„Probabil cel mai scump ‘dat cu seen’ din istoria României. 400 de milioane de euro. Atât a costat România lipsa unei decizii”, a scris Voiculescu, după ce Rafila a afirmat că „nu s-a ajuns la un rezultat favorabil pentru România”.
Fostul ministru spune că autoritățile aveau o ofertă clară pe masă încă din mai 2023. „Oferta asta a fost pe masa domnului Rafila. O putea accepta în întregime sau în parte. Putea, de pildă, măcar să reeșaloneze livrările”, afirmă acesta.
„Cu totul, România ar fi economisit peste 260 de milioane de euro”, adaugă Voiculescu.
„Exista o ofertă concretă pe masă”Acesta critică și modul în care ar fi fost gestionată situația la nivel guvernamental. „Când ai pe masă o decizie de sute de milioane de euro, cu termen limită, nu ‘informezi constant’. Te duci cu memorandum în ședința de Guvern, pui problema pe masă și iei o decizie”, spune fostul ministru, referindu-se la informările către premierul de la acea vreme, Nicolae Ciucă.
„Ce nu spune dl Rafila: Nu spune că exista o ofertă concretă pe masă, cu cifre clare și termen limită. Nu spune că taxa de flexibilitate era jumătate din prețul contractual. Nu spune că peste 7 milioane de doze se anulau gratuit. Nu spune ceea ce funcționarii din Ministerul Sănătății spun pe la colțuri: ministrul știa exact ce are pe masă, ce ar trebui făcut și că inacțiunea duce la proces împotriva României”.
Voiculescu susține că riscurile erau cunoscute. „Ministrul știa exact ce are pe masă, ce ar trebui făcut și că inacțiunea duce la proces împotriva României”.
„România a pierdut procesul pentru că nu a luat nicio decizie”El contestă și argumentele invocate de Rafila. „Beneficiu real este oare să plătim 600 milioane de euro + dobândă?”, întreabă acesta, adăugând că soluțiile pentru reducerea costurilor existau deja în oferta negociată.
„România nu a pierdut acest proces pentru că a luat o decizie greșită. L-a pierdut pentru că nu a luat nicio decizie. Sute de milioane de euro plătite de români pentru că ministrul Rafila s-a fofilat, prin nesemnarea ofertei Pfizer, nepunerea unui memorandum pe ordinea de zi, neprezentarea problemei în Guvern”, mai spune Voiculescu.
„24 de state membre au acceptat Amendamentul 5. Polonia și Ungaria au refuzat explicit. România nu a transmis nicio poziție. Nici da, nici ba. Nimic. Șocant pentru cei de la Comisie, dar nu era prima dată când România lăsa oportunități majore să treacă. Termenul a expirat, iar Comisia a considerat că România nu este de acord”, a concluzionat Voiculescu.
Tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles a decis că România trebuie să plătească 600 de milioane de euro către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID pe care a refuzat să le mai preia în 2023. Hotărârea nu este definitivă.
Potrivit ANSVSA, în urma demersurilor diplomatice și tehnice susținute ale țării noastre, Algeria și-a manifestat intenția oficială de a importa din România, pe parcursul anului 2027, un volum ce depășește 1.000.000 de capete de ovine, incluzând, în premieră, și carcase de ovine.
„Un element central al noii strategii comerciale este diversificarea portofoliului de export. Trecerea de la exportul exclusiv de animale vii la cel de carcase (carne refrigerată și congelată) reprezintă un succes major al negocierilor conduse de ANSVSA. Această evoluție permite procesatorilor români să aducă valoare adăugată produselor autohtone, sprijinind dezvoltarea unităților de abatorizare și respectând cele mai înalte standarde de certificare Halal solicitate de piața algeriană”, se arată într-un comunicat de presă transmis joi de ANSVSA.
Creșterea volumelor de export a venit după ce ANSVSA a dat asigurări privind conformitatea sanitar-veterinară și a simplificat procedurile de certificare.
„Obiectivul nostru rămâne sprijinirea producătorilor români prin deschiderea de noi piețe și consolidarea celor existente. Posibilitatea semnării contractelor încă din acest an pentru livrările din 2027 ar putea oferi fermierilor noștri stabilitatea necesară pentru a-și planifica producția la o scară fără precedent,” a declarat dr. Alexandru Nicolae Bociu, președintele ANSVSA.
Potrivit ANSVSA, decizia Algeriei de a securiza importurile prin contracte timpurii confirmă calitatea șeptelului românesc și încrederea în sistemul de control veterinar din România.
Această colaborare pe termen lung va asigura fluxuri constante de transport din portul Constanța și va consolida rolul României de hub regional pentru exportul de produse agroalimentare, conform ANSVSA.
Exporturile de ovine către Algeria au crescut semnificativ, de la 321.040 de capete anul trecut la o estimare de 500.000 până la finalul acestui an.
Traderii din sectorul energetic spun că platformele de pariuri predictive au devenit o sursă tot mai utilizată de informații pentru anticiparea evoluțiilor pieței. Polymarket permite utilizatorilor să parieze pe rezultatul unor evenimente reale. De la rezultate sportive până la evoluții geopolitice, pe toate se poate paria folosind conturi anonime de criptomonede, arată The Guardian. Datele generate de aceste pariuri sunt analizate și integrate în algoritmi de tranzacționare. Aceștia pot influența decizii privind contractele futures pentru petrol.
Influența asupra pieței petrolului BrentPotrivit experților din industrie, platforma Polymarket a devenit un indicator relevant pentru direcția pieței petrolului. Se întâmplă în special după declanșarea conflictului dintre SUA, Israel și Iran, care a provocat volatilitate majoră pe piețele energetice. Unii traderi susțin că datele provenite din aceste piețe de predicție sunt folosite pentru a anticipa evenimente geopolitice ce pot influența prețurile petrolului.
„Platformele de pariuri au o tradiție îndelungată de a prezice destul de bine anumite evoluții, iar Polymarket câștigă tot mai multă influență în analiza pieței”, a declarat Ajay Parmar, director de trading la agenția de analiză ICIS.
Temeri privind utilizarea informațiilor privilegiateCreșterea influenței platformelor de predicție a stârnit însă și îngrijorări. Traderii spun că unele pariuri mari sunt plasate cu doar câteva minute înainte de anunțuri majore. Aici au apărut deja suspiciuni că anumite conturi ar putea avea acces la informații privilegiate. În astfel de situații, pariurile pot declanșa reacții în lanț pe piața petrolului, generând fluctuații semnificative de preț.
Intercontinental Exchange (ICE), principala platformă pentru tranzacționarea contractelor futures pentru petrolul Brent, a lansat recent un instrument care oferă traderilor acces direct la datele provenite din piețele de predicție. Scopul acestui sistem este de a permite traderilor să utilizeze probabilitățile generate de aceste platforme drept indicatori suplimentari pentru deciziile de tranzacționare. În același timp, banca americană Goldman Sachs a inclus analiza datelor provenite din piețele de predicție în rapoartele sale dedicate pieței petrolului.
Polymarket și impactul potențial asupra piețelor globaleAnaliștii avertizează că influența crescândă a platformelor de pariuri predictive ar putea amplifica volatilitatea piețelor energetice. În teorie, un număr relativ mic de utilizatori anonimi ar putea influența indirect piața globală a petrolului, unde tranzacțiile implică sume mult mai mari.
Totuși, nu toți traderii sunt convinși de utilitatea acestor platforme. Unii spun că piețele de predicție au făcut și estimări eronate în timpul crizei recente și că nu reprezintă un instrument decisiv pentru luarea deciziilor de tranzacționare.
Mihai Fifor spune că, dacă până mai ieri părea de neconceput, Donald Trump a spus clar în interviul acordat The Telegraph că „Statele Unite iau în calcul retragerea din NATO”.
„Nu ca exercițiu retoric, așa cum eram obișnuiți încă din primul mandat al președintelui Trump, nu ca presiune de negociere, ci ca opțiune strategică „beyond reconsideration”. Iar declarațiile lui Marco Rubio, care vorbește despre necesitatea „reexaminării” relației după conflictul din Iran, confirmă că nu asistăm la o simplă ieșire de moment, ci la o repoziționare profundă a Washingtonului. Contextul este esențial. Avem un conflict deschis în zona Golfului, cu mize energetice globale, cu presiune pe Strâmtoarea Hormuz și cu o Europă care a refuzat să intre într-o logică de escaladare militară directă. În acest context, administrația americană transmite un mesaj brutal: solidaritatea aliată nu mai este necondiționată. Dacă NATO nu răspunde reflex la solicitările Washingtonului, fără respectarea Tratatului, atunci însăși utilitatea Alianței este pusă sub semnul întrebării”, analizează fostul ministru al Apărării.
Semnalul dat prin „tigrul de hârtie”: Descurajarea începe să se erodezeAcesta spune că există, din declarațiile de până acum „ruptură reală”: „Pentru prima dată de la 1949, principiul de bază al NATO – apărarea colectivă și solidaritatea strategică – este reinterpretat tranzacțional. Nu mai vorbim despre o comunitate de securitate, ci despre un aranjament condiționat de interese imediate”.
Iar când liderul SUA numește Alianța Transatlantică „paper tiger”, semnalul transmis nu este doar politic, ci strategic: „descurajarea începe să se erodeze”, spune Mihai Fifor.
Pierde doar Europa sau și SUA?Fostul ministru al Apărării afirmă că întrebarea esențială este acum dacă pierde doar Europa sau și Statele Unite. EL crede că o eventuală retragere ar face SUA mai vulnerabile și expuse, în timp ce riscul de proliferare nucleară crește.
„Răspunsul, dacă privim lucid, este că o eventuală retragere americană nu ar fi un câștig clar pentru Washington. Dimpotrivă. Ar însemna pierderea celui mai important multiplicator de putere pe care SUA îl are la nivel global: rețeaua de alianțe. NATO nu este doar despre apărarea Europei, ci despre proiecția puterii americane. Baze, acces, interoperabilitate, legitimitate politică. Fără NATO, fiecare intervenție devine mai complicată, mai costisitoare și mai puțin legitimă. În același timp, credibilitatea globală a SUA ar fi serios afectată. Dacă Washingtonul părăsește cea mai de succes alianță militară din istorie, ce mesaj primesc partenerii din Asia? Ce garanții mai au Japonia, Coreea de Sud sau Australia că angajamentele americane sunt solide? Într-un astfel de scenariu, riscul de proliferare nucleară crește, iar lumea devine mai instabilă, nu mai sigură. Paradoxal, o astfel de decizie ar putea face chiar Statele Unite mai vulnerabile. NATO a funcționat timp de decenii ca un sistem de stabilizare care ține conflictele departe de teritoriul american”, afirmă Mihai Fifor.
Fără SUA, NATO nu dispare, „dar își pierde coloana vertebrală”Potrivit ministrului, „o Europă instabilă, cu o Rusie mai agresivă, înseamnă mai multe crize, mai multe puncte de tensiune și, inevitabil, o presiune mai mare asupra Washingtonului de a interveni – dar dintr-o poziție mai slabă. În plus, într-un moment în care competiția strategică cu China se intensifică, fragmentarea sistemului de alianțe este exact opusul a ceea ce ar avea nevoie SUA. Retragerea din NATO nu ar însemna economie strategică, ci reducerea influenței globale într-o lume în care influența contează mai mult ca oricând”, mai spune Mihai Fifor.
Fostul ministru exte convins că „pentru Europa consecințele sunt imediate și brutale”, în cazul unei retrageri din NATO, însă NATO fără Statele Unite nu dispare formal, „dar își pierde coloana vertebrală”.
Fifor: România este prinsă în cel mai prost moment al său din ultimele decenii„Aproximativ 70% din capacitatea militară, nucleul descurajării nucleare, infrastructura de comandă și control. Articolul 5 nu dispare, dar devine mult mai puțin credibil. Europa este forțată să accelereze brutal ceea ce de ani de zile amânăm: autonomia strategică reală. Bugete mult mai mari, integrare militară efectivă, poate chiar o umbrelă nucleară europeană. Dar toate acestea nu se construiesc în luni, ci în ani. Iar între timp se deschide o fereastră de vulnerabilitate extrem de periculoasă. Pentru România, însă, problema nu este doar externă. Este și profund internă. Iar aici lucrurile trebuie spuse fără menajamente. România este prinsă, posibil, în cel mai prost moment al său din ultimele decenii. Cu o economie în recesiune, cu presiuni inflaționiste și dezechilibre bugetare, cu potențiale tensiuni sociale, dar mai ales cu o linie de decizie pe externe și apărare care nu arată nimic, nici coerență, nici forță, exact când ar fi nevoie de claritate strategică și acțiune fermă. Într-un moment în care lumea se reașază violent, România este incapabilă de reacția pe care ar trebui să o aibă. Are un premier care și-a atins de foarte multă vreme limitele, blocat într-o logică îngustă, contabilă, incapabil să înțeleagă dimensiunea strategică a momentului, și are miniștri pe externe și apărare care nu reușesc să genereze nici direcție, nici credibilitate. Baza Mihail Kogălniceanu și Aegis Ashore Deveselu sunt astăzi piloni ai prezenței americane pe flancul estic. Dar în absența unei strategii coerente și a unei diplomații active, riscăm ca aceste avantaje să devină simple relicve ale unei epoci în care securitatea era garantată, nu negociată zilnic. Tradus fără ambiguități: dacă arhitectura NATO se fisurează, România este în prima linie a riscului. Iar cu actuala capacitate de decizie, nu suntem pregătiți. Cine câștigă? Evident, Vladimir Putin. Nu printr-o victorie militară, ci prin atingerea unui obiectiv strategic urmărit de decenii: slăbirea coeziunii occidentale și fragmentarea arhitecturii de securitate euro-atlantice. Adevărul, spus direct, este acesta: nu discutăm doar despre o posibilă retragere a SUA din NATO. Discutăm despre o schimbare de epocă. Iar România riscă să intre în această nouă realitate nepregătită, slabă și fără direcție”, mai spune Mihai Fifor.
Într-o astfel de lume – spune fostul ministru al Apărării – securitatea nu se mai oferă, ci „se negociază. Se construiește. Se apără”. „Iar dacă astăzi nu reușim să ne ridicăm la nivelul acestei provocări, responsabilitatea este una clară și fără echivoc. Iar istoria nu iartă ratarea unor astfel de momente, din păcate”.
Potrivit ministrului Apărării, prețul de închiriere pentru stadionul Steaua a fost redus de la 35.000 de euro la 24.760 de euro.
„Într-o perioadă cu o dinamică militară foarte mare, primim la minister multe întrebări și despre Clubul Sportiv al Armatei. Anunț astăzi ultima decizie luată despre stadionul Steaua. Înainte avea un preț de închiriere de 35.000 de euro, mai scump decât stadionul național, mai scump decât stadionul de la Cluj sau stadionul de la Craiova. De ce? Pentru că probabil nu se dorea să fie închiriat. Am decis ca prețul acesta să scadă cu 10.000 de euro”, a declarat ministrul.
Acesta a precizat că noul tarif ar urma să contribuie la o „dinamică” mai bună în utilizarea arenei.
„De astăzi, stadionul poate fi închiriat cu 24.760 de euro, sperând să existe o dinamică pentru utilizarea banului public mult mai eficientă și o deschidere pentru Steaua”, a mai spus Miruță.
Ministrul a mai anunțat că, în perioada următoare, vor fi comunicate și alte măsuri care vizează CSA Steaua București, inclusiv concluziile unui control recent.
