Agregator de ştiri

Cris-Tim, brandul fanion al companiei Cris-Tim Family Holding (simbol bursier CFH) şi cel cu care familia Timiş a pornit practic în 1992, a ajuns în 2025 la vânzări de peste 726 mil. lei, în creştere cu 3% faţă de anul precedent, arată datele din raportul anual al companiei de pe BVB.

Activele celor cinci fonduri alternative de investiţii (fostele SIF-uri) de la Bursa de Valori Bucureşti şi cele ale Fondului Proprietatea au înregistrat creşteri pe linie în 2025. Schimbarea vine pe fondul restructurărilor de portofoliu, al programelor de răscumpărare de acţiuni şi al rezultatelor financiare superioare, mişcările reflectându-se inclusiv în preţurile acţiunilor la BVB.

Apetitul în creştere al românilor pentru investiţii continuă să alimen­teze în aceste zile atât cotaţiile de la Bursa de Valori Bucureşti, cât şi industria de asset management din România, unde fondurile de acţiuni au absorbit grosul banilor în luna mai, cu aproape 560 de milioane de lei din totalul plasamentelor, conform celor mai recente date ale Asociaţiei Administratorilor de Fonduri.

România intră în a doua ju­mă­tate a anului cu cel mai amplu portofoliu de şantiere rutiere din istorie şi cu ţinta anunţată în ianuarie care vizează în continuare livrarea în acest an a 230 – 250 de kilometri de autostradă, peste recordul de 200 de kilometri atins în 2024.

Cele două investiții vizau decolmatarea lacurilor și canalelor pentru îmbunătățirea circulației apei și protejarea biodiversității, precum și reconfigurarea infrastructurii publice de acces și vizitare pentru reducerea presiunii turistice asupra habitatelor naturale.

Primul proiect, în valoare de aproximativ 33 de milioane de euro, prevedea lucrări de decolmatare, îndepărtarea vegetației acvatice și a obstacolelor care blochează circulația apei, consolidarea malurilor și intervenții în lacurile Fortuna și Uzlina, situate în zona centrală a rezervației, în județul Tulcea.

Cel de-al doilea, cu o valoare de aproape 14 milioane de euro, urmărea construirea a zece hub-uri de acces, a 40 de observatoare și amenajarea a 40 de trasee pentru vizitatori.

Noi fonduri, cel mai devreme în 2028

Guvernatorul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), Florin Stăneață, a declarat pentru Info Sud-Est că proiectele au fost eliminate din PNRR în 2025 deoarece nu au depășit faza studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic.

„Proiectele nu au trecut nici de faza de studiu de fezabilitate și proiect tehnic și au fost excluse din PNRR din cauza gradului de implementare foarte mic”, a explicat acesta.

Potrivit guvernatorului, instituția încearcă în prezent să identifice alte surse de finanțare europeană, însă perspectivele sunt limitate până la începutul noului exercițiu financiar al Uniunii Europene.

„În momentul acesta căutăm surse de finanțare în continuare. Noua politică comunitară începe în 2028. Nu avem acum perspective foarte mari, dar încercăm ca din 2028, dacă identificăm surse de finanțare, să le repunem spre finanțare”, a declarat Florin Stăneață.

Blocaj până la abandon

Guvernatorul susține că, pe lângă întârzierile majore, proiectele au fost afectate și de Ordonanța de Urgență nr. 41/2025 privind reducerea cheltuielilor bugetare.

„Ambele proiecte au fost lovite de acea ordonanță de urgență. Decizia de eliminare a fost comunicată de Ministerul Mediului în 7 august 2025”, a precizat acesta.

Firmele nu au finalizat documentațiile, dar nu au fost sancționate

Florin Stăneață spune că principalele întârzieri au fost generate de nefinalizarea documentațiilor tehnice de către firmele contractate pentru elaborarea studiilor de fezabilitate și a proiectelor tehnice.

„Cele mai multe situații s-au datorat nefinalizării fazei de proiectare și întocmire a studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic din partea celor care au câștigat licitațiile”, a spus guvernatorul.

Întrebat dacă au fost aplicate sancțiuni contractorilor, acesta a răspuns că nu, argumentând că și firmele implicate au depus muncă pentru proiecte care, în final, au fost abandonate.

Contracte pentru firme abonate la stat

Investigația publicată de sursa citată arată că documentațiile tehnice pentru cele două proiecte au fost atribuite unor companii care au derulat numeroase contracte cu instituții publice.

Pentru proiectul de decolmatare, contractul de proiectare și elaborare a studiului de fezabilitate, în valoare de aproximativ 700.000 de euro, a fost câștigat de Sirius Proiectare Studii SRL, companie care, potrivit datelor publice, a încheiat contracte cu statul în valoare de aproape 250 de milioane de euro.

În cazul proiectului privind infrastructura Deltei, contractul de aproximativ 1,3 milioane de euro a fost atribuit unei asocieri din care fac parte Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării”, Opscape Hub, Concept Structure SRL, Naval Total Management și FDI Top Consult, societăți care au derulat, la rândul lor, numeroase contracte publice.

Panourile solare au produs 52 TWh de energie electrică în iunie, un nivel record care a reprezentat 25% din producția totală de energie a blocului comunitar. Recordul anterior era de 47 TWh și o cotă de 23%.

Energia solară a devenit cea mai importantă sursă de electricitate din UE, depășind energia nucleară (21%), gazele naturale (15%), energia eoliană (14%) și hidroenergia (12%). Cărbunele a contribuit cu doar 8% din producție, arată EuroNews.

Este doar a treia perioadă în care energia solară ocupă primul loc în mixul energetic european.

În urmă cu cinci ani, energia solară genera doar 10% din electricitatea Uniunii Europene.

Energia solară este ieftină și rapid de instalat

Între 2021 și 2025, producția de energie solară a crescut cu peste 20% anual în UE, cel mai rapid ritm dintre toate sursele de energie. Principalul motiv este ritmul ridicat al instalărilor, cu 65,1 GW de capacitate nouă adăugată într-un singur an.

Creșterea producției solare a coincis cu o cerere ridicată de electricitate pe timpul verii, alimentată parțial de utilizarea aparatelor de răcire în timpul valurilor de căldură. Energia solară a contribuit la menținerea alimentării cu energie în condițiile în care alte surse au avut dificultăți din cauza temperaturilor ridicate și a lipsei vântului.

Spania conduce revoluția energiei regenerabile

Creșterea energiei solare este vizibilă în întreaga Uniune Europeană. Până acum, 18 state membre au stabilit noi recorduri lunare privind ponderea energiei solare în producția de electricitate.

În Spania, energia solară a depășit pentru prima dată o treime din producția totală de electricitate, ajungând la 34%. Rezultatul vine după investiții masive în energie curată. Din 2019, țara și-a dublat capacitatea instalată de energie eoliană și solară, adăugând peste 40 GW.

Aceste investiții au avut efecte și asupra consumatorilor. Facturile la energie au scăzut, în timp ce în multe alte țări europene au crescut după criza energetică declanșată de războiul cu Iranul. Analizele Ember arată că gospodăriile spaniole economisesc în medie aproximativ 10 euro pe lună la factura de electricitate.

Spania a renunțat complet la energia pe bază de cărbune în 2025, după ce în urmă cu un deceniu aceasta reprezenta aproximativ un sfert din producția de electricitate a țării.

În plus, combustibilii fosili au reprezentat doar 25% din producția de energie electrică a Spaniei, iar emisiile pe cap de locuitor s-au situat sub media Uniunii Europene.

Panourile solare de balcon sunt foarte populare în Germania

Germania a depășit pentru prima dată pragul de o treime din electricitate produsă din energie solară, ajungând ulterior la 36%.

Țara găzduiește cel mai mare parc solar operațional din Europa, construit pe terenul unei foste mine de cărbune și întins pe peste 500 de hectare.

În paralel, germanii adoptă pe scară largă sistemele solare de mici dimensiuni instalate pe balcoane, terase sau acoperișuri de magazii. Aceste kituri pot fi cumpărate inclusiv din supermarketuri sau online.

Între 2022 și 2025 au fost instalate peste un milion de astfel de sisteme în Germania.

Panourile produc energie care poate fi utilizată direct în locuință printr-o priză obișnuită, fără costuri suplimentare de instalare. Specialiștii estimează că investiția este recuperată în doi până la șase ani, după care facturile la energie scad semnificativ.

Prețul panourilor solare de balcon s-a redus la jumătate în ultimii ani, cele mai mici modele costând în prezent aproximativ 200 de euro.

Polonia se îndepărtează treptat de cărbune

Polonia a produs aproape un sfert din electricitatea sa din energie solară. Deși rămâne unul dintre cei mai mari consumatori de cărbune din Uniunea Europeană, țara înregistrează una dintre cele mai rapide creșteri ale sectorului solar.

În 2025, energiile regenerabile au depășit pentru prima dată cărbunele în mixul energetic al Poloniei. Sursele regenerabile au furnizat 44,1% din electricitate, în timp ce centralele pe cărbune și lignit au produs 43,7%.

Capacitatea fotovoltaică instalată în Polonia a ajuns la 23 GW, față de doar 2 GW în urmă cu cinci ani.

Experții spun că una dintre principalele provocări rămâne eliminarea obstacolelor care încetinesc tranziția energetică, în special în sectorul energiei eoliene terestre.

Participarea șefului statului la reuniune reafirmă sprijinul României pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

Cu acest prilej, Nicușor Dan va reconfirma angajamentul României de a continua acordarea de asistență Ucrainei și de a contribui la consolidarea securității și rezilienței în regiunea Mării Negre și în Europa de Sud-Est.

Summitul reprezintă o platformă regională de susținere a Ucrainei, lansată în 2023 în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva statului ucrainean. Formatul urmărește coordonarea eforturilor pentru combaterea efectelor războiului asupra regiunii, în domenii precum securitatea, economia, conectivitatea energetică și de infrastructură, reziliența și combaterea amenințărilor hibride.

Pe agenda reuniunii se află și susținerea parcursului european al Ucrainei și Republicii Moldova, precum și teme legate de conectivitatea regională, securitatea energetică și reziliența.