Comitetul Nobel norvegian a primit 287 de candidaturi pentru ediția din acest an, potrivit Associated Press. Puțin peste un sfert dintre acestea provin din partea unor organizații. Identitatea candidaților propuși oficial este păstrată confidențială, astfel că numele vehiculate public nu reprezintă o listă confirmată de Comitetul Nobel.
Premiul din acest an are o valoare de 12 milioane de coroane suedeze, echivalentul a aproximativ 1,2 milioane de dolari. Suma este aceeași indiferent dacă distincția revine unei persoane, unui grup sau unei organizații.
Trump își dorește Nobelul pentru Pace, dar este discutată și o alegere neobișnuităPreședintele american Donald Trump a declarat în repetate rânduri că merită Premiul Nobel pentru Pace. Aspirațiile sale sunt discutate însă într-o situație internațională dificilă, în condițiile în care Statele Unite sunt implicate în războiul împotriva Iranului.
Un alt nume care a atras atenția este cel al premierului canadian Mark Carney, menționat inclusiv pe piețele de predicții privind câștigătorul premiului. Experții consultați de presa internațională au avansat și posibilitatea unei alegeri mai puțin obișnuite: Stația Spațială Internațională.
Stația Spațială Internațională. Sursa foto: Pixabay
Proiectul spațial reprezintă un exemplu de cooperare între state, inclusiv între țări ale căror relații politice sunt tensionate. Printre posibilii laureați sunt menționate și echipele de intervenție în situații de urgență din Sudan, organizațiile care apără drepturile copiilor din Ucraina și două importante instanțe internaționale.
Potrivit experților citați de Associated Press, Comitetul Nobel acordă în mod tradițional o atenție deosebită păcii durabile, cooperării internaționale și activității instituțiilor care contribuie la aceste obiective. Totuși, niciuna dintre aceste variante nu reprezintă o confirmare privind alegerea comitetului.
O câștigătoare i-a oferit lui Trump medalia Nobel, dar premiul nu poate fi transferatÎn 2025, Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat opozantei venezuelene María Corina Machado, pentru lupta sa în favoarea unei tranziții democratice în Venezuela. Ulterior, Machado i-a oferit lui Donald Trump medalia Nobel, după îndepărtarea de la putere a fostului președinte venezuelean Nicolás Maduro de către Statele Unite. Gestul a avut însă doar o semnificație simbolică. Comitetul Nobel a precizat că distincția propriu-zisă nu poate fi transferată altei persoane, indiferent de circumstanțe.
Cine poate propune candidați pentru Premiul Nobel pentru PaceNominalizările nu sunt deschise publicului larg. Dreptul de a propune candidați aparține unor categorii stabilite de Comitetul Nobel, printre care șefi de stat, politicieni care dețin funcții la nivel național, profesori universitari și directori ai institutelor de politică externă. De asemenea, pot face nominalizări foști laureați și membri ai Comitetului Nobel norvegian.
Numărul de 287 de candidaturi nu indică însă cine are cele mai mari șanse să câștige. Comitetul nu publică lista candidaților pentru ediția în curs. 125 de ani de Nobel pentru Pace. Gandhi nu l-a primit niciodată, deși a fost nominalizat de 12 ori Ediția din 2026 marchează împlinirea a 125 de ani de la acordarea primului Premiu Nobel pentru Pace, în 1901.
Scurt istoric al acordării distincțieiDe-a lungul istoriei, distincția a fost acordată unui număr de 112 persoane și 28 de instituții distincte. Comitetul Internațional al Crucii Roșii a primit premiul de trei ori, iar agenția ONU pentru refugiați a fost recompensată de două ori.
Dintre cei 112 laureați individuali, doar 20 au fost femei. Opt dintre acestea au primit distincția în ultimii 15 ani. Cea mai tânără laureată din istorie rămâne Malala Yousafzai, activista pentru dreptul la educație, care a primit Nobelul pentru Pace în 2014, la numai 17 ani. Statele Unite conduc clasamentul țărilor asociate cu laureații premiului, cu 24 de distincții acordate unor persoane sau instituții americane. Urmează Regatul Unit, cu 13, și Elveția, cu 11.
Potrivit datelor prezentate de Associated Press, ultimul laureat american a fost Barack Obama, recompensat în 2009, în timpul primului său mandat prezidențial.
Hitler a avut pare de o nominalizare iar Mahatma Gandhi de 12Istoria Nobelului pentru Pace cuprinde însă și absențe remarcabile. Mahatma Gandhi, una dintre cele mai cunoscute personalități asociate cu rezistența nonviolentă, a fost nominalizat de 12 ori, dar nu a primit niciodată distincția. De menționat însă că în 1948, anul asasinării sale, premiul nu a fost acordat nimănui.
În total, Nobelul pentru Pace nu a fost decernat în 19 ocazii, cele mai multe în timpul celor două războaie mondiale. Un alt episod neobișnuit datează din 1939, când un parlamentar suedez l-a nominalizat pe Adolf Hitler. Propunerea a fost retrasă la 1 februarie, autorul explicând că nominalizarea nu fusese făcută cu intenție serioasă. Anunțul de vineri va completa lista laureaților Nobel din această săptămână.
Sesizarea a fost făcută joi seara, când polițiștii au fost informați că un zimbru ar fi fost găsit decapitat într-o zonă împădurită de pe raza comunei Ilva Mare.
La fața locului s-a deplasat o echipă formată din polițiști ai Biroului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, alături de polițiști din cadrul Secției 7 Poliție Rurală Sângeorz-Băi. Aceștia au identificat leșul animalului pe raza localității Ivăneasa.
Anchetatorii urmează să stabilească împrejurările în care a murit animalul. În cadrul cercetărilor, va fi efectuată și o necropsie pentru a determina cu exactitate cauza decesului.
Polițiștii continuă investigațiile în cadrul dosarului penal, urmând să clarifice toate circumstanțele în care s-a produs evenimentul.
Operațiunea, desfășurată cu viteză redusă și escortă specială, a întâmpinat însă o problemă pe traseu: aeronava a rămas blocată sub un pod în zona Balotești.
Avionul a plecat de la Otopeni pe șoseaAeronava dezafectată a fost scoasă de pe Aeroportul Internațional Henri Coandă în noaptea de joi spre vineri și încărcată pe un vehicul special pentru a fi transportată pe cale rutieră.
Destinația finală era orașul Voluntari, unde avionul urma să fie integrat într-un loc de joacă.
Dimensiunile neobișnuite ale transportului au impus măsuri speciale. Convoiul a fost însoțit de vehicule cu girofar, iar camionul care transporta fuselajul s-a deplasat cu o viteză de aproximativ 10 kilometri pe oră.
Pentru trecerea aeronavei prin zonele urbane a fost necesară planificarea traseului, astfel încât transportul agabaritic să poată înainta în siguranță și să afecteze cât mai puțin circulația.
Probleme la BaloteștiÎn ciuda pregătirilor, convoiul a întâmpinat un obstacol în zona Balotești. Fuselajul avionului a rămas blocat sub un pod, potrivit imaginilor apărute vineri dimineață în spațiul public.
Filmările cu aeronava imobilizată au circulat rapid pe rețelele sociale și au provocat numeroase reacții. Imaginile arată fuselajul transportat fără aripi, în timp ce alte vehicule circulă în apropiere.
Aeronava urma să devină parte a unui loc de joacăAvionul nu mai este utilizat pentru zboruri comerciale, iar transportul nu a avut legătură cu o operațiune aeroportuară obișnuită. Aeronava scoasă din serviciu urma să primească o destinație complet diferită, fiind pregătită pentru amplasarea într-un spațiu de agrement din Voluntari.
Transportarea pe șosea a avioanelor dezafectate presupune, în general, demontarea unor componente pentru reducerea dimensiunilor ansamblului, însă chiar și fuselajul poate transforma deplasarea într-o operațiune dificilă în zonele cu poduri, pasaje sau alte restricții de gabarit.
La Brescia, jucătorii primeau injecții intravenoase cu un lichid roz, iar Răducioiu spune că nici azi nu știe exact ce era. Medicii susțineau că sunt săruri minerale, nimeni nu era obligat să le facă, iar o ședință dura cam o jumătate de oră, a povestit fostul atacant pentru La Gazzetta dello Sport. La Milan, medicii dădeau pastile celor care le voiau. Răducioiu le lua din când în când: i se spunea că sunt vitamine și că ar crește rezistența în timpul meciului.
Fostul internațional a precizat că, la Brescia, Bari și Verona, a fost deseori ales la controalele antidoping de după meciuri și nu a avut niciodată probleme.
„Eram un personaj de circ”Răducioiu, astăzi în vârstă de 56 de ani, recunoaște că a avut vicii în carieră. La Monaco cumpăra sticle de vin de 10.000 de euro și dădea cine de lux la Monte Carlo. Spune că a trăit „ca un pensionar” și că regretă puțin, pentru că ar fi putut pune bani deoparte, deși precizează că acum stă bine financiar.
La Milano mergea la petrecerile din clubul Hollywood, unde Paolo Maldini era cel mai căutat. La Verona, la 21 de ani, s-a îndrăgostit de un fotomodel român. Relația a durat un an și, recunoaște el, nu l-a lăsat să fie lucid la meciuri, iar la final de sezon echipa a retrogradat.
Un alt episod: după meciul Țara Galilor – România, care a adus calificarea la Mondialul din 1994, s-a îmbătat cu whisky într-un pub până a leșinat. A doua zi s-a întors la Milanello cu avionul.
Omul care l-a adus la MilanRăducioiu spune că, în vara lui 1993, Franco Baresi a mers la Silvio Berlusconi și i-a cerut să-l transfere. Fostul căpitan al lui Milan a murit în vara acestui an, la 66 de ani, iar românul nu a putut ajunge la înmormântare, fiind în vacanță cu familia la Mykonos. „Am plâns mult”, a mărturisit el.
În acel sezon, 1993-1994, Milan a câștigat campionatul și Liga Campionilor. Pentru titlu, fiecare jucător a primit un Rolex. Deși a jucat doar 13 meciuri, Răducioiu îl consideră cel mai bun sezon al carierei.
Lucescu, „un al doilea tată”A urmat Mondialul din SUA, unde România a ajuns în sferturi, iar Răducioiu a marcat patru goluri și a primit porecla „Van Basten din Est”, după idolul său. Regretă și acum penalty-urile pierdute cu Suedia.
Despre Mircea Lucescu, care l-a adus la Dinamo la 15 ani și a murit în aprilie, la 80 de ani, Răducioiu spune că a fost un al doilea tată. Antrenorul i-a organizat petrecerea de 16 ani într-o vilă a unui magnat sirian, cu toți jucătorii primei echipe.
Tot la Dinamo, în 1990, într-un meci de Cupa Cupelor cu Anderlecht, i-a dat o palmă arbitrului după un fault care, spune el, merita cartonaș roșu. A primit cinci etape de suspendare, pe care le-a ispășit abia la Milan, trei ani mai târziu. Spune că regretă gestul.
Astăzi, Răducioiu locuiește la București.
Vicepreședintele american JD Vance a anunțat suspendarea accesului Microsoft la permise de rezidență permanentă pentru angajații săi din Statele Unite.
El a acuzat compania de abuz de sistem, însă această acuzație a fost negată de gigantul tehnologic.
De asemenea, alte câteva companii au fost supuse aceleiași sancțiuni, notează AFP.
Administrația Trump a exclus Microsoft dintr-un program care anterior îi permitea, în anumite condiții, să transforme o viză H-1B într-un permis de ședere permanentă pentru angajații săi. Acest permis este cunoscut și sub numele de carte verde.
„Nicio companie din Statele Unite nu a abuzat de acest sistem mai mult decât Microsoft ”, a declarat JD Vance într-o conferință de presă.
Vicepreședintele Statelor Unite a afirmat că anul trecut Microsoft concediase „6.000 de angajați americani” și, în același timp, a obținut 6.300 de vize H-1B pentru angajații săi și „aproape” 3.000 de permise de ședere permanentă.
„Acesta este un sistem scandalos pe care l-am permis să funcționeze mult prea mult timp, dar îi vom pune capăt”, a declarat acesta.
JD Vance a transmis, totodată, companiei Microsoft că aceasta era „o companie americană excelentă” , dar avea nevoie să „angajeze lucrători americani”.
Microsoft a indicat că 80% din cererile sale de viză H-1B în cursul anului fiscal 2026 (care se încheie în iunie) au fost pentru persoane care erau deja angajate de companie. Restul au fost pentru persoane care se aflau „deja legal în Statele Unite” , „nu pentru nou-veniți”, potrivit sursei citate.
În martie, Donald Trump a creat un grup de lucru pentru a identifica frauda în alocarea și utilizarea fondurilor și serviciilor guvernamentale federale. L-a numit pe JD Vance în fruntea acestuia.
Conferința de presă a avut loc în aceeași zi cu o ceremonie în cadrul căreia Donald Trump i-a acordat CEO-ului Microsoft, Satya Nadella, „Medalia Națională pentru Tehnologie și Inovație”.
Singapore, unul dintre cele mai bogate orașe din lume, a ajuns pe primul loc în clasamentul mondial al poluării aerului, după ce un nor dens de fum toxic a acoperit orașul-stat. Incendiile din Indonezia au provocat o deteriorare severă a calității aerului.
Singapore se confruntă cu niveluri alarmante de poluare, după ce fumul provenit de la incendiile de vegetație din Indonezia a ajuns deasupra orașului-stat, relatează CNN.
Potrivit companiei elvețiene de monitorizare a calității aerului IQAir, indicele calității aerului (AQI) a ajuns vineri dimineață la 216, valoare încadrată în categoria „foarte nesănătos”.
Singapore a ocupat primul loc în clasamentul celor mai poluate orașe monitorizate de IQAir, fiind urmat de Kuala Lumpur, capitala Malaeziei, afectată la rândul său de incendiile din Indonezia.
Smogul dens a redus considerabil vizibilitatea, iar clădirile emblematice ale orașului, inclusiv complexul Marina Bay Sands, abia mai puteau fi distinse prin perdeaua de fum.
Incendiile din Indonezia, amplificate de fenomenul El NiñoIncendiile de vegetație sunt frecvente în Indonezia în timpul sezonului secetos, când suprafețe întinse de turbării sunt defrișate și drenate pentru plantații comerciale, inclusiv pentru producția de ulei de palmier.
Anul acesta, perspectiva apariției unui fenomen El Niño deosebit de puternic, care favorizează condițiile de secetă, a contribuit la crearea condițiilor pentru incendii neobișnuit de intense.
Agenția Națională de Mediu din Singapore a anunțat că nori de fum de intensitate moderată până la ridicată, proveniți din sudul și centrul insulei Sumatra și din Kalimantanul de Vest, au fost observați deplasându-se spre oraș.
Autoritățile au avertizat că vânturile din sud și sud-est ar putea continua să transporte fumul către Singapore.
Poluarea amenință evenimentele de Formula 1Criza de poluare coincide cu pregătirile pentru Marele Premiu de Formula 1 din Singapore, dar și pentru alte evenimente internaționale.
Federația Internațională de Automobilism (FIA) a precizat că spectacolele organizate în aer liber ar putea fi afectate de smog, însă cursa propriu-zisă nu este considerată amenințată.
Organizatorii au transmis vineri că, deocamdată, nu există planuri de modificare a programului de divertisment.
Singapore s-a mai confruntat cu probleme similare în timpul curselor de Formula 1 din 2015 și 2019, care s-au desfășurat în ciuda fumului dens.
Nu erau mănuși, comprese, perfuzii, trusă de prim ajutor, defibrilator sau ambulanță în casa în care Diego Maradona și-a petrecut ultimele zile, a spus procurorul Patricio Ferrari, potrivit La Gazzetta dello Sport. Nu exista nimic din ce fusese promis, a insistat el în fața judecătorilor de la San Isidro, lângă Buenos Aires.
Ferrari a susținut că, pe 11 noiembrie 2020, când a fost externat, Maradona era „o bombă cu ceas”, iar cei care trebuiau să-l îngrijească au scăpat de el, ducându-l în casa în care a murit 14 zile mai târziu.
„Un grup de amatori”Procurorul a descris echipa medicală drept „un grup de amatori”, care a uitat în permanență că are în grijă un pacient vulnerabil, cu o stare de sănătate complicată. Potrivit lui, a domnit o dezorganizare totală, riscul a fost crescut peste limitele admise, iar unii membri ai echipei au dat dovadă de indiferență.
Acuzarea s-a bazat și pe concluziile unei comisii medicale interdisciplinare. Experții au stabilit că Maradona nu a fost un om sănătos care a murit brusc, ci un pacient cu probleme grave și complexe, a cărui stare s-a deteriorat pe parcursul mai multor zile. Una dintre concluzii a fost că moartea putea fi evitată, iar îngrijirea medicală a fost necorespunzătoare.
După Ferrari, a luat cuvântul procurorul Cosme Iribarren, care și-a amintit momentul în care a văzut trupul lui Maradona, în ziua morții.
Încă de la deschiderea procesului, pe 14 aprilie, Ferrari susținuse că Maradona a început să moară cu 12 ore înainte de deces și că oricine l-ar fi dus la o clinică în ultima săptămână i-ar fi salvat viața. El afirmase atunci și că inima fotbalistului nu fusese ascultată niciodată între 11 și 25 noiembrie 2020.
Cine sunt acuzațiiMaradona a murit pe 25 noiembrie 2020, la 60 de ani, din cauza unei insuficiențe cardiace și a unui edem pulmonar acut. Cu două săptămâni înainte fusese operat pentru un hematom subdural, apoi a fost trimis la tratament la domiciliu, într-o casă din Tigre, la nord de Buenos Aires.
Pe banca acuzaților se află șapte membri ai echipei medicale, printre care neurochirurgul Leopoldo Luque, psihiatra Agustina Cosachov și psihologul Carlos Díaz. Sunt acuzați de omor cu intenție eventuală, adică ar fi știut că acțiunile sau omisiunile lor îl pot ucide pe Maradona și și-au asumat acest risc. Riscă între opt și 25 de ani de închisoare. A opta acuzată, asistenta medicală Dahiana Gisela Madrid, va fi judecată separat, de un juriu.
Apărarea respinge acuzațiile și susține că Maradona a murit din cauza problemelor de sănătate pe care le avea de mulți ani, iar decesul a fost brusc și imprevizibil.
De ce procesul a fost reluat de la zeroPrimul proces a început în martie 2025, dar a fost anulat după două luni, când s-a aflat că judecătoarea Julieta Makintach participase la filmarea unui documentar neautorizat despre caz. Ea a demisionat ulterior, iar dosarul a fost preluat de un nou complet.
La al doilea proces au avut loc peste 40 de ședințe, cu peste 100 de declarații ale acuzaților și martorilor. După procurori și avocații familiei urmează pledoariile apărării, apoi instanța va decide asupra vinovăției celor șapte acuzați.
Incidentul a provocat proteste și indignare în Japonia, pe fondul nemulțumirilor mai vechi legate de prezența militară americană în regiune, scrie Anadolu.
Militarul american Devin Jacob Ballard, în vârstă de 20 de ani, este suspectat că a ucis-o pe Anna Yagi, de 39 de ani, într-un hotel din Naha, capitala prefecturii Okinawa, sâmbăta trecută. Ballard, caporal în Corpul Pușcașilor Marini ai SUA, era repartizat la Forța Expediționară a III-a a pușcașilor marini, staționată la baza aeriană a pușcașilor marini Futenma, din orașul Ginowan.
Acesta a fost arestat duminică și trimis procurorilor. Militarul a negat orice implicare în faptele de care este acuzat, potrivit relatărilor presei.
Okinawa cere măsuri pentru prevenirea unor incidente similareRezoluția adoptată vineri de adunarea prefecturală solicită armatei americane să ia măsuri în cazul lui Ballard pentru a preveni repetarea unor astfel de incidente, relatează agenția Kyodo. Legislativul local a adoptat și o declarație adresată Guvernului Japoniei, prin care solicită acțiuni în aceeași direcție.
Ambele documente cer o revizuire fundamentală a Acordului privind statutul forțelor SUA în Japonia, care stabilește cadrul juridic aplicabil militarilor americani staționați pe teritoriul japonez.
Okinawa găzduiește aproximativ jumătate dintre cei 50.000 de militari americani staționați în Japonia, deși reprezintă o parte relativ mică din teritoriul țării.
Proteste în Okinawa și TokyoCazul a declanșat proteste în Okinawa, dar și în capitala Tokyo, unde participanții au cerut autorităților să ia măsuri în urma acuzațiilor.
Prim-ministrul Japoniei, Sanae Takaichi, a condamnat incidentul, iar autoritățile de la Tokyo i-au convocat atât pe ambasadorul SUA, cât și pe comandantul forțelor americane din Okinawa, pentru a transmite proteste oficiale.
Armata americană din prefectură a anunțat suspendarea unor activități pentru 48 de ore, începând de miercuri, și instituirea unei interdicții de circulație pentru militari, valabilă 30 de zile, începând de vineri.
Tensiuni mai vechi legate de prezența militară americanăIncidentul readuce în atenție tensiunile dintre locuitorii din Okinawa și forțele americane staționate în regiune. Prefectura s-a aflat sub controlul SUA în perioada 1945-1972, iar prezența bazelor militare americane continuă să genereze nemulțumiri.
În trecut, în Okinawa au avut loc proteste și după apariția unor cazuri de agresiune sexuală în care au fost implicați militari americani. Potrivit relatărilor presei, infracțiunile comise de membri ai armatei SUA, inclusiv împotriva femeilor și fetelor, au alimentat furia și preocupările comunităților locale.
Solicitarea de revizuire a acordului militar ar putea readuce în centrul dezbaterii publice relația dintre Japonia și SUA, precum și responsabilitatea autorităților pentru prevenirea unor noi incidente.
În cadrul unor filmulețe încărcate pe story-ul de pe Instagram, trapperul Ian a adresat momentul în care a urinat în timpul unui concert de la Arenele Romane.
„Nu am avut niciodată nicio intenție negativă față de oamenii de acolo, față de fanii mei, față de muncă, altcuiva. Nu a fost niciodată în capul meu gândul ăsta”, a spus artistul.
„Pur și simplu am acționat din impuls, nu m-am gândit că sunt minori acolo, pur și simplu nu mi-a venit în cap”, a continuat el.
El și-a motivat gestul prin faptul că publicul „nu prea mai e alcătuit din minori” și prin faptul că „a fost un fel de caterincă”.
„Am numărat acordurile parentale, au fost în jur de 300 de minori și pur și simplu nu mi-a venit în cap toată treaba asta. Nu m-am gândit, efectiv, știu că sunt idiot, dar nu m-am gândit”, a explicat trapperul.
„Îmi pare rău de toată situația asta pe care am creat-o și față de copiii minori care erau acolo, față de mame, față de echipa care a strâns după mine, față de colegii, artiștii care mai erau acolo, față de Edi, care nu vreau să sufere din cauza acțiunilor mele și să aibă cariera lui de suferit din cauza că am fost eu idiot”, a spus Ian.
El a mai precizat că își asumă cele întâmplate, „și pe cale legală sufăr consecințe”.
„Vă asigur că nu se mai întâmple niciodată chestia asta, mi-am învățat lecția”, a conchis artistul.
În urma momentului de pe scenă, trapperul a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile.
Polițiștii Secției 14 din București s-au sesizat din oficiu după ce au văzut imaginile.
Înainte de buldozere, pe traseul viitoarei autostrăzi intră arheologii. În perioada următoare continuă diagnosticul arheologic intruziv prin secțiuni de sondaj, sunt completate investigațiile în zonele cercetate parțial și sunt delimitate siturile nou identificate, potrivit CNIR. Sunt necesare și cercetări în siturile deja cunoscute din studiul de fezabilitate, pentru obținerea descărcării de sarcină arheologică și pregătirea amplasamentului pentru lucrări.
Foto: CNIR
Ce se întâmplă cu terenurile oamenilorLa întâlnirea de la sediul Primăriei Pașcani, specialiștii CNIR au prezentat stadiul contractului de proiectare și execuție. Au discutat și soluțiile pentru accesul în teren, necesar investigațiilor din etapa de proiectare.
Foto: CNIR
Un punct important al ședinței au fost măsurile propuse pentru ca, pe durata contractului, impactul asupra comunităților și proprietăților din zonele tranzitate să fie cât mai redus. Informarea proprietarilor și a celor care folosesc terenurile, dar și corelarea intervențiilor cu recoltarea culturilor, sunt esențiale pentru aceste activități, arată compania.
Foto: CNIR
CNIR spune că acordă tot sprijinul constructorului pentru derularea contractului și pregătirea începerii lucrărilor, colaborând cu autoritățile locale.
Legătura cu Autostrada Moldovei, în 12 luniConstructorul, asocierea SA&PE Construct (lider) – Tehnostrade – Spedition UMB – Euro-Asfalt, a subliniat importanța investiției pentru dezvoltarea economică a regiunii și conectarea Moldovei la rețeaua de autostrăzi. Asocierea pregătește începerea lucrărilor pe un prim segment, de 5,5 kilometri.
Foto: CNIR
Prioritizarea acestui segment va permite ca, în doar 12 luni, Autostrada Unirii A8 să fie legată de Autostrada Moldovei A7.
Ce se va construi pe cei 27 de kilometriPe traseul dintre Târgu Neamț (Moțca) și Târgu Frumos vor fi construite 36 de poduri și pasaje, cu o lungime totală de 8,5 kilometri, patru tunele, cu o lungime totală de 1,7 kilometri, și trei noduri rutiere, la Moțca, Pașcani și Târgu Frumos.
Foto: CNIR
Contractul valorează 4,87 miliarde de lei fără TVA și are o durată de 46 de luni, din care 10 pentru proiectare și 36 pentru execuție. Investiția este finanțată prin programul european Security Action for Europe (SAFE).
Foto: CNIR
Cotația petrolului Brent a coborât cu 0,7%, până la 103,53 dolari pe baril, în timp ce petrolul american West Texas Intermediate (WTI) s-a ieftinit cu 0,6%, ajungând la 90,97 dolari pe baril, potrivit Reuters. Scăderile au fost înregistrate în tranzacțiile de vineri dimineață, pe fondul unei reduceri a temerilor privind o nouă escaladare militară în Orientul Mijlociu.
Trump exclude un atac asupra Iranului înaintea alegerilor din SUAPreședintele american a declarat joi că Washingtonul poartă discuții „productive” cu Iranul. El mai adăugat și că nu este planificat niciun atac militar înaintea alegerilor legislative americane din 3 noiembrie. Declarația a venit după apariția unor informații în presa americană potrivit cărora administrația Trump lua în calcul o operațiune militară împotriva Iranului înaintea scrutinului.
Mesajul președintelui american a redus temporar îngrijorările investitorilor privind aprovizionarea globală cu petrol, afectată de conflictul care durează deja de opt luni. Tot joi, agenția iraniană Tasnim a relatat că ministrul de Externe Abbas Araqchi a anunțat că Teheranul analizează răspunsul Statelor Unite la o propunere iraniană.
Aceasta ar permite redeschiderea Strâmtorii Ormuz în termen de șapte zile, însă nu există deocamdată un acord anunțat între cele două părți. Înaintea războiului, prin Strâmtoarea Ormuz treceau transporturi reprezentând aproximativ 20% din fluxurile mondiale de petrol și combustibili. Perturbarea navigației pe această rută a devenit unul dintre principalii factori care influențează prețurile internaționale.
Prețurile petrolului au scăzut vineri, după ce Donald Trump a anunțat că Statele Unite nu intenționează să atace Iranul înaintea alegerilor din noiembrie. Foto: Yuri Gripas/ABACAPRESS.COM
Petrolul rămâne peste 100 de dolari, iar două crize amenință aprovizionareaDeși cotațiile au scăzut vineri, petrolul Brent se îndreaptă către o creștere pe ansamblul săptămânii. Joi, prețul de referință european a închis ședința cu un avans de 4%, după intensificarea atacurilor asupra navelor care transportă petrol din Orientul Mijlociu.
Situația din regiune rămâne problematică și tensionată. Amenințările la adresa transportului maritim din Golful Persic și Strâmtoarea Ormuz s-au amplificat în octombrie. În paralel cu negocierile, Washingtonul continuă să exercite presiuni economice asupra Teheranului.
Joi, Statele Unite au introdus noi sancțiuni împotriva unor persoane și rețele implicate în transportul petrolului iranian. Măsurile vizează și 17 nave utilizate pentru transportul țițeiului, produselor petroliere și petrochimice.
Piața petrolului se confruntă și cu o a doua problemă majorăUraganul Isaias, care se apropie de coasta americană a Golfului Mexic, a determinat oprirea temporară a unei părți importante a producției petroliere din regiune. Potrivit autorităților americane, până joi fuseseră suspendate capacități de producție de aproximativ 1,3 milioane de barili pe zi, reprezentând 62,9% din producția curentă de petrol din zona afectată.
Această întrerupere pune presiune suplimentară asupra unei piețe deja afectate de conflictul din Orientul Mijlociu. În aceste condiții, petrolul american WTI se îndreaptă către o ușoară scădere săptămânală, în timp ce Brent ar urma să încheie săptămâna în creștere.
„Nu putem veni de fiecare dată cu noi flexibilități fiscale”, a declarat joi Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie, după reuniunea miniștrilor de finanțe din zona euro, desfășurată la Luxemburg, despre care a scris Rapporteur.
Dombrovskis a avertizat că relaxarea regulilor ar putea pune sub semnul întrebării angajamentul comun al statelor membre față de disciplina bugetară.
Un context economic deosebit de dificil pentru Italia și GreciaEl a subliniat că respectarea regulilor fiscale și credibilitatea angajamentelor privind sustenabilitatea finanțelor publice reprezintă atuuri importante pentru Uniunea Europeană.
Solicitările Italiei și Greciei vin într-un context economic dificil, în care scumpirea energiei pune presiune atât asupra gospodăriilor, cât și asupra companiilor.
Mai multă libertate în cheltuielile publice ar permite guvernelor să adopte măsuri suplimentare pentru a atenua efectele creșterii prețurilor.
Comisia consideră că extinderea repetată a excepțiilor de la cadrul fiscal ar fi dăunătoarePoziția Comisiei sugerează însă că Bruxelles-ul nu dorește extinderea repetată a excepțiilor de la cadrul fiscal european. Regulile bugetare urmăresc să limiteze deficitele și datoria publică și să mențină stabilitatea finanțelor statelor membre.
O relaxare suplimentară ar putea crea dificultăți în aplicarea consecventă a acestor reguli și ar ridica întrebări despre tratamentul acordat diferitelor țări.
Declarațiile lui Dombrovskis indică faptul că Italia și Grecia vor avea de înfruntat obstacole în încercarea de a obține un spațiu bugetar mai larg.
Comisia nu a anunțat însă, în declarațiile citate, o decizie formală de respingere a cererilor celor două guverne.
