Agregator de ştiri

Semnătura lui Donald Trump va apărea pe viitoarele bancnote americane, a anunțat joi Departamentul Trezoreriei, o premieră pentru un președinte american în exercițiu. Primele bancnote de 100 de dolari care poartă noua semnătură vor fi tipărite în iunie. Aceasta va fi apoi extinsă și la alte denominațiuni, se arată în comunicatul guvernului, potrivit Le Figaro.

Această mișcare cu semnătura lui Trump constituie o premieră pentru un președinte în exercițiu, deoarece, în mod tradițional, bancnotele americane poartă semnăturile secretarului Trezoreriei și ale trezorierului, nu ale președintelui, relatează AP.

Este cel mai recent exemplu în care Trump își pune numele și imaginea pe instituții culturale americane, după ce a redenumit Institutul pentru Pace din SUA, clădirea de arte performative a Centrului Kennedy și o nouă clasă de nave de luptă, printre alte omagii.

Monedă comemorativă din aur cu imaginea lui Trump

Planurile vin în tandem cu un efort continuu de a plasa chipul lui Trump pe o monedă.

La începutul acestei luni, o comisie federală pentru arte a aprobat designul final pentru o monedă comemorativă din aur de 24 de carate cu imaginea lui Trump, menită să celebreze cea de-a 250-a aniversare a Americii, pe 4 iulie. La sfârșitul anului trecut Monetăria SUA a dezvăluit modelele monedelor care comemorează cea de-a 250-a aniversare a independenței americane. Acestea înfățișau documentele fondatoare și Războiul de Independență, dar până la acel moment nu și pe președintele Donald Trump, în ciuda eforturilor unor aliați de a-i plasa chipul pe o monedă.

Secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat într-un comunicat că „nu există o modalitate mai puternică de a recunoaște realizările istorice ale marii noastre țări” decât prin bancnote de dolari americani care poartă semnătura lui Trump.

Trezorierul SUA, Brandon Beach, a declarat într-un comunicat că imprimarea semnăturii lui Trump pe moneda americană „nu este doar potrivită, ci și binemeritată”.

Biroul de Gravură și Imprimare din SUA este responsabil pentru producerea tuturor bancnotelor, în timp ce Monetăria SUA produce toate monedele.

 

Premiile Oscar ale Academiei vor părăsi Hollywood-ul și se vor muta în centrul orașului Los Angeles începând cu 2029, anul în care vor fi transmise în direct pe YouTube pentru prima dată, a anunțat Academia joi, potrivit Le Figaro.

Ceremonia, care are loc în mod tradițional la Teatrul Dolby de pe Hollywood Boulevard, va avea loc la Teatrul Peacock, o sală de concerte situată într-o vastă piață la în fața zgârie-norilor din centrul orașului Los Angeles, numită LA Live, care include și stadionul echipei Los Angeles Lakers, Crypto.com Arena.

Parteneriat pe 10 ani pentru Oscar

Această decizie este valabilă timp de zece ani, ca parte a unui parteneriat cu AEG, compania care administrează acest loc cultural și sportiv. „Pentru cea de-a 101-a ediție a Premiilor Academiei și nu numai, Academia este încântată să colaboreze îndeaproape cu AEG pentru a face din LA LIVE cadrul perfect pentru celebrarea noastră globală a cinematografiei, atât pentru publicul din sală, cât și pentru fanii filmelor din întreaga lume”, au declarat președintele Academiei, Bill Kramer, și președintele Lynette Howell Taylor, într-un comunicat.

„Strategic, tot noi ăștia din această sală s-ar putea să luăm decizia în 2028. Dacă vrem să câștigăm președinția României, nu trebuie să fim ai lui Nicușor Dan pe veci”, se aude liberalul citat pe înregistrarea care a intrat în posesia Gândul.

Așadar grija liberală este să se desprindă de Nicușor Dan, să nu fie percepuți ca oamenii președintelui dacă vor să aibă șanse să cucerească Cotroceniul peste 4 ani.

Tot în înregistrare vorbesc și de USR. Dușman egal cu PSD

„Noi cred că astăzi trebuie să fim foarte tranșanți. Nu e bun nici PSD-ul, nici USR-ul. Să nu mai începem cu chestiunile astea”, a mai spus Ștefan Stoica.

Liberalii, reuniți în ședință la Vila Lac, au discutat viitorul coaliției de guvernare cu PSD și USR

Membrii Partidului Național Liberal s-au reunit  la Vila Lac, pentru a tranșa situația dificilă în care se află la acest moment coaliția de guvernare, pe măsură ce, practic, toate partidele au nemulțumiri. 

Ulterior, au trimis un comunicat prin care au făcut un apel la „responsabilitate”.

Liberalii i-au acuzat pe social-democrați, într-un comunicat oficial, că ar încalca protocolul coaliției. Bolojan, lider PNL și premier al României, a plusat și i-a numit pe PSD-iști responsabili de „dinamitarea” Guvernului, în cadrul unei emisiuni TV.

Schimbul de replici a continuat cu reacția lui Sorin Grindeanu care a sugerat că liberalii că ar gravita către o guvernare alături de AUR: „Am văzut „bezele” trimise de reprezentații PNL către AUR”, a afirmat președintele social-democraților.

La polul opus se află nucleul Nicușor Dan-USR, formațiunea care l-a susținut în campania prezidențială. Președintele, pe de altă parte, spune că există „rațiune” în coaliție.

„La fiecare dintre cele patru partide eu văd raționalitate. Evident că sunt discuții, le văd, le cunosc, dar văd pe de altă parte raționalitate”, a declarat Nicușor Dan.

Banca Transilvania (TLV), cea mai mare bancă din România, le propune acţionarilor distri­buirea unui dividend brut de 1,284 lei pe acţiune din profitul net aferent anului 2025, ceea ce, raportat la preţul de închidere de 36,2 lei din 25 martie 2026, implică un randament de aproximativ 3,5%, semnificativ sub nivelul de circa 6% din anul anterior.

Familia de medici Puşcaşu din Suceava, care a pus bazele brandului medical Bethesda, policlinică şi spital, are în plan o investiţie într-un centru pentru vârstnici, care să ofere şi servicii medicale integrate. Primul pas a fost achiziţia unui teren în jurul oraşului, urmând ca proiectul să prindă contur treptat, spune medicul Ştefan Puşcaşu, fondatorul Bethesda.

Bugetul de 400 mil. euro din PNRR pentru fondurile de investiţii a fost împărţit în proporţie de 90%, mai exact au fost alocaţi aproape 350 de milioane de euro către 20 de actori. E vorba de fonduri de private equity, venture capital şi infrastructură. Unele nume sunt noi, altele sunt deja active în piaţă de ceva vreme. Unele sunt iniţiative româneşti, altele regionale sau globale.

Banca Transilvania (TLV), cea mai mare bancă din România, propune acţionarilor distri­buirea unui dividend brut de 1,284 lei pe acţiune din profitul net aferent anului 2025, ceea ce, raportat la preţul de închidere de 36,2 lei din 25 martie 2026, implică un randament de aproximativ 3,5%, semnificativ sub nivelul de circa 6% din anul anterior.

După zece ani de creş­tere con­tinuă, econo­mia locală trebuie să îşi construiască pre­mi­sele pentru urmă­toa­rea etapă de creştere. România trebuie să schimbe ecuaţia de creştere economică pe care s-a bazat până re­cent şi să se concentreze pe a­vantajele pe care le are pentru dezvoltarea din perioada următoare. Aceasta a fost una dintre concluziile la care au ajuns participanţii din cadrul conferinţei ZF TOP 1.000 cele mai mari companii din România. Creştem prin investiţii.

Coreea de Sud, o econo­mie avansată şi puter­nic in­dus­trializată, cu venituri mari, este dependentă în totali­tate de impor­tu­rile de petrol. Circa 70% din aces­tea sunt din ţări din Orientul Mijlociu. Tot petrolul folo­sit de această ţară, iar Coreea de Sud este unul din cei mai mari consumatori de ţiţei din lume, trebuie să treacă prin strâmtoarea Ormuz pentru a ajunge la ea.

Cu siguranţă traversăm o perioadă complicată, în care avem mai multe întrebări decât certitudini, însă o certitudine este că acest „Top 1.000 cele mai mari companii din România“ este la a noua ediţie. În condiţiile în care vedem ce dinamică există în media, faptul că acest anuar, în format print, îşi face loc pe piaţă şi este urmărit ne dă încredere.

Sala polivalentă din Tulcea, o investiţie de 124 mil. lei, aflată pe lista marilor proiecte publice prioritizate, ar putea fi gata în mai, deşi termenul iniţial era finalul anului trecut.

Un comerciant din eMAG Marketplace poate să-şi creas­că vânzările cu până la 50% pe acelaşi portofoliu de produse doar prin folo­sirea serviciului de fulfillment al eMAG, care asigură livrare a doua zi de luni până duminică, şi să adauge încă 20-30% vânzări incrementale extinzându-se în Bulgaria şi Ungaria - pieţe în care peste 10.000 de selleri români vând deja prin platformă, potrivit Stejarei Pircan, senior VP commercial la eMAG, care coordonează operaţiunile comerciale din cele trei ţări.

Pieţele financiare au intrat într-o fază de revenire uşoară la începutul săptămânii, pe fondul semnalelor de dezescaladare a tensiunilor din Orientul Mijlociu, însă incertitudinile rămân ridicate, iar evoluţiile continuă să fie dictate de fluxul de ştiri şi de negocierile geopolitice, potrivit lui Horia Braun, director general al Erste Asset Management.

JTI, producător japonez de ţigarete şi dispozitive de încălzit tutunul sub brandul Ploom, investeşte 300 de milioane de euro într-o nouă fabrică, în Ştefăneşti de Jos, judeţul Ilfov, după 30 de ani de prezenţă a companiei în România. Ea va fi gata în 2027 şi va înlocui actuala unitate de producţie din Bucureşti, care a atins capacitatea maximă.

Compania Briza Mării Negre, una dintre cele mai mari firme din turism de pe litoralul românesc, care controlează mai multe restaurante şi două hoteluri, va primi două grupuri de 100 turişti olandezi şi francezi, iar în toamnă la fel. Până în pandemie ajungeau 2.000 de străini anual în hotelul de patru stele din Germania, Franţa sau Olanda care solicitau şi servicii de recuperare.

Pe o piaţă a muncii tot mai tensionată, în care competiţia pentru talente se intensifică, salariul nu mai este suficient pentru a convinge un angajat să rămână.

Evenimentele sportive au puterea de a fi un coagulant pentru comunităţile locale şi mai ales în oraşele mai mici ale ţării. Cu toate că multe dintre evenimentele sportive se întâmplă în marile oraşe – Bucureşti sau Cluj-Napoca – cele organizate în oraşele mai mici ale ţării reuşesc să aibă mai mult o componentă socială decât sportivă.

Timp de aproape trei decenii, compa­nii­le din Big Tech au avut un scut juridic aproape impenetrabil: Secţiunea 230 din Communi­ca­tions Decency Act, o lege federală americană din 1996 care spune, în esenţă, că „niciun fur­nizor sau utilizator al unui serviciu informatic interactiv nu va fi tratat ca editor sau autor“ al informaţiilor publicate de alţii.

Industria europeană are în faţă un nou test de rezilienţă în condiţiile în care războiul din Orientul Mijlociu împinge în sus preţurile energiei, însă sectorul nu se confruntă deocamdată cu o criză de amploarea şocului ener­getic din 2022, spun analiştii, potrivi The Wall Street Journal.