Ordonanța de urgență adoptată joi de Guvernul României modifică cadrul legislativ privind centralele pe bază de cărbune, pentru a alinia legislația națională la angajamentele asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și la recomandările Comisiei Europene.
Măsurile urmăresc să elimine orice mecanism care ar fi putut permite ca centralele să fie utilizate, prin ajustări considerate „reversibile”, pentru a atinge țintele PNRR. Practic, centralele pe bază de cărbune nu mai pot fi considerate închise doar pe hârtie, prin reducerea capacității sau alte modificări ale licențelor, pentru a bifa țintele din PNRR fără o închidere efectivă.
Potrivit Notei de fundamentare, la baza adoptării actului normativ a stat „necesitatea adoptării unor măsuri suplimentare pentru eliminarea oricăror elemente care ar putea genera riscul de reversibilitate a jalonului 114 privind legea decarbonizării”, jalon care se referă la obligația României de a adopta și aplica legislația prin care sunt eliminate treptat centralele pe cărbune.
Calendarul de închidereRomânia a obținut, în urma negocierilor cu Comisia Europeană pe PNRR, ajustarea calendarului de retragere a capacităților energetice pe cărbune, lignit și huilă.
„Ca urmare a negocierilor purtate cu Comisia Europeană, calendarul de retragere a capacităților energetice pe bază de cărbune a fost ajustat, astfel încât până la sfârșitul anului 2025 să fie retrase din exploatare 1.045 MW, iar până la 31 august 2026 să fie retrase suplimentar 710 MW”, a transmis ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
Dispar modificările din licențe, apar sancțiuniOrdonanța abrogă prevederile OUG nr. 88/2025, care permiteau reducerea capacității licențiate a unor centrale, mecanism considerat neconform și incompatibil cu obiectivele PNRR. În același timp, actul normativ introduce obligații clare pentru operatori, care trebuie „să comunice Ministerului Energiei documentele care dovedesc scoaterea din exploatare a centralelor de producere a energiei electrice pe bază de huilă şi lignit rămase disponibile, în termen de 5 zile de la emiterea acestora”.
Pentru nerespectarea acestor obligații, ordonanța prevede sancțiuni clare. Astfel, „constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă în cuantum de până la 7% din cifra de afaceri netă a operatorului economic care operează capacităţile de producţie pe bază de huilă şi lignit, care nu au fost scoase din exploatare la datele scadente”.
Statul poate retrage rapid licențeleÎn plus, pentru a asigura aplicarea măsurilor, Ministerul Energiei poate solicita ANRE retragerea licențelor centralelor care nu respectă ordonanța, inclusiv pentru centralele de cogenerare pe bază de lignit sau huilă. Autoritatea este obligată să aplice măsura rapid: „în termen de cel mult 15 zile calendaristice de la data înregistrării solicitării”.
Centrale legate de angajamentele din PNRRMai multe capacități pe cărbune sunt menționate în documentele care stau la baza ordonanței și în discuțiile cu Comisia Europeană, în legătură cu angajamentele din PNRR, inclusiv grupurile 3 și 4 de la CET Govora, dar și unități precum Turceni 4, Govora 5 și 6, Timișoara Sud, Motru, Drobeta și Iași 1. Acestea sunt relevante fie pentru calendarul de închidere asumat de România, fie pentru problemele semnalate de Comisia Europeană privind riscul ca unele capacități să fie menținute sau adaptate fără a fi efectiv scoase din exploatare.
Turceni 4, ultimele zile de activitateÎn documentele care au stat la baza adoptării ordonanței, grupul energetic nr. 4 din cadrul centralei pe cărbune de la Turceni apare direct legat de plata fondurilor europene. Cererea de plată nr. 4, prin care România solicită acești bani, nu poate fi aprobată până la îndeplinirea tuturor jaloanelor, inclusiv închiderea acestei capacități.
ANRE a retras deja miercuri licența grupului energetic Turceni 4 din cadrul Complexului Energetic Oltenia. Deconectarea grupului trebuie făcută „cât mai devreme înainte de 31 martie 2026”, termen considerat esențial pentru deblocarea evaluării pozitive a cererii.
Este vorba de 2,62 miliarde de euro, potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, iar cererea include 62 de jaloane și ținte care trebuie îndeplinite pentru ca banii să fie aprobați de Comisia Europeană. Fondurile vizează mai multe domenii, de la energie și infrastructură până la sănătate, educație și digitalizare, iar obținerea lor depinde de realizarea acestor obiective.
Câți bani se pierd dacă nu sunt respectate angajamentelePotrivit Ministerului Energiei, nerespectarea angajamentelor privind închiderea centralelor pe cărbune conform calendarului asumat poate avea consecințe financiare majore. Este vorba de „aplicarea unei penalizări maxime echivalente cu tranșa de grant aferentă Cererii de plată nr. 2, în valoare de 1,8 miliarde de euro, precum și blocarea plăților din cererile aflate în analiză și a celor viitoare, iar neîndeplinirea obligațiilor poate atrage penalități suplimentare de până la 770 de milioane de euro”.
Modificări pentru sistemul energeticModificările legislative au fost necesare nu doar pentru respectarea angajamentelor din PNRR, ci și pentru funcționarea sistemului energetic. „Caracterul urgent al reglementării este determinat și de necesitatea asigurării funcționării în condiții de siguranță a Sistemului electroenergetic național și a continuității furnizării energiei termice către populație”, au explicat reprezentanții Ministerului Energiei.
UE a cerut dovezi clare de închidereÎn urmă cu o lună, Comisia Europeană a transmis autorităților române că nu este convinsă că centralele pe cărbune declarate închise au fost scoase efectiv din funcțiune, solicitând dovezi clare în acest sens. Potrivit corespondenței dintre Guvern și Bruxelles, oficialii europeni consideră că simpla reducere a capacității licențiate nu echivalează cu o închidere reală, ci poate reprezenta doar o limitare temporară a activității. Comisia a cerut prezentarea unor documente care să ateste retragerea licențelor și deconectarea fizică a centralelor de la rețea, avertizând că, în lipsa acestor clarificări, România riscă să piardă fonduri din PNRR, în condițiile în care închiderea capacităților pe cărbune reprezintă un jalon asumat.
Guvernul Marii Britanii a decis alocarea imediată a unei sume noi de 100 de milioane de lire sterline (echivalentul a 115 milioane de euro) pentru întărirea sistemelor de apărare aeriană ale Ucrainei, potrivit informațiilor publicate pe site-ul oficial al executivului britanic.
„Marea Britanie va aloca de urgență 100 de milioane de lire sterline suplimentare pentru sprijinirea apărării aeriene a Ucrainei, contribuind la apărarea țării împotriva atacurilor neîncetate ale Rusiei”, se arată în comunicat, citat de Ukrinform.
Banii vor fi direcționați pentru întărirea protecției aeriene a Ucrainei. Va fi asigurată, de altfel, o securitate sporită forțelor de pe front și infrastructurii critice împotriva atacurilor aeriene.
Această alocare ridică la 600 de milioane de lire sterline sprijinul britanic destinat apărării aeriene ucrainene în ultimele două luni.
Măsura vine după reuniunea de la Helsinki a liderilor Forței Expediționare Comune, care au discutat modalități de accelerare și extindere a sprijinului pentru Ucraina.
De asemenea, inițiativa vine în urma vizitei președintelui Volodimir Zelenski la Londra, săptămâna trecută, când prim-ministrul Keir Starmer a fost informat despre curajul și rezistența continuă a Forțelor Armate Ucrainene.
„Pentru a ne asigura că acest lucru nu se va mai întâmpla niciodată și pentru a proteja oamenii de acasă de amenințarea reală pe care o reprezintă Rusia, sunt hotărât să fac tot ce putem pentru a sprijini o Ucraină suverană și liberă pentru generațiile viitoare”, a declarat Starmer.
Rusia l-a desemnat drept agent străin pe Pavel Talankin, co-regizorul filmului „Mr Nobody Against Putin”, la câteva zile după ce a câștigat Premiul Oscar pentru cel mai bun film documentar.
Potrivit Reuters, numele acestuia a apărut vineri pe lista online a agenților străini a Ministerului rus al Justiției, etichetă pe care Moscova o folosește în privința persoanelor considerate a fi implicate în activități anti-ruse susținute de străini.
Documentarul realizat de Talankin și David Borenstein folosește imagini filmate pe parcursul a doi ani de către Talankin la o școală unde era angajat în regiunea Chelyabinsk din Rusia. Secvențele arată modul în care elevii erau expuși la mesaje pro-război.
Filmul a stârnit controverse inclusiv în rândul rușilor care se opun lui Putin și războiului, unii criticându-l pe Talankin pentru că și-a filmat colegii și copiii fără consimțământul lor.
Într-o reacție pentru publicația independentă rusă The Moscow Times, Talankin încerca să asimileze informația și că se aștepta la „comentarii furioase și reacții negative”.
„Sunt agent străin pentru prima dată, așa că nu știu cum să reacționez. Sincer, nu mă așteptam [să fiu desemnat drept «agent străin»]. Mă așteptam la comentarii furioase și reacții negative, dar nu m-am gândit niciodată că se va ajunge la asta”, a spus Talankin pentru sursa citată.
Difuzarea documentarului, interzisă în RusiaInformația vine în contextul în care un tribunal din Rusia a interzis distribuirea documentarului „Mr Nobody Against Putin”, premiat recent cu Oscar și BAFTA, după ce procurorii au susținut că filmul promovează o imagine negativă a guvernului rus și a războiului din Ucraina.
Procurorii ruși au susținut că filmul promovează „extremismul și terorismul” și prezintă Rusia într-o lumină negativă. Tribunalul din Celiabinsk a decis interzicerea distribuției documentarului pe întreg teritoriul Rusiei, inclusiv pe platformele de streaming. Autoritățile au mai susținut că unele imagini ar fi fost filmate cu elevi fără acordul părinților.
Ministerul Finanțelor a anunțat pregătirea unei ordonanțe de urgență care să introducă un mecanism de accize dinamice pentru carburanți, care să atenueze creșterea prețurilor la pompă în contextul noii crize energetice.
Anunțul a fost făcut de Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, vineri, după reuniunea Eurogroup.
Ministrul a declarat că România trebuie să răspundă, împreună cu partenerii europeni, și să adopte măsuri mai bine calibrate, adaptate unui context economic mai dificil decât cel din 2022.
„România trebuie să fie parte din efortul european pentru a limita impactul crizei energetice. Astăzi, în cadrul reuniunii Eurogrup, am discutat despre impactul noului șoc energetic și despre modul în care trebuie să răspundem coordonat la nivel european”, a scris Alexandru Nazare pe Facebook.
El a explicat că actuala situație este diferită de cea din 2022, când prețurile la energie au crescut vertiginos după invadarea Ucrainei de către Rusia.
„Criza este mai complexă, iar spațiul fiscal este limitat, motiv pentru care este nevoie de instrumente diferite, mai bine calibrate și mai bine coordonate între statele membre. În intervenția mea am subliniat că, de această dată, trebuie să tratăm mult mai atent situația decât în 2022, pentru că circumstanțele sunt mai dificile și efectele pot fi mai profunde”, a precizat Alexandru Nazare.
Un punct important al discuțiilor a vizat colaborarea între miniștrii de finanțe și cei ai energiei.
„Am susținut ideea unei colaborări mai strânse între formatele ECOFIN și Consiliul miniștrilor energiei, pentru a ajunge la soluții comune și coerente în fața acestei situații”, a adăugat ministrul Finanțelor.
La nivel intern, Ministerul Finanțelor, a mai declarat Nazare, a avansat în pregătirea măsurilor concrete, privind acest demers.
„La Ministerul Finanțelor suntem într-un stadiu avansat în elaborarea ordonanței de urgență care va introduce un mecanism transparent de ajustare a accizelor pentru carburanți. Acest mecanism de accizare dinamică, care se va simți direct în temperarea creşterii prețurilor la pompă, este gândit pentru a răspunde direct șocurilor externe și pentru a permite ajustări graduale, în funcție de creșterea simultană a prețurilor și a cotațiilor internaționale”, a explicat Nazare.
„România acționează responsabil, cu măsuri țintite și temporare, menținând în același timp traiectoria de consolidare fiscală și obiectivele bugetare asumate. În perioade de incertitudine, coordonarea și predictibilitatea sunt esențiale, iar soluțiile trebuie construite împreună, la nivel național și european”, a mai scris Alexandru Nazare.
Concret, ÎCCJ cere Guvernului să pună la dispoziția instanței toate fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante.
„Prezenta plângere prealabilă vizează refuzul nejustificat, în sensul art. 2 alin. (1) lit. i) şi art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, al Guvernului României şi al Ministerului Finanţelor de a soluţiona favorabil cererile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind includerea şi alocarea sumelor necesare achitării drepturilor salariale restante stabilite prin titluri executorii şi scadente în anul 2026. Acest refuz rezultă, în concret, din: neincluderea integrală a sumelor solicitate în bugetul anului 2026; diminuarea sumelor solicitate faţă de necesarul transmis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; neasigurarea fondurilor necesare, deşi obligaţia de plată este certă, lichidă şi exigibilă; nesoluţionarea favorabilă a solicitărilor şi demersurilor ulterioare, inclusiv a cererilor de rectificare bugetară”, se arată în documentul ICCJ trimis Guvernului.
În document, instanța supremă mai subliniază că „necuprinderea acestor sume în bugetul pe anul 2026, precum și diminuarea lor față de necesarul solicitat, reprezintă o încălcare evidentă a propriului cadru normativ adoptat de autoritățile cărora le este adresată prezenta plângere”.
Pe de altă parte, în documentul trimis de ICCJ Guvernului se menționează că încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat şi a securităţii raporturilor juridice reprezintă încă un motiv al plângerii prealabile.
„Prin refuzul de a asigura resursele bugetare necesare executării hotărârilor judecătoreşti, autoritatea executivă ajunge, în fapt, să paralizeze efectele unor hotărâri definitive, ceea ce este incompatibil cu principiul separaţiei puterilor în stat. Totodată, succesiunea de eşalonări şi reeşalonări, urmată de neincluderea în buget chiara sumelor re-reeşalonate pentru anul 2026, încalcă şi principiul securităţii raporturilorjuridice, întrucât creditorii aveau o aşteptare legitimă că măcar termenii ultimului mecanism normativ vor fi respectaţi”, se arată în document.În plus, ICCJ a mai menționat că în caz de nesoluționare favorabilă a plângerii prealabile, va sesiza „instanța de contencios administrativ competentă”.
Coaliția a tăiat de la magistrați pentru pachetul de solidaritate propus de PSDPe 19 martie, Ilie Bolojan anunța că s-a ajuns la un acord în coaliție, pentru ca pachetul social propus de PSD să fie inclus în buget. Astfel, se amâna achitarea drepturilor salariale obținute de magistrați în instanțe.
„Aveam două posibilități. Prima, să creștem deficitul cu anvelopa necesară acoperirii amendamentelor din Parlament. Nu s-a mers pe această opțiune. A doua variantă pe care am căzut de acord este să reducem alte cheltuieli. Analizând structurile bugetului, am decis să reducem componenta de cheltuieli care ținea de achitarea unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe care au fost câștigate în anii trecuți și practic amânarea acestora pentru anii următori”, spunea Bolojan la momentul respectiv.
E-mailul directorului FBI, Kash Patel, a fost spart de hackeri, anunță Daily Express. Departamentul de Justiție al SUA a confirmat piratarea e-mailului personal al directorului Patel, transmite și Nexta.
Grupul de hackeri Handala a publicat fotografiile personale ale directorului FBI susținând că a obținut acces la căsuța poștală electronică. De asemenea, au fost publicate mai multe documente din corespondența privată și de serviciu a americanului.
Grupul Handala are legături cu serviciile speciale iraniene.
„M-am întâlnit astăzi la Palatul Cotroceni cu Numan Kurtulmuş, Președintele Marii Adunări Naționale a Turciei. Dialogul nostru a reconfirmat prietenia durabilă și Parteneriatul Strategic care leagă România și Turcia încă din 2015”, a transmis șeful statului.
Securitatea la Marea Neagră, tema centralăPotrivit președintelui, stabilitatea regională și securitatea în zona Marea Neagră au reprezentat principalele subiecte ale discuțiilor, în contextul tensiunilor geopolitice actuale.
„Stabilitatea regională și securitatea la Marea Neagră au constituit principalele subiecte ale discuțiilor. Ca aliați NATO și state riverane Mării Negre, țările noastre poartă o responsabilitate specială pentru menținerea păcii în această regiune de importanță strategică, mai ales în contextul conflictelor în curs din Ucraina și Orientul Mijlociu”, a afirmat Nicușor Dan.
Președintele a oferit și un exemplu concret al cooperării româno-turce în domeniul securității:
„Un exemplu concret în acest sens este cooperarea noastră în cadrul Grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră.”
Parteneriat economic solid între România și TurciaÎn cadrul întrevederii a fost reconfirmată și importanța relațiilor economice bilaterale, Turcia fiind principalul partener comercial al României din afara Uniunii Europene.
„Discuțiile au reconfirmat, de asemenea, soliditatea parteneriatului nostru economic. Turcia este cel mai important partener comercial al României din afara Uniunii Europene și suntem hotărâți să valorificăm pe deplin potențialul acestei relații”, a declarat șeful statului.
Legături istorice și comunități puternicePreședintele României a evidențiat și rolul comunităților care întăresc relația bilaterală:
„Comunitatea turco-tătară din România și comunitatea românească din Turcia atestă legăturile profunde dintre cele două popoare și reprezintă o sursă de inspirație pentru viitorul parteneriatului nostru.”
La final, Nicușor Dan și-a exprimat optimismul privind evoluția relațiilor dintre cele două state:
„Sunt încrezător că schimbul de opinii de astăzi va da un nou impuls cooperării noastre în toate domeniile. Sunt încrezător că schimbul de opinii de astăzi va da un nou impuls cooperării noastre în toate domeniile.”
