Agregator de ştiri

„Debitorul contravenient nu deţine bunuri în proprietate, neavând nici o sursă generatoare de venituri din salarii, indemnizaţii sau conturi bancare”. Așa i-a descris Primăria Sirețel în fața instanței pe doi consilieri locali care aveau de plătit amenzi de 8.000 și de 10.000 de lei, potrivit unui raport de audit al Curții de Conturi, citat de Ziarul de Iași.

Aleșii locali încasau însă indemnizații. Primăria ar fi putut actualiza documentele trimise instanței, dar nu a făcut-o, arată raportul.

Amenzi șterse în zile libere

Auditul a vizat perioada 2021 -–2025 și consemnează, pe 77 de pagini, 29 de situații. Cele mai multe cer corectarea deciziilor, completarea actelor și recuperarea plăților făcute fără bază legală.

Una dintre cele mai mari sume privește amenzile transformate în ore de muncă în folosul comunității. Peste 233.000 de lei au fost scoși din evidența contabilă fără aprobarea Consiliului Local și fără documente justificative.

Unele scăderi au fost făcute pe 1 ianuarie 2025, pe 12 aprilie, care a fost o sâmbătă, sau pe 1 Mai.

Primăria nu avea regulament pentru munca în folosul comunității. Unele sentințe au fost puse în aplicare cu peste un an întârziere, iar pontajul era scris de mână, în anexe neînregistrate. Într-un caz, un contribuabil și-a făcut orele de muncă înainte ca instanța să pronunțe sentința.

Cererile respinse de instanță

Auditorii au găsit 50 de dosare în care primăria a cerut transformarea amenzilor în muncă și pentru oameni cu salarii sau cu bunuri. Toate au fost respinse de instanță și însumează aproape 300.000 de lei. Pentru că amenzile nu au fost executate silit, bugetul local a fost păgubit, unele sume ajungând să se prescrie.

Unul dintre cei doi consilieri reușise anterior să transforme o amendă de 4.000 de lei în 50 de ore de muncă. Potrivit documentelor, el a făcut curățenie stradală și decolmatări în aprilie – mai 2025, iar amenda a fost scoasă din evidența fiscală.

Raportul mai semnalează că un localnic a vândut două mașini deși avea amenzi și taxe restante, că primarul a primit nelegal sporul pentru gestionarea fondurilor europene și că 16 angajați au primit de Crăciun pachete fără aprobarea ordonatorului de credite.

Ce urmează

Curtea de Conturi cere recuperarea sumelor, executarea silită a datornicilor și identificarea celor care au trimis instanțelor informații „false/eronate”. Primăria nu a contestat constatările și și-a asumat corectarea lor până pe 20 aprilie 2027.

Primarul Gelu Șpaiuc susține însă că auditorii nu au verificat toate documentele și anexele și spune că va merge cu ele la Curtea de Conturi.

Dončić a înscris 53 de puncte în meciul cu Portland, al doilea său rezultat de minimum 50 de puncte din actualul sezon, după cele 52 reușite împotriva formației Utah Jazz, pe 25 octombrie.

În cele 38 de minute și nouă secunde petrecute pe teren, baschetbalistul de 27 de ani a transformat 17 dintre cele 33 de aruncări din acțiune, inclusiv cinci aruncări de trei puncte, și a înscris 14 dintre cele 18 aruncări libere. El a încheiat partida cu cinci recuperări, cinci pase decisive și o intercepție, având o contribuție de plus 16 la diferența de scor a echipei în minutele în care s-a aflat pe teren.

Unul dintre momentele spectaculoase ale partidei s-a produs chiar înaintea pauzei. Dončić a înscris de la aproximativ 19 metri, cu o aruncare de dincolo de mijlocul terenului, reducând diferența la 60-53. Slovenul a dominat apoi sfertul al treilea, în care a marcat 20 de puncte, cu cinci mai multe decât întreaga echipă adversă în aceeași perioadă.

Lakers au reușit să întoarcă un deficit de 16 puncte, profitând de o serie de 17 puncte consecutive, care le-a permis să preia conducerea. Portland a revenit în ultimul sfert și a redus diferența la patru puncte, însă Dončić a închis practic meciul cu o aruncare de tip „floater”, reușită cu 27,7 secunde înainte de final.

Performanțe istorice

Performanța îi aduce slovenului a 11-a partidă din carieră cu cel puțin 50 de puncte, rezultat care îl plasează la egalitate pe locul al zecelea în clasamentul istoric al NBA. Patru dintre aceste evoluții au fost înregistrate în tricoul echipei Los Angeles Lakers.

Dončić traversează o perioadă remarcabilă și în privința constanței. El a marcat minimum 40 de puncte în șase dintre primele nouă partide ale sezonului și a ajuns la patru meciuri consecutive în care a depășit acest prag. Astfel, a devenit unul dintre cei patru jucători din istoria francizei Lakers care au reușit această performanță, alături de Elgin Baylor, Kobe Bryant și George Mikan. Totodată, l-a depășit pe Mikan în clasamentul celor mai multe meciuri de minimum 40 de puncte din istoria clubului, urcând pe locul al cincilea, după doar 101 partide din sezonul regulat disputate pentru formația californiană.

Mai mult, slovenul a ajuns la șapte meciuri consecutive în care a înregistrat cel puțin 35 de puncte, cinci recuperări, cinci pase decisive și cinci aruncări de trei puncte transformate. După nouă apariții în actuala stagiune, media sa este de 40,1 puncte, 7,8 recuperări și 7,7 pase decisive pe meci, fiind liderul clasamentului marcatorilor din NBA.

Victoria cu Portland a fost a patra consecutivă pentru Lakers, care au ajuns la un bilanț de opt victorii și două înfrângeri și au urcat pe primul loc în Conferința de Vest.

Austin Reaves a contribuit cu 25 de puncte la succesul echipei din Los Angeles, în timp ce Walker Kessler a adăugat 16 puncte și 12 recuperări. De partea cealaltă, Deni Avdija și Damian Lillard au înscris câte 22 de puncte pentru Portland, israelianul încheind partida și cu 11 pase decisive și nouă recuperări.

Vineri după-masa, o patrulă din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Prahova a depistat două persoane în timp ce tăiau cetină de brad din fondul forestier administrat de Ocolul Silvic Azuga.

În urma verificărilor, cele două persoane au fost sancționate contravențional cu amenzi în valoare de 2.000 de lei fiecare, conform prevederilor Legii nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice.

Cele aproximativ 200 de kilograme de cetină de brad au fost predate reprezentanților Ocolului Silvic Azuga.

Odată cu apropierea sărbătorilor de iarnă, astfel de situații sunt tot mai des întâlnite.

Pentru prevenirea și descurajarea sustragerii neautorizate, în perioada următoare autoritățile anunță că vor intensifica activitățile de patrulare și verificare în fondul forestier, în vederea combaterii tăierilor ilegale de material lemnos și de cetină de brad.

De asemenea, autoritățile informează că tăierea și sustragerea cetinei de brad fără respectarea prevederilor legale atrag sancțiuni contravenționale.

Opt străini și doi finlandezi singuri, la aceeași masă, în mijlocul iernii nordice. Aceasta este întâlnirea pe care Visit Finland o oferă celor 16 persoane singure care vor câștiga campania din Finlanda – „Finnish Dinner Date”.

Drumul, cazarea și mesele sunt plătite integral de organizatori, potrivit Visit Finland.

Patru zile la Helsinki sau Tampere

Câștigătorii vor fi împărțiți în două grupuri de câte opt. Un grup merge la Helsinki, capitala de pe malul mării, iar celălalt la Tampere, în regiunea lacurilor. Orașul este o surpriză: îl afli abia după ce ești selectat.

Programul cuprinde activități legate de cultura și bucătăria locală. La final, fiecare grup se întâlnește cu doi finlandezi singuri la o cină cu unul dintre meniurile oficiale de degustare ale Finlandei. Excursiile au loc între 9 și 19 februarie 2027.

Coșurile roz din supermarket

Campania se inspiră dintr-o poveste devenită virală pe rețelele sociale. O creatoare de conținut a povestit că în unele supermarketuri finlandeze există coșuri roz pe care le folosesc cei care vor să arate că sunt singuri și deschiși la cunoștințe noi.

Cum te înscrii

Trebuie să publici un video scurt, în engleză, pe Instagram, TikTok sau YouTube, în care răspunzi la întrebarea: „Ce ai servi la o întâlnire la cină și de ce?”. Video-ul trebuie să conțină hashtagul #FinnishDinnerDate și să eticheteze Visit Finland. Apoi completezi formularul de pe site-ul oficial FinnishDinnerDate.com.

Poți participa dacă ai cel puțin 18 ani, locuiești în afara Finlandei și ești singur atât la înscriere, cât și în timpul excursiei.

Înscrierile se închid pe 10 noiembrie, la ora 11:59, ora României. Cei 16 câștigători vor fi anunțați pe 1 decembrie.

Serviciile secrete americane suspectează că Jensen Huang, şeful Nvidia, ar fi avut o relaţie cu o femeie despre care Washingtonul crede că a fost recrutată de spionajul chinez. Informaţiile au ajuns la administraţia Trump, iar Congresul îi cere explicaţii, potrivit Financial Times.

Consiliul Concurenţei investighează modul în care băncile din România folosesc scorul FICO pentru evaluarea clienţilor care solicită împrumuturi. Autoritatea suspectează că sistemul ar putea penaliza persoanele care cer oferte de la mai multe bănci, descurajându-le astfel să caute alte credite.

În tradiția românească, Sfinții Mihail și Gavriil reprezintă una dintre cele mai importante sărbători din an.

Arhanghelul Gavriil a fost cel care a fost trimis de Dumnezeu la Fecioara Maria să-I vestească minunea nașterii Mântuitorului. Totodată, el a fost cel care a dus vestea lui Ioachim și Anei.

Arhanghelul Mihail este mai venerat decât Gavriil. El este simbol al biruinței și al dreptății. De cele mai multe ori, este reprezentat purtând în mâini o sabie și cheile Raiului. Tot Arhanghelul Mihail veghează și asupra bolnavilor.

În credința populară, se spune că dacă veghează la capul bolnavului, acesta moare, iar dacă se află la picioare, bolnavul va continua să trăiască.

În Bucovina, Arhanghelii sunt sărbătoriţi pentru că „ei sunt păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora”.

Arhanghelii, în viziunea populară, asistă şi la judecata de apoi, sunt patroni ai casei şi ard păcatele sufletelor.

Pomeniri și praznice pentru cei morți

În satele şi târgurile bucovinene se fac și în ziua de astăzi, în fiecare an de 8 noiembrie, pomeniri şi praznice pentru cei morţi.

În zonele de munte, cei doi Arhangheli sunt și patronii oilor. Ciobanii făceau o turtă mare din făină de porumb, numită turta arieților, care sunt berbecii despărțiți de oi.

Această turtă se consideră un simbol al fertilității.

În dimineața zilei de 8 noiembrie, ciobanii o aruncau în târla oilor. Dacă aceasta cădea cu fața în sus era motiv de bucurie și semn de vremuri bune pentru ciobani. Dacă ea cădea cu fața în jos era semn de mare necaz și vremuri grele.

În ziua dinaintea sărbătoririi se fac praznice pentru sufletul morţilor. Ofrandele date la pomană pentru morţi, se numesc „Moşii de Arhangheli”.

Fiecare om trebuie să aprindă o lumânare, care îi va fi “lumină de veci” în lumea de dincolo. Se aprind lumânări şi se dau de pomană atât pentru oamenii în viaţă, cât şi pentru cei dispăruţi fără lumânare.

De asemenea, ziua de 8 noiembrie se mai numeste și „Vara Arhanghelilor” și ține numai o zi.

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a explicat la Antena 3 CNN că autoritatea verifică dacă mecanismul utilizat de Biroul de Credit pentru calcularea scorului FICO limitează concurența dintre bănci și afectează posibilitatea clienților de a se muta de la o instituție financiară la alta.

Investigația este distinctă de dosarul ROBOR, în care Consiliul Concurenței a aplicat deja sancțiuni de miliarde de lei instituțiilor bancare.

Cum ar fi penalizați românii care caută un credit mai ieftin

În centrul anchetei se află scorul FICO, un indicator utilizat pentru estimarea riscului ca o persoană să nu își achite obligațiile financiare.

Acesta este calculat pe baza informațiilor disponibile la Biroul de Credit, inclusiv istoricului de plată, nivelului îndatorării, vechimii relațiilor de creditare și interogărilor efectuate de instituțiile financiare.

Problema identificată de Consiliul Concurenței este că persoanele care solicită oferte de creditare de la mai multe bănci pot înregistra o scădere a scorului, chiar dacă intenția lor este doar să compare condițiile și să obțină o dobândă mai bună.

De exemplu, un român care dorește să refinanțeze un credit ipotecar și solicită oferte de la trei sau patru bănci ar putea fi dezavantajat de mecanismul de evaluare, dacă interogările respective îi reduc scorul de bonitate.

O asemenea situație ar putea descuraja clienții să își mute creditele, reducând presiunea concurențială asupra băncilor pentru oferirea unor dobânzi mai mici.

Bogdan Chirițoiu a subliniat că schimbul de informații despre clienții care nu își achită datoriile este justificat. Suspiciunile autorității privesc însă efectele pe care metodologia de calcul le-ar putea avea asupra persoanelor care încearcă să obțină condiții de finanțare mai bune.

Șeful Consiliului Concurenței a precizat că, deocamdată, nu există o concluzie privind încălcarea legislației.

Mai multe bănci decât în dosarul ROBOR ar putea fi sancționate

Ancheta vizează instituțiile membre ale Biroului de Credit, numărul acestora fiind, potrivit lui Chirițoiu, mai mare decât cel al băncilor investigate în cazul ROBOR.

Consiliul Concurenței urmărește să stabilească dacă modul în care sunt prelucrate și utilizate informațiile despre clienți produce efecte anticoncurențiale.

Investigația ar urma să fie încheiată în primele luni ale anului 2027.

Dacă vor fi confirmate încălcări ale legislației concurenței, băncile implicate riscă sancțiuni financiare.

Ce înseamnă scorul FICO și cum influențează obținerea unui împrumut

Scorul FICO este un indicator numeric al riscului de credit, utilizat de instituțiile financiare alături de alte informații atunci când analizează cererile de împrumut.

În România, scorul FICO furnizat prin Biroul de Credit este cuprins, în mod obișnuit, între 300 și 850 de puncte. Un scor mai mare indică, în general, un risc de credit mai redus.

Un scor scăzut poate influența negativ evaluarea unei cereri de împrumut, însă nu determină automat respingerea acesteia. Fiecare bancă aplică propriile criterii, luând în calcul inclusiv veniturile solicitantului, gradul de îndatorare și istoricul financiar.

Interogările efectuate în procesul de solicitare a unui credit pot influența scorul, dar impactul depinde de metodologia de calcul și de circumstanțele concrete.

Băncile au fost amendate cu 3,73 miliarde de lei în dosarul ROBOR

Noua investigație vine după finalizarea unui alt dosar major privind sectorul bancar.

Consiliul Concurenței a sancționat zece bănci pentru încălcarea regulilor de concurență prin schimbul de informații confidențiale și strategice în legătură cu stabilirea indicelui ROBOR.

Valoarea totală a amenzilor aplicate în acest dosar se ridică la aproximativ 3,73 miliarde de lei.

Instituțiile sancționate au contestat deciziile autorității în instanță, inclusiv prin cereri de suspendare a executării sancțiunilor.

Bogdan Chirițoiu a declarat că instituția a obținut deja două hotărâri favorabile în litigiile privind suspendarea și că aproximativ 700 de milioane de lei ar putea ajunge la bugetul de stat până la sfârșitul anului.

Oficialul a precizat că băncile care pierd procesele privind suspendarea executării deciziilor trebuie să respecte hotărârile executorii, chiar dacă formulează recurs.

George Clooney pregătește deschiderea unui restaurant cu specific italian în Cotignac, un sat din Provence, Franța, pentru mai 2027.

Actorul caută o bucătăreasă italiană, preferabil mamă sau bunică, care să pregătească rețete tradiționale.

Localul va fi amenajat într-un fost spațiu de pizzerie și va combina eleganța unui restaurant cu atmosfera unei trattorii de familie.

Proiectul este realizat împreună cu Graham Porter, proprietarul unui hotel din apropiere.

Articolul complet pe Mediafax Italia:

Putin ar avea nevoie de 60 de ani pentru a cuceri Donețkul, în ritmul actual. Analiză devastatoare a ISW: Rusia pierde peste 40.000 de militari pe lună

Potrivit analizei ISW, Rusia a înregistrat câștiguri teritoriale nete practic nule în 2026, în condițiile în care, din luna iulie, armata rusă a suferit pierderi de peste 40.000 de militari pe lună.

Institutul american estimează că forțele ruse au înregistrat, în total, peste 1,5 milioane de militari uciși sau răniți grav de la începutul invaziei pe scară largă, în februarie 2022.

Rusia ar putea cuceri Donețkul abia în 2086, potrivit unui calcul al ISW

Una dintre cele mai spectaculoase concluzii ale analizei privește ritmul extrem de lent al avansului rusesc.

În 2025, forțele Moscovei au înaintat, în medie, cu 14,4 kilometri pătrați pe zi. Dacă ar reveni la acel ritm, ar avea nevoie de aproximativ 378 de zile pentru a ocupa teritoriile din regiunea Donețk aflate încă sub control ucrainean.

Situația arată însă radical diferit dacă este luată în calcul media avansului net din 2026, estimată de ISW la numai 0,25 kilometri pătrați pe zi.

La această viteză, armata rusă ar avea nevoie de aproximativ 60 de ani pentru a cuceri restul regiunii Donețk, ceea ce ar împinge atingerea obiectivului până în iunie 2086.

Estimarea este o extrapolare matematică, nu o predicție că războiul va continua efectiv până atunci.

Analiștii subliniază că succesul contraofensivelor ucrainene din acest an a făcut obiectivul Moscovei de a cuceri întreaga regiune tot mai greu de realizat.

Ucraina a recuperat sute de kilometri pătrați și a blocat planul Rusiei

ISW arată că forțele ucrainene au reușit să preia inițiativa în mai multe sectoare importante ale frontului și să compromită planurile operaționale ale comandamentului rus.

În zona Lîman, operațiunea ucraineană Vivaldi a dus la eliberarea a aproximativ 277 de kilometri pătrați și a 16 localități.

În sud, o altă contraofensivă ucraineană, desfășurată în direcția Oleksandrivka, a permis recuperarea a peste 627 de kilometri pătrați și eliberarea a 26 de localități. Trupele Kievului au curățat, de asemenea, peste 300 de kilometri pătrați de militari ruși infiltrați.

Aceste operațiuni au împiedicat Rusia să realizeze o amplă manevră de încercuire a principalelor orașe fortificate din Donețk.

Putin ar putea primi rapoarte false despre situația de pe front

Experții americani susțin că în armata rusă există o cultură a raportărilor false, prin care comandanții exagerează câștigurile teritoriale pentru a-și mulțumi superiorii.

Unele hărți militare rusești ajunse în spațiul public indică inclusiv teritorii care ar fi fost cucerite, deși acestea nu se află efectiv sub controlul Moscovei.

ISW menționează că nu este clar dacă Putin prezintă deliberat informații false despre avansul militar sau dacă primește, la rândul său, rapoarte denaturate de la propriii comandanți.

În ambele situații, imaginea unei armate ruse care avansează permanent servește obiectivului Kremlinului de a exercita presiuni asupra Statelor Unite și a celorlalți aliați ai Kievului.

Dronele ucrainene au transformat frontul într-o zonă mortală

Unul dintre principalele motive pentru care avansul Rusiei a încetinit dramatic este dezvoltarea capacităților tehnologice ale Ucrainei.

Forțele ucrainene au creat o zonă de distrugere cu o adâncime de 20-40 de kilometri, supravegheată și atacată permanent de drone de recunoaștere și de lovire.

Dronele cu rază mai mare de acțiune, de 100-200 de kilometri, lovesc trupele înainte ca acestea să ajungă la punctele de concentrare din apropierea frontului.

În consecință, soldații sunt obligați frecvent să înainteze în grupuri extrem de mici, formate din unul până la trei militari, ascunzându-se în vegetație sau printre ruine.

Unele unități petrec săptămâni întregi așteptând întăriri care nu mai sosesc.

Rusia pierde mai mulți militari decât reușește să recruteze

Problema pierderilor este agravată de dificultățile Moscovei de a atrage noi recruți.

Economistul Janis Kluge, de la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate, a estimat că, între ianuarie și august 2026, aproximativ 29.250 de persoane au semnat lunar contracte cu Ministerul rus al Apărării.

Numărul este cu aproximativ 10% mai mic decât în aceeași perioadă din 2025, când media lunară era de 32.500.

Potrivit ISW, din decembrie 2025, numărul militarilor ruși uciși sau răniți grav în fiecare lună a depășit constant numărul noilor voluntari.

Putin ar putea încerca să compenseze deficitul printr-o nouă mobilizare, dar o asemenea decizie ar putea provoca nemulțumiri sociale importante, în condițiile în care populația Rusiei suportă deja costurile economice ale războiului.

Putin nu poate obține rapid victoria pe care o promite

Experții americani consideră că Rusia încearcă să compenseze eșecurile de pe front prin intensificarea atacurilor asupra infrastructurii energetice și civile ucrainene.

Moscova beneficiază momentan de anumite avantaje în războiul aerian, inclusiv din cauza deficitului de interceptoare Patriot de care dispune Ucraina.

Totuși, analiștii nu consideră că bombardamentele strategice vor putea determina capitularea unei țări care continuă să reziste militar.

ISW avertizează că Rusia dispune în continuare de resurse pentru a susține războiul o perioadă îndelungată, dar subliniază că Ucraina poate continua să reziste atât timp cât beneficiază de sprijin occidental.

 

Partidul Social Democrat a anunţat sâmbătă bilanţul miniştrilor PSD în ultima săptămână la guvernare. Deschiderea a două loturi noi din A0 şi relansarea Programului Rabla se numără printre rezultate.

În ultima săptămână, Ministerul Dezvoltării a achitat peste 1,4 miliarde de lei pentru plata facturilor restante către firmele românești care au realizat investiții și lucrări publice.

Ministerul Transporturilor a deschis circulația pe încă 13 kilometri din Autostrada A0, pe tronsonul dintre Afumați și Glina.

Ministerul Agriculturii a efectuat plăți în valoare de 165 de milioane de euro către aproximativ 35.000 de fermieri.

De asemenea, Ministerul Sănătății a deblocat 230 de milioane de lei pentru finanțarea urgențelor medicale și tratarea pacienților critici.

Ministerul Mediului a relansat Programul Rabla, cu un buget de 35 de milioane de lei.

Ministerul Economiei a promovat România la World Travel Market Londra, unul dintre cele mai importante târguri internaționale de turism, readucând țara noastră în atenția industriei turistice mondiale după 6 ani de absență.

Muntenegru, o ţară de 630.000 de locuitori, ar putea încheia negocierile de aderare până la finalul acestui an şi urmăreşte să devină al 28-lea stat membru al UE în 2028. Republica Moldova îşi propune să încheie negocierile la începutul lui 2028.

„Pentru prima dată din 2011, când UE a încheiat negocierile de aderare cu Croația, UE este în măsură să încheie în curând negocierile cu o altă țară candidată, Muntenegru”. Este mesajul Comisiei Europene din raportul anual privind extinderea, potrivit The Independent.

Țara balcanică ar deveni astfel al 28-lea stat membru al UE.

Tratat de aderare în iunie 2027

Comisia apreciază că negocierile ar putea fi încheiate „în mod realist” până la sfârșitul lui 2026, iar tratatul de aderare ar putea fi semnat până în iunie 2027. Progresul este, potrivit executivului european, „o dovadă a eforturilor susținute ale Muntenegrului” de a face reformele necesare.

Pentru aderare, tratatul trebuie ratificat de toate cele 27 de state membre. Comisia avertizează că, în lunile următoare, Muntenegru trebuie să-și mențină reformele și sprijinul tuturor partidelor pentru drumul european.

Toate cele 33 de capitole de negociere au fost deschise, iar 18 au fost închise provizoriu.

Președintele Jakov Milatović s-a declarat optimist încă de la începutul anului. „Putem reuși. Sunt optimist în această privință”, a spus el la Podgorița.

Albania, Ucraina și Republica Moldova, în plutonul fruntaș

UE consideră Muntenegru cea mai apropiată țară de aderare, urmată de Albania, Ucraina și Republica Moldova. Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Serbia și Kosovo se află în etape diferite ale procesului.

Albania își propune să încheie negocierile până la finalul lui 2027. Comisia îi cere cooperare între partide și dialog în Parlament, pe fondul celor mai mari proteste de la tranziția democratică.

Pentru Republica Moldova, Comisia apreciază în continuare că sunt îndeplinite condițiile pentru deschiderea tuturor grupurilor de capitole rămase. Chișinăul trebuie să păstreze ritmul reformelor pentru a-și atinge obiectivul, „ambițios, dar realizabil”, de a încheia negocierile la începutul lui 2028.

Autoritățile americane consideră că Jensen Huang ar fi avut o relație romantică cu Alice Huang, o femeie de afaceri asociată companiei Megaspeed din Singapore, suspectată că ar fi fost recrutată de Ministerul Securității Statului din China, principala agenție civilă de informații a Beijingului.

Potrivit Financial Times, care citează informații dintr-un memorandum bazat pe evaluări ale serviciilor americane, oficialii de la Washington suspectează că femeia ar fi fost recrutată special pentru a se apropia de șeful Nvidia, companie care domină piața procesoarelor avansate utilizate pentru dezvoltarea inteligenței artificiale.

Documentul ar fi fost distribuit unui grup restrâns de oficiali americani de rang înalt, înaintea summitului dintre președintele Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, din luna mai.

Cine este femeia suspectată de spionaj pentru China

Alice Huang a ocupat o funcție de conducere la Megaspeed, companie cu sediul în Singapore care furnizează servicii de infrastructură informatică și utilizează procesoare Nvidia.

Megaspeed se află de mai mult timp în atenția autorităților americane, pe fondul suspiciunilor privind posibila redirecționare către China a unor cipuri avansate supuse restricțiilor de export impuse de Washington.

Aceste procesoare sunt esențiale pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială, iar administrațiile americane au introdus succesiv restricții pentru a împiedica Beijingul să obțină cele mai performante tehnologii dezvoltate în Statele Unite.

Nvidia susține însă că acuzațiile privind presupusa redirecționare ilegală a procesoarelor prin Megaspeed au fost investigate și infirmate.

Compania a explicat că întâlnirile dintre Jensen Huang și reprezentanții clienților fac parte din activitatea obișnuită a directorului executiv, care discută anual cu mii de persoane din conducerea companiilor partenere.

Congresul SUA îl cheamă la explicații pe Jensen Huang

Scandalul a provocat reacții și în Congresul american.

Trei parlamentari republicani, John Moolenaar, Brian Mast și Rick Crawford, i-au cerut lui Jensen Huang să participe la o reuniune cu ușile închise, programată pentru 18 noiembrie 2026.

Aceștia vor să afle detalii despre interacțiunile directorului Nvidia cu Alice Huang, dar și despre procedurile prin care compania se protejează împotriva operațiunilor de spionaj desfășurate de state străine.

Solicitarea vine într-un moment în care relațiile comerciale dintre Nvidia și China sunt analizate tot mai atent de autoritățile americane.

Trump a fost informat despre suspiciuni

Președintele Donald Trump ar fi primit anterior informări despre suspiciunile serviciilor americane, potrivit relatărilor din presa americană.

Întrebat despre situația directorului Nvidia, Trump l-a descris pe Jensen Huang în termeni favorabili, dar a recunoscut că dosarul este complex și că autoritățile trebuie să examineze informațiile disponibile.

Relația dintre cei doi este importantă și din perspectivă economică. Jensen Huang a devenit unul dintre interlocutorii influenți ai administrației americane în negocierile privind dezvoltarea inteligenței artificiale și exporturile de semiconductori către China.

Nvidia a susținut în mod repetat că restricțiile excesive asupra exporturilor riscă să afecteze competitivitatea companiilor americane și să accelereze dezvoltarea unor alternative chineze.

Miza uriașă: tehnologia care stă la baza inteligenței artificiale

Nvidia se află în centrul competiției tehnologice dintre Statele Unite și China, deoarece procesoarele sale sunt utilizate în centrele de date și infrastructura necesară celor mai avansate sisteme de inteligență artificială.

Accesul la aceste tehnologii este considerat o problemă de securitate națională la Washington, iar autoritățile americane încearcă să împiedice utilizarea lor în programe militare sau de supraveghere dezvoltate de Beijing.

Cu o experiență diplomatică în reprezentarea intereselor Egiptului, Mohamed Mostafa Orfi este ambasadorul Republicii Arabe Egipt la București, într-un moment simbolic pentru relațiile bilaterale, marcate de aniversarea a 120 de ani de relații diplomatice. Acesta vorbește despre perspectivele parteneriatului româno-egiptean, investiții, turism, cultura egipteană și oportunitățile pe care companiile românești le-ar putea valorifica prin intermediul zonei economice a Canalului Suez.

Egiptul, poarta României spre Africa

Egiptul ar putea deveni o platformă importantă pentru companiile românești care vor să ajungă pe piețele din Africa și din lumea arabă. Ambasadorul Mohamed Mostafa Orfi propune dezvoltarea unor proiecte comune de producție în zona economică a Canalului Suez, unde investitorii ar putea fabrica automobile, utilaje, computere și medicamente, apoi să exporte către numeroase piețe. Diplomatul consideră că România și Egiptul au suficiente motive pentru a transforma relația bilaterală într-un parteneriat economic mai ambițios

Dincolo de piramide

Ambasadorul îi invită pe români să descopere Marele Muzeu Egiptean, aflat în apropierea piramidelor, pe care îl descrie drept cel mai mare muzeu din lume dedicat unei singure civilizații. În interviu, diplomatul vorbește și despre koshari, preparatul tradițional egiptean care a depășit granițele sociale și a devenit o atracție inclusiv pentru oficialii străini de rang înalt, care preferă să îl încerce în localurile tradiționale, nu în restaurantele hotelurilor de lux.

Lecția diplomației

La 120 de ani de relații diplomatice între România și Egipt, Mohamed Mostafa Orfi privește cu încredere spre viitor și spune că cele două țări au toate motivele să devină parteneri strategici. Pentru ambasador, diplomația nu înseamnă să ai întotdeauna opinii identice, ci să știi să gestionezi diferențele și să găsești modalități de cooperare. În acest context, diplomatul le face românilor un compliment aparte, afirmând că sunt cei mai decenți oameni pe care i-a întâlnit vreodată.

Egipteana, pe înțelesul românilor

Mohamed Mostafa Orfi le explică românilor și semnificația a două dintre cele mai folosite expresii din araba egipteană, „Inshallah”, care înseamnă „Dacă Dumnezeu va voi”, și „Alhamdulillah”, o formulă prin care oamenii își exprimă recunoștința față de Dumnezeu. Ambasadorul îl recomandă și pe actorul Ahmed Zaki, pe care îl consideră unul dintre cei mai buni artiști egipteni, iar când privește spre următorii 1.020 de ani, spune că este convins că România și Egiptul vor avea toate motivele să fie parteneri strategici.

Vineri noaptea, pompierii din cadrul Stației de Pompieri Vânju Mare au intervenit pentru stingerea unui incendiu izbucnit la balconul unui apartament situat la etajul al doilea al unui bloc de pe strada Aleea Garofiței, din orașul Vânju Mare.

La fața locului, au fost mobilizate de urgență două autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD.

La sosirea echipajelor, incendiul se manifesta generalizat la nivelul balconului, cu propagare la acoperișul blocului.

În urma incendiului, au ars aproximativ 20 mp din acoperiș și au fost afectate sufrageria și balconul apartamentului, pe o suprafață de circa 30 mp. De asemenea, întregul apartament și casa scării au fost inundate cu fum.

Au fost evacuate 12 persoane, cinci câini și trei păsări. Din fericire, nicio persoană nu a necesitat îngrijiri medicale.

Intervenția pompierilor a fost îngreunată de cantitățile mari de materiale textile depozitate în interiorul apartamentului.

Cauza probabilă de izbucnire a incendiului a fost depozitarea cenușii și a jarului nestins în apropierea materialelor combustibile.

„Vizita din această săptămână a lui Elbridge Colby, subsecretarul american al Apărării pentru Politică și unul dintre principalii arhitecți ai noii doctrine strategice a Washingtonului, a fost, fără îndoială, unul dintre cele mai importante momente diplomatice ale acestui sfârșit de an pentru România. Nu atât prin ceea ce s-a anunțat, cât prin contextul în care s-a desfășurat”, transmite Mihai Fifor.

„Statele Unite își reevaluează prezența militară în Europa, iar România se află într-o regiune în care războiul din Ucraina, amenințările hibride și instabilitatea Mării Negre fac ca orice modificare a dispozitivului militar american să aibă consecințe strategice majore.

Colby a venit la București după discuțiile din Polonia, într-un moment în care Pentagonul pregătește deciziile privind redistribuirea forțelor americane în Europa. Iar miza pentru România era cât se poate de concretă: menținerea și, eventual, consolidarea prezenței militare americane pe teritoriul nostru.

România, între Washington și Bruxelles. Ce așteaptă Mihai Fifor de la vizita Ursulei von der Leyen

Ce am aflat după întâlnirile de la Cotroceni, Ministerul Apărării și Ministerul Afacerilor Externe?
Că România își reafirmă angajamentul de a crește cheltuielile pentru apărare și de a dezvolta infrastructura militară, apărarea antiaeriană, capacitățile antidronă și cooperarea industrială cu Statele Unite.

Mai mult, potrivit informațiilor apărute în presă, Bucureștiul și-a exprimat disponibilitatea de a suporta o parte din costurile staționării trupelor americane. O ofertă semnificativă, care arată cât de importantă considerăm această prezență pentru securitatea națională.

Desigur, întrebarea esențială care se ridică este cât s-a putut obține din această vizită extrem de importantă, având în vedere miza uriașă a prezenței americane în România?

Să nu uităm faptul că România a avut, până în urmă cu doar câteva săptămâni, probabil cel mai opac guvern, în relația cu Statele Unite din întreaga perioadă de după aderarea la NATO.

Mihai Fifor, avertisment după vizita oficialului american la București: „Incertitudinea strategică este aproape la fel de mare”

Guvernul Bolojan care, prin deciziile sale și absența unei viziuni strategice coerente, a transmis Washingtonului semnale cel puțin contradictorii, dacă nu chiar ostile. Modul în care au fost gestionate alocările din programul european SAFE este, poate, cel mai elocvent exemplu. Nu participarea la un mecanism european de finanțare a apărării ridică semne de întrebare, ci lipsa unei abordări care să valorifice complementaritatea dintre securitatea europeană și Parteneriatul Strategic cu SUA. România nu are de ales între Europa și America. Iar credibilitatea sa strategică, afectată de asemenea ambiguități, nu se reconstruiește peste noapte.

Revenind însă la vizita lui Colby, din comunicările publice nu rezultă niciun angajament ferm privind menținerea actualelor efective americane, nicio decizie de suplimentare a acestora și nicio garanție suplimentară pentru securitatea regiunii Mării Negre. Am primit confirmarea continuării dialogului strategic, dar nu și clarificările pe care le așteptam privind viitorul prezenței militare americane.

Sigur, diplomația nu se desfășoară exclusiv prin comunicate de presă. Iar absența unor anunțuri publice nu înseamnă neapărat absența unor înțelegeri. Dar nici nu ne permite să prezentăm drept certitudini lucruri care, deocamdată, rămân deschise. Relaționarea ambiguă, aproape inexistentă, a guvernului Bolojan cu SUA costă, iar daunele produse nu pot fi, din păcate, evaluate decât pe termen lung.

În cele din urmă, la finalul zilei, decizia nu se ia la București. Se ia la Washington, la Pentagon, în cadrul unei reevaluări strategice în care România reprezintă doar una dintre piesele unui dispozitiv militar global aflat în transformare.

Parteneriatul Strategic cu Statele Unite rămâne un reper fundamental al politicii noastre de securitate. Dar soliditatea acestei relații nu înlătură, de la sine, incertitudinile privind configurația viitoare a prezenței militare americane în România.

Fifor: Washingtonul nu a oferit garanții suplimentare României. Mihai Fifor: „Nu știm ce decizii va lua”

Prin urmare, la sfârșitul acestei săptămâni, incertitudinea strategică este aproape la fel de mare ca înaintea vizitei. Știm ce își dorește România, știm ce este dispusă să ofere, dar încă nu știm ce decizii va lua Washingtonul.

Și poate că aceasta este principala concluzie.

Nu este un motiv de dramatizare. Este însă un motiv cât se poate de serios de reflecție strategică.
Săptămâna viitoare debutează cu o altă vizită extrem de importantă. Luni, 9 noiembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine la București, în cadrul unui turneu regional dedicat Mării Negre. Va avea întrevederi cu președintele României și cu prim-ministrul, înainte de a continua vizita în Bulgaria.

De această dată, Europa intră în scenă.

Iar succesiunea celor două vizite este, în sine, relevantă. Mai întâi Washingtonul, cu o nouă viziune asupra împărțirii responsabilităților de securitate. Apoi Bruxellesul, într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă să își consolideze rolul strategic și capacitatea de apărare.
Rămâne de văzut dacă vizita Ursulei von der Leyen va aduce și angajamente concrete pentru securitatea Mării Negre sau dacă vom rămâne, și de această dată, în registrul declarațiilor de principiu.

Pentru că România are nevoie, mai mult decât oricând, nu doar de confirmarea importanței sale strategice, ci de transpunerea acestei importanțe în decizii, capabilități și angajamente concrete”, este mesajul postat de Mihai Fifor.

Unii pacienți infectați cu bacterii multirezistente primesc mai multe antibiotice combinate, dar uneori nici acestea nu mai funcționează. „Din păcate, unii oameni vor muri”, avertizează Fiona Walsh, profesoară la Universitatea Maynooth din Irlanda, într-un interviu pentru Euronews despre rezistența la antibiotice.

„Rezistența la antibiotice înseamnă că bacteriile nu mai pot fi tratate cu medicamentele pe care le folosim de obicei împotriva lor”, explică cercetătoarea, care studiază fenomenul la oameni, animale și în mediu.

35.000 de morți pe an în UE

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) estimează că rezistența antimicrobiană provoacă aproximativ 35.000 de decese pe an în Uniunea Europeană. Impactul ei asupra sănătății este comparabil cu cel al gripei, tuberculozei și HIV/SIDA la un loc.

Perspectivele sunt și mai sumbre. Un studiu publicat în The Lancet estimează că rezistența bacteriilor la antibiotice ar putea provoca direct 39 de milioane de decese în lume între 2025 și 2050.

Folosirea excesivă a antibioticelor la oameni, utilizarea lor la animale, igiena precară și poluarea contribuie toate la răspândirea fenomenului. Bacteriile și genele care le fac rezistente circulă între oameni, animale și mediu.

România, cea mai afectată țară din UE

România a înregistrat cel mai mare indice compus de rezistență antimicrobiană din UE: în 2022–2023, aproape 70% dintre izolatele bacteriene erau rezistente la antibioticele-cheie. Consumul de antibiotice a fost în 2023 de 26 de doze zilnice la 1.000 de locuitori, față de o medie OCDE de 16, și nu s-a schimbat în ultimul deceniu, conform OCDE.

La bacteria Klebsiella pneumoniae, frecventă în infecțiile din spitale, rezistența la carbapeneme, antibiotice de ultimă linie, a ajuns în România la 50,3%. Doar Grecia și Bulgaria stau mai rău, arată Frontiers in Microbiology.

Aproximativ unul din șase români a luat antibiotice fără rețetă.

Statul Michigan urmează să implementeze un nou sistem complex bazat pe inteligență artificială (IA) în închisorile de pe teritoriul său. Acesta are scopul să clasifice persoanele încarcerate în funcție de „gradul lor de periculozitate”.

Informația provine de la postul Fox2 din Detroit, care relatează că Departamentul de Corecție din Michigan (Michigan Department of Corrections – MDOC) avansează cu utilizarea unui algoritm de clasificare a deținuților, menit să îi repartizeze pe aceștia în diferite regimuri de detenție.

Inteligența artificială îi va înlocui pe oamenii din comisiile de evaluare

În Michigan, persoanele încarcerate sunt repartizate în cinci niveluri de detenție, în funcție de clasificarea lor de securitate. Anterior, aceste evaluări erau realizate de o comisie formată din membri ai personalului, desemnați de directorul fiecărei unități penitenciare.

În prezent, se pare că statul dorește să externalizeze această decizie sau, cel puțin, să se bazeze în mare măsură pe contribuția unei organizații tehnologice non-profit numită Recidiviz.

Acesta a debutat ca un proiect de organizare a datelor în cadrul Google, având scopul de a explora „modul în care tehnologia ar putea standardiza datele din sistemul de justiție penală și ar putea îmbunătăți sistemul la nivel național”. Se pare că platforma software a companiei, care integrează inteligența artificială, poate îndeplini diferite funcții.

Pe listă ar fi identificarea persoanelor eligibile pentru diverse programe oferite de stat, reclasificarea sau eliberarea acestora, precum și coordonarea accesului la resurse, cum ar fi locuințele de tranziție și oportunitățile de angajare.

Programul va începe în decembrie

Într-un comunicat de presă, MDOC a precizat că software-ul Recidiviz va fi utilizat pentru a „optimiza repartizarea persoanelor încarcerate”, începând cu un program-pilot în mai multe unități penitenciare pentru bărbați.

Programul va debuta în luna decembrie. Agenția statală menționează că instrumentul bazat pe IA ar urma să „îmbunătățească capacitatea MDOC de a prezice, cu o precizie mai mare (cu aproximativ 30% mai ridicată) riscul ca persoanele încarcerate să comită acte de violență în viitor”.

Pentru persoanele încarcerate, repartizarea într-un anumit regim de detenție are consecințe majore. Aceasta determină la ce programe și resurse are acces deținutul, precum și cu ce categorie de deținuți va împărți spațiul de detenție pe durata executării pedepsei.