Consiliul Politic Național al PSD și grupurile parlamentare ale partidului se reunesc luni la Sinaia pentru a stabili mandatul de negociere cu președintele Nicușor Dan. Șeful statului este așteptat să organizeze, la începutul lunii septembrie, o nouă rundă de consultări cu partidele pentru desemnarea premierului.
Potrivit surselor MEDIAFAX, președintele Nicușor Dan ar urma să propună un premier aparent independent politic, care să conducă un Guvern PSD.
Ședința Consiliului Politic Național al PSD este programată de la ora 11:00, iar de la ora 15:00 va avea loc reuniunea grupurilor parlamentare ale partidului.
Social-democrații vor stabili mandatul cu care conducerea partidului va merge la negocierile de la Palatul Cotroceni privind formarea unui nou Guvern. De altfel, PSD va discuta care sunt prioritățile legislative pentru sesiunea ordinară a Parlamentului, care începe marți.
„Consiliul Politic Național al Partidului Social Democrat se reunește luni, 31 august 2026, ora 11:00, la Sinaia, și va fi urmat de o conferință de presă. Iar începând cu ora 15.00 va avea loc reuniunea Grupurilor Parlamentare ale PSD. (Hotel Mara, Str. Toporașilor nr. 1, Sinaia, jud. Prahova)”, se arată în mesajul transmis de PSD.
Pe agenda social-democraților se află și proiecte care nu au fost finalizate în sesiunile extraordinare ale Parlamentului din această vară. Printre acestea se numără legea salarizării bugetarilor, proiect boicotat chiar de PSD.
Președintele Nicușor Dan a anunțat că va organiza la începutul lunii septembrie o nouă rundă de consultări pentru desemnarea premierului. Șeful statului a spus că, în perioada vacanței parlamentare, nu a considerat potrivită o nouă nominalizare, în condițiile în care nu exista o majoritate pentru învestirea unui Guvern.
„După cele două nominalizări, am realizat că nu există șanse de majoritate pe perioada vacanței parlamentare și atunci, inclusiv din perspectiva agențiilor de rating care urmau să vină să evalueze România, ar fi fost tare nefericit ca știrile din presa globală să fie «al treilea guvern n-a fost investit, al patrulea guvern a fost investit în România». Ăsta e motivul pentru care pe lunile iulie-august, în afară de discuții permanente cu partidele politice, n-am făcut o desemnare. Acum, imediat la 1 septembrie, o să avem o nouă consultare, o să vedem formală sau informală, și eu cred că vom găsi o majoritate pentru un Guvern care să fie stabilă”, a spus președintele, joi seară, într-o conferință de presă.
Președintele Nicușor Dan a declarat că România are nevoie de un nou Guvern înainte de plecarea sa la Summitul ONU de la New York.
El a mai precizat și că există mai multe variante pentru viitoarea formulă guvernamentală, însă în acest moment nu vede suficientă susținere pentru un Cabinet format din miniștri tehnocrați.
„În acest moment nu văd susţinere pentru un Guvern cu miniştri tehnocraţi. Deci este mult mai probabil un guvern cu miniştri politici”, a precizat el.
Adresându-se ministrului Justiției în cadrul unei reuniuni dedicate incendiilor și la care au participat înalți oficiali civili și militari, președintele Algeriei a ordonat o modificare a Codului Penal înainte de 15 septembrie, potrivit Le Figaro.Tebboune a solicitat ca proiectul de lege să fie înaintat guvernului și apoi studiat „rapid” de Parlament . „Reinstaurăm pedeapsa cu moartea pentru incendiatori”, a declarat el. „Vor avea loc execuții” odată ce toate apelurile pentru cei condamnați vor fi epuizate, a insistat el în imagini difuzate la televiziune.
Algeria a declarat trei zile de doliu oficial și a anulat toate festivitățile culturale și evenimentele sportive în urma incendiilor. Conform cifrelor oficiale publicate până în prezent, cel puțin 12 persoane au murit în urma incendiilor forestiere devastatoare din apropierea orașelor Béjaïa, Jijel și Tizi-Ouzou, dar surse locale se tem că numărul morților ar putea fi mult mai mare.
Suspecții au fost arestațiMinistrul Sănătății, Mohamed Seddik Aït Messaoudène, a declarat vineri că numărul morților este „foarte mare”, fără a oferi o cifră exactă. Autoritățile au indicat că mai multe persoane suspectate de declanșarea incendiilor au fost arestate. „Nimeni nu poate înfrânge Algeria”, a declarat președintele Tebboune, care a promis, de asemenea, că victimele care și-au pierdut case, mobilier, electrocasnice, animale sau pomi fructiferi vor fi despăgubite integral de către stat înainte de 15 septembrie.
Incendiile au stârnit durere generalizată în toată țara. O mulțime a participat la înmormântarea în masă a victimelor într-unul dintre cimitirele din Jijel, conform imaginilor difuzate la televiziune și pe site-urile de știri locale. De miercuri seară, numeroase videoclipuri cu incendiile au fost distribuite pe rețelele de socializare, în special de către cetățenii prinși de flăcări în această regiune de coastă și muntoasă cunoscută pentru peisajele sale idilice.
Incendiile forestiere au fost alimentate de vânturi puternice și de un val de căldură intens, fenomene exacerbate de secetele din ce în ce mai frecvente cauzate de schimbările climatice. Protecția Civilă a desfășurat resurse semnificative, inclusiv avioane de bombardament cu apă.
Cele două imagini au fost publicate pe conturile oficiale ale lui Maduro și sunt datate 25 iunie, însă apar abia acum, la aproape opt luni după capturarea acestuia de către SUA, scrie publicația Il Post.
Într-una dintre fotografii, Maduro stă în fața unui perete și privește direct spre cameră, în timp ce ridică două degete în forma literei „V”. În cealaltă imagine apare, de asemenea, în trening gri. Fotografiile sunt primele imagini noi publicate pe canalele sale oficiale după ce Maduro a fost capturat de Statele Unite, în ianuarie, în urma unei operațiuni militare.
Maduro este în detenție la New YorkDe la capturarea sa, conturile oficiale ale fostului lider venezuelean au continuat să publice mesaje de susținere sau materiale grafice care numărau zilele de detenție, însă nu fuseseră publicate fotografii recente cu acesta. Mesajele care însoțesc noile imagini le mulțumesc susținătorilor pentru sprijin și afecțiune și includ o referință biblică.
Președintele venezuelean Nicolas Maduro capturat de SUA. Sursa foto: Hepta/Mediafax Foto
Maduro se află în prezent în detenție la New York și urmează să fie judecat în Statele Unite. Procesul este programat să înceapă în iunie 2027, în cadrul dosarului în care fostul președinte este acuzat de infracțiuni legate de traficul de droguri și terorism.
Fotografiile îl arată fără cătușe și fără bandă pe ochi. Ținuta gri este similară cu cea purtată într-o imagine realizată în momentul transportării sale în Statele Unite. Totuși, nu există deocamdată o confirmare independentă a momentului în care au fost realizate fotografiile sau a autenticității lor.
De ce apar imaginile tocmai acumPublicarea fotografiilor are loc într-un moment în care relația dintre noua conducere a Venezuelei și fostul președinte s-a schimbat semnificativ. Delcy Rodríguez, fosta vicepreședintă a lui Maduro, conduce în prezent Venezuela și s-a îndepărtat treptat de fostul lider. Potrivit sursei, Rodríguez a renunțat inclusiv la solicitările pentru eliberarea lui Maduro și a soției acestuia, Cilia Flores, și a îndepărtat din guvern mai mulți dintre foștii colaboratori importanți ai lui Maduro.
În același timp, Maduro continuă să aibă susținători în rândul componentei mai radicale a fostului regim, care privește cu ostilitate influența Statelor Unite asupra Venezuelei. Astfel, imaginile în care Maduro apare sănătos și zâmbitor pot avea o importantă componentă politică și de imagine.
Sursa citată notează că răspândirea unor asemenea fotografii ar putea fi în interesul guvernului Rodríguez și, implicit, al Statelor Unite, dacă scopul este transmiterea mesajului că fostul președinte se află într-o stare bună. Deocamdată nu este clar cine a realizat fotografiile, unde au fost făcute și de ce au fost publicate la mai mult timp după data înscrisă pe ele.
Investigația Mediazona și BBC Russian oferă una dintre cele mai detaliate evidențe independente ale militarilor ruși morți în Ucraina, arată Kyiv Independent.
De la ultima actualizare, realizată la jumătatea lunii august, lista a crescut cu 3.393 de nume.
Jurnaliștii au identificat victimele pe baza unor informații publice, printre care necrologuri, mesaje publicate de rude, relatări ale presei regionale și anunțuri ale autorităților locale.
Bilanțul real ar putea fi mult mai mareCele 242.747 de cazuri reprezintă doar decesele pe care Mediazona și BBC Russian au reușit să le confirme.
Autorii investigației subliniază că numărul real al militarilor ruși uciși în Ucraina este probabil semnificativ mai mare, deoarece nu toate decesele ajung în surse publice și nu toate pot fi verificate independent.
În aproximativ 225.000 de cazuri, data morții este cunoscută. Acest lucru înseamnă aproape 93% din totalul deceselor confirmate.
Lista include peste 88.600 de voluntari, aproximativ 26.600 de foști deținuți recrutați și peste 20.000 de militari mobilizați.
Printre victime se numără și 7.596 de ofițeri.
Cifrele privind pierderile diferă semnificativEstimările privind pierderile Rusiei variază mult în funcție de sursă și de metodologia folosită.
Pe 31 iulie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că Rusia a suferit aproximativ 1,6 milioane de pierderi militare de la începutul invaziei pe scară largă. Estimarea sa includea aproximativ 700.000 de militari ruși uciși.
În același timp, Zelenski a spus că aproximativ 50.000 de militari ucraineni au fost uciși și circa 400.000 au fost răniți.
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei estima, la 30 august, că Rusia a pierdut aproximativ 1.486.600 de militari de la începutul invaziei. Această cifră nu separă morții de răniți și alte categorii de pierderi.
Prin urmare, cifra de 242.747 reprezintă decese confirmate nominal, nu totalul pierderilor militare rusești.
Rusia întâmpină probleme și la recrutarePierderile ridicate pun presiune asupra eforturilor Rusiei de recrutare.
Evaluări ale serviciilor occidentale de informații indică faptul că armata rusă nu a reușit în 2026 să atingă constant obiectivul de recrutare de aproximativ 30.000 de militari pe lună.
Potrivit acestor evaluări, numărul militarilor pierduți lunar depășește capacitatea de recrutare, ceea ce ar putea determina Kremlinul să ia în calcul noi mobilizări.
Biroul președintelui Ucrainei a afirmat pe 27 august că Rusia ar pregăti recrutarea a 600.000 de oameni în 2026-2027.
Ucraina spune că războiul nu se va încheia rapidÎn paralel, Ucraina continuă să se confrunte cu propriile probleme de efective.
Kyrylo Budanov, șeful Biroului președintelui Ucrainei, a declarat pe 28 august că țara nu își permite să mobilizeze mai puțin de 30.000 de oameni pe lună.
El a avertizat că încheierea războiului pe termen scurt este „nerealistă”.
Kremlinul a inclus Mediazona pe lista „agenților străini”Investigația privind pierderile armatei ruse apare într-un context dificil pentru Mediazona.
Autoritățile ruse au inclus publicația pe lista „agenților străini” pentru a doua oară, potrivit informațiilor publicate de Mediazona pe 21 august.
În ciuda presiunilor autorităților, jurnaliștii continuă să actualizeze baza de date cu militarii ruși ale căror decese pot fi confirmate.
Cifra de 242.747 nu reprezintă, așadar, bilanțul total al militarilor ruși morți în războiul din Ucraina, ci numărul de decese identificate nominal și verificate de această investigație independentă. Chiar și în această formă, datele oferă o imagine asupra dimensiunii pierderilor suferite de armata rusă în peste patru ani de război.
Prețul petrolului a crescut cu peste 1% după ce Statele Unite au atacat o insulă iraniană din strâmtoarea Ormuz, iar Teheranul a răspuns cu alte atacuri asupra unor baze americane din Iordan, relatează AlJazeera.
Piețele reacționează la riscul ca noua escaladare să afecteze transporturile de energie din regiune.
Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 1,08 dolari, respectiv 1,23%, până la 89,18 dolari pe baril, la ora 00:40 GMT.
Petrolul american e cu 92 de cenți mai scumpPetrolul american West Texas Intermediate (WTI) a urcat cu 92 de cenți, adică 1,10%, până la 84,32 dolari pe baril.
Creșterea prețurilor vine în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu a intrat în cea de-a șasea lună, iar tensiunile din jurul strâmtorii Ormuz sporesc temerile privind transportul petrolului și gazelor.
„Se pare că am intrat într-o nouă etapă de escaladare. Este imposibil de spus cât va dura. Ar putea fi vorba despre zile sau despre săptămâni”, a declarat Tony Sycamore, analist de piață la IG, pentru Reuters.
Strâmtoarea Ormuz este o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie, iar orice perturbare a traficului maritim poate exercita presiuni suplimentare asupra prețurilor petrolului.
Evoluția cotațiilor va depinde în perioada următoare de amploarea confruntării dintre SUA și Iran și de eventualele efecte asupra transporturilor prin această zonă strategică.
Informații de contextForțele americane au lovit lansatoare de rachete iraniene în zona strâmtorii Ormuz, într-o nouă escaladare a tensiunilor dintre Washington și Teheran, potrivit AP.
Atacul reprezintă prima acțiune militară americană în această zonă după o pauză de aproximativ o lună, potrivit unui oficial american citat de presa internațională.
Explozii au fost auzite în apropierea insulei Larak, aflată în strâmtoarea Ormuz, potrivit unor publicații semioficiale din Iran.
La scurtă vreme, Garda Revoluționară Islamică a Iranului (IRGC) își asumă o serie de atacuri asupra unor baze americane din Iordania, ca răspuns la loviturile SUA asupra insulei Larak, potrivit AlJazeera.
Televiziunea de stat iraniană IRIB afirmă că atacul american asupra insulei Larak s-a soldat cu moartea și rănirea mai multor militari iranieni și civili.
Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) respinge acuzațiile Gardienilor Revoluției Islamice din Iran (IRGC), care au descris drept „act de agresiune” loviturile americane asupra forțelor iraniene din strâmtoarea Ormuz.
Potrivit CENTCOM, operațiunea americană a avut un obiectiv limitat și precis: eliminarea unei amenințări iminente la adresa traficului maritim.
„Afirmația e categoric falsă”Într-un mesaj publicat pe X, CENTCOM respinge categoric declarația IRGC potrivit căreia acțiunea militară americană a reprezentat un „act de agresiune”.
„Această afirmație este categoric falsă”, transmite Comandamentul Central al SUA.
SUA susțin că Iranul pregătea amplasarea de mine
Potrivit CENTCOM, forțele americane au acționat împotriva unor unități ale Gardienilor Revoluției care pregăteau amplasarea de mine marine în strâmtoarea Ormuz.
Armata SUA descrie operațiunea drept o acțiune „limitată și precisă” împotriva unei amenințări pe care o consideră iminentă.
Washingtonul afirmă că intervenția a urmărit să împiedice o posibilă amenințare la adresa navelor care traversează una dintre cele mai importante rute maritime din lume.
CENTCOM: „Iranul a creat amenințarea”În mesajul său, CENTCOM susține că responsabilitatea pentru apariția situației aparține Iranului.
„Iranul a creat amenințarea, iar armata SUA a eliminat-o”, afirmă comandamentul american.
Potrivit Washingtonului, scopul operațiunii a fost protejarea navigatorilor civili, a transportului maritim comercial și a fluxului liber al comerțului internațional.
Declarația vine după ce IRGC a raportat moartea și rănirea mai multor militari și civili în urma atacului american și a promis că Statele Unite vor suporta consecințele acțiunii.
Comunicarea CENTCOM pe X„AFIRMAȚIE: Gardienii Revoluției Islamice din Iran (IRGC) au susținut, într-un comunicat recent, că loviturile forțelor americane menite să împiedice IRGC să amplaseze mine în strâmtoarea Ormuz au reprezentat un „act de agresiune”. Această afirmație este categoric FALSĂ.
FAPT: Forțele americane au desfășurat o acțiune limitată și precisă împotriva unităților IRGC care pregăteau amplasarea de mine și reprezentau o amenințare iminentă în strâmtoarea Ormuz.
Pe scurt, Iranul a creat amenințarea, iar armata SUA a eliminat-o, pentru a proteja navigatorii civili, transportul maritim comercial și libera circulație a comerțului la nivel mondial”.
Au trecut doar câteva zile de când președintele Donald Trump a spus că intenționează să se concentreze mai mult pe sancționarea economică a Iranului și pe mai puțin pe cea militară, însă duminică noaptea conflictul dintre Statele Unite și Iran a intrat din nou într-o fază de escaladare.
Forțele americane au lovit duminică spre luni lansatoare de rachete ale Gardienilor Revoluției din zona strâmtorii Ormuz.
Potrivit lui Tim Hawkins, purtător de cuvânt al Comandamentului Central al SUA, militarii iranieni fuseseră observați în timp ce pregăteau lansatoare pentru rachete care urmau să transporte mine marine în strâmtoare.
Toate se întâmplă în contextul în care, cu doar o săptămână înainte, SUA terminaseră de îndepărtat minele marine de pe rutele internaționale de navigație din Ormuz.
Explozii în apropierea insulei LarakMai multe publicații semioficiale din Iran au relatat despre explozii în apropierea insulei Larak, situată în strâmtoarea Ormuz.
Gardienii Revoluției au confirmat existența unor victime și au anunțat „moartea și rănirea mai multor luptători și compatrioți”.
Autoritățile iraniene nu au oferit un bilanț exact.
Ultimul atac american confirmat asupra unor obiective iraniene avusese loc pe 29 iulie. Atunci, armata SUA a anunțat o serie amplă de lovituri asupra unor obiective ale Gardienilor Revoluției, inclusiv instalații de supraveghere și apărare de coastă.
Pe 1 august, Donald Trump a declarat că va amâna noi atacuri la solicitarea unor aliați din Golf, printre care Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.
Iranul anunță ripostaLa scurt timp după atacul american asupra insulei Larak, Gardienii Revoluției au anunțat că au lansat rachete balistice asupra bazelor americane King Hussein și Al Azraq din Iordania.
Teheranul a prezentat atacul drept un răspuns la operațiunea americană.
Deocamdată nu există informații despre victime sau pagube la bazele americane. Armata Iordaniei a anunțat că sistemele sale de apărare aeriană au interceptat opt rachete care au pătruns în spațiul aerian al regatului în zorii zilei de luni.
SUA schimbă strategia în războiul cu IranulSchimbul de lovituri are loc după ce administrația Trump a anunțat o schimbare de strategie. Washingtonul vrea acum să crească presiunea economică asupra Iranului și să sancționeze țările și companiile care continuă să facă afaceri cu Teheranul.
Decizia vine după șase luni de război și pe fondul preocupărilor privind nivelul rezervelor americane de muniție.
Un conflict prelungit ar putea afecta capacitatea armatei SUA de a răspunde simultan altor crize internaționale.
Donald Trump a transmis recent că nu se grăbește să readucă Iranul la masa negocierilor. Președintele american susține în continuare că regimul de la Teheran a suferit pierderi severe.
Iranul afirmă, la rândul său, că războiul a provocat pagube directe și indirecte de aproximativ 270 de miliarde de dolari.
LATER EDITCENTCOM (Comandamentul Central al SUA) a ieșit, la scură vreme, cu o comunicare în care clarifica în mod ferm că acțiunea de duminică spre luni a forțelor americane în strâmtoarea Ormuz nu fost „o agresiune”, așa cum a clasificat-o IRGC, ci un act de rectificare: „Iranul a creat o amenințare, iar armata SUA a eliminat-o”, se arată în comunicarea instituției, de pe X.
„AFIRMAȚIE: Gardienii Revoluției Islamice din Iran (IRGC) au susținut, într-un comunicat recent, că loviturile forțelor americane menite să împiedice IRGC să amplaseze mine în strâmtoarea Ormuz au reprezentat un „act de agresiune”. Această afirmație este categoric FALSĂ.
FAPT: Forțele americane au desfășurat o acțiune limitată și precisă împotriva unităților IRGC care pregăteau amplasarea de mine și reprezentau o amenințare iminentă în strâmtoarea Ormuz.
Pe scurt, Iranul a creat amenințarea, iar armata SUA a eliminat-o, pentru a proteja navigatorii civili, transportul maritim comercial și libera circulație a comerțului la nivel mondial”, arată comunicarea CENTCOM.
Statele Unite își intensifică presiunea economică asupra Iranului, după ce administrația Trump a anunțat o nouă rundă de sancțiuni împotriva unei instituții bancare care are legături cu tranzacțiile iraniene, potrivit AP.
Scott Bessent nu a dezvăluit numele băncii vizate, dar a transmis un avertisment dur celor care continuă să sprijine financiar Iranul.
„Va fi violență financiară, dacă va fi nevoie”, a declarat secretarul Trezoreriei pentru AP.
Bessent a explicat că Washingtonul vrea să transmită un mesaj clar celor implicați în tranzacțiile cu Iranul: Statele Unite știu cine sunt și vor să oprească aceste operațiuni.
SUA schimbă strategia față de IranNoile măsuri apar după ce administrația Trump a indicat că vrea să mute centrul presiunii asupra Iranului de la operațiunile militare la sancțiuni și izolare economică.
Schimbarea are loc însă într-un moment în care confruntarea militară s-a reaprins.
Forțele americane au lovit duminică lansatoare iraniene de rachete din zona strâmtorii Ormuz, în prima acțiune militară americană de acest tip după aproximativ o lună.
Iranul a promis represalii și, la scurtă vreme, a retaliat cu atacuri ale IRGC asupra unor baze americane din Iordania.
China, în centrul noii strategii americaneWashingtonul se confruntă cu o problemă majoră: China este cel mai important partener comercial al Iranului și principalul cumpărător al petrolului iranian.
Bessent urmează să discute cu oficialii chinezi în cadrul reuniunii G20 din Asheville, Carolina de Nord.
El a avertizat că „toate opțiunile sunt pe masă” atunci când vine vorba despre eventuale sancțiuni împotriva Beijingului pentru achizițiile de petrol iranian.
Secretarul Trezoreriei a respins ideea că administrația Trump evită o confruntare cu China.
El a susținut că cele două țări sunt de acord asupra necesității redeschiderii strâmtorii Ormuz și asupra obiectivului de a împiedica Iranul să dezvolte arme nucleare.
Prima măsură vizează o bancă egipteanăPrima acțiune oficială a Trezoreriei americane în cadrul noii campanii economice a fost anunțată vineri.
Administrația SUA a propus o măsură care ar putea elimina accesul sucursalelor din Emiratele Arabe Unite ale Banque Misr, a doua cea mai mare bancă din Egipt, la sistemul financiar american.
Deocamdată, Washingtonul nu a impus sancțiuni directe împotriva băncii egiptene.
Decizia pare să indice prudența administrației Trump față de sancționarea unor mari parteneri comerciali care mențin relații economice cu Iranul.
Presiunea asupra Iranului vine după luni de conflictConflictul dintre SUA și Iran a ajuns recent la pragul de șase luni. Administrația Trump vorbește despre o nouă ofensivă economică împotriva Teheranului, după decenii de sancțiuni americane.
În același timp, reluarea loviturilor militare și tensiunile din jurul strâmtorii Ormuz arată că presiunea economică nu înlocuiește complet confruntarea militară.
Noua rundă de sancțiuni ar putea avea însă efecte importante asupra relațiilor Iranului cu băncile și companiile din alte țări, în special dacă Washingtonul decide să sancționeze și parteneri comerciali ai Teheranului.
Bessent a transmis astfel un mesaj clar: SUA vor să lovească Iranul nu doar pe câmpul de luptă, ci și prin accesul la banii și sistemul financiar de care are nevoie pentru comerțul internațional.
Garda Revoluționară Islamică a Iranului (IRGC) susține că a lansat atacuri asupra unor baze americane din Iordania, ca răspuns la loviturile SUA asupra insulei Larak, potrivit AlJazeera.
Televiziunea de stat iraniană IRIB afirmă că atacul american asupra insulei Larak s-a soldat cu moartea și rănirea mai multor militari iranieni și civili.
Statele Unite susțin că au lovit două lansatoare ale Gardienilor Revoluției deoarece acestea ar fi fost pregătite pentru lansarea unor mine marine în strâmtoarea Ormuz.
Iordania: opt rachete au fost interceptateForțele armate ale Iordaniei au anunțat că au interceptat opt rachete care au intrat în spațiul aerian al țării în cursul zilei de luni, potrivit televiziunii de stat iordaniene.
Nu este clar deocamdată dacă rachetele interceptate fac parte din atacul revendicat de Iran asupra bazelor americane din Iordania.
Situația rămâne în evoluție, iar informațiile despre amploarea atacurilor și eventualele victime sunt așteptate în continuare.
Șapte persoane rănite în CisiordaniaÎn paralel cu escaladarea dintre Iran și Statele Unite, cel puțin șapte persoane au fost rănite în satul al-Mughayyir din Cisiordania ocupată.
Cele mai multe victime au fost rănite de gloanțe reale în timpul unei incursiuni în care au fost implicați coloniști israelieni și militari israelieni, potrivit informațiilor disponibile.
Locuitorii susțin că intrarea în sat a fost blocată.
Situația din regiune rămâne extrem de tensionată, după schimbul de lovituri dintre Iran și Statele Unite și apariția unor noi incidente în Iordania și Cisiordania.
Atacurile rusești asupra Ucrainei au intrat în a cincea zi consecutivă, iar Kievul a fost din nou vizat în noaptea de 31 august. Explozii s-au auzit în centrul capitalei în jurul orei locale 00:30, potrivit jurnaliștilor aflați la fața locului, potrivit Kyiv Independent.
Deocamdată nu există informații complete despre efectele celui mai recent atac.
Aproape 1.500 de drone lansate în patru zilePreședintele Volodimir Zelenski a declarat pe 30 august că Rusia a lansat aproximativ 800 de drone cu propulsie cu reacție în ultimele patru zile.
În total, Moscova a lansat aproape 1.500 de drone în aceeași perioadă, potrivit liderului ucrainean.
Zelenski susține că Rusia urmărește să epuizeze apărarea Ucrainei și populația prin atacuri prelungite.
„În acest moment, tactica Rusiei este să epuizeze Ucraina și ucrainenii – în primul rând, oamenii noștri”, a declarat Zelenski în discursul său de seară.
Rusia folosește tot mai multe drone cu reacțieMoscova a început să folosească într-o măsură tot mai mare drone cu propulsie cu reacție, inclusiv modelele Geran-4 și Geran-5.
Aceste aparate pot atinge viteze de până la 600 de kilometri pe oră, de peste trei ori mai mari decât viteza dronelor Shahed echipate cu motoare cu piston.
Viteza ridicată complică misiunile de interceptare ale forțelor ucrainene.
„Cea mai dificilă sarcină este interceptarea celor cu propulsie cu reacție. În acest moment, în principal avioanele noastre de luptă asigură apărarea împotriva lor”, a spus Zelenski.
Kievul testează noi drone-interceptorUcraina caută soluții pentru a contracara noua tactică rusă.
Noul ministru ucrainean al Apărării, Yevhen Khmara, a declarat pe 29 august că Ucraina a testat patru tipuri de drone-interceptor concepute pentru a doborî dronele rusești cu propulsie cu reacție.
Potrivit lui Zelenski, patru companii au dezvoltat astfel de sisteme, iar una dintre ele a obținut până acum cele mai bune rezultate.
Președintele ucrainean vrea ca Ucraina să crească rapid rata de interceptare.
„În această toamnă trebuie să oferim un răspuns și să ducem rata de interceptare cu mult peste 90%”, a declarat Zelenski.
Atacurile asupra Kievului au devenit tot mai frecvente ziuaÎn ultima săptămână, Rusia a schimbat și momentul atacurilor asupra capitalei ucrainene.
Moscova a lansat tot mai multe atacuri cu drone kamikaze asupra Kievului în timpul zilei. Alarmele aeriene se activează și se opresc în mod repetat, iar locuitorii capitalei rămân într-o stare aproape permanentă de alertă.
Zelenski afirmă că au fost lovite locuințe, magazine și alte obiective de infrastructură civilă.
Peste 2.000 de atacuri aeriene într-o săptămânăDatele prezentate de partea ucraineană arată amploarea ofensivei aeriene ruse.
În ultima săptămână, Rusia a lansat aproape 2.000 de drone de atac, peste 1.600 de bombe planante și 31 de rachete împotriva Ucrainei.
Printre rachete s-au numărat și proiectile balistice nord-coreene, potrivit autorităților ucrainene.
În timp ce Rusia își mărește producția de drone cu propulsie cu reacție, Ucraina încearcă să își adapteze rapid apărarea antiaeriană pentru a face față unor atacuri mai rapide și mai greu de interceptat.
O viitură puternică a lovit Grand Canyon și a transformat Bright Angel Creek într-un torent capabil să mute bolovani, structuri metalice și cantități mari de moloz în râul Colorado, relatează AP.
Peste 60 de oameni au fost evacuați, iar autoritățile caută informații despre mai mult de 20 de persoane care ar putea fi date dispărute.
At least 20 people are missing after flash flooding in the Grand Canyon. https://t.co/RjbFMufHo8
— Herald de Paris ⚜️ (@HeralddeParis) August 30, 2026
Serviciul Parcurilor Naționale din SUA a anunțat evacuarea a zeci de persoane și a cerut informații despre mai mult de 20 de oameni care ar putea lipsi din grupurile de turiști, excursioniști și campatori aflați în zonă.
Până acum, nu au fost raportate victime sau persoane rănite.
Peste 60 de oameni au fost evacuați cu elicopterulPeste 60 de persoane au fost evacuate din Phantom Ranch, una dintre zonele cunoscute ale Grand Canyon. Locul are o cantină istorică și spații de cazare și reprezintă un punct important pentru turiștii care ajung în zonă pe râul Colorado.
Autoritățile au pregătit noi evacuări pentru duminică și au colaborat cu Departamentul pentru Siguranță Publică din Arizona.
O parte dintre turiști au ajuns la adăpost cu ajutorul elicopterelorErica Viola se afla la Bright Angel Campground când ploaia a început sâmbătă după-amiază. Ea și aproximativ 50 de excursioniști au văzut cum nivelul apei din pârâu a crescut rapid.
Apoi, torentul a adus bucăți mari de moloz.
Viola a spus că printre obiectele luate de ape s-a aflat ceva care părea să fie o clădire de dormit.
Grupul a fost evacuat cu elicopterul. Pentru Viola, aventura s-a încheiat cu două zile mai devreme.
Apa a distrus podețele și a schimbat peisajulViitura a avut loc sâmbătă după-amiază, pe Bright Angel Creek, un curs de apă care se varsă în râul Colorado.
Forța apei a distrus podețele pentru pietoni de peste pârâu. Viitura a lărgit albia și a modificat forma terenului.
Autoritățile au observat și ceea ce pare a fi un nou rapid pe cursul apei.
Jack Schmidt, directorul Center for Colorado River Studies din cadrul Utah State University, a explicat că incidentul arată cât de dinamic este peisajul din Grand Canyon.
Aproape un centimetru de ploaie în doar 30 de minuteMeteorologul Justin Johndrow, de la Serviciul Național de Meteorologie din Flagstaff, a spus că în zonă au căzut între aproximativ 1 și 2,5 centimetri de ploaie în doar 30 de minute.
Terenul stâncos și diferența foarte mare de altitudine au favorizat apariția viiturii.
„Cea mai mare parte a apei s-a scurs instantaneu”, a explicat meteorologul.
Bright Angel Creek coboară de pe North Rim spre râul Colorado, pe o diferență de nivel de aproximativ 1.828 de metri.
Libertatea religioasă se află din nou în centrul unui avertisment internațional.
ONU și Uniunea Europeană cer guvernelor, liderilor religioși și companiilor de tehnologie să acționeze mai ferm împotriva violenței, discriminării și discursului instigator la ură, potrivit premierchristian.news.
Mesajul vine cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Violenței pe Motive de Religie sau Credință.
Secretarul general al ONU, António Guterres, a avertizat că violențele pe criterii religioase continuă să afecteze comunități din întreaga lume.
„În întreaga lume, vărsarea de sânge pe criterii de apartenență religioasă este răspândită”, a transmis Guterres.
ONU: „Aceste acte trebuie să înceteze acum”Secretarul general al ONU a enumerat atacurile asupra festivalurilor, profanarea lăcașurilor de cult și ostilitatea față de credincioși, atât în mediul online, cât și în afara acestuia.
Minoritățile religioase sunt printre cele mai vulnerabile comunități.
„Astfel de acte reprezintă un atac asupra drepturilor omului și demnității umane. Ele trebuie să înceteze acum”, a declarat Guterres.
El a transmis și un avertisment direct: nicio comunitate religioasă nu poate fi în siguranță atunci când un alt grup este persecutat.
Guterres a cerut guvernelor să îi aducă în fața justiției pe cei responsabili și să combată toate formele de discriminare și discurs instigator la ură.
Liderilor religioși le-a cerut să condamne public violența. În același timp, companiile de tehnologie au fost îndemnate să creeze și să modereze platformele astfel încât utilizatorii să fie protejați de stigmatizare și de transformarea unor grupuri în ținte ale urii.
UE: drepturile religioase sunt încălcate pentru două treimi din populația lumiiConsiliul Uniunii Europene afirmă că „abuzuri și încălcări grave” ale drepturilor religioase afectează două treimi din populația lumii.
Situația este cu atât mai gravă cu cât libertatea religioasă este prevăzută în Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948.
„Milioane de oameni suferă zilnic din cauza intoleranței, discriminării, urii, ostilității și violenței pe criterii de religie sau credință, reale ori presupuse, sau din cauza lipsei unei religii ori credințe”, a transmis Consiliul UE.
Uniunea Europeană susține proiecte împotriva discriminării religioase în Europa și finanțează inițiative pentru protejarea conviețuirii între comunități religioase în mai multe regiuni din Asia și Africa.
UE are și un trimis special pentru promovarea libertății religioase, cu misiunea de a atrage atenția asupra persecuției religioase la nivel mondial.
Franța: sute de acte anti-creștine raportate într-un singur anOrganizațiile pentru drepturile omului avertizează, la rândul lor, asupra creșterii violenței împotriva comunităților religioase.
Observatorul pentru Intoleranță și Discriminare împotriva Creștinilor din Europa (OIDAC) a raportat 843 de acte anti-creștine în Franța în 2025.
În aceeași perioadă, organizația a consemnat 1.646 de acte antisemite și anti-musulmane în Franța.
OIDAC a semnalat și o creștere de patru ori a atacurilor împotriva clerului și reprezentanților Bisericii.
„O zi care ar trebui să fie un semnal de alarmă”Anja Tang, directorul executiv al OIDAC, a cerut o atenție mai mare pentru victimele persecuției religioase.
Potrivit acesteia, persecuția religioasă afectează milioane de oameni, însă victimele primesc adesea prea puțină atenție publică.
„Alte cauze legate de drepturile omului mobilizează părți importante ale societății noastre, în timp ce victimele persecuției religioase se luptă adesea să își facă vocea auzită”, a declarat Anja Tang.
ONU și UE susțin că libertatea religioasă trebuie să devină o realitate pentru toate comunitățile, indiferent de religie sau credință.
