Agregator de ştiri

Președintele României a avut duminică, la prânz, o declarație publică despre pregătirile privind întâlnirea cu magistrații despre criza din justiție. Nicușor Dan a constatat că, în ciuda interesului arătat pentru întâlnire, foarte puțini magistrați au decis să confirme participarea.

„Au fost extrem de puțini magistrați care și-au exprimat intenția de a veni la discuții față de cei aproximativ o mie”, a spus Nicușor Dan referindu-se la cei care au semnat documentul de protest, după reportajul Recorder.

„Sunt cam 20 de magistrați în nume individual și 20 în numele unor asociații de magistrați”, a dezvăluit președintele.

Șeful statului a mai spus că în sistemul de justiție s-au întâmplat lucruri ciudate în ultimele zile.

„S-au întâmplat fel de fel de lucruri în aceste zile, pe care colegii mei care au fost în contact cu acești magistrații le-au perceput. În primul rând, în mod neobișnuit, în anumite instituții s-au organizat ședințe luni 22 decembrie. Au existat mesaje de influențare, intimidare”, a anunțat Nicușor Dan.

Totodată, președintele a spus că mai mulți magistrați interesați de întâlnirea de la Palatul Cotroceni au cerut să rămână anonimi.

„Mulți dintre cei care ne-au scris, au solicitat să ne întâlnim, dar nu în 22 decembrie, tocmai pentru că există o teamă că participarea la o astfel de întâlnire o să aibă repercusiuni. Și am ajuns inclusiv la propuneri nepotrivite, să vină pe rând, să stea în diferite săli pe aici, ca să nu se intersecteze, sau chiar colegi de-ai mei să-i preia din benzinării din București ca să nu se vadă că intră în Palatul Cotroceni. Totuși, e o chestiune foarte serioasă, nu vorbim de rețele de trafic de persoane sau cine știu eu ce, vorbim de a treia putere în statul ăsta”, a spus Dan

Ca urmare, președintele Nicușor Dan a decis ca întâlnirea cu magistrații să înceapă luni, la ora 10.00, la Palatul Cotroceni.

„La ora 10.00, vom face o discuție publică cu cei care doresc (…) discuțiile private vor fi reprogramate”, a precizat Nicușor Dan.

Atacurile Rusiei asupra Ucrainei din ultimele ore au provocat moartea a cel puțin patru civili și rănirea altor 19 persoane, conform informațiilor comunicate de autoritățile regionale duminică.

În timpul nopții, armata rusă a folosit o rachetă balistică Iskander-M, lansată din regiunea Rostov, alături de 97 de drone trimise din Millerovo, Kursk, Orel, Primorsko-Akhtarsk și din Crimeea aflată sub ocupație rusă.

Datele au fost transmise de Forțele Aeriene ale Ucrainei, scrie Kyiv Independent.

Sistemele de apărare aeriană și unitățile de război electronic ale Ucrainei au doborât 75 de drone. Alte 19 au lovit opt obiective, iar fragmentele rezultate au ajuns într-o altă zonă.

În partea de nord-est a regiunii Harkov, bombardamentele rusești cu bombe aeriene ghidate de tip KAB și drone au dus la moartea a două persoane și la rănirea altor două.

Informația a fost confirmată de guvernatorul Oleh Syniehubov. Atacurile au produs distrugeri la șapte locuințe private, la un bloc de locuințe și la un centru de agrement din mai multe localități.

În regiunea Donețk, situată în estul țării, o persoană a murit, iar patru au suferit răni în urma loviturilor rusești, potrivit guvernatorului Vadym Filashkin.

Trei clădiri administrative și unsprezece case au suferit avarii în mai multe zone ale regiunii.

În sudul regiunii Odesa, forțele ruse au desfășurat un nou atac de amploare asupra infrastructurii civile. Au fost vizate transportul, zona portuară și obiective industriale.

Incendiile și distrugerile materiale au fost foarte puternice, însă nu s-au înregistrat victime, conform guvernatorului Oleh Kiper.

În regiunea Herson, guvernatorul Oleksandr Prokudin a anunțat rănirea a șapte persoane. Patru blocuri de locuințe și trei case private au fost afectate.

O clădire administrativă, o conductă de gaz și un autoturism au fost distruse complet.

În sud-estul regiunii Zaporojia, atacurile rusești au dus la decesul unei persoane și la rănirea altor patru, a transmis guvernatorul Ivan Fedorov.

Autoritățile au înregistrat 33 de situații cu pagube la locuințe, vehicule și infrastructură.

În vestul regiunii Rivne, aflată la mare distanță de linia frontului, infrastructura civilă a fost, de asemenea, lovită. Un muncitor a suferit o rană minoră și a primit îngrijiri medicale la fața locului.

În sudul regiunii Mykolaiv, un atac cu bombe aeriene ghidate KAB a rănit un bărbat și a provocat avarii unui depozit cu ajutoare umanitare. Informația a fost confirmată de guvernatorul Vitalii Kim.

Cancelarul german Friedrich Merz a făcut o ultimă încercare de a obține sprijinul liderilor Uniunii Europene pentru folosirea a 210 miliarde de euro din activele suverane rusești înghețate, cu scopul de a ajuta Ucraina.

Demersul său s-a oprit, totuși, în momentul în care a realizat că nu are de partea sa un partener esențial, mai exact, președintele Franței, Emmanuel Macron.

În săptămânile dinaintea summitului de joi de la Bruxelles, președintele Emmanuel Macron nu a respins public ideea venită de la Berlin.

În plan privat, însă, echipa sa a ridicat semne de întrebare legate de baza legală a planului și a spus că Franța, aflată sub presiunea datoriei, ar avea probleme serioase în a oferi o garanție națională, în cazul unei cereri rapide de returnare a activelor către Moscova.

Tot mai multe state au început să se opună inițiativei, printre ele Italia și Belgia, țara care găzduiește cea mai mare parte a activelor rusești și care a respins planul încă de la început.

În acest context, Emmanuel Macron s-a alăturat taberei care critică inițiativa, iar propunerea care a venit din partea Germaniei a fost abandonată.

„Macron l-a trădat pe Merz și știe că va trebui să plătească un preț pentru asta”, a declarat un diplomat european de rang înalt, care a avut cunoștință directă despre discuțiile de joi.

„Dar este atât de slab încât nu a avut altă opțiune decât să se alinieze în spatele Giorgiei Meloni.”, a mai spus acesta.

Potrivit unei analize Financial Times, situația actuală scoate la iveală o schimbare majoră de raporturi între cele două mari puteri ale Uniunii.

Germania apare drept motorul inițiativelor, în timp ce Franța preferă amânarea în tot acest demers. După instalarea lui Merz la conducerea guvernului, în luna mai, Berlinul a lansat un program amplu de cheltuieli pentru apărare și infrastructură, de până la un trilion de euro în următorii zece ani.

În paralel, Parisul se confruntă cu datorie publică ridicată și cu o gravă instabilitate politică, spre finalul mandatului lui Emmanuel Macron.

Acest dezechilibru a redus șansele unei relansări puternice a cooperării franco-germane, care a stat cândva la baza unor decizii majore ale Uniunii Europene privind planurile externe.

„La Bruxelles există sentimentul real că Berlinul este actorul principal și că influența Franței este insuficientă”, a declarat Georgina Wright, expertă în politică europeană la Institut Montaigne.

Friedrich Merz a dorit să îmbunătățească situația, după perioada de indecizie din timpul fostului cancelar Olaf Scholz, când Germania se abținea frecvent la voturile europene din cauza conflictelor interne din coaliție, fenomen cunoscut drept „votul german”.

După victoria creștin-democraților în alegerile din februarie, cancelarul german Friedrich Merz a pus pe primul loc refacerea relației cu Franța.

Planul său viza întărirea apărării europene, pe fondul unei relații incerte cu SUA, acceptarea energiei nucleare, dar și reducerea reglementărilor la nivelul Uniunii Europene.

Realitatea politică de la Paris l-a pus însă în fața unui partener cu spațiu de manevră limitat, mai ales în chestiuni cu impact financiar.

„Este o inversare completă a rolurilor între Macron și Merz. În ultimii patru-cinci ani, teza de lucru la Élysée a fost că slăbiciunea Germaniei a compromis capacitatea Europei de a acționa.”, a declarat Mujtaba Rahman, șeful departamentului Europa al Eurasia Group.

„Acum avem un cancelar care înțelege geopolitica, care dorește să se implice și să facă mai mult pentru Europa.. dar acum Parisul este cel care nu își poate respecta partea sa de înțelegere.”

Un alt subiect controversat al summitului a fost acordul comercial UE – Mercosur, negociat de peste 25 de ani cu state din America Latină.

Friedrich Merz a cerut insistent semnarea acordului până la finalul lunii decembrie și a făcut o sugestie interesantă, mai exact, un vot în care Franța risca să rămână în minoritate.

Macron a găsit din nou sprijin la Giorgia Meloni, premierul Italiei, care a obținut o amânare de câteva săptămâni. Decizia a blocat o nouă victorie politică a cancelarului german, Friedrich Merz.

„Ambele părți recunosc că relația trebuie să fie mai eficientă, că nu a funcționat sub Scholz”, a declarat Daniela Schwarzer, politolog la Bertelsmann Stiftung.

„Dar Franța se află sub o presiune mult mai mare, iar acest lucru face ca diferențele fundamentale dintre cele două puteri să reapară. Comerțul este unul dintre aceste domenii.”

Chiar și așa, summitul de la Bruxelles a produs un rezultat pozitiv, care era mult așteptat.

Liderii Uniunii Europene au convenit asupra unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, garantat din bugetul Uniunii.

Un oficial de la Élysée a susținut că Emmanuel Macron a avut un rol decisiv în tot acest acord.

„Obiectivul Franței a fost întotdeauna acela de a oferi Ucrainei vizibilitate financiară pentru următorii doi ani. Am fost deschiși la propunerile de finanțare și am lucrat pentru a găsi o soluție care să îndeplinească acest obiectiv”, a transmis oficialul.

Giorgia Meloni a promis, la rândul său, sprijin pentru acordul Mercosur luna viitoare, ceea ce oferă cale liberă spre semnare chiar și în lipsa acordului Franței.

„În ceea ce privește Mercosur, Franța a câștigat poate două sau trei săptămâni, dar a pierdut bătălia. Dar în ambele cazuri nu există o conducere comună, Merz este cel care exercită presiuni.”, a declarat Joseph de Weck.

Friedrich Merz a declarat că este mulțumit de rezultatul summitului și a spus că soluția finală este chiar mai bună decât planul său inițial.

El a precizat că activele rusești pot avea în continuare un rol în rambursarea împrumutului. „Facem o plată în avans, dar aceasta este garantată de activele rusești”, a afirmat el.

Romanul „Durerea războiului” a fost lansat în 1987. A stârnit controverse încă de atunci, dar dezbaterea s-a amplificat la finalul anului 2025. La sfârșitul lunii noiembrie, guvernul l-a inclus pe lista oficială a celor mai bune 50 de cărți, provocând furia conservatorilor.

Decizia a readus cartea în atenția publică, iar romanul s-a vândut ca pâinea caldă, potrivit Le Figaro. Practic, romanul care descrie scene brutale de război nu se mai găsește în librării, iar discuțiile din mediul online au amplificat interesul pentru carte.

„Am descoperit acest roman doar datorită acestor discuții online”, a declarat Le Hien, în vârstă de 25 de ani, pentru AFP. El a încercat fără succes să cumpere cartea în Hanoi. „Am fost foarte surprins că s-a vândut atât de repede cartea”, a mai spus Le Hien.

Publicat pentru prima dată în 1987 sub titlul „Destinul iubirii”, romanul spune povestea unui tânăr soldat nord-vietnamez care, la fel ca autorul Bao Ninh, a servit într-un batalion distrus. Naratorul este bântuit de amintirile sufletelor care țipă în junglă și de gândul că prietena sa este violată de alți soldați nord-vietnamezi.

Personalitățile conservatoare ale țării au reacționat cu furie, susținând că descrierile dure ale conflictului eclipsează eroismul luptătorilor. La începutul lunii decembrie, un fost șef al departamentului de propagandă al armatei, Nguyen Thanh Tuan, a lansat un atac dur la adresa romanului pe Facebook.

El a susținut că romanul încearcă „să minimalizeze eroismul armatei noastre… prin inventarea și distorsionarea adevărului despre lupta eroică și sacrificiile imense ale milioanelor de oameni”.

Apelul lui Tuan de a elimina cartea din Top 50 a primit numeroase „aprecieri” pe rețelele de socializare. Solicitarea a fost susținută în special de veteranii războiului din Vietnam. În replică, numeroși alți vietnamezi, inclusiv librarii, au apărat decizia de a include romanul pe lista oficială a cărților de succes.

O editură din Vietnam a anunțat că a decis să tipărească alte mii de exemplare ale cărții. De la începutul anului, editura a tipărit 15.000 de exemplare. Din 2011, atunci când editura a obținut acordul scriitorului, au fost tipărite 80.000 de exemplare.

Parchetul din Paris a anunțat că un steward care lucra la reședința oficială a președintelui Franței a fost reținut după ce a dispărut o cantitate importantă de argintărie și veselă de protocol.

Dispariția a fost semnalată de șeful serviciului de protocol al Palatului Elysee, iar valoarea prejudiciului este estimată între 15.000 și 40.000 de euro, scrie AP.

Mai multe obiecte au fost identificate ulterior pe site-uri de licitații online, inclusiv de Manufactura de la Sevres, furnizorul oficial al unei părți din bunurile palatului. Investigația a dus rapid la suspiciuni privind unul dintre stewarzi, ale cărui evidențe interne indicau posibile furturi planificate.

Anchetatorii au stabilit că bărbatul avea o relație cu administratorul unei firme specializate în vânzarea online de obiecte decorative.

Pe contul său de pe o platformă de vânzări au fost descoperite farfurii și scrumiere marcate „Forțele Aeriene Franceze” și „Manufactura de la Sevres”, obiecte care nu sunt destinate publicului larg.

Perchezițiile au dus la recuperarea a aproximativ 100 de obiecte, găsite în vestiarul personal al stewardului, în mașina acestuia și la domiciliu.

Printre bunuri se numără cratițe din cupru, porțelan de Sevres, o statuetă semnată Renee Lalique și cupe de șampanie Baccarat. Toate obiectele au fost returnate Palatului Elysee.

Cei doi suspecți au fost arestați marți, iar anchetatorii au identificat și o a treia persoană, acuzată că a primit bunurile furate.

Cei trei au fost trimiși în judecată pentru furt de bunuri care fac parte din patrimoniul național, infracțiune pedepsită cu până la 10 ani de închisoare și o amendă de 150.000 de euro.

Resturile dronei au fost găsite de un vânător. Acesta a informat autoritățile. Se pare că aparatul de zbor era dotat cu o parașută.

„Astăzi, 21 decembrie 2025, în jurul orei 10:40, Poliția Municipiului Câmpulung a fost sesizată telefonic de către un bărbat în vârstă de 49 de ani, din comuna Lerești, județul Argeș, participant la o vânătoare organizată, cu privire la faptul că, într-o zonă împădurită de pe muntele Strâmtu, comuna Lerești, ar fi fost identificat un obiect zburător posibil de tip dronă, prăbușit printre copaci”, a transmis IPJ Argeș.

La fața locului a fost trimis de urgență un echipaj de poliție. Acesta a izolat zona și a făcut verificări preliminare „în vederea prevenirii oricăror riscuri pentru persoane sau bunuri.”

Totodată, au fost informate instituțiile abilitate „pentru efectuarea cercetărilor specifice și stabilirea naturii obiectului, precum și a împrejurărilor în care acesta a ajuns în zona respectivă.”

Anunțul a fost făcut de reprezentanții Primăriei București.

„Primarul General Ciprian Ciucu va avea o întâlnire astăzi, la ora 16.00, la Guvern, cu premierul Ilie Bolojan și cu ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare. Se va discuta despre situația financiară a PMB. La final, nu vor avea loc declarații de presă”, au transmis cei de la Primărie.

Ciprian Ciucu a făcut o analiză imediat după alegerea sa în fotoliul de primar general al Capitalei. Concluzia sa a fost că Primăria stă foarte prost din punct de vedere financiar. Edilul a dezvăluit că va solicita ajutorul Guvernului.

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a prezentat sâmbătă situația financiară a Primăriei Municipiului București, arătând că bugetul este puternic dezechilibrat, iar marile companii municipale se află într-o situație critică.

Potrivit acestuia, peste 53% din cheltuieli merg către transport public și termoficare, iar dacă sunt adăugate plățile sociale, sănătatea, cultura și datoriile istorice, procentul trece de 60%.

În plus, primăria se confruntă cu cheltuieli „ascunse” de sute de milioane de lei, care nu apar integral în execuțiile bugetare.

Primarul general a mai spus că municipalitatea are datorii curente de peste 500 de milioane de lei la subvenția pentru transport și peste 800 de milioane de lei la termoficare, la care se adaugă restanțe la plăți sociale, inclusiv pentru persoane cu handicap, multe dintre acestea asumate în mandatele anterioare.

Pentru anul viitor, Ciucu estimează că Primăria Capitalei ar avea nevoie de cel puțin 8,5 miliarde de lei doar pentru funcționare și plata datoriilor, fără a lua în calcul investiții sau proiecte de dezvoltare.

Serviciul vamal suedez a anunțat duminică că reprezentanții săi au urcat la bordul unui cargou rusesc ancorat vineri în apele teritoriale ale Suediei, pentru a verifica încărcătura navei.

Proprietarii navei, Adler, figurează pe lista sancțiunilor Uniunii Europene, a declarat Martin Hoglund, purtătorul de cuvânt al autorității vamale, conform Reuters.

„Puțin după ora 01:00 noaptea trecută, am abordat nava cu sprijinul Gărzii de Coastă suedeze și al poliției pentru a efectua o inspecție vamală. Inspecția este încă în curs de desfășurare.”, a spus Hoglund.

Martin Hoglund nu a oferit detalii despre ce a descoperit serviciul vamal la bordul cargoului.

Conform platformei Marine Traffic, Adler este un transportator de containere roll-on, roll-off, lung de 126 de metri, ancorat în largul orașului Hoganas, în sud-vestul Suediei.

Pe lângă sancțiunile Uniunii, nava și compania M Leasing LLC, proprietarul său, se află sub restricții impuse de SUA, anunță OpenSanctions.

Acestea sunt suspectate de implicare în transportul de arme.

Hoglund a mai spus că Adler a părăsit portul rus Sankt Petersburg pe 15 decembrie, însă vama nu deține informații privind destinația navei.

Serviciul poștal danez a anunțat că va livra ultima scrisoare pe 30 decembrie, punând astfel capăt unei tradiții de peste 400 de ani.

PostNord, companie formată în 2009 prin fuziunea serviciilor poștale din Suedia și Danemarca, a anunțat la începutul acestui an că va opri livrarea scrisorilor.

Această mișcare va duce la reducerea a 1.500 de locuri de muncă și eliminarea a 1.500 de cutii poștale roșii, motivând „digitalizarea crescândă” a societății daneze, scrie The Guardian.

Compania a descris Danemarca ca fiind „una dintre cele mai digitalizate țări din lume” și a spus că cererea de scrisori „a scăzut drastic”, în timp ce cumpărăturile online continuă să crească.

Cutiile poștale roșii, deja demontate, s-au vândut rapid. În doar trei ore, 1.000 de cutii au fost cumpărate la începutul lunii, prețul fiind 2.000 DKK (235 lire sterline) pentru cele în stare bună și 1.500 DKK (176 lire sterline) pentru cele puțin uzate.

Alte 200 vor fi licitate în ianuarie. PostNord va continua să livreze scrisori în Suedia și va rambursa timbrele daneze neutilizate pentru o perioadă limitată.

Danezii vor putea să trimită în continuare scrisori prin Dao, care deja livrează în Danemarca.

De la 1 ianuarie 2026, Dao va crește volumul de la 30 de milioane de scrisori estimate pentru 2025 la 80 de milioane anul viitor.

Clienții trebuie să meargă la un magazin Dao pentru a trimite scrisori sau să plătească suplimentar pentru ridicare de acasă și pentru transport, online sau prin aplicație.

Poșta daneză a livrat scrisori în țară încă din 1624. În ultimii 25 de ani, trimiterea scrisorilor a scăzut cu peste 90%.

Datele sugerează totuși o renaștere a scrisului de scrisori în rândul tinerilor. Dao a spus că tinerii între 18 și 34 de ani trimit de două până la trei ori mai multe scrisori decât alte grupe de vârstă, citând cercetătorul Mads Arlien-Søborg, care spune că tinerii caută „un contrabalans la suprasaturația digitală”.

Scrierea de scrisori a devenit o „alegere conștientă”.

Conform legii daneze, opțiunea de a trimite scrisori trebuie să existe. Dacă Dao ar opri livrarea, guvernul ar trebui să desemneze pe altcineva ca să o facă.

O sursă de la ministerul transporturilor a spus că nu va exista nicio „diferență practică” anul viitor, deoarece oamenii pot trimite și primi scrisori prin altă companie.

Orice semnificație legată de schimbare este pur „sentimentală”.

Președintele Nicușor Dan a postat duminică și un mesaj pe rețelele de socializare, după depunerea coroanei de flori la Monumentul dedicat victimelor Revoluției din 1989.

El a scris despre curajul românilor care s-au ridicat împotriva regimului comunist și despre suferințele îndurate sub dictatura de la acea vreme.

„LIBERTATE! Acesta a fost strigătul limpede al națiunii române în decembrie 1989. Strigătul celor care trăiseră prea mult timp în izolare, în frică și în sărăcie, și care au decis că trebuie să își recâștige demnitatea. Nu au știut dacă vor învinge, dar au știut că nu mai pot trăi în genunchi. Curajul lor a deschis drumul libertății noastre.

În urmă cu 36 de ani, România s-a ridicat împotriva unui regim care își construise puterea pe teroare, minciună și dezumanizare. În zilele Revoluției, violența dictaturii s-a dezlănțuit cu o cruzime criminală, încercând să zdrobească visul pentru care mii de români au plătit cu viața: o țară liberă și democratică.

Este esențial să spunem adevărul, de fiecare dată când este nevoie. Cele patru decenii și jumătate de comunism au însemnat foamete, izolare economică, socială și intelectuală, distrugerea sistematică a libertăților, abuzuri și crime îndreptate inclusiv împotriva celor mai vulnerabili. A fost un regim care a disprețuit profund viața, demnitatea umană și drepturile fundamentale.”, a scris Nicușor Dan.

De asemenea, președintele a afirmat că memoria eroilor Revoluției și a celor care au suferit sub comunismul din țară nu trebuie uitată și că lecțiile lor rămân relevante și în vremurile de astăzi.

LIBERTATE! Acesta a fost strigătul limpede al națiunii române în decembrie 1989. Strigătul celor care trăiseră prea mult timp în izolare, în frică și în sărăcie, și care au decis că trebuie să își recâștige demnitatea. Nu au știut dacă vor învinge, dar au știut că nu mai pot trăi… pic.twitter.com/QlSZj0TOys

— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) December 21, 2025

Ceremonia a avut loc în contextul manifestărilor comemorative organizate la 36 de ani de la evenimentele din decembrie 1989.

Prin acest gest, președintele a adus un omagiu celor care și-au pierdut viața în timpul Revoluției și a subliniat importanța memoriei și a valorilor pentru care s-a luptat atunci.

Monumentul din Piața Universității este unul dintre principalele locuri simbolice ale Revoluției Române, fiind asociat cu protestele și confruntările care au contribuit la căderea regimului comunist.

Consilierul pentru politică externă al lui Vladimir Putin a declarat duminică că șansele de pace în Ucraina nu s-au îmbunătățit prin schimbările făcute de europeni și Ucraina la propunerile americane, a relatat agenția Interfax.

„Aceasta nu este o prognoză. Sunt sigur că propunerile pe care europenii și ucrainenii le-au făcut sau încearcă să le facă cu siguranță nu îmbunătățesc documentul și nu îmbunătățesc posibilitatea de a realiza o pace pe termen lung.”, a declarat reporterilor consilierul pentru politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov.

Negociatorii europeni și ucraineni au discutat modificări la un set de propuneri americane pentru încheierea războiului care durează aproape patru ani.

Nu este clar ce schimbări exacte au fost aduse documentelor inițiale americane. Negociatorii americani s-au întâlnit sâmbătă cu oficiali ruși în Florida.

Emisarul special al lui Putin, Kirill Dmitriev, a declarat după întâlnirea cu trimisul special al SUA, Steve Witkoff, și cu ginerele președintelui Donald Trump, Jared Kushner, că discuțiile au fost constructive și vor continua duminică.

Radu Oprea a anunțat că AmCham Romania (The American Chamber of Commerce in Romania) va organiza o misiune economică în Statele Unite ale Americii pentru a prezenta oportunitățile de investiții. Cu această ocazie, Oprea a militat pentru „revitalizarea” Agenției române pentru investiții și comerț exterior.

„Este nevoie de dialogul dintre Guvern și mediul de afaceri pentru că acest demers de atragere a investitorilor este unul comun. AmCham și celelalte organizații reprezentative ale mediului de afaceri au nevoie de o relație instituțională corectă și aceasta trebuie să se întâmple prin ARICE (Agenția română pentru investiții și comerț exterior). Din păcate, aceasta nu este funcțională pe deplin pentru că nu are un președinte numit de un an de zile. Aceasta ar fi prima condiție pentru revitalizarea acestei Agenții”, a explicat Radu Oprea.

Reprezentantul Guvernului a analizat cu oamenii de afaceri măsurile de relansare economică.

„Am vorbit despre măsurile de relansare economică propuse de PSD în contextul atragerii investitorilor. De exemplu, creditul fiscal pentru investiții greenfield va sprijini deopotrivă investitorii străini cât și autohtoni”, a precizat Radu Oprea.