În urma negocierilor diplomatice dintre Statele Unite și Iran, autoritățile de la Teheran au fost de acord să prezinte în scris o propunere care să răspundă preocupărilor Washingtonului. „Momentan așteptăm asta de la iranieni”, a declarat oficialul pentru agenția Reuters.
Negocierile de la Geneva la care au participat trimișii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, alături de ministrul iranian de externe Abbas Araqchi, au avut obiectivul de a evita escaladarea tensiunilor dintre cele două state.
Statele Unite solicită Iranului să renunțe la programul său nuclear și încearcă, de asemenea, să extindă agenda negocierilor asupra stocurilor de rachete. Iran afirmă că este dispus să discute limitări ale programului nuclear, în schimbul relaxării sancțiunilor, refuzând orice negocieri privind eliminarea procesului de îmbogățire a uraniului.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat miercuri că discuțiile de la Geneva au înregistrat progrese însă părțile rămân „foarte departe pe anumite aspecte-cheie”.
Marți, ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a declarat că cele două părți au discutat „serios” mai multe propuneri și au ajuns la o înțelegere generală asupra principiilor care vor sta la baza unui posibil acord.
În paralel, președintele Donald Trump a ordonat o consolidare majoră a prezenței militare americane în regiune, inclusiv trimiterea unui al doilea grup de portavioane. Potrivit oficialilor, se așteaptă ca toate forțele din regiune să fie operaționale până la jumătatea lunii martie.
Un cetățean cambodgian în vârstă de 59 de ani, deținut la Centrul de Detenție Miami, a fost găsit inconștient în celula sa de către personalul unității. „A fost declarat decedat, în ciuda eforturilor de salvare depuse de personalul unității și de serviciile de urgență. Cauza morții sale este în curs de investigare”, transmite comunicatul emis de ICE și citat de Reuters.
Conform ICE, bărbatul decedat, identificat ca Lorth Sim a ajuns în Statele Unite ca refugiat în 1983 și a devenit rezident permanent în 1986. „Sim a fost arestat pentru tulburarea ordinii publice în 1989, expunere indecentă în 1996 și furt în 2005, primind o pedeapsă cu suspendare și probațiune, dar fără închisoare. În 2006, ICE l-a arestat, iar un judecător de imigrare a ordonat expulzarea sa în Cambodgia”, mai transmite Serviciul.
Cazul marchează cel puțin al șaptelea deces înregistrat în 2026 în custodia ICE. Decesul survine pe fondul criticilor tot mai frecvente formulate de politicieni democrați și organizații pentru drepturile civile, care acuză condiții inumane în centrele de detenție pentru imigranți.
La începutul anului, un alt deținut, Geraldo Lunas Campos, de origine cubaneză, a fost găsit fără viață într-un centru de detenție din Texas. În urma anchetei, s-a stabilit că acesta fost ucis. Potrivit The Washington Post, acesta ar fi fost strangulat de un gardian.
Potrivit comunicatului de presă emis de autorități, „Se pare că nu au fost sustrase date sensibile legate de activitățile operaționale”.
Ministerul de Interne a mai fost vizat de atacuri cibernetice între anii 2024 și 2025, iar publicația La Repubblica a relatat că hackerii chinezi ar fi obținut o listă ce conținea informații despre aproximativ 5.000 de polițiști italieni, dintre care mulți erau implicați în misiuni de combaterea terorismului și monitorizarea disidenților chinezi refugiați în Italia.
„Activitățile au fost detectate rapid de poliție ca parte a monitorizării de rutină a sistemelor informatice ale Ministerului de Interne”, mai transmit autorității de la Roma, citate de Le Figaro.
Italia a mai fost ținta atacurilor cibernetice. Ministerul italian al Afacerilor Externe a anunțat la începutul lunii februarie că au fost dejucate mai multe atacuri cibernetice atribuite Rusiei, care vizau site-uri guvernamentale și infrastructură legate de Jocurile Olimpice de Iarnă.
Cea mai mare surpriză a turului s-a produs în Norvegia, unde Bodø/Glimt a învins-o pe Inter Milano cu scorul de 3-1. Echipa norvegiană a deschis scorul în minutul 20 prin Sondre Brunstad Fet, iar oaspeții au egalat prin Pio Esposito în minutul 30. În a doua repriză, Bodø a decis partida prin reușitele lui Hauge și Høgh în minutele 61 și 64.
În duelul Qarabag – Newcastle United, formația britanică a făcut un pas important pentru calificarea în optimi printr-o victorie, scor 1-6. Anthony Gordon a marcat patru goluri (min. 3, 32 33, 45+1) și lista marcatorilor a fost completată de Thiaw și Jacob Murphy, care au înscris în minutele 8, respectiv 72. Gazdele au marcat golul de onoare prin Elvin Cafarguliyev în minutul 54.
Club Brugge și Atlético Madrid au oferit o remiză cu șase goluri. Echipa spaniolă a deschis scorul în minutul 8 prin Alvarez și și-au dublat avantajul înainte de pauză prin reușita lui Lookman. Gazdele au revenit prin golurile înscrise de Onyedika (min. 51), Tresoldi (min. 60). Atletico a trecut din nou în avantaj prin autogolul lui Ordóñez în minutul 79, însă Brugge a obținut remiza printr-un gol marcat de Tzolis în minutul 89.
Bayer Leverkusen a câștigat în deplasare împotriva lui Olympiacos Pireu, scor, 0-2, grație dublei reușite de Patrik Schick, care a marcat în minutele 60 și 63.
Soarta calificării în optimile de finală se va decide săptămâna viitoare. Meciurile retur sunt programate pentru marți, 24 februarie.
Ultima rundă de discuții pentru încheierea războiului din Ucraina s-a încheiat miercuri, oficial, fără niciun semn de progres semnificativ. Însă, în culise, potrivit The New York Times, negociatorii au încercat să găsească un compromis cu privire la unul dintre cele mai mari obstacole în calea unui acord de pace: controlul teritoriului din estul Ucrainei.
Rusia a cerut Ucrainei să predea teritoriul pe care îl controlează în regiunea Donețk ca o condiție pentru încheierea războiului. Aceasta este de fapt o fâșie de teritoriu lungă de aproximativ 80 de kilometri și lățime de 65 de kilometri, care include zeci de orașe și sate și se află între linia frontului și granița administrativă a regiunii.
Ucraina a refuzat să se retragă unilateral, susținând că cedarea de teritorii ar încuraja Rusia să atace din nou, în Ucraina sau în altă parte. Kievul a cerut garanții de securitate ca să descurajeze Moscova să încalce orice armistițiu.
Compromisul: Donețk, zonă demilitarizată care să nu fie controlată de nicio armatăÎn negocierile din ultimele săptămâni, oficialii au discutat insă ideea formării unei zone demilitarizate care să nu fie controlate de niciuna dintre armate, potrivit a trei persoane familiarizate cu discuțiile de la Geneva, spun jurnaliștii.
Ideea zonei demilitarizate total reînvie de fapt o propunere care a fost inclusă în planurile de pace anterioare, inclusiv unul cu 28 de puncte lansat de administrația Trump în noiembrie.
În ultima săptămână, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a minimalizat în repetate rânduri perspectivele cedării de teritorii pentru pace. „A permite agresorului să ia ceva este o mare greșeală”, a scris el luni pe rețelele de socializare.
Toamna trecută, președintele rus Vladimir Putin a fost evaziv când a fost întrebat despre formarea unei zone demilitarizate în regiunea Donbas.
Planul în 28 de puncte ar fi plasat Rusia la conducerea zonei, dar i-ar fi interzis desfășurarea forțelor militare acolo. Putin a spus atunci că detaliile trebuie discutate.
Consilierul pentru politică externă al președintelui rus, Iuri Ușakov, a fost ulterior mai optimist, spunând că Rusia ar putea accepta formarea unei astfel de zone dacă poliției ruse sau soldaților gărzii naționale li s-ar permite să o patruleze.
O zonă demilitarizată ar putea deveni parte a unei soluții viabile, a declarat William B. Taylor, membru al Atlantic Council, un think tank și fost ambasador al SUA la Kiev, citat de The New York Times. Însă interesele Ucrainei ar trebui protejate, a spus el, iar acest lucru ar necesita ca administrația Trump să exercite presiuni suplimentare asupra Rusiei.
„Este important să fie o soluție reală, nu o soluție forțată, nu o soluție dezechilibrată”, a spus Taylor. „Orice soluție forțată nu va fi stabilă. Nu va dura.”
Formarea unei zone de liber schimbPentru a facilita acceptarea ideii de către ambele părți, negociatorii au discutat și despre formarea unei zone de liber schimb în orice zonă demilitarizată posibilă, deși posibilitățile de investiții par limitate într-un teritoriu care ar fi prins între două armate, chiar și cu un armistițiu. Cea mai mare parte a industriei din zonă este în ruine, cu o singură mină de cărbune încă funcțională, iar riscul ca conflictul să fie reaprins ar exista ani de zile.
Zelenski a pus și el la îndoială un astfel de aranjament.
Retragerea trupelor Rusiei și Ucrainei de pe linia frontuluiO altă problemă este retragerea trupelor de pe linia frontului. În decembrie, Zelenski a sugerat că Ucraina nu va retrage trupele de pe linia frontului decât dacă Rusia se va retrage la o distanță egală.
În cadrul discuțiilor purtate la Abu Dhabi luna aceasta, ucrainenii au discutat opțiuni pentru o retragere parțială a Rusiei de pe linia frontului, care nu ar fi neapărat simetrică, au declarat două dintre cele trei persoane familiarizate cu discuțiile. Acest lucru ar semnala o relaxare a poziției Ucrainei.
Guvernarea zonei demilitarizate ar urma să fie făcută de administrații civile ruse și ucraineneModul în care ar urma să fie guvernată o zonă demilitarizată a reprezentat, de asemenea, un punct de conflict. Ucraina a făcut presiuni pentru desfășurarea unei forțe internaționale de menținere a păcii în regiune, care găzduiește 190.000 de civili, inclusiv 12.000 de copii, potrivit guvernatorului ucrainean al zonei.
Negociatorii au discutat despre formarea unei administrații civile care să conducă zona după război, au declarat două dintre cele trei persoane familiarizate cu discuțiile. Aceasta ar putea include atât reprezentanți ai Rusiei, cât și ai Ucrainei, a spus una dintre persoane, dar persoana respectivă a menționat că părțile sunt departe de un acord.
Secvențierea etapelorO altă problemă care a reapărut recent este secvențierea diferitelor etape, inclusiv acceptarea unei zone demilitarizate, formalizarea garanțiilor de securitate, crearea unui cadru pentru finanțarea reconstrucției postbelice și organizarea de alegeri în Ucraina.
Săptămâna trecută, Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina dorește un acord privind garanțiile de securitate înainte de a se angaja în alegeri sau orice acord privind retragerea forțelor din Donbas.
„Mi-aș dori foarte mult să semnăm mai întâi garanțiile de securitate și apoi alte documente”, a spus el. „În opinia mea, acesta ar fi un semnal bun. Nu este vorba nici măcar de o chestiune de corectitudine, ci de o chestiune de încredere. Mai multă încredere în parteneri — dacă garanțiile ar fi pe primul loc, și apoi orice altceva.”
Zelenski susține că ucrainenii trebuie „să știe – nu doar să creadă, ci să știe – că în viitor agresiunea rusă va fi imposibilă sau că, dacă se va întâmpla, nu vom fi singuri”.
