Agregator de ştiri

Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a recunoscut că ia legătura în mod regulat cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, în timpul reuniunilor private ale UE.

Potrivit Euronews, ministrul ungar a afirmat că dialogul cu partenerii din afara UE reprezintă esența diplomației.

Szijjarto a abordat subiectul privind dezvăluirile The Washington Post în cadrul unui eveniment de campanie electorală în Keszthely, Ungaria. Acesta a explicat că deciziile UE privind energia, industria auto și securitatea afectează în mod direct relațiile Ungariei cu partenerii din afara blocului.

„Da, aceste chestiuni trebuie discutate cu partenerii noștri din afara Uniunii Europene. Discut nu numai cu ministrul rus de externe, ci și cu omologii noștri americani, turci, israelieni, sârbi și alții, înainte și după reuniunile Consiliului Uniunii Europene”, a declarat Szijjártó, potrivit sursei citate.

Anterior, guvernul de la Budapesta a respins acuzațiile care îl vizează pe Szijjarto, calificând informațiile drept „știri false”.

Săptămâna trecută, publicația The Washington Post a relatat că Szijjártó era în contact regulat cu Lavrov în timpul reuniunilor de la Bruxelles, comunicând cu acesta în timpul pauzelor.

De asemenea, luni, Comisia Europeană a solicitat Ungariei să clarifice situația, calificând rapoartele drept „îngrijorătoare”.

Şedinţa extraordinară a Guvernul programată marţi, la ora 17:00, a fost amânată după ce Consiliul Economic şi Social a întârziat avizarea proiectului. Executivul urma să declare criză pe piaţa carburanţilor şi să adopte măsuri precum limitarea adaosurilor comerciale şi controlul preţurilor.

Ședința extraordinară de Guvern anunțată pentru astăzi, ora 17.00, se va amâna pentru o dată care va fi anunțată ulterior.

Potrivit Executivului, CES a amânat avizarea.

CES nu a discutat proiectul de ordonanță de urgență din cauza avizelor vicepremierului Marian Neacșu și Ministerului Justiției. O nouă ședință a CES va avea loc miercuri.

Guvernul urma să adopte marți ordonanța care prevede declararea situației de criză pe piața carburanților și să ia mai multe măsuri de protejare a economiei și populației pe durata situației de criză.

Ordonanța de urgență privind declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere și pentru instituirea unor măsuri de protejare a economiei și populației pe durata situației de criză, precum și pentru modificarea unor acte normative în domeniul energiei urma să fie adoptată în ședința de marți a Guvernului.

„În urma discuțiilor, s-a decis ca Guvernul să adopte, mâine, o ordonanță de urgență prin care să fie declarată situația de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere și să fie stabilite măsuri de protejare a economiei și a populației pe durata acestei crize”, a anunțat luni Guvernul într-un comunicat de presă.

Ședința extraordinară a Executivului era programată marți de la ora 17.00.

Ce prevede proiectul

Potrivit proiectului de ordonanță publicat luni seara de Ministerul Energiei, pe durata situației de criză, pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere se instituie măsuri de protecție care se aplică pe o perioadă de 6 luni, care poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat situația de criză.

Potrivit notei de fundamentare, prin proiectul de normativ se propune:

-declararea situației de criză pe piaţa ţiţeiului şi/sau a produselor petroliere;
-exportul produselor petroliere (benzină și motorină) se poate realizează doar cu acordul ministerului cu atribuții în domeniul economic și ministerul de resort;
-se limitează adaosul comercial practicat de operatorii economici care produc, importă, distribuie și / sau comercializează benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora este limitat la cel mult 50% din media adaosului comercial înregistrat în ultimele 12 luni calendaristice. Măsura are în vederea evitării unui comportament inadecvat al operatorilor economici şi stoparea unor posibile tendințe de speculă pentru a preveni creșteri nejustificate a prețurilor la aceste produse.
-se instituie măsuri de prevenire a vânzării de produse petroliere la un preț care depășește valorile preţurilor maximale;
-se introduce posibilitatea ca operatorii economici să diminueze conținut de biocarburant din volumele de benzină puse pe piață de la 8% la minim 2% pentru benzină, pe perioada de aplicare a măsurilor de protecție.

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, l-a criticat marți pe președintele SUA, Donald Trump, din cauza războiul SUA împotriva Iranului:

„Politica noastră externă nu va deveni mai convingătoare dacă nu numim o încălcare a dreptului internațional o încălcare a dreptului internațional. Acest război este o încălcare a dreptului internațional — aproape că nu există nicio îndoială”, a declarat președintele Germaniei, marți, într-un discurs solemn cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la refondarea Ministerului Afacerilor Externe de la Berlin.

În acest fel, Steinmeier a adoptat o poziție diferită de cea a guvernului federal, care a evitat până acum să numească acest război ca fiind ilegal din punct de vedere al dreptului internațional.

Tocmai Steinmeier — pe atunci în calitate de ministru de externe — a fost unul dintre arhitecții politicii complet eșuate de apropiere a Germaniei de Republica Islamică radical-șiită.

Steinmeier: „Acest război este o greșeală politică fatală”

Acest război este „o greșeală politică fatală”, a continuat Steinmeier:

„Și — lucrul care mă dezamăgește cel mai mult — a fost un război evitabil, inutil, dacă scopul lui era să oprească Iranul să urmărească construirea unei bombe atomice”

El a reamintit de încheierea acordului nuclear internațional cu Iranul din 2015:

„Nu am fost niciodată atât de aproape de o armă nucleară iraniană. În al doilea an al primului său mandat, președintele Trump s-a retras din acord, iar în al doilea mandat duce un război”

Steinmeier: „Europa trebuie să devină independentă de SUA și Rusia”

În discursul său, Steinmeier vorbit și de atacul Rusiei asupra Ucrainei dar și despre preluarea mandatului de președinte al SUA de către Donald Trump:

„Așa cum cred că în relațiile cu Rusia nu poate exista o întoarcere la perioada de dinainte de 24 februarie 2022, tot astfel cred că în relațiile transatlantice nu poate exista o întoarcere la perioada de dinainte de 20 ianuarie 2025”, a declarat președintele federal.

Germania și Europa trebuie să reacționeze în mod unit la această „dublă schimbare epocală” și să devină mai independente de Rusia și SUA:

„Marile puteri pot, poate, să supraviețuiască într-o lume fără reguli — poate chiar să profite pe termen scurt de pe urma acest lucru. Pentru noi, însă, nu este cazul. Toate aceste puteri medii caută să intre în contact cu noi, deoarece, la fel ca noi, doresc să reducă dependența și să-și diversifice parteneriatele”

Mikaela Shiffrin s-a impus în finala de la Hafjell, cu timpul cumulat de 2:07.61, devansând-o cu 1,32 secunde pe elvețianca Wendy Holdener. Podiumul a fost completat de germanca Emma Aicher, la 1,36 secunde în urmă.

În ierarhia disciplinei, americanca și-a adjudecat globul de cristal, încheind cu 980 de puncte, la peste 400 de puncte de Camille Rast, din Elveția, a doua clasată.

Succesul o aduce pe Shiffrin foarte aproape și de câștigarea celui de-al șaselea titlu general din Cupa Mondială de schi alpin.

Americanca are acum un avans de 85 de puncte în fața lui Aicher înaintea ultimei curse a sezonului, slalomul uriaș de la Hafjell.

Pentru a-și asigura matematic trofeul, Shiffrin trebuie să termine în top 15 sau să profite de un eventual eșec al rivalei sale, care este obligată să câștige cursa.

Dacă va triumfa în clasamentul general, Shiffrin va egala recordul stabilit de Annemarie Moser-Pröll, care a cucerit șase titluri în anii ’70.

De asemenea, americanca a stabilit un nou record pentru cele mai multe victorii într-un sezon de slalom, pe care îl deținea alături de croata Janica Kostelić.

Cu nouă succese în zece curse de slalom disputate în acest sezon, Shiffrin confirmă o dominație aproape totală în această disciplină.

Un avion al companiei Ryanair a făcut o întoarcere bruscă deasupra Mării Nordului și a declarat stare de urgență în zbor, potrivit Express. Incidentul s-a produs la aproximativ 40 de minute de la începutul călătoriei. Ulterior avionul a fost trimis la aeroportul de unde decolase.

Zborul RK3226, efectuat de un Boeing 737-800, a plecat marți dimineață de pe aeroportul din Manchester, Anglia, cu aproape o oră întârziere. Avionul se îndrepta spre aeroportul Sandefjord, Torp, în Norvegia. În timp ce zbura deasupra Mării Nordului, echipajul a emis brusc avertismentul internațional care indică o urgență generală. Se pare că aeronava a făcut manevra bruscă înainte de a emite semnalul de urgență.

Avionul a fost monitorizat de Controlul Traficului Aerian și a primit dreptul la o aterizare prioritară pe aeroportul din Manchester. Până la urmă, avionul a aterizat în siguranță.

Semnalul lansat de piloți semnalează, de obicei, un pericol imediat apărut pe ecranele radar. Semnalul implică gestionarea prioritară a cazului, pregătirea serviciilor de urgență și eliberarea spațiului aerian. Experții susțin că poate fi utilizat pentru o serie de probleme, inclusiv o defecțiune la motor, o problemă medicală gravă și pierderea presiunii în cabină.

„Acest zbor de la Manchester la Oslo Torp (24 martie) a fost deviat înapoi spre Manchester din cauza unei probleme tehnice minore cu aeronava. Pentru a minimiza perturbările, am aranjat o aeronavă de înlocuire pentru a opera acest zbor către Oslo Torp”, a declarat un purtător de cuvânt al Ryanair.

O anchetă va stabili ce s-a întâmplat în avionul care se îndrepta către Norvegia.

„Inspectorul balastierelor este o platformă, o hartă, dacă vreți, care va fi pusă, începând de astăzi, la dispoziția absolut tuturor românilor. Absolut oricine este interesat de acest subiect va putea să vadă. Această hartă va fi pusă la dispoziție transparent către absolut toți românii care sunt interesați să vadă subiectul. Vorbim de o hartă în care au fost încărcate absolut toate avizele care astăzi există”, a declarat ministra Mediului, Diana Buzoianu, în cadrul unei conferințe de presă. 

Potrivit ministrei, în momentul de față, există peste  6.216 perimetre autorizate în ultimii 5 ani de zile pentru exploatații, a căror avize pot fi văzute în timp real de cetățeni. 

„În momentul în care ai ajuns pe un perimetru, unde zici că este posibil să fie realizată o extragere de agregate, există un buton, sigur, o să fie mai vizibil pe telefon, în care absolut toată lumea care vrea să vadă, există butonul de localizație, unde dacă este apăsat îți va arăta exact unde ești tu și dacă există un perimetru de gestionare a unor balastiere”, a declarat Buzoianu.

Dacă în zona în care se extrage balast nu apare un perimetru pe hartă, este vorba despre o exploatare ilegală.

„Deci transformăm practic verificările care au fost ascunse sub preș pentru absolut orice român care este interesat să vadă realitatea. Vom putea să știm foarte clar care sunt situațiile concrete, dacă orice om va putea să vadă dacă este o exploatare legală sau ilegală”, a declarat Buzoianu. 

Cetățenii care observă o activitate ilegală a balastierelor din zonele în care se află au posibilitatea de a face sesizări către Administrația Națională a Apelor Române (ANAR), dar și la Ministerul Mediului.

În următoarele trei luni, Ministerul Mediului va lansa și aplicația care va înregistra trasabilitatea exploatărilor – tot procesul de exploatare al agregatelor, dar și toate informațiile care sunt trecute în avize, pentru a fi corelate apoi cu ceea ce se pune pe piață, pentru ca ministerul să se asigure că acțiunile de control ale balastierelor și iazurilor sunt reale, iar balastierele care nu respectă legea să fie sancționate.

Și astăzi, ca și în săptămânile trecute, votul a fost unul de balotaj – de 3 la 3 – astfel încât avizul consultativ nu poate fi luat în considerare.

Secția pentru Procurori din CSM are obligația să supună la vot propunerile până când expiră termenul ca avizul consultativ să fie trimis, conform legii, ministrului Justiției, Radu Marinescu.

Radu Marinescu: „Votul de 3 la 3 este lipsa unui aviz”

În emisiunea OFF The Record, pe Mediafax, ministrul Radu Marinescu a declarat că „Votul de 3 la 3 este lipsa unui aviz”.

„Dacă această situație s-ar perpetua până la momentul la care ar trece cele 30 de zile rezervate CSM pentru a da un aviz. Dacă nu se poate da un aviz, pentru că există această situație de balotaj, situația juridică este sinonimă cu lipsa unui aviz. Pe mine nu mă încurcă și nu mă descurcă nimic, atât timp cât mă țin strict de procedură, de regulile legale. Dacă nu există un aviz, mergem mai departe la domnul președinte. Și domnul președinte decide. În toate decide domnul președinte până la urmă, evident”, spune Radu Marinescu, fiind de întrebat de situația din CSM în care Secția de Procurori au exprimat un vot de 3 voturi pentru și 3 împotrivă în cazul Alex Florența și Marius Voineag.

„Trebuie să fie din nou intervievați de ministrul Justiției. Așteptăm hotărârile Secției de Procurori”

Zilele trecute, Secția de Procurori din CSM i-a avizat negativ  ( cu un vot de 5 împotrivă și 1 pentru ) și pe Marinela Mincă, pentru funcția de adjunct al DNA, dar și pe Cristina Chiriac, nominalizată pentru șefia Parchetului General, și Gill Iacobici, pentru poziția de adjunct al DIICOT.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a comentat în OFF The Record, pe Mediafax, și această situație:

„Iar la cei avizați negativ, legea spune că trebuie să fie din nou intervievați de ministrul Justiției. Așteptăm hotărârile Secției de Procurori. Pentru că eu la Secția de Procurori n-am trimis o propunere subiectivă. Eu am trimis o propunere bazată pe argumente concrete și sunt pagini întregi de motivare, de ce am considerat că o persoană este potrivită, a fost o comisie și la noi. Din comisie au făcut parte și colegi procurori. Am avut un psiholog, am avut un expert în  management. Deci, sunt niște propuneri motivate. Și de la CSM vom primi probabil niște hotărâri motivate, vom vedea care sunt motivele și vom pune întrebări candidaților ca să verificăm toate cele aspecte să nu rămână nimic neverificat”.

Până în prezent, în procedura de numire a șefilor marilor parchete, doar procurorii Viorel Cerbu și Codrin Miron au primit vot în unanimitate pozitiv, de la 6 la 0, pentru ca aceștia să ocupe șefiile DNA și DIICOT.

Energia nucleară traversează un moment important de revenire: astăzi, nu se mai discută dacă nuclearul are loc în mixul energetic european, ci cum se finanţează, cum se exportă şi cum se reindustrializează în jurul lui. România, care nu a renunţat niciodată la această opţiune, se află acum într-o poziţie avanta­joasă, subliniază Corina Truică, preşedintele Consiliului Director al Roma­tom, asociaţia industriei nucleare din România.

Timişul domină sectorul, cu pes­te 500.000 de capete, un sfert din totalul naţional, şi cu cele mai multe ferme autorizate, 47, deţinute în mare parte de Comtim România, liderul pieţei controlat de investitori chinezi, potrivit unei analize realizate de ZF pe baza datelor oferite de Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

La un an de la primele livrări comerciale, fabrica Nokian Tyres din Oradea îşi consolidează opera­ţiunile şi avansează spre capaci­tatea totală de 6 milioane de anvelope, planificată pentru 2027-2028, iar unitatea din România va reprezenta aproape jumătate din producţia mondială a gigantului finlandez.

Atacul asupra unui cartier de lux din nordul orașului de coastă israelian a distrus fațada unei clădiri vechi cu trei etaje și a împrăștiat resturi pe stradă, potrivit unui jurnalist AFP prezent la fața locului, citat de Gulf News. 

Primarul din Tel Aviv, Ron Huldai, a declarat reporterilor că atacul care a lovit clădirea a fost unul „direct”.

Serviciul medical de urgență israelian Magen David Adom a precizat că a acordat îngrijiri medicale și a externat rapid patru persoane, revizuind în jos bilanțul inițial de șase persoane ușor rănite.

De asemenea, serviciul a publicat pe Telegram imagini cu pagubele cauzate de explozie, dar și un videoclip.

Potrivit unor surse citate de presa israeliană, inclusiv radioul militar, poliția consideră că pagubele au fost cauzate de o rachetă cu muniție de dispersie echipată cu trei sau patru focoase, fiecare conținând aproximativ 100 de kilograme de exploziv.

Atacul vine, după ce, în cursul nopții, Televiziunea de stat de la Teheran a anunțat „un nou val de rachete” spre Israel, precizând și că acestea „au trecut de mai multe sisteme de apărare anti-rachetă”.

Noi amenințări cu atacuri venite din partea Iranului

Marți, în jurul amiezii, Gărzile Revoluționare Islamice de la Teheran (IRGC) au amenințat că vor desfășura atacuri „grele” cu rachete și drone asupra Israelului, în ceea ce a descris ca fiind „sprijin pentru civilii din Liban și Palestina”.

În avertismentul publicat, IRGC au avertizat că armata israeliană (IDF) va fi ținta „unor atacuri puternice cu drone și rachete”, dacă vor continua să facă „crime împotriva civililor din Liban și Palestina”.

Inițiativa legislativă a întrunit 98 de voturi pentru din totalul de 100 de senatori prezenți.

„Intervenția acoperă falia dintre munca din spitale și modul în care aceasta era recunoscută în lege. Orele de gardă sunt servicii plătite distinct, dar tratate ca și cum nu ar conta în vechime, iar în timp se adună echivalentul a 10-15 ani de experiență care nu cântăresc corect nici în carieră, nici la concursurile pentru posturi”, a declarat senatorul AUR, Cătălin Silegeanu.

Datele OECD arată că România are aproximativ 3,7 medici la mia de locuitori, sub media de circa 4,3 la nivelul Uniunea Europeană, aspect care amplifică presiunea asupra sistemului sanitar și crește dependența de activitatea în regim de gardă.

„Votul din Senat arată că, atunci când subiectul este clar și nu mai poate fi ocolit, Parlamentul își asumă decizia. Pentru mine, ca inițiator, este un proiect dus până la capăt, iar pentru medici, un motiv în plus să rămână în sistem și să asigure ducă gărzile mai departe, astfel încât spitalele să nu mai rămână fără oameni exact când este cea mai mare nevoie”, a adăugat senatorul AUR.

Proiectul urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaților, for decizional în acest caz.

Cădire distrusă în Tel Aviv, în urma atacurilor iraniene anunțate de Teheran. Gărzile Revoluționare amenință Israelul cu noi atacuri

Primarul din Tel Aviv a precizat că „un atac direct” desfășurat, marți, a avariat o clădire din nordul orașului. Atacul a fost desfășurat în urma avertismentelor Teheranului cu privire la un atac de rachete. Marți, la amiază, Teheranul a amenințat că va desfășura noi atacuri.

Atacul asupra unui cartier de lux din nordul orașului de coastă israelian a distrus fațada unei clădiri vechi cu trei etaje și a împrăștiat resturi pe stradă, potrivit unui jurnalist AFP prezent la fața locului.

În avertismentul publicat, IRGC au avertizat că armata israeliană (IDF) va fi ținta „unor atacuri puternice cu drone și rachete”, dacă vor continua să facă „crime împotriva civililor din Liban și Palestina”.

Kurdistanul irakian acuză Iranul de un atac mortal împotriva forțelor sale. Primul atac de acest gen în regiune

Regiunea autonomă Kurdistan din Irak a acuzat, marți, Iranul că a lansat un atac împotriva forțelor sale armate Peshmerga, după ce șase combatanți au fost uciși în atacuri cu rachete, potrivit Gulf News.

„Șase rachete balistice iraniene i-au vizat” în cadrul a două atacuri, a declarat Ministerul Forțelor Armate din regiune într-un comunicat, precizând că incidentul s-a soldat cu șase morți și 30 de răniți.

Este primul atac mortal asupra forțelor de securitate regionale de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, pe 28 februarie, cu loviturile israeliano-americane împotriva Iranului.

 

Iran lansează noi atacuri asupra Israelului și statelor din Golf, în timp ce neagă negocieri cu SUA

Iranul a lansat un nou val de atacuri cu rachete asupra Israelului și a unor ținte din regiune, la scurt timp după ce președintele american Donald Trump a vorbit despre posibile negocieri pentru încheierea conflictului. Teheranul a respins însă afirmațiile privind discuții cu Washingtonul, în timp ce luptele continuă să se extindă în Orientul Mijlociu.

Doi civili, morți, dar și cinci răniți, la sud de Beirut, în urma atacului Israelian

Un atac israelian asupra localității Bshamoun, situată la sud de Beirut, a provocat moartea a cel puțin două persoane, potrivit anunțului dat, marți, de Ministerul Sănătății din Liban, citat de France24.

„Raidul inamicului israelian asupra orașului Bshamoun din districtul Aley a dus, conform bilanțului preliminar, la moartea a doi cetățeni și rănirea altor cinci”, informează ministerul, în comunicatul publicat.

Localitatea Bshamoun se află în afara bastioanelor tradiționale ale grupării Hezbollah, susținută de Iran.

Liniile electrice din Kuweit au fost lovite de un rest de artilerie

Ministerul Electricității, Apei și Energiei Regenerabile (MEW) din Kuweit a precizat că șapte linii de alimentare cu energie electrică au fost scoase din uz, în urma unor distrugeri cauzate de resturile căzute în urma interceptărilor aeriene, informează Gulf News.

Purtătorul de cuvânt al ministerului a precizat că incidentul a cauzat întreruperi ale energiei electrice în mai multe zone din Kuweit.

Echipele tehnice lucrează pentru reluarea serviciilor cât mai curând posibil, cu electricieni care sunt pregătiți să lucreze îndată ce siturile asigurate, în coordonare cu autoritățile de securitate.

Ministerul a confirmat că echipele de intervenție vor efectua o evaluare completă a pagubelor pentru a asigura refacerea în condiții de siguranță și eficiență a liniilor afectate. Echipele de urgență rămân în stare de alertă maximă pentru a remedia eventualele întreruperi și a menține continuitatea alimentării naționale cu energie electrică.

Prețul țițeiului Brent crește din nou peste 100 de dolari pe baril, în ciuda schimbării de opinie a lui Trump în privința Iranului

Marți dimineață, în Asia, prețul țițeiului Brent din Marea Nordului era de 102,84 dolari, în timp ce West Texas Intermediate (WTI), indicele de referință american, a ajuns la 91,20 dolari.

Prețul țițeiului Brent a revenit marți, depășind din nou 100 de dolari pe baril, după o scădere de peste 10% în ziua precedentă, cauzată de decizia lui Donald Trump de a amâna noi atacuri împotriva Iranului și de anunțul său privind discuțiile cu Teheranul.

Războiul din Iran oprește producția de heliu din Qatar. Lanțurile globale de aprovizionare cu tehnologie sunt amenințate

Atacul Iranului asupra instalației de export de gaze naturale a Qatarului amenință să perturbe nu doar piețele energetice mondiale, ci și lanțurile globale de aprovizionare cu tehnologie, deoarece heliul produs de Qatar este crucial pentru o serie de industrii avansate.

Qatar furnizează o treime din heliul mondial, potrivit US Geological Survey, dar națiunea a trebuit să oprească producția la scurt timp după izbucnirea războiului, acum trei săptămâni. Ultimele atacuri iraniene împotriva infrastructurii de producție a energiei din regiune au amplificat îngrijorările legate de aprovizionare, compania de gaze de stat din Qatar declarând că va reduce exporturile de heliu cu 14%.

Presa de stat de la Teheran anunță un nou „val de rachete” spre Israel

Iranul a lansat „un nou val de rachete” spre Israel, marți dimineață, potrivit televiziunii de stat, după ce anterior atacurile au lovit o clădire din nord, în timp ce o explozie puternică s-a auzit la Ierusalim, relatează Gulf News.

„Iran lansează un nou val de rachete asupra teritoriilor ocupate”, relata, marți dimineață, Radiodifuziunea Republicii Islamice Iran (IRIB), într-un mesaj publicat pe Telegram.

După câteva momente, televiziunea a transmis: „Rachetele iraniene au trecut de mai multe sisteme de apărare anti-rachetă israeliene”.

Serviciile de urgență „Magen David Adom” au publicat un videoclip cu o clădire din nordul Israelului, precizând că nu au fost morți în urma acestui incident.

 

Marți dimineață, mai târziu, Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au transmis mai multe avertismente de evacuare în care îi avertizau pe locuitori că au detectat rachete iraniene, dar și că lucrau pentru interceptarea lor.

Atacuri israeliene în apropiere de Beirut

Un atac israelian de marți dimineață asupra unui apartament rezidențial din Bchamoun, la aproximativ 10 kilometri sud-est de Beirut, a ucis cel puțin două persoane, potrivit unui bilanț inițial al Ministerului Sănătății din Liban. Ministerul a adăugat că atacul a rănit alte cinci persoane.

Atacul a avut loc fără avertisment și a lovit o zonă din afara suburbiilor sudice ale Beirutului, unde armata israeliană emisese anterior avize de evacuare.

Tot marți dimineața, atacurile israeliene au lovit mai multe zone din sudul Libanului, inclusiv o benzinărie aparținând companiei Amana din Rashidieh, lângă orașul portuar Tyre, trimițând un nor de foc puternic în aer.

 

Comuna Parva, din județul Bistrița-Năsăud, investește în turism pentru a-și revitaliza economia, după închiderea activităților miniere.

Primarul comunei, Ioan Strugari, a obținut o finanțare de 6 milioane de euro pentru un proiect spectaculos: construirea unei punți turistice suspendate în Munții Rodnei, relatează ZF.

Proiectul, finanțat prin ADR Nord-Vest, presupune realizarea unei structuri de aproximativ 620 de metri lungime, care va traversa Valea Rebrei la o înălțime de aproape 200 de metri, făcând legătura între doi versanți ai văii.

Șansa comunei Parva e turismul

Fostă zonă minieră, Parva se confruntă de ani buni cu declin economic și depopulare.

„Am fost o localitate minieră, acum este moartă din punct de vedere economic. Minele s-au închis până în anul 2000, de atunci localitatea și-a schimbat configurația demografică și economică. Foarte mulți au plecat la muncă în străinătate”, spune primarul Ioan Strugari.

În acest context, turismul a devenit principala speranță de dezvoltare pentru comună.

Proiectul își propune să atragă mai mulți turiști în zonă

Autoritățile locale speră ca noua punte suspendată să transforme zona într-un punct de atracție pentru vizitatori, profitând de poziționarea la poalele Munților Rodnei și de accesul către Parcul Național.

În prezent, comuna dispune de doar cinci pensiuni, care găzduiesc anual aproximativ 1.000 de turiști.

Așteptări pentru dezvoltarea zonei

Primarul comunei estimează că investiția va contribui la creșterea fluxului de turiști și, implicit, la revitalizarea economică a zonei.

Proiectul se înscrie într-un trend mai larg, în care comunitățile afectate de declin industrial încearcă să se reinventeze prin valorificarea potențialului turistic.