Agregator de ştiri

Festivalul britanic Glastonbury revine după tradiționalul an sabatic și va avea loc între 23 și 27 iunie 2027, la Worthy Farm, potrivit Euronews. Biletele au fost puse în vânzare la ora 10:00, iar la 10:42 See Tickets a confirmat că întreaga alocare pentru accesul general fusese vândută.

Peste 400 de lire pentru un bilet

Prețul a fost unul dintre subiectele care au stârnit cele mai multe reacții. Un bilet pentru 2027 costă 408 lire sterline, inclusiv taxa de rezervare de 5 lire. Este pentru prima dată când prețul depășește pragul de 400 de lire.

Suma echivalează cu aproximativ 480 de euro și este cu aproape 30 de lire mai mare decât în 2025. Prețurile au crescut constant în ultimele decenii. În 2010, un bilet costa 286 de lire, iar în anul 2000 prețul era de numai 87 de lire.

Majorarea pentru 2027 a provocat nemulțumiri în rândul unor fani, care susțin că festivalul a devenit prea scump. În ciuda criticilor, cererea a rămas suficient de mare pentru ca biletele să dispară în mai puțin de o oră.

Scena ediției din 2025. Festivalul Glastonbury 2027 va avea loc între 23 și 27 iunie 2027. Sursa foto: X

Nimeni nu știe încă cine va cânta

Situația neobișnuită este că spectatorii și-au cumpărat biletele fără să știe line-up-ul festivalului. Organizatorii nu au anunțat oficial niciun artist pentru ediția din 2027. Printre numele vehiculate în presa britanică și în rândul pariorilor se află Sam Fender, Taylor Swift, Rihanna și Little Simz.

Au apărut, de asemenea, speculații privind The Rolling Stones, Radiohead și Fontaines D.C. Două nume importante au fost însă eliminate din discuție de organizatoarea Emily Eavis. Ea a respins speculațiile privind apariția Madonnei și a trupei Oasis.

Eavis a confirmat în schimb că toți headlinerii festivalului au fost deja contractați. „Suntem foarte încântați”, a declarat ea în august pentru BBC Radio 4, precizând că pregătirile pentru ediția din 2027 evoluează bine. Line-up-ul complet este așteptat în următoarele luni.

Fanii mai au o șansă în primăvară

Cei care nu au reușit să cumpere bilete nu au pierdut complet șansa de a ajunge la Glastonbury. O nouă rundă de vânzări este programată în primăvara lui 2027. Atunci vor fi oferite biletele returnate și cele pentru care cumpărătorii nu achită diferența rămasă.

La cumpărarea inițială a fost necesar un avans de 100 de lire. Restul de 308 lire trebuie plătit între 1 și 7 aprilie 2027. Ediția din 2027 va avea loc între 23 și 27 iunie, iar interesul demonstrat de vânzarea biletelor arată că festivalul își păstrează atractivitatea chiar și înainte ca artiștii să fie anunțați.

Ministerul Apărării din Arabia Saudită a anunțat că luni, 100 de avioane de luptă au participat la operațiuni împotriva rebelilor Houthi din Yemen. Acestea sprijină armata guvernului yemenit, recunoscut în plan internațional. Autoritățile din Yemen luptă cu gruparea rebelă Houthi, susținută de Iran, care a ocupat o parte importantă  a țării.

Luni, Rashad al-Alimi, iderul guvernului yemenit a anunțat lansarea operațiunii „Zori Noi pentru Yemen”. El a afirmat că țara va evolua către „o nouă eră” cu sprijinul aliaților săi.

Tot luni, forțele guvernamentale yemenite au transmis că au preluat controlul asupra strâmtorii Bab el-Mandeb. Informația a fost contrazisă de rebeli. Sky News Arabia citează surse yemenite și afirmă că rebelii Houthi neagă că forțele guvernamentale ar fi înregistrat vreun progres în zona Bab el-Mandeb.

De ce este importantă Strâmtoarea Bab el-Mandeb de lângă Yemen

Strâmtoarea Bab el-Mandeb este una dintre cele mai importante rute maritime din lume.Aceasta se află în apropierea Yemenului, separă Africa de Peninsula Arabică și face legătura între Oceanul Indian și Marea Roșie. Prin strâmtoare trec vapoarele care se îndreaptă către sau vin din Canalul Suez, unul dintre cele mai aglomerate coridoare comerciale din întreaga lume.

Atacurile aeriene și o ofensivă terestră neașteptată ale rebelilor Houthi au transformat Marea Roșie și Strâmtoarea Bab el-Mandeb în zone de mare risc.

Bursele mondiale au început săptămâna în creștere, într-o perioadă în care investitorii așteaptă o serie de date importante privind economia Statelor Unite. La Tokyo, indicele Nikkei 225 a câștigat 2,4%, potrivit AP.

Investitorii au fost încurajați de diminuarea temerilor privind inflația, ceea ce reduce probabilitatea unei noi majorări a dobânzii de către Rezerva Federală. Totuși, în lipsa altor informații capabile să influențeze semnificativ piețele, creșterile bursiere au fost în general moderate.

Evoluții mixte pe bursele europene

Indicele CAC 40 din Franța a pierdut 1,1% în debutul ședinței, coborând la 7.813,40 puncte, în timp ce DAX din Germania a rămas aproape neschimbat, cu un avans de mai puțin de 0,1%, până la 25.242,92 puncte.

FTSE 100 din Marea Britanie a crescut cu 0,5%, la 10.511,80 puncte.

Contractele futures pentru S&P 500 și Dow Jones Industrial Average au scăzut cu 0,1%.

Nikkei a trecut pentru scurt timp de 70.000 de puncte

În Asia, indicele de referință Nikkei 225 al Japoniei a urcat cu 2,4%, încheind ședința la 69.946,86 puncte. Mai devreme în cursul zilei, acesta depășise pentru scurt timp pragul de 70.000 de puncte, pentru prima dată în ultimele trei luni.

Indicele australian S&P/ASX 200 a rămas aproape neschimbat, cu un avans de mai puțin de 0,1%, până la 8.686,40 puncte. Hang Seng din Hong Kong a câștigat 0,3%, ajungând la 24.040,34 puncte.

Tranzacțiile au fost suspendate la Shanghai și în Coreea de Sud din cauza sărbătorilor naționale.

Acțiunile companiilor din domeniul inteligenței artificiale au atras cumpărătorii. În Japonia, Tokyo Electron a câștigat 5,5%, iar acțiunile gigantului de investiții în tehnologie SoftBank Group au urcat cu 3%.

Taiwan Semiconductor Manufacturing Co. (TSMC) a crescut cu 3%.

Datele din SUA reduc temerile privind dobânzile

În această săptămână urmează să fie publicate noi date privind starea sectorului serviciilor din SUA, șomajul și încrederea consumatorilor.

Vineri, S&P 500 a crescut cu 0,7%. Dow Jones Industrial Average a avansat cu 0,5%, iar indicele compozit Nasdaq a urcat cu 1,2%.

Datele publicate săptămâna trecută privind piața muncii din SUA au contribuit la diminuarea temerilor legate de o inflație mai ridicată. Guvernul american a anunțat că angajatorii din întreaga țară au creat luna trecută cu 29.000 mai multe locuri de muncă decât au desființat.

Cifra a fost sub estimările economiștilor și a marcat o încetinire față de august, când numărul net al angajărilor fusese de 133.000.

Piețele au interpretat datele drept un semnal că Rezerva Federală va fi mai puțin tentată să majoreze dobânda de referință. Fed a majorat recent principala dobândă pentru prima dată în trei ani, în încercarea de a ține sub control creșterea costului vieții.

Petrolul scade, după o perioadă de oscilații puternice

Pe piața energiei, petrolul american de referință a pierdut 1,7%, ajungând la 89,57 dolari pe baril. Petrolul Brent, referința internațională, a scăzut cu 1,3%, până la 100,95 dolari pe baril.

Prețurile petrolului au oscilat puternic în ultima perioadă, pe fondul incertitudinilor privind modul în care războiul cu Iranul va remodela industria petrolieră mondială.

Pe piața valutară asiatică, dolarul american a coborât luni la 157,71 yeni, de la 157,83 yeni. Euro s-a tranzacționat la 1,1204 dolari, în scădere de la 1,1257 dolari.

Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2026 a fost acordat în comun cercetătorilor Karl Deisseroth, Peter Hegemann și Georg Nagel, „pentru descoperirile lor privind canalele ionice activate de lumină și optogenetica”.

Cei trei cercetători au fost recompensați pentru contribuțiile care au stat la baza dezvoltării optogeneticii, o metodă care permite controlarea activității anumitor celule cu ajutorul luminii și care a devenit un instrument important în cercetarea biomedicală, în special pentru studierea sistemului nervos.

Anunțul pentru Medicină este primul din calendarul Nobel 2026. Premiul pentru Fizică urmează marți, 6 octombrie, iar cel pentru Chimie va fi anunțat miercuri, 7 octombrie.

Cine sunt cei trei laureați ai Nobelului pentru Medicină

Karl Deisseroth, născut la 18 noiembrie 1971, la Boston, în Statele Unite, este afiliat Howard Hughes Medical Institute și Stanford University. El primește o treime din Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2026, acordat pentru descoperirile privind canalele ionice activate de lumină și optogenetica.

Peter Hegemann, născut la 11 decembrie 1954, la Münster, în Germania, este afiliat Humboldt University of Berlin. Cercetătorul german primește, la rândul său, o treime din premiu, pentru contribuțiile recompensate de Comitetul Nobel în domeniul canalelor ionice activate de lumină și al optogeneticii.

Georg Nagel, născut la 24 august 1953, la Weingarten, în Germania, este afiliat University of Würzburg. El împarte Premiul Nobel pentru Medicină 2026 cu Deisseroth și Hegemann, primind o treime din distincție pentru descoperirile care au stat la baza dezvoltării optogeneticii și a utilizării canalelor ionice activate de lumină.

Nominalizările pentru Nobelul pentru Medicină sunt secrete

Spre deosebire de alte mari premii internaționale, publicul nu cunoaște lista candidaților aflați în cursa pentru Nobel. Regulile Fundației Nobel prevăd că informațiile despre nominalizări, inclusiv identitatea persoanelor nominalizate și a celor care au făcut propunerile, rămân confidențiale timp de 50 de ani.

Prin urmare, numele vehiculate public înaintea anunțului nu reprezintă o listă oficială de nominalizări pentru Premiul Nobel.

Procesul începe cu invitații adresate persoanelor care au dreptul să propună candidați. Nimeni nu se poate autopropune pentru un Premiu Nobel. Nominalizările sunt valabile pentru anul respectiv și nu sunt transferate automat de la un an la altul.

În cazul Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, procesul implică comunitatea științifică internațională. Istoric, mii de oameni de știință eligibili au fost invitați să propună candidați, iar foștii laureați ai Nobelului pentru Medicină și anumite categorii de profesori au drept de nominalizare.

Cum este ales câștigătorul

Termenul pentru transmiterea nominalizărilor este 31 ianuarie. Ulterior începe evaluarea candidaților, proces care se desfășoară pe parcursul mai multor luni și implică inclusiv experți din afara organismelor Nobel.

Candidații considerați cei mai importanți pot fi analizați în profunzime, iar activitatea lor științifică poate fi evaluată în repetate rânduri.

În septembrie, comitetul înaintează recomandările către instituția care acordă premiul, iar decizia finală este luată prin vot. Pentru Medicină, laureații sunt aleși de Nobel Assembly de la Karolinska Institutet, organism format din 50 de membri. Decizia nu aparține, așadar, exclusiv comitetului care examinează candidaturile.

Documentele referitoare la nominalizări, evaluări și deliberări sunt păstrate secrete timp de 50 de ani.

De la Medicină la Fizică, Chimie și Pace

Anunțul de luni deschide calendarul Premiilor Nobel din 2026, programat în perioada 5-12 octombrie.

După Premiul pentru Fiziologie sau Medicină din 5 octombrie, Premiul Nobel pentru Fizică va fi anunțat pe 6 octombrie, iar cel pentru Chimie pe 7 octombrie. Premiul Nobel pentru Literatură va fi anunțat joi, 8 octombrie, iar Premiul Nobel pentru Pace vineri, 9 octombrie. Seria se va încheia luni, 12 octombrie, cu Premiul Sveriges Riksbank pentru Științe Economice în memoria lui Alfred Nobel.

Premiile Nobel au fost acordate începând din 1901, în baza testamentului lui Alfred Nobel. Cele cinci domenii prevăzute de acesta au fost fizica, chimia, fiziologia sau medicina, literatura și pacea. Premiul pentru Științe Economice a fost instituit ulterior, în 1968, de banca centrală a Suediei, în memoria lui Alfred Nobel.

Ceremonia de decernare are loc în mod tradițional la 10 decembrie, data morții lui Alfred Nobel.

Patru bucătari americani au explicat ce face diferența, atunci când faci chiftele, potrivit Allrecipes. Toți au indicat aceeași greșeală: carnea frământată prea mult.

Cu cât amestecul este strâns și manipulat mai mult, „cu atât proteinele devin mai compacte, ceea ce poate duce la chiftele dense, uscate și fără viață”, avertizează MacKenzie Smith.

Compoziția nu trebuie frământată. Ajunge să o amesteci cu mâinile umede, doar cât ingredientele se omogenizează.

Primul sfat este să nu te temi de grăsime

Ea dă gust și păstrează chiftelele suculente. Carnea prea slabă se întărește și se usucă. Bucătăreasa Mary Payne Moran recomandă două părți vită și o parte porc.

Dacă folosești carne de pui, poți adăuga grăsime prin brânză, ou, ulei de măsline sau maioneză. Ricotta, Boursin sau parmezanul sunt variantele preferate.

Al doilea sfat ține de liant

Pesmetul sau panko sunt cele mai folosite, dar merg și biscuiții sărați sau chipsurile zdrobite. „Ele rețin umezeala și grăsimea și modifică textura”, spune bucătarul George Formaro.

Urmează umezeala

Pesmetul trebuie înmuiat în lapte înainte de a fi amestecat cu carnea. Bucătarii numesc acest amestec „panadă”. Pesmetul reține lichidul în timpul gătirii, iar chiftelele ies mai moi.

George Duran, bucătar din New York, folosește și ceapa. O transformă în pastă în robotul de bucătărie și o amestecă direct cu pesmetul. Astfel obține umezeală și aromă în același timp.

Ultimul pas cere delicatețe

Smith amestecă întâi pesmetul, ceapa și condimentele, apoi adaugă carnea. Încetează să amestece în clipa în care compoziția s-a omogenizat. „Odată ce s-a omogenizat, nu-l mai ating!”, spune ea.

Chiftelele se formează apoi cu o lingură sau un pahar gradat, fără a fi rostogolite la nesfârșit în palme.

„Un pic de aer în amestec este de ajutor”, spune Duran.

Structura apei, circulația marină, sedimentele, biodiversitatea, poluanții, resursele marine și schimbările climatice sunt strâns legate, iar cercetătorii avertizează că analizarea separată a acestor componente nu poate oferi o imagine completă asupra evoluției Mării Negre, transmite Autoritatea Națională pentru Cercetare – România.

Cum este „citită” Marea Neagră

Pentru a afla ce se întâmplă atât la suprafață, cât și în adâncuri, cercetătorii folosesc măsurători oceanografice, date obținute prin satelit, modele numerice și infrastructuri de monitorizare.

Informațiile permit urmărirea temperaturii și a circulației apei, a modificărilor ecosistemelor, a poluanților și a altor procese care au loc în bazin.

Unele schimbări nu pot fi observate cu ochiul liber. Ele se produc în adâncime, în sedimente sau chiar în structura ecosistemelor și pot fi identificate doar prin măsurători repetate, efectuate pe perioade lungi. Din acest motiv, monitorizarea continuă este esențială pentru a înțelege modul în care se schimbă Marea Neagră și consecințele acestor transformări.

Cercetători din patru țări se reunesc la Constanța

Metodele prin care este studiată Marea Neagră vor fi analizate și în cadrul MARBLUE 2026, conferință internațională dedicată cercetării și dezvoltării durabile a bazinului, programată la Constanța în perioada 27-29 octombrie.

Evenimentul, organizat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, INCD GeoEcoMar, Universitatea „Ovidius” din Constanța și Mare Nostrum, va reuni cercetători din România, Bulgaria, Turcia și Marea Britanie.

Conferința va aborda șase domenii: oceanografie și monitorizare, biodiversitate și conservarea ecosistemelor, resurse marine, geologie și geoecologie, planificare spațială maritimă și management costier, precum și educație despre ocean.

„Cercetarea Mării Negre înseamnă și să urmărim schimbări care nu pot fi observate cu ochiul liber. Ele se pot produce în adâncime, în sedimente sau în structura ecosistemelor și pot fi identificate doar prin măsurători repetate, pe perioade lungi. De aceea, monitorizarea continuă este una dintre condițiile pentru a înțelege cum se schimbă marea și pentru a evalua consecințele acestor schimbări”, potrivit Autorității Naționale pentru Cercetare.

Pentru România, monitorizarea Mării Negre este importantă inclusiv pentru anticiparea unor schimbări care pot afecta ecosistemele, comunitățile, resursele și activitățile economice dependente de acest spațiu.

În total, au fost completate 2.170 de chestionare de către persoane care au participat la proceduri judiciare, printre respondenți aflându-se justițiabili, avocați, consilieri juridici, practicieni în insolvență și martori.

Potrivit datelor centralizate de CSM, 82% dintre respondenți au declarat că au fost mulțumiți de modul în care s-a desfășurat procedura judiciară. De asemenea, 82% au afirmat că le-au fost respectate drepturile în timpul procedurii.

În ceea ce privește înțelegerea procedurii desfășurate în sala de judecată, 83% dintre cei care au răspuns la această întrebare au apreciat că au înțeles procedura.

Note pentru judecători

Referitor la imparțialitatea judecătorului sau a completului de judecată, 53% dintre respondenți au acordat calificativul maxim, 5, pe o scară de la 1 la 5, în timp ce 29% au acordat calificativele 3 sau 4.

Timpul de așteptare este un alt indicator evaluat. Astfel, 72% dintre respondenți s-au declarat mulțumiți de perioada dintre înregistrarea acțiunii și primul termen de judecată, iar 73% au fost mulțumiți de intervalul dintre termenele de judecată.

În ceea ce privește durata totală a procesului, 71% dintre cei chestionați au declarat că sunt mulțumiți de perioada dintre înregistrarea acțiunii și pronunțarea hotărârii.

Mulțumiți de soluția din instanță

79% dintre respondenți au fost mulțumiți de soluția pronunțată în cauza în care au participat. Totodată, 85% au apreciat că hotărârea judecătorească a fost clară și ușor de înțeles.

În privința comunicării hotărârilor, 75% dintre respondenți au declarat că acestea au fost transmise într-un interval cuprins între 30 și 90 de zile de la pronunțarea soluției. Pentru 25% dintre cazuri, comunicarea a durat între 91 de zile și peste 180 de zile.

Chestionarul a evaluat și încrederea în actul de justiție. Înainte de participarea la procedura judiciară, 74% dintre respondenți au declarat că aveau încredere în calitatea actului de justiție, în timp ce 15% au avut o poziție neutră.

După participarea la procedura judiciară, 40% dintre respondenți au spus că nivelul lor de încredere în calitatea actului de justiție a crescut, iar pentru 31% acesta a rămas neschimbat.

Din totalul participanților la chestionar, 38% erau părți într-un proces, 36% avocați, 7% consilieri juridici, 2% practicieni în insolvență și 3% martori. Alți 14% au indicat o altă calitate.

CSM precizează că numărul răspunsurilor diferă de la o întrebare la alta, deoarece unele întrebări nu au primit răspuns sau au permis selectarea mai multor variante.

 

Americanii beau mai puțin alcool decât în anii pandemiei, dar o categorie de vârstă merge în sens invers. Adulții între 50 și 64 de ani, practic generația X, sunt singurii care beau tot mai mult.

Studiul a fost publicat în Annals of Internal Medicine.

Cercetătorii au analizat datele unui sondaj făcut între anii 2018 și 2024, pe peste 114.000 de adulți.

La nivel general, consumul de alcool a scăzut între 2022 și 2024. Cu 2% mai puțini adulți au spus că beau, iar cu 8% mai puțini au declarat că beau în exces. Nivelurile rămân totuși peste cele din 2018, iar scăderea vine mai ales de la generația Z și mileniali.

„Tinerii adulți reprezintă cea mai mare parte a [scăderii], iar adulții cu vârste cuprinse între 50 și 64 de ani sunt singura grupă de vârstă în care consumul continuă să crească”, spune Brian P. Lee, coautor al studiului și hepatolog la Keck Medicine of USC.

Datele mai arată că, în timpul pandemiei, consumul excesiv a crescut mai mult la femei decât la bărbați. La ele, este acum cu aproximativ 13% peste nivelul de dinainte de pandemie.

Cercetătorii nu au o explicație sigură

Lee crede că pandemia le-a dat multor oameni de 50 de ani un motiv să bea mai mult. Când motivul a dispărut, obiceiul a rămas. Această generație a crescut într-o perioadă în care câteva pahare seara erau ceva obișnuit.

Christopher Kahler, de la Universitatea Brown, adaugă un alt motiv. Mulți dintre cei de peste 50 de ani au copiii plecați de acasă și mai mulți bani disponibili. Alcoolul le este prezentat ca parte a unei vieți bune.

Riscurile cresc însă odată cu vârsta. „Aceeași cantitate de alcool provoacă mai multe daune ficatului unei persoane de 55 de ani decât celui unei persoane de 25 de ani”, explică Lee.

Alcoolul este legat de boli de inimă, boli de ficat, anumite tipuri de cancer și declin cognitiv. Mai crește tensiunea, strică somnul și poate interacționa cu medicamentele luate frecvent după 50 de ani.

„Momentul potrivit pentru a discuta cu medicul tău este atunci când observi că bei mai mult, nu când te doare ceva”, spune Lee.

Într-o postare încărcată pe Facebook, Irineu Darău precizează că „1.324 de organizații au finalizat cu succes chestionarul online de autoevaluare a nivelului propriu de maturitate al securității cibernetice”.

Ținta jalonului din PNRR era de 1.000 de entități, potrivit acestuia.

Ministrul interimar al Economiei susține că acest rezultat este datorat efortului „depus de DNSC, care a mobilizat într-un timp scurt organizații din mediul public și privat”.

„Interesul a fost mare: în total, peste 1.600 de organizații din sectorul public și privat s-au înscris pentru auditare, ceea ce arată că securitatea cibernetică devine o preocupare reală pentru instituțiile și companiile din România”, continuă Darău.

Mai mult, acesta menționează că securitatea cibernetică nu mai este doar o problemă pentru specialiștii IT.

„Pentru o companie, înseamnă protejarea activității și a datelor. Pentru o instituție, înseamnă continuitatea serviciilor. Pentru o economie tot mai digitalizată, înseamnă reziliență”, afirmă el.

În acest context, „nu este suficient să digitalizăm oricum România: trebuie să o digitalizăm în siguranță”, afirmă ministrul interimar.

„PNRR nu înseamnă doar jaloane bifate. Înseamnă și infrastructură, instrumente și competențe care rămân în România. Iar în securitate cibernetică, munca nu se încheie odată cu jalonul”, a conchis Irineu Darău.

Fondurile de pensii private întâmpină dificultăţi tot mai mari în a găsi oportunităţi de investiţii la Bursa de Valori Bucureşti, unde lichiditatea redusă îngreunează atât cumpărarea, cât şi vânzarea participaţiilor, spune Radu Crăciun, profesor asociat, ASEBUSS şi fost director general al BCR Pensii, invitat recent în cadrul emisiunii de business ZF Live.

Novere Capital (NC), platformă de investiţii imobiliare mutată la finalul lui august de pe AeRO pe Piaţa Reglementată a BVB, vrea să crească la 85-90% ponderea activelor care aduc chirii, a spus CEO-ul Dan Petrişor la conferinţa ZF Piaţa de Capital.

Capitalul polonez a devenit în ultimii doi ani una dintre cele mai active prezenţe pe piaţa românească de fuziuni şi achiziţii, iar investitorii din Polonia au făcut peste zece achiziţii în România, în domenii-cheie, de la FMCG la IT şi energie, iar bursa de la Bucureşti a devenit terenul preferat: la aproape un an după ce Maspex a preluat producătorul de vinuri Purcari, Polpharma a lansat o ofertă de preluare pentru Biofarm, cel mai vechi producător de medicamente listat la Bucureşti, într-o tranzacţie de aproximativ 280 de milioane de euro.