În industria prelucrătoare, companiile care investesc în sectoare ce contribuie la reducerea deficitului comercial vor putea beneficia de granturi sau credite fiscale acordate pe o perioadă de până la șapte ani. Obiectivul este stimularea producției interne și diminuarea dependenței de importuri în domenii considerate strategice.
TECH-UP RomâniaUn pilon important îl reprezintă schema „TECH-UP România”, dedicată cercetării și tehnologiilor înalte. Proiectele eligibile pot primi granturi cumulate cu o deducere de 200% a cheltuielilor pentru active corporale și necorporale, ceea ce reduce baza impozabilă la impozitul pe profit. Valoarea investițiilor trebuie să fie cuprinsă între 5 și 50 de milioane de lei.
Autoritățile susțin că programul este conceput pentru a ajuta firmele inovatoare să transforme mai rapid rezultatele cercetării în produse comercializabile și să accelereze adoptarea tehnologiilor de frontieră.
Investiții în apărareÎn paralel, pachetul prevede o structură de sprijin dedicată industriei de apărare, gestionată de Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei. Sunt vizate planuri de investiții cu o valoare minimă de 10 milioane de lei, care urmăresc modernizarea capacităților industriale și stimularea producției interne de echipamente și tehnologii cu utilizare în domeniul apărării.
Tehnologii „zero net”De asemenea, sunt prevăzute scheme de finanțare pentru investiții în materiile prime critice și în tehnologiile „zero net”, în acord cu „cadrul european privind aprovizionarea sigură și durabilă cu materii prime critice”.
Proiectele eligibile trebuie să aibă o valoare minimă de 75 de milioane de lei și pot viza atât valorificarea resurselor minerale, cât și producția de componente sau produse finale bazate pe tehnologii cu emisii reduse. Schema este aliniată obiectivelor europene privind tranziția industrială și reducerea dependențelor externe.
Turism și digitalizarePachetul include și scheme dedicate turismului și inovării digitale, care urmăresc modernizarea infrastructurii turistice și accelerarea digitalizării în antreprenoriat. Programele vizează atât investiții în capacități turistice și servicii conexe, cât și sprijin pentru companiile care adoptă soluții digitale și tehnologii moderne în activitatea curentă.
Aceste instrumente vor fi administrate de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.
Nazare: Reducem dependența de importuri„Construim un ecosistem care să atragă proiecte strategice majore și să reducă dependența de importuri”, a explicat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, subliniind că direcția generală este orientată spre consolidarea competitivității industriale și tehnologice, în limitele cadrului european privind ajutorul de stat.
Ministerul Finanțelor va pune la dispoziția BID suma de 1 miliard de lei în anul 2026, pentru implementarea de scheme de garantare și crearea de fonduri de investiții destinate finanțării proiectelor strategice. Banca va putea interveni în numele și în contul statului, în baza unor mandate aprobate prin hotărâre de Guvern, pentru susținerea sectoarelor prioritare.
BID intră în fonduri privateÎn pachet sunt incluse și modificări care vizează Legea nr. 411/2004, astfel încât Banca de Investiții și Dezvoltare să poată participa, alături de stat, la fonduri private de investiții. Măsura urmează „să contribuie la creșterea gradului de siguranță a plasamentelor fondurilor de pensii administrate privat și la susținerea finanțării economiei naționale, prin stimularea investițiilor pe termen lung”, a transmis ministerul.
Finanțare pentru exportUn miliard de lei va fi transferat și către Exim Banca Românească, în calitate de Agenție pentru Credite la Export. Fondurile sunt destinate susținerii creditelor la export și tranzacțiilor internaționale.
Potrivit oficialilor Ministerului Finanțelor, suplimentarea capitalului Exim ar urma să atragă finanțare privată și să contribuie la reducerea deficitului comercial.
Stimulente pentru investițiile la bursăPersoanele fizice vor putea deduce investițiile în acțiuni sau ETF-uri în limita a 400 de euro pe an, deducere menită să încurajeze participarea populației la piața de capital.
În același timp, companiile care se listează la bursă vor beneficia de o deducere de 50% a cheltuielilor de admitere la tranzacționare în primul an, reducând costurile asociate listării.
Autoritățile mizează pe atragerea unui număr mai mare de investitori individuali și pe creșterea finanțării companiilor prin bursă, considerată o alternativă la creditarea bancară.
Granturi de până la 20.000 de euro pentru diasporaProgramul „Investim Acasă”, cu un buget de 100 milioane de euro pentru perioada 2026–2029, este destinat românilor din diaspora care doresc să deschidă afaceri în România. Beneficiarii vor putea primi granturi de până la 20.000 de euro, dar și garanții de stat pentru creditele contractate.
Pe lângă finanțarea nerambursabilă, programul prevede și alte forme de sprijin, precum credite fiscale, bonificații de dobândă sau aport la capital, în funcție de structura proiectului.
Cine poate aplicaSunt eligibile start-up-urile înființate de cetățeni români din străinătate care își mută activitatea în România și investesc în domenii productive sau servicii cu valoare adăugată ridicată. Proiectele trebuie să fie susținute de un plan de afaceri și să includă angajamentul menținerii investiției și a locurilor de muncă pentru o perioadă minimă.
Ministerul Finanțelor estimează că programul ar putea mobiliza investiții de aproximativ 250 de milioane de lei în economie, prin efectul de antrenare al garanțiilor acordate prin Banca de Investiții și Dezvoltare.
Măsurile fac parte din pachetul mai amplu de relansare economică adoptat de Guvern, care urmărește creșterea investițiilor interne, modernizarea economiei și reducerea dependenței de importuri.
Potrivit Ministerului de Finanțe, plătitorii de impozit pe profit, microîntreprinderile și persoanele fizice care depun Declarația Unică vor beneficia de o reducere de 3% din impozitul datorat pentru anul 2025, dacă își achită obligațiile fiscale până la 15 aprilie 2026.
Măsura a fost prezentată de autorități drept un stimulent pentru disciplina fiscală și pentru plata anticipată a obligațiilor bugetare.
Simplificări fiscale suplimentareÎn plus, începând din martie 2026, Declarația Unică va fi precompletată automat în Spațiul Privat Virtual (SPV), măsură care are ca scop simplificarea procedurilor și reducerea birocrației pentru contribuabili, a transmis ministerul.
Executivul a majorat și plafonul pentru aplicarea TVA la încasare, la 5 milioane de lei în 2026 și 5,5 milioane de lei în 2027. Astfel, firmele vor putea plăti TVA doar după încasarea facturilor. Autoritățile susțin că această modificare va reduce presiunea pe fluxurile de numerar ale companiilor, în special în cazul firmelor care se confruntă cu întârzieri la plată.
Reguli noi pentru microîntreprinderiRegimul microîntreprinderilor este, de asemenea, flexibilizat. Termenul pentru angajarea unui salariat în cazul firmelor nou-înființate este extins de la 30 la 90 de zile.
Totodată, în situația în care microîntreprinderea are un singur angajat, iar contractul acestuia încetează, ieșirea din regimul fiscal specific nu se va mai produce automat în același trimestru, ci începând cu trimestrul următor celui în care nu a fost îndeplinită condiția.
Utilaje excluse din plafonActul normativ mai prevede că vânzările ocazionale de utilaje nu vor mai fi incluse în plafonul de 100.000 de euro care determină trecerea la impozitul pe profit, iar plafonul pentru încadrarea bunurilor ca mijloace fixe este majorat de la 2.500 la 5.000 de lei, ceea ce permite deducerea directă a cheltuielilor și simplificarea evidenței contabile.
„Guvernul reconfirmă că prioritatea zero este transformarea structurală a economiei. Mixul de măsuri adoptate generează efecte concrete pentru populație și mediul de afaceri, începând chiar din acest an”, a precizat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Actul normativ face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri de relansare economică și stimulare a investițiilor, adoptat în aceeași ședință de Guvern.
Bayer Leverkusen a remizat acasă, 0-0, cu Olympiacos, rezultat suficient pentru calificare după 2-0 în prima manșă. Tot în play-off, Newcastle United a învins-o pe Qarabağ FK cu 3-2 și a închis dubla la un categoric 9-3 la general.
Inter – Bodø/Glimt 1-2 (1-3 în tur)A fost final de drum european pentru Inter, finalistă în ediția precedentă a Ligii Campionilor. Pe stadionul Giuseppe Meazza din Milano, italienii au început curajos și au controlat prima parte, cu numeroase lovituri de colț și ocazii la poarta apărată de Nikita Haikin.
Momentul decisiv a venit în repriza secundă, când o eroare gravă comisă de Manuel Akanji în defensiva gazdelor a dus la deschiderea scorului pentru oaspeți. Jens Petter Hauge a profitat și a marcat, iar ulterior Hakon Evjen a făcut 2-0, ducând scorul cumulat la 5-1 și tranșând practic calificarea.
Inter a redus din diferență pe final, în urma unui corner. Reușita nu a schimbat însă soarta dublei, iar formația lui Chivu a părăsit competiția încă din play-off.
Bayer Leverkusen – Olympiacos 0-0 (2-0 în tur)Germanii au gestionat avantajul obținut în Grecia și au obținut o remiză albă suficientă pentru calificare. Olympiacos a încercat să preseze încă din start, însă defensiva lui Leverkusen a rezistat, iar scorul din tur a fost decisiv.
Leverkusen merge astfel în optimile de finală.
Newcastle – Qarabag 3-2 (6-1 în tur)După 6-1 în prima manșă, Newcastle a controlat și returul de pe teren propriu. Englezii au deschis rapid scorul și au mai punctat o dată în prima parte, iar dubla a fost practic închisă.
Qarabag a încercat să revină în repriza secundă, însă victoria cu 3-2 a gazdelor a confirmat diferența clară dintre cele două echipe. Newcastle ajunge în optimi cu 9-3 la general.
Tragerea la sorți pentru optimile Ligii Campionilor este programată vineri, 27 februarie, de la ora 14.00, ora României.
„Brâncuși se fărâmă sub iresponsabilitatea autorităților din Primăria Târgu Jiu. Se rup bucăți din istoria noastră”, a scris marți pe rețelele sociale Iani Gârbaciu, subprefectul județului Gorj. El a explicat că o bucată din Ansamblul realizat de Constantin Brâncuși s-a desprins și că situația ar fi fost ținută ascunsă timp de mai multe zile.
„Am aflat și eu aseară (luni, 23 februarie 2026 n.r), cu stupoare, faptul că acum nouă (9!) zile, pe 16 februarie, o bucată de 15 cm din banca de piatră, parte a Ansamblului “Calea Eroilor”, patrimoniu UNESCO, s-a desprins, iar timp de patru zile, acest lucru a fost ascuns cu bună știință de către Primăria Târgu Jiu și Centrul Brâncuși, fără ca Ministerul Culturii, Institutul Național al Patrimoniului, Poliția sau Comitetul UNESCO să fie anunțate, așa cum obligațiile legale impuneau în mod clar”, a făcut cunoscut Gârbaciu.
Fragmentul, depozitat într-un magazin de suveniruriPotrivit acestuia, fragmentul desprins „nu a fost securizat conform niciunui protocol de intervenție stabilit pentru monumente de patrimoniu mondial”, ci „a fost ridicat și depozitat (…) într-un magazin de suveniruri din Parcul Central, ca și cum ar fi fost o piatră oarecare”.
„Ce specialiști? O rezolvăm noi, șmecherește!”, a scris subprefectul, criticând modul în care a fost gestionată situația.
Gârbaciu: Au ales să ascundă incidentulIani Gârbaciu spune că „la fel de grav ca incidentul în sine” este „tăcerea deliberată care a urmat, ce poate produce pagube ireparabile”, și afirmă că, pe 19 februarie, ministrul Culturii s-a aflat la Târgu Jiu, de Ziua Brâncuși, fără să fi fost informat despre cele întâmplate. El îi nominalizează pe primarul municipiului, Marcel Romanescu, și pe viceprimarul Adrian-Marcel Tudor-Drăghici, despre care afirmă că ar fi știut despre situație „din primul moment”.
„În loc să declanșeze imediat procedurile legale, au ales să ascundă incidentul, să câștige timp și să trateze o problemă de patrimoniu mondial cu o iresponsabilitate care depășește orice limită administrativă sau morală. Probabil au făcut tot ce le-a stat în putere să ascundă subiectul, s-au bazat că nu se află!”, susține subprefectul de Gorj.
Târgu Jiu vs Paris„Ansamblul Monumental Calea Eroilor este cea mai de preț moștenire a noastră, pe care suntem obligați să o apărăm, să o transmitem generațiilor viitoare exact așa cum am primit-o, nu ruptă, nu ascunsă, nu tratată cu dispreț”, scrie Gârbaciu.
„Acum, când scriu acest text, Adrian Tudor este “delegat”, în numele târgujienilor și al lui Brâncuși la Londra și Paris, vorbind doct despre artist și despre importanța patrimoniului și firește, despre responsabilitatea noastră față de moștenirea sa, în timp ce, la Târgu Jiu, o bucată din Ansamblu ajunge să fie depozitată pe masa unui magazin de suveniruri, iar incidentul ținut la secret”, a transmis revoltat subprefectul.
Comparație cu încercarea mutării Coloanei„Cu ce se deosebesc aceștia astăzi de Radu Varia?”, scrie Garbaciu, făcând referire la Radu Varia, istoricul de artă implicat în trecut în controverse legate de Ansamblul de la Târgu Jiu, după ce a susținut ideea mutării din oraș a Coloanei Infinitului.
Adrian-Marcel Tudor-Drăghici, unul dintre viceprimarii municipiului Târgu Jiu, a participat la Paris la o serie de manifestări și întâlniri organizate în cadrul programului „Brâncuși 150”, dedicat aniversării a 150 de ani de la nașterea sculptorului.
