Agregator de ştiri

Pe măsură ce războiul intră în cea de-a patra săptămână, Teheranul nu doar că refuză negocierile, dar își intensifică acțiunile, inclusiv asupra statelor din jur. Potrivit unor diplomați europeni și unui oficial arab, citați de The Washington Post, conducerea iraniană pariază că poate „crește costurile” mai rapid decât Washingtonul le poate controla prin forță militară.

„Singuri împotriva celei mai mari superputeri militare”

Controlul asupra Strâmtorii Hormuz, prin care tranzitează aproximativ o cincime din transporturile globale de combustibil, este elementul central al strategiei. Iranul a restricționat parțial circulația în zonă, ceea ce a generat deja turbulențe pe piețele energetice. Sub protecția anonimatului, un diplomat iranian a explicat direct miza: „încercăm să facem această agresiune extrem de costisitoare pentru agresori”.

Același oficial a descris astfel raportul de forțe: „Suntem singuri împotriva celei mai mari superputeri militare din istorie”.

În paralel, președintele american Donald Trump a transmis un ultimatum de 48 de ore pentru redeschiderea rutei și a amenințat cu atacuri asupra infrastructurii energetice a Iranului. Pentagonul și-a intensificat operațiunile în zonă, inclusiv prin atacuri aeriene și desfășurarea de forțe suplimentare.

Destabilizarea piețelor echivalează cu victoria

Conflictul s-a extins dincolo de granițele Iranului, ajungând să vizeze infrastructura energetică din statele din Golf. Iranul a răspuns unor atacuri asupra propriilor instalații prin lovituri în Qatar, Arabia Saudită și Kuweit, amplificând îngrijorările privind securitatea aprovizionării globale cu energie.

În acest context, diplomații occidentali spun că Teheranul nu resimte presiune reală pentru negocieri. „Atâta timp cât regimul există, poate crea teroare în regiune și poate destabiliza piețele internaționale prin prețurile la petrol și gaze. Pentru ei, asta înseamnă victorie”, a declarat un diplomat european aflat în Golf. „Nu simt nicio presiune să negocieze”.

Până acum, impactul economic asupra SUA și Europei este considerat „moderat”, dar creșterea prețurilor la energie începe să îngrijoreze Washingtonul.

Iran: SUA se vor afunda într-o mlaștină

Deși state precum Qatar și Oman au încercat să medieze un posibil armistițiu, Iranul a transmis că nu este dispus să accepte o oprire rapidă a luptelor.

„Iranul nu este dispus la un armistițiu prematur”, a spus un diplomat iranian, care a precizat că Teheranul ar accepta negocieri doar dacă atacurile sunt oprite și dacă primește garanții de „neagresiune”, inclusiv compensații pentru pagubele provocate de război.

Același oficial a avertizat că un conflict prelungit ar putea deveni dificil pentru SUA: „Acesta este doar începutul unei situații în care SUA se vor afunda într-o mlaștină. Nu există altă ieșire”.

Peste 15.000 de ținte lovite în Iran

Potrivit Pentagonului, Statele Unite și Israelul au lovit peste 15.000 de ținte în Iran, distrugând infrastructură militară și administrativă și eliminând lideri de rang înalt.

Ministerul iranian al Sănătății susține că peste 1.200 de civili au fost uciși, inclusiv într-un atac asupra unei școli soldat cu peste 160 de victime, majoritatea copii.

În ultima săptămână, mai mulți oficiali iranieni de rang înalt au fost uciși, inclusiv Ali Larijani, considerat un canal important de comunicare cu Occidentul. Potrivit unui diplomat european, aceste asasinate reduc și mai mult șansele de dialog și „pe termen lung cresc nivelul de sfidare” al regimului.

Îngrijorări pe termen lung

În pofida mesajelor publice de sfidare, inclusiv declarații potrivit cărora Iranul va ieși „mai puternic” din conflict, există îngrijorări serioase în interiorul regimului privind costurile pe termen lung.

Analiștii spun că strategia actuală poate funcționa pe termen scurt, dar riscă să se întoarcă împotriva Iranului. „Iranul nu și-a atins încă obiectivul, încearcă în continuare să ridice costurile”, a explicat Alan Eyre, fost oficial al Departamentului de Stat al SUA și expert la Institutul pentru Orientul Mijlociu din Washington.

Un alt fost oficial american a avertizat că adevăratul test pentru Iran va veni după încheierea luptelor, când autoritățile vor trebui să gestioneze distrugerile și presiunea economică internă:„Momentul critic pentru ei nu este în timpul bombardamentelor, ci atunci când acestea se opresc”.

Distrugerile extinse și presiunea economică ar putea afecta capacitatea statului de a funcționa și ar putea declanșa noi valuri de nemulțumire internă, într-o țară care s-a confruntat deja cu mai multe proteste în ultimii ani.

Economia României a fost şi continuă să fie extrem de vul­ne­rabilă în faţa şocurilor externe, dat fiind că depen­den­ţa de importuri în sec­toare-cheie poate transforma orice conflict într-o problemă locală de inflaţie şi aprovizionare.

Ziarul Financiar organizează astăzi conferinţa ZF HR Trends 2026, cea de-a 20-a ediţie a evenimentului dedicat resurselor umane, care reuneşte lideri de HR, CEO, CFO, manageri din marile companii locale, consultanţi şi experţi în tehnologie şi people management.

Ziarul Financiar organizează astăzi conferinţa ZF HR Trends 2026, cea de-a 20-a ediţie a evenimentului dedicat resurselor umane, care reuneşte lideri de HR, CEO, CFO, manageri din marile companii locale, consultanţi şi experţi în tehnologie şi people management.

Creşterea accelerată a preţurilor la energie – de la petrol şi gaze până la carburanţi – începe să rede­seneze aşteptările investito­rilor de la Bursa de Valori Bucureşti

Economia românească are 256 de companii cu o cifră de afaceri de cel puţin 1 mld. lei în 2024, arată datele anuarului Top 1000 cele mai mari companii din România, realizat de ZF şi Deloitte.

Fabrica Betty Ice din Suceava, deţinută de The Magnum Ice Cream Company, divizia de îngheţată des­prinsă din gigantul anglo-olandez Unilever, trimite la export peste 40% din producţie, în funcţie de comenzi, devenind un hub de producţie în cadrul grupului cu peste 30 de fabrici şi vânzări de aproape 8 mld. euro la nivel mondial.

OMV Petrom, singurul producător local de petrol şi gaze, are pentru 2026 un buget de investiţii de peste 9 mld. lei, un salt de 23% faţă de anul trecut, arată datele financiare publicate de companie.

Allianz-Ţiriac, a doua cea mai mare companie de asigurări de pe piaţa românească, a înregistrat la final de 2025 un volum al primelor brute subscrise de aproape 4 mld. lei, însemnând mai mult decât o triplare în ultimii zece ani, în timp ce pofitul a crescut de circa patru ori în ultimul deceniu, până la 550 mil. lei, conform datelor companiei şi ale ASF.

Clinica de recuperare Kineto Consult din Bucureşti, pornită în urmă cu zece ani de Claudia Diaconu, s-a extins cu un nou centru în zona Victoriei din Capitală, unde integrează şi servicii medicale de ortopedie sau cardiologie, specialităţi care erau cerute de pacienţi şi care sunt strâns legate de domeniul recuperării medicale. Investiţia în noul centru s-a ridicat la 150.000 de euro.

Participanţii bursieri rămân precauţi în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, care influenţează direct perspectivele pieţelor de capital. În acelaşi timp, inflaţia ridicată şi mesajele neclare ale băncilor centrale adaugă şi mai multă incertitudine, iar costurile mai mari de finanţare afectează percepţia investitorilor străini asupra pieţei locale, spune Antonio Oroian, broker la Goldring, prezent la emisiunea ZF Deschiderea de Astăzi.

În decembrie anul trecut, Iran şi Turcia anunţau întărirea legăturii feroviare între cele două ţări şi între Asia şi Europa prin construirea unei linii de cale ferată cu o lungime de 200 de km pe direcţia est-vest pe teritoriul iranian până la graniţa turcă. Cu un cost de 1,6 miliarde de dolari, ar fi fost unul dintre cele mai mari proiecte feroviare de decenii ale Iranului.

În plină pandemie, Ştefan Drăgulin şi-a dorit să doneze dulciuri unui spital de copii, însă din cauza normelor de igienă, acest lucru nu a fost posibil, dar acel refuz a fost, de fapt, punctul în care el şi-a dorit să facă mai mult de atât

Victoria Iovănescu este un mic procesator de carne din Sălaşu de Sus, judeţul Hunedoara, duce mai departe o tradiţie veche de producţie a virşlilor (un tip de cârnaţi tradiţionali), ajungând la a treia generaţie de antreprenori. Pornit la începutul anilor ’90, producătorul Victoria Iovănescu livrează produsele în toată ţara prin curier şi este prezent în băcănii şi magazine din Transilvania.

Kuhn România, unul dintre principalii furnizori de utilaje tera­siere pentru construcţii din România, va investi 2,5 milioane de euro într-un sediu regional, cu depozit, la Roman, în apropiere de A7, dar şi într-un nou sediu lângă Bucureşti, în Tunari.

BT Private Banking a marcat în 2025 mai multe recorduri, activele în administrare au crescut cu 40%, depăşind 4 mld. euro, numărul de clienţi a ajuns la peste 6.000 şi peste 60% din portofolii sunt orientate spre investiţii, iar aproape 40% către economisire, susţine Banca Transilvania

Activele totale administrate în cadrul Raiffeisen Private Banking&Premium Invest, direcţie responsabilă cu administrarea averii clienţilor din segmentele superioare de clienţi persoane fizice, au depăşit în 2025 pragul de 4 mld. euro (+18%).