Agregator de ştiri

Ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a anunțat că aeronava rusă a fost interceptată înainte de prânz, în timp ce zbura deasupra Mării Baltice.

„Rusia ne-a testat din nou sistemele de descurajare și apărare aeriană. Înainte de prânz, la 30 de kilometri nord de Łeba, avioanele noastre au interceptat un avion rusesc de recunoaștere Il-20”, a transmis oficialul, citat de Current Time.

Oficialul polonez a precizat că nu a existat o încălcare a spațiului aerian polonez.

Nu este primul incident

Polonia raportează în mod regulat interceptarea unor aeronave rusești în zona Mării Baltice. Pe 3 august, două avioane de vânătoare poloneze au interceptat, de asemenea, un Il-20 rusesc – avion specializat în recunoaștere electronică – care zbura cu transponderul oprit.

La acel moment, aeronava rusă se afla în spațiul aerian internațional, la aproximativ 60 de kilometri nord-vest de coasta Poloniei. Potrivit autorităților poloneze, avionul nu avea depus un plan de zbor și zbura cu transponderul oprit.

La 31 iulie, ministrul polonez al Apărării anunțase interceptarea unui alt avion rusesc de același tip. Cu o zi înainte, pe 30 iulie, o rachetă de croazieră rusească pătrunsese în spațiul aerian al Poloniei și explodase.

Aeronavele rusești de recunoaștere zboară frecvent deasupra Mării Baltice cu transponderele oprite și fără planuri de zbor. Practica îngreunează identificarea lor de la distanță și complică gestionarea traficului aerian din regiune. În astfel de situații, avioanele de vânătoare sunt trimise pentru identificarea și monitorizarea aeronavelor care prezintă un potențial risc pentru securitatea spațiului aerian.

Incidentele au loc într-o zonă strategică pentru NATO, în apropierea teritoriilor statelor membre ale Alianței. Polonia face parte din NATO și are un rol important în apărarea flancului estic al organizației.

Cele opt țări, printre care Germania și Franța, susțin că Uniunea Europeană trebuie să poată reacționa mai rapid la crizele internaționale. Inițiativa este cuprinsă într-o propunere comună, distribuită înaintea reuniunilor informale ale miniștrilor de Externe și ai Apărării din UE și consultată de Bloomberg.

Exemplul Ungariei: cum poate un singur stat să blocheze o decizie a tuturor

În prezent, numeroase decizii importante de politică externă ale UE necesită acordul tuturor celor 27 de state membre. Asta înseamnă că opoziția unei singure țări poate împiedica adoptarea unei poziții comune.

Exemplul invocat este Ungaria, care și-a folosit în ultimii ani dreptul de veto pentru a bloca sau întârzia sancțiuni împotriva Rusiei și decizii europene privind sprijinul acordat Ucrainei.

Cele opt state nu propun însă eliminarea completă a consensului. Documentul susține păstrarea acestuia atunci când poate fi obținut, dar și găsirea unor soluții pentru situațiile în care un singur guvern se opune unei decizii susținute de celelalte țări.

„Abținerea constructivă”, o soluție

Una dintre soluțiile avute în vedere este folosirea mai frecventă a așa-numitei „abțineri constructive”.

Mecanismul există deja în regulile UE și îi permite unui stat să nu susțină o anumită decizie de politică externă fără să împiedice adoptarea acesteia de către celelalte țări. Statul respectiv își exprimă astfel dezacordul, dar nu recurge la veto pentru a opri întreaga Uniune.

O asemenea soluție ar permite Uniunii Europene să ia anumite decizii mai repede, fără ca toate cele 27 de guverne să fie obligate să susțină aceeași poziție.

Reforma, fără modificarea tratatelor UE

Autorii inițiativei încearcă să găsească soluții care să poată fi aplicate în cadrul actualelor tratate europene. Modificarea acestora ar fi mult mai dificilă, deoarece ar necesita ea însăși acordul unanim al statelor membre.

Cele opt state susțin că situația internațională s-a schimbat fundamental și că UE trebuie să-și poată folosi mai rapid influența politică, economică și diplomatică în fața crizelor externe.

Separat, Germania propune și integrarea serviciului diplomatic al Uniunii Europene în Comisia Europeană, o schimbare care ar putea duce la o politică externă mai centralizată la nivelul blocului comunitar.

Dacă propunerile vor fi adoptate, UE va trebui să găsească un echilibru între luarea rapidă a deciziilor și dreptul fiecărui stat membru de a-și apăra propria poziție în politica externă.

Sistemul de propulsie care ar urma să permită aeronavei X-BAT să decoleze și să aterizeze vertical a fost deja testat în Statele Unite, potrivit FlightGlobal. X-BAT este dezvoltată de compania americană Shield AI, în colaborare cu producătorul de motoare GE Aerospace.

La baza tehnologiei se află un motor de avion de vânătoare prevăzut cu o duză specială (AVEN), capabilă să orienteze jetul motorului. Astfel, tracțiunea poate fi direcționată pentru a permite decolarea și aterizarea verticală.

Integrarea și pornirea motorului au fost realizate la centrul GE Aerospace din Peebles, Ohio, iar rezultatele au fost anunțate de cele două companii în luna iulie. Testele la sol continuă înainte de instalarea pe prototipul X-BAT.

De ce X-BAT nu are nevoie de pistă

Spre deosebire de un avion de vânătoare convențional, X-BAT este conceput să poată pleca în misiune din locuri în care nu există o pistă de aviație.

La decolare, motorul produce forța necesară pentru ridicarea verticală, iar duza specială direcționează jetul pentru a menține aeronava stabilă. La aterizare, direcția și intensitatea tracțiunii sunt ajustate permanent pentru a permite o coborâre controlată.

Potrivit companiei americane care le dezvoltă, decolarea și aterizarea verticală ar permite noilor drone de luptă să opereze de pe nave, insule, baze improvizate sau din zone izolate, fără infrastructura necesară avioanelor militare convenționale. Această caracteristică reduce dependența de bazele aeriene și de piste, care pot deveni ținte în timpul unui conflict.

Tehnologie testată pe F-16 în anii ”90

Tehnologia folosită de sistemul AVEN nu este nouă. Dispozitivul montat în partea din spate a motorului, care permite schimbarea direcției jetului, a fost dezvoltat în anii ’90 și testat inclusiv pe un avion de luptă F-16.

În timpul testelor de atunci, sistemul a fost folosit timp de 135 de ore de zbor, în 95 de misiuni. Pentru X-BAT, vechiul echipament a fost recuperat, recondiționat și adaptat motorului folosit de noua aeronavă.

Rolul său este însă diferit. Pe F-16, vectorizarea tracțiunii era folosită pentru creșterea manevrabilității în zbor. În cazul X-BAT, duza devine esențială pentru decolarea și aterizarea verticală, fiind nevoită să facă ajustări rapide pentru a menține aeronava stabilă.

Pilotată de inteligența artificială

X-BAT folosește inteligența artificială și este concepută să poată executa misiuni autonom sau împreună cu alte aeronave.

Producătorul spune că drona va putea desfășura misiuni aer-aer și aer-sol, precum și operațiuni de război electronic. X-BAT este proiectată pentru o rază maximă de peste 2.000 de mile marine, aproximativ 3.700 de kilometri, și pentru zboruri la altitudini de peste 50.000 de picioare, circa 15.000 de metri. Poate transporta armament atât în compartimente interne, cât și pe puncte externe de acroșare.

Urmează testul decisiv

Un alt avantaj urmărit de constructor este posibilitatea folosirii unui număr mai mare de drone într-un spațiu restrâns. Potrivit producătorului, trei X-BAT ar ocupa pe puntea unei nave aproximativ spațiul necesar unui singur avion de vânătoare convențional.

Următoarea etapă va fi însă cea decisivă: testele de zbor trebuie să demonstreze că X-BAT poate face în aer ceea ce sistemul său de propulsie a demonstrat până acum doar la sol. Dacă decolarea și aterizarea verticală vor funcționa conform planului, drona va putea opera fără piste convenționale, principalul avantaj pe care constructorii încearcă să îl obțină prin acest proiect.

Meciul disputat în noaptea de luni spre marți, pe unul dintre terenurile exterioare ale complexului de la Flushing Meadows, din New York, a început mai echilibrat decât o arată rezultatul final. Grabher și-a câștigat primul game, iar Cîrstea a avut nevoie de câteva game-uri pentru a se desprinde.

De la 3-3 însă, Cîrstea a preluat controlul partidei, a câștigat următoarele trei game-uri și a închis primul set cu 6-3, după 51 de minute de joc.

Niciun game adversarei

Diferența dintre cele două jucătoare a devenit evidentă în setul secund. Cîrstea a reușit rapid break-ul și a preluat complet controlul partidei. Grabher nu a mai câștigat niciun game, iar românca a închis setul cu 6-0.

Statisticile arată și ele superioritatea jucătoarei din România. Cîrstea a câștigat 69 de puncte, față de 42 ale adversarei, și a transformat șase dintre cele 11 oportunități de break. În același timp, a salvat nouă dintre cele 11 mingi de break avute de Grabher.

Cîrstea a comis și mult mai puține greșeli neforțate: 16, față de 27 ale austriecei. La serviciu, românca a reușit trei ași.

Ultimul Grand Slam din cariera Soranei Cîrstea

Meciul are o semnificație aparte pentru Cîrstea. Jucătoarea de 36 de ani și-a anunțat retragerea la finalul sezonului 2026 și participă acum la ultimul turneu de Grand Slam al carierei.

Românca a ajuns la New York într-o formă excelentă, după ce în acest an a disputat sferturile de finală la Roland-Garros și a pătruns pentru prima dată în Top 20 mondial.

Performanța de la Paris a venit la 17 ani după precedentul sfert de finală jucat de Cîrstea la Roland-Garros, cea mai lungă perioadă dintre două prezențe în această fază a aceluiași turneu de Grand Slam în tenisul feminin din era Open.

Rezultatul cu Grabher continuă și o serie impresionantă la US Open: Sorana Cîrstea nu a fost eliminată în primul tur la niciuna dintre ultimele opt participări.

Înaintea partidei de la New York, Cîrstea câștigase toate cele zece meciuri disputate în acest sezon împotriva unor adversare din afara Top 100 WTA. De cealaltă parte, Grabher nu reușise să învingă niciodată o jucătoare din Top 20, pierzând toate cele nouă astfel de confruntări din carieră.

Cîrstea conduce cu 3-0 în confruntările cu Grabher

Victoria de la US Open este cea de-a treia obținută de Sorana Cîrstea în fața Juliei Grabher. Cele două se mai întâlniseră de două ori. În 2020, la Linz, Cîrstea a câștigat după retragerea austriecei, iar în 2022 s-a impus la Istanbul cu 7-5, 6-1.

În turul al doilea de la US Open, Sorana Cîrstea o va întâlni pe Diane Parry. Franțuzoaica vine la New York după ce a câștigat la Monterrey – turneu WTA 500, primul titlu de simplu al carierei în circuitul WTA. În primul tur, Parry a învins-o pe Viktorija Golubic cu 7-5, 6-4.

După eliminarea Gabrielei Ruse, Cîrstea a rămas singura reprezentantă a României pe tabloul de simplu feminin de la US Open.

Generalul-locotenent în rezervă Richard Newton, fost adjunct al șefului Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, a declarat pentru Fox News că, în ultimul an, „dinamica s-a schimbat în favoarea Ucrainei”.

Newton a indicat în special capacitatea Ucrainei de a lovi obiective aflate mult în interiorul teritoriului rus. Dronele ucrainene au vizat infrastructura energetică, lanțurile logistice și alte obiective importante pentru economia și capacitatea militară a Rusiei.

„Ucrainenii au demonstrat o reziliență și o capacitate extraordinare de a riposta împotriva Rusiei”, consideră expertul militar.

Infrastructura energetică, logistică și comercială, țintă în război

Ucraina își intensifică atacurile cu drone asupra infrastructurii rusești, în timp ce Rusia continuă să lovească orașele și infrastructura ucraineană.

Potrivit liderului ucrainean, Volodimir Zelenski, Rusia a lansat aproape 1.500 de drone asupra Ucrainei în numai patru zile, mai mult de jumătate dintre acestea fiind propulsate cu motoare cu reacție. Atacurile asupra Kievului au intrat luni în cea de-a cincea zi consecutivă, afectând transportul public și activitatea cotidiană din capitală.

Și Rusia și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii logistice și comerciale a Ucrainei, lovind, de asemenea, depozite și centre de distribuție ale marilor lanțuri comerciale.

În tot acest timp, Ucraina încearcă să ducă războiul pe teritoriul Rusiei. Dronele sale au lovit instalații petroliere, depozite și obiective logistice, vizând infrastructura importantă pentru economie și aprovizionare.

Lipsa rachetelor Patriot, vulnerabilitatea Ucrainei

Generalul american avertizează însă că avantajul obținut de Ucraina nu elimină problemele grave cu care se confruntă armata ucraineană. „Provocarea actuală pentru Ucraina este lipsa interceptoarelor americane Patriot”, a declarat acesta.

Sistemele Patriot sunt esențiale pentru apărarea Ucrainei împotriva rachetelor și a altor amenințări aeriene. Armata ucraineană are nevoie de mai multe interceptoare pentru a face față atacurilor rusești, însă producția lor este limitată, iar SUA trebuie să asigure astfel de rachete atât pentru propriile nevoi, cât și pentru alți aliați.

Ce l-ar putea împiedica pe Putin să încheie războiul

Speculațiile privind posibilitatea încheierii războiului sunt tot mai numeroase, iar The Economist relatează că Vladimir Putin s-ar teme că încheierea conflictului fără ca Rusia să atingă ceea ce consideră obiectivul minim – controlul întregului Donbas – i-ar putea pune în pericol poziția și chiar siguranța personală.

Potrivit publicației britanice, referindu-se la posibilitatea unui final al războiului fără o victorie decisivă, Putin ar fi spus la un moment dat: „Mă vor spânzura”. Sursa citată precizează că nu a putut verifica independent această afirmație.

Rusia continuă să considere cucerirea întregului Donbas unul dintre obiectivele sale centrale, în timp ce Ucraina respinge retragerea din teritoriile pe care încă le controlează.

Războiul a intrat în al cincilea an

Invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia a început la 24 februarie 2022. După primele încercări de negocieri din primăvara acelui an, luptele au continuat, iar frontul s-a transformat într-un război de uzură în care ambele tabere folosesc tot mai mult drone, rachete și atacuri asupra infrastructurii.

Rusia controlează în continuare aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei, însă nu a reușit să ocupe în totalitate regiunile pe care le revendică, inclusiv Donbasul. În același timp, Ucraina și-a dezvoltat rapid propria industrie de drone și a început să lovească tot mai frecvent obiective aflate la mare distanță în interiorul Rusiei.

În ultimele luni au existat noi încercări de negociere, inclusiv demersuri susținute de administrația Trump, însă fără un acord de încetare a focului. Ucraina insistă asupra garanțiilor de securitate și refuză să cedeze teritorii pe care încă le controlează, în timp ce Moscova cere retragerea trupelor ucrainene din estul Donbasului.

Un oficial ucrainean a declarat recent că pot avea loc noi discuții tehnice, dar a avertizat că nu trebuie așteptată o soluție rapidă.

Trencadis Corp, integrator IT din Bucureşti cu afaceri de circa 111 milioane de lei în 2025, activ în businessul cu sectorul public, se pregăteşte pentru o nouă schimbare de proprietar – deja o operaţiune obişnuită pentru companie : structura de proprietate a firmei a fost modificată de peste 10 ori în aproape două decenii. Actualii asociaţi, Marian Murguleţ, fost CIO al Guvernului (secretar de stat), şi Adrian Văduva, au anunţat că ies din companie, potrivit unei postări publice a lui Murguleţ. Cumpărătorul nu a fost încă anunţat.

Adelina Stoian a intrat în antreprenoriat a­proa­­pe din întâm­plare, după ce a lăsat domeniul bancar, în care a lucrat timp de mai mulţi ani, şi a transformat pasiunea moştenită de la mama sa într-o cofetărie. Cadesto, un business care a pornit cu o cofetărie clasică, cu vitrinp şi produse pregătite pentru clienţii care intrau în magazin, s-a transformat într-o afacere care se concentrează pe evenimente, fără a mai avea o unitate fizică în care să îşi poată primi clienţii, dar cu un business construit în jurul unor relaţii cu zeci de alte afaceri.

Pomicultura locală are o problemă sistemică, iar pentru a încetini importurile de mere şi pere, care trec de 120 de milioane de euro anual, România trebuie să lucreze pe întregul lanţ: de la investiţii în livezi moderne, cu sisteme antiîngheţ şi antigrindină, până la asocierea micilor fermieri, care pot livra împreună cantităţi mai mari, şi susţinerea investiţiilor în depozitare.

Românii continuă să aloce bani pentru vacanţe în străi­nătate chiar şi într-un con­text economic complicat, după cum arată datele statis­tice. Nu toţi jucătorii din turism beneficiază însă de acest apetit, existând unii care raportează scăderi. Pe de altă parte, ca de fiecare dată, există şi cei care anunţă creşteri de vânzări în pofida presiunilor economice.

Bursa de Valori Bucureşti a oferit în primele luni ale anului unele dintre cele mai mari randamente din Uniunea Europeană, indicii BET şi BET-TR au atins maxime succesive, iar numărul investitorilor activi a urcat la un nivel istoric.

Bugetul general consolidat a încheiat primele şapte luni din 2026 cu un deficit de 48,08 mld. lei, cu 28,36 mld. lei mai mic decât în perioada similară din 2025, când deficitul ajunsese la 76,44 mld. lei. Ca pondere în PIB, deficitul a coborât de la 3,99% la 2,34%, în condiţiile în care veniturile statului au crescut într-un ritm de aproape patru ori mai rapid decât cheltuielile, arată datele publicate luni de Ministerul Finanţelor.

Adelina Stoian a intrat în antreprenoriat a­proa­­pe din întâm­plare, după ce a lăsat domeniul bancar, în care a lucrat timp de mai mulţi ani, şi a transformat pasiunea moştenită de la mama sa într-o cofetărie. Cadesto, un business care a pornit cu o cofetărie clasică, cu vitrinp şi produse pregătite pentru clienţii care intrau în magazin, s-a transformat într-o afacere care se concentrează pe evenimente, fără a mai avea o unitate fizică în care să îşi poată primi clienţii, dar cu un business construit în jurul unor relaţii cu zeci de alte afaceri.

Noul centru chirurgical cardiovascular din cadrul Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu-Mureş, o investiţie de 150 mil. euro prin PNRR, a fost finalizat în mai puţin de 17 luni, mai exact în 500 de zile.

Eazy Asigurări, care şi-a făcut debutul pe piaţă la mijlocul anului 2024, a ajuns la 750.000 de poliţe vândute şi 7.000 de vehicule asigurate odată cu dezvoltarea portofoliului CASCO, a spus Cristian Ionescu, CEO al Eazy Asigurări, la emisiunea de business ZF Live.

Access Workspace România, divizia timişoreană a grupului britanic de software The Access Group, cu aproape 1.300 de angajaţi, LSEG Business Services, centrul de tehnologie al grupului bursei de la Londra, Accesa IT Systems din Cluj sau Zitec din Bucureşti se numără printre firmele de IT&C care au reuşit să-şi majoreze cifra de afaceri în fiecare an din 2020 încoace

După luni de negocieri şi în ciuda faptului că România a ratat jalonul din PNRR privind reforma salarizării bugetarilor, Ministerul Muncii a publicat la finalul săptămânii trecute forma pe care o consideră finală a noii legi a salarizării unitare.

Liviu Popescu este jurnalist ZF din 2014, iar în 2016 a devenit editor pe piaţa de capital fiind responsabil pentru pagina de Burse a Ziarului Financiar. Liviu este absolvent al Academiei de Studii Econo­mice, Comerţ şi REI, pasionat de fotogra­fie wildlife, iar de acum înainte vă veţi întâl­ni cu el şi la emisiunea ZF Gen Z.

Evenimentele dedicate artei sunt din ce în ce mai vizibile şi aduc în România acea normalitate legată de promovarea frumosului vizibilă în Viena şi Paris. Ga­le­riile de artă au un rol fundamental în „descoperirea“ acestui simţ artistic, pentru că ele facilitează interacţiunea între artişti şi colecţionari, explică Andrei Jecza, fondatorul Jecza Gallery, într-o conversaţie cu CEC Bank pentru afaceri româneşti.

Luna septembrie vine cu re­ve­nirea la ritmul obişnuit: dimineţi mai aglomerate, drumuri spre şcoală sau birou, liste de lucruri de făcut şi mai puţin timp pentru pauzele de lec­tură. În acest context, audio­bookurile trans­formă momentele din­tre două activităţi în ocazii de a asculta o po­ves­te, un roman sau o carte care altfel ar rămâne pe lista de „citit când am timp“.