Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a declarat că noua clădire oferă condiții moderne atât personalului medical, cât și pacienților și face parte din strategia de dezvoltare a infrastructurii medicale militare.
„La Spitalul Militar din Craiova avem finalizată o construcție de 5.000 de metri pătrați. Prima săpătură a fost făcută în august 2021, iar astăzi avem o clădire nouă, care deservește profesioniști și pacienți în condiții foarte bune”, a afirmat ministrul.
Sistemul medical militar, modernizat în paralel cu înzestrarea Armatei Române
Potrivit acestuia, investiția reflectă preocuparea Ministerului Apărării de a moderniza sistemul medical militar în paralel cu înzestrarea Armatei Române.
„Pe lângă înzestrarea Armatei, mergem în paralel și cu dezvoltarea capacităților medicale, pentru a avea grijă de pacienți, atât militari, cât și civili”, a mai spus Radu Miruță.
Ministrul a precizat că proiectul de la Craiova este un exemplu al modului în care pot fi utilizate fondurile europene și resursele naționale pentru modernizarea infrastructurii sanitare și a anunțat că vor urma investiții similare și în alte spitale militare din țară.
Liechtenstein, un mic principat situat între Elveția și Austria și cunoscut ca unul dintre cele mai importante centre financiare din Europa datorită regimului său fiscal avantajos, găzduiește mii de companii, fundații și trusturi. Guvernul a anunțat duminică seară că persoane necunoscute au obținut acces neautorizat la registrul beneficiarilor reali și au copiat informațiile înainte ca autoritățile să detecteze atacul și să oprească sistemul.
Potrivit Reuters, atacul s-a produs în noaptea de 29 spre 30 iulie. Primele concluzii ale anchetei arată că atacatorii au copiat informațiile din registrul beneficiarilor reali pentru aproximativ 31.000 de entități juridice.
Registrul beneficiarilor reali a fost creat în 2021, în cadrul măsurilor de combatere a spălării banilor. Acesta conține informații despre persoanele care controlează în mod real companii, fundații și trusturi, chiar dacă acestea nu apar oficial ca administratori sau acționari.
Autoritățile notifică persoanele și companiile afectateGuvernul din Liechtenstein a precizat că nu există, în acest moment, dovezi că datele au fost alterate ori șterse. Autoritățile încearcă acum să stabilească exact ce informații au fost compromise și cine se află în spatele atacului.
Pentru gestionarea situației a fost constituită o celulă de criză condusă de premierul Brigitte Haas și de ministrul Justiției, Emanuel Schaedler.
De asemenea, autoritățile au început notificarea persoanelor și entităților ale căror date au fost compromise.
Granița dintre muncă și timpul liber devine din ce în ce mai greu de trasat în Europa, pe fondul extinderii muncii la distanță și al programelor flexibile. Potrivit unui studiu publicat de Eurofound, citat de Euronews, unul din cinci angajați din Uniunea Europeană spune că este contactat de serviciu în afara programului de lucru de mai multe ori în fiecare lună. Cercetarea arată că această practică este strâns legată de creșterea nivelului de stres și alimentează cultura în care angajații simt că trebuie să fie disponibili permanent.
Stresul crește odată cu mesajele primite după programAproape 59% dintre europenii intervievați spun că se confruntă frecvent cu stres la locul de muncă. În schimb, doar 17% dintre cei care nu sunt contactați niciodată în timpul liber declară că resimt același nivel de presiune. Situația este similară și în Marea Britanie. Un raport publicat în 2026 arată că peste jumătate dintre angajații britanici lucrează zilnic peste program, iar aproximativ 3,5 milioane de persoane efectuează ore suplimentare neplătite.
Peste jumătate dintre angajații britanici lucrează zilnic peste program. Imagine ilustrativă. Sursa foto: Pexels
Munca de acasă face mai dificilă deconectareaStudiul arată că angajații care lucrează de la distanță sau au programe flexibile sunt cei mai expuși. Aproape două treimi dintre salariații care lucrează în regim de telemuncă spun că sunt contactați și după terminarea programului, procent mai ridicat decât în cazul celor care lucrează exclusiv de la sediul angajatorului. În plus, foarte mulți angajați spun că nu reușesc să se relaxeze nici în concediu, fie din teama că vor pierde informații importante, fie pentru că se simt obligați să răspundă solicitărilor primite.
Tot mai multe state încearcă să protejeze timpul liberPentru a limita acest fenomen, mai multe țări europene, printre care Franța, Belgia, Spania, Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia și Luxemburg, au introdus legi sau reguli care protejează dreptul angajaților de a nu răspunde la solicitările de serviciu în afara programului. Cu toate acestea, aplicarea acestor măsuri rămâne dificilă, mai ales în companiile internaționale și în organizațiile care folosesc programe hibride sau echipe aflate în fusuri orare diferite. Specialiștii atrag atenția că schimbarea nu depinde doar de legislație, ci și de cultura organizațională, într-un context în care mulți angajați continuă să răspundă la e-mailuri și apeluri din teama că vor fi percepuți drept mai puțin implicați sau mai ușor de înlocuit.
Specialiștii spun că fenomenul este alimentat de schimbările sociale, de efectele pandemiei și de transformarea relației dintre oameni și animalele de companie, considerate tot mai des membri ai familiei.
Europa traversează o schimbare demografică și socială vizibilă: în tot mai multe țări, animalele de companie ajung să fie mai numeroase decât copiii. Potrivit datelor European Pet Food Industry Federation (FEDIAF), în 2024 existau peste 326 de milioane de animale de companie pe continent, iar în cel puțin 13 state membre ale Uniunii Europene numărul câinilor îl depășea pe cel al copiilor cu vârste de până la 14 ani.
Cel mai evident exemplu este Portugalia, unde populația canină a trecut de trei milioane de exemplare, în timp ce numărul copiilor sub 15 ani este de aproximativ 1,4 milioane. După Portugalia urmează Ungaria, Slovacia, Polonia și Malta, unde tendința este similară.
Animalele de companie, considerate membri ai familieiSpecialiștii spun că relația dintre oameni și animalele de companie s-a schimbat profund în ultimele decenii. Câinii și pisicile nu mai sunt priviți doar ca animale de casă, ci ca membri ai familiei, fenomen cunoscut în literatura de specialitate drept „umanizarea animalelor de companie”.
Potrivit cercetătoarei Svenja Springer, de la Universitatea de Medicină Veterinară din Viena, societățile europene au devenit tot mai prietenoase cu proprietarii de animale. În orașe precum Viena există sute de spații special amenajate pentru câini, ceea ce face ca deținerea unui animal de companie să fie mai ușoară decât în trecut.
Pandemia a schimbat relația dintre oameni și animalePandemia de COVID-19 a accelerat această tendință. Perioadele de izolare și extinderea muncii de acasă au făcut ca mulți oameni să petreacă mai mult timp alături de animalele lor, consolidând legătura emoțională.
Un studiu publicat în 2024 arată că persoanele care dezvoltă o relație foarte apropiată cu animalele de companie sunt dispuse să suporte tratamente veterinare costisitoare sau de lungă durată și, în unele cazuri, ajung chiar să pună sănătatea animalului înaintea propriei stări de sănătate.
O industrie de zeci de miliarde de euroCreșterea numărului de animale de companie are un impact major și asupra economiei europene. Numai în 2023, europenii au cheltuit peste 29 de miliarde de euro pentru hrană destinată animalelor și încă aproape 25 de miliarde de euro pentru accesorii, servicii veterinare și alte produse dedicate acestora.
Cercetările arată că proprietarii de animale sunt mai predispuși la cheltuieli considerate „hedoniste”, deoarece prezența unui animal contribuie la starea de bine și îi determină să investească mai mult în confortul acestuia.
Legile se adaptează noii realitățiImportanța tot mai mare a animalelor de companie se reflectă inclusiv în legislația unor state europene.
În Spania, de exemplu, instanțele pot decide, în cazul unui divorț, ca un animal de companie să fie încredințat ambilor foști parteneri printr-un sistem de custodie comună, similar celui aplicat copiilor. În Franța și Portugalia au fost adoptate, de asemenea, măsuri care recunosc un statut juridic mai complex animalelor de companie.
Inclusiv pe piața muncii apar schimbări. Recent, o instanță din Barcelona a considerat nejustificată concedierea unei angajate care și-a părăsit locul de muncă după ce medicul veterinar a anunțat-o că animalul său trebuie eutanasiat de urgență.
Și în România interesul pentru animalele de companie este în creștere, în special în marile orașe, unde dezvoltarea magazinelor specializate, clinicilor veterinare și serviciilor dedicate proprietarilor de animale urmează aceeași tendință observată în restul Europei. În același timp, România se confruntă, la rândul său, cu un declin al natalității, ceea ce face ca schimbările din structura familiilor și din stilul de viață să fie comparabile cu cele din alte state europene.
PFAS sunt substanțe chimice sintetice produse de om, întâlnite într-o gamă largă de produse, de la haine impermeabile și tigăi antiaderente cu teflon până la pesticide folosite în agricultură. Totuși, există o dezbatere privind definiția exactă a ceea ce reprezintă un PFAS, potrivit Le Figaro.
Cele cinci substanțe autorizate recent nu sunt incluse în definiția PFAS adoptată de autoritățile federale din SUA. Mulți experți susțin însă că acestea sunt, în realitate, „chimicale eterne” și avertizează asupra riscurilor pe care noile pesticide le prezintă pentru mediu. AFP analizează această controversă.
Problema clasificăriiPFAS sunt caracterizate prin structura lor chimică, care conține legături foarte stabile între carbon și fluor. Rezistența lor la coroziune, lumină și temperaturi ridicate le face excelente materiale izolatoare, antiaderente și impermeabile.
O definiție bazată pe structura chimică, adoptată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în 2021, a fost preluată de aproximativ jumătate dintre statele americane, de Congres, Pentagon și de un grup de 150 de oameni de știință care au publicat un consens în 2024.
În 2023, însă, Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (EPA) a adoptat o definiție proprie, mai restrictivă. În timpul mandatului lui Joe Biden, după introducerea acestei definiții, a fost aprobat un singur pesticid, comparativ cu cinci de când Donald Trump a revenit la putere.
EPA susține acum că aceste pesticide sunt autorizate și în alte țări și că sunt importante pentru securitatea alimentară.
Doar vârful aisberguluiPentru cercetători și activiștii de mediu, noile substanțe permise datorită acestei clasificări restrictive continuă să reprezinte un pericol pentru oameni și mediu.
Există „dovezi care sugerează un potențial cancerigen”, recunoaște chiar EPA în evaluarea unuia dintre erbicidele aprobate recent, trifludimoxazin.
Iar noile autorizări reprezintă doar vârful aisbergului. O analiză realizată în 2024 asupra substanțelor deja autorizate în Statele Unite și Canada a concluzionat că 66 dintre acestea sunt PFAS, potrivit definiției OCDE.
„Este o problemă pe care guverne succesive au ascuns-o sub preș”, a declarat Nathan Donley, reprezentant al organizației de mediu Center for Biological Diversity. „Dar situația se agravează astăzi”.
Potrivit lui Varun Subramaniam, care a realizat analize pentru ONG-ul Environmental Working Group, „există șanse foarte mari ca nouă din zece produse agricole cumpărate din comerț în Statele Unite să conțină reziduuri de PFAS foarte toxice”.
Multe dintre aceste pesticide se degradează în acid trifluoroacetic (TFA), un poluant prezent pe scară largă în ape. La sfârșitul lunii iulie, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și-a înăsprit recomandările privind dozele admisibile pentru această substanță extrem de persistentă, identificată în soluri, ape subterane, culturi agricole, apă potabilă și, în cele din urmă, în alimentele consumate de oameni.
Acuzații privind influența lobby-uluiONG-urile critică legăturile strânse dintre industrie și autoritățile americane de reglementare.
Șeful EPA, Lee Zeldin, a modificat în noiembrie pagina dedicată PFAS și pesticidelor de pe site-ul agenției, eliminând orice referire la definiția mai largă a „chimicalelor eterne”, potrivit unor documente publice obținute de Center for Biological Diversity.
În aceeași zi, organizația de lobby a industriei americane a pesticidelor, CropLife America, a publicat un document împotriva reglementărilor mai stricte, citând pagina recent modificată. Reprezentanții organizației au declarat pentru AFP că nu a existat nicio coordonare cu EPA.
O poveste care se repetăPentru Cindy Hu, cercetătoare în știința mediului la George Washington University, această dezbatere amintește de situații similare din trecut.
După eliminarea treptată a primei generații de PFAS la începutul anilor 2000, industria le-a înlocuit cu alte molecule promovate drept mai sigure. Ulterior, una dintre acestea a provocat o contaminare semnificativă a apei potabile în statul Carolina de Nord.
„Este o nouă versiune a aceleiași povești”, a spus cercetătoarea, susținând aplicarea principiului precauției, potrivit căruia aceste substanțe ar trebui considerate periculoase până când se demonstrează contrariul.
Carlos Alcaraz a profitat de faptul că germanului Alexander Zverev i-au fost scăzute cu o săptămână mai devreme punctele obținute anul trecut la turneul Masters 1000 din Canada, ca urmare a modificării calendarului competiției. Spaniolul are acum 8.160 de puncte, cu 40 mai multe decât Zverev (8.120), care a coborât pe poziția a treia.
Alcaraz nu a mai jucat într-un meci oficial din luna aprilie, când s-a accidentat la încheietura mâinii drepte în timpul turneului de la Barcelona. Din cauza accidentării, spaniolul a ratat turneele de la Madrid, Roma, Roland Garros, Wimbledon.
Campion în 2025 la US Open, spaniolul este așteptat să revină în competiție la turneul ATP Masters 1000 de la Cincinnati (13-23 august), ultimul mare test înaintea Grand Slam-ului de la New York.
Lider al ierarhiei rămâne italianul Jannik Sinner, cu 13.450 de puncte.
O urcare spectaculoasă a înregistrat tânărul spaniol Rafael Jodar, în vârstă de 19 ani, care a avansat nouă poziții și ocupă locul 15 mondial, cea mai bună clasare din carieră, cu 2.243 de puncte.
În Top 10 s-au mai produs câteva modificări: rusul Daniil Medvedev a urcat pe locul șase, australianul Alex de Minaur a coborât pe șapte, italianul Flavio Cobolli a avansat pe opt, iar americanul Taylor Fritz a urcat pe poziția a noua. Ben Shelton a ieșit din Top 8, coborând două locuri, până pe poziția a zecea.
Cel mai bine clasat român din ierarhia ATP este Cezar Crețu, care a urcat trei poziții, ocupând locul 260, cu 211 puncte.
Top 10 ATP (3 august):1. Jannik Sinner (Italia) – 13.450 puncte
2. Carlos Alcaraz (Spania) – 8.160
3. Alexander Zverev (Germania) – 8.120
4. Felix Auger-Aliassime (Canada) – 4.740
5. Novak Djokovic (Serbia) – 3.760
6. Daniil Medvedev (Rusia) – 3.620
7. Alex de Minaur (Australia) – 3.560
8. Flavio Cobolli (Italia) – 3.330
9. Taylor Fritz (SUA) – 3.230
10. Ben Shelton (SUA) – 2.680
Închiderea este necesară pentru refacerea pistei și modernizarea infrastructurii aeroportuare, iar autoritățile estimează că milioane de pasageri vor fi afectați.
Aeroportul Bruxelles Sud Charleroi, al doilea cel mai mare aeroport din Belgia și unul dintre cele mai importante hub-uri europene pentru zborurile low-cost, își va suspenda complet operațiunile aeriene între 15 august și 31 octombrie 2028, pentru desfășurarea unor ample lucrări de modernizare, relatează publicația Politico.
Conducerea aeroportului a anunțat că închiderea este necesară pentru reabilitarea completă a singurei piste de decolare și aterizare, care a ajuns la finalul duratei estimate de exploatare, de aproximativ 25 de ani. În paralel vor fi realizate și alte investiții în infrastructura aeroportuară.
Toate lucrările vor fi executate simultanAdministratorii aeroportului au precizat că au decis să desfășoare toate proiectele majore în aceeași perioadă pentru a reduce cât mai mult durata totală a întreruperii activității.
Din acest motiv, traficul aerian va fi suspendat integral pe parcursul celor 11 săptămâni, iar aeroportul va colabora cu operatorii aerieni și cu autoritățile pentru limitarea impactului asupra pasagerilor.
Potrivit celor mai recente date statistice din Belgia, peste 11,2 milioane de pasageri au tranzitat aeroportul Charleroi în 2025. În consecință, închiderea temporară ar putea afecta mai mult de două milioane de călători, în funcție de evoluția traficului până în 2028. Presa belgiană estimează că valoarea investiției se ridică la aproximativ 50 de milioane de euro.
Un aeroport important pentru companiile low-costSituat la aproximativ 70 de kilometri sud de Bruxelles, aeroportul Charleroi este utilizat în principal de compania Ryanair, care operează cea mai mare parte a curselor, dar și de Wizz Air și Pegasus Airlines.
Pentru români, aeroportul are o importanță deosebită, fiind unul dintre principalele puncte de intrare în Belgia și o destinație frecvent utilizată de comunitatea românească stabilită în această țară. De asemenea, numeroase curse directe operate de companii low-cost leagă Charleroi de orașe din România.
Până în prezent, operatorii aerieni nu au anunțat modul în care vor reorganiza zborurile în perioada în care aeroportul va fi închis.
Sindicatele se tem de pierderea locurilor de muncăAnunțul privind suspendarea activității a generat îngrijorare și în rândul sindicatelor, care avertizează că o parte dintre companiile aeriene ar putea să nu mai revină la Charleroi după finalizarea lucrărilor.
Reprezentanții angajaților solicită un plan comun între administrația aeroportului și autoritățile regionale din Valonia pentru protejarea locurilor de muncă și menținerea operatorilor aerieni.
La rândul său, ministrul regional responsabil de aeroporturi a respins criticile privind lipsa pregătirii proiectului și a afirmat că lucrările sunt planificate de mai multe luni.
Presiuni suplimentare după decizia RyanairÎnchiderea temporară vine într-un context dificil pentru aeroportul belgian. Recent, Ryanair a anunțat că își va reduce prezența în Belgia, retrăgând cinci aeronave din baza de la Charleroi și diminuând cu aproximativ două milioane numărul locurilor disponibile în rețeaua sa belgiană.
Compania a justificat decizia prin majorarea taxei de îmbarcare din Belgia, de la 5 la 7 euro. Deși autoritățile belgiene au renunțat la planul inițial de a crește taxa până la 10 euro, operatorul irlandez a considerat că și varianta redusă afectează competitivitatea pieței.
Astfel, în următorii ani, aeroportul Charleroi va trebui să gestioneze simultan provocările generate de modernizarea infrastructurii și de reducerea capacității unor operatori aerieni importanți.
Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a anunțat în cursul serii de duminică că îl va înlocui pe comandantul armatei israeliene responsabil de Cisiordania. Potrivit The Times of Israel, armata israeliană (IDF) a reacționat imediat și a transmis că generalul își va păstra funcția, declanșând o dispută publică rară în Israel între conducerea politică și cea militară.
Ministrul susține că armata i-a ignorat dispozițiileȘeful Apărării israeliene a susținut că generalul a acționat împotriva politicii sale, sprijinind prelungirea unui ordin de restricție împotriva unui colonist israelian suspectat că a participat la un atac violent asupra unui palestinian, într-un sat din Cisiordania.
Ministrul a precizat că i-a cerut generalului să nu reînnoiască ordinul administrativ de restricție impus colonistului, însă acesta și Procuratura Militară au contestat în instanță decizia de eliberare a acestuia. Colonistul fusese plasat în detenție după ce a încălcat ordinul de restricție, care îi interzicea să revină în colonia israeliană unde locuia.
„Au făcut-o împotriva poziției mele. Comandantul trebuie să țină cont de politica mea”, a declarat Katz.
Ministrul Apărării a anunțat și înlocuitorul actualului comandant, precizând că are „control absolut” asupra armatei.
Armata israeliană: Comandantul rămâne în funcțieLa scurt timp după declarațiile ministrului, șeful Statului Major, Eyal Zamir, a transmis că nu intenționează să îl înlocuiască pe actualul comandant al Comandamentului Central în această perioadă și că anunțul ministrului nu a fost coordonat cu conducerea armatei.
Potrivit armatei, în actualul context de securitate nu sunt avute în vedere schimbări în rândul comandanților aflați în funcții-cheie, iar orice astfel de decizii trebuie luate conform procedurilor militare. IDF a precizat că actualul comandant beneficiază de încrederea deplină a șefului Statului Major.
Critici din opoziție, sprijin din partea extremei drepteDeclarațiile ministrului Apărării au fost criticate de liderii opoziției, care au acuzat ministrul că politizează armata.
Fostul șef al Statului Major și liderul formațiunii de opoziție Yashar, Gadi Eisenkot, a calificat episodul drept „un minim fără precedent” în relațiile dintre conducerea politică și cea militară, adăugând că armata „nu trebuie folosită ca instrument în alegerile interne ale partidelor”.
Eisenkot făcea referire la alegerile interne pe care partidul Likud al premierului Benjamin Netanyahu le va organiza pe 17 august, înaintea alegerilor legislative programate pentru 27 octombrie.
De cealaltă parte, reprezentanți ai extremei drepte au salutat poziția lui Israel Katz, susținând că șeful armatei israeliene responsabil de Cisiordania ar fi fost prea indulgent față de violențele palestiniene și prea dur cu coloniștii israelieni.
Nu este prima dispută între ministrul Apărării și șeful Statului Major. Cei doi s-au confruntat public și în 2025, pe tema numirilor în funcțiile de conducere din armata israeliană.
