„Eu cred că președintele încearcă să exercite un rol pe care l-are în societate, de mediator. Și cumva spune: noi nu vom mai certați, reveniți pe niște poziții de conlucrare. Nu intrați în logica asta”, mărturisește Radu Marinescu, în emisiunea OFF The Record, pe Mediafax.
Fostul ministru al Justiției spune că PSD se află în prezent în Opoziție iar pentru asta a recurs la un instrument democratic: moțiunea de cenzură:
„Nu există altă cale într-o democrație și într-un stat de drept – în care avem această separație a puterilor – decât să ne respectăm fiecare limitele de competență și să conlucrăm într-un mod loial și în interesul cetățeanului. Altfel vom ajunge la o centrifugă care va arunca sistemul pur și simplu părțile componente. Nu e bine deloc acest lucru. L-am spus și îl repet și în momentul de față. Avem un guvern demis.
Că a fost demis prin moțiune, că un partid a ales să plece pentru că a considerat că punctele sale de vedere, proiectele sale, mi se pare legitim, sincer să vă spun. Într-o democrație, ca și într-o familie, ca și în societate, nu ești deloc obligat să stai alături de cineva față de care ai ajuns la o situație de divergență. (…)
Când plecăm la un drum patru entități care constituie o formulă politică și entitatea cea mai mare, că este PSD-ul, asta e realitatea, spune că cel pus acolo de toți împreună nu mai întrunește încrederea și susținerea, din punctul meu de vedere, cel mai corect este ca acea persoană să spună, ok, eu sunt rezultatul unei susțineri colective. Numai am această susținere colectivă, nu mai ocup această poziție. (…) Sincer, eu nu înțeleg toate aceste reproșuri publice că ați aruncat țara în haos. Nu, noi am recurs la un instrument democratic, absolut democratic”.
„Nu cred că președintele României că n-a făcut niște demersuri de a rezolva criza asta. Tot la majoritate ajungem”„ Acum o să îmi spuneți iar că rezonez cu domnul președinte, dar examinând cu atenție tot ce s-a întâmplat în perioada asta, eu nu pot să reproșez că președintele că n-a făcut niște demersuri de a rezolva criza asta. (…)
Deci, tot la majoritate ajungem. Și eu găsesc că e legitimă preocuparea unui președinte care, trecând peste formalismul legii, zice, domnule, dar nu facem un lucru doar ca să-l facem. Hai să vedem cum stăm. Problema este că – din câte am văzut eu și din ce s-a transmis public – alții sunt cei care au zis da și pe urmă au zis nu și pe urmă iar da și pe urmă iar nu. (…)
Eu am avut cu domnul Bolojan și momente de colaborare ok, am avut și divergențe: cu infrastructura, cu brățările acelea pe care eu voiam sa le achiziționez pentru ANP. (…) Mie îmi trebuia o anumită sumă ca să operaționalizez tot sistemul. M-am dus în Parlament, am făcut ieri și iarăși amendament, dar colegii de la USR și PNL l-au respins și acolo am rămas. Am avut o discuție și pe legea cu statutul magistraților, când noi MJ-ul am atras atenția că trebuie să așteptăm cu CSM-ul cele 30 de zile. Deci am avut și momente în care am conlucrat pozitiv, am avut și momente de divergență. Însă legea e una pentru toți”, a declarat Radu Marinescu.
„În momentul în care ești un Guvern demis, nu mai ai anumite capacități. Eu nu văd problema la domnul președinte. CCR poate fi abordat pe această chestiune. (…) Trebuie să plece”Membrii Curtii Constitutionale, Asztalos Csaba Ferenc, Dimitrie Bogdan Licu, Mihaela Ciochina, Cristian Deliorga, Simina Elena Tanasescu, Gheorghe Stan, Laura Iuliana Scantei, Mihai Busuioc si Dacian Cosmin Dragos – miercuri, 24 septembrie 2025. ALEXANDRA PANDREA / GMN / MEDIAFAX FOTO
„În momentul în care ești un Guvern demis, nu mai ai anumite capacități și atunci nu mai faci. Iar la desemnare – dacă spui da și pe urmă spui nu și iar spui dar, și iar spui nu, nu știu unde este de fapt, problema. Eu nu văd problema la domnul președinte.
Într-adevăr, suntem într-o zonă pe care nici măcar părinții fondatori ai Constituției, n-au gândit-o. Nu cred că cineva s-a gândit că se ajunge la acest blocaj, la această încăpățânare de a sta într-un Guvern care nu mai are pârghiile esențiale pentru binele societății, și să te duci peste acele termene de 45 de zile.
Sunt multe interpretări constituționale. inclusiv aceea că președintele are posibilitatea când guvernul este demis să numească pe altcineva premier interimar. Am văzut și această interpretare. Dezlegarea nu pot da eu aici în emisiune, dar sigur că există și un context constituțional și la CCR care probabil poate să fie abordat. (…) Dacă într-o asociație punem un administrator și îi retragem sprijinul, el trebuie să se încăpățâneze să rămână sau să plece după lege? Eu zic că trebuie să plece. (…) Vara e fierbinte, dar toamna probabil aduce un pic mai multă, abordare mai rece, mai rațională. Eu sper cât mai repede Avem nevoie de guvern. (…) Pe ANI noi pregătim amendamente. Trebuie să revenim la ce lăsasem. Noi vrem să fie publicitatea declarațiilor, să nu fie prag de dezincriminare”, a spus Marinescu.
Liderul PSD a explicat în OFF The Record cum Guvernul demis Bolojan nu mai are capacitate funcțională și nici competență constituțională să funcționeze.
Direcția Națională Anticorupție a anunțat vineri că a dispus trimiterea în judecată, la data de 15 iulie 2026, în stare de libertate, a fostului secretar de stat Adrian Pintea și a directorului general al Autorității Naționale Fitosanitare, Romeo Șoldea.
Adrian Pintea, secretar de stat în Ministerul Agriculturii la data faptelor, este acuzat de instigare la abuz în serviciu cu obținerea de foloase necuvenite pentru altul, în formă continuată.
Romeo Șoldea, director general al Autorității Naționale Fitosanitare atât la data faptelor, cât și în prezent, este acuzat de abuz în serviciu cu obținerea de foloase necuvenite pentru altul, tot în formă continuată.
Transfer făcut în numai șapte zilePotrivit procurorilor, la 3 decembrie 2024, Adrian Pintea, care avea în subordine Autoritatea Națională Fitosanitară, „profitând de ascendentul conferit de funcția deținută”, l-ar fi determinat pe Romeo Șoldea să facă demersurile necesare pentru transferul unui cunoscut al său.
Persoana respectivă a fost transferată de la Camera Deputaților, unde lucra în cadrul Departamentului Secretariatului Tehnic – Registratură și Arhivă, la Autoritatea Națională Fitosanitară, pe postul de consilier superior în cadrul Biroului Relații Publice Internaționale.
DNA susține că Pintea i-ar fi cerut lui Șoldea să aprobe transferul „într-un termen foarte scurt”, deși ar fi știut că decizia urma să fie emisă cu încălcarea prevederilor Codului administrativ.
Autoritatea publică avea obligația de a publica un anunț cu cel puțin 30 de zile înainte de verificarea competențelor profesionale, însă „transferul ar fi fost realizat în numai șapte zile de la formularea cererii”, arată procurorii.
Angajatul nu avea pregătirea necesară„Într-o a doua etapă, ca urmare a instigării inițiale exercitate de inculpatul Pintea Adrian, inculpatul Șoldea Romeo ar fi dispus mutarea definitivă a aceleiași persoane, împreună cu postul ocupat, la O.J.F. Botoșani, cu începere de la data de 16 decembrie 2024, printr-o decizie presupus nelegală, adoptată cu încălcarea legislației naționale și a regulamentelor Uniunii Europene aplicabile în domeniu. În acest mod, persoana respectivă ar fi fost încadrată pe o funcție publică ce presupunea exercitarea atribuțiilor de control în domeniul tehnic fitosanitar. În acest scop, ar fi fost operate modificări ale fișei postului, noului angajat fiindu-i atribuite competențe pe care nu le putea exercita nici în fapt, nici în drept, întrucât nu deținea studii superioare de specialitate în domeniul fitosanitar și nici nu absolvise cursuri de perfecționare sau pregătire profesională în domeniul agricol, horticol, biologic ori chimic”, se arată în comunicatul DNA.
Prin aceste demersuri, ar fi fost vătămate interesele Autorității Naționale Fitosanitare, prin „încadrarea, în condiții presupus nelegale, prin transfer, a unei persoane pe un post pe care nu îl putea ocupa prin concurs”.
Prejudiciul calculat de DNA este de 148.542 de lei și reprezintă salariile brute încasate de persoana respectivă în perioada 9 decembrie 2024 – 8 octombrie 2025.
Procurorii au pus sechestru pe un imobil deținut de Adrian Pintea și pe un bun mobil deținut de Romeo Șoldea, până la concurența prejudiciului și a cheltuielilor judiciare.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului București.
După încheierea turneului, conținutul asociat competiției a depășit 1,2 trilioane de vizualizări la nivel global, evidențiind amploarea conversațiilor și a conținutului creat de comunitate pe parcursul competiției.
Câteva dintre cele mai relevante cifre actualizate:
TikTok a devenit locul în care fanii și-au împărtășit propriile momente de la Cupa Mondială. De la debutul competiției, peste 22 de milioane de videoclipuri au fost distribuite pe TikTok folosind hashtaguri asociate Cupei Mondiale. Hashtagurile #FIFAWorldCup și #WorldCup au depășit fiecare pragul de 12 milioane de postări la nivel global, iar numărul postărilor care au folosit aceste hashtaguri în timpul turneului din 2026 a crescut cu aproape 1.700%, respectiv 600%, comparativ cu întreaga ediție a Cupei Mondiale FIFA 2022. Citeşte comunicatul integral AICI
Vineri, în cadrul conferinței de presă a MApN, generalul Gheorghiță Vlad, și de generalul Gheorghe Maxim au oferit informații despre drona doborâtă pe teritoriul României.
Frecvența dronelor „nu este întâmplătoare”Întrebați dacă frecvența dronelor de pe spațiul României din ultima perioadă este întâmplătoare, aceștia au explicat că „nu este întâmplătoare”.
„Modul în care se desfășoară războiul în Ucraina trădează și un gen de frustrare din partea Rusiei. Pentru că s-a lansat într-o operație specială de mai bine de 5 ani de zile. O operație care durează mai mult decât Al Doilea Război Mondial”, a răspuns generalul Gheorghiță Vlad.
Acesta a adăugat „gândiți-vă că Rusia a plătit și plătește foarte multe vieți. Gândiți-vă că economia rusă este afectată. Nu luați în calcul numai sancțiunile care au fost aplicate la nivel mondial”.
„Rusia va încerca pe cât posibil să încheie acest conflict”Generalul Gheorghiță Vlad a afirmat că „Rusia plătește foarte mult din cauza exportului limitat de resurse, de gaze și de petrol. Rusia este afectată și va încerca pe cât posibil să încheie acest conflict cât mai curând în favoarea ei. Să nu credeți că Rusia va abdica de la scopurile inițiale a războiului”.
În acest context, Rusia „va merge până la capăt și eu am convingerea că președintele Federației Rusiei este în măsură să aplice toate instrumentele de putere astfel încât să-și atingă scopurile”.
Întrebat dacă România poate deveni o țintă directă pentru Rusia, generalul Gheorghiță Vlad a răspuns „mi-e greu să cred”.
„Nu te pui cu cea mai puternică alianță. Nu cred că există vreun competitor militar sau strategic în măsură să facă o acțiune deliberată a unui stat membru NATO acum”, a clarificat acesta.
Acțiuni la limită și hibride, „posibil și se vor întâmpla”Totuși, el a declarat „că vor fi la limită, că vor fi acțiuni hibride, în spațiul cibernetic, acțiuni care să fie de parte de o atribuire directă față de cel care o produce, da, este posibil și se vor întâmpla. Uitați-vă ce se întâmplă în spațiul cibernetic și o să înțelegeți că amenințarea este reală. Suntem într-un război cognitiv”.
El a precizat că de incidente sunt „peste tot în toate țările Uniunii Europene”.
„Nu pot fi neglijate. Au fost probleme și vor fi inclusiv în țări foarte puternice. Se vor produce acest tip de evenimente în perioada următoare”, a conchis generalul Gheorghiță Vlad.
„Da, e o ipocrizie aici. Adică cei care au strigat la momentul respectiv, împotriva unei soluții legislative numită Ordonanța aceea 13 ar fi de așteptat să aibă același standard acum, pe o problemă la fel de serioasă, de integritate, cum e conflictul de interese. Problema este de prag pentru dezincriminare. Pentru nepedepsire”, spune Radu Marinescu, în emisiunea OFF The Record, pe Mediafax.
Fostul ministru al Justiției în Guvernul plin Bolojan a explicat cum proiectul de lege al PNL secretizează declarațiile de avere și dezincriminează conflictul de interese.
Radu Marinescu a declarat că în cadrul sesiunii extraordinare, PSD va vota doar varianta de proiect care este susținută de ANI:
„Dorința noastră este și a fost de la bun început să sprijinim obținerea fondurilor prin PNRR. Eu am fost acuzat pe nedrept public de tot acest segment de care am amintit că am fost indiferent la legea integrității, că am tergiversat-o în condițiile în care știu foarte bine că am lucrat asiduu pentru a livra un produs legislativ, să zic așa, care să satisfacă și PNRR și mai mult decât atât, și publicitatea aceasta a declarațiilor de integritate.
Am avut o discuție cu conducerea partidului, cu domnul președinte Grindeanu, am explicat încă o dată ce aveam la momentul plecării și a văzut ce s-a depus acum. Poziția noastră a fost aceea de a formula amendamente pentru a reveni la forma pe care am lăsat-o la momentul plecării din minister.
Adică am apreciat că trebuie să existe o formă de publicitate a declarațiilor și că nu putem avea ipoteze în care să fie dezincriminat, să zic așa, o formă de conflict cu legea integrităților și plaja de incidență a legii a fost restrânsă. Inițial, erau avut în vedere rudele și a fi până la gradul a doilea, acum s-a rămas la gradul întâi.
Noi la toate aceste chestiuni vom încerca să revenim la forma la care am lucrat împreună cu ANI”.
Noua lege a Integrității, depusă de PNL la Parlament pentru a fi votată în sesiune extraordinară săptămâna viitoare, menține secretizarea averilor demnitarilor și dezincriminează parțial conflictul de interese.
Oficialii au subliniat că provocările vor continua și că România trebuie să fie pregătită să le gestioneze folosind toate resursele de care dispune.
În cadrul declarațiilor susținute vineri, reprezentanții Ministerului Apărării Naționale au precizat că au discutat în cursul zilei cu ministrul Apărării.
MaPN: Provocările de securitate vor continuaMesajul central transmis de oficialii Apărării a vizat însă contextul de securitate din regiune, în condițiile în care războiul din Ucraina continuă să genereze incidente în apropierea frontierelor României.
Potrivit declarațiilor făcute vineri, autoritățile nu consideră că situația se va relaxa în perioada următoare. Dimpotrivă, evaluarea este că România va continua să se confrunte cu un mediu de securitate dificil, care necesită atenție și capacitate permanentă de reacție.
Gheorghiță Vlad a evitat să transmită un mesaj excesiv de optimist, afirmând că nu dorește să creeze impresia că amenințările au dispărut sau că pot fi tratate cu superficialitate.
„Situația de securitate a României va fi în continuare una destul de critică. Nu vreau să dau vești bune că vine NATO să ne apere sau că situația de securitate este excepțională”, a declarat acesta.
Accent pe resursele proprii și pe capacitatea statuluiÎn același context, oficialul a subliniat că România trebuie să gestioneze provocările folosind resursele și capabilitățile de care dispune în prezent. Acesta a enumerat personalul, nivelul de pregătire, dotările și capacitățile existente ca elemente esențiale pentru răspunsul la astfel de situații.
Totodată, reprezentantul Ministerului Apărării a atras atenția că apărarea națională nu depinde exclusiv de structurile militare. În opinia sa, gestionarea riscurilor de securitate presupune implicarea tuturor instrumentelor de putere ale statului român, într-un efort coordonat care depășește atribuțiile Armatei.
„Cu oamenii pe care îi avem, cu nivelul de pregătire, cu dotarea pe care o avem și cu toate capacitățile. Pentru că dacă vorbim de siguranță și apărare națională, nu vorbim numai despre instrumentul militar. Vorbim de toate celelalte instrumente de putere ale statului român”, a spus acesta.
Declarațiile vin după incidentul în care o dronă a fost doborâtă pe teritoriul României, eveniment care a readus în atenție riscurile generate de conflictul din Ucraina și provocările cu care se confruntă autoritățile române în proximitatea graniței estice a NATO.
Întrebați despre traseul aparatului de zbor, reprezentanții MApN au confirmat că acesta a trecut peste localități din România, însă au precizat că nu este vorba despre aglomerări urbane.
„Nu a trecut deasupra niciunei aglomerări urbane”, au spus aceștia.
Întrebați dacă drona a survolat sate și comune, reprezentanții ministerului au răspuns afirmativ și au precizat că numărul exact al localităților traversate urmează să fie stabilit.
„Înainte de astfel de intervenții, este evaluat riscul la sol”Reprezentanții MApN au explicat că tocmai acest aspect a cântărit în decizia de a nu angaja imediat ținta, invocând atât procedurile NATO, cât și prevederile legislației naționale privind folosirea armamentului în astfel de situații.
„De asta am spus că nu s-au întrunit condițiile tehnice pentru a fi doborâtă”, au explicat reprezentanții MApN, arătând că Legea nr. 72 și procedurile aliate impun evaluarea riscului pentru populația aflată la sol înaintea unei astfel de intervenții.
Drona nu a survolat puncte de interes strategic, fie ele militare sau energeticeÎn același timp, reprezentanții MapN au respins informațiile potrivit cărora drona ar fi trecut în apropierea unor baze militare românești sau a Centralei Nuclear-electrice de la Cernavodă.
Întrebați dacă aparatul de zbor a ajuns în apropierea bazelor de la Fetești sau Bobocu, reprezentanții ministerului au răspuns negativ.
De asemenea, au negat că drona ar fi survolat sau s-ar fi apropiat de centrala de la Cernavodă.
Reprezentanții MApN au evitat să ofere detalii suplimentare despre traseul exact al dronei și despre proveniența acesteia, invocând caracterul operațional al informațiilor.
Nu au precizat dacă drona făcea parte dintr-un roi„Situația din spațiul aerian a fost una deosebit de complexă și sunt nevoit să fac apel la înțelegerea dumneavoastră de a nu oferi foarte multe detalii din domeniul operațional. Tot ceea ce declarăm noi acum poate fi analizat și se pot desprinde foarte multe detalii tehnice și operative care ne-ar pune în pericol operațiunile militare desfășurate”, au explicat oficialii.
Aceștia nu au confirmat nici dacă drona făcea parte dintr-un grup de aparate fără pilot.
Reprezentanții MApN au explicat și schimbarea aeronavelor aflate în misiunea de poliție aeriană. Reprezentanții MApN au arătat că înlocuirea avioanelor Eurofighter Typhoon italiene cu avioane F-16 românești a fost o decizie exclusiv militară, luată pentru a oferi patrulei române o libertate mai mare de acțiune și pentru a permite refacerea resurselor aeronavelor italiene.
Potrivit acestora, la momentul schimbului ambele patrule se aflau simultan în aer, iar decizia nu a fost determinată de epuizarea resurselor avioanelor italiene, ci de considerente tactice și procedurale.
