Prețul petrolului Brent a crescut miercuri cu 11 cenți sau 0.13%, până la 87.91 dolari pe baril, în timp ce cotația West Texas Intermediate (WTI) a urcat cu 7 cenți sau 0.08%, ajungând la 83.52 dolari pe baril, notează Reuters.
Schimbările de pe piață se înregistrează după ce Agenția Internațională pentru Energie a anunțat că ia în considerare cea mai importantă eliberare de petrol din rezervele strategice.
Planul AIE ar depăși acțiunea de deblocare a 182 de milioane de barili în 2022 pentru a combate efectele începerii Războiului din Ucraina.
În același timp, războiul din Orient rămâne un aspect central în determinarea valorii petrolului. Pe de o parte SUA anunță că loviturile aeriene lansate marți de Statele Unite și Israel asupra Iranului au fost cele mai intense de la începutul războiului, dar și că elimină mine marine din Strâmtoarea Hormuz.
Anterior, președintele Trump a afirmat că războiul cu Iran se apropie de final, însă Garda Revoluționară Islamică a replicat, susținând că „Iranul va decide când se va termina războiul” și că în cazul continuării acțiunilor ofensive, Teheranul va bloca Strâmtoarea Hormuz: „Iranul nu va permite exportul niciunui litru de petrol din regiune”.
Drona a lovit Centrul de Sprijin Diplomatic din Bagdad, potrivit unui oficial și unei note a Departamentului de Stat consultate de Reuters.
În momentul atacului, persoanele aflate în complex au primit ordinul de a se adăposti, iar ulterior autoritățile au confirmat că toți angajații au fost găsiți în siguranță.
În total șase drone ar fi fost lansate către complexul diplomatic, dintre care cinci au fost doborâte de sistemele de apărare. Atacul ar fi fost probabil realizat de Rezistența Islamică din Irak, o rețea de grupări armate susținute de autoritățile de la Teheran.
Guvernul de la Bagdad a criticat atacul. „Ministerul irakian al Apărării subliniază că nu va rămâne un simplue spectator. Dimpotrivă, va confrunta cu fermitate și va urmări toate părțile implicate”, se arată într-un comunicat.
Incidentul se încadrează în agresiunile înregistrate ca urmare a conflictului declanșat pe 28 februarie, când Statele Unite și Israel au lansat atacuri asupra Iranului. Pe fondul conflictului, Garda Revoluționară Islamică a lansat atacuri asupra mai multor obiective strategice americane din regiune.
Guvernul de la Brasilia a transmis marți o solicitare oficială către TikTok pentru a clarifica sistemele de moderare și algoritmii de recomandare ai platformei, dar și dacă profilele care au publicat aceste materiale au fost plătite pentru distribuirea conținutului, potrivit AFP.
Cererea vine după ce mai multe videoclipuri în care bărbați lovesc sau înjunghie manechine reprezentând femei au circulat intens în mediul online.
Videoclipurile erau însoțite de texte care justificau explicit violența, prin expresii precum „exersând în caz că ea spune nu”, materialele fiind distribuite masiv în jurul zilei de 8 martie.
TikTok are la dispoziție cinci zile pentru a răspunde.
În plus, o decizie a Curții Supreme a extins responsabilitatea civilă a platformelor, obligându-le să se implice proactiv în moderarea și sancționarea conținutului care constituie infracțiuni împotriva femeilor.
Poliția a deschis o anchetă și a identificat cel puțin patru conturi care au publicat astfel de videoclipuri.
Incidentul din mediul online în în contextul datelor oficiale care arată că Brazilia a înregistrat 1.518 femei ucise în 2025, cel mai mare număr de cazuri de la recunoașterea legală a femicidului, în urmă cu zece ani.
Autobuzul a fost cuprins de flăcări marți pe un drum din localitatea Kerzers, cantonul Fribourg, la aproximativ 20 de kilometri de capitala Berna, a anunțat poliția.
Frederic Papaux, purtătorul de cuvânt al poliție din Fribourg, a declarat că există elemente care sugerează un act deliberat comis de o persoană aflată în autobuz.
„În această etapă a anchetei, avem indicii care sugerează un act deliberat al unei persoane care se afla în autobuz”, a declarat Papaux, citat de Reuters.
Poliția a precizat că în incident nu a fost implicat niciun alt vehicul.
„Mă șochează și mă întristează faptul că, încă o dată, oameni și-au pierdut viața într-un incendiu grav în Elveția”, a spus Guy Parmelin, președintele Elveției, într-un mesaj de condoleanțe.
IDF a anunțat că a detectat o nouă serie de rachete lansate din Iran. În urma anunțului, sistemele de avertizare au fost activate în Tel Aviv și în mai multe colonii din Cisiordania, relatează Associated Press.
În același timp, Corpul Gărzii Revoluționare Islamice a anunțat că a lansat „cea mai intensă și mai grea operațiune” de la începutul războiului. Atacul vizează mai multe ținte din Israel și baze americane din regiune.
„Vom continua atacurile noastre susținute cu hotărâre și forță, iar în continuarea acestui război ne gândim doar la capitularea completă a inamicului”, a transmit Corpul, potrivit CNN.
În paralel, mai multe state din regiunea Golfului au raportat amenințări aeriene.
În Bahrain, sirenele au fost activate miercuri dimineață devreme pentru a avertiza populația cu privire la un posibil atac iranian, întrucât marți, o femeie în vârstă de 29 de ani și-a pierdut viața și alte opt persoane au fost rănite într-un atac atribuit Teheranului.
Emiratele Arabe Unite au anunțat că sistemele lor de apărare aeriană au fost activate pentru a intercepta un potențial val de atacuri iraniene.
În Arabia Saudită, Ministerul Apărării a declarat că forțele de apărare au interceptat și distrus șase rachete balistice lansate către o bază militară din estul țării. În plus, armata saudită a interceptat și două drone deasupra orașului Hafar al Batin.
Propunerea Agenției Internaționale pentru Energie presupune punerea pe piață a unui volum record din rezervele strategice, potrivit The Wall Street Journal, citat de Reuters. Agenția a mai luat o măsură similară, în 2022, când a eliberat 182 de milioane de barili din rezerve după începerea Războiului din Ucraina.
Agenția a convocat o reuniune extraordinară a statelor membre pentru a discuta evoluția situației, o decizie fiind așteptată miercuri.
Un singur stat care are obiecții ar putea întârzia planul, întrucât propunerea trebuie să fie adoptată cu unanimitate de voturi.
O inițiativă similară a fost încercată de miniștrii Energiei din G7, însă nu au ajuns la un acord și au cerut AIE să evalueze mai întâi situația pieței înainte de adoptarea unor măsuri.
Cotațiile de referință ale petrolului au crescut luni până aproape de maximele ultimilor patru ani, însă marți au înregistrat o scădere după ce președintele Trump a declarat că războiul din Orientul Mijlociu este aproape finalizat.
Ministrul australian de interne, Tony Burke, a anunțat miercuri că o jucătoare și un membru al staffului echipei au primit vize umanitare în Australia. Decizia vine după ce, cu o zi înainte, alte cinci jucătoare primiseră deja azil.
Burke a precizat că autoritățile australiene au avut discuții individuale cu majoritatea membrilor echipei pe aeroportul din Sydney, înainte ca delegația să părăsească țara și a anunțat că au posibilitatea de a obține o viză umanitară care poate deschide ulterior calea către rezidență permanentă
„Dacă doreau să primească o viză umanitară pentru Australia, care ar fi deschis calea către o viză permanentă, aveam documentele pregătite pentru a fi completate imediat. Ne-am asigurat că nu există grabă, nu există presiune. Totul a fost legat de asigurarea demnității acelor persoane pentru a face o alegere”, a transmis ministrul, citat de Reuters.
Incidentul care a declanșat întregul proces a fost refuzul mai multor jucătoare care au refuzat să cânte imnul Iranului la un meci, desfășurat în Australia, în cadrul Cupei Asiei.
Pe fondul războiului și al protestului sportivelor, presa iraniană le-a catalogat drept „trădătoare”, însă procurorul general din Iran a transmis însă că membrii rămași ai echipei sunt invitați să revină în țară „cu pace și încredere”.
Ivanna Lisette Ortiz, în vârstă de 35 de ani, a fost pusă sub acuzare pentru un incident armat petrecut duminică după-amiază în fața locuinței artistei, a anunțat procuratura din Los Angeles.
Ortiz a fost pusă sub acuzare pentru tentativă de omor, 10 capete de acuzare pentru agresiune asupra unei persoane cu o armă semiautomată și trei capete de acuzare pentru tragere asupra unui vehicul sau imobil locuit, notează Associated Press.
Femeia a fost prezentată marți în fața instanței. Avocatul ei, Jamarcus Bradford, a introdus inițial o pledoarie de nevinovăție, dar a retras-o ulterior pentru a amâna audierea până la data de 25 martie.
Curtea a stabilit o cauțiune de 1.8 milioane de dolari și a emis un ordin de restricție prin care Ortiz nu are voie să se apropie de artistă sau partenerul ei. În plus, femeia nu va putea deține arme de foc sau muniție.
Duminică după-amiază, femeia a tras mai multe focuri de armă în fața locuinței artistei aflate într-o zonă rezidențială din Beverly Hills. Femeia a fost reținută. Poliția a precizat că în jur de zece persoane se aflau în casă.
Liderii G7 vor discuta impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra piețelor energetice globale, după creșterea abruptă a prețurilor petrolului provocată de războiul din Orient, potrivit Reuters.
În urma reuniunii de marți a miniștrilor Energiei din G7, nu s-a ajuns la un acord privind eliberarea rezervelor strategice de petrol în vederea reducerii prețurilor, însă au solicitat sprijinul Agenției Internaționale pentru Energie pentru analizarea situației înainte de adoptarea unor măsuri.
Prețurile de referință ale petrolului au atins luni niveluri apropiate de maximele ultimilor patru ani, însă au scăzut cu aproximativ 11% marți. Scăderea vine după ce președintele american Donald Trump a declarat că războiul din Orientul Mijlociu s-ar putea încheia curând.
În plus, autoritățile americane analizează măsuri pentru menținerea fluxului de resurse prin Strâmtoarea Hormuz. Printre măsuri se numără escortarea navelor comerciale, potrivit șefului Statului Major Interarme al SUA, generalul Dan Caine.
Strâmtoarea este tranzitată de o cincime din transporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate iar traficul a scăzut cu aproximativ 97% de la începutul războiului.
Forțele de Apărare ale Israelului au anunțat că au lansat un val de atacuri aeriene împotriva grupării militante Hezbollah. Loviturile au vizat zona cunoscută sub numele de Dahiyeh și acesta s-au desfășurat după ce armata israeliană a făcut mai multe apeluri pentru evacuare zonei, relatează The Times of Israel.
Potrivit informațiilor preliminare, nu au fost raportate imediat răniți în urma acestor bombardamente.
În paralele, IDF a anunțat detectarea lansării unei noi rachete balistice din Iran.
De asemenea, privind atacurile asupra Libanului, ministerul libanez al Sănătății, a susținut că două lovituri aeriene au ucis patru persoane în localitatea Hanaouayh, din districtul Tyre, în sudul țării, dintre care un paramedic care intervenea la fața locului. Alte cinci persoane au fost ucise în Qana din districtul Nabatieh și în districtul Bint Jbeil o altă persoană și-a pierdut viața în urma atacurilor israeliene, notează Associated Press.
Senatori democrați au avertizat marți că războiul cu Iranul ar putea escalada până la desfășurarea de trupe americane pe teren, după mai multe sesiuni de informare a Comisiei pentru Servicii Armate de către personal al administrației Trump.
Senatorul Richard Blumenthal din Connecticut a spus că actuala strategie ar putea conduce la trimiterea de trupe americane pe teritoriul iranian pentru a îndeplini obiectivele militare stabilite. El a avertizat că implicarea Rusiei ar putea pune în pericol viețile militarilor americani.
„Se pare că suntem pe cale să desfășurăm trupe americane pe teren în Iran pentru a îndeplini oricare dintre potențialele obiective de aici. Rusia pare să sprijine inamicul în mod activ și intensiv prin intermediul informațiilor și, poate, prin alte mijloace, iar China ar putea, de asemenea, să asiste Iranul”, a transmis Blumenthal, potrivit Reuters.
Senatoarea Jeanne Shaheen din statul New Hampshire a declarat că există riscuri majore pentru securitatea națională a Statele Unite. „Știm că Rusia deja ajută cu informații, Iranul, și că există o axă Rusia, China, Iran și Coreea de Nord care pune în pericol mai mare Statele Unite și securitatea noastră națională”, susține Shaheen.
Majoritatea republicanilor din Congres susțin strategia administrației privind conflictul, deși există și câteva voci critice, în timp ce democrații au făcut mai multe apeluri privind transparența Casei Albe cu Congresul în privința operațiunilor militare.
Galatasaray a reușit să se impună în meciul tur al optimilor de finală împotriva echipei antrenate de Arne Slot. Victoria echipei a fost asigurată încă din minutul 7 prin reușita semnată de Mario Lemina.
Atletico Madrid s-a impus la scor în fața echipei Tottenham Hotspur. Formația antrenată de Diego Simeone s-a impus cu 5-2, grație unui start puternic cu patru goluri în douăzeci și două de minute. Pe lista marcatorilor s-au aflat Marcos Llorente (min. 6), Griezmann (min. 14), Julian Alvarez (min. 15, 55) și Le Normand (min. 22). Pentru echipa londoneză, au marcat Pedro Porro în minutul 26 și Solanke în minutul 76.
Bayern München a demolat pe Atalanta făcând un pas important spre următoare rundă a competiției. Bavarezii s-au impus cu scor 6-1 pe terenul formației italiene. Pentru Bayern au marcat Stanišić (min. 12), Olise (min. 22, 64), Gnabry (min. 25), Nicolas Jackson (min. 52) și Jamal Musiala (min. 67). Italienii au reușit golul de onoare abia în prelungirile partidei prin Mario Pasalic (90+3).
În ultima partidă a serii, Barcelona a reușit un egal dramatic împotriva Newcastle, scor 1-1. Gazdele au deschis scorul târziu, în minutul 86, prin Harvey Barnes, și păreau aproape de victorie, însă în urma unei lovituri de la 11 metri, Lamine Yamal a restabilit egalitatea în minutul 90+6.
Manșa retur a acestor meciuri e va desfășura miercuri, 18 martie.
Rezultatele sunt aproape șocante: aproape o treime dintre oamenii care locuiesc în SUA și Canada cred că lumea se va sfârși în timpul vieții lor.
Conform noilor cercetări publicate în Jurnalul de Personalitate și Psihologie Socială acest lucru ar putea afecta modul în care acești oameni percep provocările cu care se confruntă societatea, deși acest lucru depinde foarte mult de tipul de apocalipsă pe care și-l imaginează individul.
De-a lungul istoriei, au existat o mulțime de oameni care au crezut că trăiesc sfârșitul lumii. Însă pentru un număr semnificativ de oameni care trăiesc în SUA, asta nu mai pare o posibilitate îndepărtată: o treime dintre respondenți cred că lumea se va sfârși înaintea lor.
„Credința în sfârșitul lumii este surprinzător de răspândită în America de Nord și influențează semnificativ modul în care oamenii interpretează și răspund la cele mai presante amenințări cu care se confruntă omenirea”, a declarat într-un comunicat Dr. Matthew I. Billet, autorul principal al studiului .
În noul studiu, echipa de cercetători a fost interesată de modul în care aceste convingeri ar putea modela reacțiile oamenilor la amenințările reale din lume, de la criza climatică până la posibilitatea unui conflict nuclear.
Cercetătorii de la Universitatea din Columbia Britanică au chestionat 3.400 de persoane, adresându-le o serie de întrebări menite să le măsoare atitudinea față de risc. Mai exact, au analizat percepția riscului, sau cât de mare este percepția lor asupra unei amenințări, de exemplu, criza climatică , toleranța la risc sau cât de pregătiți sunt să tolereze riscul în ciuda posibilelor impacturi negative, și sprijinul lor pentru „acțiuni extreme” pentru a evita riscul.
„Acțiunile extreme au constat în alocarea a 10% din PIB-ul SUA pentru acest risc, instituirea legii marțiale și răsturnarea completă a guvernului actual și a ordinii sociale”, explică publicația.
Tinerii, mai predispuși să creadă că se va sfârși lumea pe vremea lorPe lângă acestea, participanților li s-au adresat o serie de întrebări demografice, inclusiv factori precum orientarea politică și religiozitatea. Echipa a descoperit câteva diferențe interesante.
Deși 28,9% dintre participanți au fost de acord că lumea se va sfârși în timpul vieții lor, această convingere a avut tendința de a scădea odată cu vârsta, tinerii fiind mai predispuși să aibă această viziune asupra lumii.
Analizând mai amănunțit datele, echipa a descoperit că au existat excepții: convingerile despre sfârșitul lumii nu au scăzut pe măsură ce protestanții evanghelici au îmbătrânit și ar putea chiar crește ușor în rândul participanților musulmani.
„Alte variabile demografice au fost predictori mai puțin consecvenți ai credințelor despre sfârșitul lumii”, adaugă studiul.
„Doar 6% din răspunsuri sunt explicate de statutul socio-economic și orientarea politică, și mai puțin de 2% de etnie și sex“.
Echipa a descoperit că reacția oamenilor la amenințare depindea de cauză: și anume dacă oamenii erau cei care o provocau.
Cei care credeau că apocalipsa se va datora forțelor divine erau mai puțin predispuși să susțină acțiuni extreme.
Per total, echipa a descoperit că cinci factori cheie definesc modul în care oamenii gândesc și acționează.
Aceștia au fost:
Specialiștii spun că înțelegerea acestor viziuni despre lume este vitală pentru factorii de decizie politică.
„Indiferent dacă o anumită narațiune apocaliptică este sau nu corectă, aceasta are totuși consecințe asupra modului în care populațiile se confruntă cu riscuri concrete”, a adăugat Billet, autorul studiului.
„Dacă vrem să construim un consens în ceea ce privește abordarea schimbărilor climatice, siguranța inteligenței artificiale sau pregătirea pentru pandemie, trebuie să înțelegem cum interpretează diferite comunități aceste amenințări prin propriile lentile culturale. Într-o lume care se confruntă cu riscuri catastrofale reale, această înțelegere nu a fost niciodată mai importantă”, spune el.
