Decizia a venit după o anchetă care a scos la iveală laboratoare clandestine, arme și muniție, iar verdictul poate fi contestat, precizează Euronews.
De ce a fost condamnată Sarah KhalifaPotrivit presei de stat egiptene citate de Euronews, instanța a condamnat-o pe Sarah Khalifa și pe ceilalți 11 inculpați pentru constituirea unui grup infracțional organizat, procurarea unor substanțe folosite la fabricarea drogurilor în scopul traficului, precum și pentru deținerea și transportul unor arme de foc și muniții fără autorizație. Khalifa era cunoscută publicului egiptean prin emisiunea „Mission Impossible”, un program axat pe subiecte legate de securitate și criminalitate. Prezentatoarea de televiziune deținea, de asemenea, o clinică de cosmetică și o companie de organizare de evenimente.
Ce au descoperit anchetatoriiDosarul vizează producerea și comercializarea unor droguri sintetice. Potrivit publicației Al-Ahram, autoritățile au confiscat în timpul perchezițiilor peste 750 de kilograme de droguri și materii prime utilizate pentru producerea acestora. Anchetatorii au descoperit și două apartamente transformate în laboratoare, precum și mai multe arme de foc și numeroase cartușe deținute fără autorizație. Presa egipteană a relatat că gruparea ar fi importat din străinătate materiile prime necesare pentru fabricarea drogurilor sintetice, pe care ulterior le-ar fi comercializat.
Egipt: procurorii afirmă că au descoperit peste 750 kg de droguri sintetice în apartamentele prezentatoartei TV Sarah Khalifa. Sursa foto: X
Verdictul poate fi contestat, există și un dosar separatÎn cazul condamnărilor la moarte, procedura judiciară egipteană prevede consultarea Marelui Muftiu al Egiptului pentru emiterea unui aviz religios înainte de pronunțarea sentinței. Instanța a urmat această procedură înainte de anunțarea verdictului. Condamnarea nu este însă definitivă. Decizia poate fi atacată prin apel. Sarah Khalifa și o parte dintre ceilalți inculpați au primit și câte cinci ani de închisoare într-un dosar separat. Acesta vizează răpirea și agresarea unui tânăr. Sursa nu oferă alte detalii despre circumstanțele acestui caz, însă cele două dosare au dus la condamnări distincte.
Cât de des este aplicată pedeapsa capitală în EgiptEgiptul păstrează pedeapsa cu moartea pentru mai multe categorii de infracțiuni grave. Printre acestea se numără omorul premeditat, terorismul, anumite infracțiuni sexuale și traficul de droguri. Datele citate de Euronews de la Egyptian Rights and Freedoms Commission arată că în 2025 au fost pronunțate 541 de condamnări la moarte în Egipt. Cazul Sarah Khalifa atrage însă o atenție deosebită datorită notorietății sale publice. Faptul că o prezentatoare de televiziune cunoscută se află printre persoanele condamnate la moarte transformă dosarul într-unul dintre cazurile cu cel mai mare impact mediatic din ultima perioadă. Deocamdată, condamnarea poate fi contestată, astfel că verdictul pronunțat de tribunalul din Cairo nu înseamnă că pedeapsa capitală va fi executată imediat.
„Văd că, în ultimele zile, vuvuzelele politice de la USR și-au construit din nou discursul în jurul Sănătății și încearcă să vorbească despre spitale, investiții și fonduri europene”, a scris Alexandru Rogobete.
Fostul ministru continuă atacul într-un registru ironic.
„Luați-vă trotinetele și faceți turul celor 22 de șantiere de spitale noi. La fiecare oprire, faceți un selfie în fața spitalului și scrieți: «Pe ăsta nu l-am făcut noi cei de la USR»”, a transmis Rogobete.
Rogobete: Ministerul Sănătății nu a pierdut un miliard de euro pentru că nu a îndeplinit jaloaneMiza disputei este reducerea banilor disponibili pentru investițiile din Sănătate prin PNRR. USR a acuzat în repetate rânduri conducerea PSD a Ministerului Sănătății că România a pierdut aproximativ un miliard de euro care ar fi putut fi utilizați pentru construirea de spitale.
Deputatul USR Emanuel Ungureanu afirma încă din noiembrie 2025 că România a pierdut „un miliard de euro din PNRR pentru Sănătate”, cerând stabilirea responsabilităților pentru proiectele eliminate sau mutate pe alte surse de finanțare.
Rogobete contestă însă explicația dată de USR.
„Ministerul Sănătății NU a pierdut un miliard de euro pentru spitale pentru că nu ar fi îndeplinit jaloane. În anul 2023 a fost recalculată alocarea de granturi a întregului PNRR al României, nu doar componenta Sănătate. Asta înseamnă minus 2,11 miliarde de euro, aproape 15% din întreaga alocare inițială de granturi a României”, susține fostul ministru.
Opt investiții spitalicești au rămas în PNRRPentru a răspunde criticilor USR, Rogobete a prezentat lista investițiilor pe care spune că actualele și fostele conduceri ale Ministerului Sănătății au reușit să le mențină în finanțare.
Opt investiții spitalicești au rămas finanțate prin PNRR:
Ministerul Sănătății anunța pe 4 septembrie că rata de absorbție a fondurilor PNRR aferente instituției a ajuns la 91% și că numai în luna august au fost făcute plăți de peste un miliard de lei.
Nouă proiecte scoase din PNRR au fost mutate pe Programul SănătateAlte nouă proiecte care fuseseră începute prin PNRR au fost transferate pe Programul Sănătate 2021–2027 pentru a putea continua după expirarea termenelor Planului.
Este vorba despre investițiile de la Alba Iulia, Centrul de Politraumă și Centrul de Radioterapie din Pitești, noul corp al Spitalului de Boli Infecțioase din Oradea, noul Spital „Dimitrie Gerota” din București, proiectele din Giurgiu, Timișoara, Vaslui și Bacău.
Transferul celor nouă proiecte pe Programul Sănătate a fost aprobat în 2025, acestea urmând să beneficieze în continuare de fonduri europene nerambursabile.
Rogobete include în bilanț și cele trei centre pentru mari arși de la Timișoara, Târgu Mureș și Spitalul „Grigore Alexandrescu” din București, finanțate cu sprijinul Băncii Mondiale.
La acestea se adaugă cele trei spitale regionale de urgență de la Craiova, Iași și Cluj, finanțate din fonduri europene și cofinanțare națională.
„Nu vă este rușine să mințiți în halul ăsta?”„Nu pretind că totul este perfect și nici că toate problemele sistemului de sănătate au fost rezolvate. Dar pot să merg în fața oamenilor, să arăt aceste investiții și să spun simplu: aici am construit împreună cu echipa Ministerului Sănătății”, afirmă Rogobete.
El îi acuză pe reprezentanții USR că folosesc tema investițiilor în spitale drept „muniție electorală”.
„Când îi aud pe cei care n-au lăsat nimic comparabil în urmă vorbind despre «miliardul pierdut» (…) îi întreb: Nu vă este rușine să mințiți în halul ăsta?”, a transmis deputatul PSD.
Rogobete readuce în discuție inclusiv controversa achiziției vaccinurilor împotriva COVID-19 și acuză USR că, în perioada în care a condus Ministerul Sănătății, au fost contractate suplimentar „zeci de milioane de doze”.
„Construcțiile rămân. Spitalele rămân. Ceea ce faci pentru oameni rămâne!”, își încheie Alexandru Rogobete mesajul.
Șeful statului a anunțat public, pe 4 septembrie, că desemnarea va avea loc „în zilele următoare” și că blocajul trebuie tranșat. România se află în această situație din 5 mai, când Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură.
Ce caută Nicușor Dan: un premier economic, acceptabil în Europa și SUAPreședintele ar prefera un candidat independent politic, capabil să construiască o majoritate de cel puțin 233 de parlamentari. Alte două criterii importante ar fi experiența sau pregătirea economică și o imagine bună în relația cu Uniunea Europeană și Statele Unite.
Nicușor Dan le-ar fi transmis liderilor PSD și UDMR că ia în calcul inclusiv un om de afaceri cu pregătire economică. PSD și UDMR ar prefera însă un premier cu legături mai clare cu zona politică.
Numele lui Alexandru Nazare a fost vehiculat repetat în negocieri.
PSD: Sorin Grindeanu premier și niciun Guvern fără social-democrațiPSD are cea mai clară condiție: nu va susține un Guvern din care partidul nu face parte.
Conducerea social-democrată și-a reconfirmat candidatura lui Sorin Grindeanu pentru funcția de premier și susține formarea unui Executiv în jurul PSD, inclusiv în varianta unui guvern minoritar. Grindeanu a precizat că PSD poate garanta cele 127 de voturi ale propriilor parlamentari, fără să pretindă că are deja cele 233 necesare învestirii.
PSD mai cere un acord politic construit în jurul unor priorități economice și sociale: relansarea producției, investiții, absorbția fondurilor europene, reducerea deficitului printr-o colectare mai bună înaintea unor taxe noi, investiții energetice și folosirea programului SAFE pentru dezvoltarea industriei românești de apărare. Social-democrații vor și o evaluare a programului de guvernare după primele 100 de zile.
O variantă discutată în PSD a fost ca Alexandru Nazare să rămână la Finanțe dacă Grindeanu ajunge premier. Surse din partid au indicat anterior că PSD ar putea accepta și un premier independent sau chiar pe Nazare, cu condiția ca social-democrații să facă parte din Executiv. PSD și-ar dori și participarea UDMR.
Relația cu AUR este mai nuanțată. Poziția politică anunțată de PSD a fost că nu dorește o guvernare împreună cu AUR, însă social-democrați au lăsat deschisă posibilitatea negocierii unor voturi parlamentare și cu alte grupuri, dacă Grindeanu primește mandatul de premier.
PNL: Siegfried Mureșan premier și fără PSD la guvernarePNL rămâne, oficial, pe poziția opusă PSD.
Președintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean, a declarat că PNL nu va susține un Guvern din care face parte PSD, indiferent dacă premierul este independent sau provine dintr-un partid.
Propunerea liberalilor pentru Palatul Victoria este europarlamentarul Siegfried Mureșan, candidatură susținută și de USR și UDMR. PNL susține că este pregătit inclusiv să rămână în opoziție dacă soluția aleasă va fi un Executiv construit în jurul PSD.
Mureșan și-a accentuat în ultimele zile discursul împotriva revenirii PSD la Palatul Victoria, susținând că aceasta ar pune din nou presiune pe deficit și pe credibilitatea externă a României.
USR: nici PSD, nici „surogate” ale PSDUSR are o linie roșie și mai strict formulată.
Purtătorul de cuvânt Cristian Seidler a declarat că partidul nu va vota un Guvern din care face parte PSD și nici o formulă în care persoane considerate „surogate” ale social-democraților primesc funcții de premier, ministru, secretar de stat sau prefect.
USR îl susține în continuare, împreună cu PNL și UDMR, pe Siegfried Mureșan pentru funcția de premier.
În aceste condiții, USR ar putea susține un premier independent doar dacă acesta conduce o formulă fără PSD și fără oameni asociați politic cu social-democrații.
UDMR, partidul care lasă cele mai multe uși deschiseUDMR pornește oficial de la aceeași propunere ca PNL și USR: Siegfried Mureșan premier. Spre deosebire de cele două partide, Uniunea a arătat însă că este dispusă să analizeze și alte variante după desemnarea făcută de Nicușor Dan.
Tánczos Barna a declarat că un premier tehnocrat este o variantă posibilă și că UDMR ar putea ajuta chiar la învestirea unui guvern minoritar PSD, fără ca Uniunea să facă neapărat parte din Executiv.
Există însă o condiție categorică: AUR să nu facă parte din majoritatea respectivă și nici sprijinul decisiv să nu provină de la un grup desprins formal din AUR.
UDMR nu dorește nici alegeri anticipate și consideră că partidele trebuie să facă un compromis pentru instalarea rapidă a unui Guvern.
Tocmai această flexibilitate face ca voturile UDMR să fie importante în aproape toate scenariile de compromis aflate acum pe masa Cotroceniului.
AUR: ori intră la guvernare, ori anticipateAUR are o poziție radical diferită de cea a partidelor care negociază cu președintele.
Pe 30 august, Consiliul Național de Conducere al partidului a adoptat în unanimitate o rezoluție prin care cere alegeri parlamentare anticipate, susținând că actuala configurație parlamentară nu mai poate genera o majoritate stabilă.
George Simion a reafirmat apoi că AUR nu va vota niciun Guvern fără ca partidul să facă parte din formula de guvernare. În negocierile anterioare, liderul AUR susținuse și că partidul va vota doar un premier propus de AUR.
Astfel, voturile AUR nu pot fi considerate, în acest moment, un sprijin disponibil pentru un guvern PSD, PNL-USR-UDMR sau pentru un tehnocrat fără o negociere politică mult mai amplă.
De ce nimeni nu are, deocamdată, cele 233 de voturi
Problema fundamentală a desemnării nu este găsirea unui nume, ci construirea unei majorități.
PSD poate porni de la propriile 127 de voturi, dar are nevoie de sprijin suplimentar consistent. PNL, USR și UDMR îl susțin pe Siegfried Mureșan, dar formula lor nu dispune singură de cele 233 de voturi necesare.
În jurul acestor blocuri se află grupurile parlamentare mai mici, parlamentarii neafiliați și reprezentanții minorităților naționale, ale căror voturi pot deveni decisive pentru orice guvern minoritar.
Această aritmetică explică de ce Nicușor Dan ia în calcul o soluție din afara confruntării directe Grindeanu–Mureșan: un candidat independent, suficient de acceptabil pentru mai multe tabere încât să spargă actualele linii de veto.
După eșecul primei desemnări, Eugen Tomac, care și-a retras mandatul înaintea votului, și respingerea în Parlament a Guvernului propus de Adrian Veștea, viitoarea nominalizare va fi a treia încercare a președintelui de a instala un Executiv cu puteri depline. Cabinetul Veștea a obținut doar 189 de voturi din cele minimum 233 necesare.
