Misiunea a fost desfășurată de Direcția Principală de Cercetare Subacvatică a Rusiei (GUGI), o unitate specializată aflată sub sancțiunile Washingtonului și Londrei, notează Reuters.
Submersibilele rusești de mare adâncime au simulat amplasarea acestei tehnologii sofisticate și distructive în eventualitatea unui conflict deschis cu NATO, fără a provoca însă avarii cablurilor existente.
Exercițiul a avut loc în apropierea arhipelagului Svalbard, unde două cabluri de fibră optică leagă insulele de Norvegia continentală. Acestea se află la adâncimi de până la 2.700 de metri și transportă volume masive de date provenite de la stația satelitară SvalSat, parte din rețeua NASA.
Marea Britanie și Norvegia au anunțat în aprilie că au identificat o operațiune rusă clandestină în apele arctice. Cele două state au informat ulterior Moscova că sunt la curent cu existența noii tehnologii, într-o încercare de a descuraja utilizarea acesteia.
Ministrul norvegian al apărării, Tore Sandvik, a declarat că operațiunea comună a transmis Rusiei mesajul că activitățile clandestine nu pot rămâne nedetectate și că orice tentativă de atac asupra infrastructurii critice va avea consecințe.
Vulnerabilitatea infrastructurii submarineImportanța strategică a infrastructurii submarine a crescut în ultimii ani, în condițiile în care cablurile de telecomunicații și energie susțin comunicațiile globale, tranzacțiile financiare și transportul de date.
NATO și statele europene și-au intensificat măsurile de protejare a acestor infrastructuri după distrugerea conductelor Nord Stream în 2022 și după o serie de incidente în Marea Baltică.
Începând din 2023, un număr tot mai mare de nave au fost observate deplasându-se lent deasupra sau în apropierea unor infrastructuri submarine sensibile, activitate cunoscută drept „drifting”.
Deși practica nu este ilegală în ape internaționale, analiștii consideră că astfel de operațiuni sunt premergătoare unui sabotaj.
Deși acțiunile de monitorizare aliată precum Baltic Sentry și Nordic Warden au redus incidentele din Marea Baltică, infrastructura submarină europeană rămâne expusă în fața extinderii rapide a dependenței digitale și a rețelelor de transport al energiei.
Temeri privind testarea Articolului 5Confruntarea alimentează temerile analiștilor occidentali privind testarea de către Moscova a Articolului 5 din NATO (apărarea colectivă).
În plus, în luna august, directorul CIA, John Ratcliffe, a mers la Moscova tocmai pentru a avertiza autoritățile ruse împotriva escaladării actelor ostile din Europa, în timp ce Kremlinul continuă să nege orice implicare.
Sydney Sweeney este protagonista campaniei „Just Sports”, lansată miercuri de platforma Novig, relatează Entertainment Weekly.
În videoclip, Sydney Sweeney apare în mai multe scene inspirate de fotbal american, baschet, tenis, hochei, fotbal și baseball.
Milioane de vizualizări în doar câteva oreCampania promovează faptul că Novig este o platformă dedicată exclusiv sportului, fără piețe de predicții pentru politică, războaie sau alte evenimente.
Videoclipul a devenit rapid viral. Potrivit Entertainment Weekly, acesta a depășit trei milioane de vizualizări pe X la aproximativ o zi de la lansare.
Sweeney nu este doar imaginea campaniei. Actrița a devenit partener strategic al companiei și deține și o participație.
Sydney Sweeney, în vârstă de 28 de ani, este cunoscută în special pentru rolurile din serialele „Euphoria” și „The White Lotus”, dar și pentru filme precum „Anyone But You” și „Christy”, în care a interpretat-o pe fosta campioană mondială la box Christy Martin.
Actrița a practicat mai multe sporturi în copilărie, printre care fotbal, softball și arte marțiale mixte, și a declarat că urmărește în prezent în special hocheiul și boxul.
O altă reclamă cu Sydney Sweeney a provocat controverseNu este prima campanie publicitară cu Sydney Sweeney care devine virală. În vara anului 2025, actrița a fost protagonista unei reclame pentru brandul american American Eagle, construită în jurul sloganului „Sydney Sweeney Has Great Jeans”.
Campania folosea un joc de cuvinte între „jeans” („blugi”) și „genes” („gene”) și a provocat controverse în Statele Unite. Unii critici au considerat că reclama făcea aluzie la aspectul fizic și genele actriței, în timp ce American Eagle a susținut că mesajul era doar despre blugi.
Controversa a ajuns inclusiv în zona politică, după ce președintele american Donald Trump și vicepreședintele JD Vance au comentat public campania.
Sweeney a declarat ulterior că a fost surprinsă de amploarea reacțiilor și că nu este de acord cu interpretările criticilor.
Dumitru Cîmpean, profesor de istorie la școala din Gura Râului, este unul dintre oamenii care păstrează poveștile satului. El vorbește cu mândrie despre cele două monumente istorice ale comunei: Biserica Mică, cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, și podul acoperit, cunoscut și sub numele de Podul Morii.
Fără picior de sprijin în albia râuluiRidicat în secolul al XIX-lea, podul este una dintre construcțiile care atrag atenția prin soluția folosită de meșteri. Este lung de peste 12 metri și a fost realizat după principiul „grinzilor cu zăbrele”, ceea ce i-a permis să traverseze Cibinul fără un picior de sprijin în albia râului.
În Ardeal au mai rămas doar câteva poduri construite după acest principiu.
Podul avea legătură directă cu moara de pe malul Cibinului. Într-o monografie din 1896 se arată că moara a fost cumpărată în 1858 de preotul Ioan Arsenie, cu 3.200 de florini, împreună cu „temeinicul pod acoperit, care mijlocea comunicațiunea”.
Apa Cibinului nu era atunci doar parte din peisaj. Ea punea în mișcare joagăre, pive pentru postav și ulei și mori pentru cereale. De aici și expresia potrivit căreia „gurănilor le veneau banii pe apă”.
„În Gura Râului funcționau patru mori pe apă, iar morarii umblau prin sat cu carul tras de boi pentru a strânge sacii cu grăunțe și, mai apoi, pentru a aduce făina. Aveau la cornul boului un «clopot morăresc», legat cu o funie, care anunța că morarul a venit după măciniș”, spune Dumitru Cîmpean.
Activitatea morilor avea să dispară treptat.
Podul acoperit, parte din viața satuluiDupă cel de-al Doilea Război Mondial, autoritățile comuniste au decis oprirea joagărelor, iar morile au mai funcționat până spre sfârșitul anilor ’70, când a fost construit barajul.
Odată cu schimbarea regimului apei, a dispărut și lumea în care morarii mergeau cu boii după sacii cu grăunțe. În locul carelor au rămas doar oamenii care își duceau puținele cereale necesare gospodăriei.
Podul a fost însă martor și la momente mult mai simple din viața satului.
„Aici se jucau copiii, iar în posturi, când nu se făcea joc în Pavilion, se întâlneau tinerii ce luau apoi drumul spre «Calea Domnilor» sau «Măial», cum i se mai spune potecii și poieniței folosite pentru plimbare”, povestește profesorul.
Pe aici ar fi trecut și poetul George Coșbuc, atunci când era găzduit la preotul Manta și obișnuia să urce de-a lungul Cibinului până în Vârtochele.
Restaurat cu ajutorul Ambulanței pentru MonumenteAnii au trecut, însă podul a rămas. Recent, voluntarii „Ambulanței pentru Monumente” au lucrat la restaurarea construcției.
Reabilitarea îi poate oferi monumentului o nouă viață. Dumitru Cîmpean spune că podul ar putea găzdui expoziții etnografice și evenimente culturale și se gândește chiar la organizarea unei „Zile a Podului”.
„Lumea a auzit de el, este curioasă să-l vadă și să-i afle povestea”, spune profesorul.
Podul acoperit din Gura Râului a rămas astfel nu doar o construcție veche peste Cibin, ci și o bucată din istoria satului.
„Podul acoperit din centrul comunei Gura Râului are o nouă viață prin grija voluntarilor și are puterea să adune comunitatea laolaltă”, susține Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu, care a prezentat povestea podului din Gura Râului.
Incidentul a avut loc la Roma, Italia. Proprietarul a găsit în interiorul locuinței două persoane străine. Acesta au refuzat să plece, astfel încât bărbatul a sunat la Poliție.
Polițiștii au constatat că în apartament se aflau două persoane condamnate pentru infracțiuni legate de droguri. Totuși, acestea nu au putut fi evacuate pe perioada anchetei și până la eliberarea unui ordin de evacuare.
Totul a ținut câteva săptămâni, iar proprietarul a fost nevoit să stea la hotel, pe propria cheltuială.
În minutul 92, Haaland și mijlocașul Pablo Rosario s-au luat la harță în urma unui duel. Cei doi s-au împins și au ajuns la pământ, iar după intervenția celorlalți jucători au fost avertizați cu cartonașul galben, arată The Guardian.
„M-a prins de posterior”După meci, Haaland a povestit incidentul într-un interviu acordat televiziunii norvegiene TV 2. Atacantul lui Manchester City a spus că își dorea să înscrie și al treilea gol, în timp ce Rosario încerca să îl oprească. Potrivit lui Haaland, în timpul duelului, fotbalistul lui Porto l-a prins de posterior.
„A fost un moment destul de interesant. O să vedeți o fotografie în care mă prinde de fund. O să fie interesant de văzut”, a spus Haaland, referindu-se la momentul care a fost surprins de camerele de televiziune.
Incidentul a venit după un meci tensionatMomentul din minutul 92 nu a fost singurul episod tensionat al partidei. Înainte de pauză, Marc Guéhi și Gabriel Veiga au avut un duel în urma căruia jucătorul lui Porto a avut nevoie de îngrijiri medicale după ce s-a lovit la cap.
La finalul primei reprize, tensiunile au continuat în apropierea tunelului către vestiare, unde au fost implicați jucători și membri ai staffurilor celor două echipe.
Imaginile l-au surprins și pe Rúben Dias cu mâna pe ceea ce părea să fie antrenorul lui Porto, Francesco Farioli. UEFA urma să analizeze raportul arbitrului Szymon Marciniak și al delegatului Stephanie Ford înainte de a decide dacă sunt necesare măsuri disciplinare.
Haaland își exersează loviturile de capDincolo de incidentul din final, Haaland a vorbit și despre primul său gol, înscris în minutul 47 cu o lovitură de cap.
Norvegianul a dezvăluit că își exersase recent această execuție chiar alături de tatăl său, Alf-Inge Haaland, fost jucător al lui Manchester City.
„Cu două zile în urmă exersam loviturile de cap cu tatăl meu în grădină”, a povestit atacantul. Haaland a spus că a muncit mult în ultimii ani pentru a-și îmbunătăți jocul aerian și consideră că loviturile de cap au devenit una dintre calitățile sale.
Bătaia generală a avut loc la Florența. Mai multe persoane s-au luat la bătaie în stradă, în fața unui magazin. În înregistrare se aud strigăte și apar oameni care asistă la conflict.
Europarlamentara Silvia Sardone a distribuit videoclipul pe rețelele sociale și a cerut măsuri urgente.
„Scene inacceptabile, cu implicarea străinilor, care din păcate se repetă în multe orașe”, a transmis Silvia Sardone în mesajul care însoțește filmarea.
Alexander Zverev și-a asigurat miercuri locul în semifinalele US Open pentru a treia oară în carieră, după ce l-a învins pe Botic van de Zandschulp cu 6-2, 7-5, 6-1.
Favoritul numărul unu, care a câștigat primul său titlu de Grand Slam la Roland Garros în acest an, are 51 de victorii în acest sezon. Cele 23 de victorii în meciuri de Grand Slam obținute în acest sezon de jucătorul în vârstă de 29 de ani reprezintă un record pentru un jucător german într-un singur sezon, depășind cele 22 de victorii înregistrate de Boris Becker în 1989.
„Mă bucur că am ajuns în semifinale”, a declarat Zverev în conferința de presă de după meci, citat de ATP Tour.
În semifinală, Zverev îl va înfrunta pe numărul 50 mondial, Karen Khachanov. Acesta s-a calificat miercuri în a treia sa semifinală de Grand Slam, după ce Alexander Blockx s-a retras din cauza unei accidentări în primele faze ale setului al treilea, pe stadionul Arthur Ashe.
Khachanov conducea cu 6-2, 7-5, 3-2 în fața jucătorului de 21 de ani când belgianul a pus capăt meciului, după ce a beneficiat de mai multe pauze medicale din cauza durerilor la partea superioară a corpului.
A doua semifinală este 100% americamă: Ben Shelton – Frances Tiafoe.
Incidentul s-a petrecut pe firul 2, în stația de metrou Ștefan cel Mare din Sectorul 2, în jurul orei 8:15, informează Metrorex.
Personalul Metrorex a solicitat intervenția SMURD și celorlalte organe abilitate.
„Conform procedurilor interne, organele abilitate, împreună cu Metrorex vor deschide o anchetă pentru a se stabili împrejurările în care s-a produs evenimentul”, arată sursa citată.
Circulația metrourilor a fost reorganizată, iar călătorii au fost informați prin stații de sonorizare și trenuri. Ea a fost reluată abia la ora 8:44.
Tânără de 24 de ani, lovită de metrouPotrivit ISU București – Ilfov, este vorba despre o tânără de 24 de ani care ar fi căzut în fața metroului. Ea a fost găsită inconștientă, cu multiple traumatisme de salvatori.
„În urmă cu scurt timp am intervenit la stația de metrou Ștefan cel Mare, unde o persoană a fost lovită de metrou. După deconectarea rețelei de la sursa de electricitate, echipajele de intervenție au extras victima de sub metrou, aceasta (femeie, aproximativ 25 de ani) fiind inconștientă, cu multiple traumatisme”, informează sursa citată.
La fața locului au intervenit două echipaje SMURD, Detașamentul Special de Salvatori și o autospecială de stingere.
Potrivit polițiștilor DGPMB, tânăra ar fi coborât ar fi coborât pe șine, moment în care a fost surprinsă și accidentată de metrou.
„La fața locului s-au deplasat cu operativitate polițiști din cadrul structurii, iar din primele verificări, s-a stabilit că, în timp ce se afla în incinta stației Stefan cel Mare, o femeie, în vârstă de 24 de ani, ar fi coborât în calea de rulare a trenului, moment în care ar fi fost surprinsă și accidentată de către acesta”, informează Direcția Generală de Poliție a Municipiului București.
Misiunea este în dinamică, iar polițiștii de la metrou continuă cercetările pentru a stabili cu exactitate condițiile în care s-a produs incidentul.
Persoanele care se confruntă cu depresie, anxietate și stări suicidale pot să sune gratuit la numărul 0800 801 200, linie telefonică pusă la dispoziție de Alianța Română de Prevenție a Suicidului.
Republica Moldova a accelerat în ultimii ani implementarea reformelor necesare aderării la Uniunea Europeană, iar ritmul acestora a depășit capacitatea Comisiei Europene de a urmări și evalua progresele, notează Euronews.
În acest context, instituția europeană a început să realoce resurse către țările candidate care înregistrează cele mai rapide progrese.
„Rezultatele impresionante ale Republicii Moldova în ceea ce privește reformele legate de UE încep să dea roade. Am avut o discuție fructuoasă cu noul prim-ministru Vasile Tofan, în cadrul căreia am abordat următorii pași pe calea aderării Republicii Moldova la UE”, a transmis comisarul european pentru extindere, Marta Kos.
La rândul său, viceprim-ministrul pentru integrare europeană al Republicii Moldova, Cristina Gherasimov, a subliniat că reformele din ultimii cinci ani sunt fără precedent și că Chișinăul vizează încheierea negocierilor de aderare până la începutul anului 2028.
Mecanismul cuplării cu UcrainaRepublica Moldova și Ucraina au început împreună procesul de aderare în 2022, iar în decembrie 2023 liderii UE au decis deschiderea simultană a negocierilor cu cele două state. Această asociere politică a proceselor de aderare, denumită informal „cuplare”, presupune menținerea parcursurilor celor două țări într-o relație strânsă în etapa deschiderii capitolelor de negociere.
În paralel, Ucraina își continuă reformele, însă războiul și presiunile asupra bugetului afectează procesul de aderare.
Parcursul Kievului a fost blocat timp de doi ani de vetoul Ungariei conduse de Viktor Orbán, motivat de situația minorității maghiare din Transcarpatia. După înlăturarea lui Orbán de la putere în aprilie de către partidul Tisza condus de Peter Magyar, Budapesta a ridicat vetoul pe primul cluster în iunie, iar al doilea cluster a fost deschis în iulie.
Orizontul unei posibile decuplăriMecanismul cuplării este menținut din considerente geopolitice. Susținători precum statele baltice pledează pentru păstrarea acestui format pe toată durata etapei de deschidere a capitolelor de negociere, pentru a nu trimite un semnal de abandonare a Ucrainei.
Cu toate acestea, oficialii UE anticipează că, odată ce toate clusterele vor fi deschise, situația s-ar putea schimba rapid, permițând Chișinăului să accelereze pe cont propriu dacă își păstrează dinamica reformelor.
Amenințările președintelui american cu introducerea unor tarife au influențat, în ultimele 18 luni, modul în care Comisia Europeană a abordat cazurile care vizează companiile americane și au scos la iveală diviziuni interne privind cât de ferm ar trebui aplicate noile reguli, informează Financial Times.
„Nu suntem proști. Evităm provocările inutile în domeniul tehnologiei”, a declarat un oficial european, citat de FT.
UE pregătește limite de vârstă pentru accesul la rețelele socialePreședinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să propună noi limite de vârstă pentru accesul la platformele digitale. Copiii sub 13 ani nu ar mai avea acces la rețelele sociale, adolescenții mai mari ar urma să primească acces treptat, iar platformele de jocuri care folosesc funcții ce pot crea dependență ar putea fi, la rândul lor, supuse unor restricții.
Abordarea este mai moderată decât măsurile similare adoptate sau luate în calcul în țări precum Marea Britanie, Australia și Indonezia, unde limita de vârstă este de 16 ani. În interiorul UE există însă diferențe de opinie privind vârsta de la care ar trebui permis accesul.
Noile măsuri ar afecta companii americane din domeniul tehnologiei, inclusiv Meta, într-un moment în care Bruxelles-ul investighează deja funcțiile de pe Instagram și Facebook despre care există suspiciuni că ar putea crea dependență.
Franța și Grecia au cerut de mai mult timp Comisiei Europene să introducă restricții ample privind accesul copiilor la rețelele sociale. În țările nordice și în Europa Centrală și de Est există însă în continuare rezerve privind oportunitatea ca guvernele să impună astfel de măsuri și, mai ales, dacă acestea pot fi aplicate în practică.
Nemulțumită de ritmul lent al discuțiilor de la Bruxelles, Franța a încercat să interzică accesul la rețelele sociale pentru persoanele sub 15 ani. Măsura a fost ulterior anulată de cea mai înaltă instanță a țării.
Companiile de social media susțin că au introdus deja măsuri pentru protejarea copiilor. Instagram, de exemplu, oferă conturi speciale pentru adolescenți, care includ limite privind timpul petrecut în aplicație și setări suplimentare de confidențialitate pentru restricționarea contactelor din partea persoanelor necunoscute.
Presiunile lui Trump complică aplicarea regulilor europenePlanul UE va fi însă pus la încercare de administrația Trump, care s-a opus unor astfel de restricții, invocând atât libertatea de exprimare, cât și interesele mediului de afaceri.
Trump a acuzat în repetate rânduri UE că vizează în mod special companiile americane și a amenințat cu tarife ca răspuns la măsurile adoptate de Bruxelles.
Anthony Whelan, cel mai înalt funcționar european din domeniul concurenței, a declarat pentru Financial Times că aceste divergențe sunt „dezamăgitoare”, în condițiile în care autoritățile de reglementare din SUA și Europa au adesea preocupări similare.
El a respins însă ideea că presiunile geopolitice determină Bruxelles-ul să evite deschiderea unor investigații împotriva companiilor americane.
În iulie, după ce Comisia Europeană a amendat Google cu 890 de milioane de euro pentru încălcarea regulilor digitale ale UE, Trump a avertizat că blocul comunitar va plăti „un preț foarte mare”.
Aproximativ 58% dintre companiile participante la un sondaj al Camerei Americane de Comerț din Shanghai spun acum că sunt optimiste în privința perspectivelor lor în China pentru următorii cinci ani, scrie Reuters. Procentul a crescut cu 17 puncte într-un singur an.
Profiturile au atins cel mai bun nivel din 2019Schimbarea de sentiment are și o explicație financiară. 78% dintre cele 262 de companii chestionate au declarat că operațiunile lor din China au fost profitabile anul trecut. Este cea mai mare proporție înregistrată din 2019.
Și investițiile dau semne de revenire. 31% dintre companii intenționează să își majoreze investițiile în China în 2026, în timp ce doar 14% spun că le vor reduce.
Camera Americană de Comerț din Shanghai – logo. Sursa foto: amcham-shanghai.org
Ce a devenit principala problemă pentru firmele americaneSondajul arată însă și o schimbare neașteptată. Tensiunile dintre SUA și China nu mai sunt principala preocupare a companiilor americane. Concurența internă din China a preluat primul loc, fiind indicată de 68% dintre respondenți drept cea mai importantă provocare.
În același timp, 55% consideră că mediul de reglementare din China este transparent, cu 7 puncte procentuale mai mult decât anul trecut.
Optimismul este legat și de apropierea dintre Washington și BeijingCamera Americană de Comerț din Shanghai apreciază că îmbunătățirea relațiilor dintre cele două țări a contribuit la schimbarea de atmosferă.
După armistițiul comercial de la sfârșitul anului trecut și summitul dintre Donald Trump și Xi Jinping din luna mai, companiile americane au primit un semnal de stabilizare a relațiilor.
Totuși, rezultatele sondajului arată că problemele nu au dispărut. Firmele americane trebuie să facă față unei competiții tot mai puternice din partea companiilor chineze, iar așteptările privind o deschidere suplimentară a mediului de reglementare au scăzut.
Trump a făcut anunțul în timpul primei convenții republicane pentru alegerile de la jumătatea mandatului, organizată la Dallas, unde le-a cerut alegătorilor să rămână uniți și să voteze candidații republicani la scrutinul din 3 noiembrie.
Președintele american a susținut că plata ar fi posibilă datorită performanțelor economice și veniturilor obținute de Statele Unite și a comparat-o cu distribuirea de bani către acționarii unei companii profitabile, scrie Reuters.
„Dacă republicanii câștigă Camera Reprezentanților și Senatul Statelor Unite (…) voi acorda un dividend fiecărui cetățean adult din Statele Unite ale Americii, în valoare de 5.000 de dolari”, a declarat Trump.
Donald Trump vrea ca plata de 5.000 de dolari să fie „Trump Dividend”Donald Trump a propus ca plata să poarte numele de „Trump Dividend”. Președintele a precizat însă și o condiție: banii ar trebui cheltuiți în Statele Unite.
„Nu vrem să mergeți în Canada pentru a cheltui banii”, a spus Trump.
În discursul său, liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe americani să îi ofere lui și republicanilor suficient sprijin politic pentru a-și „duce treaba la capăt”. Trump a susținut că administrația sa poate contribui la recâștigarea respectului de care Statele Unite s-ar fi bucurat pe plan internațional și a criticat din nou administrația fostului președinte Joe Biden.
Trump i-a atacat și pe democrați, afirmând că aceștia nu pot obține rezultate similare deoarece nu folosesc tarifele și „știu doar despre sărăcie”.
Donald Trump ar putea avea nevoie de 1.200 de miliarde de dolari pentru plata americanilorPromisiunea lui Donald Trump ar presupune un efort bugetar uriaș. Potrivit estimărilor citate în informațiile prezentate, în Statele Unite există aproximativ 240 de milioane de adulți.
O plată de 5.000 de dolari pentru fiecare adult ar costa, în acest caz, aproximativ 1.200 de miliarde de dolari, sumă care reprezintă o parte semnificativă din bugetul federal anual al Statelor Unite, estimat la aproximativ 7.000 de miliarde de dolari.
Ideea unui astfel de dividend nu este nouă. Trump a discutat pentru prima dată despre concept în iulie 2025. Valoarea de 5.000 de dolari a fost propusă de James Fishbach, un consilier extern al Departamentului pentru Eficiența Guvernului (DOGE).
În februarie 2025, Fishbach a propus un „DOGE Dividend”, prin care 20% din economiile realizate de guvern prin măsurile DOGE ar fi fost distribuite direct gospodăriilor americane.
Ulterior, senatorul republican Josh Hawley a propus American Worker Rebate Act of 2025, un proiect care prevedea redistribuirea către familiile din clasa muncitoare a unor venituri provenite din noile tarife vamale introduse de administrația Trump.
Trump a susținut ulterior ideea unui „tariff dividend” de 2.000 de dolari pentru americani. Noua promisiune de 5.000 de dolari ar reprezenta o creștere considerabilă față de suma vehiculată anterior.
Un avion de atac A-10 Thunderbolt, cunoscut sub numele de „Warthog”, a fost lovit în timpul atacului și a rămas fără una dintre aripi.
Alte aproximativ opt avioane de luptă F-15 au suferit avarii ușoare, însă au fost reparate suficient pentru a fi repuse în serviciu, potrivit informațiilor citate de Reuters.
Un A-10 american a fost grav avariatBaza aeriană Muwaffaq Salti se află în apropierea localității Al-Azraq și găzduiește personal și echipamente militare americane. Instalația a devenit una dintre țintele atacurilor iraniene din ultimele zile, pe fondul escaladării conflictului dintre Statele Unite și Iran.
Potrivit informațiilor publicate de CBS, atacurile de peste noapte au provocat pagube mai multor aeronave americane aflate la bază. Cel mai grav caz a fost cel al unui A-10 Thunderbolt, care a fost lovit și a pierdut o aripă.
Aproximativ opt avioane F-15 au suferit, la rândul lor, avarii considerate ușoare și au fost ulterior readuse în serviciu.
Atacuri asupra bazei americane din Iordania, în contextul escaladării cu IranulAtacurile au avut loc după ce Iranul a lansat rachete balistice către obiective din Iordania. Armata iordaniană a anunțat că 18 dintre cele 20 de rachete lansate au fost interceptate și distruse, în timp ce două au căzut în zone deschise. Autoritățile nu au raportat victime în urma acestor atacuri.
Iranul a prezentat atacurile drept represalii în contextul confruntării cu Statele Unite. Escaladarea a avut loc după ce forțele americane au atacat petroliere iraniene, în timp ce Teheranul a intensificat la rândul său atacurile asupra unor ținte americane și ale aliaților Washingtonului din regiune.
