Iranul a lansat marți dimineață noi rachete către Israel, la câteva ore după declarațiile președintelui american Donald Trump privind discuții „foarte bune” pentru încheierea conflictului. Oficialii iranieni au negat existența unor negocieri directe cu Statele Unite. Președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat că „nu există negocieri”, acuzând Washingtonul că încearcă să manipuleze piețele financiare și energetice, scrie Euronews.
De asemenea, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian a confirmat că anumite mesaje au fost transmise prin intermediul unor state mediatoare. El a subliniat totuși că nu au avut loc discuții oficiale.
Ultimatumul lui Trump privind strâmtoarea OrmuzPreședintele american Donald Trump a impus anterior Iranului un ultimatum pentru redeschiderea strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului. Inițial, Washingtonul a acordat Teheranului un termen de 48 de ore pentru a opri atacurile și a permite reluarea traficului maritim. În caz contrar, a amenințat cu lovituri asupra infrastructurii energetice iraniene. Ulterior, Trump a anunțat că prelungește termenul cu încă cinci zile. El a susținut că administrația sa poartă discuții cu „o persoană de rang înalt” din Iran.
Lovituri asupra infrastructurii energetice iranienePresa iraniană a relatat că două instalații energetice au fost lovite în urma unor atacuri aeriene. Potrivit agenției Fars, o lovitură ar fi vizat infrastructura de gaze naturale din orașul Isfahan. O alta ar fi afectat o conductă de gaz care alimentează centrala electrică Khorramshahr. Până în prezent, nici Israelul, nici Statele Unite nu au revendicat oficial aceste atacuri.
În paralel, armata israeliană a anunțat că a efectuat noi atacuri aeriene asupra unor cartiere din sudul Beirutului. A fost vizată infrastructura grupării Hezbollah. Avioane de luptă israeliene au fost auzite zburând la joasă altitudine deasupra capitalei libaneze, în timp ce forțele israeliene au continuat confruntările cu militanți Hezbollah în sudul Libanului. Presa de stat libaneză a raportat cel puțin șapte raiduri aeriene în suburbiile sudice ale orașului.
Piețele financiare reacționează la tensiuniDeclarațiile lui Trump privind posibile negocieri au adus temporar calm pe piețele financiare. Indicele S&P 500 a crescut cu 1,1%, în timp ce Dow Jones și Nasdaq au înregistrat creșteri de aproximativ 1,4%. În același timp, prețul petrolului Brent a coborât sub pragul de 100 de dolari pe baril. Totuși, evoluțiile din regiune rămân extrem de volatile, iar investitorii continuă să urmărească îndeaproape evoluția conflictului.
Potrivit estimărilor recente, războiul a provocat deja peste 1.500 de victime în Iran și peste 1.000 în Liban. În Israel au fost raportate cel puțin 15 decese, iar 13 militari americani au murit în incidente legate de conflict.
Un exemplu este nava de cercetare Dong Fang Hong 3, operată de Universitatea Oceanică din China, care în 2024 și 2025 a navigat în mod repetat în apropierea Taiwanului și a bazei americane din Guam, dar și în zone strategice din Oceanul Indian, potrivit datelor analizate de Reuters.
Operațiune amplă de cartografiereÎn octombrie 2024, nava a verificat senzori oceanici chinezi capabili să detecteze obiecte subacvatice în apropierea Japoniei și a revenit în zonă în mai 2025. În martie 2025, a acoperit rutele din jurul strâmtorii Malacca, un punct-cheie pentru comerțul maritim.
Oficial, nava efectua studii asupra sedimentelor și cercetări climatice. Totuși, lucrări științifice arată că a realizat și cartografiere detaliată a fundului oceanic. Experți navali și oficiali ai Marinei SUA spun că astfel de date ajută China să își desfășoare mai eficient submarinele și să le detecteze pe cele ale adversarilor.
Dong Fang Hong 3 face parte dintr-o operațiune mai largă, care implică zeci de nave de cercetare și sute de senzori. Reuters a analizat documente oficiale și peste cinci ani de date privind mișcarea a 42 de nave active în oceanele Pacific, Indian și Arctic.
Deși cercetările au și scopuri civile, unele vizează zone de pescuit sau perimetre unde China are contracte de explorare minerală, ele au și o componentă militară, au declarat nouă experți în război naval consultați de Reuters.
Pentru a colecta informații despre relieful submarin, navele cartografiază fundul mării deplasându-se înainte și înapoi. Datele de urmărire arată astfel de tipare pe suprafețe extinse din cele trei oceane.
Aceste informații sunt importante atât pentru operarea submarinelor, cât și pentru detectarea lor.
Focus pe zone strategiceDatele arată că China se concentrează pe zone cu importanță militară, inclusiv în jurul Filipinelor, Guam, Hawaii și în Oceanul Indian rute esențiale pentru comerțul și importurile sale de energie.
Datele arată că China se concentrează pe zone cu importanță militară, precum apele din jurul Filipinelor, Guam și Hawaii, dar și pe rute din Oceanul Indian, esențiale pentru comerț și importurile sale de energie.
Autoritățile chineze susțin că sistemele monitorizează clima și condițiile oceanice, însă oficiali din provincia Shandong au afirmat că proiectul urmărește și „asigurarea apărării și securității maritime”.
Într-o audiere recentă în Congresul SUA, contraamiralul Mike Brookes, șeful Biroului de Informații Navale al SUA, a declarat că China și-a extins puternic activitățile de cartografiere, obținând date care „permit navigația submarinelor, camuflarea și amplasarea senzorilor sau armamentului pe fundul mării”. El a adăugat că această colectare de informații reprezintă „o preocupare strategică”.
Conform proiectului Cărții Albastre a diplomației japoneze, analizat de Reuters înainte de adoptarea oficială, guvernul condus de premierul Sanae Takaichi va redefini relația cu China ca fiind una „strategică” și „reciproc avantajoasă”, marcând o scădere de la statutul de „una dintre cele mai importante”.
Schimbarea este rezultatul unei perioade mai tensionate dintre cele două state care a fost marcată de mai multe incidente diplomatice.
Printre acestea se numără controalele impuse de China asupra exporturilor de metale rare, incidentele militare, inclusiv fixarea țintei prin radar asupra aeronavelor japoneze, dar și presiunile crescute în jurul Taiwanului.
Un punct de cotitură a avut loc în luna noiembrie a anului trecut. Șefa guvernului de la Tokyo, Sanae Takaichi, anunțase că o intervenție militară a Chinei asupra Taiwanului ar atrage o ripostă din partea Japoniei.
Ca răspuns, China a reintrodus restricții asupra importurilor de fructe de mare din Japonia, a descurajat călătoriile cetățenilor săi în această țară și a anunțat limitări asupra exporturilor de metale rare.
Într-un discurs susținut recent în parlament, Takaichi a avertizat asupra „coerciției” exercitate de China și a amenințărilor economice și de securitate tot mai mari, inclusiv din partea Rusiei și Coreei de Nord, parteneri ai Chinei.
Analiza, citată de Euronews, a comparat nivelul pensiei medii cu costul de trai pentru o persoană singură în 39 de țări europene, incluzând state membre ale Uniunii Europene, țări candidate, state din EFTA și Regatul Unit. Calculul exclude cheltuielile pentru chirie, care ar face diferențele și mai mari. Rezultatele arată o variație semnificativă: pensiile pot acoperi de la doar 22% din costul vieții în Georgia până la 225% în Luxemburg.
Țările în care pensiile depășesc costul viețiiÎn unele state europene, pensiile sunt semnificativ mai mari decât cheltuielile de bază. Luxemburgul se află pe primul loc, unde pensia medie anuală este de aproximativ 28.790 de euro, în timp ce costul vieții este estimat la 12.791 de euro. Astfel, pensia depășește de peste două ori cheltuielile. Situații similare se întâlnesc și în alte țări din Europa de Vest și Nord:
În plus, pensiile depășesc 150% din costul vieții în Islanda, Norvegia, Germania, Belgia, Austria, Franța, Olanda și Suedia.
Țări în care pensiile acoperă doar la limită costurileÎn unele state europene, pensiile reușesc să acopere costurile de bază, dar cu un surplus foarte mic. Acestea includ Elveția, Irlanda, Regatul Unit, Polonia, Cehia și Grecia, unde pensiile reprezintă între 103% și 131% din costul vieții.
În peste jumătate dintre țările analizate, pensiile nu sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile de bază ale unei persoane. În unele state, pensiile acoperă între 80% și 95% din costul vieții, precum Slovenia, Slovacia, Estonia, Portugalia, Muntenegru, Lituania, Croația și Ungaria. În alte cazuri, diferența este mult mai mare. Cele mai scăzute niveluri sunt înregistrate în:
În aceste țări, pensiile nu acoperă nici măcar jumătate din costurile de trai.
România în comparație cu restul EuropeiÎn România, pensia medie de stat acoperă doar o parte din costurile de trai, potrivit datelor analizate în raportul Moorepay. Nivelul pensiilor se situează sub pragul necesar pentru a acoperi integral cheltuielile de bază ale unei persoane, excluzând chiria, ceea ce plasează țara în categoria statelor europene unde pensionarii trebuie adesea să se bazeze pe alte surse de venit sau pe sprijinul familiei. Situația reflectă diferențele economice dintre Europa de Vest și Europa de Est, unde sistemele de pensii sunt în general mai puțin generoase, iar puterea de cumpărare a pensionarilor este mai redusă.
Un decalaj regional evidentAnaliza evidențiază un contrast clar între regiunile Europei. În Europa de Nord și de Vest, sistemele de pensii oferă, în general, un nivel de venit suficient pentru acoperirea cheltuielilor de bază. În Europa Centrală, pensiile oferă o acoperire moderată, în timp ce în Europa de Est și în Balcani ele acoperă doar o parte din costurile de trai.
Potrivit datelor OECD, aproximativ două treimi din veniturile persoanelor de peste 65 de ani din Europa provin din pensii publice. Experții spun că diferențele sunt legate în mare parte de nivelul general de dezvoltare economică și de structura sistemelor de pensii din fiecare țară. În unele state, veniturile pensionarilor sunt completate frecvent de sprijinul familiei sau de alte surse de venit.
Incendiul a avut loc la rafinăria Valero din Port Arthur, situată la aproximativ 145 de kilometri est de orașul Houston.
„A fost o explozie, da, dar suntem bine; toată lumea e bine. Serviciile de intervenție încearcă să stingă focul cât mai repede posibil”, a declarat primarul din Port Arthur, Charlotte M. Moses, citată de Associated Press.
Autoritățile au emis un avertisment cetățenilor din partea de vest a orașului, cerându-le să rămână în case până la transmiterea unui semnal oficial de siguranță.
Avertismente similare au fost transmise și pe rețelele sociale, unde cetățenii au fost sfătuiți să evite activitățile în aer liber, să țină ferestrele și ușile închise și să urmeze instrucțiunile oficialilor.
Rafinăria Valero are aproximativ 770 de angajați și o capacitate de procesare de circa 435.000 de barili de petrol pe zi, producând benzină, motorină și kerosen.
Explozia are loc pe fondul creșterii prețurilor la combustibili, din cauza blocării Strâmtorii Ormuz, ca urmare a declanșării războiului din Orientul Mijlociu. Marți, cotațiile Brent au crescut cu la 102.84 dolari pe baril și West Texas Intermediate (WTI), a crescut la 91.20 dolari pe baril.
Potrivit informațiilor oficiale publicate pe site-ul muzeului, instituția va fi închisă în prima și a doua zi de Paște, așa cum se întâmplă în fiecare an.
În restul perioadei, programul revine la normal, însă cu un orar extins odată cu sezonul cald.
Se trece la programul de varăOdată cu venirea sezonului cald, muzeul funcționează după programul de vară, care permite accesul vizitatorilor pentru mai mult timp pe parcursul zilei.
Astfel, expoziția în aer liber poate fi vizitată, în general, între orele 09:00 și 19:00, de marți până duminică, în timp ce lunea programul este mai scurt.
Și spațiile interioare, precum sălile de expoziții, funcționează după un program de vară, cu intervale extinse, de regulă între 10:00 și 18:00, de miercuri până duminică.
Accesul vizitatorilor, diferențiat pe porțiProgramul diferă ușor și în funcție de intrare. Porțile principale de pe Șoseaua Kiseleff sunt deschise zilnic, în timp ce accesul prin alte puncte, precum cele din Parcul Herăstrău, este disponibil mai ales în weekend, în sezonul de vară.
Cei care vor să viziteze muzeul în perioada Paștelui trebuie să țină cont de zilele în care instituția este închisă, dar și de faptul că, imediat după sărbători, programul de vară permite vizite mai lungi și mai flexibile.
Muzeul rămâne unul dintre cele mai populare obiective culturale din București, mai ales în sezonul cald, când spațiul în aer liber devine principala atracție pentru turiști și localnici deopotrivă.
