Controlul a fost efectuat în urma unei sesizări formulate de locuitorii din zonă. Potrivit Gărzii de Mediu, inspectorii au descoperit la o amenajare piscicolă de aproximativ 5.000 de metri pătrați patru foraje de apă subterană de mare adâncime, dintre care două funcționau la capacitate maximă pentru umplerea unei bălți private.
În timpul verificărilor s-a constatat că forajele nu erau echipate cu contoare de apă, astfel încât cantitatea de apă extrasă din pânza freatică nu era monitorizată. De asemenea, operatorul economic nu deținea autorizație de gospodărire a apelor pentru exploatarea puțurilor.
Pentru nerespectarea prevederilor Legii Apelor nr. 107/1996, comisarii au aplicat o amendă de 15.000 de lei și au dispus interzicerea utilizării forajelor până la obținerea documentelor legale necesare.
Garda de Mediu atrage atenția că astfel de practici contribuie la diminuarea rezervelor de apă subterană într-o perioadă în care România traversează o situație critică provocată de seceta prelungită și de temperaturile ridicate.
Instituția face apel la populație și la operatorii economici să utilizeze responsabil resursele de apă și să evite consumul neesențial al apei potabile în perioada restricțiilor.
Pompierii continuă joi intervențiile pentru lichidarea a două incendii de vegetație și fond forestier izbucnite marți în județul Caraș-Severin, în zone montane greu accesibile.
La Valea Bolvașnița, incendiul este localizat, după ce a afectat aproximativ 35 de hectare de vegetație uscată și fond forestier. De la izbucnirea incendiului, la intervenție au participat pompieri ai ISU Caraș-Severin, lucrători ai Ocolului Silvic și reprezentanți ai Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență.
Pentru sprijinirea echipelor din teren, dispozitivul de intervenție a fost suplimentat miercuri cu un elicopter Black Hawk al Inspectoratului General de Aviație al MAI, echipat cu sistemul Bambi Bucket. Acesta a efectuat 40 de aruncări, echivalentul a aproximativ 100 de tone de apă deversate asupra zonelor afectate. Joi, intervenția din teren și din aer a fost reluată pentru lichidarea completă a incendiului și prevenirea oricăror riscuri, acționând pompieri, lucrători ai Ocolului Silvic și elicopterul Black Hawk.
În localitatea Lindenfeld, un al doilea incendiu, izbucnit tot marți, afectează aproximativ 35 de hectare de vegetație uscată și fond forestier. Miercuri au fost efectuate cinci aruncări cu apă de către un al doilea elicopter Black Hawk, iar incendiul a fost declarat lichidat în cursul după-amiezii.
Totuși, în urma unei recunoașteri aeriene efectuate joi dimineață, autoritățile au constatat că focul s-a reaprins. Din cauza terenului dificil, pompierii au fost transportați în apropierea focarului cu ajutorul elicopterului Black Hawk, metodă folosită și în cursul zilei precedente.
Autoritățile atrag atenția că, pe fondul caniculei și al temperaturilor ridicate, riscul producerii incendiilor de vegetație este ridicat și le recomandă cetățenilor să evite utilizarea focului deschis în zone cu pericol de incendiu, să nu arunce resturi de țigări la întâmplare și să nu lase recipiente sub presiune în autoturisme expuse la soare (brichete, tuburi de deodorant etc.).
Nivelul extrem de scăzut al apei de pe Rin și Dunăre perturbă producția de energie, transportul de mărfuri și transportul fluvial în toată Europa, scriu jurnaliștii de la CNBC. Ei avertizează că situația este foarte gravă. Râurile susțin răcirea nucleară, hidroenergia, industria și comerțul, ceea ce înseamnă că o criză prelungită va crește costul energiei și al transportului.
Jurnaliștii de peste ocean au analizat și intervenția autorităților europene care apelează la măsuri extreme. Ei dau exemplul României care a decis să arunce în aer o stâncă de la Dunăre și să scufunde câteva barje pentru a devia cursul apei. Operațiunea este necesară pentru a păstra în funcțiune ultimul reactor nuclear de la Centrala Cernavodă. Concret, este nevoie de un volum mai mare de apă pentru sistemele de răcire ale Centralei Nucleare de la Cernavodă. Un reactor al centralei a fost închis deja din cauza scăderii apei.
Criza apei din Ungaria și Serbia văzută de peste oceanCriză este și în Ungaria. Nivelul scăzut al Dunării a pus în pericol funcționarea centralei nucleare Paks. Unitatea care furnizează aproximativ 40% din energia electrică a țării nu a fost închisă de zeci de ani.
Seceta a afectat și Serbia care a fost obligată să reducă producția de hidroenergie.
Germania, o situație complicatăAmericanii au analizat și situația complicată din Germania. Nivelul scăzut al Rinului amenință economia Germaniei. Nivelul Rinului, o cale navigabilă crucială în inima Europei, a scăzut cel mai mult din ultimii aproape 150 de ani.
Nivelul apei de la Kaub, un punct cheie pentru navele care tranzitează spre sudul Germaniei și Elveția, a ajuns la 24 de centimetri luni și marți. Este cel mai scăzut nivel de la începutul înregistrărilor în 1880. Nivelul considerat critic este de 78 de centimetri, iar estimările arată că apele vor scădea în continuare.
„Apele majore precum Rinul și Dunărea sunt coridoare comerciale critice și surse de apă pentru industrie și generarea de energie, astfel încât atunci când nivelul apei scade, efectele se extind mult dincolo de căile navigabile în sine. Deja vedem acest lucru. Centralele nucleare din Ungaria, România și Franța, împreună cu instalațiile hidroenergetice din Serbia, au fost deja nevoite să reducă producția de energie electrică, deoarece nu există suficientă apă pentru răcire sau acționarea turbinelor, crescând riscul de întreruperi de curent și importuri costisitoare de energie electrică.
De-a lungul Dunării, nivelurile scăzute ale apei au împiedicat fermierii să își transporte culturile și au împiedicat navele de croazieră să ajungă în porturi precum Budapesta. Acestea sunt exemple timpurii ale modului în care aprovizionarea cu apă, din ce în ce mai nesigură, se poate răspândi în economie, afectând comerțul, securitatea energetică, lanțurile de aprovizionare și afacerile locale”, a declarat Liz Saccoccia, responsabilă cu securitatea apei la Institutul Mondial de Resurse, pentru CNBC.
Ce înseamnă nivelurile scăzute ale apei pentru transportul de mărfuri și lanțurile de aprovizionareProblema scoate în evidență o problemă de mediu extrem de importantă: deficitul de apă. În termeni economici, efectele nivelurilor scăzute ale apei asupra Rinului ar putea fi suficiente pentru a reduce produsul intern brut (PIB) german cu până la 0,2% în al treilea trimestru, potrivit lui Stefan Kooths, profesor de economie la Institutul Kiel pentru Economia Mondială.
„Deoarece este puțin probabil ca nivelurile apei să crească brusc peste pragul critic la începutul lunii august, este probabil ca capacitatea de transport să rămână afectată de nivelurile scăzute ale apei pentru o perioadă și în luna următoare. Pierderea de valoare adăugată poate fi estimată aproximativ la 1 până la 2 miliarde de euro (1,15 miliarde de dolari până la 2,3 miliarde de dolari) în al treilea trimestru”, a explicat expertul.
Pierderile vor fi importante deși companiile și autoritățile estimau că se vor confrunta cu astfel de situații și au luat o serie măsuri.
Anchetatorii federali investighează modul în care un avion comercial a fost lăsat să decoleze în timp ce un elicopter Marine One, în care se afla Donald Trump, se apropia de Aeroportul Național Ronald Reagan din Washington, potrivit The Sun.
Anchete în desfășurareConsiliul Național pentru Siguranța Transporturilor și Administrația Federală a Aviației au lansat ambele anchete privind incidentul de marți. Acesta a avut loc în timp ce liderul de la Casa Albă se îndrepta spre Baza Forțelor Aeriene Andrews. Locul marchează prima etapă a călătoriei sale pe Coasta de Vest.
Oficialii au declarat că a existat o „pierdere momentană a separării” între elicopterul prezidențial și aeronava comercială. Ulterior, cele două s-au îndepărtat în siguranță una de cealaltă, potrivit sursei.
Ce este pierderea sepărăriiPierderea separării dintre aeronave are loc ori de câte ori se încalcă minimele de separări specificate. Un eveniment este considerat pierderea separării între aeronave atunci când atât minimele orizontale, cât și cele verticale sunt încălcate. Aceasta poate duce în cele din urmă la o coliziune în aer.
FAA a declarat că „Pe baza analizei noastre preliminare de siguranță, a existat o pierdere momentană a separării. Ulterior, aeronavele au continuat să se îndepărteze una de cealaltă”.
„Controlorul de trafic aerian a fost în contact atât cu pilotul comercial, cât și cu pilotul Marine One în timpul pierderii separării”, a adăugat federația.
Anchetatorii încearcă acum să stabilească de ce avionul de pasageri a primit autorizație de decolare, în timp ce Marine One se apropia de Aeoportul Național Ronald Reagan.
Măsuri luate în urma unui accident aviatic de anul trecutLa data de 29 ianuarie 2025, un avion regional American Airlines și un elicopter Black Hawk al armatei americane au fost implicate într-o coliziune mortală. În urma incidentului, FAA a ordonat ca toate decolările și aterizările de la Aeroportul Național Reagan să se oprească ori de câte ori un elicopter călătorește pe o rută conflictuală.
În urmă cu un an, accidentul a ucis toate cele 67 de persoane aflate la bordul celor două aeronave. De asemenea, a determinat schimbări radicale ale operațiunilor în spațiul aerian puternic aglomerat din jurul orașului Washington, mai arată sursa.
În ciuda aparentei încălcări a procedurii, oficialii au subliniat că Trump nu a fost niciodată în pericol.
„Președintele nu a fost în pericol”Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Kush Desai, a declarat că zborurile Marine One sunt pilotate de unii dintre cei mai buni aviatori din lume. În niciun moment președintele nu a fost în pericol”.
El a adăugat că „deși președintele nu a fost în pericol în timpul pierderii momentane de separare de ieri, Casa Albă continuă să colaboreze cu personalul militar, FAA și cu alte forțe de securitate relevante pentru a asigura siguranța continuă a președintelui”, potrivit aceleiași surse.
Înregistrările controlului traficului aerian par să dezvăluie confuzie în momentele dinaintea decolării Marine One de la Casa Albă.
Pilotul elicopterului a fost auzit spunând turnului de operațiuni: „Turn, vreau doar să mă asigur că mă primiți. Pușcașii Marini Unu, trei minute pentru ridicare”.
Controlorul nu a confirmat apelul și, după ce pilotul a repetat mesajul, a răspuns că transmisia era „întreruptă și ilizibilă”. După ce a avertizat elicopterul despre o aeronavă care pleca, pilotul Marine One a răspuns: „Vom face o întârziere momentană”, conform aceleiași surse.
Proiectul Planului de Pregătire pentru Riscuri în domeniul energiei electrice cuprinde o serie de măsuri menite să prevină disfuncţionalitatea sistemului electroenergetic naţional şi perturbarea alimentării cu energie electrică în contextul situaţiilor de criză, aspect care contribuie la reducerea sau chiar la eliminarea costurilor economice de remediere, se arată în nota de fundamentare a proiectului.
Ministerul Energiei a transmis un apel, printr-o recomandare oficială, la consumatorii casnici, companii, instituții publice și prosumatori să contribuie, prin măsuri voluntare, la reducerea consumului de energie electrică în orele de vîrf de seara, până la finalul lunii
Premierul și ministrul interimar al Energiei Ilie Bolojan a făcut apel la cetățeni, companii și instituții să reducă voluntar consumul de curent, și a anunțat că Guvernul lucrează la un mecanism de rezervă pentru limitarea consumului de energie, în contextul în care România se află, din 1 august, în stare de alertă după închiderea uneia dintre cele două unități nucleară de la Cernavodă, reducerea la jumătate a producției marilor hidrocentrale de la Porțile de Fier și în timp ce riscă oprirea celei de-a doua, după scăderea semnificativă a debitelor Dunării. Cele două reactoare, cu o capacitate instalată de 1.400 MW, asigură, în condiții normale de funcționare aproximativ 20% din producția de energie a României, iar hidrocentralele de pe Dunăre, o pondere de 10-15%, la nivel multianual.
Și Transelectrica, operatorul național de sistem și transport al energiei electrice, care are sub umbrela sa Dispecerul Energetic Național, a subliniat miercuri seara că actualele condiții excepționale generate de seceta severă afectează sistemul electroenergetic național dar și pe cele din regiune, într-o manieră fără precedent din perspectiva operării și a pus accent pe importanța continuării reducerii voluntare a consumului de energie pentru stabilitatea sistemului.
Impactul macroeconomic„Perturbarea funcționării sistemului național electroenergetic, precum şi întreruperea alimentării cu energie electrică poate avea consecințe negative din punct de vedere economic şi al costurilor pentru diversele categorii de consumatori, dar şi asupra infrastructurii energetice. De asemenea, restaurarea sistemului sau refacerea infrastructurii afectate de scenariile de risc identificate pentru România implică costuri pentru operatorul de transport şi de sistem (OTS), în cazul României, compania C.N.T.E.E. Transelectrica, dar şi pentru operatorii de distribuție (OD) şi companiile de producere a energiei electrice”, se arată în nota de fundamentare cu referire la impactil macroeconomic.
Din perspectiva distribuirii sarcinii costurilor economice, în proeict se precizează că operatorul de sistel și trasport, operatorii de distribușie și companiile de producere a energiei electrice au, printre altele, şi atribuția de a asigura restaurarea SEN şi remedierea defecțiunilor/ avariilor produse în rețeaua de transport.
Măsuri planificate pentru prevenirea crizelor de energie electrică„Scopul proiectului de PPR este de a institui măsuri planificate sau care urmează să fie întreprinse la nivel naţional pentru prevenirea crizelor de energie electrică. Acţiunile de pregătire pentru mitigarea riscurilor înscrise în proiectul de PPR au obiectivul de a asigura operarea în siguranţă a sistemului electroenergetic naţional şi furnizarea neîntreruptă cu energie electrică, aspecte care se reflectă printr-o protecţie sporită pentru siguranţa consumatorilor de energie, fie casnici sau noncasnici, precum şi pentru integritatea infrastructurilor energetice naţionale, conform notei de fundamentare.
„Sublinem, pe această cale, rolul semnificativ al proiectului de PPR, care, în complementaritate cu alte planuri de intervenţie la nivel naţional, vizează consolidarea rezilienţie sistemului şi a securităţii în alimentarea cu energie electrică la nivel naţional, proces care implică o cooperare susţinută între instituțiile cu atribuţii în domeniu, operatorul de transport şi de sistem, operatorii de distribuţie şi alte entităţi relevante”, au transmis inițiatorii.
Oficialii sublinaiză că proiectul de PPR a fost elaborat în conformitate cu cerinţele Regulamentului 941/2019 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice și de abrogare a Directivei 2005/89/CE şi ale Metodologiei de identificare a scenariilor regionale de criză de energie electrică emisă de ENTSO-E (Rețeaua Europeană a Operatorilor de Transport și de Sistem pentru Energie Electrică), în baza căreia au fost identificate scenariile de risc aplicabile României.
În acord cu Regulamentul 941/2019 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice și de abrogare a Directivei 2005/89/CE, fiecare Stat Membru UE are obligaţia de a transmite Comisiei Europene un plan adoptat de pregătire pentru riscuri. Neconformarea cu această cerinţă atrage după sine declanşarea procedurii de infringement la adresa Statului Membru în cauză, cu suportarea consecinţelor legale şi pecuniare aferente.
Conform prevederilor europene, autorităţile competente din Statele Membre actualizează planurile la fiecare patru ani, cu excepția cazului în care împrejurările justifică actualizări mai frecvente. Comisia Europeană este organismul care evaluează Planul de Pregătire pentru Riscuri în domeniul energiei electrice.
De asemenea, în termen de trei luni de la încetarea crizei de energie electrică, autoritatea competentă a statului membru care a declarat criza de energie electrică furnizează Grupului de coordonare în domeniul energiei electrice și Comisiei un raport de evaluare ex post, după consultarea autorității de reglementare, în cazul în care aceasta nu coincide cu autoritatea competentă.
Inițiatorii precizează că o primă variantă a fost publicată în dezbatere publică în urmă cu patru ani (11 iullie 2022), care a fost actualizată în noiembrie 2023, iar proiectul de act normativ a fost postat, spre dezbatere publică, pe pagina de internet, a Minsterului Energiei din nou în ianuarie 2026.
Măsurile de salvgardareAnexa proiectului de HG, care se întinde pe peste 50 de pagini, cuprinde atât definirea situației de criză de energie electrică, cât și rolul și atribuțiilor autorităților.
Capitolul care este cel mai relevant în contextul actual este cel privind stabilirea măsurilor de salvgardare cu caracter tehnic și a regulilor de aplicare a acestora în situațiile de criză apărute în funcționarea Sistemului Electroenergetic Național (SEN).
Măsurile de salvgardare înseamnă, în esență, un set de reglementări tehnice și comerciale care se iau pentru prevenirea sau limitarea efectelor unor situații de criză pe piața de energie precum și în cazul în care este amenințată siguranța fizică ori securitatea persoanelor, a aparatelor sau a instalațiilor ori integritatea sistemului.
Prin aplicarea măsurilor de salvgardare se urmărește menținerea echilibrului permanent între producţie, consum și schimburile transfrontaliere programate, prin creșterea producțieiși reducerea consumului intern de energie electrică.
Reducerea consumului intern de energie electrică în situații de criză în funcționarea SEN se face în baza Normativului de limitări.
Măsurile de salvgardare se aplică de către Operatorul de Transport și de Sistem (OTS) – care este Transelectrica, de către Operatorii de Distribuție (OD), de producătorii de energie electrică, de clienții finali de energie electrică racordați direct în stațiile electrice ale SEN și de către furnizorii de energie electrică.
Potrivit documentului, OTS determină probabilitatea apariției unei situații de criză în funcționarea SEN, în baza analizelor pe termen scurt (zile) și termen mediu (luni) a adecvanței SEN, utilizând cel puțin informațiile privind:
„Cu cel puțin cinci zile înainte de instalarea unei situații de criză în funcționarea SEN, OTS întocmește și comunică Ministerului Energiei, în calitate de Autoritate Competentă și către ANRE, un raport privind iminența apariției unei situații de criză în funcționarea SEN, necesitatea promovării unei Hotărâri de Guvern în conformitate cu prevederile art. 5 și art. 6 lit. m) din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, pentru aplicarea măsurilor de salvgardare precizate mai jos în vederea prevenirii/limitării situației de criză, precum și perioada necesară aplicării acestora”, se arată în document.
Proiectul integral, AICI
