Agregator de ştiri

Jurişti şi economişti reuniţi la Bucureşti au respins propunerea Senatului de a elimina termenul de prescripţie de trei ani introdus în 2025 pentru sumele rezultate din fracţiunile de acţiuni ale companiilor listate.

Aproximativ 260 de firme au autorizaţie să exporte produse lactate şi lapte, conform datelor de la Autoritatea Naţională Sanitar-Ve­terinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), însă acestea nu reuşesc să încline balanţa comercială în mod pozitiv, astfel că deficitul comercial din acest sector trece de 700 de milioane de euro anual.

Grupul Beko, unul dintre cei mai mari actori din industria de electrocasnice de la nivel mondial şi liderul pieţei europene, va continua să parieze pe producţia în Europa şi în România, deşi competiţia cu jucătorii din Orientul Îndepărtat, în special din China, devine tot mai acerbă şi inegală, spune Akin Garzanli, CEO al Beko Europe într-un interviu acordat ZF.

Lufthansa a anulat 20.000 de zboruri care ar fi trebuit operate în perioada mai-octombrie pentru a economisi combustibil. Decizia reprezintă una dintre cele mai mari reduceri operate de o companie aeriană internaţională în contextul dublării preţurilor la combustibil ca urmare a conflictului din Iran.

Reforma în România ar trebui să înceapă de la o reevaluare corectă a activelor statului, pentru că în prezent „activele ţării sunt subevaluate“, iar acest lucru are un impact direct atât asupra ratingului de ţară, a costurilor de finanţare, cât şi asupra valorii proprietăţilor private.

Jazz Design, un business din Bucureşti, care are propriul său atelier de producţie, se ocupă de realizarea unor meniuri dintr-un material lem­nos. Deşi imită foarte bine lemnul, materialul este creat încă din 2022 în atelierul din Bucureşti, fiind realizat dintr-un mix de furnir, fibră de sticlă şi răşină epoxidică.

Ediţia din 22 aprilie a emisiunii ZF Deschiderea de Astăzi a adus-o în prim-plan pe Vivien Ciuhan, analistă a casei de brokeraj Investimental, care a discutat despre efectul şocurilor politice asupra evoluţiei pieţei de capital, sentimentul general al investitorilor, multiplii de evaluare şi perspectivele companiilor listate la Bursa de Valori Bucureşti după primele trei luni din 2026.

În spatele multor afaceri aflate la început nu stau, de cele mai multe ori, investitori mari, fonduri spectaculoase sau sprijin instituţional consistent, ci familia. Ea este adesea primul spaţiu de încurajare, prima sursă de încredere şi, nu de puţine ori, primul finanţator al unui drum antreprenorial încă nesigur.

Jazz Design, un business din Bucureşti, care are propriul său atelier de producţie, se ocupă de realizarea unor meniuri dintr-un material lem­nos. Deşi imită foarte bine lemnul, materialul este creat încă din 2022 în atelierul din Bucureşti, fiind realizat dintr-un mix de furnir, fibră de sticlă şi răşină epoxidică.

Marinela şi Adi Mihăescu au pornit întâi o afacere cu legume în Voiceşti, comună din judeţul Vâlcea, lipită de Drăgăşani, zonă cunoscută, mai degrabă, pentru viile întinse pe dealurile de deasupra Oltului. Gospodari din fire, au pus legume în propria grădină, dar acum cultivă aproape un hectar, din care 1.000 mp în solarii şi încă 5.000-7.000 mp în câmp.

Relaţia cu banii vine la pachet şi cu lecţii învăţate pe parcurs. Unii tineri descoperă că nu e suficient doar să câştigi bani, ci trebuie să-i şi economiseşti, iar alţii realizează că salariul nu oferă automat sentimentul de libertate.

Artesana, Lăptăria cu Caimac, Arkäse, Ferma cu Omenie, De Colţeşti, Ţarina sau Horezu sunt câteva exemple de producători locali de lactate care au reuşit să crească găsind nişe mai puţin bătătorite de marile multinaţionale.

Lanţul de cafenele Meron, unul dintre cei mai puternici actori din piaţa de specialitate, se va extinde anul acesta cu patru-cinci noi unităţi, un ritm uşor mai lent decât anterior, când media anuală a fost de şase-şapte inaugurări.

În anii ’60-’70, sub conducerea şahului autoritar Mohammad Reza Pahlavi, Iranul se transforma într-o economie modernă, cu tendinţe occidentale şi cu perspective de viitor date de veniturile din petrol. A apărut nevoia unei burse de valori.

Polonia face încă un pas către înfiinţarea unui centru local al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA). O echipă interministerială, numită în martie de premierul ţării, lucrează la definirea parametrilor cheie şi la selectarea locaţiei optime pentru această investiţie.

Unsprezece dintre cele 27 de state membre UE au raportat anul trecut deficite bugetare de peste 3% din PIB, cele mai mari valori fiind în România (-7,9%), Polonia (-7,3%), Belgia (-5,2%) şi Franţa (-5,1%), arată datele publicate de Eurostat, Biroul european de Statistică.

Viitorul premier al Ungariei, Peter Magyar, a declarat că una dintre prioritățile sale este consolidarea cooperării regionale, în special cu Austria. 

„Am împărțit o țară, iar Austria este un partener economic cheie al Ungariei. Vreau să consolidez relația dintre Ungaria și Austria din motive istorice, dar și culturale și economice”, spune viitorul șef al Guvernului de la Budapeste, potrivit publicației Politico. 

Fuziunea formatelor Visegrad și Slavkov

Planul lui Magyar urmărește crearea unui bloc mai puternic al Europei Centrale în interiorul Uniunii Europene, alături de lideri cu viziuni similare. 

Anterior, premierul desemnat a propus fuziunea Grupului de la Visegrad, format din Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia, cu formatul Slavkov, constituit din Austria, Cehia și Slovacia. 

Primele vizite externe

Ca semnal al acestei strategii, primele vizite externe ale noului lider maghiar vor avea loc la Varșovia și Viena. 

Magyar ar putea să folosească întâlnirea cu premierul Poloniei, Donald Tusk, pentru refacerea relațiilor Budapesta – Bruxelles și deblocarea fondurilor europene, întrucât una dintre principalele teme ale campaniei lui Magyar a fost dezghețarea fondurilor europene. 

Magyar urmărește accesarea unor sume importante pentru Ungaria, inclusiv deblocarea a 18 miliarde de euro din fonduri europene, accesul Budapestei la inițiativa SAFE și oprirea  sancțiunilor  europene în valoare de un milion de euro pe zi pentru nerespectarea legislației comunitare în domeniul migrației. 

Relația cu Austria rămâne pilonul central al acestui demers. Cu investiții de peste 11.7 miliarde de euro în economia Ungariei și 134.000 de cetățeni maghiari care lucrează în țara vecină, cele două economii sunt interconectate profund. 

Poziția față de Ucraina

Cu toate aceste, inițiativa propusă de Peter Magyar ar putea să fie afectată de poziționarea statelor privind susținerea față de Ucraina. 

În timp ce Austria și Polonia susțin activ asistența financiară pentru Kiev, Ungaria lui Magyar, deși a promis să oprească blocajul sprijinului acordat Ucrainei, așa cum a făcut predecesorul său, Viktor Orban, Magyar a menținut o atitudine rezervată față de acest subiect. 

Împreună cu Cehia și Slovacia, Ungaria a ales să nu participe la pachetul de împrumuturi de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. 

„Astăzi, la Palatul Cotroceni, delegația USR a discutat cu Președintele Nicușor Dan și a fost reiterată poziția USR: suntem parteneri responsabili care vor continua reformele cât timp ele pot fi implementate din Guvern”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Diana Buzoianu. 

Ministrul Mediului a criticat „jocurile politice de culise” și a avertizat că România se confruntă cu riscuri economice majore, având în vedere circumstanțele geopolitice actuale. 

„România nu mai are timp de pierdut în jocuri politice de culise. Traversăm un context internațional extrem de fragil, unde criza geopolitică de la granițele noastre riscă să degenereze într-una economică profundă, resimțită în buzunarul fiecărui român”, mai spune ministrul USR. 

În urma consultărilor cu președintele României, Nicușor Dan, președintele USR, Dominic Fritz a anunțat că formațiunea va rămâne la guvernare și îl va sprijini în continuare pe premierul Ilie Bolojan. 

„L-am asigurat că îl susținem pe premierul Ilie Bolojan. Și am spus că o să continuăm prezența noastră în acest guvern”, spune Fritz. 

Declarațiile vin după ce Partidul Social Democrat a votat într-o consultare internă retragerea sprijinului politic pentru premier. În cadrul procesului, 97.7% dintre social-democrați au considerat că Ilie Bolojan nu mai trebuie susținut.  

Ca urmare a demersului social-democrat, președintele Nicușor Dan a organizat consultări la Palatul Cotroceni. În urma zilei de discuții cu partidele coaliției de guvernare, șeful statului a spus: „Suntem evident într-o criză politică. Criza asta n-a început azi. Și în orice formulă politică majoritară, minoritară, vom avea nevoie de dialog între forțele politice pro-occidentale”. 

„Fiecare din partidele care au venit azi și minoritățile naționale au afirmat expres că exclud o guvernare cu forțe anti-occidentale, recte AUR. Și fiecare dintre ele și-a exprimat disponibilitatea de cooperare în mod special, particular, pe proiectele esențiale pe care România le are în perioada imediat următoare, OECD, SAFE, PNRR. Deci, calm și vom trece prin asta”, a mai spus Dan la scurta declarație de la finalul zilei.

Mediafax a obținut informații din cadrul discuțiilor ce au avut loc la Cotroceni.

PSD ar putea merge la CCR

Din informațiile obținute de Mediafax, PSD nu ar vedea moțiunea de cenzură drept prima opțiune, ci mai degrabă ultima variantă de presiune politică. Surse politice prezente la discuțiile de la Cotroceni au declarat că PSD nu dorește, cel puțin în această etapă, să forțeze rapid căderea Guvernului prin Parlament.

Social-democrații ar fi dispuși să amâne orice moțiune pentru a permite noi discuții cu partidele din actuala coaliție. În schimb, liderul PSD Sorin Grindeanu a ridicat în discuții varianta unei sesizări rapide a Curții Constituționale, imediat după demisia de joi a miniștrilor PSD din Guvern. Miza unei asemenea mișcări ar fi clarificarea statutului Executivului după retragerea sprijinului politic al principalului partid din coaliție.

Context: În acest moment este neclar dacă, constituțional, guvernul Bolojan ar trebui să vină în 45 de zile maxim în Parlament pentru un vot de încredere după retragerea miniștrilor PSD.

Mai exact, PSD ar vrea ca CCR să stabilească dacă Guvernul mai păstrează legitimitatea politică și constituțională în momentul în care majoritatea care l-a susținut se schimbă. Până la un eventual răspuns al Curții, România ar putea intra într-un scenariu ca cel al Guvernului Boc care a funcționat cu miniștri interimari luni de zile, fără o majoritate parlamentară clară. Un alt caz a mai fost la ultima ieșirea a UDMR de la guvernare când coaliția PSD-PNL a înlocuit miniștrii UDMR.

Bolojan nu vede o soluție în plecarea sa

Potrivit surselor Mediafax, premierul Ilie Bolojan a trasmis în discuțiile de la Cotroceni că nu intenționează să demisioneze, argumentând că simpla schimbare a prim-ministrului nu oferă, în sine, garanția rezolvării problemelor structurale ale guvernării.

Singurii care au adus în discuție varianta unui premier independent au fost reprezentanții minorităților naționale. Potrivit surselor participante la consultări, nu a fost vorba despre un tehnocrat, ci despre ideea unui premier independent politic, ca formulă de compromis într-un blocaj prelungit.

În discuție, potrivit surselor Antena 3 CNN, Varujan Pambuccian a invocat inclusiv, în registru colocvial, numele deputatului Ovidiu Victor Ganț, reprezentant al Forumului Democrat al Germanilor din România.

Ultima variantă, dacă negoicerile eșuează

Nicușor Dan vrea continuarea negocierilor și dorește o soluție venită de la partide, dar are și o ultimă variantă în caz că negocierile vor eșua.

Surse politice susțin pentru Mediafax că, în lipsa unui acord între partide, șeful statului are în calcul ca ultimă variantă desemnarea directă a unui premier. Acest scenariu nu este însă privit ca o soluție iminentă, ci ca „ultimul, ultimul resort”, la care președintele ar apela doar dacă negocierile dintre formațiuni eșuează complet.

Potrivit acelorași surse, Nicușor Dan nu intenționează să forțeze Constituția și nici să împingă partidele spre o formulă politică pe care acestea nu și-o asumă. Atitudinea președintelui ar rămâne una „reactivă”, în limitele stricte ale cadrului constituțional, adaptată evoluției discuțiilor dintre partide.

Erdogan a declarat că Turcia face demersuri pentru ca războiul dintre Ucraina și Rusia să se încheie prin pace. „Lucrăm pentru relansarea negocierilor și inițierea unor discuții la nivel de lideri”, a precizat președinția turcă într-un comunicat, potrivit Reuters.

Președintele turc i-a mai transmis lui Rutte că menținerea relațiilor transatlantice este „indispensabilă”, dar că Ankara se așteaptă ca aliații europeni din NATO să își asume mai multă responsabilitate pentru securitatea transatlantică.

Ulterior, Erdogan a avut o convorbire telefonică cu președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a transmis președinția, adăugând că liderul turc i-a spus acestuia că războiul dintre SUA și Iran „începe să slăbească Europa” și că efectele conflictului vor crește dacă marile puteri nu vor interveni cu „abordări orientate spre pace”.

„Erdogan a spus că Turcia lucrează pentru a pune capăt războiului dintre Ucraina și Rusia prin negocieri și pentru a ajunge la o pace durabilă, așa cum încearcă și în cazul Iranului”, a mai transmis administrația prezidențială de la Ankara într-un comunicat separat.

Kievul a anunțat astăzi că a cerut Turciei să găzduiască o întâlnire între Volodimir Zelenski și Vladimir Putin.