„Trebuie să ne concentrăm pe protejarea granițelor externe (ale UE – n.r.), altfel, dacă această situație devine permanentă, ne va costa în cele din urmă libertatea de circulație în cadrul Uniunii Europene”, a declarat Merkel referitor la planul lui Merz de a înăspri controalele la graniță, potrivit Politico.
„Pledăm pentru soluții europene, pentru că altfel am putea asista la destrămarea Europei – și eu nu-mi doresc asta, și sper că nici noul guvern federal nu își dorește acest lucru”, a spus fosta lideră germană în cadrul unui eveniment.
În perioada premergătoare alegerilor din Germania, Merz a promis că va lua măsuri drastice împotriva migrației „din prima zi” de mandat.
Controale mai stricte la granițăLa mai puțin de 24 de ore după depunerea jurământului, ministrul de Interne Alexander Dobrindt a anunțat controale de frontieră mai stricte, care ar duce la respingerea unui număr mai mare de migranți la intrarea în Germania, inclusiv a solicitanților de azil.
Juriști, partidele de opoziție și vecinii Germaniei au declarat că noua politică încalcă legislația europeană.
„Nu cred că putem combate migrația ilegală la granița germano-austriacă sau la cea germano-poloneză”, a afirmat Merkel. „Am pledat întotdeauna pentru soluții europene, iar adevărul este că acestea necesită foarte mult timp”.
Relațiile dintre Merkel și Merz, marcate de tensiuniEste pentru a doua oară în acest an când Merkel îl critică public pe Merz, deși amândoi sunt membri ai Uniunii Creștin-Democrate (CDU).
Cu trei săptămâni înainte de alegeri, ea a condamnat decizia lui Merz de a se baza pe voturile politicienilor de extremă dreapta pentru a trece o moțiune anti-imigrație în Bundestag.
La rândul său, Merz a criticat frecvent decizia lui Merkel de a primi sute de mii de refugiați sirieni în Germania în 2015.
Relația dintre cei doi a fost mereu una tensionată. Merz s-a retras în plan secund în cadrul CDU la începutul anilor 2000, după ce a pierdut o luptă pentru putere cu Merkel. A petrecut apoi un deceniu în sectorul privat, revenind în politică abia după ce Merkel a renunțat la conducerea CDU în 2018.
Articolul Angela Merkel critică politica de migrație a cancelarului Merz: „am putea asista la destrămarea Europei” apare prima dată în Mediafax.
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a făcut joi 318 controale în toată țara, care s-au soldat cu amenzi în valoare totală de 755.500 lei.
În urma verificărilor, inspectorii ANPC au dat 137 de contravenții și au întocmit 53 de procese-verbale de constatare. Pe lângă amenzi, au fost acordate și 105 avertismente pentru neregulile găsite.
Controalele au vizat atât produsele, cât și serviciile. Astfel, produse în valoare de 179.434 lei au fost oprite temporar de la vânzare până la remedierea problemelor identificate, iar altele în valoare de 32.560 lei au fost retrase definitiv pentru a fi distruse din cauza neconformităților.
Pentru 13 operatori economici, autoritățile au luat măsura suspendării temporare a activității până când vor remedia deficiențele constatate.
ANPC a mai înmânat 192 de invitații, verificările și documentele de control urmând să fie finalizate ulterior.
Articolul ANPC a aplicat amenzi de 755.500 lei în controalele de joi apare prima dată în Mediafax.
Ucraina a propus Uniunii Europene o formă nouă de colaborare în domeniul apărării, cerând ca blocul comunitar să înceapă să susțină direct, financiar, armata ucraineană din anul 2026.
Ministrul ucrainean de finanțe, Serhii Marchenko, a explicat că asta este o metodă bună de a consolida securitatea europeană și de a împărți costurile necesare pentru lupta împotriva acțiunilor Rusiei.
Până acum, Uniunea Europeană nu a oferit fonduri direct pentru forțele armate ale Ucrainei. În schimb, sprijinul a venit prin livrări de arme și ajutoare prin programe naționale sau inițiative comune europene.
Marchenko a menționat că noul model prevede ca partenerii europeni să contribuie financiar la armata ucraineană. Mai mult, Ucraina ar deveni o parte mai prezentă a contextului european de apărare.
„Sunt convins că această decizie are o serie de avantaje strategice pentru Ucraina, inclusiv menținerea stabilității financiare în 2026 și dincolo de această dată”, a declarat Marchenko într-o declarație după întâlnirile cu liderii financiari ai G7 din Canada.
„Iar pentru Uniunea, protecția împotriva unei potențiale agresiuni rusești. La urma urmei, armata ucraineană are toată experiența necesară pentru aceasta.”
Ministrul a explicat că sprijinul propus ar însemna un efort financiar mai scăzut pentru Uniunea Europeană, raportat la produsul intern brut al țărilor membre, și că fiecare stat ar putea alege nivelul de contribuție.
„În ultimii trei ani, Ucraina a primit peste 133 de miliarde de dolari în ajutor financiar internațional”, a spus el.
„Acest sprijin a permis guvernului să mențină stabilitatea macrofinanciară în timpul unui război la scară largă, să asigure plata salariilor profesorilor, medicilor și funcționarilor publici și să continue pensiile și sprijinul social pentru cei mai vulnerabili.”
Marchenko a mai declarat că planurile europene de a-și dezvolta doar propriile forțe armate ar necesita un timp mai îndelungat și investiții mai importante.
„Sistemul financiar încă se confruntă cu provocări, ceea ce face ca sprijinul extern continuu să fie absolut esențial”, a spus tot el.
Articolul Kievul cere sprijin direct din partea UE pentru finanțarea armatei ucrainene începând cu 2026 apare prima dată în Mediafax.
Nicuşor Dan, preşedintele ales al României, a afirmat joi că este de acord cu scăderea fondurilor alocate formaţiunilor politice. Acesta a menţionat totuşi că efectul acestor sume asupra bugetului general este limitat, în comparaţie cu alte cheltuieli publice.
Întrebat dacă sprijină tăierea banilor acordaţi partidelor, Nicuşor Dan a răspuns afirmativ.
„Eu sunt pentru şi pentru a discuta unde pot să meargă banii aştia, dar sumele cele mai mari nu sunt acolo. Noi vorbim de 30 de miliarde de lei şi sumele de care spuneţi dumneavoastră sunt câteva zeci de milioane. Sunt şi ei nişte bani, dar trebuie să ne uităm la 30 de miliarde de lei”.
În legătură cu o eventuală schimbare a sistemului de pensii, Dan a precizat că, din duminica precedentă şi până în prezent, nu a participat la întâlniri privind recalcularea acestora.
Miercuri, Ilie Bolojan a exprimat o opinie apropiată în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurate la Palatul Cotroceni. Acesta consideră că finanţările pentru partide pot fi diminuate şi gestionate diferit, pe modelul Germaniei.
„Consider că sumele care sunt alocate partidelor politice pot fi reduse în perioada următoare, dar mai ales reglementate în aşa fel încât, după modelul fundaţiilor germane, aceste sume să se ducă în principal pe partea de pregătire a membrilor acestor partide pentru a fi mai competitivi, mai profesionişti; pe partea de traininguri, pe partea de schimburi de experienţă, pentru că în felul acesta, această investiţie care se face din banii publici se va întoarce prin serviciile pe care aceşti oameni le vor aduce ţării noastre, acolo unde sunt, pe un post, în favoarea cetăţenilor”, a declarat Bolojan, în cadrul conferinței de presă.
Articolul Ce spune Nicușor Dan despre ideea reducerii banilor pentru partide apare prima dată în Mediafax.
Președintele ales Nicușor Dan a declarat joi că România este ținta unor agresiuni de război hibrid de aproximativ zece ani și că țara noastră trebuie să adopte o abordare sistematică pentru a contracara aceste amenințări.
Întrebat de jurnaliști despre modalitățile prin care România va putea să prevină atacurile hibride în viitor, viitorul șef al statului a subliniat că problema necesită o strategie pe termen lung și bine organizată.
„Aici e o discuție foarte lungă pentru că, în opinia mea, noi suntem victima acestei agresiuni de război hibrid de cel puțin 10 ani și, din nou, ca în multe alte zone, trebuie să acționăm sistematic”, a explicat Nicușor Dan.
Articolul Nicușor Dan: România suferă atacuri hibride de un deceniu și trebuie să reacționeze organizat apare prima dată în Mediafax.
Președintele ales Nicușor Dan a subliniat joi necesitatea ca statul să elimine obstacolele administrative cu care se confruntă românii din străinătate care doresc să investească în țară, declarând că aceștia au nevoie de predictibilitate și sprijin instituțional.
Dan a explicat că românii din diaspora își doresc un stat previzibil care să le ofere garanții că nu vor pierde timp în proceduri birocratice complexe înainte de a-și începe afacerile.
„Cineva care a muncit șase-zece ani și care deja își face vacanțele în România și vrea să vină aici să investească trebuie să aibă sprijin într-o instituție a statului român care să îi garanteze că nu va pierde timp în hățișuri birocratice și nu își va cheltui banii înainte să înceapă afacerea”, a declarat Nicușor Dan.
Președintele ales a adăugat că autoritățile române trebuie să identifice în mod sistematic dificultățile întâmpinate de investitori și să găsească soluții pentru acestea, în vederea stimulării „economiei adevărate”.
În privința mediului de afaceri în general, Nicușor Dan a evidențiat două aspecte esențiale: necesitatea unui echilibru între cheltuielile statului din banii produși de sectorul privat și crearea unui mediu competitiv care să încurajeze, nu să îngrădească inițiativa privată în economie.
Articolul Nicușor Dan: Statul român trebuie să elimine barierele birocratice pentru investitorii din diaspora apare prima dată în Mediafax.
UPDATE: În această seară, în jurul orelor 19.20, Inspectoratul de Poliție Județean Dolj a fost sesizat cu privire la producerea unui eveniment rutier pe DN 65 F – Centura de Nord a Craiovei.
La fața locului s-au deplasat polițiști din cadrul Biroului Rutier Craiova care au stabilit că un tânăr în vârstă de 28 de ani, din municipiul Craiova, în timp ce conducea un autoturism pe DN 65 F, din cauze ce urmează a fi stabilite în urma cercetărilor, a intrat în coliziune cu un ansamblu de vehicule ce circula din sens opus, condus de un bărbat, de 49 de ani, din județul Argeș.
În urma impactului, autoturismul a fost proiectat în afara părții carosabile.
Șoferul autoturismului și un bărbat de 34 de ani, pasager în autoturism, au murit, conducătorul ansamblului de vehicule fiind transportat la spital.
Poliţiştii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă, iar cercetările sunt continuate pentru stabilirea cu exactitate a împrejurărilor în care s-a produs accidentul.
ȘTIREA INIȚIALĂ: Din cele trei persoane implicate în accident, două și-au pierdut viața, iar cea de-a treia a fost transportată la spital cu ambulanța SAJ, fiind conștientă și cooperantă.
La fața locului au intervenit pompierii cu o autospecială de lucru cu apă și spumă, o ambulanță SMURD, o autospecială de descarcerare și un echipaj SAJ. Pentru gravitatea situației, la locul accidentului s-a deplasat și elicopterul SMURD.
Accidentul a avut loc între cele două vehicule pe una dintre cele mai circulate artere din jurul municipiului Craiova, însă detaliile privind cauzele coliziunii nu au fost deocamdată comunicate.
Articolul Accident grav pe Centura de Nord a Craiovei: două persoane au murit apare prima dată în Mediafax.
Nouă copii au fost recuperați din zonele ocupate de Rusia și aduși în siguranță în teritoriile controlate de Ucraina, a anunțat șeful administrației prezidențiale, Andrii Iermak. Printre aceștia se află o fată aflată în pericol din cauza lipsei de îngrijiri medicale, precum și un băiat închis într-un subsol alături de mama sa, în timp ce tatăl său era torturat.
Operațiunea face parte din inițiativa națională Bring Kids Back UA, lansată de președintele Volodimir Zelenski, care urmărește reîntoarcerea copiilor deportați forțat în Rusia sau în teritoriile ocupate.
Producătorii de armament din Ucraina cer ridicarea restricțiilor la exportul de droneProducătorii ucraineni din sectorul apărării îi solicită președintelui Volodimir Zelenski să elimine restricțiile privind exportul de drone și alte echipamente militare. Aceștia susțin că astfel Ucraina ar putea deveni nu doar beneficiar de sprijin internațional, ci și un furnizor activ de securitate prin tehnologie și cooperare.
Într-o scrisoare deschisă, semnatarii atrag atenția asupra potențialului industriei de apărare, care a crescut semnificativ de la începutul invaziei ruse.
Primarul Odesei îi cere lui Trump să schimbe strategia față de Rusia și să impună sancțiuni mai durePrimarul Odesei, Ghennadi Truhanov, a transmis joi un apel către președintele american Donald Trump să-și regândească strategia de negociere cu Moscova. Primarul susține că „niciun argument logic nu funcţionează cu Putin”.
„Sper ca atunci, când se va convinge într-un final că nu există nicio modalitate de a continua aceste discuţii inutile, să existe sancţiuni reale care să pună presiune pe Federaţia Rusă”, a adăugat edilul.
Parlamentul European aprobă majorarea tarifelor pentru importurile agricole din Rusia și BelarusParlamentul European a aprobat, pe 22 mai, o creștere semnificativă a tarifelor pentru îngrășămintele și anumite produse agricole venite din Rusia și Belarus. Măsura este menită să reducă dependenței Uniunii Europene față de aceste importuri.
Pentru o parte dintre îngrășămintele azotate, tarifele vor urca treptat de la 6,5% până aproape de 100%, pe o perioadă de trei ani. Noul prag ar bloca practic comerțul cu aceste produse. De asemenea, se va adăuga o taxă suplimentară de 50% pentru alte produse agricole din cele două țări.
Trump le spune liderilor europeni că Putin nu vrea pacePotrivit Wall Street Journal, președintele SUA, Donald Trump, le-a spus liderilor europeni că Vladimir Putin nu dorește pace deoarece crede că Rusia va câștiga în cele din urmă războiul din Ucraina, scrie The Kyiv Independent.
Aceasta este prima dată când Trump spune oficial ceea ce Kievul și liderii europeni spun de mult timp, că Rusia nu vrea să încheie războiul cu Ucraina.
Atacurile rusești au ucis 2 persoane și au rănit alte 27În ultimele 24 de ore, atacurile rusești asupra Ucrainei s-au soldat cu 2 morți și 27 de răniți, conform raportărilor oficiale. Forțele ucrainene au doborât cu succes 74 din cele 128 de drone, inclusiv drone de atac de tip Shahed, precum și o rachetă balistică Iskander-M lansată de Rusia în cursul nopții, a declarat Forța Aeriană Ucraineană.
De asemenea, 38 de drone au dispărut de pe radar fără a provoca pagube, conform comunicatului militar.
Ucraina raportează aproape 1 milion de pierderi în rândul trupelor ruse de la începutul invazieiStatul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei raportează că Rusia a pierdut aproximativ 977.650 de soldați de la lansarea invaziei, pe 24 februarie 2022. Acest total include 870 de victime rusești înregistrate doar în ultimele 24 de ore.
Pe lângă personal, Rusia a pierdut 10.839 tancuri, 22.574 vehicule blindate de luptă, 49.268 vehicule și rezervoare de combustibil, 28.122 sisteme de artilerie, 1.388 sisteme de rachete cu lansare multiplă, 1.167 sisteme de apărare aeriană, 372 avioane, 336 elicoptere, 36.797 drone, 28 nave și bărci și un submarin.
Rusia doboară 23 de drone ucrainene care vizau MoscovaForțele ruse au doborât, în noaptea de miercuri spre joi, 23 de drone de atac ucrainene lansate asupra Moscovei, potrivit unui bilanț realizat de primarul capitalei ruse, ale cărei aeroporturi principale au fost închise temporar.
Rusia, acuzată că a accesat camere video de la frontieră pentru a spiona ajutorul acordat UcraineiRusia este acuzată că a încercat să spargă camerele de supraveghere a frontierelor pentru a spiona și a întrerupe fluxul de ajutoare occidentale care intră în Ucraina. Anunțul a fost făcut de serviciile de informații britanice și aliații săi.
Ucraina va cere UE sancțiuni mai dure împotriva Rusiei, în contextul blocajului măsurilor americaneUcraina intenționează să propună săptămâna viitoare Uniunii Europene impunerea unor sancțiuni mai dure împotriva Rusiei, relatează Reuters.
Propunerile includ accelerarea transferului către Kiev al activelor rusești înghețate, sancționarea companiilor străine care ajută Rusia cu tehnologie și introducerea de sancțiuni secundare asupra cumpărătorilor de petrol rusesc.
Lavrov: Rusia respinge propunerea de încetare a focului în UcrainaMinistrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova nu este interesată de o încetare a focului în Ucraina, afirmând: „Nu mai vrem asta.”
Declarația marchează o continuare a poziției dure a Rusiei, în timp ce eforturile diplomatice pentru a pune capăt războiului întâmpină obstacole majore.
Rubio: Rusia este agresorul, dar e prea devreme pentru a-l numi pe Putin criminal de războiSecretarul de stat american Marco Rubio a recunoscut că au fost comise crime de război în conflictul care implică Rusia, afirmând: „Au fost comise crime de război, fără îndoială.”
Cu toate acestea, el s-a abținut să-l numească direct pe președintele rus Vladimir Putin criminal de război.
„Va exista un moment și un loc pentru responsabilizare,” a spus Rubio, adăugând că prioritatea actuală este oprirea războiului.
Zelenski: Ucraina urmărește un schimb de prizonieri cu RusiaPreședintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina lucrează la un schimb de prizonieri de amploare cu Rusia, vizând eliberarea a 1.000 de captivi ucraineni în schimbul a 1.000 de deținuți ruși, scrie The Kyiv Independent.
„Trebuie să obținem eliberarea necondiționată a tuturor oamenilor noștri,” a subliniat Zelenski. „Facem tot ce putem. Ne străduim foarte mult.”
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1184. Lavrov: Rusia respinge propunerea de încetare a focului în Ucraina / Ucraina va cere UE sancțiuni mai dure împotriva Rusiei apare prima dată în Mediafax.
Primarul Odesei, Ghennadi Truhanov, a transmis joi un apel către președintele american Donald Trump să-și regândească strategia de negociere cu Moscova. Primarul susține că „niciun argument logic nu funcţionează cu Putin”.
El a cerut impunerea unor sancţiuni „reale” care să exercite presiune asupra liderului rus, transmite EFE.
Într-un interviu pentru EFE, Truhanov, prezent în Spania pentru un forum parlamentar despre servicii de informaţii şi securitate organizat de Senatul spaniol, a afirmat că viitorul politic și personal al președintelui rus depinde de rezultatul războiului din Ucraina.
De aceea, Putin menține condiții maxime pe care Ucraina nu le poate accepta.
Venirea lui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie a creat speranța unei rezolvări rapide a conflictului din Ucraina, chiar dacă „nu în 24 de ore”, a explicat primarul Odesei. După cinci luni de venirea lui Trump la președinția Americii, războiul tot continuă.
„Niciun argument logic nu funcţionează cu Putin”, a declarat Truhanov.
În opinia sa, Trump nu și-a imaginat că Vladimir Putin va avea o atitudine atât de dură și era convins că se va putea ajunge la o înțelegere.
„Sper ca atunci, când se va convinge într-un final că nu există nicio modalitate de a continua aceste discuţii inutile, să existe sancţiuni reale care să pună presiune pe Federaţia Rusă”, a adăugat edilul.
„Sperăm sincer ca administraţia americană şi Donald Trump să-şi revizuiască abordarea şi ideea despre cum să dialogheze şi să ajungă la pace cu Rusia”, a mai spus el.
Deși frontul principal se află în estul Ucrainei, el a explicat că Odesa este ținta unor atacuri continue cu drone și rachete balistice care ajung „în doar două minute” din Crimeea, ceea ce scade timpul populației de a se deplasa în locuri sigure, refugiate.
„Unele persoane au uitat deja ce înseamnă un somn bun noaptea” și „oamenii au obosit”, a recunoscut Truhanov, dar a asigurat că ucrainenii au puterea interioară să continue lupta pentru supraviețuire.
„Căci este vorba despre libertatea noastră şi despre viitorul nostru”, a spus el.
Apel pentru sprijinul UcraineiTruhanov a mulțumit Uniunii Europene pentru sprijinul constant oferit de la începutul invaziei, în urmă cu trei ani, și a făcut apel la continuarea ajutoarelor umanitare pentru populație. El a cerut, de asemenea, și noi echipamente militare pentru creșterea capacității defensive a țării.
„Dacă vrem să protejăm sau să eliberăm teritorii, avem nevoie de mai multe arme. Fără ele nu ne putem aştepta la nimic”, a declarat primarul Odesei.
Truhanov a spus că îi este greu să creadă că aliații nu pot ajunge la un consens pentru implementarea acestui sistem, deosebit de important și necesar pentru Odesa.
Articolul Primarul Odesei cere lui Trump să schimbe strategia față de Rusia și să impună sancțiuni mai dure apare prima dată în Mediafax.
Producătorii ucraineni din industria de apărare au trimis o scrisoare publică către președintele Ucrainei, cerându-i să ridice restricțiile privind exportul echipamentelor militare fabricate în țară, în special al dronelor, pentru a sprijini dezvoltarea sectorului și o integrare mai bună în arhitectura de securitate a Europei, a relatat joi The Kyiv Independent.
Documentul este semnat de reprezentanți importanți ai industriei de apărare din Ucraina, care insistă asupra valorii tehnologiilor militare locale, de la drone la sistemele de război electronic, și cer să le fie permis exportul controlat de arme către aliați: „E timpul să demonstrăm că Ucraina este capabilă să fie nu doar o țară care primește sprijin internațional, ci și un partener cu drepturi depline, care exportă securitate prin cooperare, tehnologie și propria experiență.”
Ucraina produce deja tehnologii necesare Europei, în condiții de luptăIndustria dronelor din Ucraina s-a dezvoltat accelerat de la începutul invaziei Rusiei, în anul 2022, având peste 200 de companii care produc sisteme accesibile și adaptabile, însă multe firme mai mici se confruntă cu probleme financiare și incertitudini privind viitorul lor economic. Legislația actuală impune obținerea unui permis pentru exportul dronelor și al altor echipamente militare cu dublă utilizare, însă producătorii susțin că aceste derogări sunt aproape imposibil de obținut, limitându-le accesul pe piețele internaționale, chiar și în contextul creșterii cererii externe de armament.
Datorită incertitudinilor transatlantice și escaladării conflictelor, Europa caută soluții tehnologice accesibile pentru apărare, iar Ucraina are un avantaj unic, producând deja astfel de tehnologii în condiții de luptă.
„Nu toate dronele pot fi folosite în armată”Deși Ucraina produce un număr mare de drone, „nu toate pot fi folosite în armată”, a declarat Kateryna Mykhalko, directorul executiv al organizației Tech Force in UA, pentru sursa citată. Șefa asociației ucrainene, care reunește peste 50 de producători de echipamente militare inovative,, a precizat că „exportul este o modalitate prin care companiile pot evita falimentul, își pot dezvolta activitatea de cercetare și dezvoltare și, poate, în viitor, armata va avea nevoie de produsele lor.”
Industria de apărare a Ucrainei ar fi putut produce echipamente militare în valoare de până la 20 de miliarde de dolari în anul 2024, însă guvernul a finanțat doar jumătate din această sumă, potrivit fostului ministru al industriilor strategice, Oleksandr Kamîșin.
Articolul Producătorii de echipamente militare din Ucraina îi solicită lui Zelenski ridicarea restricțiilor privind exportul de drone apare prima dată în Mediafax.
