„Am avut o conversație cu Nicușor Dan, președintele României.
Din partea tuturor ucrainenilor, i-am exprimat sprijinul pentru România și am dorit o recuperare cât mai rapidă a victimelor atacului cu drona rusească asupra unei clădiri rezidențiale din Galați.
Este important că România are o reacție principială, promptă și puternică la ceea ce s-a întâmplat.
Ucraina este pregătită să sprijine securitatea României, care ne ajută de cinci ani la rând să ne apărăm de atacurile rusești.
Începând din această noapte, militarii noștri sunt în contact și am discutat despre o colaborare ulterioară la nivelul echipelor noastre. Vom păstra o comunicare constantă cu România și vom continua să lucrăm împreună pentru a proteja viețile oamenilor de toate potențialele amenințări rusești”, anunță Zelenski.
Zelenski și Nicușor Dan au discutat la telefon după incidentul cu drona de la Galați.
„Am convenit, împreună cu Președintele Zelenski, să accelerăm cooperarea dintre România și Ucraina privind producția în comun de drone care pot fi desfășurate rapid. Experiența pe câmpul de luptă și tehnologia dronelor Ucrainei sunt atuuri strategice pentru apărarea întregului Flanc Estic”, a spus președintele României, Nicușor Dan.
Legat de incidentul cu drona rusă de la Galați, Nicușor Dan a explicat faptul că din roiul de 43 de drone ale Rusiei, mai multe au fost interceptate pe teritoriul Ucrainei iar una lovită cinetic, la Reni în Ucraina, a deviat pe teritoriul României, spre Galați, unde a fost interceptată cu doar 4 minute de a lovi blocul și nu a putut fi doborâtă.
Specialiștii ANAF au verificat, în perioada iunie 2025 – mai 2026, tranzacții intra-grup de peste 199,1 miliarde de lei, în cadrul controalelor fiscale privind prețurile de transfer.
Este vorba, generic, de tranzacțiile încheiate în interiorul unui grup, atât în România, dar și între companii din țară și firma-mamă dintr-un stat diferit.
„Principiul valorii de piață a fost introdus în legislația fiscală națională în 1994 și este aplicabil tuturor tranzacțiilor cu părți afiliate, inclusiv celor care au loc între o entitate juridică nerezidentă și sediul său permanent din România. Începând cu 2010, tranzacțiile cu părți afiliate efectuate între două entități juridice române intră, de asemenea, în domeniul de aplicare al inspecțiilor privind prețurile de transfer, în timp ce anterior numai tranzacțiile cu părți afiliate nerezidente au fost investigate de autoritatea fiscală”, se arată în ghidul ANAF.
Potrivit ANAF Prețurile de transfer reprezintă prețurile practicate în tranzacțiile dintre persoane afiliate. Astfel de tranzacții trebuie să respecte principiul valorii de piață potrivit căruia condițiile stabilite în relațiile comerciale sau financiare dintre două persoane afiliate nu trebuie să fie diferite de cele care ar fi fost aplicate între persoane independente. „Riscul fiscal apare atunci când aceste prețuri sunt folosite pentru a diminua artificial profitul impozabil în România, prin costuri intra-grup nejustificate, marje de profitabilitate reduse comparativ cu marjele din industrie, cu impact implicit în transferul profitului către alte jurisdicții fiscale”, arată oficialii ANAF.
179 milioane de lei impozit pe profit suplimentarÎn urma verificărilor, inspectorii fiscali au stabilit obligații fiscale suplimentare de aproximativ 655 milioane de lei. Din această sumă, peste 386 milioane de lei reprezintă impozit pe profit. Ajustările de prețuri de transfer au generat, separat, aproximativ 179 milioane de lei impozit pe profit suplimentar, adică aproape 46% din totalul impozitului pe profit suplimentar stabilit în urma controalelor.
Controalele au vizat contribuabili cu volume mari de tranzacții derulate cu persoane afiliate, dar și societăți care au raportat pierderi fiscale recurente sau niveluri de profitabilitate semnificativ mai reduse față de alte companii comparabile din același sector.
Ce au verificat inspectorii fiscaliPotrivit oficialilor ANAF, controalele au analizat structura, valoarea și natura tranzacțiilor derulate atât cu persoane afiliate, cât și cu persoane independente, în vederea evaluării impactului pe care tranzacțiile intra-grup îl pot avea asupra rezultatelor fiscale ale societăților verificate.
Printre elementele verificate s-au numărat justificarea economică a tranzacțiilor, documentarea serviciilor intra-grup achiziționate, profilul funcțional al companiilor implicate, modul de alocare a funcțiilor îndeplinite, a activelor utilizate și a riscurilor asumate, structura bazei de cost și a veniturilor aferente tranzacției intra-grup verificate, respectiv nivelul marjelor de profitabilitate aplicate asupra bazei de cost, aferentă fiecărei tranzacții intra-grup analizate.
„Analiza acestora a fost realizată din perspectiva necesității economice, a beneficiului efectiv obținut de contribuabil și a corelării tranzacțiilor respective cu profilul funcțional al societății verificate. În cadrul controalelor au fost analizate inclusiv politicile de alocare și refacturare a costurilor, existența documentației justificative adecvate și coerența dintre documentația de prețuri de transfer și conduita efectivă a părților implicate în tranzacții”, arată sursa citată.
Tranzacții intra-grup fără justificare economică suficientăInspectorii fiscali au constatat, în mai multe cazuri, costuri semnificative generate de tranzacții intra-grup fără justificare economică suficientă sau fără documente suport clare privind serviciile intra-grup achiziționate, beneficiul economic obținut de contribuabil ori necesitatea acestor servicii pentru activitatea desfășurată în România.
„În acest context, s-a mai constatat ca tendință predominantă faptul că, pe măsură ce ponderea tranzacțiilor cu persoane afiliate în totalul tranzacțiilor desfășurate de contribuabil este mai ridicată, crește semnificativ și riscul influențării rezultatului fiscal prin politicile de prețuri de transfer aplicate, acest fapt implicând, în multe din cazurile analizate, diminuarea bazei impozabile din România sau înregistrarea nejustificată de pierdere”, au transmis oficialii ANAF.
Impact și asupra pierderilor fiscale declarate de companiiÎn urma verificărilor, baza impozabilă aferentă contribuabililor verificați a fost majorată cu peste 3,38 miliarde de lei. Din această sumă, aproximativ 2,21 miliarde de lei provin direct din ajustări de prețuri de transfer. Valoarea totală a ajustărilor efectuate în cadrul controalelor fiscale a fost de aproximativ 2,27 miliarde de lei.
Controalele au avut impact și asupra pierderilor fiscale declarate de companii. Pierderile fiscale ale societăților verificate au fost reduse cu aproximativ 1,79 miliarde de lei, dintre care aproape 886 milioane de lei provin din ajustări de prețuri de transfer.
Contestațiile au confirmat în mare parte constatările inspectorilor fiscaliRezultatele controalelor au fost confirmate într-o proporție semnificativă și în procedurile administrative de contestare. Valoarea totală a impozitului pe profit contestat de contribuabili a fost de aproximativ 324 milioane de lei, din care peste 141 milioane de lei au vizat ajustări de prețuri de transfer.
Din totalul sumelor contestate, aproximativ 193 milioane de lei, adică aproape 60%, au fost respinse în cadrul procedurilor de soluționare a contestațiilor. Valoarea sumelor admise a fost de aproximativ 260.000 lei.
„Aceste rezultate arată că selecția contribuabililor verificați a fost susținută de analiza de risc, iar constatările inspectorilor fiscali au avut o bază solidă în documentele și datele analizate. Cele mai mari ajustări sunt concentrate la un număr restrâns de companii. Analiza A.N.A.F. arată că ajustările din prețuri de transfer sunt concentrate la un număr relativ redus de contribuabili. Primele 15 companii analizate reprezintă aproximativ 64% din valoarea totală a ajustărilor, iar primele 10 companii cumulează aproximativ 60% din total”, potrivit sursei citate.
Cele mai importante ajustări au fost identificate în sectoare cu volume ridicate de tranzacții intra-grup și structuri operaționale complexe, precum:
ANAF recomandă contribuabililor să documenteze complet și contemporan tranzacțiile intra-grup și să se asigure că politicile de prețuri de transfer reflectă realitatea economică și operațională a activității desfășurate, în vederea reducerii riscurilor fiscale și consolidării conformării voluntare.
„Obiectivul controalelor nu este sancționarea companiilor care derulează tranzacții intra-grup, ci identificarea situațiilor în care acestea sunt folosite pentru diminuarea bazei impozabile din România sau pentru înregistrarea nejustificată de pierderi fiscale. ANAF precizează că acțiunile de control vizează contribuabilii care nu respectă legislația fiscală aplicabilă, în paralel cu menținerea unui cadru predictibil pentru contribuabilii care se conformează voluntar”, au conchis oficialii ANAF.
Vladimir Putin a declarat că tocmai a fost informat despre situația dronelor din România.
Președintele rus a afirmat că nimeni nu poate spune din ce țară provin dronele înainte de a examina resturile. Potrivit lui, „cel mai probabil a avut loc un incident cu o dronă ucraineană în România”.
Dronele ucrainene au zburat în diferite țări, iar prima reacție a fost întotdeauna „rușii au atacat”, a declarat Putin.
Președintele a adăugat că Rusia este pregătită să efectueze o anchetă obiectivă, dacă i se vor prezenta resturile dronei care s-a prăbușit în România.
Într-o postare publicată pe rețelele de socializare, edilul afirmă că ancheta ar avea motivații politice și că momentul anunțului ar fi fost ales pentru a umbri reluarea lucrărilor la Sala Polivalentă din Slatina, proiect pe care îl consideră unul important pentru oraș.
„Au mai inventat un dosar penal, cum că aș fi condus motocicleta fără să am permis”, a scris Mario De Mezzo, susținând că a condus o motocicletă de 125 cmc în cadrul evenimentului de deschidere a sezonului moto, pe un traseu despre care afirmă că era închis circulației publice.
Edilul a lansat acuzații la adresa unor reprezentanți ai Poliției și ai presei locale, despre care spune că ar acționa coordonat împotriva sa. Totodată, el a afirmat că nu este intimidat de anchetă și că își va continua activitatea administrativă.
Reacția primarului vine după ce Inspectoratul de Poliție Județean Olt a transmis că, la data de 25 mai 2026, polițiștii din cadrul Poliției municipiului Slatina au fost sesizați cu privire la faptul că, în ziua de 10 mai 2026, în timpul unei manifestații moto desfășurate în municipiu, un bărbat de 49 de ani ar fi condus o motocicletă pe drumurile publice fără a deține permis de conducere corespunzător categoriei vehiculului.
„Ca urmare a sesizării, în cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, cercetările fiind continuate sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina”, a transmis IPJ Olt.
Poliția nu a făcut public numele persoanei vizate de anchetă. Cercetările sunt în desfășurare, iar până la finalizarea acestora beneficiază de prezumția de nevinovăție.
UPDATE Primele imagini de la stadion. Starea gazonului
Știre inițialăPartida închide sezonul intern pentru cele două formaţii şi are o miză dublă: sportivă şi simbolică. Dinamo are şansa de a reveni în cupele europene după o absenţă îndelungată, în timp ce FCSB încearcă să salveze finalul unui sezon complicat şi să îşi prelungească prezenţa pe scena continentală.
Formaţia antrenată de Zeljko Kopic porneşte la acest baraj după ce a încheiat play-off-ul SuperLigii pe locul al patrulea, cu 39 de puncte. Alb-roşiii au avut un parcurs solid în partea superioară a clasamentului şi au arătat, în mai multe momente ale sezonului, că pot concura de la egal la egal cu echipele din vârf.
De cealaltă parte, FCSB ajunge la duelul decisiv după un meci dramatic cu FC Botoşani, câştigat cu 4-3 după prelungiri. Roş-albaştrii au fost conduşi, au revenit, au fost egalaţi pe finalul timpului regulamentar, dar au obţinut calificarea prin golul marcat de Octavian Popescu în reprizele suplimentare.
Derby-ul vine şi pe fondul unui sezon direct echilibrat între cele două rivale. În campionatul regulat, Dinamo s-a impus cu 4-3 în primul meci, iar returul s-a încheiat la egalitate, 0-0, pe Arena Naţională.
FCSB are şi unele probleme de lot înaintea partidei, David Miculescu fiind incert după accidentarea suferită în meciul cu FC Botoşani. În aceste condiţii, antrenorul Marius Baciu ar putea apela la soluţii ofensive alternative.
Meciul va fi arbitrat de Marian Barbu, ajutat la cele două linii de Imre-Laszlo Bucsi şi Ioan Alexandru Corb, în timp ce în camera VAR se va afla Adrian Cojocaru.
Dinamo – FCSB este ultima partidă cu miză europeană a sezonului din SuperLigă, câştigătoarea urmând să obţină dreptul de a reprezenta România în preliminariile UEFA Conference League.
Conducerea Romgaz a anunțat vineri seara la Bursa de Valori București finalizarea negocierilor pentru preluarea tranzacției, care va fi însă finalizată după ce este avizată de Consiliul Concurenței și Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Directe (CEID).
„Prețul tranzacției este format din: 46,459 milioane euro, la care se adaugă nu mai mult de 49,80 milioane lei, reprezentând valoarea contabilă a consumabilelor și materiilor prime, precum și nu mai mult de 68,78 milioane lei, reprezentând echivalentul costurilor necesare menținerii activității în perioada dintre semnarea Contractului și data finalizării tranzacției, conform bugetului prevăzut în Contract”, se arată în documentul trimis la BVB.
Conducerea Romgaz lucra încă de la începutul luniila finalizarea termenilor tranzacției prin care ar urma să preia cel mai mare producător de îngrășăminte chimice și unul dintre cei mai mari consumatori de gaze din țară, iar contractul rezultat în urma negocierilor urmând să fie supus aprobării acționarilor, în ședința de luna viitoare, arată sursele Mediafax apropiate deciziei.
Oficialii Romgaz anunțaseră anterior, printr-o informare la Bursa de Valori București, că a ajuns la un acord cu oficialii Azomureș privind termenii tranzacției la finalizarea căreia ar urma să preia combinatul chimic din Târgu Mureș, prin transfer de afacere.
Romgaz, cel mai mare producător național de gaze naturale și operatorul celui mai mare depozit de înmagazinare a gazelor, dar și producător și furnizor de energie electrică, este o companie controlată de statul român, care deține, prin Ministerul Energiei, pachetul majoritar de acțiuni (70,0071%). Compania este listată la Burse de Valori București și are o cotă de peste 52% din producția națională de gaze naturale.
Traseul acorduluiAnunțul din 6 mai venea după ce, la jumătatea lunii ianuarie, discuțiile ajunseseră într-un impas.
Conducerea Romgaz a atras atunci atenția responsabililor combinatului Azomureș că informarea de presă transmisă de aceștia marți privind lipsa unei oferte angajante nu va putea să o sensibilizeze astfel încât să ofere un preț peste evaluările sale pentru această tranzacție.
Cumpărarea celui mai mare producător de îngrășăminte chimice și unul dintre cei mai mari consumatori de gaze din țară, parte a grupului elvețian Ameropa din 2012, este una dintre investițiile avute în vedere de Romgaz ca parte a strategiei de diversificare a activității, după ce contractul pentru serviciile de consultanță în acest sens a fost semnat în iulie 2025.
Potrivit datelor oficiale, platforma industrială, situată în Târgu Mureș, se întinde pe o suprafață de 100 de hectare și cuprinde un complex de instalații de producere a îngrășămintelor pentru agricultură – NPK, azotat de amoniu, nitrocalcar, uree granulată – și a unor produse industriale – melamină, uree tehnică, apă amoniacală, acid azotic și altele.
Anunțul de la BVB:
„Finalizarea negocierilor și avizarea de către Consiliul de Administrație al S.N.G.N. ROMGAZ S.A. a semnării Contractului privind achiziția tuturor activelor ce concură la activitatea de producție a S.C. AZOMUREȘ S.A., precum și preluarea contractelor și angajaților necesari continuării activității combinatului.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale Regulamentului A.S.F. nr. 5/2018 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, cu modificările și completările ulterioare, art. 234 alin. (1), precum și ale art. 17 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 596/2014 privind abuzul de piață, S.N.G.N. ROMGAZ S.A. (denumită în continuare „ROMGAZ”) aduce în atenția investitorilor și a pieței de capital finalizarea negocierilor purtate cu S.C. AZOMUREȘ S.A. (denumită în continuare „AZOMUREȘ”) și avizarea de către Consiliul de Administrație al ROMGAZ a semnării Contractului privind achiziția tuturor activelor ce concură la activitatea de producție a AZOMUREȘ, precum și preluarea contractelor și angajaților necesari continuării activității combinatului.
Contractul avut în vedere are ca obiect transferul către ROMGAZ a activității de producție a îngrășămintelor agricole și a produselor industriale conexe desfășurate de AZOMUREȘ, ca ansamblu economic funcțional, independent din punct de vedere tehnic și capabil să permită reluarea și continuarea activităților de producție.
Avizul Consiliului de Administrație a reprezentat o etapă necesară semnării contractului aferent tranzacției care urmează să fie supus aprobării de către Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor („AGOA”).
Finalizarea tranzacției, inclusiv transferul efectiv al activelor, contractelor și angajaților avuți în vedere, urmează a se realiza ulterior, sub rezerva aprobării AGOA ROMGAZ și a îndeplinirii celorlalte condiții suspensive prevăzute în contract, respectiv obținerea deciziei necondiționate a Consiliului Concurenței și a aprobării necondiționate a Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD)”.
