Acest fenomen de „naționalizare economică” a fost alimentat de retragerea masivă a companiilor occidentale de pe piața rusă, de exproprieri și de preluări directe ale activelor marilor afaceri rusești de către stat. În replică la sancțiunile impuse de Occident, Vladimir Putin a semnat mai multe decrete care permit confiscarea activelor deținute de companii străine, printre care se numără Uniper (Germania) și Carlsberg (Danemarca).
Potrivit firmei de avocatură Nektorov, Saveliev & Partners (NSP), valoarea totală a acestor confiscări se ridică la 3,9 trilioane de ruble, fiind vizate sute de companii, atât occidentale, cât și autohtone. Aceste preluări au fost justificate prin diverse mecanisme legale: nevoia de resurse strategice, acuzații de corupție, presupuse ilegalități în procesele de privatizare sau management defectuos.
Economia rusă, reorientată spre „autarhie economică” în contextul sancțiunilorModelul „Fortăreața Rusia” a fost consolidat după invazia Ucrainei, pe fondul celei mai grave confruntări cu Occidentul de la Războiul Rece încoace. Potrivit oficialilor ruși, măsurile economice dure au fost necesare pentru a proteja economia de un „atac occidental organizat”.
Președintele Putin susține că retragerea firmelor occidentale a creat oportunități pentru producătorii locali și a impulsionat dezvoltarea unor noi capacități industriale. Totuși, modelul economic actual favorizează extinderea controlului statului asupra economiei și pune într-o poziție inferioară companiile private rusești.
Confiscările masive reflectă strategia „Fortăreața Rusia” și noua realitate economică a KremlinuluiPotrivit datelor FMI, economia rusă s-a menținut relativ stabilă în timpul războiului, însă dimensiunea sa nominală în dolari a scăzut în 2024 la 2,2 trilioane, fiind cu mult sub nivelurile atinse de China, Uniunea Europeană sau SUA.
Între timp, statul rus intenționează să preia și participații în marile companii interne: recent, procurorii ruși au cerut confiscarea pachetului majoritar de acțiuni al miliardarului Konstantin Strukov în compania producătoare de aur Uzhuralzoloto.
Articolul Rusia a confiscat active de 50 de miliarde de dolari în trei ani, într-o tranziție accelerată spre modelul economic „Fortăreața Rusia” apare prima dată în Mediafax.
Conform The Guardian, organizatorii festivalului Rubicon din Bratislava, Slovacia, au anunţat anularea evenimentului programat pe 20 iulie, în urma unui val de reacţii publice provocate de participarea controversatului artist american Kanye West.
Decizia vine după ce mii de persoane au semnat o petiţie prin care cereau anularea concertului, denunţând piesa „Heil Hitler”, lansată de West pe 8 mai, chiar de Ziua Victoriei împotriva Germaniei naziste.
Evenimentul urma să fie singura apariţie live confirmată a artistului în Europa în 2025.
Însă, potrivit organizatorilor, mai mulţi artişti şi parteneri s-au retras după anunţarea prezenţei lui West, iar presiunea publică a dus în cele din urmă la anularea festivalului.
Piesa „Heil Hitler” a fost aspru criticată pentru că se încheie cu un fragment audio dintr-un discurs susţinut de Adolf Hitler în 1935, în care dictatorul le cerea susţinătorilor „să se ridice pentru el, aşa cum a făcut-o şi el pentru ei”.
Articolul Festivalul Rubicon a fost anulat în urma unei petiții. Este implicat și Kanye West apare prima dată în Mediafax.
Conform AP, fostul preşedinte argentinian Alberto Fernández a fost acuzat oficial de corupţie de către procurori, într-un dosar ce vizează presupuse nereguli în atribuirea contractelor de asigurare pentru sectorul public în timpul administraţiei sale.
Judecătorul federal Sebastián Casanello a decis ca Fernández să rămână în libertate pe durata anchetei, dar a ordonat blocarea unor active în valoare de aproximativ 11 milioane de dolari, aparţinând fostului lider de stânga.
Este al doilea dosar penal deschis pe numele lui Fernández după ce a părăsit funcţia, însă primul care implică acuzaţii de corupţie.
Într-un alt caz, fostul preşedinte a fost acuzat la începutul anului de violenţă de gen împotriva fostei prime doamne, Fabiola Yáñez.
În acest nou dosar, procurorii susţin că Fernández a încheiat contracte incompatibile cu funcţia publică, fapt ce ar putea atrage o pedeapsă cu închisoarea între unu şi şase ani.
Articolul Fostul preşedinte al Argentinei, Alberto Fernández, este acuzat oficial de corupţie apare prima dată în Mediafax.
Potrivit unui anunț oficial făcut joi de companie, noua abordare reflectă modul actual în care publicul descoperă conținut viral: prin recomandări personalizate, căutări și secțiunea de comentarii, nu printr‑o listă unică all‑in‑one.
Ce se schimbă?Noua structură concentrează tendințele pe verticalele de conținut cele mai consumate, înlocuind lista unificată cu clasamente separate. Utilizatorii pot accesa noile topuri în meniul Explore, pe canalele creatorilor sau în feed‑ul de abonamente. YouTube promite să adauge și alte categorii, pe măsură ce macro‑ și micro‑tendințele se diversifică.
De ce se renunță la lista unicăCompania motivează schimbarea prin numărul tot mai mare de micro‑tendințe generate de comunități diferite și prin scăderea traficului înregistrat de pagina Trending în ultimii cinci ani. Dacă în 2015 era suficientă o listă generală pentru a surprinde viralele momentului, astăzi conținutul viral apare simultan în multiple nișe, iar algoritmul de recomandare personalizează deja experiența fiecărui utilizator.
Impactul asupra descoperirii conținutuluiPentru spectatori, descoperirea clipurilor populare va rămâne centrată pe recomandările algoritmice, susținută de noile clasamente publice. YouTube afirmă că varietatea de conținut promovat va crește, fiind „mai relevantă și mai naturală” pentru modul în care oamenii explorează platforma.
Beneficii pentru creatoriÎn YouTube Studio, fila Inspiration va continua să ofere idei personalizate pentru creatorii care doresc să identifice rapid următoarea tendință. În plus, funcția experimentală Hype va permite publicului să amplifice videoclipurile noi, iar programul Creators on the Rise va evidenția talente emergente pe rețelele sociale .
Articolul YouTube renunță la pagina Trending după 10 ani și lansează topuri inteligente pe categorii apare prima dată în Mediafax.
Conform AP, adjuncta procurorului Curţii Penale Internaţionale (CPI), Nazhat Shameem Khan, a declarat joi în faţa Consiliului de Securitate al ONU că „nivelul suferinţei şi criza umanitară din Darfur au atins un punct intolerabil”, acuzând grupările armate de folosirea violului ca armă de război, răpiri în scop de răscumpărare şi blocarea accesului la apă şi hrană pentru populaţia civilă.
„Avem motive rezonabile să credem că crime de război şi crime împotriva umanităţii au fost şi sunt în continuare comise în Darfur,” a spus Khan, menţionând că anchetatorii CPI au strâns peste 7.000 de probe în ultimele şase luni, inclusiv din tabere de refugiaţi din Ciad.
Situaţia este critică în nordul regiunii Darfur, în special în oraşul El Fasher, aflat sub asediul forţelor paramilitare RSF (Forţele de Sprijin Rapid) şi al aliaţilor acestora.
RSF controlează deja capitalele celorlalte state din Darfur şi a atacat tabere de refugiaţi precum Zamzam, afectate grav de foamete.
Conflictul din Sudan a izbucnit în aprilie 2023, când tensiunile dintre armata sudaneză şi liderii paramilitari au degenerat în lupte deschise.
Până în prezent, aproximativ 40.000 de persoane au fost ucise şi aproape 13 milioane au fost strămutate, potrivit agenţiilor ONU.
Articolul Curtea Penală Internaţională: Crimele de război continuă în Sudan apare prima dată în Mediafax.
Conform Reuters, Administraţia Trump va demara în zilele următoare concedierile la Departamentul de Stat, a anunţat joi secretarul adjunct pentru management şi resurse, Michael Rigas, într-un e-mail trimis angajaţilor.
Acesta a precizat că instituţia va începe comunicarea oficială cu membrii personalului care vor fi afectaţi de reducerea de personal.
Reorganizarea este parte a unei reforme mai ample iniţiate de preşedintele Donald Trump, care vizează reducerea aparatului diplomatic al SUA şi realinierea politicii externe la priorităţile agendei „America First”.
În luna mai, Departamentul de Stat a propus concedierea a aproape 1.900 de angajaţi.
Articolul Departamentul de Stat al SUA începe notificările pentru concedierile masive apare prima dată în Mediafax.
Decizia vine pe fondul măsurilor de criză economică și vizează în special cadrele didactice angajate pe perioadă determinată sau cu plata cu ora, contracte care expiră în vară.
Ministrul a precizat că profesorii suplinitori nu vor mai fi reangajați deoarece numărul de norme va fi redus, iar clasele vor avea un efectiv mai mare de elevi. „Nu va pleca nimeni care are contract valabil pe mai mult de un an. Avem oameni angajați pe un an sau cu plata cu ora, contracte care oricum se încheiau în vară”, a declarat Daniel David.
În sistemul educațional românesc, profesorii suplinitori reprezintă o categorie importantă, majoritatea fiind cadre calificate care lucrează pe perioade determinate din cauza lipsei posturilor viabile sau a numărului redus de ore într-o singură școală. Măsura anunțată ar putea afecta zeci de mii de cadre didactice.
Ministrul a subliniat că profesorii rămași în sistem vor avea mai mult timp de predare pentru același salariu. De asemenea, plata cu ora va fi redusă considerabil.
„Chiar și fără măsurile actuale, nu era nicio garanție că acele contracte s-ar fi prelungit în toamnă”, a adăugat David.
Referitor la protestele anunțate de sindicate și posibilul boicot al începutului de an școlar, ministrul a menționat că „sindicatele au dreptul să protesteze”. Totuși, el a atras atenția că lipsa acestor măsuri ar duce inevitabil la concedieri masive: „Dacă nu luăm aceste decizii, alternativa este disponibilizarea. Trebuie să înțelegem vremurile în care trăim.”
Ministrul a încheiat declarând că, în cazul în care România primește o evaluare economică negativă în luna august, efectele se vor resimți sever din toamnă, inclusiv în sistemul educațional.
Articolul Profesorii suplinitori nu vor mai fi reangajați din toamnă. Măsuri dure anunțate de Ministerul Educației apare prima dată în Mediafax.
Marea Britanie va începe, în următoarele săptămâni, returnarea migranţilor care sosesc ilegal pe coastele sale în bărci, ca parte a unui acord pilot cu Franţa, a declarat joi premierul Keir Starmer.
Planul, cunoscut sub formula „unul intră, unul iese”, presupune ca unii dintre cei sosiţi în mod ilegal în Regat să fie returnaţi în Franţa, iar în schimb, Marea Britanie să primească un număr egal de solicitanţi de azil, după verificări de securitate.
„Acest plan revoluţionar va demonstra că traversările Canalului în ambarcaţiuni improvizate sunt zadarnice,” a spus Starmer într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele francez Emmanuel Macron, la finalul unei vizite de stat de trei zile în Franţa.
Deşi presa britanică a relatat că planul ar putea viza până la 50 de persoane pe săptămână, premierul nu a confirmat o cifră exactă.
El a precizat că schema va fi extinsă dacă se dovedeşte eficientă, într-o tentativă de a „rupe modelul” traficului de migranţi operat de reţele de crimă organizată.
Starmer a subliniat că migraţia ilegală reprezintă o „criză globală, o criză a Uniunii Europene şi o criză comună pentru Marea Britanie şi Franţa”.
Articolul BBC: Marea Britanie va începe returnarea migranţilor în Franţa în câteva săptămâni apare prima dată în Mediafax.
Conform BBC, clubul Tottenham Hotspur a anunţat joi seară că a ajuns la un acord pentru achiziţia mijlocaşului Mohammed Kudus de la rivala din Premier League, West Ham United.
Transferul s-a realizat pentru suma de 55 de milioane de lire sterline, în ciuda unei clauze de reziliere de 85 de milioane de lire, şi este supus aprobării permisului de muncă.
Kudus, în vârstă de 24 de ani, a semnat un contract valabil pe şase ani, până în vara lui 2031.
Internaţionalul ghanez a fost transferat de West Ham în vara anului 2023 şi a evoluat în 65 de meciuri în Premier League, în care a înscris 13 goluri şi a oferit 9 pase decisive.
West Ham a refuzat săptămâna trecută o primă ofertă de 50 de milioane de lire din partea lui Tottenham, dar negocierile reluate au dus în final la înţelegerea dintre cele două cluburi.
Articolul Tottenham îl transferă pe Mohammed Kudus de la West Ham. Cât a costat transferul apare prima dată în Mediafax.
Shmyhal a anunțat că Ucraina are în plan crearea a două fonduri importante pentru a acoperi aceste costuri uriașe. Unul dintre ele, în valoare de 540 de miliarde de dolari, ar urma să fie finanțat din activele rusești înghețate în străinătate și administrat de Kiev. Cel de-al doilea, în valoare de 460 de miliarde de dolari, ar proveni din investiții private internaționale, scire DPA.
La ce costuri se ridică reconstrucția post-război a Ucrainei: Peste 1 trilion de dolari necesari în următorii 14 aniPremierul ucrainean a solicitat aliaților internaționali să aloce fonduri suplimentare pentru a acoperi deficitul bugetar al Ucrainei din 2026 și 2027. În lipsa păcii, economia țării continuă să depindă în mare parte de sprijin extern.
Shmyhal a precizat că, fără a include producția de armament, cheltuielile anuale pentru întreținerea armatei ucrainene se ridică la aproximativ 50 de miliarde de euro, din care jumătate ar trebui susținută de Uniunea Europeană.
Reconstrucția post-război a Ucrainei: Kievul mizează pe activele rusești înghețate și investiții privateÎn prezent, peste jumătate din bugetul de stat al Ucrainei provine din finanțări externe. Înainte de invazia Rusiei din februarie 2022, Ucraina era deja cea mai săracă țară din Europa, conform datelor FMI.
Reconstrucția post-război a Ucrainei este nu doar o provocare financiară uriașă, ci și un test al solidarității internaționale în fața distrugerilor provocate de conflictul cu Rusia.
Articolul La ce costuri se ridică reconstrucția post-război a Ucrainei? Kievul mizează pe activele rusești înghețate și investiții private apare prima dată în Mediafax.
Informația a fost confirmată de către oficiali de rang înalt din Federația Rusă, inclusiv de primarul Moscovei, Serghei Sobianin.
În jurul orei locale 15:00, apărările aeriene ruse au doborât patru drone ucrainene care se îndreptau spre Moscova, potrivit unui anunț făcut de edilul capitalei ruse. În urma incidentului, trei dintre principalele aeroporturi din regiunea Moscovei, Domodedovo, Vnukovo și Jukovski, și-au suspendat temporar activitatea, însă ulterior și-au reluat operațiunile, a informat Agenția Federală Rusă pentru Aviație Civilă, Rosaviatsia.
Totodată, zborurile către și dinspre aeroportul din Kaluga, situat la aproximativ 200 km sud-vest de Moscova, au fost oprite temporar.
Într-un comunicat separat, Ministerul rus al Apărării a anunțat că între orele 15:00 și 16:30 au fost doborâte 14 drone ucrainene deasupra regiunii Briansk și alte opt în regiunea Belgorod — ambele aflate la granița cu Ucraina. Ulterior, într-un nou buletin informativ, ministerul a precizat că între orele 17:00 și 20:00 au fost distruse alte 26 de drone ucrainene, 20 dintre acestea deasupra regiunilor Kursk și Briansk.
Deși aceste informații nu au fost verificate independent de agenții internaționale, autoritățile ruse susțin că acțiunile lor au împiedicat atacuri de amploare asupra infrastructurii și populației civile.
Această intensificare a atacurilor cu drone ucrainene doborâte în Rusia sugerează o escaladare a tensiunilor în regiune, punând presiune atât asupra sistemului de apărare rus, cât și asupra securității aviatice în apropierea capitalei.
Articolul Atac cu drone ucrainene asupra Moscovei. Rusia anunță interceptarea a peste 50 de aparate zburătoare fără pilot apare prima dată în Mediafax.
