Potrivit cercetării publicate în revista științifică Alcohol, chiar și persoanele care consumă alcool în cantități considerate până acum „cu risc scăzut” pot prezenta modificări la nivel cerebral, scrie Science Alert.
Analiza a evidențiat o legătură între consumul redus de alcool și reducerea fluxului sanguin la nivelul creierului, precum și subțierea cortexului cerebral. Cortexul este zona responsabilă pentru procese complexe precum gândirea, memoria, luarea deciziilor și funcțiile cognitive superioare.
Cercetarea a inclus 45 de adulți sănătoși, cu vârste între 22 și 70 de ani, care nu aveau antecedente de tulburări legate de consumul de alcool sau episoade recente de consum excesiv. Participanții au completat chestionare privind obiceiurile lor de consum de alcool pe termen scurt și lung.
Conform datelor analizate, participanții consumau în medie 21 de băuturi alcoolice pe lună de-a lungul vieții. În cadrul studiului, o băutură standard a fost definită ca având aproximativ 14 grame de alcool pur, echivalentul unei beri, al unui pahar mic de vin sau al unei porții de băuturi spirtoase.
Rezultatele au fost comparate cu imagini obținute prin rezonanță magnetică (RMN), care au evaluat grosimea cortexului și nivelul de perfuzie cerebrală, adică fluxul sanguin din creier. Cercetătorii au observat că participanții care consumau mai mult alcool prezentau un flux sanguin cerebral mai redus.
Subțierea cortexului cerebralPe lângă reducerea perfuziei cerebrale, studiul a indicat și o asociere între consumul redus de alcool și subțierea cortexului cerebral. Specialiștii susțin că această modificare poate fi relevantă în contextul îmbătrânirii, deoarece efectele alcoolului par să se accentueze odată cu vârsta.
Autorii studiului atrag atenția că inclusiv cantități moderate sau ocazionale de alcool ar putea avea efecte cumulative în timp. Cu alte cuvinte, chiar și un consum considerat „responsabil” ar putea contribui, pe termen lung, la schimbări structurale în creier.
Cercetătorii au observat că asocierea dintre consumul redus de alcool și perfuzia cerebrală a fost mai puternică decât legătura dintre alcool și grosimea cortexului. Acest aspect sugerează că alcoolul poate influența în primul rând circulația sângelui în creier, ceea ce poate duce în timp la afectarea țesutului cerebral.
Limitele considerate sigureStudiul nu demonstrează o relație directă de tip cauză-efect, deoarece datele au fost colectate într-un singur moment. În plus, informațiile despre consumul de alcool au fost raportate chiar de participanți, ceea ce poate introduce erori de estimare. De asemenea, cercetarea nu a luat în calcul factori precum alimentația, activitatea fizică sau stilul general de viață.
Cu toate acestea, rezultatele se alătură unui număr tot mai mare de studii care contestă ideea existenței unui nivel complet sigur de consum de alcool. Cele mai recente recomandări alimentare oficiale din Statele Unite nu mai stabilesc o limită clară de băuturi pe zi, ci recomandă reducerea consumului de alcool pentru o stare generală de sănătate mai bună.
Specialiștii consideră că stresul oxidativ (n.r. proces biologic asociat cu degradarea celulară) ar putea reprezenta unul dintre mecanismele prin care alcoolul afectează creierul.
Concluzia cercetării este că sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege mai bine modul în care consumul redus de alcool influențează sănătatea creierului și funcțiile cognitive pe termen lung.
Mi-a pus mamaie în farfurie un pui din Paraguay și a așteptat câteva minute cu lingura în aer, să vadă când încep să vorbesc spaniola.
În spatele acestui gest aparent amuzant, stă, de fapt, o construcție juridică sofisticată și contestată, numită Acordul dintre Uniunea Europeană și Mercosur, un acord care reglementează schimburi comerciale și debalansează echilibrele economice între cele două continente.
Mercosur, această piață comună sud-americană formată din Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay, este un bloc agricol cu o capacitate de export uriașă, în domenii sensibile pentru Europa, precum carnea, soia sau zahărul.
Din punct de vedere juridic, Acordul de asociere, negociat timp de peste două decenii, își are fundamentul în articolul 217 din tratatul european, ceea ce îl transformă într-o formă de relație privilegiată, astfel că, cel puțin formal, se încadrează în competențele Uniunii și respectă mecanismele dreptului internațional.
Dar haideți să trecem dincolo de această legalitate, pentru că, ceea ce contează cu adevărat, este cum funcționează el în realitate, ce efecte produce și mai ales ce tip de obligații creează.
Acordul are o componentă politică și una comercială, iar cea din urmă ține de competența exclusivă a Uniunii Europene, putând fi aplicată provizoriu, fără a mai aștepta ratificarea completă de către toate statele membre, iar efectul ei este mult mai rapid, pentru că liberalizarea comerțului are loc mai înainte ca toate garanțiile politice și juridice să fie consolidate prin controlul parlamentar specific ratificării.
Dacă veți avea curiozitatea să citiți Acordul, veți observa o diferență de regim juridic evident, în sensul că, obligațiile comerciale sunt clare și însoțite de mecanisme de aplicare, dar și de sancțiuni specifice.
Această rigoare lipsește, însă, când e vorba despre obligațiile privind mediul, clima și drepturile sociale, formulările fiind generale și vitregite de instrumente de constrângere eficiente; mai concret, respectarea acestor obligații depinde „în mare măsură de bunăvoința politică a părților”, formulare, de altfel, elegantă, dar fără forță juridică.
Departe de a fi considerată o activistă fanatică de mediu, nu pot să nu remarc faptul că Acordul nu consideră protecția mediului sau a climei ca fiind elemente esențiale, astfel încât, orice încălcare a normelor de protecție să permită suspendarea Acordului, cum se întâmplă în cazul drepturilor omului și nerespectării statului de drept, de exemplu.
OPINIE. Eliza Ene Corbeanu: Cu Mercosur în farfurieÎn încercarea de a răspunde criticilor, Comisia Europeană a redactat un document separat, numit Instrument comun, care însoțește Acordul și încearcă să ofere o interpretare mai clară a unor prevederi, mai ales în domeniul mediului și al dezvoltării durabile, fără a face, însă, parte din tratatul propriu-zis.
În dreptul internațional al tratatelor, astfel de documente sunt recunoscute doar ca elemente de interpretare, în sensul Convenției de la Viena, ceea ce înseamnă că ele pot explica textul acordului, dar nu îl pot rescrie sau introduce obligații noi.
Dincolo de bariera termenilor juridici, ce trebuie să știți este faptul că acest document detaliază obligațiile legate de climă și mediu, vorbind despre respectarea Acordului de la Paris, despre obligația de a transmite și actualiza planuri naționale privind emisiile de gaze, despre combaterea defrișărilor, însă, toate aceste precizări nu schimbă natura juridică a obligațiilor, câtă vreme nu au fost prevăzute în această formă în Acord și nu sunt însoțite de un mecanism de sancționare.
Problema apare din felul în care se suprapun regulile interne ale Uniunii Europene și cele din acordul comercial, pentru că un fermier din România nu poate folosi substanțe care sunt interzise la nivel european, are limite clare privind antibioticele, trebuie să respecte norme de bunăstare a animalelor și să asigure trasabilitatea produsului, adică să poată demonstra în orice moment de unde provine și cum a fost obținut.
În același timp, Acordul stabilește că produsele din Mercosur pot intra pe piața europeană dacă respectă regulile de siguranță la import, de exemplu, controale sanitare și fitosanitare, dar nu obligă statele sud-americane să aplice aceleași reguli de producție ca în Uniunea Europeană.
Din punct de vedere juridic, acest lucru este permis, pentru că acordurile comerciale nu necesită uniformizarea completă a legislațiilor interne.
Mai mult, Acordul prevede eliminarea taxelor vamale și stabilirea unor contingente pentru produse sensibile, cum este carnea de vită, adică vor intra cantități mari de produse la taxe reduse sau chiar fără taxe, accentuând diferența de cost dintre producătorii europeni și cei din Mercosur, în defavoarea celor dintâi.
În aceste condiții, cum ar putea producătorii locali, care suportă costuri mai mari din cauza regulilor stricte, să nu fie presați de scăderea prețurilor, de reducerea câștigurilor și, în timp, chiar de ieșirea de pe piață, cu riscul ca dependența de importuri să crească accentuat?
OPINIE. Eliza Ene Corbeanu: Cu Mercosur în farfurieNu este de mirare că opoziția față de acest acord vine chiar din interiorul Uniunii Europene, în condițiile în care state precum Franța, Italia, Polonia, Austria, Olanda sau Irlanda au semnalat riscurile pentru agricultură și concurență, creând un dezechilibru real între producători, chiar dacă, din punct de vedere formal, cadrul legal este respectat.
O chestiune mai puțin discutată în spațiul public este aceea că Acordul nu vizează doar agricultura, ci și accesul la resurse strategice, cum sunt materiile prime esențiale pentru industrie, inclusiv litiul, ceea ce explică de ce Uniunea Europeană împinge acordul înainte chiar și în condițiile opoziției interne.
Simplificând, agricultura devine moneda de schimb pentru obiectivele industriale și geopolitice ale Uniunii Europene, iar produsele agroalimentare ieftine vor fi prețul plătit pentru accesul la resursele de care Europa are nevoie.
La fel de puțin discutat este faptul că mecanismele de protecție invocate pentru a liniști temerile nu funcționează în timp real, ci doar după ce piața este deja afectată, pentru că așa-numitele clauze de salvgardare pot fi activate doar în urma unor proceduri complicate și anchete privind perturbarea pieței, ceea ce înseamnă luni sau chiar ani de întârziere.
În aceeași logică, chiar și atunci când aceste mecanisme sunt puse în mișcare, ele nu suspendă automat Acordul, ci doar limitează temporar anumite fluxuri, iar pragurile de intervenție sunt greu de atins, mai ales într-o piață deja volatilă, unde variațiile de preț pot avea multiple cauze.
Întorcându-mă la mamaie și la puiul din Paraguay, de la 1 mai 2026 în farfuriile noastre vor ajunge milioane de tone de carne de vită și de pasăre la taxe reduse sau chiar fără taxe, în timp ce fermele autohtone se vor reprofila pe creșterea râmelor și a greierilor care cântă a pagubă.
„Moțiunea PSD-AUR vine într-un moment în care România are nevoie de responsabilitate, nu de iresponsabilitate politică ambalată în voturi de blocaj. Când România vrea înainte, ei aleg să tragă înapoi. Când e nevoie de reforme, aleg frâna”, a scris deputata arădeancă pe pagina sa de Facebook.
Ea acuză că „vorbim despre o o încercare iresponsabilă de a opri o direcție care începe, în sfârșit, să producă rezultate”.
Pistru acuză că „moțiunea are un singur scop”, spunând că demersul intenționează „să oprească oamenii care fac treabă”.
Pistru l-a dat pe Bolojan drept un contraexemplu, afirmând că este „exact tipul de leadership care care deranjează pentru că nu negociază stagnarea”.
„Eu aleg partea care construiește, nu cea care blochează. Ei se strâng pentru putere. Noi mergem înainte pentru România”, conchide Pistru.
Reamintim că luni dimineață, în timpul unei conferințe comune de presă, Maran Neacșu, PSD și Petrișor Peiu, AUR, au anunțat că pregătesc o moțiune de cenzură comună.
Pistru nu este singura liberală care a criticat demersul a clasificat demersul drept „culmea iresponsabilității” și a reiterat că nu va mai face coaliție cu PSD.
George Simion a recunoscut că apelativele nepotrivite cu trimitere la afecțiuni medicale au fost niște derapaje manifestate pe fondul unor nemulțumiri și a lipsei de respect.
„Nemaiexistând respectul între interlocutori, așa se manifestă, din păcate. Aș dori să nu se mai manifeste, dar în momentul în care ești exclus anticonstituțional din jocul politic și tu trebuie să reprezinți un partid politic, în momentul în care sunt anulate alegerile și nu se aduce nicio explicație la un an și jumătate după, din păcate există derapaje din toate părțile”, a declarat președintele AUR.
Simion ar vrea să dea uitării momentele jenante și spune că le-a cerut liderilor partidului să se abțină de la a face astfel de aprecieri, dar l-a mai atacat o dată pe președintele României.
„Domnul Nicușor Dan are niște probleme vizibile. Nu vreau să discut sau să comentez despre ele în acest moment, când noi ne dorim să dialogăm.
Din partea noastră se vor abține toți liderii partidului AUR în a-l califica pe domnul Nicușor într-un fel sau altul, pentru că suntem într-o criză. Faptul că el ne-a desconsiderat și noi am avut o replică politică care este o metaforă pentru amorțire, pentru paralizie, este un lucru pe care vrem să-l trecem sub uitare dacă vedem deschidere din partea cealaltă”, a mai spus Simion.
Potrivit unui comunicat al ANAF, rezultatele confirmă eficiența măsurilor de simplificare
administrativă și a instrumentelor de stimulare a conformării voluntare implementate în anul 2026.
„Un element esențial al procesului de modernizare fiscală îl reprezintă, pentru prima dată, punerea la dispoziția contribuabililor a formularului de declarație unică precompletat, măsură care a contribuit semnificativ la reducerea birocrației și a timpului necesar depunerii declarațiilor”, arată reprezentanții ANAF.
Totodată, aceștia susțin că introducerea bonificației de 3% pentru plata anticipată a obligațiilor fiscale a avut un impact direct asupra comportamentului de conformare al contribuabililor.
Datele înregistrate până acum indică o evoluție pozitivă a conformării voluntare:
-408.224 de contribuabili au depus declarația unică, în creștere cu 23,24% față de aceeași perioadă a anului precedent;
-78.322 de contribuabili au beneficiat de bonificația pentru plata anticipată;
-valoarea totală a bonificațiilor acordate se ridică la 43,5 milioane de lei;
-încasările bugetare aferente au crescut cu 2,12 miliarde lei față de aceeași perioadă din 2025, atingând nivelul de 3,04 miliarde lei.
