Nicușor Dan nu a participat sâmbătă, 15 august, la festivitățile organizate la Constanța de Ziua Marinei, fiind prezent în schimb la Mănăstirea Dejani, în județul Brașov, la poalele Munților Făgăraș.
Întrebat de ce președintele a ales, pentru al doilea an consecutiv, să nu meargă la Constanța, Eugen Tomac a răspuns inițial că șeful statului „poartă un respect profund pentru Forțele Navale Române”.
Tomac a amintit vizita făcută de Nicușor Dan în iunie la Istanbul, unde, alături de Recep Tayyip Erdoğan, a participat la ceremonia dedicată corvetei „Contraamiral August Roman”, intrată în serviciul Forțelor Navale Române.
Întrebarea a fost repetată: „De ce nu a mers?”Jurnalista a revenit însă asupra întrebării și i-a cerut lui Tomac să explice concret de ce președintele nu a fost prezent la Constanța, mai ales în contextul tensiunilor de securitate din regiunea Mării Negre.
Consilierul nu a oferit nici de această dată un motiv precis.
„Subliniez din nou, Marea Neagră este locul în care începe responsabilitatea noastră în ceea ce privește asigurarea securității europene și vom continua să acționăm în această direcție, pentru că ne știm rolul”, a spus Eugen Tomac.
El a adăugat că Marea Neagră înseamnă pentru România, pe lângă securitate, „comerț, energie și conectivitate”, iar prioritățile în regiune sunt „fundamentale” pentru președinte.
Întrebat apoi dacă prezența personală a șefului statului la Constanța nu ar fi transmis un mesaj mai puternic, Tomac a invocat participarea celorlalți oficiali.
„A participat șeful Guvernului, a fost ministrul Apărării, a fost consilierul prezidențial pentru securitate”, a răspuns acesta.
Administrația Prezidențială a fost reprezentată la ceremoniile din 15 august de consilierul prezidențial Marius Lazurca, care a prezentat mesajul șefului statului.
Și în 2025 Nicușor Dan a ales o mănăstire din zona FăgărașuluiEste al doilea an consecutiv în care Nicușor Dan nu participă la principalul ceremonial de Ziua Marinei de la Constanța.
În 2025, șeful statului a mers tot în zona Făgărașului, la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus. Ulterior, Nicușor Dan a explicat că a dorit să rupă tradiția prezenței obligatorii a președintelui la ceremoniile de la Constanța și că decizia nu reprezintă o lipsă de respect față de Armată.
Anul acesta, Nicușor Dan a transmis de la distanță un mesaj în care a descris Marea Neagră drept o zonă „crucială pentru securitatea Europei” și a pledat pentru continuarea modernizării Forțelor Navale.
Potrivit ministrului interimar al Apărării, Radu Miruță, peste 100 de drone au fost văzute în Ucraina, de radarele românești, în ultimele 7 zile. Acestea au atacat, în roiuri, porturile ucrainene. Acestea au fost văzute și de radarele românești. Multe din ele au fost distruse de armata ucraineană, însă resturile acestora au ajuns și pe litoralul românesc, aduse de valuri, la patru zile după atacuri.
„În acest weekend a fost un număr maxim de resturi care au ajuns, s-au fost aduse de apă la mal”, a declarat Miruță.După ce la Costinești oamenii au fost nemulțumiți că nu mai puteau să intre la plajă pentru că zona au fost blocată de un cordon al autorităților, care făceau cercetări la fața locului, privind bucățile de dronă identificate, Radu Miruță a precizat:
„Sunt niște măsuri de la ISU, pentru a limita eventualele explozii care ar putea să se desfășoare dacă resturile astea de drone ar conține explozibil”, adăugând că acestea sunt luate până în momentul în care „specialiștii confirmă dacă aceste resturi de drone sunt periculoase sau nu”.
„De îndată ce se confirmă de specialiști că nu conțin explozibil, că sunt doar pur și simplu elemente pasive de plastic, de spumă, de alte componente ale dronelor, de îndată aceste măsuri sunt eliminate”, a declarat Miruță.
Miruță a precizat că pe primul loc este protecția cetățenilor.
„Pe primul loc este protecția cetățenilor și știu și înțeleg că de multe ori poate să li se pară că măsurile celor de la ISU sunt puțin cam prea agresive, dar în astfel de situații eu sunt de acord cu cei de la ISU că e mai bine să se sufle și-n iaurt decât, Doamne, ferește, să fie cineva rănit”, a declarat Miruță.
Ministrul interimar al Apărării a mai precizat că cetățenii nu ar trebui să se lase influențați de propagandă:
„Acest război există, acest război produce consecințe indirecte în România. Nu sunt, până în acest moment, indicii că a crescut gradul de risc pentru România, însă este o stare de vigilență pe care Armata Română o are. Vedeți că, în urma măsurilor din ultima perioadă, dronele care au intrat în spațiu aerian românesc au început să fie distruse și să fie doborâte. Facem asta în permanență”, a declarat Miruță.
În noaptea de sâmbătă spre duminică a fost doborâtă o altă dronă, în județul Galați. Incidentul vine după ce, la sfârșitul lunii iulie, MApN a doborât 3 drone în trei zile consecutive.
O dronă a fost doborâtă în noaptea de sâmbătă spre duminică, în județul Galați, de două avioane de vânătoare F-18 spaniole. Potrivit unui reprezentant NATO, drona „pare să fie rusească”.
„După ce noi am demonstrat că ne facem temele și dăm noi, cu piloți români, cu militari români, aceste drone jos, uitați un semnal foarte puternic că ieri o astfel de dronă a fost doborâtă de piloții spanioli. În colaborare cu militarii români de la Centrul de Monitorizare și Control, însă este dovada că alianța funcționează, este dovada că alianța este determinată să apere spațiul aerian al României și al NATO și este un semnal foarte puternic”, a declarat Miruță, luni, la Digi24.
Miruță: România este relevantăMinistrul interimar al Apărării susține că, în urma celor mai recente incidente cu drone, Ministerul Apărării are discuții permanente cu Administrația Prezidențială și cu NATO și că au existat discuții și cu ministerul Apărării din Spania.
„România este relevantă și România începe să genereze experiență pentru alții”, a mai spus Radu Miruță.
Radu Miruță spune că militarii încearcă să obțină performanțe suplimentare din sistemele existente prin conectarea unor echipamente care provin inclusiv de la producători diferiți.
„În permanență regrupăm, reconectăm capabilitățile existente”, a declarat ministrul Apărării.
Potrivit acestuia, analiza sistemelor aflate deja în dotarea Armatei a arătat că unele echipamente pot furniza informații utile pentru alte sisteme, însă acestea nu au fost proiectate inițial să comunice direct între ele.
„Ne-am dat seama că sunt unele dispozitive din care putem să extragem unele date pe care să le folosim, să fie transmise altor dispozitive din partea altor producători, pentru a acoperi mai multe scenarii”, a explicat Miruță.
Armata intervine asupra software-ului echipamentelorMinistrul a dezvăluit că militarii lucrează în această perioadă inclusiv la modificarea componentei software a unor sisteme pentru ca informațiile obținute de un dispozitiv să poată fi utilizate de altul.
„Am început să umblăm, dacă vreți, în soft-ul acestor dispozitive și să luăm fix parametrul pe care un dispozitiv îl poate genera, dar nu știe să-l trimită altor dispozitive. Asta este ceea ce facem în aceste momente”, a declarat Radu Miruță.
Practic, Armata încearcă să creeze o legătură între senzori, radare și sisteme de interceptare care nu au fost concepute inițial ca parte a aceleiași arhitecturi.
Miruță susține că aceste adaptări au contribuit deja la îmbunătățirea reacției Armatei în cazul dronelor care pătrund în spațiul aerian românesc.
„Pe urmă de asta ați văzut că unele drone au început să fie doborâte. Nu s-a întâmplat de la sine”, a spus ministrul Apărării.
România așteaptă noile sisteme anti-dronăSoluțiile software sunt folosite în perioada de tranziție până la sosirea noilor capabilități comandate de România.
Potrivit lui Miruță, primele echipamente suplimentare ar urma să ajungă în țară din vara anului 2027, iar întregul proces de înzestrare cu sistemele deja contractate va dura până la doi ani și jumătate.
Printre noile capabilități se numără radare pentru detectarea țintelor care zboară la joasă altitudine și sisteme terestre de interceptare a dronelor.
Ministrul a explicat că dronele pot zbura la numai 70, 100 sau 150 de metri altitudine, iar relieful poate împiedica uneori detectarea acestora de către radarele clasice.
Obiectivul este ca dronele să poată fi interceptate de la sol, fără să fie necesară de fiecare dată ridicarea avioanelor de vânătoare și folosirea unor rachete costisitoare.
Peste 100 de drone observate în apropierea RomânieiMăsurile vin într-un moment în care atacurile asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre s-au intensificat puternic.
Miruță a declarat că radarele Ministerului Apărării au observat în ultimele zile peste 100 de drone în apropierea spațiului aerian românesc, pe teritoriul Ucrainei.
Acestea s-ar fi grupat în roiuri și ar fi participat la șapte atacuri asupra porturilor ucrainene de la Dunăre.
O mare parte dintre drone au fost distruse de apărarea ucraineană, iar fragmente ale acestora au fost ulterior transportate de Dunăre și de valurile Mării Negre spre teritoriul României.
Ministrul susține că numărul mare al incidentelor recente este direct legat de intensificarea atacurilor din Ucraina și că, în acest moment, nu există indicii privind o creștere a nivelului de risc pentru România.
Într-o scrisoare confidențială din 4 iunie, adresată unui director al Rosatom, Autoritatea pentru Centrale Nucleare din Egipt semnalează mai multe „defecte” la unitățile de reactor și încălcări ale „culturii de securitate nucleară” în timpul lucrărilor la centrala El Dabaa. Scrisoarea menționează, de asemenea, „neglijență deliberată” din partea unui responsabil al proiectului, potrivit Politico.
Documentele au ajuns la Politico prin intermediul unui oficial din serviciile de informații, care a cerut anonimatul deoarece nu este autorizat să vorbească cu presa. Acestea nu au mai fost făcute publice până acum și includ documente interne ale Rosatom care indică întârzieri în construcție și probleme de inginerie identificate chiar în evaluările companiei.
După invazia Rusiei în Ucraina și sancțiunile impuse ulterior Moscovei, Rosatom a încercat să convingă guvernele europene că rămâne un furnizor sigur și competent în domeniul energiei nucleare. Noile acuzații ar putea însă accentua îngrijorările privind activitatea companiei controlate de Kremlin în Uniunea Europeană.
Rosatom respinge acuzațiile privind siguranța centralei El DabaaÎntr-un răspuns pentru Politico, Rosatom a susținut că respectă cele mai ridicate standarde de securitate nucleară și că acestea au fost aplicate pe întreaga durată a lucrărilor de la El Dabaa. Compania nu a precizat însă dacă a primit scrisoarea sau reclamațiile Autorității egiptene pentru Centrale Nucleare.
„Standardul ridicat de organizare a activității, sistemul de management al calității și cultura de siguranță sunt confirmate de atenția constantă acordată proiectului de conducerile politice ale Federației Ruse și Republicii Arabe Egipt, precum și de conducerea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, ai cărei reprezentanți participă în mod regulat la etapele-cheie ale proiectului”, a transmis Rosatom.
Premierul egiptean Mostafa Madbouly a declarat în iulie că se așteaptă ca lucrările la toate cele patru reactoare de la El Dabaa să fie finalizate până în 2030, iar prima unitate să înceapă producția de energie în 2028.
Centrala din Egipt va folosi aceeași tehnologie utilizată și în proiectul Paks II din Ungaria, extinderea nucleară susținută de Rusia care a provocat în repetate rânduri tensiuni între Budapesta și Comisia Europeană.
Proiectul Paks II a fost aprobat în 2014, în timpul guvernării lui Viktor Orbán, și a devenit unul dintre simbolurile relației apropiate dintre Budapesta și Moscova. Proiectul a oferit, totodată, tehnologiei nucleare rusești o prezență importantă în interiorul UE. Lucrările au început în februarie anul acesta.
Rosatom are proiecte nucleare și în Turcia și China. În Germania, autoritățile au fost criticate după ce au aprobat în iulie un acord prin care una dintre filialele Rosatom va putea participa la producerea de bare de combustibil nuclear pentru o instalație din Saxonia Inferioară. Guvernul german a precizat că activitatea va fi supusă unor controale stricte de securitate națională.
Muncitori trec prin fața unor panouri cu președintele Egiptului, Abdel Fattah el-Sisi, și președintele Rusiei, Vladimir Putin, pe șantierul centralei nucleare El Dabaa din Egipt. Sursa foto: Mediafax Foto
Defecte la reactoare și acuzații privind lucrărileCând va deveni complet operațional, complexul El Dabaa va avea patru reactoare nucleare de concepție rusească, aflate sub supravegherea Autorității pentru Centrale Nucleare din Egipt. Potrivit scrisorii trimise Rosatom, unele dintre unitățile aflate încă în construcție s-au confruntat deja cu defecte.
„Au reapărut defecte grave ale betonului, inclusiv goluri în spatele placării metalice la Unitatea 4, defecte ale plăcilor de fundație ale Unităților 1, 2 și 3, a căror reparare a durat un an, precum și defecte în structura celulară a peretelui cilindric al clădirii reactorului de la Unitatea 4”, se arată în document.
Autoritatea egipteană acuză Rosatom și de folosirea unor „metode înșelătoare” și de efectuarea unor „lucrări fictive” pentru a arăta că proiectul este finalizat în proporție de peste 50%, „în timp ce o inspecție vizuală la fața locului arată clar că clădirile principale ale insulei nucleare se află încă în faza de construcție subterană”.
Documentul reclamă și probleme de disciplină și securitate pe șantier. Muncitori ar fi fost găsiți cu „băuturi alcoolice interzise”, ar fi folosit „legitimații falsificate și s-ar fi dat drept alte persoane pentru a obține acces neautorizat”, iar fotografii și înregistrări realizate pe șantier ar fi ajuns pe rețelele sociale, ceea ce ar fi afectat „reputația proiectului”.
Scrisoarea menționează și un accident grav în care un muncitor a suferit „o fractură deschisă gravă”. Acesta ar fi fost transportat într-un vehicul privat, și nu într-o „ambulanță echipată corespunzător”. Autoritatea egipteană susține că acest lucru ar fi fost făcut „în mod intenționat” pentru a ascunde incidentul.
Alte patru documente interne ale Rosatom, consultate de Politico, descriu la rândul lor întârzieri, probleme privind calitatea construcției și deficiențe de management.
Problemele din Egipt pot avea efecte și asupra proiectului Paks IIAcuzațiile din documente ar putea ridica noi semne de întrebare și asupra proiectului Paks II din Ungaria și ar putea alimenta îngrijorările de la Bruxelles privind implicarea unei companii controlate de Kremlin în infrastructura critică europeană.
Guvernul lui Magyar a început recent o reevaluare a proiectului Paks II, inclusiv a costurilor acestuia și a legăturilor cu Rusia.
Fostul europarlamentar ecologist ungar Benedek Jávor, un critic al proiectului Paks II și al fostei guvernări Orbán, a declarat pentru Politico că acuzațiile privind El Dabaa ar putea avea consecințe atât pentru Rosatom, cât și pentru proiectul din Ungaria.
Drunkometer-ul, primul „etilotest”, era un dispozitiv portabil care măsura concentrația de alcool din aerul expirat. Universitatea din Indiana îl descrie drept primul test practic de respirație care putea determina dacă o persoană era în stare de ebrietate.
Șoferii trebuiau să sufle într-un balonAparatul era foarte diferit de etilotestele moderne. Persoana testată trebuia să sufle într-un balon, iar aerul expirat era apoi analizat pentru a determina nivelul de alcool.
Invenția lui Harger a apărut într-o perioadă în care autoritățile americane căutau metode mai precise pentru a stabili dacă un șofer consumase alcool. Până atunci, polițiștii se bazau în mare parte pe observarea comportamentului și a semnelor de ebrietate.
Drunkometer-ul a făcut posibilă folosirea unei metode bazate pe analiza respirației, oferind autorităților un instrument mai obiectiv pentru depistarea șoferilor aflați sub influența alcoolului.
Invenția brevetată în 1936 a deschis drumul către etilotestul modernHarger nu s-a limitat la dezvoltarea aparatului. În 1938, el a făcut parte dintr-un comitet al National Safety Council care a lucrat la un proiect de lege-model privind folosirea testelor chimice pentru stabilirea intoxicației și a limitelor concentrației de alcool în sânge pentru șoferi.
Drunkometer-ul a fost însă doar începutul. În 1954, Robert F. Borkenstein, membru al laboratorului criminalistic al Poliției Statale din Indiana, a dezvoltat un dispozitiv mai mic și mai eficient, numit Breathalyzer. Aparatul a fost brevetat în 1958.
Placă dedicată lui Harger și BorkensteinStudiile privind aceste tehnologii au contribuit la dezvoltarea metodelor moderne de testare a alcoolului.
Astăzi, etilotestul poate încăpea în palma unui polițist și poate oferi un rezultat în câteva secunde. În urmă cu 90 de ani, însă, testarea alcoolului prin respirație însemna un aparat mult mai complicat și un balon în care șoferul trebuia să sufle.
Rolla Neil Harger a murit în 1983, la vârsta de 93 de ani. În 2020, Universitatea din Indiana a dezvelit o placă dedicată contribuției lui Harger și Robert Borkenstein la dezvoltarea dispozitivelor Drunkometer și Breathalyzer.
Declarațiile au fost făcute într-un podcast găzduit de Rom Braslavski, fost ostatic răpit în timpul atacului din 7 octombrie 2023 și ținut captiv în Gaza. Ben-Gvir și-a exprimat nemulțumirea față de reducerea operațiunilor militare israeliene din Fâșia Gaza și a spus că are o poziție diferită de cea a premierului Benjamin Netanyahu.
„Cred că ar trebui făcute 30-40 de asasinate țintite pe noapte”, a declarat Ben-Gvir, potrivit potrivit Financial Times. Ministrul a mers mai departe, afirmând că operațiunile nu ar trebui să-i vizeze doar pe cei considerați o amenințare imediată. AP notează că acesta a folosit inclusiv o formulare prin care îi dezumaniza pe cei despre care vorbea.
Ben-Gvir este ministrul responsabil de poliția și sistemul penitenciar israelian, însă nu controlează armata israeliană și nu poate ordona operațiunile militare ale IDF în Gaza.
Ben-Gvir vrea colonii israeliene „în toată Gaza”Ministrul ultranaționalist a reluat și una dintre cele mai controversate propuneri ale sale: reconstruirea coloniilor evreiești în Fâșia Gaza și plecarea unui număr cât mai mare de palestinieni din teritoriu.
Ben-Gvir a spus că își imaginează colonii israeliene nu doar în zona fostului bloc Gush Katif, ci „în toată Gaza”, pledând din nou pentru ceea ce el numește „încurajarea emigrării”. Coloniile israeliene din Gaza au fost evacuate și demolate în 2005, când Israelul s-a retras unilateral din interiorul enclavei.
Declarațiile vin într-un moment în care administrația președintelui american Donald Trump încearcă să avanseze implementarea unui plan de pace pentru Gaza. Emisarii americani au discutat în ultimele zile cu mediatorii din Egipt, Qatar și Turcia, iar planul prevede, între altele, dezarmarea Hamas, retragerea trupelor israeliene și o administrație palestiniană civilă pentru enclavă. Netanyahu a contestat însă unele dintre condițiile propuse și insistă că Hamas trebuie dezarmat înaintea unei retrageri israeliene.
Fostul ostatic i-a cerut să îl lase să participe la execuțiiUn alt moment controversat al discuției a venit după ce Braslavski i-a cerut ministrului să îi permită să execute personal persoane care ar urma să fie condamnate la moarte pentru terorism. Ben-Gvir i-a răspuns că va face tot ce poate pentru ca solicitarea să devină realitate.
Partidul lui Ben-Gvir, Otzma Yehudit – Puterea Evreiască –, a susținut în ultimii ani introducerea pedepsei cu moartea pentru anumite infracțiuni de terorism. În ianuarie 2026, Ben-Gvir susținea din nou în Knesset că nu va accepta compromisuri asupra proiectului privind pedeapsa capitală.
Cine este Itamar Ben-GvirItamar Ben-Gvir este una dintre cele mai radicale figuri ale dreptei israeliene și un aliat important al lui Benjamin Netanyahu. În 2007, el a fost condamnat în Israel pentru incitare rasistă și pentru sprijinirea unei organizații extremiste, iar de-a lungul carierei politice s-a opus constant creării unui stat palestinian și a susținut extinderea controlului israelian asupra teritoriilor palestiniene.
Pozițiile sale privind Gaza contrastează puternic cu eforturile diplomatice aflate în desfășurare. Armistițiul intrat în vigoare în octombrie 2025 a redus amploarea confruntărilor, dar atacurile nu au încetat complet. Potrivit Reuters, peste 1.250 de palestinieni au fost uciși de la intrarea în vigoare a armistițiului, în timp ce negocierile privind dezarmarea Hamas și retragerea Israelului rămân blocate.
Războiul a început după atacul Hamas din 7 octombrie 2023, în care aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise în Israel și peste 250 au fost luate ostatice. Ofensiva israeliană lansată ulterior în Gaza a provocat zeci de mii de morți și o criză umanitară majoră. Israelul respinge acuzațiile potrivit cărora acțiunile sale ar constitui genocid și susține că operațiunile militare respectă dreptul internațional.
Aproape 400 de fosile vechi de 470 de milioane de ani au fost descoperite în sudul Franței, unele păstrând în mod remarcabil țesuturi moi, potrivit DailyGalaxy. Biota de la Cabrières surprinde un ecosistem divers care exista cândva în apropierea Polului Sud. Acesta include trilobiți, bureți și alte organisme marine străvechi.
Fosilele au fost găsite în Montagne Noire, în departamentul Hérault din Franța, de doi paleontologi amatori. Cei doi căutau fosile de zeci de ani, însă acest sit era diferit. Pe lângă cochilii și alte resturi dure, au descoperit exemplare în care erau păstrate sistemele digestive și cuticulele.
Descoperirea a fost ulterior studiată de cercetători și echipe internaționale. Rezultatele lor, identifică Cabrières drept unul dintre cele mai bogate și diverse situri fosile cunoscute din Ordovicianul inferior, o perioadă care datează de aproximativ 470 de milioane de ani.
Fosile care și-au păstrat părțile moi timp de 470 de milioane de aniCochiliile străvechi sunt comune în registrul fosil, însă țesuturile moi sunt mult mai rar descoperite. Păstrarea acestora la Cabrières este unul dintre elementele care fac situl atât de neobișnuit.
Cercetătorii au identificat artropode, grup care include creveții și miriapodele moderne, precum și cnidari, grup din care fac parte meduzele și coralii. Depozitul conține, de asemenea, cantități mari de alge și bureți, oferind o imagine variată asupra organismelor care împărțeau acest mediu străvechi.
După cum se arată în cel mai recent studiu, cercetătorii au identificat și o mare varietate de organisme. Printre acestea se numără artropode, cnidari, brahiopode, gasteropode, alge și bureți. Printre fosilele descrise se numără un trilobit din genul Ampyx, gasteropode asociate cu o structură asemănătoare unui tub, care aparținea probabil genului Sphenothallus, precum și un hiliolit cu posibile organe interne.
Au fost descoperite și brahiopode articulate, atașate de ceea ce cercetătorii au identificat drept posibil burete leptomitid.
Asamblajul are în comun o parte din fauna sa cu un alt depozit ordovician binecunoscut, formațiunea Fezouata.
Aceste creaturi au trăit în apropierea Polului SudLocul descoperirii vine cu o surpriză geologică. Ceea ce astăzi este sudul Franței se afla într-o poziție foarte diferită în perioada în care aceste organisme erau în viață.
În urmă cu aproximativ 470 de milioane de ani, ecosistemul de la Cabrières se afla foarte aproape de Polul Sud. Colecția bogată de organisme oferă, astfel, o imagine asupra unora dintre cele mai sudice ecosisteme cunoscute din Ordovician.
Cercetătorii pun biodiversitatea ridicată a sitului pe seama condițiilor climatice din acea perioadă. Ei propun că aceste ape aflate la latitudini ridicate au servit drept refugiu pentru speciile care fugeau de temperaturile extreme din apropierea Ecuatorului.
Descoperirea este departe de a fi fost explorată în totalitate. Sunt planificate excavații de amploare și analize mai detaliate.Cercetătorii speră să afle mai multe despre anatomia internă și externă a organismelor, relațiile dintre ele și modul lor de viață.
Produsul Intern Brut (PIB) al celei de-a patra economii mondiale a crescut cu 0,3% în perioada aprilie-iunie față de trimestrul precedent, potrivit datelor oficiale publicate luni, arată Le Figaro.
Este însă o încetinire față de creșterea de 0,5% înregistrată în primul trimestru și față de așteptările analiștilor consultați de Bloomberg, care anticipau o creștere stabilă de 0,5%.
Impactul prăbușirii yenuluiEconomia niponă „a rezistat bine, chiar dacă perturbările aprovizionării cu țiței provocate de conflictul care implică Iranul au afectat conjunctura economică”, nota acesta.
Inflația, excluzând produsele alimentare proaspete, a accelerat din nou, ajungând la 1,6% în iunie față de aceeași lună a anului trecut, alimentată de creșterea puternică a prețurilor la energie. Japonia este extrem de dependentă de importurile de hidrocarburi.
În plus, prăbușirea yenului, care a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 40 de ani față de dolar înaintea recentei intervenții comune a Statelor Unite și Japoniei pentru susținerea monedei nipone, crește costurile importurilor.
Yenul slab reprezintă însă un avantaj pentru companiile japoneze exportatoare, care au devenit mai competitive pe piețele internaționale și beneficiază, de asemenea, de explozia cererii pentru componente electronice destinate inteligenței artificiale.
Astfel, exporturile Japoniei au înregistrat în iunie cea mai rapidă creștere din noiembrie 2022, avansând cu 19,3% într-un an, susținute atât de vânzările de echipamente pentru producția de semiconductori, cât și de deprecierea yenului.
Măsuri de sprijinPe plan intern, Tokyo a încercat să contracareze presiunile inflaționiste. După un amplu plan de relansare adoptat la sfârșitul lui 2025 și reduceri fiscale importante pentru energie, guvernul premierului Sanae Takaichi a adoptat în primăvară noi măsuri de sprijin pentru consumul gospodăriilor.
Takaichi a anunțat, de asemenea, la sfârșitul lunii iulie, că guvernul său va reduce drastic taxa pe consum pentru produsele alimentare, de la 8% la 1%, începând din aprilie anul viitor, pentru a combate și mai mult inflația.
Un alt factor favorabil în al doilea trimestru a fost creșterea susținută a salariilor, sprijinită de rezultatele solide ale companiilor și de o piață a muncii tensionată.
Salariile nominale au crescut cu 3,4% în iunie față de aceeași perioadă a anului trecut, după un avans de 3,3% în mai, cu mult peste rata inflației.
„Efectele nefavorabile ale prețurilor ridicate ale țițeiului ar trebui să se estompeze, iar cercul virtuos dintre venituri și cheltuieli ar trebui să se consolideze treptat”, a estimat la sfârșitul lunii iulie Banca Japoniei.
Politicienii din întregul spectru politic sunt de acord că legea trebuie modificată, dar nu reușesc să se pună de acord asupra modului sau momentului în care ar trebui făcut acest lucru, potrivit unui sondaj POLITICO în rândul parlamentarilor responsabili de acest subiect din fiecare partid reprezentat în Bundestag.
„Luăm în serios criticile potrivit cărora, în practică, legea ar fi putut crea impresia unui privilegiu juridic special pentru politicieni.Un astfel de tratament preferențial nu a fost niciodată intenția legiuitorului”, a declarat Susanne Hierl, deputată din partea Uniunii Creștin-Democrate (CDU), formațiunea de centru-dreapta a lui Merz.
Protejarea politicienilor locali, nu a celor de rang înaltMoritz Oppelt, ministrul Justiției din landul Baden-Württemberg, din sud-vestul Germaniei, a susținut aceeași idee, argumentând că legea ar trebui să își păstreze scopul inițial: protejarea politicienilor locali, care sunt adesea ținta unor atacuri deosebit de dure.
„Politicienii de rang înalt trebuie și pot să suporte criticile dure. Este fundamental pentru democrația noastră și face parte din modul în care înțelegem democrația în Germania faptul că oamenii sunt liberi să discute deciziile politice la nivel federal și regional și să le critice foarte dur. Asta nu înseamnă că insultele din sfera politică ar trebui să devină ceva normal. Există, desigur, limite”, a spus el.
Variații ale acestei poziții beneficiază de sprijin pe întregul spectru politic fragmentat al Germaniei. Partidul de extremă stânga Die Linke și partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) vor ca legea să fie abrogată complet, în timp ce CDU, Verzii și Partidul Social-Democrat (SPD), de centru-stânga, susțin modificarea ei.
„Ar trebui abolit㔄Politicieni precum Friedrich Merz îi insultă în fiecare zi pe oamenii obișnuiți din această țară, numindu-i leneși sau prefăcuți”, a declarat Luke Hoss, parlamentar Die Linke, referindu-se la declarațiile cancelarului potrivit cărora germanii ar trebui să muncească mai mult pentru a stimula creșterea economică. „Prevederea creează o infracțiune specială care se aplică doar politicienilor și ar trebui abolită”.
Tobias Peterka, parlamentar AfD, a declarat că „oricine intră voluntar în politică și exercită autoritate publică trebuie, așa cum a subliniat în repetate rânduri Curtea Constituțională Federală a Germaniei, să accepte critici mai dure decât cetățenii obișnuiți, nu mai puține”.
Reforma, făcută după asasinarea unui parlamentarDeși o formă a legii care oferă protecție specială politicienilor, articolul 188 din Codul penal, există din 1951, guvernul fostului cancelar Angela Merkel a înăsprit legislația în 2021, în cadrul unor eforturi mai ample de combatere a extremismului de dreapta și a discursului instigator la ură.
Reforma a venit după asasinarea, în 2019, a parlamentarului CDU Walter Lübcke de către un extremist de dreapta și pe fondul atacurilor verbale și fizice asupra politicienilor locali în timpul pandemiei de COVID-19. Lübcke susținuse deschis politica Germaniei privind refugiații în timpul mandatului lui Merkel.
Legea se aplică insultelor făcute în public sau prin postări pe rețelele sociale atunci când acestea sunt legate de activitatea publică a politicianului și sunt considerate de natură să îi afecteze semnificativ activitatea. Persoanele condamnate pentru insultarea politicienilor riscă până la trei ani de închisoare sau o amendă; defăimarea și „răspândirea de zvonuri răuvoitoare” sunt pedepsite mai sever.
Opinia publică și politică s-a întors însă împotriva legii după mai multe investigații și procese recente care au vizat oameni obișnuiți pentru că au insultat politicieni.
„Am crezut că apelativul «Pinocchio» i se potrivește”Andy Hüttner, un pensionar în vârstă de 66 de ani, a fost anchetat după ce a scris „Pinocchio vine” într-o postare pe pagina locală de Facebook a poliției, referitoare la măsurile de securitate pentru o vizită planificată a lui Merz.
„Am considerat că apelativul «Pinocchio» i se potrivește perfect domnului Merz, pentru că a promis atât de multe și a oferit atât de puține. Nu mi-a trecut nicio clipă prin minte că s-ar putea întâmpla ceva din cauza acelui comentariu”, a declarat Hüttner pentru POLITICO.
După ce vestea anchetei a provocat o amplă reacție în presă și condamnări din partea lui Sarah Rogers, subsecretarului de stat american pentru diplomație publică, cazul a fost clasat.
Potrivit legislației germane, insultarea oricărei persoane (Beleidigung) poate constitui infracțiune, însă legea aplicabilă politicienilor face ca pedeapsa potențială pentru insulte și defăimare să fie mai severă.
Tot mai mulți politicieni sunt însă de acord că legea menită să ofere protecție suplimentară politicienilor a mers prea departe.
Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 20 de cenți, sau 0,2%, până la 88,72 dolari pe baril la ora 23:50 GMT, în timp ce contractele futures pentru petrolul american West Texas Intermediate (WTI) au scăzut cu 5 cenți, până la 82,35 dolari pe baril.
Ambele contracte au crescut cu peste 5% săptămâna trecută, după atacurile asupra unor petroliere operate de Abu Dhabi National Oil Company (ADNOC) în Strâmtoarea Ormuz și asupra unei rafinării Saudi Aramco, potrivit Reuters.
În weekend, ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a declarat că Iranul nu a decis să reia negocierile cu SUA, în timp ce Donald Trump le-a cerut americanilor să accepte prețuri ușor mai mari la benzină cât timp conflictul continuă.
„Situația actuală rămâne neschimbată. Ambele părți rămân ferm pe poziții, iar piața evaluează riscul unei restrângeri a ofertei în raport cu siguranța oferită de soluțiile alternative și alte canale informale”, a declarat Tony Sycamore, analist de piață.
Transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz a încetinit în weekend, potrivit datelor publicate luni, după atacurile asupra petrolierelor. Cinci nave comerciale au traversat strâmtoarea sâmbătă, în timp ce pentru duminică nu a fost înregistrată nicio traversare, potrivit datelor de monitorizare a navelor furnizate de Kpler. În weekendul anterior, 31 de nave traversaseră strâmtoarea.
Emiratele Arabe Unite au acuzat Iranul că a atacat vineri o a treia navă operată de ADNOC, care traversa strâmtoarea, a relatat agenția de presă de stat WAM. Emiratele acuzaseră Iranul și pentru alte două incidente care au implicat nave ADNOC în strâmtoare, joi seară.
Pe lângă epave din perioada nazistă, bombe neexplodate din Al Doilea Război Mondial și rămășițe de mamuți preistorici, unele râuri scot la iveală fragmente ale istoriei scrise literalmente în piatră.
O astfel de inscripție, în limba germană, spune: „Wenn du mich siehst, dann weine” („Dacă mă vezi, plângi”), potrivit DW.
Cuvintele sunt gravate pe o piatră a foametei din râul Elba, în apropiere de Děčín, în Cehia, aproape de granița cu Germania. Dar de ce este numită „piatra foametei”?
Pietrele foametei, sau „Hungersteine” în germană, sunt bolovani aflați pe albia râurilor, care rămân de obicei sub apă și ascunși, dar devin vizibili atunci când nivelul apei scade semnificativ în perioadele prelungite de secetă.
Spre deosebire de marcajele care indică nivelurile maxime ale apei, piatra foametei marchează nivelul minim.
Timp de secole, comunitățile au gravat date sau inscripții pe aceste pietre atunci când apele unor râuri precum Elba, Dunărea sau Rinul scădeau dramatic. Unele pietre ale foametei au liste de ani, printre care 1616, 1746 și 1842.
Mai mult decât simple monumente ale seceteiDeși pietrele foametei erau adesea considerate simboluri care aminteau de perioadele de secetă, ele s-au dovedit a avea o semnificație mai importantă.
Un alt studiu a arătat că multe dintre datele și marcajele de pe pietrele foametei din Elba corespund îndeaproape unor perioade documentate în care nivelul apei a fost extrem de scăzut.
Cercetătorii au concluzionat că multe dintre inscripții aveau rolul de a consemna cât de mult scăzuse nivelul râului, nu doar de a comemora anii secetoși.
Studiul a identificat, de asemenea, marcaje ale anilor de secetă pe piatra de la Děčín care datează cel puțin din secolul al XVI-lea. Astfel, celebra inscripție „Dacă mă vezi, plângi”, datată din 1904, reprezintă doar un capitol din istoria mult mai lungă a pietrei.
O piatră care anunță vremuri grele?Faima pietrei este legată în principal de mesajul său aparent prevestitor.
Apariția ei în timpul secetelor europene din 2020 și 2022 a atras din nou atenția presei, care a descris inscripția drept „înfricoșătoare”, „sumbră” sau un „vestitor al vremurilor grele”.
În studiul „Mesajul pietrelor foametei”, Bernd Gross a folosit articole de ziar, cărți poștale și documente istorice locale pentru a reconstitui istoria pietrei de la Děčín și a observat că inscripția ar fi putut fi inspirată de una mai veche.
Gross a citat articole din ziarele anilor 1890 care descriau o piatră a foametei din apropierea localității Techlovice, în amonte de Děčín, despre care se spunea că avea inscripții în germană precum: „Am plâns – plângem – iar voi veți plânge”.
Persoana asociată cel mai frecvent cu inscripția de pe piatra de la Děčín este F. Mayer, un hangiu și barcagiu local, membru al comunității navigatorilor de pe Elba.
Potrivit lui Gross, Mayer a cerut gravarea celebrei fraze pe piatră în timpul secetei din 1904, la 18 iulie, alături de numele său.
Piatra care a fost la un pas să disparăIronia este că seceta din 1904, cea care a făcut piatra de la Děčín și inscripția sa celebre, aproape că a dus și la distrugerea ei.
Autoritățile locale responsabile de navigația pe râu au decis să îndepărteze pietrele și alte obstacole din Elba pentru a îmbunătăți navigația. Potrivit studiului lui Gross, exista temerea că piatra foametei de la Děčín ar putea fi îndepărtată.
În timp ce alte obstacole au fost îndepărtate din râu, piatra foametei de la Děčín a supraviețuit.
Povestea pietrei nu s-a încheiat aici. Când o altă secetă severă a scos-o la suprafață în 1911, celebra inscripție a lui Mayer ar fi fost gravată din nou, de această dată mai adânc. Ulterior, în 1938, o inscripție în limba cehă a fost adăugată lângă marcajele mai vechi.
Împreună, aceste date și inscripții documentează istoria de secole a pietrei și rolul său de indicator al nivelurilor excepțional de scăzute ale apei din Elba.
Când Marco Rubio a sugerat că lumea ar trebui să se orienteze către noi rute maritime pentru a evita blocajul din strâmtoarea Ormuz, este puțin probabil să fi avut în vedere ruta maritimă nordică din Arctica.
Și totuși, în ultimele luni, promisiunea acestei rute de 5.500 de kilometri – deschisă prin mările înghețate de spărgătoare de gheață cu propulsie nucleară și luminată de un soare care nu apune niciodată sub orizontul arctic – a crescut.
Japonia, Coreea de Sud și India și-au exprimat interesul de a trimite mărfuri pe ruta maritimă nordică (NSR), însă China este cea care a stabilit prima cursă programată, potrivit The Guardian. Compania de transport maritim Sea Legend a lansat în ultimele zile un serviciu regulat.
Ruta, navigabilă în lunile mai caldeNSR traversează Cercul Arctic de-a lungul coastei nordice a Rusiei și poate fi navigată doar în lunile mai calde, însă perioada în care este accesibilă s-a extins pe măsură ce gheața marină din timpul verii s-a redus. Pentru unele nave, ruta poate reduce cu mai mult de jumătate timpul necesar transportului dintre China și Europa, însă avantajele vin la pachet cu riscuri ecologice și politice serioase, care ar putea depăși beneficiile.
După o singură cursă-pilot în 2025, Sea Legend a lansat un serviciu regulat de transport de containere pe ruta arctică. Călătoria directă de la Ningbo-Zhoushan la Felixstowe, în Marea Britanie, durează doar 18 zile, potrivit lui Li, față de peste 40 de zile prin Canalul Suez.
Experții spun că ruta este ideală pentru mărfurile sensibile la temperatură, inclusiv vehicule electrice, baterii cu litiu și produse solare, domenii în care China a devenit un exportator global dominant.
Fiind singurul serviciu comercial regulat de transport de mărfuri de pe această rută, Sea Legend va testa dacă ambițiile arctice pe care Beijingul le are de mult timp se pot transforma într-o rută comercială regulată viabilă între China și Europa.
„Drum al Mătăsii polar”Președintele chinez Xi Jinping a cerut public pentru prima dată, în 2017, ca Rusia și China să dezvolte rute maritime în Arctica și să construiască un „Drum al Mătăsii polar”. Rusia, care controlează o mare parte din ruta maritimă nordică, a privit inițial cu reticență prezența tot mai mare a Chinei în Arctica. Însă, după invazia pe scară largă a Ucrainei, Moscova a devenit tot mai dependentă de Beijing în nordul îndepărtat, oferindu-i Chinei o influență și un acces mai mari.
Compania nucleară de stat rusă Rosatom emite autorizațiile de navigație și supraveghează transporturile de-a lungul rutei, oferind totodată spărgătoarele de gheață cu propulsie nucleară necesare pentru escortarea majorității navelor.
Sea Legend susține că ruta arctică va reduce aproximativ la jumătate emisiile datorită timpului mai scurt de navigație dintre China și Europa. Potrivit experților, însă, riscurile ecologice inerente călătoriei ar putea elimina cu ușurință orice economie de emisii.
Unele companii de transport maritim au fost criticate pentru operarea unor nave care folosesc păcură grea (HFO), interzisă în Arctica din 2024.
Autostrada înghețată pentru „flota fantomă”Li Xiaobin, directorul operațional al Sea Legend, a declarat, în august, că criza din Orientul Mijlociu a scos la iveală vulnerabilitatea Canalului Suez și a strâmtorii Ormuz în fața tulburărilor regionale, sporind necesitatea dezvoltării unor rute comerciale alternative între China și Europa.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a făcut declarații similare. Moscova ar dori să redeseneze harta comerțului mondial, însă controlul Rusiei asupra NSR – care se află în mare parte în zona economică exclusivă a țării – este considerat un risc prea mare de mulți operatori.
Experții spun că, deocamdată, o mare parte din traficul de pe NSR este reprezentat de „flota fantomă” a Moscovei: petroliere care operează adesea fără asigurare sau fără o supraveghere de reglementare adecvată și care fac călătorii ad-hoc pentru a evita sancțiunile impuse petrolului rusesc.
În ciuda eforturilor Rusiei de a transforma NSR într-o alternativă viabilă pentru transportul maritim internațional, experții spun că, deocamdată, calculele economice nu se justifică.
