Noile date publicate de Eurostat arată că, deși ritmul de creștere este redus, statele membre continuă să gestioneze unul dintre cele mai ample programe de protecție pentru persoanele strămutate din istoria recentă a Uniunii Europene.
Germania și Polonia găzduiesc cei mai mulți refugiațiLa 31 mai, în Uniunea Europeană erau înregistrați 4,38 milioane de beneficiari ai protecției temporare acordate persoanelor care au fugit din Ucraina, cu 7.795 mai mulți decât la sfârșitul lunii aprilie, ceea ce reprezintă o creștere de 0,2%.
Cele mai multe persoane aflate sub protecție temporară se regăseau în Germania, cu 1.283.270 de beneficiari, echivalentul a 29,3% din totalul înregistrat la nivelul Uniunii Europene. Pe locurile următoare se află Polonia, cu 967.505 persoane (22,1%), și Spania, cu 267.400 de beneficiari (6,1%).
În ceea ce privește evoluția lunară, numărul beneficiarilor a crescut în 22 dintre cele 26 de state membre pentru care sunt disponibile date. Cele mai mari creșteri, în valori absolute, au fost înregistrate în Italia, cu 6.250 de persoane (+15,3%), Germania, cu 3.610 persoane (+0,3%), și Spania, cu 2.295 de persoane (+0,9%).
În schimb, Bulgaria a raportat cea mai mare scădere, cu 12.345 de beneficiari mai puțin (-14,8%), urmată de Polonia (-3.750; -0,4%) și Franța (-665; -1,3%).
Aproape o treime dintre beneficiari sunt copiiPotrivit Eurostat, cetățenii ucraineni reprezintă peste 98,5% dintre persoanele aflate sub protecție temporară în Uniunea Europeană.
Structura beneficiarilor arată că 43,4% sunt femei adulte, 26,8% sunt bărbați adulți, iar 29,8% sunt minori, ceea ce înseamnă că aproape o treime dintre persoanele protejate sunt copii.
Raportat la populație, cele mai ridicate rate ale beneficiarilor de protecție temporară au fost înregistrate în Slovacia, cu 26,8 beneficiari la mia de locuitori, urmată de Polonia (26,5) și Cipru (25,9). Media Uniunii Europene este de 9,7 persoane la mia de locuitori.
Ce înseamnă aceste date pentru RomâniaDeși România nu se află printre statele care găzduiesc cele mai mari comunități de beneficiari ai protecției temporare, țara noastră rămâne una dintre principalele porți de intrare în Uniunea Europeană pentru persoanele care fug din calea războiului din Ucraina.
Autoritățile române continuă să acorde protecție temporară persoanelor eligibile, în baza mecanismului european activat după declanșarea invaziei ruse în februarie 2022. Acest statut le permite refugiaților să locuiască legal în România și în celelalte state membre, să aibă acces la piața muncii, la servicii medicale, educație și alte forme de sprijin social.
Protecția temporară a fost instituită prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului Uniunii Europene din 4 martie 2022, iar în iunie 2025 Consiliul UE a decis prelungirea acestui mecanism până la 4 martie 2027, având în vedere că războiul din Ucraina continuă.
Datele Eurostat evidențiază că, la peste patru ani de la declanșarea conflictului, statele europene continuă să suporte un efort semnificativ pentru protejarea persoanelor strămutate, în timp ce mecanismul de protecție temporară rămâne principalul instrument utilizat de Uniunea Europeană pentru gestionarea acestei crize umanitare.
După deschiderea oficială a stațiunii NIBIRU și un start spectaculos al ediției aniversare, Beach, Please! 2026 a continuat cu o primă zi de festival marcată de concerte memorabile, o atmosferă electrizantă și un public care a ales să rămână în festival până târziu în noapte, bucurându-se de întreaga experiență oferită de noua destinație de entertainment de pe litoral.
Artificiile care au deschis oficial seara au dat tonul unui program plin de energie, iar fiecare zonă din NIBIRU a prins viață prin muzică, lumină și experiențe dedicate participanților. De la scene și promenadă până la restaurante, zonele de activități și spațiile de relaxare, întreaga stațiune a devenit decorul unei seri trăite intens de public.
Pe scenele festivalului au urcat unii dintre cei mai apreciați artiști ai momentului, printre care Nemzzz, Apollored1, Xaviersobased, Prettifun, Alex Velea, întâmpinați cu entuziasm de fanii care au cântat și au dansat de la începutul concertelor până după miezul nopții. Energia publicului și interacțiunea dintre artiști și participanți au transformat fiecare show într-o experiență inedită, confirmând atmosfera unică pentru care Beach, Please! este cunoscut.
Din cauza condițiilor meteo care au afectat deplasarea artistului, concertul lui Playboi Carti nu a mai putut avea loc conform programului inițial și va fi reprogramat. Organizatorii lucrează împreună cu echipa artistului pentru stabilirea unei noi date și vor reveni cu informații suplimentare în cel mai scurt timp.
Festivalul continuă mâine cu un nou program de concerte și experiențe, iar pe scenele Beach, Please! vor urca Yeat, Ski Mask The Slump God, Jeleel, Rich Amiri, Ian x Azteca, alături de numeroși alți artiști români și internaționali. Prognoza meteo anunță vreme foarte bună pe litoral, condiții ideale pentru o nouă zi de festival la NIBIRU.
Beach, Please! 2026 continuă până pe 12 iulie la NIBIRU, Costinești, noua destinație de entertainment care va rămâne deschisă pe tot parcursul verii, cu festivaluri, concerte și experiențe dedicate tuturor generațiilor.
Rafinăria de petrol Ilsky din regiunea Krasnodar, în sudul Rusiei, a luat foc în urma unui atac cu dron, relatează Reuters.
Potrivit informațiilor preliminare, nu au fost raportate persoane rănite, au transmis autoritățile.
Ucraina și-a intensificat în ultimele luni atacurile asupra infrastructurii energetice și a altor obiective din Rusia, în încercarea de a slăbi efortul de război al Moscovei.
Rafinăria Ilsky, care are o capacitate de aproximativ 138.000 de barili pe zi, a mai fost vizată de atacuri în trecut.
Atacurile asupra rafinăriilor au dus la probleme de aprovizionare cu combustibil, cozi lungi la benzinării și creșteri ale prețurilor carburanților în mai multe zone din Rusia.
În regiunea Rostov, pompierii au intervenit pentru stingerea incendiilor izbucnite la două depozite de combustibil și în portul maritim Taganrog, a transmis guvernatorul Yury Slyusar pe Telegram.
Primarul orașului Taganrog, Svetlana Kambulova, a anunțat că locuitori din zonele afectate au fost evacuați din case. Potrivit acesteia, o locuință privată a fost avariată, iar acoperișul unei clădiri administrative a luat foc.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că apărarea antiaeriană a doborât 376 de drone ucrainene în cursul nopții.
Brokerii consultați de Ziarul Financiar indică două scenarii principale: reducerea participației deținute de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare – BERD – sau o repoziționare în portofoliile marilor fonduri de pensii private. Deocamdată, niciuna dintre variante nu a fost confirmată oficial.
Pachet de 1% din Banca Transilvania, vândut cu 414 milioane de leiTranzacția a avut loc miercuri, la Bursa de Valori București, și a vizat un pachet echivalent cu aproximativ 1% din capitalul Băncii Transilvania, companie listată sub simbolul TLV.
Valoarea de 414 milioane de lei, echivalentul a peste 80 de milioane de euro, transformă operațiunea într-una dintre cele mai importante tranzacții recente cu acțiuni ale unei companii românești.
O asemenea mișcare nu înseamnă că un investitor a cumpărat sau a preluat controlul băncii. Banca Transilvania are un acționariat foarte fragmentat, iar un pachet de 1%, deși valoros, oferă o influență limitată asupra deciziilor companiei.
Miza este însă identitatea vânzătorului. La finalul lunii martie 2026, doar câțiva investitori sau grupuri instituționale aveau participații suficient de mari pentru a putea pune pe piață un asemenea pachet.
Ar putea fi BERD vânzătorul?Una dintre ipotezele analizate de brokeri este că BERD și-ar fi redus participația la Banca Transilvania.
La 31 martie 2026, instituția financiară internațională figura cu 5,16% din capitalul băncii. Vânzarea unui pachet apropiat de 1% i-ar coborî deținerea sub pragul de 5%, ceea ce ar declanșa obligația unei notificări publice.
Legislația pieței de capital prevede raportarea situațiilor în care participația unui acționar atinge, depășește sau scade sub praguri precum 5%, 10%, 15%, 20%, 25%, 33%, 50% sau 75%. Notificarea trebuie transmisă prompt, dar nu mai târziu de patru zile de tranzacționare din momentul în care investitorul află sau ar fi trebuit să afle despre operațiune.
Prin urmare, dacă BERD se află în spatele tranzacției și participația sa a coborât într-adevăr sub 5%, piața ar trebui să afle oficial în următoarele zile. Până la apariția unei raportări, scenariul rămâne însă doar o ipoteză.
BERD tocmai a ieșit dintr-o altă bancă importantăSuspiciunile sunt alimentate și de o tranzacție recentă realizată de BERD în Polonia.
Pe 19 iunie 2026, instituția și-a vândut întreaga participație rămasă la BNP Paribas Bank Polska. Operațiunea a vizat 4,355 milioane de acțiuni, reprezentând 2,9% din capitalul băncii poloneze, și a fost derulată printr-un plasament accelerat la Bursa de la Varșovia.
BERD începuse să-și diminueze participația încă din iulie 2025, când vânduse un pachet de 1,6%. Investiția fusese realizată în 2018, iar instituția a explicat că vânzarea contribuie la creșterea lichidității acțiunilor pe piața secundară.
Ieșirea din Polonia nu dovedește că BERD își reduce și participația din România, dar arată că instituția își reevaluează și monetizează unele investiții bancare ajunse la maturitate.
A doua variantă: fondurile de pensii privateO altă posibilitate este ca tranzacția să provină din reașezarea portofoliilor fondurilor de pensii private din Pilonul II.
Acestea administrează economiile pentru pensie ale milioane de români și sunt, cumulat, cei mai importanți investitori locali la Bursa de Valori București. Acțiunile Băncii Transilvania se numără în mod tradițional printre principalele plasamente ale fondurilor.
O vânzare nu ar însemna neapărat că administratorii se așteaptă la o evoluție negativă a băncii. Fondurile își ajustează periodic portofoliile pentru a respecta limitele interne de expunere, pentru a încasa profituri sau pentru a elibera bani destinați altor investiții.
La finalul primului trimestru, NN Group și fondurile administrate de acesta aveau împreună 9,37% din Banca Transilvania. Persoanele juridice române controlau 45,56%, iar persoanele fizice române încă 25,15%. În total, investitorii români dețineau peste 70% din capital, la care se adăugau participațiile locale incluse în alte structuri instituționale.
Cine sunt principalii acționari ai Băncii TransilvaniaPotrivit situațiilor financiare aferente primelor trei luni din 2026, structura acționariatului era următoarea:
Banca Transilvania precizează că acțiunile sale sunt tranzacționate la BVB sub simbolul TLV.
Ce înseamnă tranzacția pentru clienții Băncii TransilvaniaPentru clienții obișnuiți ai băncii, tranzacția nu produce efecte directe. Conturile, depozitele, creditele și serviciile bancare nu sunt influențate de simplul transfer al unui pachet minoritar de acțiuni între investitori.
Operațiunea este importantă în special pentru piața de capital, deoarece arată că există cumpărători dispuși să investească peste 400 de milioane de lei într-un pachet de acțiuni TLV.
Rămâne de aflat cine a vândut și cine a cumpărat. În cazul în care tranzacția a produs trecerea unui investitor peste sau sub unul dintre pragurile legale de raportare, identitatea acestuia și noua participație vor deveni publice printr-un raport transmis Bursei de Valori București.
