinții care refuză inițial injecția acceptă administrarea acesteia pentru ca băiatul să poată fi circumcis.
Medicii avertizează însă că riscul asociat deficitului de vitamina K nu este unul ipotetic. În 2013, la Nashville, mai mulți bebeluși au suferit hemoragii severe după ce părinții lor refuzaseră administrarea injecției cu vitamina K. Unul dintre copii a rămas cu leziuni cerebrale pe termen lung.
Specialiștii spun că refuzul vitaminei K este observat tot mai des împreună cu respingerea altor măsuri preventive pentru nou-născuți, precum vaccinarea împotriva hepatitei B sau administrarea tratamentului antibiotic ocular.
Miniștrii de Finanțe și ceilalți responsabili financiari din G20 au discutat marți, în Statele Unite, despre dezechilibrele comerciale globale, într-o reuniune în care exporturile masive ale Chinei au fost în centrul atenției.
Declarația președinției G20, publicată la finalul reuniunii, arată că toate statele participante, cu excepția Chinei, au fost de acord că trebuie eliminate politicile „non-piață” care accentuează dezechilibrele economice. Potrivit Reuters, documentul vizează în special țările care înregistrează excedente comerciale mari și persistente și care se bazează excesiv pe exporturi pentru creșterea economică.
Statele G20, îngrijorate de creșterea exporturilor chinezeștiAdministrația americană susține că problema a devenit mai gravă după introducerea tarifelor ridicate asupra mărfurilor chinezești în Statele Unite. Washingtonul avertizase că aceste bariere ar putea determina companiile chineze să redirecționeze volume tot mai mari de produse către alte piețe.
„Credem că economiile care nu funcționează pe baza pieței și care scot la nesfârșit pe piață exporturi ieftine nu sunt sustenabile”, a declarat secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, precizând că acordul celorlalte 19 state din G20 arată amploarea problemei.
China se confruntă de mai mult timp cu o cerere internă slabă și se bazează tot mai mult pe exporturi, inclusiv de vehicule electrice, semiconductori și alte produse industriale.
Exporturile Chinei au crescut cu aproximativ 24% în iulie față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea a determinat mai multe state europene să ceară măsuri mai stricte pentru limitarea importurilor chinezești.
Europa are un deficit comercial uriaș cu China
Dezechilibrul este vizibil și în relațiile comerciale dintre China și Uniunea Europeană. Anul trecut, China a vândut în UE mărfuri cu 360,6 miliarde de euro mai mult decât a cumpărat, diferență în creștere cu 15% față de 2024. Dezechilibrul a continuat să crească și în acest an.
Potrivit comisarului european pentru Economie, Valdis Dombrovskis, China reprezintă o sursă importantă a dezechilibrelor economice globale. Oficialul a subliniat însă că Statele Unite și Europa trebuie, la rândul lor, să ia măsuri pentru echilibrarea comerțului mondial.
În timp ce încearcă să gestioneze problema dezechilibrelor comerciale, Marea Britanie a transmis că intenționează să păstreze o relație comercială pragmatică cu Beijingul. La rândul său, Canada susține că relațiile economice mai apropiate dezvoltate recent cu China sunt gestionate cu limite clare.
Exporturile de minerale critice, restricționate de ChinaDiscuțiile G20 au vizat și restricțiile impuse de Beijing exporturilor unor minerale critice. China domină procesarea mai multor materii prime esențiale pentru industria mondială și a introdus în aprilie 2025 restricții asupra exporturilor de pământuri rare, ca răspuns la tarifele impuse de președintele american Donald Trump.
Japonia a avertizat că restricțiile arbitrare asupra exporturilor de minerale critice afectează economia mondială și lanțurile de aprovizionare.
Declarația finală a reuniunii G20 cere statelor să evite restricțiile inutile asupra exporturilor, astfel încât lanțurile globale de aprovizionare să poată funcționa normal.
Range Rover Electric va intra în gama constructorului pentru anul 2027, după mai mulți ani de dezvoltare și după o amânare a lansării. Este pentru prima dată în istoria de 57 de ani a modelului când Range Rover este disponibil cu propulsie exclusiv electrică.
Potrivit Car and Driver, noul Range Rover are două motoare electrice, care dezvoltă împreună 542 CP. SUV-ul poate accelera de la 0 la aproape 100 km/h în doar 4,3 secunde.
Autonomie de până la 600 de kilometriRange Rover Electric este echipat cu o baterie de 118,5 kWh. Pentru piața europeană, autonomia anunțată ajunge la aproximativ 600 de kilometri, potrivit standardului european de testare WLTP. În Statele Unite, unde autonomia este calculată după standardul EPA, mai strict, estimarea este de 333 de mile, echivalentul a aproximativ 536 de kilometri.
Sistemul electric al mașinii funcționează la 800 V și permite încărcarea rapidă, cu o putere de până la 350 kW. Astfel, încărcarea de la 10% la 80% poate fi realizată în aproximativ 22 de minute. Zece minute petrecute la o stație rapidă pot adăuga aproximativ 200 de kilometri de autonomie.
Range Rover a păstrat capacitățile off-roadProducătorul susține că trecerea la propulsia electrică nu a afectat capacitățile off-road ale modelului. Noul SUV are suspensie pneumatică reglabilă și un sistem electronic care gestionează tracțiunea și poate reacționa la pierderea aderenței unei roți în numai 50 de milisecunde.
Potrivit constructorului, sistemul reacționează de aproximativ 100 de ori mai rapid decât cel utilizat pe versiunea cu motor cu ardere internă. SUV-ul poate, de asemenea, să traverseze porțiuni de apă cu o adâncime de aproximativ 90 de centimetri.
Din punct de vedere estetic, producătorul a ales să nu transforme radical modelul odată cu trecerea la electric. Range Rover Electric seamănă foarte mult cu versiunea convențională, principalele modificări fiind aduse grilei, jantelor și părții inferioare a caroseriei pentru îmbunătățirea aerodinamicii. Interiorul a rămas, de asemenea, în mare parte neschimbat.
Producția, în Marea BritanieRange Rover Electric va fi construit la Solihull, în Marea Britanie. JLR, compania care deține marca Range Rover, a investit în noi linii pentru producția bateriilor și a sistemelor electrice de propulsie și a pregătit 10.500 de angajați pentru producția de vehicule electrice.
Dintre aceștia, aproximativ 9.000 lucrează la Solihull. Centrul JLR pentru producția sistemelor electrice de propulsie din Wolverhampton fabrică acum baterii și unități de propulsie electrică în paralel cu motoarele cu ardere internă.
Noul model a fost lansat într-o perioadă dificilă pentru JLR, care se confruntă cu scăderea profitului, probleme în lanțurile de aprovizionare și restructurări. Compania a fost afectată și de atacul cibernetic de anul trecut, care a oprit producția timp de peste o lună.
În Marea Britanie, Range Rover Electric are un preț de pornire de 154.070 de lire sterline, iar în Statele Unite costurile încep de la 140.550 de dolari. Prețurile pentru piețele din Uniunea Europeană nu au fost încă anunțate. Primele mașini de acest fel vor ajunge la clienți în 2027.
Pe numele său Tyler Robinson, tânărul respinge acuzația de omor calificat, infracțiune pentru care poate fi aplicată pedeapsa capitală în statul Utah, precum și alte șase capete de acuzare legate de atac. Avocații săi au încercat să obțină eliminarea pedepsei cu moartea dintre pedepsele posibile, însă, potrivit BBC, judecătorul a respins cererea.
Mărturisirea folosită de procuroriProcurorii susțin că există circumstanțe agravante care justifică un proces în care poate fi cerută pedeapsa capitală. Printre acestea se numără faptul că atacatorul ar fi tras într-un loc aglomerat, în care se aflau și copii.
În timpul audierilor preliminare, desfășurate în luna iulie, acuzarea a prezentat probe care l-ar lega pe Robinson de crimă. Printre acestea se află ADN despre care procurorii susțin că a fost găsit pe arma folosită în atac și pe alte obiecte recuperate de anchetatori.
Procurorii au invocat, de asemenea, presupuse mărturisiri făcute de Robinson unor persoane apropiate. Într-o declarație video prezentată în instanță, colegul său de locuință și partenerul său, Lance Twiggs, a spus că Robinson i-ar fi mărturisit că l-a împușcat pe Charlie Kirk, că a plâns și că a spus că regretă ce a făcut.
„Un munte de dovezi”„Există un munte de dovezi care demonstrează că el este trăgătorul”, spun procurorii. Acuzarea susține că imaginile video, probele ADN, declarațiile lui Robinson și alte probe circumstanțiale indică în mod clar faptul că acesta este autorul atacului.
Potrivit anchetatorilor, Robinson considera „respingătoare” opiniile conservatoare ale lui Kirk, în special pozițiile acestuia referitoare la persoanele transgender, iar acesta ar fi fost motivul atacului.
Apărarea a contestat însă probele prezentate de acuzare și a încercat să diminueze importanța circumstanțelor agravante. Avocații au subliniat că Charlie Kirk a fost singura persoană împușcată și că niciun alt glonț nu a lovit persoanele aflate în mulțime.
Charlie Kirk, împușcat în timpul unui eveniment universitarCharlie Kirk, în vârstă de 31 de ani, era cofondator al organizației conservatoare Turning Point USA și unul dintre cei mai cunoscuți activiști ai dreptei americane, apropiat al președintelui Donald Trump. El a fost împușcat mortal pe 10 septembrie 2025, în timp ce vorbea în fața publicului la un eveniment organizat la Utah Valley University, în Orem, statul Utah.
Potrivit probelor prezentate, Robinson ar fi cercetat în repetate rânduri campusul în ziua atacului, revenind ulterior îmbrăcat diferit. Acuzarea susține că pantalonii lungi purtați de acesta ar fi fost folosiți pentru a ascunde arma.
ADN-ul lui Robinson a fost identificat pe pușca bunicului său, găsită ascunsă într-o zonă împădurită din apropierea campusului, precum și pe prosopul în care fusese învelită arma și pe o șurubelniță recuperată de anchetatori.
Robinson s-a predat autorităților în ziua următoare uciderii lui Kirk, fiind însoțit de membri ai familiei și de un vecin.
La audierea de marți au participat și văduva lui Charlie Kirk, Erika, mama celor doi copii ai cuplului, precum și părinții activistului, Robert și Kathryn Kirk.
Tyler Robinson urmează să revină în instanță pe 23 octombrie, când se așteaptă să fie stabilită data procesului.
Guvernul de la Lima a anunțat marți că a decis să rupă relațiile diplomatice cu Republica Islamică Iran. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe din Peru, decizia are la bază inclusiv deteriorarea situației din Iran, semnalată de mai multe mecanisme ale Organizației Națiunilor Unite.
„Guvernul Republicii Peru a luat decizia de a rupe relațiile diplomatice cu Republica Islamică Iran”, au comunicat autoritățile peruane.
Lima menționează reprimarea manifestațiilor pașnice, încălcarea libertății presei, discriminarea femeilor și fetelor și persecutarea opozanților politici.
Peru acuză Iranul și pentru situația din Strâmtoarea OrmuzÎn justificarea deciziei sale, Guvernul Peru face referire și la restricțiile impuse de regimul iranian și la perturbarea comerțului internațional prin Strâmtoarea Ormuz, începând din martie 2026.
Lima susține că aceste măsuri contravin libertății navigației și dreptului de trecere prin strâmtorile utilizate pentru tranzitul maritim internațional și atrage atenția asupra efectelor asupra prețurilor energiei și lanțurilor globale de aprovizionare.
Guvernul peruan acuză, de asemenea, Iranul că incită la violență și la escaladarea conflictelor din Orientul Mijlociu și că obstrucționează activitatea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), prin refuzarea accesului inspectorilor la unele instalații nucleare.
Relațiile consulare vor fi menținuteRuperea relațiilor diplomatice nu înseamnă însă și încetarea relațiilor consulare dintre cele două state. Peru precizează că acestea vor fi menținute pentru protejarea propriilor cetățeni și pentru îndeplinirea celorlalte atribuții consulare.
Autoritățile de la Lima precizează că vor acționa în conformitate cu Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961, care stabilește regulile aplicabile relațiilor dintre state și situațiilor în care acestea sunt întrerupte, și cu Convenția de la Viena privind relațiile consulare din 1963, care reglementează activitatea consulatelor și protecția cetățenilor unui stat aflați în străinătate.
Astfel, chiar dacă legăturile diplomatice sunt rupte, serviciile consulare necesare pentru protejarea cetățenilor peruani și iranieni pot continua.
Decizia a fost comunicată oficial Iranului printr-o notă diplomatică transmisă Ambasadei iraniene din Ecuador, care este acreditată și în Peru.
Mirra Andreeva a început partida agresiv și a pus rapid presiune pe serviciul adversarei. Rusoaica a reușit breakul în primul set, iar apoi a dominat schimburile de mingi, profitând de faptul că stilul bazat pe slice al lui Tjen nu i-a creat probleme.
Finalul primului set a fost însă momentul care a făcut diferența. Andreeva a câștigat ultimele 15 puncte și s-a impus cu 6-2, după ce a preluat complet controlul jocului. În setul secund, campioana de la Roland Garros a continuat să dicteze ritmul și a câștigat 11 dintre cele 14 schimburi care au avut cel puțin nouă lovituri.
Grand Slam la 19 aniPentru Andreeva, victoria are și o semnificație aparte. Rusoaica o învinsese pe Tjen și în urmă cu doar două săptămâni, la Cincinnati, dar acel meci a fost mult mai echilibrat: 6-1, 7-6 (7-5). La New York, Andreeva nu i-a oferit adversarei nicio șansă de break și a încheiat partida după 68 de minute.
La doar 19 ani, Andreeva are deja un titlu de Grand Slam, cucerit în acest an la Roland Garros. La US Open, însă, nu a reușit până acum să treacă de turul al treilea. Pentru un loc în turul al treilea, ea o va întâlni pe germanca Eva Lys, numărul 98 mondial. Cele două nu s-au mai întâlnit până acum.
La Bishkek, în Kârgâzstan, unde a participat la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai, Putin a fost întrebat marți seara despre avertismentul lui Zelenski.
„Nu am auzit astfel de declarații, dar, dacă acest lucru a fost spus cu voce tare, atunci este pur și simplu o tentativă de terorism de stat”, a declarat liderul rus, citat de Reuters. El a adăugat că Moscova va găsi o modalitate de a răspunde dacă vor avea loc astfel de tragedii.
Ce a spus ZelenskiÎn mesajul său video transmis tot marți, Zelenski a avertizat companiile aeriene, asigurătorii și operatorii care folosesc aeroporturile ruse că spațiul aerian al Rusiei devine periculos din cauza dronelor ucrainene.
Președintele ucrainean a precizat că, în interesul diplomației și al negocierilor, Kievul este dispus să asigure „eliberarea” cerului Rusiei de drone pentru perioade și pe rute stabilite, atunci când acest lucru este solicitat de partenerii internaționali.
„Siguranța va reveni în spațiul aerian al Rusiei atunci când va exista o mișcare reală către pace. Deocamdată, cerul Rusiei este pentru drone, nu pentru aviația civilă”, a transmis liderul ucrainean.
Putin respinge negocierile directe cu KievulLiderul rus a mai spus că Rusia nu este pregătită pentru negocieri directe cu actuala conducere de la Kiev, pe care a acuzat-o de terorism. În același timp, Putin a precizat că Moscova este dispusă să continue discuțiile pentru încheierea războiului prin intermediari și emisari ai administrației președintelui american Donald Trump.
„Ei sunt cei care ne cer să reluăm negocierile, ne cer întâlniri față în față. Nu negociezi cu teroriștii”, a spus Putin, referindu-se la avertismentele lui Zelenski privind dronele ucrainene în spațiul aerian al Rusiei și riscurile pentru aviația civilă.
Armata rusă a primit ordin să pregătească și să efectueze atacuri masive asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, a declarat Putin. „Ei lovesc obiectivele noastre – vor primi un răspuns”, a mai spus liderul rus.
Atacurile rusești asupra Kievului și regiunii înconjurătoare au ucis marți cel puțin 12 persoane. Rusia și Ucraina continuă să lanseze atacuri cu drone, fiecare asupra teritoriului celeilalte.
Alerta de securitate a fost transmisă marți seara de Ambasada SUA la Abu Dhabi și Consulatul General american la Dubai.
Autoritățile americane le-au recomandat cetățenilor aflați în Orientul Mijlociu să fie precauți și să urmărească evoluția situației. Aceștia au fost atenționați asupra posibilității anulării unor zboruri, închiderii spațiului aerian și apariției unor perturbări ale călătoriilor.
Americanii care călătoresc spre sau dinspre regiune au fost sfătuiți să urmărească informațiile privind funcționarea aeroporturilor și a companiilor aeriene și să verifice direct situația zborurilor.
SUA avertizează asupra unor posibile atacuri împotriva intereselor americaneÎn alerta transmisă, autoritățile americane atrag atenția și asupra riscului unor atacuri împotriva intereselor SUA.
„Reprezentanțe diplomatice americane, inclusiv din afara Orientului Mijlociu, au fost vizate. Iranul și grupările care sprijină Iranul ar putea viza alte interese americane din străinătate sau locații asociate cu Statele Unite și cu americanii din întreaga lume, inclusiv companii americane și alte instituții”, se arată în avertisment.
Americanii sunt sfătuiți să nu atragă atențiaAmericanii au primit și sfaturi despre cum să se protejeze în cazul unui atac aerian, recomandându-li-se să stea departe de ferestre și uși din sticlă, să nu se apropie de resturile căzute și să urmeze indicațiile autorităților locale.
De asemenea, autoritățile americane le-au cerut să evite demonstrațiile și adunările numeroase, zonele cu o prezență importantă a forțelor de ordine și locurile asociate public cu Statele Unite. Aceștia au fost îndemnați să aibă permanent telefoanele încărcate și să fie atenți la ceea ce se întâmplă în jurul lor.
Misiunea diplomatică americană din Emiratele Arabe Unite le-a mai recomandat cetățenilor SUA să nu atragă atenția asupra faptului că sunt americani și să contacteze direct companiile aeriene în cazul în care zborurile lor sunt afectate.
Potrivit autorităților, serviciile consulare pentru cetățenii americani rămân disponibile, însă serviciile de acordare a vizelor au fost restrânse: pentru vizele temporare, programările sunt limitate, iar vizele de imigrare rămân suspendate.
Iranul a lansat marți, înainte de miezul nopții, rachete balistice asupra unor obiective americane din Iordania, ca răspuns la noile atacuri ale Statelor Unite. Armata iordaniană a anunțat că a doborât 10 rachete, iar alte trei au căzut în zone nelocuite, potrivit Associated Press.
Mai multe explozii au fost observate deasupra orașului Aqaba, în sudul Iordaniei, acestea părând să provină din interceptarea rachetelor.
Garda Revoluționară iraniană (IRGC), menționată de televiziunea de stat, susține că a vizat o bază americană de pe coasta iordaniană a Golfului Aqaba.
Iranul a anunțat, de asemenea, că a lansat un atac cu drone asupra forțelor americane din Bahrain.
Noi detalii despre țintele lovite de SUA în IranÎn timpul atacurilor americane din seara zilei de marți, în mai multe zone de coastă din sudul Iranului au fost raportate explozii, inclusiv la Bandar Abbas, unde se află instalații ale forțelor navale și aeriene iraniene, precum și pe insula Qeshm, în Strâmtoarea Ormuz.
Potrivit martorilor, exploziile din Bandar Abbas au fost mai puternice decât cele de duminică, iar fum a fost văzut ridicându-se din partea estică a orașului.
Televiziunea de stat iraniană susține că atacurile americane au lovit o fabrică de făină de pește de pe insula Qeshm, un debarcader pentru pescuit și un turn al Organizației Porturilor și Maritime din Sirik.
Tot potrivit presei iraniene, armata americană a lovit aeroportul civil Jiroft, din provincia Kerman. Un proiectil ar fi căzut într-o zonă din afara pistei, fără să provoace însă victime sau pagube infrastructurii aeroportului.
Mai multe părți ale rețelei electrice din provincia Hormozgan, din sudul Iranului, care include și insule din Strâmtoarea Ormuz, ar fi fost, de asemenea, lovite. În urma atacurilor, alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă în unele zone.
Cinci morți și cel puțin 68 de răniți la o nuntă, potrivit autorităților iranieneO casă din Kuhestak, în sudul Iranului, unde avea loc o nuntă, a fost lovită în timpul atacurilor americane. Cinci persoane, printre care un copil, au murit, iar cel puțin 68 au fost rănite, a declarat Ahmad Nafisi, viceguvernatorul provinciei Hormozgan.
Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că este la curent cu informațiile privind victimele civile, dar a subliniat că acestea provin din presa de stat iraniană.
„Armata SUA nu vizează niciodată civili, spre deosebire de IRGC”, a declarat căpitanul Tim Hawkins, purtător de cuvânt al Comandamentului Central al SUA.
Evenimentul, denumit „Romania’s Green Momentum 2026”, este pregătit de Energynomics Events, platformă dedicată conferințelor și dezbaterilor din sectorul energetic. Potrivit organizatorilor, discuțiile vor viza situația sistemului energetic românesc, dependența de importuri și măsurile necesare pentru consolidarea securității alimentării, precum și dezvoltarea noilor capacități de producție.
Seceta din această vară a redus producția hidro și a coborât nivelul Dunării sub nivelurile necesare pentru răcirea capacității nucleare, scoțând în evidență vulnerabilitățile sistemului energetic și dependența de importuri.
Energia regenerabilă, în dezbaterePrintre temele anunțate se află constrângerile rețelei, noile reguli de racordare, cerințele europene, restricțiile privind anumite tehnologii și condițiile de mediu, elemente care influențează dezvoltarea și finanțarea proiectelor energetice.
Un capitol important al dezbaterii îl va reprezenta energia regenerabilă. Organizatorii anunță discuții despre obstacolele care întârzie trecerea proiectelor de la capacitatea anunțată la energia efectiv produsă, inclusiv autorizarea, procedurile de racordare, termenele de conectare, achizițiile și capacitatea de execuție.
Stocarea, între regenerabile și echilibrarea rețeleiO sesiune distinctă va fi dedicată sistemelor de stocare în baterii (BESS). Potrivit programului, participanții vor analiza utilizarea stocării pentru echilibrarea sistemului și tranzacționare, integrarea bateriilor în proiectele de energie regenerabilă, precum și cerințele finanțatorilor și modelele contractuale pentru dezvoltarea acestor proiecte.
Pe agenda evenimentului se află și infrastructura energetică. Organizatorii spun că una dintre întrebările la care vor încerca să răspundă specialiștii este dacă dezvoltarea rețelelor poate ține pasul cu noile capacități de producție și stocare a energiei.
Noile reguli europene pentru sectorul energeticFinanțarea proiectelor energetice, de la granturi și Fondul pentru Modernizare până la finanțarea bancară și capitalul privat, se numără, de asemenea, printre temele „Romania’s Green Momentum 2026”.
Discuțiile vor avea în vedere și lanțurile de aprovizionare, securitatea cibernetică și criteriile europene NZIA (Net-Zero Industry Act), care stabilesc cerințe pentru dezvoltarea și utilizarea tehnologiilor necesare tranziției către o economie cu emisii reduse și influențează inclusiv alegerea echipamentelor și achizițiile.
Autorități și industria energetică, la aceeași masăLa eveniment sunt așteptați secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi, președintele ANRE George Niculescu, președintele Consiliului Concurenței Bogdan Chirițoiu și reprezentanți ai Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). De asemenea, la discuții vor participa reprezentanți ai producătorilor și dezvoltatorilor de proiecte, investitori, finanțatori, furnizori de tehnologie și operatori de rețea.
Proiectul, aflat în consultare publică până în data de 5 septembrie 2026, prevede eliminarea impozitului specific pe cifra de afaceri (ICAS), plătit de companiile care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale. Concret, propunerea abrogă articolul 46² din Codul fiscal.
Inițiativa îi aparține deputatului USR Adrian Echert, care a solicitat și dezbaterea acesteia în procedură de urgență.
Taxa nu este nouă. Impozitul specific pe cifra de afaceri pentru companiile din petrol și gaze se aplică de la 1 ianuarie 2024, inițial pentru contribuabilii cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Cota a fost stabilită la 0,5% din cifra de afaceri ajustată potrivit Codului fiscal.
Din 2025, taxa a fost extinsă și la alte categorii de contribuabili, prin eliminarea pragului de 50 de milioane de euro și includerea anumitor companii străine care desfășoară operațiuni în România. Cuantumul a rămas însă neschimbat.
În forma actuală, ICAS se aplică până la 31 decembrie 2026.
Taxa ar putea muta traficul către alte porturiInițiatorul susține că aplicarea taxei a dus la „reducerea activității economice și migrarea fluxurilor comerciale către alte jurisdicții”.
Echert susține și că „tratamentul diferențiat aplicat unor operatori străini fără sediu permanent în România ridică probleme serioase de proporționalitate și de competitivitate regională”.
Potrivit deputatului USR, în cazul activităților de tranzit, operatorii din alte state europene nu sunt supuși unor sarcini similare, iar „efectul imediat este devierea fluxurilor comerciale către porturi și terminale concurente din regiune”. Altfel spus, companiile ar putea alege să își transporte produsele prin alte porturi, în locul Portului Constanța.
Inițiatorul nu indică operatori care ar fi renunțat la Portul Constanța și nici date privind cantitățile sau traficul redirecționat către alte porturi.
Oil Terminal, exemplul invocat în proiectPrincipalul exemplu invocat este Oil Terminal, companie la care statul este acționar majoritar. Potrivit societății, „diminuarea volumelor operate s-a tradus deja într-o scădere semnificativă a cifrei de afaceri și într-o pierdere de venituri fiscale pentru bugetul de stat, incluzând TVA, impozit pe profit, impozit pe dividende și redevențe”.
Echert susține că situația este „paradoxală”: „statul urmărește să încaseze un impozit suplimentar, dar în realitate pierde venituri mult mai mari din scăderea activității unei companii strategice deținute majoritar chiar de stat”.
Datele financiare raportate de Oil Terminal arată, într-adevăr, că societatea a încheiat anul 2025 cu o cifră de afaceri de aproximativ 401 milioane de lei, față de 474 de milioane de lei în 2024, o scădere de circa 15%. Profitul net a crescut însă de la 19,2 milioane de lei la aproximativ 24,6 milioane de lei.
Compania plătea ICAS și în 2024, când a înregistrat 1,63 milioane de lei reprezentând această taxă, iar cifra de afaceri și profitul au fost în creștere.
Taxa, contestată și de grupul RompetrolEliminarea taxei ar viza operatorii din mai multe segmente ale industriei petrolului și gazelor, de la extracție și rafinare până la comerțul cu combustibili, distribuția gazelor și transportul prin conducte.
Taxa a fost contestată și de companii din domeniu. Rompetrol Rafinare, operatorul rafinăriei Petromidia, a înregistrat pentru 2025 un impozit specific pe cifra de afaceri de aproximativ 88,6 milioane de lei.
Grupul Rompetrol s-a pronunțat public împotriva taxei și a contestat în instanță modul de aplicare a acesteia. Rompetrol Downstream a cerut anularea impozitului aferent anului 2024, în valoare de 9 milioane de dolari, iar pentru primul trimestru din 2025 a contestat administrativ un impozit de încă 2,3 milioane de dolari.
De asemenea, Rompetrol Downstream și Rompetrol Gas au contestat și normele privind includerea accizelor în baza de calcul a taxei.
Consiliul Fiscal: lipsesc datele despre impactul bugetarInițiatorul admite că, prin renunțarea la încasările directe din ICAS, abrogarea taxei „poate fi negativă pe termen foarte scurt” pentru buget. El susține însă că măsura ar preveni pierderi bugetare mai mari, generate de reducerea activității portuare, a volumelor tranzitate și a investițiilor. Proiectul nu precizează însă câți bani ar pierde efectiv bugetul odată cu eliminarea taxei.
Consiliul Fiscal nu și-a exprimat deocamdată opinia asupra proiectului. Potrivit instituției conduse de Daniel Dăianu, „nu au fost întrunite cerințele” prevăzute de lege pentru proiectele care duc la diminuarea veniturilor bugetare. În cazul unei măsuri care reduce veniturile statului, legea cere fie dovezi că impactul „a fost luat în calcul în prognoza veniturilor bugetare și nu afectează țintele bugetare anuale și pe termen mediu”, fie „propuneri de măsuri de compensare a impactului financiar respectiv, prin majorarea altor venituri bugetare”.
Consiliul Fiscal a cerut aceste documente înainte de a se pronunța asupra proiectului.
CL: Taxa nu poate fi eliminată pur și simpluConsiliul Legislativ (CL) a avizat favorabil proiectul, însă a menționat că eliminarea ICAS „nu poate fi analizată în mod izolat”, deoarece mai multe prevederi din Codul fiscal fac trimitere la această taxă și reglementează efectele aplicării sale.
Instituția spune că acestea ar trebui verificate și, după caz, modificate, pentru a evita menținerea unor norme rămase fără obiect sau care ar putea fi interpretate diferit. De asemenea, dacă proiectul ar fi aprobat, ar trebui stabilit ce se întâmplă cu obligațiile fiscale apărute înainte de eliminarea taxei.
Proiectul nu precizează când ar urma să intre în vigoare abrogarea, în condițiile în care actualele prevederi stabilesc deja că taxa se aplică până la 31 decembrie 2026.
Inițiativa legislativă a primit aviz favorabil și din partea Consiliului Economic și Social.
