Agregator de ştiri

Întrebat, la Antena 3 CNN, despre afirmația unui primar, potrivit căruia „Bolojan cântă la vioară și PSD dansează”, Manda a răspuns: „Nu aș vrea să spun că domnul Bolojan cântă la vioară și noi dansăm, ci mai degrabă că domnul Bolojan cântă de multe ori, nu cântă din același playlist. Nu că dansăm, dar ascultăm”.

El a lăsat deschisă posibilitatea schimbării premierului. „Cred că ar putea să vină un moment în care să spunem hai să schimbăm lăutarul că nu mai merge, nu mai respectă playlist-ul și atunci nu am reuși să-l mai ascultăm”, a adăugat secretarul general PSD.

PSD desfășoară consultări în interiorul partidului pentru a decide dacă mai rămâne la guvernare alături de PNL și USR.

„Am intrat la guvernare pentru oameni și că ar trebui să guvernăm pentru oameni. Astăzi când ne uităm, nu prea vedem astfel de efecte”, a spus Claudiu Manda.

El a precizat că decizia nu ține de numirile la servicii sau parchete, ci de bugetul pe 2026. „Nu ține de servicii sau de parchete, ci are legătură, în primul rând, cu bugetul”, a explicat el.

Manda a subliniat că bugetul ar fi trebuit gata din noiembrie pentru anul următor, dar încă nu există un termen clar.

„Suntem la jumătatea lui ianuarie și nu știm când o să fie bugetul. Că o să fie în februarie, că o să fie în martie, că o să fie în aprilie. Nu știm când o să fie bugetul”, a declarat secretarul general PSD.

El a adăugat că PSD va lua decizia în foruri largi, cu aproximativ 5.000 de membri, după modelul în care au decis intrarea la guvernare.

Claudiu Manda a făcut un inventar al motivelor pentru care social-democrații ar putea părăsi guvernarea.

„Am ajuns să explicăm lucruri care s-au întâmplat de bine, mai degrabă când ne-am ținut sau am blocat anumite intenții ale primului ministru”, a spus el.

Manda a dat ca exemple creșterea salariului minim pe economie, plafonarea prețurilor la alimente de bază, blocarea măsurilor împotriva administrației publice locale.

„Ne-am luptat pentru salariul minim. Plafonarea prețurilor la alimentele de bază. Dacă nu eram noi să ne luptăm pentru ele, nu se întâmpla”, a declarat Manda.

Secretarul general PSD a criticat și măsurile propuse de Bolojan pentru administrația locală.

„Au citit pe bandă în guvern un text în care interziceau la administrația publică locală. Primarii nu mai aveau voie să cumpere hârtie pentru certificate de naștere sau de deces. Nu mai aveau voie să facă reparații”, a povestit el.

Manda a spus că s-a discutat reducerea cu 45% a posturilor din organigrame la primării, ceea ce ar fi dus la situații absurde.

„E o primărie care are 11 angajați și trebuie să dea afară 5 și să rămână cu 6. Altă primărie are 25 de posturi în organigramă, 11 ocupate, și conform formulei mai are de angajat încă 3-4″, a explicat el.

Claudiu Manda a observat „o armonizare a mesajului public între domnul Ilie Bolojan și USR. Sunt voci în PNL, au început să apară și în spațiu public, de primari PNL care nu se mai regăsesc într-un astfel de mesaj”, a declarat secretarul general PSD.

Ordinea geopolitică globală „așa cum o cunoaștem” și „viitorul” NATO sunt în joc, a declarat el în timpul unei vizite în Norvegia – una dintre țările vizate de amenințarea lui Trump.

„Nu am nicio îndoială că există un sprijin european puternic” pentru Danemarca în această dispută, a declarat el într-o conferință de presă, adăugând că Europa este mai puternică „când ne arătăm colectiv forța”.

Între timp, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că a discutat cu președintele american Donald Trump despre „situația securității în Groenlanda și Arctica”.

A afirmat că „vor continua să lucreze la acest subiect”.

El nu a oferit mai multe detalii despre discuție. A spus doar că așteaptă cu nerăbdare să se întâlnească cu președintele american la reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc la sfârșitul acestei luni.

Prăbușirea monedei naționale, inflația explozivă și deprecierea puterii de cumpărare au creat tensiuni sociale majore, într-o societate și așa inegală. Efectele sancțiunilor economice, financiare și tehnologice s-au suprapus unor dezechilibre interne, creând un efect de cauzalitate cumulativă devastator. O țară cu potențial economic ridicat, Iranul a colapsat sub acțiunea agregată a unor tensiuni interne și externe. Poate ieși greu din această menghină, în opinia mea doar prin ridicarea sancțiunilor și reforme economice consistente. Factorul încredere este cheia revenirii.

Motivația economică a protestelor. Puține analize explică motivația reală a protestelor din Iran. Nu revendicările politice reprezintă principala cauză a protestelor, ci motivația economică. Disperarea economică evidentă a majorității populației generează una dintre cele mai grave crize din istoria Iranului. Protestele masive declanșate începând din 28 decembrie 2025 au drept cauză principală disperarea economică, generată de reducerea abruptă a nivelului de trai. De altfel, cererile principale ale protestatarilor țin de măsuri privind stabilizarea monedei, protecția împotriva inflației și reducerea prețurilor. Se observă că fenomenele asociate crizei economice formează spațiul comun care a reunit grupuri eterogene de protestatari, cu nemulțumiri diverse.

Șocurile economice s-au transformat în tensiuni sociale grave și într-o criză politică și de încredere. Este exemplul unei țări îngenuncheate de politici greșite (inclusiv economice) și de sancțiunile internaționale impuse. În primul rând, prăbușirea monedei naționale (rialul) față de dolar cu 17% în decembrie (un declin total de 153% în ultimul an) (Infografic 1) s-a dus în creșterea inflației. Peste 1,5 milioane riali pentru un dolar (în prezent 1,06 milioane riali pentru un dolar) reprezintă un record istoric. Creșterea excesivă a prețurilor a condus la o scădere dramatică a puterii de cumpărare pentru marea majoritate a populației iraniene. Inflația explozivă a ”stimulat” la rândul ei deprecierea masivă a monedei, intrându-se într-un cerc vicios. O inflație medie anuală de 42,2% cu o creștere a prețurilor la alimente, băuturi și țigări de 72% sunt semne ale unei crize economice severe. Produse alimentare strict necesare, servicii medicale și bunuri de bază din import au devenit atât de scumpe încât au devenit inaccesibile pentru o mare parte a populație. Și vorbim despre o societate polarizată, despre o populație cu o rată de sărăcie absolută de 30% (aprox 28 milioane persoane) și cu o rată de sărăcie extremă de 7% (în jur de 7 milioane de persoane suferind de foamete și malnutriție)

Cum s-a ajuns aici? Printr-o combinație de politici greșite ale căror efecte s-au suprapus celor generate de sancțiunile impuse Iranului din cauza programului său nuclear. Sistemul dual privind cursul de schimb (un curs de schimb administrat pentru marile companii – și anumiți importatori și un curs liber, pentru cetățenii obișnuiți) a intrat în colaps, ros de corupție și căutare de rentă. Începând cu anul 2011, impunerea sancțiunilor a redus încasările valutare din vânzările de petrol (acestea scăzând de șase ori, de la 1,8 milioane barili pe zi înainte de 2011 la doar 300.000 barili pe zi), a condus la deficite bugetare ridicate și a redus potențialul economic cu mai mult de jumătate.

Războiul de 12 zile din iunie 2025 cu Israelul a agravat aceste probleme economice, a generat o fugă a capitalului, reducerea investițiilor și creșterea costurilor de finanțare.

Peste toate acestea, proiecția de buget prezentată în noiembrie 2025, cu măsuri de austeritate pentru majoritatea populației (creșteri de taxe, indexarea doar la jumătate a salariilor din sectorul public etc) pe fondul unei societăți în K (puternic polarizată) a pus benzină peste focul ce începuse să ardă. Seceta pronunțată și lipsa apei în anumite regiuni au accentuat criza și nemulțumirile.

Încercarea guvernului de atenuare a nemulțumirilor sociale / protestelor prin ajutoare sociale de 40 dolari (la paritatea puterii de cumpărare) pentru 84 milioane beneficiari (90% din populație) nu a calmat tensiunile sociale grave (salariul mediu în Iran este de 255 dolari, iar minimul 110 dolari). Guvernul are o problemă structurală, neputând să recâștige încrederea în rândul populației privind stabilizarea economiei, a monedei naționale și reducerea inflației. Este prins în menghină, între tensiunile economice și sociale interne și tensiunile externe, mai ales din partea Israelului și SUA.

Repet, în prezent Iranul este un exemplu de țară care în ciuda unor puncte tari, a colapsat. O țară cu un potențial economic bun, cu rezerve însemnate de petrol și gaze (locul 3 în lume la rezervele de petrol și, respectiv, locul 2 în lume la cele de gaze), o pondere redusă a datoriei guvernamentale în PIB (35,9% din PIB în 2025) și cu o populație relativ tânără și educată, s-a prăbușit sub povara sancțiunilor, a izolării comerciale, financiare și tehnologice precum și a imposibilității menținerii echilibrelor externe (inclusiv efectele asupra cursului de schimb). Interesant, în 2025, 35% dintre exporturile și importurile Iranului sunt pe relația cu China, principalul partener comercial.

Cum influențează criza iraniană economia globală? În primul rând, prin șocurile asupra prețurilor la energie și gaze naturale. Aproximativ 20% din petrolul mondial și 30% din gazul natural lichefiat (LNG) tranzitează Strâmtoarea Ormuz, zonă extrem de vulnerabilă în cazul unui război. O blocare parțială ar putea crește prețul petrolului cu 10–30%, ducând barilul peste 85dolari. Aceasta ar putea adăuga între 0,6-0,8 puncte procentuale la inflația globală. Comerțul maritim din Golf, evaluat la peste 1.000 miliarde USD pe an, ar fi serios perturbat. În al doilea rând, criza iraniană și conflictul cu Israel măreste riscul geopolitic, cu efect în piețele financiare, creând volatilitate ridicată. În al treilea rând, o criză umanitară. Un conflict regional ar putea implica peste 70 de milioane de oameni din zonele direct afectate. Numărul refugiaților ar putea crește cu 2–5 milioane în statele vecine.

Cum poate ieși Iranul din cercul vicios în care a intrat? Doar prin ridicarea sancțiunilor internaționale, care să conducă la restabilirea încrederii interne și externe, investiții, refacerea potențialului economic și a plasei de siguranță socială.

Germania va întinde întotdeauna o mână de ajutor Statelor Unite pentru a găsi soluții comune.

Berlinul, însă, nu poate fi de acord cu Washingtonul în privința Groenlandei, a declarat Klingbeil într-un comunicat citat de AFP.

„Așadar, semnalul este foarte clar: nu vom fi șantajați și va exista un răspuns european”, a adăugat el.

Autoritățile europene au criticat anunțul președintelui american Donald Trump. Potrivit acestuia, opt țări vor fi supuse unui tarif vamal de 10% pentru că s-au opus controlului american asupra Groenlandei începând de luna viitoare.

Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Țările de Jos și Finlanda se află pe lista lui Trump. Nu e clar deocamdată dacă tarifele vor avea impact asupra Uniunii Europene ca bloc.

Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a apărat amenințarea președintelui american Donald Trump cu impunerea de tarife asupra Groenlandei în cadrul emisiunii NBC News „Meet the Press”, calificând-o drept „o decizie strategică a președintelui”.

„Este o decizie geopolitică, iar el poate folosi puterea economică a SUA pentru a evita un război fierbinte”, a afirmat acesta.

Întrebat de moderatoare ce situație de urgență națională ar justifica impunerea de noi tarife asupra a opt țări europene – o cerință prevăzută de Legea privind puterile economice în situații de urgență internațională, utilizată ca bază legală pentru multe dintre tarifele impuse de Trump –, Bessent a răspuns că „situația de urgență națională este evitarea unei situații de urgență națională”.

Administrația Națională de Meteorologie anunță că o masă de aer caldă provenită dinspre sud, asociată unui nou ciclon generat deasupra Mării Mediterane, se va ciocni cu aerul polar-arctic rece, pre-existent de la est și nord-est, legat de anticiclonul est-european.

Administrația Națională de Meteorologie

Contactul dintre cele două mase de aer cu temperaturi opuse va crea condiții meteorologice imposibil de previzionat cu precizie în acest moment.

Prima jumătate a lunii ianuarie 2026 a adus ninsori importante și depuneri de zăpadă în cea mai mare parte a țării. Au urmat temperaturi extreme. Până la 17 ianuarie, temperatura medie la nivel național era de -2,7 grade, mai scăzută cu 0,8 grade față de media perioadei 1991-2020.

Comparativ cu ultimii 5-6 ani, când media națională lunară a fost pozitivă, anul acesta iarna și-a intrat în drepturi.

Ultima hartă sinoptică valabilă pentru 18 ianuarie 2026 indică o situație de blocaj la nivelul continentului european. Se remarcă persistența anticiclonului est-european, lobat dinspre zona Munților Ural peste jumătatea de est a Europei. Există și prezența a două zone ciclonice active – una în nord-vestul Oceanului Atlantic (la est de Islanda) și alta între Peninsula Iberică și nord-estul Africii.

Administrația Națională de Meteorologie

Aerul foarte rece de origine polar-arctică, provenit dinspre Câmpia Rusă, domină Belarus și Ucraina cu temperaturi sub -15 grade, în contrast cu masele de aer mai calde, oceanice sau subtropicale, cu valori de +5…+10 grade, care domină regiunile din sudul, vestul și nord-vestul continentului.

Până la mijlocul săptămânii viitoare, contextul sinoptic nu se va modifica semnificativ. Până joi, 22 ianuarie, ciclonul botezat Harry de către Agenția Meteorologică Spaniolă (AEMET) se va activa peste nordul Africii, cu valori ale presiunii ce vor scădea la centru sub 1000 mb.

Harry va retrograda către bazinul vestic și central al Mării Mediterane, unde va determina intensificări puternice ale vântului cu rafale de 70-90 km/h, dar local și peste 100 km/h. În zona costieră din estul Spaniei, sud-vestul Franței, insulele Baleare, Corsica, Sardinia și sudul Italiei, în 72 de ore se vor acumula cantități importante de apă – 50-70 l/mp și izolat peste 80-100 l/mp. În zonele respective vor fi valabile coduri generale galbene, portocalii și chiar roșii pentru Sardinia și sudul Italiei.

În tot acest interval, România se va afla sub influența câmpului ridicat de presiune. Ca urmare a subsidenței și prezenței stratului de zăpadă, aerul din partea inferioară a troposferei se va suprarăci.

Administrația Națională de Meteorologie

Valul de frig va persista, vremea va fi deosebit de rece pe timpul zilelor, cu precădere în centru, sud și est, cu temperaturi maxime în marea lor majoritate cuprinse între -8 și -2 grade. În cursul nopților și dimineților, în cea mai mare parte a României va fi ger, cu temperaturi minime în general între -20 și -6 grade. Cele mai scăzute valori vor fi înregistrate în zonele depresionare din Transilvania.

Miercuri și joi, valorile termice vor marca o creștere treptată, mai semnificativă în vest, nord-vest și în dealurile sudice, pe măsură ce presiunea atmosferică va scădea. Avansul ciclonului mediteranean către centrul și sud-estul Europei va aduce un aport de aer mai cald și umed.

În noaptea de miercuri spre joi, va crește probabilitatea ca în sudul și sud-estul țării, pe lângă ninsori, să avem parte și de precipitații sub formă de lapoviță și ploaie, care local să favorizeze depunerile de polei.

Iranul a fost zguduit de cele mai sângeroase proteste din ultimele decenii, autoritățile raportând cel puțin 5.000 de morți după săptămâni de manifestații la nivel național, scrie Reuters.

Demonstrațiile, declanșate inițial de dificultăți economice, s-au transformat rapid într-o contestare directă a regimului clerical, provocând o reprimare violentă din partea statului.

Protestele au izbucnit pe 28 decembrie și s-au extins rapid în întreaga țară, atrăgând participanți din marile orașe și din centre regionale.

Potrivit unui oficial iranian, aproximativ 500 de membri ai forțelor de securitate se numără printre victimele violențelor.

Autoritățile au pus responsabilitatea pe seama „teroriștilor și protestatarilor înarmați”, acuzând grupuri sprijinite din exterior că au alimentat violențele.

Organizațiile independente pentru drepturile omului estimează un bilanț mai redus, dar totuși semnificativ, raportând mii de decese confirmate și peste 24.000 de arestări.

Sistemul judiciar iranian a indicat că execuțiile ar putea continua împotriva celor acuzați de infracțiuni grave comise în timpul protestelor.

Oficialii au invocat acuzația de Mohareb, sau „război împotriva lui Dumnezeu”, infracțiune pedepsită cu moartea conform legii iraniene.

Anunțul a amplificat îngrijorările internaționale, mai ales după informațiile privind planificarea anterioară a sute de execuții.

Liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a apărat reprimarea, punând tulburările pe seama unor dușmani externi și grupuri armate.

Președintele american Donald Trump a avertizat în repetate rânduri Iranul să nu execute protestatari, mulțumind Teheranului pentru suspendarea unor execuții.

Tensiunile au crescut însă după ce Khamenei l-a condamnat public pe Trump, acuzându-l de responsabilitate pentru victimele din Iran.

Organizațiile pentru drepturile omului cer în continuare transparență, în timp ce întreruperile internetului limitează sever fluxul de informații din interiorul țării.

Oficialii și grupurile pentru drepturile omului afirmă că nord-vestul Iranului, locuit în mare parte de kurzi, a fost scena celor mai violente confruntări.

Există informații despre activitate separatistă armată în apropierea graniței cu Irakul, complicând și mai mult situația de securitate.

Deși protestele par să se fi diminuat, localnicii descriu o stare persistentă de teamă și traume de durată.

„Sunt profund îngrijorat de escaladarea declarațiilor publice dintre partenerii și aliații transatlantici cu privire la evoluțiile recente”, a postat Dan pe X.

„Trebuie să reluăm discuțiile directe între noi, la nivelurile diplomatice corespunzătoare”, adaugă președintele.

Mai devreme, țările vizate de amenințarea președintelui american Donald Trump cu impunerea de tarife ca urmare a opoziției lor față de planurile sale privind Groenlanda, au anunțat că „vor rămâne unite” în răspunsul lor.

„Amenințările cu tarife subminează relațiile transatlantice și riscă să ducă la o spirală descendentă periculoasă”, au declarat Marea Britanie, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Țările de Jos, Norvegia și Suedia.

Uleiurile sunt esențiale în bucătărie, însă alegerea celui potrivit poate influența decisv gustul, valoarea nutritivă și rezultatul gătitului.

Un chef privat explică care sunt cele șase uleiuri ce oferă cele mai bune rezultate, de la gătitul la temperaturi ridicate până la finisarea preparatelor, scrie Express.

Barry D’Arcy, chef pe iahturi private și fondator al Ocean Earth Chefs, spune că selecția uleiurilor este adesea subestimată.

El susține că uleiurile influențează modul în care mâncarea se gătește, aroma finală și echilibrul unei alimentații pe termen lung.

„Fiecare ulei reacționează diferit la căldură”, explică D’Arcy, subliniind că alegerile mici pot ridica nivelul meselor zilnice.

Potrivit lui, folosirea uleiului potrivit fiecărei tehnici îmbunătățește procesul de gătit și rezultatul final.

Uleiul de măsline rămâne un element de bază în gătitul zilnic, însă utilizarea sa depinde de tip și moment.

Uleiul de măsline extravirgin este ideal pentru salate, gătit lent sau pentru finisarea preparatelor, acolo unde aroma contează cel mai mult.

Pentru temperaturi ridicate, variantele rafinate sau mai ușoare sunt mai stabile și evită gusturile amare.

D’Arcy evidențiază profilul de grăsimi sănătoase și procesarea minimă ca avantaje importante pentru mesele zilnice.

Uleiul de avocado se remarcă prin rezistența la temperaturi înalte, fiind potrivit pentru prăjire, coacere și gătire pe grătar.

Gustul său neutru lasă ingredientele să iasă în evidență, susținut de un profil nutritiv echilibrat.

Uleiul de rapiță, adesea trecut cu vederea, oferă versatilitate pentru prăjit, copt și dressinguri.

Chef-ul îl descrie drept o opțiune sigură, care oferă rezultate constante fără senzație de greutate.

Uleiul de floarea-soarelui este apreciat pentru previzibilitate și pentru gătitul rapid sau preparatele mai ușoare.

Deși nu are o aromă puternică, tocmai această discreție ajută preparatele să fie crocante și bine echilibrate.

În bucătăriile aglomerate, spune D’Arcy, acest ulei menține gătitul simplu și eficient.

Uleiul de cocos aduce o aromă dulce și caldă, potrivită pentru curry-uri, stir-fry și produse de patiserie.

Este recomandat mai ales pentru gust, nu ca bază zilnică de gătit.

Uleiul de muștar oferă note intense și ușor picante, ideale pentru legume și mâncăruri pe bază de linte.

Folosit cu moderație, adaugă personalitate fără a încărca preparatele.

Conform AFP, răspunsul a fost oferit de Marea Britanie, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Țările de Jos, Norvegia și Suedia.

Țările vizate de amenințarea președintelui american Donald Trump cu impunerea de tarife ca urmare a opoziției lor față de planurile sale privind Groenlanda „vor rămâne unite” în răspunsul lor, au arătat acestea într-o declarație comună duminică.

„Amenințările cu tarife subminează relațiile transatlantice și riscă să ducă la o spirală descendentă periculoasă”, au declarat Marea Britanie, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Țările de Jos, Norvegia și Suedia.

„Vom continua să rămânem unite și coordonate în răspunsul nostru. Ne angajăm să ne apărăm suveranitatea”, au afirmat acestea.

Prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Stoere a îndemnat la prudență în legătură cu un război comercial iminent, după ce președintele american Donald Trump a amenințat cu aplicarea de tarife suplimentare asupra a opt țări europene, inclusiv Norvegia, pentru sprijinul acordat Groenlandei.

„Cred că ar trebui să fim foarte atenți să nu ajungem la un război comercial care să scape de sub control. Nu cred că cineva ar avea de câștigat din asta”, a declarat Stoere pentru postul de televiziune NRK după o conferință de presă.

Uniunea Europeană va riposta dacă amenințările SUA cu impunerea de tarife vamale împotriva aliaților europeni în legătură cu Groenlanda se vor concretiza, dar este prematur să se ia în considerare utilizarea „instrumentului anti-coerciune” al blocului, a declarat prim-ministrul Irlandei.

„Ritmul s-a accelerat foarte dramatic, foarte repede. Nu există nicio îndoială că Europa va riposta în mod evident dacă aceste tarife vor fi impuse, iar acest lucru va duce la o situație foarte gravă la nivel global”, a declarat Micheal Martin.

„Evident, trebuie să aibă loc un dialog pentru a preveni acest lucru… Nu intrăm încă în detalii și cred că (instrumentul anti-coerciție) este puțin prematur astăzi, dar, desigur, poate fi pus pe masă”, a adăugat Martin într-un interviu acordat postului național de televiziune RTE.

Ambasadorii celor 27 de țări membre ale Uniunii Europene se vor reuni duminică pentru o ședință de urgență în care vor discuta amenințarea cu impunerea de taxe vamale a președintelui american Donald Trump.

Cipru, care deține președinția rotativă a UE pentru șase luni, a anunțat sâmbătă seara că a convocat ședința pentru duminică.