Un accident rutier în care au fost implicate un autocamion și un microbuz de transport marfă, a avut loc pe DN7, în localitatea Căpruța, în județul Arad.
Potrivit ISU Arad, la locul accidentului au intervenit pompierii militari din cadrul Secției Bârzava cu o autospecială de stingere cu modul de descarcerare. La locul evenimentului au fost alocate și două ambulanțe din cadrul Serviciului de Ambulanță Județean Arad. De asemenea, la locul intervenției a fost solicitat și elicopterul SMURD.
„În urma accidentului, în care au fost implicate două persoane, a rezultat o victimă încarcerată, șoferul microbuzului, aflată în stare de inconștiență în autovehicul.
Pompierii au acționat pentru extragerea victimei, care a fost preluată de echipajul medical, urmând să fie transportată la spital pe cale aeriană”, a transmis ISU Arad.
Cealaltă victimă, șoferul autocamionului, a fost preluată de echipajul medical. Aceasta este conștientă și cooperantă.
Pompierii au acționat, de asemenea pentru asigurarea măsurilor de prevenire și stingere a incendiilor la locul evenimentului.
Procurorii din cadrul Departamentului de Justiție al SUA au propus ca procesul în cazul fostului președinte venezuelean Nicolas Maduro, în care este acuzat de narcoterorism și trafic de droguri, să înceapă în iunie 2027.
Înaintea unei înfățișări în instanță programate pentru miercuri, procurorii și avocații apărării au prezentat un calendar propus pentru cererile preliminare, predarea probelor clasificate, precum și data procesului, scrie ABC News.
Cu toate acestea, ambele părți și-au rezervat dreptul de a solicita amânarea începerii procesului, iar procurorii au menționat că ar putea exista modificări în privința calendarului dacă vor apărea probleme cu unele dintre probele clasificate.
Nicolas Maduro și soția acestuia s-au prezentat ultima dată în fața instanței în luna martie, când avocații au încercat, fără succes, să obțină respingerea cazului.
Operațiunea SUA în care Maduro a fost capturatLa începutul acestui an, forțele de ordine americane au desfășurat o operațiune militară în Venezuela pentru a-i captura și a-i aduce pe Nicolas Maduro și soția sa în Statele Unite, unde să răspundă la acuzații care includ narcoterorismul și traficul de droguri.
Procurorii federali îi acuză pe Maduro și Flores de conspirație cu cartelurile de droguri pentru a facilita fluxul a mii de tone de cocaină către Statele Unite.
În timpul audierii preliminare din luna ianuarie, Maduro a pledat nevinovat.
„Sunt nevinovat. Sunt un om cinstit. Sunt în continuare președintele țării mele”, a declarat Maduro în fața instanței la momentul respectiv.
Documentul arată că, pe lângă efectele inflației și ale conflictului din Ucraina, actualul sistem de subvenții agricole din Uniunea Europeană a contribuit la scumpirea fructelor, legumelor și altor produse esențiale pentru o dietă echilibrată.
Raportul anual State of Food Security and Nutrition, citat de POLITICO, evidențiază faptul că politicile agricole europene favorizează în continuare culturile de cereale și sectorul zootehnic, în timp ce producătorii de fructe, legume și leguminoase beneficiază de un sprijin mai redus.
Costul alimentației sănătoase în Europa, influențat de Politica Agricolă ComunăPotrivit autorilor raportului, subvențiile acordate prin Politica Agricolă Comună (PAC) au făcut ca producția de fructe și legume să fie relativ mai costisitoare decât cea a cerealelor sau a culturilor destinate hranei animalelor.
David Laborde, director pentru economie agroalimentară în cadrul FAO și unul dintre autorii raportului, susține că acest mecanism funcționează ca o „taxare indirectă” asupra alimentelor considerate esențiale pentru o alimentație sănătoasă.
Specialistul atrage atenția că problema este amplificată și de lipsa investițiilor în cercetare și inovare pentru culturile care necesită multă muncă manuală, precum legumele și fructele. În schimb, productivitatea a fost stimulată în special în sectoarele cerealelor și al creșterii animalelor.
Costul alimentației sănătoase în Europa depășește media globalăConform metodologiei FAO, un european are nevoie de aproximativ 3,97 dolari pe zi pentru a-și asigura o alimentație sănătoasă, cu aproape un dolar mai mult decât în 2021.
La nivel mondial, costul unei alimentații sănătoase a crescut cu aproximativ 25% în aceeași perioadă, ceea ce înseamnă că majorarea înregistrată în Europa este semnificativ peste media globală.
Raportul arată că fructele, legumele și leguminoasele reprezintă aproape 60% din costul unei diete sănătoase, în timp ce cerealele contribuie cu doar aproximativ 13% la costul total. Cu toate acestea, cea mai mare parte a sprijinului financiar acordat agriculturii continuă să fie direcționată către cereale, zahăr, produse lactate, carne și culturi pentru furaje.
Costul alimentației sănătoase în Europa ar putea scădea prin investiții și reformeFAO recomandă Uniunii Europene să reorienteze o parte din subvențiile agricole către producătorii de fructe și legume și să investească mai mult în tehnologii care să reducă necesarul de muncă manuală în acest sector.
Organizația mai propune reducerea risipei alimentare, facilitarea accesului fermierilor la îngrășăminte și alte inputuri agricole, precum și creșterea transparenței prețurilor de-a lungul întregului lanț alimentar.
Un studiu publicat în revista Nature arată că aproximativ 80% din sprijinul financiar acordat fermierilor europeni ajunge în prezent către sectorul zootehnic sau către producția de furaje.
Comisia Europeană a prezentat recent un Plan de acțiune pentru proteine, care urmărește reducerea dependenței Uniunii Europene de importurile de furaje și stimularea producției de leguminoase pentru consumul uman.
Aplicarea acestor măsuri va depinde însă de negocierile privind viitoarea Politică Agricolă Comună pentru perioada 2028-2034.
Comisia Europeană nu a comentat concluziile raportului FAO, precizând doar că executivul european nu intenționează să stabilească ce ar trebui să consume cetățenii, ci să îi ajute să ia decizii informate prin măsuri precum etichetarea originii produselor și campanii de informare.
Ministerul Educației a publicat miercuri rezultatele repartizării computerizate pentru admiterea în învățământul liceal de stat. Elevii pot afla la ce liceu au fost admiși accesând platforma oficială admitere.edu.ro, pe baza codului individual primit la Evaluarea Națională.
Rezultatele pot fi verificate AICI.
Știrea inițialăElevii își pot verifica repartizarea folosind codul individual primit la Evaluarea Națională 2026, scrie Edupedu.
În perioada 23-28 iulie, candidații declarați admiși trebuie să depună dosarele de înscriere la liceele unde au fost repartizați, potrivit calendarului Ministerului Educației.
Actele necesare pentru înscrierea la liceuDosarul de înscriere cuprinde, în general, următoarele documente:
Programul de depunere a dosarelor diferă de la un liceu la altul, astfel că elevii și părinții sunt sfătuiți să consulte site-ul instituției sau să contacteze secretariatul.
Ce soluții au elevii repartizați departe de domiciliuSecretarul de stat în Ministerul Educației și Cercetării, Sorin Ion, a explicat că elevii care au fost repartizați la un liceu aflat la mare distanță de casă, deși aveau media necesară pentru o unitate de învățământ mai apropiată, pot solicita soluționarea situației în etapa dedicată cazurilor speciale.
Potrivit oficialului, în această etapă elevii pot ocupa un loc la un liceu apropiat de domiciliu dacă îndeplinesc condițiile privind media de admitere.
Cererile pentru soluționarea situațiilor speciale vor putea fi depuse în 29 și 30 iulie, iar repartizarea acestor cazuri este programată pentru 31 iulie 2026.
Tot pe 31 iulie începe și a doua etapă de repartizare computerizată, destinată candidaților care nu au fost repartizați în prima etapă, nu și-au depus dosarele de înscriere sau provin din promoțiile anterioare și au cel mult 18 ani.
Șapte persoane, inclusiv doi copii, au fost rănite în urma atacurilor lansate de forțele rusești asupra regiunii Sumî din nord-estul Ucrainei, în ultimele 24 de ore. Potrivit Poliției Regionale Sumî, citată de Ukrinform, au fost înregistrate 37 de atacuri asupra a 23 de localități.
Autoritățile ucrainene au precizat că atacurile au inclus bombe aeriene ghidate, drone FPV, alte drone de atac, cu mortiere și cu artilerie. Loviturile au vizat districtele Sumî, Șostka, Okhtyrka și Konotop.
În comunitatea Sumî, un tânăr de 18 ani a fost rănit într-un atac cu dronă. Alte două persoane, o femeie de 26 de ani și una de 73 de ani, au avut nevoie de îngrijiri medicale după ce au fost rănite într-un atac cu drone produs pe 20 iulie.
Printre victime se află și doi copii. O fetiță de opt luni a primit îngrijiri medicale după ce a fost rănită într-un atac cu drone din 19 iulie, iar un băiat de 12 ani a fost tratat după un atac cu bombă aeriană ghidată produs pe 15 iulie.
În comunitatea Bilopillia, un bărbat de 76 de ani și o femeie de 77 de ani au solicitat asistență medicală după ce au fost răniți într-un atac cu drone rusești desfășurat pe 20 iulie.
Atacurile au provocat și multe pagube materiale. Locuințele, autoturismele și obiectivele de infrastructură civilă au fost avariate în diferite zone ale regiunii.
Anterior, armata rusească a lovit o clădire cu nouă etaje din orașul Sumî, apoi a lansat un nou atac asupra aceleiași zone, în timp ce echipele de intervenție acționau la fața locului. În acel incident, șase persoane au fost rănite.
Potrivit unui comunicat transmis miercuri, Aeroportul Internațional „Henri Coandă” București și Aeroportul Internațional București Băneasa „Aurel Vlaicu” au fost tranzitate de 8.459.576 de pasageri în intervalul ianuarie–iunie 2026.
Mai multe zboruri pe aeroporturile CapitaleiCreșterea traficului de pasageri s-a reflectat și în activitatea operațională. În primul semestru au fost înregistrate 68.367 de aterizări și decolări, cu 3,37% mai multe decât în aceeași perioadă din 2025.
Directorul general al CNAB, Bogdan Mîndrescu, afirmă că rezultatele sunt consecința unei strategii orientate spre atragerea de noi companii aeriene, extinderea rețelei de destinații și creșterea frecvenței zborurilor, alături de investiții în infrastructura aeroportuară și siguranța operațiunilor.
Aeroportul Băneasa stabilește un nou recordAeroportul „Henri Coandă” a depășit pragul de 7,7 milioane de pasageri, în timp ce Aeroportul Băneasa a înregistrat cea mai spectaculoasă evoluție.
În primele șase luni din 2026, aeroportul a fost tranzitat de 745.674 de pasageri, cu 50.956 mai mulți decât numărul total de pasageri înregistrați pe parcursul întregului an 2025.
Potrivit conducerii CNAB, obiectivul companiei rămâne susținerea dezvoltării traficului aerian în condiții de siguranță și securitate, prin adaptarea infrastructurii la creșterea numărului de pasageri.
Japonia a înregistrat marți prima sa zi oficială kokushobi sau „zi extrem de caldă” de la introducerea noului termen pentru zilele în care temperaturile depășesc 40 de grade Celsius, în aprilie. Agenția Meteorologică Japoneză a inventat noua denumire pentru a avertiza publicul cu privire la pericolele legate de căldură din zilele care cândva erau fenomene meteorologice anormale, dar care acum au devenit mai frecvente, potrivit The Guardian.
Orașele Gujo și Tajimi din centrul Japoniei, din prefectura Gifu, împreună cu Toyota din prefectura Aichi, au atins toate 40°C. 40°C la Gujo și 40,1°C la Toyota au fost maxime istorice înregistrate la stațiile meteorologice respective.
În 914 stații meteorologice la nivel național, 278 au înregistrat temperaturi care au depășit 35°C sau „ moshobi ” – „zile extrem de calde”, cel mai înalt nivel de avertizare până la introducerea recentă a noii terminologii. Zilele care depășesc 25°C sunt numite natsubi sau „zile de vară”, în timp ce cele care depășesc 30°C sunt cunoscute sub numele de manatsubi – „adevărate zile de vară”.
Luni, un bărbat în vârstă de 40 de ani a fost găsit mort pe o stradă din Sanjo, prefectura Niigata, în timp ce un altul în vârstă de 70 de ani a murit în Kanagawa, la sud-vest de Tokyo. Se crede că ambii au cedat din cauza căldurii.
Peste 2 000 decese cauzate de insolație în toată JaponiaDecesele cauzate de insolație au depășit 2.000 pentru prima dată în 2024, în timp ce peste 100.000 de persoane au fost spitalizate anul trecut, între începutul lunii mai și sfârșitul lunii septembrie, potrivit agenției pentru gestionarea incendiilor și dezastrelor.
Căldura tot mai mare afectează multe aspecte ale vieții japonezilor – inclusiv randamentele și calitatea orezului, un aliment de bază. Ca răspuns, fermierii plantează soiuri mai tolerante la căldură, în timp ce unii trec la culturi precum avocado, care în mod tradițional nu au fost cultivate la scară largă în Japonia.
Impactul se observă și în sport, cel mai important fiind restructurarea turneului național de baseball al liceelor din Koshien, extrem de popular. Jucate în căldura sufocantă a lunii august, jocurile au fost împărțite în sesiuni de dimineață și seară din 2024 pentru a reduce șansele de insolație atât pentru jucători, cât și pentru spectatori.
Pantalonii scurți cea mai recentă relaxare a culturii corporative japonezeÎntre timp, angajații de birou sunt încurajați să poarte pantaloni scurți în zilele fierbinți de vară, cea mai recentă relaxare a culturii corporative japoneze, ca parte a măsurilor „Cool Biz” de reducere a consumului de energie electrică prin utilizarea mai redusă a aerului condiționat. Inițiativele anterioare i-au încurajat pe „salariați” să renunțe la jachete și cravate și să poarte cămăși cu mânecă scurtă, dar vara caniculară din acest an a stârnit apeluri la un alt nivel de casualitate.
Guvernatorul orașului Tokyo, Yuriko Koike, a anunțat noile recomandări vestimentare pentru ținutele de birou, care includ și tricouri polo, tricouri și pantofi sport, acolo unde este cazul, pe fondul temperaturilor ridicate așteptate și al „perspectivelor dificile pentru aprovizionarea cu energie electrică”.
Temperaturile medii de vară în Japonia au crescut cu aproximativ 1,3°C în ultimii 100 de ani, potrivit Agenției Meteorologice Japoneze (JMA). Atât 2023, cât și 2024 au fost cei mai călduroși ani de la începutul înregistrărilor meteorologice în 1898, dar anul trecut aceste niveluri au fost depășite din nou. Vara anului 2025 a fost cu 2,4°C peste media celor trei decenii anterioare, 132 de stații meteorologice înregistrând cea mai mare căldură medie înregistrată vreodată și un nou record istoric pentru Japonia de 41,8°C la Isesaki, Gunma, la nord de Tokyo, pe 5 august.
O nouă analiză realizată de American Heart Association, citată de Euronews, vine cu un răspuns care îi va liniști pe mulți consumatori. Potrivit cercetătorilor, pentru majoritatea adulților sănătoși, consumul a până la 400 de miligrame de cofeină pe zi – echivalentul a aproximativ cinci cești de cafea fără zahăr și adaosuri bogate în calorii – nu crește riscul de boli cardiovasculare și poate fi chiar asociat cu unele beneficii pentru inimă.
Consumul moderat pare să protejeze sănătatea cardiovascularăAnaliza a evaluat rezultatele mai multor cercetări privind efectele cofeinei asupra organismului și a concluzionat că, în cazul majorității adulților, consumul zilnic de până la cinci cești de cafea este considerat sigur.
Mai mult, cercetătorii au identificat o asociere între consumul moderat de cafea și un risc mai redus de insuficiență cardiacă, boală coronariană și accident vascular cerebral. În unele cazuri, au fost observate și legături cu o probabilitate mai mică de apariție a hipertensiunii arteriale și a diabetului zaharat de tip 2. Autorii subliniază însă că studiul evidențiază asocieri statistice și nu demonstrează că simplul consum de cafea previne aceste afecțiuni.
Două până la patru cești pe zi par să ofere cel mai bun echilibruDeși limita de siguranță este estimată la aproximativ cinci cești pe zi, cercetătorii au observat că cele mai bune rezultate în ceea ce privește mortalitatea generală au fost înregistrate în rândul persoanelor care consumau între două și patru cești zilnic.
Acest interval pare să ofere un echilibru între efectele stimulatoare ale cofeinei și beneficiile asociate compușilor bioactivi din cafea, fără ca organismul să fie expus unor cantități foarte mari de cofeină. Rezultatele sunt în concordanță cu alte cercetări publicate în ultimii ani, care au asociat consumul moderat de cafea cu o speranță de viață mai mare și cu un risc redus pentru anumite boli cronice.
Nu doar cantitatea contează, ci și modul în care bei cafeauaSpecialiștii atrag atenția că beneficiile observate se referă la cafeaua simplă, fără adaosuri consistente de zahăr, siropuri aromate sau cantități mari de frișcă și produse lactate bogate în grăsimi. Aceste ingrediente pot transforma rapid o băutură cu puține calorii într-un desert lichid, crescând aportul caloric și diminuând avantajele pe care cafeaua le-ar putea avea asupra sănătății.
Cu alte cuvinte, o cafea neagră sau cu puțin lapte nu este echivalentă, din punct de vedere nutrițional, cu băuturile dulci disponibile în multe lanțuri de cafenele.
Nu este recomandat consumul de cafea care conține adosuri consistente de zahăr, siropuri aromate sau cantități mari de frișcă. Sursa foto: Pexels
Organismul nu reacționează la fel în cazul tuturorDeși limita de 400 de miligrame de cofeină este considerată sigură pentru majoritatea adulților, cercetătorii avertizează că răspunsul organismului diferă de la o persoană la alta.
Modul în care cofeina este metabolizată depinde de factori precum genetica, vârsta, funcția ficatului, metabolismul și obișnuința de a consuma cafea. Unele persoane dezvoltă în timp o toleranță mai mare, în timp ce altele pot resimți efecte puternice chiar și după una sau două cești.
Printre reacțiile care pot apărea la persoanele sensibile se numără palpitațiile, stările de anxietate, agitația sau tulburările de somn. „Deși cercetările sugerează că, pentru unele persoane, consumul de cofeină poate fi asociat cu beneficii cardiovasculare, este important să ne amintim că nu există o strategie universală valabilă pentru toată lumea”, a explicat Gregory M. Marcus, profesor de medicină la Universitatea California din San Francisco și coautor al analizei.
Cofeina nu provine doar din cafeaCafeaua rămâne principala sursă de cofeină pentru majoritatea adulților, însă nu este singura. Ceaiul, ciocolata, băuturile carbogazoase, unele medicamente și, mai ales, băuturile energizante contribuie și ele la aportul zilnic de cofeină.
Autorii analizei spun că există mult mai puține informații privind efectele cardiovasculare ale unor surse precum energizantele, în special atunci când sunt consumate în cantități mari. Din acest motiv, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine riscurile asociate acestor produse.
Recomandarea specialiștilor pentru un stil de viață sănătosPentru majoritatea adulților sănătoși, consumul moderat de cafea pare să fie compatibil cu un stil de viață sănătos și nu este asociat cu un risc cardiovascular crescut. În schimb, modul în care organismul răspunde la cofeină diferă de la o persoană la alta, iar semnalele precum insomnia, palpitațiile sau anxietatea nu trebuie ignorate.
Specialiștii recomandă ca fiecare persoană să își adapteze consumul în funcție de propria toleranță și să evite transformarea cafelei într-o băutură bogată în zahăr și calorii, dacă dorește să beneficieze de efectele pozitive observate în studii.
Ucraina a criticat anunțul făcut în urmă cu două săptămâni de către Comitetul Olimpic Internațional, potrivit căruia recomandă ridicarea interdicțiilor impuse sportivilor ruși la competiții, în ciuda continuării războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Într-un interviu pentru POLITICO, ministrul ucrainean al Sportului, Matviy Bidnyi, a declarat că forul Olimpic Internațional „funcționează, de fapt, ca o supapă de eliberare a presiunii” pentru Rusia.
„De ce tocmai acum? Nu am un răspuns la această întrebare. Nu văd niciun motiv pentru asta. Subminarea presiunii colective pe care comunitatea internațională a exercitat-o împotriva agresorului… nu este un rol foarte onorabil pentru această organizație”, a spus ministrul ucrainean pentru sursa citată.
„Este o decizie deliberată de a ignora realitatea, ceea ce le distruge complet propria credibilitate”, a completat acesta.
Comitetul Olimpic Internațional a recomandat ridicarea restricțiilor impuse sportivilor rușiReacția vine după ce în urmă cu două săptămâni, Comitetul Olimpic Internațional a recomandat ridicarea restricțiilor impuse sportivilor ruși și a restabilit temporar activitatea Comitetului Olimpic al Federației Ruse.
La momentul respectiv, Comitetul Olimpic Internațional a precizat că această schimbare de poziție nu reprezintă o modificare a punctului său de vedere cu privire la războiul Rusiei în Ucraina. Cu toate acestea, a precizat că interdicția a fost relaxată întrucât comitetul rus a eliminat din rândul membrilor săi organizațiile sportive regionale din teritoriile ucrainene ocupate de Rusia, motiv pentru care fusese sancționat.
România și alte opt țări din UE solicită reducerea finanţării organismelor sportive, inclusiv a Comitetului Olimpic Internațional, pe fondul readmiterii sportivilor ruşiRomânia și alte opt țări din UE îl îndeamnă pe comisarul pentru sport, Glenn Micallef, să reducă finanțarea acordată de UE Comitetului Olimpic Internațional, ca urmare a recomandării de a ridica interdicția impusă Comitetului Olimpic Rus.
Într-o scrisoare publicată marți de Reprezentanța Permanentă a Suediei pe lângă UE, miniștrii l-au îndemnat pe Micallef să „se asigure că organizațiile ale căror acțiuni sunt incompatibile cu valorile Uniunii Europene nu beneficiază de sprijinul UE”.
„Nimic nu s-a schimbat pe teren. Rusia continuă să ducă războiul său brutal de agresiune împotriva Ucrainei. Programele de finanțare ale UE și cadrele de cooperare nu pot fi, prin urmare, concepute într-un mod care să riște normalizarea agresiunii Rusiei”, a declarat ministrul suedez al Afacerilor Sociale, Jakob Forssmed.
Scrisoarea deschisă a fost semnată de miniștrii din Suedia, Estonia, Țările de Jos, Lituania, Letonia, Polonia, România, Finlanda și Danemarca.
Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis miercuri, 22 iulie, o avertizare hidrologică de tip Cod Roșu pentru fenomene imediate, valabilă în județele Dâmbovița și Prahova.
Avertizarea este în vigoare în intervalul orar 04:10-12:00 și vizează mai multe râuri și afluenți din cele două județe, unde există risc ridicat de viituri.
„Ca urmare a precipitațiilor înregistrate în ultimele ore, a celor prognozate și a propagării, se pot produce scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, precum și viituri rapide pe râurile mici, cu posibile efecte severe de inundații locale. Totodată, sunt posibile creșteri de debite și niveluri, cu depășiri ale cotelor de pericol”, a transmis Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor.
Avertizarea este pentru afluenții râului Cricovul Dulce din zona stației hidrometrice Moreni, dar și pentru râurile Roșioara și Seaca, afluenți ai râului Provița, unde specialiștii estimează că riscul producerii viiturilor este foarte ridicat.
În acest context, hidrologii le recomandă locuitorilor din zonele afectate să evite orice deplasare în apropierea cursurilor de apă și să respecte indicațiile autorităților.
„Având în vedere nivelul ridicat de pericol asociat Codului Roșu, recomandăm populației din zonele vizate să evite orice deplasare în apropierea cursurilor de apă, a torenților, pâraielor, podurilor și podețelor și să nu încerce traversarea zonelor inundate, nici pe jos, nici cu autovehiculele”, avertizează reprezentanții Institutului.
Totodată, persoanele aflate în zone expuse riscului de inundații „trebuie să se îndrepte către locuri mai înalte și sigure”.
„Persoanele aflate în zone expuse riscului trebuie să se îndrepte către locuri mai înalte și sigure, să își protejeze viața înaintea bunurilor și să respecte fără întârziere măsurile dispuse de autorități, inclusiv eventualele indicații de evacuare. Este esențială urmărirea permanentă a comunicărilor oficiale transmise de autoritățile locale și de structurile pentru situații de urgență”, se mai arată în avertizarea transmisă de INHGA.
Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor precizează că monitorizează permanent evoluția fenomenelor hidrometeorologice.
Decizia a fost luată de Agenția Executivă Europeană pentru Educație și Cultură, care administrează programele europene de finanțare. În total, Bienala pierde 2 milioane de euro, fonduri care urmau să acopere activitățile instituției până în 2028, scrie publicația italiană Il Post.
Pavilionul Rusiei, închis după invazia UcraineiRusia nu a mai participat la Bienala de la Veneția din 2022, după declanșarea războiului din Ucraina și valul de sancțiuni adoptate de Uniunea Europeană.
În acest an, conducerea Bienalei a decis însă redeschiderea pavilionului rus, în ciuda opoziției exprimate de numeroase state membre ale UE.
Înainte de inaugurarea expoziției, majoritatea țărilor din Uniunea Europeană au transmis o scrisoare comună de protest, cerând organizatorilor să renunțe la această decizie.
Bienala Veneția -pavilionul Rusiei. Sursa foto: X
Bruxelles-ul: decizia contravine sancțiunilor împotriva RusieiComisia Europeană a avertizat că participarea Rusiei ridică probleme în raport cu regimul de sancțiuni europene.
Executivul european a argumentat că pavilionul este finanțat de statul rus, iar reluarea participării sale poate intra în conflict cu regulile adoptate după invazia Ucrainei.
După acest avertisment, Comisia a recomandat suspendarea finanțării europene, iar Agenția Executivă pentru Educație și Cultură a decis retragerea definitivă a celor 2 milioane de euro.
Italia s-a distanțat de decizia BienaleiMinistrul italian al Culturii, Alessandro Giuli, a declarat că s-a opus redeschiderii pavilionului rus, însă a precizat că Bienala de la Veneția este o instituție autonomă, iar Guvernul italian nu poate interveni în deciziile sale artistice. În același timp, Italia nu s-a alăturat scrisorii de protest semnate de majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene.
Una dintre cele mai importante expoziții de artă din lumeFondată în urmă cu peste un secol, Bienala de la Veneția este considerată unul dintre cele mai influente evenimente dedicate artei contemporane, reunind la fiecare ediție zeci de pavilioane naționale și sute de artiști din întreaga lume. Decizia Bruxelles-ului reprezintă unul dintre cele mai ferme semnale transmise până acum împotriva reluării participării oficiale a Rusiei la marile evenimente culturale europene.
