Președintele interimar al CNAS, Larisa Mezinu-Bălan, a explicat la Medika TV de ce numeroși pacienți primesc răspunsul „nu mai avem plafon” atunci când încearcă să se programeze pentru analize medicale gratuite, decontate prin sistemul asigurărilor de sănătate.
Potrivit oficialului, una dintre probleme este concentrarea pacienților către marile rețele medicale, în timp ce alte laboratoare, mai puțin cunoscute, continuă să aibă fonduri disponibile.
Laboratoarele mai mici pot avea bani pentru analize chiar și la sfârșitul luniiLarisa Mezinu-Bălan susține că datele deținute de CNAS arată diferențe importante între furnizorii de servicii medicale, în funcție de numărul pacienților care îi solicită.
„Majoritatea pacienților merg la furnizori renumiți, la cei ale căror reclame le vedem pe stradă”, a explicat președintele interimar al CNAS.
În schimb, furnizorii mai mici și mai puțin cunoscuți pot avea fonduri neutilizate inclusiv în a doua jumătate a lunii.
„Ceilalți furnizori mai mici, mai puțin renumiți, care nu-și fac reclamă, vă pot spune, pentru că noi vedem aceste date, au plafonul neepuizat și la jumătatea lunii și spre sfârșitul lunii”, a declarat Mezinu-Bălan.
Prin urmare, pacienții care nu găsesc locuri la o clinică mare pot încerca și alte laboratoare care au contract cu casa de asigurări de sănătate.
De ce unele clinici spun încă din primele zile ale lunii că nu mai au plafonȘefa interimară a CNAS a explicat și situațiile în care pacienților li se comunică, încă din a doua sau a treia zi a lunii, că nu mai sunt fonduri pentru analize decontate.
Potrivit acesteia, furnizorii își gestionează propriile programări, iar unele clinici foarte solicitate au deja ocupate intervalele disponibile pentru următoarele luni.
Astfel, chiar dacă pacientul se prezintă la începutul lunii cu un bilet de trimitere, laboratorul poate să nu mai aibă locuri disponibile în perioada respectivă.
„Furnizorul își face singur programările. Așadar, tu, ca pacient, mergi acum cu biletul de trimitere și el îți spune când te poate programa”, a explicat oficialul.
În cazul în care laboratorul nu poate oferi o programare în perioada de valabilitate a biletului, pacientul trebuie să caute un alt furnizor.
CNAS pregătește o hartă cu toate laboratoarele și clinicile. Când ar putea fi disponibilăPentru a-i ajuta pe pacienți să găsească mai ușor furnizorii disponibili, CNAS intenționează să introducă o hartă digitală în platforma e-SănătateaMea.
Harta ar urma să includă furnizorii aflați în contract cu sistemul public de asigurări de sănătate și să permită căutarea acestora în funcție de localizare și de serviciile medicale oferite.
De exemplu, un pacient care are nevoie de o mamografie ar putea introduce denumirea investigației și ar putea identifica furnizorii din apropiere.
„Vrei să faci o mamografie, introduci mamografie și ți-i dă pe toți și vezi unde-i găsești, unde-i identifici și te programezi”, a explicat Mezinu-Bălan.
CNAS își propune ca harta furnizorilor să fie disponibilă până la sfârșitul lunii noiembrie.
În prima etapă, platforma nu va indica dacă laboratorul mai are sau nu fonduri disponibile pentru analize gratuite. Președintele interimar al CNAS spune că instituția lucrează împreună cu firma responsabilă de mentenanța platformei pentru dezvoltarea acestei funcționalități, însă nu a anunțat un termen de implementare.
Cât timp este valabil biletul de trimitere pentru analizePacienții trebuie să țină cont și de valabilitatea biletului de trimitere atunci când caută un laborator disponibil.
Potrivit explicațiilor oferite de conducerea CNAS, perioada diferă în funcție de tipul serviciului medical și de situația pacientului:
În acest interval, pacientul poate căuta un furnizor care să efectueze investigațiile decontate de CNAS.
Plafoanele pentru analize nu vor fi eliminate în 2027Deși CNAS pregătește instrumente digitale pentru a simplifica accesul la serviciile medicale, conducerea instituției exclude eliminarea plafoanelor pentru analize de laborator de la începutul anului viitor.
„Țin să vă precizez că nu se va întâmpla de la 1 ianuarie 2027 și nu cred că se va întâmpla pe parcursul anului 2027”, a declarat Mezinu-Bălan.
Potrivit acesteia, constrângerile bugetare și obiectivele de reducere a deficitului limitează posibilitatea renunțării la actualul sistem de finanțare.
Oficialul a precizat că valoarea totală plătită pentru analize de laborator și investigații de înaltă performanță a crescut semnificativ, de la 1,6 miliarde de lei în 2023 la aproximativ 3,4 miliarde de lei, nivel estimat pentru sfârșitul anului 2026.
Fondul Monetar Internațional a anunțat că a înregistrat progrese importante în negocierile cu autoritățile ucrainene pentru un acord care ar putea permite deblocarea a aproximativ 1,6 miliarde de dolari, transmite Reuters.
Instituția financiară internațională a precizat că discuțiile continuă în format virtual, obiectivul fiind încheierea unui acord la nivelul experților FMI și ai autorităților ucrainene.
Există însă un obstacol major: FMI solicită garanții că Ucraina va dispune de suficiente resurse financiare pentru a-și acoperi necesitățile în perioada următoare, în contextul prelungirii războiului declanșat de Rusia.
Reprezentanții Fondului și autoritățile de la Kiev poartă discuții cu partenerii internaționali pentru obținerea acestor angajamente.
Ucraina are nevoie de aproximativ 70 de miliarde de dolari în 2027Potrivit estimărilor prezentate anterior de oficialii ucraineni și citate de Reuters, Ucraina se confruntă cu un deficit de finanțare de aproximativ 70 de miliarde de dolari pentru anul 2027.
Economia ucraineană este puternic afectată de atacurile rusești asupra infrastructurii energetice, întreprinderilor și sectoarelor care generează venituri pentru bugetul de stat.
Situația economică s-a deteriorat în 2026. Produsul intern brut al Ucrainei a scăzut cu 0,7% în trimestrul al treilea, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, iar banca centrală anticipează o contracție economică de 0,4% pentru întregul an.
În același timp, inflația ar urma să ajungă la 12,5%, în vreme ce dificultățile exporturilor prin porturile de la Marea Neagră și problemele din agricultură și industria siderurgică afectează încasările statului.
De ce FMI condiționează acordarea banilorFMI trebuie să se asigure că Ucraina dispune de un plan de finanțare credibil și de angajamente din partea creditorilor și a statelor partenere.
Instituția financiară analizează și disponibilitatea aliaților occidentali de a continua sprijinul financiar pentru Ucraina.
Această condiție a devenit și mai importantă pe măsură ce perspectivele unei încheieri rapide a războiului rămân incerte.
Finanțarea discutată în prezent face parte din programul de asistență pe patru ani, în valoare de aproximativ 8,1 miliarde de dolari, aprobat de FMI în februarie 2026.
În luna iulie, Fondul a autorizat deja o tranșă de aproximativ 690 de milioane de dolari, ridicând la 2,2 miliarde de dolari suma totală acordată Ucrainei prin acest program.
Noua evaluare reunește a doua și a treia analiză a programului și ar putea permite accesarea unei finanțări suplimentare de aproximativ 1,6 miliarde de dolari.
Un acord la nivelul experților nu echivalează însă cu transferul imediat al banilor. Pentru efectuarea plății este necesară și aprobarea Consiliului Executiv al FMI.
În anumite perioade ale anului, întinderi uriașe de apă din Marea Neagră capătă nuanțe de verde, albastru lăptos și turcoaz, schimbări atât de spectaculoase încât pot fi observate din spațiu.
Fenomenul a atras atenția cercetătorilor și organizațiilor de mediu, care avertizează asupra unui dezechilibru ecologic ce afectează numeroase mări și lacuri din Europa.
O investigație publicată de The European Correspondent atrage atenția asupra proliferării algelor în Marea Neagră și asupra legăturii dintre acest fenomen și poluarea cu substanțe nutritive.
„În această vară, am mers 38 de kilometri în largul Mării Negre. Se putea vedea cum apa devenea tot mai verde”, a declarat Martin Tomov, reprezentant al Greenpeace Bulgaria, pentru publicația europeană.
Imagini spectaculoase din satelit cu Marea Neagră. Fenomenul observat și în largul ConstanțeiPe 26 mai 2026, unul dintre sateliții europeni Copernicus Sentinel-2 a fotografiat o înflorire masivă de fitoplancton în vestul Mării Negre, în apropierea litoralului românesc.
Foto: Înflorirea (de culoare cyan în imagine) cauzată de coccolitofori, organisme microscopice unicelulare asemănătoare plantelor, care trăiesc în număr mare în straturile superioare ale oceanului.
Imaginile publicate de programul spațial al Uniunii Europene surprind zona Constanței și a Deltei Dunării. În larg, apa prezintă vârtejuri turcoaz și albăstrui care contrastează puternic cu albastrul închis al mării.
Potrivit Copernicus, fenomenul a început la începutul lunii mai și a rămas vizibil până spre sfârșitul lunii.
O altă imagine, realizată pe 25 mai de satelitul Sentinel-3, arată formațiuni asemănătoare în sudul Mării Negre. Agenția europeană EUMETSAT explică faptul că nuanțele deschise sunt produse, cel mai probabil, de coccolitofore, microorganisme marine acoperite cu plăci microscopice de carbonat de calciu.
Foto: Marea Neagră. Sursă: Uniunea Europeană, imagini Copernicus Sentinel 3
Când se înmulțesc în număr foarte mare, acestea modifică aspectul apei până când fenomenul devine vizibil din spațiu.
Astfel de înfloriri apar periodic și fac parte din procesele naturale ale ecosistemului marin. Totuși, în anumite condiții, proliferarea excesivă a algelor poate deveni un semnal al dezechilibrelor provocate de poluare.
Cum ajunge Marea Neagră să rămână fără oxigenUnul dintre principalele pericole este eutrofizarea, procesul prin care apa primește cantități excesive de substanțe nutritive, în special azot și fosfor.
Acestea provin din îngrășămintele agricole, dejecțiile animalelor și apele uzate insuficient tratate. Transportate de râuri, substanțele ajung în mare și favorizează dezvoltarea rapidă a algelor.
La început, efectul poate părea inofensiv: apa își schimbă culoarea, iar la suprafață apar acumulări de microorganisme.
Problemele apar atunci când înfloririle devin excesive și pe suprafețe mari.
Masele de alge împiedică lumina să pătrundă în profunzime în apă, afectând organismele care sunt dependente de fotosinteză. Ulterior, când algele mor, descompunerea lor consumă oxigenul dizolvat în apă.
În cazurile grave, concentrația oxigenului poate scădea atât de mult încât peștii și alte viețuitoare marine nu mai pot supraviețui.
În anumite condiții, descompunerea materiei organice poate favoriza și producerea hidrogenului sulfurat, un gaz toxic.
Dunărea, una dintre principalele surse ale problemeiFluviul colectează apă dintr-un bazin hidrografic uriaș, care traversează sau drenează teritorii din numeroase țări europene. Odată cu apa, sunt transportate și substanțe provenite din agricultură, industrie și localități.
Acestea ajung în cele din urmă în Marea Neagră, prin Delta Dunării.
Martin Tomov, reprezentantul Greenpeace Bulgaria, estimează că aproximativ 70% din eutrofizarea Mării Negre ar fi asociată aportului Dunării.
Marea Neagră este deosebit de vulnerabilă deoarece este un bazin aproape închis, cu un schimb limitat de apă cu Marea Mediterană.
Substanțele care ajung în mare pot rămâne în ecosistem perioade îndelungate, iar acumularea lor poate favoriza dezechilibrele biologice.
Avertisment pentru întreaga Europă: 81% dintre apele marine evaluate sunt afectate de eutrofizarePotrivit datelor citate de Comisia Europeană într-o analiză publicată în ianuarie 2026, aproximativ o treime dintre râurile, lacurile și apele de coastă sau de tranziție raportate la nivelul Uniunii Europene erau eutrofizate.
În cazul apelor marine, proporția raportată ajunge la 81%.
Situația este îngrijorătoare și în Marea Baltică, unde eutrofizarea afecta aproximativ 94% din suprafața evaluată în 2021.
Specialiștii atrag atenția că verile călduroase pot favoriza dezvoltarea excesivă a algelor, în special atunci când sunt asociate cu un aport ridicat de substanțe nutritive.
Patrick Durand, cercetător în cadrul institutului național francez pentru agricultură și mediu, explică faptul că aceste fenomene apar în valuri, iar perioadele de căldură și secetă pot contribui la declanșarea unor noi episoade.
Poate Marea Neagră să redevină mai curată?Există și motive de optimism. Potrivit evaluărilor internaționale privind bazinul Dunării și Marea Neagră, poluarea cu substanțe nutritive a scăzut considerabil față de nivelurile înregistrate la sfârșitul anilor 1980 și începutul anilor 1990.
În nord-vestul Mării Negre, reducerea aportului de nutrienți a permis o recuperare importantă a ecosistemelor în ultimele decenii.
Specialiștii consideră că este necesară limitarea pierderilor de azot și fosfor din agricultură, modernizarea stațiilor de epurare și refacerea zonelor umede, care pot funcționa ca filtre naturale.
Protejarea vegetației de pe malurile râurilor și extinderea ariilor marine protejate pot contribui, de asemenea, la creșterea rezilienței ecosistemelor.
Exemplul Lacului Geneva, de la granița dintre Franța și Elveția, arată că reducerea poluării poate produce rezultate importante, chiar dacă refacerea echilibrului ecologic necesită ani.
În anumite perioade ale anului, întinderi uriașe de apă din Marea Neagră capătă nuanțe de verde, albastru lăptos și turcoaz, schimbări atât de spectaculoase încât pot fi observate din spațiu.
Fenomenul a atras atenția cercetătorilor și organizațiilor de mediu, care avertizează asupra unui dezechilibru ecologic ce afectează numeroase mări și lacuri din Europa.
O investigație publicată de The European Correspondent atrage atenția asupra proliferării algelor în Marea Neagră și asupra legăturii dintre acest fenomen și poluarea cu substanțe nutritive.
„În această vară, am mers 38 de kilometri în largul Mării Negre. Se putea vedea cum apa devenea tot mai verde”, a declarat Martin Tomov, reprezentant al Greenpeace Bulgaria, pentru publicația europeană.
Imagini spectaculoase din satelit cu Marea Neagră. Fenomenul observat și în largul ConstanțeiPe 26 mai 2026, unul dintre sateliții europeni Copernicus Sentinel-2 a fotografiat o înflorire masivă de fitoplancton în vestul Mării Negre, în apropierea litoralului românesc.
Foto: Înflorirea (de culoare cyan în imagine) cauzată de coccolitofori, organisme microscopice unicelulare asemănătoare plantelor, care trăiesc în număr mare în straturile superioare ale oceanului.
Imaginile publicate de programul spațial al Uniunii Europene surprind zona Constanței și a Deltei Dunării. În larg, apa prezintă vârtejuri turcoaz și albăstrui care contrastează puternic cu albastrul închis al mării.
Potrivit Copernicus, fenomenul a început la începutul lunii mai și a rămas vizibil până spre sfârșitul lunii.
O altă imagine, realizată pe 25 mai de satelitul Sentinel-3, arată formațiuni asemănătoare în sudul Mării Negre. Agenția europeană EUMETSAT explică faptul că nuanțele deschise sunt produse, cel mai probabil, de coccolitofore, microorganisme marine acoperite cu plăci microscopice de carbonat de calciu.
Foto: Marea Neagră. Sursă: Uniunea Europeană, imagini Copernicus Sentinel 3
Când se înmulțesc în număr foarte mare, acestea modifică aspectul apei până când fenomenul devine vizibil din spațiu.
Astfel de înfloriri apar periodic și fac parte din procesele naturale ale ecosistemului marin. Totuși, în anumite condiții, proliferarea excesivă a algelor poate deveni un semnal al dezechilibrelor provocate de poluare.
Cum ajunge Marea Neagră să rămână fără oxigenUnul dintre principalele pericole este eutrofizarea, procesul prin care apa primește cantități excesive de substanțe nutritive, în special azot și fosfor.
Acestea provin din îngrășămintele agricole, dejecțiile animalelor și apele uzate insuficient tratate. Transportate de râuri, substanțele ajung în mare și favorizează dezvoltarea rapidă a algelor.
La început, efectul poate părea inofensiv: apa își schimbă culoarea, iar la suprafață apar acumulări de microorganisme.
Problemele apar atunci când înfloririle devin excesive și pe suprafețe mari.
Masele de alge împiedică lumina să pătrundă în profunzime în apă, afectând organismele care sunt dependente de fotosinteză. Ulterior, când algele mor, descompunerea lor consumă oxigenul dizolvat în apă.
În cazurile grave, concentrația oxigenului poate scădea atât de mult încât peștii și alte viețuitoare marine nu mai pot supraviețui.
În anumite condiții, descompunerea materiei organice poate favoriza și producerea hidrogenului sulfurat, un gaz toxic.
Dunărea, una dintre principalele surse ale problemeiFluviul colectează apă dintr-un bazin hidrografic uriaș, care traversează sau drenează teritorii din numeroase țări europene. Odată cu apa, sunt transportate și substanțe provenite din agricultură, industrie și localități.
Acestea ajung în cele din urmă în Marea Neagră, prin Delta Dunării.
Martin Tomov, reprezentantul Greenpeace Bulgaria, estimează că aproximativ 70% din eutrofizarea Mării Negre ar fi asociată aportului Dunării.
Marea Neagră este deosebit de vulnerabilă deoarece este un bazin aproape închis, cu un schimb limitat de apă cu Marea Mediterană.
Substanțele care ajung în mare pot rămâne în ecosistem perioade îndelungate, iar acumularea lor poate favoriza dezechilibrele biologice.
Avertisment pentru întreaga Europă: 81% dintre apele marine evaluate sunt afectate de eutrofizarePotrivit datelor citate de Comisia Europeană într-o analiză publicată în ianuarie 2026, aproximativ o treime dintre râurile, lacurile și apele de coastă sau de tranziție raportate la nivelul Uniunii Europene erau eutrofizate.
În cazul apelor marine, proporția raportată ajunge la 81%.
Situația este îngrijorătoare și în Marea Baltică, unde eutrofizarea afecta aproximativ 94% din suprafața evaluată în 2021.
Specialiștii atrag atenția că verile călduroase pot favoriza dezvoltarea excesivă a algelor, în special atunci când sunt asociate cu un aport ridicat de substanțe nutritive.
Patrick Durand, cercetător în cadrul institutului național francez pentru agricultură și mediu, explică faptul că aceste fenomene apar în valuri, iar perioadele de căldură și secetă pot contribui la declanșarea unor noi episoade.
Poate Marea Neagră să redevină mai curată?Există și motive de optimism. Potrivit evaluărilor internaționale privind bazinul Dunării și Marea Neagră, poluarea cu substanțe nutritive a scăzut considerabil față de nivelurile înregistrate la sfârșitul anilor 1980 și începutul anilor 1990.
În nord-vestul Mării Negre, reducerea aportului de nutrienți a permis o recuperare importantă a ecosistemelor în ultimele decenii.
Specialiștii consideră că este necesară limitarea pierderilor de azot și fosfor din agricultură, modernizarea stațiilor de epurare și refacerea zonelor umede, care pot funcționa ca filtre naturale.
Protejarea vegetației de pe malurile râurilor și extinderea ariilor marine protejate pot contribui, de asemenea, la creșterea rezilienței ecosistemelor.
Exemplul Lacului Geneva, de la granița dintre Franța și Elveția, arată că reducerea poluării poate produce rezultate importante, chiar dacă refacerea echilibrului ecologic necesită ani.
Acțiunea în justiție a fost depusă la un tribunal federal din Pittsburgh, Pennsylvania, potrivit Reuters. Reclamanții cer despăgubiri financiare și o hotărâre judecătorească prin care Statele Unite să fie obligate să înceteze atacurile letale asupra ambarcațiunilor din Marea Caraibilor și Oceanul Pacific.
În documentele depuse în instanță, cei 16 pescari descriu atacul din 17 martie 2026 asupra navei Negra Francisca Duarte II, pe care îl consideră parte a unei campanii militare americane fără precedent și vădit ilegale.
Două drone au lovit ambarcațiunea. Pescarii au sărit în ocean pentru a se salvaPotrivit plângerii, două drone înarmate, lansate de pe o navă operată de Statele Unite, au atacat vasul de pescuit în timp ce acesta naviga în Oceanul Pacific.
Exploziile au provocat un incendiu devastator, care a distrus ambarcațiunea. Doi dintre cei 16 membri ai echipajului au suferit arsuri grave.
Foto: Ilustrație din campania SUA din Pacific
Pentru a scăpa de flăcări, pescarii au fost nevoiți să sară în ocean și să se refugieze în mici bărci de salvare.
Supraviețuitorii susțin că s-au îndreptat spre ceea ce credeau că este o navă de pescuit ton, însă au fost întâmpinați de bărbați înarmați, îmbrăcați în uniforme de tip militar, care vorbeau limba engleză.
Ulterior, pescarii au fost transferați pe o navă salvadoriană, care i-a transportat timp de șapte zile până într-un port din El Salvador.
Potrivit relatărilor publicate de The Guardian, pescarii susțin că au fost reținuți ulterior într-un centru de detenție din El Salvador, unde au rămas mai multe săptămâni.
„Barca era tot ce aveam”. Mărturia căpitanului care a supraviețuit ataculuiHernan Flores, căpitanul ambarcațiunii distruse, a declarat pentru Reuters că a decis să acționeze în justiție autoritățile americane deoarece echipajul și-a pierdut principala sursă de venit.
„Am intentat procesul pentru că barca era tot ce aveam. Nimeni din Ecuador nu ne ajută”, a declarat acesta.
Căpitanul susține că pescarii dispun de suficiente dovezi pentru a demonstra consecințele atacului asupra tuturor celor 16 membri ai echipajului.
„Ne-au provocat toate acele pagube și, prin voința lui Dumnezeu, suntem în viață”, a adăugat Flores.
Potrivit Human Rights Watch, ambarcațiunea fusese inspectată de autoritățile ecuadoriene chiar în dimineața atacului, fără să fie descoperite dovezi ale unor activități ilegale, conform mărturiilor echipajului și avocatului proprietarului.
CIA, suspectată că s-ar afla în spatele atacurilorStatele Unite au recunoscut că desfășoară atacuri aeriene împotriva unor ambarcațiuni despre care susțin că sunt folosite de narcoteroriști, în cadrul operațiunii militare Southern Spear.
Cu toate acestea, autoritățile americane au declarat că nu dețin informații despre atacul asupra navei Negra Francisca Duarte II și asupra altor două ambarcațiuni ecuadoriene scufundate în cursul acestui an.
În august, The Washington Post a relatat că cele trei nave ar fi fost vizate în cadrul unui program al Agenției Centrale de Informații (CIA).
Cel puțin 235 de morți în atacurile americane asupra ambarcațiunilorProcesul are loc pe fondul extinderii campaniei militare americane împotriva rețelelor de trafic de droguri din America Latină.
Potrivit documentelor judiciare, Statele Unite au desfășurat 71 de atacuri asupra ambarcațiunilor din Pacific și Caraibe, începând din septembrie 2025. Aceste operațiuni ar fi provocat moartea a cel puțin 235 de persoane și rănirea multor altora..
Avocații pescarilor susțin că operațiunile militare americane încalcă legislația internațională și că persoanele vizate nu pot fi considerate automat ținte militare legitime doar pe baza unor suspiciuni privind traficul de droguri.
„Nu poți să mergi prin lume încercând să ucizi oameni și să lași impunitatea să domnească”, a declarat pentru Reuters avocatul Jorge Chiriboga.
Potrivit CNN, informațiile recente ale serviciilor americane indică faptul că Iranul analizează posibilitatea detonării unei așa-numite „bombe murdare”, care combină explozibili convenționali cu materiale radioactive, sau a utilizării unei arme chimice împotriva unor membri importanți ai administrației Trump.
Doi dintre oficialii citați de televiziunea americană au declarat că planurile identificate sunt foarte precise și includ locații și potențiale ținte din capitala Statelor Unite.
Cu toate acestea, sursele subliniază că, în această etapă, pregătirile par să reprezinte o încercare a Teheranului de a-și crea opțiuni pentru eventuale represalii, nu dovada unui atac iminent.
„Dacă au într-adevăr oamenii necesari pentru a pune în aplicare un asemenea atac este o chestiune asupra căreia există opinii diferite”, a declarat una dintre sursele CNN.
Casa Albă: Nu există, în prezent, amenințări credibile la adresa teritoriului americanInformațiile au determinat organizarea mai multor reuniuni de securitate în ultima săptămână, în cadrul cărora oficialii americani au discutat măsuri pentru prevenirea unui eventual atac.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Lauren Bis, a confirmat că autoritățile monitorizează amenințările potențiale, dar a transmis că nu există indicii privind un pericol credibil și imediat.
„Monitorizăm toate amenințările potențiale, dar, în acest moment, nu există amenințări credibile la adresa teritoriului național”, a declarat reprezentanta administrației Trump.
Serviciile americane consideră însă că informațiile indică o disponibilitate tot mai mare a Iranului de a escalada confruntarea cu Statele Unite, pe fondul atacurilor militare americane și al blocadei economice impuse Teheranului.
Serviciile americane verifică informații potrivit cărora Iranul ar avea deja materiale pentru bombe în SUAUna dintre cele mai îngrijorătoare informații analizate de Washington privește posibilitatea ca Iranul să fi introdus deja pe teritoriul american materiale care ar putea fi utilizate pentru fabricarea unor dispozitive explozive.
Potrivit unei surse CNN, serviciile americane au interceptat comunicări iraniene în care se susține că asemenea materiale ar fi fost ascunse în Statele Unite.
Credibilitatea acestor informații este însă disputată în interiorul comunității de informații americane.
Oficialii se tem că Iranul ar putea încerca să recruteze persoane aflate deja pe teritoriul american, fără să fie nevoie să trimită agenți special pregătiți din exterior.
Ce este o „bombă murdară” și cât de periculoasă poate fiO „bombă murdară” nu este o armă nucleară propriu-zisă. Spre deosebire de o bombă atomică, aceasta nu produce o reacție nucleară în lanț, ci utilizează explozibili convenționali pentru a dispersa materiale radioactive.
Un asemenea dispozitiv poate provoca victime prin explozia inițială și poate contamina zone din apropiere, generând perturbări majore, operațiuni de decontaminare și panică.
Amploarea contaminării și riscurile pentru populație depind de tipul și cantitatea materialului radioactiv, de condițiile meteorologice și de caracteristicile exploziei.
Unul dintre oficialii citați de CNN a descris un asemenea dispozitiv drept o „armă a terorii, nu o armă de precizie”.
Experții subliniază că dificultatea principală în realizarea unei bombe murdare constă în obținerea materialelor radioactive, nu în fabricarea componentei explozive convenționale.
Un ministru al lui Trump, mutat într-o locuință militară după amenințări iranieneÎngrijorările privind securitatea oficialilor americani au determinat deja adoptarea unor măsuri speciale.
Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a fost mutat săptămâna trecută din locuința sa din Washington într-o unitate rezidențială militară, în urma unor amenințări atribuite Iranului, potrivit CNN.
Informația a fost relatată și de Reuters, care a precizat că gravitatea exactă a amenințărilor nu este cunoscută.
Iranul a fost acuzat anterior de autoritățile americane că a organizat comploturi împotriva unor actuali sau foști oficiali ai Statelor Unite, inclusiv un presupus plan de asasinare a lui Donald Trump în 2024.
Până recent, aceste operațiuni ar fi vizat în special oficiali americani aflați în deplasări în străinătate. Noile informații sugerează că serviciile iraniene analizează inclusiv posibilitatea unor atacuri pe teritoriul Statelor Unite.
Iranul ar putea utiliza arme chimice și împotriva militarilor americaniÎn paralel, serviciile de informații americane analizează indicii potrivit cărora Iranul ar putea recurge la arme chimice împotriva trupelor americane staționate în Orientul Mijlociu.
Mai mulți oficiali au avertizat că unele unități militare nu dispun de echipamente de protecție sau de pregătirea necesară pentru a răspunde unui asemenea atac.
Autoritățile au început să analizeze măsuri suplimentare de protecție pentru personalul diplomatic și pentru agenții de informații americani din regiune.
Un acord de pace încă departe în războiul din IranWashingtonul și Teheranul nu au ajuns la un acord privind încetarea ostilităților, ridicarea blocadei americane și redeschiderea Strâmtorii Ormuz.
Președintele Donald Trump declara săptămâna trecută că războiul s-ar putea încheia „destul de curând”, însă noile avertismente ale serviciilor de informații arată cât de fragilă rămâne situația de securitate.
Facțiuni radicale din interiorul regimului iranian ar putea încerca să saboteze negocierile prin acțiuni care să provoace o nouă escaladare militară.
Iranul respinge acuzațiile privind armele chimiceMisiunea permanentă a Iranului la Organizația Națiunilor Unite a respins acuzațiile privind posibila utilizare a armelor chimice.
Într-un comunicat transmis CNN, reprezentanții Teheranului au declarat că Iranul consideră folosirea armelor chimice, indiferent de circumstanțe, drept complet ilegitimă și respinge categoric acuzațiile pe care le califică drept false și fabricate.
Președintele interimar al CNAS, Larisa Mezinu-Bălan, a anunțat la Medika TV, o schimbare importantă în modul în care pacienții vor putea accesa serviciile medicale decontate prin sistemul public de asigurări de sănătate.
De la 1 ianuarie 2027, biletele de trimitere către medicii specialiști, trimiterile pentru analize și investigații, scrisorile medicale, concediile medicale și documentele pentru dispozitive medicale vor fi disponibile în format electronic.
Astfel, potrivit explicațiilor oficialului CNAS, medicii vor putea identifica documentele direct în platformă, folosind CNP-ul pacientului, fără ca acesta să mai fie nevoit să prezinte de fiecare dată documentul pe hârtie.
Ce se schimbă pentru pacienți de la 1 ianuarie 2027„Au fost implementate, de asemenea, toate tipizatele acestea: scrisoare medicală, bilet de trimitere în ambulatoriu, în paraclinic, concediu medical, decizii medicale pentru dispozitive medicale și așa mai departe. Toate sunt acum structurate electronic și de la 1 ianuarie 2027 le vom utiliza în această platformă”, a declarat Larisa Mezinu-Bălan.
Una dintre cele mai importante modificări vizează biletele de trimitere, necesare pentru numeroase consultații și investigații medicale decontate.
În prezent, pacienții care primesc un bilet de trimitere pentru un consult de specialitate sau pentru investigații trebuie să păstreze documentul și să îl prezinte furnizorului de servicii medicale.
Din 2027, potrivit planului anunțat de CNAS, aceste documente vor putea fi accesate electronic de medicii conectați la platforma informatică a asigurărilor de sănătate.
„Ele vor circula în mediul electronic, se vor regăsi în această platformă și orice medic, în baza CNP-ului pacientului, le poate identifica, le poate extrage”, a explicat președintele interimar al CNAS.
Documentele vor fi gestionate prin platforma informatică, astfel încât pacientul să nu mai fie responsabil de transportarea lor între furnizorii de servicii medicale.
Noua procedură va include și concediile medicale, precum și documentele necesare obținerii unor dispozitive medicale.
Biletele de trimitere nu vor mai putea fi folosite pentru programări multipleO altă modificare importantă privește modul în care sunt gestionate programările pentru consultații și investigații.
Potrivit președintelui interimar al CNAS, în momentul în care pacientul face o programare pe baza unui bilet de trimitere, documentul electronic va fi marcat automat ca ocupat.
„În momentul în care te-ai programat, biletul este deja în starea de ocupat și nu îl mai poți folosi la programări multiple”, a explicat Larisa Mezinu-Bălan.
Acest lucru ar urma să împiedice folosirea aceluiași bilet pentru programări multiple.
După efectuarea investigației sau acordarea serviciului medical, documentul va fi procesat în sistem, astfel încât să nu mai poată fi reutilizat.
Ce se întâmplă cu documentele medicale pe hârtieTrecerea la noul sistem nu va însemna eliminarea imediată a tuturor documentelor tipărite.
Larisa Mezinu-Bălan a explicat că formularele tradiționale vor continua să circule în paralel cu cele electronice pentru o perioadă de șase luni.
În prima jumătate a anului 2027, pacienții și furnizorii de servicii medicale vor avea o perioadă de tranziție pentru adaptarea la noua procedură.
Investiție de 100 de milioane de euro în platforma informaticăDigitalizarea documentelor medicale face parte din modernizarea Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate (PIAS), în care, potrivit conducerii CNAS, au fost investite 100 de milioane de euro.
Platforma asigură interconectarea cu aproximativ 77.000 de furnizori și gestionează raportarea serviciilor medicale, investigațiile, validarea decontărilor și informațiile privind concediile medicale.
Larisa Mezinu-Bălan a explicat că aplicația e-SănătateaMea, destinată cetățenilor, reprezintă doar o componentă a sistemului informatic, nu întreaga investiție.
Potrivit oficialului, platforma principală funcționează în prezent în parametri optimi, iar dezvoltatorii lucrează la ultimele ajustări înaintea utilizării extinse a documentelor electronice.
Capitala Ucrainei a fost zguduită de mai multe explozii puternice în cursul nopții, în timpul unui atac rusesc cu rachete balistice care a vizat simultan mai multe regiuni ale țării, relatează The Kyiv Independent.
Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunțat că, potrivit informațiilor preliminare, au fost lovite Podul Nordic și Podul Sudic, două dintre principalele legături rutiere peste Nipru.
„Informațiile preliminare indică lovituri asupra podurilor Nordic și Sudic din capitală”, a transmis edilul.
Jurnaliștii publicației The Kyiv Independent au descris exploziile drept unele dintre cele mai puternice auzite în ultimele luni. Coloane de fum au fost observate ridicându-se deasupra orașului, care are aproximativ trei milioane de locuitori.
Explozii în mai multe orașe. Infrastructura industrială, lovită în ZaporojieAtacul nu s-a limitat la capitala Ucrainei. Explozii au fost raportate și în Smila, Harkov, Zaporojie, Dnipro, Cerkasî și Pavlohrad.
În regiunea Zaporojie, o instalație de infrastructură industrială a fost lovită, potrivit lui Mihailo Semikin, reprezentant al administrației militare regionale.
Ivan Fedorov, oficial al administrației regionale, a anunțat că au fost înregistrate șase lovituri și că echipele de intervenție evaluează pagubele produse.
La Harkov, primarul Ihor Terehov a confirmat că districtul Holodnohirski a fost vizat de atac.
De ce sunt podurile din Kiev o țintă strategicăLovirea celor două poduri are implicații majore pentru transportul și aprovizionarea capitalei ucrainene. Podurile Nordic și Sudic asigură legături importante între cele două maluri ale Niprului, fluviul care traversează Kievul.
Podul Sudic este una dintre cele mai importante artere de transport ale Kievului, fiind traversat, înainte de război, de aproximativ 100.000–110.000 de autovehicule zilnic.
Infrastructura a mai fost vizată de atacuri rusești în ultimele săptămâni, provocând avarii și perturbări ale circulației.
Pe 7 noiembrie, președintele Volodimir Zelenski a declarat că Rusia lansase șase rachete balistice asupra Podului Nordic, dintre care patru ar fi lovit structura.
Autoritățile ucrainene au început deja pregătirea unor soluții alternative pentru traversarea fluviului, în eventualitatea în care principalele poduri devin inutilizabile.