Potrivit lui Predoiu, proiectul elaborat de Ministerul Justiției și ANI „conține toate garanțiile de transparență cerute de Agenția Națională de Integritate (ANI), de jurisprudența națională și de cea europeană” și rămâne singurul document care angajează instituțional Guvernul în relația cu Comisia Europeană.
Ministrul spune că, la solicitarea premierului, au fost organizate consultări cu partidele parlamentare care au dorit să participe – PNL, USR și UDMR -, iar acestea au propus amendamente pe care au cerut să fie incluse în proiectul ce urma să ajungă în Parlament.
Predoiu susține că două dintre formațiunile participante au condiționat sprijinul pentru dezbaterea și adoptarea legii de includerea acestor amendamente în forma transmisă Parlamentului. În aceste condiții, afirmă el, alternativa ar fi fost blocarea procesului și imposibilitatea lansării dezbaterii parlamentare.
„Singura manieră prin care putea fi declanșată procedura de dezbatere parlamentară era sesizarea Parlamentului cu un proiect care să includă amendamentele partidelor”, afirmă Predoiu pe pagina sa de Facebook.
Predoiu depune amendamente în calitate de senatorEl precizează că, după consultarea premierului, a decis să depună, în calitate de senator, o propunere legislativă care să includă amendamentele formulate în cadrul consultărilor, în conformitate cu deciziile guvernamentale și politice privind promovarea jaloanelor din PNRR.
Potrivit ministrului, proiectul transmis Comisiei Europene a fost menținut neschimbat, în timp ce inițiativa depusă în Parlament urmărește exclusiv deblocarea procesului legislativ și oferirea posibilității ca Parlamentul să stabilească forma finală a legii.
Decizia, necesară pentru evitatea pierderii unui jalon din PNRRPredoiu admite că unele amendamente incluse în propunerea legislativă „nu reflectă fidel” propria sa viziune juridică, însă consideră că decizia a fost necesară pentru evitarea pierderii unui jalon din PNRR.
„A fost o decizie politică și de stat, menită să ofere o șansă de ieșire dintr-un impas, cu toate costurile de imagine aferente”, afirmă Predoiu, adăugând că Parlamentul va avea ultimul cuvânt asupra conținutului final al legii.
„Modul în care se va finaliza procesul parlamentar depinde de voința parlamentarilor și a partidelor parlamentare care vor dezbate propunerea legislativă. Viziunea mea juridică integrală asupra subiectului este reflectată fidel în Proiectul elaborat de Agenția Națională de Integritate și Ministerul Justiției, depus la Comisia Europeană. Datoria mea a fost să deblochez procesul parlamentar”, mai spune Predoiu.
Timusul este locul unde se maturizează limfocitele T, celule esențiale pentru apărarea organismului împotriva infecțiilor și cancerului, arată Al Jazeera.
Deși este bine dezvoltat la naștere, începe să se micșoreze încă din copilărie, iar procesul se accelerează la pubertate, reducând treptat producția de noi limfocite T.
Interesul cercetătorilor a crescut după publicarea mai multor studii. În martie 2026, o echipă de la Harvard Medical School a publicat o cercetare bazată pe analiza cu inteligență artificială a mii de tomografii computerizate.
Studiul a arătat că adulții cu un timus sănătos au o speranță de viață mai mare și un risc mai redus de boli cardiovasculare și cancer.
Un alt studiu a concluzionat că starea timusului poate influența răspunsul pacienților cu cancer la imunoterapie, tratament care depinde de eficiența sistemului imunitar.
Rezultatele completează concluziile unei cercetări publicate în 2023, care a arătat că persoanele cărora le-a fost îndepărtat timusul aveau un risc de trei ori mai mare de deces și de două ori mai mare de a dezvolta cancer în următorii cinci ani, comparativ cu cele care au păstrat organul.
Totuși, specialiștii avertizează că aceste cercetări evidențiază doar o asociere și nu demonstrează o relație de cauzalitate. Este posibil ca persoanele mai sănătoase să își păstreze mai bine timusul odată cu înaintarea în vârstă, și nu ca un timus mai sănătos să fie cauza unei vieți mai lungi.
Ce spun experțiiPaola Bonfanti, profesor de biologie celulară și medicină regenerativă, spune că există dovezi biologice solide că menținerea unui timus funcțional susține producerea de noi limfocite T și un răspuns imunitar mai eficient. Cu toate acestea, sunt necesare studii suplimentare pentru a demonstra că regenerarea sau conservarea timusului poate prelungi efectiv durata vieții.
Deși timp de decenii s-a crezut că timusul devine inutil după pubertate, cercetătorii explică faptul că organul nu dispare complet. El este înlocuit treptat de țesut adipos și conjunctiv, însă fragmente de țesut funcțional pot rămâne active chiar și la vârste înaintate.
O companie americană dezvoltă un anticorp care ar încetini procesul de micșorare a timusului. Primele studii clinice sunt programate pentru anul viitor, iar dacă tratamentul se va dovedi sigur și eficient, acesta va fi testat inițial la pacienți cu afecțiuni grave, nu la persoane sănătoase care doresc să încetinească îmbătrânirea.
Dinamo a anunțat vineri, 24 iulie, că fundașul francez a fost transferat definitiv la formația din prima ligă a Rusiei „în schimbul unei sume de transfer”. Clubul nu a comunicat valoarea tranzacției, identitatea exactă a entității care face plata, banca utilizată sau dacă banii vor fi achitați integral ori în rate. Presa sportivă a relatat că suma totală ar ajunge la aproximativ 750.000 de euro, inclusiv bonusurile.
Transferul definitiv al lui Maxime Sivis de la Dinamo București la FK Orenburg implică încasarea unei sume provenite din Rusia, într-un moment în care Uniunea Europeană tocmai a extins sancțiunile asupra companiilor, băncilor și circuitelor financiare rusești.
FK Orenburg nu figurează direct, ca entitate juridică, pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene, Statelor Unite sau Regatului Unit, iar din datele publice nu rezultă că transferul ar încălca în mod direct regimul de sancțiuni. Totuși, legăturile clubului cu subsidiara Gazprom care îl finanțează, implicarea autorităților regionale în dezvoltarea sa și prezența în acest ecosistem a unor persoane sancționate pentru sprijinirea războiului Rusiei împotriva Ucrainei ridică semne de întrebare privind sursa și traseul banilor.
FK Orenburg este finanțat de peste un deceniu de filiala regională a Gazprom și a beneficiat de sprijinul direct al autorităților locale. Fostul guvernator al regiunii, implicat în dezvoltarea clubului, a fost sancționat de Statele Unite pentru că a sprijinit mobilizarea Rusiei în războiul împotriva Ucrainei.
Orenburg nu este un club cu un proprietar privat obișnuit. Sponsorul principal și proprietarul „de facto” este o subsidiară a GazpromFK Orenburg este înregistrat ca organizație autonomă non-profit – ANO –, o formă juridică fără acționari clasici, în care finanțarea poate proveni din sponsorizări, contribuții și alte surse ale organizației. Datele publice indică pentru club încasări operaționale de peste două miliarde de ruble în 2024.
Site-ul oficial al clubului prezintă compania Gazprom Dobycha Orenburg drept sponsor general. Compania este filiala regională a grupului Gazprom și desfășoară activități de extracție și procesare a gazelor naturale. Relația continuă și în prezent: în 2026, clubul și sponsorul general au finalizat împreună reconstrucția stadionului pe care se pregătește academia FK Orenburg.
Dimensiunea istorică a finanțării este relevantă. În 2017, Gazprom Dobycha Orenburg a semnat cu clubul un contract de sponsorizare de 907 milioane de ruble, echivalentul a peste 13 milioane de euro la cursul din perioada respectivă. Banii erau plătiți pentru publicitate pe echipamente, stadion, autocar, materiale promoționale și platformele online ale clubului.
Legătura dintre FK Orenburg și Gazprom Dobycha Orenburg nu s-a limitat la un contract de sponsorizare. O investigație publicată de The Insider în 2024 arăta că mai mulți reprezentanți ai subsidiarei Gazprom făceau parte din structurile de conducere și supraveghere ale clubului. La acel moment, președintele FK Orenburg, Vasili Eremeakin, ocupa în paralel o funcție de director general adjunct la compania care finanța echipa.
Gazprom nu este supusă unei blocări totale a activelor în UE. Grupul este însă vizat de restricții financiare și sectoriale occidentale, iar alte companii importante din aceeași structură, precum Gazprom Neft și Gazprombank, se află sub sancțiuni mult mai severe.
FK Orenburg, tratat de autorități drept un proiect regionalLegătura clubului cu puterea regională nu s-a limitat la prezența oficialilor în tribune. Autoritățile regiunii Orenburg au intervenit direct pentru dezvoltarea infrastructurii și a academiei.
În 2021, după ce arena clubului nu îndeplinea condițiile pentru participarea în prima ligă, guvernatorul Denis Pasler a anunțat că autoritățile regionale vor reconstrui stadionul. Un an mai târziu, Pasler a semnat, alături de Federația Rusă de Fotbal și Ministerul Sportului, un acord pentru dezvoltarea fotbalului în regiune și a declarat că administrația lucrează împreună cu FK Orenburg la proiectul unei academii regionale.
Guvernatorul a intervenit și în chestiuni legate de autorizarea stadionului, a susținut proiectele sociale ale echipei și a descris FK Orenburg drept „mândria regiunii” după revenirea clubului în prima ligă rusă.
Legăturile FK Orenburg cu industria energetică rusă din regiune au și o componentă strategică. În noaptea de 24 iunie 2026, drone ucrainene au atacat complexul de procesare a gazelor și heliului din regiunea Orenburg. Fabricile atacate fac parte din grupul Gazprom, dar sunt exploatate de Gazprom Pererabotka, nu direct de Gazprom Dobycha Orenburg.
Fostul guvernator, sancționat pentru rolul în mobilizarea de războiDenis Pasler a condus regiunea Orenburg din 2019 până în martie 2025, când a fost mutat la conducerea regiunii Sverdlovsk.
Statele Unite l-au inclus pe lista de sancțiuni la 15 decembrie 2022, într-un grup de 29 de guvernatori ruși. Departamentul de Stat a explicat că acești oficiali regionali au supravegheat și aplicat recrutarea cetățenilor după ordinul de mobilizare emis de Kremlin pentru războiul împotriva Ucrainei. Un oficial american i-a descris atunci pe guvernatorii desemnați drept parte a „mașinăriei de război” a Rusiei.
Pasler este sancționat și de Regatul Unit, măsurile incluzând înghețarea activelor și interdicția de călătorie.
Cum pot ajunge banii din Rusia în RomâniaDinamo nu a comunicat prin ce bancă, în ce monedă și prin ce circuit financiar urmează să încaseze suma aferentă transferului lui Maxime Sivis.
În condițiile în care Uniunea Europeană a exclus numeroase bănci rusești din sistemul SWIFT și a interzis tranzacțiile cu mai multe instituții financiare din Rusia, Mediafax a întrebat clubul cum urmează să fie făcută plata și dacă există riscul ca transferul banilor să fie întârziat sau blocat.
Până la publicarea acestui material, Dinamo nu a oferit un răspuns.
Regulile europene interzic nu doar operațiunile directe cu entități sancționate, ci și punerea indirectă a fondurilor la dispoziția unor persoane sau companii aflate pe listele de sancțiuni ori controlate de acestea.
Precedentul care arată cum poate fi blocată plata unui transferCazul West Ham–ȚSKA Moscova arată că înregistrarea sportivă a unui transfer și plata efectivă sunt două lucruri diferite.
West Ham avea de achitat clubului ȚSKA Moscova o tranșă din transferul lui Nikola Vlašić, dar a susținut că plata nu putea fi realizată legal din cauza sancțiunilor și a incertitudinilor privind proprietarii clubului și băncile indicate.
Tribunalul de Arbitraj Sportiv a stabilit că datoria nu dispare, dar că plata poate fi suspendată până la obținerea unei autorizații sau până la modificarea sancțiunilor. Instanța a constatat că nu existau, la momentul respectiv, alte rute legale disponibile pentru trimiterea banilor.
În cazul Sivis, direcția banilor este inversă – din Rusia către România -, însă riscul bancar este asemănător: o tranșă poate fi respinsă sau blocată dacă banca emitentă ori unul dintre intermediari intră sub sancțiuni.
Mediafax a contactat conducerea clubului Dinamo pentru detalii privind transferalMediafax a transmis conducerii Dinamo o serie de întrebări referitoare la entitatea care va efectua plata, banca și circuitul financiar folosite, verificările de conformitate realizate și eventualele garanții în cazul în care transferul banilor este întârziat sau blocat
Discuțiile au vizat dezvoltarea cooperării în domeniul aviației, investițiile în infrastructura aeroportuară și perspectivele extinderii conexiunilor aeriene directe dintre România și Statele Unite.
Întâlnire dedicată consolidării cooperării în domeniul aviațieiÎntrevederea a avut loc la sediul Companiei Naționale Aeroporturi București și marchează un nou pas în dialogul instituțional dintre CNAB și partea americană, în contextul Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite.
Potrivit reprezentanților companiei, principalele teme abordate au fost proiectele de modernizare a infrastructurii aeroportuare, dezvoltarea conectivității aeriene transatlantice și oportunitățile de atragere a investițiilor americane în sectorul aviatic din România.
CNAB: Investițiile consolidează rolul aeroporturilor CapitaleiDirectorul general al CNAB, Bogdan Mîndrescu, a declarat pe platforma Facebook că discuțiile s-au concentrat asupra proiectelor majore de investiții derulate de companie și asupra perspectivelor de dezvoltare a relațiilor cu Statele Unite.
„Am discutat despre marile proiecte de infrastructură ale Companiei Naționale Aeroporturi București, atragerea de investiții și perspectivele de dezvoltare a relațiilor cu Statele Unite ale Americii. Legăturile apropiate cu Statele Unite consolidează poziția strategică a aeroporturilor din București din perspectiva relațiilor economice bilaterale, cu accent pe aprofundarea oportunităților de colaborare”, a afirmat Mîndrescu.
Acesta a subliniat că CNAB este pregătită să susțină proiecte comune în domenii precum infrastructura aeroportuară, digitalizarea, siguranța și securitatea operațională, în concordanță cu standardele internaționale și planurile de dezvoltare ale aeroporturilor Henri Coandă și Băneasa.
Zborurile directe cu SUA, considerate o prioritateÎn cadrul discuțiilor a fost abordată și importanța dezvoltării conexiunilor aeriene directe dintre România și Statele Unite.
Potrivit directorului general al CNAB, extinderea conectivității transatlantice ar putea contribui la intensificarea relațiilor economice, turistice și diplomatice dintre cele două state, în contextul în care cererea pentru călătoriile către America de Nord este în creștere.
Oficialul a apreciat că Parteneriatul Strategic româno-american se poate reflecta și în dezvoltarea infrastructurii aeroportuare a Capitalei, investițiile aflate în derulare urmând să consolideze poziția aeroporturilor bucureștene ca hub regional de conectivitate.
Dialogul poate genera noi proiecte comuneBogdan Mîndrescu a catalogat vizita ambasadorului Statelor Unite drept un semnal al interesului comun pentru aprofundarea cooperării în domeniul aviației și a afirmat că dialogul început între cele două părți ar putea conduce la noi proiecte de investiții și colaborare.
Potrivit acestuia, Compania Națională Aeroporturi București își propune să rămână un partener deschis pentru inițiative care contribuie la modernizarea infrastructurii aeroportuare și la dezvoltarea relațiilor româno-americane în sectorul aviației civile.
Belgia și-a ales noul antrenor al naționalei, potrivit BBC.
Țara l-a numit pe fostul căpitan al Olandei, Mark van Bommel, în funcția de antrenor principal. Acesta are un contract valabil până la Euro 2028.
Noul selecționer îi succede lui Rudi GarciaJucătorul în vârstă de 49 de ani îi succede lui Rudi Garcia, a cărui plecare a fost confirmată după eliminarea Belgiei în sferturile de finală la Cupa Mondială din 2026. Van Bommel va prelua oficial funcția pe 15 august, potrivit sursei.
Cel mai recent, Van Bommel a condus clubul Royal Antwerp, ducând clubul spre titlul de campion al Belgiei, Cupa Belgiei și Supercupa Belgiei, într-o perioadă de doi ani de succes.
Ce a declarat noul antrenor al Belgiei„Este o mare onoare să devin antrenorul principal al Belgiei”, a declarat Van Bommel.
„Belgia are jucători remarcabili și un potențial enorm. Împreună cu staff-ul meu tehnic, vrem să construim o echipă disciplinată, ambițioasă și suficient de curajoasă pentru a concura cu cei mai buni”, a transmis noul selecționer.
Directorul sportiv al Federației Belgiene de Fotbal, Vincent Mannaert, a declarat că „experiența internațională a lui Van Bommel, atât ca antrenor, cât și ca jucător”, îi va ajuta pe „Diavolii Roșii” „să continue să se perfecționeze”. Experiența noului antrenor îi va ajuta „să obțină rezultate și să își atingă întregul potențial”.
Van Bommel va fi asistat de Boudewijn Zenden, Maarten Martens și Reinier Robbemond. El va avea sarcina inițială de a supraveghea meciurile din Liga Națiunilor împotriva Italiei, Franței și Turciei. Acestea sunt programate în lunile septembrie și octombrie, potrivit sursei citate.
Comandamentului Aerian al NATO de la baza Ramstein din Germania arată, printr-un comunicat oficial, că în dimineața zilei de 24 iulie, două aeronave F-16 de la Baza 86 Aeriană Fetești și două avioane Eurofighter ale Forțelor Aeriene Italiene, dislocate la Baza Mihail Kogălniceanu, au fost ridicate de la sol pentru identificarea dronei care zbura în apropierea spațiului aerian al României.
„Autorizație NATO de angajare (doborâre a dronei)”Foto NATO
Potrivit Alianței, după ce drona a intrat în spațiul aerian românesc, aeronavele aflate sub comandă NATO au primit aprobarea de a interveni, iar ținta a fost doborâtă.
„Drona a fost identificată prompt, iar după ce a intrat în spațiul aerian românesc, mijloacele NATO au primit autorizație de angajare.
La scurt timp după aceea, amenințarea a fost doborâtă în spațiul aerian românesc. Acest efort multinațional combinat subliniază modul în care NATO este pregătită și capabilă să reacționeze la orice potențiale amenințări aeriene, 24/7, pentru a proteja teritoriul nostru și a ne proteja poporul.
„O operațiune multinațională”Foto NATO
În comunicat, NATO descrie intervenția drept o operațiune multinațională și afirmă că aceasta demonstrează capacitatea Alianței de a răspunde rapid amenințărilor aeriene și de a proteja spațiul aerian aliat.
Alianța mai arată că incidentul are loc în contextul consolidării capacităților de apărare antidronă ale statelor membre:
„Acest efort internațional arată că NATO e pregătit și capabil să reacționeze la orice potențială amenințare”.
În acest sens, NATO menționează că România a achiziționat sistemul MEROPS, destinat interceptării dronelor de mici dimensiuni.
NATO precizează că o investigație privind incidentul este în desfășurare și că se află în contact permanent cu autoritățile române.
Un avion de vânătoare F-16 al Forțelor Aeriene Române a doborât în premieră o dronă intrată ilegal în spațiul aerian al României, aparatul prăbușindu-se într-o zonă agricolă nelocuită din sudul județului Buzău, în apropierea localității Padina. Acesta reprezintă primul incident în care armata română interceptează și distruge în mod direct o dronă care a pătruns pe teritoriul național.Sindicatul Naţional al Grefei Judiciare Dicasterial susține că Ilie Bolojan minte când spune că s-a consultat cu toți partenerii social pe legea Salarizării.
„Minciuna are picioare scurte, domnilor Bolojan și Pîslaru!” „Ieri, la televizor, premierul demis Ilie Bolojan a dezinformat o țară întreagă, susținând cu seninătate că Ministerul Muncii a finalizat consultările cu TOȚI partenerii sociali pe Legea Salarizării. Adevărul? Familia ocupațională „Justiție” nu a fost chemată NICIODATĂ la consultările tehnice! Grefierii și personalul auxiliar din instanțe și parchete nu au existat pe agenda domnului Pîslaru. Fie ministrul Pîslaru își minte propriul premier pentru a-și acoperi incompetența, fie domnul Bolojan minte cu bună știință în fața camerelor pentru a mima un dialog social care nu există. Oricare ar fi varianta, este o dovadă clară de dispreț și rea-credință la adresa miilor de salariați din sistemul judiciar. Nu puteți reforma salarizarea din România prin excludere și dezinformare publică! Domnilor guvernanți, dialogul social nu se face la televizor și nici prin rapoarte false trimise la Bruxelles. Justiția nu acceptă să fie călcată în picioare!”, transmit grefierii printr-un prim mesaj. „Când „matematica de Bihor” dă cu virgulă în Justiție” Aceștia au continuat criticile la adresa Guvernului demis Bolojan, cu un alt mesaj cu titlul: „Când „matematica de Bihor” dă cu virgulă în Justiție” „Despre cum vrea domnul Bolojan să ne facă pe toți „egali” în sărăcie. Am aflat ieri de la televizor, direct de la Palatul Victoria, noua rețetă a succesului administrativ: dacă vrei să repari un sistem, soluția e simplă – le tai aripile celor care trag căruța și îi aplauzi pe cei care abia au urcat în ea. Domnul premier interimar Ilie Bolojan ne propune o viziune revoluționară asupra muncii: „înghețăm” salariile celor care duc greul și au ani de specializare în spate, ca să îi ajungă din urmă cei aflați la început de drum. O logică impecabilă, dacă Justiția s-ar conduce ca un șantier de drumuri județene. În viziunea domniei sale, responsabilitatea uriașă, nopțile pierdute peste dosare, miile de pagini procedurale și examenele de promovare care îți mănâncă tinerețea sunt doar niște „anomalii” care trebuie corectate prin înghețare. Practic, performanța și vechimea au devenit noul inamic public numărul unu. Mesajul transmis sistemului este de o ironie cruntă: de ce să mai înveți, de ce să îți mai asumi decizii care pot schimba vieți, de ce să mai vrei să promovezi? Stai pe loc, nu te stresa, că vine grila unică și te rezolvă! Potrivit acestei teorii, inflația din următorii ani va lovi selectiv – doar în portofelele celor cu experiență, în timp ce pe ceilalți îi va ocoli magic prin grija Guvernului. Nu lovim în colegii noștri care sunt la început de drum sau pe funcții cu venituri mici; și ei merită salarii decente, adaptate realității economice. Dar să folosești neputința bugetară pentru a crea un egalitarism forțat, care demolează fix ideea de carieră și evoluție profesională, este o dovadă de profund amatorism managerial. Domnule Bolojan, Justiția nu funcționează cu lozinci despre „baza piramidei”. Justiția funcționează cu oameni înalt calificați care își asumă responsabilități legale uriașe în fiecare secundă. Dacă planul dumneavoastră este să lăsați instanțele și parchetele fără profesioniștii cu experiență – care vor pleca unde le este recunoscută valoarea – vă felicităm: sunteți pe drumul cel bun spre a îngheța de tot funcționarea statului de drept”, arată sindicaliștii. „Cine pierde de fapt banii din PNRR?” Un al treilea mesaj al sindicaliștilor, critic la adresa lui Ilie Bolojan, se referă la acuzația că – dacă nu se votează legea salarizării – se pierd banii din PNRR. „Cine pierde de fapt banii din PNRR? Imoralitatea Guvernului Bolojan, explicată pe șleau! De câteva zile, premierul Ilie Bolojan ne bombardează public cu amenințări și scenarii apocaliptice: ba că „pierdem 770 de milioane de euro din PNRR dacă nu tăiem în carne vie prin noua lege a salarizării”, ba că bugetarii blochează modernizarea țării. Oameni buni, hai să demontăm această propagandă ieftină și să spunem lucrurilor pe nume. Adevărul nu e la televizor, ci în buzunarele noastre și în realitatea cruntă din instanțe și parchete! 1. PNRR nu se pierde din cauza salariilor noastre, ci din cauza incompetenței lor! Guvernul încearcă să folosească Comisia Europeană ca pe o sperietoare ca să ne impună o lege a salarizării unitare făcută pe genunchi, care îngheață veniturile și ignoră total munca grefierilor. Bruxelles-ul cere REFORME SUSTENABILE și predictibilitate, nu umilirea și demotivarea categoriei profesionale care ține Justiția în viață! Uniunea Europeană a Grefierilor a pus deja la zid proiectul lor tocmai pentru că e un eșec! 2. Unde sunt, de fapt, banii din PNRR? Colegii noștri din confederație (BNS) au demonstrat clar, cu cifrele lor pe masă: fondurile din PNRR intrate în țară au fost deja înghițite de găurile negre din buget, provocate de proasta gestionare a Guvernului. Ministerul Finanțelor folosește acești bani ca să cârpească deficitele curente și credite scumpe, nu pentru investiții curate. Tot ei pierd sute de milioane prin jaloane ratate din cauza lipsei de dialog social real, iar acum vor ca grefierii și personalul auxiliar să plătească nota de plată! 3. Ipocrizia totală: Vor să șteargă hotărârile judecătorești definitive! Regimul Bolojan vrea să șteargă cu buretele drepturile salariale câștigate de noi prin Justiție. Cum adică? Emitem pretenții de stat de drept, dar Guvernul refuză să aplice legea și deciziile instanțelor? Aparenta „economie bugetară” cu care se laudă premierul la TV nu e altceva decât o bombă cu ceas: va genera un nou val uriaș de litigii și cheltuieli de judecată pe care tot statul le va plăti mai târziu. Nu mai acceptăm să fim bătaia lor de joc! Justiția nu se face cu oameni suprasolicitați, discriminați și ținuți cu salariile înghețate sub pretextul falimentului național. Dacă sistemul judiciar se blochează, se blochează din cauza austerității absurde marca Bolojan!”. Sindicaliștii se întreabă: „Unde sunt miliardele promise, domnule Bolojan? Propaganda se stinge, dezastrul rămâne”„Unde sunt miliardele promise, domnule Bolojan? Propaganda se stinge, dezastrul rămâne„, este al patrulea mesaj transmis vineri de Sindicatul Naţional al Grefei Judiciare Dicasterial.
Vă mai aduceți aminte de zgomotul asurzitor din primăvară? Când premierul Ilie Bolojan ne explica, de la tribuna Guvernului, cum OUG 7/2026 va salva România, cum va tăia în carne vie și va aduce economii record la buget? S-au împărțit etichete, s-a făcut campanie pe spatele salariaților din sectorul public și s-au promis miracole administrative. Astăzi, s-a așternut o liniște suspectă. De ce tace domnul Bolojan? De ce nu mai iese public să ne prezinte bilanțul triumfalist al acelei ordonanțe-fantomă? Vă spunem noi de ce: pentru că propaganda s-a lovit brutal de realitate. În spatele discursurilor rigide despre „reformă” s-a ascuns o incompetență crasă în tehnica legislativă. OUG 7/2026 a fost scrisă pe genunchi, cu dispreț total față de legile țării și față de predictibilitate. Rezultatul? Un eșec de proporții:Printre măsurile adoptate se numără montarea unor folii speciale pe ferestre, amenajarea de adăposturi și organizarea unor exerciții pentru elevi, potrivit Reuters.
Măsuri de protecție după incidentele din această primăvarăAutoritățile locale din Tartu au decis să consolideze măsurile de siguranță în toate cele 30 de școli și 38 de grădinițe din oraș, după ce, în ultimele luni, mai multe drone ucrainene destinate unor ținte din Rusia au ajuns accidental pe teritoriul Estoniei.
Potrivit autorităților ucrainene, incidentele au fost provocate de sistemele rusești de bruiaj electronic, care au deviat traiectoria aparatelor de zbor fără pilot.
În luna iunie, mai multe unități de învățământ din Tartu au primit ordin să își adăpostească elevii după ce o astfel de dronă se apropia de oraș.
Director de școală: „Nu eram pregătiți”Karin Lukk, directoarea școlii gimnaziale Kivilinna, a declarat că profesorii și personalul nu știau cum să reacționeze într-o asemenea situație.
Potrivit acesteia, unitatea nu dispunea atunci nici de spații special amenajate, nici de proceduri clare pentru evacuarea copiilor, astfel că, pe durata vacanței de vară, școala pregătește săli care pot deveni adăposturi în caz de alertă, inclusiv sala de sport și piscina.
Folii speciale pe geamuri și adăposturi pentru eleviUna dintre principalele măsuri este aplicarea unor folii de protecție pe geamurile încăperilor desemnate drept adăposturi.
Autoritățile explică faptul că experiența războiului din Ucraina a arătat că numeroase răni sunt provocate de cioburile rezultate în urma undelor de șoc generate de explozii, nu doar de exploziile propriu-zise.
În paralel, elevii vor participa la exerciții prin care vor învăța cum să reacționeze în cazul unei alerte privind drone sau alte amenințări aeriene. Pentru ca perioadele petrecute în adăposturi să fie mai ușor de suportat, școlile intenționează să le doteze cu jocuri, cărți și alte materiale recreative.
Măsurile ar putea fi extinse și în alte orașeViceprimarul orașului Tartu, Martin Bek, a declarat că măsurile de protecție nu se limitează la unitățile de învățământ. Autoritățile distribuie și generatoare către blocurile de locuințe pentru a reduce impactul unor eventuale pene de curent în sezonul rece.
Potrivit oficialului, și alte orașe din Estonia analizează posibilitatea de a adopta măsuri similare, inspirate din experiența Ucrainei.
Un semnal și pentru statele de pe flancul estic al NATOEstonia este membră NATO și a Uniunii Europene și se află în prima linie a flancului estic al Alianței, la granița cu Rusia. Măsurile adoptate la Tartu reflectă schimbările produse în planul securității regionale ca urmare a războiului din Ucraina și arată modul în care inclusiv instituțiile de învățământ își adaptează planurile pentru a face față unor amenințări care, până de curând, păreau improbabile.
Rețeaua PlayStation se confruntă cu o pană de curent la nivel global vineri după-amiază, potrivit Le Figaro.
Pe site-ul DownDetector, rapoartele privind problemele au crescut brusc începând cu această după-amiază,, atingând un vârf de peste 3.300 în jurul orei 13:30, înainte de a scădea ușor de atunci.
Imposibilitatea de conectarePe rețelele de socializare, mulți utilizatori raportează incapacitatea lor de a se conecta la serviciu. Acesta oferă acces la toate funcțiile online ale consolelor PS4 și PS5, inclusiv jocuri, PlayStation Store și mesagerie. Pe scurt, întregul ecosistem PlayStation este afectat, potrivit sursei.
Sony nu a comentat încă pe marginea acestei întreruperi. Pagina de stare a serviciilor PlayStation precizează chiar că „toate serviciile sunt operaționale”.
Jocurile fizice nu vor mai fi fabricateAceastă întrerupere vine într-un moment nepotrivit pentru gigantul japonez. În urmă cu doar câteva săptămâni, a anunțat încetarea iminentă a jocurilor fizice PlayStation.
„Producția de discuri fizice pentru toate jocurile noi lansate pe consolele PlayStation va fi întreruptă începând din ianuarie 2028”, a transmis compania.
Decizia vine pe fondul schimbării obiceiurilor de consum. Cererea pentru jocuri digitale este mult mai mare decât cea pentru jocuri pe disc, potrivit Sony.
Pasionații de jocuri video, nemulțumițiAcest anunț a provocat nemulțumiri în rândul unor fani PlayStation. Ei vor să dețină în continuare copii fizice ale jocurilor sau să poată cumpăra jocuri mai ieftine de pe piața second-hand.
Atunci, mai multe postări publicate de Sony pe rețelele sociale au fost inundate de comentarii critice la adresa deciziei.
Analiștii spun însă că măsura nu este surprinzătoare. În ultimele trimestre, vânzările digitale au reprezentat peste 80% din totalul jocurilor vândute de Sony.
Ministerul Sănătății anunță că, în perioada 20–24 iulie, au fost decontate peste 11 milioane de lei pentru investiții în infrastructura sanitară, digitalizare și dotarea unităților medicale.
Potrivit unei comunicări a instituției, suma totală virată către 19 beneficiari din întreaga țară este de 11.074.426,54 lei, dintre care 9,22 milioane de lei provin din fonduri europene nerambursabile.
Cea mai mare parte a finanțării, aproximativ 7,81 milioane de lei, este destinată proiectelor de digitalizare.
Cum vor fi utilizați baniiFondurile vor fi utilizate pentru modernizarea infrastructurii IT în cadrul a 11 direcții de sănătate publică, al unor servicii de ambulanță și institute de medicină legală.
Alte 1,95 milioane de lei au fost alocate pentru îmbunătățirea siguranței pacienților, prin achiziția de echipamente moderne destinate prevenirii și controlului infecțiilor asociate asistenței medicale la Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon” din București.
Peste un milion de lei – pentru proiecte de medicină de proximitateDe asemenea, aproximativ 1,24 milioane de lei vor finanța proiecte de medicină de proximitate, printre care modernizarea Ambulatoriului Filiași, dezvoltarea a patru Centre Comunitare Integrate din Motoșeni, Aiud, Biertan și Târgu Neamț, investiții în secția de Terapie Intensivă Neonatală din Oradea și digitalizarea Spitalului Municipal Mangalia.
Ministerul Sănătății precizează că decontările fac parte din proiectele de investiții aflate în derulare și susține că acestea contribuie la modernizarea infrastructurii medicale și la îmbunătățirea serviciilor oferite pacienților.
Fostul ministru al Finanțelor afirmă că există „riscuri majore” pentru a doua jumătate a anului și îi transmite un „kind reminder” premierului interimar Ilie Bolojan și ministrului interimar al Investițiilor, Dragoș Pîslaru.
„A fost publicată execuția bugetară la primul semestru! Un deficit de 2% din PIB pe cash despre care sunt convins că cei care nu înțeleg riscurile bugetare vor spune că este foarte bun comparativ cu 2025. Iar riscul bugetar în acest an vine din două componente: nerealizarea finanțării proiectelor din fonduri europene (în special PNRR) și nerealizarea veniturilor totale”, a scris Câciu pe Facebook.
Potrivit deputatului PSD, în primele șase luni ale anului veniturile totale ale statului au fost cu 35,8 miliarde de lei sub nivelul programat.
„Trebuia să avem venituri totale de 378,3 miliarde lei, s-au realizat venituri totale de doar 342,5 miliarde lei”, a precizat acesta.
Fostul ministru afirmă că această diferență ar putea avea efecte directe asupra deficitului bugetar până la finalul anului.
„Acest minus de venituri aduce un risc asupra lunilor viitoare deoarece, dacă nu este recuperat, se va reflecta în deficitul final”, susține Câciu.
Acesta atrage atenția și asupra întârzierilor în finanțarea proiectelor europene, despre care spune că sunt mult mai grave.
„Nerealizarea finanțării proiectelor din fonduri europene, în special PNRR, este în valoare de 58,23 miliarde lei, adică peste 11 miliarde euro. Pe primul semestru trebuiau finanțate proiecte în valoare de 95,4 miliarde lei, dar au fost finanțate doar 37,1 miliarde lei”, afirmă fostul ministru.
Câciu avertizează că întârzierile la investițiile din PNRR pot conduce la pierderea unei părți importante din fondurile europene.
„Este grav de tot”„La fonduri europene și în special PNRR este grav de tot! Minusul este de 58,23 miliarde lei la semestrul I, adică 11 miliarde euro, și aduce un risc mai ales asupra proiectelor PNRR care, dacă nu sunt finalizate, conduc nu numai la aplicarea de corecții din partea Comisiei Europene (…), dar se vor scadea din sumele viitoare”, a explicat deputatul PSD.
El susține că termenul de 31 august este esențial pentru o parte dintre investiții.
„Dacă tu nu plătești facturile și nu faci recepțiile până la 31 august, investiția se consideră nerealizată și ți se taie banii”, a afirmat Câciu.
În opinia fostului ministru, consecințele pot fi importante atât pentru PNRR, cât și pentru bugetul de stat.
„Eu cred că acesta este cel mai mare risc, cu efect nu numai asupra pierderii a câtorva miliarde din PNRR (minim 4 miliarde euro) , (…) ci și asupra deficitului de final de an”, a declarat acesta.
În final, deputatul PSD l-a criticat pe premierul interimar Ilie Bolojan și a susținut că optimismul privind deficitul este nejustificat.
„Nu înțeleg de ce este euforie cu deficitul când situația este chiar încordată atât în materie de finalizare investitii PNRR(neplătite) dar și de sustenabilitatea datoriei publice(care, de fapt, menține sau nu ratingul suveran!). Bolojan nu înțelege ce am scris eu aici, dar va pierde minim 4 miliarde euro din PNRR. Bolojan nu întelege ce am scris eu aici, dar va pierde minim 4 mld eur din PNRR”, a conchis Câciu.
