George Clooney a declarat, în cadrul emisiunii Sunday Morning de la CBS, că înlocuirea lui Biden cu Harris în cursa pentru Casa Albă din 2024 a fost „o greșeală” și că și-ar fi dorit ca democrații să organizeze noi alegeri primare pentru a alege un candidat la președinție.
„Am vrut să existe (…) alegeri primare. Să testăm rapid acest lucru și să-l punem în practică. Cred că greșeala în cazul Kamalei este că a trebuit să candideze împotriva propriului său palmares. (…) prin urmare, i s-a dat o sarcină foarte dificilă. Sincer, cred că a fost o greșeală. Dar suntem unde suntem”, a spus George Clooney în cadrul emisiunii de la CBS, relatează The Guardian.
Afirmațiile lui Clooney vin după ce acesta a publicat un editorial în The New York Times înainte de alegerile prezidențiale din SUA de anul trecut, intitulat „Îl iubesc pe Joe Biden. Dar avem nevoie de un nou candidat”. Articolul fusese publicat după prestația slabă a lui Biden în fața lui Trump în prima dezbatere prezidențială.
„Nu vom câștiga în noiembrie cu acest președinte. În plus, nu vom câștiga Camera Reprezentanților și vom pierde Senatul. Nu este doar părerea mea, ci și a tuturor senatorilor, membrilor Congresului și guvernatorilor cu care am discutat în privat”, scria Clooney la momentul respectiv.
Kamala Harris ia în calcul o nouă candidatură la alegerile din 2028În cartea sa publicată recent, „107 Zile”, Kamala Harris a criticat decizia inițială a lui Biden de a candida pentru un al doilea mandat, spunând că ea se afla „în cea mai proastă poziție pentru a-l convinge să renunțe”, deoarece „știam că i s-ar fi părut incredibil de egoist dacă i-aș fi sfătuit să nu candideze.
Recent, într-un interviu pentru BBC, fosta vicepreședintă a SUA a declarat că ar putea candida din nou la Casa Albă, la alegerile din 2028. Harris a declarat că nu a luat încă o decizie, dar a spus că încă se vede ca având un viitor în politică.
„Nu am terminat”, a spus fosta vicepreședintă. „Mi-am trăit întreaga carieră ca pe o viață dedicată serviciului public și asta mi-a intrat în sânge”.
Donald Trump a declarat recent că îi pare „rău pentru familia regală britanică” după ce secretarul Apărării, John Healey, a anunțat că fostul prinț Andrew va fi deposedat și de ultimul său titlu militar onorific, scrie Le Figaro.
„Este un lucru teribil care s-a întâmplat familiei. Este o situație tragică. Îmi pare rău pentru familie ”, a declarat președintele american la bordul avionului Air Force One, ca răspuns la o întrebare a unui jurnalist AFP.
Healey indicase anterior că guvernul britanic îi va retrage fratelui regelui Charles al III-lea, implicat în legăturile sale cu regretatul finanțator și infractor sexual american Jeffrey Epstein, ultimul său titlu militar onorific rămas.
„L-am văzut pe Andrew renunțând la titlurile onorifice pe care le deținea în armată și, încă sub îndrumarea regelui, lucrăm acum pentru a-i retrage ultimul titlu rămas, cel de viceamiral”, a declarat secretarul Apărării pentru BBC.
El a adăugat, de asemenea, că guvernul va urma sfatul regelui cu privire la medaliile militare câștigate de Andrew în timpul carierei sale. Monarhul britanic a anunțat joi că fratele său mai mic a fost deposedat de titlurile regale, pe fondul dezaprobării publice crescânde față de legăturile lui Andrew cu Jeffrey Epstein, în vârstă de 65 de ani, care a murit în închisoare în 2019 în așteptarea procesului.
Fratele mai mic al regelui a servit în mod notabil în Războiul Falklandelor din 1982 ca pilot de elicopter în Marina Regală. S-a retras din armată în 2001, după 22 de ani de serviciu.
Andrew Mountbatten WindsorAndrew a negat întotdeauna că ar fi avut relații sexuale cu Virginia Giuffre, principala acuzatoare a lui Jeffrey Epstein, în perioada în care aceasta s-a aflat sub controlul miliardarului american. Însă, după ce noi detalii au apărut în memoriile postume ale Virginiei Giuffre, care s-a sinucis în aprilie anul trecut, regele l-a deposedat pe Andrew de toate titlurile sale.
Acum este cunoscut sub numele de Andrew Mountbatten Windsor. Alte dezvăluiri ar putea păta și mai mult imaginea fostului prinț.
Duminică, Sunday Times a relatat că, în ultimii ani, orice mențiune a victimelor lui Epstein în comunicările Palatului Buckingham despre scandal a fost întotdeauna refuzată de Andrew. În declarația lor publicată joi, Regele Charles și Regina Camilla au afirmat că „ gândurile și cea mai profundă compasiune a lor au fost și vor rămâne alături de victimele și supraviețuitorii tuturor formelor de abuz ”.
Și săptămâna trecută, documentele publicate în cadrul unei proceduri judiciare americane au dezvăluit un schimb de e-mailuri între Andrew și Epstein în 2010, la scurt timp după ce Epstein a fost eliberat din închisoarea unde își ispășea pedeapsa pentru trafic sexual de minori. Într-unul dintre e-mailuri, Andrew i-a spus în mod special lui Epstein că ar fi „plăcut să ne întâlnim personal ”.
Întâlnirea de la Seul marchează prima co-prezidare a reuniunii SCM de către Ahn Gyu-back și Pete Hegseth, de când ambii au preluat funcțiile în 2025.
Printre principalele subiecte de discuție se numără transferul controlului operațional în timp de război (OPCON) de la Washington la Seul, fiind una dintre prioritățile mandatului președintelui Lee Jae Myung.
Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a salutat acest demers, numind Coreea de Sud un „partener credibil”, adăugând că aliații să își asume mai multă responsabilitate în domeniul securității.
De asemenea, miniștrii sunt așteptați să abordeze proiectul Seulului de a obține un submarin cu propulsie nucleară. Coreea de Sud a susținut că un astfel de demers ar putea contribui mai eficient la monitorizarea activităților navale ale Coreei de Nord și Chinei.
Donald Trump a confirmat ulterior, printr-o postare pe rețelele sociale, că a aprobat construcția unui astfel de submarin într-un șantier naval din Philadelphia operat de compania sud-coreeană Hanwha Ocean.
Întâlnirea are loc pe fondul intensificării cooperării militare dintre Coreea de Nord și Rusia, precum și anunțarea rachetei intercontinentale Hwasong-20.
Resursele de energie totale disponibile în anul 2024 au cumulat 42,0 milioane tone echivalent petrol (tep), nivel comparabil cu anul 2023, menținut prin creșterea importurilor cu 6,2% și scăderea producției de energie primară și a stocului de resurse de energie la începutul anului.
Scăderi mai importante ale resurselor s-au înregistrat la cocsul din import (-20,3%), cărbuni (-12,6%), energie hidroelectrică, eoliană, solar fotovoltaică și căldură nucleară (-7,9%). Resursele de țiței au înregistrat o creştere de 5,8%.
În anul 2024, producția de energie primară (21070 mii tep) a scăzut cu 848 mii tep faţă de anul 2023, pe fondul scăderii producțiilor de energie electrică din surse regenerabile, cărbune și țitei. Producția de gaze naturale utilizabile a crescut cu 61 mii tep (+0,8%).
Importul de produse energetice a crescut în anul 2024 cu 6,2% faţă de anul 2023, datorită creșterii importului de țiței (+12,1%). Scăderi s-au înregistrat la cărbune și cocs (-16,0%), gaze naturale utilizabile (-13,9%) și la produse petroliere (-1,2%).
Anul trecut, consumul final energetic, pe total economie, a crescut cu 92 mii tep (+0,4%) față de anul 2023. Creșteri s-au înregistrat în consumurile din transporturi (+2,8%) și din industrie (+1,5%). Scăderi au fost înregistrate în alte ramuri ale economiei (-2,9%), în agricultură și silvicultură (-2,6%) și la consumul populației (-1,6%).
În totalul consumului final energetic, consumul în transporturi are ponderea cea mai mare (34,5%), urmat de consumul populației (31,8%) și consumul în industrie (21,5%).
În anul 2024, exportul de energie (inclusiv buncărajul) a fost de 7486 mii tep, în creștere cu 298 mii tep (+4,1%) faţă de anul 2023. Consumul intern brut de energie pe locuitor în anul 2024 a fost de 1598 kg echivalent petrol, în
creștere cu 0,4% faţă de anul 2023.
Donald Trump a confirmat reluarea procesului de testare a armelor nucleare. Liderul de la Casa Albă a acuzat că mai multe state precum Rusia sau China ar efectua teste în secret, încălcând normele internaționale.
„Coreea de Nord testează constant. Alte țări testează. Suntem singura țară care nu testează. Nu vreau să fiu singura țară care nu testează. Spun că vom testa arme nucleare așa cum fac alte țări, da. Testele Rusiei și testele Chinei, dar nu vorbesc despre asta”, a afirmat Trump într-un interviu.
Președintele american a afirmat că Statele Unite dețin „cele mai multe arme nucleare din lume” și o capacitate suficientă „pentru a distruge planeta de 150 de ori”.
Afirmațiile președintelui american vin în contradicție cu declarațiile unor oficiali americani, întrucât nominalizarea administrației pentru Comandamentul Strategic al Statelor Unite (care gestionează arsenalul nuclear american), a afirmat că nici Rusia, nici China nu efectuează teste nucleare.
Statele Unite nu au mai efectuat un test nuclear exploziv din 1992, iar la nivel global, în secolul XXI, singura țară care testează este Coreea de Nord, ultimul test având loc în 2017.
Rusia și China sunt considerate active în testarea sistemelor de livrare, însă nu a focoaselor nucleare.
Întrebat dacă SUA vor intra în război cu Venezuela, președintele american a declarat pentru emisiunea 60 Minutes de la CBS: „Mă îndoiesc. Nu cred. Dar ne-au tratat foarte rău”.
Comentariile sale vin în contextul în care SUA continuă să lanseze atacuri asupra unor nave suspectate de trafic de droguri în Caraibe. Administrația Trump afirmă că atacurile sunt necesare pentru a stopa fluxul de droguri către SUA.
Trump a respins sugestiile potrivit cărora acțiunea SUA nu vizează stoparea traficului de narcotice, ci înlăturarea lui Maduro, un adversar al lui Trump.
Cel puțin 64 de persoane au fost ucise de atacurile SUA în Caraibe și în estul Pacificului de la începutul lunii septembrie, a raportat CBS News.
Maduro a acuzat anterior Washingtonul că „fabrică un nou război”, în timp ce președintele columbian Gustavo Petro a declarat că atacurile asupra ambarcațiunilor sunt folosite de SUA pentru a „domina” America Latină.
Anunțul a fost făcut de ministrul Apărării din Taiwan și în fața Parlamentului, după ce au fost anunțat întârzieri în livrarea armamentului comandat din Statele Unite. Cauzele principale sunt legate de mutarea liniilor de producție și de perturbările în lanțurile de aprovizionare, notează Reuters.
Potrivit ministrului apărării, Wellington Koo, 50 dintre avioanele F-16V construite de Lockheed Martin se află deja pe linia de producție, iar 10 dintre ele vor intra în faza de testare în zbor în cursul acestui an, urmând a fi livrate în 2026.
„Sperăm ca toate eforturile posibile să fie depuse pentru a accelera livrările”, a declarat acesta.
În același raport, ministerul a precizat că și livrarea celor 24 de torpile MK-48, în valoare de aproximativ 178 milioane de dolari, a fost amânată pentru perioada 2026–2028, din motive similare.
Întârzieri au fost înregistrate și în livrarea de de torpile MK-48 și de bombe planante AGM-154C Joint Standoff.
Totuși, comenzile de rachete HIMARS sunt livrate mai devreme decât se aștepta. Cele 18 unități rămase vor fi livrate până în ultimul trimestru al anului 2026, față de termenul inițial din 2027.
Taiwanul, care se confruntă cu o presiune militară tot mai mare din partea Chinei, consideră aceste achiziții esențiale pentru consolidarea capacității sale de apărare.
Aparatul a fost reperat „în imediata apropiere a aeroportului, în jurul orei 19.30”, potrivit unui purtător de cuvânt al poliției din orașul din nordul Germaniei.
În consecință, controlul aerian, în acord cu poliția federală, a suspendat imediat operațiunile de decolare și aterizare.
Traficul a fost reluat după aproximativ o oră.
Vineri seara, zborurile au fost suspendate timp de aproape două ore la aeroportul Berlin-Brandenburg din cauza prezenței dronelor. La începutul lunii octombrie, aeroportul din München, al doilea ca mărime din Germania, a fost nevoit să-și întrerupă operațiunile timp de câteva ore din același motiv.
Autoritățile germane au avertizat în repetate rânduri cu privire la amenințarea crescândă reprezentată de drone, după o serie de incursiuni ale unor aparate neidentificate în aeroporturi și baze militare.
Deși are o puternică lege digitală, Uniunea Europeană mai are nevoie de timp pentru a reuși să limiteze riscurile ChatGPT, scrie Politico.
Potrivit reprezentanților OpenAI, peste 120 de milioane d eoameni utilizează funcția ChatGPT în fiecare lună în Europa, ceea ce pentru Comisia Europeană nu a fost o surpriză.
Cu toate astea, autoritățile de reglementare încă nu au reușit să gestioneze Chat GPT în temeiul puternicei legi a UE privind serviciile digitale, în vigoare de la începutul lui 2024, pentru a se asigura că plaformele își minimizează riscurile. Abia la mijlocul lui 2026 va fi luată o decizie.
1,2 milioane de oameni vorbesc cu chatGPT despre sinucidereAcesta este, poate, unul dintre cele mai importante teste pentru Comisia Europeană, în demersul său de reuși să controleze riscurile generate de modelele lingvistice mari, care devin rapid la fel de omniprezente în viața oamenilor, cum sunt motoarele tradiționale de căutare.
Legea digitală a fost concepută înainte de existența chatGPT, iar în definițiile sale nu intră chatboții cu IA – asta pune Bruxelles-ul în pericolul de rămâne în urmă în abordarea acestor riscuri.
Potrivit unor documente ale OpenAI, 1,2 milioane de oameni au conversații în fiecare săptămână cu ChatGPT și plănuiesc să se sinucidă.
Ei admit, totodată, că „în unele cazuri rare, modelul s-ar putea să nu se comporte așa cum a fost conceput în aceste situații sensibile”.
„OpenAI va trebui să își îmbunătățească performanța”„Pentru o industrie obișnuită cu cadre voluntare de siguranță a inteligenței artificiale și cu repere autodefinite, regimul de due diligence obligatoriu din punct de vedere juridic al DSA ar putea fi o verificare dificilă a realității”, a declarat Mathias Vermeulen, director la firma de avocatură și consultanță AWO Agency din Bruxelles.
„OpenAI va trebui să își îmbunătățească semnificativ performanța și nu va putea scăpa nepedepsită cu o simplă copiere/lipire a ceea ce face în prezent”, a spus el.
Compania nu a răspuns criticilor, ci a consultat paginile sale de ajutor online pentru informații despre modul în care respectă DSA (Digital Services Act – Legea privind serviciile digitale a UE). De asemenea, a menționat că cifra de 120 de milioane se referă la persoanele care utilizează capacitățile de căutare ale ChatGPT și nu la întregul serviciu.
Cum ar putea legea să definească chatGPTÎnsă cifrele privind utilizatorii plasează acum chatbot-ul în liga mare, depășind cu mult pragul de 45 de milioane de utilizatori lunari pentru platformele mari și motoarele de căutare prevăzute în DSA.
Odată ce intră sub incidența DSA, riscă amenzi de până la 6% din cifra sa de afaceri globală anuală.
ChatGPT nu a fost „prevăzut” de DSA, dar „se potrivește cu limbajul statutului”, a declarat Martin Husovec, profesor de drept la London School of Economics.
Conform structurii legii, UE desemnează site-urile fie ca platforme online foarte mari, fie ca motoare de căutare care trebuie să respecte cele mai stricte reguli.
„O întrebare esențială” este domeniul de aplicare al desemnării ChatGPT, a declarat Joris Van Hoboken, profesor de drept specializat în guvernanța inteligenței artificiale la Universitatea Vrije din Bruxelles.
Comisia ar putea să o restrângă la funcționalitățile de căutare ale ChatGPT sau să o clasifice drept motor de căutare.
Cerințele impuse OpenAI și modul în care aceasta le poate îndeplini depind în mare măsură de decizia Comisiei.
Masoud Pezeshkian a anunțat duminică, în cadrul unei vizite la Organizația pentru Energie Atomică a țării, că Iranul va reconstrui instalațiile nucleare avariate ale Teheranului, care au fost ținta unor atacuri precise ale SUA în luna iunie, scrie Euronews.
„Distrugerea clădirilor și fabricilor nu va crea o problemă pentru noi; le vom reconstrui și cu o forță mai mare”, a declarat președintele iranian, potrivit The Times of Israel.
Anunțul lui Pezeshkian vine în contextul în care președintele american Donald Trump a avertizat, la câteva zile după atacurile din luna iunie asupra instalațiilor nucleare iraniene, că va bombarda din nou țara dacă aceasta va încerca să reia programul său nuclear.
Statele Unite au lansat, în luna iunie, atacuri cu bombe asupra celor trei principale instalații nucleare din Teheran – Fordow, Natanz și Isfahan – într-o operațiune secretă. La momentul respectiv, Trump anunțase că aceste instalații au fost distruse „complet”, însă acțiunea a fost minimizată de liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei.
Rafael Grossi, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), a declarat recent pentru Associated Press că „Teheranul nu pare să îmbogățească în mod activ uraniul”, adăugând că agenția de supraveghere nucleară a ONU „a observat recent noi mișcări în instalațiile nucleare ale Iranului”.
Teheranul a insistat în repetate rânduri, înainte și după atacurile SUA, că programul său nuclear este de natură civilă și că urmărește obiective pur civile.
