Legea, inițiată de parlamentari PNL și PSD, urmărește introducerea unor măsuri mai stricte pentru copiii care comit fapte penale înainte de împlinirea vârstei de 14 ani, când nu pot fi trași la răspundere penală.
Modificările aduse Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului prevăd, printre altele, consiliere psihologică obligatorie, fără acordul părinților, și plasarea obligatorie în centre specializate a copiilor care săvârșesc fapte cu violență.
Sesizată de președintele Nicușor Dan, Curtea Constituțională a analizat aceste prevederi și a decis, cu unanimitate de voturi, că unele dintre ele încalcă Constituția.
Plasarea obligatorie în centre specializate pentru fapte cu violență, neconstituționalăCCR a considerat că expresia „faptă cu violență” este prea vagă și nu permite stabilirea cu suficientă precizie a situațiilor în care plasarea copilului într-un centru specializat ar deveni obligatorie.
Potrivit judecătorilor constituționali, formularea face ca aplicarea legii să fie imprevizibilă, deoarece nu este clar care dintre faptele prevăzute de legea penală intră în această categorie.
Curtea nu a respins însă plasarea minorilor în centre specializate, stabilind că măsura este constituțională în condițiile prevăzute de lege.
Plasamentul nu reprezintă o pedeapsă penală, ci o formă de asistență socială, prin care copilului îi sunt asigurate găzduirea, îngrijirea, educația, recuperarea și sprijinul pentru integrarea socială.
Copiii pot fi obligați la consiliere psihologică fără acordul părințilorCCR a stabilit că instanța poate dispune participarea copiilor sub 14 ani care au săvârșit fapte penale la programe speciale de consiliere psihologică, chiar și fără acordul părinților sau al reprezentanților legali.
Judecătorii au explicat că măsura urmărește interesul superior al copilului și nu constituie o încălcare nejustificată a drepturilor părintești.
Părinții pot fi ascultați în cadrul procedurii judiciare, însă nu pot împiedica aplicarea măsurii prin refuzul de a-și da acordul.
Sancțiunile pentru părinți, formulate neconstituționalPotrivit noii legi, părinții copiilor sub 14 ani care comit fapte penale ar fi putut fi sancționați atât penal, cât și contravențional dacă nu respectau obligația de a participa la programele speciale de consiliere psihologică.
Legea prevedea pentru aceeași faptă atât răspunderea penală, cât și pe cea contravențională, fără să stabilească o delimitare clară între cele două forme de răspundere.
Judecătorii CCR au considerat că această suprapunere creează confuzie, încalcând cerințele privind claritatea și previzibilitatea legii.
De asemenea, CCR a constatat că folosirea neunitară a termenilor „părinți” și „reprezentantul legal” generează neclarități privind persoanele cărora li se aplică obligațiile prevăzute de lege.
Minorii sub 14 ani nu pot fi trași la răspundere penalăCurtea a identificat și o problemă privind dispozițiile referitoare la infracțiunea de nerespectare a unei hotărâri judecătorești.
Din cauza formulării neclare, textul putea fi interpretat în sensul că un copil sub 14 ani ar putea răspunde penal pentru nerespectarea unei obligații stabilite de instanță.
Judecătorii au subliniat că o asemenea reglementare contravine Codului penal, care prevede că minorii sub 14 ani nu răspund penal.
Legea, respinsă de Senat, dar adoptată de Camera DeputațilorProiectul legislativ a fost inițiat de 14 deputați, dintre care 13 de la PNL și unul de la PSD. Printre inițiatori se numără liberalii Raluca Turcan, Gabriel Andronache, Florin Roman și Bogdan Huțucă, precum și deputatul PSD Voicu Vușcan.
Inițial, proiectul a fost respins de Senat, însă a fost adoptat de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, pe 29 aprilie 2026, cu 277 de voturi pentru, două împotrivă și 13 abțineri.
Legea a fost transmisă președintelui Nicușor Dan pentru promulgare pe 11 mai 2026, iar pe 28 mai șeful statului a sesizat Curtea Constituțională.
Președintele a criticat modul în care legea reglementa sancționarea părinților, arătând că aceeași faptă putea atrage atât răspunderea contravențională, cât și pe cea penală. Nicușor Dan a contestat și eliminarea acordului părinților pentru consilierea psihologică obligatorie, precum și prevederile referitoare la plasarea copiilor în centre specializate, invocând drepturile copilului și protecția vieții de familie.
Curtea Constituțională i-a dat dreptate doar în privința unei părți dintre criticile formulate, menținând posibilitatea consilierii psihologice fără acordul părinților și constituționalitatea plasamentului într-un serviciu rezidențial specializat, ca măsură de protecție socială.
Decizia CCR este definitivă și general obligatorie. Motivarea completă urmează să fie publicată în Monitorul Oficial, iar prevederile declarate neconstituționale trebuie reexaminate de Parlament înainte ca legea să poată fi promulgată.
Alerta care vizează posibile fragmente de dronă a fost dată miercuri printr-un apel la 112, iar prefectul județului Buzău, Leonard Dimian, s-a deplasat în zonă.
Potrivit reprezentanților Prefecturii Buzău, a fost semnalată descoperirea unor resturi care ar putea proveni de la o dronă în localitatea Moșești.
La fața locului se află echipe specializate ale Ministerului Apărării Naționale și ale Serviciului Român de Informații, care fac verificări.
Autoritățile urmează să stabilească de unde provin resturile și în ce împrejurări au ajuns în locul în care au fost descoperite.
Reprezentanții Instituției Prefectului le recomandă cetățenilor să nu atingă și să nu deplaseze obiectele suspecte și să anunțe imediat autoritățile prin apel la 112.
Echipele Ministerului Apărării Naționale au identificat, la sfârșitul lunii iulie, zonele de impact rezultate în urma interceptării unei drone de către o aeronavă F-16 a Forțelor Aeriene Române. Resturi din dronă și din racheta interceptoare au fost găsite în județele Buzău și Brăila.Potrivit MApN, în 2026, au fost înregistrate 39 de atacuri în apropierea frontierei României. De asemenea, au fost 35 de pătrunderi neautorizate pe teritoriul țării, iar 6 drone au fost doborâte. În total, au fost găsite 44 de fragmente de drone și două mine marine.
„Astăzi, 21 octombrie 2026, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală, împreună cu polițiștii Direcției de Investigații Criminale din Inspectoratul General al Poliției Române, au pus în aplicare 2 mandate de percheziție domiciliară, pe raza municipiului București, într-o cauză privind săvârșirea infracțiunilor de operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice (autorat și instigare) și tentativă la infracțiunile de alterarea integrității datelor informatice și perturbarea funcționării sistemelor informatice”, a transmis DIICOT, conform Gândul.
Audieri la DIICOTSurse judiciare au precizat că descinderile au vizat vila din Mogoșoaia a lui Călin Georgescu, acesta fiind condus la audieri la sediul DIICOT – Structura Centrală. În fața anchetatorilor a fost adus și un bărbat în vârstă de 35 de ani, identificat ca fiind specialistul care a realizat operațiunile tehnice de căutare și bruiere a mijloacelor de monitorizare.
Potrivit anchetei, la data de 26 septembrie 2026, Călin Georgescu i-ar fi solicitat bărbatului de 35 de ani să îi verifice imobilul din comuna Mogoșoaia. Scopul acțiunii a fost identificarea mijloacelor tehnice de interceptare audio-video montate de organele de urmărire penală și alterarea datelor ori perturbarea sistemelor informatice folosite pentru supravegherea tehnică.
Demersul a avut loc la scurt timp după percheziția din 21 septembrie 2026, din dosarul privind constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.
„Rezultatul urmărit, respectiv alterarea datelor informatice și perturbarea ori deteriorarea mijloacelor tehnice utilizate de organele judiciare, nu s-a produs, din motive independente de voința suspecților”, au mai transmis autoritățile.
Ce acuzații aduc procuroriiPersoana care a efectuat scanarea tehnică este Vlad Alin Zamfir, reprezentant al firmei SMT DISCRET MISSION SRL. Acesta este cercetat pentru operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice și tentativă la alterarea integrității datelor și perturbarea funcționării sistemelor informatice.
La rândul său, Călin Georgescu este vizat pentru instigarea la aceste fapte, anchetatorii reținând că acesta a solicitat în mod expres utilizarea unor dispozitive speciale pentru neutralizarea tehnicii judiciare.
Gabriel Ciprian Ene, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție din martie 2017, ar urma să fie numit secretar general al Guvernului Luca Niculescu, au declarat pentru G4Media surse din PSD.
Potrivit acestora, Ene este originar din Buzău și ar fi susținut de fostul premier Marcel Ciolacu, în prezent președintele Consiliului Județean Buzău.
Potrivit ultimei declarații de avere, din 2024, disponibilă pe site-ul Înaltei Curți, Gabriel Ciprian Ene deține mai multe proprietăți în Buzău.
Acesta a declarat un teren intravilan de 1.066 de metri pătrați, un teren agricol de 44.900 de metri pătrați și un apartament de 42 de metri pătrați, toate în Buzău. De asemenea, deține alte două proprietăți împreună cu soția sa, în județul Bihor. La categoria mijloace de transport, a declarat o Mobra din 1989 și un Piaggio Vespa din 2006.
Gabriel Ciprian Ene este soțul deputatei PSD Gabriela Corina Ene, fost primar al comunei Căbești și actual deputat PSD de Bihor.
Aceasta face parte din Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții.
De ce este important Secretariatul General al GuvernuluiSecretariatul General al Guvernului (SGG) este considerat „motorul administrativ” și centrul tehnic de coordonare al Executivului, scrie G4Media.
În timp ce miniștrii se ocupă de politicile publice din domeniile lor, precum Sănătatea, Educația sau Transporturile, SGG asigură funcționarea zilnică a aparatului guvernamental și face legătura dintre ministere.
Secretarul general al Guvernului, care are rang de ministru, gestionează fluxul deciziilor și al resurselor din aparatul guvernamental. Nicio hotărâre de guvern (HG) sau ordonanță de urgență (OUG) nu ajunge pe agenda ședinței de Guvern fără să treacă prin procedurile de avizare și verificare juridică ale SGG.
SGG coordonează bugetul aparatului de lucru al Guvernului și are atribuții în administrarea unor companii de stat strategice, agenții și departamente importante. Printre instituțiile și companiile aflate în subordinea sau coordonarea sa se numără Transelectrica și Transgaz, Comisia Națională de Strategie și Prognoză, Institutul Național de Statistică (INS), Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) și Departamentul pentru Relația cu Parlamentul.
Investigația, anunțată miercuri, urmărește să stabilească dacă Booking.com a identificat și a redus în mod corespunzător riscurile pentru consumatori, în conformitate cu Regulamentul european privind serviciile digitale (DSA).
Unul dintre punctele vizate este reprezentat de anunțurile false, inclusiv cele pentru proprietăți care nu există, fraudele prin uzurparea identității și ofertele de cazare care nu respectă regulile aplicabile.
Comisia Europeană verifică și modul în care sunt protejate datele rezervărilor și ale oaspeților atunci când acestea sunt partajate cu furnizorii de cazare. Aceste informații ar putea fi exploatate în tentative de phishing, prin care infractorii încearcă să determine turiștii să furnizeze date sensibile sau să efectueze plăți frauduloase.
Un alt aspect al investigației privește anunțurile promovate contra cost pe Booking.com. Unele unități de cazare pot obține o vizibilitate mai mare în rezultatele căutării prin plata unui comision mai ridicat, iar Comisia verifică dacă utilizatorii sunt informați clar că aceste poziții sunt, de fapt, reclame.
Deschiderea investigației nu înseamnă că încălcarea legislației a fost deja dovedită. Procedura urmărește să stabilească dacă platforma și-a respectat obligațiile prevăzute de legislația europeană privind serviciile digitale.
Liderul de la Kremlin l-a primit miercuri pe emisarul special al președintelui Donald Trump la Sankt Petersburg pentru discuții. În cadrul întâlnirii, Vladimir Putin i-a propus oficialului american o întâlnire cu președintele Donald Trump care să aibă loc în China, notează televiziunea rusă, citată de agenția Reuters.
Încă de luni Donald Trump a declarat că este deschis unei întâlniri cu președintele rus Vladimir Putin și liderul chinez Xi Jinping, dacă discuțiile s-ar concentra asupra dezarmării nucleare.
„Rusia, sincer să fiu, s-a comportat bine în privința Ucrainei. Nu au făcut prea multe. Și același lucru este valabil și pentru China. Am avea ocazia să discutăm despre arme nucleare și dezarmarea nucleară. Sunt dispus oricând să particip la o întâlnire pe tema dezarmării nucleare”, a spus Trump.
De asemenea, Kremlinul, prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, a transmis că președintele Vladimir Putin, președintele SUA Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping ar putea avea o întâlnire trilaterală în marja summitului APEC din luna noiembrie, care va avea loc în China.
„Având în vedere că toți cei trei șefi de stat ar putea participa la summitul din China, subiectul unei astfel de întâlniri ipotetice a fost într-adevăr adus în discuție. A fost adus în discuție, dar nimeni nu a discutat sau prezentat propuneri sau acorduri specifice, fie cu privire la întâlnirea în sine, fie la posibila agendă și conținutul acesteia”, a declarat Peskov.
“We agreed that my first visit will be to Chișinău, and we are preparing to work intensively to accelerate the projects we have underway and to identify new ones,” Luca Niculescu stated in a post on X.
He noted that he has already asked Romanian ministers to contact their counterparts in Chișinău.
The Romanian prime minister also reaffirmed the government’s support for the Republic of Moldova, including in its process of joining the European Union.
Earlier, the Government of the Republic of Moldova announced that Prime Minister Vasile Tofan and his Romanian counterpart, Luca Niculescu, had agreed during a phone call on Tuesday evening to meet in Chișinău in the near future.
Vasile Tofan congratulated Romania’s new prime minister on assuming office and invited him to Chisinau.
“It was an honor to serve as Prime Minister of Romania. I proved that it is possible to govern differently—without lies, with respect for public funds and for citizens. I believe I gave hope to Romanians who want a fair Romania,” Ilie Bolojan wrote in a Facebook post.
Bolojan thanked Romanians for the understanding they showed during his term in office.
“I tried to do everything humanly possible for our country. I thank my colleagues, collaborators, and partners. I thank all Romanians for the understanding they showed in the face of the difficulties we had to go through,” he said.
Bolojan emphasized that, although he no longer leads the government, his responsibility toward the country remains.
“My term has ended, but my responsibility toward Romania has not. I have faith in our country. May God watch over all Romanians!” Bolojan added.
The government led by Luca Niculescu received a vote of confidence in Parliament on Tuesday, with 280 votes in favor and 58 against. Members of the new Cabinet were sworn in at Cotroceni Palace in the presence of President Nicușor Dan. Subsequently, the new government held its first cabinet meeting at Victoria Palace.
In a Facebook post, the head of state noted that a meeting of the North Atlantic Council took place on Tuesday, following discussions he held last week in Brussels with NATO Secretary General Mark Rutte and Bulgarian Prime Minister Rumen Radev.
“The North Atlantic Council met yesterday to assess the latest developments in the Black Sea and to discuss concrete measures to strengthen security and protect navigation, trade, and energy infrastructure,” Nicușor Dan stated.
The president noted that Romania has requested more support from the Alliance.
“Romania conveyed the direct message that we expect stronger support through additional capabilities for countering drones, surveillance, reconnaissance, and expertise, as well as an adapted and strengthened NATO posture in the region,” he wrote.
Nicușor Dan also recalled the incident on October 17, when two Romanian F-16s shot down two drones that had entered Romanian airspace near Sulina.
“Both were neutralized within minutes of entering our airspace. I congratulate our pilots on their professionalism and quick response. Romania’s response will remain firm; we will defend our airspace and territorial waters at all times, alongside our allies,” the president added.
The head of state emphasized that the security of the Black Sea is important for all of Europe and for international trade.
“The security of the Black Sea is essential not only for Romania and the riparian states, but also for all of Europe and for international trade. A clear conclusion from yesterday’s meeting is that the allies’ solidarity is unwavering. The commitment to defend every allied territory, including our waters and airspace, is shared by the entire Alliance,” stated Nicușor Dan.
Într-un discurs adresat parlamentarilor europeni, ea a avertizat că „Rusia nu este un furnizor de energie de încredere, deoarece, după cum ne-a demonstrat experiența, ar putea oricând să folosească dependența energetică ca armă pentru a șantaja alte țări”, subliniind că Rusia a fost cea care a întrerupt livrările de gaze către Europa, relatează Politico.
„Aceasta este o lecție pe care Europa cu siguranță nu o va uita”, a adăugat ea.
La începutul acestei luni, președintele american Donald Trump a anunțat un acord cu omologul său rus, Vladimir Putin, privind relaxarea sancțiunilor asupra importurilor de motorină, în contextul creșterii puternice a prețurilor petrolului la nivel mondial.
Câteva zile mai târziu, Trump a apărat acordul, argumentând că și Uniunea Europeană a cumpărat combustibili fosili din Rusia în valoare de miliarde de dolari, fără a oferi însă alte detalii.
UE pregătește noi măsuri pentru a proteja industria europeanăUrsula von der Leyen a abordat și problema dezechilibrului comercial dintre Uniunea Europeană și China.
Ea a confirmat că Executivul european ar putea prezenta încă din decembrie un nou instrument pentru combaterea practicilor comerciale considerate neloiale.
Acesta ar urma să se bazeze pe o propunere prezentată la începutul lunii de Germania și Franța și ar permite Comisiei Europene să restricționeze sau chiar să interzică importurile din țările ale căror practici comerciale sunt considerate dăunătoare pieței unice europene.
„Vedem cum se pierd locuri de muncă în principalele noastre regiuni industriale”, a declarat von der Leyen.
Președinta Comisiei Europene a adăugat că UE va continua negocierile cu Beijingul, după încheierea unui acord privind limitarea importurilor de vehicule hibride chinezești.
Luca Niculescu, diplomat independent a fost învestit în funcția de prim-ministru al României, în urma votului din Parlament. Presa din Spania îl descrie drept „europeist” în titlul articolului dedicat numirii sale.
Noul premier va conduce un guvern format din 12 miniștri ai Partidului Social Democrat (PSD) și șase miniștri independenți, după o perioadă de aproape șase luni în care România s-a confruntat cu o criză politică și instituțională. CITEȘTE știrea completă pe MEDIAFAX SPANIA.
Potrivit unei analize Euronews bazate pe date Eurostat, la sfârșitul anului 2025 existau 876.600 de cetățeni ruși cu permise de ședere valabile în statele Uniunii Europene. În 2021, înaintea invaziei pe scară largă a Ucrainei, numărul acestora era de 771.800. Creșterea este de 13,6%, în pofida restricțiilor introduse în ultimii ani de mai multe guverne europene.
Germania și Spania găzduiesc cele mai mari comunități de cetățeni rușiGermania ocupă primul loc în Uniunea Europeană, cu aproximativ 218.000 de cetățeni ruși care dețin permise de ședere. Este urmată de Spania, cu 116.800, și Estonia, cu 78.400. Sudul Europei a cunoscut unele dintre cele mai importante creșteri după începutul războiului. În Spania, numărul permiselor de ședere deținute de cetățeni ruși a crescut cu aproximativ 44.400, iar în Franța cu 13.700.
Cipru și Portugalia au înregistrat creșteri de aproximativ 2,5 ori, respectiv 3,5 ori, ale populației ruse stabilite pe teritoriul lor, potrivit analizei Euronews. În schimb, Letonia, Estonia și Cehia au înregistrat scăderi, pe fondul politicilor de imigrație mai restrictive și al preocupărilor legate de securitate.
Teama de mobilizare militară provoacă un nou val de plecăriCercetătorii care monitorizează emigrația din Rusia au identificat cel puțin patru valuri importante de plecări după februarie 2022. Cel mai recent a început în primăvara acestui an, alimentat de informațiile și temerile privind o posibilă nouă mobilizare pentru războiul din Ucraina. Anastasia Burakova, avocată și fondatoare a proiectului Kovcheg, care oferă asistență juridică rușilor din străinătate, consideră că incertitudinea a devenit un motiv esențial al emigrării.
Temerile unei posibile noi mobilizări pentru războiul din Ucraina provoacă valuri de plecări. Imagine ilustrativă. Foto: Victor Berezkin/ZUMA Wire
„Oamenii înțeleg acum că nu au niciun viitor în Rusia. Nu există o imagine a viitorului, nu există certitudini despre ce se va întâmpla peste șase luni sau un an”, a declarat aceasta. Riscul recrutării militare este resimțit în special de tinerii aflați la vârsta încorporării.
Unul dintre aceștia este Ivan, un rus de 19 ani care a plecat în Armenia în această primăvară pentru a evita recrutarea. Fost manager al unui magazin de telefoane mobile, tânărul lucrează acum în construcții, la Erevan. „Atunci eram manager și mă simțeam captiv. Acum nu am nimic și mă simt liber”, a povestit el într-un videoclip publicat pe YouTube.
Serbia, Georgia și Armenia au atras zeci de mii de rușiMigrația nu s-a limitat strict la Uniunea Europeană. În Serbia, comunitatea cetățenilor ruși a crescut de la aproximativ 5.000 înaintea invaziei la 61.900 la sfârșitul anului 2025. Kazahstanul găzduia, în primăvara lui 2026, peste 107.000 de migranți ruși, Georgia aproximativ 70.000, iar Armenia 43.500.
Turcia a atras numeroși ruși imediat după începutul războiului, însă ulterior a înăsprit condițiile de ședere. În iunie 2026, numărul permiselor valabile pentru cetățenii ruși coborâse la 75.900, aproximativ jumătate față de nivelul maxim din 2023.
Cine sunt rușii care aleg să plece și ce efect au asupra economiilor localeCercetările sociologice arată că mulți dintre emigranți sunt cupluri tinere, adesea fără copii, în care ambii parteneri au sub 36 de ani. O proporție importantă lucrează în IT, inginerie, cercetare, jurnalism sau organizații pentru drepturile omului.
Aproximativ 20% nu au studii universitare, iar 18% studiază sau intenționează să urmeze cursuri în străinătate. Sosirea acestora a avut efecte economice semnificative în unele țări. Potrivit unei analize a centrului de cercetare CASE, afluxul de persoane și capital rusesc a contribuit la creșterea economică puternică înregistrată de Armenia și Georgia între 2022 și 2024.
Rușii care aleg să plece lucrează în IT, inginerie, cercetare, jurnalism sau organizații pentru drepturile omului. Foto: Ercin Erturk / Anadolu/ABACAPRESS.COM
În Serbia, venitul mediu lunar al gospodăriilor de emigranți ruși a fost estimat la aproximativ 3.500 de euro, comparativ cu 900 de euro pentru gospodăriile locale. În Georgia, diferența era de aproximativ 3.300 de euro față de 650 de euro. Mulți dintre noii veniți au continuat să lucreze de la distanță pentru clienți internaționali sau și-au deschis propriile afaceri.
Câți ruși s-au întors în țară după începutul războiuluiEstimările privind numărul celor care au revenit în Rusia diferă considerabil. Proiectul sociologic independent OutRush estima că cel mult 8% dintre emigranți se întorseseră până în vara anului 2024, în timp ce alte 5% intenționau să revină.
Un institut de cercetare afiliat statului rus a estimat o rată de întoarcere de aproximativ 10% pentru persoanele plecate în 2022 și 2023. Alte analize indică procente mai mari, în funcție de categoria profesională și perioada emigrării.
Principalele motive pentru întoarcere includ dificultățile de angajare, problemele legate de dreptul de ședere și închiderea afacerilor relocate. Programul oficial al Rusiei pentru repatriere a înregistrat în 2025 un minim istoric, de numai 26.700 de persoane, potrivit datelor autorităților ruse, pe care Euronews precizează că nu le-a putut verifica independent.
Sindicaliștii solicită o rectificare bugetară pentru asigurarea fondurilor necesare funcționării transportului feroviar și întreținerii infrastructurii. Sindicaliștii susțin că lipsa resurselor poate duce la blocaje operaționale, cu efecte asupra călătorilor și economiei.
„Avertizăm că, fără suplimentarea la timp a finanțării prin rectificare bugetară, există riscul real al reducerii sau chiar al opririi circulației trenurilor”, transmit sindicaliștii.
Aceștia îi cer ministrului Ștefan Ovidiu Popa să prezinte Guvernului necesarul real de finanțare și să susțină alocarea urgentă a fondurilor.
Federația solicită și o întâlnire de urgență între Ministerul Transporturilor, conducerea CFR Marfă și sindicate, pentru stabilirea unui calendar de plată a salariilor restante și a compensațiilor cuvenite angajaților.
„Situația salariaților CFR Marfă reprezintă o urgență socială care afectează profund oameni și familii rămase fără veniturile necesare traiului zilnic”, arată Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial Vagoane.
Șeful Executivului a participat la preluarea mandatului de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene de către Alexandru-Mihai Ghigiu. Cu această ocazie, premierul i-a mulțumit fostului ministru Dragoș Pîslaru pentru activitatea desfășurată și pentru colaborarea din perioada de tranziție.
Niculescu a explicat că a ales să fie prezent la minister în prima zi plină de activitate a noului Guvern deoarece fondurile europene reprezintă principala sursă de finanțare a investițiilor, fără a pune presiune suplimentară asupra deficitului bugetar.
Echipă operativă pentru deblocarea fondurilor din PNRRPremierul a anunțat că, începând din această săptămână, va fi activată o echipă operativă dedicată gestionării ultimelor două cereri de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență.
„Închiderea PNRR fără pierderi, motiv pentru care activăm din această săptămână o echipă operativă dedicată pentru a răspunde rapid Comisiei Europene și a debloca miliardele de euro din ultimele două cereri de plată”, a transmis Niculescu, pe Facebook.
A doua prioritate vizează accelerarea absorbției fondurilor europene disponibile prin Politica de Coeziune pentru perioada 2021-2027.
În acest sens, premierul a precizat că stadiul proiectelor finanțate din aceste fonduri va fi monitorizat săptămânal.
Peste 60 de miliarde de euro, miza negocierilor pentru viitorul buget europeanO altă direcție stabilită de Guvern este pregătirea și negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034.
Potrivit premierului, negocierile reprezintă „o miză de peste 60 de miliarde de euro pentru modernizarea României în următorul deceniu”.
Niculescu a subliniat că rezultatele activității Guvernului în domeniul fondurilor europene trebuie să se reflecte în investiții concrete, nu doar în îndeplinirea procedurilor administrative.
„Succesul nostru nu se va măsura în hârtii și proceduri, ci în autostrăzi, spitale, școli finalizate și capital pentru firmele românești. Spor la treabă noii echipe!”, a transmis premierul.
Guvernul condus de Luca Niculescu a primit, marți, votul de încredere al Parlamentului. Noul Cabinet, format din miniștri PSD și independenți și susținut parlamentar de PNL și UDMR, a obținut 280 voturi pentru și 58 împotrivă. Pentru învestire erau necesare cel puțin 233 de voturi.
Fostul ministru și-a motivat absența, afirmând că nu a fost invitat, dar și că nu a semnat protocolul de predare – primire, în cadrul căruia este necesară semnarea mai multor anexe.
„E un lucru foarte simplu: N-am fost invitat. Doi, nu am semnat protocolul de predare- primire la Ministerul Apărării Presupune completarea unor anexe care sunt colectate de la structurile din țară”, a declarat Miruță.
Acesta a afirmat și a discutat deja cu cu noul ministru al Apărării, Radu Oprea. Fostul ministru a precizat că nu este vorba doar despre semnarea unui singur protocol, ci că îi va prezenta toate proiectele derulate în cadrul Ministerului Apărării.
„Am vorbit cu domnul ministru Oprea și azi dimineață. Merg la dumnealui pentru mai mult decât o predare-primire; pentru a-i prezenta stadiile proiectelor în curs la Ministerul Apărării”, a declarat Miruță.
„Ministerul Apărării merge mai departe și nu trebuie să existe nicio deficiență, dacă miniștri schimbă culoarea politică. Stau de vorbă cu domnul Oprea și-i transfer cunoștințele despre toate proiectele în desfășurare, pentru că sunt în interesul Armatei Române și sunt multe”, a declarat Miruță.
Anterior în cadrul aceleiași conferințe de bilanț, Radu Miruță a vorbit despre câteva proiecte importante din cadrul ministerelor conduse de acesta. În ceea ce privește Apărarea, Miruță a pomenit despre programul SAFE, reducerea cheltuielilor în MApN sau preluarea clubului Steaua de către un investitor privat, dar și alte proiecte separate din cadrul Ministerului Transporturilor.
Miruță a transmis un mesaj de recunoștințăDeși nu a participat la ceremonia de predare-primire de miercuri, Miruță a transmis mesaj de recunoștință, pe Facebook, în care le-a mulțumit colegilor și apropiaților săi pentru sprijin.
„Îi mulțumesc Andreei, soția mea, pentru răbdare, pentru înțelegere și pentru că a dus alături de mine costul acestei responsabilități! Știu că fiecare oră în plus la minister a însemnat o oră în minus acasă, alături de familie”, transmitea, printre altele, Miruță în mesajul său.
Acesta le-a mulțumit și colegilor săi din USR Gorj, liderului Dominic Fritz pentru sprijin, dar și președintelui Nicușor Dan pentru încrederea acordată în ceea ce privește conducerea ministerelor Apărării și Transporturilor, preluate pe parcursul mandatului său, după plecarea lui Ionuț Moșteanu și demisia seocial-democratului Ciprian Șerban, înainte de declanșarea crizei politice.
Ministerul Apărării Naționale, condus până recent de către deputatul USR, Radu Miruță, a fost preluat, de către senatorul PSD, Radu Oprea, odată cu învestirea noului Guvern Niculescu, după votul de marți, din plenul Parlamentului.
În paralel, federația a anunțat că pregătește documentația tehnică necesară preomologării pistei de către Uniunea Ciclistă Internațională (UCI).
Viitorul velodrom va face parte dintr-un complex sportiv multifuncțional construit pe amplasamentul fostului Stadion al Tineretului din Craiova. Arena va avea 5.700 de locuri pentru spectatori, inclusiv locuri VIP și spații destinate persoanelor cu dizabilități, precum și 710 locuri pentru reprezentanții mass-media, potrivit Federației Române de Ciclism.
Proiectul este conceput pentru a permite organizarea competițiilor de ciclism pe pistă la standarde internaționale. Federația este implicată în pregătirea documentației tehnice necesare verificării și omologării, un proces esențial pentru ca velodromul să poată găzdui competiții oficiale.
Finanțare europeană de aproape 220 de milioane de leiConsiliul Județean Dolj a aprobat, la 7 octombrie, proiectul actualizat și cheltuielile aferente investiției. Potrivit hotărârii adoptate, valoarea totală este de 250,34 milioane de lei fără TVA, respectiv 299,12 milioane de lei cu TVA.
Din această sumă, finanțarea nerambursabilă prevăzută în documentația proiectului este de aproximativ 219,92 milioane de lei, cu TVA. Efortul financiar total al beneficiarului, județul Dolj, este estimat la 79,20 milioane de lei, inclusiv contribuția proprie și cheltuielile neeligibile. În suma respectivă sunt incluse și cheltuieli suportate și plătite începând cu 19 decembrie 2025.
Finanțarea europeană este solicitată prin Programul Dezvoltare Durabilă și Tranziție Justă 2021-2027, în cadrul priorității care vizează atenuarea impactului socioeconomic al tranziției la neutralitatea climatică în județul Dolj.
Un complex sportiv cu velodrom interior și pistă de atletismInvestiția nu se limitează la velodrom. Complexul va include și o pistă de atletism, suprafețe modulare pentru mai multe sporturi de sală și spații auxiliare pentru pregătirea sportivilor.
Potrivit proiectului prezentat de Consiliul Județean Dolj, conceptul actualizat prevede și măsuri pentru reducerea costurilor de funcționare, între care un sistem integrat de pompe de căldură pentru climatizare și apă caldă, precum și panouri fotovoltaice cu posibilitate de stocare a energiei.
Proiectul urmărește, de asemenea, să transforme complexul într-un spațiu destinat întregii comunități, prin programe sportive, educaționale și de incluziune socială.
Campionatele Naționale de pistă ar putea reveni în România în 2029Federația Română de Ciclism își propune ca, după finalizarea construcției și obținerea omologărilor necesare, Campionatele Naționale de ciclism pe pistă să poată fi organizate din nou în România, în 2029.
În ultimii ani, competițiile naționale de pistă au fost organizate la Plovdiv, în Bulgaria, în absența unui velodrom acoperit disponibil în țară. Noua arenă din Craiova ar putea oferi sportivilor români condiții de antrenament și competiție la standarde internaționale, precum și posibilitatea organizării unor întreceri continentale și internaționale.
Anterior organizării campionatelor în Bulgaria, acestea se desfășurau pe velodromul clubului Dinamo din București. Velodromul Dinamo, construit în anii 1950, nu mai poate găzdui competiții oficiale de ciclism pe pistă din cauza degradării infrastructurii. Ultima ediție a Campionatelor Naționale desfășurate la București datează din 2016.
„Vreau să fac apel către doctorii care la ora 10 pleacă de la public la privat. Nu am uitat de acest mecanism”, a declarat Rogobete, miercuri, la prima conferință de presă de după revenirea la minister.
Ministrul spune că va proceda la fel ca în mandatul trecut și chiar mai mult de atât.
„Voi încerca să găsim o cale legislativă astfel încât managerul să le poată desface contractul de muncă la a treia abatere de acest gen”, a explicat el.
Scutirile de gardă, schimbate „la 180 de grade”Ministrul îi vizează pe medicii care au scutire de gardă în sistemul public, dar fac gărzi în spitalele private. Legislația privind scutirile se va schimba radical, a anunțat Rogobete: „Cine are scutire de gardă are și la public și la privat”.
O a treia categorie vizată sunt medicii care își mută pacienții la cabinetul propriu, „cu tot cu medicamentele din cabinetul sistemului public”. Aceștia „vor avea o surpriză”, a spus ministrul, fără să ofere detalii.
„Respect personalul medical și cer personalului medical nu să mă respecte pe mine, ci să-și respecte meseria și pacienții. Așa vom colabora de acum înainte”, a transmis Rogobete. Ministrul a amintit că a stat patru luni în prima linie, atunci când a fost nevoie să fie alături de personalul medical.
Cursuri obligatorii împotriva infecțiilor din spitaleRogobete vrea ca angajații din secțiile de anestezie și terapie intensivă să urmeze obligatoriu, o dată la doi ani, cursuri pentru controlul și monitorizarea infecțiilor nozocomiale. Ministrul spune că lucrul acesta se întâmplă și în alte țări și „este firesc”.
El a amintit că în mandatul trecut secțiile ATI au primit asistenți dedicați monitorizării infecțiilor, iar cele de categoria 1 își pot angaja propriul epidemiolog. Registrul național pentru infecțiile nozocomiale, finalizat la Spitalul „Grigore Alexandrescu” cu fonduri europene, poate fi acum pus în funcțiune la nivel național.
Siguranța în spitale, responsabilitatea manageruluiÎntrebat despre siguranța personalului medical, Rogobete a spus că spitalele trebuie să își asigure intrările, curtea și zonele destinate protecției personalului. „Dacă într-un spital intră cine vrea, cum vrea, când vrea, unde vrea, aia este doar responsabilitatea managerului și a firmei care asigură paza”, a declarat ministrul.
Toți medicii din spital, prin rotație, în ambulatoriuRogobete le-a amintit medicilor și de obligația introdusă în mandatul trecut: tot personalul medical din spital trebuie să lucreze, prin rotație, și în ambulatoriul de specialitate. Scopul a fost extinderea serviciilor din ambulatoriu, unde programul a fost prelungit până la ora 20, iar punctul de plată a crescut.
Pentru a acoperi nevoia de medici din ambulatorii, ministrul se gândește la sutele de rezidenți care termină specialitatea de medicină de familie, dar nu au bani să-și deschidă un cabinet și nici să cumpere listele de pacienți ale medicilor care ies la pensie. „N-am zis niciun secret, toată lumea știe că se tranzacționează”, a spus Rogobete.
Examenele de specialitate, discutate cu Colegiul MedicilorÎntrebat despre examenele de specialitate susținute recent de medici, Rogobete a precizat că Ministerul Sănătății se ocupă doar de organizarea administrativă. Subiectele, baremele și corectarea sunt atributul comisiilor de specialitate, a explicat ministrul, care se va întâlni săptămâna viitoare cu Colegiul Medicilor din România.
Rogobete a dat exemplul specialității de anestezie și terapie intensivă, care are de peste zece ani examen cu subiecte unice la nivel național. „Îmi doresc ca toate specialitățile să funcționeze așa”, a spus el, adăugând că „uneori realitatea se vede mai clar sub această formă de organizare”.
