Cancelarul german Friedrich Merz a declarat luni că este „profund șocat” de victoria extremei drepte la alegerile regionale din Saxonia-Anhalt, desfășurate cu o zi înainte, potrivit Le Figaro.
El a promis că va continua reformele, doar că acestea trebuie să fie mai bine explicate.
„Hotărârea mea este să continui pe calea reformei, fără nicio întrerupere, dar știu că (…) trebuie să le explicăm mai bine”, a spus Merz după o întâlnire a conducerii partidului său, CDU.
Friedrich Merz a recunoscut că este responsabil pentru înfrângerea care tocmai a avut loc, precizând că ascensiunea electorală a partidului Alternativa pentru Germania (AfD) schimbă jocul „în toată Germania”.
„Viitorul țării noastre este în joc, nimic mai puțin. Renunțarea nu este o opțiune.”, a spus Merz, amintind că a fost „ales pentru patru ani” începând din 2025, ceea ce exclude aparent posibilitatea unei demisii.
În ceea ce privește victoria partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) în Saxonia-Anhalt, land din estul Germaniei, Merz a spus că rezultatul trebuie acceptat „într-o democrație”.
El a promis însă că va apăra „Legea fundamentală”, în condițiile în care AfD este acuzată în mod regulat de tendințe autoritare, rasism și legături cu mișcarea neonazistă.
„Știm că Germania, datorită istoriei sale, are o responsabilitate specială. Vom păstra întotdeauna ordinea noastră politică și legăturile noastre puternice cu Europa”, a spus Merz.
AfD are un „mandat de guvernare”Friedrich Merz a spus că alte două alegeri regionale sunt programate pentru data de 20 septembrie, în Mecklenburg-Pomerania de Vest, în nordul țării, unde AfD conduce în sondaje, și la Berlin, unde CDU, extrema stângă și extrema dreaptă sunt la egalitate.
În Saxonia-Anhalt, liderul conservator învins, Sven Schulze, a recunoscut că Alternativa pentru Germania are un „mandat de guvernare”, chiar dacă partidului îi lipsesc trei locuri pentru a obține majoritatea absolută.
AfD, partid anti-imigrație și pro-rus, a fost motivul de înfrângere pentru partidul CDU al lui Merz. Formațiunea a obținut aproape 44% din voturi, față de 17% pentru CDU, în landul estic Saxonia-Anhalt, parte a fostei RDG.
Britanicii încearcă de mult timp să stabilească unde începe nordul în Regatul Unit. Potrivit Express, dezbaterea națională nu a reușit să ofere un răspuns acceptat de toată lumea.
Răspunsurile diferă în funcție de argumentele bazate pe geografie, cultură, limbă și istorie. Unii trasează linia în Midlands, în timp ce alții susțin că Nordul începe mult mai la sud, în jurul autostrăzii M62 sau chiar la Watford Gap.
Recent, jurnalistul de călătorii Simon Calder a oferit, în buletinul său informativ din The Telegraph, un punct de vedere care ar putea oferi o variantă acceptată de o majoritate. La fel ca jurnalistul Chris Moss, el a spus că demarcația pornește din orașul Crewe din Cheshire, în vest. Ulteior, linia trasată de Calder merge spre Skegness, pe coasta Lincolnshire, cuprinzând părți din Peak District de-a lungul drumului.
„Nominalizarea mea este paralela 53”, a spus jurnalistul.
Paralela 53 este o linie situată la 53 de grade nord de ecuatorul Pământului. În Regatul Unit, aceasta traversează Anglia, trecând prin Cheshire, Peak District și coasta din Lincolnshire.
O dezbatere cu efecte economiceDezbaterea poate avea și efecte economice. De exemplu, orice schimbare în geografie poate oferi un impuls activităților din turism. La capătul estic al graniței propuse de Calder se află Skegness, o populara stațiune din regiunea Lincolnshire.
Simpla plasare a stațiunii în locul în care începe nordul ar putea aduce noi idei de afaceri și o popularitate mai mare în rândul turiștilor.
Uniunea Europeană urmărește să adopte măsuri severe în privința închirierilor pe termen scurt, în încercarea de a reduce prețurile locuințelor în cele mai populare destinații de pe continent. Concret, Bruxelles-ul vrea să ofere autorităților locale instrumentele necesare pentru a limita activitatea platformelor de închirieri pe termen scurt, precum Airbnb.
O lege în acest sens, numită Legea privind locuințele accesibile a Comisiei Europene, urmează să fie aprobată miercuri. Inițiativa va stabili dacă o zonă se confruntă cu o criză a locuințelor, iar autoritățile naționale, regionale și locale vor primi sprijin juridic pentru a aplica măsuri specifice menite să atenueze deficitul de locuințe, notează POLITICO.
„Închirierile pe termen scurt nu sunt cauza crizei locuințelor din Europa. Dar este foarte clar că, în unele părți ale Europei, în special în unele dintre cele mai mari orașe ale noastre, acestea agravează problema”, a declarat pentru sursa citată comisarul pentru energie și locuințe, Dan Jørgensen.
Numeroase anunțuri de închiriere pe termen scurt în marile orașe europeneÎnchirierile pe termen scurt înregistrate reprezintă oficial doar aproximativ 1,2% din stocul total de locuințe al Uniunii, însă ele pot ajunge să constituie chiar și până la 20% din locuințele din destinațiile turistice populare de pe continentul european.
Potrivit firmei de consultanță AirDNA, în 2025 existau aproximativ 60.000 de anunțuri active de închiriere pe termen scurt în Paris. Pe de altă parte, anunțurile de închiriere pe termen scurt reprezentau aproape 40% din stocul de locuințe disponibile în centrul orașului Porto și până la 56% din stocul de locuințe de închiriat pe termen lung în unele cartiere din Madrid.
„Atunci când mii de locuințe sunt retrase de pe piața imobiliară într-un oraș deja supus unor presiuni, nu putem pretinde că acest lucru nu are niciun efect asupra accesibilității și disponibilității locuințelor”, a declarat Jørgensen.
Unele orașe europene se confruntă cu problema închirierilor pe termen scurtMulte orașe din Europa încearcă deja să abordeze problema închirierilor pe termen scurt.
De exemplu, Barcelona intenționează să elimine treptat cele aproximativ 10.000 de apartamente turistice autorizate până în 2028. Amsterdam, Florența și Paris au introdus sisteme de autorizare, plafoane de chirie sau limite privind noile închirieri pe termen scurt.
Totuși, aceste situații au ajuns și în fața instanțelor de judecată. Spre exemplu, proprietarii de locuințe și operatorii din turism au dat în judecată orașul Florența din cauza restricțiilor impuse.
Comisarul pentru energie și locuințe, Dan Jørgensen, a afirmat că noua legislație „va oferi autorităților locale care doresc să ia măsuri posibilitatea de a face acest lucru într-un mod eficient și care să nu le expună la riscuri de litigii”.
Legea privind locuințele accesibile vine la aproape un an după ce președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a descris criza locuințelor din UE drept o „criză socială” și s-a angajat să ia măsuri.
Un pacient cu arsuri este transferat la un spital din Belgia, cu o aeronavă C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române, configurată pentru misiuni medicale.
Aeronava a decolat în jurul orei 14.15 din Baza 90 Transport Aerian de la Otopeni și efectuează misiunea pe ruta Otopeni – Bruxelles – Otopeni, a anunțat Ministerul Apărării Naționale.
Pacientul urmează să fie transferat la Spitalul Militar „Regina Astrid” din Bruxelles, unde va beneficia de îngrijiri medicale.
Misiunea umanitară este efectuată la solicitarea Departamentului pentru Situații de Urgență.
Asistența pacientului și echipamentele medicale necesare pe durata transportului sunt asigurate de o echipă din cadrul Spitalului Clinic de Urgență București.
Autoritățile nu au oferit, până în prezent, informații despre gravitatea arsurilor sau împrejurările în care pacientul a fost rănit.
Cazul a fost explicat de anchetatori, după ce instanța a stabilit, în urma cercetării judecătorești, că bărbatul trimis în judecată nu era autorul furtului.
Incidentul inițial a avut loc la 28 noiembrie 2024, când un bărbat a fost prins în flagrant în timp ce sustrăgea un parfum din magazinul Douglas Băneasa. Polițiștii l-au condus la sediul secției, însă acesta nu avea asupra sa un act de identitate.
Potrivit anchetatorilor, identitatea suspectului a fost stabilită pe baza informațiilor furnizate de acesta și prin verificarea bazelor de date ale Poliției Române. Fotografia unei persoane existente în bazele de date prezenta asemănări cu bărbatul cercetat, astfel că polițiștii au considerat că este vorba despre aceeași persoană.
Bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore pentru furt calificat.
Nu a fost fotografiat și amprentatUn element important în acest caz este că persoana reținută nu a fost fotografiată și nici amprentată. Anchetatorii explică faptul că persoana ale cărei date fuseseră furnizate de suspect figura deja în bazele de date ca fiind fotografiată și amprentată anterior.
A doua zi, bărbatul a fost prezentat procurorului de caz de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, care a dispus măsura controlului judiciar.
La 19 decembrie 2024, după finalizarea urmăririi penale, procurorul a dispus trimiterea în judecată a inculpatului. Întrucât acesta nu ar fi respectat obligațiile impuse prin controlul judiciar, prin același rechizitoriu s-a solicitat instanței înlocuirea măsurii cu arestarea preventivă.
A fost arestat preventiv în lipsăLa 17 ianuarie 2025, judecătorul de cameră preliminară a admis propunerea Parchetului și a dispus, în lipsa inculpatului, înlocuirea controlului judiciar cu arestarea preventivă. Poliția a primit mandatul pentru punerea în executare a măsurii.
Bărbatul a fost depistat abia la 16 iunie 2025, când mandatul de arestare preventivă a fost pus în executare.
Pentru că măsura fusese dispusă în lipsa inculpatului, acesta a trebuit prezentat în fața judecătorului, pentru a avea posibilitatea de a se apăra. Acest lucru s-a întâmplat la 18 iunie 2025.
Două zile mai târziu, instanța a constatat legalitatea arestării preventive, dar, analizând temeinicia măsurii, a decis înlocuirea acesteia cu controlul judiciar. Parchetul a contestat decizia.
La 1 iulie 2025, Tribunalul București a admis contestația procurorilor și a menținut arestarea preventivă dispusă anterior în lipsă.
Ulterior, la 8 iulie 2025, prima instanță a verificat din nou măsura și a decis înlocuirea arestării preventive cu controlul judiciar. Decizia a rămas definitivă la 10 iulie 2025.
Instanța a stabilit că nu era autorul furtuluiSituația s-a schimbat radical în timpul cercetării judecătorești. Din probele administrate în instanță a rezultat că bărbatul trimis în judecată nu era persoana care săvârșise furtul din 28 noiembrie 2024.
În consecință, prin sentința penală din 18 iunie 2026, instanța a dispus achitarea acestuia.
Nouă anchetăCazul a generat și o nouă anchetă. Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București s-au sesizat din oficiu, la 2 iunie 2026, cu privire la săvârșirea infracțiunii de furt calificat. Cercetările continuă pentru identificarea persoanei care a comis furtul.
Astfel, bărbatul identificat inițial de polițiști a ajuns să fie reținut, trimis în judecată și chiar arestat preventiv în baza unei identificări care s-a dovedit ulterior greșită, fiind achitat după ce instanța a stabilit că nu el era autorul faptei.
Raportul administratorului judiciar obținut de Mediafax trece în revistă traseul și efectele sancțiunilor internaționale asupra rafinăriei de la Ploiești, care e, ca o ironie e sorții, succesoarea Rafinăriei Româno-Americane, constituită în 1904 la inițiativa consorțiului Standard Oil din New Jersey, și cumpărată de gigantul rus pe 12 iunie 1998.
Rafinăria a fost închisă anul trecut pentru revizie capitală, și nu a mai fost redeschisă din octombrie, după finalizarea operațiunilor, respectiv: oprirea rafinăriei în vederea realizării reviziei tehnice conform deciziei; pregătirea echipamentelor statice (recipiente și conducte sub presiune) pentru realizarea expertizei tehnice; demontarea în părți componente a echipamentelor; realizarea programelor de examinării, verificării și investigații tehnice; repararea/înlocuirea echipamentelor sau a părților de echipamente găsite neconforme; realizarea încercărilor de presiune și de etanșeitate a circuitelor tehnologice și pregătirea instalațiilor de pornire.
Potrivit informațiilor Mediafax, după plățile parțiale pe care le-a făcut către furnizori înainte de intrarea în insolvență, compania mai are în conturi bani pentru salarii și menținerea instalațiilor într-o stare care ar permite reluarea activității, în cazul în care se concretizează negocierile de vânzare la nivel global sau se găsește o variantă de funcționare fără declanșarea sancțiunilor.
Raportul administratorului judiciar arată că Petrotel Lukoil deține la EXIM BANK 16 conturi bancare, atât în lei, cât și în euro și dolari. Cea mai mare parte este deținută în lei, resepctiv aproximativ 90 de milioane de lei:
Sursa: Raportul DASCĂL INSOLVENCY SPRL
Potrivit bilanțului inclus în raport, compania a avut datorii ce trebuiau plătite într-o perioadă de până la un an de 3,19 miliarde de lei în 2023, care au scăzut a 1,4 miliarde de lei în 2024 și au ajuns la 1,66 de miliarde de lei la finalul lui 2025.
Sursa: Raportul DASCĂL INSOLVENCY SPRL
Dacă în 2023 și 2024, Petrotel – Lukoi încheiase exercițiul financiar cu profit, de 62,84 de milioane de lei, respectiv 2,58 de milioane de lei, anul 2025 s-a terminat cu o pierdere de 47,62 de milioane de lei.
Sursa: Raportul DASCĂL INSOLVENCY SPRL
DOCUMENTUL INTEGRAL, AICI.
„Sunt îngrozit de rapoartele conform cărora drone complet autonome lansate de Federația Rusă au ucis trei ucraineni luna trecută”, a declarat Înaltul Comisar, Volker Türk, în fața Consiliului ONU pentru Drepturile Omului de la Geneva. „Se pare că Ucraina a efectuat, de asemenea, teste pe teren cu astfel de arme”, a adăugat el, potrivit Le Figaro.
The New York Times a relatat pe 24 august că o dronă autonomă rusească pilotată de inteligență artificială (IA) a ucis trei persoane pe 6 iulie în Zaporijia. Potrivit publicției americane, aceasta trebuia să lovească o benzinărie, dar în cele din urmă și-a ales ținta precisă în mod autonom, probabil niște rezervoare de propan. Ziarul britanic The Guardian a raportat însă un singur mort, afirmând că atacul a fost efectuat de o dronă Molniya.
Când au fost întrebați despre aceste informații pe 25 august, în timpul unei conferințe de presă despre dronele autonome, înalți oficiali ai ONU și ai Comitetului Internațional al Crucii Roșii (CICR) au refuzat să comenteze. „Vreau pur și simplu să subliniez că tehnologiile IA și sistemele de arme autonome sunt aspecte oarecum diferite”, a clarificat reporterilor Carolyne Mélanie Régimbal, directoarea Biroului ONU pentru Afaceri de Dezarmare de la Geneva.
Arme capabile să ucidă fără intervenție umană„IA este o tehnologie care poate fi integrată într-un sistem de arme autonome, dar nu constituie, în sine, o armă autonomă”, a declarat ea. Presiunea din partea organizațiilor internaționale și a ONG-urilor de a reglementa armele autonome letale, adesea denumite „roboți ucigași”, s-a intensificat considerabil în ultimii ani. „Mă alătur apelurilor pentru o interzicere urgentă a armelor capabile să ucidă fără intervenție umană”, a afirmat luni Volker Türk.
Pe 25 august, șefii ONU și ai CICR au avertizat asupra riscului ca dezvoltarea armelor autonome să ducă foarte curând la „trecerea unei linii roșii morale” permițând mașinilor să decidă dacă să ucidă ființe umane. După mai mulți ani de discuții, 128 de țări au ajuns sâmbătă la un acord la ONU cu privire la un raport care definește armele autonome. În noiembrie, statele vor decide cu privire la următorii pași și dacă vor deschide negocieri privind un tratat care reglementează aceste arme, o decizie care va necesita consens. Potrivit Lex International, un fond filantropic cu sediul la Geneva, „Statele Unite, Rusia, India și Israelul se numără printre principalii adversari” ai acestor negocieri.
Kremlinul a anunțat luni că nu exclude reluarea discuțiilor de pace în format trilateral între Rusia, Ucraina și Statele Unite, precizând că este totuși prea devreme pentru a se spune când și unde ar putea avea loc astfel de negocieri, potrivit Reuters.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a făcut declarația după ce a fost întrebat despre vizita de weekend la Moscova și Kiev a trimișilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner.
Cei doi încearcă acum să dea un nou impuls discuțiilor care au rămas blocate
„În ceea ce privește reluarea formatului trilateral, ați auzit declarația de la Kiev de ieri. Domnul Kushner a făcut astfel de declarații. Nici noi nu excludem reluarea acestui format trilateral, dar este încă prea devreme pentru a vorbi despre locul de desfășurare și datele exacte”, a declarat Peskov reporterilor, întrebat dacă discuțiile de pace trilaterale vor fi reluate.
Peskov a refuzat să ofere detalii în plus despre conținutul ultimelor propuneri de pace ale SUA și despre cele mai mari probleme care au rămas nerezolvate.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a mai spus că Moscova nu exclude o convorbire telefonică între președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump, în cadrul căreia să fie discutată vizita trimișilor americani.
„Fără îndoială, orice încercare… reprezintă un mic pas către pace și prețuim cu adevărat eforturile de consolidare a păcii depuse de negociatorii americani”, a declarat Peskov reporterilor.
„Președintele Putin însuși a declarat că prețuiește eforturile președintelui Trump și că îi este recunoscător președintelui Trump pentru angajamentul său față de această cale către pace”, a adăugat Peskov.
Moscova nu a primit încă nicio informație despre contactele pe care trimișii americani le-au avut duminică la Kiev cu oficialii ucraineni, a mai declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Pe primul loc în clasamentul celor mai bune orașe din lume pentru viața de noapte este capitala Thailandei, Bangkok. Pe podium mai sunt orașele Berlin și New York. În top 20 sunt orașe de pe aproape toate continentele. Șase orașe sunt din Europa. Este vorba despre Berlin, Brighton, Amsterdam, Porto, Atena și Madrid.
Cum a fost realizat topulTopul a fost realizat de publicația Time Out cu ajutorul localnicilor. Aceștia au fost rugați să descrie viața de noapte a orașului luând în considerare atmosfera din baruri și cluburi, prețurile, siguranța și accesibilitatea.
În baza datelor, experții au realizat clasamentul păstrând doar orașul cu cel mai mare scor din fiecare țară intrată pe listă.
Topul celor mai bune orașe din lume pentru viața de noapteTopul celor mai bune orașe din lume pentru viața de noapte este următorul:
Mihai Fifor a reacționat luni la poziția Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, care a criticat afirmațiile făcute de social-democrat într-o postare anterioară despre președintele USR și primarul Timișoarei.
„Respect profund misiunea Institutului și tocmai de aceea cred că o asemenea comparație, cu una dintre cele mai întunecate perioade ale istoriei României și cu ideologia care a făcut posibilă persecutarea unor comunități întregi, trebuie făcută cu foarte multă responsabilitate”, a transmis Fifor.
Deputatul PSD spune că respinge „categoric orice interpretare” potrivit căreia afirmațiile sale ar avea un fundament etnic.
„Nu am vorbit despre etnia lui Dominic Fritz. Nu am spus că un german nu poate fi român. Nu am spus că un om născut în afara României nu poate fi român. Nu am spus că un cetățean naturalizat este mai puțin român decât unul care a dobândit cetățenia prin naștere”, explică Fifor.
Fifor: „Îi reproșez ceea ce face, nu ceea ce este”Institutul „Elie Wiesel” a comparat retorica folosită de Fifor în cazul lui Dominic Fritz cu cea a filosofului Nae Ionescu. În prefața romanului „De două mii de ani”, acesta invoca originea evreiască a autorului Mihail Sebastian pentru a-i contesta apartenența deplină la comunitatea românească.
Fifor susține că această comparație ignoră o diferență esențială.
„Lui Mihail Sebastian i se reproșa ceea ce era, prin origine. Lui Dominic Fritz eu îi reproșez ceea ce face, ca politician și cetățean român. Este o diferență enormă”, afirmă deputatul PSD.
El spune că declarațiile sale au vizat conduita politică a lui Fritz, raportarea acestuia la România, respectarea legii și obligațiile pe care le presupune, în opinia sa, dobândirea cetățeniei române.
„Am vorbit despre conduita unui politician. Despre raportarea lui la România. Despre respectarea legii. Despre jurământul pe care l-a depus atunci când a devenit cetățean român. Despre loialitate și despre ceea ce eu consider a fi obligațiile morale ale oricărui cetățean față de țara sa”, precizează Fifor.
Fifor: Simpla cetățenie nu te face românDisputa a pornit de la o postare publicată de Mihai Fifor pe 3 septembrie, în care deputatul PSD l-a acuzat pe Dominic Fritz de „trădare de țară”, în legătură cu demersurile făcute la Bruxelles în cazul modificărilor legislației privind integritatea.
Social-democratul spunea atunci că „simpla cetățenie nu te face român” și susținea că Fritz nu ar putea înțelege „fibra poporului român”. Deputatul mai spunea că, dacă decizia i-ar fi aparținut, nu i-ar fi acordat acestuia cetățenia română.
Institutul „Elie Wiesel” a criticat luni declarațiile, apreciind că asemenea formulări reiau un tip de discurs prin care originea unei persoane este asociată cu lipsa de loialitate față de țară.
„Nu originea stabilește asta. Faptele o fac”În răspunsul său de luni, Fifor susține că afirmația potrivit căreia „simpla cetățenie nu este suficientă pentru a simți românește” se referea la patriotism și loialitate, nu la originea etnică.
„Un român prin naștere poate fi lipsit de patriotism. Un cetățean naturalizat poate iubi România profund și poate servi această țară exemplar. Nu originea stabilește asta. Faptele o fac”, afirmă deputatul.
Fifor insistă că l-a criticat pe Dominic Fritz pentru acțiunile sale ca politician, nu pentru originea sa.
„Între a judeca un om pentru ceea ce este prin naștere și a judeca un politician pentru ceea ce face există o diferență fundamentală. Iar eu am vorbit despre ceea ce face Dominic Fritz. Politicianul Fritz. Nimic mai mult!”, își încheie Mihai Fifor mesajul.
