Ministrul Apărării Naționale, Ștefan-Radu Oprea, s-a întâlnit miercuri, 11 noiembrie, la sediul Ministerului Apărării Naționale, cu ambasadorul Statului Israel în România, Lior Ben Dor.
Potrivit unui comunicat, discuțiile au fost despre relațiile bilaterale dintre cele două țări și posibilitatea dezvoltării cooperării în domeniul apărării și al industriei militare.
Întrevederea a fost o ocazie pentru cei doi oficiali să analizeze stadiul din prezent al relațiilor româno-israeliene și să discute despre modalitățile prin care acestea pot fi îmbunătățite.
„În contextul discuțiilor, punctând stadiul excelent al colaborării bilaterale, ministrul apărării naționale a evidențiat relevanța menținerii relațiilor privilegiate între cele două țări și consolidarea acestora, indicând așteptările și rezultatele concrete în cadrul procesului de modernizare a Armatei României, circumscrise cooperării în domeniul tehnico-militar și al industriei de apărare.”, a transmis MApN.
În cadrul discuției, ministrul Ștefan-Radu Oprea a spus că România și Israelul au o colaborare foarte bună, fiind important ca relațiile privilegiate dintre cele două țări să fie menținute.
„Schimbările survenite în ultimii ani pe piața mondială a echipamentelor de apărare evidențiază necesitatea eficientizării activităților desfășurate în domeniul cooperării în industria de apărare. Împreună putem deveni mai eficienți în această lume complexă și în continuă schimbare”, a declarat Ștefan-Radu Oprea.
Potrivit MApN, „cei doi oficiali au convenit asupra continuării dialogului și cooperării la nivelul forțelor armate și industriilor de apărare în beneficiul ambelor părți”.
George Simion i-a răspuns miercuri lui Nicușor Dan, după ce președintele a explicat, într-o conferință de presă de la Palatul Cotroceni, de ce nu și-a dorit ca AUR să intre la guvernare.
„Nu vom răspunde atacurilor și violențelor la care suntem supuși prin aceleași mijloace, tot prin violență. Am intrat astfel în logica tiranilor care au anulat alegerile, tirani care mai au un pas până devin sângeroși. Nu vă temeți, niciodată dictatorii nu au sfârșit bine”, a transmis Simion, printr-un videoclip publicat pe rețelele de socializare.
„Noi am refuzat să votăm Guvernul Veștea”Șeful statului a acuzat partidul din opoziție de ideologii populiste și a subliniat că agențiile de rating nu ar fi considerat un demers bun pentru România intrarea AUR la guvernare.
În replica, George Simion a declarat: „Suntem țintă acum într-un plan pentru scoaterea partidului nostru în afară a legii, înlocuirea conducerii, arestarea lui Călin Georgescu și acapararea celorlalte forțe din societate care nu sunt obediente”, mai susține liderul AUR.
Simion: Ne îndreptăm spre un regim dictatorialGeorge Simion a lansat, la rândul său, mai multe acuzații la adresa lui Nicușor Dan. Acesta a spus că președintele conduce țara către „un regim de-a dreptul dictatorial”.
„România anului 2026 este o țară unde protestele opoziției sunt interzise fără motivație. O țară unde alegerile sunt anulate când nu câștigă cine trebuie.
O țară unde presa este cumpărată, interzisă sau intimidată. Unde justiția răspunde la comenzile sistemului.Opozanții politici sunt ținuți în închisoare și se urmărește interzicerea alegerilor libere”, a mai adăugat președintele AUR.
Protestul AUR de sâmbătă, „responsabilitatea personală” a lui SimionLiderul AUR l-a acuzat pe șeful statului de ingerințe în anularea protestului simpatizanților lui Călin Georgescu de sâmbătă.
„Nicușor Dan a recunoscut ieri că este implicat direct în interzicerea protestului de sâmbătă. Da, Constituția zice altceva. Românii zic altceva. Libertatea adunărilor publice nu poate fi anulată nici de Ciucu și nici de Nicușor. […] Dacă vreo instituție a statului român o va cere, îmi asum responsabilitatea personală pentru organizare. În momente critice se văd caracterele”, a concluzionat Simion.
Protestul organizat de AUR în acest weekend în București nu a obținut avizele necesare de la Primăria Capitalei. În ciuda respingerilor, George Simion a declarat că va fi prezent la miting.
Manifestațiile ar urma să înceapă din fața Palatul Parlamentului, iar participanții vor pleca în marș către Arestul Central, acolo unde se află Călin Georgescu, fostul candidat la alegerilor prezidențiale.
Președintele AUR i-a încurajat pe cei nemulțumiți de mesajul președintelui să se înscrie în partidul său.
Primarul din Esanatoglia, în provincia Macerata, a interzis prin ordonanță de urgență mâncarea lăsată pe stradă pentru animalele fără stăpân.
Motivul invocat este că resturile atrag lupii și mistreții tot mai aproape de case.
Cine hrănește animalele pe stradă riscă între 25 și 500 de euro, iar sacii de gunoi aruncați pe domeniul public se amendează cu până la 10.000 de euro.
Pisicile și câinii fără stăpân mai pot fi hrăniți doar în colonii și puncte autorizate, iar animalele din gospodărie numai în spații închise.
În Italia, tribunalele au mai anulat interdicții de acest fel, pentru că legea din 1991 protejează coloniile de pisici libere.
Ce trebuie să facă de acum oamenii din Esanatoglia ca să nu fie amendați, pas cu pas, în articolul complet de pe Mediafax Italia.
Și totuși, în urmă cu aproape 2.000 de ani, acesta își punea întrebări care rămân actuale: cum să nu te lași schimbat de putere, cum să accepți criticile și de ce interesul public trebuie să fie mai important decât ambițiile personale? O comparație între principiile sale și realitățile politicii românești scoate la iveală câteva contraste interesante.
Marcus Aurelius se temea să nu fie corupt de putere. Politicienii de astăzi se luptă pentru eaMarcus Aurelius a devenit împărat al Romei în anul 161 d.Hr. Avea autoritate asupra armatei, administrației și unui teritoriu uriaș, întins pe trei continente. Cu toate acestea, în scrierile sale personale, împăratul își amintea constant că puterea poate modifica felul în care un om gândește și se comportă. În cartea a VI-a, secțiunea 30 din „Meditații”, își adresează un avertisment neobișnuit pentru un conducător: să nu se lase transformat de statutul său imperial.
În România contemporană, competiția pentru funcții este o componentă firească a democrației. Partidele încearcă să câștige alegeri, să formeze majorități și să își promoveze programele. Problema apare atunci când păstrarea funcției devine mai importantă decât responsabilitățile pe care aceasta le presupune.
Marcus Aurelius nu respingea puterea politică. Dimpotrivă, și-a exercitat autoritatea imperială aproape două decenii. Avertismentul său privea pericolul ca funcția să ajungă să definească întreaga identitate a conducătorului.
Promisiunile electorale și responsabilitatea față de cetățeniÎn România, fiecare campanie electorală aduce promisiuni privind salariile, pensiile, infrastructura, sănătatea sau educația. Unele sunt realizate, altele sunt amânate, modificate ori abandonate. Diferența dintre discursul electoral și rezultatele guvernării reprezintă una dintre principalele teme ale dezbaterii publice. În filosofia lui Marcus Aurelius, valoarea unui om nu era determinată de ceea ce declara despre sine, ci de felul în care acționa.
În cartea a IX-a, secțiunea 23, Marcus Aurelius discută despre importanța contribuției fiecăruia la binele comunității. Aplicată politicii contemporane, ideea poate deveni un criteriu simplu de evaluare: în ce măsură o decizie publică produce rezultate pentru cetățeni?
Un proiect de infrastructură finalizat, o instituție care funcționează mai eficient sau un serviciu public îmbunătățit pot fi evaluate prin rezultate concrete. În schimb, o declarație spectaculoasă sau un discurs viral nu garantează că problemele administrative au fost rezolvate.
Desigur, politica democratică presupune negocieri, compromisuri și constrângeri bugetare pe care filosofia antică nu le poate elimina. Dar distincția dintre intenții declarate și rezultate verificabile rămâne importantă.
Marcus Aurelius accepta criticile. Cum reacționează politicienii când sunt contraziși?Dezbaterile politice din România sunt adesea marcate de replici dure, acuzații și confruntări televizate. Criticile pot fi întâmpinate cu argumente, dar și cu atacuri personale sau încercări de discreditare a adversarilor. Marcus Aurelius oferea un model diferit atunci când descria comportamentul tatălui său adoptiv, împăratul Antoninus Pius. În cartea a VI-a, secțiunea 30, îl aprecia pentru că suporta criticile nedrepte fără să răspundă prin reproșuri și accepta cu plăcere să i se arate o soluție mai bună.
Comparația cu politica modernă este interesantă pentru că democrația funcționează prin dezacord. Opoziția critică guvernarea, presa investighează deciziile autorităților, iar cetățenii au dreptul să conteste măsurile adoptate. Un politician nu trebuie să fie de acord cu fiecare critică. Dar capacitatea de a răspunde cu argumente și de a corecta o decizie atunci când apar informații noi reprezintă o componentă importantă a responsabilității publice.
Marcus Aurelius însuși nu a fost un conducător lipsit de greșeli, iar Imperiul Roman nu era o democrație. Totuși, exemplul pe care îl admira la Antoninus Pius arată ce calități considera dezirabile la un om care exercită puterea.
Ce spun studiile despre încrederea românilor în politicieni?O cercetare publicată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică în iunie 2026 oferă o imagine relevantă asupra relației dintre cetățeni și instituțiile politice din România. Potrivit sondajului realizat în 2025, doar 30% dintre respondenții români declarau un nivel ridicat sau moderat de încredere în guvern, comparativ cu media de 40% înregistrată în țările OCDE. Încrederea în partidele politice era și mai redusă: numai 18%.
Datele ar putea demonstra că fiecare politician este lipsit de integritate, dar situația nu este tocmai așa. Aceleași date nu ne oferă motivele exacte ale neîncrederii, dar ele arată că instituțiile politice se confruntă cu o problemă importantă de credibilitate.Marcus Aurelius considera că reputația nu trebuie confundată cu virtutea. Un om poate fi popular fără să fie drept, după cum poate acționa corect fără să primească imediat admirația publicului.
Într-o democrație, popularitatea are totuși o funcție legitimă: cetățenii aleg reprezentanți prin vot, iar susținerea publică este esențială pentru exercitarea puterii. Diferența este că succesul electoral nu reprezintă, prin el însuși, o garanție a calității guvernării.
Luxul politicienilor și cumpătarea unui împărat care avea totulMașinile oficiale, locuințele de protocol, deplasările și beneficiile asociate funcțiilor publice sunt subiecte recurente în dezbaterea politică românească. Marcus Aurelius trăia într-o lume incomparabil mai inegală, în care împăratul avea acces la resurse extraordinare.
Cu toate acestea, în „Meditații”, îl aprecia pe Antoninus Pius pentru simplitatea obiceiurilor sale și pentru faptul că nu era dominat de dorința de lux.Stoicismul nu interzicea deținerea averii. Filosofii stoici considerau însă că bogăția nu reprezintă o virtute și că valoarea morală a unui om nu depinde de bunurile pe care le posedă.
Aplicată României de astăzi, această perspectivă nu înseamnă că un politician trebuie să fie sărac pentru a fi un conducător responsabil. Întrebările relevante sunt dacă resursele publice sunt utilizate legal, transparent și justificat și dacă beneficiile funcției sunt proporționale cu responsabilitățile exercitate.
Un automobil scump cumpărat din venituri legale nu dovedește automat lipsa de integritate. În schimb, folosirea nejustificată a banilor publici ridică probleme care trebuie evaluate prin fapte și reguli, nu prin impresii.
Marcus Aurelius și scandalurile politice: de ce furia nu poate înlocui argumenteleÎn cartea a XI-a, secțiunea 18 din „Meditații”, Marcus Aurelius reflectează asupra furiei și asupra felului în care oamenii ar trebui să reacționeze la comportamentul greșit al celorlalți. Împăratul considera că mânia necontrolată poate produce mai mult rău decât greșeala care a provocat-o. În politica românească, tonul ridicat și confruntările spectaculoase pot atrage atenția publicului, mai ales în mediul online.
Intensitatea unei reacții nu demonstrează corectitudinea argumentelor. O acuzație politică trebuie susținută prin dovezi, iar o decizie publică trebuie evaluată prin efectele sale. Aceasta nu înseamnă că indignarea cetățenilor este nejustificată. Într-o societate democratică, protestul, critica și dezacordul pot reprezenta reacții legitime la abuzuri sau decizii contestate. Perspectiva stoică adaugă însă o întrebare: cum poate fi transformată nemulțumirea într-o acțiune rațională și eficientă?
Marcus Aurelius nu recomanda pasivitatea în fața nedreptății. Dreptatea și responsabilitatea față de comunitate ocupau un loc central în filosofia sa.
Ar putea exista un Marcus Aurelius în politica românească?Comparația dintre un împărat roman și politicienii unei democrații moderne are limite evidente. Marcus Aurelius conducea un imperiu în care cetățenii nu își alegeau împăratul prin vot universal. Puterea sa era susținută de armată și de structurile imperiale, iar societatea romană accepta sclavia și inegalități juridice incompatibile cu principiile democratice contemporane. Prin urmare, Marcus Aurelius nu trebuie prezentat drept un model politic perfect.
În plus, faptul că un conducător a scris despre virtute nu demonstrează că toate deciziile sale au respectat idealurile pe care le proclama. Valoarea comparației se află în principiile morale pe care împăratul încerca să le aplice propriei vieți.
Un politician contemporan poate fi evaluat în funcție de transparență, respectarea legii, responsabilitatea față de cetățeni, capacitatea de a accepta criticile și rezultatele concrete ale activității sale. Aceste criterii pot fi aplicate oricărui partid, indiferent dacă se află la guvernare sau în opoziție.
Marcus Aurelius nu ar fi putut oferi soluții pentru bugetul României, pentru administrația publică sau pentru disputele politice ale anului 2026. Dar întrebarea pe care și-o adresa în urmă cu aproape două milenii rămâne relevantă pentru orice persoană aflată într-o funcție de conducere: cum poți exercita puterea fără să îi permiți să îți distrugă principiile?
În România de astăzi, funcțiile se câștigă și se pierd prin mecanisme democratice. Pentru Marcus Aurelius, adevărata provocare era alta: să rămâi un om drept chiar și atunci când ai suficientă putere pentru a nu mai fi contrazis.
Cea de-a două zi a negocierilor SUA-Rusia-Ucraina de la Abu Dhabi a ajuns, miercuri, la final. Rustem Umerov, cel care a condus delegația ucraineană în cadrul discuțiilor care au avut loc în Emiratele Arabe Unite, a prezentat, într-o postare pe X, principalele rezultate.
„Am încheiat două zile de negocieri în Emiratele Arabe Unite. Principalul rezultat este că am ajuns la un acord privind un schimb de prizonieri de război la scară largă. Acum lucrăm la finalizarea detaliilor și la punerea în practică a acestui acord. Repatrierea concetățenilor noștri rămâne una dintre prioritățile noastre principale. Facem tot ce este posibil pentru a ne asigura că fiecare ucrainean se întoarce din captivitate cât mai curând posibil”, a scris Umerov în mesajul publicat pe X.
We have concluded two days of negotiations in the United Arab Emirates.
The main result is that we reached an agreement on a large-scale POW exchange. We are now working to finalise the details and further practical realisation.
Bringing our people home remains one of our top priorities. We are doing everything possible to ensure that every Ukrainian returns from captivity as soon as possible.
In the trilateral Ukraine–US–Russia format, we discussed achieving peace and Ukraine’s post-war reconstruction. The first step — to end the war and ensure security guarantees for Ukraine.
Over these two days, the parties were able to present their positions directly. Significant differences remain. There is still a great deal of difficult work ahead, but there are opportunities to continue the negotiation process.
I thank the United States for its active role in organising and conducting the negotiations. Special thanks to @SEPeaceMissions Steve Witkoff and @jaredkushner for their personal involvement.
I am grateful to the United Arab Emirates for its hospitality and support for the negotiations, as well as to our European partners — the United Kingdom, France, Germany, Italy, and representatives of NATO and the European Commission — for their joint work in Abu Dhabi.
— Rustem Umerov (@rustem_umerov) November 11, 2026
Oficialul ucrainean a precizat că în cadrul discuțiilor trilaterale a fost abordat și subiectul garanțiilor de securitate pentru Ucraina, însă a subliniat că „rămân diferențe semnificative”.
„În cadrul formatului trilateral Ucraina–SUA–Rusia, am discutat despre instaurarea păcii și reconstrucția Ucrainei după război. Primul pas — să punem capăt războiului și să asigurăm garanții de securitate pentru Ucraina. În aceste două zile, părțile au avut ocazia să-și prezinte direct pozițiile. Rămân însă diferențe semnificative. Ne așteaptă încă multă muncă dificilă, dar există oportunități de a continua procesul de negociere”, a explicat acesta.
Negociatorii ruși și ucraineni au raportat unele progrese în urma celor două zile de discuții de pace de la Abu Dhabi, care s-au încheiat miercuri. Cu toate acestea, mediatorii americani au afirmat că există o lipsă de încredere între părțile beligerante și au subliniat că există în continuare divergențe cu privire la anumite chestiuni, printre care și cea teritorială, potrivit Reuters.
Un oraș unde nu poți fi îngropat, o capitală cu autostrăzi pustii și o localitate întreagă care trăiește într-un singur bloc. Publicația britanică Daily Mail a făcut o listă cu cele mai ciudate locuri din lume. Toate sunt cât se poate de reale.
Sub gheață, sub pământ și sub un singur acoperișÎn Longyearbyen, în arhipelagul norvegian Svalbard, trăiesc circa 2.400 de oameni. Nimeni nu mai este îngropat aici din anii ‘50, pentru că în pământul înghețat trupurile nu se descompun. Iarna, timp de două luni și jumătate, soarele nu răsare deloc.
Foto: wikipedia
În Whittier, Alaska, aproape toți cei circa 270 de locuitori stau în aceeași clădire, Begich Towers, o fostă cazarmă militară cu 14 etaje. În oraș se ajunge cu feribotul sau printr-un tunel cu o singură bandă, folosit pe rând de mașini și trenuri, care se închide noaptea.
Foto: wikipedia
La Coober Pedy, în deșertul australian, circa 2.000 de oameni locuiesc în case săpate în stâncă. Așa scapă de temperaturile care urcă ziua până la 50 de grade. Orașul trăiește din opale, iar sub pământ are biserici, muzee și hoteluri.
Orașe construite pentru nimeniNaypyidaw a devenit capitala Myanmarului în 2005, când guvernul a mutat-o de la Yangon fără prea multe explicații. Orașul se întinde pe peste 7.000 de kilometri pătrați și are autostrăzi cu până la 20 de benzi, care apar adesea complet goale în fotografii.
Foto: wikipedia
Lângă Shanghai se află Thames Town, o copie a unui orășel englezesc, terminată în 2006. Are străzi pietruite, case victoriene și cabine telefonice roșii, dar turiștii spun că pare pustiu.
Gunoi, petrol și extratereștriManshiyat Naser, la marginea Cairoului, e numit „Orașul gunoiului”. Aici trăiesc mulți dintre zabbaleen, o comunitate formată în mare parte din creștini copți, care strâng și sortează manual gunoiul capitalei egiptene. Potrivit UNESCO, ei reciclează până la 85% din ce colectează.
Neft Daşları, „Pietrele Petrolului”, e un oraș construit pe piloni în Marea Caspică, la circa 55 de kilometri de țărmul Azerbaidjanului. Sovieticii l-au ridicat în 1949, iar astăzi o parte din el se prăbușește încet în mare.
Roswell, în New Mexico, este cunoscut drept „capitala mondială a OZN-urilor”. În 1947, armata a anunțat că a recuperat un „disc zburător”, apoi a spus că era un balon meteo. Resturile proveneau, de fapt, dintr-un proiect secret din Războiul Rece. Astăzi, felinarele au formă de capete de extratereștri.
default
Insula Hashima, din Japonia, a inspirat ascunzătoarea răufăcătorului din filmul „Skyfall”. În 1959, pe insula de doar 6 hectare trăiau peste 5.200 de oameni.
Foto: wikipedia
A fost părăsită în 1974, după închiderea minei de cărbune. Locul are și o istorie întunecată: în anii celui de-Al Doilea Război Mondial, muncitori coreeni și chinezi au fost aduși aici la muncă forțată.
Peste 60% dintre femeile care servesc în forțele armate germane, Bundeswehr, au fost victime ale unor comportamente sexuale neadecvate, de la remarci obscene până la hărțuire fizică, potrivit Euronews.
Un nou studiu, prezentat miercuri de ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, arată că numărul real al incidentelor este de trei până la cinci ori mai mare decât cel raportat oficial.
Cercetătorii și-au propus să afle cât de serioase și grave sunt cazurile care nu ajung să fie raportate autorităților militare.
Pentru studiu a fost realizat un sondaj online anonim, în care participantele și participanții au răspuns la 41 de întrebări. Rezultatele arată că există o situație îngrijorătoare în interiorul armatei germane.
„Amploarea comportamentelor sexuale neadecvate depășește cu mult cifrele raportate oficial”, a declarat Boris Pistorius într-un comunicat, după prezentarea raportului. Potrivit acestuia, mai puțin de o treime dintre cazuri au fost raportate.
„Studiul arată că incidența comportamentelor sexuale neadecvate este de 3 până la 5 ori mai mare decât numărul cazurilor raportate”, a precizat și inspectorul general Carsten Breuer, cel mai înalt ofițer militar din Germania.
Rezultatele arată că violența sexuală și hărțuirea reprezintă o problemă sistemică în cadrul Bundeswehr. Reprezentanții armatei se tem că situația ar putea descuraja femeile să se înroleze.
Patru niveluri de violență sexuală în armata germanăDintre militarii care au completat chestionarul, 4.000 au declarat că au fost victime ale hărțuirii sexuale în timpul serviciului. Prin raportarea rezultatelor la întregul personal militar, studiul indică un procent de peste 60% dintre femei.
„Cele mai frecvent afectate – lucru care nu surprinde – sunt femeile tinere, aflate în gradele inferioare”, a declarat Boris Pistorius.
În cazul bărbaților, militarii care nu sunt heterosexuali sunt afectați într-o măsură mai mare. „Agresorii sunt, în marea lor majoritate, bărbați”, a adăugat ministrul Apărării.
Studiul a împărțit comportamentele neadecvate în patru categorii, în funcție de gravitatea lor. Prima a inclus remarci cu conotație sexuală și comentarii obscene.
Aproape 40% dintre femeile care au participat la sondaj și 16% dintre bărbați au spus că au trecut prin astfel de experiențe. Alte 15% dintre persoanele au spus că au fost hărțuite prin imagini realizate fără acordul lor sau modificate cu ajutorul inteligenței artificiale.
În ceea ce privește agresiunile fizice, 9% dintre femei și 3% dintre bărbați au afirmat că au fost victime ale unor astfel de fapte. Totodată, 2% dintre femei și bărbați au declarat că s-au confruntat cu acte de violență sexuală propriu-zisă în cadrul Bundeswehr.
Aproximativ o treime dintre militarii care au răspuns la chestionar, atât femei, cât și bărbați, au spus că nu au raportat incidentele fiindcă nu aveau încredere în superiorii lor pentru a desfășura o anchetă serioasă.
Pistorius anunță un plan de acțiune împotriva hărțuiriiMinistrul german al Apărării a declarat de mai multe ori că aplică o politică de toleranță zero față de abaterile de natură sexuală. După publicarea studiului, acesta a prezentat și un plan de acțiune pentru combaterea fenomenului.
Potrivit Bundeswehr, planul se bazează pe trei direcții principale. Prima dintre acestea se referă la prevenirea acestor comportamente, prin introducerea unor cursuri obligatorii în programele de pregătire ale militarilor.
„Abordarea abaterilor de natură sexuală va deveni o componentă obligatorie a programelor de calificare în cadrul Bundeswehr-ului”, au transmis reprezentanții armatei.
La rândul său, Carsten Breuer a declarat că „abaterile de natură sexuală vor deveni o temă de instruire la toate nivelurile, încă de la început”.
Al doilea pilon al planului urmărește îmbunătățirea modului în care sunt investigate aceste cazuri. Autoritățile militare vor stabili puncte de contact, proceduri de raportare și reguli pentru desfășurarea anchetelor.
Mai mult decât atât, sancțiunile disciplinare vor fi anunțate public în unitatea din care face parte militarul respectiv.
Este practic o măsură, cunoscută sub denumirea de „anunțare în fața trupelor”, a cărui rol este de a crește încrederea victimelor, decurajându-i pe cei care ar putea comite astfel de abateri.
„Oricine nu constituie un model de urmat – sau, mai mult, tolerează abaterile ori nu le sancționează cu fermitate – nu va mai putea deține o funcție de conducere”, a avertizat ministrul.
Al treilea pilon al planului se referă la sprijinirea victimelor. Printre măsurile analizate se află înființarea unui punct de raportare anonim, astfel încât persoanele care vor să semnaleze incidente să nu depindă exclusiv de încrederea într-un superior.
Șeful Guvernului s-a întâlnit miercuri dimineață cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene și cu reprezentantul Comisiei Europene la București, la invitația ambasadorului Irlandei, Brendan Ward. Irlanda deține în prezent Președinția Consiliului UE.
Discuțiile s-au concentrat asupra priorităților noului Guvern și contribuției României la deciziile europene, în special în domeniile securității, apărării și finanțării politicilor europene.
Apărarea Flancului Estic și securitatea Mării NegrePremierul Luca Niculescu a discutat cu ambasadorii despre securitatea și apărarea Europei, în special pe Flancul Estic și în regiunea Mării Negre.
Șeful Guvernului le-a prezentat măsurile prin care România își consolidează capacitățile de apărare, inclusiv prin programul european SAFE, destinat finanțării investițiilor în domeniul apărării.
De asemenea, Niculescu a evidențiat progresele înregistrate în operaționalizarea Hub-ului de securitate maritimă de la Constanța, un proiect important pentru securitatea întregii regiuni.
România susține extinderea Uniunii EuropenePremierul a pledat pentru accelerarea extinderii Uniunii Europene, subliniind că fiecare stat candidat trebuie evaluat în funcție de progresele realizate.
„România susține ferm parcursul european al Republicii Moldova, Ucrainei și statelor din Balcanii de Vest. Ne dorim ca negocierile să avanseze cât mai repede, pe baza progreselor fiecărei țări”, a declarat Luca Niculescu.
Fondurile pentru agricultură și coeziune, prioritareRomânia dorește încheierea unui acord privind viitorul buget al Uniunii Europene până la sfârșitul acestui an, fără reducerea resurselor destinate agriculturii și politicii de coeziune.
„Avem nevoie de un acord asupra Cadrului Financiar Multianual până la sfârșitul anului, care să răspundă noilor provocări, dar să păstreze resursele necesare pentru coeziune și agricultură, politici esențiale pentru România”, a declarat Luca Niculescu.
Premierul a insistat și asupra responsabilității României în adoptarea deciziilor europene.
„România are priorități clare în Europa și își asumă responsabilitatea de a contribui la deciziile și proiectele noastre comune”, a transmis șeful Guvernului.
„Astfel de întâlniri sunt importante pentru că ne permit să discutăm direct, să ne ascultăm și să găsim soluții împreună. România are priorități clare în Europa și își asumă responsabilitatea de a contribui la deciziile și proiectele noastre comune”, a subliniat Luca Niculescu.
În urma ședinței desfășurate miercuri, 11 noiembrie, clubul arădean a primit o amendă de 5.000 de lei, în timp ce Dinamo a fost sancționată cu 7.500 de lei și un avertisment.
Cele mai multe incidente au fost semnalate în tribunele Arenei Naționale, unde suporterii celor două formații au avut mai multe momente tensionate.
În peluza dinamovistă, fanii au folosit materiale pirotehnice, iar la pauza meciului mai mulți suporteri au scandat mesaje jignitoare la adresa crainicului stadionului.
Pentru incidentele înregistrate, Comisia de Disciplină a aplicat clubului Dinamo un avertisment și două penalități sportive, de 7.500 de lei, respectiv 5.000 de lei. În conformitate cu articolul 45.1 din Regulamentul Disciplinar, clubul va executa sancțiunea corespunzătoare abaterii celei mai grave, respectiv amenda de 7.500 de lei, nu suma cumulată a celor două penalități.
De cealaltă parte, formația arădeană a fost amendată cu 5.000 de lei pentru incidente privind comportamentul suporterilor.
Potrivit Comisiei de Disciplină, UTA a fost sancționată în baza prevederilor regulamentare referitoare la afișarea inscripțiilor jignitoare și scandarea unor expresii ofensatoare.
Antrenorul echipei Petrolul, suspendat două meciuriComisia de Disciplină a FRF a dictat și suspendarea antrenorului echipei Petrolul Ploiești, după ce a fost eliminat în meciul cu UTA Arad, din ultima etapă a turului. Meciul disputat pe terenul formației arădene s-a încheiat cu victoria ploieștenilor, scor 1-0.
Tehnicianul portughez Ricardo Andre De Pinho Sousa a fost suspendat pentru două partide și amendat cu 320 de lei.
De asemenea, Ion Gheorghe, jucătorul lui FC Voluntari, a primit o suspendare de două meciuri și o penalitate sportivă de 2.000 de lei, în urma eliminării din partida cu Sepsi OSK Sfântu Gheorghe.
FC Voluntari a pierdut meciul disputat pe terenul lui Sepsi, în etapa a 15-a, scor 1-2.
În cursul zilei de miercuri, mai multe școli din Regatul Unit și Irlanda au primit un mesaj de alertă cu bombă, pe care autoritățile l-a calificat drept fals.
Potrivit agenției Reuters, poliția irlandeză a declarat că era la curent cu o „comunicare generică” trimisă către mai multe școli, precizând că în urma evaluărilor, amenințarea nu era credibilă și nu era necesară nicio evacuare.
Și numeroase școli din Irlanda de Nord au primit, de asemenea, un e-mail amenințător care a fost tratat ca o farsă, a declarat poliția din provincia britanică.
„Ancheta noastră a stabilit că nimic nu sugerează că acestea ar reprezenta o amenințare credibilă sau că ar exista o amenințare mai amplă la adresa publicului”, se arată în declarația poliției.
Alertă cu bombă în sute de școli din ItaliaE-mailurile au fost emise în aceeași zi în care sute de școli din Italia au fost evacuate din cauza unui mesaj similar.
Mesajele anonime amenințau cu detonarea unor bombe ascunse în clădirile școlare.
La Roma, printre unitățile evacuate s-au numărat liceele Talete, Mamiani și Tacito. Alertele au ajuns și în alte regiuni, inclusiv Friuli-Venezia Giulia și Piemont.
Alertele de miercuri vin la nouă zile după cele din 2 noiembrie, când 279 de școli din Italia au primit e-mailuri asemănătoare. Mesajele erau atunci semnate de „corpul gărzilor revoluției islamice”. Toate amenințările s-au dovedit false.
Potrivit SRI, cei trei cetățeni străini, identificați prin inițialele T.M.A., I.A. și A.M., au intrat în atenția instituției la începutul anului 2026, în urma unor activități care ar fi reprezentat amenințări la adresa securității naționale, în context antiterorist.
Ce au descoperit serviciile de informațiiConform informațiilor furnizate de SRI, cei trei pakistanezi ar fi manifestat opinii și comportamente specifice unor persoane aflate într-un stadiu avansat de radicalizare.
Mai mult, aceștia și-ar fi validat și alimentat reciproc ideile radicale, accesând inclusiv împreună materiale de propagandă teroristă și conținuturi cu un puternic impact emoțional.
În urma evaluării riscurilor, SRI a intervenit pentru prevenirea materializării unor eventuale amenințări la adresa securității naționale, generate de prezența și activitățile celor trei cetățeni pakistanezi pe teritoriul României.
Interdicție de 10 ani pe teritoriul RomânieiInstanța a dispus declararea celor trei cetățeni străini ca persoane indezirabile pentru România, pentru o perioadă de 10 ani.
Pentru punerea în aplicare a măsurilor, SRI a colaborat cu Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și cu Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Imigrări.
SRI precizează că, în calitate de autoritate națională în domeniul prevenirii și combaterii terorismului, are ca misiune prioritară identificarea și prevenirea riscurilor și amenințărilor de natură teroristă, în cooperare cu instituțiile din Sistemul Național de Prevenire și Combatere a Terorismului și cu partenerii externi.
Andy Burnham a declarat miercuri că Guvernul său va publica planul pe 10 ani înainte ca Parlamentul Regatului Unit să intre în vacanța de Crăciun, pe 17 decembrie.
„Sunt hotărât să ofer acestei țări stabilitatea pe care ei (n.r.- conservatorii) nu au reușit să o asigure. Sunt hotărât să ofer conducerea de care această țară are nevoie”, a spus premierul Marii Britanii, conform POLITICO.
Controversele planului pe 10 aniȘeful executivului britanic susține că miniștrii din Guvernul său vor aduce în fața primei camere a legislativului planul „înainte ca aceasta să intre în vacanța de Crăciun”.
Declarațiile lui Burnham vin în contextul în care tot mai multe speculații privind momentul publicării documentului, considerat prioritar pe agenda Guvernului, au apărut în spațiul public.
Prim-ministrul explica săptămâna trecută, pentru „The Economist” că nu există „o dată fermă” pentru publicarea acestuia.
„Sincer să fiu, s-ar putea să ajungem în noul an”, spunea Andy Burnham.
În ce constă planul lui Burnham„Sunday Times” relata că documentul va fi împărțit în trei secțiuni, toate fiind axate pe rolul Guvernului în viața cetățenilor:
Prim-ministrul le-a spus deputaților ca planul va fi prezentat în prima cameră sesizată a Parlamentului Marii Britanii luna viitoare.
„Va trasa o nouă cale pentru această țară, rupând cu politicile eșuate ale partidului de opoziție. […] Acesta va trasa o cale pe care această țară să poată merge mai departe”, a mai adăugat premierul britanic.
Burnham a mai dezvăluit părți din planul său de guvernare. Acesta ar putea conține inclusiv „propuneri pentru un serviciu național de îngrijire”, iar discuțiile cu partidele politice ar avea loc „înainte de sfârșitul anului”.
Rusia ar accepta aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, însă insistă ca aceasta să rămână în afara oricăror alianțe militare, inclusiv a celor europene, potrivit Kyiv Post.
Această directă a Rusiei ar fi fost exprimată de Vladimir Medinski, șeful delegației ruse, în timpul discuțiilor cu ușile închise de la Abu Dhabi, potrivit informațiilor apărute în presă.
Conform unor surse citate de publicația ucraineană Gordon, Medinski, consilier al Kremlinului și conducătorul delegației Rusiei, a criticat extinderea NATO spre est în a doua zi a negocierilor trilaterale la care au participat Ucraina, Rusia și SUA.
El a spus că statele occidentale și-ar fi luat angajamentul de a nu extinde NATO după prăbușirea Uniunii Sovietice, însă au permis apoi aderarea la alianță a mai multor țări din fostul bloc sovietic.
Potrivit spuselor sale, Rusia nu mai are încredere în promisiunile sau declarațiile occidentale privind neextinderea NATO.
În ceea ce privește aranjamentele de securitate ale Ucrainei, reprezentantul rus a spus că Moscova nu se opune aderării Kievului la UE, condiția fiind ca Ucraina să nu facă parte din „nicio alianță militară, nu doar NATO, ci și alianțe europene”.
Nu este pentru prima dată când Moscova încearcă să separe dorința Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană de viitoarele sale angajamente în materie de securitate.
În februarie 2025, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că Ucraina are dreptul suveran de a adera la UE, precizând totuși că Rusia are o altă poziție în privința alianțelor militare.
„Situația este complet diferită când vine vorba de chestiuni de securitate și alianțe militare”, a declarat atunci Peskov.
În iunie 2025, Rusia a mers mai departe și a prezentat Ucrainei, în timpul negocierilor de la Istanbul, un memorandum prin care solicita ca țara să adopte un statut de neutralitate, dar fără să adere la o alianță militară.
Documentul prevedea și restricții privind puterea forțelor armate ucrainene, precum și tipurile și cantitățile de armament pe care Kievul ar fi putut să le dețină.
Moscova a cerut, de altfel, și retragerea trupelor ucrainene din patru regiuni ocupate parțial de Rusia, Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson. Era, de fapt, o condiție pentru încetarea focului.
Memorandumul relua cererile Kremlinului din cadrul negocierilor eșuate de la Istanbul din 2022. Și atunci, Rusia a încercat să împiedice aderarea Ucrainei la NATO sau la orice altă alianță militară.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a reafirmat această poziție în aprilie 2025. Potrivit acestuia, Ucraina trebuie să renunțe la aspirațiile sale de aderare la NATO, acceptând un statut de neutralitate ca parte a unui eventual acord de pace.
De asemenea, Moscova a cerut recunoașterea internațională a pretențiilor sale teritoriale asupra Crimeii și a altor patru regiuni ucrainene.
Delegația americană se îndreaptă spre MoscovaOficialii americani se vor deplasa personal la Moscova joi pentru a-i cere lui Vladimir Putin, președintele Rusiei, să-și dea „acordul” pentru ca reprezentanții europeni să poată participa la viitoarele negocieri de pace privind Ucraina.
Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump, care a mediat discuțiile de la Abu Dhabi, a declarat reporterilor că el și trimisul Casei Albe, Steve Witkoff, se vor deplasa la Moscova pentru a se întâlni cu liderul rus.
Obiectivul lor este să stabilească o dată pentru următoarea rundă de negocieri și să obțină aprobarea lui Putin pentru ca Europa să aibă un loc la masa negocierilor.
