Agregator de ştiri

„Poate trebuia să aprindeți lumina încă din primele luni ale acestui mandat”, a fost întrebat Ilie Bolojan la TVR.

„Prima dată trebuia să vezi unde sunt cămările guvernării. Și uneori trebuie să le descoperi și îți trebuie timp pentru asta”, a răspuns Ilie Bolojan.

Pe de altă parte – a mai spus Ilie Bolojan – „atunci când lucrezi este imposibil să le faci pe toate perfect. Gândiți-vă că anumite lucruri a trebuit să le facem cu anumită întârziere, într-o anumită forță. Unele lucruri s-au lungit, gândiți-vă că am avut contestările la Curtea Constituțională. Ce greu a trecut corectarea situației din zona de justiție, cu pensionările la vârste mult prea reduse, cu acele pensii care erau la un nivel care, comparativ cu ceilalți oameni, erau, într-adevăr, niște diferențe foarte mari, care creau o mare nemulțumire. Deci toate lucrurile astea s-au făcut greu”, a afirmat premierul.

Premierul mai spune că și în actul de guvernare, ca și în munca fiecărui om, acasă, la serviciu, „nimeni nu este perfect”.

„Dar mă rog să mă credeți că dacă aș fi văzut în această perioadă, că dacă mâine aș renunța la acest post, lucrurile s-ar schimba dintr-o dată, credeți-mă că n-ar fi niciun fel de problemă să fac asta, dar nu s-ar schimba. Pe de o parte și eu totdeauna am căutat să duc lucrurile până la capăt și atunci când am fost pe un post, să fac tot ceea ce ține de mine pentru a onora încrederea oamenilor sau responsabilitatea cu care am fost învestit”, a mai declarat Ilie Bolojan.

Bolojan a răspuns că PNL nu poate ignora ce s-a întâmplat. Președintele i-ar putea cere să rămână într-o coaliție pro-europeană. Răspunsul e același.

„Dacă cineva nu te respectă, dacă minte în permanență, dacă nu respectă nicio înțelegere, a mai încerca o coaliție cu un astfel de partid nu se poate”, a spus premierul. Responsabilitatea crizei este „în curtea PSD”.

Bolojan a explicat că incertitudinea politică prelungită reduce capacitatea de livrare a Guvernului. „Dacă nu știi cine-ți vine șef, dacă se schimbă secretarul general, dacă unii demisionează, alții sunt amenințați cu demiterea, randamentul aparatului scade. E logic”, a punctat premierul.

A adăugat că absorbția fondurilor europene și termenele din PNRR sunt probleme serioase. Au nevoie de decizii și acorduri clare.

Referitor la întrebarea ce alternative vede după moțiune, Bolojan a răspuns că PNL va merge la consultările cu președintele cu o poziție consecventă deciziilor deja luate.

„Putem fi într-o guvernare, dar nu mai putem fi într-o coaliție cu PSD”, a spus el. A lăsat o ușă întredeschisă: dacă cineva din conducerea PSD și-ar asuma răspunderea pentru această criză, lucrurile s-ar putea discuta, dar a apreciat că acest scenariu este puțin probabil.

Premierul a precizat că niciun partid nu este condamnat să fie veșnic la guvernare. „Dacă nu există altă soluție, PNL trebuie să construiască un pol de modernizare care, într-o situație limită, poate fi construit și din opoziție”, a conchis Bolojan.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Iuri Ușakov, Vladimir Putin a apreciat decizia lui Donald Trump de a prelungi armistițiul cu Iranul, considerând că aceasta poate crea condiții pentru negocieri și poate contribui la stabilizarea situației.

„Vladimir Putin consideră că decizia lui Donald Trump de a prelungi armistițiul cu Iranul este corectă; acest lucru ar trebui să ofere o oportunitate pentru negocieri și, în general, să contribuie la stabilizarea situației”, a spus Ușakov.

În același timp, liderul de la Kremlin a avertizat asupra unor consecințe „inevitabile și extrem de grave” în cazul în care Statele Unite și Israelul ar recurge din nou la forță împotriva Iranului. Ușakov a precizat că aceste consecințe ar afecta nu doar Iranul și statele vecine, ci întreaga comunitate internațională.

Rusia a fost cea care a inițiat convorbirea, descrisă de Kremlin drept una cu un ton „sincer și pragmatic”.

Cei doi lideri au discutat și despre războiul din Ucraina. Potrivit lui Ușakov, Putin a ridicat posibilitatea unui armistițiu care să coincidă cu Ziua Victoriei, marcată în Rusia pe 9 mai, când Moscova comemorează victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial.

La rândul său, Donald Trump a declarat că discuția cu Putin a fost „foarte bună” și a susținut că o soluție pentru conflictul din Ucraina ar putea apărea „relativ rapid”.

Trump a mai afirmat că Putin s-a oferit să ajute în legătură cu războiul cu Iranul, în special în privința uraniului îmbogățit.

„Ar vrea să fie de ajutor. I-am spus: înainte să mă ajuți pe mine, vreau să-ți închei războiul”, a declarat Trump pentru CNN, în Biroul Oval.

Liderul american a spus că Putin i-a transmis că Rusia ar putea avea un rol în chestiunea uraniului iranian. Moscova a propus anterior preluarea controlului asupra stocului de uraniu îmbogățit al Iranului, într-un aranjament similar rolului jucat de Rusia în acordul nuclear din 2015.

Trump nu a exclus explicit posibilitatea ca Iranul să trimită uraniul în Rusia, dar a sugerat că prioritatea sa rămâne încheierea războiului din Ucraina.

Bolojan afirmă că de la începutul acestei luni a luat măsuri care să limiteze evaziunea fiscală.

„Practic nu mai permitem ca în orice județ din țară, administrațiile financiare să-i libereze documente pentru funcționarea unor vânzări în angro de combustibil. Aveam așa-numitele antrepozite fiscale. Și, sigur, este normal să ai vânzări în angro, dar companiile care sunt cunoscute de toți românii sau mari comercianți, dar când ai sute de astfel de situații, înseamnă că și posibilitatea de evaziune și sumele din această zonă și aici sunt foarte mari, au fost limitate și, din nou, a fost un deranj”, spune Bolojan, la TVR

Premierul mai spune că, în multe locuri, companiile de stat n-au fost folosite ca să livreze cele mai bune servicii pentru români, el găsind „foarte multă ineficiență, foarte multă risipă”.

„E foarte simplu că atunci când ai o zonă de tip monopol, cum sunt în zonele de energie, semimonopoluri, în zonele de transporturi monopoluri, să-ți muți ineficiența în prețuri, să o muți în buzunarul cetățeanului și aceste lucruri trebuie corectate și, da, așa cum am spus, am aprins lumina pe aceste zone și cu siguranță și asta a deranjat”, a spus Bolojan.

Întrebat despre banii publici folosiți ca pușculiță de partid nu reprezintă o problemă transpartinică, Bolojan a spus că „asta îi deranjează pe toți cei care folosesc aceste practici”.

„Atunci când într-un loc am văzut că lucrurile nu mergeau bine, că erau pierderi, să ne înțelegem bine, se vedea clar că la această situație au contribuit în mod transpartinic sau transinstituțional, mai multe instituții. Pentru că e anormal să nu vezi, de exemplu, că în energie se întâmplă acest lucru, timp de doi ani de zile se emită zeci de mii de autorizații de megawați și să nu vadă nimeni acest lucru. Dar am văzut o constantă. Întotdeauna când era o problemă undeva, erau niște oameni care erau susținuți la rândul lor de oameni din Partidul Social-Democrat. Asta a fost o constantă întotdeauna. Dar asta nu înseamnă că erau singuri. Deci măsurile de a face ordine în finanțele publice, de a reduce risipa, sunt corecte, ele trebuie aplicate și în mod evident îi deranjează pe toți cei care au profitat de aceste lucruri, pentru că este absolut normal să se întâmple asta”, a mai spus premierul Ilie Bolojan.

Întrebat cum evaluează situația cu 20 de voturi peste pragul necesar, Bolojan a refuzat să facă pronosticuri. A atacat însă logica demersului.

„Cei care lucrează la o demolare a Guvernului, dacă s-ar gândi la interesul țării și nu la interesele de grup, ar trebui să vină cu o soluție”, a spus premierul.

A comparat situația cu Germania, unde orice moțiune trebuie însoțită de un premier și guvern alternativ propus.

Referitor la impactul crizei politice, Bolojan a avertizat că instabilitatea generează creșterea dobânzilor la împrumuturi, scăderea încrederii investitorilor și deprecierea cursului valutar. „Dobânzile sunt de 60 de miliarde doar anul acesta, cât valoarea autostrăzii Moldovei într-un singur an”, a spus premierul.

Întrebat dacă mai există canale de negociere cu semnatarii moțiunii, Bolojan a confirmat că discuțiile au loc.

„Există o agitație înainte de moțiune. Există discuții între parlamentari în interiorul grupurilor. Asta se întâmplă și acum, este un fenomen normal”, a răspuns el. A adăugat că va discuta cu orice parlamentar care caută să înțeleagă motivele și soluțiile pentru viitor.

Întrebat dacă moțiunea a venit ca reacție la preluarea de către Bolojan a interimatului la Ministerul Energiei, după demisia miniștrilor PSD, premierul a răspuns indirect. A explicat că a găsit autorizații de racordare emise pe hârtie, fără investiții reale, de 3-4 ori mai mari decât capacitatea rețelelor.

„Sunt sume imense în joc. Cu siguranță a deranjat acest lucru”, a spus Bolojan.

Premierul a mai spus că a blocat finanțarea administrațiilor neperformante și a proiectelor nefinalizate.

„Ca o familie cu rate mari, am trebuit să stabilesc reguli și să pun reflectoarele pe zonele care ne generau pierderi masive”.

Potrivit actului normativ, valoarea totală a fondurilor se ridică la aproximativ 918,3 milioane de lei, echivalentul a peste 180,7 milioane de euro. Fondurile urmează să fie asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru anul 2026.

Din totalul alocat: 308,1 milioane lei (60,64 milioane euro) merg către sectorul vegetal, iar 610,2 milioane lei (120,11 milioane euro) sunt destinați sectorului zootehnic.

În sectorul vegetal, sprijinul financiar vizează culturile amplasate pe teren arabil, precum și culturi specifice precum inul și cânepa pentru fibră, tutunul, hameiul și sfecla de zahăr.

În sectorul zootehnic, ajutoarele sunt acordate pentru bovinele din sectorul lapte, bovinele din sectorul carne, precum și pentru ovine și caprine.

Beneficiarii măsurii sunt fermierii, persoane fizice sau juridice, care utilizează terenuri agricole și/sau dețin legal animale, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare.

Condițiile de acordare și documentele necesare sunt stabilite prin Ordinul MADR nr. 125/2024, cu modificările și completările ulterioare.

România are 728 de paturi la 100.000 de locuitori. Media UE este de 511. Suntem pe locul 3 în Europa la acest indicator. În același timp, rata medie de ocupare era la sfârșitul lui 2025 de doar 51% la bolnavii acuți. La bolnavii cronici, 60%. Optimul recomandat este de 80%.

Reducerea este liniară: 4.691 de paturi pe an, în perioada 2026-2028. În 2028, numărul total de paturi contractabile va fi 203.211. La sfârșitul lui 2025 erau în contractare 116.650 de paturi. Din acestea, 94,8% sunt în spitale publice. 5,2% – în spitale private. Proporția nu se poate modifica până în 2028.

Cseke Attila, cel care asigură interimatul la Ministerul Sănătății, a respins ideea că reducerea vizează economii bugetare.

„Nu are sens să contractezi 100 de paturi cu un spital care are grad de ocupare la 40. Doar ne mințim pe noi înșine”, a spus ministrul interimar. Paturile goale generează costuri: saloane, energie, cheltuieli de funcționare.

Distribuția pe județe se face prin ordin al ministrului Sănătății. La bază stau indicatorii de ocupare pe 2025, furnizați de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Planul nu se aplică penitenciarelor-spital, unităților cu măsuri educative sau spitalelor de îngrijiri paliative – unde rata de ocupare este oricum de aproape 100%.

Reducerea paturilor vine și pe fondul exploziei spitalizării de zi. În 2024 au fost 6 milioane de pacienți tratați și externați în aceeași zi, o creștere de 15% față de 2023.

Premierul Ilie Bolojan nu a fost prezent la citirea moțiunii de cenzură în Parlament. Purtătorul de cuvânt Ioana Dogioiu a explicat absența succint: programul premierului a fost altul.

Întrebată de ce a ales premierul să nu meargă la citirea moțiunii, Ioana Dogioiu a răspuns că prezența nu este obligatorie.

„Guvernul României a fost reprezentat de domnul Săpunaru. Nu văd absolut niciun fel de problemă”, a spus purtătorul de cuvânt. A precizat că Bolojan va fi prezent la dezbaterea moțiunii.

Întrebată ce alte întâlniri a avut premierul în cursul zilei, Dogioiu a refuzat să ofere detalii.

„Nu vă pot spune. Bună seara!”, a fost răspunsul final.

Miercuri, în urma ședinței de Guvern, purtătoarea de cuvânt a Cabinetului Bolojan, Ioana Dogioiu a anunțat ajutoare de 1 milion de lei pentru persoanele afectate de incendiul din localitatea Rucăreni, comuna Soveja, Vrancea.

Potrivit acesteia, ajutoarele vor fi acordate astfel:

• 30 de mii de lei pentru familiile și persoanele singure, ale căror locuințe au fost afectate în integralitate;
• 25 de mii de lei pentru familiile și persoanele singure, ale căror locuințe au fost afectate în proporție mai mare de 75% inclusiv, dar nu distruse integral;
• 15 mii de lei pentru familiile și persoanele singure, ale căror locuințe au fost afectate în proporție mai mică de 75%.

În situația în care locuințele persoanelor care au primit ajutorul în sumă de 25 de mii de lei sau 15 mii de lei, din cauza afectării structurii, se deteriorează în totalitate, persoanele vor primi diferența de sumă până la valoarea de 30 de mii de lei.

„În perioada următoare, pe măsura evaluării în continuare a pagubelor, va fi acordată a doua tranșă de ajutoare pe modelul deja stabilit de CNSU, în care se va ține cont și de asigurările pe care le au persoanele respective, asigurări obligatorii sau facultative”, a adăugat Dogioiu.

Vicepremierul Tanczos Barna afirmă că acordul MERCOSUR, care va intra în vigoare pe 1 mai, nu va genera falimente imediate în rândul fermierilor români. Recunoaște că este o amenințare reală și anunță negocieri urgente cu procesatori și retaileri pentru sprijinirea cărnii de porc românești.

MERCOSUR este o amenințare pentru fermierii din toată Europa. Tanczos Barna temperează însă temerile. Falimentele imediate nu sunt un scenariu realist. Acordul vizează mai multe sectoare economice. Agricultura nu a fost în centrul negocierilor.

Guvernul identifică piața cărnii drept problema urgentă. Tanczos Barna a purtat deja discuții cu producătorii. Urmează întâlniri cu procesatorii și marile lanțuri de retail. Scopul: un lanț scurt de valorificare. Carnea de porc proaspătă românească trebuie să ajungă direct la consumator.

La masă au fost chemați ANSVSA și ANPC. Se caută reglementări care să sprijine concurența loială. Sume importante au fost investite din fonduri europene și buget național. Capacitatea de producție a crescut. Acum trebuie să vină și mecanismele de sprijin pentru vânzare.