Agregator de ştiri

Opoziţia Comisiei Europene faţă de noua legea a salarizării unitare este doar o chestiune punctuală dintr-un ansamblu de constrângeri la care România este supusă din cauza deficitelor mari şi, mai nou, a datoriei publice trecute de limita de 60% din PIB a Tratatului de la Maastricht.

„Am fost acum doi ani la mare şi cineva vâslea pe o placă gonflabilă, nu ştiam ce era. Am aflat apoi că era placă de stand up paddle. Am rugat persoana respectivă să mă lase şi pe mine să încerc, mi-a plăcut atât de mult, încât mi-am comandat imediat ce am ajuns acasă o astfel de placă. De atunci, în fiecare vară merg aproape în fiecare weekend pe un lac sau la mare pentru a merge cu placă pe apă“, povesteşte Andrei, un pasionat de stand up paddle.

În pofida încetinirii economiei, a contextului tensionat (sociopolitic intern şi geopolitic extern), cu război la graniţă, cu inflaţie care scade lent, cu taxe mărite şi dobânzi nu foarte mari la depozite, numărul românilor cu depozite bancare mai mari de 100.000 de euro a urcat cu aproape 4.000 în ultimul an, la finalul primului semestru (S1) din 2026 ajungând la aproape 86.000.

Milapo Fresh, o companie care a pornit în urmă cu 13 ani, livrează produse lactate produse în comuna Copalnic Mănăştur (judeţul Maramureş) în marile lanţuri de retail din zona de nord a ţării şi urmează să se extindă.

STRABAG Property and Facility Services (STRABAG PFS), o filială a grupului european de construcţii STRABAG, va achiziţiona compa­niile româneşti Brenneka Install SRL şi Samivo Instal SRL, contro­late de Mihai Ojog şi Lucian Floren­tin Vultur, cu sediul central în Bacău şi cu un birou operaţional în Bucureşti.

Sectorul de electro-IT în ansamblul său a înregistrat un declin cu 7,5% în valoare şi 8,9% în volum în primele şase luni din acest an versus aceeaşi perioadă din 2025. Dintre cele opt segmente analizate, şapte au fost pe minus în volum, cel mai important indicator pentru apetitul de shopping al românilor.

Comisia Europeană a respins legea salarizării unitare în ultima ei variantă pregătită de guvern. Comisia nu este convinsă că guvernul are banii care să-i permită să majoreze cu 12 mld. lei anvelopa salarială pentru salariile în sistemul bugetar, majorare ce ar rezulta în urma aplicării noii legi.

Indicele BET înregistrează în 2026 o creştere de circa 50%, în timp ce valoarea medie zilnică a tranzac­ţii­lor a urcat cu 50% faţă de anul trecut, la 271 de milioane de lei, însă avansul puternic al acţiunilor a dus şi eva­luările companiilor listate la niveluri mai ridicate.

Spitalul privat SanConfind din Câmpina pregăteşte renunţarea la ac­ti­vitatea de naşteri, pe fondul scăderii natalităţii. Maternitatea a devenit principalul generator de pierderi, în condiţiile în care numărul naşterilor a coborât la doar câteva pe lună, în timp ce personalul necesar pentru funcţio­narea secţiei trebuie menţinut aproape integral.

Ziarul Financiar organizează în această toamnă conferinţa ZF Health & Pharma, ajunsă la a 15-a edi­ţie. An de an subiectele principale din sănătate şi farma sunt dezbătute de spe­cialiştii din domeniu, iar în ediţia din 2026 întrebarea centrală este: cum ajunge pacientul mai repede la preven­ţie, diagnostic şi tratament fără să se piardă în sistemul sanitar şi să alea­gă mai degrabă să amâne vizita la medic?

Dacă totul merge conform pla­nului, săptămâna viitoare toate cele patru reactoare nucleare ale centralei de la Paks vor produce electricitate, le-a comunicat printr-o transmisiune live de la faţa locului premierul Un­gariei, Peter Magyar, maghiarilor în ajunul zilei lor naţionale, sărbătorită pe 20 august. Aceasta înseamnă că Ungaria nu va mai fi forţată să importe electricitate scumpă.

O adevărată gură de aer proas­păt. Deşi conflictul din Orientul Mijlociu a dus la scumpirea drama­tică a carburanţilor în Europa, acesta a oferit şi un răgaz binevenit gigan­ţilor din industria chimică germană. Închiderea Strâmtorii Ormuz a para­lizat concurenţa chinezească, care depin­dea în mare măsură de petrolul din Golf, şi a creat blocaje în lanţul de aprovizionare, în special în afara Europei, notează Les Echos.

Era noiembrie 1998 şi mă întorceam de la şcoală. Aveam 13 ani, eram în clasa a VII-a, iar drumul trecea, ca în fiecare zi, pe la chioşcul de ziare de la Unirii.

Prima ediţie a Jocurilor Parasport România, programată între 1 şi 5 septembrie, încearcă să facă un pas pe care sportul paralimpic românesc nu l-a mai făcut până acum şi anume să aducă zece discipline sportive sub aceeaşi umbrelă.

Caiacul românesc are în spate una dintre cele mai importante tradiţii ale sportului de performanţă din România. Între 1968 şi 1984, sportivii români au câştigat medalii de aur la fiecare dintre cele cinci ediţii olimpice, iar nume precum Ivan Patzaichin, Toma Simionov şi Sanda Toma au devenit repere pentru generaţii întregi de sportivi.

Grupul Tomcat Hospitality, care operează în prezent aproape 40 de lo­caţii şi are 240 de angajaţi, pregăteşte pentru finalul acestui an deschiderea celui mai mare proiect de food hall din România, Marcheta Food Hall, amenajat la parterul clădirii ONE Gallery din Floreasca.

Porkprod, companie specializată în producţia cărnii de porc, cu afaceri de 110 mil. lei anual, a intrat în insolvenţă la propria cerere.

Jessica Bowie este acuzată că intenționa să amplaseze un dispozitiv exploziv în clădirea Capitoliului din Albany, cu scopul de a ucide oficiali și de a provoca distrugeri cât mai mari. Potrivit Departamentului american al Justiției, femeia ar fi intenționat ulterior să fugă în Siria, într-o zonă aflată sub controlul ISIS.

Jessica Bowie a fost reținută miercuri, după ce a intrat în posesia unui dispozitiv despre care credea că este unul exploziv, potrivit autorităților americane, scrie Reuters.

John A. Eisenberg, procuror general adjunct pentru securitate națională, a declarat că femeia ar fi făcut mai multe vizite în zona Capitoliului statului New York și ar fi fotografiat clădirea. Aceste acțiuni ar fi făcut parte din pregătirile pentru atacul pe care îl planifica.

Anchetatorii susțin că Bowie considera Capitoliul din Albany drept principala țintă a operațiunii. Potrivit Departamentului Justiției, femeia ar fi spus că își dorea ca atacul să aibă un „efect asupra sistemului american”.

Femeie din New York, legături cu ideologia ISIS și mesaje antiamericane

Autoritățile americane afirmă că Jessica Bowie ar fi exprimat în mediul online mesaje cu caracter antiamerican și ar fi manifestat simpatie pentru ideologia extremistă asociată ISIS.

Departamentul Justiției a precizat că Bowie ar fi celebrat inclusiv atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, comise de membri ai organizației al-Qaida. Atacurile au dus la moartea a aproape 3.000 de persoane și au reprezentat unul dintre cele mai grave acte teroriste din istoria Statelor Unite.

Potrivit anchetatorilor, planul femeii nu s-ar fi limitat la provocarea unor pagube materiale. Ea ar fi urmărit uciderea unor oficiali publici și distrugerea unei cât mai mari părți a clădirii Capitoliului înainte de a părăsi Statele Unite.

Un avocat al lui Jessica Bowie nu a putut fi contactat imediat pentru a oferi un punct de vedere cu privire la acuzațiile formulate împotriva clientei sale.

Arestată după ce ar fi intrat în posesia unui dispozitiv exploziv

Arestarea lui Bowie a determinat autoritățile din New York să ia măsuri suplimentare de securitate în zona Capitoliului și în alte obiective guvernamentale.

Guvernatoarea statului New York, Kathy Hochul, a declarat că autoritățile au consolidat măsurile de securitate în urma arestării și că situația este monitorizată împreună cu instituțiile de aplicare a legii.

„Nu există nicio amenințare imediată în acest moment”, a transmis Hochul, subliniind că autoritățile vor continua să colaboreze pentru protejarea populației și a comunităților din New York.

Cazul Jessica Bowie se înscrie într-un context mai larg de preocupare în Statele Unite privind amenințările la adresa oficialilor și intensificarea violenței motivate politic sau ideologic. Ancheta este în desfășurare, iar acuzațiile formulate împotriva femeii urmează să fie analizate în cadrul procedurilor judiciare.

Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, este nemulțumit de Legea Salarizării primită astăzi dinspre Guvern și spune că este mai slabă decât versiunea anterioară.

„Colegul de la USR, cei care susțin acest guvern demis până la urmă de atâta timp și cei care susțin aceste reforme, care doar reforme nu sunt, spunea că la Sănătate crește cam cu 2,5 miliarde anvelopa salarială. Este cea mai mare minciună și cea mai mare dezinformare. În proiectul actual al legislației, prin lege, ceea ce este complet absurd, sporurile se plătesc la valoarea minimă, din lege”, a declarat fostul ministru, într-un interviu acordat Antena 3 CNN.

Ce se va întâmpla cu salariile din Sănătate

Alexandru Rogobete critică dur reforma propusă de executiv și acuză Guvernul de dezinformare. De asemenea, fostul ministru își ridică o întrebare legată de creșterea anvelopei salariale, anunțată de Guvern pentru această lege.

„Nu crește nimic. În proiectul de lege probabil crește cu 2,5 miliarde, dar per global scade cu 3,5-4 miliarde. Și atunci unde trebuie să ducă acei bani? Pentru că ni se tot spune așa că proiectul anterior avea o anvelopă de 12 miliarde, că acum trebuie să se ajungă la 8 miliarde bani în plus. Și atunci unde se duc banii în plus? Mi este greu să spun acum. Vă dați seama că noi am primit forma, mă rog, actuala proiectului, varianta 2.0 sau cum se cheamă, care e mai dezastru decât cealaltă”, a adăugat Rogobete.

Legea Salarizării, „varianta 2.0”

Versiunea elaborată în ultimele săptămâni de ministerul Muncii nu este nici de această dată pe placul social democraților, care amenință în continuare că nu o vor susține în Parlament. Fostul ministru PSD a făcut și calcule, motivându-și astfel alegerea.

„Un medic de la universitar care în loc să vadă doi pacienți vede 4-5 și mai are și terapie intensivă, și bloc operator, și sală de operație, și urgențe, și gărzi peste gărzi, da, va pierde în jur de 2.000 de lei la salariu”, a explicat social-democratul.

Reforma din domeniul salarizării ar trebui votată până la finalul lunii august de o majoritate parlamentară. În caz contrar, România riscă să piardă bani europeni și, implicit, jalonul aferent Legii Salarizării, care valorează 770 de milioane de euro.