„În ceea ce privește sancțiunile, așa cum știți, termenele au fost amânate până în primăvară. România a adoptat legislația care permite guvernului, prin ministeriile care sunt responsabile, în acest caz Ministerul Energiei, să intervină pe componenta de supraveghere, în așa fel încât România să fie parte a acestor sancțiuni”, afirmă Ilie Bolojan despre situația Lukoil din România.
Executivul a analizat, joi, în primă lectură, un proiect de Hotărâre de Guvern privind instituirea supravegherii extinse asupra unor entităţi din domeniul energetic, desemnarea unui supraveghetor şi a altor măsuri necesare pentru derularea eficientă a supravegherii extinse. Proiectul nu a fost publicat pe platforma Secretariatului General al Guvernului pentru detalii, dar vine în contextul în care Executivul a extins, printr-o ordonanță de urgență adoptată săptămâna trecută, cadrul de aplicare a sancțiunilor internaționale după ce anunțate de Statele Unite ale Americii în cazul gigantului pentrolier rus Lukoil.
Oficialii Ministerului Energiei au transmis, la solicitarea jurnaliștilor, că proiectul de act normativ trebuie să obțină toate avizele necesare, conform procedurilor. „Proiectul este fundamentat pe legislația existentă, care a fost actualizată de Ministerul Afacerilor Externe”, au precizat reprezentanții instuției.
Analiza vine după ce termenul-limită inițial al SUA pentru finalizarea vînzării activelor externe de către Lukoil, din 13 deccembrie, a fost prorogat cu o lună, până la 17 ianuarie, iar data până la care sunt exceptate benzinăriile Lukoil de la aplicarea sancțiunilor din afara Rusiei a fost amânat pentru 29 aprilie.
Decizia SUA privind Lukoil asigură timp pentru a proteja locurile de muncă și securitatea energetică şi păstrează interdicțiile de transferuri spre Rusia, a declarat pe 4 decembrie susține Oana Țoiu, ministrul român de Externe. Șefa diplomației române a spus că principalele consecințe ale deciziei SUA sunt stabilitate a, pentru că benzinăriile pot funcționa legal, pot plăti salarii și achiziționa stocuri până în aprilie 2026, și un exit ordonat, pentru că se permite explicit vânzarea sau lichidarea operațiunilor către alți operatori.
Suveranul de 77 de ani, diagnosticat cu cancer în februarie 2024, a înregistrat intervenția în ultima săptămână din noiembrie, la Clarence House, iar mesajul va fi transmis la ora 20:00, pe Channel 4.
Actualizări despre starea de sănătateSurse apropiate Casei Regale susțin că Regele Charles va oferi în mesaj detalii privind evoluția tratamentului său și propria recuperare, după mai multe luni în care Palatul nu a emis comunicate oficiale despre starea monarhului. Ultima mențiune publică a regelui a fost în mai, când acesta a declarat unui admirator că „ar vrea să creadă că se află pe partea bună a luptei cu cancerul”.
Regele continuă tratamentul stabilit de echipa medicală care, încă din aprilie 2024, s-a declarat încurajată de progresele sale. Deși a întrerupt temporar activitățile publice la începutul anului trecut, monarhul și-a reluat rapid agenda oficială, cu vizite în Regatul Unit, Canada și Vatican. În martie 2025, el a fost internat pentru scurt timp, după ce a resimțit efecte secundare ale tratamentului, însă ulterior și-a reluat angajamentele.
Accent pe importanța screeninguluiMesajul video al suveranului se înscrie în campania comună Cancer Research UK și Channel 4, care promovează screeningul oncologic și diagnosticarea precoce. Evenimentul de vineri marchează finalul unei săptămâni întregi de acțiuni caritabile și provocări asumate de numeroase vedete, toate având scopul de a crește gradul de conștientizare privind cancerul și de a sprijini pacienții și familiile acestora.
Transmisiunea specială va include momente de comedie și divertisment și are rolul de a stimula donațiile pentru cercetarea oncologică.
Cristian Pistol, Director General al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), a transmis vineri pe pagina sa de Facebook un mesaj important alături de premierul Ilie Bolojan.
„Împreună cu premierul Ilie Bolojan Bolojan pe șantierul A3: mobilizare foarte bună a constructorului român între Suplacu de Barcău și Chiribiș!”, a scris Pistol.
„Astăzi am verificat în teren, alături de prim-ministru, stadiul lucrărilor pe această secțiune cu o lungime de 26,35 km. Este un șantier cu o istorie complicată, care acum, prin contractul derulat cu antreprenorul român (Construcții Erbașu), evoluează rapid.”, a mai afirmat el.
Cifrele prezentate de Cristian Pistol arată o estimare a puterii de muncă din acest moment. Sunt 505 muncitori și 237 de utilaje lucrează pe șantier.
„Stadiul fizic a depășit 60%, iar evoluția pe structurile critice este vizibilă.”, a mai scris directorul CNAIR.
Podul peste lacul de acumulare, situat la km 6+655, este „structura emblematică a acestui tronson” și va intra în faza finală: pe o parte se va aplica vopseaua anticorozivă, iar pe cealaltă suprastructura este gata.
Conform lui Pistol, la viaductul Valea Saldabagiului, „s-au montat grinzile pe 3 deschideri și s-au consolidat fundațiile”. Viaductele de la km 16 și km 17 (Valea Honțiu) au grinzile ridicate (24, respectiv 40 de bucăți) iar acum „se lucrează la armarea și cofrarea plăcii de suprabetonare”.
„Obiectivul nostru este să deschidem această secțiune anul viitor. Asta înseamnă că, în 2026, vom putea circula pe 200 de km din cei 270 km ai Autostrăzii Transilvania!” a precizat Pistol.
Investiția, de 884 milioane lei (fără TVA), este asigurată prin Programul Transport (PT).
„Demonstrăm că se poate construi rapid și în România, cu constructori români”, a mai spus Cristian Pistol.
