Italia suspendă temporar Acordul Schengen privind libera circulație cu Spania, ca răspuns la intrarea în masă a migranților în Ceuta.
Într-o postare pe X, premierul italian Giorgia Meloni a subliniat că măsura este una temporară și a fost adoptată pentru protejarea securității naționale.
„Guvernul a decis să suspende temporar regimul de liberă circulație din cadrul spațiului Schengen pentru legăturile maritime și aeriene cu Spania, reinstituind controalele la frontieră. Este vorba de o măsură extraordinară, adoptată pentru a proteja securitatea națională și a preveni eventualele repercusiuni asupra națiunii noastre. Măsura va rămâne în vigoare doar atât timp cât va fi necesar, acordându-se o atenție deosebită limitării oricărui impact asupra fluxurilor turistice de vară”, a scris Meloni într-un mesaj publicat pe X.
Il Governo ha deciso di sospendere temporaneamente il regime di libera circolazione previsto da Schengen nei collegamenti marittimi e aerei con la Spagna, reintroducendo i controlli di frontiera.
Si tratta di una misura straordinaria, adottata per tutelare la sicurezza nazionale… pic.twitter.com/bpszoG8soX
— Giorgia Meloni (@GiorgiaMeloni) July 31, 2026
„Italia este pregătită să susțină orice inițiativă europeană menită să sprijine instituțiile spaniole în eforturile necesare pentru restabilirea controlului deplin asupra frontierelor externe ale Uniunii și pentru a face față cu determinare situației actuale”, se mai arată în mesajul publicat de Meloni.
Italia nu are o frontieră terestră cu Spania, însă această măsură va afecta persoanele care călătoresc cu avionul sau cu vaporul între cele două ţări.
În plus, ministerul italian de Interne a precizat că a convenit cu Parisul să întărească controalele de-a lungul frontierei terestre franco-italiene.
Aproximativ 60.000 de migranți au ajuns în CeutaPreședintele administrației locale din Ceuta, Juan Vivas, a anunțat că numărul migranților care au intrat ilegal în exclava spaniolă în ultimele zile a ajuns la aproximativ 60.000. Oamenii au trecut granița fie înot, fie forțând gardul de la frontieră.
Oficialul spaniol a avertizat că presiunea asupra orașului este fără precedent și că numărul persoanelor intrate reprezintă aproape 70% din populația Ceutei.
Franța înăsprește controalele la granița cu SpaniaȘi Franța a luat măsuri în contextul intrării în masă a migranților în Ceuta. Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat vineri intensificarea controalelor la granița cu Spania.
Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a transmis pe X că la controale vor participa polițiști și militari.
Măsura a fost luată de teama că migranții care au intrat în număr mare în Ceuta ar putea circula apoi liber prin spațiul Schengen.
Comunitatea Declic a lansat o campanie prin care solicită autorităților locale și de mediu să revizuiască proiectul de modernizare a Falezei Dunării din Galați, astfel încât sute de arbori maturi să nu fie tăiați.
Petiția este adresată Primăriei Municipiului Galați, Consiliului Local Galați și Direcției Județene de Mediu Galați, prin principalul obiectiv este schimbarea soluțiilor tehnice prevăzute în proiect.
Reprezentanții Declic solicită oprirea planului de tăiere a celor 900 de arbori și modificarea traseelor rețelelor edilitare, astfel încât copacii sănătoși să poată fi păstrați.
„Solicităm oprirea planului de tăiere a celor 900 de arbori de pe Faleza Dunării și revizuirea de urgență a soluțiilor tehnice din proiectul de modernizare. Cerem ca cele 694 de exemplare de arbori viabili și sănătoși programați pentru eliminare din cauza rețelelor edilitare subterane să fie salvate prin devierea traseelor de conducte și cabluri prin zonele deja betonate sau pietonale. Faleza este un ecosistem urban vital și plămânul verde istoric al orașului Galați. Nu vrem o esplanadă aridă de beton! Vrem o modernizare durabilă care protejează natura existentă, nu care o distruge.”, scrie Declic.
Potrivit organizației, proiectul de modernizare a Falezei Dunării, finanțat din fonduri europene și estimat la 226 de milioane de lei, prevede eliminarea a 900 de arbori maturi.
Dintre aceștia, 694 sunt considerați viabili și sănătoși, însă ar urma să fie tăiați deoarece se suprapun cu noile rețele edilitare subterane.
Inițiatorii campaniei avertizează că dispariția acestor arbori ar putea avea consecințe importante asupra orașului. Ei susțin că Galațiul ar pierde o parte importantă din umbra naturală oferită de copaci, „ceea ce va expune orașul la insule de căldură extreme pe timp de vară”.
De asemenea, rădăcinile arborilor „au un rol critic în stabilizarea taluzului împotriva alunecărilor de teren”. Chiar dacă Primăria a anunțat că va replanta copaci, Declic atrage atenția că puieții vor „avea nevoie de peste 10-15 ani pentru a oferi aceleași beneficii ecologice”.
„Trebuie să ne strângem în număr cât mai mare pentru a demonstra că ne pasă de plămânul verde al orașului nostru. O prezență masivă de semnatari va oferi o pârghie puternică organizațiilor de mediu și jurnaliștilor în dialogul cu autoritățile.”, transmite Declic.
Primăria Municipiului Galați începe lucrările de modernizare pentru Faleza DunăriiÎn paralel, Primăria Municipiului Galați a anunțat că lucrările de modernizare vor începe luni, 3 august 2026, iar accesul pe Faleza Dunării va fi restricționat pe durata intervențiilor.
„Primăria municipiului Galați informează că începând de luni, 3 august 2026, pentru siguranța tuturor, accesul pe Faleza Inferioară a Dunării va fi restricționat, odată cu începerea lucrărilor de modernizare. Excepție va fi zona scărilor monumentale, unde accesul pietonal va fi permis, existând un culoar special pentru tranzitul utilajelor. Această zonă va rămâne deschisă până la sfârșitul lunii septembrie, când încep lucrările și aici. Totodată, va fi închis și trotuarul de pe Faleza Superioară a Dunării. Vă mulțumim pentru înțelegere”, a transmis Primăria Municipiului Galați.
Premierul a detaliat măsurile luate și cele discutate pentru a nu opri Unitatea 2 de la Cernavodă, cu o putere instalată de 700 MW, după de prima, cu o capacitate similară a fost închis marți. În condiții normale de funcționare, cele două reactoare, operate de Nuclearelectrica, asigură aproximativ 20% din producția națională de energie.
Măsurile sunt cu atât mai importante cu cât debitele mici ale Dunării la intrarea în țară au dus la înjumătățirea producției de energie electrică generate de cele două hidrocentrale de pe fluviu, Porțile de Fier I și II, care au o cotă, la nivel multianual, de 40% prin energia din ape a țării.
În acest context, premierul interimar Ilie Bolojan a declarat vineri că în luna august va fi stare de alertă la nivel național ca efect al scăderii producției de energie electrică. „Avem o scădere la mai puțin de jumătate a debitelor normale pentru această perioadă”, a explicat premierul.
„Un lucru important este să încercăm să menținem, în funcțiune, grupul 2 de la Cernavodă, și în acest sens, am alocat printr-o hotărâre de guvern astăzi, o sumă de șapte milioane de lei către Ministerul Transporturilor, pentru Administrația Fluvială Dunărea de Jos, în vederea executării unor lucrări în zona aducțiunii dinspre Cernavodă, pentru a menține, chiar în condițiile de scădere a debitului Dunării, nivelul apei în bazinul de aducțiune, de unde pompele care asigură pompajul apei pentru răcirea centralei, își extrag apa, în așa fel încât pe canalul Bala, care leagă Dunărea de această zonă, să avem un debit relativ constant; și toți cei care lucrează în această zonă, de la canalele navigabile, Apele Române, structurile fluviale ale Armatei Române, lucrează în așa fel încât să asigurăm dragajul și analizăm inclusiv posibilitatea scufundării unor barje pentru a direcționa fluxul principal către această zonă. Aceste decizii vor fi luate în zilele următoare, dar am asigurat finanțarea în așa fel încât să putem acționa, pentru că fiecare zi este importantă pentru a putea menține în funcțiune grupul 2 de la Cernavodă”, a declarat vineri Ilie Bolojan.
Proiect cu finanțare aprobată rămas la sertarÎntrebat de jurnaliști de vechiul proiect pentru intervenții asupra brațului Bala al Dunării, premierul interimar a precizat că acesta trebuie scos de la sertar pentru a putea vorbi de Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă.
„Așa este, era un proiect vechi, care, din păcate, nu a fost pus în practică, gestionat de Ministerul Transporturilor. Acțiunile din aceste zile sunt în regim de urgență, nu au legătură cu acel proiect vechi, dar, având în vedere proiectul de dezvoltare a Centralei de la Cernavodă cu reactoarele 3 și 4, cele două noi reactoare nu pot funcționa dacă nu se fac lucrările pe acest canal, în aşa fel încât nivelul apei, care este necesar pentru a funcționa pompele de răcire, să fie de așa natură, încât să evite astfel de situații. Prin urmare, indiferent ce se va întâmpla în aceste zile, consider că acest proiect este unul prioritar, care trebuie pus în practică în perioada următoare. Dar asta înseamnă, așa cum ați spus, proceduri de actualizare a studiilor de fezabilitate, proceduri de licitație, care nu pot fi derulate de pe o zi pe alta, înseamnă luni de zile și apoi partea de lucrări. Dar am discutat cu domnul ministru Miruță să dispună scoaterea acestui proiect din sertarele de la Transporturi și să-l pună pe lista de priorități”, a spus premierul.
Potrivit datelor oficiale, proiectul „Restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala pentru asigurarea condițiilor de navigație și de protecție a mediului pe Dunăre”, al cărui titular este Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, iar beneficiar, Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, a fost aprobat la finanțare din fonduri externe nerambursabile, prin Programul Transport (P.T.) 2021 – 2027, şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii și are deja o serie de avize.
Prin HG nr. 1.079/04.09.2024 au fost aprobați indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii care este de utilitate publică şi interes naţional. Printr beneficiile indirecte ale proiectului se menționează concret: „asigurarea debitului minim de apă pentru răcirea a 4 reactoare la centrala nucleară de la CNE Cernavodă, cu asigurare de peste 97% (asigurarea normată de 97%, reprezintă condiția pentru funcţionarea unităţilor 3 şi 4)”.
Se studiază soluțiileRugat să estimele când vor începe și cât vor dura intervențiile actuale la brațul Bala, premierul a precizat că în prezent se analizează scenariile de lucru.
„În momentul de față se studiază soluțiile de intervenție la fața locului și în cursul zilei de mâine se vor lua deciziile de către specialiștii de la Apele Române, de la Forțele Navale Române, pentru a putea face ceea ce este posibil în condițiile date pentru a menține un nivel al apei care să permită funcționarea grupului 2, dar nu pot să mă antepronunț înaintea specialiștilor, mi se pare de bun simț. Astăzi se fac toate studiile legate de zonă, de șenal, de ceea ce se poate face și, foarte probabil, în cursul zilei de mâine, după amiază, veți avea date suplimentare legate de posibile intervenții în zonă. (…) Din datele pe care mi le-au comunicat cei de la Nuclearelectrica, reactorul rămâne în funcțiune. Dar aici, vedeți, condițiile hidrografice din zonă, nivelul apei poate să fie influențat și, așa cum s-a anunțat zilele trecute că e posibil să se închidă și grupul 2, așa am primit asigurări că, în urma analizării condițiilor tehnice poate funcționa. Deci nu putem merge pe niște prognoze pe termen lung, lucrăm pe termen scurt” a spus premierul interimar.
Sprijin de a Forțele Navale RomâneDupă declarația premierului interimar, Forțele Navale Române au transmis, printr-un comunicat de presă, că sprijină măsurile pentru menținerea în funcțiune a Unității 2 a CNE Cernavodă, , în contextul scăderii nivelului Dunării și al necesității asigurării debitului de apă pentru funcționarea în condiții de siguranță a centralei.
În sprijinul acestor măsuri, Forțele Navale Române execută misiuni de cercetare hidrografică în sectorul fluvial cuprins între kilometrul 345 și kilometrul 346 al Dunării, în zona intersecției Brațului Bala cu Dunărea Veche.
Activitatea are ca obiectiv obținerea datelor tehnice necesare realizării unui prag submers, destinat redistribuirii unei părți a debitului către Dunărea Veche și menținerii unui nivel al apei care să permită asigurarea condițiilor necesare funcționării CNE Cernavodă.
Direcția Hidrografică Maritimă din cadrul Forțelor Navale Române acționează în zonă cu specialiști și echipamente specifice pentru efectuarea măsurătorilor hidrografice și batimetrice, determinarea configurației albiei și stabilirea parametrilor tehnici necesari fundamentării soluției de intervenție.
Portrivit sursei citate, datele obținute de specialiștii militari vor fi puse la dispoziția autorităților și instituțiilor cu responsabilități în gestionarea situației, pentru adoptarea și implementarea, în regim de urgență, a soluțiilor tehnice necesare.
„Ministerul Apărării Naționale, prin Forțele Navale Române, sprijină astfel efortul interinstituțional pentru menținerea condițiilor necesare funcționării în siguranță a infrastructurii energetice critice de la Cernavodă”, au conchis oficialii.
Federația Română de Baschet (FRB) a anunțat, vineri, încheierea mandatului lui Mihai Silvășan în funcția de antrenor principal al echipei naționale masculine de seniori, după doi ani și jumătate de la semnarea contractului.
Într-o postare pe Facebook, FRB a precizat că fostul căpitan al naționalei a revenit în 2024 pentru a conduce echipa din postura de selecționer, după ce anterior reprezentase România ca jucător.
„În mandatul său, tricolorii au disputat 14 meciuri oficiale și au obținut 8 victorii, trecând de două faze consecutive de pre-calificare și ajungând în FIBA Basketball World Cup 2027 European Qualifiers. Au rămas câteva seri speciale. Victoria cu Ungaria la Oradea. Succesul cu 101-96 împotriva Portugaliei. Și victoria cu 73-66 în fața Greciei, primul succes al României împotriva elenilor după mai bine de cinci decenii”, spune FRB în mesajul publicat pe Facebook.
Mihai Silvășan: Au trecut doi ani și jumătate în care cred eu că naționala României a progresatLa finalul mandatului, Mihai Silvășan a transmis un mesaj de mulțumire.
„În primul rând, întotdeauna când am fost convocat și mi s-a cerut să merg la echipa națională am făcut-o cu foarte mult drag, indiferent că a fost vorba de perioada în care am fost jucător, de cea în care am fost antrenor la selecționata U20, sau de cea în care am fost antrenor secund și, evident, acum, când am fost antrenor principal. Am făcut-o cu foarte multă plăcere și nici nu mi-a trecut prin cap să refuz vreodată naționala. Au trecut doi ani și jumătate în care cred eu că naționala României a progresat, că s-a format o echipă unită și o echipă care are mentalitatea corectă. De la început nu am vrut să mă gândesc prea mult la rezultate sau la ce obiective avem într-o fereastră sau alta. Am vrut să mă concentrez foarte mult pe a ne găsi cea mai bună variantă la echipa națională, de a crea un grup unit și de a fi în cea mai bună formă a noastră la fiecare meci sau antrenament. Cred eu că am reușit în mare parte aceste lucruri și la fiecare fereastră am mers cu foarte mult drag și am întâlnit niște jucători care au venit și ei cu plăcere, cu dorință de muncă și cu dorință de a evolua”, a spus Silvășan, potrivit site-ului oficial al U-BT Cluj-Napoca.
El a precizat și ce motiv stă la baza acestei decizii.
„Am decis să spun stop, pentru moment, nu spun că nu voi mai reveni niciodată la echipa națională a României, însă pentru moment cred eu că este suficient pentru mine. O fac cu un anumit regret, însă o fac pentru că am decis să stau mai mult alături de familia mea. Știu că în acest moment este cel mai bun lucru pentru mine și pentru familia mea și vreau să mulțumesc, în primul rând, Federației și doamnei președinte Carmen Tocală pentru oportunitatea care mi s-a dat, de a conduce naționala. Vreau să le urez succes în continuare, sunt alături de echipa națională a României, voi fi suporterul numărul 1 și cine știe, poate pe viitor mă voi întoarce”, a mai spus acesta, potrivit sursei citate.
FRB: Ușa Echipei Naționale rămâne deschisăReprezentanții FRB au subliniat că încheierea mandatului nu înseamnă și ruperea legăturii fostului selecționer cu reprezentativa României.
„Federația Română de Baschet îi mulțumește lui Mihai Silvășan pentru profesionalism, implicare și disponibilitate. Mulțumim tuturor jucătorilor, membrilor staffului, cluburilor și familiilor care au contribuit la acest parcurs. Încheierea acestui mandat reprezintă finalul unei etape, nu finalul legăturii lui Mihai Silvășan cu Echipa Națională. Ușa Echipei Naționale rămâne deschisă”, este mesajul transmis de FRB.
Camera Deputaților se va reuni, în perioada 3-6 august, într-o nouă sesiune extraordinară, iar unul dintre cele mai importante proiecte aflate pe ordinea de zi este legea privind integritatea, redepusă de PNL și USR după ce a fost respinsă în Senat.
Convocarea sesiunii extraordinare a fost aprobată vineri seară de Biroul Permanent al Camerei Deputaților. Potrivit programului de lucru, activitatea va începe luni dimineață, 3 august, cu ședințele grupurilor parlamentare, urmate de ședința de plen în care va fi aprobată ordinea de zi a sesiunii extraordinare.
În aceeași zi, între orele 12:00 și 16:00, comisiile parlamentare vor analiza proiectele aflate pe ordinea de zi, iar de la ora 16:00 plenul Camerei Deputaților va începe dezbaterile, urmate de votul final asupra proiectelor pentru care procedura va fi încheiată.
Programul continuă marți, 4 august, cu activitatea comisiilor parlamentare, iar miercuri, 5 august, deputații se vor reuni din nou în plen, începând cu ora 12:00, pentru dezbaterea proiectelor și exprimarea votului final. Joi, 6 august, activitatea va continua în comisii.
Pe agenda sesiunii extraordinare se află propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității, înregistrată la Camera Deputaților cu indicativul Pl-x 530/2026.
Proiectul urmează să fie dezbătut în procedură de urgență, după întocmirea raportului Comisiei juridice. Tot pe ordinea de zi se află și inițiative legislative adoptate anterior de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată. Ele urmează să intre în dezbaterea deputaților în cadrul sesiunii extraordinare.
Anunțul privind reluarea dezbaterilor asupra legii integrității vine după ce președintele Senatului, Mircea Abrudean, a transmis că proiectul a fost redepus în Parlament la doar o zi după ce a fost respins în Senat, din cauza nemulțumirilor venite din partea PNL și USR, legate de introducerea unor amendamente considerate neconstituționale.
„Este un proiect pro-transparenţă şi care respectă Constituţia”, a declarat Mircea Abrudean, care a făcut apel la „PSD şi aliaţilor săi să nu introducă amendamente otrăvite, neconstituţionale”.
Guvernul a criticat decizia Curții de Apel București privind suspendarea a șase hotărâri de Guvern, după ce PSD a depus 12 plângeri prealabile pentru tot atâtea HG-uri.
Într-un comunicat de presă emis vineri, Guvernul afirmă că decizia de suspendare luată de Curtea de Apel București produce efecte în mai multe domenii, de la protecția persoanelor cu dizabilități și sănătate, până la îndeplinirea obligațiilor asumate de România prin PNRR.
„Măsuri importante pentru protecția tinerilor și persoanelor adulte cu dizabilități, pentru accesul pacienților români la registre internaționale de transplant, precum și măsuri din alte domenii nu vor putea intra în aplicare în perioada următoare după ce Curtea de Apel București a suspendat joi, la solicitarea PSD, șase hotărâri adoptate de Guvern”, se arată în comunicatul Executivului.
Guvernul susține că actele suspendate includ și reglementări necesare îndeplinirii unor angajamente din PNRR.
„Neadoptarea acestora atrage neatingerea unor ținte și jaloane și, implicit, pierderea unor fonduri din PNRR”, precizează Executivul în comunicatul de presă.
În aceste condiții, Guvernul a anunțat că va formula recurs împotriva deciziilor Curții de Apel București.
Care sunt HG-urile suspendate de Curtea de Apel BucureștiGuvernul a precizat și care sunt hotărârile de Guvern care au fost suspendate de Curtea de Apel București.
Una dintre hotărârile suspendate vizează sprijinirea persoanelor adulte cu handicap grav, accentuat sau mediu care părăsesc centrele rezidențiale. Conform Guvernului, din 2027 acestea ar fi urmat să primească o indemnizație lunară pentru locuire de până la valoarea salariului minim brut și o sumă de tranziție echivalentă cu două salarii minime brute pentru amenajarea locuinței. Executivul precizează că aproximativ 5.411 dintre cele 15.903 persoane adulte cu dizabilități aflate în prezent în centre rezidențiale sunt în proces de dezinstituționalizare și integrare în comunitate.
O altă hotărâre suspendată privește plata cotizației României la platforma europeană FOEDUS – European Organ Exchange. Guvernul avertizează că suspendarea actului normativ creează „risc de întrerupere a accesului pacienților români la mecanismul destinat facilitării schimbului internațional de organe pentru transplant”.
„În lipsa adoptării hotărârii, există riscul pierderii accesului la platforma FOEDUS, cu consecința limitării posibilității de identificare și alocare a organelor compatibile prin mecanismele de cooperare internațională”, se precizează în comunicat.
Executivul mai susține că suspendarea unei alte hotărâri pune în pericol îndeplinirea Jalonului 508 din PNRR, aferent componentei RePowerEU, care vizează identificarea și valorificarea terenurilor degradate ale statului pentru dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă.
Totodată, Guvernul afirmă că suspendarea altor două hotărâri întârzie transpunerea unor directive europene și menține riscul declanșării sau continuării procedurilor de infringement împotriva României, inclusiv în domeniul protecției habitatelor naturale și al reglementării echipamentelor radio în situații de urgență.
De asemenea, Executivul arată că suspendarea unei hotărâri privind Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Lovrin împiedică punerea în aplicare a unei legi adoptate de Parlament, care schimbă denumirea instituției în „Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă «Prof. univ. dr. Valeriu Tabără» Lovrin”. Potrivit Guvernului, neadoptarea actului „ar fi de natură să genereze necorelări legislative și dificultăți în aplicarea unitară a dispozițiilor legale”.
PSD a depus plângeri prealabile pentru 12 HG-uriMarți, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că formațiunea a formulat plângeri prealabile împotriva celor 12 hotărâri de guvern, susținând că Executivul interimar nu ar avea competența de a adopta astfel de acte normative cu impact major.
„Premierul demis Bolojan ar trebui să înțeleagă că, într-un stat de drept, respectarea legii nu este facultativă, este obligatorie. Anunț că Partidul Social-Democrat a depus ieri plângeri prealabile împotriva hotărârilor adoptate în ședința de guvern din 23 iulie 2026, acestea adăugându-se altor 8 hotărâri contestate concomitent. Toate aceste 12 plângeri prealabile vizează depășirea limitelor constituționale și legale ale mandatului unui guvern demis. Promovează politici noi și reprezintă exercitări ale atribuțiilor ministeriale după expirarea termenului de 45 de zile”, a declarat liderul PSD, Sorin Grindeanu.
Guvernul României a aprobat vineri alocarea a 7 milioane de lei către Ministerul Transporturilor pentru lucrări urgente în zona aducțiunii dinspre Cernavodă, menite să mențină în funcțiune Grupul 2 al centralei nucleare, în contextul scăderii debitului Dunării.
Anunțul a fost făcut de premierul interimar Ilie Bolojan, după ședința de Guvern, acesta precizând că autoritățile analizează inclusiv posibilitatea scufundării unor barje.
„În acest sens, am alocat printr-o hotărâre de guvern astăzi o sumă de 7 milioane de lei către Ministerul Transporturilor, pentru Administraţia Fluvială Dunărea de Jos, în vederea executării unor lucrări în zona aducţiunii dinspre Cernavodă, pentru a menţine, chiar în condiţiile de scădere a debitului Dunărei, nivelul apei în bazinul de aducţiune, de unde pompele care asigură pompajul apei pentru răcirea centralei îşi extrag apa, în aşa fel încât pe canalul Bala, care leagă Dunărea de această zonă, să avem un debit relativ constant”, a declarat vineri premierul.
Toate instituțiile implicate, de la Administrația Canalelor Navigabile și Apele Române până la structurile fluviale ale Armatei Române, desfășoară lucrări de dragare și analizează varianta scufundării unor barje pentru a direcționa fluxul principal al Dunării către această zonă, a precizat Ilie Bolojan.
„Aceste decizii vor fi luate în zilele următoare, dar am asigurat finanţarea în aşa fel încât să putem acţiona, pentru că fiecare zi este importantă pentru a putea menţine în funcţiune grupul 2 de la Cernavodă”, a menţionat el.
Bolojan a atras atenția că investițiile în canalul Bala sunt foarte importante pentru viitorul proiectului nuclear de la Cernavodă. Potrivit premierului, fără aceste lucrări nu vor putea funcționa nici cele două reactoare noi, fiindcă este necesar un nivel al apei suficient pentru alimentarea sistemului de răcire.
„Prin urmare, indiferent ce se va întâmpla în aceste zile, consider că acest proiect este unul prioritar, care trebuie pus în practică în perioada următoare. Am discutat cu domnul ministru Miruţă să dispună scoaterea acestui proiect din sertarele de la Transporturi şi să-l pună pe lista de priorităţi”, a menţionat premierul.
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat, vineri, că starea de alertă va fi valabilă pe parcursul lunii august, într-un moment în care debitul Dunării a coborât la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă, față de valori normale de peste 4.000 de metri cubi pe secundă în această perioadă. Prognozele indică posibilitatea unei noi scăderi, spre 1.500 de metri cubi pe secundă.
Nivelul apei a devenit critic în zona din care Centrala Nucleară de la Cernavodă își asigură apa necesară răcirii instalațiilor. Unitatea 1 a fost deja oprită controlat, pentru protejarea pompelor și a echipamentelor, iar Unitatea 2 rămâne conectată la Sistemul Energetic Național atât timp cât parametrii Dunării permit funcționarea în deplină siguranță.
Ce este, de fapt, starea de alertăStarea de alertă este un regim administrativ temporar folosit atunci când amploarea și evoluția unei situații de urgență impun un răspuns mai puternic și mai bine coordonat din partea statului.
Legislația prevede că măsura poate fi instituită pentru cel mult 30 de zile și poate fi prelungită dacă factorii de risc se mențin. Sunt analizate amploarea și intensitatea crizei, viteza cu care aceasta evoluează, capacitatea autorităților de a răspunde și existența infrastructurii necesare pentru gestionarea situației.
Starea de alertă nu este același lucru cu starea de urgență prevăzută de Constituție. Nu presupune automat restrângerea circulației, închiderea unor activități, limitarea deplasărilor sau măsuri asemănătoare celor aplicate în timpul pandemiei.
De asemenea, declararea stării de alertă nu înseamnă, prin ea însăși, raționalizarea energiei electrice. Orice restricție obligatorie ar trebui stabilită separat, prin măsuri explicite, justificate și proporționale cu gravitatea situației.
În actuala criză, rolul principal al stării de alertă este de a permite coordonarea rapidă a instituțiilor din energie, transporturi, gospodărirea apelor și situații de urgență.
Ce măsuri poate lua acum GuvernulPrima intervenție concretă este legată de debitul Dunării. Guvernul a alocat șapte milioane de lei din Fondul de rezervă pentru o lucrare temporară în zona bifurcației Bala–Dunărea Veche.
Intervenția urmărește redistribuirea unei părți din apă către Dunărea Veche, astfel încât nivelul din zona Cernavodă să fie menținut peste pragurile necesare funcționării în siguranță a centralei nucleare. Fondurile pot fi folosite pentru închirierea și mobilizarea utilajelor, transportul echipamentelor, executarea lucrărilor, măsurători și monitorizare.
Operațiunea trebuie realizată fără să fie afectate securitatea nucleară, navigația și mediul. Nu este vorba despre devierea permanentă a Dunării, ci despre o intervenție tehnică temporară, destinată unei situații hidrologice excepționale.
În paralel, autoritățile au cerut tuturor producătorilor disponibili să funcționeze la capacitate maximă. Vor fi utilizate centralele pe gaze și cărbune, producția eoliană și fotovoltaică, precum și sistemele de stocare.
ANRE și Transelectrica urmează să autorizeze în regim accelerat capacitățile deja finalizate, astfel încât acestea să poată intra mai repede în producție. Guvernul estimează că, prin această procedură, sistemul ar putea câștiga încă aproximativ 100-200 MW pe termen foarte scurt.
Începând cu 1 august, aproape 300 MW de noi capacități fotovoltaice ar urma să intre în Sistemul Energetic Național.
De ce orele 20:00-23:00 sunt cele mai dificileProblema României nu este aceeași pe întreaga durată a zilei.
În timpul zilei, producția fotovoltaică este ridicată, iar România poate ajunge chiar să exporte energie. Situația se schimbă rapid după apus, când producția solară dispare, în timp ce consumul populației rămâne mare.
Intervalul critic este 20:00-23:00. Atunci sunt folosite intens aparatele de aer condiționat, electrocasnicele și iluminatul, iar industria încă are un consum important.
România importa deja aproximativ 1.700 MW în orele de seară, la un consum de peste 7.000 MW. Dacă și Unitatea 2 de la Cernavodă ar fi oprită, necesarul de import ar putea depăși 2.500 MW.
Rețeaua românească are o capacitate tehnică de schimb transfrontalier de aproximativ 4.000 MW, ceea ce înseamnă că există încă spațiu pentru importuri. Capacitatea tehnică nu garantează însă că energia va fi disponibilă în orice moment și la orice preț, mai ales când seceta și canicula afectează simultan mai multe țări din regiune.
Guvernul cere reducerea voluntară a consumuluiPremierul a cerut populației, companiilor și instituțiilor publice să-și reducă voluntar consumul de energie în orele de seară.
Pentru populație, acest lucru poate însemna amânarea folosirii mașinii de spălat, a boilerului electric sau a altor aparate mari după ora 23:00 și evitarea utilizării simultane a mai multor consumatori puternici.
În cazul industriei, autoritățile vor discuta decalarea unor procese de producție în afara orelor de vârf. Ministerul Energiei a precizat că obiectivul este reducerea presiunii asupra sistemului și asigurarea cu prioritate a energiei pentru populație și serviciile esențiale.
Deocamdată, reducerea solicitată este voluntară. Premierul a precizat că autoritățile nu au decis în această etapă raționalizarea consumului pentru marii consumatori industriali.
Există riscul unor pene de curent?Instituirea stării de alertă arată că riscul este suficient de important pentru ca statul să pregătească măsuri excepționale, dar nu înseamnă că întreruperile sunt inevitabile.
Transelectrica susține că Sistemul Energetic Național este stabil și că poate fi gestionat inclusiv scenariul în care ambele unități nucleare ar deveni temporar indisponibile. Importurile maxime estimate sunt, în acest moment, sub capacitatea tehnică a interconexiunilor României.
Totuși, marja de siguranță devine mai mică. Într-un sistem energetic, producția și consumul trebuie să fie egale în fiecare secundă. Dacă un reactor se oprește, o centrală pe gaze are o avarie sau importurile nu mai sunt disponibile, deficitul trebuie acoperit imediat din alte surse.
În scenariul cel mai nefavorabil, dacă producția internă, importurile și reducerile voluntare nu ar mai fi suficiente, operatorul de sistem poate ajunge la limitarea controlată a unor consumatori pentru a împiedica o avarie generalizată. Aceasta este însă o măsură tehnică de ultimă instanță, nu o decizie anunțată pentru luna august.
Consumatorii casnici și infrastructura critică – spitale, servicii de urgență, alimentări cu apă sau comunicații – ar avea prioritate față de consumurile industriale care pot fi întrerupte ori decalate.
România cere ajutor energetic UcraineiGuvernul încearcă să-și asigure și o rezervă externă suplimentară. Ilie Bolojan a anunțat că a discutat cu vicepremierul Ucrainei despre posibilitatea ca România să fie sprijinită, în orele de seară, cu energie produsă de una dintre centralele nucleare ucrainene.
Transelectrica și Nuclearelectrica urmează să stabilească detaliile tehnice ale unui posibil ajutor de urgență.
Sprijinul nu ar presupune că România primește gratuit energie pe termen lung. Cel mai probabil ar fi vorba despre livrări temporare, coordonate între operatorii sistemelor energetice, în condițiile mecanismelor de urgență și ale pieței regionale.
Ce se întâmplă cu facturileStarea de alertă nu modifică automat prețul din contractele consumatorilor casnici. Ministerul Energiei a transmis că prețurile facturate populației rămân cele stabilite prin contractele aflate în vigoare.
Pe piața angro, însă, reducerea producției nucleare și hidro poate conduce la prețuri mai mari, în special seara. Energia nucleară are costuri relativ stabile, în timp ce energia importată sau produsă suplimentar în centrale pe gaze poate fi mai scumpă.
Efectele pot fi resimțite mai repede de firmele ale căror contracte sunt legate direct de prețurile pieței pentru ziua următoare. Pentru populație, costurile suplimentare suportate de furnizori pot influența ofertele viitoare, chiar dacă facturile nu cresc imediat.
Ce vulnerabilitate scoate la iveală crizaActuala situație arată că România nu se confruntă doar cu o problemă produsă de secetă, ci și cu o vulnerabilitate structurală a sistemului energetic.
Cele două reactoare de la Cernavodă asigură împreună aproximativ 1.300 MW, echivalentul a aproape 20% din producția națională în anumite intervale. Ambele depind de aceeași sursă de apă și sunt amplasate în același punct al sistemului.
În același timp, seceta reduce producția hidrocentralelor. Energia solară ajută masiv în timpul zilei, dar nu poate acoperi vârful de consum de după apus fără suficiente baterii, hidrocentrale de acumulare sau centrale flexibile pe gaze.
Astfel, România poate avea surplus de energie la prânz și deficit doar câteva ore mai târziu. Această diferență explică de ce Guvernul insistă asupra reducerii consumului seara și asupra accelerării investițiilor în stocare.
Premierul interimar Ilie Bolojan a respins, vineri, acuzațiile liderului PSD, Sorin Grindeanu, potrivit căruia șapte hidrocentrale ar fi fost blocate din cauza Ministerului Mediului.
Într-o conferință de presă susținută după ședința de Guvern, Bolojan a declarat că întârzierile sunt cauzate de procesele aflate pe rolul instanțelor și de contestațiile formulate împotriva acestor investiții.
Vineri, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că va analiza proiectul prin care Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan intenționează să instituie starea de urgență energetică.
„Eu v-aș aduce aminte că în acest moment sunt șapte hidrocentrale care sunt blocate, pentru că doamna Buzoianu și cei de la USR s-au comportat iresponsabil. Când ai și aceste blocaje în construcția de hidrocentrale, probabil că justifică o intrare într-o situație de acest tip. Încă nu știu cum arată acel proiect sau ceea ce vor să aprobe în guvern, dacă au competențele legale să declare această stare de criză, cu alte cuvinte, care ar fi efectele”, a spus vineri Sorin Grindeanu.
Ilie Bolojan a respins această interpretare și a spus că situația este mai complexă.
„Scuzați-mă, e foarte simplu să vii cu acuze de natură politică în astfel de situații. Așa cum știți, există, din păcate, multe procese care au fost generate pe probleme de mediu la lucrările hidrotehnice din România. Din păcate, o parte din aceste procese s-au lăsat cu suspendarea sau cu blocarea lucrărilor, cu blocarea diferitelor autorizații de mediu, de construire și așa mai departe”, a declarat premierul interimar.
Acesta a declarat că blocajele nu sunt provocate de Ministerul Mediului, ci de procedurile judiciare și de acțiunile celor care au contestat proiectele.
„Dar asta nu ține de Ministerul Mediului, ci ține de instanțe, ține de cei care au contestat aceste lucrări”, a precizat Ilie Bolojan.
Premierul interimar a mai precizat că proiectele aflate într-un stadiu avansat de execuție ar trebui finalizate, fiindcă ar contribui la creșterea producției de energie și la consolidarea sistemului energetic național.
„Și eu consider că odată ce o lucrare este realizată într-o proporție foarte mare, odată ce intervenția omului s-a făcut masiv într-o anumită zonă, decizia rațională este să încheiem aceste lucrări și fiecare capacitate realizată în proporție de 70%, 80%, 90%, așa cum avem câteva capacități, odată intrată în producție, ar fi un aport suplimentar la o producție de energie electrică pe apă, una dintre cele mai curate și la echilibrarea sistemului național”, a afirmat Bolojan.
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat vineri, după ședința de Guvern, că la nivel național, în luna august, va fi stare de alertă ca efect al scăderii producției de energie electrică, din cauza secetei și a debitelor scăzute pe râuri, dar mai ales pe fluviul Dunărea.
„Avem o scădere la mai puțin de jumătate a debitelor normale pentru această perioadă. Suntem la 1.600 mc/s cu posibilitatea scăderii cu încă 100 mc/s. Ca efect a acestei stări de lucruri, nivelul apei în zona de aducțiune a centralei de la Cernavodă a scăzut. Am fost puși în situația, zilele trecute, să oprim un prim grup. Aceeași situație este și în Ungaria, deci ne-am redus ambele țări capacitatea de producție pe nuclear la jumătate și pe fondul tendinței de scădere din zilele următoare, există un risc destul de mare să închidem și al doilea grup”, a explicat premierul Bolojan.
„Vreau să fac o clarificare. Sunt în discuții diverse variante de natură tehnică. Nu se poate realiza blocarea brațului Bala. Discutăm de realizarea unor Epi-uri (dig de dirijare – n.r.), acum rămâne de văzut cum, de dirijare, care să împingă o parte din curent către Dunărea veche și și în speță să ajungă în zona reactorului. Deci este vorba de o analiză tehnică ce se face în perioada următoare în baza datelor culese din teren de către Administrația fluvială a Dunării de Jos și alte structuri de suport ale statului român care sprijină aceste activități. Dar repet: este în analiză devierea unei părți a debitului, fiindcă efectiv brațul Bala integral nu poate să fie oprit și nu se poate realiza un baraj. Este o analiză tehnică ce se face în aceste zile în funcție de datele pe care le vom avea, rămâne să se ia sau nu această decizie”, a precizat Sorin Rîndașu.
„Este însă extrem de important de subliniat mesajul premierului că în perioada următoare dificultatea esențială pentru România este legată de partea energetică, ținând cont de faptul că și țările din jur au probleme similare cu noi. Debitele Dunării sunt scăzute și în Ungaria, debitele Dunării sunt scăzute și în Serbia, iar prognoza pentru următoarele 10 zile indică o cvasistaționalitate, chiar cu o tendință de scădere. Deci, dacă astăzi la intrarea în țară avem 1.600 de metri cubi pe secundă, tendința este de scădere până la 1.500-1.450 de metri cubi pe secundă, chiar la vinerea viitoare”, a declarat oficialul ANAR, confirmând că ne apropiem de valorile minime istorice din ultimii 30 de ani.
Sorin Rîndașu a explicat faptul că reducerea debitului Dunării înseamnă concret a nivelului Dunării undeva la doi centimetri pe zi.
„Problema care se pune este dacă cu acest ritm de scădere Cernavodă poate să funcționeze în continuare sau nu. Și în momentul de față se analizează diverse alternative care, ținând cont de situația existentă, vă pot spune doar că sunt extrem, extrem de dificile”, a declarat oficialul ANAR.
„Se încearcă menținerea nivelelor la la Cernavodă a unor nivele comparabile cu cele din ziua de astăzi. Probabil, dacă se vor lua măsuri, se vor câștiga trei, cinci zile cu realizarea acestui Epi, folosind barje sau alte alte mijloace. Dacă există posibilitatea să se transporte piatră, asta este altceva, dar mă îndoiesc că vom găsi varianta cu piatra. Trei – cinci zile înseamnă o prelungire semnificativă în primă fază, ținând cont de situația actuală. Speranța este ca să atingem lucrurile, să funcționeze până la sfârșitul săptămânii viitoare, când, practic, în baza prognozelor, s-ar putea să avem o staționalitate la intrarea la intrarea în țară”, a detaliat Sorin Rîndașu.
„În momentul de față rămâne să discutăm și alte măsuri de suplimentare a debitelor din acumulările din țară. Din nefericire, nu poate să aducă un aport foarte mare. Este comparabil cu măsurile care se discută acuma. Ele, dacă vor fi luate, vor fi luate în mod complementar sau una după alta, una ajutându-se pe alta. Rămâne să se discute cu datele pe masă și abia după ce avem toate aceste informații se poate trage o concluzie și se poate face, se poate stabili care este ordinea acestor măsuri. Dar repet, în momentul de față sunt în analize toate aceste, toate aceste date”, a declarat Sorin Rîndașu înainte de întâlnirea de la Guvern.
Comandamentul Energetic, reunit în ședința joi după amiază, a stabilit că Unitatea 2 de la Cernavodă rămâne pentru o perioadă în funcțiune, respectând total standardele de siguranță a echipamentelor, iar Sistemul Energetic este echilibrat .
Operatorul național de sistem și transport al energiei electrice, care are sub umbrela sa Dispecerul Energetic Național, dăduse anterior asigurări, tot joi, că sistemul electroenergetic național (SEN) este monitorizat continuu și funcționează în parametri de siguranță operațională. Comunicatul Transelectrica a fost transmis în contextul în care Unitatea 2 a centralei nucleare de la Cernavodă continuă să funcționeze joi, deși autoritățile anunțaseră miercuri seara că urmează să fie închis azi, la fel ca și Unitatea 1, din cauza debitului foarte scăzut al Dunării.
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat vineri, după ședința de Guvern, că la nivel național, în luna august, va fi stare de alertă ca efect al scăderii producției de energie electrică, din cauza secetei și a debitelor scăzute pe râuri, dar mai ales pe fluviul Dunărea.
„Avem o scădere la mai puțin de jumătate a debitelor normale pentru această perioadă. Suntem la 1.600 mc/s cu posibilitatea scăderii cu încă 100 mc/s. Ca efect a acestei stări de lucruri, nivelul apei în zona de aducțiune a centralei de la Cernavodă a scăzut. Am fost puși în situația, zilele trecute, să oprim un prim grup. Aceeași situație este și în Ungaria, deci ne-am redus ambele țări capacitatea de producție pe nuclear la jumătate și pe fondul tendinței de scădere din zilele următoare, există un risc destul de mare să închidem și al doilea grup”, a explicat premierul Bolojan.
Premierul interimar a explicat și care este impactul energetic dacă și cel de-al doilea reactor de la Cernavodă va fi oprit.
„Asta ar însemna că vom pierde aproximativ 20% din producția de energie electrică la nivel național, o producție foarte importantă. pentru că este o producție în bandă, inclusiv în orele de seară, când consumul crește foarte mult. De asemenea, ca urmare a reducerii debitelor și pe râuri, avem o capacitate limitată de a crește producția în hidrocentrale, putând să depășim cu puțin peste 1.000 MW pe zi. În această situație, față de un consum normal de peste 7.000 MW, suntem în situația ca în orele de seară să importăm în prezent aproximativ 1.700 MW; în condițiile în care s-ar opri și al doilea grup de la Cernavodă, ar însemna încă 650 MW producție în minus, ceea ce înseamnă că ar trebui să importăm peste 2.500 MW, în așa fel încât să avem sistemul energetic echilibrat”, a mai spus Bolojan.
Discuții privind un ajutor de urgență din partea Ucrainei pentru RomâniaPremierul interimar a mai anunțat că a purtat discuții cu vicepremierul Ucrainei, Denis Șmîhal, pentru un ajutor de urgență din partea Ucrainei pentru România în orele de seară.
„Am discutat azi cu vicepremierul Ucrainei pentru a ne susține cu producția din una dintre centralele nucleare ale Ucrainei. Translectrica și Nuclearelectrica vor discuta pentru un ajutor de urgență în orele de seară din partea Ucrainei”, a spus Bolojan.
„Așa cum România, în situația în care Ucraina a avut probleme de alimentare cu energie electrică în ultimii ani, a alocat atunci când au fost nevoie cote de energie în regim comercial și Ucraina, tot în regim comercial, în condiții de piață, alocă aceste cote de energie și atunci când au capacitatea în rezervă, așa cum se întâmplă în această perioadă, au fost de acord să exporte practic energie electrică în România, în așa fel încât să ne echilibreze sistemul energetic național”, a adăugat Bolojan.
Apel către populație pentru reducerea consumului de energie în orele de vârfEl a continuat spunând că „în plan intern, toate capacitățile pe care le avem în producție au primit recomandări să funcționeze la capacitate maximă, atât centralele pe gaz, dar și centralele pe cărbune, în așa fel încât să putem crește cu 100-200 MW producția din aceste surse de energie. De asemenea, centralele hidroelectrice vor lucra în principal în orele de seara în așa fel încât atunci când avem acest deficit de energie să avem aportul maxim și din acest sector de producție”.
Premierul interimar a reluat apelul către populație pentru a reduce consumul de energie în special în orele de seară, când consumul este mai ridicat.
„Va fi importantă și economisirea voluntară în orele de seară. Fac un apel către cetățeni, companii, autorități publice să facă planificări de reduceri voluntare. Estimările noastre sunt că pe fondul secetei și în următoarele două săptămâni nu vom avea precipitații importante. E posibil ca consumul să crească până 8000 de MW pe zi. E o situație prin care trec toate țările din vecinătate. Cererea de energie din importuri este la fel de mare. Sper să reușim să menținem sistemul național în funcțiune”, a mai spus Ilie Bolojan.
