Agregator de ştiri

Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, și președintele Masoud Pezeshkian au fost ținta atacurilor americane și israeliene, a declarat un oficial israelian pentru Times of Israel.

Se crede că Khamenei nu se află în Teheran și a fost dus într-un loc sigur.

Agenția de știri iraniană Tasnim a raportat că Pezeshkian este „în deplină sănătate”, citând o sursă apropiată președinției.

Alți lideri ai regimului și comandanți militari au fost, de asemenea, ținta atacurilor, a adăugat oficialul, fără a furniza nume. Rezultatele atacurilor sunt în prezent neclare, a spus oficialul.

Statele Unite și Israelul au lansat „operațiuni militare majore” împotriva Iranului sâmbătă dimineața. Președintele american Donald Trump a declarat că scopul este „distrugerea rachetelor și a industriei de rachete a Iranului”. Teheranul a lansat atacuri ca ripostă în mai multe zone din Orientul Mijlociu.

Adresându-se iranienilor, Trump a confirmat într-un discurs de acum câteva ore că se dorește o schimbare de regim: „Când vom termina, preluați controlul asupra guvernului vostru. Va fi al vostru.”

„Aceasta va fi, probabil, singura voastră șansă pentru generații întregi”, a spus Trump. „Ora libertății voastre se apropie.”

„Inamicul” a presupus în mod eronat că poporul iranian „se va supune cererilor lor meschine prin astfel de acțiuni lașe”, spune SNSC.

SNSC a declarat că forțele armate iraniene au început deja măsurile de represalii și s-a angajat să „țină la curent poporul drag”, scrie BBC.

Acesta a avertizat că operațiunile SUA și Israelului ar putea continua în Teheran și în alte orașe, îndemnând cetățenii, „păstrând calmul”, să se deplaseze în zone mai sigure, acolo unde este posibil, pentru a evita pericolul.

Consiliul a asigurat, de asemenea, publicul că guvernul „a pregătit în avans toate necesitățile societății” și că „nu există îngrijorări cu privire la aprovizionarea cu bunuri esențiale”, sfătuind oamenii să evite centrele comerciale aglomerate.

Școlile și universitățile vor rămâne închise până la noi dispoziții, băncile vor continua să funcționeze, iar birourile guvernamentale vor funcționa la 50 % din capacitate, a precizat SNSC, adăugând că noi informații vor fi anunțate în timp util.

Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) a aprobat în 2025 șaisprezece medicamente pentru boli rare, din totalul de 104 autorizații acordate. Medicamentele sunt folosite pentru diagnosticarea, prevenirea și tratarea bolilor rare. Este un număr semnificativ într-un domeniu în care cercetarea avansează lent și cu resurse limitate, notează Agenția ANSA.

Peste 30% din totalul proiectelor globale de cercetare farmaceutică vizează bolile rare. Cei 7.721 de proiecte actuale urmăresc să găsească tratamente pentru cele 350 de milioane de persoane afectate în întreaga lume. Interesul industriei farmaceutice și biotehnologice pentru acest domeniu este în creștere constantă.

Împotriva atrofiei optice autosomale dominante, o boală oculară gravă, au început studiile clinice cu un „plasture genetic”. Primul pacient a fost deja tratat. Cercetătorii se îndreaptă spre o posibilă vindecare a unei afecțiuni care până acum nu avea tratament.

Potrivit Rare Diseases Europe (Eurordis), timpul mediu necesar pentru a obține un diagnostic în Europa este de aproximativ cinci ani. Această „odisee diagnostică” întârzie accesul la tratament și afectează calitatea vieții pacienților. Diagnosticul precoce rămâne una dintre cele mai mari provocări ale medicinei moderne.

De Ziua Mondială a Bolilor Rare, asociațiile internaționale au cerut guvernelor să garanteze accesul la terapii fără întârzieri birocratice. „Dreptul la tratament este un drept al omului și trebuie garantat tuturor, 365 de zile pe an”, transmite Anffas.

Asociația Luca Coscioni denunță că pacienții sunt adesea ținuți ostatici de birocrație și logica orientată spre profit.

Ziua Mondială a Bolilor Rare se sărbătorește în fiecare an pe 28 februarie, ca apel global pentru dreptul la tratament al celor afectați.

„Regimul iranian a ucis mii de oameni. Programele sale de rachete balistice și nucleare, împreună cu sprijinul pentru grupări teroriste, reprezintă o amenințare serioasă la adresa securității globale”, a scris Kaja Kallas, într-un mesaj publicat pe platforma X.

Ea a subliniat că Uniunea Europeană a adoptat sancțiuni ferme împotriva Iranului și a susținut soluții diplomatice, inclusiv în dosarul nuclear.

Oficialul european a precizat că a discutat cu ministrul israelian de Externe, Gideon Saar, precum și cu alți miniștri din regiune. Iar UE „cooperează îndeaproape cu partenerii arabi pentru a explora căi diplomatice” la situația existentă.

„Protecția civililor și respectarea dreptului internațional umanitar reprezintă o prioritate”, a mai afirmat Kaja Kallas.

Ea a adăugat că rețeaua consulară a UE este „pe deplin mobilizată pentru a facilita plecările cetățenilor europeni”, iar personalul neesențial al Uniunii este retras din regiune.

Totodată, ea a anunțat că misiunea navală europeană EUNAVFOR Aspides rămâne „în alertă maximă” în Marea Roșie și este pregătită să contribuie la menținerea deschisă a coridorului maritim.

Acesta recunoaște că atacurile au avut loc „în timp ce Iranul și Statele Unite se aflau în mijlocul unui proces diplomatic”, relatează BBC.

A treia rundă de negocieri indirecte privind programul nuclear între Iran și SUA a avut loc acum două zile, pe 26 februarie, la Geneva, fără a se înregistra vreun progres.

Iranul și SUA au mai organizat cinci runde de negocieri, tot fără rezultate, în luna mai a anului trecut, iar a șasea rundă, programată pentru iunie 2025, a fost anulată după ce Israelul a lansat atacuri surpriză asupra unor ținte iraniene, declanșând un conflict de 12 zile în care SUA au lovit trei obiective nucleare iraniene importante.

Donald Trump susține pe Truth Social că Iran a încercat să interfereze în alegerile din SUA în 2020 și 2024, încercând să-l împiedice să câștige președinția SUA.

Singura țară care nu a fost lovită deocamdată de Iran și care adăpostește baze SUA este Oman.

Mai mulți comandanți ai Gărzilor Revoluționare din Iran și oficiali politici au fost uciși sâmbătă într-o serie de atacuri americano-israeliene, a declarat pentru Reuters o sursă iraniană apropiată conducerii țării.

Autoritățile au anunțat că sistemele de apărare aeriană au reușit să intercepteze mai multe proiectile, însă impactul incidentului s-a soldat cu cel puțin o victimă, la Abu Dhabi, potrivit Al Jazeera.

Guvernul Emiratelor Arabe Unite a calificat atacul drept „o încălcare flagrantă a suveranității naționale și a dreptului internațional”.

De asemenea, a transmis într-un comunicat oficial că „își rezervă dreptul deplin de a răspunde acestei escaladări”.

Incidentul are loc pe fondul atacului comun condus de Israel și Statele Unite ale Americii asupra Iranului, sâmbătă dimineață.

O prognoză făcută de Universitatea din Worcester arată că polenul copacilor a atins niveluri „foarte ridicate” în ultimele zece zile. De obicei, sezonul febrei fânului este așteptat la sfârșitul lunii martie. Anul acesta, simptomele au apărut cu mult mai devreme, scrie The Independent.

O schimbare bruscă de la vreme ploioasă la temperaturi calde și uscate a declanșat eliberarea masivă a polenului din copaci.

„A fost vremea ideală pentru polenul copacilor. Ploaia a făcut ca ierburile și copacii să fie mai exuberanți, iar acum că s-a uscat, toate capsulele de polen au apărut”, a explicat dr. Adrian Morris, alergolog la Surrey Allergy Clinic, pentru Independent.

Polenul de arin este cel mai ridicat, iar polenul de alun, plop, chiparos și ulm este prezent în cantități moderate.

Sezonul polenului din copaci durează până la jumătatea lunii mai, potrivit Met Office. El provoacă simptome alergice la un sfert dintre persoanele care suferă de febra fânului. „Concentrația de polen crește rapid și toată lumea prezintă simptome”, a avertizat dr. Morris.

Deși nivelurile de polen sunt mai ridicate la țară, mai mulți locuitori din orașe suferă de febra fânului, potrivit dr. Fiona Symon de la Universitatea din Leicester. Motivul: particulele de eșapament transportă granulele de polen mai adânc în căile respiratorii, agravând alergiile. Combinația dintre poluare și polen devine un coșmar pentru cei sensibili.

Experții recomandă începerea tratamentului cu antihistaminice înainte ca simptomele să se agraveze. Spray-urile nazale cu steroizi sunt, de asemenea, recomandate. În zilele cu concentrații ridicate de polen, alergicii ar trebui să limiteze activitățile în aer liber, să poarte ochelari de soare și să se schimbe de haine după ce intră în casă.

Universitatea din Leicester monitorizează nivelurile de polen din 2006 și constată că acestea cresc de la an la an, fenomen legat de schimbările climatice și de plantarea tot mai frecventă a copacilor polenizatori în zonele urbane.

Consilierul prezidențial Marius Lazurcă a transmis că „șefa Misiunii, ambasadoarea Mirela Grecu, și întregul personal al Ambasadei sunt în siguranță și informează constant asupra evenimentelor în desfășurare”.

Lazurcă a precizat că este în contact nemijlocit și cu ambasadorul Radu Ioanid și cu echipa Ambasadei României la Tel Aviv.

Potrivit consilierului prezidențial, i-a fost comunicat președintelui că:

– în ciuda disfuncționalității rețelelor locale, se menține contactul cu Ambasada din Teheran

– ambasadorul Grecu este în contact cu o bună parte dintre cetățenii români rezidenți în Iran

– Ambasada nu a primit până în prezent solicitări de asistență consulară din partea vreunui cetățean român

– Misiunea monitorizează dinamica evenimentelor și situația socială din Teheran și principalele orașe

„Noua agresiune militară a Statelor Unite și a regimului sionist împotriva Iranului reprezintă o încălcare a dreptului internațional și a principiilor Cartei Națiunilor Unite. Republica Islamică consideră această agresiune o violare clară a păcii și securității internaționale și subliniază că își rezervă dreptul legitim de a răspunde decisiv”, se arată într-un comunicat oficial, citat de Al Jazeera.

Ministerul a mai subliniat că poporul iranian a demonstrat întotdeauna răbdare și reținere pentru a preveni escaladarea și pentru a menține stabilitatea regională.

De asemenea, a adăugat că forțele armate sunt „pe deplin pregătite să apere țara și vor face agresorii să regrete acțiunile lor”.

Atacurile SUA și Israel au fost descrise drept „un exemplu clar de agresiune armată”, comunicatul invocând Articolul 51 al Cartei ONU privind dreptul la autoapărare.

„Istoria arată că iranienii nu au cedat niciodată în fața agresiunii. Și de această dată, răspunsul Iranului va fi decisiv, iar agresorii vor regreta acțiunile ostile”, se mai arată în comunicat.