Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Craiova anunță organizarea unor anchete de circulație de tip Origine – Destinație (O – D), prin care vor fi colectate informații despre deplasările efectuate pe rețeaua rutieră.
Datele obținute vor fi utilizate pentru realizarea studiilor de trafic, fundamentarea proiectelor de infrastructură și planificarea viitoarelor investiții în rețeaua de drumuri.
Șoferii vor fi opriți de polițiști și vor răspunde unor întrebăriÎn punctele în care se desfășoară anchetele, oprirea și dirijarea vehiculelor vor fi realizate exclusiv de polițiștii rutieri.
După oprire, personalul care efectuează ancheta le va adresa conducătorilor auto un chestionar scurt. Printre informațiile solicitate se numără originea și destinația călătoriei, alături de alte date necesare studiilor de trafic. După înregistrarea răspunsurilor, șoferii își vor putea continua deplasarea.
DRDP Craiova precizează că participarea conducătorilor auto este importantă pentru obținerea unor informații cât mai reprezentative despre circulația rutieră.
Cinci zile în care se vor desfășura ancheteleAcțiunile sunt programate pentru 30 septembrie, 7 octombrie, 21 octombrie, 28 octombrie și 4 noiembrie 2026. În fiecare dintre aceste zile, chestionarele vor fi realizate în două intervale orare: 08:00 – 12:00 și 14:00 – 18:00.
Pe 30 septembrie vor exista puncte de anchetă pe DN6 și DN65F în Dolj, DN6 și DN56A în Mehedinți, precum și pe DN7 în Vâlcea.
Pe 7 octombrie, acțiunea se extinde pe mai multe șosele din Dolj, Mehedinți, Gorj, Vâlcea și Olt, inclusiv pe DEx12, la kilometrul 14+200, și în zona Punctului de Trecere a Frontierei Bechet.
Anchete inclusiv pe DEx12 și la punctele de frontierăPentru 21 octombrie sunt programate puncte în Dolj, Mehedinți, Gorj și Olt, inclusiv la PTF Calafat și PTF Porțile de Fier I. Pe DEx12 va exista un punct la kilometrul 67+630.
Pe 28 octombrie, anchetele sunt programate pe DN57 în Dolj, DN67 în Gorj, DN73C în Vâlcea și pe DEx12, la kilometrul 115+280, în Argeș. Ultima zi anunțată este 4 noiembrie, când un punct va funcționa pe DN66, în Gorj.
DRDP Craiova le recomandă șoferilor să circule cu atenție în zonele respective și să respecte indicațiile polițiștilor rutieri și ale personalului implicat în anchetele de trafic.
Potrivit publicației sârbe Blic, un predecesor îndepărtat al jocului datează din secolul al XVIII-lea. Matematicianul elvețian Leonhard Euler a studiat așa-numitele pătrate latine. Sunt grile în care același simbol nu se repetă într-un rând sau într-o coloană.
Versiunea modernă a fost concepută însă de un american, Howard Garns, arhitect pensionat din Indiana. Puzzle-ul său a apărut în 1979 în revista americană „Dell Pencil Puzzles and Word Games”, sub titlul „Number Place”.
Ideea de bază este cea pe care o știe oricine joacă Sudoku astăzi. Numerele de la 1 la 9 nu se pot repeta într-un rând, într-o coloană sau într-un pătrat de 3×3. Grila conține nouă astfel de pătrate.
Cum a primit Sudoku numele japonezMomentul decisiv a venit în 1984, când editura japoneză Nikoli a început să publice puzzle-ul. În Japonia, jocul a primit un nume derivat dintr-o expresie care s-ar traduce aproximativ prin „cifrele trebuie să rămână separate”. Numele a fost scurtat ulterior, iar așa a apărut „sudoku”.
Jocul nu își are originea în Japonia, dar numele japonez a devenit cunoscut în toată lumea.
Londra a declanșat febra SudokuWayne Gould, neozeelandez și fost judecător, locuia în Hong Kong. El este în mare măsură responsabil pentru succesul global al jocului.
Gould a creat un program de calculator care generează automat Sudoku. Le-a oferit apoi ziarului britanic „The Times”, care a început să le publice în noiembrie 2004.
A urmat un adevărat boom. Până în 2005, Sudoku apărea în ziarele din întreaga lume. Curând au urmat cărți, reviste de specialitate, aplicații și versiuni online ale jocului.
Câte combinații de Sudoku existăNumărul grilelor completate corect este aproape de neimaginat. Matematicienii Bertram Felgenhauer și Frazer Jarvis au calculat că există 6.670.903.752.021.072.936.960 de grile.
O echipă condusă de matematicianul irlandez Gary McGuire a demonstrat în 2012 o altă limită. Un Sudoku cu o singură soluție trebuie să aibă cel puțin 17 numere prestabilite. Cu doar 16 numere inițiale, un astfel de puzzle nu poate avea o soluție unică.
Decizia a fost pronunțată luni de Completul pentru soluționarea unor chestiuni de drept și este cuprinsă în Decizia nr. 87/2026.
Potrivit ÎCCJ, în interpretarea articolului 458 din Codul de procedură civilă, expertul judiciar care solicită majorarea onorariului provizoriu are „calitatea procesuală activă” de a contesta soluția instanței referitoare la propria cerere.
Expertul are un drept propriu asupra onorariuluiInstanța supremă a explicat că expertul care solicită majorarea onorariului are un interes propriu în soluționarea cererii, întrucât este titularul unui drept de creanță reprezentând costul expertizei efectuate.
În acest context, cererea de majorare a onorariului provizoriu nu reprezintă doar o măsură de administrare judiciară, ci are caracterul unei cereri prin care expertul urmărește valorificarea dreptului său de a încasa costul integral al lucrării.
„Formularea de către expert a solicitării de majorare a onorariului provizoriu îi conferă acestuia calitatea de petent”, arată ÎCCJ în comunicatul transmis luni.
Astfel, expertul beneficiază, în cadrul acestei proceduri, de aceleași drepturi procesuale ca celelalte părți, în baza principiului egalității procesuale prevăzut de Codul de procedură civilă și a garanțiilor dreptului la un proces echitabil.
Calea de atac poate viza soluția privind onorariulÎCCJ a mai precizat că expertul poate ataca soluția instanței privind cererea sa de majorare, indiferent dacă aceasta este cuprinsă într-o încheiere premergătoare sau în hotărârea prin care instanța se dezînvestește.
Exercitarea căii de atac de către expert nu împiedică însă ca celelalte dispoziții ale hotărârii să devină definitive, dacă acestea nu sunt contestate de părțile interesate.
Decizia nr. 87/2026 a fost pronunțată de un complet format din 19 judecători ai Secției I civile, Secției a II-a civile și Secției de contencios administrativ și fiscal.
Hotărârea este obligatorie, potrivit articolului 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, și urmează să fie publicată în Monitorul Oficial, Partea I, după redactare.
Primarul Gabriel Pleșa a anunțat lansarea ofertei publice de obligațiuni municipale denominate în euro, destinată atât investitorilor de retail, cât și investitorilor instituționali.
Emisiunea va cuprinde până la 300.000 de obligațiuni, fiecare cu o valoare nominală de 100 de euro. Subscrierea minimă este de 10 obligațiuni, respectiv 1.000 de euro.
Obligațiunile au o maturitate de 10 ani, iar dobânda va fi plătită trimestrial. Investitorii vor putea subscrie la o marjă cuprinsă între 2,50% și 2,90% peste EURIBOR la 6 luni.
Oferta se derulează de luni, 21 septembrie, până vineri, 25 septembrie, la ora 11.00.
Fonduri atrase din obligațiuni pentru dezvoltareFondurile atrase vor fi folosite pentru finanțarea unor proiecte aflate în execuție. Este vorba despre artera cu rol de culoar verde de mobilitate din zona de sud-vest a orașului și pasajul subteran din zona Stadionului Unirea.
De asemenea, o parte din fonduri va fi utilizată pentru refinanțarea datoriei publice locale existente.
Aceasta este cea de-a șaptea emisiune de obligațiuni municipale a autorităților locale din Alba Iulia, începând din anul 2002.
Municipiul Alba Iulia are un rating de credit pe termen lung BBB-, cu perspectivă negativă, acordat de Fitch Ratings.
Gabriel Pleșa spune că administrația locală continuă astfel să își diversifice sursele de finanțare pentru investiții.
„Obiectivul rămâne același: susținerea investițiilor pentru un oraș mai dezvoltat, mai bine conectat și o calitate mai bună a vieții pentru locuitorii Alba Iuliei”, a transmis Gabriel Pleșa.
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a stabilit modul în care vor fi evaluate aceste cerințe.
Noile norme au fost aprobate prin Decizia DNSC nr. 3 din 14 septembrie 2026 și au fost publicate în Monitorul Oficial luni, 21 septembrie. Ele vizează situațiile în care guvernanța, strategia și managementul riscurilor de securitate cibernetică sunt stabilite la nivelul unui grup de întreprinderi și apoi aplicate entităților componente.
Trei modalități de aplicare a controalelorDNSC stabilește trei categorii în care pot intra controalele de securitate cibernetică: preluate, implementate și partajate.
Controalele „preluate” sunt cele gestionate și garantate la nivelul grupului, pe care entitatea le adoptă direct. Cele „implementate” respectă standardele grupului, dar sunt puse în practică și supravegheate de structurile proprii ale entității. În cazul controalelor „partajate”, responsabilitățile sunt împărțite între companie și grup.
Regula esențială este însă comună: indiferent de model, fiecare entitate rămâne responsabilă să demonstreze că respectivele controale funcționează efectiv în propriul domeniu de activitate.
De la prevenție la reacția în cazul unui atacNormele acoperă șase domenii: guvernare, identificare, protecție, detecție, răspuns și recuperare.
Spre exemplu, guvernanța este de regulă stabilită la nivelul grupului, dar entitatea trebuie să adopte formal politicile și să stabilească rolurile și liniile locale de raportare. Inventarierea activelor, serviciilor, datelor și furnizorilor și evaluarea riscurilor sunt realizate în principal local, folosind metodele grupului.
În cazul detecției, monitorizarea poate fi operată centralizat, însă entitatea trebuie să se asigure că propriile sisteme sunt acoperite și să stabilească responsabilități locale pentru gestionarea alertelor. Pentru incidente, răspunsul este coordonat la nivel de grup, dar presupune și acțiuni concrete la nivel local.
Cum va fi măsurată maturitatea securității ciberneticeDNSC introduce și reguli detaliate pentru evaluarea maturității controalelor, de la stadiul 1 – „Inițial” până la stadiul 5 – „Optimizare”.
O companie poate obține un nivel ridicat de maturitate chiar dacă utilizează politici elaborate la nivelul grupului, însă trebuie să existe documentație aplicabilă formal, dovezi privind implementarea și, pentru nivelurile superioare, indicatori măsurabili la nivelul entității.
La stadiul 4, de exemplu, controalele trebuie aplicate consecvent în întreaga entitate, cu dovezi pentru activități și metrici colectate și raportate. Stadiul 5 presupune inclusiv îmbunătățire continuă și contribuția activă a entității la perfecționarea controalelor grupului.
Normele subliniază astfel o distincție importantă pentru companiile din România integrate în structuri internaționale: lipsa unei politici locale proprii nu înseamnă automat un nivel scăzut de maturitate, dacă politica grupului a fost adoptată formal și este aplicată și demonstrată efectiv la nivel local.
Declarațiile au fost făcute de deputatul Ștefăniță Avrămescu care a respins ideea unei delimitări a formațiunii AUR față de Călin Georgescu.
„În momentul de față vedem acuzații, dar cred poate să explice mai bine ce înseamnă prezumția de nevinovăție. Nu avem nici o condamnare, nu avem niciun fel de situație de acest gen. Nu ne-am dezis și nu ne vom dezice. Suntem alături de Călin Georgescu în toate aceste încercări pe care le parcurge”, a spus parlamentarul, luni, într-o conferință de presă.
Întrebat dacă formațiunea s-ar delimita de fostul candidat în cazul unei condamnări, deputatul a răspuns: „Nu am spus așa ceva și nici nu se va întâmpla așa ceva”.
Dosar penal pentru grup infracțional organizat și înșelăciune
Călin Georgescu a fost ridicat luni dimineață din trafic de procurorii DIICOT. Fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2024 este vizat într-o cauză penală complexă ce privește infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune în formă continuată, ambele cu consecințe deosebit de grave.
Procurorii susțin că Georgescu, alături de un cetățean român de 47 de ani, și un cetățean italian, în vârstă de 56 de ani ar fi constituit, în septembrie 2021, un grup infracțional organizat care ar fi acționat coordonat în România și Marea Britanie, în scopul obținerii unor foloase patrimoniale injuste.
Aceștia s-ar fi prezentat drept oameni de afaceri prosperi și administratori ai unor societăți străine care ar fi dispus de sume importante pe care să le împrumute unor persoane interesate să își dezvolte afacerile în România.
O victimă ar fi fost determinată să transfere peste 1 milion de euro drept garanție, pentru a obține o finanțare fictivă de 6 milioane de euro.
Prejudiciul total se ridică la peste 1,1 milioane de euro, potrivit DIICOT.
