Agregator de ştiri

Alerta de ninsoare de săptămâna trecută, de la 4.20 dimineața, a fost mai degrabă enervantă pentru români, arată o analiză de impact media a agenției de monitorizare mediaTRUST.

Potrivit analizei, sentimentul de frustrare indus de ora nepotrivită a fost mai puternic decât componenta utilitară

43% din volumul de știri a fost axat pe tema orei nepotrivite, ceea ce indică, în sine, un nivel de disconfort care a depășit aspectul utilitar: 584 de mențiuni, din totalul de 1.368 s-au referit la ora Roalert-ului.

40% dintre reacții au fost negative.

Analiza a mai scos în evidență o creștere semnificativă a intenției de dezactivare a alertei, ceea ce ar putea duce la falimentul însuși al ideii pentru care a fost instituit sistemul de alertă.

Mai mulți influenceri prezenți în online și la TV au validat, prin reacțiile lor, reacția publicului: Adriana Bahmuțeanu, Mădălin Ionescu, Oana Roman, Bianca Drăgușanu, Adda sau Ioana Ginghină.

Mai multe platforme online au prezentat și reacțiile unor psihologi și psihiatri, care au pus în evidență faptul că asemenea alerte ar putea avea efecte acatsrofale asupra persoanelor cu anxietate și atacuri de panică.

Mai multe figuri din zona politică au comentat că acest RO alert ar fi fost un exces de zel.

Analiza mediaTRUST, preluată și de paginademedia, a arătat că, în cele 24 de ore ce au urmat Roalert-ului și care au fost monitorizate, 1.368 de materiale s-au referit la această temă: 50% pe portaluri de știri, 18% pe forumuri, 16% pe Facebook, 11% pe televiziuni, 5% pe X, 2% pe radio.

La televiziuni, cele mai multe referiri au fost făcute la România TV (67), peste 10 – Euronews România, 12 – Antena 3, B1 TV – 11, Digi 24 – 11, Pro TV – 10.

SUA au introdus marți o taxă suplimentară de 10% pentru toate mărfurile care nu sunt acoperite de scutiri, potrivit unui comunicat al Serviciului Vamal și Protecția Frontierelor al SUA (CBP), transmite Reuters.

Aceasta corespunde ratei anunțate inițial de președintele american Donald Trump, vineri, și nu celor 15% pe care le promisese o zi mai târziu.

Ca reacție la decizia Curții Supreme care a respins tarifele sale, justificate pe motive de urgență, Donald Trump a anunțat inițial un nou tarif global temporar de 10%. Sâmbătă, el a declarat că îl va majora la 15%.

Într-o notificare descrisă ca având scopul de a „oferi îndrumări cu privire la Proclamația prezidențială din 20 februarie 2026”, CBP a declarat că, în afară de produsele specificate ca fiind supuse scutirilor, importurile „vor fi supuse unei rate ad valorem suplimentare de 10%”.

Această măsură a creat confuzie în jurul politicii comerciale a SUA, fără a se oferi nicio explicație cu privire la motivul pentru care s-a utilizat rata mai mică.

Colectarea noilor tarife a început la miezul nopții, în timp ce tarifele anulate de Curtea Supremă au fost suspendate. Acestea variau anterior între 10% și 50%.

Legea secțiunii 122 permite președintelui să impună astfel de taxe pentru până la 150 de zile asupra oricărei țări pentru a corecta deficite „mari și grave” ale balanței de plăți și „problemele fundamentale ale plăților internaționale”.

Ordinul tarifar al lui Trump susținea că Statele Unite se confruntă cu un deficit grav al balanței de plăți, inclusiv un deficit comercial anual de 1,2 trilioane de dolari și un deficit de cont curent de 4% din PIB, dar și de o inversare a excedentului de venit primar al SUA.

Luni, Trump a avertizat țările să nu se retragă din acordurile comerciale recente, spunând că, în acest caz, va aplica taxe mult mai mari folosind alte prevederi legislative.

Reacțiile internaționale au venit rapid. Japonia a solicitat Statelor Unite să asigure că tratamentul în cadrul noului regim tarifar va rămâne la fel de favorabil ca în acordul existent.

Atât Uniunea Europeană, cât și Marea Britanie au afirmat că vor respecta termenii acordurilor comerciale deja convenite.

Președinta interimară a transmis ea timpul unei ceremonii televizate: „Vă spun: ușile Venezuelei, brațele poporului venezuelean sunt deschise celor care vor să se întoarcă în acest proces de vindecare după ură”. Declarația vine în contextul în care 7 milioane de venezueleni au fugit din țară din cauza crizei politice și economice, iar mulți opozanți trăiesc în exil, potrivit Le Figaro.

Sub presiunea Washingtonului, Rodriguez, în timpul președinției sale interimare, a implementat numeroase schimbări, inclusiv adoptarea unei amnistii pentru eliberarea prizonierilor politici și reformarea sectorului petrolier pentru a-l deschide proprietății private.

Luni, însă, ea a avertizat: „Sunt conștientă că unele sectoare (ale opoziției) nu interpretează corect ceea ce se întâmplă… Pe 3 ianuarie, Venezuela  a pierdut. Nu a existat niciun câștigător… Deja văd că există sectoare care interpretează greșit legea amnistiei și procesul de coexistență”.

Ea i-a denunțat pe cei care, „dintr-un hotel de lux din Statele Unite sau Europa, pretind că deraiază acest proces, pretind că perturbă calea către liniște și pace în Venezuela”. Liderul opoziției și laureata Premiului Nobel pentru Pace, María Corina Machado, precum și Edmundo Gonzalez Urrutia, candidatul opoziției la alegerile prezidențiale din 2024, și personalități precum Juan Guaido și Leopoldo Lopez se află cu toții în străinătate, iar guvernul, sub Maduro, i-a acuzat în mod regulat că complotează împotriva lor.

Delcy Rodriguez a justificat dialogul inițiat cu Washingtonul. „Acest proces (de reconciliere) pe care îl construim cu toții, trebuie să-l păstrăm (…) M-am așezat cu călăii eroilor noștri din 3 ianuarie. „Și am făcut-o pentru Venezuela ”, a subliniat ea, referindu-se la întâlnirile sale cu oficiali americani, inclusiv la vizita de săptămâna trecută a șefului comandamentului militar american pentru America Latină și Caraibe (Southcom), Francis Donovan. Atacul care a dus la capturarea lui Maduro și a Primei Doamne, Cilia Flores, s-a soldat cu aproximativ 100 de morți, potrivit ministrului de interne Diosdado Cabello.

„Avem șanse să mergem cu trenul în acest an pe primii 30,411 kilometri modernizați ai lotului 1 de la Cluj-Napoca până la Aghireșu. Traficul se va relua însă fără electrificare după ce a fost închis în urmă cu fix doi ani”, transmite API. Ultima raportare oficială a CFR, din decembrie 2025, indica un stadiu fizic de 55%, iar asociația spune că situația din teren confirmă aproximativ acest nivel.

Potrivit API, zona urbană este mai întârziată: există „fundația și stâlpii catenarei”, însă „prea puțină șină”. În privința podului din Cluj de la începutul traseului, asociația precizează că acesta nu va fi demolat complet: se păstrează pilele, se refac elemente ale infrastructurii și se montează tablier nou.

În zona Tăietura Turcului, API critică soluția propusă ca fiind „arhaică”, prin menținerea unei treceri la nivel într-o zonă intens circulată, în proximitatea unui parc industrial și a unei stații de tren. „Deocamdată n-avem nimic în teren fiindcă n-a prevăzut nimeni bani pentru relocările de utilități”, mai susține asociația. Conform discuțiilor invocate de API cu oficiali CFR, s-ar încerca un „joint venture” cu proprietarii de utilități pentru a acoperi o parte din costuri.

După ieșirea din zona metropolitană, API notează că există „destul de multă cale de rulare așezată” — traverse, șină pe fir dublu, peroane noi în mai multe puncte de oprire — iar două poduri cu zăbrele sunt pe poziție, cu lucrări de consolidare finalizate. Asociația consideră că progresul este „satisfăcător” și spune că există șanse ca în august să se ajungă la un nivel de șină–traversă suficient pentru încadrarea la jaloanele de finanțare din PNRR.

API atrage însă atenția că traseul rămâne cu multe curbe, ceea ce limitează vitezele la 80–100 km/h, față de 140–160 km/h pe sectoare de tip coridor principal, explicând că s-a ales o modernizare mai ieftină, fără îndulciri de curbe și variante de viteză complexe, pentru a eficientiza costurile.

Contractul de modernizare și electrificare pentru lotul Cluj-Napoca – Aghireș a fost semnat de CFR SA pe 30 decembrie 2022 cu asocierea Railworks (Alstom Transport și Arcada Company SA). Lotul are 31 km, iar valoarea contractului este de 1,6 miliarde lei.

Conform datelor din proiect, asocierea trebuie să finalizeze lucrările în 42 de luni (6 luni proiectare și 36 de luni execuție). Contractul include lucrări în stațiile Cluj-Napoca și Aghireș, precum și în haltele Baciu Triaj și Gârbău, modernizarea a 13 poduri, a 35 de podețe, plus un pasaj superior nou în zona Tăietura Turcului – Primăria Cluj, un pasaj pietonal subteran în stația CF Cluj-Napoca și o pasarelă pietonală în stația CF Aghireș.

Un studiu realizat de INSCOP Research la solicitarea New Strategy Center arată că o parte relativ mică dintre români se așteaptă ca războiul din Ucraina să se termine în viitorul apropiat.

Cercetarea, denumită „4 ani de război în Ucraina. Impactul profund asupra opiniei publice din România”, arată diferențe între grupurile sociale în ceea ce privește așteptările legate de evoluția conflictului.

Astăzi se împlinesc patru ani de când armata Rusiei a invadat Ucraina, pe 24 februarie 2022. De atunci, Ucraina a colaborat cu instituțiile europene pentru a se apăra, prin sprijin militar, umanitar, financiar, care continuă să fie permanent chiar și în prezent.

Datele INSCOP arată faptul că aproximativ trei din zece respondenți cred că războiul s-ar putea încheia în 2026 printr-un acord de pace. În același timp, un număr mare de persoane consideră că acest lucru este puțin probabil sau chiar imposibil într-un termen atât de scurt.

Rezultatele arată că cei mai optimiști în privința unui acord de pace sunt votanții AUR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu nivel redus de educație, locuitorii orașelor mici și angajații din sectorul public. În schimb, votanții USR, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și angajații din mediul privat sunt mai sceptici.

Sursa foto: Sondaj de opinie INSCOP Research | ”4 ani de război în Ucraina. Impactul profund asupra opiniei publice din România”

Potrivit sondajului, 8,9% dintre respondenți spun că războiul se va încheia în foarte mare măsură în 2026, iar 21,5% cred acest lucru în destul de mare măsură. Aproximativ un sfert consideră că șansele sunt reduse (24,5%), iar 38,5% spun că un acord de pace anul viitor este foarte puțin probabil sau imposibil. Restul participanților nu au oferit un răspuns.

Studiul analizează și percepția asupra unui posibil nou conflict în Europa. Aproximativ 30,1% dintre respondenți cred că Rusia ar putea declanșa un nou război pe continent în următorii trei ani, în timp ce 58.8% sunt de părerea contrarie. 11% nu știu iar 0.1% nu au răspuns.

Sursa foto: Sondaj de opinie INSCOP Research | ”4 ani de război în Ucraina. Impactul profund asupra opiniei publice din România”

Temerile legate de un nou conflict sunt mai frecvente în rândul votanților PSD, al persoanelor cu vârste între 30 și 44 de ani, al celor cu educație primară și al locuitorilor din mediul rural. La polul opus se află votanții PNL, tinerii, persoanele cu studii superioare și locuitorii marilor orașe, care consideră mai puțin probabil un nou conflict.

Cercetarea s-a desfășurat în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026 pe un eșantion de 1100 de persoane adulte. Interviurile au avut loc prin telefon, iar rezultatele sunt reprezentative pentru populația adultă a României. Marja maximă de eroare este de plus sau minus 3%, la un nivel de încredere de 95%.

Informația a fost confirmată de Ministerul de Interne rus, într-un comunicat oficial citat de BBC.

Potrivit autorităților, explozia în Moscova s-a produs la scurt timp după miezul nopții, ora locală, în Piața Gării Savelovski, situată în partea de nord a orașului.

O patrulă de poliție aflată în misiune a fost surprinsă de detonarea unui dispozitiv exploziv neidentificat, declanșat de o persoană necunoscută care s-a apropiat de agenți.

Ministerul de Interne a precizat că ofițerul decedat este Denis Bratușcenko, în vârstă de 34 de ani, locotenent de poliție și inspector principal în cadrul poliției rutiere. Ceilalți doi ofițeri răniți au fost transportați de urgență la spital, unde primesc îngrijiri medicale pentru diverse leziuni provocate de explozie. Starea lor nu a fost detaliată oficial.

Inițial, autoritățile au transmis că atacatorul a fugit de la locul faptei, însă ulterior au revenit asupra informației, precizând că suspectul a murit la fața locului. Până în prezent, nu au fost făcute publice date despre identitatea acestuia sau despre motivația din spatele atacului.

În urma exploziei a fost deschis un dosar penal pentru tentativă de omor asupra unui ofițer de poliție, precum și pentru infracțiuni legate de utilizarea unui dispozitiv exploziv. Agențiile de aplicare a legii colaborează pentru a stabili toate circumstanțele producerii incidentului.

Autoritățile ruse nu au oferit, deocamdată, informații suplimentare despre tipul dispozitivului folosit sau despre posibile legături cu alte incidente similare. Zona a fost securizată, iar investigațiile sunt în desfășurare.

Ministerul pentru Securitatea Statului (Stasi) a monitorizat și documentat cu minuțiozitate producția cinematografică de la Checkpoint Charlie, un punct nevralgic al Războiului Rece. Potrivit dosarelor, în dimineața zilei de filmare, între orele 7:30 și 8:30, un convoi de 12 vehicule a sosit la punctul de trecere Friedrich/Zimmerstrasse. Agenții Stasi au înregistrat fiecare detaliu, de la pregătirile echipei de filmare, la mișcările cameramanilor și amplasarea echipamentelor pe Kochstraße. Aceasta era o arteră intens supravegheată din Berlinul divizat, arată Euronews.

Momentul care a captat cel mai mult atenția Stasi a fost repetata „trecere” a frontierei. Un Mercedes negru, parte a recuzitei de film, a depășit de patru ori linia care marca granița RDG. El a avansat cu aproximativ patru-cinci metri în teritoriul est-german. Ironia situației era evidentă: James Bond a realizat, chiar și într-un context ficțional, ceea ce mulți locuitori din Berlinul de Est nu reușiseră în tentativele lor disperate de evadare – să traverseze granița.

Conform documentelor, autoritățile locale au tolerat aceste incidente după ce un diplomat prezent la fața locului a confirmat că era vorba despre o producție cinematografică. Filmările s-au încheiat la ora 13:33, iar raportul Stasi a consemnat că „nu a existat niciun impact asupra traficului transfrontalier”.

În „Octopussy”, agentul 007 investighează un complot sovietic de detonare a unei bombe nucleare într-o bază NATO din Europa Occidentală. Era o intrigă ce reflecta cu fidelitate tensiunile și temerile reale ale epocii Războiului Rece.

Roger Moore, în rolul lui Bond, s-a trezit astfel protagonistul unei situații paradoxale: un simbol al lumii occidentale, supravegheat atent de unul dintre cele mai temute aparate de securitate ale blocului estic. Dosarele Stasi demonstrează nivelul extrem de control din zonă. S-a văzut astfel cum chiar și o producție hollywoodiană de anvergură putea deveni subiect de raport operativ detaliat.

La peste patru decenii de la evenimente, aceste documente oferă o perspectivă rară asupra climatului de suspiciune și control care definea Berlinul divizat – un oraș unde chiar și un spion fictiv precum James Bond era urmărit pas cu pas.

Procurorii susțin că femeia și-a ucis soțul pentru bani, potrivit AP. Anchetatorii au prezentat-o pe autoarea de cărți pentru copii drept o ucigașă obsedată de bani. Acuzațiile au fost prezentate luni, în prima zi a unui proces de crimă.

Kouri Richins, în vârstă de 35 de ani, se confruntă cu o serie de acuzații grave. Printre acestea, ea este acuzată că și-a ucis soțul, Eric Richins, cu fentanil în martie 2022, la domiciliul lor de lângă stațiunea de schi Park City.

Procurorii spun că femeia a strecurat de cinci ori doza letală într-un cocktail pe care victima l-a băut. De asemenea, ea este acuzată că a încercat să-l otrăvească cu o lună mai devreme, de Ziua Îndrăgostiților, cu un sandviș îmbibat cu fentanil. Atunci, bărbatul a supraviețuit, dar a avut probleme medicale, conform documentelor instanței.

Procurorul le-a spus juraților că Richins avea datorii de 4,5 milioane de dolari și a crezut în mod eronat că, dacă soțul ei murea, ea va moșteni averea în valoare de peste 4 milioane de dolari. Procurorii au susținut că ea plănuia un viitor cu un alt bărbat cu care se întâlnea.

„Probele vor dovedi că Kouri Richins l-a ucis pe Eric pentru banii lui și pentru a avea un nou început în viață. Mai mult decât orice, ea își dorea ca banii lui să-i perpetueze imaginea unei vieți cu privilegii, bogăție și succes”, a explicat procurorul.

Femeia a negat vehement toate acuzațiile. După moartea soțului ei, Kouri Richins a publicat o carte pentru copii despre durere, pentru a-și ajuta fiii să treacă peste pierderea unui părinte.