Agregator de ştiri

Deputatul Mihail Neamțu a vorbit în cadrul unei dezbateri despre agricultură, în cadrul Forum Europa, despre importurile ieftine care ne distrug piețele.

“Satul este un loc care ne dă identitate. Satele din Polonia, satele din România sunt locuri unde cu toții cunoaștem mari genii, mari minți, care au fost capabile să producă nu doar alimente, ceea ce este foarte important, ci și, aș spune, frumusețe, care este un lucru la fel de important și pe care trebuie să-l hrănim în fiecare zi. Așadar, aș dori să spun că asistăm la presiunea actuală, presiunea provenită din acordul Mercosur, importurile ieftine care ne distrug piețele”, a spus deputatul.

Deputatul este de părere că viziunea asupra agriculturii, în prezent, ne va sărăci atât spiritual, cât și cultural.

“În situația actuală, când vedem bugetul fermelor din ce în ce mai mic, începând cu 2027, când vedem costurile energiei crescând și, bineînțeles, o scădere a profitabilității afacerilor fermierilor noștri, dacă ne gândim la viitorul fermelor poloneze și românești și dacă vedem o tendință negativă, dacă avem o viziune destul de deprimantă cu privire la acest viitor, inevitabil vom fi sărăciți spiritual, intelectual și cultural”, a explicat acesta.

Sursa foto: MEDIAFAX

Mihail Neamtu a declarat că este momentul ca agricultura să fie prioritară atât în țara noastră, cât și în Europa.

“Simt că dacă nu apărăm chiar acum viitorul fermierilor români, polonezi, maghiari, bulgari, croați, vom pierde ceva substanțial, ceva unic. Și aceasta este apărarea noastră comună, a valorilor familiale, a credinței și suveranității.

Am avut o lungă tradiție de fermieri care erau responsabili de binele comun, responsabili de activitatea politică a comunității lor. În zilele noastre, din păcate, cei care adoptă legile la Bruxelles, cei care iau decizii privind cele două națiuni ale noastre, nu sunt deloc legați de lumea satelor noastre. Gândiți-vă la frumusețea acestor sate, atât în ​​Polonia, cât și în România.

Toate acestea vor dispărea în două generații. Cred că toate acestea vor dispărea dacă satele vor dispărea și dacă vom accepta distrugerea agriculturii din Europa de Est.

Așadar, este momentul să acționăm cu toții împreună, să ne amintim, să ne amintim de marii eroi ai mișcării poloneze Solidarność”, a conchis deputatul.

Premierul Luca Niculescu afirmă duminică că securitatea maritimă în Marea Neagră a fost pusă din nou în pericol, după ce trei nave comerciale au fost lovite de drone, sâmbătă seara, în apropierea Deltei Dunării, în largul localității Sulina.

Într-un mesaj publicat duminică pe platforma X, premierul a precizat că radarele Ministerului Apărării Naționale au detectat și ținte aeriene în zonă, motiv pentru care Forțele Aeriene Române au ridicat avioane de vânătoare de la sol în două rânduri.

„Încă o dată, securitatea maritimă în Marea Neagră a fost pusă în pericol. Sâmbătă seara, 14 noiembrie, trei nave comerciale au fost lovite de drone în apropierea Deltei Dunării, în largul localității Sulina. Radarele Ministerului Apărării din România au detectat, de asemenea, ținte aeriene în zonă, ceea ce a determinat Forțele Aeriene Române să mobilizeze avioane de vânătoare în două rânduri”, a transmis Luca Niculescu.

Once again, maritime security in the Black Sea has been threatened. On Saturday evening, 14 November, three commercial vessels were struck by drones near the Danube Delta, off Sulina.

Romanian Ministry of Defence radars also detected aerial targets in the area, prompting the Romanian Air Force to scramble fighter jets on two separate occasions.

I have remained in constant contact with the relevant authorities, with the safety of the sailors our absolute priority.

These incidents are unacceptable and constitute a violation of international law. They reflect the deteriorating security situation caused by Russia’s ongoing war against Ukraine.

We will continue to take all necessary measures, alongside our Allies, to strengthen security in the Black Sea. This remains a key priority for the Government, in close cooperation with our regional partners and NATO.

— Luca Niculescu (@LucaNiculescu) November 15, 2026

Premierul a mai spus că a ținut legătura în mod permanent cu autoritățile responsabile, siguranța marinarilor fiind prioritatea principală.

Acesta a mai spus că atacurile au legătură cu înrăutățirea situației de securitate din regiune, în contextul războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei.

„Aceste incidente sunt inacceptabile și constituie o încălcare a dreptului internațional. Ele reflectă deteriorarea situației de securitate cauzată de războiul pe care Rusia îl poartă în prezent împotriva Ucrainei. Vom continua să luăm toate măsurile necesare, alături de aliații noștri, pentru a consolida securitatea în Marea Neagră”, a scris premierul.

Acesta a precizat și că securitatea Mării Negre rămâne o prioritate pentru Guvern, iar România va continua să colaboreze cu partenerii din regiune și cu NATO.

„Aceasta rămâne o prioritate-cheie pentru Guvern, în strânsă cooperare cu partenerii noștri regionali și cu NATO”, a mai transmis șeful Executivului.

Potrivit informațiilor transmise de Ministerul Apărării Naționale, două nave comerciale au fost lovite de drone sâmbătă seara, iar o a treia a anunțat că a fost atacată în noaptea de sâmbătă spre duminică. În toate cele trei cazuri au izbucnit incendii la bord, însă echipajele au reușit să le stingă.

Prima navă lovită a fost petrolierul Evia Petrol V, care naviga sub pavilion grec. Incidentul s-a produs în jurul orei 21:10, la aproximativ patru mile marine est-sud-est de Sulina. În urma impactului, la bordul navei a izbucnit un incendiu.

La aproximativ 21:45, o a doua navă, vrachierul Marsol, a fost lovită de o dronă. Vasul se afla la aproximativ cinci mile marine sud-est de Canalul Sulina. Impactul a provocat, de asemenea, un incendiu.

„În ambele cazuri, incendiile au fost stinse de echipajele navelor. Nu au fost înregistrate victime”, a transmis Ministerul Apărării Naționale.

Ulterior, o a treia navă comercială, Ali Najafov, a anunțat că a fost lovită de o dronă în apropierea gurilor Dunării, în noaptea de sâmbătă spre duminică. Și în acest caz, impactul a provocat un incendiu la bord, care a fost stins de echipaj.

„O altă navă comercială, Ali Najafov, a anunțat că a fost lovită de o dronă, noaptea trecută, în apropierea gurilor Dunării. În urma impactului, la bordul navei a izbucnit un incendiu, care a fost stins de echipaj”, a informat MApN.

Ministerul Apărării a precizat că niciunul dintre cele trei incidente nu s-a soldat cu victime.

Unitatea Specială a Poliției din Delhi a depus un rechizitoriu împotriva comandorului Manorath Singh Sabharwal la tribunalul Patiala House, acuzându-l de infracțiuni prevăzute de Legea privind Secretele de Stat, potrivit Clash Report. Polițiștii susțin că ofițerul Forțelor Aeriene Indiene a schimbat planuri de război pe fotografii nud. Pozele au fost trimise de o persoană care ar putea fi agent pakistanez,

Poliția a transmis că schimbul de fotografii a fost făcut prin intermediul aplicației WhatsApp, în perioada 12 ianuarie – 1 aprilie 2026. Ofițerul a fost prins atunci când a fost descoperit un smartphone asupra sa în incinta biroului.

Conform rechizitoriului, ofițerul a „încărcat” o pagină dintr-un „plan de război secret” după ce a primit „o fotografie nud” de la persoana suspectată a fi agent pakistanez, afirmând totodată că „pentru fiecare fotografie nud, va oferi o nouă pagină din planul de război”.

Analiza datelor de pe WhatsApp a scos la iveală 3.008 mesaje text, 65 de imagini, 65 de reacții, 42 de apeluri vocale, 4 apeluri video și 6 linkuri schimbate între cei doi, au informat polițiștii în instanța.

Publicația The Times of India a relatat că femeia a utilizat o cartelă SIM indiană, emisă în statul Gujarat, în timp ce acționa din Pakistan. Ofițerul a fost arestat pe 30 mai, după ce personalul a descoperit un telefon iPhone neautorizat în biroul său.

Poliția susține că ofițerul a transmis informații privind efectivele și structura unei unități secrete de drone, capacitățile sale operaționale, locurile stabilite pentru desfășurarea forțelor în timpul unor ostilități, precum și deplasările aeronavelor de luptă.

De asemenea, în rechizitoriu se menționează că acesta a dezvăluit detalii despre testele efectuate cu drone, autonomia sistemului de armament și mecanismele sale de ochire. În acte mai apar informații despre desfășurarea unor avioane de vânătoare și despre un exercițiu militar.

Ofițerul va ajunge în fața instanței pe 5 decembrie. El a fost pus sub acuzare, dar instanța nu a analizat dosarul.

Serviciile de informații israeliene avertizează că iranienii ar putea încerca să-l asasineze pe președintele american Donald Trump, anunță publicația Israel Hayom. Atacul ar putea avea loc chiar în următoarele săptămâni.

Președintele SUA nu este singurul vizat. Se pare că pe lista iranienilor se află și alți înalți oficiali SUA, din cercul de apropiați ai lui Trump.

Atacul ar putea fi realizat, printre altele, cu ajutorul dronelor explozive, mai anunță sursa menționată. Directorul Mossad ar fi transmis personal informațiile despre planurile Iranului directorului CIA, John Ratcliffe.

Nu există o confirmare oficială din partea Casei Albe sau a CIA. În schimb, Teheranul neagă în totalitate acuzațiile.

În cadrul dezbaterii Mișcarea poloneză Solidarność – Prezentarea mișcării Solidaritatea din Polonia și a rolului său în căderea Cortinei de Fier, din cadrul Forum Europa, s-a discutat despre viitorul agriculturii atât în România, cât și în țări europene precum Polonia, Ungaria sau Bulgaria.

Europarlamentarul AUR Georgiana Teodorescu a vorbit în deschiderea conferinței despre dificultățile pe care fermierii le întâmpină în domeniul agricol.

„În agricultura noastră, mâine am putea deveni captivi și dependenți doar de importul de alimente din alte țări ale lumii. Sunt membru al Parlamentului European, membru al Comisiei pentru Agricultură și nu aduc vești bune de la Bruxelles. Îmi pare rău să spun, dar nu aduc niciodată vești bune de la Bruxelles”, a declarat Georgiana Teodorescu.

Reprezentanții Comisiei Europene stabilesc în prezent bugetul multianual pentru următorii ani în toate domeniile, inclusiv cel al Agriculturii. Europarlamentarul AUR a criticat alocările tot mai puține de fonduri pentru programele care susțin fermierii.

„Știrile recente sunt că, în acest moment, negocierile la nivelul Parlamentului European privind viitoarea reformă a PAC (n.r.- Politicii Agricole Comune) sunt blocate. Principalul motiv este că, deși a existat o declarație politică a doamnei Ursula von der Leyen privind reconstrucția celui de-al doilea pilon al PAC, banii pentru dezvoltarea rurală, care au fost eliminați în forma actuală a propunerii legislative a Comisiei. Nu există încă nicio indicație clară, nici cu privire la procentul așa-numitului nou pilon doi, nici cu privire la proveniența acestor bani. Prin urmare, negocierile sunt blocate până când banii vor fi asigurați în congresul legislativ NRPP (n.r.- Planul Național și Regional de Parteneriat)”, a mai explicat europarlamentarul.

Sursa foto: MEDIAFAX

În conferință, România a fost dată ca exemplu în ceea ce privește fondurile diminuate pentru fermieri.

„Dacă am aplica aceleași formule de calcul pentru viitorul buget multianual, anunțat deja de Comisia Europeană pentru întreaga Uniune Europeană pentru intervalul 2028-2038, România ar trebui să primească 77,6 miliarde de euro. Cu toate acestea, datele actuale indică o alocare națională de doar 60 de miliarde de euro pentru România în cadrul viitorului buget multianual. Practic, avem un deficit de 70 de miliarde de euro încă de la început”, a concluzionat Teodorescu.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) organizează, în perioada 13-15 noiembrie, la Palatul Parlamentului din București, Forum Europa – „Viziune, Identitate, Educație”, o reuniune internațională dedicată apărării suveranității naționale, identității europene și dreptului popoarelor de a-și decide singure viitorul.

Forțele Uniunii Europene au urcat la bordul unei nave-cisternă rusești suspectate că face parte din „flota din umbră” a Rusiei, în Marea Mediterană, potrivit Euronews. Anunțul a fost făcut duminică de șefa diplomației UE, Kaja Kallas, care a spus că verificările au arătat că nava naviga sub un pavilion fals.

Efectivele Operațiunii Irini au urcat vineri la bordul navei MV Midag. Kaja Kallas a anunțat intervenția într-o postare pe rețelele de socializare, unde a distribuit și imagini care surprind momentul în care militarii europeni au urcat la bordul vasului.

„UE va continua să perturbe activitatea «flotei din umbră» a Rusiei, atât pe mare, cât și prin mijloace diplomatice”, a scris Kaja Kallas.

EU forces from @EUNAVFOR_MED IRINI boarded a suspected Russian shadow fleet tanker in the Mediterranean on 13 November.

The boarding, conducted under Article 110 of the UN Convention on the Law of the Sea, confirmed the MV MIDAG was sailing under a false flag.

The EU will keep disrupting Russia’s shadow fleet at sea and through diplomatic means.

On Monday, EU Foreign Ministers are set to approve new Russia sanctions listings, including on banks, buyers and companies supporting the shadow fleet.

— Kaja Kallas (@kajakallas) November 15, 2026

Șefa diplomației europene a mai anunțat că miniștrii de externe ai UE urmează să aprobe luni noi sancțiuni împotriva Rusiei. Măsurile vor viza „bănci, cumpărători și companii care sprijină «flota din umbră»”.

Rusia folosește „flota din umbră” pentru a transporta petrol și a evita sancțiunile impuse de Occident. Navele își ascund adevărata origine prin folosirea unor firme și pavilioane din alte țări.

În luna august, forțele Operațiunii Irini au verificat și nava-cisternă MV Sun, pentru a stabili dacă aceasta naviga sub pavilionul declarat. O inspecție similară a avut loc mai devreme în aceeași lună și la bordul navei MV Toa Payoh.

Operațiunea Irini a fost lansată în martie 2020, cu scopul de a asigura respectarea embargoului ONU asupra armelor impus Libiei, în timpul celui de-al doilea război civil libian.

Mandatul inițial al misiunii a inclus combaterea traficului ilegal de arme, colectarea de informații despre contrabanda cu petrol și contribuția la combaterea traficului de persoane.

Operațiunea a avut rolul de a sprijini instruirea instituțiilor libiene responsabile cu aplicarea legii și cu operațiunile de căutare și salvare.

În octombrie, mandatul Operațiunii Irini a fost prelungit până la 31 martie 2029. Misiunea urmărește să protejeze interesele UE în Marea Mediterană și să ajute la menținerea păcii și stabilității în Libia.

Una dintre noile responsabilități ale operațiunii este și contribuția la „limitarea” activității „flotei din umbră” a Rusiei. Marea Mediterană este considerată o „zonă-cheie de tranzit și transfer” pentru navele folosite de Moscova pentru a evita sancțiunile occidentale.

Electrocentrale București (ELCEN) anunță că „CET București Vest a fost repusă în funcțiune în deplină siguranță, realizându-se cu succes conectarea la Sistemul Energetic Național”. Anunțul a fost făcut duminică.

„Compania își respectă astfel angajamentul ferm asumat încă din vara acestui an privind pornirea centralei la data de 15 noiembrie 2026. Odată cu pornirea centralei, ELCEN livrează energie termică până la limita de proprietate (gardul centralei). Pentru ca apa caldă și căldura să ajungă în mod optim la consumatorii finali, rămâne esențială corelarea strânsă cu eforturile de preluare și distribuție din rețeaua aflată în proprietatea Municipiului București și operată de Termoenergetica, în special în contextul provocărilor generate de șantierele extinse din Capitală și de starea generală a infrastructurii de transport”, a transmis ELCEN.

Potrivit Electrocentrale București, repornirea a reprezentat o provocare fără precedent.

„Readucerea în funcțiune a CET București Vest, după avariile majore provocate de incendiile din primăvara acestui an (aprilie–mai 2026), a reprezentat o provocare inginerească și logistică fără precedent. Lucrări de o asemenea complexitate — care în condiții normale ar fi durat aproximativ un an și jumătate — au fost comprimate și gestionate într-un interval de doar 6 luni, astfel încât toate intervențiile critice necesare pornirii în siguranță a centralei să fie încheiate la termenul asumat de 15 noiembrie, protejând locuitorii arondați în sezonul rece și susținând stabilitatea Sistemului Energetic Național”, mai scrie în comunicat.

Celelalte lucrări de refacere completă a tuturor instalațiilor afectate de incendiile din primăvară „continuă în ritm susținut și vor fi finalizate până la finalul acestui an”, a adăugat ELCEN.

Incidentele din aprilie–mai 2026 au survenit la echipamente cu o vechime de peste trei până la cinci decenii. Este vorba despre transformatoare din anii 1994–1995 și stații electrice din anii 1972–1975, modernizate în anii 2000.

„Ce s-a realizat concret pentru repornirea sigură a centralei: Refacerea infrastructurii critice de transformare și alimentare, refacerea instalațiilor electrice de 6 kV și 0,4 kV necesare pornirii; repararea și montarea unui transformator de putere; achiziția unui nou transformator de putere care va asigura o soluție de rezervă pentru alimentarea serviciilor generale, contribuind la creșterea siguranței în exploatare”, au mai comunicat cei de la ELCEN.

În plus, înainte de repornire, centrala și echipamentele au fost atent verificate în cadrul unor teste.

Autoritățile regionale din insula italiană Sardinia vor să atragă locuitori în special în zonele depopulate. Astfel, persoanele cu vârsta sub 40 de ani care decid să se mute în Sardinia pot primi un bonus de până la 30.000 de euro.

Programul, lansat de autoritățile regionale pentru a combate depopularea insulei se adresează atât angajaților, cât și antreprenorilor sau lucrătorilor independenți. Unele categorii au prioritate la finanțare, primele pe listă fiind cele din domeniul sănătății.

Cererile pot fi depuse până aproape de finalul lunii noiembrie 2026. Pentru implementarea programului în perioada 2026-2028, autoritățile au alocat un buget total de 56 de milioane de euro.

Programul stabilește o serie de condiții și obligații pentru beneficiarii care pot fi italieni și străini. Continuarea pe Mediafax Italia.

Trei nave comerciale au fost lovite de drone sâmbătă seară, în apropierea gurilor Dunării, dar în ciuda acestui incident, nu au fost raportate victime, iar incendiile izbucnite la bord au fost ținute sub control de echipaje.

Ministrul Apărării, Radu Oprea, a anunțat duminică că instituțiile românești au ținut legătura permanent cu echipajele și au fost pregătite să intervină în cazul în care situația ar fi impus-o.

Potrivit ministrului, avioanele F-16 au decolat și au executat misiunile care le-au fost încredințate. Cu toate acestea, dronele au lovit cele trei nave, care navigau sub pavilioane diferite. Este vorba despre Evia Petrol V, Marsol și Ali Najafov.

„Trei nave au fost lovite aseară în apropierea gurilor Dunării. Din fericire, nu au fost victime, iar incendiile izbucnite au fost ținute sub control de echipaje. Garda de Coastă și alte instituții românești au fost în contact permanent cu echipajele pentru a interveni în caz de nevoie”, a scris ministrul Apărării.

„Avioanele F-16 au decolat, executând misiunile încredințate. Și totuși, dronele au lovit vasele sub diverse pavilioane: Evia Petrol V, Marsol și Ali Najafov”, a transmis Radu Oprea.

Ministrul Apărării a anunțat că va participa, marți și miercuri, la o întâlnire cu omologii săi de la Bruxelles, unde dorește să aducă în discuție situația de securitate din Marea Neagră.

Potrivit ministrului, România are nevoie de sprijinul aliaților, în special prin patrularea aeriană cu avioane de observare și prin furnizarea echipamentelor destinate combaterii dronelor.

„Marți și miercuri voi fi la Bruxelles, la întâlnirea cu miniștrii omologi. Voi aduce pe masa discuțiilor situația din Marea Neagră. Avem nevoie de solidaritatea aliaților, manifestată prin patrularea cu avioane de observare, de echipamente pentru lupta antidronă”, a precizat ministrul.

Acesta a mai scris că a avut întâlniri cu reprezentanții companiei Thales, care furnizează României radarele Gap Filler. Compania a acceptat să livreze echipamentele mai devreme decât era prevăzut inițial.

„În acest context, am avut întâlniri cu compania Thales, care ne furnizează radarele Gap Filler și pe care le vor livra mai devreme. Dotare, pregătire, schimb de informații, cooperare sunt prioritățile MApN, dar și diplomație pentru a găsi răspunsuri rapide la noile provocări”, a transmis Radu Oprea.

Mesajul Ministerului Afacerilor Interne a fost transmis duminică pe Facebook. Incidentele în care au fost implicați suporterii polonezi au avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică.

„Violența a cerut intervenție. Structurile MAI au acționat. Un meci de fotbal trebuie să însemne pasiune, emoție și rivalitate sportivă. Nu violență! Mulțumim tuturor celor care au ales fair-play-ul, au respectat regulile și au demonstrat că îți poți susține echipa cu pasiune, dar și cu respect față de ceilalți. Mulțumim colegilor noștri pentru profesionalismul, fermitatea și echilibrul de care au dat dovadă în îndeplinirea misiunii. Rivalitatea face parte din sport. Violența nu”, au transmis reprezentanții MAI.

Potrivit anchetatorilor, 105 persoane au fost duse la audieri.

„Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București informează că, pe timpul desfășurării meciului de fotbal dintre România și Polonia, au fost înregistrate incidente între suporterii echipei oaspete și forțele de ordine, la momentul defluirii acestora. Tensiunile au fost generate de nemulțumirea suporterilor polonezi cu privire la timpul de așteptare pentru părăsirea zonei stadionului. În acest context, unii dintre aceștia au folosit un extinctor și au aruncat cu garduri metalice către efectivele de jandarmi. Pentru gestionarea situației și protejarea persoanelor prezente, jandarmii au utilizat materialele din dotare, respectiv substanțe iritant-lacrimogene”, au explicat reprezentanții Jandarmeriei.

Zeci de persoane ar putea fi cercetate în diferite dosare legate de violență și tulburarea ordinii publice. Alte zeci au plecat de la secțiile de Poliție fără să fie sancționate.

„În urma verificărilor efectuate, situația măsurilor dispuse este următoarea:
-74 de persoane sunt cercetate sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 32 din Legea nr. 4/2004, constând în opunerea cu violență față de personalul de ordine și siguranță sau față de forțele de ordine ori împiedicarea acestora de a-și exercita atribuțiile specifice în contextul desfășurării unei competiții sau al unui joc sportiv;-O persoană este cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 37 alin. (2) din Legea nr. 126/1995, privind deținerea și folosirea fără drept a articolelor pirotehnice;-25 de persoane nu au făcut obiectul unor măsuri legale, în urma verificărilor efectuate”, a transmis Jandarmeria Română.

Anchetatorii fac în continuare cercetări și analizează imaginile de pe camerele stradale.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că ministerul pregătește o platformă digitală prin care medicii vor putea vedea toate posturile vacante din spitalele din țară, alături de calendarul concursurilor de angajare.

Totodată, acesta a spus că ia în calcul ca acesta să fie ultimul an în care se scot posturi la concurs în cadrul examenului de rezidențiat.

Potrivit ministrului, experiența ultimilor ani arată că multe dintre aceste posturi nu sunt ocupate sau că medicii care le aleg nu se mai întorc în spitalele respective după terminarea pregătirii.

Alexandru Rogobete a precizat că, dintre candidați, 7.180 sunt înscriși la medicină generală, 1.855 la medicină dentară și 934 la farmacie.

Întrebat despre numărul redus de posturi scoase la concurs în spitale, în condițiile în care mai multe unități medicale se confruntă cu lipsa medicilor, ministrul Sănătății a anunțat că a cerut o analiză privind cele 7.000 de posturi deblocate în luna iunie.

Ministerul vrea să afle câte dintre acestea au fost scoase efectiv la concurs, câte au fost ocupate și în ce unități medicale au ajuns noii angajați.

„Așa cum bine cunoașteți, eu nu am nicio problemă de a spune adevărul, indiferent cât de urât sună. Există o practică, în anumite specialități, în anumite spitale, nu este generalizată, dar se întâmplă: anunțul de concurs se pune pe ușa din dos, din cabinetul șefului de secție, astfel încât să vadă doar cine trebuie că există un concurs acolo”, a afirmat ministrul.

Pentru a limita astfel de situații, Ministerul Sănătății lucrează, în colaborare cu Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și alte instituții, la o platformă digitală care va fi disponibilă pe site-ul ministerului.

Prin intermediul acesteia, medicii vor avea posibilitatea să consulte în timp real informații despre posturile vacante, specialitățile pentru care se organizează concursuri, spitalele care fac angajări și calendarul acestora.

„Vom dezvolta o platformă digitală pe pagina Ministerului Sănătății, în care, în timp real, se va vedea numărul de posturi care urmează, care sunt scoase la concurs sau urmează să fie scoase la concurs, cu un calendar foarte clar, pe ce specialități și în ce localități. Vă dau un exemplu: dacă cineva dorește să candideze la un concurs pentru un post de anestezie și terapie intensivă, va putea intra pe platformă, selectează anestezie și terapie intensivă și o să apară toate locurile și spitalele din țara asta unde există posturi vacante și când urmează ele să fie scoase la concurs”, a explicat Alexandru Rogobete.

Potrivit ministrului, platforma ar putea deveni funcțională la începutul anului viitor.

O altă schimbare pe care ministrul Sănătății o analizează se referă la modul în care sunt scoase la concurs posturile în cadrul examenului de rezidențiat.

Alexandru Rogobete a spus că ia în calcul ca actuala ediție să fie ultima în care candidații pot alege un post încă de la începutul pregătirii.

„Dacă vorbim de posturile la rezidențiat, mă gândesc serios să fie ultimul an când la rezidențiat scoatem posturi. Experiența ultimilor patru-cinci ani ne arată că aceste posturi, pe de o parte, nu se ocupă, pe de altă parte, și dacă se ocupă, în scurt timp își modifică specialitatea sau, a treia variantă, după patru-cinci ani de rezidențiat, nu se mai întorc la post”, a declarat Alexandru Rogobete.

Potrivit acestuia, alegerea unei specialități încă de la începutul pregătirii poate deveni o problemă pentru unii medici, care descoperă după primul an că domeniul respectiv nu li se potrivește, dorind să schimbe specialitatea.

„Vă dau un exemplu: alege post de chirurgie și își dă seama după un an că nu-i place chirurgia și vrea altceva. Și atunci se complică foarte mult lucrurile. Nu văd sensul unui post la început de rezidențiat, pentru că după terminarea rezidențiatului încep să se contureze abilitățile din specialitatea respectivă și atunci fiecare poate să își găsească mai ușor locul, în funcție de cum evoluează pregătirea de rezidențiat”, a mai spus ministrul.