Agregator de ştiri

Incidentul s-a produs pe ruta sudică de navigație din Strâmtoarea Ormuz, în apele teritoriale ale Omanului.

Marinarul care și-a pierdut viața era cetățean indian. Alte opt persoane au fost rănite: șase cetățeni indieni și doi cetățeni ucraineni. Patru dintre răniți se află în stare gravă, potrivit informațiilor comunicate de Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite.

Emiratele Arabe Unite: „Un atac nerușinat”

Ministerul Apărării de la Abu Dhabi a condamnat atacul, pe care l-a calificat drept o încălcare gravă a dreptului internațional și o amenințare la adresa securității și stabilității întregii regiuni.

Autoritățile emirateze au avertizat că statul își rezervă dreptul de a răspunde și de a adopta toate măsurile considerate necesare pentru protejarea teritoriului, populației și intereselor sale.

„Statul își rezervă dreptul deplin de a răspunde acestei escaladări și de a lua toate măsurile necesare pentru protejarea teritoriilor, a cetățenilor și a rezidenților săi, asigurând astfel apărarea suveranității, securității și stabilității sale, precum și protejarea intereselor și capacităților naționale”, se arată în comunicatul ministerului.

Instituția a precizat că forțele Emiratelor Arabe Unite se află în stare de alertă maximă și sunt pregătite să contracareze orice acțiune care ar putea afecta securitatea și stabilitatea țării.

Statele Unite au început o nouă serie de atacuri asupra Iranului

Atacul asupra celor două petroliere a fost anunțat la scurt timp după ce Comandamentul Central al armatei americane, CENTCOM, a confirmat începerea celei de-a treia nopți consecutive de lovituri asupra Iranului.

Operațiunea a fost declanșată la ordinul președintelui Donald Trump, potrivit comandamentului american.

CENTCOM a transmis că loviturile vor continua să impună „un cost greu” forțelor iraniene și să le reducă capacitatea de a ataca civili și nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz.

Una dintre cele mai importante rute energetice din lume

Strâmtoarea Ormuz, situată între Iran și Oman, leagă Golful Persic de Golful Oman și de Marea Arabiei. Este considerată unul dintre cele mai importante puncte de tranzit maritim pentru petrol la nivel mondial.

Prin această rută trece o parte semnificativă din petrolul transportat pe mare la nivel global. Orice blocare sau reducere semnificativă a traficului prin Strâmtoarea Ormuz riscă să afecteze exporturile unor mari producători precum Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Irak și Qatar și să provoace creșteri puternice ale prețurilor petrolului și gazelor naturale.

Diplomația nu întocmește clasamente oficiale ale prieteniei dintre state. România are mai mulți parteneri strategici și aliați esențiali. Însă, dacă istoria ar putea acorda titlul de „cea mai bună prietenă a României”, Franța ar avea unul dintre cele mai solide dosare.

Relația nu a început cu tratatele europene, nici cu NATO și nici cu investițiile marilor companii. A început înainte ca România modernă să existe pe harta Europei.

Ce sărbătoresc francezii pe 14 iulie

Ziua Națională a Franței trimite la două momente istorice. Primul este căderea Bastiliei, la 14 iulie 1789, eveniment devenit simbol al Revoluției Franceze și al luptei împotriva absolutismului. Cel de-al doilea este Sărbătoarea Federației din 14 iulie 1790, o amplă manifestație dedicată unității naționale.

Data de 14 iulie a fost declarată oficial sărbătoare națională în anul 1880. Astăzi, francezii marchează ziua prin parade militare, ceremonii, concerte, baluri populare și focuri de artificii.

În centrul manifestărilor se află tradiționala paradă militară de la Paris, organizată pe Champs-Élysées. În 2026, România este reprezentată de un detașament al Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”, revenit la ceremonia franceză după participarea din 2022.

Franța a susținut apariția României moderne

Legătura specială dintre cele două țări s-a format în secolul al XIX-lea, când Franța devenise principala sursă de inspirație politică și culturală pentru elitele românești.

Numeroși tineri din Principatele Române studiau la Paris și reveneau acasă cu ideile Revoluției Franceze, cu modele occidentale de administrație și cu proiectul construirii unui stat modern.

Momentul decisiv a venit în timpul împăratului Napoleon al III-lea. Franța a susținut cauza românilor și proiectul unirii Moldovei cu Țara Românească, realizată în 1859 prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza în ambele principate.

Chiar diplomația franceză arată că simpatia de care Franța se bucură în România își are originile în sprijinul oferit de Napoleon al III-lea pentru crearea statului român.

Franța nu a „făcut” singură Unirea, rezultat al acțiunii politice românești și al unui context internațional favorabil. Sprijinul Parisului a fost însă crucial într-o Europă în care marile puteri priveau cu suspiciune apariția unui nou stat la gurile Dunării.

Generalul Berthelot și armata română renăscută în Moldova

Prietenia franco-română a fost încercată în timpul Primului Război Mondial.

După înfrângerile din 1916, ocuparea Bucureștiului și retragerea autorităților în Moldova, România se afla într-unul dintre cele mai dificile momente ale existenței sale. Atunci a sosit Misiunea Militară Franceză condusă de generalul Henri Mathias Berthelot.

Misiunea avea să ajungă la aproximativ 430 de ofițeri și 1.150 de soldați, alături de aviatori, medici și personal tehnic. Francezii au contribuit la refacerea, instruirea și înzestrarea armatei române, precum și la pregătirea operațiunilor din vara anului 1917.

Implicarea Misiunii Berthelot a avut un rol important în victoriile românești de la Mărăști, Mărășești și Oituz, care au împiedicat scoaterea completă a României din război.

Din acei ani provine ceea ce diplomația franceză numește „frăția de arme” dintre cele două popoare. Peste 400 de militari francezi au murit pe teritoriul României până în 1919, o parte dintre ei fiind înmormântați în parcela eroilor francezi din Cimitirul Militar Bellu.

De Gaulle la București și sprijinul pentru revenirea României în Europa

Relațiile au continuat chiar și în perioada comunistă. Un moment simbolic a fost vizita generalului Charles de Gaulle în România, în mai 1968, într-o perioadă în care Bucureștiul încerca să afișeze o politică externă mai independentă față de Moscova.

După căderea regimului comunist, Franța a sprijinit obiectivele majore ale politicii externe românești: aderarea la NATO și integrarea în Uniunea Europeană.

Relația a fost ridicată la nivelul unui Parteneriat Strategic în februarie 2008. Foaia de parcurs a parteneriatului a fost actualizată ulterior, cea mai recentă versiune menționată de diplomația franceză fiind semnată în octombrie 2020.

De la Berthelot la militarii francezi de la Cincu

La mai mult de un secol după Misiunea Berthelot, militarii francezi se află din nou în România, de această dată ca aliați în cadrul NATO.

Franța este națiunea-cadru a Grupului de Luptă NATO desfășurat la Cincu, în județul Brașov. Structura multinațională are rolul de a întări apărarea și descurajarea pe Flancul Estic al Alianței, într-un context de securitate profund schimbat de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Cooperarea include și proiecte industriale și militare: parteneriatul dintre Airbus Helicopters și IAR Ghimbav, achiziția comună de sisteme antiaeriene portabile MISTRAL și programe referitoare la elicoptere multirol și radare.

Prezența militară de la Cincu oferă astfel o imagine modernă a unei relații vechi: soldații francezi care au ajutat la refacerea armatei române în 1917 au fost urmați, peste generații, de militarii aliați veniți să contribuie la apărarea teritoriului României.

O prietenie care se vede în fabrici, școli și universități

Legătura nu este doar politică sau militară.

Potrivit datelor publicate de Ministerul francez de Externe în martie 2026, Franța este al treilea mare investitor străin în România, cu un stoc al investițiilor directe estimat la 8,3 miliarde de euro. În economia românească funcționează peste 4.000 de companii cu capital majoritar francez, care oferă direct peste 125.000 de locuri de muncă.

Dacia-Renault a devenit unul dintre simbolurile industriei românești, iar grupuri franceze sunt prezente în domenii precum energia, telecomunicațiile, industria auto, aeronautica, materialele de construcții și comerțul.

Influența culturală este la fel de profundă. Limba franceză s-a răspândit în rândul elitelor românești încă din secolul al XVIII-lea, iar Franța i-a primit pe unii dintre cei mai importanți artiști și intelectuali români: Constantin Brâncuși, Emil Cioran, Eugen Ionescu, George Enescu, Mircea Eliade sau Anna de Noailles.

România este membră a Organizației Internaționale a Francofoniei din 1993. Aproximativ trei sferturi dintre elevii români studiază franceza ca primă sau a doua limbă străină, potrivit datelor diplomației franceze. În Franța învață aproximativ 4.300 de studenți români, în timp ce circa 2.000 de francezi studiază în România, cei mai mulți în universitățile de medicină.

În scrisoarea datată 10 iulie și obținută de POLITICO, Trump afirmă că atacurile începute pe 7 iulie reprezintă o acțiune militară desfășurată în conformitate cu responsabilitatea sa de a-i proteja pe americani și interesele Statelor Unite, atât în țară, cât și în străinătate.

Notificarea nu reprezintă o declarație formală de război adoptată de Congres. Casa Albă o folosește însă pentru a susține că a fost declanșat un nou termen prevăzut de War Powers Resolution, legea din 1973 care obligă președintele să înceteze operațiunile militare după 60 de zile dacă nu primește o autorizare din partea Congresului, cu anumite excepții. Interpretarea administrației este contestată de adversarii războiului de la Capitoliu.

Trump avertizează că vor urma noi atacuri

În documentul trimis legislatorilor, Trump precizează că forțele americane rămân pregătite să acționeze din nou, dacă va fi considerat necesar, pentru a răspunde amenințărilor împotriva Statelor Unite, aliaților și partenerilor acestora.

Miza imediată a confruntării este controlul asupra Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Înainte de izbucnirea războiului, aproximativ o cincime din fluxurile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate treceau prin această zonă. Acordul interimar încheiat în iunie trebuia să redeschidă ruta comercială, însă Washingtonul și Teheranul au oferit interpretări diferite asupra dreptului de a controla traficul naval.

Donald Trump a declarat că armata americană va reinstaura blocada asupra navelor iraniene și că Statele Unite vor prelua controlul securității în strâmtoare. Liderul de la Casa Albă a susținut inclusiv că navele comerciale ar urma să plătească echivalentul a 20% din valoarea încărcăturii pentru tranzit și protecție, o propunere criticată deoarece ar contraveni normelor internaționale privind libertatea navigației.

Peste 300 de ținte iraniene, lovite în trei nopți

Comandamentul Central al Statelor Unite a anunțat că forțele americane au lovit peste 300 de ținte în Iran în decursul a trei nopți. Potrivit CENTCOM, operațiunile au urmărit reducerea capacității Teheranului de a ataca marinari și nave comerciale care traversează Strâmtoarea Ormuz.

Noua escaladare a venit după ce Trump a declarat încheiat armistițiul cu Iranul. Încetarea focului fusese fragilă încă de la început, cele două părți acuzându-se reciproc de încălcarea înțelegerii și de atacuri asupra navelor sau a infrastructurii militare.

Casa Albă declarase războiul „încheiat” în luna mai

Administrația Trump notificase anterior Congresul, la începutul lunii mai, că ostilitățile declanșate pe 28 februarie se „încheiaseră”. Casa Albă a susținut atunci că armistițiul oprea sau anula termenul legal de 60 de zile, chiar dacă trupele americane au rămas în regiune, iar Marina SUA a continuat blocada.

Criticii administrației au afirmat că legea nu poate fi oprită și repornită prin declararea succesivă a unor armistiții, în condițiile în care forțele americane continuă să participe la blocade și confruntări militare.

Noua scrisoare trimisă de Trump complică astfel eforturile parlamentarilor care încearcă să limiteze operațiunile militare împotriva Iranului.

Congresul a cerut deja oprirea războiului

Senatul a adoptat în iunie, cu 50 de voturi pentru și 48 împotrivă, o rezoluție prin care cerea oprirea operațiunilor militare neautorizate de Congres. Patru republicani — Rand Paul, Susan Collins, Lisa Murkowski și Bill Cassidy — au votat alături de democrați.

Anterior, Camera Reprezentanților adoptase aceeași măsură cu 215 voturi la 208. Rezoluția este însă una concurentă și nu îi este trimisă președintelui pentru promulgare, astfel că are în principal o valoare politică și nu îl poate obliga juridic pe Trump să oprească atacurile.

O eventuală rezoluție obligatorie care ar limita puterile militare ale președintelui ar putea fi respinsă prin veto de Casa Albă. Congresul ar avea apoi nevoie de o majoritate de două treimi în ambele camere pentru a trece peste opoziția președintelui, un scenariu considerat improbabil în actuala configurație politică.

 

SUA atacă Iranul pentru a treia noapte consecutivă

Comandamentul Central al armatei americane, CENTCOM, a anunțat că a început luni, la ora României 23:45, o nouă serie de lovituri asupra Iranului, la ordinul președintelui Donald Trump.

Potrivit unui oficial american citat de CNN, țintele includ sisteme iraniene de supraveghere a coastelor, instalații pentru drone și capacități de lansare a rachetelor.

„Aceste atacuri vor continua să impună un cost ridicat forțelor iraniene și să le reducă posibilitatea de a ataca civili nevinovați și transportul comercial din Strâmtoarea Ormuz”, a transmis CENTCOM.

În atacurile desfășurate în zilele precedente, forțele americane au vizat sute de obiective militare, între care sisteme de rachete și drone, capacități navale, depozite de muniții, rețele de comunicații și instalații de supraveghere de coastă. CENTCOM a afirmat că aproximativ 140 de ținte au fost lovite doar în cursul operațiunilor de sâmbătă.

Blocada porturilor iraniene începe marți seară

Armata americană va relua oficial blocada asupra porturilor și terminalelor petroliere iraniene marți, 14 iulie, la ora 20:00 GMT, respectiv ora 23:00 în România.

Măsura se aplică navelor care încearcă să intre sau să plece din porturile iraniene, indiferent de pavilionul sub care navighează. Vasele care nu respectă avertismentele pot fi interceptate, deviate sau capturate, iar armata americană a avertizat că ar putea folosi forța împotriva celor care refuză să se conformeze.

Washingtonul susține că blocada nu ar trebui să împiedice navele neutre care traversează Strâmtoarea Ormuz spre sau dinspre porturi aflate în alte state. Transporturile umanitare vor putea trece, însă numai după verificare.

Blocada fusese aplicată inițial între 13 aprilie și 18 iunie. CENTCOM susține că, în acea perioadă, peste 140 de nave s-au conformat ordinelor americane, nouă vase au fost oprite, iar zeci de transporturi umanitare au fost autorizate să continue.

Trump vrea o taxă de 20% pentru navele care trec prin Hormuz

Donald Trump a declarat că Statele Unite vor deveni „gardianul Strâmtorii Hormuz” și că vor solicita o taxă echivalentă cu 20% din valoarea mărfurilor transportate de navele comerciale.

„Strâmtoarea Hormuz este deschisă și va rămâne deschisă, cu sau fără Iran”, a transmis liderul de la Casa Albă, anunțând restabilirea blocadei asupra Iranului.

Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a ironizat propunerea și a afirmat că Iranul este adevăratul „gardian” al strâmtorii. Oficialul de la Teheran a sugerat că Iranul ar putea percepe propriile taxe, adăugând că procentul de 20% cerut de Trump este prea mare.

Organizația Maritimă Internațională a respins însă ideea introducerii unor taxe obligatorii. Instituția ONU a subliniat că trecerea prin strâmtorile folosite pentru navigația internațională trebuie să rămână liberă, nediscriminatorie și fără taxe, în conformitate cu dreptul internațional.

Nu este clar nici cum ar putea fi calculată și colectată taxa anunțată de Trump sau ce s-ar întâmpla în cazul în care proprietarii navelor ar refuza să o plătească.

Iranul atacă baze americane din mai multe state

Gardienii Revoluției au susținut că au atacat instalații militare americane din Bahrain și Kuweit, au distrus sisteme radar în Oman și au lovit rezervoare de combustibil și depozite de muniții de la baza aeriană Prince Hassan din Iordania.

Autoritățile din Bahrain au anunțat că sistemele de apărare aeriană au interceptat mai multe rachete și drone iraniene.

Teheranul avertizează că atacurile americane ar putea provoca extinderea războiului în întreaga regiune. Washingtonul afirmă, în schimb, că operațiunile sale urmăresc să reducă posibilitatea Iranului de a ataca nave comerciale și infrastructură militară americană.

Schimburile de lovituri pun capăt, în practică, memorandumului încheiat luna trecută, care prevedea o perioadă de 60 de zile pentru negocieri asupra programului nuclear iranian și redeschiderea Strâmtorii Hormuz.

Trump a descris documentul drept un „test” pe care Iranul nu l-ar fi respectat și a declarat ulterior că memorandumul „nu a însemnat mare lucru”.

Traficul prin Strâmtoarea Hormuz s-a prăbușit

Deși Statele Unite susțin că escortau aproximativ 20 de vase prin strâmtoare, datele platformelor de urmărire maritimă indică o reducere puternică a traficului comercial.

Potrivit MarineTraffic, activitatea navală prin Hormuz a scăzut cu aproximativ 52% în perioada 10-12 iulie, comparativ cu săptămâna precedentă.

Într-un interval de 24 de ore au fost identificate doar șase nave comerciale care au traversat strâmtoarea: două au intrat în Golful Persic, iar patru, inclusiv două petroliere, au ieșit. Înaintea războiului, aproximativ 110 vase traversau zilnic zona.

Au fost semnalate și noi episoade de bruiaj sau falsificare a semnalelor GPS, care pot face ca pozițiile transmise de nave să apară în locuri diferite față de cele reale.

Tensiunile au provocat deja o reducere dramatică a traficului prin Strâmtoarea Ormuz și o creștere de peste 9% a prețului petrolului. Înțelegerea interimară încheiată luna trecută între Washington și Teheran pare să se fi prăbușit complet.

Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Înaintea conflictului, aproximativ o cincime din fluxurile mondiale de petrol și gaze trecea zilnic prin acest coridor maritim.

Atunci când decid unde să aloce capital, investitorii şi companiile îşi doresc, în esenţă, încredere, şi nu doar în randamente, ci şi în mediul de afaceri general, spune Shahmir Khaliq, care a fost CEO al Citi România în urmă cu circa două decenii, în perioada 2006-2010, iar acum este global head of services la Citi, cea mai puternică divizie a gigantului american.

Achiziţia reţelei Regina Maria şi a subsidiarei MediGroup din Serbia, încheiată în 2025 va aduce cea mai importantă creştere în 2026 pentru grupul finlandez Mehiläinen, ac­tualul acţionar al operatorului medical.

Pentru prima dată în istorie, statul român devine constructor de infrastructură dincolo de graniţele sale, urmând a extinde drumurile rapide din Moldova şi din Republica Moldova, dar şi din Ucraina.

Producătorul de ouă Toneli, cel mai mare jucă­tor din industria avicolă din România, a luat împrumut peste 100 de milioane de lei de la BCR, iar o parte din bani merge spre achiziţia unor active ale companiei Habitat Deco, producător de furaj ecologic din Suseni, judeţul Argeş.

Interesul românilor pentru deschiderea unui PFA continuă să crească puternic în 2026. În primele cinci luni ale anului au fost înmatriculate peste 25.000 de persoane fizice autorizate (PFA), în creştere cu aproape 50% faţă de aceeaşi perioadă din 2025, arată datele Registrului Comerţului.

Într-o perioadă în care tot mai mulţi absolvenţi de Informatică aleg să lucreze în marile clădiri de birouri, cu geamuri din sticlă, stând în faţa unui laptop şi scriind cod de la nouă la cinci, un tânăr de 23 de ani a făcut o alegere diferită: s-a aşezat la catedră, în faţa unor elevi nu cu foarte mult mai mici decât el, din dorinţa de a aduce un suflu nou în învăţământ.

Anul agricol 2026 se anunţă unul foarte bun pentru majoritatea culturilor, fie că vorbim de grâu sau rapiţă, fie că vorbim de castraveţi sau cartofi, cu excepţia unor zone din vestul ţării, Moldova şi Dobrogea, unde lipsa ploilor şi-a pus amprenta asupra producţiilor şi fermierii estimează o scădere de 10-30% faţă de medie.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) este vânzătorul pachetului de 10,9 mi­lioane de acţiuni ale Băncii Transilvania (TLV), tranzacţionat miercurea trecută prin intermediul unei operaţiuni speciale de tip DEALS, conform unui raport publicat luni la Bursă. Instituţia a vândut o participaţie de 1% din capitalul social al celei mai mari bănci din România pentru suma de 414 mili­oane de lei.

Retailerii şi producătorii din industria bunurilor de larg consum îşi schimbă rapid strategiile într-un con­text în care consumul încetineşte, iar presiunea asupra costurilor este tot mai mare.

Retailerii şi producătorii din industria bunurilor de larg consum îşi schimbă rapid strategiile într-un con­text în care consumul încetineşte, iar presiunea asupra costurilor este tot mai mare.

În plin val de reînarmare euro­peană şi de programe de înzestrare de miliarde de euro, problema industriei româneşti de apărare de stat nu stă în uti­laje, ci în oameni şi în stimu­lente, susţine Constantin Pintilie, CEO şi fondator al BlueSpace Tech­nology, com­pania pri­vată care a câştigat recent două contracte NATO de circa 19 milioane de euro pen­tru echi­pa­mente TEMPEST şi care a pro­iectat blinda­tul VLAH, aflat în teste la Registrul Auto Român.

Producătorul de ouă Toneli, cel mai mare jucător din industria avicolă din România, a luat împrumut peste 100 de milioane de lei de la BCR pentru achiziţia unor active ale companiei Habitat Deco, producător de furaj ecologic din Suseni, judeţul Argeş, dar şi pentru finanţarea activităţii curente, a capitalului circulant şi a investiţiilor.

Companiile mici care alcătuiesc co­loana vertebrală a economiei ger­mane întâmpină dificultăţi legate de trecerea către o producţie neutră din punct de vedere al emisiilor de car­bon, ceea ce generează costuri suplimen­ta­re într-o perioadă în care acestea se luptă deja cu preţurile ridicate la e­ner­gie şi o încetinire generală, potrivit AFP.

UniCredit Bank a anunţat extinderea programului său de beneficii, ShopSmart, către clienţii din segmentul Micro, în aplicaţia business mobile. „Iniţiativa reflectă angajamentul băncii de a dezvolta soluţii digitale integrate, care generează valoare adăugată în experienţa de zi cu zi a clienţilor săi”, a atransmis banca.

BT România ETF, primul astfel de fond listat de Banca Transilvania la Bursa de Valori Bucureşti, a ajuns la active de peste 300 de milioane de lei şi a depăşit numărul de 12.500 de investitori, ceea ce confirmă interesul în creştere pentru investiţiile la bursă şi pentru soluţiile care facilitează accesul la piaţa de capital, se arată într-un comunicat.