Secția de judecători a CSM trece în revistă, în raportul adoptat și transmis organismelor judiciare internaționale, toată campania împotriva Justiției – care îi cuprinde pe Ilie Bolojan, lideri USR, Oana Gheorghiu dar și presă și ONG-uri afiliate.
Retorică denigratoare: judecătorii eliberează corupții prin prescripție„O altă retorică denigratoare generalizată este legată de intenţia de a induce opiniei publice ideea că instanţele din România (în special Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) eliberează corupţii prin intermediul prescripţiei răspunderii penale. S-a mers până într-acolo încât să fie acuzat Consiliul pentru anumite luări de poziţie şi să se facă liste de dosare care au fost prescrise, stabilindu-se că vinovăția aparţine înaltei Curţi, fără însă a se analiza cine este responsabil în mod real pentru acest fenomen (Parlamentul, Guvernul, Curtea Constituţională, parchetele etc.).
De asemenea, a fost prezentată şi amplificată, în mod profund manipulator, opinia avocatul general al CJUE ar fi propus Curţii de la Luxemburg ca decizia în cauza Lin II (aflată în prezent pe rolul Curţii – Cauza C-280/25) să fie dată adoptând una dintre cele două soluţii: reconsiderarea jurisprudecţei din Hotărârea Lin I sau confirmarea jurisprudenţei din cauza Lin I. În realitate, avocatul general a propus şi motivat in extenso soluţia care confirmă atitudinea de până acum a instanţelor române, motivând temeinic această opinie, iar la final, ca soluţie reziduală, a arătat că dacă CJUE nu va adopta această propunere, atunci ar trebui să se aplice soluţia deja trasată în cauza Lin I (Cauza C-107/23 PPU Lin), fără însă a motiva deloc această soluţie.
Atitudinea rău voitoare a unei părţi a presei, afiliată poziţiei spectrului politic care promovează agresiunea împotriva judecătorilor, rezultă din cantitatea articolelor scrise, dedicate în special preşedintei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dar şi Consiliului Superior al Magistraturii şi sistemului de justiție,în general, dar mai ales din calitatea acestora, denigratoare, de multe ori fără suport real şi cu interpretări întotdeauna tendenţioase”, arată CSM.
Peste 73% din dosarele prescrise sunt din vina procurorilor. O cincime din dosare venite inutil în instanțeCSM a analizat în raport toate intervențiile de prescripție în toate dosarele din România. Iată ce a constatat:
„În urma analizei şi centralizării datelor ulterioare lunii iunie 2022, transmise de instanţele judecătoreşti, Consiliul Superior al Magistraturii a identificat un numär de 12.531 de dosare în care s-a pronunțat soluția de încetare a procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale, vizând 14.584 de infractiuni.
Distribuția statistică a datelor demonstrează fără echivoc că, în majoritatea covârşitoare a cauzelor analizate (peste 70%), durata determinantă a intervalului scurs până la intervenirea prescripţiei a fost consumată în faza de urmărire penală, nu în faza de judecată.
In mod obiectiv, instanţele au preluat dosarele în etapa finală a termenului de prescripţie, după ce partea covârşitoare a acestuia fusese deja consumată anterior sesizării instanţei.
Această realitate statistică contrazice frontal retorica publică potrivit căreia practici administrative ale instanțelor – modificări de complete, delegări sau detaşări – reprezentat cauza determinantă a prescripţiei. Datele arată exact contrariul: în cele mai multe dintre cauze, termenul de prescripție era deja consumat în proporție de 70-90% înainte ca dosarul să intre efectiv în faza judecăţii.
O dimensiune distinctă și deosebit de semnificativă a analizei o constituie conduita instituțională a organelor de urmărire penală ulterior pronunţării Deciziei Curții Constituționale nr. 358/2022 şi a Deciziei Înaltei Curți de Casație şi Justiţie nr. 67/2022, prin care s-a stabilit cu caracter obligatoriu că normele referitoare la întreruperea prescripției sunt norme de drept penal material supuse legii penale mai favorabile.
Efectele juridice ale acestei decizii erau pe deplin previzibile pentru orice organ de urmărire penală: termenele de prescripție se recalculau ca mitior lex, iar în numeroase cauze prescripţia era deja împlinită sau urma să se împlinească iminent.
Potrivit dispozițiilor art. 327 C.proc.pen., procurorul are obligația de a dispune clasarea cauzei atunci când există o cauză care împiedică exercitarea acțiunii penale, inclusiv prescripția răspunderii penale. Or, în loc să valorifice această cauză de stingere a acţiunii penale în faza de urmărire penală – prin dispoziţiile de clasare, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. f) C.proc.pen. -, organele de urmărire penală au dispus, ulterior datei de 1 noiembrie 2022, trimiterea în judecată în 878 de dosare penale (8,96% din totalul dosarelor în care prescripția a intervenit pe rolul instanţelor), vizând 897 de infracţiuni (7,80% din total), pentru care termenul de prescripție urma să se împlinească într-un interval de timp incompatibil cu parcurgerea minimă a procedurii de cameră preliminară şi stabilirea unui termen de judecată în primă instanţă, arată CSM.
Concret, raportând aceste date la dispozițiile legale privind procedura camerei preliminare, se constată că: – pentru 503 infracţiuni (492 dosare), termenul de prescripție s-a împlinit în decurs de o lună de la sesizarea instanţei de judecată; – pentru 394 de infracţiuni (386 dosare), prescripția s-a împlinit în termen de două luni de la sesizare.
Această practică instituțională a avut şi un efect mediatic major: soluţia formală de încetare a procesului penal a fost ,încasată” public de instanţe, deşi dosarele petrecuseră practic întreaga durată relevantă a termenului de prescripție în faza de urmărire penală. în percepția publică, instanța a devenit astfel titularul aparent al responsabilității pentru prescripție, deşi analiza statistică demonstrează că aceasta intervenea, în realitate, pe fondul consumării aproape integrale a termenului în etapa anterioară judecăţii”, arată CSM.
Cine este de vină pentru prescripție? ParlamentulCSM explică faptul că în 2018, Codul penal prevedea că întreruperea prescripţiei are loc în momentul în care este îndeplinit un act de procedură de către procuror, fără să fi cerut şi condiţia ca acest act să fie comunicat celui cercetat.
Curtea Constituţională a considerat că acest text este neconstituţional, fiind neprevizibil, întrucât, în lipsa comunicării actului către cel cercetat este dificil de stabilit când s-a produs întreruperea termenului de prescripţie, neputând fi exclusă o antedatare a actelor de procedură de către procuror, tocmai cu acest scop.
Prin urmare, termenul de prescripţie general rămânea aplicabil, însă nu mai exista text pentru întreruperea lui, astfel încât să curgă un nou termen de prescripţie de la întrerupere.
În consecinţă, începând cu 2018 textul a fost constatat ca fiind neconstituţional, Parlamentul având la dispoziţie un termen de 45 de zile, potrivit Constituției, pentru a modificările necesare.
Parlamentul nu a îndeplinit această obligaţie, lăsând problema prescripţiei nesoluţionata până în 2022, când Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă cu acest scop.
După declararea neconstituţională a textului din Codul penal (2018), judecătorii au considerat că termenul de prescripţie nu se mai întrerupe, astfel încât este aplicabil doar cel general (în funcţie de pedeapsa prevăzute de lege pentru fiecare infracţiune instituindu-se un termen de prescripție de 3 ani, 5 ani, 8 ani, 10 ani, 15 ani).
În anul 2022, Curtea Constituţională a constatat că „în absenţa intervenției active a legiuitorului, obligatorie potrivit art. 147 din Constituție, pe perioada cuprinsă între data publicării respectivei decizii şi până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma, prin reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului prescripției răspunderii penale, fondul activ al legislaţiei nu conţine vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale”.
CSM a constatat și derularea unei campanii de presă negative fără precedent la adresa Liei Savonea, șefa Curții Supreme, cu 140 de articole care-i conțineau în cheie negativă numele, în decurs de 290 de zile lucrătoare. Practic, 1 articol negativ a fost scris la fiecare 3 zile despre preşedintele înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru o perioadă mai mare de 1 an.
Sala motoarelor unui petrolier a luat foc miercuri în largul coastei Omanului, în apropiere de Strâmtoarea Ormuz, în urma unui atac cu rachete, potrivit Euronews.
Nava a transmis un apel de urgențăNava Settebello a transmis un apel de urgență. Aceasta a raportat un atac cu rachete asupra camerei motoarelor. Autoritățile locale ajută la evacuarea echipajului, a relatat agenția maritimă britanică potrivit sursei. O persoană a decedat, iar alte două sunt date dispărute.
Conform agenției britanice, petrolierul „a transmis un apel de urgență prin care anunța că sala motoarelor sale a fost lovită de o rachetă în timp ce opera în largul coastei Sohar din Golful Oman”. De asemenea, nava a transmis și că la bordul ei s-a produs un incendiu.
Agenția pentru Operațiuni Comerciale Maritime din Regatul Unit (UKMTO) a raportat, ulterior, un incident la 20 de mile marine nord-est de Sohar, în Oman.
„Autoritățile locale au raportat că o navă-cisternă a luat foc în camera motoarelor. Acestea sunt la fața locului pentru a ajuta la evacuarea echipajului”, potrivit acesteia.
„Nava raportează o victimă și doi membri ai echipajului dispăruți. Nu s-a raportat niciun impact asupra mediului”, a mai transmis agenția.
Nu se știe cine a inițiat ataculNu se cunoaște încă cine a lansat rachetele.
Atacul este cel mai recent dintr-o serie de atacuri cu rachete și drone asupra navelor comerciale din strâmtoare, mai arată sursa inițială.
Sohar a fost atacat de drone iraniene la începutul războiului, în timp ce Iranul a capturat și o serie de nave în Golful Oman. Țara a capturat inclusiv un petrolier în luna mai. Iranul susținea că nava încerca să perturbe exporturile de petrol și interesele iraniene, potrivit sursei.
Rezultatele au fost publicate înaintea summiturilor G7 și NATO. Dezvăluirile evidențiază încrederea europenilor în Washington este tot mai scăzută ca partener de securitate, potrivit Reuters.
În cadrul sondajului au fost chestionați cetățenii din 15 țări din Europa, precum Austria, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveția și Regatul Unit. Cei care au răspuns studiului sunt cetățeni cu vârsta de peste 18 ani.
Majoritatea respondenților din toate țările chestionate și-au exprimat îndoielile cu privire la faptul că SUA ar veni în apărarea lor în cazul unui atac.
Marea majoritate a europenilor, cu excepția Bulgariei, consideră că relațiile dintre SUA și Europa se vor îmbunătăți odată cu plecarea președintelui american Donald Trump de la putere.
Europenii susțin Ucraina ca aliat, dar sunt sceptici legat de trimiterea trupelorÎn ceea ce privește geopolitica europeană, europenii continuă să susțină Ucraina ca aliat sau partener strategic, deși consensul se slăbește când vine vorba de trimiterea de trupe de menținere a păcii în Ucraina după război sau de extinderea UE spre est.
De asemenea, europenii s-au pronunțat în favoarea reducerii dependenței de echipamentele militare americane în favoarea alternativelor europene precum Danemarca, Olanda și Suedia înregistrând cel mai mare sprijin pentru „achiziționarea de produse europene”.
Majoritatea cred că guvernele trebuie să crească cheltuielile în ApărareÎn ceea ce privește cheltuielile de apărare, marea majoritate a europenilor respondenți la sondaj consideră că trebuie să crească cheltuielile naționale pentru apărare. Singura excepție este Italia, acolo unde mai mult de jumătate din cetățeni se declară împotriva creșterii cheltuielilor în apărare.
Aproape 5 din 10 europeni (un procent de 47%) susțin ideea împrumuturilor colective ale UE pentru finanțarea inițiativelor de apărare. Cel mai puternic sprijin pentru această inițiativă vine de la cetățenii din Portugalia, (59%), Danemarca (56%) și Țările de Jos (55%).
Polonia a fost singura excepție, în acest caz, unde majoritatea cetățenilor au susținut creșterea achizițiilor de arme din SUA, în timp ce Germania, Italia și Ungaria au prezentat opinii semnificativ împărțite cu privire la această chestiune.
La polul opus, cetățenii din Italia, Austria și Germania s-au opus față de reducerea cheltuielilor publice pentru creșterea bugetelor în industria de Apărare – italienii într-un procent de 63%, spaniolii într-un procent de 59%, iar germanii într-un procent de 56%.
În ceea ce privește politica energetică, 44 % dintre europeni s-au opus reluării importurilor de petrol și gaze din Rusia, în ciuda creșterii costurilor în Energie.
Bill Gates, audiat în Congres în scandalul Epstein. Miliardarul va răspunde întrebărilor despre relația cu finanțatorul acuzat de trafic sexual
Cofondatorul Microsoft, Bill Gates, urmează să fie audiat miercuri de Comisia de Supraveghere a Camerei Reprezentanților din SUA, în cadrul anchetei privind relația sa cu Jeffrey Epstein, finanțatorul condamnat pentru infracțiuni sexuale și acuzat ulterior de trafic sexual cu minore.
Audierea va avea loc cu ușile închiseAudierea va avea loc cu ușile închise și va consta într-un interviu transcris, fără înregistrare video, potrivit comisiei conduse de republicani.
Ulterior, stenograma discuției va fi făcută publică.
Bill Gates este una dintre numeroasele personalități influente ale căror nume apar în documentele Departamentului de Justiție legate de Jeffrey Epstein.
Apariția într-un astfel de dosar nu reprezintă însă o dovadă de implicare într-o activitate ilegală.
Numele lui apare în mai multe documente ale ancheteiReprezentanții lui Gates au declarat anterior că miliardarul „salută oportunitatea de a se prezenta în fața Comisiei” și că nu a participat niciodată la activitățile ilegale ale lui Epstein.
„Deși nu a fost martor și nu a participat niciodată la niciuna dintre acțiunile ilegale ale lui Epstein, așteaptă cu nerăbdare să răspundă la toate întrebările comitetului”, a transmis purtătorul de cuvânt al lui Gates într-o declarație trimisă presei americane.
Numele lui Bill Gates apare de mai multe ori în documentele anchetei Epstein.
Potrivit unor e-mailuri și altor documente publicate, Gates s-ar fi întâlnit în repetate rânduri cu Epstein după condamnarea acestuia din 2008 pentru infracțiuni sexuale care au implicat minori.
Există numeroase fotografii ale lui Bill Gates cu EpsteinDocumentele arată inclusiv că Gates ar fi intenționat să călătorească cu avionul privat al lui Epstein în 2013.
De asemenea, există fotografii în care cei doi apar împreună.
Jeffrey Epstein a fost arestat din nou în 2019 sub acuzații federale de trafic sexual și a murit ulterior în închisoare. Autoritățile americane au concluzionat că acesta s-a sinucis.
Ancheta Congresului a readus în atenție și detalii sensibile despre viața personală a lui Gates. În unele e-mailuri atribuite lui Epstein este menționată și fosta soție a miliardarului, Melinda French Gates.
Epstein l-ar fi ajutat pe Gates să obțină medicamente pentru o infecție cu transmitere sexualăÎntr-un mesaj, Epstein susține că l-ar fi ajutat pe Gates să obțină medicamente pentru tratarea unei infecții cu transmitere sexuală, afirmații pe care reprezentanții fondatorului Microsoft le-au catalogat drept „absurde și complet false”.
Melinda French Gates a declarat recent că publicarea documentelor i-a provocat „o tristețe incredibilă” și a spus că întrebările rămase trebuie clarificate de cei implicați.
„Acele întrebări sunt pentru acei oameni și chiar pentru fostul meu soț. Ei trebuie să răspundă la aceste lucruri, nu eu”, a afirmat ea într-un interviu pentru NPR.
„Guvernul i-a dezamăgit pe supraviețuitori”Audierea lui Gates face parte dintr-o investigație amplă a Congresului american privind modul în care autoritățile au gestionat dosarele Epstein și relațiile pe care finanțatorul le-a avut cu oameni influenți din politică, afaceri și mediul financiar.
Comisia i-a audiat deja pe fostul procuror general Pam Bondi și pe Lesley Groff, asistenta de lungă durată a lui Epstein, iar în perioada următoare intenționează să îi convoace și pe miliardarul Leon Black, fostul director Barclays Jes Staley și alți foști colaboratori ai lui Epstein.
„Guvernul i-a dezamăgit pe supraviețuitori. Luăm această anchetă în serios”, a declarat președintele comisiei, republicanul James Comer.
Academia Medicilor pentru Excelență în Sănătate lansează în luna iunie 2026 serviciul 1414 (www.1414.ro), o linie telefonică prin care utilizatorii din România pot vorbi cu un medic specialist în timp real, fără programare și fără infrastructură digitală.
Serviciul devine accesibil apelând numărul scurt 1414 de pe orice telefon mobil din rețelele Orange și Vodafone.
Contextul lansăriiAccesul la un medic în afara orelor de program reprezintă o provocare frecventă pentru pacienții din România.
Cabinetele medicale funcționează în general în intervalul orar standard de lucru, iar prezentarea la camera de gardă implică adesea timpi de așteptare semnificativi pentru situații care nu necesită intervenție de urgență.
1414 răspunde acestei nevoi prin conectarea directă a pacienților cu medici specialiști, disponibili 24 de ore din 24, șapte zile pe săptămână, inclusiv în zilele de sărbătoare legală.
Cum funcționează serviciul Utilizatorul sună la 1414 de pe un telefon mobil din rețeaua Orange sau VodafoneConexiunea cu medicul este exclusiv audio și se stabilește fără pași suplimentari. Apelul mediu estimat durează între 10 și 20 minute, iar costul de 1,52 euro pe minut este inclus automat în factura operatorului de telefonie. Nu este necesară înregistrarea unui cont, un card bancar sau descărcarea unei aplicații.
Pentru abonații PrePay, suma se deduce din creditul disponibil. Taxarea începe după mesajul de întâmpinare. La finalul consultației, utilizatorul este avertizat sonor cu un minut înainte de încheierea timpului alocat.
Apelul poate dura maxim 30- 40 de minute per pacient, în funcție de operator.
Servicii oferitePrin 1414, pacienții pot obține sfaturi medicale pentru situații frecvente precum febră și răceală, alergii, dureri și disconfort, interpretarea rezultatelor de laborator, recomandări privind medicamentele sau sfaturi pentru călătorii.
Serviciul este conceput pentru consultanță medicală informativă și nu înlocuiește o consultație față-în-față, investigații paraclinice sau imagistice. Medicii de la 1414 nu pot emite rețete compensate sau concedii medicale, însă pot ghida pacientul către pașii corecți de urmat. Serviciul nu înlocuiește numărul de urgență 112.
În situații critice, cum ar fi: durere toracică severă, dificultăți de respirație, pierderea cunoștinței, hemoragii sau traumatisme grave, utilizatorii sunt îndrumați să apeleze imediat serviciile de urgență, apelând 112.
Echipa medicală și acredităriToți medicii din platforma 1414 sunt înregistrați la Colegiul Medicilor din România și au minimum cinci ani de experiență clinică. Fiecare apel este preluat de un medic în exercițiu. Consultațiile sunt protejate de secretul profesional medical și de Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR).
Serviciul este autorizat de ANCOM și respectă standardul ISO 27001 pentru securitatea informațiilor. Disponibilitate și tarifare Serviciul 1414 este disponibil non-stop, 24 de ore din 24, șapte zile pe săptămână, inclusiv în weekend și de sărbătorile legale.
Tariful este de 1,52 euro pe minut, cu un apel mediu estimat de 10–20 minute, ceea ce reprezintă un cost estimat între 79 și 159 de lei pe consultație.
Comparativ, o consultație la un cabinet medical privat din România are un cost mediu cuprins, de regulă, între 150 și 300 de lei, la care se adaugă timpul necesar deplasării și programării.
Serviciul funcționează exclusiv în rețelele mobile Orange și Vodafone din România și nu este disponibil din afara țării sau din rețele fixe.
Despre Academia Medicilor pentru Excelență în SănătateAcademia Medicilor pentru Excelență în Sănătate este organizația care operează serviciul 1414, cu sediul în str. Siriulului 74–76, Sector 1, București (CUI: 46434962). Misiunea organizației este îmbunătățirea accesului pacienților din România la consultanță medicală de calitate. Contact pentru presă Email: contact@excelentainmedicina.ro Telefon: +40 741.104.298 Web: www.1414.ro
Polițiștii spun că accidentul a avut loc în jurul orei 14.00 pe Bd. Bucureștii Noi din Capitală. Din primele cercetări a rezultat că tânărul de 26 de ani, aflat pe motocicletă, în dreptul depoului STB, din cauze ce urmează a fi stabilite în urma cercetărilor, a intrat într-un tramvai de pe linia 53, condus de un bărbat în vârstă de 54 ani, care ieșea din depoul STB.
Echipajele de prim-ajutor sosite la fața locului au intervenit pentru aplicarea manevrelor de resuscitare asupra motociclistului, însă medicii au declarat decesul acestuia.
Vatmanul a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul indicat fiind „zero”.
Traficul rutier a fost restricționat pe Bd. Bucureștii Noi, dinspre Șoseaua Chitilei către str. Pajurei.
Cercetările continuă pentru stabilirea cauzelor și împrejurărilor producerii accidentului.
Sindicatele căilor ferate SNCF au lansat un apel la grevă pentru data de 10 iunie 2026.
Sunt prevăzute perturbări ale circulației feroviare, urbane și interurbane (TGV, TER, Intercity și RER) pe întreg teritoriul Franței.
Autoritățile recomandă pasagerilor să verifice din timp condițiile de trafic și eventualele modificări ale programului de circulație pe site-ul SNCF, pentru a evita întârzierile sau anulările de curse.
MAE reamintește cetățenilor români că pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Consulatului General al României la Paris: +33 147052966 și +33 147052755.
Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet: https://paris.mae.ro/, https://cgparis.mae.ro/, https://lyon.mae.ro/, https://marsilia.mae.ro, https://strasbourg.mae.ro, https://www.mae.ro/.
Totodată, românii care se deplasează în străinătate au la dispoziţie aplicaţia „Călătoreşte informat”
Potrivit INHGA, ca urmare a precipitaţiilor înregistrate în ultimele ore, a celor prognozate şi propagării se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri cu depăşiri ale cotelor de atenție pe râurile din bazinele hidrografice: Bârlad – afluenții mici aferenți sectorului aval S.H. Bârlad, județele Vaslui și Galați.
Atenționarea hidologică este valabilă până la miezul nopții.
La patru ani, trei luni și paisprezece zile de când președintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat invazia Ucrainei, realitatea din teren contrazice estimările inițiale ale Moscovei de a obține o victorie rapidă, realateză.
Din data de 24 februarie 2022 și până astăzi, au trecut 1.567 de zile, conflictul actual, devenind astfel la fel de lung ca Primul Război Mondial, care s-a desfășurat în perioada 28 iulie 1914 – 11 noiembrie 1918, informează AFP.
Aceasta este a doua bornă istorică depășită de agresiunea rusă, după ce în luna ianuarie a anului trecut a depășit durata Marelui Război Patriotic (frontul de Est din Al Doilea Război Mondial). Următorul prag simbolic ar fi durata totală a Celui de-al Doilea Război Mondial (2.193 de zile); pentru a-l egala, conflictul din Ucraina ar trebui să continue până pe 26 februarie 2028.
Potrivit Ministerului Apărării de la Paris, situația militară la sol a rămas în general stabilă în ultimele șase luni. Nu au fost observate avansuri rusești semnificative pe fronturile din Sumî, Kupiansk-Pokrovsk sau Zaporojie-Herson.
În paralel, armata ucraineană continuă să atace logistica rusească prin atacuri țintite cu drone, cum a fost cel asupra orașului Sankt Petersburg, chiar în deschiderea Forumului Economic Mondial.
Analiștii avertizează că, în ciuda dificultăților evidente, „rușii nu pierd războiul”, amintind că Ucraina se confruntă cu semne de întrebare legate de numărul victimelor și a suferit pierderi materiale semnificative.
Pe plan diplomatic, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus o întâlnire directă cu omologul său rus Vladimir Putin, într-o scrisoare deschisă transmisă săptămâna trecută.
În paralel, sprijinul internațional pentru Kiev continuă, inclusiv prin deblocarea împrumutului european de 90 de miliarde de euro.
De asemenea, liderii statelor baltice și-au reafirmat sprijinul pentru integrarea Ucrainei în NATO, printr-o declarație comună care califică, parcursul Ucrainei către Alianța Nord-Atlantică drept „ireversibil”.
Sursa citată arată că au fost fotografiate trei exemplare în trafic. Utilizatorul spune că modelul are 1,87 metri înălțime, detaliu care oferă o referință vizuală interesantă pentru dimensiunile noului model.
Una dintre mașini avea un autocolant suplimentar peste inscripția „hybrid”, semn că ar putea fi vorba despre o versiune aflată încă în fază de testare.
Bordul era acoperit cu o pătură neagră, astfel că interiorul nu a putut fi observat.
Din imagini se observă că Dacia Striker are o siluetă de crossover-break, cu plafon ușor coborât spre spate, pasajele roților protejate cu plastic negru și o gardă la sol mai mare decât la un break clasic.
Partea din spate este masivă, cu hayon lat, lunetă înclinată, stopuri subțiri cu semnătură luminoasă verticală și inscripția Dacia integrată pe banda neagră dintre blocurile optice.
În față se vede o semnătură luminoasă modernă, în formă de „T”, apropiată de limbajul folosit pe noile Duster și Bigster, dar cu o bară mai încărcată vizual și elemente de protecție în zona inferioară.
Proporțiile confirmă informațiile apărute anterior online, potrivit cărora Striker ar urma să fie poziționat ca un model de segment C, mai lung decât Bigster, cu profil de break/crossover și motorizări hibride sau GPL.
Mașinile fotografiate au numere roșii de probă, iar unul dintre exemplare pare să aibă indicii de versiune hibridă.
Reacțiile celor care au văzut noua Dacia Striker au fost împărțite, dar majoritatea au apreciat noul model.
Noua Dacia Striker va fi disponibilă pentru cumpărare de la începutul anului 2027, potrivit paginii oficiale Dacia din Olanda. Prețul de pornire anunțat pentru Europa ar urma să fie sub 25.000 de euro, dar tarifele nu au fost încă publicate, scrie Promotor.
