Papa Leon al XIV-lea nu va mai avea nevoie de nicio altă terapie după ce a fost supus unei operații de cancer pulmonar săptămâna trecută, au declarat medicii săi miercuri, indicând faptul că tumora nu s-a răspândit, potrivit The Guardian.
Cu toate acestea, încă nu era clar dacă Papa va merge într-o călătorie în Uruguay, Argentina și Peru, programată pentru 6-17 noiembrie.
Pontiful în vârstă de 71 de ani a fost supus unei intervenții chirurgicale de extirpare a lobului inferior al plămânului drept pe 13 octombrie și a fost diagnosticat cu adenocarcinom pulmonar, cea mai frecventă formă de cancer pulmonar.
Examinările histologice finale și analizele de biologie moleculară ale țesutului prelevat au confirmat diagnosticul, boala rămânând localizată, au declarat medicii într-un comunicat emis de Vatican.
„O evaluare oncologică ulterioară a confirmat că nu este necesară nicio terapie suplimentară”, au declarat chirurgul principal al Papei, Stefano Margaritora, și medicul său personal, Luigi Carbone.
Papa își reia treptat îndatoririlePapa Leon a fost externat din spital sâmbătă și își reia treptat îndatoririle normale. Miercuri, s-a întors în Piața Sfântul Petru pentru audiența săptămânală cu pelerinii.
Margaritora a declarat săptămâna trecută că „nu există motive clinice” care să-l împiedice pe Papă să călătorească în America de Sud, dar secretarul de stat al Vaticanului a indicat că pontiful ar putea fi nevoit să-și ajusteze ritmul programului pentru a-și ajuta recuperarea.
Ales pe 5 octombrie, Paul Saint-Pierre Plamondon a făcut din abolirea prezenței monarhiei în Quebec, pe care o consideră un „simbol arhaic al dominației coloniale britanice”, una dintre principalele sale teme, relatează Le Figaro.
Absentă la cererea liderului Quebecului, locotenent-guvernatorul Manon Jeannotte, care îl reprezintă pe regele Charles al III-lea în provincie, a urmărit ceremonia de învestitură din biroul său situat la mică distanță de Adunarea Națională din orașul Quebec, unde a oficializat numirile ministeriale așa cum prevede Constituția canadiană. Aceasta este prima dată când un premier al Quebecului a depus jurământul fără prezența unui reprezentant al Coroanei Britanice la ceremonie.
În Canada, șeful statului este regele regeleCanada este membră a Commonwealth-ului, iar șeful statului este Charles al III-lea, care este reprezentat în țară de un guvernator general și are, de asemenea, câte un reprezentant în fiecare provincie. În urma ultimelor alegeri provinciale din 2022, membrii Partidului Québécois, inclusiv Paul Saint-Pierre Plamondon, refuzaseră deja să jure credință față de regele Charles al III-lea și, în consecință, li s-a interzis chiar și pentru scurt timp să participe la Adunarea Națională.
O lege adoptată de atunci nu mai impune oficialilor aleși din Quebec să jure credință Regelui. O contestație în justiție care urmărește invalidarea acestei legi a fost depusă la Curtea Superioară din Quebec în august. Partidul Québécois a făcut din reducerea numărului de persoane fără adăpost o prioritate și intenționează să aloce bugetul alocat în prezent locotenentului-guvernator acestei cauze.
Referendum pentru independență, după mandatul lui TrumpNoul guvern al Partidului Québécois, care nu a mai condus provincia francofonă din 2014, are 22 de miniștri, inclusiv un vicepremier „responsabil pentru aderarea Quebecului la independență”. Paul Saint-Pierre Plamondon a promis să organizeze un nou referendum pe această temă după încheierea mandatului lui Donald Trump, la începutul anului 2029. „Prin urmare, vă încredințez sarcina de a vă asigura că Quebecul este la masă, nu în meniu”, i-a spus liderul Quebecului noului ministru, referindu-se la discursul notabil al prim-ministrului canadian Mark Carney de la Davos, din ianuarie. Cu toate acestea, acest referendum este departe de a fi garantat, deoarece partidul separatist, cu 59 de locuri, nu deține majoritatea în Adunarea Națională.
Mișcarea separatistă a eșuat la vot într-o altă provincieInaugurarea acestui guvern pro-independență în provincia francofonă vine după o consultare organizată luni privind organizarea unui viitor referendum pentru independență în bogata provincie producătoare de petrol Alberta. Chiar dacă cei care susțineau un referendum au obținut doar 24% din voturi, Paul Saint-Pierre Plamondon consideră acest vot ca o dovadă că „Canada, așa cum este, nu funcționează” și că „status quo-ul nu mai este acceptabil”. Contestat de mișcările separatiste din ambele provincii în mijlocul unui război comercial cu Statele Unite, Mark Carney a reafirmat miercuri natura „distinctă” și „unică” a Quebecului, după ce în ziua precedentă sărbătorise rezultatul „absolut clar” al votului din Alberta.
Donald Trump a reiterat miercuri că sfârșitul războiului din Ucraina nu a fost niciodată „mai aproape”, mulțumind în același timp Rusiei pentru eliberarea lui Stephen Hubbard, un american care fusese deținut acolo timp de patru ani, potrivit Le Figaro.
Witkoff a călătorit la Sankt Petersburg după o întâlnire din ziua precedentă la Oslo cu liderii europeni și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a cerut, de asemenea, încetarea ostilităților pe pozițiile actuale ca prim pas către discuții.
După o întâlnire de trei ore la Sankt Petersburg, descrisă drept „detaliată și sinceră”, consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Ușakov, a indicat că Moscova este pregătită să reia negocierile trilaterale cu Kievul și Washingtonul „în jurul datei de 10 noiembrie” , adică după alegerile de la jumătatea mandatului din Statele Unite.
Reacționând la aceste informații, Zelenski a declarat că este „în favoarea” unei astfel de întâlniri „cât mai curând posibil” . „Ordinea de zi este clară: să se pună capăt războiului, să se promoveze pacea și, dacă am înțeles bine, să se pregătească totul pentru o întâlnire la nivel de conducere ”, a spus el. Cu toate acestea, semn că pozițiile beligeranților par încă îndepărtate, Ușakov a afirmat că propunerile de încetare a războiului formulate de Kiev și europeni la Oslo și transmise lui Vladimir Putin de către Steve Witkoff „nu conțin prea multe”.
Steve Witkoff, care a fost asistat de Jared Kushner prin videoconferință, a indicat pe rețeua X că discuțiile au fost „constructive și vor continua în cadrul negocierilor trilaterale” . „Deși mai sunt multe de făcut, președintele Trump își menține angajamentul de a pune capăt acestui război”, a adăugat el.
Negocieri directe între Rusia, Ucraina și Statele Unite avuseseră deja loc în 2025, dar au dat puține rezultate concrete. Acestea au fost suspendate după începerea războiului din Orientul Mijlociu lansat de Washington și Israel. Iuri Ușakov a menționat, de asemenea, o posibilă întâlnire planificată între Vladimir Putin, Donald Trump și Xi Jinping în China, în marja summitului APEC de la Shenzhen din noiembrie.
Putin a trimite primul petrolier cu motorină rusească în Statele UniteVladimir Putin a anunțat miercuri că primul petrolier care transportă 40.000 de tone de motorină rusească, destinat Statelor Unite, va pleca în „două până la trei zile ”. Viceprim-ministrul rus Alexander Novak, responsabil cu Energia, a sugerat o plecare joi. Domnul Trump a anunțat un acord între Washington și Moscova la începutul lunii octombrie pentru livrarea de motorină rusească pe piețe, ridicând astfel o parte din sancțiunile împotriva Rusiei și atrăgând critici dure din partea Kievului și a aliaților săi europeni. Această măsură își propune să încerce să scadă prețurile la combustibil pentru consumatorii americani înainte de alegerile de la jumătatea mandatului din 3 noiembrie, care se preconizează a fi dificile pentru Donald Trump.