Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a anunțat luni, la deschiderea sesiunii plenare de la Strasbourg, că votul privind ridicarea imunității mai multor eurodeputați, între care și Diana Iovanovici Șoșoacă, va avea loc marți.
Votul este programat la ora locală 12:00 (13:00, ora României).
Săptămâna trecută, Comisia pentru afaceri juridice (JURI) a Parlamentului European a avizat favorabil solicitarea, cu 17 voturi „pentru”, niciun vot „împotrivă” și o abținere, deschizând calea pentru votul final din plen.
Cererea de ridicare a imunității a fost transmisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru a permite continuarea cercetărilor într-un dosar penal.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat, în septembrie 2025, Parlamentului European ridicarea imunității acesteia.
Diana Șoșoacă, președinta S.O.S. România, este cercetată pentru 11 infracțiuni, între care propagandă legionară, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război, negarea Holocaustului, dar și fapte precum lipsirea de libertate în mod ilegal și ultraj.
Potrivit ISU Maramureș, pompierii intervin pentru stingerea unui incendiu izbucnit la Biserica Catolică din localitatea Șurdești.
La fața locului au fost alocate inițial patru autospeciale de stingere, o autoplatformă de intervenție și salvare de la înălțime.
Ulterior, forțele de intervenție au fost suplimentate cu încă trei autospeciale de stingere cu apă și spumă.
Intervenția este în desfășurare.
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, deputatul social-democrat Mihai Fifor l-a criticat pe premierul Ilie Bolojan, considerând că acesta „se agață cu disperare de fotoliul de premier” și acuzându-l că refuză să demisioneze în ciuda pierderii majorității parlamentare.
Potrivit acestuia, „de mai bine de o săptămână, Ilie Bolojan conduce fără susținere parlamentară” și, în loc să facă „gestul firesc într-o democrație funcțională – să plece”, ar menține țara într-un blocaj politic prelungit.
„Ceea ce am văzut aseară nu a fost un lider lucid, conectat la realitate, ci un om care se crede providențial. Un om care pare convins că el, și numai el, deține adevărul absolut, indiferent de cifre, indiferent de efectele deciziilor sale, indiferent de voința politică exprimată clar în Parlament”, a scris Fifor în mesajul său.
De asemenea, deputatul social-democrat a făcut referiri și la o „confiscare a guvernării”, afirmând că legitimitatea politică nu poate fi menținută în absența unei majorități parlamentare.
„Concluzia este una cât se poate de clară și nu mai lasă loc de nuanțe: Ilie Bolojan a devenit, în acest moment, un factor de risc pentru România. Nu mai vorbim doar despre un premier contestat politic. Vorbim despre un lider care, cu bună știință, vulnerabilizează țara – intern, prin blocaj și criză politică prelungită, și extern, prin imaginea unei guvernări fără legitimitate și fără direcție. Pentru a-și proteja poziția, pentru a-și apăra cercul de interese și, mai ales, pentru a-și hrăni orgoliul, alege să împingă România într-o situație tot mai complicată”, a adăugat Fifor.
Fifor: Îndepărtarea lui Bolojan din funcție nu mai este o opțiune politică. A devenit o necesitateÎn final, social-democratul susține că îndepărtarea lui Bolojan din funcția de premier nu mai este doar o opțiune politică, ci „o necesitate”, subliniind nevoia României „de un guvern care să lucreze pentru cetățeni”.
„Un premier care ignoră realitatea parlamentară, care refuză evidența pierderii majorității și care prelungește deliberat criza devine, inevitabil, un element toxic pentru funcționarea statului. De aceea, lucrurile trebuie spuse direct: Palatul Victoria nu poate fi ocupat în absența legitimității. Iar România nu-și mai permite luxul unui lider care pune mai presus de interesul național propriile ambiții. Îndepărtarea lui Ilie Bolojan din funcția de premier nu mai este o opțiune politică. A devenit o necesitate. România are nevoie de stabilitate, de responsabilitate și de un guvern care să lucreze pentru cetățeni, nu pentru orgoliile unui singur om”, a conchis Fifor.
Anunțul a fost făcut în Parlament de ministrul educației, Olivia Bailey, care a declarat că autoritățile vor implementa o formă de limitare de vârstă sau de funcționalitate pentru accesul minorilor la rețelele sociale, scrie Sky News.
Decizia vine după ce Camera Lorzilor a susținut, pentru a patra oară, o propunere de interzicere totală a rețelelor sociale pentru persoanele sub 16 ani. Totuși, membrii Camerei Comunelor au respins anterior proiectul, argumentând că este necesară finalizarea unei consultări publice înainte de adoptarea unei măsuri definitive.
Potrivit oficialilor britanici, guvernul nu mai discută dacă vor fi aplicate restricții, ci doar forma exactă pe care acestea o vor lua. Olivia Bailey a precizat că executivul dorește să introducă o obligație legală pentru secretarul de stat, astfel încât măsurile să devină obligatorii după finalizarea consultării.
Autoritățile susțin că au analizat opiniile exprimate de părinți, profesori și organizații care lucrează cu copii. Mii de persoane au participat la consultare, iar guvernul consideră că actualul mod de funcționare al platformelor sociale nu mai oferă suficientă protecție pentru minori.
În plus, ministrul educației a transmis că se iau în calcul și măsuri suplimentare, precum limitarea accesului la platforme în anumite intervale orare. Aceste eventuale restricții digitale ar putea limita folosirea aplicațiilor în timpul nopții sau în perioade considerate nepotrivite pentru copii.
Model internaționalPropunerea este susținută puternic de Partidul Conservator, care solicită de mai multe luni măsuri ferme pentru reducerea expunerii copiilor la conținut considerat nociv. Secretarul educației din umbră, Laura Trott, a declarat că votul din Camera Lorzilor reprezintă un pas uriaș pentru siguranța copiilor.
Dacă măsurile vor fi adoptate, Regatul Unit ar urma exemplul Australiei, care a anunțat deja restricții similare pentru accesul minorilor la social media. Alte state europene, precum Franța și Spania, analizează la rândul lor măsuri asemănătoare.
Decizie așteptată până la finalul anuluiOficialii guvernamentali au transmis că o hotărâre finală ar putea fi adoptată până la sfârșitul anului, după încheierea consultării publice. Ministrul mediului, Emma Reynolds, a precizat că autoritățile vor acționa relativ rapid după publicarea concluziilor.
Măsurile discutate reflectă o preocupare tot mai mare la nivel european privind efectele utilizării excesive a rețelelor sociale asupra sănătății mintale și dezvoltării copiilor. Specialiștii avertizează că accesul necontrolat la platforme digitale poate crește riscul de expunere la conținut violent, bullying online și dependență de tehnologie.
Una dintre cele mai frumoase destinații pe care le are de oferit Marea Britanie este ascunsă pe o insulă îndepărtată. Potrivit Express este vorba despre Insula Harris din Scoția care are o plajă uimitoare.
Nisipul alb și apa cristalină ale plajei Luskentyre îi dau un aspect tropical, iar unii experți o compară cu faimoasa plajă Grace Bay din Insulele Turks și Caicos.
Luskentyre este și mai impresionantă dacă se face comparația cu peisajul scoțian, arid și accidentat. Turiștii spun că este un loc incredibil de vizitat.
Plaja se află în fruntea listei celor mai frumoase plaje din Marea Britanie și este atât de izolată încât atrage puțini vizitatori.
Potrivit cercetării realizate de Duke Health și publicate în Nature Mental Health, un sistem bazat pe inteligență artificială poate analiza dosarele medicale electronice pentru a estima riscul de apariție a ADHD înainte ca diagnosticul să fie pus oficial, scrie Euronews.
Studiul a inclus peste 140.000 de copii, iar modelul AI a fost antrenat să identifice tipare subtile din datele colectate încă din primii ani de viață. Aceste tipare includ elemente de dezvoltare, comportament și istoricul medical care, combinate, pot indica un risc crescut de ADHD. Rezultatele arată că sistemul poate face predicții precise în special pentru copiii de peste cinci ani, menținând acuratețea indiferent de sex, rasă sau statut socio-economic.
O problemă frecventă, adesea diagnosticată târziuADHD afectează aproximativ 8% dintre copii și adolescenți și se manifestă prin dificultăți de concentrare, impulsivitate și hiperactivitate. Cu toate acestea, mulți copii nu sunt diagnosticați la timp, ceea ce întârzie intervențiile necesare. Cercetătorii subliniază că identificarea timpurie poate face o diferență majoră. Intervențiile aplicate devreme sunt asociate cu rezultate mai bune la școală, în relațiile sociale și în sănătatea generală. „Avem o sursă extrem de bogată de informații în dosarele medicale electronice”, a explicat Elliot Hill, autor principal al studiului. „Ideea a fost să vedem dacă aceste date pot prezice cine va primi ulterior un diagnostic.”
Instrument de sprijin, nu înlocuitor pentru mediciAutorii studiului insistă că tehnologia nu este menită să înlocuiască medicii. Sistemul AI funcționează ca un instrument de sprijin, care ajută specialiștii să identifice mai rapid copiii ce ar putea avea nevoie de evaluări suplimentare. „Nu este un medic AI”, a precizat Matthew Engelhard, unul dintre coordonatorii cercetării. „Este un instrument care ajută clinicianul să prioritizeze cazurile și să reducă timpul de așteptare pentru copii.”
Cercetătorii cred că metode similare ar putea fi folosite și pentru alte afecțiuni de sănătate mintală, în special la adolescenți. Într-un context în care tulburările psihologice sunt tot mai frecvente, astfel de tehnologii ar putea contribui la intervenții mai rapide și mai eficiente. De asemenea, specialiștii atrag atenția că ADHD este adesea subdiagnosticat la fete. În astfel de cazuri, simptomele sunt mai puțin evidente, ceea ce face ca astfel de instrumente predictive să fie cu atât mai utile.
Potrivit Poliției Republicii Moldova, în noaptea de luni spre marți, un cetățean a anunțat că a găsit un obiect asemănător unei drone în sectorul Centru al capitalei.
La fața locului au intervenit specialiștii Secției Tehnico-Explozive a Poliției, care au securizat zona.
Locatarii din scara unui bloc au fost evacuați temporar, până la examinarea și ridicarea obiectului.
Potrivit informațiilor preliminare, obiectul este avariat, după ce ar fi lovit acoperișul blocului. Acesta urmează să fie examinat în detaliu de experți.
Polițiștii fac cercetări în acest caz.
Artista a depus cereri de trademark pentru două fragmente audio în care își promovează noul album „The Life of a Showgirl”. În paralel, a solicitat protecție și pentru o imagine de scenă în care apare cu una dintre ținutele sale emblematice și o chitară roz. Demersul marchează o extindere a strategiei sale juridice, care până acum viza în principal numele, versurile sau produsele asociate brandului personal, mai scrie NBC News.
Reacție la valul de deepfake-uriDecizia vine după ce artista a fost ținta mai multor materiale falsificate generate cu ajutorul inteligenței artificiale. Printre acestea s-au numărat clipuri în care promova produse inexistente, dar și imagini manipulate care au circulat viral online. Inclusiv Donald Trump a distribuit, la un moment dat, conținut fals în care artista părea să îi susțină candidatura. Specialiștii spun că încercarea de a înregistra vocea ca marcă este o abordare relativ nouă. Spre deosebire de drepturile de autor, care protejează înregistrările existente, noile tehnologii AI pot genera conținut complet nou, imitând vocea fără a copia direct. Astfel, utilizarea conceptului de „sound mark” ar putea permite artiștilor să conteste și imitațiile „suficient de similare”, nu doar copiile exacte.
Un trend în rândul vedetelorMatthew McConaughey a devenit recent primul actor de top care a depus cereri similare pentru protejarea imaginii și vocii. Și alți artiști au atras atenția asupra fenomenului: Scarlett Johansson a contestat utilizarea unei voci asemănătoare cu a sa într-un produs AI. Tom Hanks a semnalat reclame false generate cu imaginea sa iar Bryan Cranston a criticat replicarea neautorizată a identității digitale. Presiunea asupra companiilor tech crește, iar inițiative precum „The Human Artistry Campaign” cer reguli mai stricte privind utilizarea conținutului creativ. În paralel, platforme precum YouTube dezvoltă instrumente de detectare a deepfake-urilor, oferind artiștilor mai mult control asupra imaginii lor online.
Luni, un tren de lung parcurs a intrat în vagonul din spate al unui tren de navetă oprit în stația Bekasi Timur, din afara orașului Jakarta. Vagonul era unul destinat exclusiv femeilor, o măsură obișnuită pentru a preveni hărțuirea, potrivit AP.
Un total de 81 de răniți au fost transportați la spitale pentru îngrijiri medicale, a declarat Bobby Rasyidin, directorul general al companiei feroviare de stat PT Kereta Api Indonesia.
„Evacuările durează mult timp… și le efectuăm cu mare atenție”, a declarat Rasyidin reporterilor cu privire la eforturile de salvare.
Toți cei 240 de pasageri ai trenului de lung parcurs Argo Bromo Anggrek sunt în siguranță, au declarat oficialii.
Poliția investighează cauza accidentului, a declarat șeful poliției din Jakarta, Asep Edi Suheri.
Rasyidin a spus că un alt tren de navetă a lovit un taxi oprit la o trecere de nivel din apropierea gării și se suspectează o defecțiune a sistemului feroviar.
„În ceea ce privește cronologia evenimentelor, lăsăm în seama Comitetului Național pentru Siguranța Transporturilor să investigheze mai în detaliu cauza accidentului feroviar de astă seară”, a spus Rasyidin.
Accidentele sunt frecvente pe rețeaua feroviară învechită a Indoneziei. În ianuarie 2024, două trenuri s-au ciocnit în provincia Java de Vest, ucigând cel puțin patru persoane.
Vučić a spus că Washingtonul ar putea ajunge să exercite o influență predominantă asupra unor state est-europene, fără ca acestea să fie formal „sub controlul” SUA.
„Cred că America își va construi propria structură, luând cinci până la zece țări din Europa, în principal din Europa de Est, nu sub controlul lor, dar sub influența predominantă a Statelor Unite ale Americii, creând probleme pentru Uniunea Europeană”, a spus Vučić.
Întrebat dacă se referă la o posibilă desprindere a unor țări din Est de nucleul vest-european al UE, președintele Serbiei a confirmat: „Da”. El a invocat apoi Polonia, România și Bulgaria, afirmând că americanii ar putea discuta cu „o structură în Polonia”, „alta în România” și „alta în Bulgaria”, ceea ce ar face mai dificil pentru europeni să mențină coeziunea politică.
Serbia cere integrarea tuturor statelor candidate în piața unicăDeclarația a fost făcută în contextul în care Vučić susține accelerarea integrării statelor candidate în piața unică europeană. El a reluat ideea promovată împreună cu premierul Albaniei, Edi Rama: acces mai rapid la piața comună și la spațiul Schengen pentru țările candidate pregătite, fără ca acestea să ceară imediat drept de veto, comisari europeni sau locuri în Parlamentul European. Propunerea Vučić–Rama a fost prezentată public într-un text comun relatat la sfârșitul lunii februarie.
Liderul de la Belgrad a argumentat că primirea doar a unor țări precum Muntenegru sau Moldova, fără Serbia, „nu are sens”, pledând pentru o abordare de pachet în cazul statelor candidate. Serbia este stat candidat la UE din 2012, iar negocierile de aderare au început în ianuarie 2014; potrivit Consiliului UE, 22 de capitole de negociere au fost deschise până acum.
Vucic, despre aderarea României și Bulgariei la UE: Îndeplineau ele toate cerințele?În interviu, Vučić a criticat și reticența marilor puteri europene față de extindere, sugerând că lipsa unei decizii rapide ar fi „o mare greșeală strategică”. El a făcut o comparație cu aderarea României și Bulgariei, susținând că acestea nu ar fi îndeplinit toate cerințele la momentul intrării în UE. În același pasaj, Vučić a indicat greșit anul aderării, vorbind despre 2004; România și Bulgaria au devenit membre ale Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007.
„Cred că era 2004 când România și Bulgaria au aderat la Uniunea Europeană. Îndeplineau ele toate cerințele, toate solicitările, chiar și astăzi? Nu este cazul”, a afirmat președintele Serbiei.
„O mare greșeală strategică”Întrebat dacă marile puteri europene își doresc cu adevărat continuarea extinderii Uniunii Europene, Vučić a spus că blocarea procesului ar fi o eroare majoră.
„Dacă nu vor, fac o mare greșeală strategică”, a declarat el.
Președintele Serbiei a adăugat că speră să existe o schimbare de abordare în capitalele europene importante.
„Sper că există, pentru prima dată după mulți ani, o anumită înțelegere în Italia, Franța și Germania. Asta cred. Dar nu sunt sigur”, a spus Vučić.
Vučić respinge acuzațiile că Serbia ar fi „marioneta Rusiei”În același interviu, liderul de la Belgrad a respins acuzațiile potrivit cărora Serbia ar fi apropiată excesiv de Moscova și a criticat modul în care Occidentul prezintă Rusia. Întrebat despre relația Serbiei cu Rusia, Vučić a spus că Occidentul se descrie drept „un far al democrației”, în timp ce Rusia este tratată drept „un far al răului”, o abordare pe care a calificat-o drept falsă.
„Există nuanțe, multe nuanțe de gri. Nu totul este alb și negru”, a spus Vučić.
Președintele Serbiei a legat poziția publicului sârb față de Rusia de bombardamentele NATO din 1999 și de statutul Kosovo. El a acuzat statele occidentale că au schimbat frontierele Serbiei, iar acest precedent ar fi fost observat ulterior și de alte state.
„Mulți oameni din lume au început să facă lucruri împotriva națiunilor suverane și să schimbe granițe pentru că au văzut că voi ne-ați schimbat granițele”, a afirmat Vučić.
