Agregator de ştiri

India și Germania sunt la câteva săptămâni distanță de semnarea unui contract de aproximativ 9 miliarde de dolari pentru șase submarine de tip 214, anunță Clash Report. Submarinele sunt proiectate în Germania, dar vor fi construite în India.

Înțelegerea stipulează faptul că aparatele moderne vor fi construite la șantierul naval Mazagon din Mumbai. Vor fi folosite proiectul și tehnologia germane. Experții au anunțat că se va realiza un transfer semnificativ de tehnologie, dar înțelegerea vizează o pondere locală de 45%-60%.

Submarinele proiectate de germani funcționează cu propulsie independentă de aer. Tehnologia permite funcționarea sub apă timp de două până la trei săptămâni.

Contractul care va fi semnat în curând va da startul celui mai mare program de submarine convenționale din istoria Indiei. Armata indiană deține submarine nucleare, dar și unități clasice din diferite clase.

Măsurile stabilite de KMG International, aplicate etapizat începând cu 5 august, vizează reducerea consumului în intervalele de vârf, fără a afecta activităţile curente şi procesele tehnologice. Acestea includ optimizarea programelor operaţionale, reprogramarea unor activităţi în afara intervalelor critice şi ajustarea consumurilor auxiliare.

Rompetrol operează două dintre cele trei rafinării deschise în România, din totalul de patru.

România se află, din 1 august, în stare de alertă energetică după închiderea uneia dintre cele două unități nucleară de la Cernavodă, pe 28 iulie, și reducerea la jumătate a producției marilor hidrocentrale de la Porțile de Fier. Cele două reactoare, cu o capacitate instalată de 1.400 MW, asigură, în condiții normale de funcționare aproximativ 20% din producția de energie a României, iar hidrocentralele de pe Dunăre, o pondere de 10-15%, la nivel multianual.

Potrivit oficialilor, măsurile aflate deja în aplicare permit reducerea sarcinii electrice cu aproximativ 5 MW în perioadele de vârf.

De exemplu, la instalaţia de cocsare de la Petromidia, operaţiunea de tăiere a cocsului petrolier este optimizată pentru a putea fi realizată în afara intervalului critic 19:00–23:00. Astfel, sarcina electrică este redusă cu aproximativ 2,2 MW, fără impact în procesul tehnologic.

Centrala de cogenerare operată de Rompetrol Energy are o capacitate de aproximativ 80 MW şi asigură necesarul de energie electrică al platformei Petromidia, estimat, în funcţie de regimul de funcţionare, între 60 şi 70 MW. Prin optimizarea consumului în perioadele de vârf, energia disponibilă suplimentar va fi livrată în SEN, contribuind la echilibrarea reţelei din Dobrogea.

„În condiţiile unei operări optime a centralei de cogenerare, aceasta livrează permanent între 8 şi 10 MW în sistemul naţional, în intervalul critic 19:00–23:00. Odată cu optimizarea consumului la nivelul rafinăriei Petromidia, dar şi datorită investiţiilor constante în automatizarea şi modernizarea instalaţiilor, Rompetrol Energy are capacitatea să crească cu peste 50% livrările în SEN, ajungând la peste 13 MW în intervalele critice de consum”, potrivit sursei citate.

Suplimentar, începând cu 22 august, instalaţia Polietilenă de Joasă Densitate (LDPE) va intra în procedură de oprire planificată, după asigurarea stocurilor necesare pentru clienţi. Măsura va permite o reducere suplimentară a consumului energetic de aproximativ 8 MW.

La nivelul reţelei de distribuţie, KMG International optimizează consumul staţiilor de încărcare pentru autovehicule electrice şi recomandă utilizatorilor să efectueze încărcarea în afara intervalului 19:00–22:00.

„Toate acţiunile sunt implementate astfel încât să nu afecteze activităţile de rafinare şi de distribuţie. Prioritatea Grupului KMGI rămâne menţinerea rafinăriilor Petromidia şi Vega în parametri optimi de operare şi la niveluri ridicate de producţie, pentru a asigura disponibilitatea carburanţilor pe piaţa internă”, a transmis compania.

În prezent în România funcționează rafinăria Petromidia Năvodari, cea mai mare din România și operată, împreună de Vega Ploiești, de Rompetrol și rafinăria Petrobrazi, din Ploiești, operată de OMV Petrom. Rafinăria Petrotel, operată de rușii de la Lukoil, este închisă din octrombrie 2025, ca umare a sancțiunilor americane impuse.

Petromidia are o capacitate de procesare de peste 5 milioane tone materie primă/an, fiind una dintre cele mai moderne din sud-estul Europei. Vega este cea de-a doua rafinărie a Grupului KMG Internațional, situată în Ploiești, Prahova și care operează în regim integrat cu rafinăria Petromidia, care ii asigură materia primă. Cu o capacitate de prelucrare de 350.000 tone de materie primă/an (rafinat, păcură, jet A1, fracție C5-C6), rafinăria Vega deține poziția de unic producător pentru o serie de produse petroliere specifice.

Acționarii semnificativi ai Rompetrol Rafinare SA sunt KMG International (54,63% – direct și indirect) și statul român, prin Ministerul Energiei (44,7%).

Şoferul autocarului polonez, implicat într-un accident soldat cu 12 morţi în Ungaria, a fost plasat în arest preventiv pentru 30 de zile. Decizia a fost luată marți de către un tribunal din orașul Miskolc.

Procurorii atât din Ungaria, cât și din Polonia au demarat anchete cu privire la acest incident mortal. Autoritățile consideră că accidentul a fost cauzat de oboseala șoferului, el fiind bănuit că a adormit la volan, relatează TVP World.

„Șoferul nu se afla într-o stare care să-i permită să conducă în condiții de siguranță. Acesta a adormit din cauza oboselii, în urma căreia autobuzul a ieșit de pe șosea spre dreapta, pe banda de urgență, și apoi s-a răsturnat pe o parte pe taluzul de lângă autostradă”, au declarat procurorii maghiari într-un comunicat anterior, potrivit sursei citate.

Pasageri se întorceau în Polonia dintr-un pelerinaj religios în sud-vestul Bosniei. Tragedia s-a produs duminică, în jurul orei locale 01:00, în apropierea oraşului ungar Mezokeresztes.

Zona în care s-a produs accidentul se află la aproximativ 140 de kilometri est de Budapesta.

Potrivit Reuters, legislația ungară prevede că un suspect poate fi ţinut în arest cel mult 72 de ore fără ordin judecătoresc, astfel că procurorii au cerut plasarea şoferului în arest preventiv de teamă ca acesta să nu fugă ori să influenţeze desfăşurarea investigaţiei.

Două schimbări în posturi cheie au avut loc marți în Guvernul Ucrainei. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a anunțat pe noii miniștri de la Externe și Apărare.

Astfel, Zelenski l-a delegat pe Andrii Sybiha să revină în funcția de ministru al Afacerilor Externe. Președintele ucrainean l-a desemnat și pe Evgheni Khmara pentru funcția de ministru al Apărării. Acesta a ocupat funcția ca interimar și prin numirea sa se pune capăt unei luni de incertitudine.

Numirile trebuie să fie aprobate de Parlament, dar procedura ar trebui să fie doar o formalitate.

Evgheni Khmara a fost numit ministru interimar al Apărării pe 17 iulie, de către Cabinet, cu aprobarea președintelui Volodimir Zelenski. Înainte de această funcție, Khamara a fost șef interimar al Serviciului de Securitate al Ucrainei.

Andrii Sybiha a mai ocupat funcția de ministru al Afacerilor Externe. Schimbările din Guvern au început în luna iulie. Pe 16 iulie, Rada Supremă a aprobat propunerea noului premier, Serghii Koretskyi, privind formarea unui nou Cabinet de Miniștri.

Cu două zile înainte, pe 14 iulie, Parlamentul a acceptat demisia premierului Iulia Svyrydenko. Odată cu plecarea acesteia, întregul Cabinet a fost desființat.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Ajutorului Umanitar, marcată pe 19 august, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, și comisarul european pentru Egalitate, Pregătire și Gestionarea Crizelor, Hadja Lahbib, au transmis un mesaj despre situația lucrătorilor umanitari din întreaga lume.

Oficialii europeni au vorbit despre curajul celor care lucrează în zone de conflict și își riscă viața pentru a le oferi oamenilor alimente, apă, adăpost și îngrijiri medicale.

„De Ziua Mondială a Ajutorului Umanitar, onorăm curajul extraordinar al lucrătorilor umanitari care se pun în pericol în fiecare zi pentru a oferi alimente, apă, adăpost și îngrijiri medicale persoanelor aflate în nevoie disperată. Dedicarea lor, adesea în locuri unde lumea a ignorat situația, este una dintre cele mai puternice expresii de solidaritate ale umanității”, au transmis Kallas și Lahbib.

În ceea ce privește numărul mare de lucrători umanitari care sunt atacați, răpiți sau uciși, potrivit datelor prezentate în declarație, în 2026 au fost uciși până acum 82 de lucrători umanitari, 39 au fost răpiți, iar 97 au fost răniți.

„Curajul lor vine adesea cu un cost teribil. Lucrătorii umanitari continuă să fie vizați, răpiți și uciși într-un ritm alarmant. (…) Atacurile asupra personalului umanitar, a spitalelor și a obiectivelor civile nu sunt accidente, ci încălcări ale dreptului internațional umanitar. Iar legea este clară: protecția civililor, inclusiv lucrătorii umanitari, nu este opțională. Impunitatea nu face decât să alimenteze noi atrocități”, se arată în declarație.

Sudanul rămâne una dintre locațiile unde au loc cele mai grave situații, cu milioane de oameni strămutați și cu foarte puțin acces umanitar. În Gaza, situația este similară, pentru că distrugerile și suferința continuă la o scară considerată catastrofală. Nici conflictul din Ucraina nu este mai prejos, pentru că generează în continuare nevoi umanitare importante.

Oficialii europeni au vorbit și despre efectele războiului din Ucraina asupra altor regiuni, având în vedere că sunt perturbate lanțurile de aprovizionare cu alimente, iar situația comunităților vulnerabile din Africa și Orientul Mijlociu se agravează.

Alte crize sunt menționate în Cornul Africii, Sahel, Afganistan și Myanmar.

„Amploarea suferinței umanitare globale de astăzi este uluitoare. În Sudan, una dintre cele mai grave crize umanitare din lume continuă să facă victime și să strămute milioane de oameni, în timp ce accesul umanitar este blocat în mod constant. În Gaza, distrugerea și suferința continuă la o scară catastrofală. În Ucraina, războiul de agresiune al Rusiei a creat nevoi umanitare care se răsfrâng mult dincolo de granițele țării, perturbând lanțurile de aprovizionare cu alimente și împingând comunitățile vulnerabile în crize mai adânci în Africa și Orientul Mijlociu”, au transmis cei doi oficiali.

Declarația face referire și la noile tehnologii militare, despre care Kaja Kallas și Hadja Lahbib spun că schimbă modul în care se desfășoară războaiele.

„Uniunea Europeană este unul dintre cei mai mari donatori umanitari din lume și suntem hotărâți să menținem cursul. Dar finanțarea singură nu este suficientă. Trebuie să ne continuăm diplomația umanitară pentru a pleda pentru un acces umanitar rapid, sigur și nestingherit, astfel încât lucrătorii umanitari să poată ajunge la cei aflați în nevoie”, au mai transmis Kallas și Lahbib.

Uniunea Europeană oferă, prin programul „Protect Aid Workers”, sprijin imediat lucrătorilor umanitari locali care sunt în mod permanent atacați. Potrivit datelor prezentate de oficialii europeni, lucrătorii locali reprezintă aproximativ 90% dintre cei vizați, dar nu au parte întotdeauna de același nivel de protecție ca personalul internațional.

În 2025, programul a sprijinit 782 de lucrători umanitari din 25 de țări.

„Îi salutăm pe toți lucrătorii umanitari pentru curajul și munca lor de salvare a vieților. Ajutorul umanitar este o expresie a umanității noastre comune. UE rămâne un donator umanitar angajat atâta timp cât nevoile persistă”, au scris cei doi oficiali europeni.

Gara St Pancras din Londra a fost evacuată parțial marți, potrivit Express. Un incident a stârnit haos, au anunțat martorii. Membrii serviciilor de urgență trimiși la St Pancras au decis evacuarea gării. Transport for London (TfL) Access a confirmat că intrările principală și nordică ale gării au fost închise.

Se pare că incidentul a fost provocat de o mașină nesupravegheată. Poliția Metropolitană s-a ocupat de vehicul.

Restul gării este complet funcțional.

„Intrarea principală și cea nordică sunt închise din cauza unui vehicul nesupravegheat, la cererea Poliției Metropolitane. Gara rămâne complet funcțională”, a scris TfL Access pe X.

Ulterior, Poliția Metropolitană a anunțat că a efectuat o explozie controlată în timpul incidentului din apropierea gării St Pancras. Vehiculul nesupravegheat a fost verificat și nu mai este suspect.

Președintele american Donald Trump a afirmat marți, într-o postare pe Truth Social, că nu au loc și nici nu sunt programate noi discuții între SUA și Iran. El a susținut că Strâmtoarea Ormuz este deschisă.

„Nu au loc și nu sunt programate niciun fel de negocieri sau discuții cu Republica Islamică Iran. Blocada navală rămâne în vigoare și produce efecte depline. Strâmtoarea Ormuz este deschisă și funcționează normal. Toate minele acvatice au fost îndepărtate sau detonate”, a declarat Trump într-o postare pe Truth Social.

Pe de altă parte, principalul negociator iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, a declarat marți, citat de presa de stat, că Strâmtoarea Ormuz va rămâne închisă până când Statele vor îndeplini condițiile unui acord provizoriu semnat cu Iranul în luna iunie, notează Reuters.

Aceste condiții includ ridicarea de către SUA a blocadei asupra porturilor iraniene, ridicarea sancțiunilor petroliere, deblocarea activelor înghețate ale Teheranului și încetarea amenințărilor și a operațiunilor militare pe toate fronturile.

Luni, 17 august, a expirat încetarea focului de 60 de zile convenită de SUA şi Iran printr-un acord de pace provizoriu semnat pe 17 iunie, dar între timp eşuat.

Potrivit lui Jerry Bruckheimer, producătorul seriei „Pirații din Caraibe”, studiourile Disney sunt „în discuții” cu Johnny Depp, cu scopul de a-l readuce pe actor pentru un al șaselea film, notează Le Figaro.

„Suntem în discuții cu Johnny. Lucrăm la un scenariu și sperăm să putem duce acest proiect la bun sfârșit”, a declarat Bruckheimer weekendul trecut.

Potrivit Deadline, acest nou capitol va marca un punct de cotitură în saga filmului. În timp ce cele cinci episoade anterioare s-au concentrat pe aventurile lui Jack Sparrow, cel nou este așteptat să urmărească călătoria unei noi eroine interpretate de Margot Robbie. Aceasta este cunoscută pentru rolurile din „Barbie” și „Lupul de pe Wall Street”.

Astfel, Johhny Depp va avea de această dată doar un rol secundar, conform sursei.

Schimbare de direcție a studiourilor Disney ar putea fi o consecință a eșecului box office al celui mai recent film, „Pirații din Caraibe: Răzbunarea lui Salazar”.

Lansat în urmă cu nouă ani, filmul a încasat doar 795,9 milioane de dolari la nivel mondial.

Actorul a trecut printr-o lungă perioadă de greutăți profesionale. Ele au fost cauzate în mare aparte de procesul său extrem de mediatizat împotriva actriței Amber Heard. Acesta a implicat acuzații de violență domestică. Cazul s-a încheiat în 2022, după ce cele două părți au ajuns la o înțelegere extrajudiciară, mai arată sursa citată.

Depp a apărut într-un singur film în ultimii patru ani, „Jeanne du Barry”. Acesta a fost regizat de Stephen Warbeck, iar Johnny Depp l-a interpretat pe regele Ludovic al XV-lea.

De asemenea, actorul îl va interpreta pe Ebenezer Scrooge în viitorul film „Scrooge” al lui Ti West și va juca în următorul film al lui Marc Webb.