Agregator de ştiri

„Regimul pakistanez a tras obuze asupra satului Nari, din districtul Gurbaz, ucigând o femeie și un copil” în noaptea de duminică spre luni, a declarat luni pentru AFP Mustaghfar Gurbaz, purtătorul de cuvânt al guvernatorului taliban al provinciei Khost (est).

Duminică seara, autoritățile din Khost au raportat moartea a doi copii într-un atac pakistanez cu mortiere „împotriva locuințelor civile din districtul Spira”, relatează Le Figaro. În total, în ultima săptămână, autoritățile afgane au raportat 18 civili uciși în provinciile de la granița cu Pakistanul și în Kabul.

Obținerea unei verificări imediate și independente a numărului de morți și răniți este dificilă, având în vedere inaccesibilitatea unor locații din Pakistan și Afganistan. Cu toate acestea, Misiunea Națiunilor Unite de Asistență în Afganistan (UNAMA) a confirmat moartea a cel puțin patru civili într-un bombardament pakistanez la Kabul, desfășurat în noaptea de joi spre vineri, indicând faptul că 75 de civili au fost uciși în Afganistan de la escaladarea luptelor cu Pakistanul pe 26 februarie.

Război deschis între Pakistan și Afganistan

Islamabadul își acuză vecinul că adăpostește luptători din cadrul talibanilor pakistanezi (TTP), care și-au asumat responsabilitatea pentru atacurile mortale de pe teritoriul pakistanez – o afirmație pe care autoritățile afgane o neagă. După o escaladare din octombrie, soldată cu zeci de morți, luptele s-au potolit, dar nu s-au oprit niciodată complet. Cu toate acestea, acestea au fost reluate cu o intensitate reînnoită de la atacurile aeriene pakistaneze din 26 februarie, Islamabadul descriindu-le drept „război deschis” .

Duminică, Pakistanul a raportat că patru civili au fost uciși de focul de artilerie afgană asupra unei case din Bajaur, de partea pakistaneză a frontierei. În Afganistan, Programul Alimentar Mondial (PAM) al ONU a început duminică să ofere ajutoare de urgență către 20.000 de familii afgane strămutate din cauza conflictului cu Pakistanul, avertizând că „instabilitatea persistentă va împinge milioane de oameni într-o foamete și mai mare ” .

Autoritatea Aviației Civile din Dubai a anunțat că zborurile către și dinspre aeroportul internațional al orașului sunt reluate gradual către anumite destinații. Conform Euronews, suspendarea temporară a operațiunilor a fost provocată de un incident cu dronă. Acesta a dus la izbucnirea unui incendiu în apropierea unei instalații de combustibil. Autoritățile locale au confirmat ulterior că focul a fost stins rapid și nu au fost raportate victime.

Oficialii au recomandat pasagerilor să verifice în permanență actualizările companiilor aeriene pentru informații despre cursele programate.

Companiile încearcă să revină la programul normal

Compania aeriană Emirates, cu sediul în Dubai, a anunțat că intenționează să revină la capacitatea completă de operare în următoarele zile. Transportatorul a funcționat în ultimele zile cu un program redus de zboruri, în timp ce spațiul aerian regional a fost redeschis doar parțial, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu.

Criza din regiune a determinat compania Gulf Air să își extindă temporar operațiunile din Aeroportul Internațional King Fahd din Dammam (Arabia Saudită). Spațiul aerian al Bahrainului rămâne deocamdată închis. Compania operează zboruri speciale către destinații internaționale majore. Aici sunt incluse Londra, Mumbai și Bangkok, pentru a ajuta pasagerii blocați să ajungă la destinație.

Qatar Airways a anunțat că va relua treptat zborurile regulate de pe Aeroportul Internațional Hamad din Doha. Autoritățile aeronautice din Qatar au aprobat coridoare aeriene pentru un număr limitat de curse. Compania a programat reluarea operațiunilor cu un orar limitat începând cu 18 martie.

Autoritățile qatareze au raportat că aproximativ 8.000 de pasageri au rămas blocați în aeroporturi. Guvernul a acoperit costurile de cazare și a extins vizele acestora.

Mai multe companii aeriene au suspendat sau redus zborurile

Numeroase companii aeriene internaționale au modificat sau suspendat zborurile către Orientul Mijlociu din cauza situației de securitate și a restricțiilor din spațiul aerian.

Printre acestea se numără:

• British Airways, care a suspendat temporar zborurile către mai multe destinații din regiune
• Wizz Air, care a anulat zborurile către Israel, Dubai, Abu Dhabi și Amman până la mijlocul lunii martie
• Air France și KLM, care au suspendat sau redirecționat mai multe rute
• Lufthansa Group, care a oprit zborurile către mai multe aeroporturi din Orientul Mijlociu până la sfârșitul lunii martie

În același timp, alte companii au reluat operațiuni limitate, în funcție de condițiile de siguranță și de redeschiderea unor coridoare aeriene. Autoritățile aviatice și companiile aeriene monitorizează în continuare situația din regiune. Programul zborurilor poate suferi modificări în funcție de evoluțiile de securitate.

Pentru moment, aeroportul din Dubai încearcă să revină treptat la normal, însă traficul aerian din Orientul Mijlociu rămâne puternic afectat de tensiunile regionale și de restricțiile din spațiul aerian.

În plus, ne putem lămuri care sunt interesele actorilor implicați în război, ce este mai grav decât șocul energetic global precum și consecințele economice și sociale ale războiului din Orientul Mijlociu asupra economiilor SUA, UE și României.

După ce emoția a trecut, se pot descoperi mai bine lucrurile cu privire la cauzele și consecințele războiului din Iran. Sunt puține certitudini și multe întrebări rămase fără răspuns sau cu un răspuns deschis.

1. De ce explodează multe dintre punctele de presiune la nivel global acum, de ce lumea se află într-un climat de totală incertitudine? Pentru că se finalizează un ciclu lung (de tip Kondratieff, 40-60 de ani) și omenirea intră într-un nou ciclu lung. Până în anii 2030-2035, se manifestă faza de contracție (”iarna”) a vechiului ciclu lung și se ”naște” – în chinuri, ca întotdeauna, faza de revenire (”primăvara”) noului ciclu de 40-60 de ani. Istoric, distrugerea creatoare a vechiului și apariția noului a însemnat crize economice, tensiuni sociale, războaie și incertitudine record. Jocul se resetează, fiecare putere globală încearcă să se situeze cât mai aproape de linia de start pentru cursa de câștigare a poziției dominante în noul ciclu. Războiul din Ucraina, războiul de 12 zile din Iran de anul trecut și cel de astăzi – care a cuprins mai multe țări din Orientul Mijlociu, fac toate parte din acest tablou, al resetării ordinii mondiale înainte de începerea noului ciclu lung. Am scris aici în detaliu pentru cine a dorit să înțeleagă ce se întâmplă cu lumea la nivel strategic.

 

2. Unei țări atât de puternice precum cea a SUA – din punct de vedere militar, economic, tehnologic – îi poate fi amenințată poziția în startul cursei, în noul ciclu global? Da și nu, totul depinde de deciziile strategice luate în prezent și următorii ani. De la criza financiară încoace, trecând prin criza pandemică și alte turbulențe medii / ușoare din ultimii 18 ani, economia SUA simte în spate încercările repetate de a fi depășită în cursă de către China. Deficitele bugetare ridicate (de exemplu 5,8% din PIB în 2025) care au alimentat / alimentează creșterea datoriei publice la niveluri record în ultimii 80 de ani (125% din PIB în prezent) se suprapun unor deficite comerciale cronice. După anul 2000, economia SUA se află pe o traiectorie nesustenabilă, deficitele gemene și problemele industriale (și de ocupare asociate) generând nevoia unei intervenții abrupte asupra cauzelor, inclusiv prin asigurarea energiei ieftine, reconsolidarea supremației tehnologice, keynesianism militar – prin creșterea puternică a comenzilor pentru industria de apărare și reducerea dependenței de China în asigurarea mineralelor critice pentru industriile de vârf – motoare ale noului ciclu global. SUA nu mai putea conduce pasiv cursa, a fost, este și va fi nevoită să accelereze viteza deciziilor și să riște intrarea într-o incertitudine puternică, cu tot cu lumea globală. Tensiunile din punctele de presiune globale sunt corelate puternic cu starea economiei SUA.

 

3. Se aplică teoria superciclurilor (ciclurilor lungi) și pe economia SUA, pot fi ele modelate, întinse și netezi amplitudinile de către hegemonul global? Da și nu, din nou. Da, SUA are capacitatea de a influența ciclul economic global, poate prelungi, amortiza sau chiar netezi anumite faze ale ciclului, având la dispoziție niște instrumente unice – rolul Federal Reserve în politica monetară globală, statutul de monedă de rezervă al dolarului, capacitatea fiscală și instituțională puternică. Nu, nici măcar SUA nu poate opri evoluția naturală a ciclicității globale – sunt factori structurali pe care nu îi poate controla – de la îmbătrânirea demografică, scăderea normală a productivității și până la ciclurile geopolitice. Pentru a valida această ultimă teză, puteți citi George Friedman – Furtuna dinaintea liniștii, Editura Litera, București 2020 – veți observa că în SUA perioadei 2020-2030 se suprapun – pentru prima dată în istorie – fazele de ”iarnă” ale ciclului socio – economic lung (50 de ani) și ciclului instituțional (80 de ani). Și de aici ne explicăm deciziile care par greu de înțeles la suprafață.

 

4. Cu privire la războiul din Orientul Mijlociu, de ce vor SUA și Trump capitularea necondiționată a Iranului? Răspunsul are conotație complexă, începând de la riscul unui război de uzură, în cazul unei invazii terestre, până la imposibilitatea existenței unui regim marionetă în Iran, având în vedere un aparat de stat bine înrădăcinat și sentimentele naționalist-religioase puternice. Există o structură instituțională a puterii foarte clară, cu un Corp al Gardienilor Revoluției Islamice bine conectat militar, economic și politic. Loialitatea militară și religioasă, conectată cu interesele financiare betonează o structură care nu va permite căderea regimului. Chiar dacă vorbim de căderea unui regim opresiv, o economie slab rezistentă în faza crizelor și tensiuni sociale evidente, devine din ce în ce mai dificil de crezut că un regim perceput ca fiind ”străin” de interesele naționaliste, culturale și religioase va putea rezista acolo. Războiul din Iran este unul cu potențial de risc mai ridicat decât cel din Irak și nu se compară deloc cu situația din Venezuela.

 

5. Totuși, ce ar însemna un vid de putere în Iran? Daunele provocate de atacurile aeriene sunt puternice și au înlăturat marea majoritate a liderilor iranieni la momentul respectiv. Însă inexistența unui gândiri strategice, a unui plan de gestiune a situației post conflict poate da naștere la haos. Strategia ”decapitare plus delegare” nu funcționează aici precum în Venezuela. Să ne imaginăm ce dezastru ar provoca prăbușirea unui control centralizat, cu armament ajuns în mâinile unor ”actori” imprevizibili și greu de monitorizat și controlat. Lecția fragmentării și haosului generate de căderea regimului Saddam Hussein nu este prea departe. Foarte grav în cazul Iranului, mai ales în condițiile în care există informații că în 2025 această țară deținea peste 400 kg de uraniu îmbogățit, adică material suficient pentru 11 dispozitive nucleare. Nimeni nu știe dacă acest material este securizat 100%. Nimeni nu știe ce se întâmplă cu specialiștii iranieni în domeniul nuclear. Există o probabilitate destul de mare pentru ca forța militară pentru atacarea Iranului să înlăture tocmai posibilitatea obținerii unui acord durabil și înzestrat cu autoritate politică în Iran.

 

6. Care sunt interesele Israelului, Turciei și ale altor țări din regiune? Informațiile arată că decizia de atac coordonat a venit din partea Israelului, interesată direct de fragmentarea / dispersarea autorității în Iran. Un Iran cu frământări interne, cu o autoritate politică descentralizată și incapabil de a purta ofensive militare puternice convine strategiei israeliene. Numai că în acest șoc de șah, informațiile arată că Iranul, prin Corpul Gardienilor Revoluției Islamice se antrenează de ani buni pentru a răspunde unei decapitări a conducerii centralizate (prin crearea de unități autonome pe regiuni, în cazul în care unitatea centrală de comandă ”pică”). Spre deosebire de SUA – care nu dorește un război extins spațial și temporal, Israelul ar putea fi interesată de antagonizarea cât mai multor țări din regiune față de Iran. Turcia își dorește și ea o deteriorare controlată a capacităților Iranului. Vrea o tranziție ordonată, consecințele unei prăbușiri în Iran cauzând consecințe dificile în Turcia – de la instabilitate geopolitică cronică la inflație, creșterea costurilor de finanțare și până la fluxuri masive de refugiați care trebuie gestionate (reamintesc că Iranul are 90 milioane locuitori, fiind de aproape 4 ori mai mare decât populația Siriei). Cele șase state membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului (Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Qatar, Bahrein și Oman) ar trebui să continue cu strategia ”răbdării tactice”, o escaladare a conflictului în zonă provocând daune catastrofale din punct de vedere economic. Strategiei deliberată a Iranului de a extinde conflictul, pentru a mări daunele economice ale aliaților SUA nu trebuie să i se răspundă simetric, chiar dacă credibilitatea regiunii ca centru global stabil – țintă atinsă cu eforturi mari – este acum distrusă. Prudența în a escalada conflictul în zonă este probabil cea mai bună opțiune pe termen mediu și lung pentru aceste țări. Și, complementar, cooperare și implicare activă pentru rezolvarea conflictului pe cale diplomatică, proces pe care l-au făcut asiduu și înainte de începerea lui.

 

7. Care sunt consecințele economice pentru economia SUA? Nici măcar cea mai puternică economie a lumii nu își permite un război de lungă durată în Orientul Mijlociu fără a înregistra consecințe economice grave. Doar costurile directe ale războiului sunt estimate la peste 1,1 miliarde dolari pe zi. Într-o lună se vor aduna peste 52 miliarde dolari, în condițiile în care trecerea timpului adaugă costuri suplimentare. Finanțele publice ale SUA nu se află în cea mai bună perioadă, deficitele bugetare de 6% din PIB adăugând la o datorie de peste 125% din PIB, ajungând aceasta din urmă la cel mai ridicat nivel ca pondere în PIB de după 1946. Cum s-ar putea crește sustenabil bugetul de apărare cu peste 500 milioane dolari pe an, așa cum a propus Trump? Refinanțarea celor 9 trilioane de dolari în condițiile creșterii randamentelor globale la obligațiuni ca urmare a incertitudinii record nu constituie o misiune prea ușoară. Mărirea prețului la energie și gaze creează un șoc inflaționist, generând un șoc pe ofertă și încetinind astfel creșterea economică. Toate acestea în condițiile în care în trimestrul IV din 2025 creșterea a fost sub așteptări, iar plusurile privind crearea de locuri de muncă sunt din ce în ce mai firave.

 

8. Care vor fi consecințele economice și sociale asupra UE? Europenii sunt prinși la mijloc între două războaie cu efecte însemnate la nivel economic și social – războiul din Ucraina și cel din Orientul Mijlociu. Amândouă formând un șoc energetic masiv, cu efecte inflaționiste și recesioniste puternice. UE trebuie să continue cu strategia de ”răbdare strategică” – câștigătoare în războiul tarifar cu SUA, să continue eliminarea stimulilor de răspuns de tipul ”dinte pentru dinte” și să acționeze conform strategiei ”echilibrului durabil”, cu soluții stabile pe termen lung. Despre consecințele economice și sociale asupra UE, am scris în analiza anterioară pe această temă. În Scenariul pe termen scurt (șoc temporar, normalizare în 6-9 luni), se poate estima o reducere anualizată de 0,4-0,6pp la dinamica PIB potențial (în ipoteza creșterii prețului petrolului cu 10-30%), un plus de 0,4-0,8pp la inflația HICP și o deteriorare a balanței comerciale cu 8-10%. În Scenariul pe termen mediu și lung costurile sunt mai mari, o creștere cu 50% a prețului petrolului conducând la o reducere anualizată a creșterii PIB potential de 1-1,2pp, inclusiv prin influența șocurilor de ofertă, generate de costurile mai ridicate asupra productivității și investițiilor.

 

9. Care vor fi consecințele economice și sociale asupra României? Repet ce am estimat în analiza anterioară publicată pe această platformă. Pe termen scurt, impactul negativ asupra ratei de creștere a PIB real ar putea fi de 0,5-0,6pp, asupra inflației de 0,6pp (efecte directe și indirecte plus presiunea pe deprecierea cursului), o creștere a costurilor de imprumut ale statului cu 50bps (0,5pp), o reducere a veniturilor bugetare în PIB de 0,15-0,2pp și o deteriorare a balanței comerciale. Pe termen mediu și lung, impactul asupra ratei de creștere economică ar putea fi de 1,5pp, asupra inflației de 1pp (efecte directe și indirecte plus presiunea pe deprecierea cursului), o creștere a costurilor de imprumut ale statului cu 60-80bps (0,6-0,8pp), o reducere a veniturilor bugetare în PIB de 0,25-0,35pp și o deteriorare mai puternică a balanței comerciale (față de scenariul pe termne scurt). Industriile cele mai expuse sunt industria chimică, materiale de construcții, transport și agroalimentară.

Trebuie să avem în vedere că șocul energetic nu are cum să se manifeste pe termen lung. Putem valida această ipoteză atât pe baza experienței istorice – crizele petroliere din anii ”80 – cât și pe baza intereselor economice afectate. Iranul știe că strategia blocării Strâmtorii Ormuz nu poate fi o strategie militară pe termen mediu și lung. Vom constata că la 30-45 zile de la începutul crizei, evoluția prețului petrolului nu va semăna deloc cu cea de la șocul initial. O să scadă destul de abrupt în condițiile în care ”oboseala” războiului își va face simțită prezența.

 

       10. Există ceva mai rău decât șocul energetic și creșterea prețului petrolului? Una dintre consecințele războiului din Iran – închiderea Strâmtorii Hormuz provoacă o criză alimentară și, implicit, o criză umanitară. Peste 100 milioane de oameni sunt în pericol în condițiile unei închideri prelungite a Strâmtorii, din ce în ce mai probabilă ca efect al plasării de mine marine de către Iran în acel spațiu. Consecințele nedorite pot apărea atât în ceea ce privește aprovizionarea cu alimente a țărilor din Golf (70% din alimentele consumate în regiune trec prin Strâmtoarea Hormuz) cât și tranzitul blocat de îngrășăminte chimice și combustibil, de natură să afecteze fermierii din întreaga lume (în afara prețului la petrol, gazele naturale reprezintă un input cheie pentru producția de îngrășăminte și, atenție, 40% din îngrășămintele cu azot comercializate la nivel global trec prin strâmtoare). Mai mult, bombardarea instalațiilor de desalinizare a apei și contaminarea apelor din Golf ar putea provoca o criză a apei. Și da, Iranul va fi afectat în egală măsură, fiind o țară deja confruntată cu proteste majore din cauza exploziei inflației la alimente.

Ar fi interesant ca cineva să știe și să ne spună când și cum se va finaliza acest război. Un război militar care a condus la o criză energetică și va conduce la turbulențe financiare și de natura alimentară, toate acestea topindu-se într-o criză socială, umanitară. Este evident că nici cei implicați nu pot estima, având în vedere escaladarea și multitudinea de factori care influențează sfârșitul acestui război. Pentru Iran, degradarea puterii militare (inclusiv epuizarea stocurilor militare) și efectele economice și sociale reprezintă un factor important pentru  sfârșitul acestui conflict. Pentru SUA, cei mai importanți determinanți sunt legați de efectele crizei energetice, ale șocurilor pe piețele financiare și bursiere, alegerile de la jumătatea mandatului în SUA și bilaterala de peste câteva săptămâni dintre Trump și Xi Jinping. Pentru Israel, atingerea obiectivului de degradare puternică a capacității economice și militare a Iranului. Pentru celelalte țări din Golf, pierderile economice mari și manifestarea unei crize alimentare vor presa pentru negocieri diplomatice ofensive în sensul finalizării războiului.

Secretarul general al Partidul Național Liberal, Dan Motreanu, a criticat propunerile venite din partea Partidul Social Democrat (PSD) privind măsuri de sprijin social, spunând că social-democrații nu au explicat de unde ar urma să vină fondurile pentru aceste inițiative.

Liderul liberal afirmă că poate înțelege preocuparea PSD pentru categoriile vulnerabile, însă consideră că partidul trebuie să clarifice sursa finanțării.

„Pot înțelege preocuparea PSD pentru sprijinirea categoriilor vulnerabile, fie ea și sub presiunea procentelor pe care le are astăzi PSD, însă nu este deloc clar de unde ar urma să vină banii pentru aceste propuneri. PSD trebuie să spună direct dacă propune introducerea unor noi taxe, tăieri de investiții sau reducerea bugetelor altor ministere”, a transmis Motreanu.

În același timp, secretarul general al PNL susține că inițiativa PSD ar marca și o apropiere parlamentară de partidele din opoziție.

„Un lucru devine însă foarte clar: prin acest demers, PSD oficializează astăzi colaborarea parlamentară cu Alianța pentru Unirea Românilor, SOS România și Partidul Oamenilor Tineri. Oare acesta este doar începutul acestei colaborări?”, a mai spus liderul liberal.

Declarația vine în contextul tensiunilor din coaliția de guvernare pe tema bugetului și a pachetului de măsuri sociale propus de PSD.

Deputatul PSD Mihai Fifor a lansat un nou atac la adresa premierului Ilie Bolojan, acuzându-l că a blocat adoptarea bugetului și că promovează politici de austeritate care lovesc în categoriile vulnerabile. Reprezentantul Partidului Social Democrat (PSD) a avertizat că partidul său nu va accepta „sacrificarea românilor vulnerabili în favoarea corporațiilor”.

„Să vă fie clar, domnule Bolojan: PSD refuză să mai participe la falimentul României! Ați împins această țară într-un blocaj periculos, ați întârziat nepermis bugetul de stat și ați transformat guvernarea într-un exercițiu de încăpățânare, austeritate oarbă și dispreț față de cei vulnerabili”, a transmis Fifor.

Liderul social-democrat a precizat că PSD va vota bugetul de stat „din responsabilitate față de țară”, însă doar împreună cu amendamentele necesare pentru a include măsuri sociale pentru pensionari, familii vulnerabile și copii cu dizabilități.

UPDATE

Victima monitorizată de echipajul SMURD, un bărbat, a fost transportată la spital pentru investigații suplimentare și tratament de specialitate.

Știrea inițială

La fața locului intervin pompierii militari din cadrul Detașamentului Rădăuți, cu o autospecială pentru descarcerare și o ambulanță SMURD tip B2.

Potrivit primelor informații, în accident sunt implicate trei persoane. Una dintre acestea este monitorizată medical de echipajul SMURD, starea victimei urmând să fie evaluată în continuare.

Traficul rutier în zonă este blocat pe ambele sensuri, iar autoritățile recomandă șoferilor să evite sectorul de drum și să folosească rute alternative.

Președintele Madagascarului, Michael Randrianirina, care a preluat puterea în octombrie, l-a numit pe șeful departamentului anticorupție al țării în funcția de prim-ministru, potrivit Al Jazeera.

Numirea a fost făcută duminică la doar o săptămână de la dizolvarea cabinetului. Președinția a anunțat că Mamitiana Rajaonarison, fost ofițer superior de jandarmerie, va conduce noul guvern.

Randrianirina, care a promis o serie de reforme după ce a preluat puterea anul trecut, a declarat că Rajaonarison va conduce guvernul „pe o cale curată” și va restabili speranța.

„Națiunea are nevoie de decizii îndrăznețe. Ne aflăm acum într-un punct de cotitură. Această țară are nevoie de o persoană integră, o persoană cu principii, incoruptibilă și care nu poate fi cumpărată cu bani”, a spus Randrianirina la o ceremonie desfășurată în palatul prezidențial.

Numirea a avut loc după ce Randrianirina l-a demis pe prim-ministrul Herintsalama Rajaonarivelo. Decizia nu a fost însoțită de o explicație oficială.

Noul prim-ministru conduce din anul 2021 Unitatea de Informații Financiare (SAMIFIN). Aceasta combate fluxurile financiare ilicite, spălarea de bani și finanțarea terorismului.

 

Toate cele zece victime ale incendiului erau pacienți, în timp ce 11 membri ai personalului spitalului sunt tratați pentru arsurile suferite în timp ce încercau să salveze pacienți, a declarat ministrul Mohan Charan Majhi, potrivit BBC.

Incendiul, despre care se bănuiește că a fost cauzat de un scurtcircuit electric, a izbucnit în secția de terapie intensivă pentru traumatologie a Colegiului și Spitalului Medical SCB din orașul Cuttack, în jurul orei locale 02:30, luni (21:00 GMT, duminică).

Incendiile sunt frecvente în spitalele din India

Incendiile din spitale sunt adesea raportate în India, multe dintre flăcări fiind atribuite defecțiunilor electrice. În octombrie anul trecut, șase pacienți în stare critică au fost uciși într-un incendiu la ATI în statul Rajasthan.

În 2024, un incendiu la secția de terapie intensivă neonatală a unei facultăți de medicină din orașul Jhansi, nordul țării, a ucis cel puțin 10 nou- născuți. În 2021, un incendiu la secția de terapie intensivă a spitalului Vijay Vallabh din orașul Virar, din vestul țării, a ucis 13 pacienți care primeau tratament pentru Covid-19. Un alt incendiu din 2021, la o unitate de îngrijire a nou-născuților din districtul Bhandara, în statul Maharashtra, din vestul țării, a ucis 10 sugari .

În Odisha, incendiul a fost ținut sub control după ce pompierii s-au deplasat de urgență la spital. Pacienții au fost mutați în alte departamente din cadrul aceluiași spital, au declarat oficialii.

Colegiul și Spitalul Medical SCB este una dintre cele mai mari unități medicale administrate de guvern din Odisha.

Într-o declarație adresată reporterilor după vizita la spital, Majhi a declarat că incendiul a afectat secția de terapie intensivă pentru traumatologie, precum și o secție și secții de terapie intensivă adiacente.

Compensații pentru familiile victimelor incendiului

Majhi a declarat că personalul medical și personalul de securitate „și-au riscat viața” în timpul operațiunii de salvare, iar unii dintre ei au fost răniți, adăugând că guvernul a ordonat oficialilor să asigure tratamentul adecvat celor răniți în incident.

Guvernul statului a anunțat compensații financiare pentru familiile victimelor. Majhi a declarat că a ordonat o anchetă judiciară cu privire la incident și a spus că vor fi luate măsuri stricte împotriva oricărei persoane găsite responsabile.

Scurtcircuitele se numără printre cele mai frecvente cauze ale incendiilor din spitalele din India. Spitalele sunt deosebit de vulnerabile la incendii, deoarece conțin o mulțime de echipamente electrice, sisteme de oxigen și pacienți care adesea nu pot fi transportați rapid în timpul situațiilor de urgență.

Josep Borrell, care a ocupat funcția de vicepreședinte al Comisiei și de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe în perioada 2019-2024, a declarat pentru POLITICO faptul că UE nu a reușit să tragă la răspundere SUA pentru încălcările dreptului internațional în contextul războiului din Iran. Acesta a subliniat că războiul SUA împotriva Iranului „este ilegal din punctul de vedere al dreptului internațional [și] nu este justificat de o amenințare iminentă, așa cum au susținut unii”.

Borrell a lansat critici și la adresa președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre care a spus că „a continuat să-și depășească atribuțiile” prin conducerea politicii externe, deși nu ține de competența sa.

„Ea este sistematic părtinitoare în favoarea SUA și a Israelului”, a spus Borrell pentru sursa citată.

El a continuat subliniind că Europa „suferă de pe urma consecințelor în ceea ce privește prețurile la energie, în timp ce Trump se laudă că acest lucru este benefic pentru SUA, deoarece sunt exportatori de petrol”.

Borrell: Ne pierdem credibilitatea când aplicăm normele internaționale în mod selectiv

În plus, fostul înalt diplomat a explicat că actuala șefă a diplomației UE, Kaja Kallas, ar trebui să fie mai „să fie mai clară în condamnarea încălcărilor dreptului internațional”, indiferent dacă acestea sunt comise de Rusia, Israel sau SUA.

„Ne pierdem credibilitatea [atunci când] aplicăm normele internaționale în mod selectiv”, a explicat el.

Pe de altă parte, Borrell a lăudat abordarea premierului spaniol Pedro Sanchez, cel mai vehement critic european al atacurilor lui Trump asupra Iranului.

Fostul înalt diplomat a cerut ca UE să nu continue ratificarea acordului comercial încheiat de von der Leyen și Trump vara trecută.

„Acordul a fost nedrept de la început. Ei ne-au impus tarife de 15% și noi ne reducem tarifele pentru ei”, a spus Borrell.

Comentariile lui Borrell vin în contextul în care Ursula von der Leyen și-a moderat criticile la adresa SUA și a Israelului. Aceasta a afirmat că regimul de la Teheran merită să cadă, însă a insistat să se apeleze la soluții diplomatice privind conflictul.

Rezultatele oficiale au fost anunțate luni de Comisia Electorală Centrală, care a confirmat validitatea procesului electoral și participarea semnificativă a populației, titrează Reuters.

Referendumul constituțional din Kazakhstan reprezintă un moment-cheie în procesul de reformare a statului, fiind parte a unui pachet amplu de modificări politice și instituționale. Potrivit autorităților electorale, prezența la vot a fost una ridicată, ceea ce conferă legitimitate rezultatelor și susținere populară clară pentru noua constituție din Kazakhstan.

Documentul adoptat prevede, printre altele, limitarea atribuțiilor președintelui, consolidarea rolului Parlamentului și întărirea mecanismelor de protecție a drepturilor civile. Oficialii au subliniat că aceste schimbări urmăresc tranziția către un model de guvernare mai echilibrat și mai transparent.

Impactul asupra societății

Autoritățile de la Astana au declarat că noua constituție va contribui la modernizarea instituțiilor statului și la creșterea încrederii publice în sistemul politic. De asemenea, reforma constituțională introduce garanții suplimentare privind independența justiției și accesul cetățenilor la procese decizionale mai deschise.

Analiștii politici consideră că referendumul constituțional din Kazakhstan reflectă dorința conducerii de a răspunde nemulțumirilor sociale exprimate în ultimii ani și de a repoziționa țara pe scena internațională ca un stat angajat pe calea reformelor democratice.

Implementarea noilor prevederi constituționale urmează să se facă etapizat, prin ajustarea legislației naționale și a cadrului instituțional existent.

Potrivit Euronews, tehnologia face parte din programul european Mission Restore our Ocean and Waters, care își propune să reducă poluarea marină cu aproximativ 50% până în 2030. Sistemul SeaClear a fost dezvoltat de cercetători și companii europene. Acesta combină mai multe tipuri de echipamente autonome: drone aeriene, vehicule subacvatice robotizate și nave de suprafață fără echipaj.

Testele au avut deja loc într-o marină din Marsilia (Franța) și în Germania, iar alte experimente sunt planificate în Veneția, Dubrovnik și Tarragona.

De ce este importantă curățarea fundului mării

Potrivit cercetătorilor implicați în proiect, o mare parte din deșeurile care ajung în oceane nu rămân la suprafață, ci se scufundă pe fundul mării. „Există o cantitate uriașă de gunoaie care ajunge în mare”, explică Bart De Schutter, profesor la Universitatea Tehnică Delft din Olanda și coordonator al proiectului SeaClear.

Majoritatea programelor de curățare se concentrează pe deșeurile de la suprafața apei. Însă resturile de pe fundul mării pot contamina ecosistemele. În timp, ele se descompun în microplastice, particule care sunt extrem de greu de eliminat.

Cum funcționează roboții care colectează deșeurile

Sistemul SeaClear folosește mai multe tipuri de tehnologii care lucrează împreună. Procesul începe cu drone aeriene care survolează zona și identifică obiectele de pe fundul mării. Acestea transmit coordonatele către vehicule subacvatice autonome, dotate cu inteligență artificială. Roboții pot recunoaște diferite tipuri de deșeuri și le pot diferenția de roci, plante sau animale marine. După identificare, obiectele sunt colectate fie prin brațe robotice, fie prin sisteme de aspirare.

Let’s chat with Dr Stefan Sosnowski, Chair of Information Technology Control at TU München, about their work on the design and fabrication of the SeaClear2.0 SMART grapple. #HorizonEU #MarineLitter #OceanProtection #robosforseas #MissionOcean #EUMissions #HorizonEurope pic.twitter.com/oFiqDkVuak

— SeaClear 1 & 2 (@seaclearproject) December 9, 2025

Pentru obiectele mai mari, precum anvelopele sau bucățile de metal, un sistem de prindere inteligent poate fi coborât de pe o navă de suprafață dotată cu macara. În timpul testelor, cercetătorii au reușit deja să recupereze anvelope din cauciuc, garduri metalice și fragmente de nave.

„Camionul plutitor”, utilizări multiple și optimizare

O altă componentă a sistemului este o barjă autonomă, descrisă de cercetători ca un fel de „camion de gunoi plutitor”. Aceasta colectează deșeurile adunate de roboți și le transportă la țărm pentru a fi eliminate sau reciclate. Pe lângă curățarea fundului mării, cercetătorii analizează și alte posibile utilizări ale sistemului. De exemplu, roboții ar putea fi folosiți pentru identificarea minelor neexplodate rămase pe fundul mării după conflicte armate.

Deși rezultatele testelor sunt promițătoare, specialiștii spun că tehnologia trebuie încă optimizată înainte de implementarea la scară largă. „Nu suntem exact acolo unde ne-am dori, dar suntem aproape”, spune Yves Chardard, CEO al companiei franceze Subsea Tech, unul dintre partenerii proiectului.

Cercetătorii speră ca până la finalul anului 2026 sistemul să fie suficient de eficient pentru a fi folosit de autoritățile locale din mai multe regiuni europene.

Numărul investitorilor la Bursa de Valori Bucureşti a ajuns la un maxim istoric la finalul anului 2025, când erau înregistrate 285.582 de conturi de tranzacţionare, potrivit datelor Fondului de Compensare a Investitorilor. Este cel mai ridicat număr din istoria bursei locale şi de peste cinci ori mai mare decât în 2019, când existau aproximativ 53.000 de investitori.

16 марта. FINMARKET.RU - Пресс-служба Банка России сообщает, что остатки средств кредитных организаций на корреспондентских счетах в Банке России на начало операционного дня 16 марта составили по Российской Федерации 4718,5 млрд руб., в том числе по Московскому региону 4487,7 млрд руб.

Odată cu evoluţia şi scalarea tehnologiilor noi, în special în zone precum cea a plăţilor, securitatea şi încrederea devin tot mai căutate, iar investiţiile în soluţii care să ofere astfel de beneficii devin cruciale pentru viitor.