Sistemul analizează volume uriașe de date colectate din telefoane mobile, camere video, semnale Wi-Fi, drone și rețele sociale, pentru a crea profiluri considerate amenințări. Experții avertizează însă că astfel de tehnologii pot transforma simple conexiuni sau comportamente cotidiene în condamnări la moarte, mai arată Los Angeles Times.
„Vrei să mori singur sau împreună cu ceilalți?”Investigația pornește de la cazul lui Ahmad Turmus, un bărbat de 62 de ani din sudul Libanului, ucis într-un atac israelian în februarie. Potrivit familiei, acesta se afla într-o vizită la rude când a primit un apel de la un ofițer israelian care vorbea arabă cu accent străin. „Ahmad, vrei să mori cu cei din jur sau singur?”, l-ar fi întrebat acesta. Turmus ar fi răspuns doar: „Singur”. La scurt timp, după ce a ieșit din casă și s-a urcat în mașină, două rachete au lovit vehiculul.
Lebanese sources report the elimination of Ahmad Turmus, a Hezbollah operative, whose vehicle was attacked near his home in Talousa, southern Lebanon. Turmus’s son, also a Hezbollah operative, was killed in the last war. The Hezbollah operative eliminated this morning in Khanin… pic.twitter.com/v0nYlUW5pd
— Niv Calderon (@nivcalderon) February 16, 2026
Date din telefoane, camere și rețele socialePotrivit specialiștilor citați de publicația americană, sistemul israelian combină informații provenite din mai multe surse: telefoane mobile, camere de trafic, drone, baze de date guvernamentale, semnale Wi-Fi și activitate online. Platforme precum Palantir ar ajuta la organizarea și corelarea datelor, pentru a construi profiluri comportamentale și rețele de relații. Un fost specialist AI care a lucrat pentru companii din domeniul apărării a explicat că dronele pot folosi dispozitive de tip „stingray”. Acesta imită antenele GSM și obligă telefoanele să se conecteze la ele. Astfel, armata poate urmări în timp real locația unei persoane, schimbările de cartelă SIM, aplicațiile folosite sau contactele acesteia. „Este o conductă masivă de date: metadate telefonice, locații, schimbări de SIM, utilizarea aplicațiilor, comportament pe rețele sociale și chiar informații bancare sau recunoaștere facială”, a spus specialistul.
Algoritmii creează „profiluri de amenințare”Inteligența artificială analizează apoi tiparele de comportament și le compară cu cele ale unor persoane deja identificate drept amenințări. Sistemul poate detecta cine vorbește cu cine, cine merge într-o anumită zonă sau cine își schimbă rutina. Rezultatul este un „profil de amenințare”, care poate duce la includerea unei persoane pe lista de ținte. Un colonel israelian identificat doar drept Yoav declara încă din 2023 că sistemul poate face în câteva secunde analize care înainte necesitau săptămâni întregi și sute de analiști.
Experții avertizează asupra erorilorCercetătorii consultați de Los Angeles Times spun că tehnologia ridică probleme majore. „Sistemul lucrează cu date, nu cu logică. Dacă informațiile sunt greșite, va repeta aceleași greșeli, doar mai rapid și cu mai multă încredere”, a spus specialistul AI. Profesorul Vasji Badalic, de la Institutul de Criminologie din Slovenia, avertizează că algoritmii pot confunda rudele, persoanele care oferă sprijin logistic sau cei implicați în activități civile cu combatanți. „Unde este trasată linia dintre combatant și civil?”, întreabă acesta.
Hezbollah încearcă să se adaptezePotrivit fostului general libanez Mounir Shehadeh, Israelul a infiltrat de ani de zile infrastructura de comunicații și bazele de date din Liban. Acesta spune că gruparea Hezbollah încearcă acum să reducă dependența de telefoane și comunicații digitale și să revină la structuri mai descentralizate. Cu toate acestea, investigația arată că supravegherea tehnologică israeliană a devenit extrem de dificil de evitat. În cazul lui Ahmad Turmus, familia spune că acesta nici măcar nu își mai schimba telefoanele. „Israelienii mă cunosc deja. Ce mai contează?”, le-ar fi spus apropiaților.
„Urgența este economică și socială”, a declarat Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene, miercuri, când a fost prezentată prima strategie europeană de combatere a sărăciei, relatează Le Monde. Strategia europeană își propune să eradicheze sărăcia și excluziunea socială până în 2050 și să reducă numărul persoanelor afectate cu cel puțin 15 milioane până în 2030. În prezent, 93 de milioane de oameni trăiesc în sărăcie, reprezentând unul din cinci locuitori și unul din patru copii.
Comisia de la Bruxelles propune „dezvoltarea de locuințe sociale și accesibile” și o mai bună combatere a lipsei de adăpost printr-o „nouă abordare”, cuprinsă într-o recomandare adresată statelor membre și constând în prioritizarea prevenției și a soluțiilor pe termen lung față de cele de urgență.
De asemenea este promovat accesul la angajare, care este „cea mai puternică cale de ieșire din sărăcie”, cu condiția să implice „locuri de muncă de calitate”. Peste 50 de milioane de oameni sunt în prezent în afara domeniului de activitate, chiar dacă ar putea accesa acest lucru, a explicat Roxana Mînzatu.
Confiscarea obiectelor de valoare, care erau transportate prin Ungaria cu două mașini blindate când autoritățile maghiare antiteroriste le-au reținut pe 5 martie, a provocat indignare în Ucraina, unde oficialii au acuzat guvernul pro-rus al Ungariei că acționează ilegal și că folosește confiscarea ca instrument în campania electorală anti-Ucraineană a premierului Viktor Orbán, potrivit AP.
Țările vecine se aflaseră deja într-o dispută aprigă privind accesul Ungariei la petrolul rusesc printr-o conductă care traversează teritoriul ucrainean.
Însă miercuri, Zelenski a scris pe rețelele de socializare că restituirea obiectelor de valoare reprezintă „un pas important în relațiile cu Ungaria” după ce Orbán a fost învins în alegerile parlamentare de luna trecută, alegeri care au stârnit speranțe că noul guvern va urma o politică mai puțin antagonistă față de Kiev.
„Sunt recunoscător Ungariei pentru abordarea sa constructivă și pasul civilizat”, a scris Zelenski. „Le mulțumesc tuturor celor din echipa Ucrainei care au luptat pentru o decizie corectă și au apărat interesele statului și ale poporului nostru.”
An important step in relations with Hungary – today, the funds and valuables of Oschadbank that were seized by Hungarian special services in March of this year were returned. At the time, the Hungarian side unlawfully detained Ukrainian cash-in-transit officers. We brought our…
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) May 6, 2026
În momentul confiscării, autoritățile maghiare au declarat că suspectează spălare de bani, iar Orbán a ordonat ca transportul – care includea 40 de milioane de dolari și 35 de milioane de euro în numerar, precum și 9 kilograme de aur – să fie ținut în custodie timp de până la 60 de zile, în timp ce autoritățile fiscale din țara sa efectuează o anchetă.
Ungaria a expulzat angajații băncii ucraineneAngajații băncii ucrainene care călătoreau cu transportul au fost reținuți de autoritățile maghiare timp de peste 24 de ore înainte de a fi expulzați din țară.
Oficialii ucraineni au declarat că transportul a fost un transfer de rutină de active între bănci de stat și au acuzat guvernul lui Orbán că șantajează Kievul pentru a încerca să-l preseze să reia transporturile întrerupte de petrol rusesc prin conducta Drujba, care fusese avariată de un atac cu drone rusești.
Strategia se concentrează, de asemenea, pe eradicarea „extremiștilor violenți de stânga”, inclusiv a grupurilor „radical pro-transgender”, în timp ce administrația conservatoare a lui Trump își intensifică atacurile politice asupra oponenților, potrivit The Guardian.
De asemenea, plasează cartelurile de droguri din America în centrul eforturilor de combatere a terorismului.
Însă o parte din limbajul său cel mai puternic este rezervat Europei, unde se află numeroși aliați ai SUA, care vor fi alarmați să vadă din nou continentul lor în vizorul administrației Trump.
„Este clar pentru toți că grupuri ostile bine organizate exploatează granițele deschise și idealurile globaliste aferente. Cu cât aceste culturi străine se dezvoltă mai mult și cu cât politicile europene actuale persistă mai mult, cu atât terorismul este mai garantat”, se arată în strategie.
„Ca loc de naștere al culturii și valorilor occidentale, Europa trebuie să acționeze acum și să-și oprească declinul deliberat”, se arată în strategia, condusă de coordonatorul combaterii terorismului, Sebastian Gorka.
Europa este foarte amenințatăRaportul menționa că națiunile europene rămân „partenerii preeminenți și pe termen lung ai SUA în combaterea terorismului”, dar preciza: „Lumea este mai sigură atunci când Europa este puternică, dar Europa este foarte amenințată și este atât o țintă teroristă, cât și un incubator de amenințări teroriste”.
Noile critici la adresa Europei vin la doar câteva luni după ce noua strategie de securitate națională a lui Trump a afirmat că continentul se confruntă cu „ștergerea civilizației” din cauza imigrației.
Trump a criticat recent aliații europeni ai NATO pentru că nu i-au ajutat în războiul său împotriva Iranului.
Bărbatul, care nu a fost identificat, se afla în vacanță în Grecia cu familia sa în 2024 și a declarat că petrecea 20 de minute pe zi încercând să găsească un șezlong, în ciuda faptului că se trezea la ora 06:00, potrivit BBC.
Apoi și-a dat în judecată turoperatorul pentru că a permis sistemul de rezervări, argumentând că șezlongurile erau rezervate atât de des încât erau inutilizabile.
Judecătorii de la un tribunal districtual din Hanovra au decis în favoarea sa și au declarat că familia de patru persoane are dreptul la o rambursare mai mare pentru pachetul lor de vacanță, deoarece acesta a fost „defect”.
Bărbatul plătise inițial 7.186 de euro pentru a-și duce soția și cei doi copii în vacanța organizată pe insula Kos din Grecia.
În argumentele sale în fața instanței, el a spus că operatorul său turistic nu a aplicat interdicția stațiunii privind rezervarea prosoapelor și nu i-a confruntat pe oaspeții care se angajau în această practică. El a adăugat că, chiar și atunci când familia sa se trezea la ora 6:00, șezlongurile nu erau disponibile, iar copiii săi erau forțați să se întindă pe podea. Deși operatorul turistic plătise inițial o rambursare de 350 de euro, judecătorii din Hanovra au decis că familia are dreptul la o rambursare de 986,70 euro.
„Războaiele șezlongurilor” și în alte zone turisticeAceștia au spus că, deși agenția de turism nu conducea hotelul și nu putea asigura că fiecare client avea acces la un șezlong în orice moment, operatorul avea obligația de a se asigura că există o structură organizatorică care să garanteze un raport „rezonabil” de șezlonguri la oaspeți.
Mulți turiști s-ar fi confruntat în vacanță cu „războaiele șezlongurilor” sau „cursa zorilor”, care este practica de a rezerva șezlonguri cu prosoape.
Anul trecut, videoclipuri care circulau pe rețelele de socializare sugerau că turiștii din Tenerife dormeau pe șezlonguri pentru a-și asigura un loc lângă piscină.
Sursa a declarat agenției de știri, sub condiția anonimatului, că „Malek Ballout, comandantul operațiunilor din forța Radwan”, a fost ucis în atacurile de miercuri – primele din zonă din ultimele săptămâni, în contextul unui armistițiu, potrivit The Guardian.
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu declarase anterior că armata sa l-a vizat pe „comandantul forței Radwan a Hezbollah”.
Agenția Națională de Știri din Liban, administrată de stat, a relatat că „avioanele de război israeliene au lansat un atac, vizând Ghobeiri” în suburbiile sudice, o bastionă a Hezbollah.
O clădire a fost văzută acoperită de moloz după atac, în timp ce oamenii au părăsit zona cu bunurile lor.
O sursă din domeniul securității libaneze a declarat pentru AFP, sub condiția anonimatului, că atacul a lovit un apartament în care liderii Radwan țineau o întâlnire.
Cel puțin alte 11 persoane au fost ucise în atacuri în sudul și estul țării, potrivit Ministerului Sănătății din Liban.
Potrivit organizației, acțiunea vizează să pună capăt unei practici „anticoncurențiale” care ar fi dus la o scădere a veniturilor din media, potrivit Le Figaro.
Plângerea a fost depusă la Curtea pentru Apărarea Liberei Concurențe (TDLC). Scopul este ca instanța să „sancționeze Google și să adopte măsurile necesare pentru a garanta o concurență loială pe piață”, a declarat Anatel într-un comunicat.
Președintele asociației, Pablo Vidal, a declarat că „Google controlează accesul la public și la publicitatea digitală, însușindu-și valoarea economică a jurnalismului produs și finanțat de alții, fără a-și asuma responsabilitățile pe care le implică acest rol”.
Canalele care au formulat această plângere sunt cele cu cea mai mare audiență din țară: Canal 13, Televisión Nacional de Chile, Mega, Chilevisión, TV+ și La Red.
Mai multe instituții media din lume au procese cu Google„Consecințele nu sunt doar financiare: echipele de jurnaliști au fost reduse, acoperirea regională se diminuează, supravegherea guvernului slăbește, iar cetățenii rămân cu mai puține informații și de o calitate inferioară”, adaugă organizația.
În Statele Unite, Europa, Canada și Australia, mai multe instituții media au intentat, de asemenea, procese împotriva Google pentru practici similare. În Chile, grupul Copesa, editorul cotidianului La Tercera, precum și postul de radio Cooperativa și site-ul de știri El Mostrador, au depus, de asemenea, plângeri la TDLC împotriva gigantului tehnologic american.
Între timp, armata rusă și-a continuat atacurile împotriva Ucrainei, semn al „unei respingeri clare” a armistițiului propus de această țară, a acuzat președintele Volodimir Zelenski, la o zi după ce aproape 30 de civili au fost uciși în atacuri aeriene rusești, relatează Le Figaro.
Într-o notă către corpul diplomatic, Ministerul rus de Externe a avertizat asupra unor atacuri de represalii împotriva capitalei ucrainene, „inclusiv împotriva centrelor de putere”, dacă Ucraina ar perturba sărbătorile de 9 mai de la Moscova. Ministerul rus de Externe nu a specificat natura amenințării la adresa comemorărilor, iar Ucraina nu a răspuns imediat la notă.
Rusia a declarat un armistițiu unilateralRusia sărbătorește Ziua Victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial în fiecare an cu o mare paradă în Piața Roșie din capitala Rusiei. La începutul acestei săptămâni, a declarat un armistițiu unilateral cu Ucraina pentru 8 și 9 mai. Cu toate acestea, Moscova nu a răspuns declarației Kievului de încetare temporară a ostilităților începând de miercuri la miezul nopții, o contrapropunere făcută după armistițiul anunțat de Rusia.
„Este evident pentru orice persoană rezonabilă că un război la scară largă și crimele zilnice sunt un moment foarte nepotrivit pentru «celebrări» publice ”, a comentat Volodimir Zelenski, adăugând că Ucraina va răspunde acțiunilor militare rusești cu reciprocitate. „Alegerea Rusiei este un refuz clar al unui armistițiu și al salvării de vieți omenești”, a denunțat el pe rețelele de socializare. El a declarat că „până la ora 10:00” de miercuri, forțele ruse încălcaseră armistițiul de 1.820 de ori.
Atac asupra unei grădinițePotrivit ministrului ucrainean de externe, Andriy Sybiga, „108 drone și trei rachete” au fost lansate, în special dimineața, asupra orașelor Harkov și Zaporijia, respectiv în nord-estul și sudul Ucrainei.
În regiunea Sumy (nord), o femeie a murit într-un atac cu drone rusești asupra unui vehicul civil, în timp ce un alt atac asupra unei grădinițe s-a soldat cu doi morți, au reclamat autoritățile locale.
Plângerea, intentată de actrița Q’orianka Kilcher, susține că regizorul James Cameron „i-a extras trăsăturile faciale” și „și-a îndrumat echipa de design” să bazeze personajul cheie din Avatar, Neytiri, pe înfățișarea ei, după ce a văzut-o într-o reclamă LA Times pentru filmul din 2005 al lui Terrence Malick, „Lumea Nouă”. În film, Kilcher, care este originar din Peru, a jucat-o pe Pocahontas într-o distribuție care i-a inclus și pe Colin Farrell și Christian Bale, potrivit The Guardian.
Un comunicat despre proces spune că „unul dintre cei mai puternici cineaști de la Hollywood a exploatat identitatea biometrică și moștenirea culturală a unei tinere fete indigene pentru a crea o franciză cinematografică record – fără a-i acorda credit sau compensații – printr-o serie de acte comerciale deliberate și neexpresive”.
Procesul descrie seria Avatar, cu încasări de miliarde de dolari, ca o franciză care „s-a prezentat ca fiind simpatizantă cu luptele indigene, exploatând în tăcere un tânăr indigen real în culise”. Personajul Neytiri este interpretat în filmele Avatar de Zoe Saldaña .
Într-un meci tensionat, parizienii au fost supuși unei presiuni imense. Ousmane Dembélé a marcat în minutul 2, aducând pe PSG în avantaj. Ulterior, oamenii lui Luis Enrique au rezistat numeroaselor atacuri bavareze. Dar egalarea târzie a lui Kane (90+4) nu a fost suficientă, relatează Le Figaro.
Paris Saint-Germain s-a calificat miercuri seară în finală și va înfrunta pe 30 mai, la Budapesta pe Arsenal care a eliminat cu o seară înainte pe Atletico Madrid cu 1-0 în manșa secundă a semifinalelor Ligii Campionilor.
