Potrivit organizatorilor, favorita numărul unu, Emma Răducanu, campioană de Grand Slam, revine pentru a doua oară în fața publicului din Cluj. Cu origini românești, jucătoarea care reprezintă Marea Britanie în circuitul WTA, se bucură de o susținere aparte din partea fanilor din România.
Pe tabloul principal se regăsesc și două foste câștigătoare ale trofeului de la Cluj: Anastasia Potapova (campioană în 2025) și Karolína Plíšková (campioană în 2024), precum și cele mai valoroase jucătoare românce ale momentului: Sorana Cîrstea, Jaqueline Cristian și Gabriela Elena Ruse.
Karolína Plíšková revine la Cluj cu un wild card, la fel ca jucătoarele românce Ana Bogdan, Miriam Bulgaru și Elena Ruxandra Bertea, care completează lista celor patru invitate pe tabloul principal al Transylvania Open 2026.
Transylvania Open 2026 se desfășoară pe parcursul a opt zile (31 ianuarie – 7 februarie 2026), pe două terenuri de joc.
Turneul adună 32 de jucătoare la simplu și 16 echipe la dublu care vor juca pentru marele trofeu.
Valoarea totală a premiilor turneului de la Cluj-Napoca este de 283 347 de dolari.
Pe tabloul de dublu al Transylvania Open 2026 se află 16 echipe, iar România este reprezentată de o echipă românească formată din Jaqueline Cristian și Gabriela Elena Ruse, și de Irina Bara care va face pereche cu Ekaterine Gorgodze (GEO), câștigătoarele trofeului Transylvania Open, la dublu, la prima ediție, din 2021. De asemenea, un wild card a fost acordat echipei formate din Mara Gae și Miriam Bulgaru, și altul echipei formate din Briana Szabo și Elena Ruxandra Bertea.
Sistem de arbitraj 100% electronicEdiția din acest an marchează un nou standard pentru turneul de la Cluj: noi terenuri acrilice
portabile de ultimă generație, folosite la marile turnee internaționale, care vor asigura un ritm de
joc mai constant și protecție fizică sporită pentru jucătoare.
În plus, Transylvania Open devine primul turneu de hard indoor din România care implementează sistemul de arbitraj electronic Hawk-Eye Live pe ambele terenuri de joc. Sistemul oferă decizii 100% electronice, în timp real, singurul arbitru din meci rămânând cel de scaun.
Accesul publicului este gratuit în primele două zile – sâmbătă, 31 ianuarie, și duminică, 1 februarie – pe baza biletelor cu valoare zero, care pot fi rezervate online sau ridicate direct de la intrare.
Transylvania Open face parte din categoria WTA 250. Evenimentul a fost votat de jucătoare, doi ani consecutivi (2022, 2023), drept cel mai bun turneu din lume la categoria WTA 250.
„Am discutat cu Nicușor Dan despre proiecte energetice comune ce pot consolida semnificativ securitatea energetică atât a Ucrainei, cât și a României. Este crucial să le realizăm pe toate. Echipele noastre vor continua discuțiile la nivel ministerial. Mulțumesc președintelui și poporului român pentru sprijinul acordat”, a scris Zelenski pe pagina de Facebook.
Președintele Ucrainei nu a precizat despre ce proiecte energetice au discutat.
Convorbirea a avut loc loc în contextul în care infrastructura energetică a Ucrainei a fost afectată în ultimele luni de atacuri rusești.
Zelenski a declarat luna aceasta că sistemul energetic avariat al Ucrainei acoperă în această iarnă doar 60% din necesarul de electricitate al țării.
Potrivit prognozelor meteo, un val de frig sever va lovi Ucraina, care se estimează că va atinge -20 grade Celsius în anumite zone în perioada 1-3 februarie.
Potrivit poliției regionale din Spania, anchetatorii au identificat cel puțin 31 de tranzacții în criptomonede efectuate din portofele virtuale controlate de suspect către adrese considerate a fi asociate unei entități utilizate de Hamas, relatează Reuters.
În urma perchezițiilor efectuate la salonul de coafură și la domiciliul bărbatului, polițiștii au confiscat și sechestrat bunuri de peste 370.000 de euro, printre care active digitale, bani în numerar, aproximativ 9.000 de trabucuri, bijuterii, precum și calculatoare și telefoane mobile, dar au și blocat mai multe conturi bancare.
Ancheta a fost declanșată în luna iunie a anului trecut, în cadrul unei investigații separate privind fraude și spălare de bani.
Gruparea Hamas este desemnată drept grupare teroristă de toate statele Uniunii Europene, iar autoritățile au avertizat în mod repetat în ultimii ani că grupările militante utilizează forme digitale de finanțare pentru a îngreuna acțiunile de combatere a finanțării terorismului.
ProSport a anunțat, încă din luna septembrie a anului trecut, de existența unui dosar instrumentat de Comisia de Integritate din cadrul Federației Române de Fotbal în care mai mulți impresari sunt anchetați după ce ar fi fost descoperiți având conturi pe platforme de pariere din țară și din străinătate.
Pe aceste platforme s-ar fi rulat sume de ordinul milioanelor de euro.
În acest caz, lunile trecute, mai mulți jucători din Superliga, Liga 2 și 3 au fost audiați la Federația Română de Fotbal după ce anumiți agenți ar fi fost plasat pariuri, în nume proprii sau interpuși, care ar fi atins rulaje de milioane de euro.
Reprezentanți Departamentului de Integritate au verificat dacă fotbaliștii au fost implicați în aceste activități sau dacă agenții în cauză s-au folosit de informații colectate de la fotbaliști pentru a plasa pariurile.
Cum Codul de Etică FIFA interzice ca impresarii să participe, direct sau indirect, la pariuri, jocuri de noroc, loterii sau evenimente similare sau tranzacții legate de meciuri sau competiții de fotbal și/sau orice activități fotbalistice conexe, cei implicați riscau suspendări ale licențelor și amenzi care puteau ajunge la 100.000 de franci elvețieni și supendarea licențelor până la trei ani.
Două luni mai târziu de la dezvăluirile ProSport, Departamentul de Integritate din cadrul FRF a trimis spre judecată Comisiei de Disciplină primului procurator.
Impresarul lui Cîrjan, Politic sau Miculescu a fost sancționatEste vorba de Cătălin Sărmășan, unul dintre cei mai în vogă procuratori din Superliga în momentul de față, agent care, în ultimii ani, a semnat foarte mulți tineri români în campionate importante din Europa, în special în Italia.
Orădeanul reprezintă, în acest moment, fotbaliști cu cotă foarte bună de la principalele formații din Superliga, cum ar fi: Dennis Politic, David Miculescu (ambii FCSB) Alexandru Roșca, Cătălin Cîrjan, Andrei Mărginean (toți Dinamo), Zoran Mitrov (FC Botoșani), Andrei Gheorghiță, Răzvan Oaidă, Omar El Sawy (toți trei de la Univeristatea Cluj), Claudiu Micovschi (FC Argeș), Cătălin Vulturar (Rapid) sau Andrei Sfaiț (CFR Cluj).
Pedeapsa primită de agentul orădean este de un an de suspendare și o amendă de 150.000 lei.
„În temeiul art. 60.5 din RD al FRF cu aplicarea art. 60.1 pct. 2 din RD al FRF, sancționarea pârâtului Sărmășan Cătălin – Viorel cu măsura interzicerii oricărei activități legale de fotbal pentru 1 (un) an și penalitate sportivă de 150.000 lei”.
Decizia nu este definitivă și poate fi atacată de Comisia de Recurs.
Întrebat dacă ia în calcul creșterea presiunii pe Guvern, în contextul efectelor reformelor care se răsfrâng asupra populației, precum creșterile TVA sau ale impozitelor, premierul Bolojan a precizat: „Creșterea presiunii sociale pe guvern este o constantă în astfel de situații, dar ea se agravează dacă nu faci lucrurile cum trebuie”.
Acesta a precizat că cetățenii ajung într-o situație de oboseală pentru că Guvernul nu „face ceea ce trebuie” cu o anumită rapiditate.
„Cetățenii ajung la într-o situație de oboseală pentru că noi, în loc să facem ceea ce trebuie cu o anumită rapiditate, în așa fel încât să corectăm nedreptăți, în așa fel încât să îndreptăm lucrurile, în așa fel încât costul acestor reforme să fie preluate cât mai repede și de aparatul de stat, pe bună dreptate apare oboseala totală a cetățenilor pentru că nu văd rezultate”, a declarat Bolojan.
Premierul a oferit ca exemplu amânarea pronunțării CCR asupra legii magistraților, afirmând că România va pierde sau are șanse mari să piardă cei peste 200 de milioane de euro din jalonul PNRR.„Vă puteți da seama că, indiferent care va fi decizia, în loc să o luăm la timp, într-un timp rezonabil, suntem în situația în care pierdem niște bani și n-au cum nici cetățenii României, nici orice om rațional să fie de acord cu această situație. Și atunci, nefăcând lucrurile la timp, amânându-le, întârziind, într-o formă sau alta, amânând rezolvarea problemelor, nu face decât să pierdem cu toții, pentru că cetățenii României, pe bună dreptate, își pierd răbdarea”, a declarat Ilie Bolojan pentru G4Media.
Majorările succesive de TVA și introducerea accizei pe zahărul din băuturile răcoritoare au dus la scăderea numărului de angajați, la diminuarea cifrei de afaceri, la reducerea volumelor vândute și la creșteri semnificative de prețuri pentru consumatori. Acest impact se resimte într-un sector considerat până recent unul dintre cele mai performante din industria alimentară și printre fruntașe în ceea ce privește conformarea fiscală, de 100%.
ANBR este asociația reprezentativă a industriei de băuturi răcoritoare din România, din care fac parte cei mai importanți producători de băuturi răcoritoare din industria românească, dar și operatori din industrii conexe, precum furnizori de arome sau ambalaje. ANBR este membră a Federației Patronale din Industria Alimentară(ROMALIMENTA) și a Uniunii Europene a Asociațiilor Producătorilor de Băuturi Răcoritoare (UNESDA)
Analiza realizat de ASE se bazează pe datele a 12 companii reprezentative, care concentrează aproximativ 94% din cifra de afaceri a industriei de băuturi nealcoolice.
„Succesiunea șocurilor fiscale a redus consumul”Creșterea taxelor pe consum se reflectă direct în prețurile finale și afectează gospodăriile cu venituri mici, se arată în concluziile studiului prezentat vineri la ASE.
În perioada 2023-2024, prețurile băuturilor răcoritoare au crescut cu 32,5%, mult peste creșterea medie a prețurilor mărfurilor alimentare (17,6%) și a inflației generale (16,2%). Din 2023 până în prezent, un litru de suc s-a scumpit, în medie, cu 1,2 lei la raft, ceea ce reprezintă o majorare de 25–50%, în funcție de dimensiunea ambalajului.
Astfel, deși există o evoluție pozitivă a cifrei de afaceri de la an la an, analiza volumelor relevă o scădere semnificativă de mai mult de 9,5%, ca urmare a presiunilor fiscale și a factorilor economici conjuncturali.
„Industria băuturilor răcoritoare și apelor îmbuteliate înseamnă oameni, investiții și contribuții importante la bugetul statului. Este un sector care a crescut constant și care a investit în tehnologii moderne și sustenabile. În ultimii ani însă, succesiunea șocurilor fiscale a redus consumul, a amânat investițiile și a pus presiune pe locurile de muncă. Pentru a putea continua să investim în România, avem nevoie de un cadru fiscal predictibil și nediscriminatoriu”, a declarat Alice Nichita, președintele ANBR.
Datele au fost făcute publice odată cu lansarea Studiului „Impactul socio-economic al industriei băuturilor răcoritoare din România”, realizat de Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR), în parteneriat cu Academia de Studii Economice din București (ASE).
Studiul evidențiază rolul strategic al industriei băuturilor răcoritoare și apelor îmbuteliate în economia națională, precum și efectele semnificative ale modificărilor fiscale succesive și discriminatorii din ultimii ani.
„Studiul realizat de echipa ASE arată cât de importantă este industria băuturilor răcoritoare pentru economie, pentru ocuparea forței de muncă și pentru bugetul de stat. În același timp, analiza evidențiază impactul cumulativ al modificărilor fiscale și de reglementare din ultimii ani. Concluzia este evidentă: stabilitatea și predictibilitatea fiscală sunt condiții esențiale pentru menținerea unei industrii performante și competitive,” a declarat Prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul ASE.
Industria băuturilor răcoritoare și apelor îmbuteliate este unul dintre cele mai eficiente segmente ale industriei alimentare românești:
În același timp, studiul arată că TVA aplicat inclusiv accizelor amplifică efectul de scumpire pentru consumatori. Deși accizele sunt ușor de colectat și aduc venituri bugetare pe termen scurt, acestea generează presiuni inflaționiste, reduc cererea și afectează investițiile și competitivitatea.
Concluzia autorilor studiului este că industria acționează ca un motor principal al sectorului băuturilor, însă rămâne sensibilă la șocuri fiscale, care se transmit rapid prin ajustări ale forței de muncă și creșteri de prețuri.
Novak Djokovic a pus capăt seriei de cinci înfrângeri consecutive împotriva lui Jannik Sinner într-un meci epic de cinci seturi, ajungând la o victorie distanță de un record de 25 de titluri de Grand Slam și al 11-lea la Melbourne, scrie atptour.com.
„Sincer să fiu, pare ireal. Am jucat peste patru ore, este aproape 2 dimineața. Îmi amintesc de 2012, când am jucat împotriva lui Rafa în finală și a durat aproape șase ore. Nivelul de intensitate și calitatea tenisului au fost extrem de ridicate și știam că asta era singura modalitate prin care puteam să câștig în seara asta împotriva lui. El a câștigat ultimele cinci meciuri împotriva mea. Avea numărul meu de mobil, așa că a trebuit să-mi schimb numărul pentru seara asta”, a spus, glumind, Novak Djokovic.
El a adăugat că a fost una dintre cele mai bune seri din punct de vedere al atmosferei și al susținerii pe care a avut-o în Australia.
Sârbul a vorbit și despre Jannik Sinner: „Am un respect enorm pentru el, este un jucător incredibil. Te împinge la limită, ceea ce mi-a făcut și mie în seara asta, așa că merită o rundă de aplauze… Seara asta a fost una dintre cele mai bune, dacă nu chiar cea mai bună, din punct de vedere al atmosferei și al susținerii, pe care am avut-o în Australia”.
Djokovic a spus că abia așteaptă să joace în finala de duminică cu numărul unu mondial, Carlos Alcaraz, care l-a eliminat vineri pe Alexander Zverev.
„L-am văzut pe Carlos după meci și mi-a spus: <Îmi pare rău că am întârziat începerea meciului tău>, iar eu i-am răspuns că sunt bătrân și trebuie să mă culc mai devreme. Abia aștept să-l revăd peste câteva zile”, a mai spus Djokovic.
„În aceste zile vom lua o decizie. Cu cât o trecem mai repede, cu atâta ea își va face efectele mai repede, cu atâta nu se pierde timp, vom cheltui mai puțin bani și cetățenii României vor vedea că acolo unde o primărie are un personal în exces, își va reduce personalul”, a declarat Bolojan într-un interviu acordat G4Media.
Premierul a precizat că măsurile trebuie adoptate înainte de aprobarea bugetului.
„Cea mai rapidă formulă este cea de Ordonanță de Urgență, pentru că intră în vigoare imediat, sigur, cu riscurile de dezbatere în Parlament și de modificări ulterioare”, a spus Bolojan.
Referitor la discuțiile din coaliție privind măsurile de relansare economică, premierul a spus că un astfel de pachet „nu poate să fie decât benefic”.
„Pentru a putea să ne punem economia României pe baze mai sănătoase, un pachet de măsuri de relansare economică nu poate să fie decât benefic. Dar, din nou, nu e totuna ce tip de măsuri pui în practică, care este efectul lor financiar asupra bugetului, pentru că acest efect financiar trebuie compensat undeva și e nevoie să facem lucruri care generează valoare adăugată. Dacă venim cu scheme care doar ne irosesc bani într-o zonă sau alta, dacă alocăm bani bugetari către zone care nu aduc niciun fel de plus, ne cheltuim resursele și nu avem efecte economice”, a subliniat Bolojan.
Întrebat despre un termen pentru alegerea între OUG și asumarea răspunderii, premierul a indicat începutul săptămânii viitoare. „Săptămâna viitoare, în prima jumătate a săptămânii, vom lua o decizie”, a spus Bolojan.
