Agregator de ştiri

Uniunea Europeană va plăti aproximativ 3 miliarde de euro pe an doar sub formă de dobânzi pentru un împrumut comun destinat sprijinirii apărării Ucrainei în războiul cu Rusia.

Potrivit unor oficiali de rang înalt ai Comisiei Europene, aceste costuri vor fi acoperite din bugetul Uniunii, alimentat de contribuțiile statelor membre, scrie POLITICO.

În primele ore ale zilei de vineri, liderii europeni au ajuns la un acord pentru atragerea a 90 de miliarde de euro în următorii doi ani. Scopul este evitarea epuizării fondurilor Ucrainei încă din luna aprilie. Bugetul comunitar va garanta aceste sume.

Ucraina se confruntă cu un deficit bugetar estimat la 71,7 miliarde de euro pentru anul viitor și are nevoie urgentă de sprijin financiar pentru a continua să funcționeze ca stat.

Situația rămâne critică după ce președintele Vladimir Putin a anunțat că va continua conflictul.

Cehia, Ungaria și Slovacia nu vor contribui la datoria comună, însă au acceptat să nu blocheze finanțarea necesară Ucrainei.

Pentru acest aranjament, Comisia Europeană va propune o formă de cooperare consolidată, care va permite celorlalte 24 de state să contracteze datoria în mod legal.

Noul plan va prelua multe elemente din pachetul anterior de sprijin, în valoare de 210 miliarde de euro. Acestea includ plăți în tranșe și stabilirea exactă a sumelor alocate armatei ucrainene și cheltuielilor bugetare.

Guvernele europene au ales această soluție după eșecul negocierilor privind folosirea activelor rusești înghețate. Lipsa unui consens a blocat această variantă.

Prin noul mecanism, Ucraina ar urma să primească 45 de miliarde de euro anul viitor, ceea ce îi oferă un sprijin major în acest moment.

Restul fondurilor vor ajunge la Kiev în anul 2027.

Costurile acestui împrumut vor deveni semnificative începând cu 2028, când dobânzile vor ajunge la 3 miliarde de euro pe an. În 2027, suma va fi mai mică, de aproximativ 1 miliard de euro, conform oficialilor Comisiei Europene.

Rambursarea împrumutului va reveni Ucrainei doar după încheierea războiului și după plata despăgubirilor de către Rusia.

În lipsa acestui scenariu, Uniunea ar putea prelungi datoria sau ar putea apela la activele rusești blocate, opțiune care necesită un nou acord politic.

Psihologi și neurocercetători explică faptul că reacția de „luptă sau fugă” pregătește corpul pentru acțiune, dar nu dictează comportamentul final.

Decizia de a interveni apare din modul în care o persoană înțelege situația, din așteptări, educație și experiențe anterioare.

Un exemplu este Darryn Frost, funcționar public britanic, care a intervenit în atacul terorist de la London Bridge din 2019, folosind un colț de narval pentru a-l imobiliza pe atacator.

El spune că nu a acționat din instinct, ci după ce a realizat că trebuie să oprească violența pentru a preveni alte victime.

Frost descrie o stare de concentrare extremă, în care percepția timpului și a sunetelor s-a modificat.

Neurocercetătorul Daniel Glaser afirmă că reacțiile apar înainte ca oamenii să fie conștienți de ele, însă direcția acțiunii depinde de modul în care este interpretat pericolul.

Potrivit acestuia, curajul nu este o reacție automată, ci rezultatul unui cumul de factori personali.

Psihologul Craig Jackson subliniază că nu există un profil tipic al „eroului”, notează The Guardian.

Intervenția poate veni din partea oricui, indiferent de vârstă sau pregătire fizică, iar acest lucru face atacatorii imprevizibili în fața reacțiilor civice.

Cazuri similare au avut loc în ultimii ani în Marea Britanie și Australia, unde martori fără pregătire specială au intervenit pentru a salva alte persoane.

Specialiștii spun că astfel de gesturi arată capacitatea oamenilor obișnuiți de a lua decizii rapide în situații-limită, dincolo de frică.

IPJ Mureș anunță că la începutul lunii decembrie, polițiștii din cadrul Poliției municipiului Reghin – Biroul de Investigații Criminale, s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că „la data de 2 decembrie a.c., la o postare a unei rețele de socializare, au fost postate comentarii cu conținut amenințător, jignitor și defăimător.”

De asemenea, a fost atașată o fotografie ce conținea o zvastică, precum și un mesaj cu caracter violent.

Persoana în cauză a fost identificată. Este vorba despre un bărbat, de 42 de ani, din Reghin. Acesta a fost reținut și ulterior a fost plasat sub control judiciar.

„În urma probatoriului administrat în cauză, la data de 19 decembrie 2025, față de acesta, a fost dispusă măsura reținerii pentru 24 de ore. Ulterior, față de acesta, procurorul de caz a dispus măsura controlului judiciar pentru 60 de zile”, au transmis anchetatorii.

Cercetările sunt continuate „sub aspectul săvârșirii infracţiunii de promovarea în public în orice mod a ideilor, concepțiilor sau doctrinelor antisemite, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin”, au precizat reprezentanții IPJ Mureș.

Potrivit IPJ Timiș, vineri seara, un bărbat de 64 de ani a condus un autoturism dinspre autostrada A1 înspre localitatea Remetea Mare.

La intrarea în localitate, mașina scăpată de sub control a escaladat sensul giratoriu.

În urma impactului, a fost rănită o femeie în vârstă de 58 de ani, pasageră în autoturism, a mai transmis IPJ.

Polițiștii au întocmit un dosar penal „sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă”.

Organizația caritabilă comună a Prințului Harry și Meghan Markle, Fundația Archewell, va fi redenumită. Aceasta se va numi Archewell Philanthropies, odată cu marcarea a cinci ani de la lansare. Ducele și Ducesa de Sussex au înființat Fundația Archewell, care își propune să „facă bine” după ce au renunțat la rolurile lor de membri seniori ai Familiei Regale. Tot în 2020 ei s-au mutat în SUA, potrivit Express.

Cuplul a lansat o serie de proiecte, a împărtășit mesaje importante, a produs conținut Netflix și a contribuit la finanțarea mai multor grupuri de la înființarea Archewell. De exemplu, în acest an, organizația caritabilă a pledat pentru spații digitale mai sigure și dezvoltarea responsabilă a inteligenței artificiale (IA).

De asemenea, a obținut sprijin financiar pentru copiii afectați de conflictul din Gaza și Ucraina și a sprijinit organizații caritabile precum Children in Need.

Fundația Archewell își ia numele de la „arche”, cuvântul grecesc antic care înseamnă „sursă de acțiune” și „fântână”, simbolizând „o sursă sau o aprovizionare abundentă, un loc unde mergem să săpăm adânc”.

„Acest următor capitol permite Prințului Harry și lui Meghan, Ducelui și Ducesei de Sussex, să își extindă eforturile filantropice globale ca familie, cu o acoperire semnificativă și un impact maxim, bazate pe aceleași valori, parteneriate și angajamentul lor de a fi prezenți și de a face bine”, a explicat o purtătoare de cuvânt a cuplului.

Ultimul anunț al cuplului pe pagina Archewell a lăudat decizia Australiei de a interzice accesul persoanelor sub 16 ani la rețelele de socializare.

„Salutăm decizia conducerii Australiei pentru că a văzut și a acționat în consecință în ceea ce privește modul în care aceste companii de tehnologie au un impact negativ asupra tinerilor, cu puține sau deloc căi de atac sau responsabilitate și cu eforturi slabe din partea companiilor de a opri daunele”, scrie în mesajul publicat online.

Declarația cuplului a venit după ce s-a confirmat că mai multe site-uri de socializare se confruntă cu amenzi de până la 49,5 milioane de dolari dacă nu iau măsuri pentru a dezactiva conturile utilizatorilor minori. Prim-ministrul australian Anthony Albanese a descris această mișcare ca fiind „ziua în care familiile australiene preiau puterea de la aceste mari companii de tehnologie”.

„Această acțiune îndrăzneață și decisivă pentru a proteja copiii într-un moment critic al dezvoltării lor transmite un semnal puternic că mintea unui copil nu este o marfă care poate fi exploatată. Le cumpără tinerilor timp valoros înapoi în copilărie, dar nu rezolvă problema fundamentală cu care ne confruntăm cu toții în continuare cu platformele de socializare. Adevărul este: interdicția este o măsură eficientă pentru a opri daunele iminente, dar în cele din urmă funcționează doar ca un plasture care nu abordează conținutul greșit al tehnologiei”, au precizat Prințul Harry și Meghan Markle.

Un oficial ucrainean spune că împrumutul de 90 de miliarde de euro acordat de UE nu este suficient. Este vorba despre ministrul de Finanțe care avertizează Europa cu privire la riscul de înfrângere a țării sale în războiul cu Rusia.

Ministrul Serhii Marchenko a spus că împrumutul nu va fi suficient pentru a acoperi nevoile financiare ale țării, potrivit Sky News.

Serhii Marchenko a îndemnat partenerii europeni să continue încercările de a obține un împrumut pentru reparații de război, susținut de activele rusești înghețate în țări aliate Ucrainei.

„Împrumutul pentru reparații este o soluție sistemică, pe termen lung. Va asigura capacități de apărare sustenabile și va proteja Europa de conflicte viitoare”, a declarat Marchenko într-un discurs adresat țărilor G7.

„Riscurile pentru Europa legate de o potențială înfrângere a Ucrainei depășesc cu mult riscurile introducerii mecanismului de reparații”, a adăugat el.

Acordul de la Bruxelles a fost obținut în noaptea de joi spre vineri la capătul unor discuții care au ținut 15 ore. Participanții la summit-ul UE au ajuns la un consens privind un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.

„Decizia de a acorda Ucrainei un sprijin de 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026-2027 a fost aprobată. Am promis, am realizat”, a scris președintele Consiliului European, António Costa, pe X.

În schimb, summit-ul UE de la Bruxelles s-a încheiat după miezul nopții fără un acord privind utilizarea activelor rusești înghețate. Miza discuțiilor a fost uriașă. În statele UE sunt „înghețate” aproximativ 200 miliarde de euro aparținând băncii centrale a Rusiei. Cea mai mare parte se află în Belgia.

Propunerea discutată și respinsă ar fi transformat aceste fonduri, direct sau prin mecanisme de garanție, într-un „împrumut de reparații” pentru Kiev. Varianta a fost analizată deoarece ucrainenii riscă să rămână fără bani începând de la jumătatea lui 2026, conform evaluărilor folosite în timpul negocierilor.

Până la urmă, liderii UE au ales soluția de finanțare temporară pe termen mediu. Ei vor „să acorde un împrumut Ucrainei… pe baza împrumuturilor UE de pe piețele de capital, susținute de marja de manevră a bugetului UE”.

Ambasada SUA la București au anunțat, vineri seara, confirmarea lui Darryl Nirenberg în funcția de ambasador al SUA în România.

„Felicitări lui Darryl Nirenberg pentru confirmarea în funcția de ambasador al Statelor Unite ale Americii în România. Așteptăm cu interes contribuția sa la consolidarea politicii americane și la reprezentarea Președintelui Trump în relația cu unul dintre cei mai apropiați aliați ai noștri”, se arată în mesajul postat de Ambasada SUA la București, într-o postare pe pagina de Facebook.

Președintele american Donald Trump anunțase, în luna mai, noul ambasador SUA în România, după ce Kathleen Kavalec s-a retras din funcție.

„Într-o postare pe platforma sa, Truth Social, Donald Trump spunea despre Darryl Nirenberg că acesta are o experiență de 40 de ani în politica externă și că este „un luptător neobosit pentru agenda America First”.

„Am plăcerea de a anunța că Darryl Nirenberg va fi următorul ambasador al Statelor Unite în România. Darryl are 40 de ani de experiență în politica externă, inclusiv în calitate de consilier al Comisiei pentru relații externe a Senatului”, a fost anunțul făcut de Trump în luna mai.

Oana Țoiu a vorbit vineri seara, la Antena 3 CNN, despre stadiul pregătirilor deplasării președintelui Nicușor Dan la Casa Albă, pentru o întâlnire cu Donald Trump.

Ministra a afirmat faptul că se lucrează pe câteva componente împreună cu echipa administrației prezidențiale, dar și cu echipa desemnată din SUA pentru această întâlnire.

„În prima parte a anului 2026 (va avea loc întâlnirea – n.r.), acest lucru a făcut parte și din întâlnirile delegației Statele Unite ale Americii în România de curând. Lucrăm pe câteva componente împreună cu echipa administrației prezidențiale și cu echipa desemnată din SUA pentru asta”, a spus Oana Țoiu la Antena 3 CNN. 

Ministra a subliniat că una dintre componentele acestei întâlniri între cei doi președinți este cea economică. De asemenea, în pregătirea întâlnirii sunt incluse și componentele privind Apărarea și securitatea.

„Una dintre componente este, evident, cea economică, pentru că ambii președinți au spus foarte clar la începutul mandatelor dumnealor că în ceea ce privește politica externă, componenta economică devine absolut esențială, poate mai mult decât a fost cazul în trecut. Există componenta de apărare și de securitate”, a spus Oana Țoiu, vineri seara.

Aceasta a mai subliniat că în ultima declarație avută împreună cu partea americană în închiderea dialogului strategic pe acest an, „este menționată colaborare pe schimbul de informații, în special în ceea ce privește protecția granițelor, de exemplu”.

În luna octombrie, consilierul prezidențial pe securitate națională, Cristian Diaconescu, afirmase, într-o emisiune la Digi24, că „președintele vrea o întâlnire de substanță cu Donald Trump, nu de imagine”.

În luna septembrie, președintele Nicușor Dan a fost întrebat la Antena 3 CNN când ar putea avea loc o deplasare oficială în SUA, pentru o întâlnire cu președintele american Donald Trump.

„După cum știți, am avut o conversație telefonică cu domnul Trump imediat ce am fost învestit în funcție și în acea conversație, domnia sa m-a invitat în Statele Unite, într-o vizită oficială. Această vizită va avea loc fără discuții, cel mai probabil la începutul anului viitor”, spunea, la momentul respectiv,Nicușor Dan.

Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat vineri, într-o intervenție la Antena 3, că România are ca obiectiv aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în 2026.

Ministra a spus că acest demers reprezintă un exemplu de colaborare între ministere și instituții, indiferent de culoarea politică a guvernanților.

„Vestea bună, finală, sperăm să vină în 2026. Avem acest obiectiv foarte clar al Guvernului României și lucrăm alături și de administrația prezidențială în această direcție. De altfel, poate că aderarea la OCDE este cel mai clar exemplu care vorbește de capacitatea noastră de a colabora între ministere, unde sunt și oameni de bună credință, indiferent de apartenența politică a unui ministru sau altui ministru”, a declarat Țoiu.

Oana Țoiu a explicat, de altfel, că România a trecut deja pozitiv 17 din cele 25 de evaluări necesare pentru aderare și a spus că țara are sprijinul secretarului general al OCDE, Mathias Cormann.

„Suntem cei care coordonăm acest proces pentru tot guvernul. Și avem un răspuns pozitiv atât din partea dumnealui, cât și de la țările cu care discutăm pentru acest proces, pentru că este nevoie de acordul tuturor țărilor membre. În fiecare dintre întâlnirile mele în format bilateral, acest obiectiv al României este prioritate”, a spus Țoiu.

Pe lângă beneficiile diplomatice și politice, aderarea României la OCDE aduce avantaje economice concrete, a mai declarat Țoiu în cadrul intervenției.

„Estimările spun că va scădea costul finanțării, iar acest element este extrem de important, mai ales pentru mediul de afaceri. Plătim dobânzi foarte mari și orice element politic care crește riscul de țară se reflectă direct în costurile imediate ale mediului de afaceri și ale cetățenilor”, a explicat Țoiu.

Ministra a mai spus că aderarea oferă României posibilitatea de a compara performanța instituțională cu cea a altor state membre și de a lua decizii pe baza unor analize existente.

„Este foarte important, odată ce intrăm în OCDE, să putem compara analize și cifre coerente despre performanța instituțională cum ne comparăm cu celelalte țări, astfel încât toți actorii cheie să contribuie la decizia corectă. Experiența în unele instituții este că adesea cifre incomplete sau vagi ajung pe masa decidenților. Acest lucru nu va mai fi posibil la fel de ușor când România își va compara detaliat realitatea, performanța și tendința reformelor cu celelalte țări OCDE”, a declarat Oana Țoiu.

Nu este clar din ce motiv vine această decizie, însă acordul Coaliției nu prevede austeritate și pentru companiile mari.

Miercuri, Guvernul a avut o întrevedere cu reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini (FIC), care reunește unele dintre cele mai mari companii multinaționale prezente în România. Seara, în spațiul public a apărut un nou acord în coaliția de guvernare care prevede că impozitul minim pe cifra de afaceri va scădea de la 1% la 0,5%, iar din 2027 va fi eliminat complet, notează Gândul.

Dacă acordul va rămâne în picioare până la finalul anului, va fi clarificat în următoarele zile. Până atunci, românii vor avea parte de cele mai scumpe sărbători din ultimii ani. De altfel, România este campioana europeană în privința inflației, care a ajuns la aproape 10%, cel puțin potrivit cifrelor oficiale.

Dacă prețurile nu se mai opresc din creștere, salariile se opresc. De exemplu, creșterea salariului mediu net a fost de 4,3% în octombrie 2025 față de aceeași lună din anul precedent. Spre comparație, prețurile au crescut cu 10%, deci puterea de cumpărare a românilor a scăzut cu circa 6%.

Devine cu atât mai puțin explicabilă decizia guvernului Bolojan de a scădea impozitul minim pe cifra de afaceri cu cât acest bir reprezenta o sursă importantă de venit. De exemplu, conform calculelor Gândul, în 2025 plusul la bugetul de stat ar urma să fie de cel puțin 4 mld. lei, adică suma încasată în 2024.

Companiile mari, în special cele multinaționale, folosesc un mecanism, legal, care se numește „optimizare fiscală”. În termeni practici, acest lucru înseamnă plata unor taxe cât mai mici la bugetul de stat. Pentru că nu a găsit o variantă de reducere a acestor „optimizări fiscale” – care înseamnă, de exemplu, facturi tăiate pentru costuri de management cu companiile din grup, astfel scăzând baza de impozitare din România – Guvernul Ciolacu a venit cu această măsură.

Introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri nu s-a aplicat exclusiv companiilor multinaționale, ci tuturor firmelor din România cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro. O aplicare limitată doar la multinaționale ar fi avut un caracter discriminatoriu.

Pe scurt, impozitul se calculează astfel: mai întâi se vede cât ar avea compania de plătit ca impozit pe profit, adică 16%. Separat, se calculează și un impozit minim de 1% din cifra de afaceri, din care se pot scădea unele cheltuieli, de exemplu cele cu investițiile.

Dacă impozitul pe profit iese mai mic decât cel de 1% din cifra de afaceri, firma plătește impozitul mai mare, adică pe cel calculat din cifra de afaceri. Dacă, dimpotrivă, impozitul pe profit este mai mare, atunci se plătește impozitul pe profit.

Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a descris summit-ul Uniunii Europene drept „un consiliu de război”, unde tema centrală a fost „înfrângerea Rusiei”.

„Ne-am întâlnit ieri la Bruxelles într-o situație neobișnuit de tensionată, a fost un consiliu de război”, a spus Orbán vineri în briefingul său difuzat pe M1, potrivit Hirado.hu.

Premierul ungar a declarat că „amenințarea imediată a războiului a fost evitată”, referindu-se la propunerea Uniunii de a folosi activele rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei.

„O astfel de decizie ne-ar fi târât imediat într-un război, dar am reușit să ne protejăm iar asta e un mare succes”, a spus el.

Legat de discuțiile din cadrul summit-ului, Orbán a spus că majoritatea s-au concentrat pe „cum să învingem Rusia”, iar doar „zece procente din cei prezenți – Ungaria, Cehia și Slovacia – s-au referit la cum să facem pacea”.

Premierul a explicat că, dacă UE ar fi preluat activele rusești blocate, guvernul ungar ar fi trebuit să negocieze imediat plasarea rezervelor valutare ale țării.

În opinia lui, „decizia de a da banii cuiva inamicului său” reprezintă o declarație deschisă de război.

De asemenea, contractarea de către UE a unui împrumut de război pentru a sprijini Ucraina ar fi tot o cale spre conflict.

„Ungaria trebuie să depună eforturi pentru a se asigura că statele membre nu o pot trage pe calea războiului”, a declarat Viktor Orbán.

Incidentul a fost semnalat miercuri seara autorităților chiliene, după ce bărbatul s-a prăbușit în timpul coborârii, la o altitudine de aproximativ 6.540 de metri.

Potrivit informațiilor furnizate de Carabineros, alpinistul făcea parte dintr-un grup de patru cetățeni români aflați într-o expediție autorizată.

Însoțitorii au încercat să îl resusciteze, însă manevrele nu au avut succes, scrie publicația Meganoticias.

Din cauza altitudinii și a terenului periculos, aceștia nu au reușit să coboare trupul decât câțiva metri, după care au coborât pentru a cere ajutor.

Echipele GOPE, structura specializată a Carabinierilor chilieni, au urcat în cursul nopții până la tabăra de bază, unde au discutat cu membrii expediției.

Operațiunea de recuperare a fost reluată joi dimineață, cu intervenții pe rând, din cauza riscurilor majore la acea altitudine.

Autoritățile au precizat că grupul era format din patru cetățeni români: victima, un ghid montan de 62 de ani, un bărbat de 50 de ani și o femeie de 54 de ani.

Expediția fusese anunțată în mod legal autorităților chiliene, conform procedurilor în vigoare.

Administrația Națională „Apele Române”, anunță, vineri, că a început, în colaborare cu Exploatare Sistem Zonal Prahova SA (ESZ Prahova), pregătirea lucrărilor de reparare a Bazinului de Apă Curată (BAC) Voila. Decizia a fost luată în baza Hotărârii Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Prahova nr. 18/18.12.2025, prin care a fost constatată existența unei situații de urgență la nivelul sistemului de alimentare cu apă.

Aceste intervenții vizează stabilizarea și etanșarea bazinului, precum și repararea conductei de aducțiune, pe o distanță de aproximativ 200 metri, dintr-o lungime totală de 1.400 metri, în contextul vulnerabilităților apărute după criza recentă a apei de la acumularea Paltinu.

„În urma unei inspecții preliminare realizate de echipele Apelor Române (Apele Romane Buzau-Ialomita- Sistemul de Gospodărire a Apelor Prahova, Sistemul de Gospodărire a Apelor Ialomița) și ESZ Prahova, vor demara intervențiile de urgență pentru reducerea infiltrațiilor care afectează aproximativ 3.000 mp din suprafața totală a bazinului”, mai anunță Apele Române.

În acest sens, lucrările vor fi realizate din forțe și surse proprii ale Apelor Române.

De asemenea, Apele Române mai notează că Bazinul de Apă Curată Voila, aflat în patrimoniul Apelor Române și exploatat de ESZ Prahova, are rol de rezervă de apă, asigurând un volum de 200–250.000 de metri cubi de apă pentru Stația de Tratare Voila și reprezintă o sursă de rezervă esențială în perioadele cu turbiditate ridicată a apei din acumularea Paltinu.

În funcție de condițiile din teren, lucrările vor fi finalizate cel târziu până la 15 ianuarie 2026.

Peste 100.000 de oameni din 13 localităţi prahovene şi un oraş din judeţul Dâmboviţa au rămas fără apă potabilă timp de o săptămână. Situația s-a produs după ce acţiunea de golire a barajului Paltinu pentru realizarea unor lucrări de decolmatare, coroborată cu ploile torenţiale, a determinat ridicarea turbidităţii apei, care nu a mai putut fi tratată în mod corespunzător.

Vineri, guvernul Franței a cerut fermierilor să respecte un armistițiu de Crăciun, avertizând împotriva unor noi blocaje în timpul sărbătorilor, scrie Reuters.

Principalul sindicat agricol a declarat că decizia depinde de răspunsul prim-ministrului francez la cererile lor.

De mai bine de o săptămână, în cadrul protestelor, fermierii blochează drumuri, aruncă gunoi de grajd și organizează multiple manifestații în Franța.

Aceștia protestează împotriva modului în care guvernul gestionează dermatoza nodulară la bovine și față de un acord comercial cu blocul sud-american Mercosur.

Vineri dimineață, fermierii s-au adunat cu tractoarele în fața reședinței președintelui Emmanuel Macron din Le Touquet, nordul Franței, plasând un sicriu cu inscripțiile „RIP Agri” și „NU Mercosur”.

În Avignon, sudul Franței, fermierii au aruncat cu cartofi în clădirile publice.

Protestatarii susțin că politica guvernului, de sacrificare a întregii turme atunci când este detectată dermatoza nodulară, este excesivă și crudă.

Prin aceste acțiuni, ei se opun și acordului Uniunea Europeană-Mercosur, care ar permite importuri masive de produse ce nu respectă standardele franceze.

Prim-ministrul Sebastien Lecornu a avut întâlniri cu principalele sindicate agricole.

Arnaud Rousseau, președintele FNSEA, a declarat că Lecornu s-a angajat să trimită o scrisoare cu răspunsuri la problemele fermierilor.

„Această scrisoare va fi decisivă”, a spus Sebastien Lecornu., adăugând că sindicatul va lua apoi o decizie privind suspendarea protestelor.

Coordination Rurale și Confédération Paysanne, liderii blocajelor, au spus că fermierii locali vor decide dacă vor continua protestele.

„Suntem foarte dezamăgiți”, a spus Stephane Galais, purtătorul de cuvânt al Confédération Paysanne, după întâlnirea cu Lecornu.

„Decizia va fi luată la nivel local, dar vă spun asta: nu putem elimina blocajele.”, a mai spus acesta.

Stephane Galais a mai declarat că nu s-au înregistrat progrese în privința renunțării la sacrificarea totală a turmelor.

Președintele sindicatului Tinerilor Fermieri, Pierrick Horel, a spus că membrii săi vor respecta armistițiul de Crăciun. Maud Bregeon, purtătoarea de cuvânt a guvernului, a declarat la RTL că autoritățile nu vor mai tolera blocaje noi și vor face „tot ce este necesar” pentru a le preveni.