După primele două meciuri din competiție, România ocupă locul al doilea în grupă, cu două puncte. Echipa pregătită de selecționerul Ovidiu Mihăilă a pierdut la debut, în deplasare, cu Norvegia, scor 27-29. Dar, s-a impus la Craiova în fața Poloniei, cu 34-29, meci în care Sorina Grozav a marcat opt goluri din zece aruncări.
În clasamentul grupei, Norvegia conduce cu patru puncte, urmată de România și Polonia, ambele cu câte două puncte. Slovacia ocupă ultimul loc, fără punct.
Slovacia a pierdut până acum ambele meciuri disputate: 20-28 cu Polonia și 19-31 cu Norvegia.
Partida retur dintre România și Slovacia este programată duminică, de la ora 19:00, la Bistrița. Primele două clasate din grupă se vor califica în Final Four-ul competiției.
Lotul României pentru dubla cu Slovacia:
Portari: Yuliya Dumanska (Minaur), Diana Ciucă (Rapid), Bianca Curmenț (Corona Brașov)
Linia de 9 metri: Alisia Boiciuc, Sorina Grozav (Corona Brașov), Cristina Laslo, Ștefania Stoica (Gloria Bistrița), Diana Lixăndroiu, Elena Roșu (Dunărea Brăila), Rebeca Necula (SCM Rm. Vâlcea)
Extreme: Gabriela Dumitrașcu (Corona Brașov), Mihaela Mihai, Alexandra Szoke (CSM București), Orsolya Mozes (SCM Craiova), Beatrice Raicea (Dunărea Brăila)
Pivoți: Lorena Ostase, Yaroslava Burlachenko (Gloria Bistrița), Sonia Vasiliu (CSM Slatina)
Ca urmare a operațiunilor militare recente, autoritățile de la Tel Aviv au implementat protocoale stricte de securitate pentru cetățeni și companii. Comandamentul militar responsabil cu protecția civilă a decis suspendarea cursurilor școlare și interzicerea adunărilor publice, scrie The Times of Israel.
În prezent, majoritatea afacerilor și-au suspendat activitatea, cu excepția celor considerate vitale pentru funcționarea statului. În acest context, angajaților le este recomandat să lucreze de la distanță. Deplasările sunt permise doar în cazuri de strictă necesitate.
Ministerul Finanțelor cere o relaxare a restricțiilorDirectorul general al Ministerului Finanțelor, Ilan Rom, a adresat o solicitare oficială structurilor militare de securitate. El a cerut o relaxare a măsurilor începând cu această săptămână. A subliniat și că un blocaj prelungit al economiei implică costuri enorme, aratând importanța găsirii unui echilibru între nevoia de siguranță și necesitatea funcționării sistemului economic.
În momentul de față, alerta de securitate ridicată permite doar funcționarea sectoarelor esențiale. Acest fapt a dus la o scădere dramatică a cifrei de afaceri pentru majoritatea companiilor.
Redeschiderea parțială, o soluție pentru limitarea pagubelorOficialii din domeniul economic propun adoptarea unui nivel de alertă mai scăzut. Acesta ar permite reluarea parțială a muncii în spațiile care beneficiază de adăposturi de protecție în proximitate.
Prin implementarea acestui scenariu, pierderile economice ar putea fi reduse la jumătate, costurile ajungând la aproximativ 1,5 miliarde de dolari pe săptămână. Liderii din sectorul privat consideră că reluarea activității este crucială nu doar pentru finanțe, ci și pentru moralul și echilibrul psihologic al populației active.
Sistemul economic al Israelului a fost deja supus unor presiuni uriașe în ultimii ani din cauza tensiunilor constante din regiune. Extinderea conflictului cu Iranul amenință să agraveze situația pieței muncii și a finanțelor publice, în special dacă măsurile restrictive vor fi menținute pe termen lung.
Cazul a început în luna octombrie a anului trecut după ce tânăra a susținut că ar fi hărțuită în mediul online de un cadru didactic. În urma plângerii, a fost deschis un dosar penal pentru infracțiunea de hărțuire.
Presupusa victimă a depus mai multe mesaje și capturi de ecran care ar fi reprezentat amenințări, fapt ce a determina autoritățile să extindă cercetările și pentru „amenințare” și „influențarea declarațiilor”.
În luna februarie, polițiștii au dispus ridicarea telefonului mobil al tinerei, în vederea efectuării unor verificări tehnice de specialitate.
„Aceasta a sesizat prin S.N.U.A.U. 112 faptul că ar i-ar fi fost reținut în mod abuziv telefonul de un polițist. Sesizarea a fost înaintată procurorului competent, care, în urma verificărilor efectuate, a dispus respingerea solicitării, constatând că activitățile s-au desfășurat cu respectarea dispozițiilor legale”, se arată în informarea emisă de IPJ Olt.
În urma verificărilor realizate de autorități., s-a constată că tânăra a creat și utilizat conturi fictive de pe care își trimitea singură mesaje amenințătoare, pe care ulterior le prezenta poliției drept probe împotriva profesorului.
Tânără a fost audiată luni și și-a recunoscut fapta, astfel Poliția a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de aceasta, sub infracțiunea de „inducerea în eroare a organelor judiciare”.
În aceste domenii au intrat în incapacitate de plată 5.824 de firme, dintr-un total de 7.553 de insolvențe la nivelul întregii economii, arată datele din raport, scrie Ziarul Financiar.
Specialiștii explică avansul riscului de insolvență prin tensiuni de lichiditate și degradarea comportamentului de plată, în special în sectoarele dependente de plățile statului, precum lucrările de construcții, dar și în cele influențate direct de consumul privat.
„Riscul de insolvenţă a crescut semnificativ pentru acele sectoare în care lichiditatea este condiţionată (…) de comportamentul de plată al statului român (…) dar şi pentru acele sectoare care depind de comportamentul de consum privat”, a declarat Bogdan Nichişoiu, regional (Central & Eastern Europe) enhanced information manager la Coface.
Concentrarea insolvențelor în câteva industrii trebuie corelată și cu numărul mare de actori economici din fiecare sector, notează raportul. Comerțul este principala „industrie” a României atât ca volum de activitate, cât și ca număr de firme, incluzând de la retail și angro până la auto și distribuție farma. În total economie existau aproape 1,7 milioane de firme active juridic în 2024 (companii și PFA-uri), iar 422.000 declarau comerțul ca activitate, ceea ce înseamnă aproximativ un sfert din total.
Per ansamblu, numărul insolvențelor a crescut cu 3,8% în 2025, la un maxim al ultimilor ani, potrivit Coface. Totodată, numărul companiilor mari intrate în insolvență – cele cu cifră de afaceri de peste 0,5 milioane euro în 2024 – a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani: 684 în 2025, față de 610 în 2024. Coface califică evoluția drept „un semnal de alarmă”.
Pe segmentul măsurilor de prevenție, anul trecut au fost deschise 221 de proceduri de concordat preventiv, de peste două ori mai multe decât în anul anterior.
În privința contextului, Coface menționează impactul conflictului din Ucraina și al tensiunilor din Orientul Mijlociu, alături de presiunea angajamentului guvernamental de reducere a deficitului bugetar. Pentru 2026, compania anticipează că dinamica economiei va rămâne afectată de inflația ridicată, politica fiscală restrictivă, scăderea consumului privat și riscurile geopolitice, subliniind însă că mediul de afaceri din România rămâne „dinamic”, cu o capacitate ridicată de regenerare.
