Potrivit clubului Dinamo, Alaa Bellaarouch vine de la Braga cu titlu de împrumut.
Acesta va apăra poarta „câinilor” până în 30 iunie 2027, dar clubul are opțiune de cumpărare definitivă a jucătorului.
Alaa s-a format ca jucător la RC Strasbourg, echipa la care a trecut prin toate etapele, ajungând să apere poarta primei echipe în Ligue 1.
De-a lungul carierei, Alaa a mai jucat la Stade Briochin și Braga SC.
La nivelul echipei naționale a Marocului, a bifat selecții la reprezentativele U17, U20 și U23.
Liga Profesionistă de Fotbal a stabilit țintarul sezonului 2026-2027 din SuperLiga. Prima etapă este programată în weekendul 18-19 iulie.
Primul derby important al sezonului va fi Dinamo- Craiova în etapa a doua, urmat de Rapid – Dinamo, în etapa a 5-a, programată pe 15-16 august. Două etape mai târziu, Rapid va primi vizita Universității Craiova, iar în etapa a 8-a este programat marele derby Dinamo – FCSB.
Un alt moment important al turului va fi în etapa a 13-a, când FCSB va întâlni Rapid. În aceeași rundă, CFR Cluj va juca împotriva lui Dinamo.
FCSB începe cu FC Argeș, Dinamo joacă la PloieștiCampioana FCSB va debuta pe teren propriu, împotriva celor de la FC Argeș. Dinamo va avea o deplasare dificilă la Ploiești, contra Petrolului, într-un duel cu tradiție în fotbalul românesc.
Rapid va începe sezonul în Giulești, cu Sepsi, în timp ce CFR Cluj merge la Galați, pentru duelul cu Oțelul. Universitatea Craiova debutează acasă, împotriva celor de la UTA Arad.
Cele mai importante meciuri din turPrintre cele mai așteptate dueluri din turul SuperLigii 2026-2027 se numără:
18-19 iulie
25-26 iulie
1-2 august
8-9 august
15-16 august
22-23 august
29-30 august
5-6 septembrie
12-13 septembrie
19-20 septembrie
10-11 octombrie
17-18 octombrie
24-25 octombrie
31 octombrie – 1 noiembrie
7-8 noiembrie
Premierul Ungariei, Peter Magyar, a declarat că țara sa ar putea îndeplini până în 2030 criteriile economice necesare pentru adoptarea euro, relatează Bloomberg.
Magyar a precizat însă că adoptarea euro va fi o decizie politică separată și că aceasta ar trebui discutată cu populația. Declarațiile au fost făcute vineri, după o întâlnire la Budapesta cu președintele Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis.
Ungaria nu are, în prezent, o dată oficială pentru trecerea la euro.
Noua administrație de la Budapesta, care încearcă să repare relațiile cu UE deteriorate în cei 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orban, susține că disciplina impusă de parcursul către aderare va aduce beneficii cu mult înainte ca moneda să fie adoptată.
„Drumul către îndeplinirea criteriilor poate aduce în sine un tip de stabilitate, o încredere în rândul companiilor, investitorilor și consumatorilor, care poate contribui la dezvoltarea țării”, a declarat Magyar.
Datoria publică, cel mai dificil criteriuRegula de la Maastricht privind datoria publică, potrivit căreia aceasta nu ar trebui să depășească 60% din PIB, va fi probabil cel mai dificil criteriu de îndeplinit, a spus Magyar.
Anul „2030 este o dată-țintă realistă pentru ca Ungaria să îndeplinească criteriile de la Maastricht”, a declarat Magyar, adăugând că nu vor fi necesare măsuri de austeritate.
Guvernul de la Budapesta intenționează să publice în acest an un nou plan fiscal pe termen mediu. Documentul va include măsurile bugetare și economice necesare pentru ca Ungaria să îndeplinească regulile de intrare în zona euro.
Nemulțumirea acestor cercuri dure este alimentată de atacuri recente atribuite Ucrainei, inclusiv lovituri în zone precum Moscova, Sankt Petersburg și Crimeea, dar și incidente letale asupra unor autobuze de pasageri, potrivit autorităților ruse, scrie Reuters.
În acest context, discursul public al naționaliștilor devine tot mai radical.
Apelurile radicale la măsuri extremeMesajele venite din zona naționalistă rusă nu sunt noi, însă au devenit mai agresive. De-a lungul timpului, unele voci au cerut mobilizare generală, distrugerea districtului guvernamental din Kiev, eliminarea președintelui Volodimir Zelenski sau atacuri asupra infrastructurii militare din Europa.
Unii comentatori au mers și mai departe, sugerând inclusiv utilizarea armelor nucleare tactice. Escaladarea retoricii este alimentată de atacurile recente asupra infrastructurii ruse, inclusiv asupra rafinăriilor de petrol din zona Moscovei.
Dezbaterea privind negocierile cu SUAÎn paralel, tot mai multe voci din spațiul mediatic pro-război cer renunțarea la discuțiile mediate de Statele Unite privind o posibilă soluție diplomatică.
Acestea susțin că negocierile ar fi ineficiente și că Rusia ar trebui să urmărească o strategie militară totală împotriva Ucrainei.
Unii bloggeri influenți susțin chiar că atacurile ucrainene ar fi fost posibile cu sprijin indirect din partea Washingtonului, alimentând retorica anti-occidentală și accentuând tensiunile geopolitice.
Poziția Kremlinului în fața presiunilorÎn ciuda acestor presiuni, Kremlinul a rezistat până acum cererilor de escaladare totală sau de abandon al negocierilor.
Surse apropiate administrației afirmă că Vladimir Putin tolerează aceste mesaje radicale, însă le menține într-un cadru controlat politic.
În același timp, analiștii susțin că astfel de declarații pot influența opinia publică internă și pot complica procesul decizional, crescând așteptările pentru o campanie militară mai amplă.
Până în prezent, Rusia continuă operațiunile militare în Ucraina, în timp ce oficialii de la Moscova afirmă că obiectivele strategice sunt în curs de realizare. Kremlinul transmite că o parte din forțele politice europene ostile ar putea pierde influență în perioada următoare.
În acest context, liderul rus afirmă că există perspective pentru o eventuală normalizare a relațiilor internaționale, deși situația de pe front rămâne tensionată și imprevizibilă.
Serghei Ivanov, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Putin a murit, potrivit Nexta. Fostul ministru al Apărării din Rusia a murit la vârsta de 73 de ani. Cauza decesului nu a fost anunțată.
Serghei Ivanov a fost unul dintre cei mai influenți reprezentanți ai anturajului lui Putin. El provenea din KGB-ul sovietic. A lucrat în serviciile de informații externe înainte de a conduce Ministerul Apărării din Rusia. A mai ocupat funcțiile de vicepremier și de șef al administrației prezidențiale.
Ivanov a fost unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Putin. Cei doi au colaborat mulți ani începând din perioada în care au lucrat împreună în serviciile secrete sovietice.
Prezența ursului a fost semnalată în jurul orei 11.50, printr-un apel la 112.
Acesta se afla în curtea Spitalului Sf. Constantin din Brașov.
Echipa de intervenție deplasată la fața locului a folosit mijloace acustice și luminoase pentru a îndepărta ursul, dar acesta nu a răspuns.
Ursul era în containerul de deșeuri din incinta spitalului.
S-a luat decizia împușcării, care a fost pusă în aplicare de reprezentanții fondului cinegetic.
Specailiștii susțin că este vorba de o uroaică de 2-3 ani, a cărei prezență a mai fost semnalată în cimitirul din Noua.
Președintele României, Nicușor Dan, va participa sâmbătă, la Jurata, în Polonia, la o reuniune găzduită de președintele Poloniei, Karol Nawrocki.
La întâlnire vor mai fi prezenți președintele Estoniei, Alar Karis, președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, și președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda.
Potrivit Administrației Prezidențiale, liderii vor discuta despre întărirea securității europene în contextul amenințărilor generate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, de instabilitatea din Orientul Mijlociu și de schimbările geopolitice din această perioadă.
„În cadrul întâlnirii, vor fi dezbătute, de asemenea, aspecte legate de viitorul Uniunii Europene, care trebuie să îşi adapteze eficient politicile pentru a ţine pasul cu provocările şi evoluţiile globale, susţinând astfel competitivitatea, dezvoltarea şi securitatea statelor sale membre”, se arată în comunicatul oficial.
Cu această ocazie, Nicușor Dan va vorbi și despre cât de importantă este unitatea Uniunii Europene în fața provocărilor actuale și despre angajamentul României față de cooperarea cu aliații și partenerii din NATO și Uniunea Europeană.
„Preşedintele României va accentua necesitatea consolidării descurajării şi apărării pe Flancul Estic al NATO, atât din punct de vedere militar, cât şi al combaterii ameninţărilor hibride şi cibernetice, precum şi prin îmbunătăţirea infrastructurii cu uz dual şi a securităţii energetice”, mai transmite Administrația Prezidențială.
Singura intrare în orașul Pedraza este printr-o ușă masivă de lemn, potrivit Express. Aceasta are trei metri lățime și tot trei metri înălțime. Calea de acces a fost concepută în Evul Mediu atunci când a apărut localitatea. Poarta se afla la capătul unui drum îngust care urcă pe dealul pe care este construit orașul.
În trecut, ușa masivă de lemn se închidea noaptea. Acum, s-a renunțat la obicei. Accesul este dificil pentru mașini deoarece poarta a fost concepută pentru cai și căruțe.
Unde se află orașul cu ușă de lemn
Pedraza se află în munții Sierra de Guadarrama, la aproximativ 90 de minute de Madrid. Cei mai mulți turiști ajung în zonă cu autocarele și apoi vizitează orașul pe jos.
În interior, străzile pietruite sunt la fel de înguste și de întortocheate. Casele vechi, de piatră, au acoperișuri roșii în stil clasic spaniol.
Orașul cu ușă de lemn are obiective de vizitat și evenimente publiceLa un capăt al orașului se află Castillo de Pedraza, un castel din secolul al XIII-lea, care a aparținut unui pictor spaniol. De altfel, mulți artiști, nobili și membri ai familiei regale au locuit în oraș de-a lungul anilor. Treptat populația a scăzut și în prezent orașul mai are doar câteva sute de locuitori.
Alte locuri care pot fi vizitate sunt vechea închisoare a orașului și Casa del Aguila Imperial, o clădire transformată într-un muzeu și centru pentru fauna sălbatică.
Una dintre cele mai bune perioade pentru a vizita orașul este în iulie. Pe 4 și 11 iulie se desfășoară Concierto de las Velas, un eveniment anual în aer liber. Mii de lumânări sunt aprinse de-a lungul străzilor și se organizează numeroase concerte de muzică clasică în aer liber. Intrarea în oraș este permisă localnicilor și deținătorilor de bilete în perioada evenimentului.
Potrivit lui Horia Georgescu, dosarul de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis nu ar fi trebuit să fie judecat în apropierea alegerilor. Acesta a susținut că, în perioada în care Livia Stanciu conducea Înalta Curte de Casație și Justiție, procesul a fost tergiversat în mod intenționat.
„Doamna Livia Stanciu (…) a făcut tot posibilul să tergiverseze acest proces și să nu se judece. Speța domnului Klaus Iohannis era clară. Agenția Națională de Integritate câștigase în trecut. Nu trebuia să ajungem în preajma alegerilor ca acest proces să fie judecat”, a afirmat fostul șef al Agenției Naționale de Integritate (ANI).
Georgescu: Corupție purăGeorgescu a mers mai departe, spunând că numirea Liviei Stanciu în funcția de judecător la Curtea Constituțională a reprezentat o recompensă pentru modul în care ar fi gestionat dosarul. „Ulterior, doamna Livia Stanciu a primit funcții pentru acest efort pe care l-a făcut, care, dacă ar trebui să-l definesc, ar fi că este corupție pură”, a afirmat Georgescu.
Livia Stanciu a fost numită judecător la Curtea Constituțională în 2016 de președintele Klaus Iohannis, pentru un mandat de nouă ani, care a expirat în 2025.
Georgescu: Toți ceilalți au pierdut. Domnul Iohannis a câștigatFostul președinte al ANI a afirmat că, în perioada în care conducea instituția, a solicitat oficial Înaltei Curți judecarea tuturor dosarelor similare aflate pe rol.
„Am făcut cerere legală și am cerut judecarea cazurilor, tuturor cazurilor aflate pe rolul ICCJ. Cred că aveam 10 sau 12 cazuri similare. Toți ceilalți au pierdut. Domnul Iohannis a câștigat acest proces. După ce a devenit președinte, evident”, a afirmat Horia Georgescu.
Faptele sunt prescrisePotrivit lui Georgescu, Klaus Iohannis ar fi ajuns președinte al României aflându-se în stare de incompatibilitate.
„Nu știu de unde a primit Livia Stanciu inspirația să facă aceste lucruri, dar a acționat, din punctul meu de vedere, ilegal”, a afirmat acesta.
Georgescu a precizat însă că, în opinia sa, faptele la care face referire sunt prescrise. „Cred că faptele sunt prescrise, au trecut 10 ani”, a spus Georgescu.
Decizia marchează o schimbare istorică, întrucât Palatul Buckingham a fost reședința principală a monarhilor britanici încă din anul 1837, de la domnia reginei Victoria.
Chiar dacă nu va mai funcționa ca reședință permanentă, Palatul Buckingham va rămâne centrul oficial al monarhiei britanice, fiind utilizat pentru ceremonii de stat, primiri oficiale și evenimente diplomatice majore. Regele Charles va continua să locuiască la Clarence House, reședința sa din Londra, scrie Reuters.
Palatul Buckingham rămâne centrul administrativ al monarhieiPotrivit oficialilor regali, Palatul Buckingham va continua să funcționeze ca „sediu central al monarhiei”, cu drapelul regal afișat atunci când suveranul se află în Londra.
Clădirea, aflată într-un amplu proces de modernizare estimat la sute de milioane de lire, va rămâne deschisă publicului, cu o posibilă extindere a programului de vizitare.
Nici Regele Charles, nici fosta suverană Regina Elisabeta a II-a nu au mai înnoptat la Palatul Buckingham din anul 2019, însă spații private vor fi menținute pentru utilizări ocazionale.
Transparență financiară fără precedentOdată cu decizia privind Palatul Buckingham, autoritățile regale au publicat și date financiare detaliate despre taxele plătite de monarh. Regele Charles a achitat 12,9 milioane de lire sterline în anul fiscal 2024/2025, devenind unul dintre cei mai mari contribuabili din Regatul Unit.
Deși nu este obligat legal, monarhul plătește voluntar impozite, continuând practica începută după 1993. Din 2022, acesta a plătit peste 30 de milioane de lire sterline în taxe totale.
Palatul Buckingham, finanțele regale și controversele publiceVeniturile familiei regale provin din Ducatul de Lancaster, estimat la peste 25 de milioane de lire anual, precum și din finanțarea publică numită Sovereign Grant, bazată pe profiturile Crown Estate.
Grantul a crescut în ultimii ani, însă va fi redus la 100 de milioane de lire începând cu 2027/2028, la solicitarea regelui, în contextul costurilor ridicate ale renovării Palatului Buckingham.
Controversele au crescut după dezvăluirile privind veniturile din proprietăți regale percepute instituțiilor publice, inclusiv NHS și armată, implicând și activitatea administrativă a Prințul William. Criticii susțin că, în ciuda transparenței crescute, sistemul financiar regal rămâne insuficient de clar.
