„Nu înțeleg de ce mai vor să știe despre mine”, a spus Mike Tyson într-un interviu pentru People.
Mike Tyson stands on the South Lawn of the White House before boarding Marine One in Washington, DC, US, on Friday, Oct. 9, 2026. Trump is heading to Syracuse on Friday to boost Republican gubernatorial candidate Bruce Blakeman, who is trailing Governor Kathy Hochul in polls ahead of November’s election. Photo by Aaron Schwartz/Pool/ABACAPRESS.COM
Fostul boxer se confesează în contextul lansării noii serii documentare TYSON pe Netflix, regizată de Floyd Russ.
Fostul boxer spune că s-au făcut deja prea multe filme despre el și că retrăirea anumitor momente e „cu adevărat incomodă”.
Copilul arestat de 38 de oriTyson a crescut în sărăcie, în Brooklyn. Spune că până la 13 ani fusese arestat de 38 de ori pentru furt. Într-un centru de detenție pentru minori a făcut un curs de box care i-a schimbat viața. Talentul lui a fost descoperit de antrenorul Cus D’Amato, care avea o sală în Catskill, în statul New York. Tânărul s-a mutat în casa antrenorului, care i-a devenit și tutore legal.
„Mi-a dat încredere și caracter”, își amintește Tyson. D’Amato îl încuraja și în lucrurile mărunte și îi spunea când progresa, „chiar și când devenea frumos”. „M-a făcut să vreau să devin campion, nu mai voiam o viață de infractor”, a spus Tyson.
D’Amato a murit în 1985, la 77 de ani, înainte ca elevul său să devină campion mondial. În anii următori, spune Tyson, prieteni, manageri și promotori au profitat de el. „Cus m-a protejat mereu, dar eu nu eram o ființă umană, eram un produs”.
Rușinea care nu treceÎn 1997, în meciul cu Evander Holyfield, Tyson și-a mușcat de două ori adversarul și i-a smuls o bucată din urechea dreaptă. Gestul l-a costat descalificarea. „Mulți oameni credeau că a fost un lucru bun de făcut”.
„Mie încă mi-e rușine”, spune el. Incidentul din 1997 a rămas în istoria sportului, fiind analizat pe larg în biografia oficială a atletului disponibilă pe Britannica.
Astăzi, fostul campion spune că e „treaz în stil californian”, adică nu mai bea și nu mai ia cocaină, dar fumează în continuare marijuana.
Viața lui, în patru episoadeDocumentarul „TYSON” are patru episoade de câte o oră și apare pe Netflix marți, 13 octombrie. Serialul urmărește drumul lui Tyson de la copilăria săracă până la titlul mondial la categoria grea, cucerit la 20 de ani, și sutele de milioane de dolari câștigate și apoi pierdute. Vorbește și despre moartea mamei, a antrenorului și a fiicei lui de patru ani, despre căsnicia furtunoasă cu Robin Givens și despre condamnarea pentru viol din 1992, pentru care a stat aproximativ trei ani în închisoare. Ultimul capitol este revenirea în ring, în 2024, la 58 de ani, în meciul cu Jake Paul.
„Sunt recunoscător pentru tot răul care mi s-a întâmplat. Totul m-a făcut un om mai bun”, spune Tyson.
Tranziția sa completă de la stilul de viață haotic la cel de acum este vizibilă și în pregătirea sa fizică incredibilă; la 60 de ani, Tyson continuă să uimească lumea boxului, fiind considerat o adevărată anomalie biologică în sportul de performanță.
Organizația ungară care reprezintă sectorul acvaculturii și pescuitului, MA-HAL, colaborează cu autoritatea națională pentru apă în cadrul programului, relatează Reuters.
În mod tradițional, după recoltarea peștilor, apa din bazine era evacuată în râuri și canale. În ultimii ani, o parte din aceasta a început să fie direcționată către zonele umede din apropiere.
Acum, interesul pentru această resursă a crescut, iar fermierii și administrațiile parcurilor naționale solicită la rândul lor apă din iazurile piscicole.
MA-HAL intenționează să extindă sistemul la nivel național. Bazinele gestionate de sectorul piscicol pot stoca împreună aproape 300 de milioane de metri cubi de apă, volum echivalent cu aproximativ 120.000 de piscine olimpice.
„În 2026, iazurile noastre piscicole au reprezentat ultima sursă de apă pentru multe viețuitoare”, a declarat Nandor Puskas, șeful MA-HAL, explicând necesitatea extinderii programului.
Seceta a afectat inclusiv centrala nucleară PaksMăsurile vin după ce Ungaria s-a confruntat în această vară cu secetă severă, pe fondul valurilor de căldură care au afectat o mare parte a Europei.
Nivelurile unor râuri au coborât la valori record, situație care a creat probleme inclusiv pentru transportul fluvial de mărfuri și pentru centrala nucleară Paks.
În august, guvernul ungar a anunțat o nouă strategie în domeniul apei, care acordă prioritate metodelor naturale de retenție. Obiectivul este păstrarea unei cantități cât mai mari de apă în teritoriu în perioadele favorabile, astfel încât aceasta să poată fi utilizată atunci când precipitațiile devin insuficiente.
Ploile din toamnă au redus între timp presiunea provocată de secetă, însă autoritățile admit că problema necesită măsuri pe termen lung.
„Suntem în întârziere cu câțiva ani”Premierul Ungariei, Peter Magyar, a recunoscut luni, în Parlament, că măsurile pentru îmbunătățirea gestionării apei ar fi trebuit începute mai devreme.
„Ar fi trebuit să începem această muncă în urmă cu ani de zile. Suntem în întârziere cu câțiva ani. Dar acest lucru nu poate fi o scuză”, a declarat șeful guvernului.
Experimentul din Ungaria este relevant și pentru alte țări europene, unde seceta agricolă și gestionarea resurselor de apă au devenit probleme recurente. Modelul ungar arată cum infrastructura existentă în acvacultură poate primi un rol suplimentar, prin reutilizarea apei pentru agricultură, ecosisteme și spații verzi în perioadele cu deficit de precipitații.
Patru bărbați sunt cercetați pentru furtul tablourilor furate, săptămâna trecută, de la micul Muzeu Renoir din orașul Cagnes-sur-Mer, de pe Riviera Franceză. Aceștia sunt acuzați de furt organizat și asocierea în scop criminal, potrivit procurorului din Marsilia, Nicolas Bessone, citat de Associated Press.
Unul dintre tablouri, „Portretul doamnei Colonna Romano”, a suferit o ruptură. Celălalt, „Tânăra femeie la fântână”, a suferit daune ușoare la ramă, a spus Bessone.
Potrivit acestuia, tablourile sunt estimate la 4,2 milioane de euro.
Hoții au folosit un ferăstrău electric pentru a tăia un gard, au pătruns în muzeu prin parter și au tăiat clemele care fixau ramele a patru tablouri. Alarma a sunat, iar polițiștii au sosit patru minute mai târziu. Hoții au intrat în panică, potrivit procurorului.
„În timp ce fugeau, nu au reușit să ia toate cele patru tablouri și au abandonat două dintre ele, care au fost găsite ulterior într-o husă de protecție”, a spus el.
Hoții au lăsat urme pe husa de protecție abandonatăADN-ul găsit pe folia sau husa protectoare s-a potrivit cu cel al unui bărbat de 29 de ani care era deja anchetat într-un caz de trafic de droguri, în cadrul căruia poliția îi urmărea vehiculul, a declarat Bessone.
Datele de urmărire a vehiculului au arătat că suspectul, însoțit de un bărbat de 41 de ani, a condus până acasă la un al treilea bărbat, la scurt timp după furt, după cum a mai declarat procurorul.
Supravegherea poliției a arătat, de asemenea, că bărbatul de 29 de ani a vizitat, în 3 octombrie, Fundația Maeght din Saint-Paul-de-Vence, care găzduiește o vastă colecție de artă modernă.
Suspectul s-a întâlnit apoi cu un al patrulea bărbat cunoscut de poliție din cauza unor cazuri de furt de opere de artă și falsificare din anii 2001 și 2003.
Bessone a declarat că arestările au fost determinate de „suspiciunea foarte puternică că un alt jaf era iminent”.
Nidal Hasan, în vârstă de 56 de ani, urmează să fie executat de un pluton de împușcare pe 3 decembrie 2026, pentru uciderea a 13 persoane în 2009.
Un oficial al Departamentului Apărării al SUA a confirmat că execuția publică va fi transmisă în direct.
Potrivit AFP, UE a avertizat platformele digitale împotriva acestei transmisiuni.
Conform normelor digitale ale UE, platformele sunt obligate să „aplice cu diligență propriile condiții de utilizare”, a explicat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Thomas Regnier.
„Dacă ne uităm la unele platforme, Meta interzice în mod explicit transmiterea în direct a execuțiilor capitale, în timp ce X și TikTok interzic conținutul șocant sau care glorifică violența”, a explicat acesta.
Purtătorul de cuvânt a declarat că nu are niciun comentariu de oferit cu privire la ceea ce fac platformele în Statele Unite.
„Dar în Europa avem reguli clare”, a adăugat el, referindu-se la Legea europeană privind serviciile digitale (DSA).
Această lege abordează, printre altele, lupta împotriva conținutului ilegal. Dacă rețelele nu își aplică propriile reguli, UE ar folosi atunci puterile acordate de reglementările sale digitale pentru a preveni acest lucru.
Administrația Trump critică în mod regulat aceste reguli, considerându-le un instrument de „cenzură”. Această acuzație este respinsă, însă, de Uniunea Europeană, potrivit sursei citate.
