Miza este enormă: achizițiile publice reprezintă un câștig neașteptat de 2 trilioane de euro pe an în UE (echivalentul a 15% din produsul său intern brut). Din acest total, aproximativ 600 de miliarde de euro în contracte publice sunt supuse unor licitații competitive la nivel european în fiecare an, potrivit Le Figaro. Aceasta este echivalentul planului european de redresare post-Covid sau „de patru sau cinci ori bugetul european pe an”, a declarat Stéphane Séjourné, vicepreședintele Comisiei Europene responsabil pentru industrie și piața unică.
„Este o pârghie de acțiune și o pârghie strategică astăzi, unde China, India, Statele Unite și toate marile puteri folosesc și ele această pârghie pentru strategiile lor industriale și economice”, susține el. Reforma își propune în primul rând să simplifice procedurile pentru întreprinderi și autoritățile locale prin reducerea reglementărilor privind achizițiile publice de la „900 de pagini la 200” și prin crearea unei noi platforme europene dedicate cererilor de ofertă. Și mai presus de toate, dacă această reformă este aprobată de cele 27 de state membre și de membrii Parlamentului European, achizitorii publici vor fi, de asemenea, obligați, în principiu, să includă minimum 30% din criteriile, altele decât prețul, în procedurile lor de achiziții.
O opțiune ce ar elimina companiile chineze din unele licitații europeneAcest lucru le-ar permite, dacă doresc, să favorizeze o formă de „preferință” europeană sau locală, de exemplu prin impunerea unor cerințe sociale, de mediu sau de calitate. Autoritățile locale vor putea, de asemenea, să aleagă să excludă de la bun început companiile din țările care nu oferă acces reciproc la piețele lor de achiziții publice. Această opțiune ar elimina efectiv companiile chineze din unele licitații europene, într-un moment de tensiuni comerciale accentuate între Bruxelles și Beijing. De acum înainte, nu va fi vina Bruxelles-ului dacă, în viitor, „autobuzele chinezești vor fi preferate autobuzelor europene, deoarece cumpărătorilor publici li se oferă acum posibilitatea de a prefera autobuzele europene”, a afirmat Séjourné.
Comisara europeană pentru egalitate și pentru pregătire și gestionarea situațiilor de criză, Hadja Lahbib, va vizita România și Republica Moldova joi și vineri, 10 și 11 septembrie, pentru discuții despre consolidarea solidarității, pregătirii și egalității în Europa.
Scopul acestei vizite este de a reafirma angajamentul UE față de promovarea egalității și a drepturilor fundamentale, ce sunt considerate extrem de importante pentru ca societatea să fie rezilientă, democratică, incluzivă.
La București, pe 10 septembrie, comisara Lahbib se va întâlni cu președintele României, Nicușor Dan, cu prim-ministrul interimar, Ilie Bolojan, cu membri ai comisiilor parlamentare pentru afaceri europene și cu secretarul de stat Raed Arafat.
Discuțiile pe care aceasta le va purta vor viza contribuția României în privința protecției civile europene, alături de provocările din domeniul egalității și nediscriminării.
România este una dintre țările care au răspuns imediat la incendiile de vegetație din acest an, trimițând echipe de pompieri în Franța, Grecia și Serbia. În august, noul elicopter rescEU al României, primul livrat pentru flota europeană permanentă, a fost trimis în Serbia.
De asemenea, Hadja Lahbib va avea întâlniri cu persoane cu dizabilități și cu organizații care activează în domeniul egalității de gen, al drepturilor persoanelor LGBTIQ+ și al incluziunii persoanelor de etnie romă.
Comisara Lahbib va susține, împreună cu secretarul de stat Raed Arafat, o conferință de presă la ora 18:15, ora României, la sediul Inspectoratului General de Aviație. Conferința poate fi urmărită AICI.
Deplasarea acesteia în Republica MoldovaPe 11 septembrie, la Chișinău, discuțiile comisarei vor fi despre sprijinul umanitar și protecția civilă oferit de Uniunea Europeană Republicii Moldova. Oficialii se vor concentra pe importanța egalității și nediscriminării în procesul de aderare la Uniunea Europeană.
Hadja Lahbib se va întâlni cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, cu prim-ministrul, Vasile Tofan, cu viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, și cu ministra afacerilor interne, Daniella Misail-Nichitin.
Din 2022, UE a oferit Republicii Moldova asistență umanitară în valoare de peste 93 de milioane de euro. Anul acesta, Uniunea Europeană a sprijinit Republica Moldova în urma poluării râului Nistru.
La rândul său, Republica Moldova a contribuit la eforturile Uniunii Europene de combatere a incendiilor de vegetație, trimițând pompieri în Grecia.
În timpul vizitei, comisara va merge la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și, împreună cu ministra muncii și protecției sociale, Natalia Plugaru, va vizita un centru pentru victimele violenței sexuale și un centru de cazare pentru refugiați.
Liverpool a urcat trei poziții față de clasamentul realizat în aceeași perioadă a anului trecut și a detronat Chelsea, devenind clubul cu cele mai mari investiții în lotul actual, cu 1,226 miliarde de euro. Primele șase poziții sunt ocupate exclusiv de formații din Premier League.
Pe locul secund se află Manchester City, cu 1,209 miliarde de euro, urmată de Tottenham Hotspur (1,178 miliarde), Chelsea (1,166 miliarde), Manchester United (1,157 miliarde) și Arsenal (1,089 miliarde).
Real Madrid este cea mai bine clasată echipă din afara Angliei, pe poziția a șaptea, cu 1,021 miliarde de euro. Paris Saint-Germain ocupă locul opt, cu 915 milioane de euro. Newcastle United (865 milioane) și Aston Villa (637 milioane) completează top 10.
În continuarea clasamentului se regăsesc Bayern Munchen (596 milioane de euro), Atletico Madrid (585 milioane), Juventus (584 milioane), Brighton (562 milioane), Bayer Leverkusen (556 milioane), FC Barcelona (543 milioane), Al-Hilal (535 milioane), Brentford (533 milioane), Napoli (532 milioane), Bournemouth (498 milioane), Nottingham Forest (483 milioane) și AC Milan (462 milioane).
Clasamentul CIES Football Observatory măsoară indemnizațiile de transfer investite pentru recrutarea jucătorilor care fac parte din actualele loturi, bonusurile fiind incluse indiferent dacă acestea au fost sau nu achitate efectiv.
Paris Saint-Germain, lider la bilanțul net al transferurilor din 2026În ceea ce privește bilanțul net al transferurilor din 2026, Paris Saint-Germain ocupă primul loc, cu un excedent de 207 milioane de euro. Aceasta înseamnă că formația franceză a încasat cu 207 milioane de euro mai mult din vânzarea de jucători decât a cheltuit pentru achiziții.
La polul opus se află Al-Hilal, cu un bilanț net negativ de 287 de milioane de euro în 2026.
Pe o perioadă de cinci ani, Lille are cel mai bun bilanț net, cu un plus de 337 milioane de euro, în timp ce Al-Hilal înregistrează cel mai mare deficit, de 873 milioane de euro.
CIES Football Observatory este grupul de cercetare specializat în analiza statistică și economică a fotbalului din cadrul CIES – International Centre for Sports Studies, organizație înființată în 1995 ca fundație creată de FIFA, Universitatea din Neuchâtel, orașul și cantonul Neuchâtel, din Elveția.
Două firme au primit amenzi de peste 1 milion de lire sterline din cauza unui accident produs pe un șantier, potrivit The Independent. Victima se numește Gheorghiță Arsene. Românul avea 33 de ani în iunie 2020, în momentul producerii accidentului. El a fost îngropat de viu după ce un șanț s-a prăbușit pe un șantier din Banstead, Surrey.
În urma unui proces de trei luni, instanța a decis că una dintre companii a încercat să reducă din cheltuieli în detrimentul siguranței. Firma a fost amendată cu suma de 500.000 de lire sterline.
A doua companie a fost amendată cu 650.000 de lire sterline deoarece judecătorul a observat că sistemele de siguranță existau, dar erau executate necorespunzător. Firmele au primit un termen de șase ani pentru a plăti pedeapsa.
Ce a spus judecătorul despre cazul românuluiÎn discursul său judecătorul a spus că „pierderea vieții sale (a românului n.r.) a fost o tragedie teribilă, mai ales că putea fi evitată.”
Mama tânărului decedat a asistat la pronunțarea sentinței prin videoconferință din România. Într-o declarație, ea a vorbit despre fiul ei ca despre un „om bun” care a lucrat pentru a-și întreține familia. Femeia a povestit că fiul ei a sunat-o în ziua în care a murit, spunând că se afla într-un șanț adânc și că se temea de o prăbușire. „Nu se va întâmpla nimic… se va termina în curând”, i-a spus el mamei sale.
Românca a mai povestit că este în depresie și că moartea tânărului a afectat întreaga familie. Legătură mamă-fiu era întărită de o întâmplare mai veche. În tinerețe, mama i-a donat fiului un rinichi.
Românul a murit pe un șantierAccidentul a avut loc pe un șantier de pe Park Road unde era reconstruit un azil de bătrâni.
Victima înlocuia o țeavă deteriorată în interiorul unu tunel adânc de 3 metri.
Potrivit unui oficial citat de AP, incendiul a izbucnit în provincia Antalya, de pe coasta mediteraneană.
Sute de oameni au fost evacuațiIncendiul a izbucnit luni în districtul Aksu din Antalya. Alimentat de vânturi puternice, s-a răspândit rapid în districtul vecin Kepez, forțând sute de locuitori să-și părăsească locuințele.
Cauza incendiului de vegetație nu este cunoscută momentan.
Hasan Kahya, un locuitor din Aksu care ajuta pompierii să stingă incendiul, a suferit un atac de cord, după ce a fost afectat de fum. Acesta a murit ulterior la spital, a declarat primarul districtului, Isa Yildirim.
Două persoane au fost spitalizate marți cu arsuri la picioare. Alte șase au fost tratate pentru inhalare de fum. Peste 100 de câini au fost evacuați dintr-un adăpost de animale din Aksu, potrivit sursei citate.
Intensitatea flăcărilor, „redusă”Direcția silvică din Turcia a declarat miercuri că eforturile de a ține sub control incendiul continuă. Instituția a adăugat că intensitatea incendiului a fost „redusă”.
Cel puțin trei avioane de stingere a incendiilor, nouă elicoptere, 169 de autospeciale de stingere a incendiilor și peste 1.000 de pompieri au fost desfășurați, a relatat agenția de stat Anadolu.
De asemenea, pompierii se ocupau și de un incendiu de vegetație în districtul Kozan, din sudul provinciei Adana. Sute de locuitori au fost evacuați, a declarat direcția silvică.
Guvernul de la Chișinău a aprobat miercuri un plan cu 52 de măsuri pentru asigurarea aprovizionării cu gaze naturale, energie electrică, energie termică și produse petroliere în sezonul rece. Obiectivul este ca Republica Moldova să intre în iarnă cu surse diversificate de aprovizionare și rezerve suficiente.
Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, spune că scumpirea gazelor și seceta din regiune au fost luate în calcul la pregătirea planului pentru iarnă.
„Prețurile la gaze pe piețele internaționale au crescut semnificativ, iar seceta severă din regiune a afectat producția de energie electrică și, inevitabil, s-a reflectat și asupra pieței. Guvernul a ținut cont de toate aceste riscuri și a pregătit măsurile necesare pentru ca țara să treacă cu bine peste sezonul rece”, a declarat oficialul moldovean.
Aproape 136 de milioane de metri cubi de gaze pentru TransnistriaCompania de stat Energocom trebuie să completeze stocurile de securitate până la 1 octombrie, iar furnizorii de gaze naturale trebuie să constituie, până la 1 noiembrie, rezerve echivalente cu 15% din consumul anual, proporțional cu cota de piață a fiecăruia.
Pentru Transnistria, regiunea separatistă prorusă a Republicii Moldova, asupra căreia Chișinăul nu exercită controlul efectiv, este prevăzută o rezervă distinctă.
Moldovagaz, compania desemnată să aprovizioneze regiunea, trebuie să asigure stocuri echivalente cu 15% din consumul total de pe malul stâng al Nistrului. Pentru iarna 2026–2027, acestea se ridică la 135,9 milioane de metri cubi de gaze și trebuie constituite până la 1 noiembrie.
Moldova pregătește și alimentarea cu energie electricăPlanul prevede începerea exploatării comerciale, până la sfârșitul lunii octombrie, a liniei electrice de 400 kV Vulcănești–Chișinău, care va lega sudul țării de zona capitalei.
Separat, autoritățile vor să crească capacitatea de transport al energiei electrice la frontiera cu România. Liniile de 110 kV vor fi menținute în stare operațională pentru ca Republica Moldova să poată fi alimentată, la nevoie, din sistemul energetic românesc.
Rețelele de gaze și electricitate, pregătite pentru iarnăGuvernul Republicii Moldova le-a cerut operatorilor din sectorul energetic să finalizeze până la 15 octombrie lucrările la instalațiile energetice, rețelele termice și infrastructura de transport și distribuție a gazelor și energiei electrice.
Vor fi verificate și sursele de alimentare de rezervă pentru consumatorii de importanță vitală, rezervele de combustibili alternativi și echipamentele necesare intervențiilor. Au fost prevăzute, de asemenea, măsuri pentru protejarea infrastructurii energetice împotriva riscurilor cibernetice.
Instituțiile publice, obligate să reducă risipaPentru a identifica și reduce risipa, Guvernul le-a cerut instituțiilor publice să monitorizeze lunar consumul de energie și apă. Moldova continuă și programele pentru reducerea consumului de energie în locuințe, inclusiv cele destinate gospodăriilor vulnerabile. Prin aceste programe sunt finanțate, între altele, renovarea energetică a caselor și blocurilor și înlocuirea electrocasnicelor vechi cu unele mai eficiente.
În iarna precedentă, temperaturile scăzute au afectat filtrabilitatea motorinei și funcționarea unor autovehicule, generatoare și alte echipamente. Autoritățile moldovene au luat în calcul și aceste probleme, iar în sezonul rece vor intensifica verificările privind calitatea produselor petroliere comercializate în țară.
Patronii a două firme din orașul Sebeș, județul Alba, care activează în industria prelucrării lemnului, respectiv în industria chimică, au fost trimiși în judecată, alături de doi funcționari publici –un bărbat și o femeie – care erau și angajați ai uneia dintre firme, potrivit Parchetul de pe Lângă Tribunalul Alba.
Aceștia sunt judecați în stare de libertate pentru comiterea infracțiunilor de poluare prin evacuarea în atmosferă de substanțe periculoase și de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Aerul respirat, un pericol pentru cetățeniDin cercetări reiese că, în perioada 2022 – 2023, în cadrul activității celor două fabrici vizate, la care se prelucrau plăcilor din lemn și a rășinilor pe bază de formaldehidă, acestea ar fi eliberat în atmosferă cantități de formaldehidă și de oxizi de azot care ar fi depășit limitele admise prin autorizația integrată de mediu, inclusiv în zone protejate.
Potrivit raportului de expertiză în specialitatea ecologie și protecția mediului administrat în cauză, cantitățile de compuși toxici ar fi pus în pericol mediul înconjurător, dar și viața și sănătatea locuitorilor și animalelor din zonă.
Cum au falsificat responsabilii de mediu rapoartele anuale?În ceea ce-i privește pe bărbatul și femeia ce lucrau ca angajați ai uneia dintre fabrici, dar și responsabili de mediu, aceștia ar fi falsificat rapoartele anuale de de mediu. Cei doi nu ar fi raportat valorile reale înregistrate de poluare, repetând analizele în laboratorul din cadrul fabricii, până când nivelul de poluare era benefic firmelor pentru obținerea vizei anuale a autorizației de mediu.
De asemenea, atunci când experții dintr-un laborator extern s-au dus la fabrică să ia probe pentru a măsura calitatea aerului, aceștia ar fi încercat să intervină asupra sistemelor de depoluare,
a punctelor de prelevare sau asupra instalaţiilor tehnologice.
Potrivit raportului de protecția mediului, la fabrica de prelucrare a lemnului s-au înregistrat depășiri ale emisiilor de Formaldehidă în 5 rapoarte de încercare analizate, cu o valoare maximă de mai mult de 3 ori peste limita admisă într-o zonă locuită, punând în pericol populația din zonă.
În ceea ce privește firma care activa în industria chimică, valorile de Formaldehidă din aer au depășit de aproape 3 ori limita maximă admisă într-o zonă locuită. Și valorile înregistrate ale oxizilor de azot au fost peste limită.
Aerul poluat, periculos pentru respirațieFormaldehida și oxizii de azot se numără printre substanțele poluante periculoase pentru
care legislația de mediu impune limite stricte de emisie, monitorizare şi raportare, tocmai
pentru că expunerea, chiar şi pentru o durată scurtă la concentrații ridicate, poate afecta
sănătatea persoanelor care locuiesc în zonele învecinate platformelor industriale.
Formaldehida este clasificată de Organizația Mondială a Sănătății în grupa I a agenţilor cancerigeni pentru om. Expunerea la substanță poate provoca anomalii genetice, iar oxizii de azot din aer pot provoca leziuni pulmonare severe și boli respiratorii.
Înaltă de 1,78 m, Páleníková a evoluat în sezonul 2025-2026 pentru Villeneuve d’Ascq, formație care a ajuns până în semifinalele EuroCup și în finala Cupei Franței. În EuroCup, slovaca a disputat 15 partide, cu medii de 3,9 puncte, 1,7 recuperări și 1,3 pase decisive pe meci.
Născută la Bratislava, Páleníková a început baschetul la vârsta de 10 ani, la BK Petržalka, iar la 19 ani a făcut pasul către Piešťanské Čajky. A evoluat ulterior în Polonia, la Ślęza Wrocław, în Spania, la Innova-TSN Leganés, Clarinos Tenerife și Uni Girona, în Israel, la Maccabi Haifa, și în Turcia, înainte de transferul la Villeneuve d’Ascq.
Jucătoarea slovacă are o experiență consistentă la nivel internațional, fiind componentă a reprezentativei țării sale la trei ediții ale Campionatului European, în 2017, 2021 și 2023.
Adversara naționalei României în preliminariile EuroBasketPáleníková este, totodată, o jucătoare cunoscută publicului român. Ea a evoluat împotriva naționalei României în preliminariile EuroBasket 2027. În meciul disputat la Ploiești, în 2025, Páleníková a fost principala marcatoare a echipei slovace, cu 16 puncte, oaspetele câștigând cu 88-56. În retur, în martie 2026, la Bratislava, echipa Slovaciei s-a impus cu 79-55 în fața reprezentativei tricolore. Slovaca a avut un meci modest, cu doar 6 puncte.
Slovacia s-a clasat a doua în grupă, în vreme ce România a încheiat pe locul 3, ratând prezența în faza a doua a calificărilor.
Páleníková a întâlnit România și în preliminariile EuroBasket 2025. În acea campanie, ea a fost principala marcatoare a Slovaciei, cu o medie de 16,5 puncte pe meci, la care a adăugat 3,5 recuperări și 2,5 pase decisive.
În actualele preliminarii pentru EuroBasket 2027, internaționala slovacă are medii de 13,8 puncte și 3,8 pase decisive pe meci, potrivit statisticilor FIBA.
La nivel individual, Páleníková a fost desemnată Baschetbalista Anului în Slovacia de patru ori consecutiv, în 2022, 2023, 2024 și 2025.
Rapid București a câștigat titlul în Liga Națională de baschet feminin în 2026, după o pauză de 48 de ani.
