Angajatorii din sectorul public au început anul 2026 cu planuri de extindere a echipelor, postând peste 1.500 de locuri de muncă din luna ianuarie și până în prezent, potrivit datelor Jobradar24.ro, cel mai mare agregator de joburi de pe piața locală, parte a eJobs România.
Deși numărul de posturi este semnificativ mai mic comparativ cu mediul privat — unde au fost publicate aproximativ 20.000 de joburi în aceeași perioadă — dinamica este diferită.
Recrutările în sectorul public au crescut cu 60%Față de intervalul similar al anului trecut, recrutările din sectorul public au crescut cu aproape 60%, în timp ce în sectorul privat situația a rămas, în linii mari, staționară.
„Creșterea poate fi surprinzătoare dacă ne gândim că Guvernul a anunțat pentru 2026 o reducere cu 10% a anvelopei salariale.
Deocamdată nu este clar dacă această tăiere se va traduce prin concedieri, reduceri salariale, diminuarea sporurilor sau o combinație a acestor măsuri”, a declarat Bogdan Badea, CEO eJobs.
Bucureștiul concentrează cele mai multe posturiCapitala conduce detașat clasamentul orașelor cu cele mai multe poziții disponibile în instituțiile publice, cu 255 de joburi — fiind singurul oraș care depășește pragul de 100 de posturi.
Urmează Timișoara (63), Ploiești (59), Brașov (54), Cluj-Napoca și Constanța (câte 52).
La polul opus se află Drobeta Turnu Severin (9 posturi), Călărași (10), Focșani (10) și Brăila (11).
Profilul candidaților și tipurile de posturiMajoritatea pozițiilor sunt destinate candidaților cu nivel mediu de pregătire, pentru activități desfășurate full time, de la sediu.
Există însă și aproximativ 270 de posturi pe bază de proiect, cu contracte individuale de muncă pe durată determinată.
Cele mai căutate funcții în sectorul public sunt cele de șofer (microbuz școlar, autosanitară, salubrizare), șef de serviciu în diverse instituții, îngrijitori, muncitori calificați, personal medical și referenți.
Un element distinct față de piața privată este lipsa transparenței salariale.
„Numărul joburilor la stat cu salariul afișat a ajuns la zero, în timp ce, în mediul privat, aproximativ 40% dintre anunțuri includ informații despre salariu”, a mai explicat Bogdan Badea.
Situația ocupării în sectorul publicConform celor mai recente date oficiale, valabile la finalul lunii noiembrie, în administrația centrală erau ocupate 815.556 de posturi, iar la nivelul întregului sistem public — aproape 1,3 milioane. Cele mai multe posturi ocupate se regăsesc în Ministerul Educației, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Finanțelor și Ministerul Sănătății.
Șeful statului a fost întrebat joi, înaintea reuniunii Consiliului European din Belgia, despre conceptul „Europa cu mai multe viteze”.
„Nu trebuie să ne sperie asta. Europa cu mai multe viteze sau cel puțin, așa cum este ideea la momentul ăsta, este pur și simplu reuniuni de țări, cum a fost reuniunea dinainte, de acum o oră, în care țări care au anumite idei se coordonează pentru a pune împreună o idee pe masa Consiliului. Deci aici nu trebuie să avem vreo îngrijorare”, a răspuns Nicușor Dan.
Întrebat, de asemenea, unde vede România în această Europă cu două viteze, șeful statului a spus că nu există vreo intenție de reglementare în acest sens.
„Nu există vreo intenție la nivel de reglementare în interiorul Uniunii pentru regimuri diferite între țări. Asta nu există. Există coordonări între țări, cum a fost asta dinainte, ședința care a fost înainte, în care țări mai interesate de competitivitate, țări mai interesate de prelungirea tranziției verzi se pun de acord în sensul ăsta”, a explicat președintele.
Europarlamentarul Victor Negrescu a afirmat, joi, că România trebuie să adopte „o poziție clară, fermă și orientată spre viitor” la Consiliul European informal, respingând ideea unei Uniuni Europene „cu mai multe viteze”.Președintele a fost întrebat înaintea reuniunii Consiliului European care sunt obiectivele României.
„Obiectivele noastre sunt două, mari. Unul este prețul energiei, cu cele două componente, interconectare rețele și taxele pe emisii de carbon, care ridică prețul. Asta este un punct”, a spus Nicușor Dan.
El a declarat că al doilea obiectiv vizează banii pe competitivitate.
„În momentul în care vom avea banii pe competitivitate în interiorul bugetului multianual 2028-2034, împărțirea acestor bani să fie făcută și pe criterii geografice, astfel încât să nu adâncim decalajul între țările mai dezvoltate și mai puțin dezvoltate”, a adăugat șeful statului.
Acesta spune că criteriile gografice sunt importante și a spus că, dacă se ține cont doar de criterii de competitivitate, România și alte țări de la granița UE nu au mari șanse la bani.
„Da, exemplul cel mai simplu e Horizon. Am avut un program de cercetare-dezvoltare al Uniunii Europene, în care România nu a luat practic nimic. E foarte bine ca, în bugetul multianual, așa cum este proiectul acum, să existe mulți bani pentru competitivitate, însă dacă criteriile vor fi strict competitive, atunci, să fim foarte onești, România și multe țări, să le spunem, de la granița Uniunii Europene nu vor avea mari șanse să ia banii ăștia. Și atunci decalajul se va adânci, se va mări”, a spus Nicușor Dan.
Fiica lui Kim Jong Un, cunoscută sub numele de Kim Ju Ae, se află într-o etapă avansată a procesului de desemnare internă ca succesor al liderului nord-coreean, a anunțat Serviciul Național de Informații din Coreea de Sud (NIS).
Deputatul Lee Seong-kweun a anunțat joi: „În trecut, NIS a descris-o pe Kim Ju Ae ca fiind „în curs de studiu pentru a deveni succesor”, dar astăzi expresia folosită este că ea „se afla în etapa de a fi numită succesor intern”, după un briefing al serviciilor de informații la care au participat parlamentarii de la Seul.
Spionajul de la Seul va urmări cu atenție dacă Kim Ju Ae va participa la următorul Congres al Partidului Muncitoresc, programat pentru finalul lunii februarie, precum și modul în care va fi prezentată public, inclusiv dacă va primi un titlu oficial, relatează Reuters.
Kim Ju Ae, despre care se crede că are puțin peste 10 ani, a început să aibă apariții tot mai frecvente alături de tatăl său. Printre acestea se numără vizite de lucru și inspecții la diferite proiecte militare, inclusiv din sectorul armamentului strategic.
Potrivit NIS, rolul pe care îl are în aceste apariții publice sugerează că ar fi început să ofere contribuții la nivel de politici și că este tratată drept „numărul doi” în cadrul ierarhiei de la Phenian.
De asemenea, NIS susține că Kim Jong Un supervizează dezvoltarea unui submarin de mari dimensiuni, cu un deplasament estimat la 8.700 de tone, care ar putea transporta până la 10 rachete balistice lansate de pe submarin.
Salvamontiștii au primit 9 apeluri pentru Salvamont Municipiul Brașov, 8 apeluri pentru Salvamont Lupeni, 7 apeluri pentru Salvamont Maramureș, 6 apeluri pentru Salvamont Alba, 5 apeluri pentru Salvamont Voineasa, 4 apeluri pentru Salvamont Harghita, 4 apeluri pentru Salvamont Caraș Severin-Semenic, 3 apeluri pentru Salvamont Prahova, 3 apeluri pentru Salvamont Sibiu, 3 apeluri pentru Salvamont Județul Brașov, 2 apeluri pentru Salvamont Mureș, dar și câte un apel în județele Bihor și Bacău, arată o informare publicată, joi, pe Facebook de Dispeceratul Național Salvamont.
În cadrul intervențiilor au fost salvați 56 de cetățeni. Dintre aceștia, 23 au fost transportați la spital cu ambulanța.
„În cazul acestor intervenții au fost salvate 56 de persoane. Dintre acestea, 23 de persoane au fost transportate cu Ambulanțele SAJ, SMURD sau SALVAMONT la spital, iar restul au primit acordul să fie transportate cu mașinile aparținătorilor”, informează Dispeceratul Național Salvamont.
Salvatorii au primit și alte 35 de apeluri de la cetățeni care solicitau sfaturi și informații despre traseele turistice din zona montană.
„Echipele Salvamont România vă îndeamnă la prudență și responsabilitate în derularea activităților montane și vă invită să le fiți alături în campania de reducere a numărului de accidente montane”, transmite Dispeceratul Național Salvamont.
Grupul Carrefour a anunţat joi, la Bursa franceză Euronext, că a intrat în negocieri exclusive cu Paval Holding pentru vânzarea tuturor activităţilor sale din România, evaluate la un total de 823 milioane de euro, anunță Ziarul Financiar.
„Această operaţiune face parte din analiza strategică iniţiată de Carrefour la începutul anului 2025. Paval Holding este vehiculul de investiţii al familiei Paval, antreprenori români de top şi proprietarii Dedeman, liderul naţional în domeniul bricolajului şi una dintre cele mai mari poveşti de succes antreprenorial din ţară”, se arată în comunicatul grupului francez.
Carrefour România operează o reţea multi-format de 478 de magazine (inclusiv 55 de hipermarketuri, 191 de supermarketuri, 202 magazine de proximitate şi 30 de magazine discount) şi a generat vânzări brute (inclusiv TVA) de 3,2 miliarde de euro în 2024 şi 2025 estimat, reprezentând aproximativ 3,5% din vânzările Grupului.
Finalizarea acestei operaţiuni rămâne condiţionată de obţinerea autorizaţiilor de reglementare obişnuite. Se preconizează că aceasta va avea loc în a doua jumătate a anului 2026.
În noiembrie 2025, Mediafax a relatat că frații Pavăl, proprietarii Dedeman, au depus o ofertă pentru a prelua rețeaua Carrefour din România, care include 458 de magazine pe întreg teritoriul țării. Pe lista ofertanților se numără și retailerul francez Auchan și polonezii de la Zabka (Froo).
În decembrie 2025 au apărut informații în presă potrivit cărora acest acord ar fi aproape încheiat, cu o valoare estimată a tranzacției între 750 – 900 milioane de euro. Cu toate acestea, compania controlată de frații Pavăl a respins informațiile potrivit cărora ar fi cumpărat deja rețeaua Carrefour, spunând că știrile apărute sunt speculații neconfirmate.
Tot anul trecut, Consiliul Concurenței preciza că nu a primit nicio notificare oficială privind vânzarea Carrefour România, ceea ce sugera că, la acel moment, negocierile se aflau încă în desfășurare și nu exista un acord oficial.
Analiza ieșirii din RomâniaÎn toamna anului 2025, presa franceză a relatat despre Carrefour că ar intenționa să își vândă magazinele din România, la 24 de ani după intrarea pe piață (în 2001). Mai mult, retailerul a mandatat o bancă de investiții (BNP Paribas) pentru a găsi potențiali cumpărători pentru operațiunile sale locale, ca parte a strategiei de revizuire a portofoliului.
Carrefour nu a negat oficial procesul de evaluare a vânzării, nici nu a confirmat, dar a subliniat că se află într-o perioadă de analiză a portofoliului și își menține poziția pe piața românească până la decizia finală.
Strategii recente și retragerea de pe mai multe piețe internaționaleConform datelor oficiale din primele nouă luni ale anului 2025, Carrefour România estimează pentru 2025 vânzări nete de 2,7 miliarde euro, un EBIDTA de 173 milioane euro şi un profit operaţional recurent de 29 milioane euro.
Brandul a continuat campanii de reduceri pe termen lung, cu mii de articole la prețuri mai mici pentru a atrage consumatorii într-un context economic dificil.
De asemenea, retailerul s-a retras oficial sau a închis magazine în diverse piețe externe, inclusiv Bahrain, Grecia, Italia, Singapore, Malaezia și Columbia în ultimii ani, ca parte a unei reorganizări strategice la nivel global.
Planul vizează concentrarea resurselor pe piețele principale profitabile, ceea ce explică interesul de a vinde active în țări periferice, inclusiv România.
