Agregator de ştiri

Circulația trenurilor este oprită, vineri seara, pe raza localității Făurei din județul Brăila, din cauza unui incendiu de vegetație uscată izbucnit în apropierea căii ferate.

Potrivit ISU Brăila, echipajele intervin cu trei autospeciale de stingere cu apă și spumă (ASAS) pentru stingerea incendiului care se manifestă pe o suprafață de 3.000 de metri pătrați.

Incendiul a afectat circulația feroviară în zonă, traficul trenurilor fiind oprit.

Potrivit ISU Brăila, un tren care circulă pe ruta București-Galați este oprit în stația Făurei începând cu ora 18:00, iar un al doilea tren, InterRegio, care circulă pe ruta Galați-București, este oprit în stația Dedulești din jurul orei 18:50.

La ora redactării știrii, echipajele de pompieri continuă intervenția pentru stingerea incendiului.

Președintele american Donald Trump a ținut vineri, la Pentagon, un discurs în cadrul evenimentului de comemorare a victimelor atentatelor care au avut loc pe 11 septembrie 2001.

Discursul său a început prin a evoca poveștile victimelor, atât cele aflate la bordul zborului 77, care a lovit clădirea Departamentului Apărării, cât și cele din incinta Pentagonului, notează BBC.

„2.977 de suflete minunate au fost smulse din lumea noastră, iar multe altele au murit în săptămânile și anii care au urmat, în urma unor răni oribile. Au fost atât de multe victime”, a afirmat Trump.

„În acea zi, cu toții am fost newyorkezi. Dar, de asemenea, cu toții am fost americani (…) Astăzi, reînnoim jurământul sacru pe care l-am depus pentru prima dată în numele lor, în urmă cu un sfert de secol. Nu vom uita niciodată. De aceea luptăm astăzi”, a adăugat liderul de la Casa Albă, potrivit Sky News.

Trump a adus și un omagiu militarilor și a insistat asupra continuității eforturilor acestora în contextul conflictului cu Iranul.

„Îisalutăm pe militarii care acționează chiar acum pentru a se asigura că principalul sponsor al terorismului la nivel mondial, Republica Islamică Iran, nu va deține niciodată, sub nicio formă, o armă nucleară”, a mai spus Trump.

În finalul discursului său, liderul de la Casa Albă a mai spus: „Nimeni nu se poate pregăti vreodată pentru o zi precum cea de 11 septembrie. Dar putem alege întotdeauna să fim genul de națiune pe care lumea a văzut-o în zilele care au urmat”.

Pe 11 septembrie 2026 se împlinesc 25 de ani de la atentatele teroriste din Statele Unite, una dintre cele mai dramatice zile din istoria recentă.

În dimineața zilei de 11 septembrie 2001, 19 membri ai rețelei al-Qaida au deturnat patru avioane comerciale. Două dintre aeronave au lovit Turnurile Gemene ale World Trade Center din New York, una a intrat în Pentagon, iar cea de-a patra s-a prăbușit într-un câmp din Pennsylvania după ce pasagerii au încercat să preia controlul avionului. În urma atentatelor, aproape 3.000 de oameni și-au pierdut viața.

O operațiune de salvare a unei persoane s-a terminat în mod neașteptat. Potrivit Nexta, echipele de intervenție trimise la fața locului au recuperat din apă o păpușă gonflabilă.

Incidentul s-a produs în portul german Bremerhaven de la Marea Nordului. Echipajul unei nave a observat în apele portului un obiect care semăna cu corpul unei persoane și a chemat poliția.

Polițiștii și echipele de intervenție trimise în misiune au avut o surpriză de proporții. Atunci când au scos „corpul” din apă au constat că este o jucărie sexuală. Păpușa a fost transportată pe țărm și a fost distrusă.

Bremerhaven este un oraș-port situat în nord-vestul Germaniei, la gura de văsare a râului Weser în Marea Nordului. Orașul găzduiește unul dintre cele mai mari porturi de containere din Europa și este un centru vital pentru comerțul global și construcțiile navale.

În ciuda traficului intens, incidentele din port sunt rare. În primăvară, o navă care transporta mașini a lovit un dig din cauza vântului puternic. În urmă cu 11 ani, o macara de mari dimensiuni s-a prăbușit peste o navă și a omorât un om.

Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a anunțat, vineri, că a fost pregătit un ordin prin care perioada minimă de serviciu pe mare necesară pentru accesul la anumite brevete de ofițer va fi redusă de la 24 la 12 luni pentru navigatorii români.

Miruță a explicat, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că a aflat despre situația navigatorilor după ce a primit un mesaj de la un ofițer care i-a cerut sprijinul.

„Acum câteva săptămâni citeam un mesaj primit pe WhatsApp în care un ofițer necunoscut îmi descria o nedreptate, cerându-mi sprijinul. Încheiase mesajul cu «sper ca acest mesaj să fie citit de domnul ministru»”, a scris Radu Miruță.

El spune că a verificat situația și a constatat că problema semnalată exista. Navigatorii români aveau condiții mai stricte decât standardele internaționale, afirmă Miruță.

„Am citit, am verificat și da, avea dreptate. Așa că am început să corectez. Azi e gata. Navigatorii români aveau condiții mai grele decât standardele internaționale, ceea ce îi făcea necompetitivi”, a transmis Miruță.

Potrivit acestuia, ordinul de ministru care modifică aceste condiții este finalizat și a fost pus, vineri, în transparență decizională.

Principala modificare vizează perioada de serviciu pe mare necesară pentru accesul la brevetul de ofițer punte secund și ofițer mecanic secund. Aceasta va fi redusă de la 24 la 12 luni.

„Am pregătit ordinul de ministru care corectează asta, e gata și astăzi a fost pus în transparență decizională. Ce face, în fapt: reducem de la 24 la 12 luni perioada minimă de serviciu pe mare necesară pentru accesul la brevetul de ofițer punte secund și ofițer mecanic secund, în concordanță cu standardele internaționale STCW și cu cadrul european aplicabil”, a explicat ministrul.

Miruță a precizat că „nu reducem standardele de competență, ci eliminăm o condiție suplimentară care îi ținea pe navigatorii români mai mult timp departe de funcțiile de management”.

„Se poate! Uneori, o schimbare începe cu un mesaj primit de la un om care are o problemă și curajul să o spună. Îi mulțumesc ofițerului care mi-a scris, colegilor din Ministerul Transporturilor care au lucrat la modificarea ordinului și colegului meu, deputatul Stelian Ion, care a analizat variante de modificare in discuții ulterioare cu navigatorii din Constanța”, a scris Miruță.

Primăria Municipiului București a anunțat, vineri, că specialiștii au finalizat evaluarea blocului din Rahova, afectat de o explozie în octombrie 2025.

„Am terminat evaluarea blocului din Rahova! Așa cum am promis, până pe 9 septembrie am intrat în toate cele 270 de apartamente din 5 scări vecine cu cea afectată de explozie. Echipe specializate au fotografiat eventuale fisuri și au făcut măsurători cu un aparat numit „deformetru”. A rezultat un raport de monitorizare de peste 500 de pagini, predat a doua zi, miercuri, dirigintelui de șantier”, a transmis PMB într-o postare pe pagina de Facebook.

În continuare, raportul de monitorizare va fi validat până pe 15 septembrie, iar ulterior va fi dat ordinul de începere a lucrărilor de punere în siguranţă a blocului.

„A fost deja analizat, sunt câteva puncte de clarificat, va fi validat până marți, 15 septembrie.
După care, imediat după, dăm ordinul de începere a lucrărilor. Constructorul va putea relua organizarea de șantier și va demara lucrările propriu-zise de punere în siguranță a blocului”, a mai precizat Primăria Capitalei.

Informația vine după ce în perioada 19 august – 9 septembrie a avut loc evaluarea imobilelor din zona afectată de explozia din Rahova. Echipele de specialişti au mers în toate apartamentele pentru documentarea stării acestora.

În data de 17 octombrie 2025, o explozie puternică s-a produs într-un bloc situat în Sectorul 5 al Capitalei, pe Calea Rahovei. În urma evenimentului, trei persoane și-au pierdut viața, iar alte 15 au fost rănite.

La sfârșitul lunii octombrie au fost făcute și primele rețineri în cazul exploziei blocului din Rahova. Trei persoane au fost reţinute în urma percheziţiilor făcute la persoane fizice şi juridice în cadrul dosarului penal întocmit în acest caz.

Capitala Ucrainei a intrat într-o nouă etapă a războiului. Potrivit The Guardian, atacurile rusești s-au intensificat și vizează, în premieră, benzinăriile. Pentru prima dată, mai multe stații de carburanți din Kiev au fost vizate de drone propulsate cu motoare cu reacție. Trei astfel de obiective au fost lovite în decurs de numai două zile.

Atacurile de vineri dimineață s-au soldat cu cel puțin două persoane ucise și 12 rănite, conform primarului Kievului, Vitali Klitschko.

O altă benzinărie a fost atacată joi. Atacurile au avut loc în timp ce străzile orașului erau aglomerate. Toate cele trei benzinării aparțin companiei de stat Ukrnafta.

Una dintre explozii a avut loc la o benzinărie din cartierul Pochaina, în nordul Kievului. Martorii au relatat că trei persoane au fost rănite în urma deflagrației: administratorul unei spălătorii auto din apropiere, soția acestuia și șoferul unei mașini care trecea prin zonă.

Autoturismul a fost grav afectat și a rămas pe marginea drumului, cu geamurile sparte și urme de sânge pe scaune.

Martorii au spus că au auzit două explozii. Autoritățile locale au afirmat ulterior că benzinăria a fost ținta unui atac dublu. O a doua lovitură a fost lansată asupra aceleiași zone după primul atac.

„Probabil că aceasta este una dintre cele mai dificile perioade ale războiului, pentru că viața este ca un montagne russe. Simți că viața este în permanență pe muchie de cuțit”, a declarat Anastasiia Demchenko, o femeie de 30 de ani care lucrează la o companie de livrări aflată vizavi de benzinărie.

Sergiy Fedorenko, șeful interimar al Naftogaz, compania-mamă a Ukrnafta, a condamnat atacurile și a susținut că benzinăriile nu reprezintă obiective militare.

„Nu există și nu poate exista niciun obiectiv militar în spatele unor astfel de atacuri. Este teroare îndreptată împotriva populației civile, împotriva oamenilor pașnici”, a declarat Fedorenko.

Sirianul Omar Hayssam a fost eliberat vineri seară din penitenciarul Jilava. Acesta a fost preluat cu o ambulanță, fiind însoțit de familia sa, care au ajuns la penitenciar cu scurt timp înainte, alături de avocatul lui Hayssam. 

Potrivit unor surse judiciare, Omar Hayssam va fi preluat de reprezentanţii Inspectoratului General pentru Imigrări Ilfov pentru a fi dus într-un centru pentru refugiaţi, unde va fi ţinut sub pază până la returnarea în ţara de origine.

Tribunalul Ilfov a decis, vineri, eliberarea condiționată din închisoare a sirianului Omar Hayssam, care executa la Penitenciarul Jilava o pedeapsă de 24 de ani și 4 luni de închisoare.

„În baza art.587 alin. (1) Cpp raportat la art.59-60 C. pen. din 1969 cu aplicarea art.5 alin.(1) C.pen. admite cererea de liberare condiționată formulată de condamnatul Omar Hayssam. Dispune liberarea condiționată a condamnatului Omar Hayssam din executarea pedepsei de 24 ani și 4 luni închisoare, aplicată prin sentința nr. 1873/04.11.2015 pronunțată de Tribunalul București – secția I penală, și punerea de îndată în libertate a acestuia, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză. Definitivă”, se arată în decizia Tribunalului Ilfov.

De-a lungul timpului, Omar Hayssam a solicitat de mai multe ori instanțelor să fie eliberat condiționat, invocând în principal motive medicale. Cea mai recentă cerere a fost respinsă pe 17 iulie de Judecătoria Sectorului 4.

Când Hayssam a fost adus în luna iulie la sediul Judecătoriei Sectorului 4, avocatul său a cerut magistratului să îi scoată din sală pe cei care îl păzeau pe sirian, „deoarece se creează o presiune socială asupra inculpatului, acesta fiind foarte bolnav”.

Tot atunci, avocatul a declarat că sirianul „este într-o stare foarte precară” și urmează un tratament „maximal neurologic”, având nevoie de îngrijire în clinici din străinătate.

Judecătoria Sectorului 4 i-a respins în iulie cererea de eliberare condiționată. Magistratul a arătat că Hayssam a întâmpinat dificultăți în a menține constant un comportament adecvat regulilor și normelor sistemului penitenciar.

Potrivit soluției pronunțate vineri, 11 septembrie 2026, instanța a desființat sentința penală din 17 iulie 2026 a Judecătoriei Sectorului 4 București și, rejudecând cauza, a admis cererea de liberare condiționată formulată de Omar Hayssam.

Instanța a dispus, astfel, liberarea condiționată din executarea pedepsei de 24 de ani și 4 luni de închisoare, aplicată printr-o sentință pronunțată în 2015 de Tribunalul București.

Judecătorii au dispus și punerea de îndată în libertate a lui Omar Hayssam, cu condiția ca acesta să nu fie reținut sau arestat într-o altă cauză.

Decizia este definitivă.

Instanța i-a atras atenția lui Omar Hayssam asupra efectelor liberării condiționate și a dispozițiilor legale privind restul de pedeapsă rămas neexecutat.

Omar Hayssam executa o pedeapsă cumulată de 24 de ani și 4 luni de închisoare, în baza mandatului emis în noiembrie 2015.

Sirianul Omar Hayssam a fost trimis în judecată de DIICOT în luna octombrie a anului 2012, alături de fratele lui, Mohamad Omar, cumnatul său, Mihai Nasture, şi doi parteneri de afaceri, Viorel Vasile Mafteucă şi Doina Farladanschi, toţi fiind acuzaţi de înşelăciune şi delapidare, prin intermediul unui grup de firme, numit „Manhattan”.

Mai multe imobile, terenuri şi instalaţii industriale, precum şi peste un milion de euro au fost puse sub sechestru în acest dosar.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis definitiv contopirea pedepselor primite de Omar Hayssam în dosarele „Volvo”, „Foresta Nehoiu” şi cel al răpirii celor trei jurnalişti, sirianul urmând să execute 23 de ani şi patru luni de închisoare.

În 30 iunie 2006, Hayssam a fugit din România la bordul unei nave. Fuga acestuia a determinat revocarea din funcţii a şefilor SRI, SIE şi DGIPI, Radu Timofte, Gheorghe Fulga şi Virgil Ardelean, dar şi a procurorului general al României Ilie Botoş, în 20 iulie 2006.

Omar Hayssam a fost adus în România în iulie 2013, după şapte ani de la fuga sa din ţară și încarcerat.

Guvernul României a aprobat, în ședința de vineri, bugetul de venituri și cheltuieli pentru Metrorex pentru 2026. Potrivit unui comunicat de presă emis de Executiv, bugetul de venituri și cheltuieli pentru 2026 va asigura desfășurarea activității economice a societății și îndeplinirea obligațiilor către terți.

Veniturile totale estimate pentru acest an sunt de 1,797 miliarde de lei, în scădere cu 23,19% față de cele realizate în 2025. Veniturile din exploatare reprezintă aproximativ 99,997% din veniturile totale.

Potrivit Guvernului, veniturile din subvenții sunt estimate la 761,49 milioane de lei, în scădere cu 12,77% față de cele realizate la 31 decembrie 2025.

„Cuantumul subvenției de la bugetul de stat, alocată societății în anul 2026, prin Legea bugetului de stat pe anul 2026 – legea nr. 43/2026, este în valoare de 761,49 milioane lei, după reținerea procentului de 10% din suma de 846,1 milioane lei”, se arată în comunicatul Guvernului.

Pe de altă parte, veniturile din producția vândută sunt estimate în creștere cu 9,55%, iar cele din serviciile prestate, respectiv activitatea de transport al călătorilor cu metroul, ar urma să crească cu 7,84% față de anul 2025.

Potrivit comunicatului, Metrorex estimează o creștere a numărului de călători transportați, de la 153,27 milioane în 2025 la aproximativ 165,5 milioane în 2026.

Cheltuielile totale sunt programate la 2,093 miliarde de lei, în scădere cu 21,08% față de cele realizate la 31 decembrie 2025.

Cheltuielile cu personalul sunt estimate la 1,070 miliarde de lei, cu 38,4 milioane de lei mai mult față de nivelul înregistrat în 2025. Cheltuielile de natură salarială, propuse la 973,8 milioane de lei, sunt mai mari cu 3,71% față de cele realizate în anul precedent, mai transmite Guvernul.

Pe de altă parte, pierderile estimate pentru 2026 sunt de 295,5 milioane de lei, în scădere cu 5,31% față de 2025.

În același timp, sursele necesare finanțării investițiilor sunt estimate la 1,958 miliarde de lei, cu 78,77% mai mult față de cele realizate la 31 decembrie 2025.

Potrivit Guvernului, vor fi efectuate cheltuieli de investiții pentru Magistrala 5 – Drumul Taberei-Pantelimon, Secțiunea 1 – Râul Doamnei – Eroilor, pentru Magistrala 6 – legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă – Otopeni, precum și pentru achiziția de trenuri și echipamente asociate.

De asemenea, investițiile vizează „Extinderea rețelei de metrou Magistrala 4 de metrou, secțiunea Gara de Nord – Gara Progresul”.

În urmă cu două zile,  preşedintele USLM, Marian Artimon, a declarat că Metroul s-ar putea opri după data de 16 septembrie, dacă angajaţii Metrorex nu îşi primesc salariile.

„Încă de la începutul anului, în toate aparițiile pe care le-a avut USLM, am atras atenția că undeva la sfârșit de august, început de septembrie, se vor termina banii de exploatare”, a transmis conducerea sindicatului.

„Mâine-poimâine trebuie să plătim salarii și nu avem niciun fel de bani ca să putem face această plată. (…) În conturile Metrorex mai sunt 3.000 de lei, adică insuficient să facem această plată”, au afirmat reprezentanții USLM.

„Atenție, pe data de 16 nimeni nu mai garantează că metroul va funcționa, pentru că oricine se va uita în pungă. A început școala, oamenii sunt tineri, au copii, au rate la bănci și nimeni de la bancă nu o să-i aștepte cu trei, patru, cinci zile”, a mai spus președintele USLM.

Mulți turiști se adună pe insula Atokos din Marea Ionică, pentru a înota alături de porcii cu păr negru.

Imaginile cu purceii tolăniți pe plajă sau vâslind cu picioarele pentru a înota alături de vizitatori au devenit virale pe rețelele de socializare.

„Acest animal mic este atât de drăguț și simplul fapt de a fi în mediul său natural este incredibil”, spune Jamie Jackson, un turist american intervievat de AFP. Acesta participa la o „croazieră cu purceluși” organizată în apele din jurul insulei nelocuite.

Renato Bisha, un antreprenor local, spune că animalele aparțin rasei de porc negru mediteranean.

Bisha a valorificat atracția insulei Atokos și a porcilor săi înotători. El scoate turiștii de mai multe ori pe zi cu barca sa de pe insula de lângă Ithaca și aruncă fructe în apă pentru a atrage animalele. Alte croaziere sunt oferite și de pe insulele turistice Lefkada și Kefalonia, din vestul Greciei.

„Îi văzusem pe Instagram, în câteva videoclipuri care au devenit virale și, din moment ce ne aflam pe insula Ithaca, ne-am gândit că ar fi o idee grozavă să venim să-i vedem”, a declarat pentru AFP Margarita Kotsinopoulou, contabilă de origine greacă.

Porcii au contribuit în mare măsură la creșterea vizibilității insulei Atokos, o insulă puțin cunoscută înainte ca videoclipurile cu animalele postate pe rețelele de socializare să devină virale, potrivit sursei citate.

Supranumită acum „Insula Purcelușilor”, Atokos primește mii de vizitatori. Aceștia vin în special în perioada de vârf a sezonului turistic grecesc, în timpul verii.

Turismul este unul dintre principalele motoare ale economiei grecești. În 2025, Grecia a înregistrat venituri din turism de un record de 23,6 miliarde de euro, potrivit Băncii Greciei.

Prințesa Astrid a Norvegiei a încetat din viață vineri, la vârsta de 94 de ani. Decesul s-a produs la exact două săptămâni după cel al fratelui ei, regele Harald al V-lea. În urmă cu doar două zile, prințesa a participat la funeraliile de stat ale regelui. Atunci, ea a fost văzută stând într-un scaun cu rotile.

Cu câteva zile înainte, palatul regal a dat publicității fotografii în care ea apărea stând singură lângă sicriul acestuia, în capela palatului.

Prințesa Astrid a Norvegiei a fost o membră marcantă a familiei regale norvegiene. Născută la 12 februarie 1932, ea a încetat din viață la vârsta de 94 de ani.

Prințesa a fost a doua fiică a Regelui Olav al V-lea și a Prințesei Märtha a Suediei. Prințesa Astrid a fost sora mai mare a Regelui Harald al V-lea și mătușa actualului monarh al Norvegiei, Regele Haakon al VIII-lea. Odată cu moartea ei, s-a stins din viață ultimul copil supraviețuitor al fostului rege Olav al V-lea.

După decesul prematur al mamei sale în 1954, Astrid a preluat rolul neoficial de primă doamnă a țării la doar 22 de ani. Ea l-a însoțit pe bunicul ei (Regele Haakon al VII-lea) și apoi pe tatăl ei în numeroase vizite oficiale, dineuri de stat și îndatoriri de reprezentare până în 1968, când fratele ei, Harald, s-a căsătorit cu Sonja Haraldsen.

În 1940, în urma invaziei naziste în Norvegia, a fost nevoită să fugă din țară împreună cu mama și frații săi, petrecând cinci ani în exil la Washington.

În 1961 s-a căsătorit cu Johan Martin Ferner, un campion olimpic la navigație. În urma căsătoriei cu un cetățean de rând, tatăl ei a decretat ca titlul ei oficial să devină Prințesa Astrid, Mrs. Ferner. Cuplul a avut cinci copii, iar soțul ei a decedat în anul 2015.

Ulterior, a rămas activă din punct de vedere public aproape toată viața, conducând Fondul Memorial al Prințesei Moștenitoare Märtha și oferind patronaj multor organizații, în special celor care sprijină copiii și tinerii cu dislexie (o afecțiune cu care s-a confruntat și ea). În anul 2002, guvernul norvegian i-a acordat o pensie de onoare în semn de recunoștință pentru deceniile de serviciu public aduse țării.

Președintele Nicușor Dan a anunțat, vineri, că a avut o discuție cu președintele Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis, despre viitorul buget al Uniunii Europene și despre „digitalizarea administrației fiscale”.

Acesta a transmis, într-o postare pe pagina sa de X, că România susține un buget european ambițios, care să „răspundă priorităților comune: statelor membre.

„Am avut astăzi o discuție cu Președintele Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis, despre viitorul buget al Uniunii Europene. România susține un buget european ambițios, care să răspundă priorităților comune și nevoii de investiții în dezvoltarea Europei”, a scris Nicușor Dan.

Președintele a precizat că discuțiile au vizat și situația administrației fiscale din România, în special digitalizarea acesteia și măsurile care pot contribui la o colectare mai bună a taxelor.

„Am discutat și despre digitalizarea administrației fiscale și despre măsurile prin care putem crește eficiența colectării și reduce evaziunea”, a transmis șeful statului.

România poate folosi experiența celorlalte state membre și cooperarea la nivel european pentru a accelera progresele în acest domeniu, precizează șeful statului.

„Experiența statelor membre și cooperarea europeană ne pot ajuta să facem progrese mai rapide în această direcție”, a mai scris președintele.