Actorul neozeelandez Sam Neill, care a decedat luni la un spital din Sydney, a murit din cauza unei pneumonii, potrivit BBC.
Informația a fost făcută publică joi de către agentul său, Philip Grenz.
Cunoscut mai ales pentru rolurile sale din Jurassic Park și Peaky Blinders, familia actorului a descris moartea sa ca fiind „bruscă și neașteptată”. Neill a murit luni, la vârsta de 78 de ani.
Agentul actorului a emis joi o declarație despre cauza morții. Declarația a fost publicată după ce a vorbit cu familia lui Neill și din cauza a ceea ce a numit informații „inexacte și false” în presă, potrivit sursei.
În luna aprilie a acestui an, Sam Neill a anunțat că se află în remisie după ce fusese diagnosticat cu limfom non-Hodgkin. Acesta este un tip de cancer al sângelui. Actorul a fost diagnosticat cu această boală cu ani în urmă. Familia sa a declarat că „rămăsese fără cancer” când a murit.
„În calitate de reprezentant de lungă durată al lui Sam Neill, am vorbit cu familia sa și doresc să clarific câteva detalii pentru fanii săi”, a spus Grenz.
„Sam a murit de pneumonie. Înainte de a se îmbolnăvi, Sam luptase cu vitejie și învinsese limfomul printr-un nou tratament numit terapie CAR-T”, a transmis agentul lui Neill.
El a adăugat că familia lui Neill „îl va onora cu un memorial privat la ferma sa din Noua Zeelandă, la o dată ulterioară încă nedeterminată”.
„Aș dori să le mulțumesc celor care i-au fost cu adevărat apropiați lui Sam pentru că i-au respectat intimitatea cu respectul pe care l-a câștigat și de care cei dragi au nevoie și îl merită în aceste momente extrem de dificile”, a adăugat Grenz.
Sam Neill s-a stins din viață luni, la un spital din Sydney, fiind înconjurat de familie.
Documentul a fost semnat în contextul cooperării energetice dintre cele două țări, iar premierul interimar, cât și ministrul interimar al Energiei, Ilie Bolojan a subliniat că discuțiile vizează evaluarea beneficiilor și impactului pe care l-ar putea avea viitoarea centrală.
„Memorandumul pe care l-am semnat astăzi creează cadrul necesar pentru un schimb de informații privind proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Djerdap 3 și pentru a înțelege exact ce beneficii poate aduce, dar și ce impact poate avea. Avem nevoie de această abordare pentru că energia a devenit un aspect de securitate, de competitivitate economică și, în final, de nivel de traie. Prețurile mari la energie afectează companiile, reduc investițiile și se regăsesc direct sau indirect în costurile suportate de cetățeni”, a declarat Bolojan.
Potrivit lui Bolojan, „centralele cu acumulare prin pompaj pot avea un rol important în această ecuație. Ele pot stoca energie atunci când există surplus și o pot pune la dispoziția sistemului atunci când este nevoie. Pe scurt, pot contribui la stabilitatea rețelei și la folosirea mai eficientă a energiei pe care o producem”.
Un proiect „care merită analizat cu toată seriozitatea”Bolojan a precizat că România va analiza cu atenție proiectul și condițiile în care acesta ar putea fi dezvoltat.
„Djerdap 3 este, din această perspectivă, un proiect care merită analizat cu toată seriozitatea. Pentru România este important ca dezvoltarea sa să fie compatibilă cu funcționarea și producția de energie de la Porțile de Fier 1 și 2, să asigure protejarea zonelor riverane din România și Bulgaria și să țină cont de navigația pe Dunăre”, a spus premierul.
Șeful Guvernului a evidențiat și importanța cooperării bilaterale în domeniul energiei, amintind de proiectele comune de la Porțile de Fier.
„România își dorește o cooperare mai strânsă cu Serbia în domeniul energiei. Suntem vecini, avem infrastructură comună, avem interese comune și ne confruntăm cu multe dintre aceleași provocări. Este firesc să căutăm împreună soluții care cresc securitatea energetică și competitivitatea economilor noastre. (…) Experiența de la Porțile de Fier ne arată că România și Serbia știu să lucreze împreună în proiecte energetice importante”, a conchis Bolojan.
Un incident neobișnuit a avut loc la bordul trenului ICE 2075, care circula din Westerland, pe insula Sylt, către gara Berlin-Gesundbrunnen.
În timpul călătoriei, personalul a constatat că în toaletele trenului nu mai exista hârtie igienică. Confruntat cu această problemă, conductorul a decis să oprească trenul în afara programului în stația Hamburg-Bergedorf, relatează Der Spiegel.
Potrivit imaginilor publicate pe rețelele sociale, acesta a coborât în grabă și s-a îndreptat către un supermarket aflat în apropierea gării. Angajatul companiei feroviare s-a întors la tren cu trei pachete de hârtie igienică, iar călătoria a putut continua.
Trenul a ajuns cu întârziere la BerlinGarnitura a ajuns la destinație cu aproximativ 45 de minute întârziere. Nu este clar cât din acest decalaj a fost provocat de oprirea pentru cumpărături, însă episodul a atras rapid atenția presei și a utilizatorilor rețelelor sociale.
Deutsche Bahn, operatorul feroviar german, a confirmat incidentul. Reprezentanții companiei au explicat că rezervele nu fuseseră verificate înainte de plecare din cauza absenței neprevăzute a unui angajat.
Compania a anunțat că intenționează să intensifice verificările prin sondaj ale produselor și materialelor necesare la bord, pentru a evita repetarea unei asemenea situații.
O problemă banală, cu efecte asupra unei întregi garnituriDeși incidentul a avut o notă amuzantă, el scoate în evidență dificultățile logistice care pot apărea chiar și în cazul trenurilor de mare viteză. Lipsa unui produs de bază poate afecta confortul a sute de pasageri și poate impune modificări ale circulației.
Deutsche Bahn este criticată frecvent pentru întârzierile înregistrate pe rețeaua feroviară din Germania. În acest caz, însă, reacția conductorului a fost apreciată de numeroși internauți drept una pragmatică.
Situații similare nu sunt complet lipsite de precedent. Presa germană a relatat anterior despre un pasager care a apelat numărul de urgență după ce a constatat că într-un alt tren nu exista hârtie igienică.
Măsura face parte dintr-o nouă etapă a campaniei „Cool Biz”, lansată de autoritățile japoneze pentru a limita utilizarea aparatelor de aer condiționat, pe fondul costurilor ridicate la energie și al presiunii asupra rețelei electrice, transmite Euronews.
Pantalonii scurți ajung în instituțiile publiceÎn această săptămână, când temperaturile din capitala Japoniei au urcat la aproximativ 34 de grade Celsius, mai mulți funcționari ai administrației metropolitane din Tokyo au venit la serviciu îmbrăcați în pantaloni scurți, o imagine rar întâlnită într-o țară în care costumul și cravata rămân simboluri ale mediului de afaceri. Printre ei se numără și Noboru Watanabe, funcționar în vârstă de 50 de ani, care recunoaște că la început i-a fost jenă să renunțe la pantalonii lungi. „După ce îi porți o zi, îți dai seama cât sunt de comozi”, a declarat acesta.
Japonia: „Cool Biz”, măsura luată de autorități în instituțiile publice. Sursa foto: X
Programul „Cool Biz” merge mai departeInițiativa a fost anunțată în primăvara acestui an de guvernatoarea Tokyo, Yuriko Koike, care a avertizat asupra perspectivelor dificile privind alimentarea cu energie electrică. Noua versiune a programului „Cool Biz” le recomandă angajaților să poarte haine cât mai lejere, inclusiv tricouri polo, tricouri simple, adidași și, acolo unde activitatea permite, pantaloni scurți. Campania nu este nouă. Ea a fost lansată încă din 2005, când Koike ocupa funcția de ministru al Mediului, pentru a reduce consumul de electricitate în lunile de vară.
Japonezii sunt împărțițiNu toată lumea privește însă cu entuziasm schimbarea. Unii angajați consideră că pantalonii scurți reprezintă o adaptare firească la temperaturile extreme. „Este o abordare flexibilă. În zilele atât de călduroase trebuie să poți să îți reglezi temperatura corpului”, spune Takayuki Deguchi, angajat al unei companii de marketing. Alții cred că o astfel de ținută nu are ce căuta într-un mediu profesional. „Asociez pantalonii scurți cu o zi liberă. Nu mi se pare o imagine îngrijită pentru birou”, a spus Sachie Koike, agent imobiliar din Tokyo.
Căldura extremă schimbă obiceiurileJaponia a înregistrat în 2025 cea mai fierbinte vară din istoria măsurătorilor meteorologice, începute în 1898. Temperaturile de peste 40 de grade Celsius au devenit atât de frecvente încât Agenția Meteorologică Japoneză a introdus în acest an o nouă clasificare oficială pentru astfel de episoade, denumite „zile cu căldură extremă”. Datele analizate în ultima vreme arată că schimbările climatice produse de activitatea umană fac ca valurile de căldură să fie mai dese, mai lungi și mai intense. Astfel, autoritățile japoneze încearcă să reducă dependența de aerul condiționat fără a afecta activitatea instituțiilor și companiilor. Chiar dacă pentru mulți ideea de a merge la birou în pantaloni scurți pare încă neobișnuită, oficialii speră că aceasta va deveni treptat o normalitate într-o lume în care verile sunt din ce în ce mai fierbinți.
Acțiunea procurorilor DIICOT – Structura Centrală și a polițiștilor Direcției de Investigații Criminale din cadrul IGPR a vizat destructurarea unei grupări de criminalitate organizată care, potrivit anchetatorilor, ar fi fost implicată în infracțiuni violente, cămătărie, trafic de persoane, proxenetism și spălare de bani. În cadrul operațiunii au fost făcute 29 de percheziții în județele Brăila și Galați, inclusiv la o unitate de penitenciar.
Cum era organizată grupareaPotrivit anchetatorilor, gruparea s-a constituit în 2021 în municipiul Brăila, în jurul a trei suspecți, cărora li s-au alăturat ulterior alți 20 de membri.
„Cercetările efectuate au reliefat faptul că, începând cu anul 2021, pe raza municipiului Brăila, trei suspecți au constituit o grupare de criminalitate organizată, la care au aderat și pe care au sprijinit-o alți 20 de suspecți, toți acționând în mod coordonat, sub autoritatea liderului”, au transmis procurorii DIICOT.
Anchetatorii susțin că organizația era coordonată de un bărbat de 50 de ani și urmărea atât comiterea unor infracțiuni violente, cât și obținerea de profituri din activități de cămătărie.
Patru victime în dosare de tentativă de omorPotrivit DIICOT, între 2021 și iulie 2026, membrii grupării au agresat mai multe persoane pentru intimidarea rivalilor și consolidarea influenței în mediul infracțional local.
„Membrii grupării au exercitat acte de violență împotriva mai multor persoane, săvârșind infracțiuni de tentativă la omor asupra a patru victime (…), pentru menținerea și consolidarea supremației grupării în zona de influență”, au transmis procurorii.
Anchetatorii susțin că atacurile au fost deosebit de violente, iar victimele au supraviețuit datorită intervenției medicale și reacției acestora.
„Prin natura obiectelor utilizate, intensitatea, frecvența loviturilor aplicate și zonele anatomice vizate, acțiunile membrilor grupării au fost apte să producă decesul victimelor”, a comunicat DIICOT.
Rețeaua de cămătărie a grupăriiAnchetatorii susțin că liderul grupării desfășura, în mod constant, activități de cămătărie, acordând împrumuturi fără autorizație și percepând dobânzi săptămânale, lunare sau la termen.
Debitorii erau obligați să ofere garanții constând în imobile sau autoturisme de lux, iar în cazul întârzierii plăților erau supuși intimidărilor și presiunilor psihologice.
Potrivit DIICOT, și alți membri ai grupării ar fi acordat împrumuturi cu dobândă în același mod.
Bunuri pe numele rudelorProcurorii susțin că liderul organizației ar fi încercat să ascundă proveniența banilor și bunurilor dobândite ilegal prin transferarea acestora pe numele unor membri ai familiei.
„A procedat la transferarea și înregistrarea unor bunuri imobile și mobile (autoturisme de lux), pe numele unor persoane din cadrul familiei sale, deși era adevăratul beneficiar și utilizator al acestora”.
Victime exploatate prin metoda „loverboy”Ancheta a scos la iveală și suspiciuni privind traficul de persoane și proxenetism.
Potrivit DIICOT, doi membri ai grupării au recrutat tinere folosind metoda „loverboy”, promițându-le o relație sentimentală, și obligându-le ulterior să practice prostituția în Elveția și Austria.
Una dintre victime a fost transportată și adăpostită în mai multe orașe din România, printre care Brăila, Baia Mare, Brașov și Suceava.
Audieri la sediul DIICOTPersoanele vizate sunt audiate la sediul DIICOT – Structura Centrală.
La operațiune participă specialiști ai Institutului Național de Criminalistică, polițiști din mai multe structuri ale Poliției Române, jandarmi ai Brigăzii Speciale de Intervenție și specialiști ai Inspectoratului General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne.
Urmează să fie pronunțat un verdict în cazul prăbușirii podului de pe autostrada Morandi din Genova, Italia, în 2018, potrivit AP.
Tragedia a scos la iveală deficiențe în infrastructurăMembrii familiilor celor 43 de persoane ucise în urma dezastrului sunt așteptați, joi, în sala de judecată. Procesul include 57 de inculpați, acuzați de tragedia care a scos la iveală deficiențe profunde în întreținerea infrastructurii italiene.
Printre inculpați, se numără foști directori ai operatorului de autostrăzi Autostrade per L’Italia, experți de la compania sa de inginerie și foști oficiali ai Ministerului Infrastructurii din Italia.
Cei mai mulți se confruntă cu acuzații, inclusiv dezastru din neglijență și multiple capete de acuzare de omor din culpă. Acestea sunt provenite din presupuse nerespectări ale obligațiilor de întreținere a podului. El făcea parte dintr-o rută principală ce lega nordul Italiei de Riviera Franceză, potrivit sursei.
Tragedia din 2018La data de 14 august 2018, o secțiune de 200 de metri a podului a cedat în timpul unei furtuni. Zeci de mașini au căzut la pământ.
Imaginile podului prăbușit au făcut înconjurul lumii. Fotografiile i-au șocat pe italieni într-una dintre cele mai aglomerate zile de călătorie din Italia. Milioane de oameni se îndreptau spre tradiționala sărbătoare Ferragosto din 15 august. Evenimentul marchează vârful sezonului vacanțelor de vară, mai arată sursa.
Procurorii au susținut că anii de neglijență în ceea ce privește întreținerea au dus la prăbușire. Aceștia au cerut pedepse combinate de aproape 400 de ani pentru toți inculpații. Inculpații neagă să fi făcut vreo greșeală și spun că prăbușirea podului a fost cauzată de un defect de construcție.
Verdictele și sentințele vor încheia un proces care s-a întins pe parcursul a peste 280 de audieri pe parcursul a patru ani.
Podul, considerat o minune inginerească la inaugurareConsiderat o minune inginerească la deschiderea sa în 1967, Morandi avea trei piloni de beton în formă de A și cabluri de holan încapsulate în beton.
Raffaele Caruso, unul din avocații victimelor, a declarat că procesul a arătat că semnele de avertizare privind defectele pilonului prăbușit existau de zeci de ani. El a menționat lucrările de întreținere la celelalte două, începând din 1993. Acestea nu au fost niciodată extinse la al treilea.
„Problema era cunoscut㔄Din 1993 încoace, problema era cunoscută. Aveam trei piloni identici. Doi prezentaseră deja același defect și nimeni nu a întrebat serios dacă și al treilea îl avea”, a spus Caruso, potrivit sursei.
Actualul director executiv al Autostrade, Arrigo Giana, și-a cerut scuze publice într-o scrisoare deschisă publicată în principalele cotidiane italiene.
„Acțiunile și deciziile unor oameni au lăsat cicatrici de neșters”, a spus Giana, care s-a alăturat Autostrade în calitate de CEO anul trecut.
„A oferi astăzi scuzele care nu au fost formulate atunci este, pentru noi, un imperativ moral care merge dincolo de stabilirea responsabilității legale și de cursul justiției către adevăr”, a adăugat noul director.
Un nou pod proiectat de arhitectul italian Renzo Piano, născut la Genova, a fost inaugurat în 2020. Acesta traversează un memorial dedicat victimelor prăbușirii podului Morandi, mai menționează sursa citată.
„Avem mentalitatea de a câștiga meciul, nu mergem să ajungem la prelungiri sau la penalty-uri. Încercăm să câștigăm, însă jucând inteligent, fără să lăsăm spații și fără să ne descoperim. Am încredere că putem face un meci foarte bun”, a declarat antrenorul echipei Universitatea Cluj, Cristiano Bergodi, la conferința premergătoare partidei.
Antrenorul Universității Cluj se așteaptă la un meci la fel de dificil ca cel din Polonia, însă este încrezător că echipa sa poate profita de avantajul terenului propriu.
„Este un meci dificil și trebuie să îl abordăm cu aceeași mentalitate, aceeași dorință și aceeași ambiție de a fi la fel de buni ca ei. În prima manșă am făcut un meci foarte bun și cred că jucătorii sunt foarte concentrați pentru această partidă”, a declarat Bergodi.
Bergodi consideră că, după remiza din prima manșă, calificarea este complet deschisă.
„Cred că, după acest 0-0, șansele sunt 50-50%. Meciul este foarte greu pentru noi. Întâlnim un colos al fotbalului din Europa de Est, cu jucători care anul trecut au refuzat oferte de 15-20 de milioane de euro din Premier League”, a spus acesta.
Probleme de lotÎnaintea returului, Universitatea Cluj are și probleme de lot. Fundașul Hrvoje Mikanovic este accidentat și nu va evolua, iar alți jucători nu sunt refăcuți complet, urmând ca stafful tehnic să decidă după ultimul antrenament pe cine se va baza.
Portarul Neofytos Michael a făcut apel la suporteri să creeze o atmosferă similară celei de la Lublin.
„Este un meci important pentru club și pentru oraș. Sperăm că va fi un stadion plin și, cu sprijinul fanilor, vom obține calificarea. Vrem să arătăm că suntem aici ca să mergem cât mai departe”, a declarat goalkeeperul cipriot.
În cazul în care va elimina Dinamo Kiev, Universitatea Cluj va întâlni formația greacă PAOK Salonic în turul al doilea preliminar al Europa League. Echipa eliminată își va continua parcursul european în preliminariile UEFA Conference League.
O analiză realizată de Euronews arată care sunt punctele forte ale fiecărei capitale și ce trebuie să știe turiștii înainte de a-și rezerva vacanța.
Londra, lider la atracții și infrastructură, dar și cea mai scumpăCapitala Marii Britanii rămâne una dintre cele mai apreciate destinații pentru un city break, datorită numeroaselor obiective turistice, muzeelor de renume mondial, spectacolelor din West End și scenei gastronomice aflate într-o continuă dezvoltare.
Orașul beneficiază de conexiuni excelente prin aeroporturile Heathrow și Gatwick, dar și de legături feroviare rapide cu Europa continentală prin Eurostar. În plus, oferta hotelieră continuă să se extindă, cu mai multe unități de lux inaugurate sau programate să fie deschise în acest an.
Totuși, Londra rămâne și cea mai costisitoare dintre cele trei capitale analizate. În sezonul de vârf, o noapte într-un hotel de trei stele ajunge, în medie, la aproximativ 314 euro, iar o cină pentru două persoane într-un restaurant de nivel mediu costă în jur de 94 de euro. Un bilet pentru transportul public depășește, în medie, 3 euro.
Paris investește în mobilitate și culturăCapitala Franței continuă să profite de investițiile realizate după Jocurile Olimpice din 2024, devenind mai prietenoasă cu bicicliștii și cu transportul public. Rețeaua de piste pentru biciclete depășește 1.000 de kilometri, iar extinderea metroului continuă.
În plan cultural, Parisul pregătește una dintre cele mai ample modernizări ale Muzeului Luvru din ultimele decenii, inclusiv un spațiu dedicat celebrei „Mona Lisa”. Totodată, noi galerii și muzee au fost inaugurate în ultimii ani, consolidând statutul orașului ca una dintre capitalele culturale ale lumii.
Din punct de vedere al costurilor, Parisul este ușor mai accesibil decât Londra. O noapte într-un hotel de trei stele costă, în medie, 280 de euro, iar o masă pentru două persoane ajunge la aproximativ 70 de euro. Transportul public este și el mai ieftin, un bilet costând în jur de 2,5 euro.
Roma, cea mai accesibilă dintre cele treiRoma rămâne alegerea ideală pentru turiștii care doresc să combine patrimoniul istoric cu un buget mai redus. Lucrările de restaurare realizate cu ocazia Jubileului din 2025 au modernizat mai multe obiective importante și spații publice, iar extinderea liniei C de metrou facilitează accesul către centrul istoric.
Capitala Italiei oferă și cele mai mici costuri dintre cele trei destinații analizate. Potrivit datelor citate de Euronews, o cameră într-un hotel de trei stele costă, în medie, 254 de euro pe noapte, în timp ce o masă pentru două persoane într-un restaurant de categorie medie este estimată la aproximativ 60 de euro. Un bilet pentru transportul public costă doar 1,5 euro.
Ce înseamnă comparația pentru turiștii din RomâniaPentru românii care își planifică un city break în Europa, alegerea depinde în mare măsură de buget și de tipul experienței căutate. Londra oferă cea mai diversificată gamă de atracții și evenimente, însă presupune și cele mai mari cheltuieli. Parisul reprezintă un compromis între ofertă culturală și costuri, în timp ce Roma se remarcă prin cel mai bun raport între preț și experiența turistică, fiind o opțiune atractivă pentru cei care doresc să viziteze una dintre marile capitale europene fără un buget foarte ridicat.
China, cel mai mare producător mondial de pământuri rare, a extins în octombrie anul trecut controalele asupra exporturilor pentru a include materiale suplimentare. De asemenea, a introdus noi cerințe de autorizare, dar a acceptat ulterior să amâne punerea în aplicare cu un an.
Pământurile rare reprezintă un grup de 17 metale utilizate în cantități mici. Însă acestea sunt esențiale pentru produse care variază de la automobile și aeronave până la echipamente electronice și sisteme de armament.
Europa și SUA vor resimți jumătate din impactul economicDacă măsurile de control vor intra pe deplin în vigoare, o producție în valoare de aproximativ 6,5 trilioane de dolari din sectoarele auto, de înaltă tehnologie, de apărare și energetic ar putea fi expusă la întreruperi ale aprovizionării, a afirmat AIE în raportul său intitulat „Global Critical Minerals Outlook”.
Statele Unite și Europa ar reprezenta aproape jumătate din impactul economic, adaugă raportul, potrivit Reuters.
„Cea mai recentă analiză a noastră arată că o mare parte a valorii economice depinde de volume relativ mici de minerale critice, ale căror lanțuri de aprovizionare rămân extrem de concentrate și sunt, prin urmare, vulnerabile”, a declarat Fatih Birol, directorul executiv al AIE.
Grafitul, o problemă majorăAgenția a avertizat, de asemenea, asupra riscurilor generate de măsurile de control al exporturilor de grafit planificate de China. Grafitul este un material cheie utilizat în bateriile vehiculelor electrice. Măsurile au fost anunțate în același timp și amânate ulterior.
Punerea în aplicare integrală a măsurilor de control asupra grafitului ar putea pune în pericol o producție de aproximativ 300 de miliarde de dolari în afara Chinei.
China reprezintă peste 90% din producția mondială de grafit prelucrat.
Lanțuri de aprovizionare alternativeGuvernele occidentale au încercat să construiască lanțuri de aprovizionare alternative cu minerale critice. AIE a declarat că angajamentele de finanțare publică pentru proiecte noi s-au cuadruplat între 2023 și 2025. Astfel a ajuns la 65 de miliarde de dolari.
Noile proiecte de rafinare a pământurilor rare din SUA și Malaezia au redus cota Chinei pe piața mondială la 85% anul trecut, de la 90% în 2023. Dacă proiectele planificate se vor derula conform calendarului stabilit, cota ar putea scădea la 70% până în 2035.
La bordul navei polare britanice britanice RSS Sir David Attenborough se află aproximativ 80 de cercetători și membri ai echipajului, care au pornit joi spre Groenlanda, potrivit Reuters. Timp de aproape șase săptămâni, oamenii de știință vor folosi roboți, drone și submarine autonome pentru a studia zona în care calota Groenlandei întâlnește oceanul și pentru a înțelege cum influențează topirea gheții curenții oceanici.
O misiune de 20 de milioane de lireExpediția, care va dura între cinci și șase săptămâni, face parte din proiectul GIANT (Greenland Ice sheet to AtlaNtic Tipping points), finanțat cu 20 de milioane de lire sterline de Agenția britanică pentru Cercetare și Inovare Avansată (ARIA).
Scopul cercetării este să afle cât de repede se topește calota Groenlandei acolo unde gheața intră în contact cu oceanul, o zonă extrem de dificil de studiat și esențială pentru modelele climatice.
Cercetătorii vor analiza dacă apa dulce provenită din topirea gheții poate modifica funcționarea Circulației Meridionale Atlantice (AMOC), sistemul de curenți care transportă apă caldă spre Europa și contribuie la menținerea unui climat mai blând pe continent.
O eventuală slăbire a acestui sistem ar putea favoriza fenomene meteo extreme, schimbări ale regimului precipitațiilor și creșterea nivelului mărilor în mai multe regiuni ale lumii.
Roboți, drone și submarinul „Boaty McBoatface”În timpul expediției vor fi folosite drone aeriene, vehicule autonome de suprafață și submarine robotizate capabile să ajungă în zone inaccesibile oamenilor.
La bord se află și submarinul autonom „Boaty McBoatface”, un vehicul subacvatic fără echipaj devenit celebru după ce numele său, ales în urma unui vot online, a făcut înconjurul lumii. Aparatul va coborî până la 1.500 de metri sub amestecul de gheață și apă din fața ghețarilor. Misiunea sa este să cartografieze partea ascunsă a gheții și să colecteze informații care nu au mai fost obținute până acum.
„Va colecta o cantitate uriașă de date care, practic, nu au mai fost măsurate niciodată”, a explicat Sam Smith, inginer de operațiuni la National Oceanography Centre.
Datele vor îmbunătăți modelele climaticePotrivit coordonatoarei expediției, geofizicianul marin Kelly Hogan, valurile de căldură record din ultimele luni au demonstrat cât de greu se adaptează lumea chiar și la schimbări aparent mici ale climei.
Căpitanul navei, Matt Neill, spune că a fost martor la retragerea accelerată a ghețarilor din regiunile polare. „Mulți dintre ghețari se retrag foarte, foarte repede, mult mai mult decât ai crede. În aceste vremuri atât de dinamice este mai important ca oricând să fim acolo, să colectăm date și să îmbunătățim modelele”, a declarat el.
Datele colectate în timpul misiunii vor fi integrate în modele climatice de nouă generație și într-un sistem de avertizare timpurie privind accelerarea topirii ghețarilor.
Tot mai multe studii arată că, pe măsură ce temperaturile cresc, cresc și nivelul de stres, conflictele și dificultățile cognitive. Cercetările, citate de publicația italiană Il Post, au asociat perioadele de caniculă cu o frecvență mai mare a accidentelor de muncă, a actelor de violență și a episoadelor de agresivitate, deși oamenii de știință subliniază că temperaturile ridicate reprezintă un factor agravant, nu singura cauză.
De ce devenim mai irascibili când este foarte caldOrganismul uman depune un efort considerabil pentru a-și menține temperatura internă în limite normale. Vasele de sânge se dilată pentru a elimina căldura prin piele, iar inima pompează mai intens pentru a susține acest proces. Această activitate suplimentară înseamnă un consum mai mare de energie și poate genera oboseală, senzația de epuizare și o toleranță mai scăzută la stres.
Un barbat sta langa fantana de la Universitate, intr-o zi caniculara, in Bucuresti, vineri, 4 iulie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO.
În același timp, transpirația abundentă crește riscul de deshidratare, iar aceasta este asociată cu dureri de cap, dificultăți de concentrare și scăderea atenției. Ne trezim că avem schimbări bruște de dispoziție și experimentăm o stare de iritabilitate accentuată. Psihologii atrag atenția că oamenii confundă adesea reacțiile fiziologice produse de căldură cu reacțiile emoționale. De exemplu, ritmul cardiac accelerat și respirația mai dificilă pot fi interpretate de creier ca semne de furie sau anxietate, ceea ce amplifică senzația de nervozitate.
Somnul, una dintre cele mai afectate funcțiiUn alt efect important al caniculei este deteriorarea calității somnului. Nopțile tropicale, în care temperatura rămâne foarte ridicată, reduc durata și profunzimea somnului. Lipsa odihnei afectează memoria, atenția și capacitatea de a lua decizii, iar în ziua următoare oamenii sunt mai impulsivi și reacționează mai greu la situațiile stresante. Această combinație dintre temperaturile ridicate și somnul insuficient explică de ce în perioadele de caniculă conflictele cotidiene apar mai ușor.
Unele persoane sunt mai vulnerabile decât alteleCopiii și persoanele în vârstă suportă mai greu temperaturile extreme deoarece organismul lor reglează mai dificil căldura. În același timp, sensibilitatea diferă și în funcție de caracteristicile individuale. Unele studii sugerează că persoanele cu un nivel ridicat de nevroticism – unul dintre cele cinci mari trăsături de personalitate analizate în psihologie – reacționează mai intens la stresul provocat de temperaturile ridicate. Contează și obișnuința cu clima. Oamenii care trăiesc în regiuni mai răcoroase pot resimți mai puternic efectele caniculei decât cei adaptați la temperaturi ridicate.
Impactul asupra sănătății mintaleValurile de căldură pot agrava simptomele persoanelor care suferă deja de depresie, anxietate sau alte afecțiuni psihice. Mai multe cercetări realizate în Statele Unite și Australia au observat că în zilele foarte călduroase cresc prezentările la camerele de gardă pentru tulburări psihice, episoade depresive, consum de substanțe și comportamente de autovătămare. O analiză publicată în 2023 în reviste din grupul The Lancet a estimat că, în timpul valurilor de căldură, internările pentru probleme de sănătate mintală cresc cu aproape 10%. Autorii subliniază însă că nu există dovezi suficiente pentru a afirma că temperaturile ridicate reprezintă cauza directă a acestor probleme, deoarece intervin și factori sociali, economici și medicali.
Atenție la medicamente în perioadele de caniculăSpecialiștii avertizează că anumite medicamente, inclusiv unele antidepresive, pot modifica mecanismele prin care organismul își reglează temperatura și transpirația. În aceste cazuri, riscul de deshidratare și supraîncălzire poate fi mai mare. Din acest motiv, persoanele aflate sub tratament trebuie să respecte recomandările medicului și să acorde o atenție sporită hidratării și evitării expunerii prelungite la soare. În condițiile schimbărilor climatice și al valurilor de căldură tot mai frecvente, tot mai multți experți afirmă că efectele temperaturilor extreme asupra sănătății mintale vor deveni o preocupare din ce în ce mai importantă, alături de impactul deja cunoscut asupra inimii, plămânilor și sistemului cardiovascular.
