Agregator de ştiri

Belarus se află de mult timp sub sancțiuni occidentale din cauza situației drepturilor omului, Măsurile au fost înăsprite după ce președintele Aleksandr Lukașenko a permis folosirea teritoriului țării pentru invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, relatează Reuters.

Președintele SUA, Donald Trump, a reluat dialogul cu Belarus și a ridicat unele sancțiuni, în schimbul eliberării unor deținuți considerați prizonieri politici de țările occidentale.

Ministrul belarus de Externe, Maxim Rîjenkov, urma să participe la reuniunea inaugurală a Consiliului Păcii, a anunțat ministerul de la Minsk, iar partea americană a fost informată.

„Totuși, în pofida faptului că, din partea noastră, au fost îndeplinite toate procedurile necesare, delegației noastre nu i-au fost eliberate vizele”, a transmis ministerul într-un comunicat.

„În această situație, apare o întrebare legitimă: despre ce fel de pace și despre ce fel de succesiune a pașilor vorbim, dacă organizatorii nu pot finaliza nici măcar formalitățile de bază pentru ca noi să putem participa?”, a adăugat Ministerul de Externe de la Minsk.

Ministerul a precizat că invitația lui Trump pentru reuniune fusese trimisă inițial lui Lukașenko.

Lukașenko, aflat la putere din 1994, a acceptat luna trecută să se alăture Consiliului Păcii.

Trump l-a numit pe Lukașenko un lider „foarte respectat”, în timp ce liderii opoziției din exil îl denunță drept dictator.

Andrew Mountbatten-Windsor a fost eliberat din custodia poliției la aproape 12 ore după arestarea sa, sub suspiciunea de abuz într-o funcție publică, în urma dezvăluirilor din dosarele Epstein, potrivit Sky News.

Andrew Mountabatten-Windsor neagă orice faptă ilicită aflată în legătură cu Jeffrey Epstein.

Arestarea lui Mountbatten-Windsor a coincis cu cele trei ore ale Consiliului pentru Pace organizat la Casa Albă.

Donald Trump a avut, de altfel reacții, întrebat fiind dacă și alte persoane din SUA s-ar putea lovi de acuzații similare.

„Într-un fel, sunt expert, pentru că am fost complet exonerat, așa că pot vorbi depsre asta… ete un lucru foarte trist”, a spus Trump.

„Fratele său, care va veni în curând în țara noastră, Regele… este un lucru foarte trist.”

Regele Charles urmează să viziteze SUA în aprilie.

După ce Andrew Mountbatten-Windsor a fost fotografiat părăsind custodia poliției, Poliția Thames Valley a emis o declarație.

Poliția afirmă că fostul prinț a fost eliberat sub anchetă după arestarea sa sub suspiciunea de abuz în funcție publică.

„Poliția din Valea Tamisei poate oferi informații actualizate în legătură cu o anchetă privind infracțiunea de abatere profesională în funcția publică.

Joi am arestat un bărbat de șaizeci de ani din Norfolk, sub suspiciunea de abuz în funcție publică.

Bărbatul arestat a fost acum eliberat sub anchetă.

De asemenea, putem confirma: căutările noastre din Norfolk s-au încheiat”, se precizează în comunicatul poliției.

Poliția britanică a ajuns joi dimineață la reședința lui Andrew Mountbatten-Windsor, fratele regelui Charles al III-lea, în Norfolk, iar fostul membru al familiei regale a fost reținut pe baza suspiciunilor de „misconduct in public office” (abuz în exercitarea unei funcții publice), conform BBC.

Surse citate de presa britanică indică faptul că cel puțin șase vehicule neinscripționate și mai mulți ofițeri în civil ar fi fost prezenți la proprietatea Wood Farm, unde Andrew locuiește de când s-a mutat de la Royal Lodge. Acțiunea survine într-un context amplu de investigații privind legăturile sale cu controversatul finanțator Jeffrey Epstein.

Ancheta privind Andrew Mountbatten-Windsor – fost reprezentant special al Marii Britanii pentru comerț și investiții între 2001 și 2011 – a fost intensificată după publicarea unor documente difuzate de autoritățile americane, care sugerează că acesta ar fi partajat informații guvernamentale confidențiale cu Epstein. Thames Valley Police și alte forțe de ordine din Regatul Unit au analizat deja aceste acuzații și au evaluat posibilitatea începutului unei anchete penale complete.

Șeful statului a fost întrebat joi seara, la Antena 3 CNN, ce i-ar solicita lui Donald Trump după ce acesta a spus că toți cei prezenți la Consiliul pentru Pace sunt prietenii lui și că îi va ajuta dacă vor avea nevoie.

„Faptul că avem soldați americani în România este foarte bine pentru România, în acest context de securitate global care este complicat. Cel mai important lucru pentru România în momentul acesta în relația bilaterală este continuarea prezenței militare a Statelor Unite în România”, a spus președintele României.

El a adăugat că al doilea lucru important este „atragerea de investiții americane în România cu profit și pentru unii și pentru ceilalți”.

Nicușor Dan a fost întrebat și despre chestiunea vizelor: „Nu vreau să promit nimic pe chestiunea asta. Asta este, așa cum am spus, o discuție bilaterală care se poartă pe multe paliere, iar aceasta este una din chestiunile pe care le avem în discuție între noi”.

„Am vrut să înțeleg care este situația cu cele două legi care întârzie să apară, cea privind reduceri în administrație publică și cea privind relansare economică.

Și mi s-a spus că sunt foarte aproape ca ele să fie trecute prin ordonanță de urgență.

Am întrebat de buget și mi s-a spus că săptămâna viitoare poate să înceapă dezbaterea”, a spus președintele Nicușor Dan joi seara la Antena 3, atunci când a fost întrebat ce a discutat cu liderii coaliției de guvernare în privința măsurilor economice.

Președintele, care se află acum la Washington pentru Consiliul pentru Pace, a precizat că românii nu trebuie să se aștepte la noi creșteri de taxe sau la măsuri suplimentare care să le afecteze și mai mult puterea de cumpărare.

Președintele a mai spus că există divergențe pe tema bugetului, dar, cu toate astea, nu sunt semne de ruptură politică.

„Prin negociere, care este necesară în politică, toată lumea este dispusă să meargă înainte în această formulă guvernamentală”, a afirmat el.

Președintele a spus că recunoaște dificultățile economice ale românilor: „Nu e ușor când inflația este 10% și puterea de cumpărare a scăzut cu 10%. Aceasta este principala discuție dintre clasa politică și societate”, a spus el.

În aceeași discuție, Nicușor Dan a mai precizat că măsurile adoptate de administrația Bolojan, deși dure, au fost luate pentru a evita o criză mai gravă, inclusiv intervenția Fondului Monetar Internațional.

Vor mai fi majorări de taxe?

„Oamenii au plătit un cost deja și pe perioada următoare nu vor exista turbulențe care să-i facă să sufere și mai mult”, a declarat Nicușor Dan.

Așa flirtează astăzi tinerii din generația digitală cu vârste între 18 și 26 de ani, băieți și fete din Generația Z, nativi digitali, crescuți în mediul rețelelor sociale și marcați de pandemia de COVID-19.

„îl abordezi, te abordează sau nu se flirtează.” „La petrecere sau pe Instagram.” „Nu le dai numărul de telefon, le dai Instagramul.” „Majoritatea preferă să li se facă avansuri, nu să facă ei, pentru că asta ridică ego-ul.” „Nu folosim aplicații de dating, nu, deloc!” Așa încep, spun ei, să arate că le place cineva, notează 20minutos.

Psihologii și sexologii observă că Instagram a devenit principalul loc pentru primul pas în flirt. „Cererea Instagramului are o semnificație foarte clară pentru această generație și a creat coduri noi – ‘like-uri’, meme-uri, stickere, răspuns sau ignorare, care redefiniesc relațiile dintre ei”, explică specialiștii.

Profilul de pe rețelele sociale este o carte de vizită: stilul de viață, muzica preferată, hainele purtate și fotografiile încărcate pot influența prima impresie. Uneori, tinerii au două conturi: unul oficial, urmărit și de familie sau colegi, și unul mai personal, pe care îl oferă doar persoanelor care le plac.

TikTok este folosit mai mult pentru informare sau divertisment, în timp ce Instagramul devine spațiul de relaționare directă. Această generație reacționează la stories, urmărește activitatea persoanei care le place și folosește funcții precum lista „cei mai buni prieteni” pentru a crea intimitate.

Rețelele sociale permit flirtul într-un mod mai sigur, mai puțin direct, mai ales pentru tinerii introvertiți. Totuși, specialiștii atrag atenția că dependența de interacțiunile online poate genera frustrări atunci când relația se mută în viața reală. Libertatea și deschiderea online nu se traduc întotdeauna în întâlniri față în față.

De asemenea, generația Z este mai deschisă la exprimarea sexuală și la diversitate. Mulți tineri se simt mai confortabil discutând despre orientări sexuale diferite și identități de gen, comparativ cu generațiile precedente. Asta nu înseamnă însă că lipsesc provocările: hărțuirea pe motive de orientare sexuală sau presiunile sociale există și în prezent.

Chiar dacă mulți tineri consideră că au informații bune despre sexualitate, educația primită de la familie sau școală este adesea insuficientă. Utilizarea prezervativului rămâne metoda anticoncepțională principală, dar există o nevoie clară de instruire în comunicarea dorințelor, stabilirea limitelor și negocierea consensului în relații.

Sexologii recomandă o abordare bazată pe informare și respect, nu pe frică sau rușine, pentru ca tinerii să poată lua decizii responsabile și să se simtă confortabil în propriul corp și în relațiile lor.

Generația Z folosește rețelele sociale ca instrument principal de flirt și relaționare, cu avantaje și riscuri. Acești tineri sunt mai deschiși la diversitate și mai conștienți de dorințele lor, învățând rapid coduri digitale noi pentru a interacționa. Totuși, lipsa unor abilități sociale complete și a unei educații sexuale adecvate poate crea dificultăți în trecerea relațiilor de la online la întâlniri reale.

Șeful statului a fost întrebat joi seara la Antena 3 CNN despre negocierile care se poartă în vederea vizitei sale la Casa Albă și dacă acestea cuprind și discuții despre metalele rare sau energie.

„Există, dacă vorbim de metale rare, există o discuție care, pentru că știți că noi, Europa, Statele Unite, s-au confruntat în mai multe momente cu o criză și un monopol pe care alte state nu neapărat prietenoase cu noi l-au făcut pe aceste metale critice. Și a existat o discuție inițiată de Statele Unite luna trecută, care va continua, în care este și Statele Unite, este și Uniunea Europeană, pentru a face un fel de acord între țări care gândesc la fel pe chestiunea metalelor critice, astfel încât piața metalelor critice să fie, pe zona aceasta de lume, să fie bine reglementată în interesul comun. Deci aici facem progrese mari și evident că ne dorim și investiții și americane, și europene în România, atât pe partea de extracție, cât și pe partea de procesare”, a spus Nicușor Dan.

El a vorbit și despre investiții în sectorul energetic.

„Pe zona de energie, după cum știți, la Cernavodă lucrăm cu firme americane, și canadiene, și coreene, și americane. Iar în scurta discuție pe care am avut-o cu șeful Bancii Mondiale, mi-a spus că ar fi foarte fericit să vină în România când semnăm contractul de finanțare cu Banca Mondială pentru reactoarele 3 și 4, Banca Mondială fiind foarte disponibilă să finanțeze parte din costurile care sunt mari pentru niște reactoare nucleare și, bineînțeles, mai sunt niște subiecte pe zona de energie pe care se progresează de asemenea”, a declarat președintele.

Nicușor Dan a spus că România este, din acest punct de vedere, transparentă în relația cu Uniunea Europeană și, pe de altă parte, își dorește ca prezența și americană, și europeană în România pe zona de economie să fie cât mai mare.

Președintele României  a confirmat, luni, existența unei discuții a oficialilor români cu cei americani, dar și reprezentanți ai Uniunii Europene care să constituie ceea ce a descris drept „un fel de nouă organizație mondială a comerțului dedicată metalelor critice”.

Declarația lui Nicușor Dan a venit ca răspuns la întrebarea jurnalistei RRA referitoare la cooperarea economică a României cu SUA și, mai aplecat, la declarațiile ministrului Energiei, Bogdan Ivan, care vorbea despre un proiect de exploatare a mineralelor rare din Groenlanda, într-o fabrică de la Feldioara.

Șeful statului a oferit câteva informații despre proiectul de la Feldioara, apreciind că un astfel de acord va avea implicații interesante pentru România: „Ceea ce spuneți dumneavoastră, da, la Feldioara există o sucursala Nuclearelectrica, în care noi avem expertiza de a trata minereu de uraniu și alte metale care se găsesc în acel minereu. Și când se va concretiza un astfel de acord între o mare companie americană și Nuclearelectrica pentru tratarea unor metale, unor minereuri de uraniu și altele la Feldioara va fi foarte interesant pentru România”.

„Am explicat de ce am venit. Pentru politica noastră externă e important să fim parteneri în diferite formate și mai ales, dacă vorbim strict de securitate, să consolidăm, să aprofundăm parteneriatul cu Statele Unite”, a declarat Nicușor Dan. 

Întrebat despre schimbările de atitudine din partea SUA vizavi de relațiile cu România, președintele Nicușor Dan a vorbit despre colaborările pe diferite paliere.

„Toate eforturile, pe toate palierele pe care le-am făcut în această relație, cum am spus mai devreme, ambasada, miniștrii, discuțiile tehnice care au loc, colaborările chiar anterioare pe diferite paliere, toate lucrurile astea completează un tablou al unei relații care este extrem de matură, cu interese reciproce, bineînțeles, între România și Statele Unite”, le-a declarat șeful statului jurnaliștilor prezenți la Ambasada României din Washington. 

Întrebat referitor la oficialii din administrația americană cu care a apucat să poarte discuții, președintele Nicușor Dan a precizat că a avut scurte discuții, atât cu trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, cât și cu Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, dar și cu Jared Kushner.

„Așa cum am răspuns, am vorbit un minut cu domnul Whitkoff, am vorbit cu domnul Kushner, am vorbit cu Marco Rubio, am vorbit cu multă lume că în jurul acestui eveniment au fost momente în care ăsta a fost setting-ul. Dar chestiunile serioase se fac la nivel diplomatic”, a declarat Nicușor Dan.

Ulterior, în cadrul unui interviu la Antena 3 CNN, președintele Nicușor Dan a precizat că a fost o zi cu încărcătură emoțională în relația bilaterală cu SUA. 

„A fost o zi cu o adevărată încărcătură emoțională în relația bilaterală și eu mă bucur că a ieșit bine din ambele părți. S-a văzut afecțiune reciprocă și asta e important pentru relația bilaterală, care evident, dincolo de această afecțiune reciprocă, trebuie să se construiască pe dosare, pe cifre, pe toate lucrurile astea la care lucrează mulți oameni”, a declarat președintele Nicușor Dan în cadrul unui interviu la Antena 3 CNN. 

Într-un interviu pentru Antena 1, Nicușor Dan a fost întrebat despre politica externă a României.

„Mandatul unui ambasador, în mod normal, este de patru ani. Noi avem mulți ambasadori care au trecut de acest termen, deci e probabil să facem niște schimbări în vara lui 2026. Și pe astea o să le vedeți anunțate cam într-o lună din momentul ăsta”, a spus Nicușor Dan.

El spune că aceștia trebuie „ghidați” pe zona economică.

„Pe de altă parte, oricât de buni ar fi diplomații, și avem calitate umană bună în Ministerul de Externe, oricât de buni ar fi diplomații, ei trebuie pe zona economică să fie ghidați. Adică să știe care sunt interesele economiei românești pe țări și pe domenii de activitate. Și această, pentru moment, această reflecție nu a fost făcută de statul român. Deci asta este nu neapărat palierul diplomatic, asta este munca pe care noi trebuie să o facem pentru viitor”, a adăugat Nicușor Dan.

Șeful statului susține că aceste lucruri sunt necesare pentru ca România să reușească să profite în mod economic de relațiile care s-au format deja.

Nu există greșeală în diplomație.

Felul în care este numit un lider – președinte, prim-ministru, Excelență – înseamnă recunoaștere instituțională, respect, rang.

Așa că ceea ce, la Consiliul pentru Pace, a apărut ca o gafă a președintelui american în adresarea sa către președintele Nicușor Dan a fost un exercițiu foarte bine studiat, un mesaj lipsit de orice ambiguitate.

Greșirea titulaturii într-un astfel de context, asta nu e ceva benign.

„Un diplomat este ca apa uscată sau ca fierul de lemn”, spunea Stalin, el însuși, un tip ce nu putea fi ușor încadrat sub nicio specie de diplomație.

Protocolul diplomatic cere precizie la prima mențiune, în special.

Nu este loc pentru eroare. Menționarea greșită a titulaturii, mai ales dacă e însoțită de gesturi ce nu-și au locul în context, înseamnă lipsă de respect, diminuare a statutului, lipsă de prioritizare, lipsă de susținere politică.

Pare o gafă, dar este atent calculată și poate fi citită pe cel puțin două niveluri: 1) eroare de protocol (se mai întâmplă! Rar, dar se întâmplă!), atunci aceasta va fi justificată oficial și va fi catalogată drept „inadvertență”.

2) Ceea ce pare o gafă este un semnal public puternic (dispreț, neglijență, nu ai însemnătate politică).

Standardul diplomatic în protocol în cazul unei greșeli de adresare este fie ignorarea publică, fie o clarificare informală, iar principiul de bază este: „niciodată să nu jignești public dacă vrei cooperare”.

Când un președinte i se adresează altui președinte folosind o titulatură ierarhică mai joasă acest lucru este o retrogradare simbolică, „nu ajungi la mine”.

Ne amintim de gafa lui Biden, care i s-a adresat lui Rishi Sunak, fostul prim-ministru al Regatului Unit, cu apelativul „Mr. President” la o întâlnire la Casa Albă.

Tot Biden i-a zis lui Zelenski „Mr Putin” tot la Casa Albă – analizele de după eveniment din presă nu au putut să discearnă clar dacă a fost o eroare umană sau o poziție diplomatică, dar, în lipsa unei reacții oficiale a administrației prezidențiale, aceasta nu poate fi catalogată benign, „gafă”.

Este foarte adevărat că mass-media poate amplifica pagubele.

Chiar și presa poate scrie greșit numele unor persoane sau să le identifice greșit titulatura și asta nu din ignoranță.

După căderea lui Ceaușescu, numele fostului președinte se scria voit cu inițiale mici, pentru a sugera disprețul.

Un text aparent neutru conținând un mic typo (o greșeală de tastare) poate sugera mai  mult decât textul în sine, ba mai mult, îl poate chiar compromite.

O aparentă greșeală de scriere poate să ducă la o poreclă de care să nu mai scapi ca persoană publică, nu neapărat politician.

Ne amintim de un text de prin anii 2000, când, în cotidianul România Liberă, numele lui Iliescu a fost înlocuit peste tot cu „Bunicuța”.

Greșeală ar fi fost dacă apărea doar o dată, dar când tot textul e presărat de „Bunicuțe”, asta devine un mesaj.

Întrebat de ce a ales să participe la reuniunea Consiliului Păcii din SUA, după ce a lipsit de la Forumul Economic Mondial de la Davos și de la Conferința de Securitate de la München, șeful statului a spus: „faptul că n-am mers anul ăsta nici la Davos, nici la München, nu înseamnă că nu ne vom duce peste un an sau peste doi, când o să avem fie niște discuții, fie niște proiecte, fie niște mesaje de transmis”.

Nicușor Dan a precizat că a participat la Consiliul Păcii deoarece este „o inițiativă a partenerului nostru strategic”.

„Am venit pentru că este o inițiativă a partenerului nostru strategic și este o chestiune de securitate în condițiile în care, în lumea actuală, toate lucrurile sunt legate între ele. Participăm la Coaliția de Voință, de exemplu, pentru că ne interesează securitatea Europei și e important să fim acolo unde se iau decizii”, a afirmat el.

Întrebat cum răspunde criticilor din spațiul public privind decizia de a veni în SUA, Nicușor Dan a reiterat motivul deplasării: „Pentru politica noastră externă e important să fim parteneri în diferite formate și mai ales, dacă vorbim strict de securitate, să consolidăm, să aprofundăm parteneriatul cu Statele Unite”.

„În subtext se pune întrebarea pe care am auzit-o încă din campania electorală. Cum alegem între Statele Unite și Uniunea Europeană? Și răspunsul meu încă din campania electorală a fost: nu alegem între Statele Unite și Uniunea Europeană. Încercăm să fim parteneri corecți în toate parteneriatele pe care le avem”, a declarat președintele.

Șeful statului a fost întrebat cum comentează faptul că președintele SUA Donald Trumnp l-a numit joi premier al României, Nicușor Dan a spus: „Nu e timpul trecut”.

„Se mai întâmplă”, a spus președintele referindu-se la greșeala lui Trump.

În timpul intervenției de la Consiliul pentru Pace, Donald Trump a vorbit despre relația cu România și despre comunitatea românească din Statele Unite, adresându-se direct liderului român.

„Prim-ministrul Dan al României, oameni minunați, poporul român este fantastic, fantastic! Tu ești fantastic (n.r. arătând cu degetul spre Nicușor Dan). Sunteți fantastici, iar mulți dintre români vin și muncesc în această țară și ne ajută aici, știți, și sunt oameni cu adevărat de încredere”, a spus Trump.

Incidentul s-a petrecut în jurul orei 17:50. O persoană a anunțat autoritățile, când femeia era încă pe pervazul terasei sale.

La fața locului au intervenit de îndată polițiști din cadrul subunității, echipaje ale ISU-BIF, precum și un echipaj de prim-ajutor.

„În urma primelor verificări, s-a constatat că femeia manifesta un comportament agitat și necooperant. Totodată, pentru gestionarea situației au fost solicitați și negociatori din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale. Facem precizarea că femeia s-ar fi precipitat de la etajul 10 al imobilului, căzând pe terasa situată la etajul 1”, transmite Poliția Capitalei.

După ce femeia a căzut, medicii prezenți la fața locului i-au acordat îngrijiri, în ciuda eforturilor depuse, femeia de 31 de ani a murit, medicii declarând decesul acesteia.

Perimetrul a fost asigurat și delimitat, iar cercetările au fost preluate de către Serviciul Omoruri.

Mai departe, procurorii Parchetul de pe lângă Tribunalul București, împreună cu Serviciul Omoruri, urmează să stabilească cu exactitate cauzele și împrejurările decesului femeii.

Trupul neînsuflețit a fost transportat la Institutul Național de Medicină Legală pentru necropsie.

Oficialii Hidroelectrica au semnat, joi, cu compania câștigătoare a licitației deschise lansate, contractul pentru realizarea la cheie a proiectului „Parc fotovoltaic Țara Hațegului”, eveniment pe care îl descrie drept un nou pas strategic în direcția diversificării portofoliului de producție și consolidării poziției companiei pe piața energiei regenerabile.

Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie electrică și deținătorul celei mai mari cote de pe piața furnizării, cu un portofoliu de peste un milion de clienți și este controlată de stat, prin Ministerul Energiei. Compania operează 188 centrale cu o capacitate hidroenergetică de 6,4 GW și deține și un parc eolian la Crucea, cu o putere instalată de 108 MW.

La ora publicării, Hidroelectrica asigură 33,83% din totalul producției naționale de energie, cu 2.693 MW din 7.965 MW de la ora 20:14.

Proiectul prevede dezvoltarea unui parc fotovoltaic cu o putere instalată de 8,9 MWp și cu o producție medie estimată la aproximativ 11 GWh/an. Investiția va contribui la creșterea capacității de producție din surse regenerabile, la reducerea emisiilor de carbon și la susținerea obiectivelor naționale și europene privind tranziția energetică.

Potrivit reprezentanților Hidroelectrica, „Parcul fotovoltaic Țara Hațegului” va di amplasat în zona Amenajării Hidroenergetică a râului Strei, pe sectorul Subcetate-Simeria, de pe raza județului Hunedoara, va fi conectat la infrastructura existentă de centrale hidroelectrice și va furniza energie în rețea, nu pentru consumul tehnologic.

„Semnarea acestui contract marchează un nou moment important în strategia noastră de dezvoltare. Proiectul “Parc fotovoltaic Țara Hațegului” confirmă angajamentul Hidroelectrica de a investi în capacități moderne și eficiente de producere a energiei verzi, diversificând mixul energetic al companiei. Ne concentrăm pe implementarea unor proiecte sustenabile, care aduc valoare pe termen lung acționarilor, clienților și comunităților locale”, a declarat Bogdan Badea, CEO Hidroelectrica.

Proiectul va fi realizat la cheie și va include activități de proiectare, furnizare echipamente, execuție lucrări, testare, punere în funcțiune și asistență tehnică pe perioada de garanție. Durata contractului este de 12 luni din care 2 luni va fi etapa de proiectare și 10 luni va dura execuția.

Contractul, în valoare de 24.412.390,00 lei fără TVA, a fost atribuit în urma unei proceduri de licitație deschisă, la care au fost depuse patru oferte.

„Prin această investiție, Hidroelectrica  își consolidează poziția de lider în producția de energie regenerabilă din România, continuând strategia de dezvoltare a unor noi capacități de producție din surse regenerabile, complementare portofoliului său hidroenergetic”, au transmis reprezentanții companiei, subliniind contribuția producătorului la securitatea energetică națională și la atingerea obiectivelor de decarbonizare stabilita de politicile UE.