Vizita din această săptămână a lui Nicușor Dan în Statele Unite ale Americii nu a avut regimul unei vizite oficiale de stat, chiar dacă președintele român s-a întâlnit cu omologul său american, și a avut scurt discuții cu înalți oficiali ai administrației de a Washington, spre deosebire de vizita de acum 52 de ierni a lui Nicolae Ceaușescu, care a fost primit cu garda de onoare pe peluza Casei Albe de către predecesorul lui Donald Trump, Richard Nixon, așa cum arată documentele epocii, descoperite de reporterul Mediafax în arhiva Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).
Ceea ce ambii șefi de stat au subliniat în timpul șederii pe teritoriul SUA a fost dorința de întărire a relației bilaterale, de dezvoltare a relațiilor economice și atragere a investițiilor americane în România.
Mesajul lui Nicușor Dan de la WashingtonPrincipalul motiv al vizitei la Washigton – unde a participat în calitate de observator la reuniunea inaugurală a Consiliului Păcii (Board of Peace) – a fost
„Pentru politica noastră externă, e important să fim parteneri în diferite formate și mai ales, dacă vorbim strict de securitate, să consolidăm, să aprofundăm parteneriatul cu Statele Unite – ăsta e motivul pentru care am venit”, explica președintele României, Nicușor Dan, joi, la întrebările jurnaliștilor în cadrul conferinței de presă de la Ambasada României în Statele Unite ale Americii din Washington.
„Toate eforturile, pe toate palierele, pe care le-am făcut în această relație, cum am spus mai devreme: ambasada, miniștrii, discuțiile tehnice care au loc, colaborările chiar anterioare pe diferite paliere. Toate lucrurile astea completează un tablou al unei relații care este extrem de matură, cu interese reciproce, bineînțeles, între România și Statele Unite”, a declarat președintele român.
„În acest moment, dincolo de personalul ambasadei, pe care îl vedeți, chiar în acest moment sunt cel puțin cinci sau șase oficiali români care discută cu oficiali americani pe diferite paliere, și săptămâna viitoare vor fi alții, şi săptămâna următoare vor fi alții. Deci ăsta este modul în care discutăm lucrurile. Bineînțeles că prezența Președintelui a fost un gest simbolic pentru această relație, dar nu în interacțiunea Președintelui se reglează lucrurile astea tehnice”, sublinia șeful statului, în declarațiile de la Washington, unde este în pregătire o vizită oficială a sa.
Care era scopul lui Nicolae Ceaușescu în AmericaDeplasarea șefului de stat comunist în SUA a fost detaliată pe aproape 200 de pagini într-un volum apărut la Editura Politică în 1974, „Vizita oficială a tovarașului Nicolae Ceausescu în SUA (4-7 decembrie 1973)”, lucrare digitalizată și publicată pe site de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).
Volumul cuprinde toate etapele vizitei, de la interviuri date presei internaționale în timpul pregătirii vizitei, la ceremonia de însoțire a cuplului prezidențial la aeroport înaintea zborului peste Ocean, detaliile aterizării și primirii la Casa Albă și fotografii de șa cina de gală, întâlnirile cu toți oficialii administrație, ai FMI, ONU, BIRD, corporații, bănci, discursurile, conferința de presă cu 200 de jurnaliști din toată lumea, declarația comună a celor doi șefi de stat și, evident, întâmpinarea festivă a familiei Ceaușescu înapoi pe Otopeni.
Primirea fastuoasă de la Casa AlbăCeremonia primirii de la Casa Albă a fost transmisă în direct de către Televiziunea Română ceea ce „a permis şi milioanelor de telespectatori din tara noastră să ia cunoștinţă, chiar în momentul desfăşurării lor, de secvențele pline de solemnitate cu care a debutat vizita oficială a şefului statului român”, după cum relatau autorii volumului.
„Ziua de marţi 4 decembrie se înscrie, fără îndoială, ca un moment remarcabil în evoluţia raporturilor româno-americane. Ea a marcat începutul vizitei oficiale întreprinse în Statele Unite ale Americii de preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, la invitaţia preşedintelui Richard Nixon şi a soției sale, Patricia Nixon.
După vizita din 1969 în România a şefului statului american – prima efectuată de un preşedinte al S.U.A. într-o țară socialistă – şi după vizita conducătorului statului nostru, un an mai tîrziu, în Statele Unite, aceasta este, aşadar, a treia întâlnire la nivel prezidențial. (…)
Ora 10,25 (ora locală). Elicopterul special cu care au călătorit de la Camp David preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu aterizează. Oaspeții iau loc într-o limuzină, care se îndreaptă spre Casa Albă. Se străbat aleile parcului, străjuite de ofiteri în uniformă de gală, care poartă în bandulieră steagurile României şi S.U.A.
Trompeții dau onorul. Numeroşi cetăţeni aflați de-а lungul aleilor parcurse fac o caldă şi spontană manifestare de simpatie oaspeților, îşi exprimă prin aplauzele lor sentimentele de prietenie față de poporul României, stima și considerația față de preşedintele Consiliului de Stat.
Limuzina se opreşte la intrarea din sud a Casei Albe, bogat ornamentată. Aici, cu cîteva momente înainte, au sosit preşedintele Richard Nixon doamna Patricia Nixon. La coborîrea oaspeților din limuzină, preşedintele S.U.A. îl salută cu căldură pe preşedintele Nicolae Ceauşescu, urîndu-i bun venit. Preşedintele Consiliului de Stat al României îşi exprimă satisfacţia de a-l întîlni din nou pe preşedintele american. La rîndul ei, doamna Patricia Nixon salută cu cordialitate pe tovarăşa Elena Ceauşescu.
În continuarea ceremoniei, preşedintele Richard Nixon îl conduce pe preşedintele Nicolae Ceauşescu spre podiumul de onoare, care este drapat în catifea roşie. Aici se află înalte oficialități federale şi locale, care au venit să-l salute pe conducătorul statului român. (…)
Garda de onoare, alcătuită din detaşamente ale diferitelor genuri de arme, prezintă onorul. Răsună acordurile solemne ale imnurilor de stat ale Republicii Socialiste România şi Statelor Unite, în timp ce se trag 21 de salve de artilerie, iar un grup de militari, aliniați în spatele gărzii, înclină, în semn de salut, steagul federal și drapelele celor 50 de state, precum și ale teritoriilor asociate ale S.U.A.
Comandantul gărzii prezintă conducătorului statului român raportul: «Excelenţă, garda de onoare este gata formată ».
Preşedintele Consiliului de Stat şi preşedintele S.U.A. trec apoi în revistă garda de onoare. În dreptul drapelelor purtate de membrii gărzii, cei doi preşedinți se opresc şi salută.
Preşedintele român este condus din nou spre podium de preşedintele american, de unde se primeşte defilarea fanfarei militare, ai cărei membri sînt îmbrăcați în ținută de paradă: tunici roşii, pantaloni albaştri cu vipuşcă, caschetă și mănuşi albe. Preşedintele Nixon se apropie de microfoane, unde rosteşte un cuvînt de bun venit. Răspunde preşedintele Nicolae Ceauşescu. Alocuțiunile celor doi președinți sînt subliniate cu puternice aplauze. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Richard Nixon își strîng cu căldură mîinile. Aplauzele izbucnesc din nou cu însuflețire cînd şeful statului român și tovarăşa Elena Ceauşescu sînt conduşi de preşedintele S.U.A. şi doamna Nixon spre scara exterioară a balconului. De aici, oaspeți și gazde răspund cu cordialitate manifestărilor de prietenie şi aplauzelor.
Sînt momente care ilustrează sentimentele prieteneşti dintre popoarele român şi american, convingerea reciproc împărtășită că dialogul la nivelul factorilor de cea mai înaltă răspundere ai celor două state va fi de natură să stimuleze dezvoltarea relațiilor pe plan bilateral, să contribuie la promovarea păcii, destinderii și colaborării internaționale.
În salonul albastru al Casei Albe, după ce are loc prezentarea persoanelor oficiale române, preşedinții Richard Nixon și Nicolae Ceauşescu se intrețin cîteva minute, îndreptîndu-se apoi spre cabinetul de lucru al preşedintelui S.U.A., unde încep convorbirile oficiale.”
Nicolae Ceaușescu: „Sîntem interesați să extindem colaborarea cu Statele Unite în domeniul economic, cu întreprinderi din Statele Unite”Un moment-cheie al vizitei a fost semnarea acordului de constituire a Consiliului româno-american pentru promovarea relațiilor economice.
„În continuare, în prezența şefului statului român, a avut loc ceremonia semnării Acordului de constituire a Consiliului româno-american pentru promovarea relațiilor economice. Acordul a fost semnat, din partea română, de Roman Moldovan, preşedintele Camerei de comerţ şi industrie a Republicii Socialiste România, iar din partea americană de Arch Booth, preşedintele Camerei de comert a Statelor Unite.
Programul de marți după-amiază al vizitei oficiale a preşedintelui Nicolae Ceauşescu în Statele Unite a cuprins un obiectiv de referință în dezvoltarea relațiilor economice dintre România și Statele Unite – întîlnirea cu reprezentanți de frunte ai vieții economice americane. Întîlnirea a avut loc la sediul central al Camerei de comert a Statelor Unite ale Americii, al cărei preşedinte, Arch Booth, a oferit o recepție în cinstea şefului statului român. (…)
«Desigur, domnilor, semnarea acordului de astăzi deschide o perspectivă bună de colaborare între întreprinderile româneşti și cele din Statele Unite. Dar esențialul este de a pune în practică, de a trece la realizarea de acțiuni concrete de colaborare între întreprinderile americane și cele româneşti.
Sîntem interesați să extindem colaborarea cu Statele Unite în domeniul economic, cu întreprinderi din Statele Unite. Dealtfel, în crearea unor societăţi mixte avem deja un început prin formarea unei asemenea societăți cu o firmă din S.U.A. – « Control Data Corporation », şi sînt încă trei asemenea înțe- legeri destul de avansate, care, probabil, vor fi semnate în zilele următoare.
Cu convingerea că acordul de astăzi va impulsiona această colaborare, doresc să felicit pe cei doi pre- şedinți ai Camerei de comert, americană și română, și să urez o bună colaborare între Camerele noastre de comert, care să stimuleze relațiile dintre întreprin- derile din cele două țări. Urez ca această colaborare economică să servească prieteniei dintre popoarele noastre, cauzei păcii şi colaborării în lume»”, declara Nicolae Ceaușescu în discursul său.
David Rockefeller, printre magnații cu care s-a întâlnitDe altfel, întâlnirile șefului statului comunist au avut, pe lângă întâlnirile politice, chiar cu un membru al familiei Kennedy, un puternic caracter economic, printre partenerii de discuții fiind magnați americani rămași în istorie.
Vorbim de Kurt Waldheim, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, Hendrick Johannes Witteveen., directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), în care România era membru de abia un an (15 decembrie 1972), Robert McNamara, președintele Băncii Internaționale pentru Reconstrucţie și Dezvoltare, și David Rockefeller, preşedintele Băncii „Chase Manhattan”.
Nicolae Ceaușescu a vizitat în decembrie 1973 și grupul de uzine al firmei „General Electric” din Wilmington, gigant american care a intrat ulterior pe piața românească și uzina de maşini-unelte „Pratt Whitney” din Hartford
Declarația comună cu privire la cooperarea economică, industrială și tehnicăVizita în SUA a lui Nicolae Ceaușescu venea în contextul în care fluxurile comerciale dintre România și SUA crescuseră accelerat după vizita la București a liderului american.
„Cei doi preşedinți au evidențiat dezvoltarea favorabilă a relațiilor economice dintre cele două țări ale lor și au exprimat hotărîrea lor de a promova și extinde cooperarea economică, industrială şi tehnică, pe baza respectării suveranităţii, independentei, neamestecului în treburile interne, egalităţii în drepturi, avantajului reciproc, abținerii de la amenințarea cu forţa sau folosirea forței.
Preşedintele Ceauşescu şi preşedintele Nixon şi-au exprimat satisfacția faţă de ritmul remarcabil de creştere a comerţului româno-american, care s-a mărit de peste 4 ori de la vizita preşedintelui Nixon la Bucureşti, în 1969.
Ambii preşedinţi au remarcat, în mod deosebit, creşterea rapidă a exporturilor României în S.U.A. ca urmare a eforturilor majore pe care România le-a făcut pentru promovarea exporturilor sale în Statele Unite.
S-a estimat că în 1974 şi în anii următori comertul dintre cele două țări va continua să crească în acelaşi ritm sau chiar într-un ritm mai înalt.
Cei doi preşedinţi au subliniat că cele două țări au întreprins un număr de acțiuni pentru încuraja și facilita această creştere a comerţului.
Cei doi preşedinți au remarcat importanța întîlnirilor şi discuțiilor avute de preşedintele Ceauşescu personalități de conducere ale cercurilor de afaceri americane, în scopul de a finaliza acorduri şi înțelegeri și de a genera un nou interes în relațiile economice cu România.
Preşedinţii au constatat că, recunoscînd statutul României ca țară în curs de dezvoltare, Corporația pentru investiții particulare a Statelor Unite ale Americii în străinătate este pregătită să sprijine asigurarea și finanţarea investițiilor Statelor Unite în România.
Cei doi preşedinți au constatat că din noiembrie 1971, cînd preşedintele Nixon a hotărît ca exporturile Statelor Unite în România să fie îndreptățite la creditele şi garanțiile Băncii de export-import a Statelor Unite ale Americii, aceste credite şi garanții au contribuit în mod efectiv la dezvoltarea comerţului. Bănci particulare din Statele Unite ale Americii au facilitat, de asemenea, această dezvoltare”.
Astfel, în vederea lărgirii şi sprijinirii relațiilor economice între cele două țări, s-a hotărît constituirea unei Comisii economice mixte româno-americane, care se va întîlni anual, alternativ la Bucureşti şi Washington.
„Comisia va lua în considerare acțiuni și probleme referitoare la facilități reciproce pentru realizarea de afaceri care să promoveze cooperarea economică, precum şi alte aspecte în legătură cu cooperarea lor economică, industrială şi tehnică. Comisia va facilita, de asemenea, după caz, înfiinţarea de grupuri consultative mixte între reprezentanţii firmelor, companiilor și organizațiilor economice ale celor două țări în probleme de interes specific”, se arată în volumul citat.
„Preţuire știintei româneşti, slujitorilor săi”Un eveniment aparte a fost ceremonia în care Elena Ceauşescu a primit diploma de membru de onoare al Institutului american al chimiştilor.
„La Washington a avut loc o ceremonie cu care prilej s-a conferit tovarășei Elena Ceauşescu, doctor inginer, director general al Institutului central de cercetări chimice din Bucureşti, pentru contribuția adusă la progresul cercetărilor în domeniul chimiei, diploma de membru de onoare al Institutului american al chimiştilor (A.I.С.).
Fondat în 1923, institutul, care îşi propune să contribuie la promovarea cercetărilor în domeniul chimiei, numără aproape 8 000 de membri, avînd filiale în toate cele 50 de state federale. Printre puţinii oameni de ştiință cărora li s-a decernat, în acest răstimp, diploma de membru de onoare se numără personalități prestigioase, cum ar fi Philip Handler, preşedintele Academiei Naționale de Ştiințe din Statele Unite, sau Glenn T. Seaborg, laureat al Premiului Nobel, fost preşedinte al Comisiei pentru Energia Atomică din S.U.A. Tovarăşa Elena Ceauşescu este primul om de știință din afara hotarelor Statelor Unite care primeşte această distincție.
Aşa cum s-a arătat și în documentele care fundamentat atribuirea înaltului titlu tovarășei Elena Ceauşescu, acordarea distincției constituie expresia unei recunoaşteri de largă semnificație internaţională meritelor omului de știință aflat în fruntea puternicului colectiv de cercetători ce aduce o contributie substanțială la dezvoltarea ştiinței şi industriei chimice româneşti”, arată relatările epocii.
Conferința de presă cu 200 de ziariștiDupă întâlnirea cu liderii Congresului, Nicolae Ceauşescu a participat la un dejun oferit în cinstea de către conducerea Clubului național al presei din Washington, unde a răspuns pe larg la peste 10 întrebări, potrivit volumului tipărit ulterior.
„Dejunul nu a constituit o simplă manifestare protocolară, ci – aşa cum au subliniat gazdele americane- un eveniment de marcă al vizitei întreprinse de preşedintele României în Statele Unite, un dialog memorabil între şeful statului român şi reprezentanții mijloacelor de informare în masă. Cei aproape 200 de ziarişti americani și corespondenți ai presei străine acreditați la Washington veniseră să asculte una din vocile cele mai autorizate în materie de înnoire a relațiilor și vieții internaționale, o personalitate politică proeminentă, a cărei viziune asupra evoluției lumii contemporane a trezit un remarcabil interes atit printre factorii politici, cît și în opinia publică internațională. Ni s-a părut firească, în context, expresia de adîncă satisfacție și mulţumire cu care preşedintele Clubului național al presei din Washington, Donald Larrabee, secretarul clubului, John Cleland, l-au întîmpinat pe conducătorul statului nostru, în numele membrilor Clubului național”, aratau autorii volumului.
Întrebare a vizat chiar libertatea presei din România anului 1973:
„ÎNTREBARE: Domnule preşedinte, cît de liberă este presa română?
RĂSPUNS: Mi-ar fi greu să spun eu cît este liberă. Ar trebui să vizitați România – și veți constata atenția și grija pe care le acordăm presei, astfel ca ea să servească intereselor poporului, cauzei dezvoltării sale economico-sociale și a independentei, ştiinței, culturii și, totodată, politicii de pace şi de colaborare între toate statele lumii”.
145 de ani de relații diplomaticeUltima vizită oficială a unui șef de stat român în SUA a fost la începutul lunii mai 2024, când Klaus Iohannis a avut inclusiv o întrevedere la Casa Albă cu președintele american de la acea dată, Joseph R. Biden Jr. și, în marja vizitei, o întrevedere și cu președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson. Discuțiile s-au concentrat pe dialog privind situația din Ucraina și zona Mării Negre, întărirea securității în spațiul euro-atlantic și reconfirmarea relațiilor bilaterale privilegiate și a cooperării multisectoriale robuste în contextul parteneriatului strategic dintre România și SUA, potrivit Ministerului Afacerilor Externe.
Relațiile diplomatice româno -americane au împlinit 145 de ani în 2025, conform dosarulul Ministerului Afacerilor Externe.
Mai exact, pe la 14 iunie 1880, România şi Statele Unite ale Americii au stabilit relaţii diplomatice la nivel de agenţie diplomatică. Două luni mai târziu acestea au fost ridicate la nivel de legaţie. Relațiile diplomatice au fost întrerupte la 12 decembrie 1941, în contextul celui de-al doilea Război Mondial, şi au fost reluate la 7 februarie 1946, la nivel de legaţie.
Potrivit MAE, în timpul Războiului Rece, relațiile bilaterale au fost sinuoase, cu o perioadă de apropiere considerabilă, sesizabilă clar inclusiv prin ridicarea relațiilor diplomatice la nivel de ambasadă (1 iunie 1964) în contextul general al dinamicii internaționale din perioada sferelor de influență și al consolidării instituțiilor din sistemul de la Bretton Woods.
În această perioadă, schimburile comerciale, dialogul politic (cu specificitățile derivate din apartenența României la un alt sistem politic) și schimburile culturale au devenit mai intense. Astfel, au avut loc vizite la nivel înalt și cooperarea economică s-a intensificat, însă raportarea autorităților de la București față de sistemul de valori reprezentat de SUA și de aliații săi occidentali nu s-a modificat, arată specialiștii diplomației române.
„Un indicator al tendinței pozitive în relația bilaterală a fost acordarea, de către SUA, în 1975, a Clauzei națiunii celei mai favorizate. În limitele permise de legislația americană pentru statele care nu aveau statutul de economie de piață, clauza era reînnoită anual. Un element important în evaluare era, în conformitate cu prevederile amendamentului Jackson-Vanik (la Legea Schimburilor Comerciale din 1974), politica statului care primea clauza față de solicitările de emigrare, considerată parte a drepturilor omului. Acest avantaj comercial în relația cu SUA a încetat în 1988, un moment distinct în cursul descendent al relației bilaterale – înregistrat progresiv în ultimul deceniu al regimului comunist din România, marcat de accentuarea caracterului opresiv al acestuia”, precizează MAE.
Ultreior, după căderea comunismului, relația bilaterală s-a ameliorat progresiv, iar Clauza națiunii celei mai favorizate a fost reacordată pe baze anuale din 8 noiembrie 1993, ca rezultat al interesului politic al SUA de consolidare a relaţiilor cu România. În august 1996, Congresul SUA a aprobat permanentizarea Clauzei pentru ţara noastră, ca urmare a progreselor înregistrate în procesul de reformă economică şi creare a condiţiilor de dezvoltare a economiei de piaţă.
„La 11 iulie 1997, cu prilejul vizitei la Bucureşti a preşedintelui Bill Clinton, a fost lansat Parteneriatul Strategic bilateral, cadru de colaborare structurat și extins, vizând consolidarea relaţiilor bilaterale, susţinerea procesului de reformă şi a demersurilor de integrare euro-atlantică ale ţării noastre, precum și promovarea rolului României de factor de stabilitate şi securitate în Europa de sud-est”, conform dosarului MAE
VOLUMUL INTEGRAL, AICI.
O monstruozitate își ridică ușurel capul din întunericul internetului.
Dacă nu ești pe fază, poți să fii păcălit cu amabilitate.
Arată mai rău ca un kitsch făcut în China (măcar, pe ăla scrie „made in China”, dar pe ăsta nu scrie nimic), iar pericolul care te pândește așteaptă răbdător pe covorașul din fața sufletului tău, pe care scrie mare „ignoranță”.
Este icoana ortodoxă făcută cu Inteligența Artificială.
Problema este că vânzătorii au tupeu și nu-ți spun că e făcută cu IAO găsești de vânzare pe mai toate site-urile care vând icoane, dar ai grijă, că s-ar putea s-o găsești și pe Temu.
Vânzătorii de pe site-urile de specialitate ți-o împachetează cu descrieri pompoase pe care nici ei nu le înțeleg, însă dau bine.
Ei au tupeul să-ți promită vindecare și au tupeul și mai mare de a-ți spune că ai de-a face cu un original sau măcar cu o litografie (care este o reproducere sofisticată a icoanei originale și acceptată în cultul ortodox, în ideea ca ea să fie accesibilă cît mai multor credincioși, cu specificarea ca neapărat să fie sfințită).
Și chiar dacă nu ești licențiat în Artă Sacră, puțin simț al esteticului tot aiNu trebuie să fii doctor în Iconografie ca să-ți dai seama că majoritatea icoanelor puse la vânzare pe site-urile de specialitate sunt realizate cu IA, puse într-un fel de ramă din lemn și prezentate pompos cu un text ales special să te lovească la emoție.
Să luăm de pildă acest text: „Icoana Maicii Domnului de la Mânăstirea Hadâmbu (am luat un exemplu) – 16.50 lei – Icoana Maicii Domnului de la Mânăstirea Hadâmbu este una dintre icoanele făcătoare de minuni din țara noastră.
Acest fapt se datorează mirului care izvorăște din icoană săptămânal, precum și minunilor nenumărate care s-au săvârșit înaintea ei”, se poate citi în descrierea produsului.
Te vindecă de orice la 17 leiTextul promite vindecări de neputințe vechi sau oribile: „Oamenii bolnavi sufletește au plecat vindecați, dureri ascunse, suferințe vechi și boli incurabile, infirmități sau cancere, neputințe spirituale sau blesteme vechi, toate se șterg în lacrimile Maicii Domnului. Dimensiuni exterioare: 27,5 cm x 23,5 cm. Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Hadâmbu este una dintre cele mai cunoscute și cinstite icoane făcătoare de minuni din România. Aflată în județul Iași, la Mănăstirea Hadâmbu, această icoană atrage mii de credincioși anual, fiind considerată o sursă de vindecare și sprijin în momentele grele”.
Incredibilul preț de 16, 5, practic, te obligă să-l iei. Ce mai înseamnă 17 lei în ziua de azi?
La prezentarea icoanei mai citim:
„Icoana este pictată în stil bizantin, pe lemn, și o înfățișează pe Maica Domnului cu Pruncul Iisus în brațe. Datează din secolul al XVII-lea și a fost dăruită mănăstirii de către ctitorul ei, călugărul grec Iani Hadâmbu. De-a lungul timpului, icoana a fost martoră la numeroase minuni, multe dintre ele documentate în scrisori, jurnale sau mărturii ale credincioșilor”.
Maica Domnului cu crinii și cu șase degeteO fi, dar nu chiar această icoană, realizată cu IA și care nici măcar nu reproduce cu exactitate originalul, lăsând deoparte monstruozitatea estetică greu de ignorat!
Sau luați, de exemplu, această icoană a Maicii Domnului cu crinii.
Icoana originală reprezentând-o pe Născătoarea cu crinii simboliza curăția și puritatea de neatins a Fecioarei, ca vas ales de Domnul să se întrupeze.
O altă icoană, tot a Maicii Domnului, o reprezintă pe aceasta cu cercei (toată lumea știe că Maica Domnului era împopoțonată din cap până-n picioare cu bijuterii!).
Bun! Dacă nu ești atent, poți să cumperi o astfel de icoană reprezentând-o pe Maica Domnului cu crinii și având șase degete – probabil un prompt scris la repezeală, care nu a ținut cont de detalii.
Sora Sfântului Apostol Filip zici c-a scăpat de la chirurgie esteticăO altă icoană nu strigă, urlă IA: sfânta Mariamna, sora sfântului Apostol Filip, cinstită chiar de curând, pe 17 februarie, săptămâna asta.
În iconografia ortodoxă, sfânta este înfățișată îmbrăcată smerit, însă cine știe ce prompt i-o fi cerut lui Chat GPT sau altui IA, că în icoana asta Sfânta Mariamna zici că face reclamă la saloanele de chirurgie estetică: de la mandibula perfect definită la trăsăturile de star hollywoodian care se străduiește prea mult, icoana sfintei nu are nimic în comun cu originalul.
Și totuși, dacă nu ești atent, poți să le dai bani unora care n-au făcut decât să scrie un prompt într-o aplicație de IA, n-au stat cu săptămânile să-și bată capul cu cum bate lumina, ce culori să-și ia, cum să se poarte cu lemnul sau altele de genul ăsta.
Pruncul cu patru degete pe care nu le ține în poziție de binecuvântareApropo de șase degete, mai există o icoană a Maicii Domnului cu pruncul care binecuvântează. Doar că Pruncul, de data asta, are șase degete.
De menționat că tot în falsul cu Maica Domnului de la Hadâmbu (al cărei original chiar este făcător de minuni) – Pruncul Isus este înfățișat cu patru degete și nu sunt în poziție de binecuvântare.
Toate astea sunt falsuri ordinare și trebuie mare atenție atunci când vreți să vă luați o icoană!
Ce am putea să spunem mai mult?
Pentru un ortodox devotat, aceste icoane sunt jignirea supremă. Icoana, care este limbajul revelației în patrimoniul nostru vizual familiar este model identitar – cam așa ar trebui să trăim și noi, în niciun caz o vedere de pe o tarabă.
De la fast-food și fast-fashion, am ajuns acum la fast-spiritualitate – spiritualitate pe repede-nainte. Generarea de duh cu un prompt scris pe chatGPT și vândut ca obiect sacru, vindecător de boli oribile este monstruozitatea ultimă.
Icoană IA „în stil bizantin” – falsul ordinar de care să te fereștiIcoana IA vândută drept „stil bizantin, pe lemn… vindecătoare de boli groaznice și îi curge mir săptămânal”, ei bine, asta te face să te întrebi: unde nu a mai pătruns bâzdâgania IA-ului?
Andrei Rubliov, iconarul rus din secolul al XIV-lea a pictat „Isus Hristos Pantocrator” luni de zile.
Grigorie Juravlev a fost un iconar rus care s-a născut fără mâini și fără picioare și care toată viața lui a pictat icoane cu gura.
Babele din satul unde se născuse Grigorie i-au spus mamei lui că n-o să fie bun de nimic copilul ei și că să-l dea la circ, însă mama lui nici n-a vrut s-audă.
Grigorie a învățat să scrie cu dinții, iar de pictat icoane, a fost un fenomen.
Știa Grigorie că, la 300 de ani de la icoanele lui, cineva o să vină să scrie un prompt pe chatGPT cu ambele sale mâini, reproducând o icoană și-ncă într-un mod grotesc și pe care s-o împachezeteze cu darul curgerii de mir și al vindecării de boli crunte?
Nu știa!
Ce este și ce vrea icoana IA?Ce promite ea? Vrea să redefinească spiritualitatea? Estetica? Gândul însuși? Înțelegerea întrupării?
Ce știe algoritmul IA despre suferință și despre pocăință? Ce știe despre speranță și rugăciune? Ce știe despre transformare?
În era algoritmilor, ce se va întâmpla cu icoana?
Va rămâne aceeași fereastră către cer accesibilă tuturor sau vor începe oamenii să se mulțumească și cu reflexia ei digitală?
Pe autostrada A2, între km 10 și km 64, se circulă în regim controlat, cu utilaje de deszăpezire în față și echipaj de poliție, din cauza vizibilității reduse și a ninsorii viscolite.
Situația pe tronsoane este următoarea:
A0 + A2 (km 10–64): carosabil acoperit parțial cu 2–5 cm zăpadă, ninsoare, temperaturi negative;
A2 (km 64–80): carosabil acoperit cu zăpadă, temperaturi negative, ninsoare;
A2 (km 84–160): carosabil umed, fără precipitații semnificative; trafic normal, vânt lateral care afectează pe alocuri vizibilitatea.
Condiții de iarnă și pe A1; se acționează cu material antiderapant
Pe autostrada A1, traficul se desfășoară în condiții de iarnă pe mai multe porțiuni:
A0 și A1 (km 11–64): carosabil ud, pe alocuri cu strat subțire de zăpadă; ninsoare; aproximativ -1°C; trafic normal;
km 64–94: carosabil acoperit parțial cu strat subțire de zăpadă; ninsoare; trafic normal;
km 94–149: carosabil cu zăpadă depusă; ninsoare; trafic normal.
Pe întreg tronsonul se semnalează vânt care viscolește precipitațiile, intervenindu-se cu material antiderapant.
Ninsoare și vânt puternic pe A0 și A3; condiții bune pe A7Pe autostrăzile A0 și A3 se circulă pe carosabil acoperit cu zăpadă, cu ninsoare și intensificări puternice ale vântului.
În schimb, pe A7 se circulă pe carosabil uscat, cu vânt puternic, fără restricții de trafic.
Județul Giurgiu: trafic oprit pe DN 5D spre vamă, din cauza coloanei de camioane
În Giurgiu, pe DN 5D dinspre municipiu către vama cu Bulgaria, circulația este oprită din cauza unei coloane de camioane formate pe fondul lucrărilor de reparații la Podul Giurgiu – Ruse. Traficul este deviat prin municipiul Giurgiu și pe DC 94.
Drumuri naționale închise din cauza vremiiSunt semnalate drumuri naționale cu trafic oprit din cauza condițiilor meteorologice:
DN 21A Țăndărei (IL) – Bărăganul (BR);
DN 3 Islaz (IF) – Călărași (CL).
Restricții temporare pentru autovehicule grele
Pentru MTMA > 7,5 tone:
DN 3A (km 0+000 – 43+000), între Lehliu-Gară (CL) – Drajna Nouă (CL);
DN 4 (km 20+300 – 59+000), între Frumușani (CL) – Oltenița (CL).
Pentru MTMA > 3,5 tone:
DN 21 Slobozia (IL) – Viziru (BR);
DN 2C Slobozia (IL) – Costești (BZ);
DN 2A Slobozia (IL) – Urziceni (IL).
Recomandările poliției pentru șoferiAutoritățile le recomandă conducătorilor auto:
Duminică: Tottenham Hotspur – Arsenal (18:30)
Sâmbătă: Manchester City – Newcastle United (22:00)
Sâmbătă: RB Leipzig – Borussia Dortmund (19:30)
Sâmbătă: Osasuna – Real Madrid (19:30)
Duminică: Atalanta – Napoli (16:00)
Sâmbătă: Paris Saint-Germain – Metz (22:05)
Premier League (Anglia)Sâmbătă, 21 februarie
Duminică, 22 februarie
Luni, 23 februarie (epilogul etapei)
Everton – Manchester United (22:00)
Bundesliga (Germania)Sâmbătă, 21 februarie
Duminică, 22 februarie
SC Freiburg – Borussia Mönchengladbach (16:30)
FC St. Pauli – Werder Bremen (18:30)
1. FC Heidenheim – VfB Stuttgart (20:30)
La Liga (Spania)Sâmbătă, 21 februarie
Duminică, 22 februarie
Sâmbătă, 21 februarie
Duminică, 22 februarie
Luni, 23 februarie
Sâmbătă, 21 februarie
Lens – Monaco (18:00)
Toulouse – Paris FC (20:00)
Duminică, 22 februarie
Auxerre – Rennes (16:00)
Angers – Lille (18:15)
Nantes – Le Havre (18:15)
Nice – Lorient (18:15)
Strasbourg – Lyon (21:45
Copiii care cresc în case unde televizorul este mereu pornit pot dezvolta obiceiuri unice de atenție. Profesorii spun că aceste tipare devin vizibile încă din primele săptămâni de școală, scrie GlobalEnglishEditing.
Experții subliniază că nu este vorba despre a învinovăți părinții sau a demoniza televizorul. Mai degrabă, se evidențiază modul în care zgomotul constant de fundal poate influența concentrarea, învățarea și comportamentul.
Cercetările sugerează că expunerea frecventă la televizor în fundal poate influența dezvoltarea atenției. Cadrele didactice raportează mai multe trăsături comune la acești elevi.
Multitasking-ul devine o obișnuințăCopiii crescuți cu televizorul mereu pornit învață adesea să își împartă atenția. Se obișnuiesc să își facă temele în timp ce emisiunile rulează în fundal.
În clasă, acest obicei poate crea dificultăți. Profesorii observă probleme în menținerea concentrării asupra unei singure sarcini pentru perioade mai lungi.
Nu este neapărat vorba despre un deficit de atenție. Mai degrabă, reflectă o adaptare la un mediu cu atenție divizată acasă.
Durată mai scurtă a concentrării în medii structurateStudiile au asociat expunerea intensă la televizor în fundal cu o scurtare a duratei atenției. Schimbările rapide de imagini pot condiționa creierul să aștepte stimulare constantă.
Într-un mediu școlar mai lent, acești copii pot deveni neliniștiți. Prelegerile lungi sau explicațiile detaliate pot părea dificile.
Profesorii observă frecvent că atenția lor scade când ritmul lecției este lent. Adaptarea de la media rapidă la predarea constantă poate fi o provocare.
Preferință puternică pentru învățarea vizualăMulți dintre acești elevi reacționează mai bine la materiale vizuale. Creșterea cu povești transmise prin ecran influențează modul în care procesează informațiile.
Pot întâmpina dificultăți la explicații exclusiv verbale. Însă diagramele, videoclipurile și materialele vizuale le captează rapid atenția.
Profesorii spun că înțelegerea acestui stil de învățare poate crește implicarea. Strategiile vizuale pot îmbunătăți performanța academică.
Confort cu zgomotul și stimularea intensăCopiii obișnuiți cu televizorul în fundal lucrează adesea mai bine cu un sunet ambiental. Liniștea poate părea inconfortabilă, nu relaxantă.
Profesorii observă și o preferință pentru activități energice și stimulative. Sporturile, artele și sarcinile interactive le mențin atenția mai mult timp.
În același timp, mulți demonstrează o adaptabilitate remarcabilă. Își pot schimba rapid atenția și gestionează mai ușor distragerile.
Experții notează că viața modernă este rareori liniștită. Aceste adaptări timpurii îi pot pregăti pentru medii aglomerate și dinamice.
Înțelegerea acestor obiceiuri de atenție poate ajuta profesorii să ajusteze strategiile. Schimbările mici în clasă pot susține mai bine diferite tipare de concentrare.
Ministerul Culturii și Turismului din Turcia a pus în aplicare un program de stimulare prin care poate acorda până la 100.000 de dolari pe episod pentru producțiile de telenovele turcești care reușesc să ajungă la publicul internațional. Măsura este gândită să consolideze prezența globală a serialelor turcești, într-un moment în care industria TV a țării este deja în plină expansiune, notează Hürriyet Daily News.
Potrivit datelor citate, dramele turcești sunt difuzate în 170 de țări și adună peste un miliard de telespectatori la nivel global. În acest context, noul sprijin financiar este privit de liderii din industrie drept un pas strategic care ar putea accelera creșterea nu doar a exporturilor de televiziune, ci și a sectoarelor conexe – de la modă la alimentație.
Exportatorii văd o oportunitate de promovare „integrată”Șekib Avdagic, președintele Asociației Exportatorilor de Servicii, a descris stimulentul drept „o măsură oportună și strategică”, cu potențialul de a încuraja o creștere integrată în mai multe industrii. În viziunea sa, programul poate deschide calea pentru noi acorduri promoționale între producătorii de drame și branduri, inclusiv colaborări intersectoriale în modă, alimentație și alte domenii.
Semnalele din piață au apărut rapid. Kazim Tayci, președintele Consiliului Industriei Alimentare al Adunării Exportatorilor Turci, spune că firmele de producție au început deja să îl abordeze cu propuneri de parteneriate. În paralel, sunt în derulare discuții cu Ministerul Comerțului pentru a analiza cum ar putea fi inclusă o parte din aceste costuri în sfera stimulentelor.
Moda: plasarea de produse, o rampă spre recunoaștere globalăȘi industria îmbrăcămintei vede un avantaj direct. Mustafa Pașahan, vicepreședintele Asociației Exportatorilor de Îmbrăcăminte din Istanbul, a subliniat posibilitatea ca brandurile turcești să câștige vizibilitate prin plasarea de produse în dramele urmărite internațional.
„Producem branduri de talie mondială, dar recunoașterea globală rămâne limitată. Colaborarea cu serialele turcești ne-ar putea oferi un impuls major”, a spus Pașahan, sugerând că plasarea de produse ar putea fi integrată organic, inclusiv prin apariția fabricilor în fundalul unor scene.
O industrie care a trecut pragul de jumătate de miliard de dolariÎn 2024, Turcia a exportat peste 300 de producții, generând venituri de peste 500 de milioane de dolari. Cu noul program, actorii din industrie vorbesc despre intrarea într-o „nouă eră” — una în care dramele turcești nu doar își extind acoperirea globală, ci devin și un vehicul promoțional pentru economia de export a țării.
Pe fondul unei acumulări semnificative de forțe americane în Orientul Mijlociu, Iranul transmite semnale clare că se pregătește pentru un posibil conflict major. Deși negocierile indirecte dintre Teheran și Washington au continuat la Geneva, tensiunile rămân ridicate, iar ambele părți par să își consolideze pozițiile pe teren. Potrivit unor surse citate de CNN, Casa Albă a fost informată că armata americană ar putea fi pregătită pentru un atac chiar din acest weekend, după mobilizarea accelerată a unor active aeriene și navale în regiune.
Iranul reconstruiește infrastructura militară distrusăDupă atacul surpriză lansat de Israel în iunie anul trecut, care a vizat instalații nucleare și baze de producție a rachetelor, Iranul a trecut rapid la reconstrucție. În conflictul de 12 zile, Teheranul a răspuns cu sute de rachete și drone lansate asupra orașelor israeliene.
Imagini satelitare recente arată că la baza de rachete Imam Ali din Khorramabad au fost reconstruite sau reparate mai multe structuri distruse anterior. De asemenea, la baza aeriană Tabriz, pistele și căile de rulare au fost refăcute, iar la baza Hamadan craterele provocate de bombardamente au fost astupate și adăposturile pentru aeronave reparate.
Un punct strategic major este facilitatea de producție a rachetelor cu combustibil solid din Shahrud, unde lucrările de reconstrucție au avansat rapid. Experții susțin că producția ar putea fi acum chiar mai mare decât înaintea atacurilor.
Occidentul nu a reușit până acum să convingă Iranul să își limiteze programul de rachete, pe care Teheranul îl consideră esențial pentru apărarea sa.
Facilități nucleare fortificateÎn paralel cu reconstrucția militară, Iranul își consolidează facilitățile nucleare. La complexul subteran de lângă Natanz, intrările în tuneluri sunt întărite cu beton și acoperite cu pământ pentru a rezista eventualelor lovituri aeriene.
La situl cunoscut drept „Taleghan 2”, din complexul militar Parchin, imaginile satelitare arată construirea unui sarcofag din beton peste instalație, ulterior acoperit cu sol, ceea ce ar putea transforma locația într-un buncăr greu de identificat și distrus.
În apropiere de Isfahan, la Complexul Industrial „7th of Tir”, asociat producției de componente pentru centrifuge, clădirile avariate au fost refăcute, în ciuda sancțiunilor ONU impuse în octombrie 2025.
Reformarea conducerii și pregătiri pentru scenarii extremeConflictul de anul trecut a scos la iveală vulnerabilități în structurile de comandă iraniene. Liderul suprem, Ali Khamenei, ar fi devenit dificil de contactat în timpul atacurilor, iar autoritatea s-a dispersat la nivel provincial.
Ca răspuns, Teheranul a consolidat Consiliul Suprem de Securitate Națională și a creat un nou Consiliu al Apărării pentru a gestiona situațiile de război. Veteranul de război și fost comandant IRGC, Ali Shamkhani, a fost numit secretar al noului organism, într-un semnal interpretat de analiști drept pregătire pentru un posibil „decapitation strike” american.
Represiune internă și demonstrații de forțăPe plan intern, autoritățile iraniene au intensificat represiunea împotriva disidenței, temându-se că un conflict ar putea declanșa o schimbare de regim. Proteste generate de condițiile economice precare au fost reprimate violent, iar regimul a acuzat manifestanții că ar fi agenți străini.
În același timp, Iranul a organizat exerciții navale în Golful Persic și a închis temporar porțiuni din Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic prin care tranzitează aproximativ o cincime din producția mondială zilnică de petrol. Marina iraniană a desfășurat și exerciții comune cu Rusia în Golful Oman.
SUA au răspuns prin desfășurarea a două portavioane în regiune, iar incidentele dintre navele și dronele iraniene și forțele americane s-au înmulțit.
Mesajul TeheranuluiExperții susțin că strategia Iranului este clară: transmiterea unui avertisment către Washington că un conflict ar avea costuri ridicate.
„Tactica iraniană este să convingă Statele Unite că războiul va fi costisitor”, a explicat Vali Nasr, profesor la Universitatea Johns Hopkins. Potrivit acestuia, Teheranul încearcă să arate că un atac nu ar fi o operațiune rapidă și fără consecințe, ci un conflict complex cu impact regional și global.
În timp ce diplomația continuă formal, pregătirile militare de ambele părți sugerează că Orientul Mijlociu se află într-un moment de maximă tensiune, iar următoarele zile ar putea fi decisive pentru stabilitatea regiunii.
Omul meciului a fost Jack Hughes, autor a două goluri, dintre care unul după o acțiune individuală spectaculoasă. Drumul SUA spre finală a fost mult mai lipsit de emoții decât în sferturi, când au avut nevoie de prelungiri pentru a trece de Suedia.
În fața slovacilor, americanii au dominat la capitolul șuturi și au punctat prin Dylan Larkin, Tage Thompson, Hughes și Jack Eichel, primele patru reușite venind din 23 de șuturi care l-au „scos” din poartă pe Samuel Hlavaj după jumătatea perioadei a doua. Thompson, unul dintre puținii debutanți în lotul SUA care nu a evoluat la 4 Nations Face-Off, a părăsit gheața mai târziu în repriza secundă după ce a blocat un șut și nu a mai revenit, potrivit transmisiei NBC.
Hughes a înscris al doilea său gol imediat după expirarea unui power play, iar Brady Tkachuk a majorat diferența pe contraatac, pe final, pentru a securiza victoria. În poarta SUA, Connor Hellebuyck a avut o nouă prestație solidă, confirmând alegerea selecționerului Mike Sullivan de a-l prefera ca titular în detrimentul lui Jake Oettinger și Jeremy Swayman.
În cealaltă semifinală, Canada a revenit și a învins Finlanda, astfel că Finlanda va întâlni Slovacia în finala mică pentru bronz, sâmbătă seară. Slovacii vizează doar a doua medalie olimpică din istorie la hochei masculin, după bronzul obținut la Jocurile Olimpice de iarnă 2022, la Beijing.
Finala de duminică readuce în prim-plan una dintre cele mai așteptate rivalități din hocheiul mondial, la un an după două confruntări memorabile între nord-americani la 4 Nations Face-Off, competiție organizată sub egida NHL, care a pus capăt unei perioade de aproape un deceniu fără un turneu internațional cu cei mai buni jucători ai lumii. Prima întâlnire a atras atenția prin trei încăierări, iar finala câștigată de Canada în prelungiri a amplificat anticiparea pentru duelul olimpic.
SUA nu au mai ajuns în finala olimpică din 2010, când au pierdut în overtime în fața Canadei, după celebrul „golden goal” marcat de Sidney Crosby. De această dată, statutul lui Crosby este incert: el s-a accidentat în sferturile de finală de miercuri și nu a jucat vineri împotriva Finlandei.
Potrivit datelor centralizate, peste 370 de utilaje şi mii de operatori manuali intervin în toate cele şase sectoare ale Capitalei, folosind mii de tone de material antiderapant solid şi lichid.
Situaţia intervenţiilor pe sectoare:Sectorul 1: 77 de utilaje, 430 de operatori manuali (130 în tura de noapte şi 300 în tura de zi) şi 1.630 de tone de material antiderapant;
Sectorul 2: 67 de utilaje, 350 de operatori manuali (100 în tura de noapte şi 250 în tura de zi) şi 2.951 de tone de material antiderapant solid şi lichid;
Sectorul 3: 30 de utilaje, 100 de operatori manuali şi 1.200 de tone de material antiderapant solid;
Sectorul 4: 71 de utilaje, 320 de operatori manuali (70 în tura de noapte şi 250 în tura de zi) şi 1.750 de tone de material antiderapant solid;
Sectorul 5: 51 de utilaje, 200 de operatori manuali (50 în tura de noapte, cu posibilitatea suplimentării în funcţie de evoluţia vremii, şi 150 în tura de zi) şi 3.200 de tone de material antiderapant solid;
Sectorul 6: 80 de utilaje, 313 operatori manuali (128 în tura de noapte şi 185 în tura de zi) şi 2.125 de tone de material antiderapant.
În total, autorităţile au mobilizat 376 de utilaje pentru intervenţii, urmând ca acestea să acţioneze prioritar pe arterele principale, în zonele cu risc ridicat şi în apropierea unităţilor de interes public.
Totodată, Direcţia Generală de Poliţie Locală a Municipiului Bucureşti desfăşoară verificări în teren pentru a se asigura că operatorii de salubritate îşi respectă obligaţiile contractuale.
„Dacă din nou nu-şi fac treaba pentru comunităţile pe care le reprezintă, operatorii de salubritate aflaţi sub contract cu primăriile de sector vor fi din nou amendaţi”, au transmis reprezentanţii Primăriei Capitalei.
Autorităţile fac apel la şoferi să circule cu prudenţă şi să îşi echipeze corespunzător autoturismele pentru sezonul rece.
Într-o hotărâre adoptată cu 6 voturi la 3, redactată de președintele Curții, John Roberts, judecătorii au menținut decizia unei instanțe inferioare potrivit căreia utilizarea de către Trump a legii International Emergency Economic Powers Act (IEEPA) a depășit atribuțiile președintelui.
Roberts a invocat un precedent al Curții și a subliniat că, pentru a justifica „o revendicare extraordinară” a puterii de a impune tarife, președintele trebuie să indice „o autorizare clară din partea Congresului” – lucru pe care, în opinia majorității, „nu îl poate” face. Majoritatea a argumentat că Constituția americană conferă foarte clar Congresului puterea de a impune taxe, inclusiv tarife, iar fondatorii nu au transferat această competență către executiv.
Trump atacă decizia: „teribilă” și „profund dezamăgitoare”La o conferință de presă, Trump a condamnat hotărârea drept „teribilă” și „profund dezamăgitoare”, criticându-i pe cei șase judecători care au votat împotriva sa. „Sunt rușinat de anumiți membri ai Curții… acei judecători sunt o rușine pentru națiunea noastră”, a declarat președintele.
Cine a contestat tarifeleDecizia Curții vine în urma unei acțiuni în instanță depuse de companii afectate și de 12 state americane, majoritatea conduse de guvernatori democrați, care au contestat utilizarea fără precedent a IEEPA pentru impunerea unilaterală de taxe pe importuri. Este, totodată, primul dosar major din agenda amplă a lui Trump ajuns direct în fața celei mai înalte instanțe, într-un context în care el a influențat componența Curții prin numirea a trei judecători conservatori în primul mandat.
Rambursări de miliarde, rămase în aerMajoritatea nu a tranșat dacă firmele pot primi înapoi sumele achitate deja. Unele companii, inclusiv lanțul Costco, au deschis sau pregătesc acțiuni pentru rambursări, iar Kavanaugh a avertizat că procesul ar putea deveni „un haos”.
175 de miliarde de dolari colectați – estimareAdministrația nu a mai publicat date privind colectarea tarifelor după 14 decembrie, însă economiștii de la Penn Wharton Budget Model au estimat vineri că tarifele impuse în baza IEEPA au adus peste 175 de miliarde de dolari – sumă care, potrivit analizei, ar putea trebui returnată ca efect al hotărârii. În paralel, Trump a impus și alte tarife prin alte legi care nu sunt vizate în acest litigiu; acestea ar reprezenta aproximativ o treime din veniturile provenite din tarifele introduse de el, potrivit datelor guvernamentale dintr-o perioadă anterioară.
Ce urmează: alte temeiuri legale pentru tarifePotrivit analistei Rachel Ziemba de la Center for a New American Security, decizia reprezintă „o mare repudiere” a agendei tarifare și îl va obliga pe Trump să folosească instrumente alternative, de regulă mai lente și care cer consultări publice și/sau aprobări ale Congresului, reducând inclusiv capacitatea de a amenința cu tarife „împotriva oricărei țări, din orice motiv”.
În administrație, secretarul Trezoreriei Scott Bessent și alți oficiali au indicat că vor invoca alte justificări legale pentru a menține cât mai multe tarife. Printre opțiuni se numără prevederi care permit tarife pentru importuri ce amenință securitatea națională, precum și mecanisme de represalii comerciale bazate pe constatări ale Office of the US Trade Representative privind practici comerciale incorecte.
Economistul-șef pentru SUA al Oxford Economics, Michael Pearce, a avertizat însă că, deși administrația ar putea reconstrui o parte din tarife prin mijloace „mai durabile”, diferențele pe sectoare și pe țări pot alimenta un nou val de incertitudine pentru companii, investitori și gospodării – un risc care ar putea frâna creșterea economică în acest an.
Tarifele au fost folosite de Trump ca instrument central de politică economică și externă, alimentând un război comercial global după începutul celui de-al doilea mandat.
După ce opt schiori au murit pe munte în Sierra Nevada, iar o a noua persoană a fost dată dispărută, în urma unei avalanșe petrecute, marți, autoritățile Biroul Șerifului din districtul Nevada, dar și o agenție americană de stat care reglementează siguranța la locul de muncă au deschis anchete, potrivit Associated Press.
Schiorii făceau parte dintr-un grup dintr-un grup de 15 persoane, între care patru ghizi și 11 turiști, care se aflau într-o excursie de trei zile, în munții din Sierra Nevada, oferită de compania turistică „Blackbird Mountain Guides”.
Autoritățile din SUA încearcă să determine de ce compania turistică care a organizat excursia nu a anulat-o în contextul furtunii puternice. Autoritățile încearcă să stabilească și dacă ghizii știau sau nu că vremea urma să se înrăutățească.
Compania turistică a precizat că ghizii care conduceau excursia erau instruiți și certificați pentru a schia în zone sălbatice și erau instructori ai Institutului American pentru Cercetarea și Educația în domeniul Avalanșelor.
Compania a precizat și că cei patru ghizi se aflau în contact permanent cu ghizii experimentați de la bază, pentru a discuta condițiile de drum dar și traseul, în funcție de vreme, potrivit declarațiilor date de Zeb Blais, fondatorul companiei.
În ciuda avertismentelor de vreme rea, excursia celor 15 schiori a început, duminică. Marți dimineață, autoritățile au avertizat că sunt așteptate avalanșe.
Experții în siguranța avalanșelor spun că nu este neobișnuit ca schiorii să iasă pe munte atunci când există o alertă de avalanșă sau chiar un avertisment.
Echipele de salvare nu au putut recupera cadavrele celor opt schiori morți în avalanșa de marți din cauza condițiilor meteo nefavorabile și nici nu au reușit să găsească cadavrul celui de-al nouălea, care a dispărut, și despre care se crede că ar fi murit în avalanșa de marți.
Potrivit alertei, Nicolae Elena Maria, în vârstă de 12 ani, ar fi plecat în mod voluntar la data de 20.02.2026 de la adresa de domiciliu din București, Sector 6.
Semnalmente și îmbrăcăminteConform RO-ALERT, fata are:
146 cm, 35 kg
păr blond lung
ten deschis
ochi albaștri
La momentul dispariției, era îmbrăcată cu:
blugi gri
hanorac negru
geacă din blană roz
fes gri
De asemenea, avea asupra sa un rucsac mic roșu.
Ce puteți face dacă aveți informațiiDacă ați văzut-o sau aveți orice detaliu care ar putea ajuta, contactați imediat autoritățile:
112 (urgențe) sau
cea mai apropiată secție de poliție
Unul dintre cele mai mari pericole cu care se confruntă oamenii pe măsură ce înaintează în vârstă este pierderea stabilității atunci când merg sau stau în picioare, lucru care face ca multe persoane să sufere căderi ce pot provoca fracturi, dar și teama permanentă de a nu cădea din nou, scrie El Economista.
Când inginerul Jiayang Li a observat că mentorul său, în vârstă de 89 de ani, avea probleme în a-și menține echilibrul, a decis să intervină și a creat o încălțăminte nouă, cu design futurist, care într-o zi l-ar putea ajuta pe acesta, dar și pe multe alte persoane vârstnice, să își păstreze stabilitatea.
Prototipul prezentat de Universitatea din Bristol (Regatul Unit) a apărut după ce Li a constatat că mentorul său, aproape nonagenar, avea dificultăți de stabilitate, deși, după cum explica, „din punct de vedere mental era perfect”.
Astfel, i-a venit ideea să aplice tehnologia semiconductorilor, domeniu în care lucrau deja, pentru a reduce această problemă care afectează mii de persoane vârstnice și reprezintă un risc major pentru sănătatea lor, mai ales pentru cele care locuiesc singure. În proiecte anterioare, echipa folosise senzori avansați pentru a măsura mai precis funcția pulmonară și pentru a determina exact modul în care respirația este afectată.
Cum funcționează„Mi-am dat seama că puteam aplica tehnici similare pentru a monitoriza modul în care merg oamenii”, a explicat inginerul. „Cartografierea detaliată a mișcărilor picioarelor ar permite detectarea riscului de cădere, ajutând persoane precum Peter să rămână în siguranță și, în același timp, să își păstreze independența acasă.”
Marea provocare a proiectului a fost adaptarea acestei tehnologii de măsurare, existentă deja în spitale, pentru utilizarea în viața de zi cu zi, astfel încât să devină mai accesibilă și mai utilă. Pentru acest lucru a fost creată încălțămintea echipată cu peste 253 de senzori minusculi, care măsoară parametri capabili să detecteze momentul în care ar putea apărea o cădere cauzată de slăbiciunea sau instabilitatea picioarelor.
Datele colectate sunt folosite pentru a genera imagini ale piciorului, evidențiind punctele de presiune și evaluând dacă persoana merge echilibrat sau dacă există risc de cădere.
„Prevenirea căderilor este o mare provocare pentru populațiile îmbătrânite, iar posibilitatea de a anticipa și evita aceste situații cu ajutorul invenției noastre este cu adevărat entuziasmantă”, a explicat inginerul.
Pentru a fi ușor de utilizat, dispozitivul funcționează cu o baterie de joasă tensiune și, în principiu, poate fi alimentat prin dispozitive cu ecran mic, precum un telefon mobil sau chiar un ceas inteligent.
„Puterea microcipului este de doar 100 de microwați, astfel încât dispozitivul ar putea funcționa aproximativ trei luni înainte de a necesita reîncărcare”, a concluzionat acesta.
Cei doi minori au fost reținuți marți, în urma unei operațiuni desfășurate de DGSI, după ce ar fi pus la punct un atentat, a confirmat Parchetul Național Antiterorist, pentru Le Figaro.
Anchetatorii au deschis o investigație pentru „asociere în scopul comiterii de infracțiuni împotriva persoanelor” și „fabricarea neautorizată de explozibili în legătură cu o organizație teroristă”.
Unul dintre suspecți a fost descris ca fiind puternic radicalizat, pasionat de propaganda jihadistă și ar fi recunoscut că intenționa să atace un centru comercial sau o sală de concerte, folosind o armă de foc pe care plănuia să o fure.
Același minor începuse deja să fabrice triperoxid de triacetonă un exploziv extrem de instabil, frecvent utilizat de organizații, care a fost folosit și în atacurile teroriste din Franța în toamna anului 2015 și Belgia în martie 2016.
Cel de-al doilea minor, care ar fi fost la curent cu planurile acestuia, este suspectat că i-a alimentat convingerile radicale și intențiile violente.
Cei doi au fost reținuți pentru 96 de ore, iar procurorii au cerut plasarea în arest preventiv a minorului considerat cel mai periculos, iar pentru celălalt, măsura controlului judiciar.
Terapia hormonală folosită pentru ameliorarea simptomelor menopauzei nu este asociată cu un risc mai mare de deces, potrivit unui studiu de mari dimensiuni realizat în Danemarca și publicat în revista The BMJ.
Rezultatele susțin recomandările actuale, care indică acest tratament femeilor aflate la începutul menopauzei, cu simptome moderate sau severe și fără contraindicații medicale.
Ce este terapia hormonală și de ce este folosităTerapia de substituție hormonală este utilizată pentru a reduce simptome frecvente ale menopauzei, precum bufeurile, tulburările de somn, schimbările de dispoziție, stările depresive.
În ultimele două decenii, utilizarea acesteia a scăzut semnificativ, mai ales din cauza îngrijorărilor legate de siguranță. În același timp, datele despre efectele sale asupra mortalității au fost limitate.
Cum a fost realizat studiulCercetătorii au analizat registrele naționale din Danemarca și au urmărit femei născute între 1950 și 1977, începând cu vârsta de 45 de ani.
Au fost excluse femeile cu antecedente de tromboză, boli hepatice, cancer de sân, uterin sau ovarian, intervenție de îndepărtare a ambelor ovare, utilizare anterioară a terapiei hormonale.
Perioada medie de urmărire a fost de puțin peste 14 ani.
În total, au fost analizate 876.805 femei, dintre care 11,9% au utilizat terapie hormonală, iar 5,4% au decedat pe durata studiului.
Ce au descoperit cercetătoriiDupă ajustarea factorilor care pot influența riscul de deces (vârstă, venit, boli preexistente etc.), cercetătorii nu au identificat diferențe semnificative între femeile care au folosit terapia hormonală și cele care nu au utilizat-o.
De asemenea, nu s-a observat un risc crescut de deces nici în cazul utilizării timp de 10 ani sau mai mult și nici nu au existat diferențe clare privind mortalitatea prin boli cardiovasculare, accident vascular cerebral sau cancer.
Un posibil beneficiu importantUn rezultat notabil a fost observat la femeile între 45 și 54 de ani care au suferit îndepărtarea ambelor ovare din motive non-oncologice. În acest grup, utilizarea terapiei hormonale a fost asociată cu un risc de deces cu 27–34% mai mic comparativ cu cele care nu au urmat tratamentul.
Există diferențe între formele de administrare?Datele sugerează că terapia administrată prin plasturi sau geluri aplicate pe piele (transdermic) ar putea fi asociată cu un risc ușor mai scăzut de deces decât lipsa tratamentului, însă cercetătorii spun că acest rezultat trebuie confirmat în studii viitoare.
Ce avem de reținutStudiul este observațional, ceea ce înseamnă că nu poate demonstra o relație directă de cauză-efect. Totuși, dimensiunea mare a eșantionului și calitatea datelor oferă rezultate solide.
Rezultatele studiului arată, deci, că terapia hormonală nu a fost asociată cu un risc mai mare de deces și că nu crește mortalitatea prin boli cardiovasculare sau cancer.
Aceasta poate aduce beneficii femeilor care au suferit îndepărtarea ovarelor, iar forma transdermică ar putea fi chiar mai sigură, deși mai sunt necesare confirmări.
