Instituția subliniază totuși că aceste simboluri rămân interzise. Politica actualizată este considerată de Garda de Coastă un mijloc de a întări capacitatea de raportare, investigare și sancționare a încălcărilor.
„Orice afișare, utilizare sau promovare a unor asemenea simboluri va fi întotdeauna investigată temeinic și pedepsită sever”, a declarat amiralul Kevin Lunday, comandantul interimar al Gărzii de Coastă.
În 2020, un mesaj emis de fostul comandant Karl Schultz preciza că simboluri precum zvasticile și ștreangurile sunt „larg asociate cu opresiunea sau ura”, potrivit AP.
Atunci, instituția considera afișarea lor „un potențial incident motivat de ură”.
Politica publicată în octombrie descrie aceleași simboluri ca fiind „potențial provocatoae”.
Garda de Coastă susține că acestea pot afecta moralul, disciplina, coeziunea unității și eficiența misiunilor.
Interdicții privind steagul ConfederațieiNoua politică menține interdicția de ani de zile privind afișarea publică a steagului Confederației.
Există puține excepții, precum contexte educaționale sau istorice. Documentul nu interzice însă simbolurile în mod absolut.
Regulile nu se aplică în spații private care nu sunt vizibile publicului, precum locuințele de familie.
Politica, care va intra în vigoare pe 15 decembrie și a fost relatată în premieră de The Washington Post, generează critici.
Senatoarea democrată Jacky Rosen, din Nevada, afirmă că politica „anulează protecții importante împotriva bigotismului”.
Ea avertizează că simboluri „îngrozitor de pline de ură” precum zvasticile și ștreangurile ar putea fi permise nejustificat.
„Într-un moment în care antisemitismul crește în Statele Unite și în lume, relaxarea politicilor care combat infracțiunile motivate de ură transmite un mesaj greșit.
Pune în pericol siguranța membrilor Gărzii de Coastă”, a spus senatoarea.
Lunday susține că politica nu elimină nicio interdicție. El numește „categoric falsă” orice afirmație contrară.
Și repetă: „Aceste simboluri au fost și rămân interzise în Garda de Coastă. Orice afișare sau promovare va fi investigată și pedepsită sever”.
Context politicPredecesoarea lui Lunday, amiralia Linda Fagan, a fost demisă în prima zi de mandat a președintelui Donald Trump.
Ulterior, oficialii administrației Trump au spus că demiterea a fost motivată parțial de „accentul excesiv” pus pe diversitate și incluziune, considerat o abatere de la prioritățile operaționale.
Noua politică precizează că termenul „incident motivat de ură” nu mai apare în regulamente. Comportamentele care ar fi intrat anterior în această categorie vor fi tratate acum drept „raportări de hărțuire”, atunci când există o persoană afectată identificată.
Comandanții, consultați de consilieri juridici, pot dispune îndepărtarea simbolurilor „potențial divizive” dacă acestea afectează moralul sau disciplina unității.
Apropierea de directivele PentagonuluiGarda de Coastă aparține de Departamentul Securității Interne, dar este parte a forțelor armate ale SUA. Politica a fost actualizată parțial pentru a se alinia directivelor Pentagonului.
Instituția a modelat istoric multe politici de resurse umane după cele ale altor servicii militare.
Schimbarea vine la mai puțin de două luni după ce secretarul apărării Pete Hegseth a ordonat o revizuire a definițiilor privind hărțuirea, intimidarea și bullyingul în armată.
El a susținut că politicile sunt „prea generale”. Și că ar „periclita pregătirea pentru luptă, îndeplinirea misiunilor și încrederea în instituție”.
Ofertele pregătesc terenul pentru o consolidare semnificativă în industria media și vor determina viitorul unor active valoroase precum HBO, biblioteca de filme Warner Bros și universul DC Comics.
Se așteaptă ca Paramount să liciteze pentru întreaga Warner Bros Discovery, inclusiv rețelele sale de televiziune prin cablu.
Oferta Paramount este susținută de acționarul majoritar al studioului, miliardarul Larry Ellison, cofondator al Oracle, care se numără printre cei mai bogați oameni din lume, scrie Reuters.
Posibila fuziune ar consolida prezența Paramount în cinematografe și ar întări serviciul său de streaming prin combinarea HBO Max cu Paramount+.
Consiliul de administrație al Warner Bros Discovery a respins o ofertă în mare parte în numerar de aproape 24 de dolari pe acțiune pentru companie, evaluând-o la 60 de miliarde de dolari, și a anunțat public că va evalua opțiunile strategice pentru studio.
Compania-mamă a NBCUniversal, Comcast, este interesată de studiourile de film și televiziune ale Warner Bros și de HBO, ale căror personaje, inclusiv Superman și Batman, ar consolida afacerea sa cinematografică și de streaming, precum și parcurile sale tematice.
Netflix țintește, de asemenea, studioul și afacerile de streaming ale Warner Bros, cu scopul de a obține acces la vasta bibliotecă de filme și la francizele de divertisment consacrate ale Warner Bros, precum „Harry Potter” și „Stăpânul Inelelor”.
Warner Bros Discovery a anunțat anterior planuri de divizare în două companii cotate la bursă, separând studiourile și activitatea de streaming de rețelele sale de cablu în declin.
Ubicuitinarea, procesul prin care proteinele sunt marcate, iar activitatea și degradarea lor sunt controlate, suferă modificări drastice în creierul îmbătrânit.
O schimbare a dietei, cum ar fi o perioadă scurtă de restricție calorică, poate inversa parțial unele dintre aceste tipare moleculare.
Aceste rezultate oferă noi oportunități pentru înțelegerea procesului de îmbătrânire a creierului și a bolilor asociate, potrivit News Medical.
Pe măsură ce îmbătrânim, compoziția și funcția proteinelor din creier se modifică. Aceste schimbări afectează performanța creierului la vârste înaintate. Influențează memoria, capacitatea de reacție și riscul de boli neurodegenerative.
O echipă internațională de cercetare condusă de dr. Alessandro Ori de la FLI a descoperit că o modificare chimică specifică, numită ubicuitinare, are un rol esențial în aceste procese.
Această modificare stabilește ce proteine rămân active și care sunt trimise spre degradare. Rezultatele au fost publicate în Nature Communications.
Cum afectează îmbătrânirea proteinele din creierProteinele îndeplinesc funcții vitale în creier. Ele controlează metabolismul, transmiterea semnalelor și echilibrul energetic al celulelor.
Pentru a funcționa corect, trebuie degradate, înlocuite sau modificate chimic în mod constant.
Una dintre aceste modificări, ubicuitinarea, acționează ca o etichetă moleculară. Ea marchează proteinele pentru degradare și le reglează activitatea.
„Analizele noastre au arătat că îmbătrânirea provoacă schimbări fundamentale în modul în care proteinele din creier sunt etichetate chimic. Procesul de ubicuitinare acționează ca un comutator molecular. El decide dacă o proteină rămâne activă, dacă își schimbă funcția sau dacă este degradată. În creierul îmbătrânit al șoarecilor, am observat că acest sistem fin reglat devine tot mai dezechilibrat. Multe etichete se acumulează, iar altele se pierd, indiferent de cantitatea de proteină prezentă”, spune dr. Alessandro Ori, fost conducător de grup la FLI.
Sistemul de „reciclare” al celulei slăbeșteOdată cu vârsta, sistemul intern de reciclare al celulei începe să își piardă eficiența. Proteazomul, mașinăria moleculară care degradează proteinele deteriorate sau inutile, devine mai puțin eficient.
Ca urmare, proteinele marcate cu ubicuitină pentru eliminare se acumulează în creier. Acest lucru indică faptul că mecanismul de curățare celulară nu mai funcționează corect.
Cercetătorii au descoperit că aproximativ o treime dintre modificările legate de vârstă în ubicuitinarea proteinelor pot fi direct atribuite scăderii activității proteazomului.
„Datele noastre arată că reducerea capacității celulelor de a elimina complet proteinele deteriorate este un mecanism central al îmbătrânirii creierului”, explică dr. Antonio Marino și dr. Domenico Di Fraia, ambii autori principali ai studiului. „Echilibrul sensibil dintre sinteza și degradarea proteinelor se modifică. Acesta este un semn tipic al îmbătrânirii celulare. Pe termen lung, această dereglare poate afecta funcția neuronilor”.
Dieta ca factor de modulare – un semn promițătorCercetătorii au analizat și dacă tiparele de ubicuitinare pot fi influențate prin modificări ale dietei. Pentru aceasta, șoarecii bătrâni au urmat timp de patru săptămâni o dietă moderată, cu restricție calorică.
Apoi au revenit la alimentația normală. Rezultatul a fost surprinzător. Schimbarea pe termen scurt a dietei a modificat semnificativ tiparele de ubicuitinare. În cazul unor proteine, acestea au revenit la starea caracteristică vârstei tinere.
„Rezultatele noastre arată că, chiar și la vârste înaintate, alimentația poate influența procesele moleculare din creier”, subliniază dr. Ori. „Totuși, dieta nu afectează toate procesele de îmbătrânire în mod egal. Unele sunt încetinite. Altele se schimbă foarte puțin sau chiar se intensifică”.
Aceștia susțin că agențiile de spionaj americane au fost subminate și politizate în timpul președinției lui Donald Trump.
Senatorul Mark Warner din Virginia a afirmat, în timpul unui discurs în plen, că administrația Trump a recompensat loialitatea în detrimentul competenței.
El a adăugat că au fost eliminați ofițeri de informații cu experiență, inclusiv fostul șef al Agenției Naționale de Securitate.
Warner a menționat, de asemenea, că reducerile drastice ale agențiilor de informații au blocat eforturile de combatere a dezinformării străine.
În același timp, acestea au redus capacitatea de apărare cibernetică a țării, potrivit AP.
Riscuri externe crescute„China, Rusia și alți adversari vor încerca să profite de aceste schimbări pe fondul tensiunilor globale în creștere”, a spus Warner.
El a adăugat: „Asistăm, în timp real, la o administrație care elimină barierele de protecție care au apărat această țară de generații”.
Directorul Serviciului Național de Informații, Tulsi Gabbard, a acuzat administrațiile anterioare că au exploatat activitatea de informații în scopuri politice.
Ea a invocat politizarea ca unul dintre motivele pentru care a revocat, în acest an, autorizațiile de securitate ale 37 de actuali și foști oficiali ai securității naționale.
Doi democrați din Camera Reprezentanților, Jim Himes din Connecticut și Joaquin Castro din Texas, i-au scris joi lui Gabbard.
Ei au solicitat informații despre faptul dacă atacurile asupra presupuselor ambarcațiuni ale cartelurilor de droguri au determinat unele țări să limiteze informațiile pe care le împărtășesc cu SUA.
Scrisoarea vine după rapoarte recente potrivit cărora Columbia, Marea Britanie și Țările de Jos au redus schimbul de informații cu SUA.
Atacurile au ucis zeci de persoane implicate, potrivit guvernului, în traficul de droguri. Aceste incidente au ridicat întrebări despre procesul echitabil, dreptul internațional și utilizarea forței.
Președintele Columbiei a scris pe rețelele de socializare că schimbul de informații va fi restricționat „atât timp cât vor continua atacurile cu rachete asupra ambarcațiunilor din Caraibe”.
Parlamentarii au adăugat în scrisoarea către Gabbard: „În măsura în care uciderile țintite ale presupușilor traficanți de droguri sau alte politici reduc disponibilitatea partenerilor noștri de a colabora strâns cu agențiile noastre de securitate națională, Statele Unite vor fi mai puțin sigure ca urmare”.
Răspuns oficialCa răspuns la întrebările referitoare la scrisoare, un purtător de cuvânt al lui Gabbard a făcut referire la recentele comentarii ale secretarului de stat Marco Rubio privind parteneriatele puternice ale SUA cu Marea Britanie și alte națiuni.
Rubio a respins, de asemenea, rapoartele potrivit cărora Marea Britanie ar limita schimbul de informații cu SUA din cauza atacurilor, calificându-le drept „o poveste falsă”.
Există o dezbatere amplă între cercetători despre cât de utilă este numărarea pe degete pentru copii.
Psihologii educaționali spun că numărarea pe degete îi ajută pe copii să gândească diferite strategii fără să își suprasolicite memoria de lucru.
Memoria de lucru este capacitatea creierului de a reține temporar informații în timp ce rezolvăm o sarcină. Copiii folosesc degetele până când stăpânesc strategii mai abstracte.
Cercetătorii din domeniul cogniției întrupate (învățare prin acțiuni) susțin că asocierea numerelor cu degetele este „ceva natural” și, deci, ar trebui încurajată, potrivit The Conversation.
Neurocercetătorii observă și că în creier se activează zone similare atunci când miști degetele și când te gândești la numere, ceea ce ajută memoria.
Mai multe studii realizate direct în clasă au arătat că elevii care folosesc strategii bazate pe degete pentru rezolvarea exercițiilor la matematică au rezultate mai bune decât cei care nu le folosesc, cel puțin până în jurul vârstei de șapte ani. După această vârstă, situația se inversează.
Așadar, înainte de șapte ani, cei care numără pe degete sunt mai buni. După șapte ani, cei care nu mai folosesc degetele sunt cei care performează mai bine.
Un nou studiu a urmărit 200 de copiiUn nou studiu realizat de Universitatea din Lausanne a făcut un pas important în clarificarea acestei dezbateri. Cercetătorii spun că studiile anterioare au lăsat două explicații posibile pentru schimbarea observată în jurul vârstei de șapte ani.
Prima interpretare este că strategiile bazate pe degete devin ineficiente când exercițiile devin mai complexe. De exemplu, 13 + 9 este mai greu decât 1 + 3. Astfel, copiii care rămân la numărarea pe degete nu mai au performanțe la fel de bune.
A doua explicație este diferită. Copiii care nu mai folosesc degetele la șapte ani (și au rezultate mai bune) ar fi, de fapt, foști utilizatori ai acestei strategii. Ei ar fi trecut în timp la strategii mentale mai avansate.
Pentru a clarifica aceste posibile explicații, cercetătorii au urmărit aproape 200 de copii. Studiul a acoperit intervalul dintre 4 ani și jumătate și 7 ani și jumătate. La fiecare șase luni, copiii erau evaluați la adunare și observați în privința folosirii degetelor.
Un aspect important este că cercetătorii au notat când copiii au început sau au încetat să folosească degetele. La fiecare evaluare, copiii erau clasificați în: neutilizatori, utilizatori noi, utilizatori constanți sau foști utilizatori.
Ce a descoperit studiul?Studiul a arătat că, la vârsta de 6 ani și jumătate, majoritatea copiilor care nu mai foloseau degetele erau, de fapt, foști utilizatori. Acești copii aveau cele mai bune rezultate la adunare. Ei continuau să progreseze și un an mai târziu. Aceste rezultate sunt importante, pentru că în studiile anterioare acești copii apăreau doar ca „neutilizatori”, fără a se ști că, de fapt, folosisera degetele în trecut.
În noul studiu elvețian, doar 12 copii nu au folosit niciodată degetele. Aceștia au avut cele mai slabe rezultate.
Studiul a mai arătat că „începătorii târzii” – copiii care abia începuseră să folosească degetele între 6,5 și 7,5 ani – nu se descurcau la fel de bine ca foștii utilizatori.
Incidentul s-a petrecut săptămâna trecută, la bordul avionului Air Force One. Conversația a devenit ulterior virală. Trump s-a aplecat spre jurnalistă, a arătat cu degetul spre ea și i-a spus: „Taci, purcelușo”.
În acel moment, reporterița îl presa cu întrebări despre un e-mail publicat recent al lui Epstein. E-mailul susținea că Trump „știa despre fete”.
Joi, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a fost întrebată despre incident. Ea a spus că alegătorii americani l-au reales pe Trump pentru sinceritatea lui.
De asemenea, Leavitt a afirmat că reporterii ar trebui să aprecieze deschiderea președintelui în răspunsurile sale, potrivit Reuters.
„El denunță știrile false când le vede și se frustrează din cauza reporterilor care răspândesc informații false”, a declarat Leavitt într-o conferință de presă la Casa Albă.
Ea nu a oferit însă dovezi privind existența unor informații false. „Dar el oferă și acces fără precedent presei și răspunde la întrebări aproape zilnic”.
Marți, în Biroul Oval, Trump a insultat o altă reporteră. A numit-o „o persoană îngrozitoare” după ce aceasta l-a întrebat pe prințul moștenitor saudit, Mohammed bin Salman, despre uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi. Reportera l-a întrebat și pe Trump de ce nu a făcut publice dosarele Epstein.
Miercuri, Trump a semnat o lege care obligă Departamentul de Justiție să publice documentele din ancheta de lungă durată privind cazul Epstein. Aceasta a venit după ce, inițial, președintele s-a opus desecretizării dosarelor.
Totuși, judecătoarea Jia Cobb a amânat aplicarea măsurii timp de 21 de zile, până pe 11 decembrie, pentru a permite guvernului să facă apel.
Din iunie, președintele republican a trimis succesiv Garda Națională la Los Angeles, Washington și Memphis. A făcut acest lucru de fiecare dată împotriva avizului autorităților locale democrate.
Trump a susținut că aceste trupe suplimentare sunt necesare pentru combaterea criminalității și pentru sprijinirea poliției federale de imigrare (ICE), scrie Le Figaro.
În urma desfășurării Gărzii Naționale în capitală, în august, municipalitatea a dat în judecată administrația federală. Autoritățile locale au acuzat guvernul că și-a depășit competențele.
În prezent, aproximativ 2.175 de militari ai Gărzii Naționale sunt desfășurați la Washington. Dintre aceștia, 1.245 au fost trimiși din alte state, potrivit celor mai recente date militare.
Joi, judecătoarea Jia Cobb a dat dreptate municipalității. Ea a decis că guvernul federal „a acționat contrar legii prin desfășurarea Gărzii Naționale din Washington pentru misiuni de descurajare a criminalității fără solicitarea autorităților civile ale orașului”.
Judecătoarea a stabilit și că legea nu îi permite executivului să trimită la Washington militari ai Gărzii Naționale din alte regiuni ale țării.
Municipalitatea Washington are un statut special. Nu este afiliată niciunui stat american și are o autonomie limitată, deoarece Congresul controlează o parte din afacerile sale interne.
În octombrie, justiția a blocat măsuri similare în Chicago și Portland. Administrația Trump a cerut de urgență Curții Supreme, majoritar conservatoare, să autorizeze trimiterea Gărzii Naționale în Chicago. Instanța nu a emis încă o decizie.
Donald Trump a făcut din lupta împotriva imigrației clandestine o prioritate absolută. El a vorbit adesea despre o „invazie” a Statelor Unite de către „criminali veniți din străinătate” și a comunicat frecvent despre expulzările imigranților.
Declarația Statului Major al Ucrainei vine în contextul în care Gerasimov l-ar fi informat pe Vladimir Putin despre presupusa capturare a orașului Kupiansk în timpul vizitei lui Putin la un post de comandă al forței Zapad, scrie The Kyiv Independent.
„Kupiansk rămâne sub controlul forțelor de apărare ale Ucrainei”, a declarat Statul Major General.
„Operațiunile de contrasabotaj și acțiunile speciale de căutare și distrugere împotriva grupurilor inamice de recunoaștere și sabotaj care s-au infiltrat în oraș sunt în curs de desfășurare în și în jurul orașului Kupiansk”.
„Conducerea statului terorist continuă să producă provocări informaționale ieftine”, a declarat Statul Major General al Ucrainei, adăugând că dezinformarea are ca scop ascunderea pierderilor „critice” ale Rusiei.
Kupiansk, un oraș strategic important din regiunea Harkov, a fost scena unor lupte intense, pe măsură ce Rusia continuă avansul marginal în regiune.
Din 28 septembrie, orașul a fost închis pentru civili din cauza operațiunilor de luptă în curs și a amenințării grupurilor de sabotaj rusești.
În ultimele luni, unitățile ruse au încercat să se infiltreze în liniile ucrainene trecând prin conductele de gaz sau deghizându-se în civili, a raportat anterior armata ucraineană, adăugând că această din urmă tactică constituie o crimă de război.
În septembrie, purtătorul de cuvânt al comandamentului operațional-strategic „Dnipro”, Oleksii Belski, a declarat că capturarea orașului Kupiansk este principalul obiectiv al Rusiei în regiunea Harkov.
Orașul, situat la 104 kilometri est de Harkov, este supus unor atacuri rusești neîncetate, inclusiv bombe ghidate, artilerie, sisteme de lansare multiplă de rachete și drone FPV.
Forțele ruse au ocupat inițial Kupiansk la începutul invaziei pe scară largă, înainte de a fi eliberat de forțele ucrainene în septembrie 2022.
