Cele două echipe sunt despărțite de doar două puncte în clasament înaintea confruntării directe. HC Buzău, care a și condus ierarhia în acest sezon, ocupă poziția a 3-a, cu un parcurs oscilant în ultimele runde.
Minaur Baia Mare se află pe locul 7 și vine după o serie de rezultate pozitive. Clasamentul din Liga Zimbrilor este foarte echilibrat, echipele de pe locurile 2 și 8 fiind despărțite de numai 5 puncte.
Formația din Buzău traversează o perioadă dificilă, cu două înfrângeri consecutive și trei eșecuri în ultimele patru partide.
În clasament, se află la egalitate cu a doua clasată, SCM Politehnica Timișoara, care are un meci în plus disputat. De asemenea, este la șase puncte de liderul Dinamo București.
De cealaltă parte, Minaur traversează o perioadă mai bună de formă, cu trei victorii consecutive.
În plus, în ultima partidă din campionat a învins chiar pe lider, scor 28-25.
Ultimele trei confruntări directe dintre HC Buzău și Minaur s-au încheiat la diferență minimă.
În actualul sezon competițional, în turul campionatului, Buzău a câștigat în deplasare cu 27-26, în timp ce Minaur s-a impus în semifinala Supercupei, cu 28-27.
Autoritățile au șters aproximativ 9,1 milioane de persoane din listele de vot, ceea ce reprezintă peste 10% din electoratul statului, mai scrie The Guardian. Deși o parte dintre cazuri ar fi fost justificate prin decese sau înregistrări duplicate, circa 2,7 milioane de persoane au contestat decizia, fără succes. Procesul face parte dintr-o revizuire amplă a listelor electorale din India, cunoscută drept Special Intensive Revision (SIR), implementată la nivel național sub guvernul condus de Narendra Modi.
Guvernul invocă securitatea, criticii vorbesc despre excludereExecutivul susține că măsura are rolul de a elimina „infiltratorii”, termen folosit frecvent pentru a descrie imigranții ilegali, în special din Bangladesh. Ministrul de interne Amit Shah a vorbit despre necesitatea „purificării” registrului electoral. Există însă voci care acuză o tentativă de manipulare politică înaintea alegerilor, în care partidul de guvernământ Bharatiya Janata Party încearcă să câștige controlul asupra statului, dominat de ani de zile de opoziție.
Minoritățile, afectate disproporționat în IndiaMai mulți experți și organizații independente susțin că musulmanii și alte minorități religioase au fost afectați în mod disproporționat de aceste eliminări. În unele circumscripții cu majoritate musulmană, până la jumătate dintre alegători ar fi fost eliminați, inclusiv persoane care dețin documente ce atestă cetățenia indiană. Situația a generat panică în comunități locale, unde oameni care au trăit toată viața în India se tem că ar putea fi considerați imigranți ilegali. Un alt punct critic este utilizarea unui algoritm asistat de inteligență artificială pentru identificarea „neconcordanțelor” din datele alegătorilor. Fostul comisar electoral SY Quraishi a avertizat că sistemul ar putea produce erori majore, mai ales în contextul variațiilor de scriere a numelor în limba bengaleză. „Dacă astfel de diferențe minore duc la eliminarea alegătorilor, atunci tehnologia devine un instrument împotriva drepturilor cetățenești”, a spus acesta.
Cazuri individuale care ridică semne de întrebarePrintre cei eliminați se numără inclusiv persoane implicate direct în procesul electoral sau foști angajați ai statului. Un fost membru al forțelor paramilitare, după 35 de ani de serviciu, a descoperit că nu mai figurează pe liste, deși familia sa apare în continuare. În alte cazuri, profesori sau funcționari publici nu vor putea vota, deși sunt desemnați să participe la organizarea alegerilor. Opoziția, inclusiv partidul regional All India Trinamool Congress, condus de Mamata Banerjee, acuză o „crimă constituțională” și o tentativă de subminare a votului universal. Experții avertizează că efectele ar putea depăși aceste alegeri, creând două categorii de cetățeni: cei care pot participa la viața politică și cei excluși. În timp ce autoritățile susțin că procesul este necesar pentru protejarea sistemului democratic, alte voci afirmă că exact acest sistem este pus în pericol.
Prognoza meteo ANM anunță o perioadă instabilă între 22 și 24 aprilie, cu alerte de tip Cod portocaliu și Cod galben. Vântul puternic, ninsorile la munte și bruma nocturnă sunt principalele fenomene vizate.
Cod portocaliu de vânt: județele afectate joiÎn intervalul 23 aprilie, ora 12:00 – 23 aprilie, ora 20:00, sunt vizate județele Botoșani, Iași și zona joasă a județului Suceava. Rafalele vor atinge 70–90 km/h în aceste zone.
Intensificări puternice sunt așteptate și la munte. În Carpații Meridionali, de Curbură și în Munții Apuseni, la altitudini de peste 1.600 m, rafalele vor ajunge la 90–130 km/h.
Cod galben de vânt în toată țara joiCodul galben este valabil între 23 aprilie, ora 09:00, și 23 aprilie, ora 22:00. Sunt vizate Moldova, Transilvania, Maramureș, sudul Banatului, sud-vestul Olteniei, nord-estul Munteniei și Dobrogea.
Vitezele vântului vor fi de 50 – 70 km/h în zonele de câmpie și deal. La munte, rafalele vor depăși 70–90 km/h.
Ninsori la munte miercuri și joiInformarea meteorologică este valabilă între 22 aprilie, ora 10:00, și 24 aprilie, ora 10:00. Miercuri vor fi precipitații mixte la munte și trecător în estul și sudul Transilvaniei.
La altitudini de peste 1.400 m, în Carpații Meridionali și Orientali, va ninge. Stratul nou de zăpadă va fi în medie de 5 cm.
Vreme rece și brumă în regiunile intracarpaticeVremea va fi rece pentru această perioadă atât miercuri, cât și joi. În cursul nopților se va produce brumă pe alocuri.
Zonele cel mai expuse sunt regiunile intracarpatice și zonele deluroase din restul teritoriului.
La începutul războiului, Ucraina opera patru centrale nucleare cu un total de 15 reactoare, potrivit Reuters.
Dar cea mai mare dintre ele – centrala nucleară de la Zaporije, care este cea mai mare din Europa – a fost ocupată în 2022 și a fost oprită câteva luni mai târziu.
Compania nucleară de stat Energoatom afirmă că, chiar înainte de război, energia nucleară reprezenta mai mult de jumătate din producția de energie electrică a Ucrainei.
În timpul războiului, a transmis compania, ponderea acesteia a crescut la aproximativ 70% din producția totală – nu ca urmare a unei extinderi a sectorului nuclear, ci din cauza distrugerii altor capacități de generare a energiei.
O sursă din industrie a declarat la începutul acestui an că energia nucleară acoperea până la 80% din consumul local.
„Pierderile importante în producția de energie termică cauzate de bombardamente, penuria de combustibil și distrugerea infrastructurii au făcut ca centralele nucleare să devină principalul factor de stabilizare”, a afirmat Energoatom într-un comentariu scris adresat Reuters.
Fără producție termicăÎnainte de 2022, producția termică acoperea o parte semnificativă din balanță – până la 35% din cerere – înainte ca contribuția sa să scadă brusc.
Între timp, importanța energiei nucleare a crescut. Grupul de reflecție DiXi Group afirmă că producția de energie nucleară este mai importantă pentru Ucraina astăzi decât era la începutul anului 2022, în ciuda pierderii controlului asupra principalei centrale de la Zaporije, care reprezintă 43% din capacitatea nucleară totală instalată a Ucrainei.
Conform datelor citate de DiXi Group, atacurile rusești au avariat toate marile centrale termice și hidroelectrice din Ucraina. În 2024, aproximativ 10 gigawați de capacitate de producție au fost avariați sau distruși, peste jumătate din consumul total de aproximativ 18 gigawați.
„De aceea, în condiții de război, producția nucleară suportă sarcina de bază principală a sistemului”, a declarat pentru Reuters Mikhailo Babiichuk, director general pentru securitate și dezvoltare durabilă la DiXi Group.
O pondere mai mare înseamnă o dependență mai marePonderea crescândă a energiei nucleare înseamnă, de asemenea, o dependență mai mare de funcționarea neîntreruptă a acesteia.
„Concluzia strategică este deja evidentă: cu cât este mai mare ponderea energiei nucleare în satisfacerea cererii, cu atât este mai mare prețul oricărei întreruperi în circuitul rețelei nucleare pentru întregul stat”, a spus Babiichuk.
Vulnerabilitatea nu rezidă doar în centralele nucleare în sine, ci și în infrastructura rețelei prin care acestea transmit energie electrică.
DiXi Group a transmis că atacurile rusești au avariat substații critice pentru siguranța nucleară și au afectat, de asemenea, capacitatea a două centrale ucrainene – Sudul Ucrainei și Hmelnițki – de a funcționa la capacitate maximă.
În același timp, războiul a determinat și schimbări structurale importante. De la invazia pe scară largă a Rusiei din 2022, Ucraina a pus în funcțiune o instalație de stocare a combustibilului nuclear uzat, eliminându-și dependența de Rusia.
Inter Miami pare o opțiune atractivă pentru mijlocașul brazilian. Potrivit jurnalistului spaniol Eduardo Inda, Lionel Messi l-a sunat pe Casemiro pentru a-l încuraja să se alăture lui Inter Miami.
„Leo Messi l-a sunat în acest weekend pe un fost jucător de la Real Madrid care mi-a lăsat amintiri minunate și pe care îl cheamă Casemiro”, a spus Inda în emisiunea „El Chiringuito de Jugones”, potrivit Gazeta Express.
De asemenea, el a dezvăluit câteva dintre ofertele pe care Casemiro le are în prezent.
„Există oferte de la LA Galaxy, din Arabia Saudită, iar acum principalul candidat este Inter Miami”, a adăugat el.
Casemiro a fost rivalul lui Messi mulți ani, când argentinianul juca pentru Barcelona, iar brazilianul pentru Real Madrid, dar, conform relatărilor, au menținut o relație bună.
Între timp, Messi rămâne concentrat pe consolidarea echipei sale pentru a câștiga mai multe trofee, cu implicarea directorilor Jorge Mas și David Beckham în proiectul clubului.
În același timp, Messi are în minte și Campionatul Mondial din 2026, unde nu și-a confirmat încă participarea, dar se așteaptă ca aceasta să fie „ultimul său dans” în cadrul acestui turneu.
Retragerea sprijinului politic pentru Guvern complică finalizarea reformelor asumate și pune sub semnul întrebării capacitatea statului de a atrage bani esențiali pentru economie, potrivit analiștilor Economedia.
PNRR, bani condiționați strict de reformeMiza imediată este reprezentată de aproximativ 10 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), bani care depind de îndeplinirea unor reforme și jaloane clare până la termenul-limită din 31 august 2026.
În prezent, România are restanțe importante. Un număr de 14 reforme considerate critice, evaluate la circa 11,4 miliarde de euro, nu sunt finalizate. Printre acestea se numără legea salarizării, guvernanța companiilor de stat și codul urbanismului, care ar trebui să aducă reguli mai clare pentru cheltuirea banilor publici, o administrare mai eficientă a firmelor de stat și proceduri mai rapide pentru investiții și construcții.
Situația este complicată de faptul că o parte semnificativă a acestor reforme țin de ministere coordonate politic de PSD, ceea ce face ca ieșirea formațiunii din ecuația guvernării să afecteze direct ritmul de implementare. Iar regula mecanismului PNNR este una rigidă: fără reforme, nu există plăți. Întârzierile nu înseamnă doar amânări, ci pot duce la pierderea definitivă a fondurilor.
„Foarte probabil o să avem o criză politică”, a declarat luni președintele Nicușor Dan, care a adăugat că există totuși un consens la nivel politic pentru ca România să încaseze banii din PNRR până la finalul lunii august și să își păstreze traiectoria financiară.
La rândul său, ministrul Investițiilor Europene, Dragoș Pîslaru, a avertizat că riscurile sunt deja semnificative: peste 8 miliarde de euro din sumele rămase pot fi puse în pericol dacă reformele nu sunt duse la capăt.
SAFE: risc mai puțin vizibil, dar mai durÎn paralel cu PNRR, România are în joc aproximativ 16 miliarde de euro prin mecanismele europene de securitate, inclusiv SAFE, unde condițiile sunt diferite. În acest caz, nu reformele sunt decisive, ci capacitatea statului de a încheia contracte și de a menține credibilitatea în relația cu partenerii europeni și privați. Instabilitatea politică poate afecta direct aceste procese.
Spre deosebire de PNRR, unde fondurile pot fi suspendate temporar, în cazul SAFE riscul este mai sever: banii pot să nu mai fie accesați deloc dacă proiectele nu sunt asumate și contractate la timp, până la termenul-limită din 31 mai 2026.
Piețele au reacționat: crește costul datorieiSemnalele din piețele financiare arată că riscul politic începe deja să fie reflectat în costurile de finanțare ale României. Dobânzile la care se împrumută statul român au crescut în zilele premergătoare votului PSD privind retragerea sprijinului pentru premierul Ilie Bolojan, pe mai multe scadențe, inclusiv pe termen lung. Pe 16 și 17 aprilie 2026, dobânda la titlurile de stat pe 10 ani a urcat rapid spre 7%, cu o creștere de aproximativ 28 de puncte de bază în doar două zile, ceea ce se traduce în presiuni suplimentare asupra bugetului public.
Instituții financiare internaționale atrag, de asemenea, atenția asupra riscurilor.Erste Group, unul dintre cele mai mari grupuri financiare din Europa Centrală și de Est, estimează că instabilitatea politică va menține presiunea asupra dobânzilor, în timp ce Citigroup avertizează că incertitudinea politică poate duce la derapaje fiscale și presiuni asupra obligațiunilor în lei.
Crize suprapuse: deficit, inflație, recesiuneCriza politică se suprapune peste o situație economică deja fragilă. România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, care a ajuns la 9,3% din PIB în 2024 și a fost redus la aproximativ 8,4% după măsurile adoptate ulterior.
În același timp, economia a încetinit semnificativ, ajungând la finalul lui 2025 într-o recesiune tehnică, adică două trimestre consecutive de scădere economică, iar inflația rămâne ridicată, aproape de 10%.
Datorate tensiunilor din Orientul Mijlociu, presiunile din sectorul energetic se adaugă acestui tablou, cu efecte asupra prețurilor și costurilor din economie.
Trei scenarii pentru RomâniaDeznodământul depinde de capacitatea sistemului politic de a se stabiliza rapid și de a asigura continuitatea administrativă. Potrivit sursei citate, în acest moment sunt conturate trei scenarii principale. Primul este cel al unei stabilizări rapide, în care un guvern funcțional reușește să livreze reformele esențiale și să deblocheze finanțările.
Al doilea presupune un blocaj politic, marcat de negocieri prelungite și întârzieri în adoptarea măsurilor, cu pierderi parțiale de fonduri. Și un al treilea scenariu este cel al unei crize prelungite, în care reformele eșuează, iar România pierde sume importante din PNRR și SAFE, cu efecte directe asupra echilibrului fiscal.
Timpul, principalul risc pentru fonduriIndiferent de scenariu, factorul decisiv este timpul. Fiecare întârziere administrativă reduce șansele de a accesa fondurile și crește costurile pentru economie, într-un moment în care resursele externe sunt esențiale pentru stabilitatea financiară a țării.
Deputatul Fifor Mihai a transmis, miercuri, pe contul său de Facebook că „e o vorbă veche în popor care spune că hoțul strigă hoții, adică exact retorica de zilele acestea a lui Ilie Sărăcie și a vuvuzelelor sale”.
„Deciziile privind împrumuturile, deficitul, taxele și cheltuirea banului public poartă, fără echivoc, semnătura liberalilor”, deoarece „în ultimii șapte ani, România a fost condusă de PATRU prim-miniștri ai PNL: Ludovic Orban, Florin Cîțu, Nicolae Ciucă și, mai nou, Ilie Bolojan. Singura excepție: Marcel Ciolacu, din partea PSD, pentru aproximativ un an și jumătate”, precum și conducerea Ministerului Finanțelor „în majoritatea covârșitoare a timpului, de miniștri PNL: Florin Cîțu, Alexandru Nazare, Dan Vîlceanu, Marcel Boloș. Cu o singură excepție clară: Adrian Câciu, din partea PSD”.
„Trebuie să le reamintim din când în când care este realitatea”„Probabil că românii au uitat. Sunt prinși în grijile de zi cu zi, în facturi, în prețuri, în nesiguranța economică. Dar tocmai de aceea trebuie să le reamintim din când în când care este realitatea. Să le reamintim despre jafurile uriașe și tunurile din perioada pandemiei, girate de guvernele PNL conduse de Orban și Cîțu. Decizii care au aruncat România într-o spirală a împrumuturilor scumpe, ale căror dobânzi le plătim și acum, zi de zi”.
„Să le reamintim și un alt adevăr pe care unii încearcă să-l ascundă: PNRR-ul a fost conceput în 2021, în perioada în care USR era la guvernare, iar unul dintre principalii artizani a fost Cristian Ghinea, „părintele” PNRR din partea USR”, a adăugat politicianul, susținând că „dacă PSD nu ar fi intrat la guvernare în decembrie 2021, pentru a corecta din aceste derapaje, consecințele ar fi fost mult mai dure. Pensionarii din România ar fi avut astăzi venituri și mai mici, pensie și așa ciopârțită fără niciun fel de logică sau empatie de „miracolul” de la Bihor, Ilie Bolojan”.
Fifor și-a continuat atacul dur asupra liberalilor„Eu știu că tupeul, aroganța și autosuficiența partidelor de dreapta, în speță a liberalilor, nu pot fi întrecute de nimic. Sunt cei mai buni la făcut zgomot și cei mai slabi la făcut ceva pentru țara asta. Cei mai buni la găsit vinovați în altă parte și cei mai slabi la a-și asuma propriile decizii”.
„Înțelegem acum foarte bine zbaterea lui Ilie Bolojan de a se agăța de scaunul de premier și zbaterea USR de a rămâne în acest guvern. Partidele de pe locul 3 și locul 4 conduc astăzi România și românii trebuie să știe asta”, susținând că eșecurile guvernării actuale sunt puse pe umerii PSD, iar partidul lor „îi încurcă teribil în agenda reală pe care Ilie Bolojan și ai săi o au”, interesul PNL fiind „de a gestiona programul SAFE și miliardele de euro din acest program, ca să nu mai vorbim de PNRR”.
„Toată lumea știe că cei care au adus țara în dezastru au fost, de fiecare dată, cei de dreapta. Iar ori de câte ori PSD a venit la guvernare, a încercat să repare, să corecteze, să apere nivelul de trai al românilor și să readucă echilibrul, acolo unde alții au lăsat haos. Partidul Social Democrat este incomod atunci când vine vorba de lucruri care nu ar trebui să se întâmple niciodată. Dar Partidul Social Democrat nu poate fi părtaș la așa ceva și nu poate gira un premier care are o agendă total diferită de cea a românilor și a intereselor României”, a adăugat Fifor.
„Ne pare rău că vă încurcăm, domnule Bolojan”„Ne pare rău că vă încurcăm, domnule Bolojan, atunci când punem întrebări despre cum se desfășoară programul SAFE. Ne pare rău că vă încurcăm atunci când cerem sprijin pentru categoriile vulnerabile din această țară. Ne pare rău că vă încurcăm în planul dumneavoastră de a vinde companiile profitabile din România”, a mai transmis politicianul.
Considerată una dintre cele mai dramatice și iubite opere ale sale, ”Tosca” reunește tot ceea ce are viața mai intens, iubire, gelozie, trădare și moarte, într-un spectacol care atinge sufletul fiecărui spectator.
Acțiunea este plasată în Roma, în anul 1800, într-o perioadă de tulburări politice. Floria Tosca, o cântăreață celebră, este îndrăgostită de pictorul Mario Cavaradossi, un idealist care susține libertatea și justiția. În încercarea de a-l salva pe prietenul său Angelotti, un fugar politic, Cavaradossi devine ținta Baronului Scarpia, crudul șef al poliției romane.
Scarpia, obsedat de Tosca, o manipulează pentru a-și atinge scopul: arestarea lui Cavaradossi. Într-un moment de disperare, Tosca devine pradă capcanei întinse de Scarpia: îi promite eliberarea iubitului ei în schimbul onoarei. Însă, copleșită de oroare, îl ucide pe tiran. Crezând că a obținut libertatea pentru Mario, află prea târziu că a fost trădată. Într-un final de o forță tragică, Tosca moare alături de iubitul ei ucis de plutonul închisorii.
Această producție a Operei Naționale București promite o experiență totală, o îmbinare perfectă între dramatismul scenei și frumusețea muzicii pucciniene. Decorurile elaborate redau atmosfera Romei baroce, iar costumele de epocă și regia atentă vor transporta publicul direct în inima poveștii.
Aria ”Vissi d’arte”, interpretată de Tosca, este un strigăt sfâșietor către divinitate, o rugăciune a unei femei care iubește și suferă, iar ”E lucevan le stelle”, cântată de Cavaradossi înainte de moarte, rămâne una dintre cele mai tulburătoare mărturisiri de dragoste din istoria operei.
„Tosca” este o confesiune a sufletului omenesc, o călătorie prin cele mai adânci trăiri și o dovadă că arta poate învinge timpul. Pe 25 și 26 aprilie, scena Operei Naționale București devine templul unei emoții nemuritoare.
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a subliniat că instituția nu a emis încă o decizie finală. Raportul transmis băncilor este unul preliminar și poate suferi modificări după etapa de audieri, în care instituțiile financiare își vor prezenta punctele de vedere. Această fază este esențială pentru stabilirea concluziilor finale, iar autoritatea evită să tragă concluzii publice înainte de finalizarea procedurilor, scrie Hotnews.
Ce verifică, de fapt, Consiliul ConcurențeiAncheta se concentrează pe modul în care băncile participante la calculul ROBOR transmit cotațiile zilnice. Suspiciunea principală este că acestea nu ar acționa complet independent unele față de altele în procesul de „fixing”. Acest lucru ar putea afecta corectitudinea indicatorului. Independența acestor cotații este esențială pentru ca ROBOR să reflecte real condițiile din piața interbancară. Dacă există coordonare între bănci, indicele ar putea fi distorsionat, cu efect direct asupra costurilor suportate de clienți.
De ce contează ROBOR pentru economie și populațieROBOR reprezintă dobânda la care băncile se împrumută între ele în lei și este calculat zilnic pe baza ofertelor transmise de un grup de 10 instituții financiare majore. După eliminarea valorilor extreme, se face media cotațiilor rămase. Acest indicator influențează direct ratele la creditele în lei cu dobândă variabilă, în special cele contractate înainte de introducerea IRCC. Pentru mulți români, ROBOR la 3 sau 6 luni este elementul principal care determină valoarea lunară a ratelor. Evoluția sa depinde de lichiditatea din piață și de deciziile BNR privind dobânda-cheie. În perioade de tensiune financiară, ROBOR crește, iar costurile creditelor urcă.
Posibile sancțiuni și precedent internaționalAutoritatea de concurență atrage atenția că, dacă se vor confirma încălcări ale legislației, sancțiunile pot fi semnificative. Legea permite amenzi de până la 10% din cifra de afaceri, ceea ce, în cazul unor instituții bancare mari, poate însemna sume de ordinul zecilor sau chiar sutelor de milioane de euro. Cazuri similare au fost investigate în Europa și SUA, unele finalizate cu penalități consistente pentru manipularea unor indicatori financiari de referință. Deciziile Consiliului Concurenței pot fi contestate ulterior în instanță, la Curtea de Apel București și, ulterior, la Înalta Curte.
Reacția BNR: „Confuzie” și probleme de comunicareGuvernatorul BNR a criticat public interpretările legate de ROBOR, considerând că există o înțelegere greșită a modului în care funcționează piața monetară. Acesta a subliniat că dobânzile interbancare sunt, prin natura lor, corelate și că această coordonare nu trebuie confundată cu o înțelegere anticoncurențială. În opinia sa, mecanismul este esențial pentru transmiterea politicii monetare în economie. Isărescu a atras atenția și asupra impactului mediatic al discuției, pe care îl consideră periculos, în condițiile în care publicul nu înțelege pe deplin mecanismele financiare.
De la declarații la investigație. Reacțiile din spațiul publicAncheta actuală a pornit, paradoxal, chiar de la declarațiile făcute de guvernator în 2022, când acesta afirma că băncile au reacționat exagerat și au împins ROBOR peste nivelul dobânzii-cheie. Ulterior, Consiliul Concurenței a demarat investigația și a efectuat controale inopinate la cele 10 bănci implicate în calculul indicelui. Controversa a fost amplificată de reacțiile sindicatelor. Blocul Național Sindical a acuzat BNR că încearcă să influențeze sau să discrediteze investigația și a cerut intervenția Parlamentului. Organizația solicită inclusiv înființarea unei comisii de anchetă care să analizeze rolul BNR în supravegherea pieței și eventualele intervenții din trecut asupra dobânzilor.
Urmează decizia finalăCele 10 bănci implicate au la dispoziție 30 de zile pentru a răspunde raportului preliminar. După analizarea tuturor argumentelor, Consiliul Concurenței va decide dacă există sau nu încălcări ale legislației. Autoritatea își propune să finalizeze investigația până la jumătatea anului 2026. În caz contrar, decizia ar putea fi amânată pentru anul viitor. În funcție de concluzii, cazul ROBOR ar putea deveni unul dintre cele mai importante dosare din domeniul concurenței din România, cu impact direct asupra sistemului bancar și a milioane de clienți.
Veteranul de 41 de ani a încheiat partida cu 28 de puncte, opt recuperări și șapte pase decisive, conducând o echipă afectată în continuare de absențele lui Luka Dončić și Austin Reaves.
Los Angeles (locul 4 în Conferința de Vest) a profitat de avantajul terenului propriu, după ce câștigase și primul joc al seriei (107-98).
Lakers au compensat inferioritatea la recuperare prin eficiența ofensivă. Marcus Smart a reușit 25 de puncte, dintre care cinci aruncări de trei puncte din șapte tentative, și șapte pase decisive. Luke Kennard a adăugat 23 de puncte și șase recuperări.
Meciul a fost controlat în mare parte de gazde, care au reușit un parțial de 9-0 la finalul primului sfert și s-au desprins la 49-34 în sfertul al doilea, înainte ca Rockets să reducă diferența la pauză (54-51). Finalul a fost echilibrat, scorul fiind 89-85 cu patru minute înainte de final. Însă, Lakers au gestionat mai bine posesia și au închis partida cu o victorie.
De partea cealaltă, Kevin Durant, revenit după o accidentare, a fost cel mai bun marcator al texanilor, cu 23 de puncte. Vedeta lui Rockets a înscris, însă, doar trei puncte în partea secundă a meciului.
Alperen Şengün a contribuit cu 20 de puncte și 11 recuperări, iar Amen Thompson a adăugat 16 puncte și nouă pase decisive.
Houston a avut mari probleme la aruncările de la distanță, cu doar 7 coșuri din 29 de tentative, și un procentaj general de 40,4%.
Seria se mută acum în Texas, unde următoarele două meciuri vor avea loc pe terenul Rockets.
În alt meci din playoff, Philadelphia 76ers a câștigat pe terenul lui Boston Celtics, scor 111-97, și a egalat seria la 1-1. Portland a egalat, de asemenea, pe San Antonio, după succesul cu 106-103.
Prețul petrolului Brent a scăzut cu 0.2% sau 21 de cenți, ajungând la 98.27 dolari pe baril, după ce anterior atinsese 99.38 dolari. Țițeiul american West Texas Intermediate a coborât cu 0.3% sau 28 de cenți, la 89.39 dolari pe baril, după ce atinsese 90.71 dolari pe baril, notează Reuters.
Evoluția prețului vine după ce Donald Trump a anunțat prelungirea armistițiului cu Iranul, pentru a permite continuarea negocierilor care ar putea duce la soluționarea conflictului.
Cu toate acestea, rămâne neclar dacă Iranul sau Israelul vor accepta această prelungire.
În Europa, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că oleoductul Drujba a fost reparat și este pregătit să reia livrările de țiței, însă surse citate de Reuters, susțin că de la 1 mai, Rusia ar putea opri exporturile de petrol din Kazahstan către Germania prin conducta respectivă.
Investigația din The Atlantic, semnată de jurnalista Sarah Fitzpatrick, se bazează pe declarațiile a peste 20 de persoane, inclusiv angajați ai FBI, oficiali din administrația americană și persoane apropiate profesional de Patel. Sursele susțin că acesta ar avea episoade de consum excesiv de alcool, uneori până la pierderea controlului, și că acest comportament ar putea afecta activitatea agenției. În unele cazuri, potrivit relatărilor, întâlniri importante ar fi fost amânate sau decizii întârziate din cauza indisponibilității sale. Potrivit anchetei, Patel ar fi fost uneori greu de contactat. S-ar fi întâmplat inclusiv în momente în care erau necesare aprobări pentru investigații sensibile.
Context tensionat și controverse anterioareAcuzațiile vin pe fondul unor controverse mai vechi privind mandatul lui Patel, început în 2025. Criticii susțin că acesta ar fi gestionat defectuos anumite anchete și ar fi luat decizii considerate impulsive. Printre episoadele invocate se numără anunțuri premature privind arestări sau schimbări frecvente în conducerea agenției. De asemenea, mai mulți foști angajați ar fi contestat în instanță deciziile de concediere, invocând motive politice. În plus, unele relatări din presă au semnalat utilizarea resurselor FBI, inclusiv aeronave oficiale, în scopuri personale.
Reacția lui Kash PatelKash Patel a respins categoric acuzațiile și a intentat un proces de defăimare împotriva publicației. De asemenea a solicitat despăgubiri de 250 de milioane de dolari. Șeful FBI susține că informațiile sunt false și că articolul a fost publicat cu „rea-credință”, un standard juridic ridicat în legislația americană privind libertatea presei. Publicația a calificat acuzațiile drept nefondate. Investigația apare într-un moment în care poziția lui Patel este deja considerată fragilă, pe fondul criticilor privind experiența sa limitată în domeniul informațiilor și al percepției că numirea sa a avut o puternică componentă politică.
Măsura a fost adoptată marți cu 6 voturi „pentru” și o abținere, transformând Districtul Școlar Unificat Los Angeles în unul dintre primele districte din țară care impun limite clare, pe categorii de vârstă, pentru utilizarea dispozitivelor digitale.
Inițiativa vine după ce în 2024 a fost introdusă o interdicție privind folosirea telefoanelor la școală. „Sperăm să devenim lideri naționali în aceste chestiuni”, a spus Nick Melvoin, membru al Consiliului.
Susținătorii măsurii afirmă că aceasta încearcă să echilibreze nevoile educaționale cu riscurile asociate expunerii excesive la ecrane, pe fondul digitalizării educației cauzate de pandemia de Covid-19.
„Deși accesul la tehnologie și dezvoltarea abilităților în domeniul tehnologiei sunt esențiale într-o lume digitală, timpul excesiv petrecut în fața ecranelor poate fi asociat cu probleme de vedere, creșterea anxietății și a depresiei, comportament adictiv, capacitate de atenție redusă, dificultăți în gestionarea emoțiilor, performanțe academice mai scăzute și funcții cognitive mai slabe, potrivit Academiei Americane de Pediatrie”, se arată în actul citat de Reuters.
Măsura nu introduce imediat limite stricte sau interdicții, ci solicită elaborarea unor ghiduri adaptate pe grupe de vârstă, în colaborare cu profesori, părinți și experți în sănătate publică.
Atacul a avut loc luni dimineață, când Julio César Jaso Ramírez, înarmat cu un revolver și având asupra sa o pungă cu 52 de cartușe, a început să tragă de la înălțime asupra mulțimii.
Potrivit procurorului general al Mexicului, José Luis Cervantes Martínez, atacatorul și-a reîncărcat arma de cel puțin două ori înainte de a se sinucide.
„Știm cu toții că nu am mai văzut așa ceva în Mexic până acum. Conform informațiilor primite de la autorități, individul prezenta semne de probleme psihologice și a fost influențat de incidente petrecute în străinătate”, a spus președinta Claudia Sheinbaum despre caz.
În urma anchetei, autoritățile au găsit asupra sa materiale scrise de mână care făceau referire la masacrul de la liceul Columbine, petrecut exact în aceeași zi, în aprilie 1999.
„Dovezile adunate până în prezent sugerează un profil psihopat al atacatorului, caracterizat printr-o tendință de a imita acte violente care au avut loc în alte locuri și în alte momente”, a spus procurorul general, citat de ABC News.
În plus, autoritățile au găsit dovezi clare ale premeditării. „Constatările anchetei indică faptul că atacul nu a fost spontan. Atacatorul vizitase anterior situl arheologic în mai multe rânduri, se cazase la hoteluri din apropiere și de acolo își planificase acțiunile”, mai spune Cervantes Martinez.
