Inițiativa, prezentată într-un document consultat de Euractiv, dezvoltă ideile avansate luna trecută de cancelarul german Friedrich Merz, care a sugerat acordarea unui statut de membru asociat al UE pentru Ucraina. Merz a avertizat atunci că ritmul lent al extinderii generează frustrare în rândul tuturor țărilor implicate.
Propunerea franco-germană vine înaintea summitului privind extinderea UE, care va avea loc vineri în Muntenegru, și urmărește să transmită un semnal politic statelor din Balcanii de Vest că nu sunt lăsate în urmă în procesul de aderare.
„Trebuie să oferim stimulente suplimentare ca parte a unui proces de integrare graduală, bazat pe merit, și să eficientizăm actualul proces pentru a permite o integrare mai rapidă și mai profundă”, se arată în documentul informal.
Noul plan prevede crearea unor „blocuri de construcție” pentru țările candidate aflate de ani de zile în sala de așteptare a UE. Acestea ar permite implicarea mai strânsă a guvernelor din Balcanii de Vest și a Republicii Moldova în anumite domenii ale politicilor europene, pe măsură ce avansează cu reformele interne.
Participarea ar rămâne însă reversibilă în cazul unor derapaje de la valorile și principiile fundamentale ale Uniunii Europene.
Statele candidate ar putea participa mai mult la reuniuni, programe și politici ale UE„Invităm Comisia Europeană să prezinte propuneri pentru facilitarea integrării graduale a țărilor candidate pe drumul lor către aderarea la UE”, mai precizează documentul.
David McAllister, președintele Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European, a declarat că inițiativa ar putea consolida credibilitatea procesului de extindere.
„Pe de o parte, aceasta menține principiul unui proces de aderare bazat pe merit și reforme. Pe de altă parte, deschide posibilitatea de a lega mai devreme și mai vizibil progresul reformelor de integrarea graduală în programele, instituțiile și politicile europene”, a afirmat eurodeputatul german.
Printre măsurile propuse se numără organizarea, de două ori pe an, a unor reuniuni comune între reprezentanții Balcanilor de Vest, comisarii europeni și eurodeputați. De asemenea, parlamentarii europeni ar urma să se întâlnească mai des cu legislatorii naționali din Balcanii de Vest și Republica Moldova.
Liderii și miniștrii statelor candidate ar putea participa la reuniuni informale ale Consiliului UE și Consiliului European pentru anumite puncte de pe agendă, precum și în calitate de observatori, fără drept de vot, la alte discuții.
Documentul mai propune o cooperare consolidată în domeniul securității și apărării, precum și o implicare mai mare în programe europene precum Creative Europe, Erasmus+ și Horizon, programul de cercetare al Uniunii.
În plan economic, țările candidate ar putea fi integrate mai profund în anumite zone ale pieței unice, inclusiv în domenii precum energia, sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, politica industrială, politica digitală, materiile prime critice și acordurile sanitare și fitosanitare.
Într-o etapă avansată, documentul sugerează că participarea deplină la piața unică ar putea fi acordată după un model similar celui aplicat statelor din Spațiul Economic European.
Tragedia s-a produs la peste 80 de kilometri vest de Assamaka, în zona de frontieră dintre Algeria, Niger și Mali, potrivit autorităților locale din Agadez. Pasagerii se întorceau din Mali pentru a celebra Eid al-Adha, când vehiculul în care se aflau a rămas imobilizat.
„Rămași fără apă și incapabili să repare vehiculul, în ciuda eforturilor șoferului, ajutoarelor sale și pasagerilor, călătorii s-au trezit blocați într-un mediu ostil, unde temperaturile extreme și lipsa proviziilor au făcut supraviețuirea extrem de dificilă”, a transmis guvernoratul Agadez.
Victimele au fost îngropate în gropi comune, au precizat autoritățile.
Doi oameni au supraviețuit calvarului. Aceștia au mers pe jos peste 50 de kilometri până când au ajuns la un iaz, iar apoi la Assamaka, unde au putut cere ajutor.
Un alt camion descoperitLa întoarcerea de la locul tragediei, o delegație a autorităților a descoperit un al doilea camion blocat în deșert, la peste 60 de kilometri de Assamaka. La bord se aflau peste 60 de persoane, rămase izolate timp de trei zile după ce vehiculul suferise o problem la baterie.
Pasagerii plecaseră de la un sit minier aurifer din Mali, situat la peste 300 de kilometri de granița cu Nigerul. Autoritățile au oferit ajutor pentru repararea camionului, iar oamenii și-au putut continua drumul.
Zona deșertică din nordul Nigerului este un punct important de tranzit pentru migranții africani care încearcă să ajungă în Europa, dar și scena unor tragedii recurente. În 2025, cel puțin 35 de migranți au murit în deșertul nigerian, potrivit ONG-ului Alarm Phone Sahara.
Unul dintre cele mai grave episoade similare s-a produs în octombrie 2013, când 92 de migranți nigerieni, între care 52 de copii și 33 de femei, au murit de sete în nordul Nigerului, în apropierea frontierei cu Algeria, după ce au fost abandonați de traficanți din cauza unor defecțiuni ale vehiculelor.
Les Bleus au condus prin Rayan Cherki, dar ivorienii au întors rezultatul după pauză prin Guéla Doué și Amad Diallo, într-un meci în care echipa lui Didier Deschamps a dominat statistic, dar a fost pedepsită pentru ezitările defensive.
Guéla Doué a fost omul serii. Fundașul lui Strasbourg, fratele mai mare al internaționalului francez Désiré Doué, a egalat în minutul 53, apoi a oferit centrarea din care Amad Diallo a marcat golul victoriei, în minutul 84. Pentru Coasta de Fildeș, succesul are greutate și simbolic: înaintea acestui duel, Franța câștigase două dintre cele trei întâlniri directe, iar una se încheiase la egalitate.
Franța a avut posesia, 59,6%, și a tras de 15 ori la poartă, față de cele șapte șuturi ale ivorienilor, însă eficiența a făcut diferența. Coasta de Fildeș a avut doar trei șuturi pe poartă, dar a transformat două dintre ele, profitând de spațiile lăsate de defensiva franceză după pauză.
Rezultatul vine într-un moment important pentru ambele naționale. Coasta de Fildeș revine la Cupa Mondială pentru prima dată după 2014 și merge la turneul final cu un lot ofensiv, în care apar nume precum Amad Diallo, Simon Adingra, Nicolas Pépé, Ange-Yoan Bonny și Elye Wahi. Franța, în schimb, mai are un ultim test înainte de plecarea spre turneul final: meciul cu Irlanda de Nord, programat luni, 8 iunie, la Lille.
Seara amicalelor a mai adus rezultate relevante în contextul pregătirilor pentru Mondial. Suedia a fost egalată dramatic de Grecia, 2-2, după un gol marcat de Giorgos Masouras în prelungiri, iar Spania a remizat 1-1 cu Irak, într-un test în care Ferran Torres a marcat pentru iberici.
Programul continuă vineri cu alte meciuri de verificare: Guatemala – Cehia, Mexic – Serbia și Paraguay – Nicaragua. Dintre acestea, Paraguay – Nicaragua este partida care intră cel mai clar în intervalul serii pentru publicul european
Întrebat dacă ar accepta o întrevedere cu liderul iranian, președintele american Donald Trump a răspuns inițial că nu își dorește o astfel de întâlnire, dar a adăugat că ar considera-o o onoare.
„Nu vreau să mă întâlnesc. Dar dacă m-aș întâlni cu el, aș fi onorat”, a spus Trump. „Dacă ajungem la un acord, este posibil să mă întâlnesc cu el. Aș fi în regulă cu asta.”
Trump a precizat că nu știe dacă l-ar invita pe Khamenei în Statele Unite, însă a afirmat că ar trata o eventuală întâlnire „cu respect”.
Întrebat dacă liderul suprem iranian ar refuza o astfel de întrevedere după ce membri ai familiei sale au fost uciși în atacurile americane inițiale asupra Iranului, din 28 februarie, Trump a admis că nu este probabil o figură agreată la Teheran.
„Aș spune că nu sunt persoana lui favorită. Dar, acestea fiind spuse, probabil că este un profesionist în anumite cercuri. Are o reputație foarte bună, de fapt”, a declarat președintele american.
Fostul lider suprem al Iranului, Ali Khamenei, tatăl lui Mojtaba Khamenei, s-a numărat printre persoanele ucise în atacurile respective, în timp ce Mojtaba ar fi fost grav rănit.