Agregator de ştiri

Într-o lume dominată de distribuirea constantă a experiențelor, alegerea de a nu posta pe rețelele sociale poate părea neobișnuită. Totuși, psihologia sugerează că persoanele care își documentează rar viața online nu sunt antisociale. Mai degrabă, ele ar fi descoperit că a trăi pe deplin un moment și a-l pregăti pentru consum public sunt două activități mentale care concurează între ele, scrie GlobalEnglishEditing.

A trăi versus a documenta

Cercetătorii subliniază tot mai des limitele atenției umane. Atunci când oamenii se gândesc la descrieri, unghiuri sau reacțiile publicului, o parte din atenție se mută de la experiența reală. Creierul nu poate rămâne complet ancorat în prezent atunci când editează mental momentul pentru public.

Psihologii descriu acest fenomen ca o tensiune între prezență și performanță. A trăi presupune implicare directă în imagini, sunete și emoții. A documenta presupune distanțare și evaluarea modului în care experiența va fi percepută.

Studiile despre atenție și mindfulness sugerează că focalizarea divizată reduce profunzimea emoțională. Atunci când experiențele sunt filtrate prin validare socială, ele pot părea mai puțin autentice.

Ce arată cercetările despre cei care nu postează

Contrar stereotipurilor, persoanele care postează rar despre ele însele nu sunt neapărat retrase social. Cercetările indică faptul că acestea pot valoriza mai mult intimitatea, autonomia și satisfacția interioară decât feedbackul public.

Limitarea utilizării rețelelor sociale a fost asociată cu reducerea anxietății și îmbunătățirea stării de bine. Fără presiunea de a distribui sau reacționa imediat, mulți oameni declară că se simt mai liniștiți și mai centrați.

Specialiștii observă că nevoia frecventă de a posta poate ascunde nevoi mai profunde, precum validarea, recunoașterea sau conexiunea, care pot fi împlinite mai bine în viața offline.

Puterea tăcerii digitale

Alegerea de a nu face publice momentele personale poate consolida relațiile și poate aprofunda experiențele. Realizările private sunt adesea mai semnificative atunci când nu sunt măsurate în aprecieri sau comentarii.

Psihologii subliniază că problema nu este tehnologia în sine, ci obiceiul documentării constante, care poate dilua prezența.

Pași mici, precum păstrarea unor experiențe doar pentru sine, pot restabili echilibrul. Mulți dintre cei care nu postează spun că au amintiri mai bogate și o conștientizare emoțională mai puternică.

Pe măsură ce rețelele sociale continuă să modeleze viața modernă, psihologia evidențiază un adevăr simplu: a trăi autentic și a distribui constant trag atenția în direcții diferite. Cei care postează mai puțin nu sunt deconectați de lume. S-ar putea să fie, pur și simplu, mai conectați la moment.

Scrierile antice promit să dezvăluie tainele civilizațiilor dispărute. Totuși, în ciuda deceniilor de cercetări și a tehnologiei moderne, mai multe sisteme de scriere rămân nedescifrate, potrivit TheCollector.

Cercetătorii continuă să dezbată dacă anumite semne reprezintă artă, simboluri ritualice sau scriere propriu-zisă. Fără inscripții bilingve precum Piatra din Rosetta, spargerea acestor coduri rămâne extrem de dificilă.

Linir A: Vocea minoicilor

Liniar A a apărut în Creta în jurul anilor 1800-1450 î.e.n. Arheologul britanic Sir Arthur Evans a descoperit în 1900, la Knossos (insula Creta, Grecia), tăblițe de lut inscripționate cu acest sistem. Scrierea aparținea civilizației minoice, o societate care a înflorit înaintea Greciei miceniene.

Liniar A pare să combine semne silabice și logograme. Aproximativ o cincime dintre simboluri seamănă cu hieroglifele cretane, un alt sistem nedescifrat. Deși seamănă vizual cu Liniar B, scrierea miceniană ulterioară, cele două reprezintă limbi diferite.

Majoritatea inscripțiilor păstrate sunt liste administrative scurte. Cel mai lung text cunoscut, descoperit în 2024 pe un sceptru de fildeș, conține 119 semne.

Specialiștii cred că Liniar A era folosită pentru comerț și evidențe, însă limba minoică rămâne necunoscută.

Enigmaticul Disc din Phaistos

Descoperit în 1908 la Palatul din Phaistos, Grecia, acest disc din lut ars conține 241 de simboluri ștampilate, dispuse în spirală. Uniformitatea acestor simboluri sugerează o formă timpurie de „tipărire”.

Acestea nu corespund nici scrierii Liniare A, nici unui alt sistem cunoscut. Unii cercetători pun la îndoială autenticitatea obiectului, deoarece nu a fost descoperit nimic similar.

Interpretările variază de la imn religios la joc sau obiect ritualic. După mai bine de un secol, nicio descifrare nu a fost acceptată oficial.

Scrierea civilizației din Valea Indului

Civilizația din Valea Indului a dezvoltat una dintre cele mai avansate culturi urbane ale Antichității. Totuși, scrierea sa rămâne nedescifrată. Identificată pentru prima dată în 1875 pe un sigiliu de la Harappa, Pakistan, aceasta apare pe sigilii, ceramică și tăblițe mici.

Există aproximativ 4.000 de exemple, însă majoritatea inscripțiilor sunt foarte scurte. Cea mai lungă are doar 34 de caractere.

În 2025, cercetători tamili au sugerat posibile legături cu familia limbilor dravidiene, relansând dezbaterea. Totuși, specialiștii nu au ajuns la un acord clar asupra niciunei teorii.

Rongorongo din Insula Paștelui

Rongorongo este scrierea misterioasă a insulei Rapa Nui, cunoscută drept Insula Paștelui. Sculptată pe tăblițe de lemn, include aproape 600 de glife reprezentând oameni, animale și forme abstracte.

Datarea cu radiocarbon din 2024 a confirmat că unele tăblițe preced contactul european. Aceasta susține ideea unei invenții locale independente. Cercetătorii consideră că scrierea urma un tipar bustrofedon, adică un rând era citit de la stânga la dreapta, iar următorul în sens invers, de la dreapta la stânga.

O mare parte din cunoștințele despre Rongorongo s-a pierdut în timpul raidurilor sclavagiste din secolul al XIX-lea. Astăzi mai supraviețuiesc doar aproximativ 30 de tăblițe inscripționate.

Simbolurile Vinča: cea mai veche scriere din Europa?

Cunoscute drept „scrierea europeană veche”, simbolurile Vinča datează din jurul anului 5000 î.e.n., în sud-estul Europei, fiind descoperite în România și Serbia pe figurine și vase de lut.

Unii cercetători susțin că reprezintă cea mai veche formă de scriere, anterioară cuneiformei și hieroglifelor egiptene. Alții cred că sunt simple simboluri ritualice. Dezbaterea continuă, deoarece limba de bază rămâne necunoscută.

În ciuda progreselor în lingvistică și inteligență artificială, aceste cinci scrieri continuă să reziste descifrării. Fiecare reprezintă un capitol pierdut din istoria umanității. Până la noi descoperiri, mesajele lor rămân martori tăcuți ai civilizațiilor antice.

Un somn profund suficient ar putea fi una dintre cele mai eficiente metode de protejare a creierului împotriva bolii Alzheimer.

Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din California, Berkeley, Universitatea Stanford și UC Irvine sugerează că somnul profund poate menține memoria chiar și la persoanele care prezintă semne timpurii ale modificărilor cerebrale asociate cu Alzheimer, scrie ScienceAlert.

Somnul profund și reziliența creierului

Studiul a urmărit 62 de adulți vârstnici sănătoși din punct de vedere cognitiv și a analizat activitatea cerebrală în timpul somnului.

Cercetătorii au descoperit că participanții cu niveluri mai ridicate de proteine beta-amiloid au avut performanțe mai bune la testele de memorie atunci când au beneficiat de mai mult somn profund.

Acumularea de beta-amiloid este considerată un marker important al bolii Alzheimer.

Totuși, persoanele care au dormit profund au părut mai rezistente la efectele acesteia. Cei cu modificări cerebrale similare, dar cu mai puțin somn profund, au obținut rezultate mai slabe la testele de memorie.

Oamenii de știință s-au concentrat în mod special pe somnul cu unde lente din faza non-REM, cea mai profundă etapă a somnului. Alte faze ale somnului nu au prezentat același efect protector.

Cum poate proteja somnul memoria

Experții descriu somnul profund drept o „plasă de siguranță” pentru memorie. În această fază, creierul consolidează informațiile și elimină deșeurile acumulate pe parcursul zilei. Cercetările anterioare sugerează că somnul perturbat poate accelera acumularea de beta-amiloid.

Deși somnul insuficient este atât un factor de risc, cât și un simptom al Alzheimerului, rezultatele întăresc ideea că somnul este un factor modificabil. Cercetătorii cred că îmbunătățirea calității somnului ar putea întârzia declinul cognitiv.

Sunt necesare studii pe termen lung pentru a confirma dacă creșterea duratei somnului profund, de-a lungul anilor, poate reduce semnificativ riscul de Alzheimer.

Modalități practice de a îmbunătăți somnul profund

Specialiștii spun că există pași concreți pentru a crește calitatea somnului. Evitarea cafelei în a doua parte a zilei, limitarea timpului petrecut în fața ecranelor înainte de culcare, exercițiile fizice regulate și un duș cald seara pot ajuta.

Studiul sugerează, de asemenea, că somnul natural poate fi mai benefic decât utilizarea pastilelor pentru somn. Unele medicamente favorizează faze mai superficiale ale somnului și pot avea efecte secundare.

Boala Alzheimer afectează milioane de oameni la nivel global. Deși nu există un tratament curativ, îmbunătățirea somnului profund ar putea fi un pas simplu pentru protejarea sănătății creierului pe termen lung.

24 februarie 2026 marchează a patra aniversare a invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Președintele rus Vladimir Putin se aștepta ca Kievul să cadă în câteva zile și să instaleze un guvern pro-rus la putere.

Patru ani mai târziu, Ucraina rămâne suverană, iar obiectivele inițiale ale Rusiei au eșuat în mare parte.

Obiectivele neîndeplinite ale Rusiei și blocajul teritorial

În primele săptămâni ale războiului, forțele ucrainene au respins asaltul asupra Kievului, în ciuda inferiorității numerice. Ulterior, Moscova și-a restrâns obiectivele către estul Ucrainei, în special regiunea Donețk, însă nici acest scop nu a fost atins.

Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), Rusia ocupă în prezent aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei. În 2025, forțele ruse au avansat doar cu 0,8%, subliniind ritmul lent al conflictului.

În ciuda eșecurilor, oficialii ruși prezintă adesea câștigurile minore drept victorii strategice. Analiștii consideră că Putin este puțin probabil să facă compromisuri privind obiectivul său mai amplu de a subordona Ucraina fără o înfrângere militară clară pe câmpul de luptă.

Pierderi în creștere și costul uman

Războiul a generat pierderi uriașe de ambele părți. Statul Major al Ucrainei estimează că Rusia a pierdut peste 1.260.000 de militari din februarie 2022, morți sau răniți.

Analiști occidentali independenți apreciază că pierderile Rusiei le depășesc pe cele ale Ucrainei într-un raport de aproximativ doi la unu.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut că cel puțin 55.000 de soldați ucraineni au fost uciși în luptă, iar mulți alții sunt dați dispăruți.

Evaluările occidentale indică între 500.000 și 600.000 de victime ucrainene în total, dintre care până la 140.000 morți.

Și civilii au plătit un preț devastator. Zeci de mii au fost uciși sau răniți, iar milioane au fost strămutați, generând cea mai mare criză a refugiaților din Europa de la al Doilea Război Mondial.

Optimismul Ucrainei în mijlocul epuizării

Deși intră în al cincilea an de război, ucrainenii rămân surprinzător de optimiști. Un sondaj al Consiliului European pentru Relații Externe arată că 41% dintre ucraineni sunt optimiști în privința viitorului lumii, mult peste nivelul din multe state vest-europene.

Pentru mulți, optimismul nu provine din naivitate, ci din reziliența construită în fața adversității. Ucrainenii privesc serviciul militar și apărarea civică drept acte de supraviețuire și demnitate.

Ucraina, pilon al securității europene

Pe măsură ce războiul remodelează securitatea globală, rezistența Ucrainei a devenit centrală pentru stabilitatea Europei. Liderii din domeniul securității susțin că rezistența Ucrainei limitează riscurile mai largi pentru continent.

Adaptările tehnologice ale Ucrainei, în special în domeniul dronelor și al inovației militare, au accelerat integrarea sa în structurile de securitate europene.

La patru ani de la invazie, ambițiile inițiale ale Rusiei rămân neîmplinite, iar Ucraina este atât un stat de primă linie, cât și un simbol al rezilienței continentale.

Negocieri de pace fără rezultat

Conflictul rămâne departe de o soluție diplomatică durabilă. De-a lungul anilor, au existat mai multe runde de negocieri și inițiative internaționale menite să oprească ostilitățile, însă fără un acord final.

În primele luni ale războiului, delegații ruse și ucrainene au purtat discuții în Belarus și Turcia. Ulterior, diverse formule de mediere au fost propuse de state precum Turcia, China sau țări din Orientul Mijlociu. Niciuna dintre aceste inițiative nu a dus la un tratat de pace formal.

În 2023 și 2024, summituri internaționale dedicate „formulei de pace” propuse de Kiev au încercat să coaguleze sprijin global pentru retragerea trupelor ruse și restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei. Moscova a respins însă condițiile considerate „inacceptabile”.

Pe parcursul conflictului au fost încheiate doar acorduri punctuale, precum înțelegerea privind exportul cerealelor prin Marea Neagră sau schimburi de prizonieri, însă acestea au avut caracter temporar și limitat.

Analiștii subliniază că principalele obstacole în calea unui tratat de pace rămân statutul teritoriilor ocupate și garanțiile de securitate pentru Ucraina. În lipsa unui compromis asupra acestor puncte sensibile, pacea rămâne mai degrabă o speranță decât o realitate.

Investiţiile în energie au puterea de a transforma economia românească, iar ultimii ani au pus în scenă proiecte de mare anvergură. Aceasta este una dintre concluziile primei zile a celei de-a 15-a ediţii a ZF Power Summit, eveniment dedicat pieţei locale de energie.

România intră într-o nouă etapă a trans­formării energetice, iar cuvântul care pare să definească această perioadă este stocare, indiferent dacă e vorba de baterii montate de prosu­matori, de proiecte mari derulate de hidrocentrale sau de stocarea de gaze, din nevoia de a echilibra variaţiile se­zo­niere, care generează fluctuaţii nedo­rite de preţ, au spus companiile din energie participante la cea de-a 15-a ediţie a ZF Power Summit.

România intră într-o nouă etapă a trans­formării energetice, iar cuvântul care pare să definească această perioadă este stocare, indiferent dacă e vorba de baterii montate de prosu­matori, de proiecte mari derulate de hidrocentrale sau de stocarea de gaze, din nevoia de a echilibra variaţiile se­zo­niere, care generează fluctuaţii nedo­rite de preţ, au spus companiile din energie participante la cea de-a 15-a ediţie a ZF Power Summit.

După un an ca 2025 marcat de preţuri mici şi blocaje comerciale, începutul acestui an vine cu costuri ridicate de producţie din cauza zăpezii, iar astfel producătorii planifică mai atent, accentul se mută pe calitate, adică să facă legume cu gustul de odinioară, căutat de români, consultanţă de specialitate şi nu mai fac lucrurile după ureche şi investesc în deschiderea către pieţe externe.

Piaţa imobiliară din România trece printr-o perioadă de reaşezare, cu un consum afectat, tranzacţii rezidenţiale în scădere şi incertitudini fiscale şi politice, dar premisele pentru un nou ciclu de creştere sunt deja puse. Aceasta este concluzia de la The Trends Forum 2026, organizat de Bucharest Real Estate Club la Bucureşti, unde principalii investitori şi consultanţi din piaţă au trasat direcţiile pentru anul în curs.

Guvernul Greciei se aşteaptă ca ţara să devină un centru prin­cipal de export de gaze natu­rale lichefiate al Europei după ce Uniunea Europeană va fi renunţat complet la gazele naturale ruseşti. Are mai multe atuuri: poziţia geografică strategică, cu porturi la Marea Mediterană şi acces prin nord la Balcani, România şi Ucraina, are in­frastructura necesară procesării şi transportului şi, la fel de important, relaţii bune cu SUA, după cum scrie Financial Times.

Tranzacţia ar marca revenirea în forţă a Indotek pe piaţa de retail din România şi vine într-un moment efervescent pen­tru sectorul comercial lo­cal, în care mai multe lanţuri internaţio­nale fie îşi schimbă proprietarii, fie îşi reconfigu­rează prezenţa.

În sesiunea de întrebări şi răspunsuri care a urmat prezentării rezultatelor financiare preliminare pentru 2025, investitorii şi participanţii la piaţă au vrut să afle perspectivele Bursei de Valori Bucureşti (BVB) – operatorul pieţei de capital din România – pe mai multe direcţii-cheie: propunerea de dividende, pipeline-ul de IPO-uri, taxele, precum şi proiectele de dezvoltare regională şi monetizarea noilor investiţii.

Cris-Tim Family Holding (CFH), companie antreprenorială controlată de familia Timiş, a atins luni o capitalizare de piaţă de 2 miliarde lei, marcând o premieră pentru primul emi­tent antreprenorial de anvergură listat pe piaţa regle­mentată a Bursei de Valori Bucureşti. La ora 10:30, acţiunile CFH se tran­zacţionau la 25,65 lei, cu 6% peste în­chiderea precedentă.

Investitorii cu dizabilităţi nu beneficiază de scutiri de impozit pentru veniturile obţi­nute din investiţii la bursă, iar pierderile înregistrate pe plat­formele de tranzacţionare rezi­dente în România nu pot fi compensate nici la impozit, nici la calculul contribuţiei la sănă­tate, a explicat Andrei Popescu, consultant fiscal, în cadrul emisiunii ZF Deschiderea de Astăzi.

Flavours Group, care operează reţeaua de restaurante Stradale, apasă pedala de acceleraţie şi vrea extinderea reţelei chiar într-o perioadă dificilă din punct de vedere economic. Grupul are un buget alocat de 2 mi­lioane de euro pentru investiţii, care vor merge în principal către extinderea reţelei de restaurante.

Paradoxul românesc este că avem una dintre cele mai ridicate rate de proprietate din Europa - peste 95% dintre gospodării locuiesc în locuinţe aflate în proprietate - şi, în acelaşi timp, una dintre cele mai reduse ponderi ale creditului ipotecar în PIB, susţine Sergiu Oprescu, preşedintele European Mortgage Federation şi preşedintele Comitetului de Supraveghere al UniCredit România într-o opinie transmisă ZF.

Odată cu apropierea alegerilor din 2026, comerţul cu amănuntul a revenit în centrul dezbaterii econo­mice şi politice din Ungaria. Taxele speciale, plafonarea preţurilor şi a marjei nu doar că afectează actorii din sector, ci au şi un impact direct asupra preţurilor din magazine, ofertelor şi experienţei clienţilor, scrie Pénzcentrum.

Germania, deşi este de mai mulţi ani bolnavul Europei, şi-a păstrat locul trei în clasamentul celor mai mari economii ale lumii. În ultimii ani nu a crescut, dar nici nu s-a pră­buşit. Cu toate acestea, India ar pu­tea să o depăşească până la sfârşitul deceniului, scrie ziarul german Handelsblatt.

Dezvoltatorul imobiliar belgian Atenor negociază vânzarea complexului de birouri @Expo din zona Expoziţiei din Bucureşti cu investitorul sârbo-turc Mondo Development, un jucător nou pe piaţa imobiliară din România, potrivit datelor din piaţă.