Nicușor Dan a mulțumit președintelui și poporului ucrainean pentru lupta pe care o duce, „o luptă pentru Europa întreagă, deci și pentru România”.
El a spus că semnarea declarației de parteneriat strategic este un moment important în relația noastră bilaterală.
„Nu trebuie să ne ascundem, să spunem că istoric a existat neîncredere între țările noastre.
Această neîncredere s-a evaporat, cred eu, în momentul începerii războiului din 2022 și momentul de azi e un moment în care cele două țări își asumă încrederea reciprocă în ce pot să facă împreună, își asumă responsabilitatea comună pentru această parte de Europa, pentru cetățenii ei și pentru, cum am spus, întreaga regiune”, a declarat Nicușor Dan.
El a spus că a vorbit cu președintele Volodimir Zelenski despre războiul din Ucraina și despre continuarea sprijinului pe care România îl oferă, dar și despre colaborarea militară.
„Unul din documentele semnate vorbește de producția comună de drone în România”, a spus președintele României.
El a declarat că a mai vorbit cu liderul ucrainean despre proiecte comune de conectivitate, proiecte comune de energie și despre integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană.
Președintele Nicușor Dan a făcut noi precizări în privința accesului la educație al populației românești din Ucraina, dar și referitor la accesul minorității la serviciul religios în limba maternă pe teritoriul ucrainean.
„În primul rând, documentul semnalat azi, așa cum am spus, duce nivelul de protecție al minorităților la standardele stablite de organisme internaționale, Consiliului Europei. Dacă vorbim de educație, pentru că ăsta a fost subiectul, că Ucraina are o reforma de educație în care în linii mari comasează școli și, din perspectiva acestui document, face o excepție pentru minorități astfel încât ei, bineînțeles, fiind mai puțini, să poată să-și desfășoare în localitatea lor educația în limba maternă. Este un exemplu de cum aceste garanții oferite minorităților funcționează”, a declarat președintele României după întâlnirea cu Volodimir Zelenski.
În ceea ce privește biserica, se reasigură posibilitatea de a participa la serviciu religios în limba maternă.
„Mai departe de subordonarea pe linie bisericească a respectivelor biserici în care comunitățile românești participă la serviciu religios ăsta nu poate să fie obiectul unui document între state, ci al unui document între biserici”, a mai spus președintele Nicușor Dan.
Știrea inițială:Una dintre temele de discuție dintre președinții României și Ucrainei a fost cea cu privire la situația comunităților de români de pe teritoriul Ucrainei.
Președintele Nicușor Dan a declarat la finalul discuțiilor de la Cotroceni cu Volodimir Zelenski că a primit garanții cu privire la continuarea funcționării școlilor în limba română și pentru toate celelalte drepturi ale minorității române.
„Am vorbit de minoritatea românească din Ucraina și de deschiderea pe care Ucraina o are, o va avea pentru minoritatea românească. Am primit garanții cu privire la continuarea funcționării școlilor în limba română și pentru toate celelalte drepturi ale minorității române în acord cu drepturile minorităților stabilite prin carte internaționale”, a declarat președintele Nicușor Dan.
Modificările Curentului Golfului ar putea ajuta cercetătorii să prezică distrugerea, cauzată de om, a unui sistem imens de curenți oceanici, cunoscut sub numele de Circulația Meridională Atlantică de Răsturnare (AMOC), potrivit Live Science. AMOC transportă apă caldă de la tropice spre Atlanticul de Nord, jucând un rol crucial în reglarea climei globale. O eventuală prăbușire a acestui sistem ar putea avea un impact catastrofal asupra climei mondiale, în special europene.
Un studiu arată că modificările descoperite în Curentul Golfului ar putea anunța prăbușirea unor curenți oceanici cheie. Izvorând din Golful Mexic și părăsind Coasta de Est a SUA, lângă Capul Hatteras din Carolina de Nord, Curentul Golfului este o ramură importantă a AMOC.
Curenții oceanici se schimbăUn număr tot mai mare de dovezi sugerează că AMOC slăbește și se îndreaptă rapid spre un „punct de cotitură”, care ar putea transforma complet clima în multe părți ale lumii, inclusiv în nord-vestul Europei și în regiunile tropicale musonice. Momentul în care AMOC s-ar putea prăbuși este incert, dar un semnal de avertizare timpuriu ascuns în Curentul Golfului ar putea ajuta oamenii de știință să prezică evenimentul cu ani înainte de a se întâmpla, arată noile cercetări.
„În primul rând, există această derivă foarte graduală spre nord [a Curentului Golfului], care este legată de o oarecare slăbire a AMOC-ului, dar se pare că există și acest salt atunci când AMOC devine prea slab, acesta fiind un indicator de avertizare timpurie”, a declarat pentru Live Science autorul principal al studiului, René van Westen, cercetător la Universitatea Utrecht din Olanda.
Simulări și date prin satelitCercetătorii au făcut numeroase simulări și au analizat datele din satelit. Rezultatele au fost publicate pe 26 februarie în revista Communications Earth & Environment. Studiul este cea mai aprofundată analiză a impactului potențial al unui colaps al AMOC. Experții spun că rezultatul studiului poate fi considerat un semnal de avertizare, dar subliniază că este nevoie de multe alte cercetări pentru a confirma sau infirma pericolul privitor la AMOC.
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a anunțat că aproximativ 140 de tone de zahăr au fost oprite definitiv de la comercializare, după ce inspectorii au descoperit diferențe semnificative între cantitatea declarată pe ambalaj și cea reală.
Acțiunea face parte dintr-o amplă campanie de monitorizare și control la nivel național, care a vizat operatorii economici ce comercializează zahăr, cu scopul de a verifica respectarea legislației privind protecția consumatorilor.
Diferențe de peste 70 de grame pe ambalajÎn urma controalelor efectuate în 10 martie 2026, comisarii ANPC au constatat că unele produse aveau diferențe de peste 70 de grame față de gramajul declarat pe ambalaj.
Potrivit instituției, aceste abateri contravin prevederilor legale privind informarea corectă a consumatorilor și afectează direct interesele economice ale acestora.
Raportat la cantitatea totală de zahăr retrasă de pe piață, rezultă că aproximativ 10 tone de zahăr nu au fost livrate în mod real consumatorilor, deși erau incluse în gramajul declarat.
Prejudiciul total estimat pentru cumpărători se ridică la aproximativ 30.000 de lei.
Sancțiuni de peste 2,8 milioane de leiÎn cadrul acțiunii de control, inspectorii ANPC au verificat 271 de operatori economici.
Pentru neregulile constatate au fost aplicate mai multe sancțiuni:
456 de amenzi contravenționale, în valoare totală de peste 2,84 milioane de lei
110 avertismente
11 măsuri de oprire temporară a prestării serviciilor (OTPS) până la remedierea deficiențelor
Potrivit reprezentanților ANPC, practicile identificate se încadrează în categoria practicilor comerciale incorecte, deoarece pot induce în eroare consumatorii în privința caracteristicilor esențiale ale produsului, în special cantitatea reală achiziționată.
Conflictul din Orientul Mijlociu a avut efecte asupra transportului aerian. Scumpirea kerosenului și anularea a peste 43.000 de zboruri spre și dinspre Orientul Mijlociu în ultimele 10 zile sunt principalele efecte.
În ciuda acestui șoc, datele platformei Vola.ro arată că prețul mediu al unui bilet de avion plătit de români a scăzut cu 5,7% față de aceeași perioadă a anului trecut.
„Explicația: companiile aeriene europene sunt protejate temporar prin contracte de hedging (așa numitele contracte de acoperire a riscului de preț). Companiile aeriene nu cumpără carburant zi de zi, la prețul zilei. În schimb, negociază din timp cantități mari la un preț fix, valabil pentru lunile următoare. Practic, și-au <blocat> costul cu carburantul înainte ca prețurile să explodeze. Principalii low-cost europeni au declarat că asigurat în acest fel până la 84% din necesarul de carburant pentru primul semestru din 2026. Asta înseamnă că pot menține prețurile mai mici, însă fereastra este limitată”, susțin specialiștii platformei.
Rezervele scad, prețurile vor fi recalculateAstfel, companiile aeriene încă mai au o marjă de operare a zborurilor la prețul anterior negociat, dar, cu cât perioada de blocaj se extinde, cu atât această rezervă scade și companiile vor recalcula prețul biletelor de avion la noile estimări are barilului de petrol.
Analiștii estimează că prețurile se vor menține la un nivel similar pentru următoarele săptămâni. Conform acestora, turiștii români care au deja planuri de vacanță pentru sezonul de vară 2026 ar trebui să profite de prețurile stabile din prezent.
„Rezervați-vă biletele de avion acum”„Datele noastre confirmă ceea ce mulți călători nu știu încă: biletele de avion pentru vara 2026 nu s-au scumpit. De fapt, românii plătesc astăzi cu aproape 6% mai puțin decât acum un an. Motivul este tehnic: hedging-ul companiilor aeriene europene acționează ca un amortizor. Dar acest amortizor are o dată de expirare. După aprilie, expunerea crește semnificativ, și noi ne așteptăm ca prețurile să reflecte noua realitate a pieței. Sfatul nostru este simplu: rezervați-vă biletele de avion acum. Dacă știi deja destinația și perioada, profitați de aceasta fereastra de oportunitate pentru ca în acest moment nu putem estima nivelul creșterilor de preț”, a declarat Claudia Tocilă, Head of Marketing Vola.ro.
Potrivit datelor platformei, în primele 11 zile din martie 2026, prețul mediu al unui bilet de avion cumpărat de români pe platformă a fost de 144.33 euro per pasager, cu 5.7% sub nivelul din martie 2025.
Invitat la podcastul Frontier Defense (Ep. 4), găzduit de G4Media.ro, acesta a subliniat că înzestrarea a devenit o necesitate critică și a demontat dezinformările privind achiziția de armament vechi prin programul european SAFE. Grecu a tras un semnal de alarmă privind eșecul României de a localiza producția militară — spre deosebire de modelul polonez — și a explicat de ce flancul sud-estic rămâne vulnerabil fără o apărare de coastă solidă la Marea Neagră.
„Realitatea este că Armata României a suferit groaznic din punctul de vedere al înzestrării după 1989. Nu că înainte de ’89 ar fi fost super-tehnologie, dar măcar exista cantitate. Mulți ani de zile, înzestrarea a avut o parte foarte mică din bugetul apărării. În general am avut bani pentru personal, cheltuieli de personal, bani puțini pentru mentenanță la ceea ce exista și și mai puțin pentru înzestrare”, a declarat Grecu. El a adăugat că „orice se achiziționează este bun” și că, în situația actuală a Armatei Române, „orice buget alocat înzestrării este necesar”.
Invitatul a demontat dezinformările care circulă în mediul online, potrivit cărora România cumpără, cu banii împrumutați prin mecanismul SAFE, armament vechi sau depășit. „Nu sunt vechi. Din acest punct de vedere nu sunt de acord. În primul rând, să spunem ce înseamnă vechi. Poți să folosești un echipament militar apărut acum 20-30 de ani. Cam aceasta este durata de viață normală a unui echipament. Dar acest lucru nu înseamnă că acel echipament nu evoluează în timp”, a explicat Dan Grecu.
„Din ceea ce am văzut eu pe listă, tot ce este acolo reprezintă opțiuni bune”, a adăugat el.
Industria națională de apărare: „O problemă de securitate națională”România trebuie să producă o mare parte din tehnica militară achiziționată pe plan local, deoarece acest demers permite redresarea industriei naționale de apărare. Totodată, inovațiile militare ajung ulterior în sectorul civil și susțin progresul economic, potrivit generalului. Starea actuală a industriei de apărare din România reprezintă o problemă critică de securitate națională, potrivit lui Grecu, care a subliniat necesitatea autonomiei în fața constrângerilor furnizorilor externi.
„Este clar că este o problemă de securitate națională. Este bine să ai lucrul tău. În situația în care depinzi de altul ca furnizor, și acela are constrângerile lui, poate să fie în aceeași situație ca tine”, a declarat Grecu în cadrul podcastului. Instrumente financiare precum SAFE sunt un sprijin pentru industria locală, dar nu reprezintă un catalizator miraculos, deoarece principala problemă este lipsa unei strategii eficiente de localizare a producției, conform generalului.
Invitatul critică diplomația politică și economică pentru eșecul de a impune condiții prin care tehnica militară achiziționată să fie produsă în România. „Diplomația politică și cea economică nu au găsit formele prin care să aducă producția în România. Cu cei cu care facem contracte ar trebui să stabilim condițiile în care produsele respective, indiferent că sunt tancuri sau avioane, să fie făcute în România cu participarea industriei naționale. Dacă fabrica rămâne sub sigla companiei care investește, în cazul unui conflict, aceasta nu va pleca din România. Fabrica va rămâne aici”, a explicat Grecu.
O variantă pentru revigorarea industriei locale de apărare ar putea fi parteneriatul public-privat. De exemplu, proiectul VLAH, primul vehicul blindat 4×4 conceput în România după Revoluție, a fost realizat prin parteneriatul dintre compania privată BlueSpace Technology și Uzina Automecanică Moreni, o filială a companiei de stat Romarm. „Poate să fie parteneriat public-privat, poate să fie numai privat”, a punctat Dan Grecu.
Generalul spune că investițiile în tehnologia și în industria militară sunt benefice pentru întreaga societate. „Tot ceea ce s-a folosit în sistemul militar a fost ulterior difuzat în societatea civilă și în industrie. Ceea ce era o frână bună la un camion militar a devenit o super-frână la camioanele civile. Alte exemple includ sistemul de poziționare globală GPS, care a apărut inițial tot în domeniul militar”, a adăugat invitatul.
Deși scumpe, investițiile în tehnică militară aduc beneficii. „Armamentele și munițiile sunt scumpe peste tot. Dar gândește-te câtă dezvoltare economică și cât progres tehnologic îți aduc”, a adăugat Grecu.
„Dronizarea” câmpului de luptă și achizițiile RomânieiGeneralul remarcă o „dronizare” a câmpului de luptă în Ucraina, unde drone ieftine (FPV) pot neutraliza tancuri grele, de milioane de dolari. România are o lipsă de experiență în acest domeniu și ar trebui să colaboreze cu vecinii ucraineni pentru instruire, potrivit lui Grecu. De exemplu, România a pus doar 70 de muniții de tip loitering (drone kamikaze) pe lista de achiziții SAFE.
„Când vorbim de utilizarea în Ucraina a 1.000.000 de drone într-un an, cifra pare a fi foarte mică. Realitatea din cei patru ani de război ruso-ucrainean a arătat o dronizare a câmpului de luptă”, a afirmat generalul.
Amenințările asimetrice și războiul hibridÎntrebat dacă investim suficient în combaterea amenințărilor asimetrice și a războiului hibrid, mai ales la Marea Neagră, generalul subliniază că nu investim suficient nici măcar în „războiul clasic”. Deși nu există o definiție unanimă a războiului hibrid la nivel NATO, acesta include tot ce este non-cinetic: atacuri cibernetice, propagandă și blocaje economice (precum închiderea unor zone din Marea Neagră de către Rusia). „Nici la nivelul Alianței și nici la nivelul UE nu poți acoperi toate aceste forme de război non-cinetic”, a precizat Dan Grecu.
Atacurile hibride nu sunt o amenințare viitoare pentru România, ci o realitate prezentă, iar țara noastră este o țintă activă a acestui tip de conflict non-militar, în opinia Alinei Bârgăoanu, profesor universitar și expert în comunicare și combaterea dezinformării. Ea a făcut această afirmație într-un episod anterior al podcastului Frontier Defense.
Flancul nord-estic vs. flancul sud-esticGeneralul a confirmat în podcast că se acordă o atenție mai mare flancului nord-estic (Marea Baltică) decât celui sud-estic. Recent, ministrul apărării Radu Miruță a solicitat NATO o misiune la Marea Neagră. „Se acordă mai mare atenție flancului nord-estic decât flancului sud-estic al Alianței, în condițiile în care, prin aderarea Finlandei și a Suediei, Marea Baltică este aproape o mare NATO”, a afirmat invitatul.
Marea Neagră este un spațiu dificil deoarece investițiile în forțele navale române au întârziat, iar Convenția de la Montreux restricționează staționarea navelor NATO care nu aparțin țărilor riverane, a mai spus generalul. Pentru această regiune, soluția strategică este întărirea apărării de coastă prin rachete antinavă, artilerie și drone, pentru a interzice accesul inamic spre litoral, crede Grecu.
„De aceea eu cred că, pe lângă ceea ce ne propunem să facem pentru forțele navale, trebuie să acordăm o foarte mare atenție capabilităților de interzicere a accesului dinspre mare spre litoral. Aici un rol extraordinar va avea apărarea de coastă în toate formele: rachete antinavă, artilerie, drone și altele”, a spus invitatul.
Vulnerabilitățile României și Portul ConstanțaPotrivit invitatului, printre vulnerabilitățile României se numără lipsa unei flote capabile să apere interesele economice, precum exploatările de gaze sau petrol, dar și necesitatea dezvoltării rapide a Portului Constanța pentru a nu pierde relevanța economică în fața altor porturi, precum cele din Bulgaria.
„O altă vulnerabilitate legată tot de Marea Neagră este posibilitatea ca, dacă nu ne mișcăm rapid să dezvoltăm capacitățile portuare, în special în Portul Constanța, să apară curând alte porturi care să preia o mare parte din flux. Efectele sunt economice. Litoralul românesc se poate apăra relativ ușor din punct de vedere militar. Mă refer aici doar la impactul economic. Ocolirea Constanței în favoarea altui port produce deja efecte în cascadă din punct de vedere economic”, a explicat generalul.
Impactul conflictelor externe și sistemul PatriotNotă: Episodul a fost înregistrat cu puțin timp înainte de izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, după atacarea Iranului de către SUA și Israel.
Întrebat ulterior dacă conflictul va afecta aprovizionarea României cu anumite echipamente, generalul a spus că livrarea interceptorilor pentru sistemul de producție americană Patriot va fi întârziată. Sistemul de apărare aeriană este piesa de rezistență a protecției spațiului aerian al țării.
„Ideea este următoarea. Americanii au o capacitate de producție de 650 – 700 de interceptori pe an. Încearcă să o mărească cu 100 anul viitor și să ajungă la 2.000 pe an până în 2031. Avem de-a face cu o disponibilitate redusă”, a declarat acesta.
Generalul a spus că SUA își vor asigura „în mod sigur” stocuri, atât din producție, cât și prin transferuri. „Nu știm cât vor consuma în Iran”, a adăugat Grecu. El a precizat că interceptorii sunt utilizați în special împotriva rachetelor balistice. „Concluzia este că aprovizionarea noastră și a altora va fi întârziată”, a mai declarat generalul.
Viitorul NATO și lecții din UcrainaGeneralul este optimist în ceea ce privește viitorul NATO, despre care crede că va rezista tensiunilor geopolitice actuale. Deși Europa trebuie să își asume o pondere mai mare în cheltuieli și forțe, sprijinul american (umbrela nucleară, sateliții) rămâne indispensabil.
Totodată, Articolul 5 își păstrează caracterul descurajator în ciuda tensiunilor dintre membrii NATO, fiind dublat de clauza de apărare reciprocă din Tratatul de la Lisabona: „Este un element de descurajare și își va păstra acest caracter.”
Una dintre lecțiile pe care le putem învăța din războiul din Ucraina este necesitatea pregătirii populației, teritoriului și economiei pentru apărare. „Prima lecție este că trebuie să fii pregătit pentru apărare. Aceasta înseamnă forțe armate, indiferent că sunt combatante sau de sprijin. Înseamnă pregătirea populației, a teritoriului și a economiei”, a explicat Grecu.
Despre Rusia, generalul consideră că, deși are ambiții mari, capacitatea ei pentru un război convențional împotriva NATO este limitată de rezultatele modeste din Ucraina: doar 20% teritoriu ocupat în patru ani.
Pregătirile pentru Premiile Oscar sunt în toi, cu sushi, caviar, cocktailuri mexicane și discursuri umoristice din belșug, sinonime cu sărbătoarea, cea de-a 98-a ceremonie, pe 15 martie, va avea loc, din cauza războiului din Iran, sub supraveghere maximă, potrivit Le Figaro.
Israelul și Statele Unite desfășoară o campanie aeriană de amploare împotriva Republicii Islamice Iran, iar această situație geopolitică extrem de tensionată provoacă îngrijorare chiar și pe Coasta de Vest a Americii. Conform unei alerte FBI transmise forțelor de ordine din California, Teheranul ar putea lua în considerare ripostarea la atacurile americane prin lansarea de drone la un eveniment american extrem de simbolic: Premiile Oscar.
Rețeaua americană ABC News a publicat o notă a FBI datată înainte de începerea războiului, care relatează o posibilă agresiune iraniană: „Iranul ar fi luat în considerare un atac surpriză folosind vehicule aeriene fără pilot, lansate de pe o navă necunoscută în largul coastei Statelor Unite, în special împotriva unor ținte nespecificate din California, în cazul unor operațiuni ofensive americane”.
Alerta specifică faptul că nu sunt disponibile informații suplimentare cu privire la data exactă, metodele sau țintele. Casa Albă, contactată de ABC, a refuzat să comenteze. Ca răspuns la această amenințare, Departamentul Șerifului din Los Angeles menține un „nivel ridicat de pregătire” și o „vigilență sporită”, potrivit unei declarații citate de Los Angeles Times .
Un înalt oficial american a declarat că Marina SUA nu este pregătită să escorteze petroliere prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit CNN. Declarația aparține Secretarului Energiei, Chris Wright. El a spus că prioritatea armatei vizează operațiunile împotriva echipamentelor ofensive ale Iranului.
„Se va întâmpla relativ curând, dar nu se poate întâmpla acum. Pur și simplu nu suntem pregătiți. Toate activele noastre militare sunt concentrate în acest moment pe distrugerea capacităților ofensive ale Iranului și a industriei manufacturiere care le furnizează capacitățile ofensive”, a declarat Wright la CNBC.
Wright a mai spus că Marina ar putea fi gata să înceapă operațiunile de escortare până la sfârșitul lunii. El a adăugat că problema este în discuție cu oficialii din domeniul apărării.
Unii experți militari văd amânarea solicitării făcute de Donald Trump ca pe o slăbiciune. Ei cred că este posibil ca Washingtonul să nu fi fost pe deplin pregătit pentru războiul împotriva Iranului.
Guvernul spaniol spune că își poate respecta angajamentele în NATO cu o alocare de aproximativ 2–2,1% din PIB, avertizând că o creștere mai mare a bugetului apărării ar pune presiune pe finanțele publice și pe cheltuielile sociale.
Spania și presiunile SUATensiunile au crescut și după refuzul Spaniei de a permite Statelor Unite să utilizeze bazele militare de la Rota și Morón pentru eventuale atacuri asupra Iranului. Decizia a atras critici dure din partea președintelui american, care și-a intensificat presiunile asupra Madridului.
Potrivit EFE, disputa are loc într-un moment simbolic, la exact 40 de ani de la referendumul prin care spaniolii au decis rămânerea țării în NATO, o dezbatere care a divizat societatea și care revine acum în prim-plan.
Argumentele MadriduluiPreședintele american Donald Trump a criticat dur poziția Madridului și a calificat Spania drept un „partener teribil” în cadrul Alianței. Liderul de la Casa Albă a afirmat că Spania „nu joacă în echipă” și a amenințat inclusiv cu măsuri comerciale împotriva țării dacă aceasta nu își majorează cheltuielile pentru apărare. Trump a mai susținut că Spania „nu are absolut nimic de care Statele Unite să aibă nevoie, cu excepția oamenilor minunați”, adăugând că, în opinia sa, țara „duce lipsă de o conducere puternică”.
Guvernul condus de Pedro Sánchez respinge presiunile americane și susține că aportul Spaniei la NATO nu trebuie măsurat doar în nivelul cheltuielilor militare. Madridul amintește participarea la misiuni internaționale, capacitățile militare și rolul strategic al bazelor militare de la Rota și Morón.
SUA presează pentru 5% din PIBSecretarul general al NATO, Mark Rutte, consideră că nivelul de 2% din PIB alocat apărării – prag pe care Spania l-a atins abia în 2025 – ar putea să nu fie suficient pentru a face față amenințărilor actuale.
Pentru a ajunge la nivelul de 5% din PIB cerut de aliați, bugetul militar al Spaniei ar trebui practic să se dubleze, potrivit estimărilor sursei citate. Guvernul de la Madrid consideră însă că o asemenea țintă ar fi „disproporționată” și ar pune presiune pe finanțele publice.
Buget militar, tot mai costisitorPotrivit datelor NATO, bugetul apărării Spaniei a crescut semnificativ în ultimii ani. Dacă în 2018 cheltuielile reprezentau aproximativ 0,92% din PIB, în 2025 acestea ajung la circa 2% din PIB, echivalentul a aproximativ 33 de miliarde de euro.
Spaniolii își susțin guvernulCheltuielile pentru apărare au crescut cu 196% din 2018, ajungând la aproape 34 de miliarde de euro, un efort care, potrivit guvernului, plasează Spania pe locul patru între statele NATO care și-au majorat cel mai rapid bugetul apărării.
Majoritatea cetățenilor spanioli susțin poziția executivului și consideră că țara nu ar trebui să accepte cererea Washingtonului de a aloca 5% din PIB pentru apărare.
Potrivit Reuters,Taleghan este o instalație din complexul militar Parchin, situat la aproximativ 30 de kilometri sud-est de Teheran. Încă de la începutul războiului dintre SUA și Israel cu Iranul, Donald Trump a declarat că unul dintre obiectivele sale militare a fost acela de a împiedica Iranul să dobândească o armă nucleară, relatează The Guardian.
Teheranul a insistat mult timp că programul său nuclear are scopuri civile, dar în 2002 au fost descoperite două situri nedeclarate, pentru îmbogățirea uraniului și producția de plutoniu cu apă grea, ceea ce a stârnit suspiciuni.
Săptămâna trecută că a fost atacată o altă bază nuclearăArmata israeliană a declarat că serviciile de informații ale IDF au stabilit că complexul Taleghan a fost utilizat de Teheran pentru a dezvolta arme și a efectua experimente în cadrul programului Amad, un proiect științific iranian care viza dezvoltarea de arme nucleare și despre care se crede că s-a încheiat în 2003.
Armata israeliană a anunțat săptămâna trecută că a atacat Minzadeheian, un alt sit nuclear din Iran, unde, potrivit unor surse, oamenii de știință dezvoltă în secret o componentă cheie pentru arme nucleare.
UPDATE 15:09: Ministerul Finanțelor. Sprijin de peste 650 de milioane de lei pentru peste 6.200 de operatori economici
Ministerul Finanțelor propune extinderea sprijinului pentru transportatori, prin compensarea creșterii prețului la motorină până la finalul anului 2026, au transmis, joi, oficialii instituției.
Este vorba de un proiect de act normativ, publicat în transparență decizională de Ministerul Finanțelor pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.1094/2025, adaptând mecanismul de sprijin destinat operatorilor economici din sectorul transporturilor rutier de mărfuri și persoane.
Proiectul prevede prelungirea perioadei de acordare a ajutorului de stat sub formă de grant până la data de 30 aprilie 2027, acoperind motorina achiziționată de operatori până la data de 31 decembrie 2026. Pentru intervalul cuprins între 1 aprilie 2026 și 31 decembrie 2026, valoarea ajutorului de stat este stabilită la 85 de bani pe litru, iar plata ajutorului de stat se va face prin bugetul Ministerului Finanțelor – Acțiuni Generale.
Potrivit sursei citate, bugetul total maxim estimat al schemei de ajutor de stat este de 652,195 milioane de lei, fonduri care vor permite unui număr estimat de 6.200 de operatori economici să beneficieze de aceste compensații.
„Aceasta este o măsură de sprijin concret pentru firmele românești într-un moment tensionat, de incertitudine pe piețele internaționale. Mecanismul are ca obiectiv strategic susținerea directă a sectorului transporturilor pentru atenuarea impactului fluctuațiilor de preț asupra costurilor de operare. Prin acest efort bugetar, Guvernul garantează menținerea competitivității transportatorilor noștri pe piața europeană și asigură stabilitatea serviciilor, limitând efectele volatilității energetice asupra întregii economii naționale”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
„Totodată, măsura produce efecte pozitive pe întreg lanțul economic asociat activității de transport: de la companiile de logistică și distribuție, până la producătorii și exportatorii români care depind de costuri predictibile de transport pentru a-și menține competitivitatea. Beneficiile se resimt și la nivelul întreprinderilor mici și mijlocii, al comercianților și al industriei prelucrătoare, pentru care stabilitatea tarifelor de transport contribuie la menținerea prețurilor și a continuității aprovizionării. Astfel, sprijinul acordat transportatorilor se traduce într-un avantaj indirect pentru consumatori și pentru economia națională în ansamblu”, a subliniat ministrul Finanțelor.
Inițiativa vizează continuarea susținerii mediului de afaceri în actualul context marcat de volatilitatea prețurilor la combustibili, influențată de tensiunile geopolitice recente din Orientul Mijlociu care afectează infrastructura energetică și rutele globale de transport.
Prin proiectul de act normativ se propune înlocuirea sintagmei privind compensarea creșterii accizei cu cea de compensare a creșterii prețului la motorină, oferind astfel un cadru mai adecvat pentru protejarea competitivității operatorilor români. Măsura este esențială pentru a preveni riscul apariției unor diferențe semnificative de cost între transportatorii din România și cei din statele vecine, evitând totodată o majorare a prețurilor pentru alte produse și servicii ca urmare a perturbării lanțurilor de aprovizionare.
Astfel, pentru a asigura o intervenție proporțională și corelată cu realitățile economice, Ministerul Finanțelor va realiza, împreună cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, o analiză trimestrială a condițiilor de piață, având posibilitatea de a ajusta valoarea sprijinului în funcție de dinamica prețului țițeiului.
„Implementarea acestui mecanism de monitorizare periodică garantează că resursele bugetare sunt utilizate eficient pentru menținerea continuității serviciilor de transport și limitarea efectelor economice negative generate de incertitudinea de pe piețele internaționale”, a conchis Ministerul Finanțelor.
Mesajul transportorilor
FORT-IMM România a salutat, printr-un comunicat transmis joi, prelungirea schemei de ajutor de stat pentru transportatori și majorarea cuantumului accizei compensate.
Federația Operatorilor Români de Transport (FORT) a anunțat, o victorie importantă a demersurilor susținute în dialogul instituțional cu Guvernul României si Ministerul Finanțelor, concretizată prin prelungirea schemei de ajutor de stat privind returnarea parțială a accizei la motorină pentru transportatori, precum și prin majorarea cuantumului acesteia la 85 de bani/litru.
„Această decizie reprezintă un pas esențial pentru menținerea competitivității operatorilor români de transport într-un context economic dificil, marcat de presiuni constante asupra costurilor cu combustibilul”, se arată în comunicatul transmis de federație.
FORT apreciază deschiderea autorităților pentru dialog și colaborare instituțională și consideră că această măsură oferă un sprijin real sectorului transporturilor rutiere, unul dintre pilonii importanți ai economiei naționale.
„Federația Operatorilor Români de Transport va continua demersurile pentru identificarea și implementarea unor soluții durabile de echilibrare a prețurilor la combustibili, astfel încât operatorii români să își poată păstra competitivitatea atât pe piața internă, cât și pe cea europeană. FORT rămâne un partener activ în dialogul cu autoritățile pentru susținerea unui sector de transport puternic, stabil și competitiv”, potrivit comunicatului citat.
Ce au cerut transportatoriiDecizia vine după ce mai multe organizații ale transportatorilor au cerut susținerea Guvernului, pe fondul creșterii prețurilor petrolului și ale carburanților la pompă.
Și Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) a solicitat miercuri Guvernului adoptarea urgentă a unor măsuri pentru limitarea impactului creșterii prețului motorinei asupra transportului rutier și asupra economiei.
Potrivit oficialilor UNTRR, motorina reprezintă aproximativ 40% din costul total al transportului rutier, iar o creștere de 25% a prețului carburantului poate majora în mod direct costurile de transport cu minim 10%.
„În lipsa unor măsuri de sprijin sau a unei fiscalități competitive, această presiune poate afecta stabilitatea lanțurilor logistice și competitivitatea transportatorilor români pe piața europeană”, spuneau reprezentanții UNTRR.
În acest context, UNTRR solicita reducerea accizei la motorină la nivelul minim european sau, alternativ, extinderea după finalul lunii martie 2026 până la finalul anului și majorarea schemei de rambursare a accizei pentru transportatori de la 65 de bani la 1,12 lei/litru.
În prezent, acciza la motorină în România este de aproximativ 550 euro / 1000 litri, semnificativ peste nivelul minim european de 330 euro / 1000 litri, au arătat oficialii UNTRR, indicând faptul că alte state europene adoptă măsuri pentru a limita impactul creșterii rapide a prețurilor la carburant: în Portugalia guvernul a decis reducerea temporară a accizei aplicate motorinei, iar în Italia Ministerul Economiei analizează de câteva zile posibilitatea activării mecanismului de „acciză mobilă”, un sistem care permite statului să utilizeze veniturile suplimentare din TVA generate de creșterea prețurilor la combustibili pentru a reduce accizele aplicate benzinei și motorinei.
„Diferențele de taxare determină deja transportatorii români să alimenteze în alte state din regiune, precum Ungaria, Croația, Slovenia sau Bulgaria, ceea ce înseamnă pierderi pentru bugetul României. Creșterea prețului motorinei afectează direct și semnificativ transportatorii”, au tranzmis miercuri transportatorii:
Pentru a limita efectele asupra economiei în general, UNTRR propunea două măsuri posibile și una complementară, funcție de evoluția prețului carburantului:
Complementar, UNTRR propune reluarea mecanismului de compensare a carburantului aplicat în perioada pandemiei, prin subvenționarea cu 0,5 lei/litru, în funcție de evoluția prețului carburanților.
Potrivit UNTRR, în România la un consum anual 8,6 miliarde de litri de motorină statul vizează la o acciză pe motorină de 2804,29 lei/1000 litri, încasări de 24 miliarde de lei, în timp ce pentru cele 2 miliarde de litri de benzină, la 3059,9 lei/1000 litri, statul vizează încasări de cca 6 miliarde de lei. În România, accizele sunt taxele cu cel mai ridicat nivel de colectare. Reamintim densitatea motorinei 0,845 kg/l și a benzinei de 0,77 kg/l, pentru a evita confuzia față de raportarea accizelor de carburant la tonă.
