„Cei doi parlamentari USR vor introducerea în Codul Fiscal a unui termen de maximum 3 zile lucrătoare pentru solicitarea înregistrării, un interval rezonabil, care oferă timp de conformare și păstrează echilibrul între obligațiile fiscale și realitățile din teren”, transmite formațiunea printr-un comunicat de presă emis duminică.
Măsura are în vedere situații în care depășirea plafonului are loc în afara programului de lucru, la sfârșit de săptămână sau în zile nelucrătoare, când intervenția imediată nu este posibilă.
Noua propunere are obiectivul de a crea un cadru mai previzibil pentru antreprenori, să reducă riscul sancțiunilor considerate nedrepte și să mențină un echilibru între obligațiile fiscale și relațiile cu care se confruntă afacerile.
Cynthia Păun a transmis: „Legile trebuie făcute astfel încât să poată fi respectate în mod real. Nu putem cere conformare instantanee într-o situație în care, administrativ, nu există posibilitatea de a interveni”.
La rândul său, Remus Negoi a precizat: „Măsura urmărește stabilirea unui interval clar, previzibil și rezonabil pentru conformare. 3 zile lucrătoare oferă contribuabililor un răgaz adecvat pentru îndeplinirea obligației, fără a afecta interesele bugetare ale statului”.
În SUA se urmărește marmota Phil (n.r. ziua cârtiței) pentru a afla când se termină iarna, iar în Germania fiecare cifră economică este analizată pentru a anticipa sfârșitul iernii prelungite prin care trece industria țării. După luni întregi de stagnare, datele recente indică o posibilă redresare, chiar dacă modestă: evoluția PMI-ului manufacturier sugerează că sectorul privat german ar putea reintra pe creștere, scrie El Economista.
Indicatorii anticipați de activitate economică din zona euro, cei mai urmăriți fiind indicii PMI pentru sectorul privat, au adus vești optimiste în februarie. PMI-ul manufacturier a sărit de la 49,1 puncte la 50,7 (se aștepta o ușoară creștere până la 49,6), trecând pentru prima dată din primăvara lui 2022 pragul de 50 puncte, care separă contracția de expansiune. Chiar dacă depășirea pragului de 50 puncte semnalează doar o expansiune modestă, mesajul este clar după o perioadă lungă de stagnare.
Raportul Hamburg Commercial Bank (HCOB) arată că în februarie creșterea activității private a atins maximul ultimelor patru luni, datorită îmbunătățirii performanțelor atât în sectorul manufacturier, cât și în cel de servicii. „Recuperarea a fost susținută de cererea mai mare pentru bunuri și servicii, cu o creștere a comenzilor noi pentru a patra oară în ultimele cinci luni. În același timp, pierderea locurilor de muncă s-a menținut solidă, dar s-a încetinit ușor, pe fondul stabilizării volumului de muncă restant și al ușorului optimism pentru următoarele 12 luni”, precizează raportul.
Sectorul serviciilor a condus creșterea, cu o rată de expansiune a activității de 53,4, maximul ultimelor patru luni. Intrările de comenzi noi au indicat o cerere susținută pentru bunurile și serviciile germane: portofoliul de comenzi din sectorul manufacturier a crescut cel mai mult în aproape patru ani, compensând ușoara scădere în servicii. Comenzile externe au înregistrat prima creștere în șapte luni, marcând cel mai bun rezultat din februarie 2022.
Munca restantă s-a stabilizat în februarie, după trei luni consecutive de scădere, iar în sectorul manufacturier volumul de muncă în derulare a crescut ușor pentru prima dată din mai 2022.
Speranțe pentru PIB-ul din 2026Pe fondul ușoarei presiuni asupra capacității în manufactură, ritmul concedierilor a încetinit. Ocuparea forței de muncă în fabrici a scăzut cu cea mai mică rată din aproape doi ani și jumătate, un semnal pozitiv după luni întregi de concedieri în industria germană. Totuși, în sectorul serviciilor, reducerea personalului s-a accelerat, marcând cea mai mare scădere a angajărilor din iunie 2020.
„Industria germană crește din nou! Pentru prima dată în mai bine de trei ani și jumătate, PMI-ul manufacturier intră în teritoriu expansiv. Comenzile noi au crescut solid, ceea ce sugerează că producția va continua să se extindă în lunile următoare. Portofoliul de comenzi a crescut, iar comenzile externe au revenit după șase luni de scădere”, explică Cyrus de la Rubia, economist șef HCOB.
Se estimează că stimulul guvernamental german (programul de infrastructură și creșterea cheltuielilor militare) va susține suplimentar industria, iar datele privind comenzile industriale, mai ales în sectorul apărării, sugerează o accelerare a PIB-ului german în 2026.
Analistul Vincent Stamer de la Commerzbank subliniază că „încrederea în afaceri a crescut datorită cheltuielilor guvernamentale majore, care sprijină tot mai mult industria”, iar Paolo Grignani (Oxford Economics) consideră că Germania „revine treptat ca principal motor de creștere, cu producția și comenzile în creștere, dar rămâne de văzut dacă industria poate susține cererea tot mai mare”.
Metafora efectul ketchupCarsten Brzeski (ING) notează că „recuperarea germană continuă sub suprafață. PMI-ul compozit a atins maximul ultimelor patru luni, iar PMI-ul manufacturier a depășit pragul de 50 pentru prima dată în aproape patru ani. În timp ce Franța stagnează, Germania ar putea prelua rolul de motor al zonei euro.”
Metafora „efectului ketchup” descrie cum stimulul fiscal german a fost lent la început, dar acum începe să genereze efecte vizibile: „După multe ezitări cu bugetul masiv al coaliției germane, primele efecte se văd și dau oxigen unui sector puternic afectat.”
Cu toate acestea, analiștii avertizează că o parte din stimul s-ar putea folosi pentru cheltuieli curente, nu pentru investiții pe termen lung, ceea ce poate oferi un impuls temporar („subidón de azúcar”) economiei, însă sectorul apărării rămâne un catalizator important al creșterii.
Contextul general al economiei germane rămâne complex: competiția internațională, lipsa gazului rusesc, dobânzile mari, birocrația și tarifele SUA au afectat profund tradiționala putere industrială. Totuși, datele recente indică că economia începe să revină treptat pe creștere, condusă de relansarea industriei manufacturiere.
„Inima mea se îndreaptă din nou către situația dramatică pe care o vede toată lumea”, a spus papa Leon în mesajul său săptămânal adresat pelerinilor din Piața Sfântul Petru, după rugăciunea de duminică, conform Reuters.
„Atâtea victime, atâtea vieți și familii frânte, atâta distrugere, atâta suferință de negrăit”, a adăugat suveranul pontif.
Marți, 24 februarie 2026, se împlinesc patru ani de la invazia pe scară largă a armatei ruse în Ucraina, fiind cel mai amplu conflict din Europa de la Al Doilea Război Mondial.
SUA încearcă să medieze între cele două părți, însă negocierile avansează greu, în special din cauza disputei asupra teritoriilor. Zelenski a spus luna aceasta că Trump vrea ca războiul să se termine până în iunie.
„Pacea nu poate fi amânată. Este o necesitate urgentă care trebuie să-și găsească locul în inimile oamenilor și să se traducă în decizii responsabile”, a spus papa.
El a spus că războiul este o „rană provocată întregii familii umane”, care lasă în urmă „moarte, devastare și o urmă de durere care marchează generații întregi”.
„La Consiliul Afaceri Externe de mâine, UE își propune să adopte cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni. Ungaria îl va bloca. Până când Ucraina nu va relua tranzitul de petrol către Ungaria și Slovacia prin conducta Drujba, nu vom permite ca deciziile importante pentru Kiev să avanseze”, a transmis Szijjarto, duminică, printr-un mesaj publicat pe platforma X, citat de Reuters.
Încă de la finalul lunii ianuarie, livrările de petrol prin conducta Drujba au fost oprite după ce Kievul a anunțat că un atac cu dronă al Rusiei a avariat conducta. Cu toate acestea, atât oficialii de la Budapesta, cât și cei de la Bratislava consideră că autoritățile ucrainene sunt responsabile pentru menținerea întreruperii.
Uniunea Europeană pregătește cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusia, ca răspuns la Războiul din Ucraina. Mai multe state membre își doresc adoptarea acestuia până la aniversarea a patru ani de la începutul invaziei.
De asemenea, Szijjarto a amenințat că va bloca un împrumut european în valoare de 90 de miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei, decizie ce necesită unanimitate pentru a fi adoptată.
Pe fondul tensiunilor generate de oprirea tranzitului de petrol prin conducta Drujab, premierul Slovaciei, Robert Fico, a anunțat că ar putea suspenda furnizarea de electricitate de urgență către Ucraina.
„Laboratoarele mobile de monitorizare a calității aerului nu vor mai sta să adune praf la sediile instituțiilor! Am semnat ordinul de ministru prin care stabilim că aceste laboratoare, dacă nu au loc incidente de poluare unde trebuie trimise imediat, să fie folosite pe tot parcursul anului, în baza unui plan de monitorizare, în locuri unde există poluări ale aerului istorice, dar în același timp nu există stații oficiale în apropiere”, a anunțat ministra mediului, Diana Buzoianu.
Buzoianu a anunțat că, în perioada imediat următoare, programul va fi realizat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, pentru anul 2026.
Potrivit ministrei, autoritățile vor folosi aceste laboratoare pentru a măsura nivelul de poluare:
„Folosim echipamentele care au costat mulți bani România ca să vedem toți, oficial, ce aer se respiră în zone poluate istoric”, a conchis Buzoianu.
În 2026, alinierile din Europa de Est nu mai sunt determinate de diplomație formală sau acorduri simbolice la Bruxelles. Ele sunt determinate de sisteme reale de descurajare a Rusiei, care nu sunt construite pe „arhitectura de securitate post-Război Rece”, ci pe experiența practică a războiului, testarea modelelor de apărare și crearea de noi formate regionale. Ucraina a încetat să mai fie un „obiect” al politicii de securitate – a devenit producătorul sistemic al acesteia, notează o analiză recentă în presa ucraineană.
Ceea ce în 2021 păreau a fi formate de gesturi diplomatice s-a transformat în 2026 în adevărate alianțe – Triunghiul Lublin , alianța Ucraina-Polonia-Regatul Unit , blocul scandinav bazat pe parteneriat de apărare cu Suedia, Norvegia și Danemarca, rețeaua de proiecte energetice cu România și statele riverane Mării Negre. În aceste inițiative, nu a existat loc pentru teorie. Ele au fost construite pe baza unei solicitări specifice: cum să prevină revanșa Rusiei, cum să garanteze apărarea flancului estic al NATO până când UE va reuși să își adapteze propria infrastructură de apărare.
Pentru Kiev, aceasta înseamnă o schimbare în natura diplomației. Moscova nu mai definește agenda regională. Europa nu răspunde amenințărilor sale, ci modelului de securitate ucrainean. Și de aceea Ucraina devine un nou centru de coordonare – pentru că nu teoretizează, ci oferă soluții gata făcute care și-au dovedit deja eficacitatea în război.
Ucraina, principalul producător de modele reale de descurajare a RusieiÎn trei ani de război, Ucraina a creat un set de soluții pe care nicio țară din UE nu le are. Nu este vorba de tehnologii, ci de logica practică a descurajării. Modelul european clasic de apărare este bazat pe sedii centrale, planificare prin intermediul instituțiilor și coordonare la nivel de ministere. Modelul ucrainean este rapid, adaptabil, testarea conceptelor pe câmpul de luptă, integrarea sectorului civil în economia apărării, soluții autonome în drone, apărare aeriană, război electronic, protecție cibernetică și lovituri cu rachete la mare adâncime.
Și tocmai acest lucru face din Kiev centrul coalițiilor de securitate. Țările care simt amenințarea din partea Rusiei nu prin rapoarte analitice, ci prin geografie, văd că Ucraina are tehnologii și experiență care pot fi extinse. Polonia, Lituania, Letonia, Estonia, România, Finlanda, Norvegia și Suedia își construiesc politica în jurul unui principiu simplu: cine a descurajat Rusia în cel mai rău moment știe cum să o descurajeze și mai mult.
Triunghiul Lublin, care în perioada 2020–2021 arăta ca o platformă regională simbolică, a devenit un bloc militar-politic funcțional. Polonia a primit rolul unui nod cheie de tranzit, statele baltice – flancul estic cu responsabilitatea principală pentru istmul Suwałki, iar Ucraina – centrul militar care asigură o descurajare reală a Rusiei pe frontul de est. În acest model, nu există actori secundari: toate elementele sunt interdependente.
Alianța Ucraina-Polonia-Regatul Unit a devenit primul acord european în care logica securității este construită fără medierea Bruxelles-ului. Aceasta este o schimbare de principiu. Londra a văzut în Kiev nu o țară care are nevoie de ajutor, ci un partener care asigură interesul britanic: să prevină dominația Rusiei pe continentul european. Varșovia nu este doar un aliat al Ucrainei, ci o țară care înțelege că încercuirea strategică a regiunii baltice este imposibilă fără Ucraina.
Formatul scandinav a apărut dintr-un calcul diferit. Norvegia, Suedia, Danemarca și Finlanda au bani, producție de apărare, corporații tehnologice și voință politică pentru inovații. Au văzut cum Ucraina a creat în doi ani ceea ce UE a încercat să construiască timp de zece ani: o industrie a dronelor, sisteme moderne de război electronic, un nou model de integrare a apărării aeriene și a infrastructurii civile. Pentru ei, parteneriatul cu Kievul nu este un ajutor pentru cei slabi, ci dobândirea de experiență practică a războiului viitor.
Și de aceea Ucraina, în aceste coaliții, devine lider nu datorită diplomației, ci datorită experienței practice. Războiul a transformat Kievul în singura țară din Europa care poate explica cum să descurajeze Rusia eficient, nu ritualic.
De ce este Kievul capabil în mod special să coordoneze inițiativele de securitate regională
Țările din Europa Centrală și de Nord au încredere în Kiev dintr-un motiv neplăcut pentru unele capitale ale Europei Occidentale: Ucraina a plătit cel mai mare preț pentru securitatea continentului. Conferințe pot avea loc la München, documente strategice pot fi redactate la Paris sau Bruxelles, dar la Kiev a avut loc adevărata descurajare a Rusiei, nu prin declarații, ci prin acțiuni militare.
Acest lucru a creat o nouă ierarhie a încrederii. Când Ucraina vorbește despre ce este o ofensivă rusească reală, cum funcționează strategia rusească, cum folosește Moscova amenințările nucleare sau șantajul energetic, este crezută nu pentru că este o „victimă”, ci pentru că este o parte care a câștigat zeci de runde cheie de război fără nicio garanție din partea NATO.
Al doilea factor este absența idealismului geopolitic. Ucraina nu oferă „unitate”; oferă un model în care fiecare stat are propria responsabilitate în descurajarea Rusiei. Acest lucru este complet opus conceptului liberal de după 1991, când securitatea Europei a fost delegată NATO și Statelor Unite. În noul format, fiecare țară are propria secțiune de lucru: Polonia – scutul terestru, Țările Baltice – flancul aerian, România – direcția Mării Negre, Scandinavia – coridorul arctic, Ucraina – frontul.
Al treilea factor este leadershipul tehnologic. Paradoxul războiului este că Ucraina a creat un arsenal de tehnologii care depășește modelele instituționale europene.Țările nu au timp pentru cicluri clasice de achiziții sau standardizări lungi. Acest lucru creează un avantaj, Ucraina nu teoretizează despre războiul viitor; îl poartă. Drone cu rază lungă de acțiune, atacuri la mare distanță asupra centrelor logistice rusești, automatizarea în masă a managementului luptei, războiul electronic împotriva rețelelor radio rusești – acestea sunt practici specifice care sunt interesante pentru toți actorii regionali.
Al patrulea factor este politic. Ucraina nu se teme să numească Rusia ceea ce este: un stat revanșard gata să lupte timp de decenii. Ceea ce la Bruxelles se numește „amenințări hibride”, la Kiev este descris ca mecanisme specifice de influență. Drept urmare, Ucraina nu oferă teorie, ci scenarii. Și pentru scenarii se plătesc bani, în jurul scenariilor se construiesc coaliții, nu în jurul declarațiilor.
Cum schimbă noul rol de securitate al Ucrainei pozițiile sale în diplomația globalăAlianțele regionale din 2026 au rupt vechea logică a diplomației, în care Ucraina era o țară intermediară între UE și Rusia. Astăzi, Kievul a încetat să mai fie un „destinatar al ajutorului” și a devenit un „nod de soluții”. Acest lucru îi schimbă ponderea în negocierile globale.
În primul rând, Ucraina a câștigat dreptul de a defini termenii păcii viitoare. Nu pentru că este susținută de Occident, ci pentru că, fără acordul Ucrainei, niciun format cu Rusia nu are sens. Europa și-a dat seama: fără o descurajare reală, Moscova va folosi orice pauză pentru a reveni. Și acest lucru face ca poziția Kievului să fie centrală în negocieri, chiar dacă formal discuția este condusă de marile puteri.
În al doilea rând, Ucraina a devenit centrul transferului de tehnologii de securitate. Țările care vor să fie protejate nu vin la Paris sau Berlin pentru concepte, ci la Kiev pentru soluții reale. Dacă acest lucru continuă, Europa va dobândi un nou tip de conducere, nu politică și nici economică, ci tehnică. Iar Ucraina va deveni principalul purtător al acestor soluții.
În al treilea rând, rolul Ucrainei de coordonator al coalițiilor de securitate schimbă echilibrul puterii în Uniunea Europeană. Țările din Europa Centrală și de Nord creează un bloc de facto în care Kievul este centrul logic. Pentru Europa de Vest, aceasta înseamnă pierderea monopolului asupra politicii strategice. Pozițiile Berlinului și Parisului nu mai determină automat agenda. Dacă Ucraina oferă un scenariu de descurajare și acesta funcționează, devine decizia politică.
Pentru Rusia, aceasta înseamnă o înfrângere sistemică. A pierdut controlul asupra coridorului estic al Europei, nu a reușit să spargă apărarea Ucrainei și acum este obligată să vadă cum Kievul își formează un sistem de descurajare a propriei agresiuni pe întreg continentul. Ceea ce a fost odată considerat o „zonă tampon” a devenit un post de comandă al securității regionale.
IPJ Ilfov anunță că duminică polițiștii au fost sesizați prin apel la 112 cu privire la faptul că un bărbat din comuna Corbeanca, nemulțumit de modul în care s-ar fi efectuat deszăpezirea pe strada sa, ar fi amenințat lucrătorii cu un pistol.
La fața locului, polițiștii au stabilit că, pe fondul unui incident verbal, bărbatul de 49 de ani ar fi ieșit din locuință având asupra sa un pistol tip airsoft.
Acesta a predat polițiștilor arma neletală tip airsoft, aceasta nefiind supusă autorizării.
Polițiștii continuă cercetările în acest caz pentru stabilirea situației de fapt și luarea măsurilor legale, în colaborare cu Serviciul Arme Explozivi și Substanțe Periculoase Ilfov.
Potrivit surselor din anchetă, sunt implicate două saloane de masaj erotic din Capitală: „VIP Zone” și „Mistic Masaj”.
Cele nouă persoane implicate, manageri, dar și angajați ai saloanelor, le permiteau fetelor să se și prostitueze în saloanele de masaj.
Una dintre managerii implicați este Alina Cotabiță, văduva lui Gabriel Cotabiță, care a fost și ea reținută. Femeia se ocupa de promovarea on-line a fetelor pe site-uri, dar și a salonului pe TikTok.
Principala matroană reținută, este o femeie în vârstă de 80 de ani. Persoanele suspectate sunt, în aceste momente, în instanță, potrivit surselor.
În timpul perchezițiilor, anchetatorii au găsit bani, laptop-uri, telefoane, jucării sexuale, prezervative, dar și tablete.
Știre inițială:Potrivit Poliției Capitalei, nouă persoane sunt acuzate de proxenetism. Bănuții ar fi mascat oferirea serviciilor sexuale prin activitatea unor saloane de masaj erotic din Capitală.
Sâmbătă, anchetatorii au descins la nouă adrese din București și Ilfov, într-un dosar penal deschis sub aspectul săvârșirii infracțiunii de proxenetism în formă continuată. Percheziții au avut loc și în Sectorul 5 al Capitalei.
„Din actele de urmărire penală a rezultat că, în perioada aprilie 2025 – prezent, nouă persoane ar fi înlesnit practicarea prostituției de către mai multe femei, activitatea fiind desfășurată în cadrul a două saloane de masaj erotic din municipiul București.
În acest context, persoanele bănuite, prin crearea unei aparențe de legalitate a desfășurării activităților în respectivele saloane, ar fi înlesnit practicarea prostituției prin disimularea realizării, în mod ilegal, de către persoanele vătămate, a unor servicii de masaj erotic, în scopul obținerii de foloase materiale”, informează Poliția Capitalei.
Inculpații au fost duși la audieri. Opt dintre aceștia au fost reținuți pentru 24 de ore, urmând ca aceștia să fie prezentați în fața magistraților cu propunere de arest preventiv.
La percheziții, polițiștii au găsit sume de bani, în lei și valută: 370.000 de lei și 86.000 de euro, dar și 15.000 de dolari, precum și aproximativ 3.000 de lire sterline.
Serviciul de Investigații Criminale Sector 5, sub supravegherea Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 continuă cercetările în acest caz.
„Aderarea României la zona euro trebuie să devină noul proiect de țară al apartenenței noastre la Uniunea Europeană, asumat politic, instituțional și public. Acest demers se poate realiza gradual, în așa fel încât integrarea să fie bine pregătită și fără dificultăți”, susține, duminică, Victor Negrescu într-o postare pe Facebook.
El arată că moneda Euro înseamnă stabilitate pentru oameni, dobânzi mai mici, protecție pentru salarii și pensii, reguli clare pentru economie și este un „scut real” într-o Europă supusă șocurilor economice. Europarlamentarul român susține că România este deja profund conectată la zona euro, dar fără drept de decizie.
Negrescu transmite că țările din regiune care au adoptat moneda euro se finanțează mai ieftin, iar acest avantaj ajunge la populație: „În România, dobânzile mai ridicate înseamnă credite mai scumpe, presiune pe buget și investiții amânate. Croația și Bulgaria au demonstrat că acest pas este posibil atunci când există voință politică și onestitate față de cetățeni. Mai există un risc major: o Europă cu mai multe viteze. Zona euro își dezvoltă propriile mecanisme de finanțare și investiții, de la instrumente de stabilizare la capacități bugetare dedicate. Dacă rămânem în afara acestui nucleu, riscăm să fim excluși din deciziile esențiale privind viitoarele fonduri, regulile fiscale sau marile proiecte strategice”.
Europarlamentarul spune că euro devine tot mai puternic în arhitectura financiară globală și că, din ianuarie, odată cu aderarea Bulgariei, moneda unică este utilizată în 21 dintre cele 27 de state membre.
„Aderarea la euro ar înseamna o Românie care nu stă la periferie. Înseamnă influență, stabilitate și costuri mai mici pentru cetățeni și economie. Este momentul să facem pașii decisivi. De aceea, împreună cu colegii din PES Activists România, vom lansa o campanie publică de informare și vom continua dialogul cu toți actorii relevanți pentru identificarea celor mai bune soluții”, adaugă Victor Negrescu.
Astfel, în perioada 23 februarie-8 martie, la sediul CREART din Piața Lahovari, va avea loc un târg cu mărțișoare lucrate manual, la fața locului, de studenți de la UNARTE, meșteșugari, artizani și artiști plastici.
Biblioteca Metropolitana organizează și ea două ateliere de Mărțișor, vineri și sâmbătă, și alte două de Dragobete, marți.
Tot marți, chiar în 24 februarie, Circul Metropolitan Bucuresti prezintă spectacolul „Povești de iubire”, iar Teatrul Excelsior Bucuresti piesa „Mândrie și prejudecată (un fel de)”.
Miercuri, la Muzeul Municipiului București, este programat un concert „Dragobete”, cu cele mai frumoase arii și duete de operă.
Pentru weekendul viitor, teatrele au în program zeci de reprezentații, pentru toate vârstele.
Primăria anunață și un concurs cu premii constând în invitații duble la spectacole.
Până pe 24 februarie, toți cei care au abonamente STB (lunare, semestriale, anuale, inclusiv integrate cu metroul) se pot înscrie la o tombolă cu premii inedite: bilete la teatru, circ, concerte, intrări la muzele și la evenimente pentru copii, tineri, adulți.
„Anul trecut am petrecut Crăciunul cu fiica mea, Nicoll, în țară, după care am luat decizia să plecăm împreună în Brazilia unde ne-am întâlnit și cu băiatul meu, cu Patrick. Una peste alta, am petrecut aproape două luni de vis alături de ei. Am mers la plajă, la restaurante, ne-am plimbat. A fost minunat. Dar trebuie să vă spun că am rămas de-a dreptul surprinsă de cum am fost primită de brazilieni. Oamenii nu m-au uitat și mă respectă în continuare foarte mult. Am fost invitată la podcasturi, la emisiuni tv, am dat interviuri, am făcut o mulțime de poze, ca să nu mai spun câte autografe am dat. Ca în vremurile în care eram jucătoare. Am rămas de-a dreptul impresionată”, a povestit Cristina Pîrv, căreia toată lumea i-a sugerat să deschidă o academie de volei, „Pîrv 11” și în Brazilia.
Recunoscută după 24 de ani!Cristina a vizitat Curitiba dar și Belo Horizonte. „În Curitiba am fost primită imediat în audiență de primarul orașului cu care am depănat amintiri despre volei dar am și vorbit despre viitoarele colaborări. Laun moment dat am fost la cumpărături, într-un Mall și mai multe persoane cu care m-am întâlnit întâmplător mi-au spus că eram minunată pe teren și că nu mă vor putea uita niciodată. Efectiv, am rămas fără replică. Vă dați seama că au trecut 24 de ani de la acele momente când eu jucam în Brazilia, iar oamenii nu m-au uitat…Incredibil! Una dintre persoanele care m-a oprit pentru o fotografie mi-a arătat o fotografie făcută împreună cu mine acum 24 de ani. E fără cuvinte”, a mai spus Cristina Pîrv.
Și-a sărbătorit mama!Cristina a revenit în țară pentru a fi alături de mama ei care a împlinit vârsta de 82 de ani. „Sunt atât de fericită să fiu lângă ea. Am fost câțiva prieteni apropiați care am serbat-o. A fost foarte frumos și emoționant, în egală măsură”, a adăugat ea.
Patrick joacă fotbal iar Nicoll vrea să devină studentă la Universitatea de SportAmbii copii ai Cristinei sunt stabiliți în Brazilia.
Băiatul joacă fotbal la echipa Athletico Paranaense în vreme ce fata este implicată în zona de influenceri. „Acum este foarte decisă să meargă la facultate. Vrea să urmeze cursurile universității de sport din Sao Paolo”, a mai precizat Cristina
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat duminică faptul că Moscova ar reprezenta o amenințare de securitate pentru Estonia, informează Baha.
Declarația a fost făcută în fața jurnaliștilor înaintea unei reuniuni a Consiliul de Securitate al ONU, unde oficialul rus a subliniat că Rusia „nu amenință Estonia, la fel cum nu amenință nicio altă țară europeană”.
Totuși, Peskov a insistat că Rusia își va prioritiza întotdeauna propria securitate. El a avertizat că, în cazul în care arme nucleare ar fi amplasate pe teritoriul eston și ar fi orientate împotriva Rusiei, atunci armele nucleare rusești ar fi îndreptate către Estonia.
Reacția Kremlinului vine după declarațiile anterioare ale ministrului eston de externe, Margus Tsahkna, care a afirmat că Tallinnul este pregătit să găzduiască arme nucleare ale aliaților pe teritoriul său.
Comentariile reflectă tensiunile crescute legate de securitatea regională și de rolul descurajării nucleare în Europa de Est, pe fondul dezbaterilor privind consolidarea apărării în statele aflate în proximitatea Rusiei.
Avertizarea este în vigoare de duminică de la ora 12.00 până luni la ora 24.00.
Sunt vizate râurile din bazinele hidrografice: Călmăţui (judeţele: Olt și Teleorman) și Argeş (judeţele: Argeș, Dâmboviţa, Teleorman, Giurgiu şi Ilfov).
Specialiștii susțin că în aceste zone sunt posibile scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite, cu posibile depăşiri ale cotelor de atenție.
Vorbim despre teritoriile speciale ale Uniunii Europene, un grup eclectic de regiuni care, deși se află în afara continentului european (și adesea în afara radarului public), păstrează legături juridice, economice și culturale cu UE. Unele sunt departamente de peste mări, altele au statute unice, iar toate au ceva în comun: sunt adevărate bijuterii geografice, cu istorii mai complicate decât un tratat de liber schimb, scrie Serendippias.com.
Pentru început, ce sunt RUP și PTU?În jargonul comunitar, ele sunt cunoscute drept RUP (Regiuni Ultraperiferice) și PTU (Țări și Teritorii de Peste Mări). RUP sunt regiuni care fac parte integrantă dintr-un stat membru (precum Guadelupa sau Insulele Canare), în timp ce PTU sunt teritorii asociate unui stat membru, dar care nu fac parte din spațiul comunitar și nici din piața unică, iar de aici lucrurile devin mai complicate.
Pe scurt: există locuri în lume unde poți plăti în euro, poți vedea plăcuțe de înmatriculare franceze și poți beneficia de fonduri europene, chiar dacă te afli la mii de kilometri de Strasbourg. Bine ai venit în Europa fără continent.
Polinezia Franceză: junglă și… croissante?Imaginează-ți un paradis tropical unde poți plăti cu franci CFP (o monedă rămasă din alte vremuri), poți vorbi franceza și ești, tehnic, legat de Uniunea Europeană. Așa este Polinezia Franceză, un ansamblu de arhipelaguri pierdute în mijlocul Pacificului, care include locuri celebre precum Bora Bora, Tahiti și Moorea.
Deși nu face parte din teritoriul vamal comunitar, este un PTU aflat sub suveranitate franceză, ceea ce înseamnă că locuitorii săi sunt cetățeni europeni, însă legislația UE nu se aplică automat. O raritate administrativă aproape unică.
Saint-Pierre și Miquelon: Franța din CanadaLa doar o aruncătură de băț de Newfoundland (Canada) se află acest mic arhipelag cu climat aspru și spirit francez: Saint-Pierre și Miquelon. Deși geografic pare decorul unui roman de Jack London, politic este o colectivitate teritorială franceză cu statut special.
Aici, mașinile circulă cu plăcuțe franceze, cafenelele servesc espresso cu „pain au chocolat”, iar administrația funcționează după legile Parisului, chiar dacă ești înconjurat de ceață și ape reci nord-atlantice. Este unul dintre acele locuri unde Europa pare să fi ajuns din întâmplare și să fi rămas ancorată acolo.
Guyana Franceză: UE în AmazonDa, Guyana Franceză face parte din Uniunea Europeană. Și nu este vorba despre Guyana sau Surinam, ci despre acel teritoriu de junglă amazoniană unde circulă euro și flutură drapelul francez, locul unde se află centrul spațial european de la Kourou. De aici sunt lansate sateliți europeni, pe fundalul unei vegetații tropicale spectaculoase.
Din punct de vedere administrativ, este un departament de peste mări, ceea ce înseamnă că face parte pe deplin din UE. Dacă ai visat vreodată să explorezi jungla fără să ieși complet din spațiul european, acesta este locul potrivit.
Azore, Madeira și Canare: Africa și Europa, împreunăAceste trei arhipelaguri sunt cunoscute și turistice, dar adesea trecute cu vederea în discuțiile despre „Europa neobișnuită”. Ele sunt, tehnic, Regiuni Ultraperiferice, ceea ce înseamnă că, deși aparțin UE, beneficiază de tratament fiscal și vamal diferit.
De exemplu, Insulele Canare nu aplică TVA, ci propriul impozit numit IGIC. În Madeira există zone libere fiscale, iar în Azore se aplică reduceri de taxe din cauza izolării geografice. Viața într-un paradis vulcanic vine și cu avantaje juridice.
Noua Caledonie: aproape europeană, aproape independentăAcest arhipelag din Pacificul de Sud este un caz fascinant. Deși aparține Franței, are un grad foarte ridicat de autonomie și a organizat mai multe referendumuri privind independența. Din punct de vedere tehnic este un PTU, însă statutul său evoluează odată cu fiecare vot.
Paradoxul este că locuitorii votează la alegerile franceze, însă multe legi europene nu se aplică aici. Între timp, capitala Nouméa pare un amestec între Nisa și Tahiti, cu palmieri, plaje și administrație cu accent francez.
Caraibele neerlandeze: olandezi, da; europeni, nu chiarDeși fac parte din Regatul Țărilor de Jos, insulele caraibiene Aruba, Curaçao, Sint Maarten, Bonaire, Saba și Sfântul Eustatiu nu sunt integrate propriu-zis în Uniunea Europeană. Ele sunt considerate Țări și Teritorii de Peste Mări sau, în cazul ultimelor trei, municipalități speciale cu statut particular.
Ce înseamnă acest lucru? Cetățenii au pașapoarte europene, însă insulele nu aplică legislația comunitară și nu fac parte din spațiul Schengen sau din piața unică. Folosesc monede diferite, au controale de frontieră și sisteme vamale proprii și mențin o relație cu UE undeva între apartenență și asociere contractuală.
Groenlanda: fost membru cu nostalgii europeneDeși aparține Danemarcei, Groenlanda a părăsit Comunitatea Europeană în 1985, după un referendum surprinzător. Motivul principal a fost protejarea drepturilor de pescuit. Astăzi, Groenlanda are acorduri comerciale cu UE, dar nu face parte din aceasta.
Totuși, cetățenii groenlandezi dețin pașapoarte europene și pot circula liber în spațiul Schengen. Este, într-un fel, un divorț amiabil, cu relații păstrate.
Ce caută aceste teritorii în Uniunea Europeană?Întrebarea poate fi pusă și invers: ce caută Uniunea Europeană în aceste teritorii? Mult mai mult decât pare. Strategic, ele extind prezența globală a UE în toate oceanele lumii. Sunt importante pentru control maritim, prezență diplomatică, biodiversitate și, în multe cazuri, din motive istorice legate de trecutul colonial.
În plus, Uniunea Europeană investește miliarde de euro prin fonduri de coeziune, dezvoltare rurală și programe de cooperare, încercând să reducă diferențele dintre Paris și Papeete sau dintre Bruxelles și Kourou.
Teritoriile speciale ale Uniunii Europene reprezintă un amestec de moștenire colonială, logică juridică și realism geostrategic. Sunt colțurile exotice ale unei Europe care se întinde dincolo de continent, ajungând în locuri unde stelele de pe drapelul european par uneori mai degrabă simbolice decât geografice.
Și totuși, ele există: jungla amazoniană unde se plătește în euro, Polinezia cu accent francez și insulele portugheze cu avantaje fiscale, amintindu-ne că identitatea europeană nu încape întotdeauna în limitele unui atlas.
Așa că, data viitoare când crezi că Uniunea Europeană înseamnă doar funcționari la Bruxelles și eurodeputați care dezbat ora de vară, amintește-ți că înseamnă și un atol din Pacific unde steagul albastru flutură lângă un vulcan adormit. Iar asta este geopolitică în cea mai neașteptată formă.
„Zona centrală, Centrul Vechi, sunt cărțile de vizită ale Capitalei! Aici vin turiști, delegații, dar și bucureșteni, care ies la teatru, la un restaurant. Și sunt nevoiți să o ia prin zăpadă și prin bălțile formate”, anunță Primăria Capitalei, într-o postare publicată pe Facebook.
Potrivit anunțului dat, duminică, Poliția Locală a Capitalei le-a cerut firmelor de salubrizare din sectoarele 1, 3 și 5 să curețe trecerile de pietoni, pe toată lățimea zebrei, să deszăpezească stațiile STB pe toată lățimea zonei de așteptare, dar și să curețe zăpada de pe trotuare pe toată lățimea lor, iar scurgerile pluviale să nu fie acoperite de zăpadă.
Potrivit Primăriei, firmele de salubrizare trebuie să urmeze același proces și în cartiere.
„Dacă nu se conformează, operatorii, contractați de primăriile de sector ca să deszăpezească, vor fi din nou sancționați”, informează Primăria Capitalei.
Potrivit Primăriei, până acum, s-au constatat probleme în sectoarele 1, 2, 3 și 5.
În cadrul unei acțiuni desfășurate în noaptea de sâmbătă spre duminică, polițiștii Brigăzii Rutiere a Capitalei, au depistat în Piața Constituției un autobuz care avea modificări neomologate.
Acesta avea mai puține locuri față de numărul prevăzut în cartea de identitate a vehiculului.
Totodată, avea montate în interior accesorii tip „Bar” neomologate și sistem de lumini neconforme.
Șoferul autobuzului, un bărbat în vârstă de 58 de ani, a fost amendat cu 1.215 lei, fiind dispusă măsura reținerii certificatului de înmatriculare și retragerea plăcuțelor cu numărul de înmatriculare până la remedierea deficiențelor constatate.
Liderul la puncte este chiar un jucător de la campioana României, Daron Russell. Americanul a fost naturalizat anul trecut și a debutat deja pentru echipa națională a României.
Russell a încheiat faza grupelor din Eurocup cu o medie de 19.6 puncte.
Totodată, liderul echipei conduse de antrenorul Mihai Silvășan mai este în Top 5 și la index de performanță și la pase decisive.
La media de pase fructificate de colegi pe meci, Russell este al treilea, cu 6.3.
La indice de performanță, este al cincilea, cu un coeficient de 20.4.
Încă doi jucători de la U-BT Cluj, printre remarcații din sezonul regulatÎn Top 5 la marcatori se mai află un jucător de la U-BT Cluj, Mitchell Creek.
Australianul este al patrulea, cu o medie de 18.5 puncte pe meci.
Creek este, totodată, al patrulea și la indice de performanță, cu 20.9.
Cel de-al treilea jucător de la campioana României în topul statisticilor din Eurocup este Dusan Miletic.
Pivotul sârb este al patrulea la media de capace pe meci realizate, cu 1.2.
În plus, Miletic este al cincilea la numărul total de recuperări. Acesta are o medie de 7.8 recuperări pe meci.
Mai mult, sârbul este al șaselea la indice de performanță, cu un coeficient de 20.
U-BT Cluj a încheiat pe locul 6 Grupa A din Eurocup, cu 9 victorii și 9 înfrângeri.
În optimile de finală, programate pe 11 martie, campioana României va întâlni Buducnost Podgorica.
Echipa din Muntenegru a ocupat locul 3 în Grupa B, cu 12 victorii și 6 înfrângeri.
Disputa este programată pe terenul formației din Muntenegru.
Învingătoarea va întâlni, în sferturi, pe Bahcesehir College Istanbul (locul 2 în Grupa A / bilanț 12-6).
