Specialiștii în psihologie susțin că avantajele de a nu posta pe social media includ dezvoltarea unui puternic simț al validării interne.
Atunci când oamenii nu caută constant aprecieri și comentarii online, ei își bazează stima de sine pe realizările personale și valorile proprii. Astfel, proiecte simple precum grădinăritul sau activitățile creative pot aduce satisfacție fără nevoie de confirmare externă.
Un alt beneficiu major este capacitatea de a menține limite sănătoase. Persoanele care nu postează pe rețelele sociale își protejează viața privată, evitând ceea ce psihologii numesc „tulburări ale granițelor personale”. Aceasta se traduce printr-un echilibru între viața publică și cea intimă, fără presiunea de a împărtăși totul online.
Autenticitatea și acceptarea de sine sunt caracteristici definitorii ale celor care renunță la postări constante. Ei nu simt nevoia de a-și construi o versiune idealizată online, evitând astfel comparațiile sociale care pot provoca anxietate și nemulțumire. În plus, studiile arată că aceste persoane prioritizează relațiile reale, investind timp în conversații și experiențe offline.
Abținerea de la social media contribuie și la protecția sănătății mintale. Persoanele care nu postează se feresc de stresul provocat de cyberbullying, competiția pentru „like-uri” și presiunea constantă a comparațiilor sociale. Ele se concentrează pe prezent, bucurându-se de momente autentice fără a căuta validare externă.
Psihologia confirmă ceea ce mulți observă în viața reală. Avantajele de a nu posta pe social media nu sunt doar despre discreție, ci și despre încredere, autonomie și bunăstare emoțională.
Dominic Fritz, președintele USR, a explicat într-un interviu exclusiv pentru G4Media principalele obiective ale partidului în cadrul acestor negocieri.
„Acest buget va fi în continuare un buget de disciplină bugetară. Și disciplină bugetară înseamnă o scădere a cheltuielilor de administrație”, a declarat Fritz.
Liderul USR a precizat că reforma administrativă este prioritatea zero pentru eficientizarea statului și pentru reducerea risipelor, în special în structurile deconcentrate ale ministerelor, unde există numeroase instituții și oficii locale cu funcționari, șoferi și sinecuri politice.
„Cei mai importanți, din punctul nostru de vedere, sunt pașii concreți pentru reformă administrativă în ministere și structurile deconcentrate, care acum au în toate județele tot felul de instituții, oficii, toți cu șoferi. De multe ori, acestea sunt sinecuri politice. Aici vedem un mare potențial de eficientizare a statului”, a explicat Dominic Fritz.
Un alt obiectiv major vizat de USR se referă la companiile de stat. Partidul susține vânzarea unor pachete minoritare și închiderea anumitor companii care reprezintă „găuri negre” pentru buget, pentru a aduce mai mulți investitori privați și know-how privat în aceste societăți. Fritz a menționat că este vorba despre participări minoritare, nu despre vânzarea integrală a companiilor.
„De la Hidroelectrica până la Romgaz, în foarte multe cazuri putem să creștem acțiunile minoritare. Sunt și companii mai mici, inclusiv pe partea de apărare, unde ar fi de bun augur să facem parteneriate cu alte firme europene, să investească sau să facă joint ventures cu companiile noastre”, a explicat Fritz.
Președintele USR a subliniat că fondurile recente aprobate prin programul SAFE, în valoare de 16,8 miliarde de euro, reprezintă o oportunitate majoră pentru dezvoltarea industriei de apărare din România. Cu toate acestea, el avertizează că aceste investiții nu vor fi eficiente dacă industria rămâne blocată în structuri rigide, fără implicare privată și know-how modern.
„O bună parte din acești bani trebuie să ajungă în industria de apărare în România, dar asta nu se poate întâmpla dacă această industrie rămâne la fel de încremenită cum este acum. Avem nevoie de mai mult know-how privat”, a concluzionat Dominic Fritz.
Fritz a clarificat în interviu că impactul real asupra cetățenilor a fost mai mare decât sugerează procentul inițial de 79%, din cauza eliminării unor scutiri importante aplicate anterior.
„Trebuie să vă corectez: nu au crescut doar cu 79%. A crescut valoarea metrului pătrat de bază cu 79%, dar în același timp s-au eliminat scutirile care se dădeau pentru vârsta imobilului. Unii au avut scutire de 50%, deci pentru ei creșterea este și mai mare”, a explicat Dominic Fritz.
Liderul USR a evidențiat că aceste ajustări erau necesare de mult timp, iar evaluarea actualizată a metrului pătrat la aproximativ 300 de euro reflectă realitatea pieței imobiliare din orașele mari. În termeni absoluți, impozitele rezultate rămân moderate, chiar dacă la nivel național se simte șocul majorărilor.
„Dacă ne uităm la cifre absolute, chiar și acum vorbim de sume care sunt în general câteva sute de lei pentru un apartament în orașe mari”, a spus Fritz.
Președintele USR a oferit și date despre colectarea impozitelor, evidențiind un răspuns pozitiv din partea cetățenilor.
„Mai mulți oameni, față de anul trecut, au plătit rapid. La Timișoara, spre exemplu, în primele două zile, în jur de 10.000 de persoane și-au achitat taxele. Unii probabil s-au grăbit pentru a beneficia de bonusul de plată, care este valabil până în martie”, a explicat Fritz, adăugând că pentru majoritatea contribuabililor impozitele pe proprietate sau pe mașină nu reprezintă o povară financiară semnificativă.
În paralel, Dominic Fritz a punctat legătura dintre aceste taxe și necesitatea resurselor pentru comunități.
„Comunitățile locale au nevoie de mai multe resurse pentru a oferi servicii de calitate. Problema este că, din păcate, nu există momentan voință politică în coaliție pentru o reală reformă administrativă: să reducem numărul de UAT-uri, să optimizăm județele, astfel încât aparatul administrativ să fie mai eficient și banii să fie folosiți mai mult pentru investiții decât pentru salariile funcționarilor”, a afirmat președintele USR.
Fritz a subliniat că, deși majorările nu sunt populare, ele reprezintă un pas necesar pentru stabilitatea financiară a comunităților și pentru dezvoltarea serviciilor publice la nivel național.
Întrebat dacă șeful statului român ar trebui să accepte o astfel de invitație, președintele USR, Dominic Fritz, a vorbit despre o decizie extrem de complicată, care nu poate fi luată în absența unor clarificări esențiale.
Liderul USR a subliniat că, în acest moment, cadrul de funcționare al acestui Consiliu este neclar, iar semnalele venite dinspre Washington indică o structură puternic controlată de președintele american.
„Este o întrebare foarte dificilă, pentru că încă sunt atât de multe neclarități în jurul acestui Consiliu. Așa cum e acum, pare că președintele Trump spune: facem acest Consiliu, dar până la urmă decid eu care este linia acestui Consiliu”, a declarat Dominic Fritz, într-un interviu exclusiv pentru G4Media.
În acest context, președintele USR a explicat de ce mai mulți lideri europeni invitați în această formulă au evitat să ofere un răspuns ferm, preferând o abordare rezervată și condiționată de reguli clare.
„Acesta este și motivul pentru care mai mulți europeni care au fost invitați spun că este o idee despre care putem să discutăm, dar haideți să ne mai uităm la regulament, la statut și la toate aceste detalii”, a precizat Fritz.
Dominic Fritz a avertizat că România nu își poate permite să acorde un „cec în alb” unei inițiative insuficient definite, mai ales într-un context geopolitic extrem de sensibil, marcat de conflicte și tensiuni majore între marile puteri.
„Nu cred că poate să existe un cec în alb”, a spus liderul USR.
Cu toate acestea, el a admis că orice mecanism care ar putea contribui real la reducerea tensiunilor internaționale merită analizat cu atenție, cu condiția respectării principiilor și intereselor României și ale aliaților săi.
„Orice ajută în acest moment să deescaladăm lucrurile cred că trebuie cântărit foarte bine”, a concluzionat președintele USR.
Întrebat pe această temă, într-un interviu exclusiv acordat G4Media, președintele USR, Dominic Fritz, a respins ideea unei rupturi, dar a recunoscut existența unui sentiment accentuat de vulnerabilitate în rândul statelor est-europene.
Potrivit acestuia, țările mici, în special cele din estul Europei, percep mult mai acut riscul unei slăbiri a alianțelor occidentale, într-un context geopolitic marcat de incertitudine și tensiuni.
„Cu siguranță, țările mici din Europa, și mai ales țările mici din estul Europei, se simt mai vulnerabile față de o prăbușire a acestei alianțe, care nu este doar una comercială, ci mai ales una de securitate”, a declarat Dominic Fritz.
În acest context, liderul USR a explicat de ce consideră justificată o abordare prudentă din partea reprezentanților statului român. El a susținut că poziționările publice trebuie atent calibrate, pentru a evita escaladări inutile într-un moment deja fragil.
„De aceea, eu prefer ca poziționările publice să fie mai degrabă conservatoare și cântărite din partea celor care reprezintă statul român, decât să se arunce într-o retorică care apoi escaladează și mai mult lucrurile”, a afirmat președintele USR.
Dominic Fritz a atras atenția și asupra faptului că nici la nivel european nu există, în acest moment, o linie unitară de discurs. El a indicat diferențele de ton și de nuanță dintre principalii lideri occidentali drept o dovadă a complexității situației actuale.
„Vedem că și din partea europenilor avem abordări foarte diferite. Dacă ne uităm la cum vorbește Emmanuel Macron, cum vorbește Friedrich Merz, cum vorbește Keir Starmer, sunt acolo nuanțări foarte, foarte importante”, a spus acesta.
În opinia sa, România nu ar trebui să încerce să se poziționeze prematur ca lider al unei tabere sau al unui curent de opinie în interiorul Uniunii Europene. O astfel de strategie ar fi riscantă, având în vedere contextul fluid și lipsa unor decizii clare la nivel internațional.
„Tocmai de aceea nu cred că ar fi sănătos acum să ne aruncăm noi și să fim lideri pentru vreo tabără”, a declarat Dominic Fritz.
Totuși, liderul USR a subliniat că această prudență nu trebuie confundată cu o distanțare de Uniunea Europeană. El a precizat că, atunci când momentul deciziilor va deveni inevitabil, România va trebui să își asume fără echivoc poziția.
„Când va veni momentul în care cărțile vor fi puse pe masă, va trebui să ne poziționăm. Iar această poziționare poate să fie doar alături de aliații noștri din Uniunea Europeană”, a conchis președintele USR.
Trump a fost întrebat în timpul conferinței de presă până unde ar merge pentru a obține Groenlanda.
„Veți afla”, a fost răspunsul său din trei cuvinte, scrie Independent.
Președintele SUA a refuzat să excludă utilizarea forței militare pentru a obține teritoriul semi-autonom danez, dar liderii europeni, inclusiv Sir Keir Starmer, au declarat că nu cred că va duce la îndeplinire acest lucru.
