The largest loss was reported by the National Railway Company CFR SA, which recorded a negative result of 417.3 million lei. This company manages public railway infrastructure, a strategic sector that has suffered from years of underfunding, delayed investments, and high maintenance costs.
In second place is Societatea Electrocentrale Craiova SA, which reported a gross loss of 400.9 million lei. This company operates in the energy sector, where production costs, regulated prices, necessary investments, and market pressures can significantly impact financial results.
The third-largest loss was reported by Compania Naţională Unifarm SA, which showed a net loss of 354.2 million lei. This places Unifarm among the most troubled public companies analyzed in the report, as its loss exceeds the 350 million lei benchmark.
Fourth on the list is the National Railway Freight Transport Company CFR Marfă SA, which reported a gross loss of 320.8 million lei. This well-known state-owned entity has faced difficulties for years due to competition, historical debts, and restructuring issues.
The list continues with Compania Municipală Termoenergetica Bucureşti SA, which reported a loss of 198.5 million lei. This company plays a vital role in supplying heat to the capital but operates within a system characterized by outdated infrastructure, network losses, and dependency on public support.
Metrorex SA is also among the top losers, reporting a net loss of 181.1 million lei. The Bucharest metro operator provides critical urban transportation services, but high operating costs and fare policies can pressure its financial results.
Another significant loss was recorded by Societatea Complexul Energetic Valea Jiului SA, which posted a gross loss of 152.3 million lei. This company operates in a sector facing structural challenges related to the energy transition, high costs, and the need for restructuring.
Top state-owned companies with losses exceeding 100 million lei include:
– Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA: 417.3 million lei
– Societatea Electrocentrale Craiova SA: 400.9 million lei
– Compania Naţională Unifarm SA: 354.2 million lei
– CFR Marfă SA: 320.8 million lei
– Bucharest Municipal Thermal Energy Company SA: 198.5 million lei
– Metrorex SA: 181.1 million lei
– Valea Jiului Energy Complex SA: 152.3 million lei
The report emphasizes that the losses suffered by these companies must be analyzed within the context of their economic and social roles. Many of them do not operate as typical market firms but provide essential public services such as rail transport, urban transportation, thermal energy, and infrastructure. Nonetheless, the substantial losses raise concerns regarding management efficiency, financial sustainability, and the use of public resources.
This issue is particularly significant given the extensive nature of the state-owned enterprise sector. The report examined a total of 1,735 companies under the control of the state or local authorities, with majority or full public ownership. Of these, 1,421 were active while 314 were inactive, being in bankruptcy, insolvency, liquidation, dissolution, or insolvency.
In contrast to the loss-making firms, the report also mentions state-owned companies that reported positive financial results in 2024. These include Hidroelectrica, Romgaz, the Bucharest National Airports Company, Transelectrica, Transgaz, the National Printing House, the Constanţa Maritime Ports Administration, the National Investment Company, the Romanian Lottery, and the Romanian Vehicle Registry.
This disparity illustrates that the public economic sector cannot be treated uniformly. While some state-owned companies generate significant profits and revenues, others incur large losses, especially in areas where public service is crucial and costs cannot be fully covered by the market.
The report highlights the need for more stringent oversight of state-owned companies, particularly those that consistently report losses or rely on subsidies. Without clear performance indicators, recovery plans, and managerial accountability, losses may continue to be financed by public funds without any genuine improvement in the services provided.
Prepared in 2025 with the most recent official data available, primarily from 2024, the report analyzes central public administration, local government, and state-owned enterprises. The data used comes from official sources, mainly from the Ministry of Finance, and was processed with support from the World Bank.
The report indicates that approximately 55% of these employees fall within the 45–59 age group. Based on this demographic trend, the authors estimate that a significant portion of the workforce will retire in the coming years.
A similar situation is observed in state-owned companies, where the largest group of employees is also within the 55–59 age range. The report estimates that over 55% of employees in these companies will reach retirement age in the next 15 years.
The report suggests that an aging workforce presents an opportunity for gradually reducing the administrative apparatus. This can coincide with efforts to simplify, digitize, and automate internal processes and public services. In practical terms, the government could decrease the number of positions by not automatically filling roles left vacant by retiring employees. This reduction can be paired with the reorganization of institutions, consolidation of certain structures, digitization of administrative workflows, and the elimination of repetitive tasks that can be automated.
However, the report also cautions that a wave of retirements could create challenges. In some sectors, mass departures might lead to the loss of essential skills that are difficult to replace. Therefore, the authors emphasize the need for professional retraining and preparing new generations for fields where the state may experience staff shortages.
This issue is further complicated by budgetary pressures. The report notes that personnel expenses reached over 164 billion lei in 2024, which is equivalent to 9.3% of the country’s GDP.
Additionally, analyzing the workforce by age group can help the state predict which sectors will see significant declines in personnel. The data can also inform professional retraining programs, curriculum adaptations, and training for new generations.
This information is outlined in the „Report on the Analysis of the Efficiency of Central and Local Public Administration,” prepared by the Prime Minister’s Office in 2025, based primarily on official data from 2024.
Potrivit datelor oficiale prezentate vineri de reprezentanții ligii, Daron Russell a reușit 4 intercepții în meciul disputat de clujeni cu Buducnost, performanță care îl plasează la egalitate pe primul loc în această categorie statistică în runda inaugurală a sferturilor.
Russell a fost la egalitate cu DJ Stewart, jucător al formației Cedevita Olimpija, ambii conducând topul intercepțiilor după prima rundă.
Cel mai bun marcator din cele patru meciuri disputate a fost Džanan Musa, cu 31 de puncte pentru Dubai Basketball.
Cel mai bun recuperator a fost Miralem Halilović, cu 14 recuperări în meciul dintre echipa sa Bosna BH Telecom și Partizan Mozzart Bet.
La pase decisive, liderul rundei a fost Umoja Gibson, cu 9 assisturi pentru Cedevita Olimpija.
U-BT Cluj-Napoca a pierdut primul meci din serie cu echipa muntenegreană Buducnost, în deplasare, scor 73-86. Partida a doua este programată vineri seară, de la ora 20:00, la Cluj.
În celelalte trei sferturi de finală s-au înregistrat următoarele rezultate: Dubai – Spartak Subotica 102-74, Partizan – Bosna 81-73, Steaua Roșie Belgrad – Cedevita 101-92.
În sferturi se joacă după sistemul „cel mai bun din trei partide”.
Pompierii încearcă să limiteze extinderea flăcărilor, în timp ce vântul puternic și terenul minat complică intervenția. Potrivit administrației rezervației naturale Cernobîl, incendiul se întindea vineri dimineață pe aproximativ 1.100 de hectare. Imagini publicate de serviciile de urgență din Ucraina arată coloane uriașe de fum alb ridicându-se deasupra pădurilor din zona contaminată radioactiv după accidentul nuclear din 1986. Autoritățile au precizat că focul a izbucnit joi „ca urmare a prăbușirii unei drone”, fără a indica însă proveniența acesteia, mai scrie Euronews.
⚠️ BREAKING: Massive forest fire rages in Chornobyl. The exclusion zone is burning
The fire has already engulfed more than 1,100 hectares of forest and is spreading rapidly due to strong winds.
Some areas cannot be extinguished at the moment because rescuers are hindered by… pic.twitter.com/xRzM1BO42p
— NEXTA (@nexta_tv) May 8, 2026
Radiațiile sunt „în limite normale”În ultimii ani, Ucraina a acuzat în repetate rânduri Rusia că pune în pericol instalațiile nucleare prin atacuri și operațiuni militare în apropierea acestora. Anul trecut, o dronă rusească a perforat unul dintre scuturile de protecție care acoperă reactorul explodat în catastrofa de la Cernobîl. Zona din jurul centralei este în mare parte abandonată după explozia nucleară din 1986, considerată unul dintre cele mai grave accidente nucleare din istorie. Autoritățile ucrainene au transmis că nivelul radiațiilor rămâne „în limite normale”, în ciuda extinderii incendiului. Serviciul de urgență a avertizat însă că situația este dificilă din cauza vremii uscate și a rafalelor puternice de vânt. „Incendiul se răspândește rapid și afectează noi zone de pădure”, au transmis autoritățile. Intervenția pompierilor este limitată și de pericolul reprezentat de minele existente în anumite sectoare ale zonei de excludere.
Cernobîl a mai fost afectat de incendii majoreZona contaminată a fost lovită și în 2020 de incendii de vegetație care au durat mai multe săptămâni și au provocat atunci o creștere temporară a radiațiilor de fond. Luna trecută s-au împlinit 40 de ani de la dezastrul nuclear de la Cernobîl, produs în aprilie 1986 în timpul unei explozii la reactorul 4 al centralei.
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, este invitatul ediției de vineri a emisiunii „OFF The Record”, difuzată de la ora 13:00, în exclusivitate pe Mediafax.
În cadrul emisiunii vor fi abordate teme precum instabilitatea politică și impactul acesteia asupra economiei, costurile împrumuturilor României, evoluția inflației și riscurile generate de dezechilibrele bugetare.
Discuția vizează și absorbția fondurilor din PNRR, prețurile ridicate la energie, reformele economice promovate în ultimii ani și șocurile externe care pot afecta economia României.
Daniel Dăianu conduce Consiliul Fiscal din 2019. Instituția are rolul de a analiza politicile fiscal-bugetare și sustenabilitatea finanțelor publice ale României.
Economist și academician, Dăianu a fost ministru al Finanțelor și membru în conducerea BNR.
Racheta ar fi suferit mai multe eșecuri în trecut, însă, în ciuda nereușitelor anterioare, Rusia a anunțat că pregătește un nou test de rachete Sarmat, în perioada ce coincide cu Ziua Victoriei, în data de 9 mai, potrivit Kyiv Post.
Președintele Vladimir Putin a descris racheta drept o piatră de temelie a arsenalului nuclear de generație următoare al Rusiei. Însă, lansările anterioare nu au fost cu succes, înregistrând explozii în timpul fazelor de testare din 2024-2025.
Mai multe zone, închise pentru lansareMiercuri, autoritățile din regiunea Kamchatka, din Rusia, au avertizat cu privire la o activitate iminentă cu rachete la poligonul de testare Kura și au interzis orice prezență sau mișcare civilă în zonă. În următoarea zi, Rusia a emis avertismente aviatice, cunoscute sub numele de Notificări către Piloți (NOTAM), îndemnând aeronavele să evite mai multe zone restricționate, precum zone din Marea Barents, Marea Kara, regiuni din apropierea lanțului muntos Kura și baza Forțelor de Rachete Strategice Dombarovsky din regiunea Orenburg, potrivit aceleiași surse.
Mai mulți analiști, citați de The Moscow Times, spun că aceste închideri seamănă foarte mult cu pregătirile pentru un test cu rachetă cu rază lungă de acțiune.
Analistul francez în domeniul apărării, Etienne Marcuz, de la Fundația pentru Cercetare Strategică, a adăugat că momentul ales ar putea fi semnificativ din punct de vedere politic, o fereastră de lansare fiind deschisă, între 8 și 11 mai. Marcuz a adăugat că lansarea ar putea avea loc chiar înainte sau în timpul zilei de 9 mai, o dată extrem de simbolică în Rusia care marchează Ziua Victoriei.
Testările vin în contextul în care Rusia se confruntă cu o atenție sporită asupra dezvoltării dificile a rachetei.
Testările anterioare au fost un eșecMarcuz și alți experți spun că testele recente Sarmat s-au încheiat cu eșecuri în faza incipientă, inclusiv cu o lansare raportată în care racheta s-a prăbușit, la scurt timp după decolare.
Eșecurile vin într-un moment sensibil din punct de vedere politic, în timp ce Ucraina continuă să atace teritoriul rus cu drone, obligând Moscova să reducă sau să anuleze unele demonstrații militare tradiționale.
Sarmat a fost conceput pentru a înlocui rachetele R-36M2 „Voyevoda” din epoca sovietică, cunoscute, în clasificarea NATO, drept „Satan”, care au format coloana vertebrală a forței nucleare grele de descurajare a Rusiei încă din timpul Războiului Rece, mai arată sursa.
Rachetele nu fac încă parte din serviciul operaționalÎntârzierea înlocuirii lor ridică semne de întrebare cu privire la fiabilitatea pe termen lung a sistemului nuclear de descurajare terestră al Rusiei, spun analiștii.
Rachetele „Topol” mai vechi, câteva zeci de sisteme „Voyevoda” rămase și unități hipersonice „Avangard” mai noi fac, de asemenea, parte din arsenal. În plus, Rusia deține rachete balistice lansate de pe submarine, ca parte a triadei sale nucleare.
În ciuda a peste un deceniu de dezvoltare, Sarmat nu a intrat încă în serviciul operațional, în ciuda promisiunilor anterioare ale Kremlinului că va fi introdus până în 2020.
