Premierul canadian Mark Carney a anunțat vineri, la finalul unei vizite oficiale de două zile la Beijing, că tariful de 100% aplicat mașinilor electrice din China va fi redus treptat. Inițial, importurile din Canada vor fi plafonate la 49.000 de unități pe an. Urmează ca limita să crească la 70.000 în decurs de cinci ani, scrie AP.
În contrapartidă, autoritățile chineze vor micșora semnificativ taxele vamale pentru semințele de rapiță canadiene. Acesta este un produs de export esențial pentru Ottawa. Taxele vor coborâ de la aproximativ 84% la circa 15%. Această măsură redeschide efectiv accesul fermierilor canadieni la o piață de desfacere care fusese aproape complet închisă în ultimii ani.
Relații bilaterale în reconstrucție după o perioadă tensionatăAcordul se înscrie într-un context mai amplu de relansare diplomatică. În cadrul vizitei, Carney s-a întâlnit cu președintele chinez Xi Jinping la Marea Sală a Poporului, ambii exprimându-și disponibilitatea pentru o „nouă etapă” în relațiile dintre cele două state. Xi a subliniat că dialogul reluat în 2025 a creat premisele unei cooperări consolidate.
Premierul canadian a caracterizat discuțiile drept „istorice și productive”. El a subliniat că actuala situație globală pune presiune asupra mecanismelor internaționale de guvernanță și comerț.
Canada: schimbare de direcție față de politica „America First”Decizia actuală marchează o ruptură față de linia urmată sub mandatul fostului premier Justin Trudeau. Ottawa a adoptat atunci măsuri similare celor impuse de Washington împotriva produselor chinezești. În replică, Beijingul a introdus restricții severe asupra exporturilor agricole canadiene.
Carney a evidențiat dorința de a reduce dependența economică față de Statele Unite, în condițiile în care peste 75% din exporturile Canadei se îndreaptă încă spre piața americană. Tarifele impuse în perioada administrației Trump au grăbit această schimbare de strategie.
Organizațiile de afaceri din Canada și China au salutat acordul, descriindu-l drept un moment de referință după ani de blocaj diplomatic. Fermierii canadieni ar putea fi printre principalii beneficiari, în timp ce consumatorii din Canada ar putea avea acces la vehicule electrice la prețuri mai competitive.
După vizita în China, Mark Carney va continua turneul diplomatic în Qatar, urmând să participe la Forumul Economic Mondial de la Davos. Acolo va promova Canada drept un partener comercial stabil în contextul fragmentării crescânde a economiei internaționale.
În eventualitatea în care Dacian Dragoș va fi suspendat, ar mai rămâne opt judecători, care sunt egal împărțiți pro și contra adoptării legii pensiilor speciale ale magistraților. Întrebat ce s-ar putea întâmpla în acest caz, Tudorel Toader, fostul ministru al Justiției, a precizat:
„Intră în blocaj. Dacă vreți să vă duc în trecut cu mulți ani în urmă, a fost un alt caz extrem de important când era un blocaj 4 într-un fel, 4 într-un fel și nu se putea lua o decizie, până când nu s-a numit un nou judecător”, a declarat Toader.
Acesta a mai precizat că nu se va ajunge, totuși, acolo, pentru că Dacian Dragoș, judecătorul CCR, nu va fi demis: „Convingerea mea este că nu vom ajunge acolo, că Dacian Dragoș nu va fi nici suspendat, nici revocat, va trece și ziua de azi de la Curtea de Apel cu o respingere ca neîntemeiat a sesizării”, a declarat Tudorel Toader.
Acesta a mai precizat că, în cazul în care cei doi judecători CCR, Dacian Dragoș și Mihai Busuioc ar fi demiși, decizia s-ar putea lua în continuare, pentru că este nevoie de un minim de șase judecători, care iau decizia cu cinci voturi, menționând că procedura nu se va relua de la zero.
Judecătorii s-au întrunit vineri, de la ora 10:00, pentru a lua o decizie asupra pensiilor magistraților. Totuși, CCR a amânat din nou pronunțarea unei decizii pentru data de 11 februarie 2026.
Reamintim că avocata Silvia Usciov, apropiată a partidului AUR, a constetat la Curtea de Apel numirea a doi judecători ai Curții Constituționale, Dacian Dragoș și Mihai Busuioc. Vineri, magistrații Curții de Apel decide dacă cei doi judecători vor fi sau nu suspendați.
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) Craiova au luat măsura reținerii unui bărbat în vârstă de 20 de ani, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane.
Anchetatorii au probe că, în luna iunie 2022, tânărul, prin inducere în eroare (promisiunea unei relații de iubire) și profitând de starea de vădită vulnerabilitate a unei victime (în abandon școlar și provenită dintr-o familie cu posibilități materiale reduse) a recrutat-o în scopul exploatării sexuale.
Ulterior, până în iunie 2025, prin constrângere fizică și psihică, tânărul a obligat fata să practice prostituția în diverse locații din Craiova, dar și din Italia și Belgia.
Sumele de bani provenite din activitatea infracțională au fost însușite de către inculpat.
Urmează să fie sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Dolj cu propunerea de arestare preventivă a inculpatului, pentru o perioadă de 30 de zile.
Lituania a acuzat, vineri, că serviciul de informații militare GRU al Rusiei a orchestrat tentative de incendiu la o fabrică care furnizează scanere de unde radio armatei ucrainene, relatează Reuters.
Șase cetățeni din Spania, Columbia, Cuba, Rusia și Belarus au fost arestați și acuzați pentru incendiul produs în 2024 la o fabrică din Lituania, care furnizează scanere de unde radio armatei ucrainene, au declarat vineri oficialii lituanieni. Fiecare riscă până la 15 ani de închisoare dacă vor fi condamnați, a declarat procurorul șef Arturas Urbelis, potrivit sursei citate.
Într-o conferință de presă, adjunctul șefului poliției criminale din Lituania, Saulius Brigina, a subliniat că „infracțiunile au fost coordonate, iar ordinele au fost date autorilor de către un grup de persoane care locuiesc în Rusia și care au legături cu GRU din Rusia”.
Polonia, Cehia și România, alte ținte ale grupuluiAutoritățile lituaniene au mai afirmat faptul că Grupul care a coordonat atacul era format din cetățeni columbieni și cubanezi care locuiau în Rusia și care au încercat să comită atacuri similare cu incendii în Polonia, România și Cehia, a declarat Briginas.
„A existat cooperare cu oficiali din Republica Cehă, Polonia și România. Deoarece în timpul acestei anchete și în timpul cooperării, s-au obținut date conform cărora organizatorii și coordonatorii acestor acte criminale au organizat și comis acte criminale similare în alte țări ale UE”, a spus el, potrivit LRT.
„Conform datelor disponibile, în Republica Cehă, persoanele menționate anterior au coordonat și organizat acte criminale similare, încercând să incendieze autobuze operate de compania de transport din Praga, o filială a Poștei Cehe, centre comerciale și chiar un cinematograf”, a continuat oficialul.
Între timp, în România, a spus Briginas, au avut loc atacuri asupra depozitelor de hârtie și carton, instalațiilor de depozitare a deșeurilor și stațiilor de control al sondelor de petrol și gaze. În Polonia, sabotorii au vizat șantierele de construcții și alte depozite.
Pentru acțiunile lor, sabotorii au fost plătiți cu 5.000 până la 10.000 de euro. „Autorii au fost motivați în principal de bani”, a spus Urbelis.
Apărarea acestui teritoriu arctic și locul său în cadrul Alianței Atlantice și al cadrului de securitate al UE sunt în centrul atenției, având în vedere amenințările președintelui american Donald Trump de a prelua controlul asupra Groenlandei și în timp ce Danemarca și alte țări europene intenționează să își consolideze desfășurarea militară pe insulă, scrie EFE.
Clauza de solidaritate a UEArticolul 42.7 din Tratatul UE prevede că, în cazul în care o țară a Uniunii face obiectul unei agresiuni armate pe teritoriul său, celelalte state membre trebuie să îi ofere ajutor și asistență „prin toate mijloacele de care dispun”.
O purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a declarat joi că Groenlanda este „în principiu acoperită” de această clauză , deși a adăugat că recurgerea la aceasta nu este în prezent luată în considerare, deoarece acest punct nu a fost încă atins.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat asigurări că Groenlanda se poate baza pe UE „din punct de vedere politic, economic și financiar” în fața amenințărilor lui Trump și a subliniat că Arctica și securitatea acesteia sunt „chestiuni cheie” pentru blocul comunitar.
Articolul 42.7 menționat anterior a fost invocat o singură dată până în prezent, în noiembrie 2015, în urma atacurilor teroriste jihadiste de la Paris, pentru a solicita sprijin din partea statelor membre în acțiunile lor împotriva Statului Islamic sau în operațiuni internaționale.
Formulat în Tratatul de la Lisabona, în vigoare din decembrie 2009, articolul prevede că, dacă un stat membru este „victimă a unei agresiuni pe teritoriul său”, celelalte „îi vor oferi ajutor și asistență prin toate mijloacele de care dispun”, în conformitate cu articolul 51 din Carta Națiunilor Unite.
Se specifică faptul că acest lucru se va face „fără a aduce atingere naturii specifice a politicii de securitate și apărare a anumitor state membre” și se adaugă că angajamentele și cooperarea țărilor „vor continua să fie în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul NATO”.
Apărarea colectivă în cadrul NATOArticolul 42.7 din TUE prezintă similarități cu articolul 5 privind apărarea colectivă din Tratatul Atlanticului de Nord , semnat la Washington la 4 aprilie 1949, și cu tratatul fondator al NATO, care acoperă și Groenlanda.
Acest articol prevede că, dacă are loc un atac armat împotriva oricărui aliat, având loc în Europa sau America de Nord, acesta va fi considerat un atac îndreptat împotriva tuturor și, în consecință, fiecare dintre aceștia, în exercitarea dreptului la autoapărare individuală sau colectivă recunoscut de articolul 51 din Carta Națiunilor Unite, va ajuta partea sau părțile atacate.
În acest scop, poate recurge la orice măsuri pe care le consideră necesare, „inclusiv utilizarea forței armate, pentru a restabili securitatea în zona Atlanticului de Nord”.
Surse aliate au declarat joi pentru EFE că NATO rămâne „în strânsă legătură cu autoritățile daneze” și au reiterat că aliații „sunt de acord că securitatea în Arctica este o prioritate, iar Alianța menține o prezență maritimă constantă în regiunea arctică și a Nordului Îndepărtat pentru a menține pacea și stabilitatea și a proteja interesele noastre comune în regiune”.
Astfel, Alianța „studiază activ modalități de consolidare a securității în Arctica”, în timp ce aliații, individual, în colaborare cu alții și prin intermediul NATO, participă la exerciții, desfășoară operațiuni de prezență maritimă și iau parte la antrenamente care sprijină descurajarea și apărarea în condiții arctice.
Experții consideră că, în teorie, articolul 42.7 din TUE ar permite unui stat membru să solicite asistență din partea altor țări ale UE chiar dacă agresiunea militară ar proveni din interiorul NATO, deși subliniază că acesta ar fi un scenariu neexplorat și greu de prevăzut, deoarece majoritatea capacităților și deciziilor militare ale 23 dintre țările UE sunt strâns legate de Alianța Atlantică.
Însăși von der Leyen a subliniat că discuțiile privind securitatea în Arctica ar trebui abordate în primul rând în cadrul NATO și a indicat că UE va continua să lucreze în acest sens „cu toți partenerii săi”, inclusiv în mod explicit cu Statele Unite.
Aceasta reprezintă o nouă etapă în dialogul bilateral între Moscova și Tel Aviv privind stabilitatea regională.
Potrivit Reuters, Vladimir Putin a oferit sprijinul Rusiei în medierea conflictelor și a problemelor ce implică Iranul.
Liderul rus a subliniat necesitatea intensificării eforturilor politice și diplomatice pentru a asigura securitatea și stabilitatea în regiune, reafirmând disponibilitatea Moscovei de a juca un rol activ în prevenirea escaladării tensiunilor.
Experții în politică internațională consideră că această discuție telefonică ar putea reprezenta începutul unei cooperări mai intense între Rusia și Israel în ceea ce privește managementul crizelor regionale, inclusiv cele legate de Iran.
De asemenea, implicarea Moscovei în mediere poate avea un impact semnificativ asupra negocierilor viitoare privind securitatea nucleară și stabilitatea politică în Orientul Mijlociu.
