Măsura vizează companii despre care autoritățile chineze susțin că aprovizionează armata japoneză și este percepută ca un răspuns direct la recentele evoluții politice și militare de la Tokyo, potrivit Reuters.
Decizia survine pe fondul deteriorării relațiilor dintre China și Japonia, după comentariile făcute în noiembrie despre Taiwan de către prim-ministrul japonez Sanae Takaichi, care au provocat reacții dure la Beijing.
Concret, China interzice exporturile către Japonia de șapte pământuri rare aflate pe lista sa de control pentru produse cu dublă utilizare, precum disprosiu, ytriu și samariu. Deși aceste minerale reprezintă volume mici, ele sunt esențiale pentru producția de automobile, aeronave, armament și electronice de consum.
Măsurile afectează inclusiv divizii strategice ale unor conglomerate industriale japoneze, precum construcțiile navale și motoarele aeronautice ale Mitsubishi Heavy Industries. Alte companii, printre care Subaru Corp, Itochu Aviation și Mitsubishi Materials, au fost plasate pe o listă de monitorizare, din cauza imposibilității Chinei de a verifica utilizatorii finali ai produselor exportate.
Potrivit Reuters, nu este clar cât de rapid se vor resimți efectele asupra economiei nipone. Companiile japoneze dispun de stocuri semnificative de pământuri rare, iar până la finalul anului 2025 China a continuat să livreze volume importante către Japonia.
Reacția oficială de la Tokyo nu a întârziat.
„Măsurile sunt complet inacceptabile și profund regretabile”, a declarat Kei Sato, secretar adjunct al cabinetului japonez, precizând că guvernul a cerut retragerea imediată a restricțiilor.
China interzice exporturile către Japonia în contextul reînarmării niponeBeijingul susține că restricțiile au rolul de a limita „remilitarizarea” Japoniei și eventualele ambiții nucleare. În paralel, premierul Takaichi s-a angajat să revizuiască documentele fundamentale de securitate ale Japoniei și să accelereze reforma regulilor privind exporturile militare.
Japonia a demarat încă din 2023 un amplu proces de consolidare militară, care va dubla cheltuielile de apărare la 2% din PIB. În pofida constituției sale pacifiste, țara a devenit unul dintre cei mai mari cheltuitori militari din lume. Conform estimărilor Fondul Monetar Internațional, PIB-ul Japoniei va ajunge la 4,46 trilioane de dolari în 2026.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat marți, la RFI, că proiectul pe buget ar trebui să ajungă în Parlament pentru dezbatere și pentru vot săptămâna viitoare.
„Săptămâna viitoare ar trebui să ajungă bugetul în Parlament pentru dezbatere și pentru vot. În aceste zile sunt și discuții tehnice între vicepremier și miniștri, Ministerul de Finanțe și ceilalți. Și vor fi și discuții politice în coaliție”, a afirmat Kelemen Hunor la RFI.
Acesta a subliniat că există câteva puncte asupra cărora coaliția nu a ajuns la un consens.
„Sunt câteva chestiuni unde în acest moment nu am reușit să închidem discuțiile: Investițiile mențin și economia românească și firmele românești. Trebuie să recunoaștem dacă investițiile publice în anumite zone se opresc, firmele românești intră în faliment, nu multinaționalele. Avem nevoie de cofinanțare pentru PNRR, pentru fonduri europene, unde sunt sume foarte mari și în granturi și împrumuturi. Și acolo e un efort uriaș și nu am reușit să închidem pachetul social, fiindcă acolo iarăși e o chestiune care trebuie discutată, cum facem cu pensionarii. Propunerea noastră era în felul următor: să existe o plată one-off pentru pensionari”, a declarat Kelemen Hunor, adăugând că „trebuie făcut acest pas, trebuie dat acest ajutor pensionarilor obligatoriu”.
Liderul UDMR a mai subliniat că problematice vor fi și jaloanele din PNRR care ar putea să nu fie îndeplinite în acest an și care vor însemna bani pierduți pentru România.
Întrebat ce jalon nu va fi atins, liderul UDMR a răspuns: „Sigur, unde văd eu o problemă e la acel jalon prin care România şi-a asumat să fabrice panouri solare şi combustibilul pe hidrogen. Deci acele două jaloane sigur că nu vor fi atinse. (…) Nu vreau să avansez eu sume, dar vorbim de câteva sute de milioane de euro, dacă nu mă înşel. Dar sunt şi alte chestiuni care trebuie în această perioadă închise şi vorbim de acele jaloane care nu au fost până acum închise”, a conchis Kelemen Hunor la RFI.
Mark Rutte a declarat că sprijinul occidental este necesar pentru Ucraina. „Acest sprijin este esențial. Ucraina are nevoie de mai mult, deoarece o promisiune de ajutor nu pune capăt războiului. Ucraina are nevoie de muniție astăzi și în fiecare zi până când vărsarea de sânge se va opri”, a spus secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, alături de ambasadorul Ucrainei la NATO, Alyona Getmanchuk, potrivit AFP.
Mark Rutte a reiterat condițiile necesare pentru o pace durabilă, subliniind că după încetarea focului, Ucraina trebuie să aibă o forță puternică și de garanții de securitate solide din partea partenerilor internaționali pentru a descuraja un nou conflict.
„Când luptele vor înceta în cele din urmă, pacea trebuie să fie susținută de forțe ucrainene capabile să apere și să descurajeze, și cu garanții de securitate eficiente din partea partenerilor Ucrainei – Europa, Canada și Statele Unite. Nu poate exista pace adevărată în Europa fără o pace reală în Ucraina”, a mai spus Rutte, adăugând: „Aceasta a fost o iarnă sumbră pentru Ucraina, dar există speranță și ajutor la îndemână”.
La rândul său, Alyona Getmanchuk a transmis oficialilor NATO că tot sprijinul militar acordat „nu numai că salvează vieți, ci consolidează poziția Ucrainei la masa negocierilor”.
După ședința Consiliului General al Municipiului București, Daniel Băluță a susținut declarații de presă. El a spus că există cadrul legal necesar pentru avansarea proiectului și a criticat modul în care aparatul administrativ ar fi tratat procedurile necesare.
Întrebat de jurnaliști dacă există suficient timp pentru întocmirea documentelor necesare, primarul PSD a explicat că legea stabilește termenele.
„Codul administrativ prevede trei zile pentru acest demers. Mai mult decât atât, referatul de specialitate este o obligație de serviciu. Cei care nu își îndeplinesc obligațiile de serviciu sunt sancționați conform legii cu o infracțiune care se numește abuz în serviciu”, a declarat edilul.
El a acuzat că unele puncte de vedere ar fi fost strânse de aparatul de specialitate, dar nu au fost prezentate, ceea ce consideră că este nelegal.
Criticile la adresa primarului Bucureștiului, Ciprian Ciucu, au continuat.
„Așa cum veți vedea în înscrisul pe care vi-l voi pune la dispoziție, aparatul de specialitate a adunat puncte de vedere pe care nu le-a prezentat, lucru care nu este legal. El avea nevoie să dea un referat de specialitate, fie că era pro sau fie că era contra. Acest demers este unul profund antidemocratic și reprezintă o sumă de infracțiuni pe care mai mulți oameni de aici, din această instituție, le-au făcut, practic cenzurând. Nu este prima măsură de cenzură. Nu dorim să discutăm cu presa, cenzurăm informațiile pe care le transmitem către presă, blocăm posibilitatea Consiliului General de a se exprima, asta în timp ce pozăm în fața cetățenilor ca niște victime. Dar, în realitate, vorbim cu un om care nu empatizează deloc cu problemele comunității și nu vrea să corecteze o nedreptate veche de 30 de ani.”, a spus Băluță.
El a legat problema termoficării de alte proiecte realizate de administrația pe care o conduce, spunând că se ocupă de aceste schimbări la nivel de Capitală, „pentru că alții nu o fac”.
„Primăria Sectorului 4 deja administrează 11 bulevarde și este un lucru care trebuie să se întâmple în cât mai multe locuri din București. De ce trebuie să facă Primăria Sectorului 4 planșeul de la Unirii? De ce trebuie să reabiliteze Primăria Sectorului 4 pasajul Unirii?”, a spus acesta.
În cadrul conferinței au existat și întrebări legate de absența primarului Sectorului 6, Ciprian Ciucu, de la discuții. Băluță a spus că acesta ar fi evitat dezbaterea.
„Ne-a arătat domnul primar care este natura caracterului său. Este un om laș și nu a făcut altceva decât să inducă în eroare alegătorii. Este momentul să devoalăm adevăratul caracter pe care îl are. Este un autocrat cu un mod de conducere despotic. Nu întâmplător i-am spus că a transformat această clădire ce aparține cetățenilor într-un castel de grof”, a afirmat primarul Sectorului 4.
Edilul a vorbit și despre stadiul lucrărilor la planșeul de la Piața Unirii, despre care a spus că avansează mai repede decât era estimat inițial.
„Lucrările la planșeul Unirii sunt în fața graficului de execuție cu câteva luni. Dacă vremea va fi bună în cursul acestui an, avem șanse foarte mari ca până la sfârșitul anului să-l terminăm. Dacă nu, în primăvara următoare, cu certitudine, planșeul Unirii va fi gata.”, a spus Băluță.
„Așa cum instituțiile statului au reușit să coopereze pentru planșeul Unirii, pentru M4 sau pentru spitale, sunt convins că și în zona termiei există resursele necesare pentru o soluționare. Numai că, fără măsuri, exact cum a fost și la planșeu, ne-am fi uitat astăzi la un pericol iminent pentru centrul orașului. Rând pe rând, lucrurile trebuie să se schimbe, iar schimbarea trebuie să înceapă de la lucrurile cele mai importante pentru noi toți.”
Știrea inițialăPrimarul PSD al Sectorului 4, Daniel Băluță, a susținut marți la Primăria Capitalei o conferință în care a prezentat proiectul „Nu primești, nu plătești”, prin care, conform spuselor sale, dorește să facă „dreptate pentru bucureștenii batjocoriți în privința calității serviciului de termoficare”.
Băluță a declarat că există probleme de zeci de ani cu presiunea, temperatura și debitul apei calde în Capitală. El a punctat că toate aceste situații se datorează lipsei răspunderii instituțiilor care ar trebui să controleze calitatea serviciului.
Primarul a afirmat că această inițiativă a apărut din „dorința de a face dreptate pentru cei care nu primesc apă caldă, pentru cei care plătesc, chiar dacă stau la etajul 5 sau la etajul 8, apă caldă, iar ea nu ajunge aproape niciodată, chiar dacă debitul apei calde nu este respectat, chiar dacă presiunea nu este respectată, chiar dacă temperatura nu este respectată. Oamenii, din păcate, sunt nevoiți de zeci de ani de zile să plătească pentru lucrul acesta, lucru care nu este normal. Așa cum statul român știe să impună taxe, să impună impozite, tot așa este normal să facem dreptate”.
Băluță a criticat și modul în care instituțiile locale gestionează problema, afirmând că „cu foarte multă tristețe vă spun că de astăzi această clădire a Primăriei Municipiului București, o clădire care ar trebui să aparțină bucureștenilor, s-a transformat în castelul grofului Ciprian Ciucu și al celor care nu doresc sub nicio formă să respecte legea”.
„În cursul zilei de mâine vom convoca o altă ședință având aceeași temă. Până când aparatul de specialitate al primarului își va face datoria, grupul de consilieri PSD și fac apel și la celelalte partide politice să facă acest lucru, va intra în grevă. Nu vom fi prezenți până când această nedreptate nu va fi reparată”, a mai spus Băluță.
Totodată, a cerut demisia Secretarului General al Primăriei, Georgiana Zamfir, și a celor care „nu și-au făcut datoria, nerespectând codul administrativ astfel încât în termen de trei zile, așa cum legea prevede, să redacteze documentele necesare pentru derularea în bune condiții a ședinței”.
Băluță a avertizat că se vor depune plângeri penale pentru abuz în serviciu împotriva celor care, potrivit spuselor sale, „au creat un adevărat grup infracțional organizat condus de primarul general Ciprian Ciucu”.
Atacurile la adresa primarului actual al Capitalei au continuat din partea lui Daniel Băluță, care a afirmat că „lucrurile acestea nu pot să continue. Sper că bucureștenii au văzut cine este cu adevărat Ciprian Ciucu. În spatele privirii sale se ascunde un om fără scrupule, un om capabil să facă absolut orice pentru a-și atinge obiectivele meschine, care n-au nicio legătură cu dreptatea, n-au nicio legătură cu bucureștenii, n-au nicio legătură cu investițiile, n-au nicio legătură cu termia, n-au nicio legătură cu transportul”.
„Este un individ preocupat de răfuieli politice, este un individ care a instituit în această instituție cenzura și dovadă este nota de serviciu pe care a trimis-o, dorește să controleze tot.”, a mai spus Băluță despre Ciprian Ciucu.
Totuși, există o diferență fundamentală între o dietă obișnuită improvizată și o dietă cu formulă completă nutrițional!
Ce înseamnă cu adevărat o dietă?În esență, o dietă se referă la consumul regulat de alimente și băuturi. Fiecare dintre noi urmează o dietă, chiar dacă nu o planificăm conștient. Problema apare când această dietă nu răspunde nevoilor nutriționale ale organismului sau când dorim să facem schimbări pentru a slăbi sau pentru a ne îmbunătăți starea de sănătate.
O dietă obișnuită de slăbire presupune de obicei eliminarea anumitor alimente, reducerea porțiilor sau numărarea caloriilor. Deși aceste metode pot funcționa pentru unii oameni, majoritatea eșuează din cauza lipsei de structură, a dificultății de a menține restricțiile pe termen lung și, mai ales, din cauza riscului de carențe nutriționale.
Riscurile dietelor improvizateCând începi o dietă fără o planificare adecvată sau fără îndrumarea unui specialist, riști să elimini nutrienți esențiali. De exemplu, multe diete elimină carbohidrații, ceea ce poate duce la deficit de energie, probleme de concentrare și chiar tulburări metabolice. Alte diete reduc drastic grăsimile, care sunt esențiale pentru absorbția vitaminelor liposolubile (A, D, E, K) și pentru producerea de hormoni.
O dietă nesupravegheată poate duce la carențe de proteine, vitamine, minerale și fibre. Pe termen scurt, poți resimți oboseală, slăbirea sistemului imunitar, probleme digestive și tulburări de dispoziție. Pe termen lung, consecințele pot fi mult mai grave: osteoporoză, anemie, tulburări hormonale și afectarea funcțiilor vitale ale organismului.
Ce este o dietă cu formulă completă nutrițional?Spre deosebire de o dietă improvizată, o dietă cu formulă completă nutrițional este un plan alimentar științific dezvoltat pentru a oferi organismului toți nutrienții esențiali într-o proporție optimă, chiar și atunci când aportul caloric este redus. Aceste diete sunt formulate de specialiști în nutriție și sunt susținute de studii clinice.
O astfel de dietă înlocuiește mesele obișnuite cu produse special formulate care conțin cantități precise de proteine de calitate, carbohidrați complecși, grăsimi sănătoase, vitamine, minerale și fibre.
Cine beneficiază de aceste diete?O dietă cu formulă completă nutrițional este recomandată în principal pentru adulții sănătoși supraponderali sau obezi care doresc să slăbească eficient și sigur. De asemenea, persoanele cu afecțiuni precum diabetul de tip 2 sau hipertensiunea arterială pot beneficia semnificativ de pe urma unei asemenea diete.
Totuși, dietele tip VLCD pot fi urmate și de persoane care doresc să-și mențină greutatea și să facă ulterior tranziția la un stil de viață sănătos – dietă corespunzătoare cu alimente și preparate gătite în casă, activitate fizică frecventă, somn de calitate și o viață fără stres, printre altele.
Dacă nu vrei să urmezi o simplă dietă temporară și cauți o soluție științifică, dovedită și sigură, dieta cu formulă completă NUPO este alternativa profesională, sigură, eficientă! Cu o istorie de peste 40 de ani și susținerea a peste 35 de studii clinice, aceasta reprezintă diferența dintre o dietă obișnuită și o abordare serioasă și sănătoasă a gestionării greutății!
Într-o declarație politică adresată premierului Ilie Bolojan și președintelui Nicușor Dan, Andrei Gușă susține că România traversează „o perioadă în care prioritățile statului par a fi desprinse de realitățile și suferințele propriilor cetățeni”.
Gușă afirmă că Guvernul ar fi alocat „aproximativ 1,5% din PIB pentru sprijinirea Ucrainei. Aceste sume, potrivit informațiilor publice, depășesc cinci miliarde de euro doar în anul 2025”. În acest timp, „familiile militarilor români morți în acest conflict nu beneficiază de un sprijin proporțional, clar și transparent”, mai suține el.
„Este de notorietate faptul că în regiunile istorice românești din Ucraina, inclusiv în zona Cernăuți, au fost înrolați cetățeni români sau etnici români care și-au pierdut viața în războiul dintre Federația Rusă și Ucraina. Informațiile publicate de presa din regiune indică un număr semnificativ de militari de origine română căzuți în acest conflict”, mai scrie Gușă.
Deputatul face referire la etnici români din regiunile istorice ale Ucrainei, inclusiv zona Cernăuți, care ar fi fost înrolați și și-ar fi pierdut viața în război. „Acești militari nu au murit în numele statului român și nici sub drapelul României”, susține el, adăugând că „există suspiciuni serioase că, în unele cazuri, recrutarea s-a făcut împotriva voinței lor”.
Critici privind lipsa unui demers diplomaticGușă afirmă că „statul român tace” și ar dori un demers diplomatic ferm pentru clarificarea circumstanțelor acestor recrutări.
„Cu toate acestea, statul român tace. Nu există un demers diplomatic ferm pentru clarificarea circumstanțelor recrutării, nu există un mecanism transparent de sprijin pentru familiile celor decedați, nu există o strategie de protecție reală pentru comunitățile istorice românești aflate în zona de conflict”, mai transmite deputatul Andrei Gușă.
Iluminarea Parlamentului, contestată pe temei legalDeputatul critică iluminarea clădirii Parlamentului în culorile drapelului ucrainean, considerând că decizia „ridică serioase semne de întrebare din punct de vedere legal”.
El invocă Legea nr. 141/2015, care reglementează arborarea și folosirea drapelelor, și susține că „nu există temei legal pentru transformarea simbolurilor statului român în instrumente de exprimare politică externă”. „Parlamentul României trebuie să rămână simbolul suveranității naționale, nu scena unor manifestări conjuncturale dictate de context geopolitic”, afirmă Gușă.
Andrei Gușă, solicitări adresate GuvernuluiDeputatul mai solicită public în declarație:
„România trebuie să rămână un stat suveran, demn și responsabil față de propriii cetățeni. Aceasta este datoria fundamentală a oricărei guvernări care se pretinde națională”, conchide Andrei Gușă.
De la comunicații securizate și stocare de date până la sisteme de comandă și control sau sateliți de informații, tehnologia americană reprezintă coloana vertebrală a capacităților militare europene, scrie Financial Times.
Un înalt oficial militar european a descris aceste planuri drept „nerealiste pe termen scurt”, subliniind că majoritatea platformelor europene se bazează pe „back-end american”, ceea ce face imposibilă o decuplare rapidă fără consecințe operaționale majore.
Presiuni politice și suveranitatea tehnologică europeană în apărareRetorica fluctuantă a președintelui SUA, Donald Trump, inclusiv amenințările recente privind Groenlanda, a reaprins apelurile din unele capitale europene – în special Paris – pentru accelerarea dezvoltării unor capabilități de apărare suverane.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut la Conferința de Securitate de la München investiții rapide în apărare, inteligență artificială și cloud computing, ca piloni ai suveranității tehnologice europene în apărare.
În acest context, Comisia Europeana pregătește pentru această primăvară un pachet legislativ dedicat reducerii dependenței de furnizorii americani de cloud. Ursula von der Leyen, a subliniat necesitatea protejării intereselor de securitate legate de date și platforme digitale.
Reacția militarilor: suveranitatea tehnologică europeană în apărare vs. capacitate realăMesajul politic a generat neliniște în rândul conducerii militare europene. Generalii prezenți la München au avertizat că o limitare a accesului companiilor americane ar crea lacune de capabilitate, fragmentare operațională și riscuri sporite de securitate cibernetică.
Exemplele concrete sunt elocvente: armata germană colaborează cu Google pentru servicii cloud securizate, iar Marea Britanie a atribuit companiei Palantir un contract de sute de milioane de lire pentru analiză de date militare. În paralel, numeroase marine europene utilizează sistemul Aegis, dezvoltat de Lockheed Martin, considerat indispensabil pentru apărarea antiaeriană.
Experții avertizează că ideea unei independențe digitale complete este, în prezent, aproape imposibil de realizat. Un avion de luptă european complet independent digital de SUA este „de neconceput”, din cauza componentelor critice americane integrate în comunicații și identificare.
Totodată, cooperarea dintre giganții tehnologici americani și NATO rămâne esențială pentru securitatea colectivă. Liderii militari susțin că suveranitatea tehnologică europeană în apărare trebuie construită gradual, fără a periclita funcționarea actuală a sistemelor critice.
În intervenția sa, Călin Georgescu a afirmat că situația actuală a României trebuie analizată dincolo de opinii politice, prin prisma indicatorilor statistici care reflectă realitatea socială și economică.
Acesta a prezentat șapte puncte pe care le consideră definitorii pentru „radiografia” ultimilor 35 de ani:
1. Mortalitatea infantilăRomânia se află pe primul loc în Uniunea Europeană la mortalitate infantilă, indicator considerat esențial pentru evaluarea nivelului de dezvoltare economică, socială și de mediu al unei țări.
2. Riscul de sărăcie în rândul copiilorUnul din trei copii din România crește în risc de sărăcie sau excluziune socială, ceea ce afectează direct egalitatea de șanse și viitorul forței de muncă.
3. Criza din educațieLa 15 ani, aproape jumătate dintre elevi nu ating un nivel minim de înțelegere a unui text, fapt pe care Georgescu îl pune pe seama unui sistem educațional „abandonat și distrus”.
4. Decese evitabile în sistemul sanitarRomânia ocupă un loc fruntaș în UE la decese evitabile prin prevenție sau tratament adecvat, indicator ce reflectă capacitatea statului de a furniza servicii medicale de bază.
5. Depopularea acceleratăScăderea populației este descrisă drept „un referendum al tăcerii”, un semnal al neîncrederii și al lipsei de oportunități.
6. Mortalitatea pe șoseleRomânia este printre primele state din Uniunea Europeană la numărul deceselor din accidente rutiere, problemă asociată infrastructurii deficitare și aplicării slabe a regulilor.
7. Vulnerabilitatea fondurilor europeneReferindu-se la anchetele derulate de Parchetul European, Georgescu a susținut că numărul ridicat de dosare privind fondurile europene indică riscuri majore de fraudă și „antidezvoltare pe termen lung”.
Concluzia: „România merită excelență”În final, Călin Georgescu a afirmat că România are resursele, oamenii și capacitatea necesare pentru a atinge un standard de excelență în administrarea publică. Acesta a invocat personalități istorice precum Neagoe Basarab și a transmis un apel la responsabilitate civică.
„Istoria nu ne întreabă ce ni s-a făcut, ci ce am făcut noi atunci când am știut”, a declarat acesta, reiterând mesajul „Turul doi înapoi”.
Călin Georgescu a fost, marți, la secția de poliție pentru a semna în cadrul procedurii de control judiciar.
Alerta de ninsoare de săptămâna trecută, de la 4.20 dimineața, a fost mai degrabă enervantă pentru români, arată o analiză de impact media a agenției de monitorizare mediaTRUST.
Potrivit analizei, sentimentul de frustrare indus de ora nepotrivită a fost mai puternic decât componenta utilitară
43% din volumul de știri a fost axat pe tema orei nepotrivite, ceea ce indică, în sine, un nivel de disconfort care a depășit aspectul utilitar: 584 de mențiuni, din totalul de 1.368 s-au referit la ora Roalert-ului.
Nemulțumire la scară largă40% dintre reacții au fost negative.
Analiza a mai scos în evidență o creștere semnificativă a intenției de dezactivare a alertei, ceea ce ar putea duce la falimentul însuși al ideii pentru care a fost instituit sistemul de alertă.
Mai mulți influenceri prezenți în online și la TV au validat, prin reacțiile lor, reacția publicului: Adriana Bahmuțeanu, Mădălin Ionescu, Oana Roman, Bianca Drăgușanu, Adda sau Ioana Ginghină.
„Exces de zel”Mai multe platforme online au prezentat și reacțiile unor psihologi și psihiatri, care au pus în evidență faptul că asemenea alerte ar putea avea efecte acatsrofale asupra persoanelor cu anxietate și atacuri de panică.
Mai multe figuri din zona politică au comentat că acest RO alert ar fi fost un exces de zel.
Analiza mediaTRUST, preluată și de paginademedia, a arătat că, în cele 24 de ore ce au urmat Roalert-ului și care au fost monitorizate, 1.368 de materiale s-au referit la această temă: 50% pe portaluri de știri, 18% pe forumuri, 16% pe Facebook, 11% pe televiziuni, 5% pe X, 2% pe radio.
La televiziuni, cele mai multe referiri au fost făcute la România TV (67), peste 10 – Euronews România, 12 – Antena 3, B1 TV – 11, Digi 24 – 11, Pro TV – 10.
