Un record de aplicări a fost înregistrat pe eJobs, site-ul unde mulți români își depun candidaturi ca să-și găsească joburi.
Asta e cu atât mai spectaculos, cu cât ianuarie a avut multe zile libere.
Au fost înregistrate aproximativ un milion de aplicări, cu aproape 15% mai mult față de ianuarie 2025, potrivit unui comunicat eJobs.
„Raportat la numărul de zile lucrătoare, vorbim despre o medie de 61 de aplicări pe zi, comparativ cu 55 de aplicări pe zi în ianuarie anul trecut”, explică Roxana Drăghici, Head of Sales la eJobs.
Ce joburi sunt disponibile pentru 45+Cei mai activi candidați provin din segmentul entry-level, categorie care include atât tineri aflați la primul loc de muncă, cât și persoane fără o specializare clară, compatibile cu joburi ce necesită maximum doi ani de experiență.
Aceștia aplică preponderent pentru poziții de lucrători comerciali, operatori call-center, operatori de producție, personal în turism și HoReCa, șoferi sau curieri.
„Pentru aceste roluri sunt eligibili atât candidați foarte tineri, fără experiență, cât și persoane de peste 45 sau chiar 50 de ani, care, deși au mulți ani de muncă în spate, nu au o specializare concretă”, adaugă Roxana Drăghici.
25 – 35 de ani au fost cei mai pro-activi în căutarea joburilorLa polul opus se află specialiștii cu peste cinci ani de experiență și managerii, care au generat 260.000 de aplicări din totalul de un milion înregistrat în ianuarie.
Din perspectiva vârstei, cei mai activi candidați au fost cei cuprinsi între 25 și 35 de ani, cu aproape 380.000 de aplicări.
Segmentul 18–24 de ani a înregistrat cu aproximativ 100.000 de aplicări mai puțin, în timp ce candidații de peste 45 de ani au avut circa 110.000 de aplicări.
Cei sub 18 ani au generat puțin sub 8.000 de aplicăriInteresul candidaților a urmat îndeaproape domeniile cu cele mai multe poziții disponibile.
Retailul conduce clasamentul, atât ca volum de angajări, cât și ca număr de aplicări, cu 330.000 înregistrate în luna ianuarie.
Urmează serviciile, call-center/BPO, sectorul financiar-bancar, IT și telecomunicațiile, precum și industria alimentară.
IT-ul nu mai e ce a fostSe menține fascinația pentru IT, dar, totuși, se simte o scădere a entuziasmului. IT-ul nu mai angajează ca altădată.
„Fascinația pentru IT și telecom continuă inclusiv în rândul candidaților entry-level, deși majoritatea se orientează mai degrabă către companiile de telecomunicații. Totuși, vorbim despre domenii care nu mai au aceeași forță de angajare ca în anii anteriori”, se arată în comunicat.
Domeniile cu cele mai multe pozițiiCele mai puține aplicări au fost înregistrate în domenii precum imobiliarele, educația și trainingul, respectiv sport, beauty și spa.
În ceea ce privește angajatorii, aceștia au publicat peste 21.000 de joburi de la începutul lunii, cele mai multe în București, Brașov, Iași, Cluj-Napoca, Oradea și Timișoara.
Domeniile care au scos cele mai multe poziții în piață sunt call-center/BPO, retail, servicii, industria alimentară, financiar-bancar, turism și transport/logistică.
În prezent, pe eJobs.ro sunt disponibile aproape 23.000 de locuri de muncă, la care se adaugă alte 3.500 de joburi listate pe iajob.ro, platforma dedicată angajărilor rapide, fără procesul clasic de recrutare.
Cei doi supraviețuitori ai accidentului din Lugojel, județul Timiș , doi tineri cu vârste de 20 și 28 de ani, au fost transportați, cu două ambulanțe, la Spitalul Papageorgiu. Aceștia au fost duși pe șoseaua de centură, iar ambulanțele au fost însoțite de Poliția Elenă, potrivit ERT News.
Inițial, răniții vor fi transportați la Secția de Urgențe, unde vor fi examinați și vor rămâne în unitatea de spitalizare de scurtă durată până la internarea în clinici.
Reamintim că al treilea pacient rămâne în la Spitalul de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara, acolo unde a fost operat de urgență în cursul zilei de miercuri. Potrivit reprezentanților spitalului, cel de-al treilea pacient este sedat, intubat și ventilat mecanic.
În ceea ce privește trupurile celor decedați, ele vor fi repatriate în cursul zilei de joi.
„Astăzi s-a dezbătut propunerea Parchetului de luare a măsurii arestului preventiv pentru 30 de zile. Judecătorul a admis propunerea pentru 30 de zile. S-a formulat contestație și urmează ca dosarul să fie înaintat la Înalta Curte de Casație și Justiție”, a anunțat avocatul Cristian Ene.
Știrea inițială:În ordonanța procurorilor se arată următoarele:
În perioada octombrie – decembrie 2025, la intervale diferite de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, avocata i-ar fi pretins unei persoane (martor în cauză), direct sau prin intermediul altei persoane, pentru sine, dar și pentru altul, diferite sume de bani, din care ar fi primit sumele de 4.000 de euro și 5.000 de lei în cursul lunii octombrie 2025, informează DNA.
În acest context, avocata ar fi lăsat să se creadă că, prin intermediul unor oameni politici, ar avea influență asupra unor magistrați. A promis că va determina efectuarea de către aceștia a unor acte contrare atribuțiilor de serviciu. E vorba despre soluționarea favorabilă a două dosare penale, dintre care unul se afla în instrumentare la D.N.A., iar celălalt pe rolul Tribunalului București, cauze în care martorul avea calitatea de inculpat.
A pretins o sumă de bani cuprinsă între 100.000 de euro și 1.000.000 de euroTotodată, în același context, la data de 21 noiembrie 2025, avocata i-ar fi pretins martorului în cauză, prin intermediul celeilalte persoane, o sumă de bani cuprinsă între 100.000 de euro și 1.000.000 de euro, destinată campaniei electorale a unuia dintre candidații la Primăria Capitalei, lăsând să se creadă că, prin intermediul acestuia, ar avea influență asupra unor magistrați și promițând soluționarea favorabilă a celor două dosare penale în care martorul avea calitatea de inculpat.
La data de 05 noiembrie 2025, inculpata G.A.M. i-ar fi pretins martorului în cauză, prin intermediul altei persoane (autorizată în cauză ca investigator sub acoperire), o sumă de bani nedeterminată, din care ar fi primit, la data de 06 noiembrie 2025, suma de 5.000 de lei, remisă prin același intermediar.
În acest context, inculpata ar fi lăsat să se creadă că, prin intermediul unei alte persoane, ar avea influență asupra ministrului transporturilor și infrastructurii, promițând că îl va determina pe acesta să înlesnească finalizarea proiectelor derulate de martor în cadrul C.N. Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanta și să faciliteze angajarea unei persoane apropiate acestuia într-o funcție importantă la nivelul aceleiași companii naționale.
În luna ianuarie 2026, inculpatul I.G., beneficiind de sprijinul avocatei, i-ar fi pretins martorului în cauză, prin intermediul unei alte persoane (autorizată în cauză ca investigator sub acoperire), suma de 120.000 de euro, în trei tranșe, din suma totală de 500.000 de euro.
Soluționarea favorabilă a două dosare penaleÎn acest context, inculpatul ar fi lăsat să se creadă că ar avea influență asupra unor judecători din cadrul Tribunalului București, precum și asupra procurorului-șef al D.N.A., promițând determinarea acestora să efectueze acte contrare atribuțiilor de serviciu, respectiv soluționarea favorabilă a două dosare penale, dintre care unul se afla în instrumentare la D.N.A., iar celălalt pe rolul Tribunalului București, cauze în care martorul avea calitatea de inculpat.
În temeiul pretinderii, la data de 28 ianuarie 2026, inculpații I.G. și G.A.M. au primit de la investigatorul sub acoperire suma de 60.000 de euro, reprezentând primele două tranșe din folosul cerut, împrejurare în care procurorii anticorupție au procedat la constatarea infracțiunii flagrante.
„Cred că războiul trebuie dus până la sfârșit. Sunt împotriva negocierilor”, a spus joi liderul cecen, citat de Reuters.
Declarația a fost făcută la Kremlin, în contextul unei întâlniri între președintele Vladimir Putin și omologul său din Emiratele Arabe Unite.
Kadîrov este una din principalele voci care susțin invazia Ucrainei, iar declarațiile sale reflectă poziția unei părți a taberei radicale de la Moscova, care consideră că Rusia se află într-o poziție favorabilă în război și că nu ar trebui să facă concesii diplomatice.
Comentariile vin pe fondul încercărilor internaționale susținute de președintele Trump pentru încheierea războiului.
Negocierile dintre Ucraina și Rusia se confruntă cu trei dezacorduri fundamentale. Din punct de vedere teritorial, Rusia susține ca Ucraina ar trebui să cedeze întregul Donbas, inclusiv zonele pe care Rusia nu a reușit să le cucerească,
O altă diferență este legată de cine ar trebui să administreze centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare centrală nucleară din Europa.
De asemenea, există și problema garanțiilor de securitate. Moscova a insistat că nu va accepta prezența trupelor din state NATO în Ucraina post-război. În schimb, a cerut propriile „garanții de securitate”.
În urma declarațiilor ministrului iranian de externe, Abbas Araghchi, conform cărora forțele armate sunt „gata să folosească forța”, șeful armatei, Amir Hatami, a anunțat desfășurarea a 1.000 de drone pentru a combate atacurile, potrivit Le Figaro.
Fața de „amenințările cu care ne confruntăm” , „prioritatea armatei este să își consolideze resursele strategice pentru a putea oferi un răspuns rapid și copleșitor la orice invazie sau atac”, a declarat generalul, citat de televiziunea de stat. Iranul a amenințat în special că va bloca Strâmtoarea Hormuz, o cale navigabilă esențială pentru transportul global de petrol și gaze naturale lichefiate.
Ziarul pro-guvernamental Kayhan a afirmat într-un editorial de joi că „închiderea strâmtorii este în dreptul Republicii Islamice Iran”. „Dacă inamicul mângâie o sabie, nu îl vom întâmpina cu un zâmbet diplomatic”, a adăugat ziarul.
Ripostă după amenințările lui Trump la adresa IranuluiAceste noi declarații vin la o zi după amenințările președintelui american Donald Trump , care a avertizat Teheranul că „timpul se scurge” înaintea unui posibil atac american, „mai grav” decât cel efectuat în iunie anul trecut împotriva siturilor nucleare iraniene. În același timp, Washingtonul a desfășurat forțe navale în Golf, inclusiv portavionul Abraham Lincoln.
La rândul său, Uniunea Europeană își intensifică și ea presiunea. Cele 27 de state membre urmează să decidă joi dacă vor adăuga Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), aripa armată a Republicii Islamice, pe lista organizațiilor teroriste , ca răspuns la cea mai violentă represiune din istoria recentă a țării. „Dacă acționezi ca terorist, trebuie să fii tratat ca atare”, a declarat șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, cu puțin timp înainte de începerea unei reuniuni a celor 27 de miniștri de externe la Bruxelles. Mai multe țări, inclusiv Franța, Spania, Belgia și Italia, și-au exprimat sprijinul pentru această decizie.
Căile diplomatice, însă, nu par încă să fi fost epuizate. După discuțiile cu statele din Golf care se opun intervenției americane, ministrul iranian de externe va călători vineri în Turcia , o țară dispusă să joace un rol de mediere între Teheran și Washington.
Gimnasta română Ana Bărbosu a rămas fără medalia de bronz obținută la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024.
Tribunalul Federal Elvețian a decis că dosarul trebuie să fie rejudecat.
Rejudecarea a fost decisă în urma apelului făcut de americani care susțin că medalia trebuie să revină sportivei Jordan Chiles.
Aceasta a fost ultima formă de atac a americanilor după ce nu au avut succes la precedentele acțiuni.
Bărbosu, din nou la procesFinala probei feminine de gimnastică la sol de la Jocurile Olimpice de Vară de la Paris a fost umbrită de o dispută privind punctajul şi clasamentul final. Iniţial, românca Ana Bărbosu a obţinut bronzul, dar după o contestaţie a echipei SUA, punctajul lui Jordan Chiles a fost ajustat, lăsând-o pe Bărbosu fără medalie.
Decizia a fost contestată ulterior de România la Tribunalul de Arbitraj Sportiv, care a anulat revizuirea, readucând medalia de bronz în posesia lui Bărbosu. Echipa SUA a încercat să conteste din nou hotărârea, dar fără succes, până la decizia din ianuarie 2026.
Cazul va fi rejudecat și instanța va confirma că medalia este a româncei sau va decide să o acorde americanei.
Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara a anunțat că pacientul, rănit în accidentul rutier produs luni în județul Timiș, a fost supus unei intervenții chirurgicale de urgență, iar transferul său în Grecia a fost amânat.
Pacientul diagnosticat cu fractură de coloană cervicală a fost reevaluat în cursul zilei de joi, în perspectiva transferului, au comunicat reprezentanții spitalului. Investigația RMN a arătat un edem semnificativ al măduvei spinării, deși pacientul nu avea semne de afectare neurologică, precum pareza sau paralizia.
Transferul în Grecia, amânatRiscul unei deteriorări neurologice a determinat echipa medicală să decidă efectuarea unei intervenții chirurgicale de urgență. Operația a constat în decompresia măduvei spinării și stabilizarea coloanei cervicale, sub anestezie generală.
Intervenția s-a desfășurat fără incidente. Potrivit medicilor, pacientul, aflat în perioada postoperatorie, este sedat, intubat și ventilat mecanic, cu funcții vitale stabile, sub monitorizare continuă și evaluare multidisciplinară. Condițiile medicale împiedică însă transferul său în Grecia, acesta fiind amânat din considerente de siguranță.
Prof. dr. Dorel Săndesc: Intervenția a fost făcută la timp„Este dificil de estimat în acest moment durata spitalizării. Evaluarea pacienților se face permanent, iar deciziile medicale sunt luate în dinamică. Important este că am fost precauți, am efectuat reevaluarea la timp și am intervenit prompt, astfel încât din punct de vedere medical s-au făcut toate demersurile corect și la momentul oportun. În continuare, pacienții sunt atent monitorizați, iar speranța noastră este ca evoluția lor să fie cât mai bună”, a declarat prof. dr. Dorel Săndesc, directorul spitalului.
Doi răniți, transferați în GreciaCeilalți doi pacienți răniți au fost reevaluți, sunt stabili și au fost transferați în cursul dimineții către Aeroportul Timișoara, pentru a fi preluați de un avion medical care îi va transporta în Grecia.
Accidentul rutier s-a produs marți în județul Timiș, fiind implicate un TIR, o cisternă, un microbuz de transport persoane și un autoturism. Șapte persoane și-au pierdut viața, victimele fiind suporteri ai clubului elen PAOK Salonic. Aceștia se deplasau din Grecia spre Franța, unde urmau să asiste la meciul din Europa League dintre PAOK și Lyon. Doar trei persoane au supraviețuit.
Judecătorii Curții de Apel București au respins, în primă instanță, acțiunea salariaților ANRE. Litigiul în care 102 persoane de pe statele de plată ale ANRE și-au dat în judecată angajatorul pentru că le-a redus salariile a avut un prim termen de judecată joi, în fața unul complet al secției de Contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.
„Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei. Respinge acţiunea formulată în contradictoriu cu acest pârât ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă. Respinge excepţiile lipsei de interes şi inadmisibilităţii, că neîntemeiate. Respinge acţiunea, ca neîntemeiată. Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul se va depune la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei, azi, 29.01.2026”, se arată în soluția pe scurt.
Litigiul în care 102 persoane de pe statele de plată ale ANRE și-au dat în judecată angajatorul pentru că le-a redus salariile a avut un prim termen de judecată joi, în fața unul complet al secției de Contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.
Printre cei peste o sută de angajați ai Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) care au decis să dea în judecată instituția pentru tăierea salariilor conform Legii nr. 145/2025 privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome, sunt și câteva familii, soț- soție, care susțin că tăierea salariilor și/sau încadrarea pe poziții inferioare – un adevărat act de „violență economică” – le va crea mari probleme financiare, de la plata ratelor la credite, la cheltuieli medicale și taxe școlare pentru copii, conform documentelor judiciare consultate în exclusivitate de reporterul Mediafax, publicate acum două săptămâni.
Angajații, care sunt încadrați atât pe poziții de specialitate, cât și de suport, reclamă că, prin această măsură, vor rămâne în urmă cu noutățile de pe dinamic piață a energiei și vor rata oportunități viitoare de angajare.
Cu cât li s-au tăiat salariileSalariații nemulțumiți au depus, pe 8 ianuarie, o acțiune în instanță pentru suspendare executării ordinelor prin care sau redus salariile din instituție, începând cu 1 ianuarie, ca urmare a reorganizării impuse prin Legea nr. 145/2025.
Aceasta vizează atât ANRE, cât și Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) şi Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicații (ANCOM).
Potrivit deciziei conducerii ANRE, toți salariații au avut tăiate salariile cu 30% – inclusiv la nivel de conducere – și 14 salariați au fost concediați la nivelul întregului aparat al ANRE, dintre care nouă cu preaviz și cinci, cu acordul părților, conform informațiilor Mediafax.
Legea citată, care prevede în esență reducerea indemnizațiilor, a salariilor, a bonusurile și a grilei de personal la ANRE, ASF și ANCOM fusese atacată la Curtea Constituțională a României și ulterior declarată constituțională, în septembrie.
