Agregator de ştiri

Afirmația președintelui american Donald Trump că administrarea de paracetamol în timpul sarcinii este asociată cu autism la copii a fost demontată de o amplă analiză, scrie Politico.

Cercetătorii spun că noul studiu publicat sâmbătă ar trebui să liniștească femeile care au nevoie să utilizeze aceste analgezice.

Anul trecut, Trump a avertizat femeile însărcinate să nu utilizeze Tylenol — denumirea comercială a paracetamolului în SUA — în timpul sarcinii. Trump spunea că utilizarea acestuia „poate fi asociată cu un risc foarte crescut de autism”.

Poziția a fost susținută de republicani, care au promovat mișcarea MAHA (Make America Healthy Again – Să facem America din nou sănătoasă), condusă de secretarul american al Sănătății, Robert F. Kennedy Jr. Dar aceasta a divizat politicienii și experții în sănătate de pe ambele maluri ale Atlanticului și a creat confuzie în rândul cetățenilor.

Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA a dispus adăugarea unui nou avertisment de siguranță pe prospectele Tylenol. Agenția Europeană pentru Medicamente a declarat la momentul respectiv că nu există dovezi care să indice o legătură între utilizarea paracetamolului în timpul sarcinii și autism.

Profesioniștii din domeniul medical și-au exprimat îngrijorarea că femeile însărcinate nu vor avea niciun tratament pentru febră sau durere și ar putea fi blamate pentru creșterea incidenței autismului în ultimele decenii.

Acum, o amplă analiză a 43 de studii, publicată în The Lancet Obstetrics, Gynaecology & Women’s Health, a constatat că nu există dovezi ale unei legături.

„Nu am constatat o creștere semnificativă din punct de vedere clinic a riscului de autism sau dizabilitate intelectuală la copiii ale căror mame au luat paracetamol în timpul sarcinii”, a declarat Asma Khalil, consultant obstetrician și specialist în medicina fetală la Spitalul St George din Londra, care a condus studiul.

„Mesajul important pentru milioane de femei însărcinate este faptul că, de fapt, paracetamolul este sigur de utilizat în timpul sarcinii”, a adăugat ea.

„Rămâne prima linie de tratament pe care o recomandăm dacă femeia însărcinată are dureri sau febră în timpul sarcinii”.

Deși studiile anterioare sugerau o mică asociere între paracetamolul în timpul sarcinii și riscul crescut de autism și ADHD, cercetătorii de la Lancet au afirmat că acestea se bazau adesea pe studii susceptibile de prejudecăți.

Administrația SUA cita un studiu publicat vara trecută, care a descoperit o legătură între paracetamolul administrat în timpul sarcinii și incidența crescută a tulburărilor de dezvoltare neurologică (NDD).

„Dar în această analiză „există mai multe studii vulnerabile la prejudecăți”, a spus Khalil.

Analiza dovezilor efectuată de The Lancet s-a concentrat în schimb pe studiile cu cele mai riguroase metode de cercetare. Este vorba despre cele cu risc scăzut de prejudecăți, cele cu comparații între frați și cu o perioadă de urmărire de cel puțin cinci ani — și nu a găsit nicio legătură.

În special, studiile de comparație între frați permit cercetătorilor să compare copiii născuți de aceeași mamă, care a luat paracetamol doar în timpul uneia dintre sarcini. Acestea iau în considerare factorii genetici comuni, familia comună și caracteristicile parentale pe termen lung.

„Constatările noastre sugerează că legăturile raportate anterior pot fi explicate mai degrabă prin predispoziția genetică sau alți factori materni, cum ar fi febra sau durerea subiacentă, decât printr-un efect direct al paracetamolului în sine”, a spus Khalil.

Experții în sănătate publică, EMA și Comisia Europeană, s-au opus poziției lui Trump anul trecut, argumentând că nu există dovezi care să o susțină.

„Deși impactul anunțului de anul trecut a fost semnificativ, sper că rezultatele acestui studiu vor pune capăt acestei chestiuni”, a declarat Grainne McAlonan, profesor de neuroștiințe translaționale la King’s College London.

„Femeile însărcinate nu au nevoie de stresul de a se întreba dacă medicamentul cel mai frecvent utilizat pentru durerile de cap ar putea avea efecte de lungă durată asupra sănătății copilului lor”, a spus McAlonan.

Iranul a intrat într-o stare de calm tensionat după săptămâni de proteste la nivel național, reprimate violent de autorități.

În ciuda absenței unor noi manifestații, discursul dur al clericilor de rang înalt indică menținerea presiunii radicale și a tensiunilor profunde din Republica Islamică, scrie Politico.

Manifestațiile izbucnite la finalul lunii decembrie, pe fondul degradării situației economice, s-au transformat rapid în contestări directe ale sistemului teocratic.

Potrivit activiștilor, reacția autorităților a implicat folosirea forței letale, soldată cu mii de morți, ceea ce a redus drastic mobilizarea publică.

În ultimele zile nu au mai fost semnalate proteste vizibile în Teheran, unde viața cotidiană pare să fi revenit la normal, în pofida restricțiilor continue de internet.

Autoritățile iraniene nu au recunoscut apariția unor noi tulburări în alte regiuni ale țării.

În timpul rugăciunilor de vineri, clericul radical Ahmad Khatami a cerut public pedeapsa cu moartea pentru protestatarii reținuți.

În discursul său, clericul i-a descris pe protestatari drept „soldații lui Trump” și „slujitorii lui Netanyahu”, susținând că acționează în interesul unor puteri străine.

El a afirmat că atât Donald Trump, cât și premierul israelian Benjamin Netanyahu ar trebui să se aștepte la „o răzbunare dură din partea sistemului”, folosind un limbaj amenințător.

Totodată, clericul a declarat că „americanii și sioniștii nu ar trebui să se aștepte la pace”.

Khatami a prezentat și primele date oficiale privind pagubele provocate de proteste, susținând că 350 de moschei, 126 de săli de rugăciune și alte 20 de lăcașuri religioase ar fi fost avariate.

Potrivit acestuia, au fost afectate și aproximativ 80 de locuințe ale liderilor rugăciunilor de vineri, funcții-cheie în structura teocratică a Iranului.

Declarațiile par să sublinieze amploarea furiei manifestanților față de simbolurile religioase și instituționale ale regimului.

Discursul, difuzat de presa de stat, reflectă furia crescândă din rândul conducerii iraniene, în ciuda aparentei restabiliri a controlului.

Donald Trump a adoptat un ton mai conciliant, mulțumind liderilor iranieni pentru presupusa suspendare a execuțiilor în masă ale deținuților.

El a reiterat că execuțiile și uciderea protestatarilor pașnici sunt considerate inacceptabile de Statele Unite și pot atrage consecințe.

Între timp, Human Rights Activists News Agency estimează numărul morților la peste 3.000, cifră neconfirmată oficial de Iran.

Pe fondul escaladării tensiunilor, eforturile internaționale s-au concentrat pe detensionare, președintele rus Vladimir Putin purtând discuții cu lideri iranieni și israelieni.

Prințul moștenitor iranian aflat în exil, Reza Pahlavi, a cerut reluarea protestelor și a îndemnat Washingtonul să intervină.

Cu toate acestea, analiștii observă un elan redus pentru reaprinderea manifestațiilor în interiorul Iranului, în condițiile actuale.

Cercetătorii de la Universitatea din Lancashire au examinat 73 de studii cu aproape 5.000 de adulți cu depresie. Exercițiile fizice au fost comparate cu absența tratamentului, cu psihoterapii și cu medicamente antidepresive, notează El Economista.

Studiul confirmă că exercițiul fizic aduce un beneficiu moderat în reducerea simptomelor depresive, în comparație cu lipsa terapiei.

Față de psihoterapie, activitatea fizică are un efect similar asupra simptomelor depresive. În comparație cu medicamentele antidepresive, exercițiul are de asemenea un efect similar, dar cu dovezi mai puține.

Depresia afectează 280 de milioane de persoane în întreaga lume. Exercițiul fizic devine astfel una dintre cele mai benefice alternative, datorită caracterului său economic și accesibil pentru toți.

Efectele secundare au fost rare. Participanții la exerciții fizice au raportat ocazional leziuni musculo-scheletice, în timp ce cei care luau antidepresive au avut oboseală și probleme digestive.

Andrew Clegg, autorul principal al revizuirii, subliniază că exercițiul fizic funcționează bine pentru unele persoane, dar nu pentru toate.

„Este important să se găsească strategii pe care oamenii sunt dispuși să le urmeze și pe care sunt capabili să le mențină”, a declarat Clegg.

Exercițiile fizice ușoare până la moderate ar putea fi mai benefice decât cele intense. Deși nu s-a identificat niciun exercițiu fizic superior celorlalte, programele de exerciții mixte și antrenamentul de forță au părut mai eficiente decât exercițiile aerobice singure.

Experții subliniază că dovezile sunt limitate, deoarece efectele pe termen lung nu sunt atât de clare. Participanții nu au fost monitorizați după tratament, ceea ce înseamnă că nu se știe dacă beneficiile persistă în timp.

„Dacă vrem să aflăm care funcționează cel mai bine, pentru cine și dacă beneficiile durează în timp, sunt încă necesare studii mai ample și de înaltă calitate”, a conchis Clegg.

În ciuda războiului și a sancțiunilor occidentale, tehnologia de ultimă generație se răspândește într-un ritm spectaculos în Moscova. Capitala rusă se pregătește să pună în funcțiune în următorii ani metrouri autonome, nave de pasageri autonome și o flotă de mii de roboți de livrare.

Potrivit Interfax, Moscova va lansa prima linie de metrou complet automatizată până în 2030. Trenurile fără șofer vor apărea mult mai devreme: operațiunile de testare fără pasageri vor începe în 2026. Primul metrou fără șofer pentru pasageri va intra în serviciu în 2027.

Scopul dezvoltării nu este doar de a demonstra tehnologia. Metrourile automatizate vor putea circula cu un interval de 60-90 de secunde. Asta va crește semnificativ capacitatea rețelei. Potrivit administrației orașului Moscova, sistemul este deja operațional, primele trenuri fiind testate fără pasageri.

Expansiunea tehnologică nu se oprește la metrou. Moscova se pregătește pentru soluții autonome în transportul fluvial. Conform planurilor, prima barcă fără șofer ar putea fi lansată în 2028. Dezvoltarea software-ului necesar va începe în 2026, adaptată la bărcile fluviale Moscova 1.0 deja operaționale.

O decizie privind introducerea navigației autonome va fi luată în acest an, ținând cont de sistemele de control actuale. Obiectivul este de a crea un model de flotă fluvială care să funcționeze fără intervenție umană, dar sub supraveghere constantă.

Cele mai spectaculoase rezultate pot fi deja observate pe străzi. În prezent, în Moscova lucrează aproximativ 200 de curieri roboți, dar până la sfârșitul anului 2026, acest număr ar putea crește la 3.000.

Acești roboți autonomi livrează comenzi pe o rază de până la doi kilometri, fiecare unitate efectuând în medie 15 livrări pe zi. Curierii roboți au parcurs până acum peste 1,8 milioane de kilometri în mod independent și au finalizat aproape 850.000 de comenzi.

Sistemul este complet automatizat, dispozitivele fiind monitorizate de operatori la distanță. Roboții utilizează trecerile de pietoni, recunosc semafoarele, detectează obstacolele în avans și selectează în mod independent ruta optimă.

Evoluțiile din Moscova arată că orașele rusești nu fac un pas înapoi în ceea ce privește tehnologia, ci se îndreaptă spre o automatizare accelerată. În domeniile transporturilor, logisticii și infrastructurii urbane, acestea introduc soluții care se află încă în faza experimentală în multe țări occidentale.

Sienna Rose are o ascensiune spectaculoasă pe Spotify. Trei dintre piesele sale se află în clasamentul Viral Top 50, iar una dintre ele a depășit cinci milioane de ascultări. Cu toate acestea, potrivit BBC, din ce în ce mai multe indicii sugerează că Sienna Rose ar putea fi un produs digital, nu un artist real.

Platforma Deezer, care a dezvoltat instrumente de detectare a muzicii generate de inteligență artificială, a transmis că mai multe piese și albume atribuite Siennei Rose sunt „detectate și marcate” ca fiind create de computer.

Există și alte semne. Artista nu are concerte, nu apare în interviuri și nu are videoclipuri. În doar două două luni, a lansat cel puțin 45 de piese pe platformele de streaming. Ritmul este considerat improbabil chiar și pentru artiști extrem de prolifici.

Contul ei de Instagram, dezactivat între timp, conținea doar portrete foarte asemănătoare între ele, cu o lumină difuză și un aspect ireal, specific imaginilor generate de AI.

Și muzica sa ridică suspiciuni. Piesele sunt apropiate ca stil de soul-ul cu influențe jazz, iar ascultătorii spun că sunetul pare „prea perfect” și lipsit de variații. Unii au remarcat un șuierat constant în fundal, prezent în mai multe melodii – element asociat frecvent muzicii generate de aplicații AI.

Specialiștii spun că software-ul introduce erori invizibile pentru urechea umană, dar ușor de detectat matematic. Acestea funcționează ca o „amprentă digitală”, care poate indica dacă o piesă a fost creată cu inteligență artificială.

Pentru publicul larg, suspiciunile au apărut altfel. O parte dintre utilizatori au avut încă de la primele audiții impresia că „ceva nu este în regulă”, descriind muzica drept plăcută, dar „straniu de artificială”. Alții spun că, odată ce au aflat că ar putea fi vorba de AI, piesele li s-au părut „lipsite de suflet”.

Interesul pentru Sienna Rose a crescut rapid după ce una dintre piese a fost folosită într-o postare de pe Instagram de Selena Gomez. Melodia a fost retrasă ulterior, odată cu intensificarea întrebărilor legate de identitatea artistei.

Există și posibilitatea ca Sienna Rose să fie o persoană reală care își ascunde identitatea sau lansează muzică sub pseudonim. Totuși, cazul scoate la iveală o problemă mai amplă din industria muzicală.

Muzica generată de inteligența artificială devine tot mai greu de deosebit de cea creată de oameni și ajunge deja în topuri. Costurile sunt aproape zero, iar veniturile pot ajunge la mii de lire sterline pe săptămână, ceea ce face aceste proiecte extrem de atractive.

Operatorii de sistem avertizează că cererea tot mai mare generată de centrele de date AI ar putea duce la pene de curent programate în perioadele de vreme extremă, potrivit Futurism.

Pe Coasta de Est a SUA, operatorul non-profit PJM Interconnection afirmă că cererea de electricitate crește mai rapid decât capacitatea sistemului de a se adapta.

Potrivit The Wall Street Journal, PJM ar putea fi nevoită să introducă pene de curent rotative pentru a menține stabilitatea rețelei.

Astfel de întreruperi ar putea afecta până la 67 de milioane de persoane din 13 state, în timpul valurilor de căldură sau al episoadelor de frig sever.

Experții spun că centrele de date AI sunt în prezent principalul motor al noii cereri de energie electrică.

„Aceste facilități sunt, practic, responsabile pentru cea mai mare parte a creșterii cererii”, a declarat John Quigley de la Universitatea din Pennsylvania.

PJM estimează că cererea de electricitate va crește cu aproape cinci procente anual în următorul deceniu.

O mare parte a acestei creșteri este concentrată în „Data Center Alley” din nordul Virginiei, unde doar în Ashburn există peste 150 de centre de date.

Firma de consultanță ICF International estimează că cererea de electricitate a SUA ar putea crește cu 25% până în 2030 și cu aproape 80% până în 2050.

Problema este amplificată de ritmul lent în care noile centrale electrice înlocuiesc capacitățile vechi retrase din funcțiune.

Anul trecut, marile companii tech s-au opus propunerilor care le-ar fi obligat să își reducă consumul în perioadele de vârf.

Această opoziție a alimentat criticile venite din partea populației și a politicienilor, care susțin că gospodăriile vor suporta cele mai mari consecințe.

Creșterea prețurilor la energie este deja un subiect sensibil, agravat de îngrijorările legate de consumul de apă și poluarea asociate centrelor de date.

PJM elaborează în prezent noi planuri pentru gestionarea cererii de vârf, însă acestea trebuie aprobate de utilități, producători de energie și companii tech.

Până la găsirea unui compromis, oficialii avertizează că penele de curent temporare ar putea deveni inevitabile în perioadele de cerere extremă.

Experții subliniază că cercetarea este de natură observațională, ceea ce înseamnă că nu dovedește că tulburările de somn cauzează direct bolile. Cu toate acestea, corelația este atât de puternică încât rezultatele nu pot fi ignorate, scrie Huffpost.

Potrivit psihologului clinic Daniella Marchetti, datele arată că incidența bolilor crește odată cu deteriorarea somnului. Nu poate fi considerată o simplă coincidență.

Cercetătorii britanici au analizat datele din baza UK Biobank. Au studiat starea de sănătate a zeci de mii de persoane. Persoanele cu obiceiuri de somn neregulate, adică cu tulburări de somn, sunt expuse unui risc semnificativ mai mare de îmbolnăvire.

Conform cercetării, bolile afectate acoperă aproape toate sistemele din corpul uman. Somnul deficitar poate fi asociat cu 172 de boli diferite, printre care tulburări metabolice, probleme cardiovasculare, afecțiuni neurologice și chiar boli respiratorii.

Experții spun că este deosebit de îngrijorător faptul că riscul de afecțiuni grave crește considerabil. Diabetul de tip 2, bolile de inimă, accidentul vascular cerebral, anumite boli hepatice și renale și unele tulburări neurodegenerative pot fi consecințe ale somnului deficitar.

Problema este agravată de faptul că somnul de proastă calitate a devenit aproape obișnuit. Stresul constant, lumina albastră a smartphone-urilor și ecranelor, utilizarea rețelelor sociale până târziu în noapte, munca în ture și agitația constantă contribuie la perturbarea ceasului biologic.

Potrivit expertului în somn Dr. Martin L. Hopp, trăim într-o lume care nu se oprește niciodată. Somnul a fost considerat mult timp o odihnă pasivă, când de fapt este un proces biologic extrem de activ și vital.

Cercetătorii au studiat modelul de somn perturbat. Include ore de culcare și de trezire neregulate, treziri frecvente în timpul nopții și somn fragmentat. Toate acestea perturbă ceasul intern al organismului, afectând echilibrul hormonal, funcția insulinei, sistemul imunitar și sistemul nervos.

Potrivit specialistului în somn Sarathi Bhattacharyya, persoanele cu apnee în somn au un risc crescut dovedit de hipertensiune arterială, boli de inimă și accident vascular cerebral.

Privarea cronică de somn și ritmurile neregulate de somn afectează și creierul. Pe termen lung, acestea pot fi asociate cu depresie, anxietate, pierderi de memorie și chiar boli precum Alzheimer sau demența. În timpul somnului profund, creierul „curăță” substanțele nocive care pot avea consecințe grave dacă se acumulează în timp.

Potrivit experților, situația nu este fără speranță. Simplul fapt de a încerca să dormi regulat, de a te culca și de a te trezi aproximativ la aceeași oră în fiecare zi și de a reduce influențele stimulante înainte de culcare poate îmbunătăți considerabil sănătatea.

Dacă problemele de somn devin persistente, cercetările arată că una dintre cele mai eficiente soluții pentru tratarea insomniei este terapia cognitiv-comportamentală, care ajută la restabilirea unei relații sănătoase cu somnul.

Administrația președintelui american Donald Trump consideră că actuala putere de la Caracas este cea mai bună opțiune pentru menținerea ordinii în Venezuela și pune pe primul plan accesul la vastele rezerve de petrol ale țării, nu restaurarea imediată a democrației.

Potrivit Reuters, poziția Washingtonului a devenit clară după operațiunea fulger din 3 ianuarie, care a dus la înlăturarea lui Nicolás Maduro. Administrația americană a subliniat că relațiile cu actuala conducere – formată din figuri apropiate fostului regim – reprezintă, în acest moment, „cel mai bun pariu pentru stabilitatea economică și menținerea ordinii” în statul sud-american.

Lidera opoziției venezuelene Maria Corina Machado a declarat vineri, la Washington, că rămâne „profund încrezătoare” că restructurarea a ceea ce ea numește „regimul criminal” care a dominat Venezuela va duce, în cele din urmă, la alegeri libere, chiar dacă procesul va fi dificil și de durată.

Declarațiile sale au fost făcute la o zi după întâlnirea cu Donald Trump la Casa Albă. Machado i-a prezentat acestuia medalia sa pentru Premiul Nobel pentru Pace, încercând să-l convingă să acorde opoziției un rol în modelarea viitorului Venezuelei.

În discursul său, lidera opoziției a criticat și noua putere de la Caracas, pe care a catalogat-o drept „comunistă” și „un sistem represiv”, evitând însă criticile directe la adresa strategiei adoptate de administrația Trump.

Machado a recunoscut însă că nu a obținut angajamente concrete din partea administrației americane privind propriul său rol în guvernarea viitoare.
„Sunt profund, profund încrezătoare că vom avea o tranziție ordonată (către alegeri)”, a declarat ea într-o conferință de presă, avertizând totodată că drumul va fi îndelungat.

Tot vineri, directorul CIA, John Ratcliffe, a efectuat o vizită la Caracas pentru a se întâlni cu liderii actuali – cel mai înalt nivel al unei vizite americane de la căderea lui Maduro – un nou semnal al dorinței Washingtonului de a colabora cu actuala conducere.

Judecătorul federal Richard Stearns a cerut administrației Trump să găsească, în termen de trei săptămâni, o soluție pentru întoarcerea în SUA a unei studente deportate din greșeală în Honduras. Deportarea a fost făcută în pofida unui ordin judecătoresc care bloca expulzarea acesteia.

Magistratul american a precizat că situația tinerei Any Lucia Lopez Belloza, studentă la Babson College din statul Massachusetts, este rezultatul „unui amalgam de erori care s-a încheiat prost”, dar a subliniat că autoritățile americane au încă posibilitatea de a remedia cazul. Însă „nu există o soluție universală pentru a face dreptate”, a spus magistratul, citat de Reuters.

Potrivit acestuia, „cea mai simplă soluție” ar fi ca Departamentul de Stat al SUA să îi emită o viză de student, permițându-i astfel revenirea. Judecătorul a spus că ar putea cere guvernului să se ocupe direct de readucerea studentei în SUA și a avertizat că autoritățile riscă sancțiuni dacă refuză să respecte decizia instanței.

Tânăra, originară din Honduras și adusă în SUA la vârsta de 8 ani, a fost arestată în noiembrie 2025, pe aeroportul din Boston, înainte de a pleca spre Texas, unde locuiește familia sa în prezent. Deși un judecător emisese un ordin care bloca deportarea sa pentru 72 de ore, tânăra a fost transferată și expulzată în Honduras.

Avocatul ei a salutat decizia instanței, spunând că aceasta îi oferă cadrul necesar „pentru a negocia cu guvernul o soluție care să o aducă în Statele Unite în viitorul apropiat”.

Într-o explicație oficială, un reprezentant al guvernului a recunoscut că deportarea a fost o „greșeală”, cauzată de faptul că un ofițer al serviciilor de imigrație ar fi considerat, în mod eronat, că ordinul instanței nu mai era aplicabil.

Regele Charles al III-lea a transmis vineri un mesaj în care a evidențiat curajul și reziliența Ucrainei, odată cu marcarea primei aniversări a Parteneriatului de 100 de ani dintre Regatul Unit și Ucraina. Acordul, semnat pe 16 ianuarie 2025, stabilește un cadru de cooperare pe termen lung care vizează securitatea, sprijinul politic, reconstrucția, economia și consolidarea instituțiilor democratice.

Monarhul a subliniat importanța relațiilor dintre cele două țări și și-a exprimat speranța că legăturile bilaterale pot aduce sprijin moral într-un moment dificil pentru Ucraina.

„Cu prilejul celebrării primei aniversări a Parteneriatului de 100 de ani dintre Regatul Unit și Ucraina, mă rog ca legăturile tot mai puternice dintre țările noastre să aducă speranță și sprijin moral în aceste momente extrem de dificile”, a scris familia regală pe X.

Regele Charles a descris rezistența Ucrainei drept un model pentru întreaga lume: „Cea mai vitează forță a Ucrainei, în fața unor greutăți și suferințe atât de cumplite, reprezintă un exemplu extraordinar pentru întreaga lume”.

Suveranul spune că este impresionat de modul în care Ucraina continuă să reziste și face referire la calitățile ucrainenilor pe care le consideră definitorii pentru această luptă: „Sunt constant impresionat de curajul, tăria și reziliența de care dă dovadă poporul ucrainean”.

De asemenea, regele Charles al III-lea a transmis că el și regina Camilla rămân alături de Ucraina. „Privind înainte către cea de-a patra aniversare a invaziei la scară largă a iubitei voastre țări – o perioadă de profundă suferință, știu, pentru multe familii din Ucraina și din întreaga lume – soția mea și cu mine vă păstrăm pe toți în gândurile și rugăciunile noastre cele mai sincere”, se menționează în mesaj.

În încheiere, suveranul britanic și-a exprimat speranța într-o soluție politică de durată, care să asigure securitatea și viitorul Ucrainei. „Mai presus de toate, doresc să-mi exprim speranța profundă că Ucraina va putea obține o pace dreaptă și durabilă, care să-i protejeze securitatea, suveranitatea și prosperitatea, așa cum ucrainenii merită”, a scris regele.

Premierul britanic Sir Keir Starmer a preluat declarația regală, afirmând că „ceea ce se întâmplă în Ucraina contează pentru securitatea noastră și pentru viitorul nostru”.

De la declanșarea războiului, Regele Charles și-a exprimat în mod repetat sprijinul pentru Ucraina. Într-un discurs recent, susținut la Castelul Windsor, acesta a declarat că Marea Britanie și aliații săi sunt uniți pentru a sprijini Ucraina și pentru a descuraja agresiunea rusă.

Procesul, intentat în Statele Unite de compania Noble Capital RSD, este criticat dur de oficialii ruși. Fondul privat american solicită plata a 225,8 miliarde de dolari pentru ceea ce numește „datorii țariste”.

Vicepreședintele Senatului rus, Konstantin Kosaçiov, a declarat vineri că Rusia consideră acțiunea drept o formă de „agresiune juridică” coordonată de adversarii săi.

Fondul american susține că deține obligațiuni suverane emise de Imperiul Rus la începutul secolului XX, pentru investitori din SUA, și că Federația Rusă ar trebui să le achite. Printre pârâți se află și Ministerul rus al Finanțelor, Banca Centrală a Rusiei și Fondul Național de Bunăstare, principalul fond suveran al statului rus.

Potrivit oficialului rus, acțiunea ar putea avea legătură și cu politica internă din SUA.
„Nu exclud posibilitatea ca acestea să fie elemente ale luptei politice interne din Statele Unite, care mizează pe prelungirea conflictului din Ucraina și pe subminarea inițiativelor de pace ale actualei administrații conduse de Donald Trump. Acesta pare a fi un obiectiv strategic”, a spus Kosaçiov.

Acesta consideră că scopul imediat al procesului ar fi să creeze incertitudine juridică în jurul activelor rusești. „Se încearcă generarea unor riscuri legale pentru activele suverane ale Rusiei, pentru a influența pozițiile de negociere privind Ucraina”, a explicat senatorul rus.

Kosaçiov a atras atenția că procesul face trimitere directă la regimul de sancțiuni impus Rusiei și la activele sale blocate în Statele Unite.

Potrivit acestuia, fondul american sugerează folosirea acestor active pentru achitarea presupusei datorii. „Reclamantul afirmă în acțiune că datoria ar putea fi achitată din activele Rusiei blocate în SUA din cauza sancțiunilor”, a precizat oficialul rus.

Republicana Lisa Murkowski a transmis vineri, la Copenhaga, „un mesaj important pentru oamenii din Regatul Danemarcei”. Potrivit Politico, ea a explicat că este esențial ca Danemarca și Groenlanda să înțeleagă că puterea în Statele Unite este împărțită între trei ramuri ale statului.

Senatoarea, care reprezintă Alaska, a precizat că va invoca atribuțiile Congresului pentru a-l împiedica pe președintele american Donald Trump să își ducă la capăt amenințările de a prelua controlul asupra Groenlandei.

Murkowski a subliniat că Legislativul poate bloca finanțarea unor astfel de demersuri, prin controlul asupra alocărilor bugetare federale. „În Congres, avem instrumente la dispoziție, în baza autorității noastre constituționale, care vizează în mod specific puterea bugetului prin procedurile de alocare a fondurilor”, a declarat oficialul american.

Împreună cu alți parlamentari americani, Lisa Murkowski a participat la discuții oficiale cu reprezentanți danezi și groenlandezi. Ea a precizat că Groenlanda trebuie tratată drept un „aliat” al SUA, nu un „activ” ce poate fi revendicat.

Democratul Chris Coons, senator al statului Delaware, a anunțat că va susține inițiative legislative menite să limiteze acțiunile unilaterale ale președintelui. Totodată, Coons a declarat că nu există, în prezent, amenințări reale din partea Rusiei sau Chinei la adresa Groenlandei și a caracterizat argumentele invocate de Donald Trump drept exagerări.

„Există amenințări reale și urgente la adresa securității Groenlandei din partea Chinei și Rusiei? Nu, nu în prezent”, a declarat senatorul.

În paralel, congresmeni din ambele partide au depus un proiect de lege care să prevină o eventuală acțiune militară a SUA împotriva Groenlandei, teritoriu autonom aparținând unui stat NATO. Declarațiile președintelui au generat tensiuni diplomatice, iar Moscova a transmis că va „urmări împreună cu întreaga lume” situația, pe care o consideră neobișnuită din perspectiva dreptului internațional.

Miercuri, după întâlnirea dintre JD Vance, Marco Rubio și reprezentanții Danemarcei și Groenlandei, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că Donald Trump rămâne concentrat pe obiectivul de a achiziționa Groenlanda.

Premierul Giorgia Meloni vrea să transforme nordul înghețat într-o „zonă de pace, cooperare și prosperitate”. Strategia Italiei pentru Arctica a fost făcută piblică vineri, la Roma, de miniștrii de Externe, Apărare și Cercetare.

Meloni a precizat că Italia este „perfect conștientă” de importanța strategică a Arcticii. „Această regiune reprezintă un cadran esențial în echilibrul global”, a spus prim-ministrul italian, citat de Politico.

Ea a cerut ca Arctica să devină o prioritate clară pentru Uniunea Europeană și NATO și a îndemnat alianța nord-atlantică să aibă o prezență coordonată, menită „să prevină tensiunile, să mențină stabilitatea și să răspundă ingerințelor altor actori”.

Ministrul de Externe Antonio Tajani a anunțat că Italia va lansa „o misiune de afaceri italienească în Arctica”. „Atenția Europei și a Italiei pentru Arctica nu este una nouă. Am recunoscut întotdeauna rolul său central”, a spus Tajani.

El a precizat că Roma analizează crearea unui grup de afaceri axat pe exporturi în domenii precum apărarea, energia și spațiul. „Vrem să ne sprijinim companiile, pentru că regiunea arctică este o prioritate pentru noi”, a declarat oficialul.

Șeful diplomației italiene va ajunge la Washington în următoarele săptămâni, unde va purta discuții despre materii prime, inclusiv cu secretarul de stat american Marco Rubio.

Tot în acest sens, Roma va găzdui, la începutul lunii martie, Arctic Circle Rome Forum – Polar Dialogue, un eveniment dedicat dialogului asupra Arcticii. La forum sunt așteptați antreprenori, companii din domeniul apărării, cercetători, oameni de știință și politicieni. Anunțul a fost făcut de ministrul Cercetării, Anna Maria Bernini.

Strategia Italiei a fost prezentată la scurt timp după ce Danemarca și mai mulți aliați au anunțat că își vor întări prezența militară în Groenlanda, ca urmare a declarațiilor repetate ale președintelui SUA, privind intenția sa de a prelua teritoriul arctic.

Ministrul Apărării italiene, Guido Crosetto, a criticat aceste desfășurări militare fragmentate. „Nu are sens ca fiecare țară să trimită câte 15 soldați”, a spus el. „15 italieni, 15 francezi, 15 germani – pare începutul unei glume”.

Crosetto a subliniat că Italia este deja activă în regiunea arctică: „Marina, Forțele Aeriene și Armata desfășoară exerciții în Arctica de mult timp. Nu vorbim despre gesturi simbolice”.

„Este în interesul nostru să păstrăm lumea occidentală unită și să gândim în termeni de NATO și ONU”, a mai spus ministrul.

Adam Kadîrov, fiul în vârstă de 18 ani al liderului Ceceniei, a fost transportat la un spital din Moscova cu un avion medical operat de structuri ale statului rus, după ce a fost rănit grav într-un accident rutier produs la Groznîi.

Potrivit informațiilor relatate de publicația Meduza, care citează canalul de opoziție cecen Niyso și postul Radio Europa Liberă, tânărul se află în stare critică. El este inconștient și a fost supus manevrelor de resuscitare, urmând să primească îngrijiri medicale de specialitate în capitala Rusiei.

Accidentul a avut loc în capitala Ceceniei. Primele informații indică faptul că, la momentul accidentului, coloana în care se afla Adam Kadîrov ar fi circulat cu viteză mult prea mare. Coliziunea a implicat mai multe vehicule și s-a soldat cu mai mulți răniți.

După producerea accidentului, forțele de securitate au izolat mai multe zone din Groznîi, inclusiv drumurile care duc spre spitalul unde a fost tratat inițial.

Adam Kadîrov a devenit cunoscut public în septembrie 2023, după ce tatăl său, Ramzan Kadîrov, a publicat un videoclip în care acesta agresa un tânăr de naționalitate rusă, aflat în custodia poliției. Tânărul fusese acuzat că a incendiat un exemplar al Coranului.

Imaginile au fost intens mediatizate, iar liderul cecen a declarat public că este „mândru” de fiul său. După acest episod, Adam Kadîrov a fost decorat și numit în mai multe funcții în aparatul de securitate al Ceceniei.