În prezent, diagnosticul migrenei se bazează în principal pe simptomele descrise de pacient. Nu există un test de sânge, o scanare sau un biomarker consacrat care să confirme singur diagnosticul. Potrivit Euronews, Organizația Mondială a Sănătății estimează că migrenele afectează aproximativ 14-15% din populația lumii, adică peste un miliard de oameni. Studiul publicat în revista Neurology sugerează însă că boala lasă urme biologice care depășesc cu mult episodul de durere de cap.
Ce a descoperit inteligența artificialăCercetătorii de la Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie au analizat date din Trøndelag Health Study, un amplu studiu populațional norvegian. Pentru partea de diagnostic au fost incluse 43.197 de persoane, dintre care 8.974 au fost clasificate ca având migrenă. Algoritmul a primit informații despre starea generală de sănătate, sănătatea mintală, afecțiuni cardiovasculare și musculoscheletale, somn, activitate fizică, medicamente, caracteristici demografice și date genetice.
Un detaliu este esențial: modelul nu a primit informații despre caracteristicile durerii de cap. Chiar și așa, cel mai performant model a obținut un scor AUC de 0,80 în analiza inițială și 0,79 pe setul de testare separat. AUC este o măsură folosită pentru a evalua cât de bine poate un model să distingă între două categorii. Adăugarea informațiilor genetice a îmbunătățit doar marginal rezultatul, ceea ce arată că datele clinice generale au avut deja o contribuție importantă. Vârsta a fost cel mai important factor folosit de model, urmată de elemente precum durerile de gât, menstruația și greața.
Migrenele afectează aproximativ 14-15% din populația lumii. Imagine ilustrativă. Foto: magnific.com
Patru tipuri de migrenăCercetătorii au mers mai departe și au încercat să vadă dacă persoanele cu migrenă formează grupuri distincte. Dintre 12.185 de participanți pentru care existau suficiente informații despre durerile de cap, algoritmul a identificat un grup de 1.425 de persoane în care 94% îndeplineau criteriile cercetătorilor pentru migrenă. Acest grup a putut fi împărțit la rândul său în patru subgrupuri. Primul era format exclusiv din bărbați. Al doilea se caracteriza prin dureri de gât pronunțate. Al treilea combina mai multe dureri musculoscheletale cu anxietate și depresie. Al patrulea semăna cel mai mult cu ceea ce medicii recunosc drept migrenă „clasică”, inclusiv prin prezența aurei.
Aceasta poate provoca temporar lumini intermitente, linii în zigzag, pete oarbe, furnicături, amorțeală sau dificultăți de vorbire înaintea ori în timpul unui episod. Și semnalele genetice au diferit între aceste grupuri. Cercetătorii au constatat că scorurile genetice construite cu ajutorul machine learning au separat mai bine subgrupurile decât scorurile poligenice convenționale.
De ce ar putea conta pentru tratamentDescoperirea ar putea avea consecințe mai importante decât apariția unui nou instrument de diagnostic. Una dintre marile probleme ale tratamentului migrenei este că aceeași terapie poate funcționa foarte bine pentru un pacient și mult mai slab pentru altul. Dacă există mai multe forme biologice ale migrenei, diferențele dintre ele ar putea contribui la această situație. Pe viitor, cercetătorii speră că identificarea acestor „semnături” biologice ar putea ajuta medicii să stabilească mai precis ce tratament are cele mai mari șanse să funcționeze pentru fiecare pacient, în locul unei abordări bazate în mare parte pe încercare și ajustare.
Un pas uriaș pentru viitorul diagnosticuluiStudiul nu înseamnă însă că AI poate diagnostica deja migrena în cabinet sau că există patru diagnostice medicale oficiale noi. Autorii vorbesc despre subgrupuri identificate prin algoritmi și despre dovezi care susțin ipoteza că migrena este un „spectru” de afecțiuni biologice. Cercetarea este de tip observațional, iar rezultatele trebuie validate în alte populații înainte ca ele să poată schimba practica medicală. Totuși, direcția cercetării este semnificativă. Dacă migrena poate fi identificată din combinații de date clinice, genetice și de mediu, viitorul diagnosticului ar putea depinde mai puțin de întrebarea „cum te doare capul?” și mai mult de ceea ce se întâmplă în organism înainte, în timpul și după un episod.
Echipele lucrează în continuare pentru a salva mai multe persoane despre care se spune că sunt blocate înăuntru.
Suresh Raut, un înalt oficial al Autorității de Electricitate din Nepal, aflat la locul accidentului, a declarat pentru BBC că salvatorii îi furnizează oxigen persoanei salvate.
Un expert în săpături de tuneluri a declarat agenției de știri AFP că, înainte de salvare, echipele săpaseră deja prin resturile care blocau tunelul pe o adâncime de 50 până la 60 de metri.
„Sperau la o descoperire extraordinară”, a declarat Arnold Dix, președintele Asociației Internaționale pentru Tuneluri și Spațiu Subteran – și apoi i-au scos pe cei doi supraviețuitori.
„După o săptămână de durere non-stop, s-ar putea să ne întoarcem în țara miracolelor.”
Ambii muncitori salvați au răni la mâini și picioare, „posibil” din cauza faptului că s-au târât prin tunel. Aceștia suferă din cauza lipsei de oxigen, au declarat autoritățile de la Agenția de Electricitate din Nepal (NEA).
Salvările de astăzi au loc la nouă zile după inundațiile fulgerătoare mortale de la granița dintre Nepal și Tibet.
Peste 1 200 de morțiOamenii de știință studiază încă cauza exactă, dar se crede că dezastrul a fost provocat de o prăbușire a ghețarilor, iar schimbările climatice ar fi putut fi un factor.
La câteva momente după evenimentul seismic, despre care inițial s-a crezut că a fost un cutremur, un zid masiv de apă și resturi s-a prăbușit în aval, luând cu el clădiri, drumuri și vehicule.
Peste 1.200 de persoane au fost confirmate ucise, iar alte 5.000 sunt dispărute, peste 150 fiind încă prinse într-o vastă rețea de centrale hidroelectrice pline de noroi de-a lungul râului Trishuli din Nepal.
Nepalul a dezvoltat o serie de proiecte de-a lungul sistemului său fluvial muntos.
Polițiștii Secției 20 din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București au fost sesizați, miercuri, 2 septembrie, prin 112, de o femeie în vârstă de 46 de ani. Aceasta a reclamat că ea și fiica sa, în vârstă de 19 ani, ar fi fost amenințate cu acte de violență de fostul partener al tinerei.
Din primele verificări a rezultat că, în jurul orei 16.00, adolescentul s-ar fi prezentat la poarta imobilului în care se aflau cele două femei și le-ar fi amenințat cu acte de violență.
De asemenea, tânărul ar fi provocat distrugeri autoturismului femeii de 46 de ani, prin tăierea anvelopelor din partea din față.
Polițiștii l-au depistat pe adolescent și l-au condus la sediul Secției 20 pentru continuarea cercetărilor.
În cazul tinerei de 19 ani a fost completat Formularul de Evaluare a Riscului, iar rezultatul a indicat existența unui risc iminent. Polițiștii au emis un ordin de protecție provizoriu, cu monitorizare electronică.
Femeii de 46 de ani i-au fost comunicate prevederile legale privind posibilitatea emiterii unui ordin de protecție extins, în baza Legii nr. 26/2024, însă aceasta nu a dorit să formuleze o solicitare în acest sens.
Ulterior, în noaptea de 2 spre 3 septembrie, în jurul orei 03.05, polițiștii Secției 20 au fost sesizați de Dispeceratul SIME cu privire la faptul că persoana monitorizată ar fi încălcat măsurile stabilite prin ordinul de protecție, apropiindu-se de domiciliul persoanei protejate, din Sectorul 6.
Polițiștii au intervenit și l-au depistat pe adolescent. În urma unui control corporal sumar, asupra acestuia a fost găsit un briceag.
Tânărul a fost dus la sediul poliției, iar în urma administrării probatoriului a fost reținut pentru 24 de ore. El urmează să fie prezentat magistraților.
Cercetările sunt continuate de polițiștii Secției 20, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6, pentru săvârșirea infracțiunilor de amenințare, distrugere și încălcarea ordinului de protecție.
Un anunț de angajare la un supermarket din Italia a stârnit indignare. Numeroși oameni au comentat în mediul online susținând că suma oferită și condițiile sunt ridicole.
Anunțul a fost criticat și de sindicaliștii italieni.
Toți spun că suma este prea mică și că plata se face târziu. În plus, una dintre condițiile puse de angajator a stârnit numeroase reacții ironice.
Continuarea pe Mediafax Italia.
Siegfried Mureșan, europarlamentar PNL, a făcut parte din delegația Parlamentului European care a mers la Dublin pentru a dezbate cum va arăta bugetul Uniunii în perioada 2028-2034. Acolo a avut loc vineri, 4 septembrie, o întâlnire între reprezentanți ai UE și guvernele țărilor membre.
„În cadrul întâlnirii, am apărat poziția Parlamentului și, implicit, un nivel mai ridicat al fondurilor europene pentru România. Mesajul meu a fost următorul: nu putem cere Uniunii Europene să facă mai mult și, în același timp, să îi reducem bugetul. Înțelegem constrângerile bugetare ale statelor membre. Tocmai de aceea, propunem introducerea unor noi resurse proprii, precum o taxă digitală, care să ofere Uniunii predictibilitate și resurse suplimentare, fără a pune presiune pe cetățeni sau pe bugetele naționale”, a transmis Mureșan, într-o postare pe Facebook.
Cerințele guvernelor din țările UECea mai grea misiune o va avea guvernul Irlandei, țara care după toate aceste negocieri va trebui să contureze o propunere de împărțire a bugetului, spune Siegfried Mureșan. El susține că Parlamentul European a cerut mai mulți bani pentru fondurile europene ale fiecărei țări, însă unele guverne s-ar fi opus.
„Consiliul, format din guvernele statelor membre, nu are încă o poziție comună. Unele dintre statele net contribuitoare susțin, la fel ca noi, că UE trebuie să facă mai multe pentru securitate și pentru întărirea economiei, păstrând în același timp agricultura și coeziunea drept priorități. Cu toate acestea, ele cer reducerea bugetului pentru a pune mai puțină presiune pe bugetele naționale”, a mai spus europarlamentarul.
Liberalul a concluzionat că, în forma pe care a susținut-o ca negociator din partea Parlamentului European, bugetul alocat României pentru proiecte și investiții ar crește cu 6 miliarde de euro.
Decizia vine într-un moment dificil pentru gigantul auto, afectat de concurența producătorilor chinezi și de presiunea tarifelor americane, transmite AP.
Volkswagen renunță la 50.000 de posturiConsiliul de administrație al Volkswagen a aprobat joi planul propus de CEO-ul Oliver Blume, care prevede reducerea efectivelor cu aproximativ 50.000 de posturi. Volkswagen are în prezent aproximativ 650.000 de angajați, ceea ce înseamnă că restructurarea anunțată reprezintă o schimbare majoră pentru grup. Planul include și reducerea cu aproximativ 50% a numărului de modele produse de companie. Ideea conducerii este ca fiecare model rămas în gamă să fie produs în volume mai mari, ceea ce ar permite companiei să reducă o parte dintre costurile fixe. Volkswagen intenționează, de asemenea, să simplifice structurile de conducere și să scurteze lanțurile de decizie.
Mașini Volkswagen într-o fabrică din Germania. Sursa foto: Hepta/Mediafax Foto
Patru uzine germane pierd producția de automobileCea mai sensibilă parte a planului privește fabricile Volkswagen din Germania. Compania estimează că are o capacitate de producție excedentară de aproximativ 500.000 de automobile în Europa. În cazul uzinelor din Emden, Zwickau, Hanovra și Neckarsulm, Volkswagen afirmă că nu poate garanta o alocare competitivă a producției de automobile pentru viitor. Prin urmare, producția auto va fi oprită la aceste patru fabrici. Volkswagen precizează însă că analizează posibilitatea unor utilizări alternative pentru uzine, astfel încât acestea să nu rămână neapărat fără activitate.
Decizia a venit după negocieri tensionate cu angajațiiPlanul a întâmpinat inițial opoziție din partea reprezentanților angajaților și a autorităților regionale. Reprezentanții salariaților dețin jumătate dintre locurile din consiliul de administrație al Volkswagen, iar landul Saxonia Inferioară, unde compania are sediul, are la rândul său două locuri în consiliu și deține o participație în grup. Daniela Cavallo, principala reprezentantă a angajaților, a criticat puternic planul atunci când acesta a fost prezentat în vară.
După aprobarea restructurării, ea a transmis însă că măsurile reprezintă „o necesitate” pentru ca Volkswagen să poată intra cu succes în următorul deceniu. Și guvernatorul Saxoniei Inferioare, Olaf Lies, a recunoscut amploarea problemelor cu care se confruntă compania. El a descris planul drept un drum comun către transformarea considerată necesară.
China pune presiune pe gigantul germanUna dintre principalele probleme pentru Volkswagen este piața chineză. Vânzările companiei în China au scăzut, contribuind la o reducere de 30% a profitului după impozitare în prima jumătate a anului, potrivit datelor citate de AP. În același timp, producătorii chinezi au devenit competitori tot mai puternici, inclusiv pe segmentul automobilelor electrice, unde constructorii europeni încearcă să-și reducă decalajul.
CEO-ul Volkswagen, Oliver Blume. Sursa foto: X
Volkswagen trebuie să facă față și efectelor tarifelor americane, care pun presiune suplimentară asupra industriei auto. Oliver Blume susține că măsurile sunt necesare pentru viitorul grupului și pentru consolidarea competitivității mărcilor sale. „Este un semnal puternic pentru viitorul Volkswagen Group”, a transmis CEO-ul.
O schimbare care depășește marca VolkswagenRestructurarea nu vizează doar marca Volkswagen. Grupul german controlează un portofoliu vast de mărci, printre care Audi, Škoda, Porsche și SEAT. Reducerea numărului de modele și a capacității de producție arată presiunea exercitată asupra unuia dintre cei mai mari producători auto din lume pentru a-și adapta structura de costuri la o piață în schimbare.
Pentru industria germană, închiderea producției de automobile la patru uzine este, de asemenea, un semnal important. Germania se confruntă de mai mult timp cu presiuni asupra sectorului industrial, iar Volkswagen este unul dintre cei mai importanți angajatori și simboluri ale economiei sale.
Planul aprobat joi arată că transformarea industriei auto nu mai înseamnă doar trecerea de la motoarele convenționale la automobile electrice. Pentru constructorii europeni, miza este și reducerea costurilor, adaptarea capacității de producție și răspunsul la concurența tot mai puternică venită din China.
Un oficial prezidențial a declarat vineri pentru Reuters că Seulul discută modalități practice de a contribui la securitatea navigației prin Strâmtoarea Ormuz și a respins afirmațiile potrivit cărora Coreea de Sud nu ar fi oferit niciun sprijin în această chestiune.
Presa sud-coreeană relatase anterior că autoritățile de la Seul pregătesc mai multe variante pentru o eventuală misiune până la sfârșitul anului. Printre opțiunile analizate se numără un avion de patrulare maritimă, o navă de sprijin logistic și o unitate pentru detectarea și înlăturarea minelor.
Misiunea necesită aprobarea ParlamentuluiCoreea de Sud a discutat amploarea și natura unei eventuale contribuții cu Statele Unite, Marea Britanie și Franța. Orice desfășurare militară în străinătate ar necesita aprobarea Adunării Naționale, parlamentul țării.
În același timp, Seulul trebuie să se asigure că păstrează suficiente forțe și capacități militare pentru apărarea țării și pentru a face față amenințării reprezentate de Coreea de Nord.
Statele Unite au cerut în repetate rânduri aliaților să contribuie mai mult la securizarea Strâmtorii Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. În august, președintele american Donald Trump a criticat lipsa de sprijin pentru operațiunile americane din regiune.
Coreea de Sud depinde de traficul prin Strâmtoarea OrmuzPentru Coreea de Sud, miza este și economică. Țara s-a bazat anul trecut pe Strâmtoarea Ormuz pentru 61% din importurile de țiței și 54% din importurile de nafta.
Un eventual acord ar reprezenta o misiune importantă pentru Seul. Dacă desfășurarea militară va fi aprobată, aceasta ar putea fi prima misiune maritimă a Coreei de Sud în afara Peninsulei Coreene. Ultima implicare de acest tip a avut loc în 2009, când Coreea de Sud a trimis unitatea antipiraterie Cheonghae în Golful Aden, pentru a proteja navele comerciale sud-coreene de atacurile piraților și pentru a contribui la securizarea traficului maritim din zonă.
Înțelegerile au fost obținute în cadrul recentei întâlniri dintre președinții Volodimir Zelenski și Nicușor Dan, a precizat ministrul ucrainean al Energiei, Denys Shmyhal. Anunțul a fost făcut miercuri, la finalul unei reuniuni privind situația de pe piața combustibililor și măsurile necesare pentru menținerea aprovizionării în condițiile războiului.
Shmyhal a precizat că o atenție deosebită este acordată rutei prin România.
„Am ajuns la acorduri concrete privind extinderea capacității logistice a rutelor feroviare și fluviale prin România. Lucrăm la nivelul guvernelor pentru implementarea lor”, a declarat ministrul ucrainean al Energiei, citat de publicația ucraineană de profil Ukrainian Shipping Magazine (USM).
Combustibilul, protejat în depozite subteraneOficialul a precizat că piața ucraineană a combustibililor era în continuare „controlată și echilibrată”, iar resursele disponibile puteau acoperi necesarul curent al consumatorilor. Kievul ia însă măsuri pentru menținerea aprovizionării în cazul în care riscurile militare vor afecta rutele existente.
Guvernul Ucrainei a lansat și un proiect-pilot pentru depozitarea subterană a combustibilului. Autoritățile intenționează să creeze o rețea de spații subterane pentru păstrarea în siguranță a produselor petroliere și, în paralel, să crească rezervele de combustibil. Prioritatea este asigurarea alimentării cu motorină pentru apărare și infrastructura critică.
Ucraina se bazează tot mai mult pe rutele dunăreneExtinderea rutelor alternative capătă o importanță mai mare în condițiile atacurilor rusești asupra infrastructurii de transport, portuare și energetice din sudul Ucrainei.
Marți, Rusia a atacat din nou regiunea Odesa, avariind infrastructura de export, precum și punctul de trecere Orlivka, situat pe malul ucrainean al Dunării, vizavi de Isaccea. Traficul prin punctul de trecere cu bacul Orlivka-Isaccea a fost suspendat temporar.
Atacurile asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră au determinat Kievul să redirecționeze o parte dintre transporturi către porturile dunărene și către căile ferate de la frontiera vestică. Porturile Reni și Izmail, aflate în apropierea României, au căpătat astfel o importanță sporită pentru logistica ucraineană.
Aceste rute sunt folosite atât pentru exporturile Ucrainei, cât și pentru importuri, inclusiv pentru aprovizionarea țării cu combustibil.
Presiunea asupra rutelor dunărene s-a văzut și la sfârșitul lunii august, când aproximativ 80 de nave așteptau să intre pe Dunăre către porturile ucrainene. Transporturile de combustibil se numărau printre cele cărora li se acorda prioritate.
Cooperarea energetică dintre România și UcrainaRomânia și Ucraina au convenit încă din martie extinderea cooperării în domeniul energetic. În timpul vizitei lui Volodimir Zelenski la București, în martie, cei doi președinți au semnat, printre altele, un acord-cadru privind cooperarea energetică.
Înțelegerea vizează inclusiv dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere și a transportului, alături de proiecte precum construirea unei linii electrice între Cernăuți și Suceava și posibilitatea ca România să utilizeze depozitele subterane de gaze ale Ucrainei.
Rada Supremă a adoptat joi, în unanimitate, declarația, cu 261 de voturi pentru, fără niciun vot împotrivă și nicio abținere, potrivit Daily News Hungary.
Documentul recunoaște în mod explicit represiunile în masă la care a fost supusă populația civilă maghiară din regiune în perioada 1944–1946.
Arestări în masă și deportări în GulagDupă retragerea forțelor ungare și germane, în toamna anului 1944, Transcarpatia a intrat sub controlul administrației militare sovietice.
Cu implicarea NKVD, poliția secretă sovietică, și a SMERSH, serviciul sovietic de contrainformații militare, autoritățile au efectuat arestări în masă ale bărbaților civili cu vârste între 18 și 50 de ani, sub pretextul mobilizării pentru muncă.
Mii de locuitori pașnici ai Transcarpatiei au fost deportați, fără o hotărâre judecătorească, în Gulag, vastul sistem sovietic de lagăre de muncă forțată. Rada Supremă califică aceste acțiuni drept „crime comise de regimul totalitar comunist”.
Ce a fost „malenky robot”Declarația menționează în mod expres „malenky robot”, expresie folosită pentru deportările în masă ale maghiarilor și germanilor din Transcarpatia de către autoritățile sovietice după cel de-al doilea război mondial.
Expresia, care înseamnă în acest context „muncă de scurtă durată”, își are originea în pretextul folosit pentru ridicarea civililor: acestora li se spunea că vor fi duși pentru o perioadă scurtă la muncă. Mulți au ajuns însă în lagăre din Uniunea Sovietică, iar un număr mare nu s-au mai întors acasă.
Declarația condamnă și represiunile la care a fost supusă populația de etnie germană din Transcarpatia în aceeași perioadă.
Ucraina vrea să comemoreze victimeleDeclarația prevede instalarea unor plăci comemorative în memoria victimelor, sprijinirea cercetării științifice și dezvoltarea unor programe educaționale despre persecuțiile din Transcarpatia. Totodată, autoritățile ucrainene intenționează să faciliteze accesul publicului la materialele de arhivă referitoare la aceste evenimente.
Potrivit Parlamentului de la Kiev, Ucraina, ca stat democratic care respinge toate formele de totalitarism, are obligația morală de a recunoaște aceste crime istorice și de a onora memoria victimelor.
Tensiuni între Kiev și Budapesta pe tema aderării la UERelațiile dintre Ucraina și Ungaria continuă să fie tensionate inclusiv din cauza procesului de aderare a Kievului la Uniunea Europeană. Budapesta blochează încă anumite etape ale negocierilor, se opune aderării accelerate a Ucrainei și cere autorităților de la Kiev să pună în aplicare un acord privind drepturile minorității maghiare din Transcarpatia.
În acest context, decizia Parlamentului ucrainean reprezintă un gest politic și simbolic important către Budapesta, chiar dacă disputele dintre cele două țări rămân nerezolvate.
Medicii consideră că rezultatul arată că organele provenite de la animale ar putea fi folosite temporar în cazul pacienților care așteaptă un donator uman.
Tim Andrews suferea de insuficiență renală în stadiu terminal, provocată de diabetul de tip 2. La 66 de ani, pe 25 ianuarie 2025, el a primit rinichiul unui porc modificat genetic, iar organul a început să funcționeze imediat, potrivit rezultatelor publicate în revista medicală The Lancet și prezentate de BBC.
Transplantul i-a permis pacientului să renunțe timp de mai multe luni la dializă. „Speranța este cel mai important lucru, șansa de a fi liber de aparatul [de dializă] și de a-ți trăi viața”, a spus Andrews.
Rinichiul a funcționat timp de 271 de zileOrganul transplantat a continuat să funcționeze până în octombrie 2025, când, după 271 de zile, medicii au decis să îl îndepărteze.
Andrews a revenit atunci la dializă pentru 82 de zile, până când, în ianuarie 2026, a primit un rinichi de la un donator uman.
Medicii de la Massachusetts General Hospital, care au realizat transplantul, consideră că acest caz arată că organele provenite de la animale ar putea fi folosite temporar în cazul pacienților care așteaptă un organ uman.
„Lucrăm foarte mult pentru a oferi speranță și credem cu adevărat că xenotransplantul poate fi o alternativă pentru pacienții care nu au un donator viu”, a declarat dr. Leonardo Riella, de la Centrul pentru Știința Transplantului din cadrul spitalului.
Porcii, potriviți pentru xenotransplantXenotransplantul presupune transplantarea la om a unor celule, țesuturi sau organe provenite de la o altă specie.
Porcii sunt considerați printre cele mai potrivite animale pentru astfel de proceduri deoarece organele lor au dimensiuni apropiate de cele umane, iar creșterea acestora este bine cunoscută.
Un organ provenit de la un porc obișnuit nu poate însă fi transplantat direct unui om. Sistemul imunitar l-ar identifica imediat drept străin și ar declanșa o reacție severă de respingere.
Porcii miniaturali Yucatan folosiți de cercetători au fost supuși unui număr de 69 de modificări genomice. Unele elimină caracteristici ale celulelor porcine recunoscute și atacate de sistemul imunitar uman, altele introduc gene umane pentru a reduce riscul respingerii. Alte modificări urmăresc dezactivarea virusurilor integrate în ADN-ul porcului.
Primele semne de respingereLa început au existat semne că sistemul imunitar al lui Andrews respingea organul, însă medicii au reușit să controleze reacția prin ajustarea tratamentului.
După aproximativ șase luni, vasele de sânge ale rinichiului au început însă să fie afectate, organul s-a inflamat și, în cele din urmă, funcția sa s-a deteriorat.
Cauza exactă nu este deocamdată cunoscută. Medicii nu au identificat semne că anticorpii pacientului ar fi atacat rinichiul porcin.
„Acest caz ilustrează atât promisiunea, cât și provocările care persistă în xenotransplantul renal clinic”, au concluzionat medicii.
Cercetările în domeniul xenotransplantului sunt stimulate de deficitul major de organe umane. În Statele Unite, aproximativ 100.000 de persoane așteaptă un transplant de rinichi, în timp ce anual sunt efectuate doar aproximativ 25.000 de astfel de transplanturi.
Statele Unite au lansat „Operation Economic Outcast” pe 24 august, într-o campanie menită să reducă accesul Iranului la surse de finanțare și la sistemul financiar internațional. Washingtonul urmărește să împiedice Teheranul să folosească intermediari și canale financiare pentru a evita sancțiunile.
Măsurile americane vizează persoane, companii și instituții despre care Washingtonul susține că ajută Iranul să obțină venituri sau să ocolească sancțiunile. Presiunea se concentrează inclusiv asupra sectorului petrolier, transporturilor și altor activități prin care Iranul generează sau transferă fonduri.
Primele măsuri ale operațiuniiDe la lansarea operațiunii, Trezoreria SUA a sancționat peste 60 de persoane, companii și nave despre care susține că ajută Iranul să obțină venituri din petrol, să procure tehnologii pentru programele nuclear și de rachete sau să desfășoare atacuri cibernetice.
Sancțiunile încep să afecteze economia IranuluiPresiunea economică americană începe să fie resimțită în Iran. Potrivit unor surse iraniene citate de Reuters, sancțiunile și blocarea exporturilor de petrol au redus puternic accesul țării la valută și la finanțare externă. Exporturile de petrol ar fi scăzut de la aproximativ 1,7 milioane de barili pe zi la numai 260.000 de barili, în timp ce rialul iranian a coborât la un nivel record, iar inflația se apropie de 70%.
Măsurile americane au afectat și canalele prin care Iranul își desfășura tranzacțiile în afara țării. Pe 28 august, autoritățile SUA au propus retragerea accesului la sistemul bancar american pentru cinci sucursale din Emiratele Arabe Unite ale Băncii Misr, acuzându-le că au facilitat tranzacții în valoare de miliarde de dolari pentru Iran.
China complică strategia WashingtonuluiUn alt element important al strategiei americane îl reprezintă sancțiunile secundare. Bessent a anunțat că Washingtonul intenționează să introducă noi astfel de măsuri în fiecare săptămână, începând cu băncile care facilitează tranzacțiile iraniene. Băncile care continuă să sprijine tranzacțiile iraniene riscă să piardă accesul la sistemul financiar bazat pe dolar.
Strategia are însă o limită importantă: China, principalul cumpărător al petrolului iranian. Washingtonul a evitat până acum să lovească direct marile companii chineze, știind că o asemenea măsură ar putea provoca tensiuni economice și diplomatice majore.
În pofida presiunilor financiare, efectul asupra economiei iraniene este deocamdată limitat în raport cu obiectivul declarat de administrația Trump. Aceste măsuri au afectat moneda și accesul Iranului la finanțare, însă regimul de la Teheran nu și-a schimbat poziția în principalele dispute cu Statele Unite.
Un oraș situat în centrul Ucrainei, Uman, găzduiește mormântul rabinului Nachman din Breslov, unul dintre locurile importante de pelerinaj pentru evreii hasidici, adepți ai unei mișcări religioase din cadrul iudaismului ortodox. În fiecare an, zeci de mii de credincioși din Israel și din alte țări merg acolo pentru Anul Nou evreiesc, sărbătorit de această dată între 11 și 13 septembrie.
Departamentul de Stat al SUA a emis avertismentul joi, cu câteva zile înaintea pelerinajului din acest an. Potrivit Ambasadei SUA la Kiev, Ucraina rămâne la nivelul 4, „Nu călătoriți”, cel mai ridicat nivel al avertismentelor americane de călătorie.
Orașul nu are suficiente adăposturiDe la începutul războiului, atacurile aeriene rusești au lovit clădiri civile și infrastructură critică în întreaga Ucraină, inclusiv la Uman.
Autoritățile locale au transmis că orașul în care urmează să ajungă pelerinii nu dispune de suficiente adăposturi antiaeriene pentru toți cei așteptați în această perioadă. De asemenea, Ucraina se află în continuare sub lege marțială, iar restricțiile de circulație se aplică și vizitatorilor.
Avertisment pentru bărbații cu dublă cetățenieAlerta americană conține și un avertisment separat pentru bărbații care au atât cetățenie americană, cât și ucraineană.
Ucraina a eliminat excepția care permitea anterior anumitor cetățeni ucraineni de sex masculin, cu vârste între 23 și 60 de ani și cu domiciliul în străinătate, să părăsească țara.
În aceste condiții, bărbații cu dublă cetățenie, americano-ucraineană, inclusiv cei care locuiesc în Statele Unite, ar putea să nu mai poată părăsi Ucraina după intrarea în țară, fiind supuși recrutării.
Autoritățile americane îi sfătuiesc pe cei care nu știu dacă sunt considerați cetățeni ucraineni să contacteze un consulat ucrainean pentru clarificări înainte de călătorie.
Reguli pentru cei care ajung la UmanCetățenilor americani care aleg să călătorească în Ucraina în pofida avertismentului li se recomandă să identifice din timp cel mai apropiat adăpost și să se refugieze imediat în cazul declanșării unei alerte aeriene.
La Uman sunt interzise armele și artificiile, iar pelerinii trebuie să respecte restricțiile de circulație și instrucțiunile autorităților locale. Interdicția de circulație pe timpul nopții este în vigoare între orele 00.00 și 04.00.
Departamentul de Stat al SUA a anunțat joi recompensa pentru informații despre Amir Yaryab, șeful operațiunilor cibernetice ale Gardienilor Revoluției, forța militară de elită a Iranului.
Potrivit Fox News, Washingtonul îl acuză că se află în spatele unor atacuri asupra unor companii și instituții din apărare, energie, finanțe, telecomunicații, transport maritim, aviație și presă.
Ținte din energie, finanțe și telecomunicațiiPrintre grupările asociate operațiunilor coordonate de Yaryab, autoritățile americane au identificat CyberAv3ngers, Dadeh Afzar Arman și Mehrsam Andisheh Saz Nik, toate specializate în atacuri cibernetice.
Acestea sunt acuzate că au lansat atacuri împotriva unor ținte din Statele Unite, Europa și Orientul Mijlociu și că au folosit programe malițioase pentru a pătrunde și în alte sisteme, folosite de infrastructura civilă.
Washingtonul a acuzat în repetate rânduri structurile iraniene de atacuri asupra infrastructurii critice. În 2024, Departamentul de Stat a anunțat sancțiuni împotriva șefului comandamentului cibernetic al Gardienilor Revoluției și a altor cinci oficiali, în urma unor atacuri care au vizat inclusiv sistemele de control industrial ale rețelelor de alimentare cu apă.
Recompensă de până la 10 milioane de dolariRecompensa pentru informații despre Amir Yaryab este oferită prin „Rewards for Justice”, program al Departamentului de Stat prin care SUA plătesc pentru informații care permit identificarea sau localizarea unor persoane și rețele, pe care le consideră o amenințare la adresa securității țării. În cazul operațiunilor cibernetice desfășurate în numele unor guverne străine, suma poate atinge 10 milioane de dolari.
Potrivit Departamentului de Stat, persoanele care furnizează informații pot beneficia, în anumite situații, și de sprijin pentru relocare.
