Potrivit vicepremierului, mai multe instituții „încă nu și-au descărcat aplicațiile cu care pot citi aceste noi cărți de identitate sau nu și-au cumpărat acele cititoare”.
„Până acum, sunt peste 2.200 de postări ale oamenilor. Le împărțim pe categorii. Evident că din cele 2000 și ceva de postări se coagulează 15-20 de domenii în care oamenii întâmpină dificultăți în relația cu statul.”, a spus vicepremierul.
Potrivit acesteia, cele mai multe probleme sunt legate de implementarea cărții electronice de identitate.
„Cele mai multe sunt în zona de carte electronică de identitate, pentru că este acest produs nou și din nefericire statul știe să se saboteze el pe el singur”, a afirmat Gheorghiu.
Vicepremierul a explicat ce urmează în privința sesizărilor.
„Ce vom face împreună cu Ministerul Afacerilor Interne? Vom identifica blocajele și vom încerca să le rezolvăm. Deci luăm în fiecare lună primele zece domenii de blocaj și încercăm să le rezolvăm, iar dacă sunt blocaje care vin din legislație, vom încerca să sesizăm inclusiv Parlamentul privind nevoia de a interveni în anumite zone”.
Vicepremierul a precizat că persoanele care depun sesizări vor primi feedback din partea autorităților: „Oamenii vor afla, primesc un tracking number, cu care își pot urmări sesizarea, astfel încât să știe în fiecare clipă ce se întâmplă cu ea (…). Noi vă promitem că în fiecare lună vom avea o raportare cu primele zece domenii. Pe măsură ce rezolvăm, vom trece la următoarele. Încercăm să facem lucrurile astfel încât să nu mai poată fi întoarse din drum”.
„Europa nu mai poate fi un gardian al vechii ordini mondiale. Este o lume care a dispărut și nu se va mai întoarce. Vom apăra și susține întotdeauna sistemul bazat pe reguli pe care l-am ajutat să-l construim împreună cu aliații noștri, dar nu ne mai putem baza pe el ca singura modalitate de a ne apăra interesele sau să presupunem că regulile sale ne vor proteja de amenințările complexe cu care ne confruntăm.
Trebuie să reflectăm urgent asupra faptului dacă doctrina și procesul nostru decizional – toate concepute într-o lume postbelică de stabilitate și multilateralism – au ținut pasul cu viteza schimbărilor din jurul nostru
Putem construi o politică externă care să ne facă mai puternici pe plan intern. Mai influenți la nivel global. Și un partener mai bun pentru țările din întreaga lume.
Acesta este un pilon fundamental al independenței europene care ne protejează interesele și ne promovează valorile”, spune von der Leyen.
Șefa Comisiei Europene s-a întrebat retoric dacă actuala ordine globală bazată pe reguli este „mai mult un ajutor sau un obstacol” pentru Europa:
„Indiferent dacă sistemul pe care l-am construit – cu încercări bine intenționate de consens și compromis – este mai degrabă un ajutor sau un obstacol pentru credibilitatea noastră ca actor geopolitic.
Știu că acesta este un mesaj dur și o conversație dificilă. Dar știu, de asemenea, că mulți dintre voi ați simțit această tensiune în munca voastră de zi cu zi. Ideea este că, dacă credem – așa cum cred eu – că avem nevoie de o politică externă mai realistă și bazată pe interese”.
Discursul lui Von der Leyen vine în urma unor mesaje similare transmise în ultimele săptămâni de cancelarul german Friedrich Merz și de prim-ministrul canadian Mark Carney, ambii stimulați de schimbările radicale din Statele Unite sub președintele Donald Trump.
Suveranism și independență a UEȘeful Comisiei a continuat să reitereze apelurile pentru o Europă mai independentă, subliniind eforturile deja depuse pentru a reduce riscul reprezentat de „un singur furnizor pentru active vitale – de la energie la apărare, de la semiconductori la vaccinuri, de la tehnologii curate la materii prime”.
Ursula von der Leyen a pledat astăzi pentru suveranism și independență în UE:
„Scopul este să devenim mai rezistenți, mai suverani și mai puternici – de la apărare la energie, de la materii prime critice la tehnologii strategice… Așa arată independența în lumea de astăzi.
Trebuie să fim pregătiți să ne proiectăm puterea cu mai multă asertivitate. De exemplu, pentru a contracara agresiunea și interferența străină cu toate instrumentele noastre – fie ele economice sau diplomatice, tehnologice sau militare.”
UE trebuie să fie „mai pragmatică” în ceea ce privește comerțul, spune șefa Comisiei Europene:
„Aproape 2/3 din creșterea economică globală are loc în afara SUA și a Chinei. Țările de pe toate continentele își caută locul în lume. Nu vor să facă parte din nicio sferă de influență. Vor să fie prospere și suverane.”
„Securitatea, principalul factor al organizării UE”
Pregătirile pentru o „Strategie europeană de securitate” sunt deja în curs de desfășurare, o abordare care va fi piatra de temelie a viziunii UE, spune von der Leyen:
„Securitatea trebuie să devină principiul factor al organizării acțiunilor noastre. Aceasta trebuie să fie mentalitatea implicită – de la apărare la date, de la industrie la infrastructură, de la tehnologie la comerț.
Vom face acest lucru împreună cu partenerii: Am deschis SAFE către Canada. Dorim să integrăm lanțurile valorice ale apărării cu India. Lucrările progresează cu Australia.
Unii ar putea spune că ieșim din zona noastră de confort. Alții susțin că ar trebui să ne concentrăm doar pe ceea ce se întâmplă la propriile noastre granițe. Dar amenințările cu care ne confruntăm vin din toate direcțiile și din toate domeniile – fie ele cibernetice, fie cele spațiale.
Așadar, această abordare cu adevărat completă a securității noastre trebuie să continue să ne ghideze activitatea. Ideea este că lumea din jurul nostru se schimbă cu o viteză incredibilă, iar acum și Europa se schimbă.”
În ceea ce privește Iranul, șefa Comisiei Europene a declarat: „Nu ar trebui să se verse lacrimi pentru regimul iranian. Acest regim a provocat moartea și a impus represiune propriului popor. A masacrat 17.000 de tineri. Acest regim a provocat devastare și destabilizare în regiune prin intermediul intermediarilor săi. Mulți iranieni din țară și din întreaga lume au sărbătorit moartea lui Khamenei.
Poporul iranian merită libertate, demnitate și dreptul de a-și decide propriul viitor, chiar dacă știm că acest lucru va fi plin de pericole și instabilitate în timpul și după război”
Președintele Comisiei Europene a anunțat că Europa va fi întotdeauna alături de Ucraina și a vorbit și despre situația tragică din Gaza.
Acesta a precizat că PSD este de acord ca propunerea să fie făcută de USR, însă nu și cu numele avansate până în prezent. Potrivit liderului social-democrat, poziția partidului este fermă și a fost anunțată public, fără intenția de a fi schimbată la votul din Parlament.
PSD cere ca USR să vină cu o altă nominalizare, condiția esențială fiind ca persoana propusă să nu beneficieze de pensie specială. Liderul partidului a subliniat că USR a susținut ani la rând eliminarea privilegiilor de acest tip, iar acum ar trebui să aplice aceste principii chiar în propriile propuneri.
„Dacă tot au susținut aceste chestiuni, ar trebui să înceapă cu ei”, a transmis liderul PSD, arătând că există, în mod cert, persoane în USR care îndeplinesc criteriile profesionale necesare și care nu au pensii speciale.
Ziua de 9 martie a fost declarată oficial „Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989” prin Legea nr. 247/2011, adoptată de Parlamentul României și publicată în Monitorul Oficial în decembrie 2011. Potrivit actului normativ, autoritățile publice centrale și locale pot organiza în această zi ceremonii, manifestări comemorative sau evenimente dedicate memoriei celor care au suferit în închisorile și lagărele regimului comunist.
Data de 9 martie a fost aleasă și pentru că coincide cu sărbătoarea religioasă a Sfinților 40 de Mucenici. Este un moment în care, în multe biserici din România, sunt oficiate slujbe de pomenire pentru victimele represiunii comuniste.
Mii de români persecutați de regimul comunistRegimul comunist instaurat în România după 1945 a recurs la represiune politică împotriva celor considerați opozanți: intelectuali, studenți, preoți, militari, țărani sau oameni politici. Potrivit documentărilor istorice, sute de mii de români au fost arestați, trimiși în închisori sau lagăre de muncă forțată. Și mai mulți au fost deportați sau obligați la muncă în proiecte titanice precum Canalul Dunăre–Marea Neagră.
În perioada comunistă au existat zeci de penitenciare și lagăre de muncă, unde deținuții politici erau închiși în condiții dure pentru activitatea lor anticomunistă sau pentru simple opinii considerate ostile regimului.
Manifestări și ceremonii comemorativeÎn fiecare an, instituții publice, organizații civice și foști deținuți politici organizează ceremonii de comemorare, depuneri de coroane și conferințe dedicate memoriei victimelor comunismului.
Astfel de evenimente au loc adesea la Monumentul Național „Aripi” din București, dedicat rezistenței anticomuniste, dar și la alte monumente și memoriale din țară, inclusiv la Memorialul Victimelor Comunismului de la Sighet. Scopul acestor comemorări este păstrarea memoriei istorice și transmiterea către noile generații a lecțiilor legate de abuzurile și represiunea regimului totalitar.
Peter McGuire, CEO al Trading.com Australia avertizează că prețul petrolului va ajunge probabil la 150 de dolari, potrivit Al Jazeera. El spune că viteza și volatilitatea creșterilor prețului petrolului sunt „dramatice”.
„Cel mai important lucru în acest moment este viteza în ceea ce privește creșterea”, a declarat McGuire pentru Al Jazeera.
Potrivit acestuia, până joi, prețurile petrolului se situau între 75 și 80 de dolari, înainte de a sări brusc la 90 de dolari și apoi de a atinge un nivel maxim de 116 dolari în tranzacțiile asiatice de luni.
Deși prețul a scăzut la aproximativ 106 dolari, „variațiile de volatilitate pe parcursul unei anumite ore sunt pur și simplu dramatice – acest lucru va afecta consumatorii și, pe termen lung, inflația, dacă aceasta ar dura săptămâni sau, eventual, o lună sau mai mult”, a explicat Peter McGuire.
Piețele reacționează atât la scăderea ofertei, cât și la temerile de escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu, unde transportul de petrol prin Strâmtoarea Ormuz s-a oprit.
Dacă mai multe țări din Golf declară forță majoră și opresc producția de petrol și gaze, „atunci vom asista la o creștere bruscă, iar un nivel de 140-150 de dolari pe baril este foarte probabil”, a spus McGuire.
De asemenea, el a arătat că rapoartele conform cărora miniștrii de finanțe din G7 discută despre o posibilă alocare de petrol din rezerve prin intermediul Agenției Internaționale pentru Energie, ar putea calma piețele.
