Agregator de ştiri

„La data de 30 ianuarie 2026, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală Stâlpeni, au fost sesizați de către o femeie din comuna Dârmănești cu privire la faptul că fiica sa, în vârstă de 13 ani, elevă la o unitate de învățământ din aceeași localitate, ar fi fost victima unor acte de natură sexuală. Din verificările efectuate a rezultat că, la data de 29 ianuarie 2026, în jurul orei 10:30, în timp ce se afla pe holul școlii gimnaziale din comuna Dârmănești, un cadru didactic de 64 de ani, ar fi sărutat-o pe minoră pe obraji și buze”, a transmis IPJ Argeș.

Polițiștii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de agresiune sexuală săvârșită asupra unui minor.

Sâmbătă, în urma verificărilor efectuate de catre polițiști, bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore, urmând să fie prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung cu propunere de luare a unei măsuri preventive.

În prima repriză, Universitatea Cluj a ratat o ocazie importantă în minutul 8, când Ovidiu Bic a șutat din interiorul careului, puțin pe lângă, iar Rapid a replicat în minutul 34, prin Grameni, cu un șut de la marginea careului, pe lângă poartă.

Oaspeții au deschis scorul în minutul 67, prin Oucasse Mendy.

În minutul 85, Nistor a transformat o lovitură de la 11 metri și a stabilit scorul final, 2-0 pentru U Cluj.

După 24 de etape, Rapid București ocupă locul 3 în clasament, cu 45 de puncte, iar Universitatea Cluj este pe locul 5, cu 39 de puncte.

Rapid: Aioani – Onea, Ciobotariu, Bolgado, Borza – Grameni, Hromada, Christensen – Dobre, Paraschiv, Moruțan;

Rezerve: Iliev, S. Popa, Sălceanu, Keita, Vulturar, G. Gheorghe, A. Șucu, Petrila, Hazrollaj, Jambor, Koljic;

Antrenor: Constantin Gâlcă.

U Cluj: Gertmonas – Mikanovic, Cisse, Cristea, Chipciu – Codrea, Drammeh – Macalou, Bic, Gheorghiță – Trică;

Rezerve: Lefter, Chinteș, Coubiș, Toșca, Gomes, Simion, Murgia, Bota, Nistor, Mendy, Fabry, Taiwo;

Antrenor: Cristiano Bergodi.

Ali Larijani, secretarul celui mai înalt organism de securitate al Iranului, a afirmat sâmbătă că se înregistrează progrese în direcția unor negocieri cu Statele Unite. 

„Contrar propagandei de război create artificial de mass-media, stabilirea unui cadru de negociere progresează”, a anunțat Larijani, printr-un mesaj publicat pe X, citat de Le Figaro. 

Declarația vine la o zi după ce oficialul iranian a fost primit la Moscova de președintele Rusiei, Vladimir Putin. 

Președintele american Donald Trump a susținut vineri că Iranul dorește „să ajungă la un acord” în privința programului nuclear. Liderul de la Casa Albă a menționat existența unui ultimatum transmis Teheranului, fără a oferi detalii suplimentare. 

Evenimentele evoluează pe fondul tensiunilor regionale alimentate de reprimarea brutală a protestelor din Iran și amenințările repetate ale Washingtonului. 

Miercuri, liderul de la Casa Albă anunța, printr-un mesaj publicat pe Truth Social: „O Armadă masivă se îndreaptă spre Iran. Se mișcă rapid, cu mare putere, entuziasm și scop. Este o flotă mai mare, condusă de marele portavion Abraham Lincoln. Sperăm că Iranul va „veni rapid la masa negocierilor” și va negocia un acord corect și echitabil – fără arme nucleare – unul care să fie bun pentru toate părțile”. 

Danemarca, cu o populație cu 2% mai mică decât cea a SUA, a fost unul dintre principalii aliați ai ai Americii în războiul din Afganistan. În acest război, 44 de soldați danezi au fost uciși, un număr de victime pe cap de locuitor comparabil cu cel al americanilor, potrivit Reuters. 

Protestatarii au mărșăluit până la Ambasada SUA, acolo unde au fost citite cu voce tare numele tuturor soldaților danezi care au fost uciși în Afganistan și Irak.

„În spatele tuturor acestor steaguri se află un om, un soldat, un tânăr”, a declarat locotenent-colonelul danez în rezervă Niels Christian Koefoed, care a servit în Afganistan, în timp ce demonstranții plantau steaguri daneze brodate cu numele celor decedați în fața Ambasadei SUA.

Mulți dintre aceștia purtau medalii pentru serviciile prestate în cadrul NATO.

„Am pierdut un prieten și coleg foarte apropiat. Așadar, m-au rănit cuvintele domnului Trump și consider că le datorează tuturor prietenilor mei de luptă o scuză. ”, a declarat Jesper Larsen, un veteran al războiului din Afganistan.

Evenimentul s-a încheiat cu un moment de reculegere pentru cei căzuți.

La protest a participat un număr mare de cetățeni, atât femei, cât și tineri, dar și copiii, care s-au mobilizat alături de veterani.

Thousands and thousands of Danish veterans, their families, and supporters are standing together in Copenhagen, protesting Trump’s deeply disrespectful statements and his mockery of the sacrifices made by Danish men and women who fought in U.S. wars. ❤️ pic.twitter.com/oexmSfzHDR

— Pelle Dragsted (@pelledragsted) January 31, 2026

Reamintim că președintele SUA, Donald Trump, a devenit un rival al danezilor, după ce a cerut anexarea Groenlandei – un teritoriu autonom sub conducerea regatului Danemarcei.

Acesta a pus sub semnul întrebării și rolul aliaților NATO în timpul conflictului din Afganistan. Primii care au reacționat au fost britanicii. Starmer, premierul Regatului Unit, a precizat că remarcile lui Trump sunt „jignitoare” și revoltătoare”.

Ulterior, Trump a lăudat trupele britanice, dar nu și-a cerut scuze, și nu a vorbit despre rolul trupelor europene într-un mod mai amplu.

„În 2025 mediul privat triplează investițiile în cercetare și ajung la același nivel cu finanțarea publică. Care este soluția noastră? Investim sau tăiem din cheltuieli? Un subiect de maximă actualitate despre care se discută prea puțin în ultimele zile este realizarea bugetului educației și cercetării pentru anul 2026. Mulți oameni ignoră acest subiect, pentru că se gândesc că este vorba despre efecte care se vor produce peste următorii 10 ani. Greșit. Discuțiile din aceste zile vor influența direct și imediat numărul locurilor de muncă bine plătite din România anului 2026 și următorii ani”, a scris Mihnea Costoiu pe pagina de Facebook.

Rectorul Universității Politehnica București pune accent pe evoluția investițiilor private în cercetare-dezvoltare și pe apropierea acestora de nivelul finanțării publice.

„În 2025, investițiile private în sectorul de cercetare-dezvoltare din România au crescut de aproape trei ori comparativ cu anul anterior, 2024. Bugetul investit de mediul privat în cercetarea din țară a ajuns la peste 1,6 miliarde de lei. Adică o cifră aproape egală cu bugetul de 1,7 miliarde de lei asigurat de stat. Este o realizare extraordinară care arată că România se dezvoltă într-o direcție clară. Nu în viitor, ci în timp ce citiți aceste rânduri”, a precizat rectorul UPB.

Costoiu explică această creștere prin eforturi ale mediului privat și universitar, făcute „în fața unui scepticism” acumulat în timp, și amintește măsuri care, în opinia sa, au adus predictibilitate pentru proiecte pe termen lung.

„Cum s-a ajuns aici? Mulți oameni din mediul privat și universitar au depus un efort imens în fața unui scepticism care a dominat de-a lungul deceniilor. Personal, am crezut în această realitate încă din 2014, când am inițiat modificarea legislativă cu privire la facilitățile fiscale pentru activități de cercetare-dezvoltare și am insistat pentru simplificarea administrativă. Această predictibilitate a încurajat companiile să își asume proiecte de cercetare pe termen lung, iar rezultatele se văd astăzi în cifre concrete: 2023: peste 200 milioane lei; 2024: peste 540 milioane lei; 2025: peste 1.600 milioane lei”, a notat Costoiu.

Rectorul susține că, în unele domenii, investițiile private au ajuns să fie principala sursă de finanțare a inovării și că această direcție ar trebui consolidată, nu întreruptă prin reduceri.

„În multe domenii, investițiile private în cercetare-dezvoltare reprezintă principala sursă de finanțare a inovării, adică depășesc finanțarea publică. Este o direcție pe care trebuie să o susținem consecvent”, a scris Mihnea Costoiu.

„Vreau ca acest mesaj să fie clar. Nu vorbim despre domenii pur teoretice, sau despre câteva proiecte restrânse care pot avea loc în viitorul îndepărtat. Vorbim despre formarea de specialiști în domenii de interes, ACUM. Vorbim despre locuri de muncă bine plătite, ACUM. Vorbim despre a avea o prezență în domenii despre care poate ați auzit câte ceva: IT, inteligență artificială, securitate cibernetică, tehnologii în industria automotive, tehnologii în sănătate, tranziție verde, microelectronică și multe altele. Toate acestea sunt domenii în care un număr mare de proiecte sunt realizate deja în parteneriat între companii și universități sau institute de cercetare. Mediul de afaceri a transmis un semnal clar: România poate deveni un pol regional de tehnologie și inovație dacă susținem consecvent cercetarea și parteneriatele cu universitățile. Când discutăm despre buget, este important să înțelegem că fiecare leu investit în universități și cercetare se întoarce în performanța industriei din țară, în locuri de muncă bine plătite, în competitivitate economică și în capacitatea noastră de a crea noi inițiative economice. Nu în anii viitori, ci începând din acest an”, a  subliniat acesta.

Totodată, rectorul Politehnicii afirmă că investițiile private nu pot acoperi singure nevoile sistemului, invocând infrastructura publică, laboratoarele universitare, resursa umană și transferul tehnologic, fără de care „potențialul” finanțării private ar putea rămâne nevalorificat.

„De aceea, este vital să înțelegem un lucru: banii privați nu pot face totul singuri. Investițiile private au nevoie de infrastructură publică modernă. Fără laboratoare performante în universități, fără o resursă umană înalt calificată și fără mecanisme clare de transfer tehnologic, potențialul acestor 1,6 miliarde de lei riscă să fie subutilizat”, a mai spus Mihnea Costoiu.

În final, rectorul cere ca bugetul pe 2026 să urmărească „alinierea” efortului public cu dinamica mediului privat.

„Soluția pentru bugetul anului 2026 nu este tăierea, ci alinierea efortului statului cu dinamica investițiilor private. Trebuie să continuăm consolidarea parteneriatelor dintre companii și universități și să stimulăm investițiile pe termen lung în infrastructura de cercetare. Este momentul să susținem domeniile de interes, nu doar să le tăiem finanțarea”, a conchis Costoiu.

Miroslav Lajčák, consilierul de securitate al premierului Slovaciei, Robert Fico, și-a dat demisia. Decizia vine în urma dezvăluirilor privind schimburile de mesaje pe care diplomatul le-ar fi avut cu Jeffrey Epstein, relatează Politico.. 

Într-un mesaj video publicat pe rețelele de socializare, Fico a confirmat acceptarea demisiei, afirmând că Slovacia pierde „o sursă incredibilă de experiență în diplomație și politică externă”, caracterizându-l pe Lajčák drept un „un diplomat remarcabil”. 

Miroslav Lajčák a anunțat că și-a dat demisia pentru a evita costuri politice pentru premier. Acesta a susținut că schimbul de corespondență cu Jeffrey Epstein a fost informal și lipsit de semnificație, anunțând: „Nu pentru că am făcut ceva criminal sau lipsit de etică, ci pentru ca el să nu suporte costuri politice pentru ceva ce nu are legătură cu deciziile sale”. 

Opoziția a cerut demisia acestuia, demers la care s-a alăturat și Partidul Național Slovac, parte a coaliției de guvernare, care a catalogat situația drept un risc pentru securitatea națională. 

Departamentul de Justiție a publicat vineri peste trei milioane de documente din dosarul Epstein, documente care menționează nume precum Steve Bannon sau Elon Musk. 

În tranzacțiile de după-amiază din New York, Bitcoin a scăzut cu 7% până la aproximativ 78.159 de dolari, cel mai redus nivel din aprilie 2025, informează Bloomberg.

Mișcarea a fost amplificată de lichiditatea redusă și de interesul limitat la cumpărare, iar scăderile s-au văzut și la alte monede importante: Ether a pierdut peste 10%, iar Solana peste 11%.

Vânzarea a redus cu aproximativ 111 miliarde de dolari valoarea totală a pieței cripto în ultimele 24 de ore.

Căderea vine după maximele din toamna lui 2025: în octombrie, Bitcoin a urcat în jurul a 125.000 de dolari, însă de atunci declinul cumulat a depășit 30%, pe fondul unui sentiment mai precaut în piețe și al incertitudinilor legate de reguli noi și de tensiuni geopolitice.

Într-un mesaj publicat pe X, Witkoff a preciat că omologul său rus, Kiril Dimtriev, „a avut întâlniri productive și constructive”. 

„Astăzi, în Florida, trimisul special rus Kirill Dmitriev a avut întâlniri productive și constructive în cadrul eforturilor de mediere ale SUA pentru promovarea unei soluții pașnice a conflictului din Ucraina”, a scris Witkoff, emisarul special al lui Donald Trump.

Din partea SUA, la negocieri au fost prezenți Witkoff, alături de Secretarul Trezoreriei americane, Scott Bessent, ginerele lui Trump, Jared Kushner și consilierul principal al Casei Albe, Josh Gruenbaum.

„Suntem încurajați de această întâlnire, care arată că Rusia depune eforturi pentru asigurarea păcii în Ucraina, și suntem recunoscători față de Donald Trump, care a jucat un rol esențial în căutarea unei păci durabile și de lungă durată”, scris Witkoff.

Negocierile de la Miami vin la doar o zi înaintea unei întâlniri bilaterale de la Abu Dhabi alături de partea rusă și ucraineană, care va avea loc duminică.

În cadrul următoarei runde de negocieri, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a precizat că Witkoff și Kushner nu vor fi prezenți. Cu toate acestea, el a vorbit despre o „prezență a SUA”.

„S-ar putea să fie o prezență a SUA, dar nu vor fi Steve (n.r. – Witkoff) și Jared (n.r. –Kushner)”, a declarat Rubio, citat de Ukrainska Pravda. 

Potrivit documentului citat de Reuters, SpaceX intenționează să trimită pe orbită până la 1 milion de sateliți care să exploateze energia solară în vedere dezvoltării inteligenței artificiale.

Depunerea documentului are loc după ce au apărut informații potrivit cărora Sși compania de inteligență artificială xAI poartă discuții pentru o posibilă fuziune, demers ce ar  accelera planurile SpaceX de a muta infrastructura AI în spațiu, în contextul competiției tot mai intense cu companii precum Google, Meta și OpenAI.

„Prin valorificarea directă a energiei solare aproape constante, cu costuri de operare sau întreținere reduse, acești sateliți vor atinge costuri și o eficiență energetică transformatoare, reducând în același timp semnificativ impactul asupra mediului asociat centrelor de date terestre”, se arată în cererea depusă de SpaceX la Comisia Federală de Comunicații. 

Este puțin probabil ca SpaceX să lanseze efectiv 1 milion de sateliți, întrucât în prezent existâ aproximativ 15.000 de sateliți pe orbită. 

Planul se bazează în mare măsură pe racheta Starship, vehiculul reutilizabil de nouă generație al companiei. „Din fericire, dezvoltarea unor vehicule de lansare complet reutilizabile, precum Starship, care pot lansa milioane de tone de masă pe an pe orbită atunci când sunt lansate cu o viteză mare, înseamnă că potențialul de procesare pe orbită poate atinge o scară și o viteză fără precedent în comparație cu construcțiile terestre, cu un impact semnificativ redus asupra mediului”. 

Într-un interviu acordat publicației cehe, iROZHLAS, citate de Ukrainska Pravda, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski a mărturisit că este greu de stabilit încotro se vor îndrepta negocierile.

„Etapa finală este cea mai dificilă și, în acest moment, nu știm dacă suntem foarte aproape de un rezultat sau, dimpotrivă, deloc. Este greu de spus.

Ne bazăm pe garanțiile de securitate oferite de Statele Unite, iar un document în acest sens a fost deja pregătit. Ne bazăm, de asemenea, pe garanțiile de securitate oferite de Europa. Și acolo aproape totul este pregătit, dar documentul nu a fost încă aprobat de parlamente sau de Congresul SUA.

Așa cum am spus și înainte, nu știm cu certitudine dacă aceasta este etapa finală și mai avem doar puțin de parcurs sau dacă vom continua să colaborăm cu multe țări pentru a obține garanții de securitate fiabile”, a declarat Zelenski pentru publicația cehă.

Zelenski a mai precizat că un pachet de măsuri pentru redresarea Ucrainei este important.

„Potențialii investitori trebuie să știe că Ucraina va avea garanții de securitate și că Războiul nu va reîncepe. Ei vor să vină și să investească, și cred că este o viziune realistă. Așadar, mai avem de lucru în această privință”, a declarat președintele ucrainean.

Acesta a mai precizat că există un plan în 20 de puncte pentru a pune capăt războiului.

„Există aceste probleme foarte dureroase pe care le-ați menționat, referitoare la integritatea teritorială. Vreau să subliniez că, în opinia mea, numai un șef de stat poate rezolva aceste probleme”, a spus Zelenski.

Președintele SUA, Donald Trump, premierul israelian Benjamin Netanyahu și lideri europeni „provoacă, creează diviziuni și au furnizat resurse, atrăgând în această mișcare și unii oameni nevinovați”, a declarat Pezeshkian într-o intervenție la televiziunea de stat, conform Politico.

Pezeshkian a adăugat că manifestațiile nu au fost doar un protest social, ci un efort coordonat de a semăna diviziune. „Toată lumea știe că problema nu a fost doar un protest social”, a spus el.

Protestele, izbucnite la sfârșitul anului 2025, după o deteriorare puternică a economiei iraniene, au fost întâmpinate de o represiune guvernamentală brutală, care a inclus arestări în masă, ucideri și o întrerupere a internetului.

Mai multe organizații pentru drepturile omului afirmă că mii de oameni au fost uciși sau reținuți. Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a convocat o sesiune de urgență, notând că violențele împotriva protestatarilor din ultimele săptămâni sunt cele mai sângeroase de la revoluția islamică din 1979.

Trump le-a promis în repetate rânduri protestatarilor că „ajutorul este pe drum”. În ultimele săptămâni, Trump a avertizat asupra unei posibile acțiuni militare ca răspuns la represiune.

Uniunea Europeană a desemnat joi Corpul Gardienilor Revoluției Islamice drept organizație teroristă, în urma represiunii. „Represiunea nu poate rămâne fără răspuns”, a scris pe X șefa diplomației UE, Kaja Kallas.