Agregator de ştiri

Forțele ucrainene ar fi atacat mai multe obiective din regiunile rusești Moscova, Rostov și Vladimir, în cadrul unei ample operațiuni cu drone desfășurate în noaptea de joi spre vineri, relatează The Kyiv Independent.

Publicația citată menționează că nu poate verifica independent, în acest moment, țintele atacurilor sau pagubele provocate.

Potrivit canalelor de monitorizare ExileNova+ și SuperNova+, centrul de date al gigantului tehnologic rus Yandex din regiunea Vladimir, situat la aproximativ 500 de kilometri de granița cu Ucraina, a fost vizat în timpul operațiunii nocturne.

Înregistrările video realizate de locuitorii din zonă arată explozii puternice și sisteme de apărare antiaeriană în acțiune în apropierea clădirilor rezidențiale.

În urma atacurilor asupra aceluiași centru de date Yandex, pe 11 octombrie, compania a anunțat că activitatea acestuia a fost oprită complet. Atacul respectiv a marcat a treia zi de atacuri aproape consecutive asupra centrelor de date Yandex din Rusia, după loviturile confirmate în regiunile Reazan și Kaluga, pe 8 și 9 octombrie.

Seria de atacuri asupra centrelor de date rusești vine după declarația președintelui Volodimir Zelenski potrivit căreia Ucraina va răspunde în mod similar atacurilor rusești asupra infrastructurii sale de internet.

Aeroporturile din Moscova au suspendat zborurile

Mai devreme în cursul nopții, dronele ucrainene au dus la închiderea spațiului aerian deasupra mai multor aeroporturi din zona Moscovei.

Potrivit canalului de știri rus de opoziție Astra, plecările și sosirile avioanelor pe aeroporturile Vnukovo, Domodedovo, Jukovski și Șeremetievo au fost anulate pe parcursul nopții.

Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că peste 59 de drone ucrainene au fost distruse de sistemele de apărare antiaeriană ale capitalei pe parcursul nopții.

Închiderea spațiului aerian al Moscovei reprezintă o îndeplinire parțială a amenințărilor formulate de Zelenski în septembrie, când acesta a promis că spațiul aerian al Rusiei va deveni în curând „de facto închis”.

„Pur și simplu vor exista drone pe cerul Rusiei la o scară de care va trebui să se țină cont”, a declarat Zelenski.

În prezent, nu este clar ce obiective, dacă au existat, au fost lovite în zona Moscovei. Înregistrările realizate de martori din oraș arată ceea ce par a fi flăcări care luminează cerul nopții, însoțite de zgomotul dronelor care survolează zona și de explozii puternice.

Anterior, pe 9 octombrie, mai multe aeroporturi din Moscova au suspendat temporar zborurile, după ce presupuse drone și baloane ucrainene au pătruns în spațiul aerian din jurul capitalei ruse.

Atacuri cu drone și în regiunea Rostov

La peste 950 de kilometri sud-est de Moscova, dronele ucrainene au atacat obiective din regiunea Rostov.

Potrivit guvernatorului regional Iuri Sliusar, instalații de producție și depozitare au fost avariate, iar un incendiu a izbucnit în urma atacului cu drone din orașul Aksai.

Sliusar a precizat că districtul Certkovski și orașul Bataisk din aceeași regiune au fost, de asemenea, vizate de atacuri.

Un accident în lanț produs joi, în timpul zilei, în orașul Calgary din Canada, s-a soldat cu trei morți și 19 răniți, după ce două autobuze de transport public au fost cuprinse de flăcări, relatează Associated Press.

Potrivit sergentului Andy Woodward, accidentul ar fi început după ce un autobuz a lovit un autoturism, care, la rândul său, a intrat în coliziune cu alte vehicule.

În urma impactului, autobuzul a fost proiectat prin intersecție și a lovit un alt autobuz, oprit într-o stație.

Coliziunea a provocat un incendiu și a împins al doilea autobuz pe partea opusă a drumului, unde acesta a lovit alte trei vehicule.

Două autobuze au fost cuprinse de flăcări

Potrivit poliției, al doilea autobuz funcționa cu gaz natural, iar acest lucru ar fi provocat incendiul.

Imaginile și înregistrările video distribuite pe internet arată acoperișul celui de-al doilea autobuz cuprins complet de flăcări, în timp ce coloane groase de fum se ridicau spre cer.

Partea din față a autobuzului care a declanșat accidentul în lanț era grav avariată, iar volanul atârna în exterior, sub flăcări.

„Sunt polițist de 36 de ani și cred că aceasta este probabil cea mai amplă scenă de accident la care am intervenit vreodată”, a declarat Woodward.

Trei persoane au murit și 19 au fost rănite

În total, 19 persoane au fost rănite, dintre care zece au fost transportate la spital cu ambulanțele.

Un polițist s-a numărat printre răniți și a fost, de asemenea, transportat la spital.

„A fost o intervenție foarte complexă”, a declarat Loria, citat de Associated Press.

Primarul orașului Calgary, Jeromy Farkas, a anunțat pe rețelele sociale că accidentul va fi investigat în amănunt.

Premierul provinciei Alberta, Danielle Smith, a transmis condoleanțe familiilor victimelor.

„Gândurile mele sincere se îndreaptă către familiile celor care și-au pierdut viața și către toate persoanele rănite”, a declarat aceasta.

Ordinul de limitare a sistemului Starshield, utilizat de armata ucraineană pentru comunicațiile de pe câmpul de luptă și operațiunile cu drone, a venit din interiorul Casei Albe, potrivit a doi oficiali americani și unui oficial occidental informați despre situație, relatează Reuters.

Sursele susțin că liderii Departamentului american al Apărării au primit un mesaj potrivit căruia serviciul Starshield furnizat de SpaceX armatei ucrainene trebuia restricționat.

Oficialii, care au vorbit sub protecția anonimatului, nu au precizat cine a luat decizia la Casa Albă sau cine a fost responsabil de aplicarea ordinului.

Restricțiile au afectat operațiunile cu drone ale Ucrainei

Oficialii ucraineni au anunțat săptămâna aceasta că terminalele Starlink de uz militar au încetat să funcționeze atunci când erau montate pe obiecte care se deplasau cu viteză mare, afectând dronele care depind de acestea pentru sistemele de ghidare.

O sursă din Ministerul ucrainean al Apărării a declarat joi că terminalele funcționau din nou în mișcare, dar numai la viteze de până la 160 de kilometri pe oră.

Potrivit oficialilor ucraineni, restricțiile au complicat misiunile de atac împotriva forțelor și infrastructurii logistice rusești din teritoriile ocupate. De asemenea, au încetinit dronele interceptoare utilizate pentru doborârea dronelor rusești Shahed.

Starshield este o versiune militară a serviciului Starlink, dezvoltată de SpaceX pentru clienți guvernamentali și de securitate națională, în special pentru Pentagon, care este și principalul său client.

Washingtonul exercită presiuni asupra Kievului pentru oprirea atacurilor asupra rafinăriilor rusești

Restricționarea temporară a sistemului a avut loc în timp ce președintele american Donald Trump exercită presiuni asupra Kievului pentru a opri atacurile asupra rafinăriilor rusești.

Trump a atribuit acestor atacuri creșterea puternică a prețurilor energiei, care afectează perspectivele Partidului Republican înaintea alegerilor legislative din noiembrie.

Experții consideră însă că majorarea costurilor energiei este provocată în principal de războiul dintre Statele Unite, Israel și Iran, care a dus la atacuri iraniene asupra instalațiilor energetice și la blocarea în mare parte a Strâmtorii Ormuz.

Întrebat despre ordinul de restricționare a Starshield, un oficial american de rang înalt a declarat: „Președintele nu a făcut niciodată o asemenea solicitare”.

Casa Albă nu a răspuns întrebărilor privind posibilitatea ca solicitarea să fi venit de la alți membri ai administrației.

Elon Musk susține că deciziile privind Starshield aparțin guvernului american

Elon Musk, directorul general al SpaceX, a declarat miercuri, pe platforma X, că sistemele Starshield sunt deținute și controlate de guvernul american.

Potrivit acestuia, orice limitare a vitezei sau a utilizării serviciului este decisă de armata Statelor Unite sau de președinte.

SpaceX, Departamentul american al Apărării și Ambasada Ucrainei la Washington nu au răspuns solicitărilor de comentarii.

Relațiile dintre SUA și Ucraina s-au deteriorat după o reuniune la Miami

Tensiunile dintre Washington și Kiev s-au accentuat după o reuniune desfășurată pe 9 octombrie, la Miami, la care au participat reprezentanți ai Statelor Unite, Ucrainei, Europei și Băncii Mondiale.

Jared Kushner, ginerele lui Trump, și Steve Witkoff, emisarul administrației americane pentru Orientul Mijlociu, au adoptat un ton dur față de delegația ucraineană, potrivit unei surse familiarizate cu discuțiile.

Aceștia au transmis că Washingtonul este nemulțumit de continuarea atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești, în ciuda solicitărilor repetate de a le opri.

Delegația americană a explicat și decizia de a încheia un acord privind motorina rusească, în speranța că acesta va determina Moscova să adopte o poziție mai flexibilă în negocierile de pace.

Acordul, care prevede furnizarea a peste 2,25 milioane de barili de motorină rusească pe piețele americane și internaționale, a atras critici din partea unor parlamentari americani. Aceștia susțin că înțelegerea va aduce venituri Moscovei fără să îl oblige pe Vladimir Putin să facă concesii pentru încheierea războiului.

În zilele următoare, Volodimir Zelenski a calificat decizia americană drept „slabă”, în timp ce Trump a cerut organizarea de alegeri în Ucraina și înlăturarea liderului de la Kiev.

Ucraina a cerut explicații Casei Albe

Potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt, reprezentanții Kievului au contactat marți și miercuri oficiali de la Casa Albă, Departamentul de Stat și Pentagon, pentru a obține explicații privind restricțiile Starshield.

Aceștia ar fi fost informați că decizia a aparținut Casei Albe.

În paralel, oficiali americani au amenințat, în discuții nepublice, că vor opri furnizarea către Kiev a informațiilor despre lansările de rachete rusești, utilizate de Ucraina pentru respingerea atacurilor, potrivit unor dezvăluiri anterioare Reuters.

Trump a declarat însă marți că Washingtonul continuă să transmită informații Ucrainei.

Pentagonul a cheltuit miliarde de dolari pentru serviciile Starlink și Starshield și a achiziționat inclusiv sateliți dedicați comunicațiilor pentru avertizarea asupra atacurilor cu rachete și pentru o rețea de spionaj destinată Biroului Național de Recunoaștere al SUA.

Elon Musk și comitetul său de acțiune politică, America PAC, au anunțat joi că au acceptat soluționarea prin acord a două procese colective propuse, în care erau acuzați că au indus în eroare alegători din state americane decisive pentru alegerile prezidențiale din 2024, relatează Reuters.

Părțile au informat judecătorul federal din Austin, Texas, că au ajuns la înțelegeri care urmează să fie aprobate de instanță.

Documentele depuse nu precizează condițiile acordurilor, iar avocații implicați au refuzat să comenteze sau nu au răspuns solicitărilor de informații suplimentare.

Musk, acuzat că a indus în eroare alegătorii cu premii de un milion de dolari

Reclamanții din cele două procese sunt locuitori ai statului Arizona, care susțin că Musk și America PAC au indus în eroare alegători din șapte state-cheie.

Potrivit acuzațiilor, aceștia au fost încurajați să semneze o petiție de susținere a Constituției Statelor Unite prin promisiunea că, în fiecare zi, un semnatar ales aleatoriu va primi un milion de dolari.

Musk și organizația sa au respins acuzațiile.

Procesele au legătură cu alegerile prezidențiale din 2024

Elon Musk a înființat America PAC pentru a susține campania republicanului Donald Trump, care a câștigat alegerile prezidențiale din 2024.

În luna iunie, un judecător federal a decis că Musk trebuie să depună mărturie în cadrul proceselor.

Acordurile anunțate joi ar putea pune capăt celor două litigii, dacă vor fi aprobate de instanță. Deocamdată, nu au fost făcute publice eventualele obligații financiare sau alte condiții asumate de părți.

UPDATE: Cel puțin cinci persoane ar fi murit în atacul armat

Cel puțin cinci persoane ar fi murit în urma atacului armat produs la școala primară Silver Rail din Bend, Oregon, potrivit unor informații obținute de Associated Press.

Două surse din cadrul forțelor de ordine, care au vorbit sub protecția anonimatului deoarece nu erau autorizate să ofere declarații publice, au precizat că bilanțul este preliminar și s-ar putea modifica.

Autoritățile au confirmat anterior că atacatorul a murit, însă deocamdată nu este clar dacă acesta se numără printre cele cinci persoane decedate.

Știrea inițială

Incidentul a avut loc la școala primară Silver Rail din orașul Bend, unde autoritățile au intervenit după mai multe apeluri la numărul de urgență, relatează Associated Press.

„Nu avem un număr exact în acest moment. Știm că printre victime se află și copii”, a declarat Sheila Miller, purtătoarea de cuvânt a poliției din Bend, în cadrul unei conferințe de presă.

Starea persoanelor rănite nu era cunoscută imediat.

Atacatorul a fost împușcat în interiorul școlii

Poliția a primit primul apel la ora locală 12:59, după ce o persoană a tras asupra unui autoturism aflat în apropierea școlii.

Echipajele au ajuns la fața locului în câteva minute, iar ulterior au fost înregistrate alte apeluri de urgență din interiorul clădirii.

Suspectul a fost împușcat la scurt timp după sosirea polițiștilor și a căzut la pământ în interiorul școlii.

Sheila Miller a precizat că nu se știe deocamdată dacă atacatorul a fost împușcat de polițiști sau de o altă persoană aflată la fața locului.

Elevii au fost evacuați din sălile de clasă

Școala Silver Rail a fost plasată în stare de izolare, potrivit districtului școlar Bend-La Pine.

„În acest moment, verificăm fiecare sală, una câte una, și evacuăm toate persoanele aflate în școală. Este genul de lucru pe care nu vrem niciodată să îl vedem întâmplându-se în Bend. Este devastator”, a declarat Miller, vizibil emoționată.

Școala se află la peste 160 de kilometri sud-est de Portland și avea 459 de elevi înscriși anul trecut, potrivit Departamentului Educației din Oregon.

Instituția găzduiește copii din clasele pregătitoare până în clasa a cincea.

Aproximativ 27% din suprafața terestră a planetei ar putea beneficia deja de forme de conservare a biodiversității, potrivit unui studiu coordonat de cercetători de la Universitatea Kent, din Marea Britanie, și publicat în revista Nature, relatează Phys.

Descoperirea sugerează că obiectivul internațional de conservare a 30% din suprafața terestră și marină până în 2030 ar putea fi mai aproape decât indică statisticile oficiale.

Suprafața conservată ar putea fi mult mai mare decât arată statisticile

Aproape toate țările lumii au convenit să protejeze 30% din uscatul și oceanele planetei până în 2030, pentru a opri și inversa declinul biodiversității.

Totuși, cele mai recente statistici oficiale indică faptul că doar 18,5% din suprafața terestră este raportată ca fiind conservată.

Prin combinarea datelor globale cu informațiile naționale despre zonele de conservare, o echipă internațională de cercetători a estimat că proporția reală ar putea ajunge la 26,8%.

„Cu patru ani rămași până la termenul-limită, componenta terestră a obiectivului de 30% pare imposibil de atins. Analiza noastră sugerează că o suprafață mult mai mare de teren se află sub o formă de conservare decât se recunoaște în prezent”, a declarat Helen O’Neill, autoarea principală a studiului.

Protejarea naturii nu înseamnă doar extinderea ariilor conservate

În ciuda rezultatelor încurajatoare, cercetătorii avertizează că numeroase habitate rămân insuficient protejate.

Printre acestea se numără pajiștile și regiunile cu vegetație arbustivă, care adăpostesc specii adaptate unor condiții de mediu specifice.

De asemenea, simpla desemnare a unor suprafețe drept zone de conservare nu garantează protejarea biodiversității.

„Conservarea a 30% din suprafața terestră și marină nu este suficientă în sine. Obiectivul prevede și ca aceste zone să fie administrate eficient, pentru rezultate pozitive asupra biodiversității, și să fie amplasate acolo unde pot avea cel mai mare impact”, a explicat Heather Bingham, coautoare a studiului.

Potrivit cercetătorilor, zonele protejate trebuie să fie bine conectate între ele, să includă ecosisteme diverse și să fie administrate echitabil pentru comunitățile locale.

Cercetătorii cer recunoașterea zonelor de conservare deja existente

Bob Smith, directorul Institutului Durrell pentru Conservare și Ecologie din cadrul Universității Kent, consideră că autoritățile trebuie să acorde mai multă atenție zonelor de conservare înregistrate doar în bazele de date naționale.

„Trebuie să depunem mult mai multe eforturi pentru a recunoaște oficial zonele de conservare existente, care în prezent sunt înregistrate doar în bazele de date naționale”, a declarat acesta.

Cercetătorul a subliniat că este necesară și îmbunătățirea administrării ariilor conservate.

„Extinderea suprafețelor aflate sub conservare va avea un impact redus dacă aceste zone nu sunt administrate eficient și echitabil”, a adăugat Smith.

Nouă foști agenți, analiști și specialiști operaționali ai FBI au intentat un proces prin care solicită reangajarea, susținând că au fost concediați ilegal din cauza implicării în ancheta privind documentele clasificate deținute de Donald Trump la Mar-a-Lago, relatează The Independent.

Procesul, depus la o instanță federală din Washington, vizează concedierile din februarie 2026, efectuate sub conducerea directorului FBI, Kash Patel.

Agenții susțin că au fost concediați fără anchete disciplinare

Kash Patel a declarat în fața Congresului că angajații concediați ar fi folosit FBI în scopuri politice și că măsurile au fost luate în urma unor investigații interne.

Reclamanții contestă însă aceste afirmații și susțin că au fost concediați fără investigații, notificări sau audieri.

Cei nouă au acumulat împreună peste un secol de activitate în FBI, participând inclusiv la intervențiile după atentatul de la maratonul din Boston, la recuperarea unor ostatici și la investigarea tentativei de asasinare a lui Trump din 2024.

„Drept răsplată pentru activitatea lor, au fost concediați pentru că și-au făcut meseria, așa cum au făcut-o întotdeauna, urmând faptele și legea, fără prejudecăți sau favoritisme. Pentru această administrație, aceasta este o ofensă. Pentru noi, ceilalți, este un act de eroism”, au transmis avocații reclamanților.

Aceștia susțin că disponibilizările reprezintă și „o pierdere incomensurabilă” pentru securitatea națională a Statelor Unite.

Ancheta privind documentele secrete de la Mar-a-Lago

Investigația FBI a vizat documentele clasificate pe care Donald Trump le-ar fi păstrat necorespunzător la reședința sa din Florida, după plecarea de la Casa Albă.

Potrivit anchetatorilor, Trump ar fi prezentat unele documente unor persoane neautorizate și ar fi împiedicat eforturile FBI de recuperare a acestora.

În 2022, agenții au percheziționat proprietatea Mar-a-Lago și au recuperat documente clasificate. Ulterior, Trump a fost inculpat pentru zeci de infracțiuni grave.

Președintele american a negat acuzațiile, iar dosarul a fost respins în 2024 de judecătoarea Aileen Cannon, care a decis că procurorul special Jack Smith fusese numit ilegal.

Foștii angajați FBI acuză o campanie de represalii politice

Potrivit procesului, cei nouă angajați nu s-au oferit voluntari pentru anchetarea lui Trump, ci au fost repartizați în echipele de contrainformații și contraspionaj.

Aceștia susțin că au fost concediați pe baza unor presupuneri nefondate privind convingerile lor politice și loialitatea față de președinte.

„Prin calificarea activității reclamanților în ancheta Plasmic Echo drept «instrumentalizată politic», pârâții au presupus în mod greșit că ar cunoaște convingerile politice personale ale reclamanților și au luat măsuri ilegale pe baza acestei presupuneri”, se arată în documentele judiciare.

Plasmic Echo era numele de cod al investigației privind documentele clasificate.

Mai mulți dintre angajații concediați au participat la percheziția de la Mar-a-Lago, iar unul a semnat declarația prezentată judecătorului pentru autorizarea acesteia.

Avocații susțin că disponibilizările reprezintă punctul culminant al unei campanii de represalii intensificate după revenirea lui Trump la Casa Albă, în 2025.

Înainte de a deveni directorul FBI, Kash Patel calificase percheziția de la Mar-a-Lago drept „ilegală” și îi numise pe agenții implicați „gangsteri corupți din guvern”.

Concedierile ar fi avut scopul de a distrage atenția de la un scandal

Procesul sugerează că disponibilizările din februarie 2026 ar fi putut reprezenta și o încercare de a distrage atenția de la criticile primite de Kash Patel după participarea sa la Jocurile Olimpice de iarnă de la Milano.

Directorul FBI fusese văzut consumând bere și petrecând alături de echipa masculină de hochei a Statelor Unite, după câștigarea medaliei de aur.

„Reclamanții au fost concediați ilegal, fără nicio cauză sau justificare legitimă, doar pentru a satisface vendeta personală a președintelui”, se arată în proces.

Cei nouă foști angajați solicită reintegrarea în FBI, plata retroactivă a salariilor și o hotărâre judecătorească prin care concedierile să fie declarate ilegale.

De la începutul anului şi până în octombrie, s-au conectat la reţea 305 MW de energie eoliană noi, ceea ce duce această formă de producţie de energie la o putere de 3.441 MW în acest moment. Iar lucrurile vor merge tot mai bine, spune Liviu Gavrilă, vicepreşedinte RWEA (Asociaţia Română pentru Ener­gie Eoliană), la CEC Bank pentru afaceri româneşti.

An de an, în noiembrie, Zia­rul Financiar îşi mar­chează aniversarea printr-un eve­ni­ment de gală care reuneşte sute de oameni din mediul de afaceri.

Tot mai mulţi români descoperă drumeţiile pe munte, transformând o pasiune pentru potecile montane într-o piaţă de turism de aventură care este în plină creştere. Următoarea etapă a pieţei locale, care este una încă foarte mică, depinde de diversificarea experienţelor, profesionalizarea serviciilor şi investiţiile în siguranţă şi educaţie montană.

Preşedintele României, Nicuşor Dan (foto), a declarat joi, la Bruxelles, că există o probabilitate foarte mare ca România să aibă un nou guvern începând de marţi, în condiţiile în care premierul desemnat, Luca Niculescu, a ajuns la acorduri cu partidele care urmează să susţină viitorul executiv în Parlament.

Principala piedică în dezvoltarea chirurgiei ro­botice în România este fi­nanţarea acestor operaţii care aduc beneficii semni­ficative pentru pacienţi, susţine dr. Dănuţ Dejeu, medic primar în chirurgie generală şi chirurgie oncologică, şeful secţiei de chirurgie oncologică din Spitalul Judeţean Oradea.

Ziarul Financiar sărbătoreşte în luna noiembrie 28 de ani de la prima ediţie printr-un nou proiect special, o ediţie aniversară despre companiile, antreprenorii şi liderii care au construit România europeană şi despre cei care vor defini următoarea etapă.

Mircea Bozga, partener de audit al riscului în cadrul PwC România, rememorează mo­men­tul în care a venit în cadrul companiei de consultanţă şi audit în urmă cu aproape 30 de ani.

Calea Victoriei şi străzile adia­cen­te au atras în ultimii ani inves­tiţii de peste 300 mil. euro, cele mai multe în reconversia sau modernizarea unor clădiri-simbol. Un calcul ZF făcut pe baza date­lor publice arată că doar pe Calea Victoriei s-au investit circa 200 mil. euro: fraţii Pavăl, proprietarii Dedeman, au plătit 50 mil. euro pentru birourile Dacia One AFI Central Tower, reconversia fostu­lui „Bloc Bancorex“, vine cu peste 100 mil. euro, Hagag a investit circa 38 mil. euro în H Victoriei 109, H Victoriei 139 şi Palatul Ştirbei, iar peste 7 mil. euro au mers în Palatul Telefoanelor.

România va găzdui prima cursă din circuitul internaţional Ironman 70.3, care va avea loc pe 26 septembrie 2027. Cursa Ironman, considerată una dintre cele mai dificile competiţii sportive, va fi găzduită de Mamaia şi Constanţa, astfel că litoralul românesc va intra pe harta internaţională a turismului sportiv, oferind sportivilor amatori români şansa de a concura la o astfel de competiţie în România.

În multinaţională, dar permanent cu gândul spre un business al lor. Aşa poate fi descris pe scurt parcursul antreprenorilor Ioana şi Costi Pomîrleanu din Piatra Neamţ care în 2022 au decis să intre sub umbrela 5 to go şi să deschidă prima cafenea, folosind chiar banii de la nunta lor. Apoi au urmat anul şi deschiderea, ajungând în prezent la trei unităţi în acelaşi oraş.

Incertitudinea geopolitică din regiune determină Visual Fan (ALW) – compania care deţine brandul Allview – să caute mai multe oportunităţi pe pieţele internaţionale, pentru a nu depinde exclusiv de piaţa locală. În paralel, societatea vede oportunităţi de investiţii pe termen lung în sectorul energetic local, în special în stocarea energiei şi în infrastructura necesară pentru integrarea noilor capacităţi de producţie, spune CEO-ul Lucian Peticilă, invitat la emisiunea ZF Deschiderea de Astăzi.

Invitat de thinktank-ul american The Atlas Society la o discuţie legată de lecţiile pe care le pot oferi prezentului cele mai mari civilizaţii din istoria omenirii, suedezul Johan Norberg a fost întrebat care crede că este cea mai subapreciată civilizaţie în imaginaţia modernă.

Vânzările de dispozitive fast tech precum miniventilatoarele şi ţigările electronice de unică folosinţă, precum şi de dispozitive portabile de monitorizare a sănătăţii ca moni­toarele cardiace şi ceasurile inteli­genţe cresc vertiginos. Acestea creează o nouă problemă legată de de­şeurile electronice, dar abundă în co­mori ascunse, scrie Deutsche Welle.