Agregator de ştiri

Mihai Dimian a prezentat varianta într-un comentariu la o postare publicată pe pagina sa de Facebook, în contextul dezbaterilor privind noul sistem de admitere la liceu.

„În locul unui concurs diferențiat de admitere, acest neajuns al admiterii actuale poate fi abordat și printr-o formă de evaluare pe parcursul gimnaziului sau o probă la alegere, suplimentară, la evaluarea națională (lăsând și un timp rezonabil între fiecare 2 probe)”, a transmis ministrul Educației.

Propunerea ar reprezenta o schimbare importantă față de sistemul prevăzut în prezent de Legea învățământului preuniversitar și de proiectul de metodologie pentru admiterea din 2027.

De ce propune Dimian o probă la alegere

Ministrul admite că există argumente și în favoarea concursurilor suplimentare organizate pentru admiterea la anumite licee, chiar dacă spune că nu se numără printre susținătorii acestui sistem.

„În timpul dezbaterilor pentru aprobarea acestor articole au fost aduse și argumente pentru și argumente împotrivă. Așa cum am menționat în postare, nu mă consider un susținător, dar nici nu pot spune că unele dintre argumentele exprimate în susținerea concursului nu sunt justificate”, afirmă Mihai Dimian.

Unul dintre argumente este că actuala Evaluare Națională pune accent în principal pe Limba și literatura română și Matematică, în timp ce un elev foarte bun la alte discipline ar putea fi dezavantajat atunci când încearcă să intre la un profil corespunzător intereselor sale.

„Spre exemplu, concursul separat de admitere pentru un număr limitat de locuri poate oferi posibilitatea unor elevi interesați de alte domenii (spre exemplu chimie, biologie, istorie) de a fi admiși la liceul și profilul potrivit interesului și pregătirii lor, chiar dacă rezultatele lor la matematică și limba și literatura română nu sunt la același nivel”, explică ministrul.

În această logică, o probă suplimentară la alegere în cadrul Evaluării Naționale ar putea păstra posibilitatea de diferențiere a elevilor în funcție de profil, dar fără organizarea unui al doilea concurs separat de către licee.

Ce prevede acum „dubla admitere” la liceu

Discuția apare după ce Ministerul Educației a pus, pe 14 august, în consultare publică metodologia pentru admiterea la liceu în anul școlar 2027-2028. Potrivit proiectului și prevederilor Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, liceele vor putea organiza concursuri proprii de admitere pentru maximum 50% dintre locurile disponibile, după ce elevii susțin Evaluarea Națională.

Subiectele pentru aceste concursuri nu ar urma să fie elaborate individual de fiecare liceu, ci să fie unice la nivel național, realizate de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare. Fiecare liceu ar putea însă stabili disciplinele pentru care organizează concursul, precum și ponderea rezultatelor obținute la aceste probe în calculul mediei de admitere.

Printre disciplinele prevăzute în proiect, în funcție de profil și specializare, se află istoria, geografia, educația socială sau elemente de limbă latină și cultură romanică.

Locurile care nu sunt ocupate prin concursul separat urmează să fie distribuite prin repartizarea computerizată, pe baza rezultatelor obținute la Evaluarea Națională și a opțiunilor candidaților.

Noul sistem ar trebui să se aplice pentru prima dată în 2027

Schimbarea este prevăzută de Legea educației adoptată în 2023 și se aplică generației care a intrat în clasa a V-a în anul școlar 2023-2024. Acești elevi vor termina clasa a VIII-a și vor participa la admiterea la liceu în vara anului 2027.

În calendarul publicat în consultare, Evaluarea Națională este programată în perioada 22-25 iunie 2027, iar rezultatele finale ar urma să fie publicate pe 7 iulie. Concursurile proprii ale liceelor ar urma să se desfășoare ulterior.

Varianta avansată acum de Mihai Dimian ar putea schimba însă această arhitectură înainte ca noul sistem să fie aplicat pentru prima dată. Deocamdată, proba suplimentară la alegere este o propunere pusă în dezbatere de ministru și nu o măsură adoptată, iar metodologia pentru admiterea din 2027 se află încă în etapa consultării publice.

„Tot ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni confirmă un lucru: PSD nu trebuie să revină la guvernare”, a transmis Mureșan, joi, pe Facebook.

Eurodeputatul afirmă că Guvernul Bolojan a reușit, cu sprijinul românilor, să reducă deficitul bugetar cu 28 de miliarde de lei în primele șase luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, pe care o asociază cu „risipa” Guvernului Ciolacu.

„28 de miliarde de lei înseamnă aproximativ 230 de kilometri de autostradă, 1.800 de creșe moderne sau opt spitale regionale”, susține Mureșan.

Potrivit acestuia, continuarea unei guvernări „responsabile, fără risipă” este necesară pentru dezvoltarea sustenabilă a României și pentru menținerea unui buget de investiții, în condițiile în care, de anul viitor, România nu va mai beneficia de fondurile din PNRR.

Mureșan critică și poziția PSD față de măsurile „care ne-au adus într-o situație mai bună față de acum un an”. Eurodeputatul amintește că PSD „a inițiat și a votat moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan”.

„Ca atare, PSD are zero credibilitate când spune că va continua reformele și nu va reveni la risipă”, afirmă eurodeputatul.

Siegfried Mureșan spune că România are nevoie de un guvern „credibil”, care să continue măsurile adoptate de premierul Ilie Bolojan.

Mureșan spune că „avem nevoie de un Guvern” care „ă continue reducerea risipei și reforma statului” și „să continue atragerea fondurilor europene nerambursabile pentru coeziune, domeniu în care Guvernul Bolojan a înregistrat rezultate record în ultimul an”. De asemenea, Mureșan susține că reformele noul Guvern ar trebui să se asigure că „reformele din PNRR sunt ireversibile”.

Aceste direcții ale noului CATUC vizează creșterea siguranței și rezilienței fondului construit și integrarea criteriilor de sustenabilitate în planificarea urbană, potrivit comunicatului publicat de Ministerul Dezvoltării. 

Legea a fost adoptată în Parlament. Prevederile actului normativ vor intra în vigoare începând de săptămâna viitoare.

„Am pus bazele unei reforme care schimbă modul în care privim dezvoltarea localităților. Siguranța construcțiilor trebuie urmărită pe întreaga lor durată de viață, iar dezvoltarea urbană trebuie să însemne mai mult decât noi suprafețe construite. Avem nevoie de infrastructură, mobilitate, spații verzi și servicii publice care să crească în același ritm cu localitățile unde trăim”, a declarat ministrul dezvoltării, Cseke Attila, în comunicatul publicat.

Astfel, noile reglementări vor avea o abordare mult mai preventivă, bazată pe monitorizarea stării construcțiilor, responsabilizarea administratorilor și planificarea dezvoltării localităților în funcție de nevoile reale specifice ale comunităților.

Pentru școli, spitale, centre culturale, dar și alte clădiri destinate serviciilor publice, se va pune accentul pe prevenție mentenanță și evaluarea tehnică a construcțiilor, astfel încât eventualele vulnerabilități să poată fi identificate înainte de a deveni riscuri cetățenii care folosesc clădirea.

Dezvoltare sustenabilă pentru localități

Potrivit actului normativ, mobilitatea, infrastructura, protecția mediului și calitatea spațiului urban vor fi prioritare.

Astfel, planificarea urbană va trebui să urmărească dezvoltarea transportului, condiții mai bune pentru pietoni, bicicliști, dar și protejarea și dezvoltarea spațiilor verzi. Aceste noi elemente vor fi corelate cu infrastructura deja existentă și proiectele planificate.

Astfel, administrațiile publice locale au un rol esențial în adaptarea reglementărilor locale la obiectivele stabilite prin noul cadru legislativ în așa fel încât dezvoltarea unui cartier să nu mai fie evaluată exclusiv prin numărul și dimensiunea clădirilor care pot fi construite, ci și prin calitatea spațiului public, accesul la transport, infrastructură și servicii, precum și prin impactul asupra mediului și comunității, conchide Ministerul Dezvoltării.

Cea de-a treia etapă a campionatului fondat de Mihai Leu îi va aduce în Banat pe unii dintre cei mai buni piloți de motorsport din România, inclusiv mai mulți concurenți locali.

Trofeul Profi Timișoara ajunge la cea de-a patra ediție, după cele desfășurate în 2023, 2024 și 2025.

Zonele în care se va desfășura competiția

De această dată, competiția va avea un traseu nou. Startul va avea loc în zona Operei Naționale, iar circuitul va include bulevardul I.C. Brătianu și strada 20 Decembrie 1989. Întrecerea va putea fi urmărită inclusiv în zona Catedralei Mitropolitane.

Cursa va avea loc sâmbătă, 29 august. Antrenamentele vor începe la ora 10:00, iar manșele de concurs sunt programate de la ora 14:00. Etapa va putea fi urmărită și la televizor.

La start sunt așteptați 25 dintre cei mai buni piloți de motorsport din România. Aceștia provin din mai multe discipline sportive, inclusiv raliuri și viteză în coastă.

Timișoara va avea mai mulți reprezentanți, printre care Radu Benea, Nicolas Benea, Leo Borlovan, Alexandru Krepelka, Sorin Mihoc și Cristi Șugar.

Când va avea loc finala

Anul acesta, primele două etape s-au desfășurat în centrele orașelor Alba Iulia și Hunedoara. Marea finală este programată în luna octombrie, la București.

Înainte de competiția de sâmbătă, publicul va avea ocazia să îi întâlnească pe piloții participanți. Prezentarea oficială va avea loc vineri, de la ora 20:00, în Piața Operei. Fanii vor putea face fotografii cu mașinile de concurs și le vor putea admira îndeaproape în cadrul startului festiv.

În urma verificărilor efectuate la fața locului, autoritățile au stabilit că fragmentele dronei nu prezintă risc pirotehnic, transmite MApN.

Resturile dronei au fost ridicate de Poliția de Frontieră pentru continuarea cercetărilor.

Cazul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța.

Drona a pătruns în spațiul aerian național la ora 03.21, la aproximativ 13 kilometri est de municipiul Galați. Trei minute mai târziu, echipajul unui elicopter IAR-330 SOCAT a raportat că aceasta a căzut la aproximativ patru kilometri nord-est de localitatea Grindu, într-o zonă nepopulată. În urma impactului cu solul s-a produs un incendiu, care s-a stins de la sine. Nu au fost raportate victime sau pagube materiale.

Structura indicelui BET este decisă de Comisia Indicilor BVB, un for de cinci membri care se reuneşte în prima săptămână din martie şi septembrie. Următoarea şedinţă vine cu un coş deja plin: o companie nouă poate intra doar dacă scoate una dintre cele 20 aflate acum în indice.

Ieşirea unei companii din indicele BET declanşează un ordin de vânzare automat la toate fondurile care replică indicele, iar intrarea alteia declanşează unul de cumpărare. Deciziile aparţin Comisiei Indicilor BVB, care se reuneşte în prima săptămână din septembrie.

Un ETF listat la Bursa de Valori Bucureşti funcţionează pe două niveluri: unul vizibil, în care investitorii cumpără şi vând unităţi de fond în piaţă, şi altul din spate, în care administratorul cumpără efectiv acţiunile din indice pe măsură ce primeşte bani.

Un ETF pe indicele BET oferă expunere pe 20 de companii, dar nu în părţi egale. Patru dintre ele - Banca Transilvania, OMV Petrom, Romgaz şi Hidroelectrica - cumulează 60,5% din coş, iar energia şi sectorul bancar acoperă împreună peste 85% din indice. Argumentul care circulă printre investitorii de retail este că un singur instrument înlocuieşte munca de selecţie.

Conflictul din Iran, întârzierile din PNRR şi instabilitatea politică au redus cu aproximativ un punct procentual potenţialul de creştere a economiei româneşti în acest an, în timp ce efectele asupra inflaţiei continuă să se amplifice, spune Iulian Lolea, economist-şef al Concordia, principala confederaţie patronală din ţară. În aceste condiţii, România ar putea încheia anul cu o scădere a economiei de aproximativ 0,5%.