Lansat în 2023 cu un preț echivalent a aproape 1.000 de dolari, modelul de top Samtaesung 8 prezintă o asemănare izbitoare cu un smartphone Huawei de clasă medie din anul 2021. Similitudinile sunt atât de precise, încât depășesc simpla inspirație. De la interfața meniului camerei și curburile carcasei, până la designul iconițelor, totul pare replicat în detaliu. Această clonare tehnologică este atât de evidentă, încât sugerează o simplă preluare a unui design existent, subliniază Arun Maini, un pasionat online de gadgeturi, care a reușit să testeze ambele telefoane mobile.
Mai mult, analiza detaliilor interne ale dispozitivului confirmă suspiciunile, indicând o producție realizată în China. Acest fapt completează imaginea unui produs rebranduit, nu a unuia dezvoltat local.
Software vechi pentru un control absolutÎntr-un sistem tehnologic lipsit de concurență, prioritatea nu este performanța, ci supravegherea. Din acest motiv, software-ul telefoanelor este deliberat unul depășit: Hayan 701 rulează pe o versiune de Android 10. Samtaesung 8, mai „avansat” utilizează Android 11.
Actualizările de sistem sunt inexistente. Un mecanism unic de control este „expirarea” aplicațiilor. Pentru a utiliza un program, un cetățean nord coreean trebuie să viziteze un magazin autorizat, unde aplicația este activată manual pentru o perioadă de șase sau douăsprezece luni. La finalul acestei perioade, procesul trebuie repetat, contra cost.
Aplicațiile preinstalate sunt un amalgam de propagandă și conținut preluat din surse externe. Elementele vizuale, precum iconițele, sunt copiate direct din pachetele software create de Microsoft, Google, Huawei sau MobiOffice.
Controlul ideologic este omniprezent: hărțile preinstalate sunt limitate strict la teritoriul național, fără posibilitatea de a explora zone externe, iar granița cu Coreea de Sud este omisă în mod deliberat. Aplicațiile video oferă o selecție atent filtrată de filme rusești și indiene, excluzând complet producțiile americane sau sud-coreene.
Principiul este clar: doar conținutul care nu periclitează ideologia de stat este tolerat.
Anumite clipuri video, prezentate ca fiind „educative”, sunt în realitate fragmente copiate din seriale produse de platforme internaționale precum Amazon Prime, redenumite și decorate cu simboluri naționale.
Chiar și jocurile reflectă cenzura: un simulator de fotbal include echipele internaționale corecte, dar îl omite pe superstarul sud-coreean Son Heung-min, o măsură menită să prevină expunerea publicului la imaginea succesului internațional al unui cetățean din Sud.
Conectivitate restricționată: intranet, nu internetÎn mod paradoxal, pe aceste telefoane există aplicații de pariuri online, al căror logo pare inspirat de cel al postului american NBC. Cu toate acestea, accesul la internetul global este blocat. Dispozitivele funcționează exclusiv pe intranetul național, o rețea internă strict controlată de stat. Orice conținut de înaltă calitate este, aproape sigur, importat și adaptat fără licență din surse externe.
Telefoanele nord-coreene transcend rolul de simple gadgeturi, funcționând ca veritabile instrumente de inginerie socială. Ele sunt definite de trei principii:
Tocmai această natură izolată și restrictivă le face obiecte de studiu fascinante. În timp ce consumatorii globali își înlocuiesc anual telefoanele pentru îmbunătățiri marginale, utilizatorii nord-coreeni primesc tehnologie reciclată și conținut filtrat, unde fiecare aplicație și fiecare fragment de informație sunt atent controlate.
Aceasta este imaginea realității digitale într-o societate în care modernizarea este strict dirijată, iar drepturile digitale sunt acordate cu un termen de expirare prestabilit. Dealtfel, Arun Maini numește aceste smartphone-uri pe canalul său Youtube ca și „ilegale”, demonstrând controlul absolut al autorităților nord-coreene asupra propriilor cetățeni.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, l-a calificat pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, și Guvernul acestuia drept „nerecunoscători” față de eforturile depuse de Washington în războiul cu Rusia, în timp ce, la Geneva, reprezentanți ai administrației sale se întâlnesc cu o delegație de la Kiev și cu oficiali europeni pentru a discuta despre planul de pace în 28 de puncte prezentat de Statele Unite pentru a pune capăt conflictului, scrie El Pais.
Într-un mesaj lung publicat pe rețeaua sa socială, Truth, Trump lansează o serie de plângeri la adresa comportamentului aliaților Statelor Unite în război, amintind (așa cum face de fiecare dată când abordează subiectul) că acesta nu a început în timpul mandatului său. Pe lângă criticile la adresa Guvernului ucrainean, președintele american menționează faptul că unele țări europene continuă să cumpere petrol de la Moscova, care își bazează economia și industria de război pe sectorul energetic.
„Conducerea Ucrainei nu a exprimat nicio recunoștință pentru eforturile noastre, iar Europa continuă să cumpere petrol brut din Rusia”, scrie acesta, cu majuscule.
În același timp, „Statele Unite continuă să vândă cantități uriașe de arme către NATO pentru distribuirea în Ucraina”, afirmă Trump, care i-a dat Kievului termen până joi pentru a răspunde unui plan de pace ce include principalele cereri ale Rusiei pentru a pune capăt luptelor: controlul asupra regiunii orientale Donbas, inclusiv teritorii aflate în prezent sub control ucrainean, și reducerea drastică a Forțelor Armate ale țării invadate. O altă condiție este renunțarea definitivă a Kievului la aderarea la NATO.
Trump, ultimatum pentru ZelenskiDacă Zelenski și Guvernul său nu acceptă ultimatumul, Statele Unite ar retrage sprijinul militar, inclusiv colaborarea în materie de informații, de care Ucraina are nevoie cu orice preț pentru a se apăra de atacurile rusești și pentru a-și planifica strategia militară. În pofida presiunilor, Trump a precizat sâmbătă, în declarații pentru presă, că planul aflat pe masă nu este „propunerea lui finală”.
După ce planul a fost dezvăluit presei la mijlocul acestei săptămâni, administrația americană a prezentat documentul ca fiind o propunere proprie, elaborată de trimisul special al Casei Albe pentru conflicte internaționale, Steve Witkoff.
Sâmbătă, un grup de senatori a declarat că secretarul de stat american, Marco Rubio, le-ar fi explicat că documentul reprezintă o „listă de dorințe” a Rusiei. Departamentul de Stat a negat aceste afirmații. Rubio conduce, alături de Witkoff, delegația Statelor Unite la negocierile de duminică de la Geneva.
Într-un interviu acordat programului „Meet the Press” al rețelei NBC, secretarul Trezoreriei americane, Scott Bessent, și-a exprimat opinia că negocierile de pace vor continua, dar a subliniat că acest lucru depinde de răspunsul Kievului. „La final, va fi o decizie a ucrainenilor”, a afirmat oficialul.
Liderii europeni care au participat la summitul G20 desfășurat în acest weekend la Johannesburg au considerat că propunerea, în forma actuală, este insuficientă și necesită „mai multă muncă”.
Așa-zisa „neapreciere” a lui Zelenski și a Guvernului său reprezintă un leitmotiv în lista de nemulțumiri a lui Trump privind războiul din Ucraina. La prima întâlnire față în față dintre cei doi, în al doilea mandat al republicanului, în luna februarie, la Biroul Oval, președintele american și vicepreședintele său, J. D. Vance, l-au pus pe ucrainen în situație umilitoare, reproșându-i, printre altele, că nu și-a arătat recunoștința pentru ajutorul acordat de Statele Unite.
„Nu aveți avantajele necesare pentru a câștiga”, i-a spus atunci Trump, o replică pe care a repetat-o și în această săptămână pentru a presa Ucraina să accepte planul de pace.
Primul tur al prezidențialelor din 2024 a avut o prezență la urne de peste 52%, mai mare decât la scrutinul din 2019, și a produs o surpriză majoră: independentul Călin Georgescu a ieșit pe primul loc, urmat de Elena Lasconi (USR). Candidatul PSD, Marcel Ciolacu, s-a clasat foarte aproape de locul doi, dar în afara turului al doilea, iar Nicolae Ciucă (PNL) a obținut unul dintre cele mai slabe scoruri liberale dintr-o cursă prezidențială.
Rezultatul a fost interpretat drept un eșec sever pentru partidele mari și un semnal al frustrării acumulate în societate. Tot atunci, analiștii au remarcat ruptura dintre votul din țară și cel din diaspora, unde Georgescu și Lasconi au obținut procente mult mai mari decât candidații tradiționali.
De la suspiciuni la anulare: decizia Curții ConstituționaleLa câteva zile după turul întâi, au apărut acuzații de influență externă și manipulare masivă în mediul online. Președintele Klaus Iohannis a desecretizat rapoarte ale serviciilor de informații care indicau o campanie coordonată cu origini rusești, derulată pe platforme precum TikTok și Telegram, în favoarea lui Călin Georgescu.
Potrivit relatărilor de presă și unor documente prezentate ulterior, rețeaua folosea micro-influenceri plătiți pentru a amplifica mesaje asociate cu Georgescu și similare unor operațiuni informaționale folosite anterior de Rusia în Ucraina.
Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a decis, într-o hotărâre istorică, anularea primului tur al prezidențialelor, reținând că unul dintre candidați a beneficiat de „tratament preferențial” în mediul online, într-un mod care a distorsionat rezultatul votului. Agențiile internaționale de presă au vorbit despre un caz fără precedent în Uniunea Europeană.
Decizia a fost contestată dur atât de Călin Georgescu, cât și de Elena Lasconi, care au vorbit despre „lovitură de stat judiciară” și despre un precedent periculos. În spațiul public românesc, dezbaterea continuă și astăzi: unii consideră anularea un act de apărare a integrității procesului democratic, alții o intervenție excesivă a instanței constituționale în arena politică.
Un nou început: alegerile din 2025 și ascensiunea lui Nicușor DanDupă anularea scrutinului, legislația electorală a fost pusă sub lupă, iar procesul a trebuit reluat de la zero: noi candidaturi, noi campanii, noi liste de susținători. Alegerile prezidențiale au fost reprogramate pentru 4 mai 2025 (turul I) și 18 mai 2025 (turul II).
În primul tur al noului scrutin, George Simion și Nicușor Dan au intrat în finală, după o campanie tensionată, marcată de teme precum corupția, relația cu UE și războiul din Ucraina.
Turul al doilea, din 18 mai 2025, a fost câștigat de Nicușor Dan, care a depășit candidatul naționalist George Simion și a devenit, pe 26 mai, al cincilea președinte al României post-1989. Presa internațională a prezentat rezultatul ca pe o „victorie a taberei pro-europene” după un an marcat de ingerință externă și incertitudine politică.
Un an mai târziu: încredere, reforme și „dosarul anulării”La un an de la primul tur din noiembrie 2024, efectele politice și instituționale sunt încă vizibile. Încrederea în instituții a fost puternic zguduită, iar noua coaliție ce s-a format după alegerile din mai încă decontează efectele perioadei tulbure de după 24 noiembrie.
Raportările serviciilor de informații și ale MAI despre campaniile digitale orchestrate din exterior au relansat discuția despre reglementarea platformelor sociale, transparența reclamelor politice online și responsabilitatea influencerilor în campanie.
Președintele Nicușor Dan a prezentat, în toamna lui 2025, liderilor europeni „dosarul anulării alegerilor”, insistând că Parchetul a demonstrat influența rusă în scrutinul din 2024 și promițând că un asemenea scenariu „nu se va mai repeta”.
David Cameron, în vârstă de 59 de ani, a dezvăluit într-un interviu pentru The Times că a fost diagnosticat și tratat pentru cancer de prostată.
Acesta a afirmat că a fost încurajat de soție să meargă la un control după ce au ascultat un interviu al antreprenorului Nick Jones, diagnosticat și el cu aceeași afecțiune și implicat în campanii de conștientizare.
Fostul premier a efectuat un test PSA la începutul anului, urmat de un RMN și o biopsie, investigații care au confirmat prezența unui cancer localizat. A fost supus ulterior unei terapii țintite, numită terapie focală, care folosește unde ultrasonice pentru a distruge celulele tumorale.
Cancerul de prostată este cel mai frecvent tip de cancer în rândul bărbaților din Marea Britanie, cu aproximativ 55.000 de cazuri noi anual.
Boala afectează în special bărbații în vârstă, riscul fiind crescut peste 75 de ani.
Ministrul Sănătății, Wes Streeting, a solicitat NHS (Serviciul Național de Sănătate) să analizeze posibilitatea reducerii vârstei minime pentru efectuarea testelor PSA, în condițiile în care, în prezent, bărbații peste 50 de ani pot solicita un astfel de test.
Danylo Yavhusishyn, cunoscut în ringul de sumo sub numele Aonishiki, a ajuns în Japonia la vârsta de 18 ani, în 2022, după invazia Rusiei în Ucraina, relatează BBC.
Ajuns acum la 21 de ani, el este primul ucrainean care cucerește prețioasa Cupă a Împăratului și primul european care reușește această performanță în aproape opt ani.
El se află acum foarte aproape de promovarea la rangul Ozeki, al doilea ca importanță în sumo, o promovare care, dacă se va confirma, ar fi cea mai rapidă din istorie.
„Este doar începutul”Aonishiki a încheiat turneul de 15 zile de la Fukuoka, Japonia, cu un bilanț de 12 victorii și trei înfrângeri și a câștigat apoi meciul de departajare împotriva marelui campion Yokozuna Hoshoryu, un mongol de 26 de ani care câștigase luna trecută turneul de la Londra.
În interviul de la ceremonia de premiere, Aonishiki a fost întrebat dacă se simte mulțumit de rezultatele obținute după trei ani în sumo. „Nu, cred că acesta este doar începutul”, a răspuns el.
Numele Aonishiki conține caracterul japonez pentru „albastru”, o referință la steagul Ucrainei.
Aonishiki a încercat sumo pentru prima dată la șapte ani, după ce practicase și judo și lupte libere.
A impresionat în competițiile de sumo pentru juniori și a fugit în Germania împreună cu familia sa după invazia Rusiei.
S-a mutat singur în Japonia în aprilie 2022, fără să cunoască limba, cu ajutorul căpitanului unui club universitar de sumo pe care îl întâlnise anterior la un campionat pentru tineret.
Deși se află de puțin timp în sumo-ul profesionist, și-a câștigat fani în Japonia și în întreaga lume datorită abilităților sale impresionante, progresului constant și competitivității.
Aonishiki este considerat de mulți drept principalul favorit pentru a deveni primul european din istorie care atinge rangul suprem de Yokozuna.
Răspunsul ține strict de procedura legală și de calendarul electoral. Pe 21 noiembrie, Zidaru a depus la Biroul Electoral de Circumscripție nr. 42 cererea de renunțare la candidatura independentă pentru Primăria Generală a Municipiului București, în cadrul alegerilor locale parțiale programate pentru 7 decembrie.
Legea prevede că un candidat poate renunța la candidatură până la data rămânerii definitive a candidaturilor. Pentru asta, trebuie să depună la biroul electoral de circumscripție o declarație de renunțare, semnată și datată, care să respecte condițiile de fond și de formă prevăzute de cadrul normativ. Data limită pentru renunțare a fost 23 noiembrie, iar Makaveli a acționat înainte de acest termen.
Din analiza documentelor depuse, autoritățile electorale au constatat că declarația de renunțare respectă toate cerințele legale, astfel încât candidatura sa nu a mai fost inclusă pe lista finală. În paralel, Zidaru a anunțat public, vineri, că se retrage din competiție și că o va susține pe Anca Alexandrescu în lupta pentru Primăria Capitalei.
Pe 23 noiembrie, candidaturile pentru Primăria Generală au rămas definitive, iar numele lui Makaveli nu se mai regăsește între candidații înscriși. În cursă au rămas 17 aspiranți la funcția de primar general:
Luni urmează să fie stabilit, prin tragere la sorți, și numărul de ordine pe care fiecare dintre acești candidați îl va avea pe buletinele de vot – ultimul detaliu tehnic înainte ca bucureștenii să își poată alege noul primar general.
Lâna acestor oi a fost folosită pentru prima dată într-un show de modă la New York, în cadrul unei colecții create pentru a atrage atenția asupra necesității de a salva animalele de la sacrificare, scrie The Telegraph.
Colecția, numită I Wool Survive, a fost lansată de designerul Michael Schmidt după ce a aflat că fermele sacrifică adesea berbecii care refuză să se împerecheze cu femelele.
Designerul din Los Angeles, care a lucrat cu Madonna și Cher, a colaborat cu Rainbow Wool, o organizație non-profit din Germania ce salvează berbecii care nu se împerechează, și cu Grindr, aplicația de dating LGBT, pentru a aduce pe podium ceea ce el a numit o poveste despre drepturile animalelor și drepturile omului.
“El a spus pentru New York Times: Homosexualitatea nu este doar parte din condiția umană, ci și din lumea animală. Acest lucru demontează ideea că a fi gay este o alegere. Este parte din natură.”
Tristan Pineiro, vicepreședinte de brand marketing la Grindr, a declarat că această colecție poate provoca viziunile anti-LGBT.
“El a spus: Nu poți spune că oile au fost corupte de cultura woke.”
El a explicat că piesele colecției, care includ căciuli din lână, salopete, o ținută de marinar și un halat, funcționează ca o metaforă pentru modul în care sunt tratați oamenii gay în lume.
Oamenii de știință au remarcat de mult timp existența berbecilor orientați predominant spre masculi în turme. Un studiu publicat în 2010 a arătat că până la 8 la sută dintre berbeci preferau parteneri de același sex.
Michael Stücke, în vârstă de 52 de ani și co-fondator al Rainbow Wool, a spus că această realitate l-a determinat să înființeze o afacere bazată exclusiv pe lâna berbecilor gay.
“El a spus că a simțit multă presiune crescând într-o fermă din Germania, unde atmosfera era destul de conservatoare și exista așteptarea să preia ferma familiei și să se căsătorească.”
Știind că este gay încă din copilărie, Stücke le-a spus părinților la 24 de ani și a decis apoi să își deschidă propria fermă de oi. Dintre cele 500 de animale pe care le are acum, 35 sunt berbeci salvați care nu se împerechează.
Împreună cu partenerul său de afaceri, a lansat apoi o companie care folosește lâna acestor berbeci, iar veniturile sunt direcționate către organizații și proiecte LGBT.
Colecția I Wool Survive a fost prezentată săptămâna aceasta în cadrul unui show de modă din New York și a inclus 37 de piese tricotate, de la polo-uri la pantaloni scurți și halate.
Comentând colecția, Michael Schmidt a spus: “Am vrut cu adevărat să merg până la capăt în tema gay.”
Ludovic Orban a declarat la Digi24 că anunțul public al demiterii sale din funcția de consilier prezidențial, pe 19 noiembrie 2025, l-a luat complet prin surprindere. El afirmă că, pe durata mandatului său, care a început pe 6 octombrie 2025, nu a existat niciun indiciu de nemulțumire față de performanța sa.
„Atât timp cât într-o lună și jumătate nu mi s-a adresat niciun reproș, nicio critică, nicio observație și nici nu mi s-a cerut să nu mai apar public…”, a remarcat Orban, subliniind lipsa totală de comunicare între el și președinte.
Abordări divergente și critici la adresa PSDUnul dintre motivele implicite ale rupturii, spune Orban, ar fi diferențele de ton și de mesaj față de președintele Nicușor Dan, în special în ceea ce privește PSD.
„Existau diferențe între mesajul meu și cel al președintelui”, a explicat acesta. „De multe ori, un consilier are voie să spună lucruri pe care președintele nu le poate spune public.”
Orban a insistat că PSD reprezintă o problemă majoră în echilibrul politic actual și trebuie tratat cu fermitate:
„PSD așa este construit: îi dai un deget și îți ia toată mâna”, a declarat el, criticând lipsa de reacție a președintelui în fața atacurilor repetate ale liderilor social-democrați.
În ceea ce privește propriile activități, Orban susține că s-a conformat strict fișei postului. Am făcut exact ceea ce era prevăzut în atribuțiile mele și am apărat imaginea președintelui, a declarat el. El consideră că experiența sa politică ar fi trebuit să fie apreciată în deciziile luate la Palatul Cotroceni: „Cred că ar fi trebuit să conteze experiența mea, cunoașterea profundă a sistemului politic și a statului român.”
Orban a avertizat în continuare cu privire la consecințele politice ale tensiunilor actuale. „Eu, în locul lui Ilie Bolojan, aș fi îngrijorat de demiterea lui Ludovic Orban. Dacă PSD s-ar retrage de la guvernare, ar pierde o mare parte din electorat și s-ar face de râs.” Mesajul său transmite îngrijorarea cu privire la echilibrul precar al coaliției și la implicațiile electorale ale deciziilor pripite.
Răspunsul la remarca ironică a președinteluiPreședintele Nicușor Dan ar fi comentat demiterea într-un ton glumeț, ceea ce l-a nemulțumit profund pe Orban. „Viața mea nu este o telenovelă”, a declarat fostul consilier. El a subliniat astfel gravitatea acestor decizii politice și impactul lor real asupra guvernării.
Pe fondul tensiunilor dintre președinte și fostul său consilier, peisajul politic românesc rămâne într-un echilibru precar. Un lucru este cert: demiterea lui Ludovic Orban marchează începutul unui nou capitol în criza politică prelungită din România.
Un bărbat de 35 de ani din Melbourne, care a stropit ușa unei sinagogi cu lichid inflamabil și apoi i-a dat foc, a pledat vinovat pentru faptă. La momentul faptei, în lăcaș se aflau 20 de pelerini, care luau împreună masa de Șabat. Nimeni nu a fost rănit.
Odată cu începerea războiului din Gaza, raporturile de incidente antisemite și islamofobe au crescut în Australia, notează AP. Liderii guvernamentali au presupus că atacul de la sinagogă a fost un atac antisemit.
Premierul Australiei, Anthony Albanese, a precizat, într-un comunicat, că incendierea singagogii a fost „un act laș, de violență și antisemitism care nu își are locul în societatea australiană”.
Cu toate acestea, magistratul Malcolm Thomas a concluzionat că atacul nu a fost motivat de ură. Bărbatul care a incendiat ușa singagogii suferă de Schizofrenie, iar în timpul faptei el a fost cuprins de o iluzie terifiantă care a apărut din cauza faptului că nu și-a luat medicamentele, potrivit verdictului dat luni.
Bărbatul a fost condamnat la 4 luni de închisoare, sentință care nu depășește timpul de 138 de zile, pe care bărbatul le-a petrecut în arest preventiv.
Deși bărbatul era eligibil pentru eliberare luni, i s-a ordonat să continue tratamentul medical pentru schizofrenie timp de 20 de luni, dar și să presteze muncă în folosul comunității.
Incendierea sinagogii a avut loc în 4 iulie. Bărbatul, care a fost arestat la 2 zile de la atac, a crezut că sinagoga este, de fapt, o locuință.
Judecătorul a sfătuit congregația evreiască să nu ceară restituirea daunelor de 54.000 de dolari australieni, pentru că bărbatul era fără adăpost de o perioadă îndelungată de timp.
Acesta obișnuia să muncească ca șofer de stivuitor în Sydney și nu are alte antecedente penale.
„Federația Rusă a reluat atacurile cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură portuară din Ucraina, în noaptea de 23 spre 24 noiembrie, în proximitatea frontierei cu România”, a anunțat luni, Ministerul Apărării Naționale.
După ce au fost detectate „ținte aeriene”, îndreptându-se spre zona Ismail, două avioane Eurofighter ale contingentului german au fost ridicate de la sol pentru monitorizarea situației.
Dronele au dispărut de pe radar, iar aeronavele au fost au revenit la bază fără a fi înregistrate pătrunderi în spațiul aerian al României.
La ora 01.45, două aeronave F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Aeriene Române au decolat după sistemele de supraveghere au detectat noi ținte aeriene la aproximativ 30 de kilometri nord de Insula Șerpilor, cu traiectorii posibile spre Vâlcov, Chilia sau Ismail.
La ora 02.20, autoritățile au transmis un mesaj RO-Alert pentru nordul județului Tulcea, în vederea informării populației. Pe durata misiunii, piloții F-16 au raportat prezența unor ținte în apropiere de Ismail, urmată de explozii pe teritoriul ucrainean.
Nici de această dată nu s-au înregistrat pătrunderi ale dronelor rusești în spațiul aerian al României
„Ministerul Apărării Naționale se află în contact permanent cu aliații și acționează pentru garantarea securității României și a Flancului Estic al NATO”, conchide comunicatul Ministerul Apărării Naționale.
A fost emis mesaj RO-Alert„În cursul nopții trecute, la ora 02:20, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a emis un mesaj RO-Alert pentru zona de nord a județului Tulcea, în urma unei informări transmise de SMFA, care semnalase prezența unei posibile ținte aeriene de mici dimensiuni în proximitatea graniței dintre România și Ucraina”, informează ISU Tulcea.
Mesajul a avut rolul de a avertiza locuitorii cu privire la un potențial risc de cădere a unor fragmente din spațiul aerian.
Autoritățile au anunțat că în urma emiterii avertismentului nu a fost înregistrate apeluri la 112 și nici nu s-au petrecut incidente pe teritoriul României.
Spațiul aerian românesc în luna noiembrieÎn luna noiembrie, orașul Ismail a fost o țintă frecventă a atacurilor rusești în Ucraina, fapt ce a generat riscuri pentru spațiul aerian românesc. În noapte de 10 spre 11 noiembrie, în urma unui atac, fragmente de dronă au ajuns în Românie, fiind emis mesaj RO-Alert. Pe 17 noiembrie, o dronă rusă lovește o navă cu GPL în portul Ismail, ceea ce duce la evacuarea preventivă a localităților Plauru și Ceatalchioi. În noapte de 18 spre 19, o dronă pătrunde aproximativ 8 km în spațiul aerian românesc Iar pe 22 noiembrie, un atac cu drone asupra localității ucrainene Orlivka, din apropierea punctului de trecere de la Isaccea, determină armata română să decoleze aeronave F-16 pentru monitorizare și autoritățile să emită un nou RO-Alert.
