Reprezentanții Jocurilor Olimpice de iarnă Milano Cortina 2026 au anunțat, vineri seara, pe Instagram, că antrenorul nerazzurri este oficial purtător al torței pentru Milano Cortina 2026.
Anunțul este însoțit de o fotografie cu Cristian Chivu, antrenorul lui Inter Milano, care va purta torța olimpică.
De asemenea, și echipa de fotbal Inter Milano al cărei antrenor este românul a făcut acest anunț pe Facebook.
„Cristian Chivu va duce torța olimpică. Antrenorul lui Nerazzurro este oficial Tedoforo de la Milano Cortina 2026!”.
Jocurile Olimpice de Iarnă Milano Cortina se desfășoară în perioada 6 – 22 februarie 2026.
Cristian Chivu, în vârstă de 44 de ani, a semnat, în vara anului 2025, un contract valabil pentru următoarele două sezoane, până în vara anului 2027, cu gruparea din Milano.
Daniel Băluță a anunțat, vineri seara, pe Facebook, că lucrările de refacere a Planșeului Unirii continuă în ritm susținut.
„Constructorii au turnat astăzi a patra secțiune a noii plăci de beton din Piața Unirii. Pentru realizarea acesteia (lățime de 32 metri, lungime de 22 de metri și grosime de 1,4 metri), au fost folosiți 432 de metri cubi de beton”, spune primarul.
Edilul anunță, totodată, că de săptămâna viitoare vor începe pregătirile și pentru turnarea celei de-a cincea secțiuni a noului planșeu, iar în paralel, continuă lucrul și în celelalte zone ale șantierului.
Premierul Ilie Bolojan a comentat vineri seara, la Digi24, informațiile apărute în spațiul public privind posibila sa schimbare din funcție.
Premierul a respins ideea unor discuții reale în interiorul Partidului Național Liberal și a declarat că stabilitatea guvernamentală depinde exclusiv de susținerea politică a Executivului.
Întrebat despre zvonurile vehiculate pe surse, potrivit cărora atât în PSD, cât și în PNL ar exista discuții legate de înlocuirea sa, Bolojan a spus că nu are cunoștință de aceste informații.
„Nu știm de unde aveți aceste informații legate de PNL. Am fost la toate ședințele pe care le-a organizat partidul și nu au fost astfel de discuții”, a afirmat Ilie Bolojan.
În ceea ce privește numele vehiculate ca posibili înlocuitori, Cătălin Predoiu și Alexandru Nazare, premierul a spus că nu vede o problemă.
„Numele pe care le-ați menționat sunt colegi buni pe care îi apreciez și care își fac datoria la guvern. Deci nu văd niciun fel de problemă pe tema asta”, a spus el.
Întrebat dacă îi vede pe cei doi în postura de premier, Bolojan a spus că „nu, nu văd niciun fel de problemă în momentul de față legată de schimbarea mea. Un premier rămâne cât timp guvernul lui are susținere. Când nu mai are susținere sau se întâmplă ceva cu totul deosebit, nu mai rămâne. Îl înlocuiește altcineva”.
Acesta a discutat și despre scenariile politice legate de o eventuală ieșire a PSD de la guvernare și planurile PNL într-o asemenea situație. Întrebat dacă ar rupe partidul sau dacă ar încerca formarea unui nou guvern cu USR, Ilie Bolojan a evitat speculațiile.
„Haideți să vedem ce se poate întâmpla. Scenariile sunt la ordinea zilei și România astăzi are nevoie totuși de seriozitate și de responsabilitate”, a declarat premierul.
Referitor la declarațiile președintelui, care a vorbit despre „cea mai proastă situație” din interiorul coaliției actuale și despre negocieri între liderii politici, Bolojan a spus că problema este alta.
„Domnul președinte a spus că este o situație mai proastă pentru că atunci când te uiți pe declarațiile publice și dânsul le vede, ce poți să crezi? Doar că una este să faci spectacol și alta este să muncești serios pentru România”, a afirmat premierul.
Ilie Bolojan a comentat și informațiile apărute despre posibilele schimbări la conducerea serviciilor de informații, inclusiv despre numele lui Cătălin Predoiu.
„Președintele României are dreptul de a propune șefii serviciilor. În momentul în care domnul președinte va avea propuneri, cu siguranță va contacta liderii partidelor parlamentare”, a explicat el.
Despre viceprim-ministrul României, Cătălin Predoiu, Bolojan a spus că „este un om cu mare experiență, care a parcurs toate funcțiile. Propunerile le va face președintele României”.
Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat vineri seară, la Digi 24 că decizia privind semnarea acordului Mercosur a fost luată în baza unor consultări, iar atacurile politice pe acestă temă nu ar fi îndreptățite.
„E foarte simplu să faci declarații politice în ceea ce privește Mercosur. A fost o decizie care a fost luată de comun acord între guvern și președinție pe baza datelor pe care le-am avut, pe baza discuțiilor dintre ministerele de linie în comisiile de specialitate”.
Ilie Bolojan a mai declarat că acordul Mercosur a suferit modificări prin care s-au acordat niște garanții suplimentare pentru protecția agricultorilor.
„Indiferent de ce se spune de Mercosur într-un subiect sau altul, consider că atunci când faci un astfel de acord, este o proiecție care ține de Comisia Europeană. Toate discuțiile legate de Mercosur au fost purtate în grupurile din Parlamentul European pe ultima sută de metri pentru că s-au făcut niște modificări la acordul cu Mercosur în sensul în care s-au acordat niște garanții suplimentare pentru protecția agricultorilor pentru că acest acord. Mercosur nu e doar un acord agricol, e un acord comercial mare. Și atunci n-a fost niciun fel de dispută”, a mai spus premierul Ilie Bolojan.
Ilie Bolojan a fost întrebat, vineri, la Digi 24, despre criticile aduse de partenerii de coaliție, în special de la președintele PSD, Sorin Grindeanu, dar și de la fostul lider PSD, Marcel Ciolacu.
„Niciun fel de emoție legat de acest lucru (de asumarea răsăunderii – n.r.). Sunt premierul României cât timp există o majoritate parlamentară. În momentul în care nu există o majoritate parlamentară, nu mai ești pe post. (…) Această majoritate parlamentară va fi testată în angajările de răspundere care vor fi făcute înainte și, indiferent cine este la guvernare și cine-i premier, cu cât facem mai repede un buget, cu cât acest buget îl facem mai așezat, mai realist, bazat pe date corecte, cu atât România va rămâne o țară de încredere”, a spus premierul.
Nu schimbă lăutarulBolojan a întrebat, retoric, de ce nu a vrut nimeni să își asume guvernarea dacă atunci când a deevenit el premier „nu era niciun fel de problemă bugetară”.
„Deci știți, e foarte ușor să declari după ce România a trecut printr-o situație dificilă tot felul de lucruri, dar atunci când a fost greu, cineva trebuia să-și asume responsabilitatea și am făcut asta fiind convins că fac ceea ce este necesar pentru țara noastră. În ceea ce privește astfel de declarații (precum cea a lui Claudiu Manda, de „schimbare a lăutarului” – n.r.), ele (…) nu pe mine mă afectează pentru că noi nu lucrăm după ureche, încercăm să lucrăm după un plan. Avem un program de guvernare”, a spus premierul.
Bolojan și playlist-ulÎntrebat dacă vreun lider din coaliție i-a cerut demisia sau să schimbe „playlist-ul în ședință”, Bolojan a spus că „nu a existat astfel de discuție”.
Întrebat, în continuare, dacă el crede că PSD va ieși de la guvernare, Ilie Bolojan a spus că „este decizia Partidului Social-Democrat să facă ceea ce consideră de cuviință”.
„Consider că stabilitatea României în această perioadă, din punct de vedere politic, este un element important care ține de predictibilitatea economică, de costurile dobânzilor pe care România le plătește și, sigur, fiecare partid decide ceea ce consideră de cuviință”, a mai spus premierul.
Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a spus că „mai degrabă domnul Bolojan cântă, dar nu cântă din același playlist” și că „ar putea veni momentul să schimbăm lăutarul”.
Întrebat, la Antena 3 CNN, despre afirmația unui primar, potrivit căruia „Bolojan cântă la vioară și PSD dansează”, Manda a răspuns: „Nu aș vrea să spun că domnul Bolojan cântă la vioară și noi dansăm, ci mai degrabă că domnul Bolojan cântă de multe ori, nu cântă din același playlist. Nu că dansăm, dar ascultăm”.
El a lăsat deschisă posibilitatea schimbării premierului. „Cred că ar putea să vină un moment în care să spunem hai să schimbăm lăutarul că nu mai merge, nu mai respectă playlist-ul și atunci nu am reuși să-l mai ascultăm”, a adăugat secretarul general PSD.
Statul român, prin Ministerul Energiei, propune acționarilor să voteze dacă sunt sau nu de acord ca la Doicești să fie montate șase reactoare modulare mici (SMR), o tehnologie a americanilor de la NuScale, care însumează capacitate instalată de 462 MW.
Pentru a avea un ordin de mărime, aceasta echivalează cu aproape 70% a capacității instalate a unui singur reactor de la Centrala nuclearelectrică de la Cernavodă.
„Solicitarea de completare a ordinii de zi a Adunării Generale a Acționarilor, stabilită pentru dată de 12 februarie 2026, a acționarului majoritar al SNN, Ministerul Energiei, cu supunerea aprobării de către actionarii SNN a Deciziei Finale de Investiție (FID) în cadrul proiectului Reactoarelor Modulare Mici (SMR), reprezintă un pas înainte semnificativ în finalizarea unui proiect energetic strategic pentru România”, se arată în informarea transmisă de Nuclearelectrica, acționar al companiei de proiect.
Nuclearelectrica, controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni, deține jumătate din compania de proiect de la Doicești, RoPower Nuclear S.A., alături de compania privată Nova Power&Gas, parte din grupul E-INFRA al clujenilor Teofil Mureșan, Simion Mureșan și Marian Pantazescu.
Ministerul Energiei anunța pe 18 decembrie că sprijină continuarea proiectului SMR de la Doicești, aflat în Faza 2 a Studiilor de Design și Fezabilitate, implicit înainte unei decizii finale de investiție, care era prevăzută pentru acest an.
Mai mult, conducerea ministerului anunța că proiectul SMR de la Doicești va continua cu structura nemodificată a acționariatului companiei de proiect RoPower Nuclear, formată din Nuclearelectrica și Nova Power and Gas.
Declarația vedea în conrextul în care în AGA acționarii Nucleareletrica avuseseră de decis încheierea unui parteneriat direct cu DSPE BETA PRIVATE EQUITY FUND (DSPE), din Coreea, în calitate de investior în compania de proiect RoPower Nuclear S.A. (RPN),inclusiv încheierea unui acord ce urma să fie semnat între SNN, NOVA POWER & GAS S.R.L (NPG) si DSPE BETA PRIVATE EQUITY FUND (DSPE/PEF) pentru dezvoltarea Proiectului SMR în Doicești.
„Tehnologiile SMR sunt considerate soluția de asigurare a flexibilității și complementarității cu resursele regenerabile”Potrivit mesajul publicat – și ulterior șters câteva minute de pe Facebook, proiectul SMR Doicești a fost dezvoltat conform etapelor prestabilite și aprobărilor corporative, și anume derularea analizelor și studiilor tehnice de amplasament, FEED 1 și FEED 2 (Front End Engineering Design). Finalizarea acestor studii, la care se adaugă cele două misiuni de evaluare ale amplasamentului, derulate de IAEA, au condus către elementele de baza ale Deciziei Finale de Investiție.
„Proiectul SMR de la Doicești, tehnologie NuScale, va avea o capacitate instalată de 462 MW, constând în 6 module, fiecare cu o capacitate instalată de 77 MW. Într-un context internațional în care tehnologiile SMR sunt considerate soluția de asigurare a flexibilității și complementarității cu resursele regenerabile, o alternativă eficientă de reindustrializare avantajoasă a centralelor scoase din uz, un motor pentru dezvoltarea locală și regională prin crearea unui lanț complex de aprovizionare, o oportunitate de creștere a unei noi generații de specialiști, România deține capacitatea de a se transformă într-un centru de know-how în implementarea tehnologiilor avansate. Coroborat, securitatea energetică a României și disponibilitatea surselor sale de energie curată sunt și vor rămâne priorități”, a declarat Cosmin Ghiță, directorul general al Nuclearelectrica, în mesajul menționat.
„Comisia Europeană recunoaște contribuția pe care SMR-urile o pot aduce la decarbonizarea sectorului energetic, precum și alte beneficii majore, inclusiv menținerea și crearea de noi locuri de muncă. Suntem parte activă a Alianței Industriale pentru SMR a Comisiei și susținem inițiativa colectivă de a atinge economii de scară largă în tehnologiile SMR. Nuclearelectrica va continuă să dezvolte acest proiect, în baza aprobărilor corporative, în cadrul unor parteneriate solide care să prioritizeze eficientă implementării, eficientă economică, calitatea livrabilelor, rigurozitatea industriei nucleare”, a comunicat compania pe Facebook.
În mesajul publicat a doua oară, compania a adăugat că în perioada următoare va intensifica dialogul cu partenerii săi comerciali pentru consolidarea cadrului de cooperare pe termen lung și asigurarea unei abordări win-win. „De asemenea, dialogul cu autoritățile române rămâne o prioritate pentru consolidarea cadrului de măsuri de sprijin pentru proiect”, au transmis oficialii Nuclearelectrica.
Sursa foto: Facebook
Ce propune Ministerul EnergieiNuclearelectrica și-a informat acționarii în documentul publicat la Bursă de Valori București în legătură cu solicitarea primită din partea acționarului majoritar, Ministerul Energiei, de completare a ordinii de zi a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor SNN din dată de 12.02.2026/13.02.2026:
„Societatea Națională Nuclearelectrica S.A. (“SNN”) informează actionarii și investitorii că, în dată de 23.01.2026, a primit o solicitare de completare a ordinii de zi a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor stabilită pentru dată de 12.02.2026, din partea acționarului majoritar, Ministerul Energiei, după cum urmează, ulterior punctului 2 al ordinii de zi AGEA.
Solicitare de completare a ordinii de zi pentru Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor:
Solicitarea este efectuată de către Ministerul Energiei, în temeiul art. 14 alin. 12 din Actul constitutiv al SN Nuclearelectrica SĂ, art. 1171 alin. 1 din Legea 31/1990, privind societățile, republicată, cu modificările și completările ulterioare („Legea nr. 31/1990”), art. 105 alin. (3) din și (5) Legea nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, cu modificările și completările ulterioare, republicată, art 189 din Regulamentul nr. 5/2018 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață.
Solicitarea fost înregistrată la SNN cu numărul AUTORITĂȚi-SNN-26- 00479/23.01.2026 în calitate de acționar care deține mai mult de 5% din capitalul social al Societății, privind introducerea de puncte suplimentare pe ordinea de zi a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor din dată de 12.02.2026/13.02.2026.
Materialele aferente ordinii de zi completate vor fi publicate pe site-ul societății în dată de 29.01.2026, începând cu ora 18:00”.
Traseul proiectuluiÎn septembrie 2024, Banca de Export-Import a SUA (EXIM) a aprobat un angajament financiar de până la 99 milioane de dolari în favoarea companiei RoPower Nuclear S.A. pentru finanțarea dezvoltării unui proiect nuclear la Doicești.
Conform datelor oficiale, proiectul Doicești va avea un impact semnificativ asupra economiei locale și naționale. Va crea aproape 200 de locuri de muncă permanente în centrală, 1.500 de locuri de muncă în etapa de construcție și 2.300 de locuri de muncă în producție.
În noiembrie 2020, directorul executiv al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiţă, şi preşedintele şi directorul general al NuScale Power, John Hopkins, au semnat, la Glasgow, acordul pe baza căruia cele două companii vor coopera pentru construcţia unui reactor nuclear modular de mici dimensiuni (Small Modular Reactor – SMR) în România. Semnarea documentelor a avut loc după ce Administraţia SUA a anunţat că firma americană NuScale Power va construi în România un reactor nuclear modular de mici dimensiuni În septembrie 2020, compania NuScale Power a primit autorizarea în SUA pentru minireactorul său nuclear.
Ulterior, în aprilie 2022, NuScale a anunțat că încep procesul de fabricare a componentelor reactoarelor, compania coreeană Doosan Enerbility fiind aleasă pentru producția de echipamente principale pentru reactoarele modulare mici (SMR) NuScale.
Între timp, proiectul-pilot, din SUA, al NuScale a căzut, în noiembrie 2023, din cauza unor probleme de finanțare, lăsând astfel România în poziția de a fi primul stat din lume în care ar putea să fie amplasate aceste reactoare, la amplasamentul unei foste centrale de cărbune din Doicești, Dâmbovița, ales de compania de proiect, RoPower.
Centrala nucleară ar urma să aibă cu o durata de viață de peste 60 de ani, de la punerea în funcțiune planificată pentru finalul actualului deceniu. Proiectul este unul generațional care va produce energie curată, sigură și fără emisii de carbon în atmosferă și un punct cheie în angajamentul României de a-și tripla capacitățile de generare a energiei din surse nucleare, până în 2050, arată informațiile oficiale.
Premierul Ilie Bolojan a răspuns vineri seara, la Digi24, acuzațiilor venite din partea primarului Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, care a spus că premierul ar avea ceva personal cu ea și că ar fi lăsat Craiova în frig, afectând inclusiv activitatea companiei Ford.
Premierul Ilie Bolojan a respins aceste afirmații făcute de Olguța Vasilescu și a explicat, pe larg, care sunt cauzele reale ale situației dificile de la CET Craiova.
Întrebat despre nemulțumirile primarilor și despre mesajele transmise de Olguța Vasilescu, Bolojan a spus că discuția trebuie purtată pe baza faptelor, în locul acuzațiilor personale.
„Eu sunt de vină că la Craiova au fost alocate pentru CET 168 milioane de euro timp de patru ani de zile și nu s-au făcut lucrările acolo?”, a întrebat premierul Bolojan.
Ilie Bolojan a spus că nu a avut nicio responsabilitate directă în gestionarea companiei și nici în numirea conducerii acesteia.
„Bolojan i-a numit oamenii în Consiliul de Administrație sau am avut o responsabilitate directă pe tema asta?”, a continuat el, spunând că deciziile au fost luate la nivel local și de către cei care au condus societatea în ultimii ani.
„Eu sunt de vină că anul trecut au mai luat împrumut de 70 milioane de euro de la Exim Bank pe care nu-l vor mai rambursa niciodată, tot de la statul român, pentru care, în afară de a plăti și să fie certificate de CO2 sau alte lucruri, nu au investit acolo?”, a mai declarat Bolojan.
Acesta a mai spus că problemele actuale nu sunt rezultatul unor decizii recente ale Guvernului, ci ale unui management problematic și al proiectelor „prost” gândite.
„Eu nu fac acuzații, eu v-am dat niște cifre. V-am spus că dacă s-ar fi realizat proiectul pe fonduri europene, dacă Ministerul Energiei, dacă societatea comercială care este acolo, conducerea societății, cei care i-au numit pe ei în Consiliul de Administrație, primăria Craiova, care este clientul de bază a acestei companii, ar fi gestionat cu atenție lucrurile, nu am fi ajuns într-o astfel de situație. Iar aceste situații se rezolvă nu prin căutarea unui vinovat acum, ci se rezolvă printr-un proiect serios care trebuie făcut acolo, prin licitații făcute la prețuri de piață, ținând cont de realitățile din această piață de energie și prin, într-adevăr, un sprijin dat de la Guvern, prin diferite posibilități direcționale ale unor fonduri europene, fonduri de modernizare, în așa fel încât să avem o centrală dimensionată la capacitate, în mod corect la Craiova și nu un proiect prost care a fost făcut acum câțiva ani de zile, de 295 de Megawati electrici, în timp ce necesarul de energie este de maxim jumătate cât a făcut asta.”, a afirmat Bolojan.
Șeful Guvernului a mai declarat că rezolvarea problemelor de la Craiova va dura și va necesita muncă și finanțare adecvată, inclusiv din fonduri europene și fonduri de modernizare.
„Asta înseamnă să stai pe proiecte, să lucrezi, să tratezi lucruri serioase și, din păcate, o astfel de centrală nu poate fi realizată de pe o zi pe alta. Aici e vorba de doi, trei ani de zile”, a spus Ilie Bolojan.
România trebuie să analizeze împreună cu țările europene, ceea ce s-a și convenit între liderii europeni, vis-a-vis de participarea la acest Consiliu, a declarat premierul Ilie Bolojan. În privința taxei de 1 miliard de dolari el a zis că banii țării trebuie foarte bine calculați. De asemenea trebuie analizate și celelalte angajamente pe care România le are de a participa la alte forumuri.
„În ceea ce privește suma de 1 miliard de dolari. Sigur, România are posibilitatea să aloce pentru un proiect sau pentru altul 1 miliard de dolari, dar trebuie calculați foarte bine cum facem acest lucru, pentru că fiecare leu pe care îl alocăm într-un proiect sau altul trebuie cât se poate de clar justificat de interesul național și de situația economică în care ne găsim. Trebuie văzut în ce măsură această participare este în concordanță cu celelalte angajamente pe care România le are de a participa la alte forumuri”, a spus premierul Bolojan.
Decizia principală va ține de președinte Nicușor Dan, care are competența principală în această zonă, a adăugat premierul.
Poziția UE este foarte importantă în luarea unei decizii pe acest subiect, a mai spus Ilie Bolojan.
„Din punctul meu de vedere, în această perioadă, cred că este bine să ne corelăm pozițiile cu cele ale Uniunii Europene, pentru că astăzi, orice s-ar spune, suntem în Europa, economia noastră este puternic racordată la economia europeană și cred că, cu cât mai multe probleme, au poziții convergente, cu atât Europa rămâne un actor relevant în zona geopolitică, geoeconomică, globală”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul Ilie Bolojan a vorbit vineri seara, la Digi24, despre participarea miniștrilor români la Forumul Economic Mondial de la Davos. El a afirmat că au fost foarte importante rolul acestei prezențe la eveniment, dar și oportunitățile informale generate de întâlnirile bilaterale.
Întrebat dacă delegația română de la Davos a avut un mandat clar sau dacă s-au căutat în mod special investitori, premierul a explicat că evenimentul, pe lângă prezentările oficiale din paneluri, a oferit prilejul unor discuții informale care pot genera contacte pentru România.
„Aici a fost o conferință care, în afară de prezentările pe care le-au făcut miniștrii în panelurile la care au participat, au fost probabil, și este întotdeauna, de fapt, un prilej pentru întâlniri bilaterale, pentru întâlniri informale, care pot forma contacte personale, care pot pregăti diferite agende publice, și cei trei miniștri care au reprezentat România au avut aceste întâlniri”, a afirmat Bolojan.
Ilie Bolojan a declarat și că România nu a avut reprezentare la Davos în ultimul an, ceea ce face ca ultima participare să fie un pas esențial în reconectarea cu comunitatea economică globală.
„Vă rog să vă gândiți că an de zile n-am avut niciun reprezentant, niciun ministru, la Davos, care era văzut un forum mai mult cu o componentă financiară, să spunem, globală, și n-a fost nimic deosebit în acest aspect. Aceasta este situația”, a afirmat el.
Premierul a mai precizat că miniștrii au primit aprobarea sa pentru deplasare și că luni va fi prima zi când vor fi analizate contactele stabilite și potențialele proiecte de interes pentru România.
„Miniștrii au primit aprobarea mea să se deplaseze și, de asemenea, luni voi avea discuții, s-au întors astăzi, în așa fel încât să vedem care sunt contactele pe care le-au stabilit și dacă sunt aspecte care țin nu doar de niște contacte personale, ci de proiecte care au legătură cu România”, a explicat Bolojan.
Darău s-a întâlnit joi cu E.S. Nicolas Warnery, ambasadorul Franței în România. Cei doi oficiali au discutat despre dezvoltarea cooperării economice și industriale dintre cele două țări și despre proiectele concrete prin care aceasta poate fi aprofundată.
„Am discutat despre inițiativa SAFE și despre necesitatea consolidării capacităților industriale europene, inclusiv prin investiții și parteneriate care să genereze valoare adăugată în România, locuri de muncă și transfer de competențe. În acest context, parteneriatul de lungă durată dintre Airbus Helicopters și IAR Ghimbav rămâne un exemplu de cooperare industrială performantă, care trebuie extinsă și consolidată. Industria auto a reprezentat un alt punct central al dialogului. Activitățile Dacia–Renault au un rol strategic în economia românească, nu doar prin producție, ci și prin dezvoltarea lanțurilor locale de furnizori, inovare și formarea de competențe industriale. Am evidențiat, totodată, un avantaj competitiv important al României: francofonia. Aceasta facilitează dialogul economic, crește încrederea investitorilor din spațiul francofon și sprijină atragerea de noi investiții în sectoare industriale cu valoare adăugată ridicată”, spune, vineri, Irineu Darău, pe Facebook.
Potrivit ministrului român, aderarea țării noastre la OECD rămâne un obiectiv strategic major, care va consolida poziția României ca destinație sigură pentru investiții, va crește credibilitatea economiei românești și va susține integrarea acesteia în lanțurile economice globale.
„Iar susținerea Franței în acest proces este esențială pentru noi. Parteneriatul româno-francez are deja fundamente solide. Obiectivul nostru, ca stat, este să îl dezvoltăm într-o cooperare industrială aprofundată, bazată pe investiții, transfer tehnologic și proiecte care produc rezultate concrete pentru economia României”, mai spune ministrul Irineu Darău
Porcedura de preluare a controlului integral de către MTI asupra Companiei Naționale „Aeroporturi București” (CNAB) este într-o fază incipientă, dar sigură, după decizia din 9 ianuarie în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor (AGEA).
La acea dată, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) care deține în prezent 80% din pachetul de acțiuni al CNAB, a dat votul decisiv pentru a putea răscumpăra restul pachetului, de 20%, pe care îl are în portofoliu Fondul Proprietatea, entitate care a votat, în zadar, negativ. Decizia a fost luată după ce, la finalul anului trecut, acționarul majoritar respinsese propunerile Fondului care vizau listarea CNAB
Astfel, cu cele 80% din voturi, s-a luat decizia, la a doua convocare a AGEA, de „aprobare a propuneri din Nota nr. DF/1249/17.11.2025 privind aprobarea intenției de răscumpărare a pachetului minoritar de acțiuni deținut de Fondul Proprietatea SA la Compania Națională Aeroporturi București SA (nr. CA/619/19.11.2025”)”.
Se va scoate la licitație consultanțaLa solicitarea transmisă de Mediafax la adresa Direcției de guvernanță corporativă din cadrul MTI, oficialii instituției au răspuns la întrebările privind sursa fondurilor pentru achiziție, dar și privind valoarea pachetului și durata procedurii.
„În conformitate cu Nota nr. DF/1249/17.11.2025 CNAB „va asigura finanțarea Tranzacției astfel încât să nu fie afectate investițiile majore prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli multianual și să implementeze conform calendarului aprobat Programul Strategic de Dezvoltare a Fondului de capital social al CNAB”, au transmis oficialii MTI cu privire la sursa de finanțare.
Potrivit MIT, informațiile privind o estimare a valorii pachetului minoritar și a duratei procesul de achiziție vor fi deduse cu exactitate ulterior procesului de consultanță, așa cum este menționat în nota nr. DF/1249/17.11.2025.
„CNAB va demara procedura de achiziție a serviciilor de consultanță financiară și asistență juridică pentru structurarea tranzacției, evaluarea participației, asistență în negociere, finalizarea documentelor juridice pentru realizarea Tranzacției”, au precizat reprezentanții MTI.
Poziția Franklin TempletonFranklin Templeton, administrator al Fondului Proprietatea, a explicat, în răspunsul transmis reporterului Mediafax, că în cadrul procedurii de achizitie a pachetului de 20% din CNAB, cea mai mare deținere a sa, își propune să a obține cel mai bun rezultat posibil pentru acționarii Fondului.
„Așa cum a fost comunicat public, Fondul nu a fost consultat de CNAB cu privire la nicio tranzacție potențială care implică participația Fondului la CNAB. Prin urmare, nu putem oferi un calendar orientativ pentru o astfel de tranzacție. În urma hotărârii Adunării Generale Anuale a CNAB, Administratorul Fondului și-a exprimat intenția de a colabora cu conducerea CNAB, consilierii acesteia și alte părți interesate relevante pentru a obține cel mai bun rezultat posibil pentru acționarii Fondului”, au declarat oficialii Franklin Templeton pentru Mediafax.
„Participația Fondului la CNAB reprezintă cea mai mare deținere din valoarea activului net al Fondului. Prin urmare, Fondul este în curs de numire a consilierilor necesari pentru a sprijini o potențială tranzacție de această amploare. Administratorul Fondului va furniza actualizări și comunicări suplimentare, după caz”, a transmis entitatea listată la Bursa de Valori București.
Rezultatele CNABCNAB este una dintre cele mai performante companii controlate de stat. Societatea furnizează servicii specifice de aeroport pentru pasageri, cargo și poștă, inclusiv administrarea, investițiile și întreținerea bunurilor din patrimoniu în vederea asigurării siguranței și securității decolării/aterizării aeronavelor și a transferului pasagerilor, mărfurilor și poștei în cadrul aeroportului.
Cifra de afaceri a CNAB a fost, în anul 2024, de 1.383.970.846 de lei, un profit net de 608.827.416 de lei și un profit brut de 693.127.309 lei, potrivit datelor agregate de platforma termene.ro. La 31 decembrie 2024, compania avea 1.386 de angajați.
Cine controlează Fondul ProprietateaCNAB reprezintă, la 30 noiembrie, 52,7% din valoarea activului net (VAT) al Fondului, potrivit raportului lunar publicat.
Topul principalelor dețineri din portofoliu este completat de CN Administrația Porturilor Maritime SA (17,75% din VAN), Societatea Națională a Sării SA (12,92%), Alro SA (5,45%) și Zirom SA (1,27%).
Lansat în decembrie 2005, Fondul Proprietatea a fost creat pentru despăgubirea cetățenilor români ale căror proprietăți au fost confiscate de fostul regim comunist. În urma licitației internaționale anunțate în decembrie 2008, Franklin Templeton Investments a preluat oficial rolul de manager de investiții și administrator unic al Fondului pe 29 septembrie 2010.
Potrivit datelor oficiale, Fondul este o companie de investiții alternative, iar obiectivul său investițional este maximizarea randamentelor către acționari și creșterea valorii activului net pe acțiune prin investiții realizate, în principal, în acțiuni și valori mobiliare românești.
Fondul, la care statul – prin Ministerul Finanțelor – deține 11,57%, se tranzacționează pe Bursa de Valori București din 25 ianuarie 2011 și a fost listat pe segmentul Specialist Fund Market London Stock Exchange prin intermediul certificatelor de depozit (“GDR-uri”) la data de 29 aprilie 2015.
Pe 9 ianuarie, Jacques Moretti a fost plasat în arest preventiv, iar trei zile mai târziu, instanța i-a confirmat măsura pentru trei luni. Cu toate acestea, echipa de apărare a coproprietarilor barului distrus de incendiu a depus o cerere de eliberare a acestuia sub mai multe condiții, inclusiv plata unei cauțiuni de aproximativ 215.000 de euro, potrivit Le Figaro.
Un apropiat al lui Jacques Moretti, care a dorit să rămână anonim, s-a oferit să plătească suma, ceea ce a facilitat probabil eliberarea sa.
Instanța a adaugat că lui Jacques Moretti i se „interzice să părăsească teritoriul elvețian”, „i se impune să predea toate documentele sale de identitate” și „se obligă să se prezinte zilnic la o secție de poliție”.
Privarea de libertate a fost cerută insistent de avocații familiilor victimelor, care au fost extrem de critici față de modul în care procedurile au fost conduse până în prezent de autoritățile cantonale, în special în ceea ce privește libertatea acordată cuplului care deținea proprietatea.
Decizie neașteptată„Aceasta este o decizie neașteptată și deosebit de șocantă pentru clientul meu și familiile victimelor”, a declarat avocatul Christophe de Galembert pentru Le Figaro . „Au trecut abia trei săptămâni de la tragedie. Ancheta abia începe. Suspiciuni foarte serioase planează asupra lui Jacques Moretti. Instanța care supraveghează arestul preventiv a dispus eliberarea sa, excluzând riscul unei fugi în Franța și, în special, în Corsica, unde inculpatul are legături cunoscute. De asemenea, se ridică întrebări cu privire la absența oricărui risc de coluziune, fie cu terți, fie chiar între cuplul Moretti însuși.”
În ceea ce o privește pe soția sa, Jessica Moretti, acuzarea a susținut că, „având în vedere trecutul și conexiunile sale personale, o cerere de măsuri alternative ar atenua riscul de fugă”.
Această declarație vine după ce cuplul a fost supus unor interogatorii îndelungate în timpul audierilor de marți și miercuri. În ceea ce-l privește pe Jacques Moretti, „am considerat că este o persoană care nu a evitat întrebările și a răspuns la toate”, a declarat presei José Coret, avocatul care reprezintă șase victime și familiile acestora. Avocații apărării și Jessica Moretti au refuzat să comenteze.
Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a transmis vineri un mesaj neașteptat criticilor Europei: mulțumiri.
La Forumul Economic Mondial, Christine Lagarde a fost întrebată dacă relațiile transatlantice au suferit daune iremediabile după o săptămână în care președintele american Donald Trump și oficiali ai administrației sale au criticat Europa.
„Cred că am auzit destul de multe critici la adresa Europei în ultimele zile. Dar, dacă este să spunem ceva, a fost un lucru bun și ar trebui să le mulțumim celor care ne-au criticat, pentru că cred că ne-au făcut să realizăm pe deplin că trebuie să fim mai concentrați”, a spus Christine Lagarde.
În timpul summitului de la Davos, Donald Trump a spus că Europa nu se îndreaptă în „direcția corectă”.
De asemenea, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a descris Danemarca ca fiind „irelevantă”, iar secretarul Comerțului, Howard Lutnick, a criticat Europa în timpul unei cine cu oficiali europeni și lideri de afaceri.
Potrivit surselor, Christine Lagarde a părăsit acel eveniment în semn de protest.
Totuși, Christine Lagarde a spus că are o „convingere foarte, foarte puternică” că europenii și americanii împărtășesc valori comune și că în cele din urmă trebuie să se unească.
„Personal, și poate că este vorba de latura mea emoțională, îmi cer scuze pentru asta, noi, femeile, tindem să fim emoționale, cred că trebuie să ne gândim la oameni”, a spus ea.
„Am o încredere și o afecțiune enorme pentru poporul american și știu că, în cele din urmă, valorile profund înrădăcinate vor prevala.”, a mai adăugat.
Liderii europeni s-au străduit în această săptămână să găsească soluții pentru a răspunde unei administrații americane tot mai ostile.
Aceasta a inclus organizarea unui summit joi seara pentru a discuta contramăsuri în cazul în care Trump, care a renunțat la amenințarea de a impune tarife țărilor europene ce s-au opus achiziției Groenlandei, va decide să treacă la acțiune în viitor.
