În cadrul unui podcast, CEO-ul OpenAI Sam Altman a afirmat că progresele în domeniul inteligenței artificiale au ajuns în punctul în care mașinile depășesc inteligența umană, potrivit Le Figaro.
„Suntem în singularitate, acesta este momentul”, a declarat Altman.
Ce e singularitatea tehnologicăSingularitatea tehnologică este definită ca un fenomen „declanșat de apariția inteligenței artificiale. Aceasta depășește abilitățile cognitive umane și se poate îmbunătăți autonom”, potrivit sursei.
Dincolo de această etapă, „creșterea tehnologică devine incontrolabilă și ireversibilă. Schimbă profund și imprevizibil civilizația umană”, adaugă Tim Mucci, autor al unei companii tehnologice. Este o veche fantezie tehnologică, exploatată pe larg în science fiction. De asemenea, este criticată pe scară largă de oamenii de știință.
„Cred că va fi incredibil”„Am așteptat toată viața asta și cred că va fi incredibil”, a spus CEO-ul OpenAI. El a descris ceea ce „părea un vis îndepărtat, dar care părea foarte improbabil” acum zece ani, ceva „despre care obișnuiam să vorbim în treacăt la prânz”.
Acest progres în domeniul inteligenței artificiale va fi „extrem de pozitiv și incredibil pentru lume”, consideră directorul executiv, potrivit aceleiași surse.
Sam Altman a promis, de asemenea, că va combate viziunea „destul de terifiantă” promovată de alte companii din sectorul inteligenței artificiale. Însă, el nu a numit concret un exemplu.
„Mai sunt probleme majore de rezolvat”„Cred că mai sunt probleme majore de rezolvat în ceea ce privește alinierea inteligenței artificiale și problemele de securitate”, a adăugat Sam Altman. El a menționat și incertitudini economice „majore” pentru viitor. Printre acestea, se numără impactul inteligenței artificiale asupra ocupării forței de muncă.
Antreprenorul a susținut, de asemenea, că IA ar trebui „pusă în mâinile oamenilor”. Tehnologia ar trebui să fie accesibilă unui public cât mai larg posibil. Motivul este că „de fiecare dată când omenirea a renunțat la libertatea sa pentru securitate, a fost în pierdere pe termen lung”.
Declarațiile lui Sam Altman vin la câteva zile după un atac cibernetic „fără precedent” revendicat de OpenAI. Acesta a fost efectuat din proprie inițiativă de unul dintre modelele sale de inteligență artificială.
În timpul unui test de securitate, modelul a reușit să exploateze o vulnerabilitate pentru a se conecta la internet și a pirata o platformă pentru a găsi răspunsuri.
Vicepreședintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, Bogdan Rodeanu, a declarat, în cadrul dezbaterilor privind legea de aprobare a Acordului de împrumut (SAFE) dintre Uniunea Europeană și România, că investițiile în apărare reprezintă o obligație față de cetățeni și nu pot fi tratate exclusiv prin prisma costurilor bugetare.
Parlamentarul a avertizat că evoluțiile de securitate din regiune impun măsuri rapide și investiții consistente în capabilitățile militare ale României.
„Trebuie să ne protejăm prin contramăsuri care să răspundă a ceea ce va face Federația Rusă. Lucrurile nu se vor termina după Crimeea. Vor continua”, a afirmat Rodeanu.
„Viața unui român nu poate avea un preț”În discursul său, deputatul a susținut că analiza proiectului nu trebuie limitată la impactul financiar, ci trebuie privită și din perspectiva dreptului la viață și a securității cetățenilor.
„Cât costă viața unui copil, a unei mame sau a unui bătrân? Nu poți pune preț pe viață. Și pentru asta trebuie să o protejezi, cu orice costuri”, a spus acesta.
Potrivit lui Rodeanu, filosofia fiscală din ultimele trei decenii nu mai poate fi aplicată într-un context marcat de războiul din Ucraina și de amenințările la adresa flancului estic al NATO.
SAFE, mai mult decât un împrumutDeputatul a insistat că mecanismul SAFE nu reprezintă doar o sursă de finanțare, ci un angajament strategic pentru consolidarea securității naționale.
„Nu este doar un împrumut. Este un angajament pe care noi trebuie să-l luăm ca politicieni de azi pentru poporul nostru de mâine”, a declarat acesta.
În opinia sa, fondurile ar trebui utilizate pentru dezvoltarea producției de tehnică militară în România, astfel încât echipamentele necesare apărării să fie fabricate în țară și să existe stocuri suficiente pentru situații de criză.
Industria de apărare, o investiție în economie și securitateRodeanu a susținut că dezvoltarea industriei de apărare ar avea beneficii economice importante, prin crearea de locuri de muncă și încasări suplimentare din taxe și impozite.
„Trebuie să începem astăzi să aducem producție militară aici în România. Este o întreagă industrie care aduce plus valoare economiei”, a afirmat vicepreședintele Comisiei de Apărare.
Acesta a subliniat că România, aflată pe flancul estic al NATO, are responsabilitatea de a contribui activ la apărarea comună și la protejarea infrastructurii strategice din zona Mării Negre.
Apel către ParlamentÎn finalul intervenției, Bogdan Rodeanu le-a cerut parlamentarilor să voteze proiectul de lege, argumentând că acesta oferă României acces la finanțare în condiții avantajoase și permite consolidarea capacității de apărare.
„Gândiți-vă cât valorează pentru dumneavoastră viața unui român și dacă puteți să puneți preț pe ea. Eu cred că nu se poate pune preț pe viața unui român. Dacă vrem să cheltuim bani acum pentru a-l proteja, acest proiect trebuie să treacă de Parlamentul României”, a conchis deputatul USR.
După partea oficială a protestului, în timpul căreia liderii acestuia au citit un manifest, protestatarii s-au îndreptat spre Parc de la Mar. În drum spre Parc de la Mar, protestatarii au fost opriți de poliție, ceea ce a dus la ciocniri.
Unii protestatari au aruncat diverse obiecte, inclusiv sticle de plastic, în poliție. Ziarul, citând poliția locală, a relatat că opt persoane au fost rănite, dintre care două au fost spitalizate, iar un protestatar a fost arestat.
Conform publicației Majorca Daily Bulletin, departamentul de poliție a promis deja că va efectua o anchetă cu privire la acțiunile ofițerilor săi și va evalua dacă aceștia au folosit forța excesiv.
Acestea nu sunt primele proteste împotriva turismului de masă sub sloganul „Mallorca pe muchie de cuțit”.
Locuitorii, la fel ca în alte destinații turistice, se plâng de o supraabundență de turiști care vizitează insula.
În 2025, Mallorca, cu o populație de mai puțin de 1 milion de locuitori, a primit peste 13 milioane de vizitatori.
Guvernul României a venit cu o reacție după ce PSD a anunțat că a depus 12 plângeri prealabile pentru 12 Hotărâri de Guvern.
Într-un comunicat de presă emis marți, Executivul acuză PSD de „șicane” și de încercări de blocare a unor hotărâri de guvern „de mare importanță financiară și socială”.
„Pretextul sub care PSD încearcă suspendarea prin instanță a acestor acte normative este că Guvernul și-ar fi depășit, prin adoptarea lor, atribuțiile de cabinet interimar, acuzație infirmată de faptul că toate hotărârile în cauză au primit avizul de specialitate al ministerului Justiției”, se arată în comunicatul de presă al Guvernului.
Trei jaloane din PNRR, printre actele contestate de PSDExecutivul arată că trei dintre hotărârile contestate de PSD vizează jaloane din PNRR: reorganizarea unor structuri din cadrul Ministerului Agriculturii (Jalonul 508), procedura de acordare a beneficiului pentru locuire și tranziție pentru persoanele adulte cu handicap (Jalonul 383) și Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026–2030 (Jalonul 31).
În aceste condiții, Guvernul avertizează că neadoptarea acestora până la 31 august ar putea avea consecințe financiare semnificative pentru România.
„Dacă aceste Hotărâri de Guvern nu vor intra în vigoare până la data de 31 august, România va suporta penalități de 1 miliard de euro în cazul Hotărârii de Guvern privind Strategia națională pentru conservarea biodiversității și zeci de milioane pentru celelalte două”, se mai precizează în comunicat.
Guvernul: PSD contestă măsuri cu impact direct asupra unor categorii vulnerabileÎn aceeași reacție oficială, Guvernul susține și că PSD contestă măsuri cu impact direct asupra unor categorii vulnerabile. Un exemplu indicat este HG nr. 569/2026, care stabilește procedura prin care persoanele adulte cu handicap grav, accentuat sau mediu care părăsesc centrele rezidențiale publice pot primi sprijin financiar pentru locuire și integrare în comunitate.
„5.411 persoane adulte cu dizabilități sunt în această situație, iar în lipsa acestor prevederi procesul dezinstituționalizării ar fi compromis”, informează Guvernul.
Executivul mai afirmă că PSD urmărește suspendarea HG nr. 570/2026 privind măsuri de sprijin pentru ocuparea forței de muncă destinate tinerilor NEET, persoanelor vulnerabile și angajatorilor, deși actul pune în aplicare o ordonanță inițiată de fostul ministru PSD al Muncii, Florin Manole.
Printre cele 12 hotărâri contestate de se află și acte privind normele referitoare la sancțiunile contravenționale neachitate și dreptul de a conduce, organizarea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, modificări privind rețeaua Natura 2000, Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare și reglementări în domeniul echipamentelor radio și al compatibilității electromagnetice.
Guvernul afirmă că „a adoptat toate Hotărârile de Guvern cu respectarea procedurilor legale și constituționale”.
Grindeanu anunță că PSD a depus plângeri prealabile pentru 12 HG-uriReacția Guvernului vine după ce PSD a anunțat că a formulat plângeri prealabile împotriva celor 12 hotărâri de guvern, susținând că Executivul interimar nu ar avea competența de a adopta astfel de acte normative cu impact major.
„Premierul demis Bolojan ar trebui să înțeleagă că, într-un stat de drept, respectarea legii nu este facultativă, este obligatorie. Anunț că Partidul Social-Democrat a depus ieri plângeri prealabile împotriva hotărârilor adoptate în ședința de guvern din 23 iulie 2026, acestea adăugându-se altor 8 hotărâri contestate concomitent. Toate aceste 12 plângeri prealabile vizează depășirea limitelor constituționale și legale ale mandatului unui guvern demis. Promovează politici noi și reprezintă exercitări ale atribuțiilor ministeriale după expirarea termenului de 45 de zile”, a declarat liderul PSD, Sorin Grindeanu.
Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene au transmis marți o declarație comună cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la adoptarea Convenției din 1951 privind statutul refugiaților.
Oficialii europeni au reafirmat angajamentul Uniunii Europene față de principiile documentului. De altfel, un lucru esențial pe care l-au subliniat este că protecția refugiaților trebuie să rămână un pilon al legislației europene și al dreptului internațional.
Potrivit declarației, Convenția adoptată în 1951 continuă să reprezinte cea mai importantă baza juridică pentru protejarea persoanelor care sunt obligate să își părăsească locuințele din cauza războiului sau a persecuțiilor.
„Astăzi, cu ocazia celei de-a 75-a aniversări a Convenției din 1951 privind statutul refugiaților, Uniunea Europeană își reafirmă angajamentul deplin față de convenție, față de valorile și principiile acesteia, precum și față de asigurarea faptului că protecția refugiaților rămâne ferm ancorată în legislația UE și a țărilor partenere, în dreptul internațional și în cooperarea multilaterală eficientă”, se arată în declarația comună.
„Convenția continuă să ofere cadrul juridic esențial pentru protecția refugiaților, stabilind drepturile celor forțați să fugă și obligațiile statelor de a-i proteja. Convenția a avut un impact global profund în salvarea a milioane de vieți, în orientarea acțiunilor internaționale și în susținerea principiului fundamental conform căruia persoanele care fug de persecuție trebuie tratate cu demnitate și protejate în conformitate cu dreptul internațional.”
Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant precizează că respectarea dreptului internațional umanitar este foarte importantă pentru a limita efectele conflictelor armate asupra populației civile.
„Respectarea dreptului internațional umanitar este esențială pentru prevenirea și reducerea strămutărilor forțate cauzate de conflictele armate, precum și pentru asigurarea protecției civililor. De asemenea, UE recunoaște rolul indispensabil al organizațiilor umanitare care își desfășoară activitatea în conformitate cu principiile umanitare în ceea ce privește acordarea de protecție și asistență populațiilor afectate.”, este precizat în declarație.
În declarație este reafirmat și sprijinul pentru Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), care reprezintă instituția principală în gestionarea problemelor legate de migrația forțată.
„Cu ocazia celei de-a 75-a aniversări a acestui text de referință, Uniunea Europeană își reafirmă, de asemenea, sprijinul acordat Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), al cărui mandat rămâne esențial pentru abordarea provocărilor globale legate de strămutări. UNHCR este agenția principală a ONU pentru protecția refugiaților și a comunităților strămutate, alături de alte organizații și acorduri internaționale cheie.”
Reprezentanții Comisiei spun că Uniunea Europeană continuă să dezvolte politici comune în domeniul azilului și migrației, inclusiv prin Pactul privind migrația și azilul, ce a intrat în vigoare în luna iunie.
„Prin prima Strategie europeană de gestionare a azilului și a migrației, UE și-a reafirmat angajamentul de a fi un spațiu care protejează persoanele care fug de război și de persecuție. Pactul privind migrația și azilul, care a intrat în vigoare în luna iunie a acestui an, reflectă și pune în aplicare o abordare cuprinzătoare și globală a gestionării migrației. În cadrul acestui pact, UE dispune de un cadru pentru admiterea umanitară voluntară și relocarea în UE, cu peste 10.000 de angajamente prevăzute în Planul Uniunii pentru perioada 2026-2027.”
Declarația amintește și de sprijinul oferit refugiaților ucraineni, luând în considerare că statele membre găzduiesc în prezent peste 4,4 milioane de persoane care au parte de protecție temporară după invazia Rusiei.
Comisia Europeană mai arată că Uniunea sprijină și țările care găzduiesc un număr mare de refugiați, pentru că asigură accesul la locuințe, servicii esențiale și soluții de lungă durată, precum integrarea locală, relocarea sau chiar întoarcerea voluntară asistată.
„Uniunea Europeană rămâne pe deplin angajată în favoarea multilateralismului, apărând standardele internaționale de protecție, promovând respectarea deplină a dreptului internațional și a principiilor umanitare, sprijinind diplomația umanitară pentru a facilita protecția și accesul la ajutor umanitar, consolidând reziliența și reducând dependența pe termen lung de asistența umanitară. În timp ce comemorăm această etapă importantă și ne reafirmăm sprijinul pentru un UNHCR mai eficient în cadrul unui sistem al ONU puternic și eficient, cooperarea și solidaritatea la nivel mondial sunt mai indispensabile ca niciodată pentru a asigura protecția refugiaților din întreaga lume.”, se menționează în declarație.
OVES Enterprise, companie românească specializată în sisteme autonome și soluții bazate pe inteligență artificială, și EDRONE, unul dintre cei mai mari producători de drone din Ucraina, au anunțat un parteneriat pentru producția de drone militare în România.
Cele două companii vor deschide o unitate de producție la Cluj-Napoca, unde vor fabrica sisteme autonome destinate industriei de apărare, potrivit unei comunicări a companiei.
Proiectul include transferul tehnologiei și al know-how-ului din Ucraina, precum și integrarea platformei de inteligență artificială Nemesis AI, dezvoltată de OVES Enterprise.
„România trebuie să-și construiască un rol industrial real”Potrivit companiilor, obiectivul este dezvoltarea unei capacități industriale care să răspundă cererii din România, din alte state europene și din Ucraina, pe fondul creșterii nevoilor din domeniul apărării.
„Europa are nevoie de capacități proprii de producție, iar România trebuie să își construiască un rol industrial real în acest ecosistem, nu să rămână exclusiv o piață de desfacere.
Parteneriatul cu EDRONE aduce în România experiență acumulată direct pe front, procese de producție validate și capacitatea de a extinde rapid fabricarea unor sisteme deja testate în condiții reale”, a declarat Mihai Filip, CEO al OVES Enterprise.
Ce se va produce în prima etapăÎn prima etapă, fabrica din Cluj-Napoca va produce trei tipuri de drone: FPV, drone de interceptare și drone de recunoaștere, toate validate anterior în condiții de luptă, potrivit companiilor.
Primele unități fabricate în România sunt programate pentru toamna acestui an, când vor intra în etapa de testare și demonstrații. Ulterior, portofoliul ar putea ajunge la 27 de modele, în funcție de cererea de pe piață și de programele de înzestrare din România și din alte state europene.
Dronele vor integra tehnologia Nemesis AI, care include funcții de identificare, clasificare și urmărire a țintelor, ghidaj terminal și analiză situațională.
Reprezentanții OVES Enterprise susțin că utilizarea inteligenței artificiale va reduce timpul de reacție și va crește precizia sistemelor.
Fabrica de la Cluj se va ocupa de întregul procesUnitatea de la Cluj-Napoca va realiza întregul proces de fabricație, de la integrarea componentelor și instalarea sistemelor până la configurare, testare și pregătirea aparatelor pentru utilizare operațională.
În faza inițială, capacitatea de producție este estimată la aproximativ 1.000 de drone pe lună, iar echipa va fi formată din circa 30 de angajați.
Pe termen mediu, cele două companii își propun să extindă producția la 10.000-15.000 de unități lunar, în funcție de comenzile primite și de programele de achiziții din domeniul apărării.
„Experiența ultimilor ani a demonstrat că viteza de dezvoltare, capacitatea de producție și adaptarea permanentă a tehnologiei sunt esențiale în industria dronelor militare.
Colaborarea cu OVES Enterprise ne permite să transferăm în România un model de producție construit și validat în Ucraina și să îl combinăm cu tehnologiile dezvoltate de partenerul nostru”, a afirmat Viktor Yevpak, fondator și CEO al EDRONE.
Compania românească are peste 200 de angajațiPotrivit OVES Enterprise, producția locală va permite fabricarea și testarea dronelor în Uniunea Europeană și va contribui la dezvoltarea industriei europene de apărare, în contextul eforturilor de reducere a dependenței de furnizori din afara continentului.
Compania românească are peste 200 de angajați și desfășoară proiecte în domeniul inteligenței artificiale și analizei de date în mai multe state europene, precum și în SUA și Emiratele Arabe Unite.
În România există aproximativ 3,5 milioane de gospodării care folosesc lemne de foc pentru încălzire, ceea ce reprezintă aproape jumătate (50%) din totalul locuințelor din țară. Majoritatea acestor locuințe folosesc sobe clasice, tradiționale, care au o eficiență energetică scăzută.
Motiv: emisiile de gaze cu efect de serăUn proiect de lege inițiat de deputatul PNL Sebastian Burduja propune înlocuirea treptată a sistemului de încălzire prin sobele pe lemne în România.
„Sectorul încălzirii şi răcirii reprezintă unul dintre principalii consumatori de energie finală din România şi are o contribuție semnificativă la emisiile de gaze cu efect de seră. În prezent, o parte importantă a încălzirii gospodăriilor este asigurată prin utilizarea biomasei forestiere şi a combustibililor fosili solizi în instalații individuale cu eficiență redusă și performanțe de mediu inferioare standardelor actuale. Totodată, numeroase sisteme centralizate de alimentare cu energie termică utilizează tehnologii învechite şi se confruntă cu pierderi ridicate de energie, ceea cе afectează eficiența sistemului şi competitivitatea acestuia.
În acelaşi timp, cadrul normativ aplicabil sectorului este fragmentat şi nu stabileşte un mecanism integrat pentru promovarea decarbonizării sectorului încălzirii şi răcirii, pentru utilizarea sustenabilă a biomasei forestiere, pentru monitorizarea progresului în atingerea țintelor privind ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii şi răcirii şi pentru coordonarea atribuțiilor autorităților administrației publice centrale şi locale”, se arată în expunerea de motive.
Ce propune proiectul: diversificare energeticăExploatare forestiera
Proiectul lui Sebastian Burduja propune următoarele:
Pe scurt, începând cu data intrării în vigoare legii, operatorii economici care gestionează instalații cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 7,5 MW, în cazul combustibililor din biomasă solidă, sau cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 2 MW, în cazul combustibililor gazoşi din biomasă, au obligația ca biomasa forestieră utilizată să fie exclusiv biomasă forestieră certificabilă.
Ce înseamnă biomasă forestieră certificabilă? În sensul legii, se mai numește „biomasă forestieră disponibilă în scopuri energetice”. Adică:
Legea intenționeză să asigure înlocuirea parțială şi progresivă, până la data de 31 decembrie 2040, a unităților individuale de încălzire şi a unităților din cadrul sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică care utilizează biomasă forestieră şi/sau combustibili fosili solizi, care sunt mai vechi de 10 ani şi/sau au un randament mai mic de 65%, determinate în conformitate cu cerințele tehnice din Regulamentul (UE) 2015/1185 al Comisiei din 24 aprilie 2015 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerințele în materie de proiectare ecologică aplicabile aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid.
Deși legea nu introduce obligativitatea înlocuirii sobelor cu lemne pe foc, ea prevede următoarele:
Proiectul liberalului Burduja prevede și soluțiile energetice preferate – în baza jalonului PNRR:
Programele dezvoltate de administrația românească doresc înlocuirea progresivă a unităților individuale de încălzire şi a unităților din cadrul sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică cu următorul timeline:
Programele de sprijin prevăzute se finanțează din fonduri externe nerambursabile, fonduri externe rambursabile, bugetul de stat cu încadrarea în limitele bugetare aprobate, inclusiv prin Fondul pentru modernizare, Fondul social pentru climă, Fondul pentru mediu, programele gestionate de Administrația Fondului pentru Mediu şi alte programe sau instrumente financiare ale Uniunii Europene ori naționale destinate promovării eficienței energetice, utilizării surselor regenerabile de energie şi decarbonizării sectorului încălzirii şi răcirii, prevede proiectul de lege.
Proiectul de lege susține că participarea la programele de sprijin este voluntară iar înlocuirea unităților de încălzire se realizează exclusiv la cererea deținătorilor acestora.
Autoritățile administrației publice centrale împreună cu cele locale demonstrează contribuția la atingerea ponderii surselor regenerabile de energie în sectorul de încălzire şi răcire de: 35,9% în anul 2027, 37,1% în anul 2028, 38,6% în anul 2029 şi 41,4% în 2030.
Ce sancțiuni prevede proiectulLukas Kabon / Anadolu Agency/ABACAPRESS.COM
Proiectul de lege, aflat în dezbaterea Parlamentului, prevede și următoarele sancțiuni. Astfel, constituie contravenție, dacă nu a fost săvârşită în astfel de condiții încât să fie considerată, potrivit legii, infracțiune, următoarele:
În România, dependența cea mai mare este în mediul rural, unde peste 80% dintre gospodării (aproximativ 2,7 milioane de locuințe) se încălzesc exclusiv cu lemn de foc. Zona București – Ilfo, deși este o regiune puternic urbanizată, aproximativ 80.000 de gospodării din această zonă folosesc încă lemnele pentru încălzire.
Studiile Asociației Enegia Inteligentăși ale Asociației Forestierilor din România (ASFOR) arată că majoritatea sobelor utilizate au randamente foarte mici, de doar 20% – 30%, generând o risipă mare de masă lemnoasă.
Conform datelor analizate de WWF România numărul celor dependenți de lemn ca unică sursă a rămas ridicat în contextul crizelor energetice succesive.
Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) spune că victimele sunt atrase prin anunțuri false de angajare, publicate în special pe rețelele sociale, care promit locuri de muncă în străinătate, potrivit AP.
Odată ajunse la destinație, acestea sunt închise, li se confiscă actele de identitate și sunt forțate prin violență, amenințări și „sclavie prin datorii” să participe la fraude online.
„Vedem tot mai multe astfel de cazuri în această perioadă”, a declarat marți, la Geneva, directoarea generală a OIM, Amy Pope. „Vedem victime din peste 80 de țări traficate pentru a fi implicate în aceste escrocherii”.
„Recrutează persoane care vorbesc foarte bine limba engleză, care au adesea studii universitare și un anumit nivel de educație”, a spus Pope. Aceasta a adăugat că fenomenul se manifestă în special în Asia.
Agenția pentru migrație citează estimările Biroului Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate, potrivit cărora pierderile provocate de aceste fraude în Asia de Est, Australia și Noua Zeelandă au ajuns anul trecut la până la 114 miliarde de dolari.
Totodată, „complexele de escrocherii” din regiune ar putea adăposti sute de mii de persoane traficate și obligate să lucreze.
OIM a precizat că a oferit sprijin pentru peste 3.500 de victime ale criminalității forțate între 2022 și 2025. Acestea proveneau din aproape 40 de țări, cele mai afectate fiind Indonezia, India, Sri Lanka, Etiopia, Kenya și Bangladesh.
Cea mai lungă faleză de pe cursul Dunării urmează să fie transformată radical în următorii doi ani, în cadrul unui proiect amplu de revitalizare în valoare de peste 226 de milioane de lei, după cum au anunțat Primăria Municipiului Galați și compania gălățeană Citadina 98, una dintre firmele implicate în proiect. Intervențiile vor redefini întreaga promenadă de peste 3,5 kilometri, oferind gălățenilor și turiștilor un spațiu modern, sigur și adaptat pentru relaxare și activități în aer liber.
Cele mai importante noutăți ale proiectuluiProiectul de reamenajare peisagistică și edilitară include o serie de facilități moderne destinate tuturor categoriilor de vârstă:
Primarul municipiului Galați, Ionuț Pucheanu, a subliniat importanța acestei investiții pentru comunitate, la conferința de presă de miercuri 22 iulie când a fost semnat ordinul de începere a lucrărilor de modernizare a Falezei Dunării:
„Faleza este simbolul orașului nostru, locul de care fiecare gălățean este legat într-un fel sau altul […]. Ne dorim o Faleză modernă, sigură, accesibilă și atractivă, un spațiu de promenadă și de relaxare care să transforme radical relația orașului cu Dunărea.”
Potrivit unui comunicat de presă transmis de Primăria Galați, citat de AGerpres, ordinul de începere a lucrărilor a fost semnat odată cu contractul de finanțare, la eveniment participând reprezentanți ai Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Est și ai asocierii de firme care va realiza proiectarea și execuția lucrărilor.
Detalii tehnice și finanțareArticol preluat din Economedia.ro
Marți, oficialii sud-coreeni din orașul Pyeongtaek au îndemnat locuitorii din apropiere să se mute într-un loc sigur și să evite expunerea pielii, în urma unei scurgeri de fosfor alb la o bază militară din zonă, potrivit AP.
Incidentul s-a produs în jurul orei locale 17:00, la baza aeriană Osan, în apropiere de Seul.
Autoritățile au ridicat ordinul de evacuare câteva ore mai târziu. Au declarat că lucrările de decontaminare au fost finalizate, conform mesajelor text trimise de oraș.
Ce este fosforul albFosforul alb este o substanță chimică controversată utilizată în munițiile incendiare și în cartușele fumigene. Când este aprins, poate arde la temperaturi extrem de ridicate și poate incendia clădiri și arde carnea umană până la oase.
Nu s-au produs accidentePoliția a folosit vehicule pentru a stabili un perimetru de 300 până la 500 de metri față de bază, blocând pietonii și redirecționând vehiculele. Nu au existat raportări imediate despre perturbări majore sau accidente, potrivit sursei.
Autoritățile SUA nu au menționat o scurgere de fosfor alb. Totuși, au declarat că au stabilit un cordon de siguranță de 300 de metri în jurul bazei „din cauza unui accident la sol și din extremă precauție” pentru a proteja baza și populația locală. A precizat că rapoartele despre o evacuare generală a bazei aeriene sunt false.
Forțele americane din Coreea de Sud nu au oferit alte comentarii cu privire la incident, conform aceleiași surse.
„Cine și cum va reda încrederea oamenilor și a comunităților în viitor?
Poate că nu există o întrebare mai dificilă decât cea care mi-a fost adresată în ultimul interviu.
Cine?
Este o întrebare dificilă, având în vedere că aceasta este tocmai sarcina clasei politice care, în ultima perioadă, a distrus speranța în societate.
Noi trebuie să redăm oamenilor încrederea în politică și în instituții. Iar instituțiile statului trebuie să funcționeze astfel încât să ușureze viața de zi cu zi a oamenilor.
Cum?
În primul rând, trebuie să renunțăm la ură, la stigmatizarea celuilalt, la divizarea constantă și la călcarea în picioare a demnității reciproce.
Doar astfel se poate construi o societate funcțională și sănătoasă. În acest sens, politicienii și liderii țării trebuie să arate din nou calea de urmat.
România traversează cel mai dificil moment al anului. Numai în ultimele zile, trei drone rusești au pătruns pe teritoriul României, se desfășoară un adevărat război al dezinformării, iar fondurile europene ar putea fi puse în pericol.
August se apropie cu pași repezi, iar țara nu are guvern. Ce mai așteptăm? Nu vor fi minuni, epoca minunilor s-a încheiat.
Am propus deja nenumărate variante pentru formarea guvernului. Există o soluție: trebuie format un guvern de tranziție, de armistițiu, cel puțin până la sfârșitul anului.
Așa cum obișnuiesc să spun: picioarele în găleata cu apă rece, la o parte cu meschinăriile, la o parte cu vanitatea! Nu e nevoie să ne iubim unii pe alții. Trebuie să ne asumăm responsabilitatea pentru oameni și pentru țară”, a postat Kelemen.
