Agregator de ştiri

În ciuda dificultăților majore, peste 1.500 de activiști și reprezentanți ai organizațiilor de solidaritate din mai mult de 60 de țări au călătorit în Cuba pentru a aduce un omagiu fostului lider, relatează Reuters. 

Președintele cubanez Miguel Diaz-Canel a declarat, la deschiderea conferinței internaționale dedicate moștenirii lui Castro, că ideile fostului lider au astăzi o importanță mai mare ca oricând. Liderul cubanez a susținut că Fidel Castro trebuie privit ca un reper pentru depășirea problemelor cu care se confruntă țara în prezent.

Cu toate acestea, invocarea numelui lui Castro scoate la iveală nemulțumirile populației. Istoricii locali și locuitorii din Havana notează că mulți cetățeni resimt o nostalgie profundă față de fostul lider, considerând că actuala conducere politică nu s-a ridicat la nivelul predecesorului său. 

Relațiile dintre Havana și Washington s-au deteriorat, iar administrația președintelui american Donald Trump a impus în luna ianuarie un embargo asupra petrolului destinat Cubei și a extins regimul de sancțiuni asupra insulei. 

Criza energetică a avut consecințe majore asupra vieții cotidiene. În majoritatea provinciilor, penele de curent depășesc 20 de ore pe zi, afectând producția alimentară, transporturile și turismul. 

Numai în luna iulie, sistemul energetic național a suferit trei întreruperi totale. 

În încercarea de a răspunde crizei, guvernul cubanez a aprobat în iunie un pachet de 176 de măsuri prin care urmărește să deschidă economia socialistă către investiții private și străine.  

Unele dintre reforme au început deja să producă efecte. În sectorul energetic, exporturile de combustibil american către companiile private din Cuba au crescut puternic în acest an. 

Situația apare în contextul în care continentul înlocuiește livrările mai reduse de combustibil pentru aviație din Orientul Mijlociu cu alte surse de aprovizionare, dar întâmpină dificultăți în a asigura suficientă motorină pentru industrie și agricultură, arată datele LSEG, citate de Reuters.

Europa a reușit să atragă transporturi de combustibil de aviație din SUA și din alte țări, precum Nigeria, după ce prețurile au crescut în urma izbucnirii războiului cu Iranul, care a perturbat aprovizionarea cu țiței și carburanți. Oferta globală de motorină s-a restrâns și mai mult după ce Rusia a interzis exporturile, în contextul atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor sale.

Importurile de combustibil de aviație cresc, în timp ce oferta de motorină scade

Europa și-a majorat importurile de combustibil de aviație la 750.000 de barili pe zi în iunie, cel mai ridicat nivel din octombrie 2025, iar în iulie a menținut un ritm similar, față de 612.000 de barili pe zi în ianuarie, potrivit Kpler.

În schimb, importurile europene de motorină au scăzut la 1,56 milioane de barili pe zi în iulie, de la 1,97 milioane de barili pe zi în ianuarie.

În acest context, prețul motorinei a depășit în această săptămână prețul combustibilului de aviație, potrivit datelor LSEG.

Prețurile motorinei au revenit pe creștere în ultimele săptămâni, pe fondul blocajului negocierilor de pace cu Iranul și al perturbărilor exporturilor rusești. Acestea sunt acum cu doar 14% sub maximele din aprilie. Prețurile combustibilului de aviație au crescut, de asemenea, în ultimele săptămâni, dar sunt cu 25% sub recordurile din martie.

Cererea mai slabă de combustibil pentru aviație ar putea pune presiune pe prețuri

Un alt semn al slăbirii relative a combustibilului de aviație este faptul că acesta s-a depreciat în raport cu prețul contractelor futures pentru gazoil, indicatorul de referință în funcție de care este evaluat în Europa.

Prețul estimat pentru un transport de combustibil de aviație care ajunge în Europa era, pe 10 august, cu 24 de dolari pe tonă sub prețul contractelor futures pentru gazoil, potrivit LSEG.

Este cel mai mare discount din iulie 2025. La apogeul războiului cu Iranul, în martie, combustibilul de aviație avea un preț cu peste 500 de dolari pe baril mai mare.

Rețeaua de spionaj era formată din 14 membri. Aceștia culegeau și transmiteau informații despre aerodromurile ucrainene de pe care sunt staționate avioane de vânătoare F-16 și Mirage 2000 furnizate de Occident.

Rețeaua ar fi lucrat pentru agenția de informații militare a Rusiei, GRU, și ar fi colectat date care ar fi putut ajuta Moscova să planifice atacuri asupra bazelor aeriene ucrainene, informează Kyiv Post.

Potrivit serviciilor secrete ucrainene, agenția rusă GRU a recrutat mai întâi un locuitor din Liov, care administra un canal de Telegram dedicat aviației. Acesta ar fi postat fotografii cu avioane militare ucrainene în grupuri online pro-Kremlin și așa ar fi fost remarcat de spionii ruși.

Ulterior, bărbatul a recrutat 13 dintre abonații săi de pe Telegram, însă acestora nu le-a spus că lucrau pentru serviciile secrete ruse. 

Membrii grupului locuiau în diferite regiuni ale Ucrainei, inclusiv în apropierea infrastructurii aviației militare, și foloseau aparate de fotografiat de înaltă calitate.

Acestora li s-a cerut să fotografieze aerodromuri, avioane de vânătoare, echipajele aeronavelor și personalul de întreținere, urmărind totodată orele de decolare și aterizare.

Suspecții își realizau sarcinile ascunși în clădiri abandonate sau în zone deschise din apropierea bazelor aeriene.

Ulterior, fotografiile erau încărcate pe un serviciu de stocare online, iar de acolo, datele erau transmise unui coordonator rus, a cărui identitate a fost stabilită de SBU.

Bărbatul din Liov a furnizat, de asemenea, Rusiei și programul decolărilor, dar și al aterizărilor echipamentelor militare. Informațiile proveneau de la un comandant de escadron al Forțelor Armate Ucrainene, care le-a împărtășit de bunăvoie agentului.

Autoritățile au făcut percheziții, în cadrul cărora au descoperit smartphone-uri, aparate foto digitale, dar fi fotografii cu instalații ale aviației militare ucrainene.

Serviciile secrete ucrainene au blocat patru canale de Telegram, dar și 10 grupuri ce ar fi fost utilizate pentru distribuirea fotografiilor, dar și a altor informații despre bazele militare ucrainene.

Bărbatul din Liov, complicele său, dar și militarul ucrainean care a colaborat cu acesta au fost acuzați de infracțiuni împotriva securității naționale a Ucrainei.

Ancheta este în curs, iar autoritățile depun eforturi pentru identificarea și urmărirea penală a celorlalți participanți.

Cele 32 de echipe participante au fost împărțite în două urne valorice, iar cele opt formații din Superliga au fost repartizate în urna A. Confruntările se dispută într-o singură manșă, iar cele 16 câștigătoare se vor califica în faza grupelor.

În urma tragerii la sorți, cele opt formații din primul eșalon au primit următorii adversari:

Minaur Baia Mare – Corvinul Hunedoara

CS Afumați – FC Voluntari

CSM Reșița – Petrolul Ploiești

Oțelul Galați – Concordia Chiajna

Steaua București – Csikszereda

Sepsi OSK – CSM Slatina

Farul Constanța – FC Bihor Oradea

FC Botoșani – CSC 1599 Șelimbăr

Celelalte opt partide din play-off sunt:

Gloria Bistrița – Metalul Buzău

CS Tunari – Corona Brașov

Sporting Liești – ACS USV Iași

Poli Timișoara – ASA Târgu Mureș

FC Bacău – Popești-Leordeni

SCM Râmnicu Vâlcea – Chindia Târgoviște

Minerul Lupeni – Unirea Slobozia

Blaj – Progresul Spartac

În faza grupelor vor ajunge 16 câștigătoare ale meciurilor din play-off, alături de celelalte opt echipe din Superliga care sunt calificate direct.

Meciurile din play-off se vor disputa într-o singură manșă, avantajul terenului propriu revenind, potrivit regulilor competiției, echipei din eșalonul inferior sau, în cazul formațiilor din aceeași categorie, celei mai slab clasate în sezonul precedent.

Pe tot parcursul sezonului, clienții PENNY găsesc la raft o selecție variată de fructe și legume proaspete, provenite de la producători români. De la roșii, ardei și castraveți până la mere, afine și pepeni verzi, sortimentul se adaptează perioadelor de recoltare și disponibilității produselor.

Dincolo de etichetă, originea locală se simte în gust: prospețime, arome familiare și încrederea că produsele ajung pe masă imediat după recoltare.

Pe rafturile PENNY, consumatorii găsesc o selecție bogată de produse românești – de la ardei gras, ardei capia, castraveți, dovlecei, vinete și conopidă, până la roșii, morcovi, ceapă, cartofi și varză, alături de verdețuri și plante aromatice proaspete precum mărar, pătrunjel, leuștean și busuioc. La fructe, sezonul aduce căpșuni, mere românești, afine, zmeură și pepeni verzi.

Citeşte comunicatul integral AICI

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis că în acest week-end vor fi prezenți în toate punctele de interes pentru a oferi siguranță turiștilor. Autoritățile estimează că va fi un număr mare de vizitatori atât pe litoral, cât și în zonele montane.

Turiștii beneficiază în această vară de 24 de puncte unde pot veni să ceară ajutorul, dar care sunt create și pentru ca autoritățile să ajungă mai ușor la locul intervențiilor. Dintre ele, 11 sunt destinate incendiilor, șapte sunt puncte de prim ajutor, iar șase sunt dotate cu ambarcațiuni și scafandri.

De asemenea, și drumul către mare este sub supravegherea autorităților. Aceștia au anunțat că pe Autostrada Soarelui mai multe echipaje de pompieri asigură intervențiile în situații de urgență pe tronsoane dedicate, cu personal ISU Călărași, ISU Ialomița și ISU București-Ilfov.

Specialiștii spun că încă de la începutul sezonului estival au început controalele atât la restaurante, cât și la hoteluri, magazine, concerte, festivaluri sau spectacole, târguri tematice sau campinguri.

În urma acestor verificări, spații din opt județe au fost închise temporar pentru că nu dețineau autorizație de incendiu. Acestea au fost găsite în județele Arad, Constanța, Călărași, Harghita, Neamț și Vaslui.

Autoritățile au aplicat 3.872 de amenzi cu o valoare totală de aproape 25 de milioane de lei și 16.636 de avertismente, doar în primele 2 luni ale verii.

Zilele cu soare vin la pachet și cu pericole. Autoritățile au făcut o listă cu lucrurile la care trebuie să fiți atenți în această perioadă:

• Arderea miriștilor sau vegetației este strict interzisă;
• Nu vă puneți viața în pericol, înotați doar în locuri special amenajate!

Pentru mai multe sfaturi, autoritățile pun la dispoziție site-ul cu informații al Inspectoratului pentru Situații de Urgență fiipregatit.ro sau pe paginile oficiale ale instituției.

Povestea a fost relatată inițial de ziarul italian „Resto del Carlino„. Cele două femei au dat peste un dulap lăsat pe stradă în Bologna. În interiorul mobilierului au găsit suma de 86.000 de euro în numerar. Suma a reprezentat o surpriză considerabilă pentru cele două.

În loc să păstreze banii, ele s-au adresat biroului de obiecte pierdute al Primăriei. La zece zile de la descoperire, a fost depusă și o plângere la carabinieri. Astfel a fost formalizat cazul și au început verificările privind originea sumei.

Cei 86.000 de euro au fost preluați în custodie de Primăria din Bologna. Instituția a publicat pe avizierul oficial anunțul despre această descoperire.

A început astfel procedura prevăzută pentru bunurile găsite fără proprietar. Legea permite Primăriei să păstreze banii timp de un an. În acest interval, proprietarul de drept trebuie să demonstreze că are dreptul asupra sumei.

Situația s-a complicat între timp.

Suma este revendicată atât de cele două femei care au găsit banii, cât și de moștenitorul mobilierului. Primăria a deschis o anchetă preliminară pentru a stabili cui aparține suma. Autoritățile vor trebui să clarifice originea banilor găsiți în dulapul abandonat. Ancheta trebuie să stabilească și cine are efectiv dreptul la sumă. Cazul s-a transformat dintr-o descoperire neobișnuită într-un dosar administrativ și juridic complex.

Potrivit unui comunicat transmis de Primăria Brașov, în cursul nopții de miercuri spre joi, echipa operativă a luat decizia extragerii animalului, având în vedere comportamentul repetat al acestuia și riscul pe care îl reprezenta.

Intervenția a avut loc după mai multe încercări ale ursului de a intra în spațiile anexe ale complexului hotelier din Poiana Brașov.

Reprezentanții municipalității precizează că decizia a fost luată în cadrul măsurilor de gestionare a situațiilor în care animalele sălbatice ajung în zonele locuite și turistice.

Ursul a fost extras prin împușcare.

Nu este primul caz în care autoritățile intervin pentru îndepărtarea unui urs din Poiana Brașov, zonă în care prezența animalelor sălbatice este semnalată în mod repetat.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a respins joi, într-o conferință de presă, informațiile potrivit cărora Lia Olguța Vasilescu și Claudiu Manda s-ar fi întâlnit cu liderul AUR, George Simion, pentru a discuta despre o posibilă formulă de guvernare PSD-AUR.

Potrivit surselor politice, acum aproximativ trei săptămâni, la Craiova, ar fi avut loc o întâlnire discretă între președintele AUR, George Simion, și doi lideri importanți ai PSD, Claudiu Manda și Lia Olguța Vasilescu.

Discuțiile s-ar fi concentrat pe o posibilă formulă de guvernare comună între cele două partide, însă cu un detaliu esențial: actualul președinte al PSD, Sorin Grindeanu, nu ar face parte din această înțelegere. Potrivit informațiilor publicate, planul ar fi vizat continuarea alianței după alegerile din 2028.

Joi, liderul PSD a spus că a auzit declarațiile Olguței Vasilescu, potrivit cărora o astfel de întâlnire nu a avut loc, și că are încredere în explicațiile colegei de partid.

„Bun, eu am ascultat-o pe Olguța, spunând că nu a existat o asemenea întâlnire între George Simion, Olguța și Claudiu Manda. Asta e unul. Doi, Partidul Social-Democrat e cel mai disciplinat partid din România așa cum ați văzut în acești 30 și ceva de ani. Partidul Social-Democrat, când ia o decizie, o urmează și membrii de partid”, a declarat Sorin Grindeanu.

Președintele PSD a spus că, în acest moment, „lucrurile acestea pentru mine nu sunt importante în aceste zile, mai ales că am auzit precizările Olguței”.

Întrebat dacă este sigur că întâlnirea dintre Olguța Vasilescu, Claudiu Manda și George Simion nu a avut loc, Sorin Grindeanu a spus că se bazează pe declarațiile făcute de lidera PSD Craiova.

„Eu o cred pe Olguța, evident, pe care am auzit-o cu urechile mele, spunând că nu a existat o întâlnire între George Simion, Olguța Vasilescu și Claudiu Manda”, a spus liderul PSD.

„Asta nu înseamnă că nu pot să se întâlnească. La noi e democrație în partid. Nu pot să mă opresc, nu dau oamenii afară”, a afirmat președintele PSD.

Întrebat despre eventualele reproșuri venite din partea președintelui privind modificările aduse de PSD unor legi din jaloanele PNRR, inclusiv în contextul sesizărilor la Curtea Constituțională, Grindeanu a respins acuzațiile și a acuzat PNL de dezinformare. „PSD-ul este independent și își decide în funcție de politicile publice pe care și le dorește să le promoveze, nu în funcție de ce vrea cineva sau altcineva”, a declarat Sorin Grindeanu. Liderul social-democrat a insistat că poziția partidului poate fi verificată prin voturile din Parlament. Potrivit acestuia, PSD a votat pentru fiecare dintre legile care au făcut parte din PNRR și nu a votat împotriva niciuneia dintre acestea. „Vă rog să luați voturile din Parlament. Am fost să votăm la fiecare lege, iar la fiecare lege care era parte a PNRR-ului, am votat pentru. PSD-ul n-a fost la nicio lege împotrivă”, a spus Grindeanu.

Grindeanu a dat ca exemple mai multe acte normative adoptate în perioada recentă, între care Codul urbanismului, Codul administrativ și măsurile referitoare la bonusurile de la ANAF și Vamă. Potrivit acestuia, PSD a susținut prin vot aceste proiecte, chiar dacă alte formațiuni politice au avut poziții diferite. „PSD-ul își decide prioritățile și votează în funcție de ceea ce consideră normal a fi pentru politicile publice potrivite a fi promovate de către noi”, a afirmat liderul PSD. Mesajul lui Grindeanu vine în contextul în care respectarea jaloanelor PNRR a devenit una dintre temele importante ale guvernării, în condițiile în care anumite acte normative trebuie adoptate sau modificate pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de România.

Întrebările jurnaliștilor au vizat și o eventuală discuție între Grindeanu și președintele Nicușor Dan pe tema acestor legi. Liderul social-democrat nu a confirmat existența unei asemenea discuții și a răspuns ironic întrebării privind faptul că președintele ar fi încercat să influențeze poziția PSD. „Nu își permite nimeni să dea ordine PSD-ului”, a declarat Grindeanu. El  a revenit și asupra acuzațiilor de dezinformare susținând că afirmațiile PNL privind poziția PSD față de legile din PNRR sunt incorecte. „PNL-ul face dezinformări”, a spus Grindeanu, adăugând că partidul (PNL, n.e.) ar trebui să fie „mai profesionist când promovează fake news-uri”.

„Să știți că ne vom păstra punctul de vedere pe legea cu hidrocentralele, adică nu ne modificăm și o considerăm în forma asta a fi bună, mai ales că a trecut și de controlul constituțional, a trecut și de CCR”, a declarat Sorin Grindeanu, întrebat despre decizia președintelui de a cere reexaminarea legii.

„PSD nu-și schimbă punctul de vedere. Apropo și de legea hidrocentralelor”, a spus Grindeanu.

Întrebat dacă îl consideră pe Nicușor Dan „prea încăpățânat” în disputa privind hidrocentralele, liderul PSD a evitat un atac direct la adresa șefului statului.

„Fiecare își gestionează sau își face politicile publice pe care le consideră necesare. (…) Dar noi nu ne schimbăm punctul de vedere apropo de această lege a hidrocentralelor. Mai ales că a trecut și de control de constituționalitate”, a răspuns Grindeanu.

Declarațiile liderului PSD vin la o zi după ce președintele Nicușor Dan a cerut Parlamentului reexaminarea legii care permite modificarea limitelor unor arii naturale protejate pentru continuarea unor proiecte hidroenergetice începute înainte de 29 iunie 2007.

Mediafax a scris miercuri că șeful statului cere Parlamentului inclusiv să analizeze din nou dacă derogarea prevăzută de lege mai este necesară și justificată, dar și să introducă verificări privind viabilitatea proiectelor și garanții suplimentare de mediu.

Legea permite Ministerului Mediului, la solicitarea beneficiarului, să modifice limitele unor arii naturale protejate și să scoată anumite suprafețe din interiorul acestora dacă, la 29 iunie 2007, pentru terenurile respective existau proiecte hidroenergetice aprobate prin hotărâri de Guvern sau decrete de stat, iar lucrările fuseseră deja începute.

Practic, actul normativ creează o procedură specială pentru continuarea unor hidrocentrale începute înainte ca terenurile pe care se află să intre sub un regim mai strict de protecție.

Nicușor Dan contestase anterior legea la Curtea Constituțională.

CCR a decis însă pe 24 iunie 2026, cu majoritate de voturi, să respingă ca neîntemeiată obiecția formulată de președinte și a stabilit că prevederile contestate, precum și legea în ansamblu, sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Decizia nr. 735/2026 a fost publicată în Monitorul Oficial la începutul lunii august.

După publicarea deciziei CCR, senatorul PSD Daniel Zamfir, unul dintre principalii susținători ai actului normativ, anunța că legea se apropie de intrarea în vigoare.

Președintele a ales însă să folosească și procedura cererii de reexaminare și a trimis pe 12 august legea înapoi Parlamentului.

Printre problemele semnalate de Administrația Prezidențială se află lipsa unor criterii prin care să fie verificat dacă proiectele hidroenergetice aprobate în urmă cu decenii mai sunt fezabile tehnic, rentabile economic și justificate din punct de vedere energetic.

Președintele cere, între altele, verificarea stadiului lucrărilor, costurilor de finalizare, termenelor, cantității suplimentare de energie care ar urma să fie produsă și a raportului dintre beneficiul energetic și impactul asupra mediului.

O altă solicitare importantă privește rețeaua Natura 2000. CCR a interpretat mecanismul prevăzut de lege ca fiind aplicabil ariilor naturale protejate de interes național, nu siturilor Natura 2000, însă Președinția cere ca această excludere să fie scrisă explicit în lege, în special în situațiile în care aceleași suprafețe se suprapun.

Administrația Prezidențială mai solicită garanții suplimentare privind studiile și avizele de mediu și reanalizarea excepțiilor acordate lucrărilor de mentenanță, retehnologizare sau modernizare a unor capacități energetice existente în zone protejate.

Printre proiectele hidroenergetice aflate de mai mulți ani în centrul disputei se numără Răstolița, Livezeni-Bumbești, Cornetu-Avrig, Pașcani, Surduc-Siriu, Cosmești-Movileni, Cerna-Motru-Tismana, Islaz și Cerna-Belareca, unele dintre acestea beneficiind deja de un regim special stabilit prin OUG 175/2022.