Ministrul grec al Migrației și Azilului, Thanos Plevris, a indicat că a avut deja întâlniri cu omologii săi din aceste țări și că „echipele tehnice” se vor întâlni săptămâna viitoare pentru a aborda acest plan, scrie EFE.
Ideea este ca aceste centre să găzduiască imigranți ale căror cereri de azil au fost respinse în Uniunea Europeană, dar care nu pot fi trimiși înapoi în țările lor de origine pentru că nu sunt acceptați, a declarat Plevris la postul public de televiziune ERT.
În plus, el a subliniat că „cea mai mare” dintre aceste cinci națiuni poartă deja discuții cu țări terțe din Africa cu care s-ar putea ajunge la un acord.
Noi reglementări privind repatriereaScopul este ca acest plan să fie gata în momentul în care Parlamentul European va vota peste câteva luni un nou regulament privind repatrierile care va permite crearea acestor centre.
Acest regulament, propus de Comisia Europeană (CE) în martie 2025 și care va începe să se aplice la mijlocul anului 2026 dacă va fi aprobat de Parlamentul European, urmărește să înlocuiască Directiva privind returnarea din 2008 pentru a stabili un sistem comun de returnare care să fie „mai rapid, mai simplu și mai eficient”, conform textului oficial al propunerii.
„Există o problemă cu întoarcerea (imigranților) în întreaga Europă”, a subliniat Plevris, adăugând că crearea acestor centre va acționa și ca factor „descurajator”.
În ultimii ani, Grecia efectuează anual între 5.000 și 7.000 de repatrieri de imigranți , în timp ce în fiecare an sosesc în țară între 40.000 și 50.000 de imigranți , dintre care doar jumătate primesc azil.
Într-un mesaj publicat, pe Facebook, deputatul social-democrat a distribuit o fotografie de pe pagina Institutului Național de Statistică, referitoare la Evidența salariaților din lunile mai și decembrie 2025.
În fotografie este surprins un tabel cu efectivul de salariați înregistrați în diverse domenii ale economiei.
„52 de mii de locuri de muncă s-au pierdut între luna mai 2025 și decembrie 2025! Și nimeni din propagandă nu zice nimic!”, scrie Câciu pe rețelele sociale.
Potrivit tabelului afișat, în industrie, spre exemplu, din luna mai 2025 și până în luna decembrie 2025 peste 24.000 de persoane și-au pierdut locurile de muncă.
Peste 22.2 mii de români care lucrau în industria prelucrării și-au pierdut locul de muncă, în aceeași perioadă a anului trecut.
În sectorul serviciilor administrative, peste 6.800 de persoane și-au pierdut anul trecut locurile de muncă.
Pierderi au fost și în învățământ, peste 8.100 de posturi s-au pierdut în intervalul mai – decembrie 2025.
În HoReCa, peste 1.500 de persoane și-au pierdut locul de muncă în aceeași perioadă. În domeniul Informații și Telecomunicații peste 2.000 de persoane și-au pierdut locul de muncă.
The Guardian publică un text despre pașii făcuți de România (catalogată drept țara europeană cu „cele mai periculoase drumuri”) pentru îmbunătățirea siguranței rutiere.
Guvernul a adoptat recent măsuri menite să combată condusul periculos, însă activiștii avertizează că schimbările sunt lente și că mentalitățile nu se schimbă cu una – cu două, mai ales că, observă publicația, România este o țară în care se șofează agresiv pe o infrastructură deficitară, lucru care continuă să provoace victime.
Cea mai ridicată rată a mortalității rutiere din UE este în RomâniaÎn 2024, România a înregistrat 78 de decese rutiere la un milion de locuitori, adică cea mai ridicată rată din UE, notează publicația citată.
Aproximativ jumătate dintre cele circa 1.500 de victime anuale sunt participanți vulnerabili la trafic, precum pietoni și bicicliști.
Chiar dacă mortalitatea a scăzut ușor, media rămâne alarmantă: patru persoane mor zilnic în accidente rutiere, iar alte nouă sunt rănite grav.
Lucian Mîndruță: „Am învățat pe calea cea grea”Jurnalistul și realizatorul radio bucureștean Lucian Mîndruță recunoaște pentru The Guardian că experiențele sale din trafic i-au schimbat complet atitudinea la volan.
După mai multe accidente provocate de neatenție, condiții meteo sau erori de conducere, el spune că a învățat „pe calea cea grea” importanța prudenței și a vitezei reduse.
Pe fondul nemulțumirii publice crescânde, autoritățile au început să înăsprească legislația. Comportamentele agresive la volan — precum intimidarea altor șoferi sau manevrele periculoase — au fost definite legal, iar sancțiunile au fost majorate.
În paralel, este implementată o rețea de camere pentru monitorizarea vitezei și un sistem automat de detectare a încălcărilor regulilor de circulație.
Românii au o cultură rutieră agresivă„Lucrurile se mișcă. Nu cu viteza pe care ne-o dorim, dar ne bucurăm că se întâmplă ceva”, a declarat Alexandru Ciuncan, președintele Coaliției pentru Siguranța Rutieră.
Datele poliției indică o tendință pozitivă: în 2025, decesele rutiere au scăzut cu 13%, iar numărul rănilor grave cu 4%. Cu toate acestea, Comisia Europeană a transmis României o notificare oficială pentru implementarea corectă a directivei privind siguranța rutieră, semn că reformele structurale întârzie.
Experții spun că problema nu ține doar de legislație, ci și de cultura rutieră.
Importul de mașini second-hand fără sisteme de siguranță contribuie la mortalitatea rutierăActiviștii vorbesc despre un stil de condus „egoist” și avertizează că schimbarea mentalităților ar putea dura mai mult de un deceniu. În 2025, România a organizat prima săptămână națională de conștientizare a siguranței rutiere, încercând să educe publicul.
În București, traficul intens și parcul auto îmbătrânit amplifică riscurile.
Capitala este una dintre cele mai poluate din UE, iar traficul generează aproximativ 60% din poluarea aerului, potrivit Platformei de Mediu pentru București.
Importul masiv de mașini second-hand, adesea fără sisteme moderne de siguranță, contribuie atât la accidente, cât și la problemele de sănătate cauzate de poluare.
„Nu importați doar poluare, importați și pericol”Raul Cazan, președintele organizației de mediu 2Celsius, avertizează că aceste vehicule vin cu riscuri majore: „Nu importați doar poluare din vest. Importați și pericol.”
Deși există semne de progres, România rămâne departe de obiectivele europene de reducere a mortalității rutiere până în 2030, scrie The Guardian. Experții spun că doar o combinație de infrastructură modernizată, aplicarea strictă a legii și schimbarea comportamentului în trafic va putea transforma cu adevărat siguranța rutieră din țară.
Surse din cadrul Comisiei Europene au confirmat pentru Mediafax că Executivul comunitar fost informat de România cu privire la proiectul de ordonanță de urgență privind măsurile aplicabile clienţilor finali casnici din piaţa de gaze naturale în perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027.
„România ar trebui să notifice oficial Comisia”„România a informat informal Comisia Europeană cu privire la intenția sa de a implementa măsura”, a transmis oficialul de la Bruxelles, contactat de Mediafax.
Totuși, pentru această inițiativă legislativă este nevoie o notificare oficială, arată sursele din Comisia Europeană.
„România ar trebui să notifice oficial Comisia în temeiul articolului 4 alineatul (8) din Directiva privind gazele furnizând materiale suport pentru a o justifica”
Normele UE citate permit intervențiile publice în stabilirea prețurilor cu amănuntul numai în anumite condiții, respectiv (a) pentru a asigura aprovizionarea clienților vulnerabili și cu deficit energetic redus sau (b) ca parte a unei tranziții temporare către o stabilire a prețurilor bazată pe piață și accesibilă.
„Proporționalitatea, necesitatea, domeniul de aplicare și durata intervenției ar trebui demonstrate în mod clar. Informațiile din proiectul de ordonanță de urgență sunt noi, iar Comisia Europeană le evaluează în prezent și va furniza detalii suplimentare la momentul oportun”, au transmis sursele din Executivul UE.
Preț reglementat pe tot lanțulProiect de ordonanță de urgență privind măsurile aplicabile clienţilor finali casnici din piaţa de gaze naturale după expirarea actualei plafonări, respectiv în perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027, a fost publicat de Ministerul Energiei publicat marți seara.
Proiectul de act normativ are drept scop continuarea protejării consumatorilor casnici de gaze naturale pentru perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027 și trecerea treptată la o piață liberalizată de gaze naturale pentru consumatorii casnici, iar „înainte de liberalizarea completă să se poată asigura pregătirea temeinică a măsurilor de sprijin care se vor acorda punctual consumatorilor afectați de sărăcia energetică”.
„Vorbim despre mecanism transparent, clar, prin care avem un preț reglementat la producător, urmând ca pe tot lanțul – de transport, distribuție, furnizare – să avem de asemenea tarife clare și reglementate. În această formulă, prețurile finale la consumatorul casnic nu vor depăși maximul actual”, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, miercuri, la întrebarea jurnaliștilor.
Mai exact, în perioada 1 aprilie 2026-31 martie 2027, producătorii de gaze naturale care desfăşoară atât activităţi de extracţie onshore şi/sau offshore, indiferent de data începerii acestei activităţi, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale au obligaţia să livreze, cu preţul de 110 lei/MWh, cantităţile necesare de gaze naturale rezultate din activitatea de producţie internă către furnizori și producătorii de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinată consumului populaţiei care au optat pentru achiziția gazelor naturale direct de la producător, denumiţi în continuare PET client direct, pentru a asigura, în primul rând necesarul de gaze naturale destinat furnizorilor pentru constituirea stocului minim necesar consumului clienților casnici în perioada 1 noiembrie 2026-31 martie 2027.
Acest preț va putea fi modificat prin hotărâre a Guvernului, „în funcţie de evoluţiile înregistrate pe pieţele interne şi internaţionale de gaze naturale şi de evoluţia geopolitică din vecinătatea României”. Componenta de furnizare a gazelor naturale este de 15 lei/MWh.
Conform unei analize a Asociației Energia Inteligentă (AEI), ar însemna scăderi de până la 23% a prețurilor la gaze pentru gospodării, dar o creștere de 25% pentru consumatorii non casnici.
Ilie Bolojan: „Vom clarifica cu Comisia”Premierul Ilie Bolojan anunțase, pe 4 februarie, ca răspuns la întrebarea jurnaliștilor dacă amânarea reliberalizării pieței gazelor nu va afecta relația României cu Comisia Europeană, având în vedere că există o procedură de infringement în acest caz, că responsabilii vor discuta pe acest subiect cu Bruxellesul.
„Vom clarifica cu Comisia că este o măsură tranzitorie, în așa fel încât, din 2027, când producția de gaz va fi mult mărită, nu se mai justifică, într-adevăr, nicio schemă de plafonare, nici măcar cea administrativă. Asta nu ne generează costuri, nu afectează competiția în piață, este o măsură tranzitorie”, a spus atunci Ilie Bolojan.
Comisia a îndeamnat România să elimine restricțiile legate de stabilirea prețurilor la gaze
De amintit că România a fost introdusă de Comisie în procedură de infringement pentru reglementarea prețurilor angro la gaze. Acesta presupune atenționarea unui stat membru UE pentru încălcarea unei obligații și, în cazul în care situația nu este remediată, chemarea statului respectiv în fața Curți Europeane de Justiție, care poate decide obligarea țării respective la plata unor amenzi ce pot fi substanțiale.
Mai exact, pe 7 mai 2025, Comisia Europeană a decis să trimită un aviz motivat României pentru restricționarea libertății producătorilor de gaze de a stabili prețurile angro ale gazelor în România.
„Mai precis, România a introdus o măsură națională care obligă producătorii de gaze să vândă o parte din producția lor internă la un preț fix clienților la nivel angro. Prețurile reglementate pe piața angro la nivelul UE denaturează semnalele de preț și funcționarea eficientă a pieței și, prin urmare, sunt incompatibile cu Directiva 2009/73/CE privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale”.
Anterior, în octombrie 2024, Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere.
„Comisia consideră că măsura legată de prețul gazelor restricționează principiile fundamentale ale formării libere a prețurilor pe piața angro a gazelor, în detrimentul pieței interne și al consumatorilor. În consecință, Comisia a decis să emită un aviz motivat adresat României, care din acest moment are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la acest caz”, transmitea executivul Comunitar.
Avizul motivat din mai 2025 nu aborda legalitatea regimului din România de plafonare a veniturilor pentru producătorii de energie electrică, care fusese, de asemenea, inclus în scrisoarea de punere în întârziere.
„Acest lucru se datorează faptului că mai multe hotărâri preliminare sunt pe rolul Curții de Justiție în această privință. În funcție de rezultatul acestor cauze ale Curții, Comisia va lua o decizie cu privire la continuarea urmăririi problemei prin măsuri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor”, arăta Comisia acum aproximativ nouă luni.
Obligațiile statelor UEArticolului 4 alineatul (8) din Directiva privind gazele este cel care vizează prețuri de furnizare bazate pe piață:
„(1) Furnizorii sunt liberi să stabilească prețul la care furnizează clienților gaze naturale și hidrogen. Statele membre iau măsurile corespunzătoare pentru a asigura concurența efectivă între furnizori și pentru a asigura prețuri rezonabile pentru clienții finali.
(2) Statele membre asigură protecția clienților afectați de sărăcie energetică și a clienților casnici vulnerabili, în temeiul articolelor 26-29, prin intermediul politicii sociale sau prin alte mijloace decât intervențiile publice la stabilirea prețurilor de furnizare a gazelor naturale și a hidrogenului.
(3) Prin derogare de la alineatele (1) și (2), statele membre pot utiliza intervenții publice la stabilirea prețurilor de furnizare a gazelor naturale către clienții afectați de sărăcie energetică sau clienții casnici vulnerabili. Astfel de intervenții publice se supun condițiilor prevăzute la alineatele (4) și (5).
(4) Intervențiile publice la stabilirea prețurilor de furnizare a gazelor naturale:
(a) urmăresc un interes economic general și nu depășesc ceea ce este necesar în vederea atingerii respectivului interes economic general;
(b) sunt clar definite, transparente, nediscriminatorii și verificabile;
(c) garantează accesul egal la clienți al întreprinderilor din sectorul gazelor naturale din Uniune;
(d) au o durată limitată și sunt proporționale în ceea ce privește beneficiarii;
(e) nu au drept rezultat costuri suplimentare pentru participanții la piață într-un mod discriminatoriu;
(f) nu constituie un obstacol pentru eliminarea treptată și în timp util a gazelor fosile pentru a atinge obiectivul climatic al Uniunii pentru 2030 și obiectivul privind neutralitatea climatică prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1119.
(5) Orice stat membru care recurge la intervenții publice la stabilirea prețurilor pentru furnizarea de gaze naturale în conformitate cu alineatul (3) din prezentul articol respectă, de asemenea, articolul 3 alineatul (3) litera (d) și articolul 24 din Regulamentul (UE) 2018/1999, indiferent dacă în statul membru în cauză există sau nu un număr semnificativ de clienți casnici afectați de sărăcia energetică. Înainte de a elimina intervențiile publice la stabilirea prețurilor de furnizare a gazelor naturale, statele membre asigură măsuri de sprijin adecvate pentru clienții afectați de sărăcie energetică și pentru clienții casnici vulnerabili, în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol.
(6) În scopul stabilirii unei concurențe efective pentru contractele de furnizare de gaze naturale între furnizori și al obținerii unor prețuri cu amănuntul ale gazelor naturale total eficace, bazate pe piață și accesibile în conformitate cu alineatul (1), statele membre pot, în cursul unei perioade de tranziție, să recurgă la intervenții publice la stabilirea prețurilor pentru furnizarea de gaze naturale către clienții casnici care nu beneficiază de intervenții publice în temeiul alineatului (3) și către microîntreprinderi.
(7) Intervențiile publice utilizate în temeiul alineatului (6) respectă criteriile stabilite la alineatul (4) și:
(a) sunt însoțite de un set de măsuri pentru a asigura o concurență efectivă și de o metodologie de evaluare a progreselor înregistrate în privința măsurilor respective;
(b) sunt stabilite în baza unei metodologii care asigură un tratament nediscriminatoriu al furnizorilor;
(c) sunt stabilite la un preț care depășește costul, la un nivel la care poate exista o concurență efectivă în ceea ce privește prețurile;
(d) sunt concepute astfel încât să reducă la minimum orice impact negativ asupra pieței angro de gaze naturale;
(e) se asigură că toți beneficiarii unor astfel de intervenții publice au posibilitatea de a alege oferte competitive de pe piață și sunt direct informați, cel puțin în fiecare trimestru, cu privire la disponibilitatea ofertelor și a economiilor pe piața competitivă, și se asigură că acestora li se acordă asistență pentru a trece la o ofertă bazată pe piață;
(f) se asigură, în cazul în care statul membru procedează la implementarea sistemelor de contorizare inteligentă în conformitate cu articolul 17, că toți beneficiarii unor astfel de intervenții publice sunt direct informați cu privire la posibilitatea instalării de contoare inteligente și primesc asistența necesară;
(g) nu conduc la o subvenționare încrucișată directă între clienții aprovizionați la prețurile de pe piața liberă și cei aprovizionați la prețurile de furnizare reglementate.
(8) Statele membre notifică Comisiei măsurile luate în conformitate cu alineatele (3) și (6), în termen de o lună de la adoptarea acestora și le pot aplica imediat. Notificarea este însoțită de o explicație a motivelor pentru care obiectivul urmărit nu putea fi atins într-o măsură satisfăcătoare cu ajutorul altor instrumente, a modului în care sunt îndeplinite cerințele prevăzute la alineatele (4), (5) și (7) și a efectelor măsurilor notificate asupra concurenței. Notificarea descrie categoriile de beneficiari, în special clienții afectați de sărăcie energetică și clienții casnici vulnerabili, precum și alți beneficiari potențiali, durata măsurilor și numărul clienților casnici afectați de măsuri și explică modul în care au fost stabilite prețurile reglementate.
(9) Până la 15 martie 2025 și ulterior o dată la doi ani, ca parte a rapoartelor naționale intermediare integrate privind energia și clima, statele membre prezintă Comisiei rapoarte privind punerea în aplicare a prezentului articol și privind necesitatea și proporționalitatea intervențiilor publice în temeiul prezentului articol, precum și o evaluare a progreselor înregistrate în direcția asigurării unei concurențe efective între furnizori și a tranziției către prețuri bazate pe piață. Statele membre care aplică prețuri reglementate în conformitate cu alineatul (6) raportează cu privire la respectarea condițiilor prevăzute la alineatul (7), inclusiv cu privire la respectarea lor de către furnizorii care au obligația de a aplica astfel de intervenții, precum și cu privire la impactul prețurilor reglementate asupra finanțelor furnizorilor respectivi.
(10) Comisia analizează punerea în aplicare a prezentului articol în scopul de a se ajunge la stabilirea bazată pe piață a prețurilor cu amănuntul la gazele naturale și prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport. Raportul include, după caz, o evaluare a impactului măsurilor respective asupra progreselor înregistrate în atingerea obiectivului Uniunii de neutralitate climatică și a celorlalte obiective privind energia și clima. Acesta poate fi combinat cu raportul menționat la articolul 5 alineatul (10) din Directiva (UE) 2019/944 privind punerea în aplicare a articolului respectiv. Raportul este însoțit sau urmat de o propunere legislativă, dacă este cazul. O astfel de propunere legislativă poate include o dată de încetare a aplicării prețurilor reglementate”.
„Se vorbește mult despre securitate la granița de est, dar dincolo de hărți și strategii militare există o realitate economică pe care nu o putem ignora. Reziliența depinde și de puterea economică”, a transmis ministrul.
Potrivit Oanei Toiu, programul EastInvest pune la dispoziție aproximativ 20 de miliarde de euro pentru a face mediul economic mai predictibil în regiunile de graniță.
„Nu este doar un alt acronim de la Bruxelles, ci un instrument care oferă un punct unic unde primăriile și firmele pot accesa finanțare și consultanță pentru proiecte de logistică, energie sau digitalizare”, a explicat ministrul.
Șeful diplomației române a arătat că inițiativa oferă o șansă suplimentară zonelor precum Moldova sau Delta Dunării de a rămâne atractive pentru investitori și sigure pentru comunitățile locale
„Granița de est a Uniunii trebuie să fie o zonă vie și prosperă, nu doar o linie de apărare”, a afirmat aceasta.
Memorandumul a fost elaborat de Ministerul Afacerilor Externe, prin Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Comisia Europeană, împreună cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Finanțelor, în calitate de co-inițiatori.
În același context, Oana Toiu a subliniat rolul comisarului european Roxana Mînzatu în procesul decizional de la nivel european, apreciind că implicarea acesteia este importantă pentru România, în special pentru securizarea locurilor de muncă în regiunile de frontieră prin stimularea dezvoltării economice.
Participarea va fi realizată printr-un stand oficial al Consiliului Județean Timiș, unde Visit Timiș va promova oferta turistică integrată a județului, de la patrimoniu cultural și experiențe urbane, până la turism rural și gastronomie.
De asemenea, componenta culinară va fi susținută de HORETIM, care va organiza o degustare de produse tradiționale reprezentative pentru regiune.
Vizitatorii vor putea descoperi Banatul prin gust, într-o selecție atent curatoriată de producători locali: brânzeturi artizanale de la Curtea Culorilor, mezeluri tradiționale oferite de Nora și vinuri de la Crama Aramic.
Citeşte comunicatul integral AICI
