Fiica lui Kim Jong Un, cunoscută sub numele de Kim Ju Ae, se află într-o etapă avansată a procesului de desemnare internă ca succesor al liderului nord-coreean, a anunțat Serviciul Național de Informații din Coreea de Sud (NIS).
Deputatul Lee Seong-kweun a anunțat joi: „În trecut, NIS a descris-o pe Kim Ju Ae ca fiind „în curs de studiu pentru a deveni succesor”, dar astăzi expresia folosită este că ea „se afla în etapa de a fi numită succesor intern”, după un briefing al serviciilor de informații la care au participat parlamentarii de la Seul.
Spionajul de la Seul va urmări cu atenție dacă Kim Ju Ae va participa la următorul Congres al Partidului Muncitoresc, programat pentru finalul lunii februarie, precum și modul în care va fi prezentată public, inclusiv dacă va primi un titlu oficial, relatează Reuters.
Kim Ju Ae, despre care se crede că are puțin peste 10 ani, a început să aibă apariții tot mai frecvente alături de tatăl său. Printre acestea se numără vizite de lucru și inspecții la diferite proiecte militare, inclusiv din sectorul armamentului strategic.
Potrivit NIS, rolul pe care îl are în aceste apariții publice sugerează că ar fi început să ofere contribuții la nivel de politici și că este tratată drept „numărul doi” în cadrul ierarhiei de la Phenian.
De asemenea, NIS susține că Kim Jong Un supervizează dezvoltarea unui submarin de mari dimensiuni, cu un deplasament estimat la 8.700 de tone, care ar putea transporta până la 10 rachete balistice lansate de pe submarin.
Salvamontiștii au primit 9 apeluri pentru Salvamont Municipiul Brașov, 8 apeluri pentru Salvamont Lupeni, 7 apeluri pentru Salvamont Maramureș, 6 apeluri pentru Salvamont Alba, 5 apeluri pentru Salvamont Voineasa, 4 apeluri pentru Salvamont Harghita, 4 apeluri pentru Salvamont Caraș Severin-Semenic, 3 apeluri pentru Salvamont Prahova, 3 apeluri pentru Salvamont Sibiu, 3 apeluri pentru Salvamont Județul Brașov, 2 apeluri pentru Salvamont Mureș, dar și câte un apel în județele Bihor și Bacău, arată o informare publicată, joi, pe Facebook de Dispeceratul Național Salvamont.
În cadrul intervențiilor au fost salvați 56 de cetățeni. Dintre aceștia, 23 au fost transportați la spital cu ambulanța.
„În cazul acestor intervenții au fost salvate 56 de persoane. Dintre acestea, 23 de persoane au fost transportate cu Ambulanțele SAJ, SMURD sau SALVAMONT la spital, iar restul au primit acordul să fie transportate cu mașinile aparținătorilor”, informează Dispeceratul Național Salvamont.
Salvatorii au primit și alte 35 de apeluri de la cetățeni care solicitau sfaturi și informații despre traseele turistice din zona montană.
„Echipele Salvamont România vă îndeamnă la prudență și responsabilitate în derularea activităților montane și vă invită să le fiți alături în campania de reducere a numărului de accidente montane”, transmite Dispeceratul Național Salvamont.
Grupul Carrefour a anunţat joi, la Bursa franceză Euronext, că a intrat în negocieri exclusive cu Paval Holding pentru vânzarea tuturor activităţilor sale din România, evaluate la un total de 823 milioane de euro, anunță Ziarul Financiar.
„Această operaţiune face parte din analiza strategică iniţiată de Carrefour la începutul anului 2025. Paval Holding este vehiculul de investiţii al familiei Paval, antreprenori români de top şi proprietarii Dedeman, liderul naţional în domeniul bricolajului şi una dintre cele mai mari poveşti de succes antreprenorial din ţară”, se arată în comunicatul grupului francez.
Carrefour România operează o reţea multi-format de 478 de magazine (inclusiv 55 de hipermarketuri, 191 de supermarketuri, 202 magazine de proximitate şi 30 de magazine discount) şi a generat vânzări brute (inclusiv TVA) de 3,2 miliarde de euro în 2024 şi 2025 estimat, reprezentând aproximativ 3,5% din vânzările Grupului.
Finalizarea acestei operaţiuni rămâne condiţionată de obţinerea autorizaţiilor de reglementare obişnuite. Se preconizează că aceasta va avea loc în a doua jumătate a anului 2026.
În noiembrie 2025, Mediafax a relatat că frații Pavăl, proprietarii Dedeman, au depus o ofertă pentru a prelua rețeaua Carrefour din România, care include 458 de magazine pe întreg teritoriul țării. Pe lista ofertanților se numără și retailerul francez Auchan și polonezii de la Zabka (Froo).
În decembrie 2025 au apărut informații în presă potrivit cărora acest acord ar fi aproape încheiat, cu o valoare estimată a tranzacției între 750 – 900 milioane de euro. Cu toate acestea, compania controlată de frații Pavăl a respins informațiile potrivit cărora ar fi cumpărat deja rețeaua Carrefour, spunând că știrile apărute sunt speculații neconfirmate.
Tot anul trecut, Consiliul Concurenței preciza că nu a primit nicio notificare oficială privind vânzarea Carrefour România, ceea ce sugera că, la acel moment, negocierile se aflau încă în desfășurare și nu exista un acord oficial.
Analiza ieșirii din RomâniaÎn toamna anului 2025, presa franceză a relatat despre Carrefour că ar intenționa să își vândă magazinele din România, la 24 de ani după intrarea pe piață (în 2001). Mai mult, retailerul a mandatat o bancă de investiții (BNP Paribas) pentru a găsi potențiali cumpărători pentru operațiunile sale locale, ca parte a strategiei de revizuire a portofoliului.
Carrefour nu a negat oficial procesul de evaluare a vânzării, nici nu a confirmat, dar a subliniat că se află într-o perioadă de analiză a portofoliului și își menține poziția pe piața românească până la decizia finală.
Strategii recente și retragerea de pe mai multe piețe internaționaleConform datelor oficiale din primele nouă luni ale anului 2025, Carrefour România estimează pentru 2025 vânzări nete de 2,7 miliarde euro, un EBIDTA de 173 milioane euro şi un profit operaţional recurent de 29 milioane euro.
Brandul a continuat campanii de reduceri pe termen lung, cu mii de articole la prețuri mai mici pentru a atrage consumatorii într-un context economic dificil.
De asemenea, retailerul s-a retras oficial sau a închis magazine în diverse piețe externe, inclusiv Bahrain, Grecia, Italia, Singapore, Malaezia și Columbia în ultimii ani, ca parte a unei reorganizări strategice la nivel global.
Planul vizează concentrarea resurselor pe piețele principale profitabile, ceea ce explică interesul de a vinde active în țări periferice, inclusiv România.
ISU Bacău anunță că a intervenit în cursul nopții pentru stingerea unui incendiu izbucnit la o gospodărie din comuna Letea Veche.
La fața locului s-au deplasat două autospeciale de stingere cu apă și spumă și o ambulanță SMURD.
La sosirea echipajelor, incendiul se manifesta violent cu flăcări și cu degajări mari de fum la nivelul locuinței și al anexelor.
Concomitent cu acțiunea de stingere a incendiului, au fost constituite echipe de căutare pentru identificarea eventualelor victime.
Pompierii au făsit astfel două persoane decedate în interiorul unei anexe gospodărești. Este vorba despre un bărbat în vârstă de 86 de ani și o femeie în vârstă de 83 de ani.
Flăcările au mistuit afectat casa de locuit și trei anexe gospodărești, suprafața totală afectată fiind de aproximativ 200 mp.
Specialiștii au stabilit că evenimentul a fost provocat, cel mai probabil, de jarul sau scânteile căzute din sistemele de încălzire.
CSM CSU Oradea și-a încheiat miercuri participarea la ediția din acest an a FIBA Europe Cup în faza Top 16, cu o victorie la Zagreb.
Orădenii s-au impus în fața echipei KK Cedevita Jr Zagreb cu scorul de 107-100. Aceasta este victoria cu numărul 65 din totalul de 129 meciuri oficiale disputate în cupele europene pentru formația de pe Crișul Repede.
CSM Oradea a încheiat astfel Grupa L cu un bilanț general de 3-3, pe locul 3. Roș-albaștrii au avut același bilanț precum în campania precedentă și se opresc în Top 16 pentru a 4-a oară consecutiv, după ce în 2021 au ocupat locul 3 în competiție, iar în 2022 s-au oprit în sferturile de finală.
Emmanuel Nzekwesi a reușit 17 puncte, 11 recuperări, Thomas Bropleh a adăugat 16 puncte, 4 pase decisive, Nikola Kocovic a terminat cu 14 puncte, iar Kris Richard și Sayeed Pridgett au avut câte 11 puncte fiecare, primul cu 4 pase decisive, iar al 2-lea cu 6 pase decisive pentru CSM Oradea.
Kris Richard a ajuns la o performanță istorică. El a devenit primul jucător din istoria competiției care depășește borna de 1000 de puncte în FIBA Europe Cup.
Taiwan a intensificat demersurile de a-și consolida legăturile de securitate și economice cu Europa, a treia sa piață de export, într-un moment în care au apărut întrebări privind disponibilitatea SUA de a apăra insula în cazul unui atac chinez.
China consideră Taiwanul parte a teritoriului său și nu exclude folosirea forței pentru a aduce insula autoguvernată sub controlul său.
„Aș dori ca Taiwanul și Europa să își intensifice cooperarea în industria apărării și în tehnologiile de apărare”, a declarat Lai pentru AFP marți, într-un interviu la sediul Administrației Prezidențiale.
Lai a adăugat că Taiwanul, care produce cele mai avansate cipuri din lume, este, de asemenea, dornic să „colaboreze cu Europa în domeniul dezvoltării comune a AI”.
Lai a lăudat „eforturile europene de susținere a valorilor universale și sprijinul acordat Ucrainei în rezistența sa împotriva invaziei rusești”.
„Taiwanul este, de asemenea, alături de poporul ucrainean”, a spus Lai.
Taiwanul și-a majorat cheltuielile militare în ultimul deceniu, însă Taipeiul se confruntă cu presiuni din partea Washingtonului să facă mai mult pentru apărare și ca producătorii săi de semiconductori să își extindă capacitatea de producție în Statele Unite.
Lai a spus că guvernul său susține investițiile externe ale industriei semiconductorilor. TSMC, cel mai mare producător de cipuri din lume, s-a extins în Statele Unite, Japonia și Europa.
„România va prelua de la Bulgaria, începând cu 1 iulie 2026, președinția în exercițiu a Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP), responsabilitate exercitată prin rotație de statele participante. Mandatul României va dura un an, până la 30 iunie 2027, și va fi preluat oficial în cadrul Summit-ului SEECP de la Sofia, programat pentru iunie 2026”, se arată în comunicatul emis joi de Ministerul Afacerilor Externe.
România s-a mai aflat la conducerea SEECP de trei ori, în perioadele: 1999 – 2000, 2004 – 2005 şi 2013 – 2014.
Agenda mandatului românesc se va concentra pe accelerarea integrării europene a statelor participante, intensificarea cooperării regionale, cu accent pe conectivitatea energetică, de transport și digitală, dar și pe consolidarea dialogului politic și economic. În plus, România își propune să contribuie la întărirea rezilienței regionale în fața provocărilor geopolitice actuale și a amenințărilor hibride.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a afirmat: „România își propune să fie un partener activ și constructiv în cadrul SEECP, promovând stabilitatea, securitatea și dezvoltarea durabilă a regiunii. Vom continua să susținem perspectiva europeană și euro-atlantică a statelor din Europa de Sud-Est și să valorificăm rolul SEECP ca vocea autentică a regiunii, voce pe care ne propunem să o reprezentăm activ și la nivel UE”.
Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est a fost înființat în 1996 și reprezintă un forum politic neinstituționalizat, al cărui document de referință este „Carta de la București” sau „Carta relaţiilor de bună vecinătate, stabilitate, securitate şi cooperare în Europa de Sud-Est”, act semnat în 2000.
Din grup fac parte statele: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Grecia, Kosovo, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, România, Serbia, Slovenia, Turcia.
