Potrivit unei experte în curățenie citate de presa britanică, foile pentru uscător pot ajuta la reducerea electricității statice care atrage praful.
De ce se umplu jaluzelele de praf atât de repedeJaluzelele, plintele și pervazurile sunt printre locurile unde praful se acumulează cel mai repede. Acest lucru se întâmplă deoarece multe dintre materialele folosite la fabricarea lor generează electricitate statică, care atrage particulele aflate în aer, notează Mirror.
Pe timpul verii, fenomenul devine și mai vizibil. Ferestrele sunt deschise mai des, aerul circulă mai intens, iar particulele de praf pătrund mai ușor în locuință.
Trucul care poate ține praful la distanță timp de o lunăDupă curățarea suprafețelor, Kerry recomandă să treci un șervețel antistatic pentru uscătorul de rufe peste jaluzele, plinte și pervazuri.
„Foaia adună foarte bine praful și lasă în urmă un strat care ajută la reducerea electricității statice”, explică aceasta.
Foile pentru uscător sunt create pentru a împiedica lipirea hainelor în timpul uscării și conțin compuși antistatici. Aceștia pot avea același efect și pe suprafețele din locuință, reducând capacitatea acestora de a atrage praful.
Cum se aplică metodaSpecialista recomandă să începi prin aspirarea suprafețelor și îndepărtarea murdăriei existente.
După aceea:
Potrivit expertei, efectul poate dura până la câteva săptămâni, în funcție de circulația aerului și de cantitatea de praf din locuință.
Locurile pe care cei mai mulți oameni uită să le curețeJaluzelele și plintele nu sunt singurele suprafețe care acumulează rapid praf. Pervazurile, bibliotecile, partea superioară a mobilierului și rafturile decorative sunt printre zonele care necesită atenție regulată.
Aplicarea unui tratament antistatic după curățare poate reduce frecvența cu care trebuie șterse aceste suprafețe și poate ajuta la menținerea unei locuințe curate pentru mai mult timp.
Pentru mulți proprietari, problema nu este curățenia în sine, ci faptul că praful revine aproape imediat. Tocmai de aceea, metodele care reduc electricitatea statică au devenit tot mai populare în ultimii ani, fiind considerate o soluție simplă și ieftină pentru întreținerea casei.
Secretarul de presă interimar al Pentagonului, Joel Valdez, a confirmat că biroul de presă a fost desemnat drept Sensitive Compartmented Information Facility (SCIF), o categorie de spații utilizate pentru gestionarea informațiilor clasificate, transmite AP.
Potrivit oficialului, decizia a fost luată deoarece în aceeași zonă lucrează redactori de discursuri din cadrul Biroului Secretarului Apărării, care utilizează în mod curent documente și informații clasificate. „Jurnaliștilor nu li se va mai permite accesul în acest spațiu”, a transmis Valdez pe platforma X, susținând că măsura nu ar avea un caracter controversat.
Noi restricții pentru presa acreditată la PentagonDecizia vine după o serie de schimbări privind accesul presei în sediul Departamentului Apărării. Timp de decenii, jurnaliștii acreditați la Pentagon au beneficiat de permise care le permiteau să circule în numeroase zone ale clădirii și să interacționeze direct cu oficialii responsabili de comunicare.
6 mai 2026, SUA, Washington: Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth (stânga), și președintele Statului Major Interarme, generalul Dan Caine, susțin o conferință de presă la Pentagon. Foto: Sergent Madelyn Keech/Dod/Planet Pix via ZUMA Press Wire/dpa
Situația s-a schimbat în toamna anului trecut, când majoritatea instituțiilor media au renunțat la acreditările speciale și au părăsit sediul Pentagonului în semn de protest față de noile reguli impuse de autorități.
The New York Times contestă măsurile în instanțăNoile restricții au generat și dispute juridice. The New York Times a deschis în luna mai un nou proces împotriva Departamentului Apărării, susținând că obligația impusă jurnaliștilor de a fi însoțiți permanent de un reprezentant al Pentagonului în interiorul clădirii încalcă libertatea presei garantată de Primul Amendament al Constituției SUA.
Publicația susține că măsurile limitează capacitatea reporterilor de a realiza relatări independente despre activitatea armatei americane și despre deciziile Departamentului Apărării.
Disputa dintre Pentagon și presă continuăActualele reguli au fost introduse în martie, după o serie de decizii judiciare contradictorii privind accesul presei la Pentagon. Un judecător federal anulase anterior unele restricții impuse de administrația condusă de Donald Trump și de secretarul Apărării Pete Hegseth. Ulterior, autoritățile au adoptat un nou set de reguli care au menținut obligativitatea escortării jurnaliștilor în interiorul complexului militar.
Procesul se află în continuare pe rol, iar disputa dintre administrația americană și organizațiile media privind accesul la informații și transparența activității Pentagonului este departe de a se încheia.
O nouă etapă în conflictul dintre administrația Trump și mass-mediaDecizia de reclasificare a biroului de presă apare într-un context mai larg de confruntări între administrația Trump și instituțiile media americane, conflict care a generat numeroase procese și dispute publice în ultimele luni. Criticii măsurii susțin că restricțiile îngreunează activitatea jurnaliștilor și reduc transparența unei instituții esențiale pentru politica de apărare a Statelor Unite. Oficialii Pentagonului afirmă însă că noile reguli sunt necesare pentru protejarea informațiilor sensibile și a securității naționale.
Conform documentelor oficiale, Statele Unite datorează aproximativ 4,3 miliarde de dolari organizației. Din această sumă, circa 2 miliarde reprezintă contribuții la bugetul obișnuit al ONU, 2,2 miliarde sunt destinate operațiunilor de menținere a păcii, iar alte 44 de milioane de dolari sunt restante către tribunalele internaționale, scrie Il Post.
Administrația Donald Trump a adoptat în ultimii ani o poziție critică față de numeroase organizații internaționale. La începutul anului 2026, Washingtonul a anunțat retragerea din 66 de organizații internaționale, aproximativ jumătate dintre acestea având legături cu sistemul ONU.
07 aprilie 2026, SUA, New York: Ambasadorul Chinei, Fu Cong, participă la reuniunea Consiliului de Securitate, în cadrul căreia membrii votează proiectul de rezoluție privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz, la sediul ONU din New York. Foto: Lev Radin/ZUMA Press Wire/dpa
Trump a susținut în repetate rânduri că ONU are nevoie de reforme profunde, însă administrația americană nu a prezentat până acum un plan detaliat privind aceste schimbări. Ambasadorul american la ONU, Mike Waltz, a declarat că Statele Unite își vor plăti obligațiile, fără a preciza însă un calendar clar.
China a acumulat datorii de peste 1,3 miliarde de dolariAl doilea cel mai mare restantier este China. Potrivit raportului, Beijingul are întârzieri de aproximativ 1,3 miliarde de dolari, dintre care 429 de milioane reprezintă contribuții la bugetul curent, iar 870 de milioane sunt legate de operațiunile de peacekeeping.
Spre deosebire de Washington, autoritățile chineze nu au adoptat un discurs ostil față de ONU. Totuși, contribuțiile au fost plătite cu întârzieri din ce în ce mai mari în ultimii ani. Ambasadorul chinez la ONU, Fu Cong, a afirmat că Beijingul își va achita obligațiile și a remarcat că, în lipsa plăților americane, China a devenit „de facto” principalul contributor al organizației.
Aproape jumătate din finanțarea ONU depinde de cele două puteriStatele Unite și China asigură împreună aproximativ 42% din contribuțiile obligatorii ale ONU. Washingtonul este responsabil pentru circa 22% din buget, iar Beijingul pentru aproximativ 20%, pondere care a crescut constant pe fondul dezvoltării economiei chineze. Regulile organizației prevăd că statele care acumulează restanțe mai mari de doi ani își pot pierde dreptul de vot în Adunarea Generală. În prezent, această sancțiune se aplică în principal unor state aflate în dificultăți economice severe, precum Afganistanul și Venezuela.
Reduceri de personal și economii la sediile ONUCriza financiară a avut deja efecte concrete. Bugetul ONU pentru 2026 a fost redus la 3,45 miliarde de dolari, cu aproximativ 7% mai puțin decât în anul anterior.
Începând din 2025, organizația a eliminat aproximativ 3.000 de locuri de muncă, afectând în special angajații aflați la începutul carierei. La sediul din Geneva sunt oprite periodic sistemele de încălzire și scările rulante pentru reducerea costurilor, iar la New York au fost amânate lucrări de întreținere ale clădirilor.
Misiunile de menținere a păcii sunt afectateLipsa fondurilor începe să influențeze și operațiunile internaționale ale ONU. Organizația a accelerat retragerea unor trupe de menținere a păcii din Republica Democrată Congo și a întârziat plățile către state care contribuie cu militari la aceste misiuni, inclusiv Nepal și Bangladesh.
Situația este complicată și de regulile financiare ale organizației, care obligă ONU să returneze statelor membre fondurile neutilizate. Secretarul general António Guterres a descris această situație drept una „kafkiană”, deoarece organizația trebuie să restituie bani chiar și atunci când lipsa de activitate este cauzată de insuficiența fondurilor disponibile.
Ce ar însemna o criză financiară majoră la ONUDeși un „colaps financiar” nu înseamnă dispariția imediată a organizației, efectele ar putea fi semnificative. Misiunile de pace, operațiunile umanitare, tribunalele internaționale și activitatea administrativă a ONU depind de contribuțiile statelor membre.
Pe fondul războiului din Ucraina, al conflictelor din Orientul Mijlociu și al numeroaselor crize umanitare aflate în desfășurare, dificultățile financiare ale ONU riscă să afecteze una dintre principalele instituții multilaterale ale lumii, într-un moment în care cererea pentru intervenții internaționale este mai mare ca oricând.
Ajunsă la 36 de ani, Sorana Cîrstea traversează un moment remarcabil. Sportiva din România, aflată pe locul 18 WTA, a revenit în sferturile de finală la Paris după 17 ani, prima ei calificare în această fază la Roland Garros datând din 2009. Este doar al treilea sfert de finală de Grand Slam al carierei, după Roland Garros 2009 și US Open 2023.
Parcursul Soranei la actuala ediție a fost unul solid. În optimile de finală, românca a trecut de Xiyu Wang, scor 6-3, 7-6(4), obținând una dintre cele mai importante victorii ale sezonului. În turul al treilea, Cîrstea reușise și un rezultat categoric, 6-0, 6-0, performanță care a atras atenția la Paris.
Sezonul 2026 a adus pentru Sorana și alte borne importante. Românca a intrat pentru prima dată în Top 20 WTA, devenind cea mai în vârstă jucătoare care reușește acest lucru în istoria clasamentului feminin. Saltul a venit după un parcurs excelent la Roma, unde a ajuns în semifinale și a învins-o pe lidera mondială Aryna Sabalenka.
Adversara de astăzi, Mirra Andreeva, este una dintre cele mai valoroase jucătoare ale noii generații. Rusoaica are 19 ani, ocupă locul 8 WTA și este deja o prezență constantă în fazele superioare ale turneelor mari. Andreeva a fost semifinalistă la Roland Garros în 2024 și vine la acest meci cu statutul de favorită, dar și cu presiunea unei confruntări împotriva unei jucătoare aflate într-o formă excelentă.
Câștigătoarea va merge în semifinalele turneului de la Paris, unde o va întâlni pe învingătoarea partidei Elina Svitolina – Marta Kostyuk. Pentru Sorana Cîrstea, meciul cu Andreeva poate însemna prima semifinală de Grand Slam a carierei.
Decizia marchează o schimbare majoră de strategie pentru unul dintre cei mai mari cumpărători de acțiuni proprii de pe Wall Street.
Planul de finanțare, anunțat luni, include o vânzare de acțiuni în valoare de 10 miliarde de dolari către Berkshire Hathaway, compania de investiții care și-a construit treptat o poziție în Alphabet începând cu trimestrul al treilea din 2025.
Vânzarea de acțiuni reprezintă un moment important pentru marile grupuri tehnologice americane, care până acum și-au finanțat în mare parte cursa investițiilor în AI prin datorii și prin fluxurile masive de numerar generate de activitățile lor principale.
„Inteligența artificială generează un moment de expansiune pentru Alphabet”, a transmis compania într-un comunicat, adăugând că finanțarea va susține „oportunitatea semnificativă de creștere” din perioada următoare.
Alphabet a reiterat că intenționează să cheltuiască până la 190 de miliarde de dolari în acest an pentru investiții de capital, sumă care ar urma să crească „semnificativ” în 2027. În ultimele 12 luni, fluxul operațional de numerar al companiei a fost de 174 de miliarde de dolari.
Berkshire Hathaway deține tot mai mult în Alphabet,Plasamentul privat către Berkshire Hathaway va ridica participația firmei de investiții în Alphabet la aproximativ 32 de miliarde de dolari, echivalentul a circa o zecime din portofoliul său de acțiuni. Emisiunea de acțiuni se numără printre cele mai mari tranzacții de acest tip la care a participat vreodată Berkshire.
În urma investiției, Alphabet va deveni una dintre cele mai mari cinci dețineri bursiere ale Berkshire Hathaway, alături de participația istorică în Coca-Cola, evaluată la peste 31 de miliarde de dolari.
Implicarea Berkshire în tranzacție a fost negociată pe parcursul a 24 de ore, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile. Mutarea este una dintre cele mai importante decizii de investiții luate de Greg Abel de când l-a înlocuit pe Warren Buffett la conducerea Berkshire, la începutul anului.
Alphabet va atrage 30 de miliarde de dolari printr-o combinație de vânzări de acțiuni comune și convertibile, urmând ca ulterior să lanseze un program prin care ar putea vinde în timp acțiuni suplimentare de până la 40 de miliarde de dolari.
Goldman Sachs a acționat ca agent de plasament pentru investiția Berkshire și ca joint bookrunner alături de JPMorgan și Morgan Stanley pentru operațiunea mai amplă de majorare de capital.
Diplomatul ucrainean a calificat incidentul drept „alarmant” și a acuzat Rusia de escaladarea conflictului, susținând că drona care a lovit o zonă rezidențială din Galați era una rusească, încărcată cu explozibil. Acesta a transmis urări de însănătoșire celor doi români răniți și a mulțumit României pentru sprijinul acordat Ucrainei.
„Când România și poporul ei întâmpină acest incident alarmant, când o dronă rusă de atac cu explozibil încalcă spațiul aerian al României și lovește o zonă rezidențială din orașul Galați, ducând la rănirea civililor și pagube semnificative”, a declarat reprezentantul Ucrainei.
De cealaltă parte, reprezentantul Federației Ruse a respins acuzațiile, susținând că afirmațiile Ucrainei sunt „false”. Diplomatul rus a afirmat că, dacă drona ar fi fost de fabricație rusească, acoperișul blocului lovit ar fi fost distrus în întregime. El a cerut o investigație amănunțită asupra resturilor dronei, cu participarea părții ruse.
„Circumstanțele obiective ar putea fi stabilite numai printr-o investigație, cu implicarea părții ruse. Suntem gata să participăm la investigație”, a spus reprezentantul Rusiei.
Ministrul de Externe Oana Țoiu a declarat, în Consiliul de Securitate al ONU, că analiza militară și raportul tehnic realizat de autoritățile române arată „fără îndoială” că drona care a explodat la Galați era o dronă Geran-2 de origine rusească.Oficialul ucrainean a respins poziția Moscovei, afirmând că autoritățile de la Kiev au încredere în concluziile anchetei românești privind originea dronei. El a acuzat Rusia că promovează „teorii ale conspirației” și că incidentul de la Galați nu trebuie tratat ca unul izolat.
Reprezentantul Ucrainei a mai susținut că oficiali ruși au amenințat în repetate rânduri capitale europene, inclusiv Paris, Berlin și Londra, prin declarații privind capacitatea unor rachete de a le lovi în câteva secunde.
Potrivit datelor seismologice, cutremurul a avut loc la ora locală 00:12 (1:12 ora României) cu epicentrul în zona coastei calabre nord-occidentale, în provincia Cosenza. Hipocentrul a fost localizat la o adâncime foarte mare, de aproximativ 240–253 de kilometri, ceea ce explică faptul că mișcarea seismică a fost simțită pe o arie extinsă.
Seismul a fost resimțit puternic în Calabria, inclusiv în zona tireniană, dar și în alte regiuni din sudul Italiei. Au fost raportate percepții ale cutremurului în Campania, inclusiv la Napoli și în localități din zona Vezuviului, în Basilicata și Sicilia, până la Palermo.
În mai multe localități, oamenii au ieșit speriați în stradă și au sunat la serviciile de urgență pentru informații. Autoritățile italiene au început verificări în zonele apropiate de epicentru, iar Protecția Civilă a convocat o unitate de criză pentru monitorizarea situației.
Până în acest moment, nu au fost semnalate victime sau pagube materiale importante. Verificările continuă, în special în localitățile de pe coasta tireniană a Calabriei și în provincia Cosenza.
Cutremurul are loc într-o zonă cu activitate seismică ridicată, sudul Italiei fiind una dintre regiunile cele mai expuse la astfel de fenomene. Autoritățile recomandă populației să urmărească doar informațiile oficiale și să respecte indicațiile Protecției Civile.
Primele explozii au fost auzite în capitala ucraineană, Kiev, în jurul orei locale 1:30, cu puțin timp înainte ca autoritățile să declare alertă aeriană.
O nouă serie de explozii puternice a fost semnalată în jurul orei 2:15, iar jurnaliști aflați la fața locului au relatat și întreruperi scurte ale alimentării cu energie electrică.
Primarul orașului Kiev, Vitali Klitschko, a anunțat că au avut loc explozii în oraș și că sistemele de apărare aeriană au fost activate.
În atacurile Rusiei asupra capitalei Ucrainei sunt utilizate rachete balistice, a declarat Tymur Tkachenko, șeful Administrației Militare a orașului Kiev.
Atacul era încă în desfășurare în primele ore ale dimineții.
Zelenski a anunțat recent că un atac masiv al Rusiei urmeazăLocuitorii Kievului se pregătiseră de mai multe zile pentru posibilitatea unui nou bombardament masiv. Președintele Volodimir Zelenski avertizase încă din 29 mai, citând informații ale serviciilor ucrainene, că Rusia pregătește un nou atac de amploare asupra Ucrainei. Liderul de la Kiev le-a cerut cetățenilor să respecte alertele aeriene și să rămână în adăposturi în cazul unui pericol.
„Nu există niciun motiv să credem că cineva de la Moscova își va veni în fire”, a spus Zelenski într-unul dintre mesajele sale adresate populației, insistând că ucrainenii trebuie să reacționeze la fiecare amenințare. În ajunul atacului din 2 iunie, el a reiterat că avertismentele serviciilor de informații rămân în vigoare și că un bombardament masiv „poate avea loc”, în timp ce apărarea antiaeriană ucraineană este pregătită „24/7”, în limita resurselor disponibile.
Avertismentele Kievului au venit după amenințări publice formulate de Moscova privind noi lovituri asupra capitalei ucrainene. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, i-ar fi transmis secretarului de stat american Marco Rubio că Rusia intenționează să lovească așa-numite „centre de decizie” din Ucraina și ar fi cerut Washingtonului să își evacueze ambasada de la Kiev. Ministerul rus de Externe a îndemnat, de asemenea, cetățenii străini, inclusiv diplomații, să părăsească orașul. Potrivit informațiilor disponibile, ambasadele străine nu și-au evacuat personalul în urma acestor amenințări.
Atacul de acum câteva zile a fost cel mai mare din ultimul anNoul atac are loc la puțin peste o săptămână după unul dintre cele mai dure bombardamente asupra Kievului și regiunii înconjurătoare din ultimul an. Pe 24 mai, Rusia a lansat aproximativ 90 de rachete și 600 de drone asupra Ucrainei, atac care a lovit inclusiv zona administrativă și culturală a capitalei. Au fost avariate clădiri guvernamentale și instituții importante, printre care sediul Cabinetului de Miniștri, Ministerul de Externe, Opera din Kiev, Casa Ucraineană, stadionul Dinamo Valeri Lobanovski și Muzeul Cernobîl.
Atacul din 24 mai s-a soldat cu patru morți și aproape 100 de răniți la nivel național, dintre care peste 80 în Kiev. Autoritățile ucrainene au anunțat atunci că Rusia a folosit și o rachetă balistică intermediară Oreshnik, un sistem prezentat de Moscova drept una dintre noile sale arme strategice.
Escaladarea bombardamentelor aeriene are loc într-un moment de impas diplomatic și de presiune tot mai mare asupra apărării antiaeriene ucrainene. Zelenski a avertizat recent că Ucraina se confruntă cu o lipsă tot mai gravă de sisteme de apărare aeriană, în special de capabilități antibalistice, și a cerut partenerilor occidentali să accelereze livrările promise.
Pe front, situația rămâne tensionată, în timp ce Rusia încearcă să mențină presiunea militară prin atacuri la distanță asupra orașelor ucrainene. În paralel, pierderile armatei ruse continuă să crească, iar evaluări occidentale recente indică un bilanț extrem de ridicat al soldaților ruși uciși de la începutul invaziei pe scară largă.
Atacul din noaptea de 2 iunie confirmă temerile Kievului că Rusia a intrat într-o nouă etapă de lovituri aeriene masive, menite să epuizeze apărarea antiaeriană, să intimideze populația civilă și să pună presiune asupra conducerii ucrainene.
Comisia Europeană analizează posibilitatea de a acorda statelor membre ale Uniunii Europene mai multă flexibilitate bugetară pentru a răspunde creșterii costurilor la energie provocate de războiul din Iran, potrivit Bloomberg News.
Propunerea discutată la nivelul executivului european ar permite guvernelor să aloce aproximativ 0,3% din produsul intern brut pentru măsuri legate de energie, fără ca aceste cheltuieli să fie incluse în calculul strict al cadrului fiscal al UE. Mecanismul ar oferi capitalelor europene un spațiu suplimentar de intervenție într-un moment în care prețurile ridicate la energie pun presiune atât pe gospodării, cât și pe companii.
Discuțiile se află încă într-o etapă de analiză. O eventuală decizie ar marca, însă, o nouă încercare a Bruxelles-ului de a echilibra disciplina bugetară cu nevoia de sprijin economic în fața unui șoc extern major.
Prețurile la energie au crescutCreșterea prețurilor la energie a revenit în centrul preocupărilor europene după escaladarea conflictului din Iran, care a afectat piețele globale de petrol și gaze. Pentru economiile europene, dependente în continuare de importuri energetice, scumpirea combustibililor riscă să alimenteze inflația, să reducă puterea de cumpărare și să afecteze competitivitatea industriilor mari consumatoare de energie.
Comisia Europeană a cerut în ultimele luni ca măsurile de sprijin adoptate de statele membre să fie bine țintite, temporare și compatibile cu obiectivele pe termen lung ale UE privind reducerea dependenței de combustibili fosili. Bruxelles-ul a criticat anterior intervențiile generale, precum reducerile ample de taxe la combustibili, argumentând că acestea pot fi costisitoare și pot diminua stimulentele pentru reducerea consumului de energie.
Relaxarea discutată ar putea oferi guvernelor posibilitatea de a finanța scheme de compensare pentru consumatorii vulnerabili, ajutoare pentru industriile afectate sau măsuri de stabilizare a costurilor energetice. Totuși, includerea acestor cheltuieli în afara cadrului fiscal european ar putea ridica întrebări privind sustenabilitatea finanțelor publice, mai ales în statele cu datorii ridicate.
Noile reguli fiscale ale UE urmăresc să limiteze deficitele și să readucă datoriile publice pe traiectorii sustenabile, după anii de cheltuieli excepționale generate de pandemia COVID-19, criza energetică declanșată de invazia Rusiei în Ucraina și, mai recent, creșterea cheltuielilor pentru apărare. În acest context, orice nouă excepție bugetară trebuie calibrată atent pentru a evita o relaxare fiscală prea amplă.
Deocamdată, nu este clar când ar putea Comisia Europeană să prezinte oficial propunerea și ce condiții ar urma să fie atașate flexibilității fiscale.
Ce ar însemna o relaxare a măsurilor pentru RomâniaPentru București, o asemenea derogare ar putea deveni importantă într-un moment în care Guvernul încearcă să reducă deficitul bugetar, dar este presat în același timp să limiteze impactul scumpirilor la energie și carburanți asupra populației, transportatorilor și industriei. România are deja angajamente de consolidare fiscală, iar Comisia Europeană estimează că deficitul bugetar ar urma să rămână la un nivel ridicat și în 2026.
În ultimele luni, autoritățile române au recurs la măsuri de intervenție pentru a tempera efectele crizei energetice. România a folosit anterior și mecanisme de plafonare și compensare pentru facturile la energie electrică și gaze, în special pentru consumatorii casnici și vulnerabili.
O eventuală flexibilizare a regulilor europene ar oferi Guvernului de la București spațiu suplimentar pentru a finanța astfel de măsuri fără ca întreaga sumă să apese direct asupra țintelor fiscale asumate în fața Bruxelles-ului. Practic, România ar putea avea o marjă temporară pentru intervenții în energie, fără să fie penalizată imediat în evaluarea deficitului, dacă propunerea va fi aprobată în forma discutată.
Aeronavele sunt de tip UH-60 „Black Hawk” și AH-64 „Apache”, două dintre cele mai utilizate platforme de aviație ale armatei americane. În timpul zborurilor, elicopterele vor ateriza în zona poligonului Novo Selo, unul dintre principalele centre de instruire militară din Bulgaria.
Potrivit autorităților de la Sofia, deplasarea are legătură cu rotația forțelor și mijloacelor americane implicate în Operațiunea Atlantic Resolve, misiune prin care Statele Unite își mențin prezența militară rotațională în Europa și participă la activități de descurajare și instruire pe flancul estic al NATO.
Operațiunea Atlantic Resolve a devenit, după anexarea Crimeei de către Rusia și ulterior după invazia pe scară largă a Ucrainei, unul dintre principalele instrumente prin care Statele Unite își consolidează prezența militară în Europa de Est. România are un rol important în această arhitectură, fiind un punct strategic pentru deplasarea, instruirea și sprijinirea forțelor aliate în zona Mării Negre.
Pentru România, anunțul este relevant deoarece confirmă continuarea fluxurilor militare aliate pe ruta sudică Grecia–Bulgaria–România, într-un moment în care mobilitatea militară în regiunea Mării Negre rămâne o prioritate pentru NATO. România, Bulgaria și Grecia au semnat în 2024 o scrisoare de intenție pentru crearea unui coridor de mobilitate militară între cele trei state, proiect menit să faciliteze tranzitul rapid al forțelor și echipamentelor în situații de criză, dar și pe timp de pace.
Franța se îndreaptă spre un scenariu politic care provoacă neliniște în Europa: un tur doi al alegerilor prezidențiale din 2027 între extrema dreaptă și extrema stângă.
Potrivit celor mai recente sondaje, Jordan Bardella, liderul partidului de extremă dreapta Rassemblement National, rămâne favorit, în timp ce Jean-Luc Mélenchon, fondatorul formațiunii de stânga radicală Franța Nesupusă, câștigă teren și ar putea depăși candidații centrului politic.
O astfel de confruntare ar elimina din finala prezidențială un candidat moderat, capabil să coaguleze voturile împotriva extremei drepte. Situația provoacă îngrijorare în tabăra centristă, deja fragmentată între mai mulți potențiali candidați, inclusiv Édouard Philippe și Gabriel Attal, foști premieri în timpul mandatului președintelui Emmanuel Macron, relatează Politico.
Două sondaje publicate recent au tensionat scena politică franceză. Unul dintre ele îl plasează pe Mélenchon aproape la egalitate cu Édouard Philippe pentru locul al doilea, în urma lui Bardella. Un alt sondaj arată că liderul stângii radicale ar putea intra în turul doi dacă electoratul de centru ar fi împărțit între mai mulți candidați.
Pentru Mélenchon, revenirea este spectaculoasă. Deși rămâne una dintre cele mai controversate figuri politice din Franța, liderul în vârstă de 74 de ani a reușit să își relanseze campania după ce și-a anunțat candidatura în luna mai. Susținătorii săi pregătesc un miting important la Saint-Denis, suburbie din nordul Parisului câștigată de Franța Nesupusă la alegerile locale.
Centrul divizat în FranțaÎn tabăra centrului, principala problemă rămâne lipsa unei candidaturi comune. Rivalitatea dintre Philippe și Attal riscă să fragmenteze votul moderat, oferindu-i lui Mélenchon șansa de a accede în turul doi. Analiștii avertizează că această competiție internă ar putea fi „fatală” pentru centrul politic francez.
De cealaltă parte, Rassemblement National pare să mizeze tot mai mult pe un duel cu stânga radicală. Bardella este creditat cu prima șansă în majoritatea scenariilor, iar sondajele indică o victorie clară a acestuia într-o eventuală confruntare directă cu Mélenchon.
Pentru stânga moderată, ascensiunea liderului Franței Nesupuse este privită cu alarmă. Socialiștii traversează propriile tensiuni interne, iar alte figuri ale stângii, precum eurodeputatul Raphaël Glucksmann, nu au reușit încă să construiască o alternativă suficient de puternică.
Alegerile prezidențiale din Franța sunt programate pentru 2027, dar data exactă nu a fost stabilită încă oficial. Calendarul constituțional indică drept variante probabile pentru primul tur 11 aprilie sau 18 aprilie 2027, iar turul al doilea ar urma la două săptămâni după primul tur, dacă niciun candidat nu obține majoritatea.
