Potrivit ministrului iranian al Turismului, Reza Salehi-Amiri, instituțiile responsabile au pregătit deja planuri pentru mai multe scenarii de evoluție a situației de securitate, inclusiv pentru „continuarea războiului”, „nici război, nici pace” și „revenirea la stabilitate și calm durabil”, a relatat marți agenția de stat IRNA.
Iranul pariază pe revenirea turiștilorÎn cadrul reuniunii reprezentanților Ministerului Patrimoniului Cultural, Turismului și Artizanatului din întreaga țară, oficialul a declarat că autoritățile se așteaptă la o creștere accentuată a numărului de vizitatori străini după încheierea conflictului.
„Ministerul crede cu fermitate că industria turismului din Iran va cunoaște un salt semnificativ și o creștere remarcabilă în perioada postbelică”, a spus Salehi-Amiri.
Muzeele, parte din planul de reconstrucțieAcesta a susținut că tot mai multe state și turiști străini sunt interesați „să observe îndeaproape și să experimenteze adevăratul Iran, capacitățile sale civilizaționale și realitatea societății iraniene după război”.
Potrivit sursei citate, ministrul a descris turismul drept un sector strategic pentru reconstrucția economică și pentru revenirea la normalitate după război și a precizat că autoritățile lucrează deja la adaptarea infrastructurii și a instituțiilor culturale la noile condiții.
Oficialul a anunțat și că muzeele din întreaga țară sunt pregătite să fie redeschise imediat ce autoritățile de securitate vor aproba reluarea activităților.
ICCJ se va pronunța în dosarul 6008/1/2025/a1 în care sunt implicați Călin Georgescu, Horațiu Potra și alții în data de 4 iunie.
Un grup de 22 de persoane, printre care și Călin Georgescu, a fost trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, sub acuzații grave de tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, precum și alte infracțiuni.
Schimbarea ordinii constituționalePlanul a fost pus la cale într-o întâlnire, pe 7 decembrie 2024, între Călin Georgescu și Horațiu Potra. Discuția a vizat organizarea unor manifestații violente în București, cu scopul de a schimba ordinea constituțională sau de a împiedica exercitarea puterii de stat.
Toate aceste acțiuni, de la pregătirea paramilitară, la propaganda coordonată și răspândirea de informații false, au urmărit împiedicarea exercitării puterii legitime a statului și au pus în pericol securitatea națională.
Gruparea Potra a plecat de la MediașPractic, în seara de 7 decembrie 2024, la Mediaș, grupul condus de Potra Horațiu s-a întrunit și a decis deplasarea spre București cu 7 autoturisme. Membrii erau dotați cu: cuțite, bastoane telescopice, boxuri, spray-uri iritante, topoare, 2 pistoale și 65 de articole pirotehnice periculoase (categoria F4), urmând ca acestea să fie folosite pentru escaladarea protestelor.
În noaptea de 7/8 decembrie, poliția a reușit oprirea tuturor vehiculelor prin filtre pe raza Ilfovului și Dâmboviței, descoperind arsenalul pregătit.
Ancheta a scos la iveală și un depozit de armament și explozibili la locuința lui Potra Horațiu din Mediaș: 3 aruncătoare portative de grenade, 5 pistoale-mitralieră, 18 pistoale semiautomate, aproape 3.000 de cartușe, 40+ grenade de mână și proiectile pentru lansatoare, peste 1 kg echivalent trotil și materiale de inițiere.
Implicarea lui GeorgescuProcurorii îl acuză pe fostul candidat că: s-a întâlnit cu Potra și a discutat planul, a transmis mesaje și informații false cu caracter alarmist, inclusiv în emisiuni TV, a apelat la lideri de organizații radicale pentru mobilizarea susținătorilor.
Rechizitoriul detaliază cum, înainte și după anularea alegerilor, au fost activate rețele de propagandă online ce promovau discursuri extremiste, antieuropene și proruse. Acestea au vizat amplificarea tensiunilor sociale, folosind platforme ca Facebook și TikTok, unde s-au viralizat masiv mesaje pro-Georgescu și materiale instigatoare la violență.
Tiru Chabba a fost una dintre cele două persoane ucise într-un atac armat la Universitatea de Stat din Florida, în aprilie 2025. Alte șase persoane au fost rănite, potrivit SkyNews.
Procurorii au început în aprilie propria anchetă penală pentru a stabili dacă ChatGPT, care este deținut de Open AI, a jucat un rol în această tragedie.
Procurorul general al Floridei, James Uthmeier, a declarat că chatbotul l-a sfătuit pe suspect, Phoenix Ikner, cu privire la arma și muniția pe care să le folosească.
„Dacă ar fi fost o persoană la celălalt capăt al ecranului, am fi acuzat-o de crimă”, a spus el.
Soți lui Chabba, Vandana Joshi, a spus: „OpenAI știa că asta se va întâmpla. S-a mai întâmplat înainte și era doar o chestiune de timp până să se întâmple din nou.”
Ea a susținut că firma „a pus profiturile înaintea siguranței noastre, iar asta l-a ucis pe soțul meu”.
Purtătorul de cuvânt al OpenAI, Drew Pusateri, a negat orice abatere și a calificat împușcăturile drept o „crimă teribilă”.
El a spus că chatbotul i-a oferit presupusului autor al împușcăturilor „răspunsuri factuale la întrebări, cu informații care puteau fi găsite pe scară largă în surse publice de pe internet, și nu a încurajat sau promovat activități ilegale sau dăunătoare”.
Se spune că Ikner, în vârstă de 21 de ani, era student la FSU în momentul împușcăturilor și fiul unui adjunct al șerifului.
El se confruntă cu două acuzații de crimă de gradul întâi și mai multe acuzații de tentativă de crimă de gradul întâi. Procurorii intenționează să ceară pedeapsa cu moartea.
Procesul lui Joshi urmează altor procese în care s-au cerut despăgubiri de la companii de IA și tehnologie pentru influența chatbot-urilor și a rețelelor sociale.
Radu Mihaiu afirmă, la RFI, că „USR nu fuge de guvernare. Este foarte clar însă că s-a configurat o nouă majoritate în Parlament. Această nouă majoritate a arătat că Guvernul Bolojan nu mai are încrederea majorității parlamentarilor. Această majoritate este responsabilă pentru a propune pasul următor. PSD a spus în permanență: așteptați moțiunea și o să vedeți care este pasul următor. Momentan nu vedem pasul următor din partea PSD”.
Mihaiu a exclus o colaborare a USR cu PSD.
„USR este la guvernare și merge la muncă acum. Din punctul nostru de vedere, un Guvern condus de PSD este un Guvern antireformist. Practic, două tabere profund nocive s-au aliat în Parlament: una izolaționistă, care își dorește să mutăm epicentrul României cumva mai la est și alta care protejează corupți, protejează sinecuri, protejează căpușe. Nici una din ele nu este ce ne dorim (…). Cu acest PSD care nu-și respectă promisiunile, care apără sinecurile noi nu putem sta de vorbă”.
„Haideți să nu speculăm despre Guvernul tehnocrat”Cât despre posibilitatea unui premier tehnocrat, Mihaiu nu spune clar dacă USR agreează ideea.
„Haideți să nu speculăm despre Guvernul tehnocrat sau despre ce va face sau nu va face președintele Nicușor Dan. Vom avea consultări, vom avea discuții (…) și vom lua o decizie atunci. Ce am decis însă, noi, USR, am decis că pentru rezolvarea acestei crize politice, ne vom coordona cu PNL (…). Ce aș putea să spun despre acest premier tehnocrat, când ne vom gândi la vreo soluție, va trebui să înțelegem care sunt voturile, care este componența Guvernului, cine îl susține și de ce-l susține. Dacă este un Guvern susținut pentru a bloca reformele, cu siguranță USR nu va face parte din acest Guvern, indiferent de numele premierului, că-i tehnocrat, că nu-i tehnocrat, că-i de la PNL, de la USR, de la UDMR, de la PSD, de oriunde ar fi, dacă acest premier este acolo cu un mandat de a bloca reformele și de a bloca reducerea amprentei statului, USR nu va fi în acest film”.
Întrebat dacă Ilie Bolojan poate fi desemnat din nou premier, vicepreședintele USR a răspuns:
„Din punct de vedere tehnic, sigur că se poate, din punct de vedere legal și constituțional, atâta timp cât propunerea este făcută cu bună credință, pentru că asta spune CCR în acea decizie 85 din 2020, atâta timp cât propunerea este făcută cu bună credință, este constituțional. Dacă propunerea este făcută pentru ca Guvernul să pice de două ori la rând și să se dizolve Parlamentul, în speranța că se fac alegeri anticipate, atunci ea nu este constituțională, dar sunt convins că președintele Nicușor Dan nu va face o astfel de propunere în ideea de a pica Guvernul. Deci legal, constituțional, se poate. De oportunitate politică discuția este mai lungă, pentru că s-a arătat o majoritate de 281 de voturi. Până când nu vedem că această majoritate nu produce un premier sau un alt premier, nici nu cred că poate să apară din nou soluția Ilie Bolojan chiar la o primă desemnare”.
Liderul german a ținut un discurs în timpul căruia a recunoscut greșelile strategice ale Germaniei, potrivit Clash Report.
Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a spus că „dezvoltarea noastră economică a stagnat ani de zile, cel puțin șapte ani, în timp ce alte țări din jurul nostru se dezvoltă, unele în mod semnificativ.”
„Ne așteptăm la o creștere potențială de mai puțin de jumătate de procent pentru următorii ani. Pentru țara noastră, pentru prosperitatea noastră, pentru economia noastră, acest lucru este pur și simplu prea puțin”, a spus Merz.
Liderul Germaniei: „Am eșuat”El a recunoscut că proiectul economic a eșuat.
„Pur și simplu am eșuat să ne modernizăm țara. Germania trebuie să-și revină. Nu putem continua așa cum am făcut-o în ultimii 20 de ani. Peste 100.000 de locuri de muncă din industrie dispar în Germania în fiecare an”, a mai spus liderul german.
Totodată, cancelarul a recunoscut că promisiunile nu au avut acoperire.
„Promisiunea că haosul geopolitic nu va avea niciun impact asupra politicii sociale a fost prea optimistă. Va trebui să stabilim priorități. Nu vom mai putea face totul dintr-o dată”, a precizat Merz, conform sursei menționate.
Deputata PNL, Raluca Turcan, a lansat marți un atac la adresa liderului PSD, Sorin Grindeanu, după ce acesta i-a cerut premierului Ilie Bolojan să demisioneze din fruntea Guvernului pe motiv că ar fi pierdut majoritatea parlamentară.
Într-un mesaj publicat pe Facebook, Raluca Turcan a susținut că Sorin Grindeanu se află în aceeași situație și că, dacă aplică aceleași criterii, ar trebui să renunțe și el la funcția de președinte al Camerei Deputaților.
„Sorin Grindeanu îi cere lui Ilie Bolojan să demisioneze din fruntea guvernului pentru că a pierdut majoritatea parlamentară. Dar oare Sorin Grindeanu nu se află în exact aceeași situație?”, a transmis deputata liberală.
Ea a precizat că Sorin Grindeanu a fost ales în funcție cu sprijinul unei majorități parlamentare formate din PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților, aceeași majoritate care a susținut și Guvernul Bolojan.
„A fost ales președinte al Camerei Deputaților cu voturile PSD, PNL, USR, UDMR și ale minorităților, aceeași majoritate care a votat #GuvernulBolojan, pe care singur nu și-ar fi putut-o asigura. Dacă îi punem aceeași oglindă președintelui PSD, atunci ar fi trebuit deja să demisioneze din funcție, pentru că e clar că majoritatea care a pus guvernul și celelalte funcții din stat nu mai este de actualitate”, a scris aceasta.
Raluca Turcan a afirmat că liderul PSD ar trebui să facă primul pas dacă dorește să fie credibil atunci când vorbește despre pierderea majorității parlamentare.
„Deci, Sorin Grindeanu, ar trebui să demisioneze din funcția de președinte al Camerei Deputaților, pentru a fi credibil în orice alte solicitări în care evocă pierderea majorității în #Parlament”, a declarat deputata PNL.
Totodată, aceasta a criticat modul în care PSD gestionează actuala situație politică.
„Recomand mai multă concentrare și mai puțin teatru și declarații politice”, a transmis Raluca Turcan.
„PSD trebuie să se concentreze să construiască o majoritate stabilă, să propună un premier credibil, care în mod normal e președintele partidului, și să pună pe masă un program de guvernare care să redea oamenilor încrederea că cineva conduce responsabil această țară”, a mai spus ea.
„Riscul de retrogradare a ratingului de țară nu e o glumă, iar asta înseamnă împrumuturi mai scumpe și mai puțini bani pentru pensii, salarii și investiții. Românii nu urmăresc cine câștigă bătălia declarațiilor, ci vor să știe că cineva se gândește la facturile lor, la pensiile lor, la viitorul copiilor lor”, a transmis deputata PNL.
Conform rapoartelor, peste zece miliarde de euro de la Bruxelles, inițial destinate să abordeze consecințele pandemiei de coronavirus, ar fi fost folosite pentru a acoperi deficitele bugetare. Acest lucru a fost relatat, printre altele, de ziarul „ El Mundo ”, care citează o listă de „propuneri de modificare a bugetului” trimise de Ministerul Finanțelor Camerei Deputaților din Spania, listă pe care redacția a putut să o examineze.
Printre altele, 2,39 miliarde de euro ar fi fost transferate către fondul de pensii al funcționarilor publici și către fondul minim de pensii al sistemului de asigurări sociale la sfârșitul anului 2024 – după ce pandemia de COVID-19 se atenuase deja. Ministerul de Finanțe spaniol a confirmat această tranzacție. În anul următor, alte 8,5 miliarde de euro, destinate inițial transformării industriale a Spaniei, ar fi fost transferate către sistemul de asigurări sociale. Potrivit „El Mundo”, suma totală ar putea fi chiar mai mare, iar guvernul nu a comentat încă suma discutabilă de 3 miliarde de euro alocată pensiilor funcționarilor publici în 2025. În urma izbucnirii pandemiei de COVID-19, Uniunea Europeană a lansat Fondul european de redresare „NextGenerationEU” (NGEU) în vara anului 2020, ca răspuns al UE la criză. Obiectivele sale includeau consolidarea „rezilienței economice” și promovarea „creșterii durabile”. Din cauza răspunderii comune a statelor membre pentru obligațiunile corespunzătoare, NGEU a fost considerat controversat încă de la început. În urma relatărilor despre deturnarea fondurilor din Spania, Federația Europeană a Contribuabililor a descris situația în atenția ziarului german „ Bild ” drept un „scandal de maximă importanță”. Michael Jäger, președintele organizației, a declarat ziarului: „Solicităm clarificări, dezvăluiri complete, recuperarea fondurilor și urmărire penală”.Cazul viza compatibilitatea legislației italiene – care impune o „remunerație echitabilă” pentru utilizarea publicațiilor de presă de către platforme online, precum Meta – cu dreptul Uniunii Europene.
Decizia, pronunțată la Luxemburg marți, confirmă că statele membre ale UE pot obliga platformele online să plătească o remunerație echitabilă pentru utilizarea conținutului jurnalistic, în conformitate cu legislația europeană privind drepturile de autor.
„Curtea statuează că dreptul editorilor la o remunerație echitabilă este compatibil cu dreptul Uniunii, cu condiția ca această remunerație să constituie contraprestația economică a autorizației de a utiliza online publicațiile lor”, se arată în comunicatul CJUE.
Judecătorii europeni subliniază totodată că editorii păstrează controlul asupra utilizării conținutului lor.
„Editorii trebuie, în plus, să poată să refuze această autorizație sau să o acorde cu titlu gratuit. Pe de altă parte, nu se poate solicita nicio plată de la prestatorii care nu utilizează aceste publicații”, se mai specifică în comunicat.
„Asigurarea unei piețe a dreptului de autor performante”CJUE a mai apreciat că obligațiile impuse platformelor de a negocia și de a furniza date editorilor sunt justificate, întrucât urmăresc „asigurarea unei piețe a dreptului de autor performante și echitabile” și protejarea investițiilor editorilor de presă.
Totodată, Curtea a subliniat necesitatea unui echilibru între drepturi fundamentale.
„Aceste obligații permit instituirea unui just echilibru între libertatea de a desfășura o activitate comercială, pe de o parte, și dreptul de proprietate intelectuală, precum și dreptul la libertatea și la pluralismul mijloacelor de informare în masă, pe de altă parte”, se mai arată în decizie.
Cazul a fost deschis după ce Meta a contestat o decizie a autorității italiene AGCOM, susținând că regimul național italian de compensare încalcă legislația europeană privind piața unică digitală. Curtea a respins, însă, argumentele companiei și a confirmat principiul dreptului editorilor la remunerație echitabilă în condițiile stabilite de dreptul UE.
Hotărârea are implicații mai largi pentru conflictul tot mai intens dintre deținătorii de publicații și marile companii tehnologice, în contextul utilizării conținutului media și al datelor jurnalistice, inclusiv pentru antrenarea sistemelor de inteligență artificială.
