Primele bancnote euro destinate Bulgariei au intrat în circulație la începutul anului 2026, fiind livrate prin intermediul Eurosistemului, în limitele cotei stabilite de Banca Centrală Europeană (BCE).
Anunțul a fost făcut de Iliya Lingorski, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a Bulgariei (BNB), potrivit agenției Novinite.
Odată cu avansarea procesului de tranziție la euro, autoritățile monetare au demarat retragerea definitivă a monedei naționale, leva. La 1 februarie 2026, leva a fost retrasă oficial din circulație, după o perioadă de tranziție în luna ianuarie, în care cetățenii au putut utiliza simultan leva și euro. În paralel, Banca Națională a Bulgariei a început distrugerea vechilor monede leva prin topire.
Volumul total de monede retras este considerabil, depășind 10.527 de tone. Până la finalul lunii ianuarie, peste 3,3 miliarde de monede, de diferite valori nominale, au fost colectate din circulație.
Schimbul levalei rămâne posibil pe termen nelimitatReprezentanții Băncii Naționale a Bulgariei au subliniat că populația nu trebuie să se grăbească în ceea ce privește schimbarea monedelor leva rămase. Tranziția la euro se desfășoară într-un cadru flexibil, care protejează cetățenii. Schimbul levalei la BNB va fi posibil pe termen nelimitat și fără comisioane, în timp ce băncile comerciale vor accepta schimbul până la data de 30 iunie 2026.
„Chiar dacă cineva descoperă după un deceniu monede leva, BNB le va schimba gratuit”, a declarat Iliya Lingorski, oferind asigurări privind stabilitatea și transparența procesului.
Odată cu acest pas, Bulgaria se apropie de nucleul zonei euro. În prezent, statele membre ale Uniunii Europene care nu au adoptat încă moneda unică sunt România, Polonia, Cehia, Ungaria, Suedia și Danemarca.
Lucrătorul feroviar în vârstă de 36 de ani a fost lovit violent în cap de pasagerul pe care încerca să-l coboare din tren după ce a constatat că acesta nu avea bilet, luni, la Landstuhl, lângă Kaiserslautern (vestul Germaniei). El a murit miercuri din cauza rănilor suferite, potrivit Deutsche Bahn, relatează Le Figaro.
„Aceasta este o zi neagră pentru toți lucrătorii feroviari din țară”, a subliniat directoarea companiei, Evelyn Palla, denunțând numărul tot mai mare de acte de violență care vizează personalul. Sindicatul lucrătorilor feroviari, EVG, a cerut prezența personalului de securitate la bordul trenurilor. Atacatorul, în vârstă de 26 de ani, a fost arestat și plasat în arest preventiv, a declarat parchetul.
Ca răspuns la această tragedie, ministrul german al transporturilor, Patrick Schnieder, și directorul de resurse umane al Deutsche Bahn, Martin Seiler, au reacționat imediat și au ținut un moment de reculegere la gara principală din Berlin, Hauptbahnhof, miercuri, 4 februarie. Li s-au alăturat alți lucrători feroviari, colegi ai conductorului de tren decedat, pentru un minut de reculegere.
Un medicament experimental în formă de pastilă, conceput pentru a scădea nivelul colesterolului, ar putea deveni o opțiune terapeutică esențială pentru milioane de oameni expuși riscului de infarct sau accident vascular cerebral. Acestea sunt concluziile unui studiu recent publicat în New England Journal of Medicine. Substanța activă, denumită enlicitide, a demonstrat o scădere semnificativă a colesterolului LDL (numit și colesterol „rău”). Ea s-a dovedit eficientă inclusiv în rândul pacienților care urmează deja un tratament maxim cu statine, mai scrie AP.
Statinele reprezintă terapia standard pentru colesterolul crescut, acționând prin blocarea parțială a producerii de colesterol la nivelul ficatului. Cu toate acestea, pentru persoanele cu un risc cardiovascular foarte mare, aceste medicamente nu sunt întotdeauna suficiente pentru a atinge țintele terapeutice recomandate. Este vorba de pragul de 70 mg/dl sau valori chiar mai mici în cazurile severe.
Rezultate pozitive și eficiență ridicatăÎn cadrul cercetării, peste 2.900 de pacienți cu risc înalt au fost împărțiți aleatoriu în două grupuri: unul a primit zilnic enlicitide în plus față de tratamentul standard, iar celălalt a primit un placebo. După șase luni, grupul tratat cu noua pastilă a înregistrat o reducere a colesterolului LDL de până la 60%. Acest rezultat este comparabil cu eficiența medicamentelor injectabile de ultimă generație, obținută până acum doar prin administrare parenterală.
„Există și alte pastile care pot fi adăugate tratamentului cu statine, dar niciuna nu se apropie de amploarea reducerii colesterolului observată cu enlicitide”, a declarat coordonatoarea studiului, cardiologul Ann Marie Navar de la UT Southwestern Medical Center.
Efectul terapeutic s-a menținut constant și după un an de tratament. Cercetătorii nu au observat diferențe semnificative de siguranță între pacienții care au luat medicamentul și cei din grupul placebo. Singura condiție importantă este ca pastila să fie administrată pe stomacul gol.
Costuri ridicate pentru injecțiile inhibatoareBolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces la nivel mondial. Un nivel ridicat de colesterol LDL este unul dintre factorii de risc majori. Deși injecțiile care inhibă proteina PCSK9 sunt foarte eficiente în eliminarea colesterolului din sânge, acestea sunt utilizate de un număr redus de pacienți din cauza costurilor ridicate, a administrării prin injecție și a complexității procedurilor de prescriere.
Enlicitide funcționează printr-un mecanism similar, ajutând organismul să elimine colesterolul în exces, dar sub formă de comprimat oral. Acest lucru ar putea crește semnificativ aderența pacienților la tratament.
Studiul a fost finanțat de compania Merck, care a anunțat că datele obținute sunt suficiente pentru a solicita aprobarea Administrației pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA). Agenția a inclus deja medicamentul într-un program de evaluare accelerată.
Rezultate impresionante însă mai este nevoie de timpSpecialiștii avertizează însă că, deși rezultatele privind scăderea colesterolului sunt impresionante, nu există încă dovezi directe că tratamentul reduce efectiv riscul de infarct, accidente vasculare cerebrale sau decese. Pentru a demonstra acest lucru sunt necesare studii pe termen lung. Merck desfășoară deja o cercetare extinsă, cu peste 14.000 de pacienți, care urmează să clarifice acest aspect.
Dacă va primi aprobarea, enlicitide ar putea reprezenta un pas important către tratamente mai simple și mai accesibile pentru controlul colesterolului și prevenirea bolilor cardiovasculare.
Finlanda, unul dintre cei mai noi membri ai NATO, a lansat acest avertisment prin intermediul unei telegrame trimise în 20 ianuarie, sugerând îngrijorarea unor cercuri cu privire la etichetele utilizate în timpul negocierilor de pace dintre Kiev și Moscova.
Telegrama a fost trimisă de Ambasada SUA la Helsinki către Washington și, potrivit acesteia, ministrul finlandez de externe Elina Valtonen a discutat problema pe 19 ianuarie cu reprezentanții SUA Jack Bergman și Sarah Elfreth, ambii membri ai Comitetului pentru servicii armate al Camerei Reprezentanților.
Potrivit POLITICO, Valtonen a evidențiat poziția Finlandei potrivit căreia Rusia reprezintă o „amenințare strategică pe termen lung”.
Totodată, oficialul finlandez a avertizat împotriva oricăror sugestii de garanții de securitate „de tipul articolului 5” într-o Ucraină postbelică, subliniind că acest lucru riscă să confunde garanțiile articolului 5 al NATO cu orice promisiuni bilaterale făcute Ucrainei.
Îngrijorări crescândeȘi alți lideri finlandezi sunt îngrijorați de această situație, punctând faptul că deși doresc să ajute Ucraina ca să se protejeze, conceptul de „garanție” de securitate este o chestiune mai serioasă, pe care nu sunt încă pregătiți să o accepte.
Totodată, și foști oficiali NATO și analiști au declarat că telegrama trimisă la Washington reflectă îngrijorările din ce în ce mai mari în rândul mai multor capitale privind modul în care implicarea în Ucraina postbelică ar putea afecta pe termen lung fiecare țară în parte.
Edward Wrong, fost oficial NATO, a declarat pentru POLITICO faptul că una dintre potențialele probleme este că „utilizarea termenului articolul 5 în alte contexte sugerează implicarea NATO, care de fapt nu face parte din niciunul dintre aceste acorduri propuse”. „Finlanda și mulți alți membri NATO doresc să se asigure că se înțelege că articolul 5 este specific NATO”, a mai menționat acesta pentru sursa citată.
Articolul 5 din Tratatul NATO prevede că un atac armat asupra unui membru al alianței formate din 32 de state va fi tratat ca un atac asupra tuturor membrilor. Acest articol a fost invocat o singură dată, de SUA, după atacurile asupra Turnurilor Gemene din 11 septembrie 2001.
