Unul dintre cele mai mari mistere ale lumii este cum a apărut limbajul folosit de oameni. Potrivit Live Science, deși există mai multe teorii despre cum a evoluat inițial limbajul uman, niciuna nu explică complet ce s-a întâmplat. De fapt, originile limbajului i-au fascinat pe filosofi, oameni de știință și povestitori timp de mii de ani. În ciuda tuturor progreselor, nimeni nu știe cum a apărut limbajul.
Oamenii sunt singura specie cunoscută care folosește un limbaj complet simbolic. Este un sistem capabil să exprime idei abstracte, lumi imaginare și combinații nesfârșite de semnificații.
Teorii bizareÎn secolul al XIX-lea, cercetătorii au propus o serie de teorii curioase. Multe dintre aceste teorii au primit porecle amuzante. Cea mai faimoasă este probabil teoria Bow-Wow. Aceasta sugera că limbajul a început prin imitarea sunetelor naturale. Primii oameni, conform acestei teorii, copiau zgomotele din jurul lor: strigătele animalelor, stropirea cu apă, tunetele și cântecul păsărilor. Unele cuvinte par să susțină ideea, deoarece sună precum ceea ce descriu.
Totuși, există o problemă. Limbi diferite aud aceleași sunete diferit. De exemplu, câinii români fac ham-ham, cei englezi fac „woof” sau „bow-wow”, în turcă fac „hev-hev”, iar cei indonezieni fac „guk-guk”.
În plus, cuvintele onomatopeice care imită sunete constituie doar o mică parte din vocabularul oamenilor. De fapt, majoritatea cuvintelor nu sună deloc ca înțelesul lor.
Așa a apărut Teoria Ding-Dong, care susține că sunetele și semnificațiile sunt conectate în mod natural într-un mod mai profund, aproape mistic. Lingviștii moderni îl numesc simbolism sonor. Un experiment faimos le-a cerut participanților să potrivească două cuvinte fără sens, „bouba” și „kiki”, cu două forme: una rotunjită și una zimțată. Majoritatea oamenilor au potrivit „bouba” cu forma moale și „kiki” cu cea ascuțită.
Efectul este real, dar este limitat. Majoritatea limbajului pare arbitrar, ceea ce înseamnă că nu există niciun motiv natural pentru care un anumit sunet ar trebui să însemne un anumit lucru.
Alte teorii s-au concentrat mai puțin pe imitație și mai mult pe emoție și interacțiune socială. Teoria Pooh-Pooh a susținut că vorbirea începe cu strigăte emoționale instinctive, cum ar fi „au” și „oh”.
Conform acestei idei, limbajul a evoluat din reacții vocale spontane la durere, surpriză, frică sau bucurie. Din nou, însă, există complicații deoarece interjecțiile variază foarte mult în funcție de limbă.
De asemenea, există Teoria Yo-He-Ho, care sugerează că limbajul a apărut din incantații ritmice folosite în timpul muncii colective. Teoria poate părea ciudată, dar cercetătorii moderni cred că ritmul, cooperarea și legăturile sociale au jucat roluri importante în evoluția umană.
O altă propunere, Teoria La-La, a legat limbajul de muzică. Charles Darwin a luat în considerare posibilitatea ca vorbirea să evolueze din strigăte muzicale folosite în curtare și exprimarea emoțională. Unele teorii moderne susțin această idee.
O ipoteză sugerează că, pe măsură ce primii oameni au început să meargă în poziție verticală, părinții aveau din ce în ce mai mult nevoie să-i liniștească pe bebeluși de la distanță. Vocalizările, gânguritul și proto-vorbirea bebelușului ar fi putut contribui la consolidarea legăturilor emoționale și, în cele din urmă, au deschis calea pentru vorbire.
Teoriile moderneAstăzi, majoritatea oamenilor de știință cred că nicio teorie nu explică pe deplin originile limbajului. În schimb, limbajul a apărut probabil treptat printr-o combinație de gesturi, vocalizări, expresii faciale, cooperare socială și creșterea complexității cognitive.
Unii cercetători susțin că limbajul a început cu gesturi înainte de a se transforma în vorbire. Alții cred că limbajul a evoluat ca un instrument pentru crearea de legături sociale, permițând grupurilor mai mari de oameni să coopereze și să împărtășească informații. Sunt și cercetători care consideră că limbajul este legat de evoluția gândirii simbolice în sine: capacitatea noastră de a imagina, planifica, aminti și comunica idei abstracte.
Biologia este, de asemenea, un factor. Oamenii au dezvoltat un control neobișnuit de precis asupra limbii, buzelor și tractului vocal. Practic, au dezvoltat regiuni specializate ale creierului legate de procesarea limbajului.
Nașterea limbajului va rămâne probabil unul dintre cele mai mari mistere nerezolvate ale umanității.
Un bărbat care a petrecut aproape 18 ani în închisoare după ce a fost acuzat de violuri pe care, de fapt, nu le-a comis, va fi despăgubit cu o sumă uriașă, a decis Curtea Supremă a Spaniei.
Bărbatul, de origine marocană, s-a mutat în Spania în 1991 pentru a-și începe o nouă viață, însă a fost condamnat la 24 de ani de închisoare pentru două violuri și o acuzație de jaf în Catalonia, în nord-estul Spaniei, în același an.
În luna decembrie a anului trecut, el a fost achitat de ultima acuzație care îi mai rămăsese.
Curtea Supremă a Spaniei a stabilit că bărbatul a fost victima unei erori judiciare „clare” și că, în aceste condiții, va primi despăgubiri în valoare de 2,5 milioane de euro.
Anterior, Curtea Națională a Spaniei refuzase să-i acorde acestuia despăgubiri.
Cum s-a produs eroareaEroarea judiciară s-a produs după ce instanța nu a luat în considerare un raport de expertiză ADN realizat de Poliția Științifică din Barcelona, care a constatat că profilul genetic al acuzatului nu se potrivea cu urmele de spermă găsite pe hainele victimei.
„Prelungirea privării de libertate determină o intensificare progresivă a suferinței morale, pierderea unor oportunități vitale și un impact asupra personalității persoanei afectate, care depășește cu mult parametrii obișnuiți ai cazurilor de detenție nejustificată de scurtă sau medie durată”, se arată în decizia Curții.
În urma sentinței, bărbatul a subliniat că banii nu i-ar reda sănătatea sau tinerețea.
„Sistemul judiciar mi-a distrus viața. Mi-au furat 36 de ani din viață”, a spus el, potrivit Reuters.
La dezbatere au participat parlamentari români și italieni, reprezentanți ai comunităților românești și italiene, membri ai organizațiilor diasporei și oficiali implicați în dezvoltarea relațiilor dintre România și Italia. În cadrul discuțiilor au fost abordate teme precum păstrarea identității naționale, promovarea limbii și culturii române în Italia, rolul comunităților românești în viața publică italiană, precum și necesitatea unor instrumente legislative care să sprijine integrarea și participarea civică a românilor din diaspora.
Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a subliniat apartenența comună la valorile conservatoare europene și necesitatea consolidării dialogului româno-italian într-un context marcat de provocări istorice. Totodată, acesta a evidențiat importanța implicării politice a românilor din Italia.
„Aparținem aceleiași familii, aceleiași familii politice din Parlamentul European. Facem parte din aceeași familie europeană conservatoare și reformistă. Facem parte din aceeași revoluție conservatoare, dacă îmi veți permite să folosesc acest oximoron. Sentimentul nostru este că relația bilaterală nu și-a atins încă întregul potențial și cred că un dialog mai substanțial este necesar deoarece provocările care ne așteaptă sunt cu adevărat istorice. (…)
Vrem să îi sprijinim pe românii din Italia să aleagă să se implice politic. (…) Ne dorim ca ei să participe pe deplin la viața politică și culturală italiană, să devină consilieri locali, primari și membri ai parlamentului, deoarece numai în acest mod problemele românilor din Italia pot face parte din agenda politică italiană”, a declarat prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu.
Deputatul AUR și președintele Comisiei de cultură din Camera Deputaților, Mihail Neamțu, a vorbit despre rădăcinile istorice și culturale care leagă România și Italia, evidențiind moștenirea latină comună și continuitatea identității românești.
„Motivele pentru care am ales să vorbim despre România au legătură directă cu istoria Bizanțului și cu istoria Romei înseși. Totul pornește de la împăratul Traian (…), care a reușit să cucerească Dacia, o civilizație foarte veche. (…) Atunci când administrația imperială s-a retras, în secolul al III-lea, limba nu s-a retras odată cu ea. De aceea vorbim și astăzi o limbă neolatină, pentru că latina vulgară a îndurat, s-a transformat și a devenit limba pe care majoritatea dintre noi o vorbim în prezent”, a subliniat deputatul AUR, Mihail Neamțu.
Ramona Lovin, deputat AUR de diaspora, a prezentat inițiativele legislative dedicate păstrării identității românești în diaspora și recunoașterii celor care contribuie la promovarea culturii române peste hotare.
„Am prezentat recent în Parlamentul României un proiect de lege ce prevede instituirea unei medalii destinate persoanelor care contribuie la păstrarea limbii române, a identității naționale și a culturii române în străinătate, inclusiv în Italia. Este modul meu de a spune «mulțumesc» miilor de voluntari, profesori, preoți și lideri de asociații care mențin România vie dincolo de granițele ei”, a declarat deputatul AUR de diaspora, Ramona Lovin.
Senatorul AUR și președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României, Cristina Dumitrescu, a propus un cadru instituțional de cooperare între România și Italia pentru protejarea identității culturale și lingvistice a comunității românești.
„Vin astăzi cu o propunere concretă: un protocol bilateral România-Italia pentru sprijinirea identității lingvistice și culturale a comunității românești, bazat pe trei linii de acțiune.
Statul italian să faciliteze accesul în școlile publice pentru cursurile de Limbă, Cultură și Civilizație Română (LCCR), în timp ce statul român asigură finanțarea integrală a cadrelor didactice.
Recunoașterea reciprocă a statutului și calificărilor mediatorilor culturali și lingvistici.
Finanțarea unei rețele de centre comunitare românești la Roma, Milano și Torino, ca spații de educație, cultură și dialog civic”, a declarat senatorul AUR, Cristina Dumitrescu.
Alessandro Boccaletti, reprezentant al Consiliului General al Italienilor din Străinătate (CGIE), a evidențiat importanța dezvoltării structurilor asociative și a schimburilor culturale dintre comunitățile italiene și românești.
„Urmărim să dezvoltăm cât mai mult formele asociative în România și în alte țări, să extindem dialogul și oportunitățile de schimb cultural și să stimulăm, în acest context, comunitățile italiene din străinătate”, a transmis Alessandro Boccaletti.
Gianni Calderone, președintele Com.It.Es Romania, a transmis un mesaj de apreciere pentru comunitatea românească din Italia și și-a exprimat susținerea pentru inițiativele legislative dedicate acesteia.
„Sper foarte mult ca parlamentarii noștri, cărora le reamintim mereu că comunitatea românească din Italia este cea mai importantă comunitate de imigranți din țară, cea mai bine integrată și cea de care noi suntem cel mai atașați, să susțină în continuare aceste demersuri.
Să știți că statul italian îi apreciază pe cetățenii români care trăiesc în Italia. Noi vom face tot ce ne stă în putere, ca reprezentanți ai COMITES și ca zonă politică, care, ca să fie clar, nu este una de stânga, pentru a susține întotdeauna acest tip de legislație”, a declarat Gianni Calderone.
Consilier municipal Lega, Davide Rossi, a vorbit despre inițiativele legislative promovate în Italia pentru recunoașterea și sprijinirea comunității românești.
„Împreună cu Edoardo Rixi, căruia vreau să îi mulțumesc, vice-ministru în guvernul național și fost adjunct al lui Matteo Salvini timp de mulți ani, precum și împreună cu Francesco Bruzzone, am dorit să promovăm o propunere legislativă pentru a crea condițiile necesare astfel încât românii care trăiesc în Italia să nu se simtă cetățeni de rang secund. Pentru noi, ei sunt cetățeni de prim rang, la fel ca cetățenii italieni. La fel ca toți cetățenii europeni, iar alte state europene ar trebui să ia exemplu de la această lege”, a spus Davide Rossi.
Michelangelo Rosso, coordonator Lega nel Mondo Romania, a prezentat demersurile legislative inițiate în Italia pentru sprijinirea comunității românești și promovarea limbii române.
„Grupul Lega a susținut puternic recunoașterea și sprijinirea marii comunități românești din Italia. Am depus o inițiativă legislativă prin deputații Francesco Bruzzone și Tilde Minasi, care are ca scop o valorizare mult mai profundă a limbii române și a companiilor românești din Italia”, a declarat Michelangelo Rosso.
Conferința a reconfirmat existența unei relații speciale între România și Italia, construită pe legături istorice, culturale și umane profunde. Participanții au evidențiat necesitatea continuării dialogului instituțional și a dezvoltării unor politici publice care să sprijine comunitățile românești și italiene, să consolideze identitatea culturală și să încurajeze participarea activă a cetățenilor la viața publică din cele două state.
Clubul din Bănie a transmis un mesaj public de apreciere pentru fotbalistul care a evoluat în tricoul alb-albastru și a contribuit la performanțele recente ale echipei.
„Contractul dintre Universitatea Craiova și Florin Ștefan a ajuns la final, iar drumurile noastre se despart aici. Ai devenit leu într-un timp scurt, iar apoi ai intrat direct în istoria Științei, contribuind la câștigarea eventului”, a transmis clubul.
Mesaj emoționant din partea clubuluiOficialii Universității Craiova au subliniat contribuția jucătorului și impactul său în vestiar și pe teren, mulțumindu-i pentru perioada petrecută la echipă.
„Pentru tot ceea ce ai făcut în tricoul alb-albastru, vei rămâne mereu un campion în inimile noastre”, se arată în mesajul clubului.
Final de capitol și urări de succesUniversitatea Craiova i-a urat succes lui Florin Ștefan în continuarea carierei, atât pe plan sportiv, cât și personal, odată cu despărțirea oficială.
„Îți dorim mult succes în următoarea aventură și în tot ceea ce va urma”, au transmis reprezentanții clubului.
Pe ce post joacă Florin ȘtefanFlorin Ștefan este fundaș lateral. Anterior, a evoluat la echipe ca Sepsi OSK, Academica Clinceni și Juventus București.
Pe plan internațional, are o prezență la națională pentru România. Ștefan și-a făcut debutul în echipa națională a României pe 8 septembrie 2019, într-o victorie cu 1-0 împotriva Maltei în preliminariile UEFA Euro 2020. A fost titular și a jucat toate cele 90 de minute.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat sâmbătă, într-o postare pe X, că a returnat Ordinul Vulturului Alb, cea mai înaltă distincție a Poloniei, pe care a primit-o în anul 2023.
„Ieri, președintele Poloniei a subliniat că Ordinul Vulturului Alb nu este o distincție obișnuită. Este un simbol al încrederii supreme acordate de Republica Polonă. Acesta semnifică o legătură specială cu statul polonez și recunoștința deosebită a poporului polonez. Un astfel de simbol necesită nu doar merite, ci și respectul față de valorile care stau la baza comunității noastre. Prin urmare, dacă se consideră că acest simbol special poate rămâne în posesia Ecaterinei a II-a, a lui Benito Mussolini și a lui Gerhard Schröder, atunci noi, în Ucraina, nu vom contesta acest lucru”, a scris Zelenski în mesajul său de pe rețeaua X.
Yesterday, the President of Poland noted that the Order of the White Eagle is not an ordinary award. It is a symbol of the highest trust of the Republic of Poland. It signifies a special bond with the Polish state and the special gratitude of the Polish People. Such a symbol… pic.twitter.com/FXNVFUW6Sh
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) June 20, 2026
Liderul de la Kiev a subliniat că Ucraina este recunoscătoare Poloniei pentru sprijinul acordat până în prezent în contextul războiului lansat de Rusia în 2022.
„Ucraina va rămâne deschisă către toate formele semnificative de colaborare cu Polonia, pentru a încerca să evite interpretările contradictorii ale capitolelor dificile și dureroase din trecutul nostru comun și pentru a asigura respectul cuvenit tuturor victimelor nevinovate ale secolului al XX-lea”, a completat Zelenski.
„Sunt mândru de poporul nostru și de FIECARE luptător ucrainean – de milioanele de bărbați și femei ucraineni care merită un respect de necontestat pentru eroismul de care a dat dovadă poporul ucrainean în apărarea sa împotriva agresiunii ruse. Am crezut că Ordinul Vulturului Alb, acordat în 2023, era destinat poporului ucrainean și armatei noastre. Așa s-a spus la momentul respectiv. Astăzi, am retrimis Ordinul președintelui Poloniei”, a mai spus președintele ucrainean.
Nawrocki i-a retras lui Zelenski cea mai înaltă distincție de stat. De unde a pornit disputaVineri seara, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a anunțat că a decis să îi retragă președintelui ucrainean Volodimir Zelenski cea mai înaltă distincție de stat, după tensiuni istorice legate de Armata Insurgentă Ucraineană.
Decizia a fost luată după ce președintele Zelenski a semnat, luna trecută, un decret prin care o unitate a Forțelor de Operațiuni Speciale ale Ucrainei a fost numită după „Eroii UPA”. Aceasta este o referință la Armata Insurgentă Ucraineană, care este considerată o forță naționalistă implicată în masacre asupra polonezilor în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
„În acest moment, aș dori să subliniez că această decizie nu este îndreptată împotriva poporului ucrainean. Acest lucru nu înseamnă o schimbare strategică a orientării politicii de securitate a Poloniei. Am susținut și susținem Ucraina deoarece știm că agresiunea rusă reprezintă o amenințare la adresa securității Poloniei și a întregii Europe. (…) Polonia nu va accepta glorificarea celor care au ucis civili polonezi fără apărare”, a spus Nawrocki în mesajul în care a anunțat retragerea distincției.
Ordinul Vulturul Alb i-a fost acordat lui Zelenski pe 5 aprilie 2023 de către președintele de atunci, Andrzej Duda, pentru consolidarea relațiilor bilaterale și pentru susținerea democrației și securității în Europa.
Președintele AUR, George Simion, a lansat sâmbătă, în cadrul unei conferințe, critici dure la adresa Guvernului care combate deficitul de forță de muncă din România prin aprobarea anuală a unor contingente masive de muncitori străini, în loc să creeze politici pentru întoarcerea românilor din diasporă.
Liderul AUR a avertizat că România are în prezent o piață a muncii disfuncțională care nu poate fi corectată prin integrarea muncitorilor străini sub umbrela unui “pragmatism economic”.
„Din 2020, guvernele României au deschis ușa pentru zeci de mii de muncitori străini în fiecare an. În 2026, România are o cotă de 90.000 până la 100.000 de muncitori din afara UE.
(…)
De ce o țară care a pierdut milioane din propriii săi oameni importă muncitori din afara Europei? (…) În loc să mărească salariile, importă muncitori dispuși să accepte ceea ce mulți români nu mai pot accepta. În loc să reconstruiască economia românească pentru familiile românești, ei tratează migrația ca pe o scurtătură pentru o piață a muncii disfuncțională. Aceasta nu este o strategie națională serioasă. Este lene socială deghizată în pragmatism economic”, a declarat George Simion.
Totodată, președintele AUR a avertizat asupra riscului ca România să repete greșelile statelor vest-europene, unde fenomenul migrației ar fi scăpat de sub control.
„Când ne uităm spre Europa de Vest, vedem ce se întâmplă atunci când liderii politici pierd controlul timp de decenii. Vedem o insecuritate în creștere, fragmentare socială și guverne care nu mai sunt capabile să vorbească deschis despre cauzele acestor tensiuni. În loc să își asume eșecul, cenzurează dezbaterea și restricționează libertatea de exprimare”, a mai susținut liderul AUR.
Iranul a anunțat sâmbătă după-amiază că închide din nou Strâmtoarea Ormuz, invocând încălcări ale armistițiului după ce Israelul a lansat atacuri în sudul Libanului pe parcursul nopții, transmit agențiile internaționale de presă.
„Având în vedere reaua-credință a Statelor Unite și încălcarea evidentă a angajamentelor asumate prin neaplicarea primului articol al memorandumului de încetare a războiului, precum și ca răspuns la încălcarea continuă și repetată a armistițiului de către regimul sionist în sudul Libanului… Se anunță prin prezenta că Strâmtoarea Ormuz va fi închisă pentru trecerea navelor”, a declarat comandamentul militar comun suprem al Iranului, Cartierul General Central „Khatam al-Anbiya”, într-un comunicat difuzat de postul public de televiziune IRIB, potrivit CNN.
Măsuri suplimentare dacă „agresiunea” va continuaOficialul iranian a precizat că închiderea strâmtorii reprezintă „primul pas” ca răspuns la ceea ce a descris drept încălcări ale acordului de încetare a focului. El a avertizat că vor fi luate măsuri suplimentare dacă „agresiunea” va continua, potrivit The Telegraph.
Libanul anunță sâmbătă că 16 persoane au fost ucise în urma atacurilor lansate de Israel, în contextul schimburilor de focuri cu gruparea Hezbollah, susținută de Iran.
Atacurile vin la câteva ore după ce vineri, Israel și gruparea Hezbollah au convenit asupra unui armistițiu. Armistițiul anunțat ar face parte dintr-un acord mai amplu negociat de Statele Unite și Iran, care prevede oprirea ostilităților „pe toate fronturile” conflictului regional, inclusiv în Liban.
Președintele SUA, Donald Trump, a insistat sâmbătă, într-o postare pe rețeaua Truth Social, că premierul italian Giorgia Meloni i-ar fi cerut „în repetate rânduri” să facă o fotografie cu el la summitul G7 din această săptămână din Franța.
„Prim-ministrul italian Giorgia Meloni mi-a cerut, în repetate rânduri, să facem o poză împreună în timpul reuniunii G7 din Franța”, a scris Trump sâmbătă pe Truth Social.
El a lansat noi critici la adresa liderului italian, spunând că Meloni „se descurcă prost în Italia în privința popularității”. El a acuzat că Italia și „alți așa-ziși aliați NATO” nu au oferit sprijin militar în timpul campaniei de bombardamente a SUA și Israelului împotriva Iranului.
„Acum, după ce Statele Unite au învins militar Iranul, ea vrea să fim din nou prieteni pentru a-și „crește cifrele”. Nu, mulțumesc!”, a mai scris Trump în postarea sa.
Giorgia Meloni a răspuns ultimelor afirmații lui Trump, spunând, într-o postare pe Instagram, că că „atacurile constante și neprovocate” ale lui Trump sunt „fără sens”.
„În ceea ce privește popularitatea mea, faptul că sunt prietena dumneavoastră cu siguranță nu a contribuit la aceasta, și nici nu depinde de relația mea cu dumneavoastră. Popularitatea mea nu este treaba dumneavoastră. Vă sugerez să vă concentrați asupra propriei dumneavoastră popularități”, a adăugat ea.
Tensiuni între Trump și MeloniVineri, liderul de la Casa Albă a declarat, într-un interviu pentru postul La7, că Giorgia Meloni „l-a implorat” pentru o poză la summitul G7. El a adăugat că i-a fost milă de premierul italian.
În replică, Giorgia Meloni a respins afirmațiile lui Trump, calificându-le complet inventate. Ea a mai transmis, într-un videoclip publicat pe rețelele sociale, că este consternată de comportamentul președintelui american față de aliați.
Conflictul dintre cei doi lideri a apărut în primăvară, după ce Trump l-a criticat pe Papa Leon al XIV-lea pentru apelurile sale la pace în Orientul Mijlociu. Meloni s-a poziționat de partea Papei, considerând inacceptabile declarațiile președintelui american.
Israelul a lansat atacuri asupra Libanului în cursul nopții de vineri spre sâmbătă, provocând moartea a cel puțin 16 persoane. Atacurile au avut loc la câteva ore după ce a intrat în vigoare un armistițiu cu Hezbollah, Israelul susținând că a ripostat la proiectilele lansate de gruparea susținută de Iran.
Potrivit Apărării Civile libaneze, alte 12 persoane au fost rănite în urma atacurilor israeliene asupra orașului Nabatieh și a satelor din apropiere, din sudul Libanului.
Armata israeliană a confirmat atacurile, motivând că acestea vin după ce Hezbollahul „a lansat peste 50 de proiectile asupra forțelor israeliene”, a spus, potrivit unor surse citate de POLITICO, un oficial al IDF.
Atacurile vin la câteva ore după ce vineri, Israel și gruparea Hezbollah au convenit asupra unui armistițiu. Armistițiul anunțat ar face parte dintr-un acord mai amplu negociat de Statele Unite și Iran, care prevede oprirea ostilităților „pe toate fronturile” conflictului regional, inclusiv în Liban.
POLITICO notează că operațiunea comună SUA-Israel împotriva Iranului a intensificat imediat tensiunile de-a lungul frontierei dintre Israel și Liban, Hezbollah lansând rachete către nordul Israelului, iar IDF răspunzând cu operațiuni militare pe teritoriul libanez.
Ilie Bolojan și-a depus candidatura pentru funcția de președinte al Partidului Național Liberal
„În termenul statutar stabilit de Consiliul Național Extraordinar al Partidului Național Liberal, Ilie Bolojan și-a depus astăzi candidatura pentru președinția Partidului Național Liberal, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului care va avea loc duminică, 21 iunie 2026, la București”, anunță PNL.
Candidatura a fost depusă împreună cu moțiunea “Modernizare cu Rădăcini” și echipa de conducere propusă, după cum urmează:
Prim-Vicepreședinte: Dan Motreanu
Secretar General: Robert Sighiartău
Vicepreședinți:
1.Mircea Abrudean
2.Ioan Popa
3.Siegfried Muresan
4.Oana Gheorghiu
5.Alexandru Muraru
6.Dragoș Pîslaru
7.Florin Roman
8. Gabriela Horga
„Procesul de depunere a candidaturilor și moțiunilor s-a încheiat astăzi, 20 iunie 2026, la ora 17:00, conform calendarului aprobat de Consiliul Național Extraordinar al PNL. Menționăm că aceasta este singura moțiune depusă”, se arată în finalul comunicatului.
Ciprian Ciucu s-a retras din cursăCiprian Ciucu s-a retras din cursa pentru conducerea PNL după dosarul penal: „Nu mă las, doar mă repliez”.
„Partidul Naţional Liberal va avea mâine un congres esențial pentru direcția în care merge România pe termen mediu și lung.
Am primit propunerea din partea colegilor mei de a candida pentru poziția de Prim-vicepresedinte al PNL, fiind asigurat de o largă susținere din partea lor.
Din cauza dosarului deschis săptămâna aceasta pe numele meu, nu vreau să îi pun în situația de a avea un Prim-vicepresedinte urmărit penal. PNL trebuie să aibă o conduită ireproșabilă pentru a recâștiga încrederea românilor și să nu i se arunce permanent în față situația mea. Știm cum fac ei”, a transmis el.
Adrian Veștea nu candidează la șefia PNL: „Nu voi gira printr-o candidatură acest simulacru democratic” Premierul desemnat Adrian Veștea a anunțat vineri seara, într-un mesaj pe rețelele sociale, că nu va mai candida împotriva lui Ilie Bolojan pentru șefia PNL la congresul extraordinar de duminică. „Nu voi gira printr-o candidatură acest simulacru democratic prin care se instalează dictatura în partid”, a spus Veștea.Președintele Nicușor Dan a venit sâmbătă, la Istanbul, în urma unei vizite oficiale, cu noi informații privind drona maritimă ucraineană care, la începutul acestei luni, a explodat în Portul Constanța.
Întrebat dacă a fost finalizat raportul privind drona maritimă și dacă se știe cum a ajuns aceasta în România, Nicușor Dan a afirmat că au existat deja contacte cu partea ucraineană, iar dialogul va continua și săptămâna viitoare.
„Am avut câteva contacte cu partea ucraineană, care vor continua inclusiv săptămâna viitoare. Am avut cumva un punct de vedere comun al tuturor instituțiilor implicate, care au sintetizat un material comun pentru discuția de săptămâna viitoare cu partea ucraineană pe segmentul militar”, a spus Nicușor Dan.
Măsuri suplimentare pentru securizarea zoneiEl a punctat faptul că instituțiile din subordinea Ministerului Apărării și Ministerului Afacerilor Interne au pregătit măsuri suplimentare pentru securizarea zonei, odată cu debutul sezonului estival.
„Instituțiile noastre și cele care țin de Ministerul Apărării și cele care țin de Ministerul de Interne au făcut un plan de patrulare care să asigure securitatea în special în sezonul estival care începe. Deci astea sunt lucrurile noi cu privire la drona de la Constanța”, a explicat șeful statului.
Președintele a menționat că ancheta penală este încă în desfășurare și că autoritățile vor reveni cu detalii după consultările cu partea ucraineană.
„Cercetarea penală este în curs și după discuția cu partea ucraineană o să venim cu mult mai multe informații, probabil într-un interval de o săptămână-două”, a conchis Nicușor Dan.
Incidentul cu drona maritimă din Portul ConstanțaÎn data de 5 iunie, o dronă maritimă ucraineană s-a autodetonat în apropierea terminalelor petroliere din Portul Constanța. Mai multe persoane au fost evacuate din zonă la momentul respectiv.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, spunea, la scurt timp după incident, că autoritățile române au fost informate de partea ucraineană cu puțin timp înainte ca drona identificată în Portul Constanța să explodeze.
Potrivit lui Vosganian, protocolul semnat în momentul fuziunii prin absorbție a ALDE în PNL, în anul 2024, prevedea menținerea tuturor înțelegerilor negociate, inclusiv reprezentarea în structurile de conducere ale partidului, până la organizarea următorului Congres ordinar al liberalilor, estimat pentru anul 2027.
Vosganian îl acuză pe Ilie Bolojan că nu respectă protocolul de fuziuneVarujan Vosganian susține că situația s-a schimbat după ce Ilie Bolojan a devenit președinte interimar al PNL.
„ALDE a fuzionat, prin absorbție, cu PNL în anul 2024. Potrivit protocolului, toate prevederile negociate, inclusiv reprezentarea în structurile de decizie, erau valabile până la următorul Congres ordinar care va avea loc, probabil, în anul 2027”, a transmis pe Facebook Vosganian.
Acesta afirmă că Ilie Bolojan le-a comunicat reprezentanților fostului ALDE că nu va respecta prevederile protocolului deoarece documentul a fost semnat de fostul lider liberal Nicolae Ciucă.
„Devenit președinte interimar al PNL, Ilie Bolojan ne-a comunicat că nu va respecta înțelegerea cu ALDE, de vreme ce semnătura pe document aparține lui Nicolae Ciucă și nu lui. Așa cum a procedat Lenin când a refuzat să plătească datoriile Rusiei, pe motiv că datoriile le-a făcut țarul și nu el”, a declarat fostul lider ALDE.
Boicot la Congresul Extraordinar al PNLVosganian a precizat că membrii proveniți din ALDE au adoptat aceeași poziție și la Congresul extraordinar organizat în vara anului 2025, când Ilie Bolojan a fost singurul candidat la funcția de președinte al partidului.
„Din acest motiv noi am refuzat să participăm la Congresul extraordinar din vara lui 2025, când Ilie Bolojan a fost singurul candidat la funcția de președinte”, a afirmat acesta.
Potrivit lui Varujan Vosganian, boicotul va continua și la reuniunea programată pentru 21 iunie 2026.
„Nu vom participa nici la acesta și vom păstra aceeași atitudine cât timp Ilie Bolojan va conduce PNL”, a transmis fostul lider ALDE.
Begoña Gómez, soția premierului spaniol Pedro Sanchez, a fost trimisă în judecată, sâmbătă, de judecătorul Juan Carlos Peinado.
Pe lângă această decizie, judecătorul a dispus și alte măsuri, printre care confiscarea paşaportului acesteia, interdicția de a părăsi țara, precum și obligația de a se prezenta la instanță la fiecare 15 zile, scrie France24.
Instanța a precizat că „vor fi emise instrucțiuni către toate punctele de frontieră și aeroporturile civile și militare” pentru a se asigura că Begoña Gómez respectă interdicția de a părăsi țara, relevă sursa citată.
Acuzațiile aduse femeiiDecizia vine după ce în luna aprilie, soția premierului spaniol Pedro Sanchez a fost pusă sub acuzare pentru corupție, în urma unei anchete de doi ani conduse de un judecător din Madrid.
Ea este acuzată, printre altele, că și-a folosit influența în calitate de soție a premierului spaniol pentru a obține și a gestiona un post la Universitatea Complutense din Madrid.
În hotărârea de 39 de pagini din luna aprilie, judecătorul care a instrumentat cazul a sugerat că „anumite decizii publice favorabile [catedrei universitare], care ar fi putut fi obținute printr-o exploatare unică a poziției sale relaționale, au fost luate de când soțul lui Gómez a devenit secretar general al Partidului Socialist al Muncitorilor din Spania și, mai ales, de când a devenit prim-ministru”, potrivit The Guardian.
La momentul respectiv, Begoña Gómez a negat acuzațiile aduse.În plus, și Pedro Sanchez a respins acuzațiile aduse soției sale, considerându-le o încercare a dreptei de a submina guvernul său.
Claude Guillemot, în vârstă de 69 de ani, se afla la manșa unui avion de tip Cessna 421 în momentul producerii tragediei. În aeronavă se mai afla o altă persoană, care și-a pierdut, de asemenea, viața în urma impactului.
Accident aviatic în Franța: Claude Guillemot se afla la manșa aeronaveiAutoritățile franceze au confirmat că accidentul s-a produs în apropierea localității La Baule-Escoublac, stațiune de pe coasta atlantică a Franței.
Deocamdată, circumstanțele exacte ale prăbușirii nu sunt cunoscute, iar anchetatorii urmează să stabilească dacă a fost vorba despre o defecțiune tehnică, condiții de zbor nefavorabile sau o eroare umană.
Cine a fost Claude GuillemotClaude Guillemot a fost unul dintre cei cinci frați care au pus bazele companiei Ubisoft în anul 1986.
Sub conducerea familiei Guillemot, Ubisoft a devenit unul dintre cei mai importanți dezvoltatori și editori de jocuri video la nivel mondial, fiind responsabil pentru unele dintre cele mai populare francize din industrie.
Printre cele mai cunoscute titluri dezvoltate de companie se numără Assassin’s Creed, Far Cry și Prince of Persia.
Într-un interviu acordat POLITICO, președintele Ungariei, Tamas Sulyok, a promis că va face tot ce îi stă în putință pentru a se opune încercărilor guvernului de a-l forța să părăsească funcția.
El l-a criticat pe noul premier al Ungariei, Peter Magyar, spunând că acesta pune la cale o preluare a instituțiilor statului care i-ar conferi un control și mai mare asupra puterii decât a avut Viktor Orbán.
Sulyok susține că prin încercarea de a fi înlăturat atât el, cât și alți funcționari numiți în era Orbán, Magyar abuzează de majoritatea parlamentară. De aceea, Sulyok susține că situația îl obligă să rămână în funcție pentru a apăra normele democratice și separarea puterilor între parlament și președinție.
„Nicio majoritate [parlamentară] nu poate permite încălcarea statului de drept și a valorilor europene”, a declarat Sulyok pentru POLITICO, referindu-se la eforturile lui Magyar de a-l înlătura.
Sulyok aduce reproșuri partidului TiszaEl a mai subliniat faptul că partidul Tisza al lui Magyar „dorește să realizeze o concentrare mai mare a puterii în 16 săptămâni decât a făcut-o [partidul lui Orbán] Fidesz în 16 ani, deoarece, de fapt, vrea să înlocuiască toți funcționarii publici aleși de parlamentul anterior”.
Reacția acestuia vine la câteva săptămâni după ce Peter Magyar i-a cerut lui Sulyok să demisioneze din funcția de președinte.
„Este timpul să pleci cu demnitate, cât încă mai este posibil”, i-a spus Magyar lui Sulyok la scurt timp după ce a depus jurământul în calitate de premier al țării. Magyar a afirmat că Sulyok nu ar putea reprezenta maghiarii în calitate de șef al statului „în niciun caz”.
