Cadavrele a trei persoane au fost găsite de pompierii greci, în timp ce luptau cu incendiul la o fabrica alimentară din apropierea orașului Trikala, din centrul Greciei.
Anterior, pompierii au spus că cinci persoane erau date dispărute.
Știrea inițială:Oficialul grec a spus pentru Reuters că 13 persoane se aflau în fabrică când a izbucnit incendiul și că opt dintre ele au reușit să iasă din clădire.
La ora transmiterii știrii, cinci persoane sunt date dispărute.
Incendiul a izbucnit la o fabrică alimentară din apropierea orașului grec Trikala.
Concluziile aparțin primului Where to Hire Index realizat de The Conference Board. Studiul analizează treizeci și una de țări europene.
Populația îmbătrânită, digitalizarea lentă și costurile ridicate determină angajatorii importanți să caute alternative mai agile și mai inovatoare.
Jean-Marc Verbist, directorul Centrului pentru Capital Uman din Europa, The Conference Board: „Acest indice este un semnal de alarmă pentru liderii europeni. Paralizia politică și reglementările deficitare afectează competitivitatea Europei”.
„Cele mai mari piețe de muncă din Europa se află într-un punct de ruptură structurală. Au competențele necesare, dar nu și competitivitatea care să le susțină”.
Top 5: Țările mici dominăMultinaționalele plătesc mai mult pentru talent atunci când mediul de operare este potrivit. Angajatorii din țările mici beneficiază de forță de muncă înalt calificată, fiabilă și eficientă.
1. Danemarca Competențe excepționale, eficiență și putere instituțională asigură cea mai competitivă piață a muncii din Europa. Dar îmbătrânirea forței de muncă ridică îngrijorări pe termen lung.
2. Elveția Talente de nivel mondial și instituții de încredere susțin productivitate excepțională. În ciuda costurilor ridicate și ofertei reduse de forță de muncă.
3. Irlanda Talente orientate către piața globală și piață a muncii flexibilă atrag investiții majore. Deși costurile în creștere și presiunile asupra infrastructurii limitează scalabilitatea.
4. Suedia Competențe ridicate, instituții puternice și digitalizare avansată stimulează competitivitatea. Dar reducerea surplusului de forță de muncă poate limita agilitatea viitoare.
5. Finlanda Același profil ca Suedia – competențe înalte și digitalizare avansată, cu aceleași provocări legate de forța de muncă.
Competențe vs. Competitivitate: Giganții stagnațiTalentul nu este problema Europei. Competitivitatea este. Germania, Marea Britanie, Franța, Italia și Spania dispun de resurse umane numeroase, dar nu reușesc să le transforme în creștere.
Germania – locul 10 Talent tehnic de nivel mondial compensat de dinamică slabă a productivității. Îmbătrânirea populației și adoptarea lentă a tehnologiilor digitale atenuează punctele forte istorice.
Marea Britanie – locul 12 Piață flexibilă a muncii și bază solidă de competențe umbrite de stagnarea persistentă a productivității și incertitudinea post-Brexit.
Franța – locul 17 Investiții publice puternice în talente subminate de reguli rigide ale pieței muncii și impozitare ridicată. Decalaj adânc între capacitate și competitivitate.
Italia – locul 20 Bază de competențe respectabilă depășită de obstacole structurale profunde. Productivitate scăzută, guvernanță slabă și una dintre cele mai stagnante piețe ale forței de muncă din Europa.
Spania – locul 22 Economie dinamică a serviciilor limitată de bariere structurale. Competitivitatea și șomajul ridicat în rândul tinerilor limitează potențialul forței de muncă.
Europa Centrală și de Est: Reformatorii câștigă terenUn număr tot mai mare de țări din Europa Centrală și de Est avansează.
Lituania, Estonia, Letonia și Cehia (locurile 13, 14, 16 și 17): Standarde educaționale în creștere, capacitate digitală și integrare în UE le poziționează ca centre de expansiune eficiente pentru multinaționale.
Impactul inteligenței artificialeVerbist avertizează: „Pentru lucrători, acest lucru are semnificație concretă. Crearea de locuri de muncă se îndreaptă din ce în ce mai mult către piețele care oferă viteză, simplitate și pregătire digitală”.
„Inteligența artificială va accelera această schimbare. Întreprinderile axate pe IA vor favoriza țările care adaptează rapid educația, reglementările și practicile corporative”.
„Cele care nu pot face acest lucru vor vedea o diferență tot mai mare între competențele pe care le produc și locurile de muncă pe care le pot atrage”.
Flexibilitatea, cheie pentru viitorGuergana Andreeva, vicepreședinte senior People & Culture, JTI: „Relațiile dintre angajați și angajatori s-au schimbat semnificativ în ultimii cinci ani. Angajatorii sunt așteptați să ofere condiții mai flexibile, inclusiv munca la distanță sau în mai multe locații”.
„Politicile europene actuale nu susțin pe deplin o astfel de flexibilitate. Acest lucru afectează capacitatea companiilor de a atrage talente cu mobilitate limitată în Europa”.
Metodologia studiuluiIndicele Where to Hire consolidează 100 de indicatori din multiple surse. Oferă o imagine cuprinzătoare a condițiilor structurale care modelează competitivitatea forței de muncă.
Clasamentul reflectă evaluările efectuate de directori de resurse umane din douăzeci și patru de multinaționale. Împreună, aceștia supraveghează aproximativ 2,15 milioane de angajați. Generează venituri anuale de peste 880 de miliarde de euro.
Relațiile dintre Europa și Statele Unite se află în „cel mai scăzut moment” de la înființarea NATO, a declarat José Manuel Barroso, fost președinte al Comisiei Europene și fost prim-ministru al Portugaliei.
„Există unele îndoieli cu privire la relația cu Statele Unite”, a spus Barroso într-un interviu acordat luni postului CNBC, precizând că neîncrederea se resimte nu doar în Uniunea Europeană, ci și în Regatul Unit. Potrivit lui Barroso, relația dintre Europa și SUA este tot mai mult una de interese, îndepărtându-se de modelul tradițional bazat pe valori democratice comune. El a descris momentul actual drept o „fază de ruptură”, cu o direcție încă neclară.
Trump, „marele perturbator”Tensiunile au crescut după ce Donald Trump și-a exprimat din nou intenția de a obține controlul asupra Groenlandei, teritoriu semi-autonom al Danemarcei. Amenințările cu posibile acțiuni militare și cu impunerea unor tarife mai mari asupra statelor europene au afectat încrederea liderilor europeni și a opiniei publice în Statele Unite.
Ulterior, Trump a renunțat la o poziție maximalistă. El a exclus folosirea forței militare și a retras amenințările privind tarifele. Cu toate acestea, președintele american a rămas ferm în obiectivul de a exercita control asupra teritoriului arctic.
Barroso l-a descris pe Trump drept „marele perturbator”. El a spus că acesta este uneori „mai dur cu aliații și prietenii decât cu adversarii”.
Tot mai puțini europeni văd SUA ca aliatEuropenii privesc tot mai critic Statele Unite. Un sondaj realizat de European Council on Foreign Relations în noiembrie arată că doar 16% dintre europeni mai consideră SUA drept un aliat cu valori comune, în scădere de la 21% în 2024. În același timp, 20% dintre respondenți văd Statele Unite drept un rival sau un inamic.
În Regatul Unit, percepția pozitivă asupra SUA a scăzut la 25%, de la 37% cu un an înainte.
Barroso: NATO va deveni mai „europeanizată”Sub presiunea cererilor SUA privind bugetele militare, liderii europeni discută tot mai des despre „suveranitatea europeană” în apărare. „Dacă doriți să păstrați NATO, aceasta va fi o NATO mai europeanizată”, a tranmis Barroso. El a explicat că Europa nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe Statele Unite, ci să își consolideze propriile capacități de apărare.
La summitul NATO de anul trecut de la Haga, statele membre s-au angajat să investească echivalentul a 5% din producția economică în apărare și securitate până în 2035. Decizia a fost luată după mai multe luni de presiuni din partea Washingtonului.
SUA, indispensabile pentru securitatea EuropeiFostul președinte al Comisiei Europene a subliniat că, în pofida tensiunilor actuale, NATO este mai puternică decât înainte de invazia Rusiei în Ucraina, datorită aderării Suediei și Finlandei și întăririi flancului estic. El consideră că situația actuală nu înseamnă sfârșitul alianței transatlantice și că SUA rămân esențiale pentru securitatea Europei.
Nava feribot M/V Trisha Kerstin 3, folosită atât pentru transport de marfă, cât și de pasageri, plecase din portul Zamboanga spre insula Jolo, în provincia Sulu. La bord se aflau 332 de pasageri și 27 de membri ai echipajului. Potrivit Gărzii de Coastă, feribotul ar fi suferit o defecțiune tehnică. Nava s-a scufundat după miezul nopții, la circa 1,8 kilometri de satul Baluk-baluk, provincia Basilan. Condițiile meteo erau favorabile la momentul incidentului, mai scrie The Guardian.
Feribot scufundat, misiune amplă de salvare„La bord se afla un ofițer de siguranță al Gărzii de Coastă, el a dat primul alarma. A reușit să supraviețuiască”, a declarat comandantul Romel Dua.
La căutări au participat nave ale Gărzii de Coastă și ale marinei, un avion de supraveghere, un elicopter Black Hawk al forțelor aeriene, precum și bărci ale pescarilor din zonă. Până acum, au fost recuperate 316 persoane, iar 28 rămân dispărute.
Guvernatorul provinciei Basilan, Mujiv Hataman, a precizat că o parte dintre supraviețuitori și victime au fost aduși în orașul Isabela, reședința provinciei. „Am primit 37 de persoane în port, dintre care două erau deja decedate”, a declarat acesta pentru Associated Press.
Autoritățile au demarat o anchetă pentru a stabili cauzele naufragiului. Garda de Coastă afirmă că nava fusese inspectată înainte de plecare și nu existau semne de supraîncărcare.
Accidente maritime dese în FilipineAstfel de tragedii sunt frecvente în arhipelagul filipinez, pe fondul furtunilor, întreținerii precare a navelor, supraaglomerării și aplicării deficitare a regulilor de siguranță, în special în zonele izolate. Cel mai grav dezastru maritim din țară a avut loc în decembrie 1987, când feribotul Dona Paz s-a ciocnit cu un petrolier, provocând moartea a peste 4.300 de persoane.
Infractorii cibernetici folosesc o metodă simplă, asemănătoare pescuitului. Pun momeala și victimele vin să muște, crezând că este ceva inofensiv, scrie El Economista.
Hackerii creează un punct de acces care simulează rețeaua WiFi publică a bibliotecii, aeroportului sau stației de autobuz.
În realitate, această conexiune nu este o rețeară WiFi publică, ci un punct controlat de ei.
Când cineva se conectează, infractorii pot vedea toate mișcările pe care le face.
Ce pot fura hackeriiCând ești conectat la rețeaua falsă, infractorii pot colecta:
Acest tip de atac cibernetic funcționează ca o oglindă. Tot ceea ce vede și colectează infractorul corespunde cu ceea ce face utilizatorul în timp ce navighează conectat la acea rețeală.
Când ești în siguranțăVestea bună: dacă te conectezi la o pagină cu criptare și alte protocoale de securitate, nu trebuie să-ți faci griji.
Aceste protocoale sunt concepute pentru a împiedica spionarea în acest mod.
Soluții de protecție1. Folosește datele mobile Problema este din ce în ce mai puțin frecventă. Datele mobile funcționează aproape oriunde. Marea majoritate a utilizatorilor au suficientă putere pentru a efectua orice sarcină fără WiFi public.
2. Utilizează un VPN În cazul în care trebuie să te conectezi la WiFi public, este recomandabil să utilizezi o VPN. Adaugă un strat suplimentar de securitate.
3. Dezactivează WiFi-ul când ieși din casă Cea mai simplă măsură de protecție: dezactivează WiFi-ul smartphone-ului când nu îl folosești.
Așa eviți conectarea automată la rețele potențial periculoase.
De ce WiFi-ul din aeroport este periculosLocurile cu WiFi public gratuit sunt cele mai vizate:
Infractorii știu că aici oamenii au cea mai mare nevoie de conectare. Profită de urgența și nevoia utilizatorilor.
Experții în securitate cibernetică subliniază: datele personale și bancare sunt extrem de valoroase pentru infractori. Pot fi vândute altor criminali sau folosite pentru furt de identitate.
Finalistă la Melbourne în 2023, Elena Rybakina a ajuns astfel în sferturile de finală ale Australian Open pentru a doua oară în carieră. Este, totodată, și primul ei sfert de Grand Slam de la Wimbledon 2024 încoace.
În plus, succesul marchează a șasea victorie consecutivă a jucătoarei din Kazahstan împotriva lui Mertens, continuând astfel seria impresionantă în duelurile directe dintre cele două.
Rybakina a profitat de procentajul scăzut la primul serviciu al adversarei (46%) și de eficiența proprie la retur, controlând autoritar primul set.
După ce a salvat o minge de break în debut, a pierdut doar trei puncte pe propriul serviciu până la finalul setului inaugural.
În setul al doilea, Mertens a opus o rezistență mai consistentă, dar fără a putea schimba cursul jocului.
Rybakina a rămas impecabilă la serviciu, reușind 10 ași și cedând doar cinci puncte pe mingea a doua, impunând un ritm pe care adversara nu l-a putut susține.
Elise Mertens, semifinalistă la Australian Open în 2018, continuă astfel seria negativă în optimile de finală ale Grand Slam-urilor, pierzând al nouălea meci consecutiv în această fază.
În sferturile de finală, Elena Rybakina o va întâlni pe câștigătoarea duelului dintre poloneza Iga Swiatek, locul 2 mondial, și surpriza Maddison Inglis, din Australia, locul 168 WTA.
Polițiștii Serviciului Rutier Vâlcea au intervenit la un accident rutier produs luni dimineața, în jurul orei 06:00, pe DN 7, la kilometrul 190, pe raza localității Călimănești.
Din primele verificări, un tânăr de 19 ani, din municipiul Pitești, aflat la volanul unei mașini, ar fi intrat în depășirea unei coloane de vehicule, pe linie continuă, moment în care a intrat în coliziune frontală cu un TIR condus de un bărbat de 56 de ani, potrivit IPJ Vâlcea.
Potrivit martorilor, șoferul ar fi depășit o coloană de mașini, iar conducătorul TIR-ului a încercat să evite impactul, trăgând dreapta până aproape de șanț, unde a avut loc coliziunea. Martorii mai spun că mașinile implicate veneau din Germania.
În urma impactului, șoferul mașinii a rămas încarcerat. Pompierii militari vâlceni au intervenit pentru asigurarea măsurilor de prevenire și stingere a incendiilor, descarcerare și acordarea primului ajutor medical.
La fața locului au fost mobilizate forțe din cadrul Detașamentului de Pompieri Râmnicu Vâlcea, cu o autospecială de stingere cu modul de descarcerare, o autospecială de descarcerare, o ambulanță SMURD și 4 ambulanțe SAJ.
Echipajele operative au constatat că în accident au fost implicate o mașină și un autotren, precum și șase participanți la trafic.
Persoana încarcerată a fost extrasă de pompieri și predată inconștientă echipajelor medicale, care au început manevrele de resuscitare.
În total, accidentul s-a soldat cu cinci victime. Patru persoane au fost transportate la Unitatea de Primiri Urgențe Vâlcea, conștiente și cooperante. Tânărul de 19 ani a fost declarat decedat.
Șoferul TIR-ului a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ. Polițiștii au deschis un dosar penal și continuă cercetările pentru stabilirea tuturor cauzelor și împrejurărilor în care s-a produs accidentul.
Traficul se desfășoară în ambele sensuri.
„În timpul iernii, pielea pierde mai multă apă, ceea ce slăbește bariera cutanată și o face mai vulnerabilă la orice iritant”, explică șefa secției de dermatologie a Spitalului Universitar Sanitas La Moraleja, Cristina Villegas, pentru El Economista.
Factorii care afectează pielea:
Încălzirea reduce umiditatea ambientală.
Fibrele de lână produc frecare directă.
Schimbările bruște de temperatură intensifică senzația de tensionare și mâncărime.
Rezultatul: apariția eczemelor pe mâini, față, gât sau pliuri.
Persoanele în vârstă, cel mai afectateSituația se accentuează la vârstnici. „Odată cu înaintarea în vârstă, pielea pierde lipide și capacitatea de retenție a apei”, explică Miriam Piqueras, director medical la Sanitas Mayores.
„Această fragilitate crescută sporește sensibilitatea la iritanții din mediu. Poate provoca episoade de mâncărime mai intense, descuamare pronunțată și o probabilitate mai mare de a dezvolta eczeme în lunile reci”.
Cele mai frecvente afecțiuniDermatita atopică – cea mai comună formă.
Dermatita iritativă a mâinilor – strâns legată de frig și spălarea frecventă.
Eczemele de contact – apar din cauza anumitor țesături sau substanțe prezente în detergenți și balsamuri.
Simptomele includ roșeață și descuamare, însoțite de senzație de arsură sau mâncărime intensă. Pot afecta somnul și calitatea vieții.
Creștere a consultațiilor în lunile reci„Se observă o creștere a consultațiilor legate de probleme ale pielii în lunile de iarnă”, subliniază Villegas.
„Multe persoane asociază aceste simptome doar cu frigul. Dar problema este strâns legată de mediul interior uscat, îmbrăcămintea nepotrivită și anumite rutine zilnice”.
Dușurile foarte fierbinți și săpunurile agresive agravează situația.
Cine este cel mai expusÎn aceste cazuri, chiar și o ușoară alterare a barierei cutanate poate declanșa erupții care avansează rapid și provoacă simptome persistente.
Sfaturi pentru protejarea pielii1. Reglați încălzirea Mențineți o temperatură moderată acasă și la locul de muncă. Deschideți ferestrele câteva minute pe zi. Utilizați umidificatoare când este posibil.
2. Alegeți hainele potrivite Purtați lenjerie intimă din bumbac sau fibre hipoalergenice. Rezervați lâna pentru straturile exterioare care nu intră în contact direct cu zonele sensibile.
3. Atenție la duș Evitați dușurile foarte calde și prelungite. Alegeți săpunuri delicate. Uscați pielea cu atingeri ușoare, nu frecați.
4. Hidratare constantă Aplicați creme sau loțiuni emoliente după duș și înainte de culcare. Acestea favorizează refacerea barierei cutanate și reduc mâncărimea.
5. Protejați zonele expuse Utilizați mănuși în exterior. Folosiți produse specifice pentru buze și zonele expuse. Preveniți crăpăturile și eczemele.
Când să mergi la medic„Dacă roșeața, mâncărimea sau leziunile persistă în timp, sunt foarte supărătoare sau se infectează, consultați un dermatolog”, concluzionează Villegas.
Potrivit declarațiilor lui Petrișor Peiu, România a înregistrat o creștere a datoriei guvernamentale de 5,5% din PIB, cea mai ridicată din Uniunea Europeană pentru perioada trecută în analiză.
„România are cea mai mare creștere a datoriei guvernamentale din întreaga Uniune Europeană în trimestrul III din 2025 față de trimestrul III din 2024: 5,5% din PIB”, a declarat Petrișor Peiu.
Comparațiile făcute de Petrișor PeiuLiderul senatorilor AUR a pus în context aceste cifre, comparând nivelul îndatorării cu principalele cheltuieli publice ale statului:
„România cheltuiește, într-un an, 3,3% din PIB pentru educație, dar face datorii suplimentare de 5,5% din PIB.”
„România cheltuiește, într-un an, în jur de 5,6% din PIB pentru sănătate, dar face datorii suplimentare de 5,5% din PIB.”
Peiu a atras atenția și asupra costurilor viitoare ale împrumuturilor actuale:
„Fiecare miliard de euro împrumutat acum se va dubla în următorii 10 ani, din cauza dobânzilor.”
„La datoria publică pe care o avem azi (cam 61% din PIB), numai dobânzile plătite anual reprezintă 3% din PIB.”
Angajamente pentru cheltuieli militareÎn declarațiile sale, liderul AUR a menționat și angajamentele recente ale guvernului:
„România tocmai ce s-a angajat să își crească cheltuielile pentru înarmare la 5% din PIB.”
„Guvernul PSD PNL USR UDMR tocmai a mai luat un împrumut de peste 4% din PIB pentru a cumpăra armament din Franța și Germania.”
În final, Petrișor Peiu a formulat mai multe întrebări legate de sustenabilitatea modelului economic actual:
„Cum poate avansa o țară care cheltuie pentru educație la fel de mult ca pentru plata dobânzilor la niște împrumuturi obscen de mari?
Cum poate avansa o țară care are creștere economică sub 1% din PIB, dar creștere de datorie de 5,5% din PIB?
Cum poate avansa o țară care își propune să cheltuiască pentru armament învechit mai mult decât pentru educație?”
