Întrebat de jurnaliștii publicației de ce nu a fost doborâtă drona care a zburat câteva ore în spațiul aerian al țării, Nicușor Dan a subliniat că direcția de zbor a acesteia a reprezentat o noutate.
„Suntem pregătiți pentru drone care vin din regiunea Odessa, dar aceasta a intrat mai la vest, după ce a survolat Moldova, ceea ce era o noutate”, a spus Nicușor Dan pentru Le Monde.
Șeful statului a mai recunoscut că în zona respectivă, pe unde a pătruns drona, nu există multe mijloace de apărare terestră.
„Nu aveam prea multe mijloace de apărare terestră în acea zonă, iar avioanele zboară mult mai repede decât dronele, ceea ce face foarte dificilă doborârea lor. Tocmai am primit un nou sistem de la americani, dar trebuie să adaptăm radarele pentru a detecta obiecte care zboară la altitudine foarte mică”, a afirmat Nicușor Dan pentru sursa citată.
Știrea inițialăPreședintele Nicușor Dan a oferit în exclusivitate un interviu pentru publicația franceză Le Monde. Publicat luni, 8 decembrie, interviul este unul complex, unde președintele a venit cu o serie de răspunsuri pentru jurnaliștii francezi.
Printre alte subiecte, el a vorbit despre motivele care au dus la anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din România, în 2024.
Conform publicației, Nicușor Dan a afirmat că în aproximativ două sau trei luni va prezenta un material complet despre acest caz, material care va include toate datele strânse până acum.
Jurnaliștii de la Le Monde l-au întrebat dacă poate afirma clar că Rusia a influențat scrutinul de anul trecut, ce a provocat atâta controversă în rândul populației.
„Raportul Parchetului General, publicat în septembrie, descrie un mecanism care implică patru companii rusești de publicitate politică. Rapoarte realizate de alte servicii de informații, inclusiv cele franceze, confirmă acest lucru. Site-uri web dedicate de obicei sportului și altele dedicate medicinei alternative s-au orientat brusc către candidatul [prorus] Călin Georgescu.”, a declarat Nicușor Dan.
„Estimez că în două-trei luni voi putea publica un raport care să reunească toate informațiile despre acest caz și să le pună în context. Serviciile de informații românești pot recunoaște semnalele unei interferențe rusești, dar este mult mai dificil să o dovedească. Aceasta ține de contrainformații. Uneori, acest proces poate dura între trei și cinci ani. Există însă suficiente informații care, odată adunate, pot dovedi că a existat o influență rusă”, a mai spus președintele.
Întrebat dacă anularea alegerilor a fost o decizie potrivită, șeful statului a oferit un răspuns scurt, clar. „Fără îndoială”.
Discuția s-a mutat apoi către numărul mare de conturi TikTok activate în preajma votului, conturi cu legături către IP-uri din Turcia și un serviciu de mesagerie rusesc.
Nicușor Dan a afirmat că, potrivit „rapoartelor, TikTok se pregătise să blocheze o campanie în care informațiile [false] erau publicate de conturile în sine”.
„Dar rețeaua socială nu anticipase că aceste informații vor fi reluate și difuzate prin intermediul comentariilor la postări. Probabil că structuri informatice făceau acest lucru în mod automat. Întrebarea este cine se afla în spatele acestui lucru. Colaborăm cu Turcia, dar acest lucru necesită timp”, a răspuns președintele.
În ceea ce privește ascensiunea partidului AUR la ultimele alegeri, ce au demonstrat că formațiunea și valorile promovate de aceasta au devenit tot mai cunoscute, Nicușor Dan consideră că votanții nu acționează din motive radicale.
Președintele a afirmat pentru Le Monde că persoanele care aleg să voteze cu partidul AUR „nu sunt nici extremiste, nici pro-ruse”.
„Dar nu au încredere în celelalte partide. Vor o schimbare, oricare ar fi ea. Acum, cum putem să le recâștigăm încrederea? Este necesar, și acest lucru va dura, ca autoritățile să lucreze pentru oameni. Cetățenii trebuie să vadă că există o luptă reală împotriva corupției. Ei sunt preocupați de condițiile de viață de aici, din România, nu atât de problemele geopolitice”, a spus președintele.
Președintele a mai declarat că acțiunile anticorupție nu mai au intensitatea de acum un deceniu. În cadrul interviului, Nicușor Dan a răspuns că nu mai apar dosare importante la nivelul DNA și că dificultățile generate de corupție se simt în toate zonele statului.
Jurnaliștii Le Monde l-au întrebat și despre campaniile de dezinformare care au vizat trupele franceze aflate în România.
„Nu avem o politică de apărare reală împotriva acestor campanii de dezinformare și manipulare. De exemplu, recent a circulat o informație falsă potrivit căreia aș fi semnat ordinul de înrolare a 200.000 de persoane în armată. Însă instituțiile noastre nu sunt în prezent capabile să detecteze automat o informație falsă răspândită pe numeroase site-uri și care ar ajunge, de exemplu, la 500.000 de persoane, și să răspundă la aceasta. Cred că vom reuși acest lucru în următoarele șase luni. Dar există o nemulțumire foarte puternică față de instituțiile din România, oamenii sunt frustrați de corupție, ceea ce îi pregătește să primească acest tip de dezinformare”, a spus președintele.
Un beneficiar al unui transplant de rinichi a reprezentat un mister medical deoarece a murit de rabie în ianuarie 2025. El a murit la doar câteva săptămâni după ce fusese operat într-un spital din Ohio, în ciuda faptului că nu avusese niciun contact cu rabia, potrivit Science Alert.
O investigație atentă efectuată de CDC a dezvăluit cauza: rinichiul donatorului bărbatului din Michigan a fost infectat cu virusul mortal. Este a patra oară când rabia a fost transmisă prin organe transplantate în SUA din 1978.
Cazul subliniază necesitatea unor reguli mai stricte pentru activitățile legate de transplant în cazul în care donatorul are un istoric de expunere la animale.
Rabia este un agent patogen viral care se răspândește prin saliva animalelor infectate, de obicei prin mușcături sau zgârieturi. Capabilă să infecteze toate animalele și oamenii, boala este aproape întotdeauna fatală odată ce apar simptomele. Mai puțin de 50 de cazuri de supraviețuire au fost documentate la nivel mondial, specialiștii reușind rareori să mențină pacienții în viață. La nivel global, transmiterea are loc cel mai adesea prin mușcături de câine, dar orice mamifer infectat poate transmite boala.
Un pacient a murit, alții au fost operațiNimeni nu a făcut legătura cu rabia la momentul decesului. Donatorului de organe i-au fost prelevate inima, plămânii, rinichiul stâng și corneele. La aproximativ cinci săptămâni după ce a primit rinichiul, pacientul din Michigan a dezvoltat simptome compatibile cu rabia. Medicii au trimis mostre din salivă, piele și alte fluide ale acestuia la CDC, care au detectat ARN-ul virusului rabiei în unele dintre probe.
Inima și plămânii donatorului au fost folosiți pentru antrenament la un centru de cercetare din Maryland și nu au reprezentat un risc. În schimb, alți trei pacienți au primit corneele donatorului, iar medicii au fost nevoiți să le îndepărteze.
Într-un interviu acordat ziarului francez Le Monde, președintele Nicușor Dan a vorbit despre incidentul produs în 25 noiembrie, în urma căruia o dronă rusească a tranzitat mai multe județe din România fără să fie doborâtă de aviația NATO, apoi s-a prăbușit în județul Vaslui.
Întrebat de jurnaliștii publicației de ce nu a fost doborâtă drona care a zburat câteva ore în spațiul aerian al țării, Nicușor Dan a subliniat că direcția de zbor a acesteia a reprezentat o noutate.
„Suntem pregătiți pentru drone care vin din regiunea Odessa, dar aceasta a intrat mai la vest, după ce a survolat Moldova, ceea ce era o noutate”, a spus Nicușor Dan pentru Le Monde.
Șeful statului a mai recunoscut că în zona respectivă, pe unde a pătruns drona, nu există multe mijloace de apărare terestră.
„Nu aveam prea multe mijloace de apărare terestră în acea zonă, iar avioanele zboară mult mai repede decât dronele, ceea ce face foarte dificilă doborârea lor. Tocmai am primit un nou sistem de la americani, dar trebuie să adaptăm radarele pentru a detecta obiecte care zboară la altitudine foarte mică”, a afirmat Nicușor Dan pentru sursa citată.
25 noiembrie: Dronă rusească găsită în Vaslui. A căzut în curtea unui localnicÎn data de 25 noiembrie, o dronă a pătruns în spațiul aerian al României. Au fost emise mesaje RO-Alert pentru județul Galați și, în premieră, și pentru județul Vrancea. Piloții au avut autorizare „de a angaja ținta aeriană”, spunea purtătorul de cuvânt al MApN, Corneliu Pavel.
Fostul ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, declara la momentul respectiv că drona „putea fi distrusă dacă se întruneau toate condițiile pentru a… piloții trebuiau să vadă, să angajeze, să blocheze pe radar și să poată tragă în ea cu o rachetă. (…) Iată că n-au reușit, din nou. Mi-aș fi dorit să o dea jos, evident. Și dânșii cu siguranță și-ar fi dorit să o poată da jos, în siguranță”, a spus acesta.
Aflat într-o vizită oficială în Franța, președintele României, Nicușor Dan, le-a transmis românilor din diaspora un mesaj puternic despre direcția în care se îndreaptă țara, subliniind că România se află într-un moment de reconstrucție a încrederii dintre cetățeni și stat.
„Față de unde riscam să fim anul trecut, cred că ne-am învățat cu toții lecțiile și am început un proces destul de lung de reconciliere între administrație și societate”, a afirmat președintele în cadrul întâlnirii cu comunitatea românească din Franța.
El a explicat că România trece printr-o etapă de maturizare: „România are azi maturitatea să se auto-evalueze, să știe ce poate. Are o zonă privată foarte dinamică și o administrație care, într-o anumită măsură, este de bună credință și începe să știe ce vrea.”
Interfață pentru diaspora: un nou mecanism de comunicareNicușor Dan a anunțat că Administrația Prezidențială lucrează la crearea unei interfețe dedicate românilor din diaspora, pentru ca dialogul cu instituțiile statului să fie mai clar și mai eficient.
„Încercăm să creăm o interfață astfel încât, în mod structurat și pentru toți românii care trăiesc în afara României, să facem lucruri care să țină și să facă acțiunile noastre mai eficiente”, a spus acesta.
Apel la colaborare: „Putem face mai mult împreună”Președintele a subliniat că relația dintre stat și diaspora trebuie să fie una de parteneriat, accentuând nevoia de cooperare în domeniul economic și academic: „Întrebarea este cum putem să colaborăm mai mult. Este în beneficiul tuturor să extindem comunicarea”.
La final, Nicușor Dan a transmis un mesaj de optimism comunității românești: „Vreau să vă invit să continuăm dialogul, astfel încât să reușim să facem multe lucruri împreună”.
Ce spunea Nicușor Dan în urmă cu o săptămânăPreședintele României, Nicușor Dan, a transmis, de asemenea, un mesaj, și în urmă cu o săptămână, la recepția organizată cu ocazia Zilei Naționale, în care a a vorbit despre starea actuală a țării punctând atât provocările cu care se confruntă România, dar și progresele realizate.
„Trăim mai prost decât anul trecut. Dar trăim mult mai bine decât acum 20 de ani. Și trăim mai bine decât mulți din oamenii din țări vecine nouă”, a spus, luni, șeful statului.
Nicușor Dan a recunoscut și provocările cu care se confrunta statul român: „România este o țară coruptă și românii au dreptate când spun că nu văd o voință a statului român de a lupta cu corupția și mai au dreptate când sunt revoltați de faptul că oameni corupți vin și le dau lecții de moralitate la televizor. Totuși suntem mai puțin corupți decât acum 20 de ani”.
Conform poliției poloneze, cei trei au fost opriți în timpul unui control de rutină, iar comportamentul lor suspect, împreună cu materialele găsite, au ridicat suspiciuni privind posibile activități ilegale cu impact asupra securității naționale, scrie Reuters.
Detalii ale ancheteiÎn mașină au fost identificate hard disk-uri, cartele SIM, antene specializate, un detector de dispozitive de spionaj și alte instrumente specifice operațiunilor cibernetice. Deși bărbații, cu vârste între 39 și 43 de ani, au afirmat că sunt specialiști IT și că se deplasau spre Lituania, poliția a transmis că aceștia „nu au putut explica scopul obiectelor confiscate”. Mai mult, când li s-au cerut detalii tehnice, ar fi „uitat limba engleză” și ar fi pretins că nu înțeleg întrebările.
Autoritățile poloneze iau în calcul „mai multe scenarii” privind motivația bărbaților, însă nu au oferit până acum detalii privind posibile legături cu rețele de spionaj sau grupări cibernetice. Totuși, contextul regional tensionat, marcat de acțiuni de sabotaj atribuite de Polonia unor agenți care ar coopera cu serviciile ruse, amplifică suspiciunile.
Acuzații oficialeCei trei ucraineni au fost acuzați de deținerea de programe și dispozitive destinate comiterii de infracțiuni informatice, inclusiv deteriorarea datelor sensibile pentru apărarea națională. Poliția a anunțat că aceștia se confruntă și cu acuzații de fraudă și fraudă informatică. Un tribunal polonez a decis plasarea lor în arest preventiv pentru 3 luni, în așteptarea continuării investigațiilor.
Cazul vine în contextul în care Polonia se află în alertă maximă din cauza acțiunilor de sabotaj și atacuri cibernetice atribuite Moscovei, acuzații respinse constant de Rusia.
Ambasadorul SUA la NATO, Matt Whitaker, a declarat, într-un interviu publicat de Fox News, luni, că președintele american Donald Trump „înțelege cum să pună pârghie” asupra Rusiei și Ucrainei pentru a obține un acord de pace.
Declarația se referă la strategia administrației Trump, care folosește presiunea asupra ambelor capitale, în timp ce aliații europeni ai Washingtonului susțin în continuare Kievul în fața Rusiei.
Planul Casei Albe pentru oprirea conflictului dintre cele două țări prezintă o serie de schimbări de direcție importante
Donald Trump a redus drastic ajutorul militar pentru Ucraina, dar a impus sancțiuni companiilor energetice rusești, Rosneft și Lukoil.
În ultimele săptămâni au avut loc serii de discuții între reprezentanții SUA și oficiali ucraineni și ruși în legătură cu un proiect de pace în 28 de puncte, prezentat în luna noiembrie.
Matt Whitaker a spus că există „progrese semnificative” pentru atingerea păcii, însă recunoaște și posibilitatea ca Trump să „se retragă” dacă observă că „nu există nicio înțelegere”.
Forma inițială a planului, elaborată împreună cu Rusia, impunea cerințe greu de acceptat Ucrainei, prin care Kievul ar trebui să cedeze întreaga regiune estică a Donbasului, să reducă dimensiunea armatei și să renunțe la obiectivul aderării la NATO.
Varianta revizuită a proiectului a fost redusă la 20 de puncte. Volodimir Zelenski a spus că nu există încă o „viziune unificată” asupra statutului Donbasului, ce include regiunile Donețk și Luhansk.
El a mai declarat că aspectele legate de teritoriu, garanții de securitate și direcțiile de finanțare europeană rămân deschise.
Ucraina și statele europene vor lucra și finaliza propriile propuneri, marți, 9 decembrie, și le vor trimite Statelor Unite, a mai spus Zelenski.
Forțele ruse, în prezent, controlează aproape întreaga regiune Luhansk și aproximativ 70% din regiunea Donețk.
Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu liderii europeni la Londra, luni, 8 decembrie, pentru a stabili o poziție comună în fața presiunilor americane de a accepta o pace în contextul războiului.
Președintele Donald Trump a criticat, însă, poziția liderului ucrainean, susținând că Zelenski nu a citit acordul de pace, în timp ce Rusia ar fi „de acord cu el”.
Compania Meta – care deține Facebook și Instagram – va permite utilizatorilor din UE să partajeze mai puține date personale pentru reclamele personalizate, scrie DPA.
În acest sens, cei care folosesc Facebook și Instagram vor avea mai mult control asupra datelor lor și li se vor afișa mai puține reclame personalizate, a anunțat, luni, Comisia Europeană.
„Meta le va oferi utilizatorilor posibilitatea de a alege între: consimțământul de a partaja toate datele lor și vizionarea de reclame complet personalizate și opțiunea de a partaja mai puține date personale pentru o experiență cu reclame personalizate mai limitate”, se arată într-un comunicat de presă publicat luni.
Opțiunea va fi disponibilă pentru utilizatori începând cu ianuarie 2026.
Aceste modificări sunt legate de o dispută de lungă durată între Comisie și Meta. În aprilie, Meta a fost amendată cu 200 de milioane de euro pentru încălcarea Legii piețelor digitale (DMA), pentru că nu a oferit utilizatorilor suficiente oportunități de a alege o opțiune care să utilizeze mai puține date personale.
Epidemia afectează întreaga Franța, dar problema cea mai mare este în regiunea Île-de-France. Zona se confruntă cu a șasea săptămână de epidemie și autoritățile au declarat „alertă epidemică”, potrivit unui comunicat de presă emis de Agenția Regională de Sănătate (ARS) Île-de-France pe 8 decembrie.
Având în vedere că serviciile de urgență pediatrică din regiunea Île-de-France sunt suprasolicitate, 16 bebeluși au fost transferați în spitale din regiunile învecinate, a mai transmis ARS, conform Le Figaro.
Presiune în departamentele de urgență pediatricăDepartamentele de urgență pediatrică din regiunea Île-de-France sunt pline.
„Avem 36 de paturi în acest departament, iar toate cele 36 sunt ocupate”, a declarat luni dimineață, la Radio France un medic pediatru de la Spitalul Robert Debré din Paris, care are cel mai mare departament de pediatrie din regiunea Île-de-France.
Între 24 și 30 noiembrie, numărul de vizite la camera de gardă pentru bronșiolită a crescut cu 7,4% pentru copiii sub 2 ani și chiar cu 9,7% pentru copiii sub 1 an, față de săptămâna precedentă. Cu toate acestea, situația pare să se fi stabilizat din 29 noiembrie, „ajungând la un nivel comparabil cu cele observate în sezonul trecut”, a adăugat Agenția Regională de Sănătate (ARS) Île-de-France,
Probleme cu vaccinulIarna 2022-2023 a fost marcată de o epidemie de bronșiolită foarte severă, camerele de gardă pediatrică din Franța fiind asaltate de pacienți. Din septembrie 2023, un tratament preventiv este disponibil pentru copiii mici. Este vorba despre Beyfortus care este un vaccin prescris de pediatri. Acest tratament acționează ca un scut temporar împotriva virusului respirator, principala cauză a bronșiolitei.
Începând cu 1 septembrie 2025, tratamentul este disponibil și în maternitate. Cu toate acestea, pentru copiii născuți înainte de această dată, vaccinarea este în continuare obligatorie la cabinetul pediatrului. Eficacitatea și siguranța tratamentului au fost confirmate de mai multe studii, iar acesta reduce riscul de spitalizare la terapie intensivă cu 80%.
În noiembrie anul trecut, Societatea Franceză de Pediatrie a avertizat că mai puțin de jumătate dintre bebelușii născuți între februarie și august erau protejați împotriva bronșiolitei.
Decizia Bruxelles-ului a atras reacții puternice atât din partea fondatorului Tesla, cât și din partea unor oficiali americani, care au acuzat Uniunea Europeană de cenzură.
Potrivit Comisiei, X a încălcat obligațiile de transparență impuse platformelor mari și a folosit elemente de design considerate înșelătoare. Purtătorul de cuvânt al instituției, Thomas Regnier, a declarat că executivul european „va primi acești bani”, subliniind că procedura prevede termene clare, scrie Politico.
ReacțiiThomas Regnier a precizat că X are la dispoziție 90 de zile pentru a răspunde oficial și că orice decizie a Comisiei poate fi contestată în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Până acum, compania nu a confirmat dacă va depune o contestație.
În acest timp, contul oficial al X Global Government Affairs a redistribuit pozițiile publice ale unor oficiali americani care critică amenda. Elon Musk a mers chiar mai departe, acuzând că sancțiunea vizează „nu doar compania X, ci și pe el personal”, descriind situația drept „nebunească” și amenințând cu acțiuni împotriva UE și a unor persoane implicate în decizie.
ImplicațiiComisia Europeană a justificat menținerea conturilor sale active pe X, în ciuda tensiunilor publice și a suspendării contului său pentru publicitate plătită. Regnier a explicat că executivul UE folosește 15 platforme sociale pentru comunicare și nu intenționează momentan să renunțe la X.
Această confruntare directă între UE și Elon Musk amplifică dezbaterea privind responsabilitatea platformelor online și modul în care marile companii tech se raportează la legislația digitală europeană.
Uniunea Europeană a aprobat luni Programul Industriei Europene de Apărare, cunoscut ca EDIP, după votul Consiliului Uniunii Europene.
Noul cadru pune la dispoziție 300 de milioane de euro pentru sectorul de apărare al Ucrainei și permite integrarea acestuia în rețeaua industrială a blocului.
Adoptarea regulamentului încheie procesul legislativ și permite pornirea programului.
Programul a fost creat pentru întărirea capacității de apărare a Uniunii și pentru apropierea industriei ucrainene de standardele europene.
EDIP pune la dispoziție 1,5 miliarde de euro în granturi între 2025 și 2027, sumă care va fi folosită pentru consolidarea bazei industriale europene prin creșterea producției.
Din acest total, 300 de milioane de euro sunt rezervate unui Instrument dedicat de Sprijin pentru Ucraina, menit să modernizeze capacitățile țării de apărare.
Liderii europeni cer o coordonare mai strânsă între state, deoarece structurile naționale separate nu pot acoperi necesitățile de securitate pe termen lung.
„EDIP este piatra de temelie a angajamentului reînnoit al UE de a-și consolida pregătirea în materie de apărare. Acesta va consolida capacitatea statelor membre de a face față amenințărilor actuale și viitoare.”, se arată în declarație.
Parlamentul European a dat undă verde programului pe 25 noiembrie.
Conform Uniunii, regulamentul va fi semnat pe 17 decembrie și va intra în vigoare a doua zi după publicare, lucru care permite trimiterea rapidă a primelor fonduri.
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, anunță simplificarea procedurii de transfer pentru medicii români care lucrează în străinătate și care vor să vină în spitalele din România – ei se vor putea transfera direct pe posturile vacante din spitale, în urma unei schimbări legislative anunțate de ministru.
Tot mai mulți medici români vor să se întoarcă în țară, observă Rogobete într-o postare pe contul oficial al Ministerului Sănătății.
“Este dovada vie că, în ultimii ani, investiţiile strategice, extinderea Programului de Acţiuni Prioritare pentru Pacienţii cu AVC, creşterea bugetelor şi modernizarea spitalelor încep să îşi producă efectele.
Medicii se întorc pentru că astăzi au cu ce să lucreze. Iar numărul trombectomiilor realizate în România a crescut accelerat.
Asta înseamnă vieţi salvate şi un sistem care începe să îşi recapete demnitatea”, scrie acesta, adăugând că procesul briocratic e descurajant pentru majoritatea: “Birocraţia şi anumite zone de interes din spitale blochează recunoaşterea profesională a unor oameni excepţionali”.
„Nu mă sperie rezistenţa unora”“Sunt medici care aşteaptă luni întregi după o hârtie, după o semnătură, după o aprobare banală. Totul doar pentru că unii se tem că un medic mai tânăr, mai pregătit, mai bun le-ar putea lua locul. Este absurd. Este nedrept. Este intolerabil.
Blocajul nu este medical. Blocajul este administrativ, creat de birocraţi cu funcţii care nu mai înţeleg că rolul lor este să sprijine sistemul, nu să-l saboteze.
De aceea, propun şi susţin o schimbare legislativă clară: medicii români din Europa să se poată transfera direct pe posturile vacante din România, pe care le voi face publice pe pagina de internet a Ministerului Sǎnǎtǎţii, exact cum se face între spitale din ţară – simplu, transparent, corect pentru toată lumea.
Este timpul să deschidem sistemul pentru oameni tineri, bine pregătiţi, cu experienţă în centre mari europene. Sunt hotărât să facem bine. Sunt hotărât să deschidem uşile pentru cei care vor să revină acasă. Nu mă sperie rezistenţa unora. Vechile obiceiuri trebuie schimbate””, scrie Rogobete.
Ne apropiem de sfârșitul anului 2025, iar unii angajați ajung în situația în care nu au efectuat toate zilele de concediu de odihnă, prevăzute în contractul de muncă. Codul Muncii vine cu o veste bună pentru cei care se află în această situație: zilele de concediu rămase nu se pierd. Află în continuare de ce trebuie să ții cont pentru a beneficia de ele în continuare.
Dreptul la concediu de odihnă, prevăzut în Codul MunciiZilele de concediu reprezintă un beneficiu prevăzut în legislația muncii. Concret, conform Codului Muncii, toți salariații au dreptul la concediul de odihnă, durata minimă a acestuia fiind de 20 de zile lucrătoare pe an. Acesta nu poate fi transferat altei persoane și nici nu poate fi limitat în vreun fel de către angajator.
Codul Muncii stipulează, la art. 146, că dacă ai rămas cu zile libere neefectuate după data de 31 decembrie, angajatorul are obligația de a le acorda într-un interval de 18 luni.
„În cazul în care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau parțial, concediul de odihnă anual la care avea dreptul în anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei în cauză, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă anual”, se menționează în Codul Muncii.
Altfel spus, termenul limită pentru a beneficia de zilele de concediu aferente anului 2025 este 30 iunie 2027. Dacă nici după aceste 18 luni zilele de concediu nu sunt luate, atunci se consideră pierdute.
Zilele de concediu neefectuate pot fi plătite în schimb?Da, însă doar dacă pleci de la actualul loc de muncă. Plata zilelor de concediu neefectuate este permisă doar în momentul încetării contractului de muncă, nu înainte. Acest lucru este stipulat explicit în Codul Muncii, la Art. 146, alineat 3: „Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă”.
Zilele de concediu neluate se pot programa cu angajatorul, prin consultări, iar în cazul planificărilor colective, prin negociere cu reprezentanții.
Cercetarea, realizată la finalul lunii noiembrie, arată că nemulțumirea față de reparațiile de război cerute de Polonia Germaniei rămâne puternică și profund divizată politic, scrie TVP World.
Polonezii consideră reparațiile actuale insuficienteConform datelor furnizate de United Surveys, 49,8% dintre respondenți sunt convinși că Germania „cu siguranță” nu a oferit compensații adecvate, iar alte 18,4% susțin moderat această opinie. Doar o mică parte a populației consideră problema încheiată.
Discuția privind reparațiile a revenit în prim-plan după consultările bilaterale recente de la Berlin, unde Germania a restituit unele comori istorice furate în timpul ocupației naziste. În același context, premierul polonez Donald Tusk a declarat că, dacă Berlinul nu se grăbește să îi sprijine financiar pe puținii supraviețuitori rămași în viață – aproximativ 50.000 – Varșovia ar putea fi nevoită să suporte singură aceste costuri.
Diviziune politică profundă în PoloniaSondajul arată diferențe majore între taberele politice. Susținătorii coaliției de guvernare de centru sunt mai echilibrați în opinii, în timp ce alegătorii PiS și ai partidului Confederația consideră în proporție de 74% că reparațiile germane sunt insuficiente. Doar 1% dintre aceștia cred că Germania a compensat adecvat pierderile.
Guvernul german insistă că problema a fost încheiată prin acordul din 1953, pe care însă Polonia îl contestă, argumentând că a fost semnat sub presiunea Uniunii Sovietice. Ca gest umanitar, Berlinul a oferit 200 de milioane de euro victimelor în viață, sumă considerată insuficientă de Varșovia.
Perspective viitoare și inițiative comuneDeși tensiunile persistă, s-au înregistrat progrese privind proiectul unui memorial permanent la Berlin, dedicat victimelor poloneze ale războiului. Parlamentarii germani au aprobat inițiativa, considerată un pas simbolic important.
În timpul ocupației naziste din 1939–1945, 5,2 milioane de polonezi au fost uciși, dintre care 20% erau copii. Alte milioane au fost supuse muncii forțate sau au suferit dizabilități permanente. În acest context, dezbaterea privind reparațiile de război cerute de Polonia Germaniei rămâne una dintre cele mai sensibile teme din relațiile bilaterale.
Marea Britanie testează o nouă tehnologie militară în adâncurile întunecate ale Atlanticului, aproape de coasta Scoției. Sub forma unor torpile cu aripi, drone submarine capabile să patruleze luni întregi fără echipaj pornesc la „vânătoarea” de submarine rusești. Anunțul a fost făcut de Ministerul britanic al Apărării.
Luni, instituția a prezentat primele elemente ale strategiei numite Atlantic Bastion, o rețea de roboți subacvatici și sisteme autonome menită să protejeze cablurile și conductele vitale ale țării.
Tehnologie autonomă în AtlanticUnul dintre aceste dispozitive se numește SG-1 Fathom și a fost prezentat de BBC. Este un planor autonom, capabil să se strecoare în liniște completă prin adâncuri. Senzorii săi adună și analizează automat date acustice, timp de săptămâni sau chiar luni.
„Planorul subacvatic patrulează în adâncurile oceanului, monitorizând și ascultând adversarii”, a explicat Katie Raine, managerul programului Fathom.
Ținta Rusiei: cablurile subacvatice britaniceRegatul Unit depinde de rețele subacvatice esențiale: cabluri de internet și conducte de energie. Dacă ar fi tăiate sau sabotate, economia și comunicațiile britanice ar fi paralizate.
Autoritățile susțin că numărul vaselor rusești care se apropie de apele britanice a crescut cu 30% în ultimii doi ani.„Rusia își dezvoltă noi arme și tehnologii care pun în pericol infrastructura noastră subacvatică”, a precizat ministrul Apărării, John Healey.
Nava rusă Yantar, de exemplu, depistată în repetate rânduri lângă apele teritoriale britanice, este suspectată că scanează cablurile subacvatice vestice. Recent, ea a îndreptat lasere spre piloții britanici care o monitorizau. Oficialul apărării consideră situația „extrem de periculoasă”.
Britanicii, înaintea rușilor, dar nu cu multNoua strategie reunește mai multe tipuri de tehnologie militară. Drone submarine patrulează în adâncuri, în timp ce elicoptere fără pilot și ambarcațiuni autonome supraveghează suprafața mării. Deasupra lor, avioanele de patrulare monitorizează zona, iar navele de război sunt pregătite să intervină rapid. Toate aceste sisteme sunt conectate într-o singură rețea, gândită să protejeze în permanență infrastructura subacvatică a Regatului Unit.
„Suntem încă înaintea rușilor, dar nu cu mult. Suntem presați și trebuie să rămânem în competiție”, subliniază Sir Gwyn Jenkins, comandantul suprem al Marinei Regale.
Marina Regală, nave insuficiente pentru a ține Rusia la distanțăUnii experți sunt sceptici că dronele vor fi suficiente pentru a proteja eficient infrastructura subacvatică și pentru a ține Rusia la distanță. „Marina Regală nu are navele necesare pentru a îndeplini această misiune credibil și încearcă să compenseze cu drone”, spune profesorul Peter Roberts de la RUSI.
Expertul institutului britanic specializat în apărare și securitate, consideră că Marea Britanie a ignorat deja prea mult timp amenințarea rusă din Atlantic.
Chiar dacă nu există un război declarat, armata britanică este îngrijorată de activitatea tot mai agresivă a Rusiei sub apă și spune că trebuie să reacționeze rapid pentru a proteja infrastructura vitală.
Jenkins a recunoscut că țara sa nu își permite să lase lucrurile la voia întâmplării. „Este o amenințare care evoluează rapid și necesită un răspuns rapid din partea Regatului Unit”. Astfel, viitorul securității britanice nu mai stă doar în portavioane uriașe, ci în roboți invizibili care veghează din adâncurile oceanului.
Recent, Marea Britanie și Norvegia au semnat un pact de apărare considerat istoric, prin care vor opera o flotă comună pentru a vâna submarinele rusești în Atlanticul de Nord.
