Agregator de ştiri

Pakistanul va închide școlile timp de două săptămâni și va muta o parte din activitatea guvernamentală online pentru a reduce consumul de combustibil după ce prețurile petrolului au crescut brusc din cauza războiului din Iran, a declarat luni premierul Shehbaz Sharif.

Prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif a ordonat luni măsuri de austeritate guvernamentală radicale, reducând alocațiile pentru combustibil cu 50% și retrăgând 60% din vehiculele oficiale de pe șosele pentru a combate creșterea exorbitantă a prețurilor petrolului cauzată de blocada Strâmtorii Ormuz din războiul din Iran.

Benzina a crescut cu un preț record de 55 de rupii pe litru săptămâna trecută, iar națiunea importatoare de energie se confruntă cu închiderea sălilor de clasă, săptămâni de lucru de patru zile și interdicții de aer condiționat, deoarece țițeiul la nivel global atinge peste 105 dolari pe baril.

Începând de săptămâna viitoare, toate școlile se închid timp de 14 zile, în timp ce universitățile trec complet la mediul online pentru a reduce naveta studenților.

Campania lui Sharif de economisire a combustibilului vizează fiecare picătură în contextul dependenței aproape totale a Pakistanului, stat nuclear, de importurile de energie. „Pentru a stabiliza economia, am luat decizii dificile”, a declarat el națiunii, recunoscând că există un control minim asupra prețurilor globale determinate de război care afectează pompele locale.

Departamentele guvernamentale se vor confrunta cu reduceri de 50% ale cotelor de combustibil timp de două luni.

60% din mașinile oficiale – excluzând autobuzele și ambulanțele – vor fi blocate.

Doar 50% din personal se prezintă la birouri, cu excepția serviciilor esențiale. Operațiunile guvernamentale se reduc la patru zile pe săptămână.

Departamentele reduc cheltuielile cu 20%, interzicând achizițiile de vehicule, aparate de aer condiționat și mobilier, în timp ce limitează călătoriile miniștrilor în străinătate.

Creșterea record de 55 de rupii pe litru a prețului benzinei/motorinei de săptămâna trecută – cea mai mare din istorie – a urmat creșterii cu 36% a prețului petrolului la nivel global, alimentată de război.

Pakistanul importă practic toată energia, ceea ce face ca inflația să fie hipersensibilă la haosul din Orientul Mijlociu. Banca centrală a menținut luni rata dobânzii de politică monetară la 10,5%, dar a semnalat „o incertitudine sporită” cu privire la perspectivele inflației din cauza perturbărilor de la Ormuz.

Conflictul dintre SUA, Israel și Iran, care închide Strâmtoarea Ormuz – tranzitată de o cincime din petrolul mondial – prinde Pakistanul între importuri exorbitante și rezerve în scădere.

Sharif minimizează povara cetățenilor, dar impune raționalizarea pe timp de război în întreaga birocrație. Închiderea sălilor de clasă semnalează gravitatea crizei: educația este sacrificată pentru a conserva combustibilul necesar nevoilor critice.

Ministrul Finanțelor spune că, într-un context extern tot mai tensionat. România a reuşit să se împrumute mai ieftin. Într-o operațiune care a avut loc cu câteva zile înainte de începerea conflicului din Orientul Mijlociu, România a atras 4,7 miliarde de euro în prima emisiune de euroobligațiuni din 2026.

Alexandru Nazare susține că interesul mare al investitorilor a permis obținearea unor costuri mai mici decât la emisiunile similare din 2025.

„De exemplu: la începutul lui 2025, România se împrumuta în euro la 5,29% pentru 5 ani; în 2026, pentru o maturitate mai lungă, de 7 ani, randamentul a scăzut la 4,64%. Și în dolari costurile de finanțare s-au redus semnificativ: de la 7,55% pentru 12 ani în 2025 la 5,75% pentru 10 ani în emisiunea din acest an. Practic, România a reușit să își reducă rapid costurile de împrumut, într-un context internațional care între timp a devenit mult mai tensionat”, arată Nazare într-o postare pe Facebook.

El arată că deja a fost acoperit aproape jumătate din necesarul de finanțare externă pentru 2026.

„Începem astfel anul dintr-o poziție financiară solidă, cu o parte semnificativă a finanțării pentru 2026 deja asigurată”, adaugă Alexandru Nazare.

„Am aprobat azi transferul a 522 milioane Euro către Programul Sănătate 2021-2027 pentru a ne asigura că România va putea finaliza nouă spitale noi. Investițiile au fost preluate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)”, a scris pe Facebook Roxana Mînzatu.

Potrivit acesteia, în urma modificării, perioada de eligibilitate pentru întregul Program de Sănătate s-a extins de la 31 decembrie 2029 la 31 decembrie 2030.

Vor beneficia de această finanțare următoarele spitale:
– Spitalul Județean de Urgență Oradea,
– Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia,
– Institutul Regional de Oncologie Timișoara,
– Spitalul Județean de Urgență Bacău,
– Spitalul Județean de Urgență Argeș,
– Spitalul Județean de Urgență Vaslui,
– Spitalul Județean de Urgență Giurgiu,
– Spitalul Militar de Urgență „Dr. Ion Jianu” din Pitești,
– Spitalul de Urgență „Prof. Dr. Dimitrie Gerota” din București.

„Spitalele au fost selectate de către autoritățile române și au fost prioritizate în funcție de stadiul implementării, obiectivul fiind îmbunătățirea accesului populației la servicii medicale esențiale și la îngrijiri de calitate”, adaugă vicepreședinta CE.

Roxana Mînzatu anunță că în cadrul componentelor finanțate prin ESF+ va fi introdusă și o nouă măsură pentru sănătatea reproductivă, în valoare de 16,1 milioane de euro, destinată sprijinirii tratamentelor de fertilizare in vitro pentru grupuri vulnerabile.

Procuratura Generală din Manama a cerut pedeapsa cu moartea pentru doi inculpați acuzați de spionaj în favoarea unei organizații teroriste, cu intenția de a comite acte teroriste și ostile împotriva Bahrainului. Totul a implicat fotografierea unor locații în care fotografierea este interzisă, cu scopul de a divulga un secret al apărării naționale. Procuratura a susținut că acest act a contribuit la actuala agresiune brutală a Iranului împotriva țării, relatează presa din Manama.

În instanță, procurorii au declarat că regatul se confruntă cu o „agresiune iraniană brutală” și au cerut „sancțiuni maxime… fără cea mai mică milă”, specificând pedeapsa cu moartea.

Procuratura din Bahrain a subliniat că securitatea și suveranitatea națiunii sunt primordiale și că loialitatea față de patrie nu este negociabilă. Anchetatorii spun că inculpații nu doar au încălcat legea, ci mai degrabă au trădat națiunea, meritând cea mai severă pedeapsă fără milă: execuția.

Situația apare în Bahrain după ce autoritățile din Manama dau vina pe Iran pentru pagubele provocate de un atac în Sitra, unde 32 de civili, inclusiv copii, au fost răniți după ce un interceptor de apărare aeriană din Bahrain pare să fi lovit o zonă rezidențială.

Din ce în ce mai mult, dezbaterea privind acest program nu se mai limitează doar la capabilitatea militară. Ea se extinde către o întrebare mai amplă: cât din valoarea generată de contractele de apărare finanțate prin instrumentul Uniunii Europene Security Action for Europe (SAFE) va rămâne în economia românească. Această întrebare devine centrală pentru decizia strategică pe care România trebuie să o ia în privința structurii programului MLI.

SAFE oferă statelor membre UE acces la condiții de finanțare favorabile pentru achiziții comune de apărare. Totuși, spre deosebire de alte instrumente europene, SAFE se bazează pe împrumuturi, nu pe granturi. Această realitate financiară începe să influențeze dezbaterea politică din România.

Liderul PSD Sorin Grindeanu a subliniat recent dimensiunea fiscală a programului: „Acei bani vor fi dați înapoi de români, de toți românii. Și atunci e nevoie de o transparență mai mare.” Observația sa evidențiază o caracteristică structurală a instrumentului SAFE: deși reduce costurile de finanțare și încurajează achizițiile comune, povara financiară rămâne în final la nivelul bugetelor naționale.

Grindeanu a mai arătat că transparența privind destinația fondurilor este încă inegală. „Dacă pe aproximativ 4 miliarde de euro știm ce se întâmplă, pentru că se construiesc autostrăzile de la Pașcani la Siret și de la Pașcani la Ungheni, pentru celelalte 11–12 miliarde cam nu știm ce se întâmplă.”

Dincolo de transparență, liderul PSD a formulat problema și în termeni economici: „Eu vreau să văd că acei bani intră în economia românească, că se vor crea locuri de muncă, se vor dezvolta facilități, uzine.”

Deși declarațiile au fost făcute într-un context economic mai larg, argumentul se aplică direct programelor de achiziții de apărare finanțate prin SAFE, inclusiv programului MLI.

Subiectul a fost dezbătut recent și de către specialiștii din domeniu. Decidenți politici și reprezentanți ai industriei au analizat impactul economic al modernizării apărării.

Principala preocupare a fost exprimată de Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei pentru Apărare din Senat: „Știm ce cumpărăm. Ceea ce nu știm este câți bani din aceste contracte rămân efectiv în România, nu ca promisiune, ci ca angajament contractual măsurabil.”

Ea a formulat problema în termeni economici concreți: „Din fiecare euro contractat, câți cenți ajung într-o fabrică românească, la un inginer român, la un furnizor român? Puneți cifrele pe masă: câte locuri de muncă înalt calificate generează fiecare contract?”

Această întrebare este deosebit de relevantă pentru programul MLI, care ar putea ajunge la câteva miliarde de euro și are potențialul de a influența structura industriei românești de apărare pentru decenii.

Conform regulilor SAFE, cel puțin 65% din valoarea contractelor trebuie produsă în Uniunea Europeană. Totuși, această cerință nu garantează participarea industrială a României.

Pauliuc a subliniat că regula avantajează în primul rând companiile care fac deja parte din ecosistemul industrial european. „Rheinmetall este în Europa. Airbus este în Europa. Leonardo este în Europa. Toate sunt eligibile în baza pragului de 65%.” În practică, acest lucru înseamnă că producția ar putea rămâne concentrată în țări cu baze industriale de apărare deja consolidate, precum Germania, Franța, Italia sau Spania. Pentru România, implicația este clară: participarea industrială locală va depinde mai ales de strategia de negociere, nu de garanții regulatorii.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a legat această dezbatere de stabilitatea macroeconomică. „Nu există stabilitate financiară sau securitate fără securitate militară națională, regională și europeană.”

În același timp, el a subliniat că impactul fiscal al SAFE depinde de modul în care fondurile se întorc în economie. Dacă împrumuturile pentru apărare se transformă în contracte industriale interne, efectul multiplicator economic poate compensa parțial costul fiscal. Dacă nu, România ar putea ajunge să suporte o datorie publică mai mare fără o extindere corespunzătoare a bazei sale industriale. Această dinamică este deosebit de relevantă pentru programe mari de achiziții precum MLI.

Un alt punct important ridicat în dezbatere privește strategia de negociere a statului. Fostul ministru al Apărării Ioan Mircea Pașcu a susținut că România ar trebui să abordeze achizițiile de apărare prin ceea ce a numit „negocieri patriotice”, îndemnând oficialii să evite „atitudinile de tip vasal” care ar fi caracterizat unele negocieri din trecut.

În același sens, Radu Ștefan Oprea, secretar general al Guvernului, a clarificat că regulile SAFE nu interzic cooperarea industrială sau transferul de tehnologie. Potrivit acestuia, nivelul implicării industriale interne depinde în mare măsură de modul în care fiecare stat membru negociază contractele.

Polonia a fost menționată ca exemplu de stat care a reușit constant să obțină participare industrială în programele sale majore de apărare. Decizia strategică din spatele programului MLI. În acest context, viitorul program MLI reprezintă mai mult decât o simplă achiziție militară. Este, în esență, o alegere strategică industrială. Un scenariu ar presupune utilizarea programului pentru reconstrucția unei părți a ecosistemului industrial de apărare din România, prin producție locală, integrare și activități de mentenanță pe termen lung.

Unii ofertanți au sugerat deja posibilitatea unor niveluri de localizare apropiate de 80%, ceea ce ar putea genera mii de locuri de muncă industriale înalt calificate și ar integra companii românești în lanțurile de aprovizionare europene. Scenariul alternativ ar însemna ca România să îndeplinească cerința SAFE privind producția europeană, dar cea mai mare parte a valorii industriale să rămână în alte state ale Uniunii Europene. În acest caz, România ar obține capabilitatea militară necesară, dar fără a reconstrui în mod semnificativ baza industrială de apărare.

Actul normativ prin care Guvernul a reglementat modul de formare a prețului la gaze naturale pentru consumatorii casnici, pentru a nu depăși nivelul plafonat actual, intră în vigoare din 1 aprilie, după expirarea actualei scheme de plafonare și compensare a gazelor naturale.

Motivul principal al reglementării, așa se arată în preambulul ordonanței, este faptul că prețurile finale la gaze naturale publicate de principalii furnizori pentru clienții casnici se situează peste nivelul plafonat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2025 până la 31 martie 2026, generând riscuri privind menținerea accesibilității energiei pentru populație.

Astfel, pentru a rămâne în zona de preț de 0,31 lei /kw, adică prețul plafonat pentru consumatorii casnici, prin OUG nr.12/2026 se fixează un preț pentru producători, de 110 lei/MWh la producători, față de 120 de lei/MWh, cât este cel reglementat în prezent.

Conform actualei scheme, până la 31 martie, populația beneficiază de un plafon de 0,31 lei/kWh, iar firmele cu consum de până la 50.000 MWh pe an – de unul de 0,37 lei/kWh, în timp ce CET-urile beneficiază de preț reglementat de 120 de lei/MWh dacă acestea cumpără de la producătorii interni sau de 370 de lei/MWh, dacă achiziționează de la furnizori.

Prin noua OUG, componenta de furnizare a gazelor naturale este stabilită la maximum 15 lei/MW.

În preț sunt incluse și tarifele de distribuție și transport, care sunt cele stabilite legal de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) – „cu excepția celor incluse în componenta de achiziție, și/sau tarifele pentru accesul terților la conductele de alimentare din amonte stabilite de către operatorul conductei de alimentare din amonte și/sau tarifele pentru prestarea serviciului de distribuție dintr-un sistem de distribuție închis stabilit de către operatorul economic care desfășoară această activitate” – precum și TVA-ul și accizele.

Furnizorii de gaze naturale au obligația să notifice clienții vizați de noua ordonanță  odată cu prima factură transmisă după intrarea în vigoare a actului normativ cu privire la modificările care decurg din aplicarea prevederilor acesteia.

La finalul ședinței de Guvern de joi, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, le transmisese românilor să ignore notificările primite recent de la furnizorii de gaze cu oferte de preț mai mari, deoarece acestea nu mai sunt valabile după adoptarea noii reglementări.

„Știu că au fost trimise notificări către consumatorii casnici, iar furnizorii au fost obligați să trimită oferte care depășeau prețul de 0,31 lei (prețul pe kWh n.r.). Toți românii, inclusiv eu, am primit astfel de notificări acasă, conform legislației în vigoare. Acele notificări nu mai sunt valabile în contextul în care a fost adoptată această ordonanță de urgență a Guvernului României”, a spus ministrul.

Potrivit OUG 12/2026, nerespectarea de către furnizorii de gaze naturale și producătorii de gaze naturale a obligațiilor constituie contravenție și se sancționează cu amendă contravențională cuprinsă între 1% și 5% din cifra de afaceri anuală din anul financiar anterior sancționării.

Contravențiile săvârșite de către furnizorii de gaze naturale în raport cu clienții non casnici se constată și se sancționează de către reprezentanții împuterniciți ai ANRE.

Constatarea contravențiilor săvârșite de către furnizorii/operatorii de distribuție de gaze naturale în raport cu clienții casnici și aplicarea sancțiunilor prevăzute în prezenta ordonanță de urgență se realizează de către persoanele împuternicite din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.

Contravențiile săvârșite de către operatorul de transport și sistem gaze naturale prevăzute în prezenta ordonanță de urgență se constată și se sancționează de către reprezentanții împuterniciți ai ANRE.

Documentul integral, aici.

În comunicatul publicat, luni, ministerul emiratez al Apărării a mai precizat că au fost detectate și 18 drone, dintre care 17 au fost interceptate. Una s-a prăbușit pe teritoriul Emiratelor Arabe Unite, potrivit The Guardian.  

Țara din Golf a fost supusă la peste 1.400 de atacuri, încă de la începutul războiului din Orientul Mijlociu.

Potrivit sursei citate, țara a fost atacată cu rachete balistice, dar și de rachete de croazieră, precum și drone. Dintre acestea, marea majoritate au fost „interceptate și distruse” de forțele armate ale țării, potrivit declarațiilor date de Ambasadorul Emiratelor Arabe Unite la ONU, Jamal Al Musharakh.

Oficialul emiratez a precizat că „atacurile neprovocate” asupra infrastructurii civile, cum ar fi instalațiile de desalinizare și centralele energetice, sunt „inacceptabile”. „Din păcate, aceste atacuri au dus la moartea a patru civili și la rănirea a 114 persoane”, a declarat ambasadorul.

Caitlin Kalinowski, care a lucrat ca membru al personalului tehnic specializat în robotică și hardware, a postat pe rețelele de socializare că a demisionat „din principiu” după ce compania a dezvăluit planuri de a face sistemele sale de inteligență artificială disponibile în cadrul sistemelor informatice securizate ale Departamentului Apărării, notează NPR.org.

Într-o postare publicată pe platforma LinkedIn, Kalinowski a explicat că decizia nu a fost una ușoară.

„Am demisionat de la OpenAI. Țin foarte mult la echipa de robotică și la munca pe care am construit-o împreună. Nu a fost o decizie ușoară. Inteligența artificială are un rol important în securitatea națională. Dar supravegherea americanilor fără control judiciar și utilizarea autonomă a forței letale fără autorizare umană sunt linii care ar fi meritat mult mai multă dezbatere decât au avut. A fost vorba despre principii, nu despre oameni. Am un respect profund pentru Sam și pentru echipă și sunt mândră de ceea ce am construit împreună.”, a transmis Caitlin Kalinowski.     

Un purtător de cuvânt al OpenAI a apărat acordul cu Departamentul american al Apărării, afirmând că acesta oferă „o cale funcțională pentru utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale în domeniul securității naționale”, menținând în același timp limitele etice stabilite de companie.

Un purtător de cuvânt al OpenAI a declarat pentru NPR că firma consideră că acordul cu Pentagonul „creează o cale fezabilă pentru utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale în domeniul securității naționale, clarificând în același timp limitele noastre: fără supraveghere internă și fără arme autonome”.

Compania a continuat spunând că „oamenii au opinii ferme cu privire la aceste probleme și vom continua să ne angajăm în discuții cu angajații, guvernul, societatea civilă și comunitățile din întreaga lume”.

Demisia lui Kalinowski vine pe fondul unei concurențe sporite între principalii dezvoltatori de inteligență artificială pentru furnizarea de tehnologie guvernului SUA. În ultimele săptămâni, agențiile federale au apelat la OpenAI și Google pentru sistemele de inteligență artificială, pe măsură ce tensiunile cu o firmă rivală, Anthropic, au crescut cu privire la utilizarea militară a modelelor sale.

CEO-ul Anthropic s-a pronunțat împotriva permiterii utilizării software-ului companiei pentru aplicații precum supravegherea în masă la nivel intern sau arme autonome, o poziție care a dus la ciocniri cu oficialii apărării – inclusiv cu secretarul Apărării Pete Hegseth – care a declarat că departamentul are nevoie de flexibilitate pentru a implementa instrumente comerciale de inteligență artificială în toate operațiunile „legale”.

Fostul premier, scoail-democratul Marcel Ciolacu, spune că este foarte grav că în martie România nu are încă buget: „Asta spune totul despre incompetența economică și lipsa totală de viziune a premierului Bolojan”.

El explică faptul că absența unui buget înseamnă pentru județul Buzău blocarea continuării unor investiții majore. Fostul premier mai spune că Ilie Bolojan vrea să „taie” și aproape jumătate din finanțarea investițiilor din programele naționale – Saligny, CNI, PNDL.

„În plus, Bolojan vrea să ne fure cu japca o parte din veniturile locale din toate județele țării, ca să-i dea mai mult miliarde lui Ciucu, la cel mai bogat municipiu al țării. Asta este o nesimțire de netolerat!”, adaugă Ciolacu.

El îi cere actualului premier ca autoritățile locale să aibă măcar aceleași bugete ca anul trecut, mai ales după creșterile uriașe de taxe și impozite decise la București.

„Este inadmisibil ca guvernul să ne ia banii, iar primarii și președinții de Consilii Județene să rămână cu înjurăturile! Mai mult, reprezintă o ipocrizie uriașă să susții prin acest proiect de buget ca bogații s-o ducă și mai bine să-și umfle conturile, în vreme ce românii obișnuiți văd cum puterea de cumpărare le scade de la o lună la alta. Iar în condițiile unor scumpiri generalizate, pe fondul crizei energetice declanșate de conflictul din Orient, Bolojan ce credeți ca face? Vrea să taie și creșterea salariului minim de la 1 iulie, decisă deja în coaliție acum trei luni”, a scris pe Facebook Marcel Ciolacu.

El mai dă un exemplu, despre care spune că este „și mai scandalos”: „Bolojan zice că nu găsește 100 de lei pe lună în plus pentru creșterea indemnizației pentru copiii cu handicap, dar a găsit miliardele necesare ca jucătorii la bursă să beneficieze de 400 de euro pe an scutiți de impozit”.
Marcel Ciolacu susține că prin acest buget Ilie Bolojan „își construiește, de fapt, propriul eșafod. Este un tobogan ultra-rapid care duce direct la groapa de gunoi a istoriei, unde poate sta liniștit la taclale cu dinozauri politici precum Ludovic Orban, alt premier liberal al dezastrului absolut!”.

Avocații lui Sarkozy au solicitat așa-numita contopire a pedepselor, ceea ce înseamnă că timpul deja executat într-un caz să fie luat în considerare în celălalt dosar. Totul se referă la două cazuri de mare amploare din ultimii ani: cazul interceptărilor telefonice și al influenței ilicite și cazul Bygmalion, care a implicat facturi false în timpul campaniei prezidențiale din 2012 .

În februarie, fostul președinte a solicitat instanței să declare că pedeapsa de șase luni de închisoare din cazul Bygmalion a fost deja executată. El a invocat faptul că purtase deja o brățară electronică între februarie și mai 2025 ca parte a pedepsei sale în „cazul interceptărilor telefonice ”. Cu toate acestea, instanța a constatat că în acest caz nu erau îndeplinite condițiile pentru combinarea pedepselor.

Legea penală franceză permite contopirea pedepselor dacă infracțiunile au fost comise înainte de decizia definitivă a instanței și dacă pedepsele aplicate sunt similare.

Instanța a decis că, în cazul lui Sarkozy, aceste condiții nu permit comutarea automată a pedepsei deja executate. Fostul președinte va fi obligat să își execute pedeapsa din cazul Bygmalion – șase luni de închisoare cu o brățară electronică.

Pe 16 martie, la Paris va începe un nou proces de apel privind presupusa finanțare libiană a campaniei sale prezidențiale din 2007. În ședința de judecată anterioară, el a fost găsit vinovat de „participare la o organizație criminală” și condamnat la cinci ani de închisoare.

Nicolas Sarkozy a fost președintele Franței între 2007 și 2012 și, după ce a părăsit politica, a făcut în mod repetat obiectul unor anchete penale. Decizia instanței de astăzi privind consolidarea pedepselor este cea mai recentă dintr-o serie de proceduri judiciare care îl vizează pe fostul lider.

Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat pregătirea unei „misiuni de apărare” pentru a restabili siguranța navigației în Strâmtoarea Ormuz, blocată de la izbucnirea conflictului militar dintre Statele Unite, Israel și Iran. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă în Cipru, relatează BFM TV .

Potrivit domnului Macron, operațiunea va fi desfășurată în comun cu parteneri europeni și non-europeni.

Scopul său este de a escorta navele portcontainere și petrolierele odată ce faza acută a conflictului se încheie.

Franța va desfășura, de asemenea, două fregate suplimentare în regiune, ca parte a misiunii existente a UE Aspides, care operează în Marea Roșie din 2024.

Aceasta va mări forța franceză la opt fregate, două nave de asalt amfibii și portavionul Charles de Gaulle.

Președintele francez a vizitat astăzi Cipru ca urmare a atacului cu drone iraniene asupra bazei militare britanice din Akrotiri.

Emmanuel Macron a subliniat că atacul asupra insulei a fost un atac asupra întregii Europe, iar apărarea acesteia este o chestiune de securitate paneuropeană.

Franța, Germania și Regatul Unit au avertizat anterior că sunt pregătite să folosească forța militară dacă Iranul continuă atacurile fără discriminare împotriva aliaților lor din regiune. Secretarul britanic al Apărării a confirmat că aeronavele cu sediul în Cipru și Bahrain vor doborî dronele și rachetele iraniene.

Europa a devenit în ultimii ani cel mai mare importator de arme din lume, potrivit unui nou studiu realizat de Stockholm International Peace Research Institute.

Analiza arată că importurile de armament ale statelor europene au crescut puternic în ultimii cinci ani, în special după invazia Rusiei în Ukraine.

Potrivit raportului, statele europene și-au triplat importurile de arme în perioada 2021–2025, comparativ cu intervalul 2016–2020.

O mare parte din aceste echipamente militare provin din Statele Unite, deși liderii europeni vorbesc frecvent despre obiectivul unei autonomii strategice în domeniul apărării.

Cercetătorii SIPRI indică livrările de armament către Ucraina, începând din 2022, drept „cel mai evident factor” al creșterii importurilor.

În ultimii cinci ani, Ucraina a devenit cel mai mare importator de arme la nivel global, deși livrările au început să scadă mai recent.

În același timp, raportul subliniază că guvernele europene încearcă să își consolideze capacitățile militare, după ani sau chiar decenii în care investițiile în apărare au fost neglijate de multe clase politice de pe continent.

Analiza mai arată însă că problema nu este neapărat lipsa capacității de producție în Europa.

O parte semnificativă din armamentul produs pe continent ajunge pe piețele externe.

Fostul vicepreședinte al European Commission, Josep Borrell, declara în noiembrie 2023 că aproximativ 40% din producția industriei europene de apărare este exportată către țări terțe.

El sugera atunci că livrările ar trebui orientate mai mult către statele considerate prioritare, pentru a rămâne mai mult echipament în Europa.

Potrivit raportului SIPRI, această tendință nu pare să se fi schimbat semnificativ.

În același timp, unele state europene își consolidează poziția pe piața globală a exporturilor de arme.

Germania a depășit China, devenind al patrulea cel mai mare exportator de armament din lume, iar peste trei sferturi din exporturile sale nu au fost destinate Ucrainei.

De asemenea, Franța s-a clasat pe locul al doilea în lume în ceea ce privește exporturile de arme majore, confirmând rolul important al industriei europene de apărare pe piața globală.

Raportul evidențiază astfel o situație paradoxală: deși Europa produce și exportă armament în cantități semnificative, continentul a devenit în același timp cel mai mare importator de arme din lume.

Potrivit lui Nicușor Dan, discuția telefonică a vizat tema precum competitivitatea și Piața Unică, tranziția către energia verde, bugetul Uniunii Europene și relansarea industriei europene.

„I-am transmis președintelui Costa că ne dorim o Piață Unică complet integrată, precum și o simplificare semnificativă a birocrației și a poverii administrative. Din perspectiva României, capitolul energie este unul esențial, mai ales în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, care ne arată cât de important este ca Uniunea Europeană să reducă dependențele de importurile de combustibili fosili. Așa cum am mai spus, ne dorim ca tranziția către energia verde să se desfășoare într-un ritm și cadru care să nu afecteze iremediabil competitivitatea companiilor europene și românești”, a scris pe Facebook președintele României.

Cei doi au vorbit și despre viitorul cadru bugetar european.

„Chiar dacă dezbaterile vor mai dura, perspectiva României trebuie să fie corect înțeleasă. Bugetul UE trebuie să asigure fonduri relevante pentru a asigura creșterea competitivității inclusiv în zona statelor estice, din care face parte și țara noastră, națiuni care au un decalaj istoric față de nivelul de dezvoltare al celorlalte state membre. De altfel, salut orientarea deciziilor europene către stimularea competitivității și investiții care să asigure un sistem energetic rezilient la șocuri externe”, a adăugat Nicușor Dan.

Ca urmare a războiului din Iran și a blocadei petroliere ucrainene, explozia prețului internațional al petrolului a ajuns și în Ungaria.

„Prețurile combustibililor au început să crească brusc în toată Europa, așa că guvernul a decis în ședința de astăzi că vom proteja familiile, antreprenorii și fermierii maghiari”, a explicat Viktor Orbán decizia guvernului.

„Pentru a reduce prețurile galopate la combustibil, începând de astăzi, de la miezul nopții, va fi introdus un preț protejat, peste care prețurile de vânzare cu amănuntul pentru toate familiile și întreprinderile maghiare nu pot depăși”, a continuat prim-ministrul.

Plafonul pentru benzină este de 595 de forinți (7,68 ron), iar pentru motorină este de 615 forinți (7,94 ron).

Viktor Orbán a declarat că rezervele de stat vor fi eliberate pentru a asigura aprovizionarea.

Acesta avertizează că prețul protejat se aplică doar vehiculelor cu numere de înmatriculare și înmatriculare maghiare și este extins la fermieri, transportatori și antreprenori, pe lângă persoanele fizice.

„Prețul protejat va intra în vigoare astăzi la miezul nopții”, și-a încheiat prim-ministrul discursul.

Orban: „Este necesară o plăcuță de înmatriculare maghiară și un certificat de înmatriculare maghiar”

„Din păcate, ca urmare a războiului din Iran și a blocadei petroliere din Ucraina, explozia prețurilor internaționale ale petrolului a ajuns și în Ungaria. Prețurile combustibililor au început să crească brusc în toată Europa. Prin urmare, guvernul a decis în ședința de astăzi să protejeze familiile, antreprenorii și fermierii maghiari de creșterile de prețuri.

Guvernul introduce un preț protejat pentru familiile maghiare atât pentru benzină, cât și pentru motorină. Prețurile de vânzare cu amănuntul nu pot depăși prețul protejat. Persoanele fizice, transportatorii și fermierii pot, de asemenea, să cumpere la un preț protejat; este necesară o plăcuță de înmatriculare maghiară și un certificat de înmatriculare maghiar”, anunță Orban.