„Noua nominalizare de premier a președintelui continuă să sfideze matematica parlamentară. După 4 premieri de dreapta care au eșuat, vedem o nouă desemnare care nu ține cont de partidul care a câștigat alegerile. Este alegerea președintelui. Partidul Social Democrat ia propriile decizii. De aceea, mâine vom avea o ședință a Biroului Permanent Național în care vom analiza această propunere”, a scris Grindeanu pe Facebook.
„România are nevoie urgentă de un guvern care să schimbe direcția greșită a țării, să facă rectificarea bugetară și să pregătească bugetul pentru 2027. Dar PSD nu va participa și nu va da voturi în alb pentru o construcție politică care să însemne o nouă aventură politică”, a adăugat Grindeanu.
El a cerut premierului desemnat să prezinte public formula viitorului Executiv și principalele măsuri economice pe care intenționează să le adopte.
„Prim-ministrul desemnat trebuie să spună public cum vrea să arate Guvernul și care sunt principalele măsuri pe care le are în vedere pentru redresarea economiei și protejarea puterii de cumpărare a oamenilor, cu menținerea țintelor de deficit”, a transmis liderul PSD.
Grindeanu a invocat și posibilitatea alegerilor anticipate dacă viitorul guvern va continua politicile promovate de Ilie Bolojan.
„Dacă prim-ministrul desemnat va susține în continuare politicile de austeritate ale lui Bolojan, cred că nu mai rămâne altă cale pentru a repune România pe drumul corect decât să mergem la alegeri anticipate”, a scris Sorin Grindeanu.
„Îmi doresc să punem punct României interimatelor!”, a încheiat liderul PSD.
Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Luca Niculescu candidat pentru funcția de prim-ministru, după consultările desfășurate luni la Palatul Cotroceni.
„Am ales persoana care are cele mai mari șanse să întrunească o majoritate”, a declarat Nicușor Dan.
„Luca Niculescu e tot o marionetă. Zero voturi de la AUR! Libertate pentru Călin Georgescu”, a transmis George Simion într-o postare publicată pe Facebook.
În imaginea distribuită de liderul AUR, numele lui Luca Niculescu este însoțit de steagul Franței, în timp ce mesajul referitor la Călin Georgescu este asociat cu drapelul României.
Reacția vine după consultările organizate luni la Palatul Cotroceni pentru desemnarea unui nou premier. George Simion nu a participat la discuțiile cu șeful statului, delegația AUR fiind condusă de Dan Dungaciu și formată, între alții, din Gianina Șerban, Laurențiu Plăeșu, Mihai Enache și Petrișor Peiu.
În aceeași zi, PSD a mers la consultări cu propunerea Sorin Grindeanu pentru funcția de premier. Liderul social-democrat a declarat că partidul său vrea să fie „parte a soluției” și să contribuie la formarea rapidă a unui guvern cu puteri depline.
Președintele Nicușor Dan a ales însă varianta Luca Niculescu, diplomat care în ultimii ani a coordonat procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Șeful statului și-a motivat alegerea prin experiența diplomatică a lui Niculescu și prin faptul că acesta a lucrat în procesul de aderare la OCDE cu numeroase instituții ale statului și cu partidele parlamentare.
Simion reia mesajul „Libertate pentru Călin Georgescu”Mesajul liderului AUR apare și în contextul dosarului penal în care este cercetat Călin Georgescu. Fostul candidat la alegerile prezidențiale a fost plasat în septembrie sub control judiciar de Tribunalul București, după ce fusese reținut într-un dosar instrumentat de DIICOT.
Georgescu este cercetat, între altele, pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și constituirea unui grup infracțional organizat. În același dosar, procurorii au instituit ulterior sechestru asupra casei sale din Mogoșoaia.
„Propunerea mea pentru poziția de prim-ministru este Luca Niculescu. Luca Niculescu este un diplomat, adică un om care are ca meserie să armonizeze poziții. În ultimii patru ani s-a ocupat de procesul de aderare a României la OCDE și, în calitatea asta, a lucrat cu instituțiile statului român – deci este cineva care cunoaște statul român și a făcut o muncă de patru ani în care a dus la elaborarea 100 de acte normative cu acordul partidelor parlamentare”, a anunțat Nicușor Dan, într-o conferință de presăm desfășurată, luni seară.
Președintele României, Nicușor Dan a precizat că a „ales persoana care are cele mai mari șanse să întrunească o majoritate”, dar și că Niculescu „are libertatea să decidă formula de guvern tehnocrat”, în urma „discuțiilor aprofundate cu partidele”.
„Am ales persoana care are cele mai mari șanse să întrunească o majoritate, iar domnul Niculescu are libertatea să decidă în urma discuțiilor aprofundate pe care le va avea cu partidele, să decidă formula de guvern politic-tehnocrat”, a declarat Nicușor Dan.
Decretul de numire al lui Niculescu în funcția de premier va fi publicat în Monitorul Oficial, marți dimineață.
România are nevoie imediat de un guvernPreședintele a mai precizat că „este necesar ca România să aibă un guvern și în termen imediat, pentru că sunt instituții care au nevoie de rectificare, e nevoie de un buget pentru anul viitor, dar și în termen mediu, pentru că prelungirea incertitudinii va avea efecte pe viața românilor (…)”.
„Am văzut evoluția din zilele astea pe dobânzile la credite, pe investițiile care așteaptă terminarea acestei etape de incertitudini, investiții care înseamnă locuri de muncă pentru români”, a mai declarat Nicușor Dan.
Șeful statului a mai precizat că „Niculescu va păstra direcția pro-occidentală a României și, de asemenea, va respecta țintele financiare și toate angajamentele pe care România și le-a asumat”.
Premierul desemnat, Luca Niculescu, a declarat că acceptă „responsabilitatea” desemnării în funcția de premier, dar și că acesta cunoaște pe deplin dificultatea momentului actual. Acesta își propune construirea unei majorități în Parlament, dar și un program de guvernare realist care să fie convenit de partide.
Decizia vine după consultările desfășurate la Palatul Cotroceni cu reprezentanții partidelor parlamentare.
În explicația oferită după desemnare, Nicușor Dan a indicat explicit experiența acumulată de Luca Niculescu în dosarul OCDE.
„Propunerea mea pentru poziția de prim-ministru este Luca Niculescu. Luca Niculescu este un diplomat, adică un om care are ca meserie să armonizeze poziții. În ultimii patru ani s-a ocupat de procesul de aderare a României la OCDE și, în calitatea asta, a lucrat cu instituțiile statului român”, a spus președintele.
Potrivit șefului statului, procesul coordonat de Niculescu a dus inclusiv la elaborarea sau modificarea a aproximativ 100 de acte normative, cu implicarea instituțiilor și a partidelor parlamentare.
De la diplomație la unul dintre cele mai complicate proiecte administrative ale RomânieiLuca Niculescu a fost jurnalist, apoi ambasador al României în Franța, iar ulterior a fost numit secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonator național pentru procesul de aderare a României la OCDE.
România a primit statutul de țară candidată la OCDE în 2022. În luna iunie a aceluiași an, Consiliul OCDE a adoptat oficial foaia de parcurs pentru aderarea României.
De atunci, procesul a trecut de la nivelul unei ambiții politice la o examinare tehnică detaliată a statului român.
Aderarea la OCDE nu presupune o singură negociere și nici adoptarea unui singur tratat. Instituțiile românești sunt evaluate separat, pe domenii, iar experții organizației verifică dacă legislația și practicile din România sunt compatibile cu standardele utilizate de statele membre.
Practic, este o radiografie a unei părți importante a administrației românești.
Procesul privește, printre altele, fiscalitatea, concurența, investițiile, companiile de stat, guvernanța corporativă, combaterea mitei, administrația publică, piața muncii, educația, sănătatea, mediul, digitalizarea, cercetarea și statisticile.
În multe dintre aceste domenii nu este suficient ca România să spună că respectă standardele. Autoritățile trebuie să arate ce legislație există, cum este aplicată, cine răspunde de aplicarea ei și ce rezultate produce.
Ce înseamnă, de fapt, coordonatorul aderării la OCDERolul lui Niculescu nu a fost acela de a conduce direct fiecare reformă.
Fiecare minister și instituție răspunde pentru propriul domeniu, însă coordonatorul național trebuie să mențină legătura între instituțiile din România și structurile OCDE, să urmărească evaluările, să deblocheze problemele care apar între ministere și să contribuie la construirea unei poziții comune a statului român.
Este tocmai experiența pe care Nicușor Dan a invocat-o luni seară atunci când a spus că Niculescu este un diplomat obișnuit „să armonizeze poziții”.
Procesul a presupus zeci de reuniuni tehnice, deplasări la Paris, vizite ale experților OCDE în România și discuții între reprezentanții organizației și oficialii români.
Luca Niculescu a participat personal la numeroase asemenea evaluări.
În noiembrie 2024, de exemplu, el a făcut parte din delegația României la evaluarea din cadrul Comitetului pentru Politică Științifică și Tehnologică al OCDE.
Tot în 2024, Niculescu a participat la evaluarea României în domeniul politicilor digitale, în urma căreia România a primit avizul formal al Comitetului pentru Politici Digitale al organizației.
Ulterior, România a obținut și avizul Comitetului pentru Știință și Politică Tehnologică. La acel moment, Luca Niculescu anunța că era al 15-lea aviz formal primit de România de la începutul negocierilor de aderare.
Zeci de misiuni de evaluareDimensiunea procesului poate fi văzută și din numărul întâlnirilor dintre experții români și cei ai OCDE.
Luca Niculescu declara anterior că, numai într-o anumită etapă a procesului, avuseseră loc aproximativ 50-60 de misiuni de evaluare la București.
Printre reformele pe care le-a menționat atunci se numărau înființarea și operaționalizarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice și aderarea României la Convenția OCDE privind combaterea mitei.
Aceste exemple arată de ce procesul OCDE este diferit de o negociere diplomatică clasică.
Unele solicitări formulate în timpul evaluării ajung direct în legislația românească.
Altele obligă instituțiile să creeze organisme noi, să schimbe proceduri sau să demonstreze că reformele adoptate funcționează și în practică.
Dosarul companiilor de stat, unul dintre cele mai dificileUnul dintre domeniile importante evaluate de OCDE este guvernanța companiilor controlate de stat.
România a fost nevoită să revizuiască legislația privind conducerea întreprinderilor publice și să creeze AMEPIP, instituție care trebuie să monitorizeze performanța acestora.
În martie 2025, Luca Niculescu a participat la Paris la o reuniune a grupului OCDE privind proprietatea de stat și practicile de privatizare.
Discuțiile au vizat implementarea cadrului legislativ revizuit privind modul în care statul își exercită calitatea de acționar, dar și aplicarea recomandărilor formulate anterior de OCDE.
Dosarul este relevant deoarece arată cum aderarea la organizație depășește zona Ministerului de Externe și ajunge direct în modul în care statul își administrează companiile și își desemnează conducerile.
Aproximativ 100 de acte normativeNicușor Dan a pus luni seară accent tocmai pe această dimensiune internă a activității lui Niculescu.
Potrivit președintelui, în cei aproximativ patru ani de lucru pentru aderarea la OCDE au fost elaborate aproximativ 100 de acte normative.
„A făcut o muncă de patru ani în care a dus la elaborarea a o sută de acte normative cu acordul partidelor parlamentare”, a spus Nicușor Dan.
Afirmația explică și logica desemnării sale într-un moment politic complicat: Niculescu a lucrat deja cu ministere, instituții și formațiuni politice pentru adoptarea unor schimbări cerute în procesul de aderare.
Activitatea sa nu a fost însă aceea de autor direct al tuturor acestor legi. Legislația a fost elaborată de ministerele și instituțiile responsabile, în cadrul procesului mai larg coordonat la nivel național.
De ce este OCDE importantă pentru RomâniaOrganizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică reunește 38 de state și este unul dintre principalele forumuri internaționale în care sunt stabilite și comparate politici economice și administrative.
Din OCDE fac parte majoritatea marilor economii occidentale, între care Statele Unite, Germania, Franța, Italia, Canada, Japonia sau Marea Britanie.
România încearcă de mai mulți ani să devină membră, după integrarea în NATO și Uniunea Europeană.
Organizația subliniază că aderarea nu este doar o procedură diplomatică, ci un proces prin care statul candidat trebuie să își aducă politicile și practicile cât mai aproape de standardele OCDE.
Pentru România, aderarea are inclusiv o miză economică.
Apartenența la OCDE poate funcționa pentru investitori ca un indicator suplimentar privind stabilitatea instituțiilor, predictibilitatea legislației și calitatea guvernanței.
În același timp, aderarea nu garantează automat investiții mai mari sau o creștere economică mai rapidă. Principalul câștig urmărit este apropierea politicilor publice și a instituțiilor de standardele comune ale organizației.
De ce procesul nu se termină atunci când România primește un avizÎn fiecare domeniu, evaluarea se încheie numai după ce comitetul OCDE responsabil consideră că România îndeplinește cerințele necesare și emite un aviz formal.
Faptul că România primește un asemenea aviz într-un domeniu nu înseamnă însă că țara a devenit membră.
Toate evaluările relevante trebuie finalizate, iar la sfârșitul procesului statele membre trebuie să ajungă la consens asupra aderării.
De aceea, fiecare aviz obținut reprezintă mai degrabă închiderea unui capitol tehnic decât finalul negocierilor.
România continuă să fie, în octombrie 2026, stat candidat la aderarea la OCDE.
Nicușor Dan: România trebuie acum să facă „saltul”Președintele a legat desemnarea lui Luca Niculescu și de etapa următoare a relației României cu OCDE.
„Cred că este un moment în care România să facă saltul, atât economia românească și administrația românească să facă saltul pe care aderarea la OCDE îl permite”, a declarat Nicușor Dan.
Șeful statului a spus că o mare parte din legislația necesară a fost deja adaptată și că provocarea este aplicarea acesteia.
„Noi suntem într-un moment în care ne-am adaptat legislația principală, secundară și acum trebuie să fim în stare să o aplicăm astfel încât să facem saltul”, a spus președintele.
Este, practic, și trecerea pe care Luca Niculescu ar urma să o facă dacă Guvernul său va primi votul Parlamentului: de la coordonarea diplomatică și administrativă a procesului OCDE la conducerea instituției care trebuie să pună în aplicare o mare parte dintre reformele negociate.
Luca Niculescu a declarat că acceptă responsabilitatea funcției de premier desemnat și că va lucra pentru formarea unei majorități parlamentare.
„Prima misiune va fi construirea unei majorități parlamentare care să voteze un guvern ce va fi profund ancorat în direcția europeană și euroatlantică a României. Voi avea discuții cu partidele parlamentare pentru a construi această majoritate și pentru a conveni asupra unui program de guvernare realist”, a spus noul premier desemnat.
Liniile directoareNiculescu a trasat liniile directoare ale viitoarei guvernări, privind consolidarea bugetară, economia, politica externă și securitate, menționând și pericolul dezinformării..
„Nu pot promite miracole, dar ce pot promite este seriozitate în folosirea banului public, predictibilitate pentru economie, respectarea angajamentelor României, accelerarea investițiilor și a reformelor și un stat care să funcționeze cât mai bine pentru cetățenii săi, adică pentru toți românii. Un stat mai puternic înseamnă și un stat mai bine protejat, iar în contextul unui război la graniță avem nevoie de fermitate și de viziune pentru a apăra România. Iar protejarea unei țări înseamnă și o societate capabilă să reziste dezinformării și manipulării. Și aici trebuie să ne întărim anticorpii”, a declarat Niculescu.
Exemplul dosarului OCDE ca model de cooperareLuca Niculescu a făcut referire și la procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), pe care l-a prezentat drept un exemplu de colaborare între partide și instituții în jurul unui obiectiv comun.
„În ultimii patru ani, partide politice, instituții din administrația centrală și cea locală au lucrat împreună pentru acest obiectiv comun, aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, cel mai important proiect după aderarea la NATO și la Uniunea Europeană”, a subliniat premierul desemnat.
„Avem nevoie de punți, nu de ziduri”În încheiere, acesta a vorbit și despre necesitatea de a „construi punți”
„Există această vorbă, potrivit căreia în lume sunt prea mulți oameni care construiesc ziduri și prea puțini care construiesc punți. Iar acesta este unul dintre momentele în care România are nevoie de punți. Să punem pentru o vreme ceea ce ne unește, înaintea lucrurilor care ne despartă ”, a conchis premierul desemnat.
Consultările și desemnareaPreședintele Nicușor Dan l-a desemnat luni seară pe diplomatul Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru, după consultările cu partidele parlamentare. Șeful statului a afirmat că l-a ales pe Niculescu deoarece consideră că acesta are „cele mai mari șanse să întrunească o majoritate” în Parlament.
După o zi de consultări cu partidele parlamentare, președintele Nicușor Dan a ales pentru Palatul Victoria un om din afara partidelor. Luca Niculescu, fost jurnalist, ambasador al României la Paris și coordonator al procesului de aderare la OCDE, a fost desemnat pentru funcția de prim-ministru.
Niculescu va trebui acum să își formeze echipa guvernamentală, să negocieze susținerea partidelor și să meargă în Parlament pentru votul de învestitură.
De la jurnalism la Palatul VictoriaLuca Niculescu are 55 de ani. S-a născut la București, pe 25 aprilie 1971, a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București în 1995 și a urmat un master în Jurnalism European la Strasbourg.
Cariera sa profesională a început însă înainte de terminarea facultății. În 1992 a ajuns la Radio Delta, devenit ulterior RFI România, iar din anul 2000 a fost redactor-șef al RFI România.
Niculescu povestea într-un interviu că intrase în radio ca student practicant și parcursese apoi toate etapele meseriei: reporter, redactor și realizator de emisiuni.
A devenit una dintre vocile cunoscute ale jurnalismului de politică externă din România. A realizat emisiuni la Money Channel și TVR, iar la Digi24 a moderat „Imparțial” și „Pașaport diplomatic”.
În paralel, a fost corespondent în România pentru mai multe instituții media franceze, între care France Info, France Culture, France Inter, TV5 și cotidianul Libération.
În 2010 a primit distincția „Jurnalistul European al Anului”, acordată de Institutul European din România.
Iohannis l-a trimis ambasador la Paris în 2016Schimbarea majoră de carieră a venit la sfârșitul lui 2015, când președintele Klaus Iohannis l-a nominalizat pentru postul de ambasador al României în Franța.
Niculescu a preluat misiunea în 2016 și a rămas la Paris până în 2022.
A fost acreditat și în Monaco și Andorra și a reprezentat România în relația cu instituțiile internaționale de la Paris, inclusiv cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și Organizația Internațională a Francofoniei.
Între 2019 și 2022 a condus și Grupul Ambasadorilor Francofoni din Franța.
Mandatul său a coincis cu o perioadă de apropiere politică între București și Paris și cu ascensiunea politică a lui Emmanuel Macron.
Înainte ca Macron să ajungă la Palatul Élysée, Ambasada României la Paris a găzduit inclusiv o întâlnire a acestuia cu ambasadorii statelor Uniunii Europene.
După alegerea lui Macron, Niculescu descria rezultatul drept o victorie a deschiderii în fața protecționismului.
„Alegerea se face între izolare și deschidere”, afirma el în 2017, într-o analiză asupra transformărilor politice europene.
„Diplomația, ca și jurnalismul, este un sport de contact”Una dintre declarațiile lui Luca Niculescu care capătă o semnificație aparte după desemnarea pentru funcția de premier datează din perioada mandatului său diplomatic.
„Diplomația, ca și jurnalismul, este un sport de contact”, spunea Niculescu într-un interviu din 2021.
Explicația sa era că relațiile nu pot fi construite exclusiv din birou, ci presupun întâlniri, contacte și discuții directe cu oamenii.
Într-un alt interviu, acordat la începutul mandatului de ambasador, Niculescu făcea o distincție între cele două profesii: jurnalistul învață să vorbească, în timp ce ambasadorul trebuie să învețe și când să tacă.
De la Palatul Victoria, fostul jurnalist va trebui însă să combine ambele reflexe: negocierea discretă cu partidele care îi pot asigura majoritatea și expunerea publică permanentă presupusă de funcția de premier.
Omul pus să ducă România în OCDEDupă încheierea mandatului de la Paris, în 2022, Niculescu s-a întors în administrația centrală.
A fost numit secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonator național al procesului de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Este probabil cea mai importantă experiență administrativă pe care Niculescu o aduce la Palatul Victoria.
Aderarea la OCDE nu presupune doar negocieri diplomatice. România trebuie să treacă evaluări în domenii precum administrația publică, fiscalitatea, investițiile, mediul, guvernanța corporativă, agricultura sau sănătatea.
Rolul lui Niculescu l-a obligat astfel să lucreze cu aproape întregul aparat guvernamental și să coordoneze ministere și instituții pentru adoptarea unor modificări de legislație și politici publice cerute în procesul de aderare.
În mai 2026, Niculescu anunța că România închisese 24 dintre cele 25 de comitete necesare și se afla pe primul loc între cele opt state care au început procese de aderare în 2022 și 2023.
Tot atunci făcea o afirmație rară într-un discurs public despre aparatul de stat:
„În ciuda provocărilor politice, există oameni în administrația publică care își fac treaba”, spunea Niculescu.
Experiența OCDE ar putea deveni acum una dintre principalele sale cărți de vizită într-un eventual program de guvernare axat pe reformarea administrației, disciplina fiscală și recâștigarea credibilității economice a României.
„Sunt condamnat să fiu optimist”Un alt discurs relevant pentru stilul viitorului premier a venit în septembrie 2025, când vorbea despre obiectivul aderării la OCDE.
Niculescu spunea că este „condamnat să fiu optimist” și că misiunea sa este să prezinte partenerilor externi imaginea unei Românii funcționale, orientate spre viitor și capabile să respecte standardele economiilor dezvoltate.
În aceeași intervenție a făcut și o mărturisire mai puțin obișnuită pentru un fost jurnalist de televiziune: după revenirea de la Paris și-a scos televizorul din casă pentru a nu mai urmări televiziunile de știri și pentru a se putea concentra asupra proiectului OCDE.
Despre organizație, Niculescu a încercat să explice public beneficiul într-o formulă simplă: dacă NATO înseamnă în primul rând securitate, iar Uniunea Europeană prosperitate, OCDE aduce României în special credibilitate și reputație economică, elemente care pot atrage investiții mai bune.
A mai fost propus într-un guvern chiar în această varăLuca Niculescu nu apare pentru prima dată într-o formulă guvernamentală în 2026.
În iunie, premierul desemnat Eugen Tomac l-a inclus în echipa sa drept propunere pentru funcția de ministru de Externe. Cabinetul Tomac nu a ajuns însă să preia guvernarea.
La numai câteva luni distanță, Niculescu face pasul direct către cea mai importantă funcție executivă din stat.
Relația foarte bună cu Franța reprezintă un alt element important al CV-ului său.
Niculescu a primit în 2023 Legiunea de Onoare în grad de Comandor, conferită de președintele Republicii Franceze. De asemenea, a primit Ordinul Artelor și Literelor în grad de Comandor și Crucea Regală a României.
Testul decisiv: majoritatea din ParlamentLuca Niculescu trebuie să construiască în următoarele zile o formulă de guvern și să obțină voturile necesare în Parlament pentru învestirea Cabinetului.
Tocmai lipsa unei structuri de partid proprii poate fi atât avantajul, cât și principala vulnerabilitate a premierului desemnat.
Aceștia au adus și un banner pe care scrie „Free CG” (nr. trad – Eliberați-l pe Călin Georgescu).
Echipați cu steaguri și bătând din palme, aceștia scandează: „Călin Georgescu este președinte!”.
Se împlinește o săptămână de când susținătorii lui Georgescu se adună în fața Arestului Central pentru a cere eliberarea fostului candidat la prezidențiale. Sâmbătă s-au adunat aproximativ 1.000 de persoane, iar duminică aproximativ 2.000 de susținători.
Protestele vin după ce Georgescu a fost arestat preventiv, marțea trecută, în urma deciziei Curții de Apel București care a dat curs solicitării DIICOT de arest preventiv pentru 30 de zile, în dosarul de înșelăciune cu un prejudiciu de 1,1 milioane de euro, în cadrul căruia Călin Georgescu este cercetat pentru că ar fi înșelat un om de afaceri din Buzău, promițând garantarea unui credit în valoare de 6 milioane de euro.
Încă de marți seara, Georgescu se află încarcerat în Arestul Central al Poliției Capitalei.
Diana Șoșoacă a declarat că în cadrul discuțiilor cu președintele Nicușor Dan a propus varianta alegerilor anticipate sau chiar nominalizarea sa pentru Palatul Victoria.
„(N.R. Nicușor Dan) m-a întrebat ce trebuie să facem. Da, noi am vrea alegeri anticipate. Dar ce să vezi? Constituția României nu permite unui guvern interimar, nici măcar interimar demis, pentru că termenul de interimar nu există în Constituția României, să organizeze alegeri. Suntem în Kafka, în teoria absurdului”, a declarat Diana Șoșoacă, luni, după discuțiile cu șeful statului.
„Cine să conducă? Doamna Șoșoacă!”„(N.R. Nicușor Dan) m-a întrebat cine să conducă guvernul, doamna Șoșoacă. Păi doamna Șoșoacă. Pentru că e singura care mai ține piept unui sistem și care are curajul să facă ceea ce trebuie. Mai ales să redea drepturile și libertățile fundamentale unui popor care este dezbinat și care este trimis jumătate din el în afara granițelor țării”, a mai spus eurodeputata.
„Frica de pușcărie” a parlamentarilorDeși s-a propus pentru Palatul Victoria, Șoșoacă a recunoscut că nu are șanse să primească votul de încredere, prin primsa „fricii de pușcărie” a parlamentarilor.
„Evident că nu va vota nimeni un guvern condus de Șoșoacă, pentru că toți aia din Parlament vor ajunge la pușcărie, unde își vor plăti singuri zilele de pușcărie și li se vor confisca averile. Pentru că nu noi am furat, nici voi, ci ei”, a spus membra Parlamentului European.
„Zic că am tot planul juridic făcut din 2021 ca senator. Se poate și am putea să avem și noi un venit de 3.000-4.000 de euro pe cap de locuitor și cu prețuri normale, nu nesimțite. Dar nu se vrea”, a continuat fosta senatoare.
Totul se rezumă la funcțiiDiana Șoșoacă a lansat atacuri dure și la adresa liderilor politici din Parlament subliniind că orice încercare de formarea a unei majorități pentru învestirea unui Guvern se rezumă la împărțirea funcțiilor în statul român.
„Și să știți că în toate negocierile pe care le-am avut cu absolut toate partidele, n-am auzit pe unul să spună ceva de interesul național, de România. Ci ce funcții vrei tu, cine vrei să fie la subsecretar de stat, nu putem să-ți dăm ministru, nu putem să-ți dăm viceprim-ministru, nu putem să-ți dăm, dar îți dăm la agenții, dar nu știu ce. Că alea interesante le țineți voi, ca să le rupeți în două și să le vinde străinilor”, a mai spus lidera SOS România.
Criza politică din RomâniaNicușor Dan a organizat această rundă de consultări cu partidele și grupurile parlamentare după ce fostul premier desemnat nu a reușit să obțină votul de încredere al Parlamentului.
Guvernul propus de Siegfried Mureșan, a fost respins miercuri de Parlament: 182 de parlamentari au votat pentru, cu mult sub cele 233 de voturi necesare învestirii.
Aceasta a fost a doua propunere respinsă de legislativ, după ce a picat la vot și propunerea de guvern Adrian Veștea, în luna iunie, deschizându-se astfel posibilitatea de organizare a alegerilor anticipate.
România se află în criză politică încă de la începutul lunii mai, când Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis printr-o moțiune de cenzură inițiată și votată de PSD și AUR.
Președinta SOS România, Diana Șoșoacă, a făcut declarațiile după aproximativ 34 de minute de discuții cu Nicușor Dan, în cadrul noii runde de consultări organizate luni, 5 octombrie, pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru. Consultările au loc după ce Parlamentul a respins Cabinetul propus de Siegfried Mureșan.
„Am adus la cunoștință și ce fac eu pe la ruși și cum o să mă tot duc pe la ruși și pe la americani și pe la chinezi”, a declarat Diana Șoșoacă după întâlnirea cu Nicușor Dan.
Șefa SOS România a continuat susținând că i-ar fi comunicat președintelui informații despre presupuse negocieri între Statele Unite și Federația Rusă.
„Am adus la cunoștință, pentru că nu știa, că în ultimele negocieri dintre Statele Unite ale Americii și Federația Rusă s-a hotărât ca România, într-un timp, în termen mediu, să ajungă în BRICS. Și evident am căzut în sfera de influență a Federației Ruse”, a spus Șoșoacă.
Ea și-a încheiat declarația pe acest subiect cu mesajul: „Puneți mâna și învățați rusă!”.
Declarația Dianei Șoșoacă privind o presupusă decizie americano-rusă ca România să intre în BRICS nu este susținută de dovezi.
BRICS reunește în prezent state precum Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud, Iran, Egipt, Etiopia, Emiratele Arabe Unite, Indonezia și Arabia Saudită. Printre parteneri se numără Belarus, Bolivia, Kazahstan, Cuba, Malaysia, Nigeria, Thailanda, Uganda, Uzbekistan și Vietnam. România nu apare pe aceste liste.
Nici afirmația potrivit căreia România ar fi fost plasată într-o „sferă de influență” a Federației Ruse în urma negocierilor dintre Washington și Moscova nu este confirmată de informații publice oficiale.
Șoșoacă s-a autopropus premier
În timpul discuției de la Cotroceni, Diana Șoșoacă a susținut și organizarea alegerilor anticipate, dar a admis că, înainte de acestea, România are nevoie de un guvern cu puteri depline.
„Nu îl recunosc ca președinte”Șoșoacă a reiterat la Cotroceni că nu îl recunoaște pe Nicușor Dan drept președinte al României și a reluat criticile la adresa Curții Constituționale, la doi ani de la decizia prin care candidatura sa la alegerile prezidențiale din 2024 a fost respinsă.
Delegația SOS România s-a prezentat îmbrăcată în negru la consultări, Șoșoacă afirmând că este vorba despre un gest simbolic prin care partidul marchează ceea ce consideră a fi „dispariția statului de drept” și a democrației din România.
Un șofer a fost prins de polițiști în timp ce circula cu 211 de kilometri la oră, pe autostrada A1, în zona kilometrului 316. Limita de circulație pe autostrăzile din România este de 130 de kilometri la oră.
Sursa foto: IPJ Alba
Polițiștii i-au înregistrat viteza cu camera RADAR, în cadrul unor acțiuni pentru prevenirea accidentelor de circulație și depistarea șoferilor care nu respectă normele rutiere.
Conducătorul auto a fost sancționat cu amendă și i-a fost reținut permisul. De asemenea, acesta nu se va mai putea urca la volan timp de 120 de zile.
57 de sancțiuni pentru viteză în doar cinci ore. Cum i-au depistat autoritățilePolițiștii au aplicat, în cadrul controalelor făcute pe segmentul de autostradă Boița-Holdea, la kilometrul 316, pe raza comunei Pianu, 75 de sancțiuni. 57 dintre acestea au fost pentru viteză peste limita regulamentară.
Autoritățile au reținut în total 12 permise de conducere, dintre care 11 pentru depășirea limitei de viteză legale, și anunță că vor continua controalele și în următoarea perioadă
Bărbatul cu vârsta de 35 de ani a fost prins în flagrant, vineri, pe Autostrada A1, în timp ce transporta și deținea în vederea comercializării, cantitatea de aproximativ 1 kilogram cocaină, potrivit DIICOT.
Stupefiantele au fost găsite ascunse într-un compartiment special amenajat în interiorul mașinii.
Bărbatul, care a fost reținut sâmbătă, este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri mare risc.
Acesta a fost arestat preventiv pentru o perioadă de 30 de zile.
Poliția Capitalei a fost sesizată luni, 5 octombrie, că doi reprezentanți ai mass-media ar fi fost agresați de un bărbat în fața unei instituții publice din Sectorul 3.
Din primele verificări, polițiștii au stabilit că sesizarea se confirmă: cele două victime au fost lovite intenționat, cu un obiect metalic.
Autorităţile au identificat persoana bănuită, un bărbat de 50 de ani.
Va fi sesizată unitatea de parchet competentăPolițiștii Secției 10 au întocmit un dosar penal pentru lovire sau alte violențe.
Bărbatul a fost adus de un echipaj de jandarmi la sediul Secției 10 Poliție, unde este audiat pentru a se stabili cu exactitate împrejurările în care s-a produs incidentul.
Cercetările continuă, iar în funcție de probele administrate vor fi dispuse măsurile legale.
Urmează să fie sesizată și unitatea de parchet competentă.
Poliția Capitalei a transmis că „condamnă ferm” orice formă de agresiune sau comportament violent la adresa jurnaliștilor.
Reprezentanții instituției subliniază că libertatea presei și siguranța jurnaliștilor trebuie respectate, iar faptele de violență sunt tratate cu fermitate și verificate cu celeritate.
