Storia lansează Rezumat de Storia, disponibil pe rezumat.storia.ro, un raport anual care oferă o imagine detaliată asupra pieței imobiliare din România. Analizele publicate în această etapă vizează segmentul proprietăților de vânzare, urmând ca raportul să fie extins, pe parcurs, cu noi date din platformă.
„În 2025, piața imobiliară a arătat că oamenii devin tot mai atenți înainte de a lua o decizie. Creșterea prețurilor nu i-a descurajat, ci i-a determinat să compare mai mult și să caute locuințe care răspund mai bine nevoilor lor reale. La fel ca în 2024, apartamentele cu trei camere se mențin printre cele mai frecvent incluse în căutări, semnalând o orientare constantă către mai mult spațiu și confort, iar Bucureștiul rămâne orașul în care proprietățile se tranzacționează în cel mai scurt timp. Prin acest raport, ne propunem să oferim o imagine clară asupra acestor evoluții și să sprijinim utilizatorii în procesul de informare și luare a deciziilor pe o piață tot mai complexă”, a declarat Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe, OLX Group (Storia și OLX Imobiliare în România).
Citeşte comunicatul integral AICI
Un pod de peste fluviul Nistru, situat pe traseul Odesa–Reni, a fost lovit joi, în jurul orei 16:00, de drone care transportau încărcătură explozivă, în urma unui atac aerian desfășurat pe teritoriul Ucrainei. Incidentul a declanșat o alertă a Poliției de Frontieră, care a anunțat măsuri imediate de securitate.
Potrivit informațiilor apărute în presa locală, ar exista o victimă mortală, însă această informație nu a fost confirmată oficial până în acest moment. De asemenea, nu este clar dacă atacul s-a soldat cu alte victime, anunță tv8.md.
Imagini difuzate pe canale de Telegram arată un nor dens de fum în zona podului, un autoturism complet ars și un crater format în structura podului, indicii ale impactului puternic produs de explozie.
Circulație întreruptă și puncte de frontieră închiseÎntr-un comunicat oficial, Poliția de Frontieră a precizat că circulația pe pod a fost suspendată, iar zona a fost izolată pentru evaluarea situației și prevenirea unor riscuri suplimentare.
Totodată, autoritățile au anunțat suspendarea temporară a activității la punctele de trecere a frontierei Palanca – Maiaki – Udobnoe și Tudora – Starokazacie.
Recomandări pentru populațieAutoritățile recomandă cetățenilor să evite deplasările în zona afectată și să manifeste prudență sporită, în special în regiunea Odesa, în contextul intensificării atacurilor aeriene.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat joi că nu crede că e necesară o modificare a Constituției țării, care include obiectivul aderării la NATO.
Aceasta vine la câteva zile după ce președintele ucrainean a sugerat că ar putea renunța temporar la această ambiție în schimbul unor garanții de securitate.
Blocarea intrării Ucrainei în alianța militară a fost o cerință constantă a Rusiei pentru a opri războiul de aproape patru ani împotriva țării.
Volodimir Zelenski a spus anterior că Ucraina ar putea accepta compromisuri privind NATO dacă primește garanții bilaterale de securitate, similare cu Articolul 5 al alianței.
Potrivit Articolului 5, acesta consideră un atac asupra unui membru ca un atac asupra tuturor.
„Ca să fiu sincer, nu cred că trebuie să schimbăm Constituția țării noastre”, a spus Zelenski, adăugând că poporul ucrainean trebuie să decidă asupra propriei Constituții.
„Cu siguranță nu din cauza apelurilor din partea Federației Ruse sau a altcuiva”, a mai spus el.
Președintele a mai precizat că garanțiile de securitate împotriva unor noi atacuri rusești, susținute de aliați precum Statele Unite, sunt foarte importante pentru orice potențial acord de pace.
Totuși, el a declarat că discuțiile internaționale ar putea pune presiuni asupra Ucrainei pentru a face concesii în alte domenii în schimbul acestor garanții.
„Trebuie să existe un parteneriat. Nu poate exista nicio discuție despre schimb aici”, a spus Zelenski.
Kievul a inclus obiectivele de aderare la NATO și Uniunea Europeană în Constituția sa din 2019.
Un studiu publicat în luna decembrie a concluzionat că persoanele care consumă cel puțin 50 de grame de brânză cu conținut ridicat de grăsimi pe zi par să-și reducă riscul de a dezvolta demență cu 13%. Pe de altă parte, consumul a 20 de grame sau mai mult de smântână pe zi este asociat cu o reducere de 16%.
„Timp de decenii, dezbaterea privind dietele bogate în grăsimi versus cele cu conținut redus de grăsimi a modelat recomandările în materie de sănătate, uneori chiar clasificând brânza ca un aliment nesănătos care trebuie limitat”, a declarat Emily Sonestedt de la Lund, care a făcut parte din echipa studiului publicat în revista American Academy of Neurology.
Studiul a avut la bază un istoric medical pe o perioadă de 25 de ani în rândul a aproape 28.000 de suedeziPotrivit DPA, echipa a analizat istoricul medical pe o perioadă de 25 de ani în rândul a aproape 28.000 de suedezi. Dintre aceștia, 3.208 au dezvoltat demență în această perioadă. Participanții au ținut evidența a ceea ce au mâncat și a modului în care și-au preparat mesele, iar aceste informații au fost transmise cercetătorilor.
„Studiul nostru a descoperit că unele produse lactate cu conținut ridicat de grăsimi pot reduce riscul de demență, punând sub semnul întrebării unele ipoteze de lungă durată despre grăsimi și sănătatea creierului”, a adăugat Sonestedt, solicitând mai multe cercetări în acest domeniu.
Potrivit The New York Times, recomandările nutriționale prevăd de mai mult timp limitarea consumului acestor grăsimi, întrucât acestea ar crește nivelul colesterolului LDL, sau „rău”, și riscul de atac de cord sau accident vascular cerebral.
Brânzeturile cu conținut ridicat de grăsimi sunt cele care conțin cel puțin 20% grăsimi, în timp ce pentru smântână, orice conținut sub 30% este considerat scăzut în grăsimi.
Nu înseamnă că oamenii trebuie să mănânce mai multă brânzăÎn contextul rezultatelor studiului, dar și a faptului că acesta a avut mai multe limitări, ar trebui „interpretat cu prudență”, a afirmat dr. Tian-Shin Yeh, medic și epidemiolog nutrițional la Universitatea Medicală din Taipei, Taiwan, potrivit sursei citate.
În plus, oamenii nu ar trebui neapărat să mănânce mai multă brânză pe baza rezultatelor acestui studiu, a spus dr. Sonestedt. Totuși, consumată cu moderație, brânza poate face parte dintr-o dietă sănătoasă.
Dieta sănătoasă include consumul de multe fructe, legume, leguminoase, cereale integrale, nuci și semințe, precum și grăsimi sănătoase, cum ar fi cele din uleiul de măsline și pește.
Guvernul României a aprobat, în ședința de joi, alocarea a peste 2,6 miliarde de lei pentru continuarea a sute de proiecte de mediu din domeniile apă, canalizare și managementul deșeurilor, preluate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Decizia a fost luată la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, prin aprobarea hotărârii de guvern privind rectificarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2025 al Fondului pentru Mediu și al Administrației Fondului pentru Mediu (AFM).
Prin acest act normativ este asigurată finanțarea necesară pentru proiectele care au înregistrat un progres fizic de până la 30% și care nu se mai încadrează integral în alocările și jaloanele aferente Componentelor 1 și 3 din PNRR. Astfel, investițiile vor putea continua fără întreruperi, finanțarea fiind preluată de Administrația Fondului pentru Mediu.
Investiții vitale pentru comunitățiMinistra mediului, apelor și pădurilor, Diana Buzoianu, a declarat că bugetul aprobat permite menținerea în derulare a unor investiții esențiale pentru comunitățile locale.
„Bugetul aprobat astăzi permite continuarea acestor investiții vitale pentru multe comunități prin Fondul pentru Mediu. Vorbim despre proiecte care vizează dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare, managementul deșeurilor, împădurirea terenurilor degradate și programul de stimulare a înnoirii parcului auto național. Prin acest demers pot continua zecile de lucrări de pe șantierele din țară, stabilizăm proiectele locale și protejăm investițiile realizate din fonduri europene și naționale”, a precizat ministra.
Alocări pe componenteDin totalul sumei aprobate, 2,3 miliarde de lei vor fi alocate Componentei 1 – Managementul apei, care vizează sprijinirea conectării populației cu venituri reduse la rețelele de alimentare cu apă și canalizare existente, precum și extinderea acestor sisteme în aglomerări urbane și rurale cu peste 2.000 de locuitori.
Pentru Componenta 3 – Managementul deșeurilor, care urmărește dezvoltarea, modernizarea și completarea sistemelor de management integrat al deșeurilor municipale la nivel județean și local, a fost alocată suma de 348 de milioane de lei.
Continuarea proiectelor din PNRRMăsura este susținută și de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2025, care stabilește noi reguli pentru continuarea proiectelor de infrastructură finanțate prin PNRR, în contextul adaptării calendarului și al jaloanelor asumate de România la nivel european.
Recunoscută pentru proiectele sale inovatoare, pianista aduce pe scenă și de această dată atât repertorii de referință ale muzicii clasice pentru pian solo, compoziții proprii, cât și combinații neobișnuite de instrumente ce susțin dialoguri între muzica clasică și muzica electronică. Această abordare interdisciplinară a devenit emblema seriei IMAGINE, inițiată în 2019 și ajunsă la a șasea ediție.
În 2026, alături de Sînziana Mircea, vor urca pe scenă invitații săi de mare prestigiu Pietro Dossena-sintetizator & live electronics, percuționistul Marco Scazzetta și Mariia Velia – flautistă aleasă de inițiatoarea proiectului ca tânăr artist promovat în cadrul turneului.
Citeşte comunicatul integral AICI
Proiectul reprezintă platforma oficială de streaming a Televiziunii Patriarhiei Române și marchează un moment important pentru promovarea conținutului audiovizual ortodox în mediul digital, scrie Basilica.ro.
Lansarea platformei de streaming creștin-ortodox Trinitas Film răspunde nevoii de a pune la dispoziția publicului larg o arhivă vastă de producții religioase, culturale și educaționale realizate de-a lungul anilor de Trinitas TV.
Platforma este accesibilă online, dar și prin aplicații dedicate pentru dispozitive mobile cu sisteme de operare Android și iOS, urmând să fie extinsă și pentru televizoarele inteligente.
Platforma de streaming creștin-ortodox Trinitas Film, dedicată filmului documentarPrezentarea oficială a platformei de streaming creștin-ortodox Trinitas Film a fost realizată de arhidiaconul Gheorghe Popa, consilier patriarhal coordonator și director al Trinitas TV. Acesta a subliniat faptul că Trinitas Film este „o platformă dedicată, în mod asumat, filmului documentar, filmului de autor și producțiilor audiovizuale cu valoare culturală și spirituală”.
Arhiva Televiziunii Patriarhiei Române depășește în prezent 150 de filme realizate în format high definition (HD), considerate un adevărat tezaur vizual și cultural, care a fost organizat tematic pentru a fi ușor accesibil publicului interesat de conținut ortodox de calitate.
Catalogul platformei de streaming creștin-ortodox Trinitas FilmDin punct de vedere structural, platforma de streaming creștin-ortodox Trinitas Film este organizată în două secțiuni principale: Trinitas Film, care include filme documentare și producții tematice, și Trinitas Live, secțiune care permite vizionarea în direct a programelor Trinitas TV.
Catalogul este împărțit pe categorii tematice precum: mănăstiri și schituri, istoria Patriarhiei Române, sfinții centenarului, Țara Sfântă, sfinții Ortodoxiei, Ortodoxia și societatea, duhovnici și mărturisitori, Catedrala Națională, patrimoniu cultural și personalități românești.
Platforma oferă funcționalități moderne, printre care reluarea automată a vizionării, salvarea filmelor favorite, recomandări personalizate și posibilitatea de a asculta conținutul cu ecranul închis, opțiune utilă mai ales pentru transmisiunea Trinitas Live.
Accesul la conținut pe platforma de streaming creștin-ortodox Trinitas FilmAccesul la conținut se realizează printr-un model mixt: peste jumătate dintre materiale sunt disponibile gratuit, prin simpla înregistrare pe platformă, iar restul pot fi accesate pe bază de abonament, la un cost de 2 euro pe lună. Potrivit directorului Trinitas TV, acest model contribuie la susținerea calității producțiilor și la dezvoltarea continuă a platformei.
La finalul evenimentului, arhidiaconul Gheorghe Popa a mulțumit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru binecuvântarea acordată proiectului, precum și echipei Trinitas TV și Centrului de Presă Basilica pentru implicare.
Ministerul Energiei își reafirmă sprijinul pentru continuarea proiectului SMR de la Doicești, aflat în Faza 2 a Studiilor de Design și Fezabilitate, implicit înainte unei decizii finale de investiție, au transmis oficialii instituției, joi, printr-un comunicat de presă.
Centrala nucleară de la Doicești este un proiect cu șase module, care utilizează tehnologia americanilor de la NuScale Power, cu o putere instalată care echivalează cu o treime din producția celor două reactoare de la Cernavodă.
Potrivit Ministerului Energiei, după discuții aplicate cu acționarii companiei de proiect, a fost identificată soluția finanțării integrale a etapei actuale de dezvoltare. Conform parcursului actual, decizia finală de investiție urmează să fie luată în cursul anului viitor.
Ministerul Energiei a anunțat că explorează în același timp posibilitatea dezvoltării unor proiecte noi tip SMR în România, cu obiectivul de a plasa țara noastră în poziția de lider și promotor al unei tehnologii inovatoare și sigure din surse nucleare.
„Proiectul SMR de la Doicești continuă, cu susținerea Ministerului Energiei. Le mulțumesc acționarilor companiei de proiect care au găsit soluția și resursele necesare pentru a definitiva faza finală a studiilor de design și fezabilitate, care ne va oferi toate informațiile necesare pentru o decizie finală de investiție, programată pentru anul 2026”, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
Structura acționariatuluiConducerea Ministerului a anunțat că proiectul SMR de la Doicești va continua cu structura nemodificată a acționariatului companiei de proiect RoPower Nuclear, formată din Nuclearelectrica și Nova Power and Gas.
„Echipa de proiect este foarte aproape de a finaliza ultima etapă de studii necesare unei decizii corecte și finale de investiție. În acest moment, considerăm că este oportun ca structura acționariatului să rămână neschimbată, urmând ca, pe baza concluziilor studiului de fezabilitate, să deschidem proiectul către investitori”, a explicat Bogdan Ivan, ministrul Energiei.
Decizia era pe ordinea de zi de joi a Adunării Generale Extraordinare a Acționari (AGEA) a acționarilor Nuclearelectrica, controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni, care deșine jumătatte din compania de proiect de la Doicești, RoPower Nuclear S.A., alături de compania privată Nova Power&Gas, parte din grupul E-INFRA al clujenilor Teofil Mureșan, Simion Mureșan și Marian Pantazescu.
Mai exact, acționarii Nucleareletrica aveau de desis încheierea unui parteneriat direct cu DSPE BETA PRIVATE EQUITY FUND (DSPE), din Coreea, în calitate de investior în compania de proiect RoPower Nuclear S.A. (RPN),inclusiv încheierea unui acord ce urma să fie semnat între SNN, NOVA POWER & GAS S.R.L (NPG) si DSPE BETA PRIVATE EQUITY FUND (DSPE/PEF) pentru dezvoltarea Proiectului SMR în Doicești.
DSPE BETA PRIVATE EQUITY FUND („DSPE” sau „PEF”) este un fond de capital privat, cu sediul în Coreea de Sud, care a fost înființat și este administrat de DS Private Equity Co., Ltd, o companie angajată în activități de investiții de tip leveraged buyouts, recapitalizari și achiziții în următoarele industrii: tehnologie, sănătate, consum, servicii financiare, infrastructură și energie, fiind afiliată DS Asset Management, deținând la ora actuală o participație și în NuScale, că urmare a unei tranzacții directe autorizată de guvernul SUA. De altfel, intenția DSPE de a investi în proiectul RoPower a făcut parte din anunțul Casei Albe cu ocazia summit-ului G7 din luna mai 2023. În acest sens, DSPE a creat un fond special pentru acest proiect în cuantum reprezentând contravaloarea in euro a 109,171,500,000 woni sud-coreeni (68 milioane de euro) prin intermediul a 3 investitori (LPs): KIND (34,7%), K-Growth (35%) și Samsung (30,3%).
Potrivit documentelor de fundamentare, DSPE (PEF) ar fi urmat să investească 68 de milioane de euro, pentru a se obține majorarea valorii capitalului social al RoPower Nuclear până la valoarea totală de 172 milioane de euro (fiind incluse aici și valoarea capitalului social inițial, subscris și vărsat de primii doi acționari, SNN – 80 milioane de euro, și NPG – 24 milioane de euro). Astfel, SNN ar fi avut o participație de 46,51%, NPG – 13,95% și DSPE, 39,53%.
Estimările Nuclearelectrica
„Nuclearelectrica SA continuă dezvoltarea Proiectului Reactoarelor Modulare Mici în conformitate cu aprobările corporative de până acum și hotărârile acționarilor. Proiectul se află în cea de-a două etapă a studiilor FEED (Front End Engineering), etapă care va permite obținerea unor date suplimentare privind fezabilitatea și economia proiectului”, a transmis, joi, compania într-un infromare la BVB.
Potrivit oficialilor, faza de dezvoltare ulterioară FEED 2 se va derula cu respectarea legislației aplicabile proiectelor nucleare și a tuturor prevederilor de guvernanță corporativă, cu încadrarea în capabilitățile financiare ale SNN, similar celorlalte proiecte dezvoltate de companie.
„Proiectul Reactoarelor Modulare Mici, adițional retehnologizării Unității 1 și Unităților 3 și 4, tehnologie CANDU, vor poziționa România pe harta internațională a industriei nucleare, prin know-how și dezvoltarea lanțului de aprovizionare, într-o etapă a tranziției energetice în care, la nivel global și european, reactoarele modulare reprezintă o soluție în asigurarea securității și independenței energetice”, se arată în mesajul directorul general companiei, Cosmin Ghiță, la BVB
„Conform Wood Mackenzie, portofoliul global SMR a crescut cu 65% din 2021 până la o capacitate planificată de 22 gigawati. Proiectele nucleare și inovația tehnologică, bazată pe zeci de ani de experiență în operare, reprezintă viitorul energetic, însă implementarea acestora se poate realiza doar cu sprijinul adecvat guvernamental, sprijin pe care contăm în etapele următoare de dezvoltare a proiectului și care reprezintă o diferența semnificativă în avansare și implementare, conform graficului de dezvoltare. Votul din AGA privind modificarea structurii acționariatului companiei de proiect RoPower reprezintă decizia acționarului majoritar la acest moment”, a transmis conducerea companiei.
Nuclearelectrica operează centrala nucleară de la Cernavodă, cu două unități nucleare CANDU, unde produce peste 20% din producția totală de energie și cu 33% din producția totală de energie fără CO2 din România. Fiecare unitate are o putere instalată de producție de 700 MW.
Mesajul Nova Power & GasNova Power & Gas, parte a grupului E-INFRA, continuă să susțină și să investească, cu încredere, în proiectul SMR de la Doicești. Reprezentanții companiei au declarat că investițiile proprii în dezvoltarea primului proiect SMR din Europa vor continua, în ritmul și termenii stabiliți cu partenerii de proiect din România și SUA, a transmis compania, joi, printr-un comunciat de presă.
„Situl amplasamentului de la Doicești este transformat total. Acolo unde era una dintre cele mai mari termocentrale pe cărbune din țară, acum este un amplasament ecologizat, pregătit pentru dezvoltarea proiectului SMR atât la suprafață, cât și în subsol. Lucrările derulate din investițiile NOVA în beneficiul Proiectului SMR Doicești în perioada 2022 – 2025 au inclus lucrări complexe și de mare anvergură, urmărind să îndeplinească cerințele autorității de mediu și nu în ultimul rând cerințele speciale ale unui proiect nuclear de tip SMR”, a declarat dl Septimiu Costea, CEO Nova Power & Gas.
Compania Nova Power & Gas deține 50% din compania de proiect RoPower Nuclear, înființată pentru dezvoltarea primului proiect SMR din Europa, în Doicești România.
Potrivit companiei, Nova Power & Gas a efectuat în perioada 2022 – 2025 pe cost propriu și cu până la 200 de angajați prezenți în sit în perioada maximă de lucrări, ample lucrări de amenajare, îmbunătățire și conservare a Amplasamentului, cu scopul pregătirii acestuia pentru începerea lucrărilor la centrala SMR. Acest lucru contribuie la eficientizarea costurilor și la respectarea calendarului de proiect în conformitate cu planurile din cadrul etapei FEED 1 Faza 1.
Capacitatea proiectului de la DoiceștiPotrivit Ministerului Energiei, proiectul SMR de la Doicești înseamnă instalarea a 6 reactoare nucleare de mici dimensiuni, fiecare cu o capacitate instalată de 77 MW. Complexul va produce în bandă 462 de MW la un factor de capacitate de peste 95%. Tehnologia pe care se bazează proiectul este singura din lume care a primit două aprobări de design din partea reglementatorului nuclear din Statele Unite ale Americii.
„Eu cred în acest proiect pentru că vine cu o soluție inovatoare și sigură la nevoia noastră de energie livrată în bandă. Funcționează constant, indiferent de condițiile de vreme, debitul apelor sau puterea soarelui și, foarte important, fără emisii nocive în atmosferă. De aceea, am dispus explorarea de noi posibilități pentru a dezvolta proiecte similare în România. Pe lângă energie, vorbim de locul nostru asigurat într-o industrie emergentă care se generează locuri de muncă, expertiză și profit pentru companiile românești, precum și pregătirea unor generații de experți înalt specializați pentru viitor”, a subliniat ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
Proiectul SMR de la Doicești se află în ultima fază a studiilor de design și fezabilitate (FEED 2). Pe baza rezultatelor studiilor, este preconizat ca decizia finală de investiție pentru cea mai nouă mini centrală nucleară din România să fie luată în anul 2026.
Traseul proiectuluiÎn septembrie 2024, Banca de Export-Import a SUA (EXIM) a aprobat un angajament financiar de până la 99 milioane de dolari în favoarea companiei RoPower Nuclear S.A. pentru finanțarea dezvoltării unui proiect nuclear la Doicești.
Conform datelor oficiale, proiectul Doicești va avea un impact semnificativ asupra economiei locale și naționale. Va crea aproape 200 de locuri de muncă permanente în centrală, 1.500 de locuri de muncă în etapa de construcție și 2.300 de locuri de muncă în producție.
În noiembrie 2020, directorul executiv al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiţă, şi preşedintele şi directorul general al NuScale Power, John Hopkins, au semnat, la Glasgow, acordul pe baza căruia cele două companii vor coopera pentru construcţia unui reactor nuclear modular de mici dimensiuni (Small Modular Reactor – SMR) în România. Semnarea documentelor a avut loc după ce Administraţia SUA a anunţat că firma americană NuScale Power va construi în România un reactor nuclear modular de mici dimensiuni În septembrie 2020, compania NuScale Power a primit autorizarea în SUA pentru minireactorul său nuclear.
Ulterior, în aprilie 2022, NuScale a anunțat că încep procesul de fabricare a componentelor reactoarelor, compania coreeană Doosan Enerbility fiind aleasă pentru producția de echipamente principale pentru reactoarele modulare mici (SMR) NuScale.
Între timp, proiectul-pilot, din SUA, al NuScale a căzut, în noiembrie 2023, din cauza unor probleme de finanțare, lăsând astfel România în poziția de a fi primul stat din lume în care ar putea să fie amplasate aceste reactoare, la amplasamentul unei foste centrale de cărbune din Doicești, Dâmbovița, ales de compania de proiect, RoPower.
Centrala nucleară ar urma să aibă cu o durata de viață de peste 60 de ani, de la punerea în funcțiune planificată pentru finalul actualului deceniu. Proiectul este unul generațional care va produce energie curată, sigură și fără emisii de carbon în atmosferă și un punct cheie în angajamentul României de a-și tripla capacitățile de generare a energiei din surse nucleare, până în 2050, arată informațiile oficiale.
Anul trecut, pe 23 decembrie, Daniel David era numit în funcția de ministru al Educației. A urmat un an de mandat tumultuos, presărat cu multe controverse, la Educație. Profesorii i-au cerut demisia în stradă, studenților le-a tăiat bursele și i-a trimis la muncă, a comasat școlile, obligându-I pe copii să meargă kilometri întregi pe jos la școală.
Ultima boroboață a ministrului Educației: un proiect de reformă a programei de Limba și Literatura Română pentru clasa a IX-a, criticat dur de cercetători ai Academiei Române, de scriitori și de profesori.
Controversatul document al confidențialitateMai multe voci din societatea de profil au acuzat grupul de lucru de lipsă de transparență și au comentat în spațiul public că membrii acestuia au fost nevoiți să semneze un act de confidențialitate, obligându-se, deci, să nu desconspire nimic din discuțiile ce au loc pe această temă.
La un an de mandat, Daniel David a oferit unele clarificări cu privire la acest draft de program, în cel mai recent interviu acordat publicației Cultura la Dubă.
„Am făcut, cred eu, o comisie formată din oameni buni”„În primul rând, dezbaterile sunt mai fierbinți, ca să spun așa, în zona literaturii, nu atât în zona de limbă, gramatică. A fost perioada de consultare publică, am văzut și eu dezbaterile, am primit memorii. Și la sfârșitul perioadei am avut o întâlnire cu coordonatoarea științifică a comisiei. Nu ministrul sau niște birocrați din ministere care nu sunt specialiști în domeniu se apucă să scrie programe.
Eu trebuia să mă asigur că fac o comisie formată din oameni buni. Și am făcut, cred eu, o comisie formată din oameni buni, din zona preuniversitară, din zona Academiei Române, din zona universitară. Coordonatorul este și decanul celei mai mari facultăți de profil din țară, de la Universitatea din București”, a spus David, care a adăugat că așteaptă sugestii pentru o flexibilizare a programei.
„Să fie preluate cât mai multe sugestii”„Și discuția pe care am avut-o a fost că, ținând cont de intensitatea dezbaterilor, probabil că ar trebui să mai lăsăm o perioadă, am zis o săptămână, dar nu-i bătut în cuie, n-o să numărăm exact șapte zile, pentru că aș vrea cât mai multe sugestii, fiindcă am văzut lumea foarte polarizată și am văzut oameni foarte buni și într-o tabără și în cealaltă.
Să fie preluate cât mai multe sugestii și, unde se pot face flexibilizări care să ajute copiii că, până la urmă, acolo trebuie să ajungem.
Așa că aștept să văd cum se vor integra aceste sugestii și cu ce variantă flexibilă va veni grupul de lucru”.
Tensiuni și acuzeDezbaterile aprinse pe tema programei școlare scot la iveală o tensiune structurală veche din sistemul românesc de Educație: raportul dintre expertiza academică, realitățile din zona preuniversitară și rolul decidentului politic. Daniel David nu dorește o tranșare autoritară, ci crede într-o formulă de compromis.
Dar tensiunile sunt greu de gestionat, mai ales când sunt dublate de acuzații grele, cum e, de pildă, cea potrivit căreia draftul de programă a fost dictat de la București, de către coordonatoarele de la Facultatea de Litere.
„Nu cred că trebuie să intru în bucătăria internă a unei comisii de specialiști”Invitat să răspundă în ce măsură reflectă acest lucru așteptările sale, David a răspuns sec că nu s-a amestecat în procedura internă a grupului de lucru.
„Nu știu care a fost procedura internă, dar până la urmă, repet, dacă ministrul trebuie să medieze între specialiști, cred că avem o problemă și am evitat acest lucru. Nu cred că trebuie să intru în bucătăria internă a unei comisii de specialiști, totuși”, a spus ministrul.
„Ăsta este motivul pentru care am prelungit lucrul la programă”În privința uneia dintre cele mai criticate componente ale programei – direcția cronologică de studiu al literaturii – David a spus că preferă să-i lase pe specialiști la lucru:
„Ăsta este motivul pentru care am prelungit lucrul la programă, spunându-le celor din comisie, analizați foarte serios, sugestiile bune trebuie integrate, vreau o variantă mai flexibilă, care să nu polarizeze oamenii de valoare din domeniu. Și gândiți pentru copii. Acesta a fost mesajul meu. Aștept să văd ce vom primi”.
Vorbim, deci, de un echilibru dificil între nevoia de stabilitate instituțională și presiunea publică pentru schimbare, într-un an de mandat suficient de zbuciumat pentru Daniel David.
În vârstă de 33 de ani, Yaroslava Burlachenko este originară din Ucraina, dar a obținut și cetățenia română.
Burlachenko evoluează pe postul de pivot și se află la Bistrița din 2024.
Handbalista a mai evoluat în România la Danubius Galați, SCM Craiova, HCM Slobozia și Minaur Baia Mare.
„Sunt bucuroasă să vă anunț că voi juca pentru Gloria și în sezonul următor. Mă simt bine alături de echipă. Avem un drum de parcurs împreună, cu multă muncă, determinare și ambiții mari”, a declarat jucătoarea.
Yaroslava Burlachenko are în palmares o medalie de bronz în Liga Europeană, fiind și sfertfinalistă în Challenge Cup.
Gloria Bistrița ocupă locul al treilea în grupa din Liga Campionilor și se află pe a doua poziție în Liga Florilor.
