„Clubul nostru și jucătoarea Mariana Lopes au ajuns la un acord privind încetarea imediată a colaborării, în urma dorinței exprimate de aceasta de a-și continua cariera în altă parte”, a transmis Rapid într-un comunicat oficial.
Conducerea clubului a precizat că respectă decizia handbalistei.
„Deși această despărțire vine într-un moment dificil pentru echipa noastră, respectăm decizia jucătoarei și mergem mai departe cu încredere în grupul pe care l-am construit împreună”, se mai arată în comunicat.
„Credem că adevărata forță a echipei noastre stă în unitate, în caracter și în implicarea deplină a fiecărei persoane care face parte din echipa CS Rapid București. Aceste valori rămân fundamentul nostru și vor continua să ne ghideze în tot ceea ce facem, rămânând pe deplin concentrați să ne îndeplinim obiectivele pe care ni le-am propus pentru acest sezon”, au mai transmis oficialii grupării giuleștene.
Mariana Lopes, internațională portugheză cu experiență în Germania și UngariaÎn vârstă de 31 de ani, Mariana Ferreira Lopes evoluează pe postul de coordonator de joc și poate acoperi și poziția de inter stânga. Născută la Aveiro, în Portugalia, handbalista are o experiență importantă la nivel internațional și este componentă a reprezentativei țării sale.
Lopes a ajuns la Rapid în vara anului 2025, după ce a evoluat pentru formația maghiară Békéscsabai Előre NKSE. Anterior, a mai jucat în Portugalia, Suedia și Germania, la AC Alavarium, Boden Handboll, SV Union Halle-Neustadt, Thüringer HC și Bayer Leverkusen.
În sezonul 2025/2026, portugheza a participat cu Rapid în EHF European League, competiție în care a marcat 43 de goluri.
Lopes are peste 70 de selecții pentru naționala Portugaliei.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat luni, la conferința de presă susținută alături de președintele Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni, că România este un aliat important al NATO și un pilon de securitate pe flancul estic al Europei.
Întrebată ce ar trebui să facă România pentru a-și pregăti mai bine populația în vederea unei situații de criză, Ursula von der Leyen a spus că România are unul dintre cele mai puternice sisteme de protecție civilă din Europa.
„România are unul dintre cele mai puternice sisteme de protecție civilă din Europa și este un aliat esențial al NATO și un pilon de securitate pe flancul estic al Europei. Amenințările sunt într-adevăr tot mai mari și suntem dispuși să vă ajutăm să le faceți față”, a declarat președinta Comisiei Europene.
România poate primi peste 16 miliarde de euro prin programul SAFEUnul dintre subiectele abordate de președinta CE a fost sprijinul financiar european pentru apărare. Ea a spus că România va primi peste 16 miliarde de euro prin programul SAFE, iar alte 21 de miliarde de euro sunt disponibile pentru statele membre ale UE.
Oficialul european a încurajat România să folosească aceste fonduri pentru dezvoltarea capacităților de apărare, inclusiv pentru producția de drone și sisteme de contracarare a acestora.
„România va primi mai bine de 16 miliarde de euro în cadrul programului SAFE și alte 21 de miliarde sunt disponibile pentru statele membre și încurajez România să profite. Acestea pot fi folosite pentru a construi capacități de producție de drone și contradrone pentru a vă proteja porturile și infrastructura critică în cooperare strânsă cu alte state membre UE. Acest lucru este foarte important”, a explicat Ursula von der Leyen.
Ce spune Ursula von der Leyen despre negocierile de pace din UcrainaPreședinta Comisiei Europene a vorbit și despre negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina. Aceasta a spus că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut sprijinul partenerilor europeni în cadrul discuțiilor de pace.
Potrivit acesteia, principalul obiectiv al negocierilor este încheierea războiului declanșat de Rusia. În paralel, oficialii europeni lucrează la un plan pentru perioada de după conflict.
„În ceea ce privește negocierile de pace, președintele Zelenski a solicitat sprijin din partea partenerilor europeni în cadrul negocierilor de pace și, bineînțeles, îi oferim acest sprijin. Accentul acestor negocieri de pace este de a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina. Acum lucrăm la un plan de prosperitate post-război pentru Ucraina, pentru a asigura stabilitatea și reconstruirea, reconstrucția Ucrainei”, a transmis șefa Comisiei Europene.
Aceasta a mai arătat că negocierile nu vizează doar oprirea luptelor, ci și stabilirea unor garanții de securitate pentru Ucraina în perioada de după război.
Ursula von der Leyen: Discuțiile despre securitatea Europei trebuie să aibă loc cu aliații UE și NATOUn alt mesaj important transmis de Ursula von der Leyen, în timpul vizitei la București, a vizat viitoarea arhitectură de securitate a Europei.
Președinta Comisiei Europene a spus că orice discuție serioasă pe această temă trebuie să aibă loc numai după încheierea unui acord de încetare a focului în Ucraina.
„Negocierile de pace se concentrează și pe garanțiile de securitate pentru Ucraina într-un context post-război, dar vreau să fiu foarte clară în acest context. Orice discuții cu sens cu privire la arhitectura de securitate a Europei nu pot fi purtate decât după ce s-a ajuns la un acord de încetare a focului în Ucraina și trebuie să aibă loc într-un format corespunzător, în prezența aliaților UE și NATO”, a declarat Ursula von der Leyen.
„Timp de o mie de ani, bunicile noastre au copt plăcinte, iar acum ne vând o lipie italiană cu ketchup”. Așa a descris pizza activistul pro-Kremlin Vitali Borodin, într-o postare pe Telegram citată de The Moscow Times și preluată de Il Messaggero. Borodin, directorul Fundației împotriva corupției și pentru securitate națională, a cerut interzicerea pizzei în școli și universități.
„Vă reamintesc că Italia se află pe lista țărilor ostile și furnizează arme regimului de la Kiev”, a scris el. Activistul a mers mai departe: „Întâi vine pizza, apoi Halloween-ul. Și dintr-odată, copiii nu mai pot numi nici măcar un singur fel de mâncare rusesc”. El a cerut autorităților să interzică și firmele cu nume străine, precum „pizzeria”.
Borodin nu e la prima campanie de acest fel: a denunțat în trecut „influența străină” până și în cazul lui Moș Crăciun.
Ce cere consiliera lui PutinCâteva zile mai târziu, Elena Iampolskaia, consiliera președintelui rus pentru politici culturale, lingvistice și școlare, a susținut că pizza nu are ce căuta în școli.
„Pizza nu este deloc un aliment care ar trebui să existe în instituțiile școlare, pentru că nu le face bine copiilor. Una e ca un copil s-o mănânce cu permisiunea părinților sau ca să sărbătorească ceva, alta e s-o găsească la cantina școlii. Sunt foarte surprinsă că așa ceva există”, a declarat ea.
Iampolskaia, aflată sub sancțiunile Uniunii Europene și ale Regatului Unit, a sprijinit propunerea ca pizza să fie înlocuită cu kulebiaka, o plăcintă tradițională rusească umplută. „Bucătăria rusă este magnifică. Să le dăm măcar copiilor noștri ocazia s-o încerce”, a spus ea, observând că nu toți părinții au timp să gătească acasă preparate tradiționale.
Valorile tradiționaleÎn noiembrie 2022, Vladimir Putin a semnat un decret care subliniază rolul statului în păstrarea „valorilor spirituale și morale tradiționale”, înrădăcinate, printre altele, în moștenirea culturală a țării.
Casa Națională de Asigurări de Sănătate publică un material informativ dedicat pacienților oncologici și pune la dispoziție un ghid privind serviciile medicale decontate pentru femeile diagnosticate cu cancer ovarian.
Documentul explică etapele pe care trebuie să le parcurgă pacientele pentru diagnosticarea și tratarea bolii, precum și drepturile de care beneficiază în sistemul public de sănătate.
Care sunt simptomele cancerului ovarianCancerul ovarian poate avea manifestări discrete, care sunt uneori confundate cu simptomele altor afecțiuni. Printre semnalele de alarmă se numără balonarea persistentă, durerile abdominale sau pelvine, senzația de sațietate rapidă și modificările neobișnuite ale ciclului menstrual.
În prezent, nu există un test de screening pentru cancerul ovarian, motiv pentru care recunoașterea simptomelor și prezentarea la medic sunt esențiale pentru depistarea cât mai timpurie a bolii.
Diagnostic în maximum 28 de zilePotrivit ghidului CNAS, pacientele pot beneficia de investigații medicale decontate pentru confirmarea sau infirmarea diagnosticului.
Un rol important îl are biletul de trimitere marcat „SO” (suspiciune oncologică), care permite accesul la investigațiile necesare, inclusiv pentru persoanele neasigurate, în condițiile prevăzute de lege.
Pentru diagnosticarea cancerului ovarian sunt disponibile pachete standardizate de servicii medicale în regim de spitalizare de zi. Acestea includ investigații pentru stabilirea diagnosticului, evaluarea extinderii bolii și aprecierea stării generale a pacientei.
CNAS recomandă ca întregul proces de diagnosticare să fie finalizat în 28 de zile calendaristice, astfel încât tratamentul să poată fi stabilit cât mai rapid.
Ce servicii medicale sunt decontate pentru pacientele cu cancer ovarianDupă confirmarea diagnosticului, pacientele au acces la mai multe servicii medicale prin sistemul de asigurări sociale de sănătate.
Printre acestea se numără:
– Tratament oncologic: acces la terapii prin Programul Național de Oncologie, inclusiv pentru pacientele neasigurate, în condițiile legii;
– Testare genetică: investigații pentru anumite forme de cancer ovarian, în vederea personalizării tratamentului;
– Monitorizare: decontarea investigațiilor recomandate de medicul specialist;
– Recuperare medicală: servicii în ambulatoriu, pentru maximum 42 de zile pe an;
– Psiho-oncologie: până la patru ședințe lunar, în condițiile reglementărilor aplicabile;
– Îngrijiri la domiciliu: servicii medicale și paliative, în funcție de nevoile pacientei.
Sprijinul medical nu se încheie odată cu tratamentul oncologic. Ghidul pune accent și pe monitorizarea ulterioară, recuperarea fizică, consilierea psihologică și îngrijirile adaptate fiecărei paciente.
Unde poate fi consultat ghidul CNASGhidul complet „Traseul pacientei cu cancer ovarian” poate fi consultat pe site-ul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, în secțiunea „Informații asigurați/neasigurați”, subsecțiunea „Prevenție/tratament oncologic”.
Ghidul poate fi consultat și pe portalul e-SănătateaMea.
Pe site-ul CNAS este publicată și lista unităților medicale care derulează Programul Național de Oncologie, disponibilă în secțiunea „Programe naționale de sănătate curative”.
Lista furnizorilor de servicii medicale aflați în contract cu casele județene de asigurări de sănătate poate fi consultată pe site-ul fiecărei instituții.
„Informarea corectă, accesul la investigații și continuitatea îngrijirilor reprezintă elemente esențiale pentru ca fiecare pacientă să poată parcurge etapele diagnosticului și tratamentului în condiții de siguranță. Nu neglijați simptome aparent banale și nu amânați prezentarea la medic, de aceasta depind sănătatea și chiar viața dumneavoastră!”, a declarat Larisa Mezinu-Bălan, președintele interimar al CNAS.
Comisia Europeană intenționează să interzică în mod explicit zece practici manipulative de design folosite de site-uri și aplicații, de la afirmații false potrivit cărora stocurile sunt pe cale să se epuizeze până la opțiuni suplimentare bifate în prealabil și ferestre pop-up insistente, potrivit unui proiect al Actului privind echitatea digitală consultat de Euronews.
Propunerea, care urmează să fie prezentată miercuri, ar interzice, de asemenea, cutiile cu recompense aleatorii (loot boxes) și mecanismele de tip „plătești ca să câștigi” (pay-to-win) pentru copii în jocurile video, ar impune existența unui buton „reziliază contractul aici” pentru abonamentele online și ar permite Comisiei să amendeze companiile cu până la 6% din cifra de afaceri globală.
Evaluarea de impact a Comisiei estimează că normele ar scuti consumatorii de pierderi financiare în valoare de 88,4 miliarde de euro în perioada 2025-2035. Dacă este inclus și timpul pierdut din cauza practicilor neloiale, beneficiul anual este estimat la 13,7 miliarde de euro, în comparație cu costurile recurente pentru companii, de 678 de milioane de euro pe an, după luarea în calcul a suprapunerilor dintre măsuri.
Proiectul ar înlocui Directiva UE privind practicile comerciale neloiale din 2005 cu un regulament care s-ar aplica direct în toate cele 27 de state membre.
Zece practici online care ar urma să fie interziseÎn centrul textului se află o nouă listă de „modele înșelătoare” (dark patterns) considerate neloiale în orice circumstanțe, ceea ce înseamnă că autoritățile nu ar mai trebui să demonstreze prejudiciul de la caz la caz. Lista include:
– îngreunarea în mod disproporționat a anulării unui abonament în comparație cu înscrierea
– ascunderea prețurilor sau a condițiilor privind reînnoirea automată
– sugerarea în mod fals că nu există alternative
– afirmații false sau necalificate privind disponibilitatea ori popularitatea unui produs
– avertismente repetate privind stocurile limitate pe parcursul procesului de finalizare a comenzii
– opțiuni preselectate care adaugă produse sau cantități suplimentare
– prezentarea refuzului ca fiind alegerea greșită
– presarea repetată a consumatorilor pentru a-și schimba o alegere deja făcută
– utilizarea unor negații duble care creează confuzie
– notificări false care sugerează că cineva a contactat utilizatorul
Comisia ar putea adăuga noi practici pe listă fără a fi nevoie să revină în fața legiuitorilor.
Proiectul interzice, de asemenea, creșterea treptată a prețului (drip pricing), prin care taxele inevitabile sunt afișate abia în etapa finalizării comenzii. Sunt interzise și reducerile de tipul „a fost/acum”, calculate în raport cu prețul recomandat de producător, în locul unui preț real practicat de un concurent, precum și afirmațiile înșelătoare făcute de comercianții care vând produse fără să le dețină în stoc (dropshippers).
Restricții pentru jocurile video și publicitatea adresată minorilorCopiii beneficiază de o atenție specială. Cutiile cu recompense aleatorii contra cost și mecanismele de tip „plătești ca să câștigi” ar urma să fie interzise pentru minori în jocurile video. Monedele virtuale din jocuri ar trebui să afișeze valoarea lor în bani reali și să fie dezactivate în mod implicit pentru copii, cu excepția cazului în care un părinte își dă acordul.
Publicitatea bazată pe profilarea minorilor ar fi interzisă pentru toți comercianții, nu doar pentru marile platforme care intră deja sub incidența Actului legislativ privind serviciile digitale.
Toți utilizatorii ar avea dreptul să dezactiveze redarea automată, notificările care nu au legătură cu propria activitate, recompensele de tip serie de zile consecutive (streaks) și funcțiile chatbot care simulează relații pentru a-i menține implicați.
Perioadele de probă nu vor mai putea deveni automat abonamente plătitePerioadele de probă gratuite nu ar mai putea fi transformate automat în abonamente plătite decât dacă utilizatorul își exprimă în mod activ acordul. Clienții ar primi, de asemenea, notificări înainte de reînnoirea automată a abonamentelor și ar avea dreptul să discute cu o persoană reală în cadrul serviciului de relații cu clienții.
Pentru prima dată în legislația UE privind protecția consumatorilor, proiectul stabilește reguli pentru agenții de cumpărături bazați pe inteligență artificială. Utilizatorii ar putea alege ce achiziții trebuie să aprobe, iar agenții ar trebui să dezvăluie recomandările sponsorizate.
Regulamentul s-ar aplica la 12 luni după intrarea sa în vigoare. Înainte de aceasta, trebuie să fie aprobat de Parlamentul European și de statele membre.
Germania se opune creării unei noi legi europenePropunerea se confruntă deja cu rezistență din partea Berlinului. Într-un document neoficial din 14 octombrie, relatat de Agence Europe, guvernul german a susținut că directivele existente privind protecția consumatorilor ar trebui modificate, în loc să fie creată o nouă lege orizontală.
De asemenea, guvernul german a afirmat că argumentele în favoarea transformării Directivei privind practicile comerciale neloiale într-un regulament „nu au fost încă demonstrate suficient”.
Comisarul european pentru protecția consumatorilor, Michael McGrath, care coordonează acest dosar, a încercat să liniștească industria.
La un summit dedicat comerțului cu amănuntul, organizat anul trecut la Bruxelles, el a descris legea drept „o inițiativă atât în favoarea consumatorilor, cât și a companiilor”, care ar reduce sarcinile administrative.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a mulțumit luni României pentru contribuția la securitatea flancului estic, subliniind rolul strategic al țării în protejarea spațiului aerian, a frontierelor și a Mării Negre.
„România se află în prima linie a securității europene și ajutați la protejarea aerului, granițelor și a Mării Negre și sunteți un partener vital pentru statele membre UE și NATO”, a declarat președinta Comisiei Europene la Cotroceni, într-o conferință de presă după întâlnirea cu președintele Nicușor Dan.
„Din păcate, provocările de securitate cu care ne confruntăm nu au făcut decât să crească. Spațiul aerian deasupra Mării Negre s-a întunecat, mai ales în ultimele săptămâni, cu atacuri cu drone care au vizat nave comerciale în afara coastelor și marinari nevinovați care și-au pierdut viețile, iar alții pierduți pe mare”, a mai spus von der Leyen în cadrul conferinței de presă care a avut loc la Cotroceni, după întâlnirea cu președintele Nicușor Dan.
Ea a subliniat că libertatea navigației în Marea Neagră trebuie menținută și restabilită, având în vedere importanța acestei rute atât pentru economia europeană, dar și pentru securitatea alimentară globală.
„Este o rută comercială vitală pentru economia europeană și pentru securitatea globală alimentară, pentru că menține fluxul către milioane de oameni care depinde de aceste fluxuri, majoritatea în Africa”, a explicat von der Leyen.
UE va sprijini supravegherea Mării NegreÎn cadrul conferinței de presă, șefa Comisiei Europene a anunțat că UE va sprijini consolidarea supravegherii în Marea Neagră, inclusiv prin utilizarea imaginilor satelitare furnizate de programul Copernicus.
„Este sprijinul imediat pe care Europa îl poate oferi pentru regiune, imediat. De asemenea, ne vom consolida securitatea în spațiul informațional. Actorii ostili fac o armă din spațiul informațional, iar incidentele cu drone sunt de cele mai multe ori dublate de manipularea informației externe și interferențe. Acestea vizează neobosit cetățenii noștri și democrațiile, semănând spaimă, incertitudine. Nu este doar o provocare în materie de comunicare, ci un risc de securitate”, a mai spus von der Leyen.
50 de milioane de euro pentru hub-ul de securitate maritimă de la Marea NeagrăÎn cadrul discursului său, Ursula von der Leyen a anunțat că vor fi alocate zece milioane de euro pentru operațiuni de căutare și salvare în Marea Neagră
„Astăzi îmi face deosebită plăcere să anunț o finanțare de 10 milioane de euro pentru operațiuni de căutare și salvare. Acest lucru vă va ajuta capacitățile de a răspunde la astfel de incidente rapid și eficient”, a spus Ursula von der Leyen.
De asemenea, ea a anunțat și alocarea a 50 de milioane de euro pentru accelerarea operaționalizării hub-ului de securitate maritimă din regiune.
„Vom accelera activitatea cu privire la hub-ul de securitate maritimă de la Marea Neagră, cu un calendar pentru finalizare și 50 de milioane de euro alocați”, a declarat șefa Comisiei Europene.
„România a devenit mai puternică în interiorul Europei și Europa a devenit mai puternică împreună cu România”, a conchis von der Leyen.
Vizita are loc după atacurile asupra navelor din Marea NeagrăVizita șefei Comisiei Europene în România are loc pe fondul îngrijorărilor crescânde privind libertatea de navigație în Marea Neagră.
Atacurile cu drone asupra unor nave comerciale au determinat intensificarea supravegherii maritime și au readus în atenție vulnerabilitățile infrastructurii din regiune.
Pentru România, securitatea Mării Negre are o importanță directă, având în vedere rolul Portului Constanța în transportul de mărfuri și în conectarea Ucrainei cu piețele europene și internaționale.
Europarlamentarul Nicu Ștefănuță, copreședinte al Grupului Verzilor/ALE din Parlamentul European, anunță luni că a primit două răspunsuri oficiale din partea Comisiei Europene în urma demersurilor privind proiectul minier Valea Dobra-Rășinari-Săliște, din județul Sibiu.
Potrivit primului răspuns, proiectul nu a fost selectat în cea de-a doua rundă de proiecte strategice în cadrul Regulamentului european privind materiile prime critice (CRMA), adoptată la 9 octombrie 2026.
„Proiectul Valea Dobra-Rășinari-Săliște (Sibiu) nu se află pe această listă”, precizează Comisia Europeană.
Instituția europeană confirmă, de asemenea, că proiectul nu primește finanțare europeană prin EIT RawMaterials și nici cofinanțare prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR).
Comisia subliniază că statutul strategic european nu înseamnă eliminarea obligațiilor de mediu. Chiar și proiectele care beneficiază de acest statut trebuie să respecte criteriile de sustenabilitate și legislația europeană și națională. Autoritățile competente pot refuza autorizațiile dacă cerințele legale nu sunt îndeplinite.
Comisia Europeană atrage atenția asupra evaluării impactului cumulatAl doilea răspuns primit de europarlamentarul sibian vizează modul în care trebuie realizată evaluarea impactului asupra mediului în cazul proiectelor complexe, desfășurate în mai multe etape.
Comisia Europeană amintește că legislația europeană obligă statele membre să ia în considerare efectele cumulative ale proiectelor și că acestea nu pot fi fragmentate artificial pentru a evita o evaluare completă a impactului asupra mediului.
Clarificarea este importantă în cazul proiectului Valea Dobra-Săliște, în care activitățile de extracție, transport și procesare industrială sunt prezentate ca elemente ale unui proiect integrat, dar presupun proceduri distincte de autorizare.
„Nu putem evalua astăzi doar cariera, mâine transportul și poimâine fabrica și să pierdem din vedere impactul cumulat asupra oamenilor și mediului. Avem întrebări serioase despre apă, despre natură, despre sănătatea oamenilor și despre impactul pe termen lung asupra Mărginimii Sibiului. O licență de exploatare nu este o autorizație de mediu și nu poate înlocui studiile serioase și independente de care este nevoie”, a declarat Nicu Ștefănuță.
Referendumul de la Rășinari: 98,43% dintre voturile valabile, împotriva exploatărilor miniereRăspunsurile Comisiei Europene au fost făcute publice la o zi după referendumul local organizat în comuna Rășinari, pe 8 noiembrie. Potrivit rezultatului anunțat, 98,43% dintre voturile valabil exprimate au fost împotriva exploatărilor miniere pe teritoriul comunei.
Europarlamentarul consideră că rezultatul referendumului reprezintă un mesaj clar al comunității locale, care trebuie luat în considerare în toate demersurile viitoare privind proiectul.
„Rășinărenii au vorbit foarte clar. 98,43% dintre cei care au exprimat un vot valabil au spus că nu vor exploatări miniere pe teritoriul comunei. Vocea lor trebuie respectată. Mărginimea Sibiului nu este orice regiune. Este casa unor oameni, este apă, pădure, peisaj, tradiție și un patrimoniu construit în generații. Europa are nevoie de materii prime critice, dar nu cu orice preț și nu împotriva comunităților locale. Dragi rășinăreni, Europa se uită spre voi. Mă bucur că demersurile noastre au adus aceste clarificări oficiale. Lucrurile nu se încheie aici. Vom continua să folosim toate instrumentele europene pe care le avem pentru ca legislația să fie respectată, oamenii să fie ascultați și sănătatea lor și mediul în care trăiesc să fie protejate”, a transmis Nicu Ștefănuță.
Europarlamentarul a precizat că va continua demersurile la nivel european pentru respectarea legislației de mediu și protejarea comunităților locale afectate de proiect.
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat luni, în cadrul conferinței de presă susținute la Palatul Cotroceni alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, că securitatea Mării Negre este importantă nu doar pentru România, ci și pentru întreaga Europă.
Potrivit șefului statului, cei doi au discutat despre amenințările din regiune, incidentele recente și nevoia unui sprijin european mai puternic pentru securitatea zonei.
Președintele României i-a mulțumit Ursulei von der Leyen pentru vizită, pentru solidaritate și pentru sprijinul acordat țării.
„Am avut plăcerea și onoarea de a avea astăzi invitată pe doamna Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. Și obiectul discuției noastre a fost în mare măsură cel de securitate la Marea Neagră și vreau să-i mulțumesc pentru vizită și pentru solidaritate și pentru un sprijin concret de care o să vorbim puțin mai târziu”, a declarat Nicușor Dan.
Președintele a spus că importanța Mării Negre ține de mai multe domenii, de la comerțul internațional și viitorul Coridor de Mijloc până la resursele energetice și legăturile cu regiunea caspică.
„Este un punct important în comerțul global, inclusiv viitorul Coridor de Mijloc, pentru că este un punct important în securitatea energetică a Europei și vorbim aici atât de dezvoltările viitoare de extracție din Marea Neagră, dar și de relația cu zona caspică și, bineînțeles, că este un punct important pentru securitatea întregii Europe”, a afirmat șeful statului.
„Dacă vorbim de conflictul din Ucraina și de reconstrucția Ucrainei, nu putem să vorbim nici de o pace stabilă în Ucraina, nu putem să oprim războiul fără o Mare Neagră sigură”, a declarat președintele despre Ucraina.
Un alt subiect important al discuției dintre cei doi oficiali a fost reprezentat de incidentele de securitate din regiune, care au afectat și România.
Nicușor Dan a menționat incursiunile cu drone, acțiunile de sabotaj, atacurile cibernetice și campaniile de dezinformare, pe care le-a încadrat în categoria amenințărilor hibride.
„Știm cu toții că am avut numeroase incidente la Marea Neagră în perioada recentă, incursiuni cu drone, cele mai vizibile, dar și acțiuni de sabotaj, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare, toate astea în întreg spectru de război hibrid în care, evident, Rusia încearcă să escaladeze conflictul pe care l-a început în urmă cu cinci ani în Ucraina și să implice țările europene în acest conflict”, a spus Nicușor Dan.
România și Bulgaria vor concretiza hubul de securitate la Marea NeagrăÎn urma discuțiilor cu Ursula von der Leyen, președintele României a anunțat că unul dintre obiective este obținerea unui angajament european pentru regiunea Mării Negre.
Printre măsurile menționate se află hubul de securitate la Marea Neagră, inițiat de România și Bulgaria și inclus ulterior în strategia europeană.
„Am discutat cu doamna președinte von der Leyen pentru un angajament european puternic în regiunea Mării Negre și cel mai important punct concret este hubul de securitate la Marea Neagră, care a fost inițiat de România împreună cu Bulgaria în urmă cu câțiva ani, care a intrat într-o strategie europeană și acum trebuie să fie concretizat în România și Bulgaria, cu ajutorul Uniunii Europene”, a anunțat președintele.
România își menține sprijinul pentru Ucraina și Republica MoldovaPe lângă securitatea Mării Negre, Nicușor Dan și Ursula von der Leyen au discutat și despre alte teme europene, printre care sprijinul pentru Ucraina, viitorul buget al UE și parcursul european al Republicii Moldova și al Ucrainei.
Președintele a transmis că România își menține sprijinul pentru Ucraina: „Evident, solidaritatea noastră cu Ucraina și angajamentul pentru o pace justă și durabilă în Ucraina rămân neschimbate”.
Un alt subiect abordat a fost viitorul cadru financiar multianual al UE.
„Am discutat de discuția de acest an pentru cadrul financiar multianual și speranța de a încheia anul cu un buget 2028-2034 ambițios”, a precizat președintele.
Cei doi oficiali au discutat și despre aderarea Republicii Moldova și a Ucrainei la Uniunea Europeană. Nicușor Dan a spus că România susține aceste procese, precizând că ele pot contribui la securitatea întregii regiuni.
„Am discutat de parcursul european al Republicii Moldova și al Ucrainei, procese pe care România le susține și care vor da un plus de securitate și prosperitate pentru întreaga regiune”, a mai declarat Nicușor Dan.
„Ideea de a mă dizolva în neant mă îngrozește”. Așa își explică Giuseppe Fedele, ghid turistic în orașul italian Gaeta, alegerea de a se înscrie într-un program de crioconservare. Pentru Corriere della Sera, el a spus că nu crede nici în Buddha, nici în Isus și nici că se va reîncarna într-o vacă. A decis să mizeze totul pe ceea ce el numește o „religie tehno-științifică”.
„De ce să nu încerc?”Fedele nu are nicio certitudine că va funcționa. „Nimeni nu poate ști cu adevărat dacă ne vom întoarce la viață. În caz de îndoială, de ce să nu încercăm?”, a spus el.
Din salariul de ghid, italianul pune deoparte lunar 50 de euro pentru cotizația de membru și tot atât pentru o asigurare de viață. La moartea lui, asigurarea va acoperi cei 200.000 de euro necesari pentru conservarea întregului corp. Doar creierul ar fi costat 75.000 de euro, dar Fedele a refuzat varianta: vrea ca tot corpul să rămână intact.
Are și o dorință precisă pentru o eventuală trezire. A cerut, dacă va fi posibil, să revină la viață într-un corp mai tânăr. Nu știe când s-ar putea întâmpla asta, așa că s-a declarat disponibil chiar și pentru călătorii interstelare, „dat fiind că se vorbește atât de mult despre colonizarea lui Marte”.
Cum funcționeazăTehnica se numește biostază și presupune păstrarea corpului după moarte la temperaturi extrem de scăzute, pentru a limita degradarea țesuturilor. Una dintre firmele care oferă acest serviciu a fost fondată la Berlin, care a deschis în 2020 un centru de depozitare în Elveția.
Imediat după declararea legală a decesului, o ambulanță echipată special preia corpul și începe răcirea. Apa din țesuturi este înlocuită cu o substanță crioprotectoare, care împiedică formarea cristalelor de gheață. Corpul este apoi transportat la Rafz, în cantonul Zürich, unde e păstrat în containere cu azot lichid.
Crioconservarea nu poate garanta, deocamdată, recuperarea funcțiilor vitale. Chiar pe site-ul centrului din Elveția se precizează că, deși cercetarea medicală avansează constant, în prezent nu este posibilă readucerea la viață a unui om după crioconservare.
Sentința a fost pronunțată de judecătorul Joel Bennathan, la Tribunalul Southwark Crown Court din Londra. Magistratul a afirmat că Brand a manifestat un „dispreț arogant și lipsit de considerație” față de femei și a făcut referire la ascensiunea sa în lumea divertismentului.
„În urmă cu aproximativ 20 de ani, Russell Brand, deveneai celebru. Erai inteligent și, în ochii multora, amuzant și carismatic. Deveniseși, de asemenea, un prădător sexual”, i-a transmis judecătorul în timpul pronunțării sentinței, potrivit Associated Press.
În vârstă de 51 de ani, Brand a asistat la ședința de judecată îmbrăcat într-un costum gri și ținând în mână un crucifix. Acesta a manifestat puține emoții în momentul pronunțării sentinței, iar înainte de a fi condus de agenții penitenciari s-a întors către soția sa, Laura, căreia i-a transmis fără cuvinte: „O să fie bine”.
A fost găsit vinovat în patru dintre cele șase acuzațiiUn juriu format din opt bărbați și patru femei l-a găsit vinovat pe Russell Brand de patru infracțiuni, comise asupra a patru femei. Printre acestea se numără un viol și trei agresiuni sexuale.
Actorul a fost achitat de alte două acuzații de viol și de o tentativă de agresiune indecentă. Faptele pentru care a fost condamnat datează din perioada 2004-2009.
Procurorul Riel Karmy-Jones a susținut că Brand a folosit influența și notorietatea dobândite în industria divertismentului pentru a avea acces la femei și pentru a comite infracțiunile.
Avocatul apărării, Ian Winter, a cerut instanței să țină cont de comportamentul anterior al clientului său și de activitățile caritabile desfășurate de acesta. Brand avea o singură condamnare anterioară, pentru posesie de marijuana, din 1995.
Comedianul a negat acuzațiile și a susținut că toate relațiile sexuale au fost consensuale.
Victimele au vorbit despre efectele agresiunilorÎn timpul audierii pentru pronunțarea sentinței, victimele au transmis declarații despre impactul pe care infracțiunile l-au avut asupra vieților lor.
Una dintre femeile agresate sexual în timpul unei petreceri organizate într-un bar din Londra, în 2004, a spus că incidentul a lăsat-o în stare de șoc și i-a afectat profund încrederea în sine.
Aceasta a povestit că i-a fost dificil să îl vadă pe Brand celebrat în continuare în mass-media pentru comportamentele sale față de femei, pe care le-a descris drept degradante.
O altă victimă, care îl întâlnise în culisele unuia dintre spectacolele sale de comedie, a spus că faima și influența acestuia au făcut-o să se simtă lipsită de putere.
„Am simțit că, dacă îl reclam, nimeni nu mă va crede. Faima, averea și influența lui au creat un dezechilibru de putere care m-a făcut să mă simt neputincioasă”, a transmis femeia, printr-o declarație citită în instanță.
O a treia victimă a povestit că agresiunea suferită la sediul unui post de radio din Londra, în 2004 sau 2005, a continuat să o afecteze ani la rând.
Cea de-a patra condamnare a vizat o femeie care a reclamat că, în timpul înregistrării unei reclame, în 2009, actorul i-a cerut un masaj și și-a apăsat fața în zona intimă.
Scandalul a izbucnit în urma unei investigații jurnalistice din 2023Acuzațiile împotriva lui Russell Brand au devenit publice în urma unei investigații realizate de publicația The Times și postul Channel 4, în 2023. Mai multe femei au relatat atunci experiențe de abuz sexual și comportamente degradante din partea comedianului.
Brand a devenit cunoscut la începutul anilor 2000, prin spectacolele sale de comedie și aparițiile la televiziune și radio. A jucat ulterior în producții cinematografice de la Hollywood, printre care „Forgetting Sarah Marshall” și „Get Him to the Greek”, și a fost căsătorit pentru o scurtă perioadă cu artista Katy Perry.
În ultimii ani s-a îndepărtat de televiziunea tradițională, s-a mutat în Florida și și-a construit o comunitate numeroasă în mediul online, unde a publicat materiale despre religie, stil de viață și teorii ale conspirației.
Russell Brand a fost pus în libertate pe durata procesului, dar a fost plasat în arest după ce juriul l-a găsit vinovat, joi, înainte de pronunțarea sentinței de luni.
Cancelarul german Friedrich Merz a avertizat că va bloca următorul buget al UE, care se întinde pe șapte ani, dacă toate statele membre nu se angajează să ofere sprijin financiar Ucrainei în 2027 și în anii următori.
Într-o scrisoare trimisă președintelui Consiliului European, António Costa, consultată de Financial Times, Merz condiționează sprijinul său pentru bugetul blocului comunitar pentru perioada 2028-2034 de acordul tuturor țărilor UE privind finanțarea Ucrainei, devastată de război, care se confruntă anul viitor cu un deficit de finanțare de 70 de miliarde de euro.
„Un angajament colectiv, prin care toți, fără excepție, vom contribui în mod echitabil la acoperirea acestui deficit de finanțare al Ucrainei, este o condiție esențială pentru rezolvarea acestei probleme și pentru discutarea oricăror alte chestiuni, în special a celor cu implicații financiare”, a scris Merz.
Ultimatumul vine înaintea reuniunii liderilor UE de la Dublin, de joi și vineri, unde Merz a cerut ca deficitul de finanțare al Kievului să fie abordat.
Ucraina are nevoie de încă 70 de miliarde de euro în 2027În decembrie anul trecut, liderii UE au convenit asupra unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, însă amploarea agresiunii militare a Rusiei împotriva țării vecine este atât de mare încât Kievul a anunțat că va avea nevoie de încă 70 de miliarde de euro în finanțare anul viitor, un deficit recunoscut de aliații Ucrainei.
UE s-a angajat să acopere două treimi din această sumă, adică aproximativ 45 de miliarde de euro. Comisia Europeană lucrează la identificarea unor variante pentru îndeplinirea acestui angajament, inclusiv prin emiterea de noi datorii comune, în speranța că liderii vor putea ajunge la un acord până la sfârșitul anului.
Patru state membre refuză noi contribuții pentru KievÎnsă patru țări din UE – Ungaria, Slovacia, Bulgaria și Cehia – au semnalat că nu vor contribui la acordarea unui sprijin financiar suplimentar Kievului. Ungaria, Slovacia și Cehia au obținut anul trecut o derogare de la contribuția la plata dobânzilor aferente împrumutului de 90 de miliarde de euro.
Merz a subliniat în scrisoare că „trebuie apoi să găsim o soluție susținută de toate statele membre, care să asigure o perspectivă de finanțare solidă și multianuală pentru Ucraina începând din 2028”, inclusiv pentru plata dobânzilor aferente datoriei restante legate de această țară.
Marine Le Pen, care conduce sondajele de opinie înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, din aprilie, a declarat, de asemenea, că, dacă va câștiga cursa pentru a-i succeda lui Emmanuel Macron, va pune capăt sprijinului acordat Kievului, cu excepția unei anumite forme de asistență operațională și a instruirii soldaților ucraineni.
Germania vrea schimbarea regulilor de finanțareDiscuțiile UE privind finanțarea Ucrainei au loc în același timp cu negocierile dificile privind bugetul blocului comunitar începând din 2028.
Germania este cel mai mare contributor net la bugetul UE, în timp ce cele patru țări care încearcă să evite o contribuție suplimentară la finanțarea Ucrainei sunt beneficiare nete ale fondurilor europene.
Prin folosirea influenței Germaniei în negocierile bugetare, Merz încearcă să asigure finanțarea Kievului atât pentru anul viitor, cât și pentru perioada următoare.
Alegerile care urmează în mai multe țări din UE, inclusiv în Italia și Polonia, ar putea face tot mai dificilă finanțarea Ucrainei prin consens.
Berlinul încearcă, de asemenea, să se asigure că, pe viitor, finanțarea va necesita doar sprijinul unei majorități calificate a țărilor UE, în locul consensului cerut în prezent, pentru a evita eventuale veto-uri.
„Nevoile financiare ale Ucrainei trebuie rezolvate în cadrul următorului [buget al UE]. Sprijinul financiar pentru Ucraina din partea tuturor statelor membre ale UE este esențial pentru încheierea cu succes a [negocierilor bugetare ale UE]”, a declarat un oficial al guvernului german.
Deoarece celulele inimii adulte nu se pot repara singure odată ce au fost deteriorate, oamenii de știință afirmă că această descoperire marchează un pas important către un potențial tratament pentru bolile de inimă.
Tratamentul a arătat rezultate promițătoare la șoareci, potrivit studiului publicat în revista Nature Cardiovascular Research, citat de Mirror.
Ei au explicat că tratamentul „retrezește” celulele musculare cardiace, astfel încât acestea să înceapă să se dividă și să ajute la repararea mușchilor deteriorați.
În experimentul realizat pe șoareci, acesta a produs o bătaie a inimii mai puternică și a crescut cantitatea de sânge pompată prin inimă cu fiecare bătaie a inimii cu aproximativ 10%, comparativ cu șoarecii care au primit un tratament simulat, în urma unui atac de cord.
Deși nu este un tratament complet, echipa de la Cambridge afirmă că până și îmbunătățiri modeste ale funcției cardiace au fost asociate cu o mortalitate mai mică în rândul pacienților și cu o capacitate mai mare de a desfășura activitățile zilnice.
Tratamentul utilizează terapia cu ARNm pentru a activa temporar două proteine din interiorul celulelor cardiace, numite Myc și Cyclin T1, promovând repararea țesutului cardiac.
Catherine Wilson, co-autoare principală a studiului, a declaratcă „acestea sunt rezultate cu adevărat interesante. Nu există leac pentru insuficiența cardiacă, iar tratamentul nostru ar putea avea un impact semnificativ asupra calității vieții a milioane de oameni din întreaga lume”.
