Agregator de ştiri

Brânza proaspătă de vaci, Telemea de Sibiu, ciolan, salam Sinaia şi orez cu lapte sunt câteva dintre produsele sub brandul Cămara Noastră pe care le găsim în multe dintre magazinele Lidl din ţară.

Potrivit unui comunicat emis de Baza Aeriană Kunsan, drona efectua o misiune de rutină atunci când a suferit un „incident” care a dus la pierderea controlului și căderea în apă.

Operațiune de recuperare dificilă

Reprezentanții militari americani au confirmat marți că aparatul nu a fost încă recuperat. Zona este extrem de sensibilă, deoarece Marea Galbenă are ieșire atât la China, cât și la Coreea de Nord și Coreea de Sud, fapt ce complică operațiunea. Drona era operată de Escadrila Expediționară 431, unitate responsabilă pentru supraveghere și recunoaștere de lungă durată.

Potrivit oficialilor, cauza exactă a prăbușirii nu a fost încă stabilită, iar investigațiile continuă. Nu se cunosc nici detalii despre eventualele avarii ale aeronavei, scrie The New York Times.

Context militar

Statele Unite au peste 28.000 de militari dislocați în Coreea de Sud, într-o prezență strategică menținută încă din 1953, ca element de descurajare împotriva Coreei de Nord. Drona MQ-9 Reaper, unul dintre cele mai costisitoare și performante modele din arsenalul american, este folosită intens pentru misiuni de supraveghere și atac în teatrele de operațiuni din Orientul Mijlociu și Asia.

Cu o autonomie de până la 27 de ore și capacitatea de a zbura la altitudini de 50.000 de picioare, Reaper-ul este eficient, dar vulnerabil la doborâre, datorită vitezei sale reduse. Costul său, estimat la 28 de milioane de dolari, îl plasează între cele mai scumpe vehicule aeriene fără pilot utilizate de Armata SUA.

Reacții oficiale

Ministerul Apărării din Coreea de Sud a refuzat să comenteze incidentul. În schimb, partea americană a subliniat că prioritatea actuală este recuperarea aeronavei și determinarea cauzei prăbușirii.

Suspectul prins marți este al patrulea membru al bandei despre care polițiștii cred că a dat lovitura de la Muzeul Luvru de pe 19 octombrie. În prezent, el se află în custodia poliției și este audiat.

El este și ultimul membru al bandei căutat pentru jaful secolului de la Muzeul Luvru. Arestarea a fost făcută marți dimineață de anchetatorii din cadrul brigăzii BRB, a aflat Le Figaro din surse apropiate anchetei. În prezent, suspectul este reținut la sediul poliției judiciare din Paris, sub acuzația de „jaf organizat” și „conspirație criminală”.

Primii doi suspecți, ambii în vârstă de 30 de ani și rezidenți în Aubervilliers, au fost arestați la sfârșitul lunii octombrie. Ei au fost inculpați oficial și apoi plasați în arest preventiv miercuri seara. Un al treilea membru suspect al grupului a fost reținut la începutul lunii noiembrie și a fost închis.

Bijuteriile furate, evaluate la aproximativ 88 de milioane de euro, rămân dispărute. Anchetatorii încearcă să-i convingă pe suspecți să ofere informații care ar putea duce la descoperirea acestora.

Cum au acționat autorii jafului

Banda a folosit un camion furat, cu scară extensibilă și lift de marfă, pentru a ajunge la fereastra de la primul etaj al galeriei Apollo a muzeului din Paris.

Doi membri ai bandei au spart un geam și două vitrine de sticlă. Ulterior, ei au coborât cu liftul mobli și au fugit pe motocicletele conduse de ceilalți doi. Jaful comis la lumina zilei a durat mai puțin de șapte minute.

Hoții au fugit cu opt piese, inclusiv un colier de smaralde și diamante pe care Napoleon I i l-a dăruit celei de-a doua soții sale, Marie Louise, și o diademă încrustată cu 212 perle și aproape 2.000 de diamante care au aparținut soției lui Napoleon al III-lea.

Presa franceză a relatat că Abdoulaye N, al cărui ADN ar fi fost găsit pe una dintre vitrine și pe obiecte abandonate la fața locului, printre care se numărau mănuși, o vestă reflectorizantă și discuri de tăiat, ar fi unul dintre cei doi care au intrat în galerie. Suspectul este o figură binecunoscută având numeroase videoclipuri pe YouTube, pe TikTok și pe Instagram.

Conform unor publicații franceze, cazierul judiciar al lui Abdoulaye N conține 15 infracțiuni. Printre altele, el a fost condamnat pentru jefuirea unui magazin de bijuterii în 2014.

Procurorul din Paris, Laure Beccuau, a declarat că suspectul menționat nu a declarat prea multe, dar „a recunoscut parțial” implicarea sa în jaful de la Luvru.

O persoană bănuită că ar fi al patrulea membru al grupării implicate în jaful de luna trecută de la Luvru a fost arestată de către anchetatorii din cadrul brigadei anti-gang (BRB) a Direcției de Poliție Judiciară (DPJ-PP) a Prefecturii de Poliție din Paris, a anunțat marți publicația Le Parisien.

Atacul a avut loc ziua, iar cei patru hoți au plecat cu bijuterii estimate la 102 milioane de dolari. Incidentul a stârnit reacții puternice despre nivelul de protecție oferit de cel mai vizitat muzeu din lume și despre cât de bine își apără colecțiile valoroase.

Până acum, autoritățile nu au descoperit nicio piesă dintre obiectele sustrase.

Pe 19 octombrie 2025, indivizi costumați ca muncitori în construcții au furat opt piese din Bijuteriile Coroanei Franceze aflate în Galeria Apollon a Muzeului Luvru din Paris. Operațiunea a durat mai puțin de opt minute, iar hoții au stat doar patru minute în interiorul muzeului.

Totul s-a petrecut în timpul programului obișnuit. Incidentul a reprezentat primul furt de artă de la Luvru după dispariția tabloului Le chemin de Sèvres în 1998.

Pe 25 octombrie 2025, doi bărbați de aproximativ 30 de ani din Seine Saint Denis au fost reținuți.

Unul dintre ei a fost prins pe aeroportul Charles de Gaulle în timp ce încerca să plece din țară. Alți cinci suspecți au fost arestați pe 29 octombrie, însă trei au fost lăsați în libertate.

Fostul președinte Traian Băsescu a criticat marți, într-o intervenție la Digi24, modul în care autoritățile au gestionat incidentul cu drona rusească pătrunsă în spațiul aerian al României.

Traian Băsescu critică faptul că țara noastră n-a reușit să doboare până acum nicio dronă, deși în ultima vreme au existat mai multe situații în care drone rusești au pătruns, pentru scurt timp, și în spațiul aerian al României.

Întrebat ce ar trebui făcut în privința acestor drone, în contextul în care el a făcut mai multe apeluri pentru acțiuni mult mai ferme, Traian Băsescu a spus că acestea ar trebui doborâte.

„Nimeni nu ne va putea reproșa că am doborât drone care au intrat neautorizate în spațiu aerian al României. Iar povestea cu n-am vrut să riscăm să le doborâm, asta e o poveste pentru adormit copii. O țară care se respectă nu permite ca spațiu aerian să fie transformat în bulevard pentru promenada dronelor rusești”, a spus Băsescu. 

Fostul șef de stat a spus că sunt două motive pentru care nu se acționează în privința doborârii dronelor care pătrund și în spațiul al țării noastre. 

„Ori nu avem echipamentele cu care să doborâm dronele (…) ori nu avem priceperea să utilizăm echipamentele pe care le avem în așa fel încât să doborâm dronele”, a spus Traian Băsescu la Digi24.

Fostul președinte mai subliniază că „în incidentul de azi, mai avem o problemă”, respectiv faptul că „n-am putut să supraveghem spațiu aerian. Adică am spus că drona s-a întors înapoi în Ucraina sau în Rusia după ce a survolat vreo trei județe, dar ea a fost doborâtă de un plop în județul Vaslui”.

Băsescu: Putin ne testează capacitatea noastră de reacție

Întrebat dacă astfel de situații ar putea să se intensifice sau chiar să escaladeze, Traian Băsescu a spus că „este clar că Putin face un joc de uzură. În același timp, însă, și testează capacitatea noastră de a reacționa. Și până una alta, am dovedit că degeaba suntem plini de Eurofighter, degeaba suntem plini de F-16, degeaba le ridicăm și spunem apăsat „am ridicat avioane de vânătoare”. Am ridicat, dar nu a doborât nimeni nicio dronă. Deci începem să fim ridicoli”.

Marți dimineață, o serie de mesaje Ro-Alert au fost emise privind pătrunderea și posibila cădere a unor obiecte din spațiul aerian. În județul Vrancea, pentru prima dată, a fost emis un mesaj RO-ALERT legat de o posibilă dronă. Această posibilă pătrundere este considerată cea mai importantă de la începutul războiului din Ucraina, în condițiile în care județul Vrancea nu are graniță directă cu Ucraina.

În cele din urmă, o dronă a căzut în curtea unui localnic din Puiești, județul Vaslui, el fiind cel care a alertat și autoritățile. Mai multe detalii despre firul evenimentelor de azi pot fi citite AICI.

Întrebat despre guvernanța companiilor din energie și existența interimatelor la conducerea companiilor de stat, ministrul Energiei s-a referit în prima fază de procesul de reorganizare demarat la nivelul Executivului.

„În momentul de față, sunt mai multe jaloane care impactează tot ce înseamnă segmentul de guvernanță corpoativă a companiilor. Ieri a avut loc o discuție la Guvern cu privire la reforma mai multor companii de stat. Am început o analiză și la nivelul ministerului, care este destul de clară, bazate pe câteva principii referitoare la datoria față de bugetul de stat, la productivitate acestor companii, la indicatorii tehnico-financiari prin care o parte dintre ele deja aveam de gând oricum să intrăm în acest proces de reorganizare, restructurare și așa mai departe”, a spus ministrul Energiei, la întrebările jurnaliștilor în cadrul celei de-a șaptea ediții a a Romanian International Energy Conference(RIEC) 2025, organizată de Federația Patronală a Energiei (FPE) și desfășurată sub înaltul patronaj al Ministerului Energiei din România.

Demnitarul a precizat că vorbim despre acest proces doar la companiile care au probleme și care au situație financiară dificilă și care nu au neapărat o perspectivă de dezvoltare.

„Din acest proces sunt total excluse companiile care sunt pe profit, care sunt listate la bursă și care au cifre foarte bune, care trebuie să-și facă treaba mai departe și nu vreau să le încurcăm în acest proces în care unele și-au triplat chiar cifra de afaceri și își dau exemplu Romgazul, Hidroelectrica, care a crescut foarte bine, Electrica și așa mai departe”, a subliniat Bogdan Ivan.

La întrebarea privind încadrarea în termenul-limită de vineri, 28 noiembrie, pentru respectarea jalonului 121 privind guvernanța corporativă, ministrul Energiei a declarat că peste 90% din companii vor trece cu succes de acest proces până la termenul-limită.

„Sunt proceduri în derulare. Deadline-ul care a fost stabilit pentru jalonul 121 pentru toate companiile din România, care trebuia să fie îndeplinit încă din trimestrul trei al anului 2022 și nu a fost îndeplinit până în momentul de față, au ca și deadline data de 28 noiembrie. În momentul de față pot să vă spun că am demarat proceduri la toate aceste companii care nu aveau îndeplinite respectivele ținte agreate în PNRR, în momentul de față pot să vă spun că peste 90% dintre ele cu siguranță că vor fi finalizate în acord cu solicitările Comisiei Europene până în data de 28 noiembrie. Sunt situații litigioase la era o parte dintre ele. Am purtat discuții punctuale, am tratat chirurgical fiecare în aceste situații, pentru că sunt elemente care nu depind nici de autoritate tutelară și nici de companie, de exemplu, în situația în care apar contestații în instanță pe care nu pot să le controlezi”, a declarat Bogdan Ivan.

Ministrul a evitat să dea o sumă înainte de finalizarea tuturor proceselor.

„Avem inclusiv adunări generale convocate în cursul acestei săptămâni, inclusiv în data de 28 noiembrie. Nu pot să vă spun această sumă. Ceea ce pot să vă spun este clar: că din 227 de milioane de euro pierduți vom salva cel puțin 90%”, a spus ministrul Energiei.

Inițial au fost în total 43 de poziții care trebuia ocupate în această perioadă doar la Ministerul Energiei.

Curtea Constituțională a decis că modificările legislative votate de majoritatea PSD–PNL–USR–UDMR, prin care accesul la fondurile private de pensii ar fi fost restricționat, încalcă drepturi fundamentale. Conform hotărârii CCR, contribuabilii își pot administra în continuare economiile fără intervenții arbitrare ale statului.

AUR susține că decizia validează demersul său de a opri o ingerință nejustificată în banii românilor.

AUR: „Legea a fost construită defectuos și periculoasă pentru cetățeni”

Formațiunea afirmă că legea contestată a fost „defectuos construită” și a generat riscuri majore pentru drepturile financiare ale populației.

„AUR a fost singura formațiune care a acționat instituțional pentru oprirea unei noi ingerințe în banii românilor”, transmite partidul.

Poziție critică la adresa CCR, dar acceptarea deciziei

Deși recunoaște că instituția a stârnit controverse în ultimele luni, AUR subliniază că, în acest caz, Curtea a sancționat o încălcare evidentă a dreptului cetățenilor de a avea acces la contribuțiile lor.

„Legea promovată de PSD, PNL, USR și UDMR încălca dreptul cetățenilor de a avea acces la propriile contribuții, iar acest lucru nu a putut fi ignorat”, arată comunicatul.

AUR promite monitorizarea strictă a legislației privind banii privați

Partidul anunță că va continua să verifice atent toate proiectele legislative care privesc fondurile private, pentru a preveni orice nouă restrângere a dreptului de proprietate.

„Statul nu trebuie să devină gestionar forțat al economiilor oamenilor. Banii românilor trebuie să rămână ai românilor”, transmite AUR.

Proiectul, adoptat pe 16 octombrie de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a fost elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și pus pe traseul legislativ de Ministerul Muncii în luna august în contextul în care elaborarea acestei ultime etape a reformei sistemului de pensii este parte din demersurile pentru aderarea României la Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Termenul asumat oficial de statul român pentru intrarea în OCDE este sfârșitul anul 2026.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a lansat un atac cu drone asupra orașului-port Novorossiisk, vizând atât infrastructura petrolieră, cât și obiective militare ale Flotei ruse din Marea Neagră.

Surse din cadrul SBU au declarat că au fost lovite un terminal petrolier, o bază navală, rezervoare de petrol, conducte și sisteme de apărare antiaeriană S-300 și S- 400.

Guvernatorul regiunii Krasnodar, Veniamin Kondratiev, a confirmat implicit atacul într-o postare pe Telegram, afirmând că zona „a fost supusă unuia dintre cele mai lungi și masive atacuri” de la începutul invaziei.

Potrivit acestuia, șase persoane au fost rănite, iar cel puțin 20 de locuințe au fost avariate.

Potrivit surselor SBU, un videoclip filmat de localnici arată cum un sistem rusesc Pantsir a încercat să intercepteze dronele, dar a lovit un bloc de locuințe.

În evaluarea preliminară a SBU, un vas de desant de tip Project 1171, utilizat pentru transportul trupelor și echipamentului militar, ar fi fost de asemenea avariat.

Novorossiisk este al doilea cel mai mare hub de export de petrol al Rusiei și principala bază a Flotei ruse din Marea Neagră, fiind vizată tot mai frecvent de atacuri ucrainene în ultimele luni, potrivit Kyiv Independent.

În urmă cu două săptămâni, un alt atac major a incendiat terminalul petrolier Sheskharis și a perturbat exporturile de țiței.

SBU a declarat că operațiunea a fost desfășurată în cooperare cu Direcția Principală de Informații Militare (HUR), Forțele pentru Operațiuni Speciale, trupele de drone, Poliția de Frontieră și unități de rachete de coastă ale Marinei.

Potrivit comunicatului publicat de World Vision România, dicționarele de sinonime încă listează termeni preiorativi pentru cuvântul „femeie”, fiind asociat cu „nevastă, muiere, femeie de serviciu” sau chiar „femeie publică” cu trimitere la „cocotă, prostituată” și alți termeni de acest gen.

În ceea ce privește definiția termenului „bărbat”, ONG-ul reclamă că el este asociat în dicționare cu termeni precum „bărbat adevărat, voinic, curajos sau om în toată firea”, reprezentanții afirmând că „diferența de perspectivă este evidentă”.

Astfel, Fundația solicită Academiei Române revizuirea și actualizarea acestor definiții, astfel încât să reflecte realitatea prezentului și principiile egalității de gen, după cum se arată în comunicatul publicat de World Vision România.

„Dacă vrem o Românie în care fetele și femeile sunt respectate, trebuie să începem cu fundamentul culturii: cuvântul. O definiție nu este un detaliu tehnic. Este cel mai simplu mod în care înțelegem și exprimăm un concept. Și acest lucru trebuie să reflecte respect, nu stereotipuri”, a precizat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.

Femeia, în vitrină

Alături de DEX Online, organizația a introdus în proiectul „cuvântul din vitrină”, termenul „femeie”, definit cu o serie de caracteristici precum „curajoasă, hotărâtă, determinată, înțeleaptă, inteligentă, puternică, fermă, vizionară, empatică”. Inițiativa are scopul de a schimba percepția asupra termenului, definindu-l în concordanță cu autonomia, forța, dar și influența pozitivă pe care femeile o au în societatea contemporană.

Apelul vine pe fondul statisticilor ridicate legate de abuz din România. Potrivit ONG-ului, peste 5 din 10 fete cunosc adolescente care au trecut prin forme de abuz. De asemenea, 4 din 10 băieți cunosc fete care au fost victimele unui abuz.

„Fetele raportează într-o proporție de aproape 90% experiențe precum atingeri neconsimțite, presiune fizică, intimidări sau comentarii sexuale, iar băieții confirmă la rândul lor că astfel de situații se întâmplă frecvent în comunitățile lor. Deși 57% dintre băieți declară că se identifică cu valorile mișcării feministe, doar 8% ar interveni activ în apărarea unei fete agresate”, arată sursa citată.

Tinerele se confruntă cu presiunea de gen în școli

În școli, presiunea de gen rămâne un fenomen major. Potrivit World Vision România, mai mult de 6 tinere din 10 se simt judecate pentru felul în care se îmbracă, iar mai mult de 4 dintre acestea percep o presiune constantă de a arăta perfect. Acest context afectează profund stima de sine, dar și modul în care tinerele fete sunt percepute în spațiul public.

„Nu putem vorbi despre prevenirea violenței dacă ignorăm modul în care societatea definește femeia. Cuvintele nu sunt neutre. Ele pot răni, pot limita și pot valida mentalități care, în forme grave, duc la abuz. Avem nevoie ca instituțiile care stabilesc normele limbii române să reflecte realitatea prezentului, nu prejudecăți”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.

Ministrul finanţelor a mai declarat că instituţia va lansa împreună cu ANAF o aplicaţie prin care cetăţenii vor putea verifica bonurile fiscale primite. Aplicaţia va semnala automat ANAF dacă bonurile încărcate sunt emise de case de marcat “nevalide”.

Un oficial american care a dorit să-și păstreze anonimatul a declarat marți că guvernul Ucrainei „a fost de acord cu un acord de pace” mediat de administrația Trump. Informația a fost confirmată de consilierul pentru securitate națională al Ucrainei, Rustem Umerov. Americanul și ucraineanul au spus că s-a ajuns la o înțelegere comună cu privire la propunere, ultimele detaliile urmând să fie elaborate.

Umerov a spus că este optimist că președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar putea călători la Washington înainte de sfârșitul lunii noiembrie pentru a finaliza acordul. Se pare că mai mulți oficiali americani și ucraineni au discutat anterior o posibilă vizită în SUA a lui Zelenski în această săptămână.

„Ucrainenii au fost de acord cu acordul de pace. Mai sunt câteva detalii minore de rezolvat, dar au fost de acord cu un acord de pace”, a declarat oficialul american pentru CBS News.

Negocieri pe bandă rulantă

Vestea a venit în timp ce secretarul armatei americane, Dan Driscoll, se afla la Abu Dhabi pentru a se întâlni cu oficiali ruși, susțin alte surse citate de jurnaliștii americani. Până în prezent nu a apărut nicio reacție a Rusiei.

Marți, în timpul unei conferințe de presă, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, le-a declarat reporterilor că, deși Rusia „apreciază poziția SUA, care ia inițiativa în rezolvarea conflictului ucrainean”, Moscova „operează profesional, fără a divulga informații înainte de a se ajunge la acorduri formale”. Diplomatul rus a mai spus că „Rusia se așteaptă ca SUA să o informeze cu privire la rezultatele consultărilor cu Ucraina și Europa în viitorul apropiat”.

În paralel, discuțiile dintre ruși și americani de la Abu Dhabi se tot prelungesc. Un oficial militar american din Abu Dhabi a declarat pentru CBS News că Driscoll a petrecut ore întregi negociind cu reprezentanții ruși.

„Rămânem foarte optimiști. Secretarul Driscoll este optimist. Sperăm că vom primi în curând feedback de la ruși. Lucrurile se mișcă rapid”, a spus oficialul.

Nu se știe cine mai face parte din delegația SUA din Abu Dhabi. În zonă se află și o delegație ucraineană care a fost în contact cu Driscoll și echipa sa.

Brigitte Bardot, actrița franceză legendară și simbol internațional al cinematografiei, a fost transportată de urgență la spital, continuând lupta cu o boală gravă după o intervenție chirurgicală recentă, scrie Daily Mail.

Potrivit presei franceze, vedeta în vârstă de 91 de ani a fost transferată la clinica privată Saint-Jean din Toulon în urmă cu aproximativ zece zile, unde se află încă sub supraveghere medicală.

Noua internare vine la câteva săptămâni după ce se întorsese acasă, la Saint-Tropez, după o spitalizare anterioară de trei săptămâni pentru aceeași afecțiune.

Revenire în spital după operația din octombrie și după dezmințirea zvonurilor despre moarte

În octombrie, Bardot a suferit o intervenție chirurgicală minoră și părea să se recupereze bine, purtătorul ei de cuvânt declarând atunci că „se odihnește” și „este bine”.

Totuși, publicația Nice Matin scrie că problemele medicale legate de aceeași boală au necesitat o nouă internare.

Știrea apare la scurt timp după un incident în care Bardot a reacționat furios la zvonuri false despre moartea ei, lansate online de influencerul Aqababe. „Brigitte Bardot a murit astăzi”, a scris acesta pe rețelele sociale.

Actrița a răspuns tranșant: „Nu știu ce idiot a inventat această știre falsă, dar sunt bine și nu am de gând să dispar.”

Probleme de sănătate intensificate în ultimii ani

Ultima internare se adaugă unei serii de dificultăți medicale recente.

În iulie 2023, Bardot a avut probleme respiratorii la Saint-Tropez din cauza căldurii extreme și a fost tratată acasă de medici.

Soțul ei, Bernard d’Ormale, a descris episodul ca pe o „dificultate respiratorie”, explicând că temperaturile ridicate îi sunt tot mai greu de suportat.

O carieră legendară marcată de faimă globală și controverse

Bardot a devenit celebră în anii ’50, cu filme precum „The Girl in the Bikini” și „And God Created Woman”, devenind unul dintre cei mai influenți actori francezi ai perioadei postbelice.

Personalitatea ei provocatoare a atras atât cenzură, cât și notorietate internațională, consacrând-o ca o adevărată icoană culturală.