Agregator de ştiri

„Păi noi, europenii, suntem 450 de milioane, iar rușii 140 (n.r. milioane). Deci suntem de vreo două ori și aproape trei ori mai mulți decât rușii. Noi, Europa unită în Uniunea Europeană, mai punem că avem o tehnologie mult mai avansată decât a rușilor. Nu avem o problemă să ne apărăm Europa de ruși dacă ne propunem să facem acest lucru noi și nu americanii pentru noi”, a declarat fostul președinte Traian Băsescu. 

Fostul președinte a explicat și el că NATO 3.0 are scopul de a echilibra contribuțiile aliaților europeni la NATO, cu cele ale SUA. Acesta a precizat că astfel, aliații europeni vor ajunge „în scurt timp” mai capabili să garanteze propria securitate.

Acesta a a precizat că asta s-ar putea întâmpla în 5 sau 7 ani de zile.

„5 – 7 ani, când e vorba de capacitatea de a ne apăra securitatea, aș spune, și nu vreau să exagerez, dar aș spune vom fi capabili să ne apărăm securitatea fără dubii. Adică vom ști că suntem mai puternici decât Federația Rusă, pe care o considerăm potențialul dușman al păcii în Europa și potențialul agresor”, a declarat Băsescu. 

Fostul președinte a subliniat că acum aliații europeni ai NATO își vor asigura propria securitate.

„Nu mai fac americanii, o facem noi pentru noi. Ne pregătim pentru eventuală agresiunea Federației Ruse în Statele Uniunii Europene sau Statele NATO”, a declarat Băsescu. 

Reamintim că liderii formatului B9 au avertizat, miercuri, într-o declarație comună, că Rusia rămâne principala amenințare pentru NATO, în cadrul summitului de la București. De asemenea, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că odată cu NATO 3.0, aliații europeni își asumă mai multe responsabilități.

„Concluziile summit-ului reflectă dezbatele de până la summit, deci nimic nou sub soare. Mi s-a părut și aș vrea să citez lucrul extrem de important din concluziile summitului și probabil cel mai important, că în rest sunt povești vechi pe care le ventilăm de ani de zile”, a spus Traian Băsescu, miercuri seara, la TVR Info, rugat să comenteze concluziile summitului de la București.

El a citat din declarația adoptată de participanții la summit: „Reuniunea de astăzi reflectă angajamentul nostru comun de a consolida cooperarea în domeniul securității și apărării pe întreg flanc estic al NATO, recunoscând linia strategică comună de la Marea Neagră la Marea Baltică și până în regiunile nordice și arctice”.

Fostul șef al statului spune că acesta este un semnal clar că europenii sunt strânși în jurul zonei arctice și a nordului.

„Deci exact interesul major al Statelor Unite. Dar suntem și noi interesați, îi spunem acum, și Groenlanda nu-i de dat. Asta-i un mesaj că europenii sunt strânși în jurul zonei arctice și a nordului. Iar din acest punct de vedere, cred că este un semnal în care, ok, spunem Washingtonului, vrei NATO 3-0, foarte bine, facem 3-0, nu avem o problemă să-l facem. Ne trebuie doar puțin timp”, a mai spus Traian Băsescu.

Președintele american Donald Trump a declarat în repetate rânduri că Statele Unite trebuie să anexeze teritoriul autonom danez pentru a-și asigura securitatea națională. În ianuarie, după săptămâni de retorică agresivă, Trump a dat înapoi și a anunțat că a ajuns la un acord-cadru privind Groenlanda cu secretarul general al NATO, dar detaliile acestui acord rămân neclare.

Inspectorul general al Departamentului pentru Securitate Internă (DHS) al SUA a lansat o anchetă asupra fostei secretare a Departamentului pentru Securitate Internă (DHS), Kristi Noem, a relatat The Wall Street Journal (WSJ).

Potrivit surselor WSJ, ancheta împotriva lui Kristi Noem se concentrează pe programul de 38 de miliarde de dolari de a achiziționa depozite și de a le transforma în centre de detenție temporară. Acestea erau destinate să găzduiască imigranți ilegali reținuți de Serviciul de Imigrare și Control Vamal (ICE).

Wall Street Journal a relatat anterior că inspectorul general analiza practicile contractuale ale DHS în cadrul Noem. Acum, potrivit unor surse, el intenționează să efectueze un „audit al achiziției de spații de detenție temporară de către ICE”.

Se pare că ICE a achiziționat deja 11 depozite vacante. Potrivit CoStar, a plătit în medie cu 11-13% mai mult decât prețul standard la achiziționarea depozitelor. Sursele spun că contractele din cadrul acestui program au fost atribuite unor companii care nu echipaseră anterior astfel de facilități. Surse din WSJ notează că acest program a stârnit nedumerire în rândul multor oficiali guvernamentali, deoarece agenția ar fi putut achiziționa în schimb închisori publice și private neutilizate, care nu ar fi necesitat renovări atât de ample.

După demisia lui Noem în martie a acestui an, succesorul ei la conducerea DHS, Markwayne Mullin, a suspendat imediat programul de achiziții de depozite.

Kievul și Washingtonul se pregătesc să semneze un acord inedit care să permită exportul de drone ucrainene pentru teste militare în SUA, conform unui proiect de document și a oficialilor implicați.

Proiectul declarației de intenție, consultat de FT, stabilește planuri pentru exportul temporar de sisteme ucrainene fără pilot pentru operațiuni terestre, maritime și aeriene, pentru a sprijini „activitățile de testare și evaluare” ale SUA și pentru a contribui la conturarea viitoarelor cerințe militare americane.

Documentul, negociat de Departamentul Apărării al SUA, omologul său ucrainean și ambasadorul la Washington, Olha Stefanišyna, reflectă interesul tot mai mare al administrației Trump pentru tehnologiile de câmp de luptă aflate în rapidă dezvoltare ale Kievului.

Preambulul său recunoaște „interesul comun pentru producția, dezvoltarea sau achiziționarea în cooperare în viitor de tehnologie ucraineană care ar aduce beneficii combatanților americani, sporind în același timp inovația în domeniul apărării a Ucrainei”.

După mai bine de patru ani de război la scară largă cu Rusia, Ucraina s-a transformat într-un centru pentru inovația în domeniul dronelor, remodelând modul în care se combat conflictele.

Președintele Volodimir Zelenski a promovat dronele interceptoare și alte sisteme de arme fără pilot ale țării sale către SUA, Europa și alți parteneri. Peste 200 de experți ucraineni, precum și drone interceptoare și dispozitive de bruiaj, au fost desfășurate în Orientul Mijlociu de când războiul dintre SUA și Israel cu Iranul s-a extins în martie. Zelenski a semnat mai multe acorduri de apărare cu țări din Golf, dar nu a finalizat încă nicio tranzacție pentru vânzarea de drone sau sisteme de apărare către acestea.

Președintele ucrainean a declarat pentru FT în aprilie că acele interceptoare de drone, precum și sistemele electronice de război ale țării sale, au fost folosite pentru a doborî dronele de atac iraniene din regiune.

Public, Donald Trump a respins asistența ucraineană în regiune de când a început războiul cu Iranul, susținând că SUA „știu mai multe despre drone decât oricine”.

Conform proiectului de propunere, Pentagonul ar solicita platforme și cantități specifice de drone exclusiv pentru testare și evaluare „pentru a informa dezvoltarea cerințelor militare americane pentru o potențială achiziție viitoare”, mai degrabă decât pentru desfășurare operațională.

Orice potențială tranzacție viitoare pentru sistemele de drone „urmează a fi urmărită printr-un acord sau aranjament separat”, se arată în document.

Documentul îi menționează pe semnatari ca fiind Daniel Zimmerman, secretar adjunct de război pentru afaceri de securitate internațională, și Serhii Boyev, ministru adjunct al apărării al Ucrainei.

Ministerele Apărării din SUA și Ucraina, precum și ambasada SUA la Kiev nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a lansat anul trecut inițiativa „Dominanța Dronelor”, „un plan iterativ de 1 miliard de dolari pentru achiziționarea de drone mici și letale în următorii doi ani… pentru a accelera creșterea bazei industriale a SUA și a înarma rapid unitățile de luptă cu drone consumabile și ieftine, la scară largă”.

Dronele ucrainene care vor fi importate vor fi identificate prin „Dominanța Dronelor”. Kievul ar urma să răspundă solicitărilor de export ale SUA în termen de 10 zile lucrătoare.

Zelenski a anunțat deschiderea exporturilor luna trecută, cu condiția ca firmele să furnizeze mai întâi armatei Ucrainei ceea ce are nevoie pentru a se apăra de forțele rusești, pe măsură ce invazia lor continuă. Acordul este departe de a fi un „acord privind dronele” în valoare de până la 50 de miliarde de dolari, la care Zelenski a insistat ca administrația Trump să se alăture în ultimul an.

Acordul respectiv ar implica producția comună de tehnologie ucraineană pentru drone în SUA. Însă acordul de testare militară a dronelor ucrainene ar putea marca un prim pas către un parteneriat mai amplu în domeniul apărării cu SUA, potrivit unor persoane implicate în elaborarea acordului. Documentul lasă deschisă posibilitatea ca dronele ucrainene să fie utilizate în „medii operaționale de testare”, de la caz la caz, cu „o cerere scrisă explicită” din partea ambelor guverne. Declarația de intenție ar rămâne în vigoare timp de doi ani de la semnare, dar nu creează obligații juridice obligatorii și nu angajează părțile în ceea ce privește finanțarea, achizițiile publice sau transferurile de tehnologie.

CBS News a relatat anterior câteva elemente ale unui memorandum privind dronele dintre SUA și Ucraina. Marți, un scandal de corupție tot mai profund care implică cercul apropiat al lui Zelenski pare să implice și unii dintre producătorii de drone din Ucraina.

Semen Kryvonos, directorul Biroului Național Anticorupție din Ucraina (NABU), a declarat reporterilor de la Kiev că ancheta care îl vizează pe fostul șef de cabinet al lui Zelenski a cuprins sectoarele energiei și apărării și că numeroși producători de arme ucraineni, inclusiv companii de drone, sunt investigați pentru presupuse fapte de corupție.

Benjamin Netanyahu a vizitat Emiratele Arabe Unite și s-a întâlnit cu președintele emiratez, șeicul Mohammed bin Zayed, potrivit unui comunicat publicat miercuri de Biroul premierului israelian.

„Această vizită a dus la un progres istoric în relațiile dintre Israel și Emiratele Arabe Unite”, a transmis Biroul lui Netanyahu.

Emiratele Arabe Unite sunt unul dintre puținele state arabe care au relații diplomatice cu Israel, oficializate în cadrul Acordurilor Abraham din 2020.

La începutul acestei săptămâni, oficiali americani de rang înalt au confirmat că Israelul a trimis în Emiratele Arabe Unite o baterie Iron Dome și militari care să o opereze în timpul războiului cu Iranul, potrivit The Times of Israel.

În plus, șeful Mossadului, David Barnea, a vizitat Emiratele Arabe Unite de cel puțin două ori în timpul conflictului cu Iranul pentru a coordona acțiuni legate de război, au declarat pentru The Wall Street Journal oficiali arabi și o sursă apropiată situației.

Cele două țări ar fi coordonat și un atac asupra unui important complex petrochimic iranian.

După cum a relatat The Guardian , banii au fost primiți cu puțin timp înainte ca Nigel Farage să candideze la alegeri și apoi să intre în parlament.

Conform regulilor actuale, toate cadourile și donațiile primite în termen de 12 luni de la intrarea în Parlament trebuie declarate dacă pot fi considerate a fi motivate politic. Farage a declarat deja că respectivul cadou nu a fost motivat politic și a fost destinat ca să plătească pentru securitatea sa personală.

Partidul Conservator a depus o plângere la comisie. Serviciul său de presă a menționat că suma în cauză este „o sumă pe care majoritatea oamenilor nu o vor câștiga niciodată într-o viață”, iar  Farage trebuie să explice „cum a obținut-o, de ce a obținut-o și de ce nu a raportat-o”.

Dacă Daniel Greenberg ajunge la concluzia că Nigel Farage a comis încălcări grave ale eticii, acesta ar putea fi suspendat din Camera Comunelor.

Conform unor sondaje , Reform UK este acum cel mai popular partid din Regatul Unit.

Reamintim că, marți, un comitet format din experți ai UE au decis unanim ca Brazilia să fie exclusă de pe lista țărilor Mercosur ce respectă restricțiile uniunii privind utilizarea antimicrobienelor la animale, adică medicamentele pentru tratarea infecțiilor, micozelor sau deparazitările animalelor.

„Decizia ne-a luat, ieri, prin surprindere”, a declarat pentru Euronews Ambasadorul Braziliei la UE.

Acesta a precizat că Brazilia a inițiat un dialog tehnic alături de Comisie pentru a obține retragerea țării de pe listă.

Oficialul brazilian s-a întâlnit cu Direcția Generală Sănătate a Comisiei Europene pentru a „obține explicații” cu privire la această decizie.

Reamintim că interdicția privind importurile din Brazilia, impusă de UE, va viza produsele din carne destinate consumului uman, precum carnea de vită, de pasăre, ouăle, fructe de mare, pește, dar și miere. Interdicția va intra în vigoare începând din 3 septembrie.

Reamintim că acordul UE – Mercosur a fost aplicat provizoriu din 1 mai, facilitând importurile de produse agroalimentare din America Latină, cu respectarea normelor europene.

Cu toate acestea, potrivit purtătoarei de cuvânt a Comisiei Europene, Brazilia va putea reintra din nou pe lista țărilor din acord, odată ce va îmbunătății standardele sanitare și fitosanitare, pentru siguranța consumatorilor.

Prețurile alimentelor din Statele Unite au continuat să crească în aprilie, atingând cel mai ridicat ritm anual din ultimele aproape 20 de luni, pe fondul scumpirii energiei, al tensiunilor geopolitice, al politicilor comerciale și al fenomenelor meteo extreme, potrivit AP.

Potrivit datelor publicate de Departamentul Muncii al SUA, prețurile alimentelor cumpărate pentru consum acasă au crescut cu 2,9% în aprilie comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, cel mai mare avans anual din august 2023.

În același timp, indicele general al alimentelor – care include restaurantele și fast-food-ul – a urcat cu 3,2% în ultimele 12 luni.

Scumpirile vin în contextul exploziei prețurilor la combustibili, după ce conflictul din Iran a perturbat transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz.

Potrivit AAA, prețul mediu al motorinei era marți cu 61% mai mare decât în urmă cu un an.

Economiștii avertizează însă că benzina scumpă explică doar o parte din creșterea prețurilor.

„Povestea din spatele acestei cifre este mai complicată decât un simplu șoc energetic”, a declarat Bernhard Dalheimer, profesor la Universitatea Purdue.

Potrivit specialiștilor, impactul complet al costurilor mai mari la energie asupra alimentelor nici măcar nu s-a reflectat încă integral în prețurile de la raft, întrucât transferul costurilor de producție, procesare și transport poate dura între trei și șase luni.

În aprilie, consumatorii americani au plătit cu 6,5% mai mult pentru fructe și legume proaspete, cu 8,8% mai mult pentru carne, cu 15% mai mult pentru carnea de vită și cu 18,5% mai mult pentru cafea.

Pe lângă costurile energetice, economiștii indică și alte cauze ale scumpirilor: seceta din vestul Statelor Unite, care a afectat producția de carne de vită, condițiile climatice nefavorabile din regiunile producătoare de cafea și noile taxe comerciale.

În iulie 2025, administrația Donald Trump a introdus o taxă de 17% pentru roșiile proaspete importate din Mexic, iar prețurile pentru consumatori au crescut cu 40% într-un an.

Datele oficiale arată că prețurile ouălor au scăzut cu 39%, după refacerea efectivelor afectate de epidemia de gripă aviară, iar untul a fost cu 5,8% mai ieftin decât în aprilie anul trecut.

Experții avertizează că efectele conflictului din Orientul Mijlociu asupra prețurilor alimentelor s-ar putea amplifica în lunile următoare, mai ales prin costurile de transport, ambalare și îngrășăminte, aproximativ 30% din comerțul mondial cu fertilizanți tranzitând Strâmtoarea Ormuz.