Datele publicate miercuri de INS arată o contracție de 0,2% față de trimestrul anterior. Față de primul trimestru din 2025, scăderea este de 1,7%. Trei trimestre consecutive pe minus înseamnă, tehnic, recesiune.
Reacția PSDDeputatul PSD Mihai Fifor a fost primul care a reacționat public. El a invocat cifrele INS într-o postare pe rețelele sociale. „Cifrele nu mint. Și sunt mai crude decât orice discurs politic”, a scris Fifor. El a acuzat guvernul că a confundat România cu o contabilitate rece de avarie.
Fostul ministru al Finanțelor Adrian Câciu a folosit un limbaj și mai dur. El l-a numit pe Bolojan „asasin economic” și a cerut demisia premierului. Câciu a indicat că inflația a ajuns aproape de 11%, consumul a scăzut opt luni consecutiv, iar producția industrială este în cădere.
Ce arată cifreleDatele INS confirmă o tendință îngrijorătoare. Consumul este în scădere. Industria pierde teren. Investițiile încetinesc. Inflația rămâne ridicată. Toate aceste evoluții se suprapun peste trei trimestre consecutive de contracție economică.
Poziția opozițieiPSD consideră că actualul parcurs economic este rezultatul direct al politicilor de austeritate aplicate de guvern. Liderii partidului susțin că măsurile de reducere a cheltuielilor au blocat consumul și au speriat investitorii. Ei cer o schimbare de direcție și o revenire la politici de stimulare economică.
Guvernul nu a răspuns public atacurilor PSD până la momentul publicării acestui articol. Premierul Bolojan a susținut în repetate rânduri că măsurile de austeritate sunt necesare. El a argumentat că reducerea deficitului bugetar este prioritară pe termen lung.
Indicele preţurilor de consum în luna aprilie 2026 comparativ cu luna martie 2026 a fost 100,84%.
Rata inflaţiei de la începutul anului (aprilie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 3,1%.
Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2026 comparativ cu luna aprilie 2025 a fost 10,7%.
Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2025 – aprilie 2026) faţă de precedentele 12 luni (mai 2024 – aprilie 2025) a fost 9,0%.
Racheta Sarmat a fost dezvoltată pentru a înlocui vechile rachete sovietice Voievoda – cunoscute în Occident sub numele de Satan – și face parte din noua generație de arme strategice prezentate de Moscova în ultimii ani, potrivit NBC News.
„Aceasta este cea mai puternică rachetă din lume”, a declarat Putin, susținând că puterea focoaselor sale nucleare este de peste patru ori mai mare decât cea a sistemelor similare din Occident.
Putin: Poate depăși orice scut antirachetăLiderul de la Kremlin susține că Sarmat are o rază de acțiune de peste 35.000 de kilometri și poate efectua zboruri suborbitale – traiectorii care ies parțial din atmosfera Pământului fără a intra pe orbită completă – pentru a evita interceptarea. Putin a mai spus că noua rachetă este mai precisă decât modelul sovietic pe care îl înlocuiește și că este capabilă să penetreze „orice sistem de apărare antirachetă existent sau viitor”.
Liderul rus a anunțat că noua armă va intra în serviciu de luptă până la sfârșitul anului 2026.
„Războiul din Ucraina, aproape de final”Moscova continuă să transmită mesaje privind capacitățile sale nucleare, pe fondul războiului din Ucraina și al tensiunilor cu Occidentul. După invadarea Ucrainei, în februarie 2022, Putin a recurs în mod repetat la amenințări nucleare încercând să descurajeze statele occidentale să își intensifice sprijinul militar pentru Kiev.
După parada militară organizată sâmbătă în Piața Roșie, cu ocazia comemorării victoriei împotriva Germaniei naziste în cel de-al doilea război mondial, Putin a afirmat că războiul din Ucraina „se apropie de final”. Pentru prima dată în aproape două decenii, evenimentul nu a inclus armament greu.
Fără limite pentru arsenalele nucleareDe la venirea sa la putere în anul 2000, Putin a coordonat modernizarea triadei nucleare rusești, prin introducerea unor noi rachete balistice intercontinentale, submarine nucleare și bombardiere strategice modernizate.
Ultimul tratat de control al armelor nucleare dintre Rusia și Statele Unite a expirat în februarie – notează sursa citată – ceea ce înseamnă că, pentru prima dată în mai bine de 50 de ani, cele mai mari două arsenale nucleare din lume nu mai sunt limitate prin niciun acord internațional.
Oficialul român a descris momentul drept „un nou și semnificativ capitol” în relația dintre România și partenerii europeni implicați în program, subliniind că acordurile depășesc dimensiunea administrativă și reprezintă „un parteneriat construit pe încredere și pe o viziune comună pentru o Europă mai coezivă, mai prosperă și mai echitabilă”.
Peste un miliard de euro primit de România în perioadele anterioareÎn discursul său, ministrul a amintit că România a beneficiat deja de aproape un miliard de euro finanțare nerambursabilă prin granturile SEE și norvegiene în perioadele precedente de programare. Potrivit lui Pîslaru, fondurile au fost direcționate către proiecte din domenii precum energia regenerabilă, protecția mediului, cercetarea și inovarea, educația, cultura, incluziunea socială, reforma judiciară și consolidarea societății civile. „Banii nu au rămas pe hârtie, ci au ajuns acolo unde contează cu adevărat: în viața oamenilor, în comunități, în școli, în instituții și în proiecte antreprenoriale de succes”, a afirmat ministrul. Acesta a insistat asupra faptului că fiecare proiect finanțat a reprezentat „o poveste de transformare și de succes” pentru comunitățile implicate.
„Un vot de încredere pentru România”Noua alocare financiară, estimată la peste 500 de milioane de euro, este cea mai mare primită până acum de România în cadrul acestor mecanisme. Dragoș Pîslaru a calificat această sumă drept „un vot de încredere” acordat României și instituțiilor sale. „O consider un gest de încredere în instituțiile noastre, în sistemele de management și control și în autenticitatea parteneriatului nostru cu statele donatoare”, a spus ministrul. La ceremonie au participat reprezentanți ai Guvernului României, ai Regatului Norvegia, ai Islanda și ai Principatului Liechtenstein, state care finanțează mecanismele SEE și norvegian.
Granturile SEE și norvegiene, considerate „un brand” în RomâniaMinistrul a declarat că granturile SEE și norvegiene au devenit în timp „un brand cunoscut și apreciat” în societatea românească. El a elogiat angajamentul statelor donatoare pentru reducerea disparităților economice și sociale din Europa, afirmând că prosperitatea europeană poate fi durabilă doar „atunci când este împărtășită”. „O Europă mai puternică nu se construiește prin ziduri, ci prin punți”, a afirmat Pîslaru.
Ce sunt granturile SEE și norvegieneMecanismele Financiare SEE și norvegian reprezintă instrumente prin care Norvegia, Islanda și Liechtenstein contribuie la reducerea diferențelor economice și sociale din Europa și la consolidarea cooperării cu statele beneficiare din Uniunea Europeană. România este unul dintre principalii beneficiari ai acestor fonduri, care au finanțat în ultimii ani sute de proiecte în administrație, educație, sănătate, energie verde, cultură și societate civilă.
Seria ajustată sezonier: Produsul intern brut a scăzut în trimestrul I 2026 cu 0,2%, comparativ cu trimestrul anterior.
Faţă de acelaşi trimestru din anul 2025, Produsul intern brut s-a redus cu 1,5%.
Serie brută: Produsul intern brut, în trimestrul I 2026, a înregistrat o scădere cu 1,7% comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2025.
Seria ajustată sezonier a fost recalculată prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul I 2026, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2025, publicată în 9 aprilie 2026. Astfel :
• rezultatele trimestrului I 2025, comparativ cu trimestrul IV 2024, au fost revizuite de la 99,5% la 99,8% ;
• rezultatele trimestrului II 2025, comparativ cu trimestrul I 2025, au fost revizuite de la 101,0% la 100,7% ;
• rezultatele trimestrului III 2025, comparativ cu trimestrul II 2025, au fost revizuite de la 99,9% la 100,0%;
• rezultatele trimestrului IV 2025, comparativ cu trimestrul III 2025, au fost revizuite de la 98,2% la 98,0%;
Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană.
Pompierii buzoieni au fost solicitați să intervină, miercuri dimineață, pentru stingerea unui incendiu izbucnit la o locuință din localitatea Căldărăști, oraș Pogoanele. Apelul la 112 a fost făcut în jurul orei 03:55, de către un vecin care a auzit o explozie provenind din gospodărie.
La sosirea echipajelor, incendiul se manifesta la nivelul acoperișului locuinței și anexelor gospodărești, pe o suprafață totală de aproximativ 180 mp. În interiorul imobilului a fost identificată o femeie în vârstă de aproximativ 80 de ani, surprinsă de incendiu și găsită carbonizată.
Pe timpul intervenției, pompierii au găsit trei butelii aflate în interiorul locuinței. Una dintre acestea a explodat înainte de sosirea forțelor de intervenție, iar celelalte două au fost extrase în siguranță de către pompieri, fiind eliminat astfel riscul producerii altor explozii.
Incendiul a fost localizat și ulterior lichidat în jurul orei 07:00.
Cauza probabilă de producere a incendiului a fost stabilită ca fiind un scurtcircuit electric produs la un conductor defect.
