Consilierul onorific al președintelui României, Eugen Tomac, a transmis vineri un mesaj pe Facebook în care a comentat vizita recentă în România a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Potrivit lui Tomac, întâlnirea dintre liderii celor două state și semnarea unui parteneriat strategic reprezintă începutul unei noi etape în relația bilaterală dintre România și Ucraina.
Eurodeputatul a scris că dialogul dintre cei doi președinți și deciziile care au fost stabilite înseamnă că s-a reușit atingerea unui pas important pentru cooperarea dintre cele două țări.
„Vizita de ieri a Președintelui Zelenski în România deschide o nouă pagină în relația dintre statele noastre. Semnarea, de către Președintele Nicușor Dan și Președintele Volodîmîr Zelenski, a Declarației de Parteneriat Strategic între România și Ucraina ridică relația bilaterală la un nivel nou de cooperare strânsă, bazat pe încredere reciprocă”, a scris Eugen Tomac.
El a amintit că relațiile din regiune s-au schimbat profund după invazia rusească din februarie 2022, iar statele din Europa de Est au fost nevoite să se adapteze unei noi realități geopolitice.
„Este clar că, după declanșarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei din februarie 2022, toată regiunea noastră a Europei de Est a trecut prin transformări uriașe”, a subliniat Tomac.
Eurodeputatul a punctat și rolul jucat de Uniunea Europeană în tot acest context, mai ales prin decizia de a acorda statut de țări candidate la aderare atât Ucrainei, cât și Republicii Moldova.
„Răspunsul Uniunii Europene a fost unul curajos și plin de semnificații geopolitice majore: Ucraina și Republica Moldova au primit statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană”, a declarat el.
„România și majoritatea cetățenilor români au fost alături de vecinii noștri încă din primele zile ale acestui război care a omorât sute de mii de oameni nevinovați și a distrus destinele a zeci de milioane de cetățeni din statul vecin. Pe lângă suportul constant pe care milioane de români l-au oferit voluntar, statul român a avut, la rândul său, o poziție continuă de sprijin pe toate palierele, pentru a ajuta Ucraina să reziste în fața agresorului rus”, a precizat eurodeputatul.
Despre situația comunității de români din Ucraina, despre care a scris că este foarte importantă, Tomac a declarat că „avem o comunitate numeroasă, de sute de mii de români, care în mod artificial a fost divizată între «români» și «moldoveni», conform tezelor sovietice trasate în secolul trecut de Stalin”.
Potrivit lui Eugen Tomac, autoritățile ucrainene au făcut deja pași pentru a corecta această situație. În 2023, Kievul a decis eliminarea acestei separări artificiale și a stabilit că limba folosită de minoritatea românească este limba română.
„În 2023, în semn de respect pentru România, Ucraina a luat decizia de a elimina această divizare artificială și a stabilit că singura limbă folosită pentru minoritatea românească este limba română. Practic, eliminarea așa-numitei «limbi moldovenești» a reprezentat un prim pas spre detensionarea situației în sânul comunității românești”, a explicat eurodeputatul.
El a salutat și anunțul făcut de președintele ucrainean privind instituirea unei zile oficiale dedicate limbii române în Ucraina.
„Anunțul făcut ieri de Președintele Zelenski, conform căruia va semna instituirea zilei oficiale a limbii române în Ucraina, pentru a fi sărbătorită pe 31 august, este, de asemenea, un gest ce merită salutat, deoarece va ajuta enorm comunitatea românească”, a transmis Tomac.
Eurodeputatul a mai precizat că situația românilor din Ucraina s-a aflat printre temele principale discutate în cadrul întâlnirii dintre cei doi președinți.
„Ceea ce trebuie să știe românii din Ucraina este că, în dialogul dintre Președintele Nicușor Dan și Președintele Volodîmîr Zelenski, situația comunității românești a fost unul dintre cele mai importante subiecte abordate”, a spus el.
„Pentru Președintele Nicușor Dan, situația învățământului în limba română este o prioritate. S-a convenit așadar cu partea ucraineană să cooperăm intens, astfel încât reforma învățământului să nu afecteze procesul de educație în limba română”, a adăugat Tomac.
El a spus că obiectivul este ca toți copiii români din Ucraina să poată învăța în școli și licee cu predare în limba română: „Obiectivul nostru este ca toți copiii români să aibă posibilitatea de a studia în licee cu predare în limba română și avem deplină încredere că acest obiectiv este realizabil”.
Alexander Csergo, în vârstă de 59 de ani, riscă până la 15 ani de închisoare după ce a fost condamnat vineri de un tribunal din Sydney, potrivit BBC.
Autoritățile au declarat că două persoane cunoscute doar sub numele de „Ken” și „Evelyn” s-au oferit să-i plătească pentru informații de securitate națională în timp ce acesta lucra la Shanghai.
Apărarea lui Csergo a susținut că acesta le-a furnizat rapoarte care conțineau informații disponibile publicului și că singurele înșelăciuni au fost plagiatul și includerea de citate false de la persoane pe care pretindea că le-a intervievat, cum ar fi fostul prim-ministru Kevin Rudd.
Tribunalul Districtual din New South Wales a aflat că Csergo, care conducea o afacere în Shanghai, a fost abordat pentru prima dată în 2021 de o femeie care a spus că lucra pentru un think tank și a aranjat ca acesta să se întâlnească cu doi reprezentanți.
Clienții ei erau persoane care aveau afaceri în Australia, Noua Zeelandă și Canada.
Omul de afaceri a primit plicuri cu baniUlterior, Csergo s-a întâlnit cu cei doi, cunoscuți sub numele de Ken și Evelyn, pentru a le înmâna rapoartele în schimbul unor plicuri care conțineau mii de dolari în numerar. Întâlnirile au avut loc în cafenele și restaurante care erau adesea complet goale, au declarat procurorii.
Cei doi au solicitat rapoarte despre o „listă de cumpărături” cu subiecte precum minereu de litiu, minereul de fier, acordul Aukus și parteneriatul diplomatic al Quadradelor Statelor Unite, a aflat instanța. Lista a fost găsită în timpul unei percheziții la sediul său din Bondi în 2023, după întoarcerea sa în Australia, când a fost arestat .
Deși informațiile furnizate au fost lipsite de valoare, procurorii au susținut că Csergo credea că Ken și Evelyn lucrau pentru Ministerul Securității Statului din China și că acesta era nesăbuit în ceea ce privește posibilitatea ca acesta să sprijine activitățile de informații ale Chinei.
El credea că este manipulat ca o potențială sursă și avea o relație de colegiu cu Ken, cu care a schimbat 2.800 de mesaje WeChat, au declarat procurorii.
Csergo nu a depus mărturie în timpul procesului, dar a declarat poliției că a presupus că a fost supravegheat în timpul șederii sale în China și că rapoartele sale au folosit informații disponibile gratuit pe internet și interviuri inventate.
Csergo este doar al doilea australian acuzat și condamnat în temeiul legilor antispionaj introduse în 2018.
Se spune că dreptul este „arta binelui și a echității”. Însă respectarea regulilor dreptului internațional a ajuns să împartă planeta în două și să genereze conflicte de proporții. În România, procedura de numire a șefilor marilor parchete din România este în toi, dar o parte din societate consideră în continuare că Justiția „este capturată”.
Cât de „capturată” este Justiția din România și cine a capturat-o? Care este diferența între judecători și procurori în ceea ce privește procedura de numire? Cine vrea să influențeze actul judiciar în România? Ce crede Curtea Supremă de Justiție despre referendumul președintelui Nicușor Dan? Cum trebuie modificate legile Justiției? Au încredere judecătorii în DNA pentru a fi anchetați pentru presupuse fapte de corupție? Despre toate acestea discutăm cu Victor Alistar, purtătorul de cuvânt al Curții Supreme, fost membru CSM
Emisiunea poate fi urmărită, de la ora 13:00, live, pe canalele de YouTube și Facebook ale Mediafax.
Datele colectate de TrendForce și PCPartPicker arată amploarea crizei. O unitate de memorie RAM de 16 GB costa aproximativ 100 de dolari în octombrie. În prezent, același produs depășește 500 de dolari. Memoriile de 8 GB destinate telefoanelor mobile și-au triplat și ele prețul, ajungând la 150 de dolari per unitate, potrivit elEconomista.
Confirmarea vine de la Apple. Compania a anunțat joi un contract de furnizare DRAM cu Samsung pentru iPhone-ul pliabil, la prețuri duble față de cele anterioare.
Cele mai mari companii din lume au acceptat deja că nivelurile actuale de preț au venit pentru a rămâne.
De ce nu se produce pur și simplu mai multRăspunsul se află în trauma recentă a industriei. Pandemia a generat o cerere explozivă de memorie, iar piața a crescut cu 50% în doar doi ani. În 2022 a urmat o criză violentă. Comenzile s-au prăbușit, iar veniturile din sectorul RAM au scăzut cu 32,5% într-un singur trimestru.
Samsung a înregistrat pierderi de 3 miliarde de dolari din segmentul semiconductorilor. Hynix a pierdut 1,3 miliarde. Micron a fost cel mai afectat. Compania a raportat pierderi de 5,8 miliarde de dolari în anul fiscal 2023 – primele cifre negative din ultimul deceniu.
Fabrici noi: 15 miliarde de dolari și 18 luni de așteptareProducătorii își vor extinde acum capacitatea încet și prudent, pentru a evita o nouă criză de supraproducție. Problema este că industria nu poate reacționa rapid. Potrivit Coughlin Associates, construirea unei fabrici noi costă aproximativ 15 miliarde de dolari și necesită 18 luni până la punerea în funcțiune.
Acest decalaj garantează că noua capacitate va ajunge pe piață mult după vârful cererii. Samsung a anunțat deja adăugarea de noi linii DRAM la fabrica din Pyeongtaek, Coreea, care ar putea procesa 120.000 de plăci suplimentare pe lună. Acestea nu vor fi operaționale însă înainte de începutul anului 2027.
Cei trei mari producători – Hynix cu 38% din piața globală, Samsung cu 33% și Micron cu 22% – controlează practic întreaga ofertă. Analiștii de la Neuberger Berman estimează că prețurile vor rămâne ridicate cel puțin până în 2026, iar deficitul se poate extinde pe parcursul mai multor ani.
Autoritățile saudite au anunțat că sistemele de apărare aeriană au interceptat peste două duzini de drone care au intrat în spațiul aerian al țării. Atacul vine după ce noul lider suprem al Iranului a promis că vor continua loviturile împotriva statelor din Golful Persic care găzduiesc baze militare americane. Arabia Saudită se numără printre statele considerate de Teheran drept susținătoare ale operațiunilor militare ale SUA în regiune, arată Euronews.
Conflictul a intrat în ziua a 14-a, iar loviturile aeriene și atacurile cu rachete continuă pe mai multe fronturi. Atacurile aeriene ale forțelor americane și israeliene au vizat mai multe obiective din Teheran, inclusiv infrastructuri energetice și militare. În același timp, Iranul a lansat atacuri cu drone și rachete care au vizat Israelul, statele din Golf și nave comerciale din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru transportul petrolului la nivel global.
Un militar francez a murit într-un atac cu drone în IrakPreședintele Franței, Emmanuel Macron, a confirmat că un soldat francez a fost ucis într-un atac cu drone și rachete în regiunea Erbil, din Kurdistanul irakian. Potrivit autorităților franceze, atacul a fost lansat de Iran și a vizat o bază militară din zonă. Mai mulți militari au fost răniți.
Macron a condamnat atacul, afirmând că astfel de acțiuni sunt „inacceptabile” și riscă să extindă conflictul în întreaga regiune.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că operațiunile militare ar putea continua încă trei sau patru săptămâni. Liderul american a spus că neutralizarea amenințării reprezentate de Iran este mai importantă decât impactul pe care războiul îl are asupra piețelor energetice și asupra prețurilor petrolului.
„Distrugem complet regimul terorist al Iranului, din punct de vedere militar, economic și din alte puncte de vedere, însă, dacă-i citiți pe esuații de la New York Times, ați putea crede în mod eronat că nu câștigăm”, a scris Trump într-o postare pe platforma de socializare Truth Social, potrivit AA.
Președintele SUA a afirmat că resursele militare ale Iranului sunt grav afectate.
„Marina Iranului a dispărut, forțele aeriene nu mai există, rachetele, dronele și toate celelalte sunt distruse, iar liderii lor au fost șterși de pe fața pământului”, a spus el.
Trump a adăugat că SUA dispun de o capacitate militară copleșitoare și vor continua campania. „Avem o putere de foc fără egal, muniție nelimitată și mult timp la dispoziție – urmăriți ce se va întâmpla astăzi cu acești nemernici nebuni”, a scris el.
Președintele a acuzat, de asemenea, Iranul de violență de lungă durată.
„Au ucis oameni nevinovați în întreaga lume timp de 47 de ani, iar acum eu, în calitate de al 47-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, îi ucid pe ei. Ce mare onoare este să fac acest lucru!”
Declarațiile au fost făcute în contextul atacurilor SUA și Israelului asupra Iranului, lansate pe 28 februarie, care au ucis aproximativ 1.300 de persoane, inclusiv mai mulți înalți oficiali.
Iranul a ripostat cu atacuri cu drone și rachete asupra Israelului, Irakului și țărilor din Golf care găzduiesc baze militare americane.
Ministerul Finanțelor estimează că va încasa în 2026 aproximativ 8,2 miliarde de lei din taxarea sectorului bancar, sumă care include impozitele plătite de băncile comerciale și vărsămintele din veniturile nete ale Băncii Naționale a României (BNR). Chiar și așa, veniturile totale ale statului din acest sector ar urma să fie mai mici decât în 2025, potrivit datelor incluse în proiectul de buget.
BNR virează mai puțini bani la bugetÎncasările estimate pentru 2026 ar fi cu aproximativ un miliard de lei mai mici decât cele din 2025, când statul a beneficiat de sume mai mari transferate de banca centrală. Principala explicație este reducerea sumelor virate de BNR. „Vărsămintele din veniturile nete ale BNR la buget ar urma să se înjumătățească în acest an, la circa 2 miliarde de lei, după ce anul trecut au depășit 4 miliarde de lei”, explică analiștii Ziarului Financiar.
Statul încasează mai mult de la băncile comercialeÎn schimb, contribuția băncilor comerciale la buget este estimată în creștere. „Suma cumulată care va ajunge în vistieria statului din cele două impozite pe câștiguri plătite de acestea este estimată pentru 2026 la 6,3 miliarde de lei, în creștere cu 26% față de 2025”, potrivit proiectului de buget.
Suma provine din două tipuri de taxe. Aproape 2,7 miliarde de lei ar urma să fie colectate din impozitul suplimentar pe cifra de afaceri a băncilor, iar circa 3,55 miliarde de lei din impozitul pe profitul instituțiilor de credit.
Sistemul bancar rămâne foarte profitabilTaxa pe cifra de afaceri a băncilor cântărește mai mult după majorarea de anul trecut. Impozitul a fost dublat în a doua parte a anului 2025, ajungând la 4%, ceea ce explică în mare parte creșterea estimată a încasărilor bugetare din acest tip de taxă.
Chiar și în aceste condiții, sectorul bancar rămâne unul dintre cele mai profitabile din economie. „Sistemul bancar a rămas cu un profit consistent și în anul 2025, de circa 16 miliarde de lei, după ce în 2024 câștigul depășise 14 miliarde lei”, notează sursa citată.
Rezultatele arată că băncile au reușit să își mențină câștigurile ridicate chiar și într-un context economic mai dificil, caracterizat de încetinirea economiei, inflație persistentă, dobânzi ridicate și deficite bugetare mari.
Creditarea și economia pot schimba estimărileEstimările din proiectul de buget ar putea fi diferite însă de încasările reale, atrag atenția economiștii. „Rămâne de văzut dacă în cele din urmă banii care vor ajunge efectiv la buget în contul acestor impozite din sectorul bancar vor fi în linie cu estimările autorităţilor din proiectul de buget sau vor fi chiar sub nivelul prognozat”, în condițiile în care evoluția încasărilor depinde de dinamica creditării și de evoluția economiei într-un context macroeconomic și geopolitic tensionat.
