Marco Cavaleri, șeful departamentului pentru amenințări la adresa sănătății publice din cadrul EMA, a explicat că progresul în imunologie, biotehnologie și inteligență artificială ar putea transforma în următorii ani atât prevenirea bolilor infecțioase, cât și tratamentul unor afecțiuni grave.
Una dintre cele mai importante schimbări ar putea fi trecerea de la vaccinurile concepute pentru populații largi către strategii de imunizare adaptate particularităților biologice ale diferitelor persoane.
Totuși, oficialul a precizat că numeroase tehnologii se află încă în cercetare și că dezvoltarea lor nu garantează automat disponibilitatea unor produse noi în viitorul apropiat.
Vaccinuri administrate prin plasturi, fără injecțiiUna dintre tehnologiile prezentate de Marco Cavaleri este reprezentată de plasturii cu microstructuri, cunoscuți sub denumirea de microarray patches.
Acești plasturi conțin microproiecții care pot introduce componentele vaccinului în straturile superficiale ale pielii, fără utilizarea unui ac de seringă obișnuit.
Potrivit reprezentantului EMA, tehnologia ar putea simplifica vaccinarea și reduce disconfortul asociat injecțiilor.
„Vei putea evita acul. Vei avea un plasture pe care îl aplici, evitând injecția”, a explicat Cavaleri.
Un alt avantaj ar putea fi dezvoltarea unor vaccinuri mai rezistente la variațiile de temperatură.
În prezent, numeroase vaccinuri trebuie transportate și depozitate în condiții controlate, ceea ce îngreunează distribuția lor în anumite regiuni.
Plasturii ar putea permite utilizarea unor formule mai stabile termic și, în anumite situații, reducerea cantității de antigen necesare pentru obținerea protecției.
Întrebat de un jurnalist când ar putea deveni disponibile asemenea vaccinuri, Cavaleri a recunoscut că tehnologia se află încă într-o etapă relativ timpurie.
„Sunt foarte puține companii care au început cu adevărat dezvoltarea clinică folosind acești noi plasturi”, a declarat oficialul.
El a menționat un program aflat în discuție cu Organizația Mondială a Sănătății și producători din India, pentru dezvoltarea unui vaccin împotriva rujeolei administrat prin această metodă.
Potrivit lui Cavaleri, există semnale că și alte companii din Europa și America de Nord sunt interesate de tehnologie, însă nu a fost prezentat un calendar concret pentru autorizarea unor asemenea produse.
Vaccinuri administrate pe nas, care ar putea reduce transmiterea virusurilorO altă direcție de cercetare este dezvoltarea vaccinurilor mucozale, inclusiv a celor administrate prin spray-uri nazale.
Scopul acestor produse este stimularea imunității direct la nivelul mucoaselor, unde numeroși agenți patogeni pătrund inițial în organism.
Cavaleri a explicat că asemenea vaccinuri ar putea oferi un avantaj important față de unele metode tradiționale: posibilitatea de a reduce nu doar riscul de îmbolnăvire, ci și multiplicarea virusurilor și transmiterea lor către alte persoane.
„Conceptul de blocare a transmiterii este un aspect foarte important pe care vrem să îl vedem utilizat tot mai mult în noile vaccinuri”, a declarat reprezentantul EMA.
Vaccinurile intranazale nu reprezintă o invenție complet nouă. Există deja produse autorizate împotriva gripei, administrate prin această metodă.
Cercetările actuale urmăresc însă dezvoltarea unor noi generații de vaccinuri mucozale, inclusiv prin utilizarea tehnologiei ARN mesager.
În septembrie 2026, Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții au anunțat un acord de finanțare de 30 de milioane de euro pentru compania germană Ethris, destinat dezvoltării unor terapii și vaccinuri ARNm împotriva virusurilor respiratorii.
Printre direcțiile cercetate se numără administrarea prin inhalare sau spray nazal, cu scopul de a acționa la nivelul căilor respiratorii.
Aceste produse se află încă în dezvoltare și trebuie să își demonstreze eficacitatea și siguranța în studiile clinice.
Vaccinarea personalizată: De ce nu toate persoanele răspund la felUna dintre cele mai interesante perspective prezentate de Marco Cavaleri privește personalizarea vaccinării împotriva bolilor infecțioase.
Oficialul a explicat că cercetătorii încearcă să înțeleagă de ce anumite persoane dezvoltă un răspuns imunitar mai puternic decât altele după administrarea aceluiași vaccin.
„Am vorbit despre tratamentul personalizat al cancerului. De ce să nu avem și vaccinare personalizată împotriva bolilor infecțioase?”, a întrebat retoric Cavaleri.
Potrivit acestuia, răspunsul organismului poate fi influențat de mai mulți factori, inclusiv caracteristicile genetice, vârsta și modificările sistemului imunitar.
De exemplu, anumite persoane vârstnice pot fi mai vulnerabile la infecții decât altele de aceeași vârstă, iar specialiștii încearcă să identifice mecanismele care explică aceste diferențe.
Inteligența artificială ar putea ajuta la proiectarea vaccinurilorÎn prezentarea sa, Cavaleri a subliniat și rolul tot mai important al inteligenței artificiale în cercetarea medicală.
Potrivit reprezentantului EMA, sistemele bazate pe inteligență artificială sunt deja utilizate pentru selectarea antigenelor, identificarea unor noi ținte pentru vaccinuri și estimarea răspunsului imunitar.
Antigenele sunt structurile recunoscute de sistemul imunitar, iar alegerea lor reprezintă o etapă esențială în dezvoltarea unui vaccin.
Prin analizarea unor cantități mari de informații biologice, instrumentele de inteligență artificială ar putea contribui la identificarea mai rapidă a antigenelor potrivite pentru anumite boli.
Cavaleri a explicat că cercetătorii investighează inclusiv posibilitatea de a anticipa modul în care diferite categorii de vârstă ar putea răspunde la un vaccin.
Această abordare ar putea ajuta la dezvoltarea unor produse mai eficiente pentru persoane cu caracteristici imunitare diferite.
Totuși, predicțiile realizate cu ajutorul inteligenței artificiale trebuie validate prin cercetări de laborator și studii clinice înainte de a putea fundamenta utilizarea unui vaccin.
Tratamente personalizate împotriva cancerului: Fiecare pacient primește o formulă creată pentru tumora saTehnologia ARN mesager, utilizată pe scară largă în vaccinurile împotriva COVID-19, deschide noi perspective și pentru tratamentul cancerului.
Marco Cavaleri a prezentat rezultatele recente ale unui studiu clinic de fază III privind o terapie personalizată dezvoltată de companiile Moderna și Merck împotriva melanomului, una dintre cele mai agresive forme de cancer de piele.
Tratamentul experimental, denumit intismeran autogene, este conceput individual, pe baza mutațiilor genetice identificate în tumora fiecărui pacient.
Cercetătorii analizează proba tumorală, identifică structurile care pot fi recunoscute de sistemul imunitar și creează o secvență de ARN mesager adaptată acelor caracteristici.
Această secvență este ulterior introdusă într-un sistem de transport pe bază de nanoparticule lipidice și administrată pacientului.
Scopul este antrenarea sistemului imunitar pentru a recunoaște și ataca mai eficient celulele canceroase.
Tratamentul experimental este administrat împreună cu pembrolizumab, un medicament imunoterapic comercializat sub numele Keytruda.
Cavaleri a explicat că această abordare reprezintă medicina personalizată în sensul său cel mai direct: pacienții nu primesc toți aceeași formulă, ci un produs proiectat pentru caracteristicile propriei tumori.
Un singur vaccin împotriva gripei și COVID-19 a fost deja autorizat în EuropaUnele dintre tehnologiile prezentate de Marco Cavaleri au depășit deja etapa experimentală.
Un exemplu este vaccinul combinat mCombriax, bazat pe tehnologia ARN mesager, care protejează împotriva gripei sezoniere și COVID-19.
Produsul a primit autorizație de introducere pe piață valabilă în întreaga Uniune Europeană la 20 aprilie 2026.
Potrivit EMA, vaccinul este destinat persoanelor cu vârsta de cel puțin 50 de ani și se administrează printr-o singură injecție intramusculară.
Este unul dintre exemplele modului în care tehnologia ARNm poate fi utilizată pentru a combina protecția împotriva mai multor agenți patogeni.
Deși condițiile de pe traseele de transport al vitelor impuneau o alimentație simplă, bazată pe produse rezistente la păstrare, aceștia găseau modalități ingenioase de a pregăti și deserturi, de la budinci cu stafide până la plăcinte cu fructe și gogoși cu denumiri neobișnuite, potrivit unui articol publicat vineri de publicația americană Mashed.
Viața pe prerie presupunea săptămâni întregi de deplasare, fără acces constant la alimente proaspete sau la mijloace de refrigerare. Bucătarii care însoțeau grupurile de cowboy trebuiau să folosească ingrediente ușor de transportat, cu termen lung de păstrare și care puteau fi preparate rapid, adesea la foc deschis.
Chiar și în aceste condiții, dulciurile își găseau locul în alimentația oamenilor care petreceau zile întregi călare.
Melasa și siropul de sorg, alternative la zahărPrintre ingredientele folosite pentru îndulcirea preparatelor se numărau melasa și siropul de sorg, preferate în multe situații zahărului alb deoarece erau mai accesibile și rezistau mai bine condițiilor de transport.
Un desert asociat bucătăriei de pe traseele vitelor era „spotted pup”, un preparat asemănător unei budinci, realizat din orez, stafide și sirop de sorg.
Denumirea sa, care poate fi tradusă aproximativ prin „cățeluș pătat”, ar fi fost inspirată de aspectul desertului, în care stafidele se distingeau pe fundalul deschis al orezului.
Preparatul ilustrează modul în care bucătarii reușeau să transforme câteva produse obișnuite, care puteau fi păstrate timp îndelungat, într-o gustare dulce.
Gogoșile „urme de urs” și bezeaua cu un nume neobișnuitUnele deserturi aveau denumiri care reflectau umorul direct al oamenilor din Vestul american.
Potrivit Mashed, gogoșile erau cunoscute în anumite contexte sub numele de „bear signs”, o expresie care făcea aluzie la asemănarea lor cu urmele lăsate de excrementele urșilor.
Nici bezeaua nu scăpa de asemenea porecle. Aceasta putea fi numită „calf slobbers”, expresie tradusă aproximativ prin „balele vițelului”.
În ciuda numelor puțin apetisante, bezeaua era folosită pentru a acoperi plăcinte cu fructe sau alte deserturi rustice.
Aceste denumiri fac parte din folclorul culinar asociat cowboy-ilor, însă nu trebuie înțelese ca termeni utilizați în mod uniform în întregul Vest american.
Plăcinte cu fructe pregătite în vase de fontăUn alt desert asociat tradiției culinare a cowboy-ilor este cobbler, un preparat rustic din fructe acoperite cu un strat de aluat și coapte împreună.
Pentru gătit putea fi utilizat un vas greu de fontă, cu capac, cunoscut sub denumirea de vas olandez, potrivit pentru prepararea mâncării la foc de tabără.
Printre fructele folosite se numărau merele, piersicile și diverse fructe de pădure. În condițiile în care produsele proaspete nu erau întotdeauna disponibile, variantele conservate reprezentau o soluție practică.
La final, desertul avea o consistență moale, cu fructe fierbinți și aluat rumenit, putând fi împărțit între membrii grupului.
Preparatul a rămas popular în bucătăria americană, fiind întâlnit și astăzi în meniurile inspirate de tradițiile Vestului și în rețetele pentru camping.
Biscuiții dulci ai cowboy-ilor, între tradiție și legendăPrintre deserturile moderne inspirate de viața cowboy-ilor se numără și „cowboy cookies”, biscuiți de dimensiuni mari, preparați cu fulgi de ovăz, nuci și alte ingrediente.
Variantele actuale includ frecvent bucăți de ciocolată, iar consistența lor densă îi transformă într-o gustare sățioasă.
Potrivit articolului, există o tradiție potrivit căreia numele acestor biscuiți ar proveni de la gustări asemănătoare consumate de cowboy în timpul deplasărilor.
Originea exactă a rețetei rămâne însă incertă, iar asocierea biscuiților moderni cu alimentația istorică a cowboy-ilor nu poate fi considerată pe deplin documentată.
Deserturile, o mică recompensă după zilele petrecute pe drumÎn Vestul american, prepararea hranei depindea în mare măsură de priceperea bucătarului care însoțea transporturile de vite.
Acesta trebuia să gestioneze provizii limitate și să pregătească mâncare pentru oameni care desfășurau o activitate fizică intensă, adesea în condiții dificile.
Deserturile nu reprezentau elementul central al alimentației, însă ofereau o schimbare binevenită față de mesele obișnuite.
Folosirea siropurilor, a fructelor uscate, a orezului și a aluaturilor simple demonstra că lipsa unei bucătării propriu-zise nu excludea prepararea unor dulciuri.
Deși imaginea cowboy-ului din filme este asociată mai ales cu fasolea, carnea și cafeaua neagră, tradițiile culinare ale Vestului american arată că și pofta de dulce își găsea locul în viața de pe prerie.
Heidi Larson, profesoară la London School of Hygiene & Tropical Medicine și fondatoare a Vaccine Confidence Project, a prezentat în candrul unui seminar cu presa europeană desfășurat la Amsterdam, evoluția încrederii în vaccinare și modul în care dezinformarea se răspândește prin comunitățile sociale și lingvistice.
Potrivit cercetătoarei, una dintre provocările majore ale autorităților sanitare este faptul că informațiile false circulă între persoane aflate în țări diferite, dar care continuă să consume informații din aceleași surse și să comunice permanent între ele.
Acest fenomen este deosebit de important pentru comunitățile din diaspora, care păstrează legături strânse cu țările de origine prin intermediul familiilor, prietenilor și rețelelor sociale.
Întrebarea Mediafax: Ce responsabilitate are România pentru dezinformarea care afectează diaspora?În sesiunea de întrebări și răspunsuri, jurnalistul Mediafax a ridicat problema românilor din străinătate, care pot continua să fie expuși informațiilor și dezinformărilor provenite din România, chiar dacă trăiesc de mulți ani în alte state.
Întrebarea a vizat responsabilitatea autorităților din țările de origine și posibilitatea unei cooperări cu instituțiile sanitare din statele în care locuiesc comunitățile de migranți.
Heidi Larson a explicat că problema este mai complexă decât simpla transmitere a informațiilor dintr-o țară către alta.
Uneori, dezinformarea pornește din țara de origine și ajunge în diaspora. Alteori, mesajele false apar în comunitățile stabilite în străinătate și sunt transmise ulterior familiilor din țara natală.
Cercetătoarea a oferit exemplul unei persoane stabilite în Statele Unite care transmite informații despre vaccinuri rudelor din țara de origine. Aceste mesaje pot dobândi o credibilitate suplimentară datorită relației personale de încredere, indiferent dacă informațiile sunt corecte sau false.
„Sentimentele pozitive și negative pot traversa granițele în orice direcție”, a explicat Heidi Larson.
Experta a subliniat că autoritățile din țările de origine nu ar trebui să considere informarea comunităților din diaspora exclusiv responsabilitatea instituțiilor din statele gazdă.
„Țara gazdă, țara de origine, precum și alte țări, dar în special țara de origine, ar trebui să se implice și să comunice prin aceste rețele”, a declarat Larson, răspunzând întrebării Mediafax.
Dezinformarea se răspândește mai repede decât pot reacționa autoritățileHeidi Larson a explicat că autoritățile trebuie să înțeleagă mai bine sursele de informație pe care oamenii le consideră credibile.
În multe comunități, mesajele venite din partea rudelor, prietenilor sau unor persoane cunoscute pot avea o influență mai mare decât informațiile transmise de instituțiile publice.
De aceea, cercetătoarea consideră că o campanie națională de comunicare, concepută exclusiv pentru populația aflată în interiorul granițelor, poate fi insuficientă.
Larson a recomandat monitorizarea continuă a discuțiilor publice de pe rețelele sociale, inclusiv în limbile vorbite de comunitățile din diaspora, pentru a identifica din timp informațiile false sau preocupările care încep să se răspândească.
Potrivit expertei, mesajele înșelătoare pot deveni virale într-un interval foarte scurt, iar reacțiile instituționale întârziate riscă să nu mai aibă aceeași eficiență.
Ea a insistat asupra importanței identificării timpurii a dezinformării și a comunicării prin persoane care se bucură deja de încrederea comunităților respective.
Exemple din Europa: teoria falsă despre vaccinuri și autism a circulat între comunitățile de migranțiÎn prezentarea susținută la seminar, Heidi Larson a oferit exemple despre felul în care teoriile false privind vaccinarea au traversat granițele prin intermediul comunităților de migranți.
Unul dintre cazurile menționate privește comunitățile somaleze din Suedia, Regatul Unit și Statele Unite, în care s-au răspândit temeri privind o presupusă legătură între vaccinul împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei (ROR) și autism.
Cercetătoarea a explicat că asemenea temeri pot circula rapid între persoane care împărtășesc aceeași limbă și aceleași rețele sociale, chiar dacă locuiesc în state diferite.
Larson a oferit și exemplul comunităților poloneze din străinătate, unde anumite controverse privind vaccinarea au continuat să circule între țara de origine și diaspora.
În unele cazuri, îndoielile privind vaccinarea au fost transmise prin intermediul legăturilor familiale și comunitare, influențând inclusiv persoane care anterior acceptau recomandările medicale.
Aceste exemple arată că informațiile false nu respectă granițele geografice, iar autoritățile trebuie să țină cont de comunitățile lingvistice și de relațiile sociale prin care circulă mesajele.
Experta română de la EMA: Mitul vaccinurilor și autismului este ca un „zombi care nu moare”Problema a fost abordată separat, în cadrul aceluiași seminar, și de Alexandra Păcurariu, specialistă română în farmacoepidemiologie la Agenția Europeană a Medicamentului.
Ea a explicat că una dintre cele mai persistente teorii false despre vaccinare este presupusa legătură dintre vaccinuri și autism.
Teoria a apărut în 1998, odată cu publicarea unui articol științific care sugera o asociere între vaccinul ROR și autism.
Cercetarea, realizată pe numai 12 copii, a fost ulterior retrasă din literatura științifică, după identificarea unor probleme grave privind metodologia și corectitudinea datelor.
Cu toate acestea, afirmațiile au continuat să circule timp de aproape trei decenii.
„Mitul este asemenea unui zombi care nu moare și continuă să se reinventeze”, a explicat Alexandra Păcurariu.
Specialista EMA a arătat că, după infirmarea presupusei legături dintre vaccinul ROR și autism, dezinformarea și-a schimbat treptat argumentele.
Mai întâi, suspiciunile s-au concentrat asupra tiomersalului, un conservant utilizat în anumite vaccinuri, dar care nu reprezenta un ingredient al vaccinului ROR.
Ulterior, au apărut teorii potrivit cărora aluminiul folosit drept adjuvant în unele vaccinuri ar putea provoca autism sau alte boli cronice.
Păcurariu a subliniat că vaccinul ROR nu conține adjuvanți pe bază de aluminiu, deoarece este un vaccin cu virusuri vii atenuate.
Potrivit expertei, aceste schimbări succesive ale argumentelor arată cât de dificil poate fi combătută o teorie falsă care continuă să găsească noi explicații chiar și după ce afirmațiile inițiale au fost infirmate.
România, printre țările europene afectate de scăderea vaccinăriiDiscuțiile despre dezinformare și încrederea în vaccinuri sunt relevante pentru România, unde acoperirea vaccinală împotriva rujeolei a scăzut puternic în ultimii ani.
Potrivit datelor publicate de Organizația Mondială a Sănătății în iunie 2026, acoperirea cu prima doză a vaccinului ROR a coborât de la 90% în 2018 la 78% în 2024.
În cazul celei de-a doua doze, scăderea a fost și mai pronunțată, de la 81% la 62%.
OMS recomandă o acoperire de cel puțin 95% cu două doze de vaccin împotriva rujeolei, pentru prevenirea focarelor.
În 2024, România a raportat peste 25.000 de cazuri de rujeolă, cel mai ridicat număr înregistrat în țară după 1993, potrivit organizației.
Scăderea vaccinării nu poate fi atribuită exclusiv dezinformării. Cercetările realizate de OMS și autoritățile române au identificat și dificultăți de acces la servicii medicale, lipsa unor informații clare și diferențe importante între comunități.
În iunie 2026, OMS a anunțat și unele rezultate pozitive: în anumite județe din România, acoperirea vaccinală împotriva rujeolei a crescut cu 25% în primul trimestru al anului, în urma unor intervenții adaptate comunităților și a implicării personalului medical.
Andrea Kimi Antonelli a scris istorie duminică seară, pe circuitul Hermanos Rodríguez din Ciudad de México, devenind cel mai tânăr campion mondial din cei 76 de ani de existență ai Formulei 1.
Pilotul Mercedes, aflat la al doilea sezon în competiție, a cucerit primul său titlu mondial la vârsta de 20 de ani și 68 de zile, depășind recordul stabilit de Sebastian Vettel în 2010, când germanul a devenit campion mondial la 23 de ani și 134 de zile.
Antonelli este și primul pilot italian care câștigă campionatul mondial de Formula 1 după o pauză de 73 de ani. Ultimul italian care reușise această performanță era Alberto Ascari, campion mondial cu Ferrari în 1952 și 1953.
Verstappen câștigă în Mexic, dar Antonelli este marele învingătorDeși victoria în Marele Premiu al Mexicului i-a revenit lui Max Verstappen, adevărata sărbătoare s-a desfășurat în garajul Mercedes.
Olandezul de la Red Bull a obținut a șasea victorie a carierei pe circuitul mexican, un rezultat care îl propulsează pe poziția secundă în clasamentul general al piloților, cu două puncte în fața lui Lewis Hamilton.
Septuplul campion mondial britanic a terminat cursa pe locul secund, după o competiție tensionată în care a avut inclusiv un duel cu propriul coechipier de la Ferrari, Charles Leclerc.
Antonelli a trecut linia de sosire pe poziția a treia, obținând punctele necesare pentru a-și asigura matematic titlul mondial cu mai multe curse înaintea finalului sezonului.
Italianul avea nevoie doar de o clasare între primii nouă piloți pentru a deveni campion, indiferent de rezultatele rivalilor săi.
Lacrimi în echipa Mercedes. Toto Wolff l-a ridicat în brațe pe noul campionImediat după încheierea cursei, Antonelli a izbucnit în lacrimi când inginerul său de cursă i-a transmis prin radio că este noul campion mondial.
Momentul a declanșat sărbătoarea în garajul Mercedes, unde membrii echipei, familia pilotului și coechipierul său George Russell l-au felicitat.
Șeful echipei Mercedes, Toto Wolff, s-a grăbit să-l întâmpine și l-a ridicat în brațe pe tânărul italian.
Pe podium, Antonelli a fost întâmpinat de mesajul „Grande, Kimi!”, afișat de reprezentanții Mercedes.
Fostul campion mondial Damon Hill a descris performanța italianului drept una extraordinară.
„Este o gură de aer proaspăt incredibilă pentru Formula 1. Ceea ce a făcut anul acesta este pur și simplu uimitor. A avut atât de multe evoluții aproape perfecte”, a declarat Hill pentru BBC Radio 5 Live.
Un sezon de excepție pentru noua stea a Formulei 1Titlul mondial reprezintă punctul culminant al ascensiunii spectaculoase a lui Antonelli, considerat încă din perioada competițiilor de juniori unul dintre cele mai mari talente ale automobilismului mondial.
Promovat de Mercedes în Formula 1 pentru sezonul 2025, italianul a fost ales să ocupe locul lăsat liber de Lewis Hamilton, după transferul septuplului campion mondial la Ferrari.
În martie 2026, Antonelli a obținut prima sa victorie în Formula 1, în Marele Premiu al Chinei, devenind al doilea cel mai tânăr câștigător al unei curse din istoria competiției, după Max Verstappen.
Ulterior, pilotul Mercedes a dominat lupta pentru campionatul mondial, acumulând nouă victorii în primele 18 curse ale sezonului și construindu-și un avantaj decisiv față de rivali.
Victoria obținută în Marele Premiu al Statelor Unite, desfășurat la Austin pe 25 octombrie, l-a adus la un pas de titlu, pe care l-a confirmat o săptămână mai târziu în Mexic.
Clasamentul Marelui Premiu al Mexicului 2026Incidentul s-a produs duminică, 1 noiembrie, în jurul orei locale 22:48, când aplicația „Air Alert”, folosită pentru avertizarea populației în cazul atacurilor rusești, a început să transmită notificări neobișnuite.
Locuitorii capitalei Kiev au fost avertizați în mod fals cu privire la existența unui pericol radioactiv, a unei amenințări chimice și chiar a unor presupuse lupte de stradă.
Potrivit publicației ucrainene dev.ua, utilizatorii au primit inclusiv un mesaj în limba rusă care anunța o alertă nucleară la nivelul întregii țări și făcea referire la racheta rusească Oreșnik.
Forțele Aeriene ale Ucrainei: „Nu există nicio amenințare radioactivă”La scurt timp după apariția notificărilor, Forțele Aeriene ucrainene au intervenit pentru a dezminți informațiile și au avertizat că sistemul ar fi fost ținta unei intervenții ostile.
„Aplicația Air Alert a fost probabil supusă unei intervenții ostile. Nu există nicio amenințare radioactivă! Păstrați-vă calmul și urmăriți mesajele publicate pe canalul nostru oficial”, au transmis Forțele Aeriene ucrainene pe Telegram.
Autoritățile au precizat că avertizările nu corespundeau situației reale și au recomandat populației să utilizeze sursele oficiale pentru verificarea informațiilor.
Ministerul ucrainean de Interne a avertizat, la rândul său, că notificările privind nivelurile de pericol sunt false și le-a cerut cetățenilor să nu acceseze linkuri suspecte și să nu distribuie informații neverificate.
Alerta falsă a fost difuzată și prin difuzoarele publicePotrivit BBC, în regiunea Liov, din vestul Ucrainei, semnalul de avertizare privind un presupus pericol radioactiv a fost transmis și prin sistemele publice de difuzoare, ca urmare a informațiilor generate de aplicație.
Autoritățile locale au precizat că nu exista niciun pericol de contaminare radioactivă.
În regiunea Vinița, guvernatoarea Natalia Zabolotna a anunțat că aplicația a fost vizată de un atac cibernetic și a avertizat populația să nu acceseze linkurile incluse în mesajele suspecte.
Administrația orașului Kiev a transmis că aplicația alternativă „Kyiv Digital” și sistemul public de avertizare funcționau normal și puteau fi utilizate pentru verificarea alertelor.
Nu se știe cine se află în spatele ataculuiDeși autoritățile ucrainene suspectează o intervenție ostilă, circumstanțele exacte ale incidentului nu au fost stabilite.
Aplicația „Air Alert”, susținută de Ministerul Transformării Digitale din Ucraina, reprezintă unul dintre instrumentele utilizate pentru avertizarea rapidă a populației în cazul atacurilor aeriene, al amenințărilor chimice și al altor situații de urgență.
Toate cele nouă persoane aflate la bordul aeronavei au murit, potrivit secretarului american al Transporturilor, Sean Duffy, care a descris accidentul drept „o tragedie îngrozitoare”.
Avionul, un Learjet 60 care decolase de pe Aeroportul Internațional Austin-Bergstrom din Texas și se îndrepta către Bahamas, s-a prăbușit duminică după-amiază, în apropierea unei artere intens circulate din Palm Beach County.
Imaginile surprinse de martori arată aeronava coborând violent spre sol, urmată de o explozie puternică și de apariția unei coloane uriașe de fum negru.
„Arăta ca o rachetă care cade”, a declarat guvernatorul Floridei, Ron DeSantis, descriind momentul tragediei.
Potrivit datelor National Transportation Safety Board (NTSB), citate de CNN, acesta este al doilea cel mai grav accident aviatic produs în Statele Unite în 2026, după prăbușirea unui avion folosit pentru parașutism în Butler, Missouri, în luna iunie, când au murit 12 persoane.
Ultimele mesaje ale pilotului: „Mayday, mayday! Ne vom izbi de pământ”Înregistrările comunicațiilor radio dintre pilot și controlorii de trafic aerian, publicate de LiveATC.net și analizate de CNN, dezvăluie momentele dramatice care au precedat accidentul.
Cu doar câteva minute înainte de prăbușire, pilotul a raportat acumulări de gheață pe aeronavă, o temperatură exterioară de minus 47 de grade Celsius și turbulențe moderate, care provocau variații de altitudine de până la aproximativ 213 metri.
„Avem depuneri ușoare de gheață transparentă, care sunt gestionabile, și turbulențe moderate”, a transmis acesta către centrul de control al traficului aerian din Miami.
La scurt timp, pilotul a raportat precipitații și a solicitat permisiunea de a urca la o altitudine mai mare.
Situația s-a deteriorat însă dramatic.
„Coborâm cu 8.000… Mayday, mayday! Coborâm cu 10.000 de picioare pe minut”, a anunțat pilotul.
Ultimul mesaj radio a indicat că aeronava cobora cu aproximativ 20.000 de picioare pe minut.
„Suntem într-o situație de supraviteză, coborâm cu 20.000 de picioare pe minut… Ne vom izbi de pământ”, a transmis pilotul.
Datele platformei de monitorizare a zborurilor ADS-B Exchange arată că avionul a pierdut aproximativ 27.000 de picioare, echivalentul a peste 8.200 de metri, într-un singur minut, înainte ca semnalul să dispară.
Impact devastator. Aproximativ 600 de oameni au nevoie de adăpostAvionul s-a prăbușit în apropierea Military Trail, între Cresthaven Boulevard și 10th Avenue North, într-o zonă rezidențială din Palm Beach County.
Forța impactului a deformat carosabilul și a creat un crater, potrivit imaginilor difuzate de postul local WPBF, afiliat CNN.
Resturile aeronavei au fost împrăștiate pe o suprafață extinsă, iar explozia a provocat distrugeri în apropierea locului accidentului.
Joel Flores, comisar al comitatului Palm Beach pentru Districtul 3 și unul dintre primii oficiali ajunși la fața locului, a declarat că aproximativ 600 de persoane au nevoie de adăpost ca urmare a pagubelor produse la sol.
Furtunile și depunerile de gheață, printre elementele analizate de anchetatoriÎn momentul accidentului, în regiune erau prezente mai multe furtuni, iar aeronava traversase o zonă cu fenomene meteorologice mai intense cu câteva minute înainte de începerea coborârii necontrolate.
Anchetatorii urmează să stabilească dacă depunerile de gheață, turbulențele sau alte probleme tehnice au contribuit la pierderea controlului asupra avionului.
Administrația Federală a Aviației (FAA) și Consiliul Național pentru Siguranța Transporturilor (NTSB) au deschis o investigație, coordonată de NTSB.
Donald Trump părăsise aeroportul cu puțin timp înainte de accidentLocul prăbușirii se află la aproximativ 6,4 kilometri sud de aeroportul din West Palm Beach, redenumit în cursul acestui an în onoarea președintelui american Donald Trump.
Potrivit CNN, Trump se aflase duminică în West Palm Beach, însă avionul prezidențial Air Force One decolase cu puțin peste o oră înainte de producerea accidentului.
Nu există informații care să indice vreo legătură între deplasarea președintelui și tragedia aviatică.
