Agregator de ştiri

„În anumite domenii ale economiei, zona de energie, zona de îngrășăminte, alte aspecte, nu am avut o politică strategică pe care, indiferent de schimbările de guvern, să o urmărim”, a spus premierul, făcând referire la situația actuală a combinatului Azomureș, aflat în continuare într-un proces de negociere.

Ilie Bolojan a evitat să ofere detalii punctuale despre Azomureș, precizând că discuțiile sunt în curs.

„Având în vedere că în momentul de față sunt negocieri pe această componentă, n-aș vrea să fac alte comentarii, pentru că trebuie, într-o formă sau alta, să se finalizeze”, a declarat el.

Premierul a subliniat că statul este obligat să analizeze strategic activele industriale pe care le deține sau le poate valorifica, în special în contextul noilor resurse energetice.

„Dacă avem o resursă de gaz suplimentară din Marea Neagră, pe care de anul viitor ar trebui să o punem în valoare, ar fi bine să nu o exportăm sub formă brută”, a spus Bolojan.

Șeful Guvernului a explicat că gazul ar trebui utilizat în economie pentru a crea valoare adăugată.

„Ar fi foarte bine să reușim să procesăm acest gaz în România, în centralele care trebuie finalizate – la Mintia, la Iernut – și să îl folosim în industria chimică, în producția de îngrășăminte, în siderurgie. Sunt zone în care gazul poate fi valorificat suplimentar, astfel încât valoarea adăugată să rămână în România”, a afirmat el.

Ilie Bolojan a făcut o paralelă cu sectorul agricol, arătând că România exportă masiv materie primă și importă produse procesate.

„Suntem exportatori de materie primă, dar importatori neți de produse procesate. Dacă am integra mai mult procesarea producției agricole în România, valoarea adăugată ar rămâne aici”, a spus premierul.

În opinia sa, dezvoltarea capacităților de procesare, alături de investițiile în domenii competitive precum IT, digitalizare și inovare, este esențială pentru creșterea nivelului de trai.

„Trebuie să facem asta, este obligatoriu. Dacă nu vom face, nu vom putea ieși din capcana venitului mediu și nu vom putea crea condiții mai bune de trai în România”, a conchis Ilie Bolojan.

Invitat marți seara la Digi24, vicepremierul Tánczos Barna a afirmat că ordonanța de urgență privind măsurile pentru piața carburanților mai are nevoie de consultări în dialog social și în comitetul tripartit, urmând să fie aprobată cel mai probabil miercuri. Oficialul a subliniat că întârzierea nu este semnificativă, dar a admis că măsurile puteau fi adoptate mai devreme.

„Este nevoie de o rundă de discuții în dialog social și în comitetul tripartit. Este o decizie foarte importantă și va avea efecte imediate pe tot ce înseamnă lanț de aprovizionare și de desfacere cu carburanți. Cred că 24 de ore nu sunt un capăt de țară, oricum [OUG] trebuia să vină mai devreme. (…) Cred că mâine (miercuri – n.r.) putem să aprobăm, după ședința de dialog social și după ședința de tripartit, această ordonanță. Poate fi îmbunătățită pentru că trebuie să aducă efecte imediate și la pompă”, a spus vicepremierul marți seara, la Digi24.

Tánczos Barna consideră că obiectivul imediat trebuie să fie oprirea creșterii accelerate a prețurilor la carburanți.

„Din punctul meu de vedere, trebuie să se vadă o scădere sau cel puțin o plafonare a prețului, câteva săptămâni să nu mai crească prețurile. (…) Presiunea inflaționistă a acestor prețuri de carburanți este unul uriaș și dacă vrem cât de cât să păstrăm această șansă de a avea o inflație mai redusă din august, din septembrie, trebuie să avem măsuri efective, a

Vicepremierul a avertizat că, în lipsa unor intervenții pentru a stopa aceste creșteri, presiunea socială ar putea deveni greu de gestionat.

„În același timp este nevoie de o oprire acestei creșteri, pentru că altfel, în societate, presiunea o să fie mult prea mare, poate să ajungă la un nivel de insuportabilitate”, a adăugat acesta.

Întrebat despre soluțiile analizate de autorități, vicepremierul a menționat mai multe variante aplicate și în alte state europene.

„Este una dintre variante”, a spus Tánczos Barna, referindu-se la reducerea accizei. „Am văzut în Europa și varianta reducerii temporare a TVA-ului. Am văzut și plafonarea. Fiecare soluție are avantaje și dezavantaje. Și costă. (…) Sunt țări care sunt în o situație mai bună fiscal-bugetar și își permit o relaxare în cazul carburanților sau compensare mai bună”, a explicat vicepremierul.

În același timp, el a amintit măsurile deja adoptate pentru anumite sectoare economice.

„Și România a luat măsuri, pentru că transportatorii au deja 85 de bani garantați prin compensare pentru a-i ajuta în piețele internaționale – sau europene cel puțin – să concureze în condiții egale cu transportatorii din Bulgaria, din Ungaria, din celelalte țări. Avem și pentru agricultori. Avem și controalele de la ANAF, Consiliul Concurenței, care au mai redus sau au eliminat aproape total specula din piață”, a adăugat Barna. 

Referitor la momentul oportun pentru adoptarea ordonanței, vicepremierul Tánczos Barna a admis că aceasta putea fi aprobată mai devreme.

„Cred că se putea da săptămâna trecută. Dacă nu s-ar fi suprapus cu bugetul și cu această relativă incertitudine în Parlament cu privire la resursele disponibile pentru Ministerul Finanțelor, cred că se putea da fără nicio problemă săptămâna trecută”, a conchis vicepremierul.

Ședința extraordinară a Guvernului României programată marți, la ora 17:00, a fost amânată după ce Consiliul Economic și Social a întârziat avizarea proiectului. Executivul urma să declare criză pe piața carburanților și să adopte măsuri precum limitarea adaosurilor comerciale, restricționarea exporturilor și controlul prețurilor.

Rata de susținere a lui Donald Trump în SUA a scăzut la 36%, cel mai scăzut nivel al celui de-al doilea mandat al său, potrivit celui mai recent sondaj Reuters/Ipsos .

Un sondaj anterior realizat săptămâna trecută arăta o aprobare a președintelui de 40%.

Rata de aprobare a lui Trump la începutul celui de-al doilea mandat era de 47% și a oscilat în mare parte în jurul valorii de 40% de la mijlocul anului trecut.

Sociologii atribuie scăderea sprijinului acordat lui Trump creșterii prețurilor la combustibili, pe fondul conflictului continuu cu Iranul.

Aceștia observă că creșterea prețurilor la combustibili duce la creșterea prețurilor la bunuri și servicii, lucru pe care mulți americani nu îl apreciază.

Doar 25% dintre respondenți aprobă politicile lui Trump privind costul vieții – o problemă cheie în campania lui Trump din 2024.

Războiul cu Iranul are, de asemenea, un impact negativ asupra ratelor de aprobare ale președintelui american, deoarece în timpul campaniei sale a promis că va evita „războaiele stupide”, iar americanii îi amintesc din ce în ce mai mult lui Trump de această promisiune.

Un sondaj Reuters/Ipsos a constatat că doar 35% dintre americani aprobă acum atacurile americane asupra Iranului, în scădere de la 37% săptămâna trecută.

Aproximativ 61% dintre respondenți dezaprobă atacurile, în scădere de la 59% săptămâna trecută.

Premierul Ilie Bolojan a vorbit marți seara, la Euronews, despre măsurile pe care Guvernul le are în vedere pentru a limita efectele creșterii prețurilor asupra românilor.

Șeful Executivului a explicat că una dintre cele mai importante decizii deja luate este plafonarea prețului la gaze, o măsură menită să protejeze populația și sistemele de termoficare.

În același timp, Bolojan a declarat că astfel de intervenții sunt posibile doar în anumite condiții, atunci când statul are resurse proprii suficiente.

„Una din cele mai importante măsuri pe care le-am luat a fost măsura de a plafona prețul la gaze pentru cetățeni și pentru sistemele de termoficare din România. Dar poți să iei aceste măsuri atunci când îți poți permite. Dacă noi am fi o țară în care 100% din consumul nostru de combustibil l-am avea din resurse proprii, am putea să luăm niște măsuri de limitare”, a declarat premierul, explicând limitele intervenției statului.

Ilie Bolojan a mai spus că România se află într-o situație mai bună pe zona gazelor, fiindcă o mare parte din consum este acoperit din producția internă. Acest lucru a permis adoptarea măsurii de plafonare.

„Având în vedere că pe componenta de gaz cea mai mare parte din consumul României se asigură din resurse proprii, putând practic acoperi din resurse proprii întreaga piață de consumatori casnici, am luat această măsură. Este o măsură foarte importantă”, a spus el.

Totuși, premierul a avertizat că efectele crizei internaționale nu pot fi evitate.

Conflictul din zona Golfului Persic a dus la creșteri semnificative ale prețurilor la combustibili și la perturbări în lanțurile de aprovizionare, ceea ce se va resimți în întreaga economie, spune Bolojan.

„În mod evident însă și nu trebuie să ne ascundem, ceea ce s-a întâmplat în Golf datorită războiului ne impactează. Nu putem evita acest impact pentru că e o problemă care ține de creșterea prețului la combustibil, e o problemă care ține de creșterea prețurilor la componente de bază a îngrășămintelor chimice, a îngrășămintelor pentru agricultură, care au avut creșteri și ele de 20-30%, ceea ce poate să impacteze asupra prețului produselor agroalimentare”, a explicat Bolojan.

Premierul a mai afirmat că aceste scumpiri vor avea efecte în lanț, inclusiv asupra transportului și asupra prețurilor produselor, iar economia globală ar putea încetini în perioada următoare.

„Deci perturbarea pe lanțurile de transport este foarte mare, ceea ce a însemnat costuri suplimentare pentru toți transportatorii care sunt pe containere, pe naval. Deci acest impact va fi asupra întregii economii globale și el este cuantificat probabil într-o ușoară încetinire economică. Nu putem evita acest lucru”, a anunțat premierul.

„Orice stat, indiferent ce face, nu poate să țină prețurile la un nivel care să nu fie impactat de ce se întâmplă în Orient. Acesta este un lucru cert”, a spus premierul.

Ilie Bolojan a afirmat că Guvernul nu intenționează să păstreze la buget veniturile suplimentare obținute din TVA ca urmare a creșterii prețurilor.

„Niciun ban pe care l-am încasat suplimentar, în această lună, ca urmare a scumpirilor, nu va rămâne în pușculița statului român”, a declarat șeful Executivului.

Premierul a arătat că abordarea Guvernului se bazează pe împărțirea costurilor.

„Cetățenii vor plăti un preț, statul va plăti un preț și trebuie să plătească un preț și distribuitorii sau marii producători, mai ales cei care pot face profituri suplimentare în această perioadă”, a spus el.

În ceea ce privește intervenția directă prin taxe, Ilie Bolojan a exclus, pentru moment, reducerea TVA sau a accizelor la carburanți.

„Scenariul reducerii TVA și al accizelor nu este pe masă. Este un pas doi, care poate fi discutat doar după stabilizarea pieței”, a declarat premierul.

Șeful Guvernului a explicat că piața este în continuare volatilă și lipsită de predictibilitate.

„Prețurile sunt o combinație între combustibilul din stoc, cumpărat la prețuri mai mici, și importurile realizate la prețurile zilei. Nu există predictibilitate legată de evoluțiile din Orient”, a afirmat el.

Ilie Bolojan a reamintit că statul român a intervenit deja prin compensarea accizei pentru transportatori și agricultori.

„Aceste intervenții se ridică la 1,2 miliarde de lei, peste 240 de milioane de euro, bani care au fost deja trimiși în piață”, a spus premierul.

Întrebat care este pragul de preț la care Guvernul va interveni, Ilie Bolojan a declarat că o decizie va fi luată doar după ce piața va da semne de stabilizare, estimată spre finalul lunii martie.

Declarația a fost făcută marți seara în cadrul unei emisiuni Digi 24.

„Minimum minimorum este să nu mai crească… două trei săptămâni să existe o oprire a acestei creșteri”, a explicat vicepremierul.

El a mai spus că „economia nu mai suportă, nici cetățenii nu mai suportă”, aceste majorări. În schimb, Tanczos Barna a spus că autoritățile nu au analizat încă scenariul raționalizării combustibilului, așa cum s-a întâmplat în alte țări.

„Nu am vorbit astăzi despre scenariul de raționalizare, nu am vorbit cu nimeni această opțiune”, a spus Tanczos Barna.

Vicepremierul a recunoscut că societatea este foarte tensionată din cauza crizelor consecutive. Singurele soluții sunt investițiile și sprijinirea populației, a precizat Tanczos Barna.

Sursa video: Digi24

Potrivit descrierii de pe site-ul casei de licitații, opera este reprodusă în ”Pictorul Grigorescu. Viața și opera lui” de Alexandru Vlahuță, București, 1910, pag. 234, cu titlul, „Susana”.

Opera a participat la Expoziția Centenarul Pictorului Nicolae Grigorescu, 12-30 iunie 1938, București, și este reprodusă în catalogul expoziției la cat. 60, cu titlul ”Țărăncuță”.

Valoarea tabloului a fost estimată la 30.000-50.000 de euro, însă a fost adjudecată la 141.000 de euro.

Tabloul este realizat cu tehnica uleiului pe lemn, 32 x 23 cm, semnat dreapta jos, cu roșu, „Grigorescu”.

„Subiectele naționale” îl preocupă pe Nicolae Grigorescu încă din perioada formării sale artistice, când, în timpul studiilor la Paris și al experienței decisive de la Barbizon, intră în contact direct cu tendințele picturii europene de secol XIX, orientate spre reprezentarea vieții simple și autentice. Revenit în țară după 1864 și 1867, artistul integrează aceste influențe în propria viziune, adaptând tematica realistă și lirică a școlii de la Barbizon la specificul românesc. Astfel, interesul pentru lumea rurală devine una dintre direcțiile definitorii ale creației sale, iar portretul de țărancă capătă statutul unui adevărat simbol al identității naționale, în care frumusețea simplă a satului este transpusă artistic prin sensibilitate, observație directă și idealizare poetică. Acest interes pentru figura țărăncii poate fi interpretat și ca o adaptare autohtonă a tipologiei ”țărăncii italiene”, extrem de răspândită în pictura europeană a epocii, cultivată de artiști precum William Bouguereau, Jean-Léon Gérôme, Ernest Hébert, Camille Corot sau Mariano Fortuny i Marsal. În căutarea unor imagini emblematice pentru specificului naţional în pictura românească, Nicolae Grigorescu prelucrează și adaptează această temă și o transpune în fundalul românesc, construind tipologii recognoscibile prin fizionomie, gesturi, atitudine și port. Astfel, artistul introduce echivalentul din lumea noastră într-o schemă compoziţională deja consacrată. Prin acest transfer, Nicolae Grigorescu aliniază şcoala românească de pictură la aria tematică a picturii europene, conferind o dimensiune identitară distinctă, în care țăranul și, mai ales, țăranca devin purtători ai valorilor tradiționale. Lucrarea de față se înscrie în seria amplă de portrete de țărăncuțe realizate în a doua parte a creației sale, alături de compoziții similare precum ”Țărancă”, ”Țărancă voioasă”, ”Fata cu basma albă” sau ”Cap de fată cu broboadă”. Deși reluate tipologic, fiecare figură aduce accente diferite prin fizionomia şi psihologia personajului, alcătuind un catalog de tipuri și caractere umane – unele din vecinătatea și intimitatea artistului, altele ce urmăresc asocierea oamenilor cu mediul social. Remarcăm că Nicolae Grigorescu este preocupat de redarea caracterului prin studiul fizionomiei, fiind convins – prin prisma formării sale academice – că înfățișarea subiectului reflectă caracteristici ale personalităţii. Astfel, artistul caută să transpună pe pânză lumea interioară a modelului, apelând, dincolo de realitatea vizibilă în fața șevaletului său, la imaginație în încercarea de a evidenția prima impresie care îi sugerează esențialul unui tip omenesc. Astfel, portretizarea sătenilor transcende simpla reprezentare etnografică și devine un instrument de construcție simbolică a imaginii naționale. Țărăncuțele lui Nicolae Grigorescu reprezintă figuri arhetipale. Mereu surprinse în posturi demne, vesele, luminoase, ele întruchipează puritatea și permanența lumii satului românesc. Această idealizare se regăsește și în prezenta lucrare, atât în atitudinea calmă a subiectului, cât și în coloristicul cald și în tratarea delicată a luminii. Prezenta lucrare este reprodusă în monografia dedicată pictorului de Alexandru Vlahuță sub numele de ”Susana”. Deși nu știm identitatea precisă a Susanei, chipul său a servit drept inspirație și pentru alte lucrări ale artistului. Modelul este surprins pe un fundal brun închis, neutru, care concentrează atenția asupra expresiei și a elementelor de costum. Basmaua, redată într-un alb gălbui luminos, devine centrul compozițional și principala sursă de lumină picturală, sugerând modestia, decența și statutul social al femeii din mediul rural. Modul în care aceasta încadrează chipul accentuează expresia mândră a modelului. Mărgelele roșii, frecvent întâlnite în portretele de țărănci ale lui Grigorescu, adaugă o notă cromatică vibrantă și funcționează ca element simbolic al feminității. Construcția portretului, realizată în tușe largi și modelatoare de volum, indică apartenența lucrării la etapa matură a creației artistului, de după 1890, când tema rurală este abordată într-o cheie lirică și sintetizată. Astfel, prin armonia dintre chip, port și cromatică, Nicolae Grigorescu construiește o imagine poetică a satului românesc, plină de căldură și farmec, provenită din observația directă, dar filtrată printr-o sensibilitate artistică ce transformă realitatea într-un ideal vizual al identității naționale”, se arată pe site-ul celor de la Artmark.

Premierul României, Ilie Bolojan, a explicat marți seară, într-o intervenție la Euronews, motivele pentru care ședința de guvern privind declararea situației critice în sectorul produselor petroliere a fost amânată, dar și măsurile analizate pentru a limita impactul scumpirilor asupra populației.

Premierul a precizat că întârzierea a fost cauzată de lipsa unui aviz din partea Consiliului Economic și Social, în contextul unor rezerve exprimate de patronate.

„Pe fondul discuțiilor legate de prețul carburanților, am pregătit acest prim proiect de ordonanță și astăzi CES-ul, care este un organism care trebuie să avizeze acest tip de proiecte, a amânat, practic, pronunțarea unei decizii, solicitându-ne să facem o întâlnire într-un Consiliu tripartit, la care să participe și patronatele.”, a declarat Bolojan.

Ilie Bolojan a anunțat că discuțiile vor continua rapid, pentru ca actul normativ să fie adoptat în cel mai scurt timp.

„Mâine, la ora 11, va fi un Consiliu tripartit, cu participarea guvernului, sindicatelor și patronatelor, iar de la ora 12.30 va fi acest CES, în așa fel încât să parcurgem procedura și mâine după-amiază sau cel târziu joi să putem adopta acest act normativ.”, a spus premierul.

De asemenea, Ilie Bolojan a explicat că scumpirile sunt generate de contextul internațional, în special de tensiunile din zona Golfului Persic, care au dus la creșteri ale prețului petrolului.

„Avem o creștere a prețurilor la țiței și la motorină, în principal de peste 50% sau de 70%, lucru care ne impactează și pe noi, impactează toate țările europene.”, a spus premierul.

În acest context, Guvernul încearcă să limiteze creșterile de preț pentru consumatori, inclusiv prin reducerea adaosurilor comerciale: „Unul din punctele care limitează adaosurile care pot fi aplicate la combustibil propune reducerea acestora la jumătate, în așa fel încât să nu existe o posibilitate de creștere speculativă a prețurilor.”

„O reducere a marjei de adaos la jumătate i-ar putea duce pe unii comercianți în situația în care să nu-și poată acoperi costurile, ceea ce ar putea duce la o penurie de combustibil în anumite stații independente.”, a spus Bolojan.

În ceea ce privește rolul statului, Ilie Bolojan a dat asigurări că și autoritățile vor suporta o parte din aceste costuri.

„Statul român își va asuma partea lui de contribuție și niciun ban pe care l-am încasat suplimentar, de exemplu din TVA, nu va rămâne în pușculița statului.”, a spus premierul.

Acesta a mai spus că efectele crizei nu pot fi eliminate complet, dar pot fi împărțite mai echitabil între stat, companii și cetățeni.

„Este clar că cetățenii vor plăti un preț, va plăti și statul un preț, pentru că orice se întâmplă pe piața globală a petrolului are un impact pe care nu îl putem evita.”

Ședința extraordinară a Guvernul României programată marți, la ora 17:00, a fost amânată după ce Consiliul Economic și Social a întârziat avizarea proiectului. Executivul urma să declare criză pe piața carburanților și să adopte măsuri precum limitarea adaosurilor comerciale, restricționarea exporturilor și controlul prețurilor.

Midia Marine Terminal a anunțat marți că a realizat o imagine de ansamblu a poziției epavei, urmând ca, în perioada următoare, să efectueze o scanare a corpului epavei împreună cu un partener extern, utilizând echipamente specializate.

„Compania lucrează pentru ranfluarea navei scufundate cât mai rapid posibil, prin colectarea datelor privind starea epavei, selectarea unei firme specializate și dezvoltarea soluțiilor tehnice necesare pentru recuperare”, se arată în comunicatul transmis.

Potrivit oficialilor, Midia Marine Terminal se află în discuții avansate cu companii specializate, certificate și cu experiență dovedită în domeniu, din România și din străinătate, pentru implementarea soluției tehnice optime în cadrul acestei operațiuni complexe. Desemnarea și contractarea unei firme pentru ranfluarea navei scufundate vor fi realizate în cel mai scurt timp posibil.

„De asemenea, compania anunță că a inițiat procedurile necesare pentru descărcarea tancului petrolier, în urma aprobării primite din partea autorităților. În contextul menținerii stabilității pieței de carburanți, descărcarea petrolierului este necesară pentru asigurarea aprovizionării Petromidiei, cea mai mare rafinărie din România”, au transmis reprezentanții companiei.

Compania anunțase anterior că, potrivit prognozelor meteo, sunt șanse mari ca luni să fie reluate operațiunile de recuperare a persoanelor dispărute după scufundarea remorcherului Astana. Căutările sunt desfășurate de instituțiile abilitate prin MRCC (ANR, ARSVOM, Forțele Navale Române).

Forțele Navale Române au anunțat că au identificat remorcherul scufundat la aproximativ cinci mile marine de portul Midia, la 26 de metri adâncime.

Remorcherul în care se aflau cinci persoane s-a scufundat miercuri dimineața. Din cei cinci membri ai echipajului, două persoane au fost recuperate și declarate decedate, iar trei marinari sunt încă dați dispăruți.

Conform informațiilor Mediafax, în petrolierul respectiv de află o cantitate de 80.000 de tone de țiței kazah.

Cantitatea din petrolier este aproximativ 40% din cea pe care OMV a returnat-o, în vara anului trecut, după ce a fost contaminată, ceea ce l-a determinat atunci pe ministrul Energiei, Bogdan Ivan, să semneze un ordin prin care a declarat situație de urgență – nivel criză și a autorizat eliberarea unor stocuri de țiței, după ce s-au constatat „disfuncționalități majore în aprovizionare”.

Calculul este făcut doar pentru a avea un ordin de mărime și fără nici referire la stocurile existente pe piața rafinării în iulie 2025, sau cele deținute în prezent de Rompetrol Rafinare pentru repornirea și funcționarea rafinăriei Petromidia.

Ordinul Ministrului Energiei nr. 765 din 28 iulie 2025 privind declararea situației de urgență – nivel criză și eliberarea de stocuri de urgență, publicat pe 29 iulie, a fost emis pe baza a două adrese ale companiei OMV Petrom, la care statul, prin instituția condusă de Bogdan Ivan, deține 20,69% din pachetul de acțiuni.

Mai exact, atunci ordinul a fost semnat, potrivit ministerului, după ce compania OMV Petrom a informat instituția că, în perioada 16–18 iulie, a recepționat un vas de țiței azer (92 kt) încărcat în portul Ceyhan (Turcia), dar, în urma analizelor re-efectuate și la descărcare, acest lot de țiței s-a dovedit a fi contaminat cu cloruri organice de la portul de încărcare. De asemenea, ca urmare a analizelor efectuate, Petrom a luat decizia de refuz la încărcare a încă unui transport de 92 kt. Astfel, 184 kt de țiței de import au devenit indisponibile din lanțul de aprovizionare al rafinăriei Petrobrazi.

Demnitarul a autorizat astfel atunci, după notificarea Comisiei, conform legii, eliberarea de către Societatea OMV PETROM – S.A. a 80.000 tone țiței și 30.000 tone motorină din stocurile de urgență de țiței și produse petroliere constituite de către operatorul economic în calitate de titular al obligației de stocare.

Sursa foto: KMG International (Rompetrol)

În prezent activitățile de producție din rafinăria Petromidia Năvodari, la fel ca și cele de la Vega Ploiești, sunt sistate pentru desfășurarea lucrărilor de revizie programată, lucrări sunt absolut necesare pentru funcționarea optimă și în deplină siguranță a celei mai mari rafinării din țară, după cum au anunțat oficialii Rompetrol Rafinare, companie membră a Grupului KMG International (Rompetrol), la sfârșitul lunii februarie.

Oprirea, realizată la începutul lunii martie, pentru o perioadă de aproximativ 20 de zile, s-a făcut în baza unui calendar clar, cu revizii generale programate la un interval de patru ani și opriri tehnologice efectuate la un interval de doi ani, pentru lucrări intermediare.

Rafinăria Petromidia este cea mai mare rafinărie din România, cu o capacitate de procesare de peste 5 milioane tone materie primă/an și una dintre cele mai moderne din sud-estul Europei.

Vega este cea de-a doua rafinărie a Grupului KMG Internațional, situată în Ploiești, Prahova și care operează în regim integrat cu rafinăria Petromidia, care ii asigură materia primă. Cu o capacitate de prelucrare de 350.000 tone de materie primă/an (rafinat, păcură, jet A1, fracție C5-C6), rafinăria Vega deține poziția de unic producător pentru o serie de produse specifice printre care: normal hexan, solvenți ecologici, white spirit rafinat și alte produse petroliere (benzină naphta, white-spirit, combustibili de încălzire, combustibil lichid ușor, bitumuri de drumuri și speciale).

Acţionarii semnificativi ai Rompetrol Rafinare SA sunt KMG International (54,63% – direct şi indirect) şi Statul Român prin Ministerul Energiei (44,7%).

În prezent în România funcționează doar o rafinărie, Petrobrazi, a OMV Petrom, cu o capacitate anuală de rafinare de 4,5 mil tone de țiței.

Midia Marine Terminal (MMT) este un operator specializat de infrastructură logistică maritimă, care furnizează servicii integrate pentru manipularea țițeiului și a produselor petroliere în regiunea Mării Negre. Înființată în 2007, compania a preluat în administrare danele din portul Midia, arată datele companiei.

Compania operează un sistem complex de terminal offshore de tip Single Point Mooring (SPM), amplasat la aproximativ 8,6 kilometri în largul Mării Negre, în zona Portului Midia. Acest terminal permite transferul direct de țiței între nave de mare capacitate (între 60.000 și 165.000 TDW) și facilități de stocare onshore, printr-un sistem de conducte submarine și terestre cu o lungime totală de peste 10 kilometri.

Potrivit datelor oficiale, cu o capacitate tehnică de până la 24 de milioane de tone anual și un debit operațional de până la 7.000 m³/oră, terminalul offshore asigură descărcarea eficientă a navelor de mare tonaj într-un interval de aproximativ 24–36 de ore. Sistemul este proiectat pentru operare în condiții maritime dificile, fiind construit să reziste unor scenarii extreme, inclusiv condiții echivalente unei „furtuni de 100 de ani”.

Un ordin scris pentru trimiterea soldaților, care ar proveni din cadrul Diviziei 82 Aeropurtată, este așteptat să fie emis în următoarele ore, au declarat doi oficiali americani pentru WSJ.

Agenția Reuters relatează același lucru, citând, de asemenea, două surse.

Încă nu se știe unde vor fi trimiși militarii, adaugă Reuters, citând sursele.

Unitățile aeropurtate sunt trupe utilizate în luptele terestre, transportate cu aeronave și parașutate în zonele de luptă.

Casa Albă a fost contactată pentru comentarii de agenția de presă, dar nu a oferit un răspuns imediat.

Informația vine după relatările din 13 martie potrivit cărora 5.000 de pușcași marini și marinari americani, împreună cu o navă de asalt amfibie, au fost trimiși în regiune. Donald Trump a insistat în repetate rânduri că nu dorește „trupe americane pe teren” în Iran pe durata conflictului.

Președintele SUA a declarat vineri că Statele Unite iau în considerare „reducerea treptată” a operațiunilor militare în Orientul Mijlociu.

Chiar ieri, el a susținut că au avut loc discuții „productive” cu Teheranul privind conflictul, ceea ce l-a determinat să suspende timp de cinci zile loviturile amenințate asupra centralelor electrice iraniene.

Cu toate acestea, experții continuă să se întrebe dacă SUA ar putea acționa cu un anumit număr de trupe terestre, poate pentru a contribui la securizarea vitalei căi navigabile a Strâmtorii Ormuz sau pentru a prelua controlul asupra livrărilor de petrol iranian prin hubul de export de pe Insula Kharg.

SUA au bombardat insula mai devreme în timpul războiului, însă Trump a ținut să sublinieze că instalațiile energetice au fost lăsate intacte.

„Mi-a fost greu să înțeleg de ce AUR a făcut jocurile domnului prim-ministru Ilie Bolojan atunci când a blocat în Parlament amendamentele PSD la Legea Bugetului privind sprijinul pentru seniorii cu venituri mici, pentru copiii din familiile sărace și pentru copiii cu dizabilități! Însă, după stenogramele din ședința internă a PNL totul se clarifică. Refuzul domnului Bolojan de a supune la vot în PNL o delimitare de AUR ne arată clar că există o înțelegere subterană. Nu neapărat între PNL și AUR, cât mai ales între Bolojan și AUR”, a scris Marius Budăi marți, într-o postare pe Facebook.

Deputatul PSD susține că „înţelegerea” dintre Bolojan şi AUR ar fi redată de faptul că formațiunea a anunţat că nu mai depune nicio moţiune de cenzură împotriva prim-ministrului în această sesiune parlamentară, dar și că liderul senatorilor AUR a afirmat recent că partidul său se gândește la o alianță cu PNL după alegerile din 2028.

„„Probele” sunt multe și izbitoare! AUR tocmai a anunțat că nu mai depune nicio moțiune de cenzură împotriva prim-ministrului Bolojan în această sesiune parlamentară! Fix acum când PSD pune în discuție continuarea guvernării! Recent, liderul senatorilor AUR, domnul Petrișor Peiu, a scăpat porumbelul într-un interviu dezvăluind că partidul său se gândește la o alianță cu PNL, după alegerile din 2028!”, a completat Budăi.

Deputatul PSD a afirmat că în cadrul consultării interne a PSD, el va vota împotriva continuării cu Ilie Bolojan ca premier.

„Eu oricum voi vota să nu mai continuăm cu domnul Bolojan, când vom avea consultarea internă din partid!”, a spus acesta.

Pe de altă parte, social-democratul a criticat și faptul că AUR a atacat la CCR Legea bugetului.

„Ceea mi se pare revoltător este că, din cauza acestor jocuri politice subterane, AUR a atacat Legea Bugetului la Curtea Constituțională, iar din acest motiv, sprijinul pe care PSD l-a pus în buget nu va mai ajunge la părinții și bunicii noștri înainte de Paște, cum fusese prevăzut!
Deci ca să blocheze demersul PSD, au lovit în seniori! Și chiar în contextul sărbătorilor creștine! Asta chiar este cinic!”, a conchis acesta.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat marți că efectele mediului digital asupra sănătății mintale reprezintă o provocare urgentă, în special pentru tineri.

„Expunerea constantă la conţinut online, presiunea socială şi lipsa unor mecanisme eficiente de protecţie generează efecte reale – anxietate, depresie, izolare”, a transmis Alexandru Rogobete, care a mai menționat în postarea de pe Facebook că este nevoie de o intervenție rapidă.

Ministrul Sănătății a precizat că își propune integrarea sănătății mintale în Strategia Națională de Screening și Prevenție.

„Am participat astăzi, în Parlamentul European, la o dezbatere esenţială despre sănătatea mintală alături de Ştefan-Muşoiu, Roxana Mînzatu, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene şi de Victor Negrescu, vicepreşedintele Parlamentului European. Tema centrală a discuţiei a fost una care nu mai poate fi ignorată: impactul mediului digital asupra sănătăţii mintale, în special în rândul tinerilor”, a scris ministrul pe Facebook.

Mai mult, Rogobete a explicat că inacțiunea are consecințe directe pentru că asta „înseamnă costuri directe asupra sănătăţii unei generaţii. Iar sănătatea mintală este parte integrantă a siguranţei şi echilibrului unei societăţi”.

„În intervenţia mea am prezentat nu doar provocările, ci şi direcţia clară în care mergem: integrarea sănătăţii mintale în Strategia Naţională de Screening şi Prevenţie, ca politică publică asumată la nivel de stat”, a spus Rogobete.

Strategia include dezvoltarea unei rețele de centre de sănătate mintală, inclusiv pentru copii și adolescenți; intervenție timpurie și programe de prevenție în școli și comunități; întărirea rolului medicilor de familie și al ambulatoriilor în identificarea precoce a problemelor; reducerea stigmatizării și creșterea accesului la servicii specializate; utilizarea responsabilă a tehnologiei pentru screening și suport, fără a înlocui actul medical.

„Tehnologia trebuie să fie un instrument, nu un substitut. Relaţia directă dintre pacient şi specialist rămâne esenţială. Lucrurile au început să se schimbe. Dar este important să spunem clar: reforma în sănătatea mintală nu se face peste noapte. Este un proces care cere consecvenţă, investiţii şi decizii ferme”, a adăugat Alexandru Rogobete.

Potrivit unui comunicat de presă, reprezentanții sindicali au solicitat reînnoirea contractelor individuale de muncă pe durată determinată care ajung la termenul de încetare la 1 aprilie 2026, pentru 1476 de salariați, respectiv la 1 mai 2026, pentru 317 de salariați. În cazul în care acest lucru nu va fi posibil, reprezentanții sindicatelor au solicitat acordarea unor drepturi salariale compensatorii pentru angajații cărora nu le vor fi reînnoite contractele de muncă.

„Personal, înțeleg situația socială, însă sunt corect cu dumneavoastră și cu oamenii pe care îi reprezentați și vă spun adevărul. În urmă cu câțiva ani, România și-a asumat niște angajamente în fața Comisiei Europene pentru care a încasat bani. Aceste angajamente și starea economică a C.E. Oltenia au condus la măsurile pe care le vedem acum, incluse în Planul de restructurare a companiei”, a afirmat premierul Ilie Bolojan.

Comunicatul de presă de la Palatul Victoria mai anunță că măsurile aflate în implementare au la bază documente aprobate începând cu anul 2020 și fac parte din programul de restructurare și decarbonizare aprobat la nivel național și european.

În plan economic, societatea a încheiat exercițiul financiar 2025 cu o pierdere contabilă estimată la aproximativ 1 miliard de lei, în contextul în care costurile generate de achiziția certificatelor de emisii CO₂, în valoare de peste 2 miliarde de lei, reprezintă 38,5% din totalul cheltuielilor, susține Guvernul.

În această conjunctură, a fost adoptat Planul de reorganizare, restructurare și redresare financiară care cuprinde măsuri de reducere a cheltuielilor, atât de natură operațională, cât și reduceri de personal, în acord cu calendarul actualizat privind decarbonizarea sectorului energetic și închiderea capacităților pe bază de cărbune.

Potrivit acestui plan, reînnoirea contractelor individuale de muncă pe durată determinată care ajung la termenul de încetare la 1 aprilie 2026, respectiv 1 mai 2026, nu va fi posibilă, iar acordarea unor drepturi salariale compensatorii pentru salariații aflați în astfel de situații nu este prevăzută de legislația muncii, mai scrie în comunicatul guvernamental.