Un amplu proiect de diplomație culturală programat de violonista Diana Jipa și pianistul Ștefan Doniga a debutat în patru orașe din China.
În perioada 14-19 august, a avut loc o serie de evenimente în orașele Beijing, Tianjin, Yangzhou și Ningbo.
Programul, dedicat zilei de naștere a lui George EnescuProgramul a fost dedicat de cei doi muzicieni zilei de 19 august, ziua de naștere a lui George Enescu. De asemenea, a fost dedicat și împlinirii a 100 de ani de la compunerea uneia dintre capodoperele sale, Sonata a treia „În caracter popular românesc”.
Din repertoriu au făcut parte creații semnate de Ciprian Porumbescu, Béla Bartók și de piese tradiționale chinezești prelucrate pentru vioară și pian.
Concertele, susținute în unele dintre cele mai moderne săli din lumeEvenimentele s-au desfășurat în unele dintre cele mai moderne săli de spectacole la nivel mondial: Eden Theater din Tianjin, Canal Grand Theater din Yangzho sau studioul de concerte al Radioteleviziunii din Ningbo.
În urma acestor evenimente, au fost realizate numeroase reportaje de agențiile de știri și televiziunile locale, precum și numeroasele propuneri de a extinde colaborările culturale în viitor.
Acest turneu a fost organizat de Institutul Cultural Român de la Beijing în parteneriat cu Beijing Film Orchestra, World Cultural and Historical Cities Organization of Canals (WCCO), Radioteleviziunea Chineză din Ningbo și Camera de Comerț și Industrie România – China.
Proiectul în care au fost implicați cei doi artiști români reprezintă cea mai eficientă modalitate de promovare a imaginii și intereselor naționale, deschizând noi perspective și direcții de colaborare.
Cei doi artiști români sunt prezenți în Guinness BookDiana Jipa și Ștefan Doniga desfășoară de aproape un deceniu o activitate internațională remarcabilă. Ei au susținut peste 750 concerte pe toate continentele și au dezvoltat proiecte dedicate promovării muzicii românești.
Cei doi artiști sunt prezenți în Guinness Book pentru un turneu realizat pe toate cel 7 continente, devenind repere ale diplomației culturale românești și contribuind la afirmarea imaginii României în unele dintre cele mai importante spații culturale și economice ale lumii.
Funcția este disponibilă la mașinile cu cutie de viteze automată. Nu toți șoferii știu că există sau cum funcționează, conform Blic.
Odată activată, sistemul acționează automat frâna de mână atunci când mașina se oprește. Șoferul nu mai trebuie să țină piciorul apăsat pe pedala de frână. Când șoferul apasă pedala de accelerație, sistemul eliberează frâna. Călătoria poate continua fără nicio întrerupere.
Funcția este utilă mai ales în ambuteiaje, unde oprirea și pornirea se repetă des. Este la fel de practică la semafoare, când așteptarea durează mai mult.
„Auto hold” a fost conceput inițial pentru alte scopuri. Sistemul trebuia să împiedice deraparea înapoi a mașinii pe o pantă. Rolul lui era să ofere asistență la pornirea din rampă.
Astăzi, funcția poate fi activată în mai multe moduri. Uneori este suficient să apeși pedala de frână până la capăt. În alte cazuri, activarea se face printr-un buton dedicat. Fiecare producător auto a ales o variantă proprie de implementare. De aceea, modul de activare diferă de la un model la altul.
Sistemele moderne indică activarea funcției printr-un led sau un simbol pe bord. Culoarea sau textul se schimbă în funcție de starea frânei, activă sau în așteptare. Funcția se poate dezactiva și manual, prin apăsarea și eliberarea pedalei de frână. În unele mașini, trecerea în poziția neutră anulează automat funcția.
Funcția rămâne, totuși, puțin cunoscută în rândul șoferilor. Mulți nu o folosesc niciodată, deși le-ar putea ușura mersul prin oraș. Alții descoperă existența ei abia atunci când cumpără o mașină nouă.
Specialiștii recomandă verificarea manualului mașinii pentru a afla exact cum funcționează sistemul auto hold. Astfel, șoferii pot folosi corect funcția și pot evita confuziile la volan.
Confortul oferit de „auto hold” este resimțit mai ales la volan, în oraș. Reduce oboseala piciorului drept și oferă un plus de siguranță la oprire.
Kremlinul lansează propunerea unei noi întâlniri Putin-Trump. Potrivit publicației Haqqin, ideea a fost lansată de consilierul lui Putin, Iuri Uşakov.
El a fost întrebat de un jurnalist rus dacă președinții Putin și Trump se vor întâlni la summitul APEC din China, în noiembrie. Ușakov a răspuns că o astfe de întâlnire va avea loc dacă Donald Trump va participa la evenimentul din China.
„Dacă liderii vor fi prezenți la același eveniment, mi se pare inevitabil că se vor întâlni și vor purta discuții”, a răspuns Ușakov.
Consilierul prezidențial a mai spus că, până în prezent, din tabăra americană nu au fost primite semnale privitoare la o întâlnire Rusia-SUA la nivel înalt.
Trump s-a întâlnit de mai multe ori cu ZelenskiPrima și singura întâlnire a lui Putin cu Trump, după ce liderul american s-a întors la Casa Albă, a avut loc în august anul trecut, în Alaska. În schimb, Donald Trump s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski de șapte ori în 2025 și de trei ori în această vară.
Experții mai subliniază faptul că Trump nu s-a ținut de promisiune și nu l-a sunat pe Putin după summitul NATO din Turcia.
Summitul APEC va avea loc la Shenzhen, China, în perioada 18–19 noiembrie. China, țara gazdă a forumului, a lansat un slogan privind crearea unei comunități prospere în regiunea Asia-Pacific și a stabilit trei direcții cheie de lucru, deschidere, inovație și cooperare.
Dr. Vanessa Coffman explică riscurile foliei de aluminiu. „Folia este, în general, sigură de utilizat, dar anumite alimente necesită atenție suplimentară la răcire și depozitare”, explică ea.
„Cel mai mare risc apare atunci când alimentele fierbinți sunt învelite în folie înainte să se răcească”.
Cartofii copți merită atenție specială. Lăsați în folie după gătit, pot crea condiții care sporesc riscul de îmbolnăvire. Nu ar trebui ținuți în folie la temperatura camerei perioade îndelungate.
„Cartofii conțin în mod natural spori care provoacă botulism”, spune Coffman.
„Mediul cu oxigen redus creat de folie le permite să se dezvolte dacă temperatura rămâne între 4°C și 60°C”.
Pentru a preveni acest risc, folia trebuie îndepărtată imediat după gătit, iar resturile refrigerate cât mai repede.
Alimentele acide, precum roșiile sau portocalele, reprezintă a doua categorie de risc. Pot reacționa cu folia și pot căpăta un gust metalic.
„Este considerată, în general, o problemă de calitate, nu de siguranță alimentară”, precizează Coffman.
Răcirea corectă a resturilor este esențială, indiferent de aliment. „Resturile trebuie puse la frigider în cel mult două ore de la gătit”, spune expertele. Intervalul dintre 4°C și 60°C favorizează înmulțirea rapidă a bacteriilor.
Reîncălzirea nu garantează întotdeauna siguranța alimentelor. Unele bacterii produc toxine care nu dispar prin reîncălzire, avertizează Coffman.
Ea recomandă evitarea introducerii simultane a mai multor vase mari și fierbinți în frigider. Acest obicei poate crește temperatura internă a aparatului.
Cea mai sigură metodă presupune împărțirea resturilor în recipiente mai puțin adânci. Porțiile mici se răcesc mai repede și ies din zona de pericol termic.
„Nu li s-a promis nimic. A fost un manifest. A fost mai mult decât o grevă. A fost un manifest pentru sănătate. Primul din ultimii 20 de ani de acest gen. Grevă generală în sănătate nu a existat în ultimii 20 de ani. Și e important asta de subliniat”, a declarat Rogobete, luni, la Kanal D.
Potrivit fostului ministru, protestul a fost suspendat după reluarea negocierilor cu autoritățile, însă revendicările angajaților din sănătate nu au fost abandonate.
„Au suspendat greva, n-au oprit-o”, a spus Rogobete. Fostul ministru a spus că medicii și asistentele au revenit la lucru „din responsabilitate pentru pacient”.
„Era simplu să poată să stea în grevă două luni. Și nu se întâmpla nimic. (…) Gândiți-vă că listele de așteptare creșteau prea mult la pacienți. Perioada de vară sunt urgențe mai multe de obicei, accidente rutiere mai multe”, a explicat Rogobete.
Întrebat dacă protestele ar putea fi reluate în toamnă, Rogobete a răspuns că acest scenariu este posibil dacă legea salarizării va fi adoptată în forma actuală.
„Dacă reformiștii actuali ai țării se ambiționează să treacă această lege, cel mai probabil că da. Această lege în formă actuală”, a afirmat fostul ministru al Sănătății.
Rogobete a contestat și argumentul potrivit căruia adoptarea legii ar aduce României 70 de milioane de euro prin PNRR.
„Se tot spune că dacă aprobăm legea asta așa proastă cum e, nu contează, primim 70 de milioane de euro de la PNRR. Și este fals. Este o minciună”, a spus fostul ministru.
Potrivit lui Rogobete, miza financiară este diferită: „Dacă aprobăm legea, reforma în salarizare, primim 50 de milioane de euro, iar dacă nu o aprobăm, ne taxează cu 770 de milioane de euro. E o nuanță importantă”.
Întrebat, luni, la Kanal D, dacă, având experiența de acum, ar mai accepta funcția de ministru al Sănătății dacă s-ar întoarce în perioada studenției și a rezidențiatului, Rogobete a răspuns: „Cu siguranță da”.
Fostul ministru a fost întrebat ulterior de ce a renunțat la rezidențiat și despre acuzațiile apărute în spațiul public referitoare la studiile sale.
„Ieșirea mea din rezidențiat a fost una voluntară, pentru că mi-am dorit mai mult zona administrativă și politică”, a explicat Rogobete.
El a precizat că a renunțat la rezidențiat când se afla „exact la jumătate” și a respins afirmațiile potrivit cărora nu și-ar fi terminat studiile.
„Am fost acuzat că nu mi-am terminat școala. Ceea ce este un pic… sunt răutăți politice făcute de unii și de alții. Mi-am terminat școala cu totul și am renunțat la rezidențiat”, a spus fostul ministru.
Rogobete a făcut astfel diferența între finalizarea studiilor universitare de medicină și finalizarea programului de rezidențiat: „Una e să nu termin rezidențiatul și alta e să nu termin școala”, a subliniat el.
Ministerul Educației și Cercetării a publicat luni, 24 august, rezultatele finale ale celei de-a doua sesiuni a Bacalaureatului 2026.
După reevaluarea lucrărilor contestate, rata generală de promovare a crescut cu 3,1 puncte procentuale, de la 33,8% la 36,9%.
Dintre candidații care au absolvit liceul în acest an, 7.273 au reușit să promoveze, ceea ce corespunde unei rate de succes de 37,8%.
În cazul absolvenților din promoțiile anterioare, rata de promovare a fost de 34,9%, fiind declarați admiși 3.237 de candidați.
Peste 28.000 de candidați s-au prezentat la examenPentru sesiunea din august s-au înscris 33.455 de candidați, însă la probe s-au prezentat 28.500 dintre aceștia. Rata de participare a fost astfel de 85,2%.
Ministerul Educației precizează că 56 de candidați au fost eliminați din examen pentru fraudă sau tentativă de fraudă. Aceștia sunt incluși în totalul candidaților prezenți utilizat la calcularea ratei de promovare.
Pentru promovarea Bacalaureatului, un candidat trebuie să obțină minimum nota 5 la fiecare probă scrisă și o medie generală de cel puțin 6.
Rezultatele au fost publicate în format anonimizatRezultatele finale au fost afișate luni, de la ora 9:00, atât pe platforma dedicată examenului de Bacalaureat, cât și în centrele de examen.
La fel ca în sesiunile precedente, listele au fost publicate în format anonimizat, pentru respectarea regulilor privind protecția datelor cu caracter personal.
A doua sesiune a Bacalaureatului este destinată inclusiv absolvenților care nu au promovat examenul în sesiunea de vară, celor care nu s-au putut prezenta atunci sau candidaților din promoțiile anterioare care mai au probe de susținut.
Rezultatele finale arată că, în pofida creșterii înregistrate după contestații, mai puțin de patru din zece candidați prezenți la sesiunea din august au reușit să obțină diploma de Bacalaureat.
