„Tot coincidență este și faptul că toți cei patru judecători numiți de PSD au lăsat Curtea Constituțională fără cvorum? Vreau să cred că nu vom asista la o CCR blocată pe termen nedefinit”, spune Raluca Turcan, duminică, pe Facebook.
Aceasta constată că dacă cvorumul este de 6, Curtea Constituțională nu mai poate face ședințe deloc dacă lipsesc judecătorii propuși de PSD.
„Sper să nu fie aceasta strategia: amânarea la infinit, prin blocaj instituțional, a soluționării unei teme atât de importante pentru societate. Întreb, pentru că dincolo de proceduri, miza este funcționarea statului de drept. Iar o CCR blocată nu e un accident, ci un semnal politic extrem de grav”, mai spune Turcan.
Curtea Constituțională a decis, duminică, continuarea deliberărilor în data de luni, 29 decembrie 2025, la ora 10,00, în cazul obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul
pensiilor magistraților, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
CCR transmite că a amânat decizia, constatând lipsa cvorumului în cadrul ședinței de deliberare intervenită duminică, 28 decembrie 2025.
Surse MEDIAFAX au declarat că magistrații propuși de PSD au plecat din ședință, astfel că nu a fost cvorum pentru a fi luată decizie.
Înalta Curte de Casație și Justiție sesizase CCR cu privire la Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.
Înalta Curte susținea că legea „încalcă independența justiției” și „elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați”. Decizia fusese adoptată în unanimitate, 102 judecători din 102 prezenți.
Contestația Înaltei Curți a venit după ce premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru a doua formă a legii.
Stabilirea pensiei la maxim 70% din ultimul salariu net. Creșterea vechimii în muncă de la 25 de ani la 35 de ani. Creșterea vârstei de pensionare de la 48-50 de ani la 65 de ani.
Conform noilor prevederi, cuantumul pensiei ar urma să fie de 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, cu plafon de 70% din ultima indemnizație netă.
Perioada de tranziție pentru pensiile magistraților a crescut de la 10 la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. În următorii 15 ani, vârsta de pensionare va crește treptat cu câte un an.
În 2042, vârsta de pensionare a magistraților va ajunge la 65 de ani.
CCR a dezbătut în 10 decembrie sesizarea depusă de Înalta Curte. Curtea Constituțională a amânat pronunțarea pentru 28 decembrie.
Mai mulți membri ai Bundestagului susțin livrarea de rachete Taurus cu rază lungă de acțiune către Ucraina. Printre ei se află Omid Nouripour, vicepreședinte al Parlamentului german și reprezentant al Partidului Verzilor.
Acesta a declarat că Germania trebuie să își asume un rol mai direct în vederea sprijinului pentru Kiev și să treacă de la declarații la acțiuni concrete, scrie Europan Pravda.
În opinia sa, actualul cancelar trebuie să respecte pozițiile pe care le-a exprimat anterior.
„Este bine că cancelarul Merz revendică un rol de lider pentru Germania. Merz trebuie acum să se țină de ceea ce a cerut pe bună dreptate în timp ce se afla în opoziție și să deschidă calea pentru livrările de rachete Taurus.”, a spus acesta.
Omid Nouripour a avertizat că lipsa unor astfel de livrări poate avea consecințe grave și poate duce la pierderi de vieți omenești în Ucraina.
El spune că sprijinul diplomatic nu este suficient în actualul context al războiului împotriva Ucrainei.
„Nu este suficient să-l susții pur și simplu pe președintele ucrainean prin apeluri telefonice. UE trebuie să crească presiunea asupra lui Putin. Putin este singurul care poate pune capăt imediat acestui război oribil. Fără presiune, el nu va ceda.”, a spus Nouripour.
În trecut, ministrul german de externe Johann Wadephul a susținut o poziție rezervată în privința trimiterii rachetelor Taurus către Ucraina.
Cu toate acestea, Partidul Verzilor a cerut constant un sprijin militar mai puternic pentru Kiev, inclusiv prin furnizarea acestor sisteme de armament.
Germania și Marea Britanie au semnat un contract de achiziție comună, în valoare de aproximativ 61 de milioane de euro, pentru achiziționarea de sisteme moderne de artilerie pe vehicule blindate, care pot trage și în mișcare și pot lovi ținte aflate la o distanță de peste 70 de kilometri, scrie Euronews.
Potrivit Ministerului britanic al Apărării, contractul va furniza inițial armatei britanice un demonstrator al sistemului RCH 155, iar alte două platforme vor fi trimise în Germania pentru testare comună, relevă sursa citată.
Sistemul va fi fabricat de compania franco-germană de apărare KNDS și de Rheinmetall.
Pe lângă proiectul privind arma cu rază lungă de acțiune, cele două țări au convenit, de asemenea, și asupra unei cooperări mai intense în domeniul vânării submarinelor.
Obiectivul, prin semnarea acestui acord, este de a dezvolta capacitatea loviturilor de precizie în adâncime, care pot fi utilizate și pentru a atinge ținte aflate departe în interiorul teritoriului inamic.
Acordul vine în contextul în care Berlinul și Londra au convenit deja în luna mai asupra unui proiect comun de înarmare. La momentul respectiv, ambele părți au decis să continue dezvoltarea unei arme de precizie cu rază lungă de acțiune.
Potrivit DRDP Craiova, circulația rutieră a fost închisă pe DN 67C, între Novaci și Rânca, începând cu ora 18:00.
Din cauza condițiilor meteorologice extreme, vânt puternic și viscol care duc la vizibilitatea zero pe DN 67C, între Novaci și Rânca, s-a decis închiderea circulației rutiere, începând cu ora 18:00, până când condițiile meteorologice vor permite drumarilor să intervină cu utilajele în condiții de siguranță.
Drumarii au făcut, mai devreme, un apel către turiști: „Dacă doriți să coborâți în această seară, vă rugăm să o faceți acum! În cazul închiderii drumului circulația rutieră se va relua dupa îndepărtarea efectelor codului roșu, cel mai probabil, mâine, 29.12.2025, în a doua parte a zilei”.
Meteorologii au emis cod roșu de viscol în zonă.
Și în Pasul Prislop ninge viscolit. Sunt două utilaje cu lamă și răspânditor pe drum și un UNIMOG. Se circulă în condiții de iarnă în pasul montan.
Vântul viscolește zăpada în Pasul Prislop cu rafale de 64 km/h.
DTEK, cel mai mare furnizor privat de energie din Ucraina, a anunțat duminică faptul că alimentarea cu electricitate a fost reluată pentru peste un milion de locuințe din Kiev.
Intervenția a avut loc la o zi după un atac aerian rusesc care a provocat pene masive de curent, scrie Kyiv Post.
Sâmbătă dimineață, un atac coordonat cu rachete și drone lansate de Rusia a lăsat fără energie electrică un număr mare de consumatori, în condițiile în care temperaturile au coborât sub zero grade.
Atacurile au dus la moartea a două persoane și la rănirea a peste 20, inclusiv doi copii. Aproximativ 500 de drone și 40 de rachete au lovit șapte districte, situație care a determinat armata Poloniei să ridice avioane de vânătoare pentru protejarea spațiului aerian.
Potrivit canalelor de monitorizare, ofensiva a inclus rachete hipersonice Kinzhal, rachete balistice Iskander, rachete de croazieră Kalibr și drone.
DTEK a transmis într-un comunicat că electricitatea a revenit în 748.000 de gospodării din Kiev și în alte 347.000 din afara orașului, până la data de 28 decembrie.
Compania a precizat că locuitorii de pe malul drept al Kievului se confruntă din nou cu întreruperi programate, în timp ce situația rămâne „mai dificile” pe malul stâng, unde se aplică în continuare opriri de urgență.
De asemenea, întreruperile de urgență continuă în două districte din regiunea extinsă Kiev.
Ministerul Energiei din Ucraina a informat, într-un comunicat de duminică dimineață, că peste 19.000 de persoane din Kiev nu au încă electricitate, ca urmare a atacurilor rusești.
Instituția a precizat că echipele de intervenție lucrează fără pauză pentru repararea echipamentelor afectate.
„Mulțumim inginerilor noștri energetici și salvatorilor, care își riscă adesea viața pentru a restabili alimentarea cu energie!”, a transmis ministerul.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă că bombardamentul din timpul nopții demonstrează că „Putin și anturajul său nu vor să pună capăt războiului și încearcă să profite de fiecare ocazie pentru a provoca mai multă durere Ucrainei și a crește presiunea asupra altora din întreaga lume”.
„Dacă Rusia transformă Crăciunul și Anul Nou într-o perioadă cu case distruse și apartamente arse, centrale electrice distruse, atunci această activitate bolnavă poate primi răspuns doar cu măsuri cu adevărat ferme”, a scris Zelenski pe Telegram.
Duminică dimineața, în timp ce conducea mașina pe DN 6, dinspre Alexandria către București, în localitatea Bujoreni, bărbatul de 42 de ani, din Alexandria, a pierdut controlul asupra direcției de deplasare și a acroșat două autoturisme care se aflau în mers.
După impact, mașina a ieșit în afara drumului, s-a izbit de un stâlp, apoi de un copac, ulterior intrând într-un gard din beton.
În urma accidentului rutier, șoferul primului autoturism și pasagerul au fost răniți, ei fiind transportați la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale de specialitate.
Cei trei șoferi au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatul indicând o valoare de 0,80 mg/l alcool pur în aerul expirat pentru bărbatul de 42 de ani, iar pentru ceilalți doi rezultatele au fost negative.
Totodată, polițiștii au stabilit că autoturismul condus de bărbatul de 42 de ani era sustras de la proprietarul acestuia, în scop de folosință.
În urma administrării probatoriului, a fost dispusă măsura reținerii față de bărbatul de 42 de ani.
Cercetările sunt continuate, în cadrul dosarului penal întocmit, pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care s-a produs evenimentul rutier.
Înainte de a se întâlni cu Trump, Zelenski a subliniat că planul poate deveni baza unui viitor acord pentru încheierea războiului cu Rusia, izbucnit în urmă cu aproape 4 ani.
După mai multe săptămâni de discuții pentru modificarea unui proiect anterior de 28 de puncte, care era considerat favorabil Moscovei, s-a conturat o nouă variantă în 20 de puncte. Totuși, Ucraina și SUA nu au ajuns încă la un consens cu privire la două aspecte: controlul teritoriilor și centrala nucleară de la Zaporojie.
Reuters prezintă toate cele 20 de puncte ale planului de pace, așa cum au fost anunțate de biroul președinției ucrainene în această săptămână.
Planul în 20 de puncte1. Suveranitatea Ucrainei va fi reafirmată.
2. Acest punct va prevedea un acord de neagresiune complet și incontestabil între Rusia și Ucraina. Pentru a menține pacea pe termen lung, va fi instituit un mecanism de monitorizare care să supravegheze linia de contact prin intermediul monitorizării spațiale fără pilot, pentru a asigura notificarea rapidă a încălcărilor și pentru a rezolva conflictele.
3. Ucraina va primi garanții solide de securitate.
4. Ucraina își va menține forțele armate la efectivul actual de 800.000 de persoane. Proiectul anterior al SUA solicita Ucrainei să reducă efectivul forțelor sale armate.
5. Statele Unite, NATO și țările europene vor oferi Ucrainei garanții de securitate care reflectă articolul 5, clauza de apărare reciprocă din tratatul de fondare al NATO.
6. Rusia va oficializa o politică de neagresiune față de Europa și Ucraina în toate legile necesare și în toate documentele necesare pentru ratificare, inclusiv ratificarea cu o majoritate covârșitoare de voturi în Duma de Stat.
7. Ucraina va deveni membru al UE la o dată specifică. Ucraina va beneficia, de asemenea, de acces preferențial pe termen scurt la piața europeană.
8. Ucraina va beneficia de un pachet solid de dezvoltare globală, care va fi definit într-un acord separat privind investițiile și prosperitatea viitoare.
9. Vor fi înființate mai multe fonduri pentru redresarea economică, reconstrucția zonelor și a regiunilor afectate și problemele umanitare. Obiectivul va fi mobilizarea a 800 de miliarde de dolari pentru a ajuta Ucraina să-și realizeze pe deplin potențialul.
10. Ucraina va accelera procesul de încheiere a unui acord de liber schimb cu Statele Unite. Zelenski a declarat că poziția SUA era că, dacă Washingtonul ar acorda Ucrainei acces la comerțul liber, atunci ar intenționa să ofere condiții similare Rusiei.
11. Ucraina va confirma că va rămâne un stat non-nuclear, în conformitate cu Tratatul de neproliferare a armelor nucleare.
12. Centrala nucleară de la Zaporojie. Zelenski a declarat că nu s-a ajuns încă la un acord cu Statele Unite în privința celei mai mari centrale nucleare din Europa, situată în apropierea liniei frontului, pe teritoriul controlat în prezent de forțele ruse. Zelenski a spus că propunerea SUA era ca centrala să fie exploatată în comun de Ucraina, Statele Unite și Rusia, fiecare deținând părți egale într-o companie comună, americanii acționând în calitate de administratori principali. Propunerea Kievului era ca centrala să fie exploatată de o întreprindere comună 50%-50%, care să implice doar Statele Unite și Ucraina, Ucraina primind jumătate din energia produsă, iar Statele Unite alocând în mod independent cealaltă jumătate.
13. Ucraina și Rusia se angajează să implementeze programe educaționale în școli și în întreaga societate care să promoveze înțelegerea și toleranța față de culturi diferite și să elimine rasismul și prejudecățile. Ucraina va implementa normele Uniunii Europene privind toleranța religioasă și protecția limbilor minoritare.
14. Teritoriul: Zelenski a afirmat că acesta este punctul cel mai complex și încă nerezolvat. Rusia dorește ca Ucraina să-și retragă trupele din teritoriul pe care Kievul îl controlează încă în regiunea Donețk din est. Kievul dorește încetarea luptelor pe liniile de front actuale. Washingtonul a propus zone demilitarizate și o zonă economică liberă în partea regiunii Donețk aflată sub controlul trupelor Kievului.
15. După ajungerea la un acord privind viitoarele aranjamente teritoriale, atât Rusia, cât și Ucraina se angajează să nu modifice aceste acorduri prin forță.
16. Rusia nu va împiedica Ucraina să utilizeze râul Nipru și Marea Neagră în scopuri comerciale. Se vor încheia un acord maritim separat și un acord de acces, care vor acoperi libertatea de navigație și transport. Estuarul Kinburn, care se întinde pe 10 kilometru de-a lungul ieșirii râului Nipru în mare și reprezintă un punct strategic crucial, va fi demilitarizat.
17. Se va înființa un comitet umanitar pentru a rezolva problemele restante:
a) Toți prizonierii de război vor fi returnați în cadrul unui schimb efectuat pe principiul „toți pentru toți”.
b) Toți deținuții civili și ostaticii vor fi eliberați, inclusiv copiii.
c) Se vor lua măsuri pentru a remedia suferința victimelor conflictului.
18. Ucraina trebuie să organizeze alegeri cât mai curând posibil după semnarea acordului.
19. Acest acord va fi obligatoriu din punct de vedere juridic. Punerea lui în aplicare va fi monitorizată și garantată de un Consiliu de Pace, prezidat de președintele Trump. Ucraina, Europa, NATO, Rusia și Statele Unite vor face parte din acest mecanism. În caz de încălcări, se vor aplica sancțiuni.
20. Odată ce toate părțile vor fi de acord cu acest acord, un armistițiu complet va intra în vigoare imediat.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu este așteptat luni în Statele Unite pentru o întrevedere cu președintele american Donald Trump.
Vizita va include discuții pe subiecte majore, precum programul nuclear al Iranului și viitorul armistițiului fragil din Fâșia Gaza, potrivit informațiilor transmise duminică de Al Jazeera.
Aceasta reprezintă a cincea întâlnire dintre cei doi lideri pe teritoriul american de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în urmă cu aproape un an.
Conform presei israeliene, Netanyahu nu va fi însoțit de jurnaliști și va avea discuțiile cu Donald Trump la reședința acestuia din Mar-a-Lago, în Palm Beach, Florida.
Potrivit publicației Yedioth Ahronoth, pe agenda discuțiilor se află și situația din Siria, precum și rolul Hezbollahului libanez.
În acest moment, Statele Unite și mediatorii regionali încearcă să grăbească lansarea celei de-a doua etape a armistițiului dintre Israel și Hamas, aflat în vigoare din luna octombrie.
A doua fază a planului de pace propus de Trump, care ar putea începe la mijlocul lunii ianuarie, include dezarmarea Hamas, formarea unei forțe internaționale de stabilizare, retragerea completă a trupelor israeliene din Gaza și instalarea unui guvern de tranziție.
Pe lângă cele cinci întâlniri din acest an în Statele Unite, Trump a petrecut câteva ore la Ierusalim pe 13 octombrie, atunci când ultimii 20 de ostatici din Gaza au fost eliberați, moment în care a făcut și un apel public pentru pace.
„Israelul, cu ajutorul nostru, a câștigat tot ce se poate realiza prin forța armelor. Acum este momentul să transformăm aceste victorii împotriva teroriștilor în pace și prosperitate pentru întregul Orient Mijlociu”, a declarat atunci Trump, într-un discurs susținut în parlamentul israelian.
Iranul a efectuat cel mai mare număr de execuții din ultimul deceniu, respectiv 1.922.
Raportul publicat de grupul HRA susține că numărul execuțiilor în 2025 s-a dublat față de 2024, chiar dacă numărul condamnărilor la moarte a scăzut cu 21,4%. Cu toate acestea, raportul evidențiază un aspect îngrijorător: „95% dintre execuții au fost efectuate în secret sau fără anunț public”, notează The Jerusalem Post.
Potrivit raportului, în acest an, au fost înregistrate 22.028 de arestări pentru libertatea de gândire și de exprimare, de 13 ori mai mare decât numărul înregistrat în 2024.
Raportul mai menționează și peste 70.000 de cazuri de muncă infantilă și cel puțin 23.000 de cazuri de abuz asupra copiilor. În plus, arestările legate de drepturile generale ale minorităților religioase s-au dublat în ultimul an, ajungând la un total de 183, în timp ce condamnările au crescut cu 67,4%.
Și tratamentul aplicat prizonierilor în Iran în 2025 a fost plin de abuzuri, cu 2.513 cazuri de prizonieri deținuți în condiții necorespunzătoare, mai relevă sursa citată.
HRA subliniază că aceste statistici se referă numai la cazurile în care detaliile au fost făcute publice și că cifrele reale sunt necunoscute.
Potrivit BBC, activiștii au afirmat că rata execuțiilor în Iran crește atunci când regimul se simte amenințat.
Din cauza condițiilor meteo, cod roșu de viscol, este posibil ca drumul spre Novaci să se închidă, potrivit DRDP Craiova.
Drumarii fac un apel către turiști: „Dacă doriți să coborâți în această seară, vă rugăm să o faceți acum! În cazul închiderii drumului circulația rutieră se va relua dupa îndepărtarea efectelor codului roșu, cel mai probabil, mâine, 29.12.2025, în a doua parte a zilei”.
Știre inițialăISU Gorj transmite că pe DN 67C Rânca este viscol extrem, astfel că nu se mai permite urcarea dinspre Novaci.
La ora transmiterii știrii, se asigură doar coborârea autovehiculelor din stațiune, dirijat în spatele utilajelor.
În cursul dimineții, poliția a instituit filtru la km 16 și era permis accesul doar cu tracțiune integrală sau lanțuri antiderapante.
Viscolul antrenează zăpada din decor pe partea carosabilă. Vizibilitatea este redusă pe DN 67C spre Rânca. Pe carosabil se formează suluri de zăpadă care îngreunează circulația. Condițiile meteo sunt foarte dificile.
AIEA a anunțat duminică, într-o postare pe X, că au început reparațiile la o linie de transport de energie electrică în apropierea Centralei Nucleare Zaporojie. Acest lucru a fost posibil în urma unui armistițiu local mediat de AIEA.
Se preconizează că lucrările vor dura câteva zile, într-un efort de a preveni un accident nuclear în contextul războiului în desfășurare.
„Lucrările de reparații de importanță critică la o linie de transport de energie electrică au început în apropierea centralei nucleare din Zaporojie, Ucraina, în urma unui nou armistițiu local. Echipa AIEA monitorizează reparațiile, care se preconizează că vor dura câteva zile, ca parte a eforturilor continue de prevenire a unui accident nuclear în timpul conflictului militar”, a scris AIEA, într-o postare pe X.
Crucial power line repairs begin near Ukraine‘s ZNPP following another IAEA-brokered local ceasefire, DG @rafaelmgrossi says. IAEA team is monitoring repairs expected to last a few days, as part of persistent efforts to prevent nuclear accident during military conflict.
DG… pic.twitter.com/HjYjR4KPo2
— IAEA – International Atomic Energy Agency ⚛️ (@iaeaorg) December 28, 2025
Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a mulțumit ambelor părți pentru că au acceptat acest nou armistițiu temporar în vederea restabilirii transportului de energie electrică între substațiile de distribuție ale Centralei Nucleare Zaporojie și Centrala Termoelectrică Zaporojie.
Centrala Zaporojie se află sub controlul forțelor rusești din primele săptămâni ale războiului, deși aceasta aparține, în mod legal, Ucrainei.
UPDATE 15:51 Curtea Constituțională a României (CCR) nu a dat decizia pe pensiile magistraților, duminică, așa cum fusese anunțat, din cauza lipsei cvorumului. Surse MEDIAFAX au declarat că magistrații propuși de PSD au plecat din ședință.
UPDATE 14:30 Curtea Constituțională a anunțat amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, pentru mâine.
UPDATE 13:50 Judecătorii Curții Constituționale au suspendat temporar dezbaterea asupra legii privind pensiile magistraților, pentru o pauză, potrivit G4Media.
Știrea inițială: Curtea Constituțională a României (CCR) decide astăzi soarta pensiilor speciale ale magistraților.
Ședința a început la ora 13:00.
Curtea Constituțională a României a amânat pronunțarea unei decizii în data de 10 decembrie 2025.
Înalta Curte de Casație și Justiție sesizase CCR cu privire la Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.
Înalta Curte susținea că legea „încalcă independența justiției” și „elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați”. Decizia fusese adoptată în unanimitate, 102 judecători din 102 prezenți.
Contestația Înaltei Curți a venit după ce premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru a doua formă a legii.
Primul proiect al legii privind pensiile magistraților a fost respins de Curtea Constituțională pe 20 octombrie, Curtea a motivat atunci că Guvernul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Ce prevede proiectul de reformă a pensiilor specialeStabilirea pensiei la maxim 70% din ultimul salariu net. Creșterea vechimii în muncă de la 25 de ani la 35 de ani. Creșterea vârstei de pensionare de la 48-50 de ani la 65 de ani.
Conform noilor prevederi, cuantumul pensiei ar urma să fie de 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, cu plafon de 70% din ultima indemnizație netă.
Perioada de tranziție pentru pensiile magistraților a crescut de la 10 la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. În următorii 15 ani, vârsta de pensionare va crește treptat cu câte un an.
În 2042, vârsta de pensionare a magistraților va ajunge la 65 de ani.
Președintele Donald Trump a declarat că alegerile intermediare din 2026 se vor axa pe „stabilirea prețurilor”, când republicanii se apropie de o etapă importantă, cu controlul Congresului în joc.
Într-un interviu acordat vineri seară pentru POLITICO, Trump a spus că are încredere că alegătorii vor răspunde pozitiv mesajului său economic.
Președintele american susține că actuala administrație repară problemele lăsate de fostul președinte Joe Biden.
„Cred că va fi vorba despre succesul țării noastre. Va fi vorba despre stabilirea prețurilor. Pentru că, știți, ne-au dat prețuri mari, iar noi le reducem. Energia este mult în scădere. Benzina este mult în scădere.”, a declarat Trump.
Declarațiile acestea au venit după publicarea unor date economice din ultimele două săptămâni, care arată o scădere a inflației și o creștere economică peste așteptări.
Casa Albă promovează aceste cifre, în contextul îngrijorărilor legate de costul vieții, care a ajutat democrații să obțină rezultate bune în mai multe zone ale țării.
Afirmația lui Donald Trump că anul 2026 va pune accent pe „prețuri” demonstrează că există îngrijorări ale administrației față de mesajul democraților.
După ce a catalogat anterior accesibilitatea drept o „escrocherie” democrată, Trump a încercat recent să schimbe discursul, susținând că scumpirile au apărut în timpul mandatului lui Biden și că actuala conducere le reduce.
„Electricitatea a scăzut. A scăzut mult. Știți, când benzina scade și când petrolul, petrolul și gazele scad, electricitatea scade natural. Dar totul scade. Totul scade. Vine frumos.”, a spus Trump.
În sprijinul acestor afirmații, miercuri a fost publicat un raport economic care arată o creștere puternică a PIB-ului.
„Ați văzut 4,3%?” a întrebat Trump, referindu-se la datele oficiale care indică o creștere anualizată de 4,3% în trimestrul al treilea. „Democrații explodau. Le explodau capetele.”
Inflația a scăzut la 2,7% în noiembrie, cel mai mic nivel anual din iulie, conform ultimului raport al Departamentului Muncii privind indicele prețurilor de consum.
Totuși, Trump se confruntă cu riscul unei posibile închideri a guvernului la finalul lunii ianuarie.
Președintele a cerut din nou republicanilor din Senat să renunțe la obstrucționarea guvernamentală, pe care o consideră un obstacol major.
„Obstrucționarea guvernamentală dăunează Partidului Republican”, a spus Trump, solicitând eliminarea acesteia „fără nicio îndoială”.
„Dacă scăpați de obstrucționare, nu veți avea o închidere a guvernului”, a adăugat el. „Puteți face totul. Puteți oferi o asistență medicală excelentă dacă scăpați de obstrucționare. Putem face tot ce vrem.”
Curtea Constituțională a decis, duminică, continuarea deliberărilor în data de luni, 29 decembrie 2025, la ora 10,00, în cazul obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor magistraților, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
CCR transmite că a amânat decizia, constatând lipsa cvorumului în cadrul ședinței de deliberare intervenită duminică, 28 decembrie 2025.
Surse MEDIAFAX au declarat că magistrații propuși de PSD au plecat din ședință, astfel că nu a fost cvorum pentru a fi luată decizie.
Înalta Curte de Casație și Justiție sesizase CCR cu privire la Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.
Înalta Curte susținea că legea „încalcă independența justiției” și „elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați”. Decizia fusese adoptată în unanimitate, 102 judecători din 102 prezenți.
Contestația Înaltei Curți a venit după ce premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru a doua formă a legii.
Stabilirea pensiei la maxim 70% din ultimul salariu net. Creșterea vechimii în muncă de la 25 de ani la 35 de ani. Creșterea vârstei de pensionare de la 48-50 de ani la 65 de ani.
Conform noilor prevederi, cuantumul pensiei ar urma să fie de 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, cu plafon de 70% din ultima indemnizație netă.
Perioada de tranziție pentru pensiile magistraților a crescut de la 10 la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. În următorii 15 ani, vârsta de pensionare va crește treptat cu câte un an.
În 2042, vârsta de pensionare a magistraților va ajunge la 65 de ani.
CCR a dezbătut în 10 decembrie sesizarea depusă de Înalta Curte. Curtea Constituțională a amânat pronunțarea pentru 28 decembrie.
Compania Amazon a anunțat, duminică, faptul că a decis să renunțe la planurile de livrare a mărfurilor cu drone în Italia. Deși Amazon a înregistrat progrese semnificative în relația cu autoritățile de reglementare din domeniul aerospațial, aspectele mai generale legate de reglementarea activității comerciale nu au susținut proiectul, relatează Reuters.
În urma acestui anunț, autoritatea italiană pentru aviație civilă ENAC a calificat decizia ca fiind neașteptată. În plus, ENAC a mai spus că decizia anunțată a fost motivată de politica companiei, legată de „evenimentele financiare recente care au implicat grupul”, mai relevă sursa citată.
Vestea vine în mod neașteptat și în contextul în care compania anunțase la sfârșitul anului trecut că a finalizat cu succes testele inițiale ale dronelor de livrare în San Salvo, un oraș din regiunea centrală Abruzzo.
„În urma unei analize strategice, am decis să oprim planurile noastre comerciale de livrare cu drone în Italia. În ciuda angajamentului pozitiv și a progreselor înregistrate cu autoritățile de reglementare din domeniul aerospațial italiene, cadrul de reglementare comercială mai larg din țară nu susține, în acest moment, obiectivele noastre pe termen lung pentru acest program”, au spus reprezentanții Amazon, potrivit agenției Reuters.
„Proiectele noastre de livrare cu drone în SUA și Marea Britanie continuă în mod pozitiv, zborurile de testare și livrările comerciale dovedindu-se eficiente și bine primite de clienți”, adaugă el. „Cu peste 25 de miliarde de euro investiți în Italia în ultimii 15 ani, peste 19.000 de angajați direcți în mai mult de 60 de locații distribuite în țară, continuăm să servim clienții noștri din Italia și să le oferim o experiență de cumpărături excelentă”, a conchis Amazon, potrivit Sky TG24.
Potrivit Centrului Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române, accidentele s-au produs pe autostrada A 3 București – Ploiești, pe tronsonul kilometric 30 – 31, în zona localității Snagov, județul Ilfov.
Primul accident a avut loc la kilometrul 31, fiind vorba de un carambol între cinci mașini. Din primele informații nu au rezultat victime. Circulația rutieră este restricționată pe banda 2 a sensului către București.
Al doilea eveniment rutier s-a produs la kilometrul 30. Este vorba de o coliziune între două autoturisme. O persoană acuză dureri, urmând a fi investigată medical. Traficul rutier este restricționat pe ambele benzi ale direcției către București, desfășurându-se doar pe banda de urgență.
În zonă este formată coloană de aproximativ 3 kilometri, valorile de trafic fiind în creștere.
Polițiștii rutieri le recomandă șoferilor să reducă viteza, să mărească distanța de siguranță și să acorde atenție manevrelor efectuate.
