Agregator de ştiri

„În temeiul prevederilor art. 103 alin. (1) din Constituția României, Președintele României, Nicușor Dan, va invită la Palatul Cotroceni președinții și reprezentanții partidelor și formațiunilor politice reprezentate în Parlamentul României, pentru consultări privind desemnarea candidatului la funcția de Prim-ministru”, a transmis Administrația Prezidențială. 

Consultările vor începe luni dimineața după programul: 

Ora 09:00 – Partidul Social Democrat (PSD);

Ora 10:00 – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR);

Ora 11:00 – Partidul Național Liberal (PNL);

Ora 12:00 – Uniunea Salvați România (USR);

Ora 13:00 – Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR);

Ora 14:00 – Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale;

Ora 15:00 – Partidul S.O.S. România (SOS);

Ora 16:00 – Partidul Oamenilor Tineri (POT).

Consultările au loc după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, după ce Partidul Social Democrat a decis retragerea sprijinului pentru premierul liberal. 

Demiterea Guvernului a provocat o criză politică, creând diferențe între partidele care au constituit coaliția de guvernare. 

Partidul Social Democrat a anunțat că dorește refacerea coaliție, iar în cazul în care acesta fapt nu se realizează va intra în opoziție. 

Partidul Național Liberal și Uniunea Salvați România au transmis că în cazul în care PSD va demite guvernul alături de AUR, coaliția nu va mai fi refăcută. 

UDMR consideră că refacerea coaliție este cel mai bun scenariu, excluzând formule minoritare sau un guvern tehnocrat. 

La data de 13 mai 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a găzduit delegația Curtea Europeană a Drepturilor Omului, condusă de președintele instanței, Mattias Guyomar. Din delegație au făcut parte și judecătorul român la CEDO, Sebastian Rădulețu, grefierul adjunct Abel Campos și directoarea de cabinet Rachael Kondak.

Vizita a inclus o întrevedere bilaterală între președintele ÎCCJ, Lia Savonea, și șeful CEDO, urmată de o întâlnire cu judecătorii instanței supreme.

În deschiderea reuniunii, Lia Savonea a subliniat că momentul este unul sensibil pentru sistemul judiciar, în care reflecția asupra independenței justiției devine esențială. Ea a arătat că încrederea publicului în actul de justiție se bazează pe existența unei independențe reale, susținută de garanții concrete precum modul de numire a judecătorilor, stabilitatea mandatului și protecția față de presiuni externe.

Președintele ÎCCJ a avertizat că dezbaterile privind reformele din justiție, inclusiv cele legate de statutul magistraților și pensiile de serviciu, nu trebuie tratate ca simple măsuri administrative. Potrivit acesteia, astfel de schimbări pot deveni „teste de rezistență” pentru statul de drept, în măsura în care afectează percepția de independență sau creează mecanisme indirecte de control.

„Eficiența nu poate înlocui libertatea, iar reforma nu poate justifica slăbirea garanțiilor fundamentale”, a transmis Lia Savonea.

La rândul său, președintele CEDO, Mattias Guyomar, a evidențiat standardele europene privind independența justiției și a subliniat nevoia de solidaritate între judecători, atât la nivel național, cât și european. Acesta a arătat că statul de drept face parte din patrimoniul comun al Europei și că presiunile sau atacurile la adresa sistemului judiciar afectează direct garanțiile cetățenilor.

Guyomar a afirmat că independența justiției trebuie însoțită de responsabilitate, respectiv capacitatea sistemului judiciar de a răspunde pentru deciziile sale.

În cadrul discuțiilor, judecătorul român la CEDO, Sebastian Rădulețu, a prezentat mecanismele prin care Curtea evaluează modul în care instanțele naționale aplică jurisprudența europeană. Potrivit acestuia, instanțele din România respectă în mod corespunzător această jurisprudență, iar numărul plângerilor împotriva României este în scădere, inclusiv cele în care sunt constatate încălcări.

Vizita a inclus și dezbateri pe tema „Garanții privind independența justiției și jurisprudența CEDO”, la care au participat judecători ai ÎCCJ, fiind analizate standardele europene și impactul acestora asupra sistemului judiciar național.

Reprezentanții instanței supreme au subliniat că această întâlnire confirmă angajamentul pentru menținerea unui dialog constant cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în vederea consolidării statului de drept și a protejării drepturilor fundamentale.

Ilie Bolojan a argumentat importanța majoră a accesării fondurilor din programul SAFE, ajuns pe ultima sută de metri înaintea termenului-limită, 31 mai, până la care România trebuie să încheie contractele pentru a putea beneficia de criteriile de localizare decise.

„Un alt element important care a fost gestionat în aceste zile a fost programul SAFE – Acțiunea pentru Securitatea Europei (Security Action for Europe – en), un alt program important pe care România l-a derulat în aceste luni și mă bucur că în aceste zile, practic, s-a finalizat programul SAFE, în așa fel încât, până la finalul acestei luni, să putem semna atât contractul de împrumut cu Uniunea Europeană, dar să putem semna și contractele individuale, în așa fel încât, în a doua jumătate a anului, proiectele de investiții în România pe componenta de apărare să se deruleze și, sigur, până în 2030, să putem închide acest program important pentru apărarea României”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul a ținut să facă o serie de considerații privind oportunitatea accesării programului SAFE de către România.

„Așa cum știți, este un acord împrumut de 16,5 miliarde euro și în spațiul public, de multe ori, a fost contestată această decizie. E o decizie corectă pentru România, din două puncte de vedere: bugetar și pe componente de apărare. Să vă explic de ce este foarte important din punct de vedere bugetar: România, așa cum știți, are bugete de apărare care nu vor putea coborî în anoii următori sub 2,3%, 2,4%, 2,5% din PIB. Avem angajamente clare în acest sens, trebuie să le creștem. Avem situația de conflict din Ucraina. Suntem în NATO și, așa cum știți, e un angajament al tuturor țărilor europene de a contribui la apărarea lor, cu tot ceea ce înseamnă, de la sume mai mari, de la integrarea apărării europene. Și asta face și România. Noi, cu deficitele pe care le avem, pentru a acoperi aceste cheltuieli de apărare inevitabil, pentru a ne închide bugetul, nu putem să nu recurgem la credite în anii următori. Este exclus asta, pentru că niciun guvern nu poate să anuleze deficitele care au fost cumulate, fără să luăm în continuare credite”, a explicat Ilie Bolojan.

„Și din cele 2,3% cât reprezintă bugetul de apărare, componenta de înarmare reprezintă 1% din PIB. Sunt aproximativ 4 miliarde de euro pe an, ceea ce înseamnă că pentru a dota Armata română, inevitabil avem nevoie de aceste sume. Și avem două posibilități: Să contractăm credite din piață, pentru a acoperi în general nevoile noastre, inclusiv această zonă, sau să accesăm creditul SAFE. Și orice om rațional ce ar fi făcut? Gândiți-vă că acest credit este la o dobândă la jumătate din cea la care se contractează România, are o perioadă de grație de 10 ani de zile, are o perioadă de rambursare de 40 de ani, și permite integrarea industriei europene de apărare și integrarea industriei noastre de apărare în lanțurile valorice europene. Este foarte important acest lucru. Și consider deci că România a făcut bine, că l-a accesat, ca să închid acest capitol”, a precizat premierul.

În acest context, șeful interimar al Executivului a detaliat, punând la dispoziția jurnaliștilor documente oficiale, cum s-a ajuns la actuala structură de implementare a programului.

„În ceea ce privește partea de derulare a programului, așa cum știți, au fost discuții în spațiu public legate a arhitectura acestui program. Și am explicat că această arhitectură a fost decisă în primăvara anului trecut, în 2025, la ședința CSAT, care a fost deținută în luna aprilie, când România și-a mandatat reprezentanții, ministrul Apărării, care se ducea la summit-ul NATO de la Haga, și ceilalți miniștri pentru a susține intrarea României în acest program de creditare. Și vă vom da o copie a unei adrese, din care rezultă cât se poate de clar, că, la solicitarea domnului Marcel Ciolacu, prim-ministrul României, care a subliniat necesitatea exercitării coordonării la nivelul Cancelariei primului ministru, CSAT a decis că această coordonare să se facă de Cancelarea primului ministru, la data respectivă, și, sigur, să apară modificările legislative pentru a pune în practică această decizie, cu sprijinul celorlalte ministre implicate. E vorba de ministerul Apărării, ministerul de Interne și așa mai departe”, a declarat premierul.

Documentul a fost transmis jurnaliștilot acreditați în timpul declarațiior. DOCUMENTUL, AICI.

„Asta, legat de arhitectură și se cuvine acum, la finalizarea acestui program, să mulțumesc domnului Mihai Jurca, șeful Cancelariei, tuturor miniștrilor, secretarilor de stat, experților implicați în toate aceste negocieri, care apreciez că au fost negocieri profesioniste, purtate pe baza planului de înzestrare al Armatei Române, și, de asemenea, să mulțumesc tuturor celor care s-au implicat în aceste negocieri. Am avut o colaborare bună cu echipa președintului României, am avut o colaborare bună cu toți specialiștii din ministere, din instituții, de la serviciile de informații, în așa fel încât să putem duce aceste negocieri în mod corect pentru România și să ne asigurăm că o cotă foarte mare din ceea ce va cumpăra România se va produce în această țară, pentru a dezvolta industria noastră de apărare și pentru a crea transfer de tehnologie și locuri de muncă. Iar faptul că în aceste zile comisiile parlamentare au reușit să aprobe, cele de apărare,  documentele și suntem în situația în care Ministerul de Finanțe va putea semna contractul de împrumut săptămâna viitoare, necesită o mulțumire pentru membrii acestor comisii și pentru partidele politice care au susținut închiderea acestui program SAFE pentru România în această perioadă”, a declarat premierul interimar.

Premierul a menționat că cea mai mare componentă este alocată Ministerului Apărării, dar o componentă importantă pentru care am luptat în această perioadă este cea pentru infrastructura civilă și militară, care înseamnă capetele de autostradă spre Republica Moldova, Pașcan Iași Unghen și capătul de autostradă spre Ucraina, Pașcani Suceava – Siret. „Si cred că sunt niște lucruri importante”, a conchis Ilie Bolojan.

România a obținut a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană din cadrul Programului Security Action For Europe (SAFE), de peste 16,6 miliarde euro, dar pentru a o atrage, trebuie să selecteze companiile cu care să încheie contracte care trebuie să poată fi finalizate la sfârșitul anului 2030.

Potrivit cadrului general stabilit, finanțarea prin credite, cu o dobândă foarte mică, de 3%, va fi folosită pentru înzestrarea modernă a Armatei Române şi a infrastructurii asociate – 9,53 miliarde euro, pentru infrastructură duală gestionată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, respectiv capetele din Autostrada Moldovei Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret,  4,2 miliarde euro și pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte forțe din sistemul de apărare națională, 2,8 miliarde euro.

Per ansamblu, sunt 21 de proiecte care au legătură cu Ministerul Apărării Naționale, care totalizează 9,53 miliarde de euro, iar zece dintre ele sunt cu achiziții în comun cu alte state, iar 11 sunt cu achiziții individuale ale statului român.

Mihai Jurca, șef al Cancelariei Prim-ministrului, a anunțat pe 24 aprilie că România a primit din partea Comisiei Europene contractul-cadru pentru finanțarea prin programul SAFE, în valoare de aproximativ 16,6 miliarde de euro, a doua cea mai mare alocare din UE.

Pe 28 aprilie, Comisiile de Apărare din cele două camere ale Parlamentului au dat aviz favorabil programului SAFE.

Acordul de împrumut cu Comisia Europeană în cadrul instrumentului SAFE a fost aprobat de Guvern, marțea, trecută, prin memorandum.

România va putea accesa 16,68 miliarde de euro pentru investiții în apărare, bani care vor fi acordați în tranșe, în funcție de îndeplinirea unor obiective asumate.

România este pe prima listă de țări membre cu planul pentru SAFE aprobat și printre primele ca ritm, iar oficialii fac tot ce se poate pentru a fi finalizate contractele până la termenul-limită de 31 mai, pentru că după acesta vor mai fi posibile doar achiziții comune, a declaratat Irineu Darău, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, luni, la finalul întâlnirii cu sindicatele și patronatele cu activități în domeniu în cadrul evenimentului organizat de instituție cu tema „Ce înseamnă SAFE pentru economia României”

„Comisia Europeană a avizat astăzi pozitiv cea de-a patra cerere de plată a României în valoare de 2,62 miliarde de euro (…) Vă readuc aminte faptul că această cerere de plată 4 este pregătită în totalitate de Guvernul Bolojan. Este o cerere care nu are niciun fel de corecție, niciun fel de sumă suspendată. Și acest lucru nu s-a mai întâmplat de la prima cerere de plată a României. Atât cererea 2, cât și cererea 3 au fost cu suspendări”, a declarat Pîslaru, într-o conferință de presă.

Ministrul a comparat rezultatele actualului Executiv cu sumele atrase anterior prin PNRR.

„Ca să fie mai clar despre ce discutăm aici, de când a început PNRR-ul, din 2021, dacă însumăm toate cererile de plată depuse de România, deci nu pun prefinanțarea, suma totală obținută din cererea de plată 1, cererea de plată 2 cu o sumă suspendată și pierdută, cererea de plată 3 parțial primită, totalul sumelor pe care le-am primit pe grant, pentru că asta contează, fondurile nerambursabile, au fost 5,2 miliarde de euro. Ceea ce noi am făcut în acest guvern, condus de prim-ministrul Ilie Bolojan, în 10 luni, am salvat, după cum țineți minte, 350 de milioane de euro din cererea de plată 3 și am aprobat, iată, 2,62 miliarde de euro, deci 2,96 miliarde de euro obținute în 10 luni, față de 5,2 miliarde de euro obținute din 2021 până în prezent”, a afirmat ministrul.

Pîslaru a spus că cererea de plată 4 a inclus reforme privind gestionarea durabilă a pădurilor, decarbonizarea, digitalizarea și revizuirea cadrului fiscal.

El a precizat că următorii pași procedurali sunt analiza în Comitetul Economic și Financiar, pe 27 mai, și decizia finală în Consiliu, pe 5 iunie, după care fondurile vor fi transferate României.

Ministrul a spus că, prin aprobarea cererii de plată 4, România a depășit pragul de 60% implementare a PNRR și că Executivul negociază acum forma finală a planului cu Comisia Europeană.

„Aș vrea doar să vă mai spun că, în acest moment, cu cererea de plată 4 astfel aprobată, PNRR-ul României trece de 60% implementare. Nu mai suntem la coada clasamentului, asta vă pot spune cu siguranță, și mai avem de încasat, ceea ce contează de altfel, pe partea de grant, o sumă de 4,9 miliarde de euro, dacă o luăm cu tot cu suma brută, sau 4,2, dacă scădem prefinanțarea deja obținută. Cu alte cuvinte, nu mai suntem atât de departe. Avem, într-adevăr, și pe partea de împrumut o sumă de 5 miliarde de euro, tot brută, per total 7,7 miliarde sumă netă sau 10 miliarde sumă brută. Acestea sunt sumele pe care le mai avem de obținut din cererile 5 și 6 pentru a finaliza PNRR”, a precizat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.

Premierul Ilie Bolojan a afirmat că datele publicate de Institutul Național de Statistică privind creșterea inflației la 10.7% și scumpirile din economie nu reprezintă o surpriză, ci consecința unor dezechilibre acumulate în ultimii ani. 

„Inflația este un rezultat cumulat al mai multor factori, care înseamnă că dacă ai deficite imense, deci arunci bani în piață, inevitabil vei crea o bază pentru inflație și am plecat cu o inflație mare de anul trecut. Și în plus, vă rog să vă gândiți la efectele liberalizării prețurilor la electricitate, la cele 2% în plus la taxa pe valoare adăugată din 2025, la care s-au adăugat efectele războiului din Iran, ceea ce a însemnat scumpiri de prețuri la pompe, la combustibil, de asemenea zona de îngrășăminte pentru agricultură”, a spus Bolojan într-o conferință de presă. 

Liderul Executivului a punctat că este previzibilă o scădere a inflației dacă nu vor apărea alte șocuri economice. 

„Pe măsură ce lunile din anul trecut, cu o inflație mai mare, mă refer la iulie-august, vor ieși din calcul, vom vedea că inflația anuală, așa cum va fi raportată în lunile următoare, va începe să scadă. Și dacă nu vor interveni și alte șocuri, în luna iulie ne vom duce către o inflație de 8%, iar în august vom coborâ spre 6%”, spune prim-ministrul. 

Bolojan a comentat și scăderea economică, punctând că este un semnal „că economia noastră se însănătoșește” și că ne „aflăm într-un moment al adevărului”, exemplificând practicile din trecut. 

„Având în vedere revizuirea datelor de către INS, pentru ultimul trimestru al anului trecut, suntem în al doilea trimestru de recesiune tehnică. Și acesta era un efect previzibil și chiar dacă pare un semn care nu e bun, eu cred că este un semn că economia noastră se însănătoșește. Deși în ultimii ani am avut niște deficite imense, totuși creșterile economice au fost destul de mici. Gândiți-vă că în 2024 deficitul a fost de peste 9%, iar creșterea economică a fost undeva în jur de 1%. Ce înseamnă asta? Că am suprastimulat consumul, pe datorie, fără corespondent în producția internă, pentru a masca de fapt o scădere economică. Și acum suntem într-un moment al adevărului. Asta este starea reală a economiei, fără deficite imense, care sunt gândite doar pe îndatorareg”, declară premierul. 

Ilie Bolojan a respins și acuzațiile potrivit cărora reducerea deficitului bugetar s-ar fi realizat prin artificii fiscale.

„Este fals în totalitate, că această reducere de deficit ar fi fost rezultatul unor inginerii contabile prin neplată a facturilor. Cum se demonstrează asta? Foarte simplu. Există două tipuri de calcul al deficitului. Deficitul cash, adică facturile achitate din împrumuturi și deficitul ESA, care include și facturile emise, dar neplătite. Și anul trecut am avut deficitul cash de 7,6% din PIB și deficitul ESA de 7,9% din PIB. O diferență minimă, gândiți-vă cum a fost în 2024, care arată că facturile au fost plătite, chiar și cele restante de mult timp. Și Ministerul Dezvoltării, dacă vă aduceți aminte, a anunțat că la finalul anului toate facturile au fost plătite”, subliniază Ilie Bolojan. 

Bolojan a criticat și guvernele anterioare susținând că deficitele bugetare foarte mari au fost generate „în scop electoral”. 

„ Este oricum anormal și imoral. Au dat foc la acoperișul casei României și acum critică pe cel care vine să stingă focul, pentru că atunci când stingi focul, în mod inevitabil, apa mai distruge câte ceva care oricum n-ar fi putut fi salvat”, spune liderul la Palatul Victoria. 

Datele publicate miercuri de INS arată că rata anuală a inflației a urcat la 10,7% în aprilie 2026, față de 2025, pe fondul scumpirilor accelerate la alimente, energie și servicii. 

Cea mai mare scumpire este la motorină, aproape 33%. Benzina este mai scumpă cu 22%, la fel ca și cafeaua. Fructele proaspete sunt mai scumpe cu aproape 12%, iar laptele cu aproape 11%, la fel ca și zahărul. Medicamentele sunt și ele mai scumpe cu aproape 16%, în timp ce energia electrică este mai scumpă cu peste 54%.

Comisia Europeană a confirmat în mod oficial validarea cererii de plată de 2,6 miliarde de euro.

„E un lucru important pentru România, ne asigură fluxurile de plăți începând cu luna iunie, în așa fel încât să putem plăti constructorii și beneficiarii noștri. Prioritar pentru noi este să nu pierdem fondurile europene. E foarte importantă componenta de granturi, dar și cea de împrumuturi este importantă, pentru că sunt împrumuturi cu dobândi mai bune decât cele de piață și în condiții de rambursare avantajoase”, a declarat Bolojan. 

Acesta a precizat că următoarele două săptămâni sunt „foarte importante pentru închiderea acestor negocieri și pentru absorbția fondurilor europene”. Acesta a precizat că, în primul rând, Guvernul are „de îndeplinit reformele, deci de atins țintele și jaloanele”, astfel încât Comisia Europeană să poată vira banii. Acesta a precizat că Guvernul are peste 35 de jaloane care încă trebuie îndeplinite.

Premierul a mai precizat că accelerarea plăților și finalizarea lucrărilor este a doua componentă importantă pe PNRR, precizând că a fost nevoie de multă implicare din partea ministerelor în analiza cererilor de plăți. 

„La multe ministere avem întârzieri mari a plăților, iar dacă constructorii nu sunt plătiți cu lunile, e greu de presupus că vor finaliza lucrările și ținta este să aducem aceste plăți la zi în următoarele două, trei săptămâni. Vom discuta cu toți partenerii, cu toți beneficiarii să înțeleagă responsabilitatea pe care o au, pentru că dacă proiectele care rămân pe componenta de grant nu sunt terminate, nu doar că vom pierde bani, dar vom avea și niște penalități și nu ne putem permit acest lucru”, a declarat Bolojan. 

„De asemenea vom asigura transparența totală a modului în care se fac tragerile și se fac plățile și în acest sens în fiecare săptămână se vor face publice gradul de absobrție și plățile care au fost făcute în fiecare săptămână de către fiecare minister, în așa fel încât, pe de o parte, să există o presiune publică și să știe fiecare că nu mai e de glumit și de asemenea să existe un monitor al modului în care se lucrează în fiecare minister”, a declarat Bolojan. 

Premierul a precizat că s-a discutat în primă lectură Hotărârea de Guvern  privind legarea sporurilor de fonduri europene de performanță.

„Nu le mai putem acorda doar pe baza calificativilor de anul trecut, foarte bine cele mai multe, ci trebuie să le acordăm de livrabile, adică cereri procesate, timp respectat, fonduri transferate către beneficiari, în așa fel încât să fim angrenați cu toții, de la colegul care este la verificare până la cel care semnează plățile și până la ministru, în această operațiune de transfer de fonduri pentru a asigura fluxurile financiare ca oamenii să poată lucra”, a anunțat Bolojan.

Acesta a precizat că pregătirea recepției lucrărilor este un lucru important în perioada următoare.

„Absorția fondurilor din PNRR este unul dintre cele mai importante proiecte ale României din acest an și chiar dacă în aceste zile Guvernul este interimar, de ceea ce se va întâmpla în următoarele două săptămâni va depinde într-o mare măsură dacă vom putea face absorbția sau nu le vom face, pentru că până la finalul acestei luni e nevoie să terminăm toate negocierile și vom face tot ce ține de noi pentru a închide acest lucru”, a conchis Bolojan.

Carfil SA, MATE-FIN și compania britanică Alford Technologies au semnat ieri, 13 mai 2026, în cadrul BSDA 2026 – Black Sea Defense, Aerospace and Security, un Memorandum de Înțelegere care creează cadrul pentru o cooperare strategică în domenii specializate cu relevanță pentru apărare, siguranță și intervenții tehnice.

Evenimentul a avut loc în cadrul standului CN ROMARM SA, în prezența reprezentanților celor trei organizații semnatare: Fiz. Mircea Petru Tanțău, director general al S. Carfil SA, Ioan Vrânceanu, președinte MATE-FIN, și Roland Alford, președintele Alford Technologies.

Memorandumul stabilește premisele pentru integrarea expertizei Alford Technologies în cadrul Centrului de Excelență al S. Carfil SA, cu accent pe domenii precum EOD – Explosive Ordnance Disposal, breaching și al explozibililor de mare putere, precum și pentru dezvoltarea, în România, a unor capabilități industriale de specialitate, în condiții de siguranță, conformitate și responsabilitate.

Citeşte comunicatul integral AICI

UPDATE 17.58. Procurorul Parchetului Curții de Apel Constanța, Teodor Niță, a ajuns cu mandat de aducere la SUPC pentru a fi audiat. Este suspectat de fapte de corupție. CSM a dat aviz pentru eventuala reținere și arestare a sa.

„Nu am nicio activitate de corupție care să fie imputabilă. Sunt suspect pentru instigare la abuz în serviciu, nu știu pentru cine, nu știu pentru ce. După ce voi afla, vă voi spune. La mine n-au găsit absolut nimic. Nu fug, nu mă ascund, nu fug ca un laș”, a spus Niță la intrarea în PG.

UPDATE. 16.38. Daniel Learciu, directorul OJFIR Constanța, s-a întors la Parchetul General la audieri. Este martor în dosar.

UPDATE. 16.20. Secția de procurori din cadrul CSM a avizat solicitarea SUPC de eventuală reținere și arestare a celor doi procurori constănțeni. Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță sunt suspectați de potențiala săvârșire a unor fapte de corupție, susțin surse judiciare.

UPDATE. 16.00. Secția de procurori din cadrul CSM, reunită de urgență, urmează să încuviințeze noi avize care îi vizează pe procurorii constănțeni, Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță, suspectați de potențiala săvârșire a unor fapte de corupție. Potrivit legii, procurorii pot fi percheziționați, reținuți sau arestați numai cu încuviințarea Secției pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

UPDATE 15.30. Potrivit infosudest, anchetatorii au părăsit Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța urcând în dubă mai multe plicuri și sisteme de stocare.

UPDATE 15.15. Procurorii Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță sunt aduși de la Constanța, cu mandat de aducere, la București. La ieșirea din PG, Daniel Learciu, directorul OJFIR Constanța a spus că a fost audiat de procurorii SUPC în calitate de martor, dar nu știe în ce cauză. „Nu știu nimic, sunt martor. Aștept și eu, sunt curios, nu știu. Nu pot să vă spun nimic”, a declarat Learciu.

Primul care va ajunge la audierile de la PG este procurorul Teodor Niță. Potrivit unor surse judiciare acesta are calitatea de suspect, fiind acuzat de abuz în serviciu.

UPDATE 14.20.Potrivit presei constănțene, avocatul procurorului Teodor Niță, Liviu Zaharia, confirmă că procurorii SUPC fac în continuare percheziții în birourile Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța. Avocatul susține că deocamdată SUPC nu a adus învinuiri la adresa magistraților iar aceștia nu au calitate oficială în dosar. Procurorii caută de toate, a declarat avocatul.

UPDATE 13.50. Și Daniel Learciu, directorul OJFIR Constanța (Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale) va fi audiat, în calitate de martor, astăzi, la Parchetul General, după perchezițiile de ieri, de la sediul instituției pe care o conduce și de la domiciliul său.

UPDATE 13.30. Procurorii SUPC au găsit la perchezițiile din biroul și mașina procurorului constănțean Gigi Valentin Ștefan, fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, importante sume de bani. În jur de 130.000 de euro s-ar fi găsit numai în biroul procurorului și aproximativ 35.000 de euro în mașină, arată surse judiciare.

Procurorii Gigi Valentin Ștefan dar și Teodor Niță sunt aduși cu mandat la București.

Potrivit declarației de avere din 2023, postată pe siteul CSM, procurorul Gigi Valentin Ștefan, fost șef al Parchetului de pe lângă  Curtea de Apel Constanța, are o avere modestă. Ar deține un teren agricol în Călărași, o mașină BMW din 2016, și a încasat în 2023 o serie de sume ca salarii, venituri nete și vouchere de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța în valoare de 325.432 lei (aprox. 65.000 de euro).

În realitate însă, procurorul Gigi Valentin Ștefan duce o viață de lux în Constanța, arată surse judiciare.

Fiul procurorului, de exemplu, David Ștefan, se afișează cu mașini scumpe, iar pe unele le pune în vânzare chiar pe siteuri publice.

În plus, băiatul procurorului Gigi Valentin Ștefan utilizează în prezent autoturismul marca BMW M5, în care proprietar este firma UCG CONSTRUCTII ECOLOGICE SRL, societate în care este asociată fosta soție a procurorului.

Până în septembrie 2023, David Ștefan acesta ar fi folosit un autoturism marca Mclaren GT, cu același număr de înmatriculare. Proprietar era atunci societatea MESTA MARMURA SI TRAVERTIN SRL, administrator fiind Gur Bilal, nepotul lui Gur Ramazan, un apropiat al procurorului general de la Parchetul Curții de Apel Constanța. Ulterior, mașina Mclaren ar fi fost înstrăinată firmei ANOBAM COMPANY SRL.

Surse judiciare arată că și mașina Lamborghini a fost înmatriculată pe societatea SC SOLID STORE SRL.

Rise Project a arătat în 2018 că procurorul Gigi Valentin Ștefan care a condus pe rând toate parchetele din Constanța și-a transferat inclusiv casă de 1000 de metri pătrați construită chiar în buza lacului Siutghiol, pe numele fostei soții.

Foto Rise Project

În ceea ce-l privește pe procurorul Teodor Niță, acesta a declarat aseară, după perchezițiile SUPC, că n-ar avea nicio calitate în dosarul penal.

SUPC a anunțat că face 13 percheziții care vizează fapte de corupție în acest caz.

Șeful Guvernului spune că actualul sistem de salarizare este dezechilibrat, fiind afectat de majorări arbitrare și decizii ale instanțelor, fără legătură cu productivitatea. Diferența dintre sectorul public și cel privat crește, iar România se află într-o poziție vulnerabilă în UE: venituri bugetare reduse, dar cheltuieli salariale foarte mari. În prezent, aproape 40% din veniturile statului merg pe salarii, iar numărul angajaților din sistemul public depășește 1,28 milioane.

„Aș vrea să fac câteva considerații legate de această legislație privind salarizarea, pentru că, inevitabil, va fi un subiect pe agenda publică în următoarea lună de zile. Așa cum știți, avem un angajament luat de guvernările anterioare de a veni cu o modificare a legii salarizării, în așa fel încât salariile în sectorul public să fie stabilite în mod transparent.

Astăzi, având diferite intervenții de-a lungul anilor, care au însemnat majorări arbitrare în anumite sectoare sau decizii ale instanțelor care au schimbat sistemele de salarizare, este nevoie, de asemenea, de o corelare a salarizării din sectorul bugetar cu productivitatea muncii, de asigurarea unei echități în acest sector și de un nivel de salarizare care să țină cont de posibilitățile reale ale economiei noastre și de contextul în care ne găsim.

Astăzi avem, orice s-ar spune, cheltuieli salariale într-o anvelopă totală care sunt disproporționat de mari față de posibilitățile acestei țări, raportate la veniturile bugetare pe care le avem. Având în vedere că în perioada următoare vor fi discuții atât între partide, cât și între Ministerul Muncii și zona profesională din fiecare domeniu, se cuvine să vă prezint câteva date care stau la baza acestor discuții și care nu pot fi ocolite.

Avem 1.280.000 de posturi în sectorul public în România, conform datelor colectate de Ministerul Finanțelor la sfârșitul anului trecut. Avem politici salariale care sunt decuplate de dinamica productivității muncii. Ce constatăm? Că decalajul de salarizare dintre sectorul public și cel privat se adâncește.

Nu în ultimul rând, avem o situație în care România are printre cele mai mici venituri fiscale din Uniunea Europeană, dar printre cele mai mari cheltuieli salariale în sectorul bugetar ca procent din veniturile fiscale. Astfel, din fiecare leu colectat în România, 39% acoperă salariile din sectorul bugetar”, a declarat premierul interimar.

Premierul explică faptul că statul nu își permite creșteri semnificative de salarii, deoarece anvelopa bugetară este deja la limită. Cheltuielile de personal reprezintă peste 8% din PIB, iar dobânzile la datoria publică pun presiune suplimentară pe buget. În aceste condiții, Guvernul are doar două opțiuni: creșteri mici sau reduceri de personal pentru a crea spațiu bugetar. Reforma va trebui să respecte și angajamentele privind deficitul și fondurile europene.

„Constrângerile țin de păstrarea anvelopei salariale ca pondere din PIB la un nivel care să se situeze foarte puțin peste 8%. Astăzi avem 8,1% din PIB și nu vom putea avea o pondere mai mare în anii următori, pentru că efectiv nu ne putem permite. Astăzi avem aproximativ 166 de miliarde de lei total cheltuieli de salarii în sectorul public, ceea ce reprezintă 8,1% din PIB.

Prin urmare, creșterile care pot fi făcute începând de anul viitor trebuie să țină cont de aceste date și nu avem decât două posibilități reale: fie o corecție de amplitudine mică, dacă nu este afectat numărul de angajați din sectorul public, fie, dacă se doresc corecții mai mari și reducerea inechităților, singura soluție este reducerea bazei de cheltuieli publice, adică reducerea de personal acolo unde nu se justifică.

Acestea sunt alternativele care vor fi discutate în perioada următoare. Guvernul va participa la toate aceste discuții. Sper ca oamenii politici responsabili din România să ajungă la un acord asupra acestor aspecte, care țin de absorbția fondurilor europene și de reforme sustenabile, care nu generează așteptări false și care țin cont de situația financiară a țării noastre, astfel încât să găsim o formulă normală pentru o lege a salarizării care să respecte acest jalon”, a conchis Bolojan.

Vicepreședintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaților și deputatul USR, Bogdan Rodeanu, a confirmat joi aprobarea unor noi finanțări de aproape 3 miliarde de euro pentru România prin programul european SAFE, destinat consolidării capacităților de apărare și securitate.

Potrivit acestuia, comisiile de apărare au dat aviz favorabil propunerilor venite din partea Ministerului Afacerilor Interne și a SRI, iar investițiile vor viza zona militară și protecția civilă și intervențiile de urgență.

„Am aprobat încă aproape 3 miliarde de euro din programul SAFE pentru România. Comisiile de apărare au avizat favorabil propunerile înaintate de MAI și SRI”, a transmis Bogdan Rodeanu.

Rodeanu a declarat că proiectele aprobate nu se referă doar la echipamente militare, ci și la infrastructură și sisteme necesare în cele mai importante situații, precum incendii, inundații sau accidente majore.

„Aceste programe înseamnă apărare, dar și protecție civilă, comunicații critice, intervenții în situații de urgență, sisteme anti-dronă, mobilitate, evacuare și capacitatea statului român de a funcționa într-o perioadă complicată”, a precizat acesta.

Acesta a afirmat că multe dintre echipamentele care vor fi cumpărate sau dezvoltate pot fi folosite și în afara contextului militar.

„Vorbim despre echipamente și sisteme care nu sunt utile doar într-un context militar. Sunt dotări care pot salva vieți și în timp de pace — în incendii, inundații, accidente majore, evacuări, situații CBRNe sau alte urgențe în care instituțiile statului trebuie să poată interveni rapid și eficient pentru protejarea cetățenilor”, a explicat parlamentarul.

Potrivit lui Bogdan Rodeanu, peste 60 de firme din România vor beneficia de aceste investiții și vor participa la proiectele finanțate prin SAFE.

„Aceste programe înseamnă armament individual tip NATO produs în România, drone și sisteme anti-dronă, echipamente balistice și de protecție, comunicații securizate, centre mobile de comandă și control, logistică și dotări pentru DSU și structurile de intervenție”, a afirmat acesta.

Deputatul USR a enumerat și o serie de companii românești implicate în proiecte.

„Romarm, Cugir, Sadu, IOR, Damen Galați, Automecanica Moreni, Avioane Craiova, BlueSpace Technology, Deltamed, Simultec, Optoelectronica 2001, Invictus Force & Safe Galați și multe alte firme din țară vor beneficia fie de investiții directe, fie de comenzi pentru ceea ce produc și dezvoltă deja aici, în România”, a transmis Rodeanu.

Bogdan Rodeanu a făcut precizări și despre dezvoltarea unei generații de companii românești din domeniul tehnologic și industrial, care au început să producă drone, software și sisteme compatibile cu standardele NATO și UE.

„În paralel, vedem și o nouă generație de companii din zona tehnologică și industrială care au investit în drone, comunicații, software și sisteme compatibile cu cele mai avansate standarde NATO și UE. Firme care până ieri păreau prea mici pentru proiecte strategice sunt astăzi parte dintr-un program european major pentru securitatea continentului”, a spus deputatul.

Acesta a declarat că România începe să joace un rol din ce în ce mai important în industria europeană de apărare și securitate.

„Asta înseamnă o nouă poziționare pentru România. O țară care produce, dezvoltă și integrează tehnologie. O țară care își consolidează capacitatea de apărare și contribuie activ la securitatea regiunii. Un pilon de stabilitate pe Flancul Estic al NATO și în Europa”, a declarat Rodeanu.

De asemenea, Bogdan Rodeanu a făcut referire și la războiul din Ucraina care este încă în desfășurare și la amenințările de securitate din regiune.

„Facem toate aceste lucruri împreună cu aliații și partenerii noștri, pentru că Putin și-a dat arama pe față. Federației Ruse nu îi pasă nici de Ucraina, nici de Republica Moldova, nici de România și nici de lumea civilizată. Le-am văzut dronele căzute pe teritoriul României și în orașele noastre. Iar într-o astfel de realitate, capacitatea de apărare și de reacție a instituțiilor statului român devine, din păcate, o prioritate strategică permanentă”, a transmis acesta.