Poate părea o încercare de a câștiga un premiu Nobel, dar studiul este de fapt o explorare a ceea ce îi inspiră pe oameni să adopte un comportament prosocial.
Psihologii de la Universitatea Catolică din Sacro Cuore din Italia au realizat experimente în metroul din Milano pentru a vedea cine, dacă este cazul, ar oferi locul său unei pasagere însărcinate, scrie Science Alert.
Uneori, Batman era prezent sau, cel puțin, un cercetător îmbrăcat ca el. Oamenii de știință verificau dacă oamenii erau mai dispuși să cedeze locul în prezența justițiarului.
Și, într-adevăr, părea să existe o corelație. În 138 de experimente diferite, cineva a oferit locul său unui cercetător care purta o proteză abdominală ascunsă în 67,21% din cazuri, în prezența lui Batman.
Aceasta este o frecvență mult mai mare decât în cazul în care supereroul nu era prezent – în acele cazuri, un pasager a oferit locul doar în 37,66% din cazuri.
Pentru a se asigura că oamenii nu își dau seama că Batman și pasagera însărcinată erau complici, aceștia au urcat în tren pe uși diferite, au stat la o distanță de cel puțin câțiva metri unul de celălalt și nu au interacționat niciodată în timpul experimentelor.
Legătura dintre amabilitate și BatmanDe ce ar face oamenii să fie mai amabili unii cu alții faptul că îl văd pe Batman? Se pare că probabil nu din teama de a părea un tip rău în fața unui tip faimos pentru că bate răufăcătorii.
„Când au fost întrebați despre motivul gestului prosocial, majoritatea răspunsurilor din cele două condiții s-au referit la importanța recunoașterii sarcinii, unele referindu-se direct la normele sociale, educație sau siguranță”, scriu cercetătorii în articolul lor.
„Interesant este că, dintre cei care și-au părăsit locul în condițiile experimentale, nimeni nu a asociat direct gestul lor cu prezența lui Batman, iar 14 (43,75%) au raportat că nu l-au văzut deloc pe Batman”.
În schimb, echipa emite ipoteza că s-ar putea ca simplul fapt de a vedea ceva neașteptat în jurul tău să te facă mai conștient de tine însuți și, astfel, mai predispus să observi pe cineva care are nevoie de ajutor.
Să spunem, de exemplu, că ești absorbit de un podcast în drumul tău spre serviciu dimineața: probabil că nu acorzi prea multă atenție celorlalți pasageri. Dar cineva care urcă în tren îmbrăcat ca Batman este probabil să-ți atragă atenția – și brusc observi și o pasageră însărcinată care ar putea avea nevoie de un loc mai mult decât tine.
Acest lucru s-ar putea întâmpla în mod subconștient, motiv pentru care nimeni nu și-a legat direct filantropia de prezența Cavalerului Negru. Cei care au declarat că nu l-au observat deloc pe Batman sunt puțin mai greu de explicat, dar echipa spune că ar fi putut observa în schimb agitația pe care Batman a provocat-o printre ceilalți pasageri.
Cu toate acestea, creșterea conștientizării mediului înconjurător nu este singura explicație posibilă, spune echipa.
Figura supereroului sporește relevanța valorilor culturale„Este, de asemenea, posibil ca figura supereroului să fi sporit relevanța valorilor culturale, a rolurilor de gen și a normelor de ajutor cavaleresc, în concordanță cu cercetările privind efectul de „priming” legat de supereroi: figura lui Batman ar putea, cu alte cuvinte, să joace un rol de priming prosocial”, spune Francesco Pagnini, psiholog la UniCatt.
Pentru a afla cu siguranță, cercetătorii sugerează efectuarea unor experimente similare cu personaje diferite, pentru a vedea dacă fenomenul este specific lui Batman. Oamenii ar continua să-și sporească altruismul în prezența, să zicem, a lui Darth Vader, care nu este tocmai cunoscut pentru comportamentul său prosocial?
Ministrul a anunțat extinderea rețelei prin includerea a trei noi unități specializate în domenii unde diagnosticul este adesea dificil: bolile cardiovasculare cu risc aritmic crescut și bolile vasculare rare, patologia urologică complexă și bolile musculo-scheletare autoimune și autoinflamatorii.
Astfel, un centru pentru bolile cardiovasculare cu risc aritmic crescut și bolile vasculare rare va funcționa la Spitalului Clinic de Urgență București, un centru pentru urologie la Spitalului Clinic „Prof. Dr. Th. Burghele” București, iar unul pentru musculo-scheletare autoimune și autoinflamatorii la Spitalului Clinic de Urgență Sf. Apostol Andrei Constanța.
În aceste structuri, pacienții vor avea acces la diagnostic molecular și genomic, imagistică avansată, analize specializate, consiliere genetică și expertiză multidisciplinară.
„Sunt elemente esențiale pentru a reduce întârzierile care, în bolile rare, înseamnă uneori ani de incertitudine”, spune Alexandru Rogobete.
Rețeaua de expertiză pentru bolile rare ajunge astfel la 50 de centre funcționale.
„Susțin această rețea nu doar prin deschiderea de centre noi, ci și prin asigurarea accesului la tratamente moderne. Luna aceasta am introdus molecule esențiale pentru pacienții cu boli rare și patologii severe, confirmând că recuperăm decalaje vechi și transformăm recomandările în soluții reale”, adaugă ministrul Sănătății.
Președintele Curții de Conturi a României, Mirela Călugăreanu, a anunțat, în marja Reuniunii Anuale a Președinților Instituțiilor Supreme de Audit din Uniunea Europeană, angajamentul instituției pe care o conduce pentru întărirea rolului auditului public extern, în contextul discuțiilor privind responsabilitatea instituțională în consolidarea competitivității economice, conform unui comunicat de presă transmis de instituție.
„Pentru a răspunde nevoilor cetățenilor, societății civile, Parlamentului și instituțiilor cu rol decizional, Curtea de Conturi va audita politicile publice care susțin competitivitatea României. În egală măsură, instituția supremă de audit va evalua măsurile destinate consolidării fiscale”, a declarat Mirela Călugăreanu, în urma evenimentului care a avut loc săptămâna trecută, la Malta.
Tema evenimentului a fost „Competitivitatea UE – O provocare strategică pentru Uniunea Europeană și statele membre”, subliniindu-se pe parcursul reuniunii rolul și importanța auditului public extern în susținerea unor politici publice eficiente. Dezbaterile au vizat noile mecanisme de finanțare ale Uniunii Europene destinate priorităților strategice, precum și necesitatea modificării acestora pentru a asigura creșterea competitivității și dezvoltarea instrumentelor de sprijin pentru reformele din domeniile strategice.
Pe ce se vor concentra auditorii Curții de ConturiDin informațiile Mediafax, instituția va urma să inițieze un audit de performață în cadrul căruia va verifica modul în care România a implementat politicile publice privind competitivitatea, în termeni de eficiență și eficacitate, precum și măsura în care acțiunile ce urmează a fi realizate sunt în parametrii stabiliți și respectă obiectivele asumate.
La finalul auditului, instituția va face recomandări pe baza datelor analizate.
Direcția pe care și-a asumă instituția supremă de audit din România este susținută și de declarațiile publice din cadrul unei reuniunii găzduite zilele acestea la București, respectic cea de-a 8-a întâlnire a Grupului de Proiect EUROSAI privind metoda DEA (Data Envelopment Analysis) și benchmarking, coordonat de SAI Suedia, în colaborare cu SAI Norvegia.
„Curtea de Conturi a României este profund interesată să dezvolte audituri de performanță în domeniul politicilor publice. Prin temele de audit abordate, ne vom adresa în viitorul apropiat unor aspecte strategice care vizează politici publice ce susțin competitivitatea, procesul de consolidare fiscală, eficiența măsurilor adoptate în acest sens, datoria publică și alte teme cu impact major asupra dezvoltării economice”, a declarat Mirela Călugăreanu cu această ocazie, conform unui mesaj publicat vineri pe Facebook.
Prin aceste demersuri, instituția își reafirmă angajamentul de a sprijini, prin evaluări solide și recomandări relevante, îmbunătățirea managementului public, se arată în mesaj.
Cu ocazia reuniunii, Mirela Călugăreanu a subliniat rolul tot mai important al instrumentelor cantitative moderne în auditul performanței, într-o perioadă în care instituțiile publice se confruntă cu provocări noi și cu așteptări tot mai ridicate din partea societății.
„Auditul de performanță este un mod de a răspunde la provocările emergente și de a oferi soluții decidenților în folosul cetățenilor. Pentru a fi cât mai relevanți în auditurile noastre avem nevoie de instrumente moderne care să ofere suport și credibilitate recomandărilor formulate. De aceea, metoda DEA și alte tehnici de benchmarking oferă tocmai acest tip de analiză – măsurarea eficienței relative în raport cu cele mai bune practici”, a transmis șefa Curții de Conturi.
Ce prevede Strategia Națională de CompetitivitateStrategia Națională de Competitivitate (SNC) pentru perioada 2021-2027 este un cadru strategic elaborat pentru a stimula competitivitatea economică a României, având ca obiectiv principal adaptarea și modernizarea mediului economic în contextul actual global și european. Strategia a fost construită pe baza analizelor perioadei anterioare 2015-2020 și urmărește să remedieze disfuncțiile identificate pentru a crea condiții optime pentru dezvoltarea industrială și inovarea.
Obiective generale și specifice
Direcții strategice
Ministerul recomandă cetățenilor să evite ridicarea dronelor în perioada minivacanței dedicată sărbătoririi Zilei Naționale, cu excepția cazurilor în care se dețin autorizațiile necesare, conform legislației în vigoare.
„Înțelegem că mulți dintre voi folosiți dronele pentru filmări si activități recreative, dar, trebuie să ținem cont că anumite zone se află sub restricții temporare de zbor, iar operarea neautorizată poate afecta activități importante desfășurate de autorități și poate pune în pericol siguranța persoanelor”, arată MAI pe Facebook.
Reprezentanții instituției susțin că acest lucru este important pentru protejarea spațiului aerian și evitarea incidentelor, pentru a permite intervenții și activități oficiale, fără interferențe, și pentru a preveni eventuale sancțiuni sau consecințe neplăcute pentru operatori.
„Decizia lui Ionuț Moșteanu este o decizie personală. A discutat, desigur, cu mai mulți dintre liderii partidului, dar decizia i-a aparținut în totalitate. Și aici de menționat faptulcă Ionuț Moșteanu a fost un bun, chiar foarte bun, ministru al Apărării”, a declarat Seidler, vineri la B1 TV.
Acesta a menționat realizările lui Ionuț Moșteanu în decursul mandatului său de ministru: „onuț Moșteanu a fost un bun, chiar foarte bun, ministru al apărării în aceste 5 luni de zile. Recunoscut asta și pe plan internațional, dar și intern. România se află în fața unei șanse imense. Și când spun România, mă refer atât la armata română, cât și la industria de apărare din România. Aceea de a avea la dispoziție 16 miliarde de euro în următorii ani. O negociere care a fost purtată și de Ionuț Moșteanu”.
Seidler a apărat integritatea lui Ionuț Moșteanu, declaraând: „Nu a existat niciun dubiu referitoare la integritatea lui în această poziție. Vă aduc aminte că i s-a oferit o șpagă de 1 milion de euro pe care a refuzat, a refuzat chiar să se întâlnească cu cel care dorea să îi propună această tranzacție”.
Despre CV-ul fostului ministrul, Seidler a punctat: „referitor la CV-ul Dânsului, lucrurile cred că vor fi clarificate cât de curând, dar este o chestiune ce era cunoscută și chiar discutată în spațiu public anterior zilei de ieri”.
Acesta a reacționat și la propunerea premierului Bolojan de a-l numi pe Radu Miruță, ministrul Economiei, ca interimar la Apărare: „Cred că era normal ca acest anunț să fie făcut de premierul României”.
Demisia lui Ionuț Moșteanu și scandalul CV-uluiMinistrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, și-a anunțat vineri demisia din funcție, printr-o postare pe rețelele de socializare. Acesta afirmă că își asumă pasul făcut din respect față de Armata Română și pentru a nu afecta, prin controversele legate de trecutul său, actul de guvernare într-un context de securitate extrem de complicat pentru România și Europa.
O anchetă publicată de Libertatea prezintă detalii despre CV-urile ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu, din perioada în care ocupa funcții în Ministerul Transporturilor și în companii de stat.
La acel moment, aceste posturi cereau studii superioare pentru a fi eligibil de poziția respectivă. În primul CV din acea perioadă apărea o diplomă de la Universitatea Athenaeum, instituție care a comunicat că Moșteanu „nu a fost niciodată student” acolo.
Documentul respectiv era singura dovadă de studii superioare prezentată atunci.
Investigația arată că, ulterior, ministrul a modificat CV-ul și a trecut studii la Bioterra, cu finalizare în 2015.
„Moșteanu a fost demis! Dar cu asta nu se rezolvă nicidecum problema structurală a unui Guvern incapabil!”, a scris George Simion pe pagina sa de Facebook.
Președintele AUR a solicitat ieri demisia ministrului Apărării și a spus că acesta „a mințit în acte oficiale ale statului român” în legătură cu studiile sale.
„USR, partid care s-a lansat cu lozinca «fără penali» și «oameni competenți», își dă astăzi arama pe față: niciunul dintre miniștrii actuali ai USR nu are studii reale în domeniul pe care îl conduce și nici experiența necesară pentru acel portofoliu. Avem un guvern care predică meritocrația, dar livrează românilor miniștri cu facultăți inventate în CV, diplome întârziate și zero credibilitate”, a mai afirmat Simion ieri.
Scandalul CV-ului lui Ionuț MoșteanuIonuț Moșteanu și-a anunțat vineri demisia din funcție, printr-o postare pe Facebook, în care afirmă că face acest pas „cu asumare și respect față de Armata Română”.
Moșteanu a precizat că a discutat decizia cu președintele României, cu premierul, cu președintele USR și cu colegi din partid. „Le mulțumesc pentru susținere și încredere”, a scris acesta.
O anchetă publicată de Libertatea a prezentat detalii despre CV-urile ministrului Apărării din perioada în care ocupa funcții în Ministerul Transporturilor și în companii de stat.
Ministrul și-a trecut atunci în CV-ul său că a studiat, între 1996 și 2000, Management, la universitatea privată Athenaeum din București. Într-un răspuns pentru Libertatea, Universitatea Athenaeum a negat că Moșteanu i-a fost student și că specializarea Management nu era activă în acei ani.
După ce a devenit parlamentar, în versiunile ulterioare ale CV‑ului, Moșteanu a menționat că a fost student la o altă universitate privată, Universitatea Bioterra, între 1996 și 1999, finalizând studiile abia în 2015.
Riana Ang-Canning a studiat în Amsterdam, a petrecut trei săptămâni în Noua Zeelandă, a făcut o excursie prin Arizona și a avut ocazia să studieze, să lucreze, să călătorească, să facă voluntariat sau să locuiască în 45 de țări de pe șase continente, notează Business Insider.
Totuși, cinci dintre aceste țări au impresionat-o cu adevărat și o fac să se întoarcă din nou și din nou. Sunt destinațiile pe care, în opinia ei, orice călător ar trebui să le aibă pe listă.
VietnamDeși mulți turiști care ajung în Asia de Sud-Est aleg Thailanda sau Indonezia, Riana recomandă cu tărie Vietnamul. În opinia ei, această țară „are câte ceva pentru fiecare”. Pentru natură spectaculoasă, menționează stâncile de calcar din Golful Hạ Long sau terasele de orez din Sapa.
Vizitatorii pot să se relaxeze pe plajele din Hội An, să exploreze orașul vechi pentru cursuri de gătit sau haine la comandă și să se bucure de atmosfera agitată și de cultura excelentă a cafelei în Hanoi și Saigon. Pentru Riana, Vietnamul a oferit multe atât urban, cât și aventuros, fiind în același timp mai puțin aglomerat și mai accesibil decât multe alte destinații vizitate.
Noua ZeelandăRiana spune că Noua Zeelandă este locul unde peisajele naturale chiar îți taie respirația. Când a vizitat țara împreună cu soțul ei, au închiriat o mașină pentru a o explora în propriul ritm.
De la atracțiile geotermale, izvoarele fierbinți și băile de nămol de pe Insula de Nord până la fiordurile, munții și ghețarii de pe Insula de Sud, spune că „e greu să găsești un loc în Noua Zeelandă care să nu fie spectaculos”. Apreciază și faptul că turiștilor li se cere să protejeze mediul natural, în spiritul credințelor populației indigene Māori.
SloveniaSlovenia este o țară mică, așezată între Italia, Croația, Ungaria și Austria. Deși mulți turiști preferă țările vecine, Riana spune că Slovenia i s-a părut surprinzător de liniștită și neaglomerată.
Aici există multe de văzut: Lacul Bled, cu biserica pitorească aflată pe insulă; Lacul Bohinj, pe care ea îl consideră chiar mai frumos; capitala Ljubljana, cu castelul de pe deal, râul care traversează orașul, piețele pietonale și dragonul-simbol. În restul țării, se găsesc chei, peșteri, cascade, podgorii și chiar și o mică zonă de coastă.
CanadaCanadiancă fiind, Riana recunoaște că poate fi subiectivă, dar crede că țara ei ar trebui să fie în orice itinerariu, pentru că oferă „câte puțin din toate”. Pentru viață urbană, gastronomii internaționale și viață de noapte, recomandă Toronto.
Pentru o atmosferă europeană și o cultură distinctă, sugerează Montreal. Pentru iubitorii de natură, recomandă un road trip în jurul Insulei Cape Breton din Nova Scotia pentru peisajele de toamnă sau drumeții în Banff și Jasper. Pentru un amestec de mare, munți și oraș (uneori în aceeași zi) spune că nu există loc mai potrivit decât orașul ei natal, Vancouver.
SuediaSuedia este, în opinia Rianei, destinația perfectă pentru a scăpa de verile caniculare. Cu Europa înregistrând veri din ce în ce mai fierbinți, vara lui 2024 a fost cea mai caldă din istorie, ea preferă să-și petreacă vacanțele în nord, în Suedia, pentru ceea ce mulți numesc acum „coolcation”. Spune că Stockholm este „cool” în ambele sensuri ale cuvântului.
Aici poți vizita Palatul Regal, muzee dedicate vikingilor, fotografiei sau trupei ABBA și poți admira „cea mai lungă galerie de artă din lume”, adică sistemul de metrou al orașului. Turiștii pot zbura și în Laponia suedeză pentru a se conecta cu natura, pentru a afla despre cultura populației indigene Sami și pentru a vedea reni, care sunt mai numeroși decât oamenii. Oriunde te-ai afla în Suedia, Riana spune că trebuie să îți faci timp pentru o fika, tradiționala pauză cu cafea și gustare.
