Agregator de ştiri

Indicele BET – de referinţă pentru întreaga piaţă de capital din România – a urcat cu 0,7% vineri 20 februarie şi a bifat astfel un nou record istoric de 29.194 de puncte, fiind pentru prima dată când încheie o şedinţă peste pragul de 29.000 de puncte.

În economia naţională, Bacăul şi Bistriţa-Năsăud ies în evidenţă dintre judeţele ţării prin puterea antrepre­norială a companiilor locale.

Lactalis România, liderul pieţei de lactate, care deţine branduri precum Zuzu, Covalact şi LaDorna, are în plan investiţii care vor depăşi 10 milioane de euro anul acesta şi mizează pe dezvoltarea exporturilor.

Alina Moraru, manager de marke­ting şi proiecte în cadrul grupului Morandi, producător de carne de pui cunoscut pentru brandul Fermele Moraru, spune că deşi grupul din Vaslui investeşte constant în noi ca­pacităţi de producţie şi aceste investi­ţii nu sunt determinate în mod direct de construcţia autostrăzii 7, existen­ţa acesteia constituie o oportunitate şi un element în plus ce influenţează de­cizia de a investi şi zona de investiţie.

Modelul pe baza căruia s-a dezvoltat sectorul de servicii IT din România - IT-işti cu o specializare adâncă pe un limbaj de programare, calitate ridicată a codului, stabilitate în proiecte de lungă durată - nu mai este suficient.

Zsolt Hernádi, CEO-ul com­pa­niei de petrol, gaze naturale şi rafi­nare a Ungariei, MOL, şi-a arătat săp­tămâna trecută clar împotrivirea faţă de politica UE de decuplare com­pletă de la sursele de energie rusească şi a avertizat că aceasta va provoca penurii şi pagube economice în Europa Centrală şi de Est.

Potenţialul României ar putea accelera din 2027, explică Mihai Pătrulescu, head of investment properties în cadrul companiei de consultanţă imobiliară CBRE România, în condiţiile în care ţara va fi membră a OCDE - Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, integrată complet în spaţiul Schengen, cu aproape 2.000 de kilometri de autostradă şi drum expres, cu independenţă energetică asigurată de proiectul Neptun Deep şi cu cel mai echilibrat mix energetic din Uniunea Europeană.

Fosta fabrică de ţevi ArcelorMittal Tubular Products Iaşi (în prezent denumită Metinvest Tubular), după ce a fost preluată la finalul anului de gigantul Metinvest, controlat de ucraineanul Rinat Ahmetov, a demarat o campanie de recrutare de specialişti pentru a susţine creşterea capacităţii de producţie. Oficialii au anunţat că deja unitatea din Iaşi a primit primul lot de produse lami­nate de la oţelăria Zaporizhstal din Ucraina.

Cristian Csizek, cofondator al Acsi Trade, firma care produce brandul de sucuri Dr. Fresh, prezent în marile lanţuri mari de magazine, spune că este optimist pentru cum va evolua businessul în acest an, deşi în toamna anului trecut producţia de fructe a fost slabă din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile.

Acceleratorul InnovX din Bucureşti, fondat în 2019, rămâne cel mai bine clasat hub de startup-uri din Europa de Est în ediţia din 2026 a clasamentului realizat de Financial Times şi Statista, „Europe's Leading Start-up Hubs“, ocupând locul 16 din cele 150 de huburi evaluate la nivel european - aceeaşi poziţie pe care o deţinea şi în ediţia anterioară a topului. Clasamentul, ajuns la a treia ediţie, evaluează huburile din 25 de ţări europene pe baza unor criterii precum capacitatea de networking, calitatea mentoratului, spaţiile oferite şi rezultatele generate de companiile trecute prin programele lor.

ROBOR la 3 luni, utilizat la calculul dobânzilor variabile pentru creditele în lei contractate de populaţie înainte de luna mai 2019, precum şi pentru creditele curente ale companiilor în lei, a continuat să scadă săptămâna trecută, indicând persistenţa excesului de lichiditate pe piaţa interbancară. Vineri, indicele a coborât la 5,78%, de la 5,79% joi, după cum arată datele publicate de BNR.

Ministerul culturii şi turismului din Turcia a pus în aplicare un program prin care va oferi până la 100.000 de dolari pe episod pentru producţiile de telenovele turceşti care ajung la publicul internaţional. Vestea i-a energizat pe exportatorii turci din cele mai diverse sectoare. Potenţialul pentru publicitate, având în vedere popularitatea dramelor turceşti, este uriaş, scrie Hürriyet Daily News.

Administrația Națională de Meteorologie a emis duminică seară mai multe atenționări nowcasting Cod galben de ceață, valabile de la 22 februarie, ora 23:00, până la 23 februarie, ora 05:00, pentru sudul și sud-vestul țării, inclusiv pentru Capitală.

Potrivit meteorologilor, fenomenul va determina vizibilitate redusă, local sub 200 de metri și izolat sub 50 de metri, iar în funcție de condițiile locale va putea favoriza formarea ghețușului.

Atenționările vizează, între altele, județele Ialomița, Călărași, Giurgiu, Ilfov și Teleorman, precum și localități din Argeș (printre care Costești (Argeș), Leordeni, Bradu), Prahova (Brazi, Bărcănești (Prahova), Puchenii Mari) și Dâmbovița (Găești, Titu, Răcari).

Un mesaj separat vizează municipiul București, unde ceața va reduce vizibilitatea local sub 200 m și izolat sub 50 m, cu risc de ghețuș.

O a treia atenționare se referă la zona joasă a județului Gorj (inclusiv Târgu Jiu, Motru, Rovinari), precum și la Olt, Dolj, zona joasă a județului Vâlcea (inclusiv Râmnicu Vâlcea, Drăgășani, Călimănești) și zona joasă a județului Mehedinți (inclusiv Drobeta-Turnu Severin, Strehaia, Vânju Mare).

Autoritățile recomandă șoferilor prudență sporită, adaptarea vitezei la condițiile de trafic și atenție la posibile porțiuni cu carosabil alunecos, în contextul riscului de ghețuș.

În mesajul publicat pe Facebook, Thuma îl acuză pe Ciprian Ciucu că „se preface că nu înțelege ce se întâmplă în teren” și susține că, fără soluții metropolitane, „Bucureștiul se blochează, iar Ilfovul plătește costul real”.

Declarațiile vin după ce Ciucu a criticat modul în care este organizat și finanțat transportul către localitățile limitrofe, afirmând, între altele, că transportul care deservește și Ilfovul ar costa Societatea de Transport Bucureşti aproximativ 230 milioane lei pe an și acuzând primăriile din jurul Capitalei că oferă transport „gratis sau aproape gratis” pe banii Bucureștiului.

Thuma își argumentează cererea financiară prin diferența dintre populația „din acte” și cea „din realitate” și prin fluxurile fiscale generate în zona metropolitană. El afirmă că, oficial, Ilfovul are 540.000 de locuitori, dar „în realitate” ar depăși un milion, și că „aproape 130.000 de ilfoveni” plătesc impozit pe venit în București. Potrivit calculelor prezentate de acesta, suma ar fi de circa 1,2 miliarde lei, iar raportat la populația „reală” ar putea ajunge spre 3 miliarde lei.

În aceeași postare, șeful CJ Ilfov aduce în discuție și problema deșeurilor, susținând că în 2026 în Ilfov ar urma să fie depozitate aproximativ un milion de tone de deșeuri din București. Thuma anunță că urmează să se întâlnească în această săptămână cu primarii din Ilfov și spune că autoritățile județene sunt într-un „stadiu avansat” pentru lansarea unui referendum pe tema depozitării deșeurilor Capitalei în județ.

Totodată, acesta afirmă că ia în calcul măsuri „ferme” dacă Ilfovul va continua să fie tratat ca o zonă care preia „gunoi, trafic și presiune urbană”, inclusiv posibilitatea de a sista eliberarea autorizațiilor de construire „până când relația București–Ilfov se așază corect financiar și administrativ”.

În mesaj, Thuma îl menționează și pe Nicușor Dan (fost primar general), pe care îl invocă în contextul tensiunilor politice legate de transportul metropolitan, precum și pe Ilie Bolojan, despre care spune că i-a promis o discuție aplicată cu el și cu primarul general, discuție care nu ar mai fi avut loc.

Radu Miruță a subliniat că discuțiile privind reducerea cheltuielilor publice au pornit de la principiul că toate ministerele trebuie să contribuie, însă în cazul apărării există limite clare. 

„Nu putem vorbi nici de economie, nici de sănătate, nici de educație, dacă nu avem securitate. Și atunci pentru apărare s-a acceptat ideea că un război la graniță nu este un context în care poți, 1. să reduci pensiile, 2. să dai militari afară, 3. să scazi veniturile acestor militar”, a declarat Miruță, duminică, la Digi24. 

Cu toatea acestea, el a anunțat că se aliniază integral poziției asumate de guvern de a reduce cheltuielile cu 10%. „Ministerul Apărării va contribui și el la acest efort, însă va contribui nu tăind de la nucleul apărării de la oameni, adică sunt multe cheltuieli colaterale care pot fi reduse pentru ca, la final, cheltuială să fie mai mică fără a afecta nucleul”, susține Miruță. 

Clarificări privind pensiile militare și vârsta de retragere

Referindu-se la pensiile militare, ministrul a respins ferm ideea vehiculată în spațiul public potrivit căreia toți militarii s-ar pensiona  mai devreme, însă a specificat că există activiăți din Apărare care pot aduce o reducere a vârstei de pensionare: „Am verificat anul trecut. Pe tot anul 2025, o singură persoană, un singur om s-a pensionat cu reducerea vârstei de 13 ani. Sunt situații în care, în funcție de zona în care ai lucrat, ai o reducere a vârstei de pensionare. Scafandrii, parașutiștii, sunt niște puncte izolate care generează reducerea vârstei de pensionare cu 4, cu 5, cu 6, cu 2, cu 1, unii cu deloc”. 

Ministrul a mai precizat că, în 2025, vârsta minimă de pensionare în sistemul militar a început să crească: „nul trecut, vârsta minimă de pensionare era de 48 de ani, vârsta medie a pensionarilor a fost 52 de ani în zona militară. Și ea crește în fiecare an. Pentru că este o chestiune progresivă pe legea de astăzi care spune că în 2035, vârsta standard va fi 65 de ani și de acolo va putea scădea, cum a fost pentru un caz anul trecut, cu maxim 13 ani”. 

„Nu îi pierdem pe toți, dar pierdem deja o parte din ei”, a spus Pîslaru la B1 TV, întrebat despre banii pe care România îi pierde din cauza reformei făcute doar parțial în companiile de stat.

„În domeniul energiei, din selecțiile care erau de făcut, s-au făcut trei pătrimi (…) Cu alte cuvinte, ne-au lipsit câteva selecții să îndeplinim tot jalonul, dar sunt, într-adevăr, patru selecții care n-au fost făcute. La transporturi, de exemplu, am avut de făcut cinci selecții, n-am făcut niciuna”, a adăugat ministrul.

Întrebat câți bani s-au pierdut, Pîslaru a spus că încă nu există o estimare: „Discutăm de niște sume care, cumulate, ne duc spre 100 de milioane de euro”. El a precizat că nu este vorba doar de granturi, ci de o combinație între împrumuturi și granturi.

Pîslaru a afirmat că discuția despre responsabilitate trebuie clarificată și a anunțat că va ridica subiectul luni, la Comitetul Interministerial de Coordonare (CIC)

„Dar va fi, iarăși, o discuție foarte importantă atunci când se pierd bani: cine, anume, are responsabilitatea pentru acest lucru? Evident, coordonatorul național este, în speță, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Noi, oricum, suntem, până la urmă, ciuca bătăilor, pentru că tot ce se ține de PNRR ține de noi. Dar, la capătul zilei, structura de organizare în România este că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene are o relație cu ceea ce se numesc coordonatorii de reformă și investiții, care ei își asumă responsabilitatea îndeplinirii reformei”, a subliniat Pîslaru.

„Înțelegerea mea este că bugetul este într-o fază avansată și că în acest moment tot ce se dorește este ca adoptarea pachetului de reformă administrativă cu pachetul de relansare și cu bugetul să se facă în același timp. Pentru că, practic, cele două pachete, unul de resurse la buget și unul este de cheltuire la buget. Ordonanța de urgență este într-adevăr una din modalitățile pe care le-a anunțat prim-ministru pe masă. Dar ce vreau să spun este că, indiferent de formă, decizia ar trebui să fie una simultană”, a declarat Pîslaru, duminică, la B1 TV. 

Ministrul susținut  că întârzierile în adoptarea bugetului au fost generate de dificultățile generate de presiunile pentru reducerea deficitului, dar și de necesitatea adoptării pachetului de relansare economică și reforma administrativă. 

„Au existat niște obstacole în ceea ce înseamnă adoptarea bugetului. Care au ținut de faptul că n-aveai cum să închizi practic imaginea bugetară. În condițiile în care, în continuare, avem de luptat pentru reducerea deficitului. Și erau aceste solicitări de relansare și respectiv reformă administrativă. Care trenau de foarte mult timp”, spune Pîslaru. 

Acesta a precizat că deși nu participă direct la negocierile din coaliție, înțelegerea sa este că liniile majore ale bugetului sunt deja agreate. „Cred că discuțiile sunt destul de avansate. Nefiind partea discuțiilor de coaliție, nu vă pot reda exact ce se întâmplă. Dar înțelegerea mea este că liniile majore sunt agreate. Și că ne îndreptăm mai degrabă către o finalizare a acestor procese. Acum nu vreau să par supraoptimist. Dar din discuțiile din guvern la care fac parte, înțeleg că lucrurile avansează”, declarată Pîslaru.