„Cred că acest conflict se va încheia cu siguranță în următoarele câteva săptămâni. Ar putea fi mai devreme decât atât, dar conflictul se va încheia în următoarele câteva săptămâni”, a spus Wright, citat de ABC News.
Acesta a mai susținut că războiul generează efecte pe termen scurt, dar ar putea aduce schimbări semnificative pe scena internațională. „Nu există nicio garanție în războaie. Aceasta este o provocare pe termen scurt pentru a ajunge într-un loc mult mai bun. Sperăm să nu ajungem acolo de data asta, dar cel puțin această creștere a prețurilor la benzină este pentru ceva ce va schimba situația geopolitică din lume pentru totdeauna”, mai adaugă Wright.
Declarațiile sale sunt făcute pe fondul războiului din Orientul Mijlociu care a dus la blocarea transportului naval prin Strâmtoarea Ormuz.
Închiderea Strâmtorii a generat o creștere consistentă a prețului petrolului, implicit și pe cel al carburanților, întrucât 20% din comerțul internațional cu țiței se face prin Ormuz.
Anterior, Wright a spus că este posibil ca forțele navale americane să escorteze petrolierele care tranzitează strâmtoarea până la sfârșitul lunii, iar președintele Trump a transmis pe platforma Truth Social că și alte state ar putea trimite nave de război pentru a contribui la redeschiderea circulației prin Ormuz.
În statul Texas, pe țărmul Golfului Mexic, a fost găsită o broască țestoasă marină epuizată, aparținând speciei extrem de rare numită Ridley Kemp. Carapacea animalului ei era acoperită de un strat gros de scoici, alge și noroi, din cauza căruia animalul abia dacă se putea mișca.
Broasca țestoasă a fost dusă la un centru de studiere a broaștei țestoase marine din orașul Galveston, unde specialiștii, potrivit presei, au depus eforturi să o salveze.
Conform angajaților centrului, astfel de excrescențe apar atunci când broasca țestoasă, din cauza unei boli, începe să înoate mai încet și nu se poate curăța în apă.
„Broaște țestoase marine care, din cauza problemelor de sănătate, se deplasează mai încet, se acoperă rapid cu organisme care trăiesc în apă”, a explicat directorul centrului, Christopher Marshall.
Greutatea suplimentară le slăbește și mai mult, deci primul lucru care s-a făcut a fost să curețe animalele de scoici și să înceapă recuperarea.
Broasca țestoasă marină Ridley Kemp este considerată cea mai rară din lume. Broasca poate ajunge la 75 de centimetri lungime, poate cântări până la 45 de kilograme și poate trăi până la 50 de ani.
Acest tip trăiește în Golful Mexic și pe coasta atlantică a SUA și Canadei.
În secolul XX, numărul a scăzut drastic din cauza poluării mării, a distrugerii plajelor și a prădătorilor care distrug cuiburile.
În prezent, locurile de reproducere sunt protejate, iar oamenii de știință speră că broasca țestoasă salvată se va putea întoarce în ocean.
„După criza bugetară creată în anii trecuți, România riscă să fie împinsă spre o nouă criză politică. Partidul Național Liberal avertizează PSD să nu transforme dezbaterea bugetului într-un exercițiu politic și să respecte regulile stabilite în cadrul coaliției de guvernare. România nu își mai permite jocuri politice făcute pe banii publici”, se arată în comunicatul de presă emis duminică de formațiunea condusă de Ilie Bolojan.
Respectarea acordului de coalițieLiberalii au subliniat că orice amendament la proiectul de buget ar trebui discutat în prealabil în cadrul coaliției de guvernare.
„PNL atrage atenția că amendamentele la buget trebuie discutate în cadrul Coaliției și asumate de Guvernul susținut de majoritatea parlamentară, nu negociate în culise sau impuse prin voturi surpriză în Parlament. Acordul politic al coaliției este explicit. Articolul 19 prevede clar: „Nicio inițiativă sau vot care presupune creșteri de cheltuieli bugetare nu poate avea loc fără acordul prealabil al conducerii Coaliției”, mai transmite partidul, avertizând că social-democrații riscă să se situeze „în afara acordului politic”.
Impactul asupra credibilității externeAceștia au avertizat că modificările substanțiale la proiectul bugetului de stat ar putea să afecteze credibilitatea statului român în fața agențiilor de rating.
„Orice tentativă de a modifica substanțial bugetul prin combinații sau înțelegeri parlamentare conjuncturale va avea efecte concrete și imediate: creșterea datoriei publice, dobânzi mai mari la împrumuturile statului și deteriorarea credibilității României în fața instituțiilor financiare internaționale”, mai transmite PNL.
Criticile Partidului Social DemocratComunicatul de presă a fost emis pe fondul reuniunii liderilor social-democrați. Conducerea Partidului Social Democrat s-a reunit în Consiliul Politic Național, pentru a stabili strategia partidului înaintea votului din Parlament asupra bugetului de stat pentru 2026.
PSD a criticat bugetul propus de Ilie Bolojan, iar lideri precum vicepreședintele Daniel Băluță au spus că formațiunea va aduce modificări în parlament. „PSD a făcut eforturi deosebite pentru acest buget, însă, din păcate, în forma în care el se prezintă astăzi, în niciun caz nu evidențiază o viziune social-democrată. deficiențele pe care le-am constatat în această lege a bugetului ne-am propus să le corectăm în Parlament”, declarat Băluță sâmbătă.
Șeful Guvernului a postat duminică pe Facebook informații despre ordonanță care simplifică procedurile pentru avizarea investițiilor, adoptată de Executiv joi.
El spune că măsurile vor duce la reducerea birocrației și la scăderea costurilor de conformare.
Ordonanța va intra în vigoare de săptămâna viitoare.
Ilie Bolojan arată că măsurile au impact în 3 domenii:
1. Scurtarea termenelor în vederea obținerii avizelor de mediu pentru investiții. „Pentru a construi o fabrică, de exemplu, obținerea avizului de mediu dura luni de zile, uneori ani, dacă se contesta proiectul. Prin noile prevederi, termenele se reduc substanțial și toată documentația se va depune electronic”, spune Ilie Bolojan.
2. Mai puțină birocrație pentru investițiile mari. Potrivit premierului, pragul de analiză pentru investiții crește de la 2 la 5 milioane de euro, astfel mai puține proiecte vor trebui să ceară avizarea, ceea ce înseamnă proceduri mai rapide pentru cele care rămân. Nu se mai solicită analiza suplimentară prin Consiliul Concurenței, iar documentele vor putea fi depuse digital. Comisia pentru examinarea investițiilor străine nu va mai întârzia avizarea.
3. Reguli mai simple pentru avizele de securitate la incendiu. Premierul arată că pentru proiectele cu risc scăzut nu va mai fi nevoie de aviz, ceea ce va reduce semnificativ numărul de dosare. În plus, dacă instituțiile întârzie avizele, companiile vor putea primi acorduri provizorii de 60 de zile, astfel încât activitatea să nu fie blocată.
„Întârzierea avizării va atrage sancțiuni pentru cei responsabili. Pentru proiectele repetitive (magazine, suprermarket tip, hale depozit) va fi suficient un acord unic”, adaugă Bolojan.
Conform acestuia, toate documentele se vor depune electronic. În felul acesta, vor putea fi procesate și în alte județe, dacă într-un județ sunt multe proiecte. Se vor standardiza procedurile în toate județele.
„Astăzi, 15 Martie, transmit gândurile mele de respect și apreciere comunității maghiare din România și tuturor maghiarilor de pretutindeni. Diversitatea etnică, culturală și lingvistică reprezintă una dintre marile valori ale societății românești”, a transmis Țoiu, într-un mesaj oficial publicat pe Facebook.
Ministra de Externe a precizat că diferențele culturale nu trebuie să fie niciodată un temei pentru a semăna ură.
„Diferențele dintre noi nu trebuie niciodată să fie temei pentru a semăna ura acolo unde doar bunele relații ne pot face mai puternici și pot construi o societate bazată pe respect reciproc, una în care ne dorim să ne creștem copiii, deschiși la moștenirea culturală și lingvistică a celor de lângă noi”, a scris Țoiu.
Aceasta a încheiat mesajul cu o urare de „La mulți ani” adresată maghiarilor de pretutindeni.
Ziua de 15 martie este simbolul libertății maghiarilor. La revoluția din 1848, maghiarii s-au ridicat împotriva imperiului Habsburgic, pentru constituirea unui mare stat maghiar, astfel ziua de 15 martie devenind Ziua Maghiarilor de Pretutindeni.
Cu acest prilej, și Ilie Bolojan a transmis un mesaj de apreciere. Premierul a precizat că maghiarii din România reprezintă o parte importantă a societății noastre, afirmând că România a demonstrat că poate fi un model regional de respect între comunități.
Anunțul a fost făcut de UEFA, iar decizia a fost luată după consultări cu autoritățile sportive din Qatar. „Este o sursă de mare dezamăgire pentru UEFA și organizatori faptul că circumstanțele au privat echipele de șansa de a concura pentru acest premiu prestigios în Qatar”, se arată în comunicatul emis de UEFA, citat de Reuters.
Meciul care reunește echipa națională a Spaniei, câștigătoarea Campionatului European din 2024 și Argentina, câștigătoarea Copa America 2024 și campioana mondială en titre, urma să fie disputat pe stadionul Lusail din Doha, pe 27 martie.
Pentru reprogramarea partidei, UEFA a propus mai multe variante. „Prima opțiune a fost organizarea meciului pe stadionul Santiago Bernabeu din Madrid la data inițială, cu o împărțire a suporterilor în proporție de 50:50. A doua a fost organizarea Finalissima în două manșe – una pe Santiago Bernabeu pe 27 martie și cealaltă la Buenos Aires, într-o fereastră internațională înainte de EURO și Copa America 2028, oferind din nou o împărțire a suporterilor de 50:50 pentru meciul de la Madrid.”, se arată în comunicatul emis de forul european. Cu toate acesta, Asociația Argentiniană de Fotbal a respins ambele opțiuni.
Federația argentiniană a propus o alternativă: „Argentina a făcut o contrasugestie de a juca meciul după Campionatul Mondial, dar, deoarece Spania nu are date disponibile, această opțiune a trebuit exclusă. În cele din urmă, și contrar planului inițial convenit ca meciul să aibă loc pe 27 martie, Argentina și-a declarat disponibilitatea de a juca exclusiv pe 31 martie, o dată care s-a dovedit a fi impracticabilă”.
„Prin urmare, și spre regretul UEFA, această ediție a Finalissima a fost anulată”, se arată în încheierea comunicatului.
Președintele naționalist al Poloniei, Karol Nawrocki, a propus ca Germania să contribuie direct la finanțarea apărării poloneze ca formă de despăgubiri pentru Al Doilea Război Mondial, în loc ca Varșovia să contracteze împrumuturi în cadrul unui program european de securitate, potrivit europeanconservative.
Declarația vine la o zi după ce Nawrocki a respins legislația care ar fi permis Poloniei să acceseze aproape 44 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru apărare prin inițiativa europeană Acțiunea de Securitate pentru Europa (SAFE).
„Eventualele despăgubiri ar putea fi direcționate către consolidarea securității”„Dacă sunt cu adevărat dedicați dezvoltării forțelor armate poloneze, și întreaga Uniune Europeană spune că este, atunci putem începe acest proces cu investiții germane, cu fonduri din bugetul statului german pentru echipamente pentru armata poloneză și pentru flancul estic al NATO. Este corect”, a declarat Nawrocki în fața alegătorilor.
Liderul polonez a susținut că eventualele despăgubiri de război ar putea fi direcționate către consolidarea securității.
„Germania ne va plăti despăgubiri de război și haideți să investim aceste fonduri în securitate”, a afirmat el, reluând o temă pe care a invocat-o frecvent în campania prezidențială.
„Un împrumut pe termen lung ar fi riscant”Nawrocki și-a justificat veto-ul asupra programului SAFE spunând că angajarea Poloniei într-un împrumut pe termen foarte lung ar fi riscantă.
„Asumarea unui angajament până în 2070 este prea serioasă. A semna un astfel de împrumut fără a ști cum vor evolua riscurile valutare sau cum va arăta Uniunea Europeană în viitor este greu de acceptat din punct de vedere constituțional, sistemic și logic”, a declarat el.
Președintele a adăugat că deciziile privind securitatea Poloniei trebuie să aparțină autorităților naționale. „Deciziile privind securitatea Poloniei sunt deciziile comandantului suprem al forțelor armate, nu ale Bruxelles-ului”, a spus Nawrocki.
Pentru Berlin, tema compensației e închisă din 1953Tema despăgubirilor de război rămâne un subiect sensibil în relația dintre Varșovia și Berlin. Germania consideră că problema a fost închisă în 1953, când guvernul comunist al Poloniei a renunțat oficial la alte pretenții.
Berlinul a arătat disponibilitate pentru anumite forme limitate de compensație, dar respinge plata directă și suma de aproximativ 1,3 trilioane de euro avansată de guvernele anterioare ale partidului conservator Lege și Justiție (PiS).
Veto-ul președintelui a accentuat tensiunile cu guvernul pro-european condus de premierul Donald Tusk, care a criticat decizia, considerând-o contrară intereselor naționale. Ministrul de externe Radosław Sikorski l-a acuzat pe Nawrocki că pune interesele politice interne înaintea securității țării, numindu-l „laș” și „mincinos”.
Guvernul de la Varșovia vrea să ocolească aprobarea prezidențială pentru surse de finanțareGuvernul de la Varșovia a anunțat că ia în calcul un „plan B” pentru finanțarea apărării, posibil prin măsuri executive care să ocolească aprobarea prezidențială, însă nu a oferit deocamdată detalii.
Nawrocki a reiterat, de asemenea, ideea despăgubirilor în discuții cu oficiali germani, susținând că acestea ar contribui nu doar la securitatea Poloniei, ci și la consolidarea apărării europene și a flancului estic al NATO.
El a cerut totodată președintelui parlamentului să introducă cât mai rapid în dezbatere proiectul său denumit „SAFE 0%”.
„Ne pare rău, dar, de fapt, nu, duceți-vă dracului”, ar fi fost răspunsul primit de consilierii președintelui Franței, la Moscova, unde au discutat despre Ucraina cu Iuri Ușakov, cel mai înalt oficial de politică externă al lui Vladimir Putin, arată FT.
„Rusia a rezistat solicitărilor țărilor europene de a le acorda un rol mai important în discuții”, relatează Financial Times.
Cel mai recent episod s-a întâmplat luna trecută, când consilierul francez pentru securitate națională, Emmanuel Bonne, și consilierul președintelui Emmanuel Macron, Bertrand Buchwalter au vizitat Moscova pentru discuții cu Iuri Ușakov.
„Oficialii francezi au pledat pentru ca Moscova să accepte ca aliații europeni ai Kievului să aibă un loc la masa negocierilor, potrivit unor persoane familiarizate cu situația. Răspunsul rusesc din partea lui Ușakov a fost practic: „Ne pare rău, de fapt, nu, duceți-vă dracului”, a declarat un diplomat european de rang înalt pentru FT.
Pentru ziar, Dmitri Peskov a declarat următoarele: „Europenii nu vor să ajute procesul de pace. Când a venit reprezentantul Franței, nu a adus niciun semnal pozitiv. Așadar, nu a avut nimic pozitiv de auzit. Din păcate, europenii depun toate eforturile pentru a-i convinge pe ucraineni să continue războiul. Suntem convinși că europenii fac o greșeală din perspectiva propriului viitor.”
Oficialii europeni spun pentru Financial Times că procesul de pace condus de SUA în Ucraina eșuează pentru că Donald Trump își pierde interesul față de discuții, iar războiul său împotriva Iranului reduce presiunea asupra Rusiei.
Ultimele discuții de pace trilaterale au avut loc la Geneva în perioada 17-18 februarie. O nouă rundă, care urma să aibă loc pe 5 martie la Abu Dhabi, a fost amânată din cauza atacurilor americano-israeliene asupra Iranului, iar o nouă dată și un nou loc de desfășurare nu au fost încă anunțate.
Atacul s-a petrecut sâmbătă, în orașul Tammun din nordul Cisiordaniei. Soții Odeh Bani, Ali Khaled, cu vârsta de 37 de ani și soția sa, Waad Othman, cu vârsta de 35 de ani, alături de doi dintre copiii lor, Mohamed, cu vârsta de 5 ani și Othman, în vârstă de 7 ani, au fost uciși în urma atacului săvârșit de soldații israelinei, potrivit agenției de presă palestiniene WAFA.
Ceilalți doi copii ai familiei, cu vârste de 8 și 11 ani s-au ales cu răni minore la cap și la față, cauzate de schije.
Potrivit surselor locale, forțele speciale israeliene s-au infiltrat în oraș, urmate de forțe militare. Societatea palestiniană a Semilunii Roșii a precizat că după atac, soldații israelieni au împiedicat echipajul să ajungă la persoanele din vehicul, permițând accesul în interiorul vehiculului abia mai târziu, când au recuperat cadavrele celor patru membri ai familiei, dar și a celorlalți doi copii răniți.
Într-un comunicat comun publicat de armata și poliția Israelului, forțele israeliene susțin că mașina a accelerat spre soldați, iar aceștia au deschis focul. Forțele israeliene spun că investigau suspecți bănuiți de „activități teroriste”, dar și că au pornit o anchetă pentru a investiga atacul armat, potrivit Associated Press.
Familia se îndrepta spre piață pentru a cumpăra haine de sărbătoareCu toate acestea, la momentul atacului, familia se îndrepta cu mașina spre oraș pentru a cumpăra haine pentru sărbătoarea Eid al-Fitr, care marchează sfârșitul Ramadanului.
Duminică, ministerul palestinian de Externe și Expatriați a condamnat ferm atacul asupra familiei.
Ministrul a precizat că țintirea unei întregi familii dezvăluie adevărata natură a ocupației israeliene, dar și a politicilor de ucidere, distrugere și strămutare, desfășurate pe fondul impunităților sistematice, potrivit comunicatului publicat de agenția de presă palestiniană WAFA.
Atacurile, sistematiceMinisterul a adăugat că asemenea incidente, însoțite de escaladarea atacurilor săvârșite de coloniștii israelieni și violența organizată în Cisiordania nu reprezintă cazuri izolate, ci sunt parte a unei agresiuni sistematice împotriva palestinienilor.
Cei patru membrii ai familiei Odeh sunt cele mai recente victime ale atacurilor israeliene în Cisiordania. În ultimele trei săptămâni, încă de la începerea războiului din Orientul Mijlociu, cel puțin opt palestinieni au fost împușcați și uciși de forțele de ocupație israeliană, notează Associated Press.
La două săptămâni de la atacurile Israelului și Statelor Unite asupra Iranului, Papa Leon al XIV-lea a deplâns „violența atroce”, în timpul rugăciunii Angelus de duminică.
Liderul Bisericii Catolice a cerut ferm oprirea violențelor: „De două săptămâni, popoarele din Orientul Mijlociu suferă violența atroce a războiului. În numele creștinilor din Orientul Mijlociu și al tuturor femeilor și bărbaților de bunăvoință, fac apel către cei responsabili pentru acest conflict: Încetați focul!”, notează Reuters.
Leon a subliniat și impactul umanitar al războiului, exprimându-și solidaritatea cu familiile victimelor. „Mii de oameni nevinovați au fost uciși, iar mulți alții au fost forțați să-și părăsească locuințele. Îmi exprim din nou solidaritatea față de toți cei care și-au pierdut cei dragi în atacuri”.
Înaltul oficial de la Vatican a atras atenția și asupra situației din Liban, făcând apel pentru soluționarea problemelor prin dialog. „Sper la căi de dialog care să poată sprijini autoritățile țării în implementarea unor soluții durabile pentru criza gravă în desfășurare, pentru binele comun al întregului popor libanez”, spune Papa.
Libanul a fost atras în conflict după ce gruparea susținută de Teheran, Hezbollah, a lansat mai multe atacuri asupra Israelului. Atacurile au declanșat o ripostă severă din parte Israelului, dar și amenințări privind o posibilă extindere a ostilităților.
Piața mondială a uleiului de floarea-soarelui, adică uleiul obținut prin procesarea semințelor de floarea-soarelui, putea fi considerată până de curând o afacere în mare parte balcanică, dacă includem în această zonă și Ucraina. Înainte de război, Ucraina era cel mai mare exportator mondial de ulei de floarea-soarelui.
Țările vecine, România și Bulgaria, se aflau la o anumită distanță, însă dispuneau de o producție semnificativă de floarea-soarelui și de o industrie de procesare bine dezvoltată încă din perioada Uniunii Sovietice, verigă esențială în lanțul economic de la câmp până la raft, precum și de conexiuni comerciale solide cu Europa și restul lumii, arată o analiză publicata de presa elenă.
Războiul și schimbările climatice au răsturnat însă situația în producția ucraineană. Seceta din sudul țării, pentru al doilea an consecutiv, a redus drastic randamentele agricole, iar întreruperile repetate de electricitate și bombardamentele asupra unor fabrici au lovit puternic producția de ulei de floarea-soarelui. Producția din România și Bulgaria nu a fost suficient de bună pentru a compensa pierderile din Ucraina.
În astfel de situații se întâmplă de obicei două lucruri: prețurile producătorilor cresc, iar cantitățile livrate pentru procesare scad, deoarece agricultorii preferă să aștepte prețuri mai bune.
Totul s-a schimbat însă când în portul Varna a ajuns prima navă cu floarea-soarelui argentinian. Informațiile indică faptul că ar putea urma încă 5 sau 6 nave, ceea ce ar ridica volumul total al importurilor la aproximativ 200.000 de tone, într-o piață care produce în mod normal circa 1,5 milioane de tone. Cu alte cuvinte, într-o singură lună ar putea intra pe piața bulgară și apoi pe cea europeană cu aproximativ 15% mai multă materie primă.
Prima reacție a pieței a fost o scădere de aproximativ 10% a prețului produsului local, potrivit lui Ilia Prodanov, președintele Asociației Naționale a Producătorilor de Cereale și al Camerei Agricole din Bulgaria. În ceea ce privește cele aproximativ 600.000 de tone depozitate în silozurile fermierilor, nimeni nu știe încă ce se va întâmpla cu ele.
Un nord deficitar și un sud cu excedentDin perspectiva Argentinei, exportul de floarea-soarelui pe o distanță atât de mare, tocmai lângă centrul mondial de producție al acestui produs, se explică prin recolta excepțională din acest an. Presa agricolă locală estimează că este cea mai mare producție din ultimii 27 de ani, aproximativ 5,1 milioane de tone.
Importatorii bulgari ar fi plătit aproximativ 650 de euro pe tonă, în timp ce producția locală depozitată nu era vândută nici la 550 de euro pe tonă. Există însă o nuanță importantă: în prezent, deoarece acordul comercial MERCOSUR nu a fost încă implementat, la importul de semințe de floarea-soarelui în porturile bulgare se aplică un tarif vamal de aproximativ 10%. Nu este clar dacă prețul de 650 de euro pe tonă include sau nu această taxă.
Chiar și cu această diferență, situația nu confirmă complet temerile exprimate în dezbaterea publică despre acordul UE–MERCOSUR, unde se vorbește frecvent despre cantități uriașe și foarte ieftine de produse latino-americane care ar putea inunda piața europeană. Deocamdată, primul exemplu arată că floarea-soarelui din Argentina a ajuns în Europa într-un an cu producție record, dar nu la prețuri extrem de mici, potrivit analizei realizate de presa elenă.
În fiecare an, în Uniunea Europeană se procesează aproximativ 7,7 milioane de tone de floarea-soarelui: circa 1,7 milioane în Ungaria, 1,3 milioane în Bulgaria, 1,1 milioane în Franța și 1 milion în Spania. În acest context, cele 200.000 de tone importate reprezintă aproximativ 2,5% din totalul european sau 15% din cantitatea procesată într-o anumită piață regională.
Speculație sau funcționare normală a pieței?Fermierii bulgari au făcut ceea ce fac agricultorii peste tot în lume: au păstrat marfa, așteptând prețuri mai bune. Când intermediarii procedează astfel, se vorbește despre speculație; când o fac producătorii, situația este mai greu de definit.
Analiza presei elene arată că agricultorii nu speculează neapărat piața, ci participă la un sistem cu reguli imperfecte, unde veniturile pot varia foarte mult de la un an la altul. Uleiul de floarea-soarelui este un produs relativ ieftin și neutru ca gust, devenind adesea o soluție pentru gospodării și restaurante în perioade de scumpiri.
Dacă importurile nu ar fi fost posibile, există temerea că prețul uleiului ar fi crescut semnificativ pe rafturile europene, afectând direct consumatorii.
De ce tot mai puțini tineri vor să devină fermieriPresa elenă atrage atenția și asupra problemelor structurale ale agriculturii europene. Lipsa informațiilor corecte, măsurile fragmentare și absența unui sprijin tehnic și economic eficient îi expun adesea pe fermieri unor pierderi importante.
De exemplu, în Grecia floarea-soarelui s-a vândut anul acesta cu aproximativ 40–44 de cenți pe kilogram, în timp ce în Bulgaria, de regulă o piață mai ieftină, prețul a ajuns chiar la 50 de cenți. Diferența este explicată prin faptul că piața bulgară este mai organizată și informația circulă mai ușor.
În multe regiuni europene, sate întregi se depopulează, terenurile rămân nelucrate, iar tinerii evită agricultura din cauza incertitudinii veniturilor. Într-un sector unde câștigurile anuale pot varia dramatic și unde fluctuațiile pieței joacă un rol important, puțini sunt dispuși să își construiască viitorul profesional.
