Ilie Bolojan a declarat că România trebuie să acționeze rapid după sentința în primă instanță în procesul cu Pfizer, care obligă statul la plata unei sume de peste trei miliarde de lei.
Prioritatea Guvernului„Ceea ce trebuie să facem cât mai repede posibil, în zilele următoare, este să luăm legătura cu firma Pfizer, să începem o negociere, să blocăm plata dobânzilor și să vedem care este modalitatea prin care putem găsi o formulă ca această plată să se facă într-o manieră eșalonată”, a spus Ilie Bolojan joi, la Europa FM.
„Ne consultăm cu echipa de avocați, pentru că în această situație este și Polonia, într-o situație identică cu noi. În aceea zi am avut două procese conexate, România și Polonia, și și Polonia au pierdut, deci ne consultăm cu privire la ceea ce este de făcut în perioada următoare”, mai declară șeful Guvernului.
Referit la acest caz, premierul a spus: „ Așa se întâmplă când, fiind în guvernare, se iau uneori decizii greșite, decizii negândite, care se întorc împotriva noastră într-un timp mai lung sau mai scurt”.
Ilie Bolojan a cerut Ministerului Finanțelor și Ministerului Sănătății să prezinte o cronologie clară a deciziilor pentru ca societatea civilă să aibă o mai bună înțelegere asupra situației.
„Un cumul de responsabilități”
Premierul spune că decizia instanței vine ca urmare a mai multor greșeli făcute de decidenții României: „Fără să cunosc toate detaliile, în mod cert am comandat prea multe doze față de câte aveam nevoie. Înțeleg că au fost peste 100 de milioane de doze, ceea ce este mult mai mult decât populația țării noastre. Nu le-am vândut atunci când încă mai putem vinde din ele sau rezolva anumite probleme. Nu am renegociat cu această companie imediat când lucrurile erau calde, cum au reușit să facă alte țări. Și din păcate nu am evoluat nici în acești ani și am ajuns în această situație. Deci e un cumul de responsabilități”.
Statele Unite și aliații săi din NATO vor desfășura o serie de exerciții militare în nordul îndepărtat, regiunea baltică și Polonia, începând din această lună, pentru a consolida postura de descurajare a alianței în zonă, a anunțat joi US Army Europe and Africa, potrivit AA.
„Sword 26 testează capacitatea noastră de luptă și abilitatea de a utiliza datele și războiul asistat de inteligență artificială la scară largă pentru a opera împreună cu aliații NATO. De asemenea, va evidenția angajamentul nostru continuu față de apărarea colectivă și securitate.” (declarația îi aparține generalului Christopher Donahue, comandantul US Army Europe and Africa)
Exercițiile, care se vor desfășura de la sfârșitul lunii aprilie până în mai 2026, vor avea loc în opt țări europene, inclusiv Germania, Polonia, Finlanda, Estonia și Lituania. Aproximativ 6.000 de militari americani și 9.500 de militari aliați vor participa, fiind desfășurate peste 1.000 de echipamente militare, de la drone până la sisteme de rachete Patriot.
În timpul exercițiilor, forțele vor testa tehnologii avansate, inclusiv sisteme de comandă și control asistate de inteligență artificială, operațiuni multi-domeniu și sisteme de contracarare a dronelor.
„Sword 26” era cunoscut anterior sub denumirea DEFENDER, acronim pentru „Dynamic Employment of Forces to Europe for NATO Deterrence and Enhanced Readiness”.
Oficialii au precizat că exercițiul a fost redenumit pentru a reflecta o schimbare strategică, de la desfășurări de mare amploare din SUA către Europa, la utilizarea forțelor deja prezente în teatru. Scopul este validarea planurilor regionale de apărare ale NATO și dezvoltarea inițiativei de descurajare pe flancul estic al alianței.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a avertizat că România nu va accepta majorări artificiale de până la 30% cerute de unii furnizori înainte de semnarea contractelor SAFE.
La Economist Romania Government Roundtable, ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că unii furnizori au majorat prețurile anunțate inițial cu până la 30% chiar înainte de semnarea contractelor, punând presiune pe Executiv înaintea termenului-limită de 31 mai.
„Când am început discuțiile despre SAFE, unii producători privați de muniție au venit cu un preț. Acum, când suntem aproape de semnare, revin cu aproximativ 30% în plus”, a spus Miruță. „Nu vom accepta acest lucru”.
Ministrul a insistat că ministerul nu va ceda presiunii și că sectorul privat nu poate forța statul să accepte costuri mai mari doar din cauza calendarului contractual. Miruță nu a spus despre ce companii este vorba.
Defence Industry Europe: Rheinmetall, printre companiile cu prețuri mai mari în proiecte SAFEPotrivit publicației de specialitate Defence Industry Europe, care citează surse politice și militare, Rheinmetall s-ar număra printre companiile care au venit cu prețuri mai mari în mai multe proiecte SAFE.
Publicația scrie că situații similare ar fi apărut nu doar în programul de muniție, ci și în alte proiecte majore de modernizare militară.
Un exemplu este programul „Mașină de luptă pentru infanterie pe șenile (MLI)”, inclus în lista SAFE a MApN, care prevede achiziția a 298 de vehicule și are o valoare estimată la aproape 3 miliarde de euro.
Defence Industry Europe scrie că oferta Rheinmetall pentru acest program ar depăși cu peste 30% estimările inițiale, ceea ce ar putea adăuga aproape 1 miliard de euro la costul total.
De asemenea, în etapele anterioare ale procesului, au existat suspiciuni că Rheinmetall ar fi încercat să reducă anumite cerințe tehnice.
În plus, în legătură cu alte proiecte de investiții locale, publicația scrie că Rheinmetall a solicitat sprijin financiar din partea guvernului român, ceea ce a amplificat îngrijorările privind echilibrul dintre angajamente și obligații în cadrul unor astfel de parteneriate.
Structura achizițiilor prin SAFE, controversatăModul în care România aplică mecanismul SAFE devine tot mai controversat, scrie Defence Industry Europe.
Criticile vizează în special transformarea acestui mecanism într-un sistem mai centralizat, care permite contractarea directă, fără competiție, cu furnizori selectați, creând astfel riscul ocolirii procedurilor deschise de achiziție.
Îngrijorările au fost amplificate de propunerile recente de modificare a cadrului SAFE. Printre schimbările discutate se află prevederi care ar permite autorităților să desemneze dinainte un furnizor și să organizeze cooperarea pe mai multe programe, ceea ce ar putea influența rezultatul înaintea unei evaluări competitive complete.
În paralel, mecanismele care permit agregarea cerințelor de localizare la nivel de programe, în loc să fie aplicate pentru fiecare proiect în parte, ar putea reduce nivelul participării industriale naționale în cadrul contractelor individuale, chiar dacă pragurile generale par să fie respectate.
În programul pentru mașina de luptă pentru infanterie pe șenile (MLI), platforma Lynx a Rheinmetall este produsă în prezent la fabrica grupului din Ungaria, ceea ce ridică întrebări privind beneficiile industriale directe pentru România, față de variante care ar presupune producție și localizare pe plan intern.
„Mă bucur că brățările dacice și Coiful de la Coțofenești au fost recuperate și îi felicit pe procurorii români și olandezi care au făcut parte din echipa comună de anchetă. Apreciez, totodată, sprijinul Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Justiție Penală (Eurojust)”, a scris joi, pe X, președintele Nicușor Dan.
El spune că în acest domeniu sunt necesare reguli mai stricte și aplicate corect.
„Autoritățile române au responsabilitatea de a-și asuma, pe viitor, o gestionare mult mai atentă a unor obiecte de o importanță istorică și culturală excepțională pentru patrimoniul românesc, prin reguli mai stricte și aplicate corect. Tezaurul național este parte a identității noastre istorice, iar păstrarea lui în siguranță înseamnă mai mult decât un simplu act de cultură: înseamnă protejarea unor simboluri care ne definesc, au un impact puternic asupra întregii societăți și reprezintă moștenirea viitoarelor generații”, a adăugat președintele.
Autoritățile olandeze au anunțat oficial faptul că două brățări și coiful de la Coțofenești, care au fost furate din Muzeul Drents în luna ianuarie 2025, au fost recuperate. În aceste momente are loc o conferință de presă a Parchetului olandez, în cadrul căreia autoritățile au prezentat public tezaurul recuperat.Ciprian Ciucu susține că Arena Națională este subutilizată și înregistrează pierderi.
„Arena Națională, administrată de către PMB, simbol important al Bucureștiului este subutilizată și, din păcate, produce pierderi bugetare importante. De exemplu, anul trecut întreținerea și reparațiile ne-au costat cumulat cca. 29.000.000 lei. Încasările au fost de cca. 9.500.000 lei, aproximativ o treime din costuri”, a scris joi pe Facebook Ciprian Ciucu.
El susține că încearcă să găsească soluții pentru a reduce cheltuielile și pentru menținerea Arenei Națională în cea mai bună formă pentru a putea găzdui evenimente sportive, dar și spectacole sau festivaluri mari.
Primarul general anunță că vineri la Arena Națională va avea loc o dezbatere, la care au fost invitați mai mulți factori interesați printre care FRF, LPF, dar organizatorii mari de evenimente din țară.
Variante luate în calcul„Cum statul nu este cel mai bun administrator, vom evalua mai multe opțiuni, astfel încât arena să beneficieze de un program predictibil peste an, dar să și atragem mari evenimente sportive și concerte care să-i asigure un buget care să acopere cheltuielile și, de ce nu, să ne aducă un profit”, adaugă primarul.
Ciucu arată că se iau în calcul mai multe opțiuni:
(1) să rămână în administrarea unei structuri dedicate a PMB
(2) să fie concesionată, transparent, pe baze competitive unui consorțiu cu capacitate financiară mare, care să o administreze
(3) să fie dezvoltată o asociere în participațiune, tot transparent și competititiv sau orice altă formulă care să-i exploateze potențialul și care să-i asigure o finanțare care să acopere mentenanța, reparațiile și cheltuielile pentru investiții.
„În contextul actual din România, devine tot mai evident că avem nevoie de ancore puternice. Aceste direcții strategice au un element comun: necesitatea consolidării rezilienței economiei în fața șocurilor externe și a incertitudinilor structurale.
Din această perspectivă, rezervele internaționale nu sunt doar un instrument tehnic de politică economică, ci devin parte integrantă a arhitecturii de stabilitate care susține aceste obiective.
Rolul macroprudențial al rezervelor internaționale este o temă pe care o consider fundamentală atât pentru evoluția cadrului macro-financiar din România în era post-criză, cât și pentru viitor, date fiind circumstanțele prezente caracterizate de un nivel ridicat de incertitudine.
Voi aborda această problematică în contextul următoarei trinității macro-financiare: rezerve internaționale, curs de schimb și stabilitate financiară.
Factorii determinanți ai acumulării rezervelor internaționale la nivelul diferitelor economii nu sunt încă pe deplin elucidați și rămân dificil de cuantificat. Printre motivele invocate pentru deținerea rezervelor valutare se numără consolidarea încrederii în moneda națională, temperarea episoadelor de volatilitate excesivă pe piețe, sprijinirea transmiterii politicii monetare, constituirea unor active pentru generațiile viitoare sau influențarea evoluției cursului de schimb. Deși există un consens relativ în ceea ce privește costurile asociate menținerii rezervelor, reflectate în diferențialul dintre ratele dobânzilor interne și externe, opiniile sunt mult mai divergente în privința beneficiilor, în special din perspectivă cantitativă. Dificultatea de a evalua riscurile externe face ca aprecierea rolului rezervelor în formarea primelor de risc să fie și mai complexă.
În ceea ce privește nivelul adecvat al rezervelor internaționale, o abordare de referință este regula propusă de Alan Greenspan, fostul guvernator al Rezervei Federale a Statelor Unite în perioada 1987-2006 și Pablo Guidotti. Potrivit regulii Greenspan–Guidotti, o economie ar trebui să dispună de un nivel al rezervelor internaționale care să acopere integral datoria externă pe termen scurt. Această regulă oferă un punct de pornire util, însă, în practică, ea este insuficientă, deoarece nu surprinde pe deplin complexitatea economiilor moderne — în special în cazul celor emergente, unde contează în mod semnificativ și dinamica fluxurilor de capital privat, poziția externă curentă sau caracteristicile regimului de curs de schimb.
Din această perspectivă, pentru economii mici și deschise, aflate în proces de convergență, cum este și cazul României, devine necesară o abordare mai cuprinzătoare privind dimensionarea rezervelor internaționale. Acestea trebuie calibrate nu doar în raport cu indicatori standard, ci și în funcție de riscurile asociate unor episoade de stres financiar — precum ieșiri bruște de capital, presiuni asupra cursului de schimb sau creșteri rapide ale primelor de risc. Experiența economiilor emergente, inclusiv din Europa Centrală și de Est, arată că astfel de episoade nu sunt doar ipotetice, ci pot apărea chiar și în economii cu fundamente solide, ceea ce justifică menținerea unor rezerve adecvate ca element central al rezilienței macro-financiare.
În literatura economică recentă, s-a conturat tot mai clar ideea că rezervele internaționale nu au doar un rol tradițional, de protecție împotriva șocurilor externe, ci și o funcție macroprudențială, în special în cazul economiilor emergente. Această perspectivă devine cu atât mai relevantă în contextul tensiunii bine cunoscute dintre cursul de schimb, mobilitatea capitalului și autonomia politicii monetare — ceea ce economia definește drept o „trilemă” a politicii macroeconomice.
Această dimensiune macroprudențială poate fi înțeleasă prin câteva particularități observate în practică. În primul rând, acumularea de rezerve internaționale tinde să fie însoțită de o creștere a fluxurilor private de capital, în special sub forma datoriei externe. În al doilea rând, economiile care acumulează rezerve într-un ritm mai accelerat sunt adesea cele care înregistrează și o expansiune mai pronunțată a finanțării externe private. În al treilea rând, aceste evoluții sunt, de regulă, prociclice și corelate în timp, reflectând fazele ciclului financiar global. În fine, nivelurile mai ridicate ale rezervelor sunt frecvent asociate cu economii mai deschise din perspectiva contului de capital, ceea ce implică atât oportunități, cât și vulnerabilități suplimentare.
Astăzi, în România, prezența deficitelor gemene, adică a deficitului de cont curent și a celui bugetar la un nivel superior față de cele observate în regiune, indică potențiale vulnerabilități ce s-ar putea accentua mai ales în cazul unor episoade caracterizate de turbulențe internaționale care să determine ieșiri de capital. Totodată, aproximativ 50% din datoria publică este emisă în monedă străină. Pe de altă parte, în ultimii ani s-a observat o creștere a apetitului companiilor nefinanciare pentru împrumuturi în altă valută, ca urmare a diferențialului de dobândă. Astfel, în doar 3 ani, adică din decembrie 2022 până în decembrie 2025, datoria externă a companiilor nefinanciare a crescut cu aproximativ 17%. Dacă este să privim la structura pe maturități a datoriei externe a companiilor nefinanciare se poate observa cum la nivelul lunii decembrie 2025, aproximativ 54% din stocul de datorie era pe termen scurt. Nu în ultimul rând, țara noastră continuă să aibă cel mai mare stoc de credite în valută din regiune, de aproximativ 30%.
În cele ce urmează voi emite unele considerente personale cu privire la efectele rezervelor internaționale:
Menținerea unui nivel adecvat al rezervelor internaționale, așa cum este cazul în prezent în România, reprezintă una dintre ancorele esențiale care susțin ajustările importante pe care le parcurge economia României și îi consolidează reziliența.
Concluzia mea este că, din perspectivă macroprudențială, rezervele internationale pot fi înțelese ca un mecanism de tip saving for a rainy day, menit să limiteze formarea unor cercuri vicioase de tip diabolic loop, declanșate de șocuri exogene cu potențiale efecte sistemice, care ar putea fi amplificate de episoade de întrerupere bruscă a fluxurilor de capital, descrise în literatura ca sudden stops”, arată prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României.
Austria a respins cererile SUA de a traversa spațiul său aerian pentru operațiuni militare legate de Iran, a anunțat Ministerul austriac al Apărării.
Potrivit Euronews și Al Jazeera, ar fi existat „mai multe” solicitări din partea Washingtonului în acest sens, însă toate au fost respinse, invocând neutralitatea țării.
„Au existat într-adevăr cereri și acestea au fost respinse încă de la început”, a spus colonelul Michael Bauer, adăugând că de fiecare dată când o cerere similară „implică o țară aflată în război, aceasta este respinsă”.
Austria nu este singura țară care a adoptat o astfel de poziție privind solicitările SUA.
Marți, Italia a refuzat unui avion american permisiunea de a ateriza timp ce se afla în zbor. De asemenea, Franța nu a permis avioanelor care transportau provizii militare pentru conflict să survoleze teritoriul său. Totodată, Spania a interzis tuturor avioanelor militare americane implicate în război să utilizeze spațiul său aerian și bazele militare, aspect care a generat un schimb de replici între Madrid și Washington.
Și Elveția a invocat neutralitatea în acest caz. La jumătatea lunii martie, țara a refuzat utilizarea spațiului său aerian.
Informația vine în contextul în care în ultima perioadă, președintele american Donald Trump a criticat aliații europeni pentru că nu au permis avioanelor militare americane să utilizeze spațiul lor aerian pentru operațiuni legate de războiul din Iran.
Donald Tusk a reacționat joi la declarațiile președintelui american Donald Trump potrivit cărora analizează opțiunea de a retrage Statele Unite ale Americii din Alianța Nord-Atlantică.
„Amenințarea destrămării NATO, relaxarea sancțiunilor împotriva Rusiei, o criză energetică masivă în Europa, oprirea ajutorului pentru Ucraina și blocarea împrumutului pentru Kiev de către Orban, toate acestea arată ca planul de vis al lui Putin”, a transmis liderul de la Varșovia printr-un mesaj publicat pe X.
Reacția premierului polonez vine după ce Donald Trump a anunțat miercuri că se gândește serios să retragă Statele Unite din NATO, invocând lipsa de sprijin din partea aliaților în războiul din Orientul Mijlociu.
„Nu am fost niciodată influențat de NATO. Întotdeauna am știut că este un tigru de hârtie. Ucraina nu a fost problema noastră. A fost un test, iar noi am fost acolo pentru ei și am fi fost întotdeauna acolo pentru ei. Ei nu au fost acolo pentru noi”, a spus Trump.
În plus, liderul de la Casa Albă a amenințat că va opri livrările de arme pentru Ucraina pentru a pune presiune pe aliații să se alăture eforturilor pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz.
Cu ocazia Zilei Mondiale a Securității în Cloud, din data de 3 aprilie, Genetec Inc. (“Genetec”), lider global în software de securitate fizică pentru întreprinderi, atrage atenția asupra unei discrepanțe între modelele de adoptare a cloud-ului în securitatea fizică și cerințele de guvernanță și operaționale ale marilor organizații.
Organizațiile mari trebuie să abordeze adoptarea cloud-ului din perspectiva guvernanței, a gestionării riscurilor și a cerințelor operaționale. Majoritatea mediilor enterprise includ sute de locații, fiind supuse unor cerințe stricte de reglementare și de securitate cibernetică și se bazează pe infrastructură care trebuie să rămână operațională ani la rând. Atunci când modelele cloud promovează adopția ca pe o simplă migrare în cloud, se pot trece cu vederea realitățile operaționale ale marilor întreprinderi, limitând flexibilitatea și făcând mai dificilă menținerea rezilienței pe termen lung.
Citeşte comunicatul integral AICI
Măsura vine după ce un amendament susținut de USR București a fost aprobat, menținând una dintre facilitățile importante pentru mobilitatea electrică în Capitală. Inițial, proiectul prevedea eliminarea completă a gratuității, inclusiv pentru mașinile electrice.
În forma finală adoptată, doar mașinile hibride vor pierde acest avantaj începând cu 1 mai 2026, în timp ce autoturismele electrice își păstrează gratuitatea încă aproape doi ani.
De la eliminare totală la compromis politicDecizia marchează o schimbare importantă față de poziția inițială a primarului general Ciprian Ciucu, care propusese eliminarea tuturor gratuităților din parcările publice. Edilul a argumentat că sistemul actual nu mai este sustenabil și că încurajează supraaglomerarea orașului.
„Parcarea gratuită transmite că mașina este soluția” și contribuie la ocuparea excesivă a spațiului public, în detrimentul pietonilor și transportului alternativ, a explicat acesta anterior.
Mai mult, Ciucu a susținut în repetate rânduri că numărul gratuităților acordate depășește numărul locurilor disponibile, ceea ce face sistemul ineficient și dificil de gestionat.
Cum s-a ajuns la actuala facilitateGratuitatea pentru mașinile electrice și hibride a fost introdusă în București în urmă cu aproximativ 10 ani, ca măsură de stimulare a transportului nepoluant. Ulterior, aceasta a fost prelungită, ultima dată în 2022.
În contextul creșterii numărului de vehicule electrice și al presiunii asupra locurilor de parcare, autoritățile au început să reevalueze această politică. Propunerea inițială a primarului a generat însă controverse și negocieri politice în Consiliul General.
Amendamentele depuse de consilierii USR, susținute ulterior și de alte grupuri politice, au dus la forma finală a proiectului, care păstrează gratuitatea doar pentru mașinile electrice.
Menținerea facilității este văzută de susținători ca un stimulent important pentru reducerea poluării și pentru încurajarea tranziției către mobilitate electrică. În același timp, criticii avertizează că astfel de măsuri pot contribui la aglomerarea orașului și la utilizarea excesivă a spațiului public.
