„Nu știu cum vă petreceți dvs. seara, dar eu mi-am luat laptopul și studiez organigrama și „procesele de management” ale STB”, a transmis, luni, Ciucu, printr-un mesaj publicat pe Facebook.
Ciucu a prezentat mai multe cifre a ilustra situația financiară a Societății.
„În STB avem cca. 250 de economiști și cca. 200 de directori și șefi. La toată Administrația Prezidențială lucrează cca. 200 de oameni. Altfel, datoria curentă a STB este de 1,6 miliarde de lei, iar serviciul de transport public ne costă anual cca. 1,7 miliarde de lei. Bugetul municipiului Brașov este de 1,7 miliarde. Cu scoli, spitale, deșeuri, parcuri, străzi, investiții, turism, poliție locală etc. etc. Deci, acum, STB-ul a ajuns sa ne coste cât două municipii Brașov. Bugetul mediu al sectoarelor din București este de cca. 2,7 – 3 miliarde de lei. STB consumă cât o primărie de sector. Sectorul 7”, notează Ciucu.
Ciprian Ciucu precizează că STB nu se află direct în subordinea Primarului General, ci sub autoritatea Consiliul General al Municipiului București și a ADITPBI și a acuzat pe „PSD/Piedone/AUR”, că au respins auditul STB pe care l-a solicitat.
Primarul afirmă că analizează personal datele disponibile și anunță că vor urma întâlniri cu conducerea STB și cu sindicatele, în vederea stabilirii unui plan de restructurare și reechilibrare bugetară.
Pentru redresarea situației financiare a STB, Ciprian Ciucu a propus majorarea tarifelor aplicate serviciilor de transport în comun, însă Consiliul General al Municipiului București a respins inițiativa.
Thibaud Breteau era desfășurat de aproximativ o lună într-o misiune externă, activând ca armurier în cadrul detașamentului de muniții al unei baze franceze din Iordania, ca parte a Operațiunii Chammal, relatează Le Figaro.
Sâmbătă, sergentul-major fusese grav rănit în urma unui accident produs în timpul unei acțiuni de manipulare a muniției. În urma rănilor, acesta a încetat luni din viață.
Operațiunea Chammal a fost lansată în 2014 și reprezintă contribuția Franței la coaliția internațională „Inherent Resolve”, care sprijină forțele irakiene în lupta împotriva Statului Islamic, având și rolul de consiliere pentru autoritățile politice și militare din Irak.
Breteau s-a înrolat în armată în 2013 și în perioada august-octombire 2017 mai participase la o misiune în Orientul Mijlociu tot în cadrul Operațiunii Chammal.
Militarul a fost decorat cu mai multe distincții, printre care Medalia Apărării Naționale (nivel argint), Medalia pentru Misiuni Externe cu baretele Sahel și Orientul Mijlociu, precum și Medalia pentru Protecția Teritoriului cu bareta Sentinelle.
„Generalul Forțelor Aeriene Jérôme Bellanger, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene și Spațiale, se înclină cu profundă tristețe în fața memoriei acestui aviator care a fost victima unui accident în timpul unei operațiuni în timp ce își îndeplinea misiunea. Gândurile sale sunt alături de familie, cei dragi și camarazii de luptă”, a transmis Ministerul Forțelor Armate.
La moartea militarului a reacționat și comunitatea locală, primarul orașului din care era originar, a declarat : „Comunitatea La Teste-de-Buch și-a pierdut unul dintre ai săi”.
Acest prag obligă, prin lege, Guvernul și Parlamentul României să ia măsuri de reducere a datoriei publice, potrivit Gândul.
Ministerul Finanțelor a publicat, luni, rapoartele despre datoria publică în lunile octombrie și noiembrie. Cifrele arată că guvernul Bolojan a adăugat 81 mld. lei la datoria publică, de când a preluat mandatul. Datoria publică totala la final de noiembrie era de 1.121 mld lei, pe când la final de iunie 2025, era de 1.040 mld. lei. Practic, abia acum a ieșit la iveală că datoria României a spart pragul de 60% din PIB încă din octombrie 2025.
La finalul lui noiembrie 2025, datoria țării a atins un nou vârf de 1.121 mld. lei. Este pentru prima dată când datoria publică trece peste această bornă de 60% din PIB, de altfel acesta fiind un prag indicat prin tratatele de Aderare ale României la UE.
În momentul în care România a decis să intre în comunitatea europeană, a fost de acord ca nivelul datoriei publice să nu poată depăși nivelul de 60% din PIB.
Dar și legislația națională impune măsuri pentru scăderea pragului de îndatorare. Legea nr. 69/2010, legată de responsabilitatea fiscal-bugetară, spune că, dacă s-a depășit pragul de 60% din PIB, datoria trebuie redusă cu 5 puncte procentuale anual.
Mai multe detalii pe Gândul.
Ungaria și Slovacia sunt ultimele țări din Uniunea Europeană care mai primesc petrol rusesc prin ramura sudică a conductei Drujba, care traversează Ucraina. Livrările au fost însă oprite după raidul aerian din 27 ianuarie, care a avariat conducta, potrivit ministrului ucrainean de externe, notează The Moscow Times.
În luna februarie nu au existat livrări de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia, a relatat Bloomberg.
În ianuarie, fluxurile au avut o medie de aproximativ 150.000 de barili pe zi. Prin comparație, media zilnică a livrărilor în primele două luni ale anilor 2022–2025 a fost de aproximativ 200.000 de barili pe zi.
Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a declarat săptămâna trecută că ramura sudică a conductei Drujba a fost lovită în timpul atacului rusesc din 27 ianuarie, publicând fotografii cu ceea ce a descris drept conducta în flăcări.
„Știm că partea ungară se pregătește din nou să se plângă de problemele legate de tranzitul petrolului rusesc prin conducta Drujba. Nu putem decât să le recomandăm să se adreseze «prietenilor» lor de la Moscova cu aceste fotografii”, a scris el pe platforma X.
Luni, ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a acuzat Ucraina că nu a reluat tranzitul din motive politice, afirmând că el și ministrul economiei din Slovacia au cerut Croației sprijin pentru a asigura aprovizionarea cu petrol rusesc prin conducta Adria.
„Solicităm Croației să permită transportul petrolului rusesc către Ungaria și Slovacia prin conducta Adria, deoarece derogarea noastră de la sancțiuni permite importul de petrol rusesc pe cale maritimă dacă livrările prin conducte sunt întrerupte”, a scris Szijjártó pe X. „Securitatea aprovizionării energetice a unei țări nu trebuie să devină niciodată o problemă ideologică. De aceea ne așteptăm ca Croația, spre deosebire de Ucraina, să nu pună în pericol securitatea aprovizionării cu petrol a Ungariei și Slovaciei din motive politice.”
Szijjártó a precizat că derogarea de la sancțiunile UE acordată Ungariei și Slovaciei le permite să importe petrol rusesc pe mare în cazul întreruperii livrărilor prin conducte.
Totuși, Uniunea Europeană a impus un embargo asupra importurilor maritime de țiței rusesc în decembrie 2022, iar derogarea pentru cele două state fără ieșire la mare se aplică doar livrărilor prin conducte.
Conducta Adria pornește de la coasta Adriaticii din Croația către Ungaria, permițând ca petrolul adus cu petrolierele să fie transportat spre interiorul continentului.
Până în prezent, Budapesta a respins apelurile repetate ale Bruxellesului de a diversifica sursele de aprovizionare prin creșterea livrărilor via Adria din partea exportatorilor non-ruși.
Guvernul premierului Viktor Orbán a susținut anterior că Adria nu are capacitatea necesară pentru a acoperi nevoile Ungariei și că taxele de tranzit mai ridicate impuse de Croația fac transportul neviabil din punct de vedere comercial.
În octombrie 2025, Szijjártó a acuzat Croația că „încearcă să profite de războiul din Ucraina”.
Ministrul economiei din Croația, Ante Šušnjar, a declarat atunci că acuzațiile repetate ale Ungariei privind taxele excesive și capacitatea insuficientă a conductei sunt „100% neadevărate”.
„Este doar o scuză pentru a cumpăra petrol rusesc. Nu avem nicio problemă în a asigura livrările. Putem fi pregătiți în câteva minute”, a declarat el pentru Politico.
Analiștii spun că Budapesta a arătat puțină voință politică pentru a renunța treptat la petrolul rusesc. Ilona Gizińska, expertă în Ungaria la Center for Eastern Studies, a afirmat că cel mai problematic aspect al unei astfel de decizii ar fi impactul asupra bugetului de stat, în condițiile în care deficitul Ungariei se apropie de 4,6% din PIB.
În timp ce importurile UE de țiței rusesc au scăzut de la 26% în 2021 la aproximativ 3%, Ungaria și-a crescut dependența de la 61% la 86%, potrivit analiștilor.
Slovacia rămâne complet dependentă de importurile de petrol rusesc.
Prezent la Antena 3, Mircea Geoană, fost ministru de Externe al României, crede că România se află într-o situație lipsită de direcție, confuză și fără un leadership autentic.
Geoană pledează pentru o mobilizare a experților și pentru reforme structurale adaptate noii realități geopolitice și economice.
„O senzație de haos”Geoană a criticat modul în care actuala conducere gestionează contextul complex, afirmând că există „o senzație de haos” și lipsă de coerență în decizii.
„Fac un pas înainte, doi înapoi… parcă nu știu pe unde să o ia. Într-un moment de criză, națiunea are nevoie de încredere, iar încrederea este cea care lipsește în momentul de față.”
În opinia sa, recâștigarea încrederii românilor trebuie să înceapă cu prezentarea unui plan clar de țară și cu asumarea publică a etapelor și obiectivelor.
„Spune: „planul nostru de țară este ăsta. Suntem într-un moment de criză, dar în luna cutare facem asta, apoi asta”. Lipsesc toate aceste repere”, spune acesta.
Ieșirea din „pilot automat” și o lume în schimbareÎn opinia lui Geoană, România nu mai poate funcționa în paradigma vechilor aranjamente euro-atlantice.
„Eram pe pilot automat. UE, NATO, relația cu America… știam să facem treaba asta. Acum acele formate nu mai sunt ceea ce erau înainte”.
El a subliniat că lumea traversează transformări profunde, cu accent tot mai mare pe dimensiunea economică și geo-economică și pe pragmatism.
„Se rescriu cărțile inclusiv pentru viitoarea prosperitate a națiunilor… se schimbă modelul economic, contractul social, ideologia partidelor”.
Task force-uri și atragerea experțilorGeoană a încercat să acrediteze ideea că e nevoie de mobilizare a unor competențe externe statului și, de asemenea, că este nevoie de crearea unor structuri flexibile de lucru și a înaintat conceptul de „task-force transversal”, adică de experți apolitici cooptați din diferite domenii.
„Este nevoie de task force-uri transversale dincolo de ministere… să coopteze oameni care știu să facă treaba asta”, a spus Geoană.
El a criticat hiperpolitizarea administrației și incapacitatea sistemului public de a atrage specialiști de top: „Nu mai avem resurse în statul român să facem ceva de foarte bună calitate… nu pot să închiriez pe legea achizițiilor publice pe cineva talentat”.
Geoană a exemplificat cu necesitatea unor experți capabili să construiască argumente solide pentru investiții tehnologice majore.
„Am nevoie de un specialist care să-mi facă un business-case pentru Google, Amazon, Microsoft sau Nvidia… nu o chestiune politică și birocratică”.
În opinia sa, implicarea profesioniștilor ar aduce credibilitate și ar transforma discursul politic din slogan în acțiune concretă.
„Vorbele politicienilor încep să capete puțină concretețe și reconstruim această încredere”.
„Așa cum ne așternem, așa vom dormi”Geoană a insistat asupra nevoii de realism și colaborare largă.
„Dacă este complicat, recunoști că este complicat, ceri ajutor… nimeni nu le știe pe toate.”
El a sugerat inclusiv crearea unor consilii consultative pentru președinte și guvern.
„Putem face un advisory board… pentru că așa cum ne așternem acum, așa vom dormi multe decenii.”
„Noi am intrat în această ședință (a coaliției – n.r.) cu acest țintar, dacă vreți, ca sistemul de ordine publică, înțelegând aici poliția și armata, jandarmeria, tot acest sistem, profesorii, adică educația și sănătatea, să fie exceptate de la aceste tăieri cu 10%. E un lucru pe care, într-un final, coaliția l-a acceptat, ceea ce vă spun că mă bucură”, a declarat luni seară, la România TV, președintele PSD, Sorin Grindeanu.
Grindeanu a spus că partenerii de guvernare au înțeles mesajul social-democraților privind oprirea tăierilor.
„Membrii coaliției au înțeles ceea ce noi spunem de mult timp, că această sarabandă a tăierilor trebuie să înceteze, că toate lucrurile care au generat aceste tăieri nu au făcut din punct de vedere economic bine, dovadă fiind indicatorii macroeconomici și statistici pe care i-ați văzut săptămâna trecută. Eu cred că e un lucru bun ceea ce s-a întâmplat azi. E un început, dar adevărata bătălie, din punctul nostru de vedere, se va da la buget. La buget unde va trebui să avem aprobat acel pachet de solidaritate”, a afirmat liderul PSD.
Întrebat dacă impozitele locale rămân la autoritățile locale sau nu, Grindeanu a răspuns că asta este cererea PSD și a invocat susținere inclusiv din partea USR.
„Asta este ceea ce PSD-ul cere și care punct de vedere este susținut din ce am văzut azi chiar și de USR. De-aia spuneam azi în ședință că s-a găsit chiar și în USR PSD (…) Văd că pe acest punct de vedere și cei de la USR, prin vocea lui Dominic Fritz, au susținut că aceste impozite trebuie să rămână local”, a afirmat președintele PSD.
Grindeanu a precizat care sunt prioritățile PSD în discuțiile pe buget.
„Eu cred că tot ceea ce ține de buget în acest moment poate fi discutat pe anumite priorități. Prioritățile din punctul nostru de vedere sunt următoarele: Până la jumătatea acestui an trebuie să se închidă PNRR-ul, iar cofinanțarea pentru PNRR trebuie să fie asigurată pe proiectele de investiții. Asta ar fi prima prioritate. A doua prioritate este cea legată de autoritățile locale. Trebuie să continui investițiile în același nivel ca și anul trecut. A treia prioritate în buget o reprezintă pachetul social. Asta este punctul de vedere al PSD-ului și asta vom susține. Vom susține ca pensiile și acele ajutoare pe care dumneavoastră le-ați prezentat one-off să fie date, trebuie să revenim la să corectăm toate acele aberații de anul trecut cu CASS pentru veterani, pentru deținuți politici, pentru mame”, a mai spus Grindeanu.
Declarațiile au fost făcute luni seară, la Romania TV, unde Grindeanu a susținut că proiectul de buget poate fi negociat pe baza unor priorități clare, PSD indicând trei direcții principale.
Prima prioritate vizează finalizarea PNRR până la jumătatea acestui an. „Până la jumătatea acestui an trebuie să se închidă PNRR-ul, iar cofinanțarea pentru PNRR trebuie să fie asigurată pe proiectele de investiții”, a declarat liderul PSD.
A doua prioritate este legată de finanțarea autorităților locale. Grindeanu a cerut ca proiectele de dezvoltare din teritoriu să fie menținute la același ritm de anul trecut: „Trebuie să continuăm investițiile în același nivel ca și anul trecut.”
A treia prioritate este pachetul social, pe care PSD îl consideră esențial în construcția bugetară. „Este punctul de vedere al PSD și asta vom susține”, a mai spus Grindeanu.
„Aberațiile de anul trecut”În plus, acesta a afirmat că trebuie eliminate „aberațiile de anul trecut”, indicând explicit situații legate de CASS. Potrivit lui, trebuie corectate prevederile privind contribuția la sănătate pentru veterani, foști deținuți politici și mame: „Toate aceste lucruri trebuie să se regăsească în buget și trebuie să fie corectate.”
Întrebat ce va face PSD dacă propunerile sale nu sunt acceptate, Sorin Grindeanu a dat un răspuns tranșant: „Eu sper că aceste lucruri vor fi în bugetul de stat. Dacă nu vor fi, PSD-ul nu va vota bugetul.”
În același timp, ministrul Muncii, Florin Manole, a spus că tăierile la categoriile vulnerabile trebuie explicate de cei care le-au decis.
„Pentru tăierile de la categoriile vulnerabile, cred că trebuie să răspundă cine le-a gândit. Nu pot să fiu avocatul unor măsuri pentru care nu cred că există bucurie în a le lua”, a afirmat Manole.
Întrebat la A3CNN dacă românii vor plăti mai puțin la energie în acest an, ministrul Energiei a explicat că autoritățile analizează atât costurile de producție, transport și stocare, cât și modul în care este organizată piața unde se tranzacționează electricitatea.
Potrivit acestuia, România ar putea obține reduceri vizibile dacă vor fi corectate disfuncționalitățile identificate recent în mecanismul de tranzacționare. Ministrul a afirmat că, în prezent, există situații în care companii românești cumpără energie din Germania la un preț mai mic decât cel disponibil pe piața internă, ceea ce indică probleme structurale.
În același timp, oficialul a vorbit despre existența unui „cvasi-monopol” pe platforma locală de tranzacționare, care ar menține prețurile mai ridicate decât media europeană. Guvernul intenționează să permită accesul României la o platformă internațională utilizată la nivelul Uniunii Europene, blocată până acum din motive administrative și de reglementare.
Ministrul susține că, dacă aceste schimbări vor fi implementate și există voință politică, scăderea tarifelor la energie și gaze devine posibilă, obiectivul fiind reducerea facturilor pentru consumatori și apropierea de nivelurile europene.
„Prin optimizarea costurilor de producție, transport și stocare a energiei electrice putem să ajungem la o scădere de cel puțin 10%–15% în perioada următoare. Am mai descoperit, împreună cu colegii mei, săptămâna trecută, un element important. Pe piața pe care se tranzacționează energia în România există un fel de monopol, care are prețurile în medie cu 9,5% mai mari decât pe o platformă folosită în toată Uniunea Europeană. Astăzi avem companii din România care cumpără energie din Germania, de exemplu, mai ieftină cu aproximativ 10% decât cea pe care o găsesc în România.
Întâmplător, acea platformă internațională nu poate opera în România pentru că anumite interpretări administrative spun că nu respectă unele regulamente și legi. Am primit această informație săptămâna trecută și mă ocup ca România să fie parte din această piață. Dacă judecăm doar după acest aspect, o scădere de aproximativ 9% a prețului din piață este posibilă.
Cu bună credință, cu organizare fermă și cu voință politică aliniată, atât a coaliției, cât și a opoziției, sunt convins că putem reduce prețul energiei și al gazelor. Îmi asum să fac tot ce ține de mine în această direcție, astfel încât românii să nu mai plătească printre cele mai mari prețuri la energie din Uniunea Europeană”, a declarat Ivan.
Un pachet legislativ al UE care prevede acordarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro Ucrainei în perioada 2026-2027 urmează să fie aprobat oficial de Consiliul UE pe 24 februarie, potrivit European Pravda.
Pachetul urmează să fie aprobat în cadrul unei reuniuni a consiliului pentru Afaceri Generale.
„Pachetul legislativ necesar pentru acordarea Ucrainei unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru acoperirea nevoilor sale financiare pentru 2026 și 2027 este de așteptat să primească aprobarea finală în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Generale al UE din 24 februarie”, a declarat un diplomat european de rang înalt sub condiția anonimatului, pentru sursa citată.
Oficialul a adăugat că pachetul va apărea pe agenda Consiliului Afacerilor Generale al UE din data de 24 februarie. Aprobarea pachetului necesită un vot majoritar din partea statelor membre UE.
„Ucraina va primi aceste fonduri necesare în cel de-al doilea trimestru al anului”, a adăugat diplomatul.
Decizia privind împrumutul comun a fost inițiată încă din decembrie anul trecut. Suma ar urma să acopere două treimi din nevoile Ucrainei în perioada 2026-2027, atât în domeniul bugetar, cât și în cel al Apărării.
Săptămâna trecută, Parlamentul European a aprobat propunerea de a acorda împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru finanțarea cheltuielilor militare și bugetare.
