Acesta a precizat că, în mare parte, afirmația este una falsă, din perspectiva sa, afirmând că este vorba despre „o iluzie a autosuficienței unei economii”.
„Știți, acea iluzie pe care o mai au unii oameni și astăzi, a autosuficienței unei economii, că vorbim de cea românească sau atunci de comunitatea statelor care erau sub umbrela URSS, este o iluzie. Mai ales, astăzi avem nevoie de o economie integrată într-o economie europeană și globală”, a declarat Darău.
Acesta a afirmat că a purtat o discuție cu cineva care a lucrat în domeniul industriei în acea perioadă, iar persoana respectivă i-a spus:
„«Știi, comuniștii erau foarte inteligenți, că mutau dintr-o parte în alta componente, echipamente și cumva construiau un camion sau altceva în 17 locuri din țară ca să dea de lucru la toată lumea»”, își amintește Darău.
„Prima mea întrebare a mea, venind din mediul privat a fost: „«Bine, dar era competitiv ca preț? Adică toată această mișcare de materie și de oameni ținea ca preț pentru export față de cei care făceau optim?» Acolo nu a mai existat răspuns”, a declarat Darău.
Ministrul a precizat că el nu consideră că România a avut o industrie competitivă în comunism.
„Nu am avut o industrie competitivă și de aceea, pe lângă niște fenomene de devalizare, și de aceea a căzut industria imediat după anii 90, pentru că a fost momentul adevărului. Industria românească, cumva singură și dezvelită în fața competiției globale, a sucombat imediat.
Și de aceea combat astăzi și pe industria de apărare și pe alte industrie această abordare etatistă și autosuficientă și, aș spune, ultrasuveranistă. E o iluzie și o minciună că putem să producem totul în România doar pentru noi și eventual să fim competitivi în fața altora”, a declarat Darău.
McGregor, fost campion la două categorii și unul dintre cei mai cunoscuți luptători din UFC, nu a mai intrat în octogon din iulie 2021. Atunci, el a suferit o fractură la picior în meciul pierdut în fața lui Dustin Poirier, conform AFP.
Lupta de la UFC 329 va fi o revanșă a meciului din 2013, când McGregor l-a învins pe Holloway la Boston.
Sportivul în vârstă de 37 de ani trebuia să revină în iunie 2024, dar s-a retras din cauza unei accidentări la un deget de la picior.
În ultimii ani, McGregor a avut și mai multe probleme în afara octogonului. În 2024, el a fost obligat de o instanță să plătească despăgubiri de aproximativ 250.000 de dolari unei femei care l-a acuzat de viol în Irlanda.
McGregor a fost suspendat și pentru 18 luni în 2024 după ce a ratat trei teste antidoping într-un interval de 12 luni.
Ministrul Economiei a explicat că relația dintre cei doi s-a desfășurat fără probleme și fără suprapuneri majore de atribuții, subliniind că respectul profesional este reciproc.
„N-am avut nici o zonă de suprapunere prea mare, dar nici vreun fel de problemă în relația noastră și cred că respectul față de muncă a fiecăruia e reciproc”, spune Darău la Digi24.
Referitor la relația dintre premierul Bolojan și miniștrii USR, ministrul Economiei a afirmat: Ilie Bolojan este unul dintre liderii reformiști remarcabili. Îmi permit să spun că în toată această perioadă USR, miniștrii USR, liderii USR, au demonstrat că în această, sub această, dacă vreți, umbrelă a reformismului că am fost un fel de stâlp susținere”.
În opinia ministrului Economiei, România are nevoie de o „țesătură de lideri”, întrucât un singur om nu poate gestiona toate provocările țării.
„Un singur om nu poate să lucreze și să rezolve tot. Chiar cred că în România avem nevoie de o țesătură de lideri, unii mai sus, alții mai mijlocii, poate, dar lideri care să susțină practic și retoric și faptic această agenda reformistă. Și m-aș bucura ca fiecare partid care se vrea reformist, nu doar pro-european”, spune Darău.
Ministrul a făcut declarații și despre criza politică: „E una dintre aproape singurele situații în care nu simt care este scenariul mai probabil. Cred că aritmetica parlamentară înseamnă o împărțire în parlament care face acum foarte, foarte grea degajarea unei majorități”.
Irineu Darău a fost întrebat duminică la Digi24 cum e atmosfera în Guvern după plecarea PSD.
„Un pic mai liniște”, a spus ministrul Economiei.
El și-a nuanțat apoi declarațiile.
„Un pic mai liniște. Să știți că poate PSD și în guvern și acum face un pic cam multe declarații politice”, a explicat Darău.
Ministrul susține că, uneori, nu era nicio legătură între ceea ce se discuta în Guvern și ceea ce apărea seara la televizor.
„Deci era și cred că mai este până azi un fel de dublu discurs pe care nu-l înțeleg. Mai ales pe câteva puncte comune”, a adăugat Irineu Darău.
Acesta a dat explul programului SAFE: „Sunt câteva personaje din PSD care azi au un discurs foarte negativist și denigrator”.
„Spun că e cumva o atmosferă mai lucrativă pentru că ce spunem, facem și apoi declarăm public”, a mai spus el.
Ministrul Economiei Irineu Darău spune că instituția are în subordine 47 de companii. El susține că unele au manageri numiți de ani de zile, iar alte sunt conduse de interimari.
„Noi avem cumva niște fire cu viteze diferite, aș spune. Sunt, la unele companii, manageri numiți de acum câțiva de ani de zile, cu mandate betonate pe patru ani, cu, de cele mai multe ori, contracte de mandat, cum le spunem, adică acei indicatori care nu înseamnă mare lucru. Pe de altă parte aveam foarte multe companii într-o zonă de interimat. Nu se finalizaseră concursuri și, practic, ministrul din pix trebuie să ia niște decizii ca acele ce au să aibă oameni, practic, și să ia decizii”, a spus Darău la Digi24.
El a adăugat că până la finalul lunii martie a reușit să declanșeze toate selecțiile la toate companiile de stat.
Întrebat ce a găsit în companiile din subordine, ministrul a spus: „O concluzie de-a mea, la acest moment, este că a fost foarte multă nepăsare de-a lungul timpului”.
Exemplul din MangaliaEl a dat exemplul șantierului Mangalia.
„Chiar cred că la acest șantier s-au uitat sau invers s-au întors ochii ani de zile, fără să le pese că acel șantier moare foarte predictibil, aș spune. A fost un parteneriat acolo, a început să scârțâie, a apărut și un litigiu internațional, dar în anumite industrii, complicate, fără foarte multă mobilitate a cererii în lume sau în Europa, îți dai seama când începe să scadă cererea și când nu mai ai foarte multă perspectivă. Nu înțeleg cum a putut fi lăsat, încă o dată într-un mod foarte predictibil, acel șantier să ajungă în insolvență”, a explicat ministrul Economiei.
Irineu Darău spune că în multe companii din industria de apărare au existat comenzi, nu și produse noi.
„Mai multe companii, în special în industria de apărare, au avut comenzi. De multe ori pentru produse create, concepute acum 50 de ani, 40 de ani, 30 de ani. Ciclul destul de lung de viață. Dar nu și-au pregătit, deși venea foarte predictibil un moment de provocare, nu și-au pregătit momentul în care le trebuiau comenzi noi pentru produse noi”, a spus Darău.
El susține că o altă problemă găsită se referă la lăsarea unor active într-o stare deplorabilă.
Ministrul Economiei a explicat avantajele financiare ale Programului european SAFE: „este un instrument cu 3% de dobândă față de 7, cât are România, Cu 10 ani perioadă de grație și cu perioada de rambursare pe 45 de ani. Dacă facem un calcul simplist, cumva, pe 4 ani de zile, SAFE înseamnă, efectiv, acea sumă, cam 1% din PIB anual”.
Cât se va investi în România?Irineu Darău a precizat că peste jumătate din suma pe care o va contracta România prin acest mecanism va fi investită în facilități autohtone, subliniind că acest demers va însemna reindustrializarea României.
„Există acest procent minim de 65% care trebuie produs în Uniunea Europeană. . Sunt foarte confortabil să spun astăzi că dacă ne uităm în ansamblu pe proiectul SAFE peste 50% din producție va fi efectiv în România, în mod direct. va genera bunăstare și practic cerere pentru multă industrie din jur, inclusiv poate industria automotive, de exemplu, reorientată, care va însemna noi locuri de muncă, noi retehnologizări și impact pe termen lung”, spune Darău, duminică la Digi24.
Întrebat de ce nu se va investi mai mult în România, oficialul a explicat: „Ceea ce am încercat de asemenea de la Ministerul Economiei este să ne imaginăm cum în 4 ani și jumătate putem să extindem aceste capacități după 35 de ani de dezvoltare sau nedezvoltare a industriei de apărare, nu avem unele capacități. Ne-am imaginat o traiectorie realistă oriunde se putea, astfel încât în 2030 aș spune eu să avem un fel de apărare sau domeniu al apărării reindustrializat în România, încă o dată”.
Reindustrializarea RomânieiMinistrul a menționat și mai multe companii și platforme industriale vizate pentru parteneriate și investiții.
„Sunt șanse enorme și sunt luate în calcul multe parteneriate cu companii de stat. Acum, ori salvate, ori retehnologizate și dezvoltate pe noi tehnologii. Știți, exemplu de la Victoria, se încearcă până în ultimul moment o soluție la Mangalia, pe ce înseamnă armele pot menționa Cugir sau Sadu”, spune ministrul.
Întrebat ce va produce exact acest program, Darău a răspuns: „Cumpărăm pentru MAPN, pentru, cumpără de fapt, tehnic, MApN, MAI, instituțiile de forță. Se vor construi patru nave și sper să fie construite pe șantierul de la Mangalia. Știți că se cumpără aproape 300 de tancuri, știți că vor fi achiziții și de drone”.
Cristian Șofron este directorul Teatrului „Stela Popescu”, dar este și actorul care l-a interpretat pe marinarul Mihu, în cunoscutul serial „Toate pânzele sus”. Întrebat cum se simte că echipa Alexandrei a venit acasă cu locul 3, Șofron de precizat:
„Ca un tată mândru, desigur, așa cum sunt și ceilalți părinți. Este o trupă minunată. Alexandra este un om extraordinar și a reușit să-i strângă și pe ceilalți în jurul ei. Sunt niște tineri superbi care au muncit foarte mult și ceva din munca lor a dat și rezultate. Desigur, chiar dacă noi ne-am fi dorit mai mult, dar locul 3 cred că este mai mult decât onorant”, a declarat tatăl bateristului Luca Șofron.
Întrebat dacă a privit cu ochi critici prestația scenică, Șofron a declarat că a preferat, ca spectator, să „o ia ca atare”. Cu toate acestea actorul, dar și directorul de teatru a precizat că prestația i s-a părut „puternică”, prin „scenografie și efecte”, dar mai ales prin interpretare.
„În general, ca și la teatru, ca și la film, sunt un spectator foarte bun, așa că am luat ca tare tot ce am văzut. Mi s-a părut extrem de puternică apariția lor și prin scenografie și prin efecte, mai ales prin interpretare. Și băieții au fost excepționali și sunt mândru în continuare de ei. Sper să aibă de acum încolo și de acum încolo un drum foarte bun”, a declarat Șofron.
Ce spune Șofron despre punctaje?Întrebat despre numărul scăzut de punctaj oferite de țările vecine, precum Moldova, Ucraina și Bulgaria, care ne-au oferit câte trei punte, în timp ce punctajele oferite de țara noastră echipelor lor au fost mai mari, directorul de teatru a precizat:
„Eu încerc să fiu corect, în primul rând, cu mine. Când alte țări fac aceste înțelegeri, suntem destul de nemulțumiți. ′Uite, ăla a dat voturile, ălora, pentru că sunt prieteni, pentru că sunt graniță la graniță′ și așa mai departe. Sigur că m-aș fi Bucurat ca frații noștri și nu numai, să aprecieze – pentru că de fapt e vorba de valoarea melodiei interpretate – mai puternic prestația reprezentanților noștri. Dar, așa au considerat dumnealor, așa că luăm lucrurile ca atare”, a declarat Cristian Șofron, actor, dar și director al Teatrului „Stela Popescu”, care este și tatăl lui Luca, toboșarul din echipa țării noastre la Eurovision.
Reamintim că România a câștigat, în acest an, locul 3 la Eurovision, prin prestația Alexandrei Căpitănescu și a echipei sale, cu piesa „Choke Me”. Din echipa Alexandrei Căpitănescu fac parte: Bogdan Stoican, Luca Șofron, Matei Cohal și Thomas Cîrcotă. Cu toate acestea, prestația echipei românești a fost umbrită de punctajele scăzute acordate de țările vecine, care au stârnit un val de reacții critice, pe scena artistică din România, dar și în Republica Moldova. Totuși, prestația a fost apreciată de mai mulți artiști din muzica autohtonă, precum Mihai Trăistariu, Irina Rimes, soprana Irina Baianț, dar și Tudor Chirilă.Ministrul Culturii, Cristian Jardan, spune că instituția pe care o conduce nu a fost implicată în organizarea Eurovision, dar că, în urma diferențelor mari dintre votul juriului și cel al publicului, sunt necesare explicații.
„Ministerul Culturii din Republica Moldova nu este implicat direct în organizarea Eurovision Song Contest 2026. Am oferit sprijin organizatorilor, companiei publice Teleradio-Moldova, în limita posibilităților, iar în acest context considerăm că sunt necesare explicații, mai ales în urma acestui vot al publicului din Republica Moldova”, a declarat Cristian Jardan, citat de noi.md.
Jurnaliștii de la Chișinău publică și reacția unei membre a juriului Republicii Moldova. Aceasta susține că discrepanțele apar și din cauza faptului că juriul votează prestația de la repetiția generală, nu cea văzută de public în seara finalei.
„Eu am fost anul acesta în juriu. Răspund doar pentru notele mele. Pentru aceste discrepanțe de vot există fix două soluții: fie juriul este eliminat, fie juriul votează exact aceeași prestație pe care o vede publicul. Pentru că ceea ce a fost cu o seară mai devreme ar fi explicat multe lucruri”, a scris Victoria Cușnir.
Un val de reacții negative a apărut în Republica Moldova după ce juriul din țara vecină a oferit doar 3 puncte României la concursul Eurovision. „Am avut o reacție de șoc”, a spus cea care a prezentat punctajul, plângând.
Șefa guvernului de la Roma nu se va deplasa în Cipru pentru o întâlnire cu președintele de la Nicosia, potrivit surselor citate de Reuters. Aceleași surse au precizat că și președintele Italiei, Sergio Mattarella, urmează să se deplaseze la Modena.
Atacul a avut loc sâmbătă, în centrul orașului Modena, unde un bărbat în vârstă de 30 de ani, născut în Italia și de origine nord-africană, a intrat cu autoturismul într-o mulțime de oameni, într-o zonă aglomerată a orașului.
Potrivit parchetului, suspectul este anchetat pentru masacru și vătămare corporală. Anchetatorii încearcă în continuare să stabilească motivul atacului.
După incident, suspectul a încercat să fugă și a înjunghiat o persoană. Bărbatul a fost urmărit și imobilizat de mai mulți cetățeni până la intervenția forțelor de ordine.
Primarul orașului, Massimo Mezzetti, a declarat că suspectul fusese tratat în 2022 pentru probleme de sănătate mintală asociate unei tulburări de personalitate schizoide, după care „a dispărut de pe radar”.
Satoshi, reprezentantul Republicii Moldova, s-a clasat în finala de sâmbătă pe locul 8 cu melodia „Viva Moldova”. Din partea juriului din România, el a primit 10 puncte, iar din partea publicului român 12, adică maximul posibil.
El a mulțumit duminică, pe Instagram, românilor.
„Dragi români, vă mulțumesc pentru suport și atitudine”, a scris artistul.
El a vorbit și despre criticile apărute după ce juriul de la Chișinău a acordat României doar 3 puncte, în timp ce publicul a dat 12 puncte.
„Publicul din Republica Moldova a oferit României punctajul maxim. Asta reprezintă opinia publică onestă”, spune Satoshi.
El a făcut un apel la rațiune: „Nu alimentați ura. Țările noastre au fost și vor fi prietene”.
Un val de reacții negative a apărut în Republica Moldova după ce juriul din țara vecină a oferit doar 3 puncte României la concursul Eurovision. „Am avut o reacție de șoc”, a spus cea care a prezentat punctajul, plângând.Incidentul a avut loc sâmbătă după-amiază, în biserica Saint-Germain-des-Prés din capitala Franței, a anunțat primarul Arondismentului 6, citat de Le Figaro.
„Tocmai am fost informat că un furt a avut loc în această după-amiază în biserica Saint-Germain-des-Prés, comis de un individ care a spart un crucifix pentru a fura statuia lui Hristos din argint. Am încredere în poliție că această degradare și acest furt intolerabile nu vor rămâne nepedepsite”, a transmis pe X Jean Pierre Lecoq.
Cazul are loc pe fondul unei creșteri a incidentelor considerate anti-creștine în Franța. Datele ministerului de Interne, citate de AFP, arată că 322 de astfel de acte au avut loc în prima jumătate a anului 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 13% față de aceeași perioadă a anului precedent.
De asemenea, în ultimii ani s-a înregistrat o creștere a furturilor de obiecte religioase din lăcașurile de cult din Franța, unde sunt raportate zeci de cazuri anual.
Simona Halep a avut recent o discuție deschisă despre scandalul de dopaj care i-a marcat cariera, potrivit essentiallysports.com.
Dubla campioană de Grand Slam și fost numărul unu în clasamentul WTA a primit o suspendare în 2023 după ce ar fi fost depistată pozitiv pentru o substanță interzisă.
Suspendarea inițială a fost de patru ani, dar Halep a contestat-o, iar perioada a fost redusă la nouă luni de Curtea de Arbitraj în 2024.
În 2026, la aproape un an după retragere, Halep a vorbit despre momentele dificile din acea perioadă.
„Nu am renunțat niciodat㔄Sper ca oamenii să rețină faptul că, în această perioadă dificilă a vieții mele, am continuat să lupt și nu am renunțat niciodată. Pentru că știam 100% că nu făcusem nimic greșit, am avut curajul și determinarea de a continua până la capăt, depășind chiar și multe obstacole și momente foarte dificile”, a spus Halep.
Ea spune că nu a simțit nicio presiune că are de convins pe cineva de nevinovăția ei.
„Nu am simțit niciodată nevoia să conving pe toată lumea. Oamenii care mă cunosc, care mi-au fost alături de-a lungul carierei și care știu cât respect am avut întotdeauna pentru acest sport, înțeleg cine sunt eu ca persoană”, a adăugat Simona.
Meci oficial de retragere la ClujCu toate acestea, românca susține că una dintre cele mai mari ușurări a fost momentul în care un tribunal independent a confirmat că nu luasem nimic în mod intenționat: „În acel moment, nu mai era doar cuvântul meu, era ceva stabilit oficial, în scris”.
Halep a avut parte de sprijinul multor oameni în timpul suspendării, dar au fost și unii care au criticat-o.
Halep nu a avut parte de o revenire de basm, românca câștigând un singur meci în 2024. La Transylvania Open, anul trecut, și-a anunțat retragerea din carieră.
Simona Halep își va juca meciul oficial de retragere pe 13 iunie 2026, în Cluj-Napoca.
„România pe podium la Eurovision 2026. Sâmbătă seară, pe scena Wiener Stadthalle din Viena, Alexandra Căpitănescu a oferit unul dintre cele mai puternice momente românești din istoria recentă a Eurovision. Cu 296 de puncte și locul 3 în finala competiției, artista de 22 de ani a reușit să transforme emoția, vulnerabilitatea și forța interioară într-un spectacol care a cucerit printr-o interpretare intensă, susținută de o prezență scenică magnetică și o energie care a trecut dincolo de limbaj, granițe și diferențe culturale”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Ministerul Culturii.
Rezultatul Alexandrei Căpitănescu reprezintă nașterea unei noi generații de artiști români susține instituția.
Ministrul Demeter Andras a declarat: „Un răsărit de mult așteptat, după micile suișuri și marile coborâșuri care au caracterizat reprezentarea României în ultimii mai bine de zece ani. Un rezultat dătător de încredere pentru creatori și interpreți și de speranțe pentru iubitorii acestei competiții de tradiție”.
„Ministerul Culturii o felicită pe Alexandra Căpitănescu, întreaga echipă artistică și pe toți cei care au contribuit la această reprezentare extraordinară a României. Aseară, Europa a ascultat vocea României. Și a prețuit-o”, se mai arată în mesaj.
Alexandra Căpitănescu a obținut la concursul de sâmbătă seara 64 de voturi din partea juriilor și 232 din partea publicului.
În ceea ce privește juriile, doar Luxemburg i-a acordat româncei 12 puncte, adică maximul posibil. România a mai primit 8 puncte din partea juriului din Cehia, 7 din San Marino și 6 din Noervegia. Juriile care au mai acordat punctaje sunt: 5- Polonia, 3- Moldova, 5- Italia, 3- Ucraina, 3- Azerbaijan, 1- Portugalia, 2- Letonia, 2- Grecia, 4- Israel, 1- Danemarca, 1- Elveția și 1- Suedia.
Publicul a fost însă cel care a propulsat-o pe Alexandra Căpitănescu pe podiumul competiției.
Românca a obținut practic voturi din partea partea publicului din toate țările.
Cele mai multe puncte, 12, le-a obținut din partea moldovenilor.
Câte 10 puncte din partea publicului au venit din Luxemburg, Polonia, Italia, Ucraina, Lituania, Finlanda, Bulgaria și Belgia. 8 puncte a primit România din partea publicului din Marea Britanie și Franța, iar câte 7 puncte din Cehia, Norvegia, Portugalia, Serbia, Georgia, Cipru și din restul lumii.
Cel mai mic punctaj din partea publicului a primit România din Germania, 1 punct, iar câte 3 puncte au fost acordate de publicul din Israel, Suedia, Muntenegru și Austria.
