Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran (IRGC) afirmă că a vizat un radar american din Bahrain, ca răspuns pentru un atac aerian asupra unui turn de telecomunicații din sudul țării, potrivit Al Jazeera.
Declarație a venit la câteva ore după ce agenția de presă de stat a Iranului, IRNA, citând surse oficiale, a relatat că orașul-port Sirik, din provincia Hormozgan, a fost lovit joi de „foc inamic”.
Într-un comunicat preluat de agenția de presă semi-oficială Tasnim, IRGC a calificat atacul drept un „avertisment serios” adresat „inamicului agresor”, cerându-i să înceteze provocările aeriene și actele de contrabandă cu petrol în Strâmtoarea Ormuz.
„În cazul în care aceste încălcări și acte de agresiune se vor repeta, Forțele Aerospațiale ale IRGC sunt pe deplin pregătite să intervină fără nicio restricție”, se arată în comunicat.
Agenția de presă Fars, afiliată IRGC, a relatat că Forțele Aerospațiale ale IRGC au „vizat și distrus” instalația radar.
Nu a existat nicio reacție din partea Washingtonului.
Bahrainul găzduiește cartierul general al Flotei a Cincea a Marinei SUA. Potrivit Reuters, este pentru prima dată, de la începutul lunii septembrie, când Iranul revendică un atac asupra unor obiective militare americane într-o țară din regiunea Golfului.
Tensiuni în creștere în Orientul MijlociuAceastă revendicare survine în contextul în care cabinetul de securitate al Israelului a ordonat armatei să intensifice pregătirile pentru un posibil atac asupra Iranului, potrivit presei israeliene.
Mohsen Rezaei, șeful securității din Iran, a avertizat că, dacă SUA declanșează un nou război, orice bază militară implicată, din Asia de Vest până în Europa, va deveni o țintă legitimă pentru loviturile iraniene.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că este pregătit să reia conflictul armat dacă demersurile diplomatice facilitate de Qatar nu vor duce la un acord.
Pe de altă parte, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a afirmat că presiunea economică exercitată asupra Iranului dă rezultate suficient de bune încât reluarea operațiunilor militare de amploare să nu fie necesară.
Într-un interviu exclusiv acordat miercuri postului Al Jazeera, președintele parlamentului iranian și negociator-șef, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat că Strâmtoarea Ormuz nu va mai reveni niciodată la starea de dinaintea războiului și că „mingea este acum în terenul americanilor”.
Bărbatul îndrăgostit peste măsură are 28 de ani și este din Italia. El a mers cu bicicleta peste 15.000 de kilometri pentru a-și revedea soția aflată în Japonia.
Tânărul a plecat din Roma și a ajuns la Kyoto. Plecarea a fost în februarie, iar călătoria a ținut 272 de zile.
În lungul drum, biciclistul a traversat Turcia, Asia Centrală, Mongolia, China și Coreea de Sud.
Italianul a avut un buget de 10 euro pe zi și a dormit într-un cort pe care l-a transportat pe bicicletă. Continuarea pe Mediafax Italia.
Cimitirul din Maramureș le-a atras atenția italienilor datorită crucilor viu colorate și mesajelor ironice despre cei decedați.
De altfel, locul a devenit în timp una dintre cele mai cunoscute atracții turistice din România și un muzeu în aer liber al tradițiilor locale.
Jurnaliștii italieni au analizat motive geometrice și florale, culorile folosite, portretele celor decedați și imaginile care surprind momente importante din viața lor.
Concluzia lor a fost că este vorba despre un loc unic în lume în care simbolurile funerare se îmbină în mod surprinzător cu umorul.
De asemenea, italienii au relatat povestea cimitirului din Maramureș. Continuarea pe Mediafax Italia.
Atacul, care a avut loc la o zi după negocierile trilaterale de pace de la Abu Dhabi, continuă campania Ucrainei de a perturba infrastructura care susține armata rusă și de a limita veniturile Moscovei din sectorul energetic, potrivit The Kyiv Independent.
Canalele ucrainene de monitorizare Exilenova+ și Supernova+ au raportat flăcări și explozii la una dintre cele mai mari rafinării de petrol din Rusia, cu o capacitate anuală de prelucrare a țițeiului de 15 milioane de tone metrice.
Imaginile surprinse de martori oculari la fața locului par să arate flăcări care ies din rafinărie și luminează cerul nopții. De asemenea, înregistrările video surprind locuitori din Volgograd stând la coadă la benzinării, ca urmare restricțiilor privind combustibilul impuse în Rusia din cauza atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice.
Autoritățile locale au confirmat atacurileAndrei Bocearov, guvernatorul regiunii Volgograd, a confirmat un atac „masiv” asupra orașului și izbucnirea unor incendii în zona industrială din sudul comunității.
Rafinăria de petrol din Volgograd este una dintre cele mai mari deținute de Lukoil, al doilea mare producător de petrol din Rusia. Forțele ucrainene au mai lovit această unitate, situată la aproximativ 400 de kilometri de granița cu Ucraina, pe 2 octombrie.
Alte lovituri în orașul Rostov-pe-DonLa sud-vest de Volgograd, guvernatorul regiunii Rostov, Iuri Sliusar, a confirmat un atac ucrainean asupra orașului Rostov-pe-Don. Potrivit lui Sliusar, în urma loviturilor ucrainene, au izbucnit incendii la o unitate de producție și la un depozit.
De asemenea, resturi provenite de la dronele doborâte au avariat o clădire rezidențială. Pe 8 noiembrie, o dronă ucraineană a lovit Rostov-pe-Don, avariind un pod și instalații energetice, ceea ce a dus la blocarea traficului și la întreruperi ale alimentării cu energie electrică în oraș.
Atacurile au avut loc la scurt timp după ce, în noaptea de 12 spre 13 noiembrie, zeci de drone ucrainene au vizat Moscova, perturbând operațiunile de zbor pe mai multe aeroporturi importante din regiune, potrivit oficialilor ruși.
NATO nu va organiza un summit în Albania anul viitor, așa cum era planificat, a declarat premierul Edi Rama, potrivit Al Jazeera. Guvernul său este criticat din cauza cheltuielilor reduse pentru apărare și se confruntă cu proteste ample în țară.
Joi, la Dublin, înainte de o reuniune a liderilor europeni, Rama a declarat că „nu există încă o poziție comună cu privire la momentul desfășurării summitul-ui, dar cu siguranță nu va avea loc în 2027”.
El a adăugat că „în 2028, dacă va avea loc un summit, acesta va fi la Tirana”.
Un oficial NATO a spus că următorul summit „va avea loc în Albania”, însă data exactă nu a fost încă stabilită.
Semne de întrebare privind summit-ulPlanurile pentru un summit în Albania au devenit incerte din cauza opoziției administrației președintelui american Donald Trump, precum și a nemulțumirii statelor membre NATO față de nivelul scăzut al cheltuielilor Albaniei pentru apărare.
În declarația adoptată la summit-ul din iunie 2025, desfășurat la Haga, liderii NATO și-au exprimat intenția de a se reuni în Turcia, în 2026, „urmată de o reuniune în Albania”. Totuși, declarația emisă în urma summit-ului din iulie, de la Ankara, nu a făcut nicio referire la data sau locul următoarei reuniuni.
NATO a luat în considerare renunțarea la practica de a organiza summit-uri anuale. De asemenea, în unele cercuri se vorbește despre faptul că Alianța ar putea organiza un summit în acest an, cu un preaviz scurt, însă nu la Tirana.
Presiuni pe plan internRama, aflat la putere de 13 ani, se confruntă de luni de zile cu proteste. Acestea au început în luna mai, după ce premierul a oferit o aprobare preliminară pentru un complex turistic de lux. Este vorba despre un proiect susținut de Jared Kushner, ginerele lui Trump, care ar urma să fie amplasat în zona protejată Vjosa-Narta de pe coasta de sud a Albaniei și pe insula Sazan, din apropiere.
Cunoscute sub numele de „Revoluția Flamingo”, protestele au evoluat în mișcări antiguvernamentale de amploare.
Protestatarii cer demisia lui Rama pe care îl acuză de acte de corupție. La proteste au participat și studenții nemulțumiți de condițiile din universități.
La 29 octombrie, parlamentari din opoziție, conduși de Sali Berisha, au perturbat o ședință a parlamentului folosind torțe și bombe fumigene, în semn de susținere pentru protestatari.
Rama a refuzat să demisioneze, afirmând că stațiunea respectă legislația albaneză și pe cea a Uniunii Europene. Guvernul său a catalogat protestele drept acțiuni orchestrate de rivali politici.
Un tribunal din exclava rusă Kaliningrad a condamnat o avocată pentru drepturile omului, în vârstă de 66 de ani, la 12 ani de închisoare pentru trădare. Potrivit Al Jazeera, procurorii au acuzat-o că a transmis Ucrainei informații sensibile.
Sentința împotriva Mariei Bonțler a fost pronunțată joi, a anunțat grupul pentru drepturile omului Cuvânt pentru Apărare. Organizația a oferit asistență juridică mai multor inculpați acuzați de infracțiuni politice în Kaliningrad. Teritoriul se află la Marea Baltică, între Lituania și Polonia.
Într-un comunicat publicat pe Telegram, instanța nu i-a menționat numele, dar a precizat că aceasta a fost reținută de serviciul de informații FSB. Femeia a fost acuzată că, începând cu anul 2024, a transmis Ucrainei informații despre ofițeri de securitate din Kaliningrad.
De asemenea, procurorii au susținut că ea a furnizat Ucrainei informații despre dosare penale care prezentau interes pentru Kiev, se mai arată în comunicat.
Procesul s-a desfășurat cu ușile închiseReprezentanții organizației Cuvânt pentru Apărare au spus că procesul s-a desfășurat cu ușile închise. Bonțler și avocații săi nu au avut permisiunea de a participa decât la declarația finală.
Grupul a mai transmis că avocații femeii au argumentat că niciuna dintre informațiile invocate de procurori nu era secretă și că starea de sănătate a avocatei s-a deteriorat în timpul detenției.
Legi dure în RusiaDupă declanșarea războiului din Ucraina, parlamentul rus a adoptat legi care incriminează acțiunile publice menite să „discrediteze” armata și interzic difuzarea de „știri false” despre forțele armate.
Totodată, instanțele ruse au condamnat avocați care au preluat cazuri sensibile din punct de vedere politic. În ianuarie 2025, un tribunal a condamnat trei avocați ai fostului lider al opoziției ruse, Aleksei Navalnîi, la pedepse cuprinse între trei ani și jumătate și cinci ani și jumătate de închisoare. Avocații au fost judecați sub acuzația de „extremism”, o spețî despre care experții spun că are scopul de a descuraja avocații să preia dosare cu caracter politic.
E39 Rogfast va fi cel mai lung și mai adânc tunel rutier subacvatic din lume. Potrivit Express, proiectul inginerilor norvegieni are scopul de a reduce timpul de călătorie între orașe importante.
Cu o lungime de 27 de kilometri, acesta va deveni o componentă esențială a unei autostrăzi de-a lungul coastei de vest a Norvegiei, făcând legătura între Nord-Jæren și Haugalandet.
Tunelul se remarcă prin caracteristici cu adevărat impresionante. În cel mai adânc punct, acesta va ajunge la 392 de metri sub nivelul mării. O astfel de inginerie extremă este necesară din cauza fiordurilor, care coboară până la 400 de metri sub nivelul mării. Prin comparație, Canalul Mânecii are o adâncime medie de aproximativ 60 de metri.
De ce a fost nevoie de un astfel de tunel pe coasta de vest a NorvegieiȘoseaua E39 se întinde pe o distanță de 1.100 de kilometri, de la Trondheim, în nord, până la Kristiansand, în sud. În prezent, pentru a parcurge întregul traseu, șoferii trebuie să utilizeze nouă feriboturi diferite, un număr mai mare decât pe oricare alt drum din Europa. Călătoria durează aproximativ 21 de ore.
Parcurgerea acestui drum dificil a reprezentat, multă vreme, o provocare. Când a fost stabilită prima rută poștală de-a lungul acestei coaste, în anul 1647, responsabilul poștal Henrik Morian era nevoit să traverseze fiordurile deschise vâslind, pentru ca apoi să urce 1.500 de metri pe malul opus. Zăpada și gheața făceau adesea ca porțiuni întregi ale traseului să devină impracticabile, relatează B1M.
Tunelul va avea un nod rutier și multe galerii de evacuareNoul tunel va transforma unele dintre cele mai dificile segmente într-o traversare relativ simplă. Proiectul include construirea unui nod rutier în interiorul tunelului, pentru ieșirea spre Kvitsøy. Nodul, care cuprinde un sens giratoriu subteran, este situat la o adâncime de 250 de metri sub nivelul mării.
Din cauza adâncimii și lungimii extreme ale tunelului, precum și a pantei de 7%, care sporește riscul de supraîncălzire a motoarelor, incendiul reprezintă un pericol major. Galeriile de evacuare de urgență vor fi amplasate la distanțe mai mici decât prevăd standardele obișnuite: la fiecare 250 de metri, față de distanța tipică de 330 de metri. În cazul izbucnirii unui incendiu, acest lucru va permite șoferilor să iasă în siguranță din galeria plină de fum și să ajungă, în doar câteva minute, în tunelul paralel, care este curat și izolat structural.
Cel mai plictisitor tunelO altă problemă potențială este plictiseala. În interiorul tunelului va fi implementat un proiect artistic menit să prevină monotonia, să atenueze anxietatea specifică spațiilor subterane și să faciliteze orientarea. În plus, elementele decorative vor contribui la deschiderea spațiului din tunel, iar utilizarea unui sistem de iluminat dinamic va permite crearea unor soluții adaptabile.
Tunelul recordurilorDupă un început ratat în 2018, lucrările au demarat la sfârșitul anului 2021. Proiectul urmează să fie finalizat în 2033, având un cost de aproximativ 25 de miliarde de coroane norvegiene.
Conform planului, obiectivul va stabili mai multe recorduri mondiale. Va fi cel mai lung tunel rutier subacvatic din lume pentru trafic obișnuit (aproximativ 27 km) și cel mai lung tunel rutier cu patru benzi din lume. De asemenea, la final va fi cel mai adânc tunel rutier cu patru benzi din lume (-392 m) și va avea cel mai adânc nod rutier din lume (-200 m).
Accidentul rutier s-a produs pe DJ 243 între localitățile Rădeni și Voinești. Conform anunțului făcut de ISU Vaslui „în data de 12.11.2026, în jurul orei 23:30, Punctul de lucru Ivănești a intervenit cu o autospecială de stingere cu apă și spumă cu 4 militari pentru gestionarea unui accident rutier produs pe DJ 243, între localitățile Rădeni și Voinești în care un autoturism a ieșit în afara părții carosabile.”
La fața locului s-au mai deplasat echipaje de prim ajutor din cadrul Detașamentului de Pompieri Bârlad și de la Serviciul de Ambulanță Județean.
Două victime descoperite la fața loculuiSalvatorii care au ajuns la fața locului au descoperit două victime.
„În accident au fost implicate două persoane de sex feminin, una în vârstă de aproximativ 19 ani, iar cea de-a doua în vârstă de aproximativ 17 ani, care se aflau în autoturism. Acestea au ieșit cu autoturismul în afara părții carosabile ajungând pe câmp”, au mai transmis reprezentanții ISU Vaslui.
În urma accidentului tânăra în vârstă de 17 ani a suferit un traumatism la o mână și a fost transportată la Unitatea de Primiri Urgențe Bârlad. Cea de a doua victima a fost găsită în stare de inconștiență. Și ea a fost transportată la Unitatea de Primiri Urgențe Vaslui.
Cauzele și împrejurările producerii accidentului vor fi stabilite de polițiști.
Reprezentanții speciali ai Statelor Unite au anunțat că s-au făcut progrese în negocierile de pace și au confirmat că Europa se va alătura următoarei runde de discuții, potrivit Live Ukraine.
Jared Kushner a descris discuțiile de la Moscova ca fiind „foarte detaliate și aprofundate”. În schimb, Steve Witkoff a anunțat că părțile au reușit să convină asupra următoarei întâlniri a delegațiilor din Ucraina, Rusia și SUA.
În plus, el a anunțat că reprezentanții Europei vor participa la această întâlnire. Este o concesie făcută de ruși deoarece până acum ei au respins constant cererile europenilor.
Emisarii americani au plecat la DublinUlterior, Witkoff și Kushner au plecat spre Dublin pentru a se întâlni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Scopul călătoriei este de a-l informa pe liderul ucrainean despre rezultatele discuțiilor de la Moscova.
La finalul întâlnirii de la Dublin, Volodimir Zelenski a făcut un scurt rezumat. Acesta a fost publicat pe contul său de Telegram.
„Ne-am întâlnit în Irlanda cu Steve Witkoff și Jared Kushner, la finalul tuturor discuțiilor din această săptămână. Primul rezultat: un rezultat umanitar – vor fi eliberați prizonierii și sperăm la cel mai mare schimb de prizonieri de la începutul acestui război. Al doilea rezultat: vom implica și mai activ reprezentanți europeni în diplomație, pentru ca aceștia să participe la masa negocierilor în condiții egale. Ucraina apără întotdeauna interesele întregii Europe. Al treilea rezultat: ne pregătim și pentru următoarele întâlniri multilaterale. Diplomația va continua să fie activă”, a scris Volodimir Zelenski.
Propunerea a fost formulată de Vladimir Putin în cadrul întâlnirii de joi, de la Moscova, cu trimișii speciali americani Jared Kushner și Steve Witkoff. Potrivit The Kyiv Independent, oferta surprinzătoare a apărut în timp ce luptele continuă în interiorul orașului Kostiantînivka din regiunea Donețk. Experții avertizează că orașul este un obstacol major în calea eforturilor Rusiei de a prelua controlul asupra restului regiunii.
Vladimir Putin a declarat că în Kostiantînivka au rămas între 400 și 500 de persoane și a sugerat că o încetare temporară a ostilităților le-ar permite acestora să plece. De asemenea, el a cerut Ucrainei să ia măsuri asemănătoare în zonele pe care le mai controlează.
„Este destul de dificil de evaluat situația din teren, având în vedere capacitățile moderne de asalt”, a spus Putin, sugerând că negocierile privind controlul teritorial ar putea continua la nesfârșit.
Ucrainenii cred că rușii pregătesc o capcanăUcraina a respins afirmațiile lui Putin conform cărora Moscova ar controla Kostiantînivka. Statul Major General ucrainean a transmis că forțele sale continuă să lupte cu grupurile de infanterie rusă care încearcă să se infiltreze în oraș.
De asemenea, Dmytro Lytvyn, consilier al președintelui ucrainean, a pus la îndoială intențiile Moscovei și a amintit de operațiunea umanitară din Oleșkî, în regiunea Herson. Potrivit ucraineanului, acea operațiune a fost folosită pentru a roti trupele și a aduce personal suplimentar în zonă, sub paravanul unei încetări temporare a focului.
„Este de înțeles de ce doresc acest lucru în Kostiantînivka”, a spus Lytvyn.
Negocieri peste negocieriÎntâlnirea de la Moscova a avut loc după două zile de discuții între delegațiile ucraineană și rusă, mediate de SUA la Abu Dhabi.
Acestea s-au încheiat fără a se ajunge la un progres semnificativ privind o încetare a focului mai amplă sau un acord de pace. Cu toate acestea, discuțiile au dus la un acord privind un schimb amplu de prizonieri.
