Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) Timișoara au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva mai multor angajați ai Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Arad, într-un dosar care vizează presupuse fapte de abuz în serviciu și corupție.
Sub control judiciar pentru 60 de zile au fost plasați Marcel Roșu, director executiv al DSVSA Arad, Gheorghe Cioban, director executiv adjunct, și medicul veterinar Marin-Casian Paven.
În același dosar au fost inculpați Ancuța-Maria Ardelean, șef al Laboratorului Sanitar Veterinar și pentru Siguranța Alimentelor din cadrul instituției, precum și reprezentantul unei societăți comerciale, acuzat de dare de mită.
Plăți lunare pentru un medic veterinar care nu ar fi lucratPotrivit procurorilor, în perioada august 2024 – decembrie 2025, conducerea DSVSA Arad ar fi aprobat plata a câte 10.000 de lei lunar către o societate care concesionase activități sanitar-veterinare în Circumscripția Vladimirescu.
Anchetatorii susțin că beneficiarii plăților știau că medicul veterinar desemnat de societate nu și-ar fi desfășurat activitatea și nici nu s-ar fi prezentat la sediul circumscripției în perioada respectivă.
DNA estimează că prejudiciul produs instituției se ridică la 170.000 de lei.
În același timp, societatea comercială ar fi beneficiat de un folos patrimonial necuvenit în aceeași valoare.
Conform contractului, firma avea obligația de a asigura zilnic activitatea unui medic veterinar cu program complet pentru exploatațiile din zonă.
Acuzații privind ascunderea unui focar de leucoză bovinăUn alt capăt al anchetei vizează modul în care ar fi fost gestionat un caz de leucoză bovină descoperit la o fermă din județul Arad.
Procurorii susțin că, în februarie 2026, directorul executiv al DSVSA Arad ar fi cunoscut existența unui rezultat pozitiv la această boală, însă nu ar fi dispus măsurile legale pentru declararea focarului.
Potrivit DNA, lipsa intervenției ar fi putut favoriza răspândirea bolii și ar fi pus în pericol sănătatea publică.
Anchetatorii susțin că societatea comercială vizată ar fi evitat astfel restricțiile care ar fi fost impuse în cazul declarării oficiale a focarului.
În mod normal, după confirmarea bolii, autoritățile ar fi trebuit să declare focarul și să aplice măsurile prevăzute de legislația sanitar-veterinară, inclusiv sacrificarea animalelor afectate.
Procurorii afirmă că, în schimb, au fost efectuate noi testări care ar fi condus la rezultate negative.
Acuzații de luare și dare de mităDNA mai susține că, în martie 2026, directorul executiv adjunct al DSVSA Arad ar fi primit de la reprezentantul unei firme o sumă de bani în bancnote de 100 de euro.
Potrivit anchetatorilor, mita ar fi fost oferită pentru protejarea societății în eventualitatea unor controale efectuate de instituție.
De asemenea, medicul veterinar Marin-Casian Paven este acuzat că ar fi primit, în mai multe rânduri, bani de la administratorii a două societăți comerciale.
Într-un caz, sumele ar fi fost oferite în legătură cu certificarea unor documente sanitar-veterinare necesare exportului sau comerțului intracomunitar cu bovine.
În cel de-al doilea caz, banii ar fi fost primiți pentru a nu dispune măsurile legale privind existența unor animale neidentificate corespunzător și pentru acoperirea neregulilor constatate.
Interdicții impuse de procuroriPe durata controlului judiciar, cei trei inculpați nu au voie să exercite funcțiile publice în cadrul cărora procurorii susțin că ar fi fost comise faptele investigate.
Totodată, aceștia trebuie să se prezinte la organele de urmărire penală ori de câte ori sunt chemați și nu pot comunica cu persoanele indicate de procurori.
DNA precizează că, în cazul încălcării obligațiilor stabilite, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu arestul la domiciliu sau arestarea preventivă.
Procurorii subliniază că punerea în mișcare a acțiunii penale reprezintă o etapă a procesului penal și nu înlătură prezumția de nevinovăție de care beneficiază toate persoanele cercetate.
Pe 22 iunie, la Bruxelles, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa, vor găzdui cel de al doilea summit UE-Republica Moldova.
Potrivit unui comunicat de presă, la eveniment va lua parte și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Cei trei vor trece în revistă progresele semnificative înregistrate în relațiile UE-Moldova și vor discuta despre următoarele etape ale procesului de aderare a Republicii Moldova la UE.
Summitul vine la câteva zile după deschiderea primelor negocieri oficiale de aderare a Republicii Moldova la UE.
„Organizat la doar câteva zile după deschiderea acestor negocieri istorice cu Republica Moldova, precum și cu Ucraina, summitul cu Republica Moldova va transmite încă un semnal puternic al angajamentului continuu al UE față de calea europeană a acestei țări. Liderii vor discuta despre progresele înregistrate în punerea în aplicare a agendei de reforme a Republicii Moldova în cadrul Planului de creștere, care a deblocat deja fonduri UE în valoare de 504 milioane EUR. De asemenea, summitul va oferi ocazia de a consolida cooperarea în domenii de interes comun, inclusiv conectivitatea, energia, educația, contactele interpersonale dintre europeni și moldoveni și apărarea împotriva amenințărilor hibride”, se arată în comunicatul de presă emis.
Cei trei oficiali vor susține discursuri introductive în jurul prânzului, iar după summit va avea loc și o conferință de presă comună.
Moment istoric pentru Moldova și UcrainaZilele trecute, Uniunea Europeană a confirmat lansarea oficială a negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina, după aprobarea cadrului de negociere de către Consiliul UE. Conferințele interguvernamentale vor avea loc la Luxemburg.
Decizia este considerată un moment istoric atât pentru Kiev, cât și pentru Chișinău, în contextul în care cele două state încearcă să accelereze apropierea de UE pe fondul tensiunilor geopolitice și al războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
„Aceasta este o recunoaștere a determinării, curajului și muncii asidue depuse de ambele țări în promovarea reformelor, chiar și în fața unor provocări imense”, a spus Ursula von der Leyen.
„Am făcut adrese atât către Ministrul Justiției, cât și către prim-ministrul României și am comunicat public faptul că ne-am adresat acestora pentru a debloca concursurile de admitere în Magistratură: 2024, 2025 și iată jumătate de 2026, aceste concursuri au fost blocate printr-o prevedere legislativă”, acuză președintele CSM, Liviu Odagiu, la OFF The Record.
Șeful CSM a amintit și că în luna aprilie a acestui an Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență ce a instituit pentru Justiție o excepție. Totuși, el spune că nu a a fost o favoare, pentru că această excepție exista dintotdeauna în sistemul sanitar, dar și în învățământ.
„A fost un «măr otrăvit» fiindcă prevederea din ordonanță prin care se permitea organizarea concursurilor mai introducea o condiție: elaborarea de către Consiliul Superior Magistraturii a unui un memorandum justificativ și care să fie ulterior aprobat de Ministrul Finanțelor, de primul-ministru, de ministrul Justiției”, a declarat Odagiu, afirmând și că CSM a întocmit și trimis acest memorandum după publicarea ordonanței în Monitorul Oficial.
Nu există cheltuieli publice pentru organizarea concursurilorVorbind despre organizarea concursurilor de ocupare a posturilor în magistratură, președintele CSM a precizat că nu există niciun fel de cheltuială publică cu organizarea și desfășurarea concursurilor pentru admitere în magistratură.
„Nu există niciun fel de cheltuială suplimentară. Nu există niciun fel de cheltuială cu organizarea concursurilor de admitere în magistratură fiindcă acele concursuri se autofinanțează din taxele plătite de candidații ce se înscriu în procedură”, a declarat Odagiu.
În ceea ce privește posturile, acesta a precizat că există posturi existente pentru care au fost primiți bani din buget la începutul anului, fie că au fost ocupate sau nu.
„Noi avem în sistem, să spunem, 15.000 de posturi de judecători. Toate acele posturi, indiferent că sunt ocupate sau nu sunt ocupate, ele sunt finanțate prin bugetul adoptat la începutul anului. Deci acel post, el este finanțat, își așteaptă doar ocupantul”, afirmă Odagiu.
Prea puțini judecători, prea multe dosareAceste dificultăți cu care se confruntă sistemul Judiciar vin pe fondul lipsei de magistrați și al dosarelor într-un număr mare.
„Am ajuns să solicităm desființarea două Judecătorii, fiindcă nu mai are cine să judece acolo cauze; să avem colegi care sunt singuri într-o instanță, în care trebuiau să fie 6 judecători – și este singurul judecător; într-o instanță în care ar trebui să fie 10 judecători, să existe doar 2 judecători”, spune președintele CSM.
Cele două judecătorii pentru care au început demersurile de desființare sunt cele de la Strehaia și Urziceni.
Continuarea discuției poate fi urmărită în emisiunea integrală ce se regăsește pe YouTube.
Strâmtoarea Ormuz a fost tranzitată, joi, de un număr de 25 de nave comerciale, ceea ce reprezintă cel mai mare număr de la mijlocul lunii aprilie, potrivit AFP.
Creșterea, în urma semnării unui memorandumAceastă creștere a venit după semnarea unui memorandum de înțelegere între Statele Unite și Iran, miercuri. De asemenea, creșterea vine și după ridicarea de joi a blocadei porturilor iraniene impusă de Washington din 13 aprilie. Blocada a fost inițiată ca răspuns la închiderea Strâmtorii Hormuz de către Teheran, potrivit sursei.
Discuțiile programate pentru vineri în Elveția, menite să declanșeze un proces de 60 de zile pentru rezolvarea problemei centrale a programului nuclear al Iranului, au fost amânate pe termen nelimitat. Amânarea generează incertitudine asupra situației maritime din regiune.
„25 de tranzite verificate într-o singură zi”Pe 18 iunie, „am observat 25 de tranzite verificate ale unor nave comerciale prin Strâmtoarea Ormuz, cel mai mare număr într-o singură zi din 18 aprilie. Numărul este de peste cinci ori mai mare decât nivelul mediu zilnic înregistrat în primele zece zile ale lunii iunie ”, a declarat AXSMarine într-un comunicat de presă.
„Traficul este distribuit uniform în ambele direcți. Majoritatea navelor urmează rutele iraniene stabilite”, a transmis platforma de urmărire maritimă Kpler. Aceasta a înregistrat cinci treceri ale navelor sancționate.
Cele 28 de tranzite înregistrate de AXSMarine în timpul vârfului precedent, din 18 aprilie, au coincis cu o scurtă redeschidere a căii navigabile strategice pentru traficul comercial de către Iran. Redeschiderea a făcut parte dintr-un acord de încetare a focului. Teheranul a anunțat în aceeași zi că reia „controlul strict” asupra strâmtorii. Anunțul a venit ca răspuns la blocada continuă a porturilor iraniene impusă de SUA, mai arată sursa.
Totalul ar putea fi mai mareDe duminică, aproximativ 50 de nave comerciale au intrat sau au ieșit din Golf, comparativ cu aproape 600 în aceeași perioadă din iunie 2025. Totalul ar putea fi mai mare. Unele nave dezactivează sau manipulează semnalele transponderelor AIS. Ele fac acest lucru pentru a evita să fie detectate la trecerea prin strâmtoare, potrivit sursei citate.
Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Liviu Odagiu, a criticat ceea ce a numit „justiție populară” și „justiție televizată”, afirmând că judecătorii trebuie să decidă exclusiv pe baza legii și a probelor administrate în dosare.
Invitat la „Off the Record”, Odagiu a declarat pentru Mediafax că presiunile publice exercitate asupra instanțelor pot afecta percepția asupra actului de justiție.
„Nu cred că un stat democratic, nu cred că un stat de drept are nevoie de o justiție populară care să dicteze judecătorilor modul în care să interpreteze și să aplice legea”, a afirmat președintele CSM.
Critici la adresa discursului public despre dosarele penaleLiviu Odagiu a susținut că în spațiul public sunt promovate frecvent interpretări eronate privind soluțiile pronunțate de instanțe.
Acesta a oferit exemplul situațiilor în care achitarea este asociată în mod greșit cu prescripția răspunderii penale.
„Să amesteci o soluție de nevinovăție, de achitare, cu o soluție de încetare a procesului penal și să livrezi un narativ public este o mare problemă”, a declarat Odagiu.
El a adăugat că, de multe ori, din dezbaterea publică lipsesc informații importante privind recuperarea prejudiciilor.
„Nu se mai spune că instanțele au obligat la plata unor despăgubiri colosale. Întrebarea este cine a mai fost preocupat dacă acele sume au fost recuperate și cum au fost recuperate”, a afirmat președintele CSM.
„Lupta anticorupție nu a încetat niciodată”Întrebat despre relansarea luptei împotriva corupției, Odagiu a respins ideea că activitatea instituțiilor judiciare ar fi fost diminuată în ultimii ani.
„Nu știu dacă vreodată această luptă a încetat să fie purtată sau și-a redus din motoare, cum au afirmat unii și alții. Poate că, de fapt, niciodată această luptă nu a încetat, ci doar a continuat cu mijloace legale, respectând legea și fără a mai fi atât de amplu televizată”, a declarat acesta.
Potrivit șefului CSM, diferența față de trecut este legată mai degrabă de modul în care sunt prezentate public anumite dosare.
„Lupta anticorupție a continuat, dar a continuat exclusiv pe bază de fapte și de probe. Nu doar pe o justiție televizată”, a spus Odagiu. „Dacă ne raportăm la lupta anticorupție purtată televizat și uităm să ne raportăm la ce s-a întâmplat cu acele cauze, cu persoanele livrate publicului ca fiind în mod evident vinovate, riscăm să tragem concluzii greșite despre ceea ce înseamnă Justiția.”
El a subliniat că și în prezent sunt pronunțate atât condamnări, cât și achitări, în funcție de probele existente în fiecare cauză. „Și înainte se pronunțau condamnări, și acum se pronunță condamnări. Se pronunță însă și soluții de achitare, atunci când nu există probe suficiente. Asta înseamnă funcționarea normală a Justiției și respectarea legii.”
„Poate că, de fapt, niciodată această luptă nu a încetat. Ea doar a continuat cu mijloace legale, respectând legea și fără a mai fi atât de amplu televizată”, a afirmat președintele CSM.
Despre corupția din sistemul judiciarReferindu-se la cazurile de corupție din Justiție, Liviu Odagiu a susținut că existența unor probleme punctuale nu poate fi extrapolată la nivelul întregului sistem.
„Justiția își face curățenie. Nu am negat niciodată că există probleme în sistem. Am recunoscut mereu existența unor situații punctuale și ele s-au reflectat inclusiv în hotărâri de sancționare disciplinară”, a declarat el.
Potrivit președintelui CSM, sancțiunile aplicate demonstrează că mecanismele de control funcționează.
„În Justiție, ca în orice alt sistem, există probleme. Ceea ce contest este dimensiunea pe care unii au încercat să o atribuie acestor situații, vorbind despre corupție și abuzuri generalizate”, a spus Odagiu.
„Una este să ai două mii de judecători cercetați penal și alta este să ai la finalul anului cinci, șase sau șapte condamnări. Dacă ne uităm în ultimii ani, vedem că numărul persoanelor cercetate și trimise în judecată nu este sensibil diferit de numărul condamnărilor.”
„Un judecător trebuie să fie empatic”Șeful CSM a fost întrebat dacă un judecător trebuie să manifeste empatie. Răspunsul său a fost categoric.
„Da, un judecător trebuie să fie empatic. Empatia este o trăsătură umană. Lipsa empatiei te transformă într-un mic robot și te împiedică să înțelegi dacă un om a greșit o singură dată sau dacă va repeta acea greșeală.”, a afirmat Odagiu.
Acesta a explicat că rolul judecătorului nu este doar de a aplica mecanic legea, ci și de a înțelege contextul uman al fiecărui dosar.
„Lipsa empatiei te face să nu vezi dacă un om a făcut o greșeală o singură dată sau dacă o va repeta”, a declarat președintele Consiliului Superior al Magistraturii.
Pentru a ilustra această idee, Odagiu a evocat o lecție pe care o păstra pe peretele biroului său în perioada în care era judecător la Judecătoria Sibiu.
„Nu judeca o greșeală ca pe o regulă”, a spus acesta, explicând că actul de justiție trebuie să țină cont de complexitatea fiecărei situații și de faptul că este realizat de oameni, nu de mecanisme automate.
Judecătorii din România au transmis la Bruxelles raportul prin care acuză clasa politică de afectare a independenței magistraților.
Ce CSM? Pe cine acuză cei peste 3500 de judecători din România? Ce probleme sunt în sistemul judiciar? De ce s-au supărat procurorii dar și susținătorii lui Ilie Bolojan? Cine este de vină pentru prescripție? Ce așteptări are Justiția de viitorul Guvern al României? Cum au ajuns judecătorii sufocați de dosare, ce măsuri se iau? Cât afectează noua lege a salarizării unice sistemul de Justiție? Cum pot fi oprite plecările din sistem? Cât de ridicată este pregătirea magistraților? Trebuie reformat CSM? Cum poate fi revigorată lupta anticorupție? Despre toate acestea și multe altele discutăm cu judecătorul Liviu Odagiu, președintele Consiliului Superior al Magistraturii.
Vineri, de la ora 13.00, în exclusivitate, pe Mediafax.Compania susține că au fost făcute, în perioada 15-19 iunie, măsurători privind acoperirea rețelei radio GSM-R, parte a sistemului ERTMS Nivel 2, pe distanța Simeria – Sighișoara. Acțiunea a inclus stațiile și punctele de oprire de pe această secție de circulație și a avut ca obiectiv evaluarea calității și continuității comunicațiilor GSM-R.
Măsurători cu Alstom Coradia Polyvalent„ERTMS Nivel 2 este o tehnologie europeană de management și control al traficului feroviar, care permite transmiterea continuă a informațiilor esențiale între echipamentele de la bordul trenului și Radio Block Centre (RBC). Mecanicul primește în timp real date privind autorizația de mișcare, limitele de viteză și condițiile de circulație, fără a depinde exclusiv de interpretarea semnalelor laterale clasice”, a transmis CFR Infrastructură.
Măsurătorile au fost făcute cu echipamente montate pe trenul dedicat acestor teste, automotorul Alstom Coradia Polyvalent, la viteza de 160 km/h.
Date înregistrate automatAstfel, au fost înregistrate date privind nivelul semnalului recepționat, calitatea comunicației radio, rata erorilor de bit, raportul semnal-zgomot, continuitatea acoperirii, transferul între celulele radio și eventualele întreruperi ale transmisiei. Datele sunt înregistrate automat de echipament, care furnizează un raport la finalizarea curselor, în care sunt evidențiate problemele identificate.
„Aceste măsurători sunt efectuate pentru verificarea remedierii problemelor identificate în urma testelor din anul 2025. Prin astfel de acțiuni tehnice, CFR S.A. susține exploatarea infrastructurii în condiții moderne, eficiente și conforme cu standardele europene, în beneficiul călătorilor, operatorilor feroviari și interesului public”, mai transmite compania.
Ministrul interimar al Transporturilor Radu Miruță a vorbit, vineri, despre Dominic Fritz și condamnarea acestuia de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
„Nu este acuzat de vreo faptă penal㔄El nu este acuzat de incompatibilitate, nu este de vreo faptă penală. Este un conflict de interese în urma căruia nu se pierde mandatul de primar”, a transmis Miruță.
Miruță a afirmat că „s-a discutat aseară în partid. Ministrul va cere un vot de încredere din partea partidului și va merge mai departe la CEDO pentru apărarea situației în care se află”.
„Eu am încredere fără echivoc în buna credință a domnului Fritz, fără rezerve”, a mai menționat ministrul interimar.
Întrebat dacă există riscul unui puci în USR, Radu Miruță a precizat că „există foarte multă dorință de a se vedea un puci în USR”.
USR, „mai unit ca niciodată”Însă, „partidul este mai unit ca niciodată”, a conchis ministrul interimar.
Ministrul interimar al Transporturilor și Infrastructurii, Radu Miruță, a declarat vineri că situația din sistemul feroviar și din proiectele finanțate prin PNRR este mai complicată decât anticipase la preluarea mandatului.
Oficialul a afirmat că există numeroase probleme care necesită soluții urgente, de la vagoanele abandonate pe liniile ferate până la proiectele europene aflate în întârziere.
„Sunt mai multe probleme decât zile de când am ajuns eu. Am început să le iau în ordinea în care le-am descoperit și să înțeleg exact care sunt cauzele pentru fiecare dintre ele.”, a declarat ministrul.
Vagoane abandonate, blocate de litigii și birocrațieRadu Miruță a precizat că a cerut explicații privind numeroasele vagoane trase pe linii ferate din diferite zone ale țării.
Potrivit acestuia, procesul de mutare și valorificare a acestora avansează mai lent decât ar trebui.
Ministrul a explicat că unele cazuri sunt blocate de litigii, iar altele de proceduri administrative și juridice complexe. „Am întrebat de ce sunt vagoane trase în diverse zone ale căii ferate din România. Am început să primesc date că unele sunt în litigii, că altele sunt afectate de probleme juridice apărute după situația CFR Marfă,” a declarat Miruță.
El a menționat și situațiile apărute după dificultățile financiare ale CFR Marfă.
„Există situații în care, atunci când vrei să oprești sau să schimbi anumite lucruri, apar tot felul de motivații legale care sunt valide. Eu nu pot să fac asta cu încălcarea legii.”, a subliniat ministrul, referindu-se la eventualele măsuri de accelerare a procesului.
Negocieri cu Bruxelles-ul pentru salvarea unor fonduri PNRRRadu Miruță a vorbit și despre stadiul proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Potrivit acestuia, România încearcă să obțină acceptul Comisiei Europene pentru o evaluare bazată pe gradul efectiv de execuție al lucrărilor. „Pe noi ne avantaja să fim măsurați la gradul de progres al întregului proiect. Comisia punea problema să ni se plătească doar etapele închise complet. Diferența de bani pe care o pierdeam era una semnificativă.”
Ministrul a explicat că numeroase proiecte sunt realizate parțial, însă anumite etape nu sunt finalizate complet. „Suntem în situația în care multe etape sunt în curs și nu vor fi închise. Ne încurcă foarte tare dacă nu sunt închise să se piardă toți banii. Ne ajută foarte mult să ni se recunoască procentul efectiv realizat din lucrări.”
În aceste condiții, există riscul ca unele fonduri să nu poată fi decontate integral.
„S-au antamat niște lucrări pe PNRR pentru care nici pe plan măcar nu exista realitatea, nici în teorie, că vor fi terminate.”, a declarat Miruță.
El a precizat că obiectivul actual este reducerea la minimum a sumelor care ar putea fi pierdute. „Nu contează din ce cauză s-a ajuns aici. Contează ce putem face din acest moment, astfel încât banii pe care îi pierdem să fie cât mai puțini.”
Potrivit ministrului, recuperarea unei părți cât mai mari din finanțarea europeană ar permite utilizarea banilor din bugetul de stat pentru alte investiții: „Este evident că există o lipsă de bani. Cu cât pierdem mai puțini bani europeni, cu atât ne rămân mai multe resurse din bugetul național pentru obligațiile pe care le avem.”
Întrebat despre angajări la MetrorexÎn cadrul aceleiași conferințe, ministrul a fost întrebat despre informațiile potrivit cărora persoane ar sta la coadă pentru depunerea dosarelor de angajare la Metrorex.
Radu Miruță a declarat că nu are informații despre o astfel de situație.
El a precizat însă că le-a transmis reprezentanților din Consiliul de Administrație necesitatea optimizării cheltuielilor: „Principiul pe care îl transmit celor din Consiliul de Administrație este optimizarea cheltuielilor. Dacă există probleme, ele trebuie să se reflecte în indicatorii de performanță ai conducerii.”
Ministrul a subliniat că nu poate interveni direct în deciziile operative ale conducerii companiilor din subordine.
„Eu nu pot din birou să pun mâna pe telefon și să influențez o decizie a directorului. Legea nu îmi permite acest lucru”, a afirmat acesta.
Totodată, Miruță a arătat că poate solicita îndeplinirea unor indicatori financiari și poate cere explicații atunci când există suspiciuni privind utilizarea ineficientă a resurselor.
Ministrul a adăugat că va verifica informațiile privind eventualele angajări la Metrorex, dacă vor fi puse la dispoziție date suplimentare.
