O eventuală implicare directă a armatei egiptene, una dintre cele mai mari forțe militare din regiune, ar putea amplifica tensiunile din conflictul dintre Arabia Saudită și rebelii houthi, pe fondul extinderii războiului dintre Statele Unite, Israel și Iran.
Președintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi a cerut sâmbătă convocarea unei sesiuni parlamentare extraordinare pentru autorizarea unei eventuale implicări militare în sprijinul Arabiei Saudite. După o ședință cu ușile închise, desfășurată duminică, parlamentarii au amânat votul până pe 26 octombrie, pentru a permite dezbateri suplimentare.
Egiptul caută o soluție diplomatică pentru conflictul din YemenMinistrul egiptean de Externe, Badr Abdelatty, a declarat joi că țara sa susține identificarea tuturor oportunităților pentru găsirea unei soluții politice la conflict. Potrivit acestuia, obiectivul este retragerea completă a rebelilor houthi din teritoriile ocupate în timpul înaintării lor din septembrie, în apropierea strâmtorii Bab el-Mandeb.
Strâmtoarea reprezintă un punct strategic pentru transportul maritim internațional, fiind situată la intrarea sudică a Mării Roșii și oferind acces către Canalul Suez, esențial pentru comerțul exterior al Egiptului.
Abdelatty a subliniat că eforturile diplomatice trebuie să continue în paralel cu sprijinirea apărării Arabiei Saudite. Ministrul egiptean și șeful serviciilor de informații, Hassan Rashad, s-au deplasat miercuri la Riad pentru a-i transmite prințului moștenitor Mohammed bin Salman un mesaj din partea lui al-Sisi.
Potrivit președintelui egiptean, sprijinul țării sale ar urma să se limiteze la apărarea teritoriului și a granițelor Arabiei Saudite, fără atacuri asupra Yemenului. Cu toate acestea, forma concretă a eventualei contribuții militare a Egiptului nu a fost clarificată.
Conflictul din Yemen pune presiune asupra Arabiei Saudite și EgiptuluiCiocnirile dintre rebelii houthi și coaliția condusă de Arabia Saudită, care sprijină guvernul yemenit recunoscut internațional, s-au intensificat după înaintarea rebelilor spre strâmtoarea Bab el-Mandeb. Houthi au atacat ulterior aeroporturi și instalații petroliere saudite, sporind presiunile asupra regatului, unul dintre cei mai mari exportatori de petrol din lume.
Arabia Saudită este un partener strategic și economic important pentru Egipt, oferind sprijin financiar, depozite la banca centrală și resurse energetice.
Războiul din Yemen a început în 2014, când rebelii houthi au îndepărtat guvernul recunoscut internațional din capitala Sanaa, determinând intervenția militară a unei coaliții conduse de Riad în anul următor. Egiptul s-a alăturat coaliției în martie 2015, contribuind în principal cu forțe navale pentru protejarea rutelor comerciale din Marea Roșie. Cairo a promis și sprijin aerian și a trimis aproximativ 800 de militari terestri, însă rolul său în luptele directe a rămas limitat.
Un armistițiu mediat de Statele Unite în 2022 a redus în mare parte atacurile, însă ostilitățile au fost reluate ulterior.
Potrivit Reuters, prințul moștenitor saudit a solicitat sprijin militar din partea Statelor Unite, însă președintele Donald Trump nu a fost de acord cu lansarea unor atacuri americane împotriva rebelilor houthi. Washingtonul ar fi transmis Riadului că poate oferi sprijin prin schimb de informații și asistență pentru identificarea țintelor, potrivit unor surse familiarizate cu discuțiile.
Liderul Parlamentului controlat de houthi, Yahya Ali al-Rai, a avertizat Egiptul să nu se implice militar, susținând că o asemenea decizie ar putea amenința securitatea națională și stabilitatea internă a țării.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus că tensiunile dintre Kiev și Washington nu au legătură cu relația sa personală cu președintele american Donald Trump.
Liderul ucrainean a mai precizat, de asemenea, că Vladimir Putin nu intenționează să pună capăt prea curând războiului împotriva Ucrainei. Acesta a făcut declarațțile într-un interviu acordat postului CNN.
„Atitudinea mea față de Putin este foarte clară. Consider că, dacă ridicăm sancțiunile, îl vom face mai puternic. Nu este o chestiune personală între mine și președintele Trump și, bineînțeles, mă opun oricărei ridicări a sancțiunilor”, a spus Zelenski.
Președintele ucrainean a mai spus că aliații europeni au furnizat Ucrainei un anumit număr de rachete pentru apărarea antiaeriană, dar că acestea nu sunt suficiente.
„Acestea nu sunt suficiente pentru a ne apăra”, a afirmat Zelenski.
În acest moment, Ucraina are nevoie în principal de două lucruri din partea aliaților: menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei și rachete mai performante.
„Să nu ridice sancțiunile impuse lui Putin… (și) să ne ofere rachete mai performante”, a explicat liderul de la Kiev.
Președintele Ucrainei a descris întâlnirea de la Oslo drept una productivă, dar a spus că nu este convins că Putin își dorește pacea.
„Putin se joacă, știți, el este un jucător. E păcat, pentru că se joacă cu viețile altor oameni și, desigur, nu dorește (să oprească războiul). Așadar, ceea ce cerem partenerilor noștri este să nu-i ofere posibilitatea de a deveni mai puternic și de a ne înfrânge”, a declarat Zelenski.
Zelenski acceptă discuții despre încetarea focului, dar respinge cedarea teritoriilorPreședintele ucrainean a oferit câteva detalii și despre posibilitatea înghețării actualei linii a frontului, pentru a opri luptele și a permite negocieri.
Scopul ar fi să se ajungă la o încetare a focului, să fie oprite pierderile de vieți omenești, iar ulterior două părți să poată discuta pe această temă privind războiul.
Volodimir Zelenski a respins însă ideea ca Ucraina să cedeze Rusiei teritorii aflate în prezent sub controlul acesteia. El a spus că nu va recunoaște niciodată teritoriile ocupate drept parte a Rusiei.
„Pământul nostru este extrem de important, pentru că este vorba despre oameni. Nu este vorba despre kilometri. Mulți oameni au murit apărând acest pământ, apărându-ne independența, țara noastră. Nimeni nu va recunoaște aceste teritorii, ocupate temporar, drept teritorii rusești, și cred că Rusia înțelege acest lucru. E păcat dacă cineva nu înțelege, dar asta ține de ei”, a spus Zelenski.
Pe 20 octombrie, Volodimir Zelenski a purtat discuții la Oslo cu Steve Witkoff, emisarul special al președintelui american Donald Trump. La întâlnire au participat și premierul norvegian Jonas Gahr Støre, precum și președintele Finlandei, Alexander Stubb.
Miercuri, 21 octombrie, Witkoff s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin la Sankt Petersburg.
Simonetta Matone, deputată din partea Ligii și fostă magistrată cu o îndelungată experiență, a descoperit inelul într-o toaletă pentru femei, potrivit publicației italiene Corriere della Sera.
„Am văzut ceva strălucind în baia femeilor. M-am apropiat și mi-am dat seama imediat că era un inel foarte valoros. Trebuie să valoreze cel puțin 30.000 de euro”, a povestit parlamentara.
Înainte de a preda bijuteria, Matone a încercat să afle dacă vreunul dintre colegii săi o pierduse. Cum nimeni nu a revendicat-o, a lăsat obiectul în grija funcționarilor Parlamentului, care au încercat să identifice proprietarul.
Proprietara inelului a fost găsităMisterul bijuteriei a fost rezolvat după ce o femeie s-a prezentat la birourile parlamentare și a demonstrat că inelul îi aparține.
Femeia care nu este membră a Parlamentului italian a refuzat să-și dezvăluie identitatea publicului.
Obiecte de valoare, uitate în Parlamentul ItalieiNu este prima dată când în clădirile Parlamentului italian sunt pierdute obiecte de valoare. De-a lungul timpului, în Camera Deputaților și în Senat au fost găsite telefoane mobile, coliere, căști, pixuri din aur, tablete și alte bijuterii, uitate printre bănci, în toalete sau pe canapelele din spațiile comune.
Un caz care a stârnit discuții a avut loc în 2022, în timpul alegerilor pentru funcția de președinte al Italiei. Atunci, senatoarea Cinzia Leone, din partea Mișcării Cinci Stele, a anunțat pe rețelele de socializare că îi dispăruse paltonul, despre care a spus că era de la un brand cunoscut.
Dispariția a alimentat speculațiile și comentariile din mediul online, însă suspiciunile au fost risipite după aproximativ o săptămână, când funcționarii au găsit haina în interiorul Camerei Deputaților.
Miercuri, Adrian Jucătoru, fost consilier parlamentar AUR, și-a asumat responsabilitatea pentru amplasarea capului de porc și lipirea stickerelor, într-un videoclip publicat pe contul său de Facebook.
În aceeași înregistrare, acesta a afirmat că a implicat și membri ai familiei lui George Simion, liderul AUR, și și-a exprimat regretul pentru acest lucru.
„Eu sunt vinovatul….am folosit inclusiv membri ai familiei lui George Simion. Regret enorm!”, a transmis Adrian Jucătoru.
Cine este Cătălin Munteanu, ruda lui George Simion implicată în scandalul din TunariUnul dintre numele apărute în acest caz este Cătălin Munteanu, în vârstă de 21 de ani, originar din Slobozia, județul Ialomița. Acesta este cunoscut în special pentru activitatea sa sportivă și pentru faptul că este fratele Ilincăi Simion, soția liderului AUR.
Cătălin Munteanu a jucat fotbal la Unirea Slobozia, unde a evoluat începând din 2012, iar în 2020 a ajuns la FC Dinamo. Ulterior, în perioada 2023-2024, a evoluat la CS Dinamo, înainte de a-și încheia cariera după un an petrecut la CS Tunari.
Numele său a apărut în publicații în principal în contextul activității sportive, inclusiv în materiale despre competiția Tomis Cup și despre Tabăra de vară organizată de Federația Română de Fotbal.
Adrian Jucătoru susține că acțiunea a fost pusă la cale de Marius LuleaÎn videoclipul publicat pe Facebook, Adrian Jucătoru a susținut că ar fi fost determinat să participe la acțiune pentru a-i provoca probleme lui George Simion și pentru a crea presiune în vederea unei schimbări la conducerea partidului.
„Mi s-a spus că astfel îi facem rău lui George Simion și că trebuie o schimbare la vârful partidului. I-am implicat inclusiv familia pentru a părea totul mai real și îmi cer scuze pentru acest lucru. Toată acțiunea a fost indusă de Marius Lulea, prin Ariadna Cîrligeanu”, a afirmat acesta.
Declarațiile reprezintă versiunea prezentată de fostul consilier parlamentar și nu constituie, în sine, o confirmare independentă a acuzațiilor formulate.
Ariadna Cîrligeanu, despre scandalul capului de porc din TunariLa rândul său, Ariadna Cîrligeanu a oferit o reacție în care a susținut că ideea acțiunii i-ar fi aparținut lui Marius Lulea. Aceasta a afirmat că Adrian Jucătoru și cumnatul lui George Simion ar fi fost persoanele care au amplasat capul de porc.
„Cei care au pus acel cap de porc au fost Adrian Jucătoru și cumnatul lui George Simion, convins de Jucătoru că face un lucru bun”, a declarat Ariadna Cîrligeanu.
Cîrligeanu a descris acțiunea drept o idee „demnă de mintea ciudată a lui Marius Lulea”.
Astfel, scandalul capului de porc din Tunari continuă să genereze acuzații și dezvăluiri privind persoanele implicate și presupusele motive din spatele acțiunii, în timp ce declarațiile celor implicați conturează versiuni diferite asupra modului în care ar fi fost organizată.
Acordul urmărește consolidarea forței de muncă din industria americană de construcții navale, atragerea investițiilor daneze în șantierele navale din Statele Unite și accelerarea proceselor de construcție și reparare a navelor, prin utilizarea tehnologiilor avansate.
Potrivit Departamentului de Stat, documentul stabilește un cadru de cooperare între cele două țări în domeniul maritim, cu accent pe dezvoltarea capacităților industriale și îmbunătățirea eficienței activităților din șantierele navale americane, scrie Reuters.
SUA și Danemarca urmăresc dezvoltarea industriei de construcții navaleUnul dintre obiectivele memorandumului este consolidarea forței de muncă din sectorul american al construcțiilor navale. Inițiativa vizează sprijinirea capacității Statelor Unite de a construi și repara nave, într-un domeniu în care resursele umane și infrastructura industrială au un rol esențial.
Acordul urmărește, de asemenea, atragerea investițiilor daneze în șantierele navale din SUA. Aceste investiții ar putea contribui la dezvoltarea infrastructurii și la susținerea activităților de construcție și întreținere a navelor.
Un alt obiectiv menționat de Departamentul de Stat este reducerea timpului necesar pentru construirea și repararea navelor. În acest scop, cele două țări vizează utilizarea tehnologiilor avansate, care pot contribui la eficientizarea proceselor industriale.
Cooperarea maritimă dintre SUA și Danemarca vizează tehnologii avansateMemorandumul de înțelegere oferă un cadru pentru aprofundarea cooperării dintre Washington și Copenhaga în sectorul maritim. Prin atragerea capitalului danez și utilizarea unor tehnologii moderne, inițiativa urmărește să sprijine dezvoltarea industriei navale americane.
Departamentul de Stat al SUA a prezentat obiectivele acordului într-un comunicat transmis joi. Anunțul nu oferă, în informațiile disponibile, detalii despre valoarea investițiilor vizate, calendarul implementării sau proiectele concrete care ar urma să fie derulate în baza memorandumului.
Semnarea documentului marchează un nou pas în cooperarea bilaterală în domeniul maritim, printr-un parteneriat axat pe forța de muncă, investiții și modernizarea proceselor de construcție și reparare a navelor.
Google a tăiat ilegal, conform estimărilor citate de Clash Report, aproximativ 250.000 de copaci în nordul Finlandei. Defrișarea a fost comandată pentru a construi un centru de date, fapt care a stârnit indignare la nivel național.
Compania a defrișat 330 de hectare de pădure în apropierea orașului Muhos, fără a efectua mai întâi evaluările de impact asupra mediului necesare, susține sursa menționată.
Organizațiile de mediu estimează că alți 150.000 de copaci au fost tăiați în alt loc numit Otanmäki.
Google vs. autoritățile din FinlandaAutoritatea de licențiere din Finlanda a dispus oprirea lucrărilor în ambele locuri la începutul acestei luni.
Cele două locuri fac parte dintr-un proiect de infrastructură pentru inteligența artificială, în valoare de 13 miliarde de euro, cel mai mare de acest fel din Finlanda.
Compania Google, o campioană a ecologieiGoogle este recunoscută la nivel global pentru inițiativele și campaniile sale masive de mediu, grupate sub umbrela Google Sustainability. Compania folosește tehnologia, inteligența artificială și infrastructura proprie pentru a reduce amprenta de carbon și a încuraja utilizatorii și partenerii să adopte un stil de viață eco.
Șoferii care intenționează să circule pe mai multe drumuri naționale și pe autostrada A4 joi și vineri sunt avertizați de autorități.
Centrul INFOTRAFIC anunță că 12 transporturi agabaritice vor tranzita România joi, iar alte două, vineri.
Ce rute vor fi restricționate joiTrei transporturi formate din cinci camioane cu înălțimea de 5,4 metri, lățimea de 5,5 metri și masa de aproximativ 100 de tone vor circula pe ruta:
Un transport format dintr-un camion cu înălțimea de 5,4 metri și masa de 115 tone va urma ruta:
Două transporturi formate din trei camioane cu lungimea de 93 de metri vor circula pe:
Patru transporturi formate din opt camioane cu înălțimea de 5,2 metri, lungimea de 89,4 metri și masa de peste 100 de tone o vor lua pe ruta:
Alte două transporturi de joi, formate din trei camioane cu lățimea de 5,2 metri și lungimea de 98 de metri vor trece prin:
Vineri, 23 octombire, începând cu ora 15:00, alte două transporturi agabaritice vor circula pe ruta PTF Agigea – DN 39A – DN 39 – DN 38 – DN 3 – DN 2A – DN 2 – DN 2B – DN 2B/DJ 203D.
Acestea vor fi alcătuite din patru camioane cu lungimea de maxim 54 metri, lățimea de aproximativ șase metri, înălțimea între 5,4- 6,5 metri și masa între 126,8- 156 de tone.
Centrul INFOTRAFIC avertizează toți conducătorii auto să fie prudenți la volan, să respecte indicațiile polițiștilor rutieri și să circule cu o viteză adaptată condițiilor de trafic și de drum.
Nicușor Dan, președintele României, a trimis la Curtea Constituțională legea care ar fi schimbat încadrarea Voluntariului din „oraș” în „municipiu”.
Deși ajunsă pe masa șefului de stat pentru promulgare, întrucât se apropia de încheierea procesului legislativ după mai bine de 2 două decenii de la referendum, președintele a observat o neconcordanță între expunerea de motive și trecutul Ilfovului.
„Considerăm că legea supusă controlului de constituționalitate contravine dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5) și art. 3 alin. (3) din Constituția României, pentru motivele expuse în cele ce urmează.”, a explicat Nicușor Dan, în sesizarea către Curtea Constituțională.
Ce a observat președinteleLegea are la bază un referendum organizat în anul 2004 în Ilfov. Atunci, locuitorii din județ au fost consulatați cu privire la ideea ca orașul Voluntari să treacă la rangul de municipiu. Cu o majoritate covârșitoare, Ilfovenii au spus „DA” inițiativei.
Propunerea a fost dezbătuta apoi la nivel local, județean și, în cele din urmă, a ajuns în atenția aleșilor din Parlament.
Numai că, la cinci ani distanță, în Ilfov a mai avut loc un referendum, care, conform motivării lui Nicușor Dan, ar fi fost „ignorat” de legiuitori. Referendumul din 2009 prevedea ca Voluntariul să se transforme în Sectorul 7 al Capitalei. Pentru a doua oară, locuitorii din Ilfov au spus „DA” și acestei inițiative.
Cum își motivează Nicușor Dan solicitarea către CCRDe asemenea, șeful statului se bazează și pe argumentul că referendumul din 2009 nu ar mai fi valabil, întrucât Guvernul a transmis, în opinia formulată, că mai mult de jumătate din locuitorii județului din prezent nu și-ar fi exprimat votul.
„Referendumul din 31 octombrie 2004 s-a desfășurat cu 24.426 de persoane înscrise în lista pentru referendum, la o populație de aproximativ 30.000 de locuitori. La 1 iulie 2025, orașul Voluntari avea 49.417 locuitori (conform adresei nr. 520 din 20 februarie 2026 a Direcției Județene de Statistică Ilfov). Guvernul a arătat, în punctul său de vedere asupra legii criticate, că aproximativ jumătate din populația actuală nu și-a exprimat votul la referendumul din anul 2004. De asemenea, participanții la referendumul din anul 2004 s-au pronunțat într-un regim fiscal total diferit de cel actual.”, a mai transmis președintele.
Parcursul legii care ar fi trecut Voluntariul la rang de municipiu este acum întrerupt. Propunerea Parlamentului așteaptă verdictul Curții Constituționale
Seismul a avut loc la câteva săptămâni după inundațiile devastatoare din regiunea Himalaya, provocate de o avalanșă de gheață și roci, în urma cărora mii de persoane au murit sau au fost date dispărute.
Potrivit Centrului Național pentru Seismologie din India, cutremurul s-a produs în jurul orei 20:03, ora Indiei, la o adâncime de 173 de kilometri. Datele CENC indică însă o adâncime de 10 kilometri și plasează seismul în jurul orei locale 22:33, într-un district din prefectura Nagqu, în nordul Tibetului, titrează Reuters.
Până în prezent, nu au fost comunicate informații imediate despre eventuale victime sau pagube materiale provocate de cutremur.
Cutremurul din Tibet, la câteva săptămâni după inundațiile devastatoare din HimalayaSeismul are loc la câteva săptămâni după ce o avalanșă de gheață și roci, produsă pe 26 august în apropierea graniței dintre Nepal și Tibet, a declanșat inundații devastatoare. Viiturile au distrus locuințe, drumuri și poduri, au avariat proiecte hidroenergetice și au lăsat mii de persoane dispărute.
În Nepal, echipele de intervenție au continuat operațiunile de căutare și salvare în zonele afectate, inclusiv în tuneluri de-a lungul râului Bhotekoshi și în centrale electrice subterane.
Premierul nepalez Balendra Shah a declarat că legătura dintre dezastru și schimbările climatice trebuie adusă în atenția comunității internaționale. În unele localități au fost organizate ceremonii funerare simbolice pentru persoanele care sunt în continuare date dispărute.
Bilanțul inundațiilor din Nepal și TibetPotrivit datelor prezentate de autoritățile nepaleze, bilanțul inundațiilor a crescut pe măsură ce au fost recuperate noi victime. Informațiile citate în relatările despre dezastru indicau peste 1.200 de morți și mii de persoane dispărute.
Forțele de securitate, inclusiv armata nepaleză, au participat la operațiunile de salvare, folosind elicoptere și rute terestre. Mii de salvatori au fost mobilizați pentru căutarea persoanelor dispărute și pentru acordarea de ajutor comunităților afectate.
De asemenea, pe partea chineză a frontierei, în districtul Gyirong din Tibet, autoritățile au raportat 21 de morți și sute de persoane dispărute în urma inundațiilor.
Deocamdată, nu există informații confirmate care să indice că seismul de joi ar fi provocat noi victime sau pagube în zonele afectate anterior de viituri.
Ministrul Educației, Sorin Costreie, a anunțat joi că va cere suplimentarea numărului de paznici în școli, după atacurile cu arme albe din Bistrița și Pitești.
Acesta spune că elevii și profesorii trebuie să se simtă în siguranță și propune angajarea a aproximativ 1.000 de paznici, care să fie repartizați în locurile unde este cea mai mare nevoie.
De asemenea, ministrul vrea mai mulți consilieri psihologici în școli și modificarea legii pentru ca violențele împotriva profesorilor să fie pedepsite mai aspru.
Sorin Costreie a vorbit joi, la Euronews România, despre cele două atacuri cu arme albe din această săptămână, în Bistrița și în Pitești. El a spus că școlile nu beneficiază de protecție și că violența trebuie combătută prin măsuri concrete.
„Ce vreau eu: să avem şcoli sigure. Sigur nu se poate peste noapte, mai ales că şcolile noastre acum sunt cam singure, sunt lăsate oarecum de izbelişte. Profesorii şi elevii trebuie să se simtă protejaţi. Nu poţi să faci educaţie, să înveţi ceva, să ai bucuria cunoaşterii în astfel de contexte în care îţi e frică că cineva bagă un cuţit în tine”, a declarat ministrul.
Ministrul vrea 1.000 de posturi de paznici în școliPrima măsură anunțată de Sorin Costreie este creșterea numărului de paznici din școli. Ministrul a precizat că încă nu a discutat propunerea cu premierul Luca Niculescu, dar dorește să înceapă discuția vineri.
„Este o problemă a noastră, a societăţii, a comunităţii. Măsuri concrete: Chiar mâine vrem să cerem suplimentarea numărului de paznici”, a spus Costreie.
„Ar fi vorba de 1.000 de posturi. La nivelul ţării nu sunt multe, dar să se ducă în locuri cheie”, a declarat ministrul Educației.
Pedepse mai mari pentru violențele împotriva profesorilorPotrivit ministrului, este necesară și modificarea legii penale, astfel încât violențele împotriva profesorilor să fie pedepsite mai aspru.
Ministrul propune aplicarea unui model asemănător celui folosit în cazul personalului medical, unde agresiunile comise în timpul exercitării profesiei reprezintă o circumstanță agravantă. Pedeapsa este dublă.
„Să schimbăm şi legea penală, urmând exemplul personalului medical, adică mai nou dacă ai acte de violenţă împotriva unui personal medical, doctor, asistent, care îşi exercită funcţia, este context agravant şi pedeapsa este dublă. Acelaşi lucru vrem să-l facem şi pentru profesori. Profesorul nu este cu nimic mai prejos decât doctorul. E doctorul sufletul nostru şi trebuie să-l protejăm”, a declarat Sorin Costreie.
Mai mulți consilieri psihologici în școliO altă măsură propusă de ministru este creșterea numărului de consilieri psihologici din școli. Ministrul spune că aceștia pot observa mai ușor problemele cu care se confruntă elevii.
„A doua ar fi consilierea psihologică. Trebuie să mărim – vorbim de mulţi ani. Avem nevoie de aceşti consilieri pentru că ei sunt acei colegi ai noştri care îi văd şi îi simt mai bine pe copii”, a explicat ministrul.
„Punctul comun dintre cazul de la Bistriţa şi cel de la Piteşti este violenţa şi dorinţa unui elev de a-i face rău altui elev, colegului. Vorbim despre bullying, frustrare, nişte vorbe, de făcut mişto, aici ne pricepem foarte bine în cultura noastră.”, a adăugat ministrul.
Două atacuri cu arme albe în școli, într-o singură săptămânăLuni, într-o școală din Bistrița, un elev de clasa a VII-a a atacat cu un briceag o profesoară și un coleg. Potrivit informațiilor prezentate, elevul ar fi încercat să-i facă rău unui băiat pe care îl considera indian.
Joi, un elev de 15 ani a atacat cu o macetă un coleg și a agresat un alt elev într-un liceu din Pitești.
Donald Trump a trimis mesajul pe propria rețea de socializare.
„În timp ce asculta imnul național, LeBron James a manifestat lipsă de respect față de țara noastră! Am spus încă de la început că nu este o persoană bună, o rușine totală. LeBron James ar trebui să-și ceară scuze tuturor acelora dintre marii eroi și soldați americani care au murit pentru drapelul american și pentru tot ceea ce reprezintă țara noastră”; a scris Trump pe rețeaua de socializare.
Ce l-a înfuriat pe TrumpÎn timpul meciului de deschidere al sezonului NBA dintre Philadelphia 76ers și New York Knicks, camerele l-au surprins pe LeBron exersând o mișcare de golf și o aruncare la coș în timp ce se intona imnul național.
Videoclipul devenit viral a stârnit critici imediate în mediul online, unde utilizatorii l-au acuzat de lipsă de respect față de imn. De asemenea, incidentul a readus în discuție vechile dispute dintre el și Donald Trump pe tema comportamentului adecvat în timpul momentelor solemne.
Tensiuni vechi între Trump și LeBronÎn trecut, Donald Trump i-a criticat dur pe sportivii care îngenuncheau în timpul imnului național pentru a protesta față de injustiția rasială. El a numit această practică „o lipsă de respect” și a dezvăluit că a oprit televizorul atunci când sportivii au făcut gestul în discuție. Trump a mai spus că audiențele în scădere ale NBA sunt provocate de protestele jucătorilor.
LeBron James a ripostat de mai multe ori, argumentând că Trump „folosește sportul pentru a ne dezbina”.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a transmis joi seară că decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind plata unor drepturi financiare și procesul deschis de instanța supremă împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor vizează probleme juridice diferite.
Reprezentanții ÎCCJ spun că hotărârea CEDO trebuie analizată în întregime și că aceasta nu poate fi interpretată ca o validare sau o respingere a cererilor formulate de instanța supremă în procesul cu autoritățile române.
În comunicatul transmis joi seară, ÎCCJ arată că decizia instanței europene reafirmă principii ale statului de drept, printre care obligația autorităților de a respecta hotărârile judecătorești definitive și de a asigura punerea lor în aplicare.
„Instanța supremă a luat act de decizia pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și consideră că aceasta trebuie analizată în integralitatea sa, prin raportare la circumstanțele concrete ale cauzei și la ansamblul considerentelor reținute de Curte”, se arată în comunicatul ÎCCJ.
ÎCCJ explică diferențele dintre cele două cauzeInstanța supremă anunță că trebuie făcută o distincție între cazul analizat de CEDO și litigiul pe care ÎCCJ l-a deschis împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor.
Procesul analizat de CEDO a vizat întârzierile statului în plata unor sume stabilite prin hotărâri judecătorești și dacă aceste întârzieri respectă drepturile oamenilor.
În schimb, procesul deschis de ÎCCJ împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor nu contestă dreptul statului de a amâna sau împărți plățile în timp.
Instanța supremă vrea să afle dacă Guvernul respectă propriile reguli și asigură banii necesari pentru plata sumelor datorate, conform calendarului stabilit.
„Cu alte cuvinte, una este posibilitatea statului de a reglementa modalitatea și calendarul executării unor obligații, iar alta este obligația autorităților statului de a respecta chiar regulile pe care le-au instituit”, se arată în comunicat.
ÎCCJ explică faptul că statul poate stabili cum și când își plătește datoriile, dar autoritățile trebuie să respecte regulile pe care le-au adoptat.
„Cu alte cuvinte, una este posibilitatea statului de a reglementa modalitatea și calendarul executării unor obligații, iar alta este obligația autorităților statului de a respecta chiar regulile pe care le-au instituit”, se arată în comunicat.
Decizia CEDO nu rezolvă procesul dintre ÎCCJ și GuvernInstanța supremă spune că decizia CEDO nu soluționează procesul deschis de ÎCCJ împotriva Guvernului și nu stabilește automat dacă solicitările instanței sunt justificate.
Cele două cazuri au obiecte diferite și se bazează pe probleme juridice distincte.
„Această distincție este esențială pentru înțelegerea corectă a celor două cauze. Decizia CEDO nu reprezintă o soluționare a litigiului inițiat de Înalta Curte și nu poate fi prezentată ca validând sau invalidând automat pretențiile formulate într-un proces cu obiect și temeiuri juridice distincte”, transmite ÎCCJ.
„Înalta Curte respectă autoritatea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și consideră că dezbaterea publică trebuie să pornească de la conținutul efectiv al deciziei, nu de la interpretări selective sau de la extrapolări care depășesc limitele cauzei examinate”, se arată în comunicat.
CEDO respinge plângerile magistraților privind restanțele salarialeCurtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins plângerile formulate de șase magistrați români care au contestat eșalonarea plății unor restanțe salariale stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, apreciind că măsurile Guvernului nu au încălcat drepturile invocate.
Hotărârea CEDO vine în contextul unei dispute mai ample privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților, în care este implicată și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), condusă de Lia Savonea, într-un litigiu separat cu Guvernul.
Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Vâlcea, tânărul, din județul Dâmbovița, ar fi intrat în coliziune cu un autocamion condus de un bărbat de 56 de ani, din județul Vâlcea.
La fața locului au intervenit pompierii militari din cadrul Stației de Pompieri Brezoi și al Detașamentului de Pompieri Râmnicu Vâlcea, cu autospeciale de stingere și descarcerare, o ambulanță de terapie intensivă mobilă și o ambulanță a Serviciului de Ambulanță Județean.
Salvatorii au extras victima din autoturism. Tânărul era conștient și cooperant când a fost predat echipajului medical, fiind transportat ulterior la spital pentru îngrijiri de specialitate.
Conducătorul autocamionului a fost testat cu aparatul alcooltest, rezultatul fiind negativ. Șoferul autoturismului nu a putut fi testat din cauza stării de sănătate.
Polițiștii continuă cercetările pentru a stabili cu exactitate cauzele și împrejurările în care s-a produs accidentul rutier.
