Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) a decis săptămâna trecută să permită Rusiei să participe din nou la competițiile Federației Internaționale de Hochei pe Gheață (IIHF), anulând decizia forului de a exclude echipele rusești în urma invadării Ucrainei în 2022, relatează Reuters.
Federațiile de hochei din Norvegia, Danemarca, Suedia și Cehia au anunțat marți că vor refuza să joace împotriva Rusiei la Campionatul Mondial masculin de anul viitor, care va avea loc în Germania.
Skoda Auto, sponsor oficial al competiției din 1993, a transmis că nu susține decizia tribunalului.
„În condițiile în care agresiunea Rusiei continuă, considerăm că revenirea echipei naționale a Rusiei la Campionatul Mondial este incompatibilă cu valorile pe care le-am susținut în mod constant”, a transmis producătorul auto.
„Dacă echipa națională a Rusiei va participa la competiție, ne vom reevalua implicarea și vom lua măsuri suplimentare”, a adăugat compania.
Decizia TAS a provocat o opoziție puternică din partea federațiilor europene de hochei, a orașelor gazdă și a sponsorilor.
AJ Products, companie suedeză de mobilier care sponsorizează Campionatul Mondial masculin din 1989, a anunțat luni că își va retrage sponsorizarea pentru ediția de anul viitor din cauza participării Rusiei.
Compania finlandeză Nokian Tyres a transmis, de asemenea, că va înceta să sponsorizeze Campionatul Mondial din 2027 dacă Rusiei i se va permite să participe.
Roxana Mînzatu a afirmat că Republica Moldova a demonstrat un angajament ferm pentru alinierea la normele europene, în condiții dificile, marcate de costuri ridicate ale energiei, atacuri cibernetice și amenințări grave la adresa securității.
„Republica Moldova a accelerat reformele și se situează pe locul al doilea în privința progreselor, după Muntenegru. A demonstrat un angajament ferm pentru alinierea la normele europene, în condiții extrem de dificile”, a transmis, pe Facebook, Roxana Mînzatu.
Ea spune că foile de parcurs adoptate miercuri în Colegiul Comisarilor stabilesc prioritățile negocierilor pentru 2027.
„Viitorul acestor state este în Uniunea Europeană”, a transmis oficialul european, care a subliniat că extinderea reprezintă una dintre cele mai puternice politici ale Uniunii.
Mînzatu a arătat că extinderea UE a consolidat democrația, a susținut dezvoltarea economică și a adus stabilitate pe continent, fiind totodată o investiție în securitatea colectivă a Europei.
Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene a amintit că România a beneficiat de peste 116 miliarde de euro în fonduri europene de la aderare, bani care au finanțat dezvoltarea economică a țării.
Mihai Ghigiu dezvăluie că Legea Salarizării nu se află pe lista Guvernului. Ministrul PSD din Guvernul Niculescu spune că nu există o decizie politică pe acest subiect.
„Atâta timp cât nu avem această decizie politică, nu au avut loc discuții”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, într-o conferință de presă.
Reforma aferentă unui jalon important din PNRR a fost abandonată de Guvernul Bolojan în luna septembrie, după ce partidele politice nu au reușit să se pună de acord pe proiectul de lege. Guvernul condus de Ilie Bolojan era în interimat, iar Legea Salarizării ar fi trebuit trecută prin Parlament.
În ce stadiu a rămas Legea SalarizăriiMihai Ghigiu a mai declarat că Guvernul Niculescu nu a luat o decizie privind o posibilă renegociere a jalonului din PNRR cu Comisia Europeană.
„Dacă vom avea o decizie internă privind acest fost jalon, vom face discuțiile Comisiei Europene”, mai susține ministrul.
Legea Salarizării, varianta PSDLegea Salarizării a fost readusă în atenția publică chiar de social-democrați. Sorin Grindeanu, președintele PSD, a declarat că ar vrea o nouă variantă a reformei construite de Guvernul Bolojan.
„Acesta este ultimul lucru pe care trebuie să-l facă această lege unică a salarizării. România, în schimb, are nevoie de o lege de acest tip. Nu mi-am schimbat punctul de vedere. Știți că acest lucru îl spuneam și în vară. Dar preocuparea nu trebuie să fie cea legată de, în niciun caz, trebuie să fie ultimul lucru, cea legată de salariile demnitarilor”, a declarat liderul PSD.
Jalonul din PNRR aferent reformei din domeniul salarizării personalului din sistemul public avea valoarea de 770 de milioane de lei. Termenul limită impus de Comisia Europeană, 31 august, a fost depășit deja cu două luni.
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Brașov au dispus marți, reținerea unui inculpat, în vârstă de 47 de ani. Acesta este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată.
Potrivit DIICOT Brașov din actele de urmărire penală a reieșit faptul că, în perioada cuprinsă între lunile martie și octombrie 2026, bărbatul a procurat, deținut și vândut, în mod repetat, diferite cantități de cocaină, cu sume cuprinse între 3.000 lei și 3.000 euro. Substanțele stupefiante au fost indisponibilizate.
Bărbatul a folosit spațiul unei săli de sport pentru ca tranzacțiile să fie cât mai sigure.
„În încercarea de a controla spațiul în care realiza tranzacțiile, acesta a comercializat drogurile de mare risc în interiorul unei săli de sport, din municipiul Brașov, unde accesul se face în mod controlat și pe baza unor abonamente.
În urma perchezițiilor efectuate în cursul zilei de ieri, la una dintre adresele inculpatului au fost găsite și ridicate cantitatea de peste 1 kilogram de cocaină, comprimate ecstasy, un cântar electronic de precizie, obiecte purtând urme de substanță, o sumă de bani în lei, precum și alte mijloace de probă”, a precizat DIICOT.Drogurile de mare risc, porționate în mai multe pungi, au fost descoperite ascunse în interiorul unor tablouri sculptate în lemn și a două table de șah ce aveau create compartimente secrete.
Miercuri, a fost sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Brașov cu propunerea de arestare preventivă a inculpatului, pentru o perioadă de 30 de zile.
Cercetarea urmărește identificarea mai timpurie a unor forme de cancer dificil de diagnosticat, precum cele pancreatic, ovarian și hepatic, care sunt descoperite frecvent abia după ce boala s-a răspândit în organism.
Peste 20.000 de pacienți cu vârste de cel puțin 45 de ani vor putea participa la studiu, dacă prezintă simptome precum dureri sau balonare persistentă. Testele vor fi realizate prin recoltarea uneia sau a două eprubete de sânge, în paralel cu analizele medicale obișnuite, scrie Reuters.
Cercetătorii vor căuta în probe proteine sau fragmente de ADN care ar putea indica prezența cancerului. Rezultatele ar urma să îi ajute pe medicii de familie să identifice pacienții care au nevoie de investigații suplimentare, în special în cazurile în care simptomele sunt nespecifice și pot fi asociate și cu afecțiuni mai puțin grave.
Ce tipuri de cancer urmăresc să identifice testeleStudiul, finanțat de guvernul britanic și coordonat de Universitatea din Birmingham, va evalua dacă aceste teste sunt suficient de precise pentru a putea fi utilizate pe scară mai largă în cadrul NHS.
Cercetarea, intitulată STRIDE-RCT, vizează mai multe tipuri de cancer, printre care cele de colon, intestin subțire, stomac, esofag, pancreas, ficat, căi biliare, vezică biliară, ovare, endometru, rinichi, vezică urinară și prostată.
Oamenii de știință vor analiza probele pentru a identifica eventuale semnale ale prezenței cancerului și, dacă acestea există, ar putea încerca să determine organul în care se află tumora.
Un rezultat pozitiv nu înseamnă automat că pacientul are cancer, după cum un rezultat negativ nu garantează absența bolii.
Prof. Peter Johnson, director clinic național pentru cancer în cadrul NHS England, a declarat că depistarea timpurie a cancerelor abdominale este deosebit de dificilă, deoarece simptomele pot fi confundate cu cele ale unor afecțiuni mai puțin grave.
Acesta a subliniat că diagnosticarea într-un stadiu incipient le oferă pacienților șanse mult mai mari de succes în tratament și supraviețuire.
Un alt test pentru depistarea mai multor tipuri de cancer nu și-a atins obiectivul principalIdeea utilizării unei singure analize de sânge pentru identificarea mai multor tipuri de cancer nu este nouă. Un alt studiu desfășurat de NHS, care a evaluat testul Galleri, nu și-a atins recent obiectivul principal, respectiv reducerea numărului diagnosticelor de cancer în stadii avansate. Cercetătorii continuă însă să analizeze eventualele beneficii ale acestuia.
Potrivit datelor prezentate în cadrul cercetării, aproximativ 71.000 de persoane din Anglia sunt diagnosticate anual cu cancer pancreatic, gastric, hepatic, ovarian sau de colon, iar aproape 35.000 de oameni mor din cauza acestor boli.
Secretarul britanic al Sănătății, Yvette Cooper, și-a exprimat speranța că testele de sânge simple vor ajuta la identificarea mult mai rapidă a pacienților care au nevoie de investigații urgente.
La rândul său, Michelle Mitchell, reprezentantă a organizației Cancer Research UK, a declarat că medicii de familie au nevoie de instrumente mai eficiente pentru a stabili care dintre pacienții cu simptome nespecifice necesită investigații suplimentare, apreciind că studiul reprezintă un pas important în această direcție.
Comisia Europeană pregătește o foaie de parcurs mai prudentă în privința negocierilor de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. În acest sens, potrivit documentului obținut și consultat de POLITICO, ar urma să fie stabilite obiective limitate de progres pentru 2027 și se evită orice angajament privind o dată de aderare.
În document, Bruxelles-ul solicită Kievului să „accelereze urgent și semnificativ ritmul reformelor privind statul de drept”, iar îndeplinirea cerințelor-cheie în acest sens, cu precădere în prima jumătate a anului viitor, este necesară înainte ca negocierile în domeniile politice individuale să poată fi încheiate provizoriu.
Documentul consultat de POLITICO identifică șapte domenii politice în care Ucraina ar putea finaliza provizoriu negocierile anul viitor. În plus, documentul evidențiază și cât de mult mai are de parcurs Ucraina înainte de a adera la blocul comunitar.
Procesul de aderare a Ucrainei, decuplat de cel al Republicii Moldova?Potrivit POLITICO, războiul din Ucraina își pune amprenta asupra procesului de aderare a țării la UE. Documentul subliniază o divergență tot mai mare între Ucraina și Moldova, ale căror demersuri de aderare au avansat în paralel.
De exemplu, Bruxelles-ul vizează progrese în șapte domenii de politică pentru Ucraina în 2027, în timp ce Moldova ar putea finaliza negocierile în peste 20. În plus, Chișinăul este considerat capabil să înregistreze progrese substanțial mai rapide, conturând perspectiva ca demersurile de aderare ale celor două țări să fie, de fapt, decuplate.
Ucraina a depus cererea de aderare la UE pe 28 februarie 2022, la patru zile după izbucnirea războiului. Moldova și Ucraina au obținut împreună statutul de țări candidate în vara anului 2022. Doi ani mai târziu, în iunie 2024, au început oficial și negocierile de aderare.
Aderarea la UE este un proces complex, care poate dura ani de zile, întrucât țările candidate trebuie să-și alinieze legislația și instituțiile la standardele UE în 35 de domenii de negociere.
În cazul Ucrainei, Comisia recunoaște că schimbările sunt complexe și necesită consultări ample, timp și resurse. Din acest motiv, a fost înființat și un grup de lucru dedicat Ucrainei, pentru a oferi sprijin autorităților în procesul de aderare.
Totuși, dificultățile sunt agravate de război, care impune cerințe extraordinare guvernului și parlamentului ucrainean.
Potrivit datelor INSCOP, 80,2% dintre respondenți sunt de acord cu afirmația că Franța este un aliat NATO pe care România se poate baza în cazul unei amenințări la adresa securității sale. Dintre aceștia, 35% sunt în totalitate de acord, iar 45,2% sunt mai degrabă de acord.
La polul opus, 15,9% nu consideră Franța un aliat pe care România se poate baza, în timp ce 3,9% nu au oferit un răspuns.
Jumătate dintre tineri nu știu că militarii francezi se află în RomâniaUna dintre cele mai importante concluzii ale cercetării privește nivelul scăzut de informare despre prezența militară franceză.
Întrebați dacă știau că militari francezi sunt staționați în România, 50,4% dintre tineri au răspuns că nu aveau cunoștință despre acest lucru.
Alți 39,3% au declarat că știau despre prezența trupelor franceze, dar cunosc puține informații despre subiect.
Doar 9,6% dintre respondenți au afirmat că sunt relativ bine informați despre prezența militarilor francezi în România, iar 0,7% nu au răspuns.
Cu toate acestea, atunci când sunt întrebați despre contribuția militarilor francezi la securitatea națională, majoritatea respondenților au o percepție pozitivă.
Potrivit sondajului, 64,6% consideră că prezența militară franceză contribuie în mare sau foarte mare măsură la securitatea României. Mai exact, 14,1% apreciază că această contribuție este foarte mare, iar 50,5% că este destul de mare.
În schimb, 22% consideră contribuția destul de redusă, iar 9,9% o apreciază drept foarte redusă sau inexistentă. Restul de 3,5% nu au exprimat o opinie.
Câți militari francezi sunt în România și unde sunt desfășurațiFranța are peste 1.400 de militari desfășurați în România. Cea mai importantă concentrare de forțe se află la Cincu, în județul Brașov, unde Franța conduce grupul de luptă multinațional al NATO, constituit după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, în 2022.
La Cincu, batalionul multinațional numără aproximativ 1.200 de militari, dintre care 800 sunt francezi, alături de soldați din Belgia, Spania și Luxemburg. Alți 460 de militari sunt integrați în structura de sprijin logistic.
Franța mai are un detașament de aproximativ 100 de militari la Capu Midia, în județul Constanța, responsabil de capabilități de apărare antiaeriană, precum și aproximativ 40 de militari la București, în structuri de comandament NATO.
Forțele franceze au adus în România echipamente militare importante, printre care tancuri Leclerc, obuziere autopropulsate CAESAR, lansatoare de rachete, vehicule blindate de luptă și sisteme antiaeriene Mistral.
Prezența franceză face parte din măsurile NATO de consolidare a flancului estic după invazia Rusiei în Ucraina. Franța este națiunea care conduce grupul de luptă din România, iar militarii săi participă periodic la exerciții comune cu Armata Română și cu celelalte state aliate.
În cazul unei crize de securitate, grupul de luptă poate fi extins rapid de la nivel de batalion la nivel de brigadă, prin aducerea unor forțe suplimentare. Capacitatea de mobilizare a fost testată în cadrul exercițiului Dacian Fall 2025, când Franța a desfășurat temporar efective și echipamente suplimentare în România.
Relația România–Franța, apreciată pozitiv de peste 86% dintre tineriCercetarea arată și un nivel ridicat de apreciere a relațiilor bilaterale.
Nu mai puțin de 86,3% dintre tinerii români consideră că relațiile actuale dintre România și Franța sunt bune sau foarte bune.
Dintre aceștia, 16,9% apreciază relațiile bilaterale drept foarte bune, iar 69,4% drept destul de bune.
Doar 10,8% au o percepție negativă: 7,6% consideră relațiile destul de proaste, iar 3,2% foarte proaste.
În ceea ce privește domeniile în care Franța are o prezență semnificativă în România, cultura ocupă primul loc, fiind menționată de 32,8% dintre respondenți.
Urmează economia și investițiile, cu 26,6%, educația și cercetarea, cu 24,1%, securitatea și apărarea, cu 23,5%, respectiv diplomația, cu 22,5%.
Doar 4,8% dintre tineri consideră că Franța nu are o prezență semnificativă în România.
Ambasadorul Franței: „Ne dorim ca activitatea noastră să fie mai vizibilă”Ambasadorul Franței în România, Nicolas Warnery, afirmă că rezultatele cercetării vor ajuta autoritățile franceze să își adapteze comunicarea, în special în domeniul apărării.
„Rezultatele sondajului realizat de INSCOP sunt foarte interesante pentru noi, deoarece ne permit să înțelegem mai bine percepția asupra activității noastre în România și să ne adaptăm, în consecință, comunicarea. Obiectivul nostru este de a face cunoscut ceea ce facem zi de zi în România în domeniul apărării”, a declarat diplomatul.
Acesta susține că Franța își propune să explice mai clar rolul militarilor săi și beneficiile concrete ale cooperării bilaterale.
„Ne dorim ca activitatea noastră să fie mai vizibilă, dar și mai accesibilă și mai apropiată de români. Nu este vorba doar despre o mai bună comunicare a activităților noastre, ci și despre explicarea mai clară a scopului acestora, a rezultatelor lor concrete și a modului în care acestea contribuie la consolidarea legăturilor dintre Franța și România”, a adăugat Nicolas Warnery.
INSCOP: Încredere ridicată, dar informații puține despre trupele francezeDirectorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, subliniază că percepția favorabilă asupra Franței nu se limitează la cooperarea militară, ci reflectă un parteneriat mai amplu, care include economia, cultura și educația.
„Relațiile dintre România și Franța beneficiază de un capital solid de încredere în rândul tinerilor români. Imaginea favorabilă a Franței se sprijină pe percepția unui parteneriat complex, care include cultura, educația, economia și securitatea”, a declarat Ștefureac.
Potrivit acestuia, cercetarea scoate în evidență o diferență importantă între încrederea acordată Franței și cunoașterea efectivă a activităților sale militare în România.
„Franța este percepută drept un aliat credibil în cadrul NATO, însă se observă un decalaj între încrederea ridicată și nivelul limitat de informare cu privire la prezența trupelor franceze în România”, a explicat directorul INSCOP.
Cum a fost realizat sondajulSondajul a fost realizat de INSCOP Research la solicitarea Ambasadei Franței în România, în perioada 8–24 septembrie 2026.
Datele au fost colectate prin interviuri telefonice (CATI), pe un eșantion de 1.000 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României cu vârste între 18 și 30 de ani.
Marja maximă de eroare este de ±3,1%, la un nivel de încredere de 95%
Întrebat, în cadrul conferinței de presă susținute miercuri, cum comentează declarațiile liderei partidului german, în contextul parteneriatului euroatlantic dintre România, Europa și Statele Unite, ministrul INvestițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu, a spus că afirmațiile acesteia sunt nefericite și reprezintă o jignire la adresa românilor.
„Cred că este o declarație nefericită puțin spus, aș spune chiar jignitoare la adresa românilor. Românii sunt cetățenii ai Uniunii Europene.
În câteva luni vom face 20 de ani de când suntem membri ai Uniunii Europene și cred că contribuția României și a românilor, atât la economia europeană, cât și la Uniunea Europeană per ansamblu, este una importantă. Din punctul meu de vedere, declarația, v-am zis, este cel puțin nefericită, ca să nu zic jignitoare”, a declarat ministrul.
Informații de contextPe 28 octombrie, co-lidera AfD a acuzat explicit pe X că tot mai mulți migranți din România „jefuiesc sistemul social” german, făcând referire la alocațiile pentru copii, ajutoarele sociale de bază și serviciile medicale.
Weidel a invocat situația orașului Magdeburg, unde cheltuielile sociale asociate cetățenilor români ar fi ajuns, potrivit afirmațiilor sale, la trei milioane de euro pe an, de 20 de ori mai mult decât în urmă cu aproximativ un deceniu.
„Alocații pentru copii, ajutoare sociale de bază, asistență medicală: tot mai mulți migranți din România ne jefuiesc sistemul social. Numai în Magdeburg, cheltuielile au crescut de 20 de ori, ajungând la trei milioane de euro pe an. Numai cu AfD va exista o schimbare de direcție în politica privind migrația!”, a scris atunci Alice Weidel.
Afirmațiile au provocat reacții în rândul politicienilor români.
Președintele USR, Dominic Fritz, i-a cerut liderei AfD să-și ceară scuze, susținând că sute de mii de români muncesc în Germania și contribuie la sistemul de asigurări sociale al acestei țări.
De asemenea, președintele Senatului, Mircea Abrudean, a catalogat declarațiile drept condamnabile și a subliniat că naționalitatea nu poate deveni un criteriu de discriminare într-o Europă construită pe principiile liberei circulații și egalității în drepturi.
„Inculparea colectivă pe criteriul originii contravine valorilor pe care s-a clădit UE”, a transmis Sorin Grindeanu, într-un mesaj adresat, pe X, liderului partidului german AfD.
Potrivit acestuia, trei din patru români de vârstă activă lucrează în Germania, proporție similară celei înregistrate în rândul germanilor. Grindeanu a precizat că peste 4.000 de români sunt medici și tratează pacienții germani.
Liderul PSD a criticat declarațiile lui Alice Weidel, afirmând că acestea readuc în discuție xenofobia și contravin valorilor europene.
Grindeanu a susținut că românii merită același respect pe care îl primesc germanii în celelalte state europene.
„Spre deosebire de dumneavoastră, eu voi apăra drepturile germanilor care lucrează sau călătoresc în UE, la fel cum îi apăr astăzi pe compatrioții mei români”, a transmis Sorin Grindeanu.
Alice Weidel a lansat un atac direct la migranții din România.
„Alocații pentru copii, ajutor social de bază, îngrijire medicală: tot mai mulți migranți din România ne jefuiesc sistemul social. Numai în Magdeburg, cheltuielile s-au multiplicat de 20 de ori, ajungând la 3 milioane de euro pe an. O cotitură în politica de migrație este posibilă doar cu AfD!”, a scris Weidel pe X.
România ar putea beneficia de aproximativ 60 de miliarde de euro în viitorul buget al Uniunii Europene, însă negocierile nu au ajuns încă la o concluzie, potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu.
Acesta a declarat că discuțiile sunt într-o etapă incipientă și că suma finală va depinde de acordul la care vor ajunge statele membre în Consiliul European.
Întrebat despre negocierile pentru viitorul buget al UE și despre banii pe care i-ar putea primi România pentru finanțare, ministrul a spus că, pentru moment, discuțiile vizează cadrul general al bugetului european.
„Deocamdată suntem la faza incipientă, respectiv la negocierea generală a bugetului. După cum ați văzut și în spațiul public, încă nu s-a ajuns la un consens în Consiliul European. Există niște cifre avansate la acest moment, undeva în jur de 60 de miliarde de euro pentru România, însă negocierea nu este finalizată”, a spus Mihai Ghigiu.
El a mai precizat că este dificil să estimeze suma pe care o va primi România înainte ca statele membre să ajungă la un acord privind bugetul.
După încheierea negocierilor la nivel european, fiecare țară va trebui să pregătească un plan național, în care să stabilească modul în care vor fi folosiți banii.
Acest document se va numi Planul pentru Parteneriat Național și Regional (PPNR), anunță Mihai Ghigiu, care speră ca elaborarea lui să fie însoțită de dezbateri publice.
„Până la momentul la care Consiliul nu va ajunge la o înțelegere, mi este foarte greu să vă spun suma, plecând de la acea înțelegere a Consiliului, fiecare țară va avea obligația de a prezenta un plan național, un PPNR se va numi, Planul pentru Parteneriat Național și Regional, în care vom avea dezbateri publice, asta îmi doresc foarte mult, să avem dezbateri publice, ca acest plan să fie unul cu adevărat relevant pentru toată lumea și nu un plan făcut în birou”, a declarat ministrul.
România ar putea avea nevoie și de alte instrumente de finanțareMinistrul a mai spus că viitoarea programare bugetară nu se va baza doar pe fondurile europene și pe investițiile naționale. Pentru atingerea obiectivelor de investiții, România ar putea avea nevoie și de instrumente financiare în plus.
„Ceea ce cred, de asemenea, că este important de spus, că în viitoarea programare bugetară, pe lângă fondurile europene, pe lângă investițiile naționale, vom avea nevoie și de diferite instrumente financiare pentru a ne atinge toate obiectivele. Fie că ne referim la instrumente de tipul parteneriatului public-privat, bănci de investiții, credite și așa mai departe”, a explicat Ghigiu.
Ce se întâmplă cu cele 6,4 miliarde de euro așteptate în acest anDe asemenea, el a fost întrebat despre cele aproximativ 3 miliarde de euro care ar putea intra în România până la finalul acestui an și despre discuțiile pe care le-a avut cu premierul și cu ministrul Finanțelor în legătură cu acest subiect.
Ghigiu a spus că i-a informat pe prim-ministru și pe ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, despre situație. Potrivit declarațiilor sale, valoarea oficială va fi cunoscută după data de 20 noiembrie.
„Le-am informat atât pe domnul prim-ministru, cât și pe domnul ministru Nazare. Cifra oficială o vom vedea după 20 noiembrie”, a afirmat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Acesta a explicat că una dintre componentele importante ale sumei este reprezentată de granturi, adică fonduri nerambursabile.
„Partea mai sensibilă, să zic așa, este partea de grant. Când ne referim la cele 6,4 miliarde, ne referim atât la sume din grant, cât și la sume din împrumut. Sumele din grant, într-adevăr, erau cuprinse în buget, dar haideți să vedem suma finală aprobată de Comisie”, a mai spus Mihai Ghigiu.
Compania de stat QatarEnergy ar urma să controleze, până în 2033, aproximativ 23,7 milioane de tone de GNL produse anual în Statele Unite, potrivit estimărilor firmei de consultanță Wood Mackenzie. Volumul ar transforma compania din Qatar în cel mai mare cumpărător de gaze naturale lichefiate americane, o poziție neobișnuită pentru unul dintre cei mai importanți producători de gaze ai lumii.
Schimbarea intervine după ce războiul dintre SUA, Israel și Iran a afectat grav exporturile din Golful Persic. Qatar, care până în 2023 era cel mai mare exportator mondial de GNL, a ajuns să livreze anul acesta mai puțin de o treime din cantitățile obișnuite.
Cum a ajuns Qatar să cumpere gaze de la principalul său rivalÎn ultimele săptămâni din octombrie, QatarEnergy a încheiat noi acorduri cu producători americani, care îi vor asigura încă șapte milioane de tone de GNL anual.
Pe 22 octombrie, compania a semnat acorduri cu Cheniere Energy pentru achiziția a patru milioane de tone pe an, provenite din terminalele Sabine Pass, din Louisiana, și Corpus Christi, din Texas. Livrările sunt programate să înceapă în 2031, iar contractele se întind până în 2054.
O săptămână mai târziu, QatarEnergy a anunțat un contract pe 20 de ani cu Woodside Energy, pentru alte trei milioane de tone anual, produse la terminalul Louisiana LNG. Primele livrări sunt așteptate în 2030.
Gazele americane nu vor ajunge în Qatar. Planul este altulDeși volumele contractate sunt uriașe, gazele cumpărate din SUA nu vor fi transportate în Qatar.
Statul din Golf dispune în continuare de unele dintre cele mai ieftine resurse de gaze naturale din lume, astfel că importurile pentru consumul intern nu ar avea justificare economică.
În schimb, QatarEnergy intenționează să revândă gazele americane clienților săi internaționali, în special din Asia și Europa.
Principalul avantaj este că transporturile din Statele Unite nu trebuie să traverseze Strâmtoarea Ormuz, punctul strategic prin care trec în mod normal exporturile de gaze ale Qatarului.
Astfel, compania poate continua să își dezvolte afacerile internaționale chiar și în condițiile în care propriile terminale din Golful Persic sunt afectate de conflict.
Jason Feer, director pentru informații comerciale la Poten & Partners, a explicat pentru Financial Times că extinderea portofoliului internațional urmărește inclusiv eliminarea percepției că QatarEnergy depinde excesiv de infrastructura sa națională.
Potrivit acestuia, compania ar putea încheia încă două sau trei acorduri în Statele Unite, fără a exclude investiții și contracte în alte regiuni.
Războiul cu Iranul a lovit puternic exporturile de gazeCriza a început la sfârșitul lunii februarie, odată cu izbucnirea războiului dintre Statele Unite, Israel și Iran.
Atacurile iraniene asupra transportului maritim au redus drastic circulația navelor prin Strâmtoarea Ormuz, singura rută de export maritim pentru gazele lichefiate produse în Qatar.
Situația s-a agravat după atacurile asupra complexului industrial Ras Laffan, cel mai important centru de producție și export al gazelor din Qatar.
Loviturile au afectat două dintre cele 14 unități de lichefiere, scoțând din funcțiune o capacitate de aproximativ 12,8 milioane de tone pe an, echivalentul a circa 17% din capacitatea de export a țării.
QatarEnergy a fost nevoită să suspende producția și să invoce clauza de forță majoră pentru o parte dintre contractele sale.
Companiile asiatice, principalii cumpărători ai gazelor din Qatar, au început să caute furnizori alternativi, în timp ce perturbările din Golf au amplificat presiunile asupra pieței energetice internaționale.
Spre deosebire de petrol, gazele lichefiate sunt mai dificil de redirecționat. Nu există conducte care să conecteze terminalele de export ale Qatarului cu instalații situate în afara Golfului Persic, iar transferul încărcăturilor între nave este mai complicat.
Qatar încearcă să transforme criza într-o oportunitate comercialăDirectorul executiv al QatarEnergy, Saad al-Kaabi, a explicat într-un interviu acordat Reuters că achizițiile de gaze din alte regiuni urmăresc și protejarea veniturilor companiei în eventualitatea unor noi blocaje în Strâmtoarea Ormuz.
Într-un asemenea scenariu, prețurile internaționale ale gazelor ar putea crește puternic, iar QatarEnergy ar putea comercializa volumele cumpărate din SUA la prețuri mai mari, compensând o parte din pierderile provocate de întreruperea propriilor exporturi.
Compania și-a înființat propria divizie de tranzacționare în 2020, iar anul trecut aceasta a comercializat peste 20 de milioane de tone de GNL, potrivit Wood Mackenzie.
Pe 28 octombrie, Gala Mediafax 35 a reunit reprezentanți ai presei, ai corpului diplomatic, ai instituțiilor publice, ai mediului de afaceri, academic și cultural, precum și ai antreprenoriatului, pentru a marca împreună 35 de ani de la înființarea Mediafax.
Gabriel Petrea, directorul general adjunct al Universității de Știință și Tehnologie POLITEHNICA din București, a participat la evenimentul aniversar MEDIAFAX 35, unde a declarat că jurnaliștii cu experiență sunt un reper în industrie.
„Nu cred că cineva poate înlocui experiența unor jurnaliști care de 35 de ani fac istorie în România. Și cred că toți cei care încep astăzi un proiect independent de jurnalism ar trebui să se uite la ceea ce s-a întâmplat în România de-a lungul timpului și să aprecieze lucrurile bune lăsate în urmă de cei care ne-am implicat în presă”, a spus Gabriel Petrea.
Director adjunct UPB: Știe să culeagă informațieGabriel Petrea a mai vorbit și despre importanța jurnalismului de calitate, despre care a spus că este greu de înlocuit cu conținutul de pe rețelele de socializare.
„Pentru cine știe să culeagă informație, știe cât de important este să verifici din mai multe surse și să nu crezi tot ceea ce vezi. Așa că este foarte important în continuare să avem branduri, să avem un fundament în ceea ce înseamnă jurnalism și să ne uităm în continuare la cei care au experiență”, a mai spus directorul UPB București.
Șeful UPB a transmis și o urare jurnaliștilor MEDIAFAX. „Să ne vedem peste 35 de ani cu aceleași proiecte frumoase și cu o colaborare de succes”, a concluzionat Gabriel Petrea.
Aniversarea MEDIAFAX: 35 de ani de jurnalism independentA fost o seară dedicată unui moment important din istoria agenției, celebrat alături de oameni și organizații care contribuie, prin activitatea lor, la viața publică, economică și culturală a României.
Le mulțumim partenerilor care au făcut posibilă organizarea Galei Mediafax 35 și care ne-au fost alături la această aniversare: Prime Batteries, Banca Transilvania, One United Properties, Elektra Invest, Citadina98, Avimi, Electromontaj, Anioest, BCR, Transavia, Elis Pavaje, Romgaz, Concelex, BRD, Transgaz, Waldevar, Altex, Tecnic și E-Infra.
O mulțumire specială adresăm Băncii Naționale a României, pentru gazduirea evenimentului, pentru ospitalitatea și sprijinul oferite.
Mulțumim tuturor celor care au sărbătorit alături de noi cei 35 de ani de Mediafax!
Alexandru Rogobete a declarat, miercuri, la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, că Ministerul Sănătății analizează posibilitatea creșterii tarifului pentru hrana pacienților internați în spitale, în contextul creșterii TVA-ului, inflației și costurilor la energie.
„Am discutat inclusiv cu premierul ieri despre posibilitatea de a crește tariful de hrană și aici analizăm și eu cred că în scurt timp vom putea veni cu o modificare a tarifului în sensul în care să fie crescută. E normal să fie crescut pentru că între timp TVA-ul a crescut, inflația a crescut, costurile la energie nu mai vorbesc. Evident că spitalele au o dificultate în acest lucru”, a afirmat ministrul.
Totodată, Rogobete a spus că a solicitat o evaluare pentru reabilitarea bucătăriei proprii a spitalului de copii „Grigore Alexandrescu” din Capitală și pentru achiziționarea echipamentelor și consumabilelor necesare îmbunătățirii condițiilor în care este pregătită hrana pacienților. Solicitarea sa a venit după ce fotografii recente au arătat că mâncarea primită de pacienții internați acolo nu arată bine și i-a solicitat managerului spitalului să rezolve această situație.
„Aștept și încurajez în continuare și pacienții și personal medical și asistente să-mi trimită fotografii acolo unde lucrurile nu sunt în regulă. Așa cum am făcut în mandatul trecut și voi face și în acest mandat, voi posta și lucrurile bune și lucrurile mai puțin bune. Unde lucrurile arată bine, nu pot să nu dau exemplu că se poate. Dacă acolo se poate, în alte spitale, unde lucrurile nu arată foarte bine, nu au nicio explicație”, a explicat Rogobete.
Meniul de 22 lei pe zi nu trebuie comparat cu prețurile din restauranteMinistrul Sănătății a menționat că actualul tarif de 22 de lei pe zi nu este unul suficient pentru asigurarea meselor în spital și a reiterat că își dorește majorarea acestuia.
Totuși, el a explicat că suma alocată pentru hrana pacienților nu trebuie comparată direct cu prețurile din restaurante, deoarece spitalele fac achiziții centralizate, pentru perioade de un an, iar volumul mare de produse cumpărate permite obținerea unor prețuri mai mici.
„Îmi doresc ca acest tarif să crească. Însă încă o dată spun: meniul sau prețul de 22 de lei pe zi nu trebuie comparat cu prețurile din restaurante, de exemplu, și vă spun de ce. Spitalele fac achiziții centralizate pentru un an de zile și bugetele și prețurile pentru alimente scad semnificativ datorită volumului care este cumpărat”, a conchis Rogobete.
Trecerea de pe A3 pe A2 (Autostrada Soarelui) se face, de miercuri, tot pe autostradă. Ministerul Transporturilor a inaugurat două noi loturi din autostrada A0, între Afumați și Glina.
„S-a deschis circulația pe Loturile 3 și 4 ale A0 Nord! Sunt 13 km noi de autostradă, între Afumați și Glina, care asigură legătura directă între A3 (București-Ploiești) și A2 (București-Constanța)”, a transmis noul mininstru al Transporturilor, Ovidiu Popa, printr-o postare pe Facebook.
Și președintele PSD, Sorin Grindeanu, cel care a fost ministru al Transporturilor în perioada semnării contractelor pentru mai multe autostrăzi din România, a anunțat inaugurarea.
„Noua infrastructură rutieră este rezultatul abordării serioase și coerente a obiectivelor de infrastructură mare, pe care am promovat-o încă din anul 2021 la Ministerul Transporturilor”, a scris Sorin Grindeanu, președintele PSD.
Cine poate circula pe A0 Afumați-GlinaNoua porțiune asigură trecerea de pe A3 pe A2 și invers, pentru a evita cozile care se formau pe centura Bucureștiului.
Ministrul Transporturilor promite că șoferii vor beneficia, până la finalul anului, de un drum de mare viteză de la poalele munților, și din Pitești, până la mare, la Constanța.
„Anul acesta se va finaliza parțial și Lotul 1 al A0 Nord, care va asigura conexiunea cu DN1A și DN7. În prima parte a anului 2027 se vor finaliza lucrările pentru a completa toată autostrada inclusiv prin conexiunea cu A1”, a concluzionat ministrul Transporturilor.
Astfel, dacă lucrările vor fi finalizate la timp, lângă Capitală va exista legătura a trei mari autostrăzi ale României.
