Agregator de ştiri

 Un nou studiu arată însă că povestea ciumei a continuat timp de secole, cu noi focare și tulpini ale bacteriei care au reapărut în diferite regiuni ale Europei până în secolul al XVIII-lea.

Cercetarea, publicată în revista PNAS, a fost realizată de o echipă internațională condusă de cercetători de la Universitatea din Tartu, Estonia. Oamenii de știință au reconstituit cu mai multă precizie evoluția ciumei după prima mare pandemie, potrivit Science Alert.

Ciuma Neagră a revenit în Europa timp de secole

Cercetătorii au analizat genomuri ale bacteriei Yersinia pestis, agentul patogen responsabil pentru ciumă, și le-au corelat cu informații istorice și arheologice.

Au fost reconstruite și analizate 26 de genomuri ale Yersinia pestis, provenite din 11 situri arheologice din Estonia, Rusia, Anglia, Țările de Jos și Elveția.

Pentru stabilirea unei cronologii cât mai precise, cercetătorii au combinat datarea cu radiocarbon cu cronologiile genetice, documentele istorice și înregistrările locale privind decesele provocate de epidemii.

Metoda a permis îmbunătățirea datării pentru 75 de genomuri ale ciumei: 11 dintre probele recuperate recent și 64 analizate în cercetări anterioare.

„Am reușit să îmbunătățim intervalele de datare pentru multe probe, ceea ce ne-a permis să le asociem cu anumite valuri ale ciumei și cu focare înregistrate în orașele sau regiunile respective”, a explicat istoricul Philip Slavin, de la Universitatea din Stirling.

Ciuma Neagră și noi tulpini ale bacteriei Yersinia pestis

Una dintre principalele descoperiri ale cercetării este legată de diversificarea importantă a liniilor genetice ale Yersinia pestis în perioada 1450-1500.

Potrivit cercetătorilor, în această perioadă s-ar fi putut forma noi rezervoare ale bolii în rândul rozătoarelor. Aceste rezervoare puteau permite bacteriei să persiste în natură și să reapară ulterior în populațiile umane.

Oamenii de știință au identificat, de asemenea, dovezi privind introduceri repetate ale ciumei în Estonia începând încă din a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Unele dintre liniile genetice descoperite anterior nu fuseseră identificate în cercetările precedente.

Ciuma Neagră, seceta și războaiele din Europa

Cercetătorii au identificat posibile legături între evoluția bacteriei și evenimente istorice majore.

Una dintre perioadele importante a fost asociată cu Marea Secetă a Renașterii, produsă aproximativ în aceeași perioadă cu diversificarea liniilor de Yersinia pestis. Cercetătorii sugerează că schimbările de mediu ar fi putut determina rozătoarele să moară în număr mai mare sau să se apropie de așezările umane, facilitând transmiterea bolii.

Alte conexiuni au fost observate în timpul Războiului de Treizeci de Ani (1618-1648) și al Marelui Război Nordic (1700-1721).

Deplasarea masivă a armatelor, refugiaților, comercianților și altor grupuri ar fi putut contribui la răspândirea infecțiilor de-a lungul rutelor comerciale și militare.

„Vedem cum Yersinia pestis se ramifică în noi linii în perioadele de conflict și se răspândește de-a lungul rutelor parcurse de trupe și populații strămutate”, a declarat geneticiana Christiana Scheib, de la Universitatea din Tartu.

Ciuma Neagră oferă indicii pentru pandemiile viitoare

Ciuma nu a dispărut complet. Bacteria Yersinia pestis continuă să existe și în prezent, deși cazurile umane sunt rare și pot fi tratate cu antibiotice.

Cercetătorii consideră că studierea modului în care boala a evoluat de-a lungul mai multor secole poate oferi informații importante despre bolile infecțioase care trec de la animale la oameni.

Analiza pandemiilor istorice poate contribui, astfel, la o mai bună înțelegere a modului în care agenții patogeni se răspândesc, se adaptează și persistă în timp.

În cazul pandemiei de COVID-19, cercetătorii au putut urmări mult mai precis răspândirea diferitelor variante deoarece genomurile virusului erau asociate cu date precise. Pentru pandemiile istorice, însă, aceste informații lipsesc adesea sau acoperă perioade foarte lungi.

Pe măsură ce sunt descoperite și analizate noi probe de ADN antic, cercetătorii speră să poată reconstrui și mai precis istoria ciumei și legăturile acesteia cu schimbările climatice, migrațiile și conflictele din Europa.

Retragerea, convenită în 2024 în timpul administrației Joe Biden și pusă în aplicare de administrația Donald Trump, este prezentată de Iran și aliații săi drept o victorie, în timp ce oficiali și experți irakieni avertizează asupra unui posibil vid de securitate.

Retragerea trupelor SUA din Irak, salutată de Iran

Plecarea militarilor americani din Irak are loc după ani în care Statele Unite au menținut o prezență militară importantă în această țară. Aproximativ 4.500 de militari americani au murit în mai mult de două decenii de război în Irak.

Experții irakieni în domeniul securității avertizează că retragerea SUA ar putea consolida influența Iranului și a grupărilor armate aliate Teheranului asupra Irakului.

„Iranul are de câștigat din punct de vedere strategic de pe urma plecării coaliției, deoarece elimină o prezență militară care, timp de ani de zile, a acționat ca un contrabalans la influența Teheranului în Irak”, a declarat Jasim al-Bahadli, analist irakian specializat în grupările șiite armate aliate Iranului, citat de Reuters.

Acesta a apreciat că milițiile pro-iraniene ar putea prezenta retragerea drept o victorie și ar putea încerca să își extindă influența asupra deciziilor politice și de securitate din Irak.

Trupele SUA părăsesc Irakul, iar milițiile pro-iraniene vorbesc despre „victorie”

Abu Mojtaba al-Yasiri, comandant al Islamic Resistance in Iraq, o alianță de grupări armate susținute de Iran, a descris retragerea americană drept o „victorie istorică”.

„Pe 30 septembrie, vom sărbători întoarcerea unei pagini negre din istoria Irakului și eșecul ocupației de a-și impune voința asupra țării noastre”, a declarat acesta pentru Reuters.

Iranul susține, la rândul său, că plecarea trupelor americane reprezintă un câștig pentru ceea ce numește „axa rezistenței”, formată din grupări armate aliate Teheranului din Orientul Mijlociu.

Amir Hayat Moqaddam, vicepreședintele Comisiei pentru Securitate Națională din Parlamentul iranian, a declarat că Iranul salută retragerea militarilor americani din Irak.

Retragerea SUA din Irak stârnește temeri privind securitatea

Deși plecarea trupelor americane este susținută de mulți irakieni, există și oficiali și lideri locali care consideră că țara nu este pregătită să preia integral responsabilitățile de securitate.

„Credem că Irakul încă nu este pe deplin pregătit să preia dosarul securității în acest moment”, a declarat Abdulrahman al-Zobaie, lider tribal sunnit din Fallujah.

Statele Unite au invadat Irakul în 2003 pentru înlăturarea lui Saddam Hussein. Trupele americane au rămas în țară până la sfârșitul anului 2011, după ani de ocupație și operațiuni împotriva insurgenței.

Forțele americane au revenit în Irak mai puțin de trei ani mai târziu, în cadrul operațiunilor împotriva organizației Stat Islamic. Coaliția internațională condusă de SUA a sprijinit forțele irakiene în războiul împotriva grupării, care a controlat la apogeul său aproximativ o treime din teritoriul Irakului.

Riscul revenirii Statului Islamic

Un alt motiv de îngrijorare este posibilitatea ca organizația Stat Islamic să profite de retragerea trupelor americane pentru a-și consolida din nou rețelele clandestine.

Deși gruparea și-a pierdut teritoriul controlat în urmă cu aproape un deceniu, celule clandestine continuă să existe în Irak.

Sirwan Barzani, comandant kurd, a declarat că lipsa sprijinului american în materie de informații, logistică și drone ar putea permite grupării să se reorganizeze.

„De mai bine de două săptămâni, am observat mișcări ale celulelor clandestine ale Statului Islamic”, a afirmat acesta, adăugând că anunțul retragerii coaliției internaționale ar fi crescut moralul militanților.

Oficialii irakieni au mai transmis că o presupusă celulă a Statului Islamic pregătea atacuri sinucigașe care urmau să coincidă cu retragerea trupelor americane. Informația a alimentat temerile privind capacitatea grupării de a exploata eventualele breșe de securitate.

Retragerea marchează astfel o nouă etapă pentru Irak, o țară aflată de ani de zile la intersecția intereselor strategice ale Statelor Unite și Iranului.

Cercetătorii au urmărit legătura dintre diagnosticul unor tulburări de voce, pierderea auzului sau prezența simultană a celor două probleme și apariția ulterioară a afectării cognitive ori a demenței.

Analiza a inclus 833.417 participanți cu vârsta de 50 de ani și peste, iar cercetătorii au urmărit apariția problemelor cognitive începând de la un an după evaluarea vocii și auzului.

Rezultatele sugerează că persoanele cu tulburări ale vocii ar putea avea un risc mai ridicat de declin cognitiv ulterior. Problemele analizate pot include modificări ale tonalității, volumului sau clarității vocii, potrivit Science Alert.

Robert Sataloff, profesor și președinte al departamentului de la Drexel University College of Medicine, a declarat că cea mai puternică asociere cu demența a fost observată în cazul pacienților care prezentau atât o tulburare de voce, cât și pierdere a auzului.

Tulburările de voce, asociate cu un risc mai mare de demență

Potrivit rezultatelor studiului, participanții care aveau o tulburare de voce, dar nu prezentau pierdere a auzului, au avut un risc cu 58% mai mare de a dezvolta probleme cognitive sau demență, comparativ cu grupurile de control corespunzătoare.

În cazul persoanelor care aveau atât o tulburare de voce, cât și pierdere a auzului, riscul a fost cu 104% mai mare.

Cercetătorii subliniază însă că aceste procente reprezintă comparații cu grupuri de control distincte, fără probleme de voce sau de auz. Atunci când toate persoanele cu tulburări de voce au fost analizate împreună, indiferent dacă aveau sau nu pierdere a auzului, riscul asociat a fost cu 29% mai mare. Pentru pierderea auzului fără tulburări de voce, creșterea riscului a fost de 27%.

Schimbările vocii nu înseamnă că o persoană va dezvolta demență

Cercetătorii atrag atenția că studiul identifică o asociere, nu demonstrează o relație de cauzalitate.

Prin urmare, o persoană care observă modificări ale vocii nu înseamnă automat că va dezvolta demență, boala Alzheimer sau alte probleme cognitive. Studiul nu a separat aceste trei rezultate și nu demonstrează că tulburările de voce provoacă declin cognitiv.

Legătura dintre pierderea auzului și riscul de demență este deja documentată în cercetări anterioare. Noul studiu indică faptul că modificările calității vocii ar putea reprezenta un indicator suplimentar care merită investigat.

Sataloff recomandă ca persoanele care se confruntă cu probleme ale vocii să discute cu un medic otorinolaringolog, care poate decide dacă este necesară și o evaluare cognitivă.

De ce ar putea exista o legătură între voce și demență

Cercetătorii au formulat mai multe ipoteze pentru această asociere. O tulburare de voce poate determina o persoană să vorbească mai puțin, reducând astfel interacțiunile și stimularea cognitivă.

De asemenea, dificultățile de vorbire sau de auz pot determina oamenii să se retragă din activitățile sociale. Cercetările anterioare au asociat implicarea socială cu menținerea sănătății cognitive.

Echipa de cercetare subliniază că tulburările de voce pot fi, în multe cazuri, tratate sau ameliorate. Studiile viitoare ar urma să analizeze dacă anumite tipuri specifice de tulburări de voce sunt mai strâns asociate cu declinul cognitiv și dacă tratarea acestor probleme poate influența riscul pe termen lung.

Marile spitale din Bucureşti au ajuns să funcţioneze ca adevărate „uzine“ medicale, cu zeci de mii de internări, sute de mii de consultaţii şi cazuri tot mai complexe, însă mecanismele de finanţare şi normare au rămas în urmă faţă de realitatea din teren.

Roxana Gureanu a ocupat poziţii de CFO în cadrul Sparking Capital şi de ma­naging director Habau România, parte a Habau Group, cordonând operaţiuni regionale în ţară, precum şi în Serbia, Bulgaria şi Republica Moldova. A fost implicată în proiecte de infrastructură energetică în regiunea Mării Negre, inclusiv în cadrul iniţiativei RePowerEU. Deţine un execu­tive MBA de la WU Executive Academy Viena şi un master of arts în board practice and directorship de la Henley Business School, prin intermediul şcolii de afaceri Envisia.

Via Transilvanica, proiectul dez­voltat de Aso­ciaţia Tăşuleasa Social, trece prin 400 de comunităţi, iar toate acestea spun că impactul este unul benefic, după cum explică Alin Uşeriu, fondatorul Tăşuleasa Social.

Prima reacţie a Bursei de la Bucureşti la căderea Guvernului Bolojan, la 5 mai, a fost, la început, semnificativă. BET a coboarăt cu 0,5%, cu toate companiile din indice în teritoriu negativ. Apoi bursa şi-a revenit.

Cluj-Napoca, oraşul care şi-a construit în ultimul deceniu statutul de cea mai scumpă şi mai omogenă piaţă reziden­ţială din ţară, canalizează din nou capitalul marilor antreprenori locali către terenurile centrale rămase libere.

Reacţiile de la majortatea băncilor sancţionate de Consiliul Concurenţei în urma investigaţiei legate de ROBOR au apărut la scurt timp după ce au primit raportul final prin care autoritatea de concurenţă motivează verdictul de a aplica amenzi record de peste 700 mil. euro.

Regiunea care cuprinde România, mai exact Europa Centrală şi de Est, a raportat cea mai mare scădere a numărului de tranzacţii semnate în Europa în primele şase luni din 2026 versus perioada similară din anul anterior. În valoare însă piaţa a crescut, semn că sunt mai puţine acorduri, dar mai mari.

Hype Play, brand deţinut de grupul românesc Kiddo Entertainment Group, deschide în octombrie la Katowice primul său centru din afara României, într-un spaţiu de aproape 7.000 mp. Compania anunţă că mai pregăteşte noi deschideri în Polonia, inclusiv la Varşovia şi Gdansk.

Acţionarii Fondului Proprietatea (FP) au ales ieri SAI Muntenia Invest, controlată de Lion Capital, ca administrator pentru un mandat de patru ani care începe în aprilie 2027, după 16 ani în care fondul a fost administrat de Franklin Templeton.

Investitorii continuă să îşi încaseze o parte din câştiguri la Bursa de Valori Bucureşti după raliul din ultimul an şi jumătate, în vreme ce dobânzile mai mari şi incertitudinile legate de guvernare şi ajustarea bugetară întăresc nivelul de prudenţă din piaţă.

După mai mulţi ani petrecuţi în companii de peisagistică, Andreea Păunescu a decis să continue pe cont propriu cu un proiect antreprenorial. Aşa a luat naştere, în urmă cu aproximativ trei ani, Garden Whisper, un studio de arhitectură peisageră care gândeşte de la A la Z grădinile oamenilor.

Primul gaz din Neptun Deep, cel mai mare proiect energetic pe care România îl are în acest moment în desfăşurare, aflat on-time şi on-budget, va intra în sistemul naţional de transport în prima jumătate a anului 2027, mai devreme faţă de estimările lansate de Transgaz anul trecut care vizau toamna lui 2027. Acesta este unul dintre cele mai aşteptate momente pentru securitatea energetică a României, dar el va fi „savurat” după ce piaţa locală va trece de un hop major: iarna aceasta, care are potenţialul de a fi complicată în contextul crizei din Orientul Mijlociu şi al preţurilor foarte mari.

Deficitul de locuri de cazare pentru studenţi din marile centre universitare poate deschide în ur­măto­rii ani o nouă piaţă pen­tru dezvoltatorii şi fondurile de investiţii imobiliare din Ro­mânia. Potrivit celor mai recen­te date publicate de Cushman & Wake­field Echinox, Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara reunesc peste 360.000 de stu­denţi, însă oferta publică şi privată de cazare din cele patru oraşe însumează aproximativ 80.000 de locuri.

Finalul de an vine cu mai multe oportunităţi de finanţare pentru fermierii români, prin Planul Naţional Strategic şi Fondul pentru Moder­nizare, însă apetitul pentru accesarea banilor euro­peni este temperat tot mai mult de birocraţie, de costurile ridicate ale documentaţiilor şi de dificultatea asigurării cofinanţării.

Tema „umbrelă” a Anuarului ZF Top 100 cele mai mari companii antreprenoriale din 2026 este „afacerea de familie”, iar modul în care moştenirea trece de la părinţi la copii arată noua etapă de aşezare a capitalului privat românesc.

Bulgaria va introduce o nouă facilitate fiscală pentru „dezvoltarea copiilor“ în 2027, permiţând părin­ţi­lor să-şi reducă obligaţiile fiscale prin deducerea unei părţi din costurile legate de creşterea şi dezvoltarea co­pii­lor lor, a anunţat ministrul adjunct de finanţe al ţării Lyudmila Petkova, relatează Novinite.