„De această dată, Guvernul a evitat să acționeze. Această reducere cu 85 de bani se datorează de legii pe care am făcut-o eu și Partidul Social Democrat, iar dacă n-ar fi fost făcută această lege, azi am fi avut prețul la pompă mai mare de 11 lei”, a declarat fostul ministru, joi, la Antena 3 CNN.
Ivan susține că, în ultimele patru luni, Guvernul nu a verificat suficient companiile din sectorul carburanților și nu a luat măsuri pentru a determina dacă prețurile de la pompă sunt justificate.
Potrivit acestuia, autoritățile ar fi trebuit să analizeze inclusiv limitarea exporturilor și să verifice companiile petroliere prin intermediul instituțiilor statului, inclusiv Consiliul Concurenței, ANPC și ANAF.
„Guvernul a devenit unul pasiv, nu urmărește modul în care se respectă legea, nu-i verifică pe comercianți și suntem în situația în care avem un baril de petrol la 95 de dolari, mai puțin decât în luna aprilie, și prețuri reale la pompă de 11 lei”, a spus Bogdan Ivan.
Fostul ministru a comparat situația actuală cu cea de la începutul lunii aprilie, când, potrivit acestuia, barilul de petrol costa aproximativ 120 de dolari, însă motorina se vindea la pompă cu aproximativ 9 lei pe litru, în urma unor verificări efectuate de Ministerul Energiei și Guvern.
Ivan afirmă că majorarea prețurilor afectează deja transportatorii și companiile românești. El a relatat că unii transportatori i-au spus că preferă să alimenteze în Bulgaria sau Ungaria, unde produsele petroliere sunt mai ieftine.
„Ajung să dea faliment, ajung să alimenteze din alte state, să-și trimită oamenii acasă”, a afirmat fostul ministru, acuzând Guvernul că gestionează „foarte, foarte amator” criza energetică și cea a carburanților.
Ivan: Prețul energiei electrice a crescut cu 74%Fostul ministru al Energiei a vorbit și despre evoluția prețurilor la electricitate. El susține că, din aprilie până în prezent, prețul de pe piața pentru ziua următoare a crescut cu 74%.
Ivan avertizează și asupra ofertelor care urmează să fie făcute pentru consumatorii casnici și industriali în următoarele luni.
„În etapa următoare, în următoarele 3-4 luni, o să vină ofertele pentru consumatorii mai mari, cu cel puțin 20-25%”, a spus el.
Potrivit fostului ministru, Guvernul ar trebui să intervină prin măsuri de reglementare și prin contracte bilaterale pentru a proteja consumatorii și economia.
În cazul carburanților, concluzia lui Bogdan Ivan este că nu ar fi nevoie neapărat de noi măsuri, ci de aplicarea celor existente și de verificarea pieței de către instituțiile statului.
Festivalul de la Telluride a anunțat oficial joi programul ediției din 2026, care se va desfășura între 4 și 7 septembrie, în localitatea montană Telluride din Colorado. Programul principal, care cuprinde peste 30 de lungmetraje. „Fjord”, regizat de Cristian Mungiu, este o coproducție România–Franța–Norvegia–Suedia–Danemarca.
Filmul îi are în distribuție pe Sebastian Stan și Renate Reinsve și urmărește povestea familiei Gheorghiu, un cuplu româno-norvegian foarte religios care se mută împreună cu cei cinci copii într-un sat aflat la capătul unui fiord.
Cristian Mungiu semnează atât regia, cât și scenariul. „Fjord” a primit în luna mai Palme d’Or, cel mai important trofeu al Festivalului de la Cannes, marcând o nouă performanță majoră pentru cineastul român.
Selecția de la Telluride este relevantă și din perspectiva sezonului premiilor cinematografice. Festivalul din Colorado este considerat de industria americană unul dintre punctele importante de lansare pentru filmele care urmează să intre în cursa pentru premiile de final de an și pentru Oscaruri. Academia Americană de Film a descris în trecut Telluride drept o platformă de lansare pentru numeroase filme importante.
În actualul sezon al premiilor, „Fjord” este deja urmărit ca unul dintre titlurile internaționale care ar putea avea un parcurs important.
Filme de Werner Herzog, Danny Boyle și Jesse Eisenberg, în programul princialProgramul Telluride din acest an reunește nume importante ale cinematografiei internaționale. Printre filmele selecționate se numără „A Long Winter”, regizat de Andrew Haigh, „Bucking Fastard” al lui Werner Herzog, „The Debut”, regizat de Jesse Eisenberg, „Fatherland” de Paweł Pawlikowski, „Gentle Monster” de Marie Kreutzer, „Ink” de Danny Boyle, „La Bola Negra” de Javier Ambrossi și Javier Calvo, „The Man I Love” de Ira Sachs, „Minotaur” de Andrey Zvyagintsev, „Tender Loving Care” de Mike Leigh și „Wild Horse Nine” de Martin McDonagh.
Telluride va acorda în acest an premii speciale regizorului britanic Andrew Haigh, actriței germane Sandra Hüller și actorului, producătorului și regizorului american John Malkovich. Festivalul o va avea, de asemenea, drept Guest Director pe actrița, scenarista și regizoarea Rebecca Hall, care a pregătit o selecție de șase filme, printre care „Margaret”, „The Servant” și „Synecdoche, New York”.
Pentru Cristian Mungiu, participarea la Telluride are și o semnificație aparte. Regizorul a mai fost prezent la festival cu „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”, filmul care i-a adus primul Palme d’Or, în 2007.
DIICOT și Poliția Română au efectuat joi percheziții în București și Otopeni, într-un dosar care vizează inclusiv omor calificat.
Atac armat asupra unei locuințe din StockholmProcurorii DIICOT – Structura Centrală și polițiștii Direcției de Combatere a Criminalității Organizate au pus în aplicare, joi, 3 septembrie, două mandate de percheziție domiciliară.
Potrivit anchetatorilor, cetățeanul suedez este suspectat că ar fi implicat în acțiuni de mare violență comise în Suedia.
Una dintre faptele investigate datează din septembrie 2024, când mai multe persoane ar fi încercat să ucidă două victime aflate într-un imobil din Stockholm. Unul dintre atacatori ar fi tras asupra clădirii, iar proiectilele au trecut prin ușa de acces și au pătruns în locuință.
DIICOT susține că suspectul depistat în România i-ar fi sprijinit pe autorii atacului, acțiunile sale fiind considerate de autoritățile suedeze amenințări ilegale grave, în contextul utilizării unei arme.
Anchetă comună România – Suedia privind mai multe atentate la comandăCazul face parte dintr-o investigație mai amplă privind mai multe atentate la comandă comise în Suedia.
Pentru documentarea activităților suspectului și ale altor persoane, autoritățile judiciare din România și Suedia au constituit, sub egida Eurojust, o echipă comună de anchetă – JIT (Joint Investigation Team).
Pe numele cetățeanului suedez a fost emis un mandat de arestare, acesta urmând să fie prezentat unui judecător de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel București.
Arme și vestă antiglonț, ridicate la perchezițiiÎn timpul descinderilor de joi dimineață, anchetatorii au găsit două arme – una cu aer comprimat și alta cu gaze – care urmează să fie expertizate.
Au mai fost ridicate o vestă antiglonț, arme albe, diferite cantități de substanță vegetală, dispozitive pentru stocarea datelor și alte mijloace de probă.
La operațiune au participat și reprezentanți ai autorităților judiciare suedeze, acțiunea beneficiind de sprijinul Europol.
Un alt suspect suedez, prins în România în iulieCazul nu este singular. La sfârșitul lunii iulie 2026, autoritățile au depistat în România un alt cetățean suedez, despre care anchetatorii afirmă că este membru al unei grupări rivale de criminalitate organizată.
Acesta era cercetat pentru conspirație la omor și avea, la rândul său, mandat de arestare. Curtea de Apel București a dispus arestarea sa preventivă în vederea extrădării.
DIICOT precizează că persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție și de toate drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de lege.
Potrivit ISU Timiș, pompierii din cadrul Detașamentului 1 Timișoara au intervenit joi, în comuna Dumbrăvița, pentru salvarea unei lebede.
Pasărea a rămas prinsă într-un fir de pescuit, pe lac.
Lebăda nu se mai putea elibera singură, iar pompierii au intervenit pentru a o scoate în siguranță din firul în care era prinsă.
Conform pompierilor, misiunea s-a încheiat cu bine.
Lebăda a fost eliberată și redată mediului său natural.
Grupurile parlamentare AUR din Camera Deputaților și Senat au transmis solicitarea președintelui Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, cerând finalizarea de îndată a redactării, certificării și transmiterii spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziilor pronunțate în dosarele CCR nr. 5126L2/2025 și nr. 5127L2/2025.
La 29 aprilie 2026, Curtea Constituțională a admis, cu majoritate de voturi, sesizările formulate de grupurile parlamentare AUR împotriva hotărârilor Parlamentului privind desemnarea membrilor Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune și privind desemnarea membrilor Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune.
CCR a constatat că ambele hotărâri sunt neconstituționale în ceea ce privește desemnarea candidaților de către grupurile parlamentare reunite ale celor două Camere. Potrivit comunicatelor Curții, cele opt locuri alocate grupurilor parlamentare în consiliile de administrație ale celor două societăți publice trebuiau ocupate de candidații propuși potrivit configurației politice și ponderii grupurilor parlamentare în Parlament.
În lipsa publicării, efectele unor hotărâri a căror neconstituționalitate a fost deja constatată continuă. Au trecut 127 de zile calendaristice de la pronunțarea soluțiilor. Termenul de redactare a deciziilor Curții este de cel mult 30 de zile de la pronunțare. În aceste două cazuri, termenul s-a împlinit la 29 mai 2026 și este depășit cu 97 de zile.
Întârzierea menține consecințele încălcării dreptului grupurilor parlamentare de a fi reprezentate în consiliile de administrație ale celor două servicii publice în conformitate cu ponderea lor parlamentară.
AUR solicită Curții Constituționale finalizarea de îndată a redactării deciziilor privind conducerile TVR și Radioului Public, transmiterea acestora spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I, precum și comunicarea către grupurile parlamentare AUR a stadiului redactării și a datei estimate pentru transmiterea spre publicare.
Termenele prevăzute de lege și punerea în aplicare, fără alte întârzieri, a soluțiilor deja pronunțate de Curtea Constituțională trebuie respectate.
„Eram absolut sigur că Ursula von der Leyen va folosi scrisoarea PPE și Renew Europe privind mandatul de primar al lui Fritz ca pretext pentru a bloca fondurile europene pentru România. De aceea am și spus că demersul făcut de PNL și USR reprezintă trădare de țară pentru a-i salva mandatul neamțului de la Timișoara. Zis și făcut.
Comisia Europeană a cerut explicații în acest sens, iar țara noastră are timp două săptămâni pentru a răspunde. Enormitatea situației este cu atât mai mare cu cât pârâcioșii de la PNL au votat proiectul legislativ în Parlament, la ordinul lui Bolojan.
Asta apropo și de cât de consecvenți sunt tovarășii liberali. Ceea ce nu înțeleg eu este bucuria unora de prin țară la aflarea veștii că România ar putea pierde 770 de milioane de euro din cauza lui Fritz. Să le spună cineva acestor smintiți că nu își pierd doar votanții, ci întreaga țară, dacă acești bani sunt anulați.
„Ajung în situația de a sabota România”Vreau să vă spun că am vorbit cu mulți colegi europarlamentari din mai multe țări și niciunii nu își pot imagina cum ar fi să-și trădeze propria țară pentru a apăra interesele unui singur om. Când se exportă la Bruxelles scandalurile politice interne, așa cum au făcut PNL și USR, ajung în situația de a sabota România. Și asta în condițiile în care o realitate nu poate fi negată.
Patru complete de judecată au decis în unanimitate că Dominic Fritz este incompatibil, după ce a semnat un PUZ pentru un donator din campania electorală. Și da, un primar ar trebui să-și piardă mandatul pentru așa ceva.
În final, mai vreau să fac o observație: Uniunea Europeană și țările din vestul Europei, în frunte cu Germania, nu se simt grozav din punct de vedere economic. Dacă pot să facă economie ca urmare a faptului că țările din Est nu absorb banii europeni, conducătorii de la Bruxelles, Berlin, Paris, Viena sau Madrid vor fi foarte încântați când vine unul ca Siegfried Mureșan și le spune că ar fi bine să blocheze banii României”, a declarat europarlamentarul AUR/ECR.
Inspecția Judiciară a exercitat la finalul lunii iulie o acțiune disciplinară împotriva judecătoarei Marinaș Sorina-Iolanda, judecător din cadrul Curții de Apel Craiova, pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 271 lit. k) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, anunță instituția.
Presiuni și amenințări pentru concursul de promovare în funcțiiMagistrații inspecției susțin că Sorina Marinaș a exercitat „presiuni și amenințări transmise prin intermediul altor persoane și, ulterior, prin intermediul rețelelor sociale către membrii comisiei de evaluare constituite la Curtea de Apel Craiova pentru concursul de promovare efectivă în funcții de execuție a judecătorilor la tribunale în perioada decembrie 2025 – aprilie 2026″.
Impunerea unui anumit rezultat al concursuluiDemersurile ar fi fost realizate cu scopul impunerii unui anumit rezultat al concursului de promovare (în sensul ca un anumit candidat să fie admis și alți candidați anume să fie respinși) întrunește elementele abaterii disciplinare constând în imixtiunea în activitatea altor judecători, spune Inspecția.
Situația judecătoarei Marinaș se află pe rolul Consiliului Superior al Magistraturii. Informația a fost publicată inițial de Lumea Justiției.
A strâns liste după documentarul RecorderÎn decembrie 2025, judecătoarea Marinaș a postat pe Facebook o lista cu 178 de procurori și judecători care au semnat un mesaj de susținere pentru magistrați, după documentarul Recorder „Justiție capturată”.
Într-o intervenție video tot pentru Recorder, judecătoarea a avertizat public că la nivelul Inspecției Judiciare existau discuții intense pentru a-i „potoli” și a aplica „repercusiuni” împotriva magistraților care au îndrăznit să expună public problemele din sistem.
Altă cercetare a lui Marinaș după o postare controversată pe rețelele de socializareÎn octombrie 2025, aceeași judecătoare Sorina Marinaș a fost vizată de o sesizare din oficiu a Inspecției Judiciare. Acțiunea a pornit după ce judecătoarea a postat pe rețelele sociale detalii despre o condamnare de 30 de ani dată unui recidivist care încercase să își ucidă soția, afirmând public că nu are „niciun sentiment de milă” și că a scăpat societatea de o „bombă cu ceas”. Ea a catalogat atunci demersul instituției drept o încercare de intimidare.
Aproape 90% dintre răspunsurile primite în această etapă s-au opus unor noi restricții în actualul cadru de reglementare, în timp ce circa 2% au susținut explicit o abordare mai strictă.
Revizuirea Directivei privind Produsele din Tutun (Tobacco Products Directive – TPD) a presupus un proces de consultare în două etape, prin care Comisia a colectat opinii, date și argumente înaintea unei eventuale propuneri legislative.
O consultare în două etape, peste o sută de mii de contribuțiiProcesul de consultare a cetățenilor Uniunii Europene s-a desfășurat în două etape. Prima, mecanismul „Call for Evidence”, lansat înaintea oricărei propuneri legislative, a strâns 82.168 de contribuții din întreaga lume, venite din 138 de țări, cu aport din mediul academic și de cercetare din 43 de state.
A doua etapă, consultarea publică propriu-zisă (Open Public Consultation), a adunat aproape 42.000 de răspunsuri la chestionar. Cumulat, cele două procese au însumat 123.862 de contribuții.
În aceste etape, nu există încă un text legislativ. Evaluarea cadrului privind controlul tutunului a fost publicată de Comisie pe 2 aprilie 2026. Etapa actuală este dedicată colectării de opinii, date și argumente.
Propunerea legislativă este așteptată spre finalul lui 2026. Deocamdată, nu se votează modificarea regulilor europene, ci se analizează punctele de vedere transmise în cadrul consultării.
România, cel mai mare număr de contribuțiiLa „Call for Evidence”, România a trimis 9.048 de contribuții, adică 11,99% din total. Franța a transmis 8.556 de contribuții, iar Italia 7.793. În clasament urmează și alte state precum Ungaria, Spania, Grecia și Polonia.
Raportat la populație, România a înregistrat 518 contribuții la milionul de locuitori și se află în primele cinci țări la acest indicator, alături de Luxemburg, Ungaria, Croația și Grecia.
În a doua etapă, cea a consultării publice, România a transmis 1.904 răspunsuri, reprezentând 4,57% din total și ocupând locul cinci la nivel european, după Polonia, Suedia, Cehia și Spania.
Ce au spus participanțiiPotrivit datelor centralizate după încheierea „Call for Evidence”, aproape 90% dintre contribuții s-au exprimat împotriva unor măsuri suplimentare de restricționare a actualului cadru, în timp ce aproximativ 2% au susținut explicit o abordare mai strictă.
Printre temele invocate s-au aflat dreptul la opțiune al consumatorului, accesul la alternative fără fum, riscul comerțului ilicit, impactul economic, locurile de muncă și inovația.
Un punct central al discuțiilor a fost cererea pentru o abordare diferențiată pe categorii de produse cu nicotină. Participanții au argumentat că viitoarele reguli ar trebui să țină cont de profilurile de risc distincte și să fie bazate pe dovezi științifice, nu pe o logică uniformă care pune semnul egal între o țigaretă clasică și un produs fără ardere.
Critici privind transparența procesuluiConsultarea a fost însoțită și de critici privind modul în care a fost organizată și desfășurată.
Conform EUNews, Riccardo Polosa, profesor de medicină internă la Universitatea din Catania, a semnalat că îngrijorarea sa nu vizează doar conținutul viitorului cadru, ci și „calitatea și transparența procesului de consultare”.
În opinia sa, chestionarul Comisiei a fost „inutil de complex” și, pe alocuri, ar fi orientat participanții către categorii și opțiuni de politici predefinite, riscând să creeze „aparența unei consultări”.
Criticile au venit și din agricultură. UNITAB Europe, asociația europeană a crescătorilor de tutun, prin președintele Gennarino Masiello, a recunoscut că procesul este „un canal important”, dar a avertizat că formularul nu ar fi surprins toate realitățile sectorului.
La rândul său, Antonios Nestoras, de la European Policy Information Centre, a atras atenția că tratarea identică a unor produse cu profiluri de risc diferite poate avea efecte contraproductive. Printre acestea au fost menționate menținerea consumului de țigarete, alimentarea piețelor ilicite și erodarea veniturilor publice.
Ce urmeazăDupă analizarea contribuțiilor, Comisia Europeană poate formula o propunere de revizuire a legislației. Aceasta va intra ulterior în procedura legislativă europeană și va fi negociată de Parlament și Consiliu, inclusiv prin trialoguri.
Dacă va fi adoptată o nouă directivă, aceasta va trebui transpusă în legislația fiecărui stat membru, inclusiv a României.
Prin urmare, rezultatele consultării nu modifică deocamdată legislația europeană. Ele vor fi însă luate în calcul în procesul de evaluare care precede o eventuală propunere legislativă.
Un interes ridicat la nivel naționalCifrele arată un interes clar pentru acest subiect. Pe o temă cu impact direct asupra consumatorilor și a mediului economic, din România au venit mai multe contribuții decât din oricare alt stat membru, atât din partea cetățenilor, cât și a organizațiilor și specialiștilor.
Atât la nivel național, cât și european, mobilizarea arată că rezultatele unei astfel de consultări nu ar trebui tratate ca o simplă formalitate. România a înregistrat o participare record, iar în etapa următoare rămâne de văzut în ce măsură aceste opinii vor fi luate în calcul de către Comisia Europeană.
