„Am deschis procesul de selecție pentru Platforma de dialog strategic pentru o economie competitivă și rezilientă. Ce înseamnă asta, mai simplu spus? Că deciziile și politicile publice ale Ministerului se vor baza și pe soluțiile și recomandările venite de la cei pe care îi afectează, nu din spatele unui birou”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Darău.
Mecanismul va reuni organizațiile patronale, asociațiile profesionale, companiile relevante, mediul academic și societatea civilă. Mecanismul va funcționa prin șapte Grupuri de Dialog Sectorial.
Cele șapte grupuri vor aborda politicile economice și capitalul uman, industria de apărare și tranziția multi-use, industriile, antreprenoriatul și IMM-urile, diplomația economică, ecosistemele digitale de inovare și start-up-urile, precum și simplificarea reglementării și debirocratizarea.
„Pe lângă politici publice noi, îmi doresc și să identificăm blocaje și bariere în calea antreprenoriatului și capitalului, după care să le îndepărtăm și să ușurăm viața și activitatea celor care riscă și creează valoare în România”, mai transmite ministrul Darău.
Procesul de selecție este structurat pe criterii de transparență, competitivitate și meritocrație, spune ministrul. Organizațiile eligibile pot aplica pentru maximum trei grupuri de lucru distincte, până la termenul-limită de 18 septembrie.
Clădirea bazei Salvamont de la Bâlea Lac a fost eliberată de echipajele de salvatori montani și de echipamentele de intervenție, care au fost relocate temporar într-un spațiu închiriat din apropiere.
Măsura permite continuarea activității de salvare montană pe durata lucrărilor.
Au început lucrările la baza SalvamontPrimele intervenții vizează dezafectarea și evacuarea vechilor instalații electrice, de încălzire și de alimentare cu apă.
Lucrările sunt executate de compania sibiană NV Const SRL, în urma unei licitații publice, pentru suma de 4,67 milioane de lei.
Investiția este finanțată prin Programul Regiunea Centru 2021–2027, din fondurile obținute de Consiliul Județean Sibiu.
Baza va fi modernizatăPotrivit Consiliului Județean Sibiu, obiectivul este transformarea bazei într-un spațiu modern și eficient energetic, care să ofere condiții mai bune salvatorilor montani.
„O bază Salvamont modernă și eficientă energetic înseamnă condiții mai bune pentru colegii noștri de la Serviciul Public Județean Salvamont Sibiu și, mai ales, un sprijin important pentru intervențiile destinate turiștilor și tuturor celor care ajung în zona Bâlea Lac”, a transmis președinta Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean.
Lucrările vor avea loc în timp ce activitatea de salvare montană continuă, echipajele fiind relocate temporar în apropierea bazei.
Baza de la Bâlea Lac este punctul de sprijin al echipei Salvamont care intervine în una dintre cele mai dificile zone montane din România. În ultimii ani, salvatorii sibieni au fost solicitați în repetate rânduri pentru turiști rămași blocați, rătăciți sau accidentați în zona Bâlea și în Munții Făgăraș.
Marți, Musiala s-a prăbușit pe teren la doar șase minute după ce a intrat de pe banca de rezerve, în victoria cu 4-2 obținută de Bayern într-un meci amical cu Heidenheim, relatează BBC Sport.
Fotbalistul de 23 de ani părea dezorientat, a primit îngrijiri medicale și a fost ajutat să părăsească terenul.
Un episod similar avusese loc cu doar câteva zile înainte, sâmbătă, în timpul amicalului câștigat de Bayern cu 3-1 în fața lui RB Leipzig, la Munchen.
Ulterior, Musiala a publicat un mesaj pe Instagram în care a explicat problemele medicale cu care se confruntă și a încercat să îi liniștească pe cei îngrijorați de starea sa.
Musiala explică problemele medicale: „Disfuncție neurologic㔄În primul rând, cel mai important lucru: mă simt bine. Sunt foarte recunoscător pentru mesajele și sprijinul vostru. Înțeleg că mulți dintre voi sunteți îngrijorați și vreau să vă explic despre ce este vorba”, a scris fotbalistul.
„Am fost diagnosticat cu crize de absență de scurtă durată, ușor de tratat, cauzate de o disfuncție neurologică. Acestea pot duce la episoade precum cele din ultima perioadă, cel din meciul cu Leipzig sau cel de acum, de la Heidenheim. Știu că, la prima vedere, pot părea înfricoșătoare, dar în prezent fac parte din viața mea de zi cu zi”, a explicat el.
Jucătorul a adăugat că se află sub supraveghere medicală și că este optimist în privința recuperării.
„Primesc cele mai bune îngrijiri medicale. FC Bayern și cei apropiați mie sunt mereu alături de mine și mă sprijină în această perioadă”, a transmis Musiala.
El a subliniat că medicii nu au identificat alte riscuri pentru sănătatea sa și că, după consultări cu specialiștii în neurologie, a primit acordul de a-și continua activitatea.
Musiala a ratat primele șase luni ale sezonului trecut după ce și-a fracturat glezna la Campionatul Mondial al Cluburilor din 2025, dar a revenit în a doua jumătate a stagiunii și a fost titular în trei dintre cele patru meciuri disputate de Germania la Campionatul Mondial din 2026.
Campionatul Mondial de Acrobație cu Avionul, clasa Unlimited, se desfășoară în perioada 23 august – 2 septembrie, în Iowa, SUA.
România este reprezentată de Laszlo Ferencz, Valentin Caval, Vlad Popescu, Dan Ștefănescu și Romain Fhal, potrivit Aeroclubului României.
Piloții au început deja antrenamentele, iar aeronavele au fost pregătite pentru competiție.
Timp de mai bine de o săptămână, concurenții vor participa la o serie de probe care le vor testa precizia, concentrarea și capacitatea de a controla aeronava în timpul unor manevre complexe.
România vine după un rezultat spectaculosParticiparea României la competiția din SUA vine după performanțele obținute anul trecut la Campionatul Mondial de Acrobație cu Avionul, clasele Advanced și Intermediate, desfășurat în perioada 12–20 septembrie 2025, pe aerodromul Sármellék din Ungaria.
La clasa Advanced, Valentin Caval a obținut medalia de bronz, cu 8.438,96 puncte și un procentaj general de 78,275%.
Pilotul român a încheiat competiția pe locul al treilea, după francezii Maxime Orth și Paul Chesneau.
România a ocupat tot podiumul la IntermediateRezultatul cel mai spectaculos al delegației române a fost însă obținut la clasa Intermediate, unde piloții români au ocupat toate cele trei locuri de pe podium.
Sebastian Dan a câștigat titlul mondial, urmat de Andreea Bănesaru, pe locul al doilea, și Lucian Drăguș, pe locul al treilea.
România a avut nu mai puțin de șapte piloți în primele șapte poziții ale clasamentului.
Evoluții în spațiu aerian deliminatPotrivit site-ului oficial al competiției din 2026, piloții trebuie să-și demonstreze capacitatea de a controla aeronave de înaltă performanță în condiții fizice extrem de solicitante.
Evoluțiile au loc într-un spațiu aerian delimitat, denumit „box”, cu dimensiunea de aproximativ un kilometru cub.
Campionatele de acrobație aeriană se organizează din 1960, când a avut loc primul Campionat Mondial de Acrobație Aeriană la Bratislava, în Cehoslovacia. Competiția s-a diversificat în prezent în mai multe categorii, inclusiv „Advanced” și „Unlimited” la avioane cu motor și planoare, Campionatele Mondiale YAK-52 și o nouă serie FAI Elite.
Ediția din 2026 începe pe 23 august, la Mason City, în Iowa, iar competiția se va încheia pe 2 septembrie. România va încerca să continue astfel seria rezultatelor importante obținute în competițiile internaționale de acrobație aeriană.
În cadrul atacului, clădirea companiei Milrem Robotics din Tallinn, a luat foc în noaptea de vineri spre sâmbătă. Dovezile preliminare sugerează că incendiul ar fi putut fi provocat în mod deliberat, potrivit postului public de televiziune din Estonia, citat de Kiyv Post.
„Suspecții au fost identificați”, a scris Michal pe X, adăugând că una dintre pistele de anchetă vizează „un posibil act de sabotaj și implicarea Rusiei”.
Potrivit procurorului general estonian, Astrid Asi, anchetatorii au identificat suspecții pe baza probelor strânse de Serviciul de Securitate Internă și de Prefectura de Nord. Procurorii au solicitat instanței arestarea lor, în timp ce autoritățile examinează posibilele motive, inclusiv sabotajul.
Ancheta este în stadiu incipient, iar autoritățile estoniene nu au stabilit încă responsabilitatea Rusiei.
Ambasada Rusiei la Tallinn nu a răspuns imediat solicitării de comentarii din partea agenției Reuters. Moscova a negat în repetate rânduri acuzațiile occidentale potrivit cărora ar fi organizat acte de sabotaj și alte atacuri sub acoperire în Europa.
Michal a precizat că Estonia tratează incidentul cu o seriozitate deosebită, deoarece acesta a vizat industria de apărare a țării.
„Încercările de a ne intimida sau de a ne submina securitatea nu vor avea succes. Ne vom proteja poporul și companiile prin orice mijloace necesare”,a declarat oficialul.
Milrem Robotics dezvoltă sisteme militare și autonome, printre care se numără și vehiculul terestru fără pilot THeMIS. Compania afirmă că această platformă este utilizată în Ucraina încă din 2022 pentru misiuni precum logistica, evacuarea răniților și degajarea traseelor.
În luna iunie, Milrem și compania olandeză VDL Defentec au început livrarea primelor vehicule de pe o nouă linie de producție înființată pentru a sprijini o livrare finanțată de Olanda, care cuprinde peste 100 de sisteme THeMIS către Ucraina.
Nicolae Păun, care îndeplinește și funcția de președinte al Asociației Partidei Romilor Pro-Europa, a sesizat mai multe instituții în urma manifestărilor rasiste care au avut loc la partida dintre Rapid București și Dinamo București.
„Am făcut plângeri la Parchetul Sectorului 6, la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, la Liga Profesionistă de Fotbal și la Federația Română de Fotbal.
„Instituțiile statului nu trebuie să mai asiste pasiv”Instituțiile statului care trebuie să sancționeze manifestările rasiste de pe stadioane nu trebuie să mai asiste pasiv la aceste acțiuni”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Păun.
„Am cerut luarea urgentă de măsuri față de comportamentul rasist al fanilor echipei Dinamo București, care, sâmbătă, la meciul cu Rapid București, au scandat lozinci ofensatoare și au afișat bannere cu înscrisuri rasiste la adresa minorității rome din România”, a mai transmis deputatul.
Păun susține că manifestările rasiste nu se limitează la stadioane, ci sunt întâlnite și pe rețelele de socializare și în instituții publice, afirmând că statul nu mai trebuie să tolereze astfel de comportamente.
„Rasismul trebuie sancționat de către instituțiile statului, nu tolerat! În ultima perioadă, am observat că rasismul în România a atins cote alarmante. Manifestările rasiste se întâmplă pe stadioane, pe rețelele de socializare și în majoritatea instituțiilor publice, unde romii sunt batjocoriți”, mai spune oficialul.
„Sper ca instituțiile României să demareze urgent anchete, care să ducă la sancționarea celor care au organizat și au pus în practică evenimentele de sâmbătă seară”, conchide Păun.
Partide de sâmbătă s-a încheiat cu victoria lui Dinamo cu 1-0, în urma golului marcat de Karamoko în minutul 72,
Recidive repetate în meciurile directeAcesta nu este primul incident de acest fel. În luna martie, tot la un derby Rapid – Dinamo, ultrașii echipei din Ștefan cel Mare au scandat mesaje cu caracter rasist în stația de metrou Basarab și în timpul meciului au arătat un banner pe care scria: „Ieri în robie, azi în galerie”.
Fanii Dinamo au recidivat și la meciul din returul play-off-ului din sezonul trecut. Aceștia au afișat mesaje precum: „Rudari, ursari, căldărari și boldeni, coduri CAEN pentru robi giuleșteni” sau „Dacă vreți să nu vă mai zicem țigani, nu vă mai luați de la 12 ani”.
De asemenea, la acel meci, a fost vizat și liderul comunității rome, Dumitru Giuliano, care a cerut măsuri împotriva demonstrațiilor rasiste pe stadioane. Dinamoviștii i-au transmis: „Giuliano, ciocul mic și joc de aripi”.
Două surse din interiorul regimului de la Teheran au declarat pentru Financial Times că forțele iraniene au evaluat posibilitatea unor atacuri asupra unor obiective americane din țări din sud-estul Europei, precum Bulgaria, care luna trecută a aprobat folosirea bazei aeriene Bezmer de către avioanele americane de realimentare în aer.
Una dintre surse a adăugat că și Cipru, unde o bază aeriană britanică a fost lovită de o dronă în martie, se află printre posibilele ținte de represalii în cazul unei noi ofensive americane.
Sursele au mai spus că forțele iraniene au analizat separat posibilitatea de a ataca cablurile submarine de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz în cazul unei escaladări.
Iranul ia în calcul extinderea atacurilor dincolo de Orientul MijlociuAmenințările reflectă atmosfera de sfidare de la Teheran, unde tot mai mulți reprezentanți ai regimului consideră că reluarea războiului este mai degrabă o chestiune de „când”, nu de „dacă”.
Negocierile pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz sunt în impas, iar liderul suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a numit săptămâna trecută mai mulți politicieni radicali în funcții importante din armată și securitate. Trump a declarat marți că nu există discuții cu Teheranul și că nici nu sunt programate.
Gardienii Revoluției și alți comandanți militari au avertizat că, în cazul unui nou conflict de amploare, Iranul ar putea extinde atacurile dincolo de Orientul Mijlociu. Până acum, Teheranul a vizat în principal baze americane, instalații energetice și alte obiective din regiune.
Luna trecută, Gardienii Revoluției au amenințat Marea Britanie din cauza folosirii bazelor britanice de către armata americană. Ei au avertizat că „orice bază folosită pentru lansarea unui atac asupra teritoriului iranian va fi considerată o țintă legitimă”.
Iranul ar putea folosi rachete balistice cu rază medie de acțiune, inclusiv din seria Shahab, împotriva unor obiective americane din sudul și sud-estul Europei. Totuși, potrivit experților, eficiența acestora scade la distanțe mari.
Teheranul: „Dacă SUA merg prea departe, Iranul va lovi și Europa”Sursele citate de Financial Times spun că reacția Iranului ar depinde de acțiunile Washingtonului.
Una dintre surse a spus că regimul pregătește un plan pentru extinderea conflictului dacă Trump își pune în aplicare amenințările anterioare de a ataca infrastructura iraniană.
A doua sursă a spus că Iranul nu își va impune „nicio limită” în răspunsul său în cazul unei agresiuni americane.
„Dacă SUA merg prea departe, Iranul se va apăra cu orice preț, va ieși dincolo de regiune și va lovi și Europa”, a spus sursa.
Un memorandum semnat în iunie între SUA și Iran s-a destrămat luna trecută, după ce Teheranul a atacat nave în strâmtoare, iar ambele părți s-au acuzat reciproc că au încălcat acordul provizoriu. Au urmat mai multe schimburi de atacuri și reluarea blocadei americane asupra porturilor iraniene.
Săptămâni de eforturi diplomatice nu au reușit să producă un progres pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz și reluarea negocierilor privind un acord mai amplu pentru încheierea războiului, iar Trump a devenit tot mai frustrat de acest impas.
România a oferit sprijin logistic SUA și a fost avertizată de IranRomânia a oferit în primăvară sprijin logistic Statelor Unite în contextul războiului cu Iranul. În martie, CSAT și Parlamentul au aprobat solicitarea Washingtonului privind dislocarea temporară în România a unor avioane de realimentare.
Președintele Nicușor Dan a precizat atunci că echipamentele aveau caracter defensiv și nu erau dotate cu armament.
În iunie, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a prezentat România drept unul dintre statele europene care au oferit sprijin logistic Statelor Unite. Într-un interviu pentru Fox News, el a spus că Bucureștiul a fost nevoit să reducă numărul zborurilor comerciale pentru ca americanii să poată folosi aeroportul pentru avioanele de realimentare.
Declarațiile au provocat o reacție dură a Teheranului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghai, a acuzat NATO de „complicitate” la ceea ce a numit un „război de agresiune ilegal” împotriva Iranului. El a susținut că Rutte a indicat explicit România și Italia drept țări care au participat la agresiunea împotriva Iranului.
Ministerul român de Externe a respins acuzațiile și a subliniat că România nu a fost parte a conflictului dintre SUA și Iran. MAE a precizat că deciziile Bucureștiului au fost luate în baza acordurilor bilaterale existente cu Statele Unite și că acestea au fost evaluate pentru a respecta Carta ONU și normele dreptului internațional.
La Rote Werd, fiecare centimetru contează. În condițiile actuale de secetă, adâncimea apei poate face diferența dintre o navă de marfă care poate continua călătoria și una care trebuie să-și reducă încărcătura sau să rămână pe loc.
Operatorul austriac al căii navigabile testează aici o soluție neobișnuită, scrie Der Standard.
Barjele sunt încărcate cu pietriș provenit din lucrările de dragare și sunt poziționate astfel încât apa Dunării să fie dirijată în mod țintit către șenalul navigabil. Viteza mai mare a curentului în această zonă contribuie la reducerea depunerilor de pietriș, ceea ce poate diminua necesitatea lucrărilor de dragare.
Potrivit Ministerului Federal al Infrastructurii din Austria, proiecte-pilot similare se desfășoară și în Croația, România și Bulgaria.
Autoritățile austriece avertizează că debitul redus al Dunării reprezintă o provocare pentru navigație la nivel european.
Dunărea a ajuns la niveluri extrem de scăzuteExperimentul are loc într-un moment în care situația hidrologică din Austria este deosebit de dificilă.
Potrivit Der Standard, ultimele 12 luni au fost cele mai secetoase din cei 176 de ani de măsurători din Austria. În aceste condiții, navigația comercială pe Dunăre a fost puternic afectată.
Problema nu este doar cantitatea totală de precipitații, ci și momentul în care acestea apar.
Cantități mai mici de zăpadă, evaporarea mai puternică și perioadele secetoase mai lungi contribuie la reducerea debitelor în timpul verii.
Câțiva centimetri pot costa milioaneEfectele se văd direct în transportul fluvial.
Când apa scade, navele nu mai pot transporta aceeași cantitate de marfă. Inițial, operatorii reduc încărcătura. Dacă situația se agravează, marfa poate fi împărțită pe mai multe nave, iar la un moment dat transportul devine prea scump pentru a mai fi rentabil.
Problemele afectează și navele de pasageri.
Dunărea nu trebuie să asigure apă doar pentru nave. Același fluviu este folosit pentru producerea de energie, agricultură, alimentarea cu apă și menținerea ecosistemelor.
Soluții diferite de-a lungul Dunării
Problema nu se oprește la Austria.
În Ungaria, nivelul scăzut al Dunării a determinat autoritățile să caute soluții pentru alimentarea cu apă a centralei nucleare de la Paks. Un prag construit în apropierea centralei și barje scufundate sunt soluțiile propuse de autorități pentru a obține o creștere suplimentară a nivelului apei.
În România, situația a devenit, de asemenea, critică. La începutul lunii august, autoritățile au intervenit pe brațul Bala, unde au fost realizate lucrări pentru a crește debitul pe brațul principal al Dunării și a îmbunătăți condițiile de navigație.
A fost detonată roca de la Pîrjoaia, iar ulterior au fost coborâte patru barje în zona brațului Bala. Intervențiile au avut ca scop redistribuirea debitului către Dunărea navigabilă.
Soluțiile celor trei țări sunt însă diferite. Austria încearcă să folosească mai eficient apa existentă pentru navigație, Ungaria intervine pentru a asigura apa necesară centralei de la Paks, iar România încearcă să redistribuie debitul Dunării pentru a îmbunătăți condițiile pe fluviu.
Însă capacitățile pe lignit ale Complexului Energetic Oltenia, cel mai mare producător de energie electrică pe bază de cărbune din România, sunt retrase treptat, în baza angajamentelor de decarbonizare asumate de statul român în fața Comisiei Europene.
Dată fiind situația critică din sistemul energetic, grupul 4 de la Termocentrala Rovinari, păstrat în rezervă, a fost repus în funcțiune luni, 17 august, și a început să livreze energie în Sistemul Energetic Național în jurul orei 15.00.
Potrivit datelor Transelectrica, luni, în intervalul de vârf 19.00-21.00, producția de energie electrică pe bază de cărbune a depășit 1.000 MW. Puțin înainte de ora 20.00, cărbunele furniza 1.014 MW din necesarul de 6.910 MW. Producția internă asigura 5.259 MW, iar aproximativ 1.650 MW erau acoperiți din importuri.
Spre finalul perioadei de vârf, necesarul de energie ajunsese la 7.029 MW, din care 5.736 MW erau produși intern. Producția de energie electrică pe bază de cărbune crescuse la 1.084 MW, iar importurile coborâseră la 1.293 MW.
Despre rolul Complexului Energetic Oltenia în securitatea energetică a României, costurile tranziției și resursele financiare pe care statul și le-a asumat pentru restructurarea companiei, Mediafax a stat de vorbă cu Victor Banța, doctor în management, cu experiență în sectorul energetic și membru al Consiliului de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia.
În ultimele zile, România a primit încă o lecție pe care sistemul energetic ne-o repetă periodic: securitatea energetică nu se construiește din capacități scrise pe hârtie, ci din megawați care pot intra efectiv în sistem atunci când este nevoie de ei. Dar cum poate Complexul Energetic Oltenia să-și păstreze capacitatea de a susține Sistemul Energetic Național în timp ce trece prin restructurare și prin retragerea treptată a capacităților pe lignit?
Victor Banța: Din capul locului o spun răspicat: nu vreau să idealizez cărbunele, nu contest tranziția energetică și nu sunt adeptul întoarcerii în timp. România trebuie să se decarbonizeze și trebuie să construiască noile capacități energetice. Dar nu pot să nu pun o întrebare simplă: Cum poți cere unei companii să rămână disponibilă pentru securitatea Sistemului Energetic Național și, în același timp, să-i slăbești capacitatea financiară de a face exact acest lucru?
Și nu este doar opinia mea despre importanța CEO. Chiar statul român a justificat intervenția pentru restructurarea companiei inclusiv prin rolul acesteia în securitatea energetică și prin riscurile pe care retragerea capacităților le poate genera pentru siguranța Sistemului Energetic Național.
Așadar, nu discutăm despre nostalgie după cărbune. Discutăm despre securitate energetică.
Să vorbim cu cifrele Guvernului pe masă. Ce prevede restructurarea Complexului Energetic Oltenia și ce resurse financiare au fost puse efectiv la dispoziția companiei pentru a-și îndeplini obligațiile asumate?
Victor Banța: Planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia stă la baza Deciziei (UE) 2022/1920 a Comisiei din 26 ianuarie 2022, aferentă ajutorului de stat SA.59974, notificată sub numărul C(2022) 553, prin care Comisia Europeană a declarat compatibil cu piața internă ajutorul de restructurare de aproximativ 2,66 miliarde euro, sub condiția implementării măsurilor asumate prin plan. Cadrul național al ajutorului pentru restructurare a fost instituit prin OUG nr. 21/2022, ulterior aprobată și modificată prin acte normative succesive.
CEO trebuie să treacă printr-o transformare profundă: reducerea producției pe lignit, construirea de noi capacități regenerabile și pe gaze și susținerea costurilor uriașe ale acestei tranziții.
Numai că, între ceea ce s-a prevăzut și ceea ce s-a întâmplat efectiv, au apărut diferențe.
În februarie 2026, Guvernul României a recunoscut public că diferența de grant de 425,8 milioane de lei, prevăzută pentru anul 2025 în cadrul mecanismului de ajutor de stat destinat finanțării achiziției certificatelor de emisii de CO₂, nu a fost acordată Complexului Energetic Oltenia.
Tot Guvernul a arătat că, în 2025, cheltuielile companiei cu certificatele de CO₂ au depășit 2 miliarde de lei. Și tot Guvernul a comunicat, în februarie 2026, o estimare a unui rezultat operațional pozitiv, de circa 697 milioane lei, în contextul explicării impactului certificatelor de CO₂.
Nu sunt cifre inventate de mine. Sunt cifre comunicate de Guvernul României. Și atunci trebuie să facem apel la aritmetică, dar mai ales la responsabilitatea statului față de propria companie.
Complexului Energetic Oltenia i se cere simultan:
– să cumpere certificate de emisii
– să finanțeze funcționarea curentă
– să-și reducă cheltuielile
– să susțină restructurarea
– să participe la construirea noilor capacități
– să gestioneze costurile sociale ale restructurării
– să-și păstreze capacități disponibile
– și să producă atunci când Sistemul Energetic Național are nevoie de energie controlabilă.
Or, toate acestea costă. Când sute de milioane de lei prevăzute în mecanismul financiar al restructurării nu sunt puse la dispoziția companiei, consecința economică inevitabilă este creșterea presiunii asupra resurselor financiare necesare funcționării și investițiilor.
Dar statul este și proprietar, nu?
Victor Banța: Aici începe problema. Statul român, acționarul majoritar al CEO, stabilește politica energetică și a participat la asumarea calendarului de restructurare și decarbonizare. Și tot statul are nevoie ca Sistemul Energetic Național să rămână sigur.
De aceea nu cred că este suficient să-i spui unei companii: Transformă-te! Trebuie să-i asiguri și condițiile în care această transformare poate fi realizată.
Iar de aici ajungem la altă cifră: 180 de milioane de euro!
Prin OUG nr. 21/2022, statul român a aprobat participarea la majorarea capitalului social al Complexului Energetic Oltenia prin aport în numerar cu echivalentul în lei al sumei de 180 milioane euro. Termenul pentru efectuarea plății a fost ulterior stabilit până la sfârșitul anului 2023.
Statul român și-a asumat această contribuție. Și-a respectat angajamentul?
Victor Banța: Majorarea de capital a fost aprobată, iar suma aferentă aportului și primei de emisiune a ajuns la aproximativ 891 milioane lei.
Aportul de capital în cuantumul menționat nu a fost însă vărsat companiei, potrivit informațiilor publice care au stat la baza demersului judiciar al CEO.
Compania a solicitat ulterior în instanță plata sumei de 891.089.121 lei. Tribunalul București a respins, în iulie 2026, cererea formulată de companie pe calea ordonanței de plată. Mă limitez la consemnarea acestui fapt procesual public, fără a comenta fondul sau strategia juridică a societății.
Cum ar fi arătat azi capacitatea financiară și investițională a CEO dacă acești aproape 891 milioane lei ar fi fost puși la dispoziția companiei?
Victor Banța: Vreau să fac aici o precizare foarte clară. CEO a raportat pentru 2025 o pierdere netă de aproximativ 1,1 miliarde lei. Nu spun că aportul de capital de 891 milioane lei ar fi transformat contabil această pierdere în profit. Ar fi fals. Capitalul nu este venit, dar aportul de capital ar fi însemnat un plus de reziliență financiară: lichiditate, capacitate de finanțare și resurse pentru investiții. Iar peste această sumă trebuie privită și diferența de grant de 425,8 milioane lei neacordată în 2025.
De aceea întrebarea corectă nu este: Ar fi avut CEO profit? Întrebarea corectă este: Când și în ce măsură vor fi asigurate integral resursele și mecanismele financiare pe care statul însuși le-a prevăzut pentru această restructurare?
Și aici ajungem la cărbune.
Cărbunele are dezavantaje: emisii ridicate de CO₂ care, în actualul sistem european ETS, generează costuri foarte mari pentru producerea energiei electrice. Tocmai de aceea trebuie construite capacitățile care să-l înlocuiască. Dar lignitul are o caracteristică strategică pe care soarele și vântul nu o au: combustibilul poate fi stocat.
Putem compara, din perspectiva securității energetice, lignitul stocat cu energia stocată în baterii?
Victor Banța: Nu compar un depozit de lignit cu un sistem BESS (sistem de stocare a energiei electrice în baterii). Sunt lucruri fundamental diferite. Dar au un element comun important pentru securitatea energetică: disponibilitatea resursei când sistemul are nevoie de ea.
Un sistem BESS preia energie electrică din sistem, o stochează sub formă electrochimică și o poate restitui rapid rețelei.
Lignitul stocat reprezintă, în schimb, energie primară stocată, care poate fi transformată în energie electrică atunci când grupurile energetice sunt disponibile. Diferența este esențială.
Dar la fel de important este faptul că, într-o perioadă cu producție redusă din surse dependente de vreme, existența unui combustibil stocabil și a unor capacități dispecerizabile poate conta pentru siguranța SEN.
Se vorbește inclusiv despre posibilitatea ca proiectul pe gaze de la Ișalnița să fie înlocuit cu o capacitate de stocare BESS. Cum vedeți această soluție?
Victor Banța: Putem vorbi la nivel de principiu despre intenția CEO de a implementa BESS (Battery Energy Storage System). BESS este necesar într-un sistem cu o pondere tot mai mare a producției regenerabile. Poate prelua energie în perioadele excedentare și o poate restitui rapid atunci când sistemul are nevoie.
Puterea instalată a unei baterii ne spune cât poate livra într-un anumit moment; capacitatea în MWh ne spune cât timp poate face acest lucru.
De aceea, trebuie analizat ce serviciu trebuie să ofere investiția către Sistemul Energetic Național: ce putere, pentru câte ore, cu ce disponibilitate și ce rol în adecvanța sistemului.
Un BESS poate fi extraordinar pentru echilibrare și pentru mutarea energiei de la orele cu producție excedentară către vârful de seară. Dar o baterie nu este o sursă primară de energie. Ea trebuie mai întâi încărcată. De aceea, stocarea trebuie privită împreună cu producția, nu în locul producției.
A mai trecut România prin situații în care stocurile de lignit au devenit importante pentru securitatea energetică?
Victor Banța: Îmi amintesc iarna 2008–2009, când eram prefect al județului Gorj.
În perspectiva unei ierni dificile și pe fondul crizei gazelor ruso-ucrainene, una dintre preocupările majore a fost constituirea din timp a stocurilor de lignit.
Lecția pe care am reținut-o atunci este valabilă și astăzi: securitatea energetică se pregătește înaintea crizei, nu în timpul ei.
Soarele nu vine la comandă. Nici vântul. Energia produsă de acestea poate fi și trebuie stocată, dar sistemele BESS nu reprezintă astăzi o soluție de stocare sezonieră capabilă să transfere la scară națională cantități masive de energie din lunile de vară către lunile de iarnă. De aceea problema nu este: cărbune sau regenerabile. Este o falsă alegere.
România are nevoie de regenerabile, hidro, nuclear, capacități flexibile pe gaze, stocare, interconexiuni și de un sistem capabil să funcționeze în siguranță în orice oră a anului.
Dar, până când capacitățile care trebuie să înlocuiască producția existentă sunt construite, racordate, testate și disponibile comercial, trebuie să fim foarte atenți la ceea ce scoatem din sistem.
Atunci cum ar trebui făcută, concret, tranziția de la cărbune la noile capacități de producție?
Victor Banța: Tranziția energetică nu înseamnă să închizi. Înseamnă să înlocuiești.
Întâi construiești. Apoi testezi. Pui noua capacitate în funcțiune și verifici dacă poate îndeplini efectiv rolul pentru care a fost construită.
Abia apoi retragi ceea ce trebuie să înlocuiască. Orice altă ordine transformă tranziția dintr-un proces tehnic controlat într-un pariu. Iar energia unei țări nu poate fi un pariu.
Ce ar trebui să facă statul pentru ca această tranziție să nu afecteze siguranța Sistemului Energetic Național?
Victor Banța: Nu cer privilegii pentru Complexul Energetic Oltenia. Cer coerență.
Dacă statul a decis că această companie trebuie să parcurgă tranziția, trebuie să-i asigure și cadrul pe care și l-a asumat.
Dacă statul dorește capacități disponibile pentru perioade critice, trebuie să înțeleagă că disponibilitatea costă.
Dacă statul dorește accelerarea investițiilor în fotovoltaice și gaze, trebuie să înțeleagă că investițiile au nevoie de capital.
Iar dacă statul dorește retragerea capacităților pe lignit, trebuie să se asigure că ceea ce le înlocuiește există și funcționează înainte ca ele să dispară.
Pentru că, la capătul tuturor planurilor, jaloanelor, strategiilor și termenelor, există o realitate fizică mult mai simplă: în fiecare secundă, producția și consumul de energie electrică trebuie menținute în echilibru.
Infrastructura Complexului Energetic Oltenia a fost construită în zeci de ani. Da, este una imperfectă și costisitoare, care trebuie transformată. Dar este o infrastructură care există astăzi.
Iar în energie, diferența dintre ceea ce există și ceea ce presupunem că va exista poate deveni, în momente critice, exact diferența dintre siguranță și vulnerabilitate.
Nu cer să oprim tranziția energetică. Cer ceva mult mai simplu: să nu distrugem podul înainte să ajungem pe celălalt mal.
Și las Guvernului României o întrebare, legitimă: Dacă statul cere Complexului Energetic Oltenia să finanțeze prezentul, să construiască viitorul și, între timp, să rămână disponibil pentru siguranța Sistemului Energetic Național, când și în ce măsură vor fi asigurate integral resursele și mecanismele financiare pe care statul însuși le-a prevăzut pentru această restructurare?
Marți, puțin după ora 17.00, cărbunele asigura 1.034 MW, respectiv 15,21% din producția internă de energie electrică. Adică peste trei sferturi din ponderea de aproximativ 20% asigurată în mod obișnuit de energia nucleară.
Iar la primele ore ale dimineții de miercuri, peste un sfert din producția internă de energie (26,48%) era acoperită de cărbune.
Amendamentul legislativ a trecut marți seară de ultimul vot din Parlament, cu o majoritate de 67 la 53.
Guvernul susține că actul normativ este necesar pentru a preveni situațiile în care litigiile civile anulează politicile climatice de stat și subminează încrederea mediului de afaceri, potrivit AFP.
Legea a fost inițiată ca răspuns direct la acțiunea în justiție deschisă de activistul indigen maori Michael Smith împotriva a șase companii majore din Noua Zeelandă, pentru contribuția lor la schimbările climatice.
Ministrul Justiției, Paul Goldsmith, a susținut că legea este necesară pentru a oferi companiilor mai multă claritate cu privire la obligațiile lor în domeniul schimbărilor climatice.
„Litigiul aflat pe rolul Înaltei Curți, în cadrul căruia un reclamant a formulat revendicări civile împotriva a șase mari companii pentru emisiile acestora de gaze cu efect de seră, riscă să conducă la instituirea unui nou regim care contravine cadrului legislativ deja adoptat de Parlament”, a mai transmis ministrul Justiției.
„O zi neagră pentru democrație”Michael Smith a reacționat, precizând că „este o zi neagră pentru democrație” și avertizând că parlamentul creează un precedent privind intervențiile în justiție.
„Dacă Parlamentul poate anula un proces aflat în desfășurare, atunci nicio pretenție juridică nu mai este sigură odată ce devine incomodă din punct de vedere politic”, a declarat acesta.
Partidul Verzilor s-a opus ferm modificării legislative. Deputatul Steve Abel a descris schimbarea drept una „intenționat împotriva interesului public”.
„Era o confruntare între șase poluatori și o singură parte adversă. Ei aveau cei mai bine plătiți și mai străluciți avocați din țară, și totuși au pierdut. Așadar, ce au făcut acele companii? Au trișat: s-au dus la guvern și au cerut: «Vă rugăm, puneți capăt acestui proces, anulați-l, desființați-l»”, a reacționat parlamentarul.
Guvernul poate rata țintele climaticeComisia pentru Schimbări Climatice, organism independent creat prin lege în 2019, a avertizat luna trecută că politicile actualului guvern ar putea determina țara să rateze obiectivele privind reducerea emisiilor.
Potrivit raportului, guvernul condus de premierul Christopher Luxon a ignorat în 2025 recomandările Comisiei privind reducerea emisiilor.
