Agregator de ştiri

Strâmtoarea Ormuz a fost practic închisă de Iran după ce SUA și Israelul au atacat republica islamică la sfârșitul lunii februarie, blocând o rută prin care trece în mod obișnuit aproximativ o cincime din petrolul mondial.

Luna trecută, președintele american a cerut ca forțele navale ale statelor NATO să contribuie la redeschiderea Strâmtorii Ormuz, însă solicitarea a fost respinsă de mai multe capitale europene, care au spus că acest lucru este imposibil cât timp conflictul continuă, unele subliniind și că „nu este războiul nostru”.

Trei oficiali familiarizați cu discuțiile au spus pentru Financial Times că Trump a răspuns amenințând că va opri livrările către PURL, inițiativa NATO de achiziție de armament pentru Ucraina finanțată de statele europene.

La insistențele secretarului general al NATO, Mark Rutte, mai multe state, printre care Franța, Germania și Regatul Unit, au emis în grabă, pe 19 martie, o declarație comună. În document se arată: „Ne exprimăm disponibilitatea de a contribui la eforturi adecvate pentru a asigura trecerea în siguranță prin Strâmtoare”.

„Rutte a insistat pentru această declarație comună deoarece Trump amenințase că se retrage din PURL și, în general, din sprijinul pentru Ucraina. Declarația a fost apoi redactată rapid, iar alte țări s-au alăturat ulterior, deoarece nu a existat suficient timp pentru ca toate să fie invitate să semneze imediat”, a declarat un oficial pentru cotidianul Financial Times.

Un alt oficial a spus că Rutte le-a explicat Franței, Germaniei și Regatului Unit că Trump era „destul de isteric” din cauza refuzului europenilor de a contribui la protejarea Strâmtorii Ormuz.

Trump și-a exprimat în repetate rânduri nemulțumirea față de aliații europeni, acuzându-i că nu fac suficient pentru a sprijini SUA în războiul cu Iranul.

„Noi suntem acolo să protejăm NATO, să îi protejăm de Rusia. Dar ei nu sunt acolo să ne protejeze pe noi. Este ridicol”, a spus Trump la ședința de guvern de săptămâna trecută.

Trump a declarat pentru Reuters că intenționează să spună într-un discurs televizat miercuri seară că ar lua în calcul retragerea din NATO.

Între timp, premierul britanic Keir Starmer a anunțat că va găzdui în această săptămână discuții între cei 35 de semnatari ai declarației pentru formarea unei coaliții care să redeschidă Strâmtoarea Ormuz „după încetarea luptelor”.

Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătății, a reacționat după conferința de presă a actualului ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, pe tema procesului pierdut de România cu Pfizer.

„A spus că în Mai 2021 când Florin Cîțu a decis în ședință de guvern să facă acea comandă de vaccinuri, campania de vaccinare mergea prost și românii deja nu se mai vaccinau. E pur și simplu fals. Românii se vaccinau mai mult decât media europeană, SUA, UK sau chiar Israel”, a scris pe Facebook Vlad Voiculescu.

În opinia lui, rata de vaccinare a scăzut mult „odată cu anunțul președintelui Iohanis cum că ar fi învins pandemia și urmează marea relaxare”.

„A mai spus domnul Rogobete că România nu ar fi trebui să facă acea comandă de vaccinuri. Că dânsul ar fi făcut procedat poate altfel. Mai întâi de toate, dacă ar fi fost ministru atunci – în locul doamnei Mihăilă, decizia tot la Florin Cîțu ar fi fost. Deci opinia dânsului ar fi contat probabil tot cât a contat și a mea când în ședințele de guvern din 10 și 18 martie l-am întrebat pe Superman cum a luat deciziile și de ce Ministerul Sănătății află abia după semnarea contractului de achiziția de vaccinuri”, mai scrie Voiculescu.

El mai adaugă că alocarea dozelor de vaccin se făcea în funcție de populație și că niciun stat membru al UE nu a refuzat acel contract.

Fostul ministru spune că România nu a avut o problemă cu cantitatea de vaccinuri comandate și că a comandat (mult) sub media europeană.

El adaugă că România a avut trei probleme mari:

„-campania de vaccinare condusă de un militar (dl. Valeriu Gheorghiță – acum șef spital SRI) sub bagheta domnului Cîțu (Superman) a dus la cea mai mică rată de vaccinare din Europa (sub 40%)
– domnul Rafila a refuzat oferta Pfizer și nu a negociat nimic; idem cu Ungaria lui Orban; despre asta să ne spună mai multe cei care erau la putere atunci. Noi nu știm decât ce scrie Pfizer în chemarea în judecată: că ei au venit cu oferte de reducere a mai mult de jumătate din sumă și România nu a răspuns nimic. 24 de state europene au răspuns și nu sunt acum în procese cu Pfizer.
– nimeni nu se mai vaccinează anti-Covid în România din 2023 încoace. Suntem singura țară din UE care nu mai pune la dispoziție vaccinul. În Belgia, Irlanda, Olanda, Norvegia de pildă, cam 50% dintre persoanele vulnerabile (peste 70 de ani) sunt vaccinate anti-Covid”.

El susține că eșecul campaniei de vaccinare nu costă România doar bani și amintește de luna octombrie 2021: „cea mai neagră lună din istoria postbelică a României, cu un total oficial de 10.532 decese din cauza COVID-19 și un exces de decese de 22.980 față de media anilor 2011-2019, în luna octombrie”. Majoritatea celor decedați și internați în stare gravă erau, evident, persoane nevaccinate, adaugă fostul ministru.

„Ce este greșit, din punctul meu de vedere, este acea cantitate uriașă care a fost semnată în mai 2021, care nu avea nicio legătură cu realitatea, care nu are nicio estimare medicală sau în directă legătură cu sănătatea publică sau cu rata de vaccinare”, a spus miercuri seara, într-o conferință de presă, Alexandru Rogobete.

Un tribunal belgian a obligat Polonia să plătească  1.3 miliarde de euro către Pfizer după ce Polonia a refuzat să mai respecte contractul privind livrarea de doze de vaccin, invocând schimbarea contextului pandemic și izbucnirea războiului din Ucraina. 

Premierul Donald Tusk a reacționat miercuri la decizia tribunalului, acuzând partidul de opoziție Lege și Dreptate (PiS) pentru gestionarea deficitară a pandemiei, notează TVP World. 

„Guvernul Morawiecki a comandat vaccinuri anti-COVID pe care nu le-a ridicat și pentru care nu a plătit. Polonia, deci noi toți, va trebui să plătească peste 6 miliarde de zloți (1.3 mld. eur) drept penalizare pentru această prostie extremă a PiS. Și, din păcate, aceasta nu este o păcăleală de 1 aprilie”, se arată în mesajul publicat de Tusk pe X. 

Ministerul Sănătății din Polonia a anunțat că va face apel împotriva deciziei.

Conflictul a început la începutului anului 2022 după ce Varșovia a anunțat atât Comisia Europeană, cât și pe Pfizer că nu va mai accepta și nu va achita dozele comandate în mai 2021.

Autoritățile poloneze au invocat surplusul semnificativ de vaccinuri, estimat la peste 20 de milioane de doze neutilizate, dar și începerea Războiului din Ucraina în urma căruia guvernul a redirecționat resurse pentru susținerea statului vecin. 

Gazdele serii au fost  Excelența Sa Domnul Giles Portman, Ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii în România, și Doamna Lucie Portman, un neobosit prieten al României și al cauzelor sociale legate de copiii în dificultate. E.S. Giles Portman: “Tradițiile balneoclimaterice ale României, combinate cu tehnologia medicală modernă, pot oferi rezultate remarcabile în sănătatea copiilor. Ambasada Regatului Unit este onorată să fie partener diplomatic în acest proiect și ne dorim ca oamenii buni să vină alături de noi, să ofere sprijin pentru copiii României.”

Evenimentul a fost organizat de Fundația Scheherezade, care, de mai bine de două decenii, derulează în România campanii publice de strângere de fonduri pentru dotarea instituțiilor pediatrice și se implică în parteneriate public-privat pentru susținerea cauzelor sociale. Doamna Wajiha Haris, președinte și fondator al Fundației: “România are în lacul Techirghiol o comoară balneară care trebuie exploatată la maxim pentru binele oamenilor. Visul nostru este să creăm condițiile necesare ca natura să fie completată de tehnologii medicale de ultimă generație, totul în sprijinul copiilor cu nevoi speciale. Am găsi în Ambasada Britanică la București și Ministerul Sănătății parteneri minunați, iar în participanții la eveniment un sprijin generos și emoționant.”

Ministrul Sănătății, domnul Alexandru Rogobete, a subliniat importanța unor astfel de inițiative, care vin în completarea eforturilor statului de a asigura condiții bune de tratament și recuperare pentru copii:” „Proiectul Life@Teki este un pas înainte pentru modernizarea serviciilor de recuperare pediatrică din România și arată cât de importantă este colaborarea dintre sectorul public, mediul privat și societatea civilă. Cred în aceste parteneriate, pentru că ele sunt cele care duc lucrurile mai departe.”

Vremea londoneză care a survolat în permanență seara de gală a fost în mod fericit contrastantă cu atmosfera solară și căldura diplomaților britanici, gazde perfecte pentru un spectacol de binefacere care a emoționat întreaga asistență.

Prietenii Fundației Scheherezade și ai Ambasadei Britanice la București s-au bucurat de un eveniment plin de culoare, cu trei prezentări de modă oferite cu noblețe și altruism de designeri faimoși ai industriei europene. Pe podiumul serii au strălucit colecții semnate de Pinko, Gérard Darel și Doina Levintza, branduri care au ales să își prezinte creațiile în serviciul unei cauze unice.

Momentul de vârf al serii a fost prezentarea marca Doina Levintza, susținută magistral de eterna doamnă a modei și scenografiei românești, cea care nu încetează să surprindă și să înalțe neîncetat ștacheta creativității în multiple domenii. Prezentă la eveniment cu o energie debordantă, Doina Levintza a stârnit aplauze la scenă deschisă, dovedind încă o dată că rămâne un punct de reper în tot ceea ce înseamnă design rafinat și bun gust desăvârșit.

Grădina selectă a reședinței a găzduit personalități din lumea modei și a televiziunii, reprezentanți ai autorităților, oameni de afaceri și figuri centrale ale peisajului public din România.

Evenimentul a fost posibil datorită sprijinului necondiționat al partenerilor și sponsorilor – Rețele Electrice, Aqua Carpatica, Domeniile Sâmburești, Alexandrion Group, Retail 365, Festivalul trufelor, PRIA Events, Davidoff, Obsentum, Ginissima  – care au înțeles că a fi alături de o cauză nobilă este cea mai bună formă de implicare activă în comunitate.

Fundația Scheherazade invită companii, fundații și donatori individuali să contribuie la proiectul Life@Teki. Donațiile pot fi făcute în conturile dedicate ale fundației, cu mențiunea “Life@Teki. Fiecare contribuție, mare sau mică, se adaugă la efortul de a construi la Techirghiol o bază modernă de tratament medical și balnear de care copiii grav bolnavi au extrem de multă nevoie.

Acesta a menționat că există un dialog politic direct între China și Iran pentru a permite trecerea unui anumit număr de nave, însă a pus sub semnul întrebării eficiența acestor demersuri, susținând că ar fi nevoie de o implicare mai activă din partea autorităților chineze. 

„Nu am văzut marina chineză intervenind pentru a redeschide strâmtoarea. Pe de altă parte, există un dialog politic direct între autoritățile chineze și iraniene pentru a se asigura că un anumit număr de nave pot trece. Va fi suficient acest lucru pentru a restabili fluxurile normale de trafic? Nu cred. Prin urmare, China va trebui probabil să se implice mai direct în dezbatere și să-și arate nerăbdarea față de faptul că strâmtoarea rămâne închisă”, a declarat amiralul Nicolas Vaujour, citat de Reuters. 

Comandantul francez a mai anunțat că Parisul a început demersuri pentru a reuni mai multe state cu scopul de a stabili condițiile unei redeschideri durabile a Strâmtorii. 

În plus, Vaujour a spus că armatele evaluează posibilitatea existenței unor mine maritime în regiune, care ar trebui eliminate înainte de reluarea traficului. 

„Aceasta nu este o problemă doar pentru Franța. Problema privește toate țările partenere, statele din Golf, Statele Unite și alte țări europene. Dar este în mod clar o problemă la care lucrăm, în cazul în care se va confirma exploatarea minieră, care, până în prezent, nu a fost stabilită”, mai spune oficialul francez. 

Ministerul Educației și Cercetării anunță că începe plata diferențelor salariale și a dobânzilor stabilite prin hotărâri judecătorești pentru personalul din învățământul preuniversitar, în baza unui ordin emis în februarie 2026.

Ministerul anunță că, în luna februarie 2026, au fost deja achitate tranșele aferente anului de plată 2025, în valoare totală de aproximativ 244 de milioane de lei.

Începând cu salariile aferente lunii martie, autoritățile au demarat plata tranșelor corespunzătoare anului 2026, proces care urmează să fie finalizat până la 31 decembrie 2026.

Un moment important este programat pentru luna iunie, când profesorii vor primi a cincea tranșă, însemnând 35% din totalul diferențelor salariale stabilite prin Ordonanța de Urgență nr. 48/2022.

Valoarea acestei plăți este estimată la circa 326 de milioane de lei.

Ministerul precizează că sumele stabilite prin hotărâri judecătorești vor fi plătite eșalonat pe o perioadă de cinci ani, după cum urmează:

• 5% în primul an de la rămânerea definitivă a hotărârii
• 10% în al doilea an
• 25% în al treilea an
• 25% în al patrulea an
• 35% în al cincilea an

Măsura vizează diferențele salariale plus dobânzile aferente, rezultate din decizii definitive ale instanțelor.

Aceste plăți reprezintă sume de bani pe care profesorii le-au câștigat în instanță fie pentru salarii plătite incorect, fie pentru neacordarea la timp a sporurilor (sau acordarea lor incorectă), fie pentru alte drepturi salariale care nu au fost plătite integral.

Aceste sume vin la pachet cu dobânzile aferente întârzierilor, deci efortul bugetar al statului va fi semnificativ.

Important de amintit, cele mai multe dintre cazurile aduse în instanță vin din interpretări diferite ale legii salarizării, din aplicarea neuniformă a grilelor de salarizare, din tăieri sau înghețări salariale din trecut.

Statul român trebuie să achite suma de 600 de milioane de euro pe care Tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles  a decis ca România trebuie să o achite către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID pe care a refuzat să le mai preia în 2023. Chiar dacă nu este definitivă, hotărârea este executorie, iar în prezent, suma nu este bugetată, a spus ministrul Alexandru Rogobete în conferința de presă de miercuri seara.

La întrebarea jurnaliștilor privind banii disponibili pentru plată și procedura de achitare, ministrul a declarat că decizia este executorie, iar suma nu este bugetată la Ministeru Sănătății.

„Am fost în contact în în permanență cu ministrul Finanțelor. Sigur că banii vor veni, cel mai probabil din bugetul de stat, prin Ministerul Sănătății sau prin Ministerul Finanțelor. Ăsta, este un detaliu, mecanism financiar care urmează să fie stabilit ulterior. Nu, astăzi, Ministerul Sănătății nu are această sumă în bugetul de stat. Este o măsură executorie. Indiferent dacă se face apel sau nu se face apel, România va trebui să plătească această sumă. Dacă se câștigă în recurs, în forma de apel, sigur că banii vor vor fi reîntoși către către către România, dar, da, este o măsură executorie”, a declarat ministrul Sănătății.

„Doar ce s-a pronunțat decizia curții de la Bruxelles, urmează acum, în perioada imediat următoare, să analizăm toate aceste date, detaliile, cât înseamnă penalitățile, cum se vor calcula și, sigur, modul în care lucrurile se vor desfășura în viitorul apropiat. Mâine voi avea o întâlnire cu ministrul Finanțelor -evident că și astăzi am avut o discuție lungă pe acest subiect – încercăm și vom încerca să găsim cele mai bune soluții pentru România în momentul de față. Este evident că această sumă va fi, va trebui să fie plătită către compania Pfizer. Vom încerca să găsim soluțiile astfel încât efectele negative să fie minimizate cât se poate de mult”, a spus Alexandru Rogobete.

La întrebarea jurnaliștilor, el și-a exprimat convingerea că specialiștii și avocații, cei care reprezintă România în acest proces, vor veni cu toate scenariile posibile și în funcție de rezultatele acestor scenarii se va lua o decizie care să fie în favoarea României.

Alexandru Rogobete a explicat că principalul motiv al eșecului campaniei de vaccinare din România a fost faptul că mesajele publice despre imunizare au fost asumate de politicieni, nu profesioniști din sănătate.

„Politicienii s-au gândit să promoveze ei vaccinarea în locul profesioniștilor din sănătate. Dacă vedeam în spațiul public medici, doctori, oameni care aveau argumente medicale și încrederea necesară pentru a promova vaccinarea, probabil că România era altundeva”, a declarat Rogobete.

Potrivit acestuia, apariția în spațiul public a unor clipuri cu politicieni aflați la guvernare în acel moment a alimentat reacția opoziției și a contribuit la apariția unui curent antivaccinare puternic.

„În momentul în care politicienii s-au apucat, vă aduceți aminte, erau acele clipuri scurte cu tot felul de politicieni de la vremea respectivă, membri ai guvernului care promovau vaccinarea. În imediata perioadă a apărut efectul care era, din punct de vedere politic, evident, și anume opoziția a speculat mesajele politicienilor din momentul acela și așa s-a născut curentul de antivaccinare în România, care a atins conte alarmante și pe care încă nu reușim să îl scădem suficient de mult”, a mai spus ministrul Sănătății.

Ministru Sănătății punctat faptul că volumul de doze contractate de la producătorul Pfizer este disproporționat față de nevoile reale ale cetățenilor.

„Se vede de la distanță că dozele de vaccin, doar de la Pfizer, depășesc cu mult populația României, inclusiv cu rapelul”, a declarat Alexandru Rogobete, subliniind că deciziile luate în perioada 2020-2021 fac acum obiectul unei analize politice și administrative riguroase.

În ceea ce privește latura juridică a litigiului de la Bruxelles, ministrul a explicat că statul român nu are opțiunea de a amâna plata, chiar dacă va ataca decizia. Deși Ministerul Sănătății nu are în prezent aceste sume prevăzute în buget, se poartă discuții constante cu Ministerul Finanțelor pentru identificarea mecanismului de plată.

„Este o măsură executorie. Indiferent dacă se face apel sau nu, România va trebui să plătească această sumă. Dacă se câștigă în recurs, banii vor fi returnați, dar acum trebuie să analizăm toate datele, inclusiv penalitățile. (…) Sigur că banii vor veni, cel mai probabil, din bugetul de stat, prin Ministerul Sănătății sau prin Ministerul Finanțelor. Acesta este un detaliu, un mecanism financiar care urmează să fie stabilit ulterior”, a mai precizat ministrul.

România a pierdut procesul cu Pfizer la Bruxelles și este obligată să plătească aproximativ 600 de milioane de euro pentru dozele de vaccin refuzate. Deși decizia va fi atacată, aceasta este executorie, obligând Ministerul Sănătății să achite suma din bugetul de stat în perioada imediat următoare.

Ministrul Rogobete a criticat comanda de vaccinuri din mai 2021, susținând că a fost făcute fără fundamente demografice. 

„Este adevărat că în mai 2021 nu știam în ce direcție va merge sau nu pandemia, dar este evident că în mai 2021 știam sigur că populația țării nu se va dubla. Pentru că aceste doze de vaccin și vorbim aici de 29 de milioane de doze comandate în mai 2021, suplimentar față de celelalte doze și vorbim de aproape 30 de milioane de doze deja contractate. Practic s-a dublat cantitatea de vaccin într-un mod care nu ține cont nici de demografie și nu ținea cont nici de rata de vaccinare”, a declarat Rogobete miercuri. 

Referitor la posibilitatea guvernului de a renegoica o flexibilizare a comenzii, ministrul Sănătății, a explicat că întregul proces nu ar fi adus un avantaj consistent din punct de vedere fiscal României. 

„Renegocierea nu însemna că nu mai primim dozele. Renegocierea era că le achiziționăm cu un procent mai redus. Practic ar fi trebuit să achiziționăm cele 29 de milioane de doze, să le depozităm și să plătim și costul distrugerii dozelor respective. Deci nu era neapărat un avantaj fiscal la momentul respectiv acea renegociere”, susține ministrul Rogobete. 

România a pierdut în prima instanță procesul cu Pfizer și trebuie să plătească 600 de milioane de euro sau aproximativ trei miliarde de lei pentru dozele de vaccin  pe care a refuzat să le mai preia în 2023. 

„Decizia Tribunalului de la Bruxelles se referă strict la cele 29 de milioane de doze care nu au mai fost comandate și care nici nu au fost livrate în România, dar ele sunt parte din contractul semnat în anul 2021, luna mai. Nu aveam obligație să le comandăm, dar făceau parte din acel contract”, a spus Alexandru Rogobete.

El spune că dozele fac parte din a treia comandă lansată de România.

„Înseamnă că s-a pus o a treia comandă, deși în România exista un stoc încă de doze de vaccin neutilizate și asta s-a dovedit în momentul în care ele au fost distruse și vorbim aici de 3,5 milioane de doze”, a explicat ministrul.

El arată că prin decizia Tribunalului România are de achitat suma de 3 miliarde de lei fără penalități calculate: „Penalitățile urmează acum să fie calculate și ne vor fi comunicate într-o perioadă imediat următoare”.

Ministrul Sănătății spune că procesul a început în 2022.

„COVID-ul nu mai era la aceeași intensitate ca în anul 2020 și 2021, deci prezența acestor multe milioane, vorbesc de 29 de milioane de doze, nu mai era absolut, nu mai era necesară din punctul de vedere al sănătății publice. Nu vreau să zic că este corect sau că este greșit. Vă spun cum arată cifrele, cum s-a întâmplat și cum am ajuns aici. Ce este greșit, din punctul meu de vedere, este acea cantitate uriașă care a fost semnată în mai 2021, care nu avea nicio legătură cu realitatea, care nu are nicio estimare medicală sau în directă legătură cu sănătatea publică sau cu rata de vaccinare”.

Incendiul a avut loc în noaptea de 19 spre 20 martie și a avariat o clădire a companiei cehe de apărare LPP Holding, aflată într-un complex industrial din Pardubice, la circa 120 de kilometri est de Praga, relatează Reuters.

Un grup care a revendicat atacul a susținut într-un mesaj publicat online că firma vizată dezvolta arme pentru Israel.

Purtătoarea de cuvânt a Parchetului Național din Polonia, Katarzyna Calow-Jaszewska, a declarat că cei doi cetățeni polonezi au fost arestați preventiv pentru trei luni în acest dosar. Ancheta este încă la început, iar autoritățile poloneze așteaptă informații suplimentare din partea Cehiei.

Potrivit TVP Info, cei doi, în vârstă de 22 și 23 de ani, ar fi activiști pro-palestinieni și au fost arestați pe 24 martie de Agenția pentru Securitate Internă din Polonia.

În acest dosar, autoritățile din Cehia și Slovacia au reținut anterior alți cinci suspecți, printre care un cetățean egiptean și unul american.

LPP Holding anunțase în 2023 planuri de colaborare cu grupul israelian Elbit Systems, însă a precizat ulterior că acestea nu au fost puse în practică. Compania produce drone care sunt exportate în Ucraina.

De la distribuție, la autonomie strategică

Dacă în urmă cu mai bine de un deceniu focusul era strict pe distribuția brandurilor furnizorilor, Melinda Instal a înțeles că viitorul aparține controlului total asupra produsului. Strategia actuală a companiei mizează pe autonomie și adaptare locală.  După peste 30 de ani de prezență activă pe piață, compania a acumulat nu doar experiență comercială, ci și o înțelegere profundă a nevoilor reale ale consumatorilor din România.

Această experiență de trei decenii stă astăzi la baza dezvoltării mărcilor proprii. Fiecare produs reflectă know-how-ul acumulat în timp, standarde riguroase de calitate, și o selecție atentă a tehnologiilor utilizate. Mărcile proprii Melinda Instal nu sunt simple alternative de preț, ci soluții construite pe fundația unei expertize solide și a unui angajament permanent față de fiabilitate și performanță.

Citeşte comunicatul integral AICI