Un nou vehicul de lansare rusesc de clasă medie, Soiuz-5, a fost lansat joi noaptea, la ora 23:00 ora locală (Astana), de la Cosmodromul Baikonur din Kazahstan, relatează Euronews.
Racheta a decolat de la Stația 45 ca parte a testelor de dezvoltare a zborului, potrivit Ministerului Inteligenței Artificiale și Dezvoltării Digitale din Kazahstan, iar lansarea a marcat primul zbor al rachetei de nouă generație.
Racheta deține cel mai puternic motor cu combustibil lichidSoyuz-5 este echipată cu ceea ce e descris ca fiind cel mai puternic motor de rachetă cu combustibil lichid din lume.
Agenția spațială a declarat că noua rachetă este concepută pentru a reduce costul lansării încărcăturii utile, a dubla capacitatea de încărcare până la 17 tone și a utiliza componente de combustibil mai ecologice, potrivit aceleiași surse.
Locul de lansare, un spațiu emblematicCosmodromul de la Baikonur este unul dintre cele mai emblematice locuri din istoria explorării spațiului. În 1961, a devenit locul de lansare al primului zbor spațial uman din lume, cosmonautul rus Iuri Gagarin decolând de acolo la bordul rachetei Vostok 1.
Kazahstanul și Rusia continuă o cooperare strânsă în sectorul spațial. În 2021, parlamentul kazah a prelungit contractul de închiriere al platformei Baikonur de către Rusia până în 2050.
Lansarea rachetei Soyuz-5/Sunkar marchează un punct de cotitură pentru ambițiile spațiale ale Kazahstanului, poziționând țara mai aproape de a deveni o nouă putere spațială.
La categoria film internațional de la Premiile Oscar, regulile sunt extinse, astfel încât producțiile pot fi eligibile fie prin selecția oficială a unei țări, fie prin câștigarea unor premii majore la festivaluri internaționale. Festivalurile majore luate în considerare sunt Cannes, Berlin, Veneția, Sundance, Toronto sau Busan.
De asemenea, filmul nominalizat va fi creditat direct, nu doar statul de proveniență, iar regizorul va primi statueta în numele echipei creative.
Academia a introdus și clarificări privind utilizarea inteligenței artificiale, precizând că doar interpretările „realizate demonstrabil de actori umani” sunt eligibile la categoriile de actorie.
În același timp, scenariile trebuie să fie în mod obligatoriu scrise de „autori umani”.
O modificare importantă o reprezintă și faptul că permite, în premieră, ca un actor să primească mai multe nominalizări în aceeași categorie (rol principal sau secundar), dacă are mai multe interpretări care se află în topul voturilor membrilor Academiei. Până acum, era eligibilă doar cea mai bine clasată performanță, celelalte fiind eliminate.
Alte modificări includ extinderea numărului de statuete în categoria casting, ajustări în procesul de selecție pentru cinematografie, precum și reguli mai stricte pentru vot în categoriile de machiaj și efecte vizuale.
Noile reguli vor intra în vigoare pentru ediția din 2027 a Premiilor Oscar, programată pentru luna martie.
Evelio Menjivar-Ayala a fost numit, vineri, în funcția de episcop al Diecezei de Wheeling-Charleston din Virginia de Vest, de către Papa Leon al XIV-lea, potrivit Le Figaro.
Numirea vine după ce Papa a criticat războiul din Iran și politicile de imigrație ale lui Donald Trump.
Noul episcop, în vârstă de 56 de ani, este în prezent episcop auxiliar la Washington, D.C.
A ajuns în SUA fugind de războiul din țara saNăscut în El Salvador, Evelio Menjivar-Ayala a emigrat în Statele Unite în 1990. El a povestit cum s-a născut în sărăcie și cum a fugit de conflictul armat din țara sa, emigrând în Statele Unite. Arestat inițial în Mexic, în timp ce încerca să intre în Statele Unite, el a declarat că a plătit o mită pentru a fi eliberat și a traversat granița în Tijuana. A fost hirotonit preot în 2004, potrivit aceleiași surse.
Papa Leon al XIV-lea, născut în Statele Unite, s-a confruntat cu critici din partea lui Donald Trump, care l-a numit „slab” , după ce a considerat amenințarea lui Trump de a distruge Iranul „inacceptabilă” . De asemenea, el a descris politica președintelui american față de migranți drept „extrem de lipsită de respect”, cerând ca „oamenii să fie tratați uman”.
Europarlamentarul Siegfried Mureșan a declarat, vineri, că „Ilie Bolojan a salvat 350 milioane Euro”, bani care au fost aproape pierduți de către Guvernul condus de Marcel Ciolacu, ca urmare a neîndeplinirii angajamentelor.
Mureșan a mai adăugat că cererea de plată numărul 3 din PNRR a fost depusă de către Guvernul Ciolacu în decembrie 2023, cu multe reforme neîndeplinite.
„Comisia Europeană a avut multă răbdare cu Guvernul Ciolacu”, a declarat europarlamentarul, însă până la demisia lui Marcel Ciolacu reformele tot nu au fost îndeplinite.
În primele luni de mandat ale lui Ilie Bolojan, premierul a luat reformele, inclusiv reforma pensiilor magistraților, care a fost „o reformă necesară în cadrul cererii de plată numărul 3”, a adăugat Siegfried Mureșan.
De asemenea, ca urmare a reformelor îndeplinite de Guvernul Bolojan, „Comisia Europeană a decis să elibereze 350 de milioane euro din cele 800 milioane euro,” care erau blocate de mai mult de doi ani de zile, a mai declarat europarlamentarul, pe pagina sa de Facebook.
Gazdele de la SCMU Craiova au controlat jocul în cea mai mare parte a partidei și au avut un avantaj maxim de 23 de puncte, gestionând eficient finalul de meci.
Craiova a fost superioară la aruncările din interiorul semicercului și la recuperări, aspecte care au făcut diferența pe parcursul confruntării.
Pentru echipa gazdă, Sessoms a fost principalul realizator, cu 19 puncte și 8 pase decisive. Smith a încheiat cu double-double: 15 puncte și 10 recuperări. Robinson a contribuit cu 16 puncte, 5 recuperări și 3 pase decisive.
De partea cealaltă, de la CSO Voluntari, Young a fost cel mai bun jucător, autor a 16 puncte și 8 recuperări și 2 intercepții. Watson a încheiat cu 17 puncte și 5 pase decisive.
Echipa din Ilfov a încheiat cu o eficiență scăzută la aruncări (39% din acțiune).
Meciul al patrulea este programat tot în Oltenia, duminică, de la ora 17:00. SCMU Craiova poate obține calificarea în semifinale, jucându-se după sistemul „cel mai bun din cinci partide”.
Studiul, publicat în revista Current Biology, a fost realizat pe un model de vierme microscopic (C. elegans), folosit frecvent în cercetare deoarece are neuroni care „simt” direct bacteriile din sistemul digestiv.
O anumită celulă nervoasă din intestin detectează substanțe chimice produse de bacterii. Mai exact, nu bacteriile în sine sunt „văzute” de creier, ci moleculele pe care acestea le eliberează sau le au pe suprafață.
Când neuronul recunoaște bacterii „bune”, viermele începe să mănânce mai mult și să se miște mai lent, comportament care îl ajută să rămână la sursa de hrană.
Când detectează bacterii periculoase, reacția este inversă: evită consumul și își schimbă comportamentul pentru a se proteja.
Ce anume „simte” creierulCercetătorii au descoperit că neuronii nu reacționează la ADN, proteine sau zaharuri simple, ci la un tip specific de zaharuri complexe de pe suprafața bacteriilor.
Aceste molecule acționează ca un fel de „etichetă chimică”: unele semnale spun „aceasta este hrană”, altele semnalează „pericol”.
În plus, un compus produs de anumite bacterii toxice poate bloca complet reacția neuronilor, determinând organismul să evite acea sursă de hrană.
De ce este importantDescoperirea ajută la explicarea unei idei din ce în ce mai dezbătută, anume că bacteriile din intestin nu influențează doar digestia, ci pot afecta direct creierul și comportamentul.
Acest lucru este relevant pentru oameni, deoarece microbiomul intestinal a fost deja asociat cu afecțiuni precum depresia sau Parkinson, deși mecanismele exacte nu erau bine înțelese.
Cercetătorii spun că aceleași tipuri de „circuite” biologice ar putea exista și la mamifere, inclusiv la oameni.
Pe termen lung, astfel de descoperiri ar putea ajuta la dezvoltarea de tratamente care influențează microbiomul pentru a regla mai bine funcția creierului, apetitul sau chiar anumite boli neurologice.
„Este primul contract pentru România finanțat prin Programul SAFE, un program european care susține investiții în infrastructură cu rol dual, civil și militar. Această finanțare permite continuarea proiectelor mari de infrastructură, în condițiile în care presiunea pe bugetele existente este ridicată”, spune premierul Ilie Bolojan.
A7 va fi deschis în 2029, promite premierulTronsonul Pașcani – Suceava are o lungime totală de aproximativ 62 km, împărțită în două loturi. Lucrările includ zeci de poduri, pasaje și viaducte, noduri rutiere, spații de servicii și infrastructură pentru vehicule electrice.
Durata prevăzută în contract este de 30 de luni: 6 luni pentru proiectare și 24 de luni pentru execuție.
Potrivit premierului, acest proiect este important pentru regiunea de Nord-Est, unde conectivitatea rămâne o condiție esențială pentru dezvoltare. Legătura dintre Pașcani, Suceava și mai departe către Siret și Ungheni va crea condiții mai bune pentru mobilitate, investiții și dezvoltare economică.
„Este rezultatul unui efort început în urmă cu mai mulți ani, de la realizarea studiilor de fezabilitate până la parcurgerea etapelor de avizare și licitație”, mai spune Bolojan.
Potrivit premierului, obiectivul este ca, după finalizarea lucrărilor, circulația pe acest tronson să fie deschisă în cursul anului 2029.
Peste 500 de manifestanți au fost reținuți, vineri, în timpul protestelor de Ziua Muncii, deoarece au încercat să mărșăluiască în zone declarate interzise, potrivit AP News.
Protestele care marchează Ziua Muncii în Turcia sunt marcate frecvent de incidente cu autoritățile, care au declarat Piața Taksim din centrul Istanbulului o zonă interzisă protestatarilor, din motive de securitate. Peste 30 de persoane au fost ucise în violențele din piață, în timpul protestelor din 1 Mai 1977.
Vineri, grupuri mici de protestatari au continuat să apară în jurul Pieței Taksim , încercând să treacă de blocada poliției, purtând pancarte și scandând pentru redeschiderea pieței, potrivit aceleiași surse.
Polițiștii au folosit tunuri cu apă și spray cu piperPrincipalul punct de adunare a fost cartierul Mecidiyekoy din apropiere, unde sute de participanți au fost întâmpinați cu tunuri cu apă și spray cu piper, înainte de a fi reținuți.
Reținerile au loc la o zi după ce Curtea Constituțională din Turcia a decis că le-a fost încălcat dreptul la întrunire pașnică a trei persoane, care au fost deținute timp de 58 de zile în 2024, de 1 Mai, stabilind un precedent pentru protestele de Ziua Muncii.
Biroul guvernatorului din Istanbul a declarat că publicul fusese informat în prealabil, cu privire la măsurile de siguranță. „Anumite grupuri marginale au ignorat măsurile de siguranță și s-au ciocnit cu ofițerii de poliție, așa cum fac în fiecare an”, adăugând că 575 de persoane fuseseră reținute până vineri, la ora 18:00.
„Ei vor să facă o înțelegere, dar nu sunt mulțumit de ea, așa că vom vedea ce se întâmplă”, a spus Donald Trump, potrivit Associated Press.
Potrivit oficialilor americani, Iran a transmis noua propunere joi seară prin intermediul unor mediatori din Pakistan, în cadrul eforturilor de relansare a discuțiilor diplomatice.
Negocierile dintre cele două state continuă prin canale telefonice, după ce Washingtonul a anulat recent o deplasare a emisarilor săi în Pakistan.
Trump a descris conducerea de la Teheran ca fiind fragmentată și incoerentă.
„Este o conducere foarte dezorganizată. Toți vor să facă o înțelegere, dar sunt confuzi”, a afirmat liderul american.
Deși un armistițiu fragil pare să reziste de câteva săptămâni, cele două părți se acuză reciproc de încălcări. În paralel, tensiunile rămân ridicate în jurul Strâmtorii Ormuz, unde navele americane mențin restricții asupra transportului de petrol iranian, afectând economia Teheranului și piețele globale de energie.
Administrația Trump a mai transmis că propunerea iraniană includea amânarea discuțiilor privind programul nuclear, un punct considerat sensibil de Washington, care a justificat intervenția militară inițială prin necesitatea de a împiedica dezvoltarea armelor nucleare de către Iran.
„Cer lucruri cu care nu pot fi de acord”, a mai spus Trump.
Conflictul, început la sfârșitul lunii februarie, a provocat mii de victime și a afectat semnificativ economia globală, în special prin perturbarea transportului energetic și creșterea prețurilor la petrol.
Televiziunea de stat siriană a transmis, vineri, că un lider religios șiit, de la templul Sayyeda Zeinab de lângă Damasc, a fost ucis într-o explozie cu bombă. Farhan Hassan al-Mansour, „a fost ucis într-o explozie cu bombă” în zona din jurul sanctuarului, a anunțat postul de televiziune, potrivit Le Figaro.
Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (SOHR) a considerat-o o „asasinare”, fără a specifica însă cine este responsabil, dar indicând că o „bombă fusese aruncată asupra mașinii” demnitarului.
Cea mai înaltă autoritate spirituală șiită din Siria a relatat, de asemenea, moartea clericului, declarând că acesta a fost ucis „într-o explozie cu o mașină-capcană”, potrivit aceleiași surse.
Al doilea atentat în mai puțin de un anÎn iulie 2025, un alt atentat a fost produs asupra unui cleric șiit, care a fost împușcat mortal în regiunea Homs din centrul Siriei.
Președintele Ahmad al-Sharaa a promis că va proteja minoritatea șiită, estimată la aproximativ 300.000 de persoane.
Jannik Sinner s-a impus clar în prima semifinală de la Madrid Open, învingându-l pe francezul Arthur Fils, cap de serie nr. 21, scor 6-2, 6-4.
Succesul reprezintă al 350-lea meci câștigat la nivel profesionist pentru liderul mondial, și devine cel mai tânăr jucător din istorie care ajunge în finala tuturor celor nouă turnee de categorie ATP Masters 1000.
Sinner, în vârstă de 24 de ani, este al patrulea jucător din istorie care reușește această performanță, după Novak Djokovic, Rafael Nadal și Roger Federer.
Italianul devine, totodată, primul sportiv născut după anul 2000 care atinge pragul de 350 de victorii la nivel de circuit ATP.
Sinner a ajuns la o serie de 27 de victorii consecutive în turneele Masters 1000 și a câștigat deja patru titluri consecutive la acest nivel, performanță fără precedent în era modernă a tenisului masculin.
În finala de duminică de la Madrid Open, liderul mondial îl va înfrunta pe câștigătorul duelului dintre Alexander Zverev și Alexander Blockx.
După mai bine de patru ani de război care a ucis zeci, dacă nu sute de mii de oameni, forțele ucrainene caută noi modalități de recrutare.
Ucraina lansează o „reformă a armatei” care se așteaptă să introducă demobilizarea etapizată și salarii semnificativ mai mari pentru soldații desfășurați pe linia frontului, a anunțat vineri președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Zelenski dorește în mod specific să „consolideze sistemul de contracte din cadrul forțelor de apărare”, astfel încât „să fie garantate condiții de serviciu clar definite și – începând cu acest an – demobilizarea etapizată să devină posibilă pentru cei care au fost mobilizați anterior ” .
El nu a oferit mai multe detalii despre această măsură, deoarece legislația actuală permite demobilizarea doar după ridicarea legii marțiale, în vigoare de la începutul invaziei rusești din februarie 2022.
Președintele ucrainean dorește, de asemenea, o creștere semnificativă a salariilor: „nivelul minim ar trebui să fie de cel puțin 30.000 de grivne (aproximativ 580 de euro) pentru posturile de necombatanți”, față de 20.000 de grivne (390 de euro) în prezent, conform datelor de la Ministerul Apărării.
Aproape toți noii recruți sunt mobilizați„Pentru pozițiile de luptă, ar trebui să fie de câteva ori mai mare”, a declarat el, menționând plăți lunare „între 250.000 și 400.000 de grivne” în infanterie (între 4.850 și 7.770 de euro). În prezent, un soldat care luptă pe front timp de o lună primește o plată suplimentară de 170.000 de grivne (3.300 de euro).
Detaliile acestei reforme urmează să fie finalizate în luna mai, „iar primele rezultate ar trebui obținute în iunie ”, a indicat Volodimir Zelenski. După mai bine de patru ani de război care a curmat zeci, dacă nu sute, de mii de vieți, forțele ucrainene caută noi metode de recrutare.
Astăzi, aproape toți noii recruți sunt mobilizați, o problemă extrem de sensibilă în țară, deoarece mulți ucraineni consideră sistemul plin de scandaluri drept nedrept, corupt și ineficient.
Autoritățile au încercat mai multe măsuri pentru a încuraja noii recruți să semneze contracte, cum ar fi un contract cu stimulente financiare pentru tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani și deschiderea de birouri de recrutare pentru ucrainenii din străinătate, dar acestea nu au avut efectul dorit.
Cel puțin 16 poziții militare americane au fost avariate în atacurile iraniene, acestea reprezentând majoritatea pozițiilor americane din Orientul Mijlociu, dezvăluie o investigație CNN. Pagubele includ ținte de mare importanță, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la amprenta Americii în regiune.
Cele 16 situri militare americane avariate de Iran sunt în opt țări din Orientul Mijlociu. Conform rapoartelor de la CNN, The New York Times și NBC News, atacurile au vizat infrastructură critică:Un accident rutier a avut loc, vineri, în comuna franțuzească Sarras, din Ardèche, unde o mașină a ieșit de pe șosea și a căzut 20 de metri, după care a luat foc, relatează Le Figaro.
Potrivit pompierilor, persoanele din mașină aveau vârste cuprinse între 17 și 20 de ani.
„Când au sosit serviciile de urgență, mașina era complet cuprinsă de flăcări”, au declarat aceștia, adăugând că „patru cadavre au fost găsite în mașină”.
Ulterior a mai fost găsită o victimă.
La fața locului, au ajuns în total 42 de pompieri, inclusiv o echipă de salvare pe apă și o echipă din cadrul grupului de intervenție în medii periculoase, potrivit aceleiași surse.
Drumul RD 270 a fost complet închis traficului. Pe același drum s-a mai produs un accident rutier, în aprilie 2022, când un șofer și copilotul său au murit în timpul unui miting auto la Vernosc-lès-Annonay.
Sportiva în vârstă de 31 de ani fusese suspendată provizoriu în februarie, după ce a acumulat trei abateri privind raportarea locației pentru control, într-un interval de 12 luni.
Conform regulamentelor antidoping, sportivii incluși în programul de testare trebuie să își actualizeze zilnic locația printr-o aplicație și să indice un interval de 60 de minute în care pot fi găsiți pentru controale inopinate.
Potrivit AIU, departamentul de integritate în atletism, prima abatere a avut loc la 27 februarie 2025, când un ofițer antidoping nu a putut să o localizeze în intervalul declarat. Newman a explicat ulterior că și-a pierdut cheia mașinii și nu a reușit să revină la timp.
A doua situație s-a produs la 17 august 2025, când ofițerii nu au putut-o găsi și nici contacta telefonic în intervalul stabilit. Sportiva nu a oferit o explicație oficială.
A treia abatere a fost consemnată la 23 august 2025. Deși ofițerul antidoping a găsit-o în perioada anunțată, atleta a spus că trebuie să plece imediat pentru a participa la o emisiune TV. Testarea a fost reprogramată pentru mai târziu în aceeași zi. Newman a oferit ulterior o probă, însă AIU a considerat că sportiva nu a fost disponibilă pe întreaga durată a ferestrei de 60 de minute și nu și-a actualizat datele.
Alysha Newman, celebră pe platforma OnlyFansÎn urma procedurii disciplinare, Newman nu a contestat încălcarea regulilor antidoping, însă a invocat o perioadă dificilă pe plan personal și profesional, precum și intenția anterioară de a se retrage din atletism.
Alysha Newman a făcut senzație înainte de Jocurile Olimpice de la Paris, deschizându-și cont pe platforma OnlyFans. Are în prezent pentru 200 mii de urmăritori.
Suspendarea a fost stabilită retroactiv de la 3 decembrie 2025 și va expira la 2 august 2027. Rezultatele sportive obținute după 23 august 2025 au fost anulate.
Alysha Newman nu a mai concurat din mai 2025, când a sărit 4,20 metri la etapa de Diamond League din Rabat.
La Jocurile Olimpice de la Paris 2024, a devenit prima sportivă din Canada care a obținut o medalie olimpică la săritura cu prăjina. A câștigat bronzul cu o performanță de 4,85 metri, actual record național al Canadei.
