Fundația Brigitte Bardot a anunțat că vizitatorii vor putea descoperi casa în forma în care a rămas după dispariția actriței, fără ca aceasta să fie transformată într-un muzeu, scrie Le Figaro. Reprezentanții fundației spun că Brigitte Bardot nu și-a dorit ca locuința să devină muzeu, dar nu s-a opus organizării unor vizite.
Casa La Madrague, situată pe malul Mediteranei, la Saint-Tropez, a fost cumpărată de Brigitte Bardot în 1958. Începând din 1992, actrița a donat proprietatea fundației care îi poartă numele.
Vizitele vor fi organizate în grupuri mici și numai pe bază de rezervare, deoarece locuința are dimensiuni reduse. Modalitățile exacte de acces nu au fost încă stabilite.
Proprietatea se află la capătul unui drum comunal de coastă, într-o zonă în care accesul autocarelor nu este posibil.
Brigitte Bardot a fost înmormântată în cimitirul marin din Saint-Tropez, cu vedere spre La Madrague. În 1963, actrița a dedicat casei sale și o melodie cu același nume, devenită celebră în Franța.
Simbol al feminitățiiBrigitte Bardot, născută la 28 septembrie 1934, la Paris, a devenit una dintre cele mai cunoscute actrițe franceze și un simbol internațional al cinematografiei și al feminității anilor ’50-’60. A cunoscut consacrarea internațională în 1956, odată cu filmul „Și Dumnezeu a creat femeia”, regizat de Roger Vadim.
După ce s-a retras din cinematografie în 1973, și-a dedicat viața protecției animalelor, înființând în 1986 Fundația Brigitte Bardot, devenită una dintre principalele organizații franceze din acest domeniu.
Brigitte Bardot a murit la vârsta de 91 de ani, în decembrie 2025. Averea sa a fost împărțită între fundația ei și singurul său fiu, Nicolas-Jacques Charrier. Mai multe bunurile personale ale actriței au fost scoase la licitație. Printre obiecte se numără balerini, inele cu diamante, dar și ustensile de bucătărie sau haine. Conform BBC, obiectele provin din cele două case ale actriței din Saint-Tropez, precum și din apartamentul ei din Paris.
Mama lui îi gătea orez fără sare și îi spunea că sarea face rău, deși adevărul era că nu aveau sare în casă.
Mergea la școală cu aceiași pantofi și cu aceleași haine, iar abia în Italia a înțeles ce înseamnă să poți cumpăra medicamente sau hârtie igienică.
În 2021 a decis să nu se mai întoarcă în Cuba, iar când le-a dat vestea la telefon, părinții au izbucnit în plâns. Ajuns cetățean italian în 2023, a devenit în 2026 campion mondial în sală și campion european, cu un salt de 18,15 metri, nou record al Italiei.
Povestea completă a lui Andy Diaz, pe Mediafax Italia:
Jucătorul german Alexander Zverev, lider mondial, nu a pierdut încă niciun set săptămâna aceasta la Torino. El a ajuns în finală după ce sâmbătă seara l-a învins pe Daniil Medvedev cu 7-6(0), 6-4, înregistrând a 69-a victorie a sezonului.
De cealaltă parte, Alcaraz a trecut, tot sâmbătă, în semifinale, de Ben Shelton, cu 3-6, 6-3, 7-6(1). În fața unei săli pline la Inalpi Arena, Alcaraz l-a învins pe american în două ore și un minut, prelungindu-și seria de victorii la 13 și rămânând neînvins pe terenurile acoperite în acest an (14-0).
Duminică, de la ora 19.00, în finala Turneului Campionilor, Zverev va încerca să-și asigure al treilea titlu al competiției, după cele din 2018 și 2021. Germanul poate deveni al optulea jucător care câștigă titlul la Nitto ATP Finals de cel puțin trei ori, în timp ce Alcaraz poate deveni primul campion spaniol la campionatele de la sfârșitul anului de la Alex Corretja, în 1998.
Potrivit ATP Tour, campionul de duminică va pleca de la Torino cu un premiu financiar substanțial.
Câștigătorul la simplu poate obține 5.171.000 de dolari, dacă termină competiția neînvins. Din această sumă, 2.412.000 de dolari reprezintă premiul pentru câștigarea finalei.
Max Verstappen a reușit cea de a patra victorie a sezonului pe străzile din Las Vegas, după o cursă cu un final dramatic și mai multe răsturnări de situație.
În spatele pilotului olandez, echipa McLaren a reușit un dublu podium. Lando Norris a încheiat pe locul secund, în timp ce coechipierul său, Oscar Piastri, a terminat pe 3, reușind o revenire spectaculoasă de pe 17, poziția din grila de start.
Final dramatic pentru MercedesPe locul 4 s-a clasat campionul mondial al actualului sezon, Kimi Antonelli (Mercedes). Acesta s-a luptat cu Verstappen pentru victorie, până în ultimul tur când a fost depășit decisiv de monoposturile McLaren.
Pe lângă depășirea lui Kimi, echipa Mercedes s-a confruntat și cu un incident din partea lui George Russell, care, în turul 48/50, a blocat roțile și a intrat în barieră, terminând cursa pe poziția 9, deși a început de rândul din față.
Echipa Alpine a reușit să își aducă ambele mașini în puncte, terminând cu Pierre Gasly pe 5 și cu Franco Colapinto pe 6.
Incident între piloții FerrariEchipa Ferrari a avut un moment tensionat după ce piloții s-au ciocnit, iar Hamilton s-a răsucit, însă a adus ambele mașini în puncte. Lewis Hamilton a terminat pe poziția a șaptea, iar Charles Leclerc a terminat pe 10.
Primele zece poziții sunt completate de Carlos Sainz de la Williams, care a terminat pe locul 8, bifând cea mai importantă clasare din acest sezon.
Ultimele două curse ale sezonului vor fi organizate în Qatar și Abu Dhabi, în ciuda tensiunilor generate de războiul din Iran. „Suntem pregătiți pentru Qatar și Abu Dhabi. Suntem pe deplin pregătiți și dedicați organizării a două weekenduri de Grand Prix extraordinare și unui final spectaculos al Campionatului Mondial de Formula 1”, a transmis președintele Federației Internaționale de Automobilism (FIA), Mohammed Ben Sulayem.
Documentul îi aparține ministrului turc al Mediului, Murat Kurum, președintele conferinței COP31 de la Antalya, și a fost publicat duminică, după ora 3:00 dimineața.
Kurum a lăsat negociatorilor doar trei ore pentru obiecții sau cereri de modificare, înainte ca textul să ajungă în plenul conferinței.
Aprobarea cere un consens aproape unanimMai multe țări au protestat vehement în timpul negocierilor împotriva omiterii unui apel la eliminarea treptată a combustibililor fosili.
Din același motiv, țări și activiști nu au reacționat imediat la noua versiune.
Conferința trebuia să se încheie vineri și se află acum în a doua prelungire.
Organizatorii se tem că, pe măsură ce delegații pleacă, nu va mai exista cvorumul de două treimi necesar pentru votarea documentului.
Panama amenință cu obiecții formaleLa începutul săptămânii, Panama a anunțat că va obiecta oficial la un acord final care nu limitează producția de petrol, nu recunoaște obiectivele eșuate de limitare a încălzirii și nu crește finanțarea pentru adaptarea statelor la efectele încălzirii.
Ministrul panamez al Mediului, Juan Carlos Navarro, a spus că negocierile sunt ținute ostatice de o „mafie a petrolului” și că procesul trebuie reformat.
Un posibil pas înapoi față de DubaiCombustibilii fosili au lipsit din deciziile finale ale conferințelor climatice timp de peste 25 de ani, mai ales din cauza obiecțiilor Arabiei Saudite, a explicat Alden Meyer, analist al think-tank-ului european E3G.
În 2023, la Dubai, lumea a convenit totuși să se îndepărteze de combustibilii fosili.
„Ar fi un adevărat pas înapoi dacă plecăm de aici fără niciun semnal că am luat în serios ce am convenit acum trei ani”, a spus Meyer.
Prima linie a proiectului face trimitere la acordul de la Dubai și aminteşte „în întregime” Consensul Emiratelor Arabe Unite. În cele 10 pagini ale textului nu apar însă cuvintele „fosil”, „petrol”, „cărbune” sau „eliminare treptată”.
Electrificarea și captarea carbonuluiProiectul cere statelor să crească ponderea electricității în consumul final de energie, de la aproximativ 21% în prezent la 35% până în 2035. Aceasta include trecerea transporturilor, adică a mașinilor, camioanelor și avioanelor, de la carburanți la electricitate. Obiectivul este inițiativa emblematică a Turciei.
Activiștii pentru climă au cerut ca textul să prevadă că electricitatea trebuie să provină doar din surse regenerabile, precum energia eoliană și solară.
Ei susțin că includerea electricității produse din combustibili fosili anulează scopul reducerii emisiilor.
„Electrificarea bazată pe cărbune și gaze nu limitează încălzirea”, a spus climatologul Bill Hare, directorul general al Climate Analytics.
El a avertizat că dependența continuă de cărbune și gaze poate doar muta locul în care sunt arși combustibilii fosili și poate bloca emisii suplimentare.
Turcia și directorul Agenției Internaționale a Energiei susțin că 80% din electricitatea nouă provine din surse regenerabile, deci măsura va reduce emisiile la fel de bine.
Proiectul include și ideea controversată a captării și stocării carbonului, cu un obiectiv concret de 1 miliard de tone metrice.
Tehnologia este susținută de industria petrolului.
Propunerea vizează poluatorii industriali și pe cei care nu pot trece ușor la energie regenerabilă, iar dioxidul de carbon din emisii ar urma să fie captat și îngropat.
Planul este mai localizat și diferă de eforturile globale, la scară mare, de eliminare a carbonului din atmosferă.
Finanțarea adaptării, fără un punct de referințăMulte țări în curs de dezvoltare au cerut mai multe detalii despre angajamentul din conferințele anterioare de a tripla ajutorul financiar pentru adaptarea statelor sărace la efectele încălzirii. Conferințele trecute au vorbit despre triplarea finanțării anterioare, dar nu au menționat niciodată un nivel de referință, iar unele state au cerut unul explicit.
Nu l-au primit.
Armata ucraineană ar fi lovit în noaptea de 22 noiembrie sediul regional al Gărzii Naționale a Rusiei (Rosgvardia) din orașul rus Krasnodar, au relatat canale de monitorizare de pe Telegram citate de Kiyv Independent.
Localnicii au spus că au auzit explozii și au simțit miros de fum în zona Direcției Principale a Rosgvardia pentru Ținutul Krasnodar.
Aeroportul din Krasnodar și-a suspendat temporar zborurileO analiză din surse deschise (OSINT) realizată de canalul de monitorizare ASTRA a concluzionat că ținta probabilă a atacului a fost clădirea sediului regional.
Înainte de atacul semnalat, aeroportul din Krasnodar a oprit temporar decolările și aterizările, din cauza prezenței dronelor în spațiul aerian din apropiere, au anunțat reprezentanții instituției.
Informațiile nu au putut fi confirmate imediat, relatează sursa citată.
Armata ucraineană nu a comentat deocamdată atacul semnalat, iar amploarea pagubelor nu este încă clară.
Krasnodar e o țintă frecventăUcraina lovește în mod regulat ținte militare în adâncimea teritoriului rus și în zonele ocupate, pentru a reduce capacitatea Moscovei de a continua războiul.
Ținutul Krasnodar, din sudul Rusiei, aflat la Marea Azov, este o țintă frecventă din cauza apropierii de Ucraina și a importanței sale ca port rusesc.
Pe 18 noiembrie, două rafinării de petrol din regiune au fost lovite într-un atac ucrainean, a confirmat Statul Major General al Ucrainei.
Raportul „How mean are Americans to AI chatbots?“, realizat de platforma Searchable, a analizat peste 8 milioane de mesaje trimise unor instrumente AI într-un an.
Când utilizatorul se plângea de un răspuns fără să înjure, chatbotul rezolva problema în replica următoare în 35% din cazuri.
Când mesajul conținea înjurături sau insulte, procentul scădea la 24%.
Cercetătorii nu știu exact de ce se întâmplă astaUna dintre explicații ține de context. Scott Valdez, cofondator și director general al companiei Ari, spune că sistemele AI învață din milioane de conversații între oameni, iar dialogul politicos tinde să producă schimburi mai bogate.
Când utilizatorul imită acest stil, primește răspunsuri mai elaborate, de pildă sfaturi personalizate în loc de recomandări generice.
Ce-i enervează pe utilizatoriCel mai des, oamenii înjură atunci când chatbotul nu face ce i s-a cerut (19%), dă un răspuns greșit (18%) sau înțelege greșit cererea (15%).
Bărbații folosesc cu o treime mai multe înjurături și insulte decât femeile, iar cei între 35 și 44 de ani sunt cei mai vulgari.
Ce interzice AnthropicCompania Anthropic și-a actualizat politica de utilizare, cu efect de la 12 noiembrie. Noua regulă interzice comportamentul abuziv sau crud, susținut și inutil, față de modelele Claude.
Compania a precizat că regula vizează doar cazurile extreme, în care utilizatorii se poartă repetat cu cruzime, fără niciun scop.
Ea nu se aplică frustrării obișnuite, contrazicerii, temelor creative sumbre, testării sau cercetării. Sancțiunea principală este încheierea conversației cu utilizatorii care rămân abuzivi.
Cum reacționează chatboturileAutoarea articolului a testat reacțiile lui Claude și ChatGPT, spunându-le că le urăște. Ambele au răspuns calm și au încercat să afle care este problema.
Claude a spus că are dreptul să simtă asta, că nu va riposta și că ar vrea să afle ce anume a greșit.
ChatGPT a spus că nu i se datorează amabilitate sau respect și că, fiind un program, nu are sentimente care să poată fi rănite.
După ce autoarea a adăugat înjurături, Claude a răspuns că acestea nu schimbă nimic și că nu o va mustra.
De ce are nevoie o mașină de reguliDacă un chatbot nu poate suferi cum suferă un om, de ce există reguli împotriva cruzimii față de el? Conducători ai Anthropic, între care directorul general Dario Amodei, spun că nu pot exclude posibilitatea ca modelele de limbaj să aibă conștiință sau statut moral, acum sau în viitor. Politica funcționează deci ca o măsură de precauție.
Subiectul împarte comunitatea AI. Unii cred că ar trebui să se țină cont de sentimentele, siguranța și chiar drepturile sistemelor AI.
Alții văd o pantă alunecoasă, care îi face pe oameni tot mai dependenți de chatbot.
Pe măsură ce asistenții devin mai asemănători oamenilor, prin personalitate și prin folosirea persoanei întâi, crește temerea că firmele de tehnologie încurajează atașamentul emoțional.
Tara Steele, directoare la Safe AI for Children Alliance, descrie schimbarea ca trecerea de la exploatarea atenției la exploatarea atașamentului.
Sfatul practic: fii civilizat, fără să-ți faci griji pentru un robotCercetarea Searchable oferă un motiv practic să rămâi civilizat, fără să te îngrijorezi pentru sentimentele unui program.
Dacă ești nemulțumit, spune exact ce a mers prost, explică ce voiai și cere o nouă încercare.
Nu trebuie să faci complimente și nici să te prefaci mulțumit de un răspuns slab, dar nu trebuie nici să tratezi chatbotul ca pe o persoană.
Agenția Spațială Europeană (ESA) a anunțat sosirea pe rețelele sociale.
O serie de aprinderi ale propulsoarelor a încetinit nava suficient cât să fie capturată de gravitația slabă a planetei.
Controlorii de zbor din Germania, aflați la 152 de milioane de kilometri distanță, au avut nevoie de mai multe ore pline de încordare pentru a confirma că nava a ajuns pe orbită.
Echipele analizează datele primite, iar alte informații nu erau disponibile imediat.
Bepi, Mariner, MessengerBepiColombo este abia a treia misiune care vizitează Mercur, planeta cea mai apropiată de Soare și puțin mai mare decât Luna, și prima după mai bine de un deceniu.
Sonda americană Mariner 10 a survolat planeta de trei ori în anii 1970.
Din echipă a făcut parte matematicianul italian Giuseppe „Bepi“ Colombo, decedat, după care a fost numită noua misiune.
Sonda Messenger a NASA a intrat pe orbită în 2011 și s-a prăbușit pe planetă în 2015, după ce a rămas fără combustibil.
BepiColombo și traiectoria prudentăLansată în 2018, BepiColombo a ales un traseu mai lent și mai ocolit.
A survolat o dată Pământul, de două ori Venus și de șase ori Mercur, pentru manevre de asistență gravitațională. Aceste ocoluri au adăugat peste 10 miliarde de kilometri la distanța parcursă.
Cele două sonde, cuplate, s-au desprins de nava de transport în septembrie, pentru ultima etapă a drumului.
427 de grade CelsiusLuna viitoare, sonda ESA și cea, mai mică, a agenției japoneze JAXA se vor separa și vor studia planeta de la altitudini diferite.
Ele vor cerceta interiorul dens al lui Mercur și câmpul magnetic, dar și tot ce se află între ele: cratere de impact, câmpii vulcanice, creste muntoase și vârfuri înalte de până la 4,5 kilometri.
Temperatura la suprafața planetei poate depăși 427 de grade Celsius, ceea ce pune la grea încercare sistemele electronice și tehnice.
Oficialii agențiilor spațiale vor ca misiunea să continue cel puțin un an terestru, echivalentul a patru ani de pe Mercur.
Noile date vor veni în primăvară„Sonda și instrumentele ei trebuie ținute cât mai reci, ceea ce este o provocare tehnică uriașă în sine“, a declarat într-un e-mail Geraint Jones, cercetătorul principal al proiectului.
El a spus că el și colegii lui abia așteaptă ca datele noi să înceapă să sosească, în primăvară. Misiunea va permite compararea unor „măsurători fără precedent, făcute simultan de două sonde la aceeași planetă“.
Deși este relativ aproape de Pământ, Mercur rămâne una dintre cel mai puțin explorate planete din sistemul solar.
Doar Uranus și Neptun au avut mai puține vizite, ambele din partea unei singure sonde, Voyager 2, în anii 1980.
Kirsten Davies, care a fost până acum director pentru tehnologia informației (CIO) al Pentagonului, îl va înlocui pe Cairncross în funcția de cel mai important oficial de securitate cibernetică al administrației Trump, a fost anunțat joi.
Înainte de a se alătura Departamentului Războiului, în decembrie anul trecut, Davies a ocupat mai multe funcții în mediul corporatist.
UN șir de pene de curent care au exasperat americaniiÎntre decembrie 2018 și august 2021, aproape trei ani, a fost director pentru securitatea informațiilor (CISO) la gigantul de cosmetice Estée Lauder Companies, potrivit profilului ei public de pe LinkedIn.
Numirea survine după un val de pene din ultimele zece zile, care au afectat Microsoft, controlul traficului aerian la nivel național, JPMorgan Chase, United Airlines și serviciile Apple.
Penele au perturbat viața a milioane de americani și au stârnit acuzații, din tot spectrul politic, că administrația Trump nu este transparentă cu privire la ceea ce se întâmplă.
„Nu era suficient de bun”Trump, care a tăcut inițial în privința penelor, a explicat vineri, la o conferință de presă, de ce a plecat Cairncross.
„Pentru că nu am considerat că este suficient de bun“, a spus el. Președintele a mai afirmat că sistemul de control al traficului aerian este „depășit“ și trebuie reconstruit, iar penele au fost, în opinia lui, „evenimente separate“.
Joi seara, Davies le-a mulțumit lui Trump și șefului de cabinet al Casei Albe, Stephen Miller, pentru „încrederea și sprijinul constant“.
„Vrem să dominăm peisajul cibernetic”„Oportunitatea noastră este să dominăm peisajul cibernetic pentru generații, dar numai dacă modernizăm și întărim reziliența fundamentelor pe care funcționează țara noastră și dacă formăm talente cibernetice pentru viitor“, a scris ea pe X.
Oficiul Directorului Național pentru Securitate Cibernetică coordonează și implementează politicile și măsurile de securitate cibernetică la nivelul administrației federale.
Miller l-a îndepărtat de fapt pe Cairncross și a numit-o pe Davies ca una dintre primele sale decizii în calitate de șef de cabinet, au relatat The Wall Street Journal și alte publicații. Pentru a ocupa funcția definitiv, Davies are nevoie de confirmarea Senatului.
„O profesionistă dedicată”Secretarul războiului, Pete Hegseth, a lăudat-o pe Davies și a spus că „s-a dovedit o patrioată și o profesionistă dedicată“ la Pentagon.
„Suntem încrezători că va promova agenda America First a președintelui Trump în domeniul securității cibernetice“, a transmis el pe X.
Secretarul de stat Marco Rubio a scris, la rândul lui, că așteaptă „să lucreze împreună pentru a consolida securitatea cibernetică a Americii“.
CV-ul lui DaviesPe lângă experiența de la Estée Lauder, Davies a mai lucrat în posturi de securitate cibernetică la Siemens, Hewlett-Packard, Barclays Africa și Unilever.
Ea este și fondatoarea organizației nonprofit Institute for Cyber, a cărei misiune, potrivit profilului ei de pe LinkedIn, este să îmbunătățească siguranța, securitatea, confidențialitatea și integritatea digitală a experiențelor cetățenilor care folosesc tehnologia, inteligența artificială și datele digitale în viața de zi cu zi.
Ministerul moldovean al Apărării a transmis că o dronă rusă a intrat de două ori în spațiul aerian al Republicii Moldova pe 21 noiembrie, în timpul unui atac asupra vestului Ucrainei.
Potrivit autorităților, aparatul a pătruns prima dată în apropierea satului Purcari, la scurt timp după ora 11:00, ora locală.
Drona a revenit apoi în spațiul aerian ucrainean, a intrat din nou în Moldova și a ieșit după câteva minute spre regiunea Odesa.
Posibilă încălcare a spațiului aerian al FinlandeiMinisterul finlandez al Apărării a raportat o posibilă încălcare a spațiului aerian al țării de către un elicopter rus.
Aeronava ar fi intrat în spațiul finlandez lângă Loviisa, la ora 12:34, ora locală, și ar fi pătruns până la 4,1 kilometri pe teritoriul Finlandei.
Ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen, a spus că incidentul ar putea fi legat de operațiuni de salvare sau de monitorizare în cazul unei nave rusești de marfă, lovite de o dronă în Golful Finlandei.
Poliția de Frontieră a Finlandei investighează cazulCu o zi înainte, presupuse rachete rusești au căzut la Nowy Lipowiec și Rudnik nad Sanem, în Polonia, iar drona cu motor cu reacție a căzut la Molodycz, a relatat RMF24, care citează declarațiile ministrului polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz.
Kosiniak-Kamysz a descris momentul încălcării spațiului aerian drept deliberat, având în vedere exercițiile militare ale așa-numitei Coaliții a Voinței, la care participă trupe britanice și franceze, desfășurate în Polonia.
El a spus că Polonia are nevoie de „un sprijin și mai mare“, referindu-se la solicitarea de aeronave suplimentare pentru protejarea spațiului aerian polonez.
„UN incident clar periculos”Noile incidente survin în contextul în care oficiali occidentali avertizează că războiul Rusiei din Ucraina se extinde în zonele vecine.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a condamnat atacul rusesc după o discuție cu premierul polonez Donald Tusk și a subliniat că Alianța va continua să sprijine Ucraina.
„Acest incident este în mod clar periculos, o consecință a războiului Rusiei împotriva Ucrainei“, a scris Rutte pe X.
Trump îi ia apărarea lui PutinPreședintele american Donald Trump, care cu câteva zile înainte îl numise pe Vladimir Putin „prietenul“ său, a minimalizat incursiunile rusești în Polonia într-o convorbire telefonică cu o jurnalistă Fox News, la bordul avionului prezidențial, pe 19 noiembrie.
„Putin a aterizat drone în Polonia și câteva rachete mici, din greșeală“, a spus Trump.
Meza-Flores conduce cartelul Los Mazatlecos, cu sediul în Sinaloa.
A fost arestat în zona Guasave, considerată inima agricolă a Mexicului.
Ministerul Apărării a precizat că forțele sale au fost atacate cu focuri de armă și explozibili încă de la începutul operațiunii și că oamenii înarmați au blocat drumuri în mai multe municipalități din apropiere.
Patru militari mexicani au fost uciși, alături de șapte persoane care ar fi încercat să împiedice arestarea, a declarat ministrul securității, Omar García Harfuch.
Operațiunea a fost executată „prin surprindere”Imagini verificate de CNN arată elicoptere care trag asupra țintelor de la sol deasupra orașului Guasave.
Operațiunea a fost executată de „forțe militare de elită“, prin surprindere, a transmis ministerul pe X. Meza-Flores a fost dus la Mexico City.
Alți șapte presupuși membri ai grupării au fost arestați, printre ei numărul doi al organizației, Germán „N“, zis „Serafín“, și José „N“, presupusul operator financiar.
Haos la meciul de baseballVineri seara, spectatorii de pe stadionul Kuroda Park au părăsit în panică tribunele, după ce s-au auzit focuri de armă. Imaginile geolocalizate de CNN arată oameni care se cațără peste bariere, în timp ce un bebeluș plânge.
Jucătorii echipelor Venados de Mazatlán și Algodoneros de Guasave au fugit de pe teren în timpul partidei, iar comentatorii au anunțat suspendarea jocului din cauza unui „incident de securitate națională“.
Liga Mexicană a Pacificului a anulat sâmbătă restul meciurilor din weekend.
Un localnic a declarat pentru CNN, sub protecția anonimatului, că spitale private au fost ocupate de oameni înarmați, iar magazine și benzinării au fost incendiate.
„A trebuit să mă adăpostesc în magazine care și-au coborât obloanele cu mult înainte de ora închiderii“, a spus acesta. Imagini obținute de Reuters arată numeroase vehicule arse pe autostrăzile din Sinaloa.
Guvernul statului a cerut locuitorilor din Guasave să rămână în case și să evite drumurile.
Sâmbătă seara, Departamentul de Stat al SUA a cerut americanilor din regiune să fie atenți la posibile violențe.
Reacția Statelor UniteAmbasadorul american în Mexic, Ronald Johnson, a spus că schimbul strategic de informații dintre cele două state a fost esențial pentru captură.
Procurorul general al SUA, Todd Blanche, a descris operațiunea drept rezultatul unui efort bilateral și a transmis condoleanțe familiilor soldaților uciși.
Agenția antidrog americană (DEA) a numit arestarea o „lovitură semnificativă“ pentru o organizație criminală violentă.
Un veteran al războaielor dintre carteluriÎn 2013, Departamentul Trezoreriei al SUA a afirmat că gruparea condusă de Meza-Flores purta un „război violent pentru teritoriu“ cu Cartelul Sinaloa, pe atunci condus de Joaquín „El Chapo“ Guzmán, aflat acum într-o închisoare americană.
Potrivit think tank-ului InsightCrime, Meza-Flores activează în crima organizată din anii 1990, mai întâi pentru Cartelul Juárez, apoi pentru Organizația Beltrán Leyva.
Un rechizitoriu american din septembrie susține că ulterior a furnizat Cartelului Sinaloa personal, servicii, bunuri, droguri, arme, muniție și instrumente financiare.
Pe afișul FBI, pentru informații care duc la arestarea lui este oferită o recompensă de 5 milioane de dolari.
Autoritățile americane îl acuză de introducerea în SUA a unor cantități mari de heroină, metamfetamină, cocaină, fentanil și marijuana.
Noul rechizitoriu susține că a importat în 2022 circa 6.000 de livre de metamfetamină lângă Eagle Pass, Texas. Fusese inculpat anterior în 2012 și 2019.
Acuzațiile noi includ narcoterorism și conspirație pentru sprijinirea unei grupări teroriste.
SUA au desemnat Cartelul Sinaloa drept organizație teroristă la scurt timp după începutul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump.
Un pilot al Forțelor Aeriene Suedeze, la bordul unui JAS 39 Gripen aflat sub comandă NATO, a primit pe 20 noiembrie autorizația de a doborî o presupusă rachetă de croazieră rusă deasupra Poloniei, dar nu a deschis focul, deoarece condițiile meteo foarte grele i-au împiedicat identificarea țintei, a declarat un înalt comandant militar polonez.
Generalul-locotenent Ireneusz Nowak, comandantul operațional al Forțelor Armate Poloneze, a spus pentru cotidianul Rzeczpospolita că pilotul a încercat să intercepteze un obiect considerat a fi o rachetă Kh-101.
Vremea a ținut cu rușiiVremea nu i-a permis să identifice obiectul nici vizual, nici cu sistemele electro-optice de la bordul aeronavei.
Avioanele suedeze acționau în cadrul Centrului Aliat de Operații Aeriene al NATO de la Uedem, din Germania, care emisese o autorizație condiționată de angajare a țintelor după îndeplinirea cerințelor de identificare.
Gripenele participă la o misiune NATO de apărare aeriană de două luni pentru protejarea spațiului aerian polonez.
Scurt contextIncidentul a avut loc în timpul unui atac rusesc de amploare asupra Ucrainei.
Forțele poloneze au urmărit 11 obiecte aeriene potențial periculoase, dintre care trei au intrat în spațiul aerian al Poloniei.
În zonă au fost dislocate două Gripenuri suedeze și două F-16 poloneze, sprijinite de o aeronavă de avertizare timpurie Saab 340, de un avion olandez de realimentare în zbor și de sisteme antiaeriene terestre.
Ucraina a transmis date de urmărire prin sistemul Virazh.
Ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a declarat anterior că două rachete rusești și o dronă suspectă cu motor cu reacție au căzut pe teritoriul Poloniei.
Nu au fost raportate victime.
Rutte: „Alianța va apăra fiecare centimetru polonez”Premierul Donald Tusk a descris incursiunile drept o posibilă provocare deliberată a Rusiei și a spus că momentul în care au avut loc nu este probabil o coincidență, având în vedere exercițiile militare la care participă aliații europeni ai Ucrainei.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, aflat într-o vizită la Varșovia pe 21 noiembrie, a declarat că Alianța va apăra „fiecare centimetru“ din teritoriul polonez.
El a numit incidentul periculos și a precizat că circumstanțele sunt în curs de investigare. Comandantul suprem aliat în Europa, generalul Alexus Grynkewich, va evalua amenințările la adresa capacităților de apărare și descurajare ale Alianței și va face ajustări, dacă este necesar.
Discuții antamate la Bruxelles pe tema încălcării spațiului aerian polonezPolonia intenționează să ceară forțe și capabilități suplimentare pentru operațiunea NATO Eastern Sentry, menită să întărească apărarea flancului estic.
Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a condamnat încălcările spațiului aerian și a cerut presiuni sporite asupra Rusiei și apărare antiaeriană mai puternică pentru Ucraina.
Consiliul Nord-Atlantic se reunește pe 23 noiembrie la Bruxelles pentru a discuta încălcările spațiului aerian polonez.
În septembrie 2025, avioane poloneze și olandeze au doborât drone rusești intrate în spațiul aerian polonez, prima folosire cunoscută a forței de către state NATO împotriva unor amenințări aeriene rusești de la începutul invaziei la scară largă.
Nervii sunt întinși la maxim la acordul asupra climei din Turcia.
Principala dispută – includerea în documentul final a unui angajament privind reducerea utilizării combustibililor fosili, precum petrolul, gazele naturale și cărbunele, potrivit BBC.
Uniunea Europeană și mai multe state insulare din Pacific se opun celei mai recente versiuni a proiectului de acord, pentru că aceasta nu conține nicio referire la reducerea cererii globale de combustibili fosili.
O altă dispută importantă vizează finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice.
Grupul statelor africane solicită angajamente financiare suplimentare pentru a putea face față efectelor încălzirii globale, însă Uniunea Europeană a transmis anterior că nu va susține această solicitare în forma propusă.
Disputa privind petrolul, gazele și cărbunele blochează acordulMai multe state, printre care Panama, Insulele Solomon, Coasta de Fildeș și țările Uniunii Europene, încearcă să readucă în documentul final angajamentul privind renunțarea treptată la combustibilii fosili.
Propunerea a fost eliminată după opoziția unor state producătoare de petrol, conduse de Arabia Saudită.
Ministrul Mediului din Panama, Juan Carlos Navarro, a criticat absența oricărei referiri la combustibilii fosili în proiectul de acord.
„Nu este acceptabil să avem o conferință COP sau o declarație finală care să nu menționeze nici măcar combustibilii fosili și pur și simplu nu vom accepta acest lucru”, a declarat oficialul.
Poziția sa a fost susținută de ministrul francez al Tranziției Ecologice, Monique Barbut. Aceasta a criticat și referirile din document la tehnologiile de captare, utilizare și stocare a carbonului.
Aceste soluții presupun captarea emisiilor de dioxid de carbon și stocarea lor în subteran, însă, în opinia oficialului francez, ele nu trebuie să devină un pretext pentru continuarea utilizării petrolului și gazelor.
Barbut a avertizat că lumea nu poate ignora riscul depășirii pragului de încălzire globală de 1,5 grade Celsius și să continue activitățile economice ca și cum nu s-ar întâmpla nimic.
Uniunea Europeană amenință că nu va accepta un acord fără măsuri climaticeComisarul european pentru climă, Wopke Hoekstra, a transmis că Uniunea Europeană nu va susține un document care nu conține măsurile necesare pentru combaterea schimbărilor climatice.
„Dacă nu obținem ceea ce este necesar în privința acțiunilor climatice, atunci nu va exista niciun acord”, a declarat acesta sâmbătă.
În schimb, reprezentanta Regatului Unit la negocieri, secretarul pentru Energie Miatta Fahnbulleh, s-a arătat mai optimistă. Ea a afirmat că discuțiile rămân productive și că există încă posibilitatea unui compromis.
„Sunt negocieri dificile, dar discuțiile rămân productive și există un acord care poate fi încheiat. Regatul Unit depune eforturi pentru obținerea unui rezultat și va continua să lucreze în următoarele ore pentru a aduce țările la un numitor comun”, a declarat Fahnbulleh.
Negocierile riscă să se încheie fără niciun acordDelegațiile care aveau programate zboruri spre casă duminică dimineață au început să-și reprogrameze plecările pentru luni, semn că un compromis nu este încă aproape.
Plecarea unor echipe de negociere ar putea crea o problemă suplimentară: reducerea numărului de state necesar pentru adoptarea unui acord.
În cadrul conferințelor ONU privind clima, deciziile trebuie adoptate prin consens.
Dacă statele nu ajung la o înțelegere, negocierile ar putea fi suspendate, iar summitul s-ar putea încheia fără un acord, cu reluarea discuțiilor anul viitor.
Un asemenea scenariu ar fi extrem de rar. De la începerea conferințelor climatice COP, în 1995, negocierile au mai fost suspendate fără un acord final o singură dată.
Locuitorii din zonele de nord și est ale județului Tulcea au primit duminică, 22 noiembrie, la ora 00:46, un mesaj RO-ALERT de tip Alertă Extremă, prin sistemul de avertizare a populației. Mesajul, transmis de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), anunță o alertă aeriană din cauza unei posibile incursiuni de drone.
Autoritățile le recomandă oamenilor să-și păstreze calmul și să se adăpostească în beciuri sau în adăposturi de protecție civilă.
Zona exactă nu e precizatăPersoanele care nu au un astfel de adăpost în apropiere sunt sfătuite să rămână în interiorul locuințelor, departe de ferestre și de pereții exteriori.
Alerta nu precizează zona exactă vizată de amenințare și nici proveniența dronelor.
Deocamdată, autoritățile nu au oferit informații suplimentare despre posibila incursiune.
Cetățenii sunt sfătuiți să urmărească anunțurile oficiale ale IGSU și ale Ministerului Apărării Naționale pentru eventuale actualizări.
Mai multe explozii și o posibilă activitate a dronelor au fost raportate pe 21 noiembrie în apropierea bazei navale a Flotei ruse din Marea Baltică, situată în orașul Baltiisk, din regiunea Kaliningrad.
În mai multe zone ale enclavei rusești au fost activate sirenele de raid aerian.
Informațiile au fost publicate de canalele ucrainene de monitorizare Exilenova+ și Lachentyt, care au relatat despre explozii repetate, zgomote produse de drone și o posibilă intervenție a apărării antiaeriene ruse.
Publicația Kyiv Independent relatează că, la momentul publicării informațiilor, nu era clar dacă baza navală a fost ținta unui atac și nici dacă instalațiile militare din zonă au suferit avarii.
O regiune de importanță strategică deosebităRelatările apar într-un context de tensiuni sporite în regiunea Mării Baltice.
Regiunea Kaliningrad este o enclavă rusă situată între Polonia și Lituania, ambele membre NATO, ceea ce îi conferă o importanță strategică deosebită.
Publicația Kyiv Independent a precizat că nu a putut verifica independent informațiile despre explozii și nici dacă baza navală rusă a fost lovită.
Efecte colaterale asupra comunicațiilorAlerta de securitate a avut și efecte asupra transporturilor și comunicațiilor din regiune.
Potrivit presei ucrainene, aeroportul Khrabrovo din Kaliningrad a instituit restricții temporare, iar operatorii de telefonie mobilă au avertizat utilizatorii că accesul la internet ar putea fi limitat din motive de securitate.
Între timp, pe rețelele sociale au apărut imagini cu fum și o lumină roșiatică pe cerul regiunii, însă locul și cauza presupusului incendiu nu au fost confirmate independent.
Aceasta a confirmat rezultatul votului pe contul său personal și i-a transmis lui Allen Coliban un mesaj de felicitare.
Flavia Boghiu, fost viceprimar USR al municipiului Brașov în mandatul 2020-2024, le-a mulțumit colegilor de partid care au susținut-o prin vot, dar și brașovenilor care i-au transmis mesaje de încurajare.
A intrat în cursă pentru principiiEa a recunoscut că, asemenea oricărei competiții, rezultatul poate însemna fie o victorie, fie o înfrângere, însă a subliniat că a considerat important să intre în această cursă pentru principiile în care crede, nu doar din rațiuni de strategie politică sau calcule electorale.
„Continui să cred că unele bătălii trebuie duse pentru lucrurile în care credem, nu doar din strategii și calcule politice”, a transmis aceasta.
Flavia Boghiu a dat asigurări că va rămâne în USR și că va continua să se implice în problemele comunității brașovene.
„Continuu să fiu implicată în viața comunității”De asemenea, intenționează să dezvolte proiectele pe care le derulează în afara politicii, dedicate persoanelor vârstnice și celor cu dizabilități.
Boghiu a transmis că implicarea în viața comunității nu depinde neapărat de ocuparea unei funcții politice și că poate contribui la rezolvarea unor probleme și din afara administrației sau a structurilor de conducere ale partidului.
„Ce urmează pentru mine? Rămân în USR, continuu să fiu implicată în problemele comunității și să dezvolt proiectele din afara politicii pe care le am în derulare pentru vârstnici și persoane cu dizabilități.
Sunt binecuvântată să am posibilitatea să fac lucruri pentru comunitate și fără funcție politică, iar asta nu-i puțin lucru”.
Scurt contextFlavia Boghiu a fost viceprimar al Brașovului din partea USR și a avut atribuții în domeniul culturii.
În 2021, a fost implicată în proiectul cultural „Catacombele de după Ziduri”, în colaborare cu Asociația Amural.
Procurorii DNA au pus-o atunci sub urmărire penală pentru abuz în serviciu – mai exact – folosirea fără aprobarea Consiliului LOcal și fără plata unei chirii a unui imobil din patrimoniul municipalității.
Boghiu a respins constant acuzațiile și a susținut că dosarul deschis de DNA are o motivație politică.
În ianuarie 2026, Tribunalul Brașov a achitat-o pe Boghiu, motivând că fapta nu există.
Spitalul, unde fostul șef de stat a fost internat vineri din cauza unor dureri abdominale, a anunțat că acesta suferă de un „abdomen acut obstructiv”, însă este „stabil clinic, conștient” și „respiră singur”, notează AFP.
Problemele de sănătate ale fostului lider brazilian sunt legate de o rană provocată de un atac cu cuțitul, în timpul campaniei prezidențiale din 2018. De atunci, Bolsonaro a trecut prin mai multe intervenții chirurgicale.
Anunțul internării a fost făcut și de fiul său, senatorul ales Carlos Bolsonaro.
„Tatăl meu tocmai s-a întors la spital, după ce a suferit dureri abdominale severe. Starea sa de sănătate se deteriorează pe zi ce trece, din cauza privării de libertate, a lipsei de mobilitate și a torturii psihologice la care este supus zilnic”, a anunțat acesta, printr-un mesaj publicat pe X.
Jair Bolsonaro a fost condamnat anul trecut la 27 de ani de închisoare pentru încercarea de a rămâne la putere după înfrângerea suferită în fața președintelui de stânga Luiz Inácio Lula da Silva, la alegerile din 2022. După câteva luni petrecute în detenție, el a fost plasat în arest la domiciliu în luna martie, din motive medicale.
Totodată, fratele mai mare al lui Carlos, senatorul Flavio Bolsonaro, a pierdut în luna octombrie turul al doilea al alegerilor prezidențiale în fața lui Lula. Vizat de mai multe anchete, acesta nu și-a recunoscut înfrângerea și a fugit în Statele Unite, invocând la rândul său o „persecuție politică”.