Agregator de ştiri

Reprezentanții Serviciului de Ambulanță au anunțat că accidentul s-a produs luni la Vadu Moldovei. Un copil de cinci ani a fost găsit la fața locului. Acesta fusese lovit de o motocicletă.

Echipajul medical a anunțat că victima avea numeroase lovituri, fracturi deschise și un traumatism cranio-cerebral grav. De asemenea, victima era în stop cardio-respirator.

După aproximativ 50 de minute de resuscitare, echipajul medical a declarat decesul copilului, au precizat reprezentanții echipelor de intervenție.

Polițiștii au deschis o anchetă pentru a afla cum s-a produs tragedia.

Radu Miruță spune că mediază situația datoriilor Metrorex la Hidroelectrica, după ce furnizorul de energie i-ar fi trimis un preaviz de deconectare de la rețeaua de energie. Compania care asigură funcționarea transportului din subteranul Capitalei nu și-ar mai fi plătit facturile de trei luni, iar ministrul i-a trimis o notificare.

Ministrul interimar al Transporturilor spune că a avut mai multe discuții cu directorul Hidroelectrica despre restanțele pe care le-a acumulat Metrorex.

„Am vorbit și săptămâna trecută, și în această seară cu domnul director al Hidroelectrica. Nu suntem în situația în care Metrorex să fie deconectat, ci se încearcă o negociere pentru eșalonarea plății”, a transmis Radu Miruță într-o postare pe Facebook.

Potrivit unui document publicat de Club Feroviar, Hidroelectrica a trimis un preaviz privind deconectarea Metrorex de la alimentarea cu energie electrică, iar ministrul Radu Miruță cere explicații conducerii societății de transport subteran, într-o adresă trimisă de ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, către directorul general al Metrorex, Mariana Miclăuș.

După problemele acumulate de Metrorex, ministrul a mai anunțat că trimite Corpul de Control al ministerului pentru a face verificări suplimentare.

„Între timp, am extins misiunea Corpului de Control la Metrorex, fiindcă acolo banii nu sunt utilizați în cel mai eficient mod”, a mai transmis Miruță.

Radu Miruță a mai vorbit despre problemele companiei care gestionează transportul subteran și la preluarea interimatului, atunci când a și demis directoarea Metrorex.

„Este de-a dreptul absurd ca o țară întreagă să plătească subvenție pentru Metrorex, fără a demonstra că la Metrorex sunt luate toate măsurile de utilizare de bun-simț, ca să nu zic eficientă, a acestor bani”, a transmis Miruță în luna aprilie.

Un puternic incendiu de vegetație a izbucnit luni seara în zona Ostrovului Babina, în apropiere de Chilia Veche, județul Tulcea.

Potrivit ISU Tulcea, există pericol de propagare a incendiului și la fondul forestier.

Pompieri militari intervin cu o navă multirol, alături de personal din cadrul Ocolului Silvic. În sprijinul acestora acționează și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Chilia, cu o ambarcațiune.

„Forțele de intervenție acționează pentru localizarea și lichidarea focarelor, precum și pentru limitarea propagării incendiului către fondul forestier”, transmite ISU Tulcea.

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a precizat, într-o postare pe Facebook, că intervenția pompierilor pentru stingerea incendiului este îngreunată de accesul dificil în zonă.

El a subliniat că în această situație, capacitatea de intervenție pe apă este esențială pentru lichidarea focului.

„Pompierii militari din cadrul Detașamentului Tulcea intervin pentru stingerea unui incendiu de vegetație uscată, cu pericol de propagare către fondul forestier. Intervenția se desfășoară cu nava multirol a ISU Tulcea, achiziționată cu fonduri europene, alături de personalul Ocolului Silvic și de voluntarii SVSU Chilia, care intervin cu o ambarcațiune. În Delta Dunării, unde accesul terestru este dificil, capacitatea de intervenție pe apă este esențială”, a afirmat Raed Arafat.

La momentul redactării știrii, autoritățile nu au anunțat suprafața afectată de incendiu și nici cauza izbucnirii focului.

Președintele SUA a dezvăluit că a fost refuzat de omologul său din Coreea de Sud.

„L-am sunat pe președintele Coreei de Sud. I-am spus: Ați putea ajuta cu Iranul? Dacă doriți, nu avem nevoie de ajutor. El a răspuns: Nu, mulțumesc”, a declarat Donald Trump în timpul unor declarații pentru presă făcute la Casa Albă.

Președintele american a dezvăluit și replica pe care i-a dat-o președintelui din Coreea de Sud.

„I-am spus: Ce înseamnă asta? Avem 39.000 de soldați acolo care vă protejează de Kim Jong Un, și nu ne veți ajuta cu Iranul? Asta este ciudat. Atunci, de ce suntem implicați în a vă ajuta? Protejarea Coreei de Sud ne costă miliarde de dolari”, a adăugat Trump.

Concluzia a aparținut tot liderului american.

„Nu putem merge în jurul lumii și să protejăm toate aceste țări, mai ales când acestea nu sunt acolo pentru a ne ajuta”, a precizat Donald Trump.

Președintele american s-a declarat nemulțumit și a amenințat cu retragerea sprijinului mai mulți aliați care au refuzat să se implice în conflictul din Iran.

Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu” difuzată pe Gândul.ro.

„Și arogant, dar mie mi se pare că dânsul este într-o campanie electorală. Adică dânsul este complet desprins de realitatea din România. Tocmai vorbeam de crizele suprapuse. Dânsul inaugurează creșe, pasaje în condițiile în care provocările cu care se confruntă România sunt foarte mari. Deci mie mi se pare că dânsul, în loc să dea un răspuns problemelor pe care le au românii, dânsul încearcă să se ducă în alte zone legate mai mult de imaginea dânsului”, a declarat Viorica Dăncilă.

Fosta șefă a Guvernului l-a criticat pe Bolojan și pentru întâlnirea cu președinta CCR.

„Pe de altă parte, această abordare a dânsului, că trebuie să ne întâlnim cu șef de companie, păi nu poți să pui egalitate între președintele Curții Constituționale și un șef de companie. Adică, totuși, repet, este o separare a puterilor în stat. Nu mai există și tot dânsul a fost cel care a transformat executivul în legislativ. Să nu uităm că Dânsul, de când a venit la putere, a guvernat prin asumarea răspunderii și ordonanțe de urgență. Parlamentul pentru dânsul nu prea a existat. Iar acum face același lucru în ceea ce privește justiția. Justiția nu i se subordonează. Justiția trebuie să fie independentă. Iar astfel de întâlniri trebuie făcute publice, dacă nu au nimic de ascuns”, a precizat Viorica Dăncilă.

Ședința CCR de luni a avut loc după informațiile apărute în spațiul public privind o întâlnire, vineri, între președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, și Ilie Bolojan.

Consiliul Superior al Magistraturii a cerut clarificări publice privind împrejurările în care a avut loc întrevederea, natura acesteia, motivul pentru care s-ar fi desfășurat în biroul președintelui Senatului și subiectele discutate.

CSM a arătat că informațiile apărute au generat „întrebări legitime”, în condițiile în care întrevederea ar fi avut loc într-o perioadă în care Curtea Constituțională urma să se pronunțe asupra unor cauze cu relevanță instituțională.

CCR a transmis duminică seara că întâlnirile președintei Curții cu reprezentanți ai autorității executive au exclusiv un caracter administrativ și organizatoric.

Radu Marinescu critică ieșirile publice ale liderilor USR, după aflarea verdictului CCR. Ei au atacat social-democrații pentru amendamentul pe care l-au inițiat împotriva președintelui USR, Dominic Fritz. Fostul ministru al Justiției spune că USR exagerează efectele amendamentului, iar discursul lor „capătă accente penibil-paroxistice”.

„Acum proclamă sfârșitul civilizației umane pentru că niște aleși ,între care și șeful lor (aici e buba), vor intra mai devreme în interdicția de ocupare a funcției publice, consecința unei hotărâri judecătorești definitive, care nu suferă nici o modificare”, a scris Radu Marinescu, într-o postare pe Facebook.

Legea Integrității se întoarce în Parlament, pentru că un alt amendament, cel privind publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor, nu este constituțional.

Radu Marinescu, cel care a inițiat amendamentul, mai spune că nu contestă decizia CCR, dar acuză USR că legea pe care au trimis-o inițial la Parlament l-ar fi scăpat pe Dominic Fritz de efectele condamnării, iar primarul Timișoarei nu și-ar mai fi pierdut funcția la finalul mandatului.

„Nu sunt adeptul vulgarizării online a dreptului, care face adeseori ca persoane interesate politic să speculeze subiectiv aparențele juridice , de exemplu pe retroactivitatea sau ultraactivitatea legii, jurisprudență, doctrină, legis interpretatio”, a mai transmis fostul ministru al Justiției.

În urma actualei Legi a Integrității, Dominic Fritz își va pierde mandatul de primar al Timișoarei în termen de 30 de zile de la promulgare.

Curtea Constituțională a decis luni, în dosarele conexate privind Legea integrității, că mai multe prevederi sunt neconstituționale.

Cu unanimitate de voturi, CCR a declarat neconstituțională sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”.

Tot în unanimitate, Curtea a declarat neconstituțională publicarea informațiilor privind interesele financiare ale soțului sau soției persoanelor vizate de lege.

În ceea ce privește publicarea intereselor financiare ale funcționarilor și demnitarilor care intră sub incidența legii, prevederea a fost, de asemenea, declarată neconstituțională, însă decizia a fost luată cu majoritate de voturi.

La scurt timp după deciziile CCR, primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a lansat critici dure la adresa instituției, susținând că dacă actul normativ va fi promulgat de către șeful statului, mandatul său va înceta în termen de 30 de zile. Fritz acuză majoritatea PSD din CCR că ar fi validat un „abuz de putere” și anunță că va contesta situația la CEDO.

Edilul susține că încetarea mandatului său ar reprezenta o sancțiune retroactivă pentru fapte produse înainte de intrarea în vigoare a noii legi.

„Dacă președintele va promulga legea ANI, mandatul meu de primar va înceta în 30 zile, ca o sancțiune retroactivă pentru lucruri care s-au întâmplat înainte să intre în vigoare legea”, afirmă Fritz.

O instanță din Azerbaidjan a inclus trei cetățeni ruși pe lista de persoane căutate și a decis arestarea lor în absență, potrivit publicației Apa.

Decizia a fost luată ca urmare a transmisiunilor de pe YouTube care instigau la schimbarea violentă a regimului azer, amenințau cu eliminarea fizică a unor persoane și incitau la ură împotriva Azerbaidjanului. Procurorii azeri i-a acuzat pe cei trei de incitare la terorism, încălcarea integrității teritoriale a țării și incitare la ură.

Persoanele condamnate sunt un jurnalist, un consultant politic și un consilier al ministrului Transporturilor din Rusia.

Autoritățile din Azerbaidjan solicită asistență internațională, inclusiv prin intermediul canalelor Interpol, pentru prinderea celor trei.

Azerbaidjan a făcut parte din spațiul ex-sovietic. Țara și-a dobândit independența după destrămarea Uniunii Sovietice în decembrie 1991.

Ulterior, țara din Caucaz a rămas în sferă de influență a Rusiei. În ultimii ani, la fel ca în cazul Georgiei și Armeniei, Azerbaidjan a încercat să se distanțeze de Rusia.

Ziarul german Bild a dezvăluit luni, citând surse, că NATO a conturat planuri de răspuns în cazul în care Rusia decide să lanseze un atac asupra unui stat membru al Alianței.

Planul prevede și scenariul în care o țară baltică ar fi atacată de Rusia, iar obiectivele NATO includ oprirea trupelor ruse și slăbirea masivă a Rusiei.

Potrivit Bild, NATO a dezvoltat trei strategii în cazul unui atac rusesc. În primă fază, NATO ar intenționa să oprească atacurile cu rachete, iar avioane de luptă, rachete și drone ar urma să neutralizeze sistemele rusești de rachete. În acest sens, una dintre ținte ar fi Kaliningradul, unde sunt amplasate numeroase sisteme de apărare antiaeriană și de rachete.

Totodată, NATO dorește să creeze și o „zonă autonomă” de-a lungul graniței cu Rusia și Belarus, concepută ca o barieră de protecție. Acolo, doar dronele și vehiculele militare fără pilot vor lupta împotriva inamicului. Soldații NATO nu sunt staționați acolo. În cazul în care soldații ruși vor continua să pătrundă pe teritoriu, aceștia vor fi opriți de aceste drone și vehicule.

Bild mai relatează că într-o fază ulterioară, NATO intenționează să lanseze atacuri și pe teritoriul Rusiei. În acest scop, forțele speciale vor distruge baze militare și de aprovizionare importante din Rusia, printre care aerodromuri, fabrici de armament, poduri și căi ferate folosite de Rusia pentru a transporta trupe și echipamente către front.

Potrivit planului prezentat de Bild, NATO menționează faptul că nu intenționează să cucerească Rusia. Obiectivul ar fi, în schimb, împingerea trupelor ruse de atac înapoi până la graniță.

Totodată, potrivit sursei citate, NATO vrea ca aceste planuri elaborate să fie în mod deliberat publice, astfel încât Moscova să înțeleagă în avans care sunt consecințele într-un asemenea scenariu.

În ultimele luni, Rusia și-a intensificat agresiunile asupra spațiului aerian al NATO, prin incursiuni cu drone, atât în Polonia, cât și în România.

Săptămâna trecută, mai multe fragmente de drone au fost găsite pe litoralul românesc.

În noaptea de sâmbătă spre duminică, o dronă a fost doborâtă în județul Galați de două avioane de vânătoare F-18 spaniole. Potrivit unui reprezentant NATO, drona „pare să fie rusească”.

Drona interceptată în județul Galați este a patra doborâtă de forțele române sau aliate după ce a pătruns în spațiul aerian al României de la începutul războiului din Ucraina.

Primele trei drone au fost doborâte de piloți români în zilele de 24, 25 și 26 iulie 2026, cu ajutorul avioanelor F-16 ale Forțelor Aeriene Române.

Raluca Turcan, deputat PNL, a criticat luni, într-o postare pe rețelele de socializare, amendamentele susținute de PSD și AUR, care au dus la retrimiterea Legii Integrității în Parlament.

„În loc să avem astăzi o lege a integrității adoptată, constituțională și un jalon PNRR îndeplinit, trebuie să intervenim din nou legislativ pentru a pune legea în acord cu decizia Curții Constituționale”, a transmis Raluca Turcan pe Facebook.

Prima critică a Ralucăi Turcan a fost legată de amendamentul propus de AUR și votat de social-democrați, care ar fi vizat-o pe partenera de viață a lui Nicușor Dan. Această propunere a fost și motivul pentru care legea a fost declarată parțial constituțională.

„CCR a declarat neconstituțional amendamentul privind declarațiile de avere și de interese ale partenerilor de viață. O prevedere introdusă de AUR, votată și de PSD, pentru o răfuială politică care nu este doar neconstituțională, ci și profund iresponsabilă”, a adăugat Turcan.

Dacă CCR a decis că primul amendament controversat nu respectă Legea Fundamentală, amendamentul Fritz nu a primit același verdict. Curtea a considerat că acesta întrunește principiile constituționalității.

Turcan a acuzat social-democrații că au creat acest amendament tocmai pentru ca primarul Timișoarei, Dominic Fritz, să își piardă mandatul, în urma condamnării definitive pe care o are pentru conflict de interese. Aceasta mai spune că după ce PSD a încercat ruperea PNL, acum și-ar fi propus același lucru, dar pentru USR.

„Și, după toate acestea, fac pariu că PSD va veni ca o floare și va pretinde acum să facem Guvern împreună cu el. Sau să votăm un guvern minoritar PSD. După ce a încercat să rupă PNL. După ce a transformat o lege esențială pentru PNRR într-un teren pentru răfuieli politice. După ce a pus în pericol 770 de milioane de euro. Asta înseamnă să ai tupeu!”, a concluzionat Raluca Turcan.

Legea Integrității își reia acum de la 0 traseul prin legislativ, cu riscul ca România să piardă 770 de milioane de euro, dacă legea nu va fi adoptată până la finalul lunii august.

Conform anunțului oficial „la data de 17 august 2026, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Sinaia a dispus luarea măsurii preventive a arestului la domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile.”

Totodată, instanța a dispus monitorizarea electronică a respectării măsurii arestului la domiciliu și a obligațiilor stabilite în sarcina persoanei față de care a fost dispusă această măsură.

Cercetările sunt continuate de către polițiști pentru stabilirea tuturor împrejurărilor evenimentului și dispunerea măsurilor legale în consecință, mai scrie în anunț.

Hackerul „Virus”, condamnat în SUA în dosarul Gozi, a fost prins la Sinaia cu plăcuțe diplomatice false și un sistem care schimba numerele dintr-un buton. Bărbatul de 42 de ani este Mihai Ionuț Păunescu, cunoscut în lumea infracționalității cibernetice sub porecla „Virus”, potrivit informațiilor publicate de presa locală.

Păunescu a fost condamnat în Statele Unite, în 2023, la trei ani de închisoare pentru rolul său într-o infrastructură informatică folosită la distribuirea unora dintre cele mai periculoase programe malware ale perioadei, inclusiv Gozi, care a infectat peste un milion de calculatoare și a ajuns inclusiv în sistemele NASA.

Imaginile publicate de Live Ukraine au fost realizate cu ajutorul unei drone. Potrivit sursei menționate, Vladyslav Polskyi, comandantul companiei de asalt din cadrul Regimentului 475 de Asalt a evacuat personal doi militari grav răniți.

Anterior, aceștia au fost atacați de o dronă rusească de tip Molniya.

Inițial, pentru a evacua militarii, a fost trimis un vehicul militar, dar acesta a fost avariat. Răniții au rămas complet neprotejați într-o zonă deschisă, lângă un drum neasfaltat de pe un câmp.

„În timp ce postul de comandă căuta frenetic o soluție pentru a-i scoate pe oameni de sub focul inamic, recunoașterea aeriană a observat o camionetă civilă care se deplasa cu viteză maximă direct în zona de pericol. S-a dovedit că șeful companiei de asalt, Vladyslav Polskyi, fără să-și pună nici măcar o vestă antiglonț, a sărit la volan și a pornit în viteză pentru a-și ajuta oamenii”, se arată într-un comunicat al armatei ucrainene.

Comandantul a încărcat singur militarii în camioneta și i-a evacuat de pe lina frontului.