Agregator de ştiri

Datele a circa 1,2 milioane de persoane și 200.000 de companii au fost furate în urma unui atac cibernetic de amploare. Anunțul a fost făcut marți de Direcția pentru Siguranța Traficului Rutier din Letonia (CSDD).

În urma atacului cibernetic, au fost sustrase informații precum numele și prenumele, detaliile de plată, numerele de înmatriculare ale vehiculelor și adresa înregistrată la data prestării serviciului, informează DPA. 

Premierul Letoniei, Andris Kulbergs, a declarat marți faptul că nu poate fi exclusă varianta ca atacul cibernetic să fi provenit dintr-o altă țară, potrivit agenției de știri Leta. Momentan, nu este clar cine se află în spatele atacului.

Pe de altă parte, autoritatea letonă pentru securitate cibernetică și CSDD au avertizat că datele furate ar putea fi utilizate în mod abuziv de către autorii atacului.

Premierul Kulbergs a dispus o anchetă privind incidentul, dar a criticat și conducerea CSDD pentru faptul că ar fi fost informat cu întârziere despre acest caz.

„Trebuie să spun că sunt neplăcut surprins de o anumită neglijenţă cu privire la securitatea IT care există în unele autorităţi de reglementare şi instituţii guvernamentale. Acum este vorba, în sensul propriu al cuvântului, de o chestiune de securitate națională”, a declarat Kulbergs, făcând referire la un alt atac cibernetic din luna iunie, care a vizat administraţia naţională forestieră.

Congresmenul american Randy Fine a fost surprins de o cameră de mici dimensiuni în timp ce deschidea cutia poștală a unui proprietar și răsfoia corespondența acestuia, potrivit News Daytona Beach.

Incidentul s-a produs în timpul campaniei electorale din Florida. Alegerile primare vor fi marți, iar Fine candidează pentru realegere din partea Partidului Republican.

Videoclipul a fost distribuit pe Facebook de un rezident din Ormond Beach și, ulterior, a fost promovat de fosta candidată la Congres, Barbie Harden Hall.

În videoclip, Fine este văzut sunând la ușă înainte de a se întoarce și de a se uita la o cutie poștală din stânga sa. După câteva momente, el deschide capacul cutiei și răsfoiește mai multe scrisori. Videoclipul a fost datat duminică, la ora 16:55.

Un raport de marți al TMZ susține că biroul lui Fine a confirmat publicației că politicianul apare în videoclip. Totuși, congresmenul nu a comentat public. Dacă acțiunile lui Fine se confirmă în mod oficial, congresmenul ar putea fi acuzat de comiterea unei infracțiuni federale.

Incidentul din această săptămână nu este primul în care apare Fine. În 2024, a fost acuzat că a votat în numele altor membri ai legislativului din Florida, apăsând butoane de pe panourile de vot.

Rep. Randy Fine was caught on a Ring camera opening a homeowner’s mailbox and looking through their mail while campaigning in Florida. pic.twitter.com/ovATeO9t8K

— Adnanos HQ (@A_SX100) August 18, 2026

Germania vrea prelungirea controalelor la frontierele sale cu încă șase luni, până la jumătatea lunii martie 2027, informează agenția DPA.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a transmis Comisiei Europene o notificare oficială în acest sens. Informația a fost confirmată de o purtătoare de cuvânt a ministerului, după ce ziarul Bild a fost primul care a publicat această informație.

„Evenimentele de la frontierele externe ale Europei arată că combaterea migrației ilegale necesită în continuare controale la frontieră”, a declarat Dobrindt pentru ziar.

Potrivit DPA, Dobrindt anunțase deja această măsură la sfârșitul lunii iulie, când zeci de mii de migranți au trecut temporar granița din Maroc în exclava spaniolă Ceuta.

Frontierele din cadrul UE ar trebui să fie deschise în temeiul Acordului Schengen. Cu toate acestea, Germania a introdus controale la toate frontierele sale în septembrie 2024.

În ciuda criticilor tot mai intense, controalele au fost deja prelungite de trei ori, cel mai recent până la jumătatea lunii septembrie 2026. DÎn cazul în care Comisia Europeană nu va avea obiecții privind măsura pe care Germania intenționează să o pună în aplicare, prelungirea controalelor cu încă șase luni se va întinde până la jumătatea lunii martie 2027.

O gară subterană uriașă se va construi la Stuttgart, potrivit publicației Bahnprojekt Stuttgart–Ulm. Proiectul numit Stuttgart 21 are o valoare estimată de 14,5 miliarde de euro.

Inedit este că viitoarea gară nu va fi dotată cu aer condiționat. Compania Deutsche Bahn susține că sistemele de răcire pasivă, bazate pe masa termică subterană, tunelurile în pantă și fluxul de aer generat de trenuri, vor asigura o temperatură suficient de scăzută.

Se estimează că noua gara va duce la o creștere a numărului de călători până la aproximativ două milioane de persoane.

De asemenea, estimările arată că peste 10 milioane de oameni vor beneficia de investiția uriașă de la Stuttgart care presupune și extinderea unei linii de mare viteză.

Proiectul a avut numeroase probleme înregistrând numeroase întârzieri și depășiri de costuri.

Noul termen de finalizare a lucrării și de inaugurare a gării este decembrie 2031.

Charles Spencer, fratele regretatei prințese Diana, va publica o nouă carte în care povestește viața surorii sale, din perspectiva lui.

Cartea, intitulată „Swan Song: Diana, My Sister” (trad. „Cântecul lebedei: Diana, sora mea”), va apărea la aproape 30 de ani de la moartea acesteia.

„Având în vedere că se apropie aniversarea a 30 de ani de la moartea tragică a Dianei, am fost din nou copleșit de solicitări pentru interviuri despre sora mea. Acest lucru m-a convins să-mi aștern în scris propriile gânduri și amintiri, o dată pentru totdeauna, în loc să trec din nou prin disconfortul de a citi opiniile altora, dintre care multe se bazează pe neadevăruri care, în timp, au ajuns să fie acceptate drept adevăr. Vreau să vorbesc în numele Dianei și să o fac într-un mod deschis și pozitiv”, a spus Charles Spencer, potrivit BBC. 

„Scopul acestei cărți este de a spune adevărul despre Diana din perspectiva fratelui ei, așa cum am încercat să fac și atunci când am luat cuvântul la înmormântarea ei”, a adăugat el, notează The Guardian.

El a mai spus că speră ca această carte să le permită oamenilor să înțeleagă cine era ea cu adevărat.

„O personalitate unică și dinamică, plină de iubire, carismă și îndoieli de sine, care a trăit viața la maxim și a lăsat în urmă o lume mult mai bună, în ciuda faptului că a părăsit scena vieții la o vârstă atât de fragedă”, a spus fratele prințesei Diana.

Prințesa Diana, care a murit la vârsta de 36 de ani în urma unui accident de mașină la Paris în 1997, ar fi împlinit 65 de ani pe 1 iulie anul acesta.

Fiii ei, prințul William și prințul Harry, aveau 15, respectiv 12 ani la momentul decesului ei.

Cartea este așteptată să apară pe 22 septembrie în Marea Britanie.

Potrivit Reuters, prințesa Diana a devenit cea mai fotografiată femeie din lume după ce s-a căsătorit cu Charles în anul 1981. Ulterior, căsnicia s-a deteriorat, iar cei doi au divorțat în 1996.

Declarația a fost făcută în cadrul unei intervenții la Antena 3 CNN.

„Sunt peste 100 de comunități care au restricții de apă în acest moment, în România”, a declarat ministrul interimar al Mediului.

Diana Buzoianu a explicat de ce criza apei este amplificată de deciziile politicienilor.

„Mai degrabă au existat comitete pentru situații punctuale, pentru crize punctuale. Avem de ani de zile blocată la sertar strategia de gestionare a secetei din România. De-a lungul anilor, domeniile cele mai afectate de acest fenomen extrem au fost domeniile cele mai reticente la măsurile de protecție a mediului”, a explicat Buzoianu.

Ministrul interimar al Mediului a vorbit și despre măsurile luate de actualul Guvern.

„Am alocat cei mai mulți bani pentru lucrările de infrastructura (…) lucrări necesare pentru a se menține apa, pentru a face lacuri de acumulare, pentru a putea să avem rezervele de apă. (…) Dacă ritmul de anul ăsta era susținut în ultimii 30 de ani, astăzi România ar fi arătat cu totul și cu totul altfel în fața secetei (…) am fi fost mult mai pregătiți și cu un acces la apă mult mai bun. Avem șantiere în număr record pentru baraje, diguri și poduri. Este infrastructura necesară. Mai există și zona de agricultură, care se referă la irigații, dar ca să poți să ai irigații trebuie să ai mai întâi infrastructură critică care îți păstrează apa în zonele respective”, a precizat Buzoianu.

Ministrul interimar al Mediului a mai menționat măsurile privitoare la legea privind mecanismul apei și la cele privitoare la investițiile pentru lucrările la baraje.

Președinta CCR spune că speculațiile apărute în spațiul public sunt lipsite de bună-credință și susține că întâlnirea cu premierul Ilie Bolojan a avut loc strict din motive administrative. Simina Tănăsescu a vorbit, într-un interviu acordat Cotidianul, despre problemele pe care le are Curtea Constituțională cu spațiile locative.

„Avem o situație extrem de dificilă legată de spații. Știu, sala în care ne aflăm nu ilustrează realitatea spațiilor în care ne desfășurăm activitatea. E sala noastră de deliberare și este cea mai spectaculoasă din toată clădirea care este destinată CCR. Însă, așa cum menționam în mai multe alte apariții publice, și am spus asta începând cu august sau septembrie, cred, 2025, […] situația noastră locativă e una foarte delicată”, a declarat președinta CCR.

Simina Tănăsescu mai spune că de atunci a tot încercat, prin mai multe căi, să găsească spații administrative care să răspundă nevoilor Curții Constituționale, dar și să lupte pentru ele. Așa s-a întâmplat și cu un corp aflat în construcție, care ar fi urmat să deservească Parlamentului, dar aflat în atribuțiile Guvernului.

„Desigur că am fost imediat interesată să aflu care e situația: dacă lucrările s-au finalizat, dacă suntem în stadiul în care spațiile ar putea fi deja atribuite, dacă s-a ținut cont de solicitarea noastră mai veche, care nu viza obținerea întregii clădiri și nici o recompartimentare, ci obținerea unor spații în interiorul acelui corp de clădire. Asta a însemnat un schimb de telefoane și, în momentul în care am aflat că prim-ministrul urma să fie oricum în clădirea Palatului Parlamentului, am întrebat dacă putem avea o întâlnire pentru a discuta chestiunea legată de spații”, a adăugat Simina Tănăsescu.

Președinta CCR spune că nu își amintește exact primii pași în ceea ce privește întâlnirea cu Ilie Bolojan, dar știe că a apelat la Secretariatului General al Guvernului pentru a obține informații legate de acele spații.

Întrebată cum s-a decis ca discuția să aibă loc în biroul Senatului, al cărui președinte Mircea Abrudean spunea că „nu intră nimeni acolo fără să aibă cheia”, Simina Tănăsescu a răspuns: „Propunerea a aparținut domnului prim-ministru. Eu am întrebat dacă putem avea o întâlnire scurtă, rapidă, în ideea distribuirii spațiilor, iar propunerea privind locul a venit de la domnia sa. Nu am alte detalii, nu cunosc.”

Întâlnirea dintre Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan a avut loc vineri, în incinta Palatului Parlamentului, chiar cu trei zile înainte ca Curtea Constituțională să se pronunțe pe Legea Integrității, sesizare care viza și amendamentul Fritz.

Președinta Curții Constituționale infirmă speculațiile legate de o posibilă discuție despre acest dosar, inclusiv după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a cerut explicații publice pe această temă și a acuzat o posibilă interferență între puterile statului.

„Cred, sau eu înțeleg, că o astfel de întâlnire poate ridica întrebări legitime. De asemenea, înțeleg că pot exista persoane care nu pun în prim-plan buna-credință și nu au în vedere situațiile reale legate de funcționarea unei instituții, și care nu pot porni de la premisa că, pentru buna funcționare a instituțiilor, contactele interinstituționale nu doar că pot fi utile, dar sunt și necesare. Eu nu-mi pot imagina, și asta poate e o lipsă a mea, că dosarele aflate pe rolul Curții ar putea fi discutate în alte spații decât cele destinate discuției lor. Sunt limitele mele”, a spus Simina Tănăsescu.

Curtea Constituțională s-a pronunțat luni în defavoarea lui Dominic Fritz, spunând că amendamentul propus de social-democrați este constituțional. În urma deciziei CCR, primarul Timișoarei urmează să-și piardă mandatul, în termen de 30 de zile de la promulgarea legii.

Diplomata ecuadoriană Ivonne Baki a fost nominalizată, în mod oficial, pentru funcția de secretar general al Organizației Națiunilor Unite, ceea ce înseamnă că a intrat în competiția pentru succesiunea lui Antonio Guterres, al cărui mandat se încheie la finalul acestui an.

Aceasta, în vârstă de 75 de ani, este fost ministru în guvernul Ecuadorului și a fost ambasador al țării sale în Franța, Qatar și Statele Unite. Ea a fost propusă de Tonga și este al doilea candidat din Ecuador care intră în cursa pentru conducerea ONU, potrivit Reuters.

Este un moment dificil pentru organizație, ceea ce face ca această nominalizare să aibă o mare încărcătură. Viitorul secretar general va avea misiunea de a consolida o instituție afectată de numeroase crize și va trebui să facă față multor presiuni de a-i reforma structura și de a veni cu un plan privind reducerea costurilor.

În scrisoarea prin care Tonga a susținut candidatura lui Baki, ambasadorul țării la ONU, Viliami Va’inga Tone, a descris organizația drept una aflată într-un moment important.

„Națiunile Unite se află într-un punct critic de tranziție și necesită o conducere experimentată, principială și unificatoare pentru a naviga prin această perioadă”, a transmis diplomatul.

El a spus că Ivonne Baki are experiența necesară pentru a ajuta, prin toate mijloacele, la consolidarea ONU și a cooperării internaționale.

„Sunt încrezător că Ivonne Baki are experiența, abilitățile diplomatice și integritatea necesare pentru a mobiliza Organizația și comunitatea internațională în sens larg pentru a consolida multilateralismul și a promova scopurile și principiile consacrate în Carta Națiunilor Unite”, a mai afirmat ambasadorul Tonga.

Procesul de selecție continuă în Consiliul de Securitate al ONU. Danemarca, care deține în prezent președinția Consiliului, a anunțat că vineri va avea loc un nou sondaj informal în rândul celor 15 membri ai organismului.

Antonio Guterres va părăsi funcția de secretar general la sfârșitul anului, după două mandate de câte cinci ani. Primul sondaj informal privind succesorul său a avut loc la sfârșitul lunii iulie.

În urma acestuia, fosta vicepreședintă a Costa Ricăi, Rebeca Grynspan, s-a aflat pe primul loc, la mică distanță de fostul ministru de Externe al Guyanei, Carolyn Rodrigues-Birkett. Pe locul al treilea s-a clasat Rafael Grossi, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică.

Pentru alegerea viitorului secretar general este esențial ca acesta să nu fie blocat prin veto de unul dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate: China, Franța, Rusia, Regatul Unit și Statele Unite.

Procesul acestea ar putea include mai multe runde de vot și ar putea continua până la sfârșitul lunii septembrie sau începutul lunii octombrie. Alți candidați se pot înscrie în continuare, iar selecția poate dura mai mult dacă nu va fi găsit repede un candidat care să obțină cel mai mare sprijin.

Pentagonul ia în considerare reducerea prezenței militare în Golf după conflictul cu Iranul, potrivit unor informații furnizate de The Washington Post.

Varianta este luată în calcul de șefii armatei americane deoarece atacurile iraniene au evidențiat numeroase probleme la bazele majore ale SUA.

Refacerea și modernizarea bazelor militare sunt puțin probabile din cauza costurilor ridicate și a problemelor de securitate. De aceea, liderii americani se gândesc deja unde vor muta militarii.

Principala opțiune este mutarea militarilor către vest, la distanță de Iran. Pe lista analizată sunt țări precum Iordania, Israel sau Arabia Saudită

Liderii SUA nu au luat încă o decizie oficială. Strategia va fi influențată și de modul în care se va termina conflictul din Iran. În prezent, ambele tabere, cea iraniană și cea americană, susțin că sunt pe poziții puternice și controlează navigația prin Strâmtoarea Ormuz.

India și Germania sunt la câteva săptămâni distanță de semnarea unui contract de aproximativ 9 miliarde de dolari pentru șase submarine de tip 214, anunță Clash Report. Submarinele sunt proiectate în Germania, dar vor fi construite în India.

Înțelegerea stipulează faptul că aparatele moderne vor fi construite la șantierul naval Mazagon din Mumbai. Vor fi folosite proiectul și tehnologia germane. Experții au anunțat că se va realiza un transfer semnificativ de tehnologie, dar înțelegerea vizează o pondere locală de 45%-60%.

Submarinele proiectate de germani funcționează cu propulsie independentă de aer. Tehnologia permite funcționarea sub apă timp de două până la trei săptămâni.

Contractul care va fi semnat în curând va da startul celui mai mare program de submarine convenționale din istoria Indiei. Armata indiană deține submarine nucleare, dar și unități clasice din diferite clase.

Măsurile stabilite de KMG International, aplicate etapizat începând cu 5 august, vizează reducerea consumului în intervalele de vârf, fără a afecta activităţile curente şi procesele tehnologice. Acestea includ optimizarea programelor operaţionale, reprogramarea unor activităţi în afara intervalelor critice şi ajustarea consumurilor auxiliare.

Rompetrol operează două dintre cele trei rafinării deschise în România, din totalul de patru.

România se află, din 1 august, în stare de alertă energetică după închiderea uneia dintre cele două unități nucleară de la Cernavodă, pe 28 iulie, și reducerea la jumătate a producției marilor hidrocentrale de la Porțile de Fier. Cele două reactoare, cu o capacitate instalată de 1.400 MW, asigură, în condiții normale de funcționare aproximativ 20% din producția de energie a României, iar hidrocentralele de pe Dunăre, o pondere de 10-15%, la nivel multianual.

Potrivit oficialilor, măsurile aflate deja în aplicare permit reducerea sarcinii electrice cu aproximativ 5 MW în perioadele de vârf.

De exemplu, la instalaţia de cocsare de la Petromidia, operaţiunea de tăiere a cocsului petrolier este optimizată pentru a putea fi realizată în afara intervalului critic 19:00–23:00. Astfel, sarcina electrică este redusă cu aproximativ 2,2 MW, fără impact în procesul tehnologic.

Centrala de cogenerare operată de Rompetrol Energy are o capacitate de aproximativ 80 MW şi asigură necesarul de energie electrică al platformei Petromidia, estimat, în funcţie de regimul de funcţionare, între 60 şi 70 MW. Prin optimizarea consumului în perioadele de vârf, energia disponibilă suplimentar va fi livrată în SEN, contribuind la echilibrarea reţelei din Dobrogea.

„În condiţiile unei operări optime a centralei de cogenerare, aceasta livrează permanent între 8 şi 10 MW în sistemul naţional, în intervalul critic 19:00–23:00. Odată cu optimizarea consumului la nivelul rafinăriei Petromidia, dar şi datorită investiţiilor constante în automatizarea şi modernizarea instalaţiilor, Rompetrol Energy are capacitatea să crească cu peste 50% livrările în SEN, ajungând la peste 13 MW în intervalele critice de consum”, potrivit sursei citate.

Suplimentar, începând cu 22 august, instalaţia Polietilenă de Joasă Densitate (LDPE) va intra în procedură de oprire planificată, după asigurarea stocurilor necesare pentru clienţi. Măsura va permite o reducere suplimentară a consumului energetic de aproximativ 8 MW.

La nivelul reţelei de distribuţie, KMG International optimizează consumul staţiilor de încărcare pentru autovehicule electrice şi recomandă utilizatorilor să efectueze încărcarea în afara intervalului 19:00–22:00.

„Toate acţiunile sunt implementate astfel încât să nu afecteze activităţile de rafinare şi de distribuţie. Prioritatea Grupului KMGI rămâne menţinerea rafinăriilor Petromidia şi Vega în parametri optimi de operare şi la niveluri ridicate de producţie, pentru a asigura disponibilitatea carburanţilor pe piaţa internă”, a transmis compania.

În prezent în România funcționează rafinăria Petromidia Năvodari, cea mai mare din România și operată, împreună de Vega Ploiești, de Rompetrol și rafinăria Petrobrazi, din Ploiești, operată de OMV Petrom. Rafinăria Petrotel, operată de rușii de la Lukoil, este închisă din octrombrie 2025, ca umare a sancțiunilor americane impuse.

Petromidia are o capacitate de procesare de peste 5 milioane tone materie primă/an, fiind una dintre cele mai moderne din sud-estul Europei. Vega este cea de-a doua rafinărie a Grupului KMG Internațional, situată în Ploiești, Prahova și care operează în regim integrat cu rafinăria Petromidia, care ii asigură materia primă. Cu o capacitate de prelucrare de 350.000 tone de materie primă/an (rafinat, păcură, jet A1, fracție C5-C6), rafinăria Vega deține poziția de unic producător pentru o serie de produse petroliere specifice.

Acționarii semnificativi ai Rompetrol Rafinare SA sunt KMG International (54,63% – direct și indirect) și statul român, prin Ministerul Energiei (44,7%).

Şoferul autocarului polonez, implicat într-un accident soldat cu 12 morţi în Ungaria, a fost plasat în arest preventiv pentru 30 de zile. Decizia a fost luată marți de către un tribunal din orașul Miskolc.

Procurorii atât din Ungaria, cât și din Polonia au demarat anchete cu privire la acest incident mortal. Autoritățile consideră că accidentul a fost cauzat de oboseala șoferului, el fiind bănuit că a adormit la volan, relatează TVP World.

„Șoferul nu se afla într-o stare care să-i permită să conducă în condiții de siguranță. Acesta a adormit din cauza oboselii, în urma căreia autobuzul a ieșit de pe șosea spre dreapta, pe banda de urgență, și apoi s-a răsturnat pe o parte pe taluzul de lângă autostradă”, au declarat procurorii maghiari într-un comunicat anterior, potrivit sursei citate.

Pasageri se întorceau în Polonia dintr-un pelerinaj religios în sud-vestul Bosniei. Tragedia s-a produs duminică, în jurul orei locale 01:00, în apropierea oraşului ungar Mezokeresztes.

Zona în care s-a produs accidentul se află la aproximativ 140 de kilometri est de Budapesta.

Potrivit Reuters, legislația ungară prevede că un suspect poate fi ţinut în arest cel mult 72 de ore fără ordin judecătoresc, astfel că procurorii au cerut plasarea şoferului în arest preventiv de teamă ca acesta să nu fugă ori să influenţeze desfăşurarea investigaţiei.

Două schimbări în posturi cheie au avut loc marți în Guvernul Ucrainei. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a anunțat pe noii miniștri de la Externe și Apărare.

Astfel, Zelenski l-a delegat pe Andrii Sybiha să revină în funcția de ministru al Afacerilor Externe. Președintele ucrainean l-a desemnat și pe Evgheni Khmara pentru funcția de ministru al Apărării. Acesta a ocupat funcția ca interimar și prin numirea sa se pune capăt unei luni de incertitudine.

Numirile trebuie să fie aprobate de Parlament, dar procedura ar trebui să fie doar o formalitate.

Evgheni Khmara a fost numit ministru interimar al Apărării pe 17 iulie, de către Cabinet, cu aprobarea președintelui Volodimir Zelenski. Înainte de această funcție, Khamara a fost șef interimar al Serviciului de Securitate al Ucrainei.

Andrii Sybiha a mai ocupat funcția de ministru al Afacerilor Externe. Schimbările din Guvern au început în luna iulie. Pe 16 iulie, Rada Supremă a aprobat propunerea noului premier, Serghii Koretskyi, privind formarea unui nou Cabinet de Miniștri.

Cu două zile înainte, pe 14 iulie, Parlamentul a acceptat demisia premierului Iulia Svyrydenko. Odată cu plecarea acesteia, întregul Cabinet a fost desființat.