Agregator de ştiri

2 сентября. FINMARKET.RU - Официальный курс доллара США, установленный Центральным банком с 2 сентября, составляет 86,753 руб. По сравнению с предыдущим значением курс вырос на 37,37 коп.

Evenimentul, denumit „Romania’s Green Momentum 2026”, este pregătit de Energynomics Events, platformă dedicată conferințelor și dezbaterilor din sectorul energetic. Potrivit organizatorilor, discuțiile vor viza situația sistemului energetic românesc, dependența de importuri și măsurile necesare pentru consolidarea securității alimentării, precum și dezvoltarea noilor capacități de producție.

Seceta din această vară a redus producția hidro și a coborât nivelul Dunării sub nivelurile necesare pentru răcirea capacității nucleare, scoțând în evidență vulnerabilitățile sistemului energetic și dependența de importuri.

Energia regenerabilă, în dezbatere

Printre temele anunțate se află constrângerile rețelei, noile reguli de racordare, cerințele europene, restricțiile privind anumite tehnologii și condițiile de mediu, elemente care influențează dezvoltarea și finanțarea proiectelor energetice.

Un capitol important al dezbaterii îl va reprezenta energia regenerabilă. Organizatorii anunță discuții despre obstacolele care întârzie trecerea proiectelor de la capacitatea anunțată la energia efectiv produsă, inclusiv autorizarea, procedurile de racordare, termenele de conectare, achizițiile și capacitatea de execuție.

Stocarea, între regenerabile și echilibrarea rețelei

O sesiune distinctă va fi dedicată sistemelor de stocare în baterii (BESS). Potrivit programului, participanții vor analiza utilizarea stocării pentru echilibrarea sistemului și tranzacționare, integrarea bateriilor în proiectele de energie regenerabilă, precum și cerințele finanțatorilor și modelele contractuale pentru dezvoltarea acestor proiecte.

Pe agenda evenimentului se află și infrastructura energetică. Organizatorii spun că una dintre întrebările la care vor încerca să răspundă specialiștii este dacă dezvoltarea rețelelor poate ține pasul cu noile capacități de producție și stocare a energiei.

Noile reguli europene pentru sectorul energetic

Finanțarea proiectelor energetice, de la granturi și Fondul pentru Modernizare până la finanțarea bancară și capitalul privat, se numără, de asemenea, printre temele „Romania’s Green Momentum 2026”.

Discuțiile vor avea în vedere și lanțurile de aprovizionare, securitatea cibernetică și criteriile europene NZIA (Net-Zero Industry Act), care stabilesc cerințe pentru dezvoltarea și utilizarea tehnologiilor necesare tranziției către o economie cu emisii reduse și influențează inclusiv alegerea echipamentelor și achizițiile.

Autorități și industria energetică, la aceeași masă

La eveniment sunt așteptați secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi, președintele ANRE George Niculescu, președintele Consiliului Concurenței Bogdan Chirițoiu și reprezentanți ai Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). De asemenea, la discuții vor participa reprezentanți ai producătorilor și dezvoltatorilor de proiecte, investitori, finanțatori, furnizori de tehnologie și operatori de rețea.

Proiectul, aflat în consultare publică până în data de 5 septembrie 2026, prevede eliminarea impozitului specific pe cifra de afaceri (ICAS), plătit de companiile care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale. Concret, propunerea abrogă articolul 46² din Codul fiscal.

Inițiativa îi aparține deputatului USR Adrian Echert, care a solicitat și dezbaterea acesteia în procedură de urgență.

Taxa nu este nouă. Impozitul specific pe cifra de afaceri pentru companiile din petrol și gaze se aplică de la 1 ianuarie 2024, inițial pentru contribuabilii cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Cota a fost stabilită la 0,5% din cifra de afaceri ajustată potrivit Codului fiscal.

Din 2025, taxa a fost extinsă și la alte categorii de contribuabili, prin eliminarea pragului de 50 de milioane de euro și includerea anumitor companii străine care desfășoară operațiuni în România. Cuantumul a rămas însă neschimbat.

În forma actuală, ICAS se aplică până la 31 decembrie 2026.

Taxa ar putea muta traficul către alte porturi

Inițiatorul susține că aplicarea taxei a dus la „reducerea activității economice și migrarea fluxurilor comerciale către alte jurisdicții”.

Echert susține și că „tratamentul diferențiat aplicat unor operatori străini fără sediu permanent în România ridică probleme serioase de proporționalitate și de competitivitate regională”.

Potrivit deputatului USR, în cazul activităților de tranzit, operatorii din alte state europene nu sunt supuși unor sarcini similare, iar „efectul imediat este devierea fluxurilor comerciale către porturi și terminale concurente din regiune”. Altfel spus, companiile ar putea alege să își transporte produsele prin alte porturi, în locul Portului Constanța.

Inițiatorul nu indică operatori care ar fi renunțat la Portul Constanța și nici date privind cantitățile sau traficul redirecționat către alte porturi.

Oil Terminal, exemplul invocat în proiect

Principalul exemplu invocat este Oil Terminal, companie la care statul este acționar majoritar. Potrivit societății, „diminuarea volumelor operate s-a tradus deja într-o scădere semnificativă a cifrei de afaceri și într-o pierdere de venituri fiscale pentru bugetul de stat, incluzând TVA, impozit pe profit, impozit pe dividende și redevențe”.

Echert susține că situația este „paradoxală”: „statul urmărește să încaseze un impozit suplimentar, dar în realitate pierde venituri mult mai mari din scăderea activității unei companii strategice deținute majoritar chiar de stat”.

Datele financiare raportate de Oil Terminal arată, într-adevăr, că societatea a încheiat anul 2025 cu o cifră de afaceri de aproximativ 401 milioane de lei, față de 474 de milioane de lei în 2024, o scădere de circa 15%. Profitul net a crescut însă de la 19,2 milioane de lei la aproximativ 24,6 milioane de lei.

Compania plătea ICAS și în 2024, când a înregistrat 1,63 milioane de lei reprezentând această taxă, iar cifra de afaceri și profitul au fost în creștere.

Taxa, contestată și de grupul Rompetrol

Eliminarea taxei ar viza operatorii din mai multe segmente ale industriei petrolului și gazelor, de la extracție și rafinare până la comerțul cu combustibili, distribuția gazelor și transportul prin conducte.

Taxa a fost contestată și de companii din domeniu. Rompetrol Rafinare, operatorul rafinăriei Petromidia, a înregistrat pentru 2025 un impozit specific pe cifra de afaceri de aproximativ 88,6 milioane de lei.

Grupul Rompetrol s-a pronunțat public împotriva taxei și a contestat în instanță modul de aplicare a acesteia. Rompetrol Downstream a cerut anularea impozitului aferent anului 2024, în valoare de 9 milioane de dolari, iar pentru primul trimestru din 2025 a contestat administrativ un impozit de încă 2,3 milioane de dolari.

De asemenea, Rompetrol Downstream și Rompetrol Gas au contestat și normele privind includerea accizelor în baza de calcul a taxei.

Consiliul Fiscal: lipsesc datele despre impactul bugetar

Inițiatorul admite că, prin renunțarea la încasările directe din ICAS, abrogarea taxei „poate fi negativă pe termen foarte scurt” pentru buget. El susține însă că măsura ar preveni pierderi bugetare mai mari, generate de reducerea activității portuare, a volumelor tranzitate și a investițiilor. Proiectul nu precizează însă câți bani ar pierde efectiv bugetul odată cu eliminarea taxei.

Consiliul Fiscal nu și-a exprimat deocamdată opinia asupra proiectului. Potrivit instituției conduse de Daniel Dăianu, „nu au fost întrunite cerințele” prevăzute de lege pentru proiectele care duc la diminuarea veniturilor bugetare. În cazul unei măsuri care reduce veniturile statului, legea cere fie dovezi că impactul „a fost luat în calcul în prognoza veniturilor bugetare și nu afectează țintele bugetare anuale și pe termen mediu”, fie „propuneri de măsuri de compensare a impactului financiar respectiv, prin majorarea altor venituri bugetare”.

Consiliul Fiscal a cerut aceste documente înainte de a se pronunța asupra proiectului.

CL: Taxa nu poate fi eliminată pur și simplu

Consiliul Legislativ (CL) a avizat favorabil proiectul, însă a menționat că eliminarea ICAS „nu poate fi analizată în mod izolat”, deoarece mai multe prevederi din Codul fiscal fac trimitere la această taxă și reglementează efectele aplicării sale.

Instituția spune că acestea ar trebui verificate și, după caz, modificate, pentru a evita menținerea unor norme rămase fără obiect sau care ar putea fi interpretate diferit. De asemenea, dacă proiectul ar fi aprobat, ar trebui stabilit ce se întâmplă cu obligațiile fiscale apărute înainte de eliminarea taxei.

Proiectul nu precizează când ar urma să intre în vigoare abrogarea, în condițiile în care actualele prevederi stabilesc deja că taxa se aplică până la 31 decembrie 2026.

Inițiativa legislativă a primit aviz favorabil și din partea Consiliului Economic și Social.

Alexandru Matieş a studiat agronomia, are şi un master şi un doctorat în domeniu, iar acum circa un deceniu a preluat con­ducerea grupului Agritehnica Mara din Maramureş, ale cărui baze au fost puse de părinţii săi.

Aproape o treime dintre pro­su­matorii pe care îi are România au şi capacităţi de stocare, un total de circa 800 MW, iar segmentul este în creştere. Această comunitate, cu reţele puternice în spate, complet digitalizată prin contoare inteligente şi ajutată de un mecanism dinamic de preţuri poate deveni o forţă pentru sistemul energetic local, spune Eduard Luncan, membru al Future Energy Leaders România (FEL România), cea mai puternică organizaţie de tineri energeticieni activă pe plan local.

Maghiarii au primit veşti foarte bune: economia ţării lor se îndepărtează cu rapiditate de zona de stagnare, cu o creş­tere de 0,5% în trimestrul II, faţă de trimestrul anterior, iar guvernul a reuşit să redeschidă accesul Ungariei la fondurile europene.

Producătorul de echipamente electrice Electro-Alfa International, listat la Bursa de Valori Bucureşti în martie 2026, ar putea fi inclus în indicele principal BET la revizuirea ale cărei rezultate sunt aşteptate în această săptămână, arată o estimare a BT Capital Partners.

Investitorii intră în septembrie după cea mai slabă lună a bursei de la Bucureşti din ultimii aproape patru ani: indicele BET a pierdut 6,7% în august, cel mai prost august din 2015 încoace, deşi rămâne pe plus cu 38% de la începutul anului.

În Europa sunt 38 milioane de firme care angajează 162 de milioane de oameni şi contribuie cu 28.000 de miliarde de dolari la PIB-ul bătrânului continent, potrivit revistei Tharawat Magazine – For Family Businesses and Entrepreneurs.

Măsurile fiscale din ultima perioadă, dar şi scăderea puterii de cumpărare a oamenilor au dus la ieşirea a 25.000 de angajaţi din industria HoReCa, potrivit datelor Federaţiei Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România (FPIOR).

Centrul de mari arşi de la Timişoara, investiţie de 66 mil. euro, primul proiect de acest tip realizat în România după Revoluţie, a trecut de faza de şantier iar toamna aceasta se va face recepţia proiectului.

Băncile comerciale au încasat în primul semestru (S1) din 2026 venituri din dobânzi pentru creditele acordate de 26,2 mld. lei, mai mult decât duble faţă de cheltuielile cu dobânzile plătite de bancheri la depozite, de 11,5 mld. lei, conform datelor de la BNR transmise ZF.

Bursa de la Bucureşti a revenit pe creştere în prima zi a lunii septembrie după ce a pierdut 3,6% luni, marcând a cincea şedinţă consecutivă de scădere.

ZF Corporate vă propune de astăzi un nou instrument care facilitează răspunsul la între­barea: Cum arată businessul unei companii din top 1.000 în perioada 2018-2025?

Gheorghe Bulat, directorul general al B. Braun România, a lăsat piaţa locală pentru cea din Franţa după o carieră de 25 de ani la nivel local.

„Centura neagră pe care o deţin nu este la karate“. Pentru cei care ştiu ce înseamnă cursurile Lean Six Sigma fraza de mai sus este o doar o glumă. Pentru cei care abia se familiarizează cu termenul ea este însă extrem de utilă şi poate sparge de multe ori un context mai rigid în care sunt implicate procese, tehnici, dar mai ales oameni.

Piaţa rezidenţială din România a cres­cut în ultimii ani mai ales prin numărul de proiecte, locuinţe şi metri pătraţi con­struiţi însă următoarea etapă de maturizare ar trebui să mu­te discuţia dinspre can­titate către calitatea lo­cuirii. Lumina natu­ra­lă, orientarea apartamentului, proporţii­le camerelor, spaţiile de depozitare, eficienţa energetică sau distanţa dintre blocuri sunt elemente care influenţează viaţa de zi cu zi a locatarilor, dar care ajung deseori în plan secund atunci când viteza de dezvoltare şi numărul de unităţi construite devin prioritare.

Administraţia Naţională „Apele Române“ (ANAR) ar avea nevoie de 11-12 mld. lei pentru finalizarea portofoliului de investiţii aflat în prezent în lucru, în condiţiile în care finanţările de la bugetul de stat au fost în ultimii ani de ordinul zecilor de milioane de lei anual, a declarat Diana Buzoianu, ministrul mediului, în cadrul unei conferinţe de presă în care a prezentat concluziile a două rapoarte privind instituţia.

Preşedintele Chinei Xi Jinping începe ceea ce se conturează a fi cel mai aglomerat program de călătorii al său din ultimii şapte ani, parţial în încercarea de a convinge naţiunile lumii că Beijingul oferă un leadership global mai bun decât Statele Unite, scrie Bloomberg.