Agregator de ştiri

„Suntem încrezători și vrem să continuăm șirul rezultatelor pozitive. Știm foarte bine că niciun meci în ABA nu este ușor, cu atât mai puțin unul în deplasare. Cu siguranță vor încerca să lupte pentru victorie, dar același lucru îl vom face și noi”, a afirmat Silvășan într-un comunicat al campioanei României.

Tehnicianul a precizat că echipa va juca din nou fără Iverson Molinar, care rămâne la Cluj pentru recuperare, însă ceilalți jucători sunt pregătiți de confruntarea din Muntenegru.

SC Derby, fondată în 1998 și campioană a Supercupei Ligii Adriatice în 2023, ocupă în prezent locul 6 în Grupa A, cu două victorii din primele șase etape.

Pentru U-BT Cluj, meciul de vineri reprezintă a patra deplasare a sezonului în ABA League, după partidele cu Krka, Borac și Dubai, echipa venind după două victorii consecutive pe teren propriu, cu Igokea și Borac Čačak.

„Cu siguranță vom fi pregătiți să luptăm pentru o nouă victorie în ABA League”, a completat și jucătorul Karel Guzman.

Declinul s-a resimțit rapid în întreaga regiune, unde indicele paneuropean Stoxx 600, care reunește cele mai mari 600 de companii listate din Europa, a coborât cu 1,12%, iar principalele burse din zona euro și din Marea Britanie au intrat în teritoriu negativ încă din primele ore ale ședinței.

Presiunea a fost amplificată de noile date economice din China, care indică o pierdere de ritm în luna octombrie, potrivit CNBC. Investițiile în active fixe au scăzut în primele zece luni, iar creșterea vânzărilor cu amănuntul și a producției industriale s-a moderat semnificativ.

Corecții în întreaga Europă

Pe marile burse europene, corecțiile au fost generalizate vineri. Indicele francez CAC 40, care reunește cele mai mari 40 de companii listate la Paris, a scăzut cu 0,85%, în timp ce DAX din Germania – principalul indicator al bursei de la Frankfurt – a pierdut 0,87%. În Marea Britanie, FTSE 100, ce reflectă evoluția celor mai valoroase companii listate la Londra, a coborât cu 1,26%, iar în Italia, FTSE MIB, indicele de referință al pieței din Milano, a înregistrat un declin de 1,19%. Bursa spaniolă a urmat aceeași tendință, IBEX 35 scăzând cu 1,26%.

Evoluțiile de pe Wall Street au contribuit la slăbirea piețelor europene, în condițiile în care Nasdaq Composite – indice dominat de companii de tehnologie și inovare – a scăzut cu 2,3% joi, pe fondul preocupărilor legate de evaluările companiilor tehnologice și de incertitudinile privind traiectoria dobânzilor din SUA.

Declarațiile recente ale oficialilor Fed au determinat piețele să își ajusteze așteptările. Până vineri dimineață, probabilitatea probabilitatea unei reduceri a dobânzii de politică monetară a Rezervei Federale în luna decembrie era de 52,1%, față de 95% în urmă cu o lună.

În Marea Britanie, tensiunile din jurul politicilor fiscale au crescut după informațiile privind o posibilă retragere a planului de majorare a impozitului pe venit. Randamentul obligațiunilor guvernamentale britanice pe 10 ani, cunoscute drept „gilts”, a urcat la 4,5%, după ce investitorii au vândut masiv aceste titluri.

Lira sterlină a scăzut cu 0,2% atât față de dolar, cât și de euro, în urma tensiunilor generate de schimbarea planurilor fiscale.

Contrar tendinței negative de pe piețe, compania germană Allianz a publicat rezultate solide. Asigurătorul a anunțat „rezultate record în primele nouă luni ale anului”, cu un profit operațional de 4,4 miliarde euro în trimestrul al treilea, în creștere cu 12,6% față de aceeași perioadă din 2024. Principalul aport la creșterea profitului l-a avut divizia Property-Casualty, cea care cuprinde asigurările generale pentru bunuri și riscuri comerciale.

Allianz estimează venituri din activitatea sa de bază de cel puțin 17 miliarde de euro pentru 2024, la limita superioară a ghidajului anual. Acțiunile companiei cresc cu aproximativ 1%.

În Asia, bursele au scăzut peste noapte, în timp ce piețele au urmărit evoluțiile de pe Wall Street și datele economice din China. Contractele futures americane (instrumente financiare care anticipează direcția piețelor la deschiderea ședințe) au rămas aproape neschimbate vineri dimineață, semn că investitorii rămân rezervați din partea investitorilor.

În cadrul evenimentului, ministrul a fost întrebat despre soluția Guvernului în cazul crizei Lukoil și despre posibilele creșteri ale prețurilor la carburanți. Bogdan Ivan a declarat că, în prezent, nu există nicio justificare pentru majorarea prețurilor, deoarece România dispune de suficiente rezerve de combustibili, rafinăria locală are capacitate neutilizată, iar producția este exportată și către țările vecine.

„La nivel guvernamental, lucrăm împreună cu mai multe ministere pentru a clarifica transpunerea sancțiunilor internaționale în legislația națională și, totodată, pentru a limita efectele negative asupra furnizorilor și tuturor agenților economici”, a precizat Ivan.

În ceea ce privește comisia care gestionează situația, ministrul a explicat că aceasta este condusă de vicepremierul Cătălin Predoiu, împreună cu Ministerul Energiei, Ministerul Economiei și Ministerul Finanțelor, iar rezultatele vor fi comunicate în săptămâna următoare.

Referitor la Lukoil, Ivan a menționat că mai multe companii private și-au manifestat interesul pentru rețeaua de stații și pentru rafinăria Petrotel. În ceea ce privește originea potențialilor investitori, aceștia provin din România, Statele Unite ale Americii, Grecia și Ungaria. Ministrul a subliniat că România nu va solicita excepții de la sancțiuni, deoarece aprovizionarea cu combustibili nu depinde de rafinăriile vizate de măsuri.

În ceea ce privește datoriile Lukoil față de statul român, acestea se ridică la sute de milioane de lei, iar Ministerul Finanțelor și ANAF vor clarifica cuantumul exact.

Întrebat dacă naționalizarea este o variantă, Bogdan Ivan a răspuns că decizia finală va fi luată cel mai probabil săptămâna viitoare, după evaluarea situației și consultarea partenerilor internaționali.

În final, ministrul a clarificat că orice creștere a prețului carburanților nu este justificată în prezent și că se vor lua măsuri pentru prevenirea unor majorări speculative. De asemenea, a menționat că Ministerul Energiei a finalizat deja o reorganizare internă, reducând cu 13% numărul posturilor ocupate, fiind astfel în parametrii ceruți de Guvern și având cea mai mică organigramă din administrația românească.

„Dacă am fost harnici, nu înseamnă că trebuie penalizați încă o dată”, a concluzionat ministrul.

Premierul Ilie Bolojan a afirmat: „Voi fi pe această funcție cât timp voi putea să fac ceva pentru că dacă stai pe o funcție și nu poți să faci ceea ce trebuie, nu are rost să mai stai pe acolo. Iar stai pe o funcție cât timp ai o coaliție în spate care susține acest lucru”, vineri la Radio Europa Liberă. 

Privind modul de funcționare al coaliției, Bolojan a spus: „Aici e vorba de o realitate pe care nu o putem nega, avem astăzi o coaliție care este dată de o aritmetică parlamentară. Nu întotdeauna într-o coaliție, indiferent ce partide sunt, lucrezi cu cine ai cele mai mari afinități, dar în momentul în care trebuie să ții stabilitatea unei țări, înseamnă că trebuie să lucrezi responsabil”. 

Acesta a avertizat cu privire la „pulverizarea politică”, subliniind despre formațiunile aflate în coaliție, „niciun partid nu poate să facă lucrurile de unul singur, dar fiecare partid poate să blocheze lucrurile”. 

„Nu poți să faci reforme și în același timp să fii în permanență cu ochii pe sondajele de opinie și să vii cu un concurs de frumusețe politică. Trebuie să lucrezi responsabil că, într-adevăr, atunci cât îți închei mandatul de o lună, de o zi, de șase luni de zile, să știi că poți să mergi pe stradă cu fruntea sus, nu să ne laude toată lumea, dar să nu ne înjure toată lumea”, a mai adăugat liderul de la Palatul Victoria.

Potrivit estimărilor publicate de Institutul Național de Statistică, produsul intern brut (PIB) al României a scăzut cu 0,2% în termeni reali în trimestrul III al acestui an, față de trimestrul precedent. Această evoluție vine după un avans mic de doar 1% în trimestrul II față de trimestrul I, ceea ce arată o frânare vizibilă a economiei.

Guvernatorul recunoaște, în conferința în care a prezentat raportul pe inflație, clar că efectele corecțiilor fiscale se simt în economie, însă insistă că acestea fac parte dintr-un program asumat și necesar pentru corectarea dezechilibrelor.

„Poate să fie un semnal de alarmă, în sensul că se adeverește ceea ce era de așteptat. Când iei măsuri de corecție fiscală, se reduce cererea internă, cererea de consum. Bineînțeles că activitatea economică scade. Ce încercăm să facem împreună cu Guvernul… E un program comun, corecția este fiscală, dar și noi ne adaptăm politicile monetare în funcție de această corecție. E vorba de un program de corecție sprijinit de Uniunea Europeană, este să evităm recesiunea. Nu este ușor în general, când încerci să ieși dintr-o politică pro-ciclică, și asta încercăm acum. Pe parcursul a 2-3 ani s-a stimulat cererea și am ajuns să stimulăm producția pe plan extern, iar asta a însemnat lărgirea deficitului”, a precizat Isărescu.

Din punct de vedere tehnic, recesiunea este definită, în mod uzual, ca o perioadă în care o economie înregistrează două trimestre consecutive de scădere a produsului intern brut față de trimestrele anterioare.

Altfel spus, o singură scădere trimestrială – cum este cea de -0,2% din trimestrul III – nu este suficientă pentru a declara oficial o recesiune. Este nevoie ca și trimestrul următor să marcheze o contracție a PIB pentru a vorbi de „recesiune tehnică”.

Această distincție este importantă: o economie poate avea mici sincope sau încetiniri de scurtă durată fără a intra neapărat în recesiune, dacă ulterior își reia creșterea.

În pofida scăderii PIB-ului din trimestrul III, guvernatorul BNR se declară încrezător că România poate evita recesiunea tehnică:

„Încercăm să evităm recesiunea, încercăm să ieșim dintr-o politică prociclică. Vă spun pe baza de speranță și experiență proprie: nu cred că vom avea două trimestre de creștere negativă, care înseamnă recesiune.”

Cheltuielile de personal au scăzut cu aproape 5%, de la aproximativ 14,2 miliarde de lei la 13,7 miliarde de lei, ca urmare a măsurilor adoptate în iulie pentru reducerea deficitului bugetar, a spus premierul la Europa Liberă.

„Este pentru prima dată luna octombrie, când, față de luna octombrie a anului trecut, cheltuielile de personal au scăzut cu aproape 5%. În luna octombrie, au intrat în vigoare toate măsurile pe care le-am luat în iulie”, a declarat Bolojan.

Premierul a subliniat că până în vară cheltuielile publice au crescut semnificativ, cu aproximativ 10% pe primul semestru față de semestrul întâi al anului precedent.

De săptămâna viitoare, Guvernul va începe procedura de adoptare prin angajare de răspundere a pachetului de măsuri pentru administrația locală și centrală. „Mai luăm încă un set de măsuri, în așa fel încât anul viitor să scădem cu cel puțin două puncte procentuale acest deficit”, a explicat Bolojan.

Pachetul prevede o reducere de aproximativ 10% din personalul administrației locale și o reducere de aproximativ 10% a fondului de salarii în administrația centrală. „Per global, 10% din personalul din administrația locală ar trebui să plece”, a precizat premierul, adăugând că măsurile vor intra în vigoare de la 1 ianuarie, dar procedurile de reducere vor dura aproximativ un trimestru.

„Odată ce acest pachet este adoptat și ar trebui să treacă de CCR, pentru că am căutat să respectăm toate aspectele care țin de constituționalitate, în afară de calcularea numărului de angajați după o formulă care ține de numărul de locuitori și care, acolo unde personalul este în plus, impune reducerea de personal sau de cheltuieli de personal, înseamnă și o reducere în administrația centrală de aproximativ 10% a fondului de salarii și înseamnă transferul de competențe către administrația publică locală. Acest pachet nu înseamnă doar reduceri, înseamnă o schimbare a filozofiei în administrație. Administrația nu mai este doar o sursă de cereri către bugetul de stat, nu este doar o entitate în care îi faci transferul de bani pe care nu-i mai ai, ci este un factor de dezvoltare, un factor de responsabilitate pentru acele comunități”, afirmă Bolojan.

„Va fi nevoie probabil de un trimestru ca să se deruleze toate procedurile pentru că partea de reduceri nu se face simplu. Asta în local.

În cea centrală, după ce s-ar adopta această lege, am fi în situația în care fiecare minister, fiecare autoritate, prin acte subsecvente, deci prin hotărâri de guvern, prin ordonanțe de urgență, vine și-și corectează lucrurile”.

România se află într-o procedură de deficit excesiv, iar dacă nu reușește să reducă deficitul bugetar, risca suspendarea fondurilor europene. „Suntem, într-adevăr, în această procedură de deficit excesiv, pe care, dacă nu o corectăm, sanțiunea maximă pe care Comisiunea Europeană o poate adopta este suspendarea fondurilor europene”, a avertizat Bolojan.

Premierul a subliniat că măsurile luate în iulie au fost necesare pentru a evita această suspendare și că țara trebuie să respecte angajamentele asumate. „Trebuie să fim serioși, trebuie să fim responsabili și, dacă respectăm nu ceea ce ne-a impus Comisiunea Europeană, ci ceea ce ne-am angajat noi în interesul nostru, ieșim din această zonă de deficit excesiv”, a explicat el.

Premierul a anunțat că o decizie privind noul proiect al pensiilor magistraților va fi luată până marți în cadrul coaliției. Ilie Bolojan a mai spus, în cadrul unui interviu acordat Radio Europa Liberă, că buna credință a membrilor CSM se va vedea în viteza cu care vor analiza noul proiect.

„Săptămâna viitoare vom repune proiectul (…) în prima parte a săptămânii ca să existe o perioadă rezonabilă de timp astfel încât CSM să ne dea un aviz (…) Buna credință se va vedea în termenul în care se va da avizul”, a explicat premierul Ilie Bolojan, adăugând că „dacă facem asta până pe data de 28 nu mai avem probleme de pierderea banilor, cel puțin nu în totalitate”.

Decizia finală privind forma proiectului va fi luată în cadrul coaliției.

„La începutul săptămânii viitoare vom tranșa toate detaliile legate de acest proiect (…) Va fi o decizia a coaliției până marți”, a precizat Ilie Bolojan.

Magistrații nu au ajuns la un acord cu președintele României, Nicușor Dan, după ce au mers la Palatul Cotroceni cu un acord „de pace” privind pensiile speciale. CSM a propus ca și pentru magistrați să fie stabilită o soluție care ar conduce la acordarea unei pensii nete mai mici decât ultimul venit net din timpul activității.

Discuțiile de miercuri, de la Palatul Cotroceni, s-au încheiat după trei ore, fără un acord. Rezultatul discuțiilor a fost că ambele părți trebuie să accepte compromisuri pentru a reduce tensiunile dintre Executiv și sistemul judiciar. Magistrații au cerut ca pensia lor să reprezinte 65% din venitul brut, în loc de 70% din venitul net, așa cum prevedea proiectul Guvernului Bolojan, respins de CCR.

„Finanțările europene, pe care trebuie să le absorbim anul viitor, care se ridică la peste 10 miliarde de euro pe componenta de PNRR, pe care ieri Consiliul Ecofin ne-a validat-o. dacă ne respectăm angajamentele pe care ni le-am luat, adică respectăm acele jaloane, acele condiționări, acele reforme în principal și în mod evident, dacă facem absorbția. Și atunci, cel mai mare pachet de sprijin economic pe care îl putem să-l dăm economiei românești, este să absorbim cele 10 miliarde de euro. Asta este o prioritate pentru guvern”, a spus Ilie Bolojan, vineri la Radio Europa Liberă. 

„Nu există nicio scuză să nu facem tot ceea ce ține de noi, să luăm acești bani. Parte sunt granturi în totalitate, parte sunt împrumuturi cu dobândă redusă, pentru că ele vor crea condiții de dezvoltare”, a continuat prim-ministrul. 

Premierul a spus că cererea de plată nr. 4, pe care Guvernul intenționează să o depună până la sfârșitul lunii are o valoare de 2.5 miliarde de euro. 

Privind cerea nr. 3, Ilie Bolojan a explicat: „Avem peste 800 de milioane de euro care sunt reținuți din această cerere de plată, în principal pe trei componente aproximativ egale. Una este legată de administrarea companiilor de stat, cealaltă este legată de afacere operațională agenția AMEPIP, care de fapt asigură că procedurile de coordonare, de organizarea concursurilor la companiile de stat sunt făcute corect. Și al treilea jalon este cel legat de pensiile magistraților”. 

Ajustările de personal vizează în principal angajații din divizia Business Solutions Group (BSG), atât din birourile din România, cât și din America de Nord. Bitdefender a comunicat că persoanele afectate de această reorganizare vor beneficia de pachete salariale compensatorii, consultanță pentru reconversie profesională și vor avea prioritate la posturile vacante din cadrul companiei.

Procesul de evaluare a posturilor a fost realizat individual, luând în considerare alinierea fiecărui rol la obiectivele strategice și la foaia de parcurs tehnologică a companiei.

Reprezentanții Bitdefender arată că decizia a fost luată ca urmare a unei necesității reașezării proiectelor, în așa fel încât să se asigure „o creștere sustenabilă pe termen lung”.

Potrivit companiei, decizia de restructurare vine în urma unei reevaluări a priorităților strategice. Scopul este de a canaliza resursele către proiectele cu cel mai mare potențial de a aduce valoare clienților și partenerilor. Reprezentanții Bitdefender insistă că aceste măsuri sunt luate dintr-o perspectivă proactivă, compania menținându-și profitabilitatea și traiectoria de creștere, arată Profit.ro.

Aceștia adaugă că dinamismul accentuat al pieței de securitate cibernetică impune o adaptare continuă pentru a rămâne competitivi.

Bitdefender a dat asigurări că actualul val de disponibilizări este un eveniment singular și nu există planuri pentru alte reduceri de personal în viitorul apropiat. Mai mult, compania va continua procesul de recrutare, concentrându-se pe atragerea de specialiști în arii strategice considerate esențiale pentru dezvoltarea viitoare.

Prioritatea declarată a companiei este de a-și menține agilitatea și capacitatea de adaptare la transformările rapide din industria securității informatice.

Contextul financiar al companiei rămâne solid. Conform celor mai recente date financiare (pentru anul fiscal 2023), Bitdefender a înregistrat o cifră de afaceri de 1,67 miliarde de lei, marcând o creștere de 62,6% față de anul anterior. Profitul net a atins 239,6 milioane de lei, o revenire semnificativă după pierderile raportate în anul precedent, cauzate de o modificare a standardelor contabile.

În același an, numărul mediu de angajați din România a crescut la 1.650, o majorare de 7,3% comparativ cu anul anterior, ceea ce reconfirmă importanța operațiunilor locale pentru companie.

„Ar trebui să ne oprim cât mai repede posibil”, a răspuns Bolojan, la Europa Liberă.

„Dar înainte de a spune ce mai trebuie să facem și când am putea face acest lucru, trebuie să le subliniem românilor niște realități. Pentru că ne-am împrumutat în acești ani cu o viteză prea mare, am crescut gradul de îndatorare al României, ni s-a scăzut rating-ul, deci încrederea pe care piețele o au față de România, ceea ce a generat creșterea dobânzilor la creditele pe care le-a contractat România”, a adăugat premierul.

„Din cauza acestui fapt, de exemplu, anul acesta și anul viitor, valoarea dobânzilor pe care le-a plătit și le va plăti România se situează între 11 miliarde de euro și 12 miliarde de euro anul viitor, deci 3% din PIB-ul României. Când discutăm în termeni de deficit de 8,4% cât este anul acesta, sau anul viitor, puțin peste 6%, jumătate vor fi cheltele cu dobânzile”.

În opinia premierului, „orice om rațional înțelege că atunci când ai astfel de dobânzi, trebuie să lucrezi, să-ți crești veniturile, încasându-ți taxele pe care deja le-ai stabilit, nu mai trebuie să creștem taxe, trebuie doar să le încasăm pe cele care le-am stabilit, scăzându-ți cheltuielile, eliminând risipa, ceea ce trebuie să facem în continuare, asta mai trebuie să facem, și în mod evident, echilibrând bugetele, asigurând banii pentru investiții, în așa fel încât să susținem economia românească, începând de anul viitor, trebuie să ne scădem presiunea pe aceste deficite”.

Doar în felul acesta, încrederea în România va crește și i se va îmbunătăți ratingul, urmând să ia împrumuturi cu dobânzi mult mai mici.

Scăderea punctelor procentuale la dobânzile pe care le plătește România nu este suficientă, „pentru că, chiar dacă noi avem un grad de îndatorare ca țară mai mic decât media țărilor din Europa, avem 60%, este în creștere față de 80%”.