Potrivit Biroului Național Anticorupție din Ucraina (NABU), aceștia ar fi provocat pierderi de aproape 30 de milioane de hrivne – aproximativ 800.000 de dolari – după sustragerea unor cantități mari de floarea-soarelui și porumb.
Anchetatorii susțin că schema ar fi fost pusă în practică în mai multe etape, începând cu anul 2021, și ar fi implicat conducerea unor unități agricole aflate în subordinea Academiei Naționale de Științe Agrariene a Ucrainei.
Aproape 2.400 de tone de culturi deturnateProcurorii anticorupție au precizat că deputatul – care este deja judecat într-un alt dosar pentru o mită de 85.000 de dolari – a acționat împreună cu directorul unei ferme de cercetare și cu alți complici. Aceștia ar fi organizat recoltarea și transportul producției agricole către depozite private din regiunile Cernihiv și Poltava, situate în nordul și centrul Ucrainei, deși recolta ar fi trebuit să fie livrată către depozitele instituțiilor de stat.
„În total, au fost sustrase peste 990 de tone de semințe de floarea-soarelui și 1.400 de tone de porumb, cu o valoare estimată la 27,3 milioane de grivne”, au transmis anchetatorii.
Recoltele, disimulate prin acte falseAutoritățile susțin că schema a continuat și în 2022, când alte 203 tone de semințe de floarea-soarelui au fost transportate către depozite controlate de suspecți.
Pentru a ascunde faptele, volumul real al recoltei nu a fost trecut în documentele oficiale. „Pentru a disimula infracțiunea, cantitatea reală a producției agricole nu a fost reflectată în documentele de însoțire”, a comunicat NABU.
Delapidare de proporțiiÎn dosar sunt vizați deputatul ucrainean, un consilier al Consiliului Regional Kiev, doi directori ai unor întreprinderi de stat din domeniul agricol și un complice. Toți sunt cercetați pentru delapidare în proporții deosebit de mari și pentru complicitate la deturnarea producției agricole.
Prețul aurului a crescut cu peste 1% joi dimineață, în tranzacțiile de pe piețele internaționale, potrivit Reuters. Metalul prețios se apropie de maximele recente, iar argintul și platina urmează aceeași tendință.
Negocierile dintre SUA și Iran susțin cerereaPe plan geopolitic, oficialii americani și iranieni au anunțat că vor purta discuții în Oman, însă divergențele rămân semnificative. Washingtonul insistă ca negocierile să includă și programul de rachete al Teheranului, în timp ce Iranul vrea ca discuțiile să fie limitate la programul nuclear.
Astfel de tensiuni sporesc interesul pentru aur, deoarece investitorii caută active considerate mai stabile în perioade de risc.
Angajările sub așteptări cresc atractivitatea auruluiCreșterea aurului este susținută și de semnale privind încetinirea pieței muncii din SUA. Potrivit datelor ADP, companie care analizează piața muncii americană, angajările din sectorul privat au crescut cu doar 22.000 în ianuarie, mult sub estimările economiștilor.
Slăbirea pieței muncii poate determina banca centrală americană să reducă dobânzile pentru a sprijini economia. Aurul devine mai atractiv în astfel de situații. Nu produce dobândă, dar este văzut ca o protecție în perioade nesigure.
Dispută juridică privind conducerea FedDonald Trump a declarat miercuri că există „puține îndoieli” că dobânzile de referință din SUA vor fi reduse. În același timp, referindu-se la posibilitatea ca președintele să poată demite conducerea Rezervei Federale, secretarul Trezoreriei americane, Scott Bessent, a spus că „nu are o opinie dacă acesta are autoritate constituțională pentru a demite un guvernator al Rezervei Federale (Fed) sau un membru al consiliului acesteia”.
Curtea Supremă a SUA analizează solicitarea lui Donald Trump de a o revoca din funcție pe guvernatoarea Fed, Lisa Cook.
Dobânzi mai mici în 2026Oficialul Fed a transmis că actualele dobânzi sunt „doar ușor restrictive” și a sugerat că instituția ar trebui să acorde timp înainte de noi reduceri ale ratelor.
Investitorii estimează că banca centrală americană ar putea reduce dobânzile de cel puțin două ori în 2026.
Creșteri și pentru alte metale prețioasePe lângă aur, și alte metale prețioase au înregistrat scumpiri. Argintul a crescut cu peste 2%, după ce atinsese recent un nivel record, iar platina și paladiul au consemnat, de asemenea, evoluții pozitive.
Schimbările sunt prevăzute în Planul Național Strategic și vizează ecoschema PD-27, gestionată de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.
Reprezentanții Ministerului Agriculturii susțin că modificările introduse nu urmăresc reducerea sprijinului acordat crescătorilor de bovine, ci adaptarea sistemului de plăți la noile cerințe de mediu și bunăstare a animalelor impuse la nivel european.
„Introducerea unui cuantum minim începând cu anul 2026 nu înseamnă o reducere automată a plăților, ci un mecanism de siguranță bugetară, aplicabil doar dacă situația o va impune, în cazul supra-accesării ecoschemei, în conformitate cu regulamentele europene”, a declarat ministrul Agriculturii, Florin Barbu, citat de Agrointel.ro.
Schema care leagă subvențiile de bunăstarea animalelorNoua ecoschemă, denumită „Creșterea nivelului de bunăstare a bovinelor prin pășunat extensiv pe pajiști în condiții optime de sustenabilitate”, urmărește acordarea de sprijin fermierilor care respectă cerințe suplimentare față de standardele minime impuse de legislația națională și europeană. Programul are ca obiectiv protejarea pajiștilor, reducerea presiunii asupra ecosistemelor și îmbunătățirea condițiilor de creștere a animalelor.
Subvenția, împărțită pe pachete în funcție de reliefPotrivit noilor reguli, sprijinul financiar va fi acordat prin mai multe pachete distincte, stabilite în funcție de tipul de relief și durata pășunatului.
Pentru zona montană sunt prevăzute două variante, respectiv pășunat pe o perioadă minimă de 60 de zile și pășunat pe o perioadă minimă de 90 de zile. Pentru zona de deal și pentru cea de câmpie sunt stabilite perioade diferite de pășunat, adaptate condițiilor specifice fiecărui relief.
Autoritățile spun că diferențierea urmărește adaptarea practicilor agricole la condițiile geografice și climatice, dat fiind faptul că sezonul de pășunat diferă între zonele montane și cele de câmpie.
Schimbarea modului de calcul al sprijinuluiO modificare importantă este adusă modului de calcul al subvenției. Plata va fi stabilită în funcție de numărul și tipul animalelor, calculate după un sistem denumit unitate vită mare (UVM), folosit pentru calcularea subvențiilor în zootehnie. Sistemul permite corelarea sprijinului cu numărul efectiv de animale și cu impactul acestora asupra pajiștilor.
Planul Național Strategic include estimări privind cuantumurile unitare pentru fiecare categorie de relief. În unele cazuri, aceste valori sunt mai mici decât cele aplicate anterior.
Reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale au precizat însă că valorile reprezintă praguri orientative minime, stabilite pentru a asigura flexibilitatea utilizării fondurilor și pentru a permite ajustarea plăților în funcție de numărul fermierilor care accesează schema.
Condiții pentru accesarePentru a beneficia de subvenție, fermierii trebuie să respecte o serie de cerințe, printre care realizarea pășunatului efectiv pentru perioadele minime stabilite și menținerea unei încărcături de animale corespunzătoare suprafeței de pajiște utilizate.
Totodată, animalele trebuie să fie înregistrate în sistemele oficiale de evidență, iar exploatațiile trebuie să respecte normele de bunăstare.
Potrivit autorităților, ecoschema PD-27 face parte din setul de măsuri prin care România încearcă să alinieze agricultura la obiectivele de sustenabilitate și protecție a mediului, menținând în același timp competitivitatea fermelor zootehnice.
Anunțul a fost făcut de Primăria Municipiului București, după ce în spațiul public au apărut informații despre probleme tehnice în aplicarea amenzilor pentru călătorii care folosesc noile cărți de identitate electronice.
„Nu urcați în mijloacele de transport în comun fără să plătiți călătoria! Se dau amenzi și pentru cei care au cărți de identitate electronice”, a transmis miercuri instituția, într-o postare pe rețelele sociale.
Primăria: Datele pot fi verificate în sistemPotrivit Primăriei, controlorii STB desfășoară verificări în teren alături de Direcția Generală de Poliție Locală a Municipiului București, iar datele necesare aplicării sancțiunilor pot fi verificate rapid în sistem.
„Controlorii STB merg pe teren alături de colegii de la Direcția Generală de Poliție Locală a Municipiului București și verifică rapid în sistem CNP-ul. Adresa de domiciliu apare, iar procesul verbal este încheiat numaidecât”, a precizat instituția.
Amenzi de până la 500 de leiReprezentanții municipalității au menționat că echipele mixte au desfășurat controale și în cursul zilei de miercuri, în autobuze, troleibuze și tramvaie. Potrivit acestora, controlorii colaborează frecvent cu polițiștii locali, al căror sprijin este solicitat în special în situațiile în care călătorii depistați fără bilet devin recalcitranți sau refuză să se legitimeze.
„Suprataxa, pentru neplata călătoriei, este de 80 de lei, pe loc. Cât abonamentul pe o lună. Cine refuză suprataxa, primește o amendă cuprinsă între 300 și 500 de lei. Aceasta se poate plăti ulterior și presupune întocmirea unui proces verbal”, a transmis municipalitatea.
În prezent, prețul unei călătorii cu transportul public în București, operat de STB, este de 3 lei.
Biroul coordonat de șefa serviciilor de informații ale SUA (ODNI), Tulsi Gabbard, a desfășurat în 2025 o investigație asupra securității sistemelor electronice utilizate la alegerile locale și teritoriale din Puerto Rico. Potrivit Reuters, verificările au analizat acuzații privind posibile atacuri informatice asupra infrastructurii electorale.
Operațiunea a fost realizată împreună cu FBI și a urmărit verificarea vulnerabilităților tehnice ale infrastructurii electorale. Ancheta nu a identificat însă dovezi clare privind implicarea vreunui stat străin, inclusiv a Venezuelei.
Au fost descoperite breșe de securitate
Analiza a inclus preluarea unor echipamente electronice de vot și copii ale datelor acestora, procedură descrisă drept obișnuită în investigațiile informatice. Comunitatea americană de informații a comunicat că a descoperit probleme serioase de securitate.
„Au fost identificate practici extrem de îngrijorătoare privind securitatea cibernetică și implementarea operațională, care reprezintă un risc semnificativ pentru alegerile din SUA”, a transmis biroul lui Gabbard într-un punct de vedere transmis sursei citate.
Unele vulnerabilități ar fi fost generate de utilizarea unor tehnologii celulare considerate nesigure, precum și de erori software care ar fi putut permite accesul hackerilor la sisteme esențiale.
Teorii despre fraude electorale susținute de Trump
Investigația a fost declanșată inițial pentru a verifica afirmații potrivit cărora autoritățile venezuelene ar fi putut încerca să compromită procesul electoral. Acuzațiile nu au fost confirmate public.
Preocupările legate de fraudarea alegerilor sunt alimentate în continuare de disputele politice din SUA, după ce Donald Trump a susținut în repetate rânduri, fără dovezi, că a pierdut scrutinul din 2020 în fața democratului Joe Biden din cauza unor fraude pe scară largă.
Dispute instituționale în SUA
Investigația a generat îngrijorări în rândul unor experți în securitate națională, care consideră că astfel de chestiuni sunt gestionate în mod tradițional de instituțiile de aplicare a legii, nu de structurile de informații.
Biroul lui Gabbard a respins criticile, argumentând că avea autoritatea legală să examineze posibile interferențe străine și vulnerabilități ale sistemelor electorale. „Având în vedere autoritatea extinsă de coordonare și analiză a informațiilor legate de securitatea electorală, ODNI a examinat sistemele electronice de vot utilizate în alegerile din Puerto Rico”, a transmis instituția.
Doar probleme administrative
Reprezentanți politici din Puerto Rico susțin că dificultățile apărute în procesul electoral au fost cauzate în principal de deficiențe administrative.
„Am avut probleme intens relatate în administrarea alegerilor. Dar toate pot fi atribuite incompetenței și corupției, nu interferenței străine”, a declarat Pablo José Hernández Rivera, parlamentar care reprezintă Puerto Rico în Camera Reprezentanților SUA.
Acuzațiile au vizat suspiciuni privind fraude electorale, manipularea rezultatelor și posibile atacuri informatice asupra infrastructurii electronice folosite la vot. Puerto Rico este teritoriu american, iar locuitorii săi sunt cetățeni ai Statelor Unite, însă nu pot vota în alegerile prezidențiale și nu au reprezentare cu drept de vot în Congres.
Amenințările digitale, luate în serios
Cazul reflectă preocupările tot mai mari privind protejarea proceselor electorale în fața atacurilor cibernetice și a campaniilor de influență externă, temă relevantă nu doar în Statele Unite, ci și în Europa și în alte democrații occidentale.
Parada Măscăricilor revine în centrul Brașovului, chiar în ziua de 14 februarie. Evenimentul readuce în atenția brașovenilor o veche datină a Șcheilor Brașovului, legată de Lăsata Secului și ritualurile de trecere spre primăvară, precum și cel al intrării în Postul Paștelui.
Obicei legat de începutul sezonului agricolTradiția populară spune că oamenii se mascau, făceau zgomot și glume și ieșeau în alai pentru a marca începutul unui nou an agrar și pentru a alunga simbolic iarna. Obiceiul, păstrat de-a lungul generațiilor, marca începutul unui nou ciclu în viața comunității.
Costumați cât mai trăsnitParada este o invitație deschisă adresată comunității brașovene de a se costuma și de a redescoperi un obicei local care s-a păstrat în comunitatea șcheiană de-a lungul deceniilor. „Vă poftim costumați cât mai trăsnit”, au transmis organizatorii.
Potrivit organizatorilor, citați de Radio Brașov FM, la finalul manifestării, participanții vor fi „omeniți cu gogoși și cinstiți cu băutură dulce”, după obiceiul locului.
Participare gratuităParada este organizată de grupul „Cronicarii Brașovului”, cu sprijinul Centrului Cultural Reduta, ca un gest de recuperare a tradițiilor locale și de întărire a legăturilor din comunitatea brașoveană. Participarea este gratuită, iar evenimentul este deschis tuturor celor care vor să descopere sau să redescopere tradițiile șcheiene.
Curtea Supremă din Israel a anunțat miercuri componența completului de judecători care va analiza petițiile prin care organizații civice și grupuri din societatea civilă israeliană. Acestea solicită ca guvernul să fie obligat la înființarea unei comisii de anchetă de stat privind atacurile Hamas din 7 octombrie 2023 și eșecurile de securitate din acea zi. Instanța urmează să decidă dacă are autoritatea legală de a impune guvernului crearea comisiei.
Dispută privind puterile justițieiPotrivit Times of Israel, completul va fi condus de vicepreședintele Curții Supreme, Noam Sohlberg, considerat un susținător al limitării intervenției instanțelor în deciziile politice ale guvernului. În 2025, el a fost implicat într-un dosar major privind conflictul dintre executiv și sistemul judiciar, după ce Curtea Supremă a suspendat decizia guvernului de a demite procurorul general, care conduce parchetul de stat, dar are și rol de consilier juridic al guvernului.
Procurorul general s-a opus în mod repetat reformei judiciare promovate de guvernul condus de Benjamin Netanyahu, care urmărea să limiteze puterea Curții Supreme și controlul juridic asupra deciziilor guvernului.
Guvernul refuză să fie anchetatMajoritatea judecătorilor desemnați sunt considerați conservatori și susțin, în general, că instanța nu ar trebui să oblige guvernul să ia decizii politice, inclusiv în cazuri extrem de sensibile.
Instanța a emis deja, în noiembrie, un ordin condiționat prin care a cerut guvernului să explice de ce nu înființează o comisie complet independentă. Executivul a refuzat, susținând că legea prevede că numai guvernul are autoritatea de a decide un astfel de mecanism.
Presiune publică pentru stabilirea responsabililorÎn Israel au avut loc constant proteste în care mii de oameni, susținuți de parlamentari din opoziție, au cerut în mod public o anchetă de stat independentă asupra evenimentelor din 7 octombrie 2023. Protestatarii cer clarificarea responsabilităților pentru eșecurile care au permis atacul și investigarea deciziilor politice și de securitate luate înainte de 7 octombrie. De asemenea, o astfel de comisie ar trebui să propună măsuri pentru prevenirea unor situații similare în viitor.
Opoziția boicotează comisia propusă de guvernGuvernul, condus de Benjamin Netanyahu, a respins în mod repetat ideea unei investigații independente care să analizeze deciziile autorităților, ale armatei și ale serviciilor de securitate înainte și în timpul atacului.
În Parlament se discută un proiect de lege pentru o anchetă alternativă, în care membrii ar urma să fie desemnați de partidele aflate la putere și de opoziție. Parlamentarii opoziției resping însă această variantă și refuză să participe la formarea unei astfel de comisii.
Raportul invocat recent în dezbaterile publice privind cenzura în Europa nu este un document oficial adoptat de Congresul SUA, ci un „Majority Staff Report”, elaborat de majoritatea republicană din cadrul unei comisii parlamentare, a declarat analistul de politică externă Dan Dungaciu, citat de Gândul.
Cum se întocmesc rapoartele politice în Congresul SUAInvitat în emisiunea Marius Tucă Show, Dungaciu a explicat mecanismul prin care sunt redactate astfel de documente în cadrul legislativului american. Potrivit acestuia, raportul nu este rezultatul unui vot formal, ci reflectă poziția politică a majorității din comisie.
„Raportul ăsta, sigur, ce ni se tot spune de raport, că nu-i asumat, că nu-i votat, să ne înțelegem. În America există instituția Majority Staff Report. Adică, o comisie care are o majoritate – care-i republicană în cazul ăsta – scrie un raport. Dacă nu-ți convine, poți să scrii Minority Staff Report, care este raportul scris de minorități, adică de democrații din comisii”, a afirmat analistul.
Și opoziția poate redacta un raportÎn sistemul parlamentar american, astfel de rapoarte sunt realizate de staff-ul politic al comisiilor și sunt utilizate pentru a prezenta concluzii, analize sau recomandări asupra unor teme investigate. Deși pot avea influență în dezbaterile publice sau legislative, ele nu au statut de document oficial al Congresului și nu implică adoptarea unei poziții instituționale prin votul plenului sau al întregii comisii.
Dungaciu a subliniat că astfel de documente sunt instrumente politice folosite frecvent în activitatea comisiilor parlamentare americane și oferă majorității posibilitatea de a-și expune punctul de vedere asupra unor teme de interes public. El a precizat că opoziția are, de asemenea, posibilitatea de a formula un raport separat, care să reflecte perspectiva minorității politice.
Raportul analizează libertatea de exprimare în Europa„Eu cred că democrații nu vor scrie un raport și nu vor scrie pentru că nici lor nu le place cenzura. Ăsta este un raport, nu explicit despre România, ci despre cenzura care se întâmplă pe bătrânul continent, ca să zic așa”, a mai spus Dungaciu.
Analistul a explicat că documentul face parte dintr-o serie mai largă de analize realizate de comisii ale Congresului asupra politicilor publice internaționale și a modului în care acestea pot influența libertatea de exprimare, reglementarea platformelor digitale și standardele democratice. Potrivit acestuia, raportul menționat analizează în principal tendințele privind reglementarea conținutului și libertatea de exprimare în spațiul european, fără a se concentra exclusiv asupra situației din România.
Astfel de rapoarte pot contribui la conturarea dezbaterilor politice sau la fundamentarea unor inițiative legislative ulterioare, însă nu produc efecte juridice directe și nu reprezintă poziția oficială a legislativului american.
