Judecătorii din România au transmis la Bruxelles raportul prin care acuză clasa politică de afectare a independenței magistraților.
Ce CSM? Pe cine acuză cei peste 3500 de judecători din România? Ce probleme sunt în sistemul judiciar? De ce s-au supărat procurorii dar și susținătorii lui Ilie Bolojan? Cine este de vină pentru prescripție? Ce așteptări are Justiția de viitorul Guvern al României? Cum au ajuns judecătorii sufocați de dosare, ce măsuri se iau? Cât afectează noua lege a salarizării unice sistemul de Justiție? Cum pot fi oprite plecările din sistem? Cât de ridicată este pregătirea magistraților? Trebuie reformat CSM? Cum poate fi revigorată lupta anticorupție? Despre toate acestea și multe altele discutăm cu judecătorul Liviu Odagiu, președintele Consiliului Superior al Magistraturii.
Vineri, de la ora 13.00, în exclusivitate, pe Mediafax.Compania susține că au fost făcute, în perioada 15-19 iunie, măsurători privind acoperirea rețelei radio GSM-R, parte a sistemului ERTMS Nivel 2, pe distanța Simeria – Sighișoara. Acțiunea a inclus stațiile și punctele de oprire de pe această secție de circulație și a avut ca obiectiv evaluarea calității și continuității comunicațiilor GSM-R.
Măsurători cu Alstom Coradia Polyvalent„ERTMS Nivel 2 este o tehnologie europeană de management și control al traficului feroviar, care permite transmiterea continuă a informațiilor esențiale între echipamentele de la bordul trenului și Radio Block Centre (RBC). Mecanicul primește în timp real date privind autorizația de mișcare, limitele de viteză și condițiile de circulație, fără a depinde exclusiv de interpretarea semnalelor laterale clasice”, a transmis CFR Infrastructură.
Măsurătorile au fost făcute cu echipamente montate pe trenul dedicat acestor teste, automotorul Alstom Coradia Polyvalent, la viteza de 160 km/h.
Date înregistrate automatAstfel, au fost înregistrate date privind nivelul semnalului recepționat, calitatea comunicației radio, rata erorilor de bit, raportul semnal-zgomot, continuitatea acoperirii, transferul între celulele radio și eventualele întreruperi ale transmisiei. Datele sunt înregistrate automat de echipament, care furnizează un raport la finalizarea curselor, în care sunt evidențiate problemele identificate.
„Aceste măsurători sunt efectuate pentru verificarea remedierii problemelor identificate în urma testelor din anul 2025. Prin astfel de acțiuni tehnice, CFR S.A. susține exploatarea infrastructurii în condiții moderne, eficiente și conforme cu standardele europene, în beneficiul călătorilor, operatorilor feroviari și interesului public”, mai transmite compania.
Ministrul interimar al Transporturilor Radu Miruță a vorbit, vineri, despre Dominic Fritz și condamnarea acestuia de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
„Nu este acuzat de vreo faptă penal㔄El nu este acuzat de incompatibilitate, nu este de vreo faptă penală. Este un conflict de interese în urma căruia nu se pierde mandatul de primar”, a transmis Miruță.
Miruță a afirmat că „s-a discutat aseară în partid. Ministrul va cere un vot de încredere din partea partidului și va merge mai departe la CEDO pentru apărarea situației în care se află”.
„Eu am încredere fără echivoc în buna credință a domnului Fritz, fără rezerve”, a mai menționat ministrul interimar.
Întrebat dacă există riscul unui puci în USR, Radu Miruță a precizat că „există foarte multă dorință de a se vedea un puci în USR”.
USR, „mai unit ca niciodată”Însă, „partidul este mai unit ca niciodată”, a conchis ministrul interimar.
Ministrul interimar al Transporturilor și Infrastructurii, Radu Miruță, a declarat vineri că situația din sistemul feroviar și din proiectele finanțate prin PNRR este mai complicată decât anticipase la preluarea mandatului.
Oficialul a afirmat că există numeroase probleme care necesită soluții urgente, de la vagoanele abandonate pe liniile ferate până la proiectele europene aflate în întârziere.
„Sunt mai multe probleme decât zile de când am ajuns eu. Am început să le iau în ordinea în care le-am descoperit și să înțeleg exact care sunt cauzele pentru fiecare dintre ele.”, a declarat ministrul.
Vagoane abandonate, blocate de litigii și birocrațieRadu Miruță a precizat că a cerut explicații privind numeroasele vagoane trase pe linii ferate din diferite zone ale țării.
Potrivit acestuia, procesul de mutare și valorificare a acestora avansează mai lent decât ar trebui.
Ministrul a explicat că unele cazuri sunt blocate de litigii, iar altele de proceduri administrative și juridice complexe. „Am întrebat de ce sunt vagoane trase în diverse zone ale căii ferate din România. Am început să primesc date că unele sunt în litigii, că altele sunt afectate de probleme juridice apărute după situația CFR Marfă,” a declarat Miruță.
El a menționat și situațiile apărute după dificultățile financiare ale CFR Marfă.
„Există situații în care, atunci când vrei să oprești sau să schimbi anumite lucruri, apar tot felul de motivații legale care sunt valide. Eu nu pot să fac asta cu încălcarea legii.”, a subliniat ministrul, referindu-se la eventualele măsuri de accelerare a procesului.
Negocieri cu Bruxelles-ul pentru salvarea unor fonduri PNRRRadu Miruță a vorbit și despre stadiul proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Potrivit acestuia, România încearcă să obțină acceptul Comisiei Europene pentru o evaluare bazată pe gradul efectiv de execuție al lucrărilor. „Pe noi ne avantaja să fim măsurați la gradul de progres al întregului proiect. Comisia punea problema să ni se plătească doar etapele închise complet. Diferența de bani pe care o pierdeam era una semnificativă.”
Ministrul a explicat că numeroase proiecte sunt realizate parțial, însă anumite etape nu sunt finalizate complet. „Suntem în situația în care multe etape sunt în curs și nu vor fi închise. Ne încurcă foarte tare dacă nu sunt închise să se piardă toți banii. Ne ajută foarte mult să ni se recunoască procentul efectiv realizat din lucrări.”
În aceste condiții, există riscul ca unele fonduri să nu poată fi decontate integral.
„S-au antamat niște lucrări pe PNRR pentru care nici pe plan măcar nu exista realitatea, nici în teorie, că vor fi terminate.”, a declarat Miruță.
El a precizat că obiectivul actual este reducerea la minimum a sumelor care ar putea fi pierdute. „Nu contează din ce cauză s-a ajuns aici. Contează ce putem face din acest moment, astfel încât banii pe care îi pierdem să fie cât mai puțini.”
Potrivit ministrului, recuperarea unei părți cât mai mari din finanțarea europeană ar permite utilizarea banilor din bugetul de stat pentru alte investiții: „Este evident că există o lipsă de bani. Cu cât pierdem mai puțini bani europeni, cu atât ne rămân mai multe resurse din bugetul național pentru obligațiile pe care le avem.”
Întrebat despre angajări la MetrorexÎn cadrul aceleiași conferințe, ministrul a fost întrebat despre informațiile potrivit cărora persoane ar sta la coadă pentru depunerea dosarelor de angajare la Metrorex.
Radu Miruță a declarat că nu are informații despre o astfel de situație.
El a precizat însă că le-a transmis reprezentanților din Consiliul de Administrație necesitatea optimizării cheltuielilor: „Principiul pe care îl transmit celor din Consiliul de Administrație este optimizarea cheltuielilor. Dacă există probleme, ele trebuie să se reflecte în indicatorii de performanță ai conducerii.”
Ministrul a subliniat că nu poate interveni direct în deciziile operative ale conducerii companiilor din subordine.
„Eu nu pot din birou să pun mâna pe telefon și să influențez o decizie a directorului. Legea nu îmi permite acest lucru”, a afirmat acesta.
Totodată, Miruță a arătat că poate solicita îndeplinirea unor indicatori financiari și poate cere explicații atunci când există suspiciuni privind utilizarea ineficientă a resurselor.
Ministrul a adăugat că va verifica informațiile privind eventualele angajări la Metrorex, dacă vor fi puse la dispoziție date suplimentare.
Potrivit lui Miruță, este vorba despre 9 tronsoane de autostradă finanțate prin SAFE, dintre care 6 au contractele deja semnate.
Potrivit lui Miruță, în 30 mai au rămas trei contracte nesemnate din cauza unor contestații la CNSC. Între timp, două dintre ele au fost rezolvate, iar în aceste zile România se află în discuții pentru încheierea acordului cu Ucraina și Moldova.
Motivul încheierii acordului este acela că două dintre tronsoane reprezintă capetele de drumuri dintre Ucraina și dinspre Republica Moldova și este nevoie de încheierea unui acord cu aceste țări.
Miruță a clarificat și o dezinformare care circulă în spațiul public, aceea mai precis că banii prin SAFE, nu doar din Apărare, ci și din Transporturi, ajung spre alte țări, mai precis spre firme din Ucraina.
„Este o minciună și este o intoxicare, nu știu neapărat cu ce scop dar pot bănui. Am verificat care sunt companiile care au câștigat construirea celor nouă loturi de autostradă și șapte din nouă companii sunt românești”, a declarat Miruță, în calitate de ministru al Transporturilor.
Potrivit lui Miruță, celelalte două companii sunt una spaniolă și una italiană.
Este vorba doar despre un acord de subcontractare încheiat de o firmă privatăÎn calitate de ministru al Transporturilor, Radu Miruță a precizat că pentru trei dintre tronsoanele câștigate de o firmă românească cu sediul în Bistrița, acea firmă a făcut acord de subcontractare și pentru o parte din cele trei lucrări cu o firmă din Ucraina.
„Dar ministerul a încheiat contract cu firmă din România pe o procedură competitivă pe licitație cu cel mai mic preț”, a declarat Miruță.
Miruță a reiterat că 7 din 9 firme sunt românești, iar ponderea banilor din SAFE ce se derulează cu firme românești, crește.
„Șapte din nouă firme sunt românești și ponderea banilor din safe care se derulează cu firme românești, față de 60% la apărare, crește astăzi aducând în această pondere și banii cheltuiți pe zona de infrastructură rutieră”, a conchis Miruță.
În cazul TAROM, Miruță a afirmat că unele calcule din proiectul de buget sunt construite pe ipoteze pe care le consideră nerealiste. Ministrul a oferit exemplul costului combustibilului, susținând că în document era prevăzut un preț de 950 de euro pe tonă, în condițiile în care costul real ar fi de aproximativ 1.400 de euro. El a invocat și gradul de ocupare al aeronavelor, afirmând că estimările de cheltuieli au fost realizate pornind de la premisa unor curse pline, deși în realitate avioanele ar circula frecvent cu multe locuri libere. „Responsabilitatea, din punctul meu de vedere, este să oprești aceste pierderi atunci când le vezi. Nu să semnezi un document în care 2 plus 2 scrie că e egal cu 10 și să spui că e corect”, a declarat ministrul.
Nu există garanția că veniturile vor fi încasateReferitor la CFR Călători, Miruță a susținut că în proiectul de buget sunt incluse venituri considerate certe, deși acestea depind de o serie de condiții și nu există garanția că vor fi încasate. Ministrul nu a detaliat natura acestor venituri, argumentând că o prezentare mai amplă nu ar fi în interesul comercial al companiei. „Sunt niște potențiale venituri pe care CFR Călători le are, care nu pot fi considerate a fi certe. Sunt foarte multe condiții care influențează încasarea acestor venituri sau nu”, a spus Miruță.
Estimările nerealiste nu vor primi validarea ministruluiMinistrul a respins ideea că blocarea aprobării bugetelor ar afecta companiile și a susținut că adevăratul risc este validarea unor calcule pe care le consideră artificiale. „Știți ce nu este în avantajul acestor companii de stat? Ca din această clădire să se dea apă la moară celor care trag bani din această companie și să spună că e în regulă. Eu opresc asta”, a afirmat el. Radu Miruță a precizat că, potrivit legislației privind societățile comerciale, nu poate da dispoziții directe conducerilor celor două companii, însă poate influența deciziile prin reprezentanții statului în adunările generale ale acționarilor. El a insistat că nu va valida documente bugetare care, în opinia sa, conțin estimări nerealiste.
„S-au făcut pași în sensul că s-a deblocat situația între ARF și PESA. Existau obligații în contract de mentenanță. Obligația de mentenanță nu a fost demonstrată. Pe șapte sau opt trenuri s-au făcut recepția, pe ce justificare eu nu văd, dar recepția a fost făcută. i-am sancționat oprindu-le banii asociați mentenanței. Adică ei aveau obligație de a cheltui câte 35 de milioane pentru fiecare dintre cele patru centri de mentenanță, cu bani pe care îi solicitaseră fără că aceste centri trebuie să fie finalizate. Din prețul trenului pe care statul român trebuie să-l plătească, i-am oprit penalizându-i și oprindu-le suma respectivă de bani”, a declarat ministrul Miruță.
Negoiceri pentru deblocarea contractuluiÎn prezent, se discută o posibilă cesionare a activităților de mentenanță între CFR Călători, ARF și PESA, în cadrul unor negocieri aflate în desfășurare.
„Acuma este o cesionare a mentenanței între CFR Călători, ARF și PESA, care se discută în aceste zile, dar pasul semnificativ este un triunghi de relații între PESA și ARF, după care între ARF, CFR Călători sau, mă rog, operatorul privat și PESA. Prima bucată s-a rezolvat prin faptul că se oprește această sumă de bani cu obligația de a demonstra în continuare că fac aceste centre de mentenanță, dar nu le vom da banii pe ceva ce n-au făcut cum se propusese inițial”, declară oficialul.
Miruță a precizat că, în opinia sa, contractul a pornit într-o formă problematică, fiind inițial blocat complet, dar că în prezent aproximativ 80% din acesta a fost deblocat.
„Sunt ultimele discuții în care CFR călătorii vrea să se asigure că există unde să se poate fi făcută mentenanța pentru trenurile care urmează să plece. CFR Călători trebuie să primească dovada de la producătorul acestor trenuri care are capacitate să facă mentenanță. Există o discuție de reglementare europeană în care producătorul PESA a venit cu un certificat pe care statul român pare că trebuie să-l ia în considerare, un certificat european care atestă capacitatea de a face mentenanță. A pornit prost acest contract. A fost blocat complet. S-a deblocat în aprecierea mea 80% din el”, conchide Miruță.
„Nu va creşte preţul la metrou nici acum, nici probabil în perioada următoare”, a declarat Radu Miruţă.
„Am decis anularea creşterii biletului la metrou, care ar fi trebuit să se întâmple peste câteva zile. Am închis definitiv acest subiect”, a spus ministrul interimar al Transporturilor.
Radu Miruță a criticat modul în care Metrorex a încercat să rezolve problemele financiare ale companiei și a spus că banii publici trebuie folosiți mai eficient.
El a adăugat că problemele Metrorex nu trebuie acoperite prin tarife mai mari suportate de pasageri.
„Există foarte mult spațiu la Metrorex, chiar de mâine, de a se reduce semnificativ cheltuielile”, a spus ministrul.
Ministrul interimar a spus că Metrorex ar putea obține venituri suplimentare și din închirierea unor spații pentru reclame, dar pe baza unor reguli clare.
„Nu trebuie să se revină în stațiile de metrou cu toate chioșcurile și toate maghernițele pe care oamenii trebuie să le ocolească. Dar se poate face un plan astfel încât să existe o metodă civilizată de a obține bani din închirierea anumitor suprafețe”, a spus Miruță.
Majorarea tarifelor la metrou trebuia să intre inițial în vigoare la 1 mai, dar fusese amânată până la 1 iulie. Potrivit noilor prețuri propuse, o călătorie cu metroul ar fi urmat să crească de la 5 lei la 7 lei.
