Mikaela Shiffrin a fost lider încă din prima manșă a etapei de la Flachau. Americanca a reușit să își păstreze avantajul în manșa secundă, impunându-se cu un avans de 41 de sutimi de secundă față de compatrioata sa Paula Moltzan.
Podiumul a fost completat de austriaca Katharina Truppe, spre bucuria publicului prezent.
„Atmosfera a fost extraordinară. Este mereu dificil să câștigi aici, trebuie să schiezi la maximum. Sunt foarte fericită să împart podiumul cu Paula, una dintre cele mai bune partenere de antrenament ale mele”, a declarat Shiffrin după cursă.
Victoria de la Flachau vine ca o revanșă pentru Shiffrin, după ce, în urmă cu zece zile, fusese învinsă în slalom la Kranjska Gora, în Slovenia, de elvețianca Camille Rast, care a pus capăt unei serii de cinci victorii consecutive ale americancei în această probă, de la începutul sezonului.
Cu acest succes, Mikaela Shiffrin își consolidează poziția de lider în clasamentul general al Cupei Mondiale, cu 923 de puncte, având un avans de 170 de puncte față de Camille Rast.
De asemenea, americanca își confirmă statutul de mare favorită la slalom, cu trei săptămâni și jumătate înaintea Jocurilor Olimpice de la Milano-Cortina.
Cupa Mondială feminină de schi alpin va continua la finalul săptămânii, cu etapele programate la Tarvisio, în Italia.
Alegerea are loc într-un moment extrem de delicat pentru organizația islamistă Hamas, afectată de doi ani de război și supusă unor presiuni internaționale tot mai mari pentru dezarmare.
Principalii favoriți pentru preluarea conducerii sunt Khalil Al-Hayya și Khaled Meshaal, ambii aflați în prezent în Qatar și membri ai unui consiliu format din cinci persoane care a condus Hamas după moartea lui Sinwar.
Acesta fusese considerat arhitectul atacului din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, atac care a declanșat conflictul major din Gaza.
Sursele citate de Reuters afirmă că, deși există temeri că un nou lider ar putea deveni la rândul său o țintă pentru Israel, conducerea Hamas consideră necesară desemnarea rapidă a unui succesor pentru a asigura continuitatea deciziilor politice și militare.
Khalil Al-Hayya este un oficial de rang înalt al Hamas și a fost implicat în negocieri indirecte privind un posibil armistițiu în Gaza, participând la întâlniri cu delegații din Egipt, Qatar și Turcia. De cealaltă parte, Khaled Meshaal, fost lider al organizației, este o figură cunoscută pe plan internațional și a mai condus Hamas în perioade de criză.
Predecesorul lui Sinwar, Ismail Haniyeh, a fost asasinat de Israel în 2024, în timpul unei vizite în Iran, ceea ce a accentuat vulnerabilitatea conducerii Hamas în afara Fâșiei Gaza.
Echipa națională a României de polo pe apă a fost condusă după primul sfert, 4-5, însă a câștigat următoarele două sferturi, ambele cu 7-5.
Turcia a revenit, însă tricolorii au gestionat mai bine momentele decisive din final. Chiar dacă turcii s-a impus în ultimul sfert cu 4-2, echipa antrenată de Bogdan Rath a obținut a doua victorie consecutivă din grupă.
Principalii marcatori ai României au fost Vlad Georgescu, cu 5 goluri, Andrei Neamțu, cu 4, Tudor Fulea, cu 3, Francesco Iudean și Matei Luțescu, fiecare cu câte 2 goluri. Au mai punctat Prioteasa, Gheorghe, Belenyesi și Luncan, câte un gol fiecare.
Pentru Turcia s-au remarcat Caner, cu 6 goluri, și Duzenli, cu 5 reușite.
În primul meci al grupei, România a învins Slovacia cu 16-8, iar cu două victorii și 6 puncte este sigură de calificarea mai departe.
Următoarea adversară a tricolorilor este Italia, care s-a calificat și ea în grupele principale, după succesul cu Slovacia, marți seară, scor 17-12.
Ultima etapă a grupei D are loc joi. Meciul România – Italia este programat de la ora 16:15.
Primele trei clasate din fiecare dintre cele patru grupe se califică în faza grupelor principale.
În alte partide ale zilei de marți, Croația a învins Georgia, cu 18-7, iar Grecia a surclasat Slovenia, scor 23-8.
Actul normativ vizează eficientizarea administrației publice centrale și locale, asigurarea echității sociale în colectarea taxelor și impozitelor, precum și întărirea disciplinei financiare, se arată în comunicatul remis de Ministerul Dezvoltării.
Proiectul prevede o reducere cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația publică centrală, fără afectarea salariilor de bază ale angajaților, măsura urmând să fie realizată prin reorganizare instituțională, reducerea unor sporuri sau desființarea unor posturi.
La nivelul autorităților administrației publice locale este prevăzută reducerea numărului de posturi stabilite la punctul 1 din anexa la OUG nr. 63/2010, ceea ce ar conduce, per ansamblu, la o scădere de aproximativ 10% a posturilor ocupate.
„Măsurile propuse și dezbătute în perioada anterioară sprijină descentralizarea și sustenabilitatea financiară a autorităților locale și conduc la consolidarea administrației publice centrale și locale și eficientizarea serviciilor publice către cetățeni”, a declarat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.
De asemenea, în anul 2026, în mod temporar, autoritățile locale vor putea aproba diminuarea cheltuielilor de personal proporțional cu cheltuielile aferente posturilor ocupate care ar urma să fie desființate.
Ministerul Dezvoltării mai precizează că, în a doua jumătate a anului 2025, structurile asociative ale autorităților administrației publice locale au fost consultate cu privire la măsurile propuse.
Proiectul de act normativ este disponibil pe site-ul Ministerului Dezvoltării, la secțiunea de transparență decizională, și poate intra în vigoare după aprobarea de către Guvern și adoptarea de către Parlament.
Ministerul israelian de Externe acuză unele dintre agențiile vizate de publicarea unor „rapoarte virulent anti-Israel”, de ignorarea unor fapte grave și de promovarea unei birocrații considerate ineficiente.
Lista agențiilor din care Israelul se retrage a fost făcută publică marți, chiar de inistrul Gideon Sa’ar. Printre acestea se numără Biroul Reprezentantului Special al Secretarului General pentru Copiii și Conflictele Armate, UN Women, UNCTAD, Comisia Economică și Socială pentru Asia de Vest, Alianța Civilizațiilor, ONU Energie și Forumul Global pentru Migrație și Dezvoltare.
Armata israeliană, pe o „listă neagră”În cazul Biroului pentru Copiii și Conflictele Armate, Israelul acuză includerea armatei israeliene pe o „listă neagră”, alături de grupări precum Hamas, ISIS sau Boko Haram. „Israelul este singura țară democratică menționată pe această listă”, a subliniat șeful diplomației israeliene, citat de The Times of Israel. El a precizat că Israelul a întrerupt relațiile cu această structură ONU încă din luna iunie 2024.
De asemenea, Sa’ar spune că s-a hotărât retragerea din UN Women după ce agenția „a ignorat în mod deliberat toate cazurile de violență sexuală comise împotriva femeilor israeliene la 7 octombrie 2023”.
Rapoarte critice și organisme risipitoarePentru retragerea din UNCTAD și din Comisia Economică și Socială pentru Asia de Vest, Israelul a invocat publicarea unor „rapoarte extrem de critice la adresa Israelului”, iar Alianța Civilizațiilor a fost descrisă drept „o platformă folosită pentru atacuri împotriva Israelului”.
ONU Energie este catalogată de autoritățile israeliene drept „o organizație risipitoare”, care reflectă „birocrația excesivă și ineficientă a ONU”. În ceea ce privește Forumul Global pentru Migrație și Dezvoltare, Israelul susține că acesta „subminează capacitatea statelor suverane de a-și aplica propriile legi privind imigrația”.
Și alte agenții ONU sunt analizateMinisterul israelian de Externe a transmis că Israelul va continua să analizeze relațiile sale cu alte agenții ale ONU.
Structurile vizate fac parte din sistemul ONU și au atribuții precum monitorizarea impactului conflictelor asupra copiilor, sprijinirea drepturilor femeilor, analiza comerțului și dezvoltării economice, cooperarea în domeniul energiei și coordonarea politicilor privind migrația la nivel global. Biroul pentru Copiii și Conflictele Armate monitorizează efectele războaielor asupra minorilor, iar UN Women se ocupă de promovarea egalității de gen. UNCTAD și Comisia Economică și Socială pentru Asia de Vest analizează politicile economice și comerciale.
Alianța Civilizațiilor are ca obiectiv promovarea dialogului între culturi, ONU Energie coordonează inițiativele din domeniul energetic, iar Forumul Global pentru Migrație și Dezvoltare funcționează ca un cadru de dezbatere privind politicile de migrație.
Potrivit premierului, România nu poate fi analizată în afara evoluției economiei europene, întrucât „este integrată în lanțurile valorice ale Uniunii Europene”. El a declarat marți, la TVR, că susținerea acordului UE–Mercosur a fost rezultatul unei decizii strategice, luate în interesul general al economiei, nu al unui singur sector.
Bolojan: Economia UE, „locomotivă” pentru România„Depindem de piețele europene. Dacă Uniunea Europeană merge bine, merge bine și economia noastră, pentru că suntem integrați în lanțurile valorice europene”, a afirmat Bolojan, adăugând că economia UE funcționează ca o „locomotivă” pentru România.
Prim-ministrul a explicat că acordul urmărește extinderea piețelor pentru produsele europene, prin accesul la o zonă cu aproximativ 260 de milioane de consumatori din statele Mercosur. „O piață mare îți permite să vinzi mai mult, să fii mai competitiv și să crești”, a spus el.
Industria auto – principalul câștigător, spune premierulBolojan susține că principalele beneficii pentru România sunt legate de industria auto și de producția industrială, unde companiile românești sunt integrate direct sau indirect. „Sute de mii de oameni lucrează în România în companii care exportă componente pentru marii producători europeni. Acest acord poate funcționa ca un aspirator pentru economia românească”, a declarat premierul.
Bolojan: punct sensibil pentru fermieriÎn același timp, acesta a recunoscut că există riscuri în zona agricolă, motiv pentru care mai multe state membre, inclusiv România, au avut rezerve. „Țările din Mercosur au ferme industriale mari și costuri mai mici, în special la carne și cereale. Acesta a fost principalul punct sensibil”, a explicat el.
Premierul a precizat că, în urma negocierilor, au fost introduse măsuri de protecție pentru fermierii europeni, inclusiv limitarea importurilor și posibilitatea reintroducerii taxelor dacă sunt depășite anumite praguri. De asemenea, Uniunea Europeană a alocat fonduri suplimentare pentru agricultură, din care României îi revin peste 3 miliarde de euro.
Acordul, asumat de Guvern și PreședinteReferitor la criticile din interiorul coaliției, Bolojan a spus că decizia a fost asumată la nivel guvernamental și coordonată cu Președinția. „A fost un acord între guvern și președinte în așa fel încât să avem o poziție convergentă. Nu luăm decizii doar din perspectiva unui singur domeniu. Trebuie să privim tabloul de ansamblu”, a subliniat el.
Invocând riscurile pentru fermierii români, Ministerul Agriculturii s-a opus acordului, însă poziția finală a Guvernului a fost una de susținere.
Decizie luată între sărbătoriPremierul a adăugat că discuțiile au avut loc într-o perioadă complicată, între sărbători, și a sugerat că un dialog mai amplu ar fi fost util. „Dacă s-ar fi discutat poate mai mult, dacă toți erau într-adevăr preocupați de aceste subiecte, cred că era mai bine. Dar, când discuți între sărbători, vă dați seama, cu cât s-ar fi discutat mai mult, cu atât ar fi fost mai bine”, a spus Bolojan.
După ce președintele Nicuşor Dan a stat blocat o zi întreagă la Paris, pentru că avionul Spartan nu a putut decola din cauza vremii, s-au redeschis dezbaterile legate de oportunitatea achiziționării unui avion oficial pentru demnitarii României.
Ilie Bolojan a fost întrebat, dacă el consideră că este nevoie de o asemenea aeronavă, cu atât mai mult cu cât a fost și el președinte interimar.
„Să ieșim din populism”„Gândiți-vă că aproape toate țările europene au avioane care sunt folosite pentru reprezentarea statului. Și România poate să aibă un astfel de avion. Pot să-l folosească toți demnitarii, nu se întâmplă nimic. Poate să fie administrat de către Ministerul Apărării, de Armată, pentru că oricum trebuie să-și facă orele de pilotaj, deci poate avea mai multe destinații. Aici întotdeauna este o decizie care ține de o analiză cost-beneficiu. Gândiți-vă că dacă avioanele care le-am închiriat de-a lungul anilor pentru curse de genul acesta ar fi fost folosiți banii pentru a lua un astfel de avion într-un leasing, probabil că n-am fi ieșit foarte diferit. Deci aici, exact ca și într-o analiză de business, trebuie făcute analize și luate deciziile, dar ieșind într-o zonă de populism”, a declarat Ilie Bolojan la TVR.
Reprezentarea României și cu avionul președinteluiPremierul a mai spus că trebuie luate „niște avioane decente”, „în care să rezolvi atât un cost decent, dar și un aspect de reprezentare a României, pentru că, într-adevăr, și asta contează în anumite situații”.
Premierul a mai spus că totuși „nu aceasta este cea mai importantă problemă a țării noastre”, cu „problemele care țin de cetățenii noștri, să trecem aceste luni cu bine, să menținem o stabilitate, să ne ocupăm de lucrurile serioase, mai mult motor și mai puțin claxoane, și, într-adevăr, să facem ceea ce trebuie pentru țara noastră”.
Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a declarat, la TVR, că Guvernul a ajuns la un consens în coaliție privind reducerea cheltuielilor publice, urmând ca deciziile finale să fie luate după auditarea fiecărei instituții.
Bolojan a precizat că elementele de bază ale acordului sunt deja stabilite, iar în perioada următoare vor fi validate detaliile tehnice. Reducerile de cheltuieli vor fi aplicate diferențiat, în funcție de situația fiecărei instituții, acolo unde auditul va indica necesitatea acestora.
Reduceri selective, nu măsuri uniformePremierul a subliniat că nu toate instituțiile statului vor fi afectate în mod automat.
El a oferit exemple precum domeniul educației sau Senatul României, unde au fost deja realizate reduceri de personal în anii anteriori și unde nu se mai justifică noi tăieri.
În schimb, în instituțiile unde se constată personal excedentar, reducerile vor fi obligatorii. Bolojan a menționat explicit reorganizări pregătite la nivelul Cancelariei Guvernului și al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, unde analizele de audit indică posibilitatea reducerii personalului fără impact negativ asupra activității.
Mai mulți oameni în economie, mai puțini în aparatul publicȘeful Executivului a explicat că scopul acestor măsuri nu este sancționarea colectivă a angajaților, ci eficientizarea aparatului de stat. Potrivit acestuia, România se află pe penultimul loc în Europa în ceea ce privește ponderea populației active care lucrează în economie.
Bolojan a atras atenția asupra necesității creșterii vârstei efective de pensionare, cât mai aproape de pragul standard de 65 de ani, pentru a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii și funcționarea economiei pe termen lung.
Concediile medicale și combaterea abuzurilorPremierul a vorbit și despre problema concediilor medicale, precizând că anul trecut statul a cheltuit aproximativ 6 miliarde de lei pentru acest tip de indemnizații.
El a susținut că au existat perioade cu creșteri nejustificate ale concediilor, mai ales în jurul sărbătorilor, ceea ce a determinat Guvernul să intervină.
Măsurile adoptate, inclusiv reducerea plății concediilor medicale și întărirea controalelor, au dus la economii de aproximativ 100 de milioane de lei lunar, bani care au fost redirecționați către sistemul de sănătate, în special pentru dezvoltarea ambulatoriilor. Bolojan a precizat că aceste măsuri sunt temporare și vor fi aplicate pe o perioadă de doi ani.
Ilie Bolojan a spus, marți seara, ka TVR Info, că România a avut în 2024 un deficit foarte mare, de 9,4%, iar până la jumătatea anului 2025 lucrurile s-au derulat fără să se ia niște măsuri, ajungând în situația în care, dacă nu erau luate măsurile de corecție din vara anului trecut, România risca să i se suspende fondurile europene și să ajungă în situații foarte problematice, să își piardă credibilitatea.
„Prin măsurile care au fost adoptate – nepopulare de altfel, trebuie să recunoaștem asta – am reușit să echilibrăm lucrurile și să ne recâștigăm credibilitatea ca țară și în fața partenerilor și în fața instituțiilor financiare, în așa fel încât anul acesta terminăm cu un deficit sub cel programat, de 8,4%, iar pentru ca anul viitor să ajungem la ținta pe care România și-a asumat-o, pentru a reduce acest deficit, pentru că noi cheltuim cu 25% mai mult ca țară decât ne putem permite în fiecare an, iar pentru cele aproximativ 30 de miliarde de euro care le cheltuim suplimentar, plus datoriile care le-am contractat în anii anteriori, plătim în fiecare an dobânzi care se ridică la 11-12 miliarde de euro și deci din PIB-ul României, 3% din PIB reprezintă doar dobânzile. Gândiți-vă că dacă nu luăm măsuri să ne reducem cheltuielile, să ne creștem veniturile, practic dobânzile pe care le plătim an de an în creștere pentru că sumele sunt tot mai mari, deci baza este tot mai mare, nu vor face decât să ne ducă în situația în care practic guvernul nu mai are bani de dezvoltare, nu mai are bani de servicii de bază și de aceea anul viitor trebuie să ajungem la un deficit și mai mic”, spune Ilie Bolojan.
Astfel, România își propune, anul acesta, o țintă de 6,2-6,4% maxim. Aceasta țintă nu va putea fi atinsă „fără, pe de-o parte, să păstrăm ceea ce am realizat până acum, deci o disciplină fiscală, o anumită ordonare și, suplimentar, să ne reducem cheltuielile”.
„Iar asta înseamnă acest pachet care se referă la reformă în administrație, parte este componenta de reducere de cheltuiel și parte este întărirea capacității administrației, în principala cele locale, de a fi mai performantă, de a-și încasa impozitele, de a fi în serviciu cetățenilor, în așa fel încât banii care se încasează din creșterea taxelor pe proprietate să se ducă în investiții la autoritățile locale și să nu se ducă pe salarizarea unor persoane, acolo unde din analiza de personal rezultă că personalul este supra-dimensionat. Și de aceea, înainte de aprobarea bugetului, trebuie să adoptăm acest pachet, pentru că altfel bugetul României nu se poate închide în acești parametri. Și ar fi păcat ca ceea ce am realizat până acum, aceste eforturi, aceste sacrificii pe care le-au făcut toți românii – și le mulțumesc pentru acest efort – să nu le închidem cât mai repede, pentru că tot ce nu se face la timp înseamnă cheltuieli mai mari, înseamnă prelungirea problemelor, și deci anul acesta nu mai trebuie să creștem impozite și taxe, dacă ne reducem aceste cheltuieli, ceea ce este de bun simț și este absolut normal ca și aparatul public, în urma auditului, să contribuie la acest efort pe care îl fac toți românii, înseamnă că la finalul acestui an, inflația va fi mult redusă și lucrurile vor fi stabilizate în așa fel încât, treptat-treptat, pe măsură ce intrăm în a doua jumătate a anului, să luăm măsuri pentru relansare economică”, explică premierul.
Radu Miruță a declarat marți, la B1 TV, că discuțiile privind vârsta de pensionare din sistemele cu statut special au fost însoțite de informații false și temeri nejustificate. El a subliniat că nu există intenția de a reduce salariile sau pensiile militarilor și nici de a trimite oameni „pe teren” până la 65 de ani.
Miruță: Sunt false scenariile privind tăierile„Nu a spus nimeni că se taie soldele, nu a spus nimeni că se schimbă modul de calcul al pensiei militare și nu a spus nimeni că trimitem oameni pe teren la 65 de ani. Toate aceste lucruri sunt minciuni”, a afirmat Miruță, precizând că declarațiile sale trebuie înțelese exact așa cum au fost formulate.
Potrivit ministrului, în cazul Armatei nu pot fi operate reduceri salariale și nici diminuări ale efectivelor, mai ales în contextul actual de securitate și al angajamentelor României în cadrul NATO. În același timp, Miruță spune că este nevoie ca toate structurile să contribuie la efortul general de ajustare, într-o formă echilibrată.
Pensiile militare, decuplate de salarii din 2017„Nu se cuvine ca, atunci când se discută despre contribuție, fiecare să spună că la el este o excepție”, a explicat ministrul, subliniind că soluția discutată este una de compromis și se află încă în analiză.
Miruță a reamintit că, din 2017, pensiile militarilor au fost decuplate de creșterile salariale ale personalului aflat în activitate. Dacă anterior majorările de soldă erau sincronizate cu indexarea și actualizarea pensiilor, acest mecanism a fost întrerupt, iar pensiile din sistemul militar nu au mai crescut în același ritm cu salariile.
Pensionarea militarilor: reguli actualePensia militară se calculează în prezent pe baza unei medii a veniturilor realizate în ultimele luni de activitate, perioadă care va crește treptat până în 2040. Din acest motiv, mulți militari sunt interesați să rămână mai mult timp în activitate pentru a beneficia de avansări la termen și de obținerea unui grad superior, care generează venituri mai mari și, implicit, o pensie mai mare.
Potrivit cadrului actual, vârsta standard de pensionare pentru personalul din Armată este de 58 de ani și șase luni, urmând să crească progresiv până la 65 de ani în 2035, de la această limită aplicându-se reduceri în funcție de condițiile de muncă. În unele cazuri, aceste reduceri permit pensionarea chiar la 48–49 de ani, iar din 2035 limita minimă ar urma să ajungă la 52 de ani.
Soldă mai mare pentru militarii care rămân în activitateMiruță a spus că una dintre variantele analizate este ca reducerea vârstei de pensionare să nu mai coboare sub 52 de ani, măsură care ar putea fi corelată cu o eventuală creștere a soldelor. „Dacă solda crește, este mai atractiv pentru oameni să rămână în activitate și să iasă la pensie cu o pensie mai mare”, a arătat ministrul.
Oficialul a explicat că, în prezent, există câteva mii de militari eligibili pentru pensionare care aleg să rămână în sistem. Dacă aceștia nu ies la pensie și nu sunt înlocuiți cu personal nou, se pot realiza economii bugetare care ar putea fi folosite pentru majorarea soldelor, consideră ministrul.
„Nu vrem să deranjăm resursele Armatei, ci să optimizăm ce avem în interiorul sistemului, astfel încât să fie un beneficiu pentru toată lumea”, a concluzionat Miruță, precizând că analizele sunt în desfășurare și că scopul lor este corectarea unor dezechilibre, nu crearea de probleme.
O aeronavă Wizz Air care a operat marți, 13 ianuarie 2026, zborul comercial Milano Bergamo – Sibiu a fost implicată într-un incident operațional la sol, după aterizarea pe Aeroportul Internațional Sibiu.
Evenimentul s-a produs fără consecințe pentru pasageri sau trafic, au transmis reprezentanții aeroportului.
Potrivit informării oficiale, aeronava a aterizat în siguranță la ora 16:39, în condiții de ninsoare abundentă. La momentul sosirii, pista era curățată și declarată operațională, conform procedurilor de deszăpezire aplicabile.
După aterizare, în timpul manevrei de întoarcere pentru intrarea pe calea de rulare către platforma de parcare, aeronava a ajuns la marginea pistei. Incidentul s-a produs la viteză redusă și nu a generat situații de urgență.
Intervenție rapidă a echipelor de la solConform procedurilor de siguranță, echipele de la sol au intervenit pentru degajarea aeronavei, ghidând-o pe căile de rulare astfel încât traficul aeroportuar să nu fie perturbat.
Reprezentanții aeroportului au precizat că nu a fost necesară închiderea suprafețelor de manevră sau a aeroportului.
Zborurile programate au fost operate conform orarului, fără întârzieri semnificative, iar debarcarea pasagerilor s-a realizat în condiții normale, respectând procedurile operaționale standard.
Aeronava a continuat operarea zborurilorDupă intervenția echipelor de la sol, aeronava a rulat normal către platformă și a fost repusă în serviciu. La momentul comunicării informațiilor, avionul efectua deja un alt zbor comercial pe ruta Sibiu – Birmingham.
Investigație internă de siguranțăEvenimentul va face obiectul unei investigații interne de siguranță, care va fi desfășurată conform procedurilor aplicabile, pentru clarificarea circumstanțelor în care s-a produs incidentul.
Reprezentanții Wizz Air au reafirmat că siguranța pasagerilor și a echipajului reprezintă prioritatea principală a companiei aeriene.
Întrebat, marți, ce îi va face pe șefii de instituții publice, care nu s-au atins deloc de banii bugetarilor, să facă asta de aici înainte, Radu Miruță a spus că „pentru că trebuie să închidă fermarul la palton, că nu-i mai încape”.
„Avem o burtă mai mare decât poate cuprinde laterala paltonului. Trebuie să tragi un pic de burtă ca să închizi, altfel vei îngheța de frig. Nu vrea nimeni să reducă din cheltuielile cu salariile. Poate că ar trebui să le dublăm. Poate că sunt oameni care merită salarii de trei ori mai mari. Dar nu suntem într-o lume perfectă. Suntem într-o lume în care trebuie să ne încadrăm cu ce avem pe masă. Eu nu întreb de ce avem atât de puțin pe masă astăzi. Eu nu întreb cine a spart farfuriile anii trecuți, încât acum plătim să adunăm cioburile. Eu spun că sunt un ministru disciplinat, care nu vin în fața românilor să spun că avem o soluție miraculoasă și că problema nu există”, afirmă Radu Miruță la B1TV.
Ministrul Apărării afirmă că singura judecată rațională este fie reduse și din cheltuielile pe care guvernul le face, „pentru că până acum am rezolvat parțial problema punând taxe pe alții”.
