OpenAI analizează posibilitatea de a furniza tehnologie AI pentru rețelele neclasificate ale NATO, au susținut sursele citate de Reuters.
Această informație a apărut la scurt timp după ce OpenAI a anunțat un acord pentru implementarea tehnologiei sale pe rețele clasificate ale Departamentului de Apărare.
Decizia a fost luată după ce administrația condusă de Donald Trump a cerut încetarea colaborării guvernului american cu compania rivală Anthropic.
Încheierea înțelegerii cu OpenAI s-a realizat după ce președintele Trump a cerut încetarea colaborării guvernului american cu compania rivală Anthropic, după ce CEO-ul Dario Amodei, a refuzat înțelegerea cu Pentagonul, declarându-se ferm împotriva folosirii AI pentru supraveghere internă în masă sau pentru arme complet autonome.
Luni, după semnarea contractului cu guvernul american, compania condusă de Sam Altman a precizat că sistemele sale „nu vor fi utilizate intenționat pentru supravegherea internă a cetățenilor americani” și că tehnologia nu va fi folosită de agenții de informații.
Cu toate acestea, în jur de 1.5 milioane de utilizatori ar fi renunțat la Chat GPT, declanșând un boicot față de OpenAI, pe fondul înțelegerii cu Pentagonul.
Cu puțin peste 100 de zile înainte de startul Cupei Mondiale din 2026, care va avea loc în Statele Unite, Mexic și Canada, participarea Iranului rămâne sub semnul întrebării din cauza conflictului declanșat de Statele Unite și Israel. În tot acest context, ideea unui boicot din partea Teheranului a apărut în spațiul public.
Președintele american Donald Trump a declarat că „nu-mi pasă deloc” în ceea ce privește Iranul în acest context, în cadrul unui interviu în exclusivitate pentru POLITICO: „Cred că Iranul este o ţară foarte greu bătută. Sunt la capătul puterilor.”.
Anterior, președintele Federației Iraniene de Fotbal, Mehdi Taj, a afirmat la televiziunea națională că „după acest atac al Statelor Unite, este puţin probabil să putem lua în considerare Cupa Mondială.” Declarația sa a sporit speculațiile privind o retragere a echipei iraniene din competiție.
FIFA nu ia în calcul, cel puțin în acest moment, o astfel de decizie. Organizația a evitat de-a lungul timpului implicarea în dispute geopolitice legate de turneul final și nu a oferit un comentariu oficial.
Secretarul general al FIFA, Mattias Grafström, a precizat totuși că a „organizat o reuniune” sâmbătă și a spus: „Este prematur să comentăm în detaliu, dar vom urmări îndeaproape evoluţia situaţiei în toate domeniile din întreaga lume.”
Dacă Iranul va participa, echipa trebuie să joace cele trei partide din Grupa G pe teritoriul Statelor Unite. Programul include un meci cu Noua Zeelandă pe 15 iunie, apoi o confruntare cu Belgia pe 21 iunie la Los Angeles și o partidă cu Egipt pe 26 iunie la Seattle.
Ultimul meci a primit denumirea de „meciul mândriei”, în sprijinul comunității LGBTQIA+, fapt care a generat și mai multe controverse la nivel internațional.
În prezent, situația rămâne în continuare nesigură, iar decizia finală a Iranului depinde de evoluția conflictului în care este implicat și de poziția autorităților de la Teheran.
Cutremurul a ucis peste 1.500 de oameni, a distrus cartiere întregi și a modificat ireversibil arhitectura, legislația și mentalitatea unei țări întregi.
Pentru generațiile care l-au trăit, a fost o traumă colectivă. Pentru cele care au urmat, a devenit un reper istoric și un avertisment permanent.
4 martie 1977, ora 21:22. 56 de secunde care au paralizat o țarăSeismul s-a produs la ora 21:22, având o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter și o durată de aproximativ 56 de secunde. Epicentrul a fost localizat în zona seismică Vrancea, cunoscută pentru cutremurele adânci, cu impact major asupra sudului și estului Europei.
Mișcarea seismică a fost resimțită violent în aproape toată România, dar și în Bulgaria, Iugoslavia și Republica Moldova, însă efectele cele mai grave s-au concentrat în marile orașe.
Centrul Capitalei s-a prăbușitCele mai dramatice scene au fost înregistrate în București, unde numeroase clădiri construite în perioada interbelică s-au prăbușit complet. În doar câteva secunde, bulevarde centrale au devenit mormane de moloz.
Blocurile Continental, Scala, Nestor, Dunărea sau Casata au devenit simboluri ale dezastrului. Mii de oameni au rămas prinși sub dărâmături, iar operațiunile de salvare s-au desfășurat în condiții extrem de dificile, fără tehnologia și logistica existente astăzi.
Martorii vorbesc despre o liniște apăsătoare după primele secunde, urmată de țipete, praf dens și întuneric.
Bilanțul tragediei: mii de vieți pierdutePotrivit bilanțului oficial 1570 de persoane și-au pierdut viața, peste 11300 au fost rănite iar aproximativ 35000 de locuințe au fost distruse sau grav avariate
Majoritatea victimelor au fost înregistrate în București, însă orașe precum Zimnicea, Ploiești, Craiova sau Alexandria au suferit, la rândul lor, pagube considerabile.
Printre cei care și-au pierdut viața s-au numărat personalități ale culturii române, fapt care a accentuat impactul emoțional al tragediei asupra societății.
România în plin comunism. Reacția autoritățilorÎn momentul producerii seismului, România era condusă de Nicolae Ceaușescu, aflat într-o vizită oficială în Africa. Revenirea sa de urgență în țară a fost prezentată ca un moment de mobilizare națională.
Autoritățile au instituit rapid măsuri de intervenție, armata a fost implicată în salvarea supraviețuitorilor, iar propaganda oficială a încercat să transmită ideea de control și ordine, în ciuda haosului din teren.
În anii care au urmat, cutremurul a devenit pretextul pentru ample programe de reconstrucție, dar și pentru demolări masive, care au dus la dispariția unor zone istorice importante ale Capitalei.
Cutremurul din 1977 a reprezentat un punct de cotitură pentru ingineria civilă din România. Au fost introduse norme antiseismice mult mai stricte, s-au revizuit standardele de proiectare și s-a pus accent pe cercetarea comportamentului clădirilor la seism.
Totuși, mare parte din fondul construit anterior anului 1977 a rămas vulnerabil. Astăzi, la aproape 50 de ani distanță, mii de clădiri din marile orașe sunt încadrate în clase de risc seismic ridicat.
Lecțiile cutremurului din 1977, actuale și astăziSpecialiștii avertizează constant că un cutremur major în zona Vrancea este inevitabil. Diferența dintre o tragedie și un dezastru controlabil ține de consolidarea clădirilor vechi, educația populației și capacitatea de intervenție a autorităților.
La aproape jumătate de secol de la acea noapte, cutremurul din 1977 rămâne nu doar cea mai mare tragedie seismică a României moderne, ci și un avertisment care nu și-a pierdut actualitatea.
Ministerul Apărării din Arabia Saudită a anunțat miercuri că două rachete de croazieră au fost interceptate deasupra unei zone situate la sud de capitala Riad, iar presa de stat a raportat că un atac separat cu drone a fost dejucat.
„Două rachete de croazieră au fost interceptate și distruse în districtul Al-Kharj”, a transmis ministerul într-un comunicat.
Agenția oficială de presă saudită a citat un purtător de cuvânt al ministerului care a afirmat că „nouă drone au fost interceptate și distruse imediat după intrarea în spațiul aerian al Regatului”.
Declarațiile nu au menționat cine ar putea fi responsabil pentru atacuri.
Explozii în Teheran și Baalbeck pe fondul războiului dintre Iran, SUA și IsraelMiercuri, explozii au zguduit capitala Iranului, după atacurile asupra unui sit nuclear iranian și represaliile Republicii Islamice în regiunea Golfului, scrie The Guardian.
Televiziunea de stat iraniană a anunțat explozii în jurul Teheranului la răsăritul soarelui. Israelul a precizat că apărarea sa aeriană a fost activată ca urmare a focului de rachete venind din Iran.
La cinci zile de la debutul conflictului, pe care președintele american Donald Trump l-a estimat că va dura câteva săptămâni sau mai mult, aproape 800 de persoane și-au pierdut viața în Iran, printre care și unii pe care Trump i-a identificat ca posibili viitori lideri ai țării.
Explozile au lovit și Libanul, unde Israelul a declarat că a vizat militanți Hezbollah. Presa de stat libaneză a raportat că cel puțin patru persoane au murit într-un atac israelian asupra unui complex rezidențial din Baalbeck.
Bursa din Coreea de Sud oprește tranzacțiile din cauza turbulențelor din Orientul MijlociuBursa de valori din Coreea de Sud a suspendat temporar tranzacționarea, după ce cei doi indici principali, Kospi și Kosdaq, au scăzut fiecare cu peste 8% în ședința de dimineață de la Seul, ca urmare a incertitudinii provocate de conflictul din Orientul Mijlociu, scrie The Guardian.
La Tokyo, indicele Nikkei 225 a continuat să piardă teren miercuri, înregistrând o scădere de aproximativ 1,7% în timpul tranzacțiilor de dimineață. În schimb, Wall Street se așteaptă să deschidă doar ușor în scădere la New York, conform datelor pre-market.
Investitorii se tem de extinderea războiului cu Iranul. Creșterea prețurilor petrolului și impactul asupra inflației reprezintă principalele motive de îngrijorare.
Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru comerțul global, a fost practic blocată de Iran, menținând prețurile petrolului în centrul atenției.
Israel lovește un hotel din suburbia Hazmieh, lângă Beirut, potrivit presei libanezePresa de stat libaneză relatează că un atac israelian a lovit un hotel din suburbia Hazmieh din Beirut, miercuri dimineață.
Agenția Națională de Știri, administrată de stat, a declarat că „un atac aerian israelian a vizat un hotel din Hazmieh”, adăugând că „ambulanțe au fost trimise la fața locului”.
Israelul a lansat atacuri în jurul Beirutului în ultimele ore, Ministerul Sănătății din Liban declarând că cel puțin 6 persoane au fost ucise în cel mai recent val.
Ministerul britanic de Externe organizează zbor charter pentru cetățenii din OmanMinisterul britanic de Externe a declarat că cetățenii britanici, partenerii acestora și copiii sub 18 ani sunt eligibili să călătorească cu un zbor charter din Muscat miercuri, atâta timp cât au un document de călătorie valabil.
Ministerul de Externe a declarat că va fi acordată prioritate celor mai vulnerabili și că va contacta cetățenii britanici din Oman. Oricine și-a înregistrat prezența în Emiratele Arabe Unite și se află acum în Oman este rugat să se înregistreze pentru un loc pe un zbor.
Aceștia au cerut oamenilor să nu călătorească pe Aeroportul Internațional Muscat din Oman decât dacă sunt contactați de oficiali.
Aproximativ 130.000 de britanici și-au înregistrat prezența în Orientul Mijlociu la Ministerul de Externe pe fondul planificării evacuării.
Șase persoane ucise în atacuri israeliene la sud de BeirutAtacurile efectuate de Israel asupra a două orașe situate la sud de Beirut au provocat moartea a șase persoane și au rănit alte opt, a transmis ministerul sănătății din Liban.
Într-un comunicat, ministerul a precizat că „atacurile inamicului israelian asupra zonelor Aramoun și Saadiyat” au dus la decesul a șase persoane și au rănit alte opt „într-un bilanț preliminar”.
Aramoun și Saadiyat se află în afara zonelor tradiționale controlate de Hezbollah, potrivit agenției AFP.
Conflictul regional, declanșat de atacurile SUA și Israel asupra Iranului, s-a extins în Liban luni, după ce Hezbollah, aliat de lungă durată al Teheranului, a lansat drone și rachete asupra teritoriului israelian.
Națiunile Unite au anunțat că mai mult de 30.000 de oameni au fost strămutați din cauza violențelor.
50 de morți în Liban, în timp ce atacurile israeliene continuă, declară Ministerul SănătățiiCel puțin 50 de persoane au fost ucise în atacurile israeliene asupra Libanului în ultimele două zile, potrivit Ministerului Sănătății din Liban.
Cel puțin 335 de persoane au fost rănite în acest interval de timp, a adăugat ministerul într-un comunicat transmis miercuri.
Bombardamentele israeliene în Liban au continuat miercuri dimineață. Un atac aerian în Aramoun, la sud de capitala Beirut, a ucis cel puțin șase persoane și a rănit opt în primele ore ale dimineții, a raportat ministerul.
Statele Unite au lovit aproape 2.000 de ținte în Iran în primele zile de conflictStatele Unite au atacat aproape 2.000 de ținte de la începutul conflictului cu Iranul, a declarat marți un oficial militar american, spunând că loviturile inițiale din primele 24 de ore au fost „de două ori” mai ample decât cele realizate la începutul invaziei Irakului în 2003, potrivit AFP.
Trump neagă că Israelul l-ar fi forțat să atace IranulDonald Trump a încercat să diminueze tensiunile anti-israeliene apărute în Congres și printre susținătorii săi, respingând ideea că ar fi fost convins să atace Iranul din cauza unei decizii deja luate de Israel.
În fața criticilor venite partea adversarilor politici și a unor aliați, Donald Trump a negat că ar fi lansat atacul împotriva Iranului sub presiunea Israelului, scrie The Guardian.
Suspiciunea fusese alimentată de declarațiile lui Marco Rubio, secretarul american de stat.
Întrebat direct dacă Israelul l-a împins să acționeze militar, Trump a răspuns reporterilor: „Nu. S-ar putea să-i fi forțat să atace.”
Arabia Saudită anunță doborârea a nouă dronePurtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării din Arabia Saudită a spus că nouă drone au fost interceptate și eliminate imediat după ce au pătruns în spațiul aerian al regatului, potrivit Reuters.
IDF a emis un avertisment de evacuare pentru 16 sate libaneze înainte de atacurile viitoarePurtătorul de cuvânt al IDF în limba arabă a emis un avertisment de evacuare imediată pentru locuitorii a 16 sate libaneze, semnalând atacuri iminente asupra țintelor Hezbollah, potrivit The Times of Israel.
SUA consideră operațiunea din Iran mai amplă decât atacurile „de șoc și uimire” din 2003Armata americană a afirmat că primele 24 de ore ale operațiunii din Iran au fost aproape de două ori mai intense decât prima zi a atacurilor „de șoc și uimire” asupra Irakului din 2003.
Până în prezent, forțele americane au lovit aproape 2.000 de ținte în Iran „ca parte a celei mai mari acumulări de putere de foc din regiune într-o generație”, a precizat amiralul Brad Cooper de la Comandamentul Central al SUA.
„Am degradat grav apărarea aeriană a Iranului și am distrus sute de rachete balistice, lansatoare și drone iraniene”, a spus Cooper, adăugând că SUA vor „continua cu atacuri 24/7 în Iran”.
În martie 2003, SUA au efectuat peste 1.000 de atacuri asupra Irakului, în timp ce țara începea invazia care avea să ducă la răsturnarea guvernului lui Saddam Hussein.
Campania de bombardamente „de șoc și uimire” a distrus infrastructura regimului din și în jurul Bagdadului și a pregătit terenul pentru atacul terestru al armatei.
Trump: Majoritatea instalațiilor militare iraniene au fost „distruse” Președintele american Donald Trump a declarat că majoritatea instalațiilor militare iraniene au fost „distruse” și că noile atacuri de miercuri au vizat conducerea iraniană. Israelul a atacat, de asemenea, un complex aparținând unui grup responsabil de alegerea următorului lider suprem al Iranului, a declarat o sursă israeliană pentru CNN. Administrația Trump vizează accelerarea producției de arme prin întâlniri cu principalii contractori de apărareAdministrația Trump plănuiește o întâlnire vineri la Casa Albă cu directorii celor mai mari companii de apărare din SUA pentru a discuta modalități de accelerare a producției de arme.
Ședința oficialilor vine în contextul în care Pentagonul lucrează la reaprovizionarea stocurilor după atacurile asupra Iranului și alte operațiuni militare recente, au spus pentru Reuters cinci surse apropiate planului.
Companii precum Lockheed Martin și compania-mamă a Raytheon, RTX, împreună cu alți furnizori importanți, au fost invitate la întâlnire, au declarat sursele sub anonimat, din motiv că discuțiile sunt confidențiale, scrie The Guardian.
Știrea inițialăMiercuri, conflictul dintre Israel și Iran intră oficial în cea de-a cincea zi. Marți, Adunarea Experților din Iran l-a desemnat pe Mojtaba Khamenei, fiul liderului suprem Ali Khamenei, drept următorul Lider Suprem al țării, sub influența Gărzilor Revoluționare, au declarat surse pentru Iran International.
Sursele au precizat că decizia Adunării Experților a fost adoptată într-un context de presiune exercitată de Garda Revoluționară, organismul militar cu rol politic important în structurile de conducere iraniene.
Tot marți, un presupus atac cu dronă iraniană a lovit o stație CIA din Arabia Saudită, a anunțat Washington Post. Lovitura „echivalează cu o victorie simbolică pentru republica islamică, în contextul în care aceasta atacă ținte și personal american din Orientul Mijlociu”, potrivit a două persoane familiarizate cu situația și citate de Washington Post.
O alertă internă a Departamentului de Stat, obținută de The Post, menționa că atacul a „prăbușit” o parte din acoperișul ambasadei și a „contaminat” interiorul cu fum. Notificarea menționa că ambasada a suferit „daune structurale”, iar personalul „continuă să se adăpostească la fața locului”.
De asemenea, președintele SUA, Donald Trump, a făcut marți noapte o postare pe Truth Social, unde a scris că „de la lansarea Operațiunii Epic Fury, peste 9.000 de americani s-au întors acasă în siguranță din Orientul Mijlociu”.
„Dacă sunteți cetățean american în Orientul Mijlociu și doriți să vă întoarceți acasă, vă rugăm să vă înregistrați la Departamentul de Stat la Step.State.Gov. Departamentul va identifica locul în care vă aflați și vă va oferi opțiuni de călătorie. Deja oferim zboruri charter gratuite și rezervăm opțiuni comerciale, despre care ne așteptăm să devină din ce în ce mai disponibile pe măsură ce trece timpul.”, a mai scris el.
Prim-ministrul canadian, Mark Carney, a cerut miercuri o dezescaladare rapidă a conflictului declanșat de atacurile americano-israeliene asupra Iranului, îndemnând toate părțile să respecte regulile internaționale de angajament.
Vorbind miercuri la Sydney, Mark Carney a declarat că războiul din Orientul Mijlociu reprezintă „un alt exemplu al eșecului ordinii internaționale”.
„Canada solicită o dezescaladare rapidă a ostilităților și este pregătită să ajute la atingerea acestui obiectiv”, a spus el.
Atacurile cu rachete și drone continuă și în a cincea zi de conflict.
Curtea Constituțională a României (CCR) discută miercuri sesizarea președintelui Nicușor Dan referitoare la legea privind utilizarea plajei Mării Negre.
În noiembrie anul trecut, președintele a transmis Curții o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului 19/2006, care reglementează folosirea plajelor și controlul activităților desfășurate pe acestea.
Actul normativ prevede că titularul dreptului de proprietate al plajelor poate acorda autorităților locale din localitățile riverane Mării Negre, la cerere, până la 20% din suprafața plajelor folosite în scop turistic, pentru a deveni plaje publice.
Titularul dreptului de proprietate este statul, întrucât faleza și plaja mării se află pe lista bunurilor din domeniul public al statului, se precizează în document.
Președintele Nicușor Dan susține că autoritățile locale nu au capacitatea de a primi în folosință gratuită o cotă de până la 20% din plajele turistice, fiindcă acestea nu constituie instituții de utilitate publică.
Din punct de vedere legal, soluția legislativă ce permite atribuirea unei cote de până la 20% din suprafața plajelor turistice către autoritățile locale contravine articolului 136 alineatul 4, teza finală, din Constituție, întrucât aceste entități nu reprezintă instituții de utilitate publică.
Marea Britanie a anunțat marți că va opri vizele de studiu pentru cetățenii din patru țări și va suspenda vizele de muncă pentru afgani, folosind o „frână de urgență”, pentru a reduce creșterea cererilor de azil venite prin rute legale, scrie Reuters.
Imigrația rămâne una dintre cele mai sensibile probleme politice în Marea Britanie. Guvernul prim-ministrului Keir Starmer a vrut schimbare legat ce această situație, în timp ce partidul populist Reform UK câștigă popularitate în sondaje.
Ministerul de Interne, care va bloca vizele de studiu pentru cetățenii din Afganistan, Camerun, Myanmar și Sudan, a precizat că cererile de azil depuse de studenți din aceste țări au crescut de peste cinci ori între 2021 și 2025. Totodată, cererile de vize de muncă pentru afgani depășesc numărul de vize emise.
„Marea Britanie va oferi întotdeauna refugiu persoanelor care fug de război și persecuție, dar sistemul nostru de vize nu trebuie abuzat. De aceea iau decizia fără precedent de a refuza vizele acelor cetățeni care doresc să profite de generozitatea noastră.”, a declarat ministrul de Interne, Shabana Mahmood, într-un comunicat.
Guvernul a raportat că cererile de azil depuse după intrarea prin vize legale s-au triplat din 2021, reprezentând 39% din cele 100.000 de cereri primite anul trecut.
Aproximativ 16.000 de persoane din cele patru țări sunt sprijinite cu fonduri publice, inclusiv peste 6.000 cazați în hoteluri. Asta crește presiunea asupra costurilor de cazare pentru azil, estimate la 4 miliarde de lire sterline (5,34 miliarde de dolari) pe an.
Modificările vor intra în vigoare pe 26 martie, iar guvernul dorește să creeze noi „rute sigure și legale”, plafonate, odată ce sistemul de azil se va stabiliza.
Marea Britanie a oferit adăpost la peste 37.000 de afgani prin programe de relocare din 2021 și a emis aproximativ 190.000 de vize umanitare anul trecut.
De asemenea, guvernul a obținut cooperarea Angolei, Namibiei și Republicii Democrate Congo pentru returnări, după ce a avertizat că cetățenii lor riscă să piardă accesul la vizele britanice.
Keir Starmer a declarat că regulile de azil din Marea Britanie sunt mai permisive decât în alte părți ale Europei și sunt un „factor de atracție” pentru persoanele care doresc să ajungă în țară.
În noiembrie, guvernul britanic său a anunțat planuri pentru crearea unui statut de refugiat temporar și pentru accelerarea expulzării persoanelor care sosesc ilegal.
Statele Unite au atacat aproape 2.000 de ținte de la începutul conflictului cu Iranul, a declarat marți un oficial militar american, spunând că loviturile inițiale din primele 24 de ore au fost „de două ori” mai ample decât cele realizate la începutul invaziei Irakului în 2003, potrivit AFP.
Referindu-se la primele atacuri americane din Irak, amiralul Brad Cooper, șeful Comandamentului militar american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM), a afirmat că acțiunile din „primele 24 de ore” împotriva Iranului au fost „aproape de două ori mai importante”.
„Suntem în prezent la mai puțin de 100 de ore de la începerea acestei operațiuni și am lovit deja aproape 2.000 de ținte cu peste 2.000 de muniții”, a precizat el într-un videoclip publicat pe X.
Administrația Trump plănuiește o întâlnire vineri la Casa Albă cu directorii celor mai mari companii de apărare din SUA pentru a discuta modalități de accelerare a producției de arme.
Ședința oficialilor vine în contextul în care Pentagonul lucrează la reaprovizionarea stocurilor după atacurile asupra Iranului și alte operațiuni militare recente, au spus pentru Reuters cinci surse apropiate planului.
Companii precum Lockheed Martin și compania-mamă a Raytheon, RTX, împreună cu alți furnizori importanți, au fost invitate la întâlnire, au declarat sursele sub anonimat, din motiv că discuțiile sunt confidențiale, scrie The Guardian.
Întâlnirea de vineri arată că există o presiune resimțită la Washington pentru consolidarea stocurilor de arme, după ce operațiunea din Iran a consumat cantități semnificative de muniții.
De când Rusia a invadat Ucraina în 2022 și Israelul a început operațiunile militare în Gaza, SUA au retras stocuri de arme în valoare de miliarde de dolari, inclusiv sisteme de artilerie, muniții și rachete antitanc.
Conflictul din Iran a consumat rachete cu rază mai lungă de acțiune decât cele furnizate Kievului.
Cel puțin una dintre persoane a declarat că întâlnirea se așteaptă să se concentreze pe presiunea pusă pe producătorii de arme pentru acționa mai rapid în vederea creșterii producției.
Vicepremierul Tanczos Barna consideră că pentru România va fi „foarte greu” să respecte obiectivul propus privind deficitul bugetar de 6,2% asumat în fața Comisiei Europene, în contextul evenimentelor globale care pot genera crize economice și militare.
„Ţinta (de deficit bugetar – n.r.) este 6,2, ţinta recomandată de Comisie. Foarte greu să ne încadrăm în acest 6,2 în condiţiile în care toată lumea trebuie să înţeleagă, şi Comisia Europeană, pentru că într-o criză, cu războaie, într-o criză nu doar cu potenţial efect economic, dar militară, nu poţi să fii foarte rigid în momentul în care te uiţi la deficit şi te uiţi la anumite costuri ale bugetului, ale statului, care vin practic să ajute persoanele vulnerabile în asemenea situaţii”, a declarat Tanczos Barna, marţi seară, la TVR Info.
În ceea ce privește inflația, Tanczos Barna a avertizat că o continuare a creșterii prețurilor resurselor energetice pe piețele internaționale va avea consecințe serioase.
„Eu sper în continuare să fie doar un efect de moment şi în câteva zile, o săptămână, două, lucrurile să se reaşeze. Altfel nu doar România, toată lumea o să aibă de suferit şi nu-şi doreşte nimeni. Nu cred că cineva îşi doreşte ca Uniunea Europeană să se confrunte iarăşi cu o criză energetică. Nici Statele Unite nu vor criză energetică, nici Orientul Mijlociu nu vrea ca acele resurse energetice să fie blocate şi capacităţile de producţie sau de transport să fie, practic, anihilate pe termen lung”, a explicat vicepremierul, marți.
Cancelarul german Friedrich Merz, după o întâlnire oficială cu Donald Trump, marți, a afirmat că i-a sugerat președintelui american să exercite o presiune mai intensă asupra lui Vladimir Putin din cauza conflictului din Ucraina.
„Rusia își croiește timp aici și, procedând astfel, acționează și împotriva voinței președintelui american. În discuțiile de astăzi, am cerut creșterea presiunii asupra Moscovei”, a spus Friedrich Merz jurnaliștilor, conform Reuters.
Statele Unite, Rusia și Ucraina sunt implicate în negocieri trilaterale menite să asigure un acord de pace. Merz a declarat, însă, că un astfel de acord trebuie să aibă susținerea Europei pentru a fi viabil.
„Nu suntem pregătiți să acceptăm un acord negociat peste capetele noastre”, a afirmat Merz.
Cotațiile internaționale la petrol și gaze au urcat puternic după ce conflictul dintre Statele Unite, Israel și Iran a afectat livrările de energie din Orientul Mijlociu, scrie The Guardian.
Atacurile lansate de Teheran asupra unor nave și obiective energetice au dus la suspendarea transportului maritim în Golf și la oprirea unor capacități de producție din state precum Qatar și Irak.
Tensiunile militare au lovit direct una dintre cele mai importante regiuni energetice ale lumii. Zona asigură aproape o treime din producția globală de petrol și aproximativ o cincime din gazele naturale. Orice întrerupere a fluxurilor are efect imediat asupra piețelor internaționale.
Petrolul atinge cel mai ridicat nivel din ultimele luniContractul de referință pentru țiței Brent a încheiat ședința cu un avans de 3,66 dolari, ceea ce înseamnă o creștere de 4,7%, până la 81,40 dolari pe baril. Este cel mai ridicat nivel de închidere din ianuarie 2025.
Investitorii au reacționat rapid la riscul unei crize prelungite în regiune. Temerea principală vizează o eventuală extindere a conflictului și o blocare a exporturilor prin rutele maritime importante.
Scumpiri masive la gaze în EuropaPe piața europeană, prețurile gazelor au urcat cu până la 40% în timpul tranzacțiilor, după care au mai redus din avans. Chiar și așa, nivelul rămâne mult peste cel de la începutul săptămânii, cu o creștere totală de aproximativ 40% față de luni.
Europa și Asia depind în mare măsură de importurile din Orientul Mijlociu.
Efecte în lanț asupra altor materii primeCreșteri semnificative s-au înregistrat și la alte produse de bază. Zahărul, îngrășămintele și soia au devenit mai scumpe pe fondul temerilor legate de costurile mai mari de transport și energie.
Economiștii avertizează că o criză prelungită ar putea declanșa un nou val de inflație la nivel global. O astfel de evoluție ar pune presiune pe redresarea economică din Europa și Asia, care încă încearcă să își consolideze creșterea.
Dacă tensiunile continuă, piețele financiare și economiile dependente de importuri energetice ar putea resimți efecte și mai puternice în lunile următoare.
Vicepremierul Tanczos Barna a comentat marți seară, la TVR Info, inițiativa președintelui francez Emmanuel Macron privind extinderea capacității nucleare a Franței și deschiderea unor discuții cu state europene interesate, inclusiv România, pe tema unei formule de „descurajare avansată”.
Tanczos Barna consideră că propunerea necesită o evaluare atentă la cel mai înalt nivel al statului.
Propunerea Franței și reacția de la BucureștiPreședintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că dorește să crească numărul focoaselor nucleare și să exploreze o cooperare mai strânsă cu partenerii europeni în domeniul descurajării.
Tanczos Barna a declarat că subiectul nu a ajuns încă la nivelul Guvernului sau al coaliției de guvernare și că analiza trebuie realizată de instituțiile cu atribuții directe în materie de politică externă și securitate.
„Avem această situație cu Franța, cu propunerea Franței. De azi pe mâine s-a reactivat un conflict care am crezut că niciodată nu se va ajunge aici. Deci trebuie să fim foarte, foarte atenți și trebuie să devenim jucători pe această scenă a jocurilor strategice în regiune. Cu siguranță, la nivelul meu, la nivelul vicepremierilor sau la nivelul guvernului, Coaliției, încă nu a ajuns această propunere. Cu siguranță ajunge prima dată la președintele țării, după aceea la ministrul de Externe, după aceea la premier sau premier și după aceea ministrul de Externe. Da, trebuie să ne raportăm inclusiv la această propunere, trebuie analizată. Am fost, practic, un punct de stabilitate pe această hartă regională, cu Deveselu, cu bazele NATO, cu prezența forțelor militare externe în România. Noi am generat siguranță și stabilitate în zonă, dar lucrurile s-au schimbat foarte rapid și nu putem să mai afirmăm că noi, România, putem să fim un jucător cheie în această ecuație. Trebuie să avem aliați, trebuie să știm exact în ce direcție vrem să mergem și trebuie să facem analiză rapidă, să fim consecvenți și să avem aliații de partea noastră foarte puternici”, a declarat vicepremierul Tanczos Barna.
Poziția Ministerului de ExterneMinistrul de Externe, Oana Țoiu, a confirmat marți la Varșovia, în cadrul unui interviu la TVP World, că România se află printre statele invitate la discuțiile inițiate de Franța. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă comune cu omologul polonez, Radosław Sikorski.
Șefa diplomației române a vorbit despre NATO și importanța principiului apărării colective.
„În primul rând, în ceea ce priveşte descurajarea şi descurajarea nucleară, cred că este important să reafirmăm principiul de bază al Articolului 5 al NATO şi faptul că suntem ţări aliate, prin urmare fiecare dintre noi, prin propria capacitate militară, acţionează ca un factor de descurajare pentru securitatea tuturor, iar cred că acest lucru este foarte important de clarificat. În ceea ce priveşte propunerea Franţei, România este una dintre ţările invitate să participe la aceste discuţii.”, a declarat Oana Ţoiu.
Ministrul a precizat că discuțiile se află într-o fază incipientă și că nu există deocamdată detalii clare despre un eventual plan. Ea a spus că tema trebuie analizată în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condus de președinte.
„Din partea României şi în ceea ce priveşte poziţia noastră, acest subiect ţine de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, prezidat de Preşedinte, iar întrucât Preşedintele urmează să aibă întâlniri relevante pe această temă, voi lăsa răspunsul în sarcina acestuia”, a declarat ea.
O decizie cu implicații strategiceRomânia găzduiește elemente importante ale infrastructurii NATO, inclusiv scutul antirachetă de la Deveselu și baze utilizate de forțe aliate. În acest context, orice decizie legată de o eventuală implicare într-un proiect de descurajare nucleară europeană trebuie bine analizată.
Autoritățile române urmează să analizeze propunerea Franței în cadrul instituțional prevăzut de Constituție. Până la o poziție oficială, subiectul rămâne deschis, iar dezbaterea se va purta la nivelul conducerii statului.
