Nu Roma, nu Capri. Iată satele necunoscute din Italia în care străinii au început să le cumpere.
Datele pentru primul semestru din 2026 arată că interesul internațional pentru proprietăți în Italia se extinde spre localități mai puțin cunoscute și departe de turismul de masă.
Toscana rămâne pe primul loc în preferințele cumpărătorilor, urmată de Sicilia, Lombardia, Puglia și Liguria, însă în top apar și localități precum Fivizzano, Nizza Monferrato, Terricciola, Castiglione del Lago sau San Siro.
Aproape 70% dintre cereri vizează proprietăți sub 250.000 de euro, iar 54,84% dintre cumpărători caută case aflate la cel mult 10 kilometri de coastă.
Americanii sunt cei mai numeroși cumpărători străini, urmați de britanici și germani. Pentru o parte dintre aceștia, o vacanță în Italia devine primul pas către ideea de a avea propria casă și de a trăi mai mult timp în țară.
Citește povestea completă pe Mediafax Italia
Într-un interviu cu întrebări rapide, deputatul PSD a vorbit și despre măsurile economice pe care le-ar lua dacă ar avea puterea de decizie: taxarea tranzacțiilor pentru jocurile de noroc online, limitarea deductibilității unor cheltuieli ale multinaționalelor și o impozitare mai mare pentru persoanele cu venituri ridicate.
Întrebat cine este, în opinia sa, cel mai supraevaluat politician român, Adrian Câciu l-a indicat fără ezitare pe Ilie Bolojan.
„La momentul actual, Bolojan este foarte supraevaluat. Din punctul meu de vedere, el nu trece sticla și nici nu va trece un prag. Dacă ar avea mâine prezidențiale, din punctul meu de vedere, n-ar intra în turul doi”, a spus deputatul PSD.
În schimb, fostul ministru al Finanțelor spune că Sorin Grindeanu este unul dintre politicienii subestimați.
„La modul în care este atacat la acest moment, este Sorin Grindeanu. Pentru cei care nu-l cunosc, Sorin Grindeanu, de câte ori a fost pus într-o situație de a face, a demonstrat că nu există «nu se poate»”, a afirmat Câciu.
El a invocat perioada în care Grindeanu a condus Ministerul Transporturilor și ritmul construcției de autostrăzi.
„Ni se spunea că nu se pot face autostrăzi, că nu avem studiile, că sunt ONG-urile. A trecut peste toate și iată că, în momentul ăsta, avem 400 de kilometri de autostradă în plus”, a susținut fostul ministru.
Câciu: Nu aș face selfie cu Bolojan, Fritz, Buzoianu sau CiucuÎntrebat cu ce politicieni nu ar face niciodată un selfie, Adrian Câciu a enumerat mai mulți adversari politici.
„Cu Bolojan, clar n-aș face un selfie. Cu Fritz n-aș face un selfie. Cu Diana Buzoianu n-aș face un selfie. Eu cred că n-aș face selfie nici cu Ciucu, Ciprian Ciucu”, a spus acesta.
La polul opus, între politicienii cu care ar ieși la o bere i-a enumerat pe colegii săi Mihai Ghigiu, Florin Manole și Radu Marinescu, dar și pe Tánczos Barna, Sorin Cîmpeanu și Ben-Oni Ardelean.
Taxă pe tranzacțiile pentru jocurile de noroc onlineÎntrebarea privind deciziile economice nepopulare pe care le-ar lua a adus și una dintre cele mai concrete propuneri din interviu.
Câciu spune că ar introduce o taxă asupra tranzacțiilor realizate pentru pariuri și jocuri de noroc online, care să fie reținută direct de bancă.
„Pentru că tot se vorbește de jocurile de noroc sau pariuri, aș pune o taxă pe tranzacțiile la jocurile de noroc, pariurile și jocurile online. Toată lumea discută despre păcănele, dar nimeni nu discută de faptul că fenomenul se întâmplă deja în online”, a explicat deputatul PSD.
Taxa ar putea avea, în viziunea sa, o valoare similară comisionului perceput pentru tranzacția bancară.
„Aș pune o taxă pe tranzacții de contravaloarea acelui comision bancar, cu stopaj la sursă de către bancă”, a spus Câciu.
Mesaj pentru multinaționale și revenirea la impozitarea progresivăO altă măsură susținută de fostul ministru de Finanțe ar viza cheltuielile pe care companiile multinaționale le deduc în România.
„Aș încerca să taxăm, în mod indirect, externalizarea de venituri de la multinaționale. Și când spun acest lucru este să nu le mai permiți deductibilitatea cheltuielilor de administrare, care sunt foarte mari”, a declarat el.
Câciu a reluat și ideea unei impozitări diferențiate în funcție de venit.
„Dacă discutăm despre echitate fiscală sau, dacă vreți, echitate economică, ar trebui ca cei care au venituri mai mari să plătească mai mult decât cei care au venituri mai mici”, a spus deputatul.
Fostul ministru a evitat să numească explicit măsura „impozit progresiv”, dar a făcut trimitere chiar la istoria liberalilor.
„N-aș vrea să traduc asta, ca să nu emoționez adversarii mei politici, dar le aduc aminte că Brătianu, un liberal get-beget, a introdus impozitul progresiv pe venitul global”, a afirmat Câciu.
„Ministrul de Finanțe are cardul bugetului României”Întrebat cine ar deține „cardul” dacă bugetul României ar fi un portofel, Câciu a răspuns că această putere trebuie să rămână în mâinile ministrului de Finanțe.
„Ministrul de Finanțe are cardul la bugetul României și, de câte ori pierde cardul, se vede că se întâmplă derapaje. Ministrul de Finanțe trebuie să aibă acest card și să fie cel care dă drumul sau nu dă drumul la bani”, a spus el.
Iar dacă ar trebui să aleagă pe cineva care să îi administreze banii personali, Câciu spune că nu ar avea încredere într-un alt politician.
„Nu există decât subsemnatul. Iar dacă ar fi să nu fie politician, ar fi Mugur Isărescu, guvernatorul BNR”, a răspuns fostul ministru.
Adrian Câciu spune că nu a făcut „gafe” ca ministruÎntrebat despre cea mai mare gafă pe care a făcut-o în perioada în care s-a aflat la conducerea Ministerului Finanțelor, Câciu a respins premisa întrebării.
„Nu, n-am avut gafă”, a spus el, susținând că, raportat la ultimii ani, a fost ministrul care „a redus cel mai mult deficitul” și ponderea datoriei publice în PIB.
„Am preferat să fac job-ul decât să stau să fac marketing și TikTok-uri”, a adăugat deputatul PSD.
Câciu a spus și că oamenii care îl cunosc doar din politică ar putea fi surprinși să afle că îi place să cânte.
„Sunt un om normal. Foarte normal. Un om care are viața lui, care are familie, care are copii, căruia îi place să cânte. Cânt la chitară, cânt și din voce”, a spus fostul ministru.
Despre cea mai importantă lecție învățată în politică, el spune că este nevoie de „stomac tare”, în special în fața criticilor și atacurilor.
„Dacă te-ai dus în politică să fii un om foarte apreciat și adulat, să nu te aștepți la asta. Stomacul tare înseamnă să fii rezistent la critică, să fii rezistent la atacuri, de multe ori neadevărate”, a afirmat Adrian Câciu.
Institutul Trimbos din Utrecht a anunțat vineri, 28 august, că mai multe astfel de pastile au fost predate în ultima săptămână la centrele de testare a drogurilor din Olanda. Un comprimat similar a fost analizat recent și de Institutul Olandez de Criminalistică.
Pastilele au fost produse în mai multe combinații de culori și sunt ușor de recunoscut: pe una dintre fețe apare portretul lui Donald Trump, iar pe verso sunt inscripționate „NL” și „Trump”.
„Nu utilizați această pastilă sub nicio formă”, este avertismentul transmis de specialiștii olandezi.
De ce sunt considerate extrem de periculoaseTestele au arătat că pastilele conțin o cantitate foarte mare de PMMA, para-metoximetamfetamină, o substanță cu efecte asemănătoare MDMA, principalul ingredient psihoactiv asociat cu ecstasy.
Problema este că efectele PMMA apar mai târziu, iar efectul stimulant poate fi mai puțin evident. O persoană poate crede astfel că pastila „nu funcționează” și poate lua o doză suplimentară, ceea ce crește puternic riscul de supradozaj.
La câteva ore după ingerare pot apărea greață, accelerarea ritmului cardiac, convulsii și o creștere extremă a temperaturii corpului. Institutul Trimbos avertizează că supraîncălzirea poate avea consecințe fatale.
Persoanele care au ingerat o asemenea pastilă și prezintă simptome severe trebuie să solicite imediat ajutor medical.
Până în acest moment, autoritățile nu au raportat decese sau cazuri grave confirmate provocate de pastilele care au declanșat actuala alertă, a declarat pentru Associated Press purtătoarea de cuvânt a institutului, Anniek Groothuis.
Ecstasy este unul dintre cele mai consumate droguri recreaționale din OlandaProducerea, comercializarea și deținerea ecstasy sunt ilegale în Olanda, însă drogul continuă să fie foarte popular în special în viața de noapte și la festivalurile de muzică.
Un raport publicat în 2024 de o comisie de stat olandeză arată că aproximativ 550.000 de persoane au consumat MDMA cel puțin o dată în 2022, echivalentul a 3,9% din populația adultă a țării. Numărul era în creștere după reluarea vieții de noapte odată cu încheierea restricțiilor din perioada pandemiei.
Sistemul olandez DIMS dispune de o rețea națională de centre în care consumatorii pot preda substanțele pentru a fi analizate. Atunci când este identificat un pericol major pentru sănătatea publică, autoritățile pot declanșa procedura „Red Alert”.
Nu este prima dată când apar pastile de ecstasy cu Donald TrumpChipul lui Donald Trump a mai fost folosit pentru pastile de ecstasy.
În august 2017, poliția germană a confiscat aproximativ 5.000 de comprimate portocalii în forma capului lui Trump, în timpul unui control rutier în apropiere de Osnabrück. Pastilele aveau atunci o valoare de piață estimată la aproximativ 39.000 de euro.
Comprimatele erau promovate la acea vreme online printr-un joc de cuvinte inspirat din celebrul slogan electoral al lui Trump: „Trump makes partying great again”.
Planul guvernului german ar urma să includă măsuri directe împotriva unor entități rusești. În paralel, Uniunea Europeană pregătește la Bruxelles un nou pachet dur de sancțiuni, au declarat pentru Politico și Welt am Sonntag trei oficiali familiarizați cu situația, sub protecția anonimatului.
Germania își înăsprește poziția față de RusiaAnunțul este programat pentru începutul săptămânii viitoare, în același timp cu reuniunea miniștrilor de Externe ai UE care va avea loc marți în Irlanda, dar ar putea fi făcut și mai devreme, în funcție de decizia lui Merz, au spus doi dintre oficiali.
Unul dintre oficiali a declarat că, după incidentul cu drona de la Leipzig, nu mai este suficientă expulzarea unor diplomați ruși sau închiderea Casei Ruse din Berlin. Ar fi necesare măsuri mai dure, precum sancțiuni mai severe sau chiar livrări mai mari de armament către Ucraina. Cei trei oficiali au refuzat să ofere detalii despre măsurile exacte pe care Merz intenționează să le anunțe.
Nu este clar dacă Berlinul intenționează să atribuie tentativa de atac unor persoane sau entități din Rusia ori direct guvernului de la Moscova. Germania se pregătește însă pentru o reacție dură, oficialii afirmând că Berlinul trebuie să se aștepte la represalii din partea Moscovei.
Măsurile pregătite de Germania vin într-un moment de tensiuni ridicate cu Rusia, după o serie de incidente produse pe teritoriul european, descrise de oficiali de rang înalt drept parte a unui „război hibrid”. Marți, directorul CIA, John Ratcliffe, a efectuat o vizită surpriză la Moscova, unde a avertizat guvernul rus să nu escaladeze tensiunile cu NATO.
Momentul ales pentru anunțul lui Friedrich Merz este însă sensibil și din punct de vedere politic intern. Duminica viitoare vor avea loc alegeri în landul Saxonia-Anhalt, urmate, două săptămâni mai târziu, de scrutinuri în Mecklenburg-Pomerania Occidentală și Berlin. În Saxonia-Anhalt și Mecklenburg-Pomerania Occidentală, formațiunea de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), cunoscută pentru pozițiile sale favorabile Rusiei, conduce în sondaje.
Atacul cu dronă de la LeipzigMerz anunțase încă de marți că incidentul de la Leipzig va avea consecințe grave, fără să spună însă cine s-ar afla în spatele acestuia.
Mai multe indicii duc spre Rusia în cazul atacului dejucat de pe Aeroportul Leipzig/Halle. Potrivit unei investigații realizate de mai multe publicații germane, drona încărcată cu explozibili urma să lovească un avion cargo ucrainean Antonov, folosit inclusiv pentru transportul de echipamente militare.
The Wall Street Journal a relatat că evaluările serviciilor americane de informații au stabilit o legătură directă între Rusia și dronă.
Deocamdată, nu este clar ce informații noi au determinat autoritățile din Germania să considere Rusia direct responsabilă. Pentru o acuzație oficială este nevoie de dovezi solide, iar autoritățile germane au evitat în trecut astfel de concluzii.
Doi oficiali au descris schimbarea de poziție drept o „Zeitenwende 2.0”, cu referire la schimbarea majoră a politicii de apărare anunțată de fostul cancelar Olaf Scholz după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022.
Descoperirea unui depozit de arme în apropiere de Berlin a contribuit, de asemenea, la schimbarea de atitudine a Germaniei.
UE pregătește noi sancțiuni împotriva RusieiÎn ultimele săptămâni, în mai multe state membre NATO s-au produs incidente de securitate. În România, o dronă marină încărcată cu explozibil a fost descoperită la câteva sute de metri de proiectul de gaze Neptun Deep din Marea Neagră și neutralizată de forțele aeriene române. Președintele Nicușor Dan a acuzat Rusia pentru incident.
În acest context, Uniunea Europeană pregătește un nou pachet amplu de sancțiuni împotriva Rusiei.
Pachetul ar urma să fie discutat la reuniunea informală a miniștrilor de Externe ai UE, programată marți și miercuri la Wicklow, în Irlanda, afirmă surse citate de Politico.
Cătălin Predoiu a avut sâmbătă o întrevedere cu Mike Rogers, președintele Comisiei pentru Forțe Armate a Camerei Reprezentanților a Statelor Unite, aflat în România în fruntea unei delegații a Congresului SUA.
Discuțiile au vizat consolidarea Parteneriatului Strategic România-SUA, evoluțiile de securitate din regiune, importanța strategică a Mării Negre și perspectivele aprofundării cooperării dintre cele două țări.
În acest context, Predoiu a subliniat că România trebuie să acorde o atenție mai mare componentei economice a relației cu Statele Unite.
„Pentru România, relația cu Statele Unite reprezintă un rol cheie din punct de vedere securitar. Programul SAFE este în stadiu incipient, pilonul european de apărare este în construcție, va dura ani de zile până când va fi funcțional deplin”, a declarat ministrul.
Predoiu consideră că, în actualul context de securitate, relația cu Statele Unite și NATO rămâne esențială pentru securitatea României.
Investiții americane de ordinul zecilor de miliardeMinistrul de Interne susține că Guvernul trebuie să facă mai mult pentru dezvoltarea relației economice cu Statele Unite și pentru atragerea unor investiții majore.
„Guvernul României trebuie să facă mai mult pentru consolidarea relației economice cu SUA, odată redobândită capacitatea constituțională deplină, pentru generarea de proiecte economice de mare anvergură, pentru atragerea de investiții americane de ordinul zecilor de miliarde în proiecte cu capacitate de tractare a economiei de mâine, dar și cu efect indirect în creșterea securității”, a spus Predoiu.
El consideră că investițiile americane pot contribui și la consolidarea securității României.
„Investițiile americane au această particularitate de a avea ca efect colateral creșterea nivelului de securitate al țării în care se investește”, a declarat ministrul.
Predoiu a făcut referire și la criza politică, despre care afirmă că a dus la întârzierea unor proiecte și oportunități.
„Din acest punct de vedere, ultimele luni de criză politică și de întârziere în instalarea unui guvern cu puteri depline au însemnat inevitabil și pași pe loc, oportunități întârziate”, a spus el.
În opinia ministrului, instalarea unui guvern cu puteri depline trebuie să fie urmată de relansarea proiectelor economice cu Statele Unite.
În cadrul întrevederii cu Mike Rogers a fost discutată și cooperarea dintre Ministerul Afacerilor Interne și agențiile americane de aplicare a legii și de securitate internă.
Printre domeniile abordate s-au numărat combaterea criminalității organizate, traficul de droguri și de persoane, securitatea frontierelor, migrația ilegală, criminalitatea informatică și terorismul.
Predoiu a apreciat cooperarea operațională cu FBI și dezvoltarea relației cu Departamentul pentru Securitate Internă al SUA, inclusiv prin colaborarea cu Homeland Security Investigations și U.S. Customs and Border Protection.
O atenție deosebită a fost acordată și Mării Negre, a cărei importanță strategică pentru securitatea euroatlantică a crescut în actualul context geopolitic.
Delegația Congresului SUA, condusă de Mike Rogers, se află în România în perioada 28-31 august.
„Astăzi, premierul demis Ilie Bolojan a mai făcut ceva ce-i place foarte mult: a tăiat. De data aceasta, din fericire, a tăiat doar panglica la inaugurarea unui spital nou, construit de alții cu bani din PNRR. Dacă-i de tăiat, e și Ilie Bolojan acolo”, a scris Alexandru Rogobete pe Facebook.
Fostul ministru a salutat finalizarea Centrului de Neurochirurgie și Patologie Neurovasculară din Cluj și a felicitat echipele care au contribuit la proiect.
„Felicit echipa Ministerului Sănătății, autoritățile locale, conducerea și profesioniștii spitalului, constructorii și pe toți cei care au făcut posibil acest proiect. Da, în România se construiesc 22 de spitale noi. Iar acesta este încă unul care devine realitate și începe să lucreze pentru pacienți”, a transmis Rogobete.
Rogobete, întrebări pentru BolojanSocial-democratul i-a adresat apoi mai multe întrebări lui Ilie Bolojan, pe care l-a criticat pentru măsurile din sistemul de sănătate.
„Domnule Bolojan, le-ați explicat medicilor cum trebuie să lucreze într-un spital nou cu mai puțini oameni și mai puțini bani? Le-ați explicat cum vor face performanță când tăiați finanțarea, când lipsesc medicamente și consumabile și când blocați angajările? Le-ați vorbit despre salariile medicilor despre care spuneați la televizor că sunt prea mari? Le-ați numărat și paturile ocupate, dacă tot ați transformat gradul de ocupare într-un indicator aproape universal al «eficienței»? Și, dacă tot ați venit, de ce nu l-ați adus și pe președintele CNAS?”, a scris fostul ministru.
Rogobete a continuat criticile și a spus că inaugurarea unui spital nou nu este suficientă dacă acesta nu are personal, medicamente și finanțare.
„Un spital nou nu funcționează doar cu pereți, aparatură și panglici tăiate la inaugurare. Are nevoie de medici, asistente, medicamente, materiale sanitare și finanțare predictibilă. Este simplu să apari la inaugurarea unei investiții pe care alții au pregătit-o, finanțat-o și construit-o. Mai greu este să asiguri că, de mâine, acel spital poate funcționa. România are nevoie de reforme care construiesc, nu de reforme care taie”, a subliniat Alexandru Rogobete.
Centrul Regional de Patologie Vasculo-Cerebrală și Neurochirurgie din Cluj a fost finalizat și recepționat după o investiție de peste 50 de milioane de euro. Unitatea are 105 paturi și șase săli de operație.
Ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Ozerov, a acordat un interviu agenției ruse TASS, care a fost publicat sâmbătă.
„Încercările actuale de a submina suveranitatea și statalitatea Moldovei sunt însoțite de eforturi de a șterge paginile glorioase ale istoriei ruso-moldovene din memoria colectivă”, a declarat Oleg Ozerov.
Ambasadorul rus a susținut că „tandemul Bruxelles-București” privește Republica Moldova „exclusiv ca pe o periferie lipsită de drepturi și înapoiată”.
Ambasadorul a urat pace și prosperitate moldovenilorDeclarațiile au fost făcute în contextul în care Republica Moldova a sărbătorit, pe 27 august, Ziua Independenței.
Ozerov a susținut că Rusia apără, în relațiile sale cu Republica Moldova și cu alte state, principiul egalității suverane și dreptul statelor de a-și decide liber viitorul și de a-și urma propriile interese naționale.
Ambasadorul rus a transmis, de asemenea, un mesaj poporului moldovean, căruia i-a urat bunăstare, pace și prosperitate și păstrarea patrimoniului istoric.
Camionul a fost oprit vineri dimineață, în jurul orei 07:30, pe DN 56, într-o parcare din apropierea stației de taxare a podului Calafat-Vidin, pe sensul de intrare în România.
Automarfarul, înmatriculat în România, era condus de un cetățean turc și circula pe ruta Turcia-Austria.
„În urma verificărilor preliminare, efectuate asupra mijlocului de transport, polițiștii de frontieră au constatat că acesta era sigilat și transporta șervețele și apă, însă, cu ocazia verificărilor amănunțite, efectuate în comun de polițiștii de frontieră din cadrul SPF Calafat și STPF Dolj, s-a stabilit faptul că accesul în compartimentul de marfă se realiza prin înlăturarea șuruburilor care asigurau sistemul de închidere/deschidere a ușilor semiremorcii, fără ca integritatea sigiliului vamal să fie afectată”, a transmis Poliția de Frontieră.
Camionul a fost apoi desigilat.
„În interiorul semiremorcii au fost descoperite, ascunse în compartimentul de marfă, cincisprezece persoane de sex masculin, care au declarat că sunt cetățeni ai Iranului și Irakului”, potrivit Poliției de Frontieră.
Cei 15 bărbați au fost preluați pentru verificări.
Polițiștii de frontieră au deschis un dosar penal pentru trafic de migranți în cazul șoferului turc și pentru trecerea frauduloasă a frontierei în cazul celor 15 persoane.
Ulterior, în baza planului de cooperare dintre Poliția de Frontieră Română și Poliția de Frontieră Bulgară, cei 15 cetățeni străini au fost predați autorităților din Bulgaria.
Krista Edelman, medic gastroenterolog, a povestit incidentul provocat de un liliac. Ea spune că dormea acasă, când a simțit ceva în apropierea feței, scrie UPI.
În vis, femeia credea că un șoricel încearcă să-i intre în gură. Când s-a trezit și a întins mâna spre față, a atins ceva moale și rece.
A realizat atunci că nu era un șoricel, ci un liliac.
Doctorița a povestit ulterior că animalul părea să încerce să se strecoare printre buzele sale.
Speriată, l-a aruncat în cealaltă parte a camerei, apoi a început să țipe.
Soțul ei a reușit să captureze liliacul, astfel încât animalul să poată fi testat pentru rabie.
Pericolul mușcăturii de liliacDeși femeia nu a observat nicio mușcătură, doctorița a primit preventiv vaccinul antirabic și imunoglobulină, iar ulterior testele au arătat că liliacul nu era infectat cu rabie.
Edelman a decis să facă publică povestea pentru a-i avertiza pe oameni asupra riscurilor asociate contactului cu liliecii.
Autoritățile sanitare din Virginia recomandă ca orice persoană care se trezește într-o cameră în care se află un liliac să solicite sfatul serviciilor medicale, deoarece o eventuală mușcătură poate să nu fie vizibilă.
Centru Regional de Patologie Vasculo-Cerebrală și Neurochirurgie din Cluj a fost finalizat și recepționat, iar investiția depășește 50 de milioane de euro. Proiectul a fost finanțat din fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență, fonduri publice naționale și contribuție proprie, a transmis Ministerul Sănătății.
Potrivit Ministerului Sănătății, noua unitate va crește capacitatea sistemului medical de a trata pacienți cu afecțiuni neurochirurgicale și vasculo-cerebrale complexe.
Cseke Attila: „În neurochirurgie, fiecare minut conteaz㔄Sunt onorat să mă aflu aici, după mai bine de 5 ani de la momentul în care am făcut primul pas și am promovat actul normativ pentru ca acest proiect să devină realitate. În neurochirurgie și în patologia vasculo-cerebrală, fiecare minut contează. Pentru un pacient aflat într-o urgență neurologică, timpul poate face diferența dintre recuperare și dizabilitate. Uneori, poate face diferența dintre viață și moarte”, a declarat Cseke Attila la inaugurarea centrului.
Ministrul interimar al Sănătății a spus că investiția nu înseamnă doar o clădire și echipamente noi, ci și șansa pacienților de a primi tratament rapid.
„De aceea, aceasta nu este doar o investiție în clădiri, echipamente și infrastructură. Este o investiție în șansa oamenilor de a fi tratați la timp și la standardele medicinei moderne. Centrul Regional de Patologie Vasculo-Cerebrală și Neurochirurgie reprezintă o investiție majoră pentru Cluj, pentru Transilvania și pentru sistemul medical românesc. Este infrastructura de care medicina de înaltă specializare are nevoie și, mai ales, infrastructura pe care pacientul o merită. Este și dovada că proiectele cu finanțare din PNRR se finalizează”, a adăugat Cseke Attila.
105 paturi și șase săli de operațieNoul centru are 105 paturi, dintre care 79 pentru neurochirurgie și 26 pentru terapie intensivă, precum și șase săli de operație.
Unitatea dispune și de un compartiment de neurochirurgie pediatrică, unde vor putea fi tratați pacienți de la nou-născuți până la adulți.
Pentru diagnostic și intervenții, centrul este dotat cu aparat RMN, computer tomograf multistrat și angiograf.
Clădirea include și spații pentru imagistică, sterilizare, urgențe, consultații în ambulatoriu și kinetoterapie.
Secția de terapie intensivă este organizată în boxe cu două sau trei paturi, pentru supravegherea permanentă a pacienților aflați în stare critică.
Centrul a fost realizat prin recompartimentarea sediului Clinicii de Medicină a Muncii și Boli Profesionale și prin construirea unui corp nou.
Noua unitate include și un amfiteatru destinat pregătirii studenților și medicilor rezidenți.
Potrivit Ministerului Sănătății, centrul va deservi atât pacienții din Cluj, cât și pe cei din județele regiunii Nord-Vest.
În prezent sunt în desfășurare procedurile de operaționalizare, iar unitatea urmează să fie pregătită pentru primirea pacienților.
