Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, a anunţat că a semnat ordinul referitor la mecanismul cunoscut sub numele de „butonul roşu”. Acesta permite raportarea anonimă a problemelor din mediul şcolar, cum ar fi violenţa, bullying-ul, consumul de droguri sau alte abateri de la regulamentele interne ale şcolilor.
„Astăzi am însemnat şi va apărea în Monitorul Oficial în următoarele zile ordinul legat de aşa-numitul «buton roşu», nu este practic un buton, dar este mecanismul în care putem semnaliza într-o manieră anonimă aspectele problematice din mediul şcolar, de la agresivitate, bullying până la consumul de droguri. Dar, am pus acolo orice alte comportamente care violează regulamentele care există la nivelul unităţii şcolare”, a declarat ministrul pe Facebook.
Daniel David a declarat că acest ordin are rolul de a oferi sprijin și protecție nu doar elevilor, ci și profesorilor și personalului administrativ care îşi desfăşoară activitatea în şcoli.
Acest demers vine ca o măsură suplimentară pentru a crea un climat sigur şi echilibrat în unităţile de învăţământ.
Articolul Ordinul privind „butonul roşu” din şcoli, semnat de ministrul Educaţiei apare prima dată în Mediafax.
Administrația Trump a anunțat joi că Universitatea Harvard nu mai are permisiunea de a înscrie studenți din alte țări. Această mișcare vine ca o intensificare a conflictului dintre Casa Albă și instituția de învățământ superior, scrie CNN.
Departamentul de Securitate Internă al Statelor Unite a comunicat clar: „Harvard nu mai poate înscrie studenți străini, iar studenții străini existenți trebuie să se transfere sau să își piardă statutul legal.”
Kristi Noem, secretarul pentru securitate internă, a explicat că această decizie vizează responsabilizarea universității pentru „încurajarea violenței, antisemitismului și coordonarea cu Partidul Comunist Chinez în campusul său.”, potrivit relatărilor The Guardian.
Într-o postare pe rețeaua X, ea a scris.
„Este un privilegiu, nu un drept, pentru universități să înscrie studenți străini și să beneficieze de taxele de școlarizare mai mari pe care aceștia le plătesc pentru a le ajuta să își umple dotările de miliarde de dolari. Harvard a avut o mulțime de oportunități de a face ceea ce trebuie. A refuzat.
Ca urmare a nerespectării legii, Harvard și-a pierdut certificarea pentru Programul pentru studenți și vizitatori de schimb. Să lăsăm acest lucru să servească drept avertisment pentru toate universitățile și instituțiile academice din întreaga țară.”, a scris Noem.
Universitatea Harvard spune că decizia Departamentului de Securitate Internă de a opri înscrierea studenților internaționali este o acțiune „ilegală”.
Harvard a transmis un comunicat imediat după anunțul deciziei din partea Administrației Trump.
„Acțiunea guvernului este ilegală. Suntem pe deplin angajați să menținem capacitatea sa de a găzdui studenți și cercetători internaționali din mai mult de 140 de țări și de a îmbogăți universitatea. Această acțiune de represalii amenință cu prejudicii grave comunitatea Harvard și țara noastră și subminează misiunea academică și de cercetare a Harvard.”
Decizia aceasta a venit după ce Harvard nu a oferit informațiile cerute de secretarul pentru securitate internă, Kristi Noem, legate de unii studenți străini cu vize, relatează tot The Guardian.
Articolul Administrația Trump retrage dreptul Universității Harvard de a înscrie studenți internaționali apare prima dată în Mediafax.
Preşedintele ales, Nicuşor Dan, a afirmat joi că are responsabilitatea de a respecta tratatele la care România este parte. El a adăugat că ţara noastră doreşte să menţină relaţia „foarte bună” cu Statul Israel, potrivit Agerpres.
Întrebat dacă îl consideră responsabil pentru crime de război pe Benjamin Netanyahu, prim-ministrul Israelului, Nicuşor Dan a oferit un răspuns clar.
„Nu este treaba mea asta. Treaba mea este să respect nişte decizii ale unor tratate, curţi, în cazul acesta, la care suntem parte. Dincolo de asta, vrem să continuăm relaţia foarte bună pe care o avem cu statul evreu”, a declarat el în faţa presei.
Tot joi, Nicuşor Dan i-a transmis mulţumiri lui Netanyahu pentru felicitările primite după alegeri. În mesajul său el a oferit, de asemenea, garanţii privind continuitatea colaborării dintre România şi Israel.
Thank you, @IsraeliPM, for your kind congratulations. I genuinely appreciate your message and deeply value the historic friendship between Romania and Israel.
I assure you of my commitment to strengthening the relationship between our nations, which are united by shared…
— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) May 22, 2025
„Vă mulțumesc pentru felicitările amabile. Apreciez sincer mesajul dumneavoastră și prețuiesc profund prietenia istorică dintre România și Israel”, a scris Dan pe platforma de socializare X.
Pe 8 mai, în cadrul dezbaterii electorale, Nicuşor Dan a declarat că Benjamin Netanyahu nu va veni în România cât timp rămâne în vigoare mandatul emis de Curtea Penală Internaţională.
„Nu se va întâmpla niciodată cât există această decizie (mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internaţională – n.r.) ca premierul Netanyahu să vină în România”, a declarat el.
Articolul Nicușor Dan: Respectăm tratatele la care suntem parte. Vrem să continuăm relația „foarte bună” cu Israelul apare prima dată în Mediafax.
„Trebuie să ne concentrăm pe protejarea granițelor externe (ale UE – n.r.), altfel, dacă această situație devine permanentă, ne va costa în cele din urmă libertatea de circulație în cadrul Uniunii Europene”, a declarat Merkel referitor la planul lui Merz de a înăspri controalele la graniță, potrivit Politico.
„Pledăm pentru soluții europene, pentru că altfel am putea asista la destrămarea Europei – și eu nu-mi doresc asta, și sper că nici noul guvern federal nu își dorește acest lucru”, a spus fosta lideră germană în cadrul unui eveniment.
În perioada premergătoare alegerilor din Germania, Merz a promis că va lua măsuri drastice împotriva migrației „din prima zi” de mandat.
Controale mai stricte la granițăLa mai puțin de 24 de ore după depunerea jurământului, ministrul de Interne Alexander Dobrindt a anunțat controale de frontieră mai stricte, care ar duce la respingerea unui număr mai mare de migranți la intrarea în Germania, inclusiv a solicitanților de azil.
Juriști, partidele de opoziție și vecinii Germaniei au declarat că noua politică încalcă legislația europeană.
„Nu cred că putem combate migrația ilegală la granița germano-austriacă sau la cea germano-poloneză”, a afirmat Merkel. „Am pledat întotdeauna pentru soluții europene, iar adevărul este că acestea necesită foarte mult timp”.
Relațiile dintre Merkel și Merz, marcate de tensiuniEste pentru a doua oară în acest an când Merkel îl critică public pe Merz, deși amândoi sunt membri ai Uniunii Creștin-Democrate (CDU).
Cu trei săptămâni înainte de alegeri, ea a condamnat decizia lui Merz de a se baza pe voturile politicienilor de extremă dreapta pentru a trece o moțiune anti-imigrație în Bundestag.
La rândul său, Merz a criticat frecvent decizia lui Merkel de a primi sute de mii de refugiați sirieni în Germania în 2015.
Relația dintre cei doi a fost mereu una tensionată. Merz s-a retras în plan secund în cadrul CDU la începutul anilor 2000, după ce a pierdut o luptă pentru putere cu Merkel. A petrecut apoi un deceniu în sectorul privat, revenind în politică abia după ce Merkel a renunțat la conducerea CDU în 2018.
Articolul Angela Merkel critică politica de migrație a cancelarului Merz: „am putea asista la destrămarea Europei” apare prima dată în Mediafax.
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a făcut joi 318 controale în toată țara, care s-au soldat cu amenzi în valoare totală de 755.500 lei.
În urma verificărilor, inspectorii ANPC au dat 137 de contravenții și au întocmit 53 de procese-verbale de constatare. Pe lângă amenzi, au fost acordate și 105 avertismente pentru neregulile găsite.
Controalele au vizat atât produsele, cât și serviciile. Astfel, produse în valoare de 179.434 lei au fost oprite temporar de la vânzare până la remedierea problemelor identificate, iar altele în valoare de 32.560 lei au fost retrase definitiv pentru a fi distruse din cauza neconformităților.
Pentru 13 operatori economici, autoritățile au luat măsura suspendării temporare a activității până când vor remedia deficiențele constatate.
ANPC a mai înmânat 192 de invitații, verificările și documentele de control urmând să fie finalizate ulterior.
Articolul ANPC a aplicat amenzi de 755.500 lei în controalele de joi apare prima dată în Mediafax.
Ucraina a propus Uniunii Europene o formă nouă de colaborare în domeniul apărării, cerând ca blocul comunitar să înceapă să susțină direct, financiar, armata ucraineană din anul 2026.
Ministrul ucrainean de finanțe, Serhii Marchenko, a explicat că asta este o metodă bună de a consolida securitatea europeană și de a împărți costurile necesare pentru lupta împotriva acțiunilor Rusiei.
Până acum, Uniunea Europeană nu a oferit fonduri direct pentru forțele armate ale Ucrainei. În schimb, sprijinul a venit prin livrări de arme și ajutoare prin programe naționale sau inițiative comune europene.
Marchenko a menționat că noul model prevede ca partenerii europeni să contribuie financiar la armata ucraineană. Mai mult, Ucraina ar deveni o parte mai prezentă a contextului european de apărare.
„Sunt convins că această decizie are o serie de avantaje strategice pentru Ucraina, inclusiv menținerea stabilității financiare în 2026 și dincolo de această dată”, a declarat Marchenko într-o declarație după întâlnirile cu liderii financiari ai G7 din Canada.
„Iar pentru Uniunea, protecția împotriva unei potențiale agresiuni rusești. La urma urmei, armata ucraineană are toată experiența necesară pentru aceasta.”
Ministrul a explicat că sprijinul propus ar însemna un efort financiar mai scăzut pentru Uniunea Europeană, raportat la produsul intern brut al țărilor membre, și că fiecare stat ar putea alege nivelul de contribuție.
„În ultimii trei ani, Ucraina a primit peste 133 de miliarde de dolari în ajutor financiar internațional”, a spus el.
„Acest sprijin a permis guvernului să mențină stabilitatea macrofinanciară în timpul unui război la scară largă, să asigure plata salariilor profesorilor, medicilor și funcționarilor publici și să continue pensiile și sprijinul social pentru cei mai vulnerabili.”
Marchenko a mai declarat că planurile europene de a-și dezvolta doar propriile forțe armate ar necesita un timp mai îndelungat și investiții mai importante.
„Sistemul financiar încă se confruntă cu provocări, ceea ce face ca sprijinul extern continuu să fie absolut esențial”, a spus tot el.
Articolul Kievul cere sprijin direct din partea UE pentru finanțarea armatei ucrainene începând cu 2026 apare prima dată în Mediafax.
Nicuşor Dan, preşedintele ales al României, a afirmat joi că este de acord cu scăderea fondurilor alocate formaţiunilor politice. Acesta a menţionat totuşi că efectul acestor sume asupra bugetului general este limitat, în comparaţie cu alte cheltuieli publice.
Întrebat dacă sprijină tăierea banilor acordaţi partidelor, Nicuşor Dan a răspuns afirmativ.
„Eu sunt pentru şi pentru a discuta unde pot să meargă banii aştia, dar sumele cele mai mari nu sunt acolo. Noi vorbim de 30 de miliarde de lei şi sumele de care spuneţi dumneavoastră sunt câteva zeci de milioane. Sunt şi ei nişte bani, dar trebuie să ne uităm la 30 de miliarde de lei”.
În legătură cu o eventuală schimbare a sistemului de pensii, Dan a precizat că, din duminica precedentă şi până în prezent, nu a participat la întâlniri privind recalcularea acestora.
Miercuri, Ilie Bolojan a exprimat o opinie apropiată în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurate la Palatul Cotroceni. Acesta consideră că finanţările pentru partide pot fi diminuate şi gestionate diferit, pe modelul Germaniei.
„Consider că sumele care sunt alocate partidelor politice pot fi reduse în perioada următoare, dar mai ales reglementate în aşa fel încât, după modelul fundaţiilor germane, aceste sume să se ducă în principal pe partea de pregătire a membrilor acestor partide pentru a fi mai competitivi, mai profesionişti; pe partea de traininguri, pe partea de schimburi de experienţă, pentru că în felul acesta, această investiţie care se face din banii publici se va întoarce prin serviciile pe care aceşti oameni le vor aduce ţării noastre, acolo unde sunt, pe un post, în favoarea cetăţenilor”, a declarat Bolojan, în cadrul conferinței de presă.
Articolul Ce spune Nicușor Dan despre ideea reducerii banilor pentru partide apare prima dată în Mediafax.
Președintele ales Nicușor Dan a declarat joi că România este ținta unor agresiuni de război hibrid de aproximativ zece ani și că țara noastră trebuie să adopte o abordare sistematică pentru a contracara aceste amenințări.
Întrebat de jurnaliști despre modalitățile prin care România va putea să prevină atacurile hibride în viitor, viitorul șef al statului a subliniat că problema necesită o strategie pe termen lung și bine organizată.
„Aici e o discuție foarte lungă pentru că, în opinia mea, noi suntem victima acestei agresiuni de război hibrid de cel puțin 10 ani și, din nou, ca în multe alte zone, trebuie să acționăm sistematic”, a explicat Nicușor Dan.
Articolul Nicușor Dan: România suferă atacuri hibride de un deceniu și trebuie să reacționeze organizat apare prima dată în Mediafax.
Președintele ales Nicușor Dan a subliniat joi necesitatea ca statul să elimine obstacolele administrative cu care se confruntă românii din străinătate care doresc să investească în țară, declarând că aceștia au nevoie de predictibilitate și sprijin instituțional.
Dan a explicat că românii din diaspora își doresc un stat previzibil care să le ofere garanții că nu vor pierde timp în proceduri birocratice complexe înainte de a-și începe afacerile.
„Cineva care a muncit șase-zece ani și care deja își face vacanțele în România și vrea să vină aici să investească trebuie să aibă sprijin într-o instituție a statului român care să îi garanteze că nu va pierde timp în hățișuri birocratice și nu își va cheltui banii înainte să înceapă afacerea”, a declarat Nicușor Dan.
Președintele ales a adăugat că autoritățile române trebuie să identifice în mod sistematic dificultățile întâmpinate de investitori și să găsească soluții pentru acestea, în vederea stimulării „economiei adevărate”.
În privința mediului de afaceri în general, Nicușor Dan a evidențiat două aspecte esențiale: necesitatea unui echilibru între cheltuielile statului din banii produși de sectorul privat și crearea unui mediu competitiv care să încurajeze, nu să îngrădească inițiativa privată în economie.
Articolul Nicușor Dan: Statul român trebuie să elimine barierele birocratice pentru investitorii din diaspora apare prima dată în Mediafax.
UPDATE: În această seară, în jurul orelor 19.20, Inspectoratul de Poliție Județean Dolj a fost sesizat cu privire la producerea unui eveniment rutier pe DN 65 F – Centura de Nord a Craiovei.
La fața locului s-au deplasat polițiști din cadrul Biroului Rutier Craiova care au stabilit că un tânăr în vârstă de 28 de ani, din municipiul Craiova, în timp ce conducea un autoturism pe DN 65 F, din cauze ce urmează a fi stabilite în urma cercetărilor, a intrat în coliziune cu un ansamblu de vehicule ce circula din sens opus, condus de un bărbat, de 49 de ani, din județul Argeș.
În urma impactului, autoturismul a fost proiectat în afara părții carosabile.
Șoferul autoturismului și un bărbat de 34 de ani, pasager în autoturism, au murit, conducătorul ansamblului de vehicule fiind transportat la spital.
Poliţiştii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă, iar cercetările sunt continuate pentru stabilirea cu exactitate a împrejurărilor în care s-a produs accidentul.
ȘTIREA INIȚIALĂ: Din cele trei persoane implicate în accident, două și-au pierdut viața, iar cea de-a treia a fost transportată la spital cu ambulanța SAJ, fiind conștientă și cooperantă.
La fața locului au intervenit pompierii cu o autospecială de lucru cu apă și spumă, o ambulanță SMURD, o autospecială de descarcerare și un echipaj SAJ. Pentru gravitatea situației, la locul accidentului s-a deplasat și elicopterul SMURD.
Accidentul a avut loc între cele două vehicule pe una dintre cele mai circulate artere din jurul municipiului Craiova, însă detaliile privind cauzele coliziunii nu au fost deocamdată comunicate.
Articolul Accident grav pe Centura de Nord a Craiovei: două persoane au murit apare prima dată în Mediafax.
Nouă copii au fost recuperați din zonele ocupate de Rusia și aduși în siguranță în teritoriile controlate de Ucraina, a anunțat șeful administrației prezidențiale, Andrii Iermak. Printre aceștia se află o fată aflată în pericol din cauza lipsei de îngrijiri medicale, precum și un băiat închis într-un subsol alături de mama sa, în timp ce tatăl său era torturat.
Operațiunea face parte din inițiativa națională Bring Kids Back UA, lansată de președintele Volodimir Zelenski, care urmărește reîntoarcerea copiilor deportați forțat în Rusia sau în teritoriile ocupate.
Producătorii de armament din Ucraina cer ridicarea restricțiilor la exportul de droneProducătorii ucraineni din sectorul apărării îi solicită președintelui Volodimir Zelenski să elimine restricțiile privind exportul de drone și alte echipamente militare. Aceștia susțin că astfel Ucraina ar putea deveni nu doar beneficiar de sprijin internațional, ci și un furnizor activ de securitate prin tehnologie și cooperare.
Într-o scrisoare deschisă, semnatarii atrag atenția asupra potențialului industriei de apărare, care a crescut semnificativ de la începutul invaziei ruse.
Primarul Odesei îi cere lui Trump să schimbe strategia față de Rusia și să impună sancțiuni mai durePrimarul Odesei, Ghennadi Truhanov, a transmis joi un apel către președintele american Donald Trump să-și regândească strategia de negociere cu Moscova. Primarul susține că „niciun argument logic nu funcţionează cu Putin”.
„Sper ca atunci, când se va convinge într-un final că nu există nicio modalitate de a continua aceste discuţii inutile, să existe sancţiuni reale care să pună presiune pe Federaţia Rusă”, a adăugat edilul.
Parlamentul European aprobă majorarea tarifelor pentru importurile agricole din Rusia și BelarusParlamentul European a aprobat, pe 22 mai, o creștere semnificativă a tarifelor pentru îngrășămintele și anumite produse agricole venite din Rusia și Belarus. Măsura este menită să reducă dependenței Uniunii Europene față de aceste importuri.
Pentru o parte dintre îngrășămintele azotate, tarifele vor urca treptat de la 6,5% până aproape de 100%, pe o perioadă de trei ani. Noul prag ar bloca practic comerțul cu aceste produse. De asemenea, se va adăuga o taxă suplimentară de 50% pentru alte produse agricole din cele două țări.
Trump le spune liderilor europeni că Putin nu vrea pacePotrivit Wall Street Journal, președintele SUA, Donald Trump, le-a spus liderilor europeni că Vladimir Putin nu dorește pace deoarece crede că Rusia va câștiga în cele din urmă războiul din Ucraina, scrie The Kyiv Independent.
Aceasta este prima dată când Trump spune oficial ceea ce Kievul și liderii europeni spun de mult timp, că Rusia nu vrea să încheie războiul cu Ucraina.
Atacurile rusești au ucis 2 persoane și au rănit alte 27În ultimele 24 de ore, atacurile rusești asupra Ucrainei s-au soldat cu 2 morți și 27 de răniți, conform raportărilor oficiale. Forțele ucrainene au doborât cu succes 74 din cele 128 de drone, inclusiv drone de atac de tip Shahed, precum și o rachetă balistică Iskander-M lansată de Rusia în cursul nopții, a declarat Forța Aeriană Ucraineană.
De asemenea, 38 de drone au dispărut de pe radar fără a provoca pagube, conform comunicatului militar.
Ucraina raportează aproape 1 milion de pierderi în rândul trupelor ruse de la începutul invazieiStatul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei raportează că Rusia a pierdut aproximativ 977.650 de soldați de la lansarea invaziei, pe 24 februarie 2022. Acest total include 870 de victime rusești înregistrate doar în ultimele 24 de ore.
Pe lângă personal, Rusia a pierdut 10.839 tancuri, 22.574 vehicule blindate de luptă, 49.268 vehicule și rezervoare de combustibil, 28.122 sisteme de artilerie, 1.388 sisteme de rachete cu lansare multiplă, 1.167 sisteme de apărare aeriană, 372 avioane, 336 elicoptere, 36.797 drone, 28 nave și bărci și un submarin.
Rusia doboară 23 de drone ucrainene care vizau MoscovaForțele ruse au doborât, în noaptea de miercuri spre joi, 23 de drone de atac ucrainene lansate asupra Moscovei, potrivit unui bilanț realizat de primarul capitalei ruse, ale cărei aeroporturi principale au fost închise temporar.
Rusia, acuzată că a accesat camere video de la frontieră pentru a spiona ajutorul acordat UcraineiRusia este acuzată că a încercat să spargă camerele de supraveghere a frontierelor pentru a spiona și a întrerupe fluxul de ajutoare occidentale care intră în Ucraina. Anunțul a fost făcut de serviciile de informații britanice și aliații săi.
Ucraina va cere UE sancțiuni mai dure împotriva Rusiei, în contextul blocajului măsurilor americaneUcraina intenționează să propună săptămâna viitoare Uniunii Europene impunerea unor sancțiuni mai dure împotriva Rusiei, relatează Reuters.
Propunerile includ accelerarea transferului către Kiev al activelor rusești înghețate, sancționarea companiilor străine care ajută Rusia cu tehnologie și introducerea de sancțiuni secundare asupra cumpărătorilor de petrol rusesc.
Lavrov: Rusia respinge propunerea de încetare a focului în UcrainaMinistrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova nu este interesată de o încetare a focului în Ucraina, afirmând: „Nu mai vrem asta.”
Declarația marchează o continuare a poziției dure a Rusiei, în timp ce eforturile diplomatice pentru a pune capăt războiului întâmpină obstacole majore.
Rubio: Rusia este agresorul, dar e prea devreme pentru a-l numi pe Putin criminal de războiSecretarul de stat american Marco Rubio a recunoscut că au fost comise crime de război în conflictul care implică Rusia, afirmând: „Au fost comise crime de război, fără îndoială.”
Cu toate acestea, el s-a abținut să-l numească direct pe președintele rus Vladimir Putin criminal de război.
„Va exista un moment și un loc pentru responsabilizare,” a spus Rubio, adăugând că prioritatea actuală este oprirea războiului.
Zelenski: Ucraina urmărește un schimb de prizonieri cu RusiaPreședintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina lucrează la un schimb de prizonieri de amploare cu Rusia, vizând eliberarea a 1.000 de captivi ucraineni în schimbul a 1.000 de deținuți ruși, scrie The Kyiv Independent.
„Trebuie să obținem eliberarea necondiționată a tuturor oamenilor noștri,” a subliniat Zelenski. „Facem tot ce putem. Ne străduim foarte mult.”
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1184. Lavrov: Rusia respinge propunerea de încetare a focului în Ucraina / Ucraina va cere UE sancțiuni mai dure împotriva Rusiei apare prima dată în Mediafax.
