Decizia Tribunalului Central din Seul are în principal o valoare simbolică, relatează AP.
În contextul actual al relațiilor dintre cele două țări, autoritățile sud-coreene nu au o cale clară prin care să oblige Phenianul să achite suma stabilită de instanță.
Cazul este unul fără precedent: este pentru prima dată când guvernul de la Seul a dat în judecată Coreea de Nord.
Ministerul sud-coreean al Unificării, instituția care gestionează relațiile cu Phenianul, a declarat că respectă decizia instanței și a cerut reluarea dialogului dintre cele două țări.
„Toate problemele dintre Sud și Nord trebuie rezolvate prin dialog și cooperare”, a transmis ministerul.
Autoritățile nord-coreene nu au reacționat imediat la hotărârea instanței.
Clădirea a fost aruncată în aer în 2020Biroul comun de legătură se afla în orașul nord-coreean Kaesong, aproape de granița dintre cele două țări.
Coreea de Sud construise clădirea pentru a facilita comunicarea și cooperarea dintre Seul și Phenian.
În iunie 2020, Coreea de Nord a detonat clădirea, după ce a criticat autoritățile sud-coreene pentru că nu au împiedicat activiștii nord-coreeni să trimită peste graniță, cu ajutorul baloanelor, pliante cu mesaje împotriva regimului de la Phenian.
Biroul fusese închis încă din ianuarie 2020, când Coreea de Nord și-a închis granițele din cauza pandemiei de COVID-19. Clădirea era goală în momentul exploziei.
Distrugerea sediului a fost considerată la acea vreme un mesaj direct către Seul și o demonstrație a nemulțumirii Phenianului față de blocarea negocierilor privind programul său nuclear.
Relațiile dintre cele două Corei s-au deterioratÎn 2018, fostul președinte sud-coreean Moon Jae-in s-a întâlnit de trei ori cu liderul nord-coreean Kim Jong Un și a contribuit la organizarea primei întâlniri dintre Kim și președintele american Donald Trump, în iunie 2018.
Diplomația s-a blocat însă după al doilea summit Kim-Trump, desfășurat în Vietnam în 2019. Statele Unite au respins atunci solicitarea Phenianului privind o reducere importantă a sancțiunilor în schimbul renunțării parțiale la capacitățile sale nucleare.
De atunci, Coreea de Nord și-a extins arsenalul nuclear și programul de rachete și și-a consolidat relațiile cu Rusia și China.
Phenianul a trimis mii de militari și cantități importante de arme pentru a sprijini Rusia în războiul din Ucraina, potrivit autorităților occidentale și sud-coreene.
Seul încearcă să reia dialogulPolitica Coreei de Sud față de Phenian s-a schimbat după preluarea mandatului de către președintele liberal Lee Jae Myung, anul trecut.
Lee a adoptat un ton mai conciliant și a făcut apel la reluarea dialogului cu Coreea de Nord. Phenianul nu a răspuns însă până acum favorabil acestor inițiative.
În același timp, Kim Jong Un a suspendat aproape toate formele de dialog cu Seulul și a descris Coreea de Sud drept „cel mai ostil dușman” al țării sale.
În Statele Unite, Donald Trump a arătat că este interesat de reluarea discuțiilor cu liderul nord-coreean în timpul celui de-al doilea mandat.
Luna trecută, Trump a cerut Pentagonului să reducă substanțial amploarea unui important exercițiu militar desfășurat împreună cu Coreea de Sud, invocând relația sa bună cu Kim.
Phenianul a respins până acum ofertele de dialog ale lui Trump și cere Washingtonului să renunțe la solicitarea privind denuclearizarea ca precondiție pentru reluarea negocierilor.
Investigația a fost inițiată de reprezentantul democrat Robert Garcia, principalul democrat din Comisia pentru Supraveghere și Reformă a Camerei Reprezentanților, relatează Kyiv Independent.
Garcia a trimis luni două scrisori, una către Casa Albă și alta către Donald Trump Jr., în care solicită documente și informații despre relația acestuia cu Kremlev.
Democratul spune că orice legătură aparentă cu persoane apropiate cercului lui Vladimir Putin ridică întrebări despre posibile scheme de tip „pay-to-play” și despre riscul infiltrării unor servicii de informații străine în familia președintelui. Acestea sunt preocupările exprimate de Garcia, nu concluzii ale anchetei.
Cine este Umar KremlevUmar Kremlev este un om de afaceri rus și președintele Asociației Internaționale de Box (IBA). El are legături publice cu Vladimir Putin și a fost decorat recent de acesta.
Kremlev a intrat în atenția publică americană după o investigație ProPublica, potrivit căreia acesta a suportat costuri de sute de mii de dolari pentru petrecerile organizate după nunta lui Donald Trump Jr. în Bahamas, cum ar fi închirierea unei insule private și un spectacol de artificii.
Donald Trump Jr. și soția sa, Bettina Trump, au confirmat ulterior că Kremlev a plătit pentru două seri de petreceri organizate după nuntă și au descris contribuția drept un cadou generos din partea unui prieten.
Ce vor să afle democrațiiGarcia cere informații despre comunicările dintre Trump Jr., Kremlev și Casa Albă, precum și documente legate de contribuția financiară a omului de afaceri rus.
Democratul vrea să afle și dacă administrația americană sau serviciile de informații au transmis avertismente despre Kremlev și despre relațiile acestuia cu autoritățile ruse.
Investigația are loc înaintea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului din SUA. În cazul în care democrații vor prelua controlul Camerei Reprezentanților, ancheta ar putea beneficia de atribuții mai extinse.
În prezent, Garcia, aflat în opoziție, are posibilități limitate de a obliga persoanele vizate să furnizeze documentele solicitate.
Trump Jr. spune că a fost un cadouDonald Trump Jr. și Bettina Trump au reacționat după apariția informațiilor despre contribuția lui Kremlev și au spus că acesta este un prieten care a oferit cu generozitate două seri de sărbătoare după nuntă.
Cuplul a susținut că gestul nu a avut caracter politic și că nu există motive pentru care să își ceară scuze pentru faptul că au primit sprijinul unui prieten.
Donald Trump a respins, la rândul său, acuzațiile și a spus că nu îl cunoaște pe Kremlev și că acesta nu a plătit nunta fiului său.
„Am desfășurat arme de control spațial pe orbită, capabile să apere forțele comune împotriva acțiunilor ostile ale adversarilor”, a declarat Meink luni, la conferința Air, Space & Cyber a Air and Space Forces Association, relatează AP
Acesta nu a oferit detalii despre aceste arme și nu a precizat ce tip de sisteme sunt, cum funcționează sau dacă pot lovi alte obiecte aflate în spațiu ori ținte de la sol.
Chiar și așa, declarația marchează o schimbare importantă în discursul public al Washingtonului, care a avertizat în ultimii ani asupra dezvoltării unor arme spațiale de către Rusia și China.
SUA și Rusia, în centrul cursei pentru spațiuÎn urmă cu doi ani, Statele Unite au avertizat că Rusia dezvoltă o nouă armă antisatelit cu potențial nuclear. Casa Albă a transmis la acel moment că amenințarea nu era iminentă.
Temerile legate de armele spațiale au crescut pe fondul dependenței tot mai mari a infrastructurii militare și civile de sateliți. Comunicațiile, navigația, serviciile de informații și numeroase operațiuni militare depind de sistemele aflate pe orbită.
Statele Unite au demonstrat deja că pot distruge sateliți de la sol. Noua declarație a lui Meink indică însă existența unor sisteme americane amplasate chiar în spațiu.
Trump vrea arme și interceptoare pe orbităAnunțul vine într-un moment în care administrația Donald Trump acordă o atenție tot mai mare militarizării spațiului.
În primul său mandat, Trump a creat, în 2019, Space Force, a șasea ramură a armatei americane.
În al doilea mandat, președintele a anunțat proiectul „Golden Dome”, un sistem extins de apărare antirachetă care include planuri pentru amplasarea unor arme în spațiu.
Trump a spus că sistemul ar trebui să fie complet operațional înainte de încheierea mandatului său, în ianuarie 2029.
Proiectul prevede și interceptoare spațiale capabile să doboare rachete, inclusiv unele lansate din spațiu.
Pentru componenta spațială a „Golden Dome”, Biroul pentru Buget al Congresului american estimează costuri de până la 542 de miliarde de dolari în următorii 20 de ani.
Un tratat vechi, într-o cursă militară nouăDiscuția despre armele din spațiu a revenit în centrul atenției internaționale după ce administrația Biden a anunțat, în 2024, că Rusia dezvoltă o armă nucleară spațială.
Potrivit informațiilor prezentate atunci de Washington, sistemul ar putea rămâne pe orbită perioade lungi și ar putea distruge sateliți printr-o explozie.
În aprilie 2024, Rusia a respins prin veto o rezoluție americano-japoneză în Consiliul de Securitate al ONU care cerea statelor să nu dezvolte sau să amplaseze arme nucleare ori alte arme de distrugere în masă în spațiu.
Ce prevede Tratatul privind spațiul cosmic din 1967Moscova a calificat inițiativa drept ipocrită și a susținut, la rândul său, o rezoluție care ar fi interzis toate armele în spațiu „pentru totdeauna”. Propunerea Rusiei nu a fost adoptată.
Cadrul juridic principal în acest domeniu este Tratatul privind spațiul cosmic din 1967, semnat inclusiv de Statele Unite și Rusia.
Documentul interzice amplasarea pe orbită a armelor nucleare și a altor arme de distrugere în masă și stabilește că Luna și celelalte corpuri cerești trebuie folosite în scopuri pașnice.
Tratatul nu interzice însă, în termeni generali, toate armele convenționale din spațiu.
Forțele Aeriene americane pregătesc și mai multe sisteme autonomeÎn același discurs, Troy Meink a anunțat că Forțele Aeriene americane își extind capacitățile autonome și a spus că structura și modul de operare ale serviciului vor arăta „radical diferit” până în 2032.
Printre schimbările anticipate se află utilizarea pe scară largă a dronelor de atac cu o singură utilizare. Meink a spus că astfel de sisteme ar putea înlocui artileria ca principal mijloc de lovire.
„Ne creștem nivelul de pregătire în fața amenințărilor existente”, a spus acesta.
Administrația președintelui Donald Trump pregătește o nouă vânzare de arme către Israel, în valoare de 2,8 miliarde de dolari.
Pachetul include 40.000 de bombe de 2.000 de 900 de kg fiecare, arme pe care administrația Biden a decis în 2024 să nu le livreze, din cauza temerilor privind numărul mare de victime civile în Gaza, potrivit AP.
Potrivit unor oficiali americani și unei persoane familiarizate cu planul, citate de Associated Press sub protecția anonimatului, pachetul ar urma să conțină 20.000 de bombe Mk84 și 20.000 de bombe BLU-117.
Acordul nu este încă definitivCongresul american a fost informat informal despre viitoarea tranzacție.
Cea mai mare parte a sumei ar urma să fie acoperită prin programul american de finanțare militară externă, prin care Statele Unite oferă Israelului fonduri pe care acesta le folosește pentru achiziția de armament american.
Bombele au fost blocate de administrația BidenDecizia pregătită de administrația Trump marchează o nouă etapă în sprijinul militar acordat Israelului.
În 2024, administrația Biden a suspendat o livrare de bombe de 2.000 de livre din cauza îngrijorărilor legate de utilizarea lor în zone dens populate din Gaza.
După revenirea lui Trump la Casa Albă, suspendarea a fost anulatăAnul trecut, administrația Trump a aprobat o vânzare de aproape 3 miliarde de dolari către Israel, care a inclus peste 35.500 de bombe de același tip. În ianuarie, Washingtonul a aprobat un alt set de vânzări de arme către Israel, cu o valoare totală de 6,67 miliarde de dolari.
Noua tranzacție ar consolida și mai mult capacitatea militară a Israelului, în timp ce războiul din Gaza a provocat zeci de mii de victime palestiniene și a lăsat o mare parte din enclavă grav afectată.
Bombe capabile să provoace distrugeri masiveBombele de aproape o tonă fiecare au mai multe variante.
Unele sunt concepute pentru a penetra ținte aflate în subteran, în timp ce altele explodează la suprafață și pot produce distrugeri pe o suprafață extinsă.
Armata israeliană a oferit puține informații despre tipurile de bombe și obuze folosite în Gaza. Experți care au analizat imagini ale atacurilor și fragmente recuperate de la locul exploziilor au afirmat că armata israeliană a folosit bombe fabricate în Statele Unite.
Unele dintre aceste lovituri au vizat rețeaua de tuneluri folosită de Hamas, însă atacurile au avut loc și în zone dens populate, unde au fost ucise persoane civile.
SUA și Israel, în ciuda tensiunilorNoua vânzare vine într-un moment în care relația dintre Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu a trecut prin mai multe momente tensionate, în special în contextul războiului cu Iranul.
În pofida acestor neînțelegeri, sprijinul militar american pentru Israel continuă.
În Gaza, luptele de amploare s-au redus după intrarea în vigoare a unui armistițiu fragil în octombrie, însă atacurile israeliene au continuat.
Mai multe persoane au fost ucise în lovituri efectuate în timpul nopții și până marți, potrivit informațiilor citate de Associated Press.
Israelul afirmă că atacurile sale reprezintă un răspuns la acțiunile militanților Hamas și la încălcări ale armistițiului. Militanții au efectuat atacuri asupra trupelor israeliene.
Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump și unul dintre principalii negociatori americani pentru Orientul Mijlociu, s-a întâlnit luna trecută cu Netanyahu și i-a cerut Israelului să reducă atacurile, în încercarea de a consolida acordul de încetare a focului.
Peste 73.000 de palestinieni, uciși în GazaAtacul Hamas asupra sudului Israelului din 7 octombrie 2023 a ucis aproximativ 1.200 de persoane și a dus la luarea a 251 de ostatici, potrivit autorităților israeliene.
Ofensiva israeliană lansată ulterior în Gaza a ucis peste 73.264 de palestinieni, inclusiv persoane ucise după intrarea în vigoare a armistițiului, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, condus de Hamas.
Patru exemplare din cartea pe care Charles Spencer, fratele prințesei Diana, urmează să o lanseze despre viața și moartea surorii sale au fost furate dintr-un camion în Olanda, cu doar câteva zile înainte de publicarea oficială, potrivit Daily Mail.
Poliția olandeză anchetează incidentul, iar o sursă din industria editorială îl consideră „foarte suspect”.
Cartea, intitulată Swan Song: Diana, My Sister, va apărea oficial pe 22 septembriePotrivit publicației, exemplarele se aflau într-un camion care transporta cărțile către un depozit din Olanda, de unde urmau să fie distribuite.
Șoferul camionului a parcat peste noapte pentru a se odihni.
Dimineața, acesta a descoperit că vehiculul fusese spart. Hoții au luat doar patru exemplare ale cărții lui Charles Spencer.
Poliția olandeză investighează cazul.
„Nimic de genul ăsta nu s-a mai întâmplat”Incidentul a atras atenția editurii, mai ales pentru că volumul este unul dintre cele mai așteptate titluri ale perioadei, iar măsurile de securitate au fost stricte pentru a preveni apariția unor fragmente înainte de termen.
O sursă din industria editorială a declarat pentru Daily Mail că furtul este „foarte suspect”.
„Nimic de genul acesta nu s-a mai întâmplat înainte”, a spus sursa, care a adăugat că au fost luate „toate măsurile de precauție posibile” pentru ca informațiile din carte să nu ajungă în presă înainte de publicarea lor.
Cartea urmează să fie serializată înainte de lansare, iar sursa citată de publicația britanică spune că incidentul este tratat „foarte serios”.
Charles Spencer vorbește pentru prima dată pe larg despre sora saSwan Song: Diana, My Sister a fost anunțată luna trecută și marchează prima dată când Charles Spencer vorbește „deschis” și „pe larg” despre sora sa mai mică.
Contele Spencer, în vârstă de 62 de ani, spune că a decis să scrie volumul după ce a primit numeroase solicitări pentru interviuri despre Diana, în contextul apropierii împlinirii a 30 de ani de la moartea acesteia, în 1997.
„Scopul acestei cărți este să spun adevărul despre Diana din perspectiva fratelui ei, așa cum am încercat să fac și atunci când am vorbit la înmormântarea ei”, a declarat Spencer la anunțarea cărții.
El a spus că vrea să vorbească în numele surorii sale și să o facă într-o manieră „deschis pozitivă”.
„Am fost copleșit de solicitările pentru interviuri despre Diana”Charles Spencer a explicat că a simțit nevoia să își pună în scris propriile amintiri după ce, de-a lungul anilor, a citit numeroase relatări despre Diana pe care le consideră neadevărate.
„Am fost copleșit de solicitările pentru interviuri despre Diana”, a spus el.
„Asta m-a convins să îmi notez propriile gânduri și amintiri, o dată pentru totdeauna, în loc să citesc din nou opiniile altora, multe dintre ele bazate pe neadevăruri care au ajuns, în timp, să fie acceptate ca fapte.”
Cartea va fi lansată oficial pe 22 septembrie, la aproape trei decenii de la moartea prințesei Diana.
Imagini mai puțin obișnuite, de după protestul fermierior, surprinse noaptea târziu de Mediafax: mai mulți protestatari au ales să înnopteze pe spațiile verzi din zonele adiacente clădirii Guvernului.
Oameni veniți din mai multe zone ale țării dorm pe jos, direct pe asfalt, în Piața Victoriei, în timp ce alții și-au întins hainele pe spațiul verde dimprejurul Muzeului Antipa.
Evident că, pentru ei, protestul nu a fost doar o oprire de câteva ore.
De altfel, mai mulți protestatari au spus, înaintea evenimentelor de marți, că sunt pregătiți să rămână în București mai multe zile, până când vor obține răspunsuri la revendicările lor.
Fotografiile cu fermierii întinși pe asfalt surprind finalul unei zile lungi: oameni obosiți, în mijlocul Pieței Victoriei, care au ales să rămână acolo după ce protestul a degenerat în confruntări.
Protestul s-a încheiat în jurul orei 22:30.
Informații de contextProtestul anunțat de fermieri pentru marți, 15 septembrie 2026 a degenerat destul de rapid în violențe și distrugeri.
Potrivit Jandarmeriei, aproximativ 26 de persoane au fost duse la sediile de poliție, în timp ce alte 24 (dintre care 8 jandarmi) au avut nevoie de îngrijiri medicale.
Fermierii vor ridicarea restricțiilor privind exporturile de animale vii, prelungită până la sfârșitul lui 2026, în contextul mai multo focare de pestă ovină și caprină.
Alte solicitări: restricțiile sanitare să fie aplicate în funcție de zonele în care sunt identificate focarele, iar nu pe întreg teritoriul țării, demisia președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Alexandru Bociu, în legătură cu modul de gestionare a situației epidemiologice.
Fermierii vor despăgubiri acordate pentru culturile afectate de secetă.
Ei reclamă nivelul scăzut al compensațiilor și numărul agricultorilor care ar urma să beneficieze de acestea.
Lista problemelor reclamate de sector mai cuprinde prețurile reduse obținute pentru produsele agricole, costurile ridicate cu carburanții, importurile de cereale din Ucraina și birocrația.
Protestul fermierilor din Piața Victoriei s-a încheiat după o zi tensionată, cu îmbrânceli între manifestanți și jandarmi, gaze lacrimogene, trafic blocat și zeci de persoane duse la poliție.
La finalul zilei, prefectul Capitalei, Andrei Nistor, a pus sub semnul întrebării modul în care s-au desfășurat incidentele și a spus că imaginile filmate de sus i-au atras atenția asupra mișcării mulțimii.
„Al cui a fost protestul de astăzi? Al oierilor, sabotați de huligani? Sau al huliganilor, organizați de ceva timp, în care oierii au fost păcăliți?”, a scris Andrei Nistor într-un mesaj publicat în noaptea de marți spre miercuri.
„De la nivelul solului, nu e vizibil”Prefectul a povestit că a urmărit protestul din centrul de comandă al Jandarmeriei și că imaginile surprinse de dronă i-au oferit o perspectivă diferită asupra evenimentelor.
„Când era un incident mic într-un loc, jumătate din piață se mișca acolo. De la nivelul solului nu e vizibilă o asemenea organizare. Când însă privești în ansamblu, de sus, totul devine clar”, a transmis Nistor.
El a susținut că o asemenea mobilizare nu ar fi caracteristică unor oameni veniți să protesteze pașnic.
„O asemenea organizare nu o fac oierii veniți să protesteze pașnic!”, a mai spus prefectul.
Informații de contextOierii și alți fermieri s-au adunat marți în Piața Victoriei pentru a cere soluții la problemele din agricultură.
Printre principalele revendicări s-au numărat reluarea exporturilor de ovine și caprine, despăgubirile pentru animalele sacrificate și măsurile luate în contextul focarelor de pestă sau variolă ovină.
Pe parcursul zilei, situația a devenit din ce în ce mai tensionată.
Mai mulți participanți au forțat cordonul de jandarmi, iar unii au aruncat obiecte către forțele de ordine. Jandarmii au folosit gaze lacrimogene și au dus mai multe persoane la secțiile de poliție.
Potrivit Jandarmeriei Capitalei, 47 de persoane care au comis fapte antisociale au fost conduse la poliție. Zece jandarmi au fost răniți, iar patru dintre ei au ajuns la spital pentru îngrijiri suplimentare. Au fost aplicate și 15 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 21.500 de lei.
Într-un interviu acordat CBS News și citat de Kyiv Independent, liderul ucrainean a spus că o dronă rusească de tip Shahed aproape a lovit avionul său la decolarea din Moldova, cu câteva zile înainte.
„Avionul meu prezidențial era acolo și de aceea au atacat Moldova”, a spus Zelenski, potrivit CBS News.
Întrebat dacă Rusia a urmărit să îl sperie, nu neapărat să îl lovească direct, președintele ucrainean a fost de acord că aceasta este o posibilitate.
A trecut peste Moldova și RomâniaIncidentul a avut loc pe 8 septembrie.
O sursă citată de The Kyiv Independent a declarat că o dronă suspectată ca fiind rusească, de tip Shahed, a încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova și al României și a ajuns foarte aproape de avionul lui Zelenski în momentul în care acesta părăsea Moldova.
Avionul prezidențial ucrainean se îndrepta spre Norvegia, unde Zelenski urma să se întâlnească cu premierul Jonas Gahr Støre înaintea funeraliilor regelui Harald al V-lea.
„Avionul său a fost aproape lovit de o dronă în timp ce decola din Moldova. Aceasta este realitatea cu care se confruntă”, a declarat Støre pentru postul norvegian NRK.
Zelenski: „Nu am spus presei”După vizita în Norvegia, Zelenski a mers în Islanda și Canada.
La Ottawa, el a semnat un parteneriat pe 100 de ani cu autoritățile canadiene, înainte să pornească spre Ucraina. La întoarcere, președintele ucrainean a trecut din nou prin Republica Moldova.
Potrivit lui Zelenski, și atunci au avut loc atacuri cu drone.
„Nu am spus presei. Da, dar când ne-am întors acasă, din nou, prin Chișinău, au făcut același lucru”, a afirmat el.
Zelenski a sugerat că autoritățile ruse știau că avionul său urma să treacă prin Moldova.
„Nu am încredere în ei. Cred că știau”, a spus președintele ucrainean.
Declarațiile lui Zelenski nu oferă însă dovezi publice care să demonstreze că dronele au fost lansate cu scopul precis de a-i lovi avionul.
Zelenski spune că armistițiul energetic nu funcționeazăÎn același interviu, președintele ucrainean a vorbit și despre armistițiul energetic anunțat pe 14 septembrie de președintele american Donald Trump.
Zelenski a spus că înțelegerea privind oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice nu este, în opinia sa, în vigoare.
El a respins și ideea că Ucraina ar trebui să răspundă cu reținere în fața Rusiei.
„Putin nu respectă și nu vede oamenii slabi și nici măcar nu se gândește să negocieze cu cei slabi”, a spus Zelenski.
„De aceea răspundem. Noi nu atacăm niciodată primii.”
Acțiunile americane au încheiat ședința de marți pe minus, după ce creșterea prețului petrolului și avansul randamentelor de pe piața obligațiunilor au pus presiune pe investitori, potrivit AP.
S&P 500 a pierdut 0,4%, Dow Jones a scăzut cu 0,6%, iar Nasdaq a coborât cu 0,8%.
Randamentul titlurilor de stat americane pe 10 ani a urcat la 5%, față de 4,97% la finalul ședinței de luni.
În timpul nopții, randamentul a atins pentru scurt timp 5,04%, relatează AP.
Pragul de 5% a fost depășit pentru prima dată din 2023.
Randamentele mai mari cresc costurile de finanțare pentru guvern, companii și gospodării.
În același timp, obligațiunile devin mai atractive pentru investitori, deoarece oferă venituri mai mari și sunt considerate mai sigure decât acțiunile.
Inflația și datoria guvernamentală – principalele teme de preocupare„Piața trebuie să depună un efort mai mare pentru a genera creștere a profiturilor, exact într-un moment în care investitorii sunt mai puțin dispuși să plătească evaluări ridicate pentru această creștere”, a declarat Darrell Cronk, președintele Wells Fargo Investment Institute.
Randamentul obligațiunilor americane pe 10 ani a rămas sub 0,50% în 2020, iar revenirea către nivelul actual s-a accelerat în ultimele luni.
Creșterea prețurilor la petrol a alimentat temerile legate de persistența inflației, în timp ce nivelul ridicat al datoriei guvernamentale americane continuă să fie o preocupare pentru piețe.
Petrolul depășește 108 dolari pe barilPrețul petrolului Brent, referința internațională, a urcat marți cu 2,9%, până la 108,75 dolari pe baril.
Petrolul se află mult peste nivelul de aproximativ 72 de dolari din începutul lunii iulie și de dinaintea războiului cu Iranul, care a început în februarie.
Investitorii se tem că luptele ar putea afecta în continuare transportul petrolier prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu țiței.
Probabilitate redusă ca Fed să amâne majorareaCreșterea prețului petrolului complică situația Rezervei Federale americane (Fed).
Inflația rămâne ridicată, iar piețele se așteaptă ca banca centrală să majoreze miercuri rata dobânzii de politică monetară pentru prima dată în ultimii trei ani.
Există în continuare o probabilitate redusă ca Fed să amâne majorarea.
Este posibil să apară noi fluctuații pe piețeO astfel de decizie ar putea provoca noi fluctuații pe piețe, deoarece investitorii ar putea interpreta măsura drept un semnal că banca centrală acordă mai puțină importanță reducerii inflației.
Fed va publica și noi estimări privind evoluția dobânzilor în următorii ani.
Previziunile oficialilor ar putea oferi piețelor indicii despre direcția politicii monetare.
Companiile de consum, printre cele mai afectateAcțiunile companiilor care depind de cheltuielile discreționare ale consumatorilor au înregistrat unele dintre cele mai mari scăderi.
Titlurile Chipotle Mexican Grill au pierdut 5,9%, iar Darden Restaurants, compania care deține lanțurile Olive Garden și LongHorn Steakhouse, a scăzut cu 4,3%. Acțiunile Dollar Tree au coborât cu 5,4%.
Dave & Buster’s Entertainment a avut o scădere de 19%, după ce compania a raportat rezultate trimestriale sub așteptările analiștilor.
În sectorul criptomonedelor, Coinbase Global a pierdut 10,1%, iar Robinhood Markets a scăzut cu 3,4%.
Acțiunile companiilor din industrie au fost afectate după ce Senatul american a respins o legislație care ar fi creat un nou cadru de reglementare pentru criptomonede și a cerut restricții suplimentare pentru investițiile președintelui Donald Trump.
Nvidia și AMD recuperează după scăderile recenteAcțiunile din sectorul inteligenței artificiale au avut o evoluție mai stabilă după declinul puternic de luni.
Nvidia a crescut cu 0,6%, după o scădere de 3,4% în ședința precedentă.
Advanced Micro Devices a urcat cu 2,2%.
Companiile din industria AI au susținut creșterea burselor americane până la niveluri record în ultimii ani.
În ultima perioadă, însă, investitorii au devenit mai atenți la evaluările ridicate ale acțiunilor și la amploarea investițiilor în inteligența artificială.
La finalul ședinței, S&P 500 a pierdut 34,25 puncte și a ajuns la 7.585,73 puncte. Dow Jones Industrial Average a scăzut cu 328,09 puncte, până la 52.093,11 puncte, iar Nasdaq Composite a coborât cu 204,84 puncte, la 25.981,57 puncte.
Scăderile s-au extins și pe alte piețe.
Majoritatea indicilor bursieri din Europa și Asia au încheiat ședința pe minus, dar pierderile au fost mai mici decât cele de luni, când acțiunile din sectorul AI au tras piețele în jos.
În Coreea de Sud, indicele Kospi a scăzut cu 0,9%, după o pierdere de 3,3% în ședința precedentă.
FBI a modificat discret, în această primăvară, regulile care excludeau automat de la angajare persoanele care în trecut au fost implicate în prostituție sau, în copilărie, în acte de bestialitate, potrivit AP.
Kash Patel a susținut că schimbarea nu reprezintă o relaxare a standardelor, ci are scopul de a proteja victimele traficului de persoane sau ale unor abuzuri, pentru ca acestea să nu fie excluse automat din procesul de angajare doar din cauza unor experiențe la care au fost forțate.
Democrații și republicanii îl iau la rost pe PatelEl a precizat că FBI continuă totuși să interzică angajarea unor persoane implicate în prostituție, inclusiv dacă acest lucru s-a întâmplat în ultimii 10 ani.
Întrebarea a venit atât din partea democraților, cât și a republicanilor – senatorul republican John Kennedy l-a chestionat dur pe Patel despre motivul pentru care a acceptat inițial o asemenea propunere din partea subalternilor.
Schimburi acide cu senatorii democrațiAudierea, care a durat mai multe ore, a fost marcată de atacuri personale între Patel și senatorii democrați.
Senatorul Cory Booker l-a criticat dur pe director, acuzându-l de incompetență și comparându-i comportamentul cu cel al unui tânăr imatur.
Patel a răspuns la fel de tăios, îndreptând acuzațiile către Booker și senatorul Adam Schiff.
De asemenea, democrații au adus în discuție concedierile masive ale unor agenți care participaseră la anchete legate de fostul președinte Donald Trump, călătoriile personale ale lui Patel (inclusiv la Jocurile Olimpice de Iarnă din Italia și o excursie de snorkeling la memorialul Pearl Harbor) și folosirea unor citații la adresa jurnaliștilor în cadrul anchetelor privind scurgerile de informații.
Alegerile din noiembrie și rolul FBIÎntr-un moment tensionat al audierii, Patel nu a exclus posibilitatea trimiterii unor agenți FBI la secțiile de votare în cazul unor probleme sau al unor sesizări privind interferențe electorale, deși a subliniat că responsabilitatea principală pentru monitorizarea alegerilor revine Departamentului Securității Interne (DHS).
Este de menționat că afirmațiile privind frauda electorală pe scară largă în Statele Unite nu sunt susținute de dovezi – audituri și recontări din 2020 au confirmat victoria lui Joe Biden.
Apărarea bilanțuluiPatel și-a lăudat rezultatele la conducerea FBI, susținând că a contribuit la o reducere semnificativă a criminalității, deși scăderea ratelor de infracționalitate în marile orașe americane începuse deja înainte de preluarea mandatului de către Trump.
De asemenea, a respins acuzațiile potrivit cărora concedierile din FBI ar fi fost motivate politic, afirmând că mulți dintre agenți au ales să se pensioneze voluntar, și și-a apărat propriile călătorii comparându-le cu cele ale foștilor directori Christopher Wray și James Comey.
