Agregator de ştiri

În ultimul an, salariile au crescut mai lent decât preţurile, iar puterea de cumpărare a angajaţilor s-a redus. Privită însă pe termen lung, piaţa muncii spune o altă poveste: România are astăzi peste 1,5 milioane de salariaţi care câştigă echivalentul a peste 1.000 de euro net pe lună, de peste 2,5 ori mai mulţi decât în urmă cu cinci ani, potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor Ministerului Muncii.

Hidroelectrica avea marţi o capitalizare de 88,5 mld. lei, la un preţ de 196,8 lei pe acţiune, după ce în iulie producătorul de energie s-a apropiat la 0,6% de pragul de 100 mld. lei, un nivel neatins până acum la Bursa de la Bucureşti.

Călătoriile Monicăi Botez sunt programate cu mult timp înainte, chiar şi cu un an, şi este un motiv pentru această abordare. „Prefer călătoriile pe perioade lungi (de la trei-patru săptămâni până la trei luni) si asta necesită organizare. Sunt spontană însă odată ajunsă la destinaţie şi deschisă recomandărilor localnicilor pentru day trips/incursiuni mai de scurtă durată - aşa ajung în locuri mai puţin cunoscute, inaccesibile prin research-ul de acasă - asta e combinaţia perfectă pentru mine.“

Deficitul bugetar pe acest an va fi de 5,9% din PIB, faţă de 6,2% din PIB cât s-a stabilit prin legea bugetului, anticipează agenţia americană de evaluare financiară, Fitch în ultimul raport de rating pentru România. De ce nu 4% din PIB sau patru şi un pic, de vreme ce în semestrul întâi deficitul a fost de 2% din PIB? Pentru că, mereu, în a doua parte a anului cheltuielile au fost mai mari decât în prima parte, explică economiştii. Iar datele Finanţelor arată că au fost ani în care deficitul în semestrul al doilea a fost mai mare decât deficitul din primul semestru chiar şi cu 2% din PIB.

Robert Burlan, director de investiţii la Raiffeisen AM, cu active de 9 mld. lei, spune că investitorii de retail au realizat oportunitatea investiţională oferită de piaţa locală după ce indicele BET a avut o evoluţie extraordinară în ultimii ani.

Acţiunile Cris-Tim Family Holding (CFH) au urcat marţi până la 49,8 lei, de trei ori peste preţul de 16,5 lei din oferta publică iniţială derulată în octombrie 2025, ceea ce ridică evaluarea producătorului de mezeluri la circa 4 mld. lei, de la 1,33 mld. lei la listare.

Potrivit ministerului, ordinul semnat de ministrul Finanțelor pune în aplicare prevederile Ordonanței de urgență nr. 8/2026 și stabilește mecanismul prin care bonificația va fi acordată.

Organele fiscale vor verifica din oficiu dacă firmele îndeplinesc condițiile prevăzute de lege și vor emite automat deciziile de acordare a bonificației.

Pentru a beneficia de facilitate, contribuabilii trebuie să fi depus toate declarațiile fiscale potrivit vectorului fiscal, să fi achitat integral și la termen impozitul pe profit sau impozitul pe veniturile microîntreprinderilor aferent anului fiscal 2025 și să nu înregistreze obligații fiscale ori creanțe bugetare restante la termenele prevăzute de lege.

Bonificația de 3% va fi utilizată pentru compensarea obligațiilor fiscale ale contribuabilului

Suma reprezentând bonificația de 3% va fi utilizată pentru compensarea obligațiilor fiscale ale contribuabilului, în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală. În cazurile prevăzute de lege, dacă suma nu poate fi compensată, aceasta va putea fi restituită contribuabilului.

Ordinul aprobă și modelele standardizate ale deciziilor de acordare, modificare și anulare a bonificației, precum și regulile aplicabile în situația depunerii declarațiilor rectificative sau a stabilirii unor diferențe de impozit în urma controalelor fiscale.

Ministerul Finanțelor precizează că facilitatea fiscală a produs deja efecte în anii anteriori. Astfel, în 2025, persoanele juridice au beneficiat de bonificații în valoare totală de aproximativ 269 de milioane de lei, aferente impozitului pe profit și impozitului pe veniturile microîntreprinderilor datorate pentru anul fiscal 2024.

De asemenea, în 2026, persoanele fizice au primit bonificații totale de 43,5 milioane de lei pentru plata anticipată a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale aferente anului 2025, achitate până la termenul de 15 aprilie 2026.

Proiectul ordinului a fost publicat în transparență decizională la 9 iunie 2026, iar actul normativ urmează să fie publicat în Monitorul Oficial.

 

Potrivit ANM, valul de căldură va fi intens și persistent în cea mai mare parte a țării, timp de trei zile. Sâmbătă, fenomenul se va restrânge treptat spre sud-vest și sud.

Miercuri și joi, temperaturile maxime vor ajunge la 40-41 de grade în Câmpia de Vest. Pe litoral, valorile se vor menține între 29 și 31 de grade.

Nopțile vor fi tropicale în cea mai mare parte a țării, cu minime de 20-26 de grade. Vineri și sâmbătă, temperaturile vor scădea treptat, dar vor rămâne peste 36 de grade în sud-vest.

Unde este cod roșu de caniculă

Codul roșu este valabil în județele Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Bihor, Arad, Timiș și Caraș-Severin, până vineri, 7 august. Temperaturile vor atinge 39-41 de grade, iar disconfortul termic va fi deosebit de accentuat.

Meteorologii avertizează că valorile ar putea fi comparabile cu recordurile absolute ale lunii august în această zonă. Nopțile vor fi tropicale, cu minime de până la 25-26 de grade.

Cod portocaliu și galben, în restul țării

Codul portocaliu este activ în Moldova, Oltenia, cea mai mare parte a Transilvaniei, sud-vestul și centrul Munteniei. Temperaturile aici vor urca între 35 și 38 de grade.

Codul galben acoperă Dobrogea, nordul și estul Munteniei și estul Transilvaniei, cu maxime de 36-37 de grade. ANM anunță și instabilitate atmosferică, cu averse și descărcări electrice, în special miercuri și joi.

Cantitățile de apă pot depăși local 40-50 litri pe metru pătrat în doar câteva ore, potrivit meteorologilor.

Jason Smith, un viticultor în vârstă de 50 de ani din Salinas, California, a recurs la un gest extrem pentru a atrage atenția asupra crizei care afectează grav regiunea viticolă în care activează, potrivit LeFigaro.

După ce și-a vândut terenurile și a fost nevoit să închidă afacerea de familie, acesta a decis să dea foc plantațiilor sale de pinot noir.

Înainte de incendiu, un angajat al domeniului a smuls vița-de-vie cu un tractor, iar un altul a aprins focul.

Domeniul fusese înființat în 1973, în regiunea viticolă Monterey din California, și se întindea pe peste 1.200 de hectare. Trei generații ale familiei Smith au administrat afacerea, însă Jason Smith spune că acum se pregătește pentru o reconversie profesională.

„Suntem la fundul prăpastiei”

Gestul radical al lui Jason Smith reflectă criza profundă care lovește întreaga industrie viticolă din California. În octombrie 2025, AFP relata despre disperarea viticultorilor din Lodi, considerată capitala viticolă a comitatului San Joaquin.

„Suntem la fundul prăpastiei”, declara atunci Randy Baranek.

Cultivarea viței-de-vie nu mai este rentabilă. Întreținerea unei suprafețe de 0,4 hectare costă între 3.000 și 4.500 de dolari, însă veniturile obținute nu depășesc 3.000 de dolari. Din acest motiv, numeroși viticultori își abandonează podgoriile. Chiar și defrișarea lor implică costuri ridicate, din cauza regulilor stricte de mediu privind schimbarea destinației terenurilor, a explicat Randy Baranek, citat de AFP.

Consumul scade, exporturile se prăbușesc

Scăderea consumului de vin, schimbarea preferințelor consumatorilor, efectele schimbărilor climatice și taxele vamale sunt printre cauzele care l-au împins pe Jason Smith să ia această decizie.

De mai mulți ani, podgoriile Californiei traversează o criză alimentată de mai mulți factori. Potrivit unui raport al California Wine Institute, exporturile de vin au scăzut cu 35% în 2025. Producătorii se confruntă cu o concurență tot mai mare, fluctuațiile dolarului și încetinirea economiei pe mai multe piețe.

Un alt indicator arată schimbarea obiceiurilor de consum: doar 54% dintre americani spun că mai consumă alcool, față de 60% în perioada 1997-2003.

Bernadette Szocs, ocupanta locului 24 mondial, a avut nevoie de 38 de minute pentru a trece de una dintre cele mai promițătoare jucătoare ale circuitului mondial. Egipteanca Hana Goda, în vârstă de doar 18 ani, se află pe poziția a 21-a în clasamentul mondial și este cea mai bine clasată reprezentantă a Africii.

Szocs a început mai bine partida și și-a adjudecat primul set cu 11-9, însă Goda a răspuns excelent, câștigând următoarele două acte cu 11-5 și 11-6. Sportiva din România nu a cedat însă inițiativa, a egalat după un 11-7 în setul al patrulea, iar în decisiv și-a păstrat calmul în momentele importante, impunându-se cu 11-9.

Partida a avut și un moment tensionat în setul decisiv, când ambele jucătoare au primit cartonaș galben, la scorul de 8-7 pentru româncă.

Victoria confirmă dominația Bernadettei Szocs în confruntările directe cu Hana Goda. Cele două se mai întâlniseră de trei ori în circuitul WTT Champions, de fiecare dată în primul tur, iar românca se impusese de fiecare dată. Succesul de la Yokohama ridică bilanțul la 4-0 în favoarea sportivei din România.

În vârstă de 31 de ani, Bernadette Szocs este una dintre cele mai constante prezențe din circuitul WTT Champions, unde înaintea ediției de la Yokohama ajunsese de patru ori în sferturile de finală.

În optimi, jucătoarea română se va confrunta, joi, de la ora 11:30, cu chinezoaica Kuai Man (locul 4 mondial și cap de serie numărul 2), care a trecut în minimum de seturi de Manika Batra (India, beneficiară a unui wild card).

De aproape două decenii, un program desfășurat în cartierele considerate vulnerabile le oferă adolescenților și tinerilor posibilitatea de a juca gratuit în timpul serii și al nopții, perioadă în care, potrivit autorităților, riscul implicării în activități ilegale este cel mai ridicat.

Terenurile de sport rămân deschise până la miezul nopții

Programul, denumit Night Football, a fost lansat în 2006 de Fundația Goodsport și este organizat în colaborare cu autoritățile locale și cluburile sportive. În fiecare weekend, tineri cu vârste cuprinse între 13 și 25 de ani pot juca fotbal gratuit între orele 19:00 și miezul nopții în săli de sport din zone identificate de poliție ca având un risc ridicat de infracționalitate și recrutare în bande.

Pe lângă activitatea sportivă, organizatorii pun accent pe construirea unor relații de încredere între tineri și adulți implicați în comunitate. În multe cazuri, la desfășurarea programului participă voluntari locali, agenți de pază și reprezentanți ai poliției, care contribuie la menținerea unui mediu sigur.

Ideea a pornit din Anglia

Inițiativa îi aparține lui Patrik Asplund, directorul executiv al Fundației Goodsport. Acesta spune că s-a inspirat dintr-un program desfășurat de clubul englez Charlton Athletic, însă l-a adaptat realităților din Stockholm.

Asplund a observat că multe săli de sport se închideau seara devreme, iar adolescenții încercau adesea să pătrundă ilegal în ele pentru a juca fotbal. Soluția a fost simplă: să fie deschise chiar în intervalul în care tinerii aveau cea mai mare nevoie de un loc unde să își petreacă timpul.

Fotbalul este doar un pretext

Pentru coordonatorii locali, obiectivul nu este formarea unor viitori sportivi de performanță, ci crearea unui spațiu sigur în care tinerii să socializeze și să își petreacă timpul liber.

În cartierul Västerort din Stockholm, aproximativ 50 de tineri participă, în medie, la fiecare sesiune, iar aproape jumătate provin din grupurile considerate vulnerabile. Mulți dintre ei au abandonat școala sau sunt șomeri, categorii pe care organizatorii le consideră mai expuse riscului de a fi atrase în activități infracționale.

Reduceri semnificative ale infracționalității

Potrivit Fundației Goodsport, proiectul este implementat în prezent în peste 100 de locații din Suedia. În 2019, inițiativa a fost recunoscută de Familia Regală suedeză, iar guvernul a alocat peste 27 de milioane de euro pentru susținerea unor programe similare pe o perioadă de trei ani.

Datele prezentate de organizatori indică și rezultate concrete. În regiunea Östergötland, poliția a raportat o scădere de 49% a infracțiunilor în intervalele în care se desfășura programul, iar în cartierul Hageby din orașul Norrköping s-a înregistrat o reducere de 46% a faptelor raportate în timpul activităților de fotbal.

Deși organizatorii admit că aceste rezultate nu pot fi atribuite exclusiv programului, ei susțin că au observat și alte efecte pozitive, precum reducerea actelor de vandalism și a tentativelor de efracție în jurul bazelor sportive.

Un model care ar putea inspira și alte state europene

Creșterea criminalității juvenile și recrutarea adolescenților de către grupările infracționale reprezintă teme aflate tot mai des pe agenda publică în Europa, inclusiv în România. Deși amploarea fenomenului diferă de la o țară la alta, specialiștii atrag atenția că investițiile în activități sportive, educaționale și comunitare pot reprezenta instrumente eficiente de prevenție, mai puțin costisitoare decât intervențiile ulterioare ale sistemului de justiție.