Un sit arheologic de artă rupestră vechi de 10.000 de ani a fost descoperit în Peninsula Sinai, din estul Egiptului, a anunțat joi Ministerul Turismului și Antichităților din Egipt, potrivit Le Figaro.
Situl, cunoscut sub numele de „Platoul Umm Irak”, conține un adăpost rupestru lung de 100 de metri, ale cărui diverse gravuri și picturi rupestre permit cercetătorilor să urmărească evoluția expresiei artistice umane din preistorie până în perioada islamică.
Consiliul Suprem pentru Antichități, care operează în Sinaiul de Sud, „a descoperit unul dintre cele mai importante situri arheologice noi, cu o valoare istorică și artistică excepțională”, a anunțat ministerul într-un comunicat publicat joi. Diversitatea sa cronologică îl transformă într -un „muzeu natural în aer liber ”, potrivit lui Hisham El-Leithy, secretarul general al Consiliului Suprem pentru Antichități.
Situl constituie o dovadă suplimentară a succesiunii civilizațiilorTavanul adăpostului din stâncă prezintă numeroase picturi cu cerneală roșie – animale, simboluri – și inscripții în arabă și nabateeană. Unele dintre gravuri „reflectă stilurile de viață și activitățile economice ale primelor comunități umane”, a declarat ministerul în comunicatul său de presă.
În interior, excremente de animale, pereți despărțitori din piatră și rămășițele unor vetre confirmă faptul că adăpostul a servit drept refugiu pentru o lungă perioadă de timp. Aceste rămășițe „constituie o dovadă suplimentară a succesiunii civilizațiilor în această parte importantă a teritoriului egiptean de-a lungul mileniilor”, a adăugat ministrul Antichităților, Sherif Fathi, descriind descoperirea ca fiind o „adăugire semnificativă la harta antichităților egiptene”.
Situl este situat în sudul Peninsulei Sinai, unde Cairo desfășoară un proiect imobiliar și turistic major în jurul Sfintei Ecaterina, un important loc de pelerinaj ortodox și destinație pentru drumeții, în ciuda ostilității populației locale, predominant beduine.
Pachetul combină măsuri fiscale aplicabile începând din 2026 cu scheme de sprijin dedicate investițiilor strategice, IMM-urilor și sectoarelor unde România înregistrează deficite majore de balanță comercială.
Înainte de a detalia conținutul pachetului, ministrul a anunțat că unul dintre instrumentele-cheie este deja funcțional: garanția de portofoliu pentru IMM-uri și microîntreprinderi. Cu un plafon total de 8 miliarde de lei și convenții semnate cu 10 bănci comerciale, acest mecanism va sprijini peste 25.000 de beneficiari în perioada 2026–2027, având un impact semnificativ asupra sectorului întreprinderilor mici și mijlocii.
„Este un instrument care este deja în piață și care va avea un efect foarte important pe zona de IMM”, a explicat Nazare.
Două componente majore: fiscalitate și scheme de sprijinPachetul de relansare este structurat pe două axe principale. Prima vizează măsuri fiscale menite să lase mai mulți bani în economie și să stimuleze investițiile, iar a doua se referă la noi scheme de susținere pentru companii, direcționate strict către domenii considerate strategice.
„Nu vorbim despre susținere generalizată, pentru orice tip de investiție. Ne concentrăm pe zonele unde România are deficite mari de balanță comercială și unde importăm mult mai mult decât exportăm”, a precizat ministrul.
Printre aceste domenii se numără industria prelucrătoare, sectorul farmaceutic, procesarea resurselor, noile tehnologii, cercetarea-dezvoltarea, IMM-urile și industria de apărare.
Instrument nou pentru investiții mariUna dintre noutățile majore este introducerea unei scheme dedicate investițiilor de peste un miliard de lei (n.r. echivalentul a aproximativ 200 de milioane de euro). Potrivit ministrului, România nu a avut până acum un instrument flexibil care să permită atragerea marilor investitori internaționali.
„Am ratat foarte multe investiții pentru că nu am avut un astfel de instrument. Vine un investitor mare și nu știam ce să-i oferim: credit fiscal, grant, bonificație la dobândă, teren”, a spus Nazare.
Noua schemă va funcționa ca un instrument de diplomație economică, permițând statului să răspundă rapid și adaptat fiecărui proiect major de investiții.
Accent pe resurse minerale și materiale criticeUn alt pilon important al pachetului îl reprezintă valorificarea resurselor minerale și a materialelor critice, precum cuprul și grafitul. Guvernul a prioritizat aceste domenii în linie cu definițiile și politicile Comisiei Europene, urmărind să creeze lanțuri de valoare în România, nu doar să exporte materie primă.
În paralel, este lansată o schemă nouă pentru cercetare-dezvoltare și sectorul tech, care să sprijine start-up-urile cu potențial ridicat, provenite din acceleratoare și universități, și să le ajute să se scaleze către zona de business.
Sprijin pentru industria de apărare și diasporaPentru prima dată, industria națională de apărare va beneficia de o schemă dedicată, finanțată din fonduri europene.
După negocieri de șase luni cu Comisia Europeană, România a obținut un buget de 200 de milioane de euro, cu proiecte eligibile începând de la 10 milioane de euro.
De asemenea, pachetul include o garanție de stat de 500 de milioane pentru IMM-uri, destinată proiectelor mai mici, cu valori între 7 și 50 de milioane de lei. În interiorul acestui plafon, este prevăzut un buget distinct de 100 de milioane de euro pentru investițiile realizate de românii din diaspora.
Măsuri fiscale pentru mai mult „oxigen” în economieComponenta fiscală a pachetului este construită în jurul ideii de a lăsa mai mulți bani în mediul privat. Printre măsurile anunțate se numără:
posibilitatea combinării amortizării accelerate cu facilitățile pentru profitul reinvestit, începând cu 2026;
creșterea plafonului pentru TVA la încasare de la 4,5 milioane de lei la 5 milioane, iar ulterior la 5,5 milioane;
introducerea unei super-deduceri de 65% pentru echipamente;
simplificări importante pentru regimul microîntreprinderilor, inclusiv reguli mai flexibile privind angajații, concediile medicale și vânzarea de imobilizări;
reintroducerea bonificației de 3% pentru persoanele juridice, extinsă în premieră și la persoanele fizice care depun declarația unică.
În plus, declarația unică va fi, pentru prima dată, precompletată și disponibilă electronic.
Stimulente pentru bursă și internaționalizareGuvernul vizează și dezvoltarea pieței de capital, printr-o super-deducere de 50% pentru companiile care se listează la bursă și prin acordarea unui stimulent de 400 de euro pentru angajații care investesc pe piața de capital.
Totodată, Exim Bank va primi un rol extins în susținerea internaționalizării companiilor românești, inclusiv în contextul reconstrucției Ucrainei și al extinderii în Europa Centrală și de Est.
Care va fi calendarul de implementarePotrivit ministrului Finanțelor, la aproximativ trei luni după aprobarea pachetului vor fi publicate hotărârile de guvern care stabilesc criteriile pentru fiecare schemă. Ulterior, vor fi lansate apelurile de proiecte, cel mai probabil în trimestrul III și IV din acest an.
„Este foarte important să avem proiecte depuse și aprobate în 2026. Rata de multiplicare a acestor investiții este de trei-patru ori mai mare, pentru că lângă banii statului vin foarte mulți bani privați”, a concluzionat Alexandru Nazare.
Astăzi, Berbecii resimt un impuls puternic de a lua inițiativa, în special în plan profesional. Pot apărea oportunități de a vă afirma punctul de vedere sau de a conduce un proiect. Este important să temperați graba și să analizați consecințele deciziilor. În plan personal, dialogul sincer poate preveni tensiuni inutile.
Horoscop Taur 13 februariePentru Tauri, ziua aduce preocupări legate de stabilitatea financiară și de siguranța personală. Este un moment favorabil pentru planificare și pentru revizuirea bugetului. Relațiile cu familia pot deveni mai armonioase dacă manifestați răbdare și disponibilitate. Evitați cheltuielile impulsive.
Horoscop Gemeni 13 februarieGemenii beneficiază de o bună capacitate de comunicare. Întâlnirile, negocierile și discuțiile importante sunt avantajate. Pot apărea informații noi care să vă schimbe perspectiva asupra unei situații. În plan afectiv, claritatea exprimării sentimentelor este esențială.
Horoscop Rac 13 februarieRacii sunt mai introspectivi decât de obicei. Ziua favorizează reflecția și clarificarea unor emoții mai vechi. La locul de muncă, este recomandat să evitați conflictele și să vă concentrați pe sarcinile individuale. Odihna și echilibrul emoțional sunt prioritare.
Horoscop Leu 13 februariePentru Lei, accentul cade pe viața socială și pe colaborări. Puteți primi sprijin din partea unor persoane influente sau puteți fi invitați să participați la un proiect interesant. În plan sentimental, gesturile de generozitate întăresc relațiile existente.
Horoscop Fecioară 13 februarieFecioarele se concentrează asupra responsabilităților profesionale. Ziua aduce posibilitatea de a face ordine, de a finaliza sarcini restante și de a vă consolida reputația. Este important să nu vă suprasolicitați. Atenția la detalii vă ajută să evitați erorile.
Horoscop Balanță 13 februarieBalanțele au parte de o zi favorabilă dezvoltării personale și învățării. Dorința de a explora idei noi sau de a planifica o călătorie este accentuată. În relații, diplomația și echilibrul emoțional contribuie la menținerea armoniei.
Horoscop Scorpion 13 februarieScorpionii pot aborda subiecte sensibile sau situații care necesită curaj și sinceritate. Ziua favorizează transformările și luarea unor decizii importante, mai ales în plan financiar sau emoțional. Intuiția este un aliat de încredere.
Horoscop Săgetător 13 februariePentru Săgetători, relațiile parteneriale sunt în prim-plan. Fie că este vorba despre viața personală sau despre colaborări profesionale, dialogul deschis aduce clarificări. Este o zi bună pentru a stabili obiective comune și pentru a consolida încrederea.
Horoscop Capricorn 13 februarieCapricornii sunt orientați spre eficiență și organizare. Ziua favorizează activitățile de rutină, dar și adoptarea unor obiceiuri mai sănătoase. La locul de muncă, perseverența este remarcată. Atenție la echilibrul dintre muncă și viața personală.
Horoscop Vărsător 13 februarieVărsătorii se bucură de creativitate și de dorința de exprimare liberă. Activitățile artistice, hobby-urile sau timpul petrecut cu cei dragi aduc satisfacții. În plan sentimental, spontaneitatea poate revigora relațiile.
Horoscop Pești 13 februariePentru Pești, accentul cade pe viața de familie și pe nevoia de stabilitate emoțională. Este o zi potrivită pentru a rezolva chestiuni domestice sau pentru a petrece timp în mediul familiar. Ascultarea propriei intuiții ajută la luarea deciziilor corecte.
Declarația a fost făcută joi seara în timpul unei emisiuni de la Antena 3 CNN.
„Nu pot să va confirm, indiferent de anunțul care se va publica mâine și este posibil să fie un trimestru negativ (,,,) vreau sa fac un apel la rațiune și la calm”, a spus ministrul de Finanțe.
El a mai spus că România nu este în pragul unei crize importante.
„Dacă am fi fost puși în fața unei crize majore, primii ar fi observat investitorii. Dar ei sunt din ce în ce mai optimiști. (…) Nu există nici o comparație între ce se întâmplă acum cu ce s-a întâmplat în 2009”, a declarat Alexandru Nazare.
Ministrul de Finanțe și-a argumentat optimismul și a vorbit despre obiectivul din acest an.
„Trebuie să ne uităm la creșterea economică pe 2025, e adevărat mai modestă, dar este de apreciat că am menținut România pe creștere (…) Acum eram într-o criză profundă din care nu ne reveneam decât în câțiva ani dacă nu luam măsurile din 2025 (…) nu a existat o alternativă (…) Am fi avut FMI în România, măsurile ar fi fost mult mai dure cu impact asupra oamenilor (…) Obiectivul este să revenim pe creștere la potențial în 2026”, a adăugat Alexandru Nazare.
Totuși, ministrul a recunoscut că un eventual anunț al INS privind recesiunea tehnică „nu trebuie minimizat” deoarece „este un semnal care ne arată că în unele sectoare industria suferă”.
Tot vineri este așteptat anunțul Agenției Fitch privind ratingul de țară. Noi estimăm că Agenția Fitch ne va confirma ratingul, a precizat ministrul de Finanțe.
TVR a anunțat, joi seara, cei zece finaliști aleși de juriul Selecției Naționale, după trei zile de audiții.
Alejandro Zandes & Emil Rengle („Bailando Solo”), Alexandra Căpitănescu („Choke Me”), Edward Maya x LavBbe x Costi („Everybody Needs Somebody”), Emy Alupei („Tili Bom”), HVNDS („HVNDS – DOR”), Monica Odagiu („Fereastră Pentru Un Orb”), Olivia Addams („Croco”), Robert Lukian („Fire to the lies”), Vanu („Therapy Enemy”) şi Yguana („Happy Birthday”) sunt cei zece finaliști deciși de juriu.
Ce-a de-a 11-a piesă care va intra în finală va fi aleasă de fani. În această cursă intră piesele clasate pe locurile 11-15, într-o procedură distinctă de calificare în finală, denumită „Wild Card din partea publicului”.
În acest sens, de joi și până duminică, 15 februarie, la ora 19.00, publicul va putea viziona pe canalul oficial de YouTube al TVR, într-un playlist dedicat, cele cinci piese eligibile: Alexa & Aria Moon – „iELE”, Antonio Pican – „Humans”, Bogdan Medvedi – „Broken Heart”, Impact – „Bengalo” și Wrs – „All The Way”.
Ce-a de-a 11-a piesă care se va califica în finala Selecției Naționale este cea care va avea cele mai multe vizualizări pe canalul de Youtube din lista celor cinci.
Finala Selecției Naționale va avea loc în studiourile TVR în data de 4 martie.
Concursul muzical Eurovision 2026 se va desfășura la Viena, Austria, iar România va participa în data de 14 mai, în cea de-a doua semifinală. Finala Eurovision este programată pentru data de 16 mai.
Liderii Uniunii Europene, printre care președintele Consiliului European, António Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-au reunit joi pentru o întrunire axată pe găsirea de noi modalități de a relansa economia blocului comunitar.
Printre subiectele dezbătute la castelul Alden Biesen din Belgia, au fost și modalitățile principale de eliminare a barierelor birocratice și de a atrage investiții în fața concurenței SUA și Chinei.
În urma întâlnirii dintre liderii europeni, aceștia au susținut o conferință de presă în fața jurnaliștilor.
Președintele Consiliului European, António Costa a declarat că „există un sprijin unanim pentru accelerarea uniunii economiilor și investițiilor. Europei îi lipsesc investițiile și este crucial să mobilizăm investițiile private în bloc în acest an.”
Costa a explicat că majoritatea propunerilor sunt tehnice, și vizează aplicarea legilor în țările UE, unde sistemele financiare rămân fragmentate, scrie Euronews.
Acesta a declarat în cadrul aceleiași conferințe, care a urmat summitului informal al UE, că a existat un „acord unanim” pentru a continua agenda de simplificare a UE.
De la începutul acestui mandat legislativ, în iunie 2024, Ursula von der Leyen a prioritizat o gamă de propuneri legislative numite „omnibus” pentru a realiza reforme de simplificare în mai multe sectoare.
Înainte de acest summit din Belgia, guvernele italian și german au propus ca problema simplificării să fie un subiect central de discuție.
Von der Leyen și Costa pledează pentru o cooperare consolidatăUrsula von der Leyen și António Costa au apărat amândoi utilizarea cooperării consolidate pentru a ieși din impasul politic, în scopul de a avansa în grupuri mai mici de state membre.
Ei au spus că aplicarea acestui instrument juridic ar putea fi necesară pentru adoptarea celui de-al 28-lea regim, un sistem unificat care să faciliteze înființarea de companii în întregul bloc comunitar.
„Voi încerca să evit cooperarea consolidată și să mă asigur că toate cele 27 de state membre sunt de acord asupra regimului comun, acesta este primul nostru obiectiv”, a declarat Costa.
„Dacă nu funcționează, Tratatul de la Lisabona oferă mai multe soluții, una dintre ele fiind cooperarea consolidată”, a adăugat el.
Von der Leyen a declarat legat de cooperarea consolidată, care necesită unirea forțelor a cel puțin 9 state membre, că rămâne deschisă altor țări „oricând”.
„Adesea, avansăm cu viteza celui mai lent, iar cooperarea consolidată evită acest lucru”, a spus ea.
Cooperarea consolidată a fost utilizată ultima dată în decembrie pentru a acorda un împrumut de 90 de miliarde de euro Ucrainei, fără Ungaria, Slovacia și Republica Cehă.
Liderii UE sunt de acord să acorde companiilor din Uniune un tratament preferențial într-un mod „proporțional” și „țintit”, a declarat António Costa.
„Există o înțelegere larg împărtășită cu privire la importanța strategică pentru Europa de a proteja și consolida anumite sectoare”, a mai spus acesta,
Liderii UE și Comisia vor propune o soluție „concretă” pentru reducerea prețurilor la energieLiderii UE, împreună cu Comisia Europeană, vor pregăti câteva propuneri concrete pentru reducerea prețurilor la energie, care vor fi prezentate la următorul Consiliu European formal de la Bruxelles, care va avea loc în martie, a declarat președintele Consiliului European.
Costa nu a dat niciun exemplu specific al propunerilor aflate în discuție, dar spus că găsirea soluției potrivite va fi o prioritate pentru următorul summit.
Liderii Uniunii Europene sunt de acord să accelereze o nouă propunere legislativă pentru un set unic și mai simplu de reguli corporative.
Aceștia sunt de acord asupra „importanței de a avansa rapid în acest an cu cel de-al 28-lea regim”, a declarat António Costa.
Hotărârea de Guvern nr. 69/2026, publicată în Monitorul Oficial nr 120 din 12 februarie, include cadrul contextul care determină pentru aplicarea măsurii, operatorii care funcționează sub umbrele Lukoil – printre care rafinăria și rețeaua de aproximativ 300 de benzinării – și persoana desemnată pentru a prelua rolul de supraveghetor.
Proiectul de HG privind instituirea supravegherii extinse asupra unor entități din domeniul energetic, desemnarea unui supraveghetor și a altor măsuri necesare pentru derularea eficientă a supravegherii extinse, a fost în analiza Guvernului încă din decembrie, în primă lectură, dar nu a fost publicat pe platforma Secretariatului General al Guvernului pentru detalii, și venea atunci la o săptămână după ce Executivul a extins, pe 2 decembrie, printr-o ordonanță de urgență cadrul de aplicare a sancțiunilor internaționale după ce anunțate de Statele Unite ale Americii în cazul gigantului petrolier rus Lukoil.
Actul normativ actual a fost adoptat având în vedere apropierea ultimului termen-limită i al SUA pentru finalizarea vânzării activelor externe de către Lukoil – inițial din 13 decembrie, prorogat cu o lună, până la 17 ianuarie, iar apoi până pe 28 februarie, în timp ce data până la care sunt exceptate benzinăriile Lukoil de la aplicarea sancțiunilor din afara Rusiei a fost amânat pentru 29 aprilie.
Argumentele inițiatorilor
„Având în vedere situația generată de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, care a condus la adoptarea de sancțiuni de către alte state împotriva Federației Ruse, care nu sunt obligatorii pentru România dar care produc efecte pe teritoriul României, prezenta hotărâre are ca scop continuarea sub supravegherea statului a activităților comerciale desfășurate de entitățile vizate de aceste sancțiuni internaționale, de a supraveghea fluxurile financiare al acestora, și în același timp asigurarea unui echilibru al pieței interne din punct de vedere al aprovizionării cu produse petroliere”, conform notei de fundamentare a proiectului de HG.
Mai exact, măsurile au fost propuse să fie adoptate în contextul acțiunilor Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Trezoreriei Statelor Unite ale Americii din 22 octombrie 2025, care vizează Regulamentul privind sancțiunile rusești privind activitățile străine dăunătoare – Termenele principale avute în vedere în legătură cu activitatea grupului Lukoil în România sunt 29 aprilie 2026 , data la care expiră licența nr. 128B care permite efectuarea tranzacțiilor legate de stațiile de alimentare și distribuție de carburanți Lukoil din afara Rusiei și 28 februarie 2026, dată la care expiră licența nr. 131B care permite efectuarea tranzacțiilor necesare în scopul final al vânzării activelor internaționale ale Lukoil internațional Gmbh și a entităților deținute direct sau indirect de această societate în procent de cel puțin 50%.
Potrivit inițiatorilor, Petrotel-Lukoil S.A. și Lukoil România SRL au un rol important în fabricarea produselor rezultate din prelucrarea țițeiului și în comerțul cu combustibili, asigurând stocurile de urgență de țiței și produse petroliere, constituite în baza prevederilor Legii nr. 85/2018 privind constituirea şi menținerea unor rezerve minime de ţiţei şi/sau produse petroliere, cu modificările și completările ulterioare, cât și în asigurarea pieței interne cu produse petroliere, deținând cca. 18% din obligația de stocare a României, respectiv aproximativ 23% din piața produselor petroliere.
Oprirea rafinăriei Petrotel poate conduce la perturbări majore în lanțul de distribuție național al carburanților, consideră autorii proiectului, respectiv:
„Întreruperea aprovizionării stațiilor poate conduce la volatilitatea prețurilor la pompă, cu efecte directe asupra consumatorilor, a pieței de retail a carburanților, și pot crea presiuni suplimentare asupra operatorilor economici și a transportatorilor. În cazul închiderii Petrotel-Lukoil și Lukoil România, piața produselor petroliere din România va pierde aproximativ 23% din cantitatea disponibilă, cantitate care va trebui compensată prin importuri, cu efecte asupra prețului final plătit la pompă”, se arată în document.
Documentul face referire și la perimetrul offshore de gaze naturale Trident din Marea Neagră deținut de Lukoil, în proporție majoritară, de 78%, împreună cu Romgaz, în Marea Neagră, considerat „un element de vulnerabilitate strategică”.
„Această situație amplifică riscurile de dependență energetică, afectează capacitatea statului roman de a-și asigura diversificarea surselor de aprovizionare și creează o expunere juridică, operațională și geopolitică pentru o companie strategică de stat, respectiv Societatea Națională de Gaze Naturale Romgaz SA. Având în vedere caracterul strategic al sectorului energetic, importanța infrastructurii critice de rafinare și distribuție, precum și asocierea statului român cu un operator supus sancțiunilor internaționale în perimetrul offshore Trident, situația justifică necesitatea consultării Consiliului Suprem de Apărare a Țării”, se arată în nota de fundamentare.
În plus, nota de fundamentare viza și impactul socioeconomic al măsurii. „Având în vedere cota de piață, continuarea activității rafinăriei Petrotel-Lukoil va menține stabilitatea pieței interne privind continuitatea în aprovizionare a lanțului de distribuție, precum și a activității societăților OIL TERMINAL și CONPET (operatorul Sistemului Național de Transport Țiței): volumele depozitate și transportate sunt de aproximativ 25% din activitatea Oil Terminal, și respectiv cu 40% în cazul Conpet. De asemenea se are în vedere stabilitatea locurilor de muncă ale personalului ce deservesc rafinăria, cele 321 de stații de distribuție, precum și depozitele regionale”, potrivit notei de fundamentare.
Activele Lukoil în RomâniaÎn calitate de supraveghetor al activității operatorilor nominalizați este propus să fie desemnat Ion – Bogdan Bugheanu, pentru care ministerul nu a furnizat alte detalii.
Cele patru entități controlate de Lukoil în România – identificate anterior de Mediafax – care ar urma să fie supravegheate de stat dacă nu se finalizează tranzacția cu americanii de la Carlyle sunt:
Lukoil International GmbH controlează în România integral direct Lukoil Lubricants East Europe SRL, companie înregistrată în România, care se ocupă cu producția și distribuția de lubrifianți pentru diverse tipuri de vehicule și industrii.
Fabrica de producție de la Ploiești dispune de o capacitate de 40.000 de tone pe an și produce peste 300 de sortimente de lubrifianți, potrivit termene.ro. În 2024, compania avut un profit net de 1,19 milioane de lei, o cifră de afaceri de peste 133 de milioane lei și datorii de peste 75 de milioane de le și 73 de angajați.
Celelalte active semnificative ale Lukoil în România – rafinăria Petrotel, peste 300 de benzinării, un trader de gaze, Sustainable Energy Supply North SRL,- sunt controlate prin divizia de trading Litasco a grupului, înregistrată în Elveția, iar aproape 78% din drepturile asupra unei concesiuni offshore de gaze naturale din Marea Neagră, Trident, în parteneriat cu Romgaz – prin subsidiara olandeză, Lukoil Overseas Atash BV.
LUKOIL ROMANIA SRL, înființată în 1998 și care are ca obiect principal de activitate comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule, a avut în 2024 o cifră de afaceri de 11,16 miliarde de lei, o pierdere de peste 145 de milioane de lei și 2023 de angajați. Compania are trei administratori, de naționalitate rusă, italiană și română.
PETROTEL LUKOIL SA, care operează rafinăria Petrotel Ploiești, a avut, în 2023, ultimul an în care s-a raportat bilanțul, o cifră de afaceri de 1,89 miliarde de lei și un profit de 62,8 milioane de lei și 542 de angajați. Compania are un administrator bulgar.
Sustainable Energy Supply North SRL a avut în 2024 o cifră de afaceri de 118.5 milioane de lei, nu a avut profit și are 6 angajați.
Vânzarea către Lukoil, încă nefinalizatăLa sfârșitul lui octombrie, Lukoil anunțase intenția de a vinde activele sale din străinătate „ca urmare a introducerii de măsuri restrictive împotriva companiei și a filialelor sale de către unele state”, la câteva zile după ce Statele Unite au inclus Lukoil și compania petrolieră de stat Rosneft pe lista sancțiunilor.
Vânzarea planificată a activelor este cea mai importantă măsură luată până în prezent de o companie rusă în urma sancțiunilor occidentale impuse Rusiei în contextul războiului din Ucraina, scria Reuters.
Lukoil este una dintre companiile rusești cu cea mai amplă prezență internațională, având operațiuni în peste 30 de țări din Europa, Asia Centrală, Orientul Mijlociu și Africa. România e una dintre cele mai importante piețe ale Lukoil în Europa de Sud-Est.
Tranzacția agreată, conform comunicării oficiale, dintre americanii de la Carlyle, vizează activele rușilor de la Lukoil la nivel global, implicit din România.
Acordul dintre cei doi giganți nu poate fi însă finalizat fără avizele obligatorii prin legea statelor pe teritoriul cărora rușii dețin active, iar tranzacția globală este, procedural, un caz aparte în analiza autorităților române.
În cazul României, vorbim de cel puțin două avize obligatorii: cel al Comisiei de Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), care poate duce și la implicarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), și al Consiliului Concurenței, care verifică în ce măsură tranzacția ar duce la o cotă de piață cu impact asupra mediului concurențial având în vedere că grupul deține deja active în România. Consiliul Concurenței este și entitatea care asigură secretariatul CEISD, conform legii.
Documentul integral:
HOTĂRÂRE privind instituirea supravegherii extinse asupra unor entități din domeniul energetic, desemnarea unui supraveghetor și a altor măsuri necesare pentru derularea eficientă a supravegherii extinse
Având în vedere prevederile art. 85 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată,
Art. 1. — (1) Se constată existența unui impact economic semnificativ al efectelor produse asupra economiei pe teritoriul României de sancțiunile unilaterale adoptate de către alte state, care nu sunt obligatorii pentru România, dar care produc efecte pe teritoriul României, în sensul art. 85 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Impactul economic semnificativ pe teritoriul României vizează piețele aferente activității de extracție a petrolului brut, a serviciilor anexe extracției petrolului, a fabricării produselor obținute din prelucrarea țițeiului, precum și a comerțului cu combustibili, ca urmare a sancțiunilor unilaterale adoptate de către alte state, care nu sunt obligatorii pentru România, dar care produc efecte pe teritoriul României.
Art. 2. — Începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se instituie măsura supravegherii extinse prevăzută de art. 85 și 86 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările și completările ulterioare, pentru operatorii economici identificați în anexa nr. 1 la prezenta hotărâre.
Art. 3. — În sensul prezentei hotărâri, noțiunile de sancțiuni internaționale, persoane și entități desemnate, fonduri, înghețarea fondurilor, resurse economice, înghețarea resurselor economice au înțelesul prevăzut de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 4. — Se desemnează începând cu data prevăzută la art. 2, în calitate de supraveghetor al activității operatorilor nominalizați în anexa nr. 1, denumiți în continuare entități supravegheate, persoana nominalizată în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre.
Art. 5. — Supraveghetorul desemnat exercită drepturile și asumă obligațiile stabilite la art. 86 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările și completările ulterioare, cu privire la activitatea entităților supravegheate.
Art. 6. — Entitățile supravegheate îndeplinesc obligațiile stabilite la art. 86 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 7. — (1) Ministerul Energiei, în calitate de minister în al cărui domeniu de competență activează persoanele juridice prevăzute în anexa nr. 1, în sensul art. 85 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările și completările ulterioare, poate solicita Agenției Naționale de Administrare Fiscală să verifice aspecte care țin de conformitatea declarațiilor și activității beneficiarului, prin efectuarea de activități specifice prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Ministerul Energiei încheie protocoale de colaborare cu Oficiul Național al Registrului Comerțului și alte autorități/instituții publice, în scopul accesării de informații necesare și utile supraveghetorului pentru îndeplinirea obligațiilor legale.
Art. 8. — Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
ANEXA 1
ANEXA Nr. 2
Se desemnează domnul Bugheanu Ion-Bogdan în calitate de supraveghetor al activității operatorilor nominalizați în anexa nr. 1
Președintele Nicușor Dan a fost întrebat de jurnaliști, la finalul reuniunii informale a Consiliului European, cum vede situația privind interzicerea accesului copiilor la rețelele sociale.
„E bine că avem dezbaterea asta. Haideți să lăsăm specialiștii să dezbată”, a fost răspunsul lui Nicușor Dan, întrebat dacă ar trebui impusă o vârstă minimă unitară pentru accesul la platformele sociale.
Șeful statului a subliniat că, dincolo de această temă punctuală, există două probleme majore asupra cărora societatea și autoritățile trebuie să se concentreze: consumul de droguri în rândul tinerilor și integrarea copiilor în activități sociale care să prevină dependențele.
„Una este întreg fenomenul consumului de droguri și aici, legat de întrebarea precedentă, rolul DIICOT-ului este foarte important. Și a doua (problemă majoră – n.r.) este cum facem să integrăm care sunt acele activități pe care noi, ca societate, le oferim copiilor de o anumită vârstă, astfel încât ei să simtă că fac parte dintr-o societate și să nu intre pe niște zone de dependențe care sunt foarte periculoase la vârsta asta. Astea sunt întrebările mari”, a afirmat Nicușor Dan.
El a reiterat că după ce specialiștii vor dezbate acest subiect, „politicul trebuie să ia o decizie” în privința eventualei reglementări a accesului minorilor la rețelele de socializare.
Președintele Nicușor Dan a susținut declarații la finalul reuniunii informale a Consiliului European din Belgia. O parte dintre întrebările adresate au vizat situația internă, inclusiv numirile pentru șefii serviciilor secrete și ai parchetelor.
Întrebat când vor fi făcute propunerile pentru conducerea serviciilor de informații, în condițiile în care termenele anunțate anterior au fost depășite, și este nevoie de votul în Parlament, președintele a explicat că momentul va urma.
„În mod deliberat, aceste discuții se suspendă când sunt alte discuții și tensiuni în spațiul public, în zona politică. Poate să se termine concursul pentru procuror, bugetul și o să revenim la ele”, a declarat Nicușor Dan.
Întrebat dacă amânarea este cauzată tocmai de tensiunile din spațiul public, președintele a răspuns că este „o analiză de oportunitate. Când e mai bine să avem această discuție?”
Despre șefii parchetelorÎn ceea ce privește tema concursului pentru șefia marilor parchetelor, în contextul în care președintele va avea ultimul cuvânt în procesul de numire, acesta a spus că sunt „oameni foarte interesanți.
Întrebat cum i se par propunerile și dacă a analizat lista candidaților, Nicușor Dan a spus că vede lucrurile diferit față de o parte din opiniile exprimate public.
„Mi se pare că sunt și vorbesc cât se poate de serios, mi se pare că sunt niște oameni foarte interesanți printre ei. Am văzut și comentariile din spațiul public, nu sunt de aceeași opinie. Dimpotrivă, bineînțeles că e un concurs, oamenii vin cu un plan de management pe care eu nu-l cunosc în momentul ăsta, dar uitându-mă doar la numele pe care le-am văzut, pentru fiecare dintre cele trei parchete există persoane foarte interesante și eu sunt optimist că ele vor dinamiza.”, a spus Nicușor Dan.
Întrebat direct dacă Marius Voineag este „un nume interesant”, președintele a evitat să comenteze punctual. Președintele a invocat, în răspunsul său, caracterul competitiv al procedurii.
„Nu o să intru, vă dați seama. E un concurs care s-a pornit. Mi se pare asta că, legat de domnul Voineag, mi se pare o speculație fără niciun fundament că un om care poate eventual o să fie ajung la o instituție va controla o altă instituție. Asta mi se pare fără niciun fel de fundament”, a afirmat Nicușor Dan.
Nicușor Dan a afirmat că este preocupat de bugetul pe 2026 și că se va implica în discuții atunci când acestea vor începe efectiv, chiar dacă nu mai dispune, ca în trecut, de toate informațiile punctuale privind construcția bugetară.
„Problema bugetului pe 2026 este foarte importantă și, în momentul în care discuțiile o să înceapă, o să fiu și eu implicat”, a spus președintele.
Șeful statului a precizat că are întâlniri frecvente cu liderii coaliției, atât individual, cât și, la nevoie, în grup, și a respins ideea unei disfuncționalități majore în interiorul coaliției de guvernare.
„Dincolo de atacurile continue între părți și de percepția că această coaliție este în mare suferință, eu cred că, în realitate, în modul în care ei funcționează și ajung să aibă aceleași opinii pe actele normative pe care și le asumă, această coaliție funcționează mai bine decât percepția”, a declarat Nicușor Dan.
Referindu-se la întârzierea bugetului, președintele a spus că ar fi fost ideal ca acesta să fie adoptat înainte de 1 ianuarie, pentru a transmite un semnal de predictibilitate piețelor financiare, dar a subliniat că procesul este în desfășurare.
„Ministrul de Finanțe s-a întâlnit cu toate instituțiile reprezentative, au discutat pe o anvelopă pe fiecare instituție, iar săptămâna viitoare vor începe discuțiile tehnice”, a explicat el.
Nicușor Dan a estimat că bugetul ar putea fi finalizat în două-trei săptămâni și a arătat că, din perspectiva investitorilor, cel mai important semnal a fost reducerea deficitului bugetar.
„Mesajul cel mai bun pentru investitori este că, în loc de 9,5%, am avut un deficit de 7,6%. Dacă ne uităm doar la această parte, este un mesaj foarte bun”, a spus președintele.
Președintele Nicușor Dan a susținut joi declarații la finalul reuniunii informale a Consiliului European din Belgia, unde tema centrală a fost competitivitatea Uniunii Europene.
„Un Consiliu European cu tema competitivitate. Asta sună abstract, dar de fapt e vorba de condițiile de viață ale oamenilor, pentru că vorbim de salarii, pentru că asta înseamnă o economie competitivă, și vorbim de prețurile pe care oamenii le plătesc, care sunt direct legate cu prețul energiei”, a declarat Nicușor Dan.
Calendarul deciziilor și „al 28-lea regim” pentru companiiNicușor Dan a prezentat mai întâi aspectele de procedură stabilite la reuniune.
„În întâlnirea de azi s-au stabilit niște termene pentru întâlniri viitoare. După cum știți, o să fie un Consiliu pe 18-19 martie, și acolo Comisia s-a angajat să vină cu mai multe propuneri legate de stabilirea prețului energiei, una din priorități fiind coborârea prețului energiei, care este legat de competitivitatea companiilor.”, a spus Nicușor Dan.
Președintele României a mai precizat că tot în martie și aprilie sunt așteptate propuneri importante pentru mediul de afaceri.
„De asemenea, Comisia s-a angajat să vină în aprilie acest an cu o propunere pentru așa numitul al 28-lea regim pentru companii, adică un sistem unic prin care companiile să se poată înregistra oriunde în Europa, și, de asemenea, cu promisiunea de la toată lumea că această dezbatere se va sfârși la sfârșitul anului 2026. Deci la sfârșitul anului 2026 există promisiunea că vom avea acest regim al 28-lea.”, a menționat el.
„Asta înseamnă că va exista o metodă prin care, la alegere, cineva, oricine care va dori să constituie o companie, să aleagă să constituie o companie într-o țară membră sau să aleagă să constituie o companie pe acest al 28-lea regim și, în felul ăsta, să aibă o companie care să poată să activeze oriunde în Europa.”, adaugă el.
ETS, energie și prețuriNicușor Dan a declarat că în iunie va avea loc o dezbatere extrem de importantă privind mecanismul ETS, sistemul certificatelor pentru emisii de carbon.
„În iunie vom avea o dezbatere pe mecanismul ETS, adică acele certificate pentru emiterea gazului cu efect de seră. O să revin la chestiunea asta.”
„Mare parte din discuție și subiectul care pe noi ne-a interesat cel mai mult, despre energie. Pentru că Europa nu este competitivă în mare măsură din cauza faptului că prețul la energie este mult mai mare în Europa decât în Statele Unite sau în China.”, a spus el.
El a spus că subiectul privind ETS în cadrul întrevederii din Belgia a fost unul destul de complicat, având în vedere dezbaterile care au existat.
„S-a discutat foarte mult de mecanismul ETS, unde discuțiile au fost destul de contondente între susținători ai ETS, țări care și-au dezvoltat industria de producție pe regenerabile și țări care nu au făcut-o în același nivel și suferă, cum este și România. O să avem o dezbatere interesantă în iunie, când vom rediscuta cu totul reglementarea. În orice caz, toată lumea a fost de acord că parte din creșterea de preț vine din speculatorii care operează pe piața de certificate, care nu ar trebui să fie admiși în sistem.”, a spus Nicușor.
Un alt punct major, a spus președintele, este crearea, în viitor, a unei piețe unice reale a energiei.
„Se conturează o majoritate care își dorește ca Europa să investească într-o adevărată rețea de energie electrică, astfel încât să avem cu adevărat o piață unică și un preț uniform pe teritoriul Uniunii la energie electrică.”
Simplificare și reducerea birocrațieiPe partea de piață internă, discuțiile au vizat reducerea birocrației. „Reprezentanții mediului economic de peste tot din Europa se plâng pe bună dreptate de faptul că birocrația este mult prea mare. De exemplu, banii pe care companiile din Europa îi cheltuie pentru conformarea la diferite reguli sunt de două ori mai mari decât banii pe care companiile din Europa îi plătesc pentru cercetare dezvoltare. Și asta, bineînțeles, este necompetitiv.”, a spus Nicușor.
De asemenea, în cadrul reuniunii de joi din Belgia s-a discutat și despre formarea unor „campioni europeni”, firme suficient de mari pentru a concura la nivel global.
„Cum să facem să constituim așa numiți campioni europeni, adică firme care să aibă relevanță globală și, bineînțeles, că aici este nevoie ca ele să aibă un regim legislativ oarecum uniform în țările europene pentru a putea activa, cumva pe aceleași reguli, pe o piață mai mare.”, a spus președintele.
„Evident că ne dorim ca astfel de companii să activeze, să dea de lucru în România, dar trebuie să anticipăm că, pentru ca lucrul ăsta să se întâmple, infrastructura pe care o accesează trebuie să fie digitalizată. Deci o să fie cumva o competiție internă în care noi trebuie, dacă vrem să atragem tipul acesta de investiții, trebuie să digitalizăm interacțiunea pe care companiile o au cu diferite instituții ale statului român.”
Piața unică și bugetul europeanPreședintele a spus că Europa nu are încă o piață unică completă, iar „în momentul acesta suntem la jumătate, în sensul că nu există o adevărată piață unică a băncii și a capitalurilor, nu există o piață unică pe zona de telecomunicații și nu există o piață unică pe zona de energie, acolo unde suntem direct interesați.”
Discuțiile despre competitivitate dintre liderii europeni au fost legate și de viitorul buget al Uniunii pentru perioada 2028-2034.
„Această chestiune a competitivității este strâns legată de dezbaterea pe care o să avem pe parcursul întregului an cu privire la cadrul financiar multianual, adică bugetul Uniunii 2028-2034.”
„Una din ideile importante care a apărut a fost că, tocmai pentru ca Europa să rămână în această competiție globală, e nevoie de stimularea unor domenii care nu pot doar cu bani privați, cum ar fi zona de inteligență artificială, zona de industria aerospațială, zona de cybersecurity.”
„Discuția pe competitivitate, așa cum am spus, tocmai pentru că e vorba de Europa, pe termen lung va continua la toate ședințele următoare ale Consiliului.”, a mai adăugat Nicușor Dan.
Președintele României, Nicușor Dan, a fost rugat să comenteze decizia judecătorilor CCR în timpul unei conferințe de presă care a avut loc în Belgia la finalul întâlnirii de la Consiliul European.
„Nu vreau să comentez foarte mult pentru că este o autoritate care are libertatea de apreciere”, a spus Nicușor Dan.
El a insistat asupra problemei spunând că societatea vrea o soluție și a recunoscut că judecătorii CCR au tergiversat cazul.
„Totuși este o problemă pe care societatea o vrea rezolvată, o problemă care trenează în societate de foarte multă vreme (…) evident ca este o tergiversare, o vedem cu toții”, a precizat Nicușor Dan.
Reforma pensiilor speciale, pe care insistă premierul Ilie Bolojan, ar urma să fie trimisă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), au relatat surse din Administrația Prezidențială.
„Pare că la CCR s-au cam schimbat polii de putere dacă 8 din 9 judecători au decis amânarea iar a deciziei. Cel mai probabil reforma va fi trimisă la CJUE”, au spus aceleași surse.
Curtea Supremă de Justiție a cerut CCR să sesizeze CJUE în privința statutului magistraților. Miercuri, Curtea Constituțională a decis că va lua o decizie în acest sens pe 18 februarie.
Președintele Nicușor Dan a fost întrebat joi, după reuniunea informală a Consiliului European, când ar putea avea loc prima ședință CSAT din acest an și dacă problema privind prețurile la energia electrică s-ar putea regăsi pe agenda discuțiilor.
Șeful statului a subliniat faptul că ministrul Energiei a propus un document de lucru privind situația prețurilor la energie electrică și o radiografie a sistemului energetic, însă acesta nu a fost discutat în cadrul CSAT din motive tehnice.
„Domnul ministru a propus un document de lucru. Din motive tehnice, el nu a intrat în discuțiile CSAT-ului, însă membrii CSAT-ului sunt la curent cu această discuție”, a afirmat, joi, Nicușor Dan.
El a subliniat că tema energiei rămâne una de interes la nivelul CSAT, în contextul preocupărilor legate de prețurile ridicate plătite de populație pentru energia electrică și de dezvoltarea capacităților interne de producție.
„Suntem într-o evoluție. Sperăm ca în cursul acestui an să avem pusă în funcțiune Tarnița. Este o discuție pe unde suntem cu Cernavodă 3 și 4 și este o discuție pe unde suntem cu Doicești”, a spus acesta.
Întrebat dacă subiectul producției interne de energie ar putea intra pe agenda CSAT, Nicușor Dan a subliniat că este „un subiect care preocupă”, fără a confirma explicit includerea sa pe ordinea de zi a unei viitoare ședințe.
La tragerea Loto 6/49 de joi s-a înregistrat un câștig de categoria I în valoare de 22.948.891,68 lei (aproximativ 4,50 milioane de euro).
Biletul norocos a fost jucat pe platforma Loteriei Române, amparcat.ro, și a fost completat cu trei variante la Loto 6/49 și o variantă la Noroc, prețul total al biletului fiind 28 de lei.
Acesta este primul câștig de categoria I obținut în 2026 la Loto 6/49.
Ultima dată când premiul de categoria I a fost câștigat la Loto 6/49 a fost pe 9 noiembrie 2025, valoarea fiind 49.149.676,24 lei.
Conform Regulamentului privind organizarea și administrarea jocurilor de tip loto tradițional, câștigătorul are 90 de zile de la data tragerii pentru a-și revendica premiul.
