Inițiativa este derulată prin organizația non-profit Chan Zuckerberg Biohub, care a anunțat un program pe cinci ani dedicat dezvoltării tehnologiilor și bazelor de date necesare construirii unor modele predictive ale celulelor, transmite Euronews.
Obiectiv ambițios: înțelegerea și prevenirea tuturor bolilorProiectul are ca scop accelerarea descoperirii tratamentelor și prevenției bolilor, prin simulări digitale care ar permite studierea proceselor biologice la o scară și viteză imposibile în laborator. Datele generate vor fi puse la dispoziția cercetătorilor din întreaga lume, în mod gratuit, pentru a stimula progresul în domeniul științelor vieții. Organizația susține că astfel de modele ar putea ajuta la înțelegerea comportamentului celulelor, identificarea cauzelor bolilor și dezvoltarea de noi terapii.
Din totalul de 500 de milioane de dolari alocate proiectului, aproximativ 400 de milioane vor fi investite direct de Biohub, iar 100 de milioane vor fi puse la dispoziția cercetătorilor externi. Inițiativa beneficiază de parteneriate cu instituții de cercetare și companii tehnologice, inclusiv Nvidia, implicată în dezvoltarea infrastructurii de calcul necesare.
Datele, principala provocareCercetătorii subliniază că succesul proiectului depinde de volumul și calitatea datelor biologice disponibile. Modelele de inteligență artificială devin mai precise pe măsură ce sunt antrenate pe seturi de date tot mai extinse. „Avem nevoie de mult mai multe date decât există în prezent pentru a construi modele care să reflecte complexitatea biologiei”, a explicat Alex Rives, responsabil științific în cadrul Biohub.
Proiectul se înscrie într-o tendință mai largă, în care marile companii tehnologice investesc în utilizarea inteligenței artificiale în biologie și medicină. Companii precum Alphabet, prin divizia Isomorphic Labs, și Microsoft dezvoltă la rândul lor modele AI pentru descoperirea de medicamente și analiză biomedicală. Pe măsură ce aceste tehnologii evoluează, cercetătorii speră că inteligența artificială va putea reduce semnificativ timpul necesar pentru dezvoltarea tratamentelor și va deschide noi direcții în lupta împotriva bolilor.
O elvețiancă de 25 de ani a primit cea mai mare amendă din istorie pentru depășirea limitei de viteză și nici măcar nu a fost surprinsă de vreun radar, potrivit tagesanzeiger.ch.
Ea a primit o condamnare la închisoare pentru multiple încălcări grave ale limitelor de viteză și nu este eligibilă pentru eliberare anticipată.
Elveția are amenzi uriașe pentru încălcarea limitelor de vitezăElveția ia foarte în serios comportamentul inadecvat la volan, inclusiv pe autostrăzi.
De ani de zile, elvețienii au amenzi uriașe pentru încălcările limitelor de viteză, lucru care, de multe ori, a atras atenția publicațiilor străine, care au acordat o atenție deosebită acestor pedepse neobișnuite.
Țări ca Olanda, de exemplu, nu sunt obișnuite cu pedeapsa cu închisoarea pentru exces de viteză.
Sentință-șoc a unui judecător – 4 ani de închisoareCu toate acestea, un canton vorbitor de limbă germană din Elveția este șocat de decizia unui judecător care a decis să pedepsească lipsa de conformare la limitele de viteză a unei tinere de 25 de ani cu închisoarea, dar ceea ce e și mai frapant este faptul că niciun radar nu a reușit s-o filmeze.
Întrebarea care se pune acum este cum se face, totuși, că tânăra a ajuns pe mâna poliției?
Răspunsul – s-a desconspirat de una singură pentru că s-a filmat în timp ce conducea nebunește pe autostradă.
Poliția nu ar fi avut habar de încălcările repetate ale normelor rutiere dacă ea nu s-ar fi filmat și nu ar fi postat pe rețelele de socializare filmulețele.
Tânăra încălcase limitele de viteză în mod repetatPolițiștii le-au descoperit din pură întâmplare și s-au autosesizat, astfel că tânăra din cantonul Glarus din estul Elveției a ajuns după gratii.
Înainte de asta, tânăra îi intentase un proces fostului partener, iar, pentru anchetă, poliția a obținut acces la telefonul ei, în 2024. Aici, polițiștii au găsit videoclipuri care o arătau conducând cu 238 de km/h pe o autostradă din Elveția, în mașina tatălui ei, uneori cu un picior pe geam.
În total, au fost înregistrate șapte încălcări grave ale limitei de viteză. Judecătorul i-a aplicat pedeapsa maximă: patru ani de închisoare.
Faptul că s-a filmat cu o viteză de 238 km/h într-o zonă cu o viteză maximă de 110 km/h i-a fost reproșat în mod deosebit.
Pedeapsă mai aspră ca niciodatăOricine depășește limita de viteză în Elveția cu o marjă mare își poate pierde automat permisul de conducere timp de doi ani. În funcție de canton, o evaluare psihologică este obligatorie.
„Cred că aceasta este cea mai aspră sentință impusă vreodată pentru un caz de conducere imprudentă”, a declarat un avocat elvețian pentru cotidianul elvețian.
Evenimentul s-a produs în cadrul unui spectacol auto care a fost organizat în nordul orașului Popayan din sudul Columbiei, notează France 24.
În imaginile publicate pe rețele de socializare, se observă cum camionul a trecut peste un obstacol, însă nu a mai reușit să frâneze la timp, ieșind de pe traseu și lovind mulțimea. Șoferul a accelerat, pierzând controlul, părăsind traseul și intrând apoi în zona destinată spectatorilor.
Autoritățile locale au confirmat un bilanț preliminar de cel puțin două persoane decedate, printre care și o fată de 10 ani, și 37 de răniți.
Guvernatorul regiunii Cauca din care face parte orașul Popayan și-a exprimat regretul față de accident și a anunțat mobilizarea tuturor resurselor medicale și de intervenție pentru gestionarea situației.
En medio de una exhibición automovilística, en Popayán, se registró un incidente en el que se vio involucrado un vehículo tipo Monster Truck. La conductora perdió el control y arrolló a 15 personas, aproximadamente.
Más en https://t.co/yqNEZK7rZ3 pic.twitter.com/AaZ8QpeUfG
— Noticias Caracol (@NoticiasCaracol) May 3, 2026
„Regretăm profund accidentul petrecut în după-amiaza zilei de azi, duminică. am dispus întreaga noastră capacitate instituțională și articularea cu rețeaua spitalicească publică și privată, pompieri și rețeaua de ambulanțe pentru a gestiona situația. Îmi exprimăm solidaritatea noastră familiilor celor care au fost afectați în acest tragic accident”, se arată în mesajul publicat de Octavio Guzman.
Țările din Golf, precum Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, mizau pe transformarea regiunii într-un hub global pentru AI, atrăgând investiții masive de la giganți precum Amazon, Microsoft și Nvidia. Poziția geografică și costurile reduse ale energiei le-au oferit un avantaj strategic. Însă izbucnirea conflictului a schimbat rapid calculele, mai arată Il Post.
Atacurile au pus centrele de date în mijlocul războiuluiÎn martie, Iran a lansat atacuri asupra unor centre de date din Golf, inclusiv infrastructuri operate de Amazon Web Services în Emirate și Bahrein. Deși pagubele au fost limitate, impactul asupra serviciilor – inclusiv bancare – a fost semnificativ. La rândul lor, Statele Unite au vizat un centru de date al băncii iraniene Bank Sepah, afectând inclusiv plățile către structuri militare. În doar câteva zile, aceste infrastructuri digitale au devenit ținte directe într-un conflict militar. Experții avertizează că multe centre de date găzduiesc simultan servicii civile și aplicații sensibile pentru securitatea națională, ceea ce le transformă în obiective strategice.
Modelul „mega-centrelor” este pus sub semnul întrebăriiIndustria IT a fost construită în jurul unor centre uriașe, operate de mari furnizori de cloud. Acest model, eficient economic, devine însă vulnerabil: un singur atac poate afecta servicii la scară regională. Ca alternativă, specialiștii propun o rețea distribuită de centre mai mici, replicate între ele. Această soluție ar crește reziliența, dar vine cu costuri mai mari și riscuri suplimentare pentru populația civilă, prin multiplicarea punctelor expuse.
O altă direcție analizată este separarea clară a infrastructurilor civile de cele militare. Totuși, acest lucru ar implica investiții considerabile și ar crea noi ținte în caz de conflict. În paralel, câștigă teren conceptul de „ambasade digitale”. Acestea sunt servere care stochează datele unui stat pe teritoriul altuia, dar rămân sub jurisdicția țării de origine. Estonia a fost pionierul acestui model, mutând date în Luxemburg, iar inițiativa începe să fie replicată.
Soluții extreme: buncăre și mine subteranePe fondul riscurilor crescute, unele companii analizează mutarea centrelor de date în locații protejate. Sunt căutate inclusiv buncăre subterane sau mine abandonate. Oracle a propus deja construirea unui data center în Israel la 50 de metri sub pământ. Astfel de soluții pot reduce riscurile, dar nu sunt suficiente pentru a acoperi cererea uriașă generată de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale. Războiul a evidențiat faptul că centrele de date nu mai sunt doar componente ale economiei digitale, ci infrastructuri critice, comparabile cu rețelele energetice sau instalațiile strategice. Pe măsură ce AI devine tot mai importantă, protejarea acestor centre va deveni o prioritate majoră. Modul în care sunt construite și distribuite ar putea suferi transformări definitorii în anii următori.
A fost confirmat un caz de hantavirus, iar alte cinci cazuri suspecte sunt în curs de investigare, se precizează în comunicat, potrivit BBC.
OMS a transmis pentru BBC că „anchetele detaliate” privind cazurile suspecte de hantavirus sunt „în curs, incluzând teste de laborator suplimentare”.
Focarul a fost semnalat la bordul navei de croazieră MV Hondius, care călătorea din Argentina spre Capul Verde.
Ce este hantavirusul?Hantavirusul se referă la o tulpină de virusuri purtate de rozătoare, transmise în principal la oameni prin inhalarea particulelor din aer provenite din excrementele uscate ale rozătoarelor.
Infecțiile apar de obicei atunci când virusul se răspândește în aer din urina, excrementele sau saliva unei rozătoare, potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA.
Deși rar, acesta se poate răspândi și prin mușcături sau zgârieturi de rozătoare.
Virusul poate provoca două boli grave. Prima, sindromul pulmonar hantavirus (HPS), începe adesea cu oboseală, febră și dureri musculare, urmate de dureri de cap, amețeli, frisoane și probleme abdominale. Dacă apar simptome respiratorii, rata mortalității este de aproximativ 38%, potrivit CDC.
A doua boală, febra hemoragică cu sindrom renal (HFRS), este mai gravă și afectează în principal rinichii. Simptomele ulterioare pot include tensiune arterială scăzută, hemoragii interne și insuficiență renală acută.
Câte cazuri de hantavirus sunt raportate la nivel global?Se estimează că există 150.000 de cazuri de HFRS la nivel mondial în fiecare an, în principal în Europa și Asia, potrivit unui raport al Institutelor Naționale de Sănătate. Mai mult de jumătate din cazuri apar de obicei în China.
Cele mai recente date din SUA arată că, între 1993, când a început supravegherea hantavirusului, și 2023, au existat 890 de cazuri în țară.
Cu toate acestea, virusul Seoul, una dintre principalele tulpini de hantavirus purtate de șobolanii norvegieni (cunoscuți și sub numele de șobolani maro), se găsește la nivel mondial, inclusiv în SUA.
Cum se tratează?Nu există un tratament specific pentru infecțiile cu hantavirus.
CDC recomandă îngrijiri de susținere pentru tratarea simptomelor, care pot include oxigenoterapie, ventilație mecanică, medicamente antivirale și chiar dializă.
Pacienții cu simptome severe pot necesita internarea în unitățile de terapie intensivă ale spitalelor. În cazurile severe, unii pot necesita intubare.
CDC recomandă eliminarea contactului cu rozătoarele din locuințe sau de la locul de muncă pentru a reduce expunerea la virus.
Agenția recomandă, de asemenea, sigilarea punctelor de intrare din subsoluri sau poduri prin care rozătoarele pot pătrunde în locuințe.
Se recomandă, de asemenea, purtarea echipamentului de protecție atunci când se curăță excrementele rozătoarelor, pentru a evita inhalarea aerului contaminat.
Au existat cazuri recente de hantavirus?În februarie 2025, Betsy Arakawa, soția actorului câștigător al premiului Oscar Gene Hackman, a murit din cauza unei boli respiratorii legate de hantavirus.
Medicii legiști consideră că Arakawa a contractat HPS, cea mai comună tulpină din SUA, care a dus la decesul ei.
Cuiburi și câteva rozătoare moarte au fost găsite în anexele casei sale, unde a fost găsită.
Înregistrările poliției au arătat că Arakawa a căutat pe internet informații despre simptomele gripei și ale Covid-ului în zilele dinaintea decesului.
„Sprijinul nostru pentru această misiune defensivă este esențial pentru securitatea regională și pentru economia globală, în contextul în care menținem, de asemenea, blocada navală”, a declarat amiralul Brad Cooper, comandantul CENTCOM, într-un mesaj publicat pe X, potrivit Al Jazeera.
Sprijinul militar al SUA va include distrugătoare cu rachete ghidate, peste 100 de aeronave terestre și maritime, platforme fără pilot multidomeniu și 15.000 de militari.
Săptămâna trecută, Departamentul de Stat a anunțat o inițiativă separată numită „Maritime Freedom Construct”, menită să îmbunătățească coordonarea între partenerii internaționali pentru a sprijini securitatea maritimă în strâmtoare.
Anunțul vine în contextul în care oficialii iranieni au avertizat că orice intervenție a SUA în strâmtoare ar fi considerată o încălcare a armistițiului.
O fructieră nu doar că adaugă un plus de stil bucătăriei, ci servește și ca un memento util că ai fructe gata de consum. Atunci când alimentele sunt ascunse, pot fi ușor uitate, așa că păstrarea lor într-un loc dedicat ajută la evitarea acestei probleme, scrie Express.
Totuși, această alegere ar putea face mai mult rău decât bine pentru un anumit fruct – bananele.
Expertul în depozitarea alimentelor Amy Cross a explicat recent, pe pagina sa de Instagram, că gospodăriile ar trebui să evite să țină bananele în fructieră dacă sunt și alte fructe acolo.
Ea spune: „Nu depozita bananele în acest fel! Dacă le ții în fructieră alături de alte fructe, acesta ar putea fi motivul pentru care se strică atât de repede. Merele, portocalele și bananele nu sunt compatibile când vine vorba de depozitare, ceea ce înseamnă că nu ar trebui ținute împreună. Ține bananele departe de alte produse și, ideal, agață-le într-un suport special”.
De ce contează modul în care depozitezi fructeleAtunci când bananele sunt puse lângă alte fructe care emit etilenă, cum sunt merele, ele se vor strica mai repede decât te-ai aștepta.
Atât bananele, cât și merele eliberează etilenă, un gaz care accelerează procesul de coacere și poate duce la deteriorarea fructelor înainte de a fi consumate.
Aceste fructe, împreună cu altele precum kiwi sau chiar unele legume sunt influențate de acest gaz.
Dacă pui fructe care produc etilenă într-o fructieră adâncă și largă, alături de altele sensibile la acest gaz, se creează condiții în care etilena rămâne parțial blocată, ceea ce accelerează stricarea alimentelor.
Pentru depozitarea de zi cu zi, însă, este recomandat să ții bananele departe de alte produse precum merele, cartofii sau roșiile.
Locul în care alegi să păstrezi bananele ține, în mare măsură, de preferințele personale. Dacă le consumi rapid, nici nu este nevoie să le pui în frigider pentru a le menține proaspete.
Amy recomandă pur și simplu să le agăți într-un suport special
