Agregator de ştiri

Cercetătorii au reușit pentru prima dată să extragă și să secvențieze ARN dintr-un mamut lânos vechi de 40.000 de ani, dezvăluind activitate genetică în timp real păstrată în permafrost, scrie SciTechDaily.

Descoperirea, realizată de oamenii de știință de la Universitatea din Stockholm și colaboratori din Suedia, Danemarca și China, arată că ARN-ul, despre care se credea că se degradează în câteva ore după moarte, poate supraviețui zeci de milenii.

Această reușită deschide o nouă frontieră în paleogenomică, permițând investigații asupra fiziologiei speciilor dispărute, imposibile doar prin analiza ADN-ului.

Conservarea ARN-ului sparge barierele științifice

Echipa de cercetare a analizat țesut muscular excepțional de bine conservat provenit de la Yuka, un mamut tânăr descoperit în permafrostul siberian.

Folosind tehnici avansate de secvențiere, oamenii de știință au identificat molecule de ARN care reflectau activitatea genelor în momentul morții animalului.

Deși genomul mamutului conține peste 20.000 de gene care codifică proteine, doar anumite căi, inclusiv contracția musculară și răspunsurile la stres metabolic, erau active în mostrele recuperate.

Cercetătorii au observat indicii de stres acut, susținând ipoteza anterioară că Yuka ar fi fost atacat de prădători înainte de a muri.

MicroARN-urile confirmă originea mamutului și dezvăluie reglarea genetică

Printre cele mai remarcabile descoperiri se numără numeroase microARN-uri, molecule mici care reglează expresia genelor.

Aceste microARN-uri prezentau mutații specifice mamutului, constituind o dovadă clară că secvențele provin din această specie dispărută.

Este pentru prima dată când tipare de reglare genetică ale unui animal din epoca de gheață sunt observate direct. Cercetătorii au identificat chiar și gene necunoscute anterior pe baza datelor de ARN antic, o realizare fără precedent în paleogenetică.

Implicații pentru virusuri antice și viitorul paleogenomicii

Studiul arată că ARN-ul poate rămâne intact mult mai mult decât se credea, deschizând posibilitatea secvențierii virusurilor ARN antice, inclusiv potențiale tulpini din epoca de gheață ale gripei sau coronavirusurilor.

Oamenii de știință speră să combine ARN-ul preistoric cu ADN, proteine și alte biomolecule conservate pentru a reconstrui profiluri biologice detaliate ale faunei dispărute din epoca glaciară.

Astfel de studii integrate ar putea transforma înțelegerea ecosistemelor din epoca de gheață și a evoluției speciilor precum mamutul lânos.

Gruparea palestiniană Hamas condamnă loviturile aeriene israeliene efectuate miercuri în Fâșia Gaza. Organizația le descrie drept o „escaladare periculoasă” care ar pune în pericol o încetare a focului deja fragilă.

„Considerăm aceasta o escaladare periculoasă prin care criminalul de război Netanyahu caută să reia genocidul împotriva poporului nostru”, se arată într-o declarație transmisă miercuri de Hamas, citată de Times of Israel.

Hamas contestă versiunea israeliană

Israelul, în schimb, spune că raidurile au fost lansate ca răspuns la focuri trase de membri ai grupării palestiniene împotriva trupelor sale, aflate în sudul Gazei.

Armata israeliană susține că incidentul care a declanșat operațiunea reprezintă o încălcare directă armistițiului. Potrivit Forțelor de Apărare ale Israelului, atacul asupra trupelor aflate pe partea estică a liniei galbene „constituie o încălcare a acordului de încetare a focului”. Zona este considerată teritoriu controlat de Israel în interiorul Gazei.

Raiduri dincolo de linia galbenă

Loviturile aeriene israeliene intervin într-un moment în care armistițiul este tot mai fragil, slăbit în ultimele zile de mai multe incidente violente în Gaza. Potrivit relatărilor internaționale, raidurile au ucis peste 25 de palestinieni. Cele patru atacuri au vizat cartiere din Gaza aflate sub controlul Hamas. Medici citați de Reuters au precizat că victimele provin din zone în care civilii rămân expuși între pozițiile israeliene și infrastructura militară a Hamas.

Trei dintre aceste atacuri au avut loc mult dincolo de o „linie galbenă” imaginară, stabilită pentru a separa zonele aflate sub control israelian de cele aflate sub control palestinian.

Deși armistițiul a redus intensitatea conflictului, violențele nu s-au oprit complet și, atât palestinienii, cât și Israelul, au raportat victime de la intrarea în vigoare a acordului.

Președintele american Donald Trump este așteptat să semneze un proiect de lege care obligă Departamentul de Justiție (DOJ) să publice fișiere suplimentare legate de Jeffrey Epstein, marcând o schimbare majoră după luni de opoziție, scrie The Guardian.

Trump denunțase anterior demersurile pentru publicarea documentelor drept o „farsă” creată de democrați, însă și-a schimbat poziția după ce a devenit clar că Camera Reprezentanților va adopta masiv legislația, determinând republicanii să o avanseze rapid prin ambele camere.

Trump își schimbă poziția pe măsură ce Congresul avansează un efort bipartizan pentru transparență

Avântul proiectului de lege a crescut după ce Trump a declarat „nu avem nimic de ascuns”, îndemnând republicanii să nu mai se opună măsurii pe care anterior o atacase.

Președintele Camerei, Mike Johnson, amânase propunerea luni la rând, dar nu a reușit să oprească o coaliție bipartizană hotărâtă să forțeze publicarea unor dosare mult cerute.

Senatul a adoptat în cele din urmă proiectul fără amendamente, trimițându-l pe biroul lui Trump.

Departamentul de Justiție afirmase anterior că publicase deja toate documentele posibile fără a compromite investigațiile sau a expune victime, menționând că multe materiale sunt sigilate prin hotărâri judecătorești.

Noua legislație impune însă divulgări mult mai ample.

Proiectul cere publicarea anchetelor, registrelor de zbor, comunicărilor interne și a altor documente

Conform proiectului, procurorul general trebuie să publice documentele declasificate legate de Epstein în 30 de zile, într-un format accesibil și descărcabil.

Materialele includ dosare de investigație despre Epstein și Ghislaine Maxwell, registre de zbor, itinerarii, comunicări interne ale DOJ, decizii privind acuzațiile, documente despre detenție și deces, precum și detalii despre acorduri de imunitate.

Sunt permise unele excepții, precum redactarea informațiilor care pot identifica victime, materiale legate de anchete în desfășurare, imagini ale abuzurilor sau ale morții și alte categorii protejate.

Documente noi dezvăluie comentariile lui Epstein despre Trump și alte figuri proeminente

Membrii Congresului au publicat deja zeci de mii de documente privind legăturile lui Epstein cu personalități influente, inclusiv fostul secretar al Trezoreriei Larry Summers și scriitorul Michael Wolff.

Unele emailuri arată că Epstein scria despre Trump în termeni disprețuitori, deși niciunul nu sugerează implicarea acestuia în activități ilegale.

Într-un mesaj, Epstein spunea: „Nimeni nu e la fel de rău ca Trump. Nicio celulă decentă în trupul lui.”

Sectorul financiar nebancar poate reprezenta o soluţie, alături de sectorul bancar, în actualul context economic cu care se confruntă România, mai ales că există spaţiu suficient de creştere la o pondere de 20% din PIB şi în condiţiile în care România se află pe ultimul loc la nivel european.

Start-upul românesc Profluo, care a dezvoltat o plat­for­mă de automatizare a pro­ce­selor finan­ciar-con­tabile prin a­genţi virtuali ba­zaţi pe inteli­genţă artifi­cială, a în­chis recent o nouă rundă de finan­ţare de 850.000 de euro, ridicând astfel totalul investiţiilor atrase la aproape 1,5 milioane de euro.

Noile taxe intra în vigoare le la 1 ianuarie 2026. Sunt majo­rate taxele pe proprietate – case şi maşini. De asemenea este impusă o taxă de 25 de lei pentru coletele comandate de pe platformele non-UE.

Ziarul Financiar a stat de vorbă cu unii dintre cei mai creativi oameni din industria advertisingului, comunicării şi marketingului pentru a afla ce este creativitatea şi cum te poţi raporta tu la ea într-o eră aparent dominată de inteligenţa artificială şi de tot zgomotul pe care aceasta îl aduce.

Grupul Marriott, unul dintre cele mai mari grupuri hoteliere din lume, se gândeşte să aducă în România branduri precum St. Regis şi Ritz Carlton, proiecte la care momentan piaţa locală poate doar visa.

Compania locală de con­strucţii Concelex, controlată de Daniel Piţurlea, cu afaceri de 1,2 mld. lei anul trecut, are planificat pentru anul viitor cel mai mare buget de investiţii din istoria companiei, potrivit oficialilor.

Industria prelucrătoare, co­merţul şi transporturile sunt pe pri­mele locuri în clasamentul sectoa­relor de activitate cu cele mai multe locuri de muncă vacante în al treilea trimestru al anului 2025, arată datele publicate recent de Institutul Naţional de Statistică (INS).

România va avea în acest an un PIB real de 271 mld. dolari, valoare care poziţionează economia locală pe locul 38 în lume într-un clasament condus de SUA, China şi Germania. Spre comparaţie, Cehia e pe poziţia a 35-a, iar Polonia e lider regional, pe locul 20, arată o analiză a BestBrokers, bazată pe datele FMI.

Ziarul Financiar a stat de vorbă cu unii dintre cei mai creativi oameni din industria advertisingului, comunicării şi marketingului pentru a afla ce este creativitatea şi cum te poţi raporta tu la ea într-o eră aparent dominată de inteligenţa artificială şi de tot zgomotul pe care aceasta îl aduce.

Dan Antoniu Bota, deţinător al CFA şi investitor la Bursa de Valori Bucureşti, spune că după o evoluţie fulminantă în acest an, marile companii dau semne de oboseală, situaţie în care o corecţie de 5-10% devine un lucru aşteptat.

La trei decenii de la redeschiderea pieţei de capital, Bursa de Valori Bucureşti îşi marchează aniversarea printr-o serie de evenimente care aduc împreună oamenii care au construit industria, au trecut prin crize, au pierdut, au câştigat şi au învăţat.

Brandul de design House of VLAdiLA, specializat în realizarea de tapet, pariază pe extindere în afara ţării prin intermediul unor francize. Primul pas în această di­recţie va fi făcut în Republica Moldova, existând discuţii avansate şi pentru sem­narea unei francize în Franţa.

Dorin Delca, fondatorul companiei Watt Unit din Constanţa, e antreprenor de 16 ani şi spune că a ajuns aici din gre­şea­lă. Nu şi-a dorit niciodată să devină antreprenor. „Am avut întotdeauna, dacă vreţi, cultura angajatului. Am vrut iniţial să lucrez într-o fabrică. Asta visam când am terminat facultatea. Am fost foarte mulţi ani angajat. Am lucrat doar în do­meniul instalaţiilor electrice - la instalator, la distribuitor şi la producătorul de echi­pamente electrice. Ulterior, am devenit antreprenor.“

Asigurările au prins avânt în România, înregistrând creştere în fiecare an, în ciuda condiţiilor de incertitudine, a creşterilor de preţuri, a inflaţiei şi a întregului context dificil pe care îl traversăm, ajungând la finalul anului trecut la un volum al subscrierilor de peste 23 mld. lei, cu investiţii de peste 33 mld. lei de-a lungul timpului în economia românească.

Pentru Doina Filip, Head of Reward & HR Budget, Human Resources în cadrul Orange România, principala provocare după fuziunea dintre Orange România şi Orange România Communications (Fosta Telekom Romania Communications, finalizată la 1 iunie 2024) nu a fost una tehnică, ci una umană.