Liderii UE ar putea folosi summitul din octombrie pentru a cere Ucrainei să accelereze reformele necesare pentru deblocarea unor fonduri de miliarde de euro, potrivit unui proiect preliminar al concluziilor reuniunii, consultat de Rapporteur.
Proiectul cere tuturor părților, „în special Ucrainei”, să facă mai multe eforturi pentru deblocarea celor 90 de miliarde de euro din împrumutul UE și a fondurilor pentru Ucraina în 2026, potrivit Rapporteur, cunoscută anterior sub numele de Euractiv.
Din cele 45 de miliarde de euro (51 de miliarde de dolari) prevăzute sub formă de împrumuturi pentru acest an, 14,9 miliarde de euro (16,9 miliarde de dolari) au fost acordate până în prezent.
Potrivit publicației, printre întârzieri se numără faptul că parlamentul ucrainean nu a adoptat unele dintre măsurile anticorupție și fiscale cerute de Bruxelles. Proiectul concluziilor se poate modifica înaintea reuniunii liderilor UE din 15-16 octombrie.
În acest moment, Ucraina are nevoie de fonduri noi pentru a acoperi costurile tot mai mari ale apărării, având probleme legate de dificitul de finanțare de 27 de miliarde de dolari.
Kievul a cerut, de asemenea, ca o parte din împrumutul UE să fie acordată mai devreme, pentru a putea plasa în această toamnă comenzi pentru drone, a declarat săptămâna trecută președintele Volodmir Zelenski.
Ministrul Finanțelor, Serhiy Marchenko, a pus însă sub semnul întrebării oportunitatea unor taxe mai mari pentru ucraineni în acest moment.
La un eveniment organizat luni de Centrul de Politici Europene, el a vorbit despre presiunea asupra gospodăriilor și companiilor, având în vedere atacurile rusești.
Printre măsurile pe care Bruxelles-ul le consideră în pericol, potrivit documentului intern citat de Rapporteur, se află taxarea coletelor importate de mică valoare și veniturile obținute prin intermediul platformelor digitale.
Parlamentarii ucraineni au respins inițial, pe 1 septembrie, reforma fiscală privind coletele.
Aproape două săptămâni mai târziu, aceștia au adoptat-o în prima lectură, alături de introducerea unor proceduri noi de insolvență pentru microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri).
Invitat la Ai Aflat! cu Ionuț Cristache, președintele CJ Cluj și unul dintre contestatarii premierului demis Bolojan l-a somat pe acesta să iasă public și să clarifice scandalul pornit de la ambasadoarea SUA în Grecia, care ar fi susținut că SUA a demis guvernul din România, scrie Gândul. Alin Tișe susține că PNL îi lasă senzația că s-a dezis de interesul național al țării. El împinge partidul să iasă public și să își reafirme parteneriatul cu SUA.
Întrebat dacă Ilie Bolojan ar fi trebuit să iasă public și să clarifice acest scandal, Alin Tișe a spus că liderii PNL au dispărut de câteva zile din spațiul public.
Ionuț Cristache: Ilie Bolojan n-ar fi trebuit să iasă public? N-avea obligația să iasă public dezvoltând două scenarii posibile: să nege categoric acest lucru sau să prezinte dovezi pentru aceste teorii?
Alin Tișe: De acord cu dumneavoastră, am cerut asta încă de acum două zile, când am spus că PNL-ul trebuie să iasă, să se dezică de aceste personaje și să facă public precizările pe care le-ați spus și dumneavoastră. Dar vedeți că de câteva zile au dispărut. Atât el (n.r. Ilie Bolojan), cât și anumiți lideri din partid.
Președintele CJ Cluj susține că, dacă PNL nu iese să vorbească despre acest scandal, atunci partidul face un gest împotriva intereselor României. El crede că în acest moment partidul ar trebui să își exprime din nou susținerea pentru parteneriatul strategic cu SUA.
„În ultima perioadă, de nenumărate ori am avut senzația că PNL-ul s-a dezis inclusiv de interesul național. (…) PNL-ul trebuie să iasă public, să se dezică de asemenea abordări și să-și exprime fără echivoc susținerea pentru parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii. Asta trebuie să facă PNL-ul, pentru că dacă nu face asta, PNL-ul practic face un gest împotriva intereselor acestei țări”, a conchis Alin Tișe.
De unde a plecat scandalul cu ambasadoarea SUA în Grecia și demiterea lui Bolojan
O investigație WSJ a acuzat-o pe ambasadoarea Statelor Unite în Grecia, Kimberly Guilfoyle, că ar fi invocat căderea Guvernului român pentru a sugera că Washingtonul poate provoca schimbări de guvern și în alte țări. Afirmația ar fi fost făcută în martie, la o cină la Atena, în timpul unei dispute cu ministrul grec al Energiei. Referindu-se la „prăbușirea iminentă” a guvernului român, ambasadoarea ar fi declarat atunci: „Putem face asta oricărei țări dorim. Putem face asta și aici”.
Conform procedurii, prima dată lui Călin Georgescu i se aduce la cunoștință decizia instanței. Ulterior, el își va face bagajele și va ajunge în Arestul Central.
Arestarea preventivă este cea mai severă măsură privativă de libertate prin care o persoană este încarcerată temporar în timpul procesului penal, înainte de a exista o condamnare.
Ce este și când se aplică arestul preventivMăsura are un caracter excepțional. Nu este o pedeapsă și nu înseamnă că persoana vizată, în cazul acesta Călin Georgescu, este vinovată deoarece se menține prezumția de nevinovăție.
Decizia poate fi luată de judecători doar dacă există probe sau indicii temeinice că persoana a comis o faptă prevăzută de legea penală și există riscuri precum fuga sau ascunderea de anchetatori, încercarea de a influența martori ori de a distruge probe, comiterea de noi infracțiuni și pericol concret pentru ordinea publică (în cazul unor infracțiuni grave).
Cât durează arestul preventivÎn faza de urmărire penală, mandatul de arestare preventivă se dă pentru maximum 30 de zile și poate fi prelungit. Durata totală nu poate depăși 180 de zile.
Legalitatea și necesitatea măsurii sunt reexaminate de judecător la intervale regulate.
Unde stă persoana arestată preventivCălin Georgescu va fi încarcerat într-un centru de reținere și arestare preventivă al poliției (Arestul Central).
El are dreptul la apărare, vizite, pachete și corespondență, conform regulilor din sistemul de detenție preventivă.
Președintele Consiliului Județean Cluj a apreciat, în emisiunea Ai Aflat! de marți, de la Gândul, că singura variantă de deblocare a crizei guvernamentale este un nou cabinet format din specialiști din toate partidele.
Chestionat de jurnalistul Ionuț Cristache ce se întâmplă dacă nu trece guvernul Mureșan, Alin Tișe a explicat că partidele trebuie să facă front comun, iar președintele Nicușor Dan să gireze un viitor guvern.
„Atunci dacă nu trece, am văzut multe, sigur că dacă aș stii răspunsul corect, vi l-aș spune. Dar nu îl știu. Dar eu cred că țara nu își poate permite în continuare să intre într-o criză de alegeri anticipate, care înseamnă încă 6 luni de criză, cel puțin, cu sărbătorile prinse, cu iarna care vine peste români. Și cred, aici e o părere personală, n-am discutat, dar cred că în această situație, președintele României trebuie să gireze un guvern care trebuie să treacă dincolo de interesul de partid”.
„Dacă mă întrebați pe mine, ar trebui să fie un guvern al țării în care să se regăsească oameni competenți din toate domeniile, politic sau din afară. Și care să poată crea un guvern acceptat de partide, fără linii roșii, fără linii roșii și fără atacuri între partide. Oameni care să fie oameni specialiști”.
Răspunzând moderatorului emisiunii dacă propune un guvern de uniune națională, liberalul a confirmat, nuanțâmd că e vorba inclusiv de AUR, partid evitat până acum de formațiunile de la guvernare. În acest scenariu, PNL ar putea trece în opoziție, a mai observat șeful CJ Cluj.
Dacă partidele consideră că nu pot să dea unul… Un guvern în care să fie cei mai buni specialiști pe domenii, care pot fi din mai multe partide. Și partidele să-și dea mâna, într-un acord politic care să gireze un guvern. După care, PNL-ul n-are decât să stea în opoziție dacă vrea să stea, PSD-ul, dacă guvernarea să fie la guvernare, dar eu cred că asta e soluția.
Cazul a fost analizat de comisia guvernamentală responsabilă de verificarea unor astfel de proceduri, relatează CBS News.
Identitatea și sexul copilului nu au fost făcute publice. Potrivit evaluării oficiale citate de publicația americană, acesta suferea de leziuni cerebrale extinse și ireversibile, paralizie cerebrală severă, epilepsie și deficiențe de vedere.
Copilul se născuse extrem de prematurCopilul s-a născut în străinătate, după numai 26 de săptămâni și trei zile de sarcină, și a suferit ulterior mai multe complicații grave, inclusiv infecții care au provocat sepsis. O examinare RMN a evidențiat ulterior leziuni cerebrale extinse.
Au apărut paralizia cerebrală spastică și probleme grave de vedere, iar la opt luni copilul a fost diagnosticat și cu sindrom de spasme epileptice infantile, o formă severă de epilepsie.
Cu puțin timp înainte de împlinirea vârstei de doi ani, medicii au estimat că nivelul său de dezvoltare corespundea celui al unui copil de aproximativ șase săptămâni.
Comisia de evaluare a concluzionat că toate dimensiunile dezvoltării copilului, inclusiv capacitățile motorii și comportamentul, erau profund afectate și că nu exista perspectiva unei ameliorări.
Medicii nu au fost inițial de acord asupra eutanasieiDecizia nu a întrunit de la început consensul medicilor care au evaluat cazul. Doctorul care coordona îngrijirea copilului a solicitat opinia unor specialiști independenți din alte regiuni.
Aceștia au apreciat inițial că suferința copilului nu era permanent insuportabilă și că mai existau alternative rezonabile, între care îngrijirea paliativă și alte medicamente care ar fi putut controla mai bine crizele epileptice.
Tratamente suplimentare au fost încercate, însă, potrivit comisiei, au produs alte efecte adverse și au fost întrerupte. Ulterior, un alt medic independent a concluzionat că suferința era evidentă și insuportabilă și că erau îndeplinite condițiile prevăzute pentru încetarea vieții.
După analizarea cazului, comisia a stabilit că medicul care a efectuat procedura a acționat cu diligența impusă de reguli.
Reguli introduse în 2024 pentru copiii între un an și 12 aniOlanda a introdus în 2024 cadrul aplicabil copiilor cu vârste între un an și 12 ani care suferă insuportabil, nu au perspective de ameliorare și pentru care medicii stabilesc că nu există o alternativă rezonabilă pentru înlăturarea suferinței.
Principiul prevăzut de aceste reguli este că medicul trebuie să ajungă la concluzia, potrivit standardelor medicale existente, că încetarea vieții reprezintă singura modalitate rezonabilă de a pune capăt unei suferințe insuportabile și fără perspectivă de ameliorare.
Medicul implicat în acest caz a declarat ulterior pentru postul olandez NOS/Nieuwsuur că situația l-a făcut să se simtă vulnerabil tocmai pentru că nu exista un precedent în aplicarea noului cadru.
El și-a exprimat speranța că evaluarea cazului va permite altor familii aflate în situații similare să discute deschis cu medicii despre opțiunile disponibile.
Olanda a legalizat eutanasia în 2002. Legislația permite și minorilor de cel puțin 12 ani să solicite eutanasia în anumite condiții stricte, în timp ce cadrul introdus ulterior pentru copiii mai mici are criterii distincte.
Liderii UE discută despre includerea GRU pe lista organizațiilor teroriste, potrivit NEXTA. Inițiativa a apărut după o serie de sabotaje și de atacuri hibride în Europa. Autoritățile din diferite țări suspectează serviciile speciale ruse de implicare în atacuri.
Anterior, ziarul The Telegraph a analizat seria de sabotaje din Europa. Conform publicației britanice, pentru astfel de atacuri, Rusia recrutează executanți locali prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. De obicei, localnicii sunt plătiți în criptomonede. Printre țintele care ar fi fost vizate de ruși sunt obiective din Cehia, Lituania, Bulgaria și Italia.
Există un precedent importantUE și-a modificat deja abordarea față de structurile de stat oficiale prin includerea Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran (IRGC) pe lista organizațiilor teroriste. Decizia a arătat că mecanismul UE poate fi extins dincolo de grupările non-statale cum ar fi Al-Qaida sau ISIS.
Consecințe juridice și financiareO eventuală includere a GRU pe lista UE ar impune înghețarea tuturor fondurilor și activelor deținute de entitate sau de asociații săi în UE. Totodată, ar fi interzis oricărui operator economic din UE să pună la dispoziție resurse financiare sau logistice pentru structura menționată.
Adăugarea unei entități pe listă necesită unanimitate în cadrul Consiliului Uniunii Europene. De asemenea, este necesară o decizie a unei autorități naționale, cum ar fi o instanță judecătorească, prin care să se ateste implicarea organizației în acte de terorism.
Kelemen Hunor a spus că, în calculele teoretice, există 229 de voturi care ar putea susține Guvernul Mureșan, însă acest lucru nu înseamnă că toate aceste voturi sunt garantate. Pentru învestire sunt necesare 233 de voturi.
„Dar asta nu înseamnă că toate aceste persoane vor vota pentru guvern. Nu știm. Dar am spus că teoretic acolo ne-am oprit. Dacă toată lumea ar veni la vot și ar vota guvernul Mureșan. Deci am vorbit despre o posibilitate aritmetică, nu despre discuții și promisiuni. Nu știu ce se va întâmpla”, a declarat liderul UDMR, marți, la Antena 3 CNN.
Acesta a spus că rezultatul votului trebuie așteptat înainte de a fi făcute scenarii privind formarea unui nou guvern sau eventualele alegeri anticipate.
„Eu cred că trebuie să așteptăm votul, ultimul vot exprimat, după aceea vom vedea. Sunt convins că dacă fiecare deputat se gândește dincolo de partid, că această țară are nevoie de un guvern pentru a trece până în 2027 eventual, că nu va exista o stabilitate pe termen mediu, pe termen lung cu acest Parlament, atunci va vota pentru acest guvern”, a afirmat Kelemen.
Liderul UDMR a susținut că parlamentarii trebuie să țină cont de nevoia de a avea un Executiv cu puteri depline, care să poată adopta rectificarea bugetară, legea salarizării și bugetul pentru anul 2027.
„Deci dacă te gândești la țară și ce are nevoie în acest moment România, atunci sper că vom avea surprize”, a spus Kelemen Hunor.
„Vom fi sancționați cu toții”Președintele UDMR a făcut apel la responsabilitate și a spus că partidele trebuie să își flexibilizeze pozițiile pentru a putea fi format un guvern.
„Dacă nu reușim să votăm un guvern să meargă să facă ce e de făcut, atunci vom fi sancționați cu toții, fiindcă nu se poate, nu poți să stai în fața cetățenilor și să spui că nu pot, nu vreau, nu mă înțeleg cu ăla, nu stau de vorbă cu celălalt, nu-mi place, nu știu care. Deci astfel nu se poate”, a declarat Kelemen Hunor.
El a subliniat că actualul Parlament va rămâne același indiferent de rezultatul votului și că este nevoie de compromis între formațiunile parlamentare.
„De aceea fiecare trebuie să facă un pas înapoi, trebuie să-și mai flexibilizeze mandatul și trebuie să ajungă la concluzia că țara are nevoie de un guvern, dacă n-au ajuns până la această concluzie”, a spus liderul UDMR.
Kelemen Hunor a afirmat că un guvern cu puteri depline poate fi susținut dacă există voință politică din partea mai multor formațiuni.
„Care e dezideratul astăzi? Să avem un guvern cu puteri depline. Dacă avem acest deziderat pentru cel puțin patru partide, PSD, PNL, UDMR, USR și grupul minorităților naționale, atunci este exclus să nu găsești o soluție”, a afirmat acesta.
Kelemen Hunor: Nu intru în scenarii după votÎntrebat ce va face UDMR dacă Guvernul Mureșan nu va primi votul de învestitură, Kelemen Hunor a spus că nu dorește să intre în scenarii înainte de vot.
„Eu mă concentrez doar asupra votului de mâine. Nu vreau să intru în niciun scenariu după ziua de mâine. Sigur, astăzi șansele, și asta am spus și ieri, am spus și acum o săptămână, spun și astăzi, că astăzi șansele să treacă guvernul Mureșan la această oră nu sunt foarte mari”, a declarat liderul UDMR.
El a precizat că nu există, în acest moment, 233 de voturi sigure sau promisiuni în acest sens.
„Nu există 233 de voturi sigur, promisiuni în sensul ăsta, dar poate până mâine unii vor considera că e țara mai importantă decât încă două-trei săptămâni pierdute. Deci vom vedea”, a spus Kelemen Hunor.
În ceea ce privește posibilitatea unui premier independent, liderul UDMR a spus că România are nevoie de o persoană capabilă să negocieze cu mai multe partide și să construiască o majoritate parlamentară.
„Trebuie un om care are capacitatea de a dialoga și cu unul și cu celălalt. Aici vorbesc de PNL și de PSD, eventual cu USR și cu noi. Că altfel nu se poate asigura o majoritate transparentă, corectă și cât de cât stabilă, fiindcă după aceea trebuie să treci și proiectele de legi prin acest Parlament”, a afirmat Kelemen Hunor.
El a respins însă orice speculație privind următoarea desemnare, spunând că decizia îi aparține președintelui Nicușor Dan.
„Eu nu știu ce va face președintele, nu știu pe cine va desemna, nu știu dacă va face consultări, nu știu dacă va dizolva Parlamentul. După declarațiile consecvente nu cred că va dizolva Parlamentul, dar trebuie să așteptăm ziua de mâine. Nu intru în nicio speculație”, a spus liderul UDMR.
