Agregator de ştiri

Israelul și Libanul au convenit vineri să prelungească cu 45 de zile armistițiul care a redus intensitatea conflictului dintre Israel și Hezbollah în sudul Libanului, după două zile de discuții facilitate de Washington, relatează Reuters.

Acordul era programat să expire duminică.

„Încetarea ostilităților din 16 aprilie va fi prelungită cu 45 de zile pentru a permite progrese suplimentare”, a anunțat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott, pe X, adăugând că discuțiile au fost „extrem de productive”.

Declarații pozitive

Cele două delegații au emis și ele declarații pozitive – cea mai înaltă formă de contact diplomatic între cele două țări din ultimele decenii.

Conflictul a escaladat după ce Hezbollah a tras rachete asupra Israelului pe 2 martie, la trei zile de la izbucnirea războiului americano-israelian cu Iranul.

Israelul a răspuns cu o campanie aeriană și o invazie terestră în sudul Libanului, care a dus la strămutarea a circa 1,2 milioane de persoane.

Negocieri pe două paliere

Președintele american Donald Trump a anunțat armistițiul luna trecută, după primele discuții dintre ambasadorii celor două țări la Washington.

De atunci, schimburile de focuri au continuat, cu ostilitățile concentrate în zona de securitate autoproclamată pe care forțele israeliene o ocupă în sudul Libanului.

Negocierile continuă pe două paliere.

Pe 29 mai va fi lansat un „track de securitate” la Pentagon, cu participarea unor oficiali militari, iar pe 2-3 iunie Departamentul de Stat va reuni cele două delegații pentru un track politic.

Discuții „sincere și constructive”

„Sperăm că aceste discuții vor avansa spre o pace durabilă, recunoaștere reciprocă a suveranității și integrității teritoriale și securitate reală de-a lungul frontierei comune”, a declarat Pigott.

Libanul participă la negocieri în ciuda obiecțiilor Hezbollah și prioritizează încetarea completă a ostilităților.

Israelul condiționează orice acord de pace mai larg de dezarmarea Hezbollah.

Miza este și mai mare în contextul diplomatic regional: Iranul a declarat că încheierea războiului israelian din Liban este una dintre condițiile sale pentru un acord în conflictul mai amplu cu SUA.

Ambasadorul israelian în SUA, Yechiel Leiter, a descris discuțiile drept „sincere și constructive”, avertizând totodată că „vor exista suișuri și coborâșuri”, dar că „potențialul de succes este mare”.

Washingtonul și-a îndreptat din nou atenția spre resursele Americii Latine, de data aceasta spre Guyana: subsecretarul american pentru afaceri economice, Jacob Helberg, a purtat săptămâna aceasta discuții cu președintele guyanez Irfaan Ali și cu alți înalți oficiali despre oportunitățile de afaceri în sectorul bauxitei și al altor minerale, potrivit AP.

Anunțul vine pe fondul unei strategii mai ample a administrației Trump de a-și consolida accesul la resursele din America Latină – de la extinderea producției de petrol în Venezuela după intervenția militară americană din ianuarie, până la acorduri de minerale critice cu Brazilia.

Guyana, aflată în plin boom petrolier după descoperirea unor rezerve masive în ultimul deceniu, a dobândit o importanță geopolitică suplimentară în contextul crizei energetice globale provocate de războiul cu Iranul. Rezervele sale de bauxită – materia primă esențială pentru producerea aluminiului – sunt un alt activ strategic de prim rang.

China, deja instalată

Miza competiției este clară: în sectorul local al bauxitei, operatorul chinez Bosai Minerals este deja jucătorul dominant.

Oficialii guyanezi au recunoscut că firmele americane nu au fost „la fel de agresive” ca cele chineze, care oferă frecvent finanțare și soluții de forță de muncă pentru megaproiecte.

Helberg a recunoscut indirect această realitate, spunând că rezervele de bauxită sunt deja cunoscute și că SUA vor fi interesate de sector – un semnal că Washingtonul încearcă să recupereze terenul pierdut.

„SUA încearcă să învețe din greșelile din trecut, care au permis Chinei să câștige un punct de sprijin în regiune”, a declarat Jason Marczak, vicepreședinte al Centrului Adrienne Arsht pentru America Latină din cadrul Consiliului Atlantic.

Pe lângă bauxită, Helberg a sugerat că SUA ar putea ajuta Guyana să realizeze studii de înaltă tehnologie pentru a identifica alte minerale exploatabile în subsol.

Guyana, interesată, dar și prudentă

Secretarul de externe al Guyanei, Robert Persaud, a confirmat interesul țării pentru investitori americani, dar a subliniat că Guyana urmărește valoare adăugată, nu doar extracție brută. „Suntem interesați de procesare și de îmbunătățiri în generarea de energie”, a declarat el pentru AP, adăugând că SUA rămân „partenerul strategic” al țării.

Analiștii confirmă că relația este solidă, dar că Guyana urmărește și diversificarea partenerilor. „Președintele Ali este foarte apropiat de Statele Unite și recunoaște importanța SUA ca partener cheie”, a spus Marczak.

Contextul regional întărește miza acestor discuții.

„În vremuri de penurie energetică la nivel global, accentul se pune mult mai mult pe America Latină ca sursă alternativă stabilă de aprovizionare”, a explicat Benjamin Gedan, director al programului pentru America Latină al Centrului Stimson. „Iar Guyana este liderul acestei povești.”

Andy Burnham, primarul comitatului Greater Manchester și considerat cel mai puternic rival al lui Keir Starmer, a primit aprobarea oficială a Comitetului Executiv Național al Partidului Laburist să candideze la alegerile parțiale din circumscripția Makerfield – primul pas concret al unui posibil traseu de întoarcere în Parlament și, potențial, spre șefia partidului, relatează news.sky.com.

„Organul de conducere al Partidului Laburist i-a dat astăzi permisiunea lui Andy Burnham să candideze în procesul de selecție a candidaților la următoarele alegeri parțiale pentru circumscripția Makerfield”, a declarat un purtător de cuvânt al partidului.

Burnham și-a confirmat deja intenția, spunând că vrea „să aducă schimbarea pe care am adus-o în Greater Manchester în întregul Regat Unit”.

Decizia vine într-un moment de turbulențe acute pentru laburiști

Joi, Wes Streeting a demisionat din funcția de secretar al sănătății, înmânându-i premierului Sir Keir Starmer o scrisoare în care acuza guvernul de „derivă” și îl critica pe premier pentru că a lăsat un „vid” în conducere.

Streeting nu a declanșat imediat o cursă pentru șefia partidului, cerând în schimb o dezbatere „amplă” despre viitorul acestuia – dar aliații săi au confirmat că va candida la orice viitoare competiție pentru conducere.

Streeting l-a susținut public pe Burnham pentru Makerfield, scriind pe X: „Avem nevoie de cei mai buni jucători ai noștri pe teren.

Nu există nicio îndoială că Andy Burnham este unul dintre ei.”

Criza internă a laburiștilor a devenit vizibilă și prin declarațiile unui apropiat al lui Starmer: Steve Reed, secretarul pentru locuințe, a recunoscut vineri dimineață că premierul este „nepopular”, adăugând că „nu a fost o săptămână bună”.

Întrebat dacă schimbarea liderului ar fi necesară pentru a învinge Reform UK la viitoarele alegeri, Reed a evitat un răspuns direct, notând că „fiecare dintre ultimii patru prim-miniștri a fost, la rândul său, cel mai nepopular prim-ministru pe care l-am avut vreodată”.

Armata israeliană a efectuat vineri seară un atac aerian în orașul Gaza care l-a vizat pe Izz al-Din al-Haddad, liderul brigăzilor Qassam – aripa militară a Hamas -, au anunțat premierul Benjamin Netanyahu și ministrul Apărării, Israel Katz, potrivit AP.

Nu este clar dacă al-Haddad a fost ucis sau rănit. Hamas nu a comentat.

Vineri seară au avut loc cel puțin două atacuri israeliene în oraș: unul asupra unei clădiri rezidențiale și altul asupra unui vehicul.

Șapte persoane au fost ucise și zeci rănite, potrivit oficialilor medicali de la Spitalul de câmp Saraya al Societății Semilunii Roșii Palestiniene și de la spitalul Shifa.

Palestinienii raportează și alte atacuri

Cetățenii palestinieni au raportat și alte atacuri aeriene ulterioare, ale căror ținte nu au fost imediat clare.

Netanyahu și Katz l-au descris pe al-Haddad drept „unul dintre arhitecții” atacului din 7 octombrie 2023, în care militanții Hamas au ucis aproximativ 1.200 de persoane și au luat 251 de ostatici. „Mai devreme sau mai târziu, Israelul vă va ajunge”, au transmis cei doi oficiali, amenințând că Israel va continua să îi urmărească pe toți cei implicați în acel atac.

Atacul de vineri vine în contextul unui armistițiu fragil încheiat în octombrie, pe care atât Israelul, cât și Hamas l-au acuzat reciproc că îl încalcă.

de la declanșarea ofensivei israeliene, peste 72.000 de persoane au fost ucise

Gaza a fost lovită aproape zilnic, iar de la semnarea acordului au murit peste 850 de persoane, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza.

Ultimul precedent similar a fost atacul care l-a vizat pe fiul negociatorului principal al Hamas, Khalil al-Hayya.

De la declanșarea ofensivei israeliene ca răspuns la atacul Hamas din 2023, peste 72.700 de persoane au fost ucise în Gaza, conform acelorași surse medicale palestiniene – considerate în general fiabile de comunitatea internațională, în ciuda faptului că ministerul face parte din guvernul condus de Hamas.

Publicația bruxelleză Euractiv, specializată în politici europene, critică dur schimbarea de orientare politică a președintelui Nicușor Dan, pe care îl acuză acum că se apropie de forțele populiste pe care era chemat să le contracareze.

„Cândva favoritul UE, președintele român Nicușor Dan este acum criticat de foștii aliați, care îl acuză că exploatează – și chiar orchestrează – criza politică a României, adoptând în același timp o postură din ce în ce mai naționalistă, în stil MAGA.

Schimbarea marchează o inversare bruscă față de anul trecut, când Dan era perceput pe scară largă în UE drept candidatul prezidențial preferat pentru a contracara influența rusă și naționalismul de dreapta în ascensiune”, scrie Euractiv.

Cristian Ghinea: „Ne ia pe noi, cei pro-UE, de la sine-înțeleși”

Cristian Ghinea, senator USR și fost aliat al lui Nicușor Dan, este una dintre vocile cele mai critice citate de Euractiv.

„Dan este un adevărat conservator și eurosceptic”, spune acesta, adăugând că președintele „curtează MAGA în detrimentul viitoarei noastre relații cu SUA după încheierea MAGA”.

„Președintele a fost ales pe un trend pro-UE și ca o respingere a extremei drepte, dar are o politică bizară de conciliere și ne ia pe noi, cei pro-UE, de la sine înțeleși”, a spus Ghinea pentru Euractiv.

Publicația evocă și anularea, săptămâna trecută, a unei recepții dedicate Zilei Europei la București, din cauza gazdei, Roberta Metsola, invocând faptul că trebuie să se concentreze pe votul de neîncredere din 5 mai, care a răsturnat guvernul României.

Ce spune Nicușor Dan

Președintele și-a justificat criticile la adresa UE pe ideea că Bruxelles-ul se bazează prea mult pe „sloganuri” și că a acționat „ideologic”, neglijând industria de apărare.

A insistat că rămâne un președinte neutru și că România va avea un „guvern pro-occidental”.

De asemenea, scrie Euractiv, „Acuzația de apropierea față de MAGA este susținută de politica externă a lui Nicușor Dan: el a fost singurul șef de stat al UE prezent la Reuniunea Consiliului pentru Pace al lui Trump din februarie, în plin conflict Washington-Bruxelles”.

Potrivit surselor Euractiv, „Dan ar fi evitat atacurile directe la adresa AUR tocmai din cauza legăturilor acestui partid cu cercurile trumpiste de la Washington”.

Publicația mai reține și că Nicușor Dan a ajuns la Cotroceni „cu sprijinul puternic al Partidului Popular European, după ce l-a învins pe George Simion, liderul AUR”, că victoria sa a venit după anularea alegerilor prezidențiale anterioare de la sfârșitul lui 2024, înainte de al doilea tur, de către Curtea Constituțională și că victoria sa „a fost salutată ca mesianică”, dar că „astăzi, profilul său pare mult mai ambiguu”.

Donald Trump și-a încheiat vizita la Beijing fără să ofere un răspuns clar privind vânzarea de arme către Taiwan, după o serie de întâlniri cu liderul chinez Xi Jinping dedicate unor dosare spinoase: războiul cu Iranul, comerțul, tehnologia și statutul regiunii, potrivit AP.

Cei doi lideri au declarat că au înregistrat progrese în stabilizarea relației dintre cele două mari puteri, însă diferențele profunde rămân.

Cel mai sensibil subiect a fost Taiwanul. Xi l-a avertizat în privat pe Trump că divergențele legate de insulă – pe care Beijingul o revendică drept propriul teritoriu – ar putea împinge SUA și China spre conflict.

Trump a răspuns că nu a decis încă dacă va aproba o vânzare majoră de armament către Taipei.

Trump încearcă să se folosească de influența Chinei asupra Teheranului

Pe dosarul iranian, Trump a transmis că Xi s-a angajat să ajute la negocierea unui acord de pace și la redeschiderea Strâmtorii Ormuz.

Liderul chinez l-ar fi asigurat, de asemenea, că Beijingul nu va furniza Iranului echipament militar – un angajament important pentru Washington, care încearcă să folosească influența Chinei asupra Teheranului, cel mai mare partener comercial al Iranului, pentru a-l determina să accepte condițiile americane de încetare a focului.

Informații de context

Vizita liderului american a avut loc într-un context tensionat, marcat de disputele comerciale dintre cele două state și de incertitudinile privind actualul armistițiu comercial care urmează să expire în noiembrie.

La finalul summitului, președintele Trump a anunțat că l-a invitat pe Xi Jinping la Casa Albă în septembrie, iar ministrul chinez de Externe, Wang Yi a confirmat că vizita va avea loc în toamna anului curent.

Vineri a fost o zi proastă pentru investitorii de pe bursele din întreaga lume.

După săptămâni în care piețele atinseseră recorduri pe bandă rulantă, alimentate de entuziasmul față de inteligența artificială, a venit și corecția – bruscă și generalizată, scrie AP.

Ce s-a întâmplat pe bursă

Principalii indici americani au scăzut semnificativ față de maximele istorice atinse cu o zi înainte. S&P 500 a coborât cu 1,2%, Dow Jones a pierdut 537 de puncte (1,1%), iar Nasdaq – indicele dominat de companii tech – a scăzut cu 1,5%.

În Europa și Asia, scăderile au depășit 1,5% pe majoritatea piețelor. Bursa sud-coreeană a fost cea mai afectată, cu un minus de 6,1% într-o singură zi.

Cel mai vizibil perdant a fost Nvidia, compania care a devenit simbolul revoluției inteligenței artificiale: acțiunile sale au scăzut cu 4,4% vineri, deși rămân cu peste 26% în plus față de începutul anului.

Micron Technology a pierdut 6,6% într-o zi, în ciuda unui avans de aproape 154% de la 1 ianuarie.

De ce s-a întâmplat

Răspunsul scurt: petrolul și dobânzile.

Războiul cu Iranul continuă, iar Strâmtoarea Ormuz – o arteră vitală prin care trece o parte importantă din petrolul mondial – rămâne închisă pentru petroliere.

Asta a dus prețul barilului de țiței Brent la 109 dolari, față de aproximativ 70 de dolari înainte de conflict.

Petrolul mai scump înseamnă inflație mai mare. Iar inflația mai mare complică planurile Rezervei Federale americane (Fed), banca centrală a SUA, de a reduce dobânzile. Investitorii au renunțat practic la orice speranță că Fed va ieftini creditele în acest an – ba chiar au început să parieze că dobânzile ar putea fi majorate în 2026.

Această perspectivă a agitat puternic piața obligațiunilor.

Randamentul titlurilor de trezorerie americane pe 10 ani a urcat la 4,59%, față de 3,97% înainte de război, iar cel pe 30 de ani a ajuns la 5,13% – un nivel nevăzut din 2007, de dinainte de criza financiară globală.

De ce contează randamentele obligațiunilor

Pentru cei mai puțin familiarizați cu aceste instrumente: când randamentele obligațiunilor cresc, creditele devin mai scumpe pentru toată lumea – rate ipotecare mai mari, împrumuturi mai costisitoare pentru companii, consum mai redus.

În plus, dobânzile mai mari fac ca acțiunile să pară mai puțin atractive față de obligațiuni, ceea ce tinde să ducă bursele în jos.

Companiile mici sunt cele mai vulnerabile în astfel de momente, pentru că depind mai mult de împrumuturi pentru a crește.

Indicele Russell 2000, care urmărește firmele mici americane, a scăzut cu 2,4% — dublu față de S&P 500.

Ce spun analiștii

Specialiștii avertizează că piețele, în special cele din tehnologie și inteligență artificială, crescuseră probabil prea mult, prea repede.

„Piețele au intrat în teritoriul supracumpărării”, a explicat Brian Jacobsen de la Annex Wealth Management, precizând totuși că fundamentele economiei americane rămân solide.

„Drumul nu va fi lin. Astfel de perioade necesită mai multă disciplină decât speranță”, a adăugat el.

Economia americană dă în continuare semne de rezistență – producția industrială a crescut peste așteptări luna trecută – dar consumatorii sunt tot mai îngrijorați de prețuri, război și taxe vamale. Combinația dintre o economie încă solidă și o inflație persistentă este exact scenarul cel mai dificil de gestionat pentru băncile centrale.

Șase pasageri de pe nava de croazieră MV Hondius, lovită de un focar de hantavirus soldat cu trei morți, au ajuns vineri în Australia, unde vor petrece cel puțin trei săptămâni în carantină – una dintre cele mai stricte măsuri de acest fel din lume, potrivit Associated Press.

Avionul care îi transporta din Olanda a aterizat la baza militară RAAF Pearce, lângă Perth, capitala statului Australia de Vest.

Duși la centrul de carantină Bullsbrook

De acolo, cei cinci australieni și un cetățean neozeelandez au fost duși cu autobuzul la centrul de carantină Bullsbrook, o unitate construită în 2022 ca răspuns la pandemia de COVID-19 și rămasă în mare parte neutilizată de atunci.

Ministrul australian al Sănătății, Mark Butler, a justificat decizia de a impune o carantină mai lungă decât în alte țări prin dorința de a elimina orice risc de transmitere a virusului în comunitate. Pasagerii întorși în Statele Unite și în majoritatea țărilor europene petrec doar câteva zile în carantină înainte de a fi trimiși acasă.

Analize detaliate la Bullsbrook

Organizația Mondială a Sănătății a identificat o perioadă de incubație potențială de 42 de zile, iar Butler a precizat că nu s-a luat încă o decizie privind măsurile pentru restul acestui interval.

Toți șase au fost testați negativ pentru hantavirus înainte de a pleca din Olanda și au fost evaluați de un medic în timpul zborului.

Urmează să fie supuși unor analize medicale mai detaliate la Bullsbrook.

MV Hondius se afla într-o croazieră din Argentina spre Antarctica și mai multe insule izolate din Atlanticul de Sud când a fost identificat focarul.

Informații de context

Din cele 11 cazuri confirmate la bord, trei s-au soldat cu decese.

După evacuarea pasagerilor și a unei părți din echipaj, nava se întoarce acum în Olanda pentru curățare și dezinfecție.

În Statele Unite, cei doi pasageri aflați inițial la Atlanta au fost transferați joi la Centrul Național de Carantină din Omaha.

Unul dintre ei fusese plasat inițial în unitatea de bioizolare a Centrului Medical al Universității din Nebraska după un test pozitiv pe navă, dar a primit ulterior un rezultat negativ.

Președintele american Donald Trump se confruntă cu un val de critici după ce a ieșit la iveală că a efectuat tranzacții bursiere de sute de milioane de dolari în primele trei luni ale anului 2026, vizând companii cu care administrația sa a avut, în aceeași perioadă, relații de afaceri directe, relatează Forbes.

O declarație financiară publicată joi arată că Trump a cumpărat și vândut acțiuni ale unor companii precum Nvidia, Palantir, Meta sau Paramount Skydance între ianuarie și martie 2026.

Valoarea totală a tranzacțiilor se ridică, potrivit calculelor Reuters, între 220 și 750 de milioane de dolari.

Documentul nu precizează însă cine a efectuat efectiv tranzacțiile, tipul exact al titlurilor sau operațiunile sub 1.000 de dolari.

Cele mai mari achiziții individuale, evaluate între 1 și 5 milioane de dolari fiecare, au vizat companii precum Nvidia, Adobe, Oracle, Microsoft, Amazon, Apple, Boeing sau Uber.

Portofoliul include și acțiuni la Disney, Meta, Alphabet, Walmart, DoorDash sau Chipotle, printre altele.

Conflicte de interese?

Două cazuri au atras atenția în mod special. Trump ar fi cumpărat acțiuni Nvidia imediat înainte ca administrația sa să aprobe vânzarea de cipuri ale companiei către China — decizie anunțată în contextul recentei vizite a președintelui la Beijing, la care a participat și Jensen Huang, directorul executiv al Nvidia.

De asemenea, ar fi achiziționat acțiuni Palantir tocmai când compania semna un contract de 1 miliard de dolari cu Departamentul pentru Securitate Internă.

Senatoarea democrată Elizabeth Warren a fost printre primii care au semnalat public potențialele conflicte de interese, criticându-l pe Trump pentru că l-a inclus pe Huang în delegația oficială din China în timp ce deținea acțiuni ale companiei pe care acesta o conduce.

Familia Trump respinge acuzațiile

Eric Trump a reacționat vineri pe rețeaua X, susținând că afirmațiile sunt „o minciună și complet false”.

El a declarat că activele familiei sunt gestionate integral printr-un fond blind, iar titlurile de valoare sunt incluse în indici bursieri, ceea ce ar exclude orice decizie individuală de cumpărare sau vânzare din partea membrilor familiei.

Același mesaj a venit și din partea unui purtător de cuvânt al Organizației Trump, care a precizat că portofoliul președintelui „este gestionat exclusiv prin conturi discreționare, administrate independent de instituții financiare terțe”, iar Trump și familia sa „nu joacă niciun rol în selectarea, direcționarea sau aprobarea investițiilor specifice”.

Avere în creștere 

Forbes estimează averea lui Trump la 6,2 miliarde de dolari, din care aproximativ 1,3 miliarde reprezintă active lichide, inclusiv titluri de valoare.

Pe lângă acțiuni, președintele continuă să acumuleze avere prin dețineri de criptomonede, acorduri de licențiere și alte afaceri – fără să fi renunțat la interesele sale private, situație care îi permite să profite, controversat, de pe urma mandatului său.

Legi blocate

O lege care ar interzice președintelui și parlamentarilor să tranzacționeze acțiuni a avansat anul trecut dintr-o comisie a Senatului, dar a stagnat ulterior și are șanse reduse să treacă în Congresul controlat de republicani.

Când senatorul republican Josh Hawley a votat alături de democrați pentru menținerea interdicției și în cazul președintelui, Trump a reacționat furios pe Truth Social, acuzându-l că îl „țintește” pe „un senator de mâna a doua”.

O nouă declarație financiară, care va detalia și celelalte active ale președintelui, urmează să fie publicată în perioada imediat următoare.

Preţul mediu cerut pentru un a­partament vechi cu trei camere din Bucureşti a ajuns în aprilie 2026 la 138.692 de euro, în creş­tere cu 769 de euro, respectiv 0,5% faţă de martie 2026. Comparativ cu aprilie 2025, preţurile sunt mai mari cu 17.538 de euro, echivalentul unui avans anual de 14,5%, potrivit datelor din ZF Index Imobiliar, realizat în parteneriat cu SVN România.

Grupul american Starbucks, prezent pe piaţa din Româ­nia în sistem de franciză, fiind în portofoliul polone­zilor de la Amrest, a închis două cafenele de pe plan local în prima parte din 2026. Astfel, reţeaua a ajuns la finalul primului trimestru la 61 de unităţi. De altfel, nu sunt primele închideri din ultimii ani.

Asigurările de sănătate au ajuns la finalul anului 2025 la un volum al primelor brute subscrise de mai mult de 1,1 mld. lei, un nivel de 6,6 ori mai mare faţă de acum un deceniu, potrivit informaţiilor publicate de Autoritatea de Supra­veghere Financiară (ASF).

Al Dahra Agriculture România, deţinut de inves­ti­tori din Emiratele Arabe Unite, a încheiat 2025 cu afaceri de aproape 927 milioane de lei, în scădere cu 10% faţă de anul anterior, iar pierderea s-a adâncit la 77 mi­lioane de lei, fiind de 2,5 ori mai mare decât în anul 2024, potrivit calculelor ZF fă­cute pe baza datelor de la Ministerul de Finanţe

Fondurile de private equity din România au strâns 66 de milioane de euro pentru investiţii anul trecut, a doua cea mai mari sumă din ultimele aproape două decenii, după cea din 2024, arată o analiză a Ziarului Financiar pe baza datelor Invest Europe - Asociaţia Fondurilor de Investiţii de pe Bătrânul Continent. Atunci, în 2024, actorii financiari au reuşit să adune aproape 210 mil. euro, mai mult decât în toţi anii anteriori analizaţi de ZF (începând din 2007) la un loc.

Telcor Communications SRL, companie cu capital privat românesc specializată în servicii de telecomunicaţii şi dezvoltare de aplicaţii software, a încheiat anul 2025 cu o cifră de afaceri de 94,9 mil. lei (18,8 mil. euro), aproape dublă faţă de cele 49,2 mil. lei raportate în 2024, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor.

Software Imagination & Vision SRL (SIMAVI), companie românească de dezvoltare software desprinsă din fostul gigant IT SIVECO Romania în 2019, a raportat pentru anul 2025 o cifră de afaceri de 109 mil. lei (21,6 mil. euro), în scădere cu 3,9% faţă de nivelul înregistrat în 2024, conform datelor de la Ministerul Finanţelor.

Kaufland a deschis un nou magazin în oraşul Chitila, judeţul Ilfov, şi a ajuns la o reţea naţională de 202 hipermarketuri

M.I.S-Grup, o companie ce activează de peste 25 de ani în sectorul construcţiilor civile şi industriale, deţi­nu­tă de familia Farcaş din judeţul Bistriţa-Năsăud, a câştigat un contract de 58,1 mil. lei (peste 11 mil. euro), TVA inclus, cu primăria municipiului Bistriţa, pentru „modernizarea infrastructurii urbane, creşterii accesibilităţii şi îmbunătăţirii spaţiului public“ din zona centrală a oraşului transilvănean.

Un incident complex, care a implicat violență domestică, amenințări cu suicidul și obstacole în calea intervenției polițiștilor, a avut loc joi seară pe strada Atomului din municipiul Timișoara, potrivit unui comunicat al Poliției.

La data de 15 mai 2026, în jurul orei 20:52, polițiștii au fost alertați printr-un apel la 112 că un bărbat de 36 de ani ar intenționa să își pună capăt vieții într-un apartament din zonă.

Ancheta preliminară a relevat că, pe fondul consumului de alcool și al unui conflict spontan, acesta lovise o femeie de 58 de ani.

Mama bărbatului nu a dorit să meargă la spital

Victima a refuzat să fie transportată la spital.

Ea a fost condusă la sediul poliției, unde a fost întocmit formularul de evaluare a riscului în vederea emiterii unui ordin de protecție provizoriu, conform Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice.

Duși la clinica de psihiatrie

Bărbatul de 36 de ani a refuzat inițial orice contact cu echipajele de intervenție, manifestând un comportament agresiv verbal și neoprindu-se din spatele ușii încuiate.

În urma negocierilor purtate de polițiști, acesta a fost convins să deschidă ușa, după care a fost imobilizat și transportat la Clinica de Psihiatrie „Eduard Pamfil” din Timișoara pentru evaluare de specialitate.

La fața locului se afla și un al doilea bărbat, de 32 de ani, care, aflat în stare de ebrietate, a îngreunat intervenția forțelor de ordine prin comportamentul său agitat și agresiv.

Acesta a fost transportat la aceeași unitate medicală.

Polițiștii continuă cercetările pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care s-au produs evenimentele și pentru dispunerea măsurilor legale care se impun.