O versiune a aplicației Paramount+, disponibilă acum pentru utilizatorii de iPhone de la Apple, pune în evidență videoclipuri scurte pe care utilizatorii le pot derula rapid, inclusiv momente importante din sport, segmente din CBS News, clipuri UFC și trailere pentru filme și seriale, potrivit a două persoane care cunosc inițiativa citate de Reuters.
Paramount speră că utilizatorii își vor dezvolta obiceiul de a deschide aplicația de mai multe ori pe zi, așa cum fac deja cu TikTok sau Instagram. Această implicare crescută ar putea justifica noi funcții, cum ar fi statistici în timp real în timpul meciurilor „UFC Fight Night” și a evenimentelor numerotate UFC, sau elemente interactive, au spus sursele.
Paramount mai are încă mult de parcurs. În primul trimestru al acestui an, a reprezentat 2% din streamingul global pe aplicații, ocupând ultimul loc în clasament, în spatele liderului de piață Netflix și al rivalilor, inclusiv HBO Max și Peacock, potrivit datelor Sensor Tower.
Combinarea HBO Max și Paramount+, în urma achiziției planificate a Warner Bros Discovery, deschide o filă nouă, ar face-o a patra cea mai mare aplicație de streaming.
YouTube, deținut de Google, deschide o filă nouă, depășește cu mult Paramount+ în ceea ce privește numărul de utilizatori, având de 59 de ori mai mulți utilizatori, potrivit firmei de analiză a aplicațiilor mobile Apptopia.
Reprezentanții din industrie afirmă că Paramount ar putea încerca să atragă noi utilizatori prin colaborarea cu influențatori digitali sau prin lansarea de „microdrame”, clipuri de câte un minut care, împreună, formează o poveste de lungmetraj.
Serviciile de streaming concurente au preluat, de asemenea, elemente din rețelele sociale pentru a-și extinde oferta.
Netflix investește în podcasturi video, inclusiv în noi emisiuni ale lui Pete Davidson, fost membru al echipei „Saturday Night Live”, ale lui Michael Irvin, membru al Hall of Fame al NFL, și ale fostului prezentator de știri al NBC, Brian Williams. Amazon Prime Video a încheiat un acord cu personalitatea de pe YouTube MrBeast – pseudonimul lui Jimmy Donaldson – pentru o serie de competiții de tip reality show intitulată „Beast Games”.
„Toată lumea se urmărește reciproc”, a spus un agent de talente de la Hollywood.
Un alt agent a spus că Paramount a subliniat relația studioului cu TikTok, sugerând potențialul unei colaborări viitoare. Atât Paramount, cât și TikTok SUA au un susținător comun în persoana cofondatorului miliardar al Oracle, Larry Ellison.
TikTok și Paramount spun că nu există niciun acord în vigoare.
Lucrările la aplicația Paramount+ fac parte dintr-o revizuire mai amplă a serviciilor sale de streaming, Paramount+ și Pluto TV, pe care compania a prezentat-o săptămâna trecută în cadrul unor prezentări adresate agenților de publicitate.
Avertismentul a fost lansat de Volodimir Zelenski pe contul propriu de Telegram.
„Din păcate, reducerea presiunii sancționare și politice din partea partenerilor noștri asupra agresorului a dus la o creștere parțială a ambițiilor militare ale Rusiei. Dar sancțiunile noastre de lungă durată, utilizarea sporită a dronelor pe front și acțiunile active ale unităților noastre vor asigura răspunsurile necesare. Astăzi, am aprobat lista următoarelor noastre operațiuni”, a scris Zelenski.
Ucrainenii și-au făcut strategia după ce au analizat planurile revizuite ale rușilor.
„Analizăm în detaliu planurile de război actualizate ale Rusiei. Comandamentul forțelor armate ale Ucrainei înțelege clar ce plănuiește inamicul și care sunt prioritățile stabilite de conducerea politică a Rusiei pentru armata rusă. Ne vom opune”, a precizat Zelenski.
Evaluarea a fost prezentată în cadrul unei reuniuni cu membri ai Parlamentul European, unde oficialii au analizat progresele țărilor candidate și potențiale la aderare, scrie Kyiv Independent.
Kos a subliniat că Ucraina a atins o rată de implementare a reformelor de aproximativ 87%, situându-se astfel printre cele mai avansate state candidate. Aceasta este depășită doar de Republica Moldova, care înregistrează un procent de 93%, în timp ce Serbia rămâne în urmă, cu doar 30%.
Reformele Ucrainei pentru aderarea la UE, între progres și provocăriÎn ultimele luni, parlamentul de la Kiev a adoptat mai multe acte normative esențiale pentru alinierea la standardele europene. Totuși, procesul nu este lipsit de obstacole, în special în domenii precum statul de drept și reformele economice, unde au existat întârzieri și dificultăți legislative.
Potrivit comisarului european, progresele realizate sunt remarcabile având în vedere situația de securitate.
„Acest progres are loc în ciuda bombelor care cad asupra țării și a faptului că Ucraina luptă pentru supraviețuire”, a declarat Kos.
În același timp, oficialul european a cerut garanții suplimentare pentru a preveni eventuale regresii după aderare.
Termenul de aderareReferitor la obiectivul stabilit de președintele Volodimir Zelenski privind aderarea până în 2027, Kos a considerat acest termen drept „imposibil”. Cu toate acestea, ea a subliniat necesitatea oferirii unor perspective clare Ucrainei, astfel încât autoritățile de la Kiev să aibă certitudinea că eforturile depuse vor duce la integrarea în Uniunea Europeană.
Discuțiile din cadrul Comisiei pentru afaceri externe au evidențiat și nevoia de reformare a procesului de extindere al UE. Oficialii europeni consideră că actualul mecanism este prea lent și trebuie adaptat pentru o Uniune extinsă, care ar putea depăși 30 de state membre.
Cei doi au convenit asupra unui nou cadru de colaborare între TISZA și UDMR, centrat pe viitorul comunității maghiare din Transilvania.
„Am căzut de acord să lăsăm trecutul în urmă”Péter Magyar a transmis că întâlnirea a marcat un nou început în relația dintre cele două formațiuni.
„Am căzut de acord să lăsăm trecutul în urmă și ca guvernul TISZA și UDMR să lucreze împreună pentru păstrarea și dezvoltarea comunității maghiare din Transilvania”, a scris liderul TISZA.
O condiție clară a fost pusă pe masă: „Din partea domnului președinte am primit garanția că UDMR se va abține în viitor de la orice implicare în luptele politice de partid din Ungaria.”
Fraudă electorală și vot prin corespondențăUn subiect sensibil abordat în cadrul discuțiilor a fost cel al neregulilor electorale.
Magyar a anunțat că cei doi au convenit că „trebuie investigate neregulile legate de votul prin corespondență constatate în cadrul alegerilor parlamentare din 2026″ și că „regulile de vot trebuie revizuite pentru a preveni eventualele fraude electorale.”
Cazul abatelui din OradeaMagyar a ridicat în cadrul întâlnirii și un caz concret, cu rezonanță în comunitatea catolică din Transilvania.
„M-am opus ferm expulzării abatelui din Oradea, Fejes Rudolf Anzelm, și am solicitat intervenția domnului președinte în această problemă”, a precizat el.
„Așteptările noastre în privința finanțărilor sunt transparența și reponsabilitatea”Liderul TISZA a transmis un mesaj ferm și în privința sprijinului financiar acordat comunității maghiare din Transilvania, anunțând că acesta va continua, dar în condiții clare.
„Drepturile dobândite ale maghiarilor din Transilvania vor fi în continuare respectate și aceștia se pot baza în orice privință pe sprijinul țării-mamă, însă așteptarea noastră fundamentală în ceea ce privește finanțările este transparența și responsabilizarea, precum și respectarea deplină a prevederilor legale maghiare și române”, a scris Magyar.
Mai mult, liderul TISZA a anunțat că finanțările din ultimii ani vor fi supuse unui audit retroactiv: „Vom analiza modul în care au fost utilizate finanțările acordate în ultimul deceniu.”
Consultări în continuareCei doi lideri au convenit că dialogul va continua după formarea guvernului TISZA. „Am stabilit că vom continua consultările atât la nivel politic, cât și la nivel de experți”, a concluzionat Magyar în postarea sa.
„Raportul investigației referitoare la ROBOR a generat deja numeroase dezbateri și speculații, deși nu avem încă o astfel de decizie finală. Nu este obișnuit, și nici util, să discutăm o propunere de decizie, care este probabil să sufere modificări, având în vedere că urmează o etapă foarte importantă: audierea băncilor și prezentarea argumentelor acestora, de care vom ține cont când vom lua decizia finală. Deși foarte important din punct de vedere economic si al eventualelor sancțiuni, din punct de vedere legal si procedural acest caz nu este unul neobișnuit”, a declarat Bogdan Chirițoiu, la întrebarea Mediafax.
Consiliul Concurenței ar putea da cea mai mare amendă din istoria sa, în cazul în care, după mai bine de trei ani de investigații și volume uriașe de informații analizate, va ajunge la concluzia că cele zece bănci participante la stabilirea ratelor de referință ROBID/ROBOR sunt vinovate de fixarea valorii ROBOR.
Potrivit șefului autorității naționale de reglementare în domeniul concurenței, ROBOR este esențial pentru funcționarea economiei, iar reglementările naționale privind acest indice au fost îmbunătățite, inclusiv ca reacție la controversele apărute în cazuri similare din alte țări.
„Investigația noastră nu vizează însă cadrul de reglementare, ci comportamentul băncilor, concentrându-se asupra suspiciunii că acestea nu ar cota independent una față de cealaltă în cadrul procedurii de fixing prin care se stabilește indicele ROBOR. Independența acestor cotații este esențială pentru relevanța indicatorului și este prevăzută și de normele bancare, nu numai de cele de concurență”, a precizat Bogdan Chirițoiu.
„Legislația de concurență din România este pe deplin armonizată cu cea europeană. Investigații similare privind stabilirea unor indicatori financiari, precum ROBOR, au avut loc în numeroase state europene și în Statele Unite ale Americii, unele dintre acestea fiind finalizate cu sancțiuni semnificative. Dacă în cazul nostru vor fi impuse amenzi, acestea vor fi substanțiale, având în vedere domeniul și dimensiunea companiilor implicate. Desigur, părțile care vor fi nemulțumite de decizia noastră se pot adresa Curtii de Apel București și ulterior Înaltei Curti de Casație și Justiție, ca în orice altă situație similară”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Poziția băncilorȘapte dintre cele zece bănci vizate de una dintre cele mai mari și complexe investigații ale Consiliului Concurenței privind posibila fixare coordonată a valorii ROBOR, și-au anunțat la începutul lunii acționarii și potențiali investitori la Bursa de Valori București (BVB), iar ING a anunțat printr-un comunicat de presă că au primit raportul preliminar au autorității naționale de reglementare în domeniu. Încă din această etapă, unele dintre instituțiile de credit au avertizat că sunt pregătite să se adrese instanței în cazul în care inspectorii ajung la concluzia că ar fi vinovate de practici care ar afecta drepturile clienților.
Banca Transilvania, Banca Comercială Română, BRD-Groupe Société Générale, СЕС Bank, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank și Libra Internet Bank sunt cele șapte instituții de credit care au anunțat la BVB, până la ora publicării, că au primit raportul preliminar al Consiliului Concurentei în cadrul investigației privind mecanismul de stabilire a ROBOR.
Cele zece bănci vizate au fost Banca Transilvania, BCR, BRD-Societe Generale, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, UniCredit Bank, OTP Bank România, EximBank și Intesa Sanpaolo România, acestea fiind cele care participă la calculul ratei ROBOR.
Cât de mari ar putea fi amenzileBăncile sunt chemate să dea un răspuns oficial pe baza acestui raport, inclusiv să trimită responsabilii segmentului la audieri.
Din informațiile Mediafax, decizia finală privind amenzile, luată în plenul Consiliul Concurenței, este așteptată să fie luată înainte de finalul lunii iunie, când expiră mandatul actualilor membri.
Conform legii, dacă inspectorii de concurență constată o încălcare a legii, companiile pot fi cu un procent din cifra de afaceri, care pot merge până la 10% conform legii, care este calculat în funcție de circumstanțe atenuante sau agravante, sau, la polul opus în funcție de recunoașterea neregulilor, care permite mai multă clemență.
Dat fiind că băncile nu au cifră de afaceri, amenda va fi aplicată, dacă e cazul, la echivalentul cifrei de afaceri din domeniu și, chiar dacă nu s-ar aplica procentul maxim, tot se așteaptă ca aceasta să fie la sute de milioane de euro, cea mai mare amendă din istoria Consiliului, potrivit informațiilor Mediafax.
Potrivit normelor Consiliului Concurenței de individualizare a amenzilor, „pentru instituţiile de credit şi alte instituţii financiare, prevăzute la art. 68 lit. a) din lege, cifra de afaceri avută în vedere în scopul aplicării amenzii este alcătuită, cumulativ, din următoarele elemente de venit, după deducerea impozitelor şi taxelor legate direct de acestea, conform legislaţiei specifice fiecărui domeniu:
a) venituri din dobânzi şi venituri asimilate;
b) venituri privind titlurile: venituri din acţiuni şi din alte titluri cu venit variabil, venituri din participaţii, venituri din părţi în cadrul societăţilor legate;
c) venituri din comisioane;
d) profitul net din operaţiuni financiare;
e) alte venituri din exploatare;
f) alte categorii de venituri prevăzute de legislaţia specifică fiecărui domeniu.”
Mai mult, deciziile Consiliului Concurenței sunt executorii, adică se plătesc pe loc, iar amenzile aplicate reprezintă venituri la bugetul de stat. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) pune în aplicare decizia de sancționare a autorității de concurență și execută amenzile.
Traseul investigației„E singura noastră șansă să dăm vreodată amenzi mai mari decât la petrol”, spunea Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, la întrebările jurnaliștilor, în cadrul conferinței tradiționale de presă a instituției de la începutului anului de acum trei ani, în ianuarie 2023, după ce, a începutul lunii noiembrie a anului precedent, în contextul creșterii ratelor la credite pentru mulți români, instituția anunța că a finalizat inspecțiile inopinate efectuate la cele zece bănci participante la stabilirea ratelor de referință ROBID/ROBOR.
La acea dată, șeful autorității de concurență sublinia că a strâns un volum enorm de date de la cele zece bănci care participă la stabilirea ROBOR și estima că primele amenzi, dacă se va stabili că este cazul, vor fi aplicate cel mai devreme la sfârșitul anului respectiv.
„Am strâns un volum mare de date, am avut nouă echipe care au fost trimise, asta a însemnat 60 de oameni. Gândiți-vă că tot personalul nostru care se ocupă de investigații, pe toate sectoarele, este undeva la 8o de oameni, deci mai mult de jumătate din personalul nostru a fost implicat în strângerea asta de date. Acum procesează datele astea”, declara Bogdan Chirițoiu, în ianuarie 2023.
„Dacă ajungem să dăm amenzi la bănci, singura noastră șansă să dăm vreodată amenzi mai mari decât am dat la petrol – de 220 de milioane de euro, asta cu băncile este singura noastră șansă”, a comentat Bogdan Chirițoiu referitor la cuantumul probabil al amenzilor.
Este vorba de investigația care a dus la sancţionarea a şase companii petroliere cu amendă de aproape 900 milioane lei (peste 200 milioane euro) pentru încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale, anunțată de Consiliul Concurenței acum 14 ani, în ianuarie 2012, după ce, în anul 2009, Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la sediile principalelor companii petroliere din România, iar în 2010, Consiliul Concurenţei a decis extinderea investigaţiei pentru a se analiza şi existenţa unei posibile încălcări a regulilor de concurenţă ale Uniunii Europene.
Conform datelor de atunci, inspecțiile Consiliului Concurenței s-au derulat în cadrul investigației privind posibile înțelegeri între cele 10 bănci pentru fixarea ratei dobânzii ROBOR, la un nivel cât mai ridicat, în cadrul procedurii de „fixing” (stabilirea ratelor de referință pentru ROBOR și ROBID).
Astfel, investigația vizează activitatea băncilor pe piața monetară interbancară desfășurată în cadrul procedurii de fixing, precum și cea desfășurată în intervalul de 15 minute după efectuarea „fixingului”, respectiv atragerea și plasarea depozitelor interbancare de către băncile participante la stabilirea ratelor de referință ROBOR/ROBID la nivel național.
Potenţiala practică anticoncurenţială afectează întreg teritoriul României, indicele ROBOR stabilit de cele zece bănci fiind o componentă a preţului (rata dobânzii) pentru creditele în lei cu dobândă variabilă acordate persoanelor fizice înaintea datei de 2 mai 2019 şi a creditelor în lei cu dobândă variabilă acordate persoanelor juridice din toate sectoarele economice.
Potrivit instituției, documentele ridicate în cadrul inspecțiilor inopinate au ajuns în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice. Inspecţiile inopinate au fost autorizate de Curtea de Apel Bucureşti şi au fost justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurenţiale analizate.
„Efectuarea acestora nu reprezintă o antepronunţare în ceea ce priveşte vinovăţia companiilor. Legea concurenței interzice orice înţelegeri între companii şi practici concertate care împiedică, restrâng sau denaturează concurenţa pe piaţa românească, în special cele care stabilesc prețuri de cumpărare sau de vânzare sau orice alte condiții de tranzacționare”, anunța autoritatea.
ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare pentru depozitele plasate între cele 10 instituții de credit relevante din punctul de vedere al activității pe piața monetară interbancară din România, selectate pe baza unor criterii de performanță stabilite de Banca Națională a României (BNR).
ROBID este rata de referință a pieței monetare interbancare pentru depozitele atrase de către bănci de la alte bănci participante la tranzacțiile de pe această piață. ROBID se determină în cadrul aceleiași proceduri de fixing, împreună cu ROBOR.
Topul băncilor din RomâniaConform celui mai recent raport anual al BNR, la 31 decembrie 2024, activele nete bilanțiere din sistemul bancar românesc însumau 881.848,5 milioane lei, în creștere cu 9,8% față de sfârșitul anului 2023.
Numărul total al instituțiilor de credit care desfășurau activitate bancară în România era rămas neschimbat la finele anului 2024, modificările intervenite fiind localizate în structură, la nivelul instituțiilor de credit clasificate în funcție de natura capitalului. Este vorba de 32 de instituții de credit, dintre care 24 de persoane juridice române și opt străine:
Topul băncilor, în funcție de activele nete bilanțiere, la finalul lui 2024:
Sursa: BNR
Trei familii ale unor tineri italieni răniţi în incendiul de Revelion dintr-un bar din oraşul elveţian Crans Montana au primit facturi pentru spitalizarea acestora.
Spitalul din Sion, din cantonul Valais, a fost cel care a trimis facturile către familiile tinerilor răniți în urma incendiului, iar sumele indicate variază între 15.000 și 60.000 de franci elvețieni, potrivit publicației La Sicilia.
Premierul italian Giorgia Meloni a reacționat la aflarea acestei informații și a catalogat, într-o postare pe rețelele sociale, că trimiterea acestor facturi este o „insultă” şi o „umilinţă”.
„Am fost șocată de vestea facturilor în valoare totală de zeci de mii de euro trimise de un spital elvețian familiilor mai multor tineri implicați în incendiul de Revelion din Crans-Montana. Un spital din Sion a mers chiar până la a cere peste 70.000 de euro pentru doar câteva ore de spitalizare. O insultă, precum și o batjocură, pe care numai o birocrație inumană ar putea-o produce”, a scris Giorgia Meloni într-o postare pe X.
Sono rimasta scioccata dalla notizia delle fatture da decine di migliaia di euro inviate da un ospedale svizzero alle famiglie di alcuni ragazzi coinvolti nel rogo di Capodanno a Crans-Montana.
Un ospedale di Sion è arrivato addirittura a chiedere oltre 70 mila euro per poche…
— Giorgia Meloni (@GiorgiaMeloni) April 21, 2026
Premierul italian a menționat faptul că autorităţile elveţiene au dat asigurări că a fost o „greşeală” şi că familiile „nu vor trebui să plătească nimic” și a anunțat că l-a însărcinat pe ambasadorul Italiei la Berna să se ocupe de acest caz, pentru a se asigura că autoritățile elvețiene își respectă promisiunile.
„I-am cerut ambasadorului să țină această problemă sub cea mai strictă supraveghere, deoarece ar fi revoltător ca astfel de costuri să cadă asupra victimelor sau asupra Italiei”, a completat Meloni.
41 de persoane au murit în urma incendiuluiÎn noaptea de Revelion, un incendiu a izbucnit în barul „Le Constellation” din oraşul Crans-Montana din Elveția. 41 de persoane și-au pierdut viața în urma tragediei, iar alte peste 100 au fost rănite.
În luna februarie, guvernul Elveției a anunțat că va acorda un sprijin financiar unic de 50.000 de franci elvețieni familiilor persoanelor decedate și victimelor grav rănite în urma incendiului. În plus, guvernul a anunțat că va convoca consultări cu victimele, companiile de asigurări și autoritățile pentru a media acorduri amiabile cu scopul de a evita procesele de durată și că este pregătit să aloce fonduri de până la 20 de milioane de franci pentru eventualele despăgubiri.
„Dacă vreți să vă retrageți miniștrii, retrageți-vă și secretarii de stat, și prefecții, și șefii de agenții, și toată șefimea PSD-istă din stat! Până acum ați fost și la putere, și în opoziție. De data asta, nu mai puteți sta la putere în timp ce pretindeți că sunteți în opoziție”, susține purtătorul de cuvânt al USR, Cristian Seidler.
Acesta spune că „nu poți să pleci doar din fotografiile de la Palatul Victoria, dar să rămâi în continuare cu oamenii tăi în funcțiile de control”.
„Nu merge să spui „suntem în opoziție”, dar să păstrezi în teritoriu exact pârghiile de putere construite cât timp ai fost la guvernare. Nu merge să fugi de răspunderea pentru deciziile luate împreună, dar să rămâi la putere”, a adăugat Cristian Seidler.
„În prima etapă vom retrage miniștrii din guvern pentru a arăta că nu mai există această susținere. Există și aici o dezbatere dacă să retragem și secretarii de stat”, a spus marți Claudiu Manda, secretarul general al PSD.
