Bărbatul de 34 de ani, din Petroșani, fiul lui Nicolae Guță, urmează să fie prezentat magistraților.
Polițiștii rutieri din Hațeg l-au prins pe 2 martie, pe DN 66. Verificările au arătat că dreptul de a conduce îi era suspendat încă din 2023. Testul alcooltest a ieșit negativ, însă bărbatul a refuzat testarea pentru substanțe interzise.
„Șoferul a fost testat cu aparatul alcooltest, rezultatul fiind negativ. În schimb, acesta a refuzat testarea pentru depistarea unui eventual consum de substanțe interzise, motiv pentru care a fost condus la o unitate medicală în vederea recoltării de probe biologice.
Rezultatele buletinului de analize toxicologice au confirmat ulterior prezența în organismul conducătorului auto a unor substanțe interzise.
Totodată, polițiștii au constatat că autoturismul condus de acesta nu avea asigurare obligatorie RCA valabilă. În consecință, a fost aplicată o sancțiune contravențională în valoare de 7.670 de lei, fiind reținute certificatul de înmatriculare și plăcuțele cu numărul de înmatriculare”, informează IPJ Hunedoara.
Analizele l-au dat de golCondus la o unitate medicală pentru recoltare de probe biologice, rezultatele toxicologice au confirmat prezența substanțelor interzise în organism. Mașina pe care o conducea nu avea nici asigurare RCA valabilă. Amenda aplicată pe loc: 7.670 de lei, cu reținerea certificatului de înmatriculare și a plăcuțelor.
Polițiștii au dispus reținerea pentru 24 de ore. Bărbatul a fost introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al IPJ Gorj. Dosarul penal vizează conducerea cu dreptul suspendat și conducerea sub influența substanțelor interzise.
România va juca semifinala play-off-ului împotriva reprezentativei Turciei, pe 26 martie, la Istanbul, pe stadionul Beşiktaş Park, de la ora 19:00.
Dacă va câștiga, naționala României va disputa finala play-off-ului pe 31 martie, în deplasare. Adversară ar fi câștigătoarea dintre Slovacia și Kosovo.
Lotul final va fi stabilit ulterior și va include o parte dintre stranierii anunțați vineri, plus jucători din campionatul intern.
Lista preliminară a stranierilor:Portari
Ionuț Radu (Celta de Vigo, Spania) – 7 selecții / 0 goluri
Fundași
Andrei Rațiu (Rayo Vallecano, Spania) – 36/2
Deian Sorescu (Gaziantep FK, Turcia) – 23/0
Radu Drăgușin (Tottenham Hotspur, Anglia) – 27/1
Virgil Ghiță (Hannover 96, Germania) – 8/1
Bogdan Racovițan (Raków Częstochowa, Polonia) – 5/0
Andrei Burcă (Yunnan Yukun, China) – 44/1
Lisav Eissat (Maccabi Haifa, Israel) – 2/0
Mijlocași
Marius Marin (Pisa SC, Italia) – 35/0
Răzvan Marin (AEK Atena, Grecia) – 72/12
Vlad Dragomir (Pafos FC, Cipru) – 5/0
Nicolae Stanciu (Dalian Yingbo, China) – 84/15
Adrian Șut (Al Ain FC, EAU) – 8/0
Ianis Hagi (Alanyaspor, Turcia) – 51/8
Marius Corbu (Ferencvárosi TC, Ungaria) – 0/0
Valentin Mihăilă (Çaykur Rizespor, Turcia) – 33/5
Dennis Man (PSV Eindhoven, Țările de Jos) – 43/11
Atacanți
Louis Munteanu (D.C. United, SUA) – 4/2
Denis Drăguș (Gaziantep FK, Turcia) – 27/7
Ioan Vermeșan (Hellas Verona, Italia) – 0/0
Atacantul Ioan Vermeșan se află pentru prima dată pe lista preliminară a primei reprezentative. Acesta face parte și din echipa națională U21 și va fi chemat la echipa mare, dacă selecționerul va decide includerea sa în lotul final.
Avocatul Poporului a sesizat, vineri, Curtea Constituțională privind ordonanța Guvernului privind reforma administrației publice, scrie G4Media.
Avocatul Poporului susține, în sesizarea trimisă Curții Constituționale, că ordonanța de urgență încalcă articolele din Constituție care se referă la principiul securității juridice, principiul egalității în drepturi, dreptul de proprietate privată, protecția socială a cetățenilor, protecția persoanelor cu handicap, restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți.
Concret, sesizarea formulată de Avocatul Poporului vizează prevederile unor puncte de la articolele I, VI și VIII și articolele XII, XIII, XVII și XLIV din OUG nr. 7/2026 privind organizarea administrației publice și la finanțele unităților administrativ-teritoriale.
În data de 24 februarie, Guvernul a adoptat tăierile în administrație și pachetul de relansare economică.
Reforma administrației centrale și locale vizează reducerea suprapunerilor instituționale și eficientizarea proceselor interne ale instituțiilor. Scopul reformei este creșterea calității actului administrativ și reducerea costurilor statului.
Investiția a avut ca obiectiv principal reactivarea unor zone care nu au mai fost utilizate de ani de zile și creșterea capacității operaționale, repoziționând portul ca nod logistic relevant pentru economia regională.
Proiectul a vizat refacerea completă a infrastructurii portuare, astfel încât Portul Mineralier Galați să poată răspunde cerințelor unui port modern, capabil să deservească atât industria siderurgică, cât și alte tipuri de trafic.
Toate cele 16 dane au fost readuse în exploatareDeși Portul Mineralier Galați include 16 dane, înainte de demararea lucrărilor doar aproximativ jumătate dintre acestea erau utilizate. În urma modernizării, toate danele sunt din nou funcționale.
Danele 1–4, cunoscute drept „danele de calcar”, sunt dane fluviale esențiale pentru aprovizionarea combinatului siderurgic. Danele 5 și 6 sunt dane maritime destinate în principal mărfurilor vrac, precum minereul, în timp ce Danele 7 și 8 sunt utilizate pentru expedițiile de produse laminate. Un element-cheie al proiectului a fost reactivarea Danelor 9–16, dane fluviale care nu mai fuseseră utilizate de ani de zile și care au fost readuse complet în circuitul operațional.
Prin lucrările realizate, portul dispune acum de o capacitate crescută de încărcare, descărcare și depozitare, precum și de o interconectare mai eficientă între transportul fluvial și cel rutier.
Frontul de acostare, modernizat prin lucrări hidrotehnice majoreModernizarea a inclus lucrări hidrotehnice complexe pentru toate cele 16 dane, cu accent pe refacerea și consolidarea frontului de acostare.
Au fost realizate cheuri verticale pe o lungime totală de aproximativ 2.000 de metri, iar structura de rezistență a danelor a fost stabilizată și consolidată pentru a permite operarea în siguranță a navelor și a utilajelor portuare.
Totodată, au fost amenajate platforme noi în spatele danelor, destinate manipulării și depozitării mărfurilor, iar infrastructura rutieră și utilitară a fost reconfigurată integral.
Proiectul a inclus modernizarea drumurilor și căilor de acces, refacerea rețelelor electrice, de apă și canalizare, precum și realizarea de facilități logistice esențiale pentru funcționarea portului.
Lucrări realizate în paralel cu activitatea portuarăExecuția proiectului a fost una complexă, lucrările fiind realizate fără întreruperea activității portuare curente.
Un factor suplimentar de dificultate a fost nivelul variabil al Dunării, care a impus adaptarea permanentă a calendarului de execuție.
Lucrările hidrotehnice au fost realizate preponderent în perioadele cu nivel scăzut al apei, iar în perioadele cu debite ridicate, activitatea s-a concentrat pe zonele superioare, precum platformele și infrastructura conexă.
Implementare etapizată pentru continuitate operaționalăPentru a asigura continuitatea operațiunilor, proiectul a fost implementat în patru etape.
În prima etapă au fost modernizate Danele 9–16, pe o lungime de 800 de metri, și au fost construite trei platforme noi de operare.
A doua etapă a vizat reabilitarea și consolidarea Danelor 7 și 8, pe un tronson de 400 de metri.
În etapa a treia au fost modernizate Danele 1–4, iar în etapa a patra au fost finalizate lucrările la Danele 5 și 6, incluzând reparații structurale și montarea unor dotări noi, precum amortizoare de chei.
Un port modern, pregătit pentru trafic diversificatÎn urma modernizării, Portul Mineralier Galați poate gestiona atât mărfurile tradiționale destinate industriei siderurgice, cât și trafic de cereale, materiale de construcții sau mărfuri generale.
Prin aceste investiții, portul devine un nod logistic complex, capabil să atragă noi fluxuri comerciale și investiții, cu impact direct asupra dezvoltării economice a zonei Galați.
Proiectul a fost realizat de către compania Citadina 98, care a asigurat expertiza tehnică și soluțiile de execuție necesare transformării infrastructurii portuare într-una complet modernizată și competitivă.
„Modul în care Ministerul Afacerilor Externe gestionează situația cetățenilor români aflați în Orientul Mijlociu este inacceptabil și ridică întrebări serioase despre competența și responsabilitatea conducerii instituției. Cazul recent în care unei minore i-a fost interzis accesul într-un autocar organizat pentru transportul unor copii români din Dubai spre Oman, în timp ce restul colegilor ei minori au fost lăsați să urce, arată un haos administrativ greu de explicat.
Explicațiile oferite ulterior de ministrul de Externe, Oana Țoiu, sunt la fel de îngrijorătoare. Invocarea unor „criterii” neclare pentru a justifica de ce o minoră a fost tratată diferit față de ceilalți copii nu face decât să amplifice confuzia și să ridice suspiciuni privind modul arbitrar în care sunt luate deciziile în interiorul Ministerului de Externe.
Într-un moment în care românii aflați într-o zonă tensionată a lumii au nevoie de sprijin, protecție și claritate din partea statului român, ceea ce vedem este exact opusul: decizii contradictorii, explicații incoerente și o lipsă totală de responsabilitate.
La fel de revoltătoare este reacția reprezentanților consulatului României din Dubai, unde răspunsul public transmis în legătură cu acest caz trădează un nivel de aroganță și indiferență incompatibil cu funcția de reprezentant al statului român. Un consul care transmite un mesaj de tipul „nu îmi pasă” atunci când este întrebat despre situația unui cetățean român, cu atât mai mult a unui minor, demonstrează că a uitat complet ce înseamnă misiunea diplomatică.
Așa înțelege un reprezentant al actualei guvernări să apere cetățenii români aflați într-o regiune complicată din punct de vedere geopolitic: cu indiferență, lipsă de empatie și lipsă de responsabilitate.
Ministerul Afacerilor Externe nu este o instituție de imagine și nici un loc pentru improvizații politice. Este instituția care trebuie să apere cetățenii români oriunde s-ar afla aceștia în lume.
În aceste condiții, AUR solicită clarificări urgente și asumarea responsabilității politice pentru acest incident. Modul în care a fost gestionată situația ridică semne grave de întrebare cu privire la capacitatea actualei conduceri a Ministerului de Externe de a gestiona situații sensibile care implică siguranța cetățenilor români.
Având în vedere gravitatea acestui caz și mesajul de indiferență transmis de reprezentanții statului român, demisia ministrului de Externe Oana Țoiu și al consulului României din Dubai devine un gest minim de responsabilitate politică. România are nevoie de o diplomație care să își respecte cetățenii, nu de o administrație care îi tratează cu aroganță și nepăsare”, a declarat deputatul AUR, Gianina Șerban.
Întrebat dacă acesta consideră că Inteligența Artificială ar trebui sau nu să joace un rol mai important în Justiție, judecătorul CSM, Claudiu Drăgușin a precizat:
„Da, dar nu în zona de decizie și de analiza judecătorului. Eu mă ocup la Consiliul de partea de informatică, inclusiv de zona asta, și cel puțin atât timp cât o să am un cuvânt de spus. Nu o să fiu de acord cu intrarea inteligenței artificiale pe zona de analiză și decizie a judecătorului. Asta este ceea ce ne face judecători. Eu nu spun că aplicațiile de inteligență artificială nu o pot face”, a declarat Drăgușin.
Acesta a dat ca exemplu și zona în care tehnologia AI ar putea fi folosită.
„Noi avem în hotărârea judecătorească o parte introductivă care rezumă declarațiile părților din sală. Aici noi avem deja un instrument care face rezumatul ăsta în mod automat, dar asta nu e nici o zonă nici de analiză. Și mai avem mecanisme pe sarcini repetitive care ajută grefierii și ajută și judecătorii. Și acolo sunt absolut de acord condițiile deficitului de grefier. Evident că orice ajutor e bun”, a declarat Drăgușin.
Instrumente AI, dezvoltate chiar de judecătoriDrăgușin precizează că CSM a dezvoltat, alături de Institutul Politehnic, programe care folosesc tehnologia AI.
„Am dezvoltat cu resurse proprii și grație colegilor noștri – unul dintre ei e chiar judecător, e președintele Tribunalului București acum – care e implicat, e și IT-st, dar și judecător. Și asta a fost un lucru foarte bun pentru simplu motiv că e mult mai bine să faci instrumentul din poziția de judecător știind exact ce îți trebuie, a fost o simbioză foarte bună.
Avem instrumentele, mai avem niște proiecte în derulare alături de colegii de la Institutul Politehnic și sperăm să preluăm cât mai mult. Ideea e să creăm un fel de asistent al judecătorului care să-i facă documentare sau, practic, să ajute. Adică în zona de suport acolo absolut de acord și există preocupare, dar nu în zona de analiză decizie”, a declarat Drăgușin.
Tehnologia AI nu poate «clona» raționamentul analitic al judecătoruluiAcesta a explicat exact de ce tehnologia AI nu ar trebui să înlocuiască raționamentul judecătorului. Drăgușin a precizat că AI-ul nu poate replica formula umană de analiză a magistraților.
„Din multiple rațiuni, inclusiv halucinațiile pe care le produc instrumentele de inteligență artificială și care sunt celebre. În Portugalia există deja un judecător sancționat disciplinar pentru motivare cu instrumente similare. În Franța, citeam dimineață, că există un caz disciplinar la nivelul avocaților.
Iar în Statele Unite, unde lucrurile astea sunt mai avansate, ei vorbesc de lucrurile astea deja de vreo 10-15 ani – acolo deja există practică destul de stufoasă – cu avocați care au venit cu documente, cu cauze inventate și așa mai departe. Dar problema principală e că judecătorul trebuie să rămână să își păstreze formula de analiză umană, care nu poate fi replicată de instrumentele de inteligență artificială”, a explicat Drăgușin.
Reamintim că discuția referitoare la implicarea AI în Justiție a fost adusă în vorbă de Radu Marinescu, ministrul Justiției, care preciza: „astfel de instrumente vor ajuta foarte mult la eficientizarea actului de justiție”.
Claudiu Drăguşin said on Friday that he will not participate in the referendum on justice announced by President Nicuşor Dan.
„The issue of the referendum must be analyzed on multiple levels. First of all, it has no legal or constitutional basis, let alone constitutional. On the other hand, it is (…) a way of keeping a system under tension. I don’t understand why. Perhaps the president is interested in knowing exactly what the atmosphere is like in the courts. But if he wants to know what the atmosphere is like in the courts, we have provided two measurements. One was done by us, the SCM, after Recorder (…) because we wanted to ask our colleagues if such a phenomenon really exists, if there are people removed from the court without consent, if things like this happen. We conducted a consultation, and I believe about 2,700 judges responded, and this phenomenon was denied. There was only one colleague who remained anonymous who said that he had been removed from the panel and that your perception was related to the statute of limitations. But one colleague out of 2,500… We made this data available to the president and added some European measurements from March, before the whole discussion about pensions and so on began. A European measurement made on, I believe, 1,600 judges. That’s how many responded from Romania, but we were the third country in terms of number of judges in Europe, and there, too, all aspects of the abusive CSM are treated in the same way, from the court president who imposes solutions. And there are measurements taken, there are statements from our colleagues, if they ever felt pressured by the SCM or the court president,” says Drăguşin.
The judge says he does not know what his fellow magistrates will decide, but his personal attitude will be not to respond to this referendum: „My colleagues in the court are free to do as they please, but I would like to tell you, to reveal the answer of a colleague from one of the reviews, just the other day I was at a review and he said that he would respond to the questions for the referendum, just as a president responded to the request to send the pension law back to Parliament.”
According to Drăguşin, if there are colleagues who are dissatisfied with the work of the SCM, there is a procedure for revoking SCM members, with institutional mechanisms.
„If he is concerned or curious about the state of affairs in the courts, we can work together, he can talk to the SCM, he can come to the table, we can send him the measurements, that is, there are ways he can find out,” says Drăguşin about Dan.
