Deputata PNL, Raluca Turcan, a lansat marți un atac la adresa liderului PSD, Sorin Grindeanu, după ce acesta i-a cerut premierului Ilie Bolojan să demisioneze din fruntea Guvernului pe motiv că ar fi pierdut majoritatea parlamentară.
Într-un mesaj publicat pe Facebook, Raluca Turcan a susținut că Sorin Grindeanu se află în aceeași situație și că, dacă aplică aceleași criterii, ar trebui să renunțe și el la funcția de președinte al Camerei Deputaților.
„Sorin Grindeanu îi cere lui Ilie Bolojan să demisioneze din fruntea guvernului pentru că a pierdut majoritatea parlamentară. Dar oare Sorin Grindeanu nu se află în exact aceeași situație?”, a transmis deputata liberală.
Ea a precizat că Sorin Grindeanu a fost ales în funcție cu sprijinul unei majorități parlamentare formate din PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților, aceeași majoritate care a susținut și Guvernul Bolojan.
„A fost ales președinte al Camerei Deputaților cu voturile PSD, PNL, USR, UDMR și ale minorităților, aceeași majoritate care a votat #GuvernulBolojan, pe care singur nu și-ar fi putut-o asigura. Dacă îi punem aceeași oglindă președintelui PSD, atunci ar fi trebuit deja să demisioneze din funcție, pentru că e clar că majoritatea care a pus guvernul și celelalte funcții din stat nu mai este de actualitate”, a scris aceasta.
Raluca Turcan a afirmat că liderul PSD ar trebui să facă primul pas dacă dorește să fie credibil atunci când vorbește despre pierderea majorității parlamentare.
„Deci, Sorin Grindeanu, ar trebui să demisioneze din funcția de președinte al Camerei Deputaților, pentru a fi credibil în orice alte solicitări în care evocă pierderea majorității în #Parlament”, a declarat deputata PNL.
Totodată, aceasta a criticat modul în care PSD gestionează actuala situație politică.
„Recomand mai multă concentrare și mai puțin teatru și declarații politice”, a transmis Raluca Turcan.
„PSD trebuie să se concentreze să construiască o majoritate stabilă, să propună un premier credibil, care în mod normal e președintele partidului, și să pună pe masă un program de guvernare care să redea oamenilor încrederea că cineva conduce responsabil această țară”, a mai spus ea.
„Riscul de retrogradare a ratingului de țară nu e o glumă, iar asta înseamnă împrumuturi mai scumpe și mai puțini bani pentru pensii, salarii și investiții. Românii nu urmăresc cine câștigă bătălia declarațiilor, ci vor să știe că cineva se gândește la facturile lor, la pensiile lor, la viitorul copiilor lor”, a transmis deputata PNL.
Conform rapoartelor, peste zece miliarde de euro de la Bruxelles, inițial destinate să abordeze consecințele pandemiei de coronavirus, ar fi fost folosite pentru a acoperi deficitele bugetare. Acest lucru a fost relatat, printre altele, de ziarul „ El Mundo ”, care citează o listă de „propuneri de modificare a bugetului” trimise de Ministerul Finanțelor Camerei Deputaților din Spania, listă pe care redacția a putut să o examineze.
Printre altele, 2,39 miliarde de euro ar fi fost transferate către fondul de pensii al funcționarilor publici și către fondul minim de pensii al sistemului de asigurări sociale la sfârșitul anului 2024 – după ce pandemia de COVID-19 se atenuase deja. Ministerul de Finanțe spaniol a confirmat această tranzacție. În anul următor, alte 8,5 miliarde de euro, destinate inițial transformării industriale a Spaniei, ar fi fost transferate către sistemul de asigurări sociale. Potrivit „El Mundo”, suma totală ar putea fi chiar mai mare, iar guvernul nu a comentat încă suma discutabilă de 3 miliarde de euro alocată pensiilor funcționarilor publici în 2025. În urma izbucnirii pandemiei de COVID-19, Uniunea Europeană a lansat Fondul european de redresare „NextGenerationEU” (NGEU) în vara anului 2020, ca răspuns al UE la criză. Obiectivele sale includeau consolidarea „rezilienței economice” și promovarea „creșterii durabile”. Din cauza răspunderii comune a statelor membre pentru obligațiunile corespunzătoare, NGEU a fost considerat controversat încă de la început. În urma relatărilor despre deturnarea fondurilor din Spania, Federația Europeană a Contribuabililor a descris situația în atenția ziarului german „ Bild ” drept un „scandal de maximă importanță”. Michael Jäger, președintele organizației, a declarat ziarului: „Solicităm clarificări, dezvăluiri complete, recuperarea fondurilor și urmărire penală”.Cazul viza compatibilitatea legislației italiene – care impune o „remunerație echitabilă” pentru utilizarea publicațiilor de presă de către platforme online, precum Meta – cu dreptul Uniunii Europene.
Decizia, pronunțată la Luxemburg marți, confirmă că statele membre ale UE pot obliga platformele online să plătească o remunerație echitabilă pentru utilizarea conținutului jurnalistic, în conformitate cu legislația europeană privind drepturile de autor.
„Curtea statuează că dreptul editorilor la o remunerație echitabilă este compatibil cu dreptul Uniunii, cu condiția ca această remunerație să constituie contraprestația economică a autorizației de a utiliza online publicațiile lor”, se arată în comunicatul CJUE.
Judecătorii europeni subliniază totodată că editorii păstrează controlul asupra utilizării conținutului lor.
„Editorii trebuie, în plus, să poată să refuze această autorizație sau să o acorde cu titlu gratuit. Pe de altă parte, nu se poate solicita nicio plată de la prestatorii care nu utilizează aceste publicații”, se mai specifică în comunicat.
„Asigurarea unei piețe a dreptului de autor performante”CJUE a mai apreciat că obligațiile impuse platformelor de a negocia și de a furniza date editorilor sunt justificate, întrucât urmăresc „asigurarea unei piețe a dreptului de autor performante și echitabile” și protejarea investițiilor editorilor de presă.
Totodată, Curtea a subliniat necesitatea unui echilibru între drepturi fundamentale.
„Aceste obligații permit instituirea unui just echilibru între libertatea de a desfășura o activitate comercială, pe de o parte, și dreptul de proprietate intelectuală, precum și dreptul la libertatea și la pluralismul mijloacelor de informare în masă, pe de altă parte”, se mai arată în decizie.
Cazul a fost deschis după ce Meta a contestat o decizie a autorității italiene AGCOM, susținând că regimul național italian de compensare încalcă legislația europeană privind piața unică digitală. Curtea a respins, însă, argumentele companiei și a confirmat principiul dreptului editorilor la remunerație echitabilă în condițiile stabilite de dreptul UE.
Hotărârea are implicații mai largi pentru conflictul tot mai intens dintre deținătorii de publicații și marile companii tehnologice, în contextul utilizării conținutului media și al datelor jurnalistice, inclusiv pentru antrenarea sistemelor de inteligență artificială.
„Într-o țară latină, tot timpul dezbaterile sunt foarte pasionale, însă nu cred că trebuie să amestecăm lucrurile. Noi, în România, avem evident o dezbatere internă pe chestiunii interne, nu cea mai fericită, dar se mai întâmplă în democrație. Pe de altă parte, nu s-a schimbat absolut nimic în orientarea strategică a României, nici în relația cu Uniunea Europeană, nici în relația cu NATO, nici în relația cu Statele Unite”, a spus președintele Dan, la conferința internațională „Black Sea and Balkans Security Forum” de la București.
Nicușor Dan a mai spus că „nu e vorba de o alegere” între Europa și SUA, cu „de a compatibiliza cât mai mult”.
„Cu cât Europa este mai puternică, cu atât NATO e mai puternic, cu cât NATO e mai puternic, cu atât Europa este mai puternică. Și, de altfel, există proiecte complementare la nivelul Uniunii Europene, la nivelul NATO. Ăsta este unul din avantajele competitive ale României, că are o politică externă extrem, extrem de predictibilă de 20, poate chiar 30 de ani. Nimic nu s-a schimbat aici”, a mai spus Nicușor Dan.
Președintele Nicușor Dan participă la conferința internațională „Black Sea and Balkans Security Forum” de la București.
Un oficial sud-coreean a propus o taxă socială pe profiturile generate de inteligența artificială, care să fie redistribuită în societate, în contextul în care cele mai mari companii din țară, Samsung Electronics și SK Hynix generează profituri record, relatează France 24.
Cele două firme sud-coreene au devenit furnizori cheie de cipuri de înaltă performanță, care alimentează infrastructura de inteligență artificială la nivel global și au înregistrat câștiguri record în primul trimestru al anului, pe fondul creșterii cererii la nivel global.
Coreea de Sud nu mai funcționează ca o economie tradițională de export și ar putea trece la o „economie de monopol tehnologic”, determinată de deficitul de cipuri și de profiturile excesive susținute, a declarat, luni, Kim Yong-beom, secretar prezidențial senior pentru politică.
Taxa socială, redistribuită comunitățiiSecretarul a propus ceea ce el a numit, provizoriu, un „dividend național”, pentru redistribuirea socială a profiturilor corporative excesive din tehnologia inteligenței artificiale.
Taxa respectivă ar putea fi folosită pentru a oferi sprijin tinerilor pentru startup-uri, programe de venit de bază pentru comunitățile rurale și de pescari, sprijin pentru artiști și pensii mai mari pentru vârstnici, potrivit oficialului. „Utilizarea unei părți din profituri, pentru a asigura stabilitatea socială pentru generația actuală și a atenua costurile de tranziție, nu este doar o redistribuire, ci și un tip de cost de întreținere a sistemului” a declarat secretarul, potrivit aceleiași surse.
Țara vrea să se alăture puterilor globale în IACoreea de Sud a anunțat că va tripla cheltuielile pentru inteligența artificială în acest an, cu scopul de a se alătura Statelor Unite și Chinei, drept una dintre primele trei puteri în domeniul inteligenței artificiale.
Remarcile lui Kim Yong-beom au venit în contextul în care sindicatul Samsung Electronics a cerut eliminarea plafoanelor pentru bonusurile de performanță și a solicitat un sistem care să aloce 15% din profitul operațional bonusurilor.
De asemenea, inclusiv Partidului Democrat, aflat la guvernare, redistribuirea câștigurilor din încasările companiilor. Parlamentarul Moon Geum-ju a declarat, luna trecută, că profitul companiilor a fost construit, parțial, pe „sacrificiul și răbdarea fermierilor și pescarilor” și a susținut că o parte din profituri ar trebui returnată comunităților rurale. mai arată sursa.
