Ucraina nu a putut susține o rezoluție a ONU privind o nouă hartă a lumii, deoarece aceasta prezenta peninsula Crimeea, ocupată de Rusia, ca fiind separată de Ucraina, a declarat deputata Kira Rudik, potrivit The Kyiv Independent.
„În 2026, ONU nu ar trebui să aibă nevoie de un reminder: Crimeea este Ucraina. Rușinos”, a scris parlamentara liberală pe X.
Ucraina s-a numărat printre cele șapte țări care nu au votat în favoarea unei noi hărți a lumii a ONU, concepută pentru a reflecta mai bine dimensiunea Africii în raport cu Europa și America de Nord, în cadrul unui vot desfășurat pe 4 septembrie. Motivul a fost modul în care noua hartă reprezintă Crimeea.
Rezoluția „Correct the Map”Rezoluția „Correct the Map” a fost propusă de Togo, cu sprijinul Uniunii Africane, și a fost adoptată de 164 de țări.
Odată cu adoptarea rezoluției, ONU va renunța la tradiționala proiecție Mercator a hărții lumii, care face ca țările aflate mai la nord să pară mai mari decât sunt în realitate. Harta va începe să folosească o proiecție care păstrează dimensiunea reală a statelor.
Ucraina s-a abținut de la vot, alături de alte cinci țări. Statele Unite au fost singura țară care a votat împotriva rezoluției.
Cum apare Crimeea pe noua hartăProiecția folosită este cea denumită Equal Earth.
Harta prezintă Crimeea ucraineană cu gri, într-o culoare distinctă de nuanța de verde folosită pentru restul țării.
Rusia a ocupat și anexat ilegal Crimeea în 2014, însă peninsula rămâne teritoriu ucrainean în dreptul internațional.
Deși harta nu colorează Crimeea în aceeași nuanță cu Rusia, prin modul de reprezentare cromatică sugerează că teritoriul este, într-un anumit fel, separat de Ucraina.
Obiecția oficială a Ucrainei, înregistrată la ONU, descrie modul în care proiecția Equal Earth reprezintă țara drept „complet inacceptabil”.
Cinci țări s-au abținutCelelalte cinci țări care s-au abținut de la vot au fost Estonia, Georgia, Lituania, Moldova și Serbia.
Delegația UE la ONU a susținut rezoluția, dar a precizat într-o declarație explicativă: „Subliniem că rezoluția nu abordează și nu afectează chestiuni referitoare la suveranitate, statut teritorial, delimitare sau frontierele recunoscute la nivel internațional ale statelor”.
„Rezoluția nu implică recunoașterea, sprijinirea sau acceptarea vreunei revendicări privind teritorii disputate, a modificării frontierelor existente sau a schimbării statutului juridic al vreunui teritoriu”, se arată în declarație.
De ce au votat SUA împotrivăStatele Unite au fost singura țară care a votat împotriva rezoluției, însă nu din cauza unor preocupări legate de frontiere.
Reprezentantul SUA a acuzat că harta face parte dintr-un „proiect ideologic radical”, care urmărește promovarea despăgubirilor.
La ora 10:30, președintele Nicușor Dan va ajunge la Școala Gimnazială nr. 1 Curcani, situată pe strada Peneș Curcanul nr. 47, în comuna Curcani, județul Călărași, a transmis Administrația Prezidențială.
Vizita are loc în prima zi de școală din anul școlar 2026-2027, când elevii din România revin la cursuri. Noul an școlar a început administrativ la 1 septembrie, însă cursurile încep luni pentru majoritatea elevilor. Potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educației, anul școlar va avea 36 de săptămâni de cursuri și se va încheia pe 18 iunie 2027 pentru cei mai mulți dintre elevi.
Ședință CSAT la Palatul CotroceniDe la ora 15:00, Nicușor Dan va prezida ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), la Palatul Cotroceni.
Pe agenda reuniunii se află Planul de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2027-2036, programul „Armata României 2044” și documentul de analiză privind implementarea SAFE.
Membrii CSAT vor analiza, de asemenea, termenii de referință privind o analiză realizată la nivelul Departamentului american al Războiului referitoare la postura și locurile de dislocare ale forțelor SUA în Europa, precum și posibilitatea consolidării prezenței militare americane pe teritoriul României.
Pe agenda ședinței se află și alte subiecte de actualitate din domeniul securității naționale.
Tricolorii vor disputa patru meciuri în prima fereastră FIFA din această toamnă, în Grupa B4 a Ligii B, împotriva Suediei, Bosniei și Herțegovinei și Poloniei. Lotul final va fi stabilit înaintea reunirii programate la 20 septembrie, la Centrul Național de Fotbal Mogoșoaia.
România va debuta în competiție pe 25 septembrie, în deplasare cu Suedia, la Stockholm. Pe 28 septembrie va întâlni Bosnia și Herțegovina, pe Arena Națională, într-o partidă care se va disputa fără spectatori. În continuare, selecționata pregătită de Hagi va juca în deplasare cu Polonia, pe 2 octombrie, la Varșovia, iar pe 5 octombrie va primi vizita Suediei, pe Arena Națională.
Lista preliminară cuprinde atât fotbaliști care evoluează în campionate din străinătate, cât și jucători din Superligă:
PORTARI
Ionuț Radu (Celta Vigo | Spania, 9/0)
Otto Hindrich (Legia Varșovia | Polonia, 2/0)
Valentin Cojocaru (Pogon Szczecin | Polonia, 0/0)
Laurențiu Popescu (Universitatea Craiova, 0/0)
Ștefan Târnovanu (FCSB, 5/0)
FUNDAȘI
Andrei Rațiu (Rayo Vallecano | Spania, 38/2)
Tony Strata (Vitória Guimarães | Portugalia, 1/0)
Deian Sorescu (Gaziantep | Turcia, 25/0)
Radu Drăgușin (Fiorentina | Italia, 30/1)
Andrei Coubiș (Lincoln City | Anglia, 3/0)
Bogdan Racovițan (Raków | Polonia, 5/0)
Alexandru Pașcanu (FC Rapid 1923, 1/0)
Virgil Ghiță (Hannover 96 | Germania, 10/1)
Andrei Burcă (Yunnan Yukun | China, 46/1)
Matei Ilie (Kasımpaşa | Turcia, 2/0)
Nicușor Bancu (Universitatea Craiova, 52/2)
Andrei Borza (Çorum | Turcia, 2/0)
Lisav Eissat (Bristol City, 4/0)
Raul Opruț (Dinamo, 5/0)
MIJLOCAȘI
Tudor Băluță (Universitatea Craiova, 14/0)
Vladimir Screciu (Universitatea Craiova, 8/0)
Marius Marin (Al Nasr | EAU, 35/0)
Andrei Mărginean (Dinamo, 0/0)
Răzvan Marin (AEK Atena | Grecia, 75/12)
Nicolae Stanciu (Dalian Yingbo | China, 87/15)
Marius Corbu (Ferencváros | Ungaria, 0/0)
Cătălin Cîrjan (Dinamo, 2/0)
Vlad Dragomir (Pafos | Cipru, 8/0)
David Matei (Universitatea Craiova, 2/0)
Alexandru Cicâldău (Universitatea Craiova, 39/4)
Constantin Grameni (FC Rapid 1923, 0/0)
ATACANȚI
Dennis Man (PSV | Țările de Jos, 45/11)
Darius Olaru (Union Saint-Gilloise | Belgia, 28/0)
Olimpiu Moruțan (FC Rapid 1923, 18/1)
Alexandru Dobre (FC Rapid 1923, 7/0)
David Miculescu (FCSB, 8/0)
Ianis Hagi (Alanyaspor | Turcia, 54/8)
Florin Tănase (Omonia | Cipru, 28/5)
Valentin Mihăilă (Çaykur Rizespor | Turcia, 36/5)
Ștefan Baiaram (Universitatea Craiova, 6/1)
Rareș Ilie (Mantova | Italia, 0/0)
Ianis Stoica (Estrela Amadora | Portugalia, 0/0)
Florinel Coman (Al-Gharafa | Qatar, 22/3)
Denis Drăguș (FCSB, 28/7)
Louis Munteanu (D.C. United | SUA, 6/3)
Daniel Bîrligea (Frosinone | Italia, 9/2)
Denis Alibec (Farul Constanța, 45/6)
Alexandru Musi (Dinamo, 0/0)
Lotul definitiv pentru acțiunea din septembrie-octombrie va fi anunțat în apropierea reunirii de la Mogoșoaia.
Bărbatul urmează să fie transferat în statul Georgia pentru continuarea procedurilor judiciare, a anunțat Procuratura Federală pentru Districtul de Sud al Georgiei.
Românul fusese inculpat în august 2025 într-un dosar care cuprinde 16 capete de acuzare. Autoritățile americane susțin că acesta se afla ilegal în Statele Unite și că a fugit după declanșarea investigației.
Schema cu utilaje agricole care nu ar fi existatAncheta a început în mai 2025, după ce o persoană a sesizat Biroul Șerifului din Pierce County, Georgia, în legătură cu activități suspecte ale unei firme care pretindea că vinde utilaje agricole în Blackshear.
Investigatorii locali și agenții Homeland Security Investigations (HSI) au stabilit, potrivit Departamentului Justiției, că firma era frauduloasă și i-au identificat pe doi români drept presupuşi participanți la schemă.
Conform actului de acuzare, cei doi ar fi desfășurat, cel puțin din martie până în mai 2025, o operațiune prin care pretindeau că vând utilaje agricole second-hand.
Peste 12 potențiali cumpărători din diferite zone ale Statelor Unite ar fi căzut victime schemei, mulți dintre ei fiind persoane în vârstă. Prejudiciul total indicat de autoritățile americane depășește 600.000 de dolari.
Complicele român a fost deja condamnatComplicele, în vârstă de 33 de ani, a fost condamnat în martie 2026 după ce a fost găsit vinovat pentru conspirație în vederea comiterii fraudei electronice.
Instanța a stabilit în cazul acestuia plata unor despăgubiri în valoare de 679.100 de dolari.
Situația juridică bărbatului de 27 de ani este însă diferită. Acuzațiile formulate împotriva sa urmează să fie judecate, iar capturarea sa permite autorităților din Georgia să continue procesul penal.
Va fi transferat din Washington în GeorgiaUn magistrat federal din Districtul de Vest al statului Washington, Brian A. Tsuchida, a dispus transferarea românului către Districtul de Sud al Georgiei.
„Fuga de urmărirea penală nu șterge prejudiciul provocat victimelor și nici nu împiedică HSI să urmărească actul de justiție”, a declarat Steven N. Schrank, agent special responsabil de operațiunile Homeland Security Investigations din Georgia și Alabama.
Procurorul federal Margaret Heap a apreciat cooperarea dintre structurile de aplicare a legii din mai multe state și a transmis că inculpatul va fi adus înapoi pentru a răspunde acuzațiilor formulate în dosar.
Cazul este investigat de HSI Savannah și Biroul Șerifului din Pierce County, iar acuzarea este reprezentată de procurorii federali din Districtul de Sud al Georgiei.
Una dintre intervenții are loc în zona Băile Herculane – Parcul Național Domogled, unde incendiul se manifestă cu flacără redusă și degajări de fum pe o suprafață de aproximativ 2,5 hectare.
Întrucât focarele nu sunt accesibile pedestru, intervenția s-a desfășurat în principal cu ajutorul unei resurse aeriene din cadrul Inspectoratului General de Aviație. Misiunea aeriană a fost însă întreruptă temporar din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile zborului.
La sol se află o echipă mixtă formată din 10 persoane, pompieri, lucrători silvici și un ranger din cadrul Parcului Național, care asigură supravegherea și coordonarea intervenției.
În zona Petroșnița – Prisian, incendiul care a afectat aproximativ 80 de hectare a fost lichidat.
O altă intervenție este în desfășurare la Delinești, unde pompierii militari acționează pentru limitarea unui incendiu care se manifestă pe o suprafață de aproximativ 20 de hectare.
La misiune participă o autospecială de primă intervenție și comandă și o autospecială de stingere cu apă și spumă, încadrate cu opt militari, alături de o resursă aeriană din cadrul Inspectoratului General de Aviație și patru lucrători silvici.
Pompierii și celelalte echipe implicate continuă intervențiile pentru limitarea și lichidarea focarelor, precum și pentru monitorizarea zonelor afectate.
Pentru gestionarea incendiului au fost mobilizate forțe din cadrul Detașamentului de Pompieri Focșani și Secției de Pompieri Vidra.
Sursa foto: ISU Vrancea
Patru autospeciale și o cisternă, trimise la incendiuPotrivit ISU Vrancea, la fața locului acționează patru autospeciale de stingere cu apă și spumă și o cisternă.
În dispozitivul de intervenție au mai fost incluse două ATV-uri și două autospeciale de primă intervenție și comandă.
De asemenea, la locul incendiului a fost trimisă și o ambulanță SMURD.
„Incendiul se manifestă pe o suprafață de aproximativ 10 hectare de vegetație uscată”, a transmis ISU Vrancea.
Operațiunea de stingere este în desfășurare, pompierii acționând pentru limitarea și lichidarea focului.
Primele titluri continentale au venit în probele de dublu rame feminin, patru rame masculin și patru rame feminin, în timp ce echipajul masculin de dublu rame a încheiat competiția pe poziția secundă.
Primul aur, la dublu rame femininPrima medalie de aur a zilei pentru delegația României a fost câștigată de Iulica-Maria Ursu și Andreea Petras, în proba de dublu rame feminin (BW2-).
Româncele au trecut primele linia de sosire, cu timpul de 7 minute, 56 de secunde și 20 de sutimi, devansând echipajele Lituaniei și Franței.
Al doilea titlu european al zilei a fost adus de echipajul masculin de patru rame (BM4-), format din Cosmin Iulian Pleșescu, Eduard Angel Moldovan, Andrei Vatamaniuc și Leontin Nuțescu.
Cei patru canotori români au câștigat finala cu timpul de 6:25.49, înaintea echipajelor Danemarcei și Poloniei.
Al treilea titlu european, la patru rame femininRomânia a urcat din nou pe cea mai înaltă treaptă a podiumului în proba feminină de patru rame (BW4-).
Echipajul alcătuit din Andreea Bianca Marin, Mădălina-Dumitrița Ursaciuc, Iuliana Irina Cantoriu și Iuliana Isabela Boldea s-a impus în finală cu timpul de 7:18.11.
Austria a ocupat poziția secundă, iar Germania a încheiat cursa pe locul al treilea.
Argint pentru Cozminciuc și ScripcariuA patra medalie anunțată de Federația Română de Canotaj a venit în proba masculină de dublu rame (BM2-).
Mateus-Simion Cozminciuc și Fabrizio-Alexandru Scripcariu au încheiat finala pe locul al doilea, cu timpul de 6:58.44. Echipajul României a fost devansat de Grecia, dar a terminat înaintea Franței, obținând medalia de argint.
Astfel, după primele ceremonii de premiere de duminică de la Campionatele Europene Under 23 de la Kruszwica, România contabilizează patru medalii în probele prezentate de Federația Română de Canotaj: trei de aur și una de argint.
Cei doi încearcă să avanseze o nouă inițiativă americană pentru încheierea războiului, în timp ce Volodimir Zelenski transmite că Ucraina este pregătită pentru negocieri, dar insistă asupra garanțiilor de securitate, relatează France24.
Witkoff și Kushner au venit cu trenul din PoloniaCei doi reprezentanți americani au sosit la Kiev cu trenul, după ce avionul guvernamental care îi transporta de la Moscova a aterizat în cursul nopții la Rzeszów, în Polonia, aproape de granița ucraineană.
La un moment dat fusese luată în calcul inclusiv posibilitatea unui zbor direct Moscova – Kiev, o variantă neobișnuită în condițiile în care aeroporturile ucrainene sunt închise de la începutul războiului.
Vizita are loc după ce Witkoff și Kushner s-au întâlnit sâmbătă, la Moscova, cu Vladimir Putin. Discuțiile au durat aproximativ trei ore și au fost descrise de consilierul Kremlinului Iuri Ușakov drept „constructive” și „extrem de sincere”.
Casa Albă a anunțat ulterior că reprezentanții lui Trump au discutat cu liderul rus despre „planuri substanțiale” privind următorii pași în dosarul ucrainean, care ar urma să fie făcuți publici în săptămânile următoare.
Zelenski: „Suntem pregătiți pentru această discuție”Înaintea întâlnirii cu emisarii americani, Volodimir Zelenski a publicat duminică un mesaj în care a anunțat că s-a consultat cu echipa ucraineană de negociere și că Kievul are propriile propuneri pregătite.
„Suntem pregătiți pentru această discuție. Ucraina a fost întotdeauna și va rămâne constructivă. Suntem interesați să ne apropiem de sfârșitul războiului”, a transmis președintele ucrainean în mesajul publicat pe rețelele sociale.
Zelenski a subliniat însă trei elemente pe care Kievul le consideră esențiale: pacea, garanțiile de securitate și condițiile în care va fi construită perioada de după război.
„Pacea este necesară. Garanțiile de securitate sunt necesare. Este necesar un caracter demn al păcii postbelice. Propunerile noastre sunt pregătite”, a transmis liderul de la Kiev, adăugând că negocierile trebuie purtate într-o manieră coordonată, substanțială și realistă.
Noi atacuri în timp ce negocierile se intensificăDemersurile diplomatice se desfășoară în paralel cu continuarea atacurilor. În noaptea de sâmbătă spre duminică, Rusia a lansat asupra Ucrainei 108 drone și rachete, potrivit Forțelor Aeriene ucrainene. Kievul a susținut că majoritatea au fost doborâte, însă 11 locații au fost lovite.
La rândul său, Rusia a afirmat că a neutralizat 258 de drone ucrainene. Cel puțin trei civili au fost răniți în Ucraina în atacurile din timpul nopții și dimineții, în timp ce autoritățile ruse au raportat un mort și o femeie rănită într-un atac ucrainean asupra unui vehicul în regiunea Belgorod.
Vizita lui Witkoff și Kushner la Kiev deschide astfel următoarea etapă a efortului diplomatic american. Detaliile noii propuneri promovate de administrația Trump nu au fost încă făcute publice, iar pozițiile Moscovei și Kievului asupra eventualelor condiții ale unui acord rămân elementele decisive ale negocierilor.
Artefactul ridică noi întrebări despre ritualurile și obiceiurile unei comunități preistorice care a trăit în regiune.
Descoperirea a fost făcută în această vară, în timpul săpăturilor desfășurate în apropierea satului Żórawina, în Silezia Inferioară.
Cercetătorii de la Universitatea de Medicină din Wrocław au observat structura mormântului chiar în momentul în care se pregăteau să încheie lucrările din acea zonă, scrie TVP World.
Colierul misterios din Polonia, descoperit în ultimul momentArheologii au povestit că, în timp ce se pregăteau să plece de la sit, au observat conturul unui mormânt. În interior se aflau dinții dispuși într-o formă care sugera în mod clar un colier.
Fiecare dintre cele 42 de piese prezenta o gaură perforată prin rădăcină, ceea ce indică faptul că dinții au fost prelucrați intenționat și folosiți ca elemente decorative. Deși șnurul sau cordonul pe care erau prinși nu s-a păstrat, cercetătorii consideră că artefactul a fost realizat de mâna omului.
Originea exactă a dinților rămâne însă un mister. Primele analize indică faptul că aceștia ar putea proveni de la lupi, câini și urși. Mai mult, doi dintre dinții identificați seamănă cu dinții canini umani.
Ce alte obiecte au fost găsite lângă colierÎn interiorul tumulului, arheologii au descoperit și scheletul aproape complet al unui bărbat, fragmente din două cranii, mărgele din os și chihlimbar, o lamă din silex și un topor de piatră.
Forma toporului i-a ajutat pe specialiști să estimeze că mormântul datează din jurul anului 2900 î.Hr., fiind astfel cea mai veche descoperire realizată până acum în acest sit.
Mormintele descoperite anterior în aceeași zonă datează din jurul anilor 350-430 d.Hr., ceea ce înseamnă că noul tumul este cu câteva mii de ani mai vechi.
Colierul misterios aparținea culturii Corded WareCercetătorii estimează că mormântul aparținea unui membru al culturii Corded Ware, o societate preistorică europeană care a existat aproximativ între anii 2900 și 2300 î.Hr.
Analizele continuă, iar oamenii de știință speră să stabilească originea exactă a dinților și să afle mai multe despre persoana îngropată și comunitatea care a locuit în urmă cu peste 5.000 de ani în regiunea care astăzi face parte din Polonia.
Documentele descriu situații în care semnale de alarmă au fost ignorate, contractele au continuat să fie acordate unor furnizori cu probleme, iar armata nu a primit întotdeauna echipamentele și muniția pentru care statul plătise.
Investigația The New York Times apare într-un moment în care Kievul continuă să depindă de resurse considerabile pentru susținerea războiului împotriva Rusiei.
Șapte dintre primii zece contractori au primit noi afaceri în ciuda problemelorPotrivit investigației, șapte dintre cei mai importanți zece contractori militari ai Ucrainei au obținut noi contracte deși existau anchete penale pentru fraudă, probleme privind executarea unor acorduri anterioare sau chiar situații în care directori ai companiilor fuseseră arestați pentru corupție.
Auditorii au identificat 18 companii care au semnat noi acorduri după ce nu își respectaseră obligațiile din contracte precedente. Șase dintre acestea nu reușiseră să ducă la bun sfârșit nici măcar un contract.
Alte aproximativ 126 de milioane de dolari ar fi fost pierdute prin ignorarea unor oferte mai ieftine și plata unor prețuri mai mari pentru armament. Auditorii au semnalat și contracte atribuite fără justificarea juridică necesară. Separat, companii implicate într-o tranzacție eșuată își dispută responsabilitatea pentru cel puțin 100 de milioane de dolari achitați în avans.
Auditurile analizate acoperă anii 2024 și 2025 și, fiind clasificate, nu fuseseră până acum supuse examinării publice.
233.000 de proiectile de mortier, considerate inutilizabileUnul dintre cele mai grave cazuri prezentate este cel al fabricii de stat Pavlohrad Chemical Plant și al directorului acesteia, Leonid Shyman.
În 2024, militarii ucraineni au început să constate probleme la muniția de mortier: unele proiectile nu funcționau corespunzător sau cădeau fără să explodeze. Ulterior, poliția l-a arestat pe Shyman, acesta fiind acuzat într-un dosar de fraudă evaluat la aproximativ 68 de milioane de dolari, reprezentând costurile verificării și înlocuirii muniției cu probleme.
Potrivit documentelor judiciare citate în investigație, compania ar fi furnizat armatei 233.000 de proiectile de mortier inutilizabile, multe având probleme la focoase sau la încărcătura propulsoare.
Auditorii au descoperit că fabrica afirmase inițial că nu are capacitatea de a îndeplini comanda, pentru ca ulterior să-și modifice evaluarea propriilor posibilități de producție. Nu ar fi existat dovezi că autoritățile au verificat dacă furnizorul putea într-adevăr să execute contractul.
În pofida problemelor apărute la muniția de mortier, compania a primit ulterior și alte comenzi, inclusiv pentru furnizarea aproape integrală a proiectilelor de artilerie de 122 mm necesare armatei în 2025.
Shyman a fost condamnat luna trecută la cinci ani de închisoare într-un dosar separat, privind o schemă de vânzare a explozibililor la prețuri supraevaluate. El intenționează să conteste condamnarea și susține că este nevinovat în dosarul muniției de mortier.
Un contract ar fi costat Ucraina cu aproximativ 130 de milioane de dolari în plusInvestigația prezintă și cazul unei achiziții de rachete de artilerie din 2024. Trei companii au ofertat același tip de rachetă, produsă de aceeași fabrică din Turcia, la prețuri de aproximativ 4.200, 4.600 și 5.100 de dolari bucata.
Producătorul turc Arca Defense a depus oferta cea mai mică, însă contractul a revenit ofertantului cu prețul cel mai ridicat, o subsidiară a grupului ceh Czechoslovak Group, care urma să acționeze ca intermediar.
Auditorii au afirmat că nu au găsit o justificare pentru această alegere. Conform calculelor realizate de The New York Times pe baza ofertelor descrise în documente, decizia ar fi adăugat aproximativ 130 de milioane de dolari la factura Ucrainei.
Czechoslovak Group nu este acuzat în audit că ar fi comis vreo ilegalitate. Un reprezentant al companiei a precizat că grupul nu avea acces la ofertele comerciale ale concurenților și că întrebările privind procesul de atribuire trebuie adresate autorităților ucrainene.
Problemele au ajuns și în centrul scenei politice de la KievDisfuncționalitățile sistemului au devenit o vulnerabilitate politică pentru Ucraina. Fostul ministru al Apărării Mykhailo Fedorov a încercat să reformeze mecanismul și a afirmat după înlăturarea sa că există „multă corupție”. Zelenski a susținut că demiterea sa a avut legătură cu conflictele acestuia cu liderii militari.
Investigația amintește și un caz care a ajuns în apropierea cercului prezidențial, însă precizează explicit că Volodimir Zelenski nu a fost implicat în presupusele fapte și că președintele ucrainean a declarat că sprijină investigația anticorupție.
Într-o postare publicată pe Facebook, Rogobete afirmă că „au trecut patru luni în care România a pierdut timp” și consideră că disputele politice nu reprezintă o soluție pentru problemele cu care se confruntă țara.
„România nu poate fi ținută pe loc la infinit pentru ambițiile unui singur politician. Ajunge!”, transmite acesta.
Alexandru Rogobete susține că efectele situației politice se resimt direct în viața de zi cu zi a românilor, în condițiile în care, potrivit acestuia, există oameni care „astăzi nu își mai permit viața pe care o aveau anul trecut”.
În acest context, Rogobete face apel la colaborare între instituțiile statului și susține că este momentul ca politicienii să renunțe la conflicte și să se concentreze pe soluții.
„Suntem în Parlament, în Guvern și în instituțiile statului pentru oameni. A venit momentul să terminăm cu gălăgia politică, să ne așezăm la aceeași masă și să construim”, afirmă Rogobete.
Printre prioritățile enumerate de acesta se numără o economie puternică, investiții, dezvoltarea industriei și agriculturii, energie sustenabilă, dar și investiții în sănătate și educație.
Rogobete pledează, de asemenea, pentru atragerea investițiilor străine, dezvoltarea parteneriatelor public-private și consolidarea poziției României la nivel internațional.
El face un apel la depășirea blocajelor politice și la orientarea către dezvoltare: „Mai multă construcție. România trebuie să meargă înainte”.
Alexandru Rogobete își exprimă, totodată, optimismul cu privire la viitorul țării: „Indiferent cât de greu pare, sunt sigur că o să fie bine!”.
Ultimele meciuri din turul al treilea au produs mai multe rezultate neașteptate atât pe tabloul feminin, cât și pe cel masculin. Printre jucătorii eliminați se numără Amanda Anisimova, Madison Keys, Taylor Fritz și Flavio Cobolli.
Cîrstea – Pegula, pentru un loc în sferturiSorana Cîrstea se află între cele 16 jucătoare rămase în cursa pentru trofeu și are în față una dintre cele mai dificile adversare posibile.
Românca urmează să joace împotriva Jessicăi Pegula în noaptea de duminică spre luni, partida fiind programată în jurul orei 01:00, ora României, potrivit programului turneului.
Miza este una importantă pentru Cîrstea: calificarea ar însemna al patrulea sfert de finală de Grand Slam al carierei sale. La 36 de ani, sportiva continuă astfel parcursul remarcabil de la New York.
În ciuda surprizelor produse până acum, 14 dintre jucătoarele ajunse în optimi au statut de cap de serie. Excepțiile sunt Taylor Townsend și Qinwen Zheng. Zheng a ajuns pe tabloul principal după calificări și a produs una dintre revenirile spectaculoase ale turneului în fața lui Madison Keys, câștigând șapte game-uri consecutive în setul decisiv.
Townsend o va întâlni pe Aryna Sabalenka, iar Zheng va avea un test dificil în fața Igăi Swiatek.
Cinci americani în optimi la masculin, premieră în ultimii 31 de aniȘi tabloul masculin a fost marcat de rezultate neașteptate. Cinci jucători fără statut de cap de serie au reușit să intre în optimile de finală.
Arthur Gea este una dintre marile surprize ale ediției. Francezul a devenit al doilea „lucky loser” din istoria US Open care ajunge în a doua săptămână a turneului de la Flushing Meadows.
Un alt reper al ediției este numărul mare de americani rămași în competiția masculină. După victoria lui Learner Tien împotriva lui Jakub Mensik, Statele Unite au ajuns la cinci reprezentanți în optimi.
O asemenea prezență americană în această fază nu mai fusese înregistrată de 31 de ani. În 1995, Pete Sampras, Andre Agassi, Michael Chang, Jim Courier și Todd Martin treceau de prima săptămână. Ediția respectivă s-a încheiat cu o finală integral americană, câștigată de Sampras în fața lui Agassi.
Dueluri tari și pe tabloul masculinAlexander Zverev îl va întâlni pe Luciano Darderi, Arthur Gea va juca împotriva lui Botic van de Zandschulp, iar Learner Tien îl va înfrunta pe Karen Khachanov.
Incidentul a avut loc în noaptea de 4 spre 5 septembrie, în jurul orei 01:00. Polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală Rociu au oprit autoturismul pe DJ 659, în comuna Ștefan cel Mare, județul Argeș.
În urma verificărilor, polițiștii au constatat că șoferul nu figurează ca deținător de permis de conducere. Totodată, acesta prezenta indicii privind consumul de alcool.
În autoturism se aflau șapte persoane, printre care doi minori. Două dintre persoane au fost găsite în portbagajul mașinii.
Șoferul a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul indicând o valoare de peste 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat. Bărbatul a fost transportat la o unitate medicală pentru recoltarea de probe biologice, urmând ca analizele să stabilească alcoolemia și dacă sunt întrunite condițiile pentru răspunderea penală.
Polițiștii au întocmit dosar penal pentru conducerea unui vehicul fără permis de conducere și conducerea unui vehicul sub influența alcoolului. Șoferul a fost sancționat contravențional și pentru nerespectarea regulilor privind transportul persoanelor.
În plus, verificările au arătat că autoturismul nu avea o poliță RCA valabilă. În consecință, polițiștii au reținut certificatul de înmatriculare și plăcuțele cu numărul de înmatriculare.
Cercetările continuă pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care au fost comise faptele și pentru dispunerea măsurilor legale.
