Procurorii fac joi opt percheziții în București la sediile unor furnizori de energie și la domiciliile unor persoane, într-un caz în care se fac cercetări pentru înșelăciune și spălare de bani. Energia circula între firme la prețuri artificiale, cu solicitarea de la stat a unor sume mari.
Potrivit Parchetului General, au loc opt percheziții domiciliare pe raza municipiului București, la sediile sociale aparținând unui număr de 4 societăți comerciale având ca obiect de activitate comercializarea și furnizarea energiei electrice, precum și la locuințele persoanelor fizice implicate în comiterea faptelor, într-o cauză privind săvârşirea infracţiunilor de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și spălare a banilor. Efectuarea perchezițiilor domiciliare are ca scop descoperirea şi strângerea probelor cu privire la săvârșirea acestor infracţiuni.
În perioada aprilie – august 2022, societățile din grup au desfășurat o serie de operațiuni pe piața energiei electrice care au generat profituri semnificative printr-un mecanism coordonat între societățile din cadrul grupului. Persoanele juridice implicate au fost X.E. S.A., E.M. S.R.L., S. S.R.L. și L.E. S.R.L., fiecare având un rol specific în circuitul de tranzacții.
Scopul operațiunilor societățilorObiectivul principal al acestor operațiuni a fost maximizarea sumelor compensate de la bugetul de stat prin schema instituită de O.U.G. nr. 27/2022. Astfel, E. M. S.R.L. a solicitat decontări pentru lunile mai–august 2022 în valoare totală de 225.542.488 lei (puțin peste 45.000.000 de euro), iar S. S.R.L. de 295.354.585 lei (în jur de 59.000.000 de euro).
„În luna august 2022, prețul mediu de referință de achiziție al energiei electrice al acestei societății a fost de 2.479,68 lei/MWh. În această lună, societatea a furnizat pentru clienții non-casnici o cantitate de 72.269,50 MWh, rezultând un cost total de achiziție de 179.204.961,61 lei, iar dacă se ține cont de un cost cu dezechilibru maximal de 5%, costul maximal de achiziție poate fi considerat – 188.165.209,69 lei. Din prețul mediu facturat de 1.685,43 lei/MWh, dacă se scad 488,55 lei/MWh (suma maximală a elementelor: 1. Componenta de furnizare, 2. Tarif de transport, 3. Tarif servicii de sistem, 4. Tarif de distribuție, 5. T.V.A., 6. Accize, 7. Contribuție cogenerare și 8. Certificate verzi), rezultă un preț mediu pe componenta de achiziție de 1.196,88 lei/MWh, ceea ce înseamnă că din activitatea de furnizare pentru luna august 2022, societatea ar fi putut încasa o sumă minimală de 86.498.118,49 lei.
Din costul de achiziție (cu dezechilibrele incluse) de 188.165.209,69 lei, dacă scădem suma minimală pe componenta de achiziție (din factură) de 86.498.118,49 lei, rezultă că suma maximală ce putea fi solicitată pentru a fi decontată ar fi fost de 101.667.091,20 lei. Rezultă că, în mecanismul de compensare a prețurilor la energie reglementat de O.U.G. nr. 27/2022, practicarea unui preț mediu de achiziție mărit pentru cantitatea de energie electrică livrată clienților, a determinat un cuantum mai mare al sumelor decontate de la bugetul de stat în cadrul acestui mecanism”, arată procurorii.
Cum acționau societățilePentru a beneficia la maximum de acest mecanism, societățile au căutat să crească artificial prețul mediu de achiziție pe care îl raportau autorităților. Astfel, S.C. E. M. și S.C. S. au achiziționat energie de pe piața pentru ziua următoare (PZU), iar apoi a fost vândută către alte societăți comerciale din grup, la prețuri succesiv crescătoare, creând un circuit de tranzacții intra-grup. În acest sens, X. E. și L. E. jucau rolul de intermediar, preluând energia la prețuri mai mari și revânzând-o mai departe către E. M. și S. contribuind la creșterea prețului mediu raportat. Tranzacțiile s-au realizat prin contracte negociate direct, scopul fiind creșterea prețului mediu de achiziție pentru E. M. S.R.L. și S. S.R.L., în contextul lipsei unui plafon maximal pentru calculul sumelor decontate de la bugetul statului conform O.U.G. nr. 27/2022.
„În esență, energia circula între firmele grupului la prețuri artificiale, ceea ce le permitea să solicite de la stat sume disproporționat de mari față de costul real suportat. Astfel, s-au creat scheme de tranzacționare între persoanele juridice intra-grup: E.M. S.R.L. și S. S.R.L. au vândut energie către X. E. S.A. la preț de 460 lei/MWh, iar X. E. S.A. a revândut către L. E. S.R.L. la prețuri între 800 și 3500 lei/MWh, ulterior L. E. S.R.L. revânzând către E. M. S.R.L. și S. S.R.L. la prețuri între 933,45 și 3578,93 lei/MWh. Concret, un exemplu este circuitul din luna mai 2022: E. M. S.R.L. A vândut către X. E. S.A. la prețul de 439,68 lei/MWh, X. E. S.A. a vândut către L. E. S.R.L. cu 999,44 lei/MWh, iar L. E. S.R.L. a revândut către E. M. S.R.L. cu 1.181,29 lei/MWh, generând profit semnificativ și influențând astfel prețul mediu de achiziție raportat în cererile de decontare către bugetul de stat. Această <rotire> a energiei între societățile din cadrul grupului a permis E.M. și S. să raporteze un preț mediu de achiziție mult mai ridicat decât cel real de pe piață”, se mai spune în comunicat.
Sume compensate sume foarte mari de la bugetul de statCreșterea prețului mediu de achiziție a condus la sume compensate foarte mari de la bugetul de stat.
S-a constatat, totodată, migrarea a 1.946 de locuri de consum de la X. E. S.A. către E.M. S.R.L. și S. S.R.L., astfel încât acestea să justifice necesitatea achiziționării unor cantități semnificative de energie electrică, creând totodată premisa creșterii valorii compensate de la buget, cu CLC-urile incluse la plafonare aproape duble în lunile iulie și august 2022.
Cantitățile totale achiziționate de E. M.S.R.L. au fost de 2.560 MWh în luna mai, 15.366 MWh în luna iunie, 47.401 MWh în luna iulie și 62.656 MWh în august, cu preț mediu ponderat crescând de la 975,33 lei/MWh la 2.479,68 lei/MWh; pentru S. S.R.L., cantitățile au fost de 1.107 MWh în luna mai, 40.756 MWh în iunie, 76.441 MWh în iulie și 89.502 MWh în luna august, cu preț mediu ponderat de la 972,52 lei/MWh la 2.479,68 lei/MWh.
Portofoliul de clienți a crescut rapidAșadar, în paralel, societățile au crescut rapid portofoliul de clienți, preluând consumatori de la X. E. și raportând un număr mai mare de locuri de consum (CLC). Migrarea clienților a fost strâns legată de mecanismul de compensare: cu cât erau mai mulți clienți și cu cât era mai mare prețul mediu de achiziție, cu atât suma compensată era mai mare.
„Operațiunile desfășurate nu respectau nici prevederile art. 57 alin. 61 din Legea energiei nr. 123/2012, care obligă furnizorii să acopere cel puțin 50% din necesarul portofoliului prin producție proprie sau contracte la termen, și nu de pe piețe spot. Prin acest mecanism, profitul grupului a fost maximizat în detrimentul bugetului de stat. Această strategie a combinat coordonarea între societăți, creșterea artificială a portofoliului de clienți și utilizarea mecanismului de compensare pentru a genera câștiguri rapide. În concluzie, activitatea grupului „X” între lunile aprilie și august 2022 reprezintă un exemplu de manipulare a pieței și a mecanismelor de compensare, prin tranzacții intragrup și creșterea artificială a prețului energiei, toate în scopul maximizării profiturilor pe seama bugetului de stat”, transmit procurorii.
Știrea inițială:Procurorii din cadrul Parchetului General și polițiștii Direcției de Investigare a Criminalității Economice (IGPR) desfășoară percheziții la această oră la patru firme din grupul Tinmar, unul dintre cei mai mari traderi de energie din România, potrivit unor surse judiciare.
Descinderile vizează companiile Tinmar Energy, Lord Energy, Solprim și Eye Mall, dar și locuințele administratorilor acestor societăți. Potrivit anchetatorilor, acuzațiile sunt de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și spălare de bani.
Potrivit surselor G4Media, firmele din cadrul grupului ar fi tranzacționat energie între ele, la prețuri majorate artificial, pentru a putea deconta sume mai mari de la stat în cadrul schemei de plafonare-compensare, destinată sprijinirii consumatorilor în contextul crizei energetice.
Aceleași surse afirmă că tranzacțiile interne ar fi avut rolul de a simula costuri ridicate, crescând artificial valoarea energiei vândute. Ulterior, diferențele de preț ar fi fost decontate de la bugetul de stat, prin mecanismele de compensare instituite de guvern.
Cine este Augustin OanceaGrupul Tinmar este controlat de omul de afaceri Augustin Oancea, unul dintre cei mai influenți „băieți deștepți” din piața de energie. În clasamentul Forbes 500 din 2024, Oancea ocupa locul 21, cu o avere estimată la 1,6 miliarde de lei (peste 310 milioane de euro).
În februarie 2024, ANRE a aplicat o amendă record de peste 200 de milioane de euro pentru patru traderi de energie care au obținut profituri uriașe în timpul crizei energetice, printre aceștia s-a aflat și grupul Tinmar. Furnizorii au contestat în instanță decizia autorității.
În utlimii ani, firmele din grupul Tinmar au fost abonate la contracte „grase” cu instituțiile statului.
În luna aprilie a acestui an, compania Eye Mall, parte din grup, a câștigat un contract de aproape 13 milioane de euro pentru furnizarea energiei electrice necesare iluminatului public din București, pentru o perioadă de un an.
În 2023, Tinmar Energy a obținut un acord-cadru de peste 4 milioane de euro pentru furnizarea de energie către Ministerul Finanțelor și un altul, în valoare de 1,8 milioane de euro, cu ANAF.
În decembrie 2024, compania și-a adjudecat un contract de 7 milioane de euro cu STB, iar în aprilie 2024 a semnat un acord de 44 milioane de euro cu Agenția de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) pentru alimentarea locurilor de consum din rețeaua instituției.
Tot în 2024, Tinmar Energy a obținut contracte majore cu Societatea Națională de Radiocomunicații, în valoare de 10 milioane de euro, și cu Metrorex, pentru 24 de milioane de euro, ambele pentru furnizarea de energie electrică pe o durată de un an.
„Toate amenințările și provocările cu care ne confruntăm în prezent, de la războiul din Ucraina până la amenințările cibernetice și războiul hibrid, toate acestea ne amintesc că pacea și securitatea nu sunt niciodată garantate, de aceea reînarmarea nu este o alegere, este o necesitate. (…) Avem o continuare a războiului ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei, chiar la granița României. Pentru asta și pentru ceilalți aliați de pe flancul estic, dar și pentru NATO în ansamblu său, agresivitatea Rusiei, dincolo de Ucraina, prin încălcările recente ale spațiului aerian aliat, precum și prin intensificarea și diversificarea atacurilor hibride, reprezintă o dovadă în plus că trebuie să facem mai mult pentru a fi pregătiți să ne apărăm”, a spus președintele Nicușor Dan.
Rolul NATO este protejarea păciiȘeful statului a subliniat rolul NATO este de a proteja pacea și a spus că responsabilitatea statelor membre este de a descuraja orice potențială agresiune.
„Avem încredere de plină că NATO și aliații de pe ambele maluri ale Atlanticului sunt angajați să apere fiecare centimetru al Alianței. Noi, aliații europeni, trebuie să ne asumăm responsabilități crescute în apărarea continentului și pentru a ne spori capabilitățile militare și de apărare. Și pentru asta este absolut necesar să consolidăm industria de apărare națională, cea europeană precum și cea transatlantică”, adaugă Nicușor Dan.
El a subliniat că aliații europeni trebuie să își asume o parte tot mai mare din efortul militar, inclusiv prin creșterea investițiilor, în linie cu obiectivul NATO stabilit la summitul de la Haga: atingerea pragului de 5% din PIB până în 2035. România, a spus acesta, a ajuns la 2,24% în 2025 și va continua să își majoreze cheltuielile.
Industria de apărare are un potențial importantUn accent special a fost pus pe necesitatea revitalizării industriei de apărare. Nicușor Dan a afirmat că sectorul românesc are un potențial important, dar a fost „neglijat în ultimii ani”, deși are infrastructura necesară pentru a contribui la creșterea producției europene de armament.
„Un obiectiv strategic îl reprezintă și consolidarea mobilității militare pe axa nord–sud a flancului estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră”, punctează Dan.
De asemenea, acesta a cerut dezvoltarea cooperării dintre state, guverne și mediul privat pentru a produce echipamente moderne, pentru a asigura lanțuri de aprovizionare solide și pentru a valorifica noile tehnologii.
„Doar lucrând împreună vom găsi cele mai bune soluții pentru provocările noastre comune”, a afirmat Nicușor Dan, apreciind rolul forumurilor care facilitează dialogul direct între industrie și alianță.
Acesta a încheiat subliniind că România este „mai apărată ca oricând” și pregătită să își întărească rolul pe flancul estic, în contextul deteriorării climatului de securitate din regiune.
„Nu există o apărare puternică fără industrie de armament puternică. E foarte simplu”, a spus șeful NATO în cadrul unui eveniment dedicat industriei de apărare și cooperării cu NATO, organizat la București.
El a spus că liderii NATO au decis să investescă 5% din PIB în apărare până în 2035: „Și știm cu toții că aceștia sunt bani serioși, sunt cheltuieli serioase, însă este ce avem nevoie pentru a fi în siguranță. Și ca parte a acestui lucru s-a convenit să se cumpere mai multe capacități de apărare, inclusiv avioane, nave, dar și muniții și alte capabilități spațiale”.
El susține că pentru îndeplinirea acestor angajamente dialogul deschis între NATO și industrie va fi esențial.
„Pentru că amenințările cu care ne confruntăm sunt reale și de durată. Războiul neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei este un exemplu evident. Însă amenințarea Rusiei nu se încheie atunci când se termină războiul. Rusia va deveni o forță de destabilizare în Europa și în lume. Și Rusia nu este singură în eforturile sale de a submina regulile globale. După cum știți, lucrează cu China, cu Coreea de Nord, Iran și cu alții”, a mai spus Mark Rutte.
NATO trebuie să fie pregătităEl adaugă că Alianța nu poate fi naivă, trebuie să fie pregătită.
„Am încredere că împreună putem să producem mai mult și să trecem peste amenințări. Pentru a face bine acest lucru trebuie să ne concentrăm pe trei aspecte: cantitate, creativitate și cooperare. În primul rând, cantitatea. Deja avem sisteme din cele mai bune. Aceasta ne dă un avans și vom continua. Dar avem nevoie de mai mult, avem nevoie de aceasta mai repede și să micșorăm timpul de livrare. De asemenea e vorba de muniții. Până recent, Rusia producea mai multe muniții decât toate țările din Alianța NATO. Dar nu mai este așa acum. În Alianța știți că s-au deschis zeci de noi linii de producție și se extind cele existente. (…) Al doilea aspect este creativitatea. E vorba de puterea inovației. Pentru a fi în siguranță în viitor, trebuie să îi depășim prin inteligență pe inimicii noștri”.
El a vorbit și despre cooperare: „Avem o mulțime de învățat unii de la alții”.
Jensen Huang, CEO al Nvidia și unul dintre fondatorii gigantului tehnologic, a afirmat că lupta pentru supremația în domeniul inteligenței artificiale va fi câștigată de China, care va învinge Statele Unite, scrie Financial Times.
„China va câștiga cursa în domeniul inteligenței artificiale. Așa cum am spus de mult timp, China este cu câteva nanosecunde în urma Americii în domeniul inteligenței artificiale. Este vital ca America să câștige prin avansarea rapidă și atragerea dezvoltatorilor din întreaga lume”, a declarat Jensen Huang, CEO al Nvidia, în marja summitului „Future of AI”.
Nvidia, compania producătoare de cipuri, a avut cel mai mult de câștigat de pe urma ascensiunii fulminante a tehnologiei inteligenței artificiale.
În luna octombrie, Huang a subliniat că Washingtonul poate câștiga cursa în domeniul inteligenței artificiale dacă lumea, inclusiv baza masivă de dezvoltatori din China, funcționează pe sistemele Nvidia.
Lupta pentru AI, un punct fierbinte între cele două mari puteriAccesul Chinei la cipuri AI avansate, în special cele produse de Nvidia rămâne un punct fierbinte în rivalitatea sa cu Statele Unite în domeniul tehnologiei, pentru că atât Beijingul, cât și Washingtonul se luptă pentru supremație în domeniul calculatoarelor de ultimă generație și al inteligenței artificiale.
„Vrem ca America să câștige această cursă a inteligenței artificiale. Nu există nicio îndoială în privința asta”, a spus Huang la conferința dezvoltatorilor Nvidia, care a avut loc luna trecută la Washington, scrie Reuters.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat săptămâna trecută, într-un interviu pentru presa internațională, că cele mai avansate cipuri Blackwell ale Nvidia ar trebui rezervate exclusiv clienților americani.
Nvidia nu a solicitat licențe de export din SUA pentru a vinde cipurile în China, invocând poziția Beijingului față de companie.
Pe internet, a vorbi despre „iubitul meu” a devenit aproape un act jenant. Dintr-un motiv greu de explicat, femeile care altădată erau încurajate să-și etaleze relațiile acum preferă discreția, ba chiar ironizează ideea de a fi într-o relație. Ce s-a schimbat în cultura digitală și de ce „fata cu iubit” a devenit un personaj desuet?
În ultimii ani, pe rețelele sociale s-a produs o schimbare subtilă, dar puternică: a fi într-o relație nu mai este un motiv de mândrie, ci uneori de jenă. Dacă în trecut femeile își construiau identitatea online în jurul partenerului — postând poze, declarații și momente de cuplu — acum, tot mai multe preferă semne discrete: o mână pe volan, o fotografie din spate sau chiar fețe blurate în poze de nuntă, scrie VOGUE.
Fenomenul nu e doar o chestiune estetică, ci una culturală. După decenii în care femeile au fost validate prin relațiile lor, generațiile tinere par să respingă ideea că iubirea heterosexuală ar fi o realizare personală.
„Vor recompensa unei relații, dar conștientizează cât de banală este acum”, explică scriitoarea și activista Zoé Samudzi. Într-o lume tot mai critică față de normele tradiționale, a fi „fata cu iubit” a devenit aproape… necool.
La mijloc e și o doză de superstiție. Multe femei spun că nu postează imagini cu partenerul de teama „deochiului” sau din experiența neplăcută de a vedea cum o relație se termină, iar pozele rămân ca niște relicve digitale.
„Am fost 12 ani într-o relație și nu l-am postat niciodată. Ne-am despărțit, și nu cred că o să mai postez vreodată un bărbat”, spune o femeie intervievată.
În același timp, tot mai multe creatoare de conținut observă o reacție negativă din partea publicului. Stephanie Yeboah, colaboratoare British Vogue, a pierdut sute de urmăritori după ce și-a „lansat” iubitul online. Alte influencere, precum Sophie Milner, povestesc că urmăritorii le cer explicit să nu se „combine”, pentru că o relație ar face conținutul mai „plictisitor”.
Sociologic, fenomenul reflectă o schimbare de paradigmă: a fi într-o relație nu mai este văzut ca o dovadă de succes feminin. Dimpotrivă, tot mai multe femei își revendică libertatea și viața de „single” ca pe o formă de autonomie, nu de eșec.
Într-o epocă în care heterosexualitatea este analizată critic și rolurile tradiționale sunt puse sub semnul întrebării, „a avea iubit” pare să fi devenit un act politic – unul care cere echilibru între iubire, independență și imagine publică.
Nu e vorba că dragostea a devenit rușinoasă, ci că femeile refuză să fie definite prin ea. Într-o lume în care imaginea online dictează statutul social, a avea sau nu un iubit nu mai e o etichetă, ci o alegere conștientă de identitate.
