George Simion a declarat, marți, că, pe lângă votarea unei moțiuni de cenzură, se mai întâmplă ceva în Palatul Parlamentului: „are loc prezentarea raportului unui an de președinție sub Nicușor Dan. Și imaginea este una neagră. Deznădejde, dezbinare și sărăcie”.
„Din păcate, Nicușor Dan alege astăzi să-l sacrifice pe loialul tovarăș de drum, care probabil se prefigura a fi competitor electoral în mintea lui încălcită. Dragi români, n-a fost ușor. A fost Nicușor. Din păcate, o coaliție care spunea pro-europeană și se bazea doar pe trădare, cum s-a întâmplat în ultimii 35 de ani, astăzi cere capul lui Moțoc și crede că noi toți din această sală suntem trădători. Am primit zeci de telefoane. Sunt colegi din opoziție care au fost surpriși de atenția care le-a fost dată. Au fost chemați la mese, li s-a întins mâna, li s-a zâmbit și li s-a explicat cum nu trebuie să voteze moțiunea, că voința poporului român este alta. Nu, dragi români, noi am auzit vocea românilor și, domnule Bolojan, noi o să facem în continuare ceea ce vor românii de la noi, iar mesajul nostru este clar. Noi nu suntem de vânzare, noi nu suntem trădători”, a declarat Simion în plenul Parlamentului.
AUR își asumă guvernareaEl a făcut apel și la UDMR să voteze moțiunea, pentru că „altfel vă veți alătura și dumneavoastră corului celor care își închipuie că sunt salvatori”.
„De salvatori tot am avut parte în acești ani și s-a pus o presiune imensă în spațiul public în ultimele zile, din partea celor care îl prezentau ca salvatori pe Klaus Iohannis, din partea celor care acum un an veniseră cu salvatorul Nicușor Dan, principalul vinovat pentru moțiunea care va trece astăzi, și acum l-au găsit ca salvator și aprinzător de lumini pe Ilie Bolojean. Aveți grijă că minciuna nu mai ține și, din păcate, lovitura de stat, așa cum am fost noi acuzați că o dăm prin această moțiune de cenzură, ați dat-o voi în decembrie 2024”, a mai spus George Simion.
Președintele AUR acuză guvernarea Ilie Bolojan că a a generat în primele luni de guvernare recesiune economică, cu trei trimestre la rând de criză economică.
Simion a mai spus că este timpul pentru „reconciliere națională”, „este timpul pentru speranță, este timpul pentru viitor”, iar AUR își asumă guvernarea.
„Da, ne asumăm viitorul acestei țări, ne asumăm o guvernare viitoare, ne asumăm să redăm speranța românilor. România trebuie să meargă înapoi la votul românilor, domnule Bolojan. Dacă vreți într-adevăr să fiți reformatori, 300 de parlamentari, tăierea banilor pentru partidele politice și două tururi pentru alegerea primarilor și președinților de consilii județene. Haideți că puteți dacă vreți”, a mai spus George Simion.
„Partidele politice europene își cheltuiesc banii în mod necorespunzător, în timp ce publicul este lăsat în întuneric cu privire la ce se întâmplă. Departamentul de finanțe al Parlamentului European a constatat că partidele politice și fundațiile au cheltuit în mod necorespunzător 1,5 milioane de euro în timpul campaniei electorale europene din 2024″, dezvăluie Politico.
„Cheltuielile Comisiei Europene pentru consultanții energetici au crescut cu 400% în ultimul deceniu Dependența de consilieri externi a atras critici pentru potențiale conflicte de interese”, arată Financial Times.
Per total, cheltuielile cu consultanță externă în toate domeniile de politică au crescut cu 173%, ajungând la 1,45 miliarde de euro între 2014 și 2024, conform celor mai recente cifre disponibile ale Comisiei, analizate de ONG-ul climatic Aria și FT.
În domeniul climei și energiei, unde UE și-a extins considerabil activitatea legislativă în temeiul legii sale privind clima din 2019, Pactul verde european, cheltuielile cu consultanța au crescut cu 433%, ajungând la 127 de milioane de euro în aceeași perioadă.
Pactul Verde este văzut ca agenda moștenită a actualei președinte a Comisiei, Ursula von der Leyen, și a angajat blocul comunitar să reducă emisiile de gaze cu efect de seră la zero până în 2050. Dar a generat și o serie de acte legislative pentru tranziția economiei și protejarea mediului, a căror reducere este solicitată acum de organismele industriale, argumentând că birocrația împovărătoare este unul dintre motivele cheie ale creșterii economice lente a UE.
Unele acte legislative cheie, cum ar fi regulile de raportare a mediului și interzicerea motoarelor cu ardere internă începând cu 2035, au fost deja diluate ca răspuns la preocupările industriei.
Creșterea dependenței de firmele de consultanță pentru a ajuta la conceperea și implementarea acestui regulament are loc în contextul în care Comisia pregătește o revizuire a personalului său la sfârșitul acestui an, în efortul de a utiliza mai bine inteligența artificială în procesul său de elaborare a politicilor.
Senatorul PSD Radu Oprea a susținut un discurs amplu și critic în Parlament, în cadrul dezbaterii moțiunii de cenzură, în care a cerut demiterea premierului Ilie Bolojan și a acuzat Guvernul de lipsă de reforme reale, decizii netransparente și măsuri economice dure.
Oprea: Ilie Bolojan trebuie să plece acasăÎn intervenția sa, Radu Oprea a lansat unul dintre cele mai dure mesaje politice ale zilei, afirmând că actualul premier este responsabil pentru starea de tensiune socială și economică:
„Ilie Bolojan trebuie să plece acasă, astăzi. Toată această suferință are o singură cauză – încăpățânarea unui om, căreia nu-i place să asculte, pentru că se putea și altfel. Dar el este singurul care știe tot.”
Critici privind lipsa reformelorSenatorul PSD a contestat ideea de reformă promovată de Guvern, susținând că măsurile adoptate nu ar reprezenta schimbări reale, ci doar reduceri de cheltuieli:
„A fost vreo reformă reală? Nu, doar tăieri cinice și absurde. De ce? Pentru un singur scop: întreținerea mitului reformatorului”.
El a mai adăugat că, în opinia sa, guvernarea ar fi orientată mai mult spre imagine publică decât spre rezultate concrete:
„Pe Bolojan nu-l interesează schimbarea în bine, ci ca o parte a societății să strige de durere, iar cealaltă să se bucure. Cu cât mai multe strigăte de suferință, cu atât mitul este mai puternic.”
Acuzații privind lipsa empatiei și direcția guvernăriiRadu Oprea a criticat dur stilul de guvernare, afirmând că acesta ar fi lipsit de empatie și orientat spre măsuri dure.
„Împăratul nu este doar gol. Este cinic și lipsit de empatie.”
El a susținut că reforma reală ar trebui să însemne eficiență administrativă și servicii mai bune pentru cetățeni, nu reduceri de cheltuieli:
„Reforma înseamnă eficiență, digitalizare, servicii mai bune pentru toți. Nimic din toate acestea nu este pe agenda lui Bolojan.”
Acuzații privind companiile de statÎn discursul său, senatorul PSD a ridicat semne de întrebare și asupra unor posibile decizii economice privind companii strategice de stat.
„În cel mai netransparent mod cu putință, pe ordinea de zi au apărut trei companii pregătite pentru prăduială – Hidroelectrica, RomGaz și CEC. Metoda – plasament privat accelerat.”
El a susținut că astfel de decizii ar ridica semne de întrebare privind beneficiarii reali:
„De ce vindeți acum? Cui folosește? Românilor, cu certitudine, nu!”
Mesaj politic: „Pe partea cui suntem?”Radu Oprea a pus în discuție direcția politică a guvernării și mandatul primit de parlamentari.
„Pe partea cui stăm? A celor care guvernează împotriva românilor sau a românilor înșiși? 9,2 milioane de români v-au dat un mandat. Nu să tăceți, nu să vă negociați votul.”
În final, senatorul PSD a vorbit despre dialog și colaborare.
„Vom porni un drum nou – o coaliție pro-europeană în care să învățăm să ne ascultăm, să colaborăm și să lucrăm împreună spre binele cetățenilor.”
Pe 5 mai 1956, în noaptea de Înviere, se năștea în Siliștea, un sat din Teleorman, un băiat care avea să devină scriitor.
Astăzi, Ștefan Mitroi împlinește 70 de ani și chiar el remarcă, zâmbind, potrivirea dintre nașterea sa și noaptea Învierii, ca și cum viața și-ar fi anunțat, de la bun început, gustul pentru simboluri.
Siliștea lui Mitroi nu este Siliștea-Gumești a lui Marin Preda, deși cele trei sate cu același nume din Teleorman pot crea confuzii.
Este o altă Siliște, cu legendele ei proprii: conacul familiei Noica se vedea din curtea casei părintești, peste gârlă.
Bunica din cutia de lemnConstantin Noica se născuse acolo cu câteva decenii înainte.
„S-au dus și boierul, și boieria din el”, spune Mitroi – o frază care, rostită de el, sună mai mult a elegie decât a constatare.
Copilăria din sat a fost vie și nesfârșită – sau cel puțin așa i s-a părut atunci.
Moartea a intrat în viața lui odată cu bunica, pusă într-o cutie de lemn și urcată într-o căruță cu flori de gheață pe piept.
Mitroi era copil, dar a plâns.
„Cu toate că mai aveam mult până să devin om, am plâns și eu, care eram doar copil, și nu pentru că m-am luat după cei mari, ci pentru că așa mi-a venit.”
Mașina de scris pe care o putea folosi doar noapteaAstăzi, îi vine câteodată să plângă când se gândește la toți cei pe care i-a pierdut. Dar cel mai greu îl poartă alt gând: că și-a pierdut, „aproape fără să știe cum și când”, copilăria.
Primele poeme le-a scris cu ajutorul unui dascăl tânăr, tocmai ieșit de pe băncile Liceului Pedagogic – domnul învățător Chiru Bălan – care i-a descoperit talentul și l-a luat sub aripa lui. Singura mașină de scris din sat se afla la sediul CAP-ului.
Președintele le dădea cheia, dar o puteau folosi numai noaptea.
„Îmi aduc aminte de o noapte geroasă de iarnă. O lună mare deasupra capetelor noastre și zăpada scârțâind sub picioare. Aș fi vrut să țină la nesfârșit drumul acela. Cu noi doi poleiți de lumina lunii. […] Era ca și cum toată frumusețea acelei nopți o scrisesem eu, iar domnul învățător o bătea la mașină, coborându-se la mintea mea.”
„N-am reușit decât să mă arestez pe mine însumi”A absolvit Facultatea de Drept din Iași și a intrat în magistratură. A durat câteva luni. Renunțarea la toga de procuror rămâne, probabil, cea mai celebră butadă a biografiei sale:
„N-am apucat să arestez decât un singur om: pe mine însumi, care mi-am simțit toate visurile de până atunci închise în această profesie.”
Tatăl n-a vorbit cu el aproape un an după plecare. Mitroi făcea naveta spre Alexandria, bea cu colegii câteva pahare de vin după-amiaza, și într-o zi și-a văzut viitorul „în golul unuia dintre paharele acelea”. Dar a mai fost un moment decisiv: o femeie de vârsta mamei s-a repezit să-i sărute mâna.
„Mă chinui să devin scriitor și acum”„M-a cuprins o mare rușine. Am văzut-o în femeia aceea pe mama. Nu-i sărutasem niciodată mâna mamei, în vreme ce ea îmi săruta lui mâna. Era foarte posibil ca rușinea de care zic să se repete. Ca să fiu sigur că n-o să fie așa, am plecat.”
A plecat de la Alexandria la București, să devină ziarist și scriitor.
„Mă chinui să devin și acum”, spune la 70 de ani — cu acea modestie pe care unii o vor fi luând în serios, și pe care el o rostește probabil cu un zâmbet.
„Mă simțeam trecând din lumea mare a Moromeților în lumea asta mică”Cea mai frumoasă carte din copilărie, mărturisește Mitroi, n-a fost una tipărită.
A fost bunica Tudora — „o carte vorbită, pe care o citeam zilnic cu urechile făcute pâlnie”.
Năcută în 1890, bătrâna aducea din memorie întâmplări din vechime cu o prospețime de parcă tocmai se petrecuseră.
Au urmat „La Medeleni”, „Winnetou”, dar niciuna nu i-a rămas mai aproape decât „Amintiri din copilărie” și „Moromeții”.
„Eu mă simt câteodată trecând prin paginile Moromeților, ieșind din lumea lor mare în lumea aceasta mică, deși realitatea le prezintă în mod mincinos invers.”
„Premiile nu sunt aducătoare de prieteni”Despre premii vorbește cu detașare – ba chiar cu o ușoară ironie:
„Premiile nu te fac scriitor. Mai degrabă te strică.
Bașca faptul că nu sunt aducătoare de prieteni. Au totuși și ele un merit: îi îndepărtează de tine pe unii dintre cei care pretindeau că-ți sunt.”
„A deschide ochii este egal cu a deschide o carte”Iar despre viitorul cărții tipărite, Mitroi este senin, dar are o condiție: „cel puțin câtă vreme vom supraviețui și noi”.
Despre tehnologie spune că este o unealtă pe care oamenii o însuflețesc și că școala ar trebui să-i învețe pe copii să păstreze distanța, „nu împingându-i spre trecut, ci deschizându-le ochii spre viitor”.
La 70 de ani, concluzia lui Ștefan Mitroi e simplă și rotundă, cum sunt lucrurile la care te gândești o viață întreagă:
„Între a deschide ochii și a deschide o carte poate fi pus, fără teama de a greși, semnul egalității.”
Scriitorul și jurnalistul Ștefan Mitroi, colaborator permanent al Ziarului Lumina al Patriarhiei Române, a fost distins în 2024 cu Ordinul Sanctus Stephanus Magnus.
Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop vicar patriarhal, i-a înmânat distincția acordată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, într-o ceremonie desfășurată la Palatul Patriarhiei.
Inițiativa, care urmărește să modifice legea energiei, introduce un mecanism de „compensare cantitativă”, prin care energia produsă și livrată în rețea este scăzută din cea consumată, la același preț al energiei active.
Astfel, prosumatorii nu ar mai fi dezavantajați de taxe și tarife atunci când livrează energie, iar factura ar reflecta mai corect diferența dintre consum și producție, spun autorii proiectului.
Cine ar putea beneficiaProiectul vizează în special prosumatorii casnici, adică persoanele fizice cu instalații de până la 27 kW.
Inițiatorii, parlamentari AUR, susțin că această categorie trebuie tratată diferit față de marii producători mari: „Nu este corect să fie tratați la fel prosumatorul cu putere instalată de 1-27 kW și prosumatorul cu putere instalată de sute de kW”.
Parlamentarii susțin că schimbările urmăresc să readucă prosumatorii la rolul inițial – acela de a produce energie pentru consum propriu: „noțiunea de prosumator a apărut pentru a defini un producător minor de energie ce este motivat de acoperirea consumului gospodăriei proprii”.
„Încurajarea dezvoltării sustenabile a capacităților de producție de energie din surse regenerabile destinate în principal autoconsumului, și nu comercializării energiei”, spun aceștia.
Ce s-ar schimba concretDacă proiectul ar fi adoptat, energia livrată în rețea ar fi compensată direct cu cea consumată, iar eventualul surplus ar putea fi folosit inclusiv pentru plata facturilor la gaze.
În același timp, prosumatorii ar avea posibilitatea să compenseze energia între mai multe locuri de consum și ar putea opta pentru donarea valorii surplusului către școli, spitale sau azile.
Cum funcționează sistemul în prezentInițiatorii suțin că piața s-a schimbat în ultimii ani, pe măsură ce numărul și dimensiunea prosumatorilor au crescut. „Noțiunea inițială de prosumator s-a diluat rapid pe măsură ce puterile instalate au fost din ce în ce mai mari”.
În aceste condiții, spun aceștia, prosumatorii ajung frecvent să livreze în rețea energie care depășește consumul propriu: „prosumatorul se află într-o relație de dependență față de rețeaua de distribuție întrucât producția acestuia este fluctuantă, iar infrastructura de stocare este, de cele mai multe ori, absentă, iar prosumatorul este dependent de rețeaua de distribuție pentru a-și asigura consumul când producția este scăzută și pentru a injecta energia electrică produsă în exces la un moment dat”.
Aviz favorabil, dar cu rezerveConsiliul Economic și Social a dat aviz favorabil proiectului, însă cu mai multe observații importante.
Instituția atrage atenția că modificările pot genera probleme de interpretare și nu sunt suficient de clare. De asemenea, CES avertizează că limitarea prosumatorilor la persoane fizice nu este pe deplin aliniată cu legislația europeană, care definește prosumatorul „într-o manieră generală, fără a restrânge această calitate la persoane fizice”.
În același timp, instituția subliniază că relația dintre prosumator și furnizor trebuie să rămână una comercială, bazată pe acordul părților, și „nu poate fi transformată într-o obligație de serviciu public în sarcina furnizorului”.
Ce efecte ar avea în practicăDacă ar fi adoptată, legea ar putea face investițiile în panouri solare mai atractive pentru gospodării, prin reducerea directă a facturilor și utilizarea mai eficientă a energiei produse.
Pe de altă parte, ar limita beneficiile pentru prosumatorii mari și ar orienta sistemul mai mult spre autoconsum, nu spre producție pentru vânzare. Iar unele prevederi ar putea crea dificultăți în aplicare și ar necesita clarificări suplimentare pentru a evita blocaje sau interpretări diferite.
