Ministrul Apărării, Radu Miruță, a avut vineri întâlniri cu reprezentanți ai industriei europene de Apărare, sectorului tehnologic și organizațiilor de analiză strategică, în cadrul Conferinței de Securitate de la München.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale, discuțiile s-au concentrat pe extinderea cooperării industriale, stimularea investițiilor în România, dezvoltarea parteneriatelor pe termen lung și facilitarea transferului de tehnologie, în acord cu obiectivele de modernizare a forțelor armate și consolidare a bazei industriale și tehnologice de apărare la nivel european.
În întâlnirile cu Gerd Chrzanowski, CEO Schwarz Group, Thomas Saueressig, membru al Comitetului Executiv SAP SE, Éric Béranger, CEO MBDA, și Michael Schöellhorn, CEO Airbus Defence and Space, s-au analizat perspectivele cooperării în producția de echipamente și sisteme de apărare, digitalizarea proceselor industriale, reziliența lanțurilor de aprovizionare și dezvoltarea capabilităților tehnologice avansate.
Radu Miruță a spus că România „își asumă un rol activ în arhitectura de securitate euroatlantică, fiind nu doar un beneficiar, ci și un furnizor de securitate în regiune”.
Ministrul a afirmat că dezvoltarea unei industrii naționale de apărare competitive, interoperabile și integrate în ecosistemul european reprezintă o prioritate extrem de importantă.
El a mai punctat interesul României pentru atragerea de investiții, realizarea de proiecte comune de producție și mentenanță pe plan intern și crearea de parteneriate care să crească autonomia strategică și capacitățile industriale europene.
Potrivit MApN, „România este un partener de încredere, predictibil și angajat în dezvoltarea unor proiecte industriale sustenabile, care să sprijine atât securitatea națională, cât și consolidarea Pilonului European al NATO și a dimensiunii de apărare a Uniunii Europene”.
În cadrul întâlnirilor cu oficiali seniori ai Atlantic Council și The Cohen Group au fost discutate progresele pe partea de securitate regională, consolidarea relației transatlantice, rolul NATO și al Uniunii Europene, dar și perspectivele sprijinului pentru Ucraina și investițiile în sectorul apărării.
Guvernul pune în consulare publică măsuri simplificate, termene mai scurte pentru obținerea avizelor de către investitori și costuri de administrare mai mici, în proiectul de OUG privind modificarea și completarea unor acte normative, publicat vineri de Cancelaria Prim-Ministrului în consultare publică, așa cum a anunțat printr-un comunicat de presă.
„Domeniile sensibile” ale economieiDincolo de măsurile detaliate de Guvern, documentul include și modificări de fond, menite, așa cum se subliniază în preambul, să ofere României mecanisme și o legislație armonizată la nivel european și să corecteze de urgență deficiențele, având în vedere că „lipsa unei intervenții legislative imediate pentru ajustarea cadrului normativ existent este de natură să afecteze capacitatea României de a-și îndeplini obligațiile ce decurg din aplicarea Regulamentului (UE) 2019/452 și de a participa în mod efectiv la mecanismul european de cooperare, cu riscul apariției unor consecințe negative asupra protejării intereselor esențiale de securitate și ordine publică”.
„Neadoptarea de urgență a prezentelor măsuri poate genera riscuri de neconformare cu dreptul Uniunii Europene și poate afecta credibilitatea României ca stat membru capabil să asigure un mecanism funcțional și eficient de examinare a investițiilor străine directe”, se arată în proiect.
De exemplu, documentul include în premieră conceptul de „domenii sensibile, în care dobândirea de active corporale și/sau necorporale în scopul desfășurării unei activități economice poate afecta securitatea națională ori ordinea publică”, care sunt cuprinse în cinci categorii, cu subcomponentele lor:
Un alt aspect important este creșterea pragului de la care sunt analizate investițiile directe, de la 2 la 5 milioane de euro.
De asemenea, Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe – CEISD – pierde „S”-ul din acronim și devine CEID – Comisia pentru examinarea investițiilor directe – dat fiind că analizează inclusiv numai tranzacții între operatori naționali, dacă acestea sunt acoperite de legislația specifică.
Principalele măsuri propusePotrivit Cancelariei premierului, proiectul are trei componente importante: consolidarea cadrului normativ privind examinarea investițiilor străine, reducerea termenelor pentru obținerea unor avize de mediu, precum și pentru apărarea împotriva incendiilor, în condițiile menținerii unor condiții riguroase de protecție a populației.
„Propunerile de modificare au în vedere sprijinirea relansării economice, printr-un set de măsuri orientate către debirocratizare, digitalizare și eficientizarea procedurilor administrative. Proiectul vine în sprijinul mediului de afaceri și răspunde cu soluții concrete la problemele semnalate de investitori și de asociațiile reprezentative, menținând standardele de securitate impuse la nivelul Uniunii Europene. Este nevoie de un echilibru funcțional între necesitatea atragerii investițiilor și obiectivul protejării securității naționale, în acord cu cadrul european privind securitatea economică, iar ceea ce facem prin acest proiect este în această linie”, a declarat șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca.
Consolidarea legislației privind examinarea investițiilor străineConform comunicatului transmis, proiectul de Ordonanță de Urgență urmărește crearea unui cadru mai clar, mai predictibil și mai prietenos pentru investiții, care să sprijine relansarea economică și creșterea competitivității României, asigurând, totodată, capacitatea statului de a gestiona eficient riscurile de securitate, în deplină concordanță cu evoluțiile și exigențele cadrului european.
„Facem precizarea că mecanismul de examinare a investițiilor este un instrument obligatoriu la nivelul Uniunii Europene, instituit prin Regulamentul (UE) 2019/452, care impune tuturor statelor membre să aibă un mecanism național funcțional și să coopereze sistematic cu celelalte state membre și cu Comisia Europeană”, arată Guvernul.
Astfel, procedura de depunere a cererilor de examinare de către investitori va fi complet digitalizată, fiind pusă la dispoziție o platformă digitală dedicată, dezvoltată de STS. Taxa de examinare va fi redusă la jumătate, de la 10.000 de euro, cât este în prezent, la 5.000 de euro. Activitatea se va autofinanța, iar surplusul va fi vărsat la bugetul de stat la sfârșitul anului.
Procedura administrativă va fi simplificată și scurtată. Dacă în prezent durata totală a analizei și a emiterii documentelor de autorizare către investitor este de 125 de zile, acest termen se va reduce la mai mult de jumătate, respectiv la 60 de zile calendaristice, iar termenul de analiză va fi micșorat de la 60 de zile calendaristice la 45 de zile calendaristice.
Numărul de membri cu drept de vot ai Comisiei de Examinare a Investițiilor Străine Directe va fi redus de la 11, câți sunt în prezent, la 7 membri.
Oficialii Cancelariei amintesc faptul că actualul Guvern a redus indemnizațiile membrilor CEISD și ale experților, respectiv:
Pentru membrii Comisiei, în prezent, valoarea indemnizației lunare reprezintă 15% din indemnizația unui ministru (față de 30%, cât era înainte de modificarea legislativă adoptată de actualul guvern), indiferent de numărul ședințelor, adică aproximativ 1.900 de lei net lunar, indiferent la câte ședințe participă un membru al Comisiei. Înainte, indemnizația se acorda pentru participarea la fiecare ședință.
Pentru experți, în prezent, valoarea indemnizației lunare reprezintă 12% din indemnizația unui ministru (față de 15%, înainte), indiferent de numărul ședințelor, adică aproximativ 1.500 de lei net lunar, indiferent la câte ședințe participă sau pregătește un expert. De asemenea, înainte, indemnizația se acorda pentru fiecare ședință.
Termene mai scurte pentru evaluarea impactului asupra mediuluiPotrivit Cancelariei, o altă componentă a proiectului de OUG introduce modificări prin aplicarea cărora se va obține o reducere de 40 de zile a timpului maxim alocat pentru luarea deciziei în cadrul celor două etape din procedura de evaluare a impactului asupra mediului, respectiv etapa de evaluare inițială și etapa de încadrare.
Proiectul introduce o serie de termene pentru pașii administrativi parcurși de autoritatea competentă pentru protecția mediului în etapele procedurale, respectiv:
„Proiectul consolidează și procesul de digitalizare în domeniul protecției mediului, prin dezvoltarea unui nou sistem informatic național pentru evidența și raportarea datelor și informațiilor de mediu. Platforma va permite transmiterea electronică a documentațiilor, urmărirea în timp real a stadiului procedurilor și o gestionare mai eficientă și transparentă a fluxurilor administrative. Noul sistem va contribui la reducerea birocrației, la creșterea trasabilității deciziilor și la îmbunătățirea calității datelor de mediu, în beneficiul operatorilor economici, al autorităților și al publicului”, arată oficialii de la Palatul Victoria.
Măsuri mai clare și mai ferme pentru apărarea împotriva incendiilorUn capitol important al proiectului se referă la introducerea unor măsuri mai clare, simplificate, dar de introducere a responsabilităților mai ferme privind securitatea la incendii, în contextul în care, în România, incendiul este cel mai frecvent tip de risc care poate genera situații de urgență cu consecințe grave asupra populației, având în vedere faptul că funcționarea unor construcții sau amenajări cu încălcarea gravă a cerinței„securitate la incendiu”, poate avea consecințe deosebit de grave mai ales în cazul clădirilor civile, cu aglomerări de persoane, în care prezența este una pasageră.
În preambulul proiectului de OUG se face referire la tragediile recente, în care zeci de români și-au pierdut viața sau au fost răniți, respectiv „explozia de la depozitul de GPL din localitatea Crevedia, județul Dâmbovița, în care 2 persoane au decedat și alte 56 au fost rănite, incendiul produs la unitatea turistică Ferma Dacilor din localitatea Tohani, județul Prahova, în care 8 persoane și-au pierdut viața și incendiul produs în data de 30.09.2025 la o unitate turistică de cazare din județul Prahova în care 2 persoane au decedat”.
Astfel, în privința procedurilor de avizare și autorizare privind securitatea la incendiu, se propune ca termenul de soluționare a avizelor să scadă de la maxim 21 de zile la maxim 15 zile, iar în cazul investițiilor din fonduri UE sau a revenirii la documentații, termenul să fie de maxim 5 zile lucrătoare. Dacă autorizația nu este emisă în termen și documentația este completă, se eliberează un acord provizoriu pe 60 de zile, pe baza unei declarații pe proprie răspundere și se va face verificare obligatorie în teren.
De asemenea, arată inițiatorii, dacă în prezent nu există nicio consecință reală pentru întârzieri și nici indicatori de performanță, actul normativ propune indicatori de performanță stabiliți la nivel național în mod unitar, răspunderea directă a inspectorului-șef pentru nerespectarea termenelor de emitere a avizelor și autorizațiilor de securitate la incendiu și arată că întârzierea în soluționarea cererilor/nerespectarea termenelor este abatere disciplinară și se poate ajunge până la trecerea în rezervă.
Un alt aspect important îl reprezintă digitalizarea. Proiectul de OUG prevede, în locul depunerii cererilor și a documentațiilor eminamente în format letric, ca depunerea să fie exclusiv electronică, documentația să fie stocată digital și, totodată, oferă posibilitatea de redistribuire a dosarelor între inspectorate pentru respectarea termenelor.
O altă noutate introdusă este aceea că IGSU va certifica proiectele-tip repetitive prin eliberarea unui acord central, iar inspectoratele județene vor aplica acordul central. Astfel va exista coerență națională prin uniformizarea deciziei și nu va mai exista situația în care același tip de proiect este avizat de zeci de ori în județe diferite, uneori cu soluții contradictorii.
Pentru situațiile în care autorizația deja există și apar diverse defecțiuni, caz în care se ajungea la pierderea automată a autorizației și închiderea imediată, chiar și pentru probleme tehnice minore, actul normativ propune suspendare temporară a autorizației, nu anulare automată, și termene clare de remediere: până la 30 zile (extensibil justificat) și ridicare rapidă a suspendării după remediere (max. 5 zile). Astfel, se evită închiderile abuzive și se menține siguranța în exploatare fără distrugerea activității economice.
„Cât privește sancțiunile, se trece de la amenzi necorelate cu gravitatea faptelor și avertismentul aplicat frecvent, ceea ce conduce la un slab efect preventiv, la amenzi crescute (până la 100.000 lei), oprirea funcționării pentru încălcări grave, fără avertisment la fapte grave și încadrarea în categoria contravențiilor penale pentru reluarea activității fără drept”, arată oficialii Cancelariei premierului.
Proiectul de act normativ se află în consultare publică, iar după parcurgerea acestei proceduri va fi transmis spre analiză și avizare interinstituțională, înainte de adoptarea de către Guvern.
Decizia a fost luată pentru a asigura stabilitatea financiară după ce mai mulți sponsori majori au retras sau redus sprijinul pentru festival, scrie swissinfo.ch.
„După o analiză detaliată, am decis să organizăm Zurich Pride Festival 2026 la Turbinenplatz, pe un format mai mic și mai predictibil”, au transmis organizatorii vineri.
Introducerea unui sistem de bilete are rolul de a garanta securitatea planificării și de a stabiliza lichiditatea asociației care gestionează evenimentul. Scopul măsurilor este de a transforma organizarea festivalului într-una sustenabilă și independentă pe termen lung.
În ultima perioadă, mai multe companii mari au redus sau anulat sponsorizările pentru festivalurile Pride, nu doar în Zurich, ci și în alte orașe europene, ceea ce a determinat luarea acestor măsuri. Organizația intenționează ca membrii să voteze modificările propuse într-o ședință extraordinară săptămâna viitoare, urmând ca detaliile finale să fie comunicate ulterior.
Reacțiile publicului la anunțul postat pe Instagram au fost mixte. Unele persoane au exprimat dezamăgire și critici, în timp ce altele au înțeles necesitatea adaptării la condițiile financiare actuale.
Organizatorii au precizat că decizia privind biletele nu afectează demonstrația principală Zurich Pride, care rămâne programată în weekendul 19-20 iunie.
Evenimentul va continua să fie un moment de vizibilitate și susținere a comunității LGBTQ+, dar într-un format mai restrâns și mai sigur din punct de vedere financiar.
Analiza realizată de principala bancă a SUA infirmă afirmațiile administrației Trump conform cărora tarifele sunt suportate în principal de exportatorii străini și nu de consumatorii americani, potrivit Le Figaro.
Totuși, principalele victime ale tarifelor impuse de Donald Trump sunt americanii. Confirmând concluziile studiilor anterioare, un raport publicat joi de Rezerva Federală arată că „aproape 90% din povara economică a acestor tarife a căzut asupra întreprinderilor și consumatorilor americani” în 2025. De asemenea, Fed-ul a evaluat tarifele impuse de președintele SUA, calculând că rata medie a acestora a crescut de la 2,6% la 13% în cursul anului 2025.
Practic, studiul subliniază faptul că firmele străine care vând produse în Statele Unite nu și-au redus de fapt prețurile pentru a absorbi costul suplimentar al tarifelor vamale și, astfel, pentru a evita pierderea cotei de piață. În schimb, firmele au crescut prețurile de import și, prin urmare, au mutat cheltuiala suplimentară în grija consumatorilor și întreprinderilor americane.
Cifrele prezentate de Rezerva Federală vorbesc de la sine: 94% din impactul tarifelor vamale a fost suportat de americani în primele opt luni ale anului 2025. Această cotă a scăzut ușor la sfârșitul anului, ajungând la 92% în septembrie-octombrie și la 86% în noiembrie.
Mai multe studii arată că tarifele lui Trump au produs efecte împotriva americanilorConcluziile analizei sunt asemănătoare ce cele ale altor studii recente, inclusiv un raport publicat miercuri de Biroul Bugetar al Congresului.
„Creșterea tarifelor crește direct costul bunurilor importate, ceea ce duce la prețuri mai mari pentru consumatorii și întreprinderile americane”, se arată în studiu.
Raportul estimează că, pe termen scurt, „companiile americane vor absorbi 30% din creșterea prețurilor de import prin reducerea marjelor lor de profit, restul de 70% va fi transferat consumatorilor prin creșteri de prețuri.”
Un alt studiu, publicat în ianuarie de Institutul Kiel, estimează că „importatorii și consumatorii americani suportă aproape întregul cost” al tarifelor vamale. Acesta arată că „exportatorii străini absorb doar aproximativ 4% din povara tarifară, iar restul de 96% este transferat către cumpărătorii americani”.
Președintele României, Nicușor Dan, a postat vineri pe pagina sa de Facebook datele publicate de Institutul Național de Statistică, privind o analiză detaliată asupra situației economice actuale.
„Economia a suferit o contracție de 2% pentru că s-a redus consumul. Pentru unii, reducerea consumului a venit din diminuarea puterii de cumpărare, pentru alții din prudența față de viitorul economic.”, a scris Nicușor Dan.
El a explicat că, deși această încetinire poate părea îngrijorătoare, România a reușit și continuă să gestioneze deficitele fără ajutor extern.
„România reușește totuși să reducă un deficit bugetar masiv fără asistență externă, fără FMI și fără criza economică pe care a trăit-o în 2009-2010.”, a punctat președintele.
Președintele a mai spus că problemele structurale nu sunt surprinzătoare.
„Nu e ceva ce descoperim acum. Economia României încetinește de patru ani, în ciuda unor deficite imense. Limitarea corupției, creșterea competitivității, corespondența între așteptările mediului privat și ce face politicul sunt lucruri pe care le avem de rezolvat de mult timp.”
Cu toate acestea, Nicușor Dan a afirmat că „avem o economie privată solidă.”.
„Programul SAFE a fost bine întocmit de guvern și va genera dezvoltare. Fondurile europene, și PNRR, și structurale, vor genera dezvoltare. Sunt ușoare progrese pe diminuarea evaziunii fiscale.”, a scris el pe Facebook.
Președintele a recunoscut însă că România încă are multe de corectat în cadrul celor mai importante domenii.
„Evident că România are enorm de multe de reparat, în justiție, în economie, în educație, în sănătate. Responsabilii politici să se preocupe mai mult de problemele structurale și mai puțin de zgomot și lozinci.”
„Iar dumneavoastră, cetățenii, continuați să puneți, cu echilibru, presiune pe decidenții politici pentru rezolvarea acestor probleme. Eu rămân implicat și alături de dumneavoastră în acest demers, susținând aceleași obiective și aceeași responsabilitate publică.”, a concluzionat șeful statului.
Ilie Bolojan despre intrarea țării în recesiune tehnicăPremierul Ilie Bolojan a declarat vineri că intrarea României în recesiune tehnică este o situație temporară, iar efectele măsurilor de austeritate vor fi absorbite în lunile următoare, urmând ca din a doua jumătate a anului să se creeze premise pentru un început de creștere economică.
„Aceasta este o situație temporară, în mod evident. Eu nu sunt adeptul proiectării unor așteptări foarte optimiste, că asta am făcut an de zile lumea politică, și uitați-vă în ce situație am ajuns”, a spus Ilie Bolojan, vineri, la Europa FM.
Premierul a subliniat că actualul context economic este rezultatul unor decizii dificile care nu puteau fi evitate.
Întrebat despre așteptările pe care le are, Ilie Bolojan a explicat: „Așteptările sunt că, în perioada următoare, după ce se închide bugetul de stat, după ce închidem toate măsurile parte legate de administrație, de reducerea în administrație și de reașezarea administrației, parte legate de măsurile de relansare, de corecțiile pe care trebuie să le facem în domeniile energetice și în câteva domenii strategice, în a doua jumătate a anului, aceste efecte colaterale vor fi deja absorbite de economie”.
Jurnalistul britanic Tim Shipman susține că Regele Charles nu este cel mai mare fan al președintelui american Donald Trump, potrivit Express. Asta deși monarhul și președintele par întotdeauna foarte prietenoși unul cu celălalt. Citând o sursă familiarizată cu negocierile privind vizitele de stat, Tim Shipman a scris în The Spectator că „Regele nu a vrut ca Trump să vină într-o vizită de stat aici (în Marea Britanie n.r.) pentru că este regele Canadei, iar Trump a amenințat Canada”.
Jurnalistul s-a referit la vizita de stat făcută de Donald Trump în septembrie anul trecut la Castelul Windsor. Se pare că Regele a fost deranjat de atitudinea lui Trump față de Canada. Președintele american i-a supărat pe mulți canadieni prin introducerea de tarife vamale la exporturile către SUA. În plus, Trump a vorbit despre o posibilă transformare a Canadei într-un stat american.
În prezent, se zvonește că Regele Charles va vizita SUA în următoarele luni. Se preconizează că vizita de stat va avea loc în aprilie, pentru a coincide cu cea de-a 250-a aniversare a Independenței Americii. Deși vizita nu a fost confirmată, se așteaptă ca Regele să fie însoțit de Regina Camilla.
Tim Shipman susține că Regele nu dorește să facă vizita, dar nu poate scăpa de ea. Iritarea Regelui ar fi provocată și de ultima problemă apărută în relația SUA-Canada. Administrația Trump a amenințat cu blocarea inaugurării unui pod dintre cele două state construit de guvernul canadian. Americanii au solicitat canadienilor să dețină jumătate din obiectiv.
Palatul Buckingham a refuzat să comenteze afirmațiile jurnalistului Tim Shipman.
Economia românească a intrat accelerat în zid. Nu este o simplă răceală, este gripă în toată regula. Minus 1,9% cădere a PIB real în trimestrul 4 nu arată doar o recesiune tehnică ușoară, ci o prăbușire zgomotoasă. România are cea mai mare cădere trimestrială dintre țările UE. Doar România și Irlanda sunt țările UE aflate în recesiune tehnică în acest moment.
O aterizare dură cu victime: românii cu venituri mici și medii, profesorii, medicii și lucrătorii din sănătate precum și companiile mici și mijlocii, mai ales cele cu capital autohton.
Cu toate acestea, decidenți de vârf încearcă să schimbe din temelii teoria și practica economică, introducând o nouă sintagmă – prăbușirea economică pozitivă. Interesant, nu-i așa?
În această analiză explic, în primul rând, diferența dintre recesiunea tehnică – o definiție jurnalistică, informală, nontehnică și recesiunea profundă – academică, științifică, tehnică, așa cum este ea definită la nivel teoretic și practic de cea mai prestigioasă instituție din lume în domeniul ciclicității economice. În al doilea rând, explic de ce totuși recesiunea tehnică este un proxy (un semnal) pentru recesiunea profundă. În al treilea rând, argumentez de ce sunt șanse ridicate ca România să fi intrat într-o recesiune profundă, criza bugetară rezolvabilă să se fi transformat într-o criză economică și socială.
Recesiunea tehnică versus recesiunea profundă (criza)Recesiunea tehnică descrie scăderea activității economice timp de două trimestre consecutive (față de trimestrul anterior), măsurată de obicei prin PIB real ajustat sezonier. Este o definire scurtă, simplificată, utilizată încă din anii 1960-1970 de către analiști și jurnaliști de presă economică, din dorința de a comunica rapid semnalele timpurii ale unei crize economice.
Recesiunea profundă (”criza”), se referă la o contracție economică mai largă, semnificativă. Este academică, științifică, tehnică și se analizează conform definiției elaborate de National Bureau of Economic Research (NBER) din SUA. NBER este cea mai prestigioasă / autoritară instituție din lume, organism care definește și măsoară recesiunile în SUA. Instituția nu folosește recesiunea tehnică ci definește o recesiune ca fiind „un declin semnificativ al activității economice, răspândit în întreaga economie și care durează mai mult de câteva luni”. Această definiție implică trei criterii principale – adâncime, difuziune și durată – ceea ce înseamnă că recesiunea trebuie să fie (1) suficient de accentuată (declin substanțial, nu doar marginal), (2) răspândită în majoritatea sectoarelor economiei, și (3) prelungită (nu doar o scădere de o lună sau două).
NBER nu se uită doar la evoluția PIB real în două trimestre consecutive, ci ia în considerare dinamica unor indicatori macroeconomici lunari și trimestriali – precum dinamica veniturilor reale ale populației, ocuparea forței de muncă, producția industrială, vânzările din comerț și industrie, cheltuielile de consum etc. – pentru a determina dacă economia a atins un vârf și apoi un minim al ciclului economic. Detalii aici https://www.nber.org/research/business-cycle-dating
Recesiunea tehnică este un indicator semnal (proxy) pentru recesiunea profundăDe ce se mai folosește atunci recesiunea tehnică, s-ar putea întreba unii?
Simplu, pentru că majoritatea recesiunilor profunde sunt anunțate după ce economia a suferit cel puțin două trimestre de declin. Profesorul de la Harvard University Robert Barro (favorit la câștigarea echivalentului Premiului Nobel în economie în perioada 2011-2017 pentru contribuțiile sale la teoria creșterii economice) sugera, în plină dezbatere academică legată de scăderea PIB-ului american timp de două trimestre în anul 2022, că din 1948 încoace un astfel de fenomen a precedat aproape întotdeauna o recesiune profundă, recunoscută de NBER. Chiar NBER însăși recunoaște că, deși există excepții, „majoritatea recesiunilor identificate de procedurile noastre au constat în două sau mai multe trimestre consecutive de declin al PIB real”. (https://www.nber.org/research/business-cycle-dating/business-cycle-dating-procedure-frequently-asked-questions?).
Sunt puține rezultate fals pozitive, ca să folosim un termen ”drag” din pandemie.
În concluzie, există studii și analize relevante care arată că regula „două trimestre negative” este un proxy rezonabil pentru recesiunile profunde.
România este în recesiune tehnică. Dar a intrat și în recesiune profundă?Recesiunile tehnice nu s-au transformat în recesiuni profunde atunci când acestea au reprezentat căderi de mică amploare și au fost cantonate într-un sector.
Putem evalua rapid dinamica indicatorilor luați în calcul de NBER pentru a evalua recesiunea profundă.
PIB real trimestrial a scăzut cu 1,9%, o prăbușire practic – cea mai mare prăbușire din ultimii 13 ani, excluzând anul pandemic 2020.
Consumul s-a prăbușit, fiind lovit puternic de mesajele apocaliptice, creșterea TVA cotă generală și cote reduse, accize etc, precum și de înghețarea / reducerea veniturilor pentru largi categorii de populație cu venituri mici și medii. Sunt 5 luni consecutive de reducere a comerțului cu amănuntul în România.
Veniturile populației și puterea de cumpărare au scăzut puternic. Conform datelor statistice oficiale, luna decembrie a fost a 6-a lună de scădere a puterii de cumpărare a câștigului salarial mediu net. Astfel câștigul real pe întreaga economie s-a redus cu 4,5% în decembrie 2025 față de 2024.
Datele Institutului Național de Statistică indică scăderi puternice în perioada mai 2025-decembrie 2025: 6,5% la salariații din Sănătate și asistență socială, minus 10,1% în sectorul Administrație Publică și Apărare și un record de minus 12,5% în Învățământ. Puterea de cumpărare a pensiilor și prestațiilor sociale s-a prăbușit în ultimele luni ale anului trecut, evidențiind cea mai mare prăbușire din ultimii 25 de ani. Scăderile masive ale puterii de cumpărare validează difuzia recesiunii în economie.
În ceea ce privește Producția industrială și comenzile din industrie, semnalele sunt mixte, cu tendință negativă. Datele publicate azi de INS arată că producția industrială a României, ca serie brută, a scăzut cu 0,9% în anul 2025 față de anul 2024, cu industria prelucrătoare aflată în teritoriu negativ. Comenzile noi în industrie, un indicator predictiv, s-au prăbușit în noiembrie: -12,6% față de octombrie și -4,1% față de anul precedent (https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/ivci11r25.pdf).
Prăbușirea comenzilor interne și de export va conduce la reducerea producției efective în lunile următoare. Difuziunea recesiunii este vizibilă și aici, prin transferul intersectorial: scade cererea (internă și externă) → scad comenzi → scade producția → scade și ocuparea în industrie.
Construcții și investiții. Sectorul construcțiilor a avut o evoluție atipică: un boom pe parcursul lui 2025, urmat de o frânare bruscă spre sfârșit de an. În noiembrie, volumul lucrărilor de construcții a scăzut cu 5,8% față de octombrie (ajustat sezonier), o contracție însemnată pentru o singură lună. Rata anuală abia a rămas pozitivă (+0,4% față de noiembrie 2024, după ce anterior fusese mai mare de 13% în octombrie). Practic, motorul construcțiilor a început să se gripeze, semnalând că și componenta de formare brută de capital (investițiile) a încetinit accelerat la final de an. Reducerea puternică a dinamicii creditului neguvernamental în T4 2025 validează că firmele au blocat / amânat planurile de investiții și evită împrumuturile, pe fondul dobânzilor ridicate și perspectivelor economice sumbre.
Dinamica pieței muncii (ocuparea și șomajul) denotă reziliență, în sensul în care rata șomajului nu a crescut semnificativ în toamnă, iar ocuparea a rămas relativ stabilă – semn că piața muncii a rezistat încă recesiunii tehnice. Totuși, aș evidenția aici ceea ce spun studiile relevante din teoria și practica economică – indicatorii forței de muncă reacționează cu întârziere (lag) în comparație cu dinamica PIB – întâi scad producția și vânzările, iar ulterior, dacă declinul persistă, scade și cererea de forță de muncă. Deci, aș considera că stabilitatea ocupării la final de 2025 nu contrazice existența unei recesiuni, ci indică doar că ne aflăm în stadiul inițial al acesteia (încă nu s-au produs concedieri majore, dar acestea ar putea urma dacă recesiunea continuă). Deja apar primele semne de slăbire – unele companii anunță înghețarea angajărilor sau restructurări (vezi companii din industria auto și piese auto, inclusive Dacia), iar în industrie se conturează riscul ca, odată cu reducerea comenzilor, firmele să opereze disponibilizări în primele doup trimestre din 2026.
În concluzie, România a intrat într-o recesiune profundă. După criteriile de evaluare NBER, recesiunea din România are adâncime – nu sunt reduceri de mică amploare în dinamica indicatorilor, ci din contra, sunt prăbușiri pur și simplu, difuziunea este puternică – scăderea este răspândită larg în economie și societate, iar durata se extinde, având în vedere tendințele negative înregistrate de indicatorii predictivi.
Economia românească nu are doar o răceală, are boală în toată regula. Măsurile de relansare întârziate trebuie aplicate imediat.
Dar, despre efectele recesiunii tehnice și ”Ce-i de făcut?”, în analiza următoare.
Turcia și Grecia rămân principalele țări pe care românii le vizitează pe timp de vară, iar Zanzibar, Thailanda și Dubai sunt destinațiile preferate pe timp de iarnă. Prețurile pornesc de la 300-400 de euro și cresc în funcție de facilitățile pe care le oferă hotelul, dar și în funcție de perioada aleasă pentru sejurul dorit.
Cei care vin la Târgul de Turism își cumpără vacanțe deoarece sunt reduceri semnificative.
„M-am gândit la Turcia, Grecia, țări pe care le-am mai vizitat de altfel, dar mi-au plăcut foarte mult. Am un buget restrâns. Mi-aș dori să merg și în Emiratele Arabe, China, Japonia, Coreea de Sud, deci tind spre alte zări, să zic așa, dar din cauza bugetului mai redus, aleg Grecia, Turcia.
Ofertele sunt bune, sunt tentante. De altfel, toate târgurile pe care le vizitez au oferte tentante pentru buzunarul fiecăruia”, a spus unul dintre cei care își caută o vacanță.
Marius Berca, manager operațional al Christian Tour, a precizat, pentru Mediafax, că românii s-au reîntors la early booking.
„Îmbucurător este faptul că oamenii s-au reîntors la early booking, care dispăruse în perioada pandemiei. Oamenii s-au reîntors și vin și-și achiziționează una, două sau trei vacanțe tradiționale în Grecia, Turcia, Spania, Italia, Bulgaria și, nu în ultimul rând, România care e o destinație de vacanță splendidă.
Oamenii au început să vină să-și achiziționeze și vacanțe exotice în perioada rece, pentru decembrie, pentru ianuarie, pentru februarie. Vorbim despre Zanzibar, Abu Dhabi, Maldive, Thailanda. Noi avem zbor charter direct Abu Dhabi și Dubai, destinații îndrăgite de către turiști”, a declarat acesta.
Târgul de Turism București
„Turistul plătește 1 euro la o vilă, în Grecia, pentru șapte nopți de cazare”Agențiile de turism vin și cu oferte de neratat precum vacanța la 1 euro:”Primul venit, primul servit”.
„Noi avem în portofoliu orice vacanță și putem să satisfacem orice dorință a turiștilor, care din punct de vedere al raportului calitate-preț să fie foarte bun. Vreau să vă spun că, pe perioada târgului, discounturile ajung până la 75% și vă mai spun ceva. Avem vacanță la un euro. Primul venit, primul servit. Turistul plătește un euro la o vilă în Grecia pentru șapte nopți de cazare. Plătește doar un euro plus transportul, dar cazarea pentru șapte nopți e un euro, ceea ce zicem noi că este un lucru foarte bun.
Mai mult decât atât, avem ofertă la Antalya, plătești unul și merg doi. Copiii zboară gratis. Noi ne gândim foarte mult la familiile cu copii.
Prețurile pleacă la Antalya undeva de la 450 euro și cresc proporțional cu clasificarea hotelului și cu perioada pentru că, așa cum știți, în Antalya, conceptul este all-inclusiv. Nu în ultimul rând, în Egipt, pachetele pleacă de la 750 euro de persoană și la fel cresc proporțional cu clasificarea hotelului și cu perioada pentru care optează turiștii”, a declarat, pentru Mediafax, Marius Berca.
O altă agenție de turism oferă o reducere de 100 de euro celor care vin îmbrăcați în verde la Târgul de Turism.
„Am pregătit o serie de surprize. Pe de o parte, oferim o reducere de 100 euro tuturor turiștilor care vin îmbrăcați într-un articol vestimentar verde și rezervă de minimum 2.000 euro. Totodată, considerăm că vacanța trebuie trăită ca o experiență și atunci vrem să începem această experiență încă de aici, din târg, și în acest sens am pregătit o serie de colțuri tematice care să aducă puțin din atmosfera destinației”, a explicat Cristian Zaha, director comercial Karpaten.
CITEȘTE ȘI:
Cele mai bune orașe de vizitat la pas. Pe primul loc este o destinație care atrage numeroși români
Suedia a anunțat că va contribui cu 100 de milioane de dolari la inițiativa „Lista de cerințe prioritare pentru Ucraina” (PURL), scrie Ukrinform.
Alături de Olanda, Norvegia și Regatul Unit, Suedia va participa la un pachet comun de sprijin pentru Ucraina în valoare de 500 de milioane de dolari.
„Suedia își menține solidaritatea fermă cu Ucraina. Prin contribuția noastră la PURL, care va oferi Ucrainei acces la materiale de apărare prioritare ale SUA, demonstrăm încă o dată că suntem pregătiți să luăm măsuri concrete pentru a consolida capacitățile de apărare ale Ucrainei. Apărarea aeriană și munițiile sunt cruciale pentru a permite Ucrainei să se apere împotriva atacurilor continue ale Rusiei. Împreună cu aliații și partenerii noștri, trimitem un semnal clar care demonstrează angajamentul nostru comun față de pacea și securitatea în Europa.”, a declarat ministrul apărării suedez, Pal Jonson.
Aceasta este a treia contribuție a Suediei la PURL. În trecut, țara a oferit 275 de milioane de dolari pentru un pachet de sprijin împreună cu Danemarca și Norvegia și 60 de milioane de dolari pentru un pachet alături de alte state nordice și baltice.
Astfel, Suedia a oferit un sprijin total de 435 de milioane de dolari către PURL.
Pe 6 februarie, guvernul suedez a anunțat un alt pachet de ajutor pentru Ucraina în valoare de 1 miliard de coroane suedeze, destinat echipamentelor energetice urgente.
Peste 60 de oferte au fost primite pentru fondul de reconstrucție Ucraina-SUA, potrivit Sky News.
Prim-ministrul Ucrainei, Yulia Svyrydenko, a oferit o actualizare privind fondul de investiții pentru reconstrucție al țării, în timp ce liderii politici se reunesc la Conferința de Securitate de la München. Ea a spus că fondul a primit peste 60 de oferte de proiecte în prima lună de acceptare a cererilor.
„Scopul nostru este să semnăm primele trei acorduri de investiții până la sfârșitul anului 2026. Fondul va acorda prioritate proiectelor care pot mobiliza capital suplimentar și pot genera cel mai mare impact pe termen lung pentru economia Ucrainei”, a explicat Yulia Svyrydenko.
Fondul a fost înființat ca parte a unui acord privind mineralele semnat de Ucraina și SUA în aprilie. Acesta se concentrează pe investiții în minerale critice și alte sectoare strategice.
Un oficial american de rang înalt a declarat pentru Reuters că se așteaptă ca fondul să ajungă la 200 de milioane de dolari până la sfârșitul anului. Oficialii ucraineni doresc să anunțe primele trei proiecte în acest an.
Proiectul Reactoarelor Modulare Mici (SMR) care urma să se construiască pe amplasamentul fostei termocentrale de la Doicești a trecut joi de o etapă, dar decizia de investiție de va lua după ce se vor găsi fonduri în acest sens, a declarat premierul Ilie Bolojan, ca răspuns la întrebarea unui ascultător al emisiunii de la Europa FM.
Acționarii Nuclearelectrica au aprobat joi, cu peste 90% din voturi, adoptarea deciziei finale de investiție (FID) în Proiectul Reactoarelor Modulare Mici (SMR) care folosesc tehnologia americană NuScale, pe locul fostei termocentrale de la Doicești, județul Dâmbovița, a anunțat, joi, compania la Bursa de Valori București, după ședința Adunării Generale a Acționarilor Nuclearelectrica.
Nuclearelectrica, controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni, deține jumătate din compania de proiect de la Doicești, RoPower Nuclear S.A., alături de compania privată Nova Power&Gas, parte din grupul E-INFRA al clujenilor Teofil Mureșan, Simion Mureșan și Marian Pantazescu.
Investiție de „6-7 miliarde de dolari”Cele șase reactoare modulare mici (SMR), o tehnologie a americanilor de la NuScale, însumează capacitate instalată de 462 MW, care echivalează cu aproape 70% a capacității instalate a unui singur reactor de la Centrala nuclearelectrică de la Cernavodă (de 700 MW).
„Ieri, practic, conducerea Nuclearelectrica şi cea a ministerului au constatat că s-a terminat o fază, a doua, deci s-a terminat un studiu de fezabilitate care arată că ar putea exista condiţii în viitor pentru a se realiza această investiţie. Asta ar însemna că, în perioada următoare, vor trebui identificate – dacă se vor identifica – surse financiare pentru a se realiza această investiţie. Din câte reţin, este o sumă destul de mare, care înseamnă 6-7 miliarde de dolari şi, de asemenea, în planul de afaceri va trebui calculată formula prin care această energie, care s-ar produce, intră într-o zonă de consum. Ceea ce înseamnă că s-a anunţat, în fapt, închiderea acestei etape”, a declarat premierul, vineri, la Europa FM.
Potrivit comunicatului oficial, până în luna mai 2026, RoPower Nuclear (compania de proiect) va derula o serie de activități premergătoare Etapei 3 (Pre-EPC), care va dura aproximativ 15 luni, în urna căreia de va estima bugetul, se vor identifica contractorii și se va decide structura contractuală pentru contracte precum: Contractul Pre-EPC, prelungirea acordului de licență tehnologică cu NuScale; contracte privind evaluarea impactului asupra mediului. Numai pentru derularea acestei etape, bugetul prevăzut este de aproximativ 600 milioane dolari.
„Etapa de investiţii viitoare va trebui definitivată după ce se va găsi formula de finanţare. Având în vedere suma foarte mare de bani care trebuie acoperită, având în vedere complexitatea unor astfel de proiecte şi faptul că sunt la început, estimarea mea este că n-o să vedem, să spunem, o investiţie imediată. Astfel de investiţii durează 5-6 ani de zile”, a subliniat șeful Guvernului.
Premierul a apreciat că invențiile strategice de retehnologize a Unității 1 a Centralei nucleare de la Cernavodă și dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 reprezintă proiecte mai fezabile.
„Din punctul meu de vedere, având experienţa anilor trecuţi, investiţia pe care o avem în curs – de modernizare a reactorului 1 de la Cernavodă şi de extindere cu două noi reactoare – este o investiţie care se bazează pe o tehnologie pe care am operat-o ani de zile, care este în piaţă şi unde există astăzi surse de finanţare, care ne fac să credem că acest proiect pe nuclear, care e o sursă bună de energie pentru România în anii următori, e mai fezabil decât această investiţie de tip nou″, a declarat șeful Executivului.
Conform partenerilor, prin proiectul SMR vor fi înlocuiți cei 600 MW instalați în fosta termocentrală de la Doicești cu 462 MW energie curată. Vor fi disponibile aproximativ 4.000 de locuri de muncă pe perioada dezvoltării: 200 de locuri de muncă permanente, 1.500 în timpul perioadei de construcție, 2.300 de locuri de muncă în producția și asamblarea componentelor, la care se adaugă dezvoltarea unei industrii conexe și atragerea de investiții asociate.
Informația a fost relatată inițial de Reuters.
E-mailul, datat 1 februarie 2016, a fost trimis de Dr. Oz și de soția sa, Liza Oz, și avea ca subiect „Sărbătoarea de Valentine’s Day a lui Mehmet și Liza Oz”. Mesajul conținea un link către o invitație digitală adresată lui Jeffrey Epstein.
Invitația a fost transmisă la aproape un deceniu după ce primele acuzații publice de infracțiuni sexuale împotriva lui Epstein au apărut, în iulie 2006. Epstein s-a sinucis în anul 2019, în timp ce se afla în detenție, așteptând procesul pentru acuzații de trafic sexual.
Departamentul de Justiție al SUA a făcut publice, în ultimele săptămâni, milioane de documente legate de cazul Epstein, pentru a se conforma unei legi adoptate de Congresul american. Dosarele scot la iveală noi informații privind legăturile lui Epstein cu persoane influente din politică, finanțe, afaceri și mediul academic.
Numele lui Dr. Oz apare de mai multe ori în aceste documente, inclusiv într-un e-mail trimis de pe un cont asociat numelui său, datat 1 ianuarie 2016, cu subiectul „Dr. Oz”, al cărui conținut este complet cenzurat.
De asemenea, Dr. Oz este menționat într-un e-mail din 2012, intitulat „lista actualizată pentru mâine seară”, referitor la un eveniment cultural. Totodată, Dean Ornish, fondatorul Institutului de Cercetare în Medicină Preventivă, l-a invitat pe Epstein la un eveniment organizat în 2014, la care Dr. Oz a participat ca speaker.
Fără acuzații legaleDr. Oz nu este acuzat de nicio faptă ilegală în legătură cu cazul Epstein. Departamentul Sănătății și Serviciilor Sociale al SUA nu a oferit un răspuns oficial solicitărilor de comentarii pe această temă.
În vârstă de 65 de ani, Dr. Oz este cunoscut publicului larg ca chirurg cardiotoracic și personalitate de televiziune, fiind gazda emisiunii The Dr. Oz Show timp de peste un deceniu.
