Agregator de ştiri

Liderii europeni au acceptat cererile lui Trump timp de aproape un an. Acesta presa țările NATO să își mărească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB și amenința că va retrage sprijinul SUA din Ucraina, reiese dintr-o analiză The Guardian.

De asemenea, au dat un răspuns discret la aventurismul SUA în străinătate, inclusiv capturarea și extrădarea lui Nicolás Maduro din Venezuela.

Servilismul s-a manifestat adesea în public. Diversi lideri europeni s-au întrecut în a-și asuma rolul de „șoptitor al lui Trump”. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, i s-a adresat în mod scandalos cu apelativul „tati” la un summit din iunie anul trecut.

Dar cererile repetate și din ce în ce mai belicoase ale lui Trump ca Danemarca să-i cedeze sau să-i vândă Groenlanda semi-autonomă au declanșat una dintre cele mai mari crize din istoria parteneriatului transatlantic.

„Ambiția președintelui este pe masă”, a declarat ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, pentru Fox News.

„Desigur, avem limitele noastre. Suntem în 2026, se fac schimburi comerciale cu oameni, dar nu se fac schimburi comerciale cu oameni”.

După o întâlnire de o oră cu vicepreședintele SUA, JD Vance, și secretarul de stat, Marco Rubio, Rasmussen și ministrul de externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt, aveau fețele posomorâte, fumând țigări în fața clădirii executive Eisenhower din Washington DC.

„În ceea ce privește Groenlanda, europenii au găsit o linie roșie pe care vor să o respecte cu adevărat”, a declarat Kristine Berzina, cercetătoare senior la German Marshall Fund pentru apărarea SUA și securitatea transatlantică.

„Tot restul a fost supus negocierilor, dar situația Groenlandei este diferită, deoarece se pune problema suveranității și se pune problema dacă Europa este capabilă să se apere în ceea ce privește propriul teritoriu, propriile drepturi”.

Europa se afla însă într-o „poziție diplomatică dezavantajoasă” din cauza dependenței sale de SUA în materie de securitate, a declarat fostul prim-ministru al Letoniei, Krišjanis Kariņš. „Din păcate, Europa nu se află într-o poziție puternică pentru a se opune cu fermitate”, a spus el. „La sfârșitul zilei, Europa încă are nevoie de SUA”.

Presiunea asupra oficialilor din Danemarca și Groenlanda a fost enormă. La o zi după întâlnirea cu oficialii americani, Motzfeldt, vizibil emoționată, a declarat că a fost copleșită de ultimele zile de negocieri.

„Danemarca a fost întotdeauna un aliat bun al SUA”, a spus Marisol Maddox, cercetător senior la Institutul de studii arctice al Universității Dartmouth.

„Deci, asta este și o parte din ceea ce face ca acest lucru să fie atât de extraordinar, este ca și cum te-ai duce la cel mai bun prieten al tău și l-ai pălmui la întâmplare. Nu există nimic care să provoace acest lucru”.

Interesul lui Trump pentru achiziționarea insulei a crescut de când prietenul său de lungă durată, Ronald Lauder, moștenitorul companiei de cosmetice Estée Lauder, i-a sugerat acest lucru pentru prima dată în 2019. Casa Albă a declarat că principala sa preocupare este securitatea națională, dar Trump a recunoscut că și ego-ul joacă un rol important. El a declarat săptămâna trecută pentru New York Times că deținerea Groenlandei este „ceea ce simt că este necesar din punct de vedere psihologic pentru a avea succes”.

Vineri, Trump a amenințat că va impune tarife țărilor care nu „se alătură” ambiției sale de a anexa Groenlanda.

Europa a răspuns încercând să submineze argumentul administrației Trump potrivit căruia Groenlanda este insuficient protejată împotriva unui potențial atac rus sau chinez. Un mic contingent militar francez a sosit joi pe insulă, ca parte a unei desfășurări limitate care include trupe din Germania, Suedia, Norvegia, Finlanda, Țările de Jos și Marea Britanie.

„Apărarea și protecția Groenlandei sunt o preocupare comună pentru întreaga alianță NATO”, a declarat prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a descris joi SUA ca un aliat și partener în cadrul discuțiilor privind situația Groenlandei. Ea a prezentat modul în care UE încearcă să consolideze sprijinul acordat insulei, menționând deschiderea unui birou în Nuuk și propunerea de a dubla ajutorul financiar al UE.

„Groenlanda poate conta pe noi, din punct de vedere politic, economic și financiar”, a declarat ea reporterilor.

Iubirea este adesea văzută ca fundamentul relațiilor de durată, însă psihologii susțin că nu este suficientă de una singură.

Ceea ce determină cu adevărat dacă o relație rezistă este o abilitate emoțională mai puțin discutată: capacitatea de a „metaboliza” ruptura, fără a fugi rapid de disconfortul pe care îl aduce, potrivit Forbes.

O ruptură este orice moment în care conexiunea emoțională se fisurează, chiar și pentru scurt timp.

Poate lua forma unui ton tăios, a unei absențe emoționale, a unei neînțelegeri sau a unui sprijin ratat.

Cele mai multe rupturi sunt mici și cumulative, devenind dăunătoare doar atunci când sunt ignorate sau sau lăsate nerezolvate.

Cuplurile care ocolesc aceste momente spun adesea că se simt distante, deși încă se iubesc.

Cele care procesează rupturile descriu conflictul ca fiind dificil, dar în cele din urmă constructiv.

A metaboliza ruptura înseamnă a rămâne prezent în disconfortul emoțional suficient de mult încât acesta să fie înțeles și integrat.

În loc să încerce să facă durerea să dispară rapid, partenerii lasă timp ca sensul ei să se contureze înainte de a merge mai departe.

Psihologii descriu trei capacități esențiale implicate în acest proces.

Prima este abilitatea de a rămâne prezent emoțional, fără escaladare sau retragere.

A doua este tolerarea impactului propriilor acțiuni fără a apăra imediat intenția.

Aceasta presupune recunoașterea modului în care ceva a fost resimțit, chiar dacă răul nu a fost intenționat.

A treia este amânarea închiderii emoționale până când ambii parteneri simt că tensiunea s-a domolit și că au fost cu adevărat înțeleși.

Aceste abilități cer autocontrol emoțional și reglarea sistemului nervos, fiind mult mai solicitante decât scuzele rapide.

Graba de a încheia un conflict pare adesea maturitate sau iertare.

Din punct de vedere psihologic, ea este frecvent alimentată de disconfortul față de incertitudine, frică sau rușine.

Studiile arată că tensiunea nerezolvată activează răspunsuri de amenințare în sistemul nervos.

Pentru unii, anxietatea împinge către nevoia de reasigurare imediată.

Pentru alții, rușinea generează scuze premature menite să evite autocritica.

În timp, aceste armistiții fragile se acumulează și înlocuiesc repararea autentică cu evitarea emoțională.

Iubirea motivează grija, dar nu garantează capacitatea de a rămâne prezent în fața durerii.

De fapt, iubirea poate face ruptura mai greu de tolerat, deoarece miza emoțională este mai mare.

Capacitatea de a metaboliza ruptura permite relațiilor să supraviețuiască dezamăgirii și diferențelor.

Ea conduce la mai multă încredere, reparare sigură și o intimitate care poate susține disconfortul.

În cele din urmă, această abilitate transformă conflictul dintr-o amenințare într-o oportunitate de creștere.

„Serviciile noastre de informații raportează că Rusia pregătește noi atacuri masive”, a declarat Zelenski. Declarația a fost făcută în timpul discursului său nocturn, citat de Kyiv Independent.

El a adăugat că Ucraina colaborează strâns cu aliații săi. A cerut continuarea asistenței militare, în special a sistemelor de apărare aeriană și a rachetelor.

„Discutăm deschis cu partenerii noștri atât despre rachetele de apărare aeriană, cât și despre sistemele de care avem atâta nevoie”, a declarat Zelenski.

„Aprovizionarea este insuficientă. Încercăm să accelerăm lucrurile și este esențial ca partenerii noștri să ne asculte”.

Avertismentul vine în contextul în care Ucraina se confruntă cu o criză energetică tot mai gravă, după repetatele atacuri cu rachete și drone rusești asupra rețelei electrice a țării.

Atacurile asupra infrastructurii energetice au lăsat milioane de oameni din toată țara, inclusiv din capitală, fără căldură și electricitate fiabile, în condițiile temperaturilor înghețate de iarnă.

În Kiev și în alte orașe mari, temperaturile au rămas cu mult sub zero. Temperaturile maxime abia depășesc minus 10 grade Celsius. Încălzirea a fost redusă la minim în multe zone. Întreruperile frecvente și neprogramate ale energiei electrice au limitat capacitatea locuitorilor de a găsi surse alternative de căldură.

Zelenski a solicitat o presiune internațională sporită asupra Rusiei, afirmând că tăcerea globală nu ar face decât să prelungească războiul.

„Cheia este ca lumea să nu rămână tăcută în această privință”, a spus el.

„Războaiele nu se termină fără presiune. Și tocmai pentru că presiunea este insuficientă, rușii fac toate acestea”.

Din octombrie 2025, forțele ruse au vizat 11 centrale hidroelectrice, 45 de centrale termice și electrice majore, 49 de centrale termice și 151 de substații electrice din întreaga țară, potrivit Serviciului de Securitate al Ucrainei.

Afirmația președintelui american Donald Trump că administrarea de paracetamol în timpul sarcinii este asociată cu autism la copii a fost demontată de o amplă analiză, scrie Politico.

Cercetătorii spun că noul studiu publicat sâmbătă ar trebui să liniștească femeile care au nevoie să utilizeze aceste analgezice.

Anul trecut, Trump a avertizat femeile însărcinate să nu utilizeze Tylenol — denumirea comercială a paracetamolului în SUA — în timpul sarcinii. Trump spunea că utilizarea acestuia „poate fi asociată cu un risc foarte crescut de autism”.

Poziția a fost susținută de republicani, care au promovat mișcarea MAHA (Make America Healthy Again – Să facem America din nou sănătoasă), condusă de secretarul american al Sănătății, Robert F. Kennedy Jr. Dar aceasta a divizat politicienii și experții în sănătate de pe ambele maluri ale Atlanticului și a creat confuzie în rândul cetățenilor.

Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA a dispus adăugarea unui nou avertisment de siguranță pe prospectele Tylenol. Agenția Europeană pentru Medicamente a declarat la momentul respectiv că nu există dovezi care să indice o legătură între utilizarea paracetamolului în timpul sarcinii și autism.

Profesioniștii din domeniul medical și-au exprimat îngrijorarea că femeile însărcinate nu vor avea niciun tratament pentru febră sau durere și ar putea fi blamate pentru creșterea incidenței autismului în ultimele decenii.

Acum, o amplă analiză a 43 de studii, publicată în The Lancet Obstetrics, Gynaecology & Women’s Health, a constatat că nu există dovezi ale unei legături.

„Nu am constatat o creștere semnificativă din punct de vedere clinic a riscului de autism sau dizabilitate intelectuală la copiii ale căror mame au luat paracetamol în timpul sarcinii”, a declarat Asma Khalil, consultant obstetrician și specialist în medicina fetală la Spitalul St George din Londra, care a condus studiul.

„Mesajul important pentru milioane de femei însărcinate este faptul că, de fapt, paracetamolul este sigur de utilizat în timpul sarcinii”, a adăugat ea.

„Rămâne prima linie de tratament pe care o recomandăm dacă femeia însărcinată are dureri sau febră în timpul sarcinii”.

Deși studiile anterioare sugerau o mică asociere între paracetamolul în timpul sarcinii și riscul crescut de autism și ADHD, cercetătorii de la Lancet au afirmat că acestea se bazau adesea pe studii susceptibile de prejudecăți.

Administrația SUA cita un studiu publicat vara trecută, care a descoperit o legătură între paracetamolul administrat în timpul sarcinii și incidența crescută a tulburărilor de dezvoltare neurologică (NDD).

„Dar în această analiză „există mai multe studii vulnerabile la prejudecăți”, a spus Khalil.

Analiza dovezilor efectuată de The Lancet s-a concentrat în schimb pe studiile cu cele mai riguroase metode de cercetare. Este vorba despre cele cu risc scăzut de prejudecăți, cele cu comparații între frați și cu o perioadă de urmărire de cel puțin cinci ani — și nu a găsit nicio legătură.

În special, studiile de comparație între frați permit cercetătorilor să compare copiii născuți de aceeași mamă, care a luat paracetamol doar în timpul uneia dintre sarcini. Acestea iau în considerare factorii genetici comuni, familia comună și caracteristicile parentale pe termen lung.

„Constatările noastre sugerează că legăturile raportate anterior pot fi explicate mai degrabă prin predispoziția genetică sau alți factori materni, cum ar fi febra sau durerea subiacentă, decât printr-un efect direct al paracetamolului în sine”, a spus Khalil.

Experții în sănătate publică, EMA și Comisia Europeană, s-au opus poziției lui Trump anul trecut, argumentând că nu există dovezi care să o susțină.

„Deși impactul anunțului de anul trecut a fost semnificativ, sper că rezultatele acestui studiu vor pune capăt acestei chestiuni”, a declarat Grainne McAlonan, profesor de neuroștiințe translaționale la King’s College London.

„Femeile însărcinate nu au nevoie de stresul de a se întreba dacă medicamentul cel mai frecvent utilizat pentru durerile de cap ar putea avea efecte de lungă durată asupra sănătății copilului lor”, a spus McAlonan.

Iranul a intrat într-o stare de calm tensionat după săptămâni de proteste la nivel național, reprimate violent de autorități.

În ciuda absenței unor noi manifestații, discursul dur al clericilor de rang înalt indică menținerea presiunii radicale și a tensiunilor profunde din Republica Islamică, scrie Politico.

Manifestațiile izbucnite la finalul lunii decembrie, pe fondul degradării situației economice, s-au transformat rapid în contestări directe ale sistemului teocratic.

Potrivit activiștilor, reacția autorităților a implicat folosirea forței letale, soldată cu mii de morți, ceea ce a redus drastic mobilizarea publică.

În ultimele zile nu au mai fost semnalate proteste vizibile în Teheran, unde viața cotidiană pare să fi revenit la normal, în pofida restricțiilor continue de internet.

Autoritățile iraniene nu au recunoscut apariția unor noi tulburări în alte regiuni ale țării.

În timpul rugăciunilor de vineri, clericul radical Ahmad Khatami a cerut public pedeapsa cu moartea pentru protestatarii reținuți.

În discursul său, clericul i-a descris pe protestatari drept „soldații lui Trump” și „slujitorii lui Netanyahu”, susținând că acționează în interesul unor puteri străine.

El a afirmat că atât Donald Trump, cât și premierul israelian Benjamin Netanyahu ar trebui să se aștepte la „o răzbunare dură din partea sistemului”, folosind un limbaj amenințător.

Totodată, clericul a declarat că „americanii și sioniștii nu ar trebui să se aștepte la pace”.

Khatami a prezentat și primele date oficiale privind pagubele provocate de proteste, susținând că 350 de moschei, 126 de săli de rugăciune și alte 20 de lăcașuri religioase ar fi fost avariate.

Potrivit acestuia, au fost afectate și aproximativ 80 de locuințe ale liderilor rugăciunilor de vineri, funcții-cheie în structura teocratică a Iranului.

Declarațiile par să sublinieze amploarea furiei manifestanților față de simbolurile religioase și instituționale ale regimului.

Discursul, difuzat de presa de stat, reflectă furia crescândă din rândul conducerii iraniene, în ciuda aparentei restabiliri a controlului.

Donald Trump a adoptat un ton mai conciliant, mulțumind liderilor iranieni pentru presupusa suspendare a execuțiilor în masă ale deținuților.

El a reiterat că execuțiile și uciderea protestatarilor pașnici sunt considerate inacceptabile de Statele Unite și pot atrage consecințe.

Între timp, Human Rights Activists News Agency estimează numărul morților la peste 3.000, cifră neconfirmată oficial de Iran.

Pe fondul escaladării tensiunilor, eforturile internaționale s-au concentrat pe detensionare, președintele rus Vladimir Putin purtând discuții cu lideri iranieni și israelieni.

Prințul moștenitor iranian aflat în exil, Reza Pahlavi, a cerut reluarea protestelor și a îndemnat Washingtonul să intervină.

Cu toate acestea, analiștii observă un elan redus pentru reaprinderea manifestațiilor în interiorul Iranului, în condițiile actuale.

Cercetătorii de la Universitatea din Lancashire au examinat 73 de studii cu aproape 5.000 de adulți cu depresie. Exercițiile fizice au fost comparate cu absența tratamentului, cu psihoterapii și cu medicamente antidepresive, notează El Economista.

Studiul confirmă că exercițiul fizic aduce un beneficiu moderat în reducerea simptomelor depresive, în comparație cu lipsa terapiei.

Față de psihoterapie, activitatea fizică are un efect similar asupra simptomelor depresive. În comparație cu medicamentele antidepresive, exercițiul are de asemenea un efect similar, dar cu dovezi mai puține.

Depresia afectează 280 de milioane de persoane în întreaga lume. Exercițiul fizic devine astfel una dintre cele mai benefice alternative, datorită caracterului său economic și accesibil pentru toți.

Efectele secundare au fost rare. Participanții la exerciții fizice au raportat ocazional leziuni musculo-scheletice, în timp ce cei care luau antidepresive au avut oboseală și probleme digestive.

Andrew Clegg, autorul principal al revizuirii, subliniază că exercițiul fizic funcționează bine pentru unele persoane, dar nu pentru toate.

„Este important să se găsească strategii pe care oamenii sunt dispuși să le urmeze și pe care sunt capabili să le mențină”, a declarat Clegg.

Exercițiile fizice ușoare până la moderate ar putea fi mai benefice decât cele intense. Deși nu s-a identificat niciun exercițiu fizic superior celorlalte, programele de exerciții mixte și antrenamentul de forță au părut mai eficiente decât exercițiile aerobice singure.

Experții subliniază că dovezile sunt limitate, deoarece efectele pe termen lung nu sunt atât de clare. Participanții nu au fost monitorizați după tratament, ceea ce înseamnă că nu se știe dacă beneficiile persistă în timp.

„Dacă vrem să aflăm care funcționează cel mai bine, pentru cine și dacă beneficiile durează în timp, sunt încă necesare studii mai ample și de înaltă calitate”, a conchis Clegg.

În ciuda războiului și a sancțiunilor occidentale, tehnologia de ultimă generație se răspândește într-un ritm spectaculos în Moscova. Capitala rusă se pregătește să pună în funcțiune în următorii ani metrouri autonome, nave de pasageri autonome și o flotă de mii de roboți de livrare.

Potrivit Interfax, Moscova va lansa prima linie de metrou complet automatizată până în 2030. Trenurile fără șofer vor apărea mult mai devreme: operațiunile de testare fără pasageri vor începe în 2026. Primul metrou fără șofer pentru pasageri va intra în serviciu în 2027.

Scopul dezvoltării nu este doar de a demonstra tehnologia. Metrourile automatizate vor putea circula cu un interval de 60-90 de secunde. Asta va crește semnificativ capacitatea rețelei. Potrivit administrației orașului Moscova, sistemul este deja operațional, primele trenuri fiind testate fără pasageri.

Expansiunea tehnologică nu se oprește la metrou. Moscova se pregătește pentru soluții autonome în transportul fluvial. Conform planurilor, prima barcă fără șofer ar putea fi lansată în 2028. Dezvoltarea software-ului necesar va începe în 2026, adaptată la bărcile fluviale Moscova 1.0 deja operaționale.

O decizie privind introducerea navigației autonome va fi luată în acest an, ținând cont de sistemele de control actuale. Obiectivul este de a crea un model de flotă fluvială care să funcționeze fără intervenție umană, dar sub supraveghere constantă.

Cele mai spectaculoase rezultate pot fi deja observate pe străzi. În prezent, în Moscova lucrează aproximativ 200 de curieri roboți, dar până la sfârșitul anului 2026, acest număr ar putea crește la 3.000.

Acești roboți autonomi livrează comenzi pe o rază de până la doi kilometri, fiecare unitate efectuând în medie 15 livrări pe zi. Curierii roboți au parcurs până acum peste 1,8 milioane de kilometri în mod independent și au finalizat aproape 850.000 de comenzi.

Sistemul este complet automatizat, dispozitivele fiind monitorizate de operatori la distanță. Roboții utilizează trecerile de pietoni, recunosc semafoarele, detectează obstacolele în avans și selectează în mod independent ruta optimă.

Evoluțiile din Moscova arată că orașele rusești nu fac un pas înapoi în ceea ce privește tehnologia, ci se îndreaptă spre o automatizare accelerată. În domeniile transporturilor, logisticii și infrastructurii urbane, acestea introduc soluții care se află încă în faza experimentală în multe țări occidentale.

Sienna Rose are o ascensiune spectaculoasă pe Spotify. Trei dintre piesele sale se află în clasamentul Viral Top 50, iar una dintre ele a depășit cinci milioane de ascultări. Cu toate acestea, potrivit BBC, din ce în ce mai multe indicii sugerează că Sienna Rose ar putea fi un produs digital, nu un artist real.

Platforma Deezer, care a dezvoltat instrumente de detectare a muzicii generate de inteligență artificială, a transmis că mai multe piese și albume atribuite Siennei Rose sunt „detectate și marcate” ca fiind create de computer.

Există și alte semne. Artista nu are concerte, nu apare în interviuri și nu are videoclipuri. În doar două două luni, a lansat cel puțin 45 de piese pe platformele de streaming. Ritmul este considerat improbabil chiar și pentru artiști extrem de prolifici.

Contul ei de Instagram, dezactivat între timp, conținea doar portrete foarte asemănătoare între ele, cu o lumină difuză și un aspect ireal, specific imaginilor generate de AI.

Și muzica sa ridică suspiciuni. Piesele sunt apropiate ca stil de soul-ul cu influențe jazz, iar ascultătorii spun că sunetul pare „prea perfect” și lipsit de variații. Unii au remarcat un șuierat constant în fundal, prezent în mai multe melodii – element asociat frecvent muzicii generate de aplicații AI.

Specialiștii spun că software-ul introduce erori invizibile pentru urechea umană, dar ușor de detectat matematic. Acestea funcționează ca o „amprentă digitală”, care poate indica dacă o piesă a fost creată cu inteligență artificială.

Pentru publicul larg, suspiciunile au apărut altfel. O parte dintre utilizatori au avut încă de la primele audiții impresia că „ceva nu este în regulă”, descriind muzica drept plăcută, dar „straniu de artificială”. Alții spun că, odată ce au aflat că ar putea fi vorba de AI, piesele li s-au părut „lipsite de suflet”.

Interesul pentru Sienna Rose a crescut rapid după ce una dintre piese a fost folosită într-o postare de pe Instagram de Selena Gomez. Melodia a fost retrasă ulterior, odată cu intensificarea întrebărilor legate de identitatea artistei.

Există și posibilitatea ca Sienna Rose să fie o persoană reală care își ascunde identitatea sau lansează muzică sub pseudonim. Totuși, cazul scoate la iveală o problemă mai amplă din industria muzicală.

Muzica generată de inteligența artificială devine tot mai greu de deosebit de cea creată de oameni și ajunge deja în topuri. Costurile sunt aproape zero, iar veniturile pot ajunge la mii de lire sterline pe săptămână, ceea ce face aceste proiecte extrem de atractive.

Operatorii de sistem avertizează că cererea tot mai mare generată de centrele de date AI ar putea duce la pene de curent programate în perioadele de vreme extremă, potrivit Futurism.

Pe Coasta de Est a SUA, operatorul non-profit PJM Interconnection afirmă că cererea de electricitate crește mai rapid decât capacitatea sistemului de a se adapta.

Potrivit The Wall Street Journal, PJM ar putea fi nevoită să introducă pene de curent rotative pentru a menține stabilitatea rețelei.

Astfel de întreruperi ar putea afecta până la 67 de milioane de persoane din 13 state, în timpul valurilor de căldură sau al episoadelor de frig sever.

Experții spun că centrele de date AI sunt în prezent principalul motor al noii cereri de energie electrică.

„Aceste facilități sunt, practic, responsabile pentru cea mai mare parte a creșterii cererii”, a declarat John Quigley de la Universitatea din Pennsylvania.

PJM estimează că cererea de electricitate va crește cu aproape cinci procente anual în următorul deceniu.

O mare parte a acestei creșteri este concentrată în „Data Center Alley” din nordul Virginiei, unde doar în Ashburn există peste 150 de centre de date.

Firma de consultanță ICF International estimează că cererea de electricitate a SUA ar putea crește cu 25% până în 2030 și cu aproape 80% până în 2050.

Problema este amplificată de ritmul lent în care noile centrale electrice înlocuiesc capacitățile vechi retrase din funcțiune.

Anul trecut, marile companii tech s-au opus propunerilor care le-ar fi obligat să își reducă consumul în perioadele de vârf.

Această opoziție a alimentat criticile venite din partea populației și a politicienilor, care susțin că gospodăriile vor suporta cele mai mari consecințe.

Creșterea prețurilor la energie este deja un subiect sensibil, agravat de îngrijorările legate de consumul de apă și poluarea asociate centrelor de date.

PJM elaborează în prezent noi planuri pentru gestionarea cererii de vârf, însă acestea trebuie aprobate de utilități, producători de energie și companii tech.

Până la găsirea unui compromis, oficialii avertizează că penele de curent temporare ar putea deveni inevitabile în perioadele de cerere extremă.

Experții subliniază că cercetarea este de natură observațională, ceea ce înseamnă că nu dovedește că tulburările de somn cauzează direct bolile. Cu toate acestea, corelația este atât de puternică încât rezultatele nu pot fi ignorate, scrie Huffpost.

Potrivit psihologului clinic Daniella Marchetti, datele arată că incidența bolilor crește odată cu deteriorarea somnului. Nu poate fi considerată o simplă coincidență.

Cercetătorii britanici au analizat datele din baza UK Biobank. Au studiat starea de sănătate a zeci de mii de persoane. Persoanele cu obiceiuri de somn neregulate, adică cu tulburări de somn, sunt expuse unui risc semnificativ mai mare de îmbolnăvire.

Conform cercetării, bolile afectate acoperă aproape toate sistemele din corpul uman. Somnul deficitar poate fi asociat cu 172 de boli diferite, printre care tulburări metabolice, probleme cardiovasculare, afecțiuni neurologice și chiar boli respiratorii.

Experții spun că este deosebit de îngrijorător faptul că riscul de afecțiuni grave crește considerabil. Diabetul de tip 2, bolile de inimă, accidentul vascular cerebral, anumite boli hepatice și renale și unele tulburări neurodegenerative pot fi consecințe ale somnului deficitar.

Problema este agravată de faptul că somnul de proastă calitate a devenit aproape obișnuit. Stresul constant, lumina albastră a smartphone-urilor și ecranelor, utilizarea rețelelor sociale până târziu în noapte, munca în ture și agitația constantă contribuie la perturbarea ceasului biologic.

Potrivit expertului în somn Dr. Martin L. Hopp, trăim într-o lume care nu se oprește niciodată. Somnul a fost considerat mult timp o odihnă pasivă, când de fapt este un proces biologic extrem de activ și vital.

Cercetătorii au studiat modelul de somn perturbat. Include ore de culcare și de trezire neregulate, treziri frecvente în timpul nopții și somn fragmentat. Toate acestea perturbă ceasul intern al organismului, afectând echilibrul hormonal, funcția insulinei, sistemul imunitar și sistemul nervos.

Potrivit specialistului în somn Sarathi Bhattacharyya, persoanele cu apnee în somn au un risc crescut dovedit de hipertensiune arterială, boli de inimă și accident vascular cerebral.

Privarea cronică de somn și ritmurile neregulate de somn afectează și creierul. Pe termen lung, acestea pot fi asociate cu depresie, anxietate, pierderi de memorie și chiar boli precum Alzheimer sau demența. În timpul somnului profund, creierul „curăță” substanțele nocive care pot avea consecințe grave dacă se acumulează în timp.

Potrivit experților, situația nu este fără speranță. Simplul fapt de a încerca să dormi regulat, de a te culca și de a te trezi aproximativ la aceeași oră în fiecare zi și de a reduce influențele stimulante înainte de culcare poate îmbunătăți considerabil sănătatea.

Dacă problemele de somn devin persistente, cercetările arată că una dintre cele mai eficiente soluții pentru tratarea insomniei este terapia cognitiv-comportamentală, care ajută la restabilirea unei relații sănătoase cu somnul.

Administrația președintelui american Donald Trump consideră că actuala putere de la Caracas este cea mai bună opțiune pentru menținerea ordinii în Venezuela și pune pe primul plan accesul la vastele rezerve de petrol ale țării, nu restaurarea imediată a democrației.

Potrivit Reuters, poziția Washingtonului a devenit clară după operațiunea fulger din 3 ianuarie, care a dus la înlăturarea lui Nicolás Maduro. Administrația americană a subliniat că relațiile cu actuala conducere – formată din figuri apropiate fostului regim – reprezintă, în acest moment, „cel mai bun pariu pentru stabilitatea economică și menținerea ordinii” în statul sud-american.

Lidera opoziției venezuelene Maria Corina Machado a declarat vineri, la Washington, că rămâne „profund încrezătoare” că restructurarea a ceea ce ea numește „regimul criminal” care a dominat Venezuela va duce, în cele din urmă, la alegeri libere, chiar dacă procesul va fi dificil și de durată.

Declarațiile sale au fost făcute la o zi după întâlnirea cu Donald Trump la Casa Albă. Machado i-a prezentat acestuia medalia sa pentru Premiul Nobel pentru Pace, încercând să-l convingă să acorde opoziției un rol în modelarea viitorului Venezuelei.

În discursul său, lidera opoziției a criticat și noua putere de la Caracas, pe care a catalogat-o drept „comunistă” și „un sistem represiv”, evitând însă criticile directe la adresa strategiei adoptate de administrația Trump.

Machado a recunoscut însă că nu a obținut angajamente concrete din partea administrației americane privind propriul său rol în guvernarea viitoare.
„Sunt profund, profund încrezătoare că vom avea o tranziție ordonată (către alegeri)”, a declarat ea într-o conferință de presă, avertizând totodată că drumul va fi îndelungat.

Tot vineri, directorul CIA, John Ratcliffe, a efectuat o vizită la Caracas pentru a se întâlni cu liderii actuali – cel mai înalt nivel al unei vizite americane de la căderea lui Maduro – un nou semnal al dorinței Washingtonului de a colabora cu actuala conducere.

Judecătorul federal Richard Stearns a cerut administrației Trump să găsească, în termen de trei săptămâni, o soluție pentru întoarcerea în SUA a unei studente deportate din greșeală în Honduras. Deportarea a fost făcută în pofida unui ordin judecătoresc care bloca expulzarea acesteia.

Magistratul american a precizat că situația tinerei Any Lucia Lopez Belloza, studentă la Babson College din statul Massachusetts, este rezultatul „unui amalgam de erori care s-a încheiat prost”, dar a subliniat că autoritățile americane au încă posibilitatea de a remedia cazul. Însă „nu există o soluție universală pentru a face dreptate”, a spus magistratul, citat de Reuters.

Potrivit acestuia, „cea mai simplă soluție” ar fi ca Departamentul de Stat al SUA să îi emită o viză de student, permițându-i astfel revenirea. Judecătorul a spus că ar putea cere guvernului să se ocupe direct de readucerea studentei în SUA și a avertizat că autoritățile riscă sancțiuni dacă refuză să respecte decizia instanței.

Tânăra, originară din Honduras și adusă în SUA la vârsta de 8 ani, a fost arestată în noiembrie 2025, pe aeroportul din Boston, înainte de a pleca spre Texas, unde locuiește familia sa în prezent. Deși un judecător emisese un ordin care bloca deportarea sa pentru 72 de ore, tânăra a fost transferată și expulzată în Honduras.

Avocatul ei a salutat decizia instanței, spunând că aceasta îi oferă cadrul necesar „pentru a negocia cu guvernul o soluție care să o aducă în Statele Unite în viitorul apropiat”.

Într-o explicație oficială, un reprezentant al guvernului a recunoscut că deportarea a fost o „greșeală”, cauzată de faptul că un ofițer al serviciilor de imigrație ar fi considerat, în mod eronat, că ordinul instanței nu mai era aplicabil.

Regele Charles al III-lea a transmis vineri un mesaj în care a evidențiat curajul și reziliența Ucrainei, odată cu marcarea primei aniversări a Parteneriatului de 100 de ani dintre Regatul Unit și Ucraina. Acordul, semnat pe 16 ianuarie 2025, stabilește un cadru de cooperare pe termen lung care vizează securitatea, sprijinul politic, reconstrucția, economia și consolidarea instituțiilor democratice.

Monarhul a subliniat importanța relațiilor dintre cele două țări și și-a exprimat speranța că legăturile bilaterale pot aduce sprijin moral într-un moment dificil pentru Ucraina.

„Cu prilejul celebrării primei aniversări a Parteneriatului de 100 de ani dintre Regatul Unit și Ucraina, mă rog ca legăturile tot mai puternice dintre țările noastre să aducă speranță și sprijin moral în aceste momente extrem de dificile”, a scris familia regală pe X.

Regele Charles a descris rezistența Ucrainei drept un model pentru întreaga lume: „Cea mai vitează forță a Ucrainei, în fața unor greutăți și suferințe atât de cumplite, reprezintă un exemplu extraordinar pentru întreaga lume”.

Suveranul spune că este impresionat de modul în care Ucraina continuă să reziste și face referire la calitățile ucrainenilor pe care le consideră definitorii pentru această luptă: „Sunt constant impresionat de curajul, tăria și reziliența de care dă dovadă poporul ucrainean”.

De asemenea, regele Charles al III-lea a transmis că el și regina Camilla rămân alături de Ucraina. „Privind înainte către cea de-a patra aniversare a invaziei la scară largă a iubitei voastre țări – o perioadă de profundă suferință, știu, pentru multe familii din Ucraina și din întreaga lume – soția mea și cu mine vă păstrăm pe toți în gândurile și rugăciunile noastre cele mai sincere”, se menționează în mesaj.

În încheiere, suveranul britanic și-a exprimat speranța într-o soluție politică de durată, care să asigure securitatea și viitorul Ucrainei. „Mai presus de toate, doresc să-mi exprim speranța profundă că Ucraina va putea obține o pace dreaptă și durabilă, care să-i protejeze securitatea, suveranitatea și prosperitatea, așa cum ucrainenii merită”, a scris regele.

Premierul britanic Sir Keir Starmer a preluat declarația regală, afirmând că „ceea ce se întâmplă în Ucraina contează pentru securitatea noastră și pentru viitorul nostru”.

De la declanșarea războiului, Regele Charles și-a exprimat în mod repetat sprijinul pentru Ucraina. Într-un discurs recent, susținut la Castelul Windsor, acesta a declarat că Marea Britanie și aliații săi sunt uniți pentru a sprijini Ucraina și pentru a descuraja agresiunea rusă.