Emmanuel Macron a făcut apel la aliații Ucrainei să furnizeze imediat echipamentele militare de care forțele ucrainene au nevoie.
„Prioritatea principală (…) este desfășurarea unor noi sisteme de apărare antirachetă și a unor noi interceptoare (…) Toți cei care au capacitatea de a oferi apărare și protecție cetățenilor ucraineni trebuie să facă acest lucru acum”, a spus liderul de la Paris, citat de Le Figaro.
Posibilitatea aderării Ucrainei la NATO, readusă în discuțieMacron a abordat și posibilitatea aderării Ucrainei la NATO, afirmând că subiectul trebuie readus în discuție, având în vedere pretențiile exprimate de Kremlin.
„În fața pozițiilor maximaliste ale Rusiei, cred că trebuie să redeschidem chestiunea aderării Ucrainei la NATO. Astăzi, această chestiune se pune, inclusiv pentru noi, europenii, în urma celor întâmplate”, a continuat președintele francez.
Vladimir Putin a cerut în repetate rânduri retragerea trupelor ucrainene din patru regiuni pe care Rusia a pretins că le-a anexat în 2022: Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson. Moscova nu controlează integral aceste teritorii, dar insistă ca Ucraina să renunțe inclusiv la zone pe care armata rusă nu le-a cucerit.
Reacție la summitul Trump–Xi–PutinPreședintele francez a comentat și întâlnirea dintre Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin, de la Shenzhen: „Întâlnirea nu duce la o reorganizare a lumii”.
Declarațiile au fost făcute în cadrul reuniunii Coaliției de Voință de la Berlin, unde liderii europeni și aliații Kievului, printre care și președintele României, Nicușor Dan, au discutat despre sprijinul militar pentru Ucraina, perspectivele negocierilor de pace și viitoarele garanții de securitate.
Întrebat ce se schimbă în ordinea internațională după întâlnirea celor trei lideri și ce riscuri există pentru România și Europa, Nicușor Dan a răspuns că reuniunea nu modifică direcția niciuneia dintre țările implicate.
„Nu se schimbă prin întâlnirea de azi. (…) Întâlnirea de azi nu a fost un eveniment excepțional care să schimbe parcursul vreuneia din aceste țări. A fost o întâlnire în marja unei reuniuni multilaterale”, a declarat președintele.
Referitor la comparațiile făcute în unele analize internaționale cu o posibilă „Ialta 2.0”, Nicușor Dan a respins această perspectivă.
El a argumentat că pozițiile Rusiei, Statelor Unite și Chinei nu sunt diferite de cele exprimate în zilele precedente.
Președintele a mai spus că doi emisari americani au participat la reuniunea de joi a Coaliției de Voință, iar Donald Trump a intervenit și și-a exprimat solidaritatea cu demersul acesteia.
„Garanțiile de securitate vor fi un efort comun al țărilor din Coaliția de Voință și al Statelor Unite. Ori Ialta ar însemna excluderea Europei din acest proces și nu poate să fie vorba de așa ceva”, a afirmat Nicușor Dan.
Un jurnalist rus l-a întrebat pe președintele Vladimir Putin, joi, dacă întâlnirea cu Donald Trump și Xi Jinping seamănă cu „Ialta 2.0”. Răspunsul liderului de la Kremlin a fost pe măsură. Cei trei președinți au participat la o reuniune trilaterală în cadrul summitului APEC de la Shenzhen, unde au discutat despre relațiile economice și securitatea globală.Potrivit președintelui, la Summitul Coaliției de Voință de la Berlin de joi, au participat, printre șefi de stat și de guvern din Europa și UE, și cei doi emisari pentru Ucraina ai președintelui Trump, Steve Whitkoff și Jared Kushner.
„A intervenit și domnul președinte Trump prin telefon la un moment dat al discuției”, a spus Nicușor Dan.
Potrivit lui Nicușor Dan, în intervenția telefonică a președintelui Trump, Jared Kushner a făcut un rezumat la ceea ce s-a discutat. Întrebat ce a transmis președintele Donald Trump, Nicușor Dan a declarat:
„A spus că războiul este ceva rău pentru că aduce multă suferință și aduce pierdere economice semnificative. Deci că eforturile noastre pentru pace trebuie să se întețească și că domnia sa este optimist că cu voința tuturor vom ajunge acolo”, și-a amintit Nicușor Dan.
Președintele României a calificat prezența emisarilor americani la summit, dar și mesajul lui Donald Trump drept „un gest de solidaritate cu această Coaliție de Voință”.
În cadrul întâlnirii au fost prezentate garanțiile de Securitate pentru Ucraina, condițiile unui eventual acord de pace, dar și securitatea la Marea Neagră.
Nicușor Dan a declarat că la reuniunea de joi au participat și emisarii americane Steve Witkoff și Jared Kushner, precizând că și președintele Donald Trump a avut o intervenție telefonică.
„Au fost mulți șefi de stat și de guvern din Europa, Uniunea Europeană și din afară, de exemplu Norvegia și Marea Britanie. Au fost și cei doi emisari pentru Ucraina, ai președintelui Trump, în sală, domnii Witkoff și Kushner, și a intervenit și domnul președinte Trump prin telefon la un moment dat al discuției”, a declarat Nicușor Dan.
Șeful statului a vorbit și despre stadiul lucrărilor din cadrul „Coaliției de Voință”, punctând că se apropie de o „formă finală” a garanțiilor de securitate care vor fi acordate Ucrainei.
„A fost un moment, ca și la precedentele întâlniri ale Coaliției de Voință, în care partea militară a făcut o prezentare pe unde suntem cu aceste garanții de securitate, pentru că a fost o muncă pe care partea militară a făcut-o în tot acest interval. Și lucrurile sunt foarte aproape de a avea forma finală”, a spus președintele.
Șeful statului a vorbit și despre stadiul lucrărilor din cadrul „Coaliției de Voință”, punctând că se apropie de o „formă finală” a garanțiilor de securitate care vor fi acordate Ucrainei.
„A fost un moment, ca și la precedentele întâlniri ale Coaliției de Voință, în care partea militară a făcut o prezentare pe unde suntem cu aceste garanții de securitate, pentru că a fost o muncă pe care partea militară a făcut-o în tot acest interval. Și lucrurile sunt foarte aproape de a avea forma finală”, a spus președintele.
Condițiile unui acord de pace și securitatea la Marea NeagrăNicușor Dan a mai declarat că Europa nu poate lipsi de la discuțiile privind încheierea conflictului, evidențiind necesitatea unor lucrări care să uniformizeze punctele de vedere ale statelor, inclusiv ale celor din proximitatea conflictului.
„E nevoie ca Europa să fie la masa negocierilor, pentru că războiul din Ucraina este legat de securitatea Europei. E nevoie ca, în această discuție, Europa să fie unită și, deci, pentru asta e nevoie ca să existe grupuri de lucru care să unească, să pună împreună așteptările tuturor țărilor europene, în special a celor care sunt mai aproape de linia frontului”, a declarat președintele.
Președintele a mai punctat că orice acord de pace nu trebuie să vulnerabilizeze Ucraina pentru a nu încuraja o nouă agresiune a Moscovei, dar nici nu trebuie să afecteze securitatea Europei sau relația transatlantică.
„Poziția noastră a fost, de asemenea, că rezultatul acestui proces de pace, pacea ne dorim cu toții, nu trebuie să fie o Ucraina mai slăbită, pentru că asta e o invitație ca Rusia peste câțiva ani să facă același lucru, nu poate să fie o Europa mai slăbită, deci toate câștigurile în materie de securitate pe care le-am făcut împreună trebuie să rămână așa cum sunt și nu poate să deterioreze relația transatlantică”, a spus Nicușor Dan.
Un alt subiect important abordat la Berlin a fost securitatea la Marea Neagră. „Am vorbit de securitatea la Marea Neagră și prezentă și viitoare. Am explicat ce se întâmplă și am insistat, cum o facem de multă vreme, cât de importantă este Marea Neagră pentru securitatea regiunii și inclusiv pentru procesul de pace din Ucraina după încheierea războiului”, a conchis Nicușor Dan.
În cadrul unei conferințe de presă susținute la Berlin, după reuniunea Coaliției de Voință pentru Ucraina, Nicușor Dan a fost întrebat cum îl caracterizează pe Marian Neacșu, în contextul discuțiilor privind noile sale responsabilități.
„Domnul Neacșu e un profesionist. Am interacționat de mai multe ori cu domnia sa încă înainte de a fi președinte și este un om care cunoaște în detaliu administrația românească, mecanisme, procese legislative, administrative”, a declarat Nicușor Dan.
Nicușor Dan spune că Marian Neacșu nu are mai multă putere decât premierulPreședintele a fost întrebat dacă Marian Neacșu are o putere mai mare decât premierul Luca Niculescu, având în vedere că a primit atribuții de coordonare a 11 ministere și de avizare a proiectelor cu impact bugetar pentru alte 15.
„Nu. Răspunsul e nu, dar o să dezvolt. Orice premier din orice țară cu arhitectura constituțională similară a României decide lucrurile care țin de Guvern”, a răspuns Nicușor Dan.
Șeful statului a explicat că premierul poate lua decizii chiar și atunci când miniștrii au opinii diferite și că delegarea atribuțiilor către vicepremieri este o practică obișnuită.
„Tot timpul, într-o ședință de guvern, pot să fie toți miniștri împotrivă, premierul poate să decide în sens contrar. Deci prim-ministrul este evident puternic. În al doilea rând, este o practică la guverne ca prim-ministrul să delege atribuții către vicepreminiștri”, a declarat președintele.
Nicușor Dan a explicat că delegarea atribuțiilor către vicepremieri este o practică obișnuită, dar a subliniat că premierul trebuie să țină cont și de majoritatea parlamentară.
„Orice guvern, orice prim-ministru care depinde de o majoritate parlamentară trebuie să fie flexibil cu acea majoritate parlamentară. (…) Și în situația asta, atât timp cât PSD are mai mult de jumătate din voturile care țin acest guvern, evident că relația între primul ministru și PSD trebuie să fie una de flexibilitate”, a mai spus șeful statului.
Marian Neacșu a primit atribuții suplimentare în GuvernPremierul Luca Niculescu a semnat miercuri, 18 noiembrie, o decizie prin care a extins atribuțiile vicepremierului Marian Neacșu, care deține și funcția de ministru al Afacerilor Interne.
Potrivit documentului publicat în Monitorul Oficial, Neacșu va aviza proiectele de acte normative cu impact bugetar elaborate de 15 ministere și va asigura coordonarea funcțională a mai multor ministere și structuri guvernamentale.
Premierul Luca Niculescu a explicat că decizia de a-i acorda atribuții suplimentare lui Marian Neacșu are legătură cu experiența acestuia în administrația publică.
„Domnul Neacșu este unul dintre cei mai competenți, meticuloși și bine pregătiți oameni din administrația română”, a declarat premierul.
Niculescu a susținut că implicarea vicepremierului în avizarea proiectelor cu impact bugetar reprezintă „un filtru suplimentar”, în condițiile în care Guvernul pregătește bugetul și trebuie să acorde o atenție sporită cheltuielilor publice.
Întrebat, joi seara, la Berlin, cum ar trebui să arate majorările de pensii și salariul minim de anul viitor, Nicușor Dan a spus mai întâi că decizia aparține Guvernului. „Este o treabă care ține de guvern, așa cum am spus de mai multe ori”, a declarat șeful statului.
Președintele a recunoscut că oamenii o duc mai greu. „E evident că puterea de cumpărare a scăzut”, a spus Nicușor Dan, adăugând că și nivelul de trai a scăzut. De aceea, a explicat el, orice fel de compensare ar fi bună, atât pentru salariați, cât și pentru pensionari.
Riscul unui cerc viciosȘeful statului a avertizat însă că România se află pe o linie subțire în corectarea deficitului. Potrivit lui Nicușor Dan, orice abatere de la această linie poate duce țara într-un cerc vicios care i-ar afecta exact pe cei mai vulnerabili, inclusiv pe pensionari.
Nicușor Dan a insistat că anvelopa bugetului trebuie să fie cea asumată în discuțiile cu Comisia Europeană, cu finanțatorii și cu agențiile de rating, pentru ca România să nu sufere mai târziu. Modul în care această sumă este împărțită între nevoile țării este, a repetat el, o decizie a Guvernului.
Pe 10 noiembrie, la Palatul Cotroceni, președintele spusese că majorarea pensiilor în 2027 trebuie să se încadreze în angajamentul României de reducere a deficitului bugetar. Tot atunci, a estimat pentru 2026 un deficit bugetar de 150 de miliarde de lei, cu 22 de miliarde mai mult decât s-a angajat România.
„Arhitectura de securitate euroatlantică, garant a 80 de ani de pace și prosperitate în Europa, nu trebuie pusă la îndoială. Trebuie întărită, sprijinită ferm pe un angajament colectiv, descurajare credibilă și o integrare mai profundă din punct de vedere economic, politic și al apărării”, a transmis Luca Niculescu.
Acesta a fost mesajul transmis de premier la evenimentul organizat de Aspen Institute România și de German Marshall Fund of the United States.
„În această realitate geopolitică a crizelor multiple, România are obligația de a acționa cu pragmatism și realism pentru a contribui la consolidarea și întărirea securității colective”, a mai declarat Niculescu.
Premierul a mai precizat că „este de datoria noastră istorică de a acționa, alături de NATO, Uniunea Europeană și de partenerii noștri regionali, pentru a proteja securitatea și prosperitatea cetățenilor noștri”.
În încheiere, acesta a mai vorbit și despre aderarea României la OCDE, afirmând: „vom reuși (…) să oferim României șansa de a încheia procesul de conectare la proiectul occidental de reconstrucție a Europei post-belice”.
„Schimbăm modelul de creștere economică a României prin mai mult capital pentru companii. Consolidăm Banca de Investiții şi Dezvoltare și pregătim RoBOOST – primul fond de fonduri prin care banii publici să atragă investiții mult mai mari în economie. Miza este să oferim companiilor acces la capital pentru a-și extinde producția, a dezvolta tehnologii și a crea locuri de muncă în România”, a transmis Alexandru Nazare, într-o postare pe Facebook.
Ministrul a precizat că a discutat despre dezvoltarea acestui instrument cu reprezentanții Fondului European de Investiții (FEI), ai Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID), cu președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu, și cu investitori instituționali care administrează fonduri de pensii din Pilonul II și Pilonul III.
RoBOOST va fi pregătit prin BID, în parteneriat cu FEI, și va investi în fonduri administrate profesionist, care vor putea atrage capital suplimentar pentru finanțarea companiilor.
„Pentru un antreprenor, acesta va însemna accesul la parteneri care aduc, pe lângă bani, experiență și legături comerciale pentru următoarea etapă de dezvoltare a afacerii”, a explicat ministrul.
România trebuie să atragă mai multe investiții privateAlexandru Nazare a subliniat că România trebuie să se bazeze mai mult pe investițiile private, în condițiile în care resursele bugetare sunt limitate.
„România trebuie să se bazeze mai mult pe investițiile private, pe productivitate și pe capacitatea companiilor de a produce valoare adăugată în România. Am susținut un volum important de investiții publice în ultima perioadă, dar resursele bugetare sunt limitate. Pentru următoarea etapă de dezvoltare trebuie să atragem mai mult capital și să îl conectăm la proiectele viabile ale firmelor românești”, a precizat acesta.
Ministrul Finanțelor a arătat că întărirea Băncii de Investiții și Dezvoltare reprezintă o parte importantă a acestui demers. Pentru consolidarea capitalului băncii sunt prevăzute 250 de milioane de euro în acest an, în paralel cu dezvoltarea unor noi instrumente de finanțare.
„Acesta este rolul pe care îl construim pentru BID. Am susținut consolidarea capitalului băncii, cu 250 de milioane de euro prevăzute în acest an și dezvoltarea instrumentelor prin care poate finanța economia. Garanțiile de portofoliu facilitează accesul companiilor la credite, iar prin parteneriatul cu FEI pregătim și mecanisme care să susțină capitalizarea și extinderea afacerilor”, a scris Nazare.
Contribuție de 100 de milioane de euro din partea BID„O companie care vrea să dezvolte un produs, să intre pe o piață nouă sau să își extindă producția poate avea nevoie de un partener de investiții, pe lângă creditul bancar. Trebuie să avem soluții pentru aceste etape, astfel încât proiectele bune să poată găsi finanțare în România”, a adăugat ministrul.
Potrivit acestuia, RoBOOST continuă demersul anunțat pentru dezvoltarea unui fond național de fonduri, în parteneriat cu FEI. Propunerea discutată pornește de la o contribuție a BID de 100 de milioane de euro, care va fi direcționată către fonduri administrate profesionist.
„Aici este important efectul de multiplicare. Banii publici trebuie folosiți astfel încât să mobilizeze resurse private și instituționale, iar finanțarea totală care ajunge în economie să fie mai mare decât contribuția inițială a statului. Experiența FEI în selectarea administratorilor, evaluarea proiectelor și monitorizarea investițiilor este esențială pentru o asemenea construcție”, a explicat Nazare.
Resurse din PNRR pentru dezvoltarea RoBOOSTMinistrul Finanțelor a precizat că România a reușit să păstreze resurse din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru dezvoltarea acestui instrument, însă mecanismul prin care vor fi atrași investitorii trebuie încă stabilit.
„Pentru ca aceste instrumente să atragă capital și să finanțeze economia, avem nevoie de încrederea investitorilor. Iar această încredere depinde de continuarea reducerii deficitului, de un buget credibil pentru 2027 și de respectarea lui. Un stat care se împrumută mult și scump pune presiune pe finanțarea întregii economii. De aceea, protejarea ratingului în categoria recomandată investițiilor este esențială și pentru companiile pe care vrem să le sprijinim prin BID și RoBOOST”, a mai transmis Nazar.
Nazare vrea îmbunătățirea ratingului de țară al RomânieiMinistrul Finanțelor a afirmat că obiectivul României nu trebuie să se limiteze la evitarea unei retrogradări a ratingului de țară, ci trebuie să includă revenirea perspectivei la stabilă și, ulterior, îmbunătățirea calificativului.
„Ambiția noastră trebuie însă să depășească evitarea unei retrogradări. Trebuie să construim condițiile pentru revenirea perspectivei la stabilă și, ulterior, pentru îmbunătățirea calificativului de țară. Deciziile aparțin agențiilor, dar calitatea bugetului, disciplina cheltuielilor și consecvența reformelor depind de noi. Un risc de țară mai redus poate însemna, în timp, finanțare mai accesibilă și mai mulți investitori dispuși să susțină proiecte în România”, a explicat Nazare.
„Aceasta este legătura dintre consolidarea finanțelor publice și noul model de dezvoltare economică. Corectăm dezechilibrele pentru a crea condiții mai bune de investiții și, în paralel, construim instrumentele prin care capitalul să ajungă la firme. Am pus bazele prin măsurile de relansare, întărirea BID și parteneriatul cu FEI”, a subliniat ministrul.
Alexandru Nazare a precizat că rezultatul acestor măsuri trebuie să se reflecte în finanțări concrete, extinderea companiilor și dezvoltarea unor noi capacități de producție în România.
„Pentru aceasta avem nevoie de continuitate și de ambiția de a construi o economie care poate susține dezvoltarea pe termen lung”, a concluzionat ministrul Finanțelor.
Primul schimb a avut loc la mijlocul zilei la New York, cu mult după deschiderea bursei. Acțiunile Anthropic pe Nasdaq au început să se tranzacționeze la ora 11:50, ora New Yorkului, la un preț de 111,50 dolari, adică 18:50 în România.
La acest preț, compania a ajuns la o capitalizare de piață de 2.000 de miliarde de dolari.
Frații Dario și Daniela Amodei, cofondatorii companiei, au tras clopoțelul de deschidere la Nasdaq MarketSite din New York. Acțiunile se tranzacționează sub simbolul ANT.
Cea mai mare listare din istorieAnthropic își stabilise miercuri prețul ofertei la 83 de dolari pe acțiune, peste intervalul de 70–78 de dolari propus investitorilor. Compania a vândut 980 de milioane de acțiuni, față de 825 de milioane cât plănuise inițial, și a atras 81,3 miliarde de dolari. A depășit astfel recordul de 75 de miliarde stabilit de SpaceX în iunie.
La prețul de listare, valoarea companiei calculată pe toate acțiunile, inclusiv cele care nu se tranzacționează încă, era de aproximativ 1.500 de miliarde de dolari.
Potrivit unei informări a INCDFP, creșterea rapidă a traficului pe site a început la scurt timp după producerea cutremurului, care a avut loc la ora 2:48:55.
Prima intensificare semnificativă a traficului a fost înregistrată la ora 2:49:20. În numai 20 de secunde, site-ul a primit peste 73.000 de solicitări de accesare.
Traficul a continuat să crească, iar vârful a fost atins la ora 2:51, când au fost înregistrate 268.635 de solicitări într-un singur minut.
Numărul foarte mare de cereri a suprasolicitat infrastructura site-ului și a determinat activarea automată a unor mecanisme de protecție, ceea ce a dus la indisponibilitatea temporară a platformei.
Reprezentanții Institutului precizează că valul de accesări a fost generat de interesul imediat al populației pentru informații oficiale despre cutremur, în special în primele minute după producerea acestuia.
INCDFP anunță că are în vedere îmbunătățirea capacității infrastructurii digitale, astfel încât site-ul să poată face față mai bine unor creșteri bruște ale traficului.
În cadrul parteneriatului, BIPA România donează 1.500 de paste de dinți BI LIFE DENT, iar elevii vor participa la trei sesiuni educative dedicate sănătății orale
BIPA România se alătură inițiativei naționale „Rețeaua Zâmbetelor”, dezvoltată de Colegiul Medicilor Stomatologi din România, sprijinind astfel educația pentru sănătate orală în rândul copiilor și tinerilor.
În cadrul parteneriatului, 500 de elevi de școală primară din județul Hunedoara vor beneficia, în perioada noiembrie 2026 – mai 2027, de trei sesiuni educative pentru promovarea sănătății orale, precum și de produse de igienă orală. Pentru susținerea programului, BIPA România va dona 1.500 de paste de dinți din gama proprie BI LIFE DENT.
„Rețeaua Zâmbetelor” este o inițiativă națională dedicată promovării educației pentru sănătate orală și facilitării accesului copiilor și tinerilor la informații corecte despre prevenție și îngrijire orală. Programul își propune să creeze un cadru de colaborare între instituții publice, organizații profesionale, mediul academic, organizații neguvernamentale și parteneri privați, care să contribuie împreună la îmbunătățirea sănătății orale a populației.
„Pentru noi, a avea grijă înseamnă să fim alături de comunitățile locale și să sprijinim inițiative care ajută la formarea unor obiceiuri sănătoase de la o vârstă fragedă. Ne bucurăm să ne alăturăm „Rețelei Zâmbetelor” și să susținem un program axat pe educație și prevenție, două lucruri esențiale pentru un zâmbet sănătos care îi va însoți pe copii toată viața”, declară Martin Gaber, CEO BIPA România.
Prin „Rețeaua Zâmbetelor”, partenerii pot contribui la susținerea programelor de educație pentru sănătate orală în școli, dezvoltarea campaniilor de informare și prevenție adresate publicului larg, promovarea politicilor publice orientate spre prevenție și consolidarea colaborării dintre profesioniști, instituții și comunitate.
„În cadrul proiectelor din Rețeaua Zâmbetelor, am vorbit despre igiena orală cu peste 5.000 de copii din 150 de școli. Pentru ca ei să poată aplica acasă ce învață la școală, am creat planuri de lecție pentru profesori, ghiduri pentru părinți și, pentru cei mici, cântecul „Erou al Zâmbetului”, pe care îl pot asculta în cele două minute de periaj. Ne bucurăm că, alături de BIPA România, vom ajunge la încă 500 de elevi din județul Hunedoara și sperăm că acesta să fie doar începutul unui drum pe care să-l continuăm împreună și în anii următori”, afirmă dr. Mariana Cărămidă, trezorier Colegiul Medicilor Stomatologi din România și coordonatoarea proiectului „Rețeaua Zâmbetelor”.
Mai multe informații despre inițiativă sunt disponibile pe platforma oficială „Rețeaua Zâmbetelor”.
Despre BIPA
BIPA a fost fondată în anul 1980, în Viena, Austria, inițial ca magazin de parfumuri, diversificându-și ulterior sortimentul și evoluând într-o drogherie modernă. După 16 ani de la înființare, brandul s-a alăturat REWE Group, iar în 2007 și-a extins operațiunile pe piața din Croația. În 2026, BIPA își continuă strategia de extindere internațională prin intrarea pe piața din România.
Pentru informații suplimentare sau întrebări, ne puteți scrie la contact@bipa.ro.
Este vorba despre celebra pictură „Omul cu tichie albastră”, realizată de Jan van Eyck, care va fi expusă la expoziția „Van Eyck: The Portraits”.
„Omul cu tichie albastră”, Jan van Eyck, colecția Muzeului Național Brukenthal din Sibiu, va fi expusă în cadrul expoziției „Van Eyck: The Portraits”, alături de alte nouă portrete și un desen atribuit artistului. Este pentru prima dată când aceste lucrări sunt reunite într-o singură expoziție”, a transmis Ministerul Culturii pe Facebook.
Tabloul a fost pictat în jurul anilor 1428-1430 și face parte din colecția baronului Samuel von Brukenthal, care l-a achiziționat la Viena înainte de anul 1790.
Raluca Teodorescu, managera Muzeului Brukenthal, a evidențiat importanța expunerii lucrării la Londra , subliniind moștenirea artistică europeană comună care consolidează poziția României pe harta culturală internațională.
„Muzeul Național Brukenthal face parte dintr-un grup restrâns de muzee internaționale care păstrează în colecțiile lor o operă semnată de Jan van Eyck. Prezența „Portretului de bărbat cu tichie albastră” la Sibiu reflectă viziunea baronului Samuel von Brukenthal și confirmă valoarea europeană a patrimoniului muzeului. Această operă ne conectează la o moștenire artistică europeană comună și consolidează locul României pe harta marilor colecții de artă ale lumii”, a transmis Raluca Teodorescu.
Datele prezentate de Eurostat arată că ponderea cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare în PIB a scăzut de la 0,52% în 2023 la 0,46% în 2024. Prin comparație, media Uniunii Europene a fost de 2,24%.
„Diferența față de media europeană se regăsește în capacitatea sistemului de a atrage și păstra specialiști, de a susține proiecte pe durate adecvate și de a menține infrastructuri care presupun investiții continue”, arată specialiștii ANC într-o postare pe Facebook.
Un rol important în finanțarea cercetării îl are mediul privat, însă și aici România se află la distanță de media europeană. Companiile din țara noastră au cheltuit pentru cercetare și dezvoltare echivalentul a 0,29% din PIB, iar numai 37,9% dintre cercetători lucrau în sectorul privat, față de 57% la nivelul UE.
Conform ANC, raportul de țară al Comisiei Europene din 2026 semnalează dificultăți legate de condițiile de lucru și de perspectivele de carieră ale cercetătorilor, factori care îngreunează păstrarea talentelor și afectează atractivitatea profesiei.
Cercetare: Proiecte cu finanțare europeanăAutoritatea Națională pentru Cercetare amintește și exemple de proiecte românești care au obținut finanțări europene importante. Printre acestea se numără proiectul BASTRAD, selectat în cadrul competiției ERC Synergy Grants 2026, la care participă cercetătoarea română Emanuela-Cristina Timotin, unul dintre cei patru coordonatori principali.
Proiectul, realizat de un consorțiu din România, Grecia, Italia și Austria, va studia practicile scrierii în Balcani și Anatolia în perioada cuprinsă între secolele al XIV-lea și al XX-lea, în spațiul otoman.
În România sunt dezvoltate și infrastructuri științifice europene majore, între care Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI NP) și infrastructura de cercetare DANUBIUS-RI și are cercetători implicați în proiecte și consorții internaționale.
„De Ziua Cercetătorului și Proiectantului, întrebarea cea mai importantă privește timpul, resursele și încrederea pe care România este pregătită să le investească în propria capacitate de a produce cunoaștere. Răspunsul se va regăsi în bugete, în instituții, în programe și în deciziile care dau stabilitate unei comunități profesionale. Se va regăsi și în generațiile care vor putea alege cercetarea ca profesie și România ca loc în care să o practice”, scriu reprezentanții ANC.
Bebelușa ar fi fost supusă procedurii, în 12 noiembrie, la doar o zi după ce s-a născut, în regiunea Tambacounda din estul țării, a declarat pentru Associated Press, Ndiaye Bousso, directoarea regională pentru afaceri familiale.
Tatăl, care ar fi „aranjat” procedura a fost arestat, miercuri. Bunica paternală a bebelușei, dar și o a treia femeie care ar fi făcut operația au fost și ele arestate. Bebelușa ar fi fost mutilată genital cu câteva zile înainte să moară.
Bunica paternală a micuței ar fi făcut mutilarea fără știrea mamei copilei. Bunica s-ar fi oferit să spele nou-născuta pretizând că cealaltă femeie o ajută, moment în care ar fi avut loc operația.
Mama a descoperit ce s-a întâmplat abia ulterior, când fiica avea dureri și sângera.
Copila a suferit o hemoragie severă și a fost transferată, vineri, la un spital regional din Tambacounda, însă a murit pe drum, potrivit oficialei senegaleze.
De 27 de ani, mutilarea feminină genitală este ilegală în Senegal, și se pedepsește cu până la 5 ani de închisoare. Dacă procedura duce la decesul victimei, cei vinovați riscă închisoare pe viață.
Deși procedura este ilegală încă din 1999, aproximativ 8 din 10 tinere sau femei cu vârste cuprinse între 15 și 49 de ani din Senegal au suferit acest gen de intervenție, potrivit UNICEF.
Cei care susțin această practică spun că ea își are rădăcinile în tradiții, însă autoritățile au intensificat, în ultimii ani, campaniile de sensibilizare a populației pentru a descuraja această practică.
„Noi sensibilizăm opinia publică și milităm împotriva acestei practici”, a spus Bousso, adăugând că tradiția nu poate justifica o practică atât de dăunătoare.
„Legea este clară și trebuie aplicată în întregime”, a spus ea, cerând ca dreptatea să fie făcută pentru bebelușă.
Summitul „Their Future. Our Responsibility” a fost găzduit de Prima Doamnă a Poloniei, Marta Nawrocka, și a reunit Primele Doamne din România, Ucraina și Lituania, alături de Charity Wallace, trimisa specială a Statelor Unite pentru inițiativa „Fostering the Future”.
Potrivit unei postări publicate joi pe pagina de Facebook „România în lumină”, proiect al Administrației Prezidențiale, discuțiile s-au concentrat asupra siguranței și bunăstării copiilor în mediul online.
Reuniunea a continuat demersul internațional „Fostering the Future Together”, lansat la Washington, în luna martie, de Prima Doamnă a Statelor Unite, Melania Trump.
Mirabela Grădinaru a prezentat două proiecte din RomâniaÎn intervenția sa, Mirabela Grădinaru a subliniat importanța protejării copiilor în mediul digital, fără a le limita accesul la oportunitățile oferite de tehnologie.
Partenera președintelui Nicușor Dan a vorbit și despre necesitatea de a asculta opiniile copiilor și de a le înțelege nevoile, temerile și așteptările.
Mirabela Grădinaru a prezentat două exemple de bune practici din România: proiectul de prevenție al asociației „Zi de Bine”, susținut de Organizația Mondială a Sănătății și Ministerul Sănătății, și programul „Ora de Net”, dezvoltat de Salvați Copiii România.
De asemenea, aceasta a susținut necesitatea dezvoltării unor instrumente accesibile de educație digitală pentru părinți și profesori, precum și a unor tehnologii concepute pentru a proteja copiii încă din etapa de dezvoltare.
„A proteja copiii în lumea digitală nu înseamnă a-i ține departe de viitor, ci a ne asigura că viitorul este un loc sigur pentru ei”, este mesajul transmis de România, prin Mirabela Grădinaru, la reuniunea de la Varșovia, potrivit postării „România în lumină”.
Potrivit anchetatorilor, bărbatul, profesor al unei unități de învățământ preuniversitar, ar fi manifestat comportamente și ar fi făcut afirmații care vizează promovarea ideologiei legionare și naziste, manifestări antisemite și atitudini de negare sau minimalizare a Holocaustului.
Polițiștii investighează infracțiuni privind promovarea în public a cultului unor persoane vinovate de crime de genocid, contra umanității și de război sau care au făcut parte din conducerea unor organizații fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe. Sunt cercetate și fapte privind promovarea unor idei sau doctrine de acest tip, precum și negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea evidentă, în public, a Holocaustului ori a efectelor acestuia.
Cercetările continuă pentru stabilirea situației de fapt și dispunerea măsurilor legale.
Potrivit Edupedu.ro, mai mulți elevi de la Colegiul Național „Zinca Golescu” din Pitești ar fi reclamat comportamentul profesorului în timpul orelor de „Istoria evreilor. Holocaustul”.