Oficialii au declarat că sute de blocuri de apartamente din capitală au rămas fără căldură, în ciuda eforturilor depuse non-stop de echipele de intervenție. Centrele umanitare, denumite „puncte de reziliență”, au fost deschise pentru ca oamenii să se încălzească și să-și încarce dispozitivele electronice, potrivit Reuters.
Rusia a atacat sistematic sistemul energetic al Ucrainei de când a invadat țara vecină în 2022, iar atacurile aeriene s-au intensificat în ultimele luni.
Zelenski, în discursul său video nocturn, a declarat că se lansează un program pentru creșterea salariilor și acordarea de sprijin participanților la brigăzile de intervenție în situații de urgență.
El a emis un nou avertisment pentru a se respecta alertele de raid aerian, întrucât temperaturile nocturne au scăzut la minus 15 grade Celsius sau mai jos.
„Există informații din partea serviciilor de informații. Rușii pregătesc un nou atac masiv”, a spus el. „Dronele vor epuiza sistemele de apărare aeriană și rachetele. Vor să profite de frig. Atacul ar putea avea loc în zilele următoare. Vă rog să aveți grijă de voi. Protejați Ucraina”.
Viceprim-ministrul Oleksiy Kuleba a scris pe Telegram că 90% din clădirile de apartamente din Kiev au fost reconectate la sistemul de încălzire, rămânând mai puțin de 500 de locuințe care nu au încă acces la acest serviciu.
Primarul Vitali Klitschko a estimat că numărul locuințelor fără încălzire este de 800, majoritatea situate pe malul vestic al râului Dnipro. El a spus că joi va fi convocată o ședință a consiliului municipal din Kiev pentru a dezbate cele mai urgente probleme cu care se confruntă locuitorii.
Prim-ministrul Yulia Svyrydenko, prezentând programul de plăți bonus, a spus că munca depusă de echipele de urgență se află „la limita rezistenței umane, implicând adesea riscuri care pun viața în pericol în întreaga țară.
„Acest lucru se aplică specialiștilor care, în condiții de îngheț, se deplasează direct la locul loviturilor și restabilesc alimentarea cu căldură, electricitate, apă și gaz”.
Locuitorii s-au îndreptat seara către unul dintre centrele umanitare de pe malul estic al râului – două corturi amplasate pe o mică suprafață de teren deschis. Și-au încărcat dispozitivele și au discutat, în timp ce afară, zgomotul generatoarelor umplea aerul.
„În apartament este întuneric. Am un aragaz electric, așa că este imposibil să încălzesc prânzul sau cina sau să fac ceai”, a spus Kateryna Zubko, 67 de ani, inginer care trăiește fără energie electrică, încălzire și apă de la ultimul atac.
„Ne sprijinim reciproc. Ucrainenii sunt oameni atât de rezistenți, încât cred că acest război se va termina într-o zi, nu poate continua la nesfârșit.”
Delegația va fi condusă de senatorul democrat american Chris Coons și va include senatorul republican american Thom Tillis și senatorii democrați Jeanne Shaheen și Dick Durbin, împreună cu alcuni membri ai Camerei Reprezentanților, a declarat luni biroul lui Coons într-un comunicat, citat de Reuters.
Legiuitorii democrați și republicani din SUA au declarat săptămâna trecută că se așteaptă ca Senatul SUA să voteze în cele din urmă o lege care să limiteze capacitatea lui Trump de a încerca să preia Groenlanda de la Danemarca, un aliat vechi al SUA.
Trump a afirmat în repetate rânduri că Washingtonul trebuie să dețină Groenlanda pentru a împiedica Rusia sau China să ocupe teritoriul arctic, situat strategic și bogat în minerale. El susține că prezența militară a SUA în această zonă nu este suficientă.
„Într-un fel sau altul, vom lua Groenlanda”, a declarat Trump, adăugând că ar prefera să încheie un acord cu Danemarca.
Trump nu exclude posibilitatea să preia cu forța GroenlandaGroenlanda și Danemarca au declarat că Groenlanda nu este de vânzare, dar Trump nu a exclus posibilitatea de a o lua cu forța. Danemarca și SUA, ambele membre NATO, au programată o întâlnire săptămâna aceasta pentru a discuta această problemă.
„În calitate de copreședinte al Grupului de observatori NATO din Senat, consider că este esențial ca Congresul să fie unit în sprijinirea aliaților noștri și în respectarea suveranității Danemarcei și Groenlandei”, a declarat senatorul Tillis, membru al Partidului Republican al lui Trump.
„Amenințările continue ale lui Trump la adresa Groenlandei sunt inutile și nu ar face decât să slăbească alianța NATO”, a adăugat Durbin.
Delegația se va afla la Copenhaga vineri și sâmbătă, a precizat biroul lui Coons.
Reprezentantul republican al SUA Randy Fine a prezentat luni un proiect de lege – numit Legea privind anexarea și statutul de stat al Groenlandei – care, dacă va fi adoptat, i-ar conferi lui Trump autoritatea de a anexa Groenlanda.
Reprezentantul democrat al SUA Jimmy Gomez a planificat un proiect de lege concurent – numit Legea privind protecția suveranității Groenlandei – care ar bloca utilizarea fondurilor federale pentru finanțarea oricărui plan al lui Trump de a prelua Groenlanda.
Deși Trump a amenințat anterior cu preluarea insulei, îngrijorările cu privire la acest lucru au fost reînnoite după ce a ordonat un raid militar american mortal la începutul acestei luni în Venezuela pentru a-l captura pe liderul său, Nicolas Maduro, care a fost ulterior adus la New York și rămâne în arest.
Respondenții sondajului au menționat mai multe moduri în care șomajul poate avea un impact negativ, inclusiv anularea întâlnirilor din motive financiare și ezitarea de a invita pe cineva în oraș. Și 38% dintre cei chestionați au spus că cel mai mare efect al șomajului asupra vieții lor amoroase este că îi face să fie mai închiși emoțional.
Justin Lehmiller, cercetător senior la Institutul Kinsey pentru cercetarea sexului și a relațiilor și gazda podcastului „Sex and Psychology”, nu este surprins că atât de mulți adulți declară că se închid emoțional în timpul șomajului — de fapt, el s-ar aștepta ca numărul să fie și mai mare.
„Când te gândești la prima întrebare pe care ți-o pune cineva când te întâlnește”, spune Lehmiller, „adesea este: «Cu ce te ocupi?»”. În SUA, „munca este cel mai important mod de a-ți dovedi valoarea” ca persoană, a declarat anterior pentru CNBC Steven Vallas, profesor emerit de sociologie la Northeastern University. El a remarcat că, pe lângă asigurarea mijloacelor de trai, munca este și principalul mod în care indivizii câștigă respectul colegilor lor.
Această accentuare a semnificației muncii „poate agrava sentimentele de rușine și anxietatea legate de șomaj”, spune Lehmiller. Acest lucru face mai dificil să fii vulnerabil și deschis la întâlniri, adaugă el.
Pauza de la întâlniri poate fi normalăAvând în vedere acest val de sentimente pe care îl simți când ești șomer, „este perfect normal” să decizi să iei o pauză de la întâlniri pentru o perioadă și să te concentrezi pe tine și pe sănătatea ta mentală, spune Lehmiller.
De exemplu, ia-ți o pauză de la căutarea unui loc de muncă și „cedați oricărui viciu care vă ajută să vă vindecați”, a declarat anterior pentru CNBC Make It Dan Space, care a lucrat în departamentul de resurse umane al companiilor Electronic Arts și Spotify. Urmăriți filme, comandați pizza – orice aveți nevoie. Dacă decizi să iei o pauză de la romantism, nu uita să nu te izolezi complet de oameni.
Într-un moment dificil, cum ar fi șomajul, „a putea conta pe familie și prieteni poate fi foarte, foarte important”, spune el.
Radu Miruță a spus că nu crede că se va ajunge „până acolo”, pentru că „nu prea profită nimănui să se rupă NATO”.
„Separate, țările sunt mai puțin puternice. Și nu e vorba de România sau de Franța sau de Marea Britanie. E vorba de interesul fiecăreia individual care se bucură să fie parte din acest NATO. Sigur că discuția a început de când cu declarațiile privind Groenlanda. Pentru că un stat membru NATO spune că nu e scurt de nicio metodă, inclusiv de atac împotriva alte țări membre NATO. Și atunci s-a rupt condiția de a fi NATO”, spune Miruță, la Antena 3 CNN.
Totuși, presa din Marea Britanie a scris că statul britanic discută cu Germania și Franța pentru trimiterea unor trupe în Groenlanda. În acest context, Miruță a fost întrebat ce ar face România dacă ar primi o cerere din partea statelor aliate europene.
„Sunt două ipoteze. Una în care asta s-ar întâmpla prin invocarea articolului 5. Adică o țară membru NATO este atacată și celălalte țări membre trebuie să contribuie. Și decizia ar fi una NATO. Și există o altă situație în care ar fi o chestie de un fel de coaliție de voință. Trimitem trupe acolo fără să existe invocarea articolului 5. În astfel de situații decizia este una pe care o ia CSAT după care se opune la vot Parlamentului României dacă să trimită sau să nu trimită trupe. Pentru o situație în același registru, n-aș spune că este identică cu trimiterea trupelor românești în Ucraina, decizia României și a CSAT este clară. Nu trimiți cizma soldatului român în Ucraina. Dar acolo ar putea fi privit din perspectiva riscului suplimentar pe care îl ai din partea Federației Ruse”, a mai spus Miruță.
Cifra provine de la Agenția de știri a activiștilor pentru drepturile omului din SUA, care a fost precisă pe parcursul mai multor ani de demonstrații. Aceasta se bazează pe o rețea de activiști din Iranul aflat în stare de revoltă, care confirmă toate decesele raportate, scrie Associated Press.
Având în vedere blocarea comunicațiilor în Iran, AP nu a putut confirma în mod independent cifra furnizată de grup.
Guvernul iranian nu a furnizat cifre privind victimele demonstrațiilorIranul nu a reacționat, anterior, direct la comentariile lui Trump, care au venit după ce ministrul de externe al Omanului — de mult timp interlocutor între Washington și Teheran — a călătorit în Iran în acest weekend. De asemenea, rămâne neclar ce ar putea promite Iranul, mai ales că Trump a stabilit cerințe stricte cu privire la programul său nuclear și arsenalul de rachete balistice, pe care Teheranul insistă că sunt cruciale pentru apărarea națională.
Ministrul de externe iranian Abbas Araghchi, vorbind în fața diplomaților străini la Teheran, a insistat că „situația este sub control total” în declarații care au dat vina pe Israel și SUA pentru violențe, fără a oferi detalii.
„De aceea demonstrațiile au devenit violente și sângeroase, pentru a oferi președintelui american un pretext să intervină”, a declarat Araghchi, într-un comentariu difuzat de Al Jazeera. Rețeaua finanțată de Qatar a primit permisiunea să transmită în direct din Iran, în ciuda blocării internetului.
Cu toate acestea, Araghchi a spus că Iranul este „deschis la diplomație”. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghaei, a declarat că canalul de comunicare cu SUA rămâne deschis, dar că discuțiile trebuie să se bazeze „pe acceptarea intereselor și preocupărilor reciproce, nu pe negocieri unilaterale, bazate pe dictat”.
Protestele pro-guvernamentale, în contrast cu realitatea din țarăÎntre timp, luni, demonstranții pro-guvernamentali au inundat străzile în sprijinul teocrației, o demonstrație de forță după zile de proteste care au contestat direct conducerea liderului suprem Ayatollah Ali Khamenei, în vârstă de 86 de ani. Televiziunea de stat iraniană a difuzat scandările mulțimii, care părea să numere zeci de mii de oameni, care strigau „Moarte Americii!” și „Moarte Israelului!”.
Alții strigau „Moarte dușmanilor lui Dumnezeu!”. Procurorul general al Iranului a avertizat că orice persoană care participă la proteste va fi considerată „dușman al lui Dumnezeu”, o acuzație pedepsită cu moartea.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că retorica publică a Iranului diferă de mesajele private pe care administrația le-a primit de la Teheran în ultimele zile.
„Cred că președintele este interesat să analizeze aceste mesaje”, a spus Leavitt. „Cu toate acestea, președintele a demonstrat că nu se teme să recurgă la opțiuni militare dacă și când consideră necesar, iar nimeni nu știe acest lucru mai bine decât Iranul”/
Șeful Fed a calificat această măsură drept un „pretext” pentru a câștiga influență asupra ratelor și dobânzilor, precum și condamnări din partea foștilor șefi ai Fed și a membrilor cheie ai Partidului Republican al lui Trump, chiar dacă președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a declarat că va lăsa procesul „să se desfășoare”, scrie Reuters.
Amenințarea Departamentului Justiției cu punerea sub acuzare, aparent axată pe comentariile făcute de Powell în fața Congresului cu privire la un proiect de renovare a clădirii, a determinat, de asemenea, creșterea ratelor dobânzilor la obligațiunile pe termen lung ale Trezoreriei SUA, investitorii analizând ce ar putea însemna o Fed mai puțin independentă pentru inflație și politica monetară.
Dacă se amplifică, o astfel de reacție a pieței ar putea limita eforturile lui Trump de a remodela Fed, considerată cea mai influentă bancă centrală din lume și o piatră de temelie a sistemului financiar mondial. O creștere a costurilor împrumuturilor pe termen lung ar putea, de asemenea, să se întoarcă împotriva eforturilor lui Trump de a aborda preocupările generale legate de „accesibilitate”.
Reacții în lanțIndependența băncilor centrale, cel puțin în ceea ce privește stabilirea ratelor și dobânzilor pentru a controla inflația, este considerată un principiu central al unei politici economice solide, izolând factorii de decizie monetară de considerentele politice pe termen scurt și permițându-le să se concentreze pe eforturile pe termen lung de menținere a prețurilor relativ stabile.
Luni, foștii președinți ai Fed, Janet Yellen, Ben Bernanke și Alan Greenspan, s-au alăturat foștilor lideri ai politicii economice guvernamentale din ambele partide politice pentru a trage un semnal de alarmă.
„Așa se elaborează politica monetară în piețele emergente cu instituții slabe, cu consecințe extrem de negative asupra inflației și funcționării economiilor lor în general”, au scris ei. Băncile centrale globale, inclusiv șefii băncilor centrale franceze și canadiene, și-au exprimat public solidaritatea.
„O greșeală uriașă”Senatorul republican american Thom Tillis, membru al Comitetului bancar al Senatului care examinează candidații prezidențiali pentru Fed, a calificat duminică această mișcare drept „o greșeală uriașă”. El a declarat că se va opune oricărui candidat al lui Trump la Fed, inclusiv celui care va fi numit succesor al lui Powell în funcția de șef al băncii centrale, „până când această chestiune juridică va fi complet rezolvată”.
Luni, el a fost susținut în condamnarea acestei evoluții de către colegul său din Comisia bancară Kevin Cramer și senatoarea Lisa Murkowski, care a scris pe X că „miza este prea mare pentru a ignora problema: dacă Rezerva Federală își pierde independența, stabilitatea piețelor noastre și a economiei în general va avea de suferit”.
Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, i-a spus lui Trump duminică că ancheta „a creat haos” și ar putea avea efecte negative asupra piețelor financiare, a raportat Axios luni, citând două surse.
Cu toate acestea, mulți republicani nu au luat apărarea lui Powell, în special președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, care a declarat reporterilor că va lăsa procesul „să se desfășoare”.
În ciuda creșterii ratelor pe termen lung, reacția pieței a fost relativ moderată. Aurul a atins un nivel record, iar dolarul a scăzut. Principalii indici bursieri americani au deschis în scădere, dar s-au recuperat în tranzacțiile de după-amiază, datorită câștigurilor înregistrate de acțiunile din domeniul inteligenței artificiale și de Walmart.
Acordul care permite Apple să utilizeze tehnologia de inteligență artificială a Google a fost dezvăluit luni într-o declarație comună a celor două giganți din Silicon Valley. Parteneriatul se va baza pe tehnologia Gemini a Google pentru a personaliza o suită de funcții de inteligență artificială denumită „Apple Intelligence” pe iPhone și alte produse, potrivit Associated Press.
După ce Google și alții au preluat conducerea în cursa pentru inteligența artificială, Apple a promis să-și pună prima miză importantă în acest domeniu cu o serie de funcții noi care urmau să fie introduse pe iPhone în 2024, ca parte a unei actualizări software mult mediatizate.
Însă multe dintre funcțiile AI ale Apple rămân în faza de dezvoltare, în timp ce Google și Samsung au implementat mai multe dintre aceste tehnologii pe propriile dispozitive. Una dintre cele mai evidente omisiuni AI pe iPhone a fost promisiunea unei revizuiri a Siri, care ar fi trebuit să transforme asistentul adesea confuz într-unul mai conversațional și mai versatil, capabil să execute mai multe sarcini simultan.
Google a ironizat chiar subtil deficiențele AI ale iPhone-ului în reclamele care promovau lansarea celui mai recent telefon Pixel vara trecută.
Greșelile Apple în materie de AI au determinat compania din Cupertino, California, să recunoască anul trecut că actualizarea Siri nu va avea loc până la un moment dat în 2026.
Faptul că Apple a acceptat să susțină tehnologia sa de IA reprezintă implicit o lovitură pentru Google, care a lansat în mod constant mai multe funcții bazate pe tehnologia Gemini în motorul său de căutare și în Gmail. Progresul a intensificat concurența Google cu OpenAI și chatbotul său ChatGPT, care are deja un acord cu Apple care îl face o opțiune pe iPhone.
Președintele Donald Trump a declarat luni că orice țară care face afaceri cu Iranul va fi supusă unei taxe vamale de 25% „asupra tuturor afacerilor realizate cu Statele Unite ale Americii”.
Această nouă taxă vamală asupra importurilor din partea partenerilor comerciali ai Iranului „intră în vigoare imediat”, a declarat Trump într-o postare pe Truth Social.
„Acest ordin este definitiv și concludent. Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni!”, a scris el, relatează CNBC.
Detalii suplimentare despre anunțul privind tariful nu au fost clare încă. Un oficial al Casei Albe a refuzat să răspundă la întrebările CNBC despre postarea președintelui pe rețelele de socializare.
Efortul evident al lui Trump de a izola economic Iranul vine în contextul în care țara bogată în petrol din Orientul Mijlociu se luptă să suprime valul continuu de proteste antiguvernamentale masive.
Zeci de protestatari ar fi fost uciși în ultimele săptămâni; Trump a amenințat că va lua măsuri militare împotriva Iranului dacă uciderile vor continua.
Președintele a încurajat în mod explicit demonstrațiile împotriva regimului iranian. „Iranul se îndreaptă spre LIBERTATE, poate ca niciodată până acum. SUA sunt gata să ajute!!!”, a scris el sâmbătă pe rețelele de socializare.
Anunțul privind noile tarife aplicate partenerilor comerciali ai Iranului vine înaintea unei decizii mult așteptate a Curții Supreme cu privire la legalitatea multora dintre cele mai extinse tarife impuse de Trump.
Aceste tarife — inclusiv controversatele taxe „reciproce” introduse la începutul lunii aprilie și altele legate de presupusul trafic de fentanil — au fost invocate în temeiul Legii privind puterile economice de urgență internaționale (IEEPA).
Nu era clar dacă noile tarife impuse de Trump în legătură cu Iranul se bazează, de asemenea, pe această lege.
Powell McCormick, care a ocupat timp de 16 ani funcții de conducere la Goldman Sachs, a fost consilier adjunct pentru securitate națională al președintelui american Donald Trump în primul său mandat și consilier senior la Casa Albă în timpul mandatului fostului președinte George W. Bush, scrie Reuters.
Numirea ei este cea mai recentă dintr-o serie de schimbări pe care Meta le-a făcut în ultimul an pentru a alinia mai bine compania cu Trump. Meta accelerează investițiile în inteligența artificială de frontieră și superinteligența personală. CEO-ul Mark Zuckerberg caută sprijinul lui Trump pentru a construi centre de date și capacitate energetică pentru aceste investiții.
Trump a felicitat-o pe Powell McCormick pentru numirea sa într-o postare pe rețelele sociale, lăudând-o ca fiind o „persoană fantastică și foarte talentată” care a servit administrația sa cu „putere și distincție”.
Niciun purtător de cuvânt al Meta nu a răspuns unui mesaj transmis de Reuters dacă angajarea ei are scopul de a-l atrage pe Trump.
Meta a declarat că Powell McCormick va fi o figură cheie în a decide direcția strategică și execuția companiei. Responsabilitățile sale vor include, de asemenea, crearea de noi parteneriate strategice de capital și extinderea „capacității de investiții pe termen lung” a companiei, potrivit unui comunicat al companiei.
„Experiența Dinei la cele mai înalte niveluri ale finanțelor globale, combinată cu relațiile sale profunde în întreaga lume, o fac să fie potrivită în mod unic pentru a ajuta Meta să gestioneze această nouă fază de creștere”, a declarat Zuckerberg într-un comunicat.
Rolul lui Powell reflectă eforturile depuse de fosta directoare operațională Sheryl Sandberg, care, în timpul mandatului său, a profitat de legăturile sale strânse cu establishmentul de la Washington și cu Partidul Democrat pentru a ajuta compania să facă față controlului din partea legiuitorilor și autorităților de reglementare.
La începutul lunii ianuarie, Meta l-a angajat pe fostul consilier comercial al lui Trump, C.J. Mahoney, pentru a conduce echipa juridică, înlocuind-o pe consilierul general Jennifer Newstead, care a lucrat în administrația fostului președinte Joe Biden. Alte schimbări care probabil i-au plăcut lui Trump au fost renunțarea la programul de verificare a faptelor din SUA, promovarea republicanului Joel Kaplan în funcția de nou director global al companiei și încetarea programelor de diversitate.
Powell McCormick a demisionat din consiliul de administrație al Meta în decembrie, la doar opt luni după ce s-a alăturat companiei.
Meta s-a străduit să rămână relevantă în cursa pentru inteligența artificială din Silicon Valley, după ce modelul său Llama 4 a fost primit cu scepticism. Compania s-a angajat să investească până la 72 de miliarde de dolari în cheltuieli de capital până în 2025.
Indicele compozit S&P/TSX a încheiat ziua cu 261,77 puncte, sau 0,8%, la 32.874,70, depășind recordul de închidere de vineri, scrie Reuters.
„Cele mai bune lucruri pe care Canada le poate oferi lumii sunt sectoarele materialelor și energiei, așa că ne concentrăm foarte mult pe acestea”, a declarat Victor Kuntzevitsky, manager de portofoliu la Stonehaven, Wellington-Altus Private Counsel.
„Indiferent de rezultatul specific pentru economia canadiană, acestea sunt sectoare care sunt mai strâns legate de creșterea globală și geopolitica globală”.
Aurul a atins un record de peste 4.600 de dolari pe uncie, iar argintul a atins un nou maxim, pe măsură ce investitorii s-au orientat către active sigure, după ce incertitudinea s-a accentuat în urma anchetei penale a administrației Trump asupra președintelui Fed, Jerome Powell.
„Se pare că economia canadiană se află la o răscruce de drumuri… Sunt multe lucruri în joc, așa că trebuie să fim foarte atenți cu alocarea activelor”, a spus Kuntzevitsky.
Analiștii spun că reducerea imigrației canadiene ar putea încetini creșterea potențială a PIB-ului, în timp ce Acordul Statele Unite-Mexic-Canada, un pact comercial continental care a protejat o mare parte din exporturile Canadei de tarifele SUA, va fi revizuit în comun în acest an.
Prim-ministrul canadian Mark Carney s-a angajat să reducă dependența economiei canadiene de exporturile către piața americană. El urmează să viziteze China în această săptămână.
Sectorul materialelor, care include companiile miniere de metale, a urcat cu 2,4%. Creșterea a fost condusă de un câștig de 12% al acțiunilor Aya Gold & Silver Inc.
Prețul petrolului a crescut, de asemenea, stabilizându-se cu 0,6% mai sus, la 59,90 dolari pe baril, pe fondul îngrijorărilor că Iranul ar putea reduce exporturile de țiței în timpul unei campanii de represiune împotriva
