Romina Gingașu spune că totul a început în momentul în care ea și echipa sa au urmărit la televizor imaginile cu locuința distrusă de drona care a căzut în județul Galați. Potrivit acesteia, deși în zonă au mai existat incidente similare, populația trăiește deja cu o teamă constantă legată de drone și de apropierea războiului din Ucraina. În momentul în care a ajuns la Galați, a descoperit că singura ofertă concretă de sprijin venise din partea unei organizații străine, care intenționa să închirieze temporar o locuință pentru familie.
Imagini cu blocul peste care s-a prăbușit drona la Galați. Sursa foto: Mediafax Foto
„Mă așteptam să găsesc deja mai mulți donatori sau oameni implicați. Inițial am crezut că ne vom alătura unui proiect existent. Dar nu era nimeni. Atunci am realizat că familia nu putea aștepta o campanie de strângere de fonduri sau luni de discuții”, explică ea. Decizia a fost luată rapid: fundația Red Woman a cumpărat un apartament care va rămâne în proprietatea familiei.
„Am fost crescută de o mamă singură. M-am regăsit în povestea lor”Antreprenoarea recunoaște că implicarea a avut și o componentă profund personală. „100% experiența mea de viață a contat”, spune Romina Gingașu. Crescută de mama sa în județul Călărași și ajutată de rude pentru a-și continua studiile, ea afirmă că a înțeles imediat vulnerabilitatea unei familii formate doar din mamă și copil.
Din acest motiv, proiectul nu s-a rezumat la achiziția locuinței. Echipa Fundației Red Woman a căutat un apartament potrivit, cu spațiu dedicat copilului, și a pregătit sprijin suplimentar pentru perioada de după externarea mamei.
Imagini cu apartamentul distrus de drona prăbușită la Galați. Sursa foto: Mediafax Foto
„Nu este doar despre un apartament. Este despre șansa unui nou început. Ne-am gândit la copil, la educația lui, la faptul că urmează Evaluarea Națională și că nu trebuie să piardă încă un an din viață din cauza unei tragedii”, afirmă ea.
Fundația Red Woman și proiectele despre care se vorbește puținRomina Gingașu spune că intervenția de la Galați nu reprezintă o excepție pentru fundația pe care o conduce. Potrivit acesteia, Red Woman susține în prezent copii rămași fără familie, finanțează costurile unor studenți și desfășoară programe sociale pe care încearcă să le țină departe de atenția publică pentru a proteja beneficiarii.
Fundatia Red Women. Sursa foto: redwomen.org
„Noi calculăm lunar toate costurile copiilor pe care îi sprijinim, de la cazare și hrană până la cheltuieli de comunicare. Facem aceste lucruri de ani de zile”, spune ea.
„Dacă se va mai întâmpla în România, vom interveni din nou”Întrebată dacă fundația va continua să ajute victime ale războiului din apropierea României, Romina Gingașu răspunde fără ezitare că da. Ea amintește că organizația a desfășurat mai multe misiuni umanitare în Ucraina, inclusiv în zone aflate foarte aproape de linia frontului, unde localnicii rămăseseră fără apă potabilă și hrană. „Dacă se va mai întâmpla, Doamne ferește, ceva asemănător pe teritoriul României, voi fi din nou printre primii care sar în ajutor”, afirmă aceasta.
Avertisment privind propaganda online după incidentul de la GalațiRomina Gingașu spune că a observat imediat cum s-au creat valuri de dezinformare în mediul online imediat după incident. Ea susține că, prin intermediul companiei sale specializate în monitorizare digitală, a urmărit apariția unui număr masiv de mesaje care încercau să schimbe percepția publică asupra evenimentului. Potrivit datelor analizate de echipa sa, au existat mii de postări care contestau originea dronei sau puneau la îndoială situația victimei.
„Am observat o activitate foarte intensă în online și o încercare de schimbare a narațiunii. Echipa noastră a monitorizat fenomenul zile la rând”, spune ea.
„Statul și mediul privat trebuie să lucreze împreună”În opinia sa, situații precum cea de la Galați nu ar trebui gestionate exclusiv de autorități. Romina Gingașu consideră că mediul privat, ONG-urile și oamenii de afaceri pot juca un rol important în completarea intervenției statului, mai ales în cazurile în care este nevoie de reacții rapide.
„Cred că trebuie să existe o punte între aceste două lumi. Când societatea civilă și mediul privat se implică, pot împinge lucrurile înainte și pot accelera ajutorul pentru cei aflați în nevoie”, afirmă ea.
Pentru familia din Galați, însă, miza imediată rămâne alta: revenirea la o viață normală după o noapte care le-a schimbat complet existența. Iar pentru copilul care urmează să susțină Evaluarea Națională, noul apartament ar putea însemna mai mult decât un acoperiș deasupra capului – șansa de a merge mai departe fără povara unei tragedii care nu a fost provocată de el.
Potrivit ministerului, fondurile sunt destinate accelerării investițiilor aflate în derulare în sistemul sanitar.
Finanțare pentru cabinete medicale și spitaleSumele alocate vor susține modernizarea și dotarea cabinetelor de medicină de familie, una dintre prioritățile programului de investiții finanțat prin PNRR.
De asemenea, fondurile vor fi utilizate pentru proiecte menite să reducă infecțiile asociate asistenței medicale în spitale, precum și pentru dezvoltarea centrelor comunitare integrate.
Ministerul Sănătății apreciază că investițiile vor contribui la creșterea calității serviciilor medicale și la îmbunătățirea siguranței pacienților.
Reprezentanții ministerului au precizat că echipele instituției urmăresc permanent stadiul proiectelor finanțate prin PNRR și oferă sprijin beneficiarilor pentru respectarea termenelor asumate.
Potrivit ministerului, monitorizarea vizează atât progresul lucrărilor și al achizițiilor, cât și îndeplinirea obiectivelor stabilite prin contractele de finanțare.
Invitat vineri la emisiunea Off the Record de la MEDIAFAX, Dan Dungaciu a explicat că România ar trebui să își coordoneze politica de securitate cu Washingtonul și nu cu Bruxelles-ul, în ceea ce privește conflictul din Ucraina.
Dungaciu: România trebuia să consulte SUAÎntrebat dacă AUR ar fi cerut activarea Articolului 4 din Tratatul NATO după incidentele cu drone căzute pe teritoriul României, Dungaciu a spus că partidul ar fi procedat diferit și s-ar fi consultat mai întâi cu Statele Unite în privința poziției față de războiul din Ucraina.
„Noi spunem că suntem parteneri strategici cu americanii, dar nu avem nicio discuție serioasă de securitate cu americanii. Eu cred că, pe chestiunea Ucrainei, România trebuia să se consulte cu americanii și să aibă o discuție foarte sinceră cu Washingtonul”, a declarat politicianul AUR.
Potrivit lui Dungaciu, înaintea unei discuții despre Articolul 4, Bucureștiul ar fi trebuit să își coordoneze poziția cu Washingtonul, având în vedere diferențele dintre abordarea americană și cea europeană față de conflictul din Ucraina. El susține că România continuă să urmeze linia promovată de principalele capitale europene, în timp ce Statele Unite au o viziune diferită asupra modului în care ar trebui gestionat conflictul.
„Dacă te uiți la sondajele din România, 70% dintre români susțin relația strategică cu Statele Unite. Dar noi nu vorbim cu americanii pe aceste teme”, a afirmat Dungaciu.
România și-a asumat la B9 „integritatea teritorială a Ucrainei”Liderul AUR a invocat declarația finală adoptată la summitul B9 – grupul celor nouă state de pe flancul estic al NATO – despre care spune că reflectă în continuare viziunea administrației Biden asupra conflictului.
„Credeți că ambasadorul american nu a văzut că în declarația finală a B9 – la care nu s-au dus nici francezii, nici germanii – scrie că noi luptăm pentru democrația, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei? Noi ne-am asumat asta la B9!”, a afirmat Dungaciu.
El a explicat că formularea privind integritatea teritorială a Ucrainei implică susținerea revenirii Kievului la toate teritoriile recunoscute internațional.
„Când vorbești despre integritatea teritorială a Ucrainei, asta înseamnă că trebuie să îi scoți pe ruși din Crimeea”, a afirmat liderul AUR.
„Vorbim încă în paradigma Biden”Dungaciu consideră că România continuă să promoveze obiective formulate în perioada administrației Biden, în timp ce administrația președintelui Donald Trump are o abordare diferită față de conflict.
„Continuăm să vorbim în paradigma administrației Biden. Toată viziunea noastră de securitate este încă una construită în perioada Biden”, a declarat el.
Potrivit acestuia, diferența poate fi observată și în mesajele transmise de actuala administrație americană către aliații europeni.
„Între timp a avut loc summitul NATO de la Haga, unde mesajul a fost altul: statele europene își asumă în mod suveran sprijinul pentru Ucraina. Fiecare stat decide singur ce vrea să facă”, a explicat Dungaciu.
AUR: Coordonarea strategică ar trebui să vină de la WashingtonÎn opinia liderului AUR, România ar trebui să își armonizeze poziția privind Ucraina cu cea a Statelor Unite.
„Noi, AUR, am fi mers la Washington și am fi discutat deschis. Am fi spus că vrem să ne asumăm poziția americană în problema Ucrainei. Coordonarea strategică ar trebui să vină de la Washington”, a declarat Dan Dungaciu.
Potrivit autorităților de la Kiev, partea ucraineană a transmis informațiile necesare Forțelor Navale Române pentru a preveni eventuale victime în rândul populației civile. Ucrainenii susțin că incidentul s-a produs în timpul îndeplinirii unor misiuni în Marea Neagră.
Anunțul vine în contextul incidentului de vineri, 5 iunie, din Portul Constanța, unde o dronă maritimă descoperită în Portul Civil Constanța, în apropierea sediului Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, s-a autodetonat în jurul orei 10:30. Ministerul Apărării Naționale a transmis că nu au fost înregistrate victime, iar zona fusese deja securizată și izolată de SRI, Garda de Coastă și MApN.
MApN a precizat că drona era „de tipul celor folosite în războiul din Ucraina”, dar că obiectul nu făcea parte din dotarea Armatei României și nu fusese implicat în exercițiile recente desfășurate de România în zona Mării Negre. Cazul este cercetat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța.
Într-o comunicare ulterioară, MApN a anunțat că a fost informat la ora 06:20 despre prezența unei drone maritime în Dana 78 a portului Constanța și că ambarcațiuni și elicoptere ale ministerului supraveghează zona. Autoritățile au subliniat că situația este în dinamică.
Invitat, vineri, la emisiunea „OFF the Record” de la MEDIAFAX, prim–vicepreședintele AUR Dan Dungaciu a declarat că „noi nu ne-am dus la consultări pentru premier Georgescu”.
El a precizat că discuția „nu a fost despre nominalizări”.
Dungaciu a explicat că AUR a făcut „o cercetare care nu era bazată pe opțiuni electorale”. Cercetarea avea aproximativ 22 de itemi, printre care „integrarea europeană, migrație, istorie, tradiție”, potrivit prim–vicepreședintelui.
Acesta a afirmat că „există o apetență spre tipul ăsta de valori”, la „un nivel de 56% în România”.
„Populația care este apropiată de tipul acesta de valori este extrem de diversă. Cu opțiuni foarte diferite. De foarte multe ori, suveraniștii sunt ca o turmă de pisici pe care încerci să-i bagi într-un țarc”, a adăugat Dungaciu.
„Sunt oameni care nu au făcut multă politică, vor să rezolve repede toate problemele, zgârie, murie, strigă, sunt tumultoși, ies în stradă. Asta e politica suveranistă”, a concluzionat politicianul.
