Agregator de ştiri

Deși pare desprins dintr-un scenariu de comedie, este o realitate șocantă: sistemul de protecție al Muzeului Luvru din Paris, cea mai vizitată instituție culturală a lumii, a fost securizat cu parole precum „LOUVRE” și „THALES”. Informația a fost extrasă din documente oficiale, scoase la iveală de presa din Franța.

Dezvăluirea, confirmată de publicații internaționale precum La Stampa, a provocat un val de uimire și indignare la Paris. Consternarea este cu atât mai mare cu cât vine în contextul unui jaf îndrăzneț, petrecut pe 19 octombrie în plină zi, sub ochii a zeci de camere de supraveghere.

Ministra Culturii, Rachida Dati, a recunoscut într-o intervenție publică: „Au existat breșe în sistemul de securitate. Avem nevoie de transparență și de asumarea răspunderii.” Această declarație marchează o schimbare de atitudine față de reacția inițială defensivă a oficialilor, care susțineau că „sistemele de alarmă au funcționat corespunzător”.

Mai îngrijorător este faptul că problema era semnalată de mai bine de un deceniu. Încă din 2014, experții Agenției Naționale pentru Securitate Informatică avertizau că vulnerabilitățile sistemului ar putea facilita sustragerea operelor de artă.

Astăzi, investigația demarată de autorități dezvăluie o situație absurdă: în spatele fațadei impenetrabile a celui mai protejat muzeu din lume se afla cea mai simplă parolă imaginabilă.

Acest scandal ridică întrebări serioase despre neglijența instituțională, siguranța patrimoniului cultural și răspunderea autorităților pentru un sistem care trebuia să fie o fortăreață împenetrabilă, dar care a fost compromis de cel mai evident cod din lume: propriul său nume.

Ziua şi scandalul, nici nu mai ştii care scandal este adevărat sau este fabricat din lipsa de subiect de distragere sau captare a atenţiei opiniei publice.

Ziua şi scandalul, nici nu mai ştii care scandal este adevărat sau este fabricat din lipsa de subiect de distragere sau captare a atenţiei opiniei publice.

Intervenția forțelor de ordine a fost promptă, conflictul fiind imediat aplanat de efectivele prezente în dispozitiv, fără a fi necesară folosirea forței sau a materialelor din dotare.

Faptele de violență nu au degenerat, conflictul manifestându-se prin câteva împunsături și altercații minore între persoanele implicate.

În urma intervenției, au fost scoase patru persoane din tribună, dintre care două au fost sancționate contravențional conform Legii nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive, cu amendă în cuantum de 500 lei.

Universitatea Craiova și Rapid București au terminat la egalitate, 2-2. Pentru Universitatea Craiova au marcat Adrián Rus și Steven Nsimba (în prelungiri), iar pentru Rapid Tobias Christensen și Lars Kramer.

Cei mai puternici executivi din comerţul alimentar local văd în 2026 un an al chibzuinţei şi un an marcat de provocări. Totuşi, ei anunţă că merg înainte cu investiţiile pentru că economia locală oferă în continuare oportunităţi de creştere.

Track GPS, soluţia de management al parcurilor auto dezvoltată de AROBS Transilvania, a ajuns să fie un jucător internaţional, monitorizând în prezent peste 150.000 de vehicule pentru 11.500 de clienţi. Compania românească care va împlini 20 de ani de activitate în 2026 este prezentă pe trei continente, acoperind pieţe din Europa Centrală şi de Sud-Est, Asia de Sud-Est (Indonezia) şi, cel mai recent, America de Sud. Planurile de viitor rămân focusate pe expansiune internaţională, compania având discuţii active pentru achiziţii pe pieţe noi, precum Spania, Olanda şi Italia.

Fiecare companie trebuie să îşi clădească sistemul de guvernanţă potrivit. Im­plementarea acestui sis­tem vine mai uşor dacă şi cultura organizaţiei este clară, iar valorile sunt însuşite de oameni.

În ultimii ani riscurile au început să se schimbe, să se diversifice, iar asigurările nu mai pot îngloba toate aceste riscuri pentru că în ultimii 50, lumea a trecut de la 80% active tangibile, care erau cunoscute şi puteau fi asigurate uşor, la 90% active intangibile, pentru care soluţiile de asigurare încă se construiesc.

Marile reuşite ale companiilor listate la Bursa de Valori Bucureşti nu se măsoară doar prin randamente de două sau, în cazuri rare, de trei cifre, ci şi prin apetitul investitorilor internaţionali atunci când vine vorba de cumpărarea datoriei emise de aceste companii, unde, deşi statul român rămâne principalul acţionar, se împrumută mai ieftin decât acesta.

Simplon, producător austriac de biciclete, a anunţat deschiderea unei fabrici la Timişoara la începutul anului 2026, potrivit publicaţiei austriece Der Standard.

Antibiotice Iaşi, cel mai mare producător de medicamente cu capital românesc, are proiecte de investiţie în derulare şi va dezvolta în continuare centrul de cercetare şi noi linii de fabricaţie pentru medicamente care nu au alternativa terapeutică.

Fuziunea dintre italieni şi americani pe piaţa românească a ajuns la final, operaţiunea prin care Intesa Sanpaolo preia First Bank fiind programată să producă efecte din 31 octombrie 2025.

Coeficientul Gini, care mă­soară inegalitatea venitu­rilor populaţiei, a ajuns la valoarea de 28 în România, în 2024, cea mai mică valoare înregis­trată de România din ultimii 10 ani, după cum arată datele de la Eurostat.

Grupul BCR, care include a doua cea mai mare bancă de pe piaţa românească după active, a obţinut în primele nouă luni din 2025 un profit net de aproape 2,5 mld. lei (491 mil. euro), în creştere cu 11% faţă de câştigul obţinut în 9 luni/2024, în condiţiile majorării veniturilor.

Ion Conăcel, cofondator al Aronia de Buzău, un cultivator de aronia, spune că investiţia într-o linie de procesare nu se merită deocamdată pentru că suprafaţa cultivată se întinde doar pe 10.000 mp şi şi-a stabilit relaţii de lungă durată cu clienţi care cumpără fructele în stare proaspătă, ceea ce susţine businessul.

Ultima ediţie din luna octombrie a emisiunii ZF Deschi­derea de Astăzi l-a avut invitat pe Rareş Mihăilă, investitor la Bursa de Valori Bucureşti şi administrator al plat­formei InvesteşteLaBursă.ro, care a discutat despre modi­ficările din portofoliu, ofertele de liastare recent derulate de Grup EM şi Cris-Tim, potenţialele politici de dividend ale emitenţilor, comunicarea dintre companii şi piaţă şi finalul de an la BVB.