Datele unui sondaj INSCOP, realizat în perioada 2-6 martie 2026 și publicat miercuri, arată că peste 50% dintre respondenți susțin măsura suspendării dreptului de a conduce pentru șoferii care nu achită amenzile de circulație în termen de 90 de zile.
Concret, 55,7% dintre români susțin această măsură (40,4% dintre participanții la sondaj sunt total de acord cu suspendarea, iar 15.3% sunt mai degrabă de acord). Pe de altă parte, 11,4% dintre participanții la sondaj sunt mai degrabă împotriva acestei măsuri, iar 30,6% sunt total împotriva ei.
Circulația pe drumurile publice, considerată nesigură de 3 din 4 româniParticipanții la sondaj au fost întrebați și cum apreciază nivelul de siguranță al circulației pe drumurile publice din țară. Circulația pe acestea este considerată nesigură de 74,8% dintre români (45,4% destul de nesigură, iar 29.4% foarte nesigură).
Pe de altă parte, 3,7% dintre respondenți apreciază că circulația pe drumurile publice din România este foarte sigură, iar 20.1% destul de sigură.
Principalele cauze privind siguranța redusă pe drumurile publiceCând au fost întrebați care este principală cauză pentru care circulația pe drumurile publice din România este nesigură, 46,6% dintre cei care au participat la sondaj au indicat comportamentul iresponsabil al unor șoferi.
Alte cauze menționate pentru care circulația pe drumurile publice din țară este nesigură sunt: infrastructura rutieră slab dezvoltată sau de proastă calitate (32,1%), educația rutieră precară (11,3%) și aplicarea insuficientă a legii de către autorități ( 7,5%).
Datele au fost colectate în perioada 2-6 martie, prin interviuri telefonice CATI, pe un eșantion de 1.100 de persoane cu vârsta de peste 18 ani, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Conflictul diplomatic a izbucnit după ce Marea Britanie a refuzat inițial să permită utilizarea bazelor sale militare în sprijinul operațiunilor americane din Iran. Deși Londra a participat ulterior la acțiuni defensive împotriva atacurilor iraniene, Trump a criticat dur poziția guvernului britanic, afirmând că acesta nu oferă suficient sprijin, scrie CNN.
Președintele american a mers mai departe, comparându-l pe Starmer cu lideri istorici și sugerând că Marea Britanie nu mai este „un aliat de top”.
Vizita regală, sub semnul întrebăriiÎn acest climat tensionat, tot mai mulți politicieni britanici pun sub semnul întrebării oportunitatea unei vizite oficiale a regelui Charles în SUA. Vizita, așteptată în primăvara acestui an, ar coincide cu celebrarea a 250 de ani de la independența americană. Unii parlamentari avertizează că există riscul ca monarhul britanic să fie pus într-o situație delicată, în contextul declarațiilor imprevizibile ale lui Trump.
Guvernul britanic a încercat până acum să gestioneze relația cu Trump printr-o abordare diplomatică prudentă și conciliantă. Premierul Starmer a evitat confruntările directe și a mizat pe dialog și cooperare, inclusiv prin gesturi simbolice precum invitația regală adresată liderului american. Totuși, experții consideră că această strategie nu mai funcționează în actualul context.
Dilema Londrei: risc diplomatic sau amânareAutoritățile britanice se confruntă acum cu o decizie dificilă: menținerea vizitei, cu riscul unor noi tensiuni publice sau amânarea acesteia, cu posibilitatea de a irita administrația americană. Deocamdată, guvernul de la Londra evită să confirme detaliile vizitei, subliniind că planurile nu sunt încă definitive. Disputa are loc într-un moment sensibil, în care războiul din Iran influențează relațiile internaționale și politica internă britanică.
Chiar și politicieni care inițial susțineau implicarea Marii Britanii în conflict au început să își nuanțeze pozițiile, pe fondul opoziției publice față de un nou război. În acest context, relația dintre Washington și Londra pare mai fragilă ca oricând, iar vizita regală ar putea deveni prima victimă diplomatică majoră.
„În urma schimbului de informații realizat de Biroul Sirene din cadrul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională – I.G.P.R., cu Biroul Sirene Italia, în seara zilei de 17 martie 2026, a fost prins, în Bologna, un tânăr în vârstă de 32 de ani, din județul Dolj, condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc”, au transmis reprezentanții IPJ Dolj.
Tânărul a luat decizia să plece din țară, în 11 februarie, cât timp acesta se afla sub control judiciar fiind monitorizat pentru săvârșirea infracțiunii de de trafic de persoane. El și-a distrus brățara electronică de monitorizare și a fugit din țară. Apoi, polițiștii au solicitat înlocuirea măsurii controlului judiciar cu arestarea preventivă, măsură aprobată de instanța de judecată.
Tânărul, condamnat la închisoare pentru trafic de droguriUlterior, în 20 februarie, Tribunalul Dolj a emis pe numele tânărului mandat de executare a pedepsei închisorii, acesta fiind condamnat la pedeapsa de 3 ani şi 4 luni de închisoare cu executare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, o altă faptă pe care bărbatul a comis-o în 2022.
Pentru că bărbatul fugise din țară, polițiștii au transmis o alertă în Sistemul de Informații Shengen, pe numele tânărului, alertă la care au răspuns autoritățile italiene.
„Întrucât acesta s-a sustras executării pedepsei, la data de 25 februarie a.c., Biroul SIRENE Romania a introdus o semnalare în Sistemul de Informații Schengen pe numele tânărului de 32 de ani, din comuna Lipovu, județul Dolj, solicitându-se arestarea acestuia în vederea predării, în baza unui mandat european de arestare emis de către Tribunalul Dolj.
Biroul SIRENE România a efectuat schimb de informații cu SIRENE Italia beneficiind inclusiv de sprijinul Atașatului de Afaceri Interne din Italia, în legătură cu posibila locație a persoanei urmărite, iar aspectele transmise de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Dolj s-au confirmat”, au transmis polițiștii IPJ Dolj.
În prezent, sunt îndeplinite procedurile judiciare pentru punerea în executare a mandatului european de arestare.
Agenția EFE subliniază că acesta este primul proces penal legat de această pagină controversată din relațiile dintre Belgia și fosta sa colonie, Congo, devenită independentă în 1960 și redenumită Zair între 1971 și 1997.
Patrice Lumumba, primul premier al statului Congo independent, a fost îndepărtat de la putere printr-o lovitură de stat în septembrie 1960, după ce a început să se apropie de Uniunea Sovietică într-una dintre cele mai tensionate perioade ale Războiului Rece. Liderul congolez a fost arestat, închis și executat împreună cu doi dintre locotenenții săi pe 17 ianuarie 1961, într-o pădure, cu complicitatea unor ofițeri belgieni și, se pare, a unor agenți CIA, conform FT.
Detaliile macabre ale asasinării au fost dezvăluite decenii mai târziu. Corpul lui Lumumba a fost dezmembrat și dizolvat în acid, iar unul dintre agenții belgieni implicați a extras doi dinți ai liderului ca „trofeu de vânătoare”. Agentul și-a păstrat secretul până în 1999, când a mărturisit crima. Belgia și-a recunoscut oficial „responsabilitatea morală” și au început anchetele judiciare care au condus la actuala punere sub acuzare a lui Davignon.
Etienne Davignon, acum în vârstă de 93 de ani, este singura persoană încă în viață dintre cei 11 belgieni menționați în plângerea pentru crime de război depusă în 2011 de copiii lui Patrice Lumumba. Decizia de a-l aduce în fața instanței poate fi contestată în apel și vine după mai bine de zece ani de anchete complexe. Apărarea sa susține că termenul de prescripție a expirat, însă familia fostului lider consideră că este încă timp pentru judecarea unei „crime de stat”.
Procesul lui Etienne Davignon reprezintă o premieră în istoria relațiilor Belgia – Congo.
Gică Hagi a oferit un interviu în exclusivitate pentru Prosport, după ce zilele trecute a cedat statutul majoritar la Farul Constanța. Decizia sa de a renunța la pachetul majoritar de acțiuni a alimentat speculațiile privind o eventuală revenire a sa în calitate de selecționer al României.
În cadrul interviului pentru sursa citată, Hagi a vorbit despre legătura emoțională cu naționala, dar și despre propria viziune asupra rolului de antrenor al reprezentativei.
„Deci ce reprezintă pentru mine? (râde). Ce, vă faceți că nu știți? E totul pentru mine! Până la urmă, de când m-am apucat de fotbal, obiectivul, cred că nu doar al meu, al tuturor jucătorilor, e să ajungi în naționala României. Când ai ajuns acolo, să faci performanțe. (…) Cred eu că nu există alt scop, alt obiectiv la niciun jucător. E maximum care se poate! Pentru că la echipa națională vii și joci cu inima, nu joci pentru nu știu ce… Joci pentru inimă! Joci pentru România și e onoarea cea mai mare să reprezinți România”, a spus Gică Hagi pentru Prosport, întrebat ce reprezintă naționala României pentru el.
Gică Hagi, pregătit să preia, în viitor, echipa națională a României?În ceea ce privește posibilitatea de a prelua efectiv conducerea tehnică a selecționatei, Hagi a evitat să dea un răspuns ferm.
„Nu trebuie să discutăm așa… vom vedea! Deocamdată, Gică Popescu e responsabil de-acum, eu trebuie să îmi văd de meseria mea… Ați citit comunicatul, lucrurile sunt foarte simple. De-acum e responsabilitatea lui Gică, bineînțeles că sunt și eu puțin, că mai am, minoritar acolo, 10%…”, a afirmat Gică Hagi.
El a continuat spunând că își dorește să se concentreze pe activitatea de antrenorat.
„De-acum încolo vreau să mă canalizez pe lucrul care îmi place mie cel mai mult: să fiu antrenor. Manager, cum îmi place mie să spun, nu antrenor, ci manager. Să manageriez lucrurile tehnice. Tehnice, că sunt și administrative”, a explicat Hagi pentru Prosport.
Gheorghe Popescu devine acționar majoritar la Farul ConstanțaDeclarațiile sale vin după ce luni, Farul Constanța a anunțat că fostul internațional Gheorghe Popescu preia pachetul majoritar de acțiuni al echipei, după o decizie asumată de Gică Hagi.
„Farul are o identitate clară, o academie puternică și un model sănătos. A venit momentul să mă gândesc și la mine, la ceea ce simt că pot face cel mai bine, să antrenez. Farul merge mai departe pe mâini bune, iar Gică (Gheorghe Popescu – n.r.) este cel mai potrivit să devină acționar majoritar”, a transmis Gică Hagi.
Proiectele privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale ajung miercuri în dezbaterea comună a Camerei Deputaților și Senatului, începând cu ora 16:00, după parcurgerea etapelor din comisiile de specialitate și din cele de buget-finanțe.
Documentele, aprobate anterior de Guvern, au fost trimise Parlamentului la finalul săptămânii trecute. Termenul limită pentru depunerea amendamentelor a fost luni, la ora 13:00, iar o parte dintre acestea au fost acceptate ulterior în cadrul comisiilor reunite de buget-finanțe.
Luni seară, între orele 18:00 și 22:00, comisiile de specialitate s-au reunit pentru a analiza și aviza proiectul de buget, care a fost apoi transmis mai departe comisiilor de buget. În acest interval, fiecare ordonator principal de credite a fost audiat, iar documentul a primit avize favorabile.
Comisiile reunite de buget-finanțe au continuat dezbaterile marți și au aprobat alocările bugetare pentru fiecare ordonator de credite, urmând ca discuțiile să se finalizeze miercuri dimineață.
În prima zi a discuţiilor au fost aprobate bugetele unor instituţii precum Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională, Consiliul Legislativ, CNSAS, Avocatul Poporului şi Consiliul Naţional al Audiovizualului.
După această etapă, proiectele intră în dezbaterea plenului comun, unde vor fi susținute amendamentele depuse. Ședința începe miercuri după-amiază și continuă joi, când este așteptat votul final.
Autoritățile germane au decis să introducă o taxă de vizitare a faimoasei Catedrale din Köln (Kölner Dom), potrivit Express. Obiectivul inclus pe lista UNESCO a putut fi vizitat gratuit timp de 146 de ani.
Propunerea autorităților a provocat controverse în rândul localnicilor, operatorilor din turism și turiștilor. Foarte mulți susțin că obiectivul ar trebui să rămână fără taxă de intrare. În replică, autoritățile bisericești au apărat ideea spunând că reprezintă o modalitate de acoperi costurile tot mai mari de întreținere și securitate. Catedrala din Köln, construită în 1880, atrage aproximativ șase milioane de turiști și pelerini pe an. De aceea, clădirea care este cea mai înaltă biserică cu două turle din lume necesită o întreținere constantă.
Oficialii locali au stabilit că biletele vor fi vândute din iulie, iar prețurile vor varia între 12 și 15 euro. Credincioșii care vor participa la slujbe vor fi scutiți de taxa de intrare. Totuși, unii consideră că prețul este prea mare și va îndepărta turiștii.
Catedrala din Köln se luptă de mult timp cu deficitul financiar. Costurile de întreținere anuale sunt evaluate la 16 milioane de euro depășind veniturile, în valoare totală de 14 milioane de euro, conform cifrelor din 2024. Pierderile financiare au început în 2019 și au fost agravate de pandemia COVID 19. Pierderile au fost acoperite din rezervele instituției care aproape s-au epuizat.
Catedrala din Köln este cunoscută și pentru piața de Crăciun. Evenimentul care atrage turiști din întreaga lume are loc anual din noiembrie până în decembrie. Aproximativ 150 de tarabe din lemn, un brad de Crăciun uriaș și numeroase luminițe sunt amplasate atunci în jurul catedralei.
