Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că aplicația Radarul Balastierelor este finalizată în proporție de aproximativ 95% și că va introduce mecanisme de verificare a transporturilor de agregate minerale.
Totodată, ministerul pregătește reorganizarea Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR), a aprobat bugetul Romsilva și a anunțat noi măsuri pentru combaterea tăierilor ilegale de păduri.
Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă în care ministra a prezentat și bilanțul primelor 16 luni de mandat.
Radarul Balastierelor, cu alerte pentru transporturile suspectePotrivit Dianei Buzoianu, aplicația va permite verificarea avizelor de exploatare, a cantităților aprobate și a traseului agregatelor minerale până la destinație.
Transporturile nu vor mai putea circula fără aviz, iar sistemul va semnala automat abaterile de la traseul autorizat.
Dacă un vehicul nu ajunge la destinație în intervalul stabilit, cu o întârziere mai mare de 20 de minute, avizul va fi anulat.
Operatorul va trebui să emită un nou document și să explice motivul întârzierii.
Ministra a afirmat că proiectul a fost refăcut substanțial față de versiunea pe care a găsit-o la preluarea mandatului, când platforma nu mai avea, în opinia sa, filtre eficiente de verificare și alerte automate.
ANAR va avea o Inspecție Națională a ApelorReorganizarea ANAR se află în etapa finală, după transmiterea propunerii către sindicate și analizarea observațiilor acestora.
Ministerul speră ca noua structură să fie aprobată în luna următoare.
Planul prevede înființarea unei Inspecții Naționale a Apelor, cu inspectori coordonați la nivel central, nu de structurile locale.
Va fi creată și o școală de hidrologie pentru certificarea specialiștilor. În plus, o parte din personalul administrativ va fi transferată către activitățile operative, iar conducerea instituției va fi redusă.
În cazul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), Buzoianu a anunțat că procedura pentru numirea unui nou membru în Consiliul de Administrație este aproape finalizată.
Noul consiliu va putea decide asupra bugetului instituției, care trebuie aprobat până la sfârșitul lunii. Ministerul va transmite și raportul Corpului de Control și va solicita aplicarea sancțiunilor prevăzute de lege.
Romsilva: profit estimat de peste 105 milioane de leiMinistra a anunțat aprobarea bugetului Romsilva, care prevede un profit de peste 105 milioane de lei. Sunt incluse fonduri pentru instalarea GPS-urilor pe toate mașinile instituției și pentru achiziția de camere video de tip bodycam pentru toți pădurarii.
Potrivit Dianei Buzoianu, aceste echipamente sunt necesare pentru siguranța angajaților care intervin în cazurile de tăieri ilegale și se confruntă cu riscuri în teren.
Ministra a amintit și reorganizarea Romsilva, prin reducerea numărului de direcții silvice de la peste 40 la 19.
Directorii vor lucra pe bază de contracte de mandat și vor avea criterii de performanță. De asemenea, au fost modificate prevederile contractului colectiv de muncă privind bonusurile de pensionare, care nu mai pot depăși un salariu, conform declarațiilor sale.
Partide de vânătoare cu directori silviciBuzoianu a prezentat mai multe situații descoperite în urma controalelor efectuate la Romsilva. Printre acestea se numără participarea unor directori silvici la partide de vânătoare în timpul programului, organizate cu numeroși invitați, despre care ministra a afirmat că nu achitau tarifele necesare.
Un alt caz vizează o investiție de peste 2,7 milioane de lei într-un sediu administrativ al Direcției Silvice Prahova, despre care ministra a spus că ajunsese să semene mai degrabă cu o cabană. Ea a mai anunțat că ministerul a oprit practica prin care un șofer și o mașină a Romsilva erau folosiți pentru activități la minister.
Totodată, au fost înăsprite regulile privind cotele de vânătoare, iar normele pentru protejarea arborilor remarcabili și seculari au fost adoptate.
Acestea permit înregistrarea arborilor valoroși din comunități, pentru a preveni tăierea lor.
Ministra a mai menționat demersurile pentru declararea Pădurii Băneasa drept arie protejată și introducerea unor instrumente moderne de marcare a arborilor, care să reducă riscul falsificării marcajelor.
SUMAL 3.0, în pregătireÎn privința transporturilor de lemn, ministerul a actualizat aplicația SUMAL pentru a bloca unele metode prin care avizele ar fi fost folosite în mod repetat după întreruperea conexiunii la internet.
Proiectul SUMAL 3.0 a fost pus în transparență publică și ar urma să conecteze sistemul la imagini satelitare și la infrastructura de supraveghere video instalată de minister. Scopul este ca autoritățile să primească alerte rapide și să poată interveni pentru oprirea transporturilor suspecte.
La nivelul ministerului funcționează și o comisie care analizează posibile conflicte de interese în cadrul Romsilva, inclusiv situații în care angajați ar fi participat la evaluarea unor contracte atribuite unor firme cu care au legături de familie.
În ceea ce privește urșii care ajung în localități, Buzoianu a amintit legea privind intervenția în cazul animalelor care intră în intravilan și majorarea amenzilor pentru persoanele care hrănesc urșii, gest care poate pune în pericol comunitățile.
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, face bilanțul reformelor, pe final de mandat. Întrucât, un nou Guvern, condus de Luca Niculescu, ar putea să se instaleze săptămâna viitoare, Buzoianu a prezentat ce a făcut și ce lasă în urmă la ministerul pe care l-a condus mai bine de un an.
Bugetul ROMSILVA, aprobatDiana Buzoianu a aprobat vineri și bugetul ROMSILVA, despre care spune că va avea un profit de sute de milioane de lei.
„Am aprobat astăzi și bugetul ROMSILVA. Avem un buget care va cuprinde un profit peste 105 milioane de lei, un buget care va cuprinde banii necesari pentru GPS-ul instalat pe toate mașinile ROMSILVA și banii necesari pentru bodycam-urile pentru absolut toți pădurarii”, a declarat ministrul, într-o conferință de presă.
Ce urmează la Ministerul MediuluiMinistra Mediului spune că este nevoie, în continuare, de măsuri în această companie a statului. ROMSILVA ar mai avea nevoie de acțiuni care să ofere mai multă siguranță pentru angajați.
„Este clar că avem nevoie de o siguranță mai mare a oamenilor care cu adevărat se duc să lupte împotriva mafii lemnului și își pun viața în pericol în momentul în care fac asta”, a concluzionat ministrul.
Declarațiile au fost făcute după ședința de Guvern, în contextul în care Senatul a adoptat luni, la inițiativa AUR, o declarație prin care pune sub semnul întrebării mandatul în baza căruia Oana Țoiu a semnat documentul privind extinderea utilizării votului cu majoritate calificată în politica externă a UE.
Oana Țoiu: Dreptul de veto al României rămâne neciobitÎntrebată despre acuzațiile senatorilor, Oana Țoiu a precizat că scrisoarea celor 11 state este publică pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe și că documentul nu propune modificarea tratatelor europene.
„Scrisoarea nu doar că nu conține nicio renunțare la dreptul de veto, dar spune foarte clar două lucruri. În primul rând că tratatele sunt respectate și scrisoarea nu propune în nicio secundă, niciun cuvânt, nici un rând o modificare a acestora”, a declarat ministra.
Potrivit ministrei, documentul propune ca statele membre care folosesc dreptul de veto să explice celorlalți parteneri europeni motivele care justifică decizia, fără ca acestea să fie supuse aprobării.
„Singurul lucru care pare că i-a deranjat pe senatori este propunerea ca odată ce o țară își folosește dreptul de veto, să clarifice pentru partenerii din interiorul Uniunii Europene care e interesul național, care justifică această decizie. Repet, justificarea nu va fi evaluată sau aprobată de nimeni altcineva. Dreptul de veto al României rămâne neciobit, este un gest de bună colaborare să clarifici rațiunile pe care le-ai avut în momentul în care l-ai folosit”, a afirmat Oana Țoiu.
Țoiu a amintit că România nu a folosit până acum dreptul de veto și a făcut o comparație cu negocierile pentru aderarea la spațiul Schengen.
„Vă reamintesc însă că România nu l-a folosit niciodată. Și din perspectivă personală pot să spun că cel mai probabil dacă România ar fi avut curajul să folosească în negocieri și posibilitatea dreptului de veto, n-am fi stat atâția ani la ușa Schengen”, a declarat aceasta.
România s-a alăturat inițiativei în 2023Oana Țoiu a explicat că participarea României la grupul de state care discută despre eficientizarea procesului decizional european a început în 2023, în timpul mandatului președintelui Klaus Iohannis.
„În ceea ce privește mandatul de discuții cu celelalte state, în 2023, în mandatul președintelui Iohannis, România a luat decizia de a se alătura procesului de colaborare cu aceste 11 state pentru eficientizarea procesului decizional. Vă reamintesc că din 2023 până în 2026 am avut și premier PSD, în mandatul căruia această decizie nu doar că nu s-a schimbat, dar și nici nu există vreo propunere de la Guvern din acea vreme, vreo propunere a Comisiei de Politică Externă sau a vreunui parlamentar în ultimii trei ani care să vizeze ieșirea României din acest grup de state”, a declarat ministra.
Ea a precizat că eventualele modificări ale mecanismelor de vot nu pot afecta deciziile militare, care rămân supuse regulilor stabilite prin tratatele europene.
Parlamentul României ar putea bloca eventualele modificări ale regulilor de vot din UEDe asemenea, Țoiu a subliniat că parlamentele naționale ar putea bloca eventuale schimbări ale procesului decizional și a insistat că, în prezent, nu există o propunere concretă în acest sens.
„Deci, Parlamentul României, în orice scenariu posibil viitor, ar avea șase luni să dezbată asta și poate opri orice asemenea decizie prin veto-ul Parlamentului. De ce Parlamentul României nu dezbate posibilitatea schimbării procesului decizional în Uniunea Europeană? Răspunsul este foarte simplu, pentru că această propunere nu există”, a explicat Oana Țoiu.
Ministra de Externe a subliniat că nu are competența de a decide renunțarea la dreptul de veto al României și că o eventuală schimbare a regulilor ar necesita acordul unanim al liderilor europeni, precum și implicarea parlamentelor naționale.
„Niciun ministru de externe nu poate renunța la dreptul de veto al României”, a afirmat Oana Țoiu.
Prim-ministrul Cehiei, care este criticat frecvent pentru pozițiile sale pro-ruse, l-a acuzat pe Donald Trump de trădare. În timpul summitului UE, Andrej Babiš s-a referit la acordul privitor la combustibilul din Rusia care a fost criticat și de alți lideri europeni.
„Prin această înțelegere cu Putin, el, de fapt, ne-a trădat și trebuie să facem ceva”, a declarat Andrej Babiš.
Acordul privind motorina a stricat relația Zelenski-TrumpRecent, Donald Trump a anunțat un acord cu Vladimir Putin privind motorina rusească. Ca urmare, autoritățile din SUA au exclus livrările de combustibil de pe lista cu sancțiuni până în aprilie 2027.
Imediat după aceea, președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a criticat pe președintele SUA. Donald Trump nu a rămas dator. El i-a cerut demisia lui Zelenski și a sugerat că ar putea renunța la ajutorul militar pentru Ucraina.
Cine este Andrej BabišAndrej Babiš este un important om de afaceri miliardar și politician populist. El a preluat mandatul de premier pentru a doua oară în decembrie 2025, în urma victoriei partidului său în alegerile parlamentare. Anterior, a condus guvernul Cehiei între anii 2017 și 2021.
Numit adesea de mass-media „Donald Trump al Cehiei”, Babiš este o figură extrem de influentă și controversată. Premierul ceh a criticat dur planurile Uniunii Europene de a aloca miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei în bugetul multianual. El a declarat că Republica Cehă nu va garanta aceste împrumuturi.
Recent, Comisia Europeană a confirmat că Babiš se află în continuare într-un potențial conflict de interese legat de subvențiile agricole europene primite de fostul său imperiu de afaceri.
În plan intern, guvernarea sa a declanșat proteste de amploare în Cehia. Printre altele, protestatarii îl critică pe Babiš din cauza afirmațiilor sale considerate pro-Kremlin.
România cere întărirea flancului estic al NATO și a capacităților de descurajare și apărare la Marea Neagră, prin finanțări europene pentru protejarea frontierelor și securitatea maritimă, a declarat vineri ministra interimară de Externe, Oana Țoiu.
Întrebată ce măsuri concrete ia România în contextul dronelor care s-au apropiat de teritoriul național și al navelor comerciale atacate în Marea Neagră, Oana Țoiu a spus că țara continuă cooperarea cu Bulgaria și Turcia pentru protejarea navigației.
Potrivit ministrei interimare, reuniunea NATO din 20 octombrie a fost convocată de secretarul general al Alianței, Mark Rutte, la solicitarea României, după întâlnirea acestuia cu președintele Nicușor Dan și premierul Bulgariei.
„În primul rând, adunarea NATO, pe care o menționați, care va avea loc pe 20 octombrie, dedicată Securității la Marea Neagră, este convocată de Secretarul General Mark Rutte la cererea României după întâlnirea pe care a avut-o cu Președintele Nicușor Dan și cu Premierul Bulgariei. Este o consecință directă a cerinței noastre”, a declarat Oana Țoiu.
România a intensificat cooperarea cu Bulgaria și TurciaMinistra interimară de Externe a precizat că România a crescut în acest an nivelul de colaborare cu Bulgaria și Turcia, celelalte două state aliate de la Marea Neagră.
Cooperarea dintre cele trei țări exista deja în domeniul operațiunilor de deminare, rolul acesteia fiind să mențină navigația în siguranță.
În prezent, aceasta se referă și la protejarea infrastructurii critice.
„Infrastructura critică de la Marea Neagră pentru România este, așa cum știți, esențială atât din perspectiva potențialului cablurilor de conectare, cablurilor submarine, cât și, evident, din perspectiva producerii de energie în perimetrul Neptun Deep, care este planificat, așa cum știți, ca anul viitor să crească chiar și cu 80% resursele pe care România le are din producție proprie de gaze naturale”, a afirmat ministra interimară.
Apărarea navală și monitorizarea riscurilor, printre prioritățiOana Țoiu a mai spus și că Ministerul Apărării a prioritizat în acest an achizițiile pentru apărarea navală, sistemele radar și monitorizarea riscurilor din regiune.
„Apoi, prioritate în planul de achiziție al Ministerului Apărării, așa cum a declarat și ministrul Radu Miruță, au fost în acest an protecția și achizițiile care țin de capabilități în zona navală, în zona radarelor, în zona monitorizării riscurilor respective și la nivelul protecției civile, așa cum știți, mai ales după incidentele anterioare care au privit drone marine care s-au apropiat, au fost foarte aproape de, sau chiar în perimetrul portului Constanța, a fost crescută capacitatea de monitorizare la nivelul radarelor”, a declarat Oana Țoiu.
România cere finanțare pentru securitatea maritimăÎn ceea ce privește măsurile pe care România le va susține în cadrul NATO și în negocierile pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene, Țoiu a spus că ținta este întărirea flancului estic.
„În ceea ce privește cerințele pentru viitor, atât la nivel NATO, cât și la nivelul finanțării în bugetul multianual al Uniunii Europene, poziția României cere întărirea flancului estic și, evident, întărirea capacității de descurajare și apărare la Marea Neagră”, a spus Oana Țoiu.
Ea a mai spus că România va susține acordarea unei priorități protecției granițelor și securității maritime în negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene.
România a discutat cu LituaniaEa spus că a discutat cu ministrul de Externe al Lituaniei despre intensificarea schimbului de experiență în domeniul securității maritime.
România vrea acum să adopte practicile folosite în Marea Baltică, unde statele se confruntă cu provocări asemănătoare celor din regiunea Mării Negre.
„De asemenea, am avut o discuție ieri cu ministrul de externe al Lituaniei și am stabilit să întărim schimbul de practici pentru securitatea maritimă între ceea ce facem la Marea Neagră și ce se întâmplă deja în Marea Baltică, care are provocări similare și o colaborare întărită a statelor liberale”, a declarat ministra interimară.
Un alt obiectiv al diplomației românești este obținerea unui armistițiu la Marea Neagră, care să permită reluarea în siguranță a comerțului.
„Iar prioritatea pe care am setat-o la adunarea generală a Organizației Națiunilor Unite, unde România, împreună cu Franța, cu Comisia Europeană și cu Ucraina, am moderat, împreună cu 30 de țări, un eveniment dedicat creșterii, efortului diplomatic pentru a obține un armistițiu la Marea Neagră, practic încetarea focului, care să permită din nou comerț în siguranță, atât pentru sursele de energie foarte importante și pentru România, cât și pentru comerțul cu grâne și, din perspectiva rolului nostru ca țară de tranzit, în special prin portul Constanța, dar și pentru că România este principalul exportator din Uniunea Europeană”, a afirmat Oana Țoiu.
Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat vineri, într-o conferință de presă că etapele procesului de selecție pentru noii membri ai corpului diplomatic s-au încheiat, candidații admiși, urmând să fie trimiși la post. Concurența a fost acerbă, din 3 000 de aplicanți fiind recrutați 77 de candidați.
„A fost derulată o recrutare care să permită întărirea serviciilor consulare prin resursa umană. Anul trecut a fost începută această recrutare, acum a ajuns în etapa finală prin trimiterea la post. Au fost peste 3000 de aplicații la momentul de început a recrutării, din care au fost recrutați 77 de membri pentru corpul diplomatic și consular și rolurile administrative conexe”, a declarat Oana Țoiu.
Ministra de Externe a explicat că posturile ce urmează a fi ocupate nu presupun cheltuieli suplimentare, acestea fiind vacantate ca urmare a pensionării unor membri ai corpului consular.
„În recrutarea pe care o derulăm acum, unde au fost deschise 20 de posturi în corpul consular, practic numărul de posturi în baza deciziilor de pensionare ale altor colegi, fără impact bugetar așadar, a fost finalizată etapa dosarelor, etapa testării, concurența este de aproximativ 18 aplicanți pe loc, o recrutare destul de consolidată la nivelul competiției, așa că ne așteptăm ca în momentul în care recrutarea, odată finalizată să se aducă în echipările consulare și noi profesioniști”, a mai spus Oana Țoiu.
Compania ucraineană SkyFall a demonstrat funcționarea unui sistem aerian de evacuare medicală destinat zonelor de conflict în care accesul ambulanțelor și al altor vehicule terestre este extrem de periculos, scrie Euronews.
Drona, denumită StarGate, a fost filmată în timpul unei demonstrații în care a decolat, a zburat și a aterizat cu o persoană aflată în cabina sa. După aterizare, un reprezentant al companiei a ieșit din compartimentul de transport, în timp ce operatorul aparatului se afla la distanță.
Cum funcționează drona care poate transporta răniții peste câmpurile minateStarGate a fost proiectată pentru evacuarea persoanelor rănite din zone în care transportul terestru este imposibil sau implică riscuri majore.
Aparatul poate zbura peste câmpuri minate, râuri, drumuri distruse și alte obstacole care ar întârzia intervenția echipajelor medicale. Potrivit informațiilor prezentate de producător, drona are o capacitate de transport de 150 de kilograme și poate atinge o viteză de 105 km/h.
Spre deosebire de dronele militare obișnuite, StarGate dispune de o cabină închisă, în care poate fi transportată o persoană. Aparatul este controlat de la distanță, ceea ce elimină necesitatea ca un pilot să intre în zona periculoasă pentru a efectua evacuarea.
De la ore sau zile la câteva minute. Ce promite noua tehnologieUna dintre cele mai mari probleme ale evacuărilor medicale de pe front este timpul necesar pentru transportarea răniților la un punct de îngrijire. Minele, bombardamentele și infrastructura distrusă pot face deplasarea echipajelor de salvare extrem de dificilă.
SkyFall susține că drona StarGate ar putea reduce durata unor evacuări de la ore sau zile la numai câteva minute.
O asemenea capacitate ar permite, în anumite condiții, transportarea mai rapidă a răniților către personalul medical. Totuși, aceste performanțe sunt prezentate de producător și nu au fost încă demonstrate independent în evacuări reale de pe câmpul de luptă.
Drona folosește Starlink și inteligență artificială. Poate intercepta și drone inamiceStarGate utilizează conexiuni prin Starlink și sistemul propriu L-Link, dezvoltate pentru controlul și comunicarea cu aparatul. Drona dispune și de tehnologii asistate de inteligență artificială, concepute să permită funcționarea în condițiile în care navigația prin satelit este perturbată.
Această caracteristică este importantă pe frontul din Ucraina, unde interferențele electronice pot afecta sistemele de navigație și comunicații ale dronelor. În cadrul demonstrației, StarGate a fost prezentată și folosind o plasă pentru interceptarea unei drone ostile.
Prototipul a ajuns la o brigadă ucraineană pentru teste pe frontO brigadă de luptă ucraineană a primit deja un prototip StarGate pentru evaluarea sa în condiții operaționale. SkyFall nu a publicat deocamdată rezultatele acestor teste. Nu se știe încă în ce măsură aparatul poate realiza evacuări medicale în condițiile reale ale frontului, unde trebuie să facă față focului inamic, interferențelor electronice și vremii nefavorabile.
Dan Reșitnec, secretar general în Guvernul Bolojan, a trimis anterior o solicitare către RA-APPS în care a cerut ca sediul partidului PUSL să fie mutat, iar în clădire să fie înființat un muzeu al romilor. Partidul a atacat în instanță decizia de mutare, însă reprezentantul din Guvern a câștigat procesul.
„Prea des, clădiri ale statului au ajuns doar la cei cu relații. Am refuzat să prelungesc contractele de închiriere pentru sediile unor partide care au mai multă trecere la stat decât susținere printre alegători. Unul dintre aceste spații era sediul PUSL. Partidul a atacat decizia mea, dar săptămâna aceasta instanța i-a respins cererea de suspendare”, a transmis secretarul general al Guvernului, pe pagina sa de Facebook.
Scandalul unui sediu de partid, ajuns pe masa instanțeiSecretarul general din executiv a refuzat să mai prelungească contractul dintre PUSL și RA-APPS, prin care partidul închiria sediul.
„Când e vorba de sedii de partid, RA-APPS a găsit clădiri care mai de care mai frumoase și mai impunătoare. Pentru Muzeul Național de Istorie și Cultură a Romilor din România, de trei ani nu găsește niciun sediu”, a mai declarat Dan Reșitnec.
Mai apoi, PUSL a contestat în instanță acțiunea, iar în această săptămână s-a pronunțat în favoarea Guvernului.
Procedurile pentru muzeul romilor au începutReșitnec a cerut vineri RA-APPS să demareze procedurile pentru înființarea Muzeul Național de Istorie și Cultură a Romilor, prin transferul clădirii în administrarea Agenției Naționale pentru Romi.
„Astăzi am cerut RA-APPS să înceapă procedurile interne pentru ca spațiul folosit de PUSL, aflat în rondul de la Arcul de Triumf, să ajungă în administrarea Agenției Naționale pentru Romi și să găzduiască muzeul. Un sediu de partid, deschis pentru câțiva privilegiați, devine un muzeu deschis pentru toți”, a mai precizat liderul USR.
Solicitarea către RA-APPS pentru găsirea unui sediu potrivit pentru acest muzeu ar fi fost făcută în urmă cu trei ani, însă instituția nu ar fi reușit sa îi deservească un spațiu.
„În această dimineață, au fost reluate operațiunile de căutare-salvare a persoanelor date dispărute în urma incidentului produs la bordul navei comerciale avariate în largul Mării Negre”, informează Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).
Forțele și mijloacele de intervenție ale Ministerului Afacerilor Interne continuă misiunea, printr-o acțiune comună la care participă personal și echipamente din cadrul Inspectoratului General de Aviație (IGAv) și IGSU.
Patru dintre salvatori IGSU au ajuns la bordul navei Wine Trader cu un elicopter Black Hawk. Ulterior, aeronava va efectua un survol de recunoaștere în cadrul unei alte misiuni.
„Totodată, nava de intervenție FIFI MAI 0101, având la bord 13 salvatori, va desfășura o misiune de recunoaștere, urmând ca, ulterior, să se deplaseze în zona navei Wine Trader, pentru a participa la continuarea operațiunilor de căutare-salvare”, infomează IGSU.
Autoritățile încearcă să-i găsească pe marinarii dispăruțiPotrivit IGSU, cinci dintre marinarii de la bordul navei Wine Trader care a luat foc, joi, în urma unui atac cu drone, au fost salvați și duși la spital pentru investigații și îngrijiri medicale.
„Prioritatea echipelor de intervenție rămâne identificarea și salvarea persoanelor date dispărute, cu respectarea tuturor măsurilor necesare pentru protejarea atât a acestora, cât și a personalului implicat în misiune”, informează IGSU.
Salvatorii mai precizează că operațiunile se desfășoară în mod coordonat, în funcție de condițiile hidrometeorologice și de evoluția situației din zona incidentului.
Joi, vasul care circula sub pavilion San Marino, a luat foc, în urma unui atac cu drone. Nava transporta substanțe chimice, inflamabile. În urma incidentului, opt marinari au fost dați dispăruți, iar autoritățile române s-au mobilizat pentru a-i căuta și salva pe cei de la bord.
Nu este singurul incident din ultima perioadăIncidentul vine la doar o zi după ce nava Yara J, care circulă sub pavilionul Insulelor Comore, a fost lovită de dronă, tot în apropiere de Sulina.
Nu este singurul incident cu nave la Marea Neagră. Două nave comerciale au fost atacate, marți, în apele teritoriale bulgare. Una dintre ele, Chelsea 3, ar fi fost lovită de trei drone aeriene. Acesta a fost și motivul pentru care Nicușor Dan și premierul bulgar, Rumen Radev, au avut o întâlnire, joi, la Bruxelles, alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte.
De asemenea, la începutul lunii octombrie, a fost lovită nava Royad Mammadov, care transporta cereale ucrainene spre Turcia. Atunci un marinar a murit și alți trei au fost răniți.
În ceea ce privește măsurile care vor fi luate, Dan a declarat: „Ne aflăm în aceeași situație ca anul trecut”. Acesta le va cere aliaților sprijin pentru a contracara amenințările cu drone rusești.
Europarlamentarii români ai Partidului Național Liberal (PNL) cer măsuri concrete pentru consolidarea securității României și Bulgariei, în contextul intensificării atacurilor Rusiei asupra navelor comerciale din Marea Neagră.
Parlamentul European va vota o rezoluție care propune îmbunătățirea apărării maritime și aeriene, mobilizarea unor fonduri europene și protejarea infrastructurii critice din regiune.
Grupul Partidului Popular European (PPE) a solicitat „adoptarea unei rezoluții în Parlamentul European privind escaladarea atacurilor Rusiei asupra navelor comerciale din Marea Neagră”, potrivit unui comunicat de presă transmis.
„Europarlamentarii români din PNL, sub coordonarea lui Daniel Buda, șeful delegației, au contribuit la elaborarea documentului și au solicitat includerea unor măsuri concrete pentru consolidarea securității României și Bulgariei și protejarea frontierelor maritime ale Uniunii Europene.”, se arată în comunicat.
Inițiativa vine pe fondul intensificării atacurilor asupra navelor comerciale din Marea Neagră, inclusiv în apropierea coastelor României și Bulgariei.
PNL cere consolidarea apărării în Marea Neagră și Delta DunăriiLa solicitarea europarlamentarilor PNL, proiectul de rezoluție pune accent pe dezvoltarea capacităților de apărare și supraveghere în Marea Neagră și în Delta Dunării.
Printre măsurile propuse se numără dezvoltarea unor sisteme moderne de detectare și interceptare a dronelor și a altor amenințări aeriene.
Un alt punct important al documentului se referă la finanțarea acestor măsuri.
Europarlamentarii solicită Comisiei Europene și statelor membre să analizeze „mobilizarea urgentă a unei părți din fondurile neutilizate în cadrul instrumentului SAFE (Security Action for Europe), pentru a sprijini România și Bulgaria în achiziționarea capacităților de apărare necesare în fața amenințărilor tot mai mari din regiune”.
Rezoluția mai prevede și „consolidarea supravegherii maritime și aeriene, intensificarea schimbului de informații și protejarea infrastructurii critice europene din regiunea Mării Negre, cu accent pe securitatea porturilor, a infrastructurii de transport, a instalațiilor energetice maritime și terestre, precum și a rețelelor digitale strategice”.
Rezoluția propune o operațiune navală europeanăDocumentul solicită și analizarea posibilității desfășurării unei operațiuni navale europene pentru protejarea navelor comerciale din Marea Neagră.
De asemenea, este propusă accelerarea înființării Centrului pentru Securitate Maritimă la Marea Neagră și dezvoltarea unui centru comun româno-bulgar.
Un alt obiectiv este consolidarea cooperării cu NATO și a parteneriatului regional dintre România, Bulgaria și Turcia, având în vedere că securitatea Mării Negre are implicații pentru întreaga regiune și pentru UE.
Daniel Buda: „Europa să nu răspundă doar prin declarații”Daniel Buda, europarlamentar PNL și șeful delegației României din Grupul PPE, a afirmat că atacurile asupra navelor comerciale reprezintă o amenințare directă la adresa securității Uniunii Europene.
„Atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră reprezintă o amenințare directă la adresa securității Uniunii Europene. Nu putem accepta ca nave civile să fie atacate în apropierea frontierelor noastre, iar Europa să răspundă doar prin declarații. Am cerut măsuri concrete pentru România și Bulgaria, inclusiv acces la resurse financiare europene pentru dezvoltarea capacităților de apărare și consolidarea securității maritime. Securitatea României este securitatea întregii Uniuni Europene”, a declarat Daniel Buda.
Zeci de turiști și aproximativ o sută de vehicule au rămas blocate timp de câteva ore înainte ca accesul să fie parțial restabilit. Ei credeau că se vor bucura de unul dintre cele mai faimoase golfuri din Rodos, Grecia. Joi, furtunile violente care au lovit insula grecească Rodos au provocat prăbușirea unei stânci, blocând o plajă faimoasă și distrugând mașini, înainte ca echipele de salvare să restabilească accesul parțial vineri, potrivit Le Figaro.
Blocul imens de piatră s-a rostogolit joi pe pantă și a blocat singurul drum de acces către plaja Anthony Quinn Bay, un golf pitoresc numit după legendarul actor de la Hollywood, care a filmat acolo în 1961 filmul de război „Tunurile din Navarone”, jucând rolul uriașului Andrea Stavros.
Zeci de persoane și aproximativ 100 de vehicule au fost blocate temporar pe plajă timp de ore întregi, a relatat agenția de știri de stat ANA. Miercuri, inundațiile care au lovit insula Rodos curmaseră deja viața unui angajat al hotelului în vârstă de 62 de ani, a cărui mașină a fost luată de mare. Vremea severă a provocat pagube semnificative acestei insule grecești, o destinație turistică populară. Rămâne de văzut când va fi complet restabilit accesul la Golful Anthony Quinn.
Solicitarea vine după ce două nave au fost lovite de drone în apropierea coastei românești a Mării Negre în această săptămână, ambele fiind cuprinse de incendii. Marți, o navă comercială s-a scufundat în largul coastei bulgare, în urma unui atac cu drone, incident care a determinat autoritățile de la Sofia să îl convoace pe ambasadorul Rusiei.
Atacurile au readus în atenție riscurile pe care războiul cu drone, asociat conflictului dintre Rusia și Ucraina, le generează pentru transportul comercial maritim în apropierea flancului sud-estic al NATO, scrie TVP World.
Bulgaria cere NATO avioane de luptă și sisteme antidronăMinistrul bulgar al Apărării a confirmat că Sofia a transmis solicitări oficiale către secretarul general al NATO și către Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa, cerând consolidarea capacităților de apărare ale țării.
„Am trimis scrisori și o solicitare secretarului general al NATO și Comandantului Suprem al Forțelor Aliate, cerându-le să ne consolideze capacitățile, ceea ce înseamnă și desfășurarea unor forțe suplimentare pe teritoriul nostru. Așteptăm decizia lor”, a declarat Dimitar Stoyanov.
Potrivit solicitării, Bulgaria urmărește să își întărească apărarea prin prezența unor forțe suplimentare ale Alianței, inclusiv avioane de luptă și sisteme capabile să detecteze și să neutralizeze dronele.
NATO nu a răspuns imediat solicitării de a comenta demersul autorităților bulgare.
Atacurile cu drone din Marea Neagră cresc presiunea asupra NATOCererea Bulgariei vine după mai multe incidente care au vizat nave comerciale din regiune. Două nave au fost lovite de drone în apropierea coastei românești în această săptămână și au luat foc, în timp ce o altă navă comercială s-a scufundat în largul Bulgariei, marți, după un atac similar.
În urma scufundării navei, Sofia l-a convocat pe ambasadorul Rusiei. Informațiile furnizate nu precizează cine a fost responsabil pentru toate atacurile menționate.
Incidentele evidențiază amenințările la adresa navigației comerciale în Marea Neagră, într-un context de securitate complicat de războiul dintre Rusia și Ucraina. Apropierea acestor incidente de teritoriile unor state membre NATO determină Bulgaria să solicite măsuri suplimentare de protecție.
Bulgaria vrea o coordonare mai strânsă cu România și TurciaDimitar Stoyanov a anunțat că intenționează să se întâlnească în curând cu omologii săi din România și Turcia pentru a discuta coordonarea măsurilor și stabilirea unei abordări comune privind securitatea în Marea Neagră.
Bulgaria a propus, de asemenea, un moratoriu asupra atacurilor care vizează navele civile din regiune. Inițiativa urmărește protejarea transportului comercial și reducerea riscurilor pentru navigație.
În paralel, Sofia se așteaptă să se alăture până la sfârșitul lunii octombrie unei inițiative NATO dedicate combaterii dronelor. Nu au fost anunțate deocamdată detalii suplimentare privind contribuția Bulgariei sau calendarul unei eventuale desfășurări de forțe aliate.
Reforma a fost adoptată de Bundestag cu voturile partidelor din coaliția de guvernare, CDU/CSU și SPD. Verzii și Die Linke au votat împotrivă, iar AfD s-a abținut, relatează Tagesschau.
Banii nu vor fi acordați direct familiilor, ci vor fi investiți pe piețele financiare, pentru a constitui economii destinate viitoarei pensii.
Pentru a intra în vigoare, legea mai trebuie aprobată de Bundesrat, camera care reprezintă cele 16 landuri germane.
Programul se va aplica și copiilor românilor care locuiesc în GermaniaPotrivit noilor prevederi, copiii născuți începând cu anul 2020 și care au domiciliul sau reședința în Germania vor primi câte 10 euro lunar de la stat, de la vârsta de șase ani până la împlinirea vârstei de 18 ani.
Programul se va aplica indiferent de cetățenie, astfel că și copiii românilor care locuiesc în Germania vor putea beneficia de contribuțiile statului, dacă îndeplinesc condițiile de eligibilitate.
Cum vor fi acordați baniiPărinții trebuie să deschidă pentru copil un cont de investiții la un furnizor autorizat, precum o societate de administrare a fondurilor de investiții.
Contul va fi deschis pe numele copilului și va funcționa asemănător unui plan simplu de economisire.
Potrivit Ministerului german al Finanțelor, eligibilitatea copiilor va fi verificată automat, prin compararea datelor cu cele deținute de Oficiul Federal Central pentru Impozite.
Contribuțiile statului vor fi virate direct în cont, trimestrial.
În cazul în care părinții nu deschid un astfel de cont, statul va investi automat contribuțiile într-un fond special administrat de Banca Centrală a Germaniei (Bundesbank).
Sumele acumulate vor fi destinate exclusiv pensiei și nu vor putea fi retrase, în principiu, înainte de împlinirea vârstei de 65 de ani.
Economiile ar putea ajunge la 53.000 de euro până la pensionareMinisterul german al Finanțelor a realizat o simulare pentru a arăta cât ar putea crește economiile, presupunând că investițiile obțin un randament mediu anual de 7%.
Potrivit calculelor, cei 1.440 de euro depuși de stat ar putea ajunge la aproximativ 2.200 de euro până la împlinirea vârstei de 18 ani.
Fără contribuții suplimentare suma ar putea crește până la aproximativ 53.000 de euro la vârsta de 65 de ani.
Autoritățile subliniază însă că aceste cifre reprezintă doar estimări, iar câștigurile nu sunt garantate. De asemenea, calculele nu țin cont de inflație sau de impozitele care vor fi aplicate ulterior.
Programul ar urma să înceapă în 2027. Cât va costa statul germanProgramul va începe cu generația copiilor născuți în 2020. În fiecare an va fi inclusă o nouă generație, astfel că în 2027 vor deveni eligibili și copiii născuți în 2021. Cei născuți înainte de 2020 nu vor primi contribuția statului.
Guvernul german estimează că programul va costa 198 de milioane de euro în 2027. Cheltuielile vor crește treptat urmând să ajungă la aproximativ 411 milioane de euro în 2030.
La aceste sume se adaugă costurile administrative. În total, Comisia pentru buget a Bundestagului estimează cheltuieli de aproximativ 1,2 miliarde de euro pentru perioada 2027-2030.
Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) din Olt l-a reținut vineri pe un bărbat, în vârstă de 25 ani, pe care îl cercetează pentru pornografie infantilă și viol asupra unei minore.
„La data de 15 octombrie 2026, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Olt au dispus reținerea unui inculpat, în vârstă de 25 de ani, cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de pornografie infantilă și viol asupra unui minor”, a comunicat DIICOT
Ce urmăresc anchetatoriiSuspectul i-ar fi cerut unei minore să îi transmită mai multe materiale pornografice pe o aplicație de mesagerie. De asemenea, acesta ar fi devenit insistent, în cazul în care fata nu îi furniza imaginile cerute.
Mai mult, bărbatul ar fi întreținut relații sexuale cu minora în cauză, cunoscându-i vârsta. Actele ar fi început în luna februarie a acestui an, iar din probatoriul administrat rezultă că s-ar fi încheiat luna trecută.
Cum s-ar fi cunoscut cei doiAnchetatorii au aflat că bărbatul a cunoscut-o pe minoră în luna iulie a anului 2025, iar la acea dată aceasta avea doar 13 ani.
Bărbatul este acum cercetat penal pentru pornografie infantilă și viol asupra unei minore și va fi prezentat în fața judecătorului cu propunere de arestare preventivă, pentru 30 de zile.
