Mijlocașul german Florian Wirtz, în vârstă de 22 de ani, a fost dorit de Bayern, însă a ales să se transfere pe Anfield de la Bayer Leverkusen, pentru o sumă care poate ajunge la 150 de milioane de euro.
Acesta a avut un start de sezon dificil la Liverpool, cu zero goluri și o pasă decisivă în Premier League.
„Adaptarea lui fotbalistică ar fi fost cu siguranță mai ușoară la Bayern, pentru că ar fi rămas în aceeași ligă”, a declarat Müller pentru ediția de miercuri a publicației Süddeutsche Zeitung.
Totuși, Müller a mai spus că un fotbalist german precum Wirtz ar fi fost supus unei atenții mediatice mult mai intense la München, „pe care pur și simplu o ai dacă lucrurile nu merg bine la Bayern”.
El a adăugat că, în astfel de situații, jucătorii străini sunt mai puțin în lumina reflectoarelor.
În vârstă de 36 de ani, Müller a plecat de la Bayern în vară, după 25 de ani petrecuți la club, în condițiile în care contractul său nu a fost prelungit. El evoluează în prezent pentru Vancouver Whitecaps, în Major League Soccer, echipă alături de care a ajuns în finală.
Acesta a spus că a plecat din München „în relații bune” și că nu are regrete.
„Mi-a plăcut foarte mult să fac parte din această echipă și mi-ar fi plăcut să rămân în primăvară. Dar pot spune deja că aventura din Vancouver mi-a oferit, probabil, mai mult din punct de vedere emoțional ca fotbalist decât o primă jumătate de sezon petrecută la Bayern ca rezervă”, a declarat Müller.
„Libertatea de exprimare este fundamentul democrației noastre europene puternice și vibrante. Suntem mândri de ea. O vom proteja. Pentru că CE este gardianul valorilor noastre”, a declarat lidera europeană într-o postare pe contul său de Twitter, potrivit EFE.
Intrarea a fost interzisă la cinci europeniAdministrația președintelui american Donald Trump a interzis intrarea în țară a cinci cetățeni europeni, acuzându-i că „constrâng” rețelele de socializare să cenzureze vocile americane, a anunțat marți secretarul de stat Marco Rubio.
Printre cei sancționați se numără și fostul comisar european pentru piața internă, Thierry Breton (2019-2024), care a promovat reglementări pentru limitarea dezinformării pe platforme precum X, Meta și TikTok.
De asemenea, au fost incluși activistul britanic Imran Ahmed, director executiv al Centrului pentru Combaterea Urii Digitale (CCDH), o organizație dedicată combaterii urii și dezinformării pe internet, precum și directoarele organizației germane Hate Aid, Anna-Lena von Hodenberg și Josephine Ballon, conform propriilor declarații.
„Un drept fundamental în Europa”CE a subliniat într-o declarație că libertatea de exprimare este „un drept fundamental în Europa și o valoare fundamentală împărtășită cu Statele Unite” și a reamintit că Uniunea Europeană este o piață deschisă, bazată pe reguli, cu dreptul suveran de a reglementa activitatea economică în conformitate cu valorile sale democratice și angajamentele internaționale.
Călătorii care se îndreaptă spre casă pentru sărbători au fost nevoiți să aștepte peste o oră în gară.
Trenul care trebuia să plece la ora 15:00 din București Nord a pornit abia după ora 16:00.
Problemă la trecerea fără oprire prin Buftea
Cauza întârzierii pare să fie o problemă la trecerea fără oprire prin Buftea.
Trenul IR 1657 circulă pe linia 10A și deservește una dintre cele mai importante rute din țară, conectând Capitala cu Moldova.
Toate stațiile afectate de întârziereÎntârzierea de 73 de minute s-a menținut la toate stațiile de pe traseu. Ploiești Sud, prima stație mare după București, a fost atinsă la ora 15:39, cu aceeași întârziere de +73 minute.
Călători nemulțumiți în ziua de AjunCălătorii care s-au îndreptat spre casă pentru sărbători au fost nemulțumiți de situație. Mulți dintre ei au planificat să ajungă la destinație la anumite ore pentru a participa la pregătirile de Crăciun sau pentru a se întâlni cu familiile.
Întârzierea de 73 de minute a perturbat planurile multor pasageri.
Alte problemeTrenul IR 10071 care trebuia să plece la ora 15:20 către Galați a înregistrat o întârziere de 15 minute.
Trenul R-E 3003 programat să plece la ora 15:06 către Brașov pe linia 5A a acumulat 11 minute întârziere.
De asemenea, trenul R 8093 care trebuia să plece la ora 14:51 către București Obor pe linia 13A a avut o întârziere de 6 minute. Deși este cea mai mică întârziere raportată, ea afectează călătorii pe distanțe scurte în zona Capitalei.
Cordoba este un oraș frumos, descris de unii drept bijuteria ascunsă a Spaniei. Este un oraș foarte ușor de parcurs pe jos și care are o mulțime de locuri interesante pentru cei care se plimbă. Clima bună din luna ianuarie îl face un loc minunat de explorat, potrivit Expres.
Cordoba se află în sudul țării, în Andaluzia, o regiune populară pe parcursul întregului an. Pentru a evita aglomerația, specialiștii în turism recomandă o vizită în oraș în afara sezonului. Iar cei care plănuiesc să facă o călătorie acolo, luna ianuarie este momentul perfect. După sărbători, zona nu este aglomerată, iar clima este foarte bună, temperaturile fiind în jur de 15 grade Celsius.
Experții recomandă, turiștii confirmăTuriștii confirmă sfaturile experților.
„Cordoba, cu bogata sa moștenire, atmosfera prietenoasă și vremea blândă, este o destinație perfectă de explorat iarna, deoarece este aglomerat tot timpul anului. Veți descoperi orașul într-o atmosferă calmă și intimă, departe de mulțimile verii”, a scris un turist pe blogul de călătorii Andalucia Lovers,
Zona veche a orașului este inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO. Pe străzile sale sunt buticuri unice și numeroase cafenele și restaurante.
Un obiectiv foarte popular este moscheea La Mezquita, care datează din anul 784 d.Hr. Arhitectura și mozaicurile îi impresionează pe turiști.
„A fost foarte aglomerat, dar a meritat din plin. Foarte frumos, arhitectură uimitoare și bine conservat!”, a scris un vizitator pe Tripadvisor.
Turiștii au mai recomandat Palacio de Viana, o vilă cu o grădină tropicală, locuită cândva de o familie nobilă. Acestea pot fi vizitate contra cost.
Scenariile privind evoluția consumului de energie electrică în Sistemul Energetic Național arată un optimism moderat, conform raportului ANRE. Documentul autorității a fost finalizat și transmis Parlamentului în luna iulie și a fost publicat pe site-ul autorității marți seara.
Evoluția (auto)consumuluiAstfel, în scenariul de referință construit în concordanță cu proiecții și cu evoluțiile recente ale indicatorilor din sfera economiei s-a considerat o evoluție a PIB cu o dinamică medie anuală de aproximativ 3,4% pe termen mediu, în perioada 2023-2028, urmată de o creștere medie anuală a economiei de 2,4% în perioada 2028-2033.
Acestei tendințe de majorare a PIB, corelată cu elementele cheie ale politicii energetice europene, angajate spre îmbunătățirea eficienței energetice, îi corespunde, pe latura cererii de energie electrică, o evoluție cu dinamici medii anuale de creștere de aproximativ 2% pe întregul interval 2023-2033, respectiv o creștere de 2,4% în perioada 2023- 2028 și de 1,7%, în perioada 2028-2033, arată datele ANRE.
Evoluția consumului intern net de energie electrică în perioada 2017-2033 – scenariul de bază:
Sursa: ANRE
Analiza a pornit de la o bază de date pentru 36 de ani climaticiPentru conturarea evoluției consumului anual de energie electrică și al profilului orar al acestuia conform scenariului de referință, echipa ANRE a luat în considerare și ipoteze referitoare la valorile variabilelor ce reflectă perspectivele viitoare ale pieței, neincluse în analiza econometrică, cum ar fi penetrarea vehiculelor electrice în sectorul transporturilor sau a tehnologiilor bazate pe pompe de căldură în sectorul de încălzire și răcire sau influența condițiilor meteorologice și altele.
Pentru captarea influenței variabilelor climatice asupra cererii de energie electrică definită de scenariul de referință a fost utilizată noua Bază de date PECD 4.1 disponibilă în cadrul ENTSO-E (Pan European Climate Database – PECD), ce include pentru fiecare țară serii de date orare corelate referitoare la temperatura aerului, precipitații, viteza medie a vântului și intensitatea radiației solare, pentru 36 de ani-tip, ce reprezintă 36 de scenarii anuale cu caracteristici diferite din punct de vedere meteorologic.
Potrivit ANRE, programul DFT – Demand Forecast Toolbox, dezvoltat în cadrul ENTSO-E pentru studiile de piață, realizează, pentru fiecare an (scenariu) climatic diferit, corelația dintre valoarea normalizată a consumului intern de energie electrică și temperatura exterioară, ținând cont de datele istorice și de ipotezele de evoluție macroeconomică și ale celorlalte variabile specifice scenariului analizat.
Din prelucrarea seriilor de date orare au rezultat palierele de sarcină caracteristice corespunzătoare scenariului de referință, modelat pentru caracteristici climatice cu probabilitate rezonabilă de apariție, ce se încadrează astfel în banda de variație orară descrisă de cei 36 de ani climatici, din care au fost extrase valorile excepționale (outliers) ale consumului, corespunzând unor evenimente meteorologice extreme cu probabilitate de apariție mai mică de 5%.
Consum minim și maxim pentru RomâniaAstfel, conform datelor ANRE, consumul intern net în orizontul anului 2024 se încadrează între o limită minimă de 51,1 TWh și una maximă de 52,8 TWh.
În anul 2028, aceste limite sunt aștepteptate să crească la 56,5 TWh, cea minimă, și 58,4 TWh, cea maximă.
Peste opt ani, în 2033, consumul intern net anual este estimat să crească la 61,4, respectiv 63,5 TWh.
Limitele de variație ale consumului intern net cu temperatura – valori minime, maxime orare și total anual:
Sursa: ANRE
Documentul ANRE include și estimări privind (auto)consumul din surse regenerabile.
Conform ipotezelor ANRE din scenariul de referință, capacitatea centralelor electrice fotovoltaice (CEF) pe acoperiș va atinge 4.000 MW în 2033, contribuind la acoperirea unui (auto)consum anual de energie electrică de peste 5 TWh, valoare estimată pe baza factorului de încărcare mediu rezultat din PECD.
În ceea ce privește evoluția capacității de producere disponibile în SEN în perioada 2024-2033, în Scenariul de Referință au fost transpuse principalele tendințe generate de politica UE în materie de energie şi climă, reflectate și în obiectivele PNIESC, de promovare a eficienței energetice, dezvoltare a surselor regenerabile de energie și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, conform raportului ANRE.
Sursa: ANRE
„Această evoluție presupune intrarea în exploatare de noi capacități de producere din surse regenerabile, în special eolian, fotovoltaic, dar și hidro și biomasă într-o măsură mai mică”, se arată în raport.
Capacitățile de producere din surse regenerabile cu caracter intermitent prevăzute a fi instalate în scenariul de referință al Planului RET, construit pe baza informațiilor din PNIESC actualizat, comparativ cu versiunea în vigoare, în vederea atingerii noii ținte pentru 2030”, precizează autorii.
Astfel, conform noilor ținte prevăzute în proiectul de actualizare a Planului Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC), se prevede o majorare cu aproximativ 5 GW a capacității totale solară și eoliană pentru anul 2030, față de valorile asumate în versiunea actuală.
Sursa: ANRE
Pe baza factorilor de încărcare orară determinați în PECD pentru cei 36 de ani climatici, echipa ANRE a determinat valorile medii și limitele de variație ale producției de energie electrică din surse eoliene și solare, pentru fiecare an țintă analizată.
Conform informațiilor comunicate de Hidroelectrica, în scenariul de referință s-a prevăzut finalizarea până în anul 2033 a unor centrale hidroelectrice mici aflate în diferite stadii de execuție, totalizând 455 MW. Capacitatea totală de producere de energie electrică din surse hidroelectrice va atinge astfel 6.768 MW, din care 3.396 MW pe firul apei și 3.372 MW cu lac de acumulare.
„Astfel, în perioada 2024-2033, sursele regenerabile vor înregistra o creștere totală de capacitate de aproximativ 11,6 GW (din care peste 11,1 GW eolian + solar), capacitatea totală SRE instalată în SEN in 2033 urmând să depășească 23,7 GW (inclusiv hidro)”, se arată în raportul ANRE.
Sursa: ANRE
Cât vor produce centralele clasice și câte se vor închideRaportul ANRE include și situația centralelor convenționale, la nivelul anului 2024, care , un an mai târziu sunt modificate parțial.
Astfel, acesta include datele colectate de la principalii producători de energie electrică și termică în cogenerare au pus la dispoziția Transelectrica intențiile acestora de retragere definitivă din exploatare sau de retehnologizare a unor grupuri existente, ca urmare a depășirii duratei de viață normate și/sau a neconformării la cerințele de mediu ale Uniunii Europene (Directiva 2010/75/UE), asociate, în unele cazuri, cu înlocuirea acestora cu grupuri noi, mai performante, în principal pe gaze.
Potrivit ANRE, la nivelul anului 2024, 72% din grupurile din SEN cu puterea instalată mai mare de 20 MW, totalizând aproape 2,3 GW putere netă, au o vechime mai mare de 30 ani. Dintre acestea, la unele s-au realizat lucrări de retehnologizare şi/sau modernizare, fiind echipate cu instalații pentru reducerea emisiilor care le permit încadrarea în normele impuse de UE, altele, totalizând peste 2,0 GW, vor fi scoase din funcțiune până la sfârșitul anului 2025, urmate până în 2033 de alte grupuri pe gaze (0,3 GW).
„În total, pe măsura depășirii duratei de viață și de către alte grupuri, în Scenariul de Referință analizat, producătorii intenționează să retragă definitiv din exploatare capacități termo ce însumează peste 2,8 GW în perioada 2024–2033, din care 2,3 GW pe cărbune (lignit și huilă) și 0,5 GW pe hidrocarburi. Această reducere de capacitate va fi compensată prin instalarea de grupuri noi pe gaze naturale, totalizând peste 4,5 GW net, ce includ proiectele cu ciclu combinat CCGT de la Ișalnița și Turceni, prevăzute pentru PIF în 2026, potrivit Planului de restructurare – decarbonare al CE Oltenia, dar și de la Craiova, Iernut (Romgaz), Deva, București (ELCEN) ș.a”, se arăta în raportul finalizat în iulie.
Noi decizii ale GuvernuluiÎntre timp, chiar marți, 23 decembrie, Cabinetul Bolojan a adoptat o ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, în vederea punerii în aplicare a calendarului de decarbonizare revizuit, convenit de România cu Comisia Europeană în cadrul Planului național de redresare și reziliență (PNRR).
Astfel, în conformitate cu angajamentele asumate inițial prin PNRR – Componenta 6, Reforma 1, România avea obligația retragerii din exploatare, până la sfârșitul anului 2025, a unei capacități totale de 1.755 MW din grupurile energetice pe bază de cărbune. În urma negocierilor cu Comisia Europeană, a fost aprobată ajustarea etapelor de îndeplinire a țintei inițiale, astfel încât până la data de 31 decembrie 2025 să fie retrași definitiv 1.045 MW, urmând ca până la data de 31 august 2026 să fie retrași suplimentar 710 MW, conform Deciziei de punere în aplicare a Consiliului nr. 14452/25 din 13 noiembrie 2025.
Potrivit Guvernului, prin menținerea în funcțiune, integral sau cu putere redusă, a capacităților energetice prevăzute în proiect, se asigură adecvanța Sistemului Electroenergetic Național, precum și continuitatea furnizării energiei termice către operatorii economici și populația din municipiile Craiova și Râmnicu Vâlcea.
Actul normativ instituie cadrul legal pentru reducerea controlată și definitivă a puterii electrice instalate la producătorii pe bază de lignit și huilă, prin modificarea licențelor de exploatare, prin decizie a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, în scopul alinierii la obiectivele de decarbonizare. Totodată, se introduce un mecanism sancționator proporțional cu cel aplicabil operatorilor economici care nu scot din exploatare capacitățile energetice pe bază de cărbune, constând într-o sancțiune contravențională de 5% din cifra de afaceri a operatorului economic care modifică licența furnizată drept dovadă pentru îndeplinirea țintei 119.
„De asemenea, se creează posibilitatea ajustării, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort, a termenelor prevăzute în planurile de restructurare, în cazul actualizării și aprobării acestora de către Comisia Europeană, măsură necesară în contextul negocierilor privind Planul de restructurare modificat al Complexului Energetic Oltenia”, a explicat Palatul Victoria.
Ce urmează în domeniul nuclearSpecialiștii ANRE arată că, alături de gaze naturale, energia nucleară rămâne o soluție de dezvoltare strategică, ce va juca un rol important în asigurarea, atât a tranziției spre decarbonizare, cât și a securității energetice, prin punerea în funcțiune a centralei cu reactoare modulare mici (SMR) la începutul anului 2030 și a noilor unități 3 și 4 de la CNE Cernavodă, la sfârșitul anului 2030 și respectiv 2031, conform estimărilor SN Nuclearelectrica SA.
De menționat că decizia finală în cazul proiectului reactoarelor modulare mici de la Doicești nu a fost luată încă.
ANRE amintește că o discontinuitate în producția nucleară va avea loc în perioada 2027-2029, când este programată oprirea în retehnologizare a unității 1, pentru prelungirea duratei de viaţă cu 30 ani.
În acest context, tranziția energetică a României către tehnologii cu emisii scăzute de carbon și energie din surse regenerabile presupune un efort investițional considerabil în perioada 2024- 2033, corespunzător instalării unor capacități noi în SEN de ≈18 GW, conform Scenariului de Referință modelat.
Proiectele de reabilitare şi grupurile noi ce vor fi puse în funcțiune în Scenariul de Referință, în perioadele relevante, agregate pe categorii de centrale în funcție de combustibilul principal, înseamnă o creștere de 10.906 MW în perioada 2024 – 2028 și și de 7.990 MW în anii 2029 – 2033.
Sursa: ANRE
În conformitate cu acest program de dezvoltare, evoluția capacității totale de producere nete disponibile în SEN la nivelul anilor țintă 2024, 2028 și 2033 ilustrează reducerea participării cărbunelui (totale, a lignitului) în mixul de producere la nivelul anului 2026 şi înlocuirii acestuia în viitor cu gaze naturale, surse regenerabile și energie nucleară, în linie cu angajamentele UE în privinţa reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.
Astfel, actuala felie a energiei din resurse hidro, cu cea mai mare cotă, este estimată să scadă în anii următori, în favoarea celoi eoliene și solare.
Potrivit estimărilor, energia eoliană va crește de la o cotă de 15,9% în 2024 (dintr-un total de 19,2GW) la 21,8% în 2033 (la un total estimat de 33,5 GW)
Energia solară va continuua ascensiunea, de la capacități cu o pondere de 20,3% în 2024, la 28,9%, în 2033.
Gazele naturale vor genera în 2024 21,2% din totalul energiei electrice, în creștere față de 2024, cu 12,2%, urmată de o descreștere la 17,9%, în 2033.
Structura capacității de producere nete disponibile în SEN – Scenariul de Referință:
Sursa: ANRE
Per anasamblu, ANRE estimează o creștere cu aproximativ 74% a capacităților de producție în următorii opt ani.
Mai concret, avansul este de la 19,2 GW în 2024 la 25,8 GW în 2028, apoi la 33,5 GW în 2033.
Evoluția capacității de producere disponibilă în SEN în Scenariul de Referință pentru anii țintă analizați, 2024, 2028 și 2033:
Sursa. ANRE
Franța a confirmat primele cazuri de sindrom respirator din Orientul Mijlociu (MERS). Este un virus mortal care a declanșat temeri legate de o nouă epidemie în Europa încă afectată de pandemia de COVID-19. Cele două infecții importate, raportate pe 2 și 3 decembrie de autoritățile franceze, au implicat călători care au fost în Peninsula Arabică în noiembrie, anunță Express.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), „toate cazurile au fost călători expuși în Peninsula Arabică și care s-au întors în Franța”. Acestea marchează primele cazuri MERS din Franța din 2013, ducând totalul țării la patru infecții confirmate în laborator, inclusiv un deces.
Pacienții francezi, ambii bărbați de peste 70 de ani, au fost monitorizați îndeaproape, în timp ce autoritățile au luat măsuri pentru a limita orice potențial focar. Au fost monitorizate zeci de persoane, dar până la 19 decembrie nu au fost identificate alte cazuri secundare. În paralel, secvențierea genomică a confirmat că tulpina se potrivește cu cea care circulă în Peninsula Arabică.
Virusul a ajuns în EuropaCentrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) evaluează riscul de transmitere susținută ca fiind foarte scăzut. Totuși, OMS a emis un avertisment, mai ales că nu există un vaccin sau un tratament specific.
La nivel global, OMS anunță că „de la începutul anului 2025 și până la 21 decembrie 2025 sunt 19 cazuri de coronavirus al sindromului respirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV), inclusiv patru decese”. Dintre acestea, 17 au fost în Arabia Saudită. Sosirea virusului în Europa și America de Nord în această lună evidențiază riscul de răspândire în întreaga lume.
Virusul MERS mai periculos decât COVID 19MERS-CoV (Middle East Respiratory Syndrome Coronavirus) este un virus care provoacă o boală respiratorie gravă, numită MERS. Propagat în principal de la cămilele infectate, virusul a provocat focare în diferite regiuni din Asia. A fost descoperit pentru prima dată în 2012 în Arabia Saudită și, de atunci, s-a răspândit în toată lumea, fiind raportate cazuri izolate.
Deși are simptome asemănătoare cu ale altor infecții virale respiratorii, cum ar fi COVID-19, MERS nu este la fel de contagios și nu se răspândește rapid. Totuși, rata mortalității pentru MERS-CoV este semnificativ mai mare decât pentru alte infecții virale respiratorii. Rata este de aproximativ 35%, ceea ce înseamnă că una din trei persoane care se îmbolnăvesc de MERS moare.
Restricția din Bulgaria se aplică pe întreaga lungime a autostrăzilor Trakia și Struma. De asemenea, este afectată secțiunea Sofia-Dermantsi a autostrăzii Hemus. Măsura nu se aplică vehiculelor care efectuează transport public de pasageri.
Bulgaria suspendă total circulația pe 30 decembrie și 4 ianuarieAutoritățile bulgare au stabilit două zile cu interdicții complete. Pe 30 decembrie 2025, circulația autovehiculelor grele care părăsesc Sofia va fi suspendată între orele 14:00-20:00.
Pe 4 ianuarie 2026, circulația vehiculelor de peste 12 tone pe sensul de deplasare spre Sofia va fi oprită între orele 12:00-20:00. Măsura vizează fluidizarea traficului în zilele cu volum ridicat de călători.
Excepții pentru transporturi specialePe autostrăzile Hemus și Struma, restricțiile nu se aplică anumitor categorii de vehicule. Sunt exceptate camioanele care transportă mărfuri periculoase (ADR), animale vii și produse alimentare perisabile. De asemenea, sunt exceptate vehiculele cu mărfuri cu temperatură controlată.
Pe autostrada Trakia există reguli diferite. În secțiunea de la substația Ihtiman (km 34) până la substația Vakarel (km 23), pe sensul spre Sofia, restricțiile nu se aplică doar vehiculelor ADR.
Trafic reversibil în regiunea Blagoevgrad, BulgariaPe 24 decembrie 2025, între orele 10:00-20:00, se va introduce trafic reversibil în regiunea Blagoevgrad. Măsura se aplică pe secțiunea drumului I-1/E-79 Sofia-Kulata, la intersecția cu autostrada Struma și intersecția Simitli.
În această perioadă vor fi asigurate două benzi pe sensul de deplasare spre Kulata. Pe sensul spre Sofia va fi disponibilă o singură bandă.
Informații despre taxe și vinieteSistemul de plată online a taxei de pod la Ruse este accesibil pe site-ul Agenției Vamale bulgare. Informații despre vinieta electronică și sistemul e-TOLL sunt disponibile la www.bgtoll.bg.
Situația zborurilor pe aeroportul Sofia poate fi verificată la www.sofia-airport.eu. Circulația prin punctele de trecere a frontierei este actualizată pe www.mvr.bg.
