Cele 500-600 de bovine prezente de obicei la Salonul Internațional al Agriculturii sunt o atracție majoră a evenimentului anual, care atrage aproximativ 600.000 de vizitatori, inclusiv copii care nu au văzut niciodată unele dintre animalele de fermă, scrie Reuters.
„Aseară am luat decizia ca la expoziția internațională agricolă din 2026 să nu participe bovine”, a declarat reporterilor Jerome Despey, președintele SIA. „Este o decizie istorică care ne-a întristat”, a adăugat el, subliniind însă că vor fi prezente multe alte animale, inclusiv porci, oi, cai, câini și pisici.
Boala pielii noduloase, răspândită în principal de insectele care înțeapă, provoacă febră și noduli dureroși pe piele, slăbește animalele și reduce producția de lapte. În Franța au fost detectate peste 100 de focare, în special în apropierea Alpilor și în sud-vestul țării.
Ministerul Agriculturii a declarat că boala este sub control în Franța datorită vaccinării. Cu toate acestea, unii fermieri doresc să evite orice risc, în timp ce alții vor să-și exprime solidaritatea cu fermierii afectați, a spus Despey.
Unii fermieri francezi au criticat modul în care guvernul a gestionat virusul, prin sacrificarea tuturor animalelor dintr-un efectiv contaminat. Opoziția față de această politică a fost unul dintre motivele protestelor de săptămâna trecută de la Paris.
Principalul sindicat al fermierilor din Franța, FNSEA, care a organizat marți un protest la Paris, susține politica guvernului.
Organizatorii sperau că protestele nu se vor extinde la târg, care atrage în fiecare an politicieni de vârf.
„Nu avem nicio problemă cu dezbaterea, dar avem cu luptele”, a declarat directorul SIA, Arnaud Lemoine.
Vaca folosită ca mascotă pentru târg va fi înlocuită cu alte animale, a spus el.
Datele publicate marți de Novel arată că piața neagră a crescut în noiembrie 2025 cu 3% până la 12,6% din totalul consumului, comparativ cu 9,6% în septembrie. Este cel mai mare nivel al comerțului ilegal cu țigarete înregistrat în ultimii șase ani.
Media comerțului ilegal din 2025 se situează la 10,6%, comparativ cu nivelul mediu din 2024, de 9%, și este cea mai mare creștere anuală din 2014 până în prezent.
„În noiembrie, se înregistrează majorări ale comerțului ilicit în aproape toate regiunile țării. Cea mai semnificativă creștere este notată în zona de vest, de peste 10 p.p., zonă care devine astfel cea mai afectată de piața neagră, cu o pondere de 20,8%. De asemenea, în București și Ilfov piața neagră crește cu peste 8 p.p., până la 14,6%”, a declarat Marian Marcu, Director General Novel Research.
Din punct de vedere al provenienței produselor, prima sursă pentru piața neagră din România rămâne Bulgaria cu peste 30%, deși se află în scădere cu 5,1%. Ponderea produselor provenite din Republica Moldova crește cu 5,4% până la 23,8%.
În primele 11 luni ale anului, polițiștii de frontieră au confiscat aproximativ 6,2 milioane de pachete de țigări, cu o valoare estimată la peste 137 milioane de lei. Totodată, în aceeași perioadă, au fost ridicate în vederea confiscării peste 65 de tone de tutun vrac și aproximativ 24 de kilograme de tutun pentru narghilea.
Reprezentanții IGPR anunță că anul trecut până la sfârșitul lunii noiembrie au fost destructurate 18 grupuri infracționale. În această perioadă, au fost capturate peste 142 de milioane de țigăriși 3.400 de kilograme de tutun, fiind aplicate 941 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 7.794.000 de lei. Companiile de tutun, aflate în categoria mari contribuabili, virează anual la bugetul statului peste 22 miliarde de lei, reprezentând accize, TVA și alte taxe și contribuții.
„Ventilarea în spațiul public a ideii că militarii «se pensionează la 48 de ani» nu este o confuzie inocentă și nici o eroare de interpretare. Este o manevră abjectă de manipulare, menită să inducă în societate percepția falsă că militarii ar fi o categorie privilegiată și favorizată de stat”, a scris Fifor, marți, într-o postare pe Facebook.
Potrivit fostului ministru al Apărării, cadrul legal al vârstei standard de pensionare a militarilor este „limpede și fără echivoc”. Acesta a făcut trimitere la Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, modificată prin Legea nr. 282/2023, intrată în vigoare de la 1 ianuarie 2024.
„Vârsta standard de pensionare a militarilor este, în prezent, de 60 de ani. Aceasta este vârsta legală aplicabilă astăzi tuturor cadrelor militare care solicită pensie pentru limită de vârstă”, a scris Fifor.
Vârsta de pensionare a militarilor este de 60 de ani. Până în 2035, vârsta standard de la care militarii se vor pensiona va crește, anual, până la 65 de ani.
Cu toate acestea, Fifor atenționează că pensia militară de vârstă nu se acordă automat. Militarii care vor să beneficieze de pensie trebuie să aibă cel puțin 25 de ani de vechime, dintre care cel puțin 15 ani în serviciu militar.
„Fără îndeplinirea acestor condiții, dreptul la pensie nu există”, scris Fifor.
Fifor a precizat, de asemenea, că există cazuri izolate în care militarii se pot pensiona la 48 de ani. Condițiile sunt reglementate prin lege și vizează pierderea capacității de muncă, restructurări sau treceri în rezervă din motive ce nu depind de militar.
Acesta atrage atenția că situațiile izolate nu definesc sistemul și nu pot fi prezentate ca politică publică generală.
Potrivit SBU, atacul urma să aibă loc asupra mai multor mașini de serviciu ale poliției, în momentul în care acestea erau folosite de agenți.
În schimbul atentatului, serviciile ruse le-ar fi promis suspecților evacuarea pe teritoriul Federației Ruse.
Ancheta a stabilit că cei doi suspecți sunt localnici, fără loc de muncă, recrutați prin canale pro-ruse de pe Telegram.
După recrutare, aceștia au închiriat un apartament situat în apropierea sediului Poliției Naționale din Herson și au instalat o cameră video ascunsă pe balcon, pentru a monitoriza programul și deplasările polițiștilor.
Pe baza informațiilor obținute, suspecții urmau să amplaseze dispozitive explozive artizanale sub autospeciale și să le detoneze de la distanță.
Explozibilii ar fi trebuit să fie livrați de FSB cu ajutorul dronelor, din zona ocupată de pe malul stâng al regiunii Herson.
SBU a intervenit înainte ca atacul să fie pus în aplicare, a documentat activitatea agenților și i-a reținut în locuința închiriată.
La percheziții, anchetatorii au găsit echipamente video, laptopuri și telefoane mobile cu dovezi ale colaborării cu serviciile ruse.
În timpul investigației, autoritățile au mai constatat că suspecții colectau informații despre pozițiile forțelor de apărare ucrainene și încercau să recruteze alți agenți.
Cei doi au fost puși sub acuzare pentru trădare de stat, faptă comisă în grup și în condiții de război.
Ei se află în arest preventiv și riscă pedeapsa cu închisoarea pe viață, precum și confiscarea averii.
Liderii Italiei, Germaniei, Franței, Canadei și Regatului Unit, alături de președinta Comisiei Europene, intenționează să participe la o întâlnire cu Donald Trump și cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la Forumul Economic Mondial de săptămâna viitoare, au declarat pentru Financial Times trei oficiali familiarizați cu planurile.
Oficialii negociază detaliile reuniunii, care este programată pentru miercurea viitoare și la care ar putea participa și alți lideri din „Coaliția de Voință”.
Întâlnirea de la Davos va urmări obținerea aprobării lui Trump pentru acordurile negociate săptămâna trecută la Paris între SUA, Ucraina și liderii europeni.
Steve Witkoff, Jared Kushner, precum și secretarul de stat Marco Rubio vor face parte din delegația americană la Forumul Economic Mondial.
„Fără SUA, nimic din toate acestea nu se întâmplă”, a spus un oficial european pentru FT, referindu-se în special la angajamentele Marii Britanii și Franței de a desfășura trupe în Ucraina în cazul unui eventual armistițiu cu Rusia.
Participarea a șase lideri din G7, alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar reprezenta un nivel record de prezență a grupului la Davos. Sanae Takaichi, premierul Japoniei, nu este așteptată să participe la reuniunea din Elveția.
Negocierile fac parte dintr-un efort mai larg condus de Statele Unite pentru a ajunge la un acord de pace care să pună capăt războiului declanșat de Rusia în urmă cu aproape patru ani.
Asistenții medicali din New York au intrat în cea de-a doua zi a istoricei greve care aproape a paralizat cinci dintre cele mai bogate spitale ale metropolei, relatează AP. Impactul social este cu atât mai mare, cu cât New Yorkul se confruntă cu o importantă epidemie de gripă.
15.000 de asistenți medicali participă la grevă, care a forțat unele unități medicale să transfere pacienți și să devieze ambulanțe.
Spitalele fac angajări temporare ca să reducă deficitul de personalSpitalele afectate încearcă să reducă deficitul de asistenți medicali prin numeroase angajări temporare.
Atât asistenții, cât și managerii spitalelor i-au îndemnat pe pacienți să nu renunțe la primirea de îngrijiri medicale pe timpul grevei.
Cererile sunt prohibitiv de costisitoare, spun managerii spitalelorAceastă grevă este a doua în doar trei ani.
În 2023, o grevă asemănătoare a fost declanșată din cauza problemelor de personal a centrelor medicale pe care asistenții le acuzau că refuză să mai angajeze oameni, sporind, astfel, presiunea asupra lor.
Spitalele private non-profit implicate în negocierile cu asistenții spun că au făcut progrese în ceea ce privește personalul, în ultimii ani, dar au mai adăugat că cererile asistenților sunt prohibitiv de costisitoare.
Luni, în prima zi a protestului, primarul New York-ului, Zohran Mamdani, a stat alături de asistenți în prima linie de pichet, în fața spitalului New York Presbyterian și i-a lăudat pe membrii sindicatului că-și doresc demnitate, respect, salarii și tratamente echitabile.
Ce vor asistențiiAsociația Asistenților Medicali spuneau duminică dimineață, înainte de declanșarea grevei, că nu au existat progrese în discuțiile privind contractul lor de muncă la cele cinci spitale, ceea ce înseamnă că 15.000 de asistenți medicali sunt nemulțumiți de contractele de muncă.
Sindicatul asistenților solicită un acord care să includă creșteri salariale, niveluri sigure de personal, acoperire completă a asistenței medicale și a pensiilor, precum și protecție la locul de muncă împotriva violenței, care este foarte ridicată în spitalele din New York.
Potrivit avertismentului, protestele din Iran se intensifică și pot deveni violente, cu riscuri majore de arestări, răniri și perturbări severe ale infrastructurii, scrie The Guardian.
În comunicat se menționează că autoritățile iraniene au impus măsuri sporite de securitate, inclusiv închideri de drumuri, restricții ale transportului public și blocaje ale internetului. Accesul la rețelele mobile, fixe și naționale este limitat, ceea ce îngreunează comunicarea și coordonarea. De asemenea, mai multe companii aeriene au redus sau anulat zborurile către și dinspre Iran, unele suspendând operațiunile până vineri, 16 ianuarie.
Recomandări pentru plecare pe cale terestrăAvând în vedere lipsa relațiilor diplomatice și consulare dintre Washington și Teheran, Ambasada virtuală le recomandă cetățenilor americani să își pregătească un plan de plecare independent, fără a conta pe asistență guvernamentală.
Dacă este sigur, este sugerată părăsirea Iranului pe cale terestră către Armenia sau Turcia. De asemenea, americanii sunt îndemnați să evite protestele și să fie discreți.
Protestele au început la Teheran pe 28 decembrie, inițial pe fondul prăbușirii monedei naționale, rialul, și s-au extins rapid la nivel național, transformându-se în demonstrații anti-regim. Nemulțumirile sunt alimentate de restricțiile sociale și politice impuse de guvern.
Casa Albă a transmis că președintele Donald Trump ia în considerare inclusiv atacuri aeriene pentru a pune capăt represiunii, menținând însă diplomația ca primă opțiune. Purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a declarat că administrația analizează mesajele transmise în privat de Teheran, care ar avea un ton diferit față de retorica publică.
