Acesta a subliniat că, deși soluția este în lucru la instituțiile de profil, ultimul cuvânt îl are constructorul avionului.
„De soluția tehnică sunt responsabili cei de la STS, cât că ceva responsabilitate și la serviciul de protecție și pază. Nouă ni s-au adus la cunoștință care sunt specificațiile tehnice la aceste soluții. Adică ce radiație emană soluția asta, emite soluția respectivă? Nimeni, indiferent de mulți specialiști, am avut nevoie de știința producătorului avionului, pentru că există interferențe în comunicațiile folosite de acest sistem wireless, dacă vreți, și comunicațiile folosite de restul componentului al aparatului de zbor”, a declarat ministrul.
Referitor la partea financiară și la pașii următori, Radu Miruță a precizat că proiectul nu este blocat de buget.
„Am trimis aceste detalii producătorului avionului. Nu sunt la curent dacă cumva în ultimele zile a venit un astfel de responsabilitate. Și dacă ne referim la o sumă, știți deja? Suma e mică, adică nu sunt costuri semnificative încât să influențeze decizia. Singura condiție este dacă emisia interferează sau nu cu restul comunicațiilor din aparatul de zbor. Este o sumă de bani, dar nu e relevantă a bloca proiectul ăsta”.
Președintele Nicușor Dan a rămas blocat în Paris timp de aproape 24 de ore și s-a plâns de inconvenientele deplasării cu aeronava militară Spartan, precizând că timp de patru ore și jumătate a fost „deconectat de la realitatea din România” din cauza lipsei comunicațiilor.
Robert Negoiță a ajuns la sediul DNA cu o mașină privată, ca pasager.
Negoiță a fost întrebat de jurnaliști în ce calitate este prezent la sediul DNA, dar nu a răspuns.
Joi dimineață, procurorii DNA au desfășurat percheziții de amploare la Primăria Sectorului 3, în vizorul anchetatorilor anticorupție fiind chiar primarul sectorului 3, Robert Negoiță.
DNA suspectează săvârșirea mai multor fapte de corupție, procurorii deschizând o urmărire penală in rem încă din 2025 pentru un potențial abuz în serviciu. În principal, primarul sectorului 3, Robert Negoiță este bănuit că a construit un drum din bani publici pentru fratele său, dezvoltatorul Ionuț Negoiță.
Negoiță a negat faptul că ar fi construit drumuri din bani publici pentru fratele său și a afirmat că dacă va fi chemat la audieri, acesta se va conforma.
„Nu cred că am greșit, dar dacă am greșit, vom vedea. (…) Nu i-am construit niciodată nimic cu bani publici fratelui meu. Am construit exclusiv drumuri publice pentru cetățenii din sectorul 3, cetățenii din București și toți cei care au nevoie de acele drumuri, pentru că sunt drumuri publice”, a spus Robert Negoiță.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a prezentat joi, în cadrul unei conferințe de presă, un caz al unui bloc din Craiova, ridicat de un dezvoltator imobiliar în apropierea unor depozite de muniție, care stă în calea unui radar militar.
Blocul primise mai întâi un aviz negativ, însă, după trei săptămâni, a mai primit un aviz pozitiv.
„Aici, în august 2024, a fost solicitat un aviz de la Ministerul Apărării pentru a se autoriza construirea acestui ansamblu imobiliar.
E vorba de ansamblu Satina Park de la Craiova.
Ministerul Apărării a avizat negativ pentru că nu se respectau distanțele față de aceste obiective militare și, ce vă imaginați, trei săptămâni mai târziu, a revenit exact aceeași cerere care fusese avizată negativ și care, de data asta, a fost avizată pozitiv”, a spus Miruță.
Aviz negativ transformat în aviz pozitivMiruță a atras atenția asupra faptului că blocul se află în calea unui radar care, pe porțiunea de teren pe care este amplasat blocul, nu poate baleia întreg spectrul.
„A fost avizată favorabil, blocul este deja construit. Nu este respectată distanța legală față de depozitele de muniție și nu este respectat regimul de înălțime afectându-se traiectoria radarului de la Cârcea.
Există un radar militar care nu mai poate baleia întreg spectru pentru că se lovește fascicul pe un anumit sector de cerc de această clădire care a fost ridicată în contextul pe care vi l-am explicat mai devreme.
Au fost declanșate verificări la toate unitățile militare din România cu privire la acordarea, modul în care a fost acordat, avizul pentru construcții în jurul unităților militare”, a declarat Radu Miruță.
„Corupția nu are mulți părinți”„Corupția nu are mulți părinți și toleranță zero, în ce mă privește”, avertizează Miruță
„Observ că la Craiova nu este o situație întâmplătoare, pentru că, tot de curând, un an și un pic, la Craiova s-a, lângă Craiova s-a propus construirea unui depozit pentru una dintre companiile mari din România, depozit logistic care, de asemenea, afecta performanța acestui radar de la Cârcea. Au mers în instanță, s-a dispus sistarea lucrării acolo, însă faptul că se întâmplă lucruri cam în aceeași zonă, din punctul meu de vedere, necesită o atenție suplimentară din partea Ministerului. Evident că s-au dispus măsuri pentru identificarea personalului din cadrul MApN, care a schimbat avizul”, a declarat Miruță.
În România, Justiția, coloana vertebrală a oricărui stat, și putere constituțională separată, este mai contestată ca oricând. Atât opinia publică din România cât și clasa politică sunt nemulțumite de funcționarea sistemului judiciar, dar din motive diferite.
Despre nemulțumiri și împliniri, despre eroi și farisei, despre funcționalitatea sistemului judiciar raportat la cetățeanul român, despre lupta anticorupție, mari dosare, mari reforme, condamnări și achitări, despre procurori vs judecători, despre Justiție și tele-Justiție, discutăm vineri, 6 februarie, de la ora 13.00, cu șeful DNA, Marius Voineag.
Emisiunea poate fi urmărită în fiecare vineri, de la ora 13:00, live, pe canalele de YouTube și Facebook ale Mediafax.
Întrebat despre începerea achizițiilor prin Programul SAFE, ministrul Apărării a spus: „A fost semnat deja contractul cu Rachetele Mistral, a fost o achiziție în comun pentru produse luate din Franța, cu mai multe țări, a fost șapte țări care au avut comenzii în comun pentru a achiziționa aceste produse mai ieftine”, joi, într-o conferință de presă.
Colaborarea insituționalăMinisterul Apărării și-a îndeplinit obligația legală de a transmite criteriile operaționale necesare industriei de apărare, prin intermediul Ministerului Economiei. „ Ministerul Economiei trebuie să emită un document care să spună care este procentul de localizare cerut pentru fiecare dintre aceste 21 de proiecte”, a spus Miruță.
Ministrul a spus că ministerul Economiei lucrează la definirea procentelor de localizare pentru fiecare dintre cele 21 de proiecte, adăugând: „Ceea ce Ministerul Apărării deja a transmis, noi ne-am bifat obligația asta, cu ceea ce Ministerul Economiei va transmite, grupul de lucru de la Guvern, de la Cancelarie Coordonată de Cancelarul Primului Ministru, va emite un ordin cu privire la companiile care să primească aceste Request for Information, care îndeplinesc condițiile de localizare și de operare ”.
Privind acest proces, ministrul a spus: „Știu că se lucrează, estimez că e chestiune de câteva zile”.
Problema creșterii artificiale a prețurilorAcesta a subliniat că autoritățile române urmăresc evitarea unor creșteri artificiale de prețuri. „există în piață o preocupare pe care o simt, vin foarte mulți bani, România este presată să utilizeze aceste sume de bani într-un timp foarte scurt, ceea ce poate duce adesea la o creștere artificială a prețurilor”, a declarat acesta, adăugând: „Dacă vine vreo companie care crede că pentru asta dublează prețul, România nu mai este niciun câștig prin intermediu SAFE și nu vom face asta”.
În ceea ce privește selecția proiectelor și a cantităților, ministrul a explicat: „Suma de bani care ne-a fost alocată prin SAFE e una finită. Armata Română a trebuit să își împartă proiectele în funcție de priorități raportate la această sumă de bani”.
Privind componenta colocalizării în achizițiile SAFE: Miruță a afirmat: „În zona Brașov există, la Ghimbav, colaborare cu Airbus pentru elicopterele Puma. Pe noi ne interesează să dăm de lucru în continuare platformelor de acolo care au capacitate să producă parțial componente din acest produs final”
Actul normativ prevede acordarea de granturi directe producătorilor agricoli, pentru plantațiile pomicole pe rod care au înregistrat un grad de afectare între 30% și 100%. Beneficiarii schemei sunt fermierii care au depus cereri de plată pe suprafață la APIA pentru anul 2025, indiferent de forma de organizare a fermei, potrivit MADR.
Ce specii sunt eligibileSprijinul financiar se acordă pentru următoarele specii: prun, măr, păr, piersic și nectarin, cireș și vișin, cais și zarzăr, nuc, alun și migdal.
„După ce am solicitat oficial acest sprijin în Consiliul AgriFish încă din iunie 2025, Comisia Europeană a recunoscut importanța demersului României și ne-a alocat 11,5 milioane de euro, a doua cea mai mare sumă din pachetul de urgență destinat celor șase state afectate. Prin Hotărârea de Guvern adoptată astăzi, transformăm acest demers în sprijin direct pentru pomicultori, oferind granturi de până la 2.000 euro/ha. Este datoria noastră să ne asigurăm că fermierii nu sunt singuri în fața capriciilor climatice și au resursele necesare pentru a continua să producă pentru România”, a declarat Ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu.
Cum se acordă sprijinulCuantumul maxim al ajutorului este de 10.180,6 lei/ha (echivalentul a 2.000 euro/ha), proporțional cu gradul de afectare a plantațiilor. Cererile pentru acordarea sprijinului se depun la centrele județene sau locale APIA, precum și la centrul APIA din București, în termen de 20 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a hotărârii. Plățile către beneficiari vor fi efectuate până la 30 aprilie 2026.
Schema beneficiază de un buget total de 58.538.450 lei (echivalentul a 11,5 milioane euro), asigurat din Fondul European de Garantare Agricolă, sub formă de finanțare externă nerambursabilă.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale afirmă că această schemă are ca scop compensarea pierderilor de producție și asigurarea fermierilor că nu sunt lăsați singuri în fața fenomenelor climatice extreme. Prin această măsură, autoritățile urmăresc ca pomicultorii să își poată continua activitatea, să mențină producția pentru piața internă și să evite pierderi majore care pot afecta economia agricolă.
Ministrul Florin-Ionuț Barbu a precizat că sprijinul de urgență pentru sectorul pomicol reprezintă o măsură concretă de protecție a fermierilor români și un exemplu de cum statul poate interveni rapid pentru a sprijini agricultura afectată de condițiile climatice nefavorabile.
Rogobete spune, joi, că a spus încă de la începutul acestui an că măsura privind concediile medicale și neplata primei zile de concediu medical trebuie „nuanțată și aplicată corect, nu generalizată și nedreaptă”.
„Am avut o întâlnire consistentă cu asociațiile de pacienți, în care am analizat toate nuanțele și criteriile tehnice. Există situații clare, fără loc de interpretări sau suspiciuni — vorbim despre pacienți oncologici, pacienți cu boli rare, pacienți cronici și alte categorii care depind real de acest sprijin medical. Ca să fiu foarte clar: în această măsură vor fi introduse excepții explicite acolo unde lucrurile sunt ferme și evidente. Aceste corecții vor fi făcute direct de Ministerul Sănătății, pentru ca pacienții care chiar au nevoie de concedii medicale să fie protejați. Rolul meu, ca ministru al sănătății, este să apăr pacienții, personalul medical și funcționarea corectă a sistemului”, spune Rogobete.
Potrivit ministrului, impactul economic este important pentru sustenabilitatea sistemului public, „sar nu va fi niciodată mai presus de sănătatea oamenilor”.
Astfel, Rogobete spune că a finalizat o ordonanță de urgență care intră în transparență decizională și care introduce metodologii clare de protecție.
„Aceasta corectează excesele din trecut și elimină situațiile în care pacienții vulnerabili ar fi fost afectați de lipsa de reglementare. Reforma înseamnă ordine, corectitudine și protecție reală pentru cei care au nevoie de sistemul medical. Și exact asta facem”, mai spune Alexandru Rogobete.
Premierul Ilie Bolojan a spus miercuri că propunerea ca prima zi de concediu medical să nu fie plătită a venit din partea Ministerului Sănătății și este una tranzitorie, însă realitatea este că anul trecut cheltuielile pentru condiile medicale s-au ridicat la 6 miliarde lei, aproximativ 8% din bugetul CNAS.
Bolojan a fost întrebat dacă se caută o soluție pentru bolnavii cronici, bolnavii oncologici, pentru a fi scutiți de această măsură privind neplata primei zile de concediu medical.
„Am toată compasiunea pentru aceste cazuri. Am și aparținător în familie, știu ce înseamnă un astfel de tratament. V-am spus putem să analizăm orice măsură cu privire la efectele pe care le are. Vă rog să vă gândiți că această măsură a intrat de câteva zile în vigoare și vom putea face o evaluare cel puțin după o lună de zile, să vedem care este dinamica acestei măsuri. Ea este una, așa cum v-am spus, tranzitorie, deci pe o perioadă limitată, în așa fel încât în această perioadă să punem în funcție mecanismele prin care atunci când eliberezi un concediu medical, să fii conștient ca medic că ai o răspundere suficient de mare care să nu-ți permită să le acordi nejustificat, pentru că în felul acesta cuantumul acestor concedii crește foarte mult și în loc într-adevăr să-i susținem pe cei care au într-adevăr boli reale grave sau au probleme de sănătate pe care le putem avea fiecare, ne disipăm cheltuielile pentru un sistem care este cu niște sume imense, scăzând și productivitatea muncii, creând și nedreptățile pe care le-ați enumerat, dar creând și o frustrare socială când vezi că unii, cum să vă spun, lipsesc programat de la serviciu, dar nu este vorba despre aceste cazuri, pentru care am toată compasiunea și înțeleg despre ce este vorba”, a mai spus Bolojan.
„Despre acest raport, președintele României a anunțat că, în legătură cu instituțiile responsabile, vor clarifica toate aspectele care nu au fost încă clarificate. Eu am văzut acum o perioadă, ceea ce a fost transmis și în spațiu public, un raport cu privire la ce s-a întâmplat în timpul alegerilor și mi se pare că s-a trecut destul de repede public peste detaliile din acel raport, care, din punctul meu de vedere, sunt destul de identificabile și măsurabile și grave”, a declarat Miruță.
Acesta a precizat că: „nu puteam spune că nu s-a întâmplat să apară ceva în plus” după organizarea acelor alegeri din partea instituțiilor statului. „Eu nu spun că a stins setea de cunoaștere pentru absolut tot, dar nici nu putem spune că nu s-a întâmplat să apară ceva în plus după organizarea acelor alegeri din partea instituțiilor statului”, a declarat Miruță.Reamintim că raportul întocmit de procurorul general, Alex Florența, privind anularea alegerilor din 2024, însoțit de informații privind ingerințele rusești, a fost prezentat de către Nicușor Dan anul trecut, în octombrie, la Copenhaga.
Recent, Congresul SUA a publicat un raport preliminar, despre care președintele Nicușor Dan a precizat că referirile la țara noastră sunt „strict contextuale”.
„Eu vă spun foarte asumat că dacă aș avea o putere unică în țara asta, nici n-aș sta pe gânduri despre metode legale prin care să poți să salvezi un șantier strategic”, a afirmat Mirută într-o conferință de presă.
Ministrul a dezvăluit situația financiară critică a șantierului de la Mangalia: valoare de lichidare de 85 de milioane de euro și datorii de 162 de milioane de euro, care cresc lunar.
„Ceva ce valorează 85 nu va putea fi cumpărat cu 85 când datoria ai de 162. Mi-am dat seama că doar jucând cu acești doi parametri șantierul ăla va muri”, a explicat ministrul.
Miruță a identificat o soluție: Armata Română va contribui la salvarea șantierului prin comenzi pe care să le plătească. „Șantierul acela poate fi salvat doar dacă în perioada imediat următoare va produce astfel de nave”, a precizat ministrul.
Cel mai mare șantier naval din țările membre ale Uniunii EuropeneEl a subliniat importanța strategică a platformei: „E cel mai mare șantier naval din țările membre ale Uniunii Europene, este un șantier la Marea Neagră, pe flancul estic al NATO, care are o capacitate fantastică”.
Ministrul a criticat modul în care România a ajuns în această situație: „S-a ajuns în situația asta pentru că România s-a lăsat să-i fie jumulită pielea de pe ea, aplaudând când alții făceau asta”.
Întrebat despre o posibilă colaborare cu Damen, singurul care produce activ nave militare în România, Mirută a răspuns: „Eu nu am preferințe și nu am gust despre coduri fiscale ale diverselor companii. Pe mine mă interesează să producem, în termenul în care SAFE poate utiliza banii, adică până în 2030, aceste patru nave”.
„Delegații de afaceri puternice, la fiecare vizită a liderilor politici din cele două țări – este ceea ar trebui să se întâmple în dinamica relațiilor dintre România și Israel! Președintele Israelului, Isaac Herzog, și-a arătat deschiderea pentru ca această nouă abordare să capete contur chiar cu ocazia primei sale vizite în România. Același tip de abordare trebuie să vină și din partea Guvernului României, ca și componentă a măsurilor de relansare economică. Mai exact să organizeze delegații cu reprezentanți ai celor mai importante firme românești, care să-și valorifice potențialul în țările cu care împărtășim deja relații comerciale importante”, a scris Grindeanu într-o postare pe Facebook.
El a arătat că Israelul poate oferi oportunități de afaceri pentru companiile românești.
„Israelul are o economie în plină expansiune și sunt convins că multe companii românești ar putea găsi aici oportunități de afaceri, mai ales pe fondul imaginii bune de care se bucură România în acest stat prieten”, a adăugat Grindeanu.
„«Am o stimă cu totul deosebită pentru poporul român», mi-a transmis astăzi președintele Herzog, la fel ca ceilalți oficiali israelieni cu care m-am întâlnit”, a afirmat Grindeanu.
Președintele Camerei Deputaților a mai scris că România ar trebui să valorifice această imagine favorabilă, inclusiv economic: „România trebuie să valorifice la cote maxime această imagine favorabilă inclusiv din perspectivă economică și să ajute firmele românești să identifice parteneri de afaceri în Israel”.
