Agregator de ştiri

În cadrul mesajului său cu prilejul Zilei Naționale a Libertății Religioase, președintele Nicușor Dan a îndemnat la valorile religioase trebuie să devină o sursă de echilibru și că ele nu trebuie folosite ca pretexte pentru diviziuni.

„Într-o societate matură, conștientă de răspunderea față de oameni și de binele comun, exercițiul libertății religioase este fundamental. De aceea, îndemnul meu este de a nu folosi valorile religioase ca pretexte pentru diviziuni artificiale sau confruntări sterile, ci să le asumăm mereu ca sursă de echilibru, cunoaștere și apropiere. Încurajez cultele și comunitățile credincioșilor din România să investească în continuare în dialogul constructiv, să susțină pe mai departe valorile europene și democratice și să fructifice noi căi de colaborare în beneficiul întregii societăți”, a declarat președintele Nicușor Dan, în comunicatul de presă publicat de Președinție.

Acesta a precizat că proliferarea conflictelor și resurgența extremismelor ne îndeamnă să reflectăm și să acționăm în spiritul fondator al comunității europene întemeiată pe convertirea valorilor religioase în valori politice și civice: libertatea, adevărul, solidaritatea, pluralismul, diversitatea și respectul.

„Cu prilejul acestei Zile suntem datori să denunțăm extremismul religios, să ne opunem instrumentalizării religiei și transformării ei în mijloc de manipulare, de instigare la violență și ură, sau de stigmatizare”, a declarat președintele.

Acesta a mai precizat că, de-a lungul timpului, cultele religioase din România au mobilizat energiile, aspirațiile, viziunea și forța de acțiune a întregii societăți în direcția obiectivelor importante pentru țară, consolidând parcursul european și transatlantic al României.

„În acest fel, avem șansa să construim împreună o România prosperă, stabilă și sigură, pe care ne-o dorim atât pentru noi, cât și pentru generațiile viitoare”, a declarat Nicușor Dan.

În fiecare an, în data de 16 ani este celebrată Ziua Națională a Libertății Religioase. În această zi este una de apreciere și pentru contribuția Cultelor la viața societății românești este apreciată.

Petrișor Peiu spune că întrebarea fundamentală este ce firmă românească de IT a fost tratată similar de către guvern, în contextul în care guvernul se laudă că IT-ul plus comunicațiile contribuie cu 12-13% la PIB-ul țării.

„Au oare, în viziunea Oanei Gheorghiu și a lui Ilie Bolojan, firmele românești aceleași drepturi precum cele germane, de fi promovate către instituțiile statului?”, întreabă liderul senatorilor AUR.

El a prezentat și un film al evenimentelor:

„În luna ianuarie 2026, la guvernul României are loc o întâlnire, nu știm cu cine, a reprezentanților grupului german Schwarz, deținătorul supermarket-urilor Lidl și Kaufland. De data aceasta, cei care au vizitat guvernul reprezentau divizia de IT a grupului, Schwarz Digits.

Pe 12 februarie 2026, vice-premierul Oana Gheorghiu a trimis un email mai multor instituții, în care întreabă următorul lucru: «În contextul întâlnirilor exploratorii desfășurate la finalul lunii ianuarie 2026, la nivel guvernamental, cu reprezentanți ai grupului Schwarz (Schwarz Digits), precum și având în vedere direcțiile strategice europene privind suveranitatea digitală, reducerea dependențelor tehnologice, guvernanța datelor și consolidarea rezilienței infrastructurilor digitale, vă rog să ne comunicați dacă, din perspectiva STS, au fost identificate potențiale soluții, servicii sau capacități de interes».

Din email rezultă că instituțiile respective fuseseră informate și cu privire la serviciile oferite de către firma germană.

Mai apoi, reprezentanții Schwarz au fost primiți, oficial, la Palatul Victoria. Este vorba de întâlnirea premierului Bolojan cu CEO-ul Schwarz Group, Gerd Chrzanowski, în luna martie 2026. Subiectul discutat ar fi fost «reducerea deficitului comercial al României»”, susține Petrișor Peiu într-o postare pe Facebook.

El a lansat o serie de întrebări la care guvernul Bolojan trebuie să răspundă:

„1. Este vreo legătură între donațiile firmelor din grupul Schwarz către ONG – ul condus de Oana Gheorghiu și preocuparea domniei sale privind serviciile oferite de Schwarz către instituțiile publice din România?
2. Există vreo firmă românească de IT care să fi fost primită de două ori în trei luni la guvern și ale cărei servicii să fi fost promovate la aceleași instituții de către doamna vicepremier Gheorghiu?
3. Cum a contribuit întâlnirea dlui Bolojan cu conducerea grupului german la reducerea deficitului comercial al României, scopul declarat al întâlnirii?”.

Acesta a explicat că experiența trăită ca student în Timișoara, în timpul Revoluției, i-a marcat profund viziunea despre viață și politică.

„Al doilea lucru, v-aș spune ceva despre pasiune. Când termini la Timișoara, când ești student în 1989 și prinzi Revoluția, te impregnezi de acest spirit, de ce înseamnă libertate, dreptate, demnitate și din acei ani pentru mine politica a fost o pasiune. Și până în anii 2004 am făcut politică fără să am niciun fel de funcții plătite, dar eram prezent în toate campaniile pentru că am crezut întotdeauna că se pot corecta nedreptăți, că se pot face lucrurile altfel, că putem avea o guvernare mai bună și o țară mai bună”, a spus Bolojan.

El a vorbit apoi despre momentul intrării sale în administrația publică și despre modul în care a reușit să avanseze în carieră.

„Și în 2005, atunci când Alianța D.A. a câștigat alegerile, am fost numit prefect al județului Bihor și probabil că dacă nu m-ar fi numit prefect n-aș fi putut câștiga alegerile de la primăria Oradea din 2008, eu nefiind locuitor al municipiului Oradea. Dar am putut să demonstrez ceva. Și atunci când faci lucrurile cu pasiune, se vede că faci acest lucru cu pasiune”, a afirmat premierul.

Acesta a continuat cu exemple din activitatea sa de primar al municipiului Oradea, vorbind despre proiectele de infrastructură și despre atenția la detalii.

„Și am încercat în calitate de primar, fiind foarte pasionat să cresc condițiile ca să se schimbe orașul Oradea, să fac lucrurile cât mai bine. Îmi aduc aminte că am pus pavaj în zonele centrale, am pus niște cuburi de granit și am adus meșteri italieni, pentru că dacă îi aduceam pe ai noștri riscai, când te duceai cu tocurile pe acele cuburi, să faci o entorsă sau să rămâi fără tocuri. Și am văzut cum puneau piatra cu ciocănelul și m-am gândit oare o să aibă suficient randament să facă lucrarea cum trebuie”, a relatat Bolojan.

El a descris și modul în care lucrările din centrul Oradei au fost realizate și a subliniat importanța meseriei făcute cu pasiune.

„Dar când vă veți duce pe o stradă în centrul Oradei, pe Vasile Alecsandri, o să vedeți cum s-au pus cuburile, cum le-au pus meșterii italieni. Rosturile sunt perfecte, nu-ți intră tocul acolo, totul stă perfect. Și l-am întrebat pe meșterul șef: câți ani ai? 45 de ani. Mi-a spus că lucrează de 15 ani, tatăl lui a fost pietrar și bunicul a fost pietrar. Asta înseamnă pasiune când faci ceva, se vede ceva în urma ta, se vede ceva serios”, a spus premierul.

În final, Bolojan le-a transmis absolvenților un mesaj de încurajare privind alegerea drumului profesional.

„Și asta am încercat și eu în fiecare zi, să fac totul cu pasiune și vă recomand, chiar dacă vă veți schimba la un moment dat profesia, pentru că viața ne pune în diferite situații, să încercați să faceți ceea ce vă pasionează. Pentru că atunci când lucrezi într-o zonă care te pasionează, cu siguranță dai maximul posibil de rezultate. Încercați, deci, în viață să faceți ceea ce vă pasionează, pentru că veți da maximul posibil în condițiile date”, a conchis acesta.

Ilie Bolojan a avut sâmbătă la Timișoara o întâlnire cu conducerea filialei județene a PNL.

„Am prezentat strategia PNL pentru perioada următoare, explicând că datorită experienței pe care am avut-o în aceste 10 luni de guvernare, datorită fugii de răspundere pe care Partidul Social Democrat a făcut-o, datorită minciunilor pe care le-a propagat în toată această perioadă, datorită blocajilor vizavi de reformele pe care România trebuie să le pună în practică, Partidul Național Liberal nu va mai face o coaliție în perioada următoare cu Partidul Social Democrat. De asemenea, în condițiile în care acest partid va fi în guvernare, PNL va fi în opoziție”, a declarat Ilie Bolojan.

Liderul PNL a prezentat și obiectivele partidului pentru următoarea perioadă.

„Pe termen scurt, să se găsească o formulă pentru ca România să fie guvernată, în care Partidul Național Liberal nu fuge de răspunderea guvernării, așa cum am demonstrat-o și în aceste 10 luni, iar obiectivul pe termen mediu, pentru 2028, este să creăm o alternativă în care românii care vor modernizarea țării noastre, care vor o țară care se dezvoltă sustenabil, în care regulile sunt aceleași pentru toți, o țară fără privilegii, fără sinecuri, o țară în care oamenii sunt respectați, indiferent din ce zonă a țării sunt, o țară în care se pune accent pe autonomia locală, pe dezvoltarea comunităților, așa cum este această puternică comunitate din Banat și municipiul Timișoara, să regăsească un partid, Partidul Național Liberal, pe care să-l poată vota cu încredere în 2028”, a spus Bolojan.

El spune că își va dedica energia în perioada următoare „pentru a reforma partidul nostru, pentru a duce oameni noi și pentru a folosi experiența colegilor care au dovedit performanță în toți aceștia ani”.

Sursa Digi 24

„Respectul pentru colegi, nu poți să faci nimica dacă nu-ți respecți colegii și dacă nu-ți respecți echipele. (…) În spatele unor oameni care dau rezultate, există niște colegi pe care de multe ori nu-i vedem, oameni simpli, oameni care sunt plătiți mult mai prost decât cei care sunt în față, dar nu poți să faci nimic singur și eu sunt recunoscător”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul interimar a precizat că mereu a respectat echipele cu care a lucrat.

„De la portarul de la intrarea în Primăria Oradea, care te salută respectos, care te ajută să urci acele scări dacă vedea că ai baston, de la oamenii din echipele de proiecte, de la directorii mei, de la cei care au făcut ca să putem obține rezultate”, a declarat premierul, afirmând că respectul este un element de bază, atât în mediul public, cât și privat.

Acesta a precizat că este important să ne respectăm comunitățile și vecinii, afirmând că forma de respect a guvernelor pentru cetățeni este aceea de a gestiona banul public.

„Să ne respectăm comunitățile, să ne respectăm vecinii, să ne respectăm cetățenii; și forma noastră de respect a celor care suntem în sectorul public este să nu ne batem joc de banii care îi colectăm de la oameni, să guvernăm după reguli și să facem în așa fel încât serviciile publice să fie cât mai bune și să creăm condiții pentru dezvoltare”, a conchis Ilie Bolojan.

În cadrul discursului său, Ilie Bolojan a spus câteva cuvinte și despre profesori, dar și părinți și importanța contribuției acestora în dezvoltarea noastră, ca oameni.

El a fost invitat să țină un discurs în cadrul Ceremoniei de Absolvire a Universității de Vest din Timișoara, în calitate de absolvent. Ilie Bolojan, a studiat Facultatea de Matematică la Universitatea din Timișoara între anii 1990-1993.

Actualul premier a fost și student la Institutului Politehnic „Traian Vuia”, Timișoara, actuală UPT, între anii 1988-1993.

Agenția internaționalã de evaluare financiarã S&P Global Ratings a reconfirmat ratingul suveran al României la nivelul „BBB-/A-3″, atât pentru datoria pe termen lung, cât și pentru cea pe termen scurt.

Acțiunea de rating a fost una neplanificatã, fiind în afara calendarului anunțat la începutul anului, motivul fiind evenimentul special cauzat de dizolvarea guvernului de coaliție în urma votului de neîncredere din Parlamentul României, arată Ministerul Finanțelor într-un comuniact.
Urmãtoarea publicare programatã de cãtre agenție privind ratingul suveran al României este 2 octombrie 2026.

Reprezentanții ministerului susțin că evaluarea S&P reflectã atât provocãrile economice și politice actuale, cât și faptul cã România a început sã livreze rezultate în procesul de consolidare fiscalã în primul trimestru din 2026, precum reducerea gradualã a deficitului și a dezechilibrelor macroeconomice.

Perspectiva negativã reflectã opinia agenției privind menținerea riscurilor ridicate în urmãtoarele 6-12 luni privind implementarea consolidãrii finanțelor publice ale României și reducerea deficitelor sale externe, se mai arată în comunicat.

Agenția estimează că deficitul bugetar va fi de 6,25% în acest an, în continuare un nivel foarte ridicat comparativ cu nivelurile înregistrate în Europa.

„Reconfirmarea ratingului suveran al României într-un context politic incert, deși un aspect îmbucurãtor, atrage atenția asupra impactului major pe care deciziile politice îl au asupra încrederii investitorilor fațã de România. Într-un mediu extern complicat, România a confirmat cã poate implementa politici curajoase și eficiente pentru atingerea dezideratului de consolidare fiscalã, evoluțiile actuale de pe scena politicã fiind urmãrite cu atenție atât de agențiile de rating, cât și de investitori, menținerea unui rating recomandat investițiilor fiind o certificare a faptului cã România este pe o traiectorie pozitivã, fiind de altfel subliniatã execuția bugetarã aferentã primului trimestru”, susține ministrul Alexandru Nazare.

El spune însă că poziția ratingului este vulnerabilă.

„Totuși, trebuie sã fim foarte atenți, poziția rating-ului fiind una vulnerabilã cu o perspectivã negativã, menținerea traiectoriei de ajustare precum și absorbția fondurilor europene în cadrul PNRR, SAFE si fondurilor de coeziune fiind necesare pentru pãstrarea gradului investițional”, a mai spus Nazare.

Potrivit raportului, România a înregistrat o îmbunãtãțire a performanței fiscale în prima parte a anului 2026, pe fondul mãsurilor de consolidare adoptate în 2025 și al creșterii veniturilor bugetare. S&P noteazã cã deficitul bugetar s-a redus semnificativ în primul trimestru al anului, ceea ce reprezintã un semnal pozitiv pentru stabilizarea finanțelor publice.

Ministerul Finanțelor susține că un rol important în evaluarea agenției îl au și fondurile europene, considerate esențiale pentru menținerea stabilitãții economice și susținerea investițiilor. România este estimatã sã beneficieze în 2026 de transferuri europene consistente, inclusiv prin PNRR, fonduri care pot acoperi o parte importantã din necesarul de finanțare externã al economiei.

S&P estimeazã cã economia României ar putea traversa o perioadã temporarã de stagnare în 2026, influențatã inclusiv de evoluțiile din piețele energetice internaționale.

Pentru anul 2027, este anticipatã o relansare a economiei, fiind previzionatã o creștere economicã de 2,5%, pe fondul implementãrii reformelor și al accelerãrii investițiilor, ceea ce ar putea conduce la îmbunãtãțirea indicatorilor macroeconomici și la reducerea dezechilibrelor externe.

În același timp, raportul evidențiazã și principalele vulnerabilitãți: deficitul bugetar încã ridicat, nevoile mari de finanțare externã și riscurile generate de instabilitatea politicã, într-un context regional complicat. S&P avertizeazã cã întârzierea reformelor sau blocarea accesului la fondurile europene ar putea pune presiune asupra profilului de risc al României.

S&P noteazã cã situația politicã recentã, caracterizatã de dizolvarea coaliției guvernamentale, poate crea provocãri pe termen scurt. Agenția apreciazã cã existã premise pentru menținerea stabilitãții instituționale, notând cã existã un consens politic larg privind necesitatea continuãrii reformelor și consolidãrii fiscale, inclusiv adoptarea unui buget credibil pentru anul 2027. În același timp, autoritãțile române sunt responsabilizate sã continue implementarea reformelor structurale necesare pentru atragerea fondurilor europene și pentru întãrirea disciplinei bugetare, inclusiv în domenii sensibile precum salarizarea în sectorul public și administrația publicã.

Agenția menționeazã cã factorii care ar putea conduce la un downgrade sunt incapacitatea Guvernului de a adopta politici de reducere a deficitului bugetar în anul 2027 sau un acces limitat la fondurile europene în perioada 2026-2027, fapt care ar limita perspectivele de creștere ale economiei și implicit ar amplifica riscurile balanței de plãți.

Suplimentar, o retrogradare a ratingului ar putea fi analizatã și în scenariul unor presiuni externe crescute, respectiv o evoluție nefastã și de duratã manifestatã pe piața energiei ca urmare a rãzboiului din Orientul Mijlociu, cu implicații directe privind așteptãrile inflaționiste.

Potrivit agenției, o eventualã îmbunãtãțire a perspectivelor ar putea avea loc în condițiile reducerii semnificative a deficitelor și relansãrii creșterii economice.

„E un element important să ne respectăm părinții”, a declarat Bolojan în cadrul discursului său cu prilejul ceremoniei de absolvire a UVT.

Acesta a precizat că reușita absolvenților se datorează, într-o importantă măsură, părinților.

„Și părinții mei, niște oameni simpli, au tras din greu ca să ne poată întreține și și părinții dumneavoastră, indiferent de situația materială pe care au, au tras din greu pentru asta”, a declarat Bolojan.

Acesta spus că un alt element important este respectul față de profesori, pentru capacitatea lor de predare.

„Mi-aduc aminte, în anii 90, gândiți-vă când auzeai de Megan la Universitatea de Vest sau de Izvercianu la Politecnică, te ridicai în picioare nu pentru că spunea cineva, pentru respectul pentru cărți, nu în bibliotecă, în capul lor, pentru exigență, pentru capacitate de predare, oamenii ăștia merită respectul și profesorii care țin linia de calitate în învățământul românesc și care au format generații, merită respectul nostru”, a declarat Bolojan. 

Acesta a precizat că și respectul pentru colegi este foarte important, atât în mediul public, cât și în mediul privat, afirmând totodată că guvernele au datoria de a nu-și bate joc de banii pe care îi colectează de la cetățeni. 

El a fost invitat să țină un discurs în cadrul Ceremoniei de Absolvire a Universității de Vest din Timișoara, în calitate de absolvent. Ilie Bolojan a studiat Facultatea de Matematică la Universitatea din Timișoara între anii 1990-1993.

Actualul premier a fost și student la Institutului Politehnic „Traian Vuia”, Timișoara, actuală UPT, între anii 1988-1993.

Sunt vizate râurile din bazinele hidrografice: Crișul Alb (judeţele: Hunedoara și Arad), Mureș (judeţele: Alba, Sibiu, Hunedoara și Arad), Timiş, Pogăniş, Bârzava (judeţele: Caraş Severin şi Timiş), Caraş, Nera (judeţul Caraş Severin), Cerna (judeţele: Gorj şi Caraş Severin), Dunăre (judeţele: Caraş Severin şi Mehedinţi), Jiu (judeţele: Hunedoara și Gorj), Gilort (judeţul Gorj), Motru (judeţele: Gorj și Mehedinţi), Jiu (judeţele: Mehedinţi și Dolj), Olt (judeţele: Sibiu, Vâlcea, Argeș, Gorj, Olt şi Dolj), Călmăţui (judeţele: Olt și Teleorman), Vedea (judeţele: Argeş, Olt şi Teleorman), Argeş (judeţele: Argeș, Dâmboviţa, Giurgiu, Teleroman şi Ilfov), Ialomiţa (judeţele: Dâmboviţa, Prahova și Ilfov), Prahova (judeţele: Prahova şi Ialomiţa).

În aceste zone, având în vedere situaţia hidrometeorologică actuală şi prognoza pentru următoarele 48 de ore, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale, cu posibile depăşiri ale cotelor de atenție.

Atenționarea este în vigoare de sâmbătă de la ora 14.00 până duminică la ora 16.00.

Decizia reflectă incertitudinile legate de capacitatea României de a continua consolidarea finanțelor publice și de a reduce deficitul extern în următoarele 6-12 luni. Potrivit agenției, țara rămâne vulnerabilă la schimbări ale încrederii investitorilor, din cauza nevoilor mari de finanțare externă și a ponderii ridicate a investitorilor nerezidenți în datoria guvernamentală, scrie Ziarul Financiar.

S&P avertizează că România ar putea fi retrogradată dacă blocajul politic se prelungește sau dacă viitorul guvern nu reușește să reducă deficitul fiscal până în 2027. De asemenea, o eventuală întârziere sau pierdere a fondurilor europene din perioada 2026-2027 ar putea afecta creșterea economică și ar complica procesul de ajustare fiscală.

În ciuda riscurilor, ratingul a fost menținut deoarece S&P se așteaptă ca principalele partide politice să susțină în continuare măsuri de consolidare fiscală în acest an și anul viitor, inclusiv adoptarea unui buget considerat credibil pentru 2027. Agenția estimează, de asemenea, că România va atrage cea mai mare parte a fondurilor europene disponibile, echivalente cu până la 3,5% din PIB.

Totuși, raportul indică mai multe vulnerabilități: posibilă stagnare economică în 2026 pe fondul ajustărilor fiscale și al inflației ridicate, fragmentarea politică ce poate afecta disciplina bugetară, nevoi de finanțare externă ridicate – de aproximativ 18% din PIB – și presiuni inflaționiste care limitează spațiul de relaxare a politicii monetare.

S&P notează și instabilitatea politică recentă, după dizolvarea guvernului de reformă pe 5 mai, în urma unei moțiuni de cenzură. Agenția se așteaptă ca un nou executiv să fie format în următoarele săptămâni, fie prin refacerea coaliției, posibil cu un premier tehnocrat, fie printr-un guvern minoritar susținut punctual în Parlament.

Pe partea fiscală, deficitul României a scăzut anul trecut și în primul trimestru din 2026, ajungând la 1% din PIB în T1, aproape la jumătate față de anul anterior. Cu toate acestea, S&P estimează pentru întregul an un deficit de 6,25% din PIB, unul dintre cele mai ridicate din regiunea EMEA.

România ar urma să primească aproximativ 15 miliarde de euro din fonduri europene în acest an, inclusiv 10,7 miliarde de euro prin PNRR. Deblocarea acestor sume depinde însă de implementarea reformelor, inclusiv în domeniul salarizării publice și al administrației.

Agenția estimează că economia României ar putea stagna în 2026, urmând o revenire la o creștere de 2,5% în 2027. Consumul privat este afectat de consolidarea fiscală și inflația ridicată, care a ajuns la 10,7% în aprilie, însă investițiile publice susținute de fonduri europene ar putea evita o recesiune.