Agregator de ştiri

Auchan România,unul dintre cei mai mari retaileri autohtoni, îşi extinde echipele de tehnologie şi caută un inginer specializat în inteligenţă artificială, care să dezvolte soluţii folosite în operaţiunile zilnice ale reţelei sale de magazine.

Piaţa de private banking din România a ajuns la maturitate şi dispune de foarte multe oferte, de la simple la complexe, spune Ava Beznoska, director general la Erste Private Banking Romania, divizie a BCR la care deţinerile clienţilor de profil au crescut cu aproape 130% în ultimii 5 ani, la peste 3,4 mld. euro.

Piaţa terenurilor agricole îşi păstrează dinamica începută anul trecut şi în prima parte a anului 2026. În primul se­mestru au avut loc zece tranzacţii cu terenuri cu suprafeţe mari, de peste 30 de hectare, cu o valoare totală de aproape 18 mil. lei (circa 3,6 mil. euro), potrivit unei analize ZF făcută pe baza datelor Ministerului Agriculturii.

„Inteligenţa artificială schim­bă complet faţa business­ului şi cred că sunt câteva provocări importante care vin tocmai din această complexi­tate nouă“, spune Madi Rădulescu, în conversaţie cu CEC Bank pentru afaceri româneşti.

Oleksandr Sîrski a publicat miercuri, pe Telegram, primul mesaj după ce Volodimir Zelenski l-a demis din funcția de comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei.

El a reflectat asupra activității sale, de la apărarea Kievului în 2022 până la conducerea armatei ucrainene în unele dintre cele mai dificile etape ale invaziei pe scară largă a Rusiei.

„Astăzi părăsesc funcția de comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei. (…) Indiferent de statutul meu, voi servi Ucraina până la victorie”, a scris Sîrski pe Telegram. 

El a preluat conducerea armatei ucrainene la începutul anului 2024, când țara se afla într-un moment delicat în cadrul războiului. La momentul respectiv, una dintre primele sale decizii a fost ordonarea retragerii din Avdiivka pentru a salva viețile trupelor ucrainene.

Obiectivul armatei ucrainene sub conducerea lui Sîrski

În plus, în mesajul său, el a evidențiat și operațiunile împotriva grupului de mercenari ruși Wagner din regiunea Donețk.

Sîrski a menționat și acțiunile armatei ucrainene privind oprirea ofensivelor rusești din regiunile Harkiv și Sumî, înainte de lansarea operațiunii Kursk, care a dus luptele pe teritoriul rus pentru prima dată în timpul războiului pe scară largă.

„Obiectivul nostru nu a fost niciodată ocuparea teritoriului străin. Obiectivul nostru a fost să zădărnicim ofensiva planificată de inamic asupra regiunilor Sumî și Harkiv, să-i atragem forțele cele mai pregătite pentru luptă și să completăm fondul pentru schimbul de prizonieri. Toate aceste obiective au fost îndeplinite”, a scris Sîrski, potrivit Kyiv Post.

Generalul a subliniat și o serie de reforme militare introduse sub comanda sa, printre care crearea Forțelor de Sisteme Fără Pilot, precum și înființarea unor unități dedicate de apărare aeriană bazate pe drone.

El a mai spus că sub mandatul său, forțele ucrainene au eliberat 743 de kilometri pătrați de teritoriu.

„Predau o armată care nu doar menține apărarea, ci se află și în ofensivă – cu inițiativă, structură și oameni care știu cum să învingă inamicul”, a scris el.

Zelenski l-a demis pe Sîrski după zile întregi de proteste. Cine îi va lua locul

Marți seara, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că l-a demis pe Oleksandr Sârski de la conducerea armatei ucrainene, la câteva zile după demiterea ministrului Apărării, Mihailo Fedorov. Mihailo Drapatyi este noul șef al forțelor armate ale Ucrainei.

„Am decis ca Mihailo Drapatyi să devină noul comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei. Împreună cu Mihailo, Yevhen Khmara și Pavlo Palisa, am stabilit modul în care structura Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei ar trebui actualizată. Adevărul este că Oleksandr Sîrski a asigurat succesul Ucrainei în apărarea Kievului, în ofensiva de la Harkov și în ofensiva de la Kursk. S-au înregistrat progrese semnificative, apărarea Ucrainei continuă și fiecare soldat trebuie tratat cu demnitate. Îi sunt recunoscător lui Oleksandr Sîrski și fiecăruia dintre soldații noștri pentru pozițiile puternice ale Ucrainei în prima linie”, a spus Zelenski. 

Rusia nu mai intenționează să cedeze teritoriile ocupate din regiunile ucrainene Sumî și Harkov în cadrul unui eventual acord de pace, ci preferă să le păstreze ca zone tampon permanente, potrivit unor surse apropiate Kremlinului citate de Bloomberg.

Conform publicației, președintele rus Vladimir Putin își păstrează dorința de a prelua controlul asupra întregii regiuni Donețk, în timp ce urmărește să păstreze și teritoriile ocupate din regiunile de frontieră Sumî și Harkov.

Sursele susțin că poziția aceasta reprezintă o schimbare față de discuțiile informale purtate în trecut, în care Moscova ar fi luat în calcul retragerea din părți ale regiunilor Sumî și Harkov în schimbul recunoașterii controlului rus asupra restului regiunilor Donețk și Luhansk.

Kremlinul spune că „spiritul Anchorage” nu mai există

Potrivit Bloomberg, Vladimir Putin ar fi renunțat la ideea unor concesii teritoriale după ce a ajuns la concluzia că înțelegerile discutate cu președintele american Donald Trump în timpul summitului de la Anchorage, Alaska, din august anul trecut, nu mai sunt valabile.

Deși autoritățile americane au spus mereu ca nu există un astfel de acord, oficialii de la Kremlin au spus că întâlnirea a dus la formarea unui cadru informal, numit „spiritul Anchorage”, care presupunea ca Ucraina să renunțe la teritorii din Donbas, iar Rusia să se retragă din unele zone ocupate din Sumî și Harkov.

Sursele citate de Bloomberg afirmă că Moscova nu mai ia acum în calcul această variantă.

Moscova își înăsprește poziția

Potrivit acelorași surse, schimbarea de strategie a Kremlinului a venit din cauza intensificării atacurilor ucrainene cu rază lungă asupra unor obiective din Rusia, inclusiv asupra Moscovei și infrastructurii petroliere.

De altfel, există tot mai multe presiuni venite din partea Statelor Unite pe această temă.

În același timp, luptele se desfășoară în continuare în jurul orașului Kostiantînivka, un important centru logistic. Potrivit Bloomberg, controlul asupra acestuia ar deschide drumul forțelor ruse către alte bastioane ucrainene din Kramatorsk și Sloviansk.

Ucraina a respins constant solicitările privind cedarea de teritorii și spune că orice acord de pace trebuie să respecte suveranitatea și integritatea sa teritorială.

În schimb, Kievul propune înghețarea luptelor de-a lungul actualei linii a frontului ca punct de plecare pentru eventuale negocieri de pace.

Compania a raportat un profit ajustat de 11,5 miliarde de dolari pentru perioada aprilie-iunie, față de 6,5 miliarde de dolari în aceeași perioadă a anului trecut. Rezultatul a depășit și estimările analiștilor, care anticipau un profit de aproximativ 11,4 miliarde de dolari, mai scrie The Guardian.

Blocajele din Ormuz au schimbat piața petrolului

Equinor a beneficiat de decizia de a crește producția de petrol și gaze chiar la începutul conflictului din Orientul Mijlociu. În aceeași perioadă, transporturile de țiței prin Strâmtoarea Ormuz, unul dintre cele mai importante coridoare energetice din lume, au fost puternic afectate de blocaje și de riscurile de securitate. Reducerea livrărilor din Golf a împins cotațiile internaționale în sus și a creat oportunități pentru alți mari producători. În trimestrul al doilea, prețul petrolului Brent a oscilat între 75 și peste 100 de dolari pe baril, față de aproximativ 60-70 de dolari în aceeași perioadă din 2025.

Tensiunile readuc petrolul aproape de 95 de dolari

După o scurtă perioadă de calm, în urma memorandumului de înțelegere semnat luna trecută între Statele Unite și Iran, prețurile au început din nou să crească. Reluarea confruntărilor militare și continuarea loviturilor americane asupra unor obiective din Iran au alimentat temerile privind aprovizionarea globală. Miercuri dimineață, petrolul Brent se tranzacționa în jurul valorii de 94 de dolari pe baril, cu peste 3% mai mult decât în sesiunea precedentă.

Equinor: „Energia sigură este esențială într-o lume instabilă”

Directorul general al Equinor, Anders Opedal, a declarat că nivelul ridicat al producției din trimestrul al doilea a permis companiei să profite de majorarea prețurilor. „Producția puternică din trimestrul al doilea ne-a permis să valorificăm prețurile mai ridicate, contribuind la un flux solid de numerar și la rezultate financiare foarte bune”, a afirmat acesta. Potrivit lui Opedal, într-o perioadă marcată de tensiuni geopolitice, furnizarea constantă de energie devine o componentă esențială pentru stabilitatea economiei mondiale.

Equinor, Norvegia. Sursa foto: X

Noi riscuri pentru piața energetică

Perspectivele pentru piața petrolului rămân incerte. Pe lângă restricțiile din Strâmtoarea Ormuz, rebelii houthi din Yemen, susținuți de Iran, au anunțat o blocadă navală împotriva Arabiei Saudite în zona Mării Roșii. Măsura amplifică presiunea asupra rutelor alternative de export și sporește riscul unor noi scumpiri ale petrolului și gazelor naturale.

Specialiștii avertizează că orice nouă întrerupere a transporturilor maritime din Orientul Mijlociu ar putea menține cotațiile la niveluri ridicate și ar alimenta din nou inflația energetică în Europa și în alte regiuni dependente de importurile de hidrocarburi.

Administrația Trump intenționează să anunțe miercuri că a ajuns la un acord nuclear amplu cu Arabia Saudită, care ar putea duce la îmbogățirea propriului combustibil pentru reactoarele nucleare de către țară, au declarat oficiali americani, pentru The New York Times.

Acordul are scopul de a consolida legătura dintre Statele Unite și guvernul saudit, în contextul în care războiul cu Iranul tensionează relația. Administrația Trump estimează că acordul va oferi miliarde de dolari industriei nucleare americane, care proiectează multe dintre reactoarele vândute în străinătate.

Administrația Trump vrea să semneze și să anunțe oficial acordul cu saudiții miercuri. Detaliile documentelor vor fi transmise Congresului la scurt timp după aceea.

Deși acordul ar putea avea sprijin în rândul multor republicani, unii parlamentari americani din ambele partide, împreună cu oficiali israelieni, și-au exprimat opoziția față de un astfel de plan, temându-se că regatul saudit ar putea folosi un proiect nuclear civil pentru a dezvolta în cele din urmă arme nucleare.

Acordul nuclear cu Arabia Saudită, separat de cererea ca Riad să recunoască Israelul

Acordul nuclear dintre SUA și Arabia Saudită este în discuție mai mulți ani, iar în timpul administrației Biden a fost conceput ca parte a unei înțelegeri mai ample care ar include recunoașterea diplomatică saudită a Israelului.

Dar după atacurile Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023, această perspectivă s-a diminuat. Președintele Trump a separat propunerea de cooperare nucleară civilă SUA-Arabia Saudita de orice cerere ca Arabia Saudită să recunoască Israelul.

Acordul va necesita o adoptare de către Congres, care, în temeiul Legii Energiei Atomice, are puterea de a vota o rezoluție de dezaprobare. Însă, în practică, acordul ar trebui probabil să fie adoptat, deoarece Congresul ar trebui să adune o majoritate rezistentă la veto pentru a anula inițiativa Trump.

Cu toate acestea, dezbaterea privind acordul va fi probabil aprinsă. Pentru a încheia acordul cu prințul moștenitor Mohammed bin Salman, liderul de facto al țării în vârstă de 40 de ani, Donald Trump a trebuit să accepte termeni care ar putea limita accesul inspectorilor internaționali la orice locație din țară despre care consideră că ar putea fi o cale de deviere a combustibilului către proiecte de armament.

Președintele SUA a fost de acord că, după un studiu comun cu Arabia Saudită privind economia producerii de combustibil nuclear, saudiților să li se permită să îmbogățească uraniul sau să reproceseze plutoniu pe teritoriul lor. Wall Street Journal a relatat marți seară că Trump a aprobat acordul.

MBS: „Dacă Iranul dezvoltă o bombă nucleară, vom face și noi la fel”

RIYADH, SAUDI ARABIA – OCTOBER 24: (–-EDITORIAL USE ONLY – MANDATORY CREDIT – „BANDAR ALGALOUD / SAUDI KINGDOM COUNCIL / HANDOUT” – NO MARKETING NO ADVERTISING CAMPAIGNS – DISTRIBUTED AS A SERVICE TO CLIENTS–-) Crown Prince of Saudi Arabia Mohammad bin Salman speaks during the second day of ‘The Future Investment Initiative also known as an annual investment forum „Davos in the Desert” on October 24, 2018 in Riyadh, Saudi Arabia. Bandar Algaloud / Saudi Kingdom Council / Handout / Anadolu Agency/ABACAPRESS.COM

Prințul Mohammed (MBS) a promis că va avea arme nucleare dacă și Iranul va avea, insistând chiar într- un interviu că o va face „fără nicio îndoială”.

Iranul are un program nuclear despre care susține că este destinat utilizării civile, deși a îmbogățit uraniu aproape până la nivelul necesar pentru arme nucleare după retragerea lui Trump în 2018 dintr-un acord nuclear încheiat în epoca Obama. 

Președintele SUA a ordonat apoi forțelor americane să se alăture Israelului pentru a ataca siturile nucleare ale Iranului în iunie 2025 și să înceapă un război împotriva Iranului în februarie anul acesta.

Ce conține Acordul nuclear al SUA cu Arabia Saudită

Trump și Prințul Mohammed au convenit să continue cooperarea nucleară civilă dintre SUA și Arabia Saudită în timpul unei vizite a prințului la Casa Albă în noiembrie anul trecut. Oficialii americani și saudiți au purtat discuții asupra unui plan de atunci. Aceștia finalizau detaliile în această primăvară și vară și își propuneau să prezinte în curând planul Congresului, a relatat The New York Times la începutul acestei luni.

Acordul include două scrisori secrete încheiate cu saudiții. Se așteaptă ca administrația SUA să susțină că acestea conțin informații comerciale confidențiale și tratează probleme sensibile de securitate națională. Însă unii membri ai Congresului ar putea să nu fie dispuși să voteze acordul până când toate scrisorile nu vor fi făcute publice.

Tipul de acord încheiat de administrația Trump cu Arabia Saudită se numește Acord 123 (pronunțat 1-2-3), care stabilește un cadru obligatoriu din punct de vedere juridic între națiuni privind cooperarea nucleară. Obligațiile unui astfel de acord vizează asigurarea neproliferării armelor nucleare. Statele Unite au 26 de astfel de acorduri cu 51 de guverne și cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică.

5530369 14.06.2018 June 14, 2018. Russian President Vladimir Putin and Saudi Crown Prince Mohammad bin Salman Al Saud, right, during a meeting. Alexei Druzhinin / Sputnik

Concesiile făcute de Trump saudiților cu privire la termenii acordului nuclear sunt semnificative. Când Statele Unite au încheiat un acord similar cu Emiratele Arabe Unite, care a intrat în vigoare în 2009, existau condiții mult mai restrictive. Emiratele Arabe Unite au fost de acord cu inspecțiile stricte, semnând ceea ce se numește un „protocol suplimentar” cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică. Și au fost de acord să renunțe la dreptul de a produce propriul combustibil, eliminând posibilitatea de a avea infrastructura necesară pentru a produce o armă.

Acordul respectiv a devenit cunoscut sub numele de „standardul de aur” pentru neproliferarea nucleară. Și, deși administrația intenționează să susțină că va avea și alte restricții în vigoare – inclusiv parteneriate comune cu saudiții care vor permite Washingtonului să urmărească îndeaproape programul regatului – rămâne adevărat că Trump s-a retras din restricțiile negociate de administrațiile Bush și Obama.

Deși cea mai mare parte a negocierilor cu Emiratele Arabe Unite au avut loc în timpul mandatului președintelui George W. Bush, acestea au fost finalizate de președintele Barack Obama și au intrat în vigoare în 2009.

Situație dificilă în Orient

Donald Trump și Prințul Mohammed s-au confruntat în luna mai din cauza agresiunii SUA în războiul din Iran. Prințul a refuzat să permită armatei americane să folosească spațiul aerian saudit pentru o operațiune de escortare a petrolierelor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz, pe care forțele iraniene o controlează. Acordul nuclear civil contribuie la stabilizarea relațiilor dintre SUA și Arabia Saudită.

În timpul administrației Biden, Statele Unite și Arabia Saudită discutau, de asemenea, un acord de apărare reciprocă, ca parte a planului general care ar include cooperarea nucleară în schimbul recunoașterii Israelului de către saudiți. Saudiții au presat mult timp oficialii americani pentru un acord de apărare reciprocă care să fie ratificat de Senat, astfel încât viitorii președinți americani să nu poată renunța cu ușurință la acesta. Oficialii saudiți doreau un astfel de acord, în parte, pentru a descuraja agresiunea iraniană.

Președintele SUA și Prințul Mohammed au ajuns la o înțelegere în timpul întâlnirii de la Casa Albă din noiembrie anul trecut privind un acord de apărare între cele două guverne, care ar include vânzarea de avioane de vânătoare F-35 avansate către regat. Dar aceasta nu a ajuns la un tratat pe care administrația să îl prezinte Senatului spre ratificare.

În timpul războiului din Iran din acest an, Arabia Saudită s-a bazat pe Statele Unite pentru furnizarea de rachete interceptoare pentru apărarea aeriană împotriva proiectilelor iraniene. Cu toate acestea, oficialii saudiți sunt îngrijorați cu privire la faptul dacă politica americană în Orientul Mijlociu, inclusiv parteneriatul SUA cu Israelul, crește riscurile pentru Arabia Saudită și alte națiuni arabe din Golf.

Parțial din această cauză, diplomații saudiți au încercat să poarte discuții cu Iranul. Cele două țări au normalizat relațiile diplomatice în 2023, printr-un acord mediat de China.

Într-o intervenție la RFI, liberalul a afirmat că Platforma Conservatoare nu urmărește înființarea unui nou partid, ci „revitalizarea liberalismului” în interiorul PNL.

„PNL trebuie să-și regăsească identitatea doctrinară de la care considerăm că, cel puțin în ultimele luni, actuala conducere s-a abătut. Nu am construit această platformă împotriva cuiva, ci pentru revitalizarea liberalismului și pentru întărirea guvernării”, a declarat Stroe.

„Noii liberali sunt oameni din AUR, POT și SOS”

Deputatul a criticat conducerea partidului pentru aducerea unor membri proveniți din alte formațiuni.

„Până una-alta, vă dau câteva exemple de importuri din zona AUR, POT și SOS în PNL, ei reprezintă noii liberali. Oameni cu experiență în PNL sunt eliminați, ca să fie aduși foști membri ai acestor partide”, a spus Stroe.

Critici la adresa conducerii PNL

Liberalul susține că în partid există o atmosferă tensionată și acuză conducerea de lipsă de dialog.

„Am fost amenințați cu excluderi, cu dizolvări. Sunt organizații județene afectate de aceste decizii. Ne dorim să detensionăm situația internă și să readucem în centrul acțiunii politice a PNL liberalismul autentic”, a afirmat deputatul.

Stroe a avertizat că partidul riscă să-și piardă identitatea doctrinară.

„Riscăm, transformând PNL într-un vehicul politic care mai degrabă seamănă cu zona progresisto-useristă, să devenim o copie a acestui curent politic”, a declarat acesta.

„Nu vrem crearea unui nou partid”

Întrebat dacă Platforma Conservatoare ar putea deveni o formațiune politică distinctă, Ionuț Stroe a exclus această posibilitate.

„Din capul locului am spus că nu ne dorim crearea unui nou partid, nu ne dorim sciziuni interne sau divizări. Obiectivul nostru este să întărim PNL și să reafirmăm identitatea noastră liberal-conservatoare”, a precizat deputatul.

Datele Eurostat publicat miercuri arată că, în luna iunie 2026, prețul carburanților și al lubrifianților destinați transportului personal în UE a crescut cu 13,7% față de iunie 2025. În aprilie 2026, creșterea față de luna similară din 2025, a fost de 20,8%, iar în mai de 20,7%.

România, în topul scumpirilor

Statisticile oficiale europene arată că, în iunie, în toate țările UE, prețurile combustibililor și lubrifianților au continuat să crească față de iunie 2025.

România se află pe locul trei în topul țărilor cu cele mai mari creșteri.

Eurostat arată că cele mai mari majorări de prețuri au fost în:

-Bulgaria – 26,0%
-Lituania – 23,5%
-România – 23,1%
-Finlanda – 22,0%
-Luxemburg – 20,7%).

La polul opus, cele mai mici creșteri au fost înregistrate în Ungaria (2,3%) și Polonia (5,8%), în timp ce în restul țărilor creșterile au variat de la 7,9% în Spania la 18,6% în Cipru.

Eurostat arată că, față de mai 2026, în luna iunie, consumatorii din UE au plătit cu 6,4% mai puțin pentru motorină și cu 4,2% pentru benzină. Între mai și iunie 2026, prețurile motorinei au scăzut în toate țările UE, în timp ce, la benzină, Cipru și Italia au fost singurele țări din UE care au înregistrat creșteri.

Guvernul monitorizează prețurile după eliminarea reducerii la motorină

Premierul interimar Ilie Bolojan spunea la începutul lunii iulie că Guvernul monitorizează atent evoluția prețurilor la carburanți după expirarea reducerii de 37 de bani pe litru la motorină.

Șeful Guvernului spunea atunci că exclude promovarea unei noi scheme de plafonare, dacă piața nu va reflecta scăderile de pe plan internațional.

Bolojan susținea că o eventuală intervenție legislativă ar putea fi discutată într-o sesiune extraordinară a Parlamentului.

 

Daniel Siad, suspectat că ar fi recrutat fete pentru Jeffrey Epstein, a fost găsit mort lângă Paris.

Cine este Daniel Siad

Daniel Siad, un scout de modele suedezo-francez de origine evreiască, este menționat în documente desecretizate ale Departamentului de Justiție al Statelor Unite ca persoană care ar fi recrutat tinere și fete pentru rețeaua infractorului sexual condamnat Jeffrey Epstein.

Potrivit documentelor, asociatul lui Epstein, Jean-Luc Brunel, le-a declarat anchetatorilor că Daniel Siad a fost „un scout sau recrutor de fete și/sau femei pentru Jeffrey Epstein”.

De-a lungul carierei sale, Siad a activat în industria modei, inclusiv în cadrul agenției What’s Up Management.

Presa internațională l-a prezentat și ca fost fotograf de modă, manager de proiect pentru un post rusesc de televiziune dedicat modei și consultant financiar.

Siad a avut reședințe la Stockholm și legături profesionale cu Paris și Barcelona.

Mai multe acuze de viol

Până în februarie 2026, Daniel Siad nu a fost pus sub acuzare în dosarul privind infracțiunile comise de Jeffrey Epstein.

În februarie 2026, fostul model suedez Ebba P. Karlsson l-a acuzat pe Siad că ar fi violat-o într-o vilă din Cannes, în Franța, în anul 1990.

Karlsson a depus o plângere la Parchetul din Paris, în care îl acuză de viol și trafic de persoane.

Ulterior, în iunie 2026, o investigație realizată de televiziunea publică germană ZDF și publicația Der Spiegel a dezvăluit că o fostă fotomodelă germană, dispărută din 2015 și identificată în anchetă sub numele fictiv „Michele”, ar fi avut contacte cu Daniel Siad înainte de a fi prezentată lui Jeffrey Epstein.

Cazul lui Daniel Siad reaprinde întrebările privind rolul persoanelor care ar fi facilitat recrutarea tinerelor pentru rețeaua lui Jeffrey Epstein.

Deși numele său apare în documente oficiale și în mai multe investigații jurnalistice, acesta nu a fost condamnat și nici inculpat până în prezent în legătură cu dosarul Epstein.

(știre în curs de actualizare)

Armata iordaniană a declarat că a interceptat patru rachete în atacul iranian, în timp ce alte două au căzut în „zone nelocuite”. Noroi de fum puteau fi văzuți deasupra orașului Aqaba în videoclipuri filmate de oameni din orașul israelian Eilat, aflat în apropiere, relatează AP.

Armata americană a anunțat miercuri dimineață că a încheiat a 11-a noapte de atacuri asupra Iranului. Apărarea aeriană iraniană a fost activată în apropierea capitalei, Teheran, iar agenția de știri IRNA, deținută de statul iranian, a raportat că exploziile au zguduit provinciile Bushehr, Azerbaidjanul de Est, Hamadan, Hormozgan, Khuzestan și Sistan și Baluchistan. SUA a declarat că printre țintele sale se numără hangare pentru aeronave și depozite de drone.

Încercări de mediere în Pakistan

Înainte de ultimele atacuri, ministrul iranian de interne, Eskandar Momeni, a vizitat Pakistanul, un mediator cheie în conflict, încercând să relanseze diplomația. Dar nu era clar ce nou acord s-ar putea ajunge pentru a pune capăt războiului, care în ultima vreme s-a transformat într-o bătălie pentru controlul asupra Strâmtorii Ormuz, o cale navigabilă vitală pentru aprovizionarea cu energie a lumii.