Potrivit atenționării emise de INHGA, în intervalul 26 februarie, ora 12:00 (n.r. joi) – 27 februarie, ora 24:00 (n.r. vineri), este în vigoare un cod portocaliu, care vizează râuri din județele Giurgiu, Argeș, Dâmbovița și Teleorman.
De asemenea, în intervalul 26 februarie, ora 12:00 (n.r. joi) – 28 februarie, ora 12:00 (sâmbătă), râurile din județele Timiș, Olt, Teleorman, Argeș, Dâmbovița, Giurgiu și Ilfov se vor afla sub incidența unui cod galben de inundații.
„Fenomenele vizate constau în scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri, existând probabilitatea depășirii cotelor de apărare”, se mai arată în informarea transmisă de INHGA.
Autoritățile recomandă populației din zonele vizate să evite deplasările în apropierea râurilor, podurilor și zonelor joase, să curețe șanțurile și rigolele pentru scurgerea apei și să se asigure că au căi de evacuare.
„În cazul intensificării fenomenelor, trebuie respectate cu strictețe indicațiile autorităților locale și ale structurilor pentru situații de urgență, pentru a preveni riscurile asupra vieții și bunurilor”, se arată în încheierea informării.
Potrivit Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, Vladimir Putin s-a adresat pe 24 februarie colegiului FSB, serviciul federal de securitate al Rusiei, și a transmis că instituția trebuie să garanteze „suveranitatea” alegerilor parlamentare programate în septembrie. Formula sugerează o consolidare a controlului asupra procesului electoral într-un context politic deja strict reglementat.
Discursul a vizat oficial teme precum securitatea internă, combaterea terorismului și presupuse acțiuni ale serviciilor speciale ucrainene. Liderul de la Kremlin a susținut că numărul „infracțiunilor teroriste” a crescut din cauza Kievului și a „coordonatorilor străini”, o formulare folosită frecvent de autoritățile ruse pentru a explica incidente sensibile produse pe teritoriul Federației Ruse.
Pe acest fond, Putin a anunțat extinderea atribuțiilor FSB și o coordonare mai strânsă cu Ministerul Apărării, Garda Națională și Ministerul de Interne. Mesajul indică o integrare mai profundă a structurilor de forță înaintea scrutinului parlamentar.
Președintele rus a invocat și amenințări cibernetice, presiunea sancțiunilor occidentale și utilizarea ineficientă a fondurilor pentru apărare. Referirile vin într-un moment în care economia rusă se confruntă cu dificultăți accentuate, pe fondul costurilor ridicate generate de conflictul prelungit și de sancțiunile internaționale.
Retorica privind „cetatea asediată”, folosită constant de Kremlin în ultimii ani, a fost reluată în discurs. Putin a descris existența unui inamic extern și a unor „trădători interni”, în timp ce a subliniat necesitatea protejării alegerilor, pe care autoritățile le prezintă drept esențiale pentru stabilitatea statului.
Smart City Industry Awards – SCIA X, ediția aniversară a zecea, confirmă statutul său de principal moment de validare a performanței în administrația și Industria Smart City din România. Evenimentul va avea loc pe 4 martie 2026, la ROMEXPO București, și este așteptat să reunească peste 500 de participanți validați – primari, reprezentanți ai administrației centrale și locale, lideri ai companiilor și decidenți implicați în proiecte majore de infrastructură, digitalizare, energie și securitate.
„În cei zece ani de ARSC și Smart City Industry Awards, am văzut cum conceptul de Smart City a evoluat de la idee la responsabilitate publică. Astăzi nu mai vorbim despre viziuni, ci despre rezultate măsurabile, investiții asumate și lideri care livrează. SCIA X este momentul în care performanța reală este validată public, iar administrația și industria își asumă standarde mai ridicate pentru următorul deceniu.” Eduard Dumitrașcu, Președinte Asociația Română pentru Smart City
SCIA X marchează un deceniu de recunoaștere a proiectelor care au demonstrat impact real în comunități. Într-un moment în care competiția pentru finanțare, parteneriate și implementare este mai intensă ca oricând, gala din 4 martie devine un punct de referință pentru cei care conduc schimbarea – la nivel central sau local.
Citeşte comunicatul integral AICI
Potrivit relatărilor apărute în presa locală și confirmate de grupuri rebele, atacurile ar fi provocat numeroase victime în rândul populației, inclusiv copii, pe fondul războiului civil care continuă să destabilizeze țara.
Conform publicațiilor Myanmar Now și The Irrawaddy, paramotoare militare au lansat bombe asupra unui sat din regiunea centrală Sagaing, iar, la o zi distanță, un avion de vânătoare a executat un atac aerian în statul Rakhine, situat la aproximativ 320 de kilometri vest. În total, cel puțin 24 de persoane și-ar fi pierdut viața. Gruparea rebelă Arakan Army susține că 17 civili, inclusiv copii, au fost uciși într-o piață aglomerată, iar alți 14 au fost răniți.
Agenția Reuters precizează că nu a putut verifica independent aceste informații, iar reprezentanții guvernului militar din Myanmar nu au oferit un punct de vedere oficial.
Apelul UNICEF la respectarea dreptului umanitarÎntr-un comunicat oficial, UNICEF a declarat că este „profund alarmată” de aceste lovituri aeriene și a cerut tuturor părților implicate în conflict să respecte obligațiile prevăzute de dreptul internațional umanitar.
Organizația subliniază că civilii și copiii continuă să suporte cele mai grave consecințe ale escaladării violențelor, fiind forțați să-și părăsească locuințele și să renunțe la accesul la servicii esențiale precum educația și asistența medicală.
Myanmar este cuprins de violențe de la lovitura de stat militară din 2021, când generalii au preluat puterea. De atunci, armata se confruntă cu numeroase grupări rebele într-un conflict complex, într-o țară cu aproximativ 51 de milioane de locuitori. Potrivit estimărilor ONU, circa 6.800 de civili au fost uciși și 3,6 milioane de persoane au fost strămutate, generând una dintre cele mai grave crize umanitare din Asia.
Armata a intensificat utilizarea aviației militare, inclusiv drone și paramotoare, respingând acuzațiile potrivit cărora ar viza zone rezidențiale, școli sau spitale. Reprezentanții Arakan Army susțin însă că loviturile aeriene reprezintă atacuri deliberate asupra civililor.