„Da, era o dronă Geran 2. Da, a fost descoperită și urmărită pe radarul nou instalat în zona Galați, după incidentul de acum două săptămâni. Da, avioanele de vânătoare au avut autorizație de tragere. Da, în cele 4 minute cât s-a aflat în spațiul aerian românesc nu s-a putut trage fără ca proiectilul să facă pagube mai mari în municipiul Galați ori astfel încât proiectilul să nu ajungă în afara României și să fie considerată o imixtiune în războiul din Ucraina, iar România sa fie considerată parte în conflict”, a scris Miruță.
Acesta a precizat că după incident l-a anunțat pe președintele României, dar și pe Aliații NATO. Miruță a precizat că a vorbit la telefon și cu Secretarul General al NATO, Mark Rutte.
„Am avut o conversație telefonică în această dimineață cu Mark Rutte, secretarul general al NATO, căruia i-am argumentat încă o dată cât de important este ca ceea ce noi am solicitat oficial la nivel aliat să fie implementat în zona Dobrogei, până când capabilitățile anti dronă de curând comandate de Ministerul Apărării vor fi livrate”, a scris ministrul interimar al Apărării.
Miruță a precizat că se află în contact permanent cu aliații NATO, dar și că se lucrează la măsuri suplimentare pentru întărirea securității pe Flancul Estic. O parte dintre aceste măsuri vor fi anunțate în următoarele ore, potrivit ministrului.
Acesta a precizat că România are nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană de la sol.
„Da, avem nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană de la sol, pe care nu le avem pentru că, de la începutul războiului din Ucraina, cine a avut decizia asta nu a luat-o. De 5 luni, de când sunt ministru, înzestrarea Armatei este prioritatea mea numărul 1 și față de situația anilor trecuți, am continuat preocuparea USR de a achiziționa pentru Armata exact echipamentele de care e nevoie, iar acum avem pentru prima oară în SAFE 8 sisteme de apărare antidronă”, a scris Miruță.
În noaptea de joi spre vineri, o dronă rusească Geran-2 a căzut prin acoperișul unui bloc de 10 etaje din Galați și a explodat după impact. În urma incidentului, două persoane s-au ales cu răni minore, pentru că, din fericire, drona s-a prăbușit prin acoperișul blocului, în zona holului, lângă camera liftului. După incident, locatarii blocului au fost evacuați, iar cei doi care prezentau răni minore, au fost duși la spital pentru investigații.
Drona militară de proveniență rusească s-a prăbușit pe blocul de locuințe. A explodat în jurul orei 01:50.
Explozia a distrus un apartament de la etajul 10 și a cauzat leziuni traumatice celor două persoane care se aflau înăuntru.
Trei infracțiuni, anchetă în cursProcurorii fac cercetări pentru trei capete de acuzare: încălcarea articolului 117 alineatul 2 din Codul aerian, infracțiunea de distrugere și tentativa la omor calificat.
Sesizarea din oficiu a avut loc în cursul nopții, imediat după incident.
Parchetul de pe lângă ÎCCJ a anunțat că publicul va fi informat pe măsura derulării anchetei.
Presa internațională tratează incidentul dronei de la Galați cu multă seriozitate, multe publicații – în regim de breaking news, și analizează implicațiile incidentului din perspectiva securității flancului estic al NATO.
UPDATE: TASS a citat MEDIAFAXPrincipala agenție de presă de la Moscova, TASS, a citat MEDIAFAX ca o primă reacție față de incidentul de la Galați (CITEȘTE AICI!): ”O dronă s-a prăbușit într-o clădire rezidențială din orașul Galați, din estul României, a relatat Mediafax. Potrivit sursei, la impactul cu clădirea s-a produs o explozie, care a declanșat apoi un incendiu într-unul dintre apartamente, rănind două persoane. Incendiul a fost ulterior stins. Aproximativ 70 de locuitori au fost evacuați din clădire. Anterior, Reuters a relatat că o altă dronă, care nu transporta o încărcătură explozivă, a fost descoperită și ea în nord-vestul României”.
CNN – spațiul aerian al României a fost violat de 28 de ori de la începutul războiuluiPostul american de televiziune, CNN, menționează că, în același timp cu prăbușirea dronei în Galați, autoritățile ucrainene au anunțat că zona portului Izmail a fost atacată cu drone rusești. CNN a reamintit că dronele rusești au violat spațiul aerian al României de 28 de ori de la debutul atacurilor Moscovei asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, potrivit Ministerului Apărării român.
Reuters, agenția internațională de știri, precizează că întreaga încărcătură explozivă a dronei a detonat și-l citează pe viceprim-ministrul de interne, Raed Arafat, care arată că două scări au fost afectate și cinci autoturisme – avariate.
CBS: incidentul a generat îngrijorare „în acest stat fost sovietic”Televiziunea franceză de știri internaționale France 24 preia declarația oficială a Ministerului Apărării de la București și plasează evenimentul în contextul mai larg al violărilor repetate ale spațiului aerian NATO de către drone și rachete rusești, amplificând îngrijorările privind extinderea războiului dincolo de frontierele Ucrainei.
Postul american CBS News notează că, deși pagubele materiale directe au fost limitate, incidentul a generat îngrijorare largă în rândul acestui stat „fost sovietic, astăzi membru NATO și UE”, și a confirmat că două avioane F-16 au fost ridicate după detectarea dronelor în spațiul aerian românesc.
GB News relatează un incident anterior cu dronă, în aceeași noapte, în MaramureșPublicația ucraineană de referință Kyiv Independent plasează Galațiul în context geografic precis – la doar 10 kilometri de tripla frontieră România-Moldova-Ucraina, în apropierea sudului oblastului Odesa și a amintit că pe 16 mai, Ministerul român al Apărării raportase descoperirea unui proiectil neexplodat cu două kilograme de explozibil lângă granița cu Ucraina.
Postul britanic GB News precizează că victimele sunt o femeie și un băiat de 14 ani, și arată că un alt incident s-a produs anterior în aceeași noapte, când o altă dronă s-a prăbușit în Bășești, județul Maramureș.
The Deep Dive, analiză juridică și strategicăPublicația canadiană The Deep Dive oferă cel mai detaliat context juridic și strategic.
Publicația reamintește că în aprilie 2026 o dronă căzuse deja într-o zonă populată din Galați, avariind un stâlp de electricitate și o anexă, iar președintele Nicușor Dan declarase că era „primul incident în care proprietatea română a fost efectiv avariată.”
A menționat că Parlamentul român adoptase în februarie 2025 Legea nr. 73, care instituie un cadru de răspuns etapizat pentru dronele care intră neautorizat în spațiul aerian, prevăzând identificare, tentativă de comunicare, interceptare și foc de avertisment înainte de neutralizare.
Analiștii OSINT au apreciat că NATO nu va răspunde militar în absența unor victime mortale sau a unui tipar susținut de incidente suplimentare.
Times of Israel tratează incidentul în regim de breaking-newsPublicația israeliană Times of Israel preia știrea în regim de breaking news, confirmând răniții și localizând evenimentul în contextul mai larg al războiului din Ucraina, fără analize suplimentare față de comunicatul oficial român.
Cotidianul german Welt relatează concis și factual: dronă rusească, bloc rezidențial, incendiu la etajul zece, doi răniți minori, 70 de persoane evacuate, F-16-uri românești ridicate de la baza Fetești. Tonul este neutru și nu prezintă interpretări politice proprii.
Presa maghiară: „Nu va fi război”Publicația maghiară conservatoare Mandiner evidențiază dimensiunea istorică a evenimentului, considerând-o „prima dată când rușii au provocat direct pagube unui stat membru NATO” și operează o distincție față de cazul polonez, unde victima fusese o rachetă antiaeriană ucraineană. Analiza Mandiner este relativ calmă: „Nu va fi război. Nicio parte nu-și dorește asta.” A ridicat și întrebarea care va deveni subiect de scandal intern în România: de ce drona nu a fost doborâtă?
Publicația olandeză No.nl insistă pe identitatea victimelor – o femeie și copilul ei – și oferă context: dronele rusești au intrat de 28 de ori în spațiul aerian românesc de la debutul războiului, acesta fiind primul incident soldat cu răniți.
Tăcerea revelatoare a publicațiilor rusești oficialeLa ora publicării acestei reviste a presei, nu există nicio reacție oficială din partea Kremlinului, nicio declarație a purtătorului de cuvânt Peskov, niciun articol pe TASS sau RIA Novosti care să recunoască sau să comenteze incidentul.
Potrivit datelor citate de Euronews, cheltuielile pentru apărare ale statelor europene au crescut de la 218 miliarde de euro în 2021 la aproximativ 381 de miliarde de euro în 2025. În paralel, Uniunea Europeană a lansat programul Readiness 2030, cunoscut anterior drept ReArm Europe, care urmărește mobilizarea a până la 800 de miliarde de euro pentru investiții în domeniul apărării.
Noua strategie este susținută și de mecanisme financiare speciale care permit statelor membre să majoreze cheltuielile militare fără a încălca regulile fiscale obișnuite ale UE.
Industria de apărare produce din nou la capacitate maximăPrimii beneficiari ai noii politici sunt producătorii tradiționali de echipamente militare, precum Rheinmetall, Leonardo și Saab. Capacitatea de producție de muniție a Europei a crescut de la aproximativ 300.000 de proiectile anual în 2022 la circa două milioane până la sfârșitul lui 2025. În Germania, comenzile interne pentru sectorul de apărare au avansat cu peste 50% față de nivelurile deja ridicate înregistrate după invazia rusă din Ucraina.
Dronele devin una dintre cele mai căutate tehnologiiExperiența războiului din Ucraina a schimbat profund modul în care armatele europene privesc dronele. Aparatele fără pilot, relativ ieftine și eficiente, au devenit o prioritate strategică. Franța a alocat 8,5 miliarde de euro pentru extinderea stocurilor de muniție și drone, iar Germania și Ucraina au semnat în 2026 un pachet de cooperare militară de 4 miliarde de euro care include producția comună de drone. În același timp, Uniunea Europeană dezvoltă un sistem continental de apărare antidronă prin inițiativa European Drone Defence Initiative.
5 martie 2025, lângă Slaviansk, Malinovo, Ucraina: Operatori de drone din brigada AZOV se antrenează cu o dronă Vampir – numită și Baba Jaga, după personajul vrăjitoarei din basmul rusesc. Dronal a fost folosit inițial în agricultură și poate transporta până la 15 kilograme. (Credit imagine: © Jana Cavojska/ZUMA Press Wire)
Securitatea cibernetică primește finanțări suplimentarePe măsură ce atacurile informatice sunt considerate parte a războiului modern, sectorul cybersecurity devine o componentă esențială a noii strategii europene de securitate. Uniunea Europeană a alocat peste 145 de milioane de euro pentru consolidarea securității cibernetice în administrații publice, companii și infrastructuri critice. Veniturile industriei europene de cybersecurity au crescut cu 10% în primele luni ale anului 2026, iar segmentul dedicat protejării sistemelor sensibile guvernamentale și militare a înregistrat o creștere de 18%.
Cererea de metale industriale este în creștereReînarmarea Europei are efecte și asupra industriilor tradiționale. Tancurile, navele militare, sistemele de artilerie și lansatoarele de rachete necesită cantități mari de oțel, cupru și nichel. Analiștii de la Goldman Sachs estimează că aproximativ 40% din creșterea cheltuielilor europene pentru apărare va merge către achiziția de echipamente cu consum ridicat de metale. Banca estimează că reînarmarea va majora cererea europeană de metale industriale cu aproximativ 6% până în 2027.
Semiconductorii, o prioritate strategică pentru EuropaO altă industrie aflată în centrul noii strategii este cea a semiconductorilor. Războiul din Ucraina și tensiunile geopolitice au evidențiat dependența Europei de furnizori externi pentru componente electronice critice utilizate în sisteme radar, comunicații militare și echipamente de război electronic. Programul European Defence Industry Programme (EDIP), lansat în 2026, include finanțări dedicate dezvoltării producției europene de semiconductori utilizați în domeniul apărării. Oficialii europeni avertizează că reducerea dependenței de lanțurile de aprovizionare externe a devenit o problemă de securitate națională și continentală.
Militari participa la parada militara, organizata cu ocazia Zilei Nationale a Romaniei, in Bucuresti, 1 decembrie 2013. SILVIU MATEI / MEDIAFAX FOTO
Pe măsură ce statele europene își accelerează programele de înzestrare militară, impactul economic depășește cu mult industria de armament. De la drone și securitate cibernetică până la metalurgie și microelectronică, noul val de investiții transformă apărarea într-unul dintre principalele motoare industriale ale continentului, pe fondul necesității consolidării autonomiei strategice europene.
Aproximativ 70 de persoane au fost evacuate sau s-au autoevacuat, iar zona a fost izolată de autorități.
Cel mai mare bulevard al orașului a fost blocat complet pe un sector din centrul municipiului.
La fața locului au intervenit echipaje ISU, SMURD, Ambulanță și Poliție, sprijinite de forțe MAI și echipe specializate ale SRI.
Potrivit informațiilor de la fața locului, drona ar fi intrat prin acoperiș, într-un hol al blocului. Localnicii spun că au avut noroc, pentru că impactul nu s-a produs direct într-un apartament locuit.
„Întâi au fost semnalele RO-Alert și după aceea, imediat, o bubuitură puternică. Mi-a fost frică, nu știam ce se întâmplă”, a povestit o localnică corespondentului MEDIAFAX.
Localnicii cer măsuri de apărare mai eficienteUn alt gălățean a spus că astfel de incidente nu ar trebui să ajungă să pună în pericol locuințele oamenilor și a criticat modul în care autoritățile gestionează amenințarea dronelor.
„Avem piloți, avem forțe aeriene care ar trebui să doboare această dronă, să nu ajungă tocmai pe bloc, la oameni. Nu mi se pare normal”, a spus bărbatul.
El a făcut referire și la episodul în care un pilot român a doborât o dronă în Estonia, susținând că un astfel de răspuns ar trebui să fie posibil și în România.
„Acolo s-a putut. Aici nu se poate. Aici au interesul să cadă dronele. Părerea mea. Nu știu mai mult de asta”, a mai spus localnicul.
Doi turiști argentinieni, la locul incidentuluiPrintre cei care au venit să vadă locul în care a căzut drona s-au aflat și doi turiști din Argentina, aflați într-o călătorie prin Europa. Ei au spus că sunt din Buenos Aires și că trecuseră prin Londra, Turcia și România, urmând să ajungă spre Republica Moldova.
„Călătorim prin Europa. Am venit din Londra în Turcia, apoi în România. Urma să mergem în Moldova și apoi înapoi spre Londra”, au povestit turiștii.
Aceștia au spus că nu sunt pentru prima dată în România.
„Nu, este a treia oară. România este o țară frumoasă”, au spus ei.
Kremlinul tace, dar publicațiile de limbă rusă nu.
Lumea rusă online se împarte în două voci ireconciliabile. Compararea lor spune mai mult despre Rusia de azi decât orice declarație oficială.
Vocea I: Ossetia.tv – fabrica de îndoialăOssetia.tv, publicație pro-Kremlin din Osetia de Nord, a acoperit incidentul cu o meticulozitate suspectă.
În textul lor, drona nu este rusească – este „necunoscută”, despre care „presa românească declară că ar fi rusească.” Ministerul Apărării de la București este citat, dar concluziile sale sunt imediat relativizate: „lipsesc concluziile definitive și confirmările.”
Publicația explică pe un ton cvasiacademic: drona „ar fi putut pierde controlul din cauza unei defecțiuni tehnice, a unei erori de software sau a unor factori externi, inclusiv condițiile meteorologice.”
Experții lor recomandă „analiza criminalistică a sistemelor de navigație” și stabilirea „dacă aeronava era echipată cu un sistem de returnare automată.”
Este un text de manual al dezinformării prin proceduralism: nu negi, nu confirmi, ceri „mai multe date”, sugerezi că totul e prematur.
Victimele sunt menționate în treacăt.
Originea rusă e pusă constant sub semnul întrebării. Mesajul subliminal e limpede: poate că România și NATO fabrică un incident.
Același tipar fusese folosit în septembrie 2025, când ambasadorul rus Oleg Lipayev declarase că un incident asemănător ar fi fost „o provocare deliberată a Ucrainei.”
Vocea a II-a: Ponomaroleg – cinismul lucidLa polul opus, analistul independent Oleg Ponomari – urmărit de sute de mii de oameni pe canalele de socializare rusofone – nu a pierdut timp cu eufemisme.
Identificarea a fost imediată: Shahed rusesc, fără dubiu.
Dovezile? Sunetul caracteristic al motorului și faptul că, în același moment, canalele de monitorizare înregistrau 20 de drone rusești atacând raionul Izmail din Odessa.
Dar mai interesantă decât identificarea e predicția sa cinică, scrisă la câteva ore după impact: „Vă spun imediat ce se va întâmpla: Articolul 4 NATO. Se vor aduna, vor discuta, se vor dispersa. Îl vor chema pe ambasadorul rus și își vor exprima îngrijorarea. Vor aloca câteva sute de milioane pentru un Zid al Dronelor inutil, care nu va fi niciodată implementat. Și îl vor mușamaliza rapid, mai ales că nu au existat victime.”
Ponomari recunoaște greutatea istorică a momentului – „este prima dată când o dronă rusească atacă o clădire rezidențială într-o țară NATO” – dar nu are nicio iluzie despre consecințe. Din perspectiva sa, NATO a instituit deja un precedent periculos: toleranța față de escaladare graduală, atâta timp cât nu există morți.
Tăcerea ca strategieKremlinul oficial – TASS, RIA Novosti, Peskov – nu a emis nicio declarație despre incident la orele dimineții de vineri.
Kremlinul nu neagă, nu confirmă, nu regretă, nu se scuză.
Această tăcere nu este întâmplătoare.
Ea funcționează pe mai multe niveluri simultan.
În primul rând, orice recunoaștere, chiar și indirectă, ar transforma incidentul dintr-un „accident de frontieră” într-un act de agresiune asupra unui stat NATO – cu implicații juridice și politice pe care Moscova nu și le poate permite.
În al doilea rând, tăcerea lasă loc ecosistemului pro-Kremlin – publicații ca Ossetia.tv – să planteze îndoiala în spațiul informațional, fără ca Rusia să se compromită oficial.
În al treilea rând, precedentul creat de cele 28 de incidente anterioare, toate urmate de proteste diplomatice și nicio consecință militară, sugerează Moscovei că strategia funcționează.
Analistul Ponomari are dreptate cel puțin în privința unui lucru: fiecare incident tolerat ridică pragul pentru următorul.
Publicații maghiare au preluat vineri dimineață știrea despre drona rusească prăbușită în Galați. Subliniază că este vorba despre cel mai grav incident de acest gen împotriva unui stat membru NATO de când Moscova a invadat Ucraina, în urmă cu peste patru ani.
Articolul ridică explicit întrebarea dacă incidentul ar putea declanșa aplicarea articolului 5 din Tratatul NATO. Este clauza de apărare colectivă care prevede că un atac asupra unui membru este considerat atac asupra întregii Alianțe.
România acuză Rusia, NATO condamnăRomânia a acuzat Rusia de o escaladare gravă și iresponsabilă, după ce o dronă a pătruns în spațiul aerian și s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc din Galați, rănind două persoane.
Ministerul Apărării a confirmat că două avioane F-16 au decolat din Baza 86 Aeriană de la Fetești. Piloții au primit autorizare de angajare a țintelor pe toată durata alertei. România a informat aliații și Secretarul General al NATO și a solicitat transferul accelerat al capabilităților anti-dronă.
Purtătorul de cuvânt al NATO a condamnat comportamentul iresponsabil al Rusiei. A anunțat că Alianța își va consolida apărarea împotriva tuturor amenințărilor, inclusiv a dronelor. Secretarul general Mark Rutte s-a aflat în contact cu guvernul român în legătură cu incidentul.
Moscova testează limitele NATOVilággazdaság notează că România și alte state de pe flancul estic al NATO se confruntă cu tot mai multe încălcări ale spațiului aerian de la izbucnirea războiului.
La începutul lunii mai, Estonia a doborât o dronă ucraineană rătăcită. În Lituania oficialii au fost nevoiți să se adăpostească în timpul unei alerte la Vilnius.
Articolul citează și criticile interne la adresa autorităților române, care nu au doborât până acum drone intruse, invocând riscul de escaladare și pericolul pentru populație.
Context europeanUrsula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a făcut apel în această săptămână la crearea unor sisteme de alertă unificate și la îmbunătățirea coordonării transfrontaliere, după ce mai multe incursiuni în spațiul aerian baltic au scos la iveală deficiențe ale apărării europene.
În Letonia, dezbaterea privind reacția insuficientă la dronele ucrainene a dus recent la prăbușirea coaliției de guvernare.
Femeia în vârstă de 53 ani este internată la secția de Chirurgie Plastică a Spitalului Județean de Urgență din Galați. Aceasta prezintă arsuri de gradele I și II la nivelul picioarelor cu retenție de corp străin (sticlă).
De asemenea, un băiat de 14 ani este internat la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Ioan” Galați, secția de Chirurgie, având arsuri la nivelul antebrațelor, fără probleme respiratorii.
Ambii pacienți sunt momentan internați în spitalele menționate pentru investigații medicale și tratament de specialitate.
Ministerul Sănătății precizează că pacienții sunt stabili și nu se pune problema unui transfer către o altă unitate sanitară.
Ministerul Sănătății anunță că rămâne în legătură permanentă cu unitățile medicale din Galați pentru a monitoriza evoluția stării de sănătate a celor doi răniți și pentru a asigura, cu ajutorul specialiștilor, asistență psihologică lor și altor persoane, în cazul în care este necesar.
„Nu putem aștepta următorul incident pentru a acționa. Am solicitat, în acest sens, ca acest grav incident să fie inclus pe agenda dezbaterilor Parlamentului European pentru a pune presiune pe instituțiile europene să acționeze mai rapid și mai eficient. România și întreaga regiune au nevoie de mai multă protecție, mai multă coordonare și mai multă implicare europeană”, a scris Negrescu, pe Facebook, în urma incidentului din Galați.
Acesta i-a îndemnat pe cei responsabili să „vină cu explicații coerente” pentru că Statul român nu a reușit să-i protejeze pe cei doi cetățeni care au fost răniți în urma exploziei dronei rusești Geran-2, care s-a prăbușit pe un bloc din Galați.
„Le doresc însănătoșire grabnică celor doi români răniți de drona militară rusească care a lovit un bloc de locuințe din Galați. Solicit celor responsabili să vină cu explicații coerente pentru faptul că Statul român nu a reușit să îi protejeze. Din păcate, am avut dreptate atunci când am avertizat în repetate rânduri asupra riscurilor reprezentate de aceste drone”, a se arată în mesajul publicat de Negrescu.
Europarlamentarul a condamnat cu fermitate prăbușirea dronei rusești la Galați, solicitând decidenților guvernamentali să găsească măsuri pentru protecția cetățenilor.
„Condamn cu fermitate incidentul cauzat de atacurile ilegale comise de Federația Rusă în sudul Ucrainei, în apropierea frontierei cu România și solicit decidenților guvernamentali de la noi din țară să treacă de la teorie la practică și să fie mai coerenți și mai incisivi în identificarea soluțiilor pentru protejarea cetățenilor. Nu mai discutăm despre un risc ipotetic, ci despre cetățeni români răniți pe teritoriul suveran României”, a scris Negrescu.
Încă de la începerea războiului Negrescu precizează că a cerut instituțiilor UE, măsuri de protecție a cetățenilor precum: monitorizarea mai rapidă și eficientă la granițele UE, sprijin european pentru comunitățile afectate, accelerarea implementării Hub-ului European de Securitate Maritimă la Marea Neagră, capabil să ofere monitorizare permanentă, avertizare timpurie și o coordonare mai bună a răspunsului european, dar și o prezență europeană mai puternică în regiunea Mării Negre și investiții suplimentare în securitatea infrastructurilor critice.
„Acest incident arată că securitatea la Marea Neagră nu este doar o problemă a României, ci una europeană. Când un cetățean român este pus în pericol, este pusă la încercare și capacitatea Uniunii Europene de a-și proteja cetățenii. Siguranța cetățenilor români este o responsabilitate comună europeană”, a scris Negrescu.
„L-am convocat pe Ambasadorul Federației Ruse la sediul Ministerului Afacerilor Externe.
Siguranța României este prioritatea noastră absolută. Avem confirmarea MAPN că drona care s-a prăbușit pe o clădire rezidențială din Galați este de proveniență rusească.
Decizia a fost luată în urma incidentului de o gravitate majoră și îi vom comunica oficial efectele pe care această lipsă de responsabilitate a Federației Ruse le va atrage asupra relației diplomatice dintre țările noastre și pașii următori la nivelul european privind pachetele de sancțiuni”, transmite Țoiu.
