Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat duminică dimineață, într-o postare pe Facebook, că fostul premier Ilie Bolojan a sacrificat economia, adâncind criza, iar, de acum încolo, social-democrații vor încerca să corecteze situația aceasta.
Liderul PSD susține că Guvernul Bolojan a lăsat în urmă datorii de peste 30 de miliarde de lei și cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană.
„A sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul. Doar a sacrificat economia și a adâncit criza. Asta nu este «greaua moștenire» – este nota de plată a austerității oarbe! Plătită de români și firmele românești, nu de cei care se aplaudă singuri pe scenă! Spre deosebire de dreapta, PSD nu se lamentează și nu aruncă inconștient în spațiul public scenarii apocaliptice despre «incapacitatea de plată». Vom schimba direcția României. Aici nu există cale de întoarcere”, a scris duminică, pe Facebook, Sorin Grindeanu.
El spune că românii au dreptul să știe care este situația țării după plecarea Guvernului Bolojan.
„1. Peste 30 de miliarde de lei în facturi neachitate, cheltuieli și obligații împinse în viitor. Un buget adoptat în aprilie, care s-a epuizat în octombrie. 2. Cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. După orice metodologie. O confirmă instituțiile interne – INS și BNR, dar și «pesediștii» de la Eurostat și Comisia Europeană”, a afirmat Grindeanu.
Potrivit acestuia, cifrele arată că reformele din ultimul an nu au avut rezultatele așteptate, iar economia și veniturile populației au fost cele mai puternic afectate.
„Realitatea cifrelor a demonstrat că, în ultimul an, reformele s-au făcut cu sabia de lemn, în timp ce peste economie și veniturile românilor s-a trecut cu tancul”, a transmis liderul PSD.
Președintele PSD mai susține că situația trebuie schimbată, făcând precizarea că partidul pe care îl conduce se va concentra pe sprijinirea populației și a economiei.
„Acest trend trebuie inversat. PSD alege să fie alături de oamenii reali, nu de corul digital care aplaudă mecanic eșecul pe rețelele sociale. România a fost «salvată» destul. Acum are nevoie de muncă, investiții și măsuri care să repornească economia și să protejeze nivelul de trai”, a adăugat Sorin Grindeanu.
Ce măsuri pregătesc miniștrii PSDPreședintele PSD a prezentat și măsurile pe care miniștrii partidului urmează să le anunțe săptămâna viitoare, în mai multe domenii.
• Sănătate: asigurarea fondurilor necesare funcționării UPU și serviciilor de Ambulanță din întreaga țară;
• Agricultură: deblocarea despăgubirilor pentru secetă și reluarea dialogului cu Comisia Europeană pentru reluarea exporturilor de ovine;
• Transporturi: ultimele verificări pentru deschiderea în noiembrie a unei noi secțiuni de autostradă (Tigveni-Curtea de Argeș);
• Mediu: deblocarea Acordului de mediu revizuit pentru tronsonul montan de pe autostrada Pitești-Sibiu (din lipsa căruia acum se lucrează doar pe 45% din şantier);
• Dezvoltare: operaționalizarea grupului de lucru pentru reforma administrației publice locale;
• Fonduri Europene: discuții la Bruxelles pentru salvarea banilor din PNRR;
• Economie: auditul tuturor programelor de sprijin pentru economie;
• Muncă: deblocarea platformei pentru lucrători străini „Work in Romania”, așteptată de peste o lună de mii de antreprenori și firme românești;
• Apărare: întâlnire cu partenerii din Bulgaria și Turcia pentru întărirea securității la Marea Neagră;
• Justiție, Interne și Învățământ preuniversitar: implementarea măsurilor privind combaterea violenței în școli.
Alex Wetzig și-a preluat mandatul de ambasador al Chile în România la 1 august 2026. A studiat Istoria la Universitatea Catolică din Valparaíso și a absolvit Academia Diplomatică a Chile, construindu-și apoi o carieră diplomatică în cadrul căreia a activat în mai multe misiuni externe. În interviu, acesta vorbește și despre asemănările pe care le vede între Chile și România, dar și despre felul în care cele două țări își pot valorifica punctele forte.
Ce merită văzut în ChileChile se întinde pe mai bine de 4.000 de kilometri, de la deșertul Atacama până la peisajele spectaculoase din Patagonia. Ambasadorul Alex Wetzig le recomandă românilor care ajung în țara sa să descopere Valparaíso, fostul mare port al Pacificului, dar și regiunea Magallanes și parcul național Torres del Paine. Tot el explică de ce Chile este unul dintre locurile privilegiate pentru observarea stelelor și cum au învățat locuitorii să trăiască printre cutremure, fără să-și piardă solidaritatea și simțul umoruluI.
Chile și România, două țări care se oglindescMiile de chilieni care au trăit și au studiat în România după 1973 au contribuit la apropierea celor două popoare, consideră ambasadorul. Legătura se regăsește și în cultură, de la poezia lui Pablo Neruda și Gabriela Mistral până la tradițiile culinare și expresiile pe care numai chilienii le folosesc. Wetzig evocă și o observație a cineastului Raúl Ruiz, potrivit căruia România este singura țară europeană în care a regăsit aceeași culoare a cerului și a pământului ca în Chile.
Cuprul și litiul, atuul Chile în relația cu RomâniaChile are resurse minerale importante, însă ambasadorul vede în pregătirea specialiștilor și tehnicienilor români o oportunitate de cooperare. Cele două țări își pot completa reciproc punctele forte, astfel încât România să contribuie cu expertiză la valorificarea resurselor chiliene. Discuția despre economie deschide perspectiva unei relații care să depășească legăturile istorice și culturale dintre cele două state.
De la Hagi și Zamorano la prima vizită în SantiagoÎn interviul Ping-Pong, ambasadorul răspunde și unor întrebări mai puțin convenționale, despre fotbal, literatură și dans, alegându-i atât pe Hagi, cât și pe Zamorano atunci când este pus să decidă pe cine ar transfera la echipa ambasadei. Pentru românii care plănuiesc o călătorie în Chile, are și un sfat practic, să folosească serviciile oficiale de transport de la aeroportul din Santiago și să exploreze cartierele orașului, unde pot descoperi locuri care le amintesc de București.
Ucraina și Rusia au convenit asupra unui calendar de încetare a focului pentru a permite desfășurarea unei misiuni umanitare de urgență în orașul Oleșki, aflat sub ocupație rusească, în regiunea Herson, potrivit Kyiv Post.
Anunțul a fost făcut de Dmitro Lubineț, comisarul Parlamentului Ucrainei pentru drepturile omului.
El a spus că a stabilit calendarul operațional în urma unor consultări față în față cu Iana Lantratova, șefa echipei de negociere din partea Rusiei.
Potrivit acordului, o încetare locală a focului va intra în vigoare în zona stabilită marți, 27 octombrie, la ora 03:00, ora Kievului, respectiv 04:00, ora Moscovei.
„Am informat partea rusă că încetarea focului va intra în vigoare începând cu data de 27 octombrie, la ora 03:00, ora Kievului”, a declarat Lubineț.
„La rândul său, reprezentanta rusă m-a informat despre același lucru: din partea Rusiei, regimul de încetare a focului este stabilit începând cu 27 octombrie, la ora 04:00, ora Moscovei. Este exact același moment.”, a adăugat acesta.
Comisarul ucrainean pentru drepturile omului a spus că pregătirile decurg conform planului. Ambele părți își respectă angajamentele pentru a permite organizarea evacuării civililor.
Operațiune umanitară pentru evacuarea civililorAcordul prevede o încetare temporară a focului, livrarea de alimente și medicamente și evacuarea civililor blocați în zona devastată de pe malul stâng al Niprului.
Lubineț a mai spus că operațiunea se va desfășura în mai multe etape, din cauza riscurilor fizice, tactice și logistice extreme cu care se confruntă echipele de pe teren.
Comisarul ucrainean le-a mulțumit Primei Doamne a SUA, Melaniei Trump, și echipei sale diplomatice pentru ajutorul oferit în discuțiile dintre delegațiile Ucrainei și Rusiei.
Condiții grave pentru civilii blocați în OleșkiCoridorul umanitar este destinat unui număr estimat de 1.700 de civili care au rămas izolați sub ocupație militară rusească în Oleșki încă de la începutul anului 2022.
Orașul a fost complet izolat de accesul la convoaiele comerciale autorizate și la ajutorul umanitar oferit prin instituții încă de la sfârșitul lunii mai.
Mai mult, infrastructura publică, plus rețelele electrice, alimentarea cu apă și sistemele de încălzire centralizată, a suferit avarii grave, înainte de instalarea temperaturilor de îngheț ale iernii.
La începutul lunii, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha, a avertizat că forțele rusești au transformat zona urbană într-o „capcană mortală”.
El a spus că drumurile de ieșire și rutele fluviale din oraș sunt minate și monitorizate de drone de atac de tip „loitering”, care survolează o zonă în așteptarea unei ținte.
Locuitorii au raportat o lipsă gravă de alimente, epuizarea rezervelor de medicamente și existența unor persoane decedate care nu au putut fi înhumate în curțile locuințelor.
Discuția online a fost provocată de un italian care a dezvăluit că locuiește de opt ani în România.
El a scris despre asemănările dintre italieni și români, dar și despre diferențe.
Printre altele, s-a ajuns la nivelul salariilor din cele două țări. Dezbaterea s-a încins deoarece câțiva utilizatori au încercat să explice de ce aleg unii italieni să stea în România, deși salariile sunt mai mici.
Participanții au folosit argumente și uneori s-au contrazis. Continuarea pe Mediafax Italia.
IPJ Maramureș anunță că „în noaptea de 23 spre 24 octombrie a.c., polițiștii din cadrul Serviciului Rutier Maramureș, împreună cu cei ai Poliției Orașului Borșa, aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, au efectuat semnalul regulamentar de oprire a unui ATV care circula fără plăcuțe de înmatriculare, în orașul Borșa.”
Tânărul de pe ATV a fost identificat de polițiștiConducătorul ATV-ului nu a respectat indicațiile polițiștilor, încercând să se sustragă controlului.
Totuși, polițiștii l-au identificat și au aflat că nu avea dreptul să conducă.
„În urma activităților specifice desfășurate, polițiștii au identificat un tânăr în vârstă de 27 de ani, iar din primele verificări efectuate a reieșit faptul că acesta avea permisul de conducere anulat și că ATV-ul nu era înmatriculat”, a adăugat IPJ Maramureș.
Dosar penal pentru plimbarea cu ATV-ulPolițiștii au întocmit dosar penal „sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de conducerea unui vehicul fără permis de conducere și punerea în circulație sau conducerea unui vehicul neînmatriculat”.
Polițiștii de frontieră au efectuat, în data de 24 octombrie, formalitățile de control pentru aproximativ 95.600 de persoane și peste 15.800 de mijloace de transport. Controalele au fost făcute pe sensurile de intrare și de ieșire de la frontiera externă a României, potrivit datelor transmise de Poliția de Frontieră.
Dintre persoanele care au tranzitat frontiera, 49.266 persoane și 7.862 mijloace de transport au intrat în România. Datele vizează frontiera cu Serbia, Republica Moldova și Ucraina, precum și cursele maritime și aeriene care sosesc din afara spațiului Schengen.
În ceea ce-i privește pe ucraineni, de la începutul conflictului, până la 24 octombrie, în România au intrat peste 16,2 milioane de cetățeni ai Ucrainei, conform statisticilor instituției.
Peste 16.700 de verificări în aplicația eDACÎn ultimele 24 de ore, polițiștii de frontieră au efectuat peste 16.700 de verificări prin intermediul aplicației eDAC, utilizată pentru consultarea bazelor de date relevante ale autorităților române și ale statelor din spațiul Schengen.
Verificările au loc în contextul eliminării, de la 1 ianuarie 2025, a controalelor sistematice la frontierele interne ale României cu Ungaria și Bulgaria. Deplasarea între aceste state se realizează fără oprirea la cabinele Poliției de Frontieră. Totuși, autoritățile pot efectua controale aleatorii în zona de competență de până la 30 de kilometri de la frontieră, pentru prevenirea și combaterea faptelor ilegale.
82 de fapte ilegale și amenzi de peste 29.000 de leiÎn zonele de competență, atât în punctele de trecere a frontierei, cât și la „frontiera verde”, polițiștii au constatat 82 de fapte ilegale, dintre care 31 de infracțiuni și 51 de contravenții. Pentru neregulile identificate au fost aplicate amenzi în valoare totală de 29.226 de lei.
Totodată, au fost ridicate în vederea confiscării bunuri estimate la aproximativ 225.200 de lei, oprite de la comercializare în scopul protejării consumatorilor.
În aceeași perioadă, autoritățile nu au permis intrarea în România a 26 de cetățeni străini care nu îndeplineau condițiile legale și au interzis ieșirea din țară a 16 cetățeni români, din motive prevăzute de lege.
La aproximativ 240 de kilometri de Milano, în orașul elvețian Lucerna, un pod din lemn traversează râul Reuss de aproape șapte secole. Kapellbrücke este cel mai vechi pod acoperit din lemn din Europa și unul dintre cele mai fotografiate locuri din Elveția.
Podul a fost construit în secolul al XIV-lea, ca parte a fortificațiilor orașului, scrie turistipercaso.it.
Numele vine de la Capela Sf. Petru din apropiere, iar în italiană este cunoscut drept „Ponte della Cappella”. Astăzi pornește de la Teatrul din Lucerna, de pe malul sudic, și ajunge la Capela Sf. Petru, de pe Rathausquai, traversând râul în diagonală pe aproximativ 200 de metri.
Turnul care a fost închisoare și cameră de torturăLângă pod se ridică Wasserturm, „Turnul de pe apă”, o construcție octogonală de piatră înaltă de 34 de metri. Este chiar mai vechi decât podul. De-a lungul secolelor a fost turn de pază, închisoare, cameră de tortură, tezaur și arhiva orașului. Astăzi, pe acoperișul lui își fac cuib, în fiecare primăvară, lăstunii de munte.
În interiorul podului, sub acoperiș, se află picturi pe panouri de lemn din secolul al XVII-lea, care spun povestea orașului și a Elveției, inclusiv scene din viața sfinților Leodegar și Mauriciu, ocrotitorii Lucernei.
Noaptea în care podul a arsPe 18 august 1993, un incendiu a cuprins podul. Cel mai probabil, focul a pornit de la o țigară aruncată pe o barcă ancorată dedesubt și s-a extins rapid la grinzile de lemn. Au putut fi salvate doar capetele podului și turnul. Știrea a făcut înconjurul lumii.
Lucerna a reconstruit partea distrusă în doar opt luni, iar podul a fost redeschis pe 14 aprilie 1994. Din cele 147 de picturi care existau înainte de incendiu, flăcările au atins 110, iar aproximativ două treimi dintre acestea au ars sau au fost grav avariate. Doar 30 au putut fi restaurate complet.
Comisia Europeană vrea să găsească o soluție pentru acoperirea deficitului bugetar al Ucrainei până la sfârșitul anului, potrivit unui document consultat de POLITICO.
„Ar trebui demarate demersuri pentru a găsi soluții privind deficitul de finanțare rămas pentru anul 2027, cu scopul de a ajunge la un acord politic înainte de sfârșitul anului”, se arată în documentul de trei pagini.
Termenul a fost stabilit după ce liderii Uniunii Europene s-au întâlnit săptămâna trecută la Bruxelles pentru a discuta, printre altele, despre următorul buget multianual al blocului, care acoperă o perioadă de șapte ani, și despre situația Ucrainei.
Țara, afectată de război, se confruntă anul viitor cu un deficit bugetar de 70 de miliarde de euro, chiar și după includerea noilor fonduri provenite dintr-un împrumut de 90 de miliarde de euro, asupra căruia liderii au ajuns la un acord în decembrie 2025.
Fără aceste resurse în plus, guvernul și armata Ucrainei ar avea probleme în a susține apărarea împotriva forțelor rusești, în cadrul unui război care durează deja de patru ani.
Din deficitul total, 40 de miliarde de euro reprezintă cheltuieli de apărare, iar celelalte 30 de miliarde de euro lipsesc din bugetul național.
Oficialii Comisiei Europene speră acum că state precum Canada, Japonia, Regatul Unit și SUA vor contribui la acoperirea sumei necesare.
„Partenerii internaționali ar trebui să își onoreze angajamentele financiare și să își intensifice eforturile, având în vedere provocările semnificative cu care se confruntă Ucraina. Este necesară o implicare hotărâtă pentru a mobiliza sprijin suplimentar și pentru a susține efortul de apărare al Ucrainei, precum și funcțiile esențiale ale statului, pe parcursul anului viitor”, se precizează în document.
Deficitul din sectorul apărării ar putea scădea la 27 de miliarde de euro dacă statele membre NATO își respectă angajamentul asumat pe 8 iulie, la Ankara, de a oferi Kievului asistență în acest an și în anul următor.
Dar documentul avertizează că estimările „rămân supuse unui grad foarte ridicat de incertitudine, în special în ceea ce privește apărarea”. Astfel, situația financiară a Ucrainei s-ar putea agrava.
CE pregătește o listă de opțiuni pentru finanțarea Ucrainei, pe care liderii UE urmează să o discute la următoarea reuniune de la Bruxelles, un summit extraordinar programat pentru 26 noiembrie.
Trei oficiali europeni au declarat că este puțin probabil ca activele statului rus, înghețate în prezent, să fie incluse printre variantele de finanțare.
Belgia se opune în continuare acestei inițiative, fiindcă majoritatea activelor sunt păstrate la Euroclear, depozitarul financiar cu sediul la Bruxelles.
Guvernul belgian se teme că folosirea acestor active, în lipsa unor garanții de sprijin necondiționat, ar putea atrage represalii din partea Rusiei, pe plan intern și extern.
Pentru că timpul până la finalul anului este scurt, Comisia Europeană ar putea evita o nouă dispută privind folosirea activelor rusești pentru finanțarea Ucrainei.
În plus, negocierile privind bugetul UE ar putea amâna decizia referitoare la finanțarea Ucrainei până la începutul anului viitor, mai ales că resursele financiare ale țării nu se vor epuiza imediat.
„Nu este un termen-limită absolut rigid”, a declarat un oficial al UE.
Bărbatul de origine marocană locuiește pe străzile orașul Bolzano din nordul Italiei. În timpul unei razii, el a atras atenția polițiștilor.
Aceștia i-au verificat rucsacul și au găsit în interior 10 monede vechi. Ulterior, s-a stabilit că monedele de argint au o valoare estimată de 80.000 de euro.
Bărbatul le-a spus polițiștilor că a găsit monedele lângă un coș de gunoi. El a susținut că nu a știut cât valorează acestea.
Explicația sa a ridicat suspiciuni, iar autoritățile încearcă acum să stabilească adevărata proveniență a comorii. Continuarea pe Mediafax Italia.
MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României postdecembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.
În primăvara anului 2023, sistemul de învățământ din România a fost cuprins de una dintre cele mai ample mișcări sindicale din ultimii ani. Profesorii au intrat în grevă generală pentru aproximativ trei săptămâni, aceștia fiind nemulțumiți de salarii, dar și condițiile de muncă. În luna august 2023, la o stație GPL din Crevedia, județul Dâmbovița, s-au produs mai multe explozii, în urma cărora șase persoane au murit, iar altele au fost rănite, printre care și pompierii care interveneau pentru stingerea incendiului. Pe de altă parte, pe 7 octombrie 2023, Hamas comite masacre în sudul Israelului, izbucnind astfel un nou conflict, pe lângă cel din Ucraina.
Pentru MEDIAFAX, 2023 a însemnat ore de transmisiuni în regim live text și actualizări succesive ale informațiilor, în special în momentele de criză. De la protestele profesorilor la intervențiile de urgență de la Crevedia și primele zile ale războiului Israel-Hamas, agenția a relatat evoluția evenimentelor și reacțiile autorităților, oferind publicului informații pe măsură ce acestea deveneau disponibile.
Profesorii intră în grevă generală. Salariile și condițiile de muncă, printre nemulțumirile invocateÎn luna mai 2023, profesorii au intrat în grevă generală, nemulțumiți de faptul că salariile erau prea mici în raport cu responsabilitățile profesionale și cu importanța educației.
Protestul a afectat activitatea școlilor din întreaga țară. Suspendarea cursurilor, încheierea situațiilor școlare și organizarea examenelor naționale au devenit teme centrale ale negocierilor dintre sindicate și Guvern, în condițiile în care anul școlar se apropia de final, iar elevii din clasele terminale urmau să susțină Evaluarea Națională și Bacalaureatul.
MEDIAFAX a urmărit evoluția conflictului încă dinaintea declanșării oficiale a grevei, relatând eșecul negocierilor dintre reprezentanții sindicatelor și cei ai Executivului. Pe 21 mai 2023, agenția anunța că peste 150.000 de angajați din Educație urmau să intre în grevă începând de a doua zi.
Mii de membri ai sindicatelor din Invatamant participa la un mars de protest intre Piata Victoriei si Palatul Parlamentului, prin care cer cresteri salariale, in Bucuresti, joi, 25 mai 2023. De luni, 22 mai 2023, au intrat in greva peste 150.000 de profesori si peste 70.000 de angajati care fac parte din categoria personalului didactic auxiliar si nedidactic. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO.
„Reprezentanţii sindicatelor susţin că negocierile au eşuat, iar greva generală va debuta de luni, 22 mai 2023. Peste 150.000 de angajaţi din educaţie vor intra de mâine în grevă. (…) Reprezentanţii Guvernului au propus stimulente financiare pentru debutanţi si cadrele didactice titulare din unităţile de învăţământ aflate în zone defavorizate”, a scris MEDIAFAX pe 21 mai 2023.
Primele zile de protest nu au adus un compromis. Pe 25 mai, în a patra zi de grevă, agenția relata că sindicaliștii au respins propunerea Guvernului de acordare a unor carduri în valoare totală de 2.500 de lei, în două tranșe.
„Greva din Educaţie continuă, după ce profesorii au respins oferta Guvernului care prevederea acordarea unor carduri de 2.500 de lei, în două tranşe. ≪Este o ofertă jignitoare≫, susţin sindicaliştii”, a scris MEDIAFAX pe 25 mai 2023.
Elevi afiseaza bannere pentru sustinerea profesorilor si a personalului auxiliar, in timpul unui mars de protest organizat de mai multe sindicate din domeniul educatiei, in Bucuresti, joi, 25 mai 2023. Mii de persoane din cadrul sindicatelor din invatamant au protestat, joi, in Bucuresti, in ce-a de-a patra zi de greva generala. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO
Runde de negocieri eșuatePe măsură ce greva se prelungea, profesorii au ieșit în stradă, atât în București, cât și în alte orașe din țară. În Capitală, mii de angajați din Educație au cerut majorări salariale, în special pentru cadrele didactice aflate la începutul carierei, precum și garanții privind viitoarea lege a salarizării.
Pe 30 mai, MEDIAFAX relata despre unul dintre cele mai ample proteste ale profesorilor din ultimii ani și despre eșecul unei noi runde de negocieri cu reprezentanții Guvernului. Manifestanții au mers în marș spre Palatul Cotroceni, iar liderii sindicali au solicitat o întâlnire cu președintele Klaus Iohannis, care i-a primit la discuții în aceeași zi.
„Câteva mii de persoane participă la cel mai mare protest al profesorilor din ultimii ani. Participă persoane din mai multe judeţe. Sindicaliştii care au participat marţi la negocieri cu reprezentanţii Guvernului susţin că acestea au eşuat şi că acţiunea de protest va continua. Manifestanţii din Bucureşti au mers în marş spre Palatul Cotroceni, liderii de sindicat cerând să fie primiţi de către preşedintele Klaus Iohannis. Preşedintele Klaus Iohannis îi va primi la discuţii, marţi, pe sindicaliştii din educaţie. Întâlnirea preşedintelui a fost confirmată de Administraţia prezidenţială”, a scris MEDIAFAX pe 30 mai 2023.
La începutul lunii iunie, greva continua, iar perspectiva încheierii acesteia depindea de găsirea unei soluții acceptate de cadrele didactice.
Pe 7 iunie, MEDIAFAX reda declarațiile liderului sindical Marius Nistor, care sublinia că decizia de suspendare a protestului urma să aparțină profesorilor.
„≪În momentul de faţă, greva se poate încheia în momentul în care Guvernul vine cu o soluţie care să fie acceptată de către colegii noştri şi când colegii noştri vor decide acest lucru. Noi suntem deschişi la negocieri≫, spune Marius Nistor”, a scris MEDIAFAX la momentul respectiv.
Membri ai sindicatelor din invatamant participa la un mars de protest in Bucuresti, vineri, 9 iunie 2023. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO
În cele din urmă, pe 12 iunie, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență privind majorările salariale. Oferta a fost discutată intens în rândul profesorilor, iar sindicatele au organizat consultări pentru a stabili dacă greva trebuie să continue.
În aceeași zi, sindicatele au anunțat că greva generală se suspendă, iar decizia a permis reluarea cursurilor și deblocarea calendarului școlar, inclusiv a pregătirilor pentru examenele naționale.
Tragedia de la CrevediaÎn seara zilei de 26 august 2023, o serie de explozii și un incendiu puternic la o stație GPL din localitatea Crevedia, județul Dâmbovița, au provocat una dintre cele mai grave tragedii din România în acel an.
Prima explozie a fost urmată de un incendiu, iar o a doua deflagrație, mult mai amplă, a surprins inclusiv pompierii care interveneau la fața locului. Pompierii, polițiștii și jandarmii participau la operațiunile de salvare și de limitare a incendiului când s-a produs a doua explozie.
Pompieri se retrag la finalul unei interventii pentru stingerea unui incendiu provocat de doua explozii la o statie GPL, in localitatea Crevedia, judetul Dambovita, sambata, 27 august 2023. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO.
Amploarea incidentului a impus actualizarea continuă a informațiilor furnizate de autorități. MEDIAFAX a relatat evenimentele în regim de live text, de la primele date despre explozie până la bilanțurile comunicate în cursul nopții. Într-una dintre actualizările publicate în noaptea de 26 spre 27 august, agenția reda informațiile transmise de Ministerul Afacerilor Interne. La acel moment, autoritățile raportaseră 58 de victime, dintre care 43 erau cadre MAI.
„ŞTIREA INIŢIALĂ. Explozia a avut loc la o staţie GPL din Crevedia. Primele informaţii arată că două persoane ar fi decedat în urma deflagraţiei, iar cel puţin cinci ar fi rănite. Mai multe ambulanţe intervin la locul exploziei pentru a acorda primul ajutor victimelor. (…) UPDATE 03:15. MAI actualizează bilanţul victimelor. La data de 26 august 2023, în localitatea Crevedia din judeţul Dâmboviţa s-au produs mai multe explozii la o staţie GPL, eveniment soldat cu 58 de victime, a transmis Ministerul Afacerilor Interne”, a scris MEDIAFAX în noaptea de 26 spre 27 august 2023.
În urma tragediei, mai mulți pacienți au fost transportați la spitale din București, în timp ce alți răniți au fost transferați în străinătate, la unități medicale specializate. Printre aceștia s-au numărat doi răniți transportați la Bruxelles, informație relatată de MEDIAFAX chiar în seara producerii tragediei.
Un pompier ranit in timpul unei interventii la un incendiu, urmat de explozia unei statii GPL din localitatea Crevedia, este transportat intr-o aeronava MAPN, pentru a fi transferat la spitalul militar din Bruxelles, la Baza 90 in Otopeni, Ilfov, duminica, 27 august 2023.Conform premierului Marcel Ciolacu, a fost activat sistemul european de protectie civila. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO.
La scurt timp după eveniment, președintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj de condoleanțe familiilor victimelor și a subliniat necesitatea acordării de sprijin celor afectați.
„O nouă tragedie a zguduit în această seară România şi sunt profund îndurerat că exploziile de la Crevedia s-au soldat cu victime. Transmit condoleanţe familiilor îndurerate şi le urez însănătoşire grabnică celor răniţi. În acest moment, prioritatea zero este să le oferim celor afectaţi tot sprijinul necesar şi să le facilităm accesul la tratament în regim de urgenţă≫, a transmis preşedintele României”, a scris MEDIAFAX la momentul respectiv.
Presedintele Klaus Iohannis sustine declaratii de presa la finalul vizitei la Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca din Bucuresti, marti, 29 august 2023. In aceast spital se afla internati 13 pacienti raniti in urma deflagratiilor produse sambata la Crevedia, conform datelor transmise de ministerul Sanatatii. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO
În paralel, au fost demarate și cercetări pentru a stabili cauza producerii exploziilor. Concret, Agenția Națională pentru Protecția Mediului anunța, la o zi după exploziile de la Crevedia, că stația nu mai avea autorizație de mediu de aproape trei ani, după cum relata și MEDIAFAX într-un material publicat pe 27 august 2023.
„Potrivit ANPM, fosta staţie GPL, care a provocat dezastrul de sâmbătă seara, din judeţul Dâmboviţa, nu ar mai fi trebuit să funcţioneze din data de 14 octombrie 2020, după ce titularul a notificat APM Dâmboviţa, prin adresa nr. 13425/14.10.2020, cu privire la încetarea activităţii în punctul de lucru din com. Crevedia, sat Crevedia, jud. Dâmboviţa”, a scris MEDIAFAX la acel moment.
În zilele care au urmat, MEDIAFAX a continuat să urmărească evoluția anchetei și noile informații apărute în legătură cu tragedia, inclusiv în materiale de tip live text. Cazul a readus în atenție funcționarea stațiilor GPL, respectarea normelor de siguranță și responsabilitatea instituțiilor care trebuie să verifice asemenea activități.
Din acest motiv, stațiile GPL din întreaga țară au fost vizate de controale și au fost readuse în discuție respectarea normelor de siguranță, responsabilitatea autorităților de control și protecția locuitorilor din apropierea unor asemenea instalații.
În luna septembrie 2023, cei doi patroni ai stației GPL au fost arestați preventiv.
În urma tragediei, șase persoane și-au pierdut viața, potrivit ultimelor informații furnizate de autorități și prezentate de MEDIAFAX la începutul lunii octombrie 2023.
Israelul intră în război cu HamasÎn data de 7 octombrie 2023, conflictul israeliano-palestinian a intrat într-o nouă etapă. Gruparea islamistă Hamas a lansat un atac-surpriză de amploare asupra Israelului, dinspre Fâșia Gaza. Concret, în dimineața acelei zile, militanții Hamas au lansat mii de rachete asupra Israelului și au pătruns pe teritoriul israelian pe mai multe direcții. Atacatorii au ajuns în localități din apropierea graniței cu Fâșia Gaza. Potrivit rapoartelor oficiale israeliene, aproximativ 1.200 de israelieni – civili și membri ai forțelor de securitate – au fost uciși la acel moment, iar sute au fost răniți.
MEDIAFAX a urmărit evoluția evenimentelor încă din primele ore, relatând atacurile, reacțiile autorităților israeliene și răspunsurile comunității internaționale. În aceeași zi, premierul israelian Benjamin Netanyahu anunța că țara sa este „în război” cu militanţii Hamas care controlează Fâşia Gaza, după cum nota MEDIAFAX din discursul său televizat. În acest sens, Israelul a început lovituri aeriene masive asupra Fâșiei Gaza, teritoriu palestinian controlat de Hamas.
Ulterior, ofensiva israeliană s-a extins și la operațiuni terestre, după cum au mai relatat jurnaliștii MEDIAFAX în luna octombrie 2023. Autoritățile israeliene au justificat aceste acțiuni pentru a elimina capacitățile militare ale Hamas și pentru a recupera ostaticii.
„Israelul a trimis tancuri, forţe de infanterie şi forţe de comando ale marinei israeliene în Gaza pentru un al doilea bombardament intensificat la scară limitată peste noapte asupra Fâşiei Gaza, au declarat vineri Forţele de Apărare Israelului. (…) Forţele israeliene au efectuat, de asemenea, lovituri de artilerie şi atacuri aeriene împotriva bazelor grupării teroriste Hamas, inclusiv asupra unor lansatoare de rachete ghidate antitanc şi centre de comandă”, a relatat MEDIAFAX pe 27 octombrie 2023.
Sute de mii de oameni au fost strămutați din cauza atacurilor, iar criza umanitară a fost agravată de lipsa alimentelor, apei potabile, medicamentelor și combustibilului, precum și de presiunea exercitată asupra spitalelor.
Pe 8 octombrie, MEDIAFAX relata despre reacțiile liderilor internaționali, inclusiv despre declarația președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Majoritatea liderilor din statele membre NATO şi-au exprimat sprijinul pentru Israel, precum şi condoleanţele pentru pierderile suferite. Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că a condamnat ≪fără echivoc atacul comis de teroriştii Hamas împotriva Israelului≫, numindu-l ≪terorism în cea mai dispreţuită formă≫ şi afirmând că ≪Israelul are dreptul să se apere împotriva unor astfel de atacuri odioase≫”, a scris MEDIAFAX la acel moment.
Pe de altă parte, încă din prima zi a războiului, ONU și numeroase state au cerut protejarea populației civile și intensificarea eforturilor diplomatice pentru încheierea ostilităților și au convocat o reuniune de urgență după izbucnirea atacurilor.
„Brazilia, care luna aceasta a preluat preşedinţia rotativă a Consiliului de Securitate al ONU, a condamnat atacurile într-o declaraţie publică şi şi-a exprimat solidaritatea cu poporul israelian. De asemenea, Brazilia a reafirmat angajamentul faţă de „soluţia celor două state”, cu Palestina şi Israelul coexistând în cadrul unor graniţe convenite de comun acord şi recunoscute la nivel internaţional”, a relatat MEDIAFAX pe 7 octombrie 2023.
October 11, 2023, Gaza city, Gaza Strip, Palestinian Territory: Palestinians walk through debris and destruction littering a street in al-Karama district in Gaza City on October 11, 2023, on the fifth day of battles between the Palestinian Islamist movement Hamas and Israel. Israel declared war on Hamas on October 8 following a shock land, air and sea assault by the Gaza-based Islamists. The death toll from the shock cross-border assault by Hamas militants rose to 1,200, making it the deadliest attack in the country’s 75-year history, while Gaza officials reported more than 900 people killed as Israel pounded the territory with air strikes (Credit Image: © Naaman Omar/APA Images via ZUMA Press Wire)
Războiul a devenit unul dintre principalele subiecte ale agendei internaționale în ultimele luni ale anului 2023, cu efecte diplomatice, militare și umanitare care nu s-au sfârșit nici până în prezent.
Pentru MEDIAFAX, anul 2023 a ilustrat importanța vitezei, a actualizării permanente a informațiilor și a relatării riguroase în momentele în care evenimentele se succed rapid și au consecințe directe asupra publicului. Greva profesorilor a presupus urmărirea negocierilor și a protestelor timp de mai multe săptămâni. Exploziile de la Crevedia au impus transmiterea continuă a informațiilor despre victime, intervenția echipelor de salvare și primele concluzii ale autorităților. Atacul Hamas și răspunsul militar al Israelului au deschis un nou capitol al actualității internaționale, urmărit prin relatări succesive despre evoluțiile de pe teren și reacțiile liderilor lumii.
MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo, încă de la început, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.
35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.
Înseamnă 35 de ani în care MEDIAFAX a fost acolo.
În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.
Declarațiile au fost făcute în timpul unui miting electoral din Georgia, SUA. Președintele Donald Trump a vorbit despre imigrație, un subiect sensibil pentru electoratul american. Trump a făcut o listă cu țări „jalnice” și a numit statele din care ar vrea să vină imigranți.
„Libia, Yemen, Haiti, Somalia, eu le numesc țări jalnice. (…) De ce trebuie să primim mereu oameni din țările care nu sunt bune? De ce nu putem primi oameni din Norvegia, Suedia, Danemarca?”, s-a întrebat Trump în fața susținătorilor săi.
Președintele american s-a referit și la somalezi despre care a spus că fură și au un coeficient de inteligență scăzut.
„98% dintre oamenii care locuiesc aici provin din Somalia și nu lucrează. Nu este nevoie să lucreze, deoarece fură foarte mult. Toți au un Mercedes-Benz. Au un coeficient de inteligență scăzut și trăiesc mai bine decât voi” le-a mai spus Donald Trump susținătorilor săi, potrivit imaginilor distribuite de Clash Report.
Administrația Trump și imigrațiaAdministrația Trump s-a remarcat printr-o abordare dură și prin măsuri fără precedent de combatere a migrației ilegale în SUA. Autoritățile au deportat sute de mii de oameni și au eliminat Statutul de Protecție Temporară pentru cetățenii din mai multe țări precum Venezuela, Haiti și Somalia.
De asemenea, Departamentul de Stat a suspendat procesarea vizelor de imigrare pentru 75 de țări.
