Agregator de ştiri

Ivan susține că România are nevoie de măsuri imediate atât pe plan intern, cât și extern și afirmă că proiectul privind reducerea TVA și a accizelor la carburanți, depus în Parlament, ar trebui adoptat în sesiunea extraordinară de săptămâna viitoare.

„Am văzut astăzi un Ilie Bolojan nervos și depășit de situație, în fața realității crizelor suprapuse prin care trece România. Este și firesc, pentru că România nu mai are un guvern cu legitimitate și putere în fața crizelor”, a declarat fostul ministru, joi, într-o postare pe Facebook.

Bogdan Ivan a amintit că, în urmă cu patru luni, după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, a propus un pachet de măsuri care, potrivit acestuia, a limitat creșterea prețurilor la carburanți și a asigurat aprovizionarea pieței.

„Fără acele măsuri, litrul de motorină era mai scump cu 70-90 de bani/litru. Și atunci, a durat aproape 30 de zile și zeci de ore de convingere, pentru ca premierul să accepte acest plan”, a afirmat Ivan.

Fostul ministru susține că Executivul trebuie să acționeze imediat pentru protejarea aprovizionării cu țiței și pentru reducerea fiscalității aplicate carburanților.

„Urgent, acum, avem nevoie de măsuri externe și interne clare care să ne repună pe un curs sigur. Pe plan extern, guvernul trebuie să acționeze acum și să producă un plan comun de punere în siguranță a celei mai importante rute de aprovizionare cu țiței nu numai pentru România, ci pentru Europa! (…) Reduceți TVA-ul și accizele, cele mai mari din Europa, fie și temporar, cu impactul bugetar aferent, dar ajutăm economia să respire. Proiectul este în Parlament și săptămâna viitoare poate fi votat. Curaj!”, a spus acesta.

În opinia sa, amânarea unor măsuri ar afecta în special agricultura și companiile care depind de costurile cu combustibilii.

„Agricultura nu va avea răbdare până se decide premierul demis ce trebuie făcut, sau până se echilibrează piața. Pentru că economia consumă resurse și consumă combustibili astăzi și multe companii s-ar putea ca, peste câteva săptămâni, să nu mai existe. (…) Dacă nu, scumpirile la carburanți le vom resimți în buzunarul fiecărui român. La raft, în scăderea puterii de cumpărare și creșterea inflației. În unul cu patru luni de zile, când a izbucnit conflitul în Orientul Mijlociu, toată lumea era foarte întrebătoare despre ce se va întâmpla cu piața produselor petroliere”, a declarat Ivan.

El i-a transmis premierului că este dispus să îi pună la dispoziție experiența acumulată în perioada în care a condus Ministerul Energiei.

„Am făcut-o atunci, știu cum se face, dacă nu știți cum, sunt aici și pot să vă dau toate informațiile, domnule premier, pentru că România nu are timp să aștepte să treacă această criză”, a afirmat fostul ministru al Energiei.

În competiția pentru Leul de Aur au fost incluse 20 de lungmetraje semnate de unii dintre cei mai apreciați regizori ai momentului. Selecția oficială reunește filme semnate de regizori consacrați precum Danny Boyle, Martin McDonagh, Werner Herzog, Hirokazu Kore-eda, Lee Chang-dong, Nanni Moretti, Stéphane Brizé, Florian Zeller și Casey Affleck, reprezentând cinematografii din Europa, Asia și America de Nord.

Selecția oficială publicată de Bienala de la Veneția include printre cele mai așteptate titluri „Ink”, noul film al lui Danny Boyle care va deschide festivalul, „Wild Horse Nine”, regizat de Martin McDonagh, și „Bucking Fastard”, noua producție semnată de Werner Herzog, cu surorile Kate și Rooney Mara în distribuție.

Competiția include și „Primetime”, cu Robert Pattinson în rolul jurnalistului Chris Hansen, precum și „Bunker”, în care Penélope Cruz și Javier Bardem revin împreună pe marele ecran sub regia lui Florian Zeller.

Din selecția oficială face parte și „Company”, al treilea lungmetraj regizat de Casey Affleck, o coproducție realizată de Canada, România, Italia, Statele Unite și Emiratele Arabe Unite, cu Nick Nolte și Ben Mendelsohn în distribuție.

Directorul artistic al festivalului, Alberto Barbera, spune că selecția din acest an reflectă preocuparea cineaștilor pentru marile teme ale lumii contemporane și descrie cinematografia drept „un instrument extraordinar de cunoaștere a realității”. El a precizat că alegerea filmelor a fost dificilă, deoarece în ultimele luni au fost finalizate numeroase producții de mare valoare.

Potrivit organizatorilor, multe dintre filmele selectate abordează teme de actualitate, de la conflicte armate și tensiuni geopolitice până la crize sociale și familiale. Selecția din acest an pune accent pe cinematografia de autor și pe producțiile independente, reunind atât regizori consacrați, cât și noi voci ale cinematografiei internaționale.

Unul dintre aspectele care au atras atenția la prezentarea selecției este faptul că doar unul dintre cele 20 de filme aflate în competiția oficială este regizat de o femeie, danezo-egipteanca May el-Toukhy. Filmul său, „Woman Unknown”, spune povestea unei foste guvernante care încearcă să-și refacă viața în Danemarca postbelică, însă un secret din perioada ocupației naziste amenință să îi distrugă viitorul.

Alberto Barbera a explicat că selecția a fost realizată exclusiv pe criterii artistice.

Juriul competiției pentru Leul de Aur va fi prezidat de actrița și regizoarea americană Maggie Gyllenhaal, nominalizată la Oscar pentru scenariul filmului „The Lost Daughter”, cu care și-a făcut debutul în regie.

Cercetătorii estimează că apogeul a fost atins în urmă cu aproximativ două milenii, când ar fi existat zeci de mii de limbi, de aproape zece ori mai multe decât la sfârșitul ultimei ere glaciare.

În prezent, în lume sunt folosite peste 7.500 de limbi distincte. Autorii cercetării, publicate în revista Science și preluate de Nature, susțin însă că diversitatea lingvistică a crescut puternic odată cu răspândirea agriculturii și formarea comunităților stabile.

Pentru a estima situația de acum 12.000 de ani, cercetătorii au raportat populația globală aproximativă din acea perioadă la dimensiunea medie a comunităților de vânători-culegători aparținând aceluiași grup cultural.

Modelul a pornit de la ipoteza că grupuri de aproximativ 800 de persoane foloseau aceeași limbă. Pe această bază, echipa a calculat că, la sfârșitul ultimei perioade glaciare, pe glob existau între 3.300 și 7.800 de limbi.

Ulterior, pe măsură ce agricultura s-a răspândit, oamenii au renunțat treptat la stilul de viață nomad și s-au stabilit în comunități mai mici și mai izolate. Această fragmentare ar fi favorizat separarea dialectelor și apariția unor limbi distincte.

Cercetătoarea Claire Bowern, specialistă în lingvistică istorică la Universitatea Yale și coautoare a studiului, consideră că sedentarizarea ar putea explica o parte importantă a acestei creșteri. Cercetări realizate în regiuni precum Noua Guinee și Vanuatu indică faptul că limbile comunităților agricole mici tind să se diferențieze mai rapid de cele ale vecinilor decât în cazul grupurilor de vânători-culegători.

Analiza sugerează că diversitatea lingvistică a continuat să crească timp de mai multe milenii și a atins maximul în urmă cu aproximativ 2.000 de ani. După acel moment, numărul limbilor ar fi început să scadă într-un ritm accelerat.

Concluzia schimbă perspectiva potrivit căreia dispariția limbilor ar fi în principal o consecință a globalizării moderne. Potrivit cercetătorilor, pierderea masivă a diversității lingvistice ar fi început cu mult înainte, odată cu extinderea statelor, integrarea comunităților și răspândirea unor limbi dominante.

Autorii avertizează totuși că reconstituirea trecutului lingvistic este dificilă, deoarece limbile nu lasă urme arheologice directe, iar sursele scrise acoperă doar o parte redusă din istoria umanității.

Aproximativ 20.000 de persoane sunt evacuate de către autoritățile din Franța, pe măsură ce incendiile de vegetație se extind în sud-vestul țării, potrivit BBC.

Aproape 12.000 de persoane au fost evacuate din sud-vestul Franței, iar autoritățile mută alte 8.800, pe măsură ce incendiile se răspândesc în regiunea Gironde.

Oficialii locali au declarat că aproximativ 3.400 de hectare de teren au fost deja distruse în jurul Golfului Arcachon. Aproximativ 700 de pompieri se luptă cu flăcările, potrivit sursei.

Incendii de vegetație au izbucnit și în Spania și Italia în ultimele zile. Locuitorii au fost evacuați în apropiere de Toledo, la sud de Madrid. Un pompier a murit după ce s-a îmbolnăvit în timp ce stingea un incendiu în Sicilia.

Prefectul din Gironde, Sophie Brocas, a declarat că 10.000 de vizitatori s-au numărat printre cei evacuați din campinguri peste noapte. De asemenea, a transmis că ultimele evacuări au loc „cu calm”.

Brocas a declarat că nu au fost raportate victime. Unele situri și drumuri au fost închise în zonele forestiere expuse.

Șeful serviciului de pompieri din Gironde, Marc Vermeulen, a avertizat că temperaturile cresc și vântul se intensifică.

„Va atinge apogeul la ora 20:00. Apoi va trebui să ne confruntăm cu vânturi foarte variabile În prezent ne confruntăm cu un incendiu care va fi dificil de prevăzut și de aceea nu ne putem relaxa”, a transmis acesta.

Doi pompieri locali au murit la începutul acestei săptămâni, în timp ce stingeau un alt incendiu în apropierea aeroportului din Bordeaux.

Mai multe departamente franceze au fost devastate de incendii, în timpul unei serii de valuri de căldură neobișnuite și prelungite. Ele au cuprins Europa în această vară, potrivit aceleiași surse.

Procesul a fost deschis în statul Rhode Island și contestă politicile Agenției Federale pentru Managementul Situațiilor de Urgență (FEMA) și ale Departamentului pentru Securitate Internă (DHS).

Statele susțin că administrația obligă statele să își modifice sistemele electorale și să sprijine DHS în aplicarea legislației privind imigrația, potrivit AP.

Condițiile ar permite, de asemenea, DHS să înceteze finanțările în orice moment și din orice motiv.

„Încă o dată, administrația Trump amenință să pună în pericol siguranța publică prin blocarea ilegală a miliarde de dolari din fonduri esențiale și, încă o dată, nu va scăpa nepedepsită”, a declarat procurorul general al statului Rhode Island, Peter Neronha.

„Această administrație folosește siguranța americanilor drept monedă de schimb, încercând să intimideze statele pentru a le determina să renunțe la dreptul lor constituțional de a adopta politici și legi care răspund cel mai bine nevoilor propriilor locuitori”.

Statele reclamante susțin că impunerea unor condiții pentru fondurile aprobate de Congres încalcă Legea privind procedura administrativă și clauza constituțională referitoare la cheltuirea fondurilor federale.

Printre cerințele contestate în procesul depus joi se numără obligația ca statele să își modifice sistemele electorale. Acestea ar trebui să treacă la sisteme de vot bazate pe buletine de hârtie, să efectueze audituri manuale ale sistemelor de vot, să verifice listele electorale și să confirme cetățenia fiecărui alegător înregistrat în bazele de date electorale.

Dacă nu respectă aceste condiții, statele riscă să piardă cel puțin 20% din finanțarea primită prin Programul de Granturi pentru Securitate Internă. Aceste fonduri sunt folosite pentru măsuri de protecție împotriva atacurilor cibernetice și a terorismului.

După înfrângerea sa în alegerile prezidențiale din 2020 în fața democratului Joe Biden, Donald Trump a susținut în mod repetat, fără dovezi, că votul prin corespondență este afectat de fraude pe scară largă și a lansat o anchetă federală privind scrutinul din acel an. Numeroase audituri și investigații, inclusiv unele coordonate de republicani, au concluzionat că nu au existat fraude electorale extinse. Trump a afirmat, de asemenea, că dorește să „preia controlul” asupra administrării alegerilor în zonele conduse de democrați.

O petiție semnată de 80.739 de oameni vizează rejucarea finalei Campionatului Mondial, conform Euronews.

Înfrângerea Argentinei în fața Spaniei în finala Cupei Mondiale din 2026 a declanșat un val de proteste care continuă la câteva zile după fluierul final.

O suporteră a inițiat o petiție prin care cere FIFA să rejoacemeciul, decis de golul marcat de Ferran Torres în prelungiri. Până la momentul acual, petiția adunase peste 80.739 de semnături.

Petiția îl acuză pe arbitrul sloven Slavko Vincic de o prestație „controversată și coruptă”. De asemenea, solicită forului de conducere să revizuiască deciziile luate în timpul meciului, potrivit sursei.

Cu toate acestea, inițiatoarea petiției nu oferă nicio dovadă verificată care să susțină aceste acuzații. Mai multe videoclipuri care circulă pe rețelele de socializare, susține ea, prezintă incidente în favoarea Spaniei.

Regulamentul FIFA permite rejucarea unui meci doar în circumstanțe excepționale. Acestea ar fi o încălcare gravă a regulilor competiției sau o decizie a autorităților competente ale organismului de conducere, înainte ca un rezultat să fie confirmat oficial.

O petiție. indiferent de numărul de semnături pe care le primește, nu are niciun efect juridic sau sportiv asupra rezultatului sau a titlului Spaniei la Cupa Mondială, mai arată sursa.

Campanii similare au urmat finalelor majore anterioare. După ce Argentina a câștigat Cupa Mondială din 2022 din Qatar, peste 200.000 de suporteri francezi au semnat o petiție prin care cereau rejucarea finalei. Ei cereau rejucarea meciului din cauza îngrijorărilor legate de arbitrajul polonezului Szymon Marciniak. Reacția Argentinei la acea vreme a fost să le spună criticilor să „nu mai plângă”.

În 2006, un meci de calificare la Cupa Mondială dintre Uzbekistan și Bahrain a trebuit să fie rejucat din cauza unei erori tehnice a arbitrului. Meciul s-a rejucat nu doar din cauza unui dezacord cu privire la deciziile luate pe teren. Instanțele sportive au refuzat în mod constant să dispună rejucări pe baza deciziilor arbitrale, indiferent cât de controversate ar fi acestea.

În timp ce petiția continuă să atragă semnături, argentinienii au ales o altă formă de răspuns pe străzi. În ziua înfrângerii, zeci de mii de fani s-au adunat în orașe din întreaga țară. Aceștia au sărbătorit calificarea echipei în finală, în ciuda faptului că a fost la un pas de un al patrulea titlu mondial.

Separat de petiție, FIFA a deschis o anchetă disciplinară, deși nu privind arbitrajul. Ancheta vizează incidentele care au avut loc după fluierul final. Organismul de conducere a numit un procuror disciplinar și de etică pentru a investiga o serie de conflicte între jucătorii ambelor echipe după meci.

Mijlocașul argentinian Leandro Paredes a fost vizat separat într-o petiție care a strâns până la 23 de milioane de semnături. Imaginile par să-l arate cum îl apucă pe Eric Garcia de gât. De asemenea, îl împinge pe Gavi în timpul festivităților Spaniei. Incidentul a dus la eliminarea sa după fluierul final, conform aceleiași surse.

Prevenirea incendiilor a devenit o activitate bazată pe tehnologie, cu ajutorul sateliților, dronelor și sistemelor de inteligență artificială. Însă, la aproximativ 130 de kilometri sud de Barcelona, o soluție veche de secole se plimbă liniștită prin munți: o turmă de măgari.

Organizația non-profit Tivissa Donkey Firefighters, din sudul Cataloniei, recuperează măgari abandonați sau maltratați și îi transformă în „pompieri”. Pășunând ierburile cele mai inflamabile din zonele montane și rurale, animalele creează bariere naturale care pot încetini propagarea incendiilor în peisajul uscat al Mediteranei.

Fondatorul Joan Cedó Sans a salvat primii câțiva măgari în 2020. Astăzi are o turmă de 62 de animale. Măgarii se deplasează prin regiune pentru a curăța terenuri publice și private, datorită apetitului lor impresionant.

„Suntem recunoscători acestor animale, despre care credem că meritau o a doua șansă”, a declarat el pentru CNN.

Amintindu-și de incendiile care au ajuns aproape de terenul său din Catalonia, în 2013, Cedó a decis să testeze dacă primii măgari puteau curăța vegetația deasă din jur.

„Au mâncat tot”, a spus el.

Experimentul s-a transformat într-o activitate permanentă. Cedó a devenit între timp primarul localității Tivissa. Acesta i-a predat coordonarea zilnică lui Jordi García, un voluntar care s-a alăturat proiectului în 2021.

Printre primii măgari salvați s-a numărat Roberto, un fost măgar de curse trimis la abator după ce a încetat să mai câștige competiții din cauza constituției sale robuste.

„Este special și cred că știe asta”, a spus Cedó.

Un alt măgar, Paloma, a ajuns la organizație cu probleme de obezitate după ce fusese hrănit cu biscuiți din supermarket și cuburi de zahăr.

„Nu este o dietă potrivită pentru un astfel de animal… Este și aceasta o formă de maltratare”, a adăugat el.

Cedó consideră că proiectul este benefic pentru ambele părți. Măgarii contribuie la prevenirea incendiilor. În schimb, primesc o viață demnă, cu îngrijire veterinară, hrană suplimentară donată de ferme locale și de un parc tematic din apropiere și posibilitatea de a trăi într-o turmă.

Iar munca lor nu a fost niciodată mai importantă. În 2025, Uniunea Europeană a înregistrat cel mai devastator sezon de incendii de vegetație din istorie, iar Spania a pierdut aproape un milion de acri din cauza flăcărilor.

Măgarii preferă să pască ierburile care se usucă vara și devin ceea ce specialiștii numesc „combustibil fin”. biomasa vegetală care ia foc cel mai ușor și accelerează răspândirea incendiilor, explică un cercetător în ecologia erbivorelor.

Studiile au arătat că pășunatul poate reprezenta o metodă eficientă și mai ieftină decât crearea culoarelor de protecție cu utilaje. Totuși, cercetătorii avertizează că această soluție nu elimină complet riscul incendiilor.

Măgarii din Tivissa contribuie și la întreținerea culoarelor antiincendiu create de oameni în zonele montane.

Focul a făcut dintotdeauna parte din ecosistemul mediteranean. Pășunatul animalelor sălbatice și domestice a limitat în mod natural acumularea vegetației uscate.

În 2025, incendiile din Europa au eliberat un nivel record de 13 milioane de tone de carbon care contribuie la încălzirea globală. Efectele lor continuă mult după stingerea flăcărilor. Pădurile arse nu mai absorb dioxid de carbon. Fumul poate persista săptămâni întregi și poate afecta sănătatea oamenilor chiar și la mii de kilometri distanță.

Cedó s-a inspirat din organizația El Burrito Feliz („Măgărușul Fericit”), din sudul Spaniei, unde măgarii salvați pasc încă din 2014 în apropierea Parcului Național Doñana.

Inițiative similare apar în tot mai multe regiuni. În Galicia, caii sălbatici sunt reintroduși pentru a acționa ca „mașini de tuns iarba naturale” în una dintre cele mai expuse zone la incendii.

Fedorov, în vârstă de 35 de ani, și-a pierdut funcția odată cu demisia Guvernului condus de Iulia Svîrîdenko, în cadrul remanierii inițiate de președintele Volodimir Zelenski. Plecarea sa din Executiv a provocat proteste la Kiev și în alte orașe, iar susținătorii săi anunță noi manifestații.

„Îi sunt recunoscător președintelui pentru toate opțiunile care mi-au fost propuse, dar nu voi accepta nicio altă funcție în afară de cea de ministru al Apărării”, a transmis Fedorov după întrevederea cu Zelenski, potrivit Le Figaro.

Fedorov a precizat că, la invitația președintelui Volodimir Zelenski, echipa sa s-a alăturat Ministerului Apărării în ianuarie 2026 cu un plan denumit „AIR-LAND-ECONOMY”, care prevedea protejarea spațiului aerian, menținerea liniei frontului și lovirea economiei Rusiei. Potrivit acestuia, în cele șase luni de mandat, strategia a permis Ucrainei „să preia inițiativa” și să creeze „o fereastră de oportunitate” pentru a forța Rusia să accepte pacea dintr-o poziție de forță.

În mesajul publicat după întâlnirea cu Zelenski, Fedorov a spus că în Ucraina există doar trei funcții care pot influența în mod decisiv cursul războiului: președintele, ministrul Apărării și comandantul-șef al Forțelor Armate. El explicat că numai din poziția de ministru poate continua reformele începute în domeniul apărării.

Potrivit fostului ministru, doar această funcție îi oferă autoritatea necesară pentru a combate corupția din achizițiile militare, pentru a continua transformarea armatei, pentru a planifica și desfășura operațiuni asimetrice împotriva Rusiei și pentru a finaliza proiectele începute de echipa sa în cadrul Ministerului Apărării.

Fedorov a dezvăluit că a avut divergențe cu fostul comandant-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, în privința strategiei militare în războiul cu Rusia. El promovează utilizarea pe scară largă a dronelor și a tehnologiilor avansate, în timp ce Sîrski susținea o abordare militară mai tradițională.

Oleksandr Sîrski a fost înlocuit marți cu Mykhailo Drapatîi, fost comandant al forțelor întrunite. Interimatul la Ministerul Apărării este asigurat de Ievhen Hmara, un oficial al serviciilor de securitate fără experiență politică.

Schimbările trebuie aprobate și de Parlamentul ucrainean, însă până în prezent nu a fost programată o ședință în acest sens. Susținătorii lui Fedorov au anunțat noi proteste pentru a cere revenirea acestuia în Guvern.

Într-un mesaj distribuit de Ambasada Ucrainei în România pe platforma Facebook, ministrul de Externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a afirmat că Moscova încearcă să blocheze exporturile ucrainene de cereale și să destabilizeze piețele alimentare internaționale.

„Rusia ține securitatea alimentară globală ostatică”, a declarat oficialul ucrainean.

Potrivit lui Andrii Sybiha, efectele atacurilor s-au resimțit deja asupra traficului maritim. „Astăzi, niciun vas nu a traversat coridorul maritim al Ucrainei din Marea Neagră, chiar în perioada de vârf a recoltei. Acesta este un act deliberat de teroare economică și umanitară”, a afirmat ministrul de Externe.

Oficialul ucrainean susține că atacurile Rusiei nu afectează doar Ucraina, ci au consecințe asupra aprovizionării cu produse agricole la nivel mondial.

„Așa cum Iranul a vizat rutele energetice din Strâmtoarea Ormuz, Rusia vizează acum piețele alimentare globale din Marea Neagră”, a declarat Sybiha.

Acesta a avertizat că, dacă atacurile vor continua, „milioane de familii din Africa, Asia, Orientul Mijlociu și America Latină s-ar putea confrunta cu creșterea prețurilor și cu foametea”.

În acest context, Ucraina a solicitat convocarea unei reuniuni de urgență a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, programată pentru 27 iulie.

Potrivit Ministerului ucrainean de Externe, reuniunea are ca obiectiv mobilizarea comunității internaționale pentru a condamna atacurile asupra navelor civile și pentru a cere Rusiei să înceteze acțiunile care afectează libertatea de navigație în Marea Neagră.

Kievul solicită statelor membre ale ONU să ceară Moscovei „încetarea imediată a atacurilor asupra libertății de navigație în Marea Neagră”, apreciind că securitatea rutelor maritime este esențială pentru comerțul internațional și pentru aprovizionarea cu alimente a numeroase state dependente de importurile de cereale.

Ion Sterian, directorul general al Transgaz, a ajuns joi în vizită de lucru în județul Maramureș, la invitația lui Gabriel-Valer Zetea, președintele Consiliului Județean Maramureș, după o serie de deplasări în teritoriu la obiecivele de investiții aflate în diferite faze de execuție.

Transgaz, prima multinațională a României, fiind operatorului național de sistem și transport al gazelor naturale atât din România și din Republica Moldova, este o companie controlată de stat, prin Secretariatul General al Guvernului (SGG), care are pachetul majoritar de 58,5% din acțiuni, deține statutul de monopol în transportul gazelor naturale din România și vehiculează circa 90% din totalul gazelor naturale consumate.

Agenda de lucru a cuprins vizite la obiectivele investiționale ale Transgaz aflate pe teritoriul județului Maramureș, întâlnire de lucru cu primarii UAT-urilor din Maramureșul Voievodal. La această întâlnire alături de Ion Sterian și Gabriel Zetea au mai fost prezenți Mircea Man, secretar general al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), reprezentanți ai Parlamentului României în zonă precum și reprezentanți ai altor autorități interesate de invesțiile în dezvoltarea infrastructurii de gaze naturale.

„Avem invitați și astăzi și mâine în întâlniri. Astăzi pentru Maramureșul Voievodal și primarii din, din Țara Lăpușului. (….) Mâine vor fi întâlniri cu reprezentanții autorităților locale din Țara Codrului. Îi mulțumesc domnului președinte al Transgaz, domnul Sterian Ion, care deja este un prieten al județului Maramureș, care a pornit în Maramureș investiții cu mult înainte de a fi pornit în alte părți ale, ale țării. L-am văzut în ultimele săptămâni prezent în foarte multe regiuni ale României, chiar ieri la Satu Mare, în care discută despre investiții în magistralele gaz. Noi deja am trecut de faza asta în Maramureș, cu sprijinul domniei sale în primul rând. Pentru asta îi mulțumim încă o dată. Îi strâng mâna virtual și de fiecare dată, public sau în orice context, eu o să-i mulțumesc pentru că a demonstrat cu fapte că e un prieten al Maramureșului (….).Știm cu toții până acum ce finanțări am avut prin programul național Anghel Saligny pentru rețelele de distribuție, care sunt absolut insuficiente.(….).Dar poate din întâlnirile pe care le avem în perioada asta se nasc idei, facem propuneri către Guvernul României pentru a găsi alternative la finanțări. Scopul este să avem gaz la populație. Rămânem în continuare cu treizeci și ceva la sută din județul Maramureș conectat la rețeaua de gaz, în condițiile în care vedem atât de multe localități care nu mai pot nici măcar să ajungă în propriile păduri să-și facă tăieri de lemn de foc pentru populație”, a declarat președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel-Valer Zetea, în cadrul întâlniririi de lucru cu primarii UAT-urilor din Maramureșul Voievodal și Tara Lăpușului.

La rândul său, șeful Trasgaz a subliniat în cadrul întâlnirii de lucru cu primarii UAT-urilor din Maramureșul Voievodal și Tara Lăpușului, rolul strategic al companiei Transgaz în dezvoltarea durabilă și modernizarea infrastructurii de transport gaze naturale, a economiei, investițiile efectuate în această parte a țării pentru dezvoltarea alimentării cu gaze naturale a localităților și îmbunătățirea calității vieții locuitorilor acestei zone:

„Am venit cu mare drag aici, după un tur așa care a început alaltăieri la Bihor, a urmat apoi la Satu Mare și astăzi la o oră de bilanț cu dumneavoastră aici. Sunt onorat că sunt prezent aici cu colegii mei. Am venit la o evaluare a situației actuale care există și aș dori ca fiecare primar sau cei care au probleme de rezolvat cu Transgaz să le spuneți care sunt. Eu vă promit că Documentațiile dumneavoastră vor intra cu celeritate la aprobare, ca să puteți să faceți pașii următori în continuare (….) Prin realizarea conductei Sighetul Marmației -Vișeul de Sus -Borșa, în valoare de 100 milioane lei (aprox. 19,1 milioane euro) se asigură alimentarea cu gaze naturale a localităților din zona de interes a obiectivului contribuind semnificativ la dezvoltarea economică durabilă a zonei. Totodată realizarea acestui obiectiv a creat premisele interconectării zonei de Nord –Vest a țării (Maramureș) cu zona de Nord – Est a țării (Bucovina) (….) Dumneavoastră sunteți unul dintre acele județe cu o infrastructură dezvoltată de transport gaze naturale, peste 350 km conducte de transport gaze naturale, peste 28 km racorduri de alimentare și 32 stații de reglare măsurare pentru alimentarea cu gaze naturale a localităților, în vederea creșterii nivelului de trai al populației, dezvoltării industriei mari și mici, a prelucrării resurselor din zona dumneavoastră”, a explicat Ion Sterian.

„Referitor la strategia de dezvoltare a județului Maramureș, am discutat cu domnul Președinte al Consiliului Județean, un om cu o experință extraordinară, un om cu empatie față de oameni, de comunitate  și care cunoaște foarte bine Maramureșul, am discutat despre faptul că într-o etapă ulterioară, Transgaz are în strategie, deja se lucrează la Studiile de fezabilitate interconectarea celor 2 zone, Maramureș (conducta Sighetul Marmației – Borșa, obiectiv finalizat) și Bucovina (conducta Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei, obiectiv pus în funcțiune), prin realizarea unei conducte pe direcția Borșa – Cârlibaba – Vatra Dornei, asigurându-se astfel alimentarea cu gaze pentru zonele aferente din două direcții și echilibrarea sistemului național de transport gaze naturale”, a declarat șeful Transgaz.

Mircea Man, secretarul general al ANRE, a subliniat faptul că infrastructura de transport gaze naturale a județului Maramureș este dezvoltată, dat fiind faptul că a existat și există un management performant al acestei dezvoltări, o strategie clară de urmat în ceea ce privește investițiile în sectorul energetic, că au fost depuse și se depun în contiunare eforturi susținute de către toți factorii decizionali, pentru ca aceasta să asigure dezvoltarea economică și socială durabilă a județului și să se obțină finanțările necesare.

Zona Maramureș istoric o zonă axată pe turism beneficiază de locuri de cazare în hoteluri, precum și o variată rețea de pensiuni turistice și agroturistice, baze de tratament și săli de sport pentru medicina de recuperare. Aici putem aminti stațiunea turistică de interes național Borșa și stațiunile turistice de interes local Ocna Șugatag, Moisei, Oncești. Până în prezent în județul Maramureș s-au racordat la conducta de transport gaze naturale DN400 Apa – Negrești Oaș – Sighetu Marmației finalizată și pusă în funcțiune în anul 2005, Municipiul Sighetu Marmației, iar comunele Remeți, Săpânța și Sarasău au solicitat în 2017, prin Consiliile Locale, acord de acces la SNT, conform legislației în vigoare (Ordin 82/2017, emitent ANRE).

Conducta Sighetu Marmației-Vișeu de Sus-Borșa, DN 300, are o lungime de 88 km și o capacitate de transport de 42.500 mc/h (372 mil. mc/an). Prin HG 425 din 27.05.2020 proiectul Conductă de transport gaze naturale pe direcția Sighetu Marmației – Vișeu de Sus – Borșa a fost declarat proiect de importanță națională în domeniul gazelor naturale. Amplasamentul obiectivului se află pe teritoriul administrativ al municipiului Sighetu Marmației, al orașelor Vișeu de Sus, Dragomirești și Săliștea de Sus respectiv al comunelor Sarasău, Vadu Izei, Giulești, Oncești, Bârsana, Strâmtura, Rozavlea, Șieu, Bogdan Vodă, Vișeu de Jos, Săcel și Moisei, județul Maramureș.

Este vorba de aproximativ 98.379 de locuitori, 37.147de  gospodării și 153 de instituții publice (școli, primării, dispensare, cămine culturale, cabinete medicale, etc) și aproximativ 2000 de agenți economici sunt beneficiarii acestei investiții într-o zonă în care turismul ecumenic și de agrement (sunt zeci de pensiuni agroturistice), prelucrarea lemnului, agricultura și păstoritul, comerțul sunt printre principalele îndeletniciri. Proiectul are și un impact direct asupra problemelor schimbărilor climatice și protecția mediului, prin reducerea semnificativă a exploatării masei lemnoase din partea de nord – vest a țării, au transmis oficialii companiei.

Șeful Guvernului a precizat că la remedierea incidentului lucrează Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), Serviciul Român de Informații (SRI) și Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC).

„În momentul de față se lucrează la remedierea acestui atac cibernetic. Din datele pe care cei care lucrează, e vorba de Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul Român de Informație și Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică, nu au fost afectate datele legate de proprietăți”, a declarat Bolojan.

Premierul a anunțat că aplicația care gestionează baza de date este în curs de transfer în cloudul guvernamental, iar vineri vor fi efectuate verificări suplimentare de securitate.

„În momentul de față este într-o fază de finalizare transferul în cloudul guvernamental a aplicației care rulează baza de date, mâine (n.r – vineri) se va realiza o evaluare a securității acestei aplicații de către Serviciul de Telecomunicații Speciale, iar Centrul Național Cyberint va face un audit cibernetic al noii infrastructuri pentru a stabili dacă sunt necesare măsuri suplimentare de securitate”, a spus acesta.

Potrivit lui Bolojan, dacă planul stabilit de instituțiile implicate va fi respectat, accesul la baza de date și activitatea ANCPI vor fi reluate în cursul săptămânii viitoare.

„Din planul de activități care a fost convenit între instituțiile care intervin și Agenția Națională de Cadastru, estimarea este că în cursul săptămânii viitoare se va relua activitatea agenției și va fi posibilă accesarea bazei de date”, a afirmat premierul.

El a explicat că durata blocajului depășește estimările inițiale, motiv pentru care Guvernul susține prelungirea termenului de aplicare a cotei reduse de TVA pentru anumite tranzacții imobiliare.

„Consider că discuțiile care vor avea loc în Parlament legate de acordarea unei prelungiri, pentru că contractele care au fost semnate în curs anului trecut și care trebuiau închise până la sfârșitul acestei luni pot fi prelungite ca avalabilitate, deci cei care au semnat aceste ante contracte să pot beneficia de TVA redus cu prelungirea cel puțin pe o durată care acoperă zilele de nefuncționare”, a declarat Bolojan.

Premierul a spus că incidentul reprezintă un semnal de alarmă pentru toate instituțiile publice care administrează baze de date și a subliniat necesitatea respectării standardelor de securitate cibernetică.

„Cred că este o lecție pentru toți cei care sunt implicați în gestionarea acestor date, în sensul de a respecta standardele de protecție (…), de a avea oameni competenți în aceste zone și de a folosi cele mai bune protecții și a actualiza în permanență aplicațiile pe care le folosim”, a afirmat șeful Executivului.

ANCPI a anunțat că a fost ținta unui atac cibernetic care a provocat cea mai amplă întrerupere tehnică din istoria instituției. Potrivit instituției, datele privind proprietățile nu au fost compromise, însă toate sistemele informatice, inclusiv aplicația e-Terra și adresele oficiale de e-mail, au devenit indisponibile. Inițial, instituția estima că aplicația e-Terra nu va putea fi utilizată până la sfârșitul acestei săptămâni.

Declarațiile lui Ilie Bolojan vin după ce oficialii Ministerului Energiei au confirmat că a avut loc o întâlnire de lucru cu operatorii și au dat asigurări ca vor fi folosite toate pârghiile legale, cu sprijinul Guvernului și în strâns dialog cu companiile de profil, pentru a asigura aprovizionarea continuă a pieței românești.

„Astăzi a avut loc o nouă întâlnire săptămânală de lucru cu companiile din domeniul petrolier și al distribuției de carburanți, coordonată de Cristian Bușoi, secretar de stat și Sorin Elisei, secretar general din Ministerul Energiei.

În ceea ce privește securitatea aprovizionării cu petrol și produse finite (motorina), companiile au dat asigurări ca sunt acoperite cererile pentru perioada următoare și nu întrevăd dificultăți majore sau discontinuități în asigurarea cantităților necesare pieței românești. Există anumite întârzieri în transportul pe cale ferată dinspre terminalul Oil Terminal către depozitele din Vestul țării, generate de lucrări de infrastructură și de fluxul crescut de trenuri de persoane în perioada estivală, dar există mobilizare pentru mutarea activității pe timp de noapte și pentru a se găsi soluții de a reduce timpii de așteptare. Ministerul Energiei, în strânsă colaborare cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, monitorizează atent situația și sprijină companiile de profil pentru a asigura un flux cât mai rapid de transport.

Situația internațională rămâne complicată, cu strâmtoarea Ormuz blocată, la care se adaugă și problemele de securitate din Marea Neagră, inclusiv decizia guvernului din  Kazahstan de a suspenda temporar livrările de țiței prin terminalul Consorțiului Conductei Caspice (CPC) de la Novorossiisk.

Ministerul Energiei dă asigurări ca va folosi toate pârghiile legale, cu sprijinul Guvernului și în strâns dialog cu companiile de profil, pentru a asigura aprovizionarea continuă a pieței românești”, au transmis oficialii ministerului.

Știre în curs de actualizare.

Ilie Bolojan a explicat că proiectul privind modificarea legislației referitoare la declarațiile de avere trebuia adoptat încă din primul trimestru al anului, însă termenul nu a fost respectat.

„Acest proiect trebuia adoptat în primul trimestru al acestui an, conform angajamentelor noastre. Nu s-a întâmplat asta”, a spus premierul demis.

El a precizat că, la preluarea mandatului de ministru interimar al Justiției de către Cătălin Predoiu, proiectul existent nu era armonizat cu poziția Agenției Naționale de Integritate (ANI), motiv pentru care i-a cerut ministrului să finalizeze consultările cu instituția.

„L-am rugat pe domnul ministru Predoiu ca primul lucru pe care să-l facă să fie să se pună de acord cu Agenția Națională de Integritate, ceea ce a și făcut”, a afirmat Bolojan.

Premierul a spus că forma inițială a proiectului prevedea obligativitatea publicării declarațiilor de avere, nu doar depunerea lor la ANI. Înainte de depunerea în Parlament, proiectul a fost transmis partidelor politice pentru consultări și propuneri de modificare.

Potrivit lui Bolojan, în urma discuțiilor cu reprezentanții formațiunilor politice au fost operate mai multe modificări, inclusiv eliminarea obligației de publicare a declarațiilor de avere pe site-urile instituțiilor, schimbare care a generat controverse.

„O modificare care, așa cum știți, a născut discuții este cea legată de a nu mai avea obligativitatea publicării pe site-ul instituției a declarației de avere”, a declarat premierul.

Ilie Bolojan a anunțat că Executivul va susține, în dezbaterile parlamentare, revenirea la forma inițială a proiectului.

„Guvernul va susține în Parlament, în comisiile de specialitate în care se va discuta acest proiect, ca forma adoptată de Parlament să fie cea prin care declarațiile de avere să fie publicate în mod obligatoriu pe site-ul instituției”, a afirmat premierul.

Potrivit șefului Executivului, negocierile tehnice sunt în faza finală, iar proiectul ar urma să fie discutat într-o nouă sesiune extraordinară, la începutul lunii august.

„Consider că în două-trei zile discuțiile ar putea fi încheiate, în așa fel încât, într-o nouă sesiune extraordinară, la începutul lunii august, în prima săptămână, Parlamentul să discute și această lege foarte importantă”, a declarat premierul interimar.

Premierul interimar a afirmat că noua Lege a salarizării este unul dintre cele mai dificile proiecte asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), amânat în repetate rânduri în ultimii ani. „Unul din proiectele cele mai dificile, care a fost asumat în urmă cu 4 ani, dar pasat de toate guvernele, este cel legat de legea salarizării”, a spus Bolojan.

Acesta a explicat că Executivul a preferat să continue negocierile, chiar dacă termenul este foarte strâns. „Chiar dacă suntem pe ultima sută de metri, noi nu trebuie să ne prioritizăm imaginea, ci să prioritizăm interesul României”, a afirmat șeful Guvernului.

Ilie Bolojan a susținut că proiectul urmărește reducerea diferențelor salariale existente în prezent între instituțiile statului și introducerea unui mecanism predictibil de evoluție a salariilor.

„Este o lege care introduce mai multă echitate în salarii, este o lege care este gândită conform puterii actuale a economiei românești, fără să mai recurgem la împrumuturi care depășesc suportabilitatea României”, a declarat premierul.

Potrivit acestuia, noul sistem va avea la bază o valoare de referință care va evolua în funcție de performanța economiei.

Premierul interimar a insistat că proiectul nu presupune diminuarea salariilor actuale. „Prin acest proiect nu va scădea niciun venit, pentru că acolo unde noul nivel de salarizare ar trebui să fie mai mic decât cel actual, se vor oferi compensații, iar la final, în forma în care este propus, vor crește două treimi din salarii, iar o treime din salarii ar urma să stagneze până când cei care beneficiază de aceste salarii mărite vor fi ajunși din urmă”, a explicat Bolojan.

El a dat ca exemplu diferențele existente între ministere, unde, în unele cazuri, salariile sunt de două ori mai mari decât în alte instituții, deși activitatea desfășurată este comparabilă.

Bolojan a subliniat că adoptarea Legii salarizării reprezintă și un jalon din PNRR, iar blocarea proiectului ar avea consecințe financiare directe. „Consider că adoptarea acestui proiect este un lucru important pentru România (…). În termeni de impact financiar, neadoptarea proiectului în primul rând ne aduce o pierdere importantă de 770 de milioane de euro”, a declarat acesta.

El a susținut că respingerea legii nu ar reduce cheltuielile bugetare, deoarece salariile din sectorul public ar trebui oricum indexate în funcție de inflație. „Nu doar că nu vom avea niciun fel de economie, dar nedreptățile care astăzi sunt și inechitățile vor fi și mai mult potențate, pentru că va fi o creștere, cei care au mult mai mult vor primi și mai mult, iar cei care au mai puțin vor primi și mai puțin”, a afirmat premierul interimar.

În final, șeful Guvernului a făcut apel la susținerea proiectului în Parlament. „Sper că în al 12-lea ceas vom găsi înțelepciunea necesară (…) a nu vota un proiect nu este o soluție pentru România în anii următori”, a declarat Ilie Bolojan.

Scena s-a petrecut miercuri dimineața, în Sectorul 3 al Capitalei.

„La data de 22 iulie 2026, în jurul orei 10:30, o femeie a apelat Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112 și a sesizat faptul că soțul său, în vârstă de aproximativ 60 de ani, a contactat-o telefonic în timp ce se deplasa cu autoturismul, spunându-i că nu se mai poate mișca. În timpul convorbirii, acesta a reușit să rostească doar „INML”, după care apelul s-a întrerupt. Ulterior, bărbatul nu a mai răspuns la apelurile telefonice”, informează Poliția Capitalei.

Nici femeia nici autoritățile nu au știu precis unde se află bărbatul, care era în timpul programului de lucru în momentul urgenței.

Polițiștii au încercat să-l sune pe bărbat și să ia legătura cu el, însă acesta nu a reușit să răspundă la telefon. În tot acest timp, oamenii legii au continua să vorbească cu soția pentru a identifica orice detalii utile pentru căutări. Ea le-a spus acestora că bărbatul lucrează în zona Splaiul Unirii din orașul Popești-Leordeni.

Polițiștii s-au folosit inclusiv de informații privind traseul pe care bărbatul îl urma atunci când se ducea la muncă. Autoritățile au mobilizat echipaje de poliție din cadrul Secției 26, Secției 13, Brigăzii Rutiere, dar și din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Ilfov.

În urma verificărilor desfășurate în mai multe zone și a coroborării tuturor informațiilor disponibile, polițiștii din cadrul Secției 13 Poliție au identificat autoturismul într-o zonă industrială, retrasă și greu accesibilă, din Sectorul 3.

Polițiștii l-au găsit conștient pe bărbat, însă acesta nu putea vorbi. El prezenta semne evidente ale unei afecțiuni medicale.

Văzând starea bărbatului, oamenii legii au chemat un echipaj SMURD. Aceștia au rămas alături de bărbat până la sosirea medicilor. Acesta a fost dus de urgență la spital pentru îngrijiri medicale.