Finanțarea este acordată prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027, în cadrul priorității privind îmbunătățirea participării copiilor la educația antepreșcolară și preșcolară.
Din suma totală de 81.593.710,14 euro, 69.354.653,62 euro provin din Fondul Social European Plus, iar 12.239.056,52 euro reprezintă contribuția națională.
Obiectivele programuluiProgramul urmărește creșterea accesului copiilor la servicii de educație timpurie și acordă o atenție specială celor proveniți din grupuri dezavantajate.
Proiectele pot include înființarea sau extinderea unor servicii standard și complementare de educație, îngrijire și supraveghere, precum și furnizarea de servicii integrate, inclusiv asigurarea mesei.
Printre măsurile care pot fi finanțate se numără acordarea de materiale educaționale, sprijin pentru îmbrăcăminte, încălțăminte și rechizite, transport, activități extracurriculare, precum și programe de informare, consiliere și educație parentală.
Sunt vizate, în special, familiile vulnerabile și copiii aflați în risc de excluziune sau de părăsire timpurie a sistemului educațional.
Minimum 65 de copii și 20 de părinți în fiecare proiectGhidul stabilește un grup țintă format, în principal, din copii cu vârste între 3 luni și 6 ani, părinți sau reprezentanți legali, precum și personal didactic și de sprijin.
Pentru fiecare proiect este obligatorie includerea a cel puțin 65 de copii și a minimum 20 de părinți, reprezentanți legali sau tutori.
În funcție de nevoile identificate, proiectele pot include și personal didactic, mediatori școlari, personal de îngrijire și alte persoane cu atribuții în domeniul educației.
Copiii proveniți din grupuri dezavantajate sunt vizați cu prioritate, cu accent pe copiii de etnie romă, în funcție de analiza nevoilor realizată la nivel local sau județean.
Până la 5 milioane de euro pentru un proiectValoarea eligibilă a unui proiect este cuprinsă între 201.000 de euro și 5 milioane de euro.
Finanțarea va fi dimensionată și în funcție de numărul copiilor sprijiniți, ghidul stabilind un reper maximal de 3.117,21 euro pentru fiecare copil.
Proiectele pot avea o durată de maximum 30 de luni, fără a depăși data de 31 decembrie 2029.
Apelul se adresează regiunilor mai puțin dezvoltate ale României: Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Nord-Vest, Vest și Centru.
Proiectele care vizează regiunea București-Ilfov nu sunt eligibile în cadrul acestui apel.
Solicitanții eligibili sunt autoritățile administrației publice locale, consiliile județene și inspectoratele școlare județene.
Proiectele pot fi depuse și în parteneriat, alături de unități de învățământ acreditate, centre județene de resurse și asistență educațională, case ale corpului didactic sau organizații neguvernamentale care îndeplinesc condițiile prevăzute în ghid.
Depunerea proiectelor a început la 30 septembrieCererea de finanțare poate fi depusă exclusiv online, prin platforma MySMIS2021/SMIS2021+. Apelul s-a deschis în 30 septembrie 2026, la ora 12:00, iar termenul-limită pentru depunerea proiectelor este 27 noiembrie 2026, ora 16:00.
Documentele aferente apelului prevăd, totodată, obligații privind respectarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități pe întreaga perioadă de implementare a proiectelor.
Cursa de 10 kilometri este programată duminică, la Brașov, în zona Coresi, iar startul probei feminine este prevăzut la ora 9:30, urmând ca întrecerea masculină să înceapă la 10:15. Organizatorii anunță un traseu plat și rapid, iar competiția face parte dintr-un weekend dedicat alergării urbane și montane.
Campioana europeană din 2022, la startCapul de afiș al cursei feminine este Konstanze Klosterhalfen, campioană europeană la 5.000 de metri în 2022. Atletă germană cu experiență la marile competiții internaționale, Klosterhalfen se numără printre cele mai cunoscute participante la ediția din acest an.
Alături de ea se vor afla Joan Chelimo Melly, reprezentantă a României, medaliată cu argint la Campionatele Europene de semimaraton din 2024 și deținătoarea recordului României la maraton, precum și franțuzoaica Mekdes Woldu, recordmena națională a Franței la maraton.
În cursa feminină vor concura și keniencele Brenda Jepchirchir și Nelvin Jepkemboi, ambele având recorduri personale sub pragul de 30 de minute la 10 kilometri.
Duel puternic în cursa masculinăÎntrecerea masculină îl va avea la start pe etiopianul Khairi Bejiga, câștigătorul ediției din 2025. Anul trecut, Bejiga a oprit cronometrul la 26 de minute și 54 de secunde, în timp ce sud-africanul Maxime Chaumeton a terminat pe locul al doilea, la o singură secundă.
Bejiga revine astfel la Brașov pentru a-și apăra titlul, într-o cursă care reunește mai mulți alergători cu performanțe de top mondial. În rândul participanților se află și spaniolul Said Mechaal, recordmenul național al Spaniei la 10 kilometri.
România va avea doi reprezentanți în cursa masculină de elită, Nicolae Soare și Dragoș Pop. Soare a concurat și la ediția precedentă, când a încheiat proba în 29:24, iar Pop are, la rândul său, experiență la competiția de la Brașov.
Competiția este la a șasea ediție și reprezintă proba principală a Brașov Running Festival, eveniment care reunește curse pentru sportivi de elită, amatori și copii.
Organizatorii prezintă tRUNsylvania International 10K drept una dintre cele mai rapide curse de șosea din lume și notează că aceasta s-a aflat în Top 10 mondial în 2025.
Kim Yo Jong, sora liderului nord-coreean Kim Jong Un, a declarat că Phenianul nu a amplasat în mod intenționat mine în zona de frontieră, potrivit agenției KCNA, citate de Reuters.
Aceasta a afirmat că Phenianul nu a amplasat în mod deliberat mine în zona de frontieră, criticând solicitările venite din partea conducerii Coreei de Sud.
„Coreea de Sud a cerut chiar și scuze din partea noastră. Este cu adevărat patetic și josnic”, a transmis sora secretarului general al Partidului Muncitoresc din Coreea de Nord.
Referitor la lucrările de consolidare pe care Nordul le efectuează în Zona Demilitarizată, Kim a spus că urmăresc închiderea definitivă a graniței, astfel încât „nici măcar animalele sălbatice să nu poată trece”.
Explozia minei, o încălcare a armistițiuluiAfirmația vine după ce Seulul a afirmat în această săptămână că mine nord-coreene au provocat explozia în urma căreia mai mulți militari sud-coreeni au fost grav răniți în timpul unei misiuni de recunoaștere.
În urma unei anchete comune realizate de armata sud-coreeană și Comandamentul Națiunilor Unite (UNC), organismul care supraveghează respectarea armistițiului din Războiul din Coreea, UNC a concluzionat miercuri că incidentul reprezintă o încălcare a acordului de armistițiu.
Relații bilaterale la cel mai scăzut nivelRelațiile dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud s-au deteriorat puternic în ultimii ani. Phenianul a renunțat la reunificare ca obiectiv național și a descris Coreea de Sud drept „principalul său dușman”.
În ciuda escaladării tensiunilor, președintele sud-coreean Lee Jae Myung a făcut apel la restabilirea încrederii în peninsulă.
„Sper ca Nordul să ni se alăture acum pe calea restabilirii încrederii și a reluării dialogului, după o lungă întrerupere. Vom urmări în mod constant măsuri practice pentru a reduce tensiunile militare dintre cele două Corei”, preciza Lee.
Ambele referințe principale pentru prețul petrolului au scăzut vineri: contractele futures pentru petrolul Brent cu livrare în decembrie au coborât cu 3,1%, până la 99,13 dolari pe baril, iar cele pentru petrolul american West Texas Intermediate (WTI), cu livrare în noiembrie, au scăzut cu 4%, până la 89,18 dolari pe baril, potrivit CNBC.
Cotațiile au scăzut în cursul dimineții, după apariția informațiilor privind o posibilă eliberare a rezervelor de motorină și țiței, pe fondul deficitului de motorină de pe piața mondială.
Europa analizează folosirea rezervelor de combustibiliStatele UE discută vineri, în regim de criză, măsuri pentru reducerea prețurilor motorinei. Franța a propus eliberarea a 50 de milioane de barili de motorină din rezerve, iar membrii Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) ar putea pune pe piață alte 50 de milioane de barili de țiței.
Și Washingtonul a cerut statelor europene să pună rapid pe piață cantități suplimentare din rezerve, dat fiind faptul că deficitul de motorină afectează inclusiv economia americană.
Secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, le-a cerut joi partenerilor europeni ai SUA să grăbească furnizarea cantităților deja promise și să pună la dispoziție noi rezerve pentru a compensa perturbările actuale ale aprovizionării.
Jumătate din importurile de motorină ale UE vin din SUAPresiunile asupra pieței europene sunt amplificate de dependența UE de importurile americane. Statele Unite au furnizat aproximativ jumătate din importurile de motorină ale Uniunii Europene în luna august.
Această dependență a devenit importantă după ce președintele american Donald Trump a evocat în repetate rânduri posibilitatea restricționării exporturilor de motorină. În ultimele zile, însă, liderul de la Casa Albă și-a temperat poziția, după ce Arabia Saudită a reluat încărcarea petrolierelor în portul Yanbu și a repornit conducta East-West, contribuind la revenirea exporturilor de țiței din Golf.
Petrolul încheiase ședința precedentă în creștere, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al informațiilor privind trimiterea de către Statele Unite a unui al treilea grup de luptă cu portavion în regiune, alături de o forță amfibie cu aproximativ 2.000 de pușcași marini.
„Viitoarea politică de coeziune a UE va aduce zeci de miliarde de euro pentru România. Dar trebuie să luptăm pentru ele în următoarele săptămâni ca să obținem nivelul maxim de fonduri. Am revenit astăzi la prioritatea mea numărul unu: negocierea viitoarelor fonduri europene pentru România”, a scris Siegfried Mureșan într-o postare pe Facebook.
Negocierile pentru viitorul buget al UE, pe ultima sută de metri„Suntem pe ultima sută de metri în negocierile la nivel european privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru următorii șapte ani. Din acest buget sunt alocate fondurile pentru politica de coeziune”, a adăugat europarlamentarul liberal.
Mureșan a precizat că România a obținut în ultimii 20 de ani peste 53 de miliarde de euro în fonduri nerambursabile prin politica de coeziune.
La acestea se adaugă fondurile pentru agricultură și cele din Planul Național de Redresare și Reziliență, „ajungând astfel la un total de 116 miliarde de euro”.
Potrivit acestuia, politica de coeziune a contribuit la finanțarea autostrăzilor, modernizarea școlilor și spitalelor și dezvoltarea localităților din România.
„Fără acești bani, România nu ar fi fost unde este acum. Fără fonduri europene, România nu se va putea dezvolta suficient în următorii ani. Iar pentru a avea acces la aceste fonduri și în viitor, trebuie să muncim, să negociem și să luptăm pentru interesele României la nivel european”, a spus Mureșan.
Conferință la București despre viitorul politicii de coeziuneLa București a avut loc, vineri, o conferință dedicată viitoarei politici de coeziune, organizată în cadrul Grupului PPE din Parlamentul European.
„Tocmai de aceea am insistat să găzduiesc astăzi, la București, o conferință importantă pe această temă a Grupului PPE din Parlamentul European, cel mai mare grup politic european. Alături de 13 deputați europeni, miniștri din România și din alte state europene, precum și aleși locali din țară și din alte orașe europene, am apărat politica de coeziune în viitorul buget european. Am explicat că politica de coeziune contribuie la reducerea decalajelor de dezvoltare dintre România și vestul Europei. Dar nu doar atât. Politica de coeziune înseamnă regiuni puternice în întreaga Europă, orașe mai curate și condiții mai bune pentru sănătatea oamenilor”, a precizat Siegfried Mureșan.
Europarlamentarul a legat investițiile în infrastructură și de securitatea europeană, în contextul războiului din Ucraina.
„Politica de coeziune înseamnă și mai multă securitate în contextul amenințărilor venite dinspre Rusia. O țară precum România, aflată la granița cu războiul, se poate apăra mai bine pe sine și poate apăra mai bine Europa dacă are o infrastructură dezvoltată”, a afirmat el.
„Acestea sunt argumentele cu care convingem statele mai dezvoltate să finanțeze politica de coeziune. Așa obținem fonduri europene pentru România”, a subliniat europarlamentarul.
Guvernul Mureșan a fost respins, miercuri, de Parlament. Cabinetul propus de europarlamentarul liberal nu a obținut numărul necesar de voturi pentru învestire.
Medvedev a ajuns la Beijing după ce a câștigat turneul de la Hangzhou, unde l-a învins în finală pe compatriotul său Andrey Rublev, cu 7-5, 6-4. Succesul a fost al treilea titlu ATP obținut de rus în 2026 și al 24-lea din carieră.
Victoria de la Beijing îi prelungește seria câștigătoare în China la cinci meciuri consecutive.
Fost lider mondial în clasamentul ATP, Medvedev este în prezent pe locul 6 și încearcă să acumuleze puncte în cursa pentru revenirea la Turneul Campionilor de la Torino, după ce a ratat ediția de anul trecut.
Adversarul său din primul tur, Pablo Carreño Busta, a venit din calificări și câștigase anterior două partide pentru a accede pe tabloul principal. Spaniolul ocupă locul 66 ATP.
În turul al doilea, Medvedev îl va întâlni pe germanul Jan-Lennard Struff, locul 59 ATP.
Rusul a fost finalist la China Open în 2023.
„Din cercetări a reieșit că, în perioada 2025-2026, bărbatul ar fi determinat o tânără, de 28 de ani, din Constanța, să practice prostituția”, transmite IPJ Buzău.
Potrivit sursei citate, bărbatul ar fi racolat-o pe femeie folosind metoda „loverboy”. Ulterior, acesta ar fi închiriat locațiile unde femeia presta servicii sexuale. Tot el ar fi fost cel care a stabilit tarifele, a publicat anunțuri referitoare la servicii pe site-urile de profil și a asigurat și paza în timpul prestării de servicii sexuale.
„Prin această metodă, bărbatul ar fi obținut foloase materiale injuste, estimate la 30.000 de lei”, transmite IPJ Buzău.
Bărbatul a fost depistat și reținut pentru 24 de ore, marți, iar acesta a fost prezentat, miercuri, n fața magistraților cu propunere de arest preventiv.
Pe numele bărbatului a fost emis un mandat de arestare preventivă pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism.
Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Horațiu Cosma anunță că pe sectorul cuprins între Târgu Mureș și Miercurea Nirajului din Autostrada Unirii stadiul fizic al lucrărilor se apropie de 70%.
„După un început mai timid, cu multă ploaie și un șantier înotând în apă la tot pasul, constructorul s-a dezlănțuit în ultimele luni”, susține Cosma.
Acesta spune că aproape 90% din terasamente sunt finalizate și că „avem deja «negru» pe jumătate din cei 24 de kilometri ai proiectului.
Oficialul adaugă că în fiecare zi se aștern peste 1.500 de tone de asfalt, iar podurile și pasajele au ajuns la aproximativ 75%.
De asemenea, cele două ecoducte „mamut”, fiecare cu o lățime de 100 de metri și care vor permite traversarea autostrăzii de către fauna sălbatică, sunt finalizate.
Pe șantiere sunt prezenți peste 800 de muncitori și aproximativ 700 de utilaje și echipamente.
Primii kilometri, dați în circulație în 2027Horațiu Cosma anunță că în prima parte a anului viitor vor fi dați în circulație primii kilometri ai Autostrăzii Unirii A8.
Potrivit acestuia, în primăvară va fi deschisă prima jumătate a proiectului, între Târgu Mureș și Acățari, care va funcționa ca o centură ocolitoare sudică a municipiului Târgu Mureș. Mai departe, în vara lui 2027 vor fi deschiși circulației și cei aproximativ 12 kilometri dintre Acățari și Miercurea Nirajului.
Oficialul din Ministerul Transporturilor transmite că în toamna acestui an va fi emisă autorizația de construire pentru următorul sector, de la Miercurea Nirajului spre Sovata.
„Mai departe, pe A8 montan, se lucrează deja pe sectorul Joseni – Ditrău, iar pentru celelalte sectoare dificile din munți suntem în plin proces de proiectare de detaliu”, adaugă Cosma.
Lotul Joseni–Ditrău al Autostrăzii A8 are o lungime de 14,4 kilometri și include construirea a 18 poduri și pasaje, trei ecoducte pentru traversarea faunei, un nod rutier la Joseni și o descărcare provizorie la Ditrău, care va permite deschiderea circulației pe acest tronson înainte de finalizarea sectorului următor.
A8, legătura cu MoldovaA8 este proiectul de autostradă care va traversa România de la Târgu Mureș, prin zona montană și Moldova, până la Ungheni, la granița cu Republica Moldova.
Proiectul va fi continuat peste Prut pentru realizarea unei legături rutiere rapide către Chișinău.
De altfel, Administrația Națională a Drumurilor din Republica Moldova a anunțat în august lansarea licitației pentru servicii de proiectare în vederea elaborării studiului de fezabilitate.
Sectorul începe la nodul rutier din Ungheni și va continua pe aproximativ 125 de kilometri, până la intersecția cu drumurile M5/R5, în apropierea satului Budești, în municipiul Chișinău.
