Agregator de ştiri

Premierul interimar, Ilie Bolojan, a transmis sâmbătă un mesaj pe pagina sa de Facebook despre deplasarea sa la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș.

El a anunțat că lucrările la noul Centru Chirurgical Cardiovascular al Institutului Inimii au depășit 80% și că proiectul trebuie finalizat până la sfârșitul lunii august pentru ca finanțarea europeană să nu fie pierdută.

Investiția este una dintre cele mai importante din sistemul medical românesc, iar autoritățile încearcă să accelereze lucrările și plățile pentru respectarea termenelor, a spus Bolojan.

„Astăzi am fost la Târgu Mureș, la Institutul Inimii, un centru de excelență al medicinei din România, unde se realizează una dintre cele mai importante investiții din sănătate din țară. Pentru a ne asigura finanțarea europeană, trebuie să terminăm lucrările până la sfârșitul lunii august. Cu toată mobilizarea constructorilor, nu va fi o sarcină ușoară”, a transmis Ilie Bolojan pe Facebook.

Premierul interimar a precizat că, în urma discuțiilor purtate la fața locului, au fost stabilite măsuri pentru reducerea întârzierilor în derularea plăților și pentru acoperirea costurilor suplimentare care nu sunt eligibile prin finanțarea europeană.

„Am stabilit că vom reduce întârzierile în derularea plăților. De asemenea, va trebui să alocăm fonduri pentru acoperirea cheltuielilor neeligibile: contribuția de 5% a Institutului, TVA-ul și ajustările în valoare de peste 15 milioane de euro”, a explicat acesta.

Premierul Ilie Bolojan a vizitat sâmbătă Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș – Institutul Inimii – unde va fi construită o nouă clădire de spital pentru tratarea pacienților cu afecțiuni cardiovasculare grave, adulți și copii, au transmis reprezentanții Guvernului.

Potrivit sursei menționate „prim-ministrul a discutat cu managementul Institutului despre stadiul derulării proiectului și a asigurat că nu vor fi probleme din perspectiva efectuării plății lucrărilor.”

Investiția în valoare de peste 770 de milioane de lei, din care aproape 500 de milioane de lei provin din finanțare PNRR, are stadiu fizic de realizare de aproximativ 80% și va fi finalizată la finalul lunii august 2026.

Noua clădire de spital va avea 214 paturi pentru spitalizarea continuă a pacienților și 5 paturi pentru spitalizare de zi, săli noi de operație, precum și pentru investigații și tratament.

Contractul de finanțare a fost semnat pe 17 martie 2023, iar lucrările au avansat în ritm susținut, potrivit graficului asumat de constructor.

„Obiectivul proiectului este edificarea unei noi clădiri de spital pentru relocarea totală și gruparea secțiilor, structurilor și compartimentelor întregului Institut într-o nouă clădire, eficientă din punct de vedere funcțional și constructiv, conform standardelor și cerințelor actuale administrative, medicale și de calitate, facilitând abordarea integrată a serviciilor de sănătate”, a precizat Guvernul.

Discursul lui Vladimir Putin la parada militară de pe Piața Roșie a marcat cea de a 81-a aniversare a Victoriei în „Marele Război Patriotic”, așa cum îl numesc rușii. Conform Kremlin News, Putin a vorbit despre eroii din război și înfrângerea Germaniei naziste.

„Ne vom aminti întotdeauna faptele eroice ale poporului sovietic, deoarece poporul sovietic a avut o contribuție decisivă la înfrângerea nazismului. Poporul sovietic și-a salvat țara și a salvat lumea. A pus capăt răului total și a adus suveranitatea statelor care s-au predat Germaniei naziste și care au devenit complici la crimele sale. Soldații noștri au suferit pierderi uriașe și au făcut sacrificii enorme în numele libertății și demnității popoarelor Europei. Ei au devenit modele de eroism și curaj, de rezistență și umanitate, iar acest lucru a adus poporului sovietic marea onoare a unei victorii glorioase”, a spus Vladimir Putin.

În comparație cu alți ani, puțini lideri străini au mers la Moscova pentru a participa la ceremonii. Printre aceștia sunt liderii din Laos, Malaezia și Slovacia. De altfel, premierul slovac Robert Fico este singurul politician important din UE care a ajuns la Moscova.

Parada a inclus un marș, un survol aerian și discursul președintelui Vladimir Putin. În schimb, s-a renunțat la etalarea echipamentului militar ceea ce a scurtat foarte mult evenimentul. Programul de sâmbătă va continua cu o recepție oficială la Kremlin găzduită de Putin, urmată de întâlniri bilaterale cu liderii aflați în vizită.

Anterior, ucrainenii și rușii au anunțat un armistițiu de trei zile, valabil până luni inclusiv. Acesta a fost mediat de președintele american Donald Trump.

Victoria categorică a partidului Tisza în alegerile din aprilie a pus capăt dominației politice exercitate timp de decenii de Fidesz și Viktor Orbán asupra Ungariei. Viktor Orban a condus Ungaria începând din 2010. În timpul acesta, a devenit unul dintre principalii aliați ai Kremlinului în Uniunea Europeană, dar și un contestatar al liderilor de la Bruxelles. El părăsește funcția de premier după 16 ani, fiind cel mai longeviv prim-ministru din Ungaria.

Viktor Orban nu va mai fi nici măcar parlamentar pentru prima dată după 1990. El a refuzat poziția. Coaliția condusă de partidul său controlează doar 52 de locuri din Parlament, în timp ce partidul Tisza, câștigător detașat al alegerilor, are 141 de parlamentari,

Guvernul condus de Péter Magyar ajunge în mod oficial la putere în cadrul unei ceremonii care are loc sâmbătă. Ziua aleasă pentru învestire coincide cu Ziua Europei, care marchează declarația lui Robert Schuman din 9 mai 1950, considerată actul fondator al Uniunii Europene.

Informația apare într-o investigație publicată de The Economist, care susține că a obținut un document confidențial aparținând GRU, serviciul de informații militare al Federației Ruse.

Potrivit publicației, planul ar fi fost discutat în primele săptămâni ale tensiunilor majore dintre Statele Unite și Iran, într-un moment în care Washingtonul analiza inclusiv posibilitatea unei operațiuni terestre în Orientul Mijlociu.

Documentul ar indica faptul că Moscova intenționa să ofere Teheranului drone avansate, inclusiv modele controlate prin fibră optică, considerate extrem de greu de detectat și de bruiat prin război electronic.

Conform informațiilor publicate, Rusia ar fi planificat livrarea a aproximativ 5.000 de drone moderne, printre care UAV-uri cu rază lungă de acțiune și sisteme dotate cu ghidare prin satelit. Aceste tehnologii ar fi avut rolul de a crește capacitatea militară a Iranului în eventualitatea unui conflict direct cu Statele Unite în zona Golfului Persic.

Documentul citat de The Economist mai arată că Moscova era dispusă să ofere inclusiv instruire pentru operatorii iranieni de drone. Programul de pregătire ar fi urmat să includă atât militari iranieni, cât și studenți din Iran aflați la studii în universități rusești.

În prezent, nu există dovezi clare că planul ar fi fost pus efectiv în aplicare sau că Iranul a primit sistemele de armament menționate în documentele analizate de publicația britanică.

Relațiile dintre Moscova și Teheran s-au apropiat semnificativ în ultimii ani, în special în contextul sancțiunilor occidentale și al conflictelor din Orientul Mijlociu. În aprilie, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a transmis un mesaj de susținere pentru Iran în cadrul unei întâlniri cu ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi.

Putin a lăudat atunci „rezistența” Iranului în fața presiunilor venite din partea SUA și Israelului și a reafirmat disponibilitatea Rusiei de a sprijini Teheranul în domenii strategice.

„Pensiile nu sunt pomană. Ele reprezintă dreptul românilor care au muncit zeci de ani. Bătrânii de astăzi ai României au construit această țară și merită respect. De aceea, AUR a inițiat un proiect de lege care să le apere dreptul la o pensie decentă și corect calculată”, a declarat senatorul AUR Niculina Stelea, inițiatoare a proiectului legislativ.

Potrivit expunerii de motive, legea pensiilor promovată de PSD și PNL în 2023 prevede că pensionarii au la dispoziție doar 45 de zile pentru a contesta decizia privind valoarea pensiei. După expirarea acestui termen, decizia rămâne definitivă, iar pensia nu mai poate fi recalculată, chiar dacă există erori sau drepturi neacordate și chiar dacă pensionarii prezintă documente care arată că au avut și alte venituri și contribuții.

„Pensionarii trebuie să aibă dreptul oricând să solicite recalcularea pensiilor lor, iar Casa de Pensii să fie obligată să le răspundă. În legea adoptată de PSD și PNL în 2023 se prevede că, dacă un bătrân nu contestă în termen de 45 de zile decizia privind valoarea pensiei, aceasta nu mai poate fi recalculată. Asta într-un dispreț profund față de multiplele decizii ale Curții Constituționale, care au statuat că pensia este un drept patrimonial. Venim să reparăm această scăpare legislativă, pentru că nu vreau să mă gândesc că au introdu-o intenționat în Legea pensiilor”, a precizat secretarul executiv al Senatului României, Niculina Stelea.

Inițiatorii spun că actuala legislație îi poate lăsa pe pensionari fără posibilitatea de a corecta erori care le afectează direct veniturile.

„Imaginați-vă un profesor ieșit la pensie la 65 de ani, care poate este bolnav sau singur și care nu reușește să meargă să conteste decizia emisă de Casa de Pensii. El rămâne cu pensia ciuntită și fără posibilitatea legală de a repara această nedreptate. Tocmai ca să nu se întâmple așa ceva, noi vrem să fie trecut explicit în lege că drepturile de pensie sunt imprescriptibile și nu pot fi cedate total sau parțial”, a declarat senatorul AUR.

Totodată, inițiatorii susțin că intervenția legislativă este necesară pentru eliminarea contradicțiilor din actuala lege și pentru garantarea efectivă a dreptului la pensie, în acord cu prevederile Constituției.

„Logica este simplă: funcționarii trebuie să lucreze pentru cetățeni. Prin această lege, reparăm ignoranța celor care au făcut legea pensiilor în anul 2023 și nepăsarea statului față de unii dintre bătrânii României”, a concluzionat Niculina Stelea.

Inițiativa legislativă prevedea introducerea în Legea sănătății a posibilității ca observatori independenți acreditați din partea societății civile să participe la concursurile organizate în spitalele publice, măsura fiind justificată prin nevoia de a crește încrederea în corectitudinea procedurilor și de a reduce suspiciunile de favoritism și nepotism.

Potrivit proiectului, observatorii ar fi putut proveni din afara unității sanitare și ar fi reprezentat ONG-uri cu activitate în domeniul sănătății publice, al drepturilor pacienților sau în alte domenii similare. Procedura de organizare a concursurilor ar fi rămas în continuare în responsabilitatea Ministerului Sănătății.

În plenul Senatului, Ruxandra Cibu Deaconu a susținut că proiectul urmărea doar creșterea transparenței și consolidarea încrederii în sistemul public de sănătate.

„Refuzul transparenței nu este o soluție. Observatori independenți există în alte domenii sensibile – în educație, în alegeri. Nu au blocat sistemele, ci le-au făcut mai credibile”, a declarat Ruxandra Cibu Deaconu.

USR susține că proiectul a fost elaborat după numeroase sesizări venite din partea tinerilor medici privind existența unor concursuri „cu dedicație” pentru ocuparea posturilor din spitalele de stat. Formațiunea amintește că a propus anterior și organizarea unui concurs național pentru posturile vacante din spitale, pe modelul examenului de rezidențiat.

Deputata Oana Murariu a criticat votul din Senat și a afirmat că decizia afectează atât medicii tineri, cât și încrederea pacienților în sistemul medical.

„Votul din Senat e o palmă nu doar pentru tinerii medici profesioniști care vor să aibă șanse corecte de a avansa profesional în țară, ci și pentru toți românii”, a declarat Oana Murariu.

Senatul a fost prima cameră sesizată, iar proiectul urmează să intre în dezbaterea Camera Deputaților, care este for decizional.

Anchetatorii au anunțat sâmbătă că „polițiștii Serviciului Urmăriri din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, au pus în executare un mandat european de arestare emis de autoritățile judiciare din Islanda pe numele unui bărbat, cetățean român, de 33 de ani, urmărit internațional pentru comiterea infracțiunilor de fraudă și spălare de bani.”

Persoana în cauză este cercetată de autoritățile islandeze deoarece „în perioada 23 – 27 aprilie 2026, ar fi exploatat o vulnerabilitate a sistemului unei instituții bancare din Islanda și ar fi transferat ilegal sume importante de bani, prejudiciul estimat fiind de aproximativ 400.000 de euro.”

În baza mandatului european de arestare, persoana urmărită a fost depistată pe teritoriul României, au mai transmis anchetatorii.

Inițial, bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore și apoi a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, în vederea extrădării.

„Uniunea Europeană a însemnat, în primul rând, pace în Europa. Și pacea aduce prosperitate. Și pacea nu este de la sine înțeleasă, așa cum vedem în războiul care se desfășoară lângă noi”, a afirmat Nicușor Dan.

Acesta a susținut că, după două decenii de apartenență la UE, nivelul de trai din România a crescut semnificativ, arătând că salariul mediu „a crescut de trei ori și a ajuns la 80% din media Uniunii Europene”. În același timp, președintele ales a admis că persistă probleme precum diferențele mari dintre venituri și corupția.

„Dacă tragem linie, după 20 de ani, românii o duc mult mai bine decât o duceau acum 20 de ani”, a spus el.

În discursul său, Nicușor Dan a invocat și beneficiile financiare ale apartenenței la UE, afirmând că România a contribuit cu 36 de miliarde de euro la bugetul european și a primit 110 miliarde de euro, rezultând un câștig net de 74 de miliarde de euro. Potrivit acestuia, 45 de miliarde de euro au fost direcționate către agricultură și dezvoltarea satelor, iar fondurile europene au finanțat modernizarea a 4.000 de kilometri de drumuri, precum și restaurarea unor biserici și mănăstiri.

Președintele ales a criticat însă și unele decizii europene din ultimii ani, precum dependența energetică de gazul rusesc, renunțarea la energia nucleară, neglijarea industriei de apărare sau politicile de mediu „prea ambițioase”, care „au afectat industria grea”.

„Europa a făcut greșeli. Când și-a bazat energia pe gaz ieftin din Rusia, asta a fost o greșeală. Când și-a neglijat industria de apărare, asta a fost o greșeală”, a declarat Nicușor Dan.

El a susținut însă că Uniunea Europeană rămâne „o construcție democratică”, în interiorul căreia aceste teme trebuie dezbătute „cu cărțile pe masă”.

Totodată, Nicușor Dan a afirmat că România trebuie să devină mai eficientă în promovarea propriilor interese la nivel european și a respins ideea că liderii români „merg la Bruxelles să primească ordine”.

„Țările europene își promovează interesele naționale. România trebuie să știe să facă alianțe și să-și apere interesele, așa cum alte state din Uniune o fac”, a spus el.

În plan extern, președintele ales a reafirmat susținerea pentru parteneriatul dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, precum și pentru aderarea Republica Moldova la UE, pe care a descris-o drept „un obiectiv important al României”.

„Am încheiat un prim set de întâlniri cu liderii partidelor pro-occidentale, reprezentanțe ai minorităților naționale. Am văzut cu ocazia asta constrângerile pe care fiecare dintre partidele are și cu care vine la negocierea care începe. Există, deci, niște scenarii pe care ne vom concentra mai departe și discuțiile vor continua pe aceste scenarii. Reafirm, România va avea un guvern pro-occidental, într-un termen rezonabil”, spune președintele Nicușor Dan.

El reiterează că există acord pe politicile mari, cum ar fi OECD, SAFE și PNRR.

„Există acord pe traiectoria fiscală a României, asumată. Și, în sensul ăsta, guvernul care va veni va avea ca obiectiv ca, până în toamnă, să definească și să propună Parlamentului bugetul pe 2027. La mulți ani Europa, la mulți ani România”, încheie Dan.

Guvernul Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. Parlamentarii au votat în favoarea moțiunii cu peste 280 de voturi „pentru”, peste pragul necesar de 233 de voturi pentru ca Executivul să fie înlăturat. În urma votului, Guvernul rămâne interimar până la formarea unui nou Cabinet.

Președintele Nicușor Dan a declarat, după demiterea Guvernului prin votul Parlamentului, că România rămâne un stat stabil, iar instituțiile funcționează. Șeful statului a transmis că va începe negocierile pentru formarea unui nou executiv și a exclus scenariul alegerilor anticipate.

„Guvernul a fost demis azi de Parlament. Nu e un moment fericit în nicio democrație. Este însă o decizie democratică a Parlamentului”, a spus președintele.

Nicușor Dan a făcut apel la calm și a subliniat că România își păstrează direcția pro-occidentală. Potrivit acestuia, există un consens între partidele pro-occidentale în privința principalelor obiective ale țării, inclusiv aderarea la OCDE, execuția bugetului pe 2026 și țintele bugetare pentru anii următori.

Prima partidă a zilei este Oțelul Galați-Farul Constanța. Meciul de la Galați va începe la ora 18.00 și face parte din play-out. Ambele echipe luptă pentru evitarea retrogradării. Gălățenii se află pe locul cinci în grupa de play-out având 29 de puncte. Constănțenii sunt pe șase cu 25 de puncte. Pe locul șapte, primul care duce la barajul pentru evitarea retrogradării, este Petrolul Ploiești, 24 de puncte.

A doua partidă a zilei este U Cluj-Rapid București. Clujenii aflați pe locul doi au nevoie de victorie ca să rămână la un punct distanță de liderul clasamentului U Craiova. Rapidiștii sunt pe locul cinci. Meciul de la Cluj-Napoca va începe la ora 21.00.

Vineri s-au disputat primele două partide ale etapei. În play-out, UTA Arad a învins pe teren propriu Csikszereda M. Ciuc, scor 1-0, în timp ce în play-off CFR Cluj și U Craiova au încheiat la egalitate, 0-0.

Seria de evenimente a debutat pe 5 mai cu dezbaterea „Educație pentru un viitor european”, structurată pe două paneluri dedicate gândirii critice în era manipulării și a inteligenței artificiale, precum și beneficiilor diplomației și mobilității academice europene.

La discuții au participat studenți, profesori, reprezentanți ai instituțiilor publice și ai societății civile, iar coordonatorul dezbaterii, consilierul prezidențial Sorin Costreie, a subliniat, la final, prioritățile Administrației Prezidențiale pentru învățământul preuniversitar: educația timpurie, educația bazată pe valori și educația reflexivă.

Tot pe 5 mai, la Palatul Cotroceni a avut loc forumul „Just.AI – Inteligența artificială în serviciul sistemului judiciar”, organizat sub coordonarea consilierilor prezidențiali Cosmin-Alexandru Soare-Filatov și Alexandru Ciurea. Pentru prima dată, toate instituțiile sistemului judiciar românesc s-au reunit alături de experți europeni, cercetători și reprezentanți ai mediului privat pentru a stabili principiile integrării responsabile a inteligenței artificiale în actul de justiție. Evenimentul s-a încheiat cu semnarea unui memorandum instituțional care pune bazele unui mecanism permanent de dialog și expertiză multidisciplinară privind utilizarea AI în sistemul judiciar din România.

Pe 6 mai, Administrația Prezidențială a organizat masa rotundă „Noile arhitecturi ale democrației digitale”, găzduită de consilierul de stat Diana Punga. Dezbaterea a reunit reprezentanți ai mediului academic, societății civile și comunității tech din România și din spațiul european, fiind analizate efectele algoritmilor, platformelor digitale și noilor tehnologii asupra proceselor democratice și asupra relației dintre cetățeni și instituții. Participanții au discutat despre reziliența democratică în era digitală, transparența algoritmică, protejarea drepturilor fundamentale și necesitatea unor politici publice europene adaptate ritmului accelerat al transformărilor tehnologice.

În cadrul proiectului a fost organizată și conferința „Dialogul Uniunii Europene cu Bisericile și comunitățile religioase din Europa”, coordonată de consilierul de stat Mădălina Fătu, cu participarea Părintelui Consilier Patriarhal Sorin Șelaru, directorul Reprezentanței Patriarhiei Române pe lângă Uniunea Europeană. Discuțiile au vizat relația instituțională dintre Uniunea Europeană și cultele religioase, precum și rolul valorilor morale în spațiul public european.

Totodată, în această perioadă, la Palatul Cotroceni a fost găzduită expoziția „România – destinație europeană cultural-religioasă de referință”, dedicată promovării patrimoniului cultural și religios românesc și potențialului acestuia pentru dezvoltarea turismului cultural și sustenabil.

Evenimentele s-au încheiat pe 8 mai cu o întâlnire între președintele Nicușor Dan și aproximativ 150 de studenți de la Universitatea de Vest din Timișoara, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Universitatea București și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Discuțiile au vizat politicile Uniunii Europene, extinderea UE, apărarea europeană, investițiile în România, administrația publică și modalitățile prin care tinerii se pot implica activ în viața publică și în procesul decizional european.

Executivul subliniază că Uniunea Europeană rămâne „comunitatea noastră” construită pe idealuri de pace, solidaritate și dezvoltare economică, valori considerate la fel de relevante și în prezent, în contextul provocărilor actuale.

„România este astăzi mai puternică, mai sigură, are mai multe oportunități de dezvoltare și progres pentru că este membră a Uniunii Europene”, arată Guvernul, care amintește că se împlinesc 19 ani de la aderarea țării noastre la UE.

Potrivit sursei citate, apartenența la Uniunea Europeană a avut un impact vizibil asupra calității vieții românilor și asupra dezvoltării comunităților locale.

Executivul mai transmite că, în actualul context european, este necesară continuarea eforturilor comune pentru „o Europă unită, o economie mai competitivă și un continent mai sigur”.

„La mulți ani tuturor cetățenilor europeni! La mulți ani, Uniunea Europeană! La mulți ani, România!”, se arată în mesajul transmis de Guvern cu ocazia Zilei Europei.