Temperaturile extreme au crescut riscurile pentru sănătatea populației, în timp ce râurile europene au înregistrat cele mai scăzute debite din ultimele peste trei decenii.
Datele Copernicus arată că 52% din suprafața Europei a fost expusă în această vară unui nivel „foarte ridicat” de stres termic, cea mai mare proporție înregistrată de când există astfel de măsurători.
Copernicus definește acest nivel drept condiții în care temperatura resimțită de organism ajunge la cel puțin 38 de grade Celsius.
Stresul termic apare atunci când combinația dintre temperatură ridicată și umiditate împiedică organismul să se răcească suficient prin transpirație. În aceste condiții, corpul poate ajunge să acumuleze căldură într-un ritm mai rapid decât o poate elimina, potrivit Reuters.
Fenomenul nu reprezintă doar un disconfort provocat de temperaturile ridicate. Expunerea prelungită poate avea consecințe serioase asupra organismului.
Ce se întâmplă cu organismul în timpul stresului termicPrintre simptomele asociate stresului termic se numără creșterea ritmului cardiac, greața și amețeala. În situații severe, expunerea la temperaturi extreme poate duce la insolație, o afecțiune care poate pune viața în pericol.
Riscul este mai mare în cazul persoanelor care petrec mult timp în aer liber, în special atunci când temperaturile rămân ridicate pentru perioade îndelungate.
Printre categoriile vulnerabile se numără lucrătorii care își desfășoară activitatea în aer liber, persoanele în vârstă și oamenii cu anumite afecțiuni, inclusiv boli cardiovasculare și diabet.
Europa de Vest a avut cea mai călduroasă vară din istoria măsurătorilorEuropa de Vest a înregistrat în această vară cea mai ridicată temperatură medie pentru sezon de când există măsurători, potrivit Copernicus.
În această regiune au fost consemnate 13 zile cu stres termic „foarte ridicat”, în condițiile în care temperatura resimțită a depășit pragul de 38 de grade Celsius.
Datele oferă o imagine asupra extinderii fenomenului: nu a fost vorba doar despre episoade izolate de caniculă, ci despre perioade în care suprafețe foarte mari ale continentului au fost expuse unor condiții dificile pentru organism.
Căldura extremă nu afectează doar oameniiEfectele temperaturilor ridicate au fost vizibile și asupra resurselor de apă.
Potrivit Copernicus, râurile Europei au înregistrat în această vară cele mai mici debite din ultimii peste 30 de ani.
Debitele reduse ale râurilor pot avea consecințe asupra ecosistemelor, agriculturii, transportului fluvial și disponibilității apei.
Temperaturile ridicate și perioadele cu precipitații reduse pot contribui la scăderea nivelului apei, în timp ce evaporarea este accelerată de căldură.
Europa se încălzește mai rapid decât alte continenteOrganizația Meteorologică Mondială (WMO) a avertizat că Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid din lume, fenomen asociat schimbărilor climatice provocate de activitățile umane.
Creșterea temperaturilor medii contribuie la intensificarea riscului de episoade de căldură extremă și la apariția unor perioade în care organismul uman este expus unor condiții tot mai dificile.
Datele Copernicus pentru această vară se înscriu astfel într-un context mai larg al modificării climatului european.
Ce înseamnă recordul pentru EuropaRecordul de 52% din continent expus stresului termic foarte ridicat arată amploarea condițiilor extreme înregistrate în această vară.
Pentru populație, implicațiile sunt directe: perioadele cu temperaturi și umiditate ridicate pot pune presiune suplimentară asupra organismului, în special în cazul persoanelor vulnerabile.
În același timp, scăderea debitelor râurilor arată că efectele temperaturilor extreme depășesc sfera sănătății publice și se răsfrâng asupra mediului și resurselor de apă.
De la începutul anului, au fost raportate cel puțin 17 atacuri asupra navelor comerciale, iar mai multe echipaje au fost luate ostatice, scrie Il Post. Revenirea fenomenului are legătură cu războiul din Orientul Mijlociu, dar și cu situația economică și de securitate din Somalia.
Pirateria revine după ani de relativă linișteÎn 2026, pirații somalezi au atacat nave comerciale cu o frecvență care nu a mai fost întâlnită de peste zece ani. Cel puțin 17 atacuri au fost raportate de la începutul anului. Potrivit BBC, cel puțin șase nave au fost capturate.
Pirații au luat ostatici membri ai echipajelor și au cerut răscumpărări pentru eliberarea lor. Unul dintre cele mai grave cazuri a fost cel al petrolierului Honour 25, capturat în aprilie. Cinci marinari aflați la bord au fost uciși. Nava a fost eliberată abia pe 29 septembrie de poliția maritimă din Puntland, regiunea autonomă din nord-estul Somaliei. Fenomenul este departe de amploarea atinsă în trecut. Între 2005 și 2012, Somalia a devenit unul dintre principalele centre mondiale ale pirateriei maritime.
Five Killed as Puntland Forces Retake Hijacked Tanker Honour 25 Off Somalia — Three Pakistanis Among the Dead
Puntland Maritime Police Force has taken control of the Palau-flagged oil tanker MT Honour 25 (also reported as Honor 25 / Honour 25) after an operation off the Bandar…
— Muhammad Fahad (@myrules_fahad) September 29, 2026
În acea perioadă au fost capturate 149 de nave, iar peste 3.700 de marinari au fost luați ostatici, potrivit datelor Băncii Mondiale. Companiile maritime plăteau atunci, în medie, aproximativ 50 de milioane de dolari pe an sub formă de răscumpărări.
Pentru a opri atacurile au fost desfășurate misiuni militare internaționale. Una dintre ele este condusă de Uniunea Europeană și include și militari italieni. O altă misiune este condusă de Statele Unite. Operațiunile au avut efect. După 2013, pirateria somaleză a devenit aproape inexistentă. Atacurile au început să reapară sporadic începând din 2023. În 2026, însă, ritmul lor a crescut considerabil.
Războiul din Orientul Mijlociu a creat o nouă oportunitateUna dintre explicațiile pentru această revenire este schimbarea priorităților militare în regiune. După începerea bombardamentelor americane și israeliene asupra Iranului, la sfârșitul lunii februarie, unele guverne au mutat nave și resurse care erau folosite pentru combaterea pirateriei spre zonele afectate direct de război.
Printre acestea se află strâmtoarea Ormuz și Marea Roșie. Iranul a blocat strâmtoarea Ormuz ca instrument de presiune, iar rebelii Houthi din Yemen și-au intensificat atacurile asupra navelor din Marea Roșie. Situația a modificat și rutele comerciale. Unele nave au ajuns să folosească trasee mai apropiate de coastele Somaliei. Pentru pirați, acest lucru înseamnă mai multe ținte accesibile.
Golful Aden, Yemen: Nava Marlin Luanda, în flăcări în Golful Aden după ce ar fi fost lovită de o rachetă antinavă lansată dintr-o zonă a Yemenului controlată de Houthi. (Sursă imagine: Marina Indiei/ZUMA Wire)
Totodată a crescut și prețul petrolului. Pentru pirați, navele petroliere au devenit astfel mai atractive. O încărcătură mai valoroasă poate permite solicitarea unei răscumpărări mai mari. Petrolierul Honour 25 este unul dintre cazurile care ilustrează această schimbare. În același timp, pirații somalezi dispun acum de mijloace mai bune decât în urmă cu 15-20 de ani.
Au arme mai puternice și telefoane prin satelit. Pot opera mai departe de coastă și pot ataca nave aflate în Oceanul Indian. Autoritățile somaleze au susținut că o parte dintre aceste capacități provin din cooperarea cu rebelii Houthi. Această acuzație este prezentată de autorități și nu este stabilită ca fapt independent în materialul sursă.
Somalia nu își poate proteja eficient apele teritorialeRevenirea pirateriei are însă și cauze interne. Somalia rămâne una dintre cele mai sărace țări din lume, iar guvernul central are dificultăți în exercitarea autorității asupra întregului teritoriu.
Garda de coastă și marina sunt reduse numeric și dispun de resurse limitate. Nici autoritățile din Puntland nu au suficiente nave pentru a patrula eficient zona. Forțele de securitate somaleze sunt implicate și în combaterea unor organizații precum Statul Islamic și al-Shabaab, care controlează anumite teritorii.
În paralel, situația economică s-a deteriorat. Prețurile alimentelor, îngrășămintelor și carburanților au crescut puternic. Comunitățile de pescari de pe coastă sunt printre cele mai vulnerabile. Pescarii locali se confruntă și cu activitatea unor nave străine de pescuit, în special din China, care exploatează resursele din apele somaleze. Într-o țară cu instituții maritime slabe, aceste comunități au rămas cu puține mijloace pentru a-și proteja sursele de venit.
Pirateria este legată și de criza economicăÎn ultimii ani, Somalia a devenit mai dependentă de ajutorul extern într-un moment în care nevoile populației au crescut. Statele Unite au fost principalul donator extern al Somaliei în perioada administrației Biden. În 2024, Washingtonul a oferit peste un miliard de dolari sub formă de ajutor umanitar și cooperare, inclusiv în domeniul militar.
Reducerea programelor americane de cooperare decisă în timpul administrației Trump a afectat ulterior o parte importantă a acestor programe, potrivit sursei citate. Revenirea pirateriei este astfel rezultatul mai multor factori care s-au suprapus în 2026. Războiul din Orientul Mijlociu a mutat resurse militare, a modificat rutele comerciale și a crescut valoarea unor încărcături. În același timp, Somalia se confruntă cu instituții maritime slab dotate, insecuritate și probleme economice.
Schimbarea înseamnă o dimineață cu mai multă lumină, dar și seri în care se întunecă mai devreme. Deși mutarea acelor pare un gest simplu, schimbarea orei influențează somnul, rutina zilnică și modul în care ne raportăm la lumina naturală.
Când se schimbă ora în România în 2026În România, ora de iarnă 2026 va începe în noaptea de 24 spre 25 octombrie. La ora 4:00, ceasurile vor fi date înapoi la ora 3:00.
Asta înseamnă că noaptea respectivă va avea, practic, 25 de ore, iar cei care dorm la acea oră vor beneficia de o oră suplimentară de somn.
Telefoanele, calculatoarele și majoritatea ceasurilor conectate la internet fac automat această modificare. În cazul ceasurilor analogice sau al unor dispozitive care nu actualizează automat ora, schimbarea trebuie făcută manual.
Trecerea la ora de iarnă are loc în ultima duminică din octombrie, în timp ce revenirea la ora de vară are loc în ultima duminică din martie.
Ora de iarnă vs. ora de vară: care este diferențaDiferența este simplă: ora de vară este cu o oră înaintea orei standard, iar ora de iarnă reprezintă revenirea la ora standard.
De exemplu, dacă înainte de schimbarea din octombrie ceasul arată 8:00, după revenirea la ora standard va fi 7:00.
Important este însă că nu se schimbă timpul fizic și nici durata zilei. Soarele nu răsare și nu apune „mai devreme” din cauza ceasului. Se schimbă doar felul în care ora oficială este raportată la momentele de răsărit și apus.
Cu alte cuvinte, aceeași lumină naturală este distribuită diferit în raport cu programul nostru.
De ce a fost introdusă ora de varăIdeea trecerii la ora de vară este legată în principal de folosirea mai eficientă a luminii naturale.
Prin mutarea ceasurilor cu o oră înainte primăvara, lumina zilei ajunge să fie prezentă mai mult timp în intervalul în care oamenii sunt activi după-amiaza și seara.
În schimb, diminețile devin mai întunecate.
În perioada de iarnă se revine la ora standard, astfel încât lumina naturală să fie disponibilă mai devreme dimineața.
Sistemul a fost adoptat în diferite forme de mai multe țări și de-a lungul timpului a avut legătură inclusiv cu obiectivul de a reduce consumul de energie. Beneficiile economice și energetice ale schimbării orei au fost însă analizate și contestate în numeroase studii, iar efectele diferă în funcție de climă, stil de viață și consumul de energie.
Ce se întâmplă cu somnul când dăm ceasurile înapoiTrecerea la ora de iarnă este, în general, considerată mai ușor de tolerat decât trecerea la ora de vară, deoarece ceasul este dat înapoi cu o oră.
Practic, dacă o persoană se culcă și se trezește la aceeași oră indicată de ceas, în noaptea schimbării poate avea o oră suplimentară de somn.
Totuși, organismul nu funcționează exclusiv după ceasul de pe perete.
Ceasul biologic, cunoscut și sub denumirea de ritm circadian, este influențat puternic de lumină. Schimbarea bruscă a programului oficial poate necesita o perioadă de adaptare.
Pentru unele persoane, acest lucru poate însemna câteva zile în care ora de culcare sau cea de trezire nu mai coincide perfect cu senzația naturală de somn.
De ce ni se pare că se întunecă atât de devremeUnul dintre cele mai vizibile efecte ale trecerii la ora de iarnă este apariția întunericului mai devreme seara.
După revenirea la ora standard, apusul va fi afișat de ceas cu aproximativ o oră mai devreme decât înaintea schimbării.
De exemplu, o oră de apus care înainte era în jurul valorii de 18:00 poate ajunge să fie în jurul orei 17:00 după schimbarea orei, în funcție de dată și localitate.
Soarele nu își schimbă însă programul pentru că noi schimbăm ceasurile. Este aceeași succesiune astronomică, doar că ora oficială se modifică.
Pe măsură ce ne apropiem de solstițiul de iarnă, zilele continuă oricum să fie mai scurte, indiferent de schimbarea orei.
Ce se schimbă pentru români după trecerea la ora de iarnăPentru cei mai mulți oameni, schimbarea este observată în primul rând în rutina zilnică.
Dimineața, va exista mai multă lumină naturală la aceeași oră indicată de ceas, în timp ce seara întunericul va apărea mai devreme.
Asta poate influența:
Pentru cei care pleacă dimineața devreme la serviciu, lumina suplimentară de dimineață poate fi un avantaj. Pentru cei care termină programul după-amiaza, faptul că se întunecă mai devreme poate fi mai vizibil.
Ora de vară și ora de iarnă nu schimbă durata zileiEste una dintre cele mai frecvente confuzii.
Schimbarea orei nu face ziua mai lungă sau mai scurtă.
Durata perioadei de lumină naturală este determinată de poziția Pământului față de Soare și de latitudinea locului.
În octombrie, zilele sunt deja în scădere deoarece ne apropiem de iarnă. Mutarea ceasului cu o oră doar schimbă momentul în care răsăritul și apusul sunt înscrise pe cadran.
Astfel, după trecerea la ora de iarnă, nu „pierdem” o oră de lumină. Lumina este doar raportată la alte ore ale zilei.
De ce România încă schimbă oraÎn Europa există de mai mulți ani discuții privind renunțarea la schimbarea sezonieră a orei. La nivelul Uniunii Europene, eliminarea schimbării orei a fost discutată și propusă, însă sistemul sezonier nu a fost eliminat.
Prin urmare, în 2026, România continuă să treacă de la ora de vară la ora standard la sfârșitul lunii octombrie și invers la sfârșitul lunii martie.
Pentru moment, românii trebuie astfel să țină cont în continuare de cele două schimbări anuale.
Ora de iarnă vs. ora de vară: ce trebuie să rețiiDiferența dintre cele două sisteme poate fi rezumată foarte simplu:
Ora de vară: ceasurile sunt date înainte cu o oră, iar lumina este „mutată” spre seară în raport cu ora oficială.
Ora de iarnă: ceasurile sunt date înapoi cu o oră, revenindu-se la ora standard, ceea ce înseamnă mai multă lumină dimineața și întuneric mai devreme seara.
În 2026, trecerea la ora de iarnă va avea loc în noaptea de 24 spre 25 octombrie, când ora 4:00 va deveni ora 3:00.
Numărul urșilor bruni din țară a ajuns la aproximativ 308.000, mai mult decât dublu față de nivelul înregistrat în urmă cu trei decenii, notează Sky News.
Autoritățile ruse iau în calcul majorarea cotelor de vânătoare pentru urșii bruni, stabilirea unor limite regionale privind populația și acordarea unor atribuții suplimentare autorităților locale pentru gestionarea animalelor.
Creșterea populației de urși este asociată, printre altele, cu iernile mai scurte și mai blânde din ultimele decenii.
Urșii bruni din Rusia au ajuns la 308.000 de exemplarePotrivit autorităților ruse, populația de urși bruni din Rusia a crescut de peste două ori în aproximativ 30 de ani. Situația este considerată tot mai dificilă în regiunile în care oamenii intră frecvent în contact cu animalele sălbatice.
Guvernul analizează posibilitatea modificării cotelor de vânătoare și introducerii unor limite privind numărul de urși care pot exista în anumite regiuni. De asemenea, autoritățile vor să identifice zonele care au nevoie de finanțare suplimentară pentru gestionarea problemei.
Vicepremierul rus Dmitri Patrușev a declarat că, pe măsură ce populația de urși crește, se înmulțesc și problemele provocate de interacțiunea dintre oameni și animale.
„Sunt necesare măsuri sistemice pentru a asigura coexistența în siguranță a oamenilor și animalelor și pentru a menține echilibrul necesar”, a afirmat oficialul.
Urșii bruni au atacat oameni în mai multe regiuni din RusiaUnul dintre cele mai recente incidente a avut loc în Siberia, unde o femeie a fost atacată mortal de un urs chiar în grădina locuinței sale. Siberia găzduiește aproape 27.000 de urși bruni.
În orașul Krasnoiarsk, anchetatorii au deschis săptămâna trecută un dosar penal care vizează ministerul regional al Mediului. Autoritățile susțin că instituția ar fi dat dovadă de neglijență, iar șapte persoane au murit în urma unor atacuri produse în luna septembrie.
Un alt caz grav a avut loc în august, în regiunea Altai. Un urs a atacat doi turiști aflați într-un cort. Animalul a târât afară o femeie în vârstă de 29 de ani, a ucis-o și ulterior i-ar fi îngropat trupul în pădure.
În regiunea siberiană Tuva, antrenorul de hochei Alexander Kuzmenko, tatăl jucătorului din NHL Andrei Kuzmenko, a fost ucis de un urs în timp ce se afla la pescuit, luna trecută.
Rusia susține că atacurile urșilor nu sunt neobișnuiteMinisterul rus al Mediului încearcă însă să tempereze îngrijorarea provocată de numărul recent de incidente. Instituția a declarat pentru RBC că în ultimii ani au fost înregistrate, în medie, între 20 și 30 de atacuri ale urșilor asupra oamenilor în fiecare an.
Potrivit ministerului, singura creștere considerată cu adevărat neobișnuită a fost în 2014, când au fost raportate 166 de cazuri.
Autoritățile susțin că răspândirea rapidă a informațiilor prin intermediul telefoanelor mobile și al rețelelor sociale poate crea impresia că atacurile sunt mai frecvente decât în trecut.
Cu toate acestea, numărul mare de urși bruni și incidentele mortale recente au determinat autoritățile să analizeze noi măsuri pentru controlul populației și reducerea riscului de atacuri.
Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a descris situația drept o „neînțelegere diplomatică” și a transmis că autoritățile de la Kiev lucrează pentru soluționarea rapidă a disputei.
„Nu aș vrea să numesc acest lucru un incident. Să spunem că este o neînțelegere diplomatică”, a declarat Sybiha, potrivit presei ucrainene, conform Reuters.
Ucraina încearcă să repare relațiile cu Coreea de SudPreședintele Volodîmîr Zelenski a dezvăluit săptămâna trecută, în timpul discursului susținut la Adunarea Generală a ONU, că cei doi prizonieri nord-coreeni au fost trimiși în Coreea de Sud.
Anunțul a provocat nemulțumirea autorităților de la Seul, care doreau ca transferul să rămână confidențial. Biroul prezidențial sud-coreean a cerut în această săptămână explicații și scuze din partea Ucrainei pentru dezvăluirea informației.
Un oficial sud-coreean a declarat că Seulul a dorit păstrarea secretului în principal din motive de securitate, diplomatice și umanitare. Printre preocupări s-au numărat siguranța celor doi soldați nord-coreeni și a familiilor acestora.
Ministrul ucrainean de Externe a subliniat că Seulul este un partener important pentru Kiev și și-a exprimat speranța că disputa va fi soluționată în perioada următoare.
Ucraina a capturat doi soldați nord-coreeni în 2025Cei doi soldați nord-coreeni au fost capturați de forțele ucrainene în ianuarie 2025. Ei au fost primii militari nord-coreeni capturați în viață de Ucraina de la intrarea Phenianului în războiul împotriva Ucrainei, unde sprijină Rusia.
Coreea de Nord a încheiat un parteneriat strategic cu Rusia care include și un pact de apărare reciprocă. Phenianul a trimis, potrivit estimărilor, aproximativ 14.000 de militari pentru a sprijini forțele ruse în operațiunile menite să alunge trupele ucrainene din regiunea Kursk.
Situația celor doi prizonieri a devenit astfel un subiect sensibil atât pentru Ucraina, cât și pentru Coreea de Sud, în condițiile în care Seulul urmărește îndeaproape implicarea militară a Phenianului în conflictul din Ucraina.
Ucraina și Coreea de Sud încearcă să depășească disputaZelenski a declarat în această săptămână că peste 8.000 de militari nord-coreeni s-ar afla în continuare în Rusia și că alți aproximativ 10.000 sunt antrenați pentru o posibilă viitoare desfășurare.
Afirmațiile privind transferul celor doi prizonieri și reacția Coreei de Sud au deschis însă o dispută diplomatică între Kiev și Seul.
Christa Pike, în vârstă de 50 de ani, se afla joi într-un spital din Nashville, unde primea îngrijiri medicale, au anunțat avocații săi.
Tentativa de execuție a avut loc miercuri, la Riverbend Maximum Security Institution. Pike ar fi trebuit să fie prima femeie executată în Tennessee în mai bine de două secole, scrie Reuters.
Execuție eșuată în Tennessee, după două injecții letalePotrivit avocaților lui Christa Pike, autoritățile penitenciare i-au administrat două seringi cu pentobarbital, un barbituric utilizat începând din 2024 de Tennessee în protocolul de execuție prin injecție letală.
Într-un document depus în instanță, avocații au susținut că administrarea substanțelor i-a provocat lui Pike „o agonie inutilă”, fără ca execuția să fie dusă la capăt.
Ulterior, procedura a fost oprită, iar femeia a fost transportată cu ambulanța la un spital din Nashville.
„Christa este în viață chiar acum”, a declarat unul dintre avocații săi, Randall Spivey, în cadrul unei conferințe de presă. Acesta a precizat că echipa juridică nu avea, la acel moment, informații complete despre prognosticul medical al femeii.
Reprezentanții Departamentului de Corecție din Tennessee nu au oferit detalii despre starea de sănătate a lui Pike.
Execuție eșuată: guvernatorul Tennessee suspendă execuțiileGuvernatorul statului Tennessee, Bill Lee, care respinsese luni cererea lui Pike de comutare a pedepsei cu moartea în închisoare pe viață, a anunțat suspendarea tuturor execuțiilor programate în stat pentru restul anului.
Lee a dispus și o analiză externă a tentativei eșuate de execuție.
„Este o tragedie și este profund tulburător pentru mine că acest lucru s-a întâmplat în acest stat”, a declarat guvernatorul, citat de Reuters.
Execuția lui Pike a fost a doua tentativă de execuție prin injecție letală care a avut loc în Tennessee în acest an.
Incidentul readuce în atenție dificultățile cu care se confruntă unele state americane în aplicarea pedepselor capitale, inclusiv problemele legate de protocoalele de injecție letală și de găsirea unor metode alternative de execuție.
Christa Pike, condamnată la moarte pentru o crimă comisă în adolescențăChrista Pike a fost condamnată la moarte în anii 1990, după ce un juriu a găsit-o vinovată de uciderea unei colege.
Pike avea 18 ani în ianuarie 1995, când, împreună cu iubitul ei în vârstă de 17 ani, Tadaryl Shipp, și o altă persoană, a atras-o pe Colleen Slemmer, în vârstă de 19 ani, într-o zonă împădurită din apropierea centrului profesional Job Corps din Knoxville.
Potrivit relatărilor despre caz, Slemmer a fost torturată și ucisă. Pike și Shipp au recunoscut implicarea în crimă și au fost condamnați pentru omor de gradul întâi.
Cazul lui Pike a generat acum noi reacții privind aplicarea pedepsei capitale în Statele Unite. Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a declarat că suferința fizică și psihică provocată de tentative repetate și eșuate de execuție este „crudă” și a susținut abolirea pedepsei cu moartea în SUA.
Potrivit unui comunicat al autorității, noile reglementări urmăresc să stabilească un cadru mai clar pentru custodia activelor digitale deținute de fonduri și consilierii de investiții.
SEC propune un cadru pentru custodia activelor cryptoPreședintele SEC, Paul Atkins, a declarat că noile reguli ar urma să ofere fondurilor de investiții și consilierilor financiari o modalitate clară de a respecta legislația atunci când gestionează și păstrează active crypto, potrivit Reuters.
„Noile reglementări ar oferi un cadru de reglementare clar pentru custodia activelor crypto”, a transmis Atkins într-o declarație.
Potrivit acestuia, propunerea ar crea o cale conformă cu legislația pentru consilierii de investiții și fondurile care dețin astfel de active, într-un domeniu în care, până în prezent, autoritatea consideră că au existat incertitudini.
SEC vrea reguli mai clare pentru fondurile care dețin criptomonedePropunerea vine în contextul în care activele digitale au devenit tot mai prezente în sectorul financiar american, iar administratorii de fonduri trebuie să respecte cerințe privind păstrarea și protejarea activelor clienților.
Custodia reprezintă modul în care activele unui fond sunt păstrate și protejate, inclusiv prin intermediul unor entități specializate. În cazul criptomonedelor, această activitate presupune particularități suplimentare, având în vedere natura digitală a activelor și utilizarea portofelelor și a cheilor criptografice.
SEC susține că noile reguli ar putea oferi participanților de pe piață mai multă claritate cu privire la obligațiile pe care le au atunci când gestionează active crypto în cadrul reglementărilor federale privind valorile mobiliare.
Propunerea este parte a eforturilor autorității americane de a clarifica modul în care legislația privind valorile mobiliare se aplică sectorului activelor digitale.
Un nou studiu realizat de cercetători din Coreea de Sud indică o legătură între tensiunea arterială ridicată și degradarea cartilajului articular, potrivit Science Alert.
Cercetarea, coordonată de o echipă de la Chonnam National University, propune o nouă explicație pentru modul în care se dezvoltă artroza, o afecțiune care apare frecvent odată cu înaintarea în vârstă și care reprezintă una dintre principalele cauze ale dizabilității în rândul adulților vârstnici.
Hipertensiunea și artroza ar putea fi legate printr-un hormonArtroza este asociată în mod tradițional cu uzura progresivă a cartilajului, țesutul care protejează suprafețele articulare și permite o mișcare lină a oaselor. Pe măsură ce acest cartilaj se degradează, oasele ajung să se frece între ele, ceea ce poate provoca durere, rigiditate și limitarea mobilității.
Cercetătorii au analizat însă posibilitatea ca hipertensiunea să contribuie la acest proces. Atenția lor s-a concentrat asupra hormonului arginină-vasopresină (AVP), care se găsește în cantități mai mari la persoanele cu hipertensiune arterială.
AVP poate acționa prin receptorul AVPR1A, o structură aflată la suprafața celulelor. În cartilajul sănătos, acest receptor este prezent în cantități foarte mici. Situația se poate schimba însă odată cu înaintarea în vârstă sau după o leziune articulară.
Potrivit cercetătorilor, această modificare poate „pregăti” cartilajul pentru acțiunea vasopresinei. Atunci când tensiunea arterială este ridicată, semnalizarea prin intermediul AVP și AVPR1A ar putea contribui la activarea unor procese care degradează țesutul cartilaginos.
Hipertensiunea și artroza au fost analizate pe zeci de mii de persoanePentru a investiga legătura dintre hipertensiune și artroză, cercetătorii au analizat datele medicale a 36.820 de persoane cu vârsta de cel puțin 45 de ani.
Analiza a arătat că persoanele cu hipertensiune arterială prezentau o probabilitate mai mare de a avea artroză. Asocierea a fost mai puternică în rândul femeilor și a fost observată cel mai clar la persoanele cu cele mai severe leziuni la nivelul genunchiului.
Cercetătorii au continuat analiza prin experimente pe șoareci modificați pentru a dezvolta hipertensiune arterială. Animalele au fost supuse unor proceduri chirurgicale menite să imite apariția artrozei.
Rezultatele au indicat o pierdere mai accentuată a cartilajului la nivelul articulațiilor afectate atunci când hipertensiunea era prezentă.
Un aspect important este că hipertensiunea nu a produs același efect asupra articulațiilor sănătoase. Cercetătorii au observat că era necesară combinația dintre o leziune sau îmbătrânirea articulației și hipertensiune pentru activarea mecanismului identificat.
Hipertensiunea și artroza ar putea avea o nouă țintă pentru tratamentPentru a verifica rolul receptorului AVPR1A, cercetătorii au folosit șoareci cărora le lipsea acest receptor și au utilizat, de asemenea, medicamente care îi blocau activitatea.
În ambele situații, degradarea cartilajului a fost redusă. Experimentele efectuate ulterior pe celulele cartilajului au permis identificarea unor mecanisme prin care vasopresina poate declanșa procese ce afectează țesutul articular.
Descoperirea ar putea deschide o direcție pentru dezvoltarea unor tratamente împotriva artrozei asociate cu hipertensiunea. Cercetătorii subliniază însă că sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma dacă mecanismul observat la șoareci se manifestă în același mod și la oameni.
O etapă importantă ar fi realizarea unor studii pe termen lung la oameni, care să urmărească simultan tensiunea arterială și evoluția degradării cartilajului.
Artroza afectează în prezent aproape 600 de milioane de persoane la nivel mondial, iar numărul cazurilor este în creștere. Dacă rezultatele noii cercetări vor fi confirmate, înțelegerea rolului hipertensiunii ar putea contribui la identificarea unor noi metode de prevenire sau încetinire a degradării articulare.
