Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a finalizat cercetările și a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a două persoane și a unei societăți comerciale sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de nerespectare a regimului armelor și al munițiilor și uz de armă fără drept.
Din rechizitoriul întocmit de procurori reiese că administratorul unei societăți comerciale a deținut fără drept arme militare și chiar două lansatoare de grenade.
„În perioada 01.11.2022 – 19.12.2024, unul dintre inculpați, administrator al societății comerciale inculpate, a deținut fără drept o armă de foc militară din categoria celor interzise, respectiv o armă de foc automată, pe care a transportat-o în data de 19.12.2024 la un poligon uzinal din județul Prahova, pentru a executa trageri. Totodată, în perioada 01.11.2022 – 25.06.2025, a deținut fără drept 3 arme de foc militare, prevăzute la categoria A punctele 1 și 2 din anexa Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, respectiv o arma de foc automată și două lansatoare de grenade.
În mod concret, susțin procurorii Parchetului General, „la data de 19.12.2024, inculpatul a executat fără drept trageri în incinta poligonului uzinal menționat cu arma de foc automată pe care o deținea în mod ilegal, iar în perioada cuprinsă între sfârșitul anului 2024/începutul anului 2025 și până la data de 25.06.2025 (când a fost efectuată o percheziție domiciliară) a deținut fără drept muniție militară, respectiv cantitatea de 150 cartușe cu glonț pe bandă”.
Muniția respectivă a fost introdusă în țară, în perioada decembrie 2024 – februarie 2025, în baza unei licențe individuale de import produse militare, fiind destinată unei unități militare din cadrul Ministerului Apărării Naționale, însă a fost păstrată în incinta depozitului aparținând societății inculpate situat în județul Ilfov.
În ceea ce-l privește pe al doilea inculpat, director al departamentului vânzări al societății inculpate, în rechizitoriu s-a reținut că: „la data de 19.12.2024, în timp ce se deplasa cu un autoturism pe DN2, pe raza com. Afumați, jud. Ilfov, a deținut și a transportat fără drept muniție militară, respectiv 1187 de cartușe de diferite categorii, iar în data de 19.12.2024, împreună cu primul inculpat, a executat fără drept trageri în incinta poligonului uzinal din județul Prahova cu o armă de foc automată care era deținută în mod ilegal”.
Cu privire la societatea comercială inculpată, procurorul de caz a reținut că, în numele acesteia, au fost deținute fără drept armele militare de foc și munițiile menționate anterior, iar cei doi inculpați, asociați în cadrul societății, au efectuat în mod ilegal trageri în poligonul uzinal din județul Prahova.
Guvernul a adoptat ordonanța de urgență privind modificarea și completarea ordonanței de urgență a Guvernului 57 din 2007 privind regimul arilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice.
„Ordonanța modifică și completează cadrul legal necesar pentru stabilirea concretă a acestor arii naturale protejate și a habitatelor naturale, ceea ce urmează să se facă concret pe baza prevederilor ordonanței, prin alte acte normative subsecvente, cu hotărâri de guvern, ordine de ministru și așa mai departe”, a declarat purtătorului de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu.
Ea spune că această modificare reprezenta un jalon din PNRR care trebuia îndeplinit: „Până în august avem de stabilit mai multe arii naturale protejate astfel încât jalonul să fie îndeplinit, primul pas fiind stabilirea desigur a acestui cadru pentru stabilirea regimului arilor naturale protejate”.
Potrivit oficialului, acciza la motorină „va fi redusă temporar, pe perioada declarată a crizei pe piața petrolului și a carburanților, cu 30 de bani pe litru, 36 de bani în total, cu tot cu TVA”. Dogoiu a precizat că nivelul accizei va scădea „de la 2.804,29 lei la 1.000 de litri, la 2.504,29 lei pe 1.000 de litri, și de la 3.318,74 lei tona la 2.963,7 lei tona”.
Măsura va intra în vigoare odată cu adoptarea Ordonanței de Urgență și se va aplica pe toată perioada în care va fi declarată criza de pe piața petrolului și a carburanților.
Contribuția de solidaritate pentru operatorii economiciÎn paralel, Executivul introduce și o nouă taxare pentru companiile din sectorul petrolier.
„De asemenea, se instituie contribuția de solidaritate pentru operatorii economici, care fie doar extrag, fie extrag și comercializează petrol de pe teritoriul României”, a precizat Dogoiu.
Oficialul a explicat că această contribuție va fi calculată în funcție de anumite praguri raportate la prețul petrolului Brent și va viza doar câștigurile considerate excepționale.
„Contribuția de solidaritate se aplică în niște praguri prin raportare la prețul petrolului Brent, dar ca efect reprezintă 60% din profitul excepțional obținut în această perioadă din exploatarea sau exploatarea și comercializarea petrolului românesc”, a afirmat Ioana Ene Dogioiu.
Potrivit oficialului, mecanismul a fost gândit astfel încât să nu descurajeze investițiile din sector.
„Acele praguri pe care le vedeți în ordonanță, raportate la prețul petrolului Brent, au ca scop, tocmai ca nu cumva, această impozitare excepțională să afecteze, de exemplu, nivelul de investiții. Deci, acest lucru nu va fi afectat, vor fi vizate numai profiturile excepționale din această perioadă”, a subliniat Dogoiu.
Guvernul a prezentat și estimările privind efectele bugetare ale măsurilor„Aplicarea reducerii temporare accizei la motorină cu 0,36 lei litru va avea un impact bugetar estimat la 0,61 de miliarde de lei”, a spus purtătorul de cuvânt al Executivului.
În ceea ce privește noua contribuție de solidaritate, veniturile estimate la buget sunt variabile.
„Introducerea contribuției de solidaritate va avea un impact bugetar între 0,07 și 0,65 de miliarde de lei în funcție de ceea ce va fi impozitat de petrolul în cauză”, a arătat Dogoiu.
Oficialul a susținut că aceste sume, alături de încasările suplimentare din TVA rezultate din creșterea prețurilor la pompă, ar putea compensa o mare parte din costurile suportate de stat.
„Împreună cu cota de TVA suplimentar obținută ca urmare a creșterii prețului motorinei la pompă și a carburanților în general, se va reuși mitigarea, care e termenul folosit de Ministerul Finanțelor, deci acoperirea cheltuielor statului, în mare parte, cel puțin, în ceea ce privește măsurile luate până acum, adică reducerea accizei”, a declarat Dogoiu.
Atacul de vineri dimineață a lovit un depozit din sudul Iranului, în provincia Bushehr. În urma loviturii au fost distruse două containere cu ajutoare, două autobuze și mai multe vehicule de urgență, anunță organizația umanitară citată de Reuters.
IFRC nu a atribuit responsabilitate pentru atac.
Lovitura s-a petrecut pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, început la finalul lunii februarie după ce Israel și Statele Unite au lansat atacuri asupra Iranului.
În urma începerii conflictului, peste 1.900 de persoane și-au pierdut viața, iar alte peste 21.000 au fost rănite, potrivit datelor furnizate de IFRC, singura organizație umanitară activă la nivel național în Iran.
Reprezentanții organizației au avertizat joi că nevoile medicale cresc rapid, iar resursele ar putea deveni insuficiente pe fondul prelungirii ostilităților.
„Preocuparea noastră este, de fapt, modul în care nevoile umanitare cresc atât de rapid și depășesc capacitatea noastră de a aduce tot sprijinul în țară. Nevoile cresc exponențial. Resursele nu sunt nelimitate”, a declarat Maria Martinez, șefa organizației din Iran.
Tribunalul de primă instanță de la Bruxelles a hotărât că Varșovia trebuie să accepte și să plătească doze de vaccin în valoare de peste 5,6 miliarde de zloți, echivalentul a aproximativ 1,3 miliarde de euro, scrie TVPWorld.
Decizia vine după ce Polonia a refuzat, în aprilie 2022, să mai preia o parte din vaccinurile comandate, invocând schimbarea contextului pandemic, impactul economic al războiului din Ucraina și riscul dominării pieței de către un singur producător.
Impactul bugetar al contractului vaccinurilor COVID cu PfizerMinistrul polonez al Sănătății, Jolanta Sobierańska-Grenda, a declarat că aproximativ 64 de milioane de doze de vaccin COVID-19 vor trebui distruse, deoarece nu mai pot fi utilizate.
Oficialul a subliniat că suma pe care Polonia este obligată să o plătească reprezintă o povară uriașă pentru sistemul public de sănătate.
Potrivit acesteia, cele aproape 6 miliarde de zloți ar putea acoperi costul anual al medicamentelor oncologice sau al formării medicilor rezidenți. În prezent, Fondul Național de Sănătate (NFZ) se confruntă deja cu un deficit major, estimat la aproximativ 5,4 miliarde de euro pentru anul 2026, iar autoritățile au anunțat reduceri de finanțare pentru investigații medicale esențiale, precum colonoscopiile și RMN-urile.
Responsabilități politice în cazul contractului vaccinurilor COVID cu PfizerContractul vaccinurilor COVID cu Pfizer a fost negociat la nivelul Uniunii Europene și acceptat inițial de guvernul conservator condus de Mateusz Morawiecki. Actualul executiv de centru, condus de Donald Tusk, susține însă că numărul de doze a fost supraestimat și că au existat nereguli administrative grave în Ministerul Sănătății.
Ministrul Finanțelor, Andrzej Domański, a calificat situația drept rezultatul „incompetenței” fostului guvern și a anunțat că au fost transmise deja mai multe sesizări către parchet, în urma unor rapoarte ale Oficiului Național de Audit.
Reprezentanții fostului partid de guvernământ susțin, la rândul lor, că Polonia a fost supusă unor presiuni intense din partea Uniunii Europene și a marilor companii farmaceutice pentru a accepta condițiile contractuale. Aceștia afirmă că alternativele au fost limitate în contextul incertitudinii pandemice.
Hotărârea instanței nu este definitivă, iar autoritățile poloneze au anunțat că vor formula apel în termenul legal de 60 de zile, analizând toate opțiunile pentru a reduce impactul financiar asupra populației.
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a transmis vineri că România a primit al 24-lea aviz favorabil necesar pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Anunțul inițial a fost făcut de ministra de Externe, Oana Țoiu, joi, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
„România obține penultimul aviz favorabil pentru aderarea la OCDE! România a primit Avizul formal al Comitetului pentru Investiții al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, un semn clar de încredere al Organizației că țara noastră face pași importanți în armonizarea legislativă și a politicilor în domeniul investițiilor și al conduitei responsabile în afaceri și transmite un semnal puternic către investitorii internaționali și partenerii noștri de afaceri că pot avea încredere în noi”, a scris Mircea Abrudean, vineri, pe Facebook.
Potrivit acestuia, obținerea avizului Comitetului pentru Investiții reprezintă un pas important în procesul de aderare, mai ales în ceea ce privește conformarea României la standarde complexe ce au un impact asupra performanței economiei naționale.
„Felicitări tuturor celor care au muncit la obținerea acestui aviz, din toate instituțiile implicate în procesul de evaluare”, a transmis el.
Rudele au declarat că Mohamed al-Mousawi, un musulman șiit care fusese anterior închis, economisea bani pentru a-și începe o afacere. Trupul său a fost returnat acoperit de tăieturi și vânătăi, inclusiv pe tălpile picioarelor, potrivit AP.
Moartea sa a devenit un punct de criză în țara condusă de sunniți și cu majoritate șiită, aflată în prima linie a războiului, unde criticii spun că autoritățile au reluat tacticile folosite pentru a suprima protestele Primăverii Arabe din 2011.
Zeci de persoane au fost arestate în Bahrain pentru exprimarea sprijinului față de IranBahrain, o monarhie care găzduiește Flota a 5-a a Marinei SUA , a arestat zeci de persoane pe parcursul războiului pentru filmarea grevelor și demonstrațiilor, pentru exprimarea sprijinului față de Iran și pentru suspiciunea de spionaj în favoarea acestuia.
„Vor să se asigure că nimeni nu contestă narațiunea statului și să reducă la tăcere orice voce care nu spune povestea (războiului) așa cum vor ei să fie spusă”, a declarat Sayed Ahmed AlWadaei de la Institutul Bahrain pentru Drepturi și Democrație, cu sediul la Londra.
Ministerul de Interne din Bahrain a declarat că al-Mousawi a fost arestat sub suspiciunea de spionaj pentru Iran, acuzații negate de familia sa, și că imaginile cu rănile sale erau „inexacte și înșelătoare”. Guvernul din Bahrain a declarat într-un comunicat că țara își apără securitatea națională. Acesta a negat orice sectarism, spunând că autoritățile au acționat legal și că organismele independente investighează acuzațiile de abuz.
Comisia Tehnică, condusă de directorul tehnic Mihai Stoichiță, a analizat situația echipei naționale și a stabilit mai multe opțiuni pentru postul rămas vacant după încheierea mandatului lui Mircea Lucescu. Printre acestea, Gheorghe Hagi a fost susținut în unanimitate de membrii comisiei, potrivit unui comunicat al Federației Române de Fotbal.
Un alt tehnician nominalizat de forul național este Edward Iordănescu.
Propunerile urmează să fie înaintate Comitetului Executiv al FRF, care se va reuni miercuri, 8 aprilie, pentru a decide cu cine vor fi demarate negocierile pentru preluarea conducerii tehnice a naționalei.
Decizia finală va aparține Comitetului Executiv. Ulterior președintele FRF va primi mandatul pentru a negocia cu candidatul ales.
Anunțul oficial privind noul selecționer al României va fi făcut după finalizarea tuturor formalităților contractuale.
„Federația Silva este deranjată că își vor pierde funcțiile de conducere oameni care au tratat regia ca pe propria moșie”, spune Buzoianu, după ce Federația a contestat în instanță Hotărârea de Guvern privind reorganizarea Romsilva.
„Șoc. Ne surprinde că un proces ultra-dezbătut un an de zile, transparent, în care se pierd funcții de conducere de oameni care au tratat ca pe moșie proprie instituția…e contestat de cei care pierd acele funcții. Ce spune Hotărârea de Guvern? Reorganizare, tăiere de posturi de conducere inutile, concursuri pentru posturile de conducere vacante, contracte de mandat semnate și criterii de performanță stabilite clar”, arată ministrul.
De celalată parte, Buzoianu arată ce cere Federația Silva: „Să se suspende orice concurs. Doamne ferește să fie date concursuri. Doamne ferește să fie puse criterii de performanță. A, și toate acestea, cu tăcerea conducerii Romsilva care ne transmite oficial, sub semnătura directorului general Jean Vișan că nu prea e interesat de susținerea în instanță a reorganizării, pe care, de altfel, și-a și asumat-o”.
Eu zic atât: vom merge în instanță și vom argumenta decența și legalitatea. Nu ne lăsăm în fața disperării a conducerii Romsilva care crede că îi va mai merge mulți ani de zile cu incompetența și corupția”, avertizează Diana Buzoianu.
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a reacționat după ce a fost numit noul director general al Romsilva după decizia luată de Consiliul de Administrație.
Diana Buzoianu a declarat că nu are încredere că schimbările necesare vor avea loc și avertizează că procesul de reformă se va întinde pe o perioadă lungă de timp.
Într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, Buzoianu a explicat că a evitat orice comentariu pe durata selecției pentru a nu influența procedura. După finalizarea concursului, ea a ieșit în față cu o poziție.
Revenirea oamenilor în apropierea Lunii, prin programul Artemis, marchează o nouă etapă a explorării spațiale. Într-un interviul acordat Mediafax, cosmonautul Dumitru Prunariu explică ce înseamnă această misiune pentru viitorul explorării spațiale, care sunt provocările pentru echipaj și ce rol ar putea avea România în programele spațiale europene.
Victor Stephanovici: Cum priviți misiunea Artemis 2, care duce din nou oamenii spre Lună după mai bine de 50 de ani?
Dumitru Prunariu: Astronauții care zboară acum spre Lună nici măcar nu erau născuți atunci când Apollo 17 s-a întors de pe Lună. Programele spațiale au o întindere foarte mare în timp. De ce nu s-a mai zburat cu oameni spre Lună în ultimele decenii? Pentru că NASA a avut alte priorități: programul navetei spațiale și construirea Stației Spațiale Internaționale. Revenirea oamenilor pe Lună reprezintă însă un eveniment foarte important pentru întreaga comunitate spațială și marchează începutul unei noi etape a explorării planetare.
„Luna este doar un intermediar spre Marte”Victor Stephanovici: Care este rolul Lunii în planurile de explorare spațială?
Dumitru Prunariu: Luna este doar un intermediar. Acolo se vor construi baze umane permanente și se vor desfășura activități de explorare a solului și subsolului lunar. Pe Lună vom învăța cum să trăim și cum să folosim tehnologii pe alte corpuri cerești. Toate acestea sunt necesare pentru o misiune mult mai importantă din punct de vedere istoric: explorarea planetei Marte.
Victor Stephanovici: Programul Artemis este însă și foarte costisitor. Cum vedeți această evoluție?
Dumitru Prunariu: Estimările inițiale pentru lansarea rachetei SLS cu capsula Orion erau de aproximativ 500 de milioane de dolari. În momentul lansării din 2022, costul ajunsese la 4,1 miliarde de dolari. Este o sumă uriașă, mai ales în condițiile în care sectorul privat devine tot mai puternic. Companii precum SpaceX sau Blue Origin concurează deja programele guvernamentale.
„Sectorul privat domină tot mai mult industria spațială”Victor Stephanovici: Care este cea mai mare diferență între programele spațiale din perioada dumneavoastră și cele de astăzi?
Dumitru Prunariu: În prezent, investițiile private joacă un rol tot mai mare. Companiile dezvoltă rachete reutilizabile, ceea ce reduce costul lansărilor. Elon Musk deține recordul de lansări comerciale de sateliți, iar la un moment dat SpaceX ajunsese să realizeze aproximativ 84% dintre lansările comerciale din lume. NASA începe și ea să schimbe modelul. Nu va mai construi stații orbitale proprii, ci va închiria spațiu pe stații dezvoltate de companii private.
„Tehnologia navelor spațiale s-a schimbat radical”Victor Stephanovici: Capsula Orion este mult mai avansată decât navele cu care ați zburat dumneavoastră. Ce v-ar impresiona cel mai mult la bordul unei nave moderne?
Dumitru Prunariu: Pe vremea mea nu existau computere de bord așa cum există astăzi. Aveam doar câteva programe automate executate de un computer electromecanic. Singurul aparat digital pe care l-am avut la bord a fost un mic calculator de buzunar pe care îl foloseam pentru calcule rapide. Astăzi, toate sistemele sunt integrate digital și controlate de pe ecrane computerizate.
Victor Stephanovici: Care este cea mai dificilă parte a unei misiuni precum Artemis 2?
Dumitru Prunariu: În primul rând, lansarea cu succes. Misiunea automată Artemis din 2022 a fost amânată de mai multe ori înainte de lansare din cauza unor probleme tehnice descoperite în ultimele momente. De asemenea, scutul termic al capsulei Orion a avut unele probleme la reintrarea în atmosferă, ceea ce a dus la modificarea profilului de reintrare pentru misiunile următoare.
„Imponderabilitatea nu este atât de plăcută pe cât pare”Victor Stephanovici: Care sunt provocările pentru echipaj în timpul zborului?
Dumitru Prunariu: Imponderabilitatea nu este o stare atât de plăcută precum pare la prima vedere. Ea produce modificări în organismul uman. Zborul spre Lună implică și traversarea unei zone cu nivel de radiații mai mare decât cel de pe orbita Pământului. Pot apărea disconfort muscular sau ușoară atrofie, dar într-o misiune de aproximativ zece zile aceste efecte sunt recuperabile după revenirea pe Pământ.
Victor Stephanovici: Cum se schimbă percepția asupra Pământului atunci când îl vezi din spațiu?
Dumitru Prunariu: Este o imagine extraordinară. Te îndrăgostești de planeta noastră atunci când o vezi de la acea înălțime. Astronauții experimentează ceea ce se numește „overview effect”, o percepție globală asupra Pământului. Îl vezi ca pe un tot unitar, fără granițe, și înțelegi cât de fragil este. Înțelegi atunci că aceasta este casa noastră și că trebuie să o protejăm.
„România ar putea participa mai mult la programele spațiale”Victor Stephanovici: România ar putea participa la viitoarele misiuni spațiale?
Dumitru Prunariu: Teoretic, da. Practic însă, nivelul implicării este limitat. Mai multe state europene au decis recent să își mărească contribuția la Agenția Spațială Europeană pentru a beneficia de noi proiecte tehnologice și industriale. România a redus însă contribuția, ceea ce limitează oportunitățile de dezvoltare în acest domeniu.
Victor Stephanovici: Dacă ați avea din nou 30 de ani și ați primi oferta de a merge într-o misiune spre Lună sau Marte, ați accepta?
Dumitru Prunariu: Dacă aș avea din nou 30 de ani, aș pleca imediat spre Marte! Dacă mă întrebați acum, probabil că aș accepta o misiune spre Lună după o perioadă de pregătire medicală și antrenament.
Artemis II, o punte între Apollo și viitorÎntr-un material pregătit înaintea interviului, Dumitru Prunariu subliniază că misiunea Artemis II reprezintă mai mult decât o simplă lansare spectaculoasă. Ea marchează reluarea drumului omenirii către spațiul profund și trecerea către o nouă arhitectură a explorării spațiale.
Programul Artemis urmărește construirea unei prezențe umane sustenabile dincolo de orbita joasă a Pământului și testarea sistemelor care vor permite revenirea oamenilor pe Lună, dar și pregătirea misiunilor către Marte. Prunariu spune că fiecare lansare spațială este rezultatul muncii a mii de specialiști – ingineri, medici, cercetători și tehnicieni – și că explorarea cosmosului rămâne unul dintre puținele domenii în care omenirea reușește să coopereze pentru un scop comun.
În opinia sa, astfel de misiuni transmit și un mesaj important generațiilor tinere: marile proiecte științifice și tehnologice nu au dispărut, iar curiozitatea și dorința de explorare continuă să împingă civilizația înainte. „Fiecare lansare este rezultatul unei memorii colective a umanității. Nimeni nu ajunge singur în Cosmos”, spune cosmonautul român.
