Agregator de ştiri

Kinderpedia, platforma românească de comunicare şi management pentru şcoli şi grădiniţe, a ridicat 2,2 milioane de euro într-o nouă rundă de finanţare. Runda totală vizează 3,5 milioane de euro şi rămâne deschisă pentru alţi investitori încă aproximativ jumătate de an.

Curtea Supremă din Israel a anunțat miercuri componența completului de judecători care va analiza petițiile prin care organizații civice și grupuri din societatea civilă israeliană. Acestea solicită ca guvernul să fie obligat la înființarea unei comisii de anchetă de stat privind atacurile Hamas din 7 octombrie 2023 și eșecurile de securitate din acea zi. Instanța urmează să decidă dacă are autoritatea legală de a impune guvernului crearea comisiei.

Dispută privind puterile justiției

Potrivit Times of Israel, completul va fi condus de vicepreședintele Curții Supreme, Noam Sohlberg, considerat un susținător al limitării intervenției instanțelor în deciziile politice ale guvernului. În 2025, el a fost implicat într-un dosar major privind conflictul dintre executiv și sistemul judiciar, după ce Curtea Supremă a suspendat decizia guvernului de a demite procurorul general, care conduce parchetul de stat, dar are și rol de consilier juridic al guvernului.

Procurorul general s-a opus în mod repetat reformei judiciare promovate de guvernul condus de Benjamin Netanyahu, care urmărea să limiteze puterea Curții Supreme și controlul juridic asupra deciziilor guvernului.

Guvernul refuză să fie anchetat

Majoritatea judecătorilor desemnați sunt considerați conservatori și susțin, în general, că instanța nu ar trebui să oblige guvernul să ia decizii politice, inclusiv în cazuri extrem de sensibile.

Instanța a emis deja, în noiembrie, un ordin condiționat prin care a cerut guvernului să explice de ce nu înființează o comisie complet independentă. Executivul a refuzat, susținând că legea prevede că numai guvernul are autoritatea de a decide un astfel de mecanism.

Presiune publică pentru stabilirea responsabililor

În Israel au avut loc constant proteste în care mii de oameni, susținuți de parlamentari din opoziție, au cerut în mod public o anchetă de stat independentă asupra evenimentelor din 7 octombrie 2023. Protestatarii cer clarificarea responsabilităților pentru eșecurile care au permis atacul și investigarea deciziilor politice și de securitate luate înainte de 7 octombrie. De asemenea, o astfel de comisie ar trebui să propună măsuri pentru prevenirea unor situații similare în viitor.

Opoziția boicotează comisia propusă de guvern

Guvernul, condus de Benjamin Netanyahu, a respins în mod repetat ideea unei investigații independente care să analizeze deciziile autorităților, ale armatei și ale serviciilor de securitate înainte și în timpul atacului.

În Parlament se discută un proiect de lege pentru o anchetă alternativă, în care membrii ar urma să fie desemnați de partidele aflate la putere și de opoziție. Parlamentarii opoziției resping însă această variantă și refuză să participe la formarea unei astfel de comisii.

Raportul invocat recent în dezbaterile publice privind cenzura în Europa nu este un document oficial adoptat de Congresul SUA, ci un „Majority Staff Report”, elaborat de majoritatea republicană din cadrul unei comisii parlamentare, a declarat analistul de politică externă Dan Dungaciu, citat de Gândul.

Cum se întocmesc rapoartele politice în Congresul SUA

Invitat în emisiunea Marius Tucă Show, Dungaciu a explicat mecanismul prin care sunt redactate astfel de documente în cadrul legislativului american. Potrivit acestuia, raportul nu este rezultatul unui vot formal, ci reflectă poziția politică a majorității din comisie.

„Raportul ăsta, sigur, ce ni se tot spune de raport, că nu-i asumat, că nu-i votat, să ne înțelegem. În America există instituția Majority Staff Report. Adică, o comisie care are o majoritate – care-i republicană în cazul ăsta – scrie un raport. Dacă nu-ți convine, poți să scrii Minority Staff Report, care este raportul scris de minorități, adică de democrații din comisii”, a afirmat analistul.

Și opoziția poate redacta un raport

În sistemul parlamentar american, astfel de rapoarte sunt realizate de staff-ul politic al comisiilor și sunt utilizate pentru a prezenta concluzii, analize sau recomandări asupra unor teme investigate. Deși pot avea influență în dezbaterile publice sau legislative, ele nu au statut de document oficial al Congresului și nu implică adoptarea unei poziții instituționale prin votul plenului sau al întregii comisii.

Dungaciu a subliniat că astfel de documente sunt instrumente politice folosite frecvent în activitatea comisiilor parlamentare americane și oferă majorității posibilitatea de a-și expune punctul de vedere asupra unor teme de interes public. El a precizat că opoziția are, de asemenea, posibilitatea de a formula un raport separat, care să reflecte perspectiva minorității politice.

Raportul analizează libertatea de exprimare în Europa

„Eu cred că democrații nu vor scrie un raport și nu vor scrie pentru că nici lor nu le place cenzura. Ăsta este un raport, nu explicit despre România, ci despre cenzura care se întâmplă pe bătrânul continent, ca să zic așa”, a mai spus Dungaciu.

Analistul a explicat că documentul face parte dintr-o serie mai largă de analize realizate de comisii ale Congresului asupra politicilor publice internaționale și a modului în care acestea pot influența libertatea de exprimare, reglementarea platformelor digitale și standardele democratice. Potrivit acestuia, raportul menționat analizează în principal tendințele privind reglementarea conținutului și libertatea de exprimare în spațiul european, fără a se concentra exclusiv asupra situației din România.

Astfel de rapoarte pot contribui la conturarea dezbaterilor politice sau la fundamentarea unor inițiative legislative ulterioare, însă nu produc efecte juridice directe și nu reprezintă poziția oficială a legislativului american.

Deficitul bugetar ar trebui să continue în acest an epo­peea ajustării, spre 6-6,5% din PIB, dar şi aşa rămâne o povară, România trebuind să se împrumute pentru finanţarea acestui deficit aproape la fel de mult cât şi pentru refinanţarea datoriilor scadente în 2026.

Deloitte CFO Summit 2026, ediţia a VII-a. Cum va fi anul 2026 în business? Directorii financiari sunt optimişti, însă ei amintesc de prudenţa atât de necesară în vremuri dificile

ZF Power Summit, cel mai mare eveniment creat de ZF şi dedicat în întregime segmentului energetic, ajunge anul acesta la cea de-a 15-a ediţie şi devine un tur de forţă al celor mai fierbinţi teme din sector.

Prima explicaţie pentru o megafu­zi­une de 1.250 de miliarde de dolari între o companie de explorări spa­ţiale şi una de inteligenţă artificială este cea mai logică şi ţine de do­me­niul SF-ului: construirea de centre de date pe oribita Pământului.

Deloitte CFO Summit 2026, ediţia a VII-a. Cum va fi anul 2026 în business? Directorii financiari sunt optimişti, însă ei amintesc de prudenţa atât de necesară în vremuri dificile

Măsura guvernului Bolojan prin care prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită va crea un efect în lanţ pentru salariaţi, care vor avea venituri mai mici dacă îşi iau medical pentru o problemă de sănătate, dar le va afecta şi pensia, pentru că se consideră o zi în care nu au contribuit la sistemul de asigurări sociale, spun specialiştii în fiscalitate contactaţi de ZF.

Construcţii Erbaşu, Bog’Art şi Concelex, trei dintre cei mai mari constructori, cu afaceri cumulate de 4,4 mld. lei în 2024, care construiesc spitalul regional din Craiova (alături şi de CON-A), şi-au unit iar forţele şi vor asigura extinderea cu 14 staţii noi de pe magistrala M4, de la Gara de Nord la Gara Progresul.

România a depăşit 1.400 de kilometri de autostradă şi alţi peste 800 de kilometri sunt în construcţie, dar investiţiile în infrastructură nu îşi ating potenţialul maxim de a genera dezvoltare economică dacă autostrăzile nu vin cu cât mai multe noduri rutiere şi parcuri industriale lângă acestea, susţine Liviu Neagu, managing director al Bergerat Monnoyeur România, liderul pieţei de utilaje de construcţii.

OMV Petrom (SNP), cea mai mare companie din România şi cea mai valoroasă firmă listată la Bursa de Valori Bucureşti, a încheiat 2025 cu venituri din vânzări de 36,6 miliarde de lei, în creştere cu 2%, însă profitul net a coborât la aproximativ 3 mld. lei, minus 27% faţă de anul anterior, după ajustări nete de depreciere de circa 2,2 mld. lei legate de obligaţii de abandonare şi de activele din explorare şi producţie, dar şi pe fondul creşterii impozitării segmentului upstream.

Povestea Transylvania College a început să se scrie odată cu primele credite de la Banca Transilvania şi cu susţinerea primăriei, care a sprijinit proiectul cu terenul, rememorează Ruxandra Mercea, proprietar şi CEO al instituţiei de învăţământ din Cluj-Napoca.

Laura Hîncu, designer vesti­men­tar şi proprietara brandului cu acelaşi nume, are în plan să deschidă magazine de tip pop-up în Elveţia, Italia şi Marea Britanie, marcând astfel ieşirea businessului în afara graniţelor. Primul magazin speră să îl deschidă în primăvara acestui an într-o staţiune turistică din Elveţia.

Grupul spaniol de modă Inditex, unul dintre cei mai mari jucători din fashion-ul mondial, închide magazi­nele Zara şi Stradivarius din mallul Shopping City Timişoara, al dezvol­ta­torului imobiliar NEPI, spun sursele ZF. Retailerul rămâne însă în centrul comercial cu alte două bran­duri – Pull & Bear şi Bershka. Toto­dată, are prezenţă în oraş şi în mallul Iulius, unde are toate mărcile.

Daniel Jolţa, fondatorul producă­torului de mobilier Atelier.Lignum, crede că este dificil de anticipat cum va evolua businessul anul acesta, însă pentru a contracara situaţia mai puţin favorabilă businessului de pe plan local anul acesta se va concentra pe creşterea afacerii pe pieţele înternaţionale.

Radu Mărtinescu, acţionar al Agromec Ciorăşti, care lucrează circa 900 de hectare de teren în judeţul Vrancea, crede că pentru compania pe care o conduce trecerea de la producţia de cereale la proce­sarea acestora nu este un pas pe care ar putea să-l facă acum, în contextul în care ferma a trecut la tehnologia no-till (un tip de agricultură conservativă – n. red.) şi a investit în reducerea costurilor.

Generaţia ta vede banii diferit, ca pe un instrument prin care îşi poate construi libertatea. Banii de la bunici, bursele de merit sau primele salarii nu mai înseamnă doar haine, gadgeturi sau ieşiri în oraş, ci primele investiţii, către care se uită acum cu o uşoară părere de rău pentru că nu au început mai devreme.

Un fond francez de investiţii de capital de risc va gestiona un buget de cel puţin 32 de milioane de euro pentru companii din vestul României, cu tichete de până la 4 milioane de euro per investiţie.