Agregator de ştiri

Regizorul şi producătorul de film Tudor Giurgiu, fondatorul festivalului Transylvania International Film Festival (TIFF), s-a născut la Cluj-Napoca şi a studiat acolo până la 18 ani, după care a plecat la facultate în Bucureşti. S-a reîntors însă odată cu prima ediţie a TIFF-ului, deci vorbim de anii 2001-2002.

Piaţa de capital din România a devenit la începutul lui 2026 cea mai performantă din Uniunea Europeană după randa­mentele obţi­nute de investitori, într-un context în care bursele mari ale Europei Occiden­tale, cât şi SUA au rămas mult în urmă.

Sâmbătă după-amiază, în urmă cu o săptămână, traficul de pe centura de nord a Capitalei, din dreptul localităţii Ştefăneşti şi până spre autostrada A2, arată ca în orice zi a săptămânii: se merge bară la bară pe multe transoane, imediat ce se termină bucata cu două benzi pe sens. La prima vedere, părea că vinovat de traficul intens este numărul mare de maşini care tranzitează zona.

Cu o zi înainte, coaliţia la guver­nare (PNL, PSD, UDMR, USR şi minorităţi) conve­niseră asupra conţinu­tului celor două acte normative. Pachetul privind administraţia a fost modificat şi împănat cu o serie de excepţii semnificative în privinţa limitătii funcţiilor în administraţie şi a nivelului taxelor locale.

Piaţa de energie din Româ­nia traversează una dintre cele mai importante trans­formări din ultimele decenii. Investiţiile în re­generabile, creşterea utilizării electri­ci­tăţii în industrie şi transport şi inte­grarea regională promit energie mai ieftină şi securitate energetică sporită, dar infrastructura, legislaţia şi capaci­tatea industrială locală rămân provocări majore.

Piaţa de energie din Româ­nia traversează una dintre cele mai importante trans­formări din ultimele decenii. Investiţiile în re­generabile, creşterea utilizării electri­ci­tăţii în industrie şi transport şi inte­grarea regională promit energie mai ieftină şi securitate energetică sporită, dar infrastructura, legislaţia şi capaci­tatea industrială locală rămân provocări majore.

Piaţa de capital din România a devenit la începutul lui 2026 cea mai performantă din Uniunea Europeană după randa­mentele obţi­nute de investitori, într-un context în care bursele mari ale Europei Occiden­tale, cât şi SUA au rămas mult în urmă.

Guvernul s-a reunit aseară în şedinţă extraordinară pentru a aproba două ordonanţe de urgenţă, disputate şi amânate de luni de zile, care privesc „reforma administraţiei“ şi un aşa numit pachet de „relansare economică“.

Peste 270 de proiecte au atras 200 milioane de euro din PNRR pe componenta de turism şi cultură, potrivit tabloului de bord PNRR pus la dispoziţie de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

DN Agrar (DN) a încheiat anul 2025 cu un profit net de 52,3 mi­lioane de lei, peste estimările revizuite, şi o cifră de afaceri de 230 milioane lei, în creştere cu 20% faţă de anul precedent.

Costin Brumă, broker la Swiss Capital, cel mai mare intermediar de pe Bursa de Valori Bucureşti, va fi prezent pe 16 martie 2026 la ZF Capital Markets Summit, cel mai important eveniment anual dedicat pieţei de capital din România.

Grupul german Schwarz, proprietarul Lidl şi Kaufland, a primit acordul condiţionat al Consiliului Concurenţei pentru a putea prelua 70% din businessul românesc de retail La Cocoş. Restul de 30% din acţiuni rămân în proprietatea fondatorului afacerii – antreprenorul Iulian Nica. El şi-a vândut către germani o parte din titluri, în timp ce BERD şi fondurile de private equity Morphosis Capital şi CEECAT au făcut exit total după doar un an de la intrarea în acţionariatul reţelei de hiperdiscount.

Maria Georgescu a pornit, acum circa un deceniu, proiectul Magic Charms, un mic atelier din Ploieşti, care s-a relocat ceva mai târziu lângă Bucureşti, în Bragadiru, şi în care sunt create bijuterii handmade din argint.

Microplasticul este generat doar de sticlele de plastic – este unul dintre cele mai întâlnite mituri ce ţin de acest tip de material. Însă un studiu al unui laborator al ANSES, Agenţia pentru Siguranţa Alimentară din Franţa, arată că băuturile din ambalaje de sticlă conţin mai multe particule de microplastic decât cele din sticle de plastic, cutii de carton sau doze.

Nusco, unul dintre cei mai importanţi dezvoltatori imobiliari din România, a vândut un teren de circa 3 hec­tare din zona Pipera către City Nord Group, dezvoltator cu peste 15 ani de experienţă pe piaţă, fondat de Rareş Mincinescu şi Cristinel Deliu.

Preşedintele american Donald Trump îşi creşte pariul pe tarife, deşi până acum acestea nu au reuşit să atingă unul din ţelurile declarate ale acestora: să reechilibreze comerţul global. Dimpotrivă, date recente arată că tarifele pe care Curtea Supremă le-a invalidat la finalul săptămânii trecute şi pe care Trump a promis că le va reimpune sub un statut diferit cimentează dezechili­bre­le din comerţul global, notează The Wall Street Journal.

Vlad Mara, producător de legume şi seminţe din judeţul Bihor, îşi extinde afacerea de la producţia primară la procesare. După ce a investit într-un depozit modern pentru a-şi eficientiza activi­tatea şi a reduce pierderile, antrepre­norul priveşte acum spre procesarea legumelor, pe fondul schimbării comportamentului de consum, tot mai orientat către produse semi-gătite sau chiar gata pregătite de mâncat.

„Eu principial spun că, dacă ești bun sau dacă ești rău, trebuie să bați sau să pierzi pe terenul de joc. Nu să fie o barieră în mâna unui politician care să spună că ai ajuns să promovezi în Divizia A și nu poți pentru că este o lege care îți interzice”, a explicat ministrul Radu Miruță, la TVR, despre situația CSA Steaua.

Miruță a adăugat că există două variante pentru a depăși această barieră: schimbarea legii sau împărțirea între sectorul public și cel privat.

„Sunt în analiză zilele acestea care dintre cele două metode pot avea șansă mai mare sau se merge cu ele în paralel”, a precizat el.

Ministrul a subliniat importanța corectitudinii pentru sportivi.

„Nu este cinstit să ții niște sportivi buni pe margine, după ce s-au luptat 90 de minute, doar pentru că cineva a scris cu pixul undeva că nu au voie să joace mai departe. Vorbesc despre fotbal, dar se aplică și la celelalte sporturi”, a conchis ministrul.

CSA Steaua evoluează în Liga a doua și nu poate accede în primul eșalon din cauza statutului juridic. Fiind un club de drept public, nu îndeplinește condițiile cerute pentru participarea în Superliga României.

Radu Miruță a fost întrebat, marți seara, la TVR, dacă mai atrage pe cineva să aibă o carieră militară în actualul context, în care se vorbește despre salarii, se vorbește foarte mult despre pensii și scăderea normei de hrană.

„Este un neadevăr să se vorbească despre scăderea salariilor. Am spus-o foarte ferm. Norma de hrană… s-a vorbit și ministrul au spus că nu să scadă și n-a scăzut”, a spus Miruță.

Miruță a spus că discuția în spațiul public privind pensiile militarilorn a fost la Finanțe, nu a venit din MApN.

„Eu n-o să dezvălui în spațiul public discuțiile dintr-o ședință de coaliție cu 7-8 oameni. Vă spun deschis că n-au pornit de la domnul Bolojan. Domnul Bolojan a luat act de propunere asta și începusem să facem analize, dar n-au pornit de la dumnealui. Eu cred că asta este datoria politicului care apără Ministerul. Să te duci să spui nu acum și nu asta, orice ar fi. S-a spus foarte ferm. I-am explicat și primului ministru cu date și să știți că e un om căruia dacă vii cu argumente și cu date indubitabile acceptă și asta e”, a spus Miruță.

Câți militari se vor pensiona acum?

Întrebat dacă îl sperie faptul că se discută acum despre pensiile de serviciu și despre o reformă în acest domeniu în cazul militarilor, iar astfel, ar putea să crească numărul celor care vor să iasă la pensie în perioada următoare, ministrul Apărării a spus că nu va fi o pensionare accelerată.

„M-am uitat foarte intens, pentru că îmi dau seama că e un cartof fierbinte și vreau să-i văd toate straturile, ca să-mi dau seama ce se întâmplă în perioada următoare. La MApN problema nu-i mare. Aproape aș zice că nu există. Nu știu cum e la celelalte ministere, la Ministerul de Interne, probabil că colegul meu, domnul vicepremier Predoiu știe foarte bine situația, dar eu m-am uitat pe segmentul meu. Avem o lege care spune că vârsta standard de pensionare va ajunge în 2035 la 60-65 de ani. Și până atunci crește progresiv. Astăzi este 58 de ani și 9 luni – 10 luni, pentru că crește în fiecare lună conform unei anexe dintr-un tabel la lege. Este o nedreptate care se spune despre pensionările din Armata Română, că se pensionează oamenii cu 13 ani mai devreme. Este luarea unei excepții și încercarea prin repetiție să o transformi în regulă. Oamenii în Ministerul Apărării trec de-a lungul carierei lor prin diverse segmente profesionale unde nimeresc o activitate mai grea care generează o reducere a vârstei de pensionare. Dar prin camera asta care îți adaugă ție reducerea vârstei de pensionare, nu treci 25 de ani. Adică beneficiază de reducerea mare a vârstei de pensionare parașutiștii, scafandrii, piloții de avioane de vânătoare, restul prin câte o bucată de 2-3-5 ani”, a explicat Radu Miruță.

Armata decontează chirie în București 500 de lei

Ministrul a mai spus că deși se spunea că în Ministerul Apărării se pensionează oamenii cu 13 ani mai devreme, el a luat luat media anului trecut, când limita inferioară era de 47 de ani și jumătate – 48 de ani. Media vârstei de pensionare în Ministerul Apărării a fost de 52 de ani.

„Din toți oamenii sunt 80-90.000, 89 de mii de salariati la Ministerul Apărării, unul singur s-a pensionat cu reducerea vârstei de 13 ani. Păi să mă ierte Dumnezeu, unul! Nu poți să povestești în jurul acelui unic caz, faptul că toți oamenii se pensionează cu 13 ani mai devreme, că nu e adevărat. Dacă discuți despre pensionarea acestor oameni mai devreme, ceea ce vă repet, nu este un astfel de adevăr, hai să ne uităm și din celelalte unghiuri. Sunt colegi în MApN, cărora le semnez în delegații. Au 23 de lei diurnă. Toți mergem pe stradă. Nu poți să pleci de acasă, să te întorci a doua, a treia zi și să primești 23 de lei de care să mănânci. Mulți dintre ei primesc, sau cei care primesc contravaloare locuinței, pentru că sunt plecați, primesc raportat la 2017. Sunt subofițeri care primesc vreo 500 de lei. Unde stai în București cu 500 de lei? Adică hai să ne uităm din toate unghiurile la acești oameni, că brusc au ajuns îmbuibații societății care se pensionează devreme și primesc pensii mari”, a mai spus Radu Miruță.

Pensia medie în Armată este de 5.008 lei.