Cazul face parte dintr-o confruntare juridică globală între cele două companii aflate în plină expansiune, cu posibile implicații asupra practicilor platformelor, relațiilor cu furnizorii și aplicării drepturilor de proprietate intelectuală în comerțul electronic global, relatează Reuters.
Shein susține că Temu a folosit mii de fotografii ale sale pentru a promova pe site produse care copiază articole vestimentare vândute sub propriul brand Shein, încercând astfel să profite de popularitatea unui concurent deja bine stabilit pe piață.
„A fost o încercare de a lua fața unui participant existent pe piață, iar Temu a încercat să obțină, după părerea noastră, un avantaj neloial”, a declarat Benet Brandreth, avocatul companiei Shein.
Temu neagă acuzațiile.
Avocatul Shein a afirmat că Temu a renunțat la apărarea privind acuzațiile legate de aproape 2.300 de fotografii realizate de angajații Shein. El a comparat situația cu cea a „unui inculpat care așteaptă să vadă dacă martorii se prezintă, pentru ca apoi să pledeze vinovat”.
Temu a depus la rândul său o cerere reconvențională și solicită despăgubiri după ce a fost obligată să elimine mii de produse de pe platformă în urma unei decizii obținute de Shein.
Compania acuză, de asemenea, Shein că a încălcat regulile concurenței prin acorduri de exclusivitate cu furnizorii de fast-fashion. Această parte a procesului va fi judecată anul viitor.
Avocații Temu susțin că procesul intentat de Shein nu are ca scop protejarea drepturilor de autor, ci obținerea unui avantaj competitiv.
Platformele chineze Shein și Temu s-au extins rapid pe piețele internaționale prin vânzarea online de haine, accesorii și gadgeturi ieftine. Totuși, eliminarea scutirilor vamale pentru coletele ieftine în SUA și, din iulie, și în Uniunea Europeană, ar putea afecta ritmul de creștere al celor două platforme.
Producătorii auto europeni au fost afectați de costuri vamale de peste 8 miliarde de euro în anul de când Donald Trump a majorat taxele de import, industria pregătindu-se pentru o nouă escaladare a războiului comercial cu SUA, anunță Financial Times.
Cifra, bazată pe declarații publice ale directorilor de la Volkswagen, BMW, Mercedes-Benz, Stellantis și Volvo Cars, a acoperit anul 2025 și primele trei luni ale anului 2026, până la aniversarea tarifelor auto impuse de Trump.
SUA au majorat taxele vamale pentru mașinile europene la 27,5% de la 2,5% la 3 aprilie anul trecut, ca parte a campaniei de creștere a tarifelor a președintelui Trump.
Rata a fost ulterior redusă la 15% după un acord comercial SUA-UE din august, dar a afectat în continuare puternic producătorii de automobile. „Mediul operațional s-a deteriorat semnificativ”, a declarat Arno Antlitz, directorul financiar al Volkswagen, luna trecută, investitorilor, avertizând asupra costurilor tarifare americane de 4 miliarde de euro în acest an.
„În acest context, măsurile de creștere a costurilor nu vor fi suficiente. Trebuie să ne remodelăm fundamental modelul de afaceri.”
Spectrul unor tarife și mai mari planează după ce președintele SUA a amenințat luna aceasta că va crește taxele pe importurile de mașini europene la 25%, acuzând blocul comunitar că nu respectă acordul de anul trecut. El a acordat UE termen până la începutul lunii iulie pentru a implementa acordul comercial cu SUA.
Directorul financiar al Audi, Jürgen Rittersberger, a declarat reporterilor săptămâna aceasta că o creștere a tarifelor auto ar pune o „povară semnificativă” asupra producătorului, care este una dintre cele 10 mărci din grupul Volkswagen.
Tarifele au agravat provocările cu care se confruntă producătorii auto europeni, care se confruntă deja cu o concurență puternică în China și cu costurile tranziției către vehiculele electrice.
Volkswagen a raportat costuri vamale în SUA de 3,6 miliarde de euro de la implementarea ratelor mai mari, cea mai mare lovitură în rândul grupurilor auto din Europa.
BMW a raportat costuri vamale de aproximativ 2,1 miliarde de euro, inclusiv taxe la importurile în UE din SUA și China, în timp ce Mercedes-Benz a raportat costuri vamale de 1,3 miliarde de euro. Stellantis a raportat costuri vamale de 1,2 miliarde de euro, însă prezența în SUA a producătorului mărcilor Chrysler, Dodge și RAM Trucks a însemnat că o proporție mai mare a acestor costuri a fost legată de comerțul dintre SUA, Mexic și Canada.
Dacă Trump și-ar pune rapid în aplicare amenințarea cu tarife de 25% pentru automobilele europene, acest lucru ar putea costa cei trei producători auto germani – Volkswagen, BMW și Mercedes – încă 2,6 miliarde de euro în 2026, potrivit analiștilor de la Bernstein.
Dilema producătorilor auto: dacă cresc tarifele, scad vânzărileProducătorii auto ar urma să examineze măsuri pentru a compensa costul oricărei creșteri a tarifelor, dar creșterile ulterioare de prețuri ar putea reduce volumele vânzărilor, a declarat analistul Stephen Reitman de la Bernstein.
Având în vedere că profiturile grupurilor auto europene sunt deja sub presiune, „este foarte greu de așteptat ca producătorii să absoarbă singuri toate aceste costuri”, a spus el. Audi a declarat că speră că discuțiile dintre SUA și UE vor „evita orice altă creștere a tarifelor”.
Producătorul premium pregătește lansarea noului său SUV de lux Q9 cu trei rânduri de scaune, care a fost conceput având în vedere preferința consumatorilor americani pentru mașini mai mari. Însă noul model emblematic va fi produs la Bratislava, ceea ce înseamnă că toate exporturile către SUA se vor confrunta cu tarife vamale. Audi a vorbit despre posibilitatea înființării unei unități de producție în SUA pentru a eluda tarifele vamale, dar încă nu a fost luată o decizie cu privire la investiție.
Directorul executiv al BMW, Oliver Zipse, a declarat că speră la un acord cu administrația americană, mult așteptat de producătorii auto europeni, care ar oferi o reducere a tarifelor companiilor precum cel al său, care produc mașini în țară. „Avem mult sprijin [în administrație], dar, bineînțeles, numai dacă prima parte a acordului este pusă în aplicare și de Uniunea Europeană”, a spus el.
Președintele ucrainean a declarat că în jur de douăzeci de state se află în diferite etape ale negocierilor pentru acorduri cu Ucraina, iar patru dintre acestea au fost deja semnate.
„Aproape douăzeci de țări sunt implicate în prezent în diferite etape. Patru acorduri au fost deja semnate, iar primele contracte în baza acestor acorduri cadru în curs de pregătire. Împreună cu alte țări, sunt în curs de desfășurare proceduri pregătitoare pentru acorduri politice care vor deschide calea”, se arată în mesajul publicat pe X de Zelenski, citat de Reuters.
De la începutul războiului din Orient, Kievul a valorificat experiența acumulată în războiul cu drone, pentru a dezvolta parteneriate diplomatice și economice.
În aprilie, Ucraina a semnat acorduri în domeniul apărării cu Germania, Norvegia și Olanda, și la final de martie, a încheiat parteneriate de securitate pe termen lung cu Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite.
Tot în luna aprilie, Ucraina a semnat acorduri cu Azerbaidjan privind cooperarea în domeniul apărării și energiei.
Zelenski consideră că parteneriate în domeniul dronelor ar putea ajuta și la obținerea unor acorduri privind aprovizionarea cu energie și la deschiderea unor piețe pentru exporturile agricole ucrainene.
Președintele a mai precizat că Ucraina intenționează să lanseze noi forme de cooperare în materie de securitate și în alte regiuni ale lumii, fără a oferi detalii.
„Pe lângă Orientul Mijlociu și Golf, Caucazul de Sud și Europa, vom lansa în curând această nouă cooperare în domeniul securității în cadrul acordurilor privind dronele și cu o altă parte a lumii”, se mai arată în mesajul lui Zelenski.
Incidentul s-a produs în timpul unui eveniment cultural din Nairobi, potrivit Clash Report.
Președintele francez se afla în sală și s-a declarat deranjat de zgomotele făcute de unii spectatori. El s-a ridicat de pe scaun și s-a îndreptat către scenă. După câteva momente de confuzie, Macron a luat microfonul folosit de cei de pe scenă și s-a adresat, pe un ton ridicat, celor din sală.
„Scuzați-mă, toată lumea! Hei! Hei! Hei! Îmi pare rău, băieți, dar este imposibil să vorbești despre cultură … în timp ce unii fac zgomot. Asta e o lipsă totală de respect. Așadar, sugerez, dacă vreți să aveți întâlniri bilaterale sau să vorbiți despre altceva, aveți alte săli sau puteți să mergeți afară. Dacă vreți să rămâneți aici, îi ascultăm pe oameni și jucăm după aceleași reguli, bine? Mulțumesc”, și-a încheiat Macron tirada.
Emmanuel Macron participă la summitul „Africa Forward” din Nairobi.
WATCH: Macron got angry and shouted at the crowd during the “Africa Forward” summit in Nairobi after the audience became too noisy during a culture conference.
He interrupted the event and said:
Excuse me, everybody! Hey! Hey! Hey! I am sorry, guys, but it’s impossible to speak… pic.twitter.com/GMnQeHi0fu
— Clash Report (@clashreport) May 11, 2026
Bărbatul, polițist din cadrul Gărzii Civile spaniole, cu vârsta de 62 de ani, a căzut la pământ în timp ce participa la debarcarea controlată a pasagerilor de pe nava de croazieră MV Hondius, supusă unor protocoale de urgență, în urma focarului de hantavirus, potrivit Euronews.
Polițistul participa la activitățile de securitate și coordonare, în momentul morții sale. Operațiunea de debarcare și evacuare a pasagerilor a fost una intensă, atât polițiști cât și pentru serviciile medicale.
Ministra spaniolă a Sănătății, Mónica García a transmis un mesaj de condoleanțe, într-o conferință de presă: „Aș dori să transmit condoleanțe familiei și întregii Gărzi Civile”, a declarat oficiala spaniolă.
Sosirea navei MV Hondius în Tenerife face parte din răspunsul internațional la focarul de hantavirus depistat la bordul navei de croazieră, care a impus evacuarea pasagerilor și repatrierea acestora în țările de origine, în conformitate cu protocoale sanitare stricte.
Deși Spania a exclus două cazuri suspecte, autoritățile internaționale rămân vigilente în fața noilor infecții confirmate în alte țări.
Reamintim că Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a îndemnat la prudență, subliniind că este vorba despre un focar localizat, care nu poate fi comparat cu pandemia de Covid-19.
U-BT Cluj-Napoca, echipă aflată la prima participare în Liga Adriatică, este un pas de semifinalele competiției.
În sferturile de finală, campionii României joacă împotriva echipei Buducnost Podgorica, unde scorul a ajuns la 1-1, astfel că partida de marți din Muntenegru este decisivă. Meciul este programat marți de la ora 21.00 în Sala „Morača”.
U-BT și Buducnost se vor duela pentru a șasea oară în acest sezon. Muntenegrenii conduc cu 3-2 la general, după succesele din Top 8-ul Ligii Adriatice, respectiv primul meci din sferturile de finală ale competiției.
U-BT a câștigat prima și ultima confruntare directă din acest sezon, ambele meciuri având o miză uriașă.
Pe 11 martie 2026, „alb-negrii” au obținut calificarea pentru al treilea an consecutiv în sferturile de finală ale BKT EuroCup, după ce s-au impus cu 100-82 pe terenul muntenegrenilor, la capătul unui meci dominat în totalitate.
Săptămâna trecută, în 8 mai, împinsă de la spate de peste 6000 de fani prezenți în tribunele din BTarena, U-BT a învins-o din nou pe Buducnost, scor 94-90, egalând la general seria din sferturile de finală ale Ligii Adriatice.
Meci decisiv„Jucăm un meci decisiv pentru calificarea în semifinalele Ligii Adriatice, ceea ce ar fi o performanță senzațională pentru noi. Asta ar însemna să fim una dintre cele mai bune echipe într-o competiție de top. Ne dorim mult să câștigăm. Este un singur meci și orice este posibil, chiar dacă ei pleacă cu prima șansă, fiindcă joacă acasă. Nu ne este frică de acest lucru și îmi plac astfel de meciuri”, a declarat antrenorul clujenilor, Mihai Silvășan.
Conform acestuia, Guzman nu va juca și este posibil să nu joace nici Taylor.
„Știm că meciul de mâine va fi o provocare, mai ales că jucăm pe terenul lor. Ne-am întâlnit deja de cinci ori, așa că ne cunoaștem foarte bine jocul unii altora și felul în care evoluăm. Va fi un meci foarte disputat și va trebui să ne consumăm toată energia ca să reușim să câștigăm”, a spus și Daron Russell, jucătorul lui U-BT.
Prețurile globale ale alimentelor au crescut în aprilie pentru a treia lună consecutiv, prețurile uleiului vegetal atingând niveluri deosebit de ridicate din cauza perturbărilor legate de războiul din Iran , a anunțat vineri Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO).
Indicele prețurilor alimentelor , care măsoară modificările unui coș de produse alimentare comercializate la nivel global, a înregistrat o medie de 130,7 puncte în aprilie, o creștere de 1,6% față de luna precedentă și de 2% față de anul precedent. Creșterea reflectă „prețuri mai mari pentru principalele cereale”, cu excepția sorgului și orzului, potrivit declarației FAO . Prețurile globale la grâu au crescut cu 0,8%, inclusiv din cauza îngrijorărilor legate de seceta din anumite părți ale Statelor Unite și a unei probabilități mai mari de precipitații sub medie în Australia. Această creștere este întărită de așteptările privind reducerea semănatului de grâu în 2026 , fermierii optând pentru culturi cu un consum mai mic de îngrășăminte, având în vedere creșterea prețurilor la acestea, „determinată de costurile ridicate ale energiei și de perturbările asociate cu închiderea efectivă a Strâmtorii Ormuz”. În ciuda acestor perturbări, FAO consideră că sistemele agroalimentare globale continuă să demonstreze „reziliență”, prețurile cerealelor crescând, dar moderat. Uleiurile vegetale , însă, „înregistrează creșteri mai accentuate ale prețurilor, determinate în principal de prețurile mai mari la petrol , care sporesc cererea de biocombustibili și pun o presiune suplimentară asupra piețelor uleiurilor vegetale”, recunoaște FAO. Indicele prețurilor uleiurilor vegetale a crescut cu 5,9% față de luna martie, atingând cel mai înalt nivel din iulie 2022 .Se estimează că Rusia „a deportat și transferat cu forța aproape 20.500 de copii ucraineni”, se arată într-un comunicat al Consiliului Uniunii Europene.
În comunicat, Consiliul a precizat că decizia „îi vizează pe cei responsabili de deportarea ilegală sistematică, transferul forțat, asimilarea forțată , inclusiv îndoctrinarea și educația militarizată, a minorilor ucraineni, precum și de adopția și deplasarea lor ilegală în Federația Rusă”.
Entitățile sancționate includ „instituții ale statului federal” din Rusia, precum și oficiali și politicieni din teritoriile ocupate de Rusia.
„Cei incluși astăzi pe listă fac obiectul unei înghețări a activelor, iar cetățenilor și companiilor UE le este interzis să pună la dispoziția lor fonduri, active financiare sau resurse economice. Persoanele fizice sunt, de asemenea, supuse unei interdicții de călătorie care le interzice să intre sau să tranziteze teritoriile UE.”
Măsura vine cu doar câteva ore înainte de o discuție separată pe tema copiilor ucraineni, care va avea loc în această după-amiază.
Misiune umanitară a Forțelor Aeriene Române s-a desfășurat luni.
MApN a anunțat că „o aeronavă C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române, configurată pentru misiuni medicale, a decolat luni, 11 mai, la ora 13.55, din Baza 90 Transport Aerian de la Otopeni, pentru a efectua o misiune de transport umanitar a unui pacient cu arsuri, pe ruta Otopeni – Bruxelles (Belgia) și retur.”
Misiunea se execută în baza solicitării Departamentului pentru Situații de Urgență și a mecanismelor europene de cooperare aflate în vigoare.
Asistența și echipamentele medicale necesare pe timpul transportului sunt asigurate de specialiști din cadrul SMURD și personal medical din Ministerul Apărării Naționale, a precizat sursa menționată.
Începând cu 8 mai, Instagram nu mai oferă criptare end-to-end (E2EE) pentru mesajele directe, revenind asupra unei decizii luate de compania-mamă Meta în 2019 de a integra această tehnologie în aplicație, potrivit Express.
Introdusă pentru DM-uri în ultimii ani, E2EE asigura că mesajele trimise prin Instagram erau complet sigure, putând fi citite doar de expeditor și destinatar.
E2EE este utilizată în mod implicit în cealaltă aplicație de mesagerie a Meta, WhatsApp, precum și în Facebook Messenger pentru mesajele personale.
Cu toate acestea, criptarea E2EE nu era activată în mod implicit în mesajele directe de pe Instagram, ci exista ca o opțiune ascunsă, care trebuia activată manual. Telegram oferă E2EE în același mod.
Un purtător de cuvânt al Meta a declarat pentru PCMag că decizia de a elimina opțiunea pentru mesajele private a fost luată deoarece „foarte puține persoane optau pentru mesageria criptată end-to-end în mesajele private. Oricine dorește să continue să trimită mesaje cu criptare end-to-end poate face acest lucru cu ușurință pe WhatsApp”.
„Viitorul este privat”Măsura a fost întâmpinată cu critici din partea experților în confidențialitate.
„Scuza «ratelor scăzute de activare» este o manevră clasică de distragere a atenției din partea marilor companii tehnologice”, a declarat Matthew Hodgson, cofondator și CEO al Element, o platformă de comunicații securizate.
„Dacă viitorul ar fi cu adevărat privat, confidențialitatea ar fi setarea implicită, nu o opțiune ascunsă pe care Meta o poate elimina atunci când îi convine din punct de vedere financiar. Schimbarea de direcție de astăzi dovedește că, dacă nu deții cheile, nu deții datele. Confidențialitatea reală nu ar trebui să fie supusă unei schimbări de opinie a companiei”.
Mark Zuckerberg a anunțat planurile Meta (pe atunci încă numită Facebook) de a introduce E2EE în produsele sale în 2019, spunând că „viitorul este privat”.
