Cercetarea, publicată de platforma academică The Conversation, a analizat comportamentul a 1.027 de tineri australieni cu vârste între 10 și 17 ani, la două luni după intrarea în vigoare a legislației privind limitarea accesului minorilor la anumite platforme sociale.
Jumătate dintre adolescenții afectați spun că primesc mai puține știriAutorii studiului au descoperit că adolescenții care au fost afectați direct de restricții sunt mult mai predispuși să spună că au pierdut accesul la informații și la discuții despre actualitate. Potrivit datelor, 51% dintre tinerii ale căror obiceiuri online au fost perturbate semnificativ au declarat că primesc mai puține știri din cauza interdicției. Cercetătorii avertizează că efectul ar putea deveni mai puternic pe măsură ce autoritățile vor elimina „portițele” care permit în continuare accesul minorilor la platformele restricționate.
Interdicția nu a redus masiv utilizarea rețelelor socialeDeși legea a generat controverse înainte de adoptare, studiul arată că majoritatea adolescenților nu și-au schimbat semnificativ comportamentul online. 61% dintre tinerii sub 16 ani care foloseau deja platformele interzise au spus că activitatea lor pe rețele sociale s-a schimbat foarte puțin sau deloc. Doar 26% au afirmat că utilizarea platformelor a fost afectată în mod real. Studiul atrage atenția și asupra unui posibil impact asupra implicării civice a noii generații. Tinerii care folosesc mai puțin social media spun că discută mai rar despre știri și au mai puține oportunități de a-și exprima opiniile sau de a participa la acțiuni legate de probleme sociale. Autorii cercetării leagă acest fenomen de o problemă mai amplă. Un raport publicat în 2025 de autoritatea australiană pentru curriculum și evaluare arată că nivelul cunoștințelor civice în rândul elevilor este cel mai scăzut din ultimii 20 de ani.
„Social news” în locul presei tradiționaleCercetătorii susțin că mulți adolescenți nu se vor întoarce automat către presa tradițională după limitarea accesului la social media. 75% dintre tinerii chestionați au spus că organizațiile media „nu au idee cum arată viața lor”, iar 71% consideră că este dificil să găsească știri relevante pentru generația lor. Potrivit studiului, adolescenții simt că presa clasică îi reprezintă rar și, atunci când apar în articole, sunt mai degrabă „văzuți decât auziți”.
Cercetătorii cer investiții în educație mediaAutorii studiului susțin că Australia trebuie să investească mai mult în educație media și în dezvoltarea gândirii critice în școli. Ei spun că elevii trebuie să înțeleagă cum funcționează jurnalismul și cum pot diferenția informațiile credibile de conținutul manipulator sau fals din online. În același timp, cercetătorii consideră că organizațiile media trebuie să găsească metode mai eficiente de a include vocea tinerilor în dezbaterea publică. Studiul mai arată că, în ciuda schimbărilor digitale, familia rămâne principala și cea mai de încredere sursă de informații pentru adolescenții australieni.
Adulții care au mai mult de 50 de ani pot avea nevoie de mai multe proteine decât recomandarea standard, potrivit publicației Eating Well. Deși proteinele devin din ce în ce mai importante odată cu creșterea vârstei, mulți adulți nu consumă suficiente, arată studiile. Recomandarea standard pentru adulți este de 0,8 grame pe kilogram în fiecare zi.
Noile cercetările sugerează că adulții în vârstă au nevoie de mai multe, deoarece îmbătrânirea afectează masa musculară, forța și modul în care organismul utilizează proteinele. Experți le recomandă adulților în vârstă să consume între 1 și 1,2 grame pe kg pe zi. Totuși, calculul poate fi influențat de diverși factori precum bolile, vârsta și nivelul de activitate.
„În plus, schimbările hormonale, cum ar fi cele asociate cu menopauza, pot afecta masa musculară și metabolismul proteinelor, subliniind și mai mult importanța unui aport adecvat de proteine”, a declarat expertul Lauren Manaker.
Proteinele sunt foarte importante pentru sănătate„Proteinele sunt esențiale pentru aproape fiecare funcție a corpului… Acestea servesc drept elemente constitutive pentru mușchi, oase, piele și organe și joacă un rol esențial în producerea de enzime, hormoni și anticorpi”, a explicat ea.
De asemenea, proteinele sunt esențiale pentru sănătatea creierului și a sistemului imunitar.
Scăderea masei și a forței musculare poate duce la o mobilitate redusă și la un risc crescut de căderi și fracturi. Cercetările indică faptul că un aport mai mare de proteine limitează efectele îmbătrânirii.
Modul în care corpul folosește și răspunde la proteine se schimbă odată cu vârsta„Pe măsură ce îmbătrânim, organismul devine mai puțin eficient în utilizarea proteinelor, ceea ce înseamnă că adulții mai în vârstă au nevoie de puțin mai multe proteine pentru a obține aceleași efecte ca persoanele mai tinere”, a declarat nutriționistul Lisa Young.
Cu alte cuvinte, consumul de suficiente proteine după 50 de ani este esențial pentru conservarea mușchilor și susținerea unei îmbătrâniri sănătoase.
În ceea ce privește consumul de proteine, specialiștii recomandă distribuirea lor pe parcursul zilei în mese și gustări. Obiceiurile simple, cum ar fi un mic dejun bogat în proteine, adăugarea de leguminoase în diferite feluri de mâncare sau presărarea de semințe, nuci și brânză în mâncare, pot satisface nevoie crescută de proteine.
La finalul consultărilor convocate la Cotroceni privind formarea unui nou guvern, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat că delegația pe care a condus-o a reiterat, în fața lui Nicușor Dan, mandatul primit în urma consultărilor interne din partid.
„Partidul Social-Democrat a transmis punctele de vedere pe care dumneavoastră le știți și poziția Partidului Social-Democrat pentru a înainta, pentru a găsi soluții, pentru a avea un guvern care să aibă puteri depline și care să fie votat până la încheierea acestei sesiuni în Parlamentul României”, a declarat Grindeanu.
Liderul PSD a precizat că formațiunea a stabilit mai multe „condiții sau reguli sau principii” care nu vor fi încălcate în negocierile pentru formarea viitorului Executiv.
„Nu mai putem avea un guvern cu Ilie Bolojan prim-ministru”, a spus Sorin Grindeanu, adăugând că această poziție nu aparține doar PSD, ci este susținută și de votul exprimat în Parlament prin moțiunea de cenzură, care a fost votată de 281 de parlamentari.
Totodată, liderul social-democrat a subliniat că PSD respinge varianta unei alianțe care să depășească sfera partidelor pro-occidentale.
„Excluderea unei alianțe în afara partidelor pro-occidentale. Despre asta e vorba, astea sunt principiile pe care noi le-am transmis Președintelui”, a afirmat acesta.
Grindeanu a precizat că, în urma consultărilor care vor continua în perioada următoare, este posibil să fie conturate mai multe scenarii privind formarea noului guvern.
„Probabil că după aceste consultări, în funcție de ce spune și Președintele, vom putea dezvolta posibile scenarii”, a mai spus liderul PSD.
Cutremurul a lovit orașul Liuzhou la ora 00:21 (16:21 GMT), a relatat agenția oficială de știri Xinhua, potrivit Le Figaro.
Postul de televiziune de stat CCTV i-a identificat pe victime ca fiind un cuplu, un bărbat în vârstă de 63 de ani și o femeie în vârstă de 53 de ani. Autoritățile au evacuat peste 7.000 de persoane din zonă, a adăugat acesta.
Imaginile difuzate de camerele de supraveghere arată locuitori care fug de clădiri înalte, case distruse și grămezi de moloz, căutați de echipele de salvare și câini în căutare de victime. Cutremurele sunt relativ frecvente în China. Un cutremur din regiunea Tibet a ucis cel puțin 126 de persoane și a avariat mii de clădiri în ianuarie 2025.
Armata rusă a atacat o navă chineză în Marea Neagră. Potrivit NEXTA, purtătorul de cuvânt al forțelor navale ale Ucrainei, Dmitri Pletenchuk, a anunțat un atac cu drone asupra unei nave comerciale chineze.
Vaporul se afla în apele teritoriale ale Ucrainei. Sursa menționată nu a spus dacă sunt victime sau pagube.
Incidentul apare cu puțin timp înainte de întâlnirea dintre președinții Vladimir Putin și Xi Jinping.
Liderul Rusiei va face o vizită de două zile în China. Vizita va începe marți. Săptămâna trecută, la Beijing a fost primit și președintele SUA, Donald Trump.
Mohsen Rezaei, membru al Consiliului pentru Discernământ al Iranului și consilier apropiat al liderului suprem iranian, a declarat la televiziunea de stat că Iranul consideră blocada navală impusă de SUA drept „un act de război” și că răspunsul militar este „un drept natural” al republicii islamice.
„Sfatul meu militar pentru SUA este să se retragă înainte ca Golful Oman să se transforme într-un cimitir pentru navele voastre”, a transmis oficialul iranian.
Tensiuni Iran SUA în Golful Oman după blocada navală americanăDeclarațiile vin în contextul în care Statele Unite au impus, începând cu 13 aprilie, o blocadă navală asupra traficului maritim iranian din Strâmtoarea Ormuz și Golful Oman, una dintre cele mai importante rute comerciale pentru transportul mondial de petrol.
Rezaei a subliniat că răbdarea Iranului nu trebuie interpretată drept slăbiciune sau acceptare a presiunilor americane.
„Dacă am avut răbdare până acum, asta nu înseamnă că am acceptat situația”, a afirmat acesta.
Oficialul iranian a pus sub semnul întrebării și prezența militară americană în regiune, susținând că motivele invocate în trecut de Washington nu mai sunt valabile.
„America vine aici cu navele sale de război. Cine este inamicul său? La un moment dat spuneau că au venit împotriva Uniunii Sovietice. Uniunea Sovietică nu mai există”, a declarat Rezaei.
Riscul unui conflict regionalIranul a transmis că Strâmtoarea Hormuz va rămâne deschisă comerțului internațional, însă a avertizat că nu va tolera consolidarea militară străină sau acțiuni care ar destabiliza securitatea regională.
Escaladarea actuală a început după atacurile lansate de SUA și Israel asupra unor ținte iraniene pe 28 februarie, urmate de represalii din partea Teheranului și incidente maritime în Strâmtoarea Ormuz.
Deși un armistițiu mediat de Pakistan a intrat în vigoare pe 8 aprilie, negocierile ulterioare desfășurate la Islamabad nu au reușit să producă un acord permanent. Ulterior, președintele american Donald Trump a anunțat prelungirea armistițiului fără stabilirea unui termen limită.
Delegația PSD a ieșit de la consultările convocate de președintele României, Nicușor Dan, privind formarea unui nou Guvern. PSD nu va susține un viitor guvern condus de Ilie Bolojan și exclude orice formulă de alianță în afara partidelor pro-occidentale, a anunțat Sorin Grindeanu.
Grindeanu a precizat că, în urma consultărilor care vor continua în perioada următoare, este posibil să fie conturate mai multe scenarii privind formarea noului guvern.
UPDATE 09:00 Încep consultările. Delegația PSD, în fața președintelui Nicușor DanConsultările de la Cotroceni privind formarea unui nou Guvern au început. Delegația PSD este condusă de Sorin Grindeanu. El este însoțit de Claudiu Manda, Marian Neacșu, Corneliu Ștefani și Gheorghe Șoldan.
Delegația PSD la consultările de la Palatul Cotroceni
Știrea inițială:Președintele României, Nicușor Dan, începe, luni, consultările oficiale cu partidele din Parlament, pentru desemnarea unui nou premier. Demersul vine după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis în urmă cu două săptămâni prin moțiune de cenzură.
„În temeiul prevederilor art. 103 alin. (1) din Constituția României, Președintele României, Nicușor Dan, va invită la Palatul Cotroceni președinții și reprezentanții partidelor și formațiunilor politice reprezentate în Parlamentul României, pentru consultări privind desemnarea candidatului la funcția de Prim-ministru”, a transmis Administrația Prezidențială.
Programul consultărilor de la CotroceniConsultările de la Cotroceni se vor desfășura după următorul program:
09:00 – Partidul Social Democrat (PSD) 10:00 – Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) 11:00 – Partidul Naţional Liberal (PNL) 12:00 – Uniunea Salvaţi România (USR) 13:00 – Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) 14:00 – Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale 15:00 – Partidul S.O.S. România (S.O.S.) 16:00 – Partidul Oamenilor Tineri (POT) Niciun anunț imediat după încheierea consultărilorÎntrebat săptămâna trecută dacă se așteaptă ca după consultările de luni să se încheie criza politică și să se contureze o coaliție de guvernare, Nicușor Dan a explicat faptul că procesul este în curs și nu poate fi rezolvat într-un singur moment.
„O să avem discuții luni, conform Constituției. Probabil că o să avem marți sau miercuri de asemenea discuții cu ceilalți oameni din Parlament care nu sunt reprezentați actualmente de partidele parlamentare”, a mai spus președintele.
Referitor la un posibil anunț după prima rundă de discuții, Nicușor Dan a fost tranșant, spunând că nu va exista un anunț luni seara sau marți dimineața. Consultările urmează să continue și în zilele următoare.
„Lucrul cel mai important și solicitarea mea pentru toate partidele care vin la consultări este, primul lucru pe care o să vă întreb: care va fi majoritatea”, a declarat Nicușor Dan.
Prioritatea lui Nicușor Dan – evitarea unei noi crize politiceȘeful statului a fost întrebat zilele trecute dacă o renominalizare a lui Ilie Bolojan ar reprezenta un experiment politic, însă el a subliniat că prioritatea sa este evitarea unei noi crize politice.
„Nu o să dau răspunsuri particulare, ci o să dau doar răspunsuri generale. Și un răspuns general este că nu aș vrea să numesc un guvern care să nască o altă criză. Asta e răspunsul general pe care pot să-l dau”, a declarat Nicușor Dan.
Șeful statului a spus că negocierile pentru formarea unei majorități sunt complicate în acest moment, însă a adăugat că toate partidele trebuie să își asume rolul în guvernarea țării.
Care sunt pozițiile partidelor și cu ce mandate mergSâmbătă, premierul interimar Ilie Bolojan și liderul USR, Dominic Fritz, s-au întâlnit la Timișoara, cei doi stabilind și poziția pentru consultările de la Cotroceni.
„Vom merge cu aceeași poziție la consultările de la Cotroceni că orice formă de guvernare în care PSD se regăsește nu va fi susținutǎ. În plus, săptămâna viitoare, partidele noastre – USR și PNL – vor depune împreună în Parlament mai multe inițiative legislative”, a mai spus Dominic Fritz.
Pe de altă parte, PSD va participa la consultările privind formarea unui nou Guvern „cu multe opțiuni pe masă”, însă a exclus categoric o majoritate cu AUR, susținerea unui guvern minoritar sau a lui Ilie Bolojan din nou premier.
„Mandatul cu care mergem noi este unul destul de larg, în sensul că avem 2-3 lucruri peste care nu putem trece. 1 – nu facem majoritate cu AUR, ceea ce am spus și înainte de moțiune. 2 – Nu există varianta ca PSD să-l mai susțină pe Ilie Bolojan prim-ministru. 3 – Nu vom susține vreun guvern minoritar PNL-UDMR”, a explicat săptămâna trecută Grindeanu, în cadrul unei conferințe de presă.
La rândul său, liderul UDMR, Kelemen Hunor, declara că prima opțiune a formațiunii este refacerea coaliției, iar premierul să fie o persoană acceptată de toate partidele implicate.
„Prima opțiune pentru noi este refacerea coaliției. Sigur, trebuie un om care poate fi acceptat de toată lumea, și de PNL și de PSD și de noi și de cei de la USR. Și probabil că acel om nu poate veni nici din PSD, nici din PNL, fiindcă atunci se pune problema pentru celălalt partid cum acceptă după această aventură”, spunea Kelemen Hunor într-un interviu pentru Știrile ProTV.
Și partidul AUR a anunțat că va participa la consultările de luni de la Palatul Cotroceni.
„Ne dorim ca aceste consultări să fie reale, efective și loiale, nu o formalitate juridică. Partidele chemate la consultări trebuie să poată prezenta poziția lor, soluția politică pe care o propun și condițiile în care pot susține sau participa la formarea unui guvern. AUR este al doilea partid parlamentar și reprezintă voința exprimată prin vot de milioane de români”, se arată în comunicatul transmis de AUR.
Nava de croazieră își va încheia călătoria luni, când va acosta în portul olandez Rotterdam între orele 10:00 și 12:00, ora locală. Autoritățile locale au declarat că au fost amenajate facilități de carantină pentru o parte din echipajul non-olandez.
Nava de croazieră de lux sub pavilion olandez transporta aproximativ 150 de pasageri și membri ai echipajului din 23 de țări. Trei persoane – un cuplu olandez și un cetățean german – au decedat din cauza hantavirusului.
Potrivit Oceanwide Expeditions, citat de NBC News, membrii echipajului și personalul medical de la bord vor părăsi nava treptat. Niciuna dintre persoanele rămase pe navă nu prezintă simptome în prezent.
Nava va fi curățată și dezinfectată „în strânsă coordonare” cu procesul de debarcare, a adăugat compania.
Pasagerii care au părăsit deja nava de croazieră au fost plasați în carantină în mai multe țări din întreaga lume. Aceeași măsură a fost aplicată și persoanelor care au intrat în contact cu pasagerii de pe navă.
Unii cetățeni olandezi s-au declarat îngrijorați în legătură cu sosirea navei de croazieră în portul Rotterdam, subliniind că pasagerii rămași ar putea să nu respecte regulile de carantină.
„Ceea ce mă îngrijorează este cât de bine vor respecta oamenii… carantina”, a spus o locuitoare din Rotterdam în vârstă de 35 de ani pentru Reuters.
Hantavirusul se răspândește în principal prin rozătoare, însă acesta poate fi transmis între oameni în cazuri rare și doar după un contact îndelungat și strâns. Perioada de incubație poate dura aproximativ șase săptămâni.
OMS se așteaptă ca mai multe cazuri să apară în perioada următoare în urma focarului de hantavirus de pe nava de croazieră, însă a subliniat că situația nu seamănă deloc cu cea a COVID-ului și nu constituie o pandemie.
Industria auto europeană se reorientează către sectorul apărării din cauza concurenței cu China. Potrivit Bild, criza din industria auto i-a determinat pe producătorii germani să-și schimbe strategia.
Publicația a analizat comenzile și a transmis că Franța a comandat 7.000 de camioane Zetros. Armata germană și Lituania plănuiesc să achiziționeze sute de camioane militare Arocs 6×6 de la Daimler Trucks. De asemenea, BMW poartă negocieri privind utilizarea tehnologiilor de conducere autonomă în domeniul militar.
Anterior, concernul german din domeniul apărării KNDS a anunțat că vrea să cumpere o parte din fabricile Mercedes și Volkswagen din Germania, pentru a le reorienta către producția de produse militare.
Suedia și India au anunțat semnarea unui acord de parteneriat strategic care propune dublarea comerțului și investițiilor bilaterale în următorii cinci ani, potrivit Euractiv. Anunțul a fost făcut după întâlnirea dintre premierul suedez Ulf Kristersson și premierul indian Narendra Modi.
Noul acord a venit după semnarea unui alt acord, de liber schimb, dintre Uniunea Europeană și India, în luna ianuarie. La conferința de presă au participat și Ursula von der Leyen și Narendra Modi.
„Avem ambiția comună de a dubla comerțul și investițiile noastre bilaterale în termen de cinci ani, cu viteza actuală”, a declarat Kristersson.
Premierul suedez a adăugat, legat de acest subiect, că obiectivul ar putea fi atins chiar mai repede decât este estimat în prezent.
„De fapt, cred că ar putea deveni realitate chiar mai devreme.”, a precizat Ulf Kristersson.
În acest moment, schimburile comerciale dintre cele două state sunt estimate la aproximativ 7,75 miliarde de dolari anual.
Totodată, Narendra Modi a explicat că noul parteneriat va include mai multe domenii strategice.
„În cadrul acestui parteneriat, vom avansa pe piloni cheie, cum ar fi tranziția verde, apărarea, tehnologiile emergente și legăturile interpersonale”, a declarat liderul indian.
Cele două state vor colabora și în domenii precum securitatea, inteligența artificială, tehnologia spațială și dezvoltarea noilor tehnologii.
De asemenea, agențiile spațiale din India și Suedia au semnat un memorandum de înțelegere pentru dezvoltarea unui instrument care va face parte din misiunea Venus Orbiter.
În cadrul evenimentului, Ursula von der Leyen a anunțat că acordul dintre Uniunea Europeană și India ar urma să fie semnat până la finalul anului.
„Dar comerțul este doar jumătate din ecuație. Următorul nostru pas trebuie să fie să încheiem un acord de investiții.”, a spus șefa Comisiei Europene.
Von der Leyen a precizat, de altfel, că alt obiectiv ar fi întărirea relațiilor economice, în acest context internațional în care lanțurile de aprovizionare se schimbă rapid, iar securitatea economică devine vitală.
„Și aceasta este piesa lipsă din puzzle-ul cooperării noastre economice consolidate, mai ales într-o lume în care lanțurile de aprovizionare sunt remodelate, iar securitatea economică ne provoacă ca niciodată.”, a precizat aceasta.
Vizita face parte din turneul european al lui Narendra Modi. Premierul indian va continua deplasarea în Norvegia, unde va participa la un summit cu țările nordice, iar ultima oprire va fi în Italia, unde se va întâlni cu premierul Giorgia Meloni.
La un deceniu după ce mișcarea #MeToo a zguduit industria cinematografică, actrita australiană Cate Blanchett spune că progresul a fost superficial și de scurtă durată, relatează luni dimineață presa de specialitate.
„A fost ucis foarte repede, ceea ce cred că este interesant”, a declarat ea duminică, într-o conversație amplă desfășurată la Festivalul de Film de la Cannes.
Blanchett a vorbit deschis despre persistența inegalității de gen pe platourile de filmare, invocând propria experiență curentă: „Încă lucrez pe platouri și fac numărătoarea personalului în fiecare zi. Sunt 10 femei și 75 de bărbați în fiecare dimineață.”
Actrita a recunoscut că îi place să lucreze cu bărbați, dar a subliniat că omogenitatea are un cost artistic real. „Glumele devin la fel. Devine plictisitor pentru toată lumea când intri într-un loc de muncă omogen. Cred că are un efect asupra muncii.”
Opt ani mai târziu. Ce s-a ales de protest?Declarațiile vin la opt ani distanță de la unul dintre cele mai vizibile gesturi de solidaritate feminină din istoria festivalului.
În 2018, când era președinta juriului la Cannes, Blanchett a urcat pe treptele Palais des Festivals alături de alte 81 de femei – număr care reprezenta exact câte regizoare fuseseră selectate în competiția oficială față de 1.866 de regizori bărbați în aceeași perioadă.
Ironic, chiar în acel an, festivalul fusese criticat pentru că includea doar trei filme regizate de femei în selecția oficială de 21 de titluri.
Blanchett apărase atunci festivalul, afirmând că schimbarea „nu se va întâmpla peste noapte”.
Opt ani mai târziu, tonul ei este vizibil mai sumbru.
Blanchett nu a fost singura voce la Cannes pe această temă în weekendActrita Julianne Moore a vorbit sâmbătă, la o conferință Kering Women in Motion, despre aceeași realitate – dar cu o nuanță ușor diferită.
Moore a declarat că lucrurile s-au îmbunătățit față de acum un deceniu, amintind că în jurul anului 2016 era una dintre doar două femei de pe un platou de filmare.
„Îmi amintesc că am fost pe un platou unde singurele femei eram eu și a treia asistentă de cameră. Era momentul în care Hillary Clinton a pierdut alegerile și amândouă eram devastate”, a spus Moore.
„Cu siguranță am văzut o reprezentare mai mare a genului în echipe față de atunci.”
Cele două perspective nu se exclud reciproc – și împreună conturează o imagine a unei industrii care s-a mișcat, dar nu suficient și nu uniform.
Activism, cinematografie și, de fapt, nimicDincolo de declarațiile despre egalitatea de gen, Blanchett a anunțat la Cannes că va juca în următorul film al regizorului Brady Corbet – realizatorul lungmetrajului premiat „The Brutalist” -, un proiect a cărui acțiune se petrece în anii 1970, alături de Selena Gomez și Michael Fassbender.
O alegere care, în contextul discuției despre reprezentare, nu e lipsită de ironie: Blanchett, una dintre cele mai vocale susținătoare ale femeilor din industrie, va juca din nou sub bagheta unui regizor bărbat, într-un film dominat de nume masculine. Industria, pare să spună ea însăși, e complicată.
Asistăm la o explozie de clipuri generate de IA în care fructe, legume sau alte obiecte antropomorfizate sunt subiectele unor tragedii siropoase pe internet.
Sunt fascinant de proaste și tocmai asta e cumva scandalizant, pentru că oamenii, în comentarii, își manifestă o oarecare stare de năucire: „iar m-am uitat!”.
Dialogurile sunt grobiene, dramele – ieftine: un pepene își înșală nevasta, o piersică foarte grasă, cu o căpșună sexy, îmbrăcată în roșu, un morcov e plecat la muncă în străinătate, în timp ce iubita lui, un măr, se pupă pe canapea cu domnul banană, plin de mușchi.
Abandon, tristețe, singurătate, lacrimiÎn altă parte, o caisă obeză se duce la sală ca să-și recupereze silueta pierdută pentru că soțul ei, o vânătă, o obliga să mănânce non-stop.
Ba chiar cineva a observat un pattern: „e întotdeauna căpșuna” cea cu care își înșală fructele nevestele.
Sau cu care le înlocuiesc dacă nevasta face un copil care nu-i seamănă – un ou cu coaja spartă și ochi umezi.
Divorțuri, abandon, tristețe, boală, singurătate, bătrânețe. Toate se întâmplă pe un fundal muzical trist, tânguitor, plângăcios.
Fascinația tâmpeniei e explicabilă neurologicPlatformele de socializare sunt pline, iar vizualizările explodează. Zeci de milioane de vizualizări, sute de mii de comentarii, distribuiri.
Cartoful divorțat și căpșuna amantă au invadat în toate limbile pământului internetul.
Dar de ce funcționează atât de bine aceste filmulețe? De ce sunt atât de fascinante și de ce, așa cum scriu mulți prin comentarii, „ne uităm de fiecare dată”?
Răspunsul începe în neurologie. Creierul uman e construit să empatizeze cu orice entitate care prezintă semnale sociale de bază: față, voce, emoție.
Creierul tău nu știe că ăla e un cartofNu există un filtru intern care să spună „stai, ăsta nu e decât un fruct poligonal, care sfidează cu grație orice logică, generat de algoritm”.
Dacă vocea tremură, dacă muzica urcă, dacă lacrimile curg șiroaie pe chipul prăpăditei de piersici, părăsite de vânătă pentru căpșună este pentru că sistemul limbic reacționează. Punct.
E același mecanism care face ca oamenii să se atașeze de roboței, să vorbească cu plantele sau să se simtă vinovați când închid un Tamagotchi.
Psihologii numesc „atribuire de intenție”, „antropomorfizare” – tendința universală de proiecta intenție și emoție asupra obiectelor, mai ales când acestea au trăsături antropomorfe.
Clipurile IA cu fructe suferinde exploatează exact acest mecanism cu o eficiență brutală.
Clipurile sunt optimizate să activeze empatia în cel mai scurt timp posibil: față, voce emoționantă, poveste simplă, rezoluție lacrimogenă.
Totul în 47 de secunde. Gata.
Algoritmul pur și simplu iubește lacrimileAceste videoclipuri sunt perfecte pentru algoritmi.
Platforme precum TikTok sau YouTube Shorts recompensează, în ordinea importanței, timpul de vizionare, reacțiile emoționale și distribuirirle.
Dacă provoacă emoție – oricare ar fi ea – generează comentarii și alte tipuri de reacții, iar algortimul jubilează.
Sunt suficient de tâmpite încât oamenii să le distribuie ironic – „ia uite ce tâmpenie am găsit!” – ceea ce le amplifică reach-ul exponențial.
Ești ironic? Nu contează. Odată ce ai distribuit clipul, ai contribuit la viralizare și, dacă observi bine, aceste videoclipuri au milioane de vizualizări.
Practic, algoritmul îi mulțumește ironiei tale, nu-l deranjezi cu nimic, căci el nu citește intenția ta, nu-i pasă de spiritul tău critic, el citește engagementul și-l recompensează.
Totul este matematică!
Cine se uită, de faptAnaliza demografică a acestor clipuri relevă un pattern consistent.
Cele mai mari audiențe se regăsesc la două capete opuse ale spectrului de vârstă: copiii mici și adulții în vârstă – categorii mai puțin echipate să identifice estetica specifică a conținutului generat cu AI și mai predispuse să ia povestea ca atare.
Dar a reduce fenomenul la aceste categorii ar fi o eroare.
Adulții între 25 și 45 de ani consumă masiv acest tip de conținut, de obicei în stări de deconectare mentală: seara, pe canapea, în scroll pasiv.
E un consum care nu cere nimic – nici atenție susținută, nici gândire critică, nici context.
Emoția vine rapid, pleacă rapid. Ecranul se schimbă.
Există și un factor de satisfacție paradoxală.
Multe persoane raportează că urmăresc aceste clipuri tocmai pentru că sunt proaste – o formă de guilty pleasure digital, similar cu reality TV-ul de calitate îndoielnică sau cu romanele de dragoste de buzunar.
Calitatea slabă devine, în sine, parte din atracție. De fapt, e atracția însăși!
Fabrici de empatie ieftinăPână aici, fenomenul ar putea părea doar o ciudățenie inofensivă a internetului. Dar există un strat mai întunecat, pe care puțini l-au investigat sistematic.
O mare parte din paginile care produc și distribuie aceste clipuri nu sunt creatori individuali amuzați de propriul concept. Sunt operațiuni comerciale – unele cu zeci de canale simultane pe mai multe platforme -, care monetizează empatie în volum industrial.
Modelul de business e simplu: conținut produs cu cost aproape zero (un prompt, un generator IA, o voce sintetică), distribuit pe scară largă, monetizat prin reclame sau, în versiunile mai agresive, prin redirecționare către pagini de donații false sau campanii caritabile dubioase.
„Ajută-l pe Tomy, cartoful bolnav, să-și plătească operația” nu e o glumă – variante ale acestui tip de conținut au fost documentate pe Facebook în mai multe țări.
E, în fond, o actualizare tehnologică a unor scheme vechi: e-mailurile cu prințul nigerian au evoluat. Acum au față de fruct și muzică tânguitoare.
Ce spune asta despre noiDincolo de schemele comerciale, fascinația pentru aceste clipuri ridică o întrebare mai inconfortabilă: ce ne spune despre felul în care consumăm emoție în 2025?
Suntem, colectiv, atât de flămânzi de stimulare emoțională rapidă încât un cartof animat o poate furniza? Sau, dimpotrivă, suntem atât de saturați de realitate încât preferăm emoția într-o formă distilată, fără riscul de a fi cu adevărat afectați?
Probabil ambele. Clipurile cu fructe suferinde oferă ceva rar în ecologia digitală actuală: emoție fără consecințe. „Plângi” pentru un ou cu coaja crăpată și ochi umezi.
Oul nu există. Exiști doar tu și oboseala ta.
Nu trebuie să faci nimic, să ajuți pe cineva, să te implici. La următorul scroll, ecranul se schimbă. Vine alt clip.
O iei de la capăt, pentru încă 40 de secunde, cu o empatie ieftină, cronofagă, sterilă.
