Donald Trump a făcut anunțul în timpul unui interviu prin telefon acordat canalului Fox News.
„Vom continua să controlăm strâmtoarea. Probabil că vom continua să o folosim. Vom deveni protectorii strâmtorii și atunci vom fi compensați pentru asta”, a declarat Donald Trump.
Președintele american a explicat de ce va cere bani pentru protejarea canalului navigabil.
„Am păzit strâmtoarea timp de 50 de ani și nu am fost plătiți niciodată pentru asta. Am păzit-o fără să primim nimic, dar acum vom face bani”, a precizat Donald Trump.
Trump și problema OrmuzStrâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante artere energetice la nivel mondial. Prin zonă trece o parte semnificativă a exporturilor globale de petrol și gaze naturale lichefiate. De exemplu, aproximativ o cincime din petrolul comercializat la nivel mondial tranzitează ruta maritimă. De aceea, orice perturbare a traficului în Ormuz are un impact major asupra prețurilor energiei și asupra economiei globale.
În timpul războiului din Orientul Mijlociu, armata iraniană a blocat accesul prin strâmtoare provocând o criză globală. Iranienii au atacat navele civile care au încercat să treacă prin zonă și au aruncat în apă numeroase mine marine.
Ei au solicitat o taxă pentru traversarea strâmtorii și au anunțat că aceasta ar putea deveni permanentă după finalul războiului. Unul dintre cele mai sensibile subiecte în timpul negocierilor dintre iranieni și americani este navigația liberă prin Strâmtoarea Ormuz.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat luni că este absolut necesar ca Europa să ia măsuri definitive pentru a proteja copiii și adolescenții de pericolele din mediul online.
Ea a declarat că, pe baza recomandărilor specialiștilor, este nevoie de stabilirea unei vârste minime de la care copiii să poată avea acces, în mod legal, la rețelele sociale.
Luni, Ursula von der Leyen a prezentat raportul Comisiei Europene privind siguranța copiilor în mediul online. Potrivit președintei, protejarea celor mici în fața riscurilor din mediul digital este una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă guvernele în acest moment.
„Grupul a examinat ceea ce eu consider a fi una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă guvernele în ziua de astăzi – cum să ne protejăm copiii în mediul online, cum să stabilim o nouă normă în viitorul mediu online. Grupul special a examinat beneficiile, oportunităţile şi efectele nocive asupra copiilor ale algoritmilor utilizaţi de platformele de comunicare socială”, a declarat Ursula von der Leyen.
Președinta Comisiei Europene a declarat, totodată, că, în Europa, educația copiilor trebuie să rămână responsabilitatea părinților, nu a algoritmilor folosiți de platformele digitale.
„În acest sens, permiteţi-mi să fiu foarte clară: platformele de comunicare socială nu sunt o jucărie (…) O lume în care permitem în continuare accesul nerestricţionat al marilor companii din domeniul tehnologiei informaţiei la copiii noştri, va însemna doar condamnarea a încă unei generaţii la un nivel crescut de vătămare psihică, dependenţă şi nefericire”, a spus aceasta.
Copiii petrec până la șase ore pe zi în fața ecranelorUrsula von der Leyen a atras atenția că adolescenții din Europa petrec, în prezent, între patru și șase ore pe zi în fața ecranelor. Aceasta a declarat că efectele asupra sănătății lor sunt tot mai evidente, iar adulții din jurul lor trebuie să fie conștienți de existența lor.
„Şase ore în fiecare zi – aceasta înseamnă, în total, douăzeci de ani din viaţa lor. În acelaşi timp, în întreaga Europă, aproape 60% dintre copiii de vârstă mică s-au confruntat cu probleme emoţionale sau psihosociale în mediul online. Şi, zi şi noapte, părinţii văd clar consecinţele acestei situaţii: lipsa somnului, depresie, anxietate, hărţuire cibernetică, expunerea la conţinut dăunător. Toate acestea se petrec în timp ce creierul copiilor noştri încă se dezvoltă. Nu ne putem aştepta ca ei să reuşească într-un sistem care nu a fost niciodată conceput pentru a ţine seama de starea lor de bine, în momentele în care sunt cei mai vulnerabili”, a afirmat președinta Comisiei Europene.
Platformele trebuie să răspundă pentru siguranța copiilorPreședinta Comisiei Europene a mai spus că platformele online trebuie să își asume responsabilitatea pentru efectele pe care le au asupra copiilor și adolescenților.
„În Europa, oricine dezvoltă un produs este responsabil pentru siguranţa acestuia. Producătorii de automobile trebuie să facă vehicule sigure. Nu ne aşteptăm ca copiii să îşi proiecteze propriile centuri de siguranţă. Nu ne aşteptăm ca părinţii să monteze airbaguri acasă. Şi acelaşi lucru este valabil şi pentru marile companii din domeniul tehnologiei informaţiei”, a declarat aceasta.
Ea a amintit că Uniunea Europeană are deja Regulamentul privind serviciile digitale, care obligă platformele să elimine elementele considerate periculoase, cum sunt algoritmii ce creează dependență, interfețele înșelătoare, conținutul dăunător sau contactele nedorite.
„Platformele au obligația de a-și proteja utilizatorii, în special pe cei mai vulnerabili dintre aceștia. Așadar, atunci când un tânăr semnalează o problemă, furnizorii trebuie să reacționeze rapid și eficient. Drepturile copiilor trebuie luate în serios. Iar companiile trebuie să fie trase la răspundere. Prin urmare, vom continua să respectăm legislația noastră, să aplicăm regulile noastre și să schimbăm sistemul acolo unde acesta nu le oferă copiilor noștri protecția necesară.”, a spus aceasta.
Comisia Europeană ia în calcul o vârstă minimă pentru accesul la rețelele socialePotrivit Ursulei von der Leyen, este nevoie de o serie de reguli care să fie adaptate vârstei copiilor în ceea ce privește accesul la platformele de socializare.
„Nu este vorba despre posibilitatea copiilor de a avea acces la platformele de comunicare socială, ci despre posibilitatea şi momentul în care platformele de comunicare socială pot avea acces la copiii noştri. Nu se mai pune întrebarea dacă copiii se confruntă cu riscuri în mediul online, ci ce putem face pentru a le oferi copiilor un început mai sigur online”, a declarat aceasta.
Ea a precizat că una dintre soluțiile analizate este aplicația pentru verificarea vârstei utilizatorilor: „Întrebarea nu mai este dacă copiii se confruntă cu riscuri online, ci ce putem face pentru a le oferi un început mai sigur în mediul online. Iar în acest sens, aplicația noastră de verificare a vârstei este unul dintre instrumentele care ne ajută să realizăm acest lucru. Este ușor de utilizat, respectă confidențialitatea și este open source. Este vorba despre a reda controlul părinților.
„La fel cum nu le dăm copiilor noştri cheile maşinii înainte să aibă permisul de conducere sau nu îi lăsăm să cumpere alcool până când nu au vârsta legală de la care pot face acest lucru, trebuie să stabilim vârsta de la care pot avea acces, în mod legal, la platformele de comunicare socială. Acest lucru nu va fi infailibil. Iar o schimbare necesită timp. Va dura ceva până când schimbarea culturală care se conturează deja în societatea noastră va fi integrată”, a spus președinta Comisiei Europene.
Ea a mai adăugat că „schimbările majore nu se întâmplă niciodată peste noapte, dar atunci când este vorba de siguranţa noastră merită, întotdeauna”.
O propunere europeană este așteptată după varăDespre raportul care a fost publicat astăzi, Ursula von der Leyen a spus că va fi analizat împreună cu recomandările experților, iar după încheierea verii, Comisia Europeană va veni cu o propunere concretă.
„Acest raport vine într-o fereastră unică de oportunitate. Am ascultat vocile părinţilor, ale educatorilor, ale experţilor şi ale tinerilor înşişi. Am aflat experienţa unor parteneri precum Australia, precum şi a statelor noastre membre. Acum trebuie să acţionăm la nivel european. Vom analiza cu atenţie acest raport şi recomandările aferente şi vom prezenta o propunere după sfârşitul acestei veri”, a transmis președinta Comisiei Europene.
Raportul publicat luni de Comisia Europeană arată că riscurile din mediul online pentru copii sunt tot mai mari și pot afecta sănătatea fizică și psihică, dezvoltarea socio-emoțională și pot duce la multe probleme de sănătate mintală.
Documentul spune că, deși tehnologia aduce și beneficii importante, copiii și adolescenții din anumite categorii sunt mult mai vulnerabili la efectele negative ale mediului online.
MSF a declarat că, din aprilie 2022 până în decembrie 2025, a documentat peste 20 de atacuri asupra unor unități asociate organizației medicale umanitare.
Rusia a lansat „atacuri neîncetate asupra unităților medicale și a personalului medical din Ucraina”, a afirmat MSF într-un comunicat citat de Euronews.
Despre atacuri, organizația a precizat că ele „par să constituie o strategie deliberată de distrugere a sistemului de sănătate și de pedepsire colectivă a populației, mai degrabă decât o consecință accidentală a invaziei rusești”, se mai arată în comunicat.
Peste 2.800 de atacuri asupra sistemului de sănătateOrganizația Mondială a Sănătății (OMS) a înregistrat 2.815 de atacuri asupra sistemului de sănătate din Ucraina între invazia pe scară largă din februarie 2022 și sfârșitul anului 2025, marea majoritate implicând violență cu arme grele, iar 2.319 de atacuri având ca țintă unitățile medicale.
Totalul atacurilor a dus la 224 de decese și 902 de răniți, a precizat MSF.
Între timp, Ministerul Sănătății din Ucraina afirmă că forțele ruse au avariat sau distrus peste 2.500 de unități medicale în aceeași perioadă, dintre care 327 au fost complet distruse.
„Aceste atacuri sunt prea sistematice, prea frecvente și prea precise pentru a fi întâmplătoare”, a declarat Robin Meldrum, coordonatorul național al MSF în Ucraina, într-un comunicat.
Când spitalele sunt lovite în mod repetat, nu e o coincidență, acuză MSF„Când spitalele sunt lovite în mod repetat, când ambulanțele sunt țintite cu drone de precizie, când personalul medical este ucis în timp ce se deplasează pentru a livra medicamente în vehicule clar marcate – aceasta nu este o coincidență. Acesta este un tipar; tiparele sunt determinate de intenție”, a declarat coordonatorul ucrainean al MSF.
Organizația a precizat că, pe 29 septembrie anul trecut, o asistentă medicală și un director ai unui centru medical susținut de MSF au fost loviți de o dronă FPV rusă în Lyman, în timp ce distribuiau medicamente într-un vehicul clar marcat.
MSF mai precizează că personalul medical ce activează în apropierea linie frontului este martor la modul în care războiul cu drone depășește rapid capacitatea de intervenție medicală.
„În timp ce rănile erau odinioară cauzate în principal de artilerie, atacurile cu drone reprezintă acum o proporție din ce în ce mai mare din cazurile de traumatisme”, a precizat ONG-ul.
Aceste atacuri duc la numeroase victime cu multiple răni simultane, rate mai ridicate de infecție și o creștere a cazurilor de septicemie, potrivit MSF.
Apel pentru respectarea dreptului umanitarONG-ul „Medici fără Frontiere” a făcut apel la toate părțile să-și respecte obligațiile care le revin în temeiul dreptului internațional umanitar. Organizația a îndemnat statele care au influență asupra Rusiei să ceară încetarea atacurilor asupra unităților medicale.
De asemenea, MSF a solicitat Consiliului de Securitate al ONU să investigheze și să condamne public atacurile asupra instituțiilor medicale.
În 2024, MSF avea în Ucraina echivalentul a 414 angajați cu normă întreagă, cu un buget de 15,6 milioane de euro.
Personalul din cadrul organizației a realizat 75.400 de consultații ambulatorii și 1.150 de intervenții chirurgicale pentru pacienții din Ucraina.
Comisia Europeană pregătește, începând cu toamna acestui an, o propunere legislativă care să stabilească noi reguli privind accesul copiilor la rețelele sociale.
Inițiativa are la bază raportul Grupului special pentru siguranța copiilor în mediul online, constituit la începutul acestui an la solicitarea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.
Acces doar supravegheat de adult pentru copiii sub 13 aniPotrivit recomandărilor experților, copiii sub 13 ani ar trebui să aibă acces la rețelele sociale doar pentru perioade limitate și numai sub supravegherea unui adult.
După această vârstă, restricțiile ar urma să fie relaxate treptat, în funcție de nivelul de protecție oferit de platforme și de gradul de maturitate al utilizatorilor.
„Copiii au nevoie de un mediu online sigur. Platformele trebuie să își asume responsabilitatea pentru proiectarea serviciilor lor astfel încât acestea să nu afecteze sănătatea și dezvoltarea minorilor”, a declarat Ursula von der Leyen, după primirea raportului grupului de experți.
Informații de contextComisia susține că platformele digitale trebuie să demonstreze că serviciile lor sunt sigure pentru minori și că protecția copiilor nu poate depinde exclusiv de controlul exercitat de părinți. Propunerea legislativă va fi prezentată în discursul privind Starea Uniunii, programat pentru luna septembrie.
Inițiativa apare în contextul în care mai multe state au început să adopte sau să pregătească restricții privind utilizarea rețelelor sociale de către minori, iar Comisia Europeană desfășoară investigații asupra unor platforme mari, inclusiv pentru mecanisme considerate dependente, precum derularea infinită a conținutului și redarea automată a clipurilor.
Autoritățile de la Moscova au lansat un atac dur la adresa reuniunii Coaliției de Voință pentru susținerea Ucrainei, calificând grupul drept o „coaliție a războinicilor”.
„Aș numi-o o coaliție a războinicilor. Acest grup de țări nu dorește pacea, ci mai degrabă continuarea războiului. Este o coaliție de fanatici care se amăgesc cu privire la posibilitatea de a-i provoca țării noastre o înfrângere strategică”, a declarat luni Dmitri Peskov, citat de agenția rusă TASS.
Nicușor Dan și Maia Sandu participă la reuniuneLa reuniunea „Coaliției de Voință”, desfășurată în zilele de luni și marți, la Paris, participă și președintele României, Nicușor Dan.
„Președintele României va sublinia necesitatea ca Ucraina să poată negocia încheierea războiului dintr-o poziție de forță, astfel încât pacea obținută să fie una durabilă și justă”, a transmis Administrația Prezidențială.
La întâlnirea de la Paris, va participa pentru prima dată și preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care a fost invitată de președintele francez Emmanuel Macron.
„Participarea R. Moldova la Coaliţia de Voinţă este o continuare firească a sprijinului oferit Ucrainei. Participarea ţării noastre este pe deplin compatibilă cu neutralitatea consfinţită în Constituţie: coaliţia este un format de cooperare flexibil, iar din ea fac parte şi alte state europene neutre”, a anunțat președinția de la Chișinău.
„Flota fantomă”, pe agenda întâlniriiCoaliția de Voință un format de coordonare politică şi diplomatică, co-prezidat de Franţa, Germania şi Regatul Unit. Din această structură fac parte 37 de state, majoritatea europene care au scopul de a sprijini Ucraina.
Reuniunea de luni va fi coprezidată luni, la Paris, de Emmanuel Macron, de prim-ministrul britanic, Keir Starmer, şi de cancelarul german, Friedrich Merz.
Pe agenda întâlnirii se află subiecte precum progresele obţinute după summitul G7 de la Evian, despre continuarea sprijinului pentru apărarea Ucrainei, intensificarea presiunii Rusiei, inclusiv prin combaterea aşa-numitei „flote fantomă”, dar și un bilanț al planificării operaţionale a garanţiilor de securitate pentru Ucraina.
NATO a emis luni un comunicat de presă, prin care condamnă ferm atacurile cibernetice ale Rusiei care au vizat partenerii alianței.
Totodată, NATO își exprimă solidaritatea cu statele afectate și anunță că își va consolida apărarea cibernetică, menținând în același timp sprijinul pentru Ucraina.
„Aceste activități constituie o amenințare la adresa securității aliaților. Ne exprimăm unitatea și solidaritatea față de toți aliații afectați de activitățile cibernetice răuvoitoare ale Rusiei care vizează infrastructura națională critică și entitățile guvernamentale. În acest context, luăm act de declarațiile Regatului Unit și ale UE prin care se denunță aceste activități și legăturile Rusiei cu infractorii cibernetici, precum și de sancțiunile impuse persoanelor și entităților care sprijină și încurajează activitățile cibernetice răuvoitoare ale Rusiei”, se arată în comunicatul emis de NATO.
În acest sens, Alianța Nord-Atlantică solicită Rusiei „să înceteze aceste activități destabilizatoare, care încalcă normele internaționale convenite privind comportamentul responsabil al statelor în spațiul cibernetic”.
„Ca răspuns la campaniile cibernetice continue ale Rusiei împotriva aliaților și a Ucrainei, vom continua să ne consolidăm apărarea și să rămânem uniți în sprijinul acordat Ucrainei”, mai spune NATO.
NATO transmite și un avertisment ferm privind capacitatea sa de reacție, afirmând că este „pregătită să utilizeze întreaga gamă de capacități pentru a descuraja, a ne apăra și a contracara întregul spectru de amenințări cibernetice” și că este „pregătită să răspundă la acestea la momentul și în modul pe care îl vom alege, în conformitate cu dreptul internațional”.
UE sancționează spionii cibernetici ruși după ani de atacuri informaticeLuni, Uniunea Europeană a sancționat mai mulți hackeri ruși acuzați de atacuri cibernetice împotriva statelor membre, Ucrainei și infrastructurii critice.
Potrivit unui comunicat al UE, o unitate din cadrul Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a coordonat activitatea grupării de hackeri susținute de stat, cunoscută sub numele de Turla.
Gruparea ar fi vizat guverne, infrastructuri critice, dar și industrii strategice din mai multe țări europene.
Totodată, FSB ar fi coordonat o serie de atacuri desfășurate de infractori cibernetici, companii private și așa-numiți „hacktiviști”, „provocând perturbări și pierderi financiare”, se arată în comunicatul oficial.
Ce spune Nicușor DanȘi președintele Nicușor Dan a condamnat la rândul său aceste acțiuni. Într-un mesaj publicat pe Facebook, el a afirmat că „România condamnă ferm activitățile cibernetice ostile” desfășurate de Rusia.
„România condamnă ferm activitățile cibernetice ostile desfășurate de grupări controlate de Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse, care au vizat state membre ale Uniunii Europene, aliați NATO și partenerii acestora, inclusiv țara noastrǎ. Alături de Uniunea Europeană și NATO, transmitem un mesaj clar: astfel de atacuri, care vizează instituții publice, infrastructură critică și informații sensibile, sunt inacceptabile”, a spus Nicușor Dan.
Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, propunerea USR-PNL-UDMR pentru funcția de premier, a explicat de ce liberalii nu susțin ideea ca PSD să preia guvernarea în această perioadă, chiar dacă social-democrații ar promite că vor ceda ulterior conducerea Guvernului.
Într-o postare pe pagina de Facebook, Mureșan a adus în discuție experiențele din trecut, când PSD ar fi demonstrat „că nu respectă astfel de angajamente politice”, spunând, de asemenea, că ar exista riscul ca reformele necesare pentru accesarea fondurilor europene să fie încetinite.
Potrivit acestuia, PNL nu poate avea încredere într-o astfel de promisiune din partea PSD deoarece, spune el, social-democrații nu și-au respectat angajamentele asumate anterior.
„PSD și Sorin Grindeanu au demonstrat în precedenta situație că nu respectă astfel de angajamente politice, deși Partidul Național Liberal le-a respectat. PNL a cedat PSD guvernarea în 2023, așa cum prevedea angajamentul din 2021. Pe de altă parte, PSD a încălcat, în luna mai, noul angajament cu PNL, USR și UDMR, care prevedea că pesediștii vor prelua conducerea guvernării în 2027. Cu un an mai înainte de termenul prevăzut, PSD a susținut și votat demiterea premierului PNL, cu voturile AUR”, a declarat Siegfried Mureșan.
Eurodeputatul spune că acest episod ridică semne de întrebare privind credibilitatea unui nou acord politic care să aibă loc și că PNL nu poate accepta să lase conducerea Guvernului în mâinile PSD doar pe baza unei promisiuni.
Mureșan: PSD nu și-a asumat continuarea reformelorUn alt argument invocat de eurodeputatul PNL este legat de reformele începute de actualul Guvern și de implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
În opinia sa, PSD nu și-a asumat public continuarea măsurilor necesare pentru modernizarea statului și pentru atragerea fondurilor europene.
„PSD nu și-a luat niciun angajament că va continua măsurile de reformă și modernizare pe care le-a început Guvernul Bolojan și care sunt absolut necesare atât pentru a atrage fondurile rămase din PNRR, cât și pentru a aduce România la o creștere economică sustenabilă”, a afirmat Mureșan.
Acesta susține că abandonarea sau întârzierea acestor reforme ar putea pune în pericol atât accesarea banilor europeni, cât și stabilitatea economică a României în viitor.
„Guvernul Bolojan a demonstrat că are soluții”Totodată, Siegfried Mureșan a lăudat activitatea Guvernului condus de Ilie Bolojan și colaborarea dintre PNL, USR și UDMR, despre care spune că „au demonstrat că au soluții la problemele actuale”.
„Guvernul Bolojan, Partidul Naţional Liberal și partenerii noștri din USR și UDMR au demonstrat că au soluții la problemele actuale: au accelerat absorbția fondurilor europene, au redus deficitul și, problema cea mai urgentă, au deblocat PNRR. Ca atare, un guvern PNL, USR și UDMR este singura garanție acum că ducem la bun sfârșit PNRR, care trebuie închis până la finalul verii, și că nu pierdem fondurile europene rămase”, a transmis eurodeputatul.
Clienții vii acceptă să fie îngropați în sicrie sigilate. Potrivit Nexta, procedura bizară a apărut în Rusia. Imaginile prezentate într-un clip video arată un client care participă la ritual.
Acesta presupune așezarea clientului într-un sicriu. Ulterior, sicriul este închis cu ajutorul unor cuie bătute în capac. Sicriul este coborât într-o groapă și apoi este acoperit cu pământ.
La final, sicriul este dezgropat, iar clientul este scos din sicriu.
Terapia în sicriu: de ce acceptă clientul să fie îngropat de viuCei care au lansat procedura sinistră spun că îi ajută pe oamenii care „sunt blocați în rutina”. Ei susțin că experiența ajută la scăparea de anxietate, la reevaluarea vieții și la redobândirea dorinței de a merge mai departe.
Israelul nu are o Constituție unică. În schimb, este guvernat de o serie de legi cu valoare constituțională, numite „legi fundamentale”, care stabilesc principiile de bază ale statului și au o forță juridică superioară legilor obișnuite.
Ce este Tora și ce prevede legeaTora este textul sacru fundamental al iudaismului și cuprinde primele cinci cărți ale Bibliei ebraice. Ea conține legile religioase, principiile morale și relatările fondatoare ale credinței iudaice, iar pentru evreii practicanți reprezintă baza vieții religioase.
Proiectul aflat în dezbaterea Knessetului, parlamentul Israelului, prevede ca studiul Torei să fie recunoscut printr-o lege fundamentală drept una dintre valorile definitorii ale statului și ale poporului evreu.
Potrivit The Times of Israel, proiectul face parte din ultimul pachet de legi pe care coaliția premierului Benjamin Netanyahu încearcă să îl adopte înainte de încheierea actualei legislaturi. Mandatul actualului Knesset se încheie pe 17 iulie, iar alegerile legislative sunt programate pentru 27 octombrie.
Miza: scutirea de serviciul militarLegea nu îi obligă pe cetățenii israelieni să studieze Tora și nici nu introduce noi cursuri obligatorii. Miza este una juridică și politică: acordarea unei protecții sporite studiului religios.
Proiectul este promovat de partidele ultraortodoxe din coaliția premierului Benjamin Netanyahu, care încearcă să păstreze scutirea de serviciul militar pentru zecile de mii de bărbați ultraortodocși ce studiază în școlile religioase, numite yeshiva.
În Israel, serviciul militar este obligatoriu pentru majoritatea cetățenilor, însă zeci de mii de bărbați ultraortodocși care studiază în școlile religioase (yeshiva) beneficiază de scutire de la recrutare. În comunitățile ultraortodoxe, studiul Torei nu se limitează la anii tinereții, ci poate continua pe tot parcursul vieții.
Controversa privind scutirea de serviciul militar a bărbaților ultraortodocși s-a amplificat anul trecut, după ce Curtea Supremă a Israelului a decis că excepția generală acordată celor care studiază în yeshiva nu mai are bază legală și că statul trebuie să înceapă recrutarea acestora.
Criticii proiectului spun că, odată ce studiul Torei va beneficia de protecție aproape constituțională, va fi mai greu ca statul să elimine scutirea de serviciul militar pentru bărbații ultraortodocși care studiază în yeshiva. Ei avertizează că studiul religios ar putea ajunge să prevaleze asupra altor principii, precum egalitatea cetățenilor în fața obligației de a efectua serviciul militar.
Alte proiecte controversateLegea privind protejarea studiului Torei este unul dintre mai multe proiecte controversate pe care coaliția guvernamentală încearcă să le adopte în această săptămână.
Pe ultima sută de metri a actualei legislaturi, Benjamin Netanyahu încearcă să treacă prin Parlament și un proiect de lege care reduce atribuțiile procurorului general și îi limitează capacitatea de a bloca deciziile guvernului considerate ilegale.
De asemenea, parlamentarii israelieni vor dezbate și modificări în domeniul mass-media, care sporesc controlul guvernului asupra radiodifuzorului public, precum și înființarea unei comisii guvernamentale pentru investigarea atacului Hamas din 7 octombrie 2023.
România a remizat sâmbătă cu Uruguay, scor 36-36, în a doua etapă a Nations Cup, după eșecul cu Chile din runda întâi.
Remiza de la Montevideo a fost una dintre cele mai spectaculoase partide ale etapei. România a condus în mai multe rânduri și a rezistat inclusiv în dublă inferioritate numerică. Însă, Uruguay a egalat pe final, printr-un eseu.
După două etape, România ocupă locul al patrulea în grupa Europa-Africa-Asia, cu patru puncte.
Clasamentul grupei este condus de Georgia, cu 9 puncte, urmată de Spania (8) și Portugalia (7).
În cealaltă grupă, America-Pacific, Chile este lider cu punctaj maxim (10), fiind urmată de Statele Unite ale Americii (9), Samoa (5), Tonga (5), Uruguay (5) și Canada (3).
Rezultatele etapei a doua din World Rugby Nations Cup:
Uruguay – România 36-36
Georgia – Samoa 33-12
Spania – Tonga 32-19
Chile – Hong Kong China 38-17
SUA – Zimbabwe 31-15
Portugalia – Canada 38-14
Rezultatele etapei a doua au produs și modificări în clasamentul mondial World Rugby. Cea mai importantă ascensiune îi aparține Spaniei, care a urcat patru poziții și ocupă acum locul 16 în lume, după victoria cu Tonga.
România rămâne pe locul 22, cu 60,92 puncte, cu 0.84 puncte în plus față de ierarhia anterioară.
În partea superioară a clasamentului mondial, Africa de Sud și-a consolidat poziția de lider după victoria cu Scoția, Anglia a urcat pe locul al cincilea în urma succesului categoric cu Fiji, iar Scoția a coborât pe șase. Franța s-a apropiat de primele trei poziții, în timp ce Noua Zeelandă și Irlanda și-au păstrat locurile 2 și 3 după victoriile obținute în etapa a doua a Nations Championship.
Ultima etapă din prima parte a competiției este programată la finalul săptămânii. România va întâlni Portugalia, meci programat tot la Montevideo, sâmbătă, de la ora 17:30.
