Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a fost întrebat luni seara, la briefingul de presă de după ședința de Guvern, câţi bani îşi permite România să aloce anul viitor pentru o majorare a salariilor bugetarilor, în contextul viitoarei legi a salarizării unitare în sectorul public.
Acesta a punctat că România nu trebuie să repete, cu legea salarizării, ceea ce a făcut atunci când a adoptat legea prin care pensiile au fost majorate.
„Este, într-adevăr, o reformă foarte importantă. Ceea ce trebuie să facem în privinţa legii salarizării este să nu repetăm lecţia pe care România a primit-o în momentul în care a adoptat legea pensiilor, când a adoptat o lege a pensiilor care nu era sustenabilă, cu creşteri care nu puteau fi suportate de bugetul de stat şi care s-au materializat într-o creştere a deficitului care ne-a adus în situaţia de anul trecut”, a explicat Alexandru Nazare luni seara, după ședința de Guvern.
Ministrul a punctat faptul că anul 2027 va fi unul plin de provocări din acest punct de vedere.
”Ca atare, volumul de finanţare care poate fi suportat pentru anul viitor este prins în strategia fiscal-bugetară pentru 2027 şi suntem, în momentul de faţă, împreună cu ministerul de resort, în discuţii pentru a stabili până unde, care să fie nivelul suportabil, predictibil, care să nu inducă riscuri pentru anul 2027, luând în calcul faptul că anul 2027 este un an în care nu vom mai avea granturile din PNRR şi în care volumul de finanţare pe fonduri europene nu va mai fi acelaşi. Ca atare, sunt provocări importante legate de cum va fi articulat bugetul pentru anul 2027, în condiţiile în care deficitul trebuie să scadă spre 5,1% în 2027”, a conchis ministrul Finanţelor.
În cadrul podcastului, acesta a povestit că unul dintre cele mai puternice momente a fost întâlnirea cu oameni care au ținut să împărtășească amintiri personale, unele aparent mărunte, dar cu impact de durată.
„Mi-aduc aminte de un domn care ne-a spus că, atunci când era copil, l-a întâlnit pe bunicul meu la un meci și i-a promis două bilete. După meci, l-a căutat special ca să i le ofere. Pentru noi poate părea un gest mic, dar pentru acel om a devenit o amintire pe viață, pe care o purta și după 50 de ani”, a relatat Matei Lucescu.
El a subliniat că astfel de povești i-au arătat cât de mult pot conta gesturile simple în viața oamenilor. În același timp, a fost impresionat de efortul unor persoane de a fi prezente la ceremonie, inclusiv al unui bărbat în scaun cu rotile.
„S-a chinuit să urce niște trepte foarte grele doar ca să ajungă acolo și să-și ia rămas bun. M-a marcat enorm. A fost o dovadă de iubire și respect incredibilă”, a spus acesta.
Momentul a fost descris de nepotul marelui antrenor drept unul de unitate, dincolo de rivalități sau diferențe.
„Am văzut galerii ale unor echipe rivale împreună, fără tensiuni. Am văzut oameni din politică, din tabere diferite, care au venit să își ia rămas bun. A fost un moment care i-a adus pe toți împreună”, a explicat Matei Lucescu.
De asemenea, el a evidențiat atitudinea tatălui său, care a rămas pe toată durata evenimentului pentru a le mulțumi personal celor prezenți.
„A ținut foarte mult să le mulțumească tuturor celor care au venit. A fost un gest de respect și recunoștință pentru oamenii care au fost alături de noi în acele momente dificile”, a adăugat acesta.
În final, Matei Lucescu a mărturisit că familia nu se aștepta la un număr atât de mare de oameni.
„Nu ne-am imaginat nicio clipă că vor veni atât de mulți. A fost copleșitor și ne-a impresionat profund”, a concluzionat el.
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a vorbit detalii luni seara, în briefingul de presă de la finalul ședinței de Guvern, despre primele didactice și dacă Guvernul le va acorda sau nu în cele din urmă.
Acesta a precizat că Executivul este pregătit să adopte ordonanța de urgență privind acordarea primelor didactice, însă lipsește avizul Consiliului Legislativ.
Pîslaru a adăugat faptul că Guvernul ar putea adopta chiar marți dimineață ordonanța de urgență care permite acordarea primelor didactice de 1.500 de lei, dacă va primi la timp avizul Consiliului Legislativ.
„Vă rog să îmi permiteți să-mi exprim speranța că până mâine dimineața la ora 8.30 […] Consiliul Legislativ ne va da avizarea necesară și care nu a fost dată astăzi, ca să putem adopta acest proiect”, a declarat oficialul.
Potrivit lui Pîslaru, proiectul este pregătit de mai mult timp și vizează modificarea Ordonanței 58 pentru a permite utilizarea fondurilor europene în acest scop.
„Avem modificare de program, avem banii puși la o parte, avem tot ce ne trebuie ca să putem da profesorilor cei 1.500 de lei. Ce ne lipsește în acest moment este avizul Consiliului Legislativ”, a explicat Pîslaru.
Ministrul a precizat că solicitarea de aviz a fost transmisă luni după-amiază, după obținerea avizului Consiliului Economic și Social (CES).
Pîslaru a adăugat că o situație similară există și în cazul unei alte ordonanțe de urgență considerate jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care are toate avizele necesare, cu excepția celui de la Consiliul Legislativ.
„Are toate avizele în afară de Consiliul Legislativ. Sperăm în înțelepciunea și sprijinul colegilor […] să ne poată acorda aceste două avize până mâine dimineața la 8:30”, a conchis ministrul.
Potrivit autorităților, în eveniment a fost implicat un singur vehicul, găsit în afara șoselei.
La fața locului au intervenit pompierii din cadrul Secției Mihăilești, cu o autospecială de stingere, precum și echipaje medicale SMURD și ale Serviciului de Ambulanță Județean. De asemenea, au fost mobilizați polițiști și reprezentanți ai companiei de furnizare a energiei electrice.
Conducătoarea auto, în vârstă de 51 de ani, și o fetiță de aproximativ șapte ani au fost preluate de echipajele medicale și transportate la spitale din București pentru îngrijiri de specialitate.
Pompierii au asigurat măsurile de prevenire a incendiilor la locul accidentului, în timp ce poliția a deschis o anchetă pentru a stabili împrejurările în care s-a produs evenimentul.
Luni seara, într-un briefing de presă de la finalul ședinței de Guvern, ministrul Dragoș Pîslaru a anunțat că România va primi integral cererea de plată nr. 4 din PNRR.
„Așa cum speram, avem confirmarea că analizele cu privire la îndeplinirea jaloanelor pe cererea de plată 4 vom avea o cerere de plată curată de 2,62 de miliarde de euro. Avem o cerere de plată curată pe cererea de plată 4 din PNRR”, a spus Pîslaru luni.
Potrivit ministrului, cererea nr. 4 a fost depusă în luna decembrie anul trecut, iar în acest moment „este încheiată, curată”.
„Nu avem ce scrisoare să primim de tip cererea de plată 3, lucru care este o premieră pentru România din anul 2021”, a completat Pîslaru.
O altă informație anunțată de ministru a legată de faptul că România a încheiat negocierile cu Norvegia, Liechtenstein și Islanda pentru finanțarea cu aproape jumătate de miliard de euro. Acest pas foarte important a fost bifat. La venirea Guvernului Bolojan negocierile erau blocate”, a mai precizat ministrul.
La finalul ședinței extraordinare de Guvern, oficialul a subliniat că nivelul cursului de schimb, care a urcat la aproape 5,2 lei pentru un euro, reflectă tensiunile din ultimele săptămâni.
Potrivit acestuia, piețele financiare reacționează în principal la două elemente: credibilitatea traiectoriei fiscal-bugetare și capacitatea României de a atrage fonduri europene, inclusiv prin PNRR.
„Investitorii și agențiile de rating se uită dacă România își menține disciplina fiscală și dacă reușește să absoarbă banii europeni. Turbulențele politice sunt văzute ca un risc major pentru aceste obiective”, a declarat Nazare.
Ministrul a explicat că presiunile asupra leului nu sunt izolate, ci vin în contextul unor factori multipli, inclusiv creșterea dobânzilor la care statul se împrumută. Acestea au fost influențate atât de contextul internațional, cât și de evoluțiile interne, precum anunțul moțiunii de cenzură.
În acest context, oficialul a indicat că stabilizarea cursului depinde direct de clarificarea situației politice.
„În momentul în care există predictibilitate, presiunile asupra cursului și nivelul dobânzilor se temperează”, a precizat el.
Pe lângă evoluțiile din piața valutară, Nazare a atras atenția asupra riscurilor legate de implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene, într-un moment critic pentru finalizarea programelor. Potrivit acestuia, administrația publică trebuie să accelereze implementarea a peste 11.000 de proiecte pentru a evita pierderea finanțărilor.
Ministrul Finanțelor a declarat luni, la briefingul de presă de la finalul ședinței de Guvern, a precizat că discuțiile recente purtate la Washington cu reprezentanții Pfizer au avut un caracter preliminar și confidențial.
La discuțiile de la Washington a participat și fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete.
Potrivit lui Nazare, principala miză o reprezintă impactul bugetar semnificativ al sumei datorate, subliniind că propunerea este aceea de a converti datoria în produse medicale care să fie utile României.
„În primul rând, suma este foarte importantă. Este vorba de 3,4 miliarde de lei în 2026, care are efecte pe deficitul anului 2026. Atașat sumei vorbim și de penalități. Ca atare, am transmis companiei Pfizer că ne dorim convertirea acestei sume în produse medicale care să fie utilizabile și utile României. Asta, bineînțeles, într-o strânsă consultare cu Ministerul Sănătății, care trebuie să decide care este tipul de produs de care România are nevoie”, a explicat Nazare.
În paralel, în cadrul discuțiilor s-a solicitat și sistarea dobânzilor pe parcursul negocierilor, iar în prezent se așteaptă un răspuns în acest sens.
Nazare: Opțiunile sunt limitate în prezent, în contextul în care sentința este executorieÎn contextul unei sentințe deja executorii, ministrul Finanțelor a recunoscut că opțiunile sunt limitate.
„Dorim să transmitem, inclusiv Comisii Europene, o serie de aspecte care ar putea să ajute atât România, cât și Polonia în rezolvarea cât mai bună acestei situații, având în vedere, bineînțeles, că marjele pe care le mai avem în momentul de față după pierderea procesului și după o sentință care este practic executorie, sunt foarte mici”, a mai spus ministrul.
Totodată, el a reiterat că a avertizat încă din 2021 asupra riscurilor contractuale.
„Îmi pare foarte rău că în 2021, când am avertizat asupra acestor aspecte și când nu am semnat acest memorandum, am transmis chiar atunci în ședința de guvern că există riscuri importante și că achiziționarea acestor doze ar putea să aibă efecte adverse importante asupra securității financiare a României. Din nefericire, la momentul respectiv, avertismentele mele n-au contat, contractul a mers mai departe și am ajuns astăzi aici să avem o sumă atât de importantă de plătit pentru bugetul anului 2026”, a completat Nazare.
La începutul lunii aprilie, tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles a decis că România trebuie să plătească 600 de milioane de euro către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID pe care a refuzat să le mai preia în 2023. Hotărârea nu este definitivă.
Ministerul Apărării din Rusia a anunțat că, prin decizia președintelui Vladimir Putin, va fi declarat un armistițiu în perioada 8-9 mai, în onoarea celebrării victoriei în Marele Război Patriotic. D
acă Ucraina va încerca să perturbe sărbătorile Zilei Victoriei, armata rusă va lansa un atac de represalii asupra centrului Kievului, a declarat Ministerul Apărării.
Ministerul Apărării din Rusia a avertizat populația civilă din Kiev și angajații misiunilor diplomatice străine că trebuie să părăsească orașul în timp util.
În ciuda capacităților de care dispune, Rusia s-a abținut până acum să lanseze atacuri asupra centrului Kievului, din motive umanitare, potrivit Ministerului Apărării din Rusia.
Ministerul Apărării din Rusia a atras atenția asupra declarației făcute de șeful regimului de la Kiev la Erevan, care conține amenințări de a lansa un atac asupra Moscovei pe 9 mai.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat, după întâlnirea cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, la Erevan, că nu ia în considerare un armistițiu de o zi cu Rusia pe 9 mai, relatează Reuters.
Volodimir Zelenski a numit decizia de a introduce un armistițiu ca fiind „frivolă”. De asemenea, el a menționat că Ucraina nu a primit o propunere oficială din partea Rusiei.
Consilierul prezidențial Iuri Ușakov a anunțat intenția Rusiei de a impune un armistițiu în timpul sărbătorilor de Ziua Victoriei . Potrivit acestuia, această propunere a fost înaintată de președintele rus Vladimir Putin în timpul unei conversații cu omologul său american, Donald Trump, pe 29 aprilie.
Statele Unite au susținut această inițiativă. Secretarul de presă al prezidențialului rus, Dmitri Peskov, a menționat că nu există încă un calendar specific pentru armistițiu.
Proiectul de lege inițiat de PSD interzice, până la 31 decembrie 2027, înstrăinarea acțiunilor deținute de stat la companiile și societățile naționale, la instituții de credit, precum și la orice altă societate la care statul are calitatea de acționar, indiferent de cota de capital social deținută.
Inițiativa a fost adoptată luni de Senat, cu 70 de voturi „pentru”, 29 de voturi „contra” și 11 abțineri.
Vor fi exceptate companiile cu pierderi pentru 5 ani consecutiv sau pentru care a fost declanșată, prin hotărâre judecătorească definitivă, procedura de insolvență, precum și acțiunile a căror valoare totală, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, nu depășește 5 milioane lei.
Totodată, proiectul de lege mai prevede și suspendarea, până la aceeași dată, orice operațiuni privind înstrăinarea acțiunilor deținute de stat la companiile și societățile naționale, precum și la alte societăți la care statul are calitatea de acționat, aflate in curs de realizare.
În plus, dispozițiile nu sunt aplicabile operațiunilor postprivatizare și operațiunilor specifice privatizării, în cazul în care transferul dreptului de proprietate asupra participațiilor deținute de stat s-a realizat.
„Am scos elefantul din încăpere. Astăzi, în plenul Senatului a trecut legea privind interdicția de a înstrăina acțiuni ale statului la companiile profitabile până la 31 dec 2027. Nu suntem, de principiu, împotriva listării. În schimb, suntem împotriva metodei alese-de vânzare accelerată prin negociere directă și a momentului inoportun în condițiile volatilității pieței financiare și energetice. Restul e zgomot și propagandă!”, a scris Daniel Zamfir, liderul senatorilor PSD, într-un mesaj publicat luni pe Facebook.
Proiectul inițiat de PSD a fost depus după ce vicepremierul Oana Gheorghiu a propus o reformă a 22 de companii de stat, iar pe listă s-a aflat și posibila vânzare a unor acțiuni minoritare la companii de stat, așa cum prevede PNRR.
Acum, proiectul de lege va merge la Camera Deputaților, în calitate de for decizional.
Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a afirmat luni că a descoperit ilegalități uriașe la analiza cântarelor pentru camioane de pe șosele. Concret, peste 14.000 de camioane care au circulat pe Autostrada A2, în zona Constanța, au depășit masa legală într-o singură lună, care este de 40 de tone.
„Se pare că afacerile cuiva au fost protejate prea mult timp. Am intrat astăzi în camera ilegalităților din transportul rutier de mărfuri și e limpede că ochii au fost închiși prea tare, selectiv și prea mult timp! Pe unele drumuri din România avem instalate sisteme automate de a cântări masa camioanelor. Sistemul merge, cântarele sunt certificate, dar mai nimeni nu se uită la ele. Întâmplător? Deloc. Am cerut și eu acces la sistem și în singura lună verificată, martie 2026, pe un singur sens al Autostrăzii A2, lângă Constanța, am găsit trecând prin senzori 14.429 de camioane care transportau mai mult decât prevede legea: câte 123 de tone per camion, 84 de tone, 70 de tone, când limita e 40 de tone”, a afirmat Miruță într-o postare pe Facebook.
Ministrul a mai constatat, în urma analizării datelor, că peste 2.600 de numere de înmatriculare se repetă, „multe pe timpul nopții”.
„Căutând după câteva, unele au făcut și 34 de transporturi cu încălcarea legii într-o singură lună. Însumând depășirea masei legale ale acestor camioane, rezultă că doar într-o lună, doar printr-un singur punct, au fost transportate peste limita legală 70,69 milioane de kg de marfă”, a adăugat Miruță.Acesta a mai precizat că „fenomenul e mare: din totalul de 36.853 de camioane care au trecut pe acolo într-o luna, 14.429 au trecut cu încălcarea legii. Adică aproape 40%”.
Miruță a criticat lipsa de reacție a autorităților, invocând explicații precum neclarități legislative sau presiuni interne asupra inspectorilor: „Ba invocând lipsa unei armonizări a legislației, ba că șefii le spuneau inspectorilor ISCTR să își vadă de treabă”.
În acest sens, ministrul interimar al Transportul a precizat că o echipă a Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR) a fost trimisă în teren, unde a efectuat controale folosind date în timp real din sistem. În consecință, camioanele care circulau ilegal erau oprite în imediata parcare de la momentul depistării lor.
„Chiar astăzi, o echipă de la ISCTR, cu director general cu tot, a fost trimisă pe teren, fix în acel punct, de la ora 4 dimineața. S-au ghidat după datele în timp real din sistemul informatic și, în parcarea următoare, opreau camioanele care circulau ilegal. S-a putut!”, a mai declarat Miruță, anunțând că a solicitat ISCTR elaborarea unei propuneri legislative care să permită transmiterea automată a datelor către autorități, pentru a elimina „orice scuză” în aplicarea legii.
Inițiativa vine în urma demersului lansat de Isaac Herzog, care a solicitat deschiderea unui dialog oficial între acuzare și apărare.
Potrivit informațiilor publicate de agențiile internaționale, discuțiile ar putea avea loc înainte ca președintele să ia o decizie privind cererea de grațiere depusă de premier în noiembrie anul trecut. Netanyahu este judecat în trei dosare penale, fiind acuzat de fraudă, abuz de încredere și luare de mită.
Pe 28 aprilie, președintele Isaac Herzog a cerut oficial inițierea negocierilor, în contextul în care premierul israelian solicitase anterior grațierea. Această procedură este însă condiționată, în mod tradițional, de asumarea responsabilității, ceea ce face ca un eventual acord de recunoaștere a vinovăției să fie esențial.
Cazul a generat tensiuni majore în societatea israeliană, scena politică fiind profund divizată. Opoziția respinge ideea unei grațieri fără recunoașterea faptelor, în timp ce membri ai guvernului susțin închiderea cazului, invocând nevoia de stabilitate într-un context regional marcat de conflicte.
Amânări repetate ale audierilorÎntre timp, Netanyahu și-a anulat audierea programată în instanță, invocând agenda încărcată de întâlniri oficiale. Potrivit postului Channel 12, aceasta nu este o situație singulară, amânările devenind frecvente în ultimele luni.
Premierul este obligat să depună mărturie de trei ori pe săptămână, însă a invocat în mod repetat motive de securitate sau probleme de sănătate pentru a solicita reprogramări. Aceste întârzieri au atras critici atât din partea opoziției, cât și a opiniei publice.
Netanyahu este vizat de trei dosare majore: „1000”, „2000” și „4000”. Primele două implică acuzații de fraudă și abuz de încredere, în timp ce dosarul „4000” este considerat cel mai grav.
Acesta din urmă se referă la presupuse favoruri acordate omului de afaceri Shaul Elovich, fostul controlor al companiei Bezeq și al site-ului Walla News. În schimb, Netanyahu ar fi beneficiat de o acoperire media favorabilă, în perioada în care deținea funcția de ministru al comunicațiilor.
UPDATE 18.52. Reuters: Două persoane au fost ucise și două grav rănite luni, când o mașină a intrat într-o mulțime în centrul orașului Leipzig, din estul Germaniei, a relatat postul local de televiziune MDR, citând poliția.
Poliția din Leipzig a confirmat pentru Reuters că au existat răniți, dar nu a putut oferi mai multe detalii. Un SUV Volkswagen avariat, cu o persoană deasupra vehiculului, a fost văzut traversând în viteză o zonă pietonală, a relatat postul local de radio Radio Leipzig. Realizatorul a citat martori oculari care au declarat că au văzute mai multe cadavre acoperite cu cearșafuri, precum și răniți.Știrea inițială:Potrivit poliției, situația din centrul orașului Leipzig este „confuză”. Mai multe persoane au fost raportate rănite după ce o mașină/ autocar a intrat într-o mulțime.
Mai multe persoane au fost rănite într-un incident în care a fost implicată o mașină în centrul orașului Leipzig, în această după-amiază, potrivit poliției. „O mașină a traversat centrul orașului”, a declarat un purtător de cuvânt al poliției. Purtătorul de cuvânt nu a putut oferi inițial un număr exact de răniți. Situația este în prezent „neclară”.
Conform primelor rapoarte ale poliției, incidentul a avut loc pe Grimmaische Straße, o stradă comercială. Această stradă face legătura între Augustusplatz, unde se află Gewandhaus (hala de postav), și piața principală.
Jean-Luc Mélenchon, liderul stângii radicale din Franța, a confirmat, într-un interviu acordat postului de televiziune francez TF1, că va candida la președinție pentru a patra oară în 2027.
„Suntem amenințați de un război generalizat, suntem amenințați de o schimbare climatică spectaculoasă, iar acum se apropie o criză economică și socială”, a afirmat Mélenchon, potrivit The Guardian.
În cadrul interviului pentru postul de televiziune francez, Mélenchon a afirmat că programul său economic de stânga radicală ar putea contracara partidul de extremă dreaptă Rassemblement National (RN), care va fi reprezentat fie de Le Pen, fie de Jordan Bardella, și care înregistrează rezultate bune în sondaje.
Liderul stângii radicale din Franța a mai adăugat faptul că există prea multă divizare și inegalitate socială în țară, iar principalul său adversar este extrema dreaptă.
„Ceea ce divizează cel mai mult unitatea poporului francez sunt privilegiile și rasismul”, a spus el, potrivit sursei citate.
Anunțul privind candidatura sa vine după ce la ultimele alegeri prezidențiale, Mélenchon promisese că se va retrage pentru a lăsa locul celor mai tineri decât el.
Anterior, Mélenchon a candidat la președinție în 2012, 2017 și 2022. La ultimul scrutin prezidențial, el s-a clasat pe locul al treilea, în spatele liderei de extremă dreapta Marine Le Pen și a actualului președinte Emmanuel Macron.
Conform Constituției franceze, Macron nu mai poate candida pentru un al treilea mandat.
