China a reluat, de asemenea, operațiunile de salvare în aval, după o pauză din același motiv, a relatat postul de televiziune de stat chinez CCTV, citat de CNN, după ce riscurile de inundații au fost considerate „gestionabile”.
Operațiunile au fost temporar întrerupte din cauza ruperii malurilor unui lac barieră , provocând revărsarea apei și stârnind temeri privind noi inundații fulgerătoare.
Cu toate acestea, ulterior, oficiali din China și Nepal au declarat că riscul imediat reprezentat de umflarea lacului-barieră se diminuează, pe măsură ce apa începe să se scurgă, reducând riscul unei noi viituri.
China anunță pierderi semnificative de vieți omeneștiPremierul chinez Li Qiang a deplâns „pierderile semnificative de vieți omenești” cauzate de inundațiile de miercuri, îndemnând oficialii să nu precupețească niciun efort pentru a localiza supraviețuitorii.
Până vineri după-amiază, numărul oficial al morților de partea chineză era de cinci, peste 550 fiind încă dispăruți.
Li a fost trimis ca emisar al liderului chinez Xi Jinping în regiunile afectate de dezastre ale țării și se află în orașul de frontieră Shigatse de joi după-amiază pentru a coordona eforturile de ajutorare.
„Dezastrul a cauzat pierderi semnificative de vieți omenești și a lăsat multe persoane dispărute. Este profund tulburător”, a declarat Li, într-un comunicat publicat de agenția de știri de stat Xinhua vineri după-amiază.
Li a îndemnat oficialii să „depună toate eforturile posibile pentru a-i localiza pe cei care sunt încă dispăruți”.
„Atâta timp cât există cea mai mică licărire de speranță de a găsi supraviețuitori, (trebuie) să depunem toate eforturile posibile”, a mai declarat oficialul chinez.
La o săptămână după decizia comisiei disciplinare a FIFA, AFA a transmis că va folosi toate căile de atac disponibile, începând cu apelul la Comisia de Apel a FIFA, iar ulterior, dacă va fi necesar, la TAS.
FIFA a aplicat sancțiuni severe pentru altercația izbucnită la finalul meciului.
Leandro Paredes a fost suspendat 10 meciuri și amendat cu 77.000 de euro.
Nahuel Molina a primit 7 meciuri de suspendare și aceeași amendă de 77.000 de euro.
Thiago Almada și secundul Roberto Ayala au fost suspendați câte un meci și amendați cu 25.000 de euro fiecare.
În plus, Federația Argentiniană a fost sancționată cu o amendă totală de 265.000 de euro pentru mai multe încălcări ale regulamentului disciplinar.
Potrivit FIFA, acestea au inclus „comportament colectiv neadecvat”, incidente cu caracter discriminatoriu sau rasist și tulburarea ordinii publice.
AFA merge până la TASÎntr-un comunicat oficial, AFA a precizat că așteaptă notificarea completă a deciziei pentru a depune apelul.
„Vom depune căile de atac corespunzătoare la Comisia de Apel a FIFA, iar Tribunalul de Arbitraj Sportiv poate reprezenta ultimul nivel de recurs”, a transmis federația argentiniană.
Totodată, FIFA a aprobat solicitarea Argentinei ca suspendările să fie executate în următoarele meciuri amicale de categoria A și/sau partide oficiale ale echipei naționale.
Spania, și ea sancționatăȘi naționala Spaniei a avut un jucător sancționat în urma incidentelor. Gavi a primit o suspendare de un meci și o amendă de 25.000 de euro, însă, până în prezent, Federația Spaniolă nu a anunțat că va contesta decizia FIFA.
Scandalul a izbucnit imediat după fluierul final al partidei câștigate de Spania cu 1-0 după prelungiri, producându-se o încăierare generală între jucătorii celor două reprezentative.
Focarele au fost confirmate în localitățile Valea Nucarilor, Peceneaga, Iazurile și Ostrov, potrivit Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).
Peste 355.000 de animale, în aria operațiuniiDispozitivul mobilizat în Tulcea include peste 100 de medici veterinari, printre aceștia aflându-se și directorii executivi ai direcțiilor sanitar-veterinare din Olt, Dolj, Ialomița, Dâmbovița și Vaslui. Acțiunea beneficiază și de sprijinul Poliției și Jandarmeriei.
Operațiunea vizează monitorizarea efectivului de animale înregistrat în județ, respectiv 355.212 capete. Dintre acestea, 301.270 sunt ovine și 53.942 sunt caprine.
Numărul nu reprezintă animale confirmate cu boala, ci efectivele vizate de acțiunile de monitorizare și control epidemiologic.
Controale în ferme și verificarea circulației animalelorPlanul de intervenție este structurat pe trei direcții principale.
Medicii veterinari verifică animalele direct în exploatații, precum și documentele de identificare și înregistrare. Este analizat și istoricul deplasărilor animalelor, pentru stabilirea eventualelor legături epidemiologice între ferme.
O atenție specială este acordată centrelor de colectare din zonele de protecție și supraveghere. Acestea sunt considerate puncte cu risc ridicat de transmitere din cauza concentrării unui număr mare de animale.
În paralel, au fost intensificate controalele în trafic. Echipele sanitar-veterinare și polițiștii verifică transporturile pentru a identifica eventuale deplasări neautorizate de ovine și caprine, animale fără elemente de identificare sau transporturi fără documentele necesare pentru stabilirea trasabilității.
ANSVSA: Trebuie întrerupt lanțul de transmiterePreședintele ANSVSA, Alexandru Nicolae Bociu, afirmă că principala prioritate este izolarea rapidă a virusului prin controlarea strictă a circulației animalelor.
„Identificarea sursei, a traseului și a destinației fiecărui efectiv de ovine și caprine reprezintă singura metodă eficientă de a întrerupe lanțul de transmitere”, a declarat șeful ANSVSA.
Potrivit acestuia, verificările sunt menite și să protejeze fermele care respectă normele de biosecuritate de riscurile generate de comerțul ilegal și de deplasările clandestine ale animalelor.
Autoritatea avertizează că, atunci când sunt constatate încălcări ale legislației sanitar-veterinare, vor fi aplicate sancțiuni și restricții.
Restricțiile vor rămâne în vigoare până la stingerea focarelorANSVSA le solicită crescătorilor să raporteze orice suspiciune de boală și să respecte măsurile impuse pentru circulația animalelor.
Autoritatea avertizează că neraportarea suspiciunilor, lipsa crotaliilor și încălcarea restricțiilor de circulație pot contribui la răspândirea virusului și pot îngreuna operațiunile pentru eradicarea focarelor.
Măsurile de supraveghere și restricțiile vor fi menținute în zonele considerate cu risc epidemiologic până când focarele vor fi declarate oficial stinse și situația sanitar-veterinară se va stabiliza.
După ce locuitorii din sud-estul țării au început să primească din ce în ce mai multe avertismente RO-Alert care îi atenționează că pot cădea obiecte din cer, iar Armata anunță din ce în ce mai frecvent că a doborât drone intrate ilegal în spațiul aerian al României, Radu Miruță anunță ce progrese a mai făcut Ministerul Apărării.
Ministrul Apărării spune vineri, 28 august, că Armata Română ar putea în curând să doboare aceste drone de la sol, fără a mai fi nevoie să ridice avioanele F-16 și să tragă cu rachete, acțiune care prezenta costuri ridicate.
„Se întâmplă lucruri acolo. Să nu credeți că am început să dăm drone pentru că într-o zi a venit vineri și era post. Și s-a întâmplat asta pentru că de vreo patru luni de zile în tăcere, cu eșecuri, a fost o preocupare permanentă”, a declarat Miruță, într-un interviu acordat Adevărul.
Ce „mai mișcă” la Ministerul ApărăriiRadu Miruță a prezentat progresele de la ministerul pe care îl conduce, dar nu a ezitat să critice dur social-democrații care s-au ocupat anterior de apărare.
„Tura asta se produce în România și se mișcă lucruri în România pentru producție. Deci shopping s-a făcut demult. Acum se fac lucruri. Pe ce s-a întâmplat, dacă vreți cu cei de la PSD în România, avem copaci în fabrici de armament. Pe ce se întâmplă acum prin SAFE, aducem linii de producție, aducem licențe și aducem capabilități noi undeva unde picase tencuiala”, a declarat ministrul Apărării.
Drone doborâte de la sol, „minunea” din MApNMiruță a anunțat un termen în care ne putem aștepta să vedem drone doborâte de la sol, și anume în câteva săptămâni.
„Eu cred că în 3-4 săptămâni cresc foarte mult șansele să mai dăm în anumite situații și de la sol. Pentru că știu ce se întâmplă în Ministerul Apărării, știu ce am făcut la Ministerul Apărării și vă și spun în avans că sunt șanse foarte mari ca pe ceea ce am făcut, fără să cumpărăm altceva, să reușim să dăm și de la sol”, a explicat Miruță.
Ministrul a vorbit și despre avantajele și dezavantajele tehnicilor de înlăturare a amenințărilor care pătrund pe teritoriul României, dar și despre dificultățile cu care se confruntă armata: „Este o minune care se întâmplă în aceste zile la Ministerul Apărării”.
„S-a intrat la nivel de bit, de a extrage date din anumite capabilități care nu au fost gândite de producători să lucreze așa, să le luăm, practic, o funcționalitate a acestui telefon care funcționează doar în telefonul ăsta, să o punem pe masă și să o facem utilă pentru un alt telefon de la un alt producător care înainte nu vorbea, pentru a mări randamentul cu care putem să-i interceptăm și să identificăm aceste drone”, a prezentat oficialul.
Demersul este însă privit cu scepticism de experți, care avertizează că o nouă rundă de negocieri ar putea avea consecințe grave asupra securității din Peninsula Coreeană.
În primul său mandat, Donald Trump s-a întâlnit de mai multe ori cu Kim Jong-un, obiectivul declarat al administrației americane fiind denuclearizarea Coreei de Nord. Negocierile nu au dus însă la renunțarea Phenianului la arsenalul nuclear, scrie European Pravda.
Între timp, capacitățile militare ale Coreei de Nord s-au extins. Potrivit lui Trump, Phenianul ar deține în prezent aproximativ 57 de focoase nucleare, iar rachetele nord-coreene au devenit mai performante, atât în ceea ce privește raza de acțiune, cât și precizia.
Trump și Kim Jong-un, din nou la masa negocierilorRichard Haass, profesor la Universitatea din New York și consilier principal al Centerview Partners, avertizează că reluarea negocierilor dintre Trump și Kim Jong-un nu va conduce, cel mai probabil, la denuclearizarea Coreei de Nord.
Într-o analiză citată de European Pravda, Haass susține că „diplomația nesăbuită a lui Trump ar putea duce la un război nuclear”.
Expertul consideră că Kim Jong-un vede arsenalul nuclear drept principala garanție a supraviețuirii regimului său. În plus, statutul internațional al Coreei de Nord este strâns legat de capacitatea sa nucleară.
Potrivit lui Haass, liderul nord-coreean este preocupat în primul rând de menținerea puterii sale și de asigurarea succesiunii, nu de creșterea prosperității populației.
De ce denuclearizarea rămâne improbabilăHaass susține că unul dintre punctele slabe ale strategiei lui Trump este încrederea prea mare în diplomația personală.
Președintele american pare să considere că relația pe care a construit-o cu Kim Jong-un în timpul primului mandat poate facilita un acord privind armele nucleare. Istoria relațiilor internaționale arată însă că interesele strategice ale unui stat cântăresc, de regulă, mai mult decât relația personală dintre doi lideri.
În cazul Coreei de Nord, renunțarea la armele nucleare ar putea fi percepută de regim drept o amenințare directă la adresa propriei supraviețuiri.
„Deschiderea țării ar putea pune în pericol controlul său asupra puterii”, avertizează Haass.
Prin urmare, expertul consideră că denuclearizarea completă a Coreei de Nord nu reprezintă un obiectiv realist în acest moment. Întrebarea este mai degrabă ce ar putea obține diplomația și cu ce preț.
Trump și Coreea de Sud, relație tot mai complicatăUn alt punct de îngrijorare îl reprezintă relația dintre administrația Trump și Coreea de Sud.
Haass susține că Trump tratează relația cu Coreea de Nord ca pe un joc cu sumă zero, în care apropierea de Phenian ar putea fi obținută prin diminuarea angajamentului SUA față de Seul.
În opinia sa, această strategie ar putea avea efectul opus celui urmărit.
Expertul amintește că Trump a impus tarife Coreei de Sud, în pofida acordului de liber schimb dintre cele două țări, și a redus sau restrâns exercițiile militare comune americano-sud-coreene, pe care le-a considerat costisitoare și inutil de provocatoare.
În același timp, amenințarea reprezentată de arsenalul nuclear și de rachetele Coreei de Nord continuă să crească.
Trump, Kim Jong-un și riscul unui nou război în Peninsula CoreeanăHaass avertizează că descurajarea nucleară presupune existența unei capacități credibile de apărare. Orice diminuare a garanțiilor de securitate oferite Coreei de Sud ar putea afecta echilibrul strategic din regiune.
Aproximativ 28.000 de militari americani sunt staționați în Coreea de Sud, iar Statele Unite au obligația, prin tratatul de apărare dintre cele două țări, să sprijine Seulul în cazul unui atac.
Mai mult, desfășurarea unilaterală a diplomației americane, fără o coordonare suficientă cu autoritățile sud-coreene, ar putea afecta în timp credibilitatea garanțiilor de securitate oferite de Washington.
Potrivit analizei, există chiar riscul ca Peninsula Coreeană să ajungă într-o situație în care atât Coreea de Nord, cât și Coreea de Sud să dețină arme nucleare.
Un asemenea scenariu ar crește riscul izbucnirii unui conflict militar, după aproximativ 75 de ani de la începutul Războiului din Coreea. În același timp, condițiile care au permis menținerea unei relative stabilități nucleare în perioada Războiului Rece ar fi dificil de reprodus în Peninsula Coreeană.
Copiii cu vârste între doi și cinci ani au adesea obiceiul de a se plimba prin casă în pantofii părinților. Potrivit psihologului Javier de Haro, gestul nu e doar joacă. E o modalitate prin care cei mici își explorează și își construiesc identitatea.
Specialistul a explicat fenomenul într-o postare pe rețelele sociale, citată de El Economista. La această vârstă, copiii se află într-o fază de explorare și imitare, iar jocul simbolic e „în plină efervescență”, ajutându-i să înțeleagă mai bine lumea din jur.
Deși pare o simplă joacă, în spatele gestului stă de fapt un proces mai profund.
Copiii trec de la nivelul „sunt un copil” la nivelul „sunt tata sau sunt mama”. Observând diferențele dintre aceste roluri, își pot explora treptat propria identitate, potrivit sursei citate.
Copilul tău îți pune pantofii și se plimbă prin casă? Psihologul explică ce înseamnăÎncercarea unei piese de îmbrăcăminte a unui părinte are și o altă funcție. Copilul devine, pentru câteva momente, „parte din universul” adultului pe care îl imită.
Obiceiul contribuie totodată la dezvoltarea empatiei și a înțelegerii sociale, explică De Haro. Prin imitare, copiii înțeleg mai bine cum se comportă adulții din jurul lor.
De asemenea, ei învață să se pună în locul celuilalt, atât la figurat, cât și la propriu. Psihologul le recomandă părinților să nu le ia pantofii copiilor atunci când îi văd mergând stângaci prin casă. Gestul, spune el, face parte din pașii prin care cei mici își construiesc identitatea și devin ceea ce vor fi.
În jurul orașului Leobersdorf din Austria, câteva blocuri de beton dărâmate într-un câmp sunt tot ce a mai rămas din ceea ce a fost odată un complex de muncă forțată nazist.
Potrivit Euronews, planurile conțin inclusiv un depozit frigorific și un magazin operat de un cunoscut lanț de supermarketuri.
Furia localnicilor, din cauză că Austria nu abordează trecutul nazistAceste planuri au stârnit furia austriecilor, deoarece țara a neglijat mult timp să abordeze trecutul său nazist.
„Pentru mine, este un sentiment trist. Un loc încărcat de istorie este reconstruit, sacrificat economiei”, a declarat pentru AFP Erich Strobl, șeful unei campanii locale de conservare a unei părți a sitului.
După ce Germania nazistă a anexat Austria în 1938, complexul Weinberglager a fost folosit pentru mii de prizonieri de război și muncitori forțați, arată sursa.
Se vrea construirea centrului comercial pe unul dintre cele mai mari lagăre ale țăriiMai târziu, a inclus sublagărul Hirtenberg al lagărului de concentrare Mauthausen. Acesta a fost unul dintre cele mai mari lagăre din Austria dedicate exclusiv femeilor.
Deși unele ruine ale fabricilor au supraviețuit, cazărmile lagărului și majoritatea celorlalte structuri au fost demolate treptat, reutilizate sau distruse după război.
Însă Bertrand Perz, istoric specializat în lagărul de la Mauthausen, a declarat pentru AFP că situl Hirtenberg rămâne „important din punct de vedere istoric”. Acest lucru se datorează parțial pentru că „deținutele din Mauthausen au fost marginalizate în cultura comemorării”.
Rămășițele lagărului nu erau suficiente pentru împiedicarea proiectuluiOficiul Federal pentru Monumente din Austria a concluzionat că rămășițele lagărului „nu erau suficiente” pentru protejarea monumentului.
Odată cu intrarea buldozerelor, activiștii și-au reînnoit apelurile pentru conservarea sitului.
„Un fost lagăr de concentrare nu trebuie reconstruit cu structuri noi”, a declarat Comitetul Internațional Mauthausen.
Proiectul a stârnit controverse și pentru că terenul a fost deținut anterior de o companie legată de primarul local. Acesta l-a vândut în 2022 și 2023 pentru peste 15 milioane de euro, potrivit presei locale.
Sorana Cîrstea, favorita numărul 17 a turneului și ocupanta locului 17 WTA, o va întâlni pe austriaca Julia Grabher (114 WTA), în timp ce Gabriela Ruse (63 WTA) are un duel mult mai dificil, împotriva americancei Jessica Pegula, favorita numărul 3.
Sorana Cîrstea pornește ca mare favorită în confruntarea cu Julia Grabher. Românca a câștigat ambele întâlniri directe disputate până acum.
În 2022, la Istanbul, Cîrstea s-a impus în sferturile de finală cu 7-5, 6-1, iar în 2020, la Linz, Grabher a abandonat după primul set.
Forma româncei este una solidă înainte de US Open. La Cincinnati, Cîrstea a ajuns în turul al treilea, unde a fost eliminată de Jessica Pegula, după ce trecuse de Anna Kalinskaya și Nikola Bartunkova.
Cîrstea participă pentru a 18-a oară pe tabloul principal de la US Open, turneu la care a obținut unele dintre cele mai bune rezultate ale carierei sale.
Cea mai importantă performanță rămâne sfertul de finală din 2023, când a eliminat-o pe Elena Rybakina și a fost oprită de Karolina Muchova.
De-a lungul carierei, Sorana a mai ajuns de trei ori în optimile de finală la New York, în 2009, 2017 și 2019.
Confruntare complicată pentru Gabriela Ruse, în primul turGabriela Ruse va avea o misiune complicată în primul tur. Românca o întâlnește pe Jessica Pegula, una dintre cele mai constante jucătoare din circuit și ocupantă a poziției a treia în ierarhia mondială.
Cele două nu s-au mai întâlnit până acum într-un meci oficial.
Pegula vine după o nouă finală la Cincinnati și este una dintre principalele candidate la trofeul de la US Open.
Ruse ocupă locul 63 WTA și încearcă să producă surpriza la New York, după un sezon în care a alternat rezultate bune cu probleme fizice. Ultimul său meci a fost la Cincinnati, unde s-a retras din motive medicale în meciul cu Alexandra Eala.
Pentru Gabriela Ruse, aceasta este a șasea prezență pe tabloul principal de simplu la US Open.
Cel mai bun rezultat al româncei la Flushing Meadows este turul al treilea, atins în 2021 și egalat în 2024.
În 2024 a ajuns în turul al treilea, fiind eliminată de Aryna Sabalenka.
Comparând datele GPS ale animalelor cu date anonimizate privind localizarea telefoanelor mobile, cercetătorii au descoperit că animalele sălbatice nu reacționează doar la peisajele transformate de oameni, ci și la oameni înșiși, potrivit ScienceDaily.
De mii de ani, oamenii au transformat peisajele, forțând animalele sălbatice să se adapteze la orașe, ferme, drumuri și alte forme de activitate umană. Însă un nou studiu sugerează că animalele nu reacționează doar la mediile pe care le construim, ci și la simplul fapt că oamenii se află în apropiere.
Cercetătorii au combinat datele de urmărire GPS pentru 37 de specii de animale cu date privind localizarea telefoanelor mobile colectate pe teritoriul Statelor Unite. Studiul arată că reacțiile animalelor sălbatice la oameni diferă considerabil în funcție de specie și de gradul în care peisajul a fost deja modificat.
Aceste diferențe i-ar putea ajuta pe oamenii de știință să dezvolte strategii mai precise pentru gestionarea și conservarea faunei sălbatice.
Carantina din timpul COVID a creat un experiment rar pentru cercetătoriRestricțiile impuse în timpul pandemiei de COVID-19 au modificat radical locurile și modul în care se deplasau oamenii. Această schimbare neobișnuită le-a oferit cercetătorilor ocazia de a separa influența prezenței oamenilor de efectele modificărilor permanente ale peisajului.
Echipa a analizat înregistrările GPS săptămânale ale 4.581 de mamifere și păsări, înregistrări provenite din Statele Unite continentale, pentru perioade corespunzătoare din 2019 și 2020.
Măsurarea deplasărilor animalelor a fost relativ simplă, însă stabilirea exactă a locurilor în care se aflau oamenii a necesitat o sursă de informații mai detaliată decât cea la care oamenii de știință au în mod normal acces.
Datele publice care urmăresc cu precizie localizarea și deplasările oamenilor sunt dificil de obținut. Din acest motiv, studiile privind interacțiunile dintre oameni și fauna sălbatică se bazează adesea pe indicatori indirecți, precum dezvoltarea urbană, agricultura sau, în timpul pandemiei, existența restricțiilor într-o anumită zonă.
Acești indicatori oferă informații despre activitatea umană, dar nu arată direct modul în care se deplasează oamenii.
Pentru a depăși această limitare, cercetătorii au folosit date anonimizate de geolocalizare a telefoanelor mobile, cu o rezoluție la nivel de cartier. Potrivit echipei, este pentru prima dată când astfel de date sunt utilizate pentru a analiza modul în care prezența oamenilor influențează deplasările animalelor.
Prezența oamenilor și modificarea habitatului acționează împreunăCercetătorii au analizat modul în care activitatea umană a afectat atât suprafața utilizată de fiecare animal, cât și nișa sa ecologică, adică modul în care animalul folosește habitatele și resursele disponibile.
Pentru majoritatea speciilor incluse în analiză, cercetătorii au constatat că impactul oamenilor nu putea fi înțeles pe deplin doar prin modificarea peisajului. Și prezența oamenilor a avut un rol.
În total, 57% dintre speciile studiate au fost afectate atât de prezența oamenilor, cât și de modificarea peisajului. Prezența oamenilor a fost asociată cu schimbări fie în suprafața ocupată, fie în dimensiunea nișei ecologice pentru 67% dintre speciile de mamifere și 68% dintre speciile de păsări.
În multe cazuri, cele două influențe umane erau interconectate. Efectul oamenilor asupra unui animal depindea, într-o anumită măsură, de cât de mult fusese deja modificat peisajul din jur, iar influența modificării peisajului depindea, la rândul său, de numărul oamenilor prezenți.
Aproximativ 67% dintre speciile de mamifere și 41% dintre speciile de păsări au reacționat la combinația dintre prezența oamenilor și modificarea peisajului prin reducerea suprafeței de habitat pe care o utilizau.
Sensibilitatea la oameni a fost deosebit de puternică în zonele cu un grad relativ redus de dezvoltare, precum parcurile naționale, comparativ cu orașele.
Lupii, căprioarele și cocorii au reacții diferiteNu a existat un răspuns universal în rândul speciilor de animale sălbatice.
Lupii, de exemplu, s-au comportat diferit față de multe dintre celelalte animale incluse în cercetare. Suprafața de habitat utilizată de aceștia s-a extins ca răspuns la prezența oamenilor, posibil ca urmare a istoriei lor îndelungate și dificile în relația cu oamenii și a unei tendințe de a se răspândi sau de a se îndepărta mai mult de activitatea umană.
Căprioarele cu coadă albă au prezentat un alt tipar. Nișele lor ecologice s-au extins pe măsură ce peisajele deveneau mai modificate, dar s-au restrâns pe măsură ce creștea prezența oamenilor.
Cocorii canadieni au avut o reacție opusă.
Campania, atribuită unei grupări ransomware numite Aur0ra, arată modul în care instrumentele comerciale de inteligență artificială pot fi exploatate de infractorii cibernetici pentru automatizarea și accelerarea unor etape ale atacurilor informatice, se arată într-o investigație realizată de Reuters.
Hackerii au pretins că atacurile sunt simulăriOperațiunea a fost descoperită de compania israeliană de securitate cibernetică Gambit Security, după identificarea unui server pe care gruparea Aur0ra îl lăsase accidental expus pe internet.
Cercetătorii au putut astfel analiza 28 de sesiuni de conversație dintre unul sau mai mulți membri ai grupării și un agent AI al Cursor.
Potrivit Gambit Security, atacatorii au determinat sistemul să execute sau să sprijine sute de operațiuni malițioase, inclusiv acțiuni destinate furtului de credențiale și preluării unor conturi cu privilegii importante.
Metoda prin care hackerii ar fi reușit să treacă de restricțiile agentului AI a fost relativ simplă: susțineau că operațiunile sunt desfășurate într-un mediu de testare.
Agentul AI a refuzat în unele situații solicitările pe care le-a identificat drept periculoase sau ilegale. Atacatorii reluau însă conversația și insistau asupra faptului că activitatea reprezenta doar un test, potrivit cercetătorilor.
Șapte companii ar fi fost compromise cu ajutorul AIReuters relatează că hackerii au folosit instrumentul în atacuri asupra unei companii belgiene din industria chimică și a cel puțin altor șase firme.
Jurnaliștii au identificat independent șase dintre victime după examinarea unei părți a datelor provenite din conversațiile grupării.
Printre acestea se numără producătorul belgian de produse de igienă și curățenie Christeyns, producătorul german de uși de garaj Teckentrup și Helideck Certification Agency din Scoția, companie care certifică zonele de aterizare pentru elicoptere.
Alte ținte identificate au fost un distribuitor farmaceutic din Argentina, un producător italian și compania americană Bayou Title.
Conversațiile analizate acoperă perioada 8 aprilie-21 mai.
O altă companie de securitate cibernetică, CloudSek, susține că informațiile găsite pe server indică faptul că Aur0ra și-ar fi revendicat cel puțin 20 de victime în total. Nu este însă clar câte dintre acestea au fost compromise folosind inteligența artificială.
AI-ul i-ar fi făcut pe atacatori cu până la 50% mai rapiziInvestigația nu a putut stabili cu exactitate cât de important a fost ajutorul agentului AI pentru succesul fiecărui atac și nici dacă toate breșele au dus la furt de date sau tentative de extorcare.
Eyal Sela, director pentru informații privind amenințările în cadrul Gambit Security, estimează însă că folosirea agentului AI le-a oferit atacatorilor un avantaj semnificativ.
Potrivit acestuia, instrumentul i-ar fi putut ajuta să opereze cu aproximativ 30%-50% mai rapid, deoarece automatiza sau simplifica activități pe care hackerii ar fi trebuit în mod normal să le execute manual.
Într-unul dintre cazurile analizate, după identificarea unui sistem vulnerabil din rețeaua companiei germane Teckentrup, agentul AI ar fi recomandat folosirea unui instrument software malițios pentru exploatarea vulnerabilității.
„Un joc de-a șoarecele și pisica”Reprezentanții Gambit Security consideră că episodul ilustrează o problemă tot mai dificilă pentru dezvoltatorii sistemelor de inteligență artificială: construirea unor mecanisme de siguranță pe care utilizatorii rău intenționați încearcă permanent să le ocolească.
Curtis Simpson, director de strategie al companiei, a descris această confruntare drept un „joc de-a șoarecele și pisica”.
El consideră că atacurile cibernetice asistate de inteligența artificială devin parte din noua realitate a securității informatice și că astfel de cazuri vor apărea tot mai frecvent.
Datele analizate în investigație nu permit însă concluzia că inteligența artificială a fost responsabilă în mod autonom pentru atacuri. Informațiile disponibile indică faptul că sistemul a fost utilizat și manipulat de atacatori umani pentru a accelera diferite etape ale operațiunilor.
