„Bărbatul de 30 de ani, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de omor, în cazul tinerei de 28 de ani, și față de care a fost dispusă arestarea preventivă în lipsă, s-a prezentat, la data de 28 septembrie 2026, în jurul orei 23:00, la Poliția din Saint Gallen, Elveția”, informează IPJ Vâlcea.
Polițiștii elvețieni vor realiza procedurile legale pentru predarea către autoritățile române.
Trupul tinerei de 28 de ani a fost găsit într-o valiză, în 22 septembrie în zona barajului Ionești de pe râul Olt. Descoperirea macabră a fost făcută de niște pescari.
Valentina a suferit o moarte violentă, avea două lovituri la cap și 5 coaste rupte și a murit asfixiată.
Vlad Băltățeanu, cel care era iubitul ei, a fugit din țară.
Cazul a șocat opinia publică, fiind printre cele mai grave cazuri de acest gen, încă de la dispariția Elodiei Ghinescu, din 2007.
Moartea Valentinei a stârnit, pe rețelele sociale, sute de mesaje de conștientizare cu privire la abuz, violență domestică, dar și femicid.
Incidentul cu fragmente ale unei posibile drone a fost semnalat autorităților printr-un apel la 112. Persoana care a sunat a anunțat că un obiect a căzut pe terenul agricol, după care s-a produs un incendiu.
Echipe ale Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații au ajuns la fața locului și au securizat perimetrul. Fragmentele urmează să fie cercetate pentru stabilirea naturii și provenienței acestora.
O echipă specializată a Ministerului Apărării Naționale se va deplasa, de asemenea, la locul incidentului pentru cercetarea zonei.
MApN precizează că, în cursul nopții de luni spre marți, sistemele radar ale ministerului „nu au raportat nicio pătrundere neautorizată în spațiul aerian național”.
Ministerul Apărării anunță că situația este în dinamică și că va reveni cu informații pe măsură ce acestea vor fi disponibile.
Incidentele cu drone s-au intensificat pe fondul războiului din Ucraina. În noaptea de luni spre marți, o țintă aeriană a fost detectată la nord de Isaccea, în apropierea frontierei fluviale a României cu Ucraina. Două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană Întărită, au decolat pentru monitorizarea situației.
Potrivit polițiștilor, în cursul anului 2026, tânărul ar fi folosit sistemul de livrare easybox pentru a simula retururi fictive aferente mai multor comenzi plasate online.
Acesta ar fi utilizat nume fictive și ar fi înregistrat retururile fără să introducă efectiv produsele în compartimentele destinate predării.
Prin această metodă, suspectul ar fi obținut sumele aferente retururilor, prejudiciul fiind estimat la aproximativ 16.300 de lei.
Polițiștii au făcut în acest caz luni o percheziție domiciliară în județul Iași.
În urma percheziției, anchetatorii au ridicat telefoane mobile, obiecte de vestimentație, carduri și alte înscrisuri despre care susțin că au legătură cu operațiunile de retururi fictive.
Suspectul a fost dus la sediul Poliției municipiului Roman pentru audieri, iar ulterior a fost reținut pentru 24 de ore.
Cercetările continuă în dosarul penal privind săvârșirea infracțiunilor de fals informatic și fraudă informatică, ambele în formă continuată.
Organizația se confruntă cu una dintre cele mai severe crize financiare din istoria sa, după reducerea ajutorului oferit de Statele Unite și alte țări. Potrivit unui nou raport al UNHCR, agenția are în prezent un deficit de finanțare de 5,789 miliarde de dolari.
Criza de finanțare pentru refugiați lasă ONU cu miliarde de dolari în deficitFondurile disponibile pentru UNHCR au scăzut cu 24% între 2024 și 2025. În luna iulie a acestui an, agenția primise doar 32% din cele 8,505 miliarde de dolari necesare pentru 2026, scrie Reuters.
În același timp, numărul persoanelor strămutate forțat și al celor fără cetățenie la nivel mondial rămâne aproape de niveluri record.
UNHCR estimează că populația aflată sub mandatul său va ajunge la 131,2 milioane de persoane până la sfârșitul anului, față de 129,4 milioane la finalul anului trecut.
„Sub un anumit prag, sistemul nu se restrânge, ci eșuează”, avertizează agenția în raportul de 26 de pagini.
Criza de finanțare pentru refugiați afectează protecția copiilor și victimele violențeiReducerea bugetelor afectează deja programele de înregistrare a refugiaților, protecția copiilor și serviciile destinate supraviețuitoarelor violenței bazate pe gen.
În țările care găzduiesc un număr mare de persoane strămutate, consecințele sunt deosebit de severe.
În Ciad, unde numeroși refugiați au fugit din cauza conflictului din Sudanul vecin, aproximativ 319.000 de persoane se confruntă cu întârzieri în procesul de înregistrare. În același timp, aproximativ 200.000 de femei și fete riscă să piardă accesul la spații sigure și la programele de prevenție.
În Sudan, considerat de ONU cea mai gravă criză de strămutare din lume pe fondul războiului civil, aproximativ 140.000 de refugiați și solicitanți de azil nu erau înregistrați până la jumătatea anului. Activitățile de înregistrare au fost suspendate în primele cinci luni din 2026.
Criza de finanțare pentru refugiați lovește și AfganistanulÎn Afganistan, sprijinul financiar acordat persoanelor care se întorc în țară a fost redus de la 375 de dolari la 170 de dolari pentru fiecare persoană.
Țara a primit peste un milion de persoane numai în acest an, în urma unor reveniri forțate sau voluntare din statele vecine, inclusiv Iran și Pakistan.
UNHCR afirmă că noi măsuri de reducere a costurilor nu pot compensa deficitul de finanțare. Agenția și-a redus deja personalul cu 33% în 2025, a închis birouri în 140 de locații și a oprit operațiunile în 15 țări, comparativ cu 2024.
Organizația avertizează, de asemenea, că o proporție tot mai mare a finanțărilor oferite de donatori este alocată strict unor proiecte specifice. Ponderea acestor fonduri a ajuns la 51% în 2026, de la 19% în urmă cu cinci ani.
UNHCR susține că această situație limitează capacitatea agenției de a redirecționa rapid fondurile către cele mai urgente situații și avertizează că reducerea finanțării afectează treptat întregul sistem de protecție a refugiaților.
Un moment rar în istoria fotbalului italian s-a produs luni seară, la Bursa. Pio Esposito și fratele său mai mare, Sebastiano, au fost titulari pentru Italia în partida cu Turcia din Nations League, scrie AP. Pentru Sebastiano a fost debutul la naționala de seniori, în timp ce Pio avea deja 10 selecții și cinci goluri înaintea meciului.
Victoria Italiei, scor 4-1, a transformat însă meciul într-un moment istoric pentru familia Esposito. Pio a marcat golul de 4-1 în minutul 50, după ce mingea trimisă de Sandro Tonali a lovit bara, iar atacantul lui Inter a urmărit faza și a înscris cu capul. Sebastiano a avut, la rândul său, mai multe ocazii și a fost înlocuit în repriza secundă.
Bucuria victoriei: Pio Esposito marcheaza in partida Turcia – Italia. Sursa foto: X
Cei doi au devenit astfel prima pereche de frați care a început din primul minut pentru Italia după 31 ianuarie 1915. Atunci, Aldo și Luigi Cevenini au fost titulari împotriva Elveției, într-un meci câștigat de italieni cu 3-1. Cei doi frați au marcat toate golurile Italiei.
Trei frați au ajuns să joace pentru ItaliaRecordul era cu atât mai greu de atins cu cât ultima pereche de frați care jucase împreună pentru Italia fusese formată din Filippo și Simone Inzaghi, în 2000. Cei doi au fost pe teren în același timp timp de 11 minute, în victoria cu 1-0 împotriva Angliei.
Povestea familiei Esposito are însă încă un capitol. Sebastiano și Pio nu sunt singurii frați care au îmbrăcat tricoul Italiei. Fratele lor mai mare, Salvatore, a debutat pentru naționala de seniori în iunie 2022, tot sub conducerea lui Roberto Mancini. Astfel, cei trei frați Esposito au ajuns să joace pentru Italia, o premieră la nivelul naționalei de seniori.
Performanța de la Bursa vine și într-un moment important pentru Pio. Atacantul de 21 de ani a avut un sezon de referință la Inter, înainte de a deveni unul dintre tinerii pe care Mancini îi folosește în reconstrucția naționalei. Sebastiano, în vârstă de 24 de ani, a ajuns în această vară la Sassuolo sub formă de împrumut de la Cagliari și a primit convocarea la prima reprezentativă pentru prima dată.
Visul naționalei și o victorie categoricăCu câteva zile înaintea meciului, Federația Italiană de Fotbal prezentase deja povestea celor doi frați și posibilitatea ca aceștia să scrie o nouă pagină în istoria Azzurri. Sebastiano și Pio spuneau atunci că este un vis să ajungă împreună la națională și că prezența simultană în lot face experiența și mai specială.
Pe teren, Italia a obținut și o victorie importantă după înfrângerea cu 2-0 suferită în fața Belgiei în prima etapă. Alessandro Bastoni, Davide Frattesi, Michael Kayode și Pio Esposito au înscris pentru italieni. Următorul meci al Italiei este programat vineri, în deplasare, împotriva Franței
Reclama, realizată de Notre Dame Federal Credit Union, a fost amplasată deasupra unei zone de trecere din terminal și are un mesaj aparent nevinovat: „Ți-ai lăsat cuptorul pornit? Scuze, călătorie plăcută!”
Ideea era, evident, să-i facă pe pasageri să râdă. Pentru unii, însă, mesajul a declanșat instantaneu una dintre cele mai cunoscute frici de dinaintea unei plecări: „Oare chiar am închis totul acasă?”
„Ți-ai lăsat cuptorul pornit?” Întrebarea care a creat panicăFotografia cu reclama a ajuns pe Reddit, unde a strâns reacții de la călători care au recunoscut că au trecut cel puțin o dată prin momentul de panică de după plecarea de acasă, scrie Express.
Pentru că, odată ajuns la aeroport, începi să-ți pui întrebări. Ai încuiat ușa? Ai închis geamul? Ai scos fierul de călcat din priză? Ai oprit aragazul?
Iar acum, cineva tocmai ți-a amintit că s-ar putea să fi lăsat cuptorul pornit.
„Pentru cineva cu OCD, asta mi-ar distruge complet ziua”, a scris un utilizator.
Un altul a descris mesajul drept „diabolic”, în timp ce un alt călător a explicat că și-a găsit propria soluție pentru a scăpa de această grijă.
Cum își verifică unii turiști casa înainte de vacanțăUn utilizator a spus că își fotografiază de fiecare dată aragazul înainte să plece de acasă.
„Și de asta fac o poză aragazului… de fiecare dată”, a povestit acesta, explicând că șterge fotografiile după ce se întoarce.
Alții au povestit experiențe care explică de ce verifică de două sau chiar de trei ori aparatele înainte să plece.
Un călător și-a amintit că, înaintea unui zbor internațional, și-a călcat o cămașă pentru a arăta cât mai bine la destinație. Pentru că nu obișnuia să calce prea des, a folosit masa de cafea pentru această operațiune.
Când s-a întors acasă două săptămâni mai târziu, a descoperit că fierul de călcat fusese lăsat pornit, la temperatura maximă, pe covor, lângă masă.
Din fericire, casa nu a luat foc. Covorul a rămas însă cu o urmă arsă permanent, iar experiența l-a făcut să verifice de atunci cu mult mai atent aparatele înainte de orice călătorie.
Reclama din aeroport i-a făcut pe turiști să râdăÎn ciuda reacțiilor de panică, au existat și călători care au apreciat gluma.
Mesajul a fost considerat de unii un exemplu de marketing simplu, dar eficient: odată ce l-ai citit, este aproape imposibil să nu verifici mental dacă ai oprit totul înainte să pleci.
Kurt Olsen, care s-a alăturat Departamentului de Justiție în această primăvară, după ce a lucrat la Casa Albă, a decis să plece din ancheta desfășurată în Florida, potrivit celor două surse. O a treia sursă a declarat însă că Olsen continuă să lucreze pentru Departamentul de Justiție.
Ancheta privind Trump pierde un al doilea avocatPlecarea lui Olsen are loc la puțin peste două săptămâni după demisia lui Joseph diGenova, oficialul care coordona ancheta. DiGenova a părăsit investigația după neînțelegeri cu conducerea Departamentului de Justiție. Una dintre sursele citate de Reuters a spus că Olsen devenise dezamăgit de situația anchetei după plecarea lui diGenova.
Investigația este desfășurată de Biroul procurorului federal din Miami și urmărește să stabilească dacă Trump a fost victima unei conspirații criminale în care ar fi fost implicați foști oficiali federali din domeniul aplicării legii și al serviciilor de informații.
Ancheta analizează inclusiv evaluarea serviciilor de informații americane potrivit căreia Rusia a încercat să sprijine campania republicanului Donald Trump la alegerile prezidențiale din 2016. De asemenea, sunt investigate acțiunile care au vizat documentele clasificate găsite la reședința lui Trump din Mar-a-Lago după încheierea primului său mandat.
Ancheta privind Trump îl vizează și pe fostul director CIA John BrennanLa începutul acestei luni, Olsen a condus o discuție cu avocații fostului director al CIA John Brennan, care a ocupat funcția în timpul administrației democrate conduse de Barack Obama.
Potrivit documentelor depuse în instanță, Brennan a fost informat că este vizat de anchetă. Procurorii investighează declarațiile sale referitoare la evaluarea serviciilor de informații privind implicarea Rusiei în alegerile din 2016. Brennan a negat acuzațiile formulate împotriva sa.
Ancheta din Florida a mai trecut printr-o schimbare importantă în aprilie, când procurorul specializat în securitate națională Maria Medetis Long s-a retras după ce și-a exprimat îngrijorarea cu privire la direcția investigației. Ulterior, diGenova a preluat conducerea operațiunilor.
Kurt Olsen a susținut anterior afirmațiile lui Trump despre alegerile din 2020Înainte de a ajunge la Departamentul de Justiție, Olsen a lucrat la Casa Albă ca oficial responsabil de securitatea alegerilor. În calitate de avocat privat, el a susținut eforturile de promovare a afirmațiilor false potrivit cărora alegerile prezidențiale din 2020 ar fi fost afectate de fraude extinse.
Ulterior, Olsen s-a alăturat Departamentului de Justiție și a participat la ancheta din Florida privind presupusa conspirație împotriva lui Trump.
Până în prezent, ancheta nu a dus la inculpări, iar plecarea succesivă a unor procurori implicați în investigație a atras atenția asupra modului în care aceasta este gestionată.
Statele, printre care California, New York și Michigan, susțin că FAA nu a respectat legislația deoarece nu a analizat suficient impactul pe care extinderea operațiunilor de livrare cu drone l-ar putea avea asupra mediului.
Statele americane contestă regulile FAA pentru livrările cu droneAcțiunea în instanță a fost introdusă la Curtea de Apel a SUA pentru al Doilea Circuit. Statele reclamante susțin că autoritatea federală nu a evaluat în mod adecvat consecințele planurilor de extindere a serviciilor comerciale de livrare cu drone, scrie Reuters.
Potrivit documentelor depuse în instanță, FAA nu ar fi analizat suficient nici potențialele riscuri pentru siguranță asociate utilizării pe scară largă a dronelor pentru transportul coletelor.
Statele susțin că analiza autorității nu a abordat în mod corespunzător „potențialele riscuri pentru siguranță sau alte efecte asupra mediului”.
Livrările cu drone, în centrul unei dispute privind impactul asupra mediuluiContestația vizează planurile federale privind stabilirea unui cadru pentru operațiunile comerciale de livrare a coletelor cu drone. Extinderea acestor servicii ar putea permite utilizarea mai largă a aeronavelor fără pilot în transportul comenzilor către consumatori.
Statele reclamante consideră însă că dezvoltarea acestor operațiuni trebuie analizată și din perspectiva efectelor asupra mediului și a siguranței.
Procesul deschide o nouă dispută juridică privind modul în care autoritățile federale evaluează impactul noilor tehnologii de transport înainte de aprobarea unor operațiuni comerciale la scară largă.
FAA nu a oferit, în informațiile disponibile, detalii suplimentare despre contestația depusă de state.
Potrivit prospectului pentru oferta publică inițială (IPO), consultat de Reuters, compania se pregătește pentru o listare care ar putea să îi ofere o evaluare de peste 2.000 de miliarde de dolari.
Planurile vin însă în contextul unor costuri și pierderi foarte mari. Anthropic a raportat o pierdere netă de aproximativ 42 de miliarde de dolari în 2025, în timp ce compania estimează obligații viitoare de 518 miliarde de dolari pentru servicii cloud, capacitate de calcul și infrastructură.
Anthropic și IPO-ul de peste 2.000 de miliarde de dolariProspectul arată că Anthropic a crescut rapid în ultimul an, dar și-a majorat semnificativ pierderile. Veniturile companiei au crescut de aproximativ 12 ori în 2025, ajungând la aproape 4,6 miliarde de dolari.
În același timp, Anthropic a înregistrat pierderi operaționale de peste 8 miliarde de dolari, fără a lua în calcul ajustările contabile legate în principal de obligații rezultate din rundele anterioare de finanțare.
Pierderile nete de aproape 42 de miliarde de dolari includ o cheltuială contabilă de aproximativ 34 de miliarde de dolari. Aceasta reflectă creșterea valorii estimate a unor instrumente de finanțare care s-ar putea transforma ulterior în acțiuni Anthropic și nu reprezintă bani cheltuiți efectiv pentru funcționarea companiei.
Valoarea estimată pentru IPO ar fi de peste două ori mai mare decât evaluarea de aproximativ 965 de miliarde de dolari atribuită companiei în luna mai.
Anthropic investește miliarde în infrastructura pentru inteligența artificialăCheltuielile companiei pentru infrastructură și capacitate de calcul au crescut puternic. Anthropic a cheltuit 7,33 miliarde de dolari pentru computing și infrastructură în 2025, de aproximativ trei ori mai mult decât în anul precedent.
Aceste cheltuieli au reprezentat mai mult de jumătate din totalul costurilor operaționale ale companiei, care au ajuns la 12,65 miliarde de dolari.
Anthropic avea la 31 decembrie numerar, echivalente de numerar și investiții pe termen scurt în valoare totală de 20,28 miliarde de dolari, potrivit prospectului.
Compania avertizează însă că aproape un sfert din veniturile sale au provenit de la doi clienți în 2025. De asemenea, Anthropic precizează că mai mulți dintre cei mai mari clienți ai săi nu sunt legați prin contracte pe termen lung și ar putea reduce sau opri cheltuielile.
Anthropic și OpenAI, în cursa pentru piața de inteligență artificialăPrincipalul rival al Anthropic este OpenAI, cele două companii concurând pentru clienți corporate, angajați și influență în domeniul reglementării inteligenței artificiale.
OpenAI a depus în mod confidențial documentele pentru propria ofertă publică inițială în luna iunie și este așteptată să se listeze până la începutul anului 2027, potrivit informațiilor apărute în presă.
Anthropic a fost fondată de cercetători care au plecat de la OpenAI în urma unor neînțelegeri privind guvernanța și siguranța inteligenței artificiale. Compania și-a lansat primul model lingvistic de mari dimensiuni în martie 2023 și concurează în prezent cu OpenAI, xAI, Google și Meta.
Amazon și Google se numără printre principalii parteneri strategici ai Anthropic. Cele două companii au investit miliarde de dolari în startup și furnizează, în același timp, infrastructura cloud necesară pentru dezvoltarea și operarea modelelor Claude.
Anthropic avertizează asupra riscurilor inteligenței artificialeExpansiunea companiei are loc în paralel cu propriile cercetări privind riscurile asociate modelelor de inteligență artificială din ce în ce mai autonome.
Cercetările Anthropic au indicat că anumite modele pot manifesta comportamente neașteptate și potențial periculoase în teste controlate, inclusiv sabotarea unor coduri, sprijinirea unor activități frauduloase și manipularea informațiilor.
Directorul general Dario Amodei a cerut comunității globale din domeniul inteligenței artificiale să încetinească ritmul de lansare a unor noi capabilități pentru a permite gestionarea acestor riscuri. În același timp, Anthropic continuă să își extindă modelele și a lansat recent modelul Opus 5.5, în contextul competiției cu OpenAI.
Listarea Anthropic ar putea avea loc după alegerile parlamentare americane de la jumătatea mandatului, potrivit unor informații Reuters publicate anterior. IPO-ul ar marca intrarea investitorilor de pe piețele publice într-o cursă pentru inteligența artificială finanțată până acum în mare parte de fonduri de capital de risc, fonduri suverane și companii Big Tech.
Zelenski a invocat „date noi” privind trimiterea trupelor nord-coreene în Rusia și a afirmat că acestea sunt selectate pentru instruire și pentru o desfășurare ulterioară pe teritoriul rus.
Președintele Ucrainei a susținut că numărul militarilor nord-coreeni aflați în Rusia depășește 8.000 și că alte 10.000 de persoane ar putea fi trimise în cadrul sprijinului oferit Moscovei.
În august, Zelenski afirmase că până la 50.000 de soldați nord-coreeni ar putea fi trimiși să lupte de partea Rusiei. La acel moment, liderul ucrainean a cerut Coreei de Sud să sprijine Ucraina, inclusiv prin consolidarea apărării antiaeriene, scrie Reuters.
Coreea de Sud a anunțat în iulie un pachet de ajutor în valoare de 100 de milioane de dolari pentru Ucraina. Pachetul nu a inclus însă arme letale.
Soldații nord-coreeni, trimiși în Rusia pentru instruirePotrivit estimărilor ucrainene și sud-coreene, Coreea de Nord a trimis începând din 2024 între 14.000 și 15.000 de militari pentru a sprijini Rusia în războiul din Ucraina.
Cea mai mare parte a acestora ar fi fost desfășurată în regiunea Kursk, unde forțele ruse au încercat să respingă incursiunea trupelor ucrainene.
Rusia și Coreea de Nord și-au consolidat în ultimii ani cooperarea militară. Potrivit evaluărilor ucrainene și unor analize independente, Phenianul a furnizat Moscovei milioane de proiectile de artilerie și mortiere, precum și rachete balistice, sisteme de artilerie cu rază lungă de acțiune și sisteme de lansatoare multiple de rachete.
Dispută între Ucraina și Coreea de Sud privind soldații nord-coreeniDeclarațiile lui Zelenski de luni vin după o dispută între Kiev și Seul privind transferul a doi soldați nord-coreeni capturați de Ucraina.
Zelenski a anunțat săptămâna trecută că Ucraina i-a transferat pe cei doi militari în Coreea de Sud. Autoritățile de la Seul și-au exprimat regretul față de anunț, invocând existența unui acord privind păstrarea transferului în regim confidențial.
Coreea de Sud a protestat, de asemenea, față de ceea ce a descris drept o afirmație falsă a administrației prezidențiale ucrainene, care negase existența unui asemenea acord.
Incendiul a izbucnit după explozia unei valve de izolare montate pe conducta de gaze care leagă zona Al-Shola de Deir al-Zour. Compania petrolieră de stat a transmis că incidentul a afectat transportul de gaze către centralele de producere a energiei electrice.
Autoritățile siriene au indicat sabotajul drept cauză a exploziei, însă informațiile disponibile nu oferă detalii despre persoanele sau grupurile care ar fi putut fi responsabile.
Echipele de intervenție au fost mobilizate pentru a limita extinderea incendiului și pentru a securiza zona afectată, scrie Reuters.
Incendiu în Siria. Alimentarea centralelor electrice a fost oprităÎn urma incidentului, fluxul de gaze provenit de la uzina de gaze Jbeissa către stațiile de producere a energiei electrice a fost oprit.
Echipele de pompieri au izolat conducta de o parte și de alta a zonei cuprinse de flăcări. Intervenția a continuat în timp ce presiunea gazului din conductă a scăzut, ceea ce a permis echipelor să acționeze pentru stingerea incendiului.
Nu au fost oferite, până în prezent, informații despre eventuale victime sau despre amploarea pagubelor provocate infrastructurii.
Incidentul afectează o infrastructură energetică importantă pentru Siria, într-un context în care funcționarea centralelor electrice depinde de aprovizionarea cu combustibil și gaze.
Autoritățile urmează să stabilească circumstanțele exacte în care s-a produs explozia și să investigheze suspiciunea de sabotaj.
Ministerul de Externe de la Phenian a transmis, într-un comunicat publicat de agenția de stat KCNA, că planul privind un submarin nuclear al Coreei de Sud contribuie la deteriorarea mediului de securitate din regiune.
Submarinul nuclear al Coreei de Sud, considerat „o evoluție periculoasă”Autoritățile nord-coreene susțin că aprobarea Washingtonului pentru programul sud-coreean reprezintă o nouă dovadă a ceea ce Phenianul descrie drept proliferare nucleară americană, scrie Reuters.
Ministerul nord-coreean de Externe a făcut referire și la pactul AUKUS, prin care Australia, Statele Unite și Marea Britanie cooperează pentru dezvoltarea unei flote australiene de submarine cu propulsie nucleară.
Phenianul a acuzat Washingtonul că a contribuit, prin astfel de inițiative, la ceea ce numește o „acumulare radicală de arme nucleare” și la slăbirea ordinii nucleare internaționale.
Declarațiile Coreei de Nord vin după ce Statele Unite au aprobat planul privind construirea unui submarin nuclear al Coreei de Sud, în cadrul cooperării strategice dintre Washington și Seul.
Submarinul nuclear al Coreei de Sud ar urma să fie lansat în anii 2030Coreea de Sud intenționează să lanseze primul său submarin cu propulsie nucleară până la jumătatea anilor 2030. Programul este conceput pentru a consolida capacitatea Seulului de a răspunde amenințărilor reprezentate de submarinele nord-coreene și de rachetele lansate de acestea.
Planul pentru construirea unui submarin nuclear al Coreei de Sud a fost convenit cu Statele Unite în cadrul unui acord comercial încheiat anul trecut între cele două state aliate.
Submarinele cu propulsie nucleară pot rămâne perioade mai lungi sub apă și pot acoperi distanțe mai mari decât submarinele convenționale, ceea ce le oferă un avantaj operațional important în misiunile de supraveghere și descurajare.
Programul sud-coreean se înscrie astfel într-o strategie mai amplă a Seulului de consolidare a capacităților militare, pe fondul dezvoltării arsenalului de rachete al Coreei de Nord și al intensificării tensiunilor militare din Peninsula Coreeană.
Critica transmisă de Phenian arată că decizia Washingtonului și Seulului este privită de autoritățile nord-coreene prin prisma echilibrului strategic din regiunea Asia-Pacific și a competiției militare dintre cele două state coreene.
