Un atac cu rachete lansat de Iran asupra centrului Israelului a provocat pagube în mai multe orașe și a dus la rănirea unei persoane, potrivit presei locale preluate de Al-Jazeera.
O persoană rănită și pagube extinseConform agenției de știri israeliene Walla, o persoană a fost rănită de cioburi de sticlă în Bnei Brak, în apropiere de Tel Aviv.
Fragmente provenite dintr-o rachetă interceptată au căzut în 17 locații diferite, provocând distrugeri.
În Rosh Haayin un impact într-o zonă rezidențială a produs pagube semnificative. A fost raportată o pană de curent.
Fragmente din rachetă au fost găsite în apropierea unei grădinițe.
Clădiri afectate și incendiiPotrivit Ynet News, o clădire s-a prăbușit în Ramat Gan, mai multe drumuri au fost afectate în Givatayim și Tel Aviv și alte mașini au fost incendiate în Bnei Brak.
Atacuri și în sudul țăriiÎn paralel, un alt atac cu rachete asupra sudului Israelului a provocat un incendiu într-o zonă industrială din regiunea Negev.
Situația rămâne tensionatăAtacurile vin pe fondul escaladării conflictului dintre Iran și Israel, iar autoritățile continuă să evalueze pagubele și riscurile pentru populație.
Situația rămâne în evoluție.
Uneori ai nevoie de privirea altora ca să înțelegi cu adevărat ce ai acasă. Iar când o publicație precum Corriere della Sera scrie despre Mircea Lucescu, acesta nu e doar un articol, e o reverență – editorialul jurnalistului italian Paolo Condò, apărut în prestigioasa publicație oferă o perspectivă pe care poate că noi, cei de lângă maestrul Lucescu, am uitat-o, anume aceea că dragostea e mai presus de sănătate.
De altfel, așa și-a intitulat jurnalistul Italian editorialul: „Lucescu și România. Dragostea e mai presus de sănătate” – un text despre românul atât de pasionat de echipa sa, încât a ignorat toate indicațiile medicilor și s-a dus pe teren.
„El nu avea chef să lase sarcina în seama altora”„Pe lângă discuția cu Azzurri, privirea ne-a căzut și pe chipul îmbătrânit și emaciat al lui Mircea Lucescu, care la 80 de ani a părăsit spitalul unde este tratat pentru probleme de sănătate nespecificate – dar nu minore, după cum se pare – pentru că România urma să înfrunte prima rundă a playoff-ului din Turcia, iar el nu avea chef să lase sarcina de a-i conduce în seama altora. Românii au pierdut cu 1-0 pe terenul încins al lui Beșiktaș din Istanbul , o echipă pe care Lucescu o cunoaște bine pentru că a antrenat clubul turc.
Însă, în loc să se întoarcă la tratament, Mircea a rămas alături de jucătorii săi, pentru că cine pierdea semifinala playoff-ului ar fi trebuit să joace un amical împotriva celeilalte echipe care pierdea. Iar duminică, în ajunul meciului Slovacia-România, Lucescu a leșinat pe teren în timpul antrenamentului”, scrie Paolo Condò, care privește respectuos înspre noblețea omului care s-a dat jos din patul de spital pentru că „România îl chema”.
„Dragostea cea mai presus decât sănătatea”Aici nu mai e vorba nici de contracte, nici de glorie, nici de ego.
Ce a fost de demonstrat s-a demonstrat de mult.
Aici e vorba de „dragostea cea mai presus decât sănătatea”, ca să folosim întocmai cuvintele jurnalistului italian Paolo Condò.
Jurnalistul italian insistă cu respect și eleganță pe un detaliu esențial, despre care notează că scapă presei de la noi: imaginea lui, slăbit, ieșind din spital pentru un meci pierdut la Istanbul, apoi rămânând lângă echipă și, în final, prăbușindu-se la antrenament, nu este o știre despre „demitere”, ci despre o despărțire impusă de sănătate.
„Au circulat știri prost scrise”„Veți găsi oameni din întreaga lume care îl țin pe Lucescu, care a muncit peste tot și adesea cu rezultate excelente, care s-a eliberat foarte devreme de fotbalul închis al Europei de Est datorită celor șase limbi străine pe care le-a învățat în copilărie și care a adăugat întotdeauna cultură și umanitate măiestriei sale fotbalistice.
Ieri au circulat știri prost scrise despre despărțirea sa forțată de România, vorbindu-se despre demitere când este clar pentru toată lumea că starea sa de sănătate a fost cea care a forțat încetarea relației sale”.
„Dar la baza tuturor acestora se afla inima”Textul jurnalistului Italian se încheie în aceeași notă de admirație cu care a început: ideea că maestrul Lucescu a pus inimă în tot ceea ce a făcut, iar acum această inimă stă, suferindă, pe un pat de spital:
„Sperând în recuperarea rapidă a lui Mircea, cei care l-au urmat în perioada petrecută la Brescia, în România – prima jumătate a anilor 1990 – au fost Hagi, Sabău și Răducioiu – nu va putea niciodată să explice o retrogradare atât de bine executată.
A fost, însă, o ocazie de a-l cunoaște pe Mircea, iar abilitatea lui de a „antrena jurnaliști” – în sensul de a se face interesant și distractiv, obținând astfel o presă bună – este cu siguranță adevărată. Dar la baza tuturor acestora se afla inima, așa cum am văzut zilele acestea când s-a dat jos din pat în ciuda opoziției medicilor, pentru că România îl chema.
Și acum sperăm cu toții cu nerăbdare că consecințele atâtor iubiri nu sunt atât de grave”.
Președintele Donald Trump a propus un buget pentru anul 2027 care pune un accent major pe cheltuielile militare, în timp ce reduce finanțarea pentru numeroase programe interne, potrivit AP. Documentul prevede 1,5 trilioane de dolari pentru Apărare, cea mai mare alocare din ultimele decenii.
Creștere masivă pentru armatăBugetul propus include o creștere de aproximativ 44% pentru Pentagon, reflectând prioritățile administrației în contextul tensiunilor internaționale și al conflictului cu Iranul.
Directorul de buget, Russell Vought, a declarat că planul urmărește „reinvestirea în securitatea națională într-o lume periculoasă”.
În același timp, cheltuielile pentru programele non-militare ar urma să fie reduse cu aproximativ 10%.
Reduceri în sănătate, locuințe și energie verdePrintre tăierile propuse se numără: reducerea cu 12% a bugetului pentru sănătate, scăderea cu 13% a fondurilor pentru locuințe, reducerea cu 19% a bugetului pentru agricultură, eliminarea a peste 15 miliarde de dolari pentru proiecte de energie regenerabilă.
De asemenea, ar urma să fie reduse programe sociale destinate comunităților cu venituri mici, inclusiv granturi pentru servicii comunitare și sprijin pentru încălzire.
Administrația justifică aceste măsuri prin eliminarea a ceea ce numește „programe woke”.
Priorități: imigrație și securitateBugetul pune accent și pe extinderea centrelor de detenție pentru migranți (până la 100.000 de locuri pentru adulți), menținerea finanțării pentru Immigration and Customs Enforcement, creșterea cu 13% a bugetului Departamentului de Justiție pentru combaterea criminalității.
În plus, sunt prevăzute 10 miliarde de dolari pentru proiecte în parcurile naționale și fonduri suplimentare pentru angajarea controlorilor de trafic aerian.
Reacțiile sunt împărțite în CongresRepublicanii au salutat creșterea bugetului militar, invocând amenințările globale din partea unor state precum China, Rusia și Iran.
În schimb, democrații critică dur propunerea.
Congresmanul Brendan Boyle a declarat că bugetul reprezintă „America pe ultimul loc”, acuzând reducerea fondurilor pentru sănătate și locuințe.
Senatoarea Patty Murray a mers și mai departe, calificând planul drept „falimentar moral”.
Congresul nu a ajuns încă la un acord pe bugetul pe 2026Deși bugetul prezidențial stabilește direcția politică, el nu are forță de lege. Decizia finală aparține Congresului, unde negocierile sunt deja tensionate.
Planul vine într-un context dificil, dat de un deficit anual de aproape 2 trilioane de dolari și o datorie publică de peste 39 de trilioane de dolari.
În plus, Congresul nu a ajuns încă la un acord nici măcar pentru bugetul pe 2026.
„Războaie, nu creșe”Trump a transmis clar că prioritizează armata: „Purtăm războaie. Nu ne putem ocupa de creșe.”
Propunerea sa pregătește o confruntare politică majoră în Congres, unde democrații cer echilibru între cheltuielile pentru apărare și cele sociale.
Un membru al echipajului american a fost salvat după ce avionul de luptă F-15E Strike Eagle a fost doborât deasupra Iranului, în timp ce al doilea militar este în continuare dispărut, relatează CNN.
Incidentul marchează prima pierdere confirmată a unui avion de vânătoare american de la începutul conflictului, declanșat în urmă cu aproape cinci săptămâni.
Confirmări neoficialeOficiali americani familiarizați cu situația au confirmat neoficial că aeronava doborâtă este un F-15E, după ce inițial presa de stat iraniană susținuse că ar fi fost vorba despre un avion F-35.
Imaginile publicate de agențiile iraniene arătau fragmente de epavă, inclusiv o aripă caudală. Experții în aviație au stabilit însă că acestea aparțin unui F-15E din escadrila 494 a Forțelor Aeriene americane, bazată la RAF Lakenheath, în Marea Britanie.
Nu este clar când și unde au fost realizate fotografiile.
Operațiunea de salvare este extrem de riscantăOperațiunea de recuperare a echipajului este în plină desfășurare și este considerată extrem de periculoasă, deoarece aeronavele implicate pot fi ținte pentru focul de la sol.
Potrivit imaginilor apărute ulterior, un avion C-130 Hercules și un elicopter HH-60 Pave Hawk au fost observate zburând la joasă altitudine în sud-vestul Iranului, inclusiv în timpul unei operațiuni de realimentare în aer.
Un moment critic în conflictDoborârea avionului vine la doar câteva zile după declarațiile președintelui Donald Trump, care susținea că SUA „au învins și decimat complet Iranul” și că războiul „se apropie de final”.
„Noi avem toate cărțile. Ei nu au niciuna”, declara acesta miercuri.
Casa Albă, prin purtătorul de cuvânt Karoline Leavitt, a confirmat că președintele a fost informat, însă nu a oferit detalii suplimentare.
Într-un interviu pentru NBC News, Trump a refuzat să comenteze operațiunea de salvare, dar a declarat că incidentul nu va afecta negocierile: „Nu, deloc. Este război. Suntem în război”, a spus acesta laconic.
Armistițiu respinsÎn paralel, agenția iraniană Fars News Agency a relatat că Teheranul a respins o propunere americană de armistițiu de 48 de ore, citând surse anonime.
Căutările continuăStarea celui de-al doilea membru al echipajului rămâne necunoscută, iar eforturile de localizare continuă în condiții dificile, pe măsură ce se lasă noaptea în zona operațiunii.
Deocamdată, Pentagonul nu a oferit o poziție oficială privind incidentul.
Avionul de luptă F-15, unul dintre cele mai cunoscute aparate militare americane, este construit pentru un lucru esențial în războiul aerian: să detecteze și să distrugă inamicul înainte ca acesta să aibă timp să reacționeze, potrivit descrierii AirForce.
Deși tehnologia din spatele său este complexă, principiul de bază este simplu — viteză, precizie și superioritate în aer.
Head-up Display: „Vezi și trage” fără să cobori privireaUna dintre cele mai importante tehnologii ale F-15 este sistemul head-up display (HUD) — un ecran transparent proiectat direct pe parbrizul cockpitului.
Practic, pilotul vede viteza, altitudinea, ținta și informațiile despre armament, toate fără să-și ia ochii de la cer.
Acest lucru permite reacții extrem de rapide în luptă, unde fiecare secundă contează.
Radar care „vede” oriundeF-15 este echipat cu un radar avansat de tip pulse-Doppler, capabil să detecteze avioane aflate la mare altitudine și să identifice ținte care zboară foarte jos, chiar aproape de sol.
F-15 este capabil să urmărească obiecte rapide de la distanțe foarte mari până la lupta apropiată
Cu alte cuvinte, avionul poate „vedea” inamicul chiar și atunci când acesta încearcă să se ascundă.
Armament variat și control simplificatDeși este un avion extrem de puternic, sistemele sunt gândite astfel încât pilotul să le folosească ușor: rachete aer-aer cu rază medie și lungă (AIM-120), rachete pentru luptă apropiată (Sidewinder), tun intern de 20 mm.
Schimbarea armamentului se face rapid, iar instrucțiunile apar automat pe HUD.
Varianta F-15E: atac zi și noapteModelul F-15E Strike Eagle este ceva mai complex decât F-15 simplu. El are două locuri (pilot + ofițer armament), poate executa misiuni în orice condiții meteo și este specializat în atacuri de precizie, inclusiv noaptea.
Sistemele sale includ: radar de înaltă rezoluție, senzori infraroșu pentru navigație și țintire pe timp de noapte, capacitatea de a zbura automat la joasă altitudine pentru a evita detectarea.
Performanțe impresionanteF-15 nu este doar inteligent, ci și extrem de rapid.
Poate ajunge până la Mach 2 (aprox. 1.875 mph / ~3.000 km/h).
Poate ajunge până la o altitudine maximă de aproape 20.000 metri.
Are o autonomie de peste 5.500 km (cu rezervoare suplimentare) și este alimentat de două motoare puternice cu postcombustie.
O istorie de peste 50 de aniPrimul zbor al F-15 a avut loc în 1972, iar avionul a intrat în serviciu în anii ’70. De atunci, a fost modernizat constant.
A fost folosit în numeroase conflicte: Războiul din Golf (1991), Afganistan, Irak, Balcani.
În Războiul din Golf, varianta F-15C a fost responsabilă pentru 34 din cele 37 de victorii aeriene ale SUA.
Cât costă un astfel de avionÎn funcție de versiune, un F-15 a costat în jur de 27–30 de milioane de dolari (valori ajustate istoric)
Astăzi, costurile ar fi mult mai mari, datorită modernizărilor.
De ce este încă relevantChiar dacă este un avion proiectat acum mai bine de 50 de ani, F-15 rămâne relevant datorită modernizărilor constante, capacității de a transporta armament divers și, în general, performanțelor ridicate.
F-15 este, în esență, un avion care combină forța brută cu tehnologia inteligentă — motiv pentru care continuă să fie folosit în operațiuni militare moderne.
Ironii acide la Teheran, acolo unde purtătorul de cuvânt al Parlamentului iranian ia în râs căutările pilotului american dispărut în urma atacului asupra avionului de luptă F-15.
Mohammad Bagher Ghalibaf scrie pe contul său de X:
„După ce a înfrânt Iranul de 37 de ori la rând, această inteligentă non-strategie de război a fost retrogradată de la „schimbarea regimului” la „Hei! Ne ajută cineva să ne găsim piloții? Vă rugăm? Uau, ce progres incredibil! Niște genii!”.
1,5 milioane de vizualizări în cinci orePostarea a avut 1,5 milioane de vizualizări, 44.000 de like-uri și 11.000 de redistribuiri în cinci ore de la publicare.
Mesajul purtătorului de cuvânt iranian pare să facă referire la retorica Statelor Unite, potrivit căreia atât Donald Trump cât și Pete Hegseth au insistat că Iranul a fost „distrus complet” și că „l-am dat înapoi cu 15-20 de ani”, după cum a spus președintele la începutul acestei săptămâni, potrivit news.sky.com.
Informații de contextAutoritățile iraniene au anunțat că au doborât un avion militar american de tip A-10 în apropierea Strâmtorii Ormuz, potrivit agenției de presă Tasnim, citate de Al Jazeera.
Aeronava ar fi fost țintită în apele din sudul și din jurul Strâmtorii, potrivit forțelor militare iraniene.
Incidentul s-a petrecut după ce un avion de luptă american a fost doborât deasupra teritoriului iranian.
Unul dintre membrii echipajului avionului de luptă american doborât a fost recuperat de forțele SUA, iar operațiunile de căutare salvare continuă și pentru cel de-al doilea pilot.
Președintele american Donald Trump nu va apărea în fața presei pe parcursul zilei, a anunțat Casa Albă, într-un moment tensionat marcat de operațiunile de salvare aflate în desfășurare în Iran, după doborârea avionului american de luptă, F-15, potrivit news.sky.com.
Decizia vine mai devreme decât comunicările obișnuite privind agenda prezidențială și reflectă contextul sensibil generat de incidentul militar recent.
Operațiune de salvare în desfășurareEchipele americane continuă căutările pentru unul dintre cei doi membri ai echipajului avionului de luptă F-15, doborât deasupra Iranului.
Unul dintre piloți a fost deja recuperat în viață.
Cel de-al doilea este în continuare dat dispărut.
Operațiunea de căutare și salvare este în plină desfășurare, iar autoritățile nu au oferit detalii suplimentare despre starea pilotului dispărut.
Trump: „Incidentul nu va afecta negocierile”Într-o declarație pentru NBC News, Donald Trump a afirmat că incidentul „nu va afecta negocierile”.
Tensiuni în creștereRefuzul temporar al președintelui de a comunica public vine într-un moment delicat, în care evoluțiile din teren pot avea implicații majore atât pe plan militar, cât și diplomatic.
Situația rămâne în dinamică, iar rezultatul operațiunii de salvare ar putea influența semnificativ cursul evenimentelor din regiune.
Datele de monitorizare maritimă în Strâmtoarea Ormuz, publicate vineri, arată că doar câteva nave au reușit să traverseze zona, în condițiile în care Iranul a blocat, practic, accesul de la începutul războiului, potrivit Euractiv.
O navă franceză și una japoneză, în radarul Marine TrafficPrintre puținele excepții se numără o navă aparținând grupului francez CMA CGM și o navă japoneză, care au traversat strâmtoarea joi, potrivit datelor furnizate de MarineTraffic, preluate de publicația citată.
Nava Kribi, sub pavilion maltez și deținută de CMA CGM, a părăsit Golful joi după-amiază și se afla vineri dimineață în largul orașului Muscat.
Sistemul său de identificare transmitea mesajul „proprietar Franța”.
Traversarea a fost realizată pe o rută aprobată de Iran, cunoscută în industrie drept „Cabina de taxare de la Teheran”, termen popularizat de publicația de specialitate Lloyd’s List.
Ruta sudică, soluție de compromisÎn aceeași zi, trei petroliere — inclusiv unul deținut în comun de compania japoneză Mitsui OSK Lines — au traversat strâmtoarea folosind o rută alternativă, sudică.
Navele au navigat aproape de coasta peninsulei Musandam, o premieră după aproape trei săptămâni.
Toate au transmis pe transpondere mesajul „NAVĂ SUB PROTECȚIA OMAN”, o posibilă strategie de evitare a atacurilor.
Petrolierul Sohar LNG, gol în momentul traversării, devine astfel prima navă japoneză care părăsește Golful de la începutul conflictului.
Traficul, redus la un „firicel”Datele companiei Kpler arată că, de la 1 martie, doar 221 de nave de marfă au traversat strâmtoarea — unele de mai multe ori.
Prin comparație, în perioade de pace aproximativ 120 de nave tranzitează zilnic această rută.
Dintre navele recente, 60% aveau legătură cu Iranul (origine sau destinație), dar și cu alte țări implicate: Emiratele Arabe Unite, China, India, Arabia Saudită, Oman, Brazilia și Irak.
Petrolul iranian domină tranzitulDin cele 118 traversări ale navelor de marfă 37 transportau țiței, iar dintre acestea, 30 fie erau iraniene, fie erau sub pavilion iranian.
Majoritatea nu și-a declarat destinația, însă cele care au făcut-o au indicat aproape exclusiv China.
Tactici de supraviețuire pe mareÎn primele zile ale conflictului, numeroase nave au recurs la metode neobișnuite pentru a evita atacurile.
Unele au recurs la transmiterea de mesaje precum „echipaj chinez” sau „proprietar chinez”.
Altele și-au modificat rutele spre zone considerate mai sigure, iar altele au utilizat canalele aprobate de Iran.
Aceste strategii reflectă riscurile ridicate din zonă, unde Iranul atacă selectiv nave și infrastructuri energetice, ca răspuns la acțiuni militare americane și israeliene.
O arteră energetică globală, aproape blocatăÎnainte de conflict, peste 20% din petrolul și gazul natural lichefiat (GNL) la nivel mondial tranzita Strâmtoarea Ormuz.
Astăzi, această arteră vitală funcționează la capacitate minimă, cu implicații majore pentru piețele globale de energie și pentru economiile dependente de importuri.
Situația rămâne extrem de volatilă, iar reluarea traficului normal depinde de evoluțiile militare și de eventuale negocieri care să permită redeschiderea completă a uneia dintre cele mai importante rute maritime din lume.
Dacă în Statele Unite prețul de 4 dolari pe galon (3,7 litri) este perceput ca o povară, în Hong Kong realitatea este cu totul diferită: aici, benzina a ajuns la aproximativ 15,6 dolari americani pe galon. Asta înseamnă 4,12 dolari pe litru, adică cel mai ridicat preț al benzinei din lume, relatează cnn.
La un calcul simplu, în România, ar costa 18,2 lei/litrul de benzină, ceea ce înseamnă un preț de peste două ori mai mare față de prețurile actuale.
De ce este atât de scumpă benzina în Hong KongDar Hong Kong a avut constant prețuri mari la benzină (cele mai mari din lume), potrivit datelor furnizate de GlobalPetrolPrices.com, chiar și înainte de recentele tensiuni geopolitice.
Situația s-a agravat după escaladarea conflictului declanșat de Donald Trump împotriva Iranului, care a contribuit la o criză energetică globală.
Închiderea de facto a unei rute esențiale de transport prin Strâmtoarea Ormuz a dus la creșteri rapide ale prețului petrolului.
Pentru Hong Kong și alte economii asiatice, dependente de energia din Orientul Mijlociu, impactul este direct și catastrofal.
Șoferi puțini, efecte în toată economiaDeși doar 8,4% din populația de aproximativ 7,5 milioane de locuitori deține mașini, potrivit Departamentul de Transport din Hong Kong, efectele nu se limitează la șoferi.
Economiștii avertizează că prețurile se propagă în toate sectoarele economiei și că inflația aceasta este alimentată.
La toate acestea se adaugă o creștere exponențială a costurilor logistice.
Reacția autoritățilorLiderul orașului, John Lee, și-a exprimat îngrijorarea și a promis monitorizarea atentă a pieței.
În pofida acestor prețuri, autoritățile susțin că aprovizionarea este stabilă, Hong Kong importând aproximativ 80% din produsele petroliere din China continentală.
Fenomenul „turismului pentru benzină”Diferențele de preț au dus la un comportament tot mai frecvent: șoferii aleg să alimenteze în orașe din China continentală precum Shenzhen, unde benzina poate costa chiar și o treime din prețul din Hong Kong.
Acest lucru nu afectează doar consumul de combustibil, ci și economia locală: locuitorii cheltuie mai mult peste graniță, iar restaurantele și serviciile din Hong Kong pierd clienți.
Cum simt oameniiPentru Jason Kan, consultant independent, scumpirea de 15% față de perioada anterioară conflictului are un impact semnificativ asupra bugetului personal.
Mai dramatic este cazul lui Liu, curier pe motocicletă:
„Prețul petrolului pentru livrarea unei mese a crescut, dar plata nu.”
Pentru lucrătorii din economia de livrări, marjele devin din ce în ce mai mici.
În Hong Kong, terenurile sunt extrem de costisitoare. Se adaugă taxele ridicate pe comsbustibili, lucru care face Hong Kong un caz aparte, comentează publicația citată.
Paradoxul orașuluiPrețurile uriașe ale benzinei și costurile ridicate ale parcărilor au descurajat achiziționarea de mașini nu numai în Hong Kong, ci și în alte orașe bogate, care se confruntă cu situații asemănătoare.
În contrapondere, Hong Kong beneficiază de un sistem de transport public extins și eficient — o alternativă esențială într-un oraș unde benzina a devenit, practic, un lux.
