Agregator de ştiri

Potrivit IPJ Prahova, în ultima perioadă, prezența ursului brun a fost semnalată în mod repetat în zona municipiului Câmpina, inclusiv în proximitatea și incinta Școlii de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr”.

„În acest context, au fost efectuate demersurile necesare, conform cadrului legal și procedurilor specifice, pentru amplasarea unei cuști autorizate destinate capturării animalului sălbatic”, au transmis polițiștii.

Miercuri, reprezentanții Școlii de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” Câmpina au anunțat, prin apel la 112, că exemplarul de urs a fost capturat în cușca special amplasată în incinta unității de învățământ.

Polițiștii anunță că animalul este în siguranță și că la fața locului au intervenit polițiștii și jandarmii, urmând să acționeze și celelalte instituții abilitate în gestionarea unor astfel de situații.

Ursul urmează să fie preluat și relocat în condiții de siguranță.

„Mă uitam la discuțiile legate de programul SAFE. Vrem tancuri Abrams sau tancuri germane. Foarte bine, dar și România a făcut tancuri. Iar acum poate să continue să facă; împrumută sau cumpără tehnologia pe care nu o are, dar face tancurile la Mizil sau la București, unde le făceam înainte, la uzina mecanică, pentru că, în fața unei drone, ori un tanc Abrams, ori un tanc românesc, face tot atâtea parale”, a declarat Băsescu. 

Fostul președinte a subliniat, însă, că este necesar ca Guvernul să aibă o gândire „elastică, capabilă să vadă evoluțiile tehnologice în desfășurarea războaielor”. Băsescu a precizat că el nu vede la actualul guvern această gândire „elastică”, însă a precizat că, „la un moment dat, probabil se va întâmpla”.

„Văd că ministrul Apărării ne vorbește de program de a se construi drone în România foarte bine. Deci vom dobândi necesarul de tehnologie să ne putem apăra. Ne trebuie puțin timp”, a declarat Băsescu.

Reamintim că, la începutul lunii aprilie, Agenția Media a Armatei a anunțat că România se pregătește să demareze un program comun de co-producție de drone alături de Ucraina, demers susținut cu 200 de milioane de euro prin programul SAFE.

Cincizeci și patru de senatori au votat în favoarea lui Warsh, în timp ce 45 au votat împotrivă. Audierea a fost transmisă în direct pe site-ul Senatului . Președintele Donald Trump trebuie acum să semneze ordinul de numire a lui Warsh în funcție.

Mandatul președintelui Rezervei Federale va dura patru ani. Pe 12 mai, Senatul a votat numirea lui Kevin Warsh în Consiliul Guvernatorilor Rezervei Federale pentru un mandat de 14 ani. Anterior, acesta a făcut parte din consiliu și s-a pensionat la începutul anului 2011.

Jerome Powell este în prezent președintele Fed. Mandatul său expiră pe 15 mai. El a declarat că va rămâne membru al Consiliului Guvernatorilor Fed.

Powell a condus Fed în timpul primului mandat al lui Donald Trump, în 2018, și a fost numit din nou în funcție sub conducerea lui Joe Biden.

Președintele SUA, Donald Trump a criticat în repetate rânduri deciziile Powell pentru că nu a redus suficient de repede rata dobânzii de referință.

Donald Trump l-a nominalizat pe  Warsh pentru funcția de președinte al Rezervei Federale în ianuarie. Kevin Warsh și-a declarat intenția de a menține independența Fed și de a se baza pe date economice atunci când ia decizii privind ratele dobânzii.

Powell a declarat luna trecută că nu va părăsi Fed după ce mandatul său de președinte se încheie pe 15 mai și că va continua să ocupe funcția de guvernator, o poziție pe care o poate deține până în ianuarie 2028. Powell a spus că campania de presiune purtată împotriva băncii centrale nu i-a lăsat altă opțiune decât să rămână.

„Mă tem că aceste atacuri afectează instituția și pun în pericol ceea ce contează cu adevărat pentru public, și anume capacitatea de a conduce politica monetară fără a lua în considerare factorii politici”, a declarat el reporterilor la ultima sa conferință de presă în calitate de președinte la sfârșitul lunii trecute.

Powell a susținut că va păstra un „profil discret” ca guvernator, dar prezența sa continuă s-ar putea dovedi stânjenitoare pentru Warsh, care a promis că va începe o „schimbare de regim” la Fed.

Kevin Warsh, un veteran de pe Wall Street care a ocupat funcția de guvernator al Fed între 2006 și 2011, a sugerat deja modificări ale portofoliului masiv de obligațiuni guvernamentale și titluri garantate cu ipoteci al Fed, ce date folosește acesta pentru a evalua contextul economic și cum comunică oficialii despre viitoarele schimbări de politici.

Printre primele sarcini ale lui Kevin Warsh va fi să-și stabilească credibilitatea ca președinte independent, mai degrabă decât ca cineva care va executa ordinele președintelui. În timpul audierii sale de confirmare , democrații din Senat au încercat să-l eticheteze pe Warsh drept „marioneta în șosete” a lui Trump, o etichetă pe care acesta a respins-o în repetate rânduri. Însă insistența președintelui că va alege pentru această funcție doar pe cineva care susține rate mai mici nu a făcut decât să-i îngreuneze munca lui Warsh.

La problemele lui Warsh se adaugă și faptul că argumentele pentru reducerea tarifelor au devenit mult mai slabe de la începutul războiului din Iran. Creșterea prețurilor la energie a împins inflația brusc în sus și a amplificat temerile privind o problemă mai persistentă dacă conflictul nu se încheie curând. Piața muncii, deși vulnerabilă, a rezistat, de asemenea, relativ bine, eliminând necesitatea oricărei acțiuni imediate.

Investitorii excluseseră în mare măsură ideea unei reduceri a ratei dobânzii în acest an, pe măsură ce au început să crească noi riscuri inflaționiste. Luna aceasta, balanța s-a înclinat către posibilitatea ca banca centrală să majoreze ratele dobânzii anul viitor.

Niciun oficial al Fed nu a cerut până acum o creștere a ratei dobânzii, dar un grup tot mai mare a început să susțină că banca centrală trebuie să semnaleze că o astfel de creștere este la fel de plauzibilă ca o reducere a ratei dobânzii în acest moment. Acest lucru sugerează că Warsh se va confrunta cu un val de opoziție dacă va alege să pledeze pentru o reducere în lunile următoare. Prima sa întâlnire în calitate de președinte este programată pentru 16-17 iunie.

Traian Băsescu susține că originea actualei crize politice este „furtul alegerilor din 2024”.

„Atunci s-a făcut tot ce s-a putut pentru ca românii să nu înțeleagă ce votează. Doar vă dau un exemplu. Ce să înțeleagă românul când merge la vot, dacă el are de votat primarul, consilierul, lista de europarlamentari, și care e listă comună, PSD-PNL. Deci, cum credeți că s-a dus românul în fața urnei de vot cu buletinele astea? Confuzie totală. Vin și prezidențialele. Și fac turul 1 la prezidențiale, fac în săptămâna următoare alegerele legislative și vin cu turul 2 la prezidențiale. Ce a înțeles românul? Ce a votat el în astea 3 săptămâni? Parlament? Președinte? Și pe urmă pui capacul la toate și anulezi turul 1 de la prezidențiale. Ce avem acum este rezultatul organizării ticăloase a alegerilor”, a spus, la TVR Info, Traian Băsescu.

El susține că autoritățile n-au dat nicio șansă românilor să înțeleagă ce votează: „Au mers pe ideea vor vota cum îi prostim prin televiziuni, prin TikTok”.

Despre criza de acum, fostul șef al statului susține că există o singură soluție.

„Degeaba se joacă. Există o singură soluție. Reluarea funcționării coaliției. A acestei coaliții. Moartă, vie, dacă e moartă, trebuie reînviată. Sigur, sunt orgolii politice, dar dincolo de orgolii și de interese politice, avem o țară”, a spus Băsescu care a amintit că altfel România riscă să piardă bani europeni.

Despre președintele actual, Traian Băsescu spune că „trebuia să se bată să mențină guvernul” și că PSD și PNL „trebuie să înțeleagă că nu au soluție”.

Traian Băsescu a spus că parteneriatul cu Statele Unite trebuie menținut „cu toate eforturile cu putință”

„Linia parteneriatului cu Statele Unite trebuie păstrată cu toate eforturile cu putință, chiar cu concesii, dacă este nevoie”, a declarat fostul șef al statului la TVR Info.

El a subliniat însă că securitatea în cadrul NATO nu depinde doar de Statele Unite și a făcut apel la consolidarea cooperării dintre Turcia, România și Polonia.

„Nu trebuie să uităm că NATO nu înseamnă numai Statele Unite. NATO înseamnă și Franța, și Regatul Unit, și Olanda, și Turcia. Iar eu fac un apel la oamenii politici aproape de câte ori am ocazia: consolidați trilaterala Turcia, România, Polonia. Pentru că Marea Neagră nu o să o controlăm cu altcineva decât cu Turcia”, a afirmat Băsescu.

Fostul președinte a susținut că Ankara are atât interese economice, cât și capacități militare importante în regiune.

„Turcia exploatează deja platforme care extrag gaze din Marea Neagră. Au interese majore, pe de o parte. Pe de altă parte, Turcia are capacitatea militară, capacitatea navală, cu care să țină echilibrul în Marea Neagră. Turcia trebuie atrasă într-un fel sau altul în proiectele de securizare a Mării Negre. Categoric și Ucraina are rolul ei. Dar și România, chiar dacă încă nu are nave, a făcut achiziții de rachete care-s amplasate pe coasta Mării Negre, rachete sol-navă. Deci nu suntem descoperiți complet”, a spus el.

„Păi noi, europenii, suntem 450 de milioane, iar rușii 140 (n.r. milioane). Deci suntem de vreo două ori și aproape trei ori mai mulți decât rușii. Noi, Europa unită în Uniunea Europeană, mai punem că avem o tehnologie mult mai avansată decât a rușilor. Nu avem o problemă să ne apărăm Europa de ruși dacă ne propunem să facem acest lucru noi și nu americanii pentru noi”, a declarat fostul președinte Traian Băsescu. 

Fostul președinte a explicat și el că NATO 3.0 are scopul de a echilibra contribuțiile aliaților europeni la NATO, cu cele ale SUA. Acesta a precizat că astfel, aliații europeni vor ajunge „în scurt timp” mai capabili să garanteze propria securitate.

Acesta a a precizat că asta s-ar putea întâmpla în 5 sau 7 ani de zile.

„5 – 7 ani, când e vorba de capacitatea de a ne apăra securitatea, aș spune, și nu vreau să exagerez, dar aș spune vom fi capabili să ne apărăm securitatea fără dubii. Adică vom ști că suntem mai puternici decât Federația Rusă, pe care o considerăm potențialul dușman al păcii în Europa și potențialul agresor”, a declarat Băsescu. 

Fostul președinte a subliniat că acum aliații europeni ai NATO își vor asigura propria securitate.

„Nu mai fac americanii, o facem noi pentru noi. Ne pregătim pentru eventuală agresiunea Federației Ruse în Statele Uniunii Europene sau Statele NATO”, a declarat Băsescu. 

Reamintim că liderii formatului B9 au avertizat, miercuri, într-o declarație comună, că Rusia rămâne principala amenințare pentru NATO, în cadrul summitului de la București. De asemenea, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că odată cu NATO 3.0, aliații europeni își asumă mai multe responsabilități.

„Concluziile summit-ului reflectă dezbatele de până la summit, deci nimic nou sub soare. Mi s-a părut și aș vrea să citez lucrul extrem de important din concluziile summitului și probabil cel mai important, că în rest sunt povești vechi pe care le ventilăm de ani de zile”, a spus Traian Băsescu, miercuri seara, la TVR Info, rugat să comenteze concluziile summitului de la București.

El a citat din declarația adoptată de participanții la summit: „Reuniunea de astăzi reflectă angajamentul nostru comun de a consolida cooperarea în domeniul securității și apărării pe întreg flanc estic al NATO, recunoscând linia strategică comună de la Marea Neagră la Marea Baltică și până în regiunile nordice și arctice”.

Fostul șef al statului spune că acesta este un semnal clar că europenii sunt strânși în jurul zonei arctice și a nordului.

„Deci exact interesul major al Statelor Unite. Dar suntem și noi interesați, îi spunem acum, și Groenlanda nu-i de dat. Asta-i un mesaj că europenii sunt strânși în jurul zonei arctice și a nordului. Iar din acest punct de vedere, cred că este un semnal în care, ok, spunem Washingtonului, vrei NATO 3-0, foarte bine, facem 3-0, nu avem o problemă să-l facem. Ne trebuie doar puțin timp”, a mai spus Traian Băsescu.

Președintele american Donald Trump a declarat în repetate rânduri că Statele Unite trebuie să anexeze teritoriul autonom danez pentru a-și asigura securitatea națională. În ianuarie, după săptămâni de retorică agresivă, Trump a dat înapoi și a anunțat că a ajuns la un acord-cadru privind Groenlanda cu secretarul general al NATO, dar detaliile acestui acord rămân neclare.

Inspectorul general al Departamentului pentru Securitate Internă (DHS) al SUA a lansat o anchetă asupra fostei secretare a Departamentului pentru Securitate Internă (DHS), Kristi Noem, a relatat The Wall Street Journal (WSJ).

Potrivit surselor WSJ, ancheta împotriva lui Kristi Noem se concentrează pe programul de 38 de miliarde de dolari de a achiziționa depozite și de a le transforma în centre de detenție temporară. Acestea erau destinate să găzduiască imigranți ilegali reținuți de Serviciul de Imigrare și Control Vamal (ICE).

Wall Street Journal a relatat anterior că inspectorul general analiza practicile contractuale ale DHS în cadrul Noem. Acum, potrivit unor surse, el intenționează să efectueze un „audit al achiziției de spații de detenție temporară de către ICE”.

Se pare că ICE a achiziționat deja 11 depozite vacante. Potrivit CoStar, a plătit în medie cu 11-13% mai mult decât prețul standard la achiziționarea depozitelor. Sursele spun că contractele din cadrul acestui program au fost atribuite unor companii care nu echipaseră anterior astfel de facilități. Surse din WSJ notează că acest program a stârnit nedumerire în rândul multor oficiali guvernamentali, deoarece agenția ar fi putut achiziționa în schimb închisori publice și private neutilizate, care nu ar fi necesitat renovări atât de ample.

După demisia lui Noem în martie a acestui an, succesorul ei la conducerea DHS, Markwayne Mullin, a suspendat imediat programul de achiziții de depozite.

Kievul și Washingtonul se pregătesc să semneze un acord inedit care să permită exportul de drone ucrainene pentru teste militare în SUA, conform unui proiect de document și a oficialilor implicați.

Proiectul declarației de intenție, consultat de FT, stabilește planuri pentru exportul temporar de sisteme ucrainene fără pilot pentru operațiuni terestre, maritime și aeriene, pentru a sprijini „activitățile de testare și evaluare” ale SUA și pentru a contribui la conturarea viitoarelor cerințe militare americane.

Documentul, negociat de Departamentul Apărării al SUA, omologul său ucrainean și ambasadorul la Washington, Olha Stefanišyna, reflectă interesul tot mai mare al administrației Trump pentru tehnologiile de câmp de luptă aflate în rapidă dezvoltare ale Kievului.

Preambulul său recunoaște „interesul comun pentru producția, dezvoltarea sau achiziționarea în cooperare în viitor de tehnologie ucraineană care ar aduce beneficii combatanților americani, sporind în același timp inovația în domeniul apărării a Ucrainei”.

După mai bine de patru ani de război la scară largă cu Rusia, Ucraina s-a transformat într-un centru pentru inovația în domeniul dronelor, remodelând modul în care se combat conflictele.

Președintele Volodimir Zelenski a promovat dronele interceptoare și alte sisteme de arme fără pilot ale țării sale către SUA, Europa și alți parteneri. Peste 200 de experți ucraineni, precum și drone interceptoare și dispozitive de bruiaj, au fost desfășurate în Orientul Mijlociu de când războiul dintre SUA și Israel cu Iranul s-a extins în martie. Zelenski a semnat mai multe acorduri de apărare cu țări din Golf, dar nu a finalizat încă nicio tranzacție pentru vânzarea de drone sau sisteme de apărare către acestea.

Președintele ucrainean a declarat pentru FT în aprilie că acele interceptoare de drone, precum și sistemele electronice de război ale țării sale, au fost folosite pentru a doborî dronele de atac iraniene din regiune.

Public, Donald Trump a respins asistența ucraineană în regiune de când a început războiul cu Iranul, susținând că SUA „știu mai multe despre drone decât oricine”.

Conform proiectului de propunere, Pentagonul ar solicita platforme și cantități specifice de drone exclusiv pentru testare și evaluare „pentru a informa dezvoltarea cerințelor militare americane pentru o potențială achiziție viitoare”, mai degrabă decât pentru desfășurare operațională.

Orice potențială tranzacție viitoare pentru sistemele de drone „urmează a fi urmărită printr-un acord sau aranjament separat”, se arată în document.

Documentul îi menționează pe semnatari ca fiind Daniel Zimmerman, secretar adjunct de război pentru afaceri de securitate internațională, și Serhii Boyev, ministru adjunct al apărării al Ucrainei.

Ministerele Apărării din SUA și Ucraina, precum și ambasada SUA la Kiev nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a lansat anul trecut inițiativa „Dominanța Dronelor”, „un plan iterativ de 1 miliard de dolari pentru achiziționarea de drone mici și letale în următorii doi ani… pentru a accelera creșterea bazei industriale a SUA și a înarma rapid unitățile de luptă cu drone consumabile și ieftine, la scară largă”.

Dronele ucrainene care vor fi importate vor fi identificate prin „Dominanța Dronelor”. Kievul ar urma să răspundă solicitărilor de export ale SUA în termen de 10 zile lucrătoare.

Zelenski a anunțat deschiderea exporturilor luna trecută, cu condiția ca firmele să furnizeze mai întâi armatei Ucrainei ceea ce are nevoie pentru a se apăra de forțele rusești, pe măsură ce invazia lor continuă. Acordul este departe de a fi un „acord privind dronele” în valoare de până la 50 de miliarde de dolari, la care Zelenski a insistat ca administrația Trump să se alăture în ultimul an.

Acordul respectiv ar implica producția comună de tehnologie ucraineană pentru drone în SUA. Însă acordul de testare militară a dronelor ucrainene ar putea marca un prim pas către un parteneriat mai amplu în domeniul apărării cu SUA, potrivit unor persoane implicate în elaborarea acordului. Documentul lasă deschisă posibilitatea ca dronele ucrainene să fie utilizate în „medii operaționale de testare”, de la caz la caz, cu „o cerere scrisă explicită” din partea ambelor guverne. Declarația de intenție ar rămâne în vigoare timp de doi ani de la semnare, dar nu creează obligații juridice obligatorii și nu angajează părțile în ceea ce privește finanțarea, achizițiile publice sau transferurile de tehnologie.

CBS News a relatat anterior câteva elemente ale unui memorandum privind dronele dintre SUA și Ucraina. Marți, un scandal de corupție tot mai profund care implică cercul apropiat al lui Zelenski pare să implice și unii dintre producătorii de drone din Ucraina.

Semen Kryvonos, directorul Biroului Național Anticorupție din Ucraina (NABU), a declarat reporterilor de la Kiev că ancheta care îl vizează pe fostul șef de cabinet al lui Zelenski a cuprins sectoarele energiei și apărării și că numeroși producători de arme ucraineni, inclusiv companii de drone, sunt investigați pentru presupuse fapte de corupție.

Benjamin Netanyahu a vizitat Emiratele Arabe Unite și s-a întâlnit cu președintele emiratez, șeicul Mohammed bin Zayed, potrivit unui comunicat publicat miercuri de Biroul premierului israelian.

„Această vizită a dus la un progres istoric în relațiile dintre Israel și Emiratele Arabe Unite”, a transmis Biroul lui Netanyahu.

Emiratele Arabe Unite sunt unul dintre puținele state arabe care au relații diplomatice cu Israel, oficializate în cadrul Acordurilor Abraham din 2020.

La începutul acestei săptămâni, oficiali americani de rang înalt au confirmat că Israelul a trimis în Emiratele Arabe Unite o baterie Iron Dome și militari care să o opereze în timpul războiului cu Iranul, potrivit The Times of Israel.

În plus, șeful Mossadului, David Barnea, a vizitat Emiratele Arabe Unite de cel puțin două ori în timpul conflictului cu Iranul pentru a coordona acțiuni legate de război, au declarat pentru The Wall Street Journal oficiali arabi și o sursă apropiată situației.

Cele două țări ar fi coordonat și un atac asupra unui important complex petrochimic iranian.

După cum a relatat The Guardian , banii au fost primiți cu puțin timp înainte ca Nigel Farage să candideze la alegeri și apoi să intre în parlament.

Conform regulilor actuale, toate cadourile și donațiile primite în termen de 12 luni de la intrarea în Parlament trebuie declarate dacă pot fi considerate a fi motivate politic. Farage a declarat deja că respectivul cadou nu a fost motivat politic și a fost destinat ca să plătească pentru securitatea sa personală.

Partidul Conservator a depus o plângere la comisie. Serviciul său de presă a menționat că suma în cauză este „o sumă pe care majoritatea oamenilor nu o vor câștiga niciodată într-o viață”, iar  Farage trebuie să explice „cum a obținut-o, de ce a obținut-o și de ce nu a raportat-o”.

Dacă Daniel Greenberg ajunge la concluzia că Nigel Farage a comis încălcări grave ale eticii, acesta ar putea fi suspendat din Camera Comunelor.

Conform unor sondaje , Reform UK este acum cel mai popular partid din Regatul Unit.

Reamintim că, marți, un comitet format din experți ai UE au decis unanim ca Brazilia să fie exclusă de pe lista țărilor Mercosur ce respectă restricțiile uniunii privind utilizarea antimicrobienelor la animale, adică medicamentele pentru tratarea infecțiilor, micozelor sau deparazitările animalelor.

„Decizia ne-a luat, ieri, prin surprindere”, a declarat pentru Euronews Ambasadorul Braziliei la UE.

Acesta a precizat că Brazilia a inițiat un dialog tehnic alături de Comisie pentru a obține retragerea țării de pe listă.

Oficialul brazilian s-a întâlnit cu Direcția Generală Sănătate a Comisiei Europene pentru a „obține explicații” cu privire la această decizie.

Reamintim că interdicția privind importurile din Brazilia, impusă de UE, va viza produsele din carne destinate consumului uman, precum carnea de vită, de pasăre, ouăle, fructe de mare, pește, dar și miere. Interdicția va intra în vigoare începând din 3 septembrie.

Reamintim că acordul UE – Mercosur a fost aplicat provizoriu din 1 mai, facilitând importurile de produse agroalimentare din America Latină, cu respectarea normelor europene.

Cu toate acestea, potrivit purtătoarei de cuvânt a Comisiei Europene, Brazilia va putea reintra din nou pe lista țărilor din acord, odată ce va îmbunătății standardele sanitare și fitosanitare, pentru siguranța consumatorilor.

Prețurile alimentelor din Statele Unite au continuat să crească în aprilie, atingând cel mai ridicat ritm anual din ultimele aproape 20 de luni, pe fondul scumpirii energiei, al tensiunilor geopolitice, al politicilor comerciale și al fenomenelor meteo extreme, potrivit AP.

Potrivit datelor publicate de Departamentul Muncii al SUA, prețurile alimentelor cumpărate pentru consum acasă au crescut cu 2,9% în aprilie comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, cel mai mare avans anual din august 2023.

În același timp, indicele general al alimentelor – care include restaurantele și fast-food-ul – a urcat cu 3,2% în ultimele 12 luni.

Scumpirile vin în contextul exploziei prețurilor la combustibili, după ce conflictul din Iran a perturbat transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz.

Potrivit AAA, prețul mediu al motorinei era marți cu 61% mai mare decât în urmă cu un an.

Economiștii avertizează însă că benzina scumpă explică doar o parte din creșterea prețurilor.

„Povestea din spatele acestei cifre este mai complicată decât un simplu șoc energetic”, a declarat Bernhard Dalheimer, profesor la Universitatea Purdue.

Potrivit specialiștilor, impactul complet al costurilor mai mari la energie asupra alimentelor nici măcar nu s-a reflectat încă integral în prețurile de la raft, întrucât transferul costurilor de producție, procesare și transport poate dura între trei și șase luni.

În aprilie, consumatorii americani au plătit cu 6,5% mai mult pentru fructe și legume proaspete, cu 8,8% mai mult pentru carne, cu 15% mai mult pentru carnea de vită și cu 18,5% mai mult pentru cafea.

Pe lângă costurile energetice, economiștii indică și alte cauze ale scumpirilor: seceta din vestul Statelor Unite, care a afectat producția de carne de vită, condițiile climatice nefavorabile din regiunile producătoare de cafea și noile taxe comerciale.

În iulie 2025, administrația Donald Trump a introdus o taxă de 17% pentru roșiile proaspete importate din Mexic, iar prețurile pentru consumatori au crescut cu 40% într-un an.

Datele oficiale arată că prețurile ouălor au scăzut cu 39%, după refacerea efectivelor afectate de epidemia de gripă aviară, iar untul a fost cu 5,8% mai ieftin decât în aprilie anul trecut.

Experții avertizează că efectele conflictului din Orientul Mijlociu asupra prețurilor alimentelor s-ar putea amplifica în lunile următoare, mai ales prin costurile de transport, ambalare și îngrășăminte, aproximativ 30% din comerțul mondial cu fertilizanți tranzitând Strâmtoarea Ormuz.