Președintele României, Nicușor Dan, a fost întrebat de jurnaliști vineri, la finalul reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, de ce l-a ales pe Adrian Veștea pentru funcția de premier.
El a explicat că desemnarea lui Veștea pentru această funcție s-a bazat pe experiența acestuia în administrarea bugetelor, gestionarea fondurilor europene și capacitatea de a evita conflictele politice.
„Domnul Veștea, așa cum am spus în momentul în care l-am desemnat, are foarte multe calități care îl recomandă. Este cineva care a lucrat cu bugete, este cineva care a lucrat cu fonduri europene, este cineva care a avut abilitatea de a naviga în mediul politic fără a crea crize”, a spus Nicușor Dan.
Șeful statului a subliniat faptul că performanța electorală este principalul criteriu de evaluare a unui om politic.
„Pentru un politician, singura notă, singura evaluare este evaluarea pe care ți-o dau oamenii. Domnul Veștea, în nenumărate rânduri de alegere, a câștigat detașat, ceea ce înseamnă că este serios și că oamenii apreciază ce a făcut”, a spus Nicușor Dan.
Desemnarea lui Veștea, făcută ținând cont de două criteriiÎntrebat de ce nu s-a consultat cu PNL în privința desemnării lui Veștea pentru funcția de premier, Nicușor Dan a venit cu explicații.
„Atributul meu constituțional este să nominalizez. Între momentul în care eu nominalizez și momentul în care Guvernul trece sau nu trece, în opinia mea, orice declarație cu privire la acest proces poate să fie considerată o intervenție neconstituțională în proces. De asta sunt rezervat în a da explicații detaliate. Ce vreau eu să vă spun este că în alegerea pe care am făcut-o am luat în considerare cele două criterii: păstrarea direcției pro-occidentale (…) și stabilitatea financiară”, a conchis șeful statului.
Pe 14 iunie, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea (PNL) pentru funcția de premier. El a afirmat că, de această dată „este clar că o soluție politică este cea care este potrivită”.
În replică, președintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat duminică faptul că desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru de către președintele Nicușor Dan a fost făcută fără consultarea conducerii partidului și a calificat decizia drept „un act ostil”.
Președintele Nicușor Dan a declarat, la Bruxelles, că România susține un buget european mai consistent pentru perioada 2028-2034.
Șeful statului a precizat că negocierile privind viitorul cadru financiar multianual sunt într-o etapă incipientă și complexă. Potrivit acestuia, statele membre încep să își construiască alianțe pentru promovarea intereselor comune.
„Întotdeauna a fost greu să armonizezi pozițiile a 27 de state. Suntem acum în procesul în care statele încep să se alieze pentru obiective comune”, a declarat președintele.
România coordonează un grup de 16 stateNicușor Dan a afirmat că România joacă un rol important în negocierile privind viitorul buget european. Potrivit acestuia, Bucureștiul coordonează grupul celor 16 state cunoscute drept „Prietenii Coeziunii”.
Acesta a amintit că, înaintea reuniunii Consiliului European, a participat la o întâlnire a liderilor grupului.
„Prin munca deosebită a colegilor noștri de aici, România a coordonat grupul celor 16 state, așa-numiții Prieteni ai Coeziunii, pentru a ajunge la o poziție comună de negociere pe elemente extrem de importante. Împreună cu doamna Meloni am coordonat reuniunea liderilor acestui grup și vom continua înaintea fiecărui Consiliu European.”, a afirmat Nicușor Dan.
Miza principală: mai mulți bani pentru agricultură și coeziunePreședintele a explicat că interesul României este ca bugetul european să rămână consistent, în special pentru politica agricolă comună și fondurile de coeziune.
„Obiectivul nostru este ca bugetul Uniunii Europene să fie cât mai mare. Interesul nostru este ca fondurile pentru agricultură și coeziune să rămână consistente, pentru că astfel putem reduce decalajele de dezvoltare față de statele mai avansate ale Uniunii”, a declarat șeful statului.
Potrivit acestuia, cele mai importante negocieri se poartă în jurul capitolelor dedicate agriculturii, coeziunii și competitivității economice.
Bucureștiul cere mai multă flexibilitateNicușor Dan a susținut că viitorul buget european trebuie să ofere statelor membre o libertate mai mare în stabilirea priorităților naționale.
„Noi vrem ca fiecare țară, cunoscându-și mai bine nevoile, să își definească cât mai liber programul național. Susținem o flexibilitate mai mare în raport cu recomandările Comisiei Europene și o libertate sporită în stabilirea investițiilor prioritare”, a afirmat președintele.
El a precizat că România susține și prelungirea perioadelor în care fondurile europene pot fi utilizate după încheierea exercițiului bugetar.
„După chestiunea volumului, interesul nostru este ca modul de utilizare a fondurilor să fie cât mai flexibil. Există inclusiv o dezbatere privind prelungirea perioadelor de accesare, așa cum s-a întâmplat pentru exercițiul financiar 2014-2020, când fondurile au putut fi utilizate până la finalul anului 2023,” a explicat Nicușor Dan.
Cereri privind finanțarea proiectelor europenePreședintele a mai declarat că România dorește majorarea avansurilor și a contribuției europene pentru proiectele finanțate din fonduri comunitare.
Totodată, Bucureștiul susține reducerea condiționalităților legate de anumite obiective de mediu.
„Un alt interes al nostru este ca avansurile pentru proiecte și procentele de finanțare europeană să fie cât mai mari. Cu cât contribuția europeană este mai ridicată, cu atât presiunea asupra bugetului național este mai redusă”, a spus șeful statului.
Potrivit lui Nicușor Dan, acestea sunt principalele obiective urmărite de România în negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034.
Întrebat de ce l-a ales pe Adrian Veștea, președintele a răspuns că nu face jocuri de partid. El a precizat că mandatul său are mai multe componente.
Potrivit lui Nicușor Dan, două dintre acestea sunt esențiale în contextul actual. Este vorba despre menținerea direcției pro-occidentale și evitarea unei căderi economice bruște.
De ce a încercat mai întâi varianta TomacPreședintele a explicat că a avut inițial o încercare cu Tomac. El a precizat că s-a bazat pe informații repetate, obținute din dialogul cu partidele.
Nicușor Dan a spus că a fost convins, pe baza acestor discuții, că varianta Tomac va trece în Parlament. Președintele a adăugat că a avut totuși parte de surprize.
Cum a ales varianta VeșteaPreședintele a precizat că a ales, fără să intre într-un joc de partid, varianta pe care a considerat-o cu cele mai mari șanse de a trece în Parlament. El a explicat că niciunul dintre partidele din România nu a venit cu o variantă de majoritate.
Nicușor Dan a subliniat că au trecut șase săptămâni de la căderea guvernului.
Ce a spus despre criza politică actualăÎntrebat despre vinovăția pentru căderea guvernului, președintele a evitat să dea un răspuns direct. El a spus că fiecare are propria opinie despre acest subiect în spațiul public.
Nicușor Dan a precizat că, timp de șase săptămâni, niciun partid nu a venit la președinție cu o majoritate conturată. El a adăugat că varianta Veștea este cea pe care a considerat-o potrivită pentru a strânge o majoritate.
Ce obiective urmează după formarea guvernuluiPreședintele a explicat că obiectivul imediat este ieșirea din criza politică actuală. El a precizat că guvernul trebuie să aibă puteri depline pentru a putea funcționa.
Nicușor Dan a menționat și necesitatea închiderii procesului legat de PNRR, alături de alte priorități curente.
Având în vedere că Partidul Național Liberal pare „rupt în două bucățele”, Dan a fost întrebat dacă e de păerere că a făcut o mișcare bună.
„Ați pus o întrebare care ține de analiză și asta este lungă. Adică, dacă vreți, putem să facem o analiză a ce s-a întâmplat în acest an. Rezultatele sunt corecte, România s-a stabilizat, dar dacă ne uităm în detaliu la dinamica internă, poziționarea partidelor unele față de altele, aici analiza este foarte complicată și fiecare dintre noi are o opinie diferită”.
„Este o alegere pe care mi-o asum. O alegere pe care, în baza informațiilor pe care le-am avut, avea cele mai mari șanse să treacă în parlament. Și cu cele două condiții. Să păstreze direcția pro-occidentală și să prevină o cădere economică”.
Cancelarul german Friedrich Merz a criticat propunerea Comisiei Europene privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene și a cerut prezentarea unei noi variante, relatează Deutsche Welle.
Declarațiile au fost făcute vineri, la Bruxelles, înaintea discuțiilor dintre liderii statelor membre.
„Propunerea aflată pe masă este mult prea mare. Cifrele trebuie reduse”, a declarat Merz.
Germania cere reducerea cheltuielilor europeneComisia Europeană a propus un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034.
Potrivit cancelarului german, nivelul actual al cheltuielilor nu este acceptabil. „Trebuie prezentată o nouă propunere”, a insistat acesta.
Poziția Berlinului deschide negocieri dificile între statele membre, care au interese diferite privind viitoarele alocări financiare.
Bugetul vizează perioada 2028-2034Proiectul discutat stabilește limitele cheltuielilor europene pentru următorii șapte ani. Documentul este cunoscut și sub denumirea de Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene.
Bugetul stabilește sumele care pot fi investite în principalele politici și programe comunitare. Propunerea actuală reprezintă o creștere față de exercițiul financiar precedent.
Cu toate acestea, valoarea totală ar reprezenta aproximativ 1,26% din venitul național brut cumulat al Uniunii Europene.
Negocieri dificile între statele membreDiscuțiile privind bugetul european sunt considerate printre cele mai complexe negocieri la nivelul Uniunii. Fiecare stat încearcă să își protejeze propriile interese economice și strategice.
În prezent, la nivelul instituțiilor europene este analizată inclusiv posibilitatea unei reduceri de aproximativ 2% a propunerii inițiale.
Liderii europeni reuniți la Bruxelles discută în aceste zile viitorul buget al Uniunii, sprijinul pentru Ucraina și provocările economice globale.
Summitul are loc după ce statele membre au convenit prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei pentru încă 12 luni.
Poziția exprimată de Germania ar putea influența semnificativ negocierile privind forma finală a bugetului european pentru perioada 2028-2034.
O vilă romană decorată cu mozaicuri elaborate a fost descoperită în apropierea Romei, după ce autoritățile italiene au intervenit pentru oprirea unor săpături ilegale desfășurate pe un teren aflat în proprietatea statului.
Descoperirea a fost făcută în localitatea Castel di Guido, situată la aproximativ 20 de kilometri de capitala Italiei, transmite CNN.
În perioada Imperiului Roman, zona făcea parte din așezarea Lorium, cunoscută pentru reședințele frecventate de membri ai elitei și de împărați romani.
Descoperirea a pornit de la o sesizare a localnicilorPotrivit autorităților italiene, vecinii au alertat poliția în luna februarie după ce au observat activități suspecte desfășurate pe timpul nopții.
La fața locului au intervenit carabinierii, care au identificat indicii specifice săpăturilor clandestine realizate de căutători de comori.
Printre semnele observate s-au numărat grămezi de pământ, lucrări efectuate după lăsarea întunericului și lipsa autorizațiilor necesare pentru excavări.
Anchetatorii au stabilit că un grup de persoane folosise un excavator pentru a pătrunde într-o cavitate subterană de mari dimensiuni.
Pentru a ajunge la sit, aceștia ar fi tăiat gardurile care protejau proprietatea.
Mozaicuri, marmură și vestigii excepționaleLa scurt timp după oprirea lucrărilor ilegale, specialiștii au început cercetările arheologice.
Primele săpături au scos la iveală o vilă necunoscută până acum autorităților.
Arheologii au identificat un hol monumental de acces, prevăzut cu atrium și impluvium, un bazin utilizat pentru colectarea apei de ploaie.
Întreaga zonă este înconjurată de mozaicuri cu motive botanice și geometrice realizate în alb și negru.
Au fost descoperite și elemente decorative din marmură, precum și fragmente ale unei statui despre care specialiștii cred că îl reprezintă pe Silvanus, zeul roman al pădurilor și al naturii.
Vila ar fi aparținut aristocrației romanePotrivit arheologilor, nivelul ridicat al decorațiunilor indică faptul că proprietatea a aparținut unor membri importanți ai aristocrației romane.
Aceștia ar fi avut legături directe cu cercurile imperiale ale vremii.
Ministerul italian al Culturii a precizat că zona Lorium era frecventată de împărați precum Hadrian, Antoninus Pius și Marcus Aurelius.
Unele vestigii au fost afectate de săpăturile ilegaleAutoritățile au anunțat că o parte a structurii a suferit deteriorări minore din cauza folosirii utilajelor și a uneltelor de excavare.
Deocamdată, nu este clar dacă au fost sustrase obiecte arheologice din sit.
Italia se confruntă de zeci de ani cu activitatea căutătorilor ilegali de comori, care valorifică pe piața neagră artefacte istorice descoperite în diferite regiuni ale țării.
Situl va putea fi vizitat de publicCercetările arheologice continuă, însă autoritățile au decis să permită accesul publicului pentru prima dată.
Primele vizite vor avea loc sâmbătă, pe bază de programare.
Ministerul Culturii de la Roma a anunțat că, în următoarele luni, vor fi organizate și alte sesiuni de vizitare pentru cei interesați să vadă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice recente din Italia.
Potrivit portalului instanțelor de judecată, termenul dat de Tribunalul Ilfov pentru una dintre acțiuni, respectiv cererea de suspendare a Congresului, este 3 iulie, deci după ce va avea loc congresul PNL programat duminică 21 iunie.
Știrea inițială:16 parlamentari liberali au atacat vineri, tot la Tribunalul Ilfov, două decizii ale Biroului Politic Național din 17 iunie privind convocarea Consiliului Național Extraordinar și Congresul Extraordinar în 19, respectiv 21 iunie, potrivit unor surse politice.
În paralel, aceștia au deschis o acțiune în răspundere civilă delictuală împotriva Partidului Național Liberal și a președintelui formațiunii, Ilie Bolojan, solicitând despăgubiri totale de 4 milioane de lei pentru prejudicii morale.
Reclamanții susțin că respectivele hotărâri au fost adoptate „cu nesocotirea oricăror termene statutare”, iar scopul acestora ar fi „modificarea Statutului partidului și eliminarea membrilor și aleșilor cu opinie divergentă”, potrivit surselor MEDIAFAX din tabăra contestatarilor lui Ilie Bolojan.
Ce prevede acțiunea în instanțăAceste acțiuni în instanță invocă mai multe motive de nelegalitate. Printre acestea se numără faptul că Biroul Politic Național ar fi convocat Congresul Extraordinar, deși, potrivit Statutului partidului, această competență aparține exclusiv Consiliului Național.
De asemenea, pe ordinea de zi a Consiliului Național a fost înscrisă modificarea Statutului, deși Statutul poate fi modificat exclusiv de Congres (art. 58 alin. 2), iar Consiliul Național are interdicție expresă de a adopta un nou Statut (art. 67 alin. 1).
Autorii demersului mai menționează că nu au fost respectate termenele statutare privind organizarea Congresului, arătând că procedura, care ar trebui să se desfășoare pe parcursul a cel puțin 45-60 de zile, a fost comprimată în numai patru zile. În plus, conducerea ar fi impus votul deschis prin ridicarea mâinii, deși Statutul prevede vot secret pentru deciziile privind persoanele, mai spun sursele MEDIAFAX.
Noul demers în instanță vine la o zi după ce tot ei au atacat joi, la Tribunalul Ilfov, două decizii adoptate de Biroul Politic Național al partidului din data de 15 iunie, prin care grupurile parlamentare liberale sunt mandatate să nu voteze Guvernul Veștea, iar parlamentarii sunt amenințați cu sancțiuni dacă nu respectă această linie. Instanța a admis cererea acestora în aceeași zi.
