Agregator de ştiri

Burkert a declarat că, în loc să lase companiile petroliere să dicteze evoluția prețurilor, politicienii ar trebui să folosească Deutsche Bahn, companie aflată în proprietatea statului, ca instrument de sprijin pentru consumatori. El propune o reducere temporară de 30% pentru Deutschlandticket și scăderi de până la 50% pentru biletele de tren pe distanțe lungi.

În prezent, Deutschlandticket costă 63 de euro pe lună. O reducere de 30% ar însemna o economie de aproape 20 de euro lunar pentru cei aproximativ 14 milioane de posesori ai abonamentului. Biletul este finanțat de guvernul federal, de landuri și din veniturile obținute din vânzarea acestuia.

O astfel de decizie ar putea reaprinde însă disputa privind finanțarea programului. În ultimii ani, nici autoritățile federale, nici cele regionale nu s-au arătat dispuse să majoreze fondurile alocate, iar prețul abonamentului a crescut treptat cu 14 euro de la lansarea sa, în mai 2023. În acest moment, guvernul federal și landurile contribuie fiecare cu câte 1,5 miliarde de euro anual la susținerea Deutschlandticket.

Și în cazul călătoriilor pe distanțe lungi, impactul unei reduceri ar varia în funcție de rută și de momentul rezervării, deoarece prețurile biletelor diferă considerabil. Totuși, tarifele mai mici ar putea stimula semnificativ cererea pentru transportul feroviar.

Rămâne însă neclar cine ar urma să suporte costurile unei astfel de reduceri. Deutsche Bahn este puțin probabil să susțină ideea, în condițiile în care grupul a raportat pierderi de aproximativ 2,3 miliarde de euro în 2025, cu circa o jumătate de miliard mai mult decât în anul precedent. Deși divizia de transport pe distanțe lungi a înregistrat un profit operațional de 45 de milioane de euro înainte de dobânzi și taxe, rezultatul a fost sub așteptări. Directorul general Evelyn Palla a anunțat deja un program de restructurare pentru această divizie.

Artemis II ajunge astăzi în spatele Lunii. Prima misiune umană către vecinul cosmic după 1972 intră în momentul decisiv

Potrivit NASA, survolul părții îndepărtate a Lunii este programat să înceapă luni seară, la 21:45, ora României, și să se încheie marți, la 04:40, timp în care astronauții vor avea ferestrele capsulei orientate spre Lună pentru un survol științific de aproximativ șapte ore. În acest interval, Orion va trece la circa 6.544 de kilometri de suprafața Lunii și va atinge o distanță maximă de 406.770 de kilometri față de Pământ, depășind recordul stabilit de Apollo 13 pentru cea mai mare depărtare la care au ajuns vreodată oameni de planeta noastră.

Miza științifică a momentului este uriașă. Echipa NASA spune că, din cauza geometriei dintre Soare, Lună și capsula Orion, doar aproximativ 20% din partea nevăzută a Lunii va fi iluminată în timpul survolului. Chiar și așa, porțiunile vizibile ar putea oferi primele observații directe făcute de ochiul uman asupra unor regiuni de pe fața îndepărtată, inclusiv întregul bazin Orientale, dar și craterele Pierazzo și Ohm.

Partea nevăzută a Lunii este foarte diferită de cea orientată spre Pământ: are o crustă mai groasă, este mult mai puternic craterizată și nu prezintă aceleași întinderi întunecate de lavă solidificată, atât de vizibile pe fața apropiată. Tocmai aceste contraste îi interesează pe geologi, pentru că pot oferi indicii despre felul în care s-a format și a evoluat Luna în primele sute de milioane de ani ale Sistemului Solar.

În centrul atenției se află bazinul Orientale, o structură de impact de aproximativ 930 de kilometri lățime, considerată cel mai tânăr și cel mai bine conservat bazin mare de impact de pe Lună. Cercetătorii NASA îl folosesc ca model pentru a înțelege cum se formează craterele și bazinele uriașe nu doar pe Lună, ci și pe alte corpuri cerești. Faptul că astronauții Artemis II ar putea vedea pentru prima dată întreaga structură direct, și nu doar în imagini robotice, este considerat un moment cu valoare științifică și simbolică aparte.

Ochiul uman rămâne un instrument de observație valoros

NASA subliniază că ochiul uman rămâne un instrument de observație valoros chiar și într-o epocă dominată de sonde și sateliți. Astronauții au fost pregătiți să urmărească nu doar formele mari de relief, ci și diferențe subtile de culoare, textură, strălucire și umbre, care se schimbă odată cu unghiul luminii solare. Agenția consideră că aceste observații pot completa datele obținute de sondele orbitale și pot rafina pregătirea viitoarelor misiuni cu echipaj spre suprafața Lunii.

Survolul va include și un interval de pierdere temporară a comunicațiilor, atunci când Orion va trece în spatele Lunii, precum și o perioadă în care astronauții vor vedea Soarele eclipsat de discul lunar din perspectiva capsulei. După manevra de azi, Artemis II va intra pe traiectoria de întoarcere spre Pământ, iar amerizarea este programată în Pacific, în largul coastelor San Diego, pe 10 aprilie.

Dincolo de valoarea istorică, Artemis II este un test critic pentru viitorul programului lunar american. Misiunea verifică în condiții reale de spațiu îndepărtat sistemele capsulei Orion și ale rachetei SLS, înaintea viitoarelor zboruri care ar trebui să readucă astronauți pe suprafața Lunii.

În Emiratele Arabe Unite, autoritățile au anunțat că patru persoane au fost rănite după ce resturi rezultate din interceptarea unui proiectil iranian au provocat incendii în zona portului Khor Fakkan. Separat, UKMTO a raportat că un comandant de navă a observat mai multe proiectile căzând în apropierea unei nave aflate în port, semn al deteriorării rapide a securității maritime din regiune.

În Kuweit, atacurile cu drone atribuite Iranului au provocat „pagube materiale severe” la unități ale Kuwait Petroleum Corporation, iar incendii au izbucnit în mai multe instalații operaționale. Potrivit informațiilor publicate de Reuters au fost afectate și centrale electrice, o uzină petrochimică, precum și o stație de desalinizare, ceea ce ridică temeri privind impactul direct asupra aprovizionării cu energie și apă.

În Bahrain, compania Gulf Petrochemical Industries a anunțat că incendiul izbucnit după un atac cu dronă iraniană la unele dintre unitățile sale a fost adus sub control, fără victime, însă evaluarea pagubelor este în curs. Atacul vine după ce Garda Revoluționară iraniană a revendicat lovituri asupra unor facilități petrochimice din Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Bahrain și a avertizat că va intensifica atacurile împotriva intereselor economice americane dacă vor continua loviturile asupra unor ținte civile din Iran.

Escaladarea are loc în contextul în care Donald Trump a transmis, duminică, un nou ultimatum Teheranului: redeschiderea Strâmtorii Hormuz până marți seară, ora SUA, în caz contrar urmând să fie vizate centrale electrice și poduri din Iran.

Miza este uriașă pentru piața energetică globală. Strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproximativ 20% din transportul mondial de petrol, este afectată de restricții și perturbări majore, iar OPEC+ a aprobat o creștere în mare parte simbolică a cotelor de producție pentru luna mai, de 206.000 de barili pe zi. Investitorii din Golf au reacționat cu prudență, iar cotațiile petrolului au rămas sub presiune, în timp ce statele importatoare de energie cer garanții pentru siguranța rutelor maritime și continuitatea livrărilor.

Parchetul din Flandra de Est a anunțat că sportivii implicați vor fi identificați, iar pe numele lor vor fi întocmite procese-verbale. Potrivit autorităților, aproximativ 20 de rutieri au ignorat semnalul luminos care le impunea oprirea, în timp ce restul plutonului a rămas în spatele barierelor coborâte.

După incident, cele două grupuri s-au reunit câțiva kilometri mai târziu, după ce direcția cursei a intervenit pentru a încetini plutonul fruntaș. Conform agenției belgiene Belga, trecerea pe roșu la o trecere la nivel este considerată o contravenție de clasa a patra și poate duce la prezentarea în fața instanței. În competițiile sportive, nerespectarea semnalelor de circulație poate atrage și sancțiuni disciplinare, inclusiv descalificarea.

La finalul cursei, Tadej Pogacar a explicat că situația i-a surprins pe cicliști. Slovenul a declarat că mai multe persoane au apărut brusc pe carosabil, cerând plutonului să se oprească, însă, în opinia sa, semnalul de avertizare a venit prea târziu pentru ca rutierii să poată frâna în siguranță.

„Dintr-odată, trei oameni au sărit în mijlocul drumului și ne-au cerut să ne oprim. Dar cum poți să te oprești într-o secundă? Ar fi trebuit să facă asta mai devreme, nu la 10 metri de barieră”, a spus Pogacar.

Liderul sloven a mers chiar mai departe, afirmând că, într-o primă fază, a crezut că este vorba despre protestatari și a catalogat regula drept „puțin ciudată”, părând să minimalizeze gravitatea incidentului.

Cazul riscă acum să aibă urmări nu doar sportive, ci și judiciare, într-un moment care umbrește una dintre cele mai importante victorii ale sezonului pentru Pogacar.

Frustrat că nu reuşeşte să extragă nişte date într-o formă uşor de utilizat de pe site-ul Autorităţii de Administrare Fiscală - ANAF.ro, un antreprenor tech din Cluj a decis să meargă mai departe decât doar să se plângă de calitatea serviciilor publice digitale – şi a reconstruit de la zero, într-o seară, cu ajutorul in­teligenţei artificiale (AI) interfaţa ANAF cu publicul.

Apartamentele şi camerele de închiriat pe termen scurt listate pe Airbnb şi Booking au înregistrat circa 7,5 mili­oane de înnop­tări în peri­oa­da ianuarie – septembrie 2025, potrivit datelor de la Eurostat, care colec­tează aceste informaţii direct de la platfor­mele de rezervări, ceea ce arată dimensiu­nea reală a fenomenului Airbnb.

Olandezo-belgienii de la Ahold Delhaize au adus magazinele Profi şi Mega Image sub aceeaşi „umbrelă“ juridică. Cele două reţele şi-au „unit astfel oficial destinele“ la începutul lunii aprilie 2026. Dar relaţia dintre ele e mult mai veche.

Importurile de preparate din fructe şi legume s-au ridicat anul trecut la 650 milioane de euro, în scădere cu 5% faţă de anul precedent, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică.

Într-o perioadă în care infla­ţia revine în discuţie, preţul combusti­bilului creşte şi consumatorii sunt din ce în ce mai atenţi la fiecare leu chel­tuit, supermarketul online Sezamo – parte a grupului ceh Rohlik – mi­zea­ză pe tehnologie ca principal instru­ment de control al costurilor: inteli­genţa artificială coordonează deja sorti­mentul, preţurile şi promoţiile, iar o flotă de peste 150 de maşini elec­trice ţine operaţiunile de livrare la adă­post de scumpirea motorinei, a declarat Michael Kaiser, country lead, Sezamo România, în cadrul emisiunii „CEC Bank pentru Afaceri Româneşti“, un proiect ZF şi CEC Bank.

Orice ţară are un automobil legendar. Germania are Volkswagen Beetle, o maşinuţă populară care a ajuns să fie iubită în toată Europa. VW Beetle este o maşină germană. Ungurii au mai multe modele de poveste: sovietica Lada Jiguli, sau „Kopeika“, şi est-germanele Trabant şi Wartburg. Dar niciun model nu este maghiar pursânge.

Pentru Ioana Man, să îmbine arhitectura cu arta a venit natural, ca o expresie a sensibilităţii sale artistice, dar şi a rigorii matematice din facultate. Aşa a apărut I’M arh, un brand care include picturi de diferite dimensiuni, de la cele care încap într-o ramă foto până la picturi care acoperă şi 2 metri.

Birocraţia, fiscalitatea, lipsa accesului la finanţare şi perspectivele negative în ceea ce priveşte exporturile sau investiţiile sunt doar câteva dintre problemele semnalate de antreprenori în ceea ce priveşte perspectivele economiei româneşti pentru acest an.

Presiunea costurilor interne primează în faţa tensiunilor geopolitice externe pentru inves­titorii de pe plan local, în condiţiile în care scumpirile şi deciziile guvernamentale au un impact imediat asupra portofoliilor.

În urmă cu mai bine de 15 ani, brandul românesc de încălţăminte Musette deschidea un butic în New York, unul dintre cele mai bogate oraşe din lume şi totodată una dintre metropolele care se numără printre capitalele modei.

Absenţa unor politici coerente şi cu viziune, în special în domenii strategice, precum energia, slăbeşte capacitatea economiei de a răspunde eficient în cazul unor şocuri, precum sunt şocurile generate de război, cu care ne confruntăm, iată, tot mai des şi mai intens, a atenţionat Cosmin Marinescu, viceguvernator al BNR.

Compania Synotech Global Services Romania, integrator de soluţii IT şi constructor de centre de date cu sediul în Bucureşti, a închis anul 2025 cu o cifră de afaceri de 300,1 milioane de lei (59,5 mil. euro), de peste trei ori mai mare faţă de anul precedent, când compania raporta afaceri de 96,5 mil. lei, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.