Agregator de ştiri

Anunțul morții fostului premier al Japoniei a fost făcut luni de către un înalt oficial al Partidului Liberal Democrat, partid al cărui președinte era Yasuo Fukuda.

Acesta a murit pe 22 octombrie, a declarat oficialul pentru AFP.

Fukuda a condus arhipelagul timp de un an, începând cu septembrie 2007, înlocuindu-l pe Shinzo Abe în funcția de șef al guvernului, al cărui prim mandat se încheiase după doar 12 luni.

În timpul mandatului său, Yasuo Fukuda a urmărit să îmbunătățească relațiile cu China. El l-a invitat pe președintele chinez de atunci, Hu Jintao, să viziteze Japonia.

Călătoria lui Hu Jintao din mai 2008 l-a transformat în primul șef de stat chinez care vizitează Japonia în ultimul deceniu. Cei doi lideri au emis o declarație comună prin care se angajează să stabilească o „relație reciproc avantajoasă, bazată pe interese strategice comune”.

Yasuo Fukuda a demisionat în septembrie 2008, confruntându-se cu o scădere a popularității sale, și s-a retras din politică în 2012, potrivit sursei citate.

Însă, pe măsură ce relațiile dintre Tokyo și Beijing se deteriorau din cauza unui arhipelag disputat și a dezacordurilor istorice, Yasuo Fukuda a vizitat China în 2014 pentru discuții cu președintele Xi Jinping.

El a deschis calea pentru un summit între Xi Jinping și Shinzo Abe în timpul celui de-al doilea mandat al acestuia din urmă.

Străzile mai multor orașe din Serbia s-au umplut de oameni care au sărbătorit victoria mișcării studențești, formată în urmă cu aproape doi ani. La Belgrad, Novi Sad și în alte localități, susținătorii studenților au ieșit în piețe, au dansat și au scandat „Victorie!”, în timp ce șoferii claxonau, iar cerul era luminat de artificii.

Potrivit BBC, atmosfera a fost una de bucurie și neîncredere. Mulți dintre cei prezenți nu se așteptau ca mișcarea studențească să obțină un asemenea rezultat.

„Serbia este liberă. Este un miracol”, a declarat un student.

În Piața Slavija din Belgrad, oamenii s-au îmbrățișat și au plâns de bucurie. „Este cu adevărat fantastic. Plângem cu toții. Nici nu ne vine să credem că a fost atât de ușor”, a declarat una dintre participantele la sărbătoare.

Novi Sad, orașul în care au început protestele, sărbătorește victoria

La Novi Sad, orașul din nordul Serbiei unde a început mișcarea de protest, centrul a fost plin de oameni.

„Acum totul va fi mai bine”, a spus un locuitor din Novi Sad pentru sursa citată.

Mișcarea studențească a apărut după prăbușirea unei copertine din beton la gara din Novi Sad, tragedie în care au murit 16 persoane. Protestatarii au acuzat corupția și neglijența autorităților și au cerut tragerea la răspundere a celor vinovați.

Manifestațiile au continuat aproape doi ani, iar mișcarea a atras treptat susținători din întreaga țară.

Studenții au atras candidați din mai multe domenii

Lista Studenților, formațiunea care a participat la alegeri, nu are o conducere politică tradițională. Candidații săi provin din diferite domenii, printre care medicina, învățământul universitar, cultura și sportul.

Mișcarea a promis să combată corupția, să elimine influența partidelor asupra companiilor publice și să asigure independența televiziunii publice.

Potrivit estimărilor institutului independent CeSID, Lista Studenților a obținut 52,9% din voturi, iar participarea la urne a ajuns la 69,34%, unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii ani.

Reprezentanții mișcării consideră că rezultatul alegerilor oferă Serbiei șansa unui nou început. „Acesta va fi un stat liber”, a declarat unul dintre candidați.

Un alt candidat le-a transmis susținătorilor că rezultatul demonstrează puterea oamenilor de a schimba conducerea țării.

„Nicio forță nu poate învinge pentru totdeauna un popor care a decis să își ia destinul în propriile mâini”, a spus acesta.

Următorul pas, formarea noului guvern

Victoria studenților marchează o schimbare importantă pentru Serbia, unde Partidul Progresist Sârb, condus de Aleksandar Vučić, s-a aflat la putere din 2012.

Mișcarea studențească a reușit să atragă alegători nemulțumiți de corupție și de modul în care au fost conduse instituțiile publice. Candidații săi au promis schimbări în administrație și mai multă transparență în activitatea autorităților.

Următorul pas va fi stabilirea viitorului prim-ministru și formarea unui nou guvern.

Prințesa Giacinta Ruspoli a decis să închirieze pentru turiști palatul istoric al familiei. Astfel, ea reușește să acopere costurile ridicate de întreținere a clădirii.

De asemenea, prințesa își dorește ca frumusețea și istoria palatului să poată fi descoperite și de alți oameni, nu doar de membrii familiei.

O noapte într-unul dintre apartamentele de lux ale palatului nu este deloc ieftină.

Pentru cel puțin 500 de euro, clienții primesc cazarea, micul dejun și serviciile unui majordom. Continuarea pe Mediafax Italia.

Anchetatorii Direcției Naționale Anticorupție l-au convins pe directorul general al Uzinei  Mecanice din Plopeni să recunoască că a luat șpagă, în timp ce era anchetat împreună cu o altă șefă, într-un dosar de luare de mită.

Tiberiu Pîrvu, directorul general al instituției, a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu DNA, în urma căruia a primit trei ani de închisoare cu suspendare și 120 de zile de muncă în folosul comunității.

La domiciliul șefului Uzinei Mecanice Plopeni, anchetatorii au găsit 500.000 de euro.

Cum au reușit anchetatorii DNA să obțină mărturiile

Cea care i-a trimis pe aceasta pistă pe anchetatori a fost directoarea economică a Uzinei Plopeni. Conform stenogramelor din dosar obținute de Gândul, ea le-ar fi mărturisit încă de la primele percheziții cum a funcționat întreaga operațiune.

„Pîrvu a spus să-i țin la mine pentru că trece el pe la mine prin birou la plecarea din sediu. A spus să-i număr și să-i împart. Am întrebat pe Pîrvu cum să-i împart și acesta a răspuns că jumate-jumate.

Când a coborât Tiberiu Pîrvu la mine în birou, după ce plecase toată lumea din birou, mi-a spus să-i pun jumătate într-o hârtie și să-i dau, iar jumătate să-i opresc eu.

I-am spus că nu vreau să-i iau și a spus că dacă nu-i iau se supără pe mine. Am observat că Pîrvu era foarte atent să nu-i apară amprentele pe bani. Pîrvu Tiberiu a luat foaia sau plicul cu jumătate din banii de la Brașoveanu, i-a pus în borsetă și a plecat”, a mărturisit șefa instituției.

Cum s-au împărțit sumele de bani, între directori

„Am luat și eu cealaltă jumătate de bani. Prima dată am primit de la Brașoveanu 40.000 lei din care eu am luat 20.000 lei si Pîrvu 20.000 lei. Atunci am înțeles de ce m-a pus pe mine Tiberiu Pîrvu director comercial: pentru că nu știam să-l refuz”, a declarat directoarea economică a instituției.

Toți inculpații din dosar ar fi încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției. Unele dintre ele preved pedeapsa cu închisoarea pentru trei ani și muncă în folosul comunității timp de 120 de zile. Pedeapsa convenită cu procurorii nu este însă și cea finală. Inculpații urmează sa se prezinte în fața instanțelor care vor lua decizia definitivă.

Potrivit Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, victimele ar fi fost convinse de persoane încă neidentificate că banii lor trebuie securizați în urma unei presupuse tentative de fraudă bancară.

Cum funcționa „metoda BNR”

Potrivit procurorilor, faptele ar fi avut loc la 17 și 23 iulie 2026, în mai multe locuri publice din București.

În baza unei înțelegeri prealabile cu persoane neidentificate până în prezent, inculpatul ar fi preluat de la patru persoane suma totală de 561.480 de lei, despre care ar fi prevăzut că provine din activități infracționale.

Anchetatorii susțin că victimele ar fi fost induse în eroare de persoane care s-ar fi prezentat în mod fals drept reprezentanți ai Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și ai Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).

Sub pretextul că banii trebuie protejați în urma unei presupuse tentative de fraudă asupra conturilor bancare, victimelor li s-ar fi cerut să predea sumele de bani. Pentru a da credibilitate scenariului, persoanele implicate ar fi transmis inclusiv un presupus acord de confidențialitate prin intermediul aplicației WhatsApp.

Pedeapsă de un an și două luni de închisoare

La 21 octombrie 2026, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București a încheiat cu inculpatul un acord de recunoaștere a vinovăției pentru complicitate la înșelăciune în formă continuată.

Prin acord a fost stabilită o pedeapsă de un an și două luni de închisoare, cu executare în regim de detenție.

Cetățeanul ucrainean se afla în arest preventiv din 8 august 2026, măsura fiind menținută potrivit acordului încheiat.

Instanța va decide dacă admite acordul

Acordul de recunoaștere a vinovăției urmează să fie soluționat de Judecătoria Sectorului 1 București. Instanța poate admite sau respinge acordul, iar soluția definitivă în cauză aparține judecătorilor.

Parchetul precizează că încheierea acordului reprezintă o modalitate de sesizare a instanței și nu înlătură principiul prezumției de nevinovăție.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina ar trebui să mențină o armată de 800.000 de efective pentru a-și asigura securitatea, adăugând că dimensiunea Forțelor Armate ale Ucrainei (FAU) este o chestiune internă care nu va face obiectul negocierilor cu Rusia sau cu SUA.

Într-un interviu acordat Allei Mazur, prezentatoarea emisiunii „TSN.Tyzhden” („TSN.Săptămâna”), Zelenski a spus că principalul scop este cum va fi finanțată armata ucraineană și ce garanții de securitate va primi țara în cadrul oricărui acord de pace, potrivit Kyiv Post.

„Dacă dispun de finanțare suficientă, vreau să mențin o armată de 800.000 de oameni. Dacă vom fi în NATO, numărul ar putea fi de 800.000 sau mai puțin”, a spus el.

Potrivit lui Volodimir Zelenski, problema principală în acest moment este cine este dispus să finanțeze forțele armate ale Ucrainei.

„Și aceasta este întrebarea mea pentru NATO”, a adăugat el.

Reluarea serviciului Starlink și a schimbului de informații de intelligence

Președintele a mai spus că serviciul Starlink a fost repus în funcțiune în Ucraina și că țara primește din nou, fără întreruperi, informații de intelligence privind rachetele balistice, în urma unor discuții pe care le-a descris drept productive, purtate la Oslo.

Potrivit acestui, fluxul de informații de intelligence pentru Ucraina, referitoare la atacurile cu rachete balistice, funcționează acum la capacitate maximă (100%).

„Dialogul dintre Ucraina și SUA – care devenise destul de tensionat – a revenit la o stare funcțională. Starlink este din nou operațional (începând de sâmbătă, 24 octombrie, ora 05:20). Am obținut rezultatul dorit; am asigurat ceea ce aveam nevoie. Acesta a fost unul dintre punctele discutate la Oslo”, a spus Zelenski.

Tensiunile cu Washingtonul au vizat trei aspecte principale, a spus acesta: deficitul de sisteme de apărare antiaeriană, restricțiile operaționale privind Starlink și limitările impuse asupra informațiilor de intelligence furnizate de SUA.

Două dintre aceste probleme au fost deja soluționate, a precizat Volodimir Zelenski, deși chestiunea furnizării unor sisteme suplimentare de apărare antiaeriană rămâne nerezolvată.

Președintele a discutat, de asemenea, despre un document care conține propuneri ale SUA pentru încetarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, document transmis președintelui rus Vladimir Putin de către emisarul special al SUA, Steve Witkoff.

Potrivit șefului statului, documentul include propuneri din partea Washingtonului, dar Ucraina a precizat că două aspecte nu sunt negociabile: neutralitatea țării și impunerea unor restricții forțelor sale armate.

„Documentul conține diverse propuneri din partea americană. Noi susținem că aspectele esențiale sunt următoarele: nu poate exista nicio discuție despre adoptarea neutralității de către statul nostru și nici despre impunerea unor restricții armatei ucrainene”, a declarat Zelenski.

El nu a dezvăluit dacă „liniile roșii” ale Ucrainei sunt menționate explicit în document, precizând că acordurile încheiate cu SUA îl împiedică să divulge toate detaliile.

Cu toate acestea, Volodimir Zelenski a reiterat faptul că Rusia nu poate dicta termenii garanțiilor de securitate ale Ucrainei.

„Prin urmare, restricțiile asupra armatei noastre și neutralitatea Ucrainei nu fac obiectul discuțiilor. Problema teritoriului reprezintă o «linie roșie» care poate fi abordată doar la nivelul liderilor. Pentru noi, aceasta a fost întotdeauna o constantă nenegociabilă”, a spus el.

„Totuși, americanii aduc frecvent în discuție chestiunea teritoriului – întrebând la ce am fi dispuși să renunțăm în schimbul anumitor principii fundamentale”, a adăugat Zelenski.

Selecționerul David Gérard a convocat 19 înaintași și 15 jucători de treisferturi pentru prima etapă a pregătirii, majoritatea evoluând la cluburi din România. Patru dintre cei 34 de jucători evoluează în străinătate: trei în Franța și unul în Italia.

Reunirea lotului a avut loc duminică, iar stafful tehnic urmărește să evalueze jucătorii și să consolideze relațiile de joc înaintea celor trei partide pe care Stejarii le vor disputa pe teren propriu, în luna noiembrie.

„Pentru această primă săptămână, am decis să aducem un grup tânăr, cu mai puțină experiență internațională. Îmi doresc foarte mult să petrec timp cu acești jucători, să îi cunosc mai bine și să văd ce pot aduce echipei. Unii vor fi alături de noi doar pentru o săptămână, dar cred că acea săptămână poate fi foarte valoroasă pentru ei și pentru noi”, a declarat David Gérard, potrivit Federației Române de Rugby.

Selecționerul a explicat prezența mai multor jucători de la Romanian Wolves, selecționata României care evoluează în Rugby Europe Super Cup.

„Avem mulți jucători de la Romanian Wolves în grup, deoarece vreau să continuăm să construim pe baza muncii pe care am depus-o deja împreună și să creăm continuitate cu echipa națională”, a adăugat tehnicianul francez.

Tonga, SUA și Canada, adversarele Stejarilor în noiembrie

România va disputa trei meciuri pe Stadionul Național de Rugby „Arcul de Triumf” din București, toate cu începere de la ora 18:30. Primul adversar va fi Tonga, vineri, 6 noiembrie, urmat de Statele Unite ale Americii, sâmbătă, 14 noiembrie, și Canada, vineri, 20 noiembrie.

Cele trei echipe sunt, asemenea României, calificate la Cupa Mondială de rugby din Australia, programată în 2027.

În prima parte a competiției, disputată în luna iulie, în America de Sud, România a învins Samoa cu 38-37, a remizat cu Uruguay, scor 36-36, și a pierdut în fața statului Chile, scor 31-48.

Biletele pentru cele trei meciuri de la București sunt disponibile prin platformele Bilete.ro și Eventim.

Lotul convocat pentru prima săptămână a pregătirii, potrivit Federației Române de Rugby:

Linia I: Alexandru Savin (CS Rapid), Iulian Hartig (CS Dinamo), Eduard Matei (SCM USV Timișoara), James Scott (CS Rapid), Cosmin Manole (CS Dinamo), Jean-Pierre Smith (CS Dinamo), Tudor Butnariu (SCM USV Timișoara), Adrian Țală (US Barbezieux).

Linia a II-a: Logan Weidner (CS Rapid), Ștefan Iancu (SCM USV Timișoara), Matthew Tweddle (CS Rapid).

Linia a III-a: Cristi Boboc (CSA Steaua), Mihai Popescu (CS Dinamo), Iacopo Bianchi (Rovigo), Keanan Murray (CS Dinamo), Alexander Dinu (CS Rapid), Etienne Terblanche (CS Dinamo), Bogdan Andreică (CS Rapid).

Mijlocași la grămadă: Alin Conache (CSA Steaua), Toma Mîrzac (CSM Știința Baia Mare), Rareș Mîrzac (CS Rapid).

Mijlocași la deschidere: Ștefan Cojocariu (CS Rapid), Daniel Plai (SCM USV Timișoara).

Centri: Mihai Graure (CS Dinamo), Alexandru Bucur (SCM USV Timișoara), Fonovai Tangimana (CS Dinamo), Serge Le Mezec (RC Tarbes).

Aripi: Iliesa Tiqe (SCM USV Timișoara), Tevita Manumua (SCM USV Timișoara), Damian Bonaparte (CSA Steaua), Ovidiu Neagu (SCM USV Timișoara).

Fundași: Marius Simionescu (SCM USV Timișoara), Eduard Jumătate (Stade Français).

Măsura a intrat în vigoare luni, la ora 09:00, și este programată să rămână valabilă până joi, 29 octombrie, la ora 17:00.

Potrivit Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, autoritățile române au fost informate despre restricții de către autoritățile de frontieră bulgare, prin Centrul Comun de Contact Giurgiu.

Lucrările sunt efectuate pe partea bulgară a Podului Prieteniei și presupun intervenții de construcție și montarea rosturilor de dilatație.

Circulație alternativă la aproximativ 20 de minute

Pe durata intervențiilor, banda de circulație din stânga este închisă.

Traficul în ambele sensuri, atât dinspre România către Bulgaria, cât și dinspre Bulgaria către România, se desfășoară alternativ pe banda din dreapta.

Circulația este dirijată la intervale de aproximativ 20 de minute, situație care poate genera timpi suplimentari de așteptare, în special în perioadele cu trafic intens.

Podul nu este, așadar, închis complet circulației, însă capacitatea de tranzit este redusă pe durata lucrărilor.

Șoferii, sfătuiți să ia în calcul întârzierile

Poliția de Frontieră le recomandă celor care intenționează să tranziteze zona în următoarele zile să își planifice din timp deplasările și să ia în calcul posibilitatea apariției unor întârzieri.

Conducătorii auto sunt, de asemenea, sfătuiți să respecte semnalizarea temporară și indicațiile autorităților aflate la fața locului.

Restricțiile sunt programate să fie ridicate joi, 29 octombrie, la ora 17:00, după finalizarea lucrărilor anunțate pe partea bulgară a podului.

Marian Godină susține că a identificat mai multe comentarii publicate de Dan Tanasă de pe contul său verificat de Facebook, în care deputatul AUR folosește expresii jignitoare la adresa persoanelor care interacționează cu acesta.

Printre replicile prezentate de Godină se numără „Mâncător de muci”, „Dorele, tu ești bah?”, „Cristi, iar ai pus mâna pe punga de diluant?”, „aplauzi ca foca” și „de la banane ai început să behăi”.

Potrivit fostului polițist, comentariile au fost salvate și incluse în sesizarea transmisă Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Godină invocă propriul argument al lui Tanasă privind imunitatea parlamentară
În postarea sa, Marian Godină pornește de la apărarea invocată de deputatul AUR în dosarul în care a fost trimis în judecată pentru incitare la violență, ură sau discriminare.

Tanasă a susținut că mesajele sale de pe Facebook reprezintă opinii politice și că mandatul parlamentar nu se exercită doar în timpul unui program de lucru.

Godină consideră că această interpretare ridică o întrebare privind statutul comentariilor jignitoare publicate de parlamentar.

„Dacă susțineți că activitatea de pe Facebook reprezintă exercitarea mandatului parlamentar și că sunteți parlamentar 24 de ore din 24, atunci apare o întrebare cât se poate de legitimă: Când îi faceți pe cetățeni mâncători de muci, îi întrebați dacă au inhalat diluant sau le spuneți că behăie, vă aflați tot în exercitarea mandatului parlamentar?”, scrie Godină.

Fostul polițist arată că, într-unul dintre comentariile pe care le-a identificat, Dan Tanasă ar fi precizat chiar el: „Da, sunt parlamentar, despre asta e vorba”.

Ce pedeapsă prevede Codul penal pentru purtare abuzivă

Marian Godină invocă articolul 296 alineatul (1) din Codul penal, care sancționează folosirea expresiilor jignitoare de către o persoană aflată în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Textul de lege prevede o pedeapsă cu închisoarea de la o lună la șase luni sau amendă.

Pentru existența infracțiunii este necesar, între altele, ca expresiile respective să fi fost folosite în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Simpla calitate de parlamentar nu stabilește automat îndeplinirea acestei condiții.

„Consider că există suficiente elemente pentru a solicita organelor judiciare să analizeze această situație. De aceea, am sesizat azi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”, a anunțat Godină.

Dan Tanasă, trimis în judecată săptămâna trecută pentru mesajul despre livratorii străini

Noua sesizare vine la numai patru zile după ce Parchetul General a anunțat, pe 22 octombrie, trimiterea în judecată a deputatului AUR Dan Tanasă pentru incitare la violență, ură sau discriminare.

Dosarul privește o postare publicată pe Facebook la 19 august 2025, în care parlamentarul îndemna românii să refuze comenzile livrate de persoane care nu au cetățenie română.

„Refuzați comanda dacă aceasta nu este livrată de un român. Nu mai încurajați importul de muncitori necalificați din Asia și Africa. Treziți-vă!”, scria Tanasă.

Potrivit procurorilor, mesajul reprezenta o incitare publică la ură și discriminare împotriva lucrătorilor proveniți din Asia și Africa, pe criterii de rasă, naționalitate, etnie și religie.

Anchetatorii au analizat și argumentul privind imunitatea parlamentară, arătând că aceasta protejează voturile și opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, fără a împiedica urmărirea penală pentru fapte care nu beneficiază de această protecție.

Dosarul a fost trimis Înaltei Curți de Casație și Justiție. Dan Tanasă beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive.

Godină îi cere explicații și pentru împrumuturi de 942.000 de lei

În finalul postării, Marian Godină aduce în discuție și situația financiară a deputatului AUR.

Acesta susține că, potrivit declarației de avere a parlamentarului, Dan Tanasă ar fi contractat în 2024 trei împrumuturi de la persoane fizice, în valoare de 840.000 de lei, 77.500 de lei și 24.500 de lei.

Suma totală indicată de Godină este de 942.000 de lei, iar împrumuturile ar fi avut scadența în 2025.

Fostul polițist susține că veniturile anuale declarate de Tanasă ar fi fost de aproximativ 139.000 de lei și îl întreabă cum a reușit să ramburseze sumele împrumutate.

„Ați reușit, domnule Tanasă, să înapoiați banii într-un an? Dacă da, cum? De unde?”, întreabă Godină.

Informațiile despre împrumuturi și venituri sunt prezentate de Godină ca provenind din declarația de avere, însă documentul și eventualele rambursări nu au fost verificate independent. Existența unor împrumuturi nu reprezintă, în sine, o încălcare a legii.

Folosirea serviciilor de inteligență artificială fără contract poate avea „consecințe pentru securitatea informațiilor noastre”, a scris directorul pentru digitalizare, Mikael Wettercrantz, conform Sveriges Radio.

El a refuzat un interviu cu Ekot, postul de știri al radioului public. Cancelaria Guvernului (Regeringskansliet) cuprinde biroul premierului și ministerele.

Ce se schimbă pentru funcționari

Într-un e-mail trimis televiziunii publice SVT, instituția a precizat că doar versiunile din browser ale celor două servicii vor fi blocate. Unii angajați vor putea folosi în continuare modelele ChatGPT și Claude printr-o platformă internă pentru asistenți AI, numită Intric. Serviciul de presă nu a spus câți angajați au acest acces.

În paralel, după o analiză internă, instituția a întărit securitatea Copilot, dar nu a vrut să dea detalii, invocând motive de securitate. Folosirea aplicației chinezești DeepSeek fusese deja restricționată.

Alte instituții au luat aceeași decizie

Cancelaria Guvernului nu e singura care a blocat aceste servicii. Agenția fiscală (Skatteverket) și Agenția pentru instituțiile de îngrijire specială (SiS), care administrează centre pentru tineri și pentru tratarea dependențelor, au introdus deja restricții similare. Autoritatea de executare silită (Kronofogden) analizează și ea măsura.

La Administrația suedeză a transporturilor, auditul intern a descoperit la începutul anului că angajații foloseau pe scară largă, și riscant, aproximativ zece servicii AI diferite. „Am văzut mai multe exemple de utilizare problematică a serviciilor AI deschise. Exemplele privesc atât caracterul sensibil al informațiilor introduse, cât și modul în care au fost gestionate răspunsurile generate de AI”, au scris auditorii.

Parlamentul European a mers și mai departe: în februarie a dezactivat funcțiile AI de pe toate dispozitivele de serviciu, inclusiv ChatGPT, Claude și Copilot.

Suedia blochează ChatGPT și Claude pentru funcționarii guvernamentali. Ce asistent AI au voie să folosească

Măsura vizează doar calculatoarele de serviciu ale unor instituții, nu și cetățenii sau companiile din Suedia. Subiectul folosirii AI la vârful guvernului a mai stârnit discuții: premierul Ulf Kristersson a fost criticat după ce a declarat că folosește destul de des astfel de instrumente în munca sa.

Microsoft a integrat modelele Claude în Copilot la începutul lui 2026. În Uniunea Europeană, acestea sunt dezactivate implicit și trebuie pornite de administratori. Guvernul suedez nu a confirmat dacă le-a activat în versiunea sa de Copilot.

Oficialii americani ar considera că politicianul ungar ar putea obține inclusiv sprijinul Rusiei și Chinei, două dintre statele cu drept de veto în Consiliul de Securitate, potrivit LIGA.net, care citează informații publicate de The Wall Street Journal pe baza unor surse din trei țări.

Washingtonul ar fi discutat deja cu Orbán

Oficiali ai administrației americane ar fi abordat direct cu Viktor Orbán posibilitatea intrării în cursa pentru conducerea ONU și ar fi încercat să afle în ce măsură acesta este interesat de funcție.

Potrivit informațiilor atribuite publicației americane, fostul premier ungar ar fi deschis unei asemenea perspective, dar nu ar dori să-și anunțe candidatura fără garanții solide că dispune de suficiente voturi pentru a câștiga.

Orbán nu a comentat până acum informațiile privind eventuala sa candidatură.

Un oficial al Departamentului de Stat, citat de sursele menționate, susține că Rusia și China ar putea sprijini candidatura politicianului ungar.

Calculele Washingtonului ar indica în prezent opt voturi favorabile în Consiliul de Securitate, administrația americană sperând să ajungă la zece voturi din totalul celor 15 membri.

Franța și Marea Britanie ar putea fi decisive

Obținerea unui număr suficient de voturi nu este însă singura condiție pentru desemnarea viitorului secretar general.

Candidatul trebuie recomandat de Consiliul de Securitate al ONU și ulterior numit de Adunarea Generală.

Cei cinci membri permanenți ai Consiliului, Statele Unite, Rusia, China, Franța și Marea Britanie,  dispun de drept de veto. În consecință, opoziția unuia dintre aceștia poate bloca o candidatură.

În cazul lui Orbán, pozițiile Parisului și Londrei sunt considerate deosebit de importante, în condițiile în care Washingtonul estimează că Moscova și Beijingul ar putea susține candidatura.

Mandatul actualului secretar general, António Guterres, se încheie la 31 decembrie 2026, iar succesorul său ar urma să preia funcția la 1 ianuarie 2027. Procesul de consultare pentru desemnarea viitorului șef al organizației este în desfășurare.

De ce ar miza administrația Trump pe Orbán

Politicile promovate de Viktor Orbán de-a lungul carierei sale îl fac atractiv pentru o parte a mișcării MAGA din Statele Unite.

Pozițiile sale privind migrația, organizațiile societății civile, sistemul judiciar și presa au rezonat cu cercurile conservatoare americane. În același timp, politicianul ungar a avut numeroase confruntări cu instituțiile Uniunii Europene și a dezvoltat relații apropiate cu Beijingul.

Donald Trump l-a susținut anterior pe Orbán în competițiile electorale, iar vicepreședintele american J.D. Vance a participat la campania acestuia.

Potrivit unei surse familiarizate cu discuțiile, un eventual anunț public privind candidatura ar putea fi amânat până după alegerile americane de la jumătatea mandatului.

Relația cu Putin ar putea provoca opoziție

O eventuală candidatură Orbán ar fi însă controversată, inclusiv în Europa.

Relația sa cu președintele rus Vladimir Putin și pozițiile adoptate față de Moscova ar putea determina mai multe state să se opună instalării sale în fruntea ONU.

Subiectul apare într-un moment în care însăși funcționarea Organizației Națiunilor Unite este pusă tot mai des în discuție. Mai mulți lideri au cerut reformarea instituției și, în special, a Consiliului de Securitate.

Ucraina a criticat în mod repetat faptul că Rusia își păstrează statutul de membru permanent și dreptul de veto în Consiliul de Securitate în timp ce poartă războiul împotriva sa. Kievul a cerut încă din 2022 contestarea locului ocupat de Federația Rusă în structurile ONU.

Deocamdată, însă, informațiile privind candidatura lui Viktor Orbán nu echivalează cu o intrare oficială în cursă. Discuțiile relatate indică mai degrabă că Washingtonul încearcă să determine dacă există suficiente voturi pentru transformarea variantei Orbán într-o candidatură viabilă.

Atacurile rebelilor houthi din Yemen asupra Arabiei Saudite au provocat o creștere puternică a prețurilor petrolului la sfârșitul săptămânii trecute. Luni, însă, cotațiile au început să scadă, în timp ce investitorii evaluează atât riscul întreruperii livrărilor de petrol, cât și posibilitatea reducerii consumului din cauza prețurilor ridicate.

Potrivit CNBC, contractele futures pentru petrolul american West Texas Intermediate (WTI) au scăzut cu 2,19%, până la 101 dolari pe baril, în timp ce petrolul Brent, reperul internațional pentru stabilirea prețurilor, s-a ieftinit cu 1,89%, până la 114,51 dolari pe baril.

Atacurile asupra Arabiei Saudite pot scumpi din nou petrolul

Rebelii houthi din Yemen au anunțat că au atacat sâmbătă principalul aeroport din Riad, capitala Arabiei Saudite, precum și instalații petroliere din regat.

Alte rachete și drone au fost interceptate de autoritățile saudite duminică. În aceeași zi, operațiunile de pe principalul aeroport al țării au fost reluate parțial, deși aeroportul suferise pagube în urma atacurilor anterioare.

Rebelii houthi au amenințat că vor continua atacurile.

Arabia Saudită este unul dintre cei mai mari producători și exportatori de petrol din lume. Atacurile asupra conductelor, rafinăriilor și terminalelor de export pot întrerupe livrările și pot duce la creșterea rapidă a prețurilor.

Un atac de amploare asupra infrastructurii petroliere saudite ar putea avea consecințe la nivel mondial, deoarece multe țări depind de petrolul și combustibilii importați.

Petrolul ar putea depăși 140 de dolari pe baril

Analiștii de pe piața petrolului estimează că incertitudinea geopolitică a adăugat deja aproximativ 20 de dolari la prețul unui baril de petrol.

Această diferență reprezintă ceea ce specialiștii numesc primă de risc geopolitic: suma suplimentară pe care cumpărătorii sunt dispuși să o plătească din cauza temerilor că aprovizionarea ar putea fi întreruptă.

Experții avertizează că un atac important asupra conductei Est-Vest din Arabia Saudită, care permite transportul petrolului către Marea Roșie, sau asupra altor rafinării ar putea provoca noi creșteri puternice ale prețurilor.

Totuși, petrolul foarte scump poate produce și efectul invers, prin reducerea cererii.

Dacă petrolul Brent depășește pragurile de 120, 130 sau 140 de dolari pe baril, consumul ar putea începe să scadă, explică analiștii.

Fenomenul este cunoscut în economie drept distrugerea cererii. Atunci când petrolul și carburanții devin prea scumpi, populația începe să consume mai puțin, companiile reduc unele activități, iar transporturile și industria încearcă să limiteze cheltuielile cu energia.

Prin urmare, prețurile foarte ridicate pot ajunge să reducă cererea de petrol, ceea ce limitează posibilitatea unor noi scumpiri.

Problemele rafinăriilor pot menține prețurile ridicate și în 2027

O altă problemă importantă este legată de rafinării, unde petrolul brut este transformat în benzină, motorină și alți combustibili.

Dacă rafinăriile sunt grav avariate în urma atacurilor, reparațiile pot dura mult timp, iar producția de combustibili poate scădea.

Analiștii avertizează că problemele ar putea continua în 2027 și chiar după acest an.

Astfel, benzina și motorina ar putea rămâne scumpe chiar dacă prețul petrolului brut începe să scadă, deoarece rafinăriile nu ar putea produce suficienți combustibili pentru a acoperi cererea.

Arabia Saudită va depozita petrol în Singapore din 2027

Arabia Saudită intenționează să înceapă depozitarea petrolului brut în Singapore din a doua jumătate a anului 2027, au anunțat miniștrii energiei din cele două țări.

Prin această măsură, Arabia Saudită vrea să asigure livrări mai sigure către țările asiatice. Depozitarea petrolului mai aproape de cumpărători poate reduce întârzierile și problemele provocate de eventualele întreruperi ale transportului.

SUA folosesc rezervele de petrol pentru a acoperi lipsa de aprovizionare

În Statele Unite, Departamentul Energiei a autorizat vineri eliberarea a până la 400.000 de barili de petrol din Rezerva Strategică, pentru a compensa problemele de aprovizionare ale unei rafinării din Louisiana.

În același timp, producătorii americani nu se grăbesc să mărească producția. Deși unele companii au început să folosească mai multe instalații de foraj, investițiile importante sunt în continuare limitate.

Companiile se tem că prețurile petrolului pot varia puternic, iar investițiile în noi sonde ar putea deveni nerentabile dacă prețurile scad.

Din acest motiv, Statele Unite ar putea avea dificultăți în a crește rapid producția pentru a compensa eventualele întreruperi ale livrărilor de petrol din Orientul Mijlociu.

Schimbul de replici dintre liderii PNL și PSD continuă la mai puțin de o săptămână de la învestirea Guvernului Luca Niculescu, susținut în Parlament și de cele două partide.

Într-o postare publicată luni pe Facebook, Ilie Bolojan îl acuză pe liderul PSD Sorin Grindeanu că încearcă să stabilească agenda noului Executiv, deși funcția de prim-ministru este ocupată de Luca Niculescu.

„Observ că domnul Grindeanu își asumă rolul unui premier de facto, anunțând activități și stabilind, practic, agenda domnului Niculescu. Ar fi și mai bine dacă domnul Grindeanu ar ști, totuși, despre ce vorbește”, transmite fostul șef al Guvernului.

Bolojan: Grindeanu își pregătește scuzele pentru ratarea deficitului

Președintele PNL susține că declarațiile liderului PSD privind situația bugetară pregătesc terenul pentru eventuale cheltuieli suplimentare la rectificările bugetare din următoarele zile.

Bolojan îl acuză pe Grindeanu că ar urmări evitarea măsurilor de control al cheltuielilor, astfel încât responsabilitatea pentru o eventuală depășire a deficitului să poată fi atribuită fostei guvernări.

„Ori domnul Grindeanu nu înțelege nimic, ori, cel mai probabil, își fabrică scuzele pentru un eșec.”

Fostul premier susține că liderul social-democrat vrea să justifice și absența unor măsuri promise de PSD din bugetul pentru 2027, pe motiv că acestea nu ar avea acoperire financiară.

„Noi vom sta cu ochii pe tot ceea ce vor face”, avertizează Bolojan.

Cele trei agenții de rating, invocate în disputa privind deficitul

În apărarea estimărilor bugetare ale fostului Executiv, Bolojan invocă evaluările celor trei mari agenții internaționale de rating.

Potrivit cifrelor prezentate de acesta, Moody’s estimează pentru România un deficit de 5,8% din PIB în 2026, Fitch anticipează 5,9%, iar Standard & Poor’s, 6,2%.

Liderul PNL subliniază că niciuna dintre cele trei agenții nu a retrogradat România și susține că acestea au analizat inclusiv obligațiile de plată ale statului.

Bolojan îl întreabă pe Grindeanu dacă pune la îndoială competența agențiilor de rating sau dacă acuză Ministerul Finanțelor că le-ar fi transmis informații incorecte, în condițiile în care PSD a avut reprezentanți la conducerea instituției pe parcursul acestui an.

Disputa privind banii europeni și deficitul trimestrial

O altă critică formulată de Bolojan privește interpretarea datelor privind deficitul bugetar.

Fostul premier susține că deficitul înregistrat într-un anumit trimestru nu trebuie confundat cu rezultatul de la finalul anului. Potrivit explicațiilor sale, statul a avansat cheltuieli pentru finalizarea investițiilor din PNRR, iar o parte dintre aceste sume urmează să fie recuperate prin cererile de plată 5 și 6.

Bolojan acuză totodată PSD că ar fi provocat pierderea unor fonduri europene prin nerespectarea țintelor de decarbonizare și neaprobarea legii salarizării.

Disputa vine după publicarea datelor Eurostat, care arată că România a înregistrat în trimestrul al doilea din 2026 un deficit trimestrial ajustat sezonier de 9,2% din PIB, cel mai ridicat din Uniunea Europeană.

Ministerul Finanțelor a precizat însă că indicatorul trimestrial, calculat conform metodologiei europene, nu poate fi comparat direct cu deficitul anual. Potrivit instituției, deficitul cumulat la nouă luni, calculat conform metodologiei naționale, era de 3,82% din PIB, față de ținta anuală de 6,2%.

De la ce a pornit conflictul. Grindeanu acuză facturi neachitate de peste 30 de miliarde de lei

Reacția lui Ilie Bolojan vine după ce Sorin Grindeanu a acuzat duminică fosta guvernare că a lăsat în urmă facturi neachitate și obligații financiare de peste 30 de miliarde de lei.

Liderul PSD a susținut că măsurile de austeritate nu au reușit să stabilizeze bugetul, dar au afectat economia și veniturile populației.

Grindeanu a mai afirmat că bugetul adoptat în aprilie ar fi fost epuizat în octombrie și a promis schimbarea direcției economice.

„Am fost destul de șocat să descopăr că era un glonț, nu doar un glonț, ci un glonț cu cuvântul «RAT» (n. r. – „șobolan”) inscripționat pe el și cu legitimația mea de pompier”, a declarat ministrul australian Paul Edbrooke, fost pompier și deputat laburist.

Potrivit The Independent, el a găsit glonțul pe capota mașinii sale sâmbătă, după ce a lipsit timp de aproximativ o oră la un eveniment comunitar.

Glonțul era gravat cu vechiul său număr de identificare de pompier, format din cinci cifre, un „detaliu personal de care doar pompierii ar putea fi conștienți”, a spus ministrul.

Ministrul, vizat de mai multe amenințări

Edbrooke a adăugat că primește amenințări agresive și insulte pe rețelele de socializare din partea unei „mici minorități” de persoane din Uniunea Pompierilor Uniți (UFU). Totuși, a precizat că acestea nu sunt reprezentative pentru pompieri. Mai mult, a spus că nu știe cine a lăsat glonțul.

„Acesta este doar un mic grup de oameni dintr-un sindicat care cred tot ce li se spune de către conducere și cred că, intimidându-mă sau hărțuindu-mă cumva, îi voi sprijini și le voi da un fond secret finanțat de contribuabili pentru sindicatul lor”, a declarat ministrul.

Sindicatul se află într-un litigiu de lungă durată cu Fire Rescue Victoria, o agenție pe care o supraveghează, cu privire la acordul salarial, pe care părțile nu au reușit să-l rezolve din 2021.

Secretarul sindicatului din statul Victoria, Peter Marshall, a condamnat amenințarea. El a spus că oricine a lăsat glonțul „nu vorbește și nu acționează în numele pompierilor sau al acestui sindicat”.

Incidentul vine la scurt timp după atacul asupra parlamentarei Helen Haines

Incidentul are loc la aproape o săptămână de când parlamentara australiană Helen Haines a fost victima unui atac cu mașina, în urma căruia medicii i-au amputat ambele picioare.

De asemenea, o altă parlamentară din Australia a fost și ea amenințată săptămâna trecută, când un bărbat ar fi amenințat personalul acesteia cu un nunchaku, o armă utilizată în kung fu.

Cu toate acestea, nu există informații potrivit cărora aceste incidente ar avea legătură între ele, potrivit sursei citate.