Președintele francez Emmanuel Macron este așteptat luni la Stockholm, în Suedia, unde urmează să semneze, împreună cu premierul suedez Ulf Kristersson, un acord în valoare de 4,3 miliarde de euro pentru furnizarea a patru fregate franceze.
Acordul face parte dintr-un pachet complex de măsuri prin care Franța și Suedia vor să își consolideze cooperarea strategică, mai ales în domeniul apărării și securității, potrivit Euronews.
Potrivit înțelegerii dintre cei doi, prima fregată construită de grupul industrial francez Naval Group ar urma să fie livrată în 2030.
Tot luni, ministrul francez al Apărării, Catherine Vautrin, și omologul său suedez, Pål Jonson, vor semna un acord pentru dezvoltarea cooperării în domeniul apărării, inclusiv în „domeniile operațional, al capacităților și industrial”.
Vizita lui Macron este considerată de Palatul Élysée drept o nouă etapă în aprofundarea parteneriatului strategic dintre Franța și Suedia. Se dorește consolidarea apărării europene, dar și cea a NATO.
Suedia a anunțat în luna mai că va cumpăra cele patru fregate, din motiv că dorește modernizarea forțelor sale armate, având în vedere războiul din Ucraina și aderarea țării la NATO, în 2024.
La momentul anunțului, premierul Ulf Kristersson a descris achiziția drept „una dintre cele mai mari investiții suedeze în domeniul apărării de la introducerea avionului de vânătoare Gripen în anii 1980”.
Fregatele, adică navele militare, produse de Naval Group sunt concepute pentru a răspunde mai multor tipuri de amenințări. Potrivit companiei, acestea pot „detecta și neutraliza toate tipurile de amenințări”, fie ele „de suprafață, aeriene, subacvatice, asimetrice sau cibernetice”.
Cooperarea militară dintre Franța și Suedia s-a extins și în cadrul NATO. La summitul Alianței de la Ankara, din luna iulie, Franța a anunțat că vrea să ajute cu trupe la o misiune NATO condusă de Suedia în Finlanda.
Într-o declarație comună, cele trei țări au precizat că „Franța va contribui cu desfășurări de forțe terestre la rotațiile Forțelor Terestre Avansate din Finlanda, inclusiv cu o unitate de luptă”.
Totalul preliminar reprezintă doar o mică creștere față de bugetul de apărare de 8,8 trilioane de yeni (55 de miliarde de dolari) solicitat pentru acest an fiscal. Acesta va fi mult mai mare în cele din urmă, dar mai multe detalii vor apărea mai târziu în acest an, după ce guvernul prim-ministrului Sanae Takaichi va aproba noua strategie de securitate și apărare care vizează consolidarea capacității de contraatac a Japoniei, relatează AP.
În cadrul strategiei sale de apărare pe cinci ani, stabilită în 2022, Japonia și-a dublat cheltuielile pentru apărare la aproximativ 2% din produsul său intern brut pentru a consolida rolul ofensiv al Forțelor sale de Autoapărare, în vederea contracarării Chinei. Beijingul a criticat consolidarea apărării Japoniei, numind-o „nou militarism”.
Adaptare la noile forme de războiJaponia își propune acum „să își consolideze drastic capacitatea de descurajare și răspuns prin transformarea capacității sale de apărare” prin adaptarea la noile forme de război, cum ar fi în cazul desfășurării de drone de către Ucraina, a declarat ministerul într-o broșură despre solicitarea sa bugetară.
Ministerul afirmă că noile metode de război necesită dezvoltarea internă și producția în masă a armelor fără echipaj la prețuri reduse pentru a reduce costurile, a minimiza numărul de victime și a construi o rețea de apărare aeriană mai eficientă din punct de vedere al costurilor.
Ministerul intenționează să utilizeze drone de atac în coordonare cu rachete cu rază lungă de acțiune pentru contraatacuri mai rentabile. Pentru anul fiscal care începe în aprilie 2027, solicită o sumă nespecificată de finanțare pentru achiziționarea de drone de atac fără pilot, care să fie lansate de deasupra sau de sub apă.
Oficialii spun că armele fără echipaj uman ar putea ajuta, de asemenea, Japonia să compenseze scăderea numărului de personal militar, pe măsură ce populația sa îmbătrânește și se micșorează. Experții spun că dezvoltarea de drone complet artizanale, având în vedere că piața comercială a Japoniei este dominată de importuri din China, ar fi o provocare.
În ultimii ani, Japonia și-a fortificat regiunea de sud-vest cu rachete și interceptoare cu rază lungă de acțiune. Pentru a-și consolida și mai mult capacitatea de contraatac, ministerul urmărește să dezvolte rachete hipersonice care pot fi lansate de pe submarine.
Japonia are în vedere utilizarea inteligenței artificialeMinisterul intenționează să introducă o platformă integrată de inteligență artificială în comandă și control pentru a îmbunătăți viteza și precizia în luarea deciziilor, inclusiv evaluarea câmpurilor de luptă și alegerea țintelor.
Oficialii au declarat că Japonia are în vedere utilizarea tehnologiilor de inteligență artificială străine existente, inclusiv cele din SUA, dezvoltând și consolidând în același timp inteligența artificială dezvoltată pe plan intern sau combinându-le.
Tranziția către un stil de viață dominat de ecrane a schimbat radical modul în care consumatorii raportează achiziția de ochelari. Astăzi, cererea tot mai mare pentru colecții moderne de rame ochelari vedere dama și opțiuni masculine elegante reflectă o schimbare clară de comportament: publicul nu mai privește ochelarii doar ca pe o necesitate, ci ca pe o investiție în confortul zilnic și un element esențial al garderobei profesionale.
Digitalizarea accelerată a adus de la sine și o creștere exponențială a cazurilor de oboseală oculară, transformând protecția vizuală într-o prioritate zilnică. Producătorii din optica medicală au redefinit complet conceptele de design: integrarea filtrelor pentru lumina albastră direct în lentile a fost dublată de adaptarea ramelor pentru a rezista unei purtări continue de peste 8-10 ore pe zi. Greutatea redusă, balamalele flexibile și distribuția optimă a presiunii pe puntea nazală au devenit criterii tehnice fundamentale.
Segmentul masculin: funcționalitate, linii curate și materiale de înaltă performanțăPentru bărbați, alegerea ochelarilor de vedere gravitează tot mai mult în jurul materialelor inovatoare și al durabilității. Trecerea de la ramele grele și rigide la aliaje ultra-ușoare din titan, acetat de înaltă densitate sau oțel inoxidabil a revoluționat experiența de purtare.
În ceea ce privește tendințele de design, stilul minimalist domină preferințele din mediul corporativ și de afaceri. Liniile dreptunghiulare, structurile geometrice subtile și nuanțele sobre – precum negru mat, gri antracit, oliv sau nuanțele de titan lustruit – rămân alegeri de top pentru rame ochelari de vedere barbati.
Atunci când explorează piața de profil, cumpărătorii analizează atent ofertele de rame pentru bărbați, căutând acele modele capabile să ofere un echilibru între sobrietatea necesară la birou și rezistența la șocuri mecanice necesară în timpul activităților zilnice din afara programului. Stilul retro intelectual, inspirat din anii ’50 și ’70, dar reinterpretat prin finisaje contemporane, atrage de asemenea un segment tot mai mare de profesioniști tineri, care doresc să adauge o notă de originalitate ținutei office.
Segmentul feminin: versatilitate, expresivitate și nuanțe pastelatePe de altă parte, piața dedicată publicului feminin se remarcă printr-o diversitate remarcabilă de forme, culori și texturi. Ochelarii de vedere pentru doamne nu mai sunt percepuți ca un detaliu neutru, ci ca o piesă centrală de styling, capabilă să pună în valoare trăsăturile fizionomiei și să completeze o ținută elegantă sau casual.
Liniile cat-eye (ochi de pisică), ramele oversized din acetat transparent și modelele hibrid (metal combinat cu inserții colorate) conduc topul preferințelor în acest sezon. Din punct de vedere cromatic, culorile pastelate, tonurile de nude, aurul roz și modelele de tip tortoise oferă o luminozitate deosebită feței, îndulcind trăsăturile.
Doamnele care caută opțiuni adaptate atât pentru munca de birou, cât și pentru evenimentele de seară descoperă o îmbinare fină între greutatea insesizabilă a ramei de ochelari și impactul estetic puternic. Multe femei optează chiar pentru deținerea a două perechi de ochelari diferite: una cu design minimalist și neutru pentru activitatea profesională zilnică și o a doua pereche cu un design îndrăzneț, destinată weekendurilor sau ieșirilor în oraș.
La ce să fim atenți când investim într-o nouă pereche de ochelariSpecialiștii în optică recomandă ca procesul de selecție să nu se bazeze exclusiv pe criteriul estetic. O ramă spectaculoasă poate deveni obositoare dacă nu este corect ajustată după dimensiunile feței sau dacă nu este compatibilă cu tipul de lentilă prescris.
Într-o lume în care prima impresie se formează în câteva fracțiuni de secundă, iar eficiența muncii depinde direct de starea de bine fizică, echipamentul optic adecvat joacă un rol dublu. O pereche de ochelari aleasă cu grijă protejează vederea împotriva suprasolicitării, sporește încrederea în sine și întregește stilul personal. Indiferent dacă este vorba despre linii clasice sau despre abordări avangardiste, evoluția materialelor și a designului din optica medicală demonstrează că funcționalitatea și eleganța pot coexista perfect pe puntea nazală a purtătorului modern.
Cercetătorii susțin că persoanele care petrec mult timp interacționând cu inteligența artificială, în special cu roboți utilizați în serviciile de relații cu clienții, ar putea ajunge să își adapteze modul de comunicare astfel încât să fie mai ușor de procesat de algoritmi.
Inteligența artificială și schimbarea comportamentului umanEchipa internațională de cercetători propune conceptul de „robotoid humanness”, prin care descrie o posibilă influență reciprocă între oameni și roboții cu aspect și comportament tot mai uman.
Roboții și asistenții AI sunt proiectați să imite gesturi, limbaj și indicii emoționale pentru a genera reacții cognitive și emoționale din partea utilizatorilor. Pe măsură ce aceste interacțiuni se repetă, însă, procesul ar putea funcționa în ambele direcții: inteligența artificială devine mai umană, iar oamenii ar putea deveni mai „robotici”, scrie Science Alert.
„Consumatorul acționează, robotul răspunde, iar prin expunerea repetată, în timp, consumatorul internalizează schimbul”, explică Selcen Ozturkcan, cercetător în ingineria managementului la Linnaeus University din Suedia.
Potrivit cercetătorilor, inteligența artificială poate amplifica acest fenomen deoarece sistemele de machine learning își pot ajusta comportamentul în funcție de interacțiunile cu utilizatorii.
Inteligența artificială ar putea încuraja un stil de comunicare mai previzibilIpoteza cercetătorilor este că oamenii ar putea începe să își reducă, în mod inconștient, particularitățile, expresiile neobișnuite și comportamentele imprevizibile pentru a obține răspunsuri mai bune din partea sistemelor AI.
În cazul interacțiunilor cu alte persoane, reacțiile primite sunt adesea neașteptate și nu pot fi controlate de individ. În schimb, răspunsurile oferite de inteligența artificială sunt generate pe baza unor modele statistice și algoritmice.
Prin urmare, utilizatorii s-ar putea adapta treptat la tiparele pe care algoritmul le procesează și le recompensează cel mai bine.
„Pentru oameni, instinctul înnăscut de a imita poate determina preluarea comportamentelor de comunicare ale robotului, făcându-i mai asemănători cu roboții”, afirmă Ozturkcan.
Inteligența artificială și identitatea utilizatorilorCercetătorii consideră că interacțiunile repetate cu AI ar putea influența inclusiv modul în care oamenii își construiesc percepția asupra propriei identități.
Sistemele de inteligență artificială sunt capabile să personalizeze conversațiile, inclusiv prin utilizarea informațiilor oferite anterior de utilizator. Acest lucru face ca interacțiunea să pară mai socială și poate estompa diferența dintre comunicarea cu un robot și cea cu o persoană.
În acest context, autorii studiului avertizează că serviciile bazate pe AI ar putea contribui, în timp, la restrângerea modurilor prin care oamenii se exprimă și se prezintă.
Inteligența artificială trebuie testată în studii pe oameniCercetătorii subliniază că lucrarea este pur teoretică și că nu au fost realizate experimente pe oameni pentru a măsura efectele interacțiunilor repetate cu inteligența artificială.
Ipoteza se bazează, însă, pe cercetări anterioare privind interacțiunile dintre oameni și roboți. Autorii consideră că teoria trebuie verificată prin studii experimentale înainte ca efectele asupra comportamentului uman să poată fi confirmate.
„Roboții și AI sunt acum omniprezenți în serviciile pentru clienți. Este important să înțelegem modul în care oamenii interacționează cu aceștia”, afirmă Jean-Paul de Cros Peronard, cercetător în dezvoltarea afacerilor la Aarhus University din Danemarca.
Astăzi, la data limită de 31 august 2026, bilanțul PNRR pentru România arată că țara noastră a reușit să termine o parte din proiectele pentru care s-a angajat în fața Comisiei Europene.
Din cele peste 15.000 de investiții asumate, aproape 4500 de proiecte au rămas nefinalizate sau nerecepționate la termenul oficial de astăzi.
Din 20 de miliarde de euro, România a încasat efectiv 13 miliarde de euroDin bugetul total recalculat al României de circa 20 de miliarde de euro (redus de la cele 29,2 miliarde inițiale), țara a încasat efectiv doar în jur de 13 miliarde de euro, pierzând definitiv sume importante din cauza blocajelor politice și a întârzierilor.
Ilie Bolojan: „Trebuie să tragem niște lecții. Din 19 spitale, am finalizat 8”Într-o vizită la Târgu Mureș, la recepția unui Centru de chirurgie cardiovasculară, finanțat din PNRR, premierul demis, Ilie Bolojan a declarat:
„Este un final de program PNRR, așa cum spuneam, și aici trebuie să tragem niște lecții pentru noi, nu neapărat pentru zona de sănătate, dar gândiți-vă că la sănătate am început cu un buget din PNRR de peste două miliarde de euro și prin reduceri succesive am ajuns la puțin peste un miliard de euro, ceea ce înseamnă că banii nu s-au pierdut, dar banii au plecat către alte domenii unde au putut fi consumați.
Și asta înseamnă că, de la 19 spitale, la câte am ajuns după ce s-a reașezat PNRR-ul în 2023, am ajuns să fim în situația să finalizăm practic 8, ceea ce înseamnă că celelalte au fost transferate pe alte finanțări, sau din fondurile europene de coeziune sau din bugetele naționale, dar asta înseamnă niște ani de întârziere, niște ani în care pacienți din toată țara, medici, profesionişti din sănătate, nu au condiții la fel de bune pentru a se trata și sunt niște ani pe care i-am pierdut, practic”.
„Pe ultima sută de metri”Ilie Bolojan a vorbit despre simplificarea procedurilor de licitație, de autorizare, de administrarea proiectelor de către profesioniști în domeniu și de parteneriate cu autoritățile locale.
„Pentru a putea însă închide aceste proiecte a fost nevoie de un efort important în această perioadă și cum de multe ori facem noi, și nu întotdeauna este bine, tragem tare pe ultima sută de metri, și în această perioadă am reușit să deblocăm finanțări, să reașezăm linii de credite, să trecem peste aspectele birocratice și le mulțumesc tuturor celor care pe ultima sută de metri au făcut posibil acest lucru”, a spus Ilie Bolojan.
Returnarea banilorȘi Parlamentul României a adoptat de urgență o lege care stipulează că lucrările efectuate după data de 31 august nu mai sunt decontate din bani europeni, ci vor fi plătite din bugetele locale, de stat sau alte fonduri. Dacă beneficiarii nu le termină până la 31 decembrie 2026, vor fi obligați să returneze toți banii primiți anterior.
Domeniile în care România a finalizat în majoritate proiectele: infrastructură, dezvoltare, educație și digitalizare România a finalizat la termen 343 de kilometri de autostradă din totalul asumat prin PNRR. Ministerul Dezvoltării a reușit să recepționeze mii de proiecte de eficiență energetică, reabilitări termice, consolidări seismice și infrastructură verde. În privința Educației și Digitalizării, dotările pentru școli și o mare parte din laboratoarele informatice au fost implementate în unitățile de învățământ. Ce proiecte nu a terminat RomâniaDirecția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări (DGPCI) a anunțat luni, 31 august, majorarea tarifelor pentru eliberarea permisului de conducere, a certificatului de înmatriculare și a autorizației de circulație provizorie. Noile tarife vor intra în vigoare de la 15 septembrie 2026.
Șoferii și persoanele care solicită aceste documente vor plăti mai mult începând de la această dată. DGPCI spune că sumele achitate înainte de 15 septembrie nu vor mai putea fi folosite după intrarea în vigoare a noilor tarife.
Cât va costa permisul de conducerePotrivit informațiilor transmise de Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări, tariful pentru eliberarea permisului de conducere va crește de la 89 de lei la 139 de lei, ceea ce înseamnă o majorare de 50 de lei.
Și certificatul de înmatriculare, cunoscut drept talon, va avea un tarif mai mare. Acesta va costa 76 de lei, față de 49 de lei în prezent, ceea ce înseamnă o creștere de 27 de lei. În cazul autorizației de circulație provizorie, tariful va ajunge la 25 de lei, de la 13 lei în prezent. Majorarea este de 12 lei.
Noile tarife de la 15 septembrie 2026:
Noile tarife pentru documentele auto, precum și cele pentru plăcile cu număr de înmatriculare, pot fi achitate prin intermediul terminalelor SelfPay sau online, pe platforma Ghișeul.ro.
DGPCI atrage atenția asupra datei la care este făcută plata de către persoană, din motiv că sumele achitate înainte de 15 septembrie 2026 nu vor mai putea fi utilizate după intrarea în vigoare a noilor tarife.
Persoanele care urmează să solicite permisul de conducere, certificatul de înmatriculare sau autorizația de circulație provizorie trebuie să țină cont de noile valori și de momentul efectuării plății.
JURIDICE.ro, platforma de referință a comunității juridice din România, și T.O.M. Communication, agenție boutique de PR & advertising, anunță încheierea unui parteneriat prin care vor oferi servicii integrate de PR și comunicare, adaptate particularităților pieței. Colaborarea reunește expertiza JURIDICE.ro în ecosistemul juridic din România cu experiența T.O.M. Communication în strategie de comunicare, media relations și brand management, pentru a răspunde nevoilor de vizibilitate, poziționare și reputație ale profesioniștilor din acest domeniu.
Pe ce se axează parteneriatul
Piața juridică are propriile reguli de comunicare. Specificul profesiei impune limite pe care strategiile de PR dezvoltate pentru alte industrii nu le pot aborda în același mod, iar complexitatea subiectelor juridice necesită o transpunere clară și relevantă înainte de a ajunge în atenția presei sau a publicului. Tocmai de aceea, comunicarea în domeniul juridic presupune o abordare strategică, adaptată atât specificului profesiei, cât și obiectivelor fiecărui client.
Prin parteneriatul dintre JURIDICE.ro și T.O.M. Communication, companiile și profesioniștii au acces la servicii integrate de comunicare și consultanță, adaptate particularităților pieței juridice, printre care:
Citeşte comunicatul integral AICI
Potrivit datelor citate de Euronews și Box Office Mojo, producția a ajuns la 2,332 miliarde de dolari încasări la nivel mondial, depășind „Titanic”, lansat în 1997, care a acumulat aproximativ 2,264 miliarde de dolari în urma lansării inițiale și a relansărilor. Performanța este cu atât mai importantă cu cât „Titanic”, regizat de James Cameron, a rămas timp de ani unul dintre reperele absolute ale cinematografiei mondiale.
Filmul Titanic”, regizat de James Cameron, a rămas timp de ani unul dintre reperele absolute ale cinematografiei mondiale. Sursa foto: X
„Spider-Man” mai are un singur film de depășit pentru podium„Spider-Man: Brand New Day” nu s-a oprit însă la detronarea lui „Titanic”. Filmul se află acum la doar aproximativ 2 milioane de dolari de „Avatar: The Way of Water”, care ocupă locul al treilea în clasamentul mondial, cu 2,334 miliarde de dolari. Astfel, pelicula cu Tom Holland în rolul lui Peter Parker ar putea urca în curând pe podiumul celor mai profitabile filme din toate timpurile.
Topul celor mai profitabile filme în prezentFilmul Marvel a trecut și de „Ne Zha 2”, animația chineză care ocupă în clasament poziția a cincea.
A doua cea mai rapidă producție care a trecut de 2 miliarde de dolariSuccesul comercial al filmului este și mai impresionant prin viteza cu care a atins pragul de 2 miliarde de dolari. „Spider-Man: Brand New Day” a devenit a doua cea mai rapidă producție din istorie care a depășit această bornă, după „Avengers: Endgame”. Pelicula din 2019 a avut nevoie de numai 11 zile pentru a ajunge la 2 miliarde de dolari.
Acum, următoarea țintă este podiumul. Diferența față de „Avatar: The Way of Water” este atât de mică încât schimbarea pozițiilor ar putea veni foarte curând. Mai mult, competiția din partea filmelor Marvel ar putea deveni interesantă și pentru locul al doilea. „Avengers: Endgame” va reveni în cinematografe pe 25 septembrie, într-o relansare intitulată „Avengers: Endgame (Encore)”, înaintea lansării „Avengers: Doomsday”, programată pentru 18 decembrie.
Tucker Carlson, fost jurnalist TV și o figură importantă a mișcării conservatoare din SUA, a afirmat că președintele american Donald Trump ar trebui demis din funcție „imediat” dacă ia în considerare în mod activ utilizarea armelor nucleare în războiul împotriva Iranului.
În cadrul unui episod recent din „The Tucker Carlson Show”, el a susținut că simpla analizare a unei astfel de opțiuni ar trebui să reprezinte o „linie roșie” pentru un șef de stat.
„În momentul în care un președinte ia în considerare în mod activ utilizarea, în primul rând, a armelor nucleare, acea persoană ar trebui destituită imediat din funcție, deoarece aceasta trebuie să fie linia roșie: distrugerea întregii umanități printr-un atac nuclear”, a spus Carlson, potrivit The Hill.
El a făcut aceste afirmații într-o discuție cu Joe Kent, fost director al Centrului Național de Combatere a Terorismului, care a demisionat la începutul acestui an în semn de protest față de războiul cu Iranul.
Comentatorul conservator a precizat că s-a opus ferm celor două proceduri de destituire declanșate împotriva lui Trump în timpul primului său mandat. Totuși, Carlson s-a întrebat de ce același principiu nu ar trebui aplicat în cazul în care un președinte ar lua în calcul un prim atac nuclear.
„De ce nu se încearcă demiterea lui din funcție, imediat?”, a spus Carlson, adăugând că orice președinte care ar accepta astfel de discuții din partea unui subordonat ar fi, în opinia sa, „nepotrivit pentru funcție”.
Trump nu a anunțat că ia în calcul un atac nuclear, dar vrea ca Teheranul să nu dețină o armă nuclearăPreședintele american Donald Trump nu a declarat public faptul că ia în considerare să lanseze un atac nuclear, ca primă măsură, în războiul împotriva Iranului. Totuși, el a lansat de mai multe ori amenințări militare foarte dure, legându-le de programul nuclear iranian.
În schimb, Trump a repetat foarte clar că nu va permite Iranului să obțină o armă nucleară.
Comentariile lui Carlson vin în contextul în care acesta și-a exprimat îngrijorarea atât cu privire la abordarea administrației față de Iran, cât și la strategia nucleară elaborată la Pentagon.
Statele Unite au reluat atacurile asupra IranuluiÎn noaptea de duminică spre luni, forțele americane au atacat lansatoare de rachete iraniene din zona strâmtorii Ormuz, în prima operațiune militară confirmată a SUA împotriva Iranului după o pauză de o lună.
Gardienii Revoluției au anunțat ulterior un atac cu rachete balistice asupra unor baze americane din Iordania. Nu au fost raportate imediat victime sau pagube în urma ripostei iraniene.
Mai multe publicații semioficiale din Iran au relatat despre explozii în apropierea insulei Larak, situată în strâmtoarea Ormuz.
Ultimul atac american confirmat asupra unor obiective iraniene avusese loc pe 29 iulie. Atunci, armata SUA a anunțat o serie amplă de lovituri asupra unor obiective ale Gardienilor Revoluției, inclusiv instalații de supraveghere și apărare de coastă.
Pe 1 august, Donald Trump a declarat că va amâna noi atacuri la solicitarea unor aliați din Golf, printre care Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.
În videoclip, una dintre membrele misiunii îi cere unui asistent AI să traducă în limba română expresii lungi care descriu stări și emoții. Prima este o formulare elaborată pentru sentimentul de nostalgie față de un loc și un timp îndepărtat, plin de iubire și dor.
Răspunsul AI-ului este însă surprinzător de scurt: „Dor”.
„A rezumat întregul meu paragraf în trei litere?”, reacționează, amuzată, vorbitoarea.
Experimentul continuă cu o descriere la fel de complicată: o stare de liniște absolută, de armonie cu lumea, căldură, calm și tihnă sufletească. Asistentul oferă din nou un răspuns foarte scurt: „Tihnă”.
„Așteaptă. Tocmai a rezumat întregul meu paragraf în cinci litere?”, spune aceasta.
Ultimul exemplu este și cel care încheie clipul. Se descrie un sentiment de afecțiune pură, blândă și dulce, care face o persoană extrem de prețioasă pentru inima ta. Răspunsul este un singur cuvânt: „Drag”.
Când i se cere să traducă termenul înapoi în engleză, cuvânt cu cuvânt, asistentul AI refuză.
„Unele frumuseți există doar în limba română”, este replica de final.
Mesajul Ambasadei SUA pune astfel în evidență, într-o manieră relaxată și cu umor, nuanțele unor cuvinte românești care pot fi dificil de transpus fidel într-o altă limbă.
Ziua Limbii Române este sărbătorită anual la 31 august și reprezintă un prilej de promovare și apreciere a limbii române și a patrimoniului cultural asociat acesteia.
