Potrivit unui comunicat de presă, reprezentanții sindicali au solicitat reînnoirea contractelor individuale de muncă pe durată determinată care ajung la termenul de încetare la 1 aprilie 2026, pentru 1476 de salariați, respectiv la 1 mai 2026, pentru 317 de salariați. În cazul în care acest lucru nu va fi posibil, reprezentanții sindicatelor au solicitat acordarea unor drepturi salariale compensatorii pentru angajații cărora nu le vor fi reînnoite contractele de muncă.
„Personal, înțeleg situația socială, însă sunt corect cu dumneavoastră și cu oamenii pe care îi reprezentați și vă spun adevărul. În urmă cu câțiva ani, România și-a asumat niște angajamente în fața Comisiei Europene pentru care a încasat bani. Aceste angajamente și starea economică a C.E. Oltenia au condus la măsurile pe care le vedem acum, incluse în Planul de restructurare a companiei”, a afirmat premierul Ilie Bolojan.
Comunicatul de presă de la Palatul Victoria mai anunță că măsurile aflate în implementare au la bază documente aprobate începând cu anul 2020 și fac parte din programul de restructurare și decarbonizare aprobat la nivel național și european.
Statisticile GuvernuluiÎn plan economic, societatea a încheiat exercițiul financiar 2025 cu o pierdere contabilă estimată la aproximativ 1 miliard de lei, în contextul în care costurile generate de achiziția certificatelor de emisii CO₂, în valoare de peste 2 miliarde de lei, reprezintă 38,5% din totalul cheltuielilor, susține Guvernul.
În această conjunctură, a fost adoptat Planul de reorganizare, restructurare și redresare financiară care cuprinde măsuri de reducere a cheltuielilor, atât de natură operațională, cât și reduceri de personal, în acord cu calendarul actualizat privind decarbonizarea sectorului energetic și închiderea capacităților pe bază de cărbune.
Potrivit acestui plan, reînnoirea contractelor individuale de muncă pe durată determinată care ajung la termenul de încetare la 1 aprilie 2026, respectiv 1 mai 2026, nu va fi posibilă, iar acordarea unor drepturi salariale compensatorii pentru salariații aflați în astfel de situații nu este prevăzută de legislația muncii, mai scrie în comunicatul guvernamental.
Potrivit registrelor publice ale autorităților electorale din Palm Beach, Trump a votat prin buletin de vot trimis prin poștă la scrutinul desfășurat marți, care a vizat alegerea unui senator și a unui deputat statal, scrie Reuters.
Cu o zi înainte, în cadrul unui eveniment organizat la Memphis, Trump a respins votul prin corespondență, formulând acuzații nefondate potrivit cărora această metodă ar fi mai vulnerabilă la fraudă.
„Votul prin poștă înseamnă fraudă prin poștă. Eu îi spun fraudă prin poștă și trebuie să facem ceva în privința asta. Este o chestiune de securitate națională”, a declarat Trump la o masă rotundă dedicată criminalității.
Duminică, Trump a afirmat că republicanii nu ar trebui să ajungă la un acord privind finanțarea Departamentului pentru Securitate Internă până când democrații din Congres nu aprobă un proiect de lege care să impună prezentarea unei dovezi a cetățeniei americane la înregistrarea pentru vot.
De asemenea, Trump a cerut includerea unor prevederi suplimentare, precum interzicerea participării femeilor transgender în sporturile feminine, scoaterea în afara legii a procedurilor medicale de afirmare de gen pentru minori și restricționarea votului prin corespondență, cu excepții limitate la cazuri de boală, dizabilitate, serviciu militar sau deplasări.
Casa Albă a precizat că Trump este rezident în Palm Beach și participă la alegerile din Florida, deși locuiește în principal la Washington. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Olivia Wales, a transmis prin e-mail că proiectul de lege susținut de Trump prevede „excepții de bun-simț” pentru votul prin corespondență, dar că votul universal prin poștă nu ar trebui permis din cauza riscurilor de fraudă.
Experții în alegeri subliniază însă că frauda electorală este rară în cazul votului prin corespondență, iar procedurile de verificare și natura descentralizată a alegerilor din SUA fac interferențele extrem de dificile.
Nu este pentru prima dată când Trump votează prin poștă. El a votat prin corespondență t în alegerile de la jumătatea mandatului din 2018, iar în 2020 a solicitat inițial un astfel de buletin, dar a ales în cele din urmă să voteze în persoană.
Un nou studiu arată că adulții și copiii natufieni au creat bijuterii în urmă cu 12.000 de ani, potrivit The Times of Israel. Acestea au formă de plante și sunt realizate din lut. Un grup de cercetători a descoperit cea mai mare colecție de mărgele preistorice în mai multe situri din nordul Israelului, a dezvăluit un studiu publicat miercuri în Science Advances.
Cercetătorii au identificat peste 1.000 de artefacte create de om în situri care au între 12.000 și 15.000 de ani. Înainte de acest studiu, cercetătorii știau doar de patru mărgele făcute din lut din respectiva perioadă în întreaga lume.
Unele mărgele au forme geometrice. Cele mai multe au fost inspirate de plante din mediul înconjurător și de dieta comunităților, inclusiv orz sălbatic, grâu, linte și mazăre. Această caracteristică sugerează că bijuteriile aveau o semnificație simbolică.
Natufienii au trăit în Levant la sfârșitul perioadei paleolitice în urmă cu aproximativ 15.000 – 11.700 de ani. Ei sunt considerați o legătură esențială între ultimii vânători-culegători paleolitici și primii fermieri neolitici. Aceștia au fost primii care au trăit în așezări sedentare, dar au menținut totuși un stil de viață de vânători-culegători, fără a-și cultiva propria hrană.
Uniunea Europeană trebuie să își adapteze regulile pentru a permite unui nou val de țări să se alăture, a afirmat marți comisarul pentru extindere Marta Kos, potrivit POLITICO.
Aceasta a solicitat capitalelor să își prezinte propriile propuneri după ce statele membre au respins sugestiile Comisiei Europene de a simplifica procesul.
Marta Kos a declarat la Summitul Europei Competitive al POLITICO că „fără decizia statelor membre, nu putem merge mai departe.”. Ea a precizat că Executivul UE a oferit trei opțiuni: menținerea status quo-ului, modificarea sistemului pentru a preveni întârzierea candidaturilor sau extinderea inversă propusă de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în care țările candidate ar obține acces la piața unică și schemele de investiții înainte de a deveni membri cu drepturi depline.
„Încă de la primul schimb de replici cu statele membre [este clar] că a treia opțiune nu este în regulă… aceasta ar fi o revoluție”, a spus Marta Kos, adăugând că „nici opțiunea numărul unu, status quo-ul, nu este o opțiune.”.
Ea a mai declarat că Uniunea Europeană discută „în ce direcție. Cum putem accelera procesul în sensul unei integrări treptate sporite?”
Piedica pusă de premierul Viktor OrbánProcesul a fost complicat de refuzul premierului ungar Viktor Orbán de a asigura sprijinul unanim necesar Ucrainei pentru continuarea candidaturii, relatează aceeași sursă.
Patru diplomați anonimi au precizat tot pentru POLITICO că țările lucrează acum la propriile planuri pentru a permite candidaților să beneficieze de piața unică și de schemele de investiții, chiar dacă extinderea inversă nu este acceptată.
„Dacă statelor membre nu le place «extinderea inversă», este în regulă, dar își pot pune și propunerile pe masă”, a spus un oficial al Uniunii Europene.
Marta Kos a precizat că nicio țară nu a devenit membră de la Croația în 2013 și că „aspirația Ucrainei de a adera la bloc până la 1 ianuarie 2027 ar fi imposibilă”. În schimb, Islanda ar putea fi un „caz special” și „să se deschidă rapid” dacă alegătorii vor aproba reluarea negocierilor printr-un referendum.
Tot ea a explicat că reformele necesare și integrarea în UE sunt dificile.
„Cele mai dificile subiecte, dacă vorbesc despre reformele necesare sau despre integrarea în UE, ele sunt deja [acolo]. Dacă vorbim despre dezvoltarea democrației, acestea sunt foarte înalte. Valorile europene sunt foarte sus.”, a spus Marta Kos.
Războiul din Iran își pune deja amprenta asupra economiilor majore din întreaga lume, potrivit sondajelor de piață publicate marți și dezvăluite de agenția Reuters.
Frână pe economie, crește inflația Datele arată cum creșterea prețurilor la energie și incertitudinea tot mai mare au frânat activitatea economică și au crescut inflația. Rezultatele inițiale ale chestionarelor trimise managerilor de achiziții din companiile din Statele Unite, Europa și Japonia reprezintă cea mai cuprinzătoare imagine de până acum a impactului economic al conflictului de aproape patru săptămâni care a întrerupt pe termen nelimitat o mare parte din aprovizionarea cu energie a lumii. Creșterea ulterioară a prețului petrolului, gazelor și altor produse conexe reprezintă un potențial dublu impact asupra economiilor din întreaga lume, putând contribui la o inflație mai amplă și la încetinirea creșterii economice. Marile bănci ale lumii pregătesc politici stricte. În 21 de state euro, economia privată a stagnat Multe dintre băncile centrale ale lumii se gândesc la politici mai stricte pentru a menține sub control presiunile asupra prețurilor. În cele 21 de economii care utilizează moneda euro, creșterea sectorului privat a stagnat aproape complet luna aceasta, arată Reuters. Companiile naționale au semnalat o creștere a timpilor de livrare și așteptări de creștere a costurilor, pe care, la rândul lor, le vor transfera în prețuri. Compania de rating S&P Global a anunțat că indicele său compozit preliminar al managerilor de achiziții pentru zona euro a scăzut la un minim al ultimelor 10 luni de 50,5 în martie, sub așteptări, de la 51,9 în februarie. O valoare peste 50 indică o expansiune în sectorul privat. Măsurătorile prețurilor de intrare și de ieșire în industria prelucrătoare din zona euro au arătat mișcări mult mai abrupte. Impact puternic în Franța și pe Germania. Apare stagflația În cadrul datelor naționale, încrederea în mediul de afaceri a scăzut semnificativ în rândul firmelor franceze, în timp ce creșterea sectorului privat german a încetinit la cel mai scăzut nivel din ultimele 3 luni. Chris Williamson, economist șef la S&P Global Market Intelligence, a declarat că cifrele din zona euro „trag clopote de alarmă pentru stagflație”, referindu-se la riscul unei combinații dureroase de stagnare pe fondul creșterii prețurilor. Sondajul S&P Global din SUA a prezentat o imagine similară a celei mai mari economii a lumii, prețurile mai mari la energie alimentând temerile legate de inflație pe fondul unei percepții mai slabe a mediului de afaceri, care indica perspective mai slabe de angajare în sectorul privat. Indicele său preliminar PMI compozit pentru producția din SUA a scăzut la 51,4 luna aceasta. Acesta a fost cel mai scăzut nivel din aprilie anul trecut și a urmat unei valori de 51,9 în februarie, marcând două scăderi lunare consecutive. Scăderea din această lună a fost în sectorul serviciilor. Marea Britanie, Japonia și India – afectate diferit Alte economii din Grupul celor Șapte (G7) au avut rezultate puțin mai bune. În Marea Britanie, sondajul S&P Global a arătat că activitatea economică a crescut în cel mai lent ritm din ultimele șase luni, în timp ce costurile factorilor de producție au accelerat în cel mai rapid ritm din 1992. În Japonia, indicele PMI compozit rapid, care combină activitățile din industrie și cele din servicii, a scăzut la 52,5 în martie, de la 53,9 în februarie, cea mai lentă creștere din ultimele trei luni. În afara G7, India – care își aprovizionează aproximativ 90% din țițeiul și aproape jumătate din gazele naturale din străinătate – a înregistrat o creștere a sectorului privat atingând cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani în martie, costurile de producție crescând în cel mai rapid ritm din iunie 2022, parțial transmise de firmele care și-au văzut, de asemenea, marjele reduse. Până acum, puțini economiști vorbesc despre război, care aruncă economia globală într-o recesiune totală, chiar dacă șocul energetic rezultat în urma închiderii de facto a Strâmtorii Ormuz – prin care trece aproximativ o cincime din petrolul mondial – se adâncește. „Scenariul depinde foarte mult de durata conflictului și de perspectivele prețurilor la energie”, a declarat Nicola Nobile de la Oxford Economics, comentând impactul asupra zonei euro. Acestea fiind spuse, există o conștientizare tot mai mare a faptului că consecințele economice nu vor fi de scurtă durată, având în vedere pagubele aduse infrastructurii energetice din regiunea Golfului de atacurile iraniene ca represalii pentru atacurile cu rachete americane și israeliene. Grupul de experți Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a declarat săptămâna trecută că este prea devreme pentru a cuantifica impactul conflictului asupra creșterii economice globale, dar a menționat un „nivel semnificativ de risc negativ” pentru economia globală.Genetec Inc. („Genetec”), lider global în software de securitate fizică la nivel enterprise, a anunțat astăzi noi îmbunătățiri ale capabilităților de control acces în Security Center SaaS. Actualizările simplifică activitățile zilnice ale echipelor de securitate și oferă organizațiilor mai multă flexibilitate și control în procesul de modernizare. Acestea includ o nouă experiență pentru zona de recepție, acces mai rapid la funcțiile esențiale de securitate, suport extins pentru panouri de detecție a intruziunilor, precum și capabilități biometrice opționale — fără a necesita modificări majore ale infrastructurii existente.
„Echipele de securitate nu ar trebui să fie limitate de infrastructuri legacy sau obligate să adopte decizii de tip all-or-nothing în ceea ce privește cloud-ul”, a declarat Francis Lachance, Senior Director and Product la Genetec Inc., completând: „Security Center SaaS elimină fricțiunile asociate ciclurilor tradiționale de upgrade, păstrând în același timp flexibilitatea arhitecturală de care organizațiile enterprise depind. Oferim soluții de control al accesului la nivel enterprise prin cloud, într-un mod care permite organizațiilor să scaleze, să se adapteze și să se modernizeze fără a perturba sistemele existente sau a compromite controlul”.
Citeşte comunicatul integral AICI
Marți, la Palatul Victoria, premierul Ilie Bolojan a discutat cu o delegație a sindicatelor minerilor de la Complexul Energetic Oltenia despre situația economică a companiei și nemulțumirile semnalate de angajați.
Reprezentanții sindicali au solicitat reînnoirea contractelor individuale de muncă pe durată determinată care ajung la termenul de încetare la 1 aprilie 2026, pentru 1476 de salariați, respectiv la 1 mai 2026, pentru 317 de salariați.
„Personal, înțeleg situația socială, însă sunt corect cu dumneavoastră și cu oamenii pe care îi reprezentați și vă spun adevărul. În urmă cu câțiva ani, România și-a asumat niște angajamente în fața Comisiei Europene pentru care a încasat bani. Aceste angajamente și starea economică a C.E. Oltenia au condus la măsurile pe care le vedem acum, incluse în Planul de restructurare a companiei”, a afirmat premierul Ilie Bolojan.
UPDATE 18:10 Forțele de ordine au fost nevoite să folosească spray-uri lacrimogene. Precizările JandarmerieiJandarmeria București a venit cu precizări în legătură cu incidentele de marți seară care au avut loc în Piața Victoriei.
„În cadrul adunării publice au apărut instigări la violență din partea unui grup de persoane care, inițial, nu a fost acceptat de organizatorul manifestației. Ulterior, organizatorul și-a schimbat decizia și a acceptat participarea grupului în cauză, iar în ultimele momente au apărut disensiuni care s-au extins către forțele de ordine. Menționăm faptul că jandarmii au folosit punctual pulverizatoarele de mână cu substanță iritant-lacrimogenă, pentru limitarea acțiunilor agresive ale unor participanți”, menționează Jandarmeria București.
UPDATE Mai mulți susținători ai lui Călin Georgescu și-au făcut apariția la protestul minerilorLa protestul minerilor, care are loc în Piața Victoriei, și-au făcut apariția mai mulți susținători ai fostului candidat la prezidențiale Călin Georgescu.
UPDATE 18:00 Protestatarii nu vor să plece din fața GuvernuluiParticipanții la protest refuză să plece din Piața Victoriei.
UPDATE 17:30 Violențe la protestDeși protestul a fost autorizat până la ora 17:00, o parte dintre participanți nu vor să plece din fața Guvernului, aceștia fiind nemulțumiți de rezultatul discuțiilor pe care reprezentanții lor le-au avut cu reprezentanții Executivului, potrivit G4Media.
Imagini difuzate de televiziunile de știri arată că unii dintre participanți au devenit recalcitranți și au început să împingă gardurile amplasate de jandarmi.
„În cadrul adunării publice, mai multe persoane au devenit recalcitrante, au aruncat cu obiecte asupra forțelor de ordine și au forțat dispozitivul de panouri metalice. În acest context, 2 persoane au fost extrase și conduse la autospecială, pentru stabilirea identității și aplicarea măsurilor legale în consecință. Elementele de dialog din cadrul dispozitivului de jandarmi relaționează cu participanții la manifestație, pentru calmarea spiritelor și redobândirea caracterului pașnic al adunării publice”, precizează Jandarmeria Capitalei.
Știrea inițială:Manifestația este autorizată până la ora 17:00, iar participanții la protest au venit cu steaguri, vuvuzele şi bannere sau coli de hârtie cu mesaje.
Printre mesajele de pe pancartele acestora se regăsesc: „Condamnați Gorjul la moarte economică”, „Restructurare responsabilă, nu închidere. Salvați CEO”, „Gorjul trăiește prin C.E. Oltenia”.
Principala teamă a minerilor este pierderea locurilor de muncă. În jur de 1.800 de angajați ai Complexului Energetic Oltenia au contracte pe perioadă determinată, iar în cazul acestora, datele de 1 aprilie și 1 mai ar putea reprezenta ultima zi de muncă în cazul în care autoritățile nu găsesc o soluție rapidă.
„E a doua oară când venim la București, plus că la Gorj de două săptămâni stăm în stradă mereu, nu ne ascultă nimeni, nici conducerea noastră de la CEO, nici parlamentarii de Gorj. (…) Munca e foarte grea. Pe timp de iarnă frig, pe timp de vară, căldură și praf. (…) Nu cerem să ni se mărească salariile, ci să ne țină locurile de muncă”, a declarat unul dintre participanții la manifestație.
Protestatarii prezenți solicită premierului Ilie Bolojan să renegocieze condițiile asumate prin PNRR cu Comisia Europeană. Pe de altă parte, minerii cer ca planul de închidere definitivă a activității miniere, stabilit pentru anul 2030, să fie supus unei revizuiri.
Proteste în legătură cu această situație au avut loc și în Târgu-Jiu în ultima perioadă, unde minerii din cadrul Complexului Energetic Oltenia s-au declarat nemulțumiți față de concedierile anunțate.
