Potrivit unui mesaj publicat pe pagina de Facebook a Guvernului, șeful Executivului a afirmat că Vizantea-Livezi a avut statut de stațiune balneară de interes național în perioada 1895-1945, însă infrastructura a fost distrusă în timpul războiului, iar zona a rămas timp de decenii fără investiții majore.
„Astăzi, această resursă naturală valoroasă este pusă din nou în valoare”, a transmis premierul.
Noul complex balnear este primul construit de la zero în România după 1989 și a fost realizat printr-o investiție estimată la aproximativ 12 milioane de euro. Proiectul este rezultatul unui parteneriat între administrația locală, Guvernul României și comunitatea locală, cu fonduri europene.
Complexul include facilități de recuperare medicală, SPA, piscine și spații de cazare. Autoritățile estimează că proiectul va contribui la dezvoltarea turismului și la crearea de locuri de muncă în zonă.
Revitalizarea turismului în județul VranceaStațiunea Vizantea este cunoscută pentru izvoarele sale minerale sulfuroase și clorurate, recomandate în tratamentul afecțiunilor reumatismale și dermatologice. În perioada interbelică, localitatea era una dintre destinațiile balneare cunoscute din regiunea Moldovei. Activitatea turistică a intrat ulterior în declin după distrugerile provocate de cel de-Al Doilea Război Mondial.
Comuna Vizantea-Livezi este situată în nord-vestul județului Vrancea, la poalele Carpaților de Curbură, și include satele Livezile, Mesteacănu, Piscu Radului, Vizantea Mănăstirească și Vizantea Răzășească. Localitatea are o populație de circa 3.600 de locuitori, potrivit recensământului din 2021.
Județul Vrancea are o tradiție îndelungată în turismul balnear, datorită resurselor de ape minerale și reliefului subcarpatic. Pe lângă Vizantea-Livezi, una dintre cele mai cunoscute stațiuni din zonă este Soveja. În regiune există și alte izvoare minerale cu proprietăți terapeutice, utilizate tradițional pentru tratarea afecțiunilor reumatismale, respiratorii și dermatologice. Multe dintre infrastructurile balneare dezvoltate înainte de 1989 au intrat în declin în ultimele decenii. Autoritățile locale și centrale încearcă în prezent să revitalizeze turismul balnear din zonă prin investiții în baze de tratament și infrastructură turistică.
Timp de câțiva ani, Generația Z a fost asociată cu mișcarea „sober curious” – acea tendință de a alege mocktailuri, de a evita petrecerile cu alcool și de a face din sobrietate un stil de viață. Datele din acest an complică serios această imagine, conform nypost.com.
Un sondaj pe 2.000 de americani cu vârsta de peste 21 de ani arată că 89% din Generația Z intenționează să consume alcool la evenimentele sociale din această vară. Procentul este mai mare decât în cazul milenialilor și al Generației X (ambele cu 87%), dar și peste baby boomers (81%).
Cu alte cuvinte, generația care a popularizat sobrietatea cool este acum cea mai dispusă să ridice paharul.
Nu mai puțin – ci mai inteligentRăsturnarea de situație vine cu o nuanță esențială. Aceiași tineri beau cel mai mult. Dar o fac exclusiv pe propriile condiții.
64% din Generația Z declară că au devenit mai conștienți în privința consumului de alcool – față de 49% dintre mileniali, 43% din Generația X și 39% dintre baby boomers. Moderația bate gustul și prețul. 35% o pun pe primul loc, față de 33% care menționează gustul.
Principalele motive pentru care tinerii aleg să bea moderat: bunăstarea emoțională (30%), preferința pentru calitate în locul cantității (28%) și somnul mai bun (28%).
Presiunea socială, depășităUn alt mit cade odată cu acest sondaj. Consumul de alcool al Generației Z nu mai este condus de presiunea grupului. Doar 4% dintre cei chestionați au spus că obiceiurile celorlalți le vor influența propriul consum în această vară. Și 93% consideră că alegerile lor în privința alcoolului trebuie să fie complet autodeterminate.
„Moderația nu mai este văzută ca o regulă sau o restricție”, explică Julian Braithwaite, președinte al Alianței Internaționale pentru Consumul Responsabil de Alcool. „Pentru tinerii adulți, ea devine parte integrantă a modului în care iau decizii privind bunăstarea și controlul personal.”
Strategii concrete, nu intenții vagiGenerația Z nu se oprește la declarații. Sondajul arată că tinerii adoptă strategii practice: 52% intenționează să bea lent, 49% mănâncă înainte sau în timpul consumului, 41% au un plan de întoarcere acasă, iar 37% își stabilesc o limită personală înainte de a ieși.
Imaginea este a unei generații care a redefinit cultura petrecerii – nu prin absență, ci prin prezență conștientă.
Judecătorul de drepturi și libertăți al ÎCCJ, Luminița Ninu, consideră că „se constată, în primul rând, că în cauză există suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt acuzați, suspiciune ce presupune existența unor „motive verosimile de a bănui” că a fost săvârșită o infracțiune, bazată pe fapte sau informații capabile să convingă un observator obiectiv că individul în cauză poate să fi comis infracțiunea, în accepțiunea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului”.
„Inculpații sunt implicați într-o activitate infracțională de durată, conectați la mediul politic și de afaceri”Judecătorul de drepturi și libertăți constată că din mijloacele de probă administrate până în prezent în cursul urmăririi penale se desprinde o presupunere credibilă că inculpații sunt implicați în infracțiuni de corupție și că aceste infracțiuni nu reprezintă un caz izolat, cercetările vizând numeroase alte fapte decât cele care fac obiectul prezentei propuneri.
Probele strânse de organul de urmărire penală la dosarul cauzei analizate în baza unui raționament firesc, fără exagerări, generează pentru orice observator obiectiv concluzia că inculpații, procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, sunt implicați într-o activitate infracțională de durată, sunt conectați la mediul local politic și de afaceri și au preocupări în această direcție, contrar interdicțiilor instituite de statutul profesiei de magistrat, tocmai în scopul consolidării independenței și imparțialității funcției judiciare îndeplinite.
Judecătorii susțin că toate acuzațiile la adresa procurorilor constănțeni, Gigi Ștefan și Teodor Niță, sunt susținute de probe de către SUPC:
„Primirea sumei de bani de către inculpat rezultă din înregistrarea audiovideo Rec2_20260408_084120.avi, din care se observă că numitul Popa George Dorel a intrat în biroul procurorului Ștefan având pe umăr o geantă de culoare roșie, pe care a înmânat-o acestuia, observându-se cum procurorul introduce mâna în geantă și conținutul acesteia îl pune în dulapul din proximitatea ușii de acces în birou, iar ulterior îi returnează geanta. După restituirea genții, numitul Popa George îi explică inculpatului Ștefan Gigi Valentin că ,,A venit Paștele…îs banii”, afirmație față de care inculpatul nu a avut nicio replică. Ulterior, discuția celor doi se referă la unul dintre dosarele civile, Popa George Dorel arătându-se mulțumit că inculpatul îi recomandase o avocată bună, și că ordinul atacat era suspendat, până la soluționarea cauzei pe fond. Cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la locuința numitului Popa George Dorel a fost identificată geanta de culoare roșie cu care acesta a mers în biroul inculpatului. Cea de a doua infracțiune pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva inculpatului Ștefan Gigi Valentin este infracțiunea de trafic de influență în formă continuată constând în aceea că în perioada decembrie 2025 – mai 2026, în calitatea sa de procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, prevalându-se de 65 autoritatea și influența funcției, a primit și acceptat în mod repetat, pentru sine, suma de 110.000 de euro, precum și bunuri sau alte foloase necuvenite de la diferite persoane interesate în soluționarea favorabilă a unor cauze penale, administrative sau profesionale”
Exercitarea influenței asupra funcționarilor publici, polițiști, procurori, instituții publice„S-a reținut că în schimbul acestor foloase și-a exercitat sau a promis că își va exercita influența asupra unor funcționari publici, polițiști, procurori, alte persoane din cadrul unor instituții publice, pentru a determina urgentarea unor proceduri sau obținerea unor soluții favorabile. Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție reține că și actele materiale prezentate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ca făcând parte din cea de-a doua infracțiune de trafic de influență în formă continuată, există probe pe baza cărora se poate presupune în mod rezonabil că au fost comise”, arată instanța.
Cazul Horia Constantinescu, în motivarea ÎCCJÎn motivare apare explicit și situația lui Horia Constantinescu, fost președinte ANPC:
„În sarcina inculpatului Ștefan Gigi Valentin, se reține că și-a traficat influența și în legătură cu alte persoane, din probele administrate rezultând indicii ale săvârșirii infracțiunii de trafic de influență și în legătură cu următorii:
-Inculpatul a promis în data de 15 aprilie 2026 numitului Horia Constantinescu, președinte al Comisariatului Județean pentru protecția consumatorilor Constanța, că va urgenta activitățile de urmărire penală într-un dosar în care se instrumenta mutarea sa la OPC Ialomița, constituit în urma plângerii acestuia, promițându-i că îl va trimite pe avocatul acestuia Lisievici la procuroarea de caz Camelia Conortos și că va discuta și el personal, cu aceasta. Ulterior, în data de 16 aprilie 2026, avocatul Lisievici, conform înțelegerii din ziua precedentă, a mers în biroul inculpatului iar acesta i-a dat asigurări că va vorbi cu procuroarea Conortos să urgenteze lucrarea. Din procesul verbal de redare a convorbirilor
Din procesul verbal de redare a convorbirilor purtate între inculpat și Horia Constantinescu a rezultat că după ce a aflat de la acesta din urmă cine este procurorul care instrumentează cauza, inculpatul i-a promis că va avea o intervenție la procuroare, care ,,se mișcă mai încet, dar e conștiincioasă, așa meticuloasă…Hai să facem în felul următor. Îi zic eu, îi zic eu ei…”. Față de 69 îngrijorarea exprimată de numitul Horia Constantinescu, de a nu o supăra pe procuroare, inculpatul îi reconfirmă că nu va fi nicio problemă, dar trebuie să o aștepte să vină din concediu: ,,Nu,nu,nu…asta vorbesc eu cu ea, vă asigur eu, dar să vină că acum degeaba…”. În finalul discuției cei doi au ajuns la concluzia că este mai bine să-l trimită pe avocatul lui Horia Constantinescu la procuroare, în acest sens, inculpatul solicitând lui Constantinescu să-l trimită pe avocatul său, Lisievici, la el la birou. -La data de 8 aprilie 2026 inculpatul Ștefan Gigi Valentin l-a primit în biroul său pe numitul Postică Cristian Marian (fost polițist), în intervalul orar 8,25-8,55, care i-a expus problemele juridice prin care trece, în urma unui partaj cu fosta soție, făcând subiectul unor cercetări penale pentru inducerea în eroare a organelor judiciare, pentru care primise însă o soluție de clasare. După ce i-a arătat plângerea pe care o pregătise, a fost sfătuit de inculpat să renunțe la ea, iar apoi, Postică Cristian i-a cerut ajutorul în legătură cu declinarea competenței de cercetare la Mangalia, inculpatul promițându-i că va rezolva situația după Paște. La plecare, așa cum rezultă din procesul verbal de redare a înregistrărilor, Postică Marian Cristian i-a dat inculpatului o sticlă de palincă. -Postică Marian Cristian a mers în biroul inculpatului și în data de 15 aprilie 2026, în intervalul orar 8,32-8,43, ducând inculpatului scrumbie. Cu această ocazie, inculpatul l-a sunat pe procurorul Mihai Stanciu din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, căruia i-a comunicat că îi trimite un fost polițist, pentru a-i rezolva problema privind declinarea competenței la Parchetul de pe lângă Judecătoria Mangalia. Aspectele de mai sus sunt confirmate atât de procesul-verbal de redare a convorbirii întocmit la data de 16 aprilie 2026, cât și de declarația martorului Stanciu Mihai Alexandru, care a arătat că, la solicitarea inculpatului Ștefan Gigi Valentin a primit în audiență diverse persoane, atât avocați cât și persoane fără calitate, pentru a le asculta situația juridică, între aceste persoane fiind și numitul Postică Marian Cristian, fost polițist. -Un alt act material de trafic de influență pentru care este acuzat inculpatul și în raport de care există probe la dosarul cauzei, constă în promisiunea inculpatului că va interveni în favoarea nepotului numitului Erol Anefi (bijutier), acesta fiind cercetat pentru o infracțiune la regimul rutier, și existând perspectiva condamnării sale la o pedeapsă cu închisoarea în regim de detenție.
Judecătoarea exemplifică cu datele procurorilor situațiile în care procurorul Gigi Ștefan primea bani în biroul său: „se mai reține că inculpatul Ștefan Gigi Valentin, la data de 22 decembrie 2025, a primit în biroul său o doamnă blondă, identificată ca fiind Tănase Magdalena, care i-a dat inculpatului o sumă de bani pusă într-un plic, pe care l-a introdus în buzunarul drept al hanoracului cu care era îmbrăcat. Din discuțiile înregistrate a rezultat că aceasta i-a spus inculpatului că are un bilețel, pe care la scos din buzunar și l-a înmânat inculpatului. În continuare aceștia au avut o discuție legată de problemele de natură juridică ale unei persoane pe nume Nicolae Daniel, la finalul discuției inculpatul întrebând ,,Cum să facem?”. Din înregistrarea efectuată în biroul procurorului, astfel cum rezultă din procesul verbal de redare a înregistrării ambientale din data de 12 februarie 2026, a rezultat că acesta, după plecarea numitei Tănase Magdalena, a scos din buzunar plicul pe care îl primise și l-a introdus în geanta personală pe care o ținea pe birou”.
Inculpatul Gigi Ștefan este implicat în faptele pentru care este acuzat. Câți bani s-au găsitJudecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție reține astfel că înregistrările audio-video ale tuturor întâlnirilor care s-au desfășurat în biroul inculpatului Ștefan Gigi Valentin nasc suspiciunea rezonabilă că inculpatul ar putea fi implicat în comiterea faptelor de care este acuzat și pentru care s-a propus arestarea sa preventivă, existând probe verosimile ale unor multiple acte de traficare a influenței, în favoarea unor oameni de afaceri, cunoștințe și nu numai, în multe dintre situații promisiunea de traficare a influenței fiind urmată sau precedată de primirea unor bani sau a altor foloase.
De asemenea, reține că probe verosimile care fundamentează, la rândul lor suspiciunea rezonabilă că inculpatul este implicat în comiterea faptelor pentru care este cercetat, sunt procesul-verbal de percheziție domiciliară, întocmit în urma percheziției efectuate în biroul inculpatului la data de 14 mai 2026, din care rezultă că în acest birou au fost identificate cu ocazia percheziției sumele de 104.050 euro, 6600 dolari și 49.350 lei , precum și procesul-verbal de percheziție al vehiculului din aceeași dată, din care rezultă că în autoturismul inculpatului a fost găsită suma de 30.000 de euro.
De ce procurorii constănțeni nu pot fi lăsați în libertate„Din perspectiva infracțiunilor pentru care inculpații, procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța sunt cercetați, pericolul pe care lăsarea acestora în libertate îl prezintă pentru ordinea publică este unul concret, efectiv și actual, prin faptele pe care se presupune că le-au săvârșit, lezând în modul cel mai profund valori dintre cele mai importante în societatea românească și anume încrederea pe care organele judiciare, în special, magistrații, trebuie să o aibă și o consolideze în rândul societății.
Pericolul pentru ordinea publică este cu atât mai mare cu cât, prin faptele pe care se presupune că le-au săvârșit, s-au folosit de autoritatea funcției judiciare exercitate, dar și a funcțiilor de conducere îndeplinite la un anumit moment, presupusele fapte de care sunt acuzați inculpații generând societății sentimentul că aceștia se cred mai presus de reguli, de legi și de respect față de valorile sociale în general, și etice ale profesiei, în special.
În percepția societății, traficarea influenței asupra funcționarilor de la diverse instituții publice, într-o zonă a țării bine caracterizată din punct de vedere economic, poate părea cu atât mai gravă, cu cât ar veni din partea unor procurori cu ani de experiență în spate, întrucât, pe de o parte și-au dezonorat profesia, și-au negat misiunea constituțională de apărători ai interesului general al societății și pe de altă parte, și-au crescut șansele ca traficarea influenței să aibă rezultatul dorit, având în vedere funcția deținută de aceștia.
Fără a nega prezumția de nevinovăție a inculpaților, de care se vor bucura până la pronunțarea unei hotărâri definitive, judecătorul de drepturi și libertăți reține că așa cum sunt descrise acuzațiile și cum se poate presupune că au fost săvârșite, pe baza probelor administrate, inculpații, în loc să fie garantul legalității, au devenit, în anumite cazuri, așa cum se va arăta și în continuare, factori de presiune asupra unor oameni de afaceri, asupra unor oameni politici, urmărind în același timp, obținerea unor avantaje patrimoniale pentru aceștia sau pentru apropiații lor. Atunci când magistrații devin parte a unor grupuri de interes economic sau sunt sub influența acestora, ei nu se mai bucură de independență, aceasta nefiind un privilegiu personal și nici un scut pentru abuzuri.
Fără a contesta că inculpații se bucură de prezumția de nevinovăție până când asupra vinovăției lor se va pronunța definitiv o instanță de judecată, judecătorul de drepturi și libertăți reține că urmărirea penală se desfășoară în prezent și pentru alte fapte de o gravitate deosebită, care, chiar dacă nu au constituit baza prezentei propuneri de arestare (existând o disjungere), totuși, nu se poate face abstracție de amploarea și de dimensiunile activității infracționale, pentru care planează suspiciuni împotriva inculpaților”, arată magistrații.
Procurorii constrângeau oamenii de afaceri și funcționari. În caz contrar, deschideau dosare penaleJudecătorul de drepturi și libertăți reține că se efectuează cercetări în legătură cu faptul că, inculpații, în calitatea acestora de procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța au instrumentat o serie de dosare penale, despre care există indicii că au fost constituite în scopul constrângerii unor funcționari sau oameni de afaceri pentru ca aceștia să încheie contracte de prestări servicii cu societăți indicate de către procurori, în caz contrar, urmând a suporta diverse consecințe nefavorabile în plan procesual. Se mai reține faptul că alte cauze erau preluate de la parchetele din subordine, pentru a dispune măsurile convenabile în acestea, datorită preluării unui număr mare de dosare, ajungându-se chiar la o relație tensionată cu prim-procurorii parchetelor inferioare.
Alte afaceri ale procurorilor constănțeni„Toate datele de anchetă mai sus menționate conturează o stare de pericol concret pe care lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta-o pentru ordinea publică. Inculpații Ștefan Gigi Valentin și Niță Teodor sunt cercetați pentru infracțiuni de o gravitate ridicată iar metodele de supraveghere tehnică sub care s-au aflat au scos în evidență o suspiciune rezonabilă că aceștia ar putea fi conectați într-un mod nefiresc pentru un magistrat la mediul politic și de afaceri local, mediu la nevoile căruia, magistrații din cauza de față, se presupune în mod rezonabil că au dat dovadă de receptivitate, încălcând nu doar normele statutare și deontologice ale profesiei de magistrat, ci și valori sociale aflate sub protecția legii penale.
Interesul manifestat pentru a asigura succesul unor proiecte cu sisteme eoliene, pentru afaceri cu deșeuri reciclabile și sectoare de plajă, pentru protecția unor oameni de afaceri, stabilirea unor agende comune cu oamenii politici de la vârful administrației publice locale, conturează, cel puțin în acest stadiu al anchetei, presupunerea că sunt implicați în faptele de care sunt acuzați iar gravitatea concretă a acestora și datele ce caracterizează persoana inculpaților, conduc la concluzia că lăsarea în libertate a acestora creează o stare de pericol pentru ordinea publică”, susțin magistrații.
De ce au fost arestați? „Riscul de influențare a anchetei este unul real”„Măsura arestării preventive este proporțională cu gravitatea acuzaţiei aduse și cu stadiul anchetei care este abia la început și de asemenea, se apreciază că luarea altei măsuri preventive mai puțin intruzive, la acest moment, nu este suficientă pentru asigurarea scopului măsurilor preventive, în special al aceluia privind buna desfășurare a anchetei.
Proporționalitatea măsurii preventive ține seama de gravitatea acuzației aduse inculpaților, precum și de stabilirea unui echilibru între interesul general al comunității, care este acela de extragere, pe o anumită perioadă de timp, a unei persoane care încalcă valorile sociale ocrotite de legea penală şi interesul individual al persoanei acuzate de săvârşirea unei infracţiuni, care pledează pentru respectarea drepturilor şi libertăţilor sale fundamentale.
În cazul de față, interesul general al restabilirii ordinii de drept și al bunei desfășurări a procesului penal primează, ancheta fiind una de amploare, iar plasarea la acest moment a inculpaților sub o altă măsură preventivă mai puțin restrictivă ar avea consecințe nefavorabile din perspectiva aflării adevărului. Măsura arestării preventive este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, desfășurare care, primordial, trebuie să aibă în vedere aflarea adevărului. În cauza de față, având în vedere amplitudinea relațiilor sociale stabilite de inculpați în comunitatea în care aceștia trăiesc, riscul de influențare a anchetei este unul real.
Judecătorul de drepturi și libertăți, analizând și apărările pe care inculpații le-au formulat, apreciază că acestea nu sunt în măsură să înlăture necesitatea luării măsurii arestării preventive. Explicația inculpatului Ștefan Gigi Valentin referitoare la motivul pentru care își ținea economiile în biroul din sediul parchetului nu poate fi primită de judecătorul de drepturi și libertăți, având în vedere că din vizualizarea înregistrărilor efectuate rezultă, cel puțin la nivel de presupunere rezonabilă, că altele au fost sursele sumelor de bani găsite în biroul acestuia.
Cât privește apărarea inculpatului Niță Teodor, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că în raport de reglementările aplicabile măsurii arestării preventive, nu este îndrituit să analizeze dacă fapta pentru care este acuzat este sau nu tipică. Totodată, datele ce caracterizează favorabil persoana sa, referitoare la pregătirea profesională într-un domeniu de nișă, acela al infracționalității de mediu și recunoașterea calităților sale profesionale la nivel european, fără a fi contestate, nu sunt în măsură să înlăture necesitatea luării măsurii arestării preventive”, argumentează judecătoarea ÎCCJ.
Gigi Ștefan și Teodor Niță au constestat măsura arestării preventive la ÎCCJ. Termenul de judecată este 27 mai 2026.
„În prezent, analizăm politicile, inclusiv opțiunile de politică fiscală, pentru a aborda cât mai eficient criza, inclusiv prin utilizarea flexibilităților existente în cadrul nostru”, a declarat Dombrovskis în cadrul unei conferințe de presă, potrivit Euronews.
Reamintim că luni, premierul Italiei, Giorgia Meloni i-a adresat o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care premierul solicita o mai mare flexibilitate bugetară pentru a ajuta la gestionarea costurilor energiei care continuă să se majoreze.
Chestiunea a fost ridicată din nou cu prilejul reuniunii Eurogupului desfășurate, vineri. De această dată, ministrul italian al Economiei și Finanțelor, Giancarlo Giorgetti a adus în discuție acest subiect.
Deși propunerea nu a stârnit o dezbatere îndelungată, mai mulți miniștri au făcut referire directă la solicitarea Italiei, a declarat un oficial al UE pentru sursa citată. Nu toți dintre miniștrii au luat cuvântul sau au abordat tema flexibilității fiscale, ceea ce sugerează că nu există un consens clar, dar și că în rândul reprezentanților zonei Euro există opinii divergente, a precizat pentru Euronews un oficial care a asistat la reuniune.
Potrivit președintelui Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis, discuțiile au reflectat poziții divergente, ceea ce indică faptul că în prezent nu există sprijin unanim pentru propunerea inițiată de Meloni.
Sustenabilitatea fiscală a blocului, importantăDeși s-a arătat deschis față de flexibilitatea fiscală, Dombrovskis a subliniat că orice măsură trebuie să asigure sustenabilitatea fiscală.
Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a participat și ea la discuțiile privind răspunsul fiscal la șocul prețurilor la energie, abordând o perspectivă asemănătoare.
„Am subliniat că măsurile fiscale ar trebui să respecte ceea ce numesc principiul celor trei T: temporare, țintite și adaptate. Orice abatere de la aceste principii ar fi contraproductivă și ar putea duce la o orientare diferită a politicii monetare”, a declarat Lagarde în cadrul unei conferințe de presă.
Uniunea Europeană examinează și opțiuni pentru a aborda impactul economic mai larg al războiului din Orientul, inclusiv creșterea prețurilor la energie și consecințele acestora asupra gospodăriilor și industriei.
Marea miză financiară este legată de două probe-simbol: 100 m sprint, unde recordul mondial îi aparține în continuare lui Usain Bolt, și 50 m liber, una dintre cele mai rapide probe din natație. Enhanced Games promite câte 1 milion de dolari pentru doborârea recordurilor mondiale în aceste două probe, considerate de organizatori „testele definitive ale vitezei pure”.
În atletism, ținta supremă rămâne timpul de 9,58 secunde, stabilit de Usain Bolt în 2009, la Berlin. Proba de 100 m sprint se află pe lista competiției de la Las Vegas, ceea ce înseamnă că un atlet „enhanced”, adică unul care poate folosi substanțe interzise în sportul clasic, ar putea încasa premiul cel mare dacă ar coborî sub recordul jamaicanului.
La înot, organizatorii au inclus în program probele de 50 m și 100 m liber, dar și 50 m și 100 m fluture. Asta înseamnă că există și proba asociată în mod direct cu David Popovici, 100 m liber, însă recordul mondial nu mai este al românului. Popovici a stabilit în 2022 recordul de 46,86 secunde, dar acesta a fost depășit de Pan Zhanle, care a coborât recordul mondial la 46,40 secunde la Jocurile Olimpice de la Paris.
Prin urmare, un concurent de la Enhanced Games ar putea concura în proba lui Popovici, dar pentru a bate recordul mondial ar trebui să depășească actualul timp al lui Pan Zhanle. În schimb, bonusul de 1 milion de dolari anunțat explicit de organizatori la înot vizează 50 m liber, nu 100 m liber. Pentru celelalte probe, inclusiv 100 m liber, miza rămâne fondul uriaș de premiere al probei și eventualele bonusuri anunțate separat de organizatori.
Concursul unde poți concura dopatEnhanced Games va reuni sportivi din înot, atletism, haltere și probe de forță, într-un format care permite folosirea unor substanțe de îmbunătățire a performanței, interzise în competițiile afiliate regulilor WADA. Evenimentul este prezentat de organizatori drept o competiție a „potențialului uman”, dar a fost criticat de instituții antidoping și de oficiali ai sportului mondial, care avertizează asupra riscurilor medicale și asupra mesajului transmis tinerilor sportivi.
Miza financiară este, însă, fără precedent: un atlet care câștigă o probă poate primi 250.000 de dolari, iar unul care reușește să bată recordul mondial la 100 m sprint sau 50 m liber poate ajunge la 1 milion de dolari bonus, pe lângă premiile de concurs.
Competiția a fost creată de Enhanced Group, un start-up care se prezintă ca o companie de entertainment, pe modelul World Wrestling Entertainment, dar care activează și în zona distribuției de medicamente. Compania încearcă să se poziționeze pe o piață în plină expansiune: cea a peptidelor, substanțe promovate online pentru efecte asupra sănătății, recuperării, aspectului fizic și performanței sportive.
Triumful lui Jannik Sinner la Internazionali d’Italia – primul italian câștigător la Roma după 50 de ani, din epoca lui Adriano Panatta – nu a fost lipsit de momente dificile. Semifinala cu Daniil Medvedev, întreruptă de ploaie vineri și reluată sâmbătă, a adus o situație îngrijorătoare. În setul al doilea, numărul 1 mondial a avut o cădere fizică bruscă: dificultăți de respirație și semne clare de crampe musculare. Medicul a fost chemat pe teren, scrie Corriere.
O imagine din acel moment a circulat rapid: Sinner pe bancă, întorcându-se și scuipând un lichid.
Ce se afla în acea sticlăRăspunsul l-a dat Paolo Calabresi, director de marketing la compania care asigură suportul nutrițional al tenismenului italian.
El a explicat, la emisiunea „Un Giorno da Pecora” de la Rai Radio1, că lichidul era un suc de castraveți murați. Compoziția: apă, oțet, sare și magneziu.
„Are un gust foarte puternic, acru și sărat”, a spus Calabresi. „Creează un black-out neutru”.
Mecanismul neurofiziologicExplicația oferită de reprezentantul companiei vizează direct modul în care funcționează creierul în situații de stres muscular.
Când lichidul cu gust intens este ținut în gură, creierul percepe stimulul olfactiv și gustativ drept prioritar. Drept urmare, blochează temporar mecanismul neuronal responsabil de crampe.
„Creierul nu gestionează simultan două mecanisme atât de similare ca intensitate”, a precizat Calabresi.
„Este suficient să ții lichidul în gură câteva secunde. Senzația de crampe se întrerupe”.
„O modalitate de a păcăli creierul”Reprezentantul companiei a descris produsul drept „un mecanism de resetare”.
În cazul meciului de la Roma, Sinner prezenta oboseală musculară acumulată. Produsul a fost administrat preventiv, ținut câteva secunde în cavitatea bucală și apoi scuipat – fără a fi înghițit.
Compania a confirmat că produsul a fost dezvoltat special pentru Sinner. Momentan nu este disponibil pe piață, dar urmează să fie lansat în comerț în curând, sub denumirea provizorie Crmp Pro.
Circulația feroviară pe intervalul Fetești – ramificație Borcea a fost complet întreruptă vineri după ce o persoană s-a sinucis pe calea ferată, potrivit clubferoviar.ro.
Incidentul a afectat patru trenuri de călători, care au fost nevoite să staționeze până la venirea procurorilor, după cum impun procedurile legale.
Circulația a fost reluatăPotrivit CFR SA, persoana care s-a aruncat în fața trenului a fost lovită de un marfar care circula pe Firul I. Cum Firul II este închis permanent pentru lucrări, traficul în zonă a fost complet paralizat.
Circulația a fost reluată în jurul orei 12:25, potrivit publicației citate.
La fața locului au intervenit echipaje ale CFR în colaborare cu autoritățile relevante pentru context. „Personalul feroviar colaborează cu autoritățile competente și depune toate eforturile necesare pentru soluționarea situației și reluarea circulației în condiții normale și de siguranță”, a transmis compania.
Alte incidente similare în 2026Un incident similar s-a petrecut pe 1 aprilie în zona Herăstrău – București, când un tren Interregio a înregistrat aproape trei ore întârziere, iar un tren spre Cluj-Napoca a fost reținut în Gara de Nord peste două ore.
Potrivit comunicatului publicat, vineri, este vorba despre companiile Esaote SpA (Italia), Esaote Europe BV (Olanda), DTL Medical SRL (România), Camed Medical Systems GmbH (Germania) și BMS Ultraschall (Germania).
Consiliul a acordat amenzi în valoare de 6,42 milioane de lei, echivalentul a 1,27 milioane de euro), pentru participarea la o înțelegere pe piața echipamentelor de imagistică medicală din România.
Compania Esaote SpA, alături de filiala din Olanda, și distribuitorii din România și Germania s-au înțeles să limiteze comercializarea echipamentelor de imagistică medicală marca Esaote pe teritoriul României, a concluzionat Consiliul Concurenței, în urma investigației.
„Astfel, în perioada 2020-2022, companiile sancționate au încheiat contracte și au adoptat un comportament prin care au restricționat vânzările paralele în și dinspre România, având ca efect izolarea teritoriului național în cadrul pieței europene”, potrivit Consiliului Concurenței.
Sursa citată afirmă că, prin intermediul acordurilor formale încheiate cu distribuitorii DTL și Camed, și prin comportamentul pe piață adoptat după derularea unor proceduri de achiziție publică, furnizorii au restricționat posibilitatea distribuitorilor de a accepta solicitările venite de la clienți din alte teritorii.
România, izolată de restul piețeiAșadar, clienții români nu au putut primi echipamente de la firmele germane, deși le solicitaseră, iar firma iar DTL Medical SRL nu putea vinde la cererea unor clienți din afara teritoriului României.
Consiliul Concurenței a precizat că, prin această practică, România a fost izolată de restul pieței interne, fiind restricționată concurența intra-marcă pentru echipamentele Esaote. Înțelegerea dintre părțile implicate a limitat concurența, în special în ceea ce privește prețurile echipamentelor de imagistică marca Esaote.
Acest tip de înțelegeri pot afecta clienții publici, precum spitalele, prin reducerea accesului la oferte și prețuri mai mici pentru echipamente.
„Reamintim că legea concurenței interzice orice înțelegeri între companii și practici concertate care împiedică, restrâng sau denaturează concurența pe piața românească, în special cele limitează sau controlează producţia, comercializarea, dezvoltarea tehnică sau investiţiile”, precizează Consiliul Concurenței.
Grupul Esaote produce și furnizează dispozitive medicale de diagnostic imagistic, precum sistemecu ultrasunete și rezonanță magnetică (RMN).
Potrivit comunicatului citat, deciziile Consiliului Concurenței sunt executorii, iar amenzile aplicate reprezintă venituri la bugetul de stat. Decizia de sancționare va fi pusă în aplicare de ANAF.
96 de judecători din Secțiile Unite ale Curții Supreme de Justiție au decis să sesizeze la CCR modificările aduse Codului de procedură penală.
„La data de 22 mai 2026, ora 11:00, constituită în Secţii Unite, în conformitate cu prevederile art.27 lit.b) din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară, În temeiul art.146 lit.a) din Constituția României și art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, Cu participarea unui număr de 96 judecători cu respectarea cerințelor de cvorum prevăzute de lege, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis sesizarea Curții Constituționale a României pentru controlul constituționalității, înainte de promulgare, în ceea ce privește: Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x nr. 228/2026) în raport de prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 24 și art. 124 alin. (1) și (2) din Constituție.
Principalele aspecte vizează:
Legea introduce posibilitatea reunirii/disjungerii cauzelor în camera preliminară, dar fără corelare cu regulile existente. Judecătorul de cameră preliminară ar ajunge să intre indirect pe fondul cauzei, deși rolul lui se rezumă la verificarea legalității urmăririi penale. Apar blocaje practice: la ce parchet se restituie cauza, cum se separă dosarele reunite, cum se evită soluțiile contradictorii.
Noua regulă spune că după primul termen părțile trebuie singure „să urmărească parcursul dosarului”. Norma este vagă și neclară. Se afectează dreptul la apărare și procesul echitabil, deoarece părțile nu mai sunt citate nemaiavând posibilitatea să afle termenele noi stabilite în continuare. Sunt dezavantajate persoanele vulnerabile: deținuți, vârstnici, victime, persoane care nu au acces la internet sau nu dețin cunoștințele digitale pentru utilizarea platformelor.
Legea face definitive concluziile judecătorului de cameră preliminară în ceea ce priveşte legalitatea probelor, aspect ce contrazice jurisprudența CCR, care permite verificarea legalității probelor și în faza de judecată. Instanța de fond ar fi împiedicată să mai analizeze probe obținute nelegal sau neloial. Se limitează dreptul la apărare și rolul instanței de judecată în înfăptuirea justiției.
Pentru a se evita decizii ulterioare care constată neconstituționalitatea unor prevederi normative după aplicarea lor în procedurile judiciare, cu efecte negative asupra instanțelor judecătorești și a soluționării cauzelor, se impune verificarea constituționalității cadrului de reglementare adoptat prin legea atacată”, arată Curtea Supremă.
Pep Guardiola va pleca de la Manchester City la finalul sezonului. Clubul a confirmat că ultimul său meci va fi duminică, pe Etihad, împotriva Aston Villa, potrivit BBC Sport.
Guardiola, în vârstă de 55 de ani, încheie astfel un mandat de zece sezoane la Manchester City. În această perioadă, antrenorul spaniol a câștigat 17 trofee majore, printre care șase titluri în Premier League.
„Nu mă întrebați de ce plec”, a spus Guardiola. „Nu există un motiv anume, dar, în adâncul sufletului, știu că a sosit momentul”.
Fostul antrenor al lui Chelsea, Enzo Maresca, care a lucrat sub comanda lui Guardiola la City, este favorit să îl înlocuiască pe tehnicianul în vârstă de 55 de ani.
Plecarea lui Guardiola vine după ce City a pierdut titlul în Premier League în fața lui Arsenal. Egalul de marți cu Bournemouth a făcut ca Arsenal să fie campioană pentru prima dată după 22 de ani.
Guardiola a ajuns la Manchester City în 2016, după ce antrenase Barcelona și Bayern Munchen. Sub conducerea sa, City a dominat fotbalul englez, a câștigat patru titluri consecutive în Premier League și a reușit tripla Premier League – Cupa Angliei – Liga Campionilor în sezonul 2022-2023.
Manchester City a transmis că Guardiola a avut „un efect transformator” asupra clubului.
Riscul pentru criptomonede reprezentat de tehnologia cuantică în rapidă dezvoltare, care exploatează modul în care fizica materiei funcționează diferit la nivel atomic și subatomic, a fost considerat odată o posibilitate îndepărtată, bitcoinul fiind considerat pe scară largă ca fiind imposibil de spart.
Însă firmele de active digitale își accelerează pregătirile pentru o eră „post-cuantică”, pe măsură ce companiile de tehnologie reduc termenele de dezvoltare a computerelor cuantice practice până în 2030.
„Amenințarea a trecut de la teoretic la credibil”, a declarant pentru FT Ayo Akinyele, șeful departamentului de inginerie la RippleX, divizia de dezvoltare blockchain a grupului de criptomonede Ripple. Compania explorează criptografia post-cuantică, având ca prioritate principală securizarea portofelelor, și se așteaptă să-și transfere infrastructura către aceasta în următorii doi ani.
De la risc teoretic la amenințare credibilăRiscul este deosebit de mare pentru industria criptomonedelor, deoarece furturile din blockchain pot fi anonime și irecuperabile, în timp ce instituțiile financiare tradiționale dispun, în general, de multiple măsuri de protecție care le permit să urmărească și să oprească fluxurile de bani. Amenințarea cuantică devine tot mai acută pe măsură ce firmele financiare tradiționale, precum marile bănci, investesc în tehnologia bazată pe blockchain și explorează utilizarea token-urilor digitale.
Ripple se numără printre companiile din domeniul criptomonedelor care au planuri detaliate pentru a-și asigura securitatea afacerilor împotriva amenințărilor cuantice, după ce un studiu recent publicat de Google a avertizat asupra riscurilor.
În timp ce computerele tradiționale utilizează „biți” binari limitați la una dintre cele două valori, zero sau unu, biții cuantici, sau „qubiți”, pot exista în toate stările posibile între aceste numere. Acest lucru înseamnă că computerele cuantice pot gestiona calcule care implică volume mult mai mari de date, permițându-le, teoretic, să descifreze înmulțirile numerelor prime mari care stau la baza criptografiei existente.
Atenția acordată amenințării la adresa criptomonedelor a crescut pe măsură ce dezvoltatorii de computere cuantice au prevăzut că mașini funcționale ar putea fi construite încă din 2030, deși scepticii subliniază obstacolele tehnice majore rămase, în special necesitatea de a reduce ratele de eroare ale computerelor.
„Provocarea nu mai este la un deceniu distanță, așa cum se credea anterior”, a declarat Gautam Chhugani, analist senior al activelor digitale globale la Bernstein, adăugând că industria criptomonedelor ar avea nevoie de trei până la cinci ani și de investiții de „câteva miliarde, dacă nu chiar sute de miliarde” de dolari pentru a se pregăti.
De ce criptomonedele sunt vulnerabileUn articol publicat de Google în aprilie a prezentat riscurile pentru industria criptomonedelor. Cercetătorii au descoperit că computerele cuantice ar putea sparge criptografia cu mai puține resurse decât se sugerase anterior și au identificat vulnerabilități specifice pentru criptomonede și infrastructura lor digitală.
„Dorim să sensibilizăm publicul cu privire la această problemă și oferim comunității criptomonedelor recomandări pentru îmbunătățirea securității și stabilității”, a scris autorul principal al articolului, Ryan Babbush.
Criptomonedele sunt vulnerabile la amenințarea cuantică din cauza structurii portofelelor digitale, unde utilizatorii își păstrează deținerile. Fiecare portofel are două chei — o cheie publică care servește drept adresă a utilizatorului, unde pot fi trimise monede, și o cheie privată care este păstrată secretă de utilizator și permite accesul la deținerile sale. Calculatoarele cuantice ar putea decripta cheile private, permițând atacatorilor să fure fonduri.
