Întrevederea șefului Executivului cu oficialii OMV Petrom a fost axată pe evoluția proiectului de exploatare a gazelor natural din Marea Neagră, respectiv proiectul Neptun Deep, în care e partener egal cu compania de stat Romgaz, planurile de investiții ale companiei și rolul acesteia în asigurarea securității energetice a României, în contextul regional actual, potrivit reprezentanților Guvernului.
De amintit că statul român, prin Ministerul Energiei, deține 20,69% din acțiunile OMV Petrom, controlată de austriecii de la OMV AKTIENGESELLSCHAFT, cu 51,15%.
OMV Petrom este pe primul loc la Bursa de Valori București în ceea ce privește capitalizarea domestică, și pe al doilea loc în clasamentul general, după EBS, potrivit datelor BVB. Compania are, marți, după închiderea bursei, o capitalizare bursieră de 57,13 miliarde de lei.
Planurile de investițiiPotrivit reprezentanților OMV Petrom, lucrările proiectului Neptun Deep avansează conform calendarului și în coordonare cu Romgaz.
„Compania a confirmat, de asemenea, că își menține angajamentul de a investi în România, inclusiv în proiecte de energie regenerabilă și dezvoltarea capacităților pentru biocombustibili, contribuind astfel la stabilitatea aprovizionării cu energie”, a transmis Guvernul.
În cadrul întâlnirii de la Palatul Cotroceni s-a abordat și extinderea explorării în zona offshore mai adâncă din Marea Neagră. În acest context, s-a discutat despre execuția forajului ANACONDA-1, având în vedere termenele obligațiilor existente.
Potrivit sursei citate, premierul României a subliniat interesul Guvernului de a consolida parteneriatul cu compania și a propus ca responsabilitățile de mediu să fie asumate de operator, în conformitate cu principiile europene.
„În ceea ce privește zona onshore, premierul Ilie Bolojan a adus în discuție necesitatea unor condiții care să asigure un echilibru între investiții și beneficiile pentru stat și cetățeni, astfel încât resursele României să fie valorificate cât mai eficient, aducând avantaje atât companiei, cât și țării”, se arată în informarea de la Palatul Victoria.
„Referitor la cadrul fiscal și de reglementare, conducerea OMV Petrom a reiterat nevoia de predictibilitate pentru investiții pe termen lung. Premierul a subliniat că Guvernul urmărește un echilibru corect: stabilitate pentru mediul de afaceri, dar și decizii care să protejeze interesul cetățenilor, inclusiv accesul la energie la costuri suportabile”, a transmis Executivul.
Potrivit Guvernului, întâlnirea s-a încheiat cu acordul ambelor părți de a continua un dialog pragmatic, astfel încât proiectele energetice majore să avanseze în beneficiul economiei și al oamenilor.
La discuțiile de marți au mai participat Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Radu Burnete, consilier prezindențial, și Adriana Petcu, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon.
Contribuția OMV Petrom la bugetÎntr-un interviu exclusiv acordat Mediafax la finalul lunii octombrie, Christina Verchere, CEO al companiei, declara că OMV Petrom este mai mult decât o companie energetică, ci face parte din structura economică și socială a României, unul dintre cei mai mari contribuabili, un investitor strategic și un partener de încredere pentru comunitățile din întreaga țară. „În ultimele două decenii, am investit peste 20 de miliarde de euro și am contribuit cu aproximativ 44 de miliarde de euro la bugetul de stat, prin taxe și dividende”, a precizat CEO OMV Petrom.
În primele nouă luni din 2025, contribuția la bugetul de stat a fost de aproximativ 12 miliarde lei, ceea ce reprezintă o sumă similară cu cea din primele 9 luni din 2024. În acest interval s-a plătit acționarilor dividendul de bază aferent profitului de anul trecut și s-a decis distribuirea celui de-al patrulea dividend special consecutiv, de 0,0200 lei/acțiune, ceea ce face ca dividendele totale să ajungă la 4 miliarde lei în 2025.
În total, statul român va încasa pentru profitul din 2024 peste 830 de milioane de lei, dividende aferente pachetului deținut.
Președintele rus Vladimir Putin a avertizat marți că ar putea tăia accesul la mare Ucrainei dacă forțele de la Kiev continuă atacurile. Vorbind cu reporterii după Forumul „Russia Calling”, Putin a condamnat ceea ce a numit „acțiuni de piraterie” sprijinite de aliații Ucrainei, scrie baha.
„Putem intensifica loviturile asupra infrastructurii portuare și asupra navelor care intră în porturile ucrainene… Dacă acest lucru continuă, atunci vom analiza posibilitatea – și nu spun că vom face asta, dar vom lua în considerare – de a întreprinde anumite acțiuni împotriva navelor țărilor care ajută Ucraina să desfășoare aceste acțiuni de piraterie. Putem tăia Ucrainei accesul la mare”, a spus Putin.
Putin a mai declarat că, dacă Europa vrea să poarte un război, atunci Rusia este pregătită acum, potrivit Sky News. Amenințarea a fost formulată în condițiile în care Putin nu este de acord cu unele solicitări ale europenilor privitoare la forma documentului.
Președintele rus a spus că europenii nu au o agendă pașnică. Putin consideră că europenii sunt de partea războiului și au revendicări legate de războiul din Ucraina care nu sunt acceptabile pentru Rusia.
Prada a anunțat marți finalizarea achiziției Versace, după ce în aprilie semnase un acord definitiv pentru preluarea brandului de la compania americană Capri Holdings, relatează Reuters.
Momentul a fost marcat de Donatella Versace, sora fondatorului Gianni, care a fost ucis în 1997, printr-un mesaj publicat pe rețele sociale: „Astăzi este ziua ta și ziua în care Versace se alătură familiei Prada. Mă gândesc la zâmbetul pe care l-ai fi avut pe față. Îmi este dor de tine, mereu”.
Tranzacția, în valoare de aproximativ 1.3 miliarde de euro, a avut loc după ce vânzarea Capri către Tapestry a eșuat în urma obiecțiilor formulate de autoritățile de concurență.
Fondată în 1978 de Gianni Versace la Milano, casa de modă renumită se alătură acum mărcilor Prada și Miu Miu. Anterior anunțului, Donatella Versace a renunțat la funcția de director creativ, rol preluat de Dario Vitale, fost director de design la Miu Miu.
Lorenzo Bertelli, fiul proprietarilor Miuccia Prada și Patrizio Bertelli, a declarat că va prelua funcția de președinte executiv al Versace după finalizarea procesului de integrare.
El a subliniat că Prada își dorea preluarea brandului de mai mulți ani, existând contacte încă din perioada pandemiei de coronavirus.
Revista germană Der Spiegel a relatat că aproximativ 20.000 de cartușe au fost furate în apropierea orașului Burg, la vest de Berlin.
Un purtător de cuvânt al armatei germane a declarat că muniția a fost furată dintr-o remorcă a companiei de transport, săptămâna trecută, fie luni seară, fie în primele ore ale zilei de marți.
Furtul a fost observat abia când vehiculul a ajuns la livrare, la unitatea din Burg, și a fost raportat imediat, a adăugat acesta.
Camion parcat într-o zonă nesecurizatăMinisterul Apărării a confirmat pentru Der Spiegel că șoferul a parcat camionul cu muniție într-o parcare nesecurizată dintr-o zonă industrială din apropierea orașului Burg, încălcând cerințele de securitate impuse transportului de muniție.
Contractul prevedea ca firma să garanteze protecția încărcăturii Bundeswehr, inclusiv prin folosirea a doi șoferi, dintre care unul să supravegheze permanent vehiculul în timpul opririlor.
Potrivit datelor preliminare, oprirea nu era planificată, iar șoferul ar fi decis spontan să înnopteze la un hotel, lăsând camionul nesupravegheat.
Compania de Drumuri și Autostrăzi transmite că miercuri, în intervalul orar 15.00-16.00, din cauza efectuării unor lucrări la infrastructura de comunicații din centrul de date care găzduiește sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control al rovinietei, emiterea rovinietelor și a peajelor poate fi îngreunată.
CNAIR amintește că rovinieta poate fi cumpărată în avans, cu până la 30 de zile înainte de data de început a valabilității.
De asemenea, peajul poate fi achitat până cel târziu la ora 24.00 a următoarei zile în care a fost efectuată trecerea.
Potrivit Curții Supreme a Afganistanului, bărbatul executat fusese condamnat pentru un atac comis la începutul acestui an, în care au fost uciși 13 membri ai unei familii extinse, printre care nouă copii și mama acestora.
Execuția a avut loc pe stadionul local și a atras zeci de mii de oameni, inclusiv rude ale victimelor, care, potrivit autorităților, au refuzat opțiunea de a ierta condamnatul, cerând ca execuția să aibă loc. Bărbatul a fost împușcat de un membru al familiei celor uciși.
Această execuție este cea de-a 11-a realizată public de talibani de la revenirea lor la putere în 2021, după retragerea forțelor SUA și NATO.
Organizația Națiunilor Unite a reacționat prin vocea lui Richard Bennet, raportor special pentru Afganistan: „Execuțiile publice sunt inumane, o pedeapsă crudă și neobișnuită și contrară dreptului internațional”.
Execuțiile publice au fost o practică obișnuită în perioada primei guvernări talibane din anii 1990, precum și biciuiri sau ucideri cu pietre.
Potrivit Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), în primele 11 luni ale anului 2025 înmatriculările de autoturisme noi au atins 134.653 unități, cu o scădere de 0.6% față de perioada similară a anului 2024.
În luna noiembrie 2025, comparativ cu luna similară de anul trecut, înmatriculările de autoturisme noi sunt în creștere cu 36% și au ajuns la un volum de 13.817 unități.
O creștere și mai mare se înregistrează în ceea ce privește autoturismele pur electrice. Acestea au ajuns în noiembrie 2025 la 1.052 de unități, o creștere de 114% față de noiembrie 2024.
Ciprian Ciucu a luat decizia în timpul unei emisiuni televizate. Inițial, el a spus că refuză să-l sune pe contracandidatul său pentru a nu se interpreta că îi cere să se retragă din competiție. Ulterior, Ciucu s-a răzgândit și a spus în direct că-l va suna pe Cătălin Drulă.
„O să-l sun pe Cătălin Drulă. În seara aceasta o să-l sun. (…) E mai important Bucureștiul decât orgoliul personal”, a spus Ciprian Ciucu, marți, la Antena 3 CNN.
El a fost întrebat ce mesaj are pentru simpatizanții USR.
„Mesajul pe care l-a dat candidatul lor nu este real. Sunt un om integru, care poate să strângă majorități care să facă bine Bucureștiului”, a răspuns Ciucu.
Conform sondajelor între cei doi candidați nu este o diferență foarte mare. Totuși, lupta dintre cei doi ar putea favoriza un alt candidat. De aceea, unele voci vorbesc despre o posibilă retragere din cursă a unui candidat de dreapta.
Potrivit deciziei oficiale a comisiei electorale, doar 17 candidaturi din cele depuse au fost validate pentru alegerile la Primăria Capitalei 2025. Știrile ProTV+2Romania Insider+2 Ordinea pe buletinul de vot a fost stabilită prin tragere la sorți.
Bucureștenii care se vor prezenta la urne pe 7 decembrie vor găsi, pe buletinul de vot, cei 17 candidați listați în ordinea următoare:
Cătălin Drulă, care are în prezent 44 de ani, a devenit o figură vizibilă în politica națională în urmă cu aproximativ cinci ani. Între decembrie 2020 și septembrie 2021, el a fost membru al Guvernului condus de Florin Cîțu din partea PNL, ocupând funcția de ministru al Transporturilor din partea USR-PLUS. În martie 2021, Drulă a ajuns în centrul atenției publice după disputa cu sindicatele de la metrou, situație care a dus la blocarea pentru o zi a circulației, pe fondul conflictelor legate de contractele pentru spațiile comerciale din stațiile Metrorex. După această criză, noua conducere a companiei a inițiat procesul de desființare a chioșcurilor amplasate în interiorul metroului.
În acel context, Drulă a devenit cunoscut pentru replica „Rădoi, s-a terminat! Ceea ce ai făcut zeci de ani nu mai merge”, un mesaj adresat lui Ion Rădoi, care conducea de 15 ani sindicatul de la metrou și trecuse prin 20 de miniștri ai transporturilor și mai mulți directori ai Metrorex. Rădoi a fost considerat inițiatorul protestului spontan din martie 2021. Ulterior, în iulie 2022, Cătălin Drulă a fost ales președinte al USR, obținând peste 70 la sută dintre voturi, după demisia lui Dacian Cioloș. El a renunțat însă la această funcție în iunie 2024, la o zi după alegerile europarlamentare din 9 iunie, când alianța Dreapta Unită, formată din USR, Forța Dreptei și PMP, a ocupat locul al treilea, după alianța PSD-PNL și AUR.
2.Daniel Băluță (PSD)Daniel Băluță, în vârstă de 48 de ani și primar al Sectorului 4, este candidatul PSD preferat de Sorin Grindeanu pentru alegerile la Primăria Capitalei din 7 decembrie. Nominalizarea sa a fost stabilită în cadrul ședinței PSD din 27 octombrie. Tot atunci s-a anunțat că Băluță va prelua conducerea organizației PSD București de la Gabriela Firea, care a fost obligată să renunțe la funcție după nouă ani, deși mandatul ei mai avea încă doi ani.
Parcursul politic al lui Băluță a început în 2012, când a fost numit consilier local în cadrul Consiliului Local al Sectorului 4. Din iulie 2013 până în iunie 2016 a exercitat funcția de viceprimar al aceluiași sector. Ulterior, din iunie 2016 și până în prezent, el ocupă funcția de primar al Sectorului 4 din partea PSD, cumulând astfel nouă ani în această poziție.
3.George Valentin Burcea (Partidul Oamenilor Tineri, independent)George Burcea, actor de profesie, candidează la alegerile pentru Primăria Capitalei din partea Partidului Oamenilor Tineri, fără a fi însă membru al formațiunii. În cariera sa de actor, cel mai cunoscut rol este cel al personajului Lurch din primul sezon al serialului „Wednesday”, producție filmată parțial în România. Burcea era deja familiar publicului român datorită căsătoriei sale cu artista Andreea Bălan.
În vârstă de 37 de ani, George Burcea, fostul soț al Andreei Bălan, este susținut de POT pentru candidatura la Primăria Municipiului București. În noiembrie 2021, el a publicat pe Instagram un videoclip în care afirma că anumite femei ar merita să fie agresate cu mese și scaune.
„Băi, femeilor, eu lupt cu voi, da? Eu sunt pentru voi, pentru înțelegere și dragoste, pentru înțelegerea cuplului, și voi mă înjurați că eu gătesc? Păi, fetelor, vă repet, vă doresc să aveți bărbați care în momentul în care vin de la muncă să vă ia la palme. Cu mese, cu scaune, cu capace, cum îi dădea bunicul bunicii mele, acum 15-20-30 de ani”, spunea el în filmare. Înregistrarea a fost ștearsă ulterior, iar actorul a afirmat public că a fost un derapaj pe care îl regretă.
4.Ciprian Ciucu (PNL)Ciprian Ciucu, candidatul PNL pentru Primăria Capitalei la alegerile din 7 decembrie 2025, a fost primul care și-a anunțat oficial intenția de a intra în cursă. În interiorul partidului, el a concurat cu Stelian Bujduveanu, iar competiția internă s-a încheiat cu o diferență de șapte voturi. Mai exact, Ciucu ar fi câștigat în fața lui Bujduveanu cu 11 voturi, fața de cele 4 primite de Stelian.
În vârstă de 47 de ani, Ciucu și-a început ascensiunea politică odată cu preluarea conducerii PNL București, funcție pe care a ocupat-o între iulie 2021 și februarie 2023, după ce a câștigat competiția internă în fața Violetei Alexandru. În același timp, el a obținut mandatul de primar al Sectorului 6 în 2020, reușind să fie reales în 2024 în sectorul cu aproximativ 400.000 de locuitori. Totodată, în noiembrie 2024, a devenit prim-vicepreședinte al PNL, după ce Ilie Bolojan a preluat conducerea interimară a partidului ca urmare a demisiei lui Nicolae Ciucă.
5.Ana‑Maria Ciceală (SENS)Ana Ciceală este candidata SENS la alegerile pentru Primăria Capitalei din 7 decembrie 2025. SENS este o formațiune politică nouă, care a participat și la alegerile parlamentare din 2024, fără a depăși pragul electoral de 5%. Ciceală a fost manager de proiect la Asociația Salvați Bucureștiul între 2015 și 2016 și consilier general al Municipiului București în perioada 2016–2024.
Este absolventă a Facultății de Filosofie a Universității din București și are experiență profesională în domenii variate, precum resurse umane, silvicultură, juridic și outsourcing. În 2015 s-a alăturat Asociației Salvați Bucureștiul, unde a lucrat ca manager de proiect, după care a fost aleasă consilier municipal pe listele USR.
A fost una dintre vocile puternice în apărarea spațiilor verzi ale Capitalei și a cerut sancțiuni mai dure pentru tăierile ilegale de pădure. De asemenea, a vorbit constant despre nevoia unui oraș orientat către oameni, comunități și generațiile viitoare.
6.Liviu‑Gheorghe Floarea (PNȚMM)Candidatul Partidului Partidul Național Țărănesc Maniu‑Mihalache (PNȚMM) este Liviu‑Gheorghe Floarea. Deși formațiunea este minoră, prezența sa în cursă reflectă pluralismul opțiunilor politice, iar Floarea poate atrage un segment mic, dar dedicat de alegători.
7.Gheorghe Macovei (PRM)Un alt candidat de la formațiuni mai mici este Gheorghe Macovei, reprezentant al Partidul România Mare (PRM). În contextul actual, el oferă o alternativă tradițional‑naționalistă, adresându-se alegătorilor care se regăsesc în mesajele partidului.
8.Oana Crețu (PSDU)Oana Crețu este candidatul Partidul Social Democrat Unit (PSDU). Partidul pe care îl conduce nu are o notorietate ridicată, dar prezența sa în cursă contribuie la diversitatea opţiunilor, oferind un candidat pentru cei interesați de variante politice mai puțin mediatizate. Aspiranta la scaunul primăriei este de profesie avocat și a intenționat să candideze și la alegerile prezidențiale, însă BEC i-a respins candidatura pe motiv că nu avea suficiente semnături.
9.Mihai Ioan Lasca (PPR)Din partea Partidul Patrioții Poporului Român (PPR) candidează Mihai Ioan Lasca. Şi această candidatură face parte din segmentul partidelor mici; probabil nu va avea şanse mari, dar prezența sa reflectă pluralismul în alegeri. În 2023, potrivit ecopolitic.ro, Lasca a cerut ieșirea României din NATO.
10.Rareș Lazăr (România în Acțiune)Rareș Lazăr candidează din partea Partidul România în Acțiune. Ca și alți candidați ai partidelor minore, el își propune să atragă un electorat marginal, posibil dezamăgit de opțiunile tradiționale.
11.Anca Nicoleta Alexandrescu (Alianța “Dreptate pentru București”)Anca Alexandrescu candidează ca independentă, sub egida Alianța „Dreptate pentru București”. Este jurnalistă, realizatoare de emisiuni TV și un personaj controversat în sfera politică, în special începând cu anularea alegerilor din 2024 când și-a manifestat susținerea pentru Călin Georgescu, declarându-se suveranistă în repetate rânduri. Anunţul candidaturii sale la PMB a venit după decizia AUR de a nu propune un candidat propriu, astfel primind susţinerea acestul partid politic.
Înainte de a candida pentru primăria capitalei a ocupat funcţii de consilier politic/ de comunicare pentru personalităţi din PSD precum Adrian Năstase, Victor Ponta, Liviu Dragnea și Viorica Dăncilă.
12.Vlad Gheorghe (independent / retras din cursa pentru PMB)Vlad Gheorghe s-a retras, marți, 2 decembrie, din cursa pentru Primăria Capitalei. Acesta și-a exprimat susținerea pentru candidatul PNL, Ciprian Ciucu, și a lansat un apel către candidatul USR, Cătălin Drulă, să se alăture alianței de centru-dreapta pentru a evita ca un candidat extremist să câștige scrutinul.
13.Eugen Orlando Teodorovici (independent)Eugen Teodorovici, în vârstă de 54 de ani, a ocupat funcția de ministru al Finanțelor din partea PSD în două guverne: cel condus de Victor Ponta, între martie și noiembrie 2015, și cel condus de Viorica Dăncilă, între ianuarie 2018 și noiembrie 2019. Anterior, între 2012 și 2015, a gestionat portofoliul Fondurilor Europene, perioadă în care a devenit una dintre vocile vizibile ale partidului în zona politicilor economice. În plus, Teodorovici a avut două mandate de senator, între 2012 și 2020. Debutul său în administrație a venit la finalul anilor ’90, când a lucrat ca expert în Ministerul Transporturilor, în cadrul Direcției Generale de Integrare Europeană, între 1997 și 1999.
Ulterior, el a continuat în aceeași zonă de specializare, fiind expert la Departamentul pentru Integrare Europeană al Guvernului României între februarie și iunie 1999, iar apoi a devenit director al departamentului, funcție exercitată până în decembrie 1999. În prezent, Teodorovici candidează ca independent la alegerile locale parțiale pentru Primăria Capitalei, deși întreaga sa carieră politică a fost legată de PSD. El a fost secretar general al partidului, senator de Tulcea și ministru al Finanțelor în guvernele conduse de Victor Ponta și Viorica Dăncilă, precum și ministru al Fondurilor Europene.
14.Gheorghe Nețoiu (independent)Gheorghe Nețoiu intră în cursă ca independent. Profilul său este mai puțin mediatizat, dar participarea la alegeri adaugă o opțiune extra celor interesați de candidați civici, din afara partidelor mari.
15.Angela Negrotă (independent)Angela Negrotă este de profesie jurist și s-a înscris în cursa pentru scaunul de edil ca independentă. În absența unor mari investiţii mediatice, șansele sale par modeste.
Pe conturile sale de social media apar frecvent postări în care se declară împotriva cărții de identitate electronice și își exprimă susținerea pentru Cezar Avramuță, protestatarul cunoscut și ca „Stegarul dac”.
16.Dănuț Angelo Trifu (independent)Dănuț Trifu se află, de asemenea, printre candidații independenți validați. Competiția plurală din 2025 oferă șansa ca și candidații cu profil modest să fie luați în seamă de un segment redus, dar nemulțumit de opțiunile tradiționale. Dan Trifu activează din 1998 în cadrul Fundației Eco-Civica, un ONG dedicat protejării mediului, patrimoniului istoric și drepturilor omului, luptând împotriva abuzurilor urbanistice și arhitecturale.
17.Constantin‑Tițian Filip (independent)În final, candidatul independent care ocupă poziția 17 pe buletinul de vot este Constantin‑Tițian Filip. De profesie medic, el și-a mai depus în trecut candidatura și pentru Primăria Sectorului 4, la alegerile locale din 2020. Ca şi alți independenţi, el reprezintă opţiunea „outsider” în fața partidelor politice o opțiune pentru alegătorii care doresc altceva față de clasicul PNL‑PSD‑USR.
UE și Canada au anunțat luni că s-a ajuns la un acord privind participarea țării la instrumentul european de finanțare pentru apărare SAFE, în valoare de 150 de miliarde de euro, scrie Deutsche Welle.
Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și prim-ministrul canadian, Mark Carney. Cei doi lideri au descris acordul ca fiind „următorul pas în aprofundarea cooperării noastre și simbolic pentru prioritățile comune ale Uniunii Europene și Canadei”.
În aceste condiții, Canada este prima țară non-UE care a obținut accesul la programul SAFE, potrivit ABC News.
Carney a declarat că intenționează să diversifice achizițiile Canadei și să consolideze relațiile țării cu UE. El a declarat anterior că nu vor mai fi alocate peste 70 de cenți din fiecare dolar din cheltuielile militare canadiene către SUA.
„În aceste vremuri turbulente din punct de vedere geopolitic, (SAFE) este un mijloc de a spori cooperarea, de a îndeplini obiectivele de apărare și de a cheltui mai bine, pe măsură ce abordăm urgențele pe termen scurt și nevoile pe termen lung”, au declarat von der Leyen și Carney în declarația lor.
Programul SAFEPrincipalul scop al programului SAFE al UE este acela de a acorda împrumuturi membrilor săi în condiții favorabile pentru achiziționarea în comun de arme cu alți parteneri. Împrumuturile vor fi garantate prin bugetul UE.
Programul SAFE a fost creat în contextul în care blocul UE încearcă să-și consolideze industria de apărare ca răspuns la agresiunea militară crescândă din partea Rusiei, dar și într-un moment în care Washingtonul pare să se retragă din solidaritatea de lungă durată cu Europa în domeniul apărării.
Și Regatul Unit al Marii Britanii și-a exprimat dorința pentru a adera la program. Totuși, Londra nu a ajuns la un acord cu Uniunea Europeană privind participarea Marii Britanii la programul SAFE. Negocierile au fost foarte dificile, Londra și Bruxelles-ul ciocnindu-se în privința contribuției financiare pe care Regatul Unit ar trebui să o plătească pentru a participa la achizițiile comune finanțate prin SAFE.
