Viorel Oarză fusese găsit marți într-o pădure din zona localității Holboca. El a fost transportat la spital în stare gravă și a fost operat pentru extragerea glonțului din cutia craniană.
Sâmbătă dimineață, bărbatul a fost deconectat de la aparate, iar familia și-a dat acordul pentru prelevarea organelor.
Moartea lui Viorel Oarză a fost anunțată și de fiul său, Robert Oarză, într-un mesaj publicat pe Facebook.
„Cu nemărginită durere în suflet, familia anunță trecerea la cele veșnice a lui Viorel Oarză. (…) Dumnezeu să te odihnească în pace și lumină, tată! Vei rămâne mereu în inimile noastre”, a transmis acesta.
Anchetatorii continuă cercetările pentru a stabili ce s-a întâmplat. Una dintre ipotezele luate în calcul este sinuciderea, însă familia și apropiații lui Viorel Oarză resping această variantă.
Cine este Viorel OarzăViorel Oarză este un fost boxer profesionist român, cunoscut publicului atât pentru activitatea sa sportivă, cât și pentru implicarea sa ulterioară în structuri de criminalitate organizată autohtone și internaționale.
Numele său a devenit extrem de cunoscut la nivel internațional după ce autoritățile italiene l-au identificat drept liderul grupării mafiote Brigada. Gruparea, activă în special în zona Torino și în nordul Italiei, a fost considerată primul clan mafiot format exclusiv din cetățeni români.
Viorel Oarză a primit porecla de„Il Padrino” din partea presei și a procurorilor, întrucât a reușit să coordoneze activitățile infracționale ale clanului) direct din închisoarea „Delle Vallette” din Torino, unde executa o pedeapsă pentru tentativă de omor.
După eliberare și revenirea în țară, Oarză a rămas o figură controversată în lumea interlopă din Iași, fiind implicat în mai multe episoade de violență cu clanul rival Corduneanu. De asemenea, de numele său sunt legate scandaluri imobiliare.
Doar aproximativ 6% din populația Germaniei trăiește în cele două landuri care votează duminică. În mod normal, scrutinurile ar avea în principal o miză regională. De această dată însă, ele au devenit un test important pentru guvernul federal și pentru autoritatea lui Friedrich Merz în propriul partid. Alegerile pot fi decisive pentru viitorului său politic, într-un moment în care sprijinul pentru cancelar și pentru CDU a scăzut puternic.
Presiunea s-a amplificat după alegerile din Saxonia-Anhalt din 6 septembrie. AfD a obținut acolo aproape 44% din voturi, în timp ce CDU a coborât la aproximativ 17%, unul dintre cele mai severe rezultate din istoria recentă a partidului. Merz a recunoscut atunci că rezultatul a zguduit CDU „din temelii”, dar a exclus ideea unei retrageri, afirmând că renunțarea nu este o opțiune pentru el.
Mecklenburg-Pomerania Occidentală, cel mai mare pericol pentru CDUSituația cea mai dificilă pentru partidul cancelarului este în Mecklenburg-Pomerania Occidentală, land est-german cu aproximativ 1,6 milioane de locuitori.
Un sondaj INSA citat de Reuters plasează AfD pe primul loc, cu 37%, urmată foarte aproape de SPD, cu 35%. Die Linke este cotată cu 10%, Verzii cu 5%, iar CDU cu doar 7%. Pragul electoral pentru intrarea în parlamentul regional este de 5%, ceea ce înseamnă că partidul cancelarului se află la numai câteva puncte de un scenariu catastofal: ieșirea din legislativul unui land german.
AfD și-ar putea dubla susținerea față de alegerile regionale din 2021, când obținuse 16,7%.
În același timp, un rezultat bun al AfD nu înseamnă că partidul va ajunge la guvernare. Celelalte formațiuni importante continuă politica de izolare a AfD și refuză formarea unor coaliții cu partidul. Premierul regional Manuela Schwesig, din SPD ( partid de centru-stânga), beneficiază de o popularitate personală de peste 60%, potrivit Reuters, iar social-democrații ar putea încerca păstrarea guvernării împreună cu alte partide.
Nici Berlinul nu îi oferă liniște lui MerzÎn capitală, tabloul politic este diferit, însă CDU riscă să piardă poziția dominantă obținută în scrutinul precedent.
Cel mai recent sondaj Forschungsgruppe Wahlen, publicat pe 11 septembrie, plasează Die Linke ( partid de stânga radicală) pe primul loc cu 23%, CDU la 21%, iar AfD în jurul a 17%. Sprijinul pentru AfD în Berlin este aproximativ dublu față de scrutinul precedent.
Alegerile din Berlin sunt dominate în special de criza locuințelor și creșterea chiriilor. Aproximativ 85% dintre gospodăriile capitalei locuiesc cu chirie, iar prețurile cerute pentru închiriere aproape s-au dublat din 2014. Autoritățile estimează că Berlinul va avea nevoie de încă 211.000 de locuințe până în 2040.
CDU și SPD guvernează împreună capitala din 2023, aceeași combinație politică existentă în prezent și la nivel federal, ceea ce face ca scrutinul să fie privit și ca un barometru al nemulțumirii față de guvernul de la Berlin.
Popularitatea lui Merz s-a prăbușitAlegerile vin într-un moment dificil pentru cancelar. Rata sa de aprobare a coborât în unele sondaje până la 14% la nivel național și la valori de o singură cifră în unele landuri estice.
Un sondaj INSA publicat înaintea scrutinului arăta că 78% dintre respondenți nu îl mai consideră pe Merz persoana potrivită pentru funcția de cancelar, procent care include și o parte dintre simpatizanții propriului partid.
Nemulțumirea este legată de mai multe probleme: costul vieții, evoluția economiei germane, prețurile energiei și combustibililor și percepția că reformele promise de guvern nu au produs încă rezultatele așteptate.
În același timp, AfD continuă să crească și la nivel național. Sondajele plasează partidul între 27% și 29%, în timp ce CDU/CSU ( partidul soră din Bavaria) se află între 18% și 20%.
Presiune și din interiorul CDUPresa germană discută deja despre viitorul cancelarului. În ultimele zile au reapărut scenarii privind o eventuală înlocuire a lui Merz. Printre numele vehiculate se află Hendrik Wüst, premierul landului Renania de Nord-Westfalia, și liderul CSU și premierul Bavariei, Markus Söder.
Conducerea CDU continuă oficial să îl susțină pe Merz, iar înlocuirea unui cancelar în Germania presupune mecanisme parlamentare și politice complexe.
Totuși, presa germană și europeană se așteptă ca în cazul unui eșec major duminică să existe o mișcare în partid care să încerce să îl convingă pe Merz să renunțe voluntar la poziția de cancelar și lider al partidului.
Partidele din Germania, explicateCDU (Uniunea Creștin-Democrată) – partidul cancelarului Friedrich Merz, principala formațiune conservatoare de centru-dreapta din Germania. Programul său combină poziții conservatoare, liberale și creștin-sociale. CDU formează la nivel federal o alianță tradițională cu CSU din Bavaria.
SPD (Partidul Social-Democrat) – unul dintre cele mai vechi partide germane și principala formațiune de centru-stânga. Pune accent pe protecție socială, drepturile angajaților, solidaritate și redistribuire. În Mecklenburg-Pomerania Occidentală este partidul premierului regional Manuela Schwesig.
Die Linke („Stânga”) – partid situat la stânga SPD, cu o platformă socialistă radicală și puternic critică față de capitalism. Are rădăcini inclusiv în PDS, formațiunea succesoare a partidului comunist care a condus fosta Germanie de Est.
AfD (Alternativa pentru Germania) – partid de dreapta radicală/extremă, puternic anti-imigrație și eurosceptic.
„Cei care depind zilnic de mașină ajung la limita posibilităților financiare. (…) Pachetul de sprijin de 2,5 miliarde de euro nu este deloc o sumă mică într-o perioadă în care bugetele sunt sub presiune”, a declarat cancelarul german Friedrich Merz, potrivit Politico.
Taxele pentru benzină și motorină vor fi reduse cu 17 cenți pe litru începând de luna viitoare.
Măsura, negociată între guvernul federal și landurile germane, face parte din pachetul promis de Merz, în condițiile în care prețurile carburanților continuă să crească pe fondul războiului din Iran și al escaladării conflictului dintre rebelii Houthi din Yemen, susținuți de Iran, și Arabia Saudită.
În urmă cu două săptămâni, prețul petrolului a depășit 100 de dolari pe baril pentru prima dată din iulie, pe fondul escaladării conflictelor din Orientul Mijlociu, ceea ce a dus la scumpirea carburanților în întreaga Europă.
Germania pregătește și plafonarea prețurilorGuvernul Merz intenționează, de asemenea, să introducă temporar un plafon pentru prețurile benzinei și motorinei, după modelul unor măsuri similare din Luxemburg și Belgia. Plafonul ar urma să țină cont de evoluția prețurilor petrolului pe piețele internaționale, de costurile de transport și distribuție și de marjele de profit ale comercianților.
Germania, prin vocea ministrului de Finanțe Lars Klingbeil, se numără printre statele membre ale UE care cer introducerea la nivelul blocului comunitar a unei taxe pe profiturile excepționale ale companiilor petroliere, care au obținut profituri suplimentare de miliarde de euro de la începutul războiului.
Conservatorii lui Merz s-au opus însă propunerii. Ministrul german al Economiei și Energiei, Katherina Reiche, a declarat pentru Handelsblatt că o taxă pe profiturile excepționale ar avea sens doar în cazul unor creșteri abuzive ale prețurilor.
Traian Băsescu a fost întrebat, sâmbătă, la Digi24, despre decizia președintelui Nicușor Dan de a nu participa la ceremoniile de Ziua Marinei și de a merge, în schimb, la mănăstiri.
„Uite care-i treaba. Ziua Marinei trebuie să aibă același regim pe care îl are Ziua Aviației. Eu m-am dus o singură dată la Ziua Aviației în cei zece ani și cred că doar de vreo 5-6 ori din 10 la Ziua Marinei. Aș spune că nu e obligatoriu ca președintele să fie prezent la Ziua Marinei. Important este să trimită un mesaj dacă nu se duce. Este aceeași poveste cu ONU”, a spus Traian Băsescu.
Băsescu: E o pierdere de vreme la adunările generaleBăsescu a spus apoi că, în cei zece ani în care a fost președinte, a participat o singură dată la Adunarea Generală a ONU.
„Eu am fost zece ani președinte și m-am dus o singură dată la ONU. Pentru că e o pierdere de vreme la adunările generale. În general, sigur, dacă te duci, ții un mic speech acolo, decent, de tip european”, a declarat Traian Băsescu.
El și-a amintit apoi de discursurile susținute de liderii prezenți la reuniunea de la New York.
„Dar acolo când am fost eu, am nimerit, încă trăia Gaddafi (fostul lider libian Muammar Gaddafi – n.r.), s-a dus la tribună o oră jumătate și-a vărsat tot năduful. Vin africanii și în sfârșit au un loc în care să vorbească, să acuze”, a spus fostul președinte.
În ce situații consideră Băsescu importantă participarea la ONUBăsescu a precizat că prezența președintelui la ONU este importantă atunci când țara deține președinția temporară a Consiliului de Securitate.
„E bine să te duci dacă țara ta deține președinția temporară a Consiliului de Securitate, atunci trebuie să te duci. Eu am avut și această șansă, dețineam președinția Consiliului de Securitate și atunci m-am dus și la plen, am vorbit după Blair. Și pe urmă a venit Gaddafi după noi”, a spus Băsescu.
Fostul președinte a vorbit și despre recepția organizată de președintele Statelor Unite pentru liderii prezenți la Adunarea Generală.
„Mai are un avantaj, te poți pricopsi cu o poză cu președintele Statelor Unite, care de regulă dă o recepție pentru șefii de stat care vin la Adunarea Generală. Și o dă împreună cu soția, deci s-ar putea ca domnul Nicușor să meargă însoțit, pentru că invitația este soțul și soția”, a mai spus Traian Băsescu.
Declarațiile vin în contextul în care președintele Nicușor Dan urmează să participe, la New York, la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU.
Fostul președinte Traian Băsescu a făcut o serie de comentarii despre actualii lideri politici parlamentari, vorbind despre președintele PNL și premierul interimar Ilie Bolojan, președintele PSD Sorin Grindeanu și liderul AUR George Simion.
Bolojan „atât poate”Fostul șef al statului a afirmat că orizontul administrativ al liderului liberal Ilie Bolojan este limitat la un nivel administrativ.
„Oradea e lumea lui, atât poate. Să-i ceri lui Bolojan să gândească procese macroeconomice, efectele unor decizii asupra economiei este prea mult. Numai că la Oradea dacă pui o taxă pe parcare, este una, afectezi un om, aici dacă pui o taxă pe venituri, afectezi o economie întreagă. El asta nu realizează încă. Deci cred că Bolojan este total nepregătit pentru funcția de prim-ministru”, a spus fostul șef de stat, sâmbătă, la Digi24.
Grindeanu, „Un demagog”În privința lui Sorin Grindeanu, Traian Băsescu a afirmat că acesta este un „demagog” care a provocat o criză politică fără alternative și consultări prealabile cu foștii colegi de coaliție.
„Un demagog. Un demagog ieftin, pe care, dacă nu mă înșel, chiar pesediștii l-au dat afară din funcția de premier. Un om care a declanșat din voință personală, sau din interes personal, sau din ură, dacă vreți, un proces extrem de grav de prăbușirea unui guvern. Dar pe urmă n-a mai știut ce să facă să aibă țara guvern. Nu poți să fii atât de mic ca și om politic, încât să inițiezi, să susții, să realizezi căderea unui guvern și după ce se realizează acest obiectiv, să nu ai soluția”, a precizat fostul președinte.
Simion, „un om de peluză de succes”Referitor la George Simion, liderul AUR, Băsescu l-a numit „om de peluză”.
„Om de peluză, da, cu succes. Faptul că stăm atât de prost la testele PISA ne dă și explicația de ce are succes un politician ca Simion. Deci nu-l consider un politician valoros, dar este un politician de succes fără să aibă valoare”, a precizat Băsescu.
La testele PISA de anul acesta, 52% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul minim de competență la Matematică, iar la Citire procentul ajunge la 48%. La Științe, 46% dintre elevi sunt sub nivelul de bază.
„Dacă am avea un astfel de guvern la București, de extremă dreaptă, un guvern naționalist, cum îi spunem, România n-ar fi finanțată. Punct”, a spus Traian Băsescu, la Digi24.
El a continuat cu un scenariu privind efectele unei eventuale crize de finanțare.
„Și atunci ce s-ar întâmpla? Criză, faliment. Vedem ce înseamnă să nu plătești salarii, să nu plătești sporuri, să nu plătești asistența socială, să nu plătești educația, să nu plătești Armata”, a spus Băsescu.
Fostul președinte s-a referit și la militarii în rezervă care susțin AUR.
„Poate este timpul ca rezerviștii care se uită cu drag la AUR să se trezească: pensiile lor nu sunt pensii care ies din economie, sunt din bani împrumutați”, a mai declarat Traian Băsescu.
Traian Băsescu a declarat că nu consideră o eventuală guvernare PSD-AUR „inevitabilă”, subliniind că cele două partide au un bazin electoral comun.
„N-aș spune inevitabilă, dar este foarte posibilă. E foarte posibilă, pentru că cele două partide au același bazin electoral. Ei funcționează pe principiul vaselor comunicante. Când electoratul lor e supărat pe PSD, se duce laAUR. Când se va supăra pe AUR, va veni înapoi la PSD”, a declarat Băsescu, la Digi24.
Fostul președinte a descris acest segment drept o parte importantă a ceea ce a numit „opțiunea naționalistă” din România, însă a subliniat că alegătorii nu sunt în opinia sa, anti-UE sau anti-NATO.
„Este tronsonul electoral naționalist. Marea majoritate sunt convins, nu sunt anti-UE, nu sunt anti-NATO. Din electorate. Însă vor o Românie în care noi să hotărâm tot. Păi trebuie să se uite Constituție. Și-n Tratat să vadă că la momentul în care am votat să intrăm în Uniunea Europeană, am cedat o bună parte din suveranitate. Ăsta-i costul să fii în Uniunea Europeană”, a continuat fostul șef de stat.
Totodată, fostul președinte a criticat retorica liderilor care exploatează fricile electoratului privind străinătate, evidențiind că o parte importantă din dezvoltarea României s-a făcut pe baza fondurilor europene.
„De reacredință sunt mulți dintre liderii lor care îi folosesc pentru a parveni politic. Utilizăm minciuna, spaima de străinătate. Noi suntem buni ei, sunt răi și ne fură tot. Ca și cum autostrăzile le-am făcut din banii noștri. Și nu, le-am făcut din banii acestor străini care cotizează lunar la statele lor să ajungă parte din bani să-și facă România autostrăzi termocentrale, căi ferate și așa mai departe”, a conchis Băsescu.
„Categoric va candida la prezidențiale Călin Georgescu. Nu cred că Simion va candida. Dacă va fi Călin Georgescu în cursă, Simion îl va sprijini și se va orienta către funcția de premier. Dacă acest tandem, încă nedeclarat, se va menține, cred că aceasta va fi soluția politică”, a declarat Traian Băsescu la Digi24.
Fostul președinte a precizat că nu este convins că Georgescu ar fi câștigat alegerile prezidențiale din 2024 dacă scrutinul ar fi continuat și a spus că este posibil ca Elena Lasconi să fi ajuns președinta României.
„Nu sunt convins că Georgescu ar fi câștigat prezidențialele dacă se mergea înainte. Este posibil ca Lasconi să fi fost președinta României pentru că toți oamenii politici ar fi trecut la un proces de a clarifica cine este Călin Georgescu”, a afirmat Băsescu.
Fostul președinte a vorbit și despre scorul pe care estimează că l-ar putea obține AUR la următoarele alegeri parlamentare.
„Toată lumea vede AUR-ul ca fiind viitorul partid care se apropie acum de 50%, 40%. Eu cred că nu va face mai mult de 35%”, a spus fostul președinte.
Ulterior, Băsescu a indicat un interval și mai precis: „Va face maxim 35%, dacă nu chiar undeva în jur de 30% și va rămâne în opoziție”.
Președinta Comisiei Electorale Centrale, Ella Pamfilova, a afirmat că platforma de vot electronic din Moscova a fost ținta unui atac de amploare în cursul nopții, susținând însă că situația a rămas sub control și că toate agresiunile cibernetice au fost respinse cu succes, relatează Reuters.
În mod separat, Ministerul Dezvoltării Digitale din Rusia a anunțat dejucarea unei încercări de sabotaj asupra rețelelor de comunicații din Extremul Orient rus, precizând că fluxul de transmisie a fost complet restabilit.
Anunțul vine la scurt timp după ce președintele Vladimir Putin a acuzat Ucraina că încearcă să interfereze cu alegerile, fără să prezinte dovezi în acest sens.
Primul scrutin legislativ de la declanșarea Războiului din UcrainaAlegerile parlamentare sunt primele organizate în Rusia după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei, în 2022. Peste 111 milioane de persoane sunt eligibile să voteze, iar autoritățile au extins scrutinul pe durata întregului weekend și au permis votul electronic pentru a crește prezența la urne.
Partidul Rusia Unită, principala formațiune politică apropiată de Kremlin, este așteptat să își păstreze controlul asupra Dumei de Stat.
Opoziția anti-război are o reprezentare redusă pe listele electorale, întrucât partidul Yabloko, singura formațiune înregistrată care a criticat războiul din Ucraina, a fost exclus.
Aceste alegeri includ și locuitori din patru regiuni ucrainene pe care Moscova le-a anexat în 2022 (Donețk, Herson, Lugansk și Zaporojie), deși nu controlează în totalitate aceste teritorii.
Traian Băsescu a fost întrebat la Digi24 despre schimbul de replici avut cu liderul UDMR Kelemen Hunor, care l-ar fi numit pe fostul președinte „cel mai bun produs al dictaturii comuniste”.
Băsescu spune că este un produs al vechiului regim.
„Domnul Kelemen Hunor trebuie să țină cont că acest produs și eu sunt un produs al vechiului regim. Nu m-am școlit și nu am trăit la Londra, ci la București, la Constanța, la Bacău. În România am trăit și în România am evoluat și am comandat cea mai mare navă a României”, a spus fostul șef al statului.
Băsescu explică și care este, în opinia sa, deosebirea dintre el și Kelemen Hunor.
„Deci sunt un produs al vechiului regim, dar un produs care, spre deosebire de lașii din politică, a avut curaj să desecretizeze arhivele fostei Securități și a avut curaj să condamne comunismul. Asta e deosebirea între mine și Kelemen Hunor”, a adăugat Băsescu.
Fostul președinte a lansat apoi un atac direct la adresa liderului UDMR, referindu-se la relația acestuia cu Viktor Orbán.
„Eu nu l-am lins pe Orban. El l-a lins, acum neavând ce linge s-a îndreptat către zona autohtonă. Își caută stăpân aici”, a mai spus Traian Băsescu.
Schimbul de replici dintre cei doi a început după ce Traian Băsescu a criticat implicarea UDMR în negocierile politice de la București. Kelemen Hunor a reacționat și a folosit numele „Petrov”, asociat fostului președinte.
