Se numește efectul pragului și apare atunci când treci dintr-o cameră în alta, fiind, de fapt, un semn că mintea ta funcționează corect, potrivit Focus.
Creierul uman nu stochează amintirile ca un film continuu, ci le împarte în episoade separate. Cercetătorul Gabriel Radvansky, de la Universitatea Notre Dame, a demonstrat că trecerea printr-o ușă fizică funcționează ca un semnal de închidere a unui capitol mental. Creierul arhivează ce s-a întâmplat înainte și se pregătește să proceseze noul mediu.
Este un mecanism de supraviețuire. Fără această resetare permanentă, mintea ar fi copleșită de informații acumulate, incapabilă să reacționeze eficient la ce se întâmplă în jur.
De ce dispare tocmai intenția taCând intri într-o cameră nouă, creierul detectează schimbarea de context: lumini diferite, obiecte noi, zgomote diferite. Reacția automată este curățarea memoriei de lucru, pentru a face loc datelor noului mediu.
Dacă scopul misiunii tale, să zicem să iei foarfeca, nu fusese consolidat suficient în memorie înainte de a trece pragul, acea intenție fragilă este suprascrisă de noul scenariu. Creierul tău a trecut deja la capitolul următor.
Efectul devine mult mai pronunțat când ești obosit sau distras. În aceste condiții, memoria de lucru este deja slăbită și nu poate menține activ obiectivul inițial în timp ce procesează tranziția.
Nu este o defecțiune, este optimizareÎmpărțirea experiențelor în blocuri mentale protejează mintea de supraîncărcare cognitivă. În cazul în care creierul ar reține simultan tot ce s-a întâmplat în fiecare cameră din casă, fiecare gând din ultima oră, fiecare intenție nefinalizată, capacitatea de concentrare ar fi zero.
Problema apare doar când resetarea are loc prea repede, înainte ca acțiunea să fie finalizată. Este o defecțiune de timing, nu de sistem.
Trucul simplu care păcălește pragulȘtiința oferă o soluție concretă: vizualizarea activă a intenției.
Înainte să te ridici de pe canapea, nu te limita la gândul vag „mă duc în bucătărie”. Vizualizează-te pe tine apucând obiectul. Imaginează-ți sunetul cheilor în mână sau senzația când ai foarfeca în mână. Menținând intenția activă și concretă în memoria de lucru în timp ce traversezi zona de tranziție, semnalul de resetare al creierului nu mai are aceeași putere.
O altă metodă eficientă este să verbalizezi intenția cu voce tare. Auzindu-ți propriul glas, creezi un al doilea canal de memorare care rezistă mai bine trecerii pragului.
Comisia Europeană a emis, joi, astăzi un set de recomandări menite să contribuie la protejarea gospodăriilor vulnerabile împotriva debranșărilor de la alimentarea cu energie, precum și să le ajute să își gestioneze mai bine contractele de aprovizionare cu energie și să joace un rol activ în tranziția către o energie curată prin producția proprie și partajarea energiei, conform unui comunicat transmis de reprezentanții Executivului comunitar.
Recomandările dau curs pachetului de măsuri privind energia pentru cetățeni și comunicării privind AccelerateEU adoptate recent de Comisie pentru a aborda actuala criză a energiei din surse fosile.
„Europa trebuie să își consolideze reziliența energetică”Potrivit sursei citate, crearea unui sistem energetic mai incluziv, mai rezilient și mai sustenabil este esențială pentru eforturile Europei de a obține independența energetică. Recomandările emise astăzi se axează pe oferirea de posibilități de acțiune consumatorilor europeni prin facilitarea unor alegeri în cunoștință de cauză în ceea ce privește aprovizionarea lor cu energie, precum și pe prevenirea debranșărilor și a consecințelor falimentului furnizorilor. De asemenea, ele urmăresc să sprijine statele membre pentru a promova dezvoltarea rapidă a comunităților energetice și a formelor de autoconsum și de partajare a energiei, care pot contribui la tranziția către o energie mai curată, reducând în același timp prețurile.
„Conflictul din Orientul Mijlociu și impactul acestuia asupra prețurilor la energie evidențiază volatilitatea piețelor mondiale ale energiei și urgența cu care Europa trebuie să își consolideze reziliența energetică. Acesta trebuie să fie momentul în care accelerăm tranziția către un sistem energetic mai sustenabil, mai sigur și mai orientat către consumatori. Într-un moment în care creșterea costurilor energiei reprezintă o preocupare reală pentru cetățenii UE, acest pachet transformă ambiția politică în beneficii concrete pentru gospodăriile, comunitățile și întreprinderile mici din întreaga Europă. Trebuie să protejăm gospodăriile vulnerabile împotriva debranșărilor de la alimentarea cu energie și să îi sprijinim pe toți consumatorii să își gestioneze mai bine contractele de aprovizionare cu energie, precum și să joace un rol activ în cadrul tranziției”, a declarat comisarul pentru energie și locuințe, Dan Jørgensen.
Potrivit oficialilor europeni, Comisia va colabora îndeaproape cu statele membre și cu părțile interesate pentru a asigura o punere în aplicare eficace a recomandărilor, oferind asistență tehnică și monitorizând progresele.
Bărbatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic internațional și trafic intern de droguri de risc și mare risc, în formă continuată.
Potrivit procurorilor, în luna februarie a acestui an, tânărul de 23 de ani a comandat din Canada, prin intermediul poștei, un colet cu 30 de grame de Canabis, destinat comercializării.
O lună mai târziu, acesta a comandat din Olanda un alt colet cu peste 500 timbre LSD și o cantitate de cocaină, toate destinate vânzării.
La sfârșitul lunii martie, tânărul a comandat din Germania, printr-o firmă de curierat un pachet de droguri de mare risc, cu 544 comprimate formate dintr-un amestec de amfetamină și MDMA, precum și o cantitate de cocaină, substanțe ce urmau să fie vândute în România.
În aprilie, acesta a comandat din Olanda un alt colet cu 498 comprimate ecstasy, tot pentru a fi vândute în România.
Anchetatorii au descins acasă la tânăr, în Afumați, județul Ilfov, acolo unde au găsit, dar și ridicat obiecte purtând urme de substanță, un grinder, un cântar de precizie, mai multe plicuri tip zip-lock, precum și alte mijloace de probă.
Tânărul de 23 de ani a fost reținut, miercuri, de procurorii DIICOT ai Structurii Centrale. Joi, acesta a fost prezentat în fața Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă.
Aproximativ 287 de candidați vor concura pentru Premiul Nobel pentru Pace 2026. Anunțul a fost făcut joi de Kristian Berg Harpviken, secretarul Comitetului Nobel norvegian.
Dintre aceștia, 208 sunt persoane fizice și 79 sunt organizații, conform Reuters.
Harpviken a remarcat că există mai mulți candidați noi față de anul precedent, subliniind că premiul rămâne relevant chiar și în contextul înmulțirii conflictelor la nivel global.
Trump, probabil pe listăLiderii din Cambodgia, Israel și Pakistan au declarat că l-au nominalizat pe Trump pentru premiul din 2026. Nominalizările ar fi fost depuse în primăvara și vara anului 2025, înaintea termenului-limită de 31 ianuarie. Secretarul Comitetului a refuzat să confirme sau să infirme nominalizarea, identitatea candidaților rămânând secretă timp de 50 de ani.
Printre alte nume vehiculate pe site-urile de pariuri se numără Yulia Navalnaya, soția regretatului lider al opoziției ruse Alexei Navalnîi, Papa Leo și Emergency Response Rooms din Sudan.
Îngrijorare pentru laureata iranianăComitetul Nobel și-a exprimat îngrijorarea față de starea de sănătate a Narges Mohammadi, laureata Premiului pentru Pace din 2023. Activista iraniană pentru drepturile omului se află în închisoare după un atac de cord.
„Sperăm că autoritățile iraniene o vor elibera, astfel încât să poată beneficia de tratament medical adecvat”, a declarat Harpviken.
Premiul Nobel pentru Pace 2026 va fi anunțat pe 9 octombrie, iar ceremonia de decernare va avea loc pe 10 decembrie.
Prefectul Brașovului, Cătălin Văsii, spune că, în ultimii doi ani, nu a fost înregistrată nicio reclamație privind consumul de droguri în unitățile de învățământ din județ, potrivit educatieprivată.ro.
Motivul este acela că părinții evită sesizările oficiale atât în privința consumului de substanțe, cât și în privința incidentelor violente.
Cătălin Văsii a spus joi, la întâlnirea grupului de lucru privind elevii cu probleme de comportament, că sesizările oficiale formulate de părinți lipsesc de doi ani, în ciuda faptului că dinamica dintre instituții s-a îmbunătățit și că intervenția lor ar putea avea efecte semnificative.
„Părinții se abțin de la plângeri”„Încă avem cazuri de reticență în a face sesizări oficiale către instituțiile abilitate”, a spus prefectul de Brașov pentru publicația citată.
„Sunt părinți care semnalează anumite aspecte, dar, când sunt puși în situația de a formula o plângere, se abțin”, a spus prefectul, adăugând că, de multe ori, părinții îi cer prefectului să intervină direct.
De multe ori, comportamentul agresiv al copiilor este încurajat chiar de părinți, spune acesta, insistând pe ideea că, în lipsa unei atitudini ferme din partea părinților, soluția la care recurge este prevenția:
„Am spus să lucrăm foarte mult pe prevenție, instituțiile să semnaleze consecințele”, a spus prefectul Brașovului.
Chiar înainte de miezul nopții, pe 23 martie, o mașină goală a fost incendiată în cartierul evreiesc din Anvers, Belgia. Poliția a arestat rapid doi adolescenți . Câteva ore mai târziu, au apărut online imagini neclare ale incidentului, care arătau o persoană turnând lichid pe o mașină și o a doua persoană dându-i foc.
24 March 2026, United Kingdom, London: The burnt out remains of Hatzola ambulances at the Jewish Community Ambulance service in in Golders Green, after an apparent arson attack on four ambulances on Monday. Photo: Jamie Lashmar/PA Wire/dpa
În videoclip, un grup care era necunoscut în urmă cu doar câteva luni își asumă responsabilitatea. Grupul, care se autointitulează Harakat Ashab al-Yamin al-Islamiyya, și-a asumat, de asemenea, responsabilitatea pentru o serie de alte atacuri în Europa, inclusiv unul de miercuri, când două persoane au fost înjunghiate într-o zonă evreiască din Londra.
Acum, oficialii antitero spun că investighează dacă gruparea are legături cu Iranul – și dacă aceste acte criminale reprezintă cea mai recentă dezvoltate a războiului asimetric purtat de Iran sau de un alt actor malign, toate folosind metode ieftine și nesofisticate pentru a semăna frică în comunitățile evreiești din Europa, relatează The New York Times.
Cei acuzați de comiterea atacurilor nu păreau să aibă loialitate față de o cauză extremistă și probabil au fost recrutați să acționeze cu promisiunea unor bani, spun autoritățile de aplicare a legii și avocații.
Suspiciunile autorităților cu privire la implicarea Iranului sau a unuia dintre intermediarii săi în Irak sugerează că războiul din Orientul Mijlociu are un efect de domino neprevăzut în întreaga Europă.
Crimele pentru care grupul și-a revendicat responsabilitatea nu au provocat decese și, până la înjunghierile de miercuri, nicio rănire (deși acest ultim atac nu s-a încadrat în tiparul celor anterioare, au subliniat analiștii, iar revendicarea responsabilității ar putea fi falsă). Pagubele materiale au fost limitate.
Însă episoadele au obligat autoritățile să mobilizeze resursele serviciilor de informații și să apeleze la echipe de poliție britanice pentru a investiga, punând la încercare resursele limitate.
Zeci de atacuri din ultimele două luni în Marea Britanie , Olanda , Belgia , Franța și Germania, care au vizat în mare parte comunitatea evreiască, au fost revendicate online de Harakat Ashab al-Yamin al-Islamiyya, cunoscută și sub numele de Mișcarea Islamică a Companioanelor Dreptei.
Acestea includ explozii la școli evreiești și în fața sinagogilor din Belgia și Olanda, precum și vehicule incendiate în mai multe orașe europene. Totuși, nu se știe dacă grupul se află de fapt în spatele fiecăruia dintre atacuri.
Adrian Shtuni, cercetător asociat la Centrul Internațional pentru Contraterorism, care a urmărit gruparea, a declarat că tacticile, alegerea țintelor și răspândirea geografică, precum și rețelele specifice care răspândesc afirmațiile, „indică puternic în direcția Iranului”.
Atacurile, efectuate mai ales noaptea asupra unor ținte evreiești sau legate de Israel, sunt calibrate pentru a „genera frică și presiune psihologică fără a declanșa o escaladare majoră” – o caracteristică a eforturilor hibride legate de Iran, a spus Shtuni. Și, în multe cazuri, cei acuzați de comiterea crimelor sunt adolescenți sau tineri adulți, probabil recrutați „prin canale online ocazionale de «economia colaborativă», cum ar fi Snapchat sau Telegram”, a remarcat el.
Războiul hibrid implică tactici, inclusiv atacuri cibernetice, sabotaj, asasinate și campanii de dezinformare, care sunt folosite în mod ascuns pentru a destabiliza țările, a eroda încrederea în instituții și a submina adversarii fără a provoca un răspuns militar major.
Atacurile au amplificat temerile în rândul evreilor din întreaga Europă. Poliția a sporit securitatea la sinagogi și alte locuri evreiești. În orașele belgiene, soldații au fost desfășurați alături de poliție pentru a securiza instituțiile evreiești de la mijlocul lunii martie.
La Londra, a avut loc o serie de incidente antisemite, mai ales într-o zonă a orașului care găzduiește puțin peste jumătate din cei aproximativ 300.000 de evrei din Marea Britanie.
Patru ambulanțe care deserveau o organizație caritabilă evreiască au fost incendiate în fața unei sinagogi din nordul Londrei pe 23 martie. Apoi, în decurs de patru zile, la mijlocul lunii aprilie, a avut loc un atac incendiar la Sinagoga Reformă Finchley, un presupus atac incendiar la un loc folosit cândva de o organizație caritabilă evreiască, un atac incendiar la Sinagoga Unită Kenton și un atac asupra unei posturi de radio în limba persană – toate revendicate de Harakat Ashab al-Yamin al-Islamiyya.
Poliția antiteroristă din Marea Britanie a arestat un total de 28 de persoane în legătură cu seria de atacuri, iar opt au fost acuzate de infracțiuni legate de incendiere, a anunțat miercuri Serviciul de Poliție Metropolitană din Londra într-un comunicat.
Serviciul de Poliție Metropolitană din Londra și oficialii antiterorism au declarat în declarații că investighează dacă grupul are legături cu Iranul, deși nu au ajuns la a atribui atacurile Iranului.
Existau îngrijorări crescânde cu privire la aceste tipuri de atacuri, chiar înainte ca Statele Unite și Israelul să atace Iranul în urmă cu două luni, declanșând un război în Orientul Mijlociu. Ken McCallum, directorul general al MI5, serviciul de informații interne al Marii Britanii, a declarat într-o evaluare din octombrie 2025 că agresiunea transnațională iraniană este în creștere și că agenția sa a fost forțată să își intensifice eforturile pentru a o contracara.
Într-un interviu acordat Economedia, joi, șefa OMV Petrom Christina Verchere a declarat că „Benzinăriile Petrom au rămas fără motorină în martie nu din cauza unor probleme reale de aprovizionare sau a războiului din Orientul Mijlociu, ci pe fondul intervenției statului în piața carburanților. Plafonarea marjelor atât la rafinare, cât și la retail a creat dezechilibre în distribuție și lipsuri temporare în anumite stații”, potrivit Economedia.
Verchere afirmă că nu există un deficit în ceea ce privește aprovizionarea pieței, însă intervenția administrativă în formarea prețurilor a distorsionat fluxurile normale de distribuție.
Această structură a forțat compania să afișeze cele mai mici prețuri din piață, iar livrările de motorină la benzinării nu au putut ține pasul cu cererea artificial crescută, ducând la penurii temporare la pompă.
Aprovizionarea nu e afectată de războiul din IranCompania transmite că fluxurile de aprovizionare ale OMV Petrom nu au fost afectate semnificativ de tensiunile din Orientul Mijlociu, fiind diversificate global. Compania aduce țiței din Norvegia, Canada sau Africa, nu din Orientul Mijlociu, potrivit aceleiași surse.
Christina Verchere afirmă că riscul major rămâne volatilitatea și competiția pentru resurse la nivel global, ceea ce se va traduce mai degrabă în presiune pe prețuri decât în întreruperi de aprovizionare.
Intervențiile statului pe termen lung prezintă un riscȘefa OMV Petrom avertizează, totodată, că intervențiile administrative din România riscă să afecteze investițiile, dacă aceste măsuri sunt continuate pe termen lung, măsurile temporare precum taxa pe cifra de afaceri și contribuția de solidaritate adaugând presiune fiscală.
Ea susține și că România are deja unele dintre cele mai ridicate taxe specifice pentru petrol și gaze din Europa.
Potrivit anunțului oficial făcut joi de Federația Europeană de Handbal, Simona Stancu va forma cuplul de arbitri alături de italianca Andrea Pepe.
Cele două vor conduce semifinala a doua, programată sâmbătă, 16 mai, de la ora 19:00, între JDA Bourgogne Dijon Handball și MOL Esztergom.
Turneul final al competiției se va desfășura la Palais des Sports JM Geoffroy din Dijon.
Prima semifinală, programată tot sâmbătă, de la ora 16:00, va opune echipele Thüringer HC și Viborg HK.
Finala competiției va avea loc duminică, 17 mai, de la ora 19:00, și va fi arbitrată de polonezele Malgorzata Lidacka și Urszula Lesiak.
În 2025, Simona Stancu, alături de Cristina Lovin, a arbitrat la Mondialele masculine de handbal, premieră pentru un cuplu feminin de arbitri.
În plus, cele două au condus și finala Ligii Campionilor la handbal feminin din 2024.
Ciprian Ciucu a afirmat joi că PNL nu își va schimba poziția față de președintele partidului Ilie Bolojan, subliniind totodată că liberalii resping orice fel de colaborare cu PSD după ce au depus o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan.
„Nu cred că partidul nostru își va trăda liderul. Vă dați seama cât de penibile am fi, dacă după două decizii consecutive, clare, în care am spus PSD-ului care este condiția noastră, să ne întoarcem unu la mână. Este exclus așa ceva. Exclud noi discuții cu PSD. Deja au inițiat moțiunea, deja au ajuns mult prea departe, deja au jignit fiecare membru al partidului nostru prin comportament”, spune Primarul General, joi, la Digi24.
Liderul liberal a expus și singurele variante rămase pentru PNL: „Avem doar două opțiuni. Guvern minoritar sau opoziție. Altă opțiune nu există în acest moment”.
Întrebat despre șansele de reușită ale moțiunii de cenzură, Ciucu nu s-a exprimat clar invocând funcția pe care o ocupă. „Nu știu, pentru că v-am zis, fiind toată ziua la primărie și foarte angrenat astăzi am avut dezbaterea pe bugetul capitalei, nu am participat la astfel de discuții și momentan nu am discutat cu colegii mei, nu am niciun fel de feedback din acea direcție”, spune edilul.
Legat de criticile interne privind acțiunile conducerii PSD, Ciucu a declarat: „mi-aduc aminte de momentul în care PNL se afla într-o situație în care membrii lor, inclusiv noi toți, eu, poate ne era teamă să vorbim în fața condiției deschise. Și ne-a costat acest lucru. Dar am învățat din greșelile noastre”.
Cererile social-democrațilorDeclarațiile lui Ciucu sunt făcute după ce PSD a cerut liberalilor aflați în opoziție față de conducerea lui Ilie Bolojan, să „abandoneze un premier care și-a pierdut sprijinul politic”.
„Facem apel la liderii responsabili să înțeleagă că a-l susține pe Bolojan până în pânzele albe, în fruntea unui guvern nefuncțional, înseamnă a distruge orice șansă de scoatere a economiei din recesiune. Am văzut în ultimele zile câteva voci importante din PNL, atât la nivel central, cât și din teritoriu, care vorbesc despre necesitatea unui dialog politic post-Bolojan între partidele care compun alianța de guvernare. Îi încurajăm pe toți liberalii care gândesc la fel, dar nu au avut, deocamdată, curajul să se exprime, să o facă în aceste zile”, spuneau social-democrații.
Marți, plenul reunit al Parlamentului va dezbate și va vota moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Moțiunea a fost depusă și cu sprijinul PSD, după ce formațiune și-a retras miniștrii și toți reprezentanții din aparatul Guvernului.
Datele studiului indică o preferință clară pentru libertatea de alegere în activitate.
• 92% dintre respondenți consideră că lucrătorii ar trebui să decidă când și cât muncesc
• 70% susțin menținerea accesului la munca flexibilă prin platforme, în locul unor modele clasice care ar putea limita independența
„Românii văd în aceste platforme o sursă de oportunități economice, care completează piața tradițională a muncii. Reglementarea ar trebui să transforme această flexibilitate într-un cadru sigur, prin trecerea de la o economie informală la una bazată pe drepturi clare și tehnologie responsabilă”, a spus Alina Stepan.
Munca pe platforme, o soluție pentru venituri suplimentareStudiul contrazice ideea că acest tip de muncă ar afecta locurile de muncă tradiționale.
45% dintre respondenți o consideră o soluție pentru nevoi neacoperite de piața clasică.
Mai mult, românii văd aceste platforme ca o oportunitate pentru mai multe categorii:
• 86% spun că sunt utile pentru studenți
• 73% pentru părinții care încearcă să echilibreze viața de familie cu veniturile
• 78% pentru persoanele aflate la început de carieră
• 70% pentru pensionarii care vor să își suplimenteze veniturile
Platformele de livrare devin tot mai importante și pentru economie, în special pentru HoReCa și retail:
• 81% dintre români cred că aceste platforme sprijină restaurantele și magazinele locale
• 83% spun că au descoperit afaceri noi prin intermediul aplicațiilor
• 72% afirmă că serviciile le îmbunătățesc viața de zi cu zi, economisind timp
Rezultatele au fost prezentate pe 29 aprilie, în cadrul evenimentului Romanian Future of Work Policy Lab, într-un context legislativ important. România trebuie să transpună Directiva europeană privind munca pe platforme până în decembrie 2026.
„Aceste rezultate arată că munca pe platforme a devenit parte din realitatea economică de zi cu zi a României. Modul în care vor fi implementate noile reguli va determina dacă flexibilitatea apreciată de lucrători și de consumatori va fi păstrată în practică sau limitată de proceduri prea rigide”, a declarat Glen Hodgson.
Factorul tinerilor și contextul regionalPreferința pentru flexibilitate este și mai puternică în rândul tinerilor:
82% dintre românii cu vârste între 18 și 34 de ani consideră platformele de livrare o parte firească a vieții de zi cu zi.
Aceeași tendință se regăsește și în alte țări din regiune, precum Bulgaria, Ungaria, Slovacia și Polonia, ceea ce plasează România printre piețele relevante în tranziția către munca digitală.
În România, eșantionul a inclus peste 1.000 de adulți cu vârste între 18 și 75 de ani, reprezentativ la nivel național. La nivel european, studiul a analizat aproximativ 22.500 de respondenți din 25 de țări. Cercetarea a fost comandată de Wolt, în colaborare cu Deliveroo, și realizată de Ipsos în perioada ianuarie–martie 2026, prin interviuri online.
