„Asta pur și simplu transformă o funcție de inteligență artificială ce permite crearea de imagini ilegale într-un serviciu premium. Nu este o soluție. De fapt, este o insultă la adresa victimelor misoginiei și violenței sexuale. Ceea ce dovedește este că X poate acționa rapid atunci când dorește”, a transmis vineri un purtător de cuvânt al premierului Starmer, citat de Politico.
Joi, Keir Starmer a anunțat că guvernul britanic va lua măsuri pe fondul scandalului imaginilor sexuale generate de Grok, asistentul I.A. al platformei X. „Este rușinos, este dezgustător și nu trebuie tolerat. X trebuie să se ocupe de asta, iar Ofcom (n.r. – autoritatea de reglementare în domeniul comunicațiilor) are sprijinul nostru deplin pentru a lua măsuri în legătură cu asta”, declara premierul.
Vineri, X a restricționat utilizarea instrumentului respectiv astfel încât doar abonații plătitori să beneficieze de aceasta, punctând că măsura „ajută la asigurarea utilizării responsabile în timp ce continuăm să rafinăm lucrurile”.
În ultimele săptămâni, chatobotul Grok a fost folosit pentru a genera imagini sexuale neconsensuale, inclusiv cu femei și copii.
Parisul anunțase anterior că reuniunea liderilor G7 va avea loc între 14 și 16 iunie, la Evian-les-Bains, pe malul Lacului Geneva, date care coincid atât cu Ziua Drapelului în SUA, cât și cu aniversarea de 80 de ani a președintelui Donald Trump.
Însă Trump a anunțat în octombrie că la Casa Albă va avea loc un mare eveniment UFC pe 14 iunie. Directorul executiv al UFC, Dana White, a declarat joi pentru CBS News că logistica evenimentului a fost finalizată. White a spus că la eveniment vor participa până la 5.000 de persoane, pe peluza de sud a Casei Albe.
Summitul G7 se va desfășura acum între 15 și 17 iunie.
Biroul președintelui francez Emmanuel Macron a refuzat să confirme dacă schimbarea, care este deja oficializată pe site-ul G7, este legată direct de evenimentul UFC și a precizat că noul calendar este „rezultatul consultărilor noastre cu partenerii din G7”.
Din G7 fac parte Statele Unite, Canada, Japonia, Germania, Franța, Marea Britanie și Italia.
Salvamont Sibiu avertizează vineri că, în urma ninsorilor și vântului din ultimele zile, în Munții Făgăraș, la altitudini de peste 1.800 de metri, s au format plăci de vânt de dimensiuni semnificative.
„De asemenea, au avut loc câteva avalanșe spontane de dimensiuni considerabile”, transmit salvatorii montani.
Aceștia nu recomandă deplasarea în zona înaltă „fără experiență în asemenea condiții și bineînțeles fără echipament adecvat”.
Potrivit meteorologilor, în Munții Făgăraș, Bucegi și Țarcu-Godeanu este risc mare de avalanșe.
Stratul de zăpadă măsoară 156 de centimetri la Vârful Omu, 95 la Bâlea-Lac, 60 la Țarcu, 50 la Călimani, 48 cm la Lăcăuți și 43 de centimetri la Stâna de Vale și Semenic.
Pe fondul scăderii temperaturii sub -10 °C, Rusia a lansat un atac masiv asupra Ucrainei în timpul nopții, cu 242 de drone și 36 de rachete, Kievul și zonele înconjurătoare fiind țintele principale, a raportat Forța Aeriană. Atacul a lovit infrastructura energetică și mai multe clădiri rezidențiale din capitală, ucigând cel puțin patru persoane și rănind alte 19, scrie Kyiv Independent.
„Facem tot ce putem pentru a rezolva această situație cât mai repede posibil. Cu toate acestea, atacul combinat asupra Kievului din noaptea trecută a fost cel mai devastator pentru infrastructura critică a capitalei”, a declarat Klitschko.
La momentul publicării, încălzirea a fost întreruptă în aproximativ 6.000 de clădiri de apartamente din Kiev – aproape jumătate din totalul orașului – în urma atacului rus din timpul nopții, potrivit primarului.
Orașul se confruntă, de asemenea, cu întreruperi în alimentarea cu apă, fiind introduse întreruperi de urgență a energiei electrice.
„Fac apel la locuitorii capitalei, care au posibilitatea de a părăsi temporar orașul pentru a se refugia în locuri unde există surse alternative de energie și căldură, să facă acest lucru”, a spus Klitschko.
Primarul a declarat că spitalele și maternitățile au fost reconectate la energie electrică și încălzire. Eforturile de restabilire a energiei electrice și a încălzirii pentru locuințele din Kiev sunt în curs de desfășurare.
Orașul cu aproximativ 4 milioane de locuitori a suferit multiple atacuri asupra infrastructurii sale energetice de la începutul războiului pe scară largă în 2022. În ultimele luni, Moscova a continuat să bombardeze instalațiile energetice, oficialii ucraineni avertizând că Rusia încearcă să închidă rețeaua energetică regiune cu regiune.
În ultimele zile, Rusia a vizat capitalele regionale din est și sud, lăsând regiunile Dnipropetrovsk și Zaporojie fără energie electrică în seara zilei de 7 ianuarie.
Forțele ruse au vizat, de asemenea, infrastructura critică din regiunea Lviv din vestul țării în noaptea de 9 ianuarie, lansând noua rachetă balistică cu rază medie de acțiune Oreshnik.
Ministerul Finanțelor a publicat lista proiectelor de investiții publice semnificative. Documentul centralizează proiectele cu o valoare totală de peste 100 milioane lei.
Portofoliul monitorizat cuprinde 195 de proiecte, cu o valoare totală de 457,7 miliarde lei, ierarhizate după punctajul obținut în urma evaluării indicatorilor tehnico-economici.
În cadrul procesului de ierarhizare realizat la nivelul ordonatorilor principali de credite, următoarele obiective de investiții ocupă poziții prioritare:
-Infrastructură rutieră: Autostrada A7 (Ploiești – Pașcani), Autostrada A1 (Secțiunile Sibiu – Pitești) și Autostrada A8 (Târgu Mureș – Iași – Ungheni).
-Infrastructură feroviară: Modernizarea liniei de cale ferată Caransebeș – Timișoara – Arad și reabilitarea liniei Brașov – Sighișoara.
-Sănătate: Construcția celor trei Spitale Regionale de Urgență (Iași, Cluj-Napoca și Craiova) și a unităților spitalicești noi finanțate prin programe strategice.
-Transport urban: Extinderea rețelei de metrou prin Magistrala 6 (Legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă).
-Mediu și Managementul Apelor: Proiecte de protecție a zonei costiere și amenajări hidrotehnice în bazinele hidrografice cu risc ridicat de inundații.
Ministerul Finanțelor susține că monitorizează permanent execuția acestor proiecte pentru a asigura o alocare bugetară optimă și pentru a sprijini ordonatorii de credite în atingerea jaloanelor de performanță.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a transmis premierului Ungariei, Viktor Orbán, o scrisoare în care își exprimă disponibilitatea de a vizita Ungaria, transmite Euronews.
Donald Trump a sugerat această vizită la invitația lui Orbán, în contextul pregătirilor pentru scrutinul parlamentar care urmează în Ungaria.
În scrisoare, președintele american a vorbit despre ceea ce a numit „epoca de aur a relațiilor americano-ungare” și a zis că este interesat de extinderea cooperării în domenii precum apărarea și energia.
„Conducerea dumneavoastră servește drept exemplu pentru alții din întreaga lume. Ați susținut în mod constant principiile care fac Ungaria puternică – credința, familia și suveranitatea națională – iar America respectă acest curaj”, a scris Donald Trump.
Cei doi lideri s-au întâlnit la Washington în noiembrie anul trecut.
În urma discuțiilor, Ungaria a primit o scutire temporară de un an de la tarifele secundare impuse de Statele Unite ale Americii, care afectau exporturile de petrol rusesc.
Cu acel prilej, Viktor Orbán l-a invitat oficial pe Donald Trump în Ungaria.
„Sunt onorat de invitația dumneavoastră de a vizita Ungaria. Echipa mea vă va contacta în curând pentru a coordona programul”, a transmis Donald Trump în scrisoare.
O eventuală vizită ar avea loc în timpul campaniei electorale din Ungaria, înaintea alegerilor considerate cruciale pentru viitorul guvernării.
Sondajele de opinie arată că principalul rival al lui Viktor Orbán, partidul Tisza condus de Péter Magyar, se află înaintea coaliției aflate la putere, Fidesz-KDNP.
Președintele Donald Trump a făcut referire directă la acest context electoral în mesajul său.
„Vă doresc mult succes în următoarea campanie electorală.”, a scris Trump.
Anul trecut, administrația Trump a precizat într-un document privind securitatea națională că va sprijini relațiile cu guverne și partide care se opun direcției actuale a Uniunii Europene.
În luna noiembrie, Donald Trump l-a descris pe Viktor Orbán drept un „mare lider” și a apreciat public poziția acestuia în privința migrației ilegale.
Antrenorul coordonator al lotului de lupte greco-romane, Alin Alexuc, a decis ca sportivii să se antreneze în condiții de iarnă cât mai dure, pentru a-și dezvolta rezistența și forța fizică.
„Ninge încontinuu aici. Nu mai pun la socoteală viscolul care-și face de cap. Este o perioadă de încărcare pentru noi deloc ușoară. Facem câte trei antrenamente pe zi. La înviorarea de la ora șapte dimineața avem primul antrenament afară – alergare în zăpadă cam jumătate de oră. De la ora zece urmează zilnic câte două ore de haltere. Apoi odihnă, iar după-amiaza antrenamentul de lupte câte două ore. Miercurea și sâmbăta seara avem recuperare – saună, bazin, masaj, iar duminica e liber. Nimeni nu spune că e ușor, dar doar așa ne putem lupta pentru medalii”, a declarat Alexuc.
Zăpada a devenit astfel cel mai greu adversar al luptătorilor, mai ales că antrenamentele includ și lupte în mijlocul stratului alb.
„Cred că și ursul ar fugi dacă ar fi aici să vadă cât e de greu. Dar până pe data de 31 ianuarie avem o lună de tras, ca la galere”, a mai spus antrenorul lotului de greco-romane.
Pregătirea nu se limitează doar la lupte în zăpadă, ci pune accent și pe forță și condiție fizică, prin antrenamentele cu haltere și alergări.
„În perioada asta mă interesează mult să fac încărcătură mare cu ei, cu halterele, dar și alergare pentru condiția fizică. Sunt elemente extrem de importante”, a explicat fostul mare luptător, care vizează medalii la competițiile europene și mondiale.
Președintele Columbiei, Gustavo Petro, a declarat pentru BBC că percepe o „amenințare reală” a unei acțiuni militare din partea Statelor Unite asupra țării sale.
El a acuzat SUA că tratează alte state ca pe un „imperiu” american și a făcut referire la recentele amenințări ale lui Donald Trump la adresa Columbiei. Gustavo Petro a spus că, dacă SUA continuă pe acest drum, riscă să devină „izolate de lume”, în loc să „domine lumea”.
Președintele columbian a criticat și agenții Serviciului de Imigrare și Control Vamal (ICE), spunând că se comportă ca niște „brigăzi naziste”.
El a spus că agenția a ajuns la punctul „în care nu mai persecută doar latino-americanii pe străzi, ceea ce pentru noi este un afront, ci ucide și cetățeni ai Statelor Unite”.
Gustavo Petro a discutat telefonic miercuri cu Donald Trump timp de aproape o oră despre „traficul de droguri din Columbia” și poziția Columbiei față de Venezuela și față de SUA în America Latină.
După apel, Donald Trump a spus că se va întâlni cu Gustavo Petro la Casa Albă „în viitorul apropiat” și a numit convorbirea o „mare onoare”.
În ciuda acestei discuții, Gustavo Petro a declarat joi pentru BBC că relațiile nu s-au îmbunătățit semnificativ. El a adus critici la adresa acțiunilor recente ale Statelor Unite în Venezuela și a spus că Washingtonul caută războaie pentru „petrol și cărbune”.
„Problema Venezuelei este despre asta”, a afirmat Gustavo Petro.
Referitor la o posibilă apărare în cazul unui atac american, Petro a spus că ar „prefera să fie vorba de dialog” și a explicat că Columbia se bazează pe teritoriul său și pe masele populației, nu pe armament sau apărare antiaeriană sofisticată.
„Istoria Columbiei arată cum a răspuns la armate mari”, a adăugat el.
„Nu este vorba despre confruntarea unei armate mari cu arme pe care nu le avem. Nici măcar nu avem apărare antiaeriană. În schimb, ne bazăm pe mase, pe munții și junglele noastre, așa cum am făcut-o întotdeauna.”, a mai spus acesta.
Gustavo Petro a spus că Venezuela „a fost mult timp supusă interferențelor diferitelor agenții de informații”, adăugând că, deși astfel de agenții aveau permisiunea de a opera în Columbia, aceasta era exclusiv pentru a combate traficul de droguri.
El a denunțat încercările a ceea ce a numit a fi alte „operațiuni secrete” în Columbia.
Nu a comentat direct când a fost întrebat dacă se teme că CIA ar putea desfășura operațiuni secrete similare cu acțiunile lor din Venezuela în Columbia sau dacă se teme că propriul său guvern sau cercurile sale interne ar putea avea informatori.
Nicolás Maduro a fost capturat de Delta Force a armatei americane, principala unitate antiteroristă a armatei, după ce o sursă CIA din guvernul venezuelean a ajutat SUA să-i urmărească locația.
