Accidentul s-a produs în jurul orei 11.05, la intersecția străzilor Buzești și Sevastopol.
Potrivit primelor informații, șoferul circula pe Bulevardul Alexandru Ioan Cuza, dinspre strada Dr. Iacob Felix, iar la intersecția cu strada Buzești a acroșat, din cauze care urmează să fie stabilite, doi bicicliști participanți la competiția „L’Étape Romania by Tour de France”.
În urma accidentului, unul dintre bicicliști a fost transportat la spital pentru îngrijiri medicale.
Șoferul a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind zero.
Polițiștii Brigăzii Rutiere fac cercetări pentru a stabili cu exactitate cauzele și împrejurările în care s-a produs accidentul.
Brigada Rutieră le recomandă șoferilor să evite zona în care se desfășoară evenimentul și să respecte semnalele și indicațiile polițiștilor rutieri aflați în trafic.
Prețul pe metru pătrat al unui apartament în centrul orașelor europene variază considerabil, arată Euronews, care citează date din raportul „Mapping the World’s Prices 2026”, publicat de Deutsche Bank Research.
Analiza compară prețul pe metru pătrat pentru achiziționarea unui apartament în centrul orașului în 69 de orașe, dintre care 28 din Europa.
Elveția conduce topulDouă orașe elvețiene ocupă primele locuri. Prețul pe metru pătrat pentru un apartament în centru este de 22.910 de euro în Zurich și de 19.439 de euro în Geneva.
Astfel, un apartament de 80 de metri pătrați ar costa peste 1,8 milioane de euro în Zurich și peste 1,5 milioane de euro în Geneva.
Londra ocupă locul al treilea, cu 17.241 de euro pe metru pătrat. Așadar, un apartament de aceeași dimensiune ar costa peste 1,3 milioane de euro.
În Paris, prețul pe metru pătrat este de 12.771 de euro. Viena completează topul celor cinci orașe europene, cu un preț de 12.483 de euro pe metru pătrat.
Praga, mai scumpă decât Madrid și BerlinCel mai scump oraș din Germania este München, cu 11.435 de euro pe metru pătrat.
Luxemburg (11.011 euro), Copenhaga (10.191 euro), Stockholm (10.037 euro) și Oslo (9.785 euro) se află, de asemenea, în top 10. Prețul scade sub pragul de 10.000 de euro în capitala Norvegiei.
Milano și Amsterdam au prețuri de 9.378 de euro, respectiv 9.273 de euro pe metru pătrat.
Praga este mai scumpă decât capitalele Spaniei și Germaniei. Prețul pe metru pătrat pentru achiziționarea unui apartament în centrul orașului este de 8.352 de euro. În comparație, prețul este de 7.831 de euro în Madrid și de 7.613 de euro în Berlin.
Roma urmează, cu 7.328 de euro pe metru pătrat.
Prețurile se mențin peste pragul de 7.000 de euro pe metru pătrat în Dublin și Frankfurt.
Cele mai ieftine orașe din listăIstanbul este cel mai ieftin oraș european din listă, cu 2.646 de euro pe metru pătrat, urmat de capitala Greciei, Atena, cu 3.442 de euro.
Bruxelles, capitala Uniunii Europene, se numără, de asemenea, printre cele mai ieftine orașe analizate, cu 4.380 de euro pe metru pătrat.
Dintre toate cele 69 de orașe incluse în raport, Hong Kong este cel mai scump, cu 23.790 de euro pe metru pătrat, urmat de Zurich, cu 22.910 euro, și Seul, cu 21.897 euro.
Referendumul din 29 august din Islanda nu a fost, în mod direct, un vot pentru sau împotriva aderării la Uniunea Europeană. Alegătorii au fost întrebați dacă țara trebuie să reia negocierile de aderare cu Bruxelles-ul, suspendate în urmă cu mai bine de un deceniu.
Dacă „Da” ar fi câștigat, orice eventual acord negociat cu UE ar fi trebuit supus ulterior unui al doilea referendum.
Cu toate acestea, pentru o mare parte a taberei „Nu”, întrebarea a fost privită ca fiind practic prima etapă spre aderare. Campania eurosceptică a insistat că deschiderea negocierilor ar pune din nou pe masă domenii asupra cărora Islanda nu dorește să cedeze controlul.
Peștele, o resursă economică și un simbol al independențeiNicio temă nu a cântărit mai greu decât pescuitul.
Islanda își stabilește în prezent propriile cote de pescuit și controlează accesul la apele sale. Ca stat membru al Spațiului Economic European, țara participă la piața unică europeană, însă Politica Comună în domeniul Pescuitului a UE nu se aplică Islandei. Același lucru este valabil și pentru Politica Agricolă Comună.
O eventuală aderare ar schimba această situație și ar obliga Reykjavíkul să negocieze modul în care sectorul pescuitului ar urma să fie integrat în regulile Uniunii.
Pentru islandezi, însă, problema depășește cu mult economia.
Reuters amintește că lupta pentru controlul apelor teritoriale este strâns legată de istoria modernă a Islandei. În așa-numitele „Războaie ale Codului”, Islanda s-a confruntat în mai multe etape, între anii 1950 și 1970, cu Marea Britanie pentru extinderea și apărarea zonelor sale de pescuit. Victoria islandeză a devenit o parte importantă a identității naționale.
Profesorul de științe politice Eiríkur Bergmann explica pentru Reuters că pescuitul a devenit, în timp, „un simbol al suveranității Islandei”, tocmai pentru că a stat la baza independenței economice a țării.
Industria islandeză se teme și că aderarea la Politica Comună în domeniul Pescuitului ar putea afecta actualul model, în care o mare parte din valoarea capturilor rămâne în economia locală.
Ministrul islandez de Externe, Þorgerður Katrín Gunnarsdóttir, care susține reluarea negocierilor, recunoștea înaintea referendumului cât de sensibil este subiectul: orice acord cu UE ar trebui, spunea ea, să garanteze Islandei control deplin asupra pescuitului, precum și un rezultat acceptabil pentru agricultură.
Suveranitatea: „Noi trebuie să luăm deciziile”Al doilea argument major al taberei „Nu” a fost suveranitatea națională.
Islanda este o țară mică, cu aproximativ 400.000 de locuitori, care și-a câștigat independența deplină față de Danemarca abia în 1944. Tocmai de aceea, ideea transferării unor competențe către instituțiile europene provoacă mai multă rezistență decât în alte state.
„Cred că este vorba, în primul rând, despre păstrarea controlului asupra propriilor alegeri și decizii ca țară”, explica pentru Reuters un alegător islandez în timpul campaniei.
Această percepție a fost alimentată și de faptul că Islanda se află deja foarte aproape de Uniunea Europeană fără să fie membră.
Țara face parte din Spațiul Economic European, este membră a EFTA și participă la spațiul Schengen. Islandezii beneficiază astfel de libera circulație a persoanelor, mărfurilor, serviciilor și capitalurilor și aplică o parte importantă din legislația pieței unice europene.
În același timp, Islanda rămâne în afara politicilor UE considerate cele mai sensibile la Reykjavík: agricultura, pescuitul, uniunea vamală și politica monetară.
Pentru eurosceptici, acesta a fost argumentul central: Islanda are deja o mare parte dintre avantajele economice ale integrării europene, fără să fie obligată să renunțe la controlul asupra pescuitului și agriculturii.
Agricultura, o altă teamă a Islandei ruralePescuitul a dominat campania, dar agricultura a fost o altă problemă importantă, în special în afara Reykjavíkului.
Agricultura islandeză funcționează în condiții foarte diferite de cea din Europa continentală, din cauza climei, distanțelor și costurilor ridicate de producție.
Fermierii eurosceptici se tem de concurența produselor mai ieftine din statele UE și de schimbările pe care integrarea în Politica Agricolă Comună le-ar putea aduce sistemului actual de protecție și subvenții.
Problema nu este nouă. Chiar în precedentele negocieri de aderare, desfășurate după cererea depusă de Islanda în 2009, agricultura și pescuitul au fost cele mai dificile dosare. Capitolul privind agricultura nici măcar nu fusese deschis, iar negocierile efective privind pescuitul nu începuseră înainte ca procesul să fie suspendat.
Reykjavík a privit spre Europa. Provincia a fost mult mai scepticăNumărătoarea voturilor a arătat și o ruptură geografică.
Capitala Reykjavík a votat majoritar pentru reluarea negocierilor. În Reykjavík Nord, tabăra „Da” a obținut aproximativ 57,5%, iar în Reykjavík Sud 54,5%. În schimb, în circumscripțiile rurale sprijinul pentru „Nu” a fost mult mai mare, ajungând la aproximativ 60% în sudul țării.
Diferența nu este întâmplătoare.
Comunitățile din afara capitalei sunt mult mai dependente de pescuit și agricultură, exact sectoarele asupra cărora un eventual statut de membru UE ar avea cele mai importante consecințe.
Votul a devenit și o confruntare între o capitală mai favorabilă integrării europene și o Islandă rurală preocupată de protejarea resurselor și a autonomiei economice.
Ce oferea tabăra „Da”: euro, dobânzi mai mici și mai multă influență în EuropaVictoria taberei „Nu” nu înseamnă că argumentele proeuropene au avut puțini susținători. Dimpotrivă, sondajele și rezultatul foarte strâns au arătat o țară aproape împărțită în două.
Principalul argument economic al taberei „Da” a fost instabilitatea coroanei islandeze și nivelul ridicat al dobânzilor.
Susținătorii negocierilor au prezentat perspectiva adoptării euro ca pe o posibilitate de a reduce volatilitatea monetară și, în timp, costul creditării. Inflația și costul vieții au devenit teme importante ale campaniei.
Argumentul politic era la fel de important: Islanda aplică deja numeroase reguli europene prin Spațiul Economic European, dar nu are drept de vot atunci când acestea sunt stabilite la Bruxelles.
Aderarea ar fi oferit Islandei reprezentare în instituțiile UE și posibilitatea de a participa direct la luarea deciziilor europene.
Războiul din Ucraina și Trump nu au fost suficiente pentru o victorie a taberei pro-UEContextul geopolitic a contribuit la reapariția dezbaterii europene.
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei și importanța strategică tot mai mare a Atlanticului de Nord au ridicat întrebări privind securitatea unei țări care nu are o armată proprie.
Islanda se bazează pentru apărare pe NATO și pe acordul bilateral de apărare cu Statele Unite, semnat în 1951. Poziționarea țării în așa-numitul culoar GIUK — Groenlanda, Islanda și Regatul Unit — o face esențială pentru supravegherea activității navale rusești în Atlantic.
Declarațiile și presiunile administrației Donald Trump în privința Groenlandei au alimentat, de asemenea, discuții în Islanda despre cât de sigură mai este dependența tradițională de Washington.
Tabăra „Da” a susținut că apartenența la UE ar putea oferi încă un nivel de securitate politică și economică.
Dar pentru majoritatea care a votat „Nu”, NATO și relația cu Statele Unite au rămas suficiente în domeniul apărării, în timp ce costul perceput al cedării unor competențe către Bruxelles a fost prea mare.
Islanda a mai fost aproape de UERelația complicată dintre Islanda și Uniunea Europeană nu începe cu referendumul din 2026.
După prăbușirea spectaculoasă a sistemului bancar islandez în criza financiară din 2008, Reykjavíkul a depus oficial cererea de aderare la UE în iulie 2009.
Negocierile au început în 2010 și au avansat rapid în multe domenii, în special pentru că Islanda aplica deja o mare parte din legislația europeană prin Spațiul Economic European.
Din cele 35 de capitole de negociere, 27 au fost deschise și 11 închise provizoriu. Cele mai dificile — pescuitul și agricultura — au rămas însă nerezolvate.
După venirea la putere a unui guvern eurosceptic, procesul a fost suspendat în 2013, iar în 2015 autoritățile au anunțat Bruxelles-ul că Islanda nu mai dorește să fie considerată țară candidată.
Martinez, în vârstă de 33 de ani, campion mondial cu Argentina în 2022, a semnat un contract pe trei ani cu formația de pe Stamford Bridge, potrivit BBC Sport.
Fostul portar al lui Arsenal a ajuns la Aston Villa în 2020 și a bifat 256 de apariții pentru club. În sezonul trecut, el a contribuit la câștigarea Europa League.
„Sunt încântat să fiu la acest club”, a declarat Martinez.
„Pentru mine și familia mea, decizia de a veni la Chelsea a fost una ușoară. Sunt foarte fericit și abia aștept să încep. Vreau să am succes aici. Sunt o persoană care vrea să câștige în tot ceea ce face și vreau să aduc această mentalitate la Chelsea. Este un club obișnuit să câștige trofee, cred că ni se potrivește foarte bine această colaborare”, a spus portarul argentinian.
Martinez a încercat să plece de la Villa și vara trecută, însă transferul nu s-a concretizat. O nouă tentativă de plecare a eșuat la începutul acestei luni, după ce negocierile pentru un transfer la Juventus au căzut.
Aston Villa a transmis, într-un comunicat, că Martinez a fost „o prezență impunătoare în poartă” încă de la sosirea sa de la Arsenal.
„Prin evoluțiile sale excelente și spiritul competitiv, Emi va fi mereu ținut minte pentru rolul avut în parcursul și succesele noastre din ultimii ani”, a scris Aston Villa.
Un tren de artă al Ukrzaliznytsia, compania de căi ferate a Ucrainei, a părăsit pentru prima dată granițele țării și a început un turneu internațional.
Expoziția itinerantă a ajuns la Chișinău, potrivit Ambasadei Ucrainei în Republica Moldova.
Acest tren va mai avea opriri în Ungheni și Bălți. Vizitarea trenului este gratuită.
Potrivit informațiilor publicate de Ukrzaliznytsia, după Republica Moldova, trenul este așteptat să continue către România, Bulgaria și Ungaria.
Căile Ferate Ucrainene precizează însă că, pentru aceste etape, negocierile sunt încă în desfășurare.
„Courage of a Nation”, în trenPotrivit Ambasadei, vagoanele trenului au fost transformate în spații expoziționale, unde fotografiile, lumina și muzica creează o poveste emoțională despre Ucraina.
În centrul proiectului se află expoziția fotografică „Courage of a Nation”, care prezintă lucrările fotografului american Howard Buffett, realizate în timpul numeroaselor sale călătorii prin Ucraina după începerea invaziei rusești pe scară largă.
„Sunt imagini ale războiului, dar, în același timp, povești ale oamenilor, ale forței, demnității, sprijinului reciproc și credinței de neclintit în viitor”, arată reprezentanții ambasadei.
În primul an de funcționare, trenul de artă a parcurs aproximativ 9.000 de kilometri prin Ucraina, a vizitat 43 de orașe.
Expoziția a fost văzută de peste 48.000 de persoane.
Preşedintele ucrainean Zelenski a anunţat pe Twitter, în iunie 2022, că l-a primit la Kiev pe filantropul american Howard Buffet, fiul miliardarului Warren Buffet, pentru a discuta despre reconstrucţia ţării. Zelenski şi-a exprimat „mulţumirea pentru sprijinul umanitar” şi l-a invitat pe Buffet să participe la „proiecte pentru restaurarea sistemelor de irigare din regiunea Odesa, sprijin pentru refugiaţi, deminare şi reforma alimentaţiei şcolare”.
Spectacolul pornește de la întrebări despre iubire și relații: ce se întâmplă atunci când iubim, ce rămâne atunci când iubirea dispare și cât dintr-o relație înseamnă iubire, nevoie, frică, dorință, singurătate sau speranță.
„Longing to Love” explorează mai multe forme ale iubirii, de la cea care oferă sprijin și apropiere până la iubirea pierdută, imposibilă sau neîmplinită. Spectacolul vorbește și despre singurătatea care poate exista într-o relație și despre nevoia oamenilor de a fi văzuți, înțeleși și acceptați.
În viziunea regizorală a lui Răzvan Oprea, spectacolul este construit în jurul actorului și al relațiilor dintre personaje. Regizorul caută un teatru direct, vulnerabil și fără protecții inutile, în care emoția să apară din adevărul situațiilor și din întâlnirea autentică dintre personaje.
Universul lui Cehov, aflat în spatele textului spectacolului, este dus într-o zonă mai personală și mai modernă, care lasă loc unei identificări mai profunde a publicului cu personajele.
Accentul este pus pe consecințele alegerilor și pe ceea ce rămâne în noi după ce o iubire s-a consumat, s-a pierdut sau nu a putut fi trăită până la capăt.
Un spectacol născut dintr-un laborator de creație„Longing to Love” este și rezultatul unui proces artistic desfășurat în cadrul Quantum Training, atelierul creat și coordonat de Răzvan Oprea.
Pentru regizor, Quantum Training este mai mult decât un atelier de actorie. Este un laborator de cercetare și creație, în care actorii lucrează asupra propriilor instrumente, asupra relației cu partenerul și asupra capacității de a fi prezenți și vulnerabili pe scenă.
O parte importantă a distribuției spectacolului este formată din artiști care participă la acest proces de lucru. Spectacolul devine astfel și rezultatul unei munci construite împreună, prin exerciții, improvizații și repetiții.
„Longing to Love” vorbește despre cupluri, întâlniri și despărțiri, despre pasiune, frică și dificultatea de a construi apropierea dintre oameni, având în centru dorința de a iubi și de a fi iubit.
„Planurile de reorganizare structurală” au fost aprobate sâmbătă, în timpul unei reuniuni conduse de liderul Kim Jong Un, a transmis Agenția Centrală de Presă Coreeană (KCNA), potrivit The Japan Times.
No Kwang Chol a fost înlăturat din funcția de ministru al Apărării și retrogradat în conducerea partidului aflat la putere. El a fost numit „prim-adjunct al directorului Departamentului pentru Industria Munițiilor”, potrivit KCNA.
În locul său a fost numit Kim Song Gi, care conducea Biroul Politic General al Armatei Populare Coreene.
Un alt oficial important, consilierul pentru apărare Pak Jong Chon, a fost numit vicepreședinte al Comisiei Militare Centrale și membru al Biroului Politic al partidului.
Separat, KCNA a relatat că Kim Jong Un i-a premiat sâmbătă pe oamenii de știință, cercetătorii și oficialii care au contribuit la dezvoltarea tehnologiei militare.
La sfârșitul lunii iunie, Kim Jong Un a asistat la testarea unui nou sistem de lansatoare multiple de rachete cu rază extinsă și a unor sisteme de artilerie.
Schimbările vin după exercițiile SUA-Coreea de SudSchimbările din conducerea militară vin la scurt timp după încheierea exercițiilor militare anuale comune dintre Coreea de Sud și Statele Unite.
Phenianul denunță în mod constant aceste exerciții, pe care le consideră pregătiri pentru o invazie. Anul acesta, ele au atras și mai multă atenție după ce președintele american Donald Trump a cerut scurtarea lor.
Trump a criticat exercițiile, pe care le consideră provocatoare la adresa Coreei de Nord, și a criticat Seulul pentru că nu a sprijinit războiul SUA împotriva Iranului.
Președintele american l-a lăudat, în același timp, pe Kim Jong Un, cu care s-a întâlnit de două ori în timpul primului său mandat, și ia în calcul o nouă întâlnire.
Coreea de Nord nu a dat însă semne clare că ar răspunde acestei deschideri.
Regimul nord-coreean a criticat și aprobarea de către Washington a unor vânzări de armament către Coreea de Sud, precum și planurile SUA de finanțare a unor programe care documentează încălcările drepturilor omului în Coreea de Nord.
MApN a anunțat că, la ora 10.36, sistemul de supraveghere radar a detectat o țintă aeriană la 20 de kilometri est de Vâlcove, Ucraina, în proximitatea frontierei cu România.
Două aeronave F-16 din Baza 86 Aeriană Borcea au monitorizat situația, începând cu ora 10.36.
Un mesaj Ro-Alert a fost emis de autorități pentru nordul județului Tulcea.
Avertizarea vizează localitățile Grindu, Jijia, Luncavița, Văcăreni, Isaccea, Niculițel, Valea teilor, Frecăței, Somova, Tulcea, Ceatalchioi, Pardina, Maliuc, Nufăru, Chilia Veche, C.A Rosetti, Sulina, Crișan și Sfântu Gheorghe.
Populația a fost avertizată despre posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian.
Durata estimată în mesaj este de 90 de minute.
Mesajul este transmis în contextul incidentelor repetate provocate de dronele rusești care atacă obiective din Ucraina, în apropierea frontierei cu România.
„Următoarele trei luni sunt esențiale pentru a stabili câte fonduri europene va primi România în următorii șapte ani”, a scris Siegfried Mureșan, duminică, pe Facebook.
„Ca negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul multianual al Uniunii Europene, am obținut, în poziția Parlamentului, o creștere de aproximativ 6 miliarde de euro a alocărilor pentru România”, a adăugat europarlamentarul liberal.
Siegfried Mureșan spune că aceste fonduri trebuie apărate în negocierile din Consiliul Uniunii Europene.
„Acest nivel ridicat al fondurilor trebuie apărat în Consiliul UE de reprezentanții Guvernului României, în negocierile intense care urmează în toamna aceasta”, a subliniat acesta.
Mureșan critică PSDMureșan a criticat apoi Partidul Social Democrat, despre care afirmă că nu a arătat interes pentru negocierile privind viitorul buget european
„Până acum, nu am văzut niciun interes din partea PSD pentru acest subiect, reprezentanții săi fiind ocupați să blocheze fondurile europene pe care România le avea alocate prin PNRR”, a scris europarlamentarul.
El a spus că nu crede că un viitor guvern PSD ar putea apăra aceste fonduri.
„De aceea, nu cred că un viitor guvern PSD va fi capabil să apere aceste fonduri pentru România. Va eșua și, la fel ca în cazul PNRR și al Legii salarizării, va căuta vinovați în altă parte”, a afirmat Mureșan.
„Alegerea este simplă: fondurile europene pentru România sau guvern PSD”, a conchis eurodeputatul.
