Declarația a fost semnată de comisarul pentru comisarul european pentru sănătate, Olivér Várhelyi, de directorul regional pentru Europa al OMS, dr. Hans Henri P. Kluge, și de directorul regional pentru Europa și Asia Centrală al UNICEF, Regina De Dominicis.
Pe măsură ce începe cea de-a 20-a Săptămână Europeană a Imunizării, semnatarii subliniază progresele realizate în protejarea sănătății publice prin vaccinare în ultimele două decenii și solicită o conducere îndrăzneață și un angajament sporit pentru menținerea acestor rezultate în anii următori.
În 2007, Săptămâna europeană a imunizării a fost lansată în 53 de țări din Europa și Asia Centrală, cu scopul de a crește gradul de conștientizare privind necesitatea și dreptul fiecărui copil de a fi protejat împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare. De atunci, inițiativa anuală a contribuit la informarea și protejarea populației din regiunea europeană a OMS, în timp ce programele naționale de imunizare au îmbunătățit sănătatea publică.
La nivel global, vaccinarea a salvat aproximativ 154 de milioane de vieți din 1974. În regiunea europeană, acoperirea vaccinală ridicată a redus semnificativ povara bolilor prevenibile. Regiunea a rămas fără poliomielită endemică din 2002, este aproape de eliminarea rujeolei și rubeolei și a înregistrat scăderi importante ale altor boli. Între 2000 și 2024, cazurile de rubeolă au scăzut cu peste 99 %, cele de difterie cu 90 %, iar cele de oreion cu 95 %.
Ratele de imunizare sunt în scădere în unele țăriMulte țări au extins programele de imunizare pentru a proteja copiii împotriva unor boli grave, precum meningita, pneumonia și infecțiile cu rotavirus. Aproape toate statele din regiune includ vaccinul împotriva papilomavirusului uman (HPV) în programele lor, pentru prevenirea cancerului de col uterin și a altor tipuri de cancer. În același timp, femeile însărcinate pot fi protejate împotriva unor boli precum tusea convulsivă, gripa, COVID-19 și virusul sincițial respirator (VSR), contribuind la protejarea lor și a nou-născuților.
Cu toate acestea, documentul atrage atenția că ratele de imunizare sunt în scădere în unele țări, iar numărul statelor afectate de focare de boli prevenibile este în creștere. În 2024, în regiunea europeană a OMS au fost raportate peste 298.000 de cazuri de tuse convulsivă, cel mai mare număr înregistrat vreodată. În același an, cazurile de rujeolă au depășit 127 000, cel mai ridicat nivel din ultimii 27 de ani.
Autorii arată că aceste evoluții pot fi legate de lipsa de conștientizare, dezinformare și neîncredere în vaccinuri sau în autoritățile sanitare. În același timp, focarele indică o acoperire inegală a imunizării și deficiențe ale programelor naționale și ale sistemelor de asistență medicală primară. Investițiile în programele de imunizare sunt considerate esențiale pentru menținerea progreselor obținute.
Semnatarii subliniază că Europa nu își poate permite să regreseze și că este necesară consolidarea programelor naționale și regionale de imunizare, precum și accelerarea acțiunilor coordonate la nivel global. Comisia Europeană a alocat deja resurse pentru sprijinirea eforturilor de imunizare atât în Uniunea Europeană, cât și la nivel internațional.
UNICEF, OMS și Comisia Europeană anunță că vor continua colaborarea cu partenerii pentru a depăși provocările actuale și pentru a sprijini comunitățile marginalizate care nu au acces echitabil la vaccinuri.
„Mesajul nostru este simplu și clar: vaccinurile funcționează, salvează vieți și ne protejează comunitățile”, se arată în comunicat.
Conflictul dintre armata sudaneză și forțele paramilitare Rapid Support Forces a alimentat cea mai gravă criză umanitară din lume timp de aproximativ trei ani, transformându-se într-un punct fierbinte pentru interesele străine concurente și amenințând să destrame această țară de la Marea Roșie, un important producător de aur.
Reuters a raportat pentru prima dată în ianuarie că un acord se afla în fazele finale și fusese negociat de Arabia Saudită, dar la momentul respectiv nu a fost dezvăluită nicio finanțare din partea Riadului. Acordul se număra printre mai multe vânzări de echipamente de apărare negociate de armata pakistaneză după ce avioanele și sistemele sale de armament au câștigat notorietate în urma ciocnirilor cu India din luna mai a anului trecut.
Arabia Saudită este unul dintre cei mai apropiați aliați ai Pakistanului și a fost o sursă de împrumuturi și finanțare esențiale pentru economia aflată în dificultate a Islamabadului. Relația dintre cele două țări s-a adâncit de la semnarea, anul trecut, a unui pact de apărare reciprocă care tratează agresiunea împotriva uneia dintre ele ca un atac asupra ambelor.
„Arabia Saudită a semnalat că Pakistanul ar trebui să rezilieze acordul după ce a renunțat la ideea de a-l finanța”, a declarat una dintre sursele din domeniul securității.
Biroul de presă al guvernului saudit nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii. Nici forțele armate sudaneze nu au răspuns imediat.
Armata pakistaneză nu a răspuns la solicitarea de comentarii adresată de Reuters. Armata și forțele aeriene nu confirmaseră anterior că se pregătea un acord.
Sursa a adăugat că unele țări occidentale au sfătuit Riadul să se țină departe de războaiele prin intermediari din Africa.
Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au susținut tabere opuse în țările afectate de conflicte din întreaga regiune, inclusiv în Sudan.
Deși ambele părți afirmă că susțin o soluționare diplomatică a conflictului, Arabia Saudită și-a pus greutatea în spatele armatei sudaneze, în timp ce EAU a fost acuzată că oferă sprijin logistic RSF, acuzație pe care o neagă oficial.
Sursa a spus că o întâlnire din martie între liderii armatei sudaneze și autoritățile saudite la Riad a dus la încetarea finanțării saudite pentru acord.
O altă tranzacție în valoare de 4 miliarde de dolari cu Armata Națională Libiană, raportată de Reuters în decembrie, era, de asemenea, în pericol, deoarece saudiții „își revizuiesc strategia” în ambele țări, a declarat a doua sursă din domeniul securității.
Declarațiile au fost făcute duminică, 19 aprilie 2026, în cadrul emisiunii Info EDU de la TVR Info.
Ministrul a conturat o abordare concretă: realizarea unei analize detaliate a fișei integrale a postului didactic, urmată de o cuantificare reală a tuturor activităților profesorilor.
Aceasta ar trebui să stea la baza oricărei decizii privind norma didactică.
Cei care depășesc 40 de ore lucrate să fie recompensați„Să cuantificăm aceste activități, iar cei care depășesc 40 de ore pe săptămână să fie recompensați suplimentar”, a declarat Mihai Dimian, oferind ca exemplu concret situația profesorilor implicați în corectarea lucrărilor de la simulările examenelor naționale.
În prezent, profesorii nu sunt plătiți suplimentar pentru corectarea lucrărilor elevilor care susțin simularea examenelor de Evaluare Națională și Bacalaureat.
Un volum de muncă adesea necuantificatPotrivit ministrului, o parte din aceste evaluări ar putea fi incluse în fișa extinsă a postului, însă volumul de muncă depășește adesea această limită:
„Dacă faci evaluări pentru simulare, poate că 30 de evaluări pot să le includ în această fișă a postului extinsă, dar restul nu mai am unde să le includ. Drept urmare, trebuie să găsesc fonduri pentru a plăti aceste evaluări suplimentare.”
„Lucrările sunt evaluate de profesor oriunde s-ar afla”Dimian a subliniat că analiza trebuie să privească activitatea profesorilor pe întregul an școlar, nu doar în perioadele cu activitate didactică intensă, și că munca desfășurată acasă — inclusiv corectarea lucrărilor în format digital — trebuie recunoscută oficial.
„Profesorii pot corecta acasă. În momentul digitalizării acestui proces de simulare, noi trimitem lucrările să fie evaluate de profesor oriunde s-ar afla”, a explicat ministrul.
Este necesară o analiză exhaustivăÎnainte de orice decizie privind scăderea normelor didactice — subiect sensibil în relația cu sindicatele —, ministrul a precizat că este necesară mai întâi această analiză exhaustivă a sarcinilor reale ale cadrelor didactice.
„Am propus și sindicatelor” această abordare, a adăugat Dimian.
Despre Mihai DimianRector al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava începând cu 2024, Mihai Dimian a fost numit ministru al Educației și Cercetării în martie 2026, la propunerea premierului Ilie Bolojan, după ce anterior a coordonat activitatea de cercetare științifică a universității timp de peste un deceniu.
Declarațiile ministrului vin într-un context marcat de tensiuni în sistemul de învățământ, după ce circa 500 de profesori au protestat în fața Palatului Cotroceni, nemulțumiți de condițiile de muncă și de salarizare.
Mesajul a fost scris în engleză pe rețeaua X.
„Îl felicit pe Rumen Radev pentru victoria sa clară în alegerile din Bulgaria”, a scris Ilie Bolojan.
Premierul a făcut propuneri pentru relațiile bilaterale România-Bulgaria.
„Ca vecini, aștept cu nerăbdare să consolidăm în continuare Parteneriatul Strategic dintre România și Bulgaria și să promovăm prioritățile noastre comune în cadrul UE și NATO. De asemenea, trebuie să ne continuăm activitatea de îmbunătățire a conectivității regionale și de consolidare a securității Flancului Estic și a regiunii Mării Negre”, a precizat Ilie Bolojan.
Partidul fostului președinte al Bulgariei, Rumen Radev, a ieșit pe primul loc la alegerile parlamentare de duminică. Radev, care a demisionat din funcția de președinte în ianuarie, a candidat pe baza promisiunii de a combate corupția.
Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG), au finalizat un proiect de hotărâre de Guvern pentru aprobare a normelor metodologice de aplicare a Programului geologic la nivel național, în vederea asigurării relansării domeniului și a dezvoltării durabile a acestuia, au transmis oficialii instituției, la solicitarea Mediafax, la sfârșitul săptămânii trecute.
Răspunsurile oficialilor MEDAT și ANRMPSG au venit după ce reporterul Mediafax a întrebat, în contextul discuțiilor la nivel național și internațional privind materialele/materiile prime rare, dar nu exclusiv, să furnizeze cele mai noi și detaliate informații privind potențialul acestor resurse pe teritoriul României și demersurile statului (MEDAT, ANRMPSG) pentru determinarea acestora.
Solicitarea viza și stadiul proiectului de hotărâre de Guvern pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 27/2018 pentru aprobarea Programului geologic la nivel național, publicat în transparență decizională pe 15 octombrie 2025.
„Este necesară demararea cât mai rapidă a unui program de cercetare la nivel național”Proiectul de act normativ se află în circuitul de avizare, iar termenul estimat de aprobare în ședință de Guvern este sfârșitul primului semestru al anului curent, potrivit oficialilor MEDAT.
„Având în vedere necesitatea actualizării datelor istorice existente în arhivele instituțiilor abilitate și contextul macroeconomic internațional, este necesară demararea cât mai rapidă a unui program de cercetare la nivel național, pentru a face posibilă integrarea resurselor minerale naționale în lanțul de aprovizionare și producție al Uniunii Europene”, au transmis reprezentanții instituției.
Potrivit MEDAT, prin Legea nr. 27/2018, s-a aprobat Programul geologic la nivel național, care introduce cadrul general prin care se poate stabili anual o listă de obiective geologice prioritare necesară pentru a menține potențialul de resurse minerale al țării, în vederea conformării cu angajamentele economice, comerciale și de securitate asumate de statul român, cu strategiile naționale de dezvoltare și cu prevederile Programului de guvernare.
Programul Geologic Național este elaborat și în conformitate cu Strategia națională a resurselor minerale neenergetice 2025–2035, având ca obiect cercetarea geologică a resurselor neregenerabile. Cadrul legal invocat stabilește prerogativele Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, ca minister de resort, și ale Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG), ca autoritate competentă și de reglementare, care gestionează toate resursele minerale ale României.
„Se constată un interes crescut pentru materiile prime critice și strategice”„Ținând cont de faptul că explorările geologice anterioare au vizat în principal resursele minerale necesare industriei din perioada 1945–1989, în prezent se constată un interes crescut pentru materiile prime critice și strategice (crom, stibiu, pământuri rare, grafen etc.), precum și necesitatea actualizării bazei de date la nivel național și a utilizării metodelor moderne pentru identificarea și valorificarea acestora”, au transmis oficialii MEDAT.
Un alt considerent care conferă acestui demers un caracter de urgență este necesitatea conformării prevederilor Regulamentului (UE) 2024/1252 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1724 și (UE) 2019/1020, care obligă statele membre la elaborarea și implementarea unui program național de explorare a materiilor prime critice.
„În cazul României, acest program de explorare va fi reprezentat de Programul geologic la nivel național. Prin propunerile făcute în proiectul de hotărâre de Guvern, se stabilește cadrul general de implementare în etape a programului, în conformitate cu bugetul anual alocat de la bugetul de stat, pentru activitățile eligibile stabilite în anexa la Legea nr. 27/2018 pentru aprobarea Programului geologic la nivel național”, arată MEDAT.
Care sunt pașii următoriPotrivit inițiatorului legislativ, normele prevăd etapele de implementare a programului, care se realizează prin procedură competitivă de ofertare deschisă, transparentă și nediscriminatorie, în conformitate cu legislația achizițiilor publice în vigoare. Prestatorii selectați în urma procedurii de achiziții publice vor încheia contracte cu Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, în vederea efectuării lucrărilor de cercetare geologică.
Programul Geologic Național are ca obiect cercetarea pentru resurse minerale neregenerabile, inclusiv materiile prime critice definite în lista cuprinsă în Regulamentul (UE) 2024/1252, precum și pentru resurse minerale regenerabile, cum sunt apele minerale naturale gazoase și plate, apele minerale terapeutice și apele geotermale.
Astfel, temele de cercetare vor include activități de prospecțiune, realizate în baza unui permis emis de ANRMPSG, în conformitate cu prevederile legale și instrucțiunile tehnice aplicabile la momentul emiterii permisului, și vor conduce la elaborarea de studii geologice specifice, sinteze, hărți geotematice de interes național, hărți predictive privind potențialul de resurse minerale, inclusiv materii prime critice, precum și rapoarte geologice la nivel național pentru zonele prospectate, în vederea valorificării informațiilor preexistente, obținute prin lucrări de cartare și metode geofizice și geochimice.
„Programul Geologic Național va contribui la creșterea gradului de utilizare a resurselor secundare de materii prime, având drept obiectiv și auditarea resurselor minerale secundare depozitate în iazuri de decantare sau halde de steril, care prezintă un potențial ridicat de valorificare industrială prin recuperarea metalelor prețioase, critice și utile de bază. Reintroducerea în circuitul economic a resurselor secundare va sprijini consolidarea securității și sustenabilității aprovizionării cu materii prime critice esențiale pentru sectoarele industriale cheie, atât în prezent, cât și în perspectiva tranziției către o economie verde. Rezultatele cercetării geologice vor fi integrate de către ANRMPSG în Fondul Geologic Național (FGN), în vederea valorificării acestora prin organizarea de oferte publice pentru explorare”, au arată reprezentanții MEDAT.
Demersuri pentru consolidarea colaborării cu mediul privat în proiecte de exploatarea resurselorCele treizeci și patru de tipuri de materii prime critice identificate de Comisia Europeană sunt încadrate în această categorie deoarece există un risc ridicat în ceea ce privește securitatea aprovizionării și au un impact semnificativ asupra economiei, comparativ cu alte materii prime, explică oficialii MEDAT.
În acest context, potrivit sursei citate, în România sunt identificate următoarele resurse:
Zăcămintele de grafit sunt exploatate, la nivel european, într-un număr restrâns de țări, precum Ucraina, Rusia, Cehia, Norvegia și Turcia, însă acestea nu acoperă semnificativ necesarul, nici cantitativ, nici calitativ, subliniază responsabilii.
„Dependența totală a UE de importuri poate asigura, în prezent, potențialilor investitori o cotă de piață foarte importantă ulterior redeschiderii exploatării grafitului din zăcământul de la Baia de Fier, cuprinzând mina Cătălinu și cariera Ungurelașu, acesta putând constitui materie primă pentru o gamă variată de produse specifice tehnologiilor avansate din industriile auto (baterii pentru vehicule electrice), electronică (producerea grafenei) și construcția de mașini, a transmis MEDAT.
„MEDAT urmărește consolidarea colaborării cu mediul privat în proiecte de exploatare a resurselor minerale neenergetice, încurajând inițiativele venite din partea agenților economici din Uniunea Europeană și facilitând parteneriatele cu societățile din portofoliul ministerului care administrează obiective miniere”, arată MEDAT.
În plus, potrivit ministrului, România deține o rezervă considerabilă de magneziu, omologată geologic, în perimetrul minier Budureasa din județul Bihor.
„Exploatarea magneziului reprezintă o oportunitate economică însemnată, existând un interes foarte mare la nivel mondial pentru acest tip de resurse, prin prisma utilizării acestui metal în producerea aliajelor ușoare aplicate într-o gamă largă de produse cu valoare adăugată mare. Și în acest caz, Uniunea Europeană este dependentă aproape în totalitate de importuri”, au transmis reprezentantții MEDAT.
Alte categorii de materii prime critice existente la nivel național sunt pământurile rare și titanul, prezente în perimetrul minier Jolotca din județul Harghita. Autoritatea competentă a aprobat o licență de concesiune pentru explorare în acest perimetru unei companii private, care și-a manifestat dorința de colaborare cu investitori interesați, potrivit sursei citate.
ANRMPSG va decide asupra oportunității concesionării activităţii de prospectare, explorare sau exploatare a resurselor minerale„ANRMPSG, în calitate de autoritate competentă și de reglementare care reprezintă interesele statului în domeniul resurselor minerale este responsabilă cu selecţia, verificarea, stabilirea suprafeţei și a coordonatelor topogeodezice ale perimetrelor miniere şi decide asupra oportunității concesionării activităţii de prospectare, explorare sau exploatare a resurselor minerale în perimetrele selectate, urmând procedurile stabilite prin Normele pentru aplicarea Legii minelor nr.85/2003, publicate în HG nr.1208/2003”, au transmis oficialii ANRMPSG, în răspunsul pentru Mediafax.
În prezent, distribuția resurselor minerale pe teritoriul României, inclusiv cele încadrate în categoria materiilor prime critice, este prezentată în Strategia Naţională pentru Resurse Minerale Neenergetice 2025-2035, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea nr.1212 bis din 3 decembrie 2024, au precizat oficialii autorității de regelementare.
DOCUMENT Strategia Naţională pentru Resurse Minerale Neenergetice 2025-2035 – AICI
La întrebarea Mediafax cu privire la etapele procedurale privind explorarea resurselor, odată finalizate normele/Programul geologic, ANRMPSG a precizat că programul geologic, aşa cum a fost stabilit prin Legea nr.27/2018, implică doar cercetări de prospecţiune, aşa cum sunt definite în art. 3, alin. 30 din Legea minelor nr.85/2003 şi art.25 din HG nr.1208/2003 privind aprobarea Normelor pentru aplicarea Legii minelor nr.85/2003
În privința procedurilor de identificare și evaluare cantitativă și calitativă a resurselor minerale prin lucrări de explorare geologică, în acest caz se aplică aceleaşi prevederi precizate în art. 15 şi 16 din Legea minelor nr.85/2003, respectiv organizarea de concurs public de ofertă pentru concesionarea de activități de explorare, în condițiile prevăzute în cap. IV secţiunea 1 din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr.85/2003, publicate în HG nr. 1208/2003, au transmis oficialii ANRMPSG pentru Mediafax.
Consultarea PSD va începe cu o scurtă intervenție a președintelui partidului, Sorin Grindeanu. În continuare sunt așteptați să ia cuvântul Marian Neacșu, viceprim-ministru, Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Bogdan Ivan, ministrul Energiei, Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Radu Marinescu, ministrul Justiției, Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, și Ciprian Șerban, ministrul Transporturilor și Infrastructurii.
Discursul principal al reuniunii urmează să fie susținut de Sorin Grindeanu, în jurul orei 18:00.
Pe lista intervențiilor vor fi și lideri regionali Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș, Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, Gheorghe Șoldan, președintele Consiliului Județean Suceava, Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, și Mihai Ghigiu, secretar general adjunct al PSD.
UPDATE. PNL anunță ședință imediat după votul PSDLiderii organizațiilor PNL se reunesc luni, 20 aprilie, de la ora 18:00, într-o ședință care va avea loc la sediul partidului din Modrogan 1. Potrivit informațiilor disponibile, în jurul orei 20:00 sunt așteptate declarații de presă.
Întâlnirea are loc la o oră după referendumul intern al PSD.
UPDATE George Simion anunță că AUR vrea anticipate și va susțiune moțiunile de cenzurăGeorge Simion a anunțat ce va face AUR în cazul izbucnirii unei crize politice. Liderul AUR a anunțat că partidul său dorește alegeri anticipate și a transmis că va vota moțiunile de cenzură care vor viza Guvernul Bolojan.
Declarațiile au fost făcute luni în cadrul unei conferințe de presă.
„Ne dorim întoarcerea la români, ne dorim alegeri anticipate, cu siguranță vor arăta altă arhitectură politică”, a declarat George Simion.
Președintele AUR a transmis că parlamentarii partidului său vor vota moțiunile de cenzură care vor fi inițiate. De asemenea, AUR va iniția propria moțiune de cenzură.
PSD va vota pentru retragerea susținerii politice pentru premierul Ilie BolojanAstăzi, la ora 17:00, într-un vot al cărui rezultat este știut dinainte, PSD își va retrage sprijinul pentru premierul Bolojan.
PSD îi va cere premierului să demisioneze până joi, 23 aprilie. Premierul a anunțat deja că nu va demisiona. Semnalele din PNL indică faptul că partidul va face, cel puțin pe termen scurt, scut în jurul lui Ilie Bolojan. PNL a transmis că îl susține pe premierul Ilie Bolojan și că nu acceptă ca PSD să decidă cine este premierul din partea liberalilor. Pe aceeași linie, USR a transmis că nu va negocia o altă formulă de guvernare cu PSD dacă social-democrații contribuie la răsturnarea Cabinetului Bolojan.
Miniștrii PSD ar urma ca joi să demisioneze din Guvern, iar social-democrații au în plan o potențială moțiune de cenzură, care va fi depusă cel mai devreme la începutul săptămânii viitoare, potrivit surselor Mediafax.
Ne aflăm la începutul unei crize politicePreședintele Nicușor Dan, potrivit surselor Mediafax, a folosit ultimele săptămâni pentru a pregăti terenul pentru această criză. Obiectivul a fost securizarea unui consens între partide privind PNRR și alte câteva proiecte, care ar urma să avanseze în ciuda crizei politice. După cum a și declarat, Nicușor Dan vrea să aibă un rol de mediator în conflictul actual, fără a se poziționa de partea uneia dintre tabere.
Cum arată structura actuală a Parlamentului și câte voturi au PNL, USR și UDMR fără PSDCalculele din Parlament arată că actualul nucleu format din PNL și USR adună împreună 132 de parlamentari. Cu sprijinul UDMR și al grupului minorităților naționale, totalul ajunge la 181 de voturi, mult sub pragul de 233 necesar pentru susținerea unui guvern în Parlament.
Potrivit structurii actuale a Legislativului, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților ar reuni în total 181 de voturi. În Camera Deputaților, PNL are 51 de deputați, USR 40, UDMR 22, iar grupul minorităților 17. În Senat, acestora li se adaugă 22 de senatori PNL, 19 USR și 10 UDMR. Totalul rămâne, astfel, insuficient pentru formarea sau susținerea unei majorități guvernamentale.
O eventuală ieșire a PSD din coaliție ar lăsa în urmă un gol de susținere parlamentară, care ar trebui acoperit fie prin noi alianțe, fie printr-o formulă excepțională de guvern minoritar.
În paralel, AUR a exclus o colaborare cu partidele aflate acum la putere. Senatorul Petrișor Peiu a declarat recent că AUR nu vede nicio formulă de înțelegere cu PSD, PNL, USR sau UDMR, cu o singură excepție: un guvern cu termen limitat, de câteva luni, care să aibă strict mandatul de a organiza alegeri anticipate.
De remarcat este însă faptul că AUR nu a depus, până în acest moment, o moțiune de cenzură în actuala sesiune parlamentară și pare să aștepte rezultatul consultării de luni din PSD.
În același timp, și spațiul de manevră al PSD în raport cu actualii parteneri s-a îngustat. PNL a transmis clar că îl susține în continuare pe premierul Ilie Bolojan, iar USR a transmis că nu va negocia o altă formulă de guvernare cu PSD dacă social-democrații contribuie la răsturnarea Cabinetului Bolojan.
Știre inițialăMembrii PSD vor răspunde la o singură întrebare. Aceasta va fi stabilită în cursul dimineții de Biroul Permanent Național. PSD decide dacă partidul îi mai acordă încredere premierului Ilie Bolojan.
Șeful Executivului a exclus varianta demisiei. Prin urmare, PSD își va retrage proprii miniștri din Guvern. Consecința directă: Executivul devine interimar pentru 45 de zile.
În această perioadă poate fi depusă o moțiune de cenzură în Parlament.
Duminică seară, Grindeanu și Bolojan și-au adresat atacuri reciproce la televiziune.
La consultare sunt așteptați aproximativ 5.000 de membri de partid. Același mecanism a fost folosit când PSD a votat intrarea la guvernare. Atunci, aliații au fost PNL, UDMR, USR și reprezentanții minorităților naționale.
Conducerea PSD spune că mesajul întâlnirilor regionale a fost clar. Partidul nu îl mai dorește pe Bolojan în fruntea Guvernului.
Premierul a confirmat că decizia PSD pare deja luată. „Zarurile au fost aruncate”, a declarat Bolojan la Radio România Actualități.
El nu intenționează să-și depună mandatul. Președintele Nicușor Dan nu i-a cerut acest lucru. PNL îl susține în continuare.
Schimbul de replici de duminică searăGrindeanu a acuzat că economia a fost tratată „ca un dosar de insolvență”. El a avertizat că fondurile din PNRR sunt în pericol.
Bolojan a replicat că miniștrii care critică Guvernul fără să demisioneze vor fi eliberați din funcții. El a invocat prevederile constituționale.
Avertismentul USRLiderul USR Dominic Fritz a acuzat PSD că destabilizează guvernarea încă de la început. El a enumerat: campanii de denigrare, moțiune votată alături de AUR, ignorarea acordurilor asumate. „Prin declanșarea unei crize, veți sărăci țara și mai tare”, a transmis Fritz. El a anunțat că USR va apăra actuala guvernare cu toate mijloacele.
Ce urmează după decizia de luniDacă PSD retrage sprijinul politic, Bolojan va primi un termen de 24 până la 72 de ore pentru a demisiona. Dacă refuză, miniștrii PSD părăsesc Guvernul. Executivul devine astfel interimar. Poate urma o moțiune de cenzură, depusă de PSD sau de AUR.
Premierul recunoaște că aritmetica parlamentară este complicată. Un guvern majoritar are nevoie de susținere parlamentară și nu e ușor de construit. PNL a decis că nu va mai guverna cu PSD după această criză. USR a luat aceeași decizie în forurile de conducere.
Consultări la Cotroceni și presiuni sindicaleGrindeanu anticipează consultări la Cotroceni marți sau miercuri. Președintele va afla astfel ce dorește fiecare partid. El a recunoscut că a discutat recent cu Nicușor Dan, fără a dezvălui detalii.
Blocul Național Sindical i-a cerut președintelui să inițieze negocieri pentru o guvernare stabilă. În lipsa unei coaliții viabile, BNS cere alegeri anticipate.
Nicușor Dan s-a întâlnit miercuri cu Bolojan, discuțiile durând aproximativ două ore. El a vorbit și cu Grindeanu în această săptămână. Joi, președintele a declarat că încearcă să rămână mediator între cele două tabere.
Declarația vine după ce liderul de grup al PSD din Senat, Daniel Zamfir, a sugerat că partidul ar putea depune o moțiune de cenzură în perioada următoare. Simion a respins însă ideea unei susțineri automate din partea AUR, subliniind că formațiunea sa nu mai poate lua drept garantate promisiunile venite din partea PSD.
„Nu mai putem avea încredere nici cât negru sub unghie în ceea ce spune domnul Zamfir”, a afirmat liderul AUR, invocând precedente în care social-democrații ar fi anunțat susținerea unor inițiative fără a le duce la capăt.
În acest context, Simion a menționat și pozițiile exprimate anterior de lideri precum Petrișor Peiu sau Ninel Peia, care nu s-ar fi concretizat în voturi efective.
Simion a insistat că AUR va analiza doar inițiative concrete, nu declarații politice.
„Nu putem merge pe supoziții. Așteptăm să vedem textul moțiunii și dacă există cu adevărat această intenție”, a precizat el.
În același timp, liderul AUR a reiterat că partidul său pregătește propria moțiune de cenzură, care ar urma să fie depusă în luna mai. Potrivit acestuia, aceasta este „singura certă în acest moment”, fiind susținută de parlamentarii formațiunii.
Simion a criticat dur PSD, pe care îl acuză că „de 10 luni este și la putere, și în opoziție”, și a pus sub semnul întrebării autenticitatea demersurilor politice ale acestuia. Totodată, el a invocat influențe externe asupra deciziilor politice, sugerând că anumite acțiuni ar putea fi dictate „de la Bruxelles sau de la Cotroceni”.
În discursul său, liderul AUR a făcut apel la „dialog și reconciliere”, dar a subliniat că acestea trebuie să fie bazate pe acțiuni concrete, nu pe declarații. El a reiterat și necesitatea unor măsuri economice pe care partidul le promovează, inclusiv prin inițiative legislative susținute de Petrișor Peiu.
De asemenea, Simion l-a criticat pe președintele Nicușor Dan pentru declarațiile privind excluderea AUR dintr-o eventuală formulă guvernamentală, susținând că o astfel de poziție contravine principiilor democratice, în contextul scorurilor electorale obținute de partid.
Întrebat la Digi24 dacă termenul stabilit pentru martie 2027 ar putea fi devansat, Ciucu a răspuns că „orice se poate negocia” în interiorul coaliției.
„Normal ar fi poate și USR să aibă pretenții la un premier. De ce nu? Atâta cât au ei în Parlament, câți parlamentari au în economia coaliției”, a spus liberalul.
Coaliție fără GrindeanuCiucu a sugerat că pot exista și alte formule de coaliție, inclusiv fără unii lideri ai PSD, făcând referire directă la Sorin Grindeanu.
„Se pot găsi și alte formule. Poate fără domnul Grindeanu. De ce să nu avem o coaliție în care domnul Grindeanu nu mai face ceea ce face? Nu mai dă foc la țară”, a declarat acesta.
Liberalul a mers mai departe și a susținut că PSD ar evita să-și asume funcția de premier din cauza nivelului scăzut de încredere al liderilor săi.
„Când ai un lider cum este Grindeanu, care e sub 10% încredere în rândul populației, le e frică să-și pună premierul. Pentru că o să ai oameni în stradă. Dacă nu ai încredere, nu poți avea autoritate. Dacă nu ai autoritate, nu poți guverna”, a afirmat Ciucu.
Ciucu: „Problema este de principii, nu de oameni”Liderul PNL susține că tensiunile din coaliție țin mai degrabă de respectarea acordurilor decât de numele persoanelor implicate.
„Noi ne-am respectat protocolul, ei nu l-au respectat. Problema este de principii, nu de oameni”, a conchis Ciucu.
Începând de luni, Novak Djokovic a ajuns la borna de 860 de săptămâni petrecute în Top 5, potrivit datelor ATP. Tenismenul sârb depășește astfel recordul anterior deținut alături de Roger Federer (859).
Al treilea în această ierarhiei se află Rafael Nadal, cu 837 de săpătămâni.
Clasamentele ATP sunt contabilizate oficial din august 1973.
Potrivit ierarhiei publicate luni, jucătorul de 38 de ani ocupă locul 4, cu 4.710 puncte. Djokovic deține recordul de maximum de puncte înregistrate în clasament, cu 16.950, în săptămâna din 6 iunie 2016.
Actualul lider al ierarhiei, Jannik Sinner, are 13.350 de puncte.
Aproape jumătate din timp, lider mondialPerformanța lui Djokovic este cu atât mai impresionantă cu cât 428 dintre cele 860 de săptămâni petrecute în Top 5 au fost pe locul 1 mondial: un record absolut în istoria tenisului masculin.
Distribuția săptămânilor în Top 5:
Locul 1: 428 săptămâni
Locul 2: 171
Locul 3: 165
Locul 4: 59
Locul 5: 37
Astfel, sârbul a fost: în Top 2 timp de 69,7% din carieră; în Top 3 timp de 88,8%; în Top 4 timp de 95,7%
Djokovic ar putea să mai doboară un alt record stabilit de Roger Federer, la săptămâni petrecute în Top 10.
Sârbul a ajuns la 939 de săptămâni petrecute în Top 10, fiind al doilea în ierarhia all-time, după Federer (968).
Simion a spus că AUR ăși dorește să se ajungă la votul poporului, deci la alegere anticipate.
Întrebat dacă își va asuma AUR guvernarea și pe cine va nominaliza pentru prim-ministru, Simion a spus că nu poate răspunde, deoarece pentru a intra la guvernare ar trebui ca cineva să nominalizeze un membru AUR, iar Nicușor Dan a spus că nu o va face.
La fel, Sorin Grindeanu a exclus total această posibilitate.
Cu toate acestea, AUR își poate asuma această funcție, de prim-ministru.
„Da, AUR poate da dovadă de bărbăție și-și poate asuma o guvernare la fel cum a făcut-o și în decembrie 2024, însă această ipoteză nu stă în picioare. Pentru că noi suntem realiști”, a declarat George Simion.
