Un ghid nepalez care fusese dat dispărut pe Everest și despre care se credea că a murit a fost găsit în viață după șase zile, în timp ce cobora cu greu spre Tabăra de Bază. Dawa Sherpa, în vârstă de 57 de ani, a declarat pentru BBC că a supraviețuit mestecând gheață și mâncând câteva ciocolate pe care le-a găsit în buzunar.
Bărbatul a fost văzut ultima dată în viață de alpinistul britanic Chris Thrall, deasupra Taberei 3, la aproximativ 7.500 de metri altitudine. Potrivit acestuia, Dawa Sherpa se oprise pentru o scurtă pauză, așa cum făcuse de multe ori înainte. Ulterior, ghidul nu a mai fost observat coborând.
Dawa Sherpa susține însă că nu s-a rătăcit, ci a fost nevoit să rămână în urmă după ce i s-a terminat oxigenul.
„Când oxigenul s-a terminat, nu mai puteam merge. Nu am mâncat nimic în primele două zile. Apoi am început să mestec gheață. Mă dureau dinții”, a povestit el.
O avalanșă l-a salvatDupă mai multe zile petrecute în condiții extreme, ghidul a căzut într-o crevasă, unde ar fi rămas blocat aproximativ două zile și jumătate. O avalanșă i-a oferit însă o șansă neașteptată: zăpada căzută în crevasă l-a ajutat să se ridice și să găsească o cale de ieșire.
Slăbit, deshidratat și cu degerături, Dawa Sherpa a continuat să coboare. A mers prin zăpadă întreaga noapte, până când a ajuns aproape de Tabăra de Bază, unde a fost observat de o echipă care urca pe munte pentru a colecta deșeuri.
„I-am întâlnit pe băieții care urcau să strângă gunoaiele. Ei m-au dus mai jos”, a spus ghidul.
Familia sa din Kathmandu începuse deja ritualurile funerare, după ce fusese anunțată că o operațiune de salvare nu mai era posibilă. Soția lui, Damu Sherpa, a declarat că nu-i venea să creadă când l-a văzut în viață.
„Am fost atât de surprinsă. Ni se spusese că nu se va mai întoarce acasă. Nu-mi venea să cred că a revenit în siguranță”, a spus femeia.
Dawa Sherpa a fost transportat cu elicopterul la un spital din Kathmandu, unde primește îngrijiri medicale pentru deshidratare, degerături și o fractură. Medicii spun că starea lui este stabilă, iar deshidratarea se ameliorează.
Comunitatea șerpașilor și alpiniștii care îl cunoșteau au descris supraviețuirea sa drept un miracol. Pemba Sherpa, directorul executiv al companiei 8K Expeditions, a numit cazul o „adevărată autosalvare”.
„Dawa a reușit să supraviețuiască împotriva tuturor șanselor. Este nimic mai puțin decât un miracol”, a spus acesta.
Peste 1.000 de persoane au ajuns pe vârful Everest în acest sezon, considerat cel mai aglomerat din istorie. Cinci oameni au murit în actualul sezon de escaladă, iar peste 300 și-au pierdut viața pe Everest de la începutul înregistrărilor, în anii 1920.
Decizia de vineri a Comisiei Europene vine după ani la rând de întâlniri, discuții, dosare cu date și mai ales investiții prin care operatorul național de sistem și transport al gazelor naturale le-a făcut pentru a crește fluxurile bidirecționale de gaze ale României.
Acest caz a început în iunie 2016, în Transgaz era ținta uneia dintre cele mai mari inspecții , care a culminat în iunie 2017 cu declanșarea unei investigații de către Directoratul General pentru Concurență al Comisiei Europene, pe baza unor suspiciuni privind posibila întârziere strategică a dezvoltării intercontectărilor cu statele vecine, pentru a limita exporturile de gaze.
Ce a promis Transgaz în 2020Investigația s-a finalizat în 2020 cu un succes vital pentru funcționarea ulterioară a companiei, își amintește directorul general al companiei, Ion Sterian, care a evitat o sancțiune uriașă care ajungea la 10% din cifra de afaceri a companiei, printr-o serie de angajamente asumate pentru majorarea capacității de în punctele de interconectare pentru a se putea exporta volume suplimentare de gaze naturale din România în special către Ungaria și Bulgaria.
În esență, în urma deschiderii investigației formale, conform comunicatului Comisiei de la acea vreme, Transgaz a oferit angajamente pentru a răspunde preocupărilor Comisiei. Comisia a consultat apoi participanții la piață pentru a verifica dacă angajamentele propuse ar elimina preocupările legate de concurență identificate de Comisie.
Având în vedere testul de piață, Transgaz a adus unele modificări angajamentelor propuse. Angajamentele finale vor asigura că participanții la piață pot accesa volume semnificative de capacități de export prin intermediul punctelor de interconectare dintre România și statele membre vecine. Mai precis, Transgaz s-a angajat:
Angajamentele finale prevăd o capacitate suplimentară semnificativă în comparație cu angajamentele testate pe piață, în special față de Ungaria, prin includerea capacităților preconizate pentru secțiunea românească a primei faze a proiectului conductei de gaze Bulgaria-România-Ungaria-Austria („BRUA”). Prin urmare, participarea Transgaz la acest proiect va fi, de asemenea, supusă unor termene obligatorii din punct de vedere juridic.
La acea dată s-a decis că angajamentele vor rămâne în vigoare până la 31 decembrie 2026. Un administrator va fi responsabil de monitorizarea implementării și a respectării angajamentelor.
Comisia a concluzionat că angajamentele modificate de Transgaz răspund preocupărilor identificate în materie de concurență și, prin urmare, le-a conferit cun caracter obligatoriu din punct de vedere juridic pentru Transgaz.
Șase ani mai târziu, în luna mai 2026, Transgaz a solicitat oficial o modificare a angajamentelor pentru a-i permite să ofere nu capacități condiționate, ci capacități de export concurente în două puncte de interconectare: unul între România și Bulgaria și un altul între România și Ucraina, pe aceeași conductă de gaze.
În esență, așa cum a transmis Comisia vineri cu ocazia deciziei de vineri, capacitățile concurente sunt capacități ale rețelei de gaze care nu pot fi alocate la un moment dat fără a reduce total sau parțial capacitatea oferită la un alt punct. Aceste capacități sunt puse la dispoziția pieței prin licitații și apoi alocate în funcție de cerere, arăta comunicatul Executivului de la Bruxelles.
„Crește rolul și prestigiul țării în acestă parte a Europei”Pe scurt, actuala decizie a Comisiei Europene permite Transgaz să scoată la licitație pachete de rezervare de capacitate – în esență acces asigurat pentru tranzitul gazelor pe teritoriul național – concurentă pe ambele puncte de interconectare de pe coridorul transbalcanic.
Ion Sterian, directorul general al Transgaz, detaliază, într-o discuție consistentă cu reporterul Mediafax, cronologia acestui caz și importanța acestei decizii.
Reporter: Ce se întâmpla pe segmentul de transport al gazelor la momentul angajamentelor Transgaz?
Ion Sterian: În 2020, în vară, s-au închis angajamentele. La vremea respectivă, nu era oprit tranzitul pe Coridorul transbalcanic din Rusia, Ucraina, Bulgaria, Macedonia, Grecia și Turcia. Atunci Turkish Stream 2 nu era construit, se lucra la în Bulgaria și apoi, la 1 ianuarie 2021, odată cu construcția acestuia, prin care rușii a adus gazele direct Bulgaria, Coridorul transbalcanic din Ucraina până în zona localității Strandja în Bulgaria, n-a mai devenit operațional.
Și atunci am început – de fapt din 2016 am avut viziunea asta prinsă în strategia Transgaz – să facem acest coridor, Coridorul Vertical, și să îl facem pe reverse flow (flux bidirecțional, în ambele sensuri – n.r.) cu preluarea gazelor din zona Mării Capice, din Azerbaidjan, prin terminalele LNG (liquefied natural gaz – gaz natural lichefiat – n.r.) de la Revithoussa și ulterior s-a construit și terminalul de la Alexandroupolis, care la cea de dată era în față de proiect, dar și gazele din terminalele LNG din Turcia.
Reporter: Ce a stat la baza solicitării Transgaz de revizuire a angajamentelor?
Ion Sterian: Această capacitate condiționată încurca Coridorul Vertical, cu gazele din terminalele LNG, mai ales LNG-ul american adus în terminalele de la Revithoussa și de la Alexandroupolis.
Și noi, toți operatorii de transport, cu Comisia Europeană, cu DG Ener (Directoratul General al Comisiei Europene pentru Energie – n.r.) ne-am întâlnit în repetate rânduri ca să facem operațional acest coridor, adică practic să reducem tarifele și să îmbunătățim fluxurile de gaze pe Coridorul Vertical.
Și participăm cu toții. La noi am venit și am redus tarifele în punctul de interconectare la Isaccea cu 60%, am eliminat, cu aprobarea ANRE, partea de produse sezoniere, am redus tot noi și în Republica Moldova, fiind și operatorii sistemului din Moldova (prin Vestmoldtransgaz, controlat de Transgaz – n.r.), cu 90% tarifele la Căușeni.
Dar le-am spus din timp că noi avem niște angajamente, avem capacitate condiționată și atunci, cu sprijinul DG Ener – după ce noi timp de șase ani de zile ne-am luptat permanent cu DG Competition (Directoratul General pentru Concurență – n.r.) ca să revizuim acest angajament – am avut acum, săptămâna asta, ultima întâlnire cu ei și au acceptat revizuirea acestui angajament. Noi începusem din iarnă întâlnirile, toți operatorii de transport, și noi tot timpul am ridicat problema referitoare la capacitatea condiționată. DG Competition au promis în 2020 că vor fi deschiși la dialog și s-au ținut de cuvânt și au revizuit și acest angajament, pentru că nu am avut nicio rezervare de capacitate în acești șase ani și jumătate de rezervare de capacitate pe Negru Vodă (România) – Kardam (Bulgaria). Invers (Bulgaria – România), da, rezervări de capacitate până la 14,5 milioane de metri cubi, cât este limita actuală.
Reporter: Înseamnă această decizie o reducere automată a prețurilor pentru rezervarea de capacitate?
Ion Sterian: Prețurile s-au redus deja, făcând aceste discounturi și la ultima licitație, care a fost luna trecută pentru luna iunie, dar din păcate nu s-a prezentat niciun trader la licitații, dat fiind că, se vede și acum, rezervările de capacitate sunt timp de cinci zile, între 2 și 7 iunie pe Kardam – Negru Vodă sunt foarte mici, că sunt bulgarii care au și eu obligațiile lor de lucrări la conducta de 63 de kilometri dintre Rupcha și Vetrino, după ce au folosit un segment de conductă pentru Turkish Stream 2, până am aflat, plus niște lucrări de modernizare la situația de comprimare de la Kardam. Ei trebuia să fie gata până la sfârșitul anului gazier, la 30 septembrie, acum ne anunță că din cauza condițiilor meteorologice, la sfârșitul anului vor fi gata.
Practic, aproape că se va dubla capacitatea de la 5 miliarde de metri cubi pe an, respectiv 14,5 milioane metri cubi pe zi se va dubla aproape la 9,5 miliarde de metri cubi pe an, respectiv circa 27 de milioane de metri cubi pe zi de gaze.
Reporter: Ce câștigă Transgaz și România în urma acestei decizii?
Ion Sterian: Principalul avantaj este că vom tranzita gazele pe teritoriul României, care vor aduce bani la Transgaz, bani care sunt taxe și impozite la bugetul statului, profit, dividende pentru statul român, care este acționar, prin Secretariatul General al Guvernului, cu 58%.
În plus, crește rolul și prestigiul țării în acestă parte a Europei, estul, centrul Europei și Balcanii, ruperea dependenței de gazul rusesc în toată această zonă, în contextul în care Comisia Europeană s-a angajat că de la 1 ianuarie 2027 va interzice total pe teritoriul Uniunii Europene comerțul cu gazele rusești.
De asemenea, vorbim de securitatea alimentării cu gaze nu numai a României, a țărilor din centrul și estul Europei, în primul rând Republica Moldova, care e dependentă 100% de Coridorul transbalcanic și își aduc gazele de unde au încheiat contractele, în Azerbaidjan, LNG american. Crește rolul și prestigiul țării, devenim un jucător important în această zonă a Europei.
Reporter: Spuneați într-o discuție anterioară că victoria Transgaz din 2020 a ajuns să fie caz de studiu în universitățile de profil.
Ion Sterian: A fost cel mai greu caz din istoria DG Competition. Ei au vrut să ne amendeze și nu au reșit, că am venit cu toate argumentele și angajamentele și ne-am și ținut de cuvânt și am implementat. Vorbim de construcția la conducta BRUA, pe care am terminat-o la 30 noiembrie 2019, am construit, modernizat stațiile de comprimare de la Siliștea, de la Onești, am construit gazoductul Onești – Gherăiești – Lețcani, încă o stație de comprimare la Onești și alta la Gerăiești, am construit gazoductul de la Lețcani – Iași – Chișinău. Și așa am racordat Republica Moldova la infrastructura de gaze din România și practic la cea europeană prin România și așa și-a căpătat practic independența energetică pe zona de gaze, ca să nu mai depindă de gazul rusesc, care tot timpul, știm cu toții, ce s-a întâmplat, a fost transformat într-o armă politică și economică asupra Republicii Moldova.
Și dată fiind situația din Ucraina, care a semnat contracte de LNG cu companiile americane și aduc LNG-ul care se regaizeifică în terminalele de la Revithoussa și Alexandroupolis, la Revithoussa, prin interconectarea Sidirokastro – Kulata, unde bulgarii aștept să finalizeze și acolo o buclă de vreo 60 și ceva de kilometri ca să mărească capacitatea undeva la vreo 4 miliarde de metri cubi, și din Alexandroupolis, au finalizat și greci stația de comprimare de la Komotini, care preia din Alexandropolis în interconectarea cu sistemul grec care vin prin interconectarea dintre Grecia și Bulgaria Komotini -Stara Zagora și după care intră Coridorul transbalcanic.
Reporter: Este clar că știți toate punctele de pe traseul coridorului.
Ion Sterian: Nu le citesc după o hartă, este normal, dat fiind că eu le-am avut în cap în 2014 și m-am luptat din capitală, în capitală, m-am luptat cu Comisia Europeană, am prezentat ideea americanilor, iar americanii au apreciat-o foarte mult. Acum e la modă Coridorul vertical peste tot, nu e o conferință care fie pe energie, să nu fie o discuție despre Coridorul Vertical acolo. Prin acest proiect am schimbat viața și calitatea vieții la câteva sute de milioane de oameni. Și ne mândrim că am revenit un hub real de gaze, și fizic și lichid, și aducem un plus de prestigiu pentru țară, pentru că toți ne luptăm pentru prestigiul țării și mândria de a fi român.
Decizia a fost pronunțată pe 4 iunie 2026 de judecătoarele Adina Adriana Radu și Adriana Ispas, desființând o încheiere anterioară din ianuarie 2026, prin care judecătorul Alin Nicolescu respinsese ca inadmisibilă solicitarea de verificare a legalității acestor probe, potrivit G4Media.
Prin noua hotărâre, instanța supremă a admis sesizarea trimisă de Tribunalul București și a constatat nelegalitatea interceptărilor și înregistrărilor autorizate prin mandate de securitate națională în perioada 2010-2013.
„Admite contestaţiile formulate de inculpaţii Păcuraru Maricel şi S.C. Global Network System S.R.L. împotriva încheierii nr. (…) din data de 20 ianuarie 2026, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. (…)/2015.
Desfiinţează încheierea contestată şi rejudecând: Admite sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală prin încheierea din data de 11 septembrie 2025, pronunţată în dosarul nr. (…)2015.
Constată nelegalitatea interceptărilor şi înregistrărilor comunicaţiilor electronice autorizate prin încheierile judecătorului din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care au stat la baza emiterii mandatelor de securitate naţională: mandatul nr. (…)/21.09.2010, mandatul nr. (…)/09.08.2011, mandatul nr. (…)/09.11.2011, mandatul nr. (…)/07.05.2012, mandatul nr. (…)/29.01.2013, mandatul nr. (…)/26.04.2013, două mandate cu nr. (….)/07.02.2012, mandatul nr. (…)/06.12.2011, mandatul nr. (…)/02.08.2012 şi două mandate cu nr. (…)/13.09.2011, precum şi a notelor de redare a convorbirilor telefonice şi comunicărilor electronice efectuate în baza acestor mandate.
Dispune comunicarea de îndată a încheierii completului de judecată din cadrul Tribunalului Bucureşti – Secţia I Penală, care a dispus sesizarea (…) Definitivă. Pronunţată prin punerea minutei la dispoziţia părţilor şi procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 04 iunie 2026”, a decis ÎCCJ.
Citește articolul integral pe G4Media.
Încărcarea telefonului pare a fi unul dintre acele lucruri pe care pur și simplu le iei de la sine înțelese. Ajungi acasă, iei cablul, conectezi telefonul la priză și aștepți ca procentul de încărcare a bateriei să-ți aducă puțină liniște sufletească, notează as.com.
Cu toate acestea, experții în tehnologie și întreținerea dispozitivelor sunt de acord că ordinea contează: cel mai bine este să conectezi mai întâi încărcătorul la priza de perete și apoi să conectezi cablul la telefon .
Explicația este simplă. Când încărcătorul este conectat la rețeaua electrică, circuitele sale interne au nevoie de un moment pentru a stabiliza fluxul de curent.
Dacă telefonul este deja conectat la cablu înainte ca adaptorul să primească energie, telefonul poate fi mai susceptibil la mici fluctuații inițiale, vârfuri de tensiune sau micro-scântei.
Acestea sunt de obicei efecte minime, aproape imperceptibile, dar tehnologia de uz casnic se uzează adesea în acest fel, prin acțiuni minuscule repetate de-a lungul anilor.
Mai întâi priza, apoi telefonul mobilProcedura ideală este să conectați mai întâi adaptorul la priză, să conectați cablul la încărcător dacă nu este deja conectat și, în final, să conectați capătul USB-C sau Lightning la telefon. După ce ați terminat, cel mai bine este să inversați procesul: mai întâi scoateți cablul din telefon și apoi deconectați încărcătorul de la priza de perete.
Nu este o procedură complicată, ci doar o rutină simplă concepută pentru a se asigura că încărcătorul, nu portul dispozitivului, primește șocul electric inițial.
Asta nu înseamnă că un telefon modern se va deteriora dacă îl folosești o singură dată . Telefoanele actuale încorporează sisteme de protecție, standardele de încărcare precum USB-C Power Delivery permit negocierea energiei de care are nevoie fiecare dispozitiv, iar producătorii au rafinat considerabil gestionarea bateriei.
Problema apare atunci când se combină mai mulți factori: încărcătoare ieftine sau necertificate, cabluri deteriorate, prize instabile, umiditate, acumularea de praf în port și un obicei repetat zilnic.
Bateria are și alți dușmani, mai evidenți. Apple și Google recomandă evitarea temperaturilor ridicate în timpul încărcării, scoaterea huselor dacă telefonul se încălzește și utilizarea funcțiilor de încărcare optimizate atunci când sunt disponibile.
Căldura rămâne unul dintre cei mai mari factori care cauzează îmbătrânirea bateriei litiu-ion, mult mai vizibilă pe termen lung decât o singură conexiune defectuoasă.
Practic, sfatul se reduce la: electricitatea pe primul loc, telefonul mobil la urmă.
Ce recomandă producătoriiCea mai sigură metodă este să conectezi mai întâi încărcătorul la priză și abia apoi telefonul. În acest fel, curentul ajunge stabil în adaptor, iar riscul unor variații bruște de tensiune este mai mic.
Diferența nu se vede imediat, dar contează în timpExistă și varianta inversă, în care conectezi telefonul înainte de a băga încărcătorul în priză. Aceasta nu provoacă probleme pe moment, însă, pe termen lung, poate expune bateria la mici șocuri electrice repetate, care îi scurtează durata de viață.
Calitatea încărcătorului face diferențaIndiferent de ordinea în care îl folosești, încărcătorul trebuie să fie de calitate. Modelele ieftine sau necertificate pot afecta bateria și pot duce la încărcare lentă sau chiar la deteriorarea telefonului. Este recomandat să folosești încărcătoare originale sau compatibile cu modelul dispozitivului.
Alte obiceiuri care îți protejează bateriaPentru a prelungi viața telefonului, este bine să eviți încărcarea constantă până la 100%. Bateriile litiu-ion funcționează mai eficient atunci când nivelul de încărcare este menținut între 20% și 80%. De asemenea, este indicat să scoți telefonul din priză după ce s-a încărcat complet, pentru a preveni supraîncălzirea.
De ce apare riscul de „supratensiune”Un aspect mai puțin cunoscut este apariția unor vârfuri scurte de tensiune la începutul încărcării. Acestea pot afecta, în timp, bateria sau chiar datele din telefon. Conectarea încărcătorului la priză înainte de a-l introduce în telefon reduce acest risc.
Chiar dacă diferențele sunt mici, respectarea acestor reguli simple poate face ca telefonul tău să funcționeze mai bine și mai mult timp.
Prima avertizare intră în vigoare de la ora 12:00, și este valabilă până la ora 23:00, și va cuprinde Moldova, cea mai mare parte a Transilvaniei, Munteniei și zonei de munte, dar și local în Maramureș, sudul Olteniei și nord-vestul Dobrogei.
Se vor înregistra averse torențiale, vijelii cu rafale de 50-70 km/h și grindină de mici și medii dimensiuni, iar cantitățile de apă cauzate de ploile torențiale vor ajunge la 15-25 l/mp, iar izolat pot depăși 30-40 l/mp.
Al doilea mesaj Cod Galben va fi în vigoare de sâmbătă, ora 23:00, până duminică dimineața, la ora 08:00. Fenomenele severe vor afecta centrul și estul Moldovei, urmând ca ulterior să se deplaseze spre estul Munteniei și Dobrogea.
Sunt așteptate averse torențiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului cu viteze de 50-60 km/h și, izolat, căderi de grindină de mici dimensiuni. Cantitățile de precipitații vor putea depăși local 30-40 l/mp.
Duminică, între orele 12:00 și 21:00 va fi în vigoare o nouă avertizare Cod Galben care va afecta Carpații Orientali, jumătatea estică a Carpaților Meridionali, Muntenia, Dobrogea și sudul, respectiv sud-vestul Moldovei.
Meteorologii avertizează că se vor relua aversele torențiale, cu acumulări de până la 40l/mp, descărcările electrice și vijeliile, cu viteze la rafală de 60-70 km/h,, existând din nou riscul apariției grindinii de mici dimensiuni.
O barcă de pescuit turcească a fost atacată în Marea Neagră, la vest de Crimeea. Ministerul Afacerilor Interne din Turcia a anunțat că o persoană a fost ucisă și alte patru au fost rănite. Trupul pescarului decedat și al răniților au fost aduse în portul İnebolu, anunță presa turcă.
Barca de pescuit sub pavilion turcesc , „Duru 67”, a fost atacată în Marea Neagră. Ea a fost avariată și s-a scufundat la scurt timp după aceea.
Barca de pescuit numită „Burak Kaya” aflată în zonă a salvat cinci persoane rănite, dar o persoană grav rănită a murit în timp ce se îndrepta spre İnebolu.
Nava Pazei de Coastă „TCSG-96” a ajuns la barca de pescuit în cauză la ora 19:20.
O echipă formată din 19 persoane – patru medici și 15 membri ai UMKE (Echipa Națională de Salvare Medicală), asistente medicale și personal medical auxiliar aflat la bord – a intervenit în situație.
Nava Duru 67 s-a scufundat în apele internaționale din cauza unor daune grave.
În cadrul interviului, Alexandru Rogobete a acordat nota 7 sistemului de sănătate din România, a explicat de ce tinerii medici ar trebui să își construiască viitorul profesional în țară și a susținut că o mai mare încredere în profesioniștii din sănătate ar putea produce schimbări importante în sistem.
Despre mituriReporter: Numele complet
Alexandru Rogobete: Alexandru Florin Rogobete.
Reporter: Studiile și funcția actuală
Alexandru Rogobete: Medic de profesie, din pasiune; deputat pentru a schimba lucruri.
Reporter: Ce lucru din viața unui politician nu se vede niciodată la TV?
Alexandru Rogobete: Numărul de apeluri telefonice primite după miezul nopții.
Reporter: Ce gest mic spune cel mai mult despre un medic bun?
Alexandru Rogobete: Dacă s-ar așeza pe scaun atunci când vorbește cu pacientul.
Reporter: Un mit despre medici care vă deranjează?
Alexandru Rogobete: Că nu au emoții. Au foarte multe emoții, doar că nu își permit tot timpul să și le arate.
Reporter: Dacă ați avea nevoie de o consultație medicală mâine, ați alege sistemul public sau privat? De ce?
Alexandru Rogobete: Aș alege sistemul de sănătate. Eu nu sunt de acord cu separarea celor două sisteme. Cred că sistemul public și sistemul privat, împreună, formează sistemul de sănătate de care avem cu toții nevoie.
Reporter: Numiți trei politicieni pe care nu i-ați vota niciodată
Alexandru Rogobete: N-aș vota niciodată un politician care promite mult și nu face nimic. Lista e mai lungă de trei.
Reporter: Alături de ce personalitate din toate timpurile v-ar plăcea să luați prânzul?
Alexandru Rogobete: Alături de Madonna. Cred că ar fi un prânz lung.
Reporter: Ce notă ați da sistemului de sănătate din România, de la 1 la 10, și de ce?
Alexandru Rogobete: Nota 7. Are profesioniști de nota 10, însă în continuare sunt multe probleme administrative care trag nota în jos.
Reporter: Cum convingeți un tânăr medic, în 20 de secunde, să rămână în România?
Alexandru Rogobete: I-aș spune că în România poate schimba vieți și, în același timp, poate schimba și sistemul de sănătate.
Reporter: Din 100 de politicieni și 100 de medici, cine credeți că ar refuza mai des un plic?
Alexandru Rogobete: Vreau să cred că toți cei 200.
Reporter: Dacă sistemul de sănătate din România ar fi un pacient, care ar fi diagnosticul și tratamentul de urgență?
Alexandru Rogobete: Diagnosticul ar fi oboseala cronică, iar tratamentul ar fi mai multe investiții și mai multă încredere în sistem și în profesioniștii din sănătate.
Reporter: Ce schimbare aparent mică ar produce un impact uriaș în sistemul de sănătate românesc?
Alexandru Rogobete: Mai multă încredere.
Reporter: Care este cea mai mare minciună pe care o aude un pacient român despre sistemul medical?
Alexandru Rogobete: Că nu se poate.
Reporter: Dacă Ministerul Sănătății ar fi un restaurant, ce fel de mâncare ar servi cel mai des?
Alexandru Rogobete: Meniul zilei ar fi urgențe cu garnitură de multă încredere.
Reporter: Ce sfat i-ați da unui viitor student la medicină?
Alexandru Rogobete: Să învețe să asculte înainte să învețe să vorbească.
Reporter: Ce funcționează în sistemul medical românesc mai bine decât cred majoritatea oamenilor?
Alexandru Rogobete: Capacitatea profesioniștilor din sistem de a găsi soluții în situații aparent imposibile.
Reporter: Dacă ați putea schimba instantaneu un singur obicei al românilor, care ar fi acela?
Alexandru Rogobete: Să meargă la screening și la controale de prevenție, în loc să meargă la Urgențe.
Reporter: Dacă sistemul de sănătate din România ar fi un serial Netflix, la ce episod credeți că am ajuns?
Alexandru Rogobete: Este un sezon nou. Nu este sfârșitul și lucrurile încep să se schimbe în bine în tot mai multe locuri.
Reporter: Ce vreți să se spună despre dumneavoastră atunci când nu sunteți în cameră?
Alexandru Rogobete: Că fac ceea ce spun și arăt ceea ce fac.
Administrația Națională de Meteorologie a emis o atenționare valabilă sâmbătă, 6 iunie, între orele 12.00 și 23.00, pentru Capitală și județul Ilfov. În acest interval, vremea va deveni instabilă, cu episoade de averse intense și fenomene asociate.
Sâmbătă, bucureștenii vor avea parte de perioade cu ploi torențiale, descărcări electrice și intensificări ale vântului, cu rafale care pot ajunge la 50…55 km/h. Cantitățile de apă vor atinge, în general, 15…20 l/mp, în special după-amiaza și seara. Temperatura maximă va fi de 28…29 de grade.
Instabilitatea atmosferică nu va afecta doar Capitala. Avertizarea vizează și Moldova, cea mai mare parte a Transilvaniei și Munteniei, zona de munte, dar și local Maramureșul, sudul Olteniei și nord-vestul Dobrogei. În aceste regiuni sunt posibile vijelii, grindină și cantități de apă de până la 40 l/mp în intervale scurte.
Vremea rămâne schimbătoare și în zilele următoareDuminică, cerul va fi variabil, cu înnorări accentuate mai ales după-amiaza și seara. Vor fi averse, descărcări electrice și vânt cu rafale de până la 60 km/h. Sunt posibile și vijelii sau grindină. Temperaturile vor scădea ușor, cu maxime de 26…27 de grade și minime de 14…16 grade.
Luni, vremea va deveni ușor instabilă. Vor apărea averse izolate și, pe alocuri, descărcări electrice, în special în a doua parte a zilei. Temperaturile vor urca din nou, cu maxime de 27…28 de grade și minime de 15…17 grade.
Meteorologii recomandă prudență în intervalele cu fenomene severe, mai ales în timpul furtunilor de scurtă durată.
„Optzeci și șase de drone au fost doborâte deasupra regiunii Leningrad. Operațiunile de luptă continuă. Sankt Petersburgul a fost ținta unui atac la scară largă efectuat de drone militare”, a declarat guvernatorul regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko, citat de AFP.
La rândul său, guvernatorul orașului Sankt Petersburg, Aleksandr Beglov, a afirmat că orașul a fost ținta unui atac de amploare cu drone și le-a cerut locuitorilor să rămână în locuințe și să evite deplasările neesențiale.
În plus, în contextul valului de drone, aeroportul din oraș și-a suspendat temporar zborurile, fără a preciza motivul exact al măsurii.
Atacurile au avut loc în timpul Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg, iar cu câteva zile înainte, la deschiderea forumului, drone ucrainene au lovit o instalație petrolieră și un obiectiv militar din apropierea orașului.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, la nivel național, au fost interceptate 376 de drone ucrainene în cursul nopții. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că opt drone au fost doborâte în timp ce se îndreptau spre capitala rusă.
În regiunea rusă Krasnodar, un atac cu drone a provocat un incendiu la un depozit de combustibil din Ust-Labinsk. Potrivit autorităților locale, flăcările au cuprins aproximativ 5.000 de metri pătrați.
Relațiile economice și turistice dintre Grecia și Turcia s-au modificat semnificativ în ultimii ani. Deși volumul total al schimburilor comerciale și turistice s-a dublat în ultimii cinci ani, beneficiile sunt distribuite inegal, potrivit Blic.
Numărul grecilor care călătoresc în Turcia a rămas relativ constant, la puțin peste 500.000 de persoane anual. În schimb, turiștii turci care vizitează Grecia s-au înmulțit foarte mut, ajungând la peste 1,5 milioane anul trecut, de aproape trei ori mai mulți decât în urmă cu patru ani.
„Acum aproximativ zece ani, oamenii veneau din Grecia în Turcia pentru a face cumpărături, mai ales în Istanbul, Edirne și Keșan. Acum, însă, vedem mult mai mulți vizitatori din Turcia mergând în Grecia, pentru că orice vor ei să cumpere este mai ieftin acolo”, a explicat Maria Dimu, rezidentă în Istanbul, potrivit Blic.
Aceasta spune că diferențele de preț au schimbat complet comportamentul de consum.
„De aceea oamenii merg în Grecia. Vizitează Tracia, mai ales Alexandroupoli, iar unii ajung chiar și la Kavala- fie pentru vacanță, fie pentru cumpărături, mai ales pentru mâncare, băuturi și produse din carne, care sunt foarte scumpe aici, în Turcia.”
De ce reduc grecii cheltuielilePe partea cealaltă, comercianții din Istanbul observă o scădere a numărului de turiști greci și a consumului făcut de aceștia.
„Înainte aveam mai mulți clienți greci, iar acum le este greu chiar și să vină în Turcia, darămite să facă cumpărături. Motivul este situația lor financiară și prețurile mari”, a spus Kantar Pehlivanoglu, proprietar al unui stand de bijuterii și accesorii din Istanbul.
Datele oficiale arată că fiecare turist grec a cheltuit anul trecut în medie aproximativ 340 de euro pe o vizită în Turcia. Totuși, creșterea prețurilor din Turcia a redus semnificativ puterea de cumpărare, ceea ce limitează consumul.
Pe de altă parte, turiștii turci cheltuiesc în Grecia puțin peste 300 de euro pe călătorie, însă consideră destinația mai accesibilă.
„Este mult mai ieftin să mergi în Grecia, să iei cina într-o tavernă, să bei ouzo, să înnoptezi și să te întorci, decât să faci același lucru în Istanbul”, a adăugat Maria Dimu.
Consulatul grec din Istanbul: 1.300 de vize pe ziGrecia a devenit o destinație extrem de atractivă pentru cetățenii turci. Potrivit surselor diplomatice, consulatul grec din Istanbul emite aproximativ 1.300 de vize zilnic, majoritatea cu intrări multiple.
În plus, programul „Visa Express”, aprobat de Comisia Europeană, permite accesul rapid al turiștilor turci în 12 insule grecești, printre care Kos, Rodos, Lesbos, Samos, Chios, Patmos, Limnos și Samothraki. Viza este valabilă șapte zile și se aplică strict insulei pentru care a fost emisă.
Anul trecut, cele mai vizitate insule de turiștii turci au fost Kos, Rodos și Chios. De asemenea, aproximativ 25.000 de cetățeni turci au obținut sau sunt în curs de obținere a permiselor de ședere în Grecia, prin programe de tip „golden visa” sau pentru muncă.
Partida România – Țara Galilor se va desfășura sâmbătă, 6 iunie, de la ora 20:45 și va fi găzduită de stadionul Ghencea. Meciul este al doilea de la revenirea lui Gheorghe Hagi pe banca tehnică a Naționalei.
Meciul România – Țara Galilor va fi transmis la televizor de postul Prima TV.
Obiectivul antrenoruluiÎnainte de partidă, Hagi a declarat că principalul său obiectiv cu Țara Galilor este să cunoască cât mai mulți jucători.
„Am luat mulți jucători. Obiectivul meu a fost să-i cunosc pe toți și ei să ne cunoască pe noi, modul nostru în care lucrăm, cerințele pe care le avem. Cred eu că ne-am atins acest obiectiv”, declarat selecționerul în cadrul unei conferință de presă de vineri.
„Identitatea mea e bazată pe a controla și a dicta ritmul și intensitatea jocului. Echipa mea trebuie să aibă posesie. Fără minge trebuie să facă și defensiva”, a mai declarat Hagi.
Lotul RomânieiPortari: Marian Aioani (FC Rapid 1923, 2/0), Otto Hindrich (Legia Varșovia, Polonia, 1/0), Ștefan Târnovanu (FCSB, 4/0).
Fundași: Deian Sorescu (Gaziantep FK, Turcia, 24/0), Tony Strata (Vitória Guimarães, Portugalia, 0/0), Adrian Rus (Universitatea Craiova, 22/1), Andrei Coubiș (U Cluj, 2/0), Andrei Burcă (Yunnan Yukun, China, 45/1), Matei Ilie (CFR Cluj, 1/0), Lisav Eissat (Maccabi Haifa, Israel, 3/0), Mihai Popescu (FCSB, 7/1), Andrei Borza (FC Rapid 1923, 1/0).
Mijlocași: Vladimir Screciu (Universitatea Craiova, 8/0), Tudor Băluță (Universitatea Craiova, 13/0), Nicolae Stanciu (Dalian, China, 86/15), Vlad Dragomir (Pafos, Cipru, 7/0), David Matei (Universitatea Craiova, 1/0), Darius Olaru (FCSB, 27/0), Cătălin Cîrjan (Dinamo București, 1/0).
Atacanți: Olimpiu Moruțan (FC Rapid 1923, 18/1), Ștefan Baiaram (Universitatea Craiova, 4/1), Alexandru Dobre (FC Rapid 1923, 7/0), Louis Munteanu (DC United, SUA, 5/3), Florinel Coman (Al-Gharafa, Qatar, 21/2), Denis Drăguș (Gaziantep FK, Turcia, 27/7).
Prestația din GeorgiaMarți, în Georgia , „tricolorii” au remizat scor 1-1 Georgia a deschis scorul în minutul 47, prin Giorgi Kvilitaia. Atacantul gazdelor a profitat de o greșeală a portarului Marian Aioani, care a scăpat mingea în fața porții. România a egalat în minutul 55, prin Louis Munteanu, care a trimis cu capul în plasă, după o pasă a lui Vladimir Screciu.
Evenimentul este deschis astăzi până la ora 20.00, iar sâmbătă și duminică programul este între 9.00 și 20.00. Vizitatorii pot cumpăra fructe de sezon și produse tradiționale direct de la producători, iar organizatorii au amenajat spații speciale pentru relaxare, cu umbreluțe și pufi, dar și o zonă foto decorată tematic.
Copiii au acces la ateliere creative și activități într-un cadru prietenos, în timp ce părinții pot socializa și face cumpărături. În exteriorul pieței, comercianții vând cireșe la prețuri cuprinse între 15 și 30 de lei, iar căpșunile costă între 15 și 20 de lei, în funcție de calitate.
Piața VolantăLa intersecția străzii Mureș cu Calea Griviței a fost deschisă și o piață volantă, unde pot fi găsite produse românești autentice. Programul este același ca la festival, până la ora 20.00 astăzi și între 9.00 și 20.00 în weekend.
După prima zi de festival, reacțiile nu au întârziat să apară în mediul online. Mai mulți locuitori din Sectorul 1 au criticat prețurile, considerând că cireșele sunt prea scumpe, în special cele care ajung la 30 de lei kilogramul.
„Nu mergeți, este pierdere de timp, vânzătorii sunt aroganți, îți pun cireșe și căpșuni fleșcăite, toți fac pe deștepții”, a scris internautul la postarea din prima zi a evenimentului.
