Premierul Ilie Bolojan a vorbit, marți, la RFI, despre tensiunile din coaliția de guvernare și atacurile repetate venite din partea liderilor PSD.
Întrebat cum se simte în fața etichetărilor repetate din partea colegilor de coaliție – Sorin Grindeanu, Claudiu Manda, Lia Olguța Vasilescu, Alfred Simonis și alții – care l-au numit „lăutar” și „kamikaze”, Bolojan a răspuns că are trei responsabilități majore pentru țară: ajustarea bugetară, relansarea economică și menținerea stabilității coaliției.
„Nu este foarte confortabil”„Nu este foarte confortabil să te întâlnești cu oameni în ședințe care se comportă absolut rațional și după aceea pe posturile de televiziune, în declarații publice sau prin postări, îi vezi că au un comportament total diferit”, a declarat premierul.
Bolojan a subliniat că a încercat în toată această perioadă să nu potențeze conflictele și să se concentreze pe rezolvarea problemelor reale ale țării, evitând să răspundă „cu aceeași monedă” la atacuri.
„Gândiți-vă, când cineva se uită la ceea ce se declară în spațiu public, dacă n-ar participa la ședințele de coaliție, ar crede că ne-am scos ochi acolo”, a spus șeful Executivului, referindu-se la distorsionarea realității din ședințele de coaliție.
Nu exclude guvernul minoritarÎntrebat direct dacă ar fi mai bine fără PSD în coaliție, Bolojan a răspuns că aritmetica parlamentară de astăzi impune această formulă pentru a avea o majoritate stabilă.
La remarca jurnalistului, potrivit căruia „există și varianta unui guvern minoritar. Nu ar fi prima oară când se întâmplă asta în România”, premierul a declarat: „Nu exclud că în perioada următoare nu se pot întâmpla astfel de lucruri, dar cred că pentru țara noastră este de dorit să avem o stabilitate politică”.Totuși, a precizat că un guvern minoritar ar fi „o situație limită” pe care personal nu o încurajează atâta timp cât este posibil altfel.
„Nu poți face reforme cu blocaje permanente”Pus în fața afirmației jurnalistului conform căreia „cu PSD la guvernare nu puteți să faceți reformele pe care vă doriți”, Bolojan a admis că multe măsuri ar fi fost deja adoptate dacă toate partidele ar fi respectat protocolul coaliției și programul de guvernare.
„Multe lucruri care au fost adoptate într-o anumită formă ar fi fost adoptate într-o altă formă. Problema aici este una de politici de responsabilitate”, a explicat premierul.
Întrebat dacă este nevoie de o modificare a protocolului coaliției, Bolojan a răspuns că „problema principală sunt oamenii care trebuie să respecte un contract”.
„Este vorba despre responsabilitate și despre seriozitate”, a conchis șeful Executivului.
Ilie Bolojan a explicat, la RFI România, că până la finalul acestei săptămâni se va lua o decizie cu privire la modul în care cele două proiecte de legi vor fi trecute prin Parlament.
„Există posibilitatea angajării răspunderei sau adoptarea prin ordonanță de urgență și vom închide acest lucru până la finalul acestei săptămâni, în așa fel încât în cel mai scurt timp posibil să putem demara procedura de promovare a acestor legi. Ele sunt importante în ceea ce privește pregătirea bugetului pe anul acesta, în așa fel încât efectele lor să poată fi coantificate în buget, având în vedere că ne propunem să reducem ținta de deficit la o valoare care este peste 6%, 6,2-6,3% din PIB, un angajament pe care țara noastră și l-a luat în anii trecuți”, a precizat premierul.
Reducerea costurilor cu dobânzileAcesta a arătat că urmărește o traiectorie prin care să reducă costurile pe care România le plătește cu dobânzile, astfel încât banii economiei să se ducă către direcțiile de dezvoltare ale țării.
„Adoptarea prin ordonanță de urgență, dacă este posibilă, face ca legislația să apară într-un timp foarte scurt, sigur existând riscul modificării ulterioare în Parlament, partea de angajarea răspunderii evite riscul modificării ulterioare, dar este o procedură care poate să dureze 2-3 săptămâni, inclusiv o posibilă contestație la Curtea Constituțională, și vedem ce se întâmplă cu legislația legată de pensiile magistraților, unde, datorită amânărilor consecutive pe care Curtea Constituțională le-a decis, riscăm, din păcate, să pierdem cele peste 200 de milioane de euro care reprezintă jalonul din PNRR în banii pe care i-avem reținuți pentru neîndeplinirea acestei măsuri de reformă a pensiilor magistraților”, spune Bolojan.
Două proiecte de lege distinctePremierul a mai precizat că, după o analiză pe această temă, va fi adoptată formula care face cea mai rapidă promulgare a celor două pachete de lege. Totodată, acesta a explicat că vor fi susținute două proiecte de legi distincte.
„În așa fel încât să avem și partea de reduceri de cheltele în administrație, dar să avem și pachetul de măsuri economice care, după apariția acestui proiect de lege, urmează să fie pus în practică printr-o serie de hotărâri de guvern care ar urma să stabilească exact regulile și condițiile pe care companiile trebuie să le respecte pentru a beneficia de aceste formule de sprijină”, a declarat Bolojan.
În cazul în care se va merge pe varianta ordonanței de urgență, va exista o ordonanță pentru reforma administrației și alta pentru măsurile de relansare economică, iar dacă se va alege angajarea răspunderii, aceasta se va face tot pe două proiecte distincte, reprezentând două asumări separate.
Poliția Judiciară din Portugalia a anunțat că acțiunea a fost realizată cu sprijinul marinei și aviației portugheze, dar și al autorităților din SUA și Marea Britanie. Intervenția a avut loc în condiții meteorologice nefavorabile. La bord se aflau trei cetățeni columbieni și un venezuelean. În timpul operațiunii, ambarcațiunea s-a scufundat, arată Euronews, iar 35 dintre cele 300 de pachete au fost pierdute în mare.
Pierderi de sute de milioane de euro pentru rețelele criminaleDirectorul Unității Naționale pentru Combaterea Traficului de Droguri (UNCTE), Artur Vaz, a precizat că drogurile ar fi adus grupărilor implicate câștiguri de ordinul sutelor de milioane de euro.
Această reținere record se înscrie într-un trend de intensificare a operațiunilor antidrog în zonă. În octombrie anul trecut, autoritățile au confiscat șase tone de hașiș în Seixal. Este cea mai mare cantitate de acest tip de până atunci, vizând o rețea considerată extrem de periculoasă.
În martie 2025, a fost interceptat un submarin artizanal plecat din Brazilia, utilizat exclusiv pentru transportul de droguri.
Date alarmante: volumul capturilor este în creștere în PortugaliaConform statisticilor oficiale, în anul precedent au fost capturate peste 23 de tone de cocaină în apele din Portugalia. Practic este cel mai mare volum din 2006 până acum. Poliția nu a confirmat dacă aceste cifre reflectă o creștere a traficului sau o eficiență sporită a intervențiilor, însă amploarea capturilor arată că rutele maritime din Atlantic rămân esențiale pentru rețelele internaționale de crimă organizată.
În manșa tur, disputată pe teren propriu, Dinamo s-a impus în minimum de seturi, scor 3-0 (25-21, 25-20, 25-23), în doar 94 de minute.
Răzvan Mihalcea a fost eroul partidei, reușind 9 blocaje decisive și 11 puncte în total. Mircea Peța a fost cel mai prolific marcator al meciului, cu 13 puncte.
Poitiers, echipă cu internaționali din mai multe țări, pornește cu avantajul moral al terenului propriu și al unui lot cotat mai bine.
Dar, Dinamo are avantajul victoriei din tur. Campioana României are nevoie de doar două seturi pentru a se califica direct în sferturi, evitând astfel „setul de aur”, decisiv pentru a avansa.
Câștigătoarea duelului se va confrunta în sferturi cu învingătoarea dintre VFB Friedrichshafen (Germania) și Achel (Belgia). Belgienii au câștigat manșa tur, scor 3-1.
Tot marți seară, în CEV Cup la volei feminin, CSO Voluntari joacă, în deplasare, manșa tur din optimi, contra formației poloneze Radom.
Partida este programată de la ora 19:30.
Cazul a ieșit la iveală după ce un tânăr, identificat de un investigator independent din zona criptomonedelor, s-ar fi lăudat online cu sume uriașe de criptomonede pe care le controla. Ulterior, aceste fonduri au fost urmărite pe blockchain și legate de portofele asociate activelor sechestrate de guvernul american.
Potrivit investigației publicate de CoinDesk, autorul este John „Lick” Daghita, fiul șefului companiei CMDSS, firmă care colabora cu autoritățile americane la administrarea criptomonedelor confiscate. Compania are contracte guvernamentale și oferă servicii IT pentru instituții precum Departamentul Justiției și Departamentul Apărării, inclusiv sprijin în gestionarea activelor digitale sechestrate. Sunt anchetate pierderi estimate la peste 40 de milioane de dolari în criptomonede.
Tranzacții urmărite pe blockchainInvestigatorul blockchain, cunoscut sub pseudonimul ZachXBT, susține că a identificat și urmărit tranzacții în valoare de cel puțin 23 de milioane de dolari, care ar proveni din fonduri confiscate de guvern în anii 2024 și 2025. În total, o parte din aceste transferuri ar fi legate de aproximativ 90 de milioane de dolari în criptomonede sechestrate.
De la chat la anchetă federalăTânărul ar fi atras atenția asupra sa după o dispută într-un grup de Telegram, cunoscută în mediile infracționale online drept „band for band” – o confruntare în care participanții încearcă să demonstreze cine controlează sume mai mari de criptomonede. În timpul schimbului de replici, John Daghita ar fi distribuit imagini și înregistrări video în care apăreau portofele digitale cu milioane de dolari în criptomonede.
Materialele apărute online au permis analizarea tranzacțiilor și urmărirea traseului fondurilor. Înregistrările arătau că Daghita avea control direct asupra mai multor adrese de portofel, din care au fost efectuate transferuri semnificative.
Transferul-testZachXBT susține că unul dintre portofelele asociate lui Daghita conținea peste 12.500 de unități Ethereum (ETH), evaluate la aproximativ 36 de milioane de dolari. De asemenea, acesta afirmă că suspectul i-ar fi trimis o sumă mică de criptomonede pentru a demonstra că el controla efectiv portofelul. Investigatorul spune că va transfera fondurile primite către o adresă oficială de confiscare a guvernului american.
Lacune în gestionarea activelor criptoInformații apărute anterior în presa de specialitate indicau că instituțiile federale nu dețin întotdeauna o evidență clară a tuturor activelor digitale aflate în custodia lor, iar cazul readuce în atenție modul în care sunt gestionate criptomonedele confiscate de autoritățile americane.
Ancheta este în curs, dar până în prezent nu au fost formulate acuzații oficiale în instanță.
