Mbappe a precizat că obținerea Balonului de Aur reprezintă un obiectiv clar, însă nu s-a transformat într-o obsesie. Acesta s-a arătat încrezător datorită cifrelor înregistrate în ultimul sezon.
„Este un obiectiv, nu o obsesie. Am avut un an excelent pe plan individual. Știu că acesta este cel mai important criteriu pentru Balonul de Aur. Am fost cel mai bun marcator în toate competițiile majore. Cred că poate fi un an bun pentru mine și am o stare de spirit pozitivă în această privință”, a declarat Mbappe, potrivit Le Figaro.
Francezul a mai declarat că ar fi dezamăgit dacă nu ar câștiga trofeul. „Este un trofeu individual și cred că acest lucru ar trebui să aibă prioritate față de orice altceva. Bineînțeles că voi fi dezamăgit dacă nu-l voi câștiga. Un concurent este întotdeauna dezamăgit atunci când nu câștigă”, a mai spus căpitanul Franței.
Schimb de ștafetă pe banca FranțeiMbappe a vorbit și despre succesiunea de la echipa națională a Franței, unde Zinedine Zidane preia conducerea de la Didier Deschamps. Superstarul a lăudat reușitele „Cocoșului Galic”, în mandatul lui Deschamps.
„În primul rând, trebuie să recunoaștem meritele acolo unde se cuvine. Ceea ce a realizat Didier Deschamps cu naționala Franței este incredibil. A scris istorie; a readus cu adevărat echipa Franței acolo unde îi este locul. Îi vom fi mereu recunoscători pentru asta. Acum începe un nou capitol, cu un nou selecționer. Vom vedea cum vor decurge lucrurile”, a subliniat Mbappe.
Sub mandatul lui Deschamps, Franța a reușit să cucerească titlul mondial în 2018 și Liga Națiunilor în 2021. În timpul conducerii sale, Franța a bifat și mai multe medalii de argint, la Campionatul Mondial din 2022 și la Campionatul European din 2016.
Susținerea lui Mourinho și statisticile din sezonul precedentPrintre susținătorii lui Mbappe la Balonul de Aur se numără și antrenorul său de la Real Madrid, Jose Mourinho.
„Este cel mai bun jucător din lume. „Cei mai buni jucători din lume, sunt doi, trei sau patru, și știm cine sunt: ei sunt aici. Iar pentru mine, există unul care, la nivel individual, a scris istorie în această vară”, spunea tehnicianul portughez despre suprestatul francez.
Căpitanul Franței a fost golgheter în La Liga (25), Liga Campionilor (15) și la Cupa Mondială (10) în sezonul precedent, însă nu a cucerit niciun trofeu cu echipa sa.
Printre principalii săi rivali pentru Balonul de Aur se numără Harry Kane, Rodri, câștigător al Cupei Mondiale cu Spania, precum și jucătorii lui Paris Saint-Germain, Ousmane Dembele și Khvicha Kvaratskhelia, campioni europeni.
Într-un interviu acordat jurnalistei Christiane Amanpour pe CNN, Mamdani a recunoscut însă că administrația orașului New York nu are autoritatea legală de a pune în aplicare mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI) pe numele lui Netanyahu.
Declarațiile vin pe fondul prezenței lui Netanyahu la New York pentru Adunarea Generală a ONU. Mamdani a promis în timpul campaniei electorale că va dispune arestarea premierului israelian dacă acesta va ajunge în oraș.
Ulterior, administrația sa a analizat posibilitățile juridice și a concluzionat că primarul nu are această competență. CNN a relatat anterior că Mamdani a cerut autorităților federale americane să pună în aplicare mandatul CPI.
Mamdani își menține acuzațiile la adresa lui NetanyahuÎntrebat dacă regretă că a vorbit despre arestarea lui Netanyahu, Mamdani a respins ideea că declarația sa a fost o greșeală. El a spus că a încercat să fie sincer cu locuitorii New Yorkului și l-a descris pe Netanyahu drept „criminal de război” și „arhitectul unui genocid teribil” împotriva palestinienilor.
Formulările reprezintă poziția exprimată de Mamdani. CPI îl acuză pe Netanyahu, prin mandatul de arestare emis în 2024, de presupuse crime de război și crime împotriva umanității în legătură cu războiul din Gaza. Netanyahu și guvernul israelian au respins acuzațiile.
Premierul israelian Benjamin Netanyah. Fotografie de Li Rui/Xinhua/ABACAPRESS.COM
Ce spune primarul despre mandatul CPIMamdani a susținut că mandatul emis de CPI ar trebui respectat și a invocat importanța regulilor internaționale. „Orașul New York nu are autoritatea” de a executa mandatul, a recunoscut primarul în interviu. El a argumentat însă că existența unei instituții internaționale care emite astfel de mandate trebuie luată în considerare de statele și autoritățile care susțin respectarea dreptului internațional.
Statele Unite nu sunt parte la Statutul de la Roma, tratatul care stă la baza CPI. Administrația Trump s-a opus mandatului emis împotriva lui Netanyahu și a criticat în repetate rânduri competența Curții în acest caz.
Președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva, cunoscut drept Lula, l-a atacat pe liderul SUA, Donald Trump. Lula a spus despre Trump că se comportă precum un împărat, potrivit Clash Report.
„El se comportă ca un împărat. Sunt puternic, sunt mai important, sunt mai bogat, pot face orice, iar toți ceilalți trebuie să se supună. Este o modalitate de a guverna cu care eu nu sunt de acord. Asta se numește legea celor puternici. Eu nu sunt de acord cu acest tip de lege”, a declarat Lula.
Președintele brazilian a mai spus că astfel de comportament este foarte periculos.
„Asta este foarte periculos. Pentru că, în acest fel, cei mai puternici pot domina: cei care au cea mai mare economie, cele mai multe arme sau cea mai mare putere tehnologică. Comerțul trebuie să fie echilibrat. Trebuie să fie un schimb reciproc: eu cumpăr și eu vând. Trebuie să existe un anumit echilibru”, a adăugat Lula.
Lula îi cere lui Trump să nu se implice în alegerile din BraziliaEl i-a cerut președintelui american să nu se implice în alegerile din Brazilia. Totuși, Lula se declară îngrijorat de secretarul de stat al SUA, Marco Rubio.
„I-am spus deja lui Trump: Este important să nu interveniți în alegerile din Brazilia, așa cum eu nu intervin în alegerile dumneavoastră. Alegerile din Brazilia sunt treaba poporului brazilian. Alegerile din Statele Unite sunt treaba poporului american. Deja există semne de interferență care implică inteligența artificială. Sunt foarte îngrijorat de Marco Rubio, deoarece Marco Rubio are legături foarte strânse cu oamenii lui Bolsonaro, dar, deocamdată, este doar o suspiciune”, a precizat Lula.
Luptă strânsă în BraziliaLula candidează la alegerile prezidențiale din octombrie pentru un al patrulea mandat de președinte al Braziliei.
Contracandidatul său este senatorul Flavio Bolsonaro, fiul fostului președinte de extremă-dreapta Jair Bolsonaro, un aliat al președintelui american Donald Trump. Cu mai puțin de două săptămâni înainte de primul tur al alegerilor, cei doi se află la egalitate în sondaje. Un sondaj Quaest publicat luni îl credita pe Bolsonaro cu 42% din intențiile de vot într-un eventual tur decisiv, față de 41% pentru Lula.
În același timp, un sondaj BTG Pactual/Nexus îi atribuia lui Lula 46% din intențiile de vot, comparativ cu 45% pentru Bolsonaro, într-o eventuală confruntare finală. Sondajele indică o reducere a diferenței dintre cei doi. O statistică din august îl plasa pe Lula în frunte cu un avans de cinci puncte procentuale (44% față de 39%).
Dacă niciun candidat nu obține peste 50% din voturile valabil exprimate în primul tur din 4 octombrie, primii doi clasați vor trece în turul al doilea, programat pentru 25 octombrie.
Într-unul dintre sondajele realizate la ieșirea de la urne, „Oameni Noi” a obținut 43%, iar Partidul Comunist 18,3%. „Rusia Unită”, formațiunea aflată la putere, a primit 5,5%, anunță Euronews. Al doilea exit-poll, realizat de mișcarea de opoziție Vesna și proiectul Progress, indică o diferență și mai mare. „Oameni Noi” a obținut 47,3%, comuniștii 19,2%, iar „Rusia Unită” doar 2,8%.
Aproape 15.700 de alegători au fost chestionațiPrimul proiect, Vote Abroad, a realizat sondajul în 27 de secții din 22 de țări și a colectat aproape 15.700 de răspunsuri. În zece țări, printre care Germania, Finlanda și Armenia, „Rusia Unită” nu ar fi depășit pragul de 5% necesar pentru obținerea de mandate pe lista federală.
Cel de-al doilea exit-poll a acoperit 18 secții din 17 țări. Potrivit organizatorilor, „Oameni Noi” s-a clasat pe primul loc în toate secțiile analizate.
Rezultatele oficiale din Rusia arată însă o situație complet diferită. Comisia Electorală Centrală a raportat pentru „Rusia Unită” aproximativ 57,8% din voturi. Partidul Comunist a obținut aproape 14%, LDPR aproximativ 9%, iar „Oameni Noi” sub 8%. Partidul lui Putin urmează să dețină 355 dintre cele 450 de locuri din Duma de Stat, potrivit rezultatelor preliminare.
Diferența dintre votul din Rusia și cel din străinătateIvan Jdanov, directorul proiectului Progress, a declarat pentru Euronews că diferența dintre rezultatele oficiale din Rusia și cele ale exit-pollurilor este „foarte mare”. Potrivit acestuia, 83,5% dintre participanții la sondajul proiectului care au răspuns la întrebarea privind încrederea nu au spus că au încredere deplină sau majoritară în rezultatele oficiale.
Jdanov a precizat însă că voturile exprimate în străinătate nu sunt suficiente pentru a schimba componența Dumei. În opinia sa, importanța lor este mai degrabă aceea că oferă o imagine diferită asupra preferințelor alegătorilor ruși aflați în afara țării.
This is how Putin’s United Russia wins
In the Russian village of Azanovo, Mari El, a commission member dropped two stacks of ballots into the box and forgot about the livestream camera. pic.twitter.com/JbrsPBDeQV
— Visegrád 24 (@visegrad24) September 20, 2026
Rușii anti-război au rămas fără opțiunea preferatăOrganizatorii Vote Abroad susțin că mulți dintre cei chestionați au indicat opoziția față de războiul din Ucraina drept principal criteriu de vot. Partidul liberal „Iabloko”, singura formațiune înregistrată care s-a pronunțat împotriva războiului, nu a putut participa pe lista federală. Potrivit Euronews, alegătorii care doreau o opțiune anti-război au votat în principal „Oameni Noi”.
În total, aproximativ 1,8 milioane de cetățeni ruși aflați în străinătate aveau drept de vot. Ministerul rus de Externe a anunțat că 212.000 de persoane au votat în afara țării, față de 191.000 la alegerile precedente. Pentru alegătorii din străinătate, scrutinul din 2026 a avut și o particularitate importantă. Aceștia au putut vota doar pentru listele federale de partid, nu și pentru candidații din circumscripțiile uninominale, ca în 2021.
Semnalul provine de la Beta Pictoris b, o planetă aflată la aproximativ 63,4 ani-lumină de Pământ.
Descoperirea nu reprezintă însă un mesaj transmis de o civilizație extraterestră. Cercetătorii susțin că emisia radio este produsă de aurorele planetei, în urma interacțiunii dintre particulele încărcate și câmpul magnetic și atmosfera acesteia.
Semnal radio de la exoplaneta Beta Pictoris bCercetătorii au folosit rețeaua de radiotelescoape MeerKAT din Africa de Sud pentru a observa sistemul Beta Pictoris în patru rânduri, în 2025 și 2026. Observațiile au acoperit frecvențe cuprinse între 0,85 și 3,5 GHz.
Datele au evidențiat explozii radio scurte, rapide și recurente, precum și o emisie persistentă. Undele radio prezentau o polarizare circulară puternică, caracteristică emisiilor asociate cu aurorele, scrie Science Alert.
Până acum, au mai fost detectate emisii radio în sisteme care conțin planete, însă cercetătorii nu au putut stabili fără echivoc dacă acestea provin de la planetă sau de la steaua gazdă.
În cazul Beta Pictoris b, oamenii de știință au folosit quasari ca puncte de referință pentru poziționarea semnalului pe harta cerului. Astfel, au stabilit cu un grad ridicat de certitudine că sursa emisiei este planeta și nu steaua Beta Pictoris.
Câmpul magnetic al exoplaneteiCaracteristicile semnalului indică un mecanism cunoscut sub numele de Electron Cyclotron Maser Instability (ECMI), proces care produce și emisiile radio asociate aurorelor de pe Pământ și Jupiter.
Acest mecanism le oferă cercetătorilor și informații despre câmpul magnetic al planetei. Potrivit estimărilor echipei, Beta Pictoris b are un câmp magnetic de mii de ori mai puternic decât cel al Pământului.
Rezultatul este important deoarece cercetătorii consideră că reprezintă prima măsurătoare directă a intensității câmpului magnetic al unei exoplanete. Valoarea este compatibilă cu modelele existente privind mecanismele interne care generează câmpul magnetic al unei planete tinere și masive.
Beta Pictoris b are o masă de aproximativ 10 ori mai mare decât cea a lui Jupiter și se rotește foarte rapid, efectuând o rotație completă în aproximativ 8-9 ore. Rotația rapidă ar putea contribui la alimentarea aurorelor radio observate.
Semnal radio detectat la 63 de ani-lumină de PământBeta Pictoris b a fost descoperită în 2008 și face parte dintr-un sistem în care sunt cunoscute trei planete: Beta Pictoris b, Beta Pictoris c și Beta Pictoris d.
Descoperirea oferă astronomilor o nouă metodă pentru studierea exoplanetelor și a câmpurilor lor magnetice. Cercetătorii intenționează să aplice aceeași metodă altor șapte exoplanete gigantice aflate în cinci sisteme stelare apropiate.
O sensibilitate de aproximativ cinci până la șapte ori mai mare, așteptată de la următoarea generație de observatoare radio, ar putea permite detectarea unor emisii similare și de la aceste planete.
Studiul nu a fost încă publicat într-o revistă științifică evaluată inter pares.
Semnalul provine de la Beta Pictoris b, o planetă aflată la aproximativ 63,4 ani-lumină de Pământ.
Descoperirea nu reprezintă însă un mesaj transmis de o civilizație extraterestră. Cercetătorii susțin că emisia radio este produsă de aurorele planetei, în urma interacțiunii dintre particulele încărcate și câmpul magnetic și atmosfera acesteia.
Semnal radio de la exoplaneta Beta Pictoris bCercetătorii au folosit rețeaua de radiotelescoape MeerKAT din Africa de Sud pentru a observa sistemul Beta Pictoris în patru rânduri, în 2025 și 2026. Observațiile au acoperit frecvențe cuprinse între 0,85 și 3,5 GHz.
Datele au evidențiat explozii radio scurte, rapide și recurente, precum și o emisie persistentă. Undele radio prezentau o polarizare circulară puternică, caracteristică emisiilor asociate cu aurorele, scrie Science Alert.
Până acum, au mai fost detectate emisii radio în sisteme care conțin planete, însă cercetătorii nu au putut stabili fără echivoc dacă acestea provin de la planetă sau de la steaua gazdă.
În cazul Beta Pictoris b, oamenii de știință au folosit quasari ca puncte de referință pentru poziționarea semnalului pe harta cerului. Astfel, au stabilit cu un grad ridicat de certitudine că sursa emisiei este planeta și nu steaua Beta Pictoris.
Câmpul magnetic al exoplaneteiCaracteristicile semnalului indică un mecanism cunoscut sub numele de Electron Cyclotron Maser Instability (ECMI), proces care produce și emisiile radio asociate aurorelor de pe Pământ și Jupiter.
Acest mecanism le oferă cercetătorilor și informații despre câmpul magnetic al planetei. Potrivit estimărilor echipei, Beta Pictoris b are un câmp magnetic de mii de ori mai puternic decât cel al Pământului.
Rezultatul este important deoarece cercetătorii consideră că reprezintă prima măsurătoare directă a intensității câmpului magnetic al unei exoplanete. Valoarea este compatibilă cu modelele existente privind mecanismele interne care generează câmpul magnetic al unei planete tinere și masive.
Beta Pictoris b are o masă de aproximativ 10 ori mai mare decât cea a lui Jupiter și se rotește foarte rapid, efectuând o rotație completă în aproximativ 8-9 ore. Rotația rapidă ar putea contribui la alimentarea aurorelor radio observate.
Semnal radio detectat la 63 de ani-lumină de PământBeta Pictoris b a fost descoperită în 2008 și face parte dintr-un sistem în care sunt cunoscute trei planete: Beta Pictoris b, Beta Pictoris c și Beta Pictoris d.
Descoperirea oferă astronomilor o nouă metodă pentru studierea exoplanetelor și a câmpurilor lor magnetice. Cercetătorii intenționează să aplice aceeași metodă altor șapte exoplanete gigantice aflate în cinci sisteme stelare apropiate.
O sensibilitate de aproximativ cinci până la șapte ori mai mare, așteptată de la următoarea generație de observatoare radio, ar putea permite detectarea unor emisii similare și de la aceste planete.
Studiul nu a fost încă publicat într-o revistă științifică evaluată inter pares.
Armata SUA urmează să achiziționeze drone de recunoaștere Raybird, dezvoltate în Ucraina, în cadrul unui contract în valoare de 10,64 milioane de dolari, conform Kyiv Post.
Achiziția americanilor este de fapt un semn că există un interes imens pentru tehnologiile ucrainene dezvoltate și testate în condiții de război.
Contractul a fost atribuit companiei Skyeton Inc., filiala americană a producătorului ucrainean de drone Skyeton, cu sediul în North Las Vegas, potrivit unui anunț al Pentagonului.
Conform acordului, compania va livra drone Raybird și echipamente către Redstone Arsenal, centrul de dezvoltare și testare a armamentului al Armatei SUA din Alabama, până pe 15 decembrie 2026. Numărul de aparate comandate nu a fost dezvăluit.
Raybird, drona folosită de armata ucraineanăCunoscută și sub denumirea de ACS-3, Raybird este o dronă de recunoaștere de dimensiuni medii, folosită de forțele ucrainene din 2018. Potrivit Skyeton, sistemele Raybird au acumulat peste 350.000 de ore de zbor în misiuni de luptă în Ucraina.
Drona poate rămâne în aer până la 24 de ore și poate parcurge până la 2.500 de kilometri. Sistemul poate transmite date în timp real pe distanțe de peste 200 de kilometri, iar aparatul poate transporta până la 6 kilograme de echipamente.
Aparatul de zbor este lansat cu ajutorul unei catapulte mecanice și este recuperat cu ajutorul unei parașute. Ea poate fi echipată cu camere, senzori electro-optici și infraroșu, radar cu apertură sintetică și sisteme pentru localizarea surselor de semnal radio.
Folosită pentru recunoaștere în spatele liniilor ruseștiUcraina a folosit dronele Raybird pentru misiuni de recunoaștere în interiorul teritoriului controlat de Rusia, inclusiv pentru localizarea sistemelor de apărare aeriană și a armelor cu rază lungă de acțiune.
Informațiile colectate de drone pot fi apoi transmise unităților de artilerie sau operatorilor de drone de atac.
Skyeton afirmă că sistemele de comunicații protejate ale dronei Raybird îi permit acesteia să funcționeze chiar și în condiții de bruiaj electronic intens.
Ucraina a fost și rămâne o forța majoră în domeniul dezvoltării și utilizării dronelor în război, construind o industrie care se extinde constant, modelată de experiența de pe câmpul de luptă.
Țara are în prezent aproximativ 450 de producători de drone, iar sectorul său de apărare, în ansamblu, cuprinde peste 1.000 de companii.
Armata SUA urmează să achiziționeze drone de recunoaștere Raybird, dezvoltate în Ucraina, în cadrul unui contract în valoare de 10,64 milioane de dolari, conform Kyiv Post.
Achiziția americanilor este de fapt un semn că există un interes imens pentru tehnologiile ucrainene dezvoltate și testate în condiții de război.
Contractul a fost atribuit companiei Skyeton Inc., filiala americană a producătorului ucrainean de drone Skyeton, cu sediul în North Las Vegas, potrivit unui anunț al Pentagonului.
Conform acordului, compania va livra drone Raybird și echipamente către Redstone Arsenal, centrul de dezvoltare și testare a armamentului al Armatei SUA din Alabama, până pe 15 decembrie 2026. Numărul de aparate comandate nu a fost dezvăluit.
Raybird, drona folosită de armata ucraineanăCunoscută și sub denumirea de ACS-3, Raybird este o dronă de recunoaștere de dimensiuni medii, folosită de forțele ucrainene din 2018. Potrivit Skyeton, sistemele Raybird au acumulat peste 350.000 de ore de zbor în misiuni de luptă în Ucraina.
Drona poate rămâne în aer până la 24 de ore și poate parcurge până la 2.500 de kilometri. Sistemul poate transmite date în timp real pe distanțe de peste 200 de kilometri, iar aparatul poate transporta până la 6 kilograme de echipamente.
Aparatul de zbor este lansat cu ajutorul unei catapulte mecanice și este recuperat cu ajutorul unei parașute. Ea poate fi echipată cu camere, senzori electro-optici și infraroșu, radar cu apertură sintetică și sisteme pentru localizarea surselor de semnal radio.
Folosită pentru recunoaștere în spatele liniilor ruseștiUcraina a folosit dronele Raybird pentru misiuni de recunoaștere în interiorul teritoriului controlat de Rusia, inclusiv pentru localizarea sistemelor de apărare aeriană și a armelor cu rază lungă de acțiune.
Informațiile colectate de drone pot fi apoi transmise unităților de artilerie sau operatorilor de drone de atac.
Skyeton afirmă că sistemele de comunicații protejate ale dronei Raybird îi permit acesteia să funcționeze chiar și în condiții de bruiaj electronic intens.
Ucraina a fost și rămâne o forța majoră în domeniul dezvoltării și utilizării dronelor în război, construind o industrie care se extinde constant, modelată de experiența de pe câmpul de luptă.
Țara are în prezent aproximativ 450 de producători de drone, iar sectorul său de apărare, în ansamblu, cuprinde peste 1.000 de companii.
