Bogdan Rodeanu a avertizat că o guvernare tehnocrată se va desfășura cu dificultăți, argumentând prin lipsa parlamentarilor care să susține demersurile Executivului în forul legislativ, evidențiind influența PSD și AUR asupra inițiativelor guvernamentale.
„Guvernul tehnocrat: exact ceea ce le convine celor de la PSD-AUR. O guvernare tehnocrată poate lua decizii în ședința de Guvern. Problema începe după aceea. Ordonanțele de urgență și proiectele de lege nu se opresc la ușa Guvernului. Ele ajung în Parlament. Ajung în comisii. Ajung la vot. Și ajung, inevitabil, la mâna unei majorități PSD-AUR”, notează pe Facebook Bogdan Rodeanu.
Rodeanu a evidențiat că situația actuală a țării nu permite experimente tehnocrate, întrucât PSD caută să își conserve privilegiile și sinecurile, iar AUR are nevoie de conflict permanent și destabilizare pentru a-și alimenta discursul.
„Situația României de astăzi nu permite o guvernare tehnocrată. PSD are nevoie să conserve privilegiile, sinecurile și mecanismele prin care și-a menținut influența în stat ani la rând. AUR are nevoie de conflict permanent, de blocaj și de destabilizare pentru a-și alimenta discursul politic”, evidențiază deputatul USR.
Care este opțiunea USR?Rodeanu consideră că alternativa corectă este asumarea unui guvern minoritar. „Dar dacă mă întrebați care este alternativa, răspunsul meu este simplu. Un guvern minoritar are în spate partide politice. Are senatori și deputați. Are oameni care îi apără proiectele în comisii, în plen și în negocierile politice de zi cu zi”, spune liderul USR.
Deputatul a recunoscut misiunea extrem de dificilă pe care o are premierul desemnat, Eugen Tomac, de a asigura stabilitatea țării, puncâtn dcă ormațșiunea va particpa la discuții, „din respect pentru președintele Nicușor Dan”.
„Premierul desemnat, Eugen Tomac, are o misiune dificilă: să construiască o formulă guvernamentală capabilă să ofere stabilitate și să continue reformele de care România are nevoie. Din respect pentru președintele Nicușor Dan și pentru efortul de a găsi o soluție pentru țară, dialogul este necesar”, conchide deputatul.
Volodimir Zelenski a reacționat în seara zilei de vineri la declarațiile președintelui rus, Vladimir Putin.
„Din păcate, partea rusă alege din nou războiul – toată lumea a observat reacția de astăzi. O reacție slabă. Pur și simplu nu vrea să pună capăt războiului”, se arată în mesajul publicat pe X de liderul de la Kiev.
„Cred că mulți din întreaga lume au fost dezamăgiți de acel răspuns. El nu vrea să schimbe nimic și nu vrea să recunoască faptul că acest război îl atrage doar pe el”, a mai notat președintele Ucrainei.
Unfortunately, the Russian side once again chooses war – everyone heard the response today. Weak response. He simply does not want to end the war.
I think many around the world were disappointed by that response. He does not want to change anything, and he does not want to admit… pic.twitter.com/En6BySTKPP
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) June 5, 2026
Aceasta a reacționat după ce Vladimir Putin, a exclus, vineri, posibilitatea unei întâlniri în viitorul apropiat cu omologul său ucrainean. „Nu văd rostul unei întâlniri. Singura soluție logică este ca partea ucraineană să oprească înaintarea forțelor noastre armate. Atât. Și avem nevoie de acorduri. Să-i lăsăm pe experți să lucreze, să elaboreze niște soluții, iar apoi ne putem întâlni”, declarat Putin la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg.
Reacția liderului de la Kremlin a venit după ce joi, Zelenski a propus, printr-o scrisoare deschisă adresată liderului rus, o întâlnire față.
„Ucraina propune încheierea acestui război printr-un dialog direct între noi și dumneavoastră. Propun o întâlnire”, a declarat Volodimir Zelenski în scrisoarea sa.
Zelenski a punctat că singura modalitate de a forța Kremlinul să revină la masa negocierilor este slăbirea capacităților sale financiare prin extinderea regimului de sancțiuni.
„Asta înseamnă că Rusia trebuie să aibă mai puțini bani și trebuie să existe mai multă presiune asupra Rusiei. Le mulțumesc tuturor celor care ne ajută. Le mulțumesc tuturor celor care sunt alături de Ucraina și își doresc o pace reală”, conchide Zelenski.
Sentința reprezintă o nouă lovitură pentru relațiile diplomatice dintre Mali și Franța. Mali este fostă colonie franceză, însă de la lovitura de stat din 2021, țara din Africa de Vest este condusă de de o juntă militară – drup militar ce instaurează o disctatură după o lovitură de stat – al cărui președinte este Generalul Assimi Goïta.
Cetățeanul francez este funcționar al Ambasadei Franței în Mali. Acesta a fost acuzat de spionaj și s-a ales cu o condamnare la 20 de ani de închisoare pentru „punerea în pericol a securității statului”, potrivit declarațiilor date de surse judiciare.
În afară de condamnarea la închisoare, el a primit și o interdicție de 20 de ani pe teritoriul țării, dar și o amendă de 5.400 de euro, au confirmat pentru AFP, trei surse judiciare distincte. Bărbatul a fost arestat în Mali în august 2025.
Atunci, autoritățile din Mali l-au acuzat pe funcționarul francez, numit Yann V., că acționa în folosul serviciilor de informații din Franța. Junta militară din Mali a criticat vehement, „statele străine” despre care susțineau că încearcă să destabilizeze țara – care a căzut pradă insurgenței militare.
Prins în compania mai multor ofițeri malieniEl a fost prins în compania mai multor ofițeri malieni care ar fi pus la cale o lovitură de stat, în încercarea de a răsturna guvernul militar.
Oficialii de la Paris au precizat că acuzele aduse funcționarului ce lucra la Ambasada Franței din Bakamo, capitala țării Mali, sunt nefondate.
„Agentul nostru face obiectul unei proceduri judiciare bazate pe acuzații nefondate”, se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe de la Paris.
„Oficialul nostru desfășura o misiune de cooperare în domeniul securității și, în niciun caz, Franța nu a participat, direct sau indirect, la destabilizarea Maliului”, se mai arată în comunicat.
Țara din Africa de Vest se confruntă cu o criză de securitate încă din 2012, alimentată în special de violențele grupurilor afiliate Al-Qaeda și grupării jihadiste Statul Islamic, precum și de bandele criminale locale.
Sub conducerea lui Assimi Goïta, țara a întors spatele Occidentului, în special Franței, în favoarea unor relații mai strânse cu Rusia.
„Dincolo de incertitudini de securitate națională, de griji normale într-o astfel de situație… Dincolo de tumultul firesc al știrilor, al alertelor mediatice, al comentariilor picante ale unora… Dincolo de «nominalizările la Oscar» tipice acestor momente… Echipa mea duce mai departe povestea INEXOMS, astăzi la Cluj, peste două săptămâni la Iași”, a scris Cătălin Cîrstoiu, într-o postare pe Facebook.
Medicul a afirmat că duce mai departe munca sa de 20 de ani și „concepte medicale noi, inovative”, aplicate zi de zi.
Acesta a mai spus că România are astăzi, în medicină, „două lumi paralele”.
„Duc mai departe experiența medicală și de conducere din SUUB, într-o Românie care are azi în medicină două lumi paralele… și sper, cândva, cumva, așa ceva să nu mai existe. Printr-un proiect european”, a conchis Cătălin Cîrstoiu.
MAI a precizat că SCOMAR funcționează „în parametrii tehnici și operaționali” pentru care a fost conceput și integrat în activitatea Poliției de Frontieră.
SCOMAR, sistem de supraveghere maritimă, nu anti-dronă„SCOMAR este un sistem integrat de supraveghere maritimă, nu un radar singular și nu un sistem militar anti-dronă”, a transmis MAI.
Potrivit ministerului, sistemul este destinat funcțiilor de Gardă de Coastă, precum controlul frontierei maritime, monitorizarea și supravegherea maritimă, prevenirea și combaterea migrației ilegale și a infracționalității transfrontaliere.
MAI a arătat că SCOMAR a fost proiectat și optimizat pentru detectarea, identificarea și monitorizarea ambarcațiunilor și navelor de interes, „în special a celor cu dimensiuni mai mari de 6 metri”.
Ministerul a precizat că incidentul din Portul Constanța privește o categorie diferită față de cele pentru care SCOMAR a fost proiectat.
„Incidentul din Portul Constanța privește o categorie tehnică diferită de ținte față de cele pentru care SCOMAR a fost proiectat și configurat operațional. Drona maritimă fără pilot identificată în port are caracteristici specifice unei platforme de dimensiuni reduse, cu profil de detecție foarte scăzut și amprentă radar redusă, diferite de profilul ambarcațiunilor și navelor pentru care sistemul este optimizat”, se arată în comunicat.
MAI cere o evaluare pe baza datelor și procedurilorMinisterul a susținut că înțelege preocuparea publică generată de incident, dar a subliniat că evaluarea trebuie făcută pe ansamblul mecanismelor relevante.
„În asemenea situații, cetățenii așteaptă ca statul să funcționeze coerent, prin toate instituțiile sale. Tocmai de aceea, evaluarea trebuie realizată pe ansamblul mecanismelor relevante: supraveghere, detecție, alertare, management al traficului naval, siguranță portuară, intervenție, ordine publică și cooperare interinstituțională”, a precizat instituția.
MAI a adăugat că își exercită atribuțiile prin structurile competente și cooperează cu instituțiile responsabile pentru clarificarea elementelor relevante și coordonarea măsurilor necesare.
„Personalizarea responsabilității sau atribuirea selectivă a unor concluzii înainte de finalizarea evaluărilor instituționale poate crea confuzie publică și nu contribuie la consolidarea răspunsului statului”, a subliniat MAI.
Instituția precizează că Garda de Coastă menține cooperarea cu structurile care au atribuții în domeniul siguranței și securității maritime și asigură schimbul operativ de informații.
MAI mai arată că va continua să acționeze, prin structurile sale, în limitele atribuțiilor legale, pentru siguranța cetățenilor, ordinea publică și cooperarea interinstituțională necesară securității spațiului maritim românesc.
„Sărbătorim 120 de ani de Parcul Carol! Mâine este ziua cea mai mare de când Regele Carol l-a inaugurat. Astfel că-ți oferim ceva inedit: să vizitezi Mausoleul! Locul unde, într-o zi obișnuită, nu avem voie nici măcar să urcăm treptele”, notează PMB pe Facebook.
Programul de vizitare și atracțiileMonumentul va fi deschis sâmbătă, între orele 10:00 și 16:00, iar vizitatorii vor putea să viziteze sala centrală și să admire piese de o importanță simbolică uriașă, precum urna cu pământ adunat de pe mormintele ostașilor necunoscuți din întreaga lume.
De asemenea, în cele 14 alveole ale complexului vor rula proiecții speciale cu scene din Primul Război Mondial.
Parcul Carol a fost amenajat între anii 1900 și 1906 pe Dealul Filaretului, pentru a găzdui Expoziția Generală Română din 1906.
Evenimentul a marcat 40 de ani de domnie ai regelui Carol I, 25 de ani de la proclamarea Regatului României și 1.800 de ani de la cucerirea Daciei de către împăratul Traian.
Pe lângă lacul de agrement, parcul găzduiește monumente precum Mormântul Ostașului Necunoscut, Arenele Romane, Turnul lui Țepeș și Fântâna Cantacuzino.
Istoria mausoleuluiMausoleul a fost construit inițial de regimul comunist între 1959 și 1963 pentru a servi drept necropolă pentru liderii de partid.
După Revoluție, odată cu mutarea rămășițelor foștilor demnitari comuniști, clădirea a fost reinterpretată ca spațiu de comemorare a eroilor naționali.
„În 2006, ansamblul a fost consacrat ca Memorialul Eroilor Neamului, devenind un loc dedicat cinstirii militarilor și personalităților care au contribuit la apărarea României”, mai transmit reprezentanții Primăriei.
Vorbind în cadrul Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg, liderul rus, Vladimir Putin, a declarat că nu vede „niciun rost” în a se întâlni cu Volodimir Zelenski până când nu se convin termenii unui eventual acord de pace, ceea ce a determinat Kievul să afirme că Putin este „slab” și „optează din nou pentru război”, relatează AFP, citată de France24.
Vladimir Putin a promis că va continua ofensiva militară a Rusiei până când obiectivele sale de război vor fi atinse în totalitate.
Rusia a cerut controlul asupra regiunii Donbas din estul Ucrainei, precum și restricții politice și militare drastice asupra Ucrainei.
Kievul și aliații săi au respins aceste cereri, considerându-le echivalente cu o capitulare. Negocierile de pace mediate de SUA nu au reușit să apropie părțile de un acord.
„Nu văd rostul unei întâlniri. Singura soluție logică este ca partea ucraineană să oprească înaintarea forțelor noastre armate. Atât. Și avem nevoie de acorduri”, a declarat Putin la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg.
„Să-i lăsăm pe experți să lucreze, să elaboreze niște soluții, iar apoi ne putem întâlni”, a adăugat Putin.
Zelenski i-a transmis lui Putin o scrisoareReamintim că joi, liderul ucrainean, într-un gest fără precedent, i-a transmis lui Putin o scrisoare deschisă, în cadrul căreia i-a cerut o întâlnire directă, în urma unei descrieri amănunțite a efectelor războiului din Ucraina, dar și Rusia.
„Ucraina propune încheierea acestui război printr-un dialog direct între noi și dumneavoastră. Propun organizarea unei întâlniri”, se arată în scrisoarea publicată de Zelenski.
„Propun stabilirea unei date precise pentru o astfel de întâlnire”, a mai precizat președintele ucrainean în scrisoarea care poate fi consultată pe contul său de Instagram.
Sute de mii de oameni au fost uciși de când Putin a lansat ofensiva pe scară largă – pe care o numește „operațiune militară specială” – în februarie 2022.
Zone mari din estul și sudul Ucrainei au fost distruse, iar milioane de oameni au fost nevoiți să-și părăsească locuințele în cadrul unei campanii de patru ani, pe care Moscova spera să o încheie cu răsturnarea regimului de la Kiev în doar câteva zile.
Reamintim că în ultima perioadă, tensiunile dintre Kiev și Moscova au evoluat, pe fondul intensificării ofensivei Ucrainei în federația Rusă, Kievul atacând obiective strategice precum baze militare sau instalații petroliere din Rusia.
Recent, la polul opus, Rusia a desfășurat atacuri mai ample asupra Kievului, dar și a altor zone din Ucraina cu drone și rachete balistice.
„Astăzi, domnul dr. Cornel Constantin Ilie a preluat oficial mandatul de manager al Muzeului Național de Istorie a României pentru perioada 2026–2031. Contractul de management a fost semnat de către ministrul culturii, Demeter András István, în cursul zilei de ieri”, transmite pe Facebook Ministerul Culturii.
Pilonul central al strategiei noului manager pentru următorii cinci ani este proiectul „Noul MNIR”, o inițiativă complexă ce presupune lucrări masive de restaurare, consolidare structurală, modernizare tehnologică și, în final, redeschiderea completă a sediului central al muzeului.
„Este cel mai important proiect al instituției, menit să creeze condițiile pentru funcționarea Muzeului Național de Istorie a României ca muzeu modern al secolului XXI”, notează Ministerul.
„Istoric și muzeograf cu o experiență îndelungată în domeniul patrimoniului cultural, al cercetării și managementului muzeal, Cornel Constantin Ilie își asumă conducerea uneia dintre cele mai importante instituții muzeale din România într-un moment esențial pentru viitorul acesteia”, se mai arată în informarea instituției.
Într-un mesaj publicat pe Facebook, Ambasada Chinei a transmis că Taiwanul este „o parte a Chinei” și că principiul „o singură China” stă la baza relațiilor dintre Beijing și București.
„Taiwanul este o parte a Chinei, atât China continentală cât și Taiwanul aparțin aceleiași Chine. Aceasta este realitatea încă din antichitate până astăzi, ceea ce constituie adevăratul status-quo al Strâmtorii Taiwan şi o componentă importantă a ordinii internaționale de după cel de-al Doilea Război Mondial. Recunoașterea Guvernului Republicii Populare Chineze drept singurul guvern legitim care reprezintă întreaga Chină și respectarea principiului «o singură China» reprezintă un consens recunoscut la nivelul întregii comunități internaționale”, a transmis ambasada.
Ambasada a amintit că România și Republica Populară Chineză au stabilit relații diplomatice în 1949 și a afirmat că, de atunci, principiul „o singură China” a devenit fundamentul politic al relațiilor bilaterale.
Ambasada Chinei critică vizita deputatului Alexandru Muraru în TaiwanPotrivit ambasadei, vizita deputatului Alexandru Muraru în Taiwan și articolul publicat ulterior de acesta în presă au provocat „preocuparea serioasă și opoziția fermă” a părții chineze.
„Recent, domnul deputat român Alexandru Muraru a vizitat în regiunea Taiwan, fapt care, în sine, contravine politicii oficiale a României. După întoarcerea în România, dânsul a publicat un articol în presă prin care a susținut poziția separatistă a autorității Partidului Democratic Progresist de promovarea independenței Taiwanului, fapt pentru care ne exprimăm preocuparea serioasă și opoziția fermă”, a transmis ambasada.
Reprezentanța diplomatică a subliniat că problema Taiwanului ține de afacerile interne ale Chinei și reprezintă „nucleu al intereselor fundamentale ale Chinei”.
Ambasada Chinei a acuzat că deputatul român a intervenit „în mod flagrant” în afacerile interne ale Chinei.
„Faptul că domnul Muraru a intervenit în mod flagrant în afacerile interne ale Chinei, susținând «independența Taiwanului», nu numai că contravine cunoștințelor de bază ale diplomației, ci și ridică semne de întrebare cu privire la dacă acesta reprezintă cu adevărat interesele României”, a transmis ambasada.
China respinge legăturile oficiale cu TaiwanulAmbasada Chinei la București a mai transmis că se opune oricăror forme de legături oficiale cu Taiwanul ale statelor care au relații diplomatice cu Beijingul.
„Partea chineză se opune cu fermitate oricăror forme de legături oficiale cu Taiwan ale statelor care au relații diplomatice cu China, acestea incluzând vizite ale reprezentanților instituțiilor oficiale, înființarea de reprezentanțe oficiale, semnarea acordurilor oficiale sau desfășurarea cooperărilor oficiale. Acordăm o mare importanță angajamentului părții române de a susţine politica «o singură China» și sperăm ca acest angajament să fie pus cu adevărat în aplicare. Ca atare, principiul «o singură China» reprezintă atât fundamentul politic al relațiilor chino-române, cât și garanția prieteniei celor două țări din generație în generație”, a transmis Ambasada Chinei la București.
„Evaluarea noastră de informații și evaluarea altor țări din NATO este că ar putea exista un atac al Rusiei asupra NATO încă din 2030. Așadar, puteți vedea urgența și prioritatea pe care o acordăm acum acestui lucru”, a spus vineri liderul guvernului de la Londra, citat de Euronews.
Avertismente similare din partea liderilor europeni și ai NATOAcesta nu este primul avertisment de acest fel lansat de către un lider occidental. În luna decembrie a anului trecut, secretarul general NATO, Mark Rutte a făcut apel la creșterea cheltuielilor destinate apărării, subliniind că Rusia ar putea lansa operațiuni ofensive împotriva Alianței.
„Europa este următoarea țintă a Rusiei. NATO este deja în pericol”, afirma liderul NATO.
Mai recent, președintele Zelenski a transmis că Rusia ar putea lansa un atac asupra unui stat NATO care se învecinează cu Belarus.
Eforutrile de înarmare ale LondreiPentru a răspunde acestor provocări, Starmer a promis că va majora cheltuielile pentru apărare la 2.5% din PIB începând de anul viitor, urmând ca procentul să crească la 3% în viitoarea legislatură.
De asemenea, guvernul Regatului Unit ar urma să publice un plan de investiții în capabilitățile de apărare pe 10 ani înaintea summitului NATO de la Ankara din 7 iulie.
Planul trebuia să fie inițial publicat încă din 2025, însă acesta a întârziat din cauza unor divergențe interne privind finanțarea.
De asemenea, de la revenirea sa la Casa Albă, președintele Donald Trump a făcut presiuni tot mai constate privind țărilor membre NATO să își majoreze bugetele de apărare și să devină mai puțin dependente de sprijinul militar al Washingtonului.
„Președintele României, Nicușor Dan, a convocat o ședință de lucru dedicată analizării incidentului provocat de dronele marine care au explodat în Portul Constanța și în largul Mǎrii Negre, precum și evaluării măsurilor necesare pentru consolidarea apărării și securității pe litoralul românesc al Mării Negre.
Ședința va avea loc sâmbǎtǎ, 6 iunie, la ora 12:00, la sediul Brigǎzii 243 Radioelectronică și Observare (BREO) „CALATIS” din Constanța.
La reuniune vor participa reprezentanți ai principalelor instituții cu atribuții în domeniul securității și apărării naționale.
În cadrul ședinței, vor fi analizate circumstanțele incidentului, implicațiile acestuia asupra securității naționale și regionale, precum și măsurile necesare pentru întărirea capacităților de supraveghere, prevenire și răspuns la amenințările din zona Mării Negre.
La finalul reuniunii, Președintele României va susține o declarație de presă”, a anunțat Palatul Cotroceni.
„Pe partea marină, cel puțin pentru mine, este un subiect nou. (…) Nu cred că am în momentul acesta această informație”Președintele Nicușor Dan a vorbit astăzi din Muntenegru despre situația din Portul Constanța, unde o dronă maritimă a Ucrainei s-a autodetonat, provocând o explozie.
„În primul rând că pe partea marină, cel puțin pentru mine, este un subiect nou. Dar voi avea mâine o discuție cu instituțiile responsabile pentru ca eu însumi să înțeleg foarte bine contextul, echipamentele, eventuale lipsuri pe care le avem.
Președintele Nicușor Dan spune că avea informații în timp real și cunoștea situația doar în cazul dronelor aeriene, nu și în cazul dronelor maritime.
Ulterior, șeful statului, care este și președinte al CSAT, a fost întrebat dacă știe ora exactă când Ucraina a pierdut de sub control dronele sale și a informat România.
Răspunsul lui Nicușor Dan a fost următorul:
„Nu cred că am în momentul acesta această informație. Ora la care Ucraina a informat nu o am în momentul acesta. Riscul (n.r. de la Galați) nu a existat pentru că ora pe care partea ucraineană ne-a informat a fost ora exactă la care drona s-a autodetonat. Și momentul la care ei ne-au anunțat a fost înainte ca ea să se autodetoneze. Deci în momentul când ea s-a autodetonat, toată lumea era plecată de acolo”.
O dronă maritimă ucraineană încărcată cu explozibil s-a autodetonat vineri dimineață, 5 iunie 2026, la ora 10:28, în Dana 78 a Portului Constanța. Incidentul s-a soldat fără victime omenești, însă deflagrația puternică a fost resimțită în întreg municipiul și a provocat distrugeri materiale semnificative la o hală industrială din port.
Marina ucraineană a anunțat cu 10 minute înainte de explozie că a pierdut controlul asupra unui grup de patru drone, alertând autoritățile române înainte de impact.
Plafonarea prețurilor finale la energie și gaze pentru consumatorii casnici și noncasnici din România a fost extrem de costisitoare pentru bugetul de stat al României, dar și prost fundamentată și implementată, a declarat jurnaliștilor români prezenți la Helsinki Alessio Menegazzo, country manager și CEO pentru România al Public Power Corporation (PPC).
„Știți foarte bine schema de sprijin care a durat patru ani de zile, una dintre cele mai stufoase și nebazate de date, care a creat o problemă foarte mare. Pentru că am avut 4 ani de prețuri plafonate, iar în momentul în care s-a terminat, nu s-a întâmplat absolut. Așteptarea legitimă a cetățenilor acestei țări este ca în patru ani de zile să înțelegi care este problema. Și să iei măsuri, să faci reglementări, pe market design, care să facă piața asta mai lichidă, mai puțin dependentă de fluctuații. Nu s-a întâmplat absolut nimic”, a declarat Alessio Menegazzo, în marjaa celui mai important eveniment din industria energiei electrice din Europa, Power Summit 2026, la care a participat și reporterul Mediafax, organizat de Euroelectric la Helsinki pe 3 și 4 iunie. Eurelectric reprezintă interesele comune ale industriei europene de energie electrică, având peste 3.500 de companii membre.
În mod evident, șeful PPC a amintit de sumele semnificative prefinanțate de furnizori în contul schemelor de plafonare, fiind în continuare restanțe de ordinul miliardelor pe care trebuie să le achite statul.
„A fost o schemă extrem de costisitoare. România plătește și astăzi, o bucată substanțială din deficitul bugetar (provine din compensațiile achitate de stat furnizorilor – n.r.). Din cauza acestei scheme, noi n-am fost încă plătiți (statul are datorii foarte mari la furnizori – n.r.). Chestia asta cred că este una dintre cele mai clare exemple de cum nu se face o politică publică. Pornind de la un nevoia de a rezolva o problemă, adică de la o nevoie de a interveni extrem de legitimă. Însă implementarea, execuția, au fost absolut sub orice standard acceptabil pentru o țară modernă. Și România este o țară modernă. Și faptul că nu a existat o dezbatere despre chestia asta, adică din nou s-a făcut pentru că cineva a avut niște opinii, niște idee, niște păreri″, a spus Menegazzo.
Tot în marja evenimentului de la Helsinki, și CEO-ul E.ON România și președintele Federaţiei Patronală a Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), Volker Raffel, a comentat, la întrebarea jurnaliștilor, care este nivelul sumelor plătite de stat, dar și costul pe care îl au furnizorii cu dobânzile la creditele bancare pe care au fost forțați să le acceseze, în lipsa banilor datorați de stat, pentru a plăti producătorii și toate taxele și impozitele neamânabile.
„Din păcate (situația decontărilor -n.r.) încă este cam blocată. Avem speranță că acum la ANRE să fie deblocat, dar încă nu știm. Mai avem de recuperat încă doi ani. Acum, cum știți bine, nu mai acumulăm sume noi, dar vorbim despre sumele din anul 2024 și 2025 și avem să închidem acest capitol din trecut pentru că avem nevoie să fim competitiv și în viitor”, a declarat Volker Raffel în discuția cu jurnaliștii români de specialitate.
„Cam 40% au fost decontate și plătite prin ordonanță – care se cheamă avans, chiar dacă vine cu întârziere”Șeful E.ON România a dezvăluit că statul mai are să îi vireze câteva sute de milioane de lei.
„Cifrele de la ACUE au zis că cererile au fost pentru 9,5 miliarde de lei. Din această sumă, cam 40% au fost decontate și plătite prin ordonanță – care se cheamă avans, chiar dacă vine cu întârziere. Acele 40% au intrat după prevederea legală, deja a intrat și în trecut, cam punctual, dar restul e blocat complet. Atunci vorbim despre cam aproape 6 miliarde virgulă nu mai știu exact sume în momentul în față, pentru că nivel sectorului, și în cazul nostru (E.ON) vorbim despre aproape 700 de milioane de lei. Este vorba și de energie, și de gaze, dar la gaze plafonul nu a fost nepotrivit ca la energie electrică, atunci la gaz nu am acumulat datorii, în cazul nostru vorbim despre decontări la energie electrică”, a declarat Volker Raffel.
Rugat de reporterul Mediafax să ofere o estimare a dobânzilor acumulate de industrie, având în vedere că a luat credite bancare pentru operare, președintele ACUE a indicat o sumă de ordinul sutelor de milioane de lei anual.
„Exact așa este. Pentru asta sunt banii pe care noi i-am plătit către producător, câtre stat, câtre ANAF și așa mai departe și prin legea trebuie să fie dat partea respectivă. Atunci banii au ieșit din contul nostru și pentru a fi în stare să facem asta am luat credite. Și noi toți, dacă fiecare jucător din industria care ia un credit în România, plătește ROBOR plus o marjă negociată cu dânșii”, a spus șeful E.On România.
Astfel, conform calculelor lui Volker Raffel, la o dobândă de 8% – 9% ca dobândă efectivă, pentru cei 6 miliarde de lei care lipsesc, 10% ar fi cam 600 de milioane de lei dobândă anuală, pe toată industria.
„Asta e o povară financiară puternică în comparație cu competitorii care nu au această povară pentru nu au participat la sprijinirea populației în criza energetică”, a conchis șeful E.On România, în discuția de la Helsinki.
Cotele celor doi furnizori în RomâniaPPC, deținută în proporție de 34% de statul elen și cea mai mare companie energetică din Grecia, este prezentă în România din toamna anului 2023, când a preluat operațiunile și activele locale ale italienilor de la Enel.
PPC Energie este unul dintre cei mai mari furnizori de energie electrică și gaze naturale din România, cu o bază de aproximativ 3 milioane de clienți casnici, companii și instituții din toată țara și o rețea de aproximativ 80 de magazine.
Pe piața cu amănuntul de energie electrică, PPC este pe locul secund, cu 27,01% din piață, după Electrica Furnizare, care are o cotă de 31,75%, și în fața E.ON Energie România, cu 16,22%, potrivit celui mai recent raport de monitorizare a pieței, pe ianuarie 2026, realizat și publicat de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
De amintit că E.ON a decis să continue să dezvolte afacerea în România, după ce oficialii au transmis, la întrebarea reporterului Mediafax, poziția companiei după ce înțelegerea cu Grupul MVM, controlat de Executivul de la Budapesta, a încetat, la finalul lunii decembrie, după ce a trecut, fără succes, prin procesul de avizare al statului român.
E.ON Energie România este unul dintre cei mai mari furnizori de gaze și electricitate din România, cu aproximativ 3,4 milioane de clienți. E.ON Assist Complet este o companie regională de servicii care oferă servicii de instalare a infrastructurii și întreținere aferentă energiei. Delgaz, divizia reglementată de energie și gaze a E.ON, nu a făcut parte din acordul care nu s-a concretizat.
Sumele aflate la ANRE spre validareDe amintit că sumele pe care statul le-a cheltuit pentru acoperirea diferenței dintre suma plafonată și cea din contractele românilor – conform schemelor de ajutor pentru facturile la energie electrică și gaze naturale – echivalează cu sub un procent din totalul solicitărilor transmise de furnizori spre validare către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), potrivit informațiilor din piață exclusive ale Mediafax.
Restanțele statului către furnizori sunt de ordinul miliardelor de lei, în timp de plățile făcute în 2026 sunt doar de câteva zeci de milioane.
Este vorba de sumele pe care statul trebuie să le vireze furnizorilor, care au încasat de la clienți facturi la prețul plafonat la energie, respectiv gaze, în loc de prețul din contract.
Sumele care rezultă din aceste diferențe de preț sunt trimise de furnizori la ANRE, care, atunci când le validează, le transmite pentru a fi decontate de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, pentru facturile clienților casnici, respectiv către Ministerul Energiei, pentru noncasnici.
Mai exact, în primele patru luni ale anului, statul a achitat furnizorilor, în contul datoriei aferente schemelor de plafonare și compensare a facturilor la energie electrică și gaze naturale, pentru casnici și non casnici, 77.540.000 de lei, conform execuției bugetului general consolidat după primele patru luni ale anului, anunțată marți de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
La sfârșitul lunii mai sunt în curs de validare cererile furnizorilor depuse la ANRE – în vederea validării și transmiterii spre decontare ministerelor de resort – care însumează peste 8,86 de miliarde de lei, conform informațiilor Mediafax.
De amintit că suma prevăzută în proiectul de buget pe 2026 era considerată departe de totalul restanțelor pe care de are statul față de furnizori aferente schemelor de sprijin implementate începând din 2022, după cum transmiseseră oficialii AFEER și ACUE în luna martie.
În legea bugetului pentru 2026 sunt prevăzute alocări de 3,75 de miliarde de lei cu destinația fonduri pentru compensarea costurilor la energie, în cazul în care mecanismele existente nu acoperă cererile de decontare. În acest sens, 1,75 miliarde lei sunt alocate Ministerului Muncii -aferente facturilor consumatorilor casnici, iar 2 miliarde de lei, Ministerului Energiei, respectiv consumatorii non casnici.
Potrivit execuției bugetului general consolidat în anul 2025, statul a plătit în total 3,85 de miliarde de lei anul trecut, dintre care pentru casnici (Ministrul Muncii), 2,92 de miliarde de lei, iar pentru noncanici (Ministerul Energiei), 931,32 milioane de lei.
În actualul ritm, statul ar urma să plătească doar 232,5 milioane de lei în 2026.
Schema de plafonare și compensare a prețului la energie electrică a expirat la 31 iunie anul trecut, dată de la care se acordă un ajutor de 50 de lei lunar peroanelor cu venituri modeste, până la finalul acestui an, iar cea aferentă gazelor naturale a expirat la sfârșitul lunii martie, iar din 1 aprilie a fost introdusă reglementarea modului în care se calculează prețul, timp de un an, pentru a nu fi prea mare față de prețul plafonat.
Ceremonia a avut loc la Teatrul Național „Marin Sorescu”, în cadrul unei ședințe solemne organizate de Primăria Craiova. În același eveniment au fost premiați și elevii și profesorii cu rezultate importante la olimpiade naționale și internaționale.
„Craiova a acordat titlul de cetățeni de onoare ai Craiovei domnilor Mădălin Popescu și Vipan Kumar, care au salvat de la înec o fetiță în această iarnă. Gestul lor de umanitate sperăm să fie unul care să îi inspire și pe alții când semeni de-ai noștri sunt în cumpănă! Respect și admirație”, a scris primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, într-o postare pe Facebook.
Incidentul a avut loc pe 17 ianuarie, când o fetiță de aproximativ 5 ani a căzut în lacul parțial înghețat din Parcul „Nicolae Romanescu”, după ce stratul de gheață s-a rupt sub ea.
Vipan Kumar, cetățean indian, a intrat în apă și a reușit să o țină pe copilă la suprafață până la sosirea echipajelor de intervenție. Ulterior, Mădălin Popescu a intrat și el pe lac, folosind o targă, pentru a ajuta la salvarea fetiței.
La momentul incidentului, Lia Olguța Vasilescu anunța că Vipan Kumar are 47 de ani și lucrează în județul Dolj, în domeniul construcțiilor. Primarul spunea atunci că acesta va primi titlul de cetățean de onoare pentru „curajul și omenia de care a dat dovadă”.
Compania General Dynamics European Land Systems susține că informaţiile apărute public despre noua achiziţie de transportoare blindate PIRANHA 5 sunt inexacte şi afirmă că vehiculele solicitate de Ministerul Apărării diferă semnificativ de cele cumpărate în 2018, având zeci de modificări tehnice noi, arată Monitorul Apărării.
Ce reclamă compania americanăCompania americană GDELS susține că că a avut mai puţin de 14 zile pentru a depune oferta, deşi procedurile internaţionale prevăd termene mai lungi, şi explică majorarea preţurilor prin creşterea costurilor materiilor prime, a componentelor şi a cererii generate de războaiele din Ucraina şi Orientul Mijlociu.
GDELS declară că a oferit un preţ corect şi transparent, contestă aşteptarea autorităţilor de a păstra nivelul preţurilor din 2018 şi subliniază că programul PIRANHA 5 a creat în România o capacitate modernă de producţie şi sute de locuri de muncă, exprimându-şi totodată dorinţa de a continua colaborarea cu Armata Română.
Ce i-a scris compania președintelui Nicușor Dan despre Radu MiruțăÎn plus, GDELS i-a transmis și o scrisoare pe temă preşedintelui Nicuşor Dan.
„Dorim să vă atragem atenţia asupra unui subiect legat de programele de achiziţii SAFE recent încheiate ale Ministerului Apărării Naţionale al României.
GDELS a luat act de diverse articole de presă şi relatări din social media, inclusiv una publicată pe contul personal de Facebook al ministrului Apărării Naţionale, Radu Miruţă, referitoare la posibila achiziţie a vehiculelor noastre PIRANHA 5.
Printr-o scrisoare separată, filiala noastră locală, GDELS-România, l-a notificat pe ministrul Miruţă să elimine informaţiile publicate ilegal în postarea sa de pe Facebook, acestea fiind clasificate drept informaţii confidenţiale ale companiei GDELS.
În plus, din punctul de vedere al GDELS, aceste relatări conţin informaţii inexacte şi parţial false, care necesită clarificări. Astfel, vă rugăm să ne permiteţi să vă informăm cu privire la următoarele aspecte principale:
„Afirmații incorecte, mai puțin de 14 zile pentru ofertă”S-a raportat că, în cadrul recentului proiect de achiziţie, specificaţiile vehiculului PIRANHA nu au fost modificate. Această afirmaţie este incorectă. Comparativ cu specificaţiile originale ale vehiculelor PIRANHA 5 achiziţionate în 2018, aproximativ 42 de elemente tehnice noi sau suplimentare au fost introduse ori modificate. Unele dintre aceste schimbări au necesitat chiar calificarea unor furnizori noi sau suplimentari în lanţul de aprovizionare al programului.
După o cerere oficială de informaţii (RFI) transmisă la 16 martie 2026, autoritatea contractantă din cadrul Ministerului Apărării Naţionale a emis în cele din urmă o cerere de ofertă (RFP) la 29 aprilie 2026. Timpul acordat pentru depunerea unei oferte cu preţ ferm şi fix pentru o achiziţie de asemenea amploare a fost de mai puţin de 14 zile, în timp ce procedurile şi standardele internaţionale de achiziţii prevăd, de regulă, un termen minim de 30 până la 60 de zile.
Comparativ cu contractul iniţial pentru primele vehicule PIRANHA 5 din 2018, termenii şi condiţiile noului contract propus au fost modificaţi, devenind mai stricţi şi mai dezavantajoşi pentru furnizor. Deşi GDELS-România nu a avut posibilitatea de a analiza în detaliu toate impacturile asupra costurilor şi termenelor de livrare generate de noile specificaţii, a fost depusă o ofertă conformă, având în vedere cooperarea de succes şi de lungă durată dintre Armata Română şi compania noastră în cadrul programului PIRANHA 5.
Pentru a permite o planificare bugetară corectă pentru viitoarele achiziţii SAFE, GDELS a transmis oficial, la solicitare, pe 14 noiembrie 2025, o estimare actualizată a preţurilor pentru toate cele şase variante de vehicule PIRANHA aflate în serviciul Armatei Române.
La 23 martie 2026, GDELS a furnizat din nou informaţii bugetare în răspunsul său oficial la RFI. În cadrul a două întâlniri de clarificare cu beneficiarul, pe 14 aprilie şi 21 mai, GDELS a explicat în detaliu motivele creşterii preţurilor pentru fiecare variantă în comparaţie cu cele achiziţionate în urmă cu opt ani, în 2018, creşteri determinate în principal de schimbările condiţiilor de piaţă.
În ceea ce priveşte aceste condiţii, au existat creşteri semnificative ale costurilor, cauzate de evoluţia generală a preţurilor, în special de scumpirea materiilor prime şi a componentelor după pandemia COVID-19, precum şi de majorări specifice pieţei generate de cererea excepţională apărută în urma războaielor din Ucraina şi Orientul Mijlociu.
„Decizii nefundamentate și arbitrare”În pofida acestor realităţi schimbate, Ministerul Apărării Naţionale a presupus că GDELS-România va menţine preţurile din 2018, aplicând o formulă de indexare considerată de companie nefundamentată şi arbitrară, insistând asupra unui preţ ferm şi fix valabil până în 2034.
Având în vedere schimbările fundamentale ale condiţiilor de piaţă, precum şi modificările aduse specificaţiilor originale ale vehiculului, dorim să reconfirmăm că GDELS-România a oferit un preţ de piaţă transparent şi echitabil pentru un nou program PIRANHA 5. Nu ştim dacă şi în ce măsură aceste informaţii comerciale au fost luate în considerare şi integrate în planificarea bugetară şi în procesul oficial de aprobare al Ministerului Apărării Naţionale.
PIRANHA 5, unul dintre cele mai performante vehicule blindate 8×8 din lume, a fost introdus cu succes în serviciul Forţelor Terestre Române. Armata Română operează 227 de vehicule în şase variante diferite. Toate variantele au fost omologate şi acceptate oficial.
Pe parcursul programului comun de achiziţie, GDELS şi partenerul său local, Uzina Mecanică Bucureşti (UMB), au dezvoltat în România o capacitate de producţie de clasă mondială pentru vehicule blindate moderne pe roţi. Împreună cu alţi parteneri locali – UMB/Romarm, Elmet, Interactive, CSR şi Pro-Optica – GDELS-România a produs în România toate sistemele majore pentru PIRANHA 5.
Parteneriatul cu UMB a dus la crearea unei fabrici ultramoderne, construită după standarde elveţiene şi deţinută de statul român, reprezentând o capacitate unică de producţie în ţară, pentru ţară şi pentru eventuale oportunităţi de export.
Parteneriatul dintre GDELS-România şi UMB reprezintă un model de succes pentru modernizarea industriei de stat. Programul ar fi asigurat transfer de know-how valoros, competenţe de producţie şi locuri de muncă înalt calificate pentru industria românească.
Suntem convinşi că oferta noastră pentru furnizarea de vehicule PIRANHA 5 suplimentare, fabricate în România, combină un produs de top aflat deja în serviciul armatei dumneavoastră cu beneficii industriale şi economice fără egal pentru ţara dumneavoastră, la un preţ de piaţă corect şi transparent.
Rămânem dedicaţi continuării acestei cooperări într-un mod constructiv şi respectuos, motiv pentru care sperăm sincer că actuala neînţelegere poate fi corectată şi rezolvată rapid.”
Cine este General Dynamics European Land Systems?General Dynamics European Land Systems (GDELS) este o unitate europeană a corporației americane General Dynamics Corporation. Compania are sediul central în Madrid, Spania și este un lider recunoscut în proiectarea, fabricarea și integrarea sistemelor de luptă terestră și a soluțiilor de mobilitate militară.
GDELS își desfășoară activitatea prin filiale majore poziționate strategic în Europa și oferă o gamă largă de nevoi tactice de pe câmpul de luptă moderne:
Prin intermediul General Dynamics European Land Systems Romania SRL, compania are un parteneriat strategic de lungă durată cu industria autohtonă de apărare. GDELS a asigurat asamblarea și integrarea locală a transportoarelor blindate Piranha 5 în colaborare cu Uzina Mecanică București (UMB), contribuind activ la capacitatea militară și la economia națională.
Compania mamă, General Dynamics Corporation, a raportat pentru întregul an 2025 un profit net de 4,2 miliarde de dolari, în creștere cu 11,3% față de anul precedent.
Potrivit datelor publice, General Dynamics European Land Systems Romania SRL, conform ultimului bilanț oficial disponibil, are următoarea performanță financiară: Profit net: 3,86 milioane RON. Cifră de afaceri: 237,24 milioane RON (reprezentând o creștere explozivă de 640% datorată accelerării programului Piranha 5). Număr de angajați: 39 de salariați direcți (operațiunile majore de producție fiind realizate prin parteneriatul cu Uzina Mecanică București).„Sunt din România și cred că sunt singura româncă de aici. Aș vrea să vă spun că poporul român nu vă urăște. Poporul român vrea pace cu Rusia”, și-a început Diana Șoșoacă discursul în fața lui Vladimir Putin la „Davosul Rusiei”.
În intervenția sa, Șoșoacă a criticat sprijinul acordat Ucrainei și a afirmat că România ar fi condusă „de la Bruxelles”.
„Nu vrem să ajutăm Ucraina. Nu vrem să le dăm bani și arme, dar, din păcate, România este condusă de la Bruxelles”, a spus aceasta.
Unul dintre momentele care au atras atenția în sală a fost afirmația potrivit căreia România „nu are președinte”. În acel moment, Vladimir Putin, aflat în sală, a râs.
Declarația Dianei Șoșoacă vine în contradicție cu realitatea instituțională de la București, unde funcția de președinte este ocupată de Nicușor Dan ce a câștigat alegerile din mai 2025.
Șoșoacă s-a prezentat drept președinta partidului S.O.S. România, pe care l-a descris ca fiind „singura opoziție” din România.
Șoșoacă s-a lăudat în fața lui Putin că „l-a dat afară pe Zelenski din Parlament”Sosoacă a evocat și episodul din 2023, când președintele ucrainean Volodimir Zelenski urma să se adreseze Parlamentului României, susținând că s-a opus intervenției acestuia.
„Zelenski a vrut să vorbească în Parlamentul României. Nu l-am lăsat și l-am scos din Parlamentul României”, a afirmat Șoșoacă. Putin a râs și în timpul acestei afirmații.
În discurs, europarlamentara a transmis mesaje elogioase la adresa Rusiei și a poporului rus, spunând că România și Europa ar trebui să coopereze cu Moscova.
„Nu suntem dușmani. Sunteți cea mai mare țară din lume. Sunteți una dintre cele mai mari economii. Vă admirăm pentru forța dumneavoastră și admirăm întregul popor rus”, a spus Diana Șoșoacă.
Lidera S.O.S. România a încheiat prin felicitări adresate organizatorilor forumului și printr-un atac la adresa președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Aceasta este o lecție pentru Uniunea Europeană. Sper ca, în scurt timp, să nu o mai avem pe Ursula von der Leyen președintă a Comisiei Europene”, a declarat Șoșoacă.
Discursul are loc în contextul în care Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, supranumit adesea „Davosul Rusiei”, se desfășoară pe fondul războiului din Ucraina și al izolării tot mai accentuate a Moscovei față de statele occidentale.
Putin către Șoșoacă: Transmiteți cele mai calde salutări și cele mai bune urări tuturor ortodocșilor din RomâniaLa finalul intervenției, Vladimir Putin i-a mulțumit Dianei Șoșoacă și a evitat să comenteze direct situația politică internă din România.
„Vă mulțumesc foarte mult. Sunteți binevenită. Sincer vorbind, nu pot și, sincer, nu vreau să comentez afacerile interne ale României”, a spus liderul de la Kremlin.
Putin a continuat însă printr-un mesaj cu tentă religioasă, invocând faptul că atât Rusia, cât și România sunt țări majoritar ortodoxe.
„Rusia este încă, în mare parte, o țară ortodoxă. România este, de asemenea, ortodoxă, așa că rugămintea mea este să transmiteți cele mai calde salutări și cele mai bune urări tuturor ortodocșilor din România”, a declarat Vladimir Putin.
