Sancțiunea a fost anunțată joi de Compartimentul de Relații Publice al Inspectoratului de Poliție Județean Maramureș.
„La data de 22 august a.c., polițiștii din cadrul Serviciului Rutier Maramureș au aplicat Municipiului Baia Mare o sancțiune contravențională prevăzută în clasa a V-a de sancțiuni – 21 de puncte-amendă”, au transmis polițiștii.
Motivul sancțiunii: o pistă de bicicleteMotivul este amenajarea unei piste de biciclete fără acordul Poliției.
„Sancțiunea a fost aplicată pentru amenajarea, pe drumurile publice, a unor piste pentru biciclete fără avizul poliției rutiere, măsura vizând întregul tronson de piste pentru biciclete nou amenajat”, au mai arătat polițiștii.
Poliția și articolul de legeEi au prezentat și articolul de lege conform căruia a fost stabilită sancțiunea.
„Fapta a fost reținută prin raportare la prevederile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, potrivit cărora: Semnalizarea și amenajările rutiere necesare pe drumurile publice se asigură de către administratorul drumului respectiv și se efectuează numai cu avizul poliției rutiere”, au precizat polițiștii.
Statele Unite au încercat să mobilizeze țările aliate din NATO într-o campanie menită să „desființeze sistematic” Curtea Penală Internațională (CPI), tensionând și mai mult relațiile transatlantice deja încordate.
Totul s-a întâmplat la jumătatea lunii iulie, în cadrul unei reuniuni cu ușile închise a celor 32 de ambasadori ai NATO. La momentul respectiv, trimisul SUA, Matthew Whitaker, a solicitat țărilor membre NATO sprijinul în desființarea CPI și le-a îndemnat să se retragă din documentul fondator al CPI, Statutul de la Roma, au declarat, sub protecția anonimatului, pentru POLITICO, trei diplomați NATO.
Cele trei surse au precizat că Whitaker și-a încheiat intervenția spunând: „Vom urmări cu atenție cine este de partea Americii”.
Amenințarea SUA la adresa CPIDe asemenea, în paralel cu declarațiile lui Whitaker, misiunea SUA a transmis delegațiilor NATO un document care preciza: „Statele Unite vor demonta sistematic capacitățile CPI… vă solicităm ferm să luați imediat măsuri pentru a vă retrage”.
De asemenea, administrația americană a făcut presiuni asupra aliaților să „examineze amenințarea” pe care o reprezintă CPI pentru propriile țări.
„Să punem capăt odată pentru totdeauna farsa numită CPI”, se menționează în document, potrivit POLITICO.
Alianța Nord-Atlantică nu este semnatară a Curții, însă toți membrii alianței, cu excepția Turciei și a SUA, fac parte din aceasta.
Campania împotriva CPI a fost lansată în această vară de secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, care a acuzat curtea că încalcă suveranitatea SUA.
„CPI și susținătorii săi duc un război împotriva țării noastre, nu cu gloanțe sau rachete, ci cu legi, acorduri și forța așa-numitului drept internațional”, a spus, la momentul respectiv, Rubio.
Statele Unite au impus sancțiuni împotriva șefei CPI și a avocatului Abdoulaye Seye din Senegal. Măsura vine ca parte a campaniei administrației Trump împotriva a ceea ce aceasta numește un organism „corupt și fatal de politizat”.
În replică, președinta Curții Penale Internaționale, judecătoarea japoneză Tomoko Akane, a avertizat vineri că sancțiunile impuse de Washington împotriva sa ar putea reprezenta un pericol pentru ordinea juridică internațională. „Important este să nu lăsăm ca acest lucru să fie începutul declinului statului de drept internațional”, a spus Akane.
Curtea Penală Internațională, fondată în urmă cu peste două deceniiCurtea Penală Internațională a fost înființată în 2002 pentru a-i judeca pe cei acuzați de cele mai grave crime internaționale, inclusiv genocid și crime de război.
CPI a anchetat ultima oară acuzațiile împotriva unor oficiali americani în 2020, atunci când a deschis o anchetă privind presupuse crime de război comise de soldați americani în Afganistan.
De asemenea, Curtea a emis mandate internaționale de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin, dar și pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu.
Polițiștii buzoieni de la Serviciul de Investigații Criminale au depistat un tânăr, de 26 de ani, din localitatea Topliceni, care era urmărit la nivel internațional.
Potrivit IPJ Buzău, pe numele lui, autorităţile judiciare din Danemarca au emis mandat european de arestare, pentru săvârșirea infracţiunilor de omor calificat și profanare de cadavre.
Tânărul a fost găsit de polițiști în comuna Topliceni și i-au adus la cunoștință conținutul semnalării introduse în Sistemul Informatic Schengen pe numele său. Bărbatul a fost prezentat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, context în care a fost dispusă măsura reținerii pentru o perioadă de 24 de ore.
Ulterior, acesta a fost prezentat judecătorului din cadrul Curţii de Apel Ploieşti care a dispus arestarea preventivă provizorie pentru 15 zile, procedurile fiind continuate în vederea extrădării.
Pentru a răspunde nevoii tot mai mari de abilități care susțin gândirea critică în mediul digital de astăzi, TikTok a colaborat cu Libertatea, Asociația SEXUL vs BARZA și Asociația Happy Minds, precum și cu o serie de creatori de conținut de încredere pentru a lansa inițiativa Resilient Minds în România. De la debutul său, în iunie 2026, inițiativa a ajuns deja la peste 5,8 milioane de persoane din România și a generat peste 45 de milioane de impresii pe TikTok prin intermediul a 18 videoclipuri educaționale dedicate gândirii critice și dezvoltării abilităților de evaluare a informațiilor despre sănătate. Aceste rezultate inițiale evidențiază vizibilitatea și amploarea primei etape a campaniei, aducând mai aproape de comunitatea TikTok din România conversații practice care încurajează gândirea critică și consumul responsabil de informații, inclusiv în domenii precum sănătatea, urmând ca inițiativa să continue și în perioada următoare cu noi materiale și teme dedicate.
Pentru a susține comunitatea de pe platformă și pentru a ajuta utilizatorii să dezvolte abilitățile de gândire critică necesare pentru a naviga cu mai multă încredere în mediul online, partenerii – alături de o serie de creatori de conținut de încredere – publică materiale educaționale dedicate, promovate activ de TikTok pe platformă.
Campania își propune să ofere oamenilor instrumentele și informațiile de care au nevoie pentru a interacționa cu conținutul online într-un mod mai conștient – știind unde să caute, ce să pună sub semnul întrebării și cum să evalueze conținutul pe care îl întâlnesc. Astfel, inițiativa se bazează pe două principii clare:
Pornind de la acest prim capitol, campania va continua să abordeze noi domenii, precum Career Acceleration și Financial Literacy, menite să îi ajute pe oameni să interacționeze cu conținutul online într-un mod mai conștient. Citeşte comunicatul integral AICI
Superputerea care solicită din nou modificarea hărții este Japonia. Conform Nexta, japonezii au făcut solicitarea ca urmare a modului în care sunt reprezentate insulele Kurile
Pe noua hartă adoptată săptămâna trecută, cele patru insule disputate, pe care Tokyo le numește „teritorii nordice”, sunt colorate în aceeași culoare ca Rusia.
Un reprezentant al guvernului japonez a declarat că imaginea contravine poziției Tokyo-ului. Japonia a trimis o notă de protest creatorilor hărții și a cerut modificarea acesteia.
Relațiile dintre Moscova și Tokyo s-au deteriorat brusc după prima vizită a președintelui rus Vladimir Putin pe insulele Kurile. Ulterior, acolo au avut loc exerciții militare, cu lansări de rachete.
Tensiunile s-au intensificat după inaugurarea unui monument în zonă, dedicat „victoriei asupra Japoniei militariste”. Pe monument, un soldat sovietic sparge cu țeava puștii un stâlp de frontieră cu o crizantemă, simbolul casei imperiale japoneze.
Japonezii au considerat că statuia reprezintă o insultă uriașă. În cultura asiatică, unde simbolurile și gesturile au o importanță deosebită, acțiunile Moscovei par a fi o demonstrație flagrantă de dispreț față de un simbol național.
Litigiul privind Insulele KurileLitigiul privind Insulele Kurile este un conflict teritorial vechi între Rusia și Japonia care blochează semnarea unui tratat de pace. Uniunea Sovietică a preluat insulele în anul 1945, la finalul celui de al Doilea Război Mondial. Japonezii de pe insule au fost obligați să plece.
Din cauza disputei, cele două state nu au semnat niciodată un acord de pace după război. Bineînțeles, Japonia revendică insulele, în timp ce Rusia susține că deținerea arhipelagului este legală și se bazează pe înțelegerile internaționale de la Yalta.
De ce s-a schimbat harta lumiiAdunarea Generală a ONU a adoptat recent o rezoluție care susține renunțarea treptată la celebra proiecție Mercator în favoarea unor hărți care redau mai fidel suprafața continentelor.
Schimbarea ar putea modifica inclusiv felul în care generațiile viitoare vor vedea harta lumii în școli și pe dispozitivele digitale.
Rezoluția a fost adoptată la sediul Organizației Națiunilor Unite din New York, după o campanie susținută de Togo în numele Uniunii Africane
Un număr de 164 de state au votat în favoarea documentului, șase s-au abținut, iar Statele Unite au fost singura țară care a votat împotrivă. Reprezentantul american a argumentat că rezoluția este inutilă.
Problema hărții Mercator vine din modul în care suprafața sferică a Pământului este transpusă pe un plan. Proiecția a fost introdusă în 1569 de cartograful flamand Gerardus Mercator, în primul rând pentru a facilita navigația maritimă. Modelul s-a răspândit ulterior și a devenit una dintre cele mai cunoscute reprezentări ale lumii.
Distorsiunile sunt însă considerabile. Regiunile situate la latitudini ridicate sunt reprezentate disproporționat de mari, în timp ce suprafețele din apropierea Ecuatorului par mai mici decât sunt în realitate.
Unul dintre cele mai spectaculoase exemple este comparația dintre Africa și Groenlanda. Pe o hartă Mercator, cele două teritorii pot părea apropiate ca dimensiune. În realitate, suprafața Africii este de aproximativ 14 ori mai mare decât cea a Groenlandei.
Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor Nuclearelectrica de joi, aflată la prima convocare, nu a putut să se desfășoare, în lipsa cvorumului, care n-a întrunit în absența acționarului majoritar, statul român, prin Ministerul Energiei.
Potrivit informării transmise de reprezentanții SNN la Bursa de Valori București (BVB), la AGEA de joi au fost prezenți sau reprezentați 54 de acționari, deținând 31.731.201 acțiuni, adică doar 10,51942% din capitalul social subscris și vărsat, reprezentând 10,51942% din totalul drepturilor de vot.
Din prezența anunțată reiese că statul Român, prin Ministerul Energiei, care deține pachetul majoritar, de 82,49%, nu a participat la ședință, astfel că s-a constatat neîndeplinirea cerințelor legale privind întrunirea cvorumului necesar validității deliberărilor adunării generale extraordinare a acționarilor.
„Având în vedere faptul că nu s-a întrunit cvorumul necesar pentru ținerea Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor SN Nuclearelectrica SA, la prima convocare fiind necesar prezența acționarilor reprezentând cel puțin ¼ din numărul total de drepturi de vot, AGEA se va întruni la cea de-a două convocare, respectiv in dată de 11.09.2026, la sediul Societății Naționale Nuclearelectrica SA”, au transmis reprezentanții companiei.
Principalul punct de pe ordinea de zi este „Nota de informare a acționarilor S.N. Nuclearelectrica S.A. privind elementele ce fac obiectul concluziilor și recomandărilor cuprinse în Raportul privind controlul efectuat la Societatea NUCLEARELECTRICA S.A., emis de către Corpul de Control al Prim-Ministrului, ca urmare a acțiunii de control derulate în perioada 15.10.2025-20.03.2026”.
Oficialii Ministerului Energiei nu au răspuns, până la ora publicării, la solicitările jurnaliștilor privind motivele absenței de la AGEA.
Ce a descoperit Corpul de control al premieruluiÎntrunirea este prima organizată după ce Cosmin Ghiță a anunțat, pe 25 august, că renunță la funcție, potrivit informării trimise la Bursa de Valori București (BVB). Ulterior a fost anunțată data de la care devine efectivă renunțarea la mandat și numele director general interimar, Mihai Laurențiu Gioară, care va prelua funcția din 3 octombrie.
Decizia lui Cosmin Ghiță a fost anunțată pe 25 august, în plină criză a energiei în România, când cele două reactoare de la Cernavodă, operate de companie, au fost oprite din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. De asemenea, a fost făcută publică și la câteva săptămâni de la publicarea concluziilor raportului derulat de Corpul de control al premierului privind activitățile pentru dezvoltarea proiectului reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești.
Cosmin Ghiță deține poziția de Director General în cadrul Nuclearelectrica din septembrie 2017. Potrivit Ministerului Energiei, acționar majoritar al companiei, plecarea din funcție a lui Cosmin Ghiță intervine în contextul unei noi oportunități profesionale.
Corpul de control al prim-ministrului a descoperit atât întârzieri, cât și creșteri semnificative ale costurilor față de proiectul inițial aprobat de acționari, pe lângă aspecte legate de partenerii de proiect. Acest anunț a fost făcut în contextul în care, pe 15 iulie, Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor Nuclearelectrica fusese convocată și a votat, cu 93,17% din voturile valabil exprimate, continuarea Strategiei inițiale de dezvoltare a Proiectului reactoarelor modulare mici (SMR), aprobate în septembrie 2022.
Sinteza verificărilor și recomandările Corpului de control al premierului a fost transmisă pe 27 iulie, la aproximativ două săptămâni după ce Nuclearelectrica anunțase că a recepționat, pe 14 iulie, de la Ministerul Energiei, acționarul majoritar, o solicitare de convocare a unei Adunări Generale Extraordinare a Acționarilor pentru a se lua act de o notă de informare a acționarilor Nuclearelectrica privind concluziile și recomandările cuprinse în acest raport. Pe 20 iulie, Nuclearelectrica a anunțat decizia de convocare a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor pentru data de 10 / 11 septembrie, având această notă de informare pe ordinea de zi.
Conducerea Nuclearelectrica a transmis de asemenea ulterior acționarilor, printr-o amplă informare la Bursa de Valori București, un punct de vedere față de constatările și recomandările Corpului de control al premierului.
Conform partenerilor, prin proiectul SMR, cu o durata de viață de peste 60 de ani, de la punerea în funcțiune, vor fi înlocuiți cei 600 MW instalați în fosta termocentrală de la Doicești cu 462 MW energie curată generată de șase reactoare modulare mici (SMR), o tehnologie a americanilor de la NuScale. Aceștia au anunțat că vor fi disponibile aproximativ 4.000 de locuri de muncă pe perioada dezvoltării: 200 de locuri de muncă permanente, 1.500 în timpul perioadei de construcție, 2.300 de locuri de muncă în producția și asamblarea componentelor, la care se adaugă dezvoltarea unei industrii conexe și atragerea de investiții asociate.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Josef Mengele supranumit „Îngerul Morții” a fost medic cu grad de căpitan SS în lagărul de concentrare de la Auschwitz-Birkenau din Polonia ocupată de naziști, unde au fost uciși aproximativ 1,1 milioane de oameni, dintre care aproximativ 1 milion erau evrei. A devenit faimos pentru efectuarea unor experimente medicale brutale asupra deținuților, inclusiv a copiilor, sub pretextul cercetării științifice.
După război, Mengele a obținut un document de călătorie al Crucii Roșii sub o identitate falsă, permițându-i să părăsească Europa. Ca mulți foști oficiali naziști, a petrecut ani de zile ascuns în America Latină, fiind urmărit internațional pentru crimele sale. A murit în 1979, după ce s-a înecat în largul coastei statului São Paulo din Brazilia.
Documentele publicate de autoritățile elvețiene includ materiale furnizate poliției care sugerează că Mengele s-ar fi putut întoarce în Elveția după ce inițial a fugit din Germania sau că ar fi putut plănui să intre în țară sub un nume fals, potrivit agenției de știri germane dpa, relatează AP.
Istoricii care doreau să stabilească dacă Mengele a petrecut timp în Elveția în timp ce era urmărit ca criminal de război, fără ca autoritățile elvețiene să-l prindă, au solicitat de mult timp accesul la dosare.
Autoritățile voiau ca dosarul să rămână secret până în 2071Autoritățile elvețiene au susținut că documentele ar trebui să rămână sigilate până în 2071 din motive de securitate și pentru a proteja persoanele menționate în acestea.
Istoricul Gérard Wettstein a contestat cu succes aceste restricții în fața Curții Administrative Federale, ceea ce a dus la publicarea online. Autoritățile au declarat că unele secțiuni au fost redactate pentru a proteja sursele și datele cu caracter personal ale terților.
Dosarul a fost întocmit de serviciul de poliție al parchetului federal, un predecesor al serviciilor federale de informații ale Elveției, și transferat la Arhivele Federale în 2001.
Roborock anunță disponibilitatea în România a modelului F25 Ultra, cel mai avansat aspirator vertical pentru curățare umedă și uscată din portofoliul companiei. Echipat cu tehnologiile VaporFlow și WaveFlow, noul model combină curățarea cu abur și spălarea cu apă fierbinte pentru îndepărtarea petelor persistente, a grăsimii și a murdăriei uscate. Roborock F25 Ultra este disponibil la eMAG, la prețul de 3.399 Lei împreună cu un voucher cadou de 300 Lei.
Puterea aburului și a apei fierbinți
Tehnologia VaporFlow folosește abur generat la o temperatură de până la 180°C, distribuit prin șase orificii optimizate, pentru a înmuia și îndepărta murdăria uscată și petele persistente, fără utilizarea unor substanțe chimice agresive.
Valoarea de 180°C reprezintă temperatura măsurată la ieșirea vaporizatorului intern. Temperatura aburului la ieșirea din aparat este de aproximativ 99°C, iar la contactul cu suprafața podelei nu depășește 70°C.
Potrivit testelor realizate de TÜV SÜD, modul VaporFlow elimină peste 99,99% dintre bacteriile testate și reduce cu peste 99,9% nivelul alergenilor testați. Sistemul a fost verificat și pentru utilizarea pe podele din lemn, demonstrând un nivel redus de uzură chiar și după folosirea îndelungată.
Modul WaveFlow utilizează un flux continuu de apă fierbinte, generată la o temperatură de până la 86°C, pentru dizolvarea grăsimii și îndepărtarea murdăriei lipicioase. Testele TÜV SÜD confirmă eliminarea a peste 99,99% din murdăria uleioasă testată.
Pentru protejarea componentelor interne, Roborock F25 Ultra dispune de un sistem anticalcar în trei straturi și de un filtru integrat care protejează conductele împotriva blocării timp de până la trei ani, în condițiile de utilizare specificate de producător. Citeşte comunicatul integral AICI
Mihai Fifor, fost ministru PSD al Apărării și, în prezent, vicepreședinte al Comisiei pentru apărare din Camera Deputaților, dezminte un fake-news care a circulat în spațiul online și condamnă autorii acestei dezinformări.
Mesajul fals spunea că statul român ar trimite militari în Ucraina, când, de fapt, doar 20 dintre aceștia vor merge la un comandament în sprijinul Ucrainei, în destinații diametral opuse pe harta Europei: în Franța și Marea Britanie.
„Numai niște iresponsabili se pot juca în felul acesta cu temerile și așa uriașe ale românilor. Într-o societate deja tensionată, într-o perioadă în care războiul se află la granițele noastre de ani buni, ultimul lucru de care avem nevoie este să fabricăm spaime și să le prezentăm oamenilor drept realitate”, a transmis social-democratul, într-o postare pe Facebook.
Ce se întâmplă cu militarii româniLiderul PSD spune că niciun român nu va fi trimis pe frontul din Ucraina și explică contextul în care câțiva militari români pleacă la comandamentul din Franța și Regatul Unit.
„Prin această decizie, niciunul dintre acești militari nu este trimis să lupte în Ucraina. România nu trimite soldați pe front, nu intră în război cu Rusia și nu devine parte combatantă în conflictul ruso-ucrainean. Iar adevărul este acesta: dacă Parlamentul va încuviința solicitarea președintelui Dan, România va participa cu maximum 20 de militari la un comandament multinațional care funcționează în Franța și Regatul Unit. Nu va trimite trupe în Ucraina”, a mai precizat fostul ministru.
Reacție de la vârful statului, pentru a dezminte informațiile apăruteNu este prima reacție apărută în urma acestui fake-news. Administrația Prezidențială a transmis încă de miercuri că informațiile apărute pe acest subiect sunt false.
„Este o manipulare alarmistă care distorsionează deliberat o decizie administrativă cu scopul de a alimenta teoria nefondată a atragerii României în conflict”, a transmis Administrația Prezidențială pe Facebook.
Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a calificat atacul rusesc asupra întreprinderii agricole Bunge din Dnipro drept parte a unei campanii sistematice a Moscovei împotriva întreprinderilor civile americane din Ucraina.
Declarațiile acestuia au fost făcute într-o postare pe pagina sa de X.
„Nu este o coincidență, ci face parte din campania sistematică de teroare a Moscovei împotriva întreprinderilor și intereselor economice americane. Acest atac survine la doar câteva săptămâni după un atac asupra unei alte companii deținute de americani din regiunea Sumy”, a declarat Sybiha.
Acesta spune că atacuri precum cel asupra fabricii de ulei de floarea-soarelui deținute de gigantul american din sectorul agroalimentar Bunge, care produce ulei sub marca „Oleina”, demonstrează că există o urgență majoră de consolidare a apărării ucrainene.
Ministrul a cerut, în mod insistent, creșterea presiunii asupra regimului rusesc pentru a-l determina să pună capăt războiului care continuă în Ucraina.
Potrivit surselor, armata rusească a lansat un al doilea atac asupra orașului Dnipro, lovind o fabrică de prelucrare a alimentelor. În urma atacului au fost raportate două victime.
