Președintele României, Nicușor Dan, a transmis miercuri un mesaj de solidaritate după evenimentele tragice petrecute la o școală din Tumbler Ridge, Canada.
Într-o postare publicată pe pagina sa de X, președintele a declarat că își exprimă compasiunea față de victimele și familiile afectate de incident.
„Suntem șocați de evenimentele tragice de la o școală din Tumbler Ridge, Canada. Cele mai calde gânduri de compasiune se îndreaptă către familiile și apropiații victimelor nevinovate și le urez o însănătoșire grabnică tuturor celor răniți”, a scris Nicușor Dan.
We are shocked by the tragic events at a school in #TumblerRidge, Canada. My warmest thoughts of compassion go out to the families and close ones of the innocent victims and I wish a quick recovery to all those who were injured. Such acts of random violence are incomprehensible.…
— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) February 11, 2026
În mesajul său, Nicușor Dan a menționat că astfel de acte de violență provoacă durere nu doar în comunitatea direct afectată, ci și la nivel internațional.
„Astfel de acte de violență aleatorie sunt de neînțeles. Suntem solidari cu prietenii noștri canadieni în aceste vremuri foarte triste”, a transmis acesta.
Marți, un atac armat la o școală din provincia canadiană Columbia Britanică s-a soldat cu opt morți, inclusiv suspectul, iar alte două persoane au fost găsite moarte într-o casă despre care se crede că are legătură cu incidentul, au anunțat autoritățile canadiene.
Poliția Regală Canadiană (RCMP) a anunțat că peste 25 de persoane sunt rănite, inclusiv două cu răni care le pun viața în pericol, în urma atacului armat de la Școala Gimnazială Tumbler Ridge, potrivit AP.
NATO a anunțat lansarea unei misiuni de consolidare a securității în Arctica, potrivit Le Figaro. Aceasta se numește „Arctic Sentry”. Anunțul oficial a fost făcut miercuri. Despre misiune s-a vorbit în ultima vreme ca urmare a dezbaterilor provocate de președintele SUA, Donald Trump, despre Groenlanda.
Noua misiune subliniază angajamentul Alianței de a „menține stabilitatea într-una dintre cele mai importante regiuni din punct de vedere strategic”, a declarat Comandantul Suprem al Forțelor Aliate, generalul american Alexus Grynkewich, prin intermediul unui comunicat de presă.
Liderii europeni au fost reticenți în ceea ce privește intențiile Administrației Trump privitoare la Groenlanda. Recent, în timpul unei întâlniri de la Palatul Élysée cu liderii Danemarcei și Groenlandei, președintele Franței, Emmanuel Macron, a descris conflictul cu Statele Unite privind Groenlanda drept un „semn de avertizare strategic pentru întreaga Europă”.
Președintele american Donald Trump a spus în repetate rânduri că SUA sunt obligate să controleze Groenlanda. El a vorbit despre achiziționarea insulei, dar nu a exclus varianta militară. Declarațiile au sporit presiunea asupra localnicilor care refuză autoritatea americană și asupra Danemarcei, care controlează insula.
Trump susține că Rusia și China ar putea prelua controlul asupra Arcticii dacă Washingtonul nu o face. În cele din urmă, Trump a acceptat ca o sluție pentru securitatea regiunii arctice să fie realizată în colaborare cu NATO.
Experții criminaliști independenți Brian Burnett și Michelle Wilkins au analizat rezultatele autopsiei lui Kurt Cobain și dovezile fizice de la locul morții sale. Aceștia susțin că solistul legendar al trupei Nirvana nu s-a sinucis, ci a fost ucis.
După cum au declarat anchetatorii pentru Daily Mail , concluziile sugerează că „aceasta este o omucidere” și că moartea lui Cobain nu a fost subită.
Noile ipotezeExperții criminaliști au indicat mai mulți factori care susțin teoria crimei în cazul muzicianului.
Suspiciunile au fost generate de necroza organelor interne, poziția corpului și amplasarea probelor fizice la locul morții. „Necroza țesutului cerebral și hepatic este compatibilă cu o supradoză, nu cu o moarte prin împușcare”, au declarat experții.
Aceștia au remarcat că domnul Cobain nu s-ar fi putut împușca singur în timp ce se afla în comă după o supradoză.
Potrivit acestora, părea că „cineva punea în scenă un film și voia ca toată lumea să creadă că este vorba de o sinucidere: chitanța pentru pușcă era în buzunarul lui, chitanța pentru glonț era și ea în buzunarul lui, iar gloanțele erau așezate la rând la picioarele lui”.
Experții cred că pe 5 aprilie 1994, Kurt Cobain a fost atacat de unul sau mai mulți agresori. Aceștia i-ar fi injectat o doză mare de heroină pentru a-i opri rezistența. Apoi, unul dintre ei l-a împușcat în cap cu o pușcă, i-a pus arma în mână și a scris un bilet de adio fals.
Biroul de medicină legală din Seattle, care s-a ocupat de cazul Cobain, a declarat că este pregătit să își reconsidere concluziile dacă apar noi dovezi.
Cu toate acestea, în acest caz, ei consideră că nimic nu contrazice concluziile inițiale privind sinuciderea.
Postul Realitatea Plus a primit o sancțiune dură din partea Consiliului Național al Audiovizualului. Joi, pe 19 februarie, Realitatea Plus va avea emisia suspendată timp de trei ore, în intervalul 18.00-21.00. În acest interval, postul nu va putea difuza emisia obișnuită, ci textul sancțiunii, scrie paginademedia.ro.
Decizia a fost luată pe fondul unor multiple încălcări care au avut loc în luna noiembrie, timp de 10 zile, în perioada 1-21 noiembrie, înainte de începerea oficială a campaniei electorale pentru alegerile pentru Primăria Capitalei.
Cel care a propus sancțiunea ca emisia să fie suspendată timp de trei ore este Mircea Toma, membru CNA, cel care a invocat lipsa de imparțialitate din emisiunile postului de televiziune.
„Ceea ce se întâmplă nu este jurnalism. Nu este politică editorială, este politică”, a declarat în timpul ședinței Mircea Toma, potrivit sursei citate.
Acestei măsuri s-au opus doi membri CNA, respectiv Georgică Severin şi Lucian Dindirică, propuși în Consiliu de PSD.
Emisiunile sancționate sunt:
Prezența Omnient în aceste analize de piață realizate de autoritatea națională în domeniu reprezintă o recunoaștere oficială a rolului activ pe care compania îl are în dezvoltarea ecosistemului de securitate cibernetică din România, precum și a nivelului de maturitate și încredere al serviciilor furnizate.
Securitatea cibernetică, o prioritate strategică pentru companiiRapoartele elaborate de DNSC vin într-un context în care atacurile cibernetice, fraudele digitale și incidentele de securitate afectează tot mai frecvent organizațiile, indiferent de domeniu sau dimensiune. În paralel, implementarea Directivei NIS2 și a noilor reglementări europene și naționale impune companiilor standarde tot mai stricte privind protecția infrastructurilor IT critice sau esențiale, gestionarea riscurilor și raportarea incidentelor.
Citeşte comunicatul integral AICI
Măsura reprezintă o schimbare majoră față de termenul anterior de 36 de ore și va intra în vigoare din 20 februarie.
Noile prevederi se aplică marilor platforme online și includ, pentru prima dată, și conținutul generat cu ajutorul inteligenței artificiale. Guvernul nu a explicat public de ce a decis reducerea drastică a intervalului de timp pentru eliminarea materialelor, însă specialiștii spun că impactul ar putea fi semnificativ asupra modului în care funcționează rețelele sociale.
În ultimii ani, autoritățile indiene au folosit legislația existentă pentru a cere eliminarea unor postări considerate ilegale în baza legilor privind securitatea națională și ordinea publică. Rapoartele de transparență, citate de BBC, arată că, numai în 2024, peste 28.000 de linkuri și pagini web au fost blocate la solicitarea guvernului.
Etichetare obligatorie pentru conținutul AIModificările aduc și reguli noi pentru materialele create cu inteligență artificială. Legea definește pentru prima dată conținutul AI, inclusiv înregistrări audio sau video modificate astfel încât să pară reale, precum deepfake-urile.
Platformele vor fi obligate să eticheteze clar astfel de materiale și, acolo unde este posibil, să adauge marcaje permanente care să permită identificarea sursei. Odată aplicate, aceste etichete nu mai pot fi eliminate.
Detectare automată a conținutului ilegalÎn plus, companiile vor trebui să folosească sisteme automate pentru a detecta și bloca materiale ilegale generate cu AI, inclusiv conținut înșelător, materiale realizate fără consimțământ, documente false, conținut legat de abuzuri asupra minorilor, informații despre explozibili sau cazuri de uzurpare de identitate.
Risc de cenzură automată, spun criticiiOrganizațiile pentru drepturi digitale au reacționat critic la noul termen de trei ore, considerând că acesta ar putea duce la eliminări automate excesive. Internet Freedom Foundation a avertizat că intervalul extrem de scurt va transforma platformele în „cenzori care reacționează instantaneu”.
„Aceste termene imposibil de scurte elimină orice revizuire umană reală, forțând platformele spre eliminarea automată excesivă a conținutului”, a transmis organizația într-un comunicat.
Anushka Jain, cercetătoare la Digital Futures Lab, spune că obligația de a eticheta conținutul creat cu AI este un pas util pentru transparență, dar termenul limită ar putea avea efecte nedorite. „Companiile se confruntă deja cu dificultăți în respectarea termenului de 36 de ore, deoarece procesul implică supraveghere umană. Dacă devine complet automatizat, există un risc ridicat să ducă la cenzurarea conținutului”, a declarat ea pentru sursa citată.
Experți: reguli greu de aplicat în practicăAnalistul tehnologic Prasanto K. Roy, din Delhi, a descris noul sistem drept „probabil cel mai extrem regim de eliminare a conținutului din orice democrație”. El consideră că respectarea regulilor va fi aproape imposibilă fără automatizare masivă și cu foarte puțină verificare umană.
„Intervalul foarte scurt lasă puțin spațiu platformelor să evalueze dacă o solicitare este justificată legal”, a spus Roy, adăugând că, deși ideea etichetării conținutului AI este bună, tehnologiile sigure și greu de falsificat sunt încă în curs de dezvoltare.
Autoritățile indiene nu au comentat deocamdată criticile. Meta a refuzat să răspundă, iar reprezentanții X și Google nu au oferit încă puncte de vedere.
