„Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, conduce delegația României în cadrul unei noi vizite de lucru în Washington DC – Statele Unite ale Americii, în perioada 14-20 aprilie 2026. Obiectivul central al vizitei este consolidarea parteneriatului cu SUA, a poziției macroeconomice a României pe piețele internaționale și participarea la Reuniunea de primăvară a Grupului Băncii Mondiale și a Fondului Monetar Internațional (FMI)”, se arată în comunicatul de presă emis de Ministerul Finanțelor.
În cadrul reuniunii, ministrul Nazare urmează să se întâlnească cu înalți oficiali ai administrației americane precum reprezentanți ai Casei Albe, Departamentului de Comerț și ai Trezoreriei.
De asemenea, sunt programate discuții cu instituții financiare precum Development Finance Corporation și US Exim Bank.
Alexandru Nazare se va întâlni și cu reprezentanți ai unor instituții financiare internaționale, printre care International Finance Corporation, Agenția Multilaterală de Garantare a Investițiilor și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
„Acestea vizează stadiul portofoliului de proiecte derulate în România, oportunități de finanțare și asistență tehnică, precum și consolidarea parteneriatelor”, se mai arată în comunicat.
În plus, cu ocazia deplasării, ministrul Nazare va face și un turneu de promovare la Washington D.C. și New York, unde ministrul va avea întâlniri cu investitori internaționali și agenții de rating.
„Aceste discuții sunt dedicate prezentării situației macroeconomice a României, a măsurilor de consolidare fiscală, precum și a strategiei de administrare a datoriei publice”, notează comunicatul.
„Vizita reflectă angajamentul Ministerului Finanțelor de a consolida cooperarea cu instituțiile financiare internaționale și de a susține poziționarea României pe piețele globale, în sprijinul stabilității macroeconomice și al finanțării sustenabile a economiei”, se arată în încheierea comunicatului de presă.
Răspunzând la întrebările legate de ce s-ar întâmpla dacă nu s-ar ajunge la un acord până la sfârșitul armistițiului, Trump a declarat:
„Nu vreau să comentez acest lucru, dar nu va fi plăcut pentru ei. În acest moment, nu au loc lupte. În acest moment, avem o blocadă. Ei nu desfășoară nicio activitate comercială… Așadar, în prezent, Iranul nu desfășoară absolut nicio activitate comercială. Și vom menține această situație foarte ușor. Marina lor a dispărut, forțele aeriene au dispărut, radarul lor a dispărut, iar liderii lor au dispărut. Este foarte mult”, a declarat Trump, citat de Gulf News.
Blocadă SUA în Strâmtoarea OrmuzBlocada militară impusă de SUA asupra tuturor porturilor și zonelor de coastă ale Iranului a intrat în vigoare, luni, la ora 10:00 (ora de pe Coasta de Est) (n.r ora României 17:00). Potrivit armatei americane, navele vor avea permisiunea să tranziteze Strâmtoarea Ormuz dacă se deplasează între porturi care nu aparțin Iranului.
Iranul a condamnat blocada impusă de SUA în jurul porturilor sale, calificând-o drept o „încălcare gravă” a suveranității sale, în contextul în care retorica beligerantă a Washingtonului și Teheranului a zguduit o armistițiu fragil.
Aliații NATO, printre care Marea Britanie și Franța, au declarat că nu se vor lăsa antrenați în conflict prin participarea la blocadă, subliniind în schimb necesitatea redeschiderii căii navigabile, potrivit Reuters.
Trump a reiterat poziția Washingtonului legată de amenințările nucleareEl a subliniat în continuare poziția Washingtonului cu privire la ambițiile nucleare ale Iranului, afirmând:
„Iranul nu va avea o armă nucleară… Dacă nu sunt de acord, nu există niciun acord… Nu va exista niciodată un acord. Iranul nu va avea o armă nucleară, iar noi vom recupera totul; fie îl vom recupera de la ei, fie îl vom lua”, a declarat Trump.
O investigație BBC sub acoperire scoate la iveală nereguli grave într-un spital guvernamental din Pakistan, aflat în centrul unui focar de HIV care a afectat sute de copii.
Dovezile indică reutilizarea seringilor și încălcări repetate ale normelor de siguranță (imaginile filmate sub acoperire arată cum pacienții erau injectați prin haine), în ciuda intervențiilor oficiale și a promisiunilor de reformă.
Sute de copii infectațiCel puțin 331 de copii au fost testați pozitiv pentru HIV în orașul Taunsa, provincia Punjab, între noiembrie 2024 și octombrie 2025.
Mulți dintre ei ar fi contractat virusul în urma unor proceduri medicale de rutină efectuate la spitalul public THQ Taunsa.
Cazul lui Mohammed Amin, un băiat de opt ani care a murit la scurt timp după diagnosticare, ilustrează drama familiilor afectate.
Sora lui, Asma, în vârstă de 10 ani, a fost și ea infectată, iar familia suspectează utilizarea unor ace contaminate în timpul tratamentului.
Datele oficiale arată că, în peste jumătate dintre cazuri, modul de transmitere indicat este utilizarea acelor contaminate, în timp ce transmiterea de la mamă la copil a fost confirmată doar în foarte puține situații.
Filmări sub acoperire: practici periculoase continuăDeși autoritățile au anunțat măsuri încă din 2025, o investigație realizată pe parcursul a 32 de ore de filmare sub acoperire a surprins personalul medical reutilizând seringi și manipulând necorespunzător echipamentele.
În cel puțin 10 cazuri, seringile au fost refolosite pentru flacoane multidoză, iar în patru situații medicamentele din același recipient au fost administrate mai multor copii, crescând riscul de infectare.
De asemenea, personalul a fost filmat administrând injecții fără mănuși sterile în zeci de cazuri și manipulând deșeuri medicale fără protecție, încălcând toate regulile de control al infecțiilor.
Specialiștii avertizează că riscul de transmitere rămâne chiar și atunci când acul este schimbat, dacă corpul seringii este contaminat.
Autoritățile neagă responsabilitateaConducerea actuală a spitalului respinge autenticitatea imaginilor sau susține că acestea ar fi fost realizate înainte de schimbarea managementului.
În același timp, autoritățile locale afirmă că nu există dovezi epidemiologice clare care să indice spitalul drept sursa focarului.
Totuși, un raport de inspecție realizat în aprilie 2025 de o misiune comună internațională a identificat aceleași probleme: practici de injectare nesigure, lipsa igienei mâinilor, reutilizarea echipamentelor și condiții precare în secțiile pediatrice.
Cauze sistemice: presiune, lipsuri și practici culturaleExperții susțin că problema depășește un singur spital.
Pakistanul are una dintre cele mai ridicate rate de utilizare a injecțiilor din lume, multe dintre ele – inutile medical.
Presiunea pacienților și lipsa resurselor contribuie la practici riscante.
În spitalele publice, personalul trebuie să gestioneze resurse limitate, ceea ce poate duce la reutilizarea echipamentelor.
Lipsa medicamentelor și a materialelor sanitare este frecventă, iar pacienții sunt uneori nevoiți să-și aducă propriile tratamente.
Reutilizarea seringilor a devenit o normăSituația din Taunsa nu este singulară.
În 2019, un focar similar în orașul Ratodero a dus la infectarea a sute de copii, iar până în 2021 numărul acestora a ajuns la 1.500.
Alte cazuri recente au fost raportate și în Karachi, unde reutilizarea seringilor a fost confirmată oficial drept cauză a infectărilor.
„Ce este în neregulă cu mine?”Pentru copiii infectați, consecințele sunt dramatice.
Asma, una dintre victime, urmează un tratament pe viață și se confruntă cu stigmatizare socială. Alți copii evită să se joace cu ea, iar izolarea devine parte din viața de zi cu zi.
„Ce este în neregulă cu mine?”, își întreabă ea mama.
În ciuda suferinței, fetița spune că își dorește să devină medic, poate pentru a preveni tragedii similare.
Întrebări fără răspunsDeși autoritățile susțin că au intervenit și au emis directive pentru prevenirea infecțiilor, dovezile arată că practicile periculoase persistă.
Cazul ridică semne de întrebare serioase despre siguranța sistemului medical și responsabilitatea instituțiilor, într-un context în care cele mai vulnerabile victime sunt copiii.
„România a obținut un rezultat favorabil important într-un arbitraj internațional desfășurat la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiții – International Centre for Settlement of Investment Disputes de la Washington, în cazul proiectului Casa Radio din Bucureşti”, se arată în mesajul publicat marți de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
„România a câștigat un arbitraj internațional cu o miză de peste 300 de milioane de euro. O corecție importantă a unor erori din trecut, care pune interesele statului şi ale cetățenilor pe primul loc”, mai spune Nazare.
Acesta a precizat că suma aflată la mijloc depășea 300 de milioane de euro, existând și varianta unor despăgubiri de peste 200 de milioane de euro, la care s-ar fi adăugat dobânzi și costuri de arbitraj.
Nazare a subliniat și rolul Ministerului Finanțelor în acest proces, instituția coordonând componenta financiară și susținând argumentele privind impactul asupra bugetului de stat.
De asemenea, ministrul a punctat că același investitor este implicat într-un alt litigiu internațional, în care statul român urmărește recuperarea unor prejudicii de ordinul sutelor de milioane de euro.
„În vremuri în care fiecare leu contează, astfel de rezultate înseamnă resurse critice pentru România. Atunci când ne susținem corect poziția, putem proteja eficient interesele financiare ale statului”, mai notează Nazare.
Tribunalul de arbitraj de la Washington a decis luni să respingă pretențiile formulate de dezvoltatorul israelian Plaza Centers N.V. împotriva României, în litigiul legat de proiectul imobiliar „Casa Radio” din București.
Potrivit documentelor ICSID consultate de Mediafax, hotărârea a fost pronunțată la trei zile după ce procedura de arbitraj a fost declarată închisă. În aprilie 2024, compania israeliană a actualizat valoarea despăgubirilor solicitate până la 425,5 milioane de euro.
Hezbollah anunță că nu va respecta eventualele acorduri rezultate din discuțiile dintre Liban și Israel, în timp ce tensiunile din regiune continuă să escaladeze, transmite Euronews.
Declarațiile vin în contextul unei posibile întâlniri diplomatice la Washington, pe care liderii grupării o contestă ferm. Liderul Hezbollah, Naim Qassem, a transmis că organizația respinge orice formă de dialog direct cu Israelul. Acesta a cerut autorităților libaneze să anuleze întâlnirea programată în Statele Unite, unde diplomați din cele două țări ar urma să discute reluarea negocierilor. „Negocierile sunt inutile”, a spus Qassem, subliniind că o astfel de inițiativă nu are sprijinul unanim al Libanului.
„Încălcare gravă”: Iranul condamnă blocada impusă de SUA în jurul porturilor saleIranul a condamnat blocada impusă de SUA în jurul porturilor sale, calificând-o drept o „încălcare gravă” a suveranității sale, în contextul în care retorica beligerantă a Washingtonului și Teheranului a zguduit o armistițiu fragil. Blocada a intrat în vigoare încă de luni.
Armata americană a început blocarea porturilor iraniene, stârnind furia Teheranului și sporind incertitudinea în jurul acestei căi navigabile cruciale, potrivit Reuters.
Blocada impusă de SUA a întunecat și mai mult perspectivele privind securitatea energetică globală și aprovizionarea cu o gamă largă de produse care depind de petrol, beneficiind de foarte puțin sprijin internațional, dacă nu chiar deloc.
Aliații NATO, printre care Marea Britanie și Franța, au declarat că nu se vor lăsa antrenați în conflict prin participarea la blocadă, subliniind în schimb necesitatea redeschiderii căii navigabile.
Reuters: SUA și Iranul lasă deschisă ușa dialogului după negocierile tensionate de la IslamabadDupă o noapte lungă și tensionată la Islamabad, oficialii iranieni și americani au încheiat cele mai importante discuții directe din ultimele decenii fără un acord, însă dialogul rămâne deschis, scrie Reuters, care citează 11 surse familiarizate cu negocierile.
Întâlnirea din weekend, organizată la patru zile după anunțarea armistițiului, a fost primul contact direct la acest nivel între SUA și Iran după mai bine de zece ani și cel mai important de la Revoluția Islamică din 1979.
În hotelul de lux Serena din Islamabad, discuțiile s-au desfășurat în două aripi separate și o zonă comună, una pentru delegația SUA, una pentru iranieni și una pentru reuniunile trilaterale cu mediatorii pakistanezi.
Prețul petrolului intră în scădere, pe fondul speranțelor de dialog SUA-IranCotațiile petrolului au intrat în scădere în contextul perspectivelor de reluare a dialogului dintre Statele Unite și Iran au redus temerile legate de întreruperile de aprovizionare generate de blocada asupra Strâmtorii Ormuz.
Petrolul Brent a scăzut la 97.50 dolari pe baril, marcând o contracție de 1.86 dolari sau 1,87%. Prețul petrolului american West Texas Intermediate (WTI) s-a diminuat cu 2.25 dolari sau 2,27%, până la 96.83 dolari.
Scăderea de marți vine după o sesiune de creștere cauzată de decizia forțelor armate americane de a institui o blocadă asupra porturilor iraniene și de a extinde controlul în Strâmtoarea Ormuz, până în Golful Oman și Marea Arabiei.
Iranul a reacționat amenințând că va viza porturi din statele riverane Golfului, după eșecul negocierilor desfășurate în weekend la Islamabad.
Trump refuză să-i ceară scuze Papei LeonPreședintele Donald Trump a refuzat, luni, să-i ceară scuze Papei Leon al XIV-lea, după ce l-a criticat pe pontif pentru opoziția sa față de războiul din Iran.
„A fost foarte împotriva a ceea ce fac în legătură cu Iranul și nu poți avea un Iran nuclear. Papa Leon nu ar fi mulțumit de rezultatul final”, a spus Trump, adăugând: „Cred că este foarte slab în ceea ce privește criminalitatea și alte lucruri, așa că nu” îmi voi cere scuze.
Acest răspuns a venit după ce Papa Leon a respins atacurile lui Trump împotriva sa din seara precedentă, spunând reporterilor că apelurile Vaticanului la pace și reconciliere sunt înrădăcinate în Evanghelie și că nu se teme de administrația Trump.
Democratul Eric Swalwell, reprezentant al statului California, spune că va renunța la funcție în contextul presiunii politice și al unei anchete oficiale, scrie CNN. Swalwell a transmis că nu dorește ca situația personală să îi afecteze activitatea în Congres. El a subliniat că se opune unei eventuale excluderi rapide fără o procedură corectă, dar a admis că nu își mai poate exercita mandatul în mod eficient. „Este greșit ca alegătorii mei să fie afectați de această situație”, a declarat acesta.
Acuzații grave din partea unei foste angajateScandalul a izbucnit după ce o fostă colaboratoare l-a acuzat de agresiune sexuală. Potrivit relatărilor din presă, incidentul ar fi avut loc după o seară în care cei doi au consumat alcool, iar femeia susține că nu își putea da consimțământul. Alte trei femei au făcut acuzații separate, inclusiv privind mesaje explicite și fotografii indecente trimise fără acord. Swalwell a negat în mod repetat acuzațiile de agresiune sexuală. Camera Reprezentanților a deschis o anchetă etică în acest caz. În paralel, procurori din New York și California analizează dacă există elemente pentru deschiderea unor anchete penale. Tot mai mulți colegi, inclusiv din propriul partid, i-au cerut demisia. Peste 50 de foști angajați ai congresmanului au semnat o scrisoare publică în care solicită retragerea acestuia din funcție.
O cădere politică rapidăSwalwell era considerat una dintre figurile importante ale Partidului Democrat. A fost ales în Congres în 2012 și a avut un rol vizibil în marile confruntări politice din ultimii ani, inclusiv în procedurile de suspendare ale președintelui Donald Trump. Recent, el își lansase și candidatura pentru funcția de guvernator al Californiei, dar a suspendat campania după apariția acuzațiilor. Nu este clar când va deveni efectivă demisia. Locul său în Congres ar urma să fie ocupat prin alegeri parțiale, posibil în această vară. Chiar și după plecarea din funcție, investigațiile privind acuzațiile ar putea continua.
Anunțul a fost făcut de vicepremierul Ucrainei, Oleksiy Kuleba, printr-un mesaj publicat pe Telegram, citat de agenția de presă Reuters.
Kuleba a spus că atacurile rusești au vizat teritoriul portului, țintind elemente critice de infrastructură și echipamente logistice. În plus, oficialul de la Kiev a precizat că, în ciuda atacului, nu au fost înregistrate victime, iar funcționarea infrastructurii critice din port rămâne stabilă.
„În această noapte, Rusia a atacat instalațiile de infrastructură maritimă din Ismail cu drone. Au fost înregistrate mai multe lovituri pe teritoriul portului. Cel mai important, nu au existat victime. Unele elemente de infrastructură și echipamente au fost avariate, precum și o navă sub pavilion panamez. În urma uneia dintre lovituri, a izbucnit un incendiu, care a fost stins prompt. În ciuda celui mai recent atac, funcționarea instalației de infrastructură critică rămâne stabilă”, se arată în mesajul oficialului.
Atacul asupra portului ucrainean a generat o reacție și din partea statului român. Ministerul Apărării a ridicat de la sol două avioane F-16 și a mobilizat apărare antiaeriană, iar ISU a emis un mesaj RO-Alert pentru județul Tulcea.
Vicepreședintele SUA, JD Vance, a declarat luni că o eventuală înfrângere electorală a prim-ministrului ungar Viktor Orbán ar fi „foarte gravă” pentru Statele Unite, dar că Washingtonul va colabora cu viitorul guvern al țării, potrivit Anadolu Ajansi.
„Știam cu siguranță că există o șansă foarte mare ca Victor să piardă alegerile. Am făcut-o pentru că este unul dintre puținii lideri europeni pe care i-am văzut dispuși să se opună birocrației de la Bruxelles”, a spus el, referindu-se la sprijinul acordat de SUA lui Orbán.
„Acest lucru a fost foarte, foarte rău pentru Statele Unite”, a declarat Vance într-un interviu acordat Fox News.
El l-a descris pe Orban drept „un om deosebit care a făcut o treabă foarte bună”, adăugând că mandatul său a reprezentat o „transformare” pentru Ungaria în ultimii 16 ani.
Vance a spus că SUA vor colabora cu viitorul prim-ministru al Ungariei.
„Îmi pare rău că a pierdut. Sunt sigur că vom colabora foarte bine cu viitorul prim-ministru al Ungariei. Dar nu a fost deloc o călătorie eșuată, pentru că merită să fii alături de oameni, chiar dacă nu câștigi fiecare cursă”, a declarat Vance.
Vance a vizitat Budapesta cu cinci zile înainte de vot și i-a îndemnat pe maghiari să-l susțină pe Orban, spunând că acesta le reprezintă interesele.
Cu toate acestea, Orbán a fost înfrânt, după 16 ani de guvernare, de liderul partidului de opoziție,Tisza, Péter Magyar, cu direcții pro-europene și democratice. Victoria sa a fost un motiv se sărbătoare, duminică, pentru toți maghiarii ieșiți pe străzile Budapestei.
Declarațiile vin în contextul unei posibile întâlniri diplomatice la Washington, pe care liderii grupării o contestă ferm, scrie Euronews. Liderul Hezbollah, Naim Qassem, a transmis că organizația respinge orice formă de dialog direct cu Israelul. Acesta a cerut autorităților libaneze să anuleze întâlnirea programată în Statele Unite, unde diplomați din cele două țări ar urma să discute reluarea negocierilor. „Negocierile sunt inutile”, a spus Qassem, subliniind că o astfel de inițiativă nu are sprijinul unanim al Libanului.
Israelul vrea dezarmarea HezbollahÎn paralel, premierul israelian Benjamin Netanyahu a reiterat obiectivele Israelului în conflict. Acesta a declarat că își dorește dezarmarea Hezbollah și un acord de pace durabil cu Libanul. Israelul a respins ideea unui armistițiu înaintea negocierilor, preferând discuții directe pentru o soluție pe termen lung. Situația din regiune rămâne tensionată. La scurt timp după anunțul unui armistițiu între SUA și Iran, Israelul a lansat peste 100 de atacuri aeriene în Liban, inclusiv în Beirut. Hezbollah a răspuns, iar luptele continuă în sudul țării.
Un război cu impact major asupra civililorConflictul a dus la strămutarea a peste un milion de persoane în Liban. Peste 2.000 de oameni au murit, printre care sute de civili, inclusiv femei și copii. În interiorul Libanului, tot mai multe voci acuză Hezbollah că a atras țara într-un conflict amplu, influențat de relația sa cu Iranul. Reprezentanții grupării susțin că implicarea în conflict a fost o decizie preventivă. Potrivit acestora, Israelul pregătea o ofensivă majoră împotriva Libanului. Hezbollah afirmă că va continua lupta și nu va accepta compromisuri în actualele condiții.
„În dimineața zilei de marți, 14 aprilie, forțele ruse au reluat atacurile cu drone asupra obiectivelor civile și de infrastructură din Ucraina, în proximitatea frontierei fluviale cu România, în județul Tulcea. Ca urmare a detectării unei grupări de drone care evolua în apropierea spațiului aerian al României (nord de Vâlcove), Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea, fiind transmis, la ora 03.48, un mesaj RO-Alert”, se arată în informarea emisă de Ministerul Apărării.
În același timp, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au decolat de la Baza 86 Aeriană de la Fetești, iar sistemele de apărare antiaeriană au fost pregătite pentru intervenție.
„Nu au fost detectate pătrunderi în spațiul aerian național. Alerta aeriană a încetat la ora 4.45”, mai transmite MApN.
