În St. Moritz, autoritățile locale au început construcția unui imobil cu 19 apartamente, destinat exclusiv rezidenților, care vor fi închiriate în funcție de venit, scrie Il Post. Clădirea este amplasată în zona Signal, între pârtiile de schi și lac, iar finalizarea este estimată pentru vara anului 2027.
Criza locuințelor într-o stațiune de luxProiectul face parte dintr-un plan mai amplu al administrației locale de a combate lipsa locuințelor pentru persoanele cu venituri medii sau reduse. Deși stațiunea este sinonimă cu turismul de lux, realitatea pentru cei aproximativ 5.000 de locuitori permanenți este diferită. Autoritățile recunosc că tot mai mulți angajați din domenii esențiale, precum construcțiile sau industria hotelieră, nu își mai permit chirii în oraș. Potrivit viceprimarului Reto Matossi, inițiativa vizează persoanele care nu câștigă între 10.000 și 15.000 de franci elvețieni pe lună, prag considerat necesar pentru a face față costurilor ridicate din zonă.
Chiriile, adaptate veniturilor. Investiții și planuri de extindereNoul imobil va include apartamente de diferite dimensiuni, de la garsoniere la locuințe cu patru camere. Chiriile vor varia în funcție de venitul chiriașilor, pornind de la aproximativ 750 de franci elvețieni pe lună pentru o garsonieră și ajungând la circa 2.500 de franci pentru apartamentele mai mari. „Vrem un sistem în care cine câștigă mai mult plătește mai mult, iar cine câștigă mai puțin plătește mai puțin”, a explicat Matossi.
Proiectul are un buget de aproximativ 13 milioane de franci elvețieni și reprezintă primul dintr-o serie de dezvoltări similare. Alte două proiecte sunt deja în fază de planificare, în zonele Du Lac și Salet, pentru care autoritățile intenționează să lanseze licitații până la finalul anului. Inițiativa are și un obiectiv strategic: prevenirea depopulării. Autoritățile avertizează că, fără soluții pentru locuire, orașul riscă să piardă forța de muncă necesară pentru funcționarea serviciilor esențiale, de la școli și comerț până la sistemul medical.
Rezoluția a fost adoptată miercuri în plenul Parlamentului European, după ce a fost analizat raportului Comisiei Europene privind statul de drept din 2025.
Aleșii europeni atrag atenția că, în continuare, majoritatea recomandărilor făcute de Comisia Europeană nu sunt implementate în mai multe state membre: „93% dintre recomandări sunt reluate din anii anteriori”, semn că progresele sunt limitate în mai multe domenii-cheie.
Justiția, sub presiune politicăParlamentul European atrage atenția că în unele state membre există în continuare riscuri legate de influența politică asupra sistemului de justiție, inclusiv în numirea judecătorilor sau în gestionarea dosarelor.
Eurodeputații condamnă orice formă de interferență politică și au cerut garanții clare pentru independența justiției. „Sunt vizate atacurile asupra judecătorilor și procurorilor și utilizarea politică a sistemelor de justiție”, se arată în rezoluția adoptată.
De asemenea, Parlamentul cere respectarea deciziilor Curții de Justiție a UE și ale Curții Europene a Drepturilor Omului.
Corupția: „o amenințare serioasă”Corupția rămâne una dintre principalele preocupări ale eurodeputaților, fiind descrisă drept o „amenințare directă la adresa democrației și a egalității de tratament”.
Parlamentarii au cerut sancțiuni mai dure și acțiuni mai eficiente în cazurile de corupție la nivel înalt. Totodată, aceștia solicită o cooperare mai strânsă între instituțiile europene și participarea deplină a Uniunii Europene în GRECO, organismul anticorupție al Consiliului Europei.
Presiuni asupra presei și societății civileEurodeputații au tras un semnal de alarmă și privitor la libertatea presei, arătând că jurnaliștii de investigație sunt în continuare expuși amenințărilor, hărțuirii și proceselor abuzive.
„Atacurile asupra jurnaliștilor sunt atacuri directe asupra statului de drept”, avertizează Parlamentul European.
De asemenea, a fost criticată utilizarea tehnologiilor de tip spyware, adică programele de supraveghere ascunsă a telefoanelor și computerelor, dar și concentrarea proprietății media în mâinile unui număr redus de actori sau presiunile politice asupra instituțiilor de presă publică.
În același timp, Parlamentul avertizează că spațiul pentru organizațiile societății civile se restrânge în unele state, prin finanțări reduse, birocrație sau campanii de discreditare.
Fondurile UE pot fi suspendateEurodeputații leagă direct statul de drept de respectarea drepturilor fundamentale, invocând probleme legate de discriminare, discurs de ură, drepturile minorităților, violență de gen sau accesul la servicii de sănătate reproductivă.
În acest context, Parlamentul European avertizează că fondurile UE vor fi suspendate acolo unde sunt constatate încălcări ale drepturilor fundamentale.
Mesajul raportoruluiRaportorul Konstantinos Arvanitis consideră că adoptarea rezoluției arată un sprijin larg din partea forțelor democratice din Parlament.
„Textul acoperă toate domeniile relevante, exprimă îngrijorările noastre și include propuneri concrete de îmbunătățire”, a declarat acesta, adăugând că documentul ar trebui să devină un reper pentru viitoarele acțiuni privind statul de drept în UE.
Întrebat de jurnaliști, în Biroul Oval, după întâlnirea cu echipajul misiunii Artemis II, care dintre conflicte s-ar putea încheia mai repede – cel din Iran sau cel din Ucraina -Trump a spus că discuția sa cu liderul de la Kremlin s-a concentrat în principal pe Ucraina, dar a atins și situația din Iran.
„Am vorbit despre Ucraina și am vorbit puțin și despre Iran. El nu vrea să îi vadă (pe iranieni n.r.) că au o armă nucleară”, a spus Trump.
Trump: „Înainte să mă ajuți, vreau să-ți închei războiul”Președintele american a adăugat că a sugerat, în discuția cu Vladimir Putin, o posibilă încetare a focului. „Am sugerat, într-o oarecare măsură, o încetare a focului. Și cred că ar putea face asta. Ar putea anunța ceva în acest sens”, a afirmat el.
Trump spune că liderul rus „ar dori să ajute” în negocierile cu Iranul și a relatat că i-a transmis că vrea mai întâi să pună capăt războiului din Ucraina. „I-am spus: înainte să mă ajuți, vreau să-ți închei războiul”, a declarat acesta.
Putin „era gata de un acord mai demult”El a adăugat că îl cunoaște pe Putin „de mult timp” și că acesta ar fi fost pregătit să ajungă la un acord mai devreme. „Cred că era gata să facă un acord mai demult, dar unii oameni i-au îngreunat acest lucru”, a spus Trump.
„Calendar similar” pentru conflictele din Iran și UcrainaÎntrebat din nou despre evoluția conflictelor, liderul american a declarat că nu știe care dintre războaie – cel din Iran sau cel din Ucraina – se va încheia primul, dar că ambele ar putea urma „un calendar similar”.
Ucraina, „înfrântă militar”În același timp, liderul american susține că Ucraina este „înfrântă militar” și că nu mai are flotă navală: „Uitați-vă: marina lor – aveau 159 de nave. Fiecare navă este acum sub apă. De obicei, asta spune totul”.
Potrivit înregistrărilor convorbirilor cu controlul de trafic aerian, pilotul unui zbor operat cu un Boeing 737 a semnalat prezența unui obiect de mici dimensiuni în aer, la aproximativ 90 de minute după decolarea din San Francisco. Aeronava zbura la circa 900 de metri altitudine în momentul incidentului, la primele ore ale dimineții.
„Un obiect mic și roșu sub avion”Cu câteva minute înainte, pilotul ceruse turnului de control informații despre eventuale obiecte neobișnuite observate de alți aviatori. „Cred că tocmai am văzut un obiect mic, roșu, sub noi, în partea dreaptă”, a transmis acesta, potrivit Le Figaro.
Ulterior, întrebat de controlori, pilotul a adăugat: „Era atât de mic încât nu puteam să-l disting. Era roșu, era strălucitor”.
Aterizare în siguranțăCompania United Airlines a confirmat că echipajul a raportat o posibilă dronă în apropierea aeronavei înainte de aterizare, dar a precizat că incidentul nu a avut consecințe pentru cei 48 de pasageri și cei șase membri ai echipajului.
„Zborul United 1980 a semnalat prezența potențială a unei drone înainte de a ajunge la San Diego. Aeronava a aterizat în siguranță, iar pasagerii au debarcat în mod normal la poartă. După o inspecție amănunțită, echipa de mentenanță nu a constatat nicio avarie”, a transmis compania.
Regulile Administrației Federale a Aviației interzic operarea dronelor la altitudini de peste 120 de metri fără autorizație specială și impun evitarea spațiilor aeriene restricționate, în special în apropierea aeroporturilor.
Inițiativa vizează completarea legislației privind calitatea aerului, astfel încât autoritățile să poată anticipa evoluția poluării pe termen scurt, pe intervale de 24, 48 și 72 de ore.
Parlamentarii spun că, în prezent, informarea populației se face după producerea episoadelor de poluare: „În lipsa unei reglementări exprese privind prognoza calității aerului și buletinele de prognoză, informarea publicului se realizează preponderent ex post, prin rapoarte anuale și prin comunicarea depășirilor constatate ale valorilor-limită, valorilor-țintă sau pragurilor de informare și alertă”.
Proiectul prevede și „instituirea Sistemului Național de Prognoză și Avertizare privind Calitatea Aerului”, definit ca serviciu public de interes național, coordonat de autoritatea centrală pentru protecția mediului.
„Cadrul normativ existent nu consacră explicit un mecanism național de prognoză a calității aerului și de avertizare anticipativă a populației”, susțin inițiatorii.
În propunerea legislativă nu este precizat impactul bugetar și nici cu ce personal va fi realizată activitatea de comunicare a prognozei privind calitatea aerului.
Buletine zilnice, pe baza datelor și a modelelor meteoProiectul introduce obligația elaborării unor buletine zilnice privind calitatea aerului, care ar urma să includă nivelurile principalilor poluanți, prognoza pe termen scurt, riscurile pentru sănătate și recomandări pentru populație.
Prognozele ar urma să fie realizate pe baza datelor din rețeaua națională de monitorizare, a modelelor de dispersie a poluanților și a informațiilor meteorologice.
Potrivit inițiativei, „buletinele se pun la dispoziția publicului cu titlu gratuit, printr-o platformă electronică națională dedicată, prin paginile de internet ale autorităților competente și prin alte mijloace media ușor accesibile, inclusiv aplicații informatice pentru dispozitive mobile”.
Noi alerte pentru populațieDacă prognoza indică o probabilitate ridicată de depășire a valorilor-limită, „autoritatea publică centrală pentru protecția mediului va emite avertizări de poluare, diferențiate pe niveluri de severitate”.
Acestea ar fi transmise către autoritățile locale și instituțiile de sănătate publică, iar administrațiile locale ar avea obligația să le comunice populației și să aplice măsuri temporare pentru reducerea emisiilor.
Obligații și sancțiuniÎn funcție de nivelul de severitate al avertizării de poluare, autoritățile locale și cele de mediu „sunt obligate să dispună măsuri temporare de reducere a emisiilor și de protecție a populației, în concordanță cu planurile de calitate a aerului și planurile de acțiune pe termen scurt”.
Proiectul introduce și sancțiuni pentru nerespectarea acestor obligații, cu amenzi între 10.000 și 50.000 de lei.
Arhivarea datelor folosite pentru prognoze și avertizări ar urma să se facă pentru o perioadă de cel puțin cinci ani, în vederea „evaluării eficienței măsurilor adoptate și fundamentării politicilor publice”.
Argumentul inițiatorilorParlamentarii AUR susțin că lipsa unor instrumente de anticipare reduce capacitatea de reacție a autorităților și crește expunerea populației la poluare, dat fiind faptul că informarea se face în principal după producerea episoadelor.
„Această abordare nu permite o reacție suficient de timpurie pentru reducerea expunerii populației la poluare și pentru activarea, în timp util, a măsurilor temporare”, spun aceștia.
În același timp, inițiatorii invocă „obligațiile asumate de România la nivel european în ceea ce privește reducerea emisiilor și evitarea unor proceduri de infringement în domeniul calității aerului”.
CES: Sistemul există dejaConsiliul Economic și Social atrage atenția însă că România are deja mecanisme de monitorizare și informare, iar introducerea unui nou sistem ar putea duce la suprapuneri de competențe și la creșterea birocrației, fără beneficii clare.
Potrivit CES, „România dispune deja de legislație specifică, de rețea națională de monitorizare și de mecanisme oficiale de informare în timp real”.
Datele despre aer, disponibile și în aplicațiiInformații despre calitatea aerului, estimări și recomandări pentru populație sunt deja disponibile prin toate aplicații meteo și platformele specializate.
Acestea afișează indicele de calitate a aerului și evaluarea în timp real a nivelului de poluare, explică impactul asupra sănătății și oferă sugestii pentru activități în aer liber, în funcție de valorile înregistrate. Informațiile sunt, în mare parte, similare cu cele propuse.
Potrivit Flotilei Globale Sumud – un grup de peste 50 de nave plecate din Franța, Spania și Italia – forțele navale israeliene au interceptat convoiul și au transmis amenințări, iar unele ambarcațiuni ar fi fost oprite și abordate.
Organizația susține că militarii israelieni au folosit lasere și arme de asalt și au ordonat participanților să stea adunați și să îngenuncheze.
„S-a pierdut contactul cu 11 nave”Într-un mesaj publicat pe platforma X, preluat de Le Figaro, coordonatorii flotilei au transmis că „s-a pierdut contactul cu 11 nave”.
„Navele noastre au fost abordate de ambarcațiuni militare care s-au identificat ca aparținând Israelului”, a precizat organizația, adăugând că persoanele aflate la bord au fost „amenințate cu lasere și arme de asalt semi-automate” și li s-a ordonat „să se adune în partea din față a navelor și să se așeze în genunchi”.
Potrivit sistemelor de monitorizare ale organizației, flotila se află în prezent în largul coastelor Greciei, la vest de insula Creta.
Misiuni similare, oprite anteriorInițiativa face parte dintr-o serie de acțiuni maritime care contestă blocada impusă de Israel asupra Fâșiei Gaza din 2007. La începutul lunii octombrie 2025, o misiune similară a fost interceptată de forțele israeliene în apropierea coastelor Egiptului și Gazei, iar participanții au fost reținuți și ulterior expulzați.
Două decenii de restricții pentru populația din GazaIsraelul menține de aproape două decenii blocada asupra Fâșiei Gaza, teritoriu controlat de Hamas, în conflictul cu mișcarea islamistă palestiniană.
Măsura presupune restricții asupra circulației persoanelor și a bunurilor, inclusiv limitarea accesului pe mare și control strict al punctelor de trecere terestre. Autoritățile israeliene susțin că blocada are rol de securitate, în contextul confruntărilor și atacurilor din zonă.
În schimb, Organizația Națiunilor Unite și alte organizații umanitare internaționale, alături de numeroase ONG-uri, au criticat în mod repetat blocada, avertizând că restricțiile afectează grav accesul la alimente, medicamente și alte bunuri esențiale și contribuie la agravarea crizei umanitare din Fâșia Gaza.
Liderul de la Washington a făcut anunțul printr-un mesaj publicat pe platforma sa Truth Social, precizând că această opțiune se află în prezent în evaluare la nivelul administrației americane și că o decizie finală ar putea fi luată în perioada imediat următoare.
„Statele Unite analizează și examinează în prezent posibilitatea unei reduceri a efectivelor militare din Germania, iar o decizie va fi luată foarte curând”, a transmis Donald Trump, citat de Le Figaro.
Dispute privind abordarea conflictului din IranDiscuțiile privind o posibilă reducere a forțelor americane din Germania au fost alimentate de schimburile de replici tot mai dure între Washington și Berlin, generate de pozițiile divergente privind conflictul din Iran.
Potrivit cancelarului german, iranienii sunt mai puternici decât se estima, iar Statele Unite nu au o strategie convingătoare în negocieri. De asemenea, Merz a afirmat că liderii iranieni „umilesc” SUA, făcându-i pe oficialii americani să se deplaseze în Pakistan și apoi să plece fără rezultate.
În replică, Donald Trump l-a criticat pe cancelarul german, susținând că acesta ar considera acceptabil ca Iranul să dețină arme nucleare. Afirmația a fost respinsă de poziția oficială a lui Merz, care a precizat anterior că Iranul nu trebuie să dețină armament nuclear.
Germania, rol cheie în arhitectura NATOÎn prezent, Germania găzduiește cea mai mare prezență militară americană din Europa, cu aproximativ 35.000–38.000 de militari, în cadrul angajamentelor NATO.
Baze precum Ramstein Air Base și instalațiile din Bavaria (Grafenwöhr/Vilseck) funcționează ca centre logistice și de antrenament esențiale pentru operațiuni în Europa și Africa, iar o eventuală reducere a trupelor ar avea un impact semnificativ asupra arhitecturii de securitate europene.
Casa Albă nu a oferit detalii suplimentare privind dimensiunea posibilă a unei astfel de reduceri sau calendarul exact al unei eventuale retrageri parțiale a trupelor.
Cea mai mare creștere este la capitolul dezvoltare: sumele alocate investițiilor urcă de la 386 de milioane de lei anul trecut la 513 milioane de lei în acest an, adică un plus de peste 130 de milioane de lei. În schimb, cheltuielile de funcționare rămân la nivelul din 2025.
Bugetul aprobat miercuri a fost construit după ce administrația locală a pornit de la un deficit de aproximativ 30-40 de milioane de lei și venituri mai mici decât în 2025, potrivit primarului George Scripcaru.
Edilul susține că bugetul reușește totuși să acopere nevoile orașului și să mențină investițiile la un nivel ridicat: „Bugetul este unul echilibrat, care răspunde necesităților orașului. Avem un capitol foarte mare de investiții și sume foarte mari alocate pe dezvoltare”.
Se construiește un nou spitalUnul dintre cele mai importante proiecte este construcția Spitalului de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase, pentru care a fost semnat un contract de finanțare de peste 580 de milioane de lei, din fonduri europene nerambursabile.
„Înseamnă peste 100 de milioane de euro care se adaugă la capitolul venituri. Bugetul aprobat este, de fapt, mai mare dacă luăm în calcul aceste sume”, a spus edilul.
În ultimele zile, au fost semnate mai multe contracte, iar valoarea totală a fondurilor nerambursabile atrase se apropie de 140 de milioane de euro.
Educația și cultura primesc mai mulți baniBugetul pe 2026 prevede creșteri pentru educație și cultură, atât la investiții, cât și la cheltuielile de funcționare. Sunt alocate fonduri și pentru proiectele culturale independente, care vor fi gestionate prin Centrul Cultural Apollonia, care va coordona finanțarea acestora la nivel local.
Primarul George Scripcaru a spus că modul de acordare a banilor va fi însă schimbat, după problemele apărute în trecut, când unele proiecte nu au justificat cheltuielile sau nu au achitat drepturi de autor.
„Nu cred că este o situație firească să mergi cu 85% avans și, când vii cu deconturile, să nu justifici banii. Vom crea reguli noi și vom stabili cum se vor întâmpla lucrurile”, a declarat edilul.
Adoptat cu întârziereBugetul pentru 2026 a fost aprobat după patru luni în care orașul a funcționat fără un buget complet,fiind folosite doar sume provizorii din bugetul anului trecut.
„A trebuit să recuperăm cei 40 de milioane și să completăm până la sută la sută necesitățile financiare ale orașului”, a explicat primarul.
Miza este una politică majoră: districtul era câștigat de democratul Cleo Fields, iar astfel de circumscripții, în care minoritățile au o pondere mare, tind să favorizeze Partidul Democrat.
Eliminarea lor permite statelor conduse de republicani să redeseneze circumscripțiile astfel încât să obțină mai multe mandate în Camera Reprezentanților, potrivit Associated Press.
Cum decid alegerile districteleÎn sistemul american, alegătorii nu votează doar la nivel de stat, ci în districte electorale pentru Congres. Fiecare district trimite un reprezentant în Camera Reprezentanților. De aceea, felul în care sunt trasate granițele acestor districte electorale în interiorul fiecărui stat poate decide cine câștigă un mandat: democrații sau republicanii.
District creat pentru reprezentarea afro-americanilorDistrictul din Louisiana fusese creat pentru a corecta o delimitare electorală considerată anterior discriminatorie. Statul are o populație afro-americană importantă, dar configurația inițială oferea alegătorilor de culoare șanse reduse de a-și alege reprezentanți în Congres. Noua împărțire introducea un al doilea district în care alegătorii afro-americani erau predominanți.
Majoritatea conservatoare a Curții Supreme a decis însă că districtul s-a bazat prea mult pe criteriul rasial. Judecătorii au considerat că, deși legea americană permite protejarea minorităților împotriva discriminării electorale, rasa nu poate deveni criteriul dominant în desenarea unei circumscripții.
Reguli care protejau votul minoritățilorPreședintele Curții Supreme, John Roberts, descrisese anterior această delimitare drept „un șarpe”, pentru că se întinde pe mai mult de 320 de kilometri și leagă zone diferite din Louisiana pentru a include comunități de alegători afro-americani în aceeași circumscripție.
Cazul limitează aplicarea prevederilor din Legea privind dreptul de vot, adoptată în 1965 pentru a combate discriminarea rasială în alegeri, care obligă statele americane să asigure minorităților șanse reale să își aleagă reprezentanți în Congres.
Prevedere a fost folosită timp de decenii pentru a împiedica diluarea votului minorităților, adică situația în care alegătorii afro-americani sau latino sunt împărțiți între mai multe districte astfel încât să nu poată influența rezultatul nicăieri.
„Un glonț în inima dreptului la vot”Aproximativ 70 dintre cele 435 de districte congresionale din SUA sunt protejate sau influențate de această reglementare, potrivit estimării experților în legislație electorală.
Decizia poate avea efecte dincolo de Louisiana. State conduse de republicani ar putea invoca hotărârea pentru a contesta sau elimina districte în care alegătorii afro-americani și latino au o pondere mare. Cum aceste comunități votează adesea cu democrații, efectul politic poate fi un avantaj pentru republicani.
Reverendul Al Sharpton, un cunoscut lider afro-american al luptei pentru drepturile civile, a numit decizia „un glonț în inima dreptului la vot”.
Trump vrea circumscripții favorabile republicanilorÎntrebat de jurnaliști despre decizie, Donald Trump a părut inițial că nu este la curent cu hotărârea și a întrebat când a fost pronunțată. El a explicat că nu știa detaliile pentru că „a fost cu astronauții” și „cu antreprenorii”, referindu-se la întâlniri oficiale din acea zi.
Ulterior liderul american a declarat că susține redesenarea circumscripțiilor electorale de către oficialii republicani din state, pentru a crește șansele partidului în Congres.
Statul Louisiana este condus de un guvernator republican și are o majoritate republicană în legislativul local, ceea ce înseamnă că autoritățile statului controlează modul în care sunt trasate circumscripțiile electorale.
Decizia Curții Supreme le oferă posibilitatea să modifice delimitarea acestora astfel încât să obțină un avantaj electoral.
Partida s-a disputat pe stadionul Metropolitano din Madrid, unde londonezii au intrat în avantaj la pauză, după o primă repriză echilibrată, în care însă ocaziile mai clare au aparținut gazdelor.
Cu toate acestea, atacantul suedez al lui Arsenal, Viktor Gyökeres, a deschis scorul în minutul 44, transformând un penalty acordat după reluările video, cu un șut puternic, plasat lângă bară.
Repriza a doua, controlată de AtléticoDeși scorul a fost favorabil oaspeților, Atlético a fost mai periculoasă înainte de pauză, reușind să creeze cele mai importante ocazii ale primei reprize.
După pauză, meciul s-a schimbat clar. Echipa lui Diego Simeone a ținut jocul în jumătatea adversă și a pus presiune constantă pe defensiva lui Arsenal. Egalarea a venit în minutul 56, când atacantul argentinian al madrilenilor, Julián Alvarez, a transformat fără emoții un penalty acordat pentru un henț în careu.
Aproape de golul doiGazdele au rămas în atac și au fost aproape de golul doi, fără să concretizeze însă. Cel mai aproape a fost atacantul Antoine Griezmann, care a lovit bara de două ori în aceeași fază, în timp ce Álvarez și Lookman au menținut presiunea pe poarta lui David Raya.
Atlético a confirmat și în cifre controlul din repriza a doua: 13 șuturi și trei ocazii mari, față de doar cinci și niciuna importantă pentru Arsenal.
Calificarea se decide la LondraArsenal a primit un penalty în minutul 77, după un fault comis de fundașul slovac Dávid Hancko, însă decizia a fost anulată după reluări, iar scorul a rămas neschimbat.
În ultimele minute, ambele echipe au căutat golul victoriei, însă fără rezultat, astfel încât calificarea în finala Ligii Campionilor se va decide în returul de la Londra.
