Agregator de ştiri

Un farmacist-șef din cadrul unei instituții publice din București este acuzat de procurori că a provocat un prejudiciu de peste 11 milioane de lei prin administrarea defectuoasă a stocurilor de medicamente.

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București, împreună cu polițiștii de la Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, au efectuat luni, 30 martie 2026, o percheziție domiciliară în acest dosar.

Potrivit anchetatorilor, în perioada februarie 2016 – octombrie 2024, suspectul, în calitate de farmacist-șef, ar fi gestionat defectuos stocurile de medicamente, ceea ce a dus la lipsuri majore și la acumularea unor produse expirate.

Prejudiciul total este estimat la 11.292.767 de lei, dintre care peste 10,3 milioane de lei reprezintă medicamente dispărute din gestiune, iar aproximativ 946.000 de lei – medicamente expirate.

Ancheta mai arată că, între 2015 și 2022, acesta ar fi falsificat documente oficiale pentru a ascunde situația reală din depozite.

În calitate de președinte al comisiilor de inventariere, ar fi consemnat în procesele-verbale date nereale, indicând că stocurile corespund evidențelor contabile și că medicamentele sunt în termen de valabilitate.

Procurorii au pus în mișcare acțiunea penală pentru gestiune frauduloasă cu consecințe deosebit de grave, fals intelectual și uz de fals, toate în formă continuată.

Față de inculpat a fost dispusă măsura controlului judiciar pentru 60 de zile.

Totodată, anchetatorii au instituit sechestru pe bunurile acestuia, până la acoperirea prejudiciului, fiind vizate două imobile și un autoturism.

Ancheta este în curs, iar procurorii spun că vor reveni cu detalii pe măsură ce cercetările avansează.

Primul obuzier autopropulsat K9 „Tunetul” destinat Forțelor Terestre Române a ieșit oficial de pe linia de producție a companiei sud-coreene Hanwha Aerospace, marcând un moment important în procesul de modernizare a capacităților de artilerie ale Armatei României.

Sistemul de artilerie a fost finalizat în fabrica din Coreea de Sud și urmează să fie livrat în perioada următoare către România, conform contractului semnat între autoritățile române și producătorul asiatic.

Acordul prevede achiziția a 54 de obuziere autopropulsate K9, dintre care primele 18 unități sunt produse integral în Coreea de Sud. Restul sistemelor vor fi realizate etapizat, în cadrul cooperării industriale stabilite prin program.

Pe lângă obuzierele K9, contractul include și 36 de vehicule de realimentare K10, precum și aproximativ 18.000 de proiectile de artilerie, care vor intra în dotarea Forțelor Terestre Române.

Obuzierul K9 „Tunetul” este considerat unul dintre cele mai performante sisteme de artilerie autopropulsată din lume, având o mobilitate ridicată, o rată mare de tragere și capacitatea de a executa misiuni de sprijin de foc la distanțe extinse.

Introducerea noilor sisteme K9 reprezintă un pas major pentru creșterea interoperabilității României în cadrul NATO și pentru consolidarea capacității de apărare a flancului estic al Alianței.

Programul face parte din strategia amplă de modernizare a Armatei României, care urmărește înlocuirea echipamentelor vechi cu tehnică militară modernă, adaptată cerințelor actuale de securitate regională.

Evenimentul are loc la Hotel Sheraton și aduce împreună peste 150 de participanți din instituții centrale și locale, dar și din structuri europene. Printre invitați se află și vicepreședintele Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, alături de oficiali de rang înalt din Guvern și din instituții cheie.

Proiectul are ca obiectiv principal creșterea eficienței în gestionarea fondurilor nerambursabile și monitorizarea modului în care acestea contribuie la dezvoltarea durabilă a României. Accentul este pus pe consolidarea capacității administrative și pe îmbunătățirea activității Autorităților de Management, a beneficiarilor și a instituțiilor publice.

Inițiativa este implementată în parteneriat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Secretariatul General al Guvernului, prin structurile sale specializate, Institutul Național de Statistică și Institutul Național de Administrație.

La conferință participă și viceprim-ministrul Dragoș Pîslaru, ministrul Radu Oprea, secretarul general al Guvernului Laszlo Borbely, dar și alți reprezentanți importanți ai administrației publice.

Proiectul vizează nu doar o mai bună gestionare a fondurilor, ci și dezvoltarea unei culturi a sustenabilității în instituțiile publice. În acest sens, vor fi dezvoltate competențe noi pentru angajați și vor fi implementate instrumente moderne de monitorizare.

„Derulat pe parcursul a patru ani, proiectul va urmări coerența Politicii de Coeziune cu cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) oferind o hartă actualizată a finanțărilor externe nerambursabile în corelare cu ODD, va consolida competențele prin instruirea a 200 de persoane din cele 8 regiuni de dezvoltare în domeniul dezvoltării durabile și economiei circulare, prin programe susținute de Institutul Național de Administrație și a 250 de angajați din ministere și alte instituții ale administrației publice centrale, potențiali beneficiari sau beneficiari de fonduri externe nerambursabile în domeniul statisticii pentru dezvoltare durabilă, prin workshopuri furnizate de Institutul Național de Statistică, contribuind astfel la o administrație eficientă, digitalizată și orientată spre sustenabilitate”, se arată în comunicatul oficial.

Inițiativa urmărește, astfel, nu doar o mai bună utilizare a banilor europeni, ci și o corelare clară între investiții și obiectivele de dezvoltare durabilă asumate de România.

Proiectul este finanțat din Fondul Social European Plus, prin Programul Operațional Asistență Tehnică 2021-2027. Implementarea se întinde pe o perioadă de 40 de luni, între noiembrie 2025 și februarie 2029.

Bugetul total se ridică la 11.022.259,83 lei, din care 5.802.855,27 lei reprezintă contribuția Uniunii Europene.

Prin această inițiativă, autoritățile își propun să creeze un sistem mai clar, mai eficient și mai transparent pentru gestionarea fondurilor externe, cu impact direct asupra dezvoltării României.

Creșterile de taxe și măsurile de austeritate ale guvernului Bolojan, care au dus la scădere economică, creșterea inflației și scăderea nivelului de trai în general, nu au avut aproape niciun efect în creșterea încasărilor la bugetul de stat din taxe și impozite, așa cum arată cifrele oficiale prezentate de Ministerul de Finanțe, anunță Gândul. Astfel, guvernul Bolojan a avut venituri fiscale (din taxe și impozite) în valoare de 2,6% din PIB în primele două luni din 2026. În 2025, însă, cifra era similară: 2,4% din PIB.

În valoare, sumele încasate au crescut, însă a crescut și PIB, a crescut și inflația, astfel că singura comparație relevantă este raportarea la nivelul Produsului Intern Brut. Or, așa cum arată datele, creșterea încasărilor guvernului din taxe și impozite este de numai 0,2% din PIB.

Guvernul Bolojan a crescut aproape toate taxele, de la TVA la impozite locale sau taxe vamale. Gândul face o trecere în revistă a majorărilor:

TVA standard a crescut de la 19% la 21%, de la 1 august 2025
TVA redusă pentru unele bunuri/servicii a crescut de la 9% la 11%;
Accize majorate la carburanți, alcool, tutun și țigarete electronice, începând cu 1 august 2025.
CASS de 10% pentru partea din pensie care depășește 3.000 lei/lună, introdusă de la 1 august 2025
Impozitare mai dură a câștigurilor din jocuri de noroc, cu sistem progresiv care urcă până la 40% pentru partea care depășește anumite praguri
Rovinieta s-a scumpit de la 1 septembrie 2025; pentru autoturisme, rovinieta anuală a urcat de la 28 euro la 50 euro
Impozitul pe dividend a crescut de la 10% la 16%, de la 1 ianuarie 2026;
Impozitele locale au crescut cu 50-100%;
Taxă pe colete din afara UE: 25 lei/colet pentru colete de până la 150 euro, de la 1 ianuarie 2026.

Efecte minime în buget ale creșterilor de taxe, dar costuri enorme

Cifrele de la Ministerul Finanțelor arată că aproape toate categoriile de venituri din taxe sau impozite nu au înregistrat creșteri în primele două luni din 2026, față de aceeași perioadă din 2025, ba chiar unele au înregistrat scăderi.

De exemplu, în ciuda creșterii accizelor, guvernul Bolojan a încasat mai puțin, ca pondere în PIB: 0,4% în 2025 și 0,3% în 2026.

Pe de altă parte, costurile sunt uriașe. România deja a intrat în recesiune tehnică, adică o scădere a PIB timp de două trimestre consecutive. Mai mult, imediat ce a intrat în vigoare prima rundă de majorare de taxe, inflația a sărit spre 10%. În aceeași vreme, șomajul a intrat din nou pe creștere, iar consumul a scăzut în ultima parte din 2025 și începutul lui 2026.

Cu creșterea prețurilor la carburanți din cauza războiului din Iran, concomitent cu eliminarea plafonării prețurilor la alimente de bază și la gaze naturale, sunt așteptate noi scumpiri. Creșterea de prețuri este certă, dar încasările la buget din taxe, cel puțin așa cum arată datele în acest moment, nu sunt promise.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au pus sub acuzare doi funcționari din cadrul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice București, acuzați de luare de mită și trafic de influență.

Cei doi au fost plasați sub control judiciar pentru 60 de zile, începând cu 26 și 27 martie 2026.

Este vorba despre Octavian-Ciprian Topan, șef Serviciu Juridic în cadrul instituției, și Tatiana Popovici, fost director executiv juridic, în prezent șef Serviciu Juridic Sector 6.

Potrivit DNA, în perioada mai–iunie 2022, Octavian-Ciprian Topan ar fi cerut, prin intermediul unui practician în insolvență, suma de 50.000 de euro de la reprezentantul unei firme aflate în dificultate financiară.

În schimb, acesta ar fi promis că își va folosi influența pentru ca ANAF să voteze favorabil modificarea planului de reorganizare al societății.

Anchetatorii susțin că, în octombrie 2022, Topan ar fi primit o primă tranșă de 5.000 de euro, iar în martie 2023 ar fi încasat restul de 45.000 de euro.

Scopul ar fi fost ca ANAF, în calitate de creditor majoritar, să accepte reducerea unei creanțe de la peste 7 milioane de lei la aproximativ 2,1 milioane de lei.

În același dosar, procurorii susțin că Tatiana Popovici ar fi primit, în perioada februarie–octombrie 2023, suma de 15.000 de euro, parte din mita totală de 50.000 de euro.

În 2025, Octavian-Ciprian Topan ar fi primit 5.000 de lei de la un lichidator judiciar și ar fi acceptat promisiuni de mită în valoare de 5.000 de euro și 2.000 de euro, în legătură cu proceduri de faliment și insolvență ale unor societăți.

În schimb, ar fi urmat să influențeze emiterea unor puncte de vedere favorabile din partea ANAF.

Pe durata controlului judiciar, cei doi nu au voie să părăsească țara fără acordul procurorilor, nu pot lua legătura cu persoanele implicate în dosar și nu își pot exercita funcțiile în care ar fi comis faptele.

„Ne-am cerut deja scuze părții finlandeze pentru acest incident. Nicio dronă ucraineană nu a fost îndreptată spre Finlanda”, a transmis luni, Georgiy Tykhy, purtătorul de cuvânt al ministerului ucrainean de Externe, citat de AFP. 

Oficialul de la Kiev a punctat că cea mai probabilă cauză a incidentului este devierea dronelor de către sistemele rusești de război electronic, adăugând: „Ucraina deja oferă toate informațiile necesare pentru a clarifica circumstanțele”. 

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat telefonic cu omologul său finlandez, Alexander Stubb. Potrivit unui mesaj publicat pe X de Zelenski, acesta l-a informat pe Stubb de evoluția eforturilor diplomatice ucrainean din Orientul Mijlociu.

Legat de incidentul cu drone, președintele de la Kiev a spus: „Am discutat și despre incidentul cu drona care a avut loc recent pe teritoriul finlandez. Eu și Alex vedem situația în același fel. Împărtășim toate informațiile necesare”. 

Pe fondurile atacurile reciproce cu drone, Kievul a lansat mai multe atacuri asupra instalațiilor petroliere de pe coasta rusă a Golfului Finlandei. 

Privind incidentul, poliția finlandeză a anunțat că o dronă avea explozibil neexplodat la bord. „Într-o evaluare preliminară a autorităților, s-a constatat că drona care a aterizat la nord de Kouvola avea atașat un focos neexplodat”, au informat luni polițiștii finlandezi. Potrivit Reuters, autoritățile au neutralizat drona printr-o explozie controlată. 

O avalanșă de rapoarte privind „amenințări cu bomba” a fost înregistrat în Ucraina, anunță Poliția Națională citată de Nexta.

Începând cu ora 11:00, scrisori anonime au ajuns la agenții guvernamentale, școli, bănci, companii și alte instituții.

Poliția anunță că peste 1.200 de astfel de rapoarte au fost înregistrate. Aproximativ o cincime dintre acestea au fost verificate și niciuna nu a fost confirmată.

Experți în explozibili, unități canine și echipe de anchetă lucrează la fața locului.

„Suntem mulțumiți de cum a decurs cantonamentul până acum. Am avut o formulă cu mulți jucători noi și am făcut multe lucruri bine”, a declarat selecționerul Angliei, Thomas Tuchel, luni, într-o conferință.

Întrebat despre o comparație cu una dintre principalele rivale la trofeu, Franța, care a învins Brazilia (2-1), în timp ce Anglia a remizat cu Uruguay (1-1), Thuchel a spus că este doar martie, iar la momentul potrivit echipa va fi pregătită.

„Nu poți compara. Este doar martie. Avem nevoie de aceste teste pentru a ne cunoaște mai bine. În majoritatea fazelor am reușit ceea ce ne-am propus. Când va începe turneul, nu te mai gândești la martie. Vom fi pregătiți”, a spus Tuchel.

Selecționerul a recunoscut dificultățile cauzate de programul încărcat al jucătorilor, dar a precizat că nu este nemulțumit de aceștia.

„Sunt dezamăgit, dar nu de jucători, ci de context. Este realitatea finalului de sezon, cu mulți jucători implicați în competiții europene. Avem jucători care au acumulat deja mai multe minute decât în tot sezonul trecut”, a mai spus el.

În același timp, Tuchel a subliniat importanța pauzei mentale și a revenirii în cantonament.

„Jucătorii au avut nevoie de o pauză. Am putut vedea energia cu care s-au întors și dorința de a se reconecta. Este ultimul nostru cantonament înainte de plecarea în America, așa că vrem să ne reconectăm la principiile noastre”, a adăugat selecționerul.

În privința situației medicale, selecționerul a explicat deciziile luate pentru jucătorii accidentați.

„Nu sunt expert medical. Am făcut o evaluare după meci, niciunul dintre ei nu a putut să rămână pentru a juca”, a declarat Tuchel.

Referindu-se la situația lui Declan Rice și Bukayo Saka, tehnicianul a explicat că ambii și-au dorit să continue.

„Au fost evaluați medical. Și-au dorit foarte mult să joace, dar nu avea sens să riscăm. Dacă ar fi fost ultimul meci al sezonului, poate am fi încercat orice pentru a-i ține la lot”, a spus el.

Despre Adam Wharton, selecționerul a precizat că situația nu este gravă.

„A avut o mică problemă, mai degrabă un disconfort decât o accidentare propriu-zisă. Toți vor lipsi câteva zile, dar nu este nimic dramatic”, a încheiat Tuchel.

Anglia va întâlni marți seară, într-un meci amical, de la ora 21:45, selecționata Japoniei, la Londra.

Experții în securitate și în călătorii avertizează asupra unei greșeli pe care o fac turiștii. Ei avertizează că un element nevinovat poate fi exploatat de infractori pentru a obține acces la informațiile și bunurile personale.

Potrivit lui Mike Harvey, director general al 1st Move International, scrierea numelui de familie și a adresei de domiciliu pe eticheta bagajului poate avea urmări grave, anunță Express.

„Atunci când completați etichetele de bagaje, este vital să găsiți un echilibru între a face bagajul ușor de identificat și a păstra în siguranță datele personale. Partajarea prea multor informații vă poate expune la furt de identitate, fraudă financiară, spargere și alte riscuri”, a explicat el.

Harvey spune că prin afișarea adresei de domiciliu hoții află că locuința ar putea fi goală. De altfel, hoții folosesc informatori care merg prin gări și aeroporturi pentru a afla adrese.

De asemenea, informațiile de pe eticheta bagajului pot fi folosite la fraude. Un raport recent publicat de Fox News a dezvăluit că etichetele aruncate, uneori chiar în aeroporturi, au putut fi utilizate într-o escrocherie cu cereri de rambursare.

Amenințările au fost lansate luni pe rețeaua TruthSocial. Donald Trump a dezvăluit că americanii negociază cu „un regim nou și mai rezonabil” și că discuțiile progresează. Totuși, dacă nu se va ajunge la rezultatul dorit, atacurile asupra Iranului se vor intensifica, a spus Trump.

Statele Unite ale Americii poartă discuții serioase cu un regim nou și mai rezonabil pentru a pune capăt operațiunilor noastre militare în Iran. S-au făcut progrese mari, dar, dacă, din orice motiv, nu se ajunge în curând la un acord, ceea ce probabil se va întâmpla, și dacă strâmtoarea Ormuz nu va fi imediat „deschisă pentru afaceri”, vom încheia minunata noastră „ședere” în Iran prin aruncarea în aer și distrugerea completă a tuturor centralelor electrice, a sondelor de petrol și a insulei Kharg (și, eventual, a tuturor uzinelor de desalinizare!), pe care, în mod intenționat, nu le-am „atins” încă”, a scris Donald Trump.

Liderul SUA a mai spus că distrugerea Iranului va fi o răzbunare.

„Aceasta va fi o răzbunare pentru numeroșii noștri soldați și pentru alții pe care Iranul i-a măcelărit și ucis de-a lungul celor 47 de ani de „domnie a terorii” ai vechiului regim”, a precizat Donald Trump.

Regimul iranian nu a recunoscut că poartă negocieri cu americanii.