Sistemul se numește Apple Reference Image și este disponibil pe noile iPhone 18 Pro și iPhone 18 Pro Max. Potrivit Il Post, tehnologia folosește semnături digitale pentru a certifica faptul că o imagine provine de la senzorul telefonului.
„Timbul” digital aplicat chiar în momentul fotografieriiSistemul pornește de la senzorul foto. Acesta are integrată o cheie criptografică privată, creată în timpul fabricării telefonului. Cheia este folosită pentru a semna digital datele captate de senzor. Semnătura este generată înainte ca sistemul de operare să aibă acces la datele brute. Astfel, datele sunt protejate încă din prima etapă a procesului.
Apple compară mecanismul cu un timbru foarte greu de falsificat. Senzorul aplică acest „timbru” fotografiei, iar ulterior sistemul poate verifica dacă datele au fost modificate.
Rolul Private Cloud ComputeProcesul nu se oprește însă la telefon. Datele brute sunt trimise către Private Cloud Compute, infrastructura Apple utilizată și pentru anumite funcții de inteligență artificială. Acolo sunt procesate și transformate în fotografia pe care utilizatorul o vede.
Private Cloud Compute verifică și dacă datele provin într-adevăr de la un senzor Apple autorizat. Pentru aceasta folosește cheia publică asociată senzorului.
Apple susține că nici compania nu poate vedea conținutul fotografiei în timpul procesării. Codul utilizat pentru procesare este înregistrat într-un registru public, iar dispozitivele verifică dacă serverul folosește o versiune autorizată a software-ului.
Sistemul Apple Reference Image este disponibil doar pe iPhone 18 Pro și 18 Pro Max ș. Fotografie de Carlos Luján/Europa Press/ABACAPRESS.COM.
Sistemul încearcă să detecteze și imaginile artificialeApple Reference Image adaugă și o protecție împotriva unei metode simple de ocolire a sistemului. De exemplu, cineva ar putea afișa pe un ecran o imagine generată de AI și apoi ar putea fotografia acel ecran. În acest caz, senzorul ar capta o imagine reală, chiar dacă imaginea fotografiată este artificială.
Pentru a reduce acest risc, Private Cloud Compute folosește și o rețea neuronală. Aceasta analizează datele brute ale senzorului și caută caracteristici compatibile cu cele produse de un senzor Apple real. Sistemul folosește inclusiv o referință certificată pentru momentul fotografierii. iPhone-ul primește aproximativ la fiecare 15 minute o indicație temporală de la un serviciu extern, care este asociată datelor fotografiei. Astfel, verificarea nu se bazează exclusiv pe ceasul telefonului, care poate fi modificat.
Fotografia certificată rămane doar pe fisierul originalDupă procesare, fotografia primește o nouă semnătură digitală și un identificator unic. În biblioteca foto apare apoi o indicație că imaginea este certificată. Asta nu înseamnă că Apple păstrează o copie a tuturor fotografiilor.
Potrivit informațiilor prezentate de companie, serviciile sale nu primesc pixelii fotografiei ca element permanent de stocare. Sunt păstrate însă anumite date necesare verificării certificării. Dacă fotografia este modificată ulterior, versiunea nouă nu mai corespunde imaginii certificate inițial. Originalul poate fi însă identificat în continuare ca fotografie certificată.
Standardul încă este în lucruTehnologia nu rezolvă problema autenticității tuturor imaginilor de pe internet. Pentru moment, funcția este disponibilă doar pe iPhone 18 Pro și 18 Pro Max și este opțională. Nu este prevăzută pentru Uniunea Europeană și China.
Apple Reference Image vine și cu un cost tehnic important. Datele brute ale unei fotografii pot ocupa zeci de megabytes înainte ca imaginea finală să fie procesată. Apple nu este singura companie care încearcă să creeze mecanisme de trasabilitate pentru imagini. Există deja standardul C2PA, folosit pentru a atașa informații despre originea și modificările unui conținut digital.
Traficul a fost oprit pe DN 67D, în zona localității Băile Herculane, din cauza riscului ca arborii și pietrele de pe versanți să ajungă pe partea carosabilă.
Autoritățile monitorizează situația, iar circulația va putea fi reluată după ce condițiile de siguranță vor permite acest lucru.
Restricții pe A3, în județul SălajCirculația este închisă până la sfârșitul anului pe ambele sensuri ale autostrăzii A3, în județul Sălaj, pe tronsonul cuprins între kilometrul 66+500, la nodul rutier Nușfalău, și kilometrul 79+854, în zona Suplacu de Barcău, potrivit Infotrafic.
Restricția este instituită pentru efectuarea unor lucrări de proiectare și execuție destinate finalizării autostrăzii Brașov – Târgu Mureș – Cluj – Oradea.
Pod avariat în județul BacăuTraficul este oprit și pe DN 12A, pe relația Comănești – Făget, în zona localității Ciobănuș, județul Bacău, după ce structura podului peste râul Trotuș a fost avariată de un ansamblu rutier.
Incidentul nu s-a soldat cu victime.
Scrutinul este primul organizat după protestele conduse de tineri care au izbucnit în urmă cu aproape un an și după tentativa masivă de traversare a frontierei către enclava spaniolă Ceuta din această vară. Cele două evenimente au adus în prim-plan frustrările unei părți a tinerilor marocani, în special în privința perspectivelor economice și a accesului la servicii publice.
395 de mandate sunt puse în jocLa alegeri participă 28 de partide, inclusiv o alianță formată special pentru acest scrutin, precum și două liste de candidați independenți. Pentru cele 395 de locuri ale Camerei Reprezentanților au fost înregistrate 7.288 de candidaturi. Pe listele electorale sunt înscriși 15.801.162 de alegători.
Potrivit autorităților marocane, acestea sunt cele de-a 12-a alegeri legislative organizate de la independența țării. Tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani reprezintă doar 4% dintre alegătorii înscriși, în timp ce persoanele de peste 60 de ani reprezintă mai mult de 29%.
Locurile de muncă, una dintre principalele temeEconomia Marocului continuă să crească și să atragă investiții, însă această evoluție nu a dus la suficiente locuri de muncă, în special pentru tineri. Potrivit datelor citate de Associated Press, rata șomajului în rândul tinerilor a ajuns la 37% în 2025, iar milioane de persoane cu vârste între 15 și 29 de ani nu se aflau nici în educație, nici pe piața muncii și nici în programe de formare.
În campanie, partidele au pus accent pe crearea de locuri de muncă, creșterea veniturilor, locuințe mai accesibile, îmbunătățirea sistemului medical și reformarea educației.
RNI, unul dintre partidele aflate la guvernare, promite crearea unui milion de locuri de muncă și un salariu minim lunar garantat de 5.000 de dirhami, aproximativ 525 de dolari. PAM, un alt partid al coaliției de guvernare, a anunțat, de asemenea, obiectivul de a crea un milion de locuri de muncă și a propus măsuri pentru facilitarea accesului tinerilor la locuințe.
Partidul Istiqlal promite accelerarea accesului la tratamente în spitalele publice, formațiunea de stânga PPS propune reducerea abandonului școlar și întărirea măsurilor anticorupție, iar partidul islamist moderat PJD pune accent pe reducerea diferențelor economice dintre marile centre urbane și restul țării.
Cine ar putea conduce viitorul guvernConstituția marocană prevede că regele desemnează premierul din partidul care obține cea mai mare pondere de mandate în alegeri. Cum niciun partid nu este așteptat să obțină singur majoritatea absolută, formarea unei coaliții va fi necesară.
Printre numele vehiculate se află Fouzi Lekjaa, ministrul bugetului și președintele Federației Marocane de Fotbal. Lekjaa a intrat în conducerea PAM înaintea alegerilor și conduce comitetul responsabil de organizarea turneului final al Cupei Mondiale de fotbal din 2030.
Un alt nume discutat este Fatima-Zahra Mansouri, primarul orașului Marrakech și ministrul amenajării teritoriului. În cazul în care ar ajunge premier, ea ar deveni prima femeie care ocupă această funcție în Maroc.
Premierul în exercițiu, Aziz Akhannouch, care conduce guvernul din 2021, nu mai candidează după ce a renunțat în acest an la conducerea RNI.
Monarhia păstrează un rol centralAlegerile stabilesc componența parlamentului și viitorul guvern, dar regele Mohammed al VI-lea păstrează atribuții importante în domenii strategice, inclusiv în apărare și politica externă.
Reuters notează că scrutinul nu este de așteptat să modifice fundamental echilibrul de putere din Maroc, unde monarhia continuă să aibă un rol decisiv în orientarea unor politici majore.
Tinerii, între protest și retragerea din politicăProtestele conduse de generația Z din ultimul an au reflectat nemulțumiri legate de educație, sănătate, șomaj și lipsa oportunităților economice. O parte dintre tineri au ales să protesteze sau să încerce să părăsească țara, în loc să se implice în politica tradițională.
Tentativa masivă de traversare către Ceuta din această vară a fost un alt semnal al frustrărilor economice. Unele dintre persoanele care au încercat să ajungă în enclava spaniolă spun că nu intenționează să voteze, în timp ce alți tineri consideră că presiunea exercitată prin proteste ar putea determina partidele să răspundă mai bine problemelor lor.
Participarea la vot, urmărită îndeaproapeDintre cei aproximativ 26,7 milioane de marocani eligibili să voteze, 15,8 milioane sunt înscriși pe listele electorale. Participarea este urmărită îndeaproape, în special în rândul tinerilor, ca indicator al nivelului de încredere în instituțiile politice.
Mai multe formațiuni și organizații au cerut boicotarea scrutinului, argumentând că alegerile nu oferă suficiente garanții privind reprezentarea politică.
„Nu putem exclude faptul că a murit de COVID”, a declarat Pablo Ferrari în fața Tribunalului din San Isidro, potrivit agenției spaniole EFE. El a apreciat că absența unui test pentru coronavirus a reprezentat „o eroare metodologică”.
O ipoteză nouă în procesDeclarația lui Ferrari a introdus o ipoteză care nu fusese discutată în rundele anterioare de audieri. Maradona a murit la 25 noiembrie 2020, în plină pandemie de COVID-19, în timp ce urma un tratament la domiciliu, într-o locuință din apropierea orașului Buenos Aires.
Ferrari, medic legist, pediatru și expert oficial al justiției, a explicat că virusul putea afecta rapid sistemul respirator și că evoluția putea deveni fatală într-un interval scurt.
El nu a afirmat însă că Maradona a fost infectat și nici că COVID-19 a fost cauza morții. Declarația sa se bazează pe faptul că, în lipsa unui test efectuat după deces, infecția nu poate fi exclusă retrospectiv.
Ferrari susține că moartea a fost bruscăÎn aceeași audiere, expertul a prezentat o versiune diferită de cea susținută de alți specialiști care au depus mărturie în proces cu privire la ultimele ore din viața lui Maradona.
Potrivit lui Ferrari, fostul fotbalist a acumulat lichid în plămâni într-un interval scurt, de ordinul minutelor sau al câtorva ore, ceea ce ar fi dus la sufocare și apoi la stop cardiac.
„Trebuie să fi fost vorba de câteva minute de agonie”, a spus el.
Ferrari a afirmat că Maradona a suferit o aritmie și un edem pulmonar acut, dar a precizat că nu a putut determina cu certitudine ce a declanșat stopul cardiorespirator.
Această versiune diferă de concluziile altor specialiști din dosar, care au susținut la începutul procesului că Maradona ar fi putut avea o agonie prelungită, de până la aproximativ 12 ore. Varianta unei morți rapide este considerată favorabilă apărării medicilor inculpați, deoarece pune sub semnul întrebării posibilitatea ca lipsa îngrijirilor medicale în ultimele ore să fi contribuit la deces.
Expertiză solicitată de apărareFerrari a participat la o expertiză solicitată de apărarea lui Leopoldo Luque, neurochirurgul care îl trata pe Maradona, în cadrul unei proceduri realizate în 2025. Concluziile sale au devenit relevante în actualul dosar.
În timpul audierii de marți au existat și dispute între părți. Procurorul Patricio Ferrari a susținut că expertul Pablo Ferrari ar fi depășit limitele întrebărilor pentru care fusese solicitată expertiza, în timp ce acesta a răspuns că și-a formulat concluziile profesionale înainte de a analiza opiniile celorlalți specialiști.
Procesul intră în faza finalăOdată cu audierea lui Pablo Ferrari s-a încheiat etapa principală a declarațiilor martorilor. Următoarea audiere este programată pentru 29 septembrie, când inculpații își vor putea extinde declarațiile în fața tribunalului.
Pledoariile finale urmează să înceapă în octombrie, iar procesul ar trebui să se încheie în aceeași lună.
În proces sunt judecați Leopoldo Luque, psihiatrul Agustina Cosachov, coordonatoarea îngrijirilor la domiciliu Nancy Forlini, psihologul Carlos Díaz, coordonatorul infirmierilor Mariano Perroni, infirmierul Ricardo Almirón și medicul generalist Pedro Di Spagna. Toți sunt acuzați de omor simplu cu intenție eventuală, acuzații pe care le contestă.
Dezbaterea a căpătat amploare după ce Jacob Coxon, cercetător la Anthropic, a anunțat la începutul lunii septembrie că părăsește compania, invocând teama că sistemele de inteligență artificială dezvoltate în prezent ar putea scăpa de sub control. Postarea lui Coxon a ajuns la peste 100 de milioane de vizualizări într-o singură zi.
Ulterior, Evan Hubinger, care coordonează cercetarea privind alinierea sistemelor AI la valorile și obiectivele umane la Anthropic, a estimat că riscul extincției umane în următorul deceniu ar putea depăși 10%.
Directorul general al Anthropic, Dario Amodei, a cerut ulterior ca ritmul dezvoltării sistemelor AI de vârf să fie încetinit, dar nu oprit. Ideea a fost susținută public și de directorii OpenAI și xAI, Sam Altman și Elon Musk.
Cum ar putea AI să devină o amenințare existențialăScenariile invocate de cercetătorii preocupați de riscul existențial pornesc, în general, de la două presupuneri: că sistemele viitoare ar putea depăși radical capacitățile cognitive umane și că obiectivele lor nu ar fi aliniate cu interesele oamenilor.
Un exemplu clasic este cel în care o superinteligență primește un obiectiv aparent banal, dar începe să îl urmărească într-un mod care intră în conflict cu supraviețuirea oamenilor. Alte scenarii discutate în literatura de specialitate presupun folosirea unor sisteme foarte avansate pentru dezvoltarea de arme biologice sau pentru alte acțiuni capabile să producă efecte catastrofale.
Michael Vermeer, cercetător în politici științifice și tehnologice la RAND, spune că o parte dintre aceste predicții pornesc de la atât de multe presupuneri neverificabile încât discuția riscă să semene mai mult cu una bazată pe credință decât cu una empirică, potrivit unei analize a revistei Nature.
Extincția totală nu este singurul și nici cel mai imediat riscO analiză RAND citată de Nature a examinat scenarii mai concrete, asociate armelor nucleare, biotehnologiei și modificării deliberate a atmosferei. Cercetătorii au concluzionat că extincția completă provocată de arme nucleare nu este fezabilă în scenariile analizate, în timp ce alte două tipuri de scenarii nu au putut fi excluse.
Un element important este însă timpul necesar pentru producerea unui asemenea dezastru. Un sistem AI ar avea nevoie de o capacitate semnificativă de a interacționa fizic cu lumea, iar acțiunile sale ar putea fi detectate și oprite de oameni înainte de a ajunge la un punct ireversibil.
În schimb, cercetători specializați în siguranța AI avertizează că există riscuri mai apropiate și mai concrete: dezinformarea, atacurile cibernetice, facilitarea dezvoltării unor arme biologice, erorile în sisteme critice și utilizarea unor modele în situații în care lipsa lor de fiabilitate poate avea consecințe grave.
Modelele AI au început deja să aibă capacități îngrijorătoareCompaniile de AI au publicat în ultimele săptămâni propriile evaluări privind riscurile. Anthropic a arătat că modelele sale pot executa unele sarcini din domeniul informațiilor militare și al dezvoltării de arme convenționale la un nivel care, în trecut, necesita experți umani specializați. Compania spune că aceste rezultate demonstrează necesitatea unor sisteme de protecție suplimentare.
OpenAI a publicat, la rândul său, o evaluare potrivit căreia GPT-6 Astra a atins un nivel „critic” în ceea ce privește capacitățile de securitate cibernetică. Compania afirmă că modelul poate identifica vulnerabilități necunoscute și poate concepe metode de exploatare a unor sisteme bine protejate, motiv pentru care au fost introduse măsuri suplimentare de monitorizare și izolare.
De ce cer chiar companiile AI o încetinireDario Amodei susține că dezvoltarea trebuie „ritmată” astfel încât măsurile de siguranță să țină pasul cu capacitățile modelelor. Anthropic a anunțat și un program prin care evaluatori independenți ar urma să primească acces în interiorul companiei, cu posibilitatea de a verifica practicile de securitate și sistemele de protecție. Compania colaborează în acest scop cu Accenture, iar cele două organizații intenționează să investească împreună cel puțin un miliard de dolari în următorii cinci ani în această capacitate de evaluare.
OpenAI susține, la rândul său, necesitatea unor standarde internaționale privind evaluarea riscurilor, păstrarea controlului uman și stabilirea unor condiții clare în care dezvoltarea unor sisteme avansate ar trebui încetinită sau oprită.
Există și opoziție față de încetinirea ritmuluiNu există însă un consens în industrie asupra ritmului în care dezvoltarea ar trebui limitată. Președintele american Donald Trump s-a opus public solicitărilor de încetinire.
În Congresul american există însă inițiative cu direcție opusă. Senatorul Bernie Sanders și congresmanul Greg Casar au anunțat în septembrie o propunere legislativă care ar interzice dezvoltarea și implementarea „superinteligenței artificiale” și ar introduce o pauză temporară în dezvoltarea sistemelor AI avansate, până la stabilirea unor reguli federale de siguranță.
În același timp, nu există în prezent un cadru global unic pentru reglementarea inteligenței artificiale, iar Statele Unite ale Americii și China continuă să concureze pentru supremația tehnologică. Această competiție complică eforturile de coordonare internațională.
Ce știm și ce nu știmDatele disponibile în prezent nu permit o concluzie științifică potrivit căreia AI va distruge omenirea. Nici ipoteza unei catastrofe existențiale nu poate fi exclusă complet, iar gradul exact de risc rămâne intens disputat.
Ceea ce este deja documentat este că modelele devin tot mai capabile să opereze în domenii precum programarea, cercetarea, securitatea cibernetică și analiza unor probleme complexe. OpenAI și Anthropic afirmă că AI începe să accelereze inclusiv procesul de dezvoltare al următoarelor generații de sisteme, ceea ce alimentează discuția despre posibilitatea ca AI să participe tot mai mult la propria dezvoltare.
Pentru cercetători, întrebarea nu este doar dacă un scenariu de tip „AI distruge omenirea” este posibil, ci și cât de bine pot fi măsurate și controlate riscurile înainte ca sistemele să devină mult mai puternice decât cele actuale.
Prima promoție va începe în septembrie 2027, la San Francisco, și va avea aproximativ 50 de studenți, potrivit anunțului făcut de grup marți. Programul-pilot, cu durata de un an, va fi gratuit. Academia intenționează ulterior să obțină aprobările necesare pentru un program de doi ani, care ar urma să înceapă în toamna lui 2028 și să aibă taxe comparabile cu cele ale universităților private de elită.
Fără cursuri universitare clasiceModelul propus de academie se bazează mai puțin pe cursuri, examene și teme și mai mult pe construirea unor proiecte reale. Studenții își petrec cea mai mare parte a timpului dezvoltând produse, companii, proiecte de cercetare sau alte inițiative, cu feedback din partea unor antreprenori și specialiști din industria tehnologică.
Programa include teme precum proiectarea sistemelor de inteligență artificială, vânzările pentru fondatori, dezvoltarea produselor pentru companii, storytelling și media, formarea și finanțarea startupurilor și gestionarea echipelor.
Printre persoanele anunțate ca lectori sau invitați se află Sam Altman, directorul executiv al OpenAI, Jensen Huang, CEO-ul Nvidia, Satya Nadella, CEO-ul Microsoft, precum și Fei-Fei Li, cofondatoare și CEO al World Labs.
Studenții primesc acces la resurse de zeci de mii de dolariFiecare student din prima promoție va primi peste 50.000 de dolari în credite de calcul și resurse tehnologice puse la dispoziție de companiile partenere. Academia oferă și un buget de 5.000 de dolari pentru călătorii și proiecte de explorare.
În paralel, mai mult de 40 de companii s-au înscris ca parteneri pentru recrutare, oferind oportunități de internship și angajare studenților și viitorilor absolvenți. Printre companiile fondatoare sau partenere se numără Anduril, Anthropic, Coinbase, Google, Meta, Nvidia, OpenAI, Palantir, Replit și Stripe.
42 de milioane de dolari pentru lansarea AcademieiProiectul beneficiază de o finanțare de 42 de milioane de dolari. Academia este o companie cu scop lucrativ, separată juridic de Andreessen Horowitz, dar susținută de fondul de investiții.
Fondatorii proiectului spun că modelul educațional a fost conceput pentru o economie în care inteligența artificială schimbă rapid modul în care oamenii învață și lucrează.
„Instruirea care a funcționat pentru Revoluția Industrială nu se va potrivi perfect revoluției AI, așa că cineva trebuie să fie primul care să dezvolte modul în care pregătești un om pentru această lume nouă”, a declarat Ben Horowitz, cofondator al Andreessen Horowitz.
Cine poate aplicaAcademia se adresează în principal absolvenților de liceu, dar acceptă și candidați care au urmat studii universitare. Pentru promoția din 2027, candidații trebuie să fi terminat liceul până în august 2027 și să nu fi parcurs mai mult de un an de studii universitare cu normă întreagă după absolvire. Sunt acceptați și candidați internaționali.
Selecția pune accent pe ceea ce candidații au construit deja – software, produse, cercetare, comunități sau alte proiecte – mai mult decât pe rezultatele academice. Pentru prima etapă, candidații trebuie totuși să prezinte și foaia matricolă și rezultatele testelor standardizate.
O alternativă la universitatea tradiționalăAcademia spune explicit că nu acordă diplomă universitară sau credite transferabile. Programul-pilot poate fi folosit inclusiv ca un an de pauză înaintea facultății, în timp ce studenții lucrează la propriile proiecte și intră în contact direct cu industria tehnologică.
Inițiativa vine într-un moment în care Silicon Valley caută noi forme de pregătire pentru o economie dominată tot mai mult de inteligența artificială.
„Absurditatea grotescă a declarației lui Emmanuel Macron este uluitoare”, a transmis biroul lui Netanyahu într-un comunicat, la scurt timp după discursul președintelui francez, marți, la New York.
Potrivit autorităților israeliene, Hamas ar fi desfășurat în mod repetat atacuri în Cisiordania. Biroul premierului a invocat în acest context uciderea, duminică, a unui israelian care avea și cetățenie franceză, atac atribuit de autoritățile israeliene unui membru Hamas.
„Duminică, în ajunul Yom Kippur, cu doar două zile în urmă, Netanel Shukrun – cetățean francez și tată a șase copii – a fost ucis în mașina sa de un terorist Hamas, în Iudeea și Samaria. În ultimele sale clipe, i-a spus fiului său să fugă. Teroriștii Hamas comit atacuri împotriva evreilor aproape în fiecare zi. Ei au ucis nenumărați civili israelieni în Iudeea și Samaria. Ignoranța nu este o scuză pentru a șterge sângele vărsat”, a mai transmis biroul premierului israelian.
Declarația lui Macron de la ONUÎn discursul de marți, Macron a criticat situația din Cisiordania și a denunțat ceea ce a descris drept încălcări repetate ale drepturilor palestinienilor.
Referindu-se la teritoriul administrat în mare parte de Autoritatea Palestiniană, președintele francez a spus: „Hamas nu a fost niciodată activ în Cisiordania”, afirmație care a provocat imediat reacții din partea unor oficiali israelieni.
Mai multe surse israeliene au subliniat însă că Hamas nu controlează Cisiordania așa cum controlează Fâșia Gaza, dar are de mult timp o prezență și rețele în teritoriu și a fost implicat în atacuri împotriva israelienilor.
Macron critică și violențele din CisiordaniaÎn discursul său, Macron a criticat și violențele comise de coloniști israelieni împotriva palestinienilor și a avertizat că evoluțiile din Cisiordania pun în pericol perspectiva unei soluții cu două state.
Datele ONU arată că violențele coloniștilor israelieni în Cisiordania s-au intensificat semnificativ în 2026. OCHA a raportat o medie de aproximativ șase atacuri pe zi care au provocat victime sau pagube materiale, cel mai ridicat ritm susținut înregistrat de organizație.
Macron a legat situația din Cisiordania de problema mai largă a conflictului israeliano-palestinian și a susținut că soluția cu două state rămâne esențială pentru securitatea Israelului și a palestinienilor.
Critici și din partea altor oficiali israelieniAfirmația lui Macron a fost criticată și de ministrul israelian de finanțe, Bezalel Smotrich, care a susținut că Hamas are un rol activ în atacurile din Cisiordania. Liderul partidului Yash Atid, Gadi Eisenkot, l-a acuzat, de asemenea, pe președintele francez că face o afirmație „ruptă de realitatea din teren”, potrivit AFP.
Reacția israeliană intervine cu două zile înainte ca Benjamin Netanyahu să susțină propriul discurs la Adunarea Generală a ONU. Premierul israelian a declarat deja că intenționează să apere acțiunile Israelului și să răspundă criticilor formulate la nivel internațional.
Trump a descris întâlnirea drept „foarte bună” și „foarte productivă”, dar nu a oferit detalii despre conținutul discuțiilor. Potrivit Associated Press, președintele american a spus inițial că emisarul său Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele său și unul dintre negociatorii administrației, s-au întâlnit cu oficiali iranieni. Ulterior, Trump a precizat că aceștia au discutat cu „mediatori ai Iranului”.
„A fost o întâlnire foarte bună”, le-a spus Trump jurnaliștilor.
Reuters a relatat că Trump a spus că Witkoff și Kushner au avut „o întâlnire foarte productivă cu mediatorii Iranului” și că vede „multă dinamică” în direcția unui posibil acord.
Contactele au loc după luni de negocieri blocate și după eșecul unui armistițiu de scurtă durată, negociat în iunie. În iulie, negociatorii americani și iranieni au purtat discuții indirecte la Doha, prin intermediul unor mediatori din Qatar și Pakistan.
„Anihilez Republica Islamică”Cu câteva ore înaintea anunțului privind discuțiile, Trump a adoptat un ton mult mai dur în discursul său la ONU, afirmând că Statele Unite ale Americii au „o mare decizie” de luat în privința Iranului.
„Se va ajunge la un acord cu Iranul care să îi permită să se reconstruiască și să devină o țară mult mai puternică decât a fost vreodată? Sau anihilez Republica Islamică și o fac rapid?”, a spus președintele american.
Trump a cerut, de asemenea, Iranului să redeschidă complet Strâmtoarea Ormuz, importantă rută pentru transporturile globale de energie, și să revină la negocieri.
Iranul respinge amenințărileForțele armate iraniene au calificat declarațiile lui Trump drept „propagandă” și au afirmat că sunt pregătite să răspundă cu atacuri „mai severe” dacă va fi necesar, potrivit Reuters.
În paralel, ministrul iranian de externe Abbas Araqchi s-a întâlnit cu premierul Qatarului, Sheikh Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, care încearcă de mai multe luni să contribuie la reducerea tensiunilor și la relansarea negocierilor.
Un înalt oficial iranian a declarat pentru Reuters că Teheranul ar putea redeschide Strâmtoarea Ormuz în câteva zile dacă Statele Unite ar reduce presiunea militară și ar ridica blocada asupra porturilor iraniene. Potrivit aceleiași surse, Iranul a transmis deja Washingtonului, prin intermediari, o propunere în acest sens.
Războiul dintre Statele Unite și Iran se apropie de a șaptea lună și a avut efecte asupra piețelor energetice și securității regionale. Trump a spus că un acord ar putea fi încheiat după alegerile intermediare americane din 3 noiembrie sau chiar mai devreme, fără să indice însă un calendar concret.
Lundgren avea 61 de ani, iar Krokdal 22, când cei doi s-au întâlnit pentru prima dată, în 2019, în West Hollywood. La acea vreme, Krokdal lucra ca antrenor personal. În carte, lansată marți, actorul din Rocky IV spune că și-a dat seama rapid că relația ar putea deveni una importantă.
„Am știut că sunt în încurcătură”, își amintește Lundgren despre momentul în care a cunoscut-o pe Krokdal, potrivit Entertainment Weekly.
Actorul recunoaște că era conștient de diferența de vârstă dintre ei, dar o descrie pe soția sa drept „o persoană foarte puternică și specială”.
„În ciuda diferenței de vârstă dintre noi, de care am fost întotdeauna conștient, uneori am simțit că Emma era un înger trimis din cer pentru a mă ajuta”, a scris Lundgren.
Cum s-au cunoscutPotrivit actorului, Krokdal a început să îl antreneze, iar cei doi au devenit inițial prieteni.
Lundgren spune că unul dintre lucrurile care l-au atras la ea a fost faptul că Emma „nu avea nicio idee” cine era el și cu ce se ocupa.
Actorul își amintește o scenă petrecută la locuința lui Sylvester Stallone. La un moment dat, Lundgren a întrebat-o pe Krokdal dacă știe cine este bărbatul aflat la bar.
„I-am spus: «Acesta este Al Pacino», iar ea a răspuns: «Al cine?»”, povestește Lundgren în autobiografie.
„Era destul de matură”Lundgren scrie că Emma trecuse deja printr-o căsnicie și un divorț dificil atunci când s-au cunoscut și consideră că experiențele prin care trecuse au făcut-o să pară mai matură decât vârsta sa.
„Era destul de matură”, notează actorul.
Krokdal este cu doar două luni mai tânără decât fiica lui Lundgren, Ida.
Lundgren mai are o fiică, Greta, din căsnicia cu Anette Qviberg.
Cererea în căsătorie și nuntaDolph Lundgren a cerut-o în căsătorie pe Emma Krokdal în iunie 2020. Actorul își dorea inițial o nuntă de amploare, însă cuplul a optat în cele din urmă pentru o ceremonie restrânsă.
Cei doi s-au căsătorit în iulie 2023, în cadrul unei ceremonii la care au participat aproximativ 15 persoane.
În autobiografie, Lundgren vorbește și despre sprijinul primit de la soția sa în timpul unei perioade dificile din viața lui.
„În ciuda faptului că este mult mai tânără, a trebuit să mă ajute să trec prin toate efectele secundare îngrozitoare ale medicamentelor cu care eram tratat și să mă însoțească la toate consultațiile medicale din Suedia, Londra și Los Angeles. Până astăzi, chiar nu știu cum a reușit să treacă prin toate acestea fără să cedeze ea însăși”, spune actorul.
Lundgren s-a confruntat timp de aproape un deceniu cu cancerul, după ce a fost diagnosticat în 2015. Boala a revenit în 2020, iar actorul a trecut prin mai multe intervenții și tratamente.
Emma Krokdal contribuie, la rândul ei, la autobiografie, printr-o secțiune în care își povestește experiența alături de actor.
Autobiografia Fights Worth Fighting a fost lansată marți. Cartea urmărește mai multe etape din viața și cariera actorului, de la ascensiunea sa la Hollywood și rolul emblematic din Rocky IV până la viața personală și relația cu Emma Krokdal.
Întrebat direct dacă Rusia este pregătită „cu adevărat” să negocieze pentru încheierea războiului, Nicușor Dan a răspuns scurt:
„În acest moment, nu.”
Președintele a continuat spunând că statele occidentale trebuie, în opinia sa, să mențină actuala strategie de sprijin pentru Ucraina și de presiune asupra Rusiei.
„Trebuie să continuăm să sprijinim Ucraina și să impunem sancțiuni Rusiei”, a declarat Nicușor Dan.
Șeful statului consideră că situația economică a Rusiei poate deveni unul dintre factorii care să determine Moscova să își schimbe poziția.
„Cred că economia rusă suferă și acesta este un motiv bun pentru ca Rusia să ajungă, la un moment dat, la negocieri. Nu văd acel moment acum, dar sper să vină destul de curând”, a spus președintele.
Noi tentative diplomatice, dar fără un acordDeclarațiile lui Nicușor Dan vin într-un moment în care Statele Unite încearcă din nou să găsească o formulă de negociere între Moscova și Kiev.
Eforturile de mediere conduse de Washington au rămas blocate timp de mai multe luni. La începutul lunii septembrie, administrația Trump i-a trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova și Kiev pentru a încerca relansarea procesului. Kremlinul a transmis ulterior că nu exclude reluarea discuțiilor tripartite Rusia-Ucraina-SUA, însă până acum nu a fost obținut un progres decisiv.
La New York, în marja Adunării Generale a ONU, Volodimir Zelenski și Donald Trump au discutat pe 22 septembrie inclusiv despre posibilitatea unui armistițiu limitat privind atacurile asupra infrastructurii energetice.
Zelenski a afirmat după întâlnire că Ucraina este dispusă să accepte diferite formule pentru oprirea reciprocă a atacurilor asupra obiectivelor energetice. În același timp, atacurile aeriene ale celor două părți au continuat, iar un acord general privind încetarea războiului rămâne departe.
Presiune economică asupra RusieiMinistrul rus de Finanțe, Anton Siluanov, a declarat pe 21 septembrie că deficitul bugetar al Rusiei va ajunge la aproximativ 3% din PIB în 2026, aproape dublu față de nivelul de 1,6% planificat inițial. Guvernul rus a majorat taxele pentru a acoperi cheltuielile suplimentare, inclusiv cele legate de operațiunile militare și apărarea aeriană.
Moscova intenționează să se împrumute mai mult decât estimase inițial, iar costurile de finanțare au crescut pe fondul dobânzilor ridicate. În același timp, veniturile mai mari obținute din petrol oferă Kremlinului în continuare o sursă importantă de finanțare.
Occidentul încearcă să crească presiunea asupra acestor venituri. Statele Unite au promovat în septembrie un nou pachet amplu de sancțiuni care vizează industria energetică și de apărare a Rusiei, precum și așa-numita „flotă din umbră” utilizată pentru exportul petrolului în pofida restricțiilor occidentale. Kremlinul susține, la rândul său, că sancțiunile suplimentare îngreunează procesul de negociere.
Nicușor Dan: România trebuie să continue să sprijine UcrainaÎn interviul pentru CNN, președintele a insistat că Ucraina trebuie sprijinită în continuare.
„Ucraina este un stat independent care a fost atacat și trebuie să o sprijinim”, a spus Nicușor Dan.
România a avut un rol important atât în sprijinirea refugiaților ucraineni, cât și în tranzitul mărfurilor și cerealelor din Ucraina, în special după ce atacurile rusești au redus capacitatea Kievului de a utiliza unele dintre propriile porturi.
Importanța rutelor de la Dunăre a crescut din nou în 2026. În august, Rusia a atacat infrastructura portului ucrainean Ismail, aflat în apropierea frontierei române, într-un moment în care exporturile ucrainene erau deja afectate de problemele de securitate din Marea Neagră.
Problema interceptoarelor și a apărării aerieneNicușor Dan a atras atenția și asupra unei alte probleme cu care se confruntă Ucraina și statele europene: numărul insuficient de interceptoare pentru apărarea antiaeriană.
Potrivit președintelui, problema nu ține doar de disponibilitatea statelor de a furniza Ucrainei astfel de sisteme, ci și de capacitatea industriei occidentale de a produce suficient de repede muniție și interceptoare.
„Nu este o problemă a voinței, este o problemă de producție. Cu toții nu am fost pregătiți pentru asta”, a afirmat Nicușor Dan în interviul pentru CNN.
Necesitatea unor capacități suplimentare de apărare aeriană a devenit și mai presantă pe măsură ce Rusia și-a intensificat atacurile cu drone și rachete. Reuters relata pe 22 septembrie că Moscova a început să utilizeze pe scară mai largă inclusiv drone Shahed cu propulsie cu reacție, mai rapide și mai dificil de interceptat cu mijloacele folosite împotriva variantelor clasice.
Întrebat de jurnalistul CNN cât de probabil consideră că este ca Rusia să ajungă la un atac direct împotriva unui stat membru NATO, Nicușor Dan a răspuns că un asemenea scenariu nu este, în evaluarea sa, unul foarte probabil pe termen scurt.
„Cred că nu este foarte probabil în următorii unu-doi ani, dar trebuie să fim pregătiți”, a declarat președintele României.
Nicușor Dan a avertizat însă împotriva excluderii unor scenarii care astăzi pot părea improbabile și a făcut trimitere la perioada de dinaintea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina.
„Nimeni nu credea, dacă întrebai în 2020 sau 2021, că Rusia va ataca Ucraina și va încerca să cucerească Kievul”, a spus șeful statului.
„Descurajarea noastră este importantă pentru decizia Rusiei”Președintele a spus că una dintre diferențele față de perioada anterioară invaziei din Ucraina este faptul că liderii europeni tratează acum amenințarea rusă cu mai multă seriozitate.
El a invocat creșterea cheltuielilor militare și intensificarea cooperării dintre statele europene.
„Mă bucur că liderii și politicienii importanți din Europa înțeleg această amenințare. Au crescut cheltuielile pentru apărare, au început să coopereze mai mult și înțeleg că trebuie să reechilibrăm efortul cu Statele Unite”, a afirmat Nicușor Dan în interviul pentru CNN.
„Cred că descurajarea noastră este importantă pentru decizia Rusiei”, a adăugat președintele.
Războiul din Ucraina și temerile privind securitatea Flancului Estic au determinat statele europene din NATO să își majoreze puternic cheltuielile militare. Presiunile administrației Donald Trump pentru o contribuție europeană mai mare la apărarea continentului au accelerat acest proces, în timp ce mai multe capitale europene încearcă în paralel să își consolideze propriile capacități militare.
Nicușor Dan: Rusia încearcă să slăbească încrederea oamenilor în autoritățiPreședintele a făcut în interviul pentru CNN o diferență între posibilitatea unui atac militar direct al Rusiei împotriva NATO și acțiunile hibride atribuite Moscovei.
În privința dronelor rusești care au ajuns în spațiul aerian al unor state NATO, Nicușor Dan a spus că, în opinia sa, aceste incidente nu sunt în mod necesar intenționate.
În schimb, șeful statului consideră că acțiunile de dezinformare, sabotajele și atacurile asupra infrastructurii critice fac parte dintr-o strategie deliberată.
„În cazul dronelor, aș spune că nu sunt intenționate. Dar în ceea ce privește dezinformarea, atacurile hibride, atacurile asupra infrastructurii critice, submarine sau terestre, sabotajele, cred că încearcă să facă două lucruri”, a declarat Nicușor Dan.
Primul obiectiv, potrivit președintelui, ar fi deteriorarea relației dintre populație și instituțiile statului.
„În primul rând, să submineze încrederea oamenilor, a cetățenilor, în autorități”, a spus el.
Al doilea obiectiv ar fi diminuarea sprijinului european pentru Kiev.
„Și să submineze sprijinul țărilor europene pentru Ucraina”, a completat Nicușor Dan.
Mai multe state europene au avertizat în ultimele luni asupra intensificării operațiunilor hibride, inclusiv acte de sabotaj, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare atribuite Rusiei. Evaluările diferă însă asupra nivelului de risc și asupra intenției Moscovei de a testa direct limitele NATO.
România, lovită în 2026 de o dronă ruseascăRomânia se confruntă direct cu riscurile generate de proximitatea războiului din Ucraina.
Pe 29 mai 2026, o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din Galați și a rănit două persoane. Autoritățile române au identificat aparatul drept o dronă de fabricație rusească, iar NATO a condamnat incidentul și a reiterat că este pregătită să apere teritoriul aliaților.
Datele Ministerului Apărării arată că numărul incursiunilor dronelor în spațiul aerian românesc a crescut puternic în 2026, în special în zonele aflate în apropierea porturilor ucrainene de pe Dunăre atacate de Rusia.
„Nu suntem complet pregătiți”Nicușor Dan a recunoscut în interviul pentru CNN că România nu este încă pe deplin pregătită pentru amploarea noului tip de amenințare reprezentat de drone.
„Fenomenul dronelor este nou și am avut aceeași problemă ca toți ceilalți. Am făcut unele îmbunătățiri, iar Statele Unite ne-au ajutat cu echipamente pentru radare și echipamente pentru a le doborî”, a declarat președintele.
„Nu suntem complet pregătiți, dar am făcut aceste îmbunătățiri”, a adăugat el.
Întrebat despre reducerea unor efective militare americane din Europa și despre temerile că acest lucru ar putea încuraja Rusia, Nicușor Dan a vorbit despre situația trupelor americane din România.
Potrivit președintelui, în România se află în prezent aproximativ 1.500 de militari americani. El a afirmat că un contingent rotațional de aproximativ 500 de militari, care opera în România, Bulgaria și Ungaria, a fost retras.
Șeful statului a spus că Bucureștiul susține o redistribuire „proporțională” a efectivelor americane în interiorul Europei.
„Având o relație militară și diplomatică bună cu Statele Unite, cred că ar fi un semnal bun să existe o redistribuire proporțională a trupelor americane în interiorul Europei”, a afirmat Nicușor Dan în interviul pentru CNN.
Situația efectivelor americane din România a variat însă în ultimul an. Reuters relata în septembrie că aproximativ jumătate dintre cei circa 2.000 de militari americani aflați anterior în România au plecat în cadrul realinierii forțelor SUA în Europa. În același timp, în primăvara și vara lui 2026 au fost dislocate temporar câteva sute de militari americani suplimentari, inclusiv la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii.
„Trump are dreptate” în privința contribuției EuropeiÎntrebat despre neîncrederea existentă în unele state europene în legătură cu disponibilitatea Statelor Unite de a apăra Europa în cazul unui atac rusesc, Nicușor Dan a spus că problema trebuie privită și din perspectiva dezechilibrului istoric al contribuțiilor la apărarea NATO.
„Pentru o perioadă lungă, Statele Unite au apărat sau au contribuit la apărarea Europei. Iar din punct de vedere economic, această contribuție nu a fost proporțională. Și aici președintele Trump are dreptate. Trebuie să reechilibrăm această contribuție”, a declarat șeful statului.
Trump a criticat în repetate rânduri statele europene pentru nivelul cheltuielilor militare și a cerut ca acestea să își asume o parte mai mare din apărarea NATO. Presiunile administrației americane s-au suprapus însă cu războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, care a determinat numeroase state europene să își majoreze puternic bugetele militare.
Dan a subliniat că aliații europeni au răspuns unei părți dintre solicitările Washingtonului prin creșterea cheltuielilor pentru apărare.
Președintele României a susținut însă că păstrarea militarilor americani în zona Mării Negre este și în interesul strategic al Washingtonului.
Potrivit lui Nicușor Dan, prezența trupelor SUA în apropierea Mării Negre și a zonei mediteraneene reprezintă „un beneficiu pentru Statele Unite”.
Baza Mihail Kogălniceanu continuă să joace un rol important în planificarea militară americană, iar Statele Unite investesc în infrastructura acesteia în pofida procesului mai larg de reevaluare a efectivelor din Europa.
Nicușor Dan a declarat și în interviuri acordate presei americane în ultimele zile că România dorește mai mulți militari americani pe teritoriul său și consideră prezența SUA un element esențial de descurajare pe Flancul Estic.
În paralel cu anunțul, Taylor Swift a pus la dispoziție trei ediții fizice ale piesei: versiunea standard, una acustică și una pentru pian. Single-ul va fi disponibil și pe platformele digitale.
Cele trei variante au fost puse în vânzare pentru o perioadă limitată, de 24 de ore, în magazinul online al artistei.
Lansarea a fost precedată de un countdown pe site-ul oficial al lui Taylor Swift, care s-a încheiat marți după-amiază.
Taylor Swift nu a anunțat că „Patient Zero” face parte dintr-un album nou.
„Am așteptat cu nerăbdare să vă spun că noul meu single «Patient Zero» va apărea pe 25 septembrie”, a transmis Swift în mesajul publicat pe Instagram.
Lansarea de vineri vine după „I Knew It, I Knew You”, piesă compusă pentru coloana sonoră a filmului „Toy Story 5” și lansată în luna iunie 2026, care a ajuns pe primul loc în Official Singles Chart din Marea Britanie.
Taylor Swift a câștigat 14 premii Grammy din 58 de nominalizări și este singura artistă care a câștigat de patru ori premiul pentru Albumul anului.
În 2025, Swift a lansat cel de-al 12-lea album al său de studio, „The Life of a Showgirl”, care a deschis o nouă etapă în cariera artistei.
Potrivit mesajului publicat de Nicușor Dan miercuri, pe rețelele de socializare, președintele român l-a felicitat pe Faye pentru preluarea președinției Comunității Economice a Statelor din Africa de Vest (CEDEAO/ECOWAS). Faye a fost ales la 19 iulie președinte al Conferinței șefilor de stat și de guvern ai organizației, succedându-i președintelui din Sierra Leone, Julius Maada Bio.
Discuții despre relația România-SenegalNicușor Dan a precizat că discuțiile cu omologul senegalez au vizat „modalitățile de consolidare a relațiilor dintre România și Senegal”, precum și aprofundarea dialogului și cooperării bilaterale.
În cadrul întrevederii, președintele român a menționat și dialogul purtat la Dakar cu Dacian Cioloș, în contextul candidaturii acestuia pentru funcția de secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei.
Nicușor Dan se află la New York pentru participarea la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU. Miercuri, președintele României urmează să susțină discursul național în plenul Adunării Generale.
Mesaj despre siguranța copiilor în mediul online al partenerei sale, Mirabela GrădinaruTot miercuri, partenera președintelui României, Mirabela Grădinaru, a transmis principalele idei susținute la evenimentul dedicat protecției copiilor în mediul digital, desfășurat marți, în marja Adunării Generale a ONU
„Copiii trebuie să beneficieze de același nivel de protecție online, indiferent de țara în care trăiesc sau de locul în care o platformă își desfășoară activitatea”, a transmis Mirabela Grădinaru.
Ea a pledat pentru o abordare care să combine protecția copiilor cu educația digitală și sprijinul pentru dezvoltarea lor emoțională.
„În același timp, trebuie să îi ajutăm să înțeleagă tehnologia, dar și să își recunoască emoțiile, presiunea, comparația și momentele în care au nevoie să ceară ajutor”, a afirmat ea.
Mirabela Grădinaru a subliniat că protejarea copiilor în mediul online este o problemă care necesită cooperare internațională.
„Nicio instituție nu are toate răspunsurile și niciun stat nu poate face acest lucru singur”, a spus ea.
În programul oficial al vizitei era inclusă și participarea sa la reuniunea „Arhitectura invizibilă: Construirea unor sisteme digitale sigure pentru copii – Consolidarea standardelor internaționale și a responsabilității comune”, organizată de Prima Doamnă a Turciei, Emine Erdoğan, împreună cu UNICEF și Biroul Reprezentantului Special al Secretarului General al ONU pentru Violența Împotriva Copiilor.
Macron a avertizat că lumea se confruntă cu o perioadă în care regulile internaționale și suveranitatea statelor sunt puse sub presiune și le-a cerut țărilor să „rămână ferme” și să nu accepte ceea ce a descris drept „abuzul de putere al imperiilor”, potrivit AFP. Discursul său a avut loc la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU, la New York.
„Legea junglei” și apărarea ordinii internaționale„Întrebarea care ni se pune, în termeni foarte simpli, este dacă vrem să trăim în această stare de natură, cu un fel de revenire la legea junglei, sau într-o societate internațională civilizată”, a declarat Macron.
„Mesajul meu este să rămânem fermi. Nu cedați în fața situației care se dezvoltă (…). Retorica înfrângerii face loc abuzului de putere al imperiilor, amenințând suveranitatea unor națiuni”, a adăugat președintele francez.
Macron a cerut statelor să revină la respectarea dreptului internațional și să susțină instituțiile multilaterale într-un moment în care rolul și eficiența ONU sunt dezbătute în contextul tensiunilor geopolitice globale.
Apel pentru un moratoriu în războiul din UcrainaÎn ceea ce privește războiul dintre Rusia și Ucraina, Macron a cerut Moscovei și Kievului să accepte un moratoriu privind atacurile asupra infrastructurii civile și energetice.
„Am văzut distrugerea infrastructurii civile și încălcări ale drepturilor omului. Este o nouă eră a actelor barbare”, a afirmat el.
„Trebuie să protejăm populația civilă și, de aceea, dorim să ne exprimăm sprijinul pentru un dublu moratoriu, un moratoriu asupra atacurilor asupra infrastructurii energetice și civile”, a adăugat Macron.
El a cerut, de asemenea, un moratoriu asupra atacurilor împotriva navelor comerciale din Marea Neagră, rută importantă pentru exporturile de cereale ale Rusiei și Ucrainei.
Apelul a venit după ce, cu o zi înainte, Macron a discutat cu președintele american Donald Trump despre posibilitatea unui moratoriu asupra atacurilor împotriva infrastructurii energetice din Ucraina. Palatul Élysée a confirmat că cei doi lideri au convenit să își coordoneze eforturile în acest sens.
Macron critică situația umanitară din GazaPreședintele francez a criticat și situația umanitară din Gaza, cerând mai multă acțiune internațională.
„Cât valorează credibilitatea noastră dacă rămânem inactivi în Gaza?”, a întrebat Macron, criticând faptul că anunțurile privind pacea nu au fost urmate, în opinia sa, de o îmbunătățire suficientă a accesului umanitar.
„Unii susțin că pacea a fost obținută, dar acest lucru nu a deschis calea pentru livrările umanitare. Este un spectacol care ne face de rușine pe toți”, a spus el.
Un model de inteligență artificială „open-source”Macron a abordat și competiția globală pentru dezvoltarea inteligenței artificiale, pledând pentru construirea unui model avansat, open-source, care să nu depindă de Statele Unite ale Americii sau China.
„Nu vreau ca nimeni să devină vasalul uneia dintre marile puteri. Mai degrabă, trebuie să ne unim pentru a construi un model frontier open-source, un model de vârf”, a declarat președintele francez.
„Nu ar trebui să depindem de altcineva”, a adăugat el.
Apelul lui Macron pentru un model de inteligență artificială dezvoltat în afara celor două mari puteri tehnologice a venit în aceeași zi în care Donald Trump a respins ideea unor noi reglementări internaționale pentru AI în discursul său la ONU.
Discursul lui Macron a fost susținut în ultima sa participare la Adunarea Generală a ONU în calitate de președinte al Franței. El a purtat și discuții cu Trump despre Ucraina și Orientul Mijlociu și s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a reafirma sprijinul Franței pentru Ucraina.
Cei doi sunt filmați pe pista aeroportului, cu puțin timp înainte de îmbarcarea în avionul spre Statele Unite, și se sărută. Secvența a fost inclusă de președintele Nicușor Dan într-un videoclip retrospectiv dedicat vizitei oficiale.
Imagini din vizita oficialăVideoclipul este însoțit de mesajul: „Pentru România, dialogul internațional contează. Avem nevoie să fim prezenți, să construim relații solide”.
În montaj apar și alte momente ale vizitei la New York, printre care depunerea de flori la Memorialul 9/11, întâlniri cu oficiali și reprezentanți ai organizațiilor internaționale și evenimente cu comunitatea românească din Statele Unite ale Americii.
Nicușor Dan a participat marți la deschiderea Săptămânii la Nivel Înalt a Adunării Generale a ONU și a avut mai multe întâlniri bilaterale la New York. Miercuri, președintele României urmează să susțină discursul național în plenul Adunării Generale.
Program separat pentru Mirabela GrădinaruMirabela Grădinaru îl însoțește pe președinte în deplasarea din SUA și a participat la mai multe evenimente desfășurate în marja Adunării Generale a ONU.
Marți, ea a participat la un eveniment dedicat protecției copiilor în mediul digital, unde a susținut necesitatea unor reguli comune pentru protejarea copiilor pe platformele online.
Cei doi au mai participat în timpul vizitei la New York la ceremonia de inaugurare a „The Queen Marie of Romania Corner”, o denumire onorifică atribuită unei intersecții din Manhattan, și au depus flori la Memorialul 9/11.
