Kim Yo Jong, sora liderului nord-coreean Kim Jong Un, a declarat că Phenianul nu a amplasat în mod intenționat mine în zona de frontieră, potrivit agenției KCNA, citate de Reuters.
Aceasta a afirmat că Phenianul nu a amplasat în mod deliberat mine în zona de frontieră, criticând solicitările venite din partea conducerii Coreei de Sud.
„Coreea de Sud a cerut chiar și scuze din partea noastră. Este cu adevărat patetic și josnic”, a transmis sora secretarului general al Partidului Muncitoresc din Coreea de Nord.
Referitor la lucrările de consolidare pe care Nordul le efectuează în Zona Demilitarizată, Kim a spus că urmăresc închiderea definitivă a graniței, astfel încât „nici măcar animalele sălbatice să nu poată trece”.
Explozia minei, o încălcare a armistițiuluiAfirmația vine după ce Seulul a afirmat în această săptămână că mine nord-coreene au provocat explozia în urma căreia mai mulți militari sud-coreeni au fost grav răniți în timpul unei misiuni de recunoaștere.
În urma unei anchete comune realizate de armata sud-coreeană și Comandamentul Națiunilor Unite (UNC), organismul care supraveghează respectarea armistițiului din Războiul din Coreea, UNC a concluzionat miercuri că incidentul reprezintă o încălcare a acordului de armistițiu.
Relații bilaterale la cel mai scăzut nivelRelațiile dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud s-au deteriorat puternic în ultimii ani. Phenianul a renunțat la reunificare ca obiectiv național și a descris Coreea de Sud drept „principalul său dușman”.
În ciuda escaladării tensiunilor, președintele sud-coreean Lee Jae Myung a făcut apel la restabilirea încrederii în peninsulă.
„Sper ca Nordul să ni se alăture acum pe calea restabilirii încrederii și a reluării dialogului, după o lungă întrerupere. Vom urmări în mod constant măsuri practice pentru a reduce tensiunile militare dintre cele două Corei”, preciza Lee.
Ambele referințe principale pentru prețul petrolului au scăzut vineri: contractele futures pentru petrolul Brent cu livrare în decembrie au coborât cu 3,1%, până la 99,13 dolari pe baril, iar cele pentru petrolul american West Texas Intermediate (WTI), cu livrare în noiembrie, au scăzut cu 4%, până la 89,18 dolari pe baril, potrivit CNBC.
Cotațiile au scăzut în cursul dimineții, după apariția informațiilor privind o posibilă eliberare a rezervelor de motorină și țiței, pe fondul deficitului de motorină de pe piața mondială.
Europa analizează folosirea rezervelor de combustibiliStatele UE discută vineri, în regim de criză, măsuri pentru reducerea prețurilor motorinei. Franța a propus eliberarea a 50 de milioane de barili de motorină din rezerve, iar membrii Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) ar putea pune pe piață alte 50 de milioane de barili de țiței.
Și Washingtonul a cerut statelor europene să pună rapid pe piață cantități suplimentare din rezerve, dat fiind faptul că deficitul de motorină afectează inclusiv economia americană.
Secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, le-a cerut joi partenerilor europeni ai SUA să grăbească furnizarea cantităților deja promise și să pună la dispoziție noi rezerve pentru a compensa perturbările actuale ale aprovizionării.
Jumătate din importurile de motorină ale UE vin din SUAPresiunile asupra pieței europene sunt amplificate de dependența UE de importurile americane. Statele Unite au furnizat aproximativ jumătate din importurile de motorină ale Uniunii Europene în luna august.
Această dependență a devenit importantă după ce președintele american Donald Trump a evocat în repetate rânduri posibilitatea restricționării exporturilor de motorină. În ultimele zile, însă, liderul de la Casa Albă și-a temperat poziția, după ce Arabia Saudită a reluat încărcarea petrolierelor în portul Yanbu și a repornit conducta East-West, contribuind la revenirea exporturilor de țiței din Golf.
Petrolul încheiase ședința precedentă în creștere, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al informațiilor privind trimiterea de către Statele Unite a unui al treilea grup de luptă cu portavion în regiune, alături de o forță amfibie cu aproximativ 2.000 de pușcași marini.
„Viitoarea politică de coeziune a UE va aduce zeci de miliarde de euro pentru România. Dar trebuie să luptăm pentru ele în următoarele săptămâni ca să obținem nivelul maxim de fonduri. Am revenit astăzi la prioritatea mea numărul unu: negocierea viitoarelor fonduri europene pentru România”, a scris Siegfried Mureșan într-o postare pe Facebook.
Negocierile pentru viitorul buget al UE, pe ultima sută de metri„Suntem pe ultima sută de metri în negocierile la nivel european privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru următorii șapte ani. Din acest buget sunt alocate fondurile pentru politica de coeziune”, a adăugat europarlamentarul liberal.
Mureșan a precizat că România a obținut în ultimii 20 de ani peste 53 de miliarde de euro în fonduri nerambursabile prin politica de coeziune.
La acestea se adaugă fondurile pentru agricultură și cele din Planul Național de Redresare și Reziliență, „ajungând astfel la un total de 116 miliarde de euro”.
Potrivit acestuia, politica de coeziune a contribuit la finanțarea autostrăzilor, modernizarea școlilor și spitalelor și dezvoltarea localităților din România.
„Fără acești bani, România nu ar fi fost unde este acum. Fără fonduri europene, România nu se va putea dezvolta suficient în următorii ani. Iar pentru a avea acces la aceste fonduri și în viitor, trebuie să muncim, să negociem și să luptăm pentru interesele României la nivel european”, a spus Mureșan.
Conferință la București despre viitorul politicii de coeziuneLa București a avut loc, vineri, o conferință dedicată viitoarei politici de coeziune, organizată în cadrul Grupului PPE din Parlamentul European.
„Tocmai de aceea am insistat să găzduiesc astăzi, la București, o conferință importantă pe această temă a Grupului PPE din Parlamentul European, cel mai mare grup politic european. Alături de 13 deputați europeni, miniștri din România și din alte state europene, precum și aleși locali din țară și din alte orașe europene, am apărat politica de coeziune în viitorul buget european. Am explicat că politica de coeziune contribuie la reducerea decalajelor de dezvoltare dintre România și vestul Europei. Dar nu doar atât. Politica de coeziune înseamnă regiuni puternice în întreaga Europă, orașe mai curate și condiții mai bune pentru sănătatea oamenilor”, a precizat Siegfried Mureșan.
Europarlamentarul a legat investițiile în infrastructură și de securitatea europeană, în contextul războiului din Ucraina.
„Politica de coeziune înseamnă și mai multă securitate în contextul amenințărilor venite dinspre Rusia. O țară precum România, aflată la granița cu războiul, se poate apăra mai bine pe sine și poate apăra mai bine Europa dacă are o infrastructură dezvoltată”, a afirmat el.
„Acestea sunt argumentele cu care convingem statele mai dezvoltate să finanțeze politica de coeziune. Așa obținem fonduri europene pentru România”, a subliniat europarlamentarul.
Guvernul Mureșan a fost respins, miercuri, de Parlament. Cabinetul propus de europarlamentarul liberal nu a obținut numărul necesar de voturi pentru învestire.
Medvedev a ajuns la Beijing după ce a câștigat turneul de la Hangzhou, unde l-a învins în finală pe compatriotul său Andrey Rublev, cu 7-5, 6-4. Succesul a fost al treilea titlu ATP obținut de rus în 2026 și al 24-lea din carieră.
Victoria de la Beijing îi prelungește seria câștigătoare în China la cinci meciuri consecutive.
Fost lider mondial în clasamentul ATP, Medvedev este în prezent pe locul 6 și încearcă să acumuleze puncte în cursa pentru revenirea la Turneul Campionilor de la Torino, după ce a ratat ediția de anul trecut.
Adversarul său din primul tur, Pablo Carreño Busta, a venit din calificări și câștigase anterior două partide pentru a accede pe tabloul principal. Spaniolul ocupă locul 66 ATP.
În turul al doilea, Medvedev îl va întâlni pe germanul Jan-Lennard Struff, locul 59 ATP.
Rusul a fost finalist la China Open în 2023.
„Din cercetări a reieșit că, în perioada 2025-2026, bărbatul ar fi determinat o tânără, de 28 de ani, din Constanța, să practice prostituția”, transmite IPJ Buzău.
Potrivit sursei citate, bărbatul ar fi racolat-o pe femeie folosind metoda „loverboy”. Ulterior, acesta ar fi închiriat locațiile unde femeia presta servicii sexuale. Tot el ar fi fost cel care a stabilit tarifele, a publicat anunțuri referitoare la servicii pe site-urile de profil și a asigurat și paza în timpul prestării de servicii sexuale.
„Prin această metodă, bărbatul ar fi obținut foloase materiale injuste, estimate la 30.000 de lei”, transmite IPJ Buzău.
Bărbatul a fost depistat și reținut pentru 24 de ore, marți, iar acesta a fost prezentat, miercuri, n fața magistraților cu propunere de arest preventiv.
Pe numele bărbatului a fost emis un mandat de arestare preventivă pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism.
Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Horațiu Cosma anunță că pe sectorul cuprins între Târgu Mureș și Miercurea Nirajului din Autostrada Unirii stadiul fizic al lucrărilor se apropie de 70%.
„După un început mai timid, cu multă ploaie și un șantier înotând în apă la tot pasul, constructorul s-a dezlănțuit în ultimele luni”, susține Cosma.
Acesta spune că aproape 90% din terasamente sunt finalizate și că „avem deja «negru» pe jumătate din cei 24 de kilometri ai proiectului.
Oficialul adaugă că în fiecare zi se aștern peste 1.500 de tone de asfalt, iar podurile și pasajele au ajuns la aproximativ 75%.
De asemenea, cele două ecoducte „mamut”, fiecare cu o lățime de 100 de metri și care vor permite traversarea autostrăzii de către fauna sălbatică, sunt finalizate.
Pe șantiere sunt prezenți peste 800 de muncitori și aproximativ 700 de utilaje și echipamente.
Primii kilometri, dați în circulație în 2027Horațiu Cosma anunță că în prima parte a anului viitor vor fi dați în circulație primii kilometri ai Autostrăzii Unirii A8.
Potrivit acestuia, în primăvară va fi deschisă prima jumătate a proiectului, între Târgu Mureș și Acățari, care va funcționa ca o centură ocolitoare sudică a municipiului Târgu Mureș. Mai departe, în vara lui 2027 vor fi deschiși circulației și cei aproximativ 12 kilometri dintre Acățari și Miercurea Nirajului.
Oficialul din Ministerul Transporturilor transmite că în toamna acestui an va fi emisă autorizația de construire pentru următorul sector, de la Miercurea Nirajului spre Sovata.
„Mai departe, pe A8 montan, se lucrează deja pe sectorul Joseni – Ditrău, iar pentru celelalte sectoare dificile din munți suntem în plin proces de proiectare de detaliu”, adaugă Cosma.
Lotul Joseni–Ditrău al Autostrăzii A8 are o lungime de 14,4 kilometri și include construirea a 18 poduri și pasaje, trei ecoducte pentru traversarea faunei, un nod rutier la Joseni și o descărcare provizorie la Ditrău, care va permite deschiderea circulației pe acest tronson înainte de finalizarea sectorului următor.
A8, legătura cu MoldovaA8 este proiectul de autostradă care va traversa România de la Târgu Mureș, prin zona montană și Moldova, până la Ungheni, la granița cu Republica Moldova.
Proiectul va fi continuat peste Prut pentru realizarea unei legături rutiere rapide către Chișinău.
De altfel, Administrația Națională a Drumurilor din Republica Moldova a anunțat în august lansarea licitației pentru servicii de proiectare în vederea elaborării studiului de fezabilitate.
Sectorul începe la nodul rutier din Ungheni și va continua pe aproximativ 125 de kilometri, până la intersecția cu drumurile M5/R5, în apropierea satului Budești, în municipiul Chișinău.
Călin Georgescu a fost arestat preventiv marți de Curtea de Apel București, într-un dosar de înșelăciune instrumentat de DIICOT. Prejudiciul stabilit de anchetatori depășește un milion de euro.
Fostul candidat la președinție a fost dus la Centrul de Reținere și Arest Preventiv al Poliției Capitalei.
Potrivit unor surse judiciare citate de Gândul, el împarte celula cu alți trei bărbați și refuză mâncarea primită.
Colegii de celulă sunt Tiberiu Marian Bîzu, Alexandru Costin Muraru și Laurențiu Stan, arestați în dosare de trafic de droguri.
În total, ei sunt acuzați că ar fi traficat aproape două tone de droguri.
Bîzu a fost reținut pe 24 august, după percheziții la 16 adrese din Timișoara, Satu Mare, Oradea și Câmpulung Moldovenesc.
Potrivit DIICOT, gruparea lui ar fi transportat cu TIR-uri canabis, hașiș și cocaină din Spania în Europa. Rețeaua ar fi oferit servicii de transport și unor grupări albaneze de traficanți. Autoritățile din Franța, Germania, Italia și Spania au capturat patru transporturi, cu aproximativ 1.719 kilograme de droguri. Valoarea lor estimată ajunge la circa 25 de milioane de euro pe piața de stradă.
Muraru a fost reținut în urma acțiunii „1 Mai”, în care 12 persoane au fost ridicate pe 21 și 22 aprilie.
Gruparea este acuzată că producea și vindea droguri în România, inclusiv din culturi de canabis ascunse în interior.
Anchetatorii au confiscat atunci droguri, peste 173.000 de lei, 12.410 euro și monede virtuale de 35.000 de euro.
Despre Laurențiu Stan, al treilea coleg de celulă, se știu deocamdată puține detalii.
Robert Sighiartău susține că Ilie Bolojan a deranjat prin reformele legate de pensiile speciale și companiile de stat, precum și prin încercarea de a limita numirile politice.
„Când încerci să schimbi România, afli cât de bine sunt apărate privilegiile. Când atingi pensiile speciale, deranjezi. Când răscolești mușuroaiele de interese din energie și din companiile de stat, deranjezi. Când ceri performanță în locul numirilor politice și respect pentru banul public, deranjezi și mai mult”, a transmis vineri Sighiartău.
Sighiartău: „A tulburat confortul celor obișnuiți să trăiască din privilegii”Deputatul PNL consideră că ostilitatea politică față de Bolojan are legătură cu aceste măsuri.
„Ilie Bolojan și-a asumat această confruntare. Iar eu cred că ostilitatea politică împotriva lui are o explicație simplă: a tulburat confortul celor obișnuiți să trăiască din funcții, relații și privilegii”, susține liberalul.
Sighiartău critică folosirea audierii în lupta politică, precizând că statutul de martor al lui Bolojan nu reprezintă o acuzație.
„Această calitate nu este o acuzație. Transformarea ei într-un verdict public servește însă celor care vor să compromită orice încercare de reformă. Justiția trebuie să stabilească adevărul, independent. Nu să fie invocată și amestecată ca armă în lupta politică”, spune deputatul PNL.
„Sistemul are nevoie de un PNL docil”Potrivit liberalului, miza depășește situația lui Ilie Bolojan, iar atacurile la adresa celor care încearcă să promoveze reforme îi pot descuraja și pe alții să facă același lucru.
„Cei care trăiesc din privilegiile statului își doresc un PNL docil: să accepte, să negocieze funcții și să lase lucrurile așa cum sunt. Eu cred într-un PNL care are curajul să schimbe lucrurile și puterea să rămână drept când este sub asediu”, a mai scris politicianul.
„Sistemul are nevoie de un PNL docil. România are nevoie de un PNL curajos”, a transmis Robert Sighiartău.
Bolojan, audiat aproape două ore și jumătate la DNA IașiIlie Bolojan a fost audiat vineri, în calitate de martor, la DNA Iași, în dosarul omului de afaceri Fănel Bogos. Audierea a vizat circumstanțele audienței pe care Bolojan i-a acordat-o lui Bogos, în septembrie 2025, la Palatul Victoria.
Fănel Bogos este cercetat pentru instigare la șantaj și cumpărare de influență, ancheta vizând demersuri care ar fi urmărit schimbarea conducerii DSVSA Vaslui și obținerea unor avantaje pentru firmele omului de afaceri. Ilie Bolojan nu are calitatea de suspect sau inculpat în dosar.
Bolojan a părăsit sediul DNA după aproape două ore și jumătate. Guvernul a transmis că acesta „a făcut toate precizările solicitate” referitoare la întâlnirea cu Bogos. La plecare, Bolojan nu a făcut declarații și nu a răspuns întrebărilor jurnaliștilor.
Mișcarea, începută în urmă cu aproximativ zece zile în regiunea pariziană, a ajuns între timp în aproape toate departamentele Franței și s-a extins inclusiv în universități. Elevii reclamă lipsa profesorilor, clasele supraaglomerate, clădirile degradate, programele încărcate și presiunea sistemului de admitere Parcoursup.
Situația s-a schimbat însă radical joi, 1 octombrie. Guvernul a vorbit despre o trecere de la o mișcare socială la „violențe urbane”, după incendieri, atacuri asupra unor licee și confruntări cu forțele de ordine.
De ce protestează eleviiPrimele blocaje importante au apărut pe 21 septembrie la liceul Saint-Exupéry din Créteil, în apropiere de Paris, unde elevii reclamau posturi de profesori rămase neocupate.
Protestul s-a răspândit rapid în Île-de-France, apoi în alte orașe, fiind amplificat și prin TikTok, Instagram și Snapchat. La începutul acestei săptămâni erau deja afectate sute de unități de învățământ.
În spatele protestelor se află nemulțumiri care țin direct de condițiile în care învață elevii. Aceștia reclamă lipsa profesorilor și faptul că orele rămân neacoperite, clasele aglomerate, lipsa resurselor și starea precară a unor clădiri școlare. În mai multe licee, elevii și profesorii cer investiții urgente și condiții „decente” de studiu.
Situația este descrisă în termeni foarte concreți de elevii intervievați de Le Monde. La liceul profesional Frédéric-Bartholdi din Saint-Denis, un elev a relatat că în sălile de clasă și pe holuri există gândaci și șobolani, prezentând aceste condiții drept exemplul degradării infrastructurii școlare. Protestatarii din Saint-Denis, Lille și Bordeaux au invocat, de asemenea, neînlocuirea profesorilor absenți, nevoia de personal suplimentar și renovarea unităților de învățământ.
Nemulțumirile diferă de la un liceu la altul, însă tabloul general este același: elevii spun că sistemul nu le mai poate garanta condiții normale de studiu. Peste aceste probleme s-au suprapus nemulțumirile legate de volumul de învățare, presiunea Parcoursup și perspectiva unor noi măsuri bugetare în educație.
Parcoursup este platforma națională din Franța prin care elevii de liceu își depun candidaturile pentru admiterea la universități și alte forme de învățământ superior. Sistemul este criticat de o parte dintre elevi pentru presiunea pe care o pune asupra lor și pentru criteriile de selecție considerate uneori netransparente.
Organizațiile elevilor cer și mai multe locuri în învățământul superior, iar unele organizații solicită chiar eliminarea Parcoursup.
În Franța există aproximativ 3.700 de licee, în care învață aproximativ 2,2 milioane de adolescenți.
Protestele s-au extins de la licee la universitățiJoi, aproximativ 30 de campusuri universitare erau afectate de blocaje sau acțiuni de protest, între acestea fiind universități din Paris, Strasbourg, Marsilia, Lyon, Reims, Poitiers și Nanterre.
Astfel, ceea ce pornise drept o serie de proteste locale privind condițiile din licee s-a transformat într-o mișcare națională a tinerilor, într-un moment în care Franța se confruntă și cu tensiuni privind proiectul de buget pentru 2027.
Aproape 2.000 de persoane reținute într-o singură ziMinisterul francez de Interne a anunțat 1.949 de rețineri într-o singură zi, în principal pentru violențe, participare la grupări violente și atacuri asupra reprezentanților autorității.
Ministerul Justiției anunța, separat, că 1.793 de persoane fuseseră plasate în custodia poliției de la începutul săptămânii.
Numărul mare de rețineri nu înseamnă că toate persoanele sunt elevi. Ministrul Justiției, Gérald Darmanin, a afirmat că printre cei implicați se află și persoane venite din exteriorul comunităților școlare. Reuters relatează că autoritățile suspectează grupuri care se deplasează între licee pentru a provoca confruntări.
Sute de răniți și incendii în școliMinisterul de Interne a raportat 305 polițiști și jandarmi răniți numai joi.
În sistemul de educație, ministrul Édouard Geffray a anunțat că, de la declanșarea mișcării, au fost răniți 65 de angajați și 170 de elevi.
Mai multe incidente au depășit cu mult limitele protestelor obișnuite.
La Nantes, un incendiu a distrus parțial holul liceului Nelson-Mandela. Incendii sau tentative de incendiere au mai fost raportate în alte orașe, iar Reuters a relatat despre atacuri și pagube la unități de învățământ din Strasbourg, Nantes și Le Havre.
La Marsilia, profesori au fost stropiți cu benzină în timpul incidentelor din apropierea unui liceu. În Strasbourg a fost incendiată cel puțin o mașină, iar la Toulouse au avut loc confruntări între tineri și forțele de ordine.
Peste 400 de licee, închise vineriDin cauza violențelor și a distrugerilor, puțin peste 400 de unități de învățământ sunt închise vineri, potrivit ministrului Educației.
O parte dintre acestea organizează cursuri online.
Édouard Geffray a explicat că unele școli nu mai pot funcționa în siguranță după ce sistemele de protecție împotriva incendiilor au fost avariate sau după ce angajații au fost direct amenințați ori atacați.
Prefecții din întreaga țară au primit instrucțiuni să interzică manifestațiile în apropierea liceelor închise. La Paris, prefectul de poliție Patrice Faure a interzis adunările în jurul a 13 licee.
Guvernul acuză LFI că a alimentat protestelePremierul Sébastien Lecornu a convocat joi o celulă de criză interministerială, după care guvernul a vorbit despre o „schimbare de natură” a manifestațiilor.
Potrivit Reuters, surse apropiate premierului au afirmat că serviciile franceze de informații au prezentat în reuniunea de criză evaluări potrivit cărora politicieni și activiști ai stângii radicale ar fi contribuit la organizarea și extinderea mobilizării.
Guvernul a pus în mod particular sub semnul întrebării rolul partidului La France insoumise (LFI), condus de Jean-Luc Mélenchon.
Ministrul Educației a afirmat că protestul elevilor a fost „legitim la început”, dar că ulterior ar fi fost „alimentat” și „recuperat” politic de LFI, iar grupări de ultrastânga ar fi preluat o parte dintre acțiuni.
LFI respinge acuzațiile.
Reprezentanții formațiunii susțin că guvernul încearcă să politizeze revendicările elevilor și că intervențiile dure ale forțelor de ordine au contribuit la escaladarea tensiunilor. Reuters notează că politicieni LFI au participat la unele manifestații, dar partidul afirmă că susține forme non-violente de protest.
Acuzațiile nu reprezintă, până în acest moment, o concluzie judiciară privind responsabilitatea LFI pentru violențe, ci poziția exprimată de Guvern și, potrivit Reuters, evaluări prezentate de serviciile de informații.
Miza este amplificată de apropierea alegerilor prezidențialeCriza intervine cu aproximativ șapte luni înaintea alegerilor prezidențiale franceze din 2027 și într-o perioadă în care politica economică și bugetară a Guvernului provoacă deja proteste.
Guvernul Lecornu a prezentat proiectul de buget pentru 2027 într-un context dificil pentru finanțele publice. Executivul urmărește economii importante și reducerea deficitului, pe fondul unei datorii publice ajunse la aproximativ 119% din PIB și al creșterii costurilor de finanțare.
În paralel cu elevii, și angajați din sectorul public, inclusiv profesori, au protestat în ultimele zile împotriva unor măsuri bugetare și a înghețării salariilor.
Din acest motiv, confruntarea privind liceele a devenit rapid și un subiect al competiției politice preelectorale, cu poziții divergente între Guvern, LFI și celelalte formațiuni politice.
Guvernul face prima concesieÎn timp ce autoritățile întăresc măsurile de ordine publică, executivul încearcă în același timp să reducă tensiunile prin negocieri.
Guvernul a renunțat la prevederea din proiectul de buget pentru 2027 care introducea taxe de înscriere pentru studenții fără bursă din BTS și din clasele pregătitoare pentru marile școli.
Măsura prevedea o taxă de 178 de euro pentru BTS și 270 de euro pentru clasele pregătitoare, potrivit informațiilor prezentate de Le Monde.
Ce urmeazăVineri, ministrul Educației, Édouard Geffray, are programate discuții cu organizațiile elevilor, sindicatele din educație, reprezentanții părinților și Consiliul Național al Vieții Liceale.
Guvernul promite o „platformă de consultare” prin care revendicările elevilor să fie centralizate și, ulterior, prezentarea unor răspunsuri la nivel național.
Însă protestele nu par să se încheie odată cu întâlnirea de vineri.
Un nou apel național la mobilizare a fost lansat pentru marți, 6 octombrie.
După o investigație a publicației The Wall Street Journal care leagă activitatea acesteia de promovarea unor proiecte energetice ale companiei grecești Aktor Group, reprezentantul Gregory Meeks, liderul democrat al Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei, și senatoarea Jeanne Shaheen, lidera democrată a Comisiei pentru Relații Externe a Senatului, au cerut explicații și documente de la secretarul de stat Marco Rubio. Meeks a cerut ca Guilfoyle să fie îndepărtată din funcție în cazul în care acuzațiile relatate se confirmă.
România, în centrul acuzațiilorRomânia apare în centrul unuia dintre cele mai sensibile episoade relatate de WSJ. Potrivit investigației, la o cină organizată la Atena în martie, în timpul unei discuții despre iminenta cădere a guvernului condus de Ilie Bolojan, Guilfoyle ar fi spus că Statele Unite pot produce o schimbare politică similară și în alte țări, inclusiv în Grecia. În scrisoarea sa către Rubio, Meeks citează explicit această relatare și spune că ea a generat preocupări în Grecia și România cu privire la o eventuală intervenție americană în politica internă a aliaților.
Afirmația este prezentată de Wall Street Journal pe baza relatării unei persoane care ar fi participat la cină și a altor persoane cărora le-ar fi fost relatat episodul. Reprezentanții ambasadoarei au contestat caracterizarea conversației.
Reacții la BucureștiCăderea Guvernului Bolojan a avut loc ulterior, după retragerea PSD din coaliția de guvernare și votul parlamentar care a dus la demiterea executivului. În România, acuzațiile au generat reacții politice și solicitări de clarificări. Ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg, a declarat că Statele Unite au „încredere deplină în democrația din România” și că problemele politice interne trebuie rezolvate de România.
Ministrul român de Externe, Oana Țoiu, a precizat că vizita lui Guilfoyle la București, în martie, a avut loc în contextul unui eveniment al mediului privat de afaceri și nu a reprezentat o negociere cu statul român.
Miza energeticăLegătura cu România este și una energetică. Guilfoyle a promovat în sud-estul Europei proiecte privind transportul gazului natural lichefiat american, inclusiv prin așa-numitul Coridor Vertical, care leagă infrastructurile de gaze din Grecia, Bulgaria și România de piețele din nord și est. Wall Street Journal a relatat că Aktor Group, companie susținută de lobbyistul Christos Marafatsos, a fost una dintre firmele ale căror proiecte au beneficiat de atenția ambasadoarei.
Potrivit documentelor de lobby citate de WSJ, Aktor i-a plătit lui Marafatsos 160.000 de dolari până în iunie 2026 pentru a stabili contacte cu Departamentul de Stat, Departamentul pentru Energie și biroul președintelui SUA. WSJ a relatat că acesta a participat la numeroase întâlniri oficiale ale lui Guilfoyle, inclusiv cu oficiali străini, iar unii dintre participanți nu ar fi știut că era lobbyist plătit al companiei.
Congresul cere verificări și privind zborurileNoul episod prezentat în Congresul SUA adaugă și problema deplasărilor cu avioane private. Parlamentarii îi cer Departamentului de Stat să verifice dacă respectivele călătorii au respectat regulile instituției și dacă au existat eventuale conflicte de interese. Reprezentanții lui Guilfoyle susțin că ambasadoarea a respectat regulile etice ale Departamentului de Stat și resping acuzațiile de conduită necorespunzătoare.
