Într-o postare pe pagina de Facebook, Bogdan Rodeanu, deputat USR și vicepreședintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, a declarat, în contextul blocajului din coaliție privind bugetul de stat pe 2026, că PSD nu mai este capabil să propună soluții viabile și că acțiunile formațiunii politice riscă să conducă la un blocaj bugetar.
„PSD nu mai e ce a fost. Asta am văzut în aceste zile, în cursul dezbaterilor din comisii pe bugetul României pentru 2026. Nu mai e în stare să vină cu soluții reale nici măcar pentru propriile propuneri. Nu mai e în stare să coaguleze o majoritate — nici măcar pe sub masă, cu cei de la AUR. În schimb, vedem un PSD care împinge România spre un blocaj bugetar”, a scris Rodeanu pe Facebook.
Acesta a caracterizat formațiunea drept „un PSD agresiv în discurs și atitudine, dar fără argumente”, susținând că reprezentanții partidului nu explică sursele de finanțare pentru măsurile propuse.
„Vedem un PSD agresiv în discurs și atitudine, dar fără argumente. Un PSD care nu explică de unde vin banii. Azi, PSD nu mai e în stare să găsească soluții fără să mărească deficitul, nici măcar pentru propriile proiecte — după zeci de ani în care au guvernat și au gestionat finanțele țării. Vedem un PSD milog, care prin vocea lui Zamfir cerea, cu o smerenie prefăcută, un miliard (de lei – n.r.)”, a completat Rodeanu.
Deputatul USR susține că propunerile PSD reprezintă o presiune politică pentru creșterea deficitului bugetar, în locul stimulării economiei.
„Nu a fost populism. A fost ceva mai grav: forțare de negociere pe creșterea deficitului în loc de creștere economică. Exact politica disperată după voturi care ne poate duce la un deficit de 10%”, a declarat Rodeanu.
În opinia sa, România are nevoie de „un buget responsabil”, nu de „jocuri politice”.
„Realitatea e simplă: nu există majoritate pentru aceste idei. Și e momentul ca PSD să accepte asta. Bugetul României nu e blocat din greșeală. E blocat de PSD”, a conchis deputatul.
Orașul Odesa a fost ținta unui atac cu drone rusești în noaptea de miercuri spre joi, iar primele informații indică pagube la mai multe clădiri, inclusiv una rezidențială, cu o înălțime semnificativă, scrie RBC-Ukraine.
Atacul a început în jurul miezului nopții, când locuitorii au semnalat explozii repetate în diferite zone ale orașului. Autoritățile militare au avertizat că mai multe grupuri de drone se apropiau dinspre Marea Neagră.
„Un grup de drone de atac inamice din Marea Neagră se îndreaptă spre coasta regiunii Odessa (Cornomorsk, Odesa)”, au transmis Forțele Aeriene.
În paralel cu toate aceste alerte a fost semnalată și o posibilă amenințare balistică la nivelul întregii țări, ceea ce a alarmat și mai mult populația ucraineană.
Ulterior, șeful administrației militare din regiune, Serhiy Lysak, a confirmat într-o postare pe rețelele sociale că atacul a produs distrugeri.
„Ca urmare a unui atac inamic masiv, avem pagube la o clădire rezidențială înaltă dintr-unul dintre cartierele orașului, precum și la o clădire nerezidențială dintr-un alt cartier. Toate serviciile operative și de urgență lucrează deja la fața locului. Informațiile despre victime sunt în curs de clarificare”, a scris acesta.
Echipele de intervenție au ajuns rapid în zonele afectate pentru a evalua situația. Până în acest moment nu există date clare despre eventuale victime.
Regiunea Odesa rămâne frecvent vizată de atacuri cu drone și rachete lansate de Rusia. În urma acestor lovituri, au fost afectate în mod repetat clădiri civile, infrastructura și rețelele de utilități, ceea ce a dus la întreruperi de curent, probleme cu încălzirea, dificultăți în alimentarea cu apă.
Coreea de Sud are în vedere să reia achiziția de petrol rusesc, în contextul în care războiul afectează piețele petroliere, potrivit Al Jazeera.
Autoritățile de la Seul a încetat să importe țiței rusesc la sfârșitul anului 2022, după ce Rusia a invadat Ucraina. În prezent, autoritățile dezbat în mod public relaxarea sancțiunilor față de Rusia pentru a-și proteja aprovizionarea cu petrol. Coreea de Sud importă aproximativ 70% din țiței prin Strâmtoarea Ormuz, blocată de iranieni.
Guvernul de la Seul a organizat o serie de întâlniri de urgență pe tema menționată. O altă măsură avută în vedere presupune o plafonare a prețurilor pentru rafinării. Măsura a mai fost utilizată în timpul crizei financiare asiatice din 1997.
De asemenea, în Coreea de Sud se discută despre un potențial sistem de raționalizare a combustibilului pentru mașini.
Ca urmare a creșterii galopante a prețurilor, Federația Rusă și-a arătat deschiderea pentru reluarea exporturilor de petrol și gaze, inclusiv către Europa. Statele europene au respins oferta, așa cum a anunțat Kremlinul.
Într-o postare pe Facebook, Mihai Fifor a lansat un atac dur la adresa primarului din Timișoara, folosind un ton extrem de critic și acuzator.
„Fritz. Dominic Fritz. Bizarul personaj ajuns primar al Timișoarei. Cu o biografie incertă care ridică încă multe semne de întrebare”, a scris liderul PSD, sugerând că edilul nu ar avea legitimitate morală să ofere „lecții de românism și moralitate”. Fifor îl acuză pe Fritz și, în general, pe reprezentanții USR, de aroganță și lipsă de empatie față de problemele reale ale populației, vorbind despre „mult zgomot” și „ură față de tot ce nu aparține sectei lor”.
Critici dure privind politicile sociale și „programul de solidaritate”Postarea lui Fifor se concentrează și pe apărarea unui program de sprijin social, criticat anterior de reprezentanți USR. „Programul de solidaritate nu este pentru PSD. Nu PSD-ului îi dați ceva. Ci unor milioane de români”, afirmă acesta, subliniind că ajutoarele financiare sunt esențiale pentru categoriile vulnerabile. El susține că inclusiv sume mici, precum 100 de lei, pot face diferența pentru pensionari sau persoane aflate în dificultate. Deputatul PSD a criticat dur pozițiile USR, pe care le consideră lipsite de empatie.
Reacția lui Fritz: acuzații de populism și blocaj politicReacția vine după o postare a lui Dominic Fritz, care a acuzat PSD că încearcă să destabilizeze bugetul și economia. „PSD a încercat […] să crească deficitul, să crească prețurile și să lovească exact în oamenii pe care pretind că îi protejează”, a transmis Fritz.
Primarul a mai susținut că astfel de politici duc la scumpiri și instabilitate economică, într-un context deja tensionat, marcat de creșterea prețurilor și de crize externe. De asemenea, acesta a acuzat PSD de colaborare politică cu AUR în Parlament și a cerut clarificarea poziției partidului în raport cu guvernarea.
Conflict politic care reflectă tensiunile din coalițieSchimbul de replici dintre cei doi politicieni scoate în evidență diferențele majore de viziune dintre PSD și USR, în special în ceea ce privește politicile economice și sociale. Pe de o parte, PSD insistă pe măsuri de sprijin direct pentru populație, în timp ce USR critică aceste inițiative, considerându-le populiste și nesustenabile bugetar. Conflictul apare într-un moment sensibil, în care adoptarea bugetului și stabilitatea economică sunt teme centrale în dezbaterea publică.
Postarea lui Mihai Fifor se încheie cu un mesaj ferm la adresa adversarilor politici: „Luați-vă premierul și plecați. Lăsați țara asta în pace.” De cealaltă parte, Dominic Fritz a reiterat că USR „respectă acordul de coaliție” și că prioritatea este închiderea bugetului și asigurarea stabilității economice.
Campania de promovare a războiului SUA împotriva Iranului implică un mod de comunicare inedit și neobișnuit în comparație cu stilul adoptat de administrațiile anterioare.
Videoclipurile de tip mash-up în stil TikTok ale administrației Trump combină lovituri cu rachete cu secvențe din filme și jocuri video, la care sunt adăugate pasaje din declarațiile făcute de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, la conferințele de presă de la Pentagon.
Potrivit POLITICO, strategia are la bază și un motiv: implicarea publicului. Oficialii spun că strategia funcționează, invocând o acoperire masivă.
„În decurs de patru zile, videoclipurile pe care le-am publicat au avut peste 3 miliarde de vizualizări. Asta depășește cu mult orice am făcut vreodată în al doilea mandat”, a declarat un înalt oficial al Casei Albe, sub protecția anonimatului, pentru POLITICO.
Câțiva angajați ai departamentului de comunicare al Casei Albe trebuie să distribuie acest gen de conținut în stil TikTok publicat în grupurile lor private de chat.
Stilul videoclipurilor nu este îmbrățișat și de foștii oficialiTotuși, ideea unor astfel de videoclipuri nu este îmbrățișată și de foștii oficiali, care au făcut grimase la vederea videoclipurilor, fie că este vorba de montajul „Here comes the Boom” în care jucătorii defensivi din NFL îi plachează brutal pe cei din atac, fie de alte clipuri în stil TikTok cu home run-uri din MLB, Grand Theft Auto și cu filme precum „Iron Man”, „Top Gun” și „Gladiator”.
„Pare pur și simplu detașat de realitate. Aliații noștri privesc asta și se întreabă ce naiba se întâmplă. Nu pare că suntem serioși”, a spus generalul-locotenent în rezervă Ben Hodges, potrivit POLITICO.
Pe de altă parte, oficialii din administrație spun că scopul unor astfel de videoclipuri este de a atrage publicul mai tânăr și de a scoate în evidență trupele.
„Sondajele arată că mulți tineri susțin într-o oarecare măsură acest război, iar obiectivul nostru este să le oferim conținut. Ceea ce facem nu înseamnă o lipsă de respect față de trupele americane. Dimpotrivă, prin aceste videoclipuri punem în evidență toată munca extraordinară — munca eroică pe care o depun. O facem într-un mod care captivează publicul”, a spus un înalt oficial de la Casa Albă pentru sursa citată.
Un al doilea oficial de rang înalt de la Casa Albă, implicat în efortul de realizare a videoclipurilor, a calificat această inițiativă drept una creativă, în contextul în care nicio administrație anterioară nu a apelat la o astfel de modalitate de comunicare.
„Noi stăm aici și ne chinuim cu meme-uri de succes, omule. Există un factor de divertisment în ceea ce facem. Dar, în cele din urmă, totul se reduce la faptul că nimeni nu a încercat vreodată să comunice cu publicul american în acest fel”, a spus acesta pentru POLITICO.
Explicațiile din spatele ideiiLauren Kapp, strateg digital democrat și fondatoare a Luminary Strategies, a explicat pentru POLITICO faptul că abordarea administrației Trump de a comunica informații despre desfășurarea războiului în acest fel prezintă similitudini cu strategia politică a lui Trump din campania electorală din 2024.
„Întreaga lor strategie se bazează pe provocarea furiei și pe obținerea unui număr cât mai mare de vizualizări. Nu le pasă dacă interacțiunea este pozitivă sau negativă. Ei vor ca aceste videoclipuri să fie vizionate de cât mai mulți tineri impresionabili”, a spus Kapp pentru sursa citată.
Caracterul neobișnuit al modului de comunicare este subliniat și de Tom Ricks, un corespondent militar de lungă durată, care este acum istoric militar și autor.
„Abordarea administrației Trump în ceea ce privește discutarea războiului împotriva Iranului este atât neobișnuită, cât și fără precedent. Cu Hegseth la cârmă, ei amestecă incompetența cu aroganța. Nu par să le pese ce crede publicul american, ceea ce este o abordare periculoasă”, a subliniat acesta.
Prețurile europene ale gazelor au crescut cu aproape 30%, ajungând la 70,7 euro/MWh, arată joi Financial Times.
Țițeiul Brent a crescut și el cu peste 5%, atingând 113 dolari pe baril, în primele tranzacții de la Londra.
Prețurile la gazele naturale din Europa cresc cu 30%Prețurile gazelor naturale din Europa au atins cel mai înalt nivel de la începutul războiului, în urma atacurilor asupra infrastructurii energetice din Qatar și Iran.
Indicele de referință TTF, care determină prețul pentru multe contracte de furnizare a gazelor, a deschis în creștere cu peste 30%, la 70,70 euro pe MWh, înainte de a scădea la 67 euro pe MWh.
Creșterea a dus prețurile la mai mult decât dublul nivelului lor de 32 de euro pe MWh înainte de începerea războiului.
Contractele futures la gazele naturale din SUA crescContractele futures la gazele naturale din SUA au crescut odată cu petrolul în timpul tranzacțiilor asiatice de joi, după ce Iranul a escaladat atacurile asupra infrastructurii energetice din Golf.
Contractele futures ale Henry Hub au crescut cu 3,4%, ajungând la 3,17 dolari pe milion de unități termice britanice, în timpul tranzacțiilor asiatice de joi.
Prețurile țițeiului Brent au crescut cu 4,7%, ajungând la 112,43 dolari pe baril. Contractele futures pentru combustibilul termic au crescut cu 5,9%, ajungând la 4,45 dolari pe galon.
După ce Israelul a atacat zăcământul de gaze South Pars din Iran, cel mai mare din lume, și rafinăriile învecinate, Iranul a ripostat, provocând „pagube extinse” în jurul terminalului Ras Laffan din Qatar, cea mai mare instalație de gaze naturale lichefiate din lume.
Instalația de gaze Habshan din Emiratele Arabe Unite și-a suspendat operațiunile.
Prețurile Henry Hub reflectă costurile interne ale gazelor din SUA și sunt legate de livrările prin conducte.
Valorile de referință europene și asiatice sunt mai expuse la întreruperi ale aprovizionării cauzate de atacurile asupra infrastructurii qatareze.
Angajații Șantierului Naval Damen Mangalia au declanșat, joi dimineață, un protest spontan în incinta unității. Nemulțumirea principală vizează neplata salariilor, fiind o situație care se repetă deja de trei luni, anunță aceștia.
Oamenii cer clarificări și rezolvarea problemelor, în contextul în care întârzierile salariale le afectează în mod direct traiul de viață.
Compania a intrat în insolvență în anul 2024, iar la începutul acestei luni administratorul judiciar, Casa de Insolvență Transilvania (CITR), a anunțat că societatea caută un investitor strategic.
În același timp, un plan de reorganizare a fost depus la judecătorul-sindic, în încercarea de a restabiliza activitatea.
Unitatea de la Mangalia este foarte importantă pentru industria navală din România. Statul român deține o parte din acțiuni, iar șantierul a trecut, de-a lungul timpului, prin mai mulți proprietari, de la compania sud-coreeană Daewoo la grupul olandez Damen.
Cu o suprafață de peste un milion de metri pătrați, acesta este cel mai mare șantier naval din țară și unul dintre cele mai mari din Europa.
În cursul anului trecut, au apărut informații potrivit cărora autoritățile române poartă discuții cu compania turcească Desan Shipyard pentru preluarea activității, după retragerea partenerului olandez.
Firma turcă, care are o tradiție de peste 70 de ani, deține un șantier mai mic în apropiere de Istanbul, dar urmărește în continuare extinderea pe piața regională.
În luna februarie a fost adoptată, la inițiativa Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, extinderea protecției pentru angajații companiilor în insolvență și pentru cei in concordat.
Măsură era menită să prevină intrarea în insolvență prin plata salariilor pentru cel mult o jumătate de an, fără a face referire la companiile vizate.
La finalul acelei ședinței, Ministerul Muncii a transmis că peste 5.000 de angajați de la Damen Mangalia, Liberty Galați și Romaero București beneficiază de protecție salarială extinsă prin adoptarea acestui proiect.
„Pentru mine, este esențial ca oamenii să știe că munca lor este protejată, chiar și în momentele cele mai dificile pentru angajator. Nimeni nu trebuie să rămână fără veniturile pe care le-a câștigat prin muncă cinstită. Prin această ordonanță, întărim protecția salariaților și le oferim siguranța că statul este de partea lor, inclusiv atunci când companiile trec prin dificultăți. Vorbim despre mii de oameni, peste 5.000 de angajați de la companii precum Damen Mangalia, Liberty Galați sau Romaero București, pentru care acest sprijin poate face diferența între incertitudine și siguranță. Este o măsură de responsabilitate și de respect față de cei care muncesc și față de comunitățile care depind de aceste locuri de muncă”, a declarat ministrul Muncii, Petre-Florin Manole.
S-a făcut atunci referire la existența unui proiect de ordonanță de urgență, aflat în primă lectură, care ar urma să permită angajaților companiilor aflate în concordat să aibă acces la fondul de garantare.
În principiu, proiectul de OUG pentru modificarea și completarea Legii nr.200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, aflat joi pe masa Cabinetului Bolojan, este menit să prevină declanșarea „unui lanț de efecte economice și sociale negative – afectarea unor sectoare industriale esențiale, pierderea locurilor de muncă, accentuarea vulnerabilităților sociale și economice în regiunile aflate în tranziție energetică, reducerea veniturilor bugetare din contribuții și impozite, precum și creșterea presiunii asupra sistemelor de protecție socială”, potrivit inițiatorilor.
Fondul de garantare se constituie prin distribuirea din contribuția asiguratorie pentru muncă datorată de angajatori la bugetul de stat a cotei de 15%.
„Din Fondul de garantare se asigură plata creanțelor salariale ce rezultă din contractele individuale de muncă şi din contractele colective de muncă încheiate de salariați cu angajatorii împotriva cărora au fost pronunțate hotărâri judecătorești definitive de deschidere a procedurii insolvenței sau de deschidere a procedurii de concordat preventiv prevăzută la art. 5 alin. (1), pct. 44^1 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței şi de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, denumiți în continuare angajatori în stare de insolvență sau concordat preventiv”, arată articolul modificat propus.
Președintele Vladimir Putin a încetat să mai apară la Kremlin după ce SUA și Israelul au eliminat conducerea iraniană, anunță Nexta. Practic, evenimentele publice de la Kremlin au dispărut din programul oficial.
Sursa menționată susține că ultima apariție publică a lui Putin a avut loc în urmă cu nouă zile. După aceea, întâlnirile au avut loc doar prin legătură video și telefonică.
Acest lucru a alimentat speculațiile, mai ales că nu este prima dată când poziția președintelui rus este ținută secretă. Unele zvonuri citate de Nexta susțin că Putin s-a simțit amenințat după lichidarea de la distanța a principalilor lideri iranieni.
Întreruperile în furnizarea de internet din Moscova ar putea avea legătură cu încercarea Kremlinului de a-l ascunde pe Putin.
