Uniunea Europeană introduce noi reguli privind transparența salarială, măsuri care urmăresc să reducă diferențele de plată dintre femei și bărbați și să ofere angajaților mai multe informații despre salarii.
Potrivit unui comunicat oficial, noile prevederi au început să intre în vigoare în toate statele membre și schimbă modul în care companiile vor face angajări și vor comunica informațiile salariale.
Regulile apar după numeroase situații în care candidații au trecut prin mai multe etape de recrutare fără să știe salariul oferit sau au descoperit, după ani de muncă, că alți colegi erau plătiți mai bine pentru aceeași activitate.
Conform noilor reguli europene, angajatorii vor trebui „să informeze persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă cu privire la salariul de început sau la intervalul salarial în anunțul de post vacant sau înainte de interviu”.
În plus, companiile nu vor mai avea voie să îi întrebe pe candidați despre salariile pe care le-au avut la fostele locuri de muncă.
Mai multe drepturile angajațilorNoile măsuri oferă și mai multe drepturi angajaților. Aceștia vor putea solicita informații despre propriul nivel salarial, dar și despre salariile medii din companie pentru persoane care fac aceeași muncă sau o muncă de valoare egală, împărțite pe sexe.
Regulile prevăd că firmele cu cel puțin 100 de angajați vor fi obligate „să publice informații despre diferența de remunerare dintre lucrătorii de sex feminin și masculin”.
Dacă rapoartele arată o diferență salarială între femei și bărbați de minimum 5% care nu poate fi justificată, angajatorii vor trebui să facă o evaluare oficială a salariilor.
Uniunea Europeană introduce și măsuri suplimentare pentru persoanele care consideră că au fost discriminate salarial.
Potrivit noilor reguli, „lucrătorii care au suferit discriminare salarială între sexe pot primi despăgubiri”, iar angajatorii care nu respectă obligațiile de transparență vor trebui „să dovedească că nu a existat nicio discriminare salarială”.
De asemenea, statele membre ale UE vor trebui să stabilească sancțiuni pentru companiile care încalcă regulile privind egalitatea de remunerare.
Noile măsuri permit și organismelor pentru egalitate sau reprezentanților angajaților „să reprezinte lucrătorii în proceduri judiciare sau administrative”.
Principiul egalității de remunerare între femei și bărbați există în Uniunea Europeană încă din 1957, odată cu Tratatul de la Roma. Cu toate acestea, diferențele salariale continuă să existe.
În prezent, diferența medie de remunerare între femei și bărbați în Uniunea Europeană este de 11,1%.
Pentru reducerea acestei diferențe și pentru promovarea egalității de gen, Comisia Europeană a propus Directiva privind transparența salarială, care a fost adoptată în anul 2023.
Invitat vineri la Digi 24, liderului Sindicatului Liber al Navigatorilor Adrian Mihălcioiu a declarat că drona din Portul Constanța „a ajuns din greșeală doar acolo”.
El a explicat că drona putea să avanseze „către danele militare, putea să avanseze un pic către danele comerciale ale portului, chiar și în danele de la Oil Terminal, care erau foarte, foarte aproape”.
„Nu avem un sistem de supraveghere și siguranță a coastelor”„După 4 ani încheiați de război, noi încă nu avem un sistem de supraveghere a coastelor și de siguranță a coastelor românești”, a transmis liderul sindical. „Nu avem îngrădit în zona Neptun Deep. Acolo știm că se vor extrage gaze naturale”.
„Nu trebuie foarte multe miliarde de dolari, cât are pe buget România an de an pentru apărare. Probabil că trebuie câteva sute de mii sau milioane pentru a avea un sistem de supraveghere și de distrugere a obiectelor care intră pe teritoriul și apele naționale românești”, potrivit lui Mihălcioiu.
El a adăugat că „avem cel puțin trei sisteme, trei filtre. Avem filtrul Ministrului Apărei Naționale, divizia de flotă navală acolo, în portul Constanța. Vorbim de Ministrul Apărării și Ministrul de Interne”.
„Dacă drona avea un sistem antiradar, se explică de ce nu a fost văzut㔄Prin garda de coastă, ei au o misiune de supraveghere a zonelor limitrofe portului și României. Avem Port Control, avem Autoritatea Navală Română, care supraveghează traficul de nave, intrare, ieșiri. Drona putea fi văzută. Dacă cumva a avut un sistem antiradar, atunci se poate explica de ce nu a fost văzută, depistată la timp. Dar totuși, după patru ani de zile, de ce nu avem un sistem de supraveghere prin satelit. Să poți să vezi absolut toate obiectele din zona noastră și să intervim în momentul când ele intră și ne amenință”, a concluzionat Adrian Mihălcioiu.
Într-un interviu acordat Digi24, acesta a explicat că dronele navale folosite în războiul din Marea Neagră sunt programate să se autodistrugă atunci când pierd legătura cu operatorul.
Drona navală Măgura. Sursa foto: Danylo Antoniuk / Anadolu/ABACAPRESS.COM
Potrivit generalului în rezervă, cel mai probabil drona și-a pierdut capacitatea de navigație după ce semnalul GPS a fost bruiat, iar operatorul nu a mai putut menține controlul asupra acesteia. „Cred că a fost efectiv vorba de bruierea semnalului GPS. Drona respectivă a intrat în derivă”, a explicat Dorin Toma. Acesta a precizat că astfel de sisteme sunt controlate de la distanță prin rețeaua Starlink, însă acoperirea nu este permanentă pe întreaga suprafață a Mării Negre. „Operatorul a pierdut legătura cu drona. În aceste condiții, are un sistem automat de autodistrugere”, a declarat fostul comandant NATO.
„Nu trebuia să fim luați prin surprindere”Generalul susține că procedura de autodetonare este o caracteristică bine cunoscută a acestor drone. Motivul este simplu: împiedicarea capturării tehnologiei de către armata rusă. „Este foarte clar motivul: această tehnologie să nu intre în posesia armatei ruse”, a explicat el.
În opinia sa, după identificarea dronei în port, autoritățile ar fi trebuit să considere explozia un risc iminent. „În momentul în care a intrat în derivă și a ajuns în zona respectivă, în Portul Constanța, trebuia să ne așteptăm că poate exploda oricând. Nu știam exact când a fost setat sistemul de autodistrugere”, a afirmat Dorin Toma. Fostul militar a criticat ideea că explozia ar fi reprezentat un eveniment neașteptat. „Acesta este procedura de operare. Ar fi trebuit să ne așteptăm. Nu să fim luați prin surprindere”, a spus el.
Posibilitatea existenței mai multor droneDorin Toma a declarat că scenariul în care mai multe drone au ajuns în apropierea litoralului românesc este plauzibil. Potrivit acestuia, armata ucraineană folosește frecvent roiuri de drone în cadrul misiunilor navale și nu operează, de regulă, cu un singur aparat. „Armata ucraineană lansează roiuri de drone, nu lansează o singură dronă. Pot fi mai multe lansate simultan pentru aceeași misiune”, a explicat generalul.
De ce sunt greu de detectatUna dintre întrebările ridicate după incident este modul în care drona a ajuns în Portul Constanța fără să fie observată de sistemele de supraveghere. Generalul Toma admite că detectarea unor astfel de aparate este dificilă. „Are o siluetă foarte joasă, este la nivelul mării și se deplasează cu viteze care pot ajunge la aproximativ 90 km/h”, a explicat el. Totuși, fostul comandant NATO consideră că există soluții tehnice care ar putea crește capacitatea de avertizare.
Drona navală Măgura. Sursa foto: Danylo Antoniuk / Anadolu/ABACAPRESS.COM
Acesta a menționat utilizarea platformelor aeriene, a senzorilor acustici montați pe geamanduri și a sistemelor termice în infraroșu capabile să identifice căldura emisă de motorul dronei. „Sunt senzori acustici, senzori termici și supraveghere aeriană care pot contribui la detectarea unor astfel de drone înainte ca acestea să ajungă în apropierea infrastructurii critice”, a declarat Dorin Toma.
Incidentul care a declanșat alerta în ConstanțaDeclarațiile fostului comandant NATO vin după incidentul produs vineri în Portul Constanța, unde o dronă maritimă a explodat într-o zonă operațională. Autoritățile au activat Planul Roșu de Intervenție, au instituit un perimetru de siguranță și au transmis un mesaj RO-ALERT prin care populația era îndemnată să evacueze zona pe o rază de un kilometru și să se adăpostească în spații protejate. Ancheta privind originea dronei și circumstanțele exacte ale exploziei este în desfășurare.
Potrivit unei informări transmise comunității portuare, accesul în cele două porturi a fost suspendat pentru toate persoanele, autovehiculele și mijloacele de transport.
„Nu se permite intrarea în Portul Constanța Nord și Portul Constanța Sud a niciunei persoane, autovehicul sau mijloc de transport”, se arată în notificarea transmisă operatorilor portuari.
Autoritățile precizează însă că este permisă ieșirea din port a persoanelor și autovehiculelor care se află deja în incinta portuară.
Totodată, toți operatorii economici, agenții economici și utilizatorii portuari au obligația de a respecta măsurile dispuse de structurile de securitate și de autoritățile competente.
Reprezentanții Administrației Porturilor Maritime au precizat că restricțiile rămân în vigoare până la transmiterea unor noi informații.
Nivelul 3 reprezintă cel mai ridicat nivel de securitate prevăzut de reglementările internaționale privind protecția facilităților portuare și este instituit atunci când există sau este considerată probabilă producerea unui incident de securitate. În astfel de situații sunt aplicate măsuri excepționale pentru protejarea infrastructurii și a persoanelor aflate în zonele vizate.
Potrivit acestuia, nu au fost raportate victime.
„Momentan am activat Planul Roșu de Intervenție. Nu este nicio victimă”, a afirmat prefectul.
Autoritățile au transmis și un mesaj RO-Alert pentru evacuarea populației din apropierea zonei afectate. „S-a dat mesaj RO-Alert pentru evacuarea zonei, pentru prevenție. Un kilometru în zona costieră, în jurul portului”, a precizat prefectul.
Două elicoptere verifică zonaPrefectul a explicat că măsura evacuării a fost luată pentru a permite verificarea întregii zone și eliminarea oricărui risc suplimentar. Este vorba despre câteva ore, pentru verificarea zonei cu elicopterul Black Hawk de la Tulcea și cu elicopterul SMURD de la Constanța.
Potrivit prefectului, verificările urmăresc să stabilească dacă mai există și alte drone maritime sau dispozitive similare în apropierea Portului Constanța.
Picoiu a recomandat populației să respecte instrucțiunile transmise de instituțiile responsabile și să evite zona până la finalizarea operațiunilor.
„Momentan să asculte autoritățile și mesajul autorităților. Să se autoevacueze, tot în liniște”, a declarat prefectul.
O hală și o navă au fost avariateÎn urma exploziei au fost înregistrate pagube materiale. „A fost afectată o hală și o navă”, a precizat prefectul.
Acesta a descris explozia drept una puternică, resimțită în mai multe zone ale municipiului Constanța. „A fost o explozie resimțită în tot municipiul Constanța”, a spus el.
Potrivit autorităților, situația este în prezent sub control, iar în perimetrul evacuat au rămas doar echipele implicate în intervenție și în cercetarea incidentului.
„Situația momentan este sub control”, a declarat prefectul.
Verificările continuă pentru stabilirea tuturor circumstanțelor producerii exploziei.
Există informații că au fost cinci dronePrefectul a declarat pentru G4Media că autoritățile române au fost informate de către partea ucraineană că în zonă ar fi fost observate cinci drone. Potrivit acestuia, una dintre acestea a explodat în Portul Constanța, o alta pe teritoriul ucrainean, iar alte trei sunt căutate în prezent.
„Informația de la partea ucraineană este că au fost cinci drone. Una a explodat în Portul Constanța, una pe partea ucraineană și trei drone sunt căutate în prezent pentru a preveni alte probleme”, a afirmat Picoiu.
