Măsura vine în contextul în care țara încearcă să atenueze criza combustibililor pe fondul atacurilor Ucrainei asupra rafinăriilor sale, arată Reuters.
Ziarul, citând un proiect de document guvernamental, a precizat că Rusia ar putea permite producția de benzină și motorină conform standardului Euro-2, cu un conținut mai ridicat de sulf și care este interzisă din 2013, pentru o perioadă de un an, până în iulie 2027, precum și importul acestora.
Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice ruse în cel de-al cincilea an de război. A provocat penurii generalizate de combustibil și creșteri bruște ale prețurilor. Kievul încearcă să forțeze Moscova să se așeze la masa negocierilor.
Vladimir Putin a recunoscut duminică, în cadrul unei întâlniri cu miniștrii guvernului și alți oficiali, că atacurile cu drone ucrainene au provocat penurii de combustibil în unele regiuni, dar a afirmat că Rusia face față acestei situații.
Trei persoane au fost rănite, dintre care două foarte grav, în urma detonării unui dispozitiv exploziv în Monaco. Parchetul General a estimat că este vorba „probabil de un atentat”, dar ministrul de stat monegasc, Christophe Mirmand, a făcut apel la „prudență în ceea ce privește calificarea juridică a faptelor”.
Un pachet-capcană lăsat de un suspect care a fugitExplozia a avut loc într-un bloc de locuințe situat între bulevardul Italiei și strada Reverendului Părinte Louis Frolla, de-a lungul frontierei cu Franța.
Un bărbat a fost surprins de camerele de supraveghere în timp ce lăsa un rucsac (colet-capcană) la poalele clădirii, înainte de a părăsi locul pe jos, a indicat Serviciul de Securitate Publică din Monaco, contactat de BFM Nice. Acesta apare îmbrăcat cu pantaloni bej și o jachetă neagră, precum și cu o pălărie neagră care îi ascunde o parte din față.
Christophe Mirmand, ministru de stat monegasc, a precizat că dispozitivul exploziv conținea, probabil, șuruburi și alice. „Serviciile de poliție sunt în curs de a stabili constatările”, a explicat acesta.
Au fost trimise la fața locului întăriri franceze de urgență: cel puțin cinci vehicule și 14 pompieri din departamentul Alpi-Maritimi. A fost instituită o colaborare polițienească pentru a-l găsi pe autorul fugar, indică anturajul ministrului francez de Interne.
Un bogat oligarh ucrainean printre victimePotrivit unei surse apropiate anchetei, citată de BFMTV, cele trei victime – un cuplu cu vârste cuprinse între 50 și 60 de ani și un adolescent de 13 ani – sunt de naționalitate ucraineană. Două dintre victime sunt Vadim Iermolaiev și partenera sa. Acest oligarh ucrainean, născut în 1968, ocupă locul 23 în clasamentul celor mai mari 100 de averi din Ucraina, întocmit de revista Forbes.
Originar din regiunea Dnipropetrovsk, la granița cu Crimeea, Vadim Iermolaiev și-a construit o parte din avere din producția de băuturi spirtoase, în special vin. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) l-a inclus pe o listă de 84 de cetățeni care ar fi fugit din țară.
Acest magnat din industria agroalimentară este, de asemenea, coproprietar al unei instituții financiare estoniene, Versobank, a cărei autorizație a fost suspendată de Banca Centrală Europeană în 2018 pentru „încălcarea sistematică a legislației privind spălarea banilor”.
Interogat de BFMTV, Christophe Mirmand a precizat, de asemenea, că alte patru persoane au fost transportate la spital. Acestea „nu au fost rănite, ci doar șocate” de explozie, a precizat el.
„Îi lipseau picioarele”Silvano Ippolito, un locuitor din Monaco care locuiește în apropierea locului exploziei, se afla la fața locului în momentul deflagrației. În declarația acordată BFMTV, el a explicat că inițial a crezut că este vorba de „o scurgere de gaz”.
Coborând scările clădirii împreună cu fiul său, monegascul povestește că a văzut „un băiețel care zăcea pe jos, plin de sânge, iar o persoană încerca să-l ajute”, precum și „o femeie prăbușită și plină de sânge” pe scările clădirii. „Îi lipseau picioarele”, afirmă el.
A fost declanșat „planul roșu”Potrivit unei surse din cadrul poliției citate de BFMTV, în Monaco a fost declanșat „planul roșu”.
Conform site-ului web al principatului, este vorba despre „o strategie de acțiune prestabilită în vederea unui eveniment violent care provoacă sau poate provoca numeroase victime. Aceasta permite o mobilizare treptată a resurselor în funcție de numărul victimelor”.
După timpul regulamentar de joc și cele două reprize de prelungiri, tabela a arătat un scor de egalitate, 1-1.
Paraguayenii au deblocat tabela în minutul 42 prin Enciso, care a trimis mingea în poartă cu o lovitură de cap.
Germania a restabilit egalitatea în minutul 54, când Havertz a punctat din centrarea trimisă de Wirtz.
În minutul 102, Tah a reușit să marcheze, însă reușita a fost anulată în urma verificării VAR. Decizia a venit după un fault comis de Anton asupra lui Gill, fază în care portarul paraguayan a fost împiedicat să intervină în mod regulamentar.
La executarea loviturilor de la 11 metri, pentru germani au marcat Kimmich, Musiala și Amiri, în timp ce Havertz, Woltemade și Tah au irosit penalty-urile.
De cealaltă parte, pentru Paraguay au înscris Mauricio, Gomez, Galarza și Canale, iar Sanabria și Balbuena au ratat.
GERMANIA: Neuer – Kimmich, Rüdiger (Thiaw – 110), Tah, Brown – Nmecha (Goretzka – 46), Pavlovic (Anton – 79) – Sané (Woltemade – 88), Undav (Musiala -63), Wirtz (Amiri – 110) – Havertz.
Selecţioner: Julian Nagelsmann
PARAGUAY: Gill – Junior Alonso (Balbuena – 120+2), Canale, Gustavo Gómez, Cáceres (Ojeda – 99) – Bobadilla (Sanabria – 99), Galarza, Cubas – Almirón (Velazquez – 91), Enciso (Mauricio – 57), Avalos (Caballero -55).
Selecţioner: Gustavo Alfaro
Meciul a fost arbitrat de marocanul Jalal Jayed.
Paraguay înfruntă în optimile de finală câștigătoarea dintre Franța și Suedia.
„Vom finaliza trecerea de la resurse la rezultate pentru a maximiza impactul asupra dezvoltării. Vom renunța la obiectivul de 45% privind beneficiile colaterale legate de climă și la obiectivul de 35% din Planul de acțiune privind schimbările climatice”, se arată într-un comunicat al Grupului Băncii Mondiale, potrivit France24.
Statele Unite, cel mai mare acționar al Băncii Mondiale, și-au schimbat brusc politica privind schimbările climatice sub președinția lui Donald Trump, care a calificat fenomenul drept o „farsă” și a intensificat cheltuielile pentru combustibilii fosili.
În aprilie, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a solicitat Băncii să renunțe la obiectivele sale de finanțare climatică. Bessent a afirmat că acestea „generează ineficiență, denaturează procesul de luare a deciziilor economice și îndepărtează Banca de misiunea sa principală”.
Declarația Băncii Mondiale precizează că activitatea viitoare privind rezultatele în domeniul schimbărilor climatice va fi determinată de cererea din partea țărilor cliente.
În 2025, 48% din finanțarea Grupului Băncii Mondiale a avut „beneficii colaterale pentru climă”, însumând aproximativ 50,8 miliarde de dolari, potrivit datelor oficiale.
Sub administrația Trump, însă, s-a înregistrat o respingere oficială pe scară largă a schimbărilor climatice ca fenomen provocat de om, administrația susținând combustibilii fosili cu grad ridicat de poluare și amânând proiectele de energie regenerabilă.
Una dintre principalele cauze: efectul de serăDe la preluarea celui de-al doilea mandat, Trump a exercitat, de asemenea, presiuni asupra instituțiilor globale și a altor țări pentru a le determina să acorde o atenție mai redusă schimbărilor climatice.
Una dintre principalele cauze ale încălzirii globale este intensificarea efectului de seră, provocată de gazele cu efect de seră (GES) care persistă în atmosferă.
Banca Mondială va continua să raporteze emisiile nete de gaze cu efect de seră și procentul din proiectele sale care au un impact asupra schimbărilor climatice, se arată în comunicat.
Activitatea Băncii Mondiale se concentrează în principal asupra țărilor în curs de dezvoltare, care sunt cele mai puțin responsabile pentru încălzirea globală.
Însă, dincolo de hotărârea care a făcut valuri în presă privind puterea prezidențială extinsă, Curtea a dat câteva indicii că Trump nu va obține întotdeauna ceea ce își dorește, iar cei trei judecători liberali ar putea avea câțiva aliați neașteptați printre cei șase judecători conservatori din cadrul Curții Supreme.
Iată o privire asupra celor trei concluzii principale ale unei dimineți de luni pline de evenimente pentru puterea judecătorească a Americii, prezentate de BBC.
Autoritate prezidențială extinsă asupra autorităților de reglementare „independente”Cu aproape 100 de ani în urmă, Curtea Supremă a hotărât în unanimitate că președintele democrat Franklin Delano Roosevelt nu avea puterea neîngrădită de a înlocui comisarii din agențiile de reglementare înființate de Congres pentru a fi protejate de autoritatea prezidențială.
În fața unei contestații formulate de Trump, Curtea a anulat în mod decisiv acel precedent.
„Subordonații care exercită puterea președintelui pot fi revocați de acesta”, a scris președintele Curții Supreme, John Roberts, în opinia majoritară. „Atunci, și numai atunci, ei pot rămâne responsabili față de președinte, iar președintele față de popor.”
În această hotărâre, judecătorii Curții s-au împărțit în grupuri familiare. Toți cei șase conservatori, dintre care trei au fost numiți de Trump, s-au pronunțat în favoarea președintelui. Cei trei judecători liberali, toți numiți de democrați, au exprimat o opinie separată.
Decizia Curții îi va conferi lui Trump, precum și tuturor viitorilor președinți, puteri extinse de a demite și înlocui autoritățile de reglementare din zeci de agenții-cheie cu care nu sunt de acord.
Comisia Federală pentru Comerț a fost direct vizată în acest caz (la fel ca în cazul lui Roosevelt), dar precedentul stabilit de Curte se va aplica organismelor de reglementare care interpretează legile electorale, elaborează politici de comunicare, soluționează conflictele de muncă și stabilesc reglementări financiare și de mediu.
Judecătorii liberali își găsesc aliați conservatoriÎn timp ce Curtea Supremă a acordat luni președinților puteri extinse asupra autorităților de reglementare presupuse a fi independente, un alt grup de judecători a tras linie în ceea ce privește eforturile lui Trump de a demite un membru al puternicului Consiliu al Guvernatorilor Rezervei Federale.
Într-o hotărâre adoptată la limită, cu cinci voturi la patru, doi conservatori – președintele Curții Supreme John Roberts și Brett Kavanaugh – s-au alăturat celor trei judecători liberali pentru a bloca încercările lui Trump de a o demite pe Lisa Cook din consiliul băncii centrale.
El a susținut că aceasta a comis o fraudă ipotecară, dar în spatele detaliilor acestei dispute se aflau dezacordurile mai ample ale lui Trump cu privire la deciziile recente ale Fed (inclusiv ale lui Cook) de a nu reduce ratele dobânzilor din SUA.
În numele majorității, Roberts a afirmat că Lisa Cook merita șansa de a contesta demiterea sa și de a respinge acuzațiile lui Trump, care ar trebui să fie susținute cu dovezi suplimentare. Roberts a avertizat asupra „calamităților care ar putea apărea” dacă președinții ar putea să-și impună voința asupra Rezervei Federale.
Dacă această hotărâre nu a reprezentat un eșec suficient pentru președinte, o altă decizie judecătorească pronunțată luni – privind întrebarea dacă legea federală interzice statelor să ia în calcul buletinele de vot prin poștă ștampilate până în ziua alegerilor, dar primite după aceasta – a fost defavorabilă președintelui.
Deși Camera Reprezentanților, controlată de republicani, a aprobat această legislație, democrații – și o mână de republicani – au blocat votul în Senat.
Recursul lui Trump în cazul de calomnie se soldează cu un eșecCea mai mare sursă a furiei lui Trump a fost ascunsă în cele 28 de pagini de hotărâri judecătorești.
Printre zecile de cazuri asupra cărora judecătorii au decis să nu se pronunțe s-a numărat și „Trump, președintele SUA împotriva lui Carroll, E. Jean”.
Fără a oferi explicații suplimentare, instanța a refuzat să reexamineze hotărârea civilă de 5 milioane de dolari pronunțată împotriva lui Trump, care a rezultat în urma unei decizii a juriului din 2023, conform căreia Trump a defăimat-o pe Carroll, o fostă jurnalistă de revistă care l-a acuzat pe Trump că a agresat-o sexual într-o cabină de probă a unui magazin universal în anii 1990.
Deși Trump intenționează să facă apel împotriva unei hotărâri separate de acordare a unor daune-interese în valoare de 83,3 milioane de dolari câștigate de Carroll într-un al doilea proces, este probabil ca acesta să fie capătul drumului pentru eforturile lui Trump de a bloca hotărârea de 5 milioane de dolari.
În ceea ce privește interpretarea legii, hotărârile Curții Supreme sunt definitive – un aspect care i-a fost ilustrat în mod vivid lui Trump, atât spre bucuria, cât și spre dezamăgirea sa, luni.
Sârbul, de șapte ori campion la Wimbledon, a avut nevoie de trei ore și 11 minute pentru a obține victoria. Wu Yibing a câștigat setul secund și i-a pus probleme lui Djokovic pe parcursul partidei, însă fostul lider mondial a gestionat mai bine momentele importante ale jocului.
Djokovic și-a păstrat astfel recordul perfect în meciurile din primul tur la Wimbledon, unde are acum 21 de victorii din tot atâtea partide.
În turul următor, Djokovic îl va întâlni pe grecul Stefanos Tsitsipas. Sârbul conduce cu 12-2 la întâlnirile directe dintre cei doi, care nu s-au mai înfruntat din 2024.
Wimbledon este primul turneu pe iarbă al sezonului pentru Djokovic. Cel mai bun rezultat al său din 2026 a fost finala Australian Open.
Deflagrația a avut loc puțin înainte de ora locală 21.00, pe rue Révérend-Père-Louis-Frolla, într-o zonă rezidențială aflată în apropierea frontierei cu Franța. Potrivit presei franceze, un bărbat ar fi fost surprins de camerele de supraveghere în timp ce punea un rucsac în fața intrării unui imobil, chiar în momentul în care mai multe persoane intrau în clădire. Suspectul ar fi fugit apoi pe jos în direcția localității franceze Beausoleil.
Explozia a rănit trei persoane, dintre care două se află în stare gravă. Victimele ar fi membri ai aceleiași familii ucrainene: doi adulți, aflați în stare critică, și un minor, a cărui stare ar fi stabilă. Surse citate de presa franceză au indicat că unul dintre adulții răniți ar fi un oligarh ucrainean.
Oligarhul ar fi Vadim IermolaievVadim Iermolaiev este un om de afaceri născut în 1968 la Dnipro. El este fondatorul grupului Alef, cu interese în imobiliare, agricultură, industrie, producția de alcool, materiale de construcții și alte domenii. În Ucraina, Iermolaiev este cunoscut mai ales ca unul dintre marii dezvoltatori ai orașului Dnipro, fiind asociat cu proiecte precum Most-City, Cascade Plaza, Bosfor, Enigma, Prisma și complexul Brama.
Forbes Ukraine îi estima averea la aproximativ 220 de milioane de dolari în 2021. Publicația Focus îl plasa în 2020 pe locul 23 în clasamentul celor mai bogați ucraineni.
Profilul său este însă unul controversat. Iermolaiev a declarat anterior că din 2017 are doar pașaport cipriot. Numele său a apărut și în investigația jurnalistică „Batalionul Monaco”, despre oameni de afaceri și politicieni ucraineni aflați pe Coasta de Azur după începutul invaziei ruse la scară largă.
Sancționat de UcrainaCea mai sensibilă controversă vizează legăturile cu afaceri din Crimeea ocupată de Rusia. În decembrie 2023, Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei a impus sancțiuni împotriva lui Vadim Iermolaiev pentru o perioadă de zece ani. Presa ucraineană a relatat că măsurile au vizat inclusiv companii asociate cu el și cu businessul Alef-Vinal-Krym, activ în Crimeea.
Potrivit investigațiilor jurnalistice ucrainene, după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, o parte a businessului Alef-Vinal ar fi fost reînregistrată conform legislației ruse. Jurnaliștii au scris că aceste companii ar fi continuat să funcționeze în peninsula ocupată și ar fi plătit taxe către bugetul Federației Ruse.
Iermolaiev a respins acuzațiile. Într-un interviu acordat RBC-Ucraina în 2024, omul de afaceri a declarat că nu deține și nu administrează nicio afacere în Crimeea, că nu a avut active în „statul agresor” și că activele sale din peninsulă au fost, de fapt, pierdute după anexarea Crimeei. El a spus că a fost investitor în trei întreprinderi de vin și coniac înainte de anexare, dar că acestea ar fi fost preluate de Rusia și că relația cu managementul local s-ar fi rupt după presiuni ale autorităților de ocupație.
Pe de altă parte, autoritățile și presa ucraineană au invocat tocmai activitatea acestor companii din Crimeea ca motiv al sancțiunilor. Potrivit Hromadske, SBU a susținut că Iermolaiev ar fi folosit persoane interpuse pentru reînregistrarea unor afaceri în Crimeea conform legislației ruse și că aceste afaceri ar fi plătit taxe către bugetul Federației Ruse.
Președinta BCE, Christine Lagarde, a declarat luni că, fără această majorare de un sfert de punct procentual, inflația ar fi putut rămâne peste ținta de 2% a băncii până în 2028, potrivit AP.
„Unii au caracterizat majorarea ratei dobânzii de la începutul acestei luni drept o «majorare de precauție»”, a spus Lagarde. „Îmi pare rău să îi dezamăgesc. Aceasta nu este o descriere corectă. Ne-am confruntat cu o perspectivă de creștere a inflației globale și a inflației de bază”.
Banca centrală a celor 21 de țări care utilizează euro a majorat rata de referință la începutul lunii iunie cu un sfert de punct procentual, până la 2,25%, aceasta fiind prima modificare a ratei dobânzii din ultimul an. Chiar și cu rate mai ridicate, se preconizează că inflația va reveni la 2% abia în ultimele trei luni ale anului 2027. Inflația anuală din zona euro a fost de 3,2% în luna mai.
Lagarde a afirmat, totuși, că banca nu va avea nevoie de majorările uriașe de jumătate de punct și trei sferturi de punct pe care le-a folosit pentru a stăvili inflația de două cifre după ce Rusia a întrerupt aprovizionarea cu gaze naturale pe fondul războiului din Ucraina.
„Cel mai rapid ciclu din istoria noastră”În schimb, previziunile mai precise înseamnă că banca poate adopta, de la o ședință la alta, o abordare mai măsurată în fața presiunilor fluctuante asupra prețurilor generate de războiul din Iran și de întreruperea aprovizionării cu petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz. Banca are programate ședințe de stabilire a ratei dobânzii în perioadele 22-23 iulie și 9-10 septembrie.
Banca a răspuns la întreruperea furnizării de gaze din Rusia cu „cel mai rapid ciclu de înăsprire din istoria noastră, majorând ratele în pași pe care nu i-am mai folosit niciodată”, a afirmat ea în textul unui discurs susținut la conferința anuală de politică monetară a băncii, desfășurată la Sintra, în Portugalia.
„Nu mai este nevoie să acționăm cu aceeași forță”, a spus ea. „Putem face ajustări moderate ale ratelor, calibrate în funcție de șocurile cu care ne confruntăm”.
Ea a precizat că analiștii băncii utilizează acum scenarii cu evoluții mai moderate și mai severe ale evenimentelor geopolitice, astfel încât banca să se asigure că nu reacționează excesiv sau insuficient. Prețurile petrolului au fluctuat puternic pe durata conflictului din Iran, în timp ce economia europeană a rezistat mai bine decât se așteptau mulți în fața dificultăților generate de impunerea de către președintele american Donald Trump a unor noi tarife asupra importurilor europene.
