Un avion al companiei Austrian Airlines, care efectua cursa Tel Aviv–Viena, a fost deviat spre aeroportul din Sofia, după ce echipajul a primit o amenințare cu bombă, în timp ce aeronava se afla în apropierea graniței dintre Bulgaria și România. La bord se aflau 57 de persoane, iar aeronava a aterizat în siguranță.
Potrivit Ministerului Transporturilor și Comunicațiilor din Bulgaria, citat de BTA, incidentul s-a produs duminică, în timpul zborului OS82, operat cu un Airbus A320.
Un MiG-29, trimis să escorteze aeronavaForțele Aeriene bulgare au ridicat de la sol un avion de vânătoare MiG-29, care a escortat aeronava de pasageri până la aterizarea pe aeroportul din Sofia.
Ministerul Apărării din Bulgaria a precizat că intervenția s-a desfășurat în cadrul misiunii NATO de poliție aeriană, în coordonare cu Centrul NATO pentru Operațiuni Aeriene Combinate de la Torrejón, Spania.
Potrivit datelor Flightradar24, citate de AFP, avionul de pasageri a intrat în spațiul aerian al României în jurul orei 21.10, înainte de a schimba direcția și de a se îndrepta spre Sofia.
În timpul zborului, piloții au activat codul de urgență care alertează controlorii de trafic aerian că aeronava se confruntă cu o situație de urgență.
Pasagerii, evacuați și transferați pe alte zboruriAvionul a aterizat pe aeroportul din Sofia la ora 21.42, ora României, la aproximativ două ore și jumătate de la decolarea din Tel Aviv.
La bord se aflau 51 de pasageri și șase membri ai echipajului, respectiv doi piloți și patru însoțitori de bord.
Toate persoanele au coborât în siguranță, iar echipele de intervenție au început verificarea aeronavei pentru a stabili dacă exista un dispozitiv exploziv.
Purtătoarea de cuvânt a Austrian Airlines, Anita Kiefer, a confirmat incidentul și a precizat că prioritatea companiei este siguranța pasagerilor și a echipajului.
Reprezentanții companiei au anunțat că, după încheierea verificărilor de securitate, pasagerii vor fi transferați cât mai repede pe alte zboruri.
Autoritățile bulgare au deschis o anchetăMinisterul Transporturilor din Bulgaria a anunțat constituirea unui grup operativ pentru gestionarea incidentului, iar instituțiile competente au început o anchetă pentru a stabili circumstanțele în care a fost primită amenințarea cu bombă.
Presa israeliană a relatat că la bord se afla și o delegație de tineri care urmează să susțină intervenții la Organizația Națiunilor Unite.
Uniunea Europeană încearcă să adopte cât mai repede noi sancțiuni împotriva Rusiei, deoarece rezultatul alegerilor prezidențiale din Franța ar putea schimba poziția Parisului față de Moscova. Marine Le Pen, considerată favorită în cursa prezidențială, susține eliminarea sancțiunilor europene împotriva Rusiei.
Potrivit The Telegraph, oficialii de la Bruxelles și Kiev pregătesc măsuri pentru situația în care lidera partidului de extremă dreapta Adunarea Națională (RN) ar câștiga alegerile din aprilie 2027.
Februarie 2027 ar putea fi ultima ocazie pentru noi sancțiuniFebruarie 2027 ar putea reprezenta „ultima ocazie” pentru adoptarea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei, potrivit unei surse implicate în discuțiile dintre UE și Ucraina. Oficialii europeni se tem că apropierea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru luna aprilie, va îngreuna negocierile, iar o eventuală victorie a lui Marine Le Pen ar putea împiedica adoptarea altor măsuri.
Sancțiunile europene necesită acordul unanim al celor 27 de state membre ale UE, ceea ce înseamnă că fiecare țară are drept de veto. Dacă Marine Le Pen ar ajunge președinta Franței, Parisul ar putea folosi acest drept pentru a bloca noi sancțiuni împotriva Moscovei.
De la începutul invaziei rusești în Ucraina, Uniunea Europeană a adoptat 22 de pachete de sancțiuni.
Cel mai recent, aprobat pe 12 octombrie 2026, a adăugat aproximativ 1.600 de persoane și organizații rusești pe lista sancțiunilor europene, care cuprinde acum aproape 4.600 de persoane și entități.
Marine Le Pen vrea eliminarea sancțiunilor împotriva RusieiMarine Le Pen, lidera partidului de extremă dreapta Adunarea Națională, este considerată în prezent favorită pentru câștigarea alegerilor prezidențiale din Franța.
Ea s-a pronunțat în repetate rânduri împotriva sancțiunilor europene impuse Rusiei și a aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, pe care a descris-o drept un „hara-kiri economic”, adică o sinucidere economică.
Săptămâna trecută, în timpul unei vizite la Bruxelles, Le Pen și-a reafirmat poziția. „Am avut dreptate când am spus că sancțiunile nu vor avea niciun efect asupra Rusiei”, a declarat ea.
Poziția sa provoacă îngrijorare la Bruxelles, deoarece Franța este unul dintre statele cu cea mai mare influență în Uniunea Europeană, iar schimbarea conducerii politice ar putea modifica sprijinul acordat Ucrainei.
Ucraina încearcă să accelereze negocierile pentru aderarea la UEAutoritățile de la Kiev încearcă, de asemenea, să facă progrese în procesul de aderare la Uniunea Europeană înaintea alegerilor prezidențiale franceze.
Un obiectiv important este deschiderea grupurilor de capitole de negociere, cunoscute drept „clustere”. Acestea reunesc domeniile în care Ucraina trebuie să își adapteze legislația și instituțiile la regulile Uniunii Europene, de la justiție și economie până la agricultură, energie și protecția mediului.
Negocierile de aderare sunt împărțite în șase grupuri, fiecare cuprinzând mai multe domenii în care țara candidată trebuie să aplice regulile europene. Deschiderea unui grup permite începerea negocierilor oficiale.
Ucraina a deschis negocierile pentru justiție și funcționarea instituțiilor democratice în iunie 2026, pentru relațiile externe în iulie, iar pe 13 octombrie a început discuțiile privind piața internă și competitivitatea economică.
Oficialii ucraineni se tem că Marine Le Pen ar putea bloca și aceste negocieri dacă ajunge la conducerea Franței.
Vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană și euroatlantică, Vsevolod Chentsov, a declarat că Ucraina nu solicită tratament preferențial, ci recunoașterea importanței strategice a aderării sale.
„Nu cerem scurtături. Cerem însă ca statele membre să înțeleagă și să aprecieze importanța momentului geopolitic”, a spus Chentsov.
Oficialul ucrainean a recunoscut că reformele și respectarea legislației europene sunt necesare pentru aderarea la UE, dar a cerut statelor membre să țină cont și de contribuția Ucrainei la securitatea Europei.
„Prin sprijinirea Ucrainei și prin investițiile în această țară, în sens larg, UE investește în propria securitate”, a explicat vicepremierul ucrainean.
Kievul pregătește și un document prin care încearcă să o convingă pe Marine Le Pen că experiența Ucrainei în combaterea amenințărilor rusești poate contribui la securitatea Europei.
Autoritățile ucrainene au avertizat că Rusia își dezvoltă capacitățile de război hibrid, care pot provoca instabilitate politică, socială și tehnologică fără atacuri militare directe.
Zelenski speră că o mai bună înțelegere a avantajelor cooperării militare dintre Ucraina și statele europene ar putea schimba poziția lui Marine Le Pen. Potrivit președintelui ucrainean, politiciana franceză nu cunoaște încă în detaliu toate aspectele cooperării în domeniul apărării dintre Ucraina și statele europene, pe care a descris-o drept „avantajoasă pentru ambele părți”.
Ucraina poartă negocieri cu Turcia, Egipt și India pentru redeschiderea unui coridor maritim destinat transportului de cereale și alte produse alimentare. Potrivit Bloomberg, cele trei țări au propus un mecanism care să permită navelor comerciale să circule în siguranță între porturile de la Marea Neagră.
Din cauza atacurilor rusești asupra infrastructurii portuare și a navelor comerciale, transporturile maritime de cereale ucrainene sunt suspendate din luna august.
Cum ar funcționa noul coridor maritimTurcia, Egipt și India s-au oferit să contribuie la reluarea transporturilor de cereale prin Marea Neagră, folosind nave care navighează sub pavilionul lor. Acestea ar urma să transporte produse alimentare atât din porturile ucrainene, cât și din cele rusești.
Pentru ca transporturile să se desfășoare în siguranță, Ucraina și Rusia ar trebui să ajungă la o înțelegere prin care să se angajeze că nu vor ataca navele celor trei țări, indiferent dacă acestea se îndreaptă spre un port ucrainean sau unul rusesc.
„O navă se îndreaptă spre portul nostru, iar alta spre un port rusesc, iar noi convenim să nu atacăm niciuna dintre aceste nave”, a explicat Zelenski.
Președintele ucrainean a precizat însă că Rusia nu acceptă această înțelegere, deși Turcia, Egipt și India au încercat în repetate rânduri să obțină acordul Moscovei.
Exporturile ucrainene, la o treime din cantitățile obișnuiteUcraina își exportă cea mai mare parte a produselor agricole prin porturile de la Marea Neagră, care au capacitatea de a expedia până la 40 de milioane de tone de cereale pe an.
Transporturile maritime de cereale au fost suspendate în august, în urma atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră și a navelor comerciale.
Potrivit datelor Ministerului ucrainean al Agriculturii, țara mai poate exporta în prezent doar 38% din cantitățile obișnuite.
Zelenski a explicat că transportul feroviar nu poate înlocui exporturile maritime. „Nu putem transporta asemenea volume pe calea ferată”, a spus președintele ucrainean.
Zelenski cere redeschiderea coridoarelor de solidaritateÎn paralel cu negocierile pentru reluarea transporturilor prin Marea Neagră, Ucraina a solicitat Uniunii Europene să reactiveze coridoarele de solidaritate. Mecanismul, introdus în 2022, după invazia rusă, a permis transportul cerealelor ucrainene prin rețelele feroviare și porturile europene.
„Cerem UE să redeschidă coridoarele de solidaritate pentru a facilita exporturile de cereale. Toată lumea are nevoie de aceste cereale”, a declarat Zelenski.
Ucraina a cerut, de asemenea, Ungariei, Poloniei, României și Slovaciei să permită tranzitul transporturilor de cereale ucrainene.
Premierul Ungariei, Péter Magyar, a transmis că nu se opune tranzitului cerealelor ucrainene, cu condiția ca acestea să fie transportate către alte destinații, fără să ajungă pe piața ungară.
Copiii au nevoie să știe că sunt iubiți și apreciați chiar și atunci când greșesc sau nu obțin rezultatele dorite. Reem Raouda, specialistă în educație parentală, a identificat șase lecții pe care părinții ar trebui să le transmită celor mici pentru a-i ajuta să devină adulți încrezători, echilibrați și capabili să facă față dificultăților.
Specialista, care a lucrat cu peste 200 de familii, a explicat pentru CNBC că dezvoltarea emoțională a copiilor depinde și de reacțiile părinților atunci când cei mici greșesc, sunt dezamăgiți, nu sunt de acord cu adulții sau fac alegeri diferite de cele așteptate.
Eșecul, experiență, nu motiv de teamăCopiii observă reacțiile părinților atunci când iau o notă mică sau pierd o competiție. Dacă adulții par mai mândri după o victorie și mai distanți după un eșec, cei mici pot ajunge să creadă că aprecierea familiei depinde de rezultatele lor.
În loc să-i întrebe imediat de ce nu au învățat mai mult, părinții îi pot întreba cum se simt și ce cred despre rezultatul obținut. Astfel, copilul înțelege că poate greși fără să-și piardă aprecierea celor dragi.
Eșecul devine o experiență din care poate învăța, nu un motiv de rușine, pe care trebuie să-l ascundă.
Să aibă încredere în propriile alegeriCopiii care învață că trebuie să-i mulțumească pe ceilalți pentru a fi considerați „buni” pot ajunge să se îndoiască de propriile decizii atunci când cineva este nemulțumit de ei.
Părinții îi pot ajuta să înțeleagă că nu greșesc neapărat atunci când iau o decizie care nu e pe placul tuturor. Lecția îi pregătește să-și păstreze încrederea în propriile judecăți și mai târziu, în relațiile cu prietenii, partenerii sau colegii de serviciu.
Când laudele se transformă în obligațiiChiar și laudele precum „ești foarte inteligent”, „ești un sportiv talentat” sau „ești un copil responsabil” pot pune presiune asupra copiilor. Cei mici pot simți că trebuie să confirme permanent această imagine pe care adulții și-au format-o despre ei.
O notă mai mică sau o înfrângere ajunge astfel să le pară o dovadă că nu mai sunt suficient de buni.
În loc să se concentreze numai asupra rezultatului, părinții pot aprecia efortul și perseverența copilului. De exemplu, îi pot spune că au observat cum a continuat să încerce chiar și atunci când i-a fost greu.
În acest fel, copilul învață că valoarea sa nu depinde de rezultate și că un eșec nu îi anulează calitățile.
Dezacordul nu trebuie să schimbe relația cu părințiiCopiii trebuie să știe că își pot exprima supărarea sau dezacordul față de deciziile părinților fără să se teamă că relația cu aceștia va avea de suferit.
Acest lucru nu înseamnă că adulții trebuie să renunțe la reguli sau să accepte orice comportament. Ei pot menține o limită și, în același timp, îi pot arăta copilului că sentimentele sale contează.
De exemplu, părintele îi poate spune că înțelege de ce este furios, dar că decizia rămâne aceeași și că relația dintre ei nu se schimbă.
Un copil care știe că poate avea propria voce acasă va învăța mai ușor să spună „nu” și în alte relații, fără să se teamă că va pierde afecțiunea celor din jur.
„Știu că îți este greu. Sunt aici”Când copiii sunt triști, speriați sau rușinați, părinții încearcă adesea să-i liniștească repede, să le distragă atenția ori să le promită că totul va fi bine.
Adesea, însă, au nevoie mai ales să simtă că cineva le este alături. Un simplu „Știu că îți este greu. Sunt aici” îi poate ajuta să treacă printr-un moment dificil fără să simtă că trebuie să-și ascundă emoțiile.
Copiii trebuie să învețe că pot simți teamă și totuși pot încerca ceva nou, că pot fi stânjeniți și pot depăși momentul. Nu este necesar ca părinții să înlăture fiecare obstacol emoțional. Sprijinul lor îi ajută pe cei mici să descopere că pot face față situațiilor neplăcute.
Acasă este locul în care nu trebuie să impresioneze pe nimeniÎn afara familiei, copiii sunt evaluați permanent: prin note, rezultate sportive, clasamente și, mai târziu, prin performanțele școlare sau profesionale.
Familia ar trebui să le ofere un loc în care să nu simtă că trebuie să obțină rezultate pentru a fi apreciați. Părinții le pot spune direct: „Îmi place să te văd reușind. Dar nu trebuie să demonstrezi nimic ca să fii iubit”.
Realizările pot îmbogăți viața unui copil, însă nu ar trebui să devină singurul criteriu după care acesta își măsoară propria valoare.
Reem Raouda este specialistă în educație parentală, autoare și fondatoarea platformei The Safe Mom, prin care promovează creșterea copiilor într-un mediu bazat pe siguranță emoțională, apropiere și autocunoaștere.
Relațiile dintre Ucraina și Statele Unite s-au deteriorat, iar Volodimir Zelenski consideră că unele măsuri luate de administrația președintelui Donald Trump urmăresc să pună presiune asupra Kievului pentru a accepta încheierea războiului în condiții dezavantajoase.
Președintele ucrainean susține că Washingtonul a luat o serie de decizii pe care le consideră ostile Ucrainei.
„Cred că au fost luate măsuri pentru a convinge Ucraina să capituleze. Nu spun că acesta este exact obiectivul urmărit de partenerii noștri. Nu vreau să cred că partenerii noștri americani consideră că războiul împotriva Rusiei poate fi încheiat mai repede pe seama Ucrainei. Dar exact această impresie o lasă”, a declarat Zelenski duminică la Kiev, într-un interviu acordat Bloomberg.
Zelenski acuză SUA că au încetinit Starlink și livrările de rachete PatriotPreședintele ucrainean susține că Statele Unite au încetinit în mod deliberat conexiunile la internet prin Starlink, serviciu folosit de militarii ucraineni pentru comunicațiile de pe front.
De asemenea, el a acuzat Washingtonul că întârzie livrările de rachete interceptoare Patriot. Acestea sunt folosite de Ucraina pentru a doborî rachetele balistice lansate de Rusia, care reprezintă una dintre cele mai mari amenințări pentru orașele ucrainene.
O altă nemulțumire a lui Zelenski este legată de cererea lui Donald Trump ca armata ucraineană să înceteze atacurile asupra rafinăriilor rusești. Administrația americană susține însă că atacurile au contribuit la scumpirea motorinei.
Liderul ucrainean spune că aceste atacuri urmăresc să reducă producția de combustibili și veniturile din care Rusia își finanțează războiul. Potrivit lui Zelenski, un impact mult mai mare asupra aprovizionării mondiale cu petrol și combustibili l-a avut războiul dintre Statele Unite și Iran.
Schimb cu SUA: Rachete Patriot pentru oprirea atacurilorPreședintele ucrainean a declarat că i-a propus lui Donald Trump un schimb: Ucraina să înceteze atacurile asupra rafinăriilor rusești, iar Statele Unite să furnizeze mai multe rachete Patriot pentru apărarea orașelor și a infrastructurii energetice.
„Ultima mea propunere a fost aceasta: noi nu atacăm producția de motorină din Rusia, iar voi ne oferiți rachete Patriot pentru a ne proteja obiectivele. Dar ei (SUA, n.r.) vor doar să încetăm atacurile asupra motorinei. Iar dacă nu o facem, ne vor tăia accesul la anumite lucruri”, a spus Zelenski.
Liderul Ucrainei se teme că presiunile Washingtonului vor crește înaintea alegerilor pentru Congresul SUA, deoarece Trump vrea să evite scumpirea combustibililor în America, care i-ar putea costa voturi pe republicani.
Zelenski, despre relațiile cu SUA după alegeriÎn ciuda tensiunilor, președintele ucrainean crede că relațiile cu Washingtonul s-ar putea îmbunătăți după alegerile programate pe 3 noiembrie.
„În timpul alegerilor, lupta politică devine foarte agresivă. Trecem acum printr-o încercare grea, dar după alegeri cred că lucrurile se vor liniști”, a declarat Zelenski.
Întrebat despre încercările de a îmbunătăți relațiile cu Statele Unite, liderul ucrainean a explicat că nu poate aștepta până când situația devine critică pentru țara sa.
„Cred că, atunci când riscurile pentru Ucraina pot căpăta proporțiile unui tsunami, trebuie să intervenim cât furtuna este încă moderată. Din punctul meu de vedere, miza este mult mai mare decât acordul privind motorina”, a spus președintele ucrainean, referindu-se la înțelegerea dintre Donald Trump și Vladimir Putin, care permite Rusiei să vândă din nou motorină către Statele Unite și pe alte piețe internaționale, pentru a contribui la scăderea prețurilor combustibililor.
Potrivit lui Zelenski, această înțelegere va aduce Rusiei mai mulți bani pentru continuarea războiului.
