Potrivit IPJ Giurgiu, în urma celor nouă percheziții domiciliare efectuate marți, 5 mai, de către polițiștii Serviciului de Investigații Criminale, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu, au fost descoperite și ridicate mai multe bunuri cu valoare probatorie.
Anchetatorii au găsit aproximativ 70.000 de lei, telefoane mobile, carduri bancare, bijuterii și ceasuri.
Din probatoriul administrat, a reieșit faptul că, în perioada martie 2023-prezent, persoanele bănuite de săvârșirea infracțiunilor ar fi indus în eroare mai multe persoane, creând aparența că oferă diferite servicii, fiindu-le solicitate acestora sume de bani, ca titlu de avans.
Prejudiciul cauzat este de aproximativ 3.000.000 de lei.
La sediul poliției au fost aduse 27 de persoane, în baza unor mandate de aducere, pentru audieri și dispunerea măsurilor procedurale.
Cele 11 persoane reținute pentru 24 de ore urmează să fie prezentate miercuri procurorilor, cu propuneri procedurale.
Ludovic Orban, fost lider liberal, a fost întrebat, miercuri, la Digi24, dacă vede posibil un guvern PSD, UDMR, o parte din PNL și părți mici din Parlament.
„Nu. Nu mi se pare posibil, iar eu cred că sigur a existat o diferență de opinii exprimată de unii reprezentanți din PNL, Predoiu, Alina Gorgiu, dar nu cred că ei ar putea să fie urmați de prea mulți parlamentari într-un demers de susținere a unui guvern PSD”, a spus Orban.
El susține că „nu este de prevăzut o asemenea mișcare”.
Fostul lider liberal crede că PSD are posibilitatea de o forma un guvern cu AUR.
„PSD are posibilitatea să asocieze cu AUR, că au depus împreună moținea de cenzură și, practic, și-au asumat textul integral al moțiunii de cenzură, care a fost scris de AUR”, a explicat Ludovic Orban.
Mai mulți lideri PNL considerați parte a taberei care contestă linia politică propusă de Ilie Bolojan, s-au abținut marți de la votarea rezoluției discutate în ședința Biroului Politic Național al partidului.
„Am fost întrebat de mai multe posibilități, inclusiv de această posibilitate, și da, este posibil. Cred că este un lucru foarte clar. Decizia ține foarte mult de o invitație pe care ar trebui să o primesc. Deci nu este ca și cum am fost deja invitat în Partidul Național Liberal”, spune Pîslaru miercuri la Digi24.
Ministrul a vorbit și despre existența unor scenarii politice deschise, inclusiv formarea unei alianțe mai ample pentru viitoarele alegeri parlamentare.
„Vom vedea cum stau lucrurile. Există și posibilitatea creării unei, să spunem, alianțe mai largi, care să vizeze anul 2028. Ați auzit și de acest scenariu. Nu este un scenariu care să fie fost discutat ieri seară, dar este un scenariu pe care îl putem avea în orizont. Opțiunile sunt deschise.În acest moment, ce mă interesează pe mine este să fac treaba în continuare ca ministru interimar, să livrez lucrurile pe care le am în mandat și, evident, să îl susțin pe prim-ministru interimar”, spune Dragoș Pîslaru.
Particparea la ședința PNLDeclarațiile ministrului Pîslaru vin după ce acesta a participat la ședința Biroului Politic Național de marți seară. Acesta a descris ședința și dezbaterea care a avut loc drept una „sănătoasă” și „onestă”.
„Dezbaterea de ieri seară poate a început stângace cu cu luări de poziții care păreau controversate, dar a fost foarte sănătoasă. Eu recunosc că am fost foarte plăcut surprins de patru ore jumate de dezbatere într-un partid pe care, și mărturisesc, sper să nu se supere pe mine nimeni, îl consideram destul de osificat. A fost o dezbatere cinstită, onestă, fără insulte, fără invective. Patru ore jumate, cu răbdare, să-i asculți pe toți. Și în această dezbatere de patru ore jumate au fost opinii serioase contradictorii”, spune Pîslaru.
„Ceva sigur e că după discuția de ieri de la PNL, PNL-ul este mai unit ca oricând, are un lider puternic care este mult ca scor politic peste partid. Acest lider are un curent popular care e din ce în ce mai vizibil”, mai spune ministrul Pîslaru
În urma ședinței de marți seara a Partidului Național Liberal s-a decis că formațiunea nu va mai negocia și guverna cu PSD, după ce moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR împotriva Guvernului Bolojan a fost aprobată cu 281 pentru.
Indicele american S&P 500 a atins la începutul săptămânii un nou maxim istoric, de 7.273 de puncte, în timp ce NASDAQ-100 a depășit pragul de 28.000 de puncte. În Asia, indicele sud-coreean Kospi a crescut cu aproape 7%, iar Nikkei 225 din Japonia a urcat la un nou record la finalul lunii aprilie, arată Euronews.
Evoluția este cu atât mai surprinzătoare cu cât economiile asiatice sunt printre cele mai expuse perturbărilor din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute petroliere din lume. Aproximativ 80% din petrolul care tranzitează zona ajunge în Asia. Primele săptămâni ale conflictului au provocat însă căderi puternice pe burse. Piața sud-coreeană a pierdut aproape 20%, iar cea japoneză peste 14%, înainte ca investitorii să revină agresiv la cumpărare.
Inteligența artificială atrage investiții urirașeAnaliștii spun că principalul motor al revenirii este boom-ul inteligenței artificiale. Companii precum Samsung, SK Hynix sau TSMC, care produc cipuri și memorii esențiale pentru dezvoltarea AI, domină indicii bursieri din Asia și atrag investiții masive. „Cererea pentru infrastructura necesară inteligenței artificiale continuă să crească, în ciuda crizei energetice”, a declarat Alan McIntosh, director de investiții la Quilter Cheviot Europe.
Fenomenul este similar și în Statele Unite, unde giganți tehnologici precum Alphabet, Amazon sau Microsoft continuă să investească masiv în AI și cloud computing. Rezultatele financiare peste așteptări au alimentat și ele optimismul investitorilor. Companiile din S&P 500 au raportat în primul trimestru o creștere medie a profitului de 28%, peste estimările inițiale de 13%. Potrivit lui Russ Mould, director de investiții la AJ Bell, investitorii mizează că sectorul tehnologic va continua să genereze profituri mari în următorii ani, chiar dacă economia globală încetinește.
Este asteptată o soluție diplomatică în IranPe lângă entuziasmul legat de AI, piețele au fost impulsionate și de un fenomen tehnic cunoscut drept „short squeeze”. Mai multe fonduri speculative și traderi care pariaseră pe scăderea burselor au fost forțați să cumpere acțiuni pentru a-și acoperi pierderile, accelerând astfel creșterile. În același timp, investitorii speră încă într-o soluție diplomatică între SUA și Iran și consideră că blocada din Strâmtoarea Ormuz nu va dura foarte mult.
„Piața încă crede că blocada se va încheia rapid, pentru că niciuna dintre părți nu are interesul unui conflict prelungit”, a explicat McIntosh. Analiștii avertizează însă că optimismul actual ar putea fi pus sub presiune dacă prețurile ridicate la energie vor începe să afecteze puternic consumul și activitatea economică globală. Pentru moment, valul investițiilor în inteligență artificială pare suficient de puternic pentru a menține piețele aproape de maxime istorice.
Dragoș Pîslaru, care a participat marți la ședința PNL, spune că Ilie Bolojan a transmis foarte clar faptul că liberalii nu au niciun fel de implicație în modul în care că această criză a fost generată, că această criză a fost generată de PSD și că această criză trebuie asumată de PSD.
„Există o singură ieșire mai departe și anume ca PSD să-și asume guvernarea”, a spus Pîslaru la Digi24.
„Partidul Național Liberal a spus că nu vrea să mai fie o parte din orice fel de discuție cu un astfel de partener care este iresponsabil. Și acesta mi se pare un lucru care separă apele. Și un lucru aș vrea să subliniez, ca să înțeleagă românii. Cred că Ilie Bolojan poate a pierdut guvernul ieri, dar eu ce simt și cred că mai mulți dintre noi simțim este că a câștigat o țară întreagă”, a spus Dragoș Pîslaru.
„Chiar și persoane care poate nu erau mari susținători ai prim-ministrului, văzând tot circul, tot haosul declanșat, văzând și ascultând discursul prim-ministrului de ieri, în care a explicat foarte clar cum stau lucrurile, au înțeles ce caracter are prim-ministrul și faptul că este un om onest care chiar era pus pe treabă pentru a face ca România să meargă bine”, a explicat el.
O petiție lansată pe platforma Declic adună nemulțumirile oamenilor care susțin că, deși plătesc abonamente de riveran, nu mai pot nici măcar să ajungă în apropierea locuinței.
„În perioada “Străzi deschise”, singurul acces în zona Amzei (delimitată de str. Mendeleev, str. Biserica Amzei, Calea Victoriei și str. Piața Amzei), este prin str. Mendeleev. Toți cei care vin cu mașina la promenada urbană vor să parcheze în zonă. Nu se mai respectă sensurile unice, este un haos generalizat; totul spre bucuria parcangiilor (care cer bani pentru parcarea plătită pe locurile albastre, și de care nu ne scăpați)”, se arată în petiția lansată pe Declic.
„Este imposibil să mai ajungem și să parcăm în apropierea domiciliului (nici măcar la 1 km), deși plătim abonament de riveran. Este mai simplu să plătim parcare în altă zonă și să venim cu taxi. Nu ar fi normal ca „musafirii” să plătească transportul?”, se mai arată în petiție.
Intersecții blocate și risc crescut de accidenteLocuitorii din Amzei au detaliat în petiție și problemele din trafic, în special din intersecțiile din zonă, unde regulile sunt frecvent ignorate. Conform petiției, consecințele sunt vizibile zilnic și pun în pericol participanții la trafic.
„Venind de pe Str. Biserica Amzei, se face, obligatoriu stânga. Venind de pe Calea Griviței, se face obligatoriu dreapta. Verde la semafor au mai devreme cei care vin pe Griviței, în același timp se face verde la trecerea de pietoni de pe Victoriei. Cei care vin de pe str. Biserica Amzei trebuie să dea prioritate de dreapta celor care vin de pe Griviței; oricum, intersecția este deja blocată. Rezultatul: Trec maximum două mașini de pe str. Biserica Amzei. Restul, ori pleacă pe roșu, înaintea celor de pe Griviței, ori trec pe roșu, după cele de pe Griviței. Fiind și pista de biciclete/trotinete care traversează intersecția, pericolul accidentărilor este crescut.”
Critici dure și la adresa Pieței AmzeiDe asemenea, locuitorii critică organizarea pieței volante, care ar agrava problemele deja existente.
„Contrar promisiunii electorale, ați transformat Piața AMZEI în MUZEU! Acesta nu este pentru rezidenți. Este pentru „musafiri“. Nivelul -1 este gol, cămin pentru oamenii străzii”, au mai transmis inițiatorii petiției.
„Ne aduceți, în schimb, Piață volantă (noi avem nevoie de piață zilnică..) odată la câteva săptămâni, pe trotuarul TIC – corturi lipite de marginea trotuarului, cu spatele la stradă, care nu fac decât să mutileze zona, și din cauza cărora nu mai poți deschide portiera șoferului pe locurile albastre aferente trotuarului. Oricum, și aceste locuri dispar, fiind ocupate de dubele comercianților”, se mai arată în petiție.
Liberalul Gigel Știrbu susține că demiterea lui Ilie Bolojan din funcția de premier ar fi avut un efect opus celui urmărit de adversarii politici. Potrivit acestuia, în loc să fie scos din joc, Bolojan ar fi devenit un reper mai puternic pentru electoratul reformator și pentru o parte importantă a PNL.
Deputatul PNL de Olt Gigel Știrbu, fost ministru al Culturii, afirmă că PSD și AUR au contribuit, prin acțiunea împotriva lui Bolojan, la consolidarea imaginii acestuia. În opinia sa, fostul premier nu a fost slăbit politic, ci transformat într-un simbol al luptei împotriva vechilor rețele de putere.
„Bolojan n-a căzut cum trebuia. A căzut în sus”, spune Gigel Știrbu, sugerând că încercarea de înlăturare a acestuia ar fi dus, paradoxal, la creșterea influenței sale în interiorul PNL.
Liberalul face referire și la declarațiile lui Crin Antonescu, care l-a descris pe Ilie Bolojan drept „cel mai puternic personaj politic” al momentului. Știrbu consideră că această apreciere este semnificativă, mai ales venind din partea unui politician care, în opinia sa, nu poate fi considerat un susținător necondiționat al lui Bolojan.
Gigel Știrbu înaintează și el ideea unui tabăre reformatoareÎn postare, Gigel Știrbu critică dur apropierea dintre PNL și PSD din ultimii ani, susținând că există în continuare liberali care preferă „stabilitatea” guvernării alături de social-democrați. El afirmă că Bolojan îi obligă pe aceștia să aleagă între continuarea vechilor compromisuri politice și asumarea unei direcții reformatoare.
Știrbu mai susține că PSD ar fi câștigat o bătălie parlamentară, dar ar fi pierdut una politică. În viziunea sa, Sorin Grindeanu ar fi reușit să-l îndepărteze pe Bolojan din Guvern, dar nu și să-i reducă influența în PNL.
„PSD a câștigat moțiunea, dar Bolojan a câștigat PNL”, afirmă liberalul.
În finalul mesajului, Gigel Știrbu susține că Ilie Bolojan, eliberat de constrângerile funcției de premier, ar putea deveni mai vocal și mai activ politic. Acesta ar putea, potrivit liberalului, să coaguleze o tabără reformatoare alături de PNL și USR și să atace direct PSD pe teme precum deficitul, reformele blocate și companiile de stat.
„Au crezut că au asistat la înmormântarea politică a lui Bolojan. Și au descoperit că era lansarea”, conchide Gigel Știrbu.
Ideea unei tabere reformatoare în jurul lui Ilie Bolojan a fost lansată și de Vlad Gheorghe, fost europarlamentar USR și consilier onorific al premierului demis. Acesta a susținut că România are nevoie de o „Alianță Reformistă” condusă de Bolojan, care să continue reformele începute în administrație și în companiile de stat.
Acțiunile Samsung, unul dintre cei mai mari producători de cipuri de memorie din lume, au crescut miercuri cu până la 12%, până la un nivel record. Evoluția a contribuit și la depășirea pentru prima dată a pragului de 7.000 de puncte de către indicele bursier sud-coreean Kospi, care a urcat cu aproape 6%, notează Financial Times.
Creșterile au venit după avansul puternic al acțiunilor companiilor de cipuri pe Wall Street.
Samsung Electronics reprezintă aproximativ un sfert din indicele Kospi, iar valoarea acțiunilor sale a crescut de aproape cinci ori în ultimele 12 luni.
Indicele Kospi a crescut cu peste 70% în acest an, după un avans de 76% în 2025, susținut de reformele introduse de guvern.
Pragul atins miercuri marchează ascensiunea spectaculoasă a companiei sud-coreene, aflată acum printre principalii beneficiari ai entuziasmului legat de inteligența artificială.
Fondată în 1969 în cadrul conglomeratului Samsung creat de Lee Byung-chul, compania era cunoscută inițial pentru electrocasnice și televizoare, iar ulterior pentru telefoanele Galaxy.
Creșterea investițiilor în inteligență artificială a transformat însă cipurile de memorie într-un sector strategic pentru economia globală.
Boomul AI a transformat Samsung Electronics într-una dintre cele mai profitabile companii din lume. În primul trimestru, compania a raportat un profit operațional de 57.200 de miliarde de woni (39 de miliarde de dolari), de peste opt ori mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut.
