Clarificarea vine după ce declarațiile sale recente au provocat îngrijorare printre fanii Queen. May spusese că a luat decizia de a nu mai pleca în turnee, după aproximativ 50 de ani petrecuți pe drumuri.
Pe 7 octombrie, muzicianul a publicat însă un mesaj pe site-ul său oficial în care susține că afirmațiile sale au fost interpretate greșit. „Nu am spus niciodată că Queen nu va mai pleca în turneu”, a precizat Brian May.
De unde a pornit confuziaÎntr-un interviu acordat publicației The Times și relatat de Rolling Stone, May a explicat că, în urmă cu aproximativ 18 luni, a luat decizia personală de a nu mai face turnee. Muzicianul a vorbit despre sacrificiile pe care le presupune viața petrecută pe drum și despre dorința de a avea mai multă libertate.
Un moment important a fost moartea unei persoane apropiate în timp ce May se afla într-un turneu în Statele Unite. Experiența l-a făcut să se gândească la cât de dificil este să fie departe atunci când familia trece prin momente importante. May a vorbit și despre timpul petrecut alături de soție și nepoți, dar și despre dorința de a se dedica altor pasiuni, inclusiv astrofizicii.
După cinci decenii de concerte, chitaristul sugera că perioada turneelor ar putea fi suficientă pentru el. Queen + Adam Lambert nu a mai susținut concerte după încheierea turneului Rhapsody, în februarie 2024.
Brian May și Roger Taylor continuă să lucreze împreunăClarificarea publicată ulterior de Brian May schimbă însă perspectiva asupra viitorului Queen. El precizează că decizia sa se referă la o pauză personală de la turnee, nu la închiderea definitivă a capitolului concertelor Queen.
Mai mult, May a dezvăluit că el și Roger Taylor continuă să lucreze împreună la diferite proiecte legate de formație. „Nu știu ce rezervă viitorul”, a transmis muzicianul. Prin urmare, May nu anunță o nouă serie de concerte, dar nici nu exclude posibilitatea unei reveniri pe scenă.
Queen ar putea încerca și un alt tip de spectacolExistă și o altă posibilitate pentru viitorul formației. May a vorbit despre ideea unei experiențe Queen imersive, inspirată inclusiv de spectacolele organizate la Sphere din Las Vegas.
Un asemenea proiect ar putea permite prezentarea muzicii și istoriei Queen într-un format diferit de turneele tradiționale. Chitaristul și-a exprimat însă rezervele privind folosirea inteligenței artificiale pentru recrearea artiștilor.
Hamilton a murit pe 30 septembrie 2026, potrivit Massachusetts Institute of Technology (MIT), dar informația a fost făcută publică pe 7 octombrie.
Numele ei a devenit cunoscut publicului larg mai ales datorită unei fotografii realizate în 1969, în care apare lângă teancurile de cod scris de echipa sa pentru programul Apollo.
Imaginea arată cât de vast era volumul de software necesar pentru misiunile spațiale, într-o perioadă în care computerele aveau o putere de calcul infimă față de standardele actuale.
Hamilton a ajuns la MIT în 1959, unde a început să lucreze în domeniul programării pentru predicția vremii, alături de meteorologul Edward N. Lorenz. Ulterior, la Lincoln Laboratory, a lucrat la sistemul american de apărare aeriană SAGE. Acolo a început să acorde o atenție specială fiabilității programelor și modului în care software-ul poate anticipa și gestiona erorile.
În 1965, a văzut un anunț prin care laboratorul de instrumentație al MIT căuta programatori pentru un proiect menit să trimită oameni pe Lună.
NASA contractase laboratorul pentru dezvoltarea software-ului de bord al programului Apollo.
Hamilton a fost angajată ca primul programator al proiectului Apollo la MIT și prima femeie programatoare din cadrul proiectului.
A început cu misiunile fără echipaj, apoi a ajuns să conducă echipele care dezvoltau software-ul pentru zborurile cu astronauți. Până în 1968, ea coordona echipa responsabilă de software-ul modulului de comandă și serviciu, într-un proiect la care lucrau peste 400 de persoane.
Codul care a salvat aselenizareaUna dintre cele mai importante contribuții ale lui Hamilton a fost ideea că software-ul trebuie să fie pregătit pentru greșeli și situații neașteptate.
Un exemplu a apărut în timpul misiunii Apollo 8.
Fiica lui Hamilton, Lauren, activase din greșeală un program în simulatorul modulului de comandă, iar sistemul se blocase.
Hamilton a cerut o modificare care să împiedice repetarea erorii în timpul unui zbor real, însă propunerea a fost respinsă inițial, deoarece astronauții erau considerați suficient de bine pregătiți pentru a nu face aceeași greșeală.
În timpul Apollo 8, astronautul Jim Lovell a activat însă exact acel program. Datele de navigație au dispărut, iar Hamilton și echipa sa au fost chemați pentru a rezolva problema. După incident, modificările propuse de ea au fost introduse în software.
Momentul care avea să-i definească însă cariera a venit în timpul Apollo 11, în iulie 1969.
Cu doar câteva minute înainte ca modulul lunar Eagle să ajungă pe suprafața Lunii, computerul de bord a emis alarma 1202. Sistemul era suprasolicitat din cauza unei probleme hardware și exista riscul ca acesta să nu mai poată gestiona procedura complexă de aselenizare.
Software-ul proiectat de echipa lui Hamilton avea însă o caracteristică esențială: putea acorda prioritate sarcinilor importante și putea renunța temporar la activitățile mai puțin importante. Astfel, computerul a continuat să execute comenzile esențiale pentru aselenizare.
Controlul misiunii din Houston a decis să continue procedura. Neil Armstrong și Buzz Aldrin au ajuns pe Lună, iar software-ul lui Hamilton a trecut unul dintre cele mai dificile teste imaginabile.
Femeia care a dat un nume unei profesiiHamilton a contribuit nu doar la programul Apollo, ci și la definirea domeniului în care lucra. Ea este creditată cu popularizarea expresiei „software engineering”, într-o perioadă în care programarea era privită mai degrabă ca o activitate secundară față de ingineria hardware.
După plecarea de la MIT, Hamilton a fondat două companii de software și a continuat să promoveze metode bazate pe prevenirea erorilor și creșterea fiabilității sistemelor complexe. A obținut peste 130 de publicații și a primit numeroase distincții.
În 2016, președintele Barack Obama i-a acordat Medalia Prezidențială a Libertății, cea mai înaltă distincție civilă a Statelor Unite.
Margaret Hamilton a rămas până la final una dintre figurile importante ale istoriei informaticii. Munca ei a început într-o perioadă în care calculatoarele ocupau încă încăperi întregi și a contribuit la o idee care astăzi pare firească: software-ul trebuie proiectat nu doar pentru situațiile ideale, ci și pentru momentul în care lucrurile merg prost.
Iar într-o noapte de iulie 1969, când un computer a avertizat că ceva nu este în regulă, acea idee a făcut diferența dintre o eroare și un pas istoric pe Lună.
Jeanne Shaheen și Roger Wicker susțin că intensificarea atacurilor rusești asupra Ucrainei și folosirea unor noi rețele pentru eludarea sancțiunilor justifică măsuri economice imediate, potrivit Kyiv INdependent.
Cei doi parlamentari au transmis o scrisoare secretarului de stat Marco Rubio și secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, în care cer folosirea rapidă a instrumentelor prevăzute de Lindsey O. Graham Sanctioning Russia and Iran Act of 2026.
Trump a promulgat legea pe 18 septembrie, iar majoritatea prevederilor sale intră în vigoare pe 18 octombrie.
Ei spun că SUA nu ar trebui să aștepteShaheen, democrată din New Hampshire și membră de rang înalt a Comisiei pentru Relații Externe a Senatului, și Wicker, republican din Mississippi și președinte al Comisiei pentru Serviciile Armate, consideră că Washingtonul nu ar trebui să aștepte până la data limită pentru a pregăti și aplica noile măsuri.
Ei invocă atacurile rusești asupra populației civile și infrastructurii energetice din Ucraina, precum și noile desfășurări de trupe nord-coreene în sprijinul Moscovei.
Presiune asupra „flotei fantomă” a RusieiUna dintre principalele cereri vizează așa-numita „shadow fleet”, formată din petroliere folosite pentru transportul petrolului rusesc și pentru eludarea sancțiunilor occidentale.
Senatorii afirmă că Uniunea Europeană și Marea Britanie au sancționat împreună peste 600 de nave, în timp ce Statele Unite au inclus pe listele lor doar 216, dintre care majoritatea au fost sancționate la începutul lui 2025.
În opinia celor doi senatori, diferența lasă sute de petroliere capabile să transporte în continuare petrol rusesc către piețele internaționale.
Shaheen și Wicker cer ca Statele Unite să preia sancțiunile aplicate de UE, Marea Britanie și statele G7 drept punct de plecare și să sancționeze navele respective în mod individual.
Ei argumentează că măsurile americane au un efect suplimentar, deoarece pot limita accesul navelor la sistemul financiar bazat pe dolar și la serviciile maritime occidentale.
Rețele din Dubai și Hong KongCei doi senatori cer și extinderea sancțiunilor asupra rețelelor care ajută Rusia să evite restricțiile financiare.
Washingtonul a impus în octombrie 2025 sancțiuni împotriva companiilor petroliere rusești Lukoil și Rosneft. Shaheen și Wicker afirmă că Rusia și-a adaptat ulterior mecanismele comerciale și a început să folosească mai multe companii intermediare, cu o concentrare importantă în Emiratele Arabe Unite și Hong Kong.
Senatorii cer sancționarea acestor companii-paravan și a operațiunilor financiare care permit petrolului provenit de la Lukoil și Rosneft să ajungă în continuare pe piețele internaționale.
China, Emiratele Arabe Unite și Turcia, în atenția WashingtonuluiO altă direcție indicată în scrisoare este accesul Rusiei la tehnologii cu utilizare atât civilă, cât și militară. Senatorii susțin că firme din China, Emiratele Arabe Unite și Turcia funcționează ca puncte importante pentru livrarea unor componente către industria militară rusă.
Printre produsele menționate se află mașini-unelte CNC avansate, folosite în producția de muniție, și componente microelectronice necesare pentru fabricarea dronelor cu reacție. Shaheen și Wicker cer aplicarea unor sancțiuni secundare împotriva companiilor străine care contribuie la aceste livrări.
Presiuni asupra programului spațial rusescSenatorii cer sancțiuni și împotriva unor companii despre care afirmă că sprijină dezvoltarea rețelei rusești de sateliți Rassvet, aflată pe orbita joasă a Pământului.
Printre firmele menționate se află Bureau 1440, 5C Group și Eltex. Potrivit celor doi parlamentari, dezvoltarea acestei capacități ar putea îmbunătăți comunicațiile militare rusești și integrarea sistemelor de identificare a țintelor pe câmpul de luptă.
Legea limitează și investițiile americane în RusiaNoua legislație prevede, printre altele, interzicerea noilor investiții americane în Rusia și restricții privind tranzacțiile cu datoria suverană rusă.
Shaheen și Wicker cer Trezoreriei să ofere rapid instrucțiuni clare pentru instituțiile financiare americane, inclusiv în contextul informațiilor despre o posibilă tranzacție de mai multe miliarde de dolari privind activele internaționale ale Lukoil.
Pentru administrația Trump, 18 octombrie reprezintă primul termen major pentru aplicarea noii legi.
Cei doi senatori vor ca Washingtonul să folosească instrumentele prevăzute de act înainte de această dată, în special împotriva veniturilor petroliere, rețelelor financiare
Creatina este unul dintre cele mai studiate suplimente pentru sport și este folosită de mult timp pentru susținerea performanței și a dezvoltării musculare.
Noul studiu sugerează că efectele sale ar putea fi importante și în perioada de mijloc a vieții, când organismul începe să piardă în mod natural masă musculară.
Ce au descoperit cercetătoriiStudiul, publicat în Journal of the International Society of Sports Nutrition, a inclus 73 de adulți sănătoși și sedentari. La final, 64 de persoane cu vârste între 45 și 65 de ani au finalizat protocolul și au intrat în analiza rezultatelor.
Participanții au primit zilnic fie creatină monohidrat, în doză totală de 10 grame, fie un placebo.
Participanții au avut posibilitatea să aleagă între două variante. Un grup a continuat cu stilul obișnuit de viață, fără un program de exerciții.
Celălalt a urmat un program de antrenament și o dietă cu deficit caloric.
Cercetătorii au evaluat compoziția corporală, forța, rezistența musculară, dar și mai mulți indicatori metabolici și cognitivi.
Rezultatele au arătat că persoanele care au luat creatină fără să facă antrenamente de forță au acumulat, în medie, aproximativ 1,1 kilograme, în cele 12 săptămâni. Cei care au combinat creatina cu exercițiile au câștigat aproximativ 1,3 kilograme.
Și forța musculară s-a îmbunătățit. Participanții care au primit creatină au avut rezultate mai bune la exerciții precum împinsul la aparat pentru picioare și împinsul de la piept.
Totuși, cei care au făcut și exerciții au obținut câștiguri mai mari.
De ce contează după 45 de aniPierderea masei musculare apare treptat odată cu înaintarea în vârstă. Fenomenul poate afecta forța, mobilitatea și capacitatea de a face activități obișnuite și poate crește riscul de fragilitate și accidentări.
Tocmai de aceea, cercetătorii sunt interesați de metode care pot ajuta oamenii să își păstreze masa musculară pe măsură ce înaintează în vârstă.
Studiul a identificat și unele modificări favorabile ale unor indicatori metabolici, printre care HbA1c și anumite valori ale grăsimilor din sânge. Cercetătorii au observat, de asemenea, unele semnale legate de memorie și funcția cognitivă, însă acestea trebuie interpretate cu prudență. Autorii subliniază că rezultatele cognitive sunt exploratorii și că sunt necesare cercetări suplimentare pentru concluzii ferme.
Creatina nu înlocuiește exercițiileRezultatele sunt interesante, dar nu înseamnă că persoanele de vârstă mijlocie pot obține aceleași beneficii dacă renunță la mișcare și iau doar creatină.
Studiul a fost relativ mic și a durat doar 12 săptămâni. În plus, persoanele care au combinat creatina cu exercițiile au avut rezultate mai bune în ceea ce privește forța musculară. Cercetătorii concluzionează că suplimentul ar putea ajuta adulții de vârstă mijlocie și mai în vârstă să își păstreze masa musculară și forța, cu sau fără exerciții, dar nu prezintă creatina drept un substitut pentru activitatea fizică.
Mesajul cel mai important al cercetării este, astfel, mai puțin spectaculos decât sugerează titlul și tocmai de aceea mai util: creatina ar putea fi un instrument suplimentar pentru menținerea masei musculare la vârsta mijlocie, inclusiv pentru persoanele care nu fac antrenamente de forță.
Deocamdată, președintele Donald Trump nu a luat o decizie finală, iar amploarea și țintele unei eventuale operațiuni rămân în discuție.
Planurile sunt elaborate de Comandamentul Central al SUA (CENTCOM), care coordonează operațiunile americane din regiune, potrivit The Atlantic.
Informația apare într-un moment în care Washingtonul analizează simultan continuarea presiunii militare și economice asupra Teheranului, dar și posibilitatea reluării negocierilor indirecte cu Iranul.
De ce ar putea avea loc loviturile înainte de alegeriPotrivit oficialilor americani citați de The Atlantic, una dintre preocupările administrației este evoluția prețurilor la benzină în Statele Unite. Conflictul cu Iranul a contribuit la creșterea costurilor energiei, iar republicanii care candidează la alegerile din noiembrie se tem că această situație le poate afecta campaniile.
În acest context, o operațiune militară limitată ar putea fi prezentată de administrație drept o demonstrație de forță și drept un succes în conflict.
Susținătorii unei asemenea variante consideră că Trump ar putea intra în ultima parte a campaniei electorale cu un mesaj despre presiunea exercitată asupra Iranului.
Există însă o problemă importantă: chiar și oficialii care susțin o operațiune limitată recunosc că asemenea lovituri nu ar garanta nici revenirea Iranului la masa negocierilor, nici redeschiderea rapidă a strâmtorii Ormuz și nici o scădere imediată a prețurilor la benzină.
În plus, o nouă ofensivă ar putea avea efectul opus și ar putea readuce războiul în centrul campaniei electorale.
Pentagonul pregătește mai multe scenariiÎn paralel cu planurile pentru o eventuală acțiune înainte de alegeri, Pentagonul a pregătit și scenarii pentru reluarea unor operațiuni mai ample după 3 noiembrie.
Potrivit The Atlantic, variantele analizate merg de la lovituri limitate până la atacuri de amploare, inclusiv asupra infrastructurii energetice iraniene.
Axios a relatat, la rândul său, că Pentagonul a cerut CENTCOM să finalizeze pregătirile pentru posibile operațiuni militare majore împotriva Iranului.
Trump a discutat în ultimele săptămâni despre posibilitatea reluării atacurilor după alegeri. În același timp, administrația continuă contactele indirecte cu Teheranul. Cele două părți au încă diferențe importante privind încetarea focului, sancțiunile americane, programul nuclear iranian și statutul strâmtorii Ormuz.
O nouă ofensivă ar expune trupele americaneO eventuală reluare a atacurilor ar implica riscuri importante pentru cei aproximativ 50.000 de militari americani aflați în regiune, precum și pentru aliații SUA din Golf. Iranul ar putea răspunde prin atacuri asupra bazelor americane, a Israelului sau a infrastructurii energetice și maritime din regiune.
Un alt risc îl reprezintă prețul petrolului.
Datele analizate de administrația americană arată că reluarea loviturilor poate împinge din nou în sus prețul țițeiului, ceea ce ar contrazice unul dintre obiectivele invocate pentru o eventuală operațiune înainte de alegeri: reducerea presiunii asupra prețurilor la pompă.
Cele două echipe și-au prezentat rezultatele în două studii publicate miercuri în revista Nature, citată de Reuters.
Ceasurile nu sunt încă mai precise decât cele mai bune ceasuri atomice existente, însă cercetătorii cred că au potențialul de a le depăși după ce tehnologia va fi perfecționată.
Iar miza nu ține doar de a măsura timpul cu o precizie și mai mare. Ceasurile nucleare ar putea avea aplicații în navigația prin satelit, comunicații, măsurători de mare precizie și chiar în căutarea unor fenomene pe care fizicienii încă nu le pot explica.
Ce este, de fapt, un ceas nuclear?Numele poate suna ca și cum ceasul ar avea nevoie de o reacție nucleară pentru a funcționa. Nu este cazul.
Un ceas nuclear măsoară timpul prin modul în care un laser interacționează cu nucleul unui atom. Ambele dispozitive create la Viena și Beijing folosesc un izotop al toriului, numit toriu-229, prins în cristale solide de fluorură de calciu.
Pentru a înțelege diferența, trebuie să ne uităm puțin în interiorul atomuluiCeasurile atomice tradiționale folosesc lasere sau microunde pentru a determina schimbările de energie ale electronilor din jurul nucleului.
Aceste tranziții sunt extrem de regulate și pot servi drept „tic-tac” pentru un ceas.
Într-un ceas nuclear, laserul interacționează direct cu protonii și neutronii din nucleu și îi face să treacă între diferite niveluri de energie.
Nucleul atomului este mult mai mic decât învelișul în care se află electronii. Tocmai de aceea, cercetătorii cred că aceste tranziții ar putea permite, în cele din urmă, o măsurare și mai precisă a timpului.
De ce contează o precizie atât de mare?Cele mai bune ceasuri atomice din prezent sunt atât de precise, încât ar pierde sau ar câștiga doar o secundă după miliarde de ani.
Această precizie nu este doar o curiozitate pentru fizicieni. Ea stă la baza unor tehnologii pe care le folosim în fiecare zi.
Sistemele de navigație prin satelit, comunicațiile prin internet, rețelele mobile și transmisiile prin fibră optică depind de sincronizări extrem de precise.
Un ceas nuclear perfecționat ar putea face aceste sisteme și mai precise.
Cercetătorii cred, de asemenea, că asemenea dispozitive ar putea fi mai mici și mai puțin sensibile decât unele dintre cele mai performante ceasuri atomice actuale.
Thorsten Schumm, fizician la Universitatea Tehnică din Viena și unul dintre coordonatorii echipei austriece, vede aplicații inclusiv în navigația prin satelit, sincronizarea transferurilor de date și domeniul măsurătorilor de mare precizie.
Viena și Beijing au ajuns la aceeași țintăFaptul că două echipe au reușit aproape simultan este important.
Cercetătorul chinez Shiqian Ding, de la Universitatea Tsinghua, spune că rezultatul arată că ideea funcționează și nu depinde de o singură metodă experimentală.
Cele două echipe au folosit abordări diferite. Iar cercetătorii au observat deja că tehnologiile lor s-ar putea completa.
Ceasul de la Viena are cristale de toriu cu proprietăți optice mai bune și o concentrație mai mare. Echipa de la Beijing dispune însă de un laser mai puternic.
„Dacă punem aceste componente împreună, putem construi un ceas semnificativ mai bun”, a spus Schumm.
Un nou instrument pentru căutarea materiei întunecatePoate cea mai spectaculoasă aplicație nu are legătură cu GPS-ul sau internetul.
Echipa de la Viena a folosit noul ceas într-un experiment care a încercat să detecteze materia întunecată, una dintre marile enigme ale Universului.
Materia întunecată pare să existe în cantități uriașe, dar nimeni nu a reușit până acum să o observe direct. Cercetătorii au căutat semnale foarte fine care ar putea indica interacțiunea ei cu materia obișnuită.
Experimentul nu a detectat materia întunecată. A arătat însă că ceasul nuclear poate face măsurători la nivelul celor mai bune ceasuri atomice existente.
Pentru cercetători, acesta este doar începutulCeasul nuclear este încă departe de performanța pe care și-o doresc fizicienii. Dar faptul că două echipe au reușit să construiască independent astfel de dispozitive schimbă statutul ideii: ceea ce timp de decenii a fost doar un vis al fizicienilor există acum în laborator.
„Ne oferă acces la un univers complet nou al fizicii”, spune Schumm.
Nu există un răspuns care să ofere garanții. Cancerul poate reveni chiar și după un tratament considerat reușit, iar acest lucru nu înseamnă că pacientul a făcut ceva greșit, arată un studiu publicat în New England Journal of Medicine.
Uneori, câteva celule canceroase rămân în organism, dar sunt prea puține pentru a putea fi detectate la controalele obișnuite.
În timp, ele se pot înmulți și pot forma din nou o tumoră.
Există însă lucruri pe care medicii le recomandă cu tot mai multă încredere. Iar unul dintre ele este mai simplu decât pare: mișcarea.
Un studiu important: exercițiul a redus riscul de recidivăÎn 2025, revista New England Journal of Medicine a publicat rezultatele studiului clinic CHALLENGE, care a urmărit 889 de persoane cu cancer de colon în stadiul II cu risc ridicat sau în stadiul III. Toți participanții terminaseră operația și chimioterapia.
O parte dintre pacienți au primit informații despre un stil de viață sănătos.
Ceilalți au intrat într-un program de exerciții fizice structurat pe trei ani, cu sprijinul unor specialiști în activitate fizică.
Rezultatul a atras atenția oncologilor: după cinci ani, 80,3% dintre pacienții din grupul cu exerciții nu aveau o recidivă, un cancer nou sau nu muriseră, față de 73,9% în grupul care primise doar recomandări generale.
Asta înseamnă o diferență de 6,4 puncte procentuale.
Calculat ca risc relativ, programul de exerciții a fost asociat cu o reducere de 28% a riscului de recidivă, apariție a unui nou cancer sau deces.
Diferența s-a văzut și în supraviețuirea generală. La opt ani, 90,3% dintre pacienții din grupul cu exerciții erau în viață, față de 83,2% în grupul de control. Riscul de deces a fost cu 37% mai mic în grupul care a urmat programul de exerciții.
Este important însă ce nu spune studiul: nu demonstrează că sportul „vindecă” cancerul și nu înseamnă că orice persoană cu orice tip de cancer va avea aceeași reducere a riscului. Studiul a vizat un tip și anumite stadii de cancer de colon, iar programul a fost unul structurat și adaptat pacienților.
Totuși, rezultatele sunt importante pentru că provin dintr-un studiu randomizat, nu doar din observația că oamenii mai activi tind să fie mai sănătoși.
Nu trebuie să începi cu sala de fitnessRecomandările medicale nu spun că un pacient trebuie să alerge maratoane sau să facă antrenamente intense.
American Cancer Society recomandă, după evaluarea medicală și în funcție de starea fiecărui pacient, să se ajungă treptat la 150-300 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână sau la 75-150 de minute de activitate intensă.
Sunt recomandate și exercițiile pentru forță cel puțin două zile pe săptămână.
Activitatea moderată poate însemna, de exemplu, mers alert, ciclism ușor sau anumite forme de yoga.
Pentru cineva care se recuperează după tratament, începutul poate fi mult mai modest. Institutul Național pentru Cancer din SUA recomandă să se înceapă lent și să se crească treptat durata și intensitatea. Chiar și câteva minute de mișcare pot fi un început bun pentru o persoană care este foarte slăbită.
Aici există însă o regulă importantă: exercițiul trebuie adaptat pacientului. Unele tratamente pot afecta oasele, inima, nervii sau sistemul imunitar. De aceea, o persoană care a trecut prin cancer ar trebui să discute cu medicul înainte să înceapă un program nou de exerciții.
Ce rol are alimentația?Nici aici nu există o „dietă anticancer” care să garanteze că boala nu va reveni.
Există însă suficiente dovezi pentru ca organizațiile medicale să recomande o alimentație sănătoasă după tratamentul oncologic.
American Cancer Society recomandă un model alimentar sănătos și pune accent pe alimente vegetale, cereale integrale și menținerea unei greutăți sănătoase. În cazul unor tipuri de cancer, există dovezi mai bune decât în cazul altora.
World Cancer Research Fund arată, de exemplu, că pentru persoanele care au avut cancer de sân există dovezi că o alimentație bogată în fibre poate avea beneficii, în timp ce pentru cancerul colorectal există indicii că un consum mai mare de cereale integrale și unul mai mic de băuturi îndulcite pot contribui la rezultate mai bune.
Mesajul important este să nu transformăm alimentația într-o listă de alimente „magice”. Nu există un suc, un supliment sau un aliment care să țină singur cancerul în remisie.
Greutatea contează, dar nu e momentul pentru cure drasticeExcesul de greutate este asociat cu un risc mai mare pentru mai multe tipuri de cancer și poate influența prognosticul. Totuși, legătura dintre slăbit după diagnostic și reducerea riscului de recidivă nu este la fel de clară pentru toate tipurile de cancer.
În timpul și după tratament, prioritatea poate fi mai degrabă păstrarea forței și a masei musculare decât o scădere rapidă în greutate.
De aceea, o dietă severă poate fi o idee proastă pentru un pacient care încă se recuperează. Alimentația trebuie adaptată tipului de cancer, tratamentului și stării generale.
Alcoolul? Cu cât mai puțin, cu atât mai bineAlcoolul este legat de mai multe tipuri de cancer, iar American Cancer Society spune că evitarea lui este cea mai bună opțiune pentru prevenția cancerului. Pentru riscul de recidivă, situația diferă în funcție de tipul de cancer și nu este la fel de bine stabilită pentru toate formele bolii.
Pentru un pacient aflat în remisie, discuția despre alcool ar trebui, prin urmare, să facă parte din planul individual stabilit cu medicul.
Fumatul rămâne unul dintre cele mai importante lucruri de abandonatRenunțarea la fumat este una dintre cele mai clare recomandări pentru supraviețuitorii cancerului.
Institutul Național pentru Cancer din SUA avertizează că fumatul după tratamentul oncologic poate crește riscul apariției unui alt cancer sau al unor probleme de sănătate. Renunțarea la fumat aduce beneficii chiar și după un diagnostic de cancer.
Controalele nu pot fi înlocuite de un stil de viață sănătosPoate cea mai importantă regulă este și cea mai ușor de uitat: un stil de viață sănătos nu înlocuiește controalele oncologice.
După terminarea tratamentului, pacientul ar trebui să primească un plan de monitorizare. Acesta poate include consultații, analize și investigații, în funcție de tipul cancerului și de tratamentul primit.
Frecvența controalelor nu este aceeași pentru toată lumea. NCI subliniază că planul trebuie stabilit în funcție de cancerul avut, tratamentul primit și starea generală de sănătate.
Orice simptom nou sau persistent merită discutat cu medicul. Asta nu înseamnă automat că boala a revenit. Multe simptome după tratament au alte explicații, inclusiv efecte tardive ale terapiei.
Și sănătatea mintală face parte din recuperareDupă cancer, frica de recidivă poate rămâne ani întregi. O durere de spate, o oboseală neobișnuită sau un rezultat medical poate readuce imediat teama că boala s-a întors.
A avea grijă de sănătate nu înseamnă doar să numeri pașii și să verifici ce ai în farfurie. Activitatea fizică poate reduce anxietatea, depresia și oboseala și poate îmbunătăți somnul și calitatea vieții.
Uneori, sprijinul unui psiholog sau al unui grup pentru supraviețuitorii cancerului poate fi la fel de important ca un plan de exerciții.
Ce putem spune, de fapt, despre „menținerea cancerului în remisie”?Cel mai corect răspuns este că nimeni nu poate controla complet dacă un cancer va reveni.
Dar există o imagine tot mai clară a lucrurilor care pot ajuta după tratament, mișcare regulată, adaptată stării pacientului, menținerea sau recuperarea masei musculare, o alimentație echilibrată, cu multe alimente vegetale și, în funcție de cancer, accent pe fibre și cereale integrale, evitarea fumatului, limitarea sau evitarea alcoolului, menținerea unei greutăți sănătoase, fără cure drastice în perioada de recuperare, controale medicale regulate, conform planului oncologului, atenție la simptome noi sau persistente, grijă și pentru sănătatea mintală, nu doar pentru cea fizică.
Iar studiul CHALLENGE aduce o veste importantă: pentru anumite persoane care au trecut prin cancer de colon, exercițiul nu mai poate fi privit doar ca un sfat generic pentru „un stil de viață sănătos”. Într-un studiu clinic de mari dimensiuni, un program structurat de mișcare a fost asociat cu mai puține recidive și cu o supraviețuire mai bună.
Cercetătorii au comparat microbiomul intestinal al două populații care trăiesc la mii de kilometri distanță una de cealaltă: populația Tsimane din Bolivia și populația Hadza din Tanzania, arată un studiu publicat în Nature.
Strămoșii celor două grupuri s-au separat cu zeci de mii de ani în urmă, dar bacteriile din intestinele lor păstrează încă urmele unei istorii comune.
Rezultatul este surprinzător: oamenii din cele două populații au în comun 1.231 de specii de microorganisme. Majoritatea sunt rare sau chiar lipsesc din microbiomul oamenilor care trăiesc în societăți industrializate.
Bacterii care au făcut călătoria cu oameniiCercetătorii au analizat material genetic din probe prelevate de la 85 de adulți Tsimane din Bolivia și au comparat rezultatele cu date provenite de la 137 de membri ai populației Hadza din Tanzania.
Din probele Tsimane, echipa a identificat peste 12.700 de genomuri microbiene, care au reprezentat 1.408 de specii de bacterii și arhee. Când cercetătorii au comparat aceste date cu microbiomul Hadza, au găsit 1.231 de specii comune.
Pentru oamenii obișnuiți, cifrele pot părea abstracte. Ideea simplă este însă aceasta: unele dintre bacteriile din intestinul nostru sunt mult mai vechi decât civilizațiile pe care le cunoaștem.
Analiza genetică sugerează că multe dintre aceste microorganisme au rămas asociate cu oamenii în timp ce strămoșii lor au migrat din Africa spre alte regiuni ale lumii. În unele cazuri, bacteriile au continuat să fie transmise din generație în generație timp de peste 10.000 de ani.
Ce s-a întâmplat după apariția lumii moderne?Aici apare partea care îi preocupă pe cercetători.
Dintre speciile comune populațiilor Tsimane și Hadza, aproximativ 60% sunt rare sau absente în populațiile din societăți industrializate. Studiul sugerează că unele dintre aceste microorganisme au dispărut pe măsură ce stilul de viață al oamenilor s-a schimbat.
Alimentația, urbanizarea și schimbările din mediul în care trăim au modificat profund microbiomul uman. Cercetătorii vor să afle dacă pierderea acestor bacterii are și consecințe asupra sănătății.
Deocamdată, studiul nu demonstrează că dispariția unei anumite bacterii provoacă o anumită boală. Este o distincție importantă. Autorii spun însă că pierderea unor microorganisme asociate de mult timp cu oamenii ar putea avea legătură cu schimbări ale sănătății metabolice și inflamatorii.
Un fel de „arhivă vie” a istoriei umaneMicrobiomul intestinal poate spune, astfel, o poveste surprinzătoare despre trecutul nostru.
Cercetătorii nu au avut nevoie să găsească bacterii înghețate în fosile pentru a urmări această istorie. Au analizat diferențele genetice dintre bacteriile care trăiesc astăzi în intestinele oamenilor din populații foarte diferite.
În cazul Tsimane și Hadza, aceste diferențe se potrivesc cu momentele în care populațiile umane s-au separat și au pornit pe drumuri diferite. Bacteriile au păstrat, într-un fel, urmele acelor migrații.
„Arborele genealogic” al unor bacterii din intestin poate spune astfel ceva despre arborele genealogic al oamenilor.
Am putea recupera bacteriile pierdute?Este una dintre întrebările care apar în urma studiului, dar cercetătorii sunt prudenți.
Dacă anumite bacterii au dispărut din microbiomul populațiilor industrializate, ar putea exista în viitor încercări de a le readuce. Pentru moment, însă, nu știm suficient despre rolul fiecărei specii pentru a spune că o astfel de intervenție ar fi benefică.
Autorii studiului spun că orice astfel de cercetare ar trebui să țină cont și de comunitățile indigene de la care provin datele.
Probele și informațiile despre microbiom nu sunt doar niște cifre într-o bază de date, iar comunitățile trebuie să aibă un rol în modul în care aceste date sunt folosite.
Precizările vin prin Comisia de Boli Infecțioase a Colegiului Medicilor, pe fondul informațiilor apărute în spațiul public despre această boală.
Pesta este provocată de bacteria Yersinia pestis și este o zoonoză, adică o infecție care poate trece de la animale la oameni.
Cum se transmiteCel mai frecvent, bacteria ajunge la om prin înțepătura unui purice infectat, care a luat bacteria de la rozătoare, precum șobolanii.
Boala a rămas în istorie pentru cele trei mari pandemii pe care le-a provocat înainte de apariția antibioticelor.
Ciuma din Evul Mediu a ucis un număr uriaș de oameni, într-o perioadă în care medicina nu avea mijloace eficiente pentru combaterea infecției.
Astăzi, situația este foarte diferită.
Cum se manifestăCea mai frecventă cale de transmitere este prin înțepătura unui purice infectat.
Există însă și alte posibilități, inclusiv contactul direct cu o sursă infectată.
În cazul pestei pneumonice, bacteria afectează plămânii, iar boala se poate transmite de la o persoană la alta pe cale respiratorie.
Acest lucru face ca forma pulmonară să fie deosebit de periculoasă și să necesite intervenție medicală rapidă.
Trei forme principale ale boliiMedicii disting trei forme principale de pestă.
Pesta bubonică este cea mai cunoscută. Ea provoacă inflamarea și durerea ganglionilor limfatici din zona în care bacteria a pătruns în organism, de obicei după înțepătura unui purice infectat. Fără tratament, această formă poate evolua către forme mai grave.
Pesta septicemică apare atunci când infecția se răspândește în întreg organismul.
Pesta pneumonică afectează plămânii și este forma care poate permite transmiterea directă între oameni.
Cât de mortală mai este ciuma?Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, fără tratament, pesta bubonică are o rată a mortalității de aproximativ 30-60%.
Formele pneumonică și septicemică pot fi aproape întotdeauna mortale dacă pacientul nu primește tratament la timp.
Antibioticele schimbă povestea„Pesta nu a dispărut însă și continuă să fie prezentă în anumite regiuni ale lumii, dar în prezent poate fi tratată eficient cu antibiotice, dacă este diagnosticată și tratată la timp”, a declarat prof. univ. dr. Simin Aysel Florescu, președinta Comisiei de Boli Infecțioase a Colegiului Medicilor din România.
Cu alte cuvinte, diagnosticul rapid poate face diferența dintre o infecție tratabilă și o boală cu risc foarte mare pentru viață.
Unde mai există pestaPesta nu a fost eradicată. Boala rămâne endemică în mai multe regiuni ale lumii și poate apărea sub forma unor cazuri izolate, dar și a unor focare sau epidemii.
Conform datelor OMS citate de Colegiul Medicilor, între 2019 și 2025, cele mai multe cazuri raportate au provenit din Republica Democratică Congo și Madagascar.
Asta nu înseamnă însă că lumea se află în fața unei noi pandemii de ciumă.
Spre deosebire de epocile în care boala făcea ravagii, medicina modernă dispune astăzi de antibiotice și de metode de diagnostic și control al infecțiilor.
De ce vorbește din nou Colegiul Medicilor despre ciumăColegiul Medicilor spune că vrea să ofere explicații medicale clare atunci când apar în spațiul public informații despre boli care pot stârni îngrijorare.
„Este important ca publicul să aibă acces la informații clare, validate medical și prezentate într-un mod responsabil”, a declarat prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președinta Colegiului Medicilor din România.
Noile acuzații ar viza, potrivit unei relatări exclusive a CNN, presupusa implicare a lui Maduro și a soției sale în abuzurile comise împotriva unor americani aflați în închisorile venezuelene în perioada în care Maduro conducea regimul de la Caracas, au declarat surse informate despre investigație.
Anchetatorii au discutat, de asemenea, posibilitatea inculpării altor persoane despre care se presupune că au avut un rol în torturarea cetățenilor americani, potrivit uneia dintre sursele citate.
Maduro și Flores sunt deja judecați la New YorkMaduro și Cilia Flores au fost capturați în luna ianuarie, în urma unei operațiuni militare americane desfășurate la palatul prezidențial din Caracas.
Cei doi au pledat nevinovat la acuzațiile de conspirație în scop de narcoterorism și la alte acuzații și sunt deținuți fără posibilitatea eliberării pe cauțiune în New York.
Flores este așteptată să apară joi în fața instanței, unde avocatul său va solicita ca aceasta să fie mutată în arest la domiciliu până la proces.
În paralel, avocatul lui Maduro contestă legalitatea capturării fostului președinte și susține că acesta ar trebui să beneficieze de imunitate pentru presupusele fapte comise în perioada în care se afla în funcție. Potrivit procurorilor, însă, guvernul venezuelean nu a formulat în numele lui Maduro o revendicare oficială a imunității.
Americani deținuți în Venezuela acuză torturiPeste o duzină de cetățeni americani au fost reținuți de guvernul Maduro în ultimii ani.
Autoritățile americane și organizațiile pentru drepturile omului au acuzat regimul venezuelean că i-ar fi folosit pe unii dintre aceștia drept pioni politici.
Mai mulți dintre foștii deținuți au relatat ulterior despre tratamente extrem de dure în perioada petrecută în închisorile venezuelene.
Matthew Heath și Osman Khan, eliberați în cadrul unui schimb de prizonieri în octombrie 2022, au susținut într-un proces că au fost supuși unor metode precum simularea înecului prin waterboarding, electrocutarea, amenințări cu agresiunea sexuală, administrarea unor substanțe care le-ar fi afectat starea mentală și perioade de izolare.
Heath, fost pușcaș marin american, a încercat să se sinucidă în timpul detenției.
„CITGO 6”, deținuți aproape cinci aniPrintre americanii reținuți s-au numărat și cei șase directori ai companiei petroliere Citgo, cunoscuți drept „CITGO 6”. Aceștia au fost atrași în Venezuela în 2017 și apoi arestați.
Ei sunt ținuți în detenție de aproape cinci ani.
Tomeu Vadell, Alirio Jose Zambrano și Jose Luis Zambrano au afirmat, în procese intentate împotriva angajatorului lor, că au fost supuși torturii și unor condiții extrem de dure în timpul detenției.
O parte dintre acești deținuți au fost ținuți în sediile Direcției Generale de Contrainformații Militare (DGCIM), serviciul venezuelean de informații militare.
DGCIM în raportul ONUUn raport al Organizației Națiunilor Unite a descris DGCIM drept responsabil pentru detenții arbitrare, rele tratamente și acte de tortură împotriva opozanților politici și a rudelor acestora.
Potrivit raportului ONU, autoritățile recurgeau în mod repetat la metode precum șocuri electrice, sufocare cu pungi de plastic, waterboarding, bătăi, violență sexuală, privarea de apă și hrană, menținerea deținuților în poziții dureroase și expunerea la temperaturi extreme.
Aceste metode ar fi fost folosite, potrivit raportului, pentru obținerea de informații și mărturisiri, intimidarea și pedepsirea deținuților.
Noi acuzații ar putea extinde dosarul împotriva lui MaduroDacă procurorii americani vor formula noile acuzații, acestea ar adăuga o nouă dimensiune extrem de gravă dosarului penal împotriva lui Maduro și Cilia Flores, aflat deja în fața instanțelor din New York.
Inițiativa, numită Virtual Biology Initiative, va reuni date despre felul în care celulele reacționează la diferite schimbări, potrivit Reuters.
Cercetătorii vor folosi apoi aceste informații pentru a construi modele AI capabile să facă predicții despre comportamentul celulelor.
Proiectul pornește de la o problemă simplă: oamenii de știință au deja cantități uriașe de date biologice, dar acestea nu sunt suficient de ample sau de standardizate pentru a antrena modele AI foarte precise.
1,8 miliarde de dolari pentru o „hartă” a biologieiMeta, Google DeepMind și compania de cercetare farmaceutică Isomorphic Labs vor investi împreună 300 de milioane de dolari.
Departamentul pentru Energie al SUA va aloca peste 500 de milioane de dolari în următorii cinci ani pentru măsurători de laborator, modelare și calcule.
Institutele Naționale de Sănătate din SUA vor coordona, la rândul lor, seturi de date și baze de date create cu peste 500 de milioane de dolari din finanțări federale anterioare.
Biohub va standardiza aceste informații astfel încât să poată fi folosite pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială.
Organizația, susținută de Mark Zuckerberg și soția sa, Priscilla Chan, a investit deja 500 de milioane de dolari în proiect în luna aprilie. Noile angajamente duc investiția totală la 1,8 miliarde de dolari.
AI-ul vrea să „învețe limba celulei”Alex Rives, șeful departamentului de știință al Biohub, spune că datele disponibile în prezent acoperă sute de milioane de celule.
Pentru un model predictiv cu adevărat precis ar fi nevoie însă de miliarde și, în cele din urmă, de trilioane de celule analizate.
„Trebuie să surprindem limbajul biologiei, trebuie să surprindem limbajul celulei. Iar acest lucru nu există astăzi”, a spus Rives.
Datele vor proveni din tehnologii precum transcriptomica spațială, care permite cartografierea activității moleculare în țesuturi intacte.
Cercetătorii vor folosi și teste care arată cum reacționează celulele la schimbările din mediul lor.
O mare parte dintre aceste date nu a fost până acum colectată într-un mod coordonat.
Biohub estimează că un astfel de efort ar necesita în mod normal zeci de ani. Partenerii vor să reducă perioada la aproximativ cinci ani.
Primul set important de date ar putea fi disponibil în aproximativ un an, iar organizația speră să obțină modele predictive precise în următorii cinci ani.
Datele vor ajunge, în cele din urmă, la cercetătoriBiohub intenționează să publice seturile de date, dar companiile care contribuie financiar vor avea acces înaintea publicului larg.
Alex Rives a explicat că finanțatorii comerciali vor beneficia de perioade în care pot lucra exclusiv cu anumite date, după care acestea vor deveni resurse științifice publice.
Proiectele finanțate direct de guvern nu vor avea astfel de restricții.
Biohub vrea să atragă în proiect și alte companii farmaceutice și organizații filantropice.
Priscilla Chan a descris inițiativa ca pe o resursă pentru întreaga comunitate științifică, nu pentru o singură companie. Ideea este ca datele să rămână utile și să permită altor cercetători să construiască noi proiecte pe baza lor.
Competiția pentru AI-ul care descoperă medicamenteBiohub nu este singura organizație care încearcă să folosească inteligența artificială pentru cercetarea biologică.
Anthropic și-a extins recent activitatea în domeniul biologiei și și-a creat propriul laborator.
OpenAI Foundation a lansat, la rândul său, un program de granturi de peste 125 de milioane de dolari pentru seturi de date biologice și medicale destinate cercetării cu ajutorul AI.
O miză importantă pentru industria farmaceuticăDezvoltarea unui medicament poate dura ani, iar cercetătorii speră că modelele capabile să prezică modul în care celulele reacționează la diferite intervenții ar putea scurta o parte din acest proces.
Deocamdată, proiectul Biohub este un pariu pe scară largă: mai multe date, mai bine organizate și accesibile AI-ului ar putea transforma modul în care cercetătorii înțeleg biologia și caută tratamente noi.
Un atac cu drone rusești a lovit miercuri seară un bloc de locuințe din Kiev, la doar câteva ore după un atac de amploare asupra Ucrainei, soldat cu aproape 30 de morți, relatează Kyiv Independent.
Patru persoane au fost rănite în Capitală, printre ele doi copii, iar alte 22 de persoane au fost scoase din clădire de echipele de intervenție.
Atacul a avut loc în jurul orei locale 22:23, în cartierul Darnîțki din Kiev. O dronă a lovit etajul al zecelea al unui bloc cu 12 etaje, potrivit primarului Capitalei, Vitali Kliciko.
Impactul a provocat un incendiu la etajele superioare și a afectat parțial structura clădirii, a anunțat Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei.
Pompierii au reușit să stingă focul, iar echipele de salvare au continuat să verifice clădirea și zona din jur.
Opt copii, scoși din blocPrintre cele 22 de persoane evacuate de salvatori s-au aflat opt copii. Patru oameni au fost răniți în atac, inclusiv doi copii.
Lovitura asupra blocului a venit în timp ce echipele de intervenție încă lucrau la pagubele provocate de atacul masiv care a început în noaptea de 6 spre 7 octombrie.
Atacul de amploare a lovit mai multe regiuni din Ucraina și a provocat aproape 30 de victime. Patru dintre persoanele ucise au fost din Kiev.
În aceeași zi, dronele și rachetele rusești au vizat zone rezidențiale din regiunile Kiev, Cernihiv, Kirovohrad, Poltava și Dnipropetrovsk.
Un bloc cu cinci etaje, distrus la Pri lukîUna dintre cele mai grave lovituri a avut loc la Priluki, în regiunea Cernihiv. O rachetă de croazieră rusă a distrus un bloc de cinci etaje.
Atacul a ucis 20 de persoane și a rănit alte 55. Printre cei morți s-au aflat cinci copii.
Atacurile au avut loc pe 7 octombrie, ziua în care președintele rus Vladimir Putin a împlinit 74 de ani.
În Kiev, sirenele de raid aerian au răsunat din nou miercuri seară, iar locuitorii au primit noi avertismente cu privire la atacurile cu drone. Lovitura asupra blocului din Darnîțki arată că amenințarea a continuat chiar și după atacul masiv din timpul nopții.
Maricarmen, care se deplasa cu ajutorul unui scaun rulant, a fost scoasă din apartament pe 23 septembrie, după ce poliția a izolat strada și a îndepărtat protestatarii care încercau să împiedice evacuarea, relatează AP.
Femeia a fost transportată la spital din cauza stării sale fragile.
Imaginile televizate cu momentul în care a fost scoasă din locuință pe o targă au provocat indignare în întreaga țară. Mii de oameni au ieșit apoi în stradă la Madrid și în alte orașe.
Premierul Pedro Sánchez a transmis condoleanțe familiei și celor apropiați„Toată dragostea mea pentru familia și cei dragi ai lui Maricarmen. O îmbrățișare și pentru noi toți cei care simțim această pierdere ca pe propria noastră pierdere. Odihnească-se în pace”, a scris Sánchez pe X.
Și ministrul Locuințelor, Isabel Rodríguez, a deplâns moartea femeii.
Evacuarea care a devenit simbolul unei crizeMaricarmen urma să se întoarcă acasă după externarea din spital. Compania imobiliară care o evacuase pentru a putea închiria locuința la un preț mult mai mare a cedat, în cele din urmă, în fața presiunii publice și a acceptat să îi permită revenirea în apartament.
Pentru femeie, însă, soluția a venit prea târziu.
„Deși s-a ajuns la un acord istoric care i-ar fi permis să se întoarcă acasă, această soluție a venit prea târziu”, a transmis miercuri Sindicatul Chiriașilor din Madrid. Organizația a descris situația drept „o încercare cumplită, care putea fi evitată”.
Avocata lui Maricarmen, Beatriz Duro, nu a precizat cauza morții. Ea a spus că atât familia, cât și activiștii sunt devastați.
„Cazul lui Maricarmen, care a atras atenția presei și a ajuns în întreaga lume, ne lasă imaginea violenței rușinoase pe care o pot avea astfel de evacuări și a efectului pe care îl pot avea asupra sănătății oamenilor”, a declarat Duro pentru postul Cadena Ser.
„Maricarmen trăiește, lupta continuă”Vestea morții sale a ajuns rapid la protestatarii strânși în apropierea Parlamentului spaniol. Oamenii au scandat „Maricarmen trăiește, lupta continuă”.
La Puerta del Sol, una dintre cele mai cunoscute piețe din Madrid, protestatarii care își instalaseră acolo o tabără pentru a atrage atenția asupra crizei locuințelor au păstrat un minut de reculegere.
Costurile tot mai mari ale locuințelor au scos în mod repetat spaniolii în stradă.
Chiriile au devenit una dintre principalele probleme sociale din marile orașe, iar cazul Maricarmen a dat o nouă amploare nemulțumirilor.
Mișcarea pentru drepturile chiriașilor a căpătat astfel o forță politică tot mai mare. Sindicatele spaniole au anunțat o grevă generală pentru luna viitoare, iar presiunea asupra guvernului a crescut.
Criza locuințelor ajunge și la urneCriza locuințelor a contribuit și la declanșarea unei crize politice. Pedro Sánchez a convocat luni alegeri anticipate, după ce guvernul său nu a reușit să treacă săptămâna trecută prin Parlament un pachet de măsuri de urgență pentru locuințe.
Alegerile sunt programate pentru 29 noiembrie. Sánchez speră ca tema locuințelor să-i ajute Partidul Socialist să-și mobilizeze electoratul și să obțină un nou mandat de guvernare.
Pentru mulți spanioli, însă, numele Maricarmen a ajuns să însemne mai mult decât o dispută între un chiriaș și un proprietar.
Povestea ei a devenit imaginea unei probleme pe care tot mai mulți oameni o simt în viața de zi cu zi: cât de greu poate deveni să îți păstrezi casa atunci când locuințele sunt tot mai scumpe, iar veniturile nu țin pasul.
Guvernul federal a anunțat miercuri că va suspenda pe termen nelimitat extinderea programului de eutanasiere, după ce nu a fost găsit un consens suficient cu privire la criteriile de eligibilitate, potrivit BBC.
Măsura înseamnă că persoanele cu boli mintale ca singură afecțiune nu vor putea avea acces la procedură în martie 2027, așa cum prevedea planul anterior.
Guvernul va prezenta în următoarele săptămâni un proiect de lege care va elimina acest termen fără să stabilească o nouă dată pentru extindere.
Ministrul canadian al Justiției, Sean Fraser, a recunoscut că nu există un consens deplin pe această temă, dar a spus că guvernul consideră că aceasta este decizia potrivită în acest moment.
„Când aud că există o lipsă de consens în comunitatea medicală cu privire la caracterul iremediabil al anumitor boli mintale, acest lucru îmi ridică motive serioase de îngrijorare”, a declarat Fraser.
O decizie care împarte opinia publică și comunitatea medicalăCanada a legalizat moartea asistată medical în 2016 pentru persoanele cu boli terminale.
În 2021, în urma unui proces din Quebec, legislația s-a extins și la persoane cu afecțiuni incurabile, chiar dacă moartea nu era iminentă.
Extinderea pentru persoanele cu boli mintale ca singura afecțiune ar fi trebuit să intre în vigoare în 2023. Guvernul a amânat însă de două ori aplicarea, pentru a permite mai multe studii și pregătiri privind modul în care ar urma să funcționeze procedura.
Un grup parlamentar a recomandat în acest an ca extinderea să nu aibă locSusținătorii măsurii spun că persoanele cu boli mintale severe și persistente ar trebui să beneficieze de aceleași drepturi ca pacienții cu afecțiuni fizice.
Ei susțin că excluderea lor poate încălca drepturile constituționale și accesul egal la servicii medicale.
Organizația Dying with Dignity Canada a calificat decizia guvernului drept „profund dezamăgitoare”.
Helen Long, directoarea executivă a organizației, a spus că este probabil ca doar un număr foarte mic de persoane cu boli mintale severe și persistente să îndeplinească eventualele criterii de eligibilitate, dar suferința lor nu este mai puțin reală decât cea a persoanelor cu boli fizice.
Un caz ajunge în instanțăDecizia guvernului nu închide însă disputa.
În instanțele canadiene există deja un proces federal prin care este contestată amânarea accesului la moarte asistată pentru persoanele cu boli mintale.
Fraser a recunoscut că, în viitor, Curtea Supremă a Canadei ar putea analiza problema.
Claire Brosseau, o femeie cu tulburare bipolară de tip 1, rezistentă la tratament, face parte din dosarul aflat în instanță. Ea a declarat pentru BBC la începutul acestui an că moartea asistată i-ar oferi „o moarte sigură”.
Avocatul ei, Michael Fenrick, a spus miercuri că se așteaptă la o luptă juridică de durată.
„Oamenii vor continua să sufere în mod intolerabil în timp ce cazul trece prin instanțe”, a declarat el.
Canada schimbă și regulile pentru cererile anticipateÎn același proiect de lege, guvernul intenționează să permită pacienților cu o boală incurabilă și progresivă să își dea acordul pentru moartea asistată înainte ca starea lor de sănătate să se agraveze până la punctul în care nu mai pot lua singuri această decizie.
Decizia finală va aparține însă provinciilor.
Cererile anticipate nu sunt permise în prezent de legislația federală, dar Quebec le permite în anumite situații pentru persoanele cu boli grave și incurabile.
