Un muncitor senegalez care locuiește la Prato, în Toscana, și are și cetățenie italiană a câștigat în instanță dreptul la alocația pentru toți cei unsprezece copii ai săi, dintre care nouă trăiesc în Senegal, relatează Notizie di Prato.
Bărbatul are copii cu mai multe femei.
El a cerut agenției de asigurări sociale INPS alocația pentru întreaga familie, iar instituția i-a cerut un certificat de componență a familiei, cu toți membrii enumerați.
Agenția l-a respins, dar judecătorul i-a dat dreptatePentru tată, asta a fost imposibil. Cei nouă copii s-au născut în Senegal, în relații poligame, fără o căsătorie înregistrată la Prato, deci nu apar în registrul civil al orașului.
INPS i-a respins cererea, printre altele pentru că nu exista conviețuire.
Senegalezul s-a adresat tribunalului din Prato, care i-a dat dreptate.
Judecătorul a considerat că tatăl a dovedit că sunt copiii lui.
Potrivit hotărârii, faptul că cei mici din Senegal nu sunt ai soției lui și nu locuiesc cu el nu e un motiv ca ei să fie excluși de la alocație.
Decizia are consecințe financiare pentru INPSAgenția trebuie să plătească alocații de aproximativ 60 până la 200 de euro pe lună pentru fiecare copil, în funcție de venituri și avere.
La acestea se adaugă toate sumele restante de la data cererii, dobânzile și cheltuielile de judecată.
Verdictul a stârnit multă agitație și furie în Italia.
„Nebunie. Un caz incredibil, o absurditate care nu poate trece neobservată. Aș vrea să vorbesc cu acel judecător“, a scris pe X viceprim-ministrul Matteo Salvini.
El a adăugat că INPS face apel și că trebuie pusă o limită acestei absurdități.
„În perioade de dificultăți economice, reducerea cheltuielilor inutile este o datorie“, a spus Salvini.
„Europa are o poziție de negociere clară, constantă și unită“, a spus premierul britanic Andy Burnham.
Cancelarul german Friedrich Merz a adăugat că pretențiile maximaliste ale Moscovei nu sunt realiste. Cei doi au vorbit la summitul aliaților Ucrainei, cunoscut drept Coaliția Voinței, găzduit de capitala Germaniei, relatează BBC.
La Berlin au ajuns și doi emisari americani.
Unul dintre ei, Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, a spus că președintele american vrea o înțelegere cu Moscova „cu Europa alături“.
Putin vrea să știe ce aduc europenii la masa tratativelorPână acum, Vladimir Putin a respins orice rol european în negocierile conduse de americani.
Mai devreme, Trump a avut la Shenzhen, în sud-estul Chinei, discuții trilaterale istorice cu Putin și cu președintele chinez Xi Jinping. Apoi s-a conectat la summitul de la Berlin din avionul prezidențial Air Force One.
La o conferință de presă lungă, după întâlnirea din China, Putin a povestit că americanii îi cer „insistent“ să accepte participarea europenilor.
Potrivit lui, Rusia nu se opune ideii, dar vrea să afle ce anume aduc europenii la masa tratativelor. De aceea, pe canale diplomatice, i-a invitat la Moscova, ca să-și prezinte pozițiile.
„Noi nu plănuim să atacăm pe nimeni”Abia după aceea, a spus el, Rusia va hotărî în ce format continuă dialogul cu Ucraina.
Liderul de la Kremlin a mai spus că aude zilnic cum europenii discută despre un război în 2030. „Noi nu plănuim să atacăm pe nimeni. Este normal așa ceva? Nu cred“, a spus el.
A recunoscut totuși că o discuție despre securitatea Europei, fără europeni, nu are sens.
Kushner a ales un ton optimistPotrivit lui, Trump a plecat din Shenzhen convins că pacea e posibilă.
Rușii ar avea încredere în instinctul emisarilor americani că europenii trebuie să fie prezenți la negocieri și s-ar simți acum „confortabil“ cu garanții de securitate pentru Ucraina, construite pe modelul articolului 5 din tratatul NATO, care obligă aliații să vină în apărarea unei țări atacate.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski cere de multă vreme o garanție echivalentă cu clauza de apărare colectivă a NATO, dar nimic nu arată că Putin ar accepta o asemenea condiție. Rusia respinge categoric aderarea Ucrainei la NATO.
Ce spun europenii despre garanțiile de tip „Articolul 5”Potrivit unor relatări, negociatorii americani au discutat totuși ideea unor garanții de tip articolul 5 pentru Kiev, fără ca țara să devină membră a alianței, dacă acceptă concesii teritoriale dureroase.
Zelenski și cei trei lideri europeni prezenți, Merz, Burnham și președintele francez Emmanuel Macron, au fost mult mai rezervați decât Kushner.
„Putin a spus mereu nu“, a declarat Zelenski, care a amintit că liderul rus a respins până acum toate propunerile.
Și Merz s-a arătat sceptic, deși a recunoscut că, odată cu implicarea Statelor Unite, șansele de pace cresc.
Europa e dispusă să poarte „discuții serioase despre securitatea europeană“ cu Rusia, a explicat el, dar mai întâi trebuie să existe un acord de pace cu Ucraina.
„Aceste discuții trebuie să înceapă și le vom accepta dacă condițiile sunt acceptabile pentru Europa și Ucraina“, a încheiat cancelarul german.
Thomas Markle a apărut în fața instanței din Tampa într-un scaun cu rotile.
Avocații săi nu au contestat concluziile psihiatrului, potrivit cărora acesta înțelege natura acuzațiilor și consecințele unei eventuale condamnări.
Markle a fost arestat de FBI pe 6 noiembrie, într-un centru rezidențial pentru vârstnici specializat în îngrijirea persoanelor cu demență.
Markle, identificat în imagini compromițătoare datând în urmă cu mai multe deceniiAnchetatorii au descoperit aproximativ 78 de obiecte, printre care negative fotografice, diapozitive și cărți, într-un spațiu de depozitare pe care acesta l-ar fi închiriat în Los Angeles. FBI susține că materialele conțineau imagini cu abuzuri sexuale asupra minorilor.
Potrivit documentelor din anchetă, martorii l-au identificat în mod pozitiv pe Markle în două dintre imagini. Bărbatul fotografiat ar avea între 30 și 40 de ani, ceea ce sugerează că presupusele fapte ar fi avut loc cu mai multe decenii în urmă.
Markle a calificat acuzațiile drept „minciuni dezgustătoare”. La începutul acestei luni, instanța a dispus menținerea sa în arest preventiv, după ce ar fi îndepărtat un dispozitiv de monitorizare a locației.
Următoarea audiere este programată pentru începutul lunii decembrie. Procesul ar urma să aibă loc în California, statul în care a fost formulată acuzația federală.
Ancheta continuă și în FilipineCazul are o componentă și în Filipine, unde Thomas Markle a locuit până în luna mai, după ce s-a mutat în această țară anul trecut, în urma mai multor accidente vasculare cerebrale.
Luni, poliția filipineză a solicitat procurorilor să formuleze acuzații împotriva sa pentru deținerea și intenția de distribuire a materialelor cu abuzuri sexuale asupra copiilor.
Anchetatorii au obținut luna trecută un mandat pentru examinarea unor dispozitive ridicate din fosta locuință a lui Markle. Patru cutii cu materiale, inclusiv calculatoare, telefoane, hard diskuri și casete video vechi, au fost predate poliției de Thomas Markle Jr., fratele vitreg al ducesei.
Meghan Markle a rupt legătura cu tatăl săuMeghan Markle nu mai are o relație cu tatăl său din 2018, anul în care s-a căsătorit cu prințul Harry. Thomas Markle nu a participat la nunta regală de la Londra.
Potrivit BBC, ducesa a întrerupt complet contactul cu tatăl său anul trecut și i-ar fi transmis că ea și autoritățile știau despre presupusele abuzuri asupra unor fete minore.
Într-o declarație publică anterioară, Meghan a confirmat existența unei scrisori adresate tatălui său și a spus că este „profund tulburată”, transmițându-și gândurile către copiii care ar fi putut fi victime.
Meghan a explicat și de ce a limitat contactul tatălui său cu familia, inclusiv cu cei doi copii ai săi și ai prințului Harry.
Potrivit canalelor de monitorizare citate de publicația The Kyiv Independent, Rusia a ridicat în aer bombardiere strategice Tu-160 de la baza aeriană Ukrainka, din Extremul Orient rus.
Aceste aeronave supersonice se numără printre cele mai mari avioane militare aflate în serviciu și pot transporta atât armament convențional, cât și nuclear.
Explozii puternice au zguduit Kievul în jurul orei 1:25, ora locală, potrivit jurnaliștilor Kyiv Independent aflați la fața locului. Deflagrațiile au avut loc la câteva minute după ce Forțele Aeriene ucrainene au avertizat asupra unor rachete balistice rusești care se îndreptau spre capitală.
Utilizarea bombardierelor strategice a ridicat nivelul de alertă în întreaga țară, întrucât toate regiunile Ucrainei puteau deveni ținte ale atacului.
Putin amenințase cu o ripostă durăOfensiva rusă a venit după ce Vladimir Putin a promis că Moscova va răspunde atacului ucrainean asupra Podului Crimeei. O porțiune a carosabilului acestui pod s-a prăbușit în urma unei lovituri cu rachete ucrainene Flamingo, în noaptea de 17 noiembrie.
„Acțiunile noastre de represalii vor fi mult mai dureroase decât ceea ce au făcut ei podului”, a declarat Putin, care a susținut că armele de precizie moderne permit executarea unor astfel de lovituri.
Podul Crimeei, construit după anexarea peninsulei de către Rusia în 2014, reprezintă o rută strategică pentru transportul de echipamente și provizii către trupele ruse din teritoriile ucrainene ocupate.
Atacuri asupra Kievului și în plină campanie diplomaticăNoul atac a urmat unei zile de bombardamente cu drone asupra centrului Kievului. Loviturile rusești au avariat două ambasade europene, Catedrala Sfântul Volodimir și mai multe clădiri rezidențiale. Un bărbat de 26 de ani a murit, iar alte cinci persoane au fost rănite.
Atacurile au avut loc în paralel cu eforturile diplomatice pentru încheierea războiului.
Vladimir Putin s-a întâlnit la Shenzhen, în China, cu președintele american Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping. Cei trei au semnat o declarație privind pacea.
În același timp, președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit la Berlin cu liderii Coaliției de Voință, pentru pregătirea următoarei runde de negocieri dintre Kiev și Moscova.
Într-o declarație comună, Zelenski și liderii europeni au cerut Rusiei să accepte un armistițiu care să protejeze infrastructura energetică și coridoarele de transport maritim din Marea Neagră.
Prima reuniune a avut loc marți, la Manila, unde Trump s-a întâlnit cu premierul japonez Sanae Takaichi, premierul indian Narendra Modi și premierul australian Anthony Albanese.
Cei patru lideri au discutat despre consolidarea cooperării în domenii precum inteligența artificială, securitatea cibernetică și supravegherea maritimă, potrivit sursei citate.
„Prietenii mei”Declarația comună a reafirmat rolul Quad ca parteneriat pentru pace, stabilitate și prosperitate. Alianța reunește patru democrații care urmăresc, printre altele, să limiteze influența strategică a Beijingului în regiunea Indo-Pacifică.
Atmosfera reuniunii de la Manila a fost relaxată. Trump i-a numit „prietenii mei” pe cei trei lideri și a glumit cu aceștia în fața jurnaliștilor.
Președintele american a spus că aceștia îl pot contacta direct ori de câte ori au probleme sau doresc să discute cu el.
„Dezacordurile nu trebuie să împiedice dialogul”Două zile mai târziu, scena diplomatică s-a schimbat radical. La Shenzhen, în China, Trump s-a întâlnit cu Xi Jinping și Vladimir Putin, la o reuniune trilaterală organizată într-un cadru oficial impresionant.
Cei trei lideri au discutat despre cooperarea internațională, reforma Organizației Națiunilor Unite, aprovizionarea cu petrol și riscurile unui război nuclear.
Și de această dată, Trump a folosit un ton prietenos.
I-a numit „prieteni” atât pe Xi, cât și pe Putin și a susținut că diferențele dintre state nu ar trebui să împiedice dialogul.
„Prea des, liderii din trecut au evitat să discute cu națiunile cu care aveau dezacorduri. Noi credem contrariul”, a declarat președintele american.
Două viziuni asupra ordinii mondialeDiferențele dintre cele două reuniuni depășesc protocolul diplomatic. Potrivit lui Ken Moriyasu, cercetător la Hudson Institute, Quad reprezintă ordinea internațională de după Al Doilea Război Mondial, bazată pe democrație și statul de drept.
În schimb, summitul trilateral ar putea indica apariția unei ordini diferite, în care trei mari puteri își recunosc reciproc sferele de influență și evită să intervină în interesele fundamentale ale celorlalte.
Și declarațiile comune reflectă această diferențăDocumentul Quad conține angajamente concrete de cooperare, în timp ce comunicatul SUA-China-Rusia are în principal caracter simbolic.
Totuși, Edgard Kagan, fost ambasador american în Malayesia, consideră că documentul trilateral conține elemente importante. Limbajul referitor la armele nucleare și la continuarea dialogului reprezintă, în opinia sa, o concesie semnificativă din partea Chinei.
„Ceea ce s-a întâmplat la Shenzhen nu este o nouă Ialta, ci un nou tip de farsă geopolitică”, scrie Kasparov, care respinge categoric comparația făcută de mai mulți comentatori cu întâlnirea istorică dintre Franklin D. Roosevelt, Winston Churchill și Iosif Stalin, în ultimele luni ale celui de-Al Doilea Război Mondial.
Kasparov amintește că, la Ialta, puterile occidentale au acceptat, în fapt, dominația sovietică asupra Poloniei și a unei mari părți din Europa de Est, condamnând, astfel, regiunea la peste patru decenii de comunism.
„Stalin controla deja Europa de Est”Totuși, el consideră că situația din 1945 era fundamental diferită de cea actuală.
„Putem condamna trădarea Poloniei în 1945, dar este important să ne amintim că Stalin controla deja Europa de Est, cu Armata Roșie, care număra peste 10 milioane de oameni”, crede fostul campion mondial. O schimbare a situației ar fi presupus, în opinia sa, un război între aliații occidentali și Uniunea Sovietică.
În schimb, Kasparov susține că Rusia nu a reușit să obțină progrese decisive în Ucraina în aproape cinci ani de război, iar Donald Trump nu face compromisuri dificile, ci cedează voluntar în fața unei puteri pe care editorialistul o consideră de rang secund.
„Trump capitulează voluntar în fața unei puteri de rang secund”„Donald Trump nu face compromisuri dificile; el capitulează voluntar în fața unei puteri de rang secund”, scrie Kasparov.
Editorialistul îl critică și mai dur pe președintele american pentru apropierea de Vladimir Putin, pe care îl descrie drept un dictator responsabil de genocid și de distrugerea orașului Mariupol. Kasparov afirmă că Trump l-a numit „prieten” pe liderul de la Kremlin din dorința de a primi atenție și admirație.
„Trump a plecat de la Shenzhen cu rușine națională pentru America și un memorandum vag despre pace”, este una dintre concluziile cele mai dure ale editorialului.
„Ar vrea Putin să fie Stalin!”Kasparov contestă și imaginea pe care Putin ar încerca să și-o construiască prin comparația cu Stalin.
Potrivit acestuia, liderul sovietic negocia în 1945 dintr-o poziție de forță, cu armatele aflate la câțiva kilometri de Berlin. În schimb, Rusia de astăzi are nevoie de cooperarea Washingtonului pentru a-și atinge obiectivele în Ucraina.
„Cât de mult și-ar dori Putin să fie Iosif Stalin”, remarcă ironic Kasparov, care observă diferența dintre puterea Uniunii Sovietice de la sfârșitul războiului și dificultățile militare actuale ale Rusiei.
Întâlnirea de la Shenzhen nu este, potrivit lui Kasparov, o împărțire a lumii între trei mari puteri, asemenea celei sugerate de analogia cu Ialta, ci un episod care, în viziunea lui, arată slăbiciunea poziției americane și disponibilitatea lui Trump de a-i oferi lui Putin legitimitate și sprijin diplomatic.
Declarația vine în contextul eforturilor diplomatice de încheiere a războiului, care se apropie de cinci ani, însă forma concretă a acestor garanții și acceptarea lor de către Moscova și Kiev rămân incerte.
Jared Kushner a făcut declarația joi, la Berlin, unde s-a întâlnit, alături de emisarul american Steve Witkoff, cu aproximativ 40 de lideri europeni. Cei doi au încercat să ofere asigurări că administrația Trump va consulta Ucraina și statele europene în negocierile privind încheierea conflictului.
„I-am făcut pe ruși confortabili cu acest concept”„Cred că i-am făcut pe ruși să se simtă confortabil cu acest concept, potrivit căruia orice garanție de securitate pentru Ucraina ar urma să se bazeze pe Articolul 5”, a declarat Kushner.
Acesta a precizat că Donald Trump este deschis unei asemenea formule, însă a subliniat că un eventual acord trebuie să fie și în interesul Statelor Unite și să facă parte dintr-un pachet mai amplu de securitate.
Articolul 5 al Tratatului NATO prevede că un atac armat împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor aliaților, care se angajează să acorde asistență.
Ucraina solicită de mult timp garanții de securitate solide pentru a preveni o nouă agresiune rusă, în cazul încheierii războiului.
Trump, Putin și Xi Jinping au discutat despre războiul din UcrainaDeclarațiile lui Kushner au venit la câteva ore după întâlnirea trilaterală dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, desfășurată în China.
Potrivit emisarului american Steve Witkoff, Trump a abordat posibilitatea încheierii pașnice a războiului din Ucraina.
Discuțiile, prezentate drept istorice, nu au produs însă progrese concrete în privința conflictului. Cei trei lideri au discutat și despre reducerea riscurilor nucleare și alte teme de securitate internațională.
Întâlnirea a durat aproximativ 70 de minute și nu a dus la anunțarea unui acord privind Ucraina.
Rusia amenință cu represalii după atacurile asupra podului KerciÎn paralel cu demersurile diplomatice, Vladimir Putin a amenințat că Rusia va răspunde atacurilor ucrainene care au provocat avarii importante podului Kerci, legătura strategică dintre peninsula Crimeea, anexată ilegal de Moscova, și teritoriul rus.
Podul are o importanță majoră pentru aprovizionarea trupelor rusești care luptă în Ucraina. Putin a declarat că infrastructura va fi reconstruită, în timp ce autoritățile ucrainene au susținut că atacurile vor afecta transportul de combustibil și muniție către forțele ruse.
Europa cere să participe la negocieriLiderii europeni sunt preocupați de posibilitatea ca Washingtonul și Moscova să negocieze viitorul Ucrainei fără implicarea directă a Kievului și a aliaților săi europeni.
Kushner a insistat că administrația Trump nu intenționează să impună un acord unilateral și că orice înțelegere va fi negociată în consultare cu Ucraina și Europa.
La rândul său, Vladimir Putin a declarat că Moscova nu se opune participării europenilor la negocieri, dar a cerut clarificări privind poziția acestora.
Deocamdată, nu există un acord privind forma garanțiilor de securitate pentru Ucraina și nici confirmarea oficială că Rusia ar accepta un mecanism inspirat de Articolul 5 al NATO.
Acțiunile Anthropic au debutat joi pe piața Nasdaq la un preț de 83 de dolari, însă au crescut rapid până la 111,5 dolari, ceea ce a dus valoarea de piață a companiei aproape de pragul de 2.000 de miliarde de dolari, potrivit BBC.
Ulterior, titlurile au pierdut o parte din câștiguri și au încheiat prima zi de tranzacționare la 97 de dolari, în creștere cu aproximativ 17%.
Debutul companiei a avut loc într-o zi dificilă pentru sectorul tehnologic: indicele Nasdaq Composite a închis în scădere cu aproape 2,3%, în timp ce acțiunile unor giganți precum Alphabet, compania-mamă a Google, și Amazon au pierdut 3%, respectiv 3,9%.
Investiții de peste 1.000 de miliarde de dolari în inteligența artificialăListarea Anthropic vine într-un moment în care marile companii tehnologice investesc sume fără precedent în dezvoltarea inteligenței artificiale.
Potrivit analizei citate de BBC, numai în ultimul an, câteva dintre cele mai mari companii din domeniu au cheltuit împreună peste 1.000 de miliarde de dolari pentru infrastructură și dezvoltarea tehnologiei.
Ritmul accelerat al investițiilor a alimentat temerile privind apariția unei bule financiare, în condițiile în care evaluările companiilor din domeniu cresc rapid, fără ca perspectivele de profit pe termen lung să fie pe deplin clare.
„Bulele nu se sparg în ziua celei mai mari tranzacții. Se sparg mai târziu, dacă perspectivele pozitive devin incerte”, spune Richard Whittle, economist la Universitatea din Salford.
Anthropic, un test pentru întreaga industrie AIFondată în urmă cu aproximativ cinci ani, Anthropic este cunoscută în special pentru dezvoltarea chatbotului Claude. Compania este prima firmă dedicată exclusiv inteligenței artificiale care ajunge pe piața publică de capital, ceea ce face dificilă compararea sa cu alte companii listate.
Analiștii avertizează că entuziasmul investitorilor din primele zile ar putea fi urmat de fluctuații importante ale acțiunilor.
Ben Barringer, responsabil de cercetarea sectorului tehnologic la Quilter Cheviot, consideră că entuziasmul inițial se va diminua în timp.
Acesta amintește de evoluția SpaceX, compania condusă de Elon Musk, ale cărei acțiuni au crescut cu aproximativ 10% în prima zi de tranzacționare, înainte de a coborî ulterior sub prețul de debut.
Pe de altă parte, istoria piețelor financiare arată că unele dintre cele mai mari companii tehnologice, precum Amazon, Google și Meta, au traversat perioade de volatilitate după listare, ajungând ulterior printre cele mai profitabile corporații din lume.
Reglementarea AI, provocarea cea mareUn alt factor care ar putea influența evoluția Anthropic este perspectiva unor noi reglementări privind utilizarea inteligenței artificiale. În Statele Unite, mai mulți politicieni au anunțat că susțin introducerea unor măsuri de siguranță și a unor limite pentru dezvoltarea și utilizarea acestor tehnologii.
Chiar în ziua listării Anthropic, un grup bipartizan de congresmeni americani a înființat House AI Safety and Innovation Caucus, o structură dedicată analizării siguranței inteligenței artificiale și a posibilelor reglementări în domeniu.
Paradoxal, una dintre vocile importante care atrag atenția asupra riscurilor AI este chiar Anthropic. Directorul executiv și cofondatorul companiei, Dario Amodei, a avertizat în repetate rânduri că viitoarele sisteme de inteligență artificială ar putea deveni atât de avansate încât să depășească capacitățile umane, generând riscuri majore.
Compania și-a construit o parte importantă a imaginii publice în jurul siguranței tehnologice. Daniela Amodei, președinta Anthropic și sora directorului executiv, a declarat în ziua listării că firma avea deja o echipă specializată în siguranța inteligenței artificiale înainte de lansarea primului său produs.
„Inteligența artificială implică riscuri reale”, a spus aceasta.