Agregator de ştiri

Hotărârea CEDO vine în contextul unei dispute mai ample privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților, în care este implicată și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), condusă de Lia Savonea, într-un litigiu separat cu Guvernul.

Curtea de la Strasbourg a respins ca nefondate plângerile formulate de șase magistrați români, care au reclamat încălcarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului de proprietate după ce Guvernul a decis eșalonarea plății unor restanțe salariale stabilite prin hotărâri judecătorești definitive.

CEDO a apreciat că eșalonarea plăților nu a încălcat drepturile reclamanților, ținând cont de circumstanțele concrete ale cauzei. Potrivit G4Media, Curtea a luat în considerare și nivelul remunerațiilor magistraților, apreciind că plata în tranșe nu le-a afectat în mod semnificativ condițiile de trai.

Totodată, CEDO a arătat că autoritățile naționale dispun de o marjă largă de apreciere în stabilirea politicilor economice și bugetare, inclusiv în privința priorităților de cheltuieli și a alocării resurselor publice.

CEDO atrage atenția asupra unui posibil conflict de interese

În motivarea hotărârii, instanța europeană a observat că jurisprudența Curții Constituționale și cea a Înaltei Curți de Casație și Justiție au contribuit, de-a lungul timpului, la reconfigurarea cadrului juridic aplicabil remunerației judecătorilor, fără modificarea formală a legilor succesive care reglementau salarizarea.

CEDO a evidențiat riscul unor conflicte de interese în situațiile în care magistrații au fost chemați să se pronunțe asupra unor componente salariale de care puteau beneficia chiar ei. Curtea a arătat că interesul patrimonial personal al judecătorilor putea interfera cu exercitarea imparțială a funcțiilor judiciare.

Instanța europeană a mai apreciat că unele decizii ale instanțelor naționale „par să își fi depășit rolul tradițional de interpretare și aplicare a legii”, situație susceptibilă să creeze impresia unui conflict de interese între instituții și tensiuni între puterea judecătorească și puterile legislativă și executivă.

CEDO a mai subliniat că judecătorii nu trebuie să se substituie autorităților competente în stabilirea politicilor bugetare și economice, a priorităților de cheltuieli și a alocării resurselor publice.

Zborul LA2302 al companiei LATAM Airlines, cu destinația Piura, în nord-vestul Peru, a suferit un „eveniment tehnic neprevăzut” pe pista Aeroportului Internațional Jorge Chávez din capitala Lima, a anunțat compania aeriană.

Motorulul aeronavei Airbus A320 a luat foc cu doar câteva momente înainte de decolare, notează Mirror.

Incendiul a izbucnit la unul dintre motoarele stângi ale avionului, în timp ce aeronava se alinia pe pistă. Protocoalele de urgență au fost activate, iar pasagerii au fost evacuați ca măsură de precauție, după ce căpitanul a raportat o problemă cu trenul de aterizare stâng.

Compania aeriană a confirmat presei locale că toți pasagerii au debarcat în siguranță, fără a fi raportate persoane rănite.

În urma incidentului, a fost declanșată o anchetă oficială pentru a stabili cauza incendiului.

De asemenea, compania nu a identificat componenta care a defectat motorul și a evitat până acum să se refere la incident ca la un incendiu în declarațiile sale oficiale, potrivit sursei citate.

Pasagerii au fost îmbarcați într-un alt avion, iar aeronava a cărui motor a luat foc a rămas la sol pentru o inspecție tehnică.

O carte despre România văzută prin destinul unui om

De la Piscuri la New York și înapoi: Anatomia unui destin. Mărturia generalului-maior medic dr. Ioan Sîrbu în dialog cu Bogdan-Ion Jelea este, în egală măsură, o biografie, o mărturie și o incursiune în România ultimelor șapte decenii.

Cartea pornește de la o întrebare simplă: cât de departe poate ajunge un om atunci când refuză să accepte limitele locului și condițiilor în care s-a născut? În cazul lui Ioan Sîrbu, răspunsul este spectaculos.

De la Piscuri, la 14 ani, spre o viață pe care nimeni nu ar fi putut-o anticipa

Sîrbu vine din satul Piscuri, comuna Plopșoru, Gorj, dintr-o familie săracă. A cunoscut încă din copilărie foamea, colectivizarea, lipsurile și sentimentul că satul său ar putea deveni limita întregii sale existențe.

La 14 ani a fugit de acasă, pentru a avea o meserie. A devenit strungar, apoi subofițer sanitar la Spitalul Militar Central. A făcut liceul la seral. A încercat să intre la Medicină, a fost admis din a treia încercare, dar a întâmpinat din nou un obstacol administrativ prin desființarea Institutului Medico-Militar. La 33 de ani a început facultatea, pe care a absolvit-o cu media zece.

A plecat apoi cu bursă în Statele Unite, la New York University, unde a devenit discipolul profesorului Leonard Linkow, părintele implantologiei. Deși putea rămâne în America, s-a întors în România pentru a contribui la dezvoltarea acestei specializări. A devenit profesor universitar, medic recunoscut internațional și general-maior.

„Nu am stat cu brațele încrucișate”

Poate că cel mai bine își definește singur destinul. În argumentul care însoțește cartea, Ioan Sîrbu spune că nu a așteptat ca viața să-i ofere „pâinea făgăduită”, ci s-a zbătut pentru a-și construi drumul.

Pentru el, mărturia nu este însă o paradă a funcțiilor. Nu urmărește să inventarieze titluri, ci să păstreze memoria unei existențe și să răspundă la întrebarea ce rămâne după ce toate demnitățile sunt date la o parte.

Bogdan-Ion Jelea: de la Bălăceanu-Stolnici și populism la Ioan Sîrbu

Cel care a transformat această viață într-o carte este Bogdan-Ion Jelea, aflat la a treia reușită editorială.

Prima a fost Aristocratul – Confesiunile lui Constantin Bălăceanu-Stolnici în dialog cu Bogdan-Ion Jelea. A urmat Avatarurile populismului național românesc în primii 100 de ani. De la Mișcarea pașoptistă la Mișcarea Legionară, lucrare bazată pe cercetarea doctorală a autorului.

Noul volum păstrează preocuparea pentru istorie, dar schimbă perspectiva: nu mai este vorba despre o categorie socială sau despre evoluția unui fenomen politic, ci despre un destin individual care devine, la rândul lui, o oglindă a unei epoci.

Jelea este analist politic și editorialist, cu studii în management, istorie, comunicare, științe politice, relații internaționale și informații. A absolvit Institutul Diplomatic Român și Colegiul Național de Apărare, a urmat Facultatea de Istorie a Universității din București și este doctor în Științe politice al SNSPA. După o primă experiență la catedră, în cadrul ASE, în prezent susține cursuri la Facultatea de Management a USAMV.

Silviu Predoiu: „Fiecare întâmplare a avut un rost”

Silviu Predoiu a avut acces la manuscris și a surprins ceea ce consideră esențial în povestea lui Sîrbu.

„Este romanul copilului plecat dintr-o familie modestă de țărani gorjeni, devenit elev al unei școli profesionale și strungar fruntaș, care, prin muncă, învățătură și o voință ieșită din comun, a ajuns subofițer sanitar, apoi medic de excepție, recunoscut internațional, reputat profesor și înalt ofițer al Armatei.”

Predoiu remarcă mai ales faptul că succesul nu l-a făcut pe Sîrbu să se rușineze de originile sale. Dimpotrivă, și-a păstrat atașamentul față de părinți, locurile natale, profesori și oamenii care l-au ajutat.

Teodor Atanasiu: o poveste despre caracter și reformă

Teodor Atanasiu l-a cunoscut pe Sîrbu în 2005, când era ministrul Apărării. Atunci, Sîrbu conducea Spitalul Militar Central și încerca să schimbe sistemul de promovare din interiorul instituției. Reforma sa urmărea ca medicii militari tineri să poată ocupa funcții profesionale și să rămână în sistem.

A fost contestat, iar împotriva sa au fost formulate acuzații dure. Atanasiu a verificat situația și a ajuns la concluzia că în spatele scandalului se afla, de fapt, rezistența unor oameni care pierdeau poziții și privilegii. Reforma a fost implementată.

Zeci de tineri medici și-au continuat cariera, iar Sîrbu avea să ajungă general-maior. Ani mai târziu, Atanasiu îl descria într-un mod care sintetizează spiritul cărții: „Mai mult decât un general destoinic, un medic recunoscut internațional și un renumit profesor universitar, Ioan Sîrbu mai are o calitate incontestabilă. Este Om, cu «O» mare.”

Andrei Țăranu: destinul lui Ioan Sîrbu, o oglindă a transformărilor României

Profesorul Andrei Țăranu, prezent în panelul dezbaterii organizate în cadrul evenimentului a subliniat, la rândul său, relevanța unei biografii care nu doar parcurge transversal mai multe lumi, ci și ilustrează sisteme politice diferite, prin care a trecut România în ultimele 7 decenii. Astfel, destinul generalului Sîrbu nu reprezintă doar o biografie tumultuoasă, ci și o frescă a prefacerilor sociale și economice ale epocilor recente.

Oscar Print și Biblioteca Academiei Române, în centrul evenimentului

Volumul este publicat de Oscar Print, editură axată pe artă, cultură și cercetare intelectuală în domeniul științelor umaniste, care a publicat și primele două cărți ale aceluiași autor, dar și Tratatul de implantologie al profesorului Sîrbu.

Lansarea din 22 octombrie a avut loc la Biblioteca Academiei Române, în Amfiteatrul „I.H. Rădulescu”. Sala a fost arhiplină. Actuali și foști demnitari, oameni politici, reprezentanți ai mediului academic, medici, militari, jurnaliști și prieteni ai autorului și ai eroului au venit să asiste la prezentarea volumului. Nu este prima dată când proiectele lui Bogdan-Ion Jelea beneficiază de un asemenea interes public

Un eveniment cu miză pentru viața publică și editorial

Importanța lansării nu ține doar de numărul participanților. Este vorba despre întâlnirea, în același spațiu, a unor medii care rar se regăsesc împreună în jurul unei cărți: lumea academică, politica, Armata, medicina, presa și cultura.

Biblioteca Academiei Române oferă cadrul instituțional și simbolic al evenimentului, iar Oscar Print continuă un proiect editorial în care cartea de cultură devine și document despre societate.

În acest context, noul volum al lui Bogdan-Ion Jelea se înscrie într-o serie de proiecte care nu tratează cartea doar ca obiect editorial, ci ca punct de întâlnire pentru memoria și viața publică a României.

O poveste care rămâne după funcții și titluri

În fond, acesta este și sensul volumului. Ioan Sîrbu nu este prezentat doar ca general, medic sau profesor. Este urmărit drumul omului: copilul din Gorj, adolescentul care pleacă de acasă, strungarul, subofițerul sanitar, studentul de 33 de ani, bursierul din America, medicul, profesorul și generalul.

Bogdan-Ion Jelea transformă acest traseu într-o mărturie despre România ultimelor șapte decenii și despre forța unui om de a-și depăși condiția. Iar lansarea de la Biblioteca Academiei Române, într-o sală care s-a dovedit prea mică pentru publicul prezent, arată că astfel de povești încă au puterea de a aduce împreună oameni și domenii diferite.

De la Piscuri la New York și înapoi nu este doar titlul unei cărți. Este traseul unui destin construit pas cu pas — și povestea unui om care, după ce a ajuns foarte departe, nu a uitat niciodată de unde a plecat.

Andrei Nistor a anunțat joi că demisionează din funcția de prefect al Capitalei, în semn de protest față de numirea social-democratului Marian Neacșu în funcția de ministru de Interne. Nistor, numit în octombrie 2025 de Guvernul Bolojan, putea fi înlocuit în urma schimbării Executivului, deoarece USR nu mai face parte din coaliția de guvernare. Potrivit Gândul, deși demisia sa este prezentată drept un gest de protest politic, schimbarea din funcție era de așteptat.

Nistor a criticat numirea lui Neacșu, condamnat definitiv în 2016 la șase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese. Marian Neacșu a fost reabilitat între timp.

„Astăzi am demisionat din funcția de prefect al Municipiului București. Mi se pare o sfidare pentru toți oamenii decenți din Ministerul Afacerilor Interne să le pui șef un condamnat. Dar PSD atât a putut”, a scris Andrei Nistor pe Facebook.

Cum se schimbă prefecții după învestirea unui nou Guvern

Potrivit articolului 123 din Constituția României, prefectul este reprezentantul Guvernului în teritoriu și este numit de Executiv.

Andrei Nistor a fost numit prefect al Capitalei prin Hotărârea de Guvern nr. 814 din 2 octombrie 2025, în perioada în care USR făcea parte din coaliția de guvernare.

Odată cu învestirea Guvernului Luca Niculescu și ieșirea USR de la guvernare, prefecții susținuți de acest partid pot fi înlocuiți prin hotărâri de guvern. Constituția nu prevede însă demiterea automată a acestora la schimbarea Executivului.

Andrei Nistor, numit prefect în octombrie 2025

Înainte de numirea în funcția de prefect, Andrei Nistor a condus organizația USR Popești-Leordeni și, ulterior, filiala județeană USR Ilfov, în perioada 2019–2025.

Nistor a absolvit Liceul Internațional de Informatică din București, apoi a urmat Facultatea de Științe Economice, specializarea Finanțe și Bănci, din cadrul Universității Ecologice din București. A încheiat cursurile în 2012 și a susținut examenul de licență în februarie 2015.

În august 2013, acesta a obținut un certificat profesional de patiserie franceză, după un program de opt săptămâni la Școala Națională Superioară de Patiserie din Yssingeaux, Franța.

În octombrie 2025, USR a obținut patru funcții de prefect, în București și în județele Bacău, Botoșani și Timiș. În aprilie 2026, după retragerea PSD de la guvernare, partidul a obținut alte opt funcții, în județele Argeș, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Ialomița, Neamț, Tulcea și Vrancea.

Joi, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a finalizat cercetările și a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a unui inculpat, deputat în Parlamentul României, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de incitare la violență, ură sau discriminare.

Este vorba despre deputatul Dan Tanasă (AUR) care, într-o postare încărcată în luna august a anului trecut, a îndemnat oamenii să refuze comenzile dacă acestea nu sunt livrate de către români.

Potrivit rechizitoriului, la data de 19 august 2025 „inculpatul a incitat publicul la ură și discriminare împotriva lucrătorilor din România, proveniți din Asia și Africa, pe motiv că aceștia fac parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criterii de rasă, naționalitate, etnie și religie, prin publicarea pe o platformă de socializare, accesibilă publicului, a mesajului: „Refuzați comanda dacă aceasta nu este livrată de un român. Nu mai încurajați importul de muncitori necalificați din Asia și Africa. Treziți-vă! O dictatură nu se instalează niciodată singură, ci în aplauzele celor cu mintea slabă. Vestul se scufundă sub valul islamist, iar europenii plâng în pumni pentru că nu au fost atenți la importul masiv de imigranți. Eu nu vreau așa ceva în România!”.

În rechizitoriu se evidențiază că actele de discriminare pot perturba grav relațiile dintre cetățeni, întrucât afectează relațiile sociale, care trebuie să se întemeieze pe respect reciproc.

Totodată, în ceea ce privește imunitatea parlamentară, se reține că aceasta este limitată la opinii politice, respectiv pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, însă deputații și senatorii pot fi urmăriți și trimiși în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

Rechizitoriul a fost transmis Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanță competentă să judece cauza în fond. 

Declarațiile au fost făcute de senatorul Mark Warner din Virginia și reprezentantul Jim Himes din Connecticut, după o ședință privind securitatea electorală solicitată directorului pentru Informații Naționale, Jay Clayton, relatează Reuters. 

Cei doi au precizat că nu pot dezvălui detalii despre informațiile prezentate în cadrul ședinței, deoarece acestea sunt clasificate, însă au afirmat că Rusia utilizează metode similare celor identificate de serviciile americane de informații în timpul alegerilor din 2016, 2020 și 2024.

„Iar situația actuală, aș spune eu, este că Rusia, la fel ca în alte dăți, îi vizează pe democrați. Rușii aruncă, practic, tot ce au la îndemână. Haos, să nu aveți încredere în aparatele de vot”, au transmis congresmenii democrați. 

Candidați-cheie atacați vizați de campanii de dezinformare

Warner a declarat că Moscova își concentrează eforturile asupra candidaților democrați. Printre cei vizați s-ar număra James Talarico, candidat pentru un loc în Senat în Texas, și senatorul Jon Ossoff, care încearcă să obțină un nou mandat în Georgia. Potrivit lui Warner, în mediul online au apărut reclame false generate cu ajutorul inteligenței artificiale, care îi vizează pe cei doi politicieni.

Cei doi și-au exprimat îngrijorarea că Donald Trump ar putea încerca să conteste rezultatele alegerilor invocând inclusiv atacuri cibernetice externe asupra infrastructurii de vot. 

Declarațiile vin într-un context politic în care sondajele Reuters/Ipsos indică un avantaj de câteva până la peste zece puncte procentuale pentru democrați în intențiile de vot la nivel național pentru alegerile de la începutul lunii noiembrie. 

Decizia a fost luată de miniștrii de Interne Matteo Piantedosi și Fernando Grande-Marlaska, într-o convorbire telefonică organizată după întâlnirea dintre premierii Giorgia Meloni și Pedro Sánchez, la marginea Consiliului European, potrivit Il Messaggero.

Măsura vine după o analiză atentă a situației și va fi însoțită de un schimb mai intens de informații între cele două țări, „pentru a garanta deplina securitate a spațiului comun Schengen”, precizează Viminale.

Cum a început disputa

Italia a reintrodus controalele în porturi și aeroporturi pentru cei care soseau din Spania la 1 august, după ce aproximativ 60.000 de migranți din Maroc au intrat în enclava spaniolă Ceuta. Verificările vizau cetățenii din afara Uniunii Europene, nu și pe europeni, potrivit AFP.

Madridul a răspuns pe 8 august cu controale asupra pasagerilor sosiți din Italia pe calea aerului sau pe mare. Ambele țări au prelungit apoi măsurile, din 15 în 15 zile.

Piantedosi a spus atunci că măsura nu a fost „deosebit de invazivă” și a permis cetățenilor europeni să circule normal. Comisarul european pentru afaceri interne, Magnus Brunner, a declarat în Parlamentul European că integritatea spațiului Schengen a rămas intactă, pentru că majoritatea celor intrați în Ceuta s-au întors în Maroc în câteva ore, potrivit Domani.

Ce rămâne în vigoare

Decizia privește doar legăturile aeriene și maritime dintre Italia și Spania.

Controalele Italiei la frontiera terestră cu Slovenia, introduse în octombrie 2023, au fost prelungite până la 18 decembrie 2026.

„Bineînțeles că este Vini!”, a declarat jucătorul lui Real Madrid într-un interviu acordat DAZN Belgia, explicând că fotografiile editate pot alimenta zvonuri fără dovezi.

„Cu Photoshop, oamenii fac modificări care îi schimbă cuiva înfățișarea. Apoi cineva lansează o teorie a conspirației, iar aceasta face înconjurul lumii. Și atunci îmi spun: «Nu se poate! Bineînțeles că este Vini!»”, a afirmat Courtois.

Courtois a explicat că zvonurile despre presupusa sosie a lui Vinícius sunt luate în derâdere inclusiv de coechipierii brazilianului.

„Râdem de asta. Uneori îl tachinăm în vestiar, în glumă. Până la urmă, și lui i se pare amuzant”, a spus portarul.

O teorie alimentată de fotografii și speculații online

Speculațiile au apărut după ce Vinícius Júnior a reapărut în public, după Cupa Mondială, cu un aspect schimbat și purtând barbă. Fotografiile sale au fost comparate pe rețelele de socializare cu imagini mai vechi, iar unii utilizatori au susținut, fără dovezi, că fotbalistul ar fi fost înlocuit cu o sosie.

Schimbarea înfățișării sale a alimentat teoria conspirației, iar presa braziliană a relatat că fotbalistul a realizat o procedură de „naturalizare facială”, inclusiv o ajustare a proiecției bărbiei. Vinícius nu a comentat public despre procedură.

Unii utilizatori au susținut că aspectul feței, tatuajele și chiar stilul de joc al brazilianului ar fi diferite, lansând ipoteza că fotbalistul ar fi fost înlocuit cu o sosie.

Unele versiuni ale poveștii au mers mai departe, susținând fără dovezi că atacantul ar fi murit în timpul procedurii sau că s-ar afla în Bahamas, trăind sub o altă identitate.

Organizația spaniolă de verificare a informațiilor Maldita.es a analizat aceste afirmații și a constatat că mesajele distribuite nu prezentau dovezi credibile. Zece dintre postările analizate acumulaseră peste 27 de milioane de vizualizări până la 7 octombrie.

Vinicius și Real Madrid nu au comentat niciuna dintre afirmațiile privind existența unei sosii, iar teoria a rămas fără susținere factuală.

Courtois, un alt exemplu al imaginilor false generate cu inteligența artificială

În același interviu, Courtois a povestit cum o imagine falsă care îl înfățișa pe un pat de spital, înconjurat de coechipieri și de președintele clubului, a ajuns inclusiv la tatăl său.

„Când m-am accidentat în meciul cu Manchester City, anul trecut, a circulat o fotografie cu mine într-un pat de spital, cu jucători și președintele lângă mine. Tatăl meu mi-a trimis un mesaj: «Când s-a întâmplat asta?». I-am răspuns: «Tată, este făcută cu inteligență artificială»”, a relatat portarul.

Până acum, virusul era considerat netransmisibil la om, a anunțat guvernul francez, potrivit Reuters.

Ministerul francez al Agriculturii precizează, într-un comunicat, că este „un caz excepțional” și că, pe baza informațiilor disponibile, nu există niciun risc pentru populația generală.

Cine era pacientul

Bărbatul avea o imunodepresie severă și era tratat la spitalele universitare din Lyon (Hospices Civils de Lyon) pentru o boală gravă. Complicațiile cerebrale apărute înainte de deces ar fi fost, cel mai probabil, legate de infecția cu virusul Shamonda, potrivit primelor investigații.

Ipoteza principală este că pacientul a fost înțepat de o musculiță infectată în estul Franței, unde virusul a circulat printre animale în primăvara și vara acestui an. Investigațiile clinice, biologice și epidemiologice continuă.

Un virus nou pentru Europa

Shamonda a fost descoperit în Nigeria la mijlocul anilor ‘60 și a fost semnalat de atunci doar sporadic, la animale din Africa și Japonia. În ciuda deceniilor de circulație pe aceste continente, niciun caz uman nu fusese documentat.

Virusul afectează în special vacile și se transmite prin înțepătura unor musculițe din genul Culicoides. Animalele bolnave fac febră, diaree și dau mult mai puțin lapte.

În Europa, a fost identificat la sfârșitul lui iulie, în Germania și Elveția. De atunci s-a răspândit în 51 de departamente franceze, dar și în Austria, Belgia, Italia, Spania, Irlanda și Portugalia, potrivit publicației agricole franceze Réussir. Virusul a fost găsit și la oi, capre, cai și alpaca.

Nu există vaccin

Nu există deocamdată vaccin sau tratament pentru Shamonda. Autoritățile din mai multe țări spun că laptele și carnea animalelor nu prezintă riscuri pentru consumatori.

Submarinul a fost descoperit la o adâncime de aproximativ 70 m de către o echipă de scafandri din Portland.

Potrivit Mirror, scafandrii au identificat apoi submarinul U-672 la aproximativ 32 km în largul coastei Salcombe.

Nava a fost văzută ultima dată în 1944, când a fost lovită de HMS Balfour. Cei 52 de membri ai echipajului au supraviețuit atacului.

Submarinul nu a fost găsit până acum din cauze unei greșeli în coordonatele înregistrate de Marina Regală pentru locul unde s-a produs scufundarea.

„Odată ce am început să ne mișcăm în jurul lui și am început să văd caracteristicile individuale știam că vom obține înregistrarea video necesară pentru a-l identifica, așa că am fost foarte mulțumit de asta”, a spus scafandrul Dominic Robinson

Istoricul german Axel Niestle, specialist în submarine și specialist în cel de-al Doilea Război Mondial, a declarat că o „eroare neintențională” din documente a plasat epava la aproximativ 74 km de locația sa reală, potrivit sursei citate.

Membrii echipajului supraviețuitori, inclusiv comandantul, s-au întors în Germania după război.

Videoclipul, difuzat de serviciul de securitate rus FSB și publicat de mass-media de stat, pretinde că arată arestarea lui Kercso, în vârstă de 23 de ani, un cetățean român care a crescut în Anglia și a fost condamnat la începutul acestui an la 15 ani de închisoare pentru spionaj în favoarea Ucrainei, potrivit Reuters.

Publicația citată afirmă că nu a reușit să verifice toate probele din dosarul lui Kercso. Ceea ce este însă clar este că înregistrarea video a arestării nu este ceea ce pretinde a fi: analiza efectuată de Reuters asupra înregistrării video și a dosarelor judiciare privind detenția sa arată că, la momentul realizării acesteia, el se afla deja de câteva luni în custodia autorităților ruse.

Acesta a fost filmat într-un parc din Rusia, în orașul Sochi, situat în sudul țării. Totuși, arestarea lui Kercso a fost anunțată pentru prima dată în altă parte, de către separatiștii pro-ruși de dincolo de graniță, din Abhazia, o regiune separatistă a Georgiei vecine, care au difuzat propria înregistrare video cu acesta aflat în custodia lor cu o zi înainte ca el să apară pentru prima dată într-un tribunal rus.

FSB nu a răspuns la solicitările de comentarii referitoare la acest articol, inclusiv la întrebarea de ce ar publica o înregistrare video care prezintă presupusa arestare a unui suspect care se afla deja în arest.

Solicitări de comentarii au fost trimise și agenției de securitate SGB a separatiștilor abhazieni, ambasadei Rusiei la Londra, precum și ministerelor de externe din România și Ucraina. Niciuna dintre acestea nu a răspuns.

Familia spune că tânărul a fost ademenit

Pentru familia lui Kercso, care susține că acesta a fost ademenit în Georgia, pentru a avea o relație amoroasă cu o femeie pe care o cunoscuse online, înregistrarea video a FSB cu o arestare înscenată nu este decât o altă întorsătură bizară într-o poveste care i-a îngrijorat încă de la început. El speră să depună un recurs împotriva condamnării sale.

„I-am spus să nu se ducă acolo pentru că este foarte periculos, pentru că acolo este război. Dar el nu m-a ascultat niciodată”, a declarat mama sa, Julia Kercso, pentru Reuters.

La sfârșitul anului 2023, Kercso locuia în orașul englez Reading, la vest de Londra, și lucra pentru o companie care reciclează echipamente electronice, când a intrat pentru prima dată în contact online cu o femeie pe nume Valeria.

Ea era din Abhazia, o fâșie pitorească de pe coasta muntoasă a Georgiei la Marea Neagră, care se află în mâinile separatiștilor încă de la începutul anilor 1990.

Între cei doi s-a înfiripat o poveste de dragoste online, iar iar familia lui spune că a călătorit prin Turcia în august 2024 pentru a o întâlni.

Reuters a obținut datele de contact ale Valeriei de la familie, dar nu a primit un răspuns la solicitările trimise acesteia pentru a obține un comentariu.

Conform relatărilor lui Kercso către familie, cei doi s-au întâlnit la Soci și, după câteva zile, au trecut granița spre Abhazia, unde Kercso a rămas pe tot parcursul toamnei. Însă mama sa a spus că relația s-a deteriorat pe măsură ce el a început să rămână fără bani, iar el le-a spus celor din familie că se va întoarce acasă.

Potrivit unor scrisori trimise familiei chiar de tânăr, el a fost arestat apoi transferat în Rusia. În lunile ulterioare arestului ar fost bătut, ținut în izolare și torturat. Reuters nu a putut verifica în mod independent aceste acuzații.

Acuzat că a transmis forțelor Ucrainene locația unor sisteme rusești de Apărare antiaeriană

La pronunțarea sentinței, FSB a declarat că acesta ar fi transmis, în vara anului 2024, locația sistemelor rusești de apărare aeriană din Sochi către o agenție de informații ucraineană. Un videoclip difuzat de agenție îl arăta mărturisind această acuzație.

Kercso susține că și acea mărturisire a fost obținută prin constrângere.

„Nimic din toate acestea nu s-a întâmplat, mi-au furat viața fără niciun motiv și au inventat totul”, a scris el. A învățat limba rusă în închisoare, îi este foarte dor de familie și visează să se întoarcă acasă.

„Acum știu că venirea aici a fost o greșeală imensă”, a spus el. „Am fost orbit de dragoste și nu am văzut semnele de avertizare.”

Guvernul Bulgariei, condus de premierul Rumen Radev, a decis miercuri să nu mai participe la cumpărarea de noi arme pentru Ucraina prin Instrumentul european pentru pace (EPF). Decizia a fost anunțată de Consiliul de Miniștri de la Sofia, care a precizat că Bulgaria va continua să sprijine Ucraina prin alte forme de ajutor.

Autoritățile bulgare au decis să folosească procedura de „abținere constructivă”, mecanism prin care un stat poate refuza participarea la finanțarea unei anumite măsuri, fără să împiedice celelalte țări din Uniunea Europeană să le aprobe și să le pună în aplicare.

Guvernul a precizat că fondurile bulgare destinate Ucrainei vor fi folosite numai pentru ajutoare neletale și că va solicita ca acestea să fie direcționate cu prioritate către regiunile în care trăiesc etnici bulgari.

Bulgaria continuă să contribuie, deși nu va mai finanța arme

Instrumentul european pentru pace este un fond creat în 2021, prin care statele membre ale Uniunii Europene finanțează măsuri de sprijin pentru țările partenere. În cazul Ucrainei, banii au fost folosiți pentru echipamente militare, arme și alte forme de asistență.

Bulgaria contribuie la acest fond alături de celelalte state participante. Pentru anul 2026, contribuția sa depășește 9 milioane de euro.

Decizia Guvernului de la Sofia nu înseamnă însă că Bulgaria încetează să mai plătească aceste contribuții. Țara are obligații financiare deja asumate, iar neplata lor ar putea atrage penalități.

Diferența este destinația banilor. Bulgaria va continua să contribuie la fond, dar nu va mai participa la finanțarea măsurilor prin care sunt cumpărate noi arme letale pentru Ucraina. În schimb, contribuția sa pentru sprijinirea acestei țări va fi direcționată către ajutoare neletale.

Celelalte state europene vor putea continua să finanțeze cumpărarea de arme pentru Ucraina, fără ca fondurile Bulgariei să fie folosite în acest scop.

Fondul european are și un alt rol: poate rambursa statelor membre o parte din valoarea echipamentelor militare pe care acestea le-au donat deja Ucrainei. Bulgaria a recuperat anterior peste 3 milioane de euro prin acest mecanism.

Guvernul bulgar cere deschiderea negocierilor de pace

Executivul de la Sofia a explicat că decizia urmărește să contribuie la încetarea ostilităților din apropierea granițelor Bulgariei, fără să pună sub semnul întrebării suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

„Concentrarea exclusivă asupra ajutorului nemilitar transmite un semnal clar comunității internaționale că Bulgaria sprijină suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, dar respinge logica unei confruntări militare fără sfârșit și caută modalități de deschidere a canalelor diplomatice pentru negocieri”, a transmis Guvernul bulgar.

Autoritățile de la Sofia consideră că sprijinul acordat Ucrainei trebuie să favorizeze identificarea unei soluții diplomatice și reluarea dialogului, în locul prelungirii conflictului militar.

Decizia reprezintă o nouă schimbare în politica de sprijin militar a Bulgariei pentru Ucraina. Guvernul condus de Rumen Radev oprise anterior și donațiile de armament provenit din stocurile armatei bulgare.

În februarie 2026, Guvernul condus la acea vreme de Rosen Zhelyazkov aprobase plata a peste 6,2 milioane de euro, reprezentând prima tranșă din contribuția anuală a Bulgariei la Instrumentul european pentru pace.

Fondul are o valoare totală de peste 17 miliarde de euro, iar în septembrie 2026 Uniunea Europeană a aprobat alocarea a peste 6 miliarde de euro pentru finanțarea achizițiilor de armament destinate Ucrainei.

Contribuția fiecărui stat membru la acest fond este calculată în funcție de venitul său național brut, astfel încât țările cu economii mai mari plătesc sume mai mari.