Rezoluția ONU îndeamnă, de asemenea, la „restituirea promptă și neîngrădită” a bunurilor culturale, inclusiv opere de artă, monumente, piese de muzeu, documente și arhive naționale în țările lor de origine, fără nicio taxă, potrivit AP.
Votul în cadrul organismului mondial format din 193 de membri a fost de 123 de voturi la 3, cu 52 de abțineri. Printre țările care s-au abținut se numără și România.
Argentina, Israel și Statele Unite au fost cei trei membri care au votat împotriva rezoluției. Regatul Unit și toți cei 27 de membri ai Uniunii Europene s-au numărat printre cei care s-au abținut.
The U.N. General Assembly has adopted a draft resolution that unequivocally condemns the trafficking of enslaved Africans and the transatlantic slave trade as the most inhumane and enduring injustice against humanity.
123 in favour
3 Against (USA, Israel, Argentina)
52… pic.twitter.com/uHwgCL9GPS
— Sherwin Bryce-Pease (@sherwiebp) March 25, 2026
Deși Statele Unite se opun nedreptăților din trecut legate de comerțul transatlantic cu sclavi și de toate celelalte forme de sclavie, „nu recunosc un drept legal la reparații pentru nedreptățile istorice care nu erau ilegale conform dreptului internațional la momentul în care au avut loc”, a declarat ambasadorul adjunct al SUA, Dan Negrea, înainte de vot.
„Statele Unite se opun, de asemenea, vehement încercării rezoluției de a clasifica crimele împotriva umanității în orice tip de ierarhie”, a spus el. „Afirmația că unele crime împotriva umanității sunt mai puțin grave decât altele diminuează în mod obiectiv suferința nenumăratelor victime și supraviețuitori ai altor atrocități de-a lungul istoriei.”
În Statele Unite, sprijinul pentru despăgubiri a căpătat amploare în urma uciderii lui George Floyd de către un ofițer de poliție din Minneapolis în 2020. Cu toate acestea, problema a fost dificilă și a fost prinsă într-o reacție conservatoare mai amplă cu privire la modul în care rasa, istoria și inegalitatea sunt tratate în instituțiile publice.
Rezoluția nu implică obligații din punct de vedere juridicSpre deosebire de rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU, rezoluțiile Adunării Generale nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic, dar reprezintă o reflectare importantă a opiniei mondiale.
„Astăzi, ne unim într-o solidaritate solemnă pentru a afirma adevărul și a urmări o cale către vindecare și justiție reparatorie”, a declarat președintele Ghanei, John Dramani Mahama, un arhitect cheie al rezoluției, înainte de vot.
„Adoptarea acestei rezoluții servește drept garanție împotriva uitării”, a spus el. „Să se consemneze că, atunci când istoria ne-a făcut semn, am făcut ceea ce era corect pentru memoria milioanelor de oameni care au suferit umilința sclaviei.”
Mahama a menționat că votul are loc în Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Sclaviei și Comerțului Transatlantic cu Sclavi, onorând memoria a aproximativ 13 milioane de bărbați, femei și copii africani înrobiți de-a lungul mai multor secole.
Diplomații au aplaudat, iar unii au salutat adoptarea rezoluției.
Rusia este aproape de a finaliza o livrare etapizată de drone, medicamente și alimente către Iran, potrivit rapoartelor serviciilor de informații occidentale. Informațiile detaliază eforturile Moscovei de a-și menține partenerul aflat în dificultate în luptă, susține Financial Times.
Drone și ajutoare umanitare de la MoscovaFILED – 19 March 2026, Schleswig-Holstein, Heiligenhafen: A target drone with a dummy explosive flies during a demonstration as part of the three-day „Joint Counter-Terrorism Exercise” (GETEX). Photo: Ulrich Perrey/dpa
Înalți oficiali iranieni și ruși au început să discute în secret despre livrarea de drone la doar câteva zile după ce Israelul și SUA au atacat Teheranul, au declarat doi oficiali informați cu privire la informații.
Procesarea livrărilor a început la începutul lunii martie și se aștepta să fie finalizată până la sfârșitul lunii.
Rusia are legături strânse cu Teheranul și i-a oferit aliatului său un sprijin crucial, inclusiv imagini din satelit, date de țintire și sprijin din partea serviciilor de informații, au declarat sursele.
Transporturile de armament, cum ar fi dronele, ar fi prima dovadă că Moscova a fost dispusă să ofere sprijin letal Iranului de la începutul războiului.
Întrebat despre trimiterea de drone de către Moscova în Iran, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Circulă multe falsuri în acest moment. Un lucru este adevărat – continuăm dialogul cu conducerea iraniană”.
Un oficial occidental de rang înalt a declarat că Moscova intervine nu doar pentru a consolida capacitățile de luptă ale iranienilor, ci și pentru a garanta stabilitatea politică mai largă a regimului de la Teheran.
În public, Moscova a anunțat doar furnizarea de ajutor umanitar de la începutul conflictului, declarând săptămâna trecută că a trimis peste 13 tone de medicamente Iranului prin Azerbaidjan și că intenționează să continue transporturile.
Dronele, elementul central al strategiei militare a IranuluiIranul a făcut din lansarea de drone de atac unidirecționale în Orientul Mijlociu un element central al strategiei sale militare. De la izbucnirea luptelor, Teheranul a folosit peste 3.000 de astfel de drone, pe care le poate produce ieftin.
Rusia produce drone de atac unidirecționale bazate pe proiecte iraniene, pentru a fi utilizate în Ucraina încă din 2023. Acestea au fost modificate pentru a le permite să evite apărarea aeriană și să transporte încărcături utile mai grele.
Unul dintre oficialii occidentali din domeniul securității a declarat că nu au stabilit încă clasa precisă de drone pe care Rusia a fost de acord să le trimită Iranului în această lună.
Aceștia au adăugat că Moscova va fi în măsură să livreze doar modele precum Geran-2, care sunt bazate pe drona iraniană Shahed-136.
Israelul urmărește transferurile militare între Rusia și Iran prin Marea CaspicăA soldier from a mobile unit of the Tsunami Regiment of the Liut Brigade of Ukraine?s National Police uses an M2 Browning machine gun to shoot down Russian drones in the Odesa district, Ukraine, December 22, 2025. Photo by Nina Liashonok/Ukrinform/ABACAPRESS.COM
Săptămâna trecută, Israelul a vizat o rută cheie de transfer militar între Rusia și Iran, prin Marea Caspică, cu atacuri militare, au declarat persoane familiarizate cu situația.
Nicole Grajewski, profesoară la universitatea Sciences Po din Paris, care studiază relația Rusia-Iran, a declarat că armamentul avansat rusesc ar putea, de asemenea, să îmbunătățească eficacitatea atacurilor cu drone iraniene, mai ales dacă Teheranul nu ar avea timp să integreze această tehnologie în sistemele sale interne, a adăugat ea.
Grajewski a spus: „Rușii au îmbunătățit dramatic sistemele Shahed, inclusiv modificări ale motoarelor, navigației și capacităților antibruiaj. Așadar, aceste sisteme sunt deja mai avansate decât cele pe care Iranul le producea pe plan intern.”
Teheranul a cerut Rusiei capacități de apărare aeriană avansateTeheranul a solicitat, de asemenea, Rusiei capacități de apărare aeriană mai avansate și a încheiat un acord în decembrie anul trecut pentru livrarea a 500 de unități de lansare portabile Verba și 2.500 de rachete 9M336 pe parcursul a trei ani.
Rusia a refuzat însă cererile iraniene pentru S-400, unul dintre cele mai avansate sisteme de apărare aeriană ale Moscovei, au declarat oficiali occidentali.
Kremlinul consideră probabil că o astfel de măsură ar putea reprezenta un risc de escaladare a tensiunilor cu SUA.
Armata iraniană ar avea nevoie de antrenament și instruire extinse pentru a utiliza complexul S-400, ceea ce înseamnă că echipajele rusești ar viza, în fapt, avioane americane în condiții de luptă, au adăugat ei.
Rusia și Iranul au semnat anul trecut un acord de parteneriat strategic care nu a reușit să angajeze părțile în apărarea reciprocă.
„Vă informăm că începând cu data de 31 martie 2026, ora 00:30, va fi oprită alimentarea cu apă tratată clorinată (potabilă) din cadrul Stației de Tratare a Apei Voila, pentru o perioadă estimată de aproximativ 48 de ore. Această măsură este necesară pentru desfășurarea unor lucrări esențiale de mentenanță și modernizare”, informează Exploatare Sistem Zonal Prahova SA într-o postare pe Facebook.
Intervențiile vor viza atât „vana montată pe conducta de alimentare cu apă brută Fir 1 a stației de tratare”, cât și „înlocuirea a două vane de pe conductele de plecare a apei tratate clorinate din rezervoarele aflate în incinta stației”.
Reprezentanții companiei subliniază că echipamentele vizate sunt în exploatare de peste trei decenii și că „nu au fost înlocuite până acum”.
Ce localități sunt afectatePotrivit anunțului făcut de Exploatare Sistem Zonal Prahova SA, localitățile afectate de această sistare a alimentării cu apă sunt: Câmpina, Șotrile, Telega, Brebu, Breaza, Bănești, Băicoi și Florești, din județul Prahova, dar și localitatea Moreni, din județul Dâmbovița, precum și persoanele juridice cu care societatea are încheiate contracte de furnizare a apei.
Operatorul recomandă populației și instituțiilor să își constituie din timp rezerve de apă.
„În acest context, recomandăm tuturor operatorilor de alimentare cu apă potabilă să asigure rezerve permanente de apă, prin intermediul rezervoarelor de înmagazinare proprii, conform normativelor în vigoare. De asemenea, recomandăm utilizatorilor finali să își asigure din timp rezervele necesare de apă pentru perioada întreruperii”, se mai arată în mesajul Exploatare Sistem Zonal Prahova SA.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat miercuri că Rusia ar fi încercat să exercite presiuni asupra SUA printr-o propunere legată de schimbul de informații militare, în contextul situațiilor internaționale, scrie Reuters.
Potrivit liderului de la Kiev, Moscova ar fi transmis că ar putea opri furnizarea de informații către Iran, dacă Washingtonul ar limita accesul Ucrainei la datele sale de intelligence.
Președintele Volodimir Zelenski a mai declarat că serviciile ucrainene de informații dețin dovezi sigure privind cooperarea dintre Rusia și Iran, inclusiv în domeniul militar.
„Am rapoarte de la serviciile noastre de informații care arată că Rusia face acest lucru și spune: «Nu voi transmite informații Iranului dacă America încetează să mai transmită informații Ucrainei.» Nu este asta șantaj? Absolut”, a spus Zelenski.
El a analizat personal datele furnizate de serviciile de informații, dar nu a oferit detalii suplimentare despre acestea. Cu toate acestea, Rusia a respins acuzațiile potrivit cărora ar sprijini Iranul în conflictul său cu SUA și Israel.
Volodimir Zelenski a mai spus că unele drone iraniene, folosite în atacurile din Orientul Mijlociu, conțin componente de origine rusească, ceea ce ar indica o cooperare tehnologică între cele două state.
În paralel, Ucraina a acumulat experiență în apărarea împotriva dronelor Shahed, utilizate frecvent de Rusia încă de la începutul invaziei din 2022.
Pe baza acestei experiențe, Kievul a decis să ofere sprijin unor state din Golf, precum Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, pentru a contracara amenințările.
Președintele ucrainean a punctat că își dorește parteneriate pe termen lung cu aceste țări, care ar putea contribui la finanțarea producției de drone de interceptare sau la achiziția de sisteme de apărare aeriană.
Iran a permis trecerea prin Strâmtoarea Ormuz doar pentru țările prietenoase, inclusiv „Rusia, India și China„, a declarat ministrul de externe, Abbas Araghchi.
„Strâmtoarea Ormuz, din perspectiva noastră, nu este complet închisă – este închisă doar pentru inamici”, a declarat ministrul de externe al Iranului la televiziunea de stat.
„Nu există niciun motiv să permitem trecerea navelor inamicilor noștri și ale aliaților lor”, a declarat Abbas Araghchi, menționând că forțele armate ale Teheranului „au asigurat deja trecerea în siguranță” pentru navele din națiunile prietene.
Araghchi confirmă mesajele primite de la SUA dar spune că nu sunt negocieri„Pot spune cu certitudine absolută că nu a existat nicio negociere sau discuție cu partea americană. Desigur, de câteva zile partea americană a început să trimită mesaje diferite prin intermediul unor terți; aceste mesaje sunt transmise prin țări prietene nouă, iar noi răspundem exprimându-ne pozițiile sau oferind avertismente necesare. Aceasta nu este o negociere, nici o discuție; este doar un schimb de mesaje prin intermediul prietenilor, iar în acest schimb am reiterat pozițiile noastre principiale și în unele cazuri am emis avertismente”, a spus șeful diplomației iraniene.
Avertismente pentru Europa, mulțumiri pentru parteneriAraghchi a lansat și o serie de mesaje și pentru Europa:
„Cred că europenii încep să realizeze ce greșeală au făcut și că ar fi trebuit să condamne de la început și să se opună acestui război. Sperăm ca vocile curajoase pe care le-am auzit în ultimele zile să crească și să se repete în Europa.
Europa pretinde că este un lider al dreptului internațional și al multor valori occidentale, dar toate acestea sunt acum puse sub semnul întrebării și nu sunt dispuși să recunoască greșelile făcute”.
Șeful diplomației iraniene a mulțumit guvernelor Afganistanului, Turkmenistanului, Azerbaidjanului, Armeniei, Turciei, Pakistanului și chiar Arabiei Saudite pentru transferul pelerinilor în perioada Ramadanului și inclusiv statelor Sri Lanka și India pentru comportamentul de după pierderea de marinari pe nava „Dena”.
Abbas Araghchi a recunoscut că în ultimele zile Iran a primit și ajutoare umanitare, cum ar fi medicamente și alimente. „Vreau să subliniez că am primit cu brațele deschise orice țară dornică să ajute; nu pentru că aveam nevoie de aceste ajutoare, ci pentru a arăta solidaritatea cu poporul iranian lumii întregi”, a declarat el.
Cazul a declanșat reacții oficiale la nivel înalt și a readus în atenție regulile privind folosirea armelor de foc de către polițiștii aflați în timpul liber, scrie Reuters.
Un superintendent al poliției din Bahamas, Berneil Pinder, a apărut miercuri în fața Curții Magistraților din Nassau, fiind acuzat de crimă în legătură cu împușcarea mortală a unui cetățean american. Potrivit avocatului său, Ian Cargill Sr., Pinder nu a fost obligat să depună pledoarie la acest termen și rămâne în detenție, urmând să solicite eliberarea pe cauțiune în fața Curții Supreme din Bahamas.
Incidentul a avut loc în weekend, pe insula New Providence, în fața unui restaurant popular. Victima, Cody Castillo, în vârstă de 31 de ani, a murit după ce a fost împușcată de ofițerul aflat în afara serviciului.
Circumstanțele incidentuluiPotrivit poliției, altercația a izbucnit între două persoane în interiorul restaurantului, în jurul orei 18:00, ora locală. Ulterior, una dintre persoane s-a urcat într-un vehicul și ar fi condus „într-o manieră amenințătoare” spre Berneil Pinder. Ofițerul a folosit arma din dotare și a tras asupra șoferului, care a fost declarat decedat.
Autoritățile nu au precizat dacă victima era înarmată, iar ancheta se află în desfășurare pentru a stabili dacă folosirea forței letale a fost justificată.
Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a transmis că administrația americană monitorizează îndeaproape investigația privind moartea lui Castillo. La nivel local, premierul bahamian Philip Davis a cerut o anchetă „completă și transparentă”, subliniind că „o insignă nu poate plasa pe nimeni deasupra legii”.
De asemenea, Davis a afirmat că autoritățile trebuie să revizuiască regulile privind portul armelor de foc în afara serviciului, să consolideze standardele de dezescaladare și să analizeze utilizarea unor opțiuni mai puțin letale pentru forțele de ordine.
Context mai larg al folosirii armelor de focBahamas a înregistrat anul trecut opt incidente în care au fost implicate împușcături ale poliției.
O analiză preliminară a rapoartelor oficiale indică cel puțin trei astfel de cazuri deja în 2026, ceea ce amplifică dezbaterea publică privind responsabilitatea și folosirea proporțională a forței de către polițiști.
Invitat miercuri seara la Metropola TV, fostul candidat la prezidențiale a afirmat că actuala criză energetică, generată de situația din Orientul Mijlociu, va avea un impact major asupra Uniunii Europene. El spune că blocul comunitar nu va fi capabil să gestioneze efectele acestei crize.
„Uniunea Europeană a făcut foarte multe greșeli. Criza energetică va mătura Uniunea Europeană. 100% va fi foamete de alimente și foamete de energie. Nu este capabilă să mai gestioneze situația. Pentru că Europa astăzi este într-o stare foarte jalnică. Este la pământ”, a afirmat Călin Georgescu la Metropola TV.
Afirmațiile sale vin în contextul în care situația din Orientul Mijlociu a generat o criză a petrolului. Prețul barilului de petrol a înregistrat creșteri semnificative de la atacurile lansate de SUA și Israel împotriva Iranului, iar în ultimele zile s-a situat frecvent peste pragul de 100 de dolari barilul.
În aceste condiții, unele țări din UE au adoptat unele măsuri pentru a atenua impactul generat de criza petrolului.
Și România vrea să ia măsuri în privința prețurilor la carburanți. La începutul săptămânii, Ministerul Energiei a propus declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere și limitarea adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora la cel mult 50% din media adaosului comercial practicat în anul 2025 de către fiecare operator economic care produce, importă, distribuie și/sau comercializează astfel de produse.
Marți după-amiază, Guvernul trebuia să adopte ordonanța într-o ședință extraordinară, însă aceasta a fost amânată după ce Consiliul Economic și Social a întârziat avizarea proiectului.
Miercuri, Consiliul Economic și Social a avizat negativ ordonanța Guvernului privind prețurile la carburanți. Ordonanţa de urgenţă va fi adoptată în şedinţa ordinară de joi a Guvernului.
Cancelarul german Friedrich Merz nu mai consideră necesară furnizarea de rachete de croazieră Taurus către Ucraina. El a explicat că Ucraina înregistrează progrese în dezvoltarea armamentului intern, inclusiv a unor astfel de rachete.
„Astăzi, Ucraina dispune în depozitele sale de arme cu rază lungă de acțiune, pe care le-a construit singură – parțial cu ajutorul nostru – și care sunt semnificativ mai eficiente decât numărul relativ mic de rachete de croazieră Taurus pe care le-am fi putut livra”, a spus Merz, potrivit Euractiv.
Cancelarul german a subliniat faptul că deși Kievul este „mai bine înarmat astăzi decât oricând”, se confruntă cu dificultăți privind finanțarea pentru a produce armament.
„Trebuie să mobilizăm fonduri pentru Ucraina, astfel încât aceste arme să poată fi produse în continuare”, a explicat Merz.
„În ceea ce privește tehnologia armamentului, Ucraina a avansat mult, mult mai mult decât ceea ce discutam la începutul acestui război”, a adăugat Merz.
Kievul a solicitat de mai multe ori furnizarea de rachete Taurus din partea Germaniei, însă Berlinul s-a opus cererii, de teama că ar agrava tensiunile cu Rusia.
Anterior preluării mandatului de cancelar al Germaniei, Merz se angajase să trimită astfel de rachete Kievului, dar s-a distanțat de această poziție ulterior.
Berlinul a promis, pentru Kiev, 11,5 miliarde de euro în ajutor pentru 2026, inclusiv sisteme de apărare aeriană Iris-T și baterii Patriot.
„Israelul se pregătește pentru posibilitatea ca Trump să anunțe un armistițiu în Iran până sâmbăta viitoare. Șansele de a ajunge la un acord detaliat și precis între Iran și Statele Unite sunt încă scăzute. În Israel, se estimează că anunțul este așteptat chiar dacă SUA nu ajung la concluzii finale și definitive cu Iranul.
Prin urmare, în pregătirea pentru acest scenariu, conducerea politică și de securitate a fost de acord să accelereze războiul. Într-o discuție purtată la casa lui Netanyahu, s-a decis o clasificare a obiectivelor care sunt importante pentru ca Israelul să le atingă înainte ca SUA să pună frână. Israelul își va atinge obiectivele, iar dacă războiul continuă, ordinea obiectivelor va continua în timp, creând noi ținte pe măsură ce desfășurările militare avansează”, transmite miercuri seară, N12 Israel.
CNN și NYTimes: Israel accelerează atacurileȘi The New York Times dar și CNN au transmis că Israelul este îngrijorat că SUA ar putea declara un armistițiu de o lună pentru a facilita negocierile cu Iranul. Totul în contextul în care Washingtonul pare să își intensifice eforturile diplomatice pentru a pune capăt războiului în curs.
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu urmează să discute miercuri seară ultimele evoluții cu cabinetul său de securitate, a declarat una dintre surse. Înainte de această întâlnire, Netanyahu va organiza o consultare mai restrânsă cu înalții săi oficiali din domeniul securității.
Conform unor surse israeliene, Netanyahu a fost informat și actualizat cu privire la o propunere în 15 puncte transmisă recent de SUA Iranului, menită să pună capăt conflictului. Israelul rămâne sceptic cu privire la perspectiva unui acord decisiv în acest moment, a adăugat sursa.
„Maximumul pe care Iranul ar fi dispus să o ofere nu corespunde minimului pe care îl cer SUA”, a declarat sursa, adăugând că Israelul consideră mai multe elemente ale cadrului american ca fiind „pozitive și bune pentru Israel” – în special cele referitoare la programul nuclear al Iranului și activitățile intermediarilor săi regionali.
Între timp, ministrul israelian al apărării, Israel Katz, și șeful de stat major al IDF, Eyal Zamir, au aprobat ținte suplimentare în Iran, potrivit unui comunicat al biroului lui Katz. O sursă militară israeliană a declarat pentru CNN că planificarea operațională continuă conform programului și că nu a existat nicio schimbare în campania militară americano-israeliană, în ciuda declarațiilor diplomatice americane.
În plus, având în vedere discuțiile în curs, Israelul se grăbește să lovească Iranul dur cât mai poate.
Marți, premierul Benjamin Netanyahu a ordonat ca în următoarele 48 de ore să se depună toate eforturile pentru a distruge cât mai mult posibil din industria de armament iraniană, potrivit a doi oficiali.
Ordinul a venit după ce guvernul lui Netanyahu a citit copia planului în 15 puncte, elaborat de SUA, pentru a pune capăt războiului , au declarat oficialii, dintre care unul a fost prezent la întâlnirile la care a fost discutat.
Graba a reflectat îngrijorarea guvernului israelian că președintele Trump ar putea anunța discuții de pace în orice moment, au declarat oficialii.
Israelul este extrem de îngrijorat de posibilitatea unui acord, pentru că susține că încă nu și-a îndeplinit obiectivele cheie. Aceste obiective sunt eliminarea amenințării reprezentate de rachetele balistice ale Iranului, asigurarea faptului că Iranul nu poate dezvolta o armă nucleară și crearea condițiilor în care poporul iranian s-ar putea revolta împotriva guvernului său, ceea ce în prezent pare a fi o așteptare nerealistă.
„Dacă nu îndepliniți cele trei obiective, nu veți putea pune capăt războiului”, a declarat într-un interviu Boaz Bismuth, membru al partidului condus de Netanyahu și președinte al comisiei pentru afaceri externe și apărare din Parlament.
Netanyahu a dat ordinul de accelerare a atacurilor aeriene în Iran în cadrul unei întâlniri tensionate de marți, care a avut loc în adâncul cartierului general al armatei israeliene din Tel Aviv. Aceasta a urmat unor informări ale comandanților superiori, inclusiv ale șefilor forțelor aeriene și ai serviciilor secrete militare, cu privire la țintele care ar putea fi încă atacate, au declarat cei doi oficiali.
NYTimes: Israel, partener minor în război. Divergențe între Washington și Tel AvivGraba Israelului de a ataca subliniază limitele cu care se confruntă în calitate de partener minor al Statelor Unite în război, potrivit a cinci oficiali israelieni din domeniul securității naționale. Decizia de a pune capăt războiului îi aparține lui Trump, au spus oficialii, iar Netanyahu are puțină influență asupra acestui lucru.
Totuși, există o divergență între acești oficiali din domeniul securității cu privire la continuarea sau nu a războiului. Unii au spus că Israelul are încă o listă extinsă de ținte în Iran și că ar fi încântați dacă războiul ar continua încă o săptămână. Alții au spus că ar prefera ca acesta să se încheie cât mai curând posibil.
Trei dintre oficiali au susținut că, deși cele mai mari realizări ale războiului au avut loc în prima săptămână, progresele înregistrate de atunci s-au diminuat. Aceștia au spus că există îngrijorări tot mai mari cu privire la opinia publică internațională despre război, costul său financiar enorm și costurile acumulate pentru populația Israelului în ceea ce privește victimele, distrugerile, traumele și oboseala.
Unii experți israelieni spun că niciun rezultat – sfârșitul războiului sau continuarea acestuia – nu ar aduce rezultate pozitive pentru Israel.
„Iranienii nu vor capitula. Nu văd un rezultat bun aici”,a spus Danny Citrinowicz, un ofițer de informații militare în retragere, specializat în Iran.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că SUA condiționează acordarea garanțiilor de securitate necesare unui eventual acord de pace de retragerea Kievului din regiunea Donbas.
Acest lucru, spune președintele, ar însemna cedarea acesteia către Rusia. Declarațiile au fost făcute într-un interviu exclusiv acordat agenției Reuters.
Potrivit liderului ucrainean, presiunile din partea Washingtonului au crescut din cauza atenției acordate de administrația americană conflictului din Orientul Mijlociu.
Volodimir Zelenski a declarat în cadrul interviului că această situație influențează poziția președintelui Donald Trump în raport cu Ucraina.
„Orientul Mijlociu are cu siguranță un impact asupra președintelui Trump și cred că și asupra următoarelor sale măsuri. Din păcate, în opinia mea, președintele Trump alege în continuare o strategie de a exercita mai multă presiune asupra părții ucrainene”, a declarat el pentru Reuters.
El a mai spus că Ucraina are nevoie de garanții din partea partenerilor internaționali pentru a preveni reluarea agresiunii rusești după un posibil acord de pace.
„Americanii sunt pregătiți să finalizeze aceste garanții la nivel înalt odată ce Ucraina va fi gata să se retragă din Donbas”, a spus Zelenski, avertizând că o astfel de decizie ar slăbi securitatea Ucrainei și a Europei, prin pierderea unor poziții defensive.
Președintele ucrainean a adăugat că Rusia mizează pe o eventuală retragere a Statelor Unite din negocieri și pe scăderea interesului Washingtonului pentru conflict.
Cu toate acestea, după atacurile recente asupra orașelor ucrainene, Volodimir Zelenski a mulțumit administrației americane pentru continuarea livrărilor de sisteme de apărare Patriot.
„Nu am fost opriți din livrări. Sunt foarte recunoscător președintelui Trump și echipei sale. Dar această livrare de rachete Patriot nu este atât de mare pe cât avem nevoie.”, a spus Zelenski.
Declarația a fost făcută miercuri seara în timpul unei intervenții telefonice la România TV. Sorin Grindeanu a fost întrebat dacă PSD este pregătit să își asume poziția de principal partid de opoziție.
„Evident”, a fost răspunsul liderului PSD.
El a mai spus că decizia va fi luată în urma consultării interne din PSD. De asemenea, Grindeanu a exclus orice alianță cu AUR.
„PSD nu face alianță cu AUR, este exclus, dacă am fi vrut era foarte simplu și doi, noi nu susținem un guvern minoritar”, a mai spus Grindeanu
Consultarea din PSD se va încheia în luna aprilie.
Casa Albă a transmis un mesaj ferm Iranului, declarând că președintele Donald Trump preferă o cale pașnică, dar este pregătit să escaladeze militar dacă va fi necesar, scrie Aljazeera.
„Preferința președintelui este întotdeauna pacea. Nu este nevoie de și mai multă moarte și distrugere”, le-a declarat reporterilor purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.
„Dar dacă Iranul nu reușește să accepte realitatea momentului actual – dacă nu reușește să înțeleagă că a fost învins militar și că va continua să fie – președintele Trump se va asigura că va fi lovit mai dur decât a fost lovit vreodată.”
Emisarul special al lui Donald Trump, John Cole, a dezvăluit că a stabilit contactul cu Alexander Lukașenko „conform regulilor”, anunță charter97.org și Nexta.
„Acum o săptămână și jumătate, i-am spus: «Uite, ești singurul care a mai rămas la masa răufăcătorilor în acest moment, așa că mai bine fii atent». Și chiar cred că ceea ce am făcut în Venezuela și ceea ce facem în Iran l-a speriat teribil”, a susținut John Cole.
În timpul întâlnirii a avut loc un prânz de două ore care s-a transformat într-un festin. Lukașenko a ridicat un pahar de vodcă în cinstea lui Trump, s-au ținut toasturi, iar o parte a delegației americane s-a îmbătat, conform Nexta. Cole însuși a recunoscut că a băut două shot-uri și că a fost de acord să „repete” un astfel de format.
Potrivit americanului, eliberarea prizonierilor politici a fost rezultatul contactului direct cu Trump. După o „conversație excelentă”, Trump și Lukașenko ar fi „devenit cei mai buni prieteni”. Acordul este simplu: SUA ridică treptat sancțiunile în schimbul eliberării prizonierilor politici, a precizat emisarul.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat miercuri că Israelul își extinde zona tampon din sudul Libanului, în încercarea de a reduce amenințările venite din partea grupării Hezbollah.
Anunțul a fost făcut într-un mesaj video transmis de cabinetul său de lucru, luând în considerare escaladarea tensiunilor de la granița de nord.
Potrivit prim-ministrului israelian, măsura a fost luată cu scopul de a crește securitatea în apropierea frontierei și de a preveni atacurile cu rachete asupra teritoriului israelian.
„Am creat o adevărată zonă de securitate care previne orice infiltrare în Galileea și la granița de nord (a Israelului). Extindem această zonă pentru a elimina amenințarea reprezentată de rachetele antitanc și pentru a crea o zonă tampon mai mare”, a spus Benjamin Netanyahu.
Acesta a vorbit și despre obiectivul pe termen lung al operațiunilor militare și a insistat că neutralizarea Hezbollah rămâne o prioritate pentru Israel.
„Problema destructurării Hezbollah rămâne una centrală”, a afirmat Netanyahu.
Acesta a legat situația din Liban de tensiunile regionale extinse, în special de relația cu Iranul.
„Este legată de confruntarea generală cu Iranul, care continuă în pofida a ceea ce se relatează în mass-media. Dar suntem hotărâți să transformăm fundamental situația din Liban”, a adăugat premierul.
Conflictul s-a intensificat după ce Hezbollah a intrat în război pe 2 martie, în urma uciderii liderului suprem iranian Ali Khamenei în atacurile lansate asupra Teheranului.
De atunci, Israelul a răspuns cu o campanie extinsă de lovituri aeriene și operațiuni terestre în zona de frontieră, care au dus la numeroase victime și la strămutarea unui număr mare de civili.
