Potrivit informațiilor apărute în publicația The Independent, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a cerut operatorilor străini de cabluri submarine „taxe de protecție” pentru acordarea permiselor necesare întreținerii infrastructurii de pe fundul mării, sugerând că, în lipsa plăților, ar putea apărea întârzieri sau perturbări ale lucrărilor de reparații.
„Vom impune taxe pentru cablurile de internet”, a declarat purtătorul de cuvânt al armatei iraniene, Ebrahim Zolfaghari, într-un mesaj publicat pe platforma X.
Strâmtoarea Ormuz, considerată deja un punct strategic pentru transporturile globale de petrol, joacă și un rol important în infrastructura digitală internațională. Mai multe cabluri de fibră optică traversează zona, conectând India și statele din Asia de Sud-Est cu Europa.
Principalele sisteme de cabluri din Golful Persic, afectatePrintre principalele sisteme de cabluri care traversează regiunea se numără Asia-Africa-Europe 1 (AAE-1), care leagă Asia de Sud-Est de Europa, rețeaua Falcon, ce conectează India și Sri Lanka de statele din Golful Persic, Sudan și Egipt, precum și Gulf Bridge International Cable System, care conectează toate statele din Golful Persic, inclusiv Iranul. Două dintre aceste rețele de cabluri, Falcon și Gulf Bridge International, traversează apele teritoriale iraniene.
Măsura ar putea afecta indirect mari companii tehnologice precum Microsoft, Meta, Google și Amazon, care depind de aceste rute pentru transferul internațional de date. Totuși, analiștii subliniază că sancțiunile americane împotriva Iranului complică posibilitatea ca firmele occidentale să efectueze astfel de plăți către Teheran.
Cablurile submarine transportă aproximativ 99% din traficul global de internet, potrivit Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (ITU), agenția ONU pentru tehnologiile digitale. Acestea sunt folosite pentru transferul de date, telecomunicații și electricitate între state și sunt esențiale pentru serviciile cloud și comunicațiile online.
Transferurile globale de date, în pericolPresa afiliată statului iranian a avertizat că eventuale avarii ale cablurilor ar putea afecta transferuri globale de date în valoare de trilioane de dolari și conectivitatea internațională, deși unii experți consideră că Iranul își supraevaluează influența pentru a obține un avantaj strategic în eventualitatea unor viitoare atacuri.
Experții avertizează că, în timp de pace, o avarie la un cablu submarin poate fi remediată în mai puțin de trei săptămâni, însă într-un context de conflict reparațiile ar putea întârzia semnificativ, provocând perturbări economice și tehnologice majore.
„Cablurile avariate înseamnă încetinirea internetului sau pene, perturbări ale comerțului electronic, întârzieri ale tranzacțiilor financiare și consecințe economice generate de toate aceste probleme”, a declarat analista în geopolitică și energie Masha Kotkin.
Analiștii avertizează că economiile dependente de fluxurile de date, precum Emiratele Arabe Unite, India, Arabia Saudită sau Qatar, ar putea resimți rapid efectele unor eventuale restricții, în condițiile în care sistemele bancare, centrele regionale de cloud și platformele de tranzacționare energetică depind de infrastructuri digitale cu latență foarte redusă.
Curtea Penală Internațională (CPI) de la Haga a solicitat un mandat secret de arestare pe numele ministrului israelian de finanțe, Bezalel Smotrich.
Politicianul de extremă dreapta a declarat marți, într-o conferință de presă, că a fost informat despre cerere luni seară. El a refuzat să spună cine l-a informat sau ce motive a oferit instanța. Nici CPI, nici autoritatea de urmărire penală relevantă nu au comentat încă, arată FAZ.
Procedura pentru astfel de cereri este confidențială: procuratura poate face apel la judecători, care trebuie să aprobe cererea dacă există suficiente suspiciuni de infracțiuni care intră în competența instanței. Smotrich a descris mandatele de arestare împotriva oficialilor guvernului israelian drept o „declarație de război” din partea Autorității Palestiniene. Smotrich cere ocuparea permanentă a GazeiÎn noiembrie 2024, instanța a emis mandate de arestare împotriva prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, a fostului său ministru al Apărării, Yoav Galant, și a liderului Hamas, Ibrahim Al-Masri.
Aceștia sunt acuzați de crime de război și crime împotriva umanității în războiul din Gaza. Anul trecut, Marea Britanie și alte patru țări au impus sancțiuni lui Smotrich și ministrului israelian, la fel de extremist, Itamar Ben-Gvir, acuzându-i de incitare repetată la violență împotriva palestinienilor din Cisiordania.
Smotrich solicită, de asemenea, ocuparea permanentă a Fâșiei Gaza și reconstrucția așezărilor evreiești de acolo, care au fost evacuate în 2005. Netanyahu, însă, a respins aceste planuri.
În noiembrie 2024, CPI emisese mandate de arestare pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu și fostului său șef al apărării, Yoav Gallant, precum și pe numele unui lider Hamas, Ibrahim Al-Masri, pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității în conflictul din Gaza.
Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța nu a respectat măsurile impuse în anul 2025 referitoare la organizarea serviciului de remorcare a navelor maritime în portul Constanța, astfel că a fost amendată cu aproape 1,6 milioane de lei.
Mai mult, CSDN a impus amenzi cominatorii în valoare de 12.546 lei, reprezentând 1% din cifra de afaceri zilnică medie din anul 2025, pentru fiecare zi de întârziere. Aceste amenzi se aplică până la implementarea măsurilor obligatorii dispuse prin Decizia nr. 1/20251.
Deciziile CSDN sunt obligatorii și nerespectarea măsurilor impuse prin acestea constituie contravenție și se sancționează cu amendă. CSDN poate aplica amenzi cominatorii pentru fiecare zi de întârziere a implementării măsurilor dispuse, pentru a determina părțile vizate să se conformeze. Deciziile CSDN prin care se aplică amenzi sunt executorii.
Traseul decizieiPotrivit sursei citate, în 2025, CSDN a constatat că administrația portului Constanța nu a respectat prevederile europene de stabilire a unui cadru privind furnizarea de servicii portuare și a normelor privind transparența financiară a porturilor și nu a organizat serviciul de remorcare a navelor maritime în conformitate cu legislația europeană.
Măsurile impuse de CSDN au vizat stabilirea, în termen de 60 de zile, a cerințelor pentru furnizarea serviciilor portuare de remorcare a navelor maritime în portul Constanța, conform reglementărilor europene, astfel încât acestea să fie transparente, obiective și nediscriminatorii.
„Administrația portuară avea obligația de a impune companiilor care doresc să presteze acest serviciu portuar cerințe minime privind acordarea sau refuzarea furnizării de servicii portuare de remorcare în portul Constanța, cu respectarea reglementărilor europene. De asemenea, administrația portuară trebuia să elaboreze un calendar de implementare a măsurilor dispuse și să informeze CSDN cu privire la stadiul fiecărei etape implementate”, potrivit documentului transmis de Consiliul Concurenței.
Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA (CNAPM) a fost înființată în 1998, prin reorganizarea Regiei Autonome Administrația Portului Constanța și este controlată de Ministerul Transporturilor, care deține pachetul majoritar de 80%, alături de Fondul Proprietatea, cu 20% din acțiuni.
