În ultimele săptămâni, la manifestațiile din Groenlanda și Danemarca a apărut frecvent sloganul „Make America Go Away” („Faceți America să plece”). Este practic o replică ironică la sloganul electoral al președintelui Donald Trump. Mesajul este afișat pe pancarte, dar mai ales pe șepci roșii aproape identice cu cele purtate de Trump. Diferența o face conținutul: nu unul care glorifică SUA, ci care respinge intențiile Washingtonului de a cumpăra Groenlanda, mai scrie Il Post.
De la idee artistică la simbol politic, șepcile roșii care întorc mesajulCreatorul șepcilor este Jesper Rabe Tonnesen, proprietar al unui magazin de haine vintage din Copenhaga. Pe lateral apare inscripția „Make America Go Away”, iar pe partea frontală se află sloganul „Nu det NUUK!”. Este un joc de cuvinte în daneză care combină expresia „Acum e destul” cu numele capitalei Groenlandei.
Primele modele au fost produse anul trecut, după declarațiile inițiale ale lui Trump privind achiziția Groenlandei. Pe atunci interesul public a fost redus. Situația s-a schimbat recent, pe fondul escaladării mesajelor dure din partea Casei Albe.
În contextul tensiunilor, șepcile s-au vândut în câteva zile, iar stocul inițial s-a epuizat. Tonnesen a anunțat că a comandat mii de unități suplimentare pentru a face față cererii. Pentru participanții la proteste, accesoriul nu este doar o glumă, ci o declarație politică și de identitate.
Refuzul ferm al anexăriiGroenlanda, teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, a respins oficial, prin autorități și populație, orice idee de anexare la Statele Unite. În ultimele zile, pe insulă au sosit mici unități militare din mai multe state europene. Ele au fost oficial trimise pentru misiuni de cercetare, dar sunt considerate neoficial o măsură de descurajare. Ca reacție, Donald Trump a anunțat noi tarife comerciale împotriva acestor țări.
Dacă „Make America Great Again” promite prosperitate și renaștere, „Make America Go Away” transmite îngrijorarea față de revenirea politicilor de forță și extindere teritorială. În Danemarca și Groenlanda, acest slogan depășește statutul de simplu mesaj – a devenit un simbol al rezistenței într-un context geopolitic tot mai tensionat.
Demersul are loc în contextul unei licitații extrem de competitive pentru furnizarea de submarine moderne Marinei Regale Canadiene, competiție în care TKMS se confruntă cu o ofertă rivală venită din partea companiei sud-coreene Hanwha Ocean, potrivit Reuters.
CEO-ul TKMS, Oliver Burkhard, a declarat că negocierile depășesc strict domeniul apărării și includ potențiale investiții în metale rare, minerit, inteligență artificială (AI) și producția de baterii pentru industria auto. Potrivit acestuia, strategia urmărește construirea unui „pachet economic amplu” care să crească atractivitatea ofertei germane pentru autoritățile de la Ottawa.
Comanda pentru submarine este estimată la peste 10 miliarde de euro, însă valoarea totală a pachetului ar putea fi semnificativ mai mare, în funcție de angajamentele asumate în alte sectoare economice. Burkhard a confirmat discuții cu start-up-ul german Isar Aerospace, fără a divulga însă numele celorlalți parteneri implicați.
Un element-cheie al ofertei îl reprezintă așa-numitele obligații de compensare, angajamente financiare pe termen lung, care pot ajunge până la 30 de ani. TKMS analizează posibilitatea includerii investițiilor planificate în Canada în acest mecanism, o practică uzuală în contractele majore din domeniul apărării.
„Nu mai este vorba doar de submarine, ci de ceea ce este dincolo de ele”, a subliniat Burkhard, evidențiind importanța impactului economic pe termen lung pentru Canada.
Inițiativa reflectă eforturile mai largi ale Germaniei de a-și consolida cooperarea în domeniul apărării, pe fondul tensiunilor geopolitice globale. În acest context, Canada a anunțat că programul său de achiziție de submarine urmărește nu doar modernizarea capacităților navale, ci și maximizarea beneficiilor economice interne.
TKMS este cel mai mare producător mondial de submarine convenționale și deține aproximativ 70% din flota non-nucleară a NATO. Compania oferă submarinul din clasa 212CD, deja utilizat de Marina Norvegiană, în cadrul unei inițiative comune de modernizare.
Autoritățile canadiene sunt așteptate să ia o decizie finală în 2026, potrivit CEO-ului TKMS, care va reveni în Canada în luna martie pentru noi runde de negocieri.
„Potrivit autorităților competente, se așteaptă ca rata de schimb dolar-won să scadă la aproximativ 1.400 după o lună sau două”, a declarat Lee într-o conferință de presă, scrie Reuters.
Wonul a crescut după comentariile lui Lee, întărindu-se cu până la 0,5% până la 1.468,8 per dolar, după ce mai devreme în sesiune atinsese cel mai slab nivel din 24 decembrie, de 1.481,4.
„Cursul dolar-won a scăzut brusc, deoarece traderii au lichidat pozițiile lungi pe dolar în urma declarațiilor președintelui”, a declarat un trader local de valută.
Autoritățile sud-coreene au lansat diverse măsuri politice de la sfârșitul anului trecut pentru a susține moneda, care se situează în jurul minimelor din ultimii 16 ani, afirmând că deprecierea recentă nu este în concordanță cu fundamentele economice.
Lee a afirmat că politicile interne nu vor fi suficiente pentru a inversa deprecierea recentă a wonului, deoarece aceasta este oarecum corelată cu slăbiciunea yenului japonez, adăugând că wonul se descurcă comparativ mai bine.
„Vom continua să depunem eforturi pentru a găsi instrumente politice durabile care să stabilizeze cursurile de schimb”, a declarat Lee.
„Pentru a menține oferta de case unifamiliale pentru familiile americane și a crește șansele de a deveni proprietari de locuințe, politica administrației mele este ca investitorii instituționali mari să nu cumpere case unifamiliale care ar putea fi achiziționate de familii”, a declarat Trump în decret, scrie Reuters.
Trump, sub presiunea de a răspunde preocupărilor alegătorilor cu privire la accesibilitatea locuințelor înaintea alegerilor parlamentare din acest an, a promovat recent o serie de propuneri politice majore menite să stimuleze achiziționarea de locuințe și să reducă costurile de trai.
La începutul lunii ianuarie, Trump a ordonat Fannie Mae și Freddie Mac să cumpere obligațiuni ipotecare în valoare de 200 de miliarde de dolari pentru a reduce costurile locuințelor.
Ordinul lui Trump de marți îi impune administrației sale să promoveze vânzarea de locuințe către cumpărători individuali, să restricționeze programele federale care facilitează vânzarea de case unifamiliale către investitorii de pe Wall Street și să revizuiască achizițiile efectuate de investitorii mari.
DOJ și FTC vor revizui tranzacțiile mariDepartamentul de Justiție și Comisia Federală pentru Comerț vor „revizui achizițiile efectuate de marii investitori din perspectiva practicilor anticoncurențiale și vor acorda prioritate aplicării legii împotriva anumitor practici ale investitorilor instituționali pe piața închirierii de case unifamiliale”, potrivit unei fișe informative publicate de Casa Albă. Ordinul instruiește agențiile federale să permită persoanelor fizice și altor investitori neinstituționali să cumpere proprietăți executate silit înaintea investitorilor.
Casa Albă va pregăti, de asemenea, recomandări legislative pentru a codifica politicile menite să împiedice investitorii instituționali mari să achiziționeze case unifamiliale.
Instituții de pe Wall Street, precum Blackstone, American Homes 4 Rent și Progress Residential, au cumpărat mii de case unifamiliale de când criza financiară din 2008 a dus la o val de executări silite ale caselor.
Până în iunie 2022, investitorii instituționali dețineau aproximativ 450.000 de case, sau aproximativ 3% din totalul caselor unifamiliale închiriate la nivel național, potrivit unui studiu realizat în 2024 de către Oficiul pentru Responsabilitate Guvernamentală.
O mișcare a lui Trump de a viza proprietarii de pe Wall Street l-ar alinia cu democrații, care de ani de zile critică achiziționarea de case de către corporații, susținând că aceasta a contribuit la creșterea costurilor locuințelor, și au încercat fără succes să promoveze proiecte de lege pentru a combate această tendință.
Specialiștii în psihologie susțin că avantajele de a nu posta pe social media includ dezvoltarea unui puternic simț al validării interne.
Atunci când oamenii nu caută constant aprecieri și comentarii online, ei își bazează stima de sine pe realizările personale și valorile proprii. Astfel, proiecte simple precum grădinăritul sau activitățile creative pot aduce satisfacție fără nevoie de confirmare externă.
Un alt beneficiu major este capacitatea de a menține limite sănătoase. Persoanele care nu postează pe rețelele sociale își protejează viața privată, evitând ceea ce psihologii numesc „tulburări ale granițelor personale”. Aceasta se traduce printr-un echilibru între viața publică și cea intimă, fără presiunea de a împărtăși totul online.
Autenticitatea și acceptarea de sine sunt caracteristici definitorii ale celor care renunță la postări constante. Ei nu simt nevoia de a-și construi o versiune idealizată online, evitând astfel comparațiile sociale care pot provoca anxietate și nemulțumire. În plus, studiile arată că aceste persoane prioritizează relațiile reale, investind timp în conversații și experiențe offline.
Abținerea de la social media contribuie și la protecția sănătății mintale. Persoanele care nu postează se feresc de stresul provocat de cyberbullying, competiția pentru „like-uri” și presiunea constantă a comparațiilor sociale. Ele se concentrează pe prezent, bucurându-se de momente autentice fără a căuta validare externă.
Psihologia confirmă ceea ce mulți observă în viața reală. Avantajele de a nu posta pe social media nu sunt doar despre discreție, ci și despre încredere, autonomie și bunăstare emoțională.
Dominic Fritz, președintele USR, a explicat într-un interviu exclusiv pentru G4Media principalele obiective ale partidului în cadrul acestor negocieri.
„Acest buget va fi în continuare un buget de disciplină bugetară. Și disciplină bugetară înseamnă o scădere a cheltuielilor de administrație”, a declarat Fritz.
Liderul USR a precizat că reforma administrativă este prioritatea zero pentru eficientizarea statului și pentru reducerea risipelor, în special în structurile deconcentrate ale ministerelor, unde există numeroase instituții și oficii locale cu funcționari, șoferi și sinecuri politice.
„Cei mai importanți, din punctul nostru de vedere, sunt pașii concreți pentru reformă administrativă în ministere și structurile deconcentrate, care acum au în toate județele tot felul de instituții, oficii, toți cu șoferi. De multe ori, acestea sunt sinecuri politice. Aici vedem un mare potențial de eficientizare a statului”, a explicat Dominic Fritz.
Un alt obiectiv major vizat de USR se referă la companiile de stat. Partidul susține vânzarea unor pachete minoritare și închiderea anumitor companii care reprezintă „găuri negre” pentru buget, pentru a aduce mai mulți investitori privați și know-how privat în aceste societăți. Fritz a menționat că este vorba despre participări minoritare, nu despre vânzarea integrală a companiilor.
„De la Hidroelectrica până la Romgaz, în foarte multe cazuri putem să creștem acțiunile minoritare. Sunt și companii mai mici, inclusiv pe partea de apărare, unde ar fi de bun augur să facem parteneriate cu alte firme europene, să investească sau să facă joint ventures cu companiile noastre”, a explicat Fritz.
Președintele USR a subliniat că fondurile recente aprobate prin programul SAFE, în valoare de 16,8 miliarde de euro, reprezintă o oportunitate majoră pentru dezvoltarea industriei de apărare din România. Cu toate acestea, el avertizează că aceste investiții nu vor fi eficiente dacă industria rămâne blocată în structuri rigide, fără implicare privată și know-how modern.
„O bună parte din acești bani trebuie să ajungă în industria de apărare în România, dar asta nu se poate întâmpla dacă această industrie rămâne la fel de încremenită cum este acum. Avem nevoie de mai mult know-how privat”, a concluzionat Dominic Fritz.
Fritz a clarificat în interviu că impactul real asupra cetățenilor a fost mai mare decât sugerează procentul inițial de 79%, din cauza eliminării unor scutiri importante aplicate anterior.
„Trebuie să vă corectez: nu au crescut doar cu 79%. A crescut valoarea metrului pătrat de bază cu 79%, dar în același timp s-au eliminat scutirile care se dădeau pentru vârsta imobilului. Unii au avut scutire de 50%, deci pentru ei creșterea este și mai mare”, a explicat Dominic Fritz.
Liderul USR a evidențiat că aceste ajustări erau necesare de mult timp, iar evaluarea actualizată a metrului pătrat la aproximativ 300 de euro reflectă realitatea pieței imobiliare din orașele mari. În termeni absoluți, impozitele rezultate rămân moderate, chiar dacă la nivel național se simte șocul majorărilor.
„Dacă ne uităm la cifre absolute, chiar și acum vorbim de sume care sunt în general câteva sute de lei pentru un apartament în orașe mari”, a spus Fritz.
Președintele USR a oferit și date despre colectarea impozitelor, evidențiind un răspuns pozitiv din partea cetățenilor.
„Mai mulți oameni, față de anul trecut, au plătit rapid. La Timișoara, spre exemplu, în primele două zile, în jur de 10.000 de persoane și-au achitat taxele. Unii probabil s-au grăbit pentru a beneficia de bonusul de plată, care este valabil până în martie”, a explicat Fritz, adăugând că pentru majoritatea contribuabililor impozitele pe proprietate sau pe mașină nu reprezintă o povară financiară semnificativă.
În paralel, Dominic Fritz a punctat legătura dintre aceste taxe și necesitatea resurselor pentru comunități.
„Comunitățile locale au nevoie de mai multe resurse pentru a oferi servicii de calitate. Problema este că, din păcate, nu există momentan voință politică în coaliție pentru o reală reformă administrativă: să reducem numărul de UAT-uri, să optimizăm județele, astfel încât aparatul administrativ să fie mai eficient și banii să fie folosiți mai mult pentru investiții decât pentru salariile funcționarilor”, a afirmat președintele USR.
Fritz a subliniat că, deși majorările nu sunt populare, ele reprezintă un pas necesar pentru stabilitatea financiară a comunităților și pentru dezvoltarea serviciilor publice la nivel național.
Întrebat dacă șeful statului român ar trebui să accepte o astfel de invitație, președintele USR, Dominic Fritz, a vorbit despre o decizie extrem de complicată, care nu poate fi luată în absența unor clarificări esențiale.
Liderul USR a subliniat că, în acest moment, cadrul de funcționare al acestui Consiliu este neclar, iar semnalele venite dinspre Washington indică o structură puternic controlată de președintele american.
„Este o întrebare foarte dificilă, pentru că încă sunt atât de multe neclarități în jurul acestui Consiliu. Așa cum e acum, pare că președintele Trump spune: facem acest Consiliu, dar până la urmă decid eu care este linia acestui Consiliu”, a declarat Dominic Fritz, într-un interviu exclusiv pentru G4Media.
În acest context, președintele USR a explicat de ce mai mulți lideri europeni invitați în această formulă au evitat să ofere un răspuns ferm, preferând o abordare rezervată și condiționată de reguli clare.
„Acesta este și motivul pentru care mai mulți europeni care au fost invitați spun că este o idee despre care putem să discutăm, dar haideți să ne mai uităm la regulament, la statut și la toate aceste detalii”, a precizat Fritz.
Dominic Fritz a avertizat că România nu își poate permite să acorde un „cec în alb” unei inițiative insuficient definite, mai ales într-un context geopolitic extrem de sensibil, marcat de conflicte și tensiuni majore între marile puteri.
„Nu cred că poate să existe un cec în alb”, a spus liderul USR.
Cu toate acestea, el a admis că orice mecanism care ar putea contribui real la reducerea tensiunilor internaționale merită analizat cu atenție, cu condiția respectării principiilor și intereselor României și ale aliaților săi.
„Orice ajută în acest moment să deescaladăm lucrurile cred că trebuie cântărit foarte bine”, a concluzionat președintele USR.
Întrebat pe această temă, într-un interviu exclusiv acordat G4Media, președintele USR, Dominic Fritz, a respins ideea unei rupturi, dar a recunoscut existența unui sentiment accentuat de vulnerabilitate în rândul statelor est-europene.
Potrivit acestuia, țările mici, în special cele din estul Europei, percep mult mai acut riscul unei slăbiri a alianțelor occidentale, într-un context geopolitic marcat de incertitudine și tensiuni.
„Cu siguranță, țările mici din Europa, și mai ales țările mici din estul Europei, se simt mai vulnerabile față de o prăbușire a acestei alianțe, care nu este doar una comercială, ci mai ales una de securitate”, a declarat Dominic Fritz.
În acest context, liderul USR a explicat de ce consideră justificată o abordare prudentă din partea reprezentanților statului român. El a susținut că poziționările publice trebuie atent calibrate, pentru a evita escaladări inutile într-un moment deja fragil.
„De aceea, eu prefer ca poziționările publice să fie mai degrabă conservatoare și cântărite din partea celor care reprezintă statul român, decât să se arunce într-o retorică care apoi escaladează și mai mult lucrurile”, a afirmat președintele USR.
Dominic Fritz a atras atenția și asupra faptului că nici la nivel european nu există, în acest moment, o linie unitară de discurs. El a indicat diferențele de ton și de nuanță dintre principalii lideri occidentali drept o dovadă a complexității situației actuale.
„Vedem că și din partea europenilor avem abordări foarte diferite. Dacă ne uităm la cum vorbește Emmanuel Macron, cum vorbește Friedrich Merz, cum vorbește Keir Starmer, sunt acolo nuanțări foarte, foarte importante”, a spus acesta.
În opinia sa, România nu ar trebui să încerce să se poziționeze prematur ca lider al unei tabere sau al unui curent de opinie în interiorul Uniunii Europene. O astfel de strategie ar fi riscantă, având în vedere contextul fluid și lipsa unor decizii clare la nivel internațional.
„Tocmai de aceea nu cred că ar fi sănătos acum să ne aruncăm noi și să fim lideri pentru vreo tabără”, a declarat Dominic Fritz.
Totuși, liderul USR a subliniat că această prudență nu trebuie confundată cu o distanțare de Uniunea Europeană. El a precizat că, atunci când momentul deciziilor va deveni inevitabil, România va trebui să își asume fără echivoc poziția.
„Când va veni momentul în care cărțile vor fi puse pe masă, va trebui să ne poziționăm. Iar această poziționare poate să fie doar alături de aliații noștri din Uniunea Europeană”, a conchis președintele USR.
Trump a fost întrebat în timpul conferinței de presă până unde ar merge pentru a obține Groenlanda.
„Veți afla”, a fost răspunsul său din trei cuvinte, scrie Independent.
Președintele SUA a refuzat să excludă utilizarea forței militare pentru a obține teritoriul semi-autonom danez, dar liderii europeni, inclusiv Sir Keir Starmer, au declarat că nu cred că va duce la îndeplinire acest lucru.
