Potrivit datelor publice, Cristian Rădulescu este directorul general al Grampet Group, compania omului de afaceri Gruia Stoica.
Potrivit unor surse judiciare, Cristian Rădulescu este suspectat de procurori că în perioada lunie 2025 – ianuarie 2026, în mod repetat, în numele său și al conducerii Grampet, i-ar promis practicianului în insolvență Dan Urse foloase necuvenite de 500.000 de euro și suplimentarea onorariului în cazul insolvenței Spet Shipping SA, în legătură cu exercitarea îndatoririlor ce îi revin în calitate de administrator coordonator al ISPE SA.
Dan Urse este practician în insolvență și, potrivit datelor publice, activează la Dinu, Urse și Asociații.
În fapt, era vorba de urgentarea obținerii de către Grampet a unui imobil din Bulevardul Lacul Tei prin îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu ce îi reveneau lui Dan Urse în calitate de administrator în ceea ce privește întocmirea planului de restructurare a SC ISPE SA.
Procurorii DNA îl suspectează în acest caz pe apropiatul lui Gruia Stoica, Cristian Rădulescu, de comiterea infracțiunii de dare de mită.
DNA are și interceptări în acest caz.
România beneficiază de peste patru miliarde de euro, finanțare prin SAFE, și pentru autostrăzi care vor avea o dublă utilitate, atât civilă, cât și militară.
„Practic avem un singur proiect care va face legătura între granița cu Republica Moldova, Ungheni, și granița cu Ucraina, de la Siret. Adică avem un proiect care începe de la Ungheni, lângă Iași, merge până la Pașcani, apoi merge până la Suceava și Siret. Este gândit ca un proiect comun. Specificul nou față de ceea ce am avut până în acest moment în materie de proiecte pe infrastructură de transport este că a fost o condiție impusă de Comisia Europeană să avem cooperare cu Ucraina și cu Republica Moldova, astfel, România construiește dincolo de graniță, în Republica Moldova, 5,5 km de autostradă pentru a asigura conectarea teritoriului moldovean la acest proiect și modernizăm totodată și 14 km de drum național în Ucraina, către Cernăuți, în așa fel încât fluiditatea traficului, ajungând autostradă, drum expres în cazul acesta în punctul de frontieră de la Siret, să asigure o fluiditate maximă către Cernăuți”, a detaliat secretarul de stat Irinel Ionel Scrioșteanu pentru Mediafax.
Potrivit demnitarului, toate loturile au fost scoase la licitație, inclusiv cele care tranzitează punctul de graniță și lucrările și din Republica Moldova, și din Ucraina au fost puse la licitație.
„Ultima depunere de ofertă vom avea pe 12 februarie pentru lotul care cuprinde și lucrările din Ucraina. Până în luna mai trebuie să semnăm toate contractele pentru proiectele și execuție lucrări, iar termenul de finalizare a tuturor lucrărilor pentru cei peste 200km, inclusiv lucrările din Moldova și în Ucraina trebuie să finalizeze maximum 2030”, a detaliat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
Doar pentru lucrările de infrastructură de viteză cu utilitate duală, civilă și militară, sunt alocate 4,2 miliarde de euro, în România, Ucraina și Moldova.
„Nu sunt investiții mari în Ucraina și Republica Moldova, dar sunt esențiale pentru că atunci când intersecția sau continuitatea unui drum de mare viteză cu un drum local este în punctul de frontieră, congestionează punctul de frontieră. Asta a fost logica, prin care să avem o defluire și o afluire foarte bună în punctul de frontieră cu Republica Moldova și Ucraina.
O parte semnificativă din SAFEAceastă componentă de mobilitate militară din SAFE, autostradă cu dublă utilizare, are o alocare de 4,48 miliarde de euro, conform informațiilor fumizate de Cancelaria Prim-Ministrului pentru Mediafax.
România beneficiază de doua cea mai mare alocare la nivelul blocului comunitar din cadrul Programului SAFE, de peste 16,68 miliarde euro, dar pentru a o atrage, trebuie să accelereze procedurile de selecție a companiilor pe care le va contracta pentru finalizarea proiectelor, cu termen-limită la sfârșitul anului 2030. Contractele trebuie semnate, conform calendarului, până la finalul lunii mai.
Potrivit cadrului general stabilit, finanțarea prin credite, cu o dobândă foarte mică, de 3%, va fi folosită pentru înzestrarea modernă a Armatei Române şi a infrastructurii asociate – 9,53 miliarde euro, pentru infrastructură duală gestionată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, respectiv capetele din Autostrada Moldovei Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret, 4,2 miliarde euro și pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte forțe din sistemul de apărare națională, 2,8 miliarde euro.
De exemplu, sunt 21 de proiecte care au legătură cu Ministerul Apărării Naționale, care totalizează 9,53 miliarde de euro, iar zece dintre ele sunt cu achiziții în comun cu alte state, iar 11 sunt cu achiziții individuale ale statului român, potrivit declarațiilor ministrului Radu Miruță.
Potrivit datelor prezentate marți de Eurostat, în 2025, 52,7% dintre întreprinderile din UE au utilizat servicii de cloud cu plată, adică servicii online utilizate pentru a accesa software, putere de calcul, capacitate de stocare etc., ceea ce reprezintă o creștere de 7,4% față de 2023.
Cele mai mari ponderi ale întreprinderilor care au utilizat servicii de cloud cu plată anul trecut au fost înregistrate în Finlanda (79,2%), Italia (75,6%) și Malta (74,9%).
De cealaltă parte, mai puțin de un sfert dintre întreprinderile din România (24,9 %), Grecia (24,3 %) și Bulgaria (17,8 %) au utilizat astfel de servicii cu plată.
Între 2023 și 2025, utilizarea serviciilor de cloud computing cu plată a crescut în majoritatea țărilor, Lituania (+19,7 puncte procentuale), Italia (+14,2 pp) și Franța (+13,7 pp) înregistrând cele mai mari creșteri.
Eurostat arată că, în 2025, majoritatea întreprinderilor din UE au utilizat cloud cu plată pentru servicii de e-mail (85,2 %), software de birou (71,7 %) și stocare de fișiere (71,5 %).
Aplicațiile software de securitate (65,5 %), aplicațiile software de finanțe sau contabilitate (58,2 %) și găzduirea bazei de date (45,5 %) au fost, de asemenea, populare.
S-au mai folosit servicii cloud cu plată pentru software de planificare a resurselor (30,1 %), software de gestionare a relațiilor cu clienții (27,9 %) și platforme informatice destinate dezvoltării, testării sau implementării de aplicații (26,1 %).
