Agregator de ştiri

Acţiunile OMV Petrom se tranzacţionează la un raport preţ/profit de aproximativ 28, calculat pe profitul net din ultimele 12 luni, cel mai ridicat nivel din 2015 încoace, după ce aces­tea au urcat cu 60% într-un an, dar profitul net a scăzut cu 14% în primul semestru.

„În condițiile în care Curtea Constituțională face această analiză rapid, sunt două posibilități. Dacă se constată că acele articole sunt neconstituționale, înseamnă că legea va fi retrimisă la Parlament și mai avem de săptămâna viitoare încă două săptămâni la dispoziție pentru a corecta lucrurile”, a declarat Bolojan, vineri, la RFI.

El a precizat că, dacă prevederile sunt declarate constituționale, legea va merge la promulgare.

„Dacă ele vor fi declarate constituționale, înseamnă că vor merge la promulgare. Dar această verificare de constituționalitate este necesară”, a spus premierul.

Bolojan a criticat amendamentele contestate la CCR, afirmând că acestea nu au fost făcute „din grijă pentru transparență” sau „din grijă pentru integritate”.

„Sunt modificări făcute țintit pentru plăți politice”, a afirmat premierul. Acesta a adăugat că, în cazul în care acestea sunt declarate neconstituționale, există riscul ca România să nu îndeplinească jalonul PNRR privind integritatea.

Legea privind modificarea legislației în domeniul integrității a fost adoptată, miercuri, de Senat, în calitate de for decizional, cu 105 voturi „pentru”, opt voturi „împotrivă” și șapte abțineri. USR și o parte dintre liberali contestă în special amendamentele introduse cu sprijinul PSD și AUR. De adoptarea și intrarea în vigoare a legii depinde validarea unui jalon din PNRR evaluat la aproximativ 770 de milioane de euro. Curtea Constituțională a înregistrat sesizarea depusă de USR și PNL privind Legea ANI și a stabilit pentru 12 august termenul la care judecătorii constituționali vor analiza contestația.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a precizat, într-un comunicat transmis vineri, că implementarea Sistemului de Tarifare Rutieră Electronică din România (STRR), realizat pe domeniul SETRE România, și a sistemului TollRo va intra în vigoare începând cu 31 august 2026, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) din Legea nr. 170/2026, coroborate cu Legea nr. 226/2023.

Potrivit CNAIR, TollRo se va aplica vehiculelor înmatriculate utilizate pe domeniul SETRE România, concepute și construite pentru transportul de marfă, cu masa totală maximă autorizată (MTMA) mai mare de 3,5 tone. Tariful va fi colectat prin intermediul STRR, iar vehiculele de transport mixt vor fi asimilate, din punctul de vedere al aplicării TollRo, vehiculelor de transport marfă.

Autostrada Moldovei. Imagine ilustrativă. Sursa foto: Mediafax

Când vor începe să fie percepute tarifele

Deși sistemele vor fi funcționale din 31 august, CNAIR subliniază că tarifele nu vor fi aplicate imediat. Instituția amintește că art. 29 alin. (1) din Legea nr. 226/2023 prevede că aplicarea rovinietei și a TollRo de către CNAIR începe la 1 octombrie 2026, în condițiile stabilite de lege.

În consecință, 31 august 2026 reprezintă termenul pentru implementarea infrastructurii și a sistemelor informatice STRR și TollRo pe teritoriul României, iar 1 octombrie 2026 este data de la care vor începe efectiv să fie percepute tarifele pentru rovinietă și TollRo.

Interconectarea cu sistemele europene vine în 2027

CNAIR mai anunță că interoperabilitatea sistemului românesc de tarifare rutieră electronică cu sistemele similare din celelalte state membre ale Uniunii Europene, prin intermediul Serviciului European de Taxare Rutieră (SETRE), va deveni operațională începând cu 15 ianuarie 2027. Măsura este prevăzută la art. 11 alin. (2) din Legea nr. 226/2023, modificată prin Legea nr. 103/2026, și va permite integrarea sistemului românesc cu platformele europene de taxare rutieră. Comunicatul integral al CNAIR poate fi consultat pe pagina oficială a companiei.

Invitat vineri dimineața la RFI România, premierul interimar Ilie Bolojan a vorbit despre criza din domeniul energiei.

„Din păcate, suntem în situația în care pe fondul unor ani în care nu am făcut ceea ce trebuie în domeniul energetic, ne vine o notă de plată pentru decizii care nu au fost luate sau pentru decizii greșite”, a explicat el.

În loc să încurajăm producția de energie, să încurajăm producția de energie combinată cu stocarea, „criticam marile companii de stat, pentru că nu-și fac investițiile. Deși au bugete de investiții, execută doar o trime din ele, discutam de blocajul pe care l-am avut și l-am limitat accesul prin reglementări la rețelele noastre electrice”, a transmis Bolojan.

„Nu e neapărat un deficit de electricitate, ci dezechilibre”

„Toate aceste lucruri, investiții întârziate, fără o strategie care să fie urmărită an de zile, ne-a dus în situația în care avem dezechilibri importante în piața de energie, nu neapărat un deficit de electricitate, ci dezechilibre”, a specificat premierul interimar.

El a mai adăugat că „avem producție foarte mare la prânz, de care practic nu avem nevoie și pe care o exportăm. Și avem un deficit de energie în orele de seară, pe care l-am fi putut compensa relativ ușor, dacă am fi avut o capacitate de stocare. Și măsurile care au fost adoptate în aceste luni, programele pe care Ministerul Energiei le-a declanșat de a cofinanța instalații de stocare, de a cofinanța parcuri fotovoltaice, exclusiv dacă au și stocare, își vor arăta rezultatele în următorul an, dar acum trebuie să trecem peste această perioadă de criză”.

Întrebat de ce nu s-au făcut investiții, Bolojan a răspuns că „este o combinație de mai mulți factori”.

„Am avut politici care n-au susținut stocarea. Dacă ani de zile finanțezi doar fotovoltaic și eolian, pentru că în piața asta speculativă primeai stimuli să financezi aceste direcții, fără să pui condiții de stocare, de exemplu, atunci ai o supra-producție la prânz, pe care nu ai unde să o stochezi, pe care nu o poți valorifica sau o exporți la niște prețuri foarte mici, în timp ce seara ai un deficit și imporți la prețuri mult mai mari”, a declarat premierul interimar.

Cum ajută Ucraina

Întrebat cum ajută ne ajută Ucraina în aprovizionarea de energie, Bolojan a răspuns că „toate țările din regiune care au disponibilități de energie sunt în situația să le exporte spre România la prețurile comerciale din ziua respectivă. Noi facem importuri de energie din țările vecine, din zona Bulgariei, din sud-est, dinspre Grecia, relația Ungaria – centrul Europei și Ucraina. Și Ucraina contribuie atunci când are disponibilitate de export”.

„O combinație de decizii greșite”

„Deci a fost o combinație de decizii greșite, de schimbări de miniștri, de politici, de incompetență, poate uneori și de rea-voință. Fiecare ministru, fiecare director de companie, fiecare om implicat în sectorul energetic, cu poziție de conducere, are o răspundere direct proporționată cu funcția pe care a obținut aici. Nu e vorba de politică, e pur și simplu o problemă de răspundere de management și administrativă”, a conchis Ilie Bolojan.

Mai multe țări din Europa Centrală și de Est au doborât recorduri de temperatură, potrivit irishtimes.com.

presei britanice. Fenomenele meteorologice extreme continuă pe întregul continent. Slovacia, Austria și Ungaria se numără printre statele afectate de valul actual de căldură. Fenomenul a provocat, în paralel, incendii de pădure și secetă severă în mai multe regiuni.

Recorduri de temperatură și centrale oprite

Agenția hidrometeorologică slovacă a anunțat, joi, un nou maxim de 42 de grade la Dolné Plachtince.

În Polonia, autoritățile au fost nevoite să închidă centralele electrice pe cărbune de la Kozienice și Połaniec. Motivul este nivelul extrem de scăzut al apei din râul Vistula. Acesta a limitat aprovizionarea cu apă de răcire. Premierul polonez a îndemnat, la rândul său, angajatorii să asigure aer condiționat și apă rece angajaților.

Situația centralei nucleare din Ungaria

Premierul ungar a anunțat că centrala nucleară de la Paks va fi repusă parțial în funcțiune. Potrivit acestuia, nivelul Dunării a crescut ușor față de minimul înregistrat duminică. O turbină a centralei funcționează deja, potrivit oficialului citat. Rămâne, totuși, necesară o reducere voluntară a consumului de energie electrică.

Zeci de mii de decese cauzate de căldură, în Germania

În Germania, activiștii pentru climă au manifestat față de lipsa de acțiune a guvernului împotriva căldurii extreme. Potrivit unor noi estimări ale Institutului Robert Koch, aproximativ 11.900 de persoane au murit din cauza căldurii. O reprezentantă a mișcării Fridays for Future a criticat politica privind combustibilii fosili. Aceasta a calificat-o drept iresponsabilă și periculoasă pentru populație.

Incendii de pădure pe suprafețe uriașe

Aproximativ jumătate de milion de hectare au ars deja în Uniunea Europeană, de la începutul anului. Cele mai afectate țări sunt Spania și Franța, potrivit datelor Sistemului European de Informații privind Incendiile Forestiere.

În Ucraina, alte aproape 300.000 de hectare au fost distruse de flăcări. Condițiile meteorologice favorabile incendiilor au stabilit noi recorduri pentru această perioadă a anului.

În Austria, unde s-a înregistrat miercuri 41,2 grade, severitatea acestor condiții depășește de două ori recordul anterior.

În Cehia și Slovacia, situația este, de asemenea, cu mult peste recordurile anterioare ale perioadei. O analiză realizată de un consorțiu științific arată că încălzirea globală a influențat vremea. Aceasta a făcut vremea caldă și uscată mult mai probabilă în Spania și Franța.

„Analizând ce s-a întâmplat în această săptămână, constat o reducere a consumurilor în orele de seară și folosesc încă o dată acest prilej să mulțumesc tuturor românilor, cetățeni, companii, instituții, pentru că mulți au răspuns acestui apel cu responsabilitate atunci când ai un deficit de energie”, a declarat Bolojan, vineri, la RFI.

Potrivit premierului interimar, reducerea consumului este importantă în contextul secetei care afectează România și alte țări din regiune, ceea ce limitează și capacitatea de import de electricitate.

„Soluția de bază este să îți reduci consumul la nivelul la care poți să asiguri o producție la care să se adauge importul de electricitate”, a explicat premierul.

Bolojan a precizat că, în afara unei zile cu temperaturi foarte ridicate, care a dus la creșterea consumului, în fiecare zi din această săptămână s-a înregistrat o reducere.

„Și cu excepția zilei de alaltăieri (n.r – miercuri) când am avut cele mai ridicate temperaturi, care în mod evident influențează consumul, gândiți-vă că toate agregatele care mențină temperaturile constante în supermarket-uri, în depozite consumă mai multă energie pentru a menține aceeași temperatură, în fiecare zi am avut un consum mai redus și le mulțumesc românilor pentru că au înțeles că împreună cu mici eforturi putem trece cu bine peste această perioadă.”, a spus premierul interimar.

Întrebat despre cifrele concrete, Bolojan a precizat că „față de 7.700-8.000 de megawați cât am consumat într-o zi normală anul trecut, acum avem consumuri de 7.300, 7.500, 7.700 de megawați, deci 200-300 de megawați în minus, ceea ce este foarte important”.

Șeful Executivului a avertizat că, în lipsa unei îmbunătățiri a situației hidrologice, centrala mai are asigurate condițiile de funcționare pentru doar câteva zile.

Reactorul 2 este aproape de oprire

Într-un interviu acordat RFI, Ilie Bolojan a confirmat că unul dintre reactoarele Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă este deja oprit, iar cel de-al doilea ar putea fi oprit în perioada următoare din cauza debitului foarte scăzut al Dunării.

„În condițiile în care știți că s-a închis deja primul reactor, e pe punctul de a-l închide și pe al doilea, ținând cont că debitul Dunării a ajuns la un minim istoric.”

Premierul interimar a explicat că situația nu afectează doar România, ci și alte state din regiune care utilizează apa Dunării pentru răcirea centralelor nucleare.

„Ca efect al scăderii debitului Dunării, atât centrala maghiară de la Paks, cât și noi ne-am întrerupt o parte din grupuri. Maghiarii au oprit trei grupuri din patru, noi suntem cu unul din două.”

„Avem un nivel al Dunării care ne asigură o funcționare de 4-5 zile”

Potrivit lui Bolojan, autoritățile monitorizează permanent nivelul apei în zona din care Centrala de la Cernavodă își asigură necesarul de apă pentru răcirea reactoarelor.

„Astăzi avem un nivel al Dunării în zona de unde se trage apa pentru răcire, care ne asigură o funcționare de 4-5 zile.”

Șeful Guvernului a precizat că evoluția situației depinde de debitul fluviului în zilele următoare.

Măsuri de urgență pentru alimentarea cu apă

Premierul interimar a spus că instituțiile statului încearcă să crească debitul de apă pe brațul Dunării care alimentează centrala, prin intervenții hidrotehnice.

„Dacă debitele vor scădea în continuare cu 1-2-3 centimetri pe zi, ceea ce facem în aceste zile este să depunem eforturi pentru ca să încercăm să direcționăm, prin măsuri de criză, prin partea de dragaj, prin scufundarea unor barje, prin eliminarea unor obstacole naturale, în așa fel încât, chiar dacă scade debitul Dunării la intrarea în țară, pe brațul care aprovizionează centrala de la Cernavodă cu apă de răcire să avem un debit mai mare.”

Critici privind investițiile din sectorul energetic

Ilie Bolojan a susținut că actuala situație este și consecința lipsei investițiilor din ultimii ani în sistemul energetic.

„Din păcate, suntem în situația în care, pe fondul unor ani în care nu am făcut ceea ce trebuie în domeniul energetic, ne vine o notă de plată pentru decizii care nu au fost luate sau pentru decizii greșite.”

Premierul interimar a amintit că a atras atenția și în trecut asupra necesității accelerării investițiilor.

„Și acum câteva luni, chiar și anul trecut, când discutam despre faptul că în energie ar fi trebuit să avem investiții mult mai mari.”

Declarațiile vin în contextul în care România se confruntă cu un nivel foarte scăzut al Dunării, pe fondul temperaturilor ridicate și al lipsei precipitațiilor, situație care afectează atât navigația, cât și funcționarea unor obiective energetice dependente de debitul fluviului.

7 августа. FINMARKET.RU - Пресс-служба Банка России сообщает, что остатки средств кредитных организаций на корреспондентских счетах в Банке России на начало операционного дня 7 августа составили по Российской Федерации 4860,9 млрд руб., в том числе по Московскому региону 4658,1 млрд руб.

Japonia se confruntă cu efectele taifunului Dolphin, care se apropie de sud-vestul țării și amenință regiunile Kyushu și Okinawa cu fenomene meteo severe.

Potrivit Agenției Meteorologice din Japonia, autoritățile au emis ordine de evacuare pentru aproximativ 260.000 de locuitori din prefecturile Kagoshima și Okinawa, în contextul în care furtuna avansează lent și este așteptată să își mențină intensitatea în următoarele ore, transmite Reuters.

Vânt de aproape 200 km/h și risc de inundații

Taifunul, încadrat în categoria 1, înregistrează vânturi susținute de aproximativ 144 km/h, iar rafalele pot ajunge la 198 km/h, potrivit meteorologilor japonezi.

Specialiștii avertizează că furtuna poate produce pagube importante la clădiri și infrastructură. În plus, există riscul formării unor benzi înguste de precipitații extrem de intense, fenomen care poate provoca inundații rapide și alunecări de teren în zonele afectate.

Peste 500 de zboruri au fost anulate

Impactul taifunului se resimte deja asupra transporturilor. Companiile aeriene au anulat peste 500 de zboruri, afectând mii de pasageri.

Totodată, constructorul auto Toyota a suspendat activitatea în nouă fabrici pe parcursul zilei de vineri, ca măsură de siguranță pentru angajați și pentru limitarea riscurilor generate de condițiile meteorologice extreme.

Regiune afectată recent și de un cutremur puternic

Taifunul traversează inclusiv insula Kyushu, unde se află prefectura Kumamoto, o zonă care încearcă încă să își revină după cutremurul cu magnitudinea 7,1 produs săptămâna trecută.

Potrivit autorităților japoneze, aproximativ 6.700 de persoane locuiesc încă în centre de evacuare, după ce numeroase locuințe au fost distruse sau grav avariate de seism. Sosirea taifunului complică și mai mult situația din regiune.

Avertizare și pentru temperaturi extreme

Pe lângă ploile abundente și vântul puternic, Agenția Meteorologică din Japonia a emis avertizări și privind riscul de insolație și epuizare provocată de căldură.

În unele zone, temperaturile sunt așteptate să atingă 36 de grade Celsius, ceea ce poate îngreuna intervențiile echipelor de salvare și condițiile din centrele de evacuare.

Japonia este afectată frecvent de taifunuri în perioada verii și a începutului de toamnă, iar autoritățile recomandă populației să respecte ordinele de evacuare și să urmărească permanent informațiile oficiale privind evoluția fenomenelor meteo.

Acţiunile producătorului de mezeluri şi mâncăruri gata preparate Cris-Tim Family Holding (CFH) au înregistrat cea mai mare apreciere de pe Piaţa Reglementată a Bursei de Valori Bucureşti în luna iulie, cu un avans de 44,6%, într-o perioadă în care piaţa locală a traversat una dintre cele mai bune luni din ultimii 15 ani.

Analiştii anticipează că BNR va menţine dobânda-cheie neschimbată în şedinţa de politică monetară de luni, 10 august, la nivelul de 6,50%, şi că va majora uşor proiecţia privind inflaţia. Iar reduceri de dobânzi am putea să vedem în 2027, la început de an sau în primăvară, după cum indică rapoartele băncilor.

Lanţul de drogherii şi parfumerii Müller din Germania, ce are aproape 1.000 de magazine şi peste 35.000 de angajaţi în nouă ţări, se uită către România când vine vorba de expansiunea reţelei proprii.

Pe primul semestru din an, an/an, cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul (indi­cator care reflectă foarte bine consumul populaţiei) s-a re­strâns cu 5,6%. În iunie curent faţă de iunie 2025 consumul s-a redus cu 5,7%, scăderea fiind înregistrată şi în iunie faţă de mai, minus 1,2%, potrivit datelor INS publicate ieri.

Un sondaj publicat vineri arată că un procent semnificativ din rândul adolescenților din Marea Britanie, care vor fi supuși unei propuse restricții pe rețelele sociale, vor să le ocolească.

Măsura, introdusă de fostul guvern al lui Starmer

Conform AFP, această măsură a fost introdusă la mijlocul lunii iulie de fostul guvern laburist al lui Keir Starmer. Ea completează interdicția privind rețelele de socializare pentru persoanele sub 16 ani anunțată în iunie. Aceasta din urmă vizează platforme precum Snapchat, TikTok, YouTube, Instagram și Facebook.

Restricțiile ar fi aplicate prin intermediul setărilor implicite ale conturilor tinerilor cu vârste cuprinse între 16 și 17 ani. Astfel, le este împiedicat accesul pe aceste aplicații, între miezul nopții și 6:00 dimineața.

Tinerii vor să ocolească restricțiile

Cu toate acestea, opțiunea poate fi dezactivată. În acest sens, 85% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 18 ani chestionați de Censuswide au indicat că intenționează să o dezactiveze. Aproape jumătate dintre respondenți (aproximativ 48%) au justificat această ocolire prin dorința de a continua să comunice cu familia și prietenii. De asemenea, 37% din adolescenți doreau să poată accesa conținut online, potrivit sursei.

Rezultatele sondajului sugerează că o restricție în acest sen „este puțin probabil să fie suficientă, în sine, pentru a preveni riscurile online”, a declarat Leanne Proctor, șefa departamentului de reglementare a organizației care a comandat studiul.

Doar 2% dintre cei 1.000 de adolescenți chestionați au declarat că nu folosesc rețelele de socializare sau nu vizionează videoclipuri scurte în serile din timpul săptămânii.

Când vor intra în vigoare restricțiile la rețelele sociale pentru adolescenții din Marea Britanie

Marea Britanie a anunțat în iunie o interdicție privind utilizarea rețelelor de socializare pentru persoanele sub 16 ani. Această măsură urmează să intre în vigoare la începutul anului 2027.

Australia a devenit prima țară care a adoptat o astfel de interdicție pentru persoanele sub 16 ani în decembrie. Rezultatele acestei măsuri au fost până acum mixte. Indonezia a urmat exemplul în martie. În același timp, Franța, Canada și Emiratele Arabe Unite se numără printre țările care au anunțat restricții similare, mai arată sursa citată.

Ziua Internațională a Berii, sărbătorită în fiecare an în prima vineri din august, readuce în atenție una dintre cele mai vechi băuturi din lume. Cu o istorie de peste 10.000 de ani, berea traversează astăzi o perioadă de transformare, fiind apreciată nu doar pentru caracterul său social, ci și pentru complexitatea gusturilor și varietatea stilurilor, mai scrie Euronews.

Peste 160 de stiluri, de la pilsner la IPA și stout

Specialiștii spun că există peste 160 de stiluri de bere, diferențiate prin combinația celor patru ingrediente de bază: apă, malț, hamei și drojdie. Din acestea rezultă beri foarte diferite între ele: de la pilsner, ușoare și răcoritoare, la IPA-urile intens aromate, stout-urile cu note de cafea și ciocolată sau berile din grâu, apreciate pentru aromele fructate și textura catifelată.

Un barbat umple un pahar cu bere in incinta Fabricii de bere din Timisoara, sambata, 12 mai 2018. VALENTINA SAROSI / MEDIAFAX FOTO

Diferențele apar inclusiv în funcție de tradițiile de producție. Școlile europene de bere, precum cele din Germania, Cehia, Belgia sau Marea Britanie, pun accent pe rețete istorice, în timp ce producătorii din Statele Unite, Japonia sau Brazilia au reinterpretat stilurile clasice și au creat arome noi.

România urmează trendul berilor artizanale

Deși articolul Euronews analizează piața din Portugalia, fenomenul este vizibil și în România. În ultimii ani, numărul berăriilor artizanale românești a crescut constant, iar festivalurile dedicate berii atrag tot mai mulți vizitatori. Consumatorii sunt interesați să descopere stiluri noi, degustări ghidate și asocieri culinare care până de curând erau rezervate aproape exclusiv vinului. În marile orașe au apărut localuri specializate care oferă zeci de sortimente din România și din străinătate, iar berile artizanale românești au început să fie premiate la competiții internaționale.

Berea se degustă cu toate cele cinci simțuri

Somelierii de bere susțin că o degustare autentică durează chiar și 20 de minute și implică toate simțurile. Se analizează culoarea și limpezimea băuturii, spuma, temperatura, sunetul bulelor, aromele și gustul final. Tipul de pahar și temperatura de servire pot influența semnificativ experiența, la fel ca în cazul vinului.

Tot mai multe beri fără alcool

O altă tendință importantă este dezvoltarea segmentului 0,0% alcool. Pe fondul unui interes tot mai mare pentru un stil de viață sănătos, producătorii investesc în rețete care păstrează aroma berii, dar elimină alcoolul. Potrivit specialiștilor citați de Euronews, noile generații consumă alcool mai responsabil și aleg tot mai des produse premium sau variante fără alcool, ceea ce schimbă rapid piața mondială a berii. Astăzi, berea nu mai este privită doar ca o băutură pentru întâlnirile cu prietenii, ci ca un produs cu o cultură proprie, capabil să ofere experiențe gastronomice complexe și să rivalizeze, în multe privințe, cu lumea vinurilor.

„Am reușit împreună și am protejat securitatea energetică a țării noastre. De mâine (vineri, 7 august n.r.) nu mai este necesară reducerea voluntară a consumului”, a transmis Péter Magyar pe rețelele social, potrivit 24.hu.

Premierul a precizat că va prezenta vineri dimineață deciziile grupului guvernamental care gestionează criza energetică.

Cum au redus ungurii consumul de energie

Apelul la reducerea consumului a fost lansat după ce nivelul foarte scăzut al Dunării a afectat funcționarea centralei nucleare de la Paks, care folosește apa fluviului pentru răcire.

La sfârșitul lunii iulie, Magyar avertiza că scăderea nivelului Dunării ar putea duce chiar la oprirea centralei. Paks nu s-a oprit însă complet, dar producția de energie electrică a fost redusă semnificativ.

Guvernul a cerut populației să își reducă voluntar consumul de electricitate în intervalul 17.00-22.00. Oamenii au fost îndemnați ca, pe cât posibil, să evite în aceste ore folosirea mașinilor de spălat și a aparatelor de aer condiționat, încărcarea mașinilor electrice și utilizarea altor echipamente cu un consum ridicat.

Marilor consumatori de energie le-a fost solicitat, de asemenea, să își reducă activitatea în perioadele critice.

Efortul a avut efect asupra consumului. În ultimele zile, gospodăriile și companiile au redus împreună consumul de electricitate cu aproximativ 600-700 MW pe zi în intervalul de vârf. Printre măsurile luate s-au numărat și suspendarea transportului feroviar de marfă în anumite ore și oprirea iluminatului decorativ al unor clădiri din Budapesta.

Criza se atenuează, dar problemele rămân

Anunțul privind încetarea reducerii voluntare a consumului arată o ameliorare a situației energetice, însă problemele provocate de nivelul scăzut al Dunării nu au dispărut.

Experții avertizează că atenuarea situației de criză nu înseamnă și dispariția problemelor ecologice.

Nivelul redus al Dunării continuă să producă dificultăți și pentru navigație. Mai multe sectoare ale fluviului din Ungaria au devenit prea puțin adânci pentru navigația comercială în condiții normale, iar navele de marfă sunt nevoite, în unele cazuri, să își reducă substanțial încărcătura.

O schimbare a vremii ar putea îmbunătăți situația. Ploile au ajuns în bazinul alpin al Dunării, inclusiv în Austria, iar apa provenită din precipitații este așteptată să ducă la creșterea nivelului fluviului în Ungaria în următoarele zile. Joi se raporta o creștere de aproximativ 3 centimetri în 24 de ore la Budapesta și Paks.