Pe măsură ce își dezvoltă una dintre cele mai mari armate din Europa, Varșovia pune tot mai mult accent pe producția internă și pe colaborarea cu companii din țările vecine.
Datele Agenției pentru Armament, analizate de Reuters, arată că achizițiile de apărare de la companii poloneze, inclusiv prin asocieri cu firme din Europa Centrală, au ajuns anul trecut la 30,4 miliarde de zloți (8,15 miliarde de dolari), de aproape patru ori mai mult decât în 2022.
Polonia își consolidează industria de apărare pentru a reduce dependența externăCreșterea cheltuielilor militare este determinată în principal de războiul din Ucraina și de percepția Varșoviei asupra Rusiei ca amenințare existențială. Polonia are frontieră comună cu Ucraina și urmărește să își mărească rapid capacitatea militară, scrie TVP World.
„Construim cea mai mare armată terestră din Europa”, a declarat pentru Reuters Konrad Gołota, ministru adjunct al Activelor Statului.
Potrivit oficialului, faptul că echipamentele sunt utilizate de armata poloneză și produse în Polonia devine din ce în ce mai important.
Polonia estimează că în 2026 va cheltui aproximativ 53 de miliarde de euro pentru cheltuielile de bază în domeniul apărării, potrivit datelor NATO. Suma reprezintă aproximativ 4,7% din PIB, față de circa 44 de miliarde de euro în 2025.
Deși Varșovia continuă să cumpere sisteme militare importante din Statele Unite, precum tancuri Abrams, avioane F-35 și sisteme antiaeriene Patriot, autoritățile pun un accent tot mai mare pe fabricarea în Polonia a dronelor, muniției și altor echipamente consumate frecvent în timpul conflictelor.
Parteneriate regionaleSchimbarea de strategie creează oportunități pentru producătorii din Europa Centrală. Compania cehă CSG, unul dintre furnizorii importanți de muniție pentru Ucraina, a semnat în ultimele luni mai multe acorduri pentru extinderea producției în Polonia.
Printre acestea se numără transferul tehnologiei pentru producția de propulsanți către MESKO, companie aflată în grupul polonez PGZ, precum și un acord pentru extinderea producției de drone, rachete, muniție și vehicule blindate.
CSG a achiziționat, de asemenea, producătorul polonez de componente pentru industria de apărare Domar MS. În august, compania cehă a semnat cu Dezamet, divizie a PGZ, un acord de peste 100 de milioane de euro pentru furnizarea de componente destinate muniției de artilerie de 155 mm. Un alt contract, în valoare de 150 de milioane de euro, a fost încheiat cu Huta Stalowa Wola pentru echipamente destinate vehiculelor de luptă.
Polonia atrage producția europeanăTendința este parte a unei schimbări mai ample în Europa, unde statele încearcă să își refacă industria militară după ce războiul din Ucraina a demonstrat cât de rapid pot fi epuizate stocurile de muniție într-un conflict de amploare.
Ministrul Apărării și vicepremierul Władysław Kosiniak-Kamysz a descris dezvoltarea industriei naționale drept o chestiune de independență a lanțurilor de aprovizionare și de asigurare a livrărilor către linia frontului.
Și alte companii europene își extind activitatea în Polonia. Grupa Niewiadow, parte a Niewiadow PGM, dezvoltă împreună cu KNDS Ammo France o capacitate de producție pentru muniție de 155 mm, care ar urma să ajungă la 180.000 de proiectile anual începând de anul viitor.
În același timp, PGZ a anunțat un parteneriat cu compania estoniană Frankenburg Technologies pentru producția în Polonia de sisteme de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă.
Germania este, de asemenea, implicată în această transformare. Rheinmetall a transmis că cererea generată de programul polonez de modernizare militară reprezintă unul dintre motivele pentru care compania își dezvoltă capacități de producție în Polonia și pregătește un centru regional de mentenanță și reparații pentru sistemele terestre de luptă.
Reziliență militarăArmata poloneză a depășit în acest an 220.000 de militari, devenind una dintre cele mai numeroase forțe armate din Europa. Varșovia urmărește, în paralel, să își dezvolte capacitățile industriale astfel încât armata să nu depindă exclusiv de importuri în cazul unui conflict prelungit.
Polonia discută, de asemenea, extinderea cooperării industriale cu țări precum Slovacia și Ungaria. Luna trecută, Varșovia a propus Statelor Unite și Ucrainei producția comună de rachete pentru sistemul de apărare antiaeriană Patriot.
Mesajul autorităților poloneze pentru companiile străine este clar: accesul la piața poloneză este tot mai mult legat de investițiile locale și de transferul de tehnologie.
„Dacă vrei să vinzi în Polonia, trebuie să investești în Polonia, trebuie să transferi tehnologie, trebuie să lucrezi la proiecte comune cu noi”, a declarat Konrad Gołota pentru Reuters.
Potrivit oficialului, extinderea numărului de fabrici și acumularea de know-how în Polonia vor contribui direct la consolidarea capacității de apărare a țării.
Nicușor Dan, președintele României, a declarat marți, 1 septembrie, că are regrete în privința situației guvernamentale și a mai spus că și-ar fi dorit ca un Guvern cu puteri depline să se fi concretizat în vara care tocmai a trecut.
În fața a 200 de diplomați și consuli români din țările membre NATO și UE, Nicușor Dan a vorbit despre securitatea României și relațiile externe, dar și despre prioritățile în formarea unui nou Guvern.
„A fost o criză care ne-a depășit previziunile”, spune Nicușor Dan despre criza politică din România.
Șefia MAE, poziție cheie din perspectiva președinteluiȘeful statului spune că în formarea viitorului Guvern, prioritară va fi alegerea persoanei care va conduce Ministerul de Externe.
„Sper că în relația cu viitorul guvern, oricare va fi el, să reușim să găsim poziția potrivită pentru Ministerul de Externe, pentru că există, știm toți, există chestiuni logistice importante, amânate și pe partea de finanțare și pe partea de sedii administrative ale României în afară și politica externă este o, inclusiv din perspectivă economică, este o zonă asupra căreia trebuie să ne concentrăm”, a mai adăugat Nicușor Dan.
Președintele a mai spus că la capitolul probleme administrative din MAE, progrese se vor vedea pe parcursul anului următor.
„Deci sper că pe partea administrativă vom avea niște progrese în cursul anului care urmează”, a concluzionat șeful statului.
Nicușor Dan urmează să discute din nou cu liderii partidelor politice pro-occidentale, în următoarele zile, pentru stabilirea unei noi formule de guvernare a țării.
Sorin Grindeanu a spus luni că își asumă funcția de premier, după consiliul PSD de la Sinaia, unde conducerea partidului a votat prioritățile pe care le vrea viitorul Guvern. Președintele PSD a mai adăugat că el are deja experiența funcției de prim-ministru.
Președintele României, Nicușor Dan, s-a întâlnit marți la Palatul Cotroceni cu șefii de misiuni diplomatice, șefii oficiilor consulare și directorii Institutelor culturale românești cu ocazia Reuniunii Anuale a Diplomației Române. La întâlnirea cu diplomații, președintele a vorbit despre problemele actuale de securitate, despre parteneriatele în care România este activă.
„Participăm în mod activ la Coaliția de Voință. În fiecare din aceste formate, exprimăm punctul de vedere al României pe chestiuni de securitate și suntem activi, așa cum ne dorim să fie și relația partenerilor înspre noi. Parteneriatul cu Statele Unite, foarte important pentru România. Aici, în opinia mea, am progresat și ne dorim o prezență economică, mai importantă a companiilor americane în România. Ne concentrăm în acest climat de securitate pe parteneriate bilaterale cu componente de apărare, care să consolideze securitatea pe care îl dă participarea în formate multilaterale, de amenințări hibride, atât partea mai cinetică cât și partea cyber și de dezinformare”, a declarat Nicușor Dan.
Președintele României a abordat și relația cu Uniunea Europeană din perspectiva adoptării unui buget european pentru următoarea perioadă. El a precizat că urmează să fie luate decizii majore la nivelul UE.
„În ceea ce privește relația noastră cu Uniunea Europeană, urmează un an important cu decizii majore care privesc cadrul financiar multianual. Sperăm să avem un buget european în 2028-2034 până la sfârșitul acestui an.Și aici vreau să remarc faptul că România a coordonat declarația comună a grupului Prietenii Coeziunii, 16 state care acționează împreună, înțelegând că au interese comune în ceea ce privește arhitectura viitorului buget european”, a mai spus șeful statului.
Nicușor Dan a abordat și subiectul războiului din Ucraina și sprijinul acordat în cadrul Uniunii pentru integrare.
„Ne interesează de asemenea să fim contributori în ceea ce privește presiunea hibridă, un fenomen în parte nou în care e important să colaborăm pentru a găsi soluțiile cele mai bune. Vecinătatea imediată, evident susținem, v-am menționat, Coaliția de Voință. Ne dorim o încetare cât mai rapidă a războiului din Ucraina și o pace solidă în regiune. Pentru asta sprijinim și bilateral și în formate multilaterale Ucraina și sprijinim formele de presiune special economică asupra Rusiei. Sprijinim procesul de integrare pentru Moldova, Ucraina, Balcanii de Vest fără să ne abatem de la principiul merit-based”, a declarat Nicușor Dan.
Șeful statului a abordat tema în discursul susținut la Palatul Cotroceni, cu ocazia primirii șefilor de misiuni diplomatice, a șefilor oficiilor consulare și a directorilor institutelor culturale românești, în cadrul Reuniunii Anuale a Diplomației Române.
Nicușor Dan a subliniat că relația cu românii din afara țării trebuie să rămână o componentă importantă a politicii externe a României și a evidențiat necesitatea unei prezențe active a personalului diplomatic în comunitățile românești.
„E important aici prezența personalului diplomatic în comunitățile românești, în special în țările în care avem comunități mari de români”, a declarat președintele.
În acest context, Nicușor Dan a menționat și evoluțiile înregistrate în relația cu Ucraina, inclusiv semnarea parteneriatului strategic și implicațiile acestuia pentru minoritatea românească.
Președintele a arătat că Ucraina marchează, începând de anul trecut, Ziua Limbii Române la 31 august și a apreciat că îngrijorările legate de școala în limba română s-au diminuat.
„Un progres important pe relația cu Ucraina, unde am semnat parteneriatul strategic și cu consecințe pentru minoritatea românească din Ucraina”, a spus Nicușor Dan.
El a adăugat că România trebuie să acorde atenție și modului în care sunt furnizate serviciile consulare românilor aflați în străinătate.
„Și e important să optimizăm serviciile consulare. Și o să revin la chestiunea asta”, a afirmat șeful statului.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, participă, în perioada 1-2 septembrie 2026, la reuniunea informală a miniștrilor de externe ai UE, organizată la Wicklow, în Irlanda, statul care deține Președinția Consiliului UE.
Potrivit unui comunicat al MAE, la discuții au fost invitați să participe și miniștrii de externe din Canada, Elveția, Islanda, Norvegia, Marea Britanie și Ucraina.
Știrea inițialăMiniștrii de externe ai Uniunii Europene se reunesc în zilele de 1 și 2 septembrie 2026, la Wicklow, în Irlanda, pentru o reuniune informală în format Gymnich. Întâlnirea este organizată de președinția rotativă irlandeză a Consiliului UE, potrivit chiar anunțului acestuia.
Reuniunea va fi găzduită de ministrul irlandez al afacerilor externe și comerțului, Helen McEntee TD, în cooperare cu Înalta Reprezentantă a UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, potrivit informațiilor publicate pe site-ul președinției Consiliului UE.
Printre principalele teme de discuție se află sprijinul Uniunii Europene pentru Ucraina în contextul războiului, situația din Orientul Mijlociu, inclusiv conflictul din Iran și zona Golfului, situația umanitară din Gaza și deteriorarea situației din Cisiordania.
Vor exista discuții, de asemenea, și despre situația actuală din Liban.
Ucraina și Orientul Mijlociu, principalele temeReuniunea aceasta de la Wicklow vine după întâlnirea miniștrilor de externe ai UE în format Gymnich, desfășurată în 27 și 28 mai 2026, la Limassol, în Cipru. Atunci, discuțiile s-au concentrat în principal pe evoluțiile din Orientul Mijlociu și războiul din Ucraina.
În cadrul reuniunii din Cipru, ministrul de externe Constantinos Kombos a declarat că este nevoie urgentă de consolidare a rolului pe care Uniunea Europeană îl are, ca actor geopolitic credibil.
În ceea ce privește Orientul Mijlociu, miniștrii au analizat impactul evoluțiilor asupra securității maritime, importanța respectării dreptului internațional și a libertății de navigație, alături de nevoia de consolidare a rezilienței lanțurilor de aprovizionare.
Discuțiile despre Ucraina au vizat războiul și poziționarea strategică a Uniunii Europene.
Ce este reuniunea GymnichReuniunea informală a miniștrilor de externe ai UE este cunoscută sub numele de „Gymnich”, după localitatea din Germania în care a avut loc prima întâlnire de acest tip, în 1974.
Reuniunile Gymnich au loc de două ori pe an și sunt găzduite de statul care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Întâlnirile sunt prezidate de Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate.
Formatul include o serie de discuții despre subiecte importante de pe agenda internațională și despre dosarele de interes pentru Uniunea Europeană. Lista temelor este stabilită de Înaltul Reprezentant, în consultare cu statul care găzduiește reuniunea.
Patru surse au declarat pentru Reuters că administrația Trump intenționează să aloce patru milioane de dolari pentru a susține mass-media de dreapta din Europa. Acest lucru face parte dintr-un pachet mai amplu, în valoare de 25 de milioane de dolari, destinat grupurilor din societatea civilă care militează pentru cauze conservatoare în regiune.
Potrivit Reuters, Biroul pentru Democrație, Drepturile Omului și Muncă (DRL) al Departamentului de Stat al SUA susține că această finanțare este pentru consolidarea legăturilor transatlantice și promovarea libertății de exprimare.
Banii, alocați unui program pentru documentarea și analizarea „regresului democratic din Europa”Departamentul de Stat a notificat Congresul în legătură cu intenția de a aloca aceste fonduri pe 21 august, au spus sursele pentru Reuters. Potrivit acestora, trei milioane de dolari ar fi destinați unui program care trebuie să „documenteze și să analizeze regresul democratic din Europa în ceea ce privește migrația în masă și ilegală, peisajul mass-media independent și agendele legislative ale entităților supranaționale”.
Un alt milion de dolari este alocat pentru crearea unui consorțiu de jurnaliști independenți, iar aceștia trebuie să acopere teme precum suveranitatea națională, drepturile naturale și libertatea religioasă în Europa, au mai spus sursele pentru Reuters.
Informația vine în contextul în care vor fi alegeri în următorii doi ani în mai multe țări din Europa, iar administrația Trump susține deschis partidele populiste de dreapta din Europa.
Se preconizează că finanțarea va fi finalizată până la sfârșitul lunii septembrie, au adăugat sursele pentru Reuters.
Acest pas riscă să adâncească tensiunile dintre administrația americană și guvernele europene, întrucât unele dintre ele au acuzat deja Washingtonul că se amestecă în politica lor internă.
„În ceea ce privește un summit între Coreea de Nord și Statele Unite, o analiză sugerează că acesta ar putea avea loc oricând”, a declarat parlamentarul Youn Kun-young reporterilor, potrivit Le Figaro.
„Deși nu au fost prezentate fapte referitoare la contacte concrete între cele două părți, există semne de dialog”, a adăugat el după întâlnirea cu ușile închise cu liderii Serviciului Național de Informații (NIS). Președintele american Donald Trump, care s-a întâlnit cu Kim Jong-un de trei ori în timpul primului său mandat (2017-2021), i-a surprins pe mulți pe 19 august, declarând că se va întâlni din nou cu liderul nord-coreean înainte de sfârșitul anului.
Trump se laudă că are o relație strânsă cu Kim Jong-unÎn același timp, a scurtat exercițiile militare comune anuale cu Coreea de Sud, despre care a spus că au transmis „un semnal total nepotrivit și ostil” către Phenian. Donald Trump se laudă că are o relație strânsă cu Kim Jong-un, a cărui țară este considerată o amenințare majoră la adresa securității SUA de către serviciile secrete americane. Deocamdată, Coreea de Nord nu a dat nicio indicație publică că ar accepta această invitație la dialog.
La scurt timp după anunțul președintelui american, Kim Yo-jong, influenta soră a liderului nord-coreean, a declarat că nu are cunoștință de nicio comunicare dintre fratele ei și Donald Trump. Coreea de Nord a efectuat ulterior lansări de testare a aproximativ zece rachete balistice cu rază scurtă de acțiune și a condamnat drept „amenințare” exercițiile navale programate pentru septembrie între Statele Unite, Coreea de Sud și Japonia.
Fetele, aflate acum într-o tabără improvizată din Ceuta, spun că vor să-și continue studiile, să muncească și să aibă control asupra propriului viitor, relatează The Guardian.
Adolescentele din Maroc vor să-și continue studiile și să muncească în SpaniaUna dintre adolescente, Fatin, spune că decizia de a pleca din Maroc a început să prindă contur după ce a fost nevoită să renunțe la școală. Ea își dorea să-și continue studiile, însă familia se aștepta să se ocupe de treburile gospodărești.
Fatin se numără printre cele 29 de fete care au vorbit pentru The Guardian despre trecutul lor și despre speranțele pe care le au pentru viitor. Toate au participat la traversarea în masă din Maroc către Ceuta, la sfârșitul lunii iulie.
La aproape o lună de la traversare, adolescentele se află printre sutele de tineri marocani care dorm într-o tabără improvizată din El Príncipe, unul dintre cele mai sărace cartiere din Ceuta. Ele nu știu dacă autoritățile spaniole le vor permite să rămână în Spania sau dacă vor fi trimise înapoi în Maroc.
Fetele din Maroc vor un viitor în care să poată decide singureMărturiile adolescentelor, exprimate în arabă, darija, spaniolă, franceză și engleză, au un element comun: dorința de a avea mai mult control asupra propriilor vieți.
Unele vor să termine școala și să urmeze o profesie. Printre meseriile visate se numără cea de asistentă medicală, psiholog, bucătăreasă, fotbalistă sau antrenoare sportivă. Altele speră să muncească în Spania pentru a-și putea ajuta financiar familiile.
Malak, în vârstă de 17 ani, spune că problemele familiale au împiedicat-o să-și continue studiile. Încă din copilărie visa să lucreze în serviciile de informații, iar plecarea în Spania reprezintă pentru ea o șansă de a recupera un viitor despre care simțea că îi fusese refuzat.
O altă adolescentă spune că nu vrea ca familia să decidă cu cine se va căsători, ci își dorește să poată lua singură această decizie.
Adolescentele din Maroc se confruntă cu diferențe majore între femei și bărbațiSituația femeilor pe piața muncii din Maroc evidențiază o diferență semnificativă între sexe. În al doilea trimestru al anului 2026, doar 18,1% dintre femeile de vârstă activă făceau parte din forța de muncă, față de 66,5% dintre bărbați, potrivit Înaltului Comisariat pentru Planificare din Maroc.
Diferențele apar și în ceea ce privește munca domestică. Femeile și fetele de cel puțin 15 ani petrec 20,8% din timp în activități neremunerate de îngrijire și muncă domestică, în timp ce procentul este de 3% în cazul bărbaților și băieților, potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Wiam, în vârstă de 16 ani, spune că vrea să-și continue studiile și să urmeze o carieră în fotbal în Spania. În același timp, își dorește să-și ajute părinții și „să mai ia puțin din povara de pe umerii” lor.
Soraya, tot în vârstă de 16 ani, vrea să devină asistentă medicală. Alte adolescente vorbesc despre dorința de a avea „o viață sănătoasă și stabilă” sau „un viitor mai bun și o viață demnă”.
Adolescentele din Ceuta au nevoie de protecție și informațiiÎn prezent, problemele adolescentelor sunt însă mai urgente. Ele au nevoie de un loc sigur în care să locuiască, acces la servicii medicale, intimitate, educație și informații clare despre viitorul lor.
Ahmed Enfed-dal, președintele asociației de cartier din El Príncipe, spune că localnicii încearcă să creeze un spațiu cât mai sigur pentru fete. Potrivit acestuia, adolescentele sunt însoțite atunci când merg la toaletă sau la duș, pentru a evita situațiile periculoase.
Situația rămâne însă îngrijorătoare. Până la 17 august, procurorii din Ceuta înregistraseră 13 plângeri oficiale privind agresiuni sexuale comise de la începutul traversării în masă. Printre victime se aflau și trei minori.
Pentru adolescentele ajunse în Ceuta, traversarea nu a însemnat însă doar o încercare de a ajunge în Europa, ci și speranța unei vieți în care să poată studia, munci și lua singure decizii privind propriul viitor.
Parlamentul revine, marți, 1 septembrie, în sesiune ordinară, dar nu fără principala problemă politică nerezolvată: România nu are încă un Guvern cu puteri depline, după atâtea încercări de ieșire din criza politică. Țara este condusă de peste 130 de zile de un Guvern interimar, o perioadă record pentru un astfel de guvern în perioada postdecembristă.
În noua sesiune parlamentară, mult așteptată, partidele vin cu noi proiecte legislative și priorități proprii, dar cel mai important lucru, cu poziții diferite privind formarea viitorului Guvern.
Calculele făcute, în mod separat de partide, arată cam așa: PSD îl propune pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier și susține fie un guvern minoritar social-democrat, fie un Guvern politic construit în jurul PSD. PNL și USR resping însă un guvern condus de social-democrați, în timp ce UDMR spune că își menține susținerea pentru candidatura lui Siegfried Mureșan.
În același timp, AUR cere alegeri parlamentare anticipate, iar președintele Nicușor Dan anunță reluarea consultărilor cu partidele la 1 septembrie.
Cum s-a ajuns la actualul blocajPrima încercare de deblocare a crizei a fost nominalizarea lui Eugen Tomac, pe data de 4 iunie. Propunerea a provocat imediat tensiuni în rândul PNL, după ce liderii liberali au acuzat că lista de miniștri favoriza PSD. Ilie Bolojan a respins public formula propusă, iar în lipsa susținerii PNL și USR, Eugen Tomac și-a retras mandatul pe 14 iunie.
Președintele Nicușor Dan l-a desemnat apoi pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Guvernul propus de acesta a fost însă respins de Parlament, cu 189 de voturi „pentru”, mult sub cele 233 necesare pentru învestire.
La acel moment, nominalizarea lui Adrian Veștea a adâncit și mai mult conflictul intern din PNL. Un grup de parlamentari liberali a susținut candidatura, în ciuda deciziei oficiale a partidului. Ulterior, unii dintre aceștia au contestat în instanță decizii ale propriei conduceri și au obținut suspendarea unor hotărâri ale liderilor PNL.
Concluzia până la acest moment, când România a intrat deja în toamnă, este că partidele intră în noua sesiune nu doar cu o agendă legislativă, ci și cu o criză politică pe care nu au reușit să o rezolve în timpul vacanței parlamentare.
PSD îl propune pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premierDacă până ieri au existat nelămuriri cu privire la poziția PSD-ului privind nominalizarea pentru noul Guvern, partidul a venit cu clarificări. PSD a anunțat luni, 31 august, la Sinaia, cine este candidatul partidului pentru funcția de premier. În ședința Consiliului Politic Național, social-democrații au decis că Sorin Grindeanu este singura variantă pe care o susțin.
„Propunerea PSD pentru funcția de prim-ministru este luată de acum 3 luni. Nu s-a schimbat nimic. Noi nu ne schimbăm deciziile după cum bate vântul. Evident că-mi asum funcția de prim-ministru. Însă vă reamintesc că președintele e cel care face desemnarea”, a declarat luni Sorin Grindeanu.
„Ceea ce am stabilit noi astăzi, Partidul Social-Democrat, este cadrul politic în care PSD va susține viitorul guvern, iar variantele sunt fie guvern minoritar PSD, fie un guvern în jurul PSD. Spre deosebire de alții care confundă guvernul cu o primărie, eu știu ce înseamnă să fii premier”, a mai spus șeful partidului.
Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a afirmat încă de dimineață, la sosirea la Sinaia, că partidul nu își schimbă propunerea și că social-democrații consideră că există suficiente voturi pentru susținerea unui guvern minoritar.
După ce s-a încheiat ședința, Sorin Grindeanu a ieșit în fața jurnaliștilor și a confirmat că își asumă mandatul de premier. Liderul PSD a spus că își dorește ca România să aibă un nou Guvern până la data de 15 septembrie.
Dar rămâne însă imposibilitatea ca partidul să prezinte președintelui o majoritate parlamentară deja negociată, pentru că PSD are doar 127 de parlamentari și nu dispune singur de acea majoritate necesară pentru învestirea unui Guvern.
Partidul are pe masă două variante: un guvern minoritar format exclusiv din social-democrați sau un guvern politic construit în jurul PSD, cu miniștri și din alte partide. În ambele situații, condiția PSD este ca partidul să facă parte din Guvern.
PSD a adoptat, în Consiliul Politic Național de la Sinaia, și o rezoluție prin care propune partidelor parlamentare, sindicatelor, patronatelor, administrațiilor locale și societății civile un „Acord al celor zece priorități naționale”. Citește AICI care sunt acestea.
PNL rămâne divizat și respinge un Guvern condus de PSDÎn timp ce PSD și-a pus pe masă variantele de Guvern din care vrea să facă parte, PNL intră în sesiune cu propria agendă, dar și cu o problemă nerezolvată privind susținerea pentru un eventual Guvern.
Un grup de 17 parlamentari liberali refuză să mai susțină formula condusă de Ilie Bolojan. Situația actuală a slăbit varianta unui guvern minoritar PNL-USR-UDMR, care era susținută inițial de conducerea liberală.
Pe 19 august, Ilie Bolojan a spus că exclude susținerea unui Guvern condus de PSD, acuzând social-democrații că nu și-au respectat înțelegerile de guvernare de care erau obligați.
În ciuda discuțiilor interne care se propagă, PNL are însă și o listă de priorități legislative pentru sesiunea de toamnă, anunțată pe 27 august. Printre acestea se află reforma administrației publice centrale și a companiilor de stat, reorganizarea administrativ-teritorială, reducerea dimensiunii Parlamentului și a administrației locale, reforma finanțării sistemului de sănătate și aplicarea legii lustrației.
Premierul Ilie Bolojan a declarat, într-un interviu pentru Cotidianul, că perioada de provizorat a Guvernului s-a prelungit deja prea mult și că situația politică trebuie să fie deblocată cât mai repede.
„Acum, Partidul Național Liberal are o decizie luată anterior, și anume de a-l propune pe Siegfried Mureșan ca premier împreună cu USR și UDMR. Nu am luat o altă decizie de atunci, pentru că nu au mai fost consultări oficiale”, a transmis Bolojan. Liderul PNL a spus că partidul își menține și decizia de a nu intra la guvernare alături de PSD.
USR exclude un Guvern din care face parte PSDÎn același timp, USR vine cu același scenariu, deja anunțat: își păstrează poziția asumată și respinge orice formulă de guvernare în care este inclus PSD. Liderul partidului, Dominic Fritz, a repetat această certitudine de două ori săptămâna trecută, pe 27 și 29 august. USR lasă deschisă doar varianta unui Guvern minoritar alături de PNL și UDMR.
Partidul are însă și o problemă internă importantă de care trebuie să se ocupe în paralel. Curtea Constituțională a validat, la mijlocul lunii august, un amendament la legea ANI prin care o persoană declarată definitiv în conflict de interese își pierde automat mandatul.
Dominic Fritz a numit modificarea „legea anti-Timișoara”, după ce acesta a fost declarat în conflict de interese printr-o decizie definitivă a instanței încă din luna iunie.
Președintele Nicușor Dan a promulgat legea vineri, 28 august, invocând riscul pierderii a 770 de milioane de euro din fonduri europene. Termenul de 30 de zile după care mandatul lui Fritz încetează de drept a început deja să curgă.
Dar înainte să se retragă definitiv de la primărie, referitor la administrația Timișoarei, Fritz a anunțat că proiectele orașului vor continua sub coordonarea celor doi viceprimari USR.
UDMR spune că nu își schimbă pozițiaÎn tot acest haos politic, UDMR susține în continuare candidatura lui Siegfried Mureșan la funcția de premier, alături de PNL și USR.
Poziția a fost reafirmată de liderul UDMR, Kelemen Hunor, după apariția unor informații potrivit cărora formațiunea ar fi dispusă să susțină orice candidat desemnat de președintele Nicușor Dan.
Potrivit unor surse politice, Kelemen Hunor le-ar fi transmis lui Sorin Grindeanu și lui Ilie Bolojan că parlamentarii UDMR vor vota candidatul propus de președinte, indiferent cine va fi acesta. Președintele UDMR a negat însă această informație.
Kelemen Hunor a precizat că, până când Nicușor Dan nu desemnează un nou premier pentru fruntea Guvernului, formațiunea nu poate negocia cu PSD și nu are motive să renunțe la susținerea acordată în luna iunie lui Siegfried Mureșan. Tot ce a fost prezentat diferit în presă ar fi, potrivit lui Kelemen, doar „invenții, povești”.
Acesta a declarat, referitor la negocierile politice, că trebuie format un Guvern cu puteri depline imediat, despre care spune că este esențial pentru funcționarea țării, căci fără el, România își formează o reputație greșită. El a respins însă varianta alegerilor anticipate.
AUR cere alegeri anticipateAUR, SOS România, POT și grupul Pace-România Înainte nu participă la negocierile pentru formarea Guvernului, însă opoziția are împreună peste 130 de mandate și poate deveni importantă în orice calcul pentru un guvern minoritar.
Pe data de 30 august, la finalul Consiliului Național de Conducere de la Severin, AUR a adoptat o rezoluție prin care cere alegeri parlamentare anticipate.
Partidul susține că blocajul politic nu mai poate continua și propune inclusiv modificarea Constituției pentru a ieși din criza politică. Potrivit variantei prezentate de AUR, președintele ar trebui să numească premierul într-un termen fix, iar Parlamentul să fie dizolvat automat dacă niciun Guvern nu primește votul de încredere în termen de 60 de zile.
De altfel, liderul PSD, Sorin Grindeanu, întrebat luni dacă partidul este dispus să negocieze cu AUR pentru a obține susținerea necesară în Parlament, acesta a respins varianta, spunând că „poziția noastră nu s-a schimbat”.
„În ceea ce privește AUR poziția noastră NU s-a schimbat. Respect și respectăm alegătorii acestui partid, însă nu există perspectivă de a avea alianță de guvernare cu AUR”, a afirmat Grindeanu.
Nicușor Dan reia consultările de la 1 septembrieÎn acest moment, zarurile se află în mâinile lui Nicușor Dan. Președintele este cel care trebuie să desemneze următorul premier. În privința alegerilor anticipate, șeful statului a spus în repetate rânduri că acestea ar însemna pierderea mai multor luni fără garanția că rezultatul electoral ar fi diferit.
La 21 august erau îndeplinite formal două dintre cele trei condiții constituționale necesare pentru dizolvarea Parlamentului: depășirea celor 60 de zile de blocaj și respingerea unei prime propuneri de premier, respectiv Adrian Veștea, în luna iunie. Pentru declanșarea procedurii mai este necesară respingerea unei a doua propuneri de învestitură.
Surse politice din Parlament susțin însă că președintele Nicușor Dan nu intenționează să forțeze acest scenariu până la sfârșitul anului.
Președintele a confirmat pe 29 august că va relua consultările cu partidele la 1 septembrie. El a precizat că este chiar optimist privind negocierile și că, în urma discuțiilor, se poate contura o majoritate care să susțină un Guvern stabil.
Nicușor Dan a explicat și de ce nu a făcut o nouă nominalizare în timpul vacanței parlamentare: a vrut să evite riscul ca un nou premier desemnat să fie respins.
„După cele două nominalizări am realizat că nu există șanse de majoritate pe perioada vacanței parlamentare și atunci, inclusiv din perspectiva agențiilor de rating care urmau să vină să evalueze România, ar fi fost tare nefericit ca știrile din presa globală să fie «al treilea guvern n-a fost învestit, al patrulea guvern n-a fost învestit în România»”, a spus Nicușor Dan.
De asemenea, președintele a transmis că „în acest moment, nu văd susținere pentru un guvern cu miniștri tehnocrați. Deci este mult mai probabil un guvern cu miniștri politici. Înainte să venim cu nominalizare, nu cred că e util să facem discuția asta în spațiul public”.
Cum arată calculele pentru un Guvern construit în jurul PSDDin punct de vedere matematic, o formulă construită în jurul PSD, UDMR și al parlamentarilor liberali care nu îl mai susțin pe Ilie Bolojan ar porni de la 127 de parlamentari PSD, 31 UDMR, cel puțin 16 liberali disidenți și 15 dintre cei 17 parlamentari ai minorităților naționale.
În total, nucleul ar ajunge la 189 de voturi. Pentru învestirea Guvernului ar mai fi necesare 44 de voturi, până la pragul de 233. Este exact numărul de voturi pe care l-a avut în luna iunie Guvernul propus de Adrian Veștea, care a fost respins.
Diferența ar trebui obținută din alte grupuri parlamentare și din voturi individuale. Într-un scenariu destul de puțin posibil, având în vedere ultimele declarații ale liderului PSD, acesta din urmă ar putea încerca să obțină și voturi individuale din AUR.
Victima poate primi un mesaj, un apel sau o fereastră pop-up prin care este avertizată că telefonul ori computerul său ar fi fost infectat sau compromis, transmite Euronews. În unele cazuri, este afișat și un număr de telefon la care utilizatorul este îndemnat să sune urgent. La celălalt capăt al firului se află însă escrocii. Aceștia se prezintă drept reprezentanți ai unui serviciu de suport tehnic și îi cer victimei să instaleze un program care le permite accesul de la distanță la dispozitiv. De aici începe partea cea mai periculoasă a schemei. Odată ce au acces la computer sau telefon, infractorii pot observa activitatea victimei și pot pregăti următoarea etapă a fraudei.
„Banca” intervine în scenariuUn alt escroc poate contacta victima, de această dată pretinzând că este reprezentantul unei bănci. Mesajul este că cineva încearcă să îi fure banii și că trebuie să acționeze imediat. Uneori, numărul afișat pe telefon poate fi falsificat pentru a părea că apelul vine chiar de la o instituție legitimă. Victima este îndemnată să se conecteze la contul bancar pentru a verifica dacă banii sunt în siguranță.
Problema este că, în etapa anterioară, escrocii pot urmări ceea ce face utilizatorul pe dispozitiv. Apoi apare soluția aparent salvatoare: mutarea banilor într-un cont „sigur”. Contul sigur nu există. Este controlat de infractori. În alte variante, victimele sunt convinse să cumpere criptomonede sau chiar lingouri de aur pentru a-și proteja economiile.
De ce funcționează atât de bine?Schema nu se bazează neapărat pe spargerea unui sistem informatic. Miza este manipularea victimei. Escrocii construiesc o poveste în mai multe etape, în care fiecare apel pare să confirme informația primită anterior. Presiunea timpului este esențială: victima trebuie făcută să creadă că, dacă nu acționează imediat, își va pierde banii. În unele cazuri sunt folosiți chiar mai mulți falși specialiști – de la „suport tehnic” până la presupusul reprezentant al băncii sau al unei instituții guvernamentale.
Creșterea utilizării inteligenței artificiale complică și mai mult situația. Infractorii pot folosi informații publice pentru a construi profiluri ale victimelor, iar instrumentele AI pot contribui la imitarea vocilor și la realizarea unor interacțiuni mai convingătoare.
Regula care poate opri fraudaExistă câteva semnale de alarmă care ar trebui să ducă imediat la închiderea apelului. Nicio bancă, companie de tehnologie sau instituție guvernamentală legitimă nu îți va cere să îți muți economiile într-un cont „sigur” pentru a le proteja. De asemenea, nu este recomandat să instalezi programe de acces la distanță la solicitarea unei persoane care te contactează spontan și pretinde că există o problemă cu dispozitivul sau contul tău.
Dacă există suspiciuni că un cont bancar a fost compromis, verificarea trebuie făcută separat, prin contactarea băncii folosind numărul oficial de pe site-ul instituției sau de pe card.
O variantă diferită: „datoria fantomă”Escrocheriile „phantom” nu se limitează la presupusul hacker. O altă schemă este „phantom debt”, în care infractorii pretind că victima are o datorie veche sau inexistentă. Pentru a o face să plătească, pot folosi amenințări, presiuni și chiar documente sau mesaje formulate cu ajutorul modelelor de inteligență artificială.
În ambele situații, mecanismul rămâne asemănător: frica și urgența sunt folosite pentru a împiedica victima să se oprească și să verifice dacă povestea este reală.
Pe scurt: cum recunoști o „phantom scam”?Dacă apare una dintre aceste situații, cel mai sigur prim pas este să închizi apelul și să verifici problema printr-un canal oficial.
Una dintre cele mai cunoscute imagini ale verii din Dolomiți nu mai este cea a unui peisaj spectaculos, ci a unei cozi interminabile pentru o gogoașă, arată publicația Il Post. La refugiul Friedrich August, la aproximativ 2.300 de metri altitudine, sute de oameni au ajuns să aștepte ore întregi pentru celebrele krapfen, după ce locul a devenit viral pe Instagram și TikTok.
Fenomenul este atât de vizibil încât chiar și hotelierii și operatorii din turism, care ani la rând au susținut creșterea numărului de vizitatori, au început să vorbească despre „overtourism”, adică turismul dus dincolo de capacitatea pe care o poate suporta un loc.
Sute de oameni au ajuns să aștepte ore întregi pentru celebrele krapfen. Sursa foto: Tiktok
Potrivit datelor citate de Il Post, între 2022 și 2025 numărul turiștilor din Dolomiți a crescut cu aproximativ 30%, în timp ce numărul turiștilor străini a avansat cu peste 40%. Iar creșterea continuă: în iulie 2026, sosirile au fost cu aproape 6% mai mari decât în aceeași perioadă a anului precedent.
Cum au ajuns Dolomiții victimele propriului succesTransformarea nu a avut loc peste noapte. Timp de decenii, regiunea a investit masiv în hoteluri, drumuri, instalații de transport pe cablu și infrastructură turistică. Investițiile au adus locuri de muncă și venituri, iar succesul economic a alimentat la rândul său noi investiții. Apoi au venit recunoașterea UNESCO, pandemia și, mai recent, rețelele sociale.
Pe Instagram și TikTok, anumite locuri au devenit adevărate „obiective obligatorii”. Problema este că algoritmii nu distribuie turiștii uniform. Îi trimit în aceleași câteva puncte spectaculoase, prezentate în sute de videoclipuri.
Lacul Braies, Tre Cime di Lavaredo, Seceda și Lago di Carezza se numără printre locurile care au devenit extrem de populare. Uneori, turiștii nici măcar nu fac trasee montane propriu-zise. Ajung cu telecabina, merg câteva minute până la punctul devenit viral, fac fotografia și pleacă.
Antropologul Annibale Salsa, fost președinte al Clubului Alpin Italian, spune că o parte dintre vizitatori ajung să confunde „muntele virtual” văzut online cu muntele real, transformând peisajele într-o serie de imagini aproape interschimbabile.
De la fotografie la cozi, trafic și gunoiProblemele nu țin doar estetică. Presa locală a relatat în această vară despre deșeuri abandonate, focuri aprinse în zone cu risc de incendiu, graffiti pe copaci și stânci și refugii sau zone de campare lăsate în dezordine.
În același timp, traficul a devenit o problemă pentru localnici. În perioadele de vârf, drumurile către cele mai populare zone se blochează încă de dimineață, iar oamenii care locuiesc acolo și nu lucrează în turism ajung să petreacă mult mai mult timp pentru deplasările obișnuite.
Există și un risc mai puțin vizibil: siguranța turiștilor. Creșterea numărului de persoane fără experiență montană în zone care pot deveni rapid periculoase în condiții de vreme rea pune presiune suplimentară pe serviciile de salvare.
Acum se caută soluțiiUnele zone au introdus deja sisteme de rezervare și bilete de acces. La Lago di Braies și Tre Cime di Lavaredo există măsuri pentru controlul fluxurilor.
Propunerile pentru viitor sunt însă controversate. Printre ideile discutate se află limitarea închirierilor pe termen scurt și chiar introducerea unei taxe de acces în zona Dolomiților inclusă în patrimoniul UNESCO.
O altă idee este schimbarea strategiei de promovare: în loc ca toată lumea să fie trimisă către aceleași câteva obiective, turiștii ar putea fi orientați către văi și localități mai puțin cunoscute.
Este însă o dilemă complicată. Dacă aceste locuri sunt promovate intens pentru a distribui turiștii, există riscul ca ele să devină la rândul lor următoarele victime ale popularității online.
Un lucru este deja evident: Dolomiții nu mai au o problemă de promovare. Au o problemă de gestionare a succesului. Iar coada pentru o gogoașă la 2.300 de metri este doar imaginea cea mai ușor de înțeles a unei transformări mult mai profunde.
