Agregator de ştiri

„O altă hotărâre importantă, care e menită să aducă o clarificare morală și o separare a apelor în Partidul Național Liberal, o să dau citire articolului 1. Congresul Partidului Național Liberal constată că domnii Lucian Bode, Rares Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și doamna Alina Gorghiu au încălcat în mod repetat obligația de a apăra opțiunile politice și deciziile adoptate de Partidul Național Liberal participând la acțiuni și de mersuri contrare interesului partidului”, a afirmat Robert Sighiartău.

Potrivit acestuia, „Congresul reține responsabilitatea politică a lui Lucian Bode pentru situația financiară gravă în care s-a aflat Partidul Național Liberal la finalul mandatului său de secretar general”. „În consecință, Congresul, întrunit astăzi, le solicită demisia din calitatea de membri ai Partidului Național Liberal. În situația în care persoanele menționate nu își vor prezenta demisia până mâine, 22 iunie, ora 12, Congresul mandatează Biroul Permanent Național și Consiliul Național să dispună măsurile statutare necesare, respectiv declanșarea procedurilor de excludere în conformitate cu prevederile statutului Partidului Național Liberal”, adaugă Sighiartău. Dacă PSD va fi la putere, PNL va fi în opoziție

De asemenea, Congresul a reconfirmat deciziile luate de Biroul Politic Național extins în legătură cu situația politică din ultimele 60 de zile.

„Partidul Național Liberal își menține poziția consecventă de a nu mai face coaliție cu Partidul Social Democrat. Dacă Partidul Social Democrat va fi la putere, Partidul Național Liberal va fi în opoziție. Al doilea articol, ca lucrurile să fie clare, votarea, susținerea sau participarea la construcția unui guvern cu Partidul Social Democrat de către un membru al Partidului Național Liberal, îl va plasa pe acesta în afară a liniei politice stabilite de Congresul de azi al Partidului Național Liberal, generând excluderea lui”, încheie Sighiartău.

UPDATE. 14.42. Având în vedere evoluțiile în ancheta complexă a DNA, procurorii Secției a II-a au efectuat zilele trecute și percheziții la primăria Sectorului 6 pentru a ridica o serie de înscrisuri în acest caz, arată surse judiciare. Faptele de care îl privesc pe Ciprian Ciucu vizează activitatea sa de la Primăria Sector 6, funcție pe care acesta a deținut-o în perioada 2020 – 19 decembrie 2025.

Procurorii Secției a II-a a DNA continuă și astăzi, duminică, audierile în cazul Ciprian Ciucu – Jocurile de Noroc, în timp ce Primarul General al Capitalei, plasat sub măsura preventivă a controlului judiciar se află în Congresul Extraordinar al PNL și acuză „Sistemul”.

După ce zilele trecute, procurorii DNA au obținut arestarea Odetei Nestor, o apropiată a lui Ciprian Ciucu și jurnalistei Denise Rifai, și a unui cetățean bulgar la Tribunalul București, pentru fapte de dare de mită, astăzi, procurorii audiază unii dintre dezvoltatorii imobiliari iordanieni în relație cu care ar fi fost primarul Ciucu.

Frații Moh, dezvoltatori imobiliari iordanieni dar și Yuan Ștefan ( cetățean român de origine chineză), asociat al acestora, sunt puși sub acuzare pentru fapte de dare de mită, în cazul primarului Ciucu – acuzat oficial de luare de mită.

Toți trei se află puși de procurorii DNA sub măsura preventivă a controlului judiciar pentru 60 de zile.

Procurorii suspectează că frații Moh ar fi oferit foloase necuvenite reprezentate de servicii de publicitate și consultanță electorală, prestate în perioada noiembrie-decembrie 2025, în timpul alegerilor pentru Primăria Generală a Capitalei,  destinate susținerii activității politice și electorale a inculpatului Ciprian Ciucu, în schimbul obținerii certificatului de urbanism și a autorizației de construire privind un proiect imobiliar situat în municipiul București pentru societatea Safe Home Invest SRL, deținută de ei.

„Din probatoriul administrat până în prezent a rezultat suspiciunea rezonabilă că inculpatul CIUCU CIPRIAN, în calitatea sa de primar al Sectorului 6 București, la acel moment, ar fi primit foloasele menționate anterior în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ce îi reveneau în procedurile administrative referitoare la respectivul proiect imobiliar„, arată DNA.

Vineri, procurorii DNA au audiat-o din nou  pe jurnalista Denise Rifai în aceeași cauză, dar și pe Odeta Nestor. Denise Rifai este deja pusă sub acuzare pentru instigare și complicitate la dare de mită în acest caz.

Ciucu acuză Sistemul și o „operațiune specială” împotriva PNL. Bolojan: „Respect Ciprian”

Prezent la Congresul PNL în timpul audierilor care se desfășoară la DNA, Ciprian Ciucu a susținut că „Sistemul a ales să pună presiune pe PNL”.

„Partidul nostru a fost sub asalt. Și încă este. Ce este sistemul? Greu de definit! Inițial nu știi dacă există sau nu există, dar dacă ești un om liber, ai șansa să afli pe pielea ta acest lucru, în cel mai brutal mod cu putință. Știți care este problema cu Sistemul? Că, spre deosebire de noi, Sistemul nu se prezintă niciodată în alegeri! Pentru sistem nu contează dacă ia decizii greșite. Alții vor plăti! Populația va plăti, politicienii vor plăti dar nu sistemul. (…) Noi plecăm mai devreme sau mai târziu, avem un timp limitat în pozițiile publice, dar Sistemul este etern. Ei, în gradele și funcțiile lor rămân. M-am întrebat zilele acestea ce a fost mai înainte, oul sau găina:  dacă Sistemul infiltrează partide sau dacă oameni din partide apelează la Sistem, coabitează cu el își îl ajută din pozițiile lor politice să-și pună oamenii în poziții din care ar putea să beneficieze împreună?!”, a spus Ciucu.

Ciucu a susținut că  împotriva PNL a fost pregătită o „operațiune specială”.

În același Congres, președintele PNL, Ilie Bolojan a declarat că are „încredere deplină” în Ciprian Ciucu și crede că merită solidaritatea și susținerea PNL. „Respect Ciprian”, a încheiat Bolojan.

Ciprian Ciucu, un aliat al lui Ilie Bolojan, a anunțat că se retrage din conducerea PNL, din funcția de prim-vicepreședinte după acuzațiile oficiale formulate împotriva sa și dosarul DNA.

Ilie Bolojan a avansat duminică, în discursul de la congresul PNL, două soluții pentru deblocarea crizei guvernamentale. El a propus fie ca PSD să preia un guvern minoritar cu un pact de neagresiune pe 6 luni, fie ca PNL și aliații săi să preia guvernarea.

„Împreună cu partenerii noștri, USR și UDMR, am gândit o formulă cinstită, transparentă, pe față pentru a veni cu o soluție pentru România. (…) Putem să facem un pact pentru România în următoarele șase luni, în care să stabilim cât se poate de clar că trebuie să menținem deficitele la nivelul rezonabil. Nu se mai poate astăzi, ne-am îndatorat prea mult. Orice partid rațional înțelege asta. Că trebuie să-și angajeze guvernul răspunderea pe toate proiectele din PNRR care n-au fost încă aprobate, ca țara noastră să nu piardă miliardele de euro. Că trebuie să luptăm în zona de energie pentru a scădea prețurile în așa fel încât să avem o economie competitivă”, a spus Bolojan la Congresul Extraordinar al PNL. 

„Sunt câteva idei de bază pe care le putem susține toate partidele și n-are decât un partid, cum este PSD, să-și asume guvernarea ca guvern minoritar sau, dacă nu, noi ne asumăm această guvernare împreună cu aliații noștri în așa fel încât să trecem România prin această perioadă”, a completat liberalul. 

PNL are o alianță informală cu USR și UDMR, cei trei lideri propunându-i deja președintelui Nicușor Dan un scenariu similar, potrivit G4Media. Totuși, președintele Nicușor Dan l-a desemnat premier, în urmă cu o săptămână, pe Adrian Veștea, fără a consulta sau informa PNL în prealabil.

Oana Gheorghiu a răspuns, de pe scena Congresului PNL, atacurilor lansate de Rareș Bogdan la adresa noii echipe a lui Ilie Bolojan, folosind exact registrul de etichete invocat de criticii săi: „oengist”, „sorosist”, „globalist” și „neomarxist”.

Fără să-l numească direct pe europarlamentarul liberal, Gheorghiu și-a început discursul cu o ironie evidentă la adresa celor care acuză intrarea sa în PNL ca pe o apropiere a partidului de zona progresistă sau de USR.

„Pentru cei care încă nu mă cunosc, numele meu este Oana Gheorghiu și sunt parte din sistemul oengist, sorosist, globalist și mai ales neomarxist, care, iată, a venit astăzi să pună stăpânire pe PNL. Genul acesta de știri și de titluri le veți putea vedea în zilele următoare”, a spus Gheorghiu.

Replica vine în aceeași zi în care Rareș Bogdan a lansat un atac dur la adresa direcției în care Ilie Bolojan duce PNL. Europarlamentarul a acuzat că partidul riscă să devină „sluga USR” și a ironizat noua formulă de conducere, spunând că liberalii ar putea ajunge să înlocuiască „săgeata liberală” cu „o trotinetă și eventual un rucsac în culorile curcubeului”.

Gheorghiu s-a prezentat în fața mebrilor PNL

„Trebuie să știți că sunt o luptătoare. Lupt pentru valori, pentru principii și nu fug de deciziile grele. Am decis să vin astăzi alături de dumneavoastră la greu, nu când a fost ușor”, a declarat Oana Gheorghiu.

Ea a explicat că, timp de mulți ani, a crezut că poate face bine pentru România stând departe de politică. Gheorghiu a amintit de activitatea sa în societatea civilă, de protestele pentru democrație și justiție, dar și de proiectele construite acolo unde statul nu a reușit să livreze.

„Am protestat atunci când statul a deraiat și am construit atunci când statul s-a dovedit incapabil să o facă. Nu am căutat niciodată funcții sau privilegii, am venit pur și simplu să fac bine”, a spus ea.

Susținere pentru Ilie Bolojan

Oana Gheorghiu a legat intrarea sa în PNL de susținerea pentru Ilie Bolojan, pe care l-a descris drept „un om cinstit” și „un administrator care dovedește prin rezultate, nu prin promisiuni”. În același timp, ea a atacat dur vechile mecanisme politice din companiile de stat și instituțiile publice.

„Ce am găsit în mandatul meu? Companii ale statului transformate în pușculițe politice, instituții care nici măcar nu știu ce avere administrează în numele nostru, planuri de reformă întocmite cu copy-paste de la o companie la alta”, a afirmat Gheorghiu.

Oana Gheorghiu: „Am aprins lumina în niște cămări”

Oana Gheorghiu a vorbit despre rezistența față de reforme. Ea a acuzat că, în momentul în care echipa lui Bolojan a început să „închidă robinetele”, cei care beneficiau de sistem au reacționat violent.

„Alături de domnul Ilie Bolojan, am aprins lumina în niște cămări în care prea mult timp s-a lucrat pe întuneric. Și știți ce se întâmplă când aprinzi lumina. Se trezesc cei care o duceau mult prea bine pe întuneric”, a spus ea.

„Când spui că o companie publică nu mai poate fi o sinecură, ești acuzat de trafic de influență. Când vrei să oprești jaful, cineva urlă că vrei să vinzi țara. Iar când pui sub semnul întrebării pensii și privilegii speciale, ajungi pe o listă neagră”, a mai spus aceasta.

Delimitare între primarii care muncesc și jaful politic

Oana Gheorghiu a transmis și un mesaj către liberalii din teritoriu, afirmând că nu pune semnul egal între administrația care muncește și „jaful politic” care a compromis încrederea în stat și în partide.

„Reforma nu înseamnă să lovim în primarii care muncesc sau în comunitățile pe care le slujesc. Înseamnă să-i scăpăm pe cei care au tratat administrația, partidele și instituțiile ca pe o proprietate personală”, a declarat ea.

„Partidul Național Liberal trebuie să rămână partidul care îndrăznește, nu cel care se predă”, a spus Oana Gheorghiu.

În mesajul său, europarlamentarul liberal a criticat includerea în conducerea partidului a unor persoane pe care le-a asociat cu curentele progresiste.

„Ar fi culmea ca azi, la Congres, colegii mei să înlocuiască și săgeata noastră liberală cu o trotinetă și eventual un rucsac în culorile curcubeului! Nu e sigur că nu urmează, cu 4 din 8 vicepreședinți PNL adepți ai exagerărilor ideologice ale mișcării woke (de exemplu, boicotarea unor persoane sau opere pentru comportamente considerate ofensatoare(!!). Activiști agresivi care încearcă să schimbe din temelii normele culturale și tradițiile, mândri și agresivi mânuitori ai cancel culture”, a afirmat Rareș Bogdan.

Acesta susține că noua orientare politică ar îndepărta partidul de valorile tradiționale ale liberalismului românesc și de doctrina Partidului Popular European.

„Cu ce-i încurcă valorile tradiționale, familia creștină, Biserica, tradițiile, dreapta rațională, conservatorismul luminat, doctrina Partidului Popular European?”, a întrebat retoric europarlamentarul.

Acuzații la adresa lui Ilie Bolojan

Rareș Bogdan a afirmat că președintele PNL promovează în partid persoane care nu împărtășesc valorile istorice ale liberalismului.

„Aceștia sunt oamenii pe care Ilie Bolojan îi introduce în PNL, pulverizând tot ce înseamnă istoria liberalismului românesc”, a declarat acesta.

Mai mult, europarlamentarul a susținut că termenul „Rădăcini”, utilizat în platforma politică a lui Ilie Bolojan, nu reflectă tradiția liberală, ci o tentativă de marginalizare a liberalilor conservatori.

„Termenul ‘Rădăcini’ nu înseamnă acele baze structurale ale liberalilor care au modernizat România, ci sclavia pe care o dorește liberalilor naționaliști”, a afirmat Rareș Bogdan.

Critici economice și avertisment privind situația României

Liderul liberal a extins atacul și asupra politicilor economice promovate în ultimii ani, avertizând că România se confruntă cu riscuri majore.

„Nu e o glumă, România riscă scenariul grecesc. Matematica dură ne lovește în față: 1 miliard de euro plătiți lunar pe dobânzi”, a susținut Rareș Bogdan.

Acesta a invocat creșterea deficitului, presiunea datoriei publice și posibilitatea unei retrogradări a ratingului de țară, avertizând că blocajul politic actual poate avea efecte grave asupra economiei.

„Ne trebuie urgent un guvern funcțional! Stabil! Urgent. Timpul nu așteaptă”, a transmis europarlamentarul.

„Peste 100.000 de firme românești închise într-un an”

Rareș Bogdan a criticat și majorările de taxe, despre care spune că au afectat mediul de afaceri și competitivitatea economiei.

„Creșterea taxelor în România, modul cum a fost realizată, a fost o eroare structurală uriașă. În loc să reducă risipa, guvernul a crescut presiunea pe companii”, a declarat acesta.

În opinia sa, efectele au fost vizibile în economie, menționând că „peste 100.000 de firme românești au fost închise într-un an”.

Mesaj către delegații Congresului PNL

În final, Rareș Bogdan le-a cerut liberalilor să analizeze atent direcția în care se îndreaptă partidul și să nu permită o apropiere excesivă de USR.

„Ce-ai făcut, Ilie? Și ca să pui capac, îi aduci pe ei la decizie în PNL? Chiar nu mai ține nimeni minte cum s-au comportat useriștii și cei din REPER cu noi în toate campaniile electorale? Chiar nu mai știm cum au demolat, alături de AUR, un guvern PNL, nu mai ținem minte deloc ura cumplită contra liberalilor tradiționaliști, patrioți și pro europeni convinși? A ierta e creștinește, dar una e să le dai bună ziua și să le urezi sănătate și alta să-i inviți să-ți dărâme casa din interior”, a concluzionat europarlamentarul PNL.

Ilie Bolojan a susținut duminică, în cadrul Congresului Extraordinar al PNL, un discurs în care și-a prezentat candidatura pentru conducerea partidului.

El a subliniat că trebuie să își clarifice direcția politică și identitatea, susținând că guvernarea din ultimul an a fost una dificilă, dar necesară pentru redresarea țării. El a acuzat PSD că a blocat reformele și a provocat căderea Guvernului în momentul în care măsurile au afectat „rețelele clientelare”.

„Suntem după o guvernare dificilă în care noi, Partidul Național Liberal, avem toate motivele să nu ne fie rușine de ceea ce am făcut în această guvernare. Ne-am asumat redresarea României într-un moment critic (…) Dar noi ne-am asumat această răspundere, n-am fugit de ea, aveam și o obligație morală, pentru că și noi aveam o mică parte din vină pentru situația în care ajuns România. Nu trebuie să fugim de acest lucru. Dacă ar fi să fac o comparație între starea bugetului României și a unui pacient, în vara anului trecut am preluat un buget în coma și am lăsat un pacient în stare de recuperare, într-un proces de recuperare”, a spus Bolojan. 

Atac la adresa PSD

În discursul său, Bolojan a acuzat PSD că a frânat reformele și că a rupt coaliția atunci când măsurile de guvernare au afectat interesele partidului.

„Da, se putea mai mult dacă Partidul Social-Democrat nu trăgea frâna de mână, așa cum a făcut pe parcursul lunilor de guvernare. Am dat la început o șansă unei coaliții în care ne-a revenit cel mai dificil rol. Am crezut că se poate face un parteneriat cu partidele care sunt în această coaliție, care se bazează pe respect, pe sustinerea proiectelor de care are nevoie România, dar am descoperit că o astfel de relație cu PSD nu este posibilă. Nu poți să fii partener cu minciuna, cu fuga de răspundere și cu disprețul pentru România, pentru că să faci o moțiune într-o situație limită, să n-ai soluție după aceea și să fugi de orice fel de răspundere înseamnă că nu ai niciun respect pentru interesul acestei țări și asta nu mai trebuie să se repete”, a completat Bolojan. 

Președintele PNL a mai subliniat că PSD a susținut inițial măsurile de ajustare fiscală, însă și-a schimbat poziția atunci când acestea au vizat privilegiile și clientele politice.

„Când PSD a văzut că guvernul a ajuns la interesele lor, când a stabilit reguli cât se poate de clare, când le-am afectat rețelele clientelare, a doborât guvernul. Dar după această guvernare, cred că în afară de indicatori de procente de redresare, cel mai important lucru pe care l-am demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România, a spus Bolojan. 

El a mai evidențiat că, după căderea Guvernului, PNL este supus „unui asalt teribil din toate părțile” și a susținut că strategia PSD s-a bazat pe atragerea liderilor liberali prin promisiuni de funcții.

„Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. Eu vă chem să redevenim un partid mare, pe fundația solidă a valorilor și principiilor corecte. Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis. Nu suportând minciuni și decontând funga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a mai spus Ilie Bolojan.

Congresul Extraordinar al PNL are loc la Romexpo, într-un context de tensiuni interne, după desemnarea lui Adrian Veștea pentru formarea noului Guvern și după disputele din partid privind direcția formațiunii. Ilie Bolojan este singurul candidat la șefia PNL, cu moțiunea „Modernizare cu Rădăcini”, iar congresul are pe agendă și modificări la Statutul partidului.

Blaga: PNL este „sub asediu”

În discursul său, Blaga a susținut că PNL se află „sub asediu” și că sunt atacate statutul, autoritatea și dreptul liberalilor de a decide în interiorul propriei formațiuni.

„Noi nu am organizat astăzi acest congres pentru o persoană. Nu l-am organizat nici împotriva altei persoane. Nici pentru a gâdila orgoliul cuiva. L-am organizat pentru că, de câtva timp, Partidul Național Liberal este sub asediu”, a spus Vasile Blaga.

Fostul lider liberal a respins ideea unei sciziuni în partid și a prezentat congresul drept „un test” pentru cei care, în opinia sa, respectă deciziile și principiile PNL. El a acuzat „o mână de patru-cinci oameni” că ar folosi partidul „în nume personal” și a afirmat că cine nu respectă deciziile partidului transformă formațiunea într-o „adunătură de oameni care umblă după funcții”.

Apel la disciplină în partid

Blaga a insistat că PNL are nevoie de disciplină internă și a invocat principiul „celor trei D”: discuții, decizii și disciplină. Potrivit acestuia, tocmai disciplina ar fi lipsit partidului în ultimii ani.

„Discuții, până cădem de acord. Decizii, dar pe urmă disciplină. Asta a lipsit de cinci-șase ani de zile acestui partid”, a afirmat el.

În același timp, Vasile Blaga și-a exprimat sprijinul pentru Ilie Bolojan, despre care a spus că este liderul de care PNL avea nevoie după mai mulți ani de instabilitate internă.

„După mulți ani de zile, în sfârșit, acest partid are un conducător: pe Ilie Bolojan. Și mai știu că, datorită muncii și eforturilor, mai ales din ultimele zile, această echipă va și putea să conducă”, a declarat Blaga.

El a mai afirmat că România are nevoie de un PNL puternic, susținând că „o Românie democratică” nu poate rezista fără o forță liberală solidă. Blaga a făcut trimitere și la fuziunea din 2014 dintre PNL și PDL, spunând că obiectivul de atunci a fost construirea unei forțe de centru-dreapta capabile să se opună populismului, nu transformarea partidului într-o anexă a PSD.

„Am construit cea mai puternică forță de centru-dreapta din țara asta, care se opune populismului. N-am făcut-o să fim anexă la PSD”, a spus Vasile Blaga, în finalul discursului.

Într-un mesaj publicat pe Facebook cu puțin timp înainte de începerea Congresului Extraordinar al PNL, Hubert Thuma a declarat că „USR-izarea PNL e un proces”, care astăzi, la Congresul Extraordinar al partidului, „primește o organigramă” prin moțiunea „Modernizare cu Rădăcini” a premierului Ilie Bolojan.

„Azi, la congres, Ilie Bolojan candidează la șefia PNL cu o moțiune intitulată „Modernizare cu Rădăcini”. Rădăcinile, în cazul de față, lipsesc cu desăvârșire. Unii dintre noi au spus-o de luni de zile: USR-izarea PNL nu este o simplǎ acuzație, e un proces. Azi acel proces primește organigramă”, a scris Thuma pe Facebook.

Critici privind echipa lui Bolojan

El a criticat propunerea ca Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru să facă parte din conducerea partidului.

„O conducere construită cu oameni care au descoperit că sunt liberali în această săptămână. Printre ei, Dragoș Pîslaru, care în decembrie 2024 obținea 1% ca lider de partid, își asuma eșecul și promitea un pas în spate. Pasul în spate pare cǎ îl aduce direct în conducerea PNL. Între timp, cei 12 președinți de consilii județene, cei 1.150 de primari, zecile de mii de aleși locali care au construit acest partid județ cu județ, sat cu sat — sunt spectatori. Oameni care au bătut la uși, care au câștigat voturi pentru PNL când nu era ușor, care au ținut partidul în viață în teritoriu, află azi că locul lor în conducere a fost ocupat de cineva care săptămâna trecută era în alt partid. Sau în niciunul”, a completat Thuma.

„Domnul Bolojan a decis că munca voastră de zeci de ani în PNL valorează mai puțin decât o cerere de înscriere depusă săptămâna trecută. PNL nu e o platformă de reinserție politică pentru proiecte eșuate în altă parte. E un partid cu 150 de ani de istorie. Iar istoria asta nu se rescrie într-un congres.”, a conchis acesta.

Duminică, de la ora 12:00, are loc Congresul Extraordinar al PNL. MEDIAFAX prezintă în format live text, AICI, principalele declarații și decizii luate în cadrul evenimentului.

Pîslaru a afirmat că decizia sa, luată împreună cu vicepremierul Oana Gheorghiu, are scopul de a „pune umărul” la efortul politic al premierului și președintelui PNL, Ilie Bolojan.

„Este pur și simplu a pune umărul într-un moment dificil, atât pentru PNL, cât și pentru România”, a spus Pîslaru, întrebat de jurnaliști despre motivul înscrierii sale în PNL.

Fost lider REPER, Pîslaru a respins ideea că intrarea sa în PNL ar fi fost o condiție pentru participarea la guvernare. El a susținut că, timp de aproape un an, a beneficiat de încrederea PNL și a lui Ilie Bolojan pentru a-și exercita mandatul de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene.

„Niciodată președintele Partidului Național Liberal nu m-a obligat să devin membru al partidului și nu a fost vreun moment în care participarea mea în guvern să fie condiționată de calitatea de membru PNL”, a afirmat Pîslaru.

El a invocat și rezultatele de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, spunând că România a ajuns la un nou record de absorbție a fondurilor europene pe zona non-agricolă, de peste 10 miliarde de euro.

„Nu intru într-o competiție cu colegii care sunt absolut excelenți în partid, ci încerc, prin profilul public pe care l-am realizat și prin ceea ce am făcut la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, să contribui la efortul partidului”, a adăugat Pîslaru.

Fuziune REPER-PNL

Întrebat dacă ar putea urma o fuziune sau o absorbție a REPER de către PNL, Pîslaru a spus că astfel de decizii aparțin conducerii REPER și că fostul său partid „nu a fost construit în jurul unui personaj, ci în jurul unor valori”. El a adăugat însă că și-ar dori existența unui efort politic comun pentru anul 2028, în zona reformistă și pro-europeană.

„M-aș bucura să existe un efort politic comun pentru 2028, dar aceste decizii sunt la nivelul conducerii REPER. Nimeni nu poate împinge REPER să ia decizii într-un fel sau în altul”, a spus Pîslaru.

Congresul Extraordinar al PNL are loc duminică, 21 iunie 2026, la Romexpo, în București, pe fondul unor tensiuni interne în partid. Ilie Bolojan este singurul candidat la funcția de președinte al PNL și candidează cu moțiunea „Modernizare cu Rădăcini”. La congres participă 1.793 de delegați.

Înscrierea lui Dragoș Pîslaru și a Oanei Gheorghiu în PNL a avut loc cu puțin timp înaintea congresului extraordinar, cei doi fiind incluși în echipa politică propusă de Ilie Bolojan.

Consiliul Național Extraordinar al PNL a decis convocarea congresului pentru 21 iunie, la București, cu 85% dintre voturile exprimate, într-o ședință în care a fost aprobată și modificarea Statutului partidului.

Deniz Undav, în vârstă de 29 de ani, a marcat de două ori în victoria Germaniei cu Coasta de Fildeș, scor 2-1, într-un meci în care echipa lui Julian Nagelsmann a fost condusă, scrie BBC.

Dubla sa a trimis Germania în fazele eliminatorii ale Cupei Mondiale pentru prima dată de la turneul câștigat în 2014.

Atacantul lui Stuttgart are trei goluri și două pase decisive în două apariții de pe banca de rezerve.

Prin dubla reușită împotriva Coastei de Fildeș, Undav a devenit primul jucător german care marchează în primele sale două apariții la Cupa Mondială după Miroslav Klose, în 2002.

Relația complicată cu Nagelsmann

Drumul până aici nu a fost însă simplu. Locul lui Undav în lotul Germaniei nu era sigur, mai ales după un conflict public cu selecționerul Nagelsmann, apărut în urma unui gol marcat pe final împotriva Ghanei, în martie.

Undav spusese atunci că își dorește să lupte pentru un loc de titular în națională. Nagelsmann a reacționat spunând că astfel de declarații pun presiune inutilă pe jucător și a sugerat că atacantul nu ar fi avut același impact dacă ar fi început meciul din primul minut.

Ulterior, selecționerul a spus că și-a cerut scuze față de Undav. Acesta a ajuns la nouă goluri în 11 meciuri pentru Germania.

Întrebat dacă Undav ar putea începe din primul minut ultimul meci al Germaniei din grupă, împotriva Ecuadorului, Nagelsmann a răspuns: „Da, cu siguranță”.

La 17 ani, lucra într-o fabrică pentru a se întreține

Povestea lui Undav este una atipică pentru un fotbalist ajuns la acest nivel. Născut în Germania, într-o familie de origine kurdă, atacantul a fost respins de Werder Bremen la 14 ani, iar pentru mult timp prezența la Cupa Mondială a părut un vis foarte îndepărtat.

„Când cei de la Werder mi-au spus, la 14 ani, că nu am viitor la ei pentru că eram prea mic, mi-au frânt inima”, a povestit Undav într-un interviu pentru publicația belgiană 7sur7.

La 17 ani, Undav a plecat de acasă și a semnat cu Havelse, în liga a patra germană. În paralel, lucra ture de opt ore într-o fabrică, unde opera o mașină laser, pentru că banii câștigați din fotbal nu îi ajungeau pentru trai.

„Mă trezeam pe la 4 dimineața, mergeam la fabrică, apoi la antrenament și ajungeam acasă în jurul orei 20:00, înainte să o iau de la capăt a doua zi”, a spus el.

„A trebuit să fac acel job ca să am bani de trai, pentru că nu puteam supraviețui doar din banii câștigați din fotbal”, a adăugat atacantul.

De la Saint-Gilloise la Stuttgart

Undav s-a transferat în 2020 la Union Saint-Gilloise, echipă din divizia a doua belgiană, ajutând-o să promoveze în anul următor și marcând apoi 25 de goluri în prima ligă, performanță care i-a adus transferul la Brighton.

În Anglia nu a reușit însă să se impună. După cinci goluri în 22 de meciuri de Premier League în sezonul 2022-2023, Undav a fost împrumutat la Stuttgart. Clubul german l-a transferat definitiv în 2024.

La Stuttgart, atacantul și-a relansat cariera. În sezonul 2025-2026 a marcat 19 goluri în Bundesliga și a terminat pe locul al doilea în clasamentul golgheterilor, în urma lui Harry Kane, atacanul celor de la Bayern Munchen.

Nagelsmann l-a folosit până acum pe Kai Havertz în atac, dar forma lui Undav îl poate obliga pe selecționer să regândească primul 11.

Undav a fost desemnat omul meciului după victoria cu Coasta de Fildeș.

„Este un sentiment extraordinar. Mi l-am dorit data trecută, dar nu s-a întâmplat. Pentru mine, să primesc acest trofeu este extraordinar, dar cel mai important este că am câștigat meciul și mergem mai departe”, a spus atacantul.

Dragoș Pîslaru a precizat că proiectul legii salarizării este în continuare în proces de elaborare, în ciuda faptului că discuțiile publice au fost mai puțin vizibile în ultima perioadă.

„Legea salarizării, în ciuda faptului că n-am mai comunicat public, am continuat să lucrăm la ea”, a declarat ministrul.

Acesta a adăugat că au avut loc consultări recente cu structuri ale administrației locale și cu asociațiile reprezentative ale autorităților publice.

„Am avut o nouă discuție cu Uniunea Consiliilor Județene, cu Asociația Municipiilor și cu Asociația Comunelor din România. Lucrăm în continuare”, a explicat Pîslaru.

Variantă îmbunătățită a legii, așteptată în perioada următoare

Ministrul interimar a subliniat că obiectivul este prezentarea unei forme îmbunătățite a proiectului în săptămâna următoare.

„Speranța mea este ca, în săptămâna care urmează, să putem propune o formă mult îmbunătățită pentru acest proiect de lege. Este o reformă importantă și sper în continuare să o facem”, a afirmat acesta.

Asumarea răspunderii pe întreg pachetul PNRR

Dragoș Pîslaru a precizat că varianta luată în calcul la nivel guvernamental este asumarea răspunderii pe întregul pachet legislativ PNRR, care include mai multe reforme structurale.

„Cred că în acest moment ne îndreptăm din ce în ce mai clar către opțiunea de asumare a răspunderii unui guvern cu puteri depline pe tot pachetul de PNRR”, a declarat Pîslaru.

Sesiune extraordinară în Parlament, scenariul principal

Potrivit acestuia, măsura ar putea fi adoptată într-o sesiune extraordinară a Parlamentului, înainte de termenul limită de 31 august.

„Acest lucru se poate face într-o sesiune extraordinară a Parlamentului. Este timp suficient să o faci înainte de 31 august”, a explicat ministrul.

Patru legi din pachet, deja în procedură parlamentară

Ministrul a precizat că din totalul pachetului de legi, patru se află deja în procedură parlamentară, însă calendarul legislativ a dus la luarea în calcul a variantei de asumare a răspunderii pe întregul set de reforme.

„Opțiunea pe care o văd acum este cea de asumare a răspunderii pe întreg pachetul de legi”, a concluzionat Dragoș Pîslaru.

Ludovic Orban participă la Congresul Partidul Național Liberal, afirmând că este pentru prima dată în ultimii cinci ani când se află din nou la un astfel de eveniment.

„Mă bucur că președintele Partidului Național Liberal m-a invitat la Congresul PNL. Astăzi sunt prezent după cinci ani, în sfârșit, la un congres al Partidului Național Liberal”, a declarat Orban.

Acesta a precizat că participă „în calitate de invitat”, dar rămâne „un liberal a cărui inimă bate pentru liberalism și pentru destinul PNL”.

Discuții despre revenirea în PNL și fuziune politică

Întrebat dacă intenționează să revină în partid, Ludovic Orban a confirmat că sunt discuții cu actuala conducere a PNL.

„Am discutat de principiu cu președintele Ilie Bolojan și există deschidere atât din partea noastră, liberalii din Forța Dreptei, cât și din partea PNL”, a spus acesta.

Orban a explicat că o eventuală revenire ar putea avea loc în urma unui proces formal de negociere și fuziune între formațiuni politice.

„Trebuie emis un mandat de negociere, negociat un protocol de fuziune, care ulterior să fie validat în forurile statutare ale celor două partide”, a adăugat el.

„Răspunsul meu este categoric da”

Fostul premier a transmis că susține direcția actuală a PNL și că este dispus să contribuie la o construcție politică liberală comună.

„Noua linie a Partidului Național Liberal, noua gândire și strategie politică mă reprezintă. Sunt convins că pot să pun umărul, cu modestele mele puteri și ale colegilor mei, la o construcție serioasă a unui partid liberal”, a afirmat Ludovic Orban.

UPDATE 12:55 Vasile Blaga, mesaj dur la Congresul PNL: „Partidul este sub asediu. Nu am făcut fuziunea PDL cu PNL ca să fim anexă la PSD”

Vasile Blaga a transmis, duminică, un mesaj ferm în fața delegaților reuniți la Congresul Extraordinar al PNL, afirmând că evenimentul nu a fost convocat „pentru o persoană” și nici „împotriva altei persoane”, ci pentru a apăra dreptul partidului de a-și decide singur viitorul.

În discursul său, Blaga a susținut că PNL se află „sub asediu” și că sunt atacate statutul, autoritatea și dreptul liberalilor de a decide în interiorul propriei formațiuni.

„Noi nu am organizat astăzi acest congres pentru o persoană. Nu l-am organizat nici împotriva altei persoane. Nici pentru a gâdila orgoliul cuiva. L-am organizat pentru că, de câtva timp, Partidul Național Liberal este sub asediu”, a spus Vasile Blaga.

Fostul lider liberal a respins ideea unei sciziuni în partid și a prezentat congresul drept „un test” pentru cei care, în opinia sa, respectă deciziile și principiile PNL. El a acuzat „o mână de patru-cinci oameni” că ar folosi partidul „în nume personal” și a afirmat că cine nu respectă deciziile partidului transformă formațiunea într-o „adunătură de oameni care umblă după funcții”.

Ludovic Orban: Bine v-am găsit, dragi liberali. După 5 ani mă întorc acasă

Fostul președinte al PNL, Ludovic Orban, care a plecat din partid și a fondat Forța Dreptei, s-a adresat liberalilor și le-a spus că se reîntoarce „acasă”.

„Bine v-am găsit dragi liberali, după 5 ani mă întorc acasă, chiar dacă în calitate de invitat, sper că mă veți primi printre voi. Vă cer scuze pentru ce am spus despre conducerea PNL. Și deciziile pe care le am luat. Vă rog să mă iertați, nu a fost rea voință. Chiar dacă nu am fost în PNL, în inima mea a fost PNL”, a spus Orban.

Loránt Antal: „Prezența UDMR la Congresul PNL reprezintă normalitatea”

Loránt Antal a declarat că participarea UDMR la Congresul PNL este un semn al relației instituționale și al respectului reciproc dintre formațiunile politice democratice.

„În calitatea mea de reprezentant al domnului președinte Kelemen Hunor și al UDMR am venit numai și numai cu gânduri bune. Prezența noastră aici, la Congresul PNL, reprezintă normalitatea. Reprezintă acea normalitate în care reciproc mergem la congresele noastre, ne respectăm unii pe ceilalți și punem umărul împreună la consolidarea democrației și la dezvoltarea României”, a afirmat Antal.

El a transmis un mesaj de susținere pentru colaborarea dintre cele două formațiuni și a subliniat că România are nevoie de o majoritate stabilă pro-europeană și de parteneriate politice constructive pentru a depăși provocările actuale.

UDMR: Au existat perioade dificile în relația cu PNL

Liderul senatorilor UDMR a amintit că relația dintre cele două partide a trecut prin mai multe etape, inclusiv momente în care liberalii au ales alte alianțe politice.

„Istoria relației UDMR cu PNL a cunoscut multe etape. Erau vremuri când PNL a considerat că nu dorește consolidarea democrației și dezvoltarea țării împreună în aceeași barcă cu UDMR și și-a ales alți parteneri. Cred că ei astăzi nu sunt aici”, a declarat acesta.

Totodată, Antal a evidențiat perioadele în care cele două formațiuni au colaborat la guvernare.

„Am cunoscut și perioade când PNL și UDMR au construit împreună, au dezvoltat România, au consolidat democrația și au spus împreună nu celor care merg spre extreme și promovează un suveranism toxic”, a spus liderul UDMR.

Apel pentru compromis și stabilitate politică

În discursul său, Loránt Antal a atras atenția asupra contextului economic și politic complicat cu care se confruntă România.

„Trăim vremuri complicate și pentru a putea veni cu soluții la provocări avem nevoie de curaj și asumare politică. Cât timp noi vorbim aici, inflația este în creștere, regiunea este afectată de situații politice dificile și suntem martorii unei alte crize politice interne profunde”, a afirmat el.

Potrivit reprezentantului UDMR, soluția pentru depășirea acestor dificultăți este dialogul și construirea unor parteneriate solide.

„Soluția pentru stabilitate este dispoziția la compromis, căutarea parteneriatelor politice sănătoase și constructive și, poate, redefinirea unui nou proiect de țară”, a subliniat Antal.

UDMR cere un nou proiect de țară și o majoritate pro-europeană

Liderul senatorilor UDMR a susținut că România are nevoie de obiective clare și de o majoritate parlamentară care să susțină direcția europeană a țării.

„Pentru un proiect de țară este nevoie de o majoritate stabilă pro-europeană în Parlament și de susținerea Guvernului de către această majoritate”, a declarat Loránt Antal.

UPDATE 12:15 Radu Mihaiu (USR): Criza prin care trece România acum e o criză de încredere

Radu Mihaiu, din partea USR, este prezent la Congresul Extraordinar al PNL și a transmis un mesaj.

„Vin din partea USR cu un mesaj de respect și de prietenie. Criza prin care trece România acum e o criză de încredere. E o criză de încredere în partidele politice, în instituții și în stat. Și în baza acestei crize, pe această criză, se hrănește extremismul și populismul. Cred personal că USR și PNL au fost de partea corectă a istoriei în ultimul an”, a spus Radu Mihaiu. 

„Și cred că ăsta este drumul care crește încrederea populației, care crește încrederea românilor în România și în clasa politică. Cred în continuare că avem nevoie să ducem aceste reforme mai departe. Cred că avem nevoie să nu mai mințim oamenii cu ceea ce se spun unii, că se poate face, când știm foarte bine că nu se poate face. Cred că putem construi acest pol reformist și că acest pol reformist o să ducă România acolo unde merită: în Europa. România zilei de azi nu se mai împarte în stânga, dreapta, liberalism, progresism și așa mai departe. În acest moment, politica din România se împarte pe o altă linie”, a completat acesta.

UDPATE 12:07

Președintele Partidului Popularilor Europeni (PPE), Manfred Weber, a transmis un mesaj video de susținere pentru PNL și Ilie Bolojan.

UPDATE 12:05 Congresul Extraordinar al PNL a început

Congresul Extraordinar a început. Se intonează imnul României.

Sunt prezenți 1.793 de delegați, respectiv 71,7% din numărul total. Congresul extraordinar al PNL a fost declarat statutar constituit pentru că participă două treimi de delegați liberali.

Ludovic Orban, prezent la Congresul PNL: „Există deschidere pentru o fuziune. Răspunsul meu este categoric da” privind revenirea în partid

Fostul lider liberal Ludovic Orban a declarat, la Congresul Partidului Național Liberal, că există discuții avansate privind o posibilă revenire în PNL, inclusiv printr-o fuziune politică, precizând că „răspunsul său este categoric da” în ceea ce privește implicarea într-o construcție liberală comună.

„Mă bucur că președintele Partidului Național Liberal m-a invitat la Congresul PNL. Astăzi sunt prezent după cinci ani, în sfârșit, la un congres al Partidului Național Liberal”, a declarat Orban.

Acesta a precizat că participă „în calitate de invitat”, dar rămâne „un liberal a cărui inimă bate pentru liberalism și pentru destinul PNL”.

Întrebat dacă intenționează să revină în partid, Ludovic Orban a confirmat că sunt discuții cu actuala conducere a PNL.

„Am discutat de principiu cu președintele Ilie Bolojan și există deschidere atât din partea noastră, liberalii din Forța Dreptei, cât și din partea PNL”, a spus acesta.

Orban a explicat că o eventuală revenire ar putea avea loc în urma unui proces formal de negociere și fuziune între formațiuni politice.

UPDATE 11:55 A sosit Ilie Bolojan

Președintele PNL, Ilie Bolojan, a sosit cu puțin înainte de începerea Congresului Extraordinar al PNL.

El a venit însoțit de Dan Motreanu și Robert Sighiartău.

Bolojan nu a făcut declarații în fața presei.

UPDATE 11:35 Despre cooptarea Oanei Gheorghiu și a lui Dragoș Pîslaru ca vicepreședinți PNL

• Sebastian Burduja:

„Partidul Național Liberal trebuie să atragă cei mai buni oameni și din afara partidului, iar pe cei din partid, pe liberalii cei mai buni, trebuie să-i susține și să-i promoveze. Această politică de resurse umane face parte din viitorul Partidului Național Liberal. (…) Orice om bun, profesionist, este binevenit în Partidul Național Liberal. Să știți că de foarte multe ori am avut astfel de solicitări. Și oameni deosebiți din mediul privat au venit înspre noi și ulterior au fost dezamăgiți de anumite greșeli pe care le-am făcut și pe care ni le asumăm. Și primul pas în a le îndrepta este să le recunoaștem. Cred că astăzi începem să îndreptăm o parte dintre aceste greșeli și cred că munca, într-adevăr, începe și de acum”, a spus acesta.

• Gheorghe Falcă:

„Așa cum știți, în Biroul Permanent Național și în vechiul statut, se dorea intrarea a doi membri pentru că era un mesaj destul de pozitiv pentru această deschidere. Eu sper să facem același lucru la nivel județean, la nivel local, pentru a ne pregăti ca o forță politică responsabilă pentru anul 2028”, a afirmat Falcă.

UPDATE 11:20 Încep să sosească delegații PNL

Congresul Extraordinar este programat să înceapă la ora 12:00.

Unii delegați PNL, printre care Gheorghe Falcă – europarlamentar și președintele PNL Arad – dar și Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei, au sosit deja la eveniment.

Știrea inițială:

Congresul Extraordinar al PNL are loc duminică, începând cu ora 12:00, la Romexpo.

Potrivit PNL, decizia convocării Congresului Extraordinar a fost luată vineri, cu 85% dintre voturile exprimate, respectiv cu voturile a 566 de reprezentanți liberali în Consiliul Național Extraordinar, în timp ce 97 de reprezentanți ai partidului în Consiliul Național Extraordinar s-au opus, iar 19 s-au abținut de la vot.

La Congres vor participa 2.500 de delegaţi care vor alege conducerea partidului şi vor modifica Statutul formaţiunii.

Concret, principalele modificări ale statutului sunt: Crearea Biroului Permanent Naţional ca structură centrală de conducere şi desfiinţarea BEX, structură dovedită nefuncţională, cu integrarea atribuţiilor BEX în atribuţiile BPN, revenirea la formula de alegere a conducerii PNL pe bază de moţiuni, reducerea numărului de prim-vicepreşedinţi ai partidului de la patru persoane la o persoană, crearea Comisiei Naţionale pentru Litigii, care va avea ca atribuţii judecarea litigiilor ce rezultă din sancţiunile aplicate membrilor de partid, clarificarea procedurilor de sancţionare a membrilor partidului.

Ilie Bolojan, singurul candidat la șefia PNL

Sâmbătă după-amiază, Ilie Bolojan şi-a depus candidatura pentru a ocupa în continuare funcţia de lider al PNL. Moţiunea sa, intitulată „Modernizare cu Rădăcini”, a fost singura depusă până la termenul-limită.

Echipa propusă de Bolojan este compusă din Dan Motreanu – prim-vicepreşedinte, Robert Sighiartău – secretar general, Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureşan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoş Pîslaru, Florin Roman şi Gabriela Horga – vicepreşedinţi.

De sâmbătă, Oana Gheorghiu şi Dragoş Pîslaru sunt membri ai PNL.

De asemenea, Ciprian Ciucu, singurul dintre actualii prim-vicepreşedinţi ai PNL care îl susţine pe Ilie Bolojan, a afirmat, sâmbătă, că i s-a propus să candideze pentru poziţia de prim-vicepreşedinte al PNL, fiind asigurat de „o largă susţinere” din partea colegilor. Cu toate acestea, s-a retras din cursă, în contextul acuzațiilor aduse de DNA de luare de mită în perioada în care era primar al Sectorului 6.

Și Veștea a anunțat că va candida la președinția PNL. S-a retras o zi mai târziu

Inițial, joi, și Adrian Veștea a anunțat că va candida pentru președinția PNL, însă o zi mai târziu s-a retras din cursă. 

„Este evident că scopul nu este de a lămuri lucrurile în PNL, ci blocarea învestirii Guvernului. De asemenea, cred că acest Congres este un demers nestatutar și nelegal. Nu voi gira printr-o candidatură acest simulacru democratic prin care se instalează dictatura în partid. Așa cum am spus, cu părere de rău pentru cei care discută doar în termeni politici acum, preocupare este ca România să fie guvernată”, a mai spus Veștea în mesajul său pe rețelele sociale.

Adrian Veștea a confirmat că îl propune pe Florin Zaharia pentru portofoliul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

Veștea a subliniat că România are nevoie de un profil tehnic, cu experiență directă în relația cu Comisia Europeană și în gestionarea mecanismelor de finanțare europeană.

„Un profesionist cu experiență solidă în fonduri europene”

Premierul desemnat a explicat că Florin Zaharia are o carieră construită în zona fondurilor europene și a coordonării proiectelor strategice.

„Florin Zaharia a fost unul dintre principalii oameni de legătură ai României cu Comisia Europeană în ceea ce privește aspecte cheie ale PNRR și a coordonat dosare esențiale pentru atragerea banilor europeni”, a declarat Veștea.

Acesta a adăugat că viitorul ministru a activat în poziții cheie din administrația publică, inclusiv în zona bugetului și a investițiilor publice.

Miza principală: accelerarea PNRR și absorbția fondurilor UE

Numirea vine într-un moment considerat critic pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, unde România se confruntă cu întârzieri în îndeplinirea unor jaloane și ținte.

Adrian Veștea a avertizat că absorbția fondurilor europene este esențială pentru echilibrul bugetar și continuarea investițiilor publice majore.

„Fondurile UE sunt principala sursă de investiții a țării”, a subliniat premierul desemnat.

Prioritate: un minister tehnocrat pentru fondurile europene

Potrivit declarațiilor acestuia, numirea unui ministru tehnocrat la MIPE a fost discutată cu partidele politice, în contextul nevoii de eficiență administrativă și accelerare a implementării proiectelor europene.

Obiectivul principal al noului mandat va fi maximizarea absorbției fondurilor din PNRR și pregătirea României pentru viitorul cadru financiar european.

România, presiune pe absorbția fondurilor europene

Veștea a avertizat că întârzierile în implementarea proiectelor pot duce la pierderi financiare semnificative și la presiuni suplimentare asupra bugetului de stat, în condițiile în care cheltuielile publice sunt deja corelate cu veniturile anticipate din fonduri europene.