Volodimir Zelenski a anunțat că armata ucraineană va relua atacurile asupra rafinăriilor rusești, potrivit Financial Times. Președintele ucrainean a explicat că rușii nu au oprit atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina.
Atacurile s-au produs în ciuda armistițiului anunțate de președintele SUA, Donald Trump.
Zelenski, despre Trump: A ales partea greșităDe asemenea, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, l-a criticat dur pe Donald Trump după ce liderul american a acceptat importul de motorină din Rusia. Zelenski a spus că decizia reprezintă o victorie pentru Vladimir Putin și plasează Washingtonul de „partea greșită” în raport cu războiul din Ucraina.
Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat emisiunii „Piers Morgan Uncensored”, în care Zelenski și-a exprimat nemulțumirea față de schimbarea de poziție a administrației americane.
„Este dureros când președintele Trump alege o parte, iar aceasta nu este partea noastră”, a declarat liderul ucrainean.
Zelenski a susținut că Ucraina ar putea accepta ca președintele SUA să adopte o poziție de mijloc, însă, în opinia sa, aceasta ar trebui păstrată în mod consecvent.
„Dacă ești la mijloc, trebuie să rămâi la mijloc. Nu de partea greșită”, a afirmat președintele ucrainean, care a pus sub semnul întrebării inclusiv sfaturile primite de Trump din partea apropiaților săi.
Liderul de la Kiev a mai afirmat că decizia privind combustibilul rusesc îi oferă lui Vladimir Putin o „victorie ușoară”.
Zelenski l-a criticat și pe MuskÎn același interviu, președintele ucrainean a formulat acuzații la adresa companiei SpaceX, condusă de Elon Musk, în legătură cu accesul forțelor ucrainene la sistemul de comunicații prin satelit Starlink.
Zelenski a spus că accesul Ucrainei la Starlink ar fi fost restricționat și că această situație a perturbat operațiuni militare importante.
Europarlamentarul Siegfried Mureșan l-a criticat joi pe liderul PSD, Sorin Grindeanu, susținând că acesta a evitat să voteze guvernul propus de PNL în urmă cu două săptămâni, fiindcă știa că „va veni un guvern în care poate pune 11 miniștri PSD după chipul și asemănarea lui”.
„Acum înțelegem exact de ce a fugit Sorin Grindeanu de orice discuție cu noi în urmă cu două săptămâni, a inventat o mulțime de pretexte și nu i-a trecut nicio clipă prin cap să voteze guvernul serios pe care l-am propus noi”, a declarat europarlamentarul.
Eurodeputatul a susținut că liderul PSD ar fi știut că va avea posibilitatea de a forma un guvern în care partidul său să ocupe 11 portofolii ministeriale.
„Fiindcă știa că va veni un guvern în care poate pune 11 miniștri PSD după chipul și asemănarea lui”, a afirmat Siegfried Mureșan.
Acesta a susținut că obiectivul politic ar trebui să fie câștigarea următoarelor alegeri, pentru a împiedica repetarea unei astfel de formule de guvernare.
„Trebuie să câștigăm următoarele alegeri, pentru ca o astfel de guvernare să nu se mai poată întâmpla niciodată în România”, a transmis Siegfried Mureșan.
Premierul desemnat, Luca Niculescu, este așteptat să depună joi, la Parlament, programul de guvernare și lista miniștrilor, pentru a începe procedura de învestire a noului Guvern.
PSD este singurul partid care va intra în Guvern, în timp ce PNL și UDMR au anunțat că vor vota pentru învestire. Președintele USR, Dominic Fritz, a declarat că va propune colegilor ca parlamentarii formațiunii să nu voteze Guvernul Niculescu.
Un bărbat, în vârstă de 62 de ani, a fost ucis miercuri de inundațiile devastatoare din Insula Rodos, după ce mașina lui a fost luată de curenții de pe o plajă.
Un bărbat, găsit decedat lângă RodosTrupul bărbatului a fost găsit la 30 de kilometri de orașul cheie al insulei, numit tot Rodos, conform Reuters.
Conform Express, bărbatul era angajatul unui hotel de pe insulă.
Bilanțul pagubelor materiale, după inundațiiÎn același timp, alte patru mașini au fost luate de ape, mai precizează garda de coastă din Grecia.
Autoritățile grecești atrag atenția asupra pericolelor și le-au transmis locuitorilor de pe mai multe insule să-și limiteze ieșirile, pe durata furtunilor.
Insula Rodos este frecvent cuprinsă de fenomene meteorologice extreme. Aproape anual, incendii de vegetație de mari proporții au loc aici, în ciuda faptului că solurile nu favorizează creșterea plantelor.
Președintele Nicușor Dan participă joi și vineri la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, unde România va susține un buget „ambițios” al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, potrivit Administrației Prezidențiale.
Șeful statului a organizat la finalul săptămânii trecute o ședință de lucru pentru pregătirea reuniunii liderilor UE. Una dintre principalele teme de discuție de la Bruxelles va fi viitorul Cadru Financiar Multianual.
Potrivit Administrației Prezidențiale, ședința a avut ca obiectiv coordonarea poziției României înaintea negocierilor dintre liderii europeni.
Viitorul Cadru Financiar Multianual va stabili bugetul UE pentru perioada 2028-2034, influențând perspectivele de dezvoltare economică ale României, prin fondurile disponibile pentru investiții, infrastructură, agricultură și dezvoltare regională.
România va susține adoptarea unui buget european ambițios, care să mențină nivelul ridicat al finanțării pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună.
Cele două instrumente sunt importante pentru reducerea diferențelor de dezvoltare dintre statele membre, modernizarea agriculturii, dezvoltarea comunităților rurale și consolidarea securității alimentare, potrivit Administrației Prezidențiale.
Tot România va cere și finanțare pentru consolidarea capacității europene de apărare, cu o atenție deosebită acordată Flancului estic și regiunii strategice a Mării Negre.
De asemenea, țara noastră va susține măsuri pentru creșterea competitivității și reducerea dependențelor strategice în domeniul energiei și al tehnologiilor avansate.
Liderii UE se reunesc la Bruxelles pentru un summit de două zile.
„În fața incertitudinii geopolitice în creștere, liderii se vor concentra asupra aspectelor legate de economie și asupra furnizării de răspunsuri la provocările cu care se confruntă competitivitatea europeană, inclusiv prețurile la energie”, arată site-ul oficial al Consiliului European.
Liderii UE vor discuta despre viitorul buget pe termen lung pentru perioada 2028-2034, sprijinul continuu pentru Ucraina, atacurile hibride din Europa asociate Rusiei, migrație, extindere și reforme, precum și situația din Orientul Mijlociu.
În privința prețurilor la energie, oficialii vor oferi CE o serie de măsuri specifice și temporare, pe termen scurt, pentru a reduce efectele prețurilor ridicate asupra cetățenilor și companiilor din UE.
De asemenea, aceștia vor discuta despre strategia pe termen lung a Europei pentru reducerea dependenței de combustibilii fosili.
Viitorul buget pe termen lung al UE, Cadrul Financiar Multianual pentru perioada 2028-2034, „este instrumentul strategic pentru a construi o Europă mai prosperă, mai competitivă și mai autonomă din punct de vedere strategic”, arată Consiliul European.
Ucraina, o prioritate pentru Uniunea EuropeanăLiderii Uniunii Europene vor discuta, de asemenea, despre Ucraina, care rămâne o prioritate-cheie pentru Uniunea Europeană.
În cadrul reuniunii, aceștia vor negocia continuarea sprijinului pentru Ucraina, făcând precizări și despre nevoile operaționale ale infrastructurii sale critice înainte de venirea iernii.
Potrivit Consiliului European, va fi analizat și comportamentul tot mai agresiv al Rusiei, inclusiv atacurile hibride desfășurate în Europa.
Liderii vor evalua progresele înregistrate în cadrul agendei UE privind pregătirea pentru apărare și vor discuta despre modalitățile de menținere a ritmului și de accelerare a lucrărilor.
Decizia finală îi aparține președintelui Donald Trump, care a declarat public că nu intenționează să ordone noi atacuri înaintea alegerilor parlamentare de la jumătatea mandatului, programate pentru 3 noiembrie.
Utilizarea bombei GBU-43/B Massive Ordnance Air Blast (MOAB) în conflictul cu Iranul ar reprezenta o escaladare semnificativă a operațiunilor militare. Cu toate acestea, oficialii familiarizați cu planurile Pentagonului pun la îndoială eficiența armei împotriva instalațiilor nucleare amplasate în subteran.
Potrivit surselor citate de CNN, Donald Trump a cerut armatei să pregătească noi variante de atac, inclusiv împotriva infrastructurii energetice iraniene. Unul dintre oficiali a precizat că operațiunile ar putea avea loc înaintea retragerii forțelor americane din zona de responsabilitate a Comandamentului Central al SUA (CENTCOM).
O altă sursă a declarat că planurile pentru lovirea unor obiective nucleare iraniene, inclusiv a instalației de la Pickaxe Mountain, prevăd explicit și posibilitatea folosirii MOAB.
MOAB, bomba americană luată în calcul pentru atacarea IranuluiGBU-43/B MOAB este cea mai mare bombă convențională din arsenalul Statelor Unite. Arma cântărește aproximativ 9.800 de kilograme și este proiectată să detoneze înainte de impactul cu solul, producând o undă de șoc puternică pe o suprafață extinsă.
Potrivit oficialilor familiarizați cu planificarea militară, bomba poate distruge o zonă echivalentă cu aproximativ nouă blocuri urbane. Totuși, aceasta nu a fost concepută pentru a penetra straturi groase de rocă și pentru a distruge instalații fortificate aflate la mare adâncime.
Acest aspect ridică semne de întrebare privind eficiența sa împotriva instalației de la Pickaxe Mountain, despre care Statele Unite și Israelul cred că găzduiește componente ale programului nuclear iranian. Complexul ar fi protejat de straturi de granit, ceea ce ar limita capacitatea bombei de a distruge structurile subterane.
Un oficial familiarizat cu discuțiile militare a declarat pentru CNN că MOAB este concepută în principal pentru distrugerea unor suprafețe extinse, nu pentru penetrarea unor obiective aflate la mare adâncime.
În cazul utilizării sale, efectele asupra zonei lovite ar putea fi devastatoare, iar raza mare a exploziei ar ridica probleme privind riscul producerii unor victime civile, în special dacă țintele se află în apropierea zonelor populate sau a infrastructurii nemilitare.
Atacurile asupra Iranului ar putea viza instalațiile nucleare și infrastructura energeticăNoile planuri militare includ obiective energetice și instalații asociate programului nuclear iranian. Donald Trump a afirmat în repetate rânduri că obiectivul său este să împiedice Iranul să obțină arme nucleare.
În ultimele luni, președintele american a amenințat că va lovi instalația de la Pickaxe Mountain, chiar și după suspendarea operațiunilor militare de amploare la începutul acestui an.
Cu toate acestea, oficialii americani citați de CNN au exprimat îndoieli cu privire la existența unei strategii care să lege noile atacuri de un obiectiv clar de încheiere a războiului. Armata continuă să prezinte administrației variante operaționale, însă nu există indicii că Washingtonul și Teheranul s-ar apropia de un acord diplomatic, după mai mult de șase luni de bombardamente americane.
Potrivit surselor citate, folosirea MOAB ar putea avea și un rol psihologic, prin amploarea exploziei și impactul asupra conducerii iraniene. Totuși, oficialii avertizează că o asemenea operațiune nu ar garanta capitularea Iranului și nici atingerea obiectivelor strategice declarate de administrația americană.
Trump caută o ieșire din războiul cu Iranul înaintea alegerilor din SUADonald Trump se confruntă cu presiuni pentru încheierea conflictului, în contextul nemulțumirilor din rândul alegătorilor americani și al apropierii alegerilor parlamentare de la jumătatea mandatului, programate pentru 3 noiembrie.
Potrivit CNN, consilierii de la Casa Albă și planificatorii militari au analizat în ultimele săptămâni variante prin care președintele ar putea prezenta încheierea operațiunilor drept un succes, fără a bloca eventuale negocieri diplomatice.
Unele dintre opțiunile analizate ar presupune lovituri de amploare, urmate de o retragere rapidă a forțelor americane. O sursă familiarizată cu discuțiile de la Pentagon a descris aceste variante drept un posibil spectacol de forță, menit să ofere administrației o cale de ieșire din conflict.
Trump a respins ideea că retragerea trupelor fără obținerea unor rezultate clare ar putea fi prezentată drept o victorie. În același timp, președintele american a arătat că nu dorește trimiterea trupelor terestre în Iran.
O operațiune terestră de amploare ar putea presupune pierderi importante de vieți omenești în rândul militarilor americani. Deși Pentagonul analizează mai multe scenarii, CNN precizează că nu există, în prezent, indicii că oficiali ai administrației ar susține o asemenea intervenție.
Casa Albă și Pentagonul nu confirmă planurile de folosire a bombei MOAB în IranÎntrebată despre posibilitatea utilizării bombei MOAB, Casa Albă a transmis CNN că nu comentează planuri militare sensibile care ar putea sau nu să existe.
Un oficial al administrației a adăugat că Donald Trump păstrează toate opțiunile deschise pentru a împiedica Iranul să obțină o armă nucleară.
La rândul său, un reprezentant al Pentagonului a declarat că Departamentul de Război pregătește scenarii operaționale variate pentru a pune în aplicare deciziile președintelui și ale conducerii instituției.
În paralel, armata americană se pregătește pentru eventualitatea unor represalii iraniene dacă Trump aprobă noi lovituri. Potrivit unei surse citate de CNN, următoarea rotație a militarilor americani desfășurați în zona CENTCOM este așteptată în următoarele săptămâni, fără certitudinea că întregul personal retras va fi înlocuit.
MOAB a fost folosită pentru prima dată de SUA în Afganistan, în 2017Bomba MOAB a fost dezvoltată în timpul războiului din Irak și a fost concepută inclusiv pentru operațiuni psihologice. Militarii americani sperau că efectul exploziei va intimida trupele adverse și le va determina să se predea sau să renunțe la luptă.
În aprilie 2017, în timpul primului său mandat, Donald Trump a autorizat folosirea bombei împotriva unor poziții ale organizației teroriste Stat Islamic din Afganistan. A fost prima utilizare a acestei arme de către armata americană.
Lovitura a vizat o rețea de tuneluri fortificate folosite de luptătorii grupării pentru a lansa atacuri împotriva forțelor guvernamentale afgane. Oficialii afgani au declarat atunci că 36 de combatanți ai Stat Islamic au fost uciși. Explozia a distrus trei tuneluri, precum și arme și muniție, fără victime civile raportate la acel moment.
Dacă va fi utilizată împotriva Iranului, MOAB ar deveni un instrument suplimentar în operațiunile americane, însă eficiența sa împotriva instalațiilor nucleare subterane rămâne incertă. O eventuală decizie de folosire a bombei ar depinde de aprobarea lui Donald Trump.
X a suspendat 13.000 de conturi, invocând o influență străină înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA, porivit Al Jazeera. Administratorii platformei susțin că unele rețele străine au vizat discursul politic din SUA, din tot spectrul politic. Conturile suspendate au fost asociate cu trei operațiuni suspecte de influență străină legate de Iran, Rusia și China. Acestea au urmărit să influențeze dezbaterea politică din Statele Unite.
Compania a anunțat suspendarea conturilor miercuri. Tot atunci a prezentat măsurile luate în perspectiva alegerilor din SUA, programate pentru 3 noiembrie.
Investigație XX a precizat că investigațiile sale au scos la iveală faptul că rețelele respective au utilizat conturi false pentru a publica și amplifica conținut politic care viza candidați și figuri publice „din întreg spectrul politic”.
Compania a menționat că a identificat conturile prin intermediul unor „verificări și investigații proactive”, în conformitate cu regulile sale împotriva spamului și a comportamentului neautentic coordonat.
„Libertatea de exprimare este fundamentul unei democrații funcționale, iar noi suntem mândri că X constituie o agora globală în care au loc aceste dezbateri. Rolul nostru este să menținem această conversație autentică, deschisă și sigură”, a transmis divizia X Global Government Affairs.
Măsuri de protecție luate de XDe asemenea, X a prezentat reguli împotriva informațiilor false privind modalitatea, momentul sau locul în care se poate vota în cadrul alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA. Totodată, au fost stabilite măsuri împotriva tentativelor de a descuraja participarea la vot sau de a intimida alegătorii, inclusiv prin îndemnuri la violență în apropierea secțiilor de votare.
Compania a mai anunțat că utilizatorii pot raporta postările legate de alegeri folosind opțiunea „integritate civică” („civic integrity”), solicitând astfel adăugarea unei „note a comunității” care să ofere context. În situații urgente, X poate să aplice etichete postărilor care încalcă regulile electorale ale platformei.
Anunțul vine la o săptămână după ce OpenAI a comunicat că a eliminat două operațiuni de influență atribuite Rusiei și Iranului. Acestea utilizau ChatGPT pentru a crea identități false de jurnaliști și pentru a gestiona un „think-tank” ce difuza, în mod mascat, propagandă anti-Ucraina.
Sute de tineri au devastat magazine, au incendiat containere de gunoi și au atacat clădiri guvernamentale în timpul protestelor desfășurate miercuri, 14 octombrie, la Tirana, relatează Associated Press. Polițiștii au intervenit cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă pentru a dispersa mulțimea.
Manifestanții au ridicat baricade improvizate și au încercat să spargă cordoanele forțelor de ordine. Potrivit autorităților, 23 de polițiști și alte șase persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale, iar 35 de participanți la proteste au fost reținuți.
Patru ministere atacate în timpul confruntărilorViolențele au provocat distrugeri în mai multe zone ale capitalei albaneze. Manifestanți cu fețele acoperite au spart vitrinele unor magazine, au vandalizat bănci și au provocat pagube la cel puțin patru clădiri ministeriale.
Forțele de ordine au întâmpinat dificultăți în controlarea confruntărilor, care au izbucnit simultan în mai multe puncte ale orașului. Președintele Albaniei, Bajram Begaj, a condamnat violențele și a cerut calm, subliniind că respectarea Constituției și a legii este obligatorie pentru toți. Ministrul Sănătății, Klodiana Spahiu, care i-a vizitat pe polițiștii răniți, a calificat violențele drept „intolerabile”.
Cum a ajuns proiectul asociat ginerelui lui Trump în centrul protestelorManifestațiile au început ca acțiuni organizate de grupuri studențești care solicită reforme în educație, dar s-au alăturat unei campanii antiguvernamentale mai ample. Mișcarea, cunoscută sub numele de „Flamingo”, cere demisia premierului Edi Rama, pe fondul acuzațiilor de corupție generalizată formulate de protestatari.
Prim-ministrul albanez Edi Rama. Foto: Christoph Soeder/dpa
Una dintre principalele surse de nemulțumire este un proiect de dezvoltare imobiliară pe litoralul albanez, asociat lui Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump. Proiectul a provocat proteste timp de mai multe luni și a contribuit la intensificarea tensiunilor politice din țară.
Legătura cu familia președintelui american a adus controversa imobiliară în atenția internațională, în timp ce nemulțumirile manifestanților s-au extins asupra conducerii guvernului albanez. Denumirea mișcării „Flamingo” provine de la pancartele cu imaginea păsării roz, devenită simbolul protestelor.
Uniunea Europeană cere respectarea dreptului la protestEscaladarea violențelor a provocat și reacția delegației Uniunii Europene în Albania. Reprezentanții europeni și-au exprimat îngrijorarea față de confruntările de la Tirana și au solicitat autorităților un răspuns proporțional.
Reacția a venit inclusiv pe fondul acuzațiilor formulate de organizatorii manifestațiilor privind folosirea excesivă a forței de către poliție împotriva protestatarilor și jurnaliștilor. Delegația UE a subliniat că libertatea de întrunire și libertatea de exprimare reprezintă drepturi fundamentale și valori europene.
Protestele au loc într-un moment sensibil pentru Albania, țară care urmărește aderarea la Uniunea Europeană și care se confruntă cu tensiuni politice alimentate de acuzațiile de corupție și de contestarea proiectului de dezvoltare de pe litoral.
MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României postdecembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.
2015 a fost un an care a schimbat profund România. La sfârșitul lunii octombrie, avea să se producă cea mai mare tragedie din istoria recentă a țării: incendiul din Clubul Colectiv, în urma căruia 65 de persoane și-au pierdut viața, iar alte câteva sute au fost rănite. Tragedia s-a transformat, în zilele următoare, într-o criză socială și politică de amploare. Zeci de mii de oameni au ieșit pe străzile din București și din marile orașe din țară să protesteze, iar câteva zile mai târziu, la începutul lunii noiembrie 2015, premierul la acea vreme, Victor Ponta, și-a depus mandatul.
Pentru MEDIAFAX, 2015 a fost un an al relatărilor în regim de breaking news, al informațiilor obținute pe surse și al mărturiilor culese direct de la locul evenimentelor. Agenția a urmărit tragedia de la Colectiv încă din noaptea incendiului, a relatat despre victime, anchetă și proteste și a publicat informații exclusive preluate ulterior și de presa scrisă care încă exista pe piața din România.
Noaptea tragediei – 30 octombrie 2015În seara de 30 octombrie 2015, clubul Colectiv, aflat în incinta fostei fabrici Pionierul din București, găzduia un concert al trupei Goodbye to Gravity, organizat cu ocazia lansării albumului „Mantras of War”.
În timpul concertului a fost declanșat un spectacol pirotehnic. Artificiile au aprins materialele inflamabile din interior, iar focul s-a extins rapid către tavan. În câteva zeci de secunde, concertul s-a transformat într-o tragedie, cu fum dens, panică și sute de oameni care încercau să iasă din club.
După apelul la 112, autoritățile au activat Planul Roșu de intervenție. La fața locului au fost mobilizate numeroase echipaje de ambulanță, pompieri și echipe de salvare.
Primele informații transmise de MEDIAFAX în noaptea incendiului nu prevesteau, însă, adevărata amploare a tragediei.
„Un incendiu puternic izbucnit vineri seară, în Clubul Colectiv din Bucureşti, în timpul unui concert, s-a soldat cu moartea a 27 de persoane şi rănirea altor aproape 200. Victimele au fost transportate la mai multe spitale din Capitală, 146 fiind în continuare internate, dintre care nouă în stare foarte gravă la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti şi 14 la terapie intensivă la Floreasca. Totodată, zece dintre răniţii în incendiul din club, aflaţi la Spitalul de Arşi, sunt în stare gravă, cu arsuri pe corp, prognosticul în cazul lor fiind foarte rezervat”, a scris MEDIAFAX în noaptea de 30 octombrie 2015.
Echipele de salvare intervin după producerea incendiului de la Clubul Colectiv, 30 octombrie 2015. Sursa foto: Mediafax
Pe măsură ce autoritățile comunicau noi informații, agenția a urmărit tragedia în regim de live text. Primele bilanțuri oficiale indicau 27 de morți și zeci de răniți, transportați la spitale din București și Ilfov. În zilele următoare, bilanțul victimelor avea să crească, iar zeci de răniți au fost transferați în străinătate pentru tratament.
Tragedia a fost relatată pe larg și de presa internațională. MEDIAFAX a sintetizat reacțiile presei străine într-un material publicat pe 31 octombrie 2015.
„Un incendiu produs într-un club din Bucureşti s-a soldat cu 27 de morţi, alte zeci de persoane fiind rănite”, a transmis postul tv american CNN, în timp ce BBC News nota că „România este în stare de şoc” din cauza tragediei, a scris MEDIAFAX.
Supraviețuitorii și primele mărturiiÎn ziua de după incendiu, în fața fostei fabrici Pionierul, unde funcționa Clubul Colectiv, oamenii au venit să aprindă lumânări pentru cei care și-au pierdut viața. MEDIAFAX a fost la fața locului și a relatat atmosfera de după tragedie, dar și poveștile celor care au fost la concert și au reușit să supraviețuiască.
„Nu ştiu, mi-e foarte greu să dau vina pe cineva. Un om de lângă mine a murit, eu nu. Probabil altul de lângă mine e în spital ars, eu sunt întreg şi n-am absolut nimic. N-aş arunca vina pe nimeni ori pe toată lumea. Cumva am avut noroc, nu sunt cu nimic mai presus de oamenii care au murit lângă mine, care au venit cu acelaşi scop, să vadă un concert”, a declarat la acel moment Alex, unul dintre supraviețuitori.
MEDIAFAX a redat și prin fotografii atmosfera din fața clubului, într-un material publicat pe 31 octombrie.
În zilele următoare, jurnaliștii agenției au stat de vorbă cu mai multe persoane care se aflaseră în club în momentul izbucnirii incendiului, pentru a reconstitui ce se întâmplase în interior.
„Persoane aflate în Clubul Colectiv, unde s-a produs tragedia în care 27 de oameni au decedat, iar aproximativ 200 au fost răniţi, au relatat, sâmbătă, agenţiei MEDIAFAX, că mulţi dintre cei care nu au putut să iasă din club au murit asfixiaţi, iar focul s-a stins singur, după ce a ars tavanul”, relata MEDIAFAX pe 31 octombrie 2015.
Mai multe foi cu mesaje pot fi vazute printre flori la locul in care a avut loc incendiul de la clubul Colectiv, in urma caruia si-au pierdut viata 30 de persoane si peste 180 au fost ranite, luni, 2 noiembrie 2015. MIHAI DASCALESCU / MEDIAFAX FOTO
În contextul amplorii tragediei, Guvernul a declarat trei zile de doliu național, 31 octombrie, 1 și 2 noiembrie 2015.
Întrebarea care a schimbat ancheta: cum a fost posibilă tragediaÎn zilele care au urmat incendiului, atenția publică s-a mutat treptat de la tragedia propriu-zisă către condițiile în care funcționa clubul și către responsabilitatea autorităților.
Anchetele au urmărit inclusiv condițiile în care funcționa clubul, respectarea normelor de securitate la incendiu și modul în care fuseseră exercitate atribuțiile autorităților.
Ulterior, procurorii au susținut că patronii clubului au permis, în acea seară, accesul unui număr de persoane peste limita admisă, într-un spațiu care nu dispunea de suficiente căi de evacuare și unde fusese organizat un spectacol pirotehnic.
În dosarul penal au fost trimiși în judecată patronii clubului, persoane implicate în activitatea firmei de artificii, iar ulterior și fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone.
MEDIAFAX a publicat în această perioadă și informații obținute pe surse judiciare despre modul în care fuseseră instalate artificiile și despre persoana care se ocupase de spectacolul pirotehnic.
„Artificiile folosite în Clubul Colectiv au fost puse de un artificier angajat al firmei care a vândut materialele pirotehnice pentru spectacolul de vineri seară, au declarat marţi, pentru MEDIAFAX, surse judiciare. Potrivit surselor citate, show-ul pirotehnic a fost asigurat de un artificier autorizat, Marian Moise, în vârstă de 31 de ani”, a relatat MEDIAFAX pe 3 noiembrie 2015.
În aceeași zi, MEDIAFAX a publicat și reconstituirea firului evenimentelor din noaptea incendiului, pe baza referatului cu propunere de arestare întocmit în cazul celor trei patroni ai Clubului Colectiv. Jurnaliștii agenției au redat, pas cu pas, modul în care focul s-a aprins, cum flăcările au cuprins tavanul și cum panica s-a instalat în club.
„Corupția ucide”. România iese în stradăTragedia de la Colectiv a provocat o mobilizare fără precedent. În paralel cu manifestațiile, mii de oameni s-au prezentat la centrele de transfuzie pentru a dona sânge victimelor.
Corespondenții MEDIAFAX relatau, la începutul lunii noiembrie, despre cozile formate la centrele de transfuzii din București și din țară.
„Românii nu au mai aşteptat dimineaţa ca să doneze sânge după tragedia din clubul Colectiv. După ce sute de oameni s-au înghesuit vineri noaptea şi sâmbătă să-şi ofere ajutorul, personalul medical a făcut noapte albă şi s-a transmis ca donatorii să vină şi în zilele următoare pentru a evita aglomerarea şi suprasolicitarea personalului”, scria MEDIAFAX atunci.
De asemenea, oamenii au organizat și marșuri în memoria victimelor de la Colectiv chiar din prima seară după tragedie.
Peste 15.000 de oameni demonstreaza, marti 3 Noiembrie 2015, in Piata Victoriei, impotriva coruptiei, in urma tragediei din clubul Colectiv, si cer demisiile primarului Cristian Popescu Piedone, ministrului Gabriel Oprea si premierului Victor Ponta. MARIAN ILIE / MEDIAFAX FOTO
Pe 3 noiembrie, la numai patru zile după incendiu, mii de persoane au ieșit în stradă în București. Proteste au avut loc și în alte orașe din țară, iar corespondenții MEDIAFAX au relatat despre manifestațiile desfășurate în mai multe localități.
Manifestanții au cerut demisia premierului Victor Ponta, a vicepremierului și ministrului de Interne Gabriel Oprea, dar și a primarului Sectorului 4 la acel moment, Cristian Popescu Piedone.
Sloganul „Corupția ucide” a devenit una dintre expresiile centrale ale manifestațiilor.
Peste 500 de persoane, majoritatea tineri, s-au adunat, miercuri, 4 octombrie 2015, in fata Prefecturii Brasov, ei avand steaguri, pancarte cu mesaje impotriva clasei politice, dar si foi A4 pe care sunt scrise numele celor care au murit in urma incendiului din clubul Colectiv din Capitala. MIHAELA GRADINARU / MEDIAFAX FOTO
Cu toate acestea, protestele au depășit rapid cazul Colectiv. În stradă au apărut și revendicări privind responsabilitatea politică pentru tragedie, combaterea corupției, respectarea regulilor de securitate, dar și schimbarea clasei politice.
Victor Ponta își depune mandatulPresiunea protestelor a avut efect direct asupra scenei politice. În dimineața zilei de 4 noiembrie 2015, Victor Ponta a anunțat că își depune mandatul de premier, iar odată cu el a demisionat întregul Guvern.
La momentul anunțului depunerii mandatului, Ponta a declarat că își asumă responsabilitatea politică și că nu dorește ca aceasta să fie transferată exclusiv către persoanele aflate la fața locului sau către administrația locală.
„Sper ca depunerea mandatului meu şi al Guvernului să satisfacă aşteptările celor care au protestat şi să revenim cât mai rapid la raţiune şi la soluţii raţionale pentru ceea ce e de făcut în România” a spus Ponta la momentul respectiv, potrivit MEDIAFAX.
În aceeași zi, surse politice declarau pentru MEDIAFAX că președintele Klaus Iohannis urma să facă declarații de presă pe tema demisiei premierului din Victor Ponta din fruntea Guvernului. Câteva ore mai târziu, șeful statului a comentat public situația.
„Aseară au avut loc cele mai potrivite manifestări de stradă pe care le-am văzut eu. Oamenii au protestat, au mers în diverse locuri unde şi-au spus nemulţumirile. Nu au fost încăierări, nu au fost abordări nepotrivite. Târziu, foarte târziu, Guvernul a demisionat. A fost nevoie să moară oameni pentru ca această demisie să se întâmple”, a spus Iohannis la acel moment.
Demisia lui Victor Ponta din fruntea Guvernului a venit după aproximativ patru ani de când devenise premier, în mai 2012.
În aceeași zi și-a anunțat demisia și Cristian Popescu Piedone, primarul Sectorului 4.
Cine a venit la guvernare după PontaDupă demisia lui Victor Ponta, România a intrat într-o perioadă de tranziție politică. Pentru început, Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației în Guvernul Ponta, a exercitat funcția de premier interimar.
Ulterior, președintele Klaus Iohannis a căutat o formulă de guvernare care să răspundă inclusiv cererilor apărute în stradă. Soluția a fost un guvern tehnocrat, condus de fostul comisar european Dacian Cioloș.
Cioloș a devenit prim-ministru pe 17 noiembrie 2015, când a fost învestit noul Executiv. A fost o schimbare importantă: România trecea de la un guvern politic, condus de liderul unui partid important, la un guvern tehnocrat, format în mare parte din specialiști care nu dețineau funcții politice de prim-plan.
Guvernul Cioloș a rămas la Palatul Victoria până după alegerile parlamentare din decembrie 2016.
2015, un an cu succes în tenisul românescPe lângă schimbările politice și tragedia de la Colectiv, anul 2015 a venit și cu vești bune pentru sportul românesc. În luna iulie, Horia Tecău a reușit, la Wimbledon, performanța pe care o aștepta de câțiva ani: a câștigat turneul de dublu masculin alături de olandezul Jean-Julien Rojer.
Pentru Tecău, victoria avea o semnificație cu atât mai specială, întrucât el ajunsese anterior în trei finale consecutive la Wimbledon, în 2010, 2011 și 2012, toate alături de suedezul Robert Lindstedt, însă pierduse de fiecare dată.
În finala din 11 iulie 2015, disputată pe terenul central de la All England Club, Tecău și Rojer i-au avut drept adversari pe britanicul Jamie Murray și australianul John Peers.
Românul și partenerul său au câștigat în trei seturi: 7-6 (5), 6-4, 6-4. Primul set a fost cel mai echilibrat și s-a decis la tie-break, după care Tecău și Rojer au preluat controlul partidei. În seturile al doilea și al treilea au obținut breakurile decisive și au închis meciul fără să mai piardă vreun set.
„Perechea Horia Tecău/Jean-Julien Rojer (România/Olanda), cap de serie numărul 4, a câştigat, sâmbătă, turneul de la Wimbledon la dublu, după ce a învins în finală cuplul Jamie Murray/John Peers (Marea Britanie/Australia), favorit 13, scor 7-6 (5), 6-4, 6-4. Meciul a durat o oră şi 52 de minute. Acesta este primul titlu de dublu masculin la un Grand Slam pentru Tecău. Horia Tecău a mai câştigat un titlu de Grand Slam, însă la dublu mixt, în 2012, la Australian Open”, relata MEDIAFAX la acel moment.
Victoria a însemnat primul titlu de Grand Slam la dublu masculin pentru Horia Tecău. El mai avea un trofeu de Grand Slam, câștigat în 2012 la Australian Open, dar în proba de dublu mixt.
Succesul lui Tecău a avut și o puternică dimensiune simbolică pentru tenisul românesc.
El a devenit al doilea român care câștigă proba de dublu masculin de la Wimbledon, după Ilie Năstase, care se impusese în 1973 alături de americanul Jimmy Connors.
MEDIAFAX, în mijlocul evenimentelorPentru MEDIAFAX, 2015 a fost unul dintre anii în care rolul agenției de presă ca furnizor rapid de informație a fost vizibil în fiecare etapă a unui eveniment care a schimbat România.
Din noaptea incendiului, agenția a transmis bilanțurile succesive, a urmărit intervenția autorităților și evoluția stării victimelor, a publicat mărturii ale supraviețuitorilor, informații obținute pe surse judiciare și reconstituiri ale tragediei. În zilele de proteste care au urmat, corespondenții MEDIAFAX au relatat din București și din alte orașe ale țării.
2015 a arătat, încă o dată, cât de repede poate un eveniment să schimbe agenda publică și politică a României. În doar câteva zile, tragedia de la Colectiv a devenit o criză socială, protestele au căpătat amploare, iar Guvernul Ponta a demisionat.
MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo, încă de la început, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.
35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.
Înseamnă 35 de ani în care MEDIAFAX a fost acolo.
În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.
Această reformă, susținută de guvernul lui Luiz Inácio Lula da Silva timp de luni de zile, permite multor brazilieni să beneficieze de două zile de repaus săptămânal, față de doar una în prezent, și reduce numărul de ore lucrate pe săptămână de la 44 la 40, potrivit Le Figaro.
Reducerea programului de lucru a fost unul dintre principalele sloganuri ale demonstrațiilor de amploare pro-Lula din metropolele braziliene din ultimele zile. Reforma a fost aprobată cu 75 de voturi pentru și 1 împotrivă în Senat, după ce a fost ratificată de Camera Deputaților în luna mai.
„Sunt convins că aceasta este cea mai importantă victorie pentru muncitorii brazilieni de la Constituția din 1988 încoace”, a declarat Omar Aziz (PSD, centru-stânga), raportorul proiectului de lege în Senat. Flavio Bolsonaro, care a numit textul „oportunist”, a votat în cele din urmă pentru adoptarea acestuia.
Lula criticase deja poziția rivalului său înainte de adoptarea măsurii. „Oponenții noștri au decis ieri că vor vota pentru aceasta, dar trebuie să rămânem vigilenți; ei votează pentru oportunism electoral”, a declarat președintele în vârstă de 80 de ani într-un videoclip postat pe rețelele de socializare.
În primul tur, pe 4 octombrie, s-a aflat într-o poziție dificilă, cu 45% din voturi , comparativ cu 47% pentru fiul predecesorului său de extremă dreapta, Jair Bolsonaro.
Reducerea orelor de lucru, un impuls înaintea celui de-al doilea turEchipa sa de campanie consideră că reducerea orelor de lucru i-ar putea oferi un impuls înaintea celui de-al doilea tur din 25 octombrie. Alegerile sunt așteptate să fie strânse. Un sondaj Quaest publicat miercuri îi acordă lui Flavio Bolsonaro 46% din voturi, comparativ cu 44% pentru Lula, cu o marjă de eroare de două puncte procentuale. „Această propunere va rămâne relevantă doar anul viitor dacă vom avea un guvern cu adevărat angajat în progres și cauze sociale ”, a avertizat senatorul Vital do Rêgo din coaliția de guvernământ în timpul votului.
Cei mai mulți brazilieni lucrează șase zile pe săptămânăÎn prezent, un număr mare de brazilieni lucrează șase zile pe săptămână, urmând sistemul cunoscut sub numele de „6×1” . Reforma urmează să fie implementată treptat în următoarele 14 luni.
În timpul campaniei, Flavio Bolsonaro a propus un plan de reducere a cheltuielilor publice inspirat de politicile președintelui ultraliberal argentinian Javier Milei.
Blocul conservator din Parlament a susținut o propunere alternativă care permite fiecărui angajat să își negocieze numărul de ore lucrate pe săptămână cu șeful său.
Însă, în cele din urmă, candidatul conservator, Flavio Bolsonaro, s-a răzgândit. „Călătoresc prin Brazilia, majoritatea muncitorilor brazilieni vor sfârșitul programului 6×1, așa că voi vota pentru”, a declarat senatorul marți.
Premierul desemnat, Luca Niculescu, este așteptat să depună joi, la Parlament, programul de guvernare și lista miniștrilor, pentru a începe procedura de învestire a noului Guvern.
Audierile miniștrilor propuși ar urma să aibă loc luni, iar votul pentru învestirea Guvernului, marți, în plenul Parlamentului.
PSD este singurul partid care va intra în Guvern, în timp ce PNL și UDMR au anunțat că vor vota pentru învestire. Președintele USR, Dominic Fritz, a declarat că va propune colegilor ca parlamentarii formațiunii să nu voteze Guvernul Niculescu.
Până în prezent, nu a fost anunțată oficial ora la care va avea loc depunerea documentelor de către premierul desemnat.
Acesta nu a oferit nici alte detalii despre componența viitorului Guvern, dar a spus în trecut că ia în calcul trei variante: un guvern politic, unul tehnocrat sau o formulă hibridă, cu oameni politici și specialiști.
După ce PSD a decis să intre la guvernare și a stabilit persoanele pe care le va propune pentru funcțiile de miniștri, varianta unui guvern tehnocrat nu mai este credibilă în acest moment.
PSD intră la guvernare. Ce miniștri propune partidul„Partidul Social Democrat a luat decizia de a fi parte a soluției pentru ieșirea din acest blocaj național. Consiliul Politic Național a dat undă verde intrării PSD la guvernare deoarece prioritățile solicitate de Partidul Social-Democrat se regăsesc în programul de guvernare al viitorului cabinet Niculescu”, a anunțat miercuri seară președintele PSD, Sorin Grindeanu, după ședința Consiliului Politic Național al partidului.
Liderul PSD a prezentat cele zece priorități ale partidului pentru viitorul Guvern:
Sorin Grindeanu a anunțat și propunerile PSD pentru Cabinetul condus de Luca Niculescu:
Președintele PNL, Ilie Bolojan, a anunțat marți că partidul său ia în calcul încheierea unui acord politic bilateral cu premierul desemnat Luca Niculescu.
Documentul nu va fi însă un acord de coaliție și nu va include participarea liberalilor la Guvern. Acesta ar urma să stabilească practic doar condițiile în care PNL poate ajuta la stabilitatea țării în următoarele șase luni.
El a spus că, în primele șase luni, PNL nu va iniția și nu va vota nicio moțiune de cenzură împotriva Guvernului Niculescu, dacă premierul respectă principiile asumate prin acord.
Senatorul liberal Vasile Blaga a declarat miercuri că PNL va vota Guvernul Niculescu dacă acesta va respecta „exact” parcursul guvernului condus de Ilie Bolojan și va continua „angajamentele” asumate de acesta.
Purtătorul de cuvânt al PNL, deputatul Ionel Bogdan, a anunțat miercuri că grupurile parlamentare ale partidului au decis, printr-un vot consultativ, să susțină învestirea Guvernului Niculescu pentru a pune capăt crizei politice.
Decizia finală urmează să fie luată în Biroul Politic Național al partidului.
El a mai spus că PNL nu va putea vota Guvernul dacă liberali vor face parte din Cabinetul Luca Niculescu fără acordul partidului.
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunțat că Uniunea va vota atât Guvernul, cât și programul de guvernare prezentat de Luca Niculescu.
El a spus că nu contează dacă Guvernul va fi unul tehnocrat sau unul format în jurul PSD.
În schimb, USR cere în continuare alegeri anticipate. Președintele partidului, Dominic Fritz, a anunțat că va propune Comitetului Politic al USR, în ședința de vineri, ca parlamentarii partidului să nu voteze pentru învestirea Guvernului Luca Niculescu.
În acest moment, speculațiile sunt la cote maxime în plan politic.
După desemnarea lui Luca Niculescu, surse politice au anunțat că președintele Nicușor Dan ia în calcul dizolvarea Parlamentului și organizarea de alegeri anticipate dacă nici Guvernul propus de acesta nu va fi învestit.
Proiectul ar urma să fie dezvoltat de Departamentul de Război al SUA, însă liderul american nu a oferit detalii despre calendarul implementării sau despre legăturile cu infrastructura de testare deja existentă în stat.
Anunțul a fost făcut miercuri, în timpul unui eveniment electoral organizat în Kalispell, un oraș cu aproximativ 30.000 de locuitori, situat în nord-vestul statului Montana, la circa 320 de kilometri de capitala Helena, scrie Reuters.
Donald Trump a prezentat inițiativa drept o investiție în capacitatea militară a Statelor Unite, în contextul în care administrația sa promovează dezvoltarea unor tehnologii considerate esențiale pentru viitoarele conflicte.
„Sunt încântat să vă informez și să anunț că, chiar aici, în Montana, Departamentul de Război va înființa un nou superpoligon pentru testarea armelor și tehnologiilor avansate”, a declarat Trump, potrivit discursului său.
Președintele american a enumerat printre domeniile vizate sistemele autonome, tehnologiile spațiale, războiul electronic și armele supersonice și hipersonice.
Noul poligon militar din Montana va testa arme autonome și tehnologii avansateInițiativa anunțată de Donald Trump vizează mai multe categorii de tehnologii militare care ar putea schimba modul în care sunt planificate și desfășurate operațiunile militare.
Armele autonome și platformele bazate pe inteligență artificială pot permite executarea unor misiuni cu intervenție umană redusă. În același timp, sistemele spațiale și echipamentele de război electronic au un rol important în comunicațiile militare, supraveghere și contracararea sistemelor adversarilor.
Armele hipersonice sunt dezvoltate pentru a atinge viteze de peste Mach 5, adică de peste cinci ori viteza sunetului. Armele supersonice depășesc Mach 1, pragul corespunzător vitezei sunetului. Viteza ridicată poate reduce timpul disponibil pentru detectarea și interceptarea acestor arme.
Potrivit planurilor prezentate de președintele american, noul poligon va contribui la dezvoltarea și testarea unor asemenea tehnologii, însă nu au fost precizate bugetul proiectului, capacitatea infrastructurii sau termenul estimat pentru operaționalizare.
Montana are deja infrastructură pentru testarea tehnologiilor aerospațiale și militareStatul Montana găzduiește deja Montana Spaceport & Test Range și Limestone Hills Innovation & Test Campus, o inițiativă aerospațială și de apărare care reunește sectorul public și cel privat.
Cele două proiecte promovează infrastructura necesară testării și dezvoltării tehnologiilor pentru aplicații comerciale, civile și militare.
Donald Trump nu a precizat dacă noua inițiativă a Pentagonului va fi conectată la aceste facilități existente sau dacă va funcționa separat. De asemenea, nu a oferit informații suplimentare despre amplasamentul exact al noului centru.
Trump promovează proiecte militare în turneul electoral pentru alegerile de la jumătatea mandatuluiAnunțul din Montana a fost făcut în cadrul unui turneu electoral prin mai multe state americane, în care Donald Trump susține candidații republicani înaintea alegerilor de la 3 noiembrie.
Scrutinul va decide componența întregii Camere a Reprezentanților, cu 435 de mandate, precum și a 35 dintre cele 100 de locuri din Senatul SUA.
Președintele american a prezentat și alte proiecte guvernamentale în timpul deplasărilor electorale, într-un context în care republicanii se confruntă cu competiții mai strânse decât se anticipa în unele state considerate favorabile partidului.
Trump a promovat anterior dezvoltarea capacităților de apărare spațială. În 2019, în timpul primului său mandat, a fost înființată Forța Spațială a SUA (U.S. Space Force), ca ramură distinctă a forțelor armate americane.
Noul poligon din Montana se înscrie în eforturile de dezvoltare a tehnologiilor militare avansate, însă detaliile privind finanțarea, organizarea și calendarul proiectului nu au fost anunțate.
Expresii precum „Nimic nu-mi merge bine”, „Numai eu am ghinion” sau „Nimeni nu mă înțelege” pot deveni obișnuite pentru persoanele care se concentrează constant asupra experiențelor neplăcute, scrie Blic.
Potrivit unei analize recente, acest comportament nu este întotdeauna rezultatul unei atitudini pesimiste. Uneori, el poate fi asociat cu tipare de gândire care amplifică stresul și nemulțumirea.
Ce este ruminația cognitivă și cum întreține nemulțumireaRuminația cognitivă apare atunci când o persoană revine în mod repetat asupra acelorași probleme, greșeli sau experiențe negative, fără să ajungă la o soluție. În loc să se concentreze asupra întrebării „Ce pot face pentru a schimba situația?”, persoana rămâne blocată în întrebări precum „De ce mi se întâmplă mereu asta?” sau „De ce sunt tratat nedrept?”.
Repetarea acestor gânduri poate crea un cerc vicios: emoțiile negative alimentează noi îngrijorări, iar acestea intensifică, la rândul lor, starea de nemulțumire. Plângerile repetate pot deveni astfel o manifestare exterioară a acestui proces mental.
De ce unii oameni consideră că ceilalți sunt mereu de vinăUn alt tipar asociat nemulțumirii persistente este percepția că problemele sunt provocate aproape exclusiv de alte persoane, de împrejurări sau de ghinion. Când cineva consideră că nu are niciun control asupra lucrurilor care i se întâmplă, poate deveni mai dificil să identifice acțiunile prin care ar putea îmbunătăți situația.
Această perspectivă nu înseamnă că experiențele negative sunt imaginare sau că persoana nu s-a confruntat cu nedreptăți reale. Dificultatea apare atunci când explicațiile bazate exclusiv pe factori exteriori devin reacția dominantă la aproape orice problemă.
Un ambuteiaj în trafic sau o schimbare de planuri provoacă reacții exagerateToleranța scăzută la frustrare poate contribui, de asemenea, la apariția plângerilor frecvente. Situații obișnuite, precum așteptarea la coadă, traficul aglomerat, o neînțelegere cu un coleg sau modificarea unui program, pot declanșa reacții emoționale intense.
Aglomerația în trafic poate provoca reacții exagerate. Imagine ilustrativă. Sursa foto: Facebook/ PMB
Pentru unele persoane, chiar și disconfortul minor este greu de acceptat. Nemulțumirea se poate transforma rapid în iritare, furie sau nevoia de a verbaliza ceea ce nu funcționează.
Anumite trăsături de personalitate, inclusiv un nivel mai ridicat de nevrotism, sunt asociate cu o sensibilitate crescută la stres și cu trăirea mai frecventă a emoțiilor negative. Aceste asocieri nu înseamnă însă că orice persoană care se plânge des are o problemă psihologică.
Cum pot plângerile permanente să afecteze relațiileConsecințele nu se limitează la starea emoțională a persoanei nemulțumite. Atunci când aproape fiecare conversație se transformă într-o enumerare a problemelor, prietenii, membrii familiei sau colegii pot ajunge să resimtă oboseală emoțională.
În timp, acest tipar poate afecta calitatea relațiilor și disponibilitatea celor din jur de a participa la discuții. În același timp, concentrarea repetată asupra dificultăților, fără explorarea unor soluții, poate consolida sentimentul că nimic nu se schimbă.
Cercul vicios poate fi întreruptExprimarea nemulțumirii nu este, în sine, un comportament nesănătos. Discuțiile despre experiențele dificile pot ajuta la gestionarea emoțiilor, obținerea sprijinului și identificarea unor soluții. Diferența apare atunci când plângerile devin o reacție aproape automată, iar aceleași gânduri negative revin fără să producă o schimbare.
O modalitate de a întrerupe acest tipar este mutarea atenției de la repetarea problemei către identificarea lucrurilor asupra cărora persoana poate acționa. De exemplu, în locul întrebării „De ce mi se întâmplă mereu asta?”, poate fi mai utilă întrebarea „Ce pot face diferit în această situație?”.
Atunci când ruminația devine persistentă, provoacă suferință sau afectează activitățile zilnice și relațiile, sprijinul unui psiholog poate ajuta la identificarea și modificarea tiparelor de gândire care întrețin nemulțumirea.
Incendiul s-a produs într-o locuință din localitatea Vânători, județul Galați. Reprezentanții ISU Galați anunță că incendiul s-a manifestat violent.
Flăcările au distrus o parte din casa afectată. Două persoane în vârstă se aflau în interior. Un bărbat a murit și o femeie a avut nevoie de îngrijiri medicale.
„În urma evenimentului, au fost identificate două victime: o femeie în vârstă de 81 de ani, care primește îngrijiri medicale pentru un atac de panică, și un bărbat în vârstă de 83 de ani, decedat, carbonizat”, au transmis pompierii de la fața locului.
Numeroase echipaje trimise în misiuneÎn misiune au fost trimise trei autospeciale de stingere, o autocisternă, un echipaj SMURD și un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean.
Pompierii vor stabili joi cauza producerii incendiului.
În noaptea de 14 spre 15 octombrie, sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale (MApN) a detectat un grup de ținte aeriene în apropierea Insulei Șerpilor.
În urma detectării acestora, două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de luptă pentru Poliție Aeriană Întărită, au decolat de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu.
O dronă a pătruns în spațiul aerian al RomânieiLa ora 01:34, radarele au detectat o dronă în spațiul aerian național, la sud-est de Sulina, deasupra apelor teritoriale ale României.
Potrivit MApN, drona a fost monitorizată timp de aproximativ un minut, după care a dispărut de pe radar.
Ulterior, autoritățile militare au semnalat alte ținte aeriene la aproximativ 77 de kilometri est de Insula Șerpilor. În consecință, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au fost ridicate de la sol de la Baza 86 Aeriană Fetești.
Mesaj RO-Alert pentru locuitorii din TulceaCentrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul și estul județului Tulcea.
La ora 04:57, autoritățile au transmis un mesaj RO-Alert pentru avertizarea locuitorilor din zonele vizate.
Ministerul Apărării Naționale precizează că nu au fost raportate alte pătrunderi în spațiul aerian al României.
Alerta aeriană a încetat la ora 05:46.
Pe 1 septembrie, Vladimir Putin a declarat la televiziune că forțele ruse au preluat controlul asupra orașului Sviatohirsk, situat în Donbas, una dintre principalele regiuni disputate în războiul din Ucraina. Jurnaliștii publicației italiene Il Post s-au deplasat în localitate, special pentru a verifica situația.
Potrivit relatării publicate pe 14 octombrie, aceștia nu au întâlnit niciun militar rus, în schimb au observat vehicule ale armatei ucrainene circulând pe strada principală. Orașul rămâne periculos din cauza atacurilor, dar este accesibil din teritoriul controlat de Ucraina.
Frontul se află la aproximativ 30 de kilometri de orașPotrivit corespondenților italieni, linia luptelor se află la aproximativ 30 de kilometri est de Sviatohirsk. În plus, trupele ruse nu ar avansa în prezent spre localitate, ci s-ar retrage în urma unei ofensive ucrainene. Distanța dintre oraș și pozițiile ruse ar putea astfel să crească.
Situația ridică întrebări privind informațiile despre cuceririle teritoriale care ajung la conducerea de la Moscova. Un specialist ucrainean în analiza informațiilor din surse deschise (OSINT), citat de Il Post, estimează că Rusia revendică aproximativ 6.200 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean pe care nu îl controlează efectiv.
Sviatohirsk, Ucraina. Mănăstirea ortodoxă Lavra Adormirii Maicii Domnului, aflată pe malul râului Siverski Doneț. Sursa fotro: X
Estimarea nu reprezintă o evaluare independentă confirmată pentru întreaga linie a frontului, dar ilustrează amploarea discrepanțelor semnalate între revendicările militare și situația de pe teren.
Cum ar putea ajunge informațiile false până la PutinPotrivit analizei publicației italiene, unii comandanți ruși ar exagera câștigurile teritoriale pentru a demonstra superiorilor că îndeplinesc obiectivele militare. Aceste raportări ar circula apoi pe lanțul de comandă, fără să fie verificate suficient, până la nivelul conducerii politice.
Inclusiv unele canale Telegram rusești care urmăresc conflictul au criticat ceea ce descriu drept o cultură a raportărilor false în interiorul armatei.
Presiunea asupra comandanților este alimentată de obiectivul declarat al Kremlinului de a prelua controlul asupra întregului Donbas. Deși Rusia a cucerit mai multe orașe importante în ultimii ani, avansul său nu este constant. În anumite sectoare, trupele ruse au fost obligate să se retragă.
De ce un steag rusesc nu înseamnă neapărat cucerirea unui orașRăzboiul dronelor a schimbat profund modul în care poate fi stabilită linia frontului. În multe zone nu mai există o separare clară între cele două armate, ci o fâșie extinsă de teritoriu disputat, supravegheată permanent de drone.
Militarii ruși încearcă uneori să se infiltreze individual sau în grupuri mici, folosind vegetația și relieful pentru a evita detectarea. În anumite situații, aceștia sunt trimiși să arboreze un steag rusesc pentru a demonstra o presupusă înaintare. Prezența unui singur soldat nu dovedește însă că armata controlează localitatea respectivă.
Jurnaliștii subliniază că dificultatea de a stabili controlul efectiv asupra unor poziții poate afecta raportările ambelor tabere. Discrepanțele teritoriale ar putea avea consecințe și în eventualele negocieri de pace, unde stabilirea pozițiilor reale ale armatelor ar deveni esențială.
Orașul revendicat de Putin este aproape pustiuSviatohirsk a fost grav afectat de război, iar cea mai mare parte a orașului este pustie. Unul dintre puținele locuri încă locuite este mănăstirea ortodoxă Lavra Adormirii Maicii Domnului, aflată pe malul râului Siverski Doneț.
Aici trăiesc aproximativ 200 de persoane strămutate și 100 de călugări. Hrana și proviziile sunt aduse de voluntari care se expun pericolului reprezentat de dronele rusești. Complexul monahal a fost lovit în repetate rânduri de bombardamente. În curtea sa se află și mormintele a patru călugări uciși de un proiectil de artilerie.
After Russian claims that Sviatohirsk fell — part of a reported 14 settlements said to have changed hands this month — Brigade General Andriy Biletsky is shown walking freely through the town, no body armor drama, pointing out the monastery and confirming the 6th Mechanized Brigade of the 3rd Army Corps holds this ground as their rear area. His message to Moscow: still no Russian soldiers here, so drop the act.
— JP Lindsley | Journalist (@JPLindsley) September 7, 2026
Pe 7 septembrie, generalul ucrainean Andrii Bilețki, comandantul Corpului 3 de Armată, a publicat un videoclip filmat în Sviatohirsk pentru a contrazice declarația lui Putin. În înregistrare, comandantul ucrainean a ironizat conducerea militară și politică rusă, cerându-i să înceteze să se facă de râs prin revendicări teritoriale false.
Slovacia intenționează să reactiveze Comisia interguvernamentală ruso-slovacă, un mecanism de cooperare economică, științifică și tehnică suspendat după invazia Rusiei în Ucraina, relatează POLITICO.
Potrivit unui document redactat de ministrul rus al Științei și Învățământului Superior, Valeri Falkov, ministrul slovac de Externe, Juraj Blanár, a acceptat organizarea unei reuniuni la Moscova, în timpul unei videoconferințe din 20 august.
Premierul Robert Fico a anunțat că întâlnirea este programată pentru 25 noiembrie. Documentul rus, datat 10 septembrie, indica inițial perioada 26-27 octombrie.
Comisia nu s-a mai reunit din noiembrie 2021.
Putin caută noi aliați după înfrângerea lui OrbánReluarea cooperării vine după vizita lui Robert Fico la Moscova, pe 9 mai, când acesta s-a întâlnit cu Vladimir Putin.
Apropierea are loc și după înfrângerea lui Viktor Orbán la alegerile din Ungaria, în aprilie, rezultat în urma căruia liderul rus a pierdut unul dintre cei mai apropiați parteneri din UE.
Înainte de înfrângerea electorală, Orbán reactivase un mecanism similar de cooperare economică între Ungaria și Rusia. Guvernul succesorului său, Péter Magyar, nu a confirmat dacă reuniunile vor continua anul viitor.
Ministerul slovac de Externe a făcut trimitere la o declarație anterioară a lui Blanár, potrivit căreia Bratislava menține dialogul cu toate țările interesate de o cooperare pragmatică în beneficiul intereselor sale naționale.
Petrolul, gazele și combustibilul nuclear, priorități pentru SlovaciaPotrivit documentului obținut de POLITICO, Blanár și-a exprimat opoziția față de eliminarea treptată a importurilor de gaze rusești în UE și a solicitat discutarea aprovizionării la reuniunea de la Moscova.
Reprezentanții slovaci au subliniat importanța continuării livrărilor de petrol prin conducta Drujba și au salutat transporturile regulate de combustibil nuclear pentru centralele țării.
Slovacia rămâne puternic dependentă de energia rusească, iar Fico susține că oprirea importurilor ar crește costurile.
Documentul, pe care POLITICO nu l-a putut verifica independent, dar care prezintă caracteristicile unei note ministeriale autentice, indică și posibilitatea extinderii cooperării în domenii precum cultura, turismul, agricultura și protecția mediului.
Pe agenda discuțiilor s-ar afla și situația Centrului Rus pentru Știință și Cultură din Bratislava, precum și restricțiile aplicate sportivilor ruși în competițiile internaționale.
Moscova folosește relațiile energetice pentru a-și consolida influențaInițiativa amintește de apropierea dintre Rusia și Ungaria din perioada guvernării Orbán. În decembrie, cele două țări au convenit asupra unui plan în 12 puncte pentru extinderea cooperării în domeniul energiei, comerțului și culturii.
Potrivit POLITICO, apropierea Kremlinului de Fico arată cum Moscova poate utiliza relațiile energetice pentru a îndepărta anumite state membre de poziția comună a UE privind Ucraina.
Putin a discutat recent și cu Donald Trump despre furnizarea de motorină rusească pe piețele americane și internaționale, pentru reducerea prețurilor combustibililor. Un asemenea acord ar aduce venituri Moscovei și ar putea slăbi presiunile occidentale asupra Kremlinului.
Rămâne însă neclar dacă Rusia își poate respecta angajamentele, în condițiile în care Ucraina și-a intensificat atacurile asupra rafinăriilor rusești. Kievul susține că acestea au scos din funcțiune 51% din capacitatea de rafinare a petrolului din Rusia.
Fenomenul „super El Niño” și intensificarea traficului ilegal pun în pericol supraviețuirea iguanelor marine din Galapagos, avertizează cercetătorii de la Universitatea Simon Fraser, potrivit Phys.
Fenomenul El Niño din perioada 2026-2027 a început să încălzească apele ecuatoriale în mai. În aceeași lună, autoritățile din Ecuador au descoperit patru iguane ținute într-o locuință, iar alte 12 exemplare au fost găsite ulterior într-un aeroport, ascunse în genți, cu membrele legate.
La sfârșitul lunii august, alte 32 de iguane au fost descoperite înghesuite în recipiente de plastic, într-o valiză. Două săptămâni mai târziu, El Niño a atins intensitatea clasificată drept „super”.
„Super El Niño” distruge hrana iguanelor marine„Populațiile de iguane marine se confruntă deja cu amenințări provocate de deversările de substanțe chimice și poluarea cu plastic, iar acum această creștere neobișnuită a traficului pentru aprovizionarea pieței animalelor exotice are loc în același timp în care fenomenul super El Niño distruge macroalgele din zona intertidală”, a explicat Juan José Alava, cercetător la Universitatea Simon Fraser și coautor al unei scrisori publicate în revista Science.
Macroalgele reprezintă principala sursă de hrană a iguanelor. Potrivit cercetătorului, animalele își reduc deja dimensiunile și se confruntă cu mortalitate în masă din cauza înfometării sau a deplasărilor pe distanțe mai mari în căutarea hranei.
„Această specie este deja foarte vulnerabilă la schimbările climatice. Am redactat această scrisoare pentru a atrage atenția asupra amenințării suplimentare reprezentate de trafic”, a adăugat Alava.
Traficul ilegal agravează amenințareaCel puțin una dintre iguanele confiscate a fost găsită moartă, iar alte câteva au murit în urma tentativelor de contrabandă.
Specia cuprinde cel puțin 11 subspecii, adaptate la diferite insule din Galapagos. Exemplarele salvate trebuie supuse unor teste ADN înainte de a fi reintroduse în mediul natural.
Deși comerțul internațional cu aceste animale este strict interzis, traficanții exploatează lacunele sistemului de autorizare, declarând în mod fals iguanele capturate în sălbăticie drept exemplare crescute în captivitate.
Cercetătorii solicită controale mai stricte asupra autorizațiilor internaționale și măsuri împotriva criminalității organizate, alături de sprijin economic pentru comunitățile de coastă din Ecuador.
