Julia Sauter a acumulat 52,67 puncte la programul scurt, la care la Jocurile Olimpice de la Milano Cortina a stabilit record personal, cu 63,16 puncte. Primele 24 de sportive au avansat la programul liber.
Ea a evoluat în grupa a patra din șase, având o misiune dificilă după ce prima săritură din program – un triplu Lutz – triplu Toe Loop – a fost ratată, executând doar un simplu Lutz.
Patinatoarea româncă, care are cea mai bună clasare mondială pe locul 19, a depășit momentul dificil și a reușit să ducă programul la capăt.
Înainte de programul scurt, patinatoarea a avut un atac de panică.
„Dintr-odată, nu mai știam ce se întâmplă sau unde mă aflu. Și nu mi s-a mai întâmplat asta de mult timp. Dar, totul se întâmplă cu un motiv. Mă bucur că m-am calificat pentru programul liber și sunt mândră că, după săritura Lutz simplă de la început, am reușit să-mi regăsesc spiritul de luptătoare. Voi lupta în programul liber”, a declarat Sauter, potrivit Golden Skate.
În fruntea clasamentului după programul scurt s-au aflat japonezele Kaori Sakamoto și Mone Chiba, cu 79,31, respectiv 78,45 puncte, urmate de americanca Amber Glenn, cu 72,65 puncte.
Alysa Liu, campioana olimpică de la Milano-Cortina și campioana mondială en-titre, nu participă competiția de la Praga.
Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, ajunge joi în Muntenegru pentru două zile, într-o vizită oficială în cadrul căreia se va discuta despre sprijinul Uniunii Europene pentru parcursul european al acestei țări.
Muntenegru a deschis toate capitolele de negociere și a închis deja 14 dintre acestea. Autoritățile de la Bruxelles anunță că ritmul reformelor trebuie menținut pentru a respecta calendarul stabilit.
În prima zi a vizitei, la Podgorica, Marta Kos are întâlniri cu premierul Milojko Spajić, cu viceprim-ministrul pentru afaceri externe, Ervin Ibrahimović, dar și cu ministrul afacerilor europene, Maida Gorčević.
Discuțiile oficialilor se vor concentra pe stadiul reformelor și pașii următori în procesul de integrare europeană a acestei țări.
Pe agendă se află și Planul de creștere al Uniunii Europene pentru Balcanii de Vest, prin care Muntenegru poate primi până la 383,5 milioane de euro, dacă îndeplinește condițiile stabilite. După întâlniri, oficialii vor susține o conferință de presă comună.
Programul include și discuții cu președintele Parlamentului, Andrija Mandić, dar și întâlniri cu reprezentanți ai autorităților locale și ai opoziției.
Tema principală va fi nevoia de consens politic pentru continuarea parcursului european.
Marta Kos va participa și la o dezbatere alături de tineri, unde va vorbi despre ce beneficii poate aduce aderarea la Uniunea Europeană în viața de zi cu zi a cetățenilor.
Conform programului, vizita sa va continua cu un tur la Centrul pentru Capacitate Cibernetică al Balcanilor de Vest, o structură regională care sprijină securitatea digitală.
A doua zi, vineri, Marta Kos va ajunge la Nikšić, oraș desemnat Capitală Europeană a Culturii pentru 2030. Acolo are stabilită o întâlnire cu primarul Marko Kovačević și va vizita Centrul de Inovație și Antreprenoriat Tehnopolis.
Vizita include și discuții cu tineri care beneficiază de programul Garanția pentru Tineret, o inițiativă susținută de Uniunea Europeană care îi ajută să își găsească un loc de muncă după finalizarea studiilor.
Doi membri ai personalului au fost răniți ușor în timp ce încercau să stingă incendiul, care a început în jurul orei 10:20, ora locală, în bucătăria de la subsol a hotelului Le Bristol Paris, un hotel frecvent utilizat de lideri mondiali aflați în vizită, situat în apropierea Palatul Élysée.
Poliția a închis strada Rue du Faubourg Saint‑Honoré, iar incendiul a fost adus sub control, a precizat Brigada de Pompieri din Paris.
Acest instrument-pilot este menit să accelereze dezvoltarea și testarea, precum și adoptarea de către piață a inovațiilor disruptive în domeniul apărării, cum ar fi inteligența artificială, tehnologiile cuantice sau dronele, punând accentul pe sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), inclusiv a start-upurilor și a întreprinderilor în curs de extindere.
Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a demonstrat că succesul pe câmpul de luptă depinde acum de cicluri scurte de inovare, și anume de capacitatea de a dezvolta, de a testa și de a implementa noi tehnologii și soluții eficiente din punctul de vedere al costurilor în doar câteva săptămâni sau luni, mai degrabă decât în ani de zile. Războaiele moderne trec printr-o transformare digitală și tehnologică rapidă, iar AGILE este conceput pentru actorii din domeniul „noii apărări” – start-upurile și inovatorii din sectorul tehnologic care se mișcă foarte rapid.
Pentru a le sprijini, programul va oferi o finanțare mai rapidă și mai flexibilă pentru companiile individuale și va permite implementarea inovațiilor cât mai repede posibil. AGILE va urmări să funcționeze cu un termen fără precedent pentru acordarea granturilor de doar patru luni și ca tehnologiile să ajungă la forțele de apărare în 1-3 ani.
AGILE va sprijini între 20 și 30 de proiecte, oferind până la 100% finanțare pentru toate costurile eligibile. De asemenea, va include o clauză retroactivă pentru companii care pot solicita rambursarea cheltuielilor suportate cu până la trei luni înainte de închiderea cererii de candidaturi, pentru a facilita inovarea rapidă.
Programul de lucru va acoperi două tipuri principale de activități: dezvoltarea, în funcție de misiune, a unor produse și tehnologii de apărare disruptive și livrarea pe piață prin sprijinirea soluțiilor de apărare pentru a ajunge pe piețele reale.
Acesta va fi pe deplin aliniat cu cele mai presante nevoi ale statelor membre ale UE și va asigura că apărarea europeană nu este doar inovatoare, ci și pregătită să răspundă oricărei amenințări în orice moment.
