Peste 2.000 de persoane erau în continuare fără electricitate duminică după-amiază, după ce statul american Hawaii a fost lovit de cele mai severe inundații din ultimele două decenii.
Autoritățile au emis vineri ordine de evacuare pentru 5.500 de persoane în nordul insulei Oahu, în apropiere de orașul Honolulu, care au fost ridicate ulterior, potrivit Associated Press. Peste 200 de oameni au fost salvați din calea apelor.
Curentul, restabilit treptatCompania Hawaiian Electric a anunțat că a restabilit electricitatea pentru aproximativ 1.200 de persoane care locuiesc pe coasta de nord a insulei Oʻahu. Curentul fusese oprit preventiv vineri din cauza inundațiilor.
Echipele au continuat intervențiile, iar compania estima că încă 2.000 de consumatori urmau să fie reconectați până la finalul zilei de duminică. În comitatul Maui, care include mai multe insule din statul Hawaii, aproximativ 100 de persoane erau încă fără electricitate. Pe insula Hawaii, toate întreruperile majore fuseseră remediate în cursul zilei de duminică.
Furtunile se retrag, dar riscul de inundații rămâneUn meteorolog din Hawaii, Matthew Foster, a declarat că partea cea mai severă a furtunilor a trecut, iar ploile s-au redus la averse izolate în Oahu, Maui și insula Hawaii. În continuare, sunt așteptate cantități reduse de precipitații pe insula Hawaii și ploi slabe în restul regiunilor.
Vânturile vor sufla dinspre nord-est, adică dinspre ocean, aducând ploi în special în zonele mai verzi ale insulelor, unde terenul poate absorbi mai ușor apa. Cu toate acestea, inundații suplimentare pot apărea punctual în următoarele zile, spun meteorologii.
Apa nu este potabilăAutoritățile mențin o alertă de fierbere a apei pentru zonele de pe coasta de nord, înseamnând că apa de la robinet nu este sigură pentru consum. Locuitorii sunt încurajați să raporteze pagubele.
Guvernatorul statului Hawaii, Josh Green, a declarat că valoarea totală a distrugerilor ar putea depăși 1 miliard de dolari, incluzând daune la aeroporturi, școli, drumuri, locuințe și un spital din Kula, pe insula Maui.
Fenomenul din spatele ploilor extremeFurtunile au fost provocate de un fenomen meteo numit „Kona lows”, specific sezonului rece, care aduce aer cald și foarte umed dinspre ocean și generează ploi abundente pe insule.
Experții spun că astfel de episoade de ploi puternice apar tot mai des și sunt mai intense decât în trecut, pe măsură ce temperaturile globale cresc din cauza schimbărilor climatice provocate de activitatea umană.
Jessi Pierce, o jurnalistă americană în vârstă de 37 de ani care relata despre hocheiul pe gheață, a murit alături de cei trei copii ai săi într-un incendiu izbucnit sâmbătă dimineață. Jurnalista relata despre activitatea echipei Minnesota Wild, o formație profesionistă de hochei din orașul Saint Paul, care evoluează în National Hockey League (NHL), principala ligă de hochei din America de Nord.
Incendiul, observat de veciniPotrivit autorităților, citate de Associated Press, incendiul a avut loc în localitatea White Bear Lake, o suburbie a orașului Saint Paul, în statul american Minnesota.
Vecinii au fost cei care au sunat la serviciul de urgență 911, după ce au văzut flăcări ieșind prin acoperișul casei. La sosirea pompierilor, locuința era deja cuprinsă de foc.
În interiorul locuinței, echipele de intrevenție au găsit un adult, trei copii și un câine, toți fără viață. Cauza incendiului este în continuare investigată.
„Inimile noastre sunt alături de toți cei afectați de această tragedie. Cerem comunității să se sprijine reciproc în aceste momente dificile”, a transmis șeful pompierilor din White Bear Lake, Greg Peterson.
NHL: Ne va lipsi enormDeși autoritățile nu au făcut publice imediat identitățile victimelor, moartea jurnalistei a fost confirmată de reprezentanții NHL.
„Întreaga echipă editorială a Ligii Naționale de Hochei este devastată și profund îndurerată de pierderea lui Jessi și a copiilor ei”, a transmis Bill Price, vicepreședinte și redactor-șef al site-ului oficial al ligii. „Dragostea ei pentru familie și pentru hochei era evidentă în energia și pasiunea pe care le aducea în munca sa. Era o adevărată bucurie să lucrezi cu ea. Ne va lipsi enorm”.
Minnesota Wild, în doliuȘi clubul Minnesota Wild, echipa despre care scria frecvent, a transmis un mesaj public. „Jessi a fost o persoană caldă și empatică, care ținea enorm la familia sa și la cei din jur. A fost un ambasador al hocheiului în perioada în care a relatat despre Wild și NHL”, au transmis reprezentanții echipei.
Statul Minnesota este considerat unul dintre centrele tradiționale ale hocheiului din Statele Unite, sport extrem de popular în regiune, iar Minnesota Wild are o bază importantă de fani încă de la înființarea sa, în anul 2000.
Parlamentul Coreei de Nord l-a reales pe Kim Jong-un în funcția de președinte al Comisiei pentru Afaceri de Stat, cel mai înalt organism de decizie și guvernare al țării, a anunțat luni agenția oficială de presă KCNA, citată de Le Figaro.
„Voința unanimă a poporului”Decizia a fost luată duminică, la Phenian, în prima ședință a noului Parlament, iar autoritățile au anununțat o prezență la vot de 99,9%. Cei 687 de deputați ai noii adunări legislative au fost aleși pe 15 martie.
Presa de stat susține că realegerea reflectă „voința unanimă a poporului”.
Oficial, organul legislativ al statului este Adunarea Populară Supremă, însă în practică deciziile importante sunt concentrate în jurul conducerii executive, dominată de Kim Jong-un.
Puterea rămâne în dinastia KimCoreea de Nord a fost fondată în 1948 de Kim Il-sung, bunicul actualului lider, care a instaurat un regim comunist, transmis ulterior în interiorul familiei. După moartea sa, puterea a fost preluată de fiul său, Kim Jong-il, iar din 2011 conducerea a trecut la Kim Jong-un. Sistemul politic rămâne unul autoritar, în care puterea este concentrată în jurul liderului și al aparatului de partid, fără o competiție politică reală.
Posibile schimbări constituționaleAnaliștii internaționali estimează că actuala sesiune a Parlamentului nord-coreean ar putea include și dezbateri privind modificări constituționale. Printre acestea s-ar putea regăsi definirea oficială a relațiilor dintre cele două Corei ca fiind relații între „două state ostile”, o schimbare cu implicații majore pentru stabilitatea regională.
Un grup de parlamentari UDMR a inițiat un proiect de lege care propune acordarea unui ajutor de stat pentru apicultori, sub forma unei plăți de 12 euro pentru fiecare familie de albine.
Inițiatorii spun că apicultorii se confruntă cu dificultăți tot mai mari, în special din cauza pierderilor de efective albinelor și a importurilor de miere mai ieftină: „Sectorul se confruntă cu provocări majore: mortalitate ridicată a albinelor, importurile de miere extracomunitară cu prețuri reduse, ce generează o concurență neloială produsului românesc și împiedică valorificarea producțiilor autohtone”.
Hrana albinelor nu e acoperită de sprijinul actualAceștia au explicat că mecanismele actuale de sprijin nu acoperă toate costurile esențiale din activitatea apicolă, în special hrana necesară familiilor de albine în perioadele fără cules. „Prin intervențiile specifice sectorului apicol din Planul Național Strategic (programul prin care sunt acordate subvenții în agricultură n.r) nu sunt acoperite cheltuielile privind hrana familiilor de albine. Iar aceste cheltuieli reprezintă o componentă esențială a activității apicole”, au precizat autorii proiectului.
Menținerea stupinelor, tot mai scumpăCosturile pentru hrana familiilor de albine au crescut constant în ultimii ani, iar apicultorii trebuie să cumpere tot mai multă hrană suplimentară pentru a-și menține stupinele. „În ultimii ani, ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile, a secetei prelungite, a variațiilor bruște de temperatură și a reducerii resurselor melifere naturale, necesarul de hrană suplimentară a crescut semnificativ, generând costuri tot mai mari”, spun inițiatorii.
Producția de miere românească, în pericolPotrivit acestora, „lipsa unui sprijin pentru acoperirea acestor cheltuieli afectează sustenabilitatea stupinelor, crește riscul depopulării și conduce la pierderi economice importante, cu impact direct asupra producției apicole”. Practic, apicultorii riscă să piardă familii de albine și să înregistreze pierderi financiare semnificative, ceea ce ar reduce producția de miere și alte produse apicole românești.
Ajutorul, timp de trei aniProiectul prevede ca ajutorul să fie acordat anual, timp de trei ani, pentru producția autohtonă. Valoarea sprijinului este de 12 euro pentru fiecare familie de albine. Fondurile ar urma să fie asigurate de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii, iar schema de ajutor va putea fi aplicată după autorizarea de către Comisia Europeană.
Pentru a primi ajutorul de stat, apicultorii trebuie să fie înregistrați oficial și să aibă stupine autorizate, iar activitatea lor să fie legală și funcțională, fără probleme de insolvență sau faliment.
Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Qalibaf, a avertizat duminică, pe X, că aceste obiective – esențiale pentru producția de energie și alimentarea cu apă potabilă – vor deveni ținte și vor fi „distruse ireversibil”. El a menționat și că „entitățile care finanțează bugetul militar al SUA sunt ținte legitime”, sugerând o extindere a conflictului dincolo de actorii direcți, potrivit Associated Press.
SUA și Iranul își răspund cu amenințăriCu o zi înainte, Statele Unite au amenințat că vor lovi infrastructura energetică a Iranului. Donald Trump a dat Teheranului un termen de 48 de ore pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz, avertizând că, în caz contrar, SUA vor distruge „diversele lor centrale electrice, începând cu cea mai mare”.
La rândul său, Iranul a transmis că va „închide complet” strâmtoarea dacă Washingtonul își duce la capăt amenințările. Ruta, care leagă Golful Persic de restul lumii, este esențială pentru exporturile de petrol, aproximativ o cincime din aprovizionarea globală tranzitând această zonă. Traficul de petroliere a fost aproape complet blocat din cauza incidentelor și atacurilor din zonă, contribuind la creșterea prețurilor și la tensiuni pe piețele internaționale.
Israel: luptele vor continua câteva săptămâniRăzboiul, lansat de Statele Unite și Israel la sfârșitul lunii februarie, a intrat în cea de-a patra săptămână și continuă să afecteze economia globală, crescând prețurile petrolului și punând în pericol unele dintre cele mai aglomerate coridoare aeriene din lume. Peste 2.000 de persoane au fost ucise de la începutul conflictului.
Gruparea Hezbollah, susținută de Iran, a revendicat un atac aerian lansat sâmbătă în nordul Israelului, soldat cu moartea unui civil. În același timp, președintele Libanului, Joseph Aoun, a avertizat că loviturile israeliene asupra podurilor din sudul Libanului reprezintă „un preludiu la o invazie terestră”.
„Ne așteptăm la câteva săptămâni de lupte încă împotriva Iranului și a Hezbollah”, a declarat purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, generalul de brigadă Effie Defrin.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a transmis că este „un miracol” că nu s-au înregistrat victime după un atac cu rachete iraniene în sudul Israelului, în apropierea unui sit nuclear, unde zeci de persoane au fost rănite.
Iran: atacurile asupra centralelor sunt crime de războiÎn paralel, Iranul a sesizat Consiliul de Securitate al ONU, susținând că atacurile asupra centralelor electrice ar fi „în mod inerent nediscriminatorii și clar disproporționate”, afectând fără diferență civili și infrastructură, și ar constitui „o crimă de război”. Statele Unite susțin însă că o mare parte din infrastructura Iranului este controlată de Islamic Revolutionary Guard Corps și utilizată pentru susținerea efortului de război.
Pe măsură ce războiul intră în cea de-a patra săptămână, Teheranul nu doar că refuză negocierile, dar își intensifică acțiunile, inclusiv asupra statelor din jur. Potrivit unor diplomați europeni și unui oficial arab, citați de The Washington Post, conducerea iraniană pariază că poate „crește costurile” mai rapid decât Washingtonul le poate controla prin forță militară.
„Singuri împotriva celei mai mari superputeri militare”Controlul asupra Strâmtorii Hormuz, prin care tranzitează aproximativ o cincime din transporturile globale de combustibil, este elementul central al strategiei. Iranul a restricționat parțial circulația în zonă, ceea ce a generat deja turbulențe pe piețele energetice. Sub protecția anonimatului, un diplomat iranian a explicat direct miza: „încercăm să facem această agresiune extrem de costisitoare pentru agresori”.
Același oficial a descris astfel raportul de forțe: „Suntem singuri împotriva celei mai mari superputeri militare din istorie”.
În paralel, președintele american Donald Trump a transmis un ultimatum de 48 de ore pentru redeschiderea rutei și a amenințat cu atacuri asupra infrastructurii energetice a Iranului. Pentagonul și-a intensificat operațiunile în zonă, inclusiv prin atacuri aeriene și desfășurarea de forțe suplimentare.
Destabilizarea piețelor echivalează cu victoriaConflictul s-a extins dincolo de granițele Iranului, ajungând să vizeze infrastructura energetică din statele din Golf. Iranul a răspuns unor atacuri asupra propriilor instalații prin lovituri în Qatar, Arabia Saudită și Kuweit, amplificând îngrijorările privind securitatea aprovizionării globale cu energie.
În acest context, diplomații occidentali spun că Teheranul nu resimte presiune reală pentru negocieri. „Atâta timp cât regimul există, poate crea teroare în regiune și poate destabiliza piețele internaționale prin prețurile la petrol și gaze. Pentru ei, asta înseamnă victorie”, a declarat un diplomat european aflat în Golf. „Nu simt nicio presiune să negocieze”.
Până acum, impactul economic asupra SUA și Europei este considerat „moderat”, dar creșterea prețurilor la energie începe să îngrijoreze Washingtonul.
Iran: SUA se vor afunda într-o mlaștinăDeși state precum Qatar și Oman au încercat să medieze un posibil armistițiu, Iranul a transmis că nu este dispus să accepte o oprire rapidă a luptelor.
„Iranul nu este dispus la un armistițiu prematur”, a spus un diplomat iranian, care a precizat că Teheranul ar accepta negocieri doar dacă atacurile sunt oprite și dacă primește garanții de „neagresiune”, inclusiv compensații pentru pagubele provocate de război.
Același oficial a avertizat că un conflict prelungit ar putea deveni dificil pentru SUA: „Acesta este doar începutul unei situații în care SUA se vor afunda într-o mlaștină. Nu există altă ieșire”.
Peste 15.000 de ținte lovite în IranPotrivit Pentagonului, Statele Unite și Israelul au lovit peste 15.000 de ținte în Iran, distrugând infrastructură militară și administrativă și eliminând lideri de rang înalt.
Ministerul iranian al Sănătății susține că peste 1.200 de civili au fost uciși, inclusiv într-un atac asupra unei școli soldat cu peste 160 de victime, majoritatea copii.
În ultima săptămână, mai mulți oficiali iranieni de rang înalt au fost uciși, inclusiv Ali Larijani, considerat un canal important de comunicare cu Occidentul. Potrivit unui diplomat european, aceste asasinate reduc și mai mult șansele de dialog și „pe termen lung cresc nivelul de sfidare” al regimului.
Îngrijorări pe termen lungÎn pofida mesajelor publice de sfidare, inclusiv declarații potrivit cărora Iranul va ieși „mai puternic” din conflict, există îngrijorări serioase în interiorul regimului privind costurile pe termen lung.
Analiștii spun că strategia actuală poate funcționa pe termen scurt, dar riscă să se întoarcă împotriva Iranului. „Iranul nu și-a atins încă obiectivul, încearcă în continuare să ridice costurile”, a explicat Alan Eyre, fost oficial al Departamentului de Stat al SUA și expert la Institutul pentru Orientul Mijlociu din Washington.
Un alt fost oficial american a avertizat că adevăratul test pentru Iran va veni după încheierea luptelor, când autoritățile vor trebui să gestioneze distrugerile și presiunea economică internă:„Momentul critic pentru ei nu este în timpul bombardamentelor, ci atunci când acestea se opresc”.
Distrugerile extinse și presiunea economică ar putea afecta capacitatea statului de a funcționa și ar putea declanșa noi valuri de nemulțumire internă, într-o țară care s-a confruntat deja cu mai multe proteste în ultimii ani.