Agregator de ştiri

Robert Fico și delegația slovacă vor zbura spre Moscova și vor face un ocol mai larg, prin Republica Cehă, Germania, Suedia și Finlanda. O sursă din cadrul Ministerului Afacerilor Externe a confirmat acest lucru pentru Marker.  Ocolul lui Fico este determinat de faptul că Estonia, în mod oficial, dar și țările baltice și Polonia, nu au permis zborul peste teritoriul lor. Fico zboară la Moscova pentru a 81-a aniversare a sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial, dar nici anul acesta nu va participa la parada militară.

Potrivit lui Marker, reprezentanții Republicii Cehe, Germaniei și a două țări scandinave, Suediei și Finlandei, nu au avut nicio problemă cu avionul slovac care trece prin spațiul lor aerian spre Moscova.

Dimpotrivă, unii politicieni occidentali își manifestă interesul pentru schimbul de anumite informații din negocieri. Germania se află într-o situație deosebit de dificilă, deoarece rușii au încetat exportul de petrol prin ramura nordică a conductei Drujba de la 1 mai anul acesta. Oficial, petrolul era marcat ca provenind din Kazahstan, dar în practică era petrol rusesc.

Estonia a adoptat cea mai fermă poziție împotriva survolului lui Robert Fico, ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, emitând o declarație în care spunea: „Lui Fico nu i se va permite din nou să zboare prin spațiul aerian estonian în drum spre Moscova, unde este programat să participe la o paradă ceremonială pe 9 mai, care servește la celebrarea agresorului. Am respins-o anul trecut, iar același principiu se aplică și acum.” Declarația a fost publicată de Ministerul local al Afacerilor Externe.

Fico relatase anterior despre opoziția Lituaniei și Letoniei. „Lituania și Letonia ne-au informat deja că nu ne vor permite să survolăm teritoriul lor în zborul spre Moscova. Și ce dacă, statele membre ale Uniunii Europene nu vor permite prim-ministrului unui alt stat membru al UE să survoleze teritoriul lor”, a declarat el în aprilie.

Dezacordul Poloniei nu a fost raportat, dar a fost transmis la nivel personal.

Întreaga situație este paradoxală. Statele din vestul și nordul UE nu au nicio problemă cu plecarea prim-ministrului slovac, în timp ce statele din estul UE adoptă o poziție dură.

Zborul lui Fico de la Bratislava la Moscova pe „ruta nordică”, trecând prin Cehia, Germania, Suedia și Finlanda, va dura în jur de 3,5 – 4 ore, a declarat pentru TASS o sursă din cercurile de control aerian ale UE.

Germania se află într-o situație specială, în care premierul se află astăzi într-o vizită bilaterală – mai precis în Bavaria. Potrivit unor surse diplomatice, bavarezii își doresc contacte mai strânse cu guvernul slovac.

Motivul este, printre altele, petrolul și suspendarea exporturilor prin ramura nordică a conductei Drujba de la începutul lunii mai. Oficial, era vorba de petrol din Kazahstan, care exporta zilnic aproximativ 43.000 de barili de petrol către Germania prin conducta Drujba. Comparativ cu 2024, aceasta a reprezentat o creștere de 44%. Prin urmare, Germania are nevoie de comerț cu Rusia. Unul dintre motive este și tensiunea continuă din Strâmtoarea Ormuz și tensiunea diplomatică în relațiile cu Trump, pe care Merz l-a criticat, relatează siteul slovac Marker.

Parada de Ziua Victoriei reprezintă un moment central pentru Moscova, marcând victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei în cel de-al Doilea Război Mondial.

Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a afirmat joi că s-a întâlnit cu liderul suprem iranian Mojtaba Khamenei, cu care a avut discuții timp de două ore și jumătate.

Pezeshkian nu a precizat data la care a avut loc întâlnirea dintre cei doi și nici dacă a participat și altcineva. Cu toate acestea, el a susținut că schimbul de opinii a fost „complet nemijlocit”, notează Euronews.

„Ceea ce m-a impresionat cel mai mult la această întâlnire a fost maniera, perspectiva și comportamentul profund sincer și umil al lui (Mojtaba Khamenei), o abordare care a transformat atmosfera într-una bazată pe încredere, calm, empatie și dialog direct”, a spus Pezeshkian, potrivit sursei citate.

Mojtaba Khamenei a fost numit lider suprem al Iranului la scurt timp după ce tatăl său, Ali Khamenei, a fost ucis într-un atac comun SUA-Israel asupra Iranului în prima zi de război, pe 28 februarie. Din momentul numirii sale, Mojtaba Khamenei nu a avut nicio apariție publică și nu a difuzat niciun material video sau audio, sporind speculații privind starea sa de sănătate. Totuși, declarații despre care se spune că ar fi fost redactate de el au fost citite la televiziunea de stat din Iran.

Acesta a fost rănit în același atac în care tatăl său a fost ucis. Publicația The New York Times, citând patru oficiali iranieni, relata în urmă cu două săptămâni că Mojtaba Khamenei a suferit răni grave în urma atacurilor, a suferit mai multe intervenții chirurgicale la picioare și brațe și că are dificultăți de vorbire din cauza arsurilor severe la față și buze.

Anunțul președintelui iranian privind întâlnirea cu Mojtaba Khamenei reprezintă prima confirmare publică că noul ayatollah a fost văzut de un înalt oficial de la numirea sa.

Preşedintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat că aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) reprezintă în prezent principalul obiectiv strategic al ţării.

El a adăugat că procesul trebuie tratat ca unul „transpartinic” şi „nenegociabil”.

Într-o postare publicată pe Facebook, Mircea Abrudean a explicat că Parlamentul are un rol extrem de important în procesul de aderare, mai ales prin adoptarea legislaţiei necesare, dar şi prin promovarea obiectivului în spaţiul public.

„Aderarea României la OCDE este cel mai important obiectiv de ţară acum, nu este negociabil şi este transpartinic. La Reuniunea semestrială de primăvară a Reţelei Internaţionale pentru Educaţie Financiară a OCDE, organizată de Banca Naţională a României, am vorbit despre rolul Parlamentului României în procesul de aderare la Organizaţie, esenţial, tocmai din perspectiva acestei armonizări legislative şi a adoptării modificărilor necesare pentru alinierea la standardele OCDE”, a transmis preşedintele Senatului.

Acesta a precizat că Parlamentul contribuie şi la promovarea aderării în rândul opiniei publice, inclusiv prin activitatea Comisiei parlamentare comune pentru Aderarea la OCDE.

„Pentru investitori, un cadru legislativ armonizat cu standardele europene – transparent şi previzibil – oferă încrederea de care au nevoie atunci când îşi analizează planurile de dezvoltare. Iar acest lucru aduce nu doar capital, ci şi tehnologie şi inovaţie – elemente esenţiale pentru o creştere economică sustenabilă”, a mai afirmat Mircea Abrudean.

Prețurile aurului și argintului au oscilat puternic în ultimele luni, pe fondul conflictului dintre SUA și Iran și al tensiunilor din Strâmtoarea Hormuz. Analiștii spun însă că piața începe să fie influențată din nou mai ales de inflație, dobânzi și cererea ridicată pentru metale prețioase.

Aurul rămâne activ de refugiu

Potrivit directorului de strategie la banca belgiană BNP Paribas Fortis, Philippe Gijsels, actuala corecție a pieței nu reprezintă sfârșitul creșterilor.

„Băncile centrale și guvernele vor continua să își reducă expunerea pe titlurile de stat americane și să cumpere aur”, a precizat acesta pentru CNBC. „Într-un mediu cu inflație structural mai ridicată, investitorii trebuie să dețină active reale, iar metalele prețioase fac clar parte din această categorie”.

Acesta estimează că, odată cu reducerea tensiunilor geopolitice, investitorii vor reveni masiv pe piața aurului și argintului: „Pe măsură ce ceața războiului se ridică, investitorii vor reveni pe piața aurului și argintului”.

Cererea pentru argint rămâne ridicată

Analiștii spun că argintul are în continuare un avantaj important: este folosit masiv în industrie, inclusiv în panouri solare, computere, telefoane mobile și automobile.

Oferta de argint fizic rămâne limitată, în timp ce cererea continuă să crească, susține Paul Williams, director general al furnizorului britanic de metale prețioase Solomon Global.

„Oferta de argint fizic rămâne restrânsă, iar cererea venită din tehnologiile verzi continuă să fie puternică”, a explicat acesta. Totodată, „conflictul dintre SUA și Iran a întărit argumentele strategice pentru energia solară. În același timp, cererea generată de dezvoltarea inteligenței artificiale continuă să crească”.

Oficialul britanic a explicat că piața argintului este deja tensionată, iar orice creștere suplimentară a cererii poate duce rapid la noi scumpiri.

Piața a reacționat la semnalele de pace

Piețele financiare au reacționat imediat după informațiile potrivit cărora Washingtonul și Teheranul sunt aproape de un acord pentru reducerea tensiunilor din Orientul Mijlociu. Prețul petrolului a scăzut miercuri, bursele au crescut, iar aurul și argintul au revenit pe plus.

Prețul aurului pentru livrare imediată a urcat joi spre 4.750 de dolari uncia (aproximativ 31 de grame), iar argintul a depășit 79 de dolari pentru aceeași unitate de măsură, după mai multe zile de fluctuații puternice pe piață.

Ce se întâmplă cu aurul și argintul dacă negocierile eșuează

Analiștii spun că evoluția pe termen scurt va depinde de negocierile dintre SUA și Iran, însă perspectiva pe termen lung rămâne pozitivă: „Dacă se va semna un acord de pace, argintul ar beneficia de îmbunătățirea sentimentului economic și de o cerere industrială mai mare”.

În schimb, „dacă negocierile eșuează, aurul va fi probabil primul activ de refugiu cumpărat de investitori, însă argintul ar putea recupera foarte rapid”.

Hotelurile din Maldive oferă reduceri de până la 70% pentru vara care urmează, din cauza factorilor sezonieri și geopolitici, a anunțat Asociația Tour-Operatorilor din Rusia (ATOR).

„Mai și iunie în Maldive sunt perioada musonului de sud-vest. După cum explică Coral Travel, ploile scurte au redus întotdeauna cererea: comparativ cu vara calendaristică din Europa și CSI, turiștii au mai puține motive să zboare la ecuator pentru soare. Reducerile sezoniere de prețuri sunt o practică obișnuită, subliniază PAC Group. Cu toate acestea, în 2026, factorii geopolitici au fost amplificați de vreme. Drept urmare, reducerea medie la cazare este de 20-40%, unele proprietăți oferind reduceri de până la 50-70%”, se arată în comunicat.

ATOR a atribuit scăderea prețurilor, printre altele, migrării cetățenilor UE și situației instabile din Orientul Mijlociu.

Potrivit experților, hotelurile de clasă medie și superioară demonstrează cele mai favorabile politici de prețuri. Space Travel a remarcat că cele mai speciale oferte sunt oferite de hotelurile scumpe din atolii îndepărtați, unde transferurile sunt posibile doar cu hidroavionul.

„În același timp, experții avertizează: merită să evaluați cu prudență amploarea reducerilor. O parte din reducere, în special în segmentul bugetar, este compensată de prețuri mai mari pentru transferuri – de la mijlocul lunii aprilie, multe hoteluri au majorat tarifele pentru transferurile cu barca și avionul din cauza creșterii prețurilor la combustibil. În multe cazuri, reducerea doar compensează creșterea costurilor logistice, în loc să ducă la o reducere la fel de semnificativă a costului final al vacanței”, a explicat asociația.

Intenția celor doi a fost denunțată chiar de polițistul în cauză, din cadrul IPJ Bacău. Astfel, cei doi bărbați au fost prinși în flagrant în cadrul unei operațiuni a polițiștilor din Bacău.

„Astfel, la data de 7 mai a.c, în baza denunțului formulat de un polițist din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Bacău, polițiștii de la economic au desfășurat activități specifice pentru organizarea și realizarea prinderii în flagrant delict a două persoane pentru infracțiunea de cumpărare de influență”, informează IPJ Bacău.

Tânărul de 22 de ani și bărbatul de 53 de ani i-ar fi promis și ulterior ar fi predat unui polițist  2.500 de euro, pentru ca acesta să intervină la un coleg de-ai săi ce instrumentează un dosar penal în care unul dintre bănuiți este cercetat pentru săvârșirea unei infracțiuni rutiere, pentru a obține o soluție favorabilă și pentru a-i fi restituit permisul de conducere.

După ce au fost prinși în flagrant de polițiști, cei doi au fost conduși la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău în vederea continuării cercetărilor.

Garda Națională de Mediu a anunțat confiscarea a 33 de tone de deșeuri în urma unui control desfășurat la începutul acestei săptămâni în zona Sintești – Jilava.

Este una dintre zonele unde sunt semnalate mereu arderi ilegale de deșeuri.

Conform unui comunicat de presă, acțiunea a fost realizată de comisarii Comisariatului Județean Ilfov, împreună cu Jandarmeria Română.

În urma verificărilor au fost aplicate două sancțiuni contravenționale, două măsuri de sistare a activității și a fost făcută o sesizare penală care completează un dosar deja existent.

Totodată, autoritățile au confiscat 33 de tone de deșeuri cu valoare din amplasamente neautorizate.

Ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a declarat că fenomenul arderilor ilegale este unul complex și este nevoie de intervenții coordonate între mai multe instituții.

„Combaterea arderilor ilegale presupune intervenții coordonate între toate instituțiile cu atribuții. Vorbim despre un fenomen complex, cu implicații de mediu, dar și economice, sociale și de ordine publică, care cere acțiune pe întreg lanțul. Această acțiune este una dintre intervențiile operative derulate constant, în ultimile luni, la Sintești și nu numai, pentru combaterea acestui fenomen.”

Ministra a precizat că, în paralel cu acțiunile din teren, au fost făcute investiții prin PNRR pentru înnoirea echipamentelor folosite de comisari.

„În paralel, am investit, prin PNRR, în dotarea comisarilor din teren cu echipamente moderne – drone, bodycam-uri și sisteme de monitorizare – care cresc capacitatea de intervenție și calitatea probatoriului. În paralel, am finalizat un proiect de ordonanță de urgență pentru reglementarea mai strictă a fluxurilor de produse second-hand, astfel încât să limităm sursele care alimentează aceste activități ilegale și să obținem rezultate serioase”, a declarat Diana Buzoianu.

La acțiune au participat 41 de persoane, dintre care 11 comisari ai Gărzii Naționale de Mediu și 30 de jandarmi. Verificările au fost făcute inopinat și s-au concentrat pe sancționarea faptelor care încalcă legislația de mediu și regimul deșeurilor.

Autoritățile spun că fenomenul arderilor ilegale funcționează ca „un mecanism economic ilegal”, alimentat de fluxuri necontrolate de deșeuri. Combaterea acestuia presupune presiune constantă.

Controale și sancțiuni pentru arderile ilegale

Datele prezentate de Garda de Mediu arată o creștere semnificativă a activității de control în ultimii ani. Numărul controalelor a crescut de la 35.185 în 2021 la peste 47.500 în 2024, adică o majorare de peste 35%.

În același timp, valoarea sancțiunilor aplicate a crescut de la aproximativ 107 milioane de lei în 2021 la peste 163 milioane de lei în 2025.

Potrivit instituției, în 2025 au fost dispuse 430 de măsuri de sistare a activității și peste 260 de sesizări penale anual. Doar în zona arderilor ilegale au fost realizate 643 de controale, au fost aplicate sancțiuni de aproape 10 milioane de lei și au fost confiscate peste 1.500 de tone de deșeuri.

Comparativ cu anul 2021, activitatea de control a crescut cu aproape 30%, valoarea sancțiunilor cu peste 31%, iar măsurile de sistare a activității cu peste 17%.

Garda de Mediu mai spune că echipamentele cumpărate prin PNRR, precum dronele, camerele bodycam și camerele de bord, au schimbat modul de intervenție în teren.

Toate acestea ajută la documentarea cazurilor și întărirea probelor folosite în procedurile administrative și judiciare.

Georga Bara, cofondator al Zetta Critical AI, a declarat joi în podcastul „Frontier Defense”, realizat de G4Media, că statele care nu dezvoltă astfel de tehnologii riscă să depindă de informațiile și analizele altor țări sau companii.

„Ideea e că fiecare țară trebuie să aibă un Palantir al ei. (…) Noi trebuie să dezvoltăm genul acesta de sisteme avansate in-house în România, să zic în Europa”, a spus Bara.

Compania românească dezvoltă sisteme de inteligență artificială utilizate în domenii precum apărare, intelligence, securitate publică și law enforcement, adică structuri de aplicare a legii. Printre clienții menționați se numără instituții românești precum MApN, MAI și SPP.

Ce poate face platforma AI

Tehnologia dezvoltată de companie poate analiza simultan text, imagini, înregistrări audio și video, folosind instrumente de procesare automată a limbajului, recunoaștere optică a caracterelor (OCR) sau conversie speech-to-text, adică transformarea vorbirii în text.

Sistemul poate identifica nume, locații, obiecte sau tipare în volume foarte mari de informații și funcționează fără conexiune la internet sau cloud, direct pe infrastructura clientului.

„Înseamnă ca tu să poți să-ți procesezi propriile date în propriile centre de date, cu propriile unelte, fără ca altcineva să le vadă”, a explicat George Bara, specialist în inteligență artificială aplicată și procesarea limbajului natural, cu peste 20 de ani de experiență în industria software.

Acesta a subliniat că inteligența artificială nu ia decizii singură, ci este utilizată ca instrument de sprijin pentru oameni, în special în domenii sensibile, unde erorile pot avea consecințe grave. „Beneficiul inteligenței artificiale este că îți pregătește datele, ți le triază, ți le sortează, ți le organizează, ca apoi tu să poți lua o decizie”, a explicat cofondatorul Zetta Critical AI.

Comparația cu Palantir

Specialistul a comparat indirect platforma românească cu cea a Palantir Technologies, companie americană cunoscută pentru colaborările sale cu armata și serviciile de informații din SUA. El susține însă că există o diferență majoră între cele două modele: compania românească livrează doar tehnologia, fără să aibă acces la datele procesate de instituțiile cliente.

„Noi livrăm unelte, noi nu vedem datele, noi nu intrăm în infrastructurile clienților”, a declarat acesta.

Problemele dezvoltării AI în România

Reprezentantul companiei spune că România nu duce lipsă de specialiști în inteligență artificială, ci de finanțare, infrastructură și acces la echipamente hardware performante. Potrivit lui Bara, unele procesoare grafice necesare pentru dezvoltarea AI sunt restricționate la export și ajung cu dificultate în România.

„Nu cred că suntem în urmă cu inteligența artificială, cred că suntem în urmă cu punerea ei în practică. Ne lipsesc fondurile de investiții care să aibă bani suficienți și să fie suficient de agile ca să poată să investească în tinerele speranțe. Ne lipsesc echipamentele hardware”, a declarat acesta.

Consumul uriaș de energie

O altă problemă este infrastructura energetică. Centrele de date utilizate pentru antrenarea și rularea sistemelor AI consumă cantități mari de energie, iar rețeaua electrică actuală ar putea avea dificultăți în susținerea unei extinderi rapide a industriei.

„Centrele de date care rulează inteligență artificială consumă foarte multă energie și există riscul ca infrastructura energetică să nu poată ține pasul cu dezvoltarea acestui domeniu”, a avertizat George Bara.

„Trebuie să exportăm proprietate intelectuală”

Potrivit expertului AI, România ar trebui să exporte mai mult software și tehnologie proprie, nu doar materii prime sau produse cu valoare adăugată redusă: „Exportul cel mai valoros pe care îl are țara este licența, IP-ul, proprietatea intelectuală sub forma unor licențe”.

Firmele românești au nevoie de sprijinul statului

Acesta consideră că firmele românești din domeniul apărării și tehnologiei au nevoie și de sprijin diplomatic și instituțional pentru a intra pe piețele externe, în special în SUA.

„La nivelul acesta de defense, de sector public, de domeniu strategic, ai nevoie și de ajutor din partea statului. Este ireal să crezi că o companie de 15 oameni va putea să intre singură pe o piață precum cea din SUA”, a declarat George Bara.

Guvernul spaniol se confruntă cu critici pentru că a transmis semnale contradictorii cu privire la modul în care intenționează să gestioneze pasagerii unei nave de croazieră afectate de virus, care va acosta în Insulele Canare în acest weekend, relatează Politico. În ultimele 24 de ore, autoritățile din Madrid au emis mesaje contradictorii cu privire la modul în care țara intenționează să-i gestioneze pe cei 147 de pasageri care călătoresc la bordul navei MV Hondius, nava de croazieră pe care un focar de hantavirus a dus deja la moartea a trei călători. Deși există un consens că toți pasagerii asimptomatici care nu sunt originari din țară vor fi repatriați în țările lor de origine, viitorul celor 14 spanioli aflați la bordul navei este incert. Ministrul Apărării, Margarita Robles, a declarat miercuri că pasagerii spanioli vor fi transferați cu un avion militar la Spitalul Militar Gómez-Ulla din Madrid – un centru medical specializat cu unități de izolare de nivel înalt – unde vor fi supuși observației medicale. Dar, a menționat ea, carantina suplimentară a spaniolilor va fi „voluntară”, deoarece persoanele care nu prezintă simptome nu pot fi forțate să intre în izolare. Într-un interviu acordat joi dimineață postului de radio Cadena Ser din Spania , ministrul Sănătății, Mónica García, a respins acest mesaj, insistând că pasagerii spanioli vor fi plasați în carantină. Ministrul a insistat că guvernul va face apel la „bunul simț și responsabilitatea” spaniolilor. Dacă însă această măsură eșuează, ea a spus că autoritățile au „instrumente juridice suficiente pentru a adopta măsurile necesare pentru a proteja sănătatea publică”. Partidul Popular, opoziție de centru-dreapta din Spania, a profitat de lipsa de claritate privind carantinele pentru a acuza guvernul de incompetență operațională. „Vor lăsa siguranța și sănătatea publică în mâinile bunăvoinței fiecărui individ?”, a scris Carmen Fúnez, secretarul adjunct al partidului pentru sănătate, pe X. „Nu este nimeni la volan.” Între timp, partidul de extremă dreapta Vox a acuzat guvernul că a admis nava într-un port spaniol doar pentru a distrage atenția publicului de la un caz de corupție în curs care implică un fost ministru. „[Prim-ministrul Pedro Sánchez] caută mereu ceva care să ne distragă de la corupția sa și astfel a văzut că exista o navă cu un virus mortal și iată-l acum, îndreptându-se spre Spania, spre Insulele Canare”, a declarat liderul Vox, Santiago Abascal, în timpul unui eveniment de campanie din Andaluzia, miercuri. „Încă ne amintim de epidemia de coronavirus.” Decizia guvernului de a accepta cererea Organizației Mondiale a Sănătății de a permite navei MV Hondius să acosteze în Insulele Canare rămâne o sursă de tensiune cu președintele regional Fernando Clavijo, care s-a plâns miercuri că Madridul nu l-a informat în mod corespunzător despre operațiune. Joi dimineață, nava cu pavilion olandez naviga la est de insula Sal din Capul Verde și se așteaptă să acosteze în Tenerife duminică, conform datelor de urmărire a navei . Organizația Mondială a Sănătății a confirmat că opt călători cu simptome de hantavirus se află încă la bordul navei MV Hondius. Autoritățile din întreaga lume încearcă în prezent să-i găsească pe cei 30 de pasageri care au părăsit nava în Santa Helena, înainte de raportarea focarului. Presa olandeză a relatat că o însoțitoare de bord care a servit unul dintre pasagerii decedați ulterior pe un zbor din Johannesburg a fost spitalizată cu simptome ușoare. O altă pasageră, o femeie germană suspectată de infecție, a fost transportată la Amsterdam și transferată la un spital din Düsseldorf miercuri seară. Un alt pasager infectat este tratat la Zurich . Hantavirusurile sunt de obicei transmise de la rozătoare la oameni, dar experții cred că tulpina implicată în acest focar ar putea fi virusul Andes, care se poate răspândi între oameni. Timpul de incubație variază între una și 8 săptămâni.

Propunerea președintelui Donald Trump, de a vopsi în alb exteriorul clădirii Eisenhower, datând din secolul al XIX-lea, va fi audiată, joi, de Comisia Națională de Planificare a Capitalei, despre care se așteaptă să aprobe cererea lui Trump, potrivit AP News.

Transformarea clădirii face parte dintr-un proiect mai amplu, despre care președintele american a declarat că va face capitala SUA mai frumoasă.

Culoarea actuală nu e pe placul președintelui american

Trump solicită vopsirea întregului exterior de granit gri al clădirii Eisenhower, sau a majorității acestuia, cu vopsea albă. Anul trecut, el a numit griul o „culoare foarte proastă”.

Josh Fisher, un oficial al Casei Albe, a declarat luna trecută că administrația Trump preferă să vopsească întreaga clădire, deoarece exteriorul este pătat și „într-o stare de degradare gravă”, mai arată sursa. Acesta a mai adăugat că experții, consultați de guvern, nu pot garanta că o curățare exterioară va îmbunătăți starea clădirii.

Casa Albă a prezentat, de asemenea, o propunere alternativă de a vopsi cea mai mare parte a clădirii în alb, lăsând granitul așa cum este la bază.

Propunerea, contestată de specialiștii în domeniu

Însă propunerea i-a alarmat pe arhitecți și istorici, care susțin că granitul nu este destinat a fi vopsit și că vopseaua ar capta umezeala, ar deteriora piatra și nu ar rezolva problemele pe care administrația dorește să le rezolve.

De asemenea, există un sprijin public redus pentru vopsire, iar pe site-ul agenției au fost scrise sute de comentarii împotriva planului, pe motiv că granitul ar fi deteriorat de vopsire și că problemele ar persista, cu costuri mari pentru contribuabili, în timp ce altții au sugerat îmbunătățirea amenajării peisagistice, a iluminatului și a altor măsuri pentru a îmbunătăți aspectul clădirii.

Membrii Societății Istoricilor Arhitecturii au trimis o scrisoare săptămâna aceasta lui Will Scharf, un important consilier al Casei Albe și președinte al comisiei de planificare, în care explică de ce proiectul „va altera negativ și permanent această parte importantă a patrimoniului american și ar trebui respins”, potrivit aceleiași surse.

Un alt raport recomandă ca membrii comisiei să sprijine curățarea clădirii, dar a precizat că sunt necesare mai multe informații pentru a evalua propunerile de vopsire a exteriorului.

De asemenea, personalul comisiei de planificare recomandă Casei Albe să ofere informații despre tipul de vopsea care va fi utilizat, inclusiv unde a fost utilizată cu succes pe fațadele exterioare din granit în alte proiecte și să rezume alte modalități de atingere a obiectivului, inclusiv curățarea clădirii și/sau iluminatul.

Clădirea, un exemplu arhitectural

Clădirea birourilor executive Eisenhower este un monument istoric național și este inclusă în Registrul Național al Locurilor Istorice. Clădirea Eisenhower se află vizavi de o alee de acces spre Aripa de Vest, iar exteriorul său din granit, ardezie și fontă o face unul dintre cele mai bune exemple americane ale stilului arhitectural al celui de-al Doilea Imperiu Francez. A fost sediul inițial al departamentelor de Stat, Război și Marinei, iar în prezent găzduiește birouri ceremoniale, pentru vicepreședinte și birouri pentru a doua doamnă, Consiliul Național de Securitate și alte componente ale Casei Albe.