Potrivit IPJ Constanța, incidentul a avut loc sâmbătă, în jurul orei 3:30, pe bulevardul Alexandru Lăpușneanu. Polițiștii rutieri au efectuat semnal regulamentar de oprire unui autoturism condus de un bărbat, însă acesta și-a continuat deplasarea cu viteză excesivă.
Echipajul de poliție a pornit în urmărirea mașinii prin cartierul Tomis Nord, iar la intersecția cu strada Daliei șoferul a pierdut controlul direcției din cauza vitezei neadaptate la configurația drumului. Mașina a lovit două autoturisme parcate, a intrat în coliziune cu mai mulți copaci și s-a răsturnat în afara carosabilului.
Polițiștii au stabilit că la volan se afla un bărbat de 37 de ani, din Constanța, care era singur în autoturism.
Acesta a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul indicând 0,73 mg/l alcool pur în aerul expirat. Ulterior, șoferul a fost transportat la spital pentru recoltarea de probe biologice și pentru acordarea de îngrijiri medicale, fiind rănit ușor.
În cauză a fost întocmit dosar penal, iar cercetările continuă pentru stabilirea tuturor împrejurărilor producerii accidentului.
Potrivit unui comunicat de presă „pentru prima dată, toate instituțiile sistemului judiciar românesc s-au reunit la invitația Președintelui României, Nicușor Dan, alături de reprezentanți europeni, cercetători și parteneri din mediul privat, pentru a stabili principiile integrării responsabile a inteligenței artificiale în actul de justiție.”
Prima ediție a Forumului „Just.AI – Inteligența artificială în serviciul sistemului judiciar” a marcat debutul unui demers strategic de durată, dedicat modului în care noile tehnologii pot sprijini funcționarea justiției fără a afecta valorile fundamentale ale statului de drept, a transmis Administrația Prezidențială.
Forumul, parte a proiectului „Săptămâna Europeană la Palatul Cotroceni”, a reunit reprezentanți ai tuturor instituțiilor din sistemul judiciar – instanțe, parchete, organe de cercetare penală, alături de mediul academic și de cercetare, sectorul tehnologic, profesiile juridice și experți internaționali implicați în dezvoltarea și reglementarea tehnologiilor de inteligență artificială.
Mesajul lui Nicușor DanÎn mesajul transmis participanților, Președintele României, Nicușor Dan, a subliniat că „inteligența artificială începe să fie utilizată în activități care, până de curând, erau considerate exclusiv umane”, arătând că provocarea esențială nu mai este dacă aceste tehnologii vor fi integrate, ci în ce condiții, „cu ce reguli, cu ce limite și cu ce garanții”.
Totodată, Președintele României a reafirmat principiul fundamental potrivit căruia actul de justiție rămâne unul de responsabilitate umană, întemeiat pe independență, imparțialitate și respectarea drepturilor fundamentale.
Forumul s-a încheiat prin semnarea Memorandumului „Just.AI – Inteligența artificială în serviciul sistemului judiciar”, document care marchează asumarea la nivel național a primului cadru instituțional larg de cooperare și reflecție strategică între autoritățile și organizațiile participante.
Urmează alte etapeMemorandumul stabilește premisele constituirii primului mecanism național permanent de dialog interinstituțional și expertiză multidisciplinară, destinat elaborării unor principii, standarde și propuneri privind integrarea responsabilă a inteligenței artificiale în sistemul judiciar din România.
Instituțiile semnatare vor desemna reprezentanți permanenți în grupurile de lucru, care își vor începe activitatea în următoarele săptămâni.
Prima etapă va consta într-o evaluare structurată a nevoilor sistemului judiciar, prin consultări cu magistrați, organe de cercetare penală și personal auxiliar.
Până în luna octombrie 2026, grupurile vor elabora rapoarte de diagnostic instituțional privind prioritățile operaționale, riscurile asociate utilizării inteligenței artificiale și principalele direcții de modernizare digitală a sistemului judiciar.
Documentele vor fi făcute publice și supuse consultării societății civile și profesioniștilor din domeniu.
Pe parcursul anului 2026 și a începutului anului 2027, vor fi analizate soluțiile tehnologice existente sau care pot fi dezvoltate pentru sistemul judiciar românesc, inclusiv posibilitatea implementării unor proiecte pilot în instanțe și parchete selectate.
Rezultatele vor fi prezentate în cadrul celei de-a doua ediții a Forumului „Just.AIˮ, programată pentru anul 2027, când va fi făcut public un raport integrat și un plan național de acțiune.
Prin acest demers, România își afirmă obiectivul de a participa activ la dezbaterea europeană și internațională privind utilizarea inteligenței artificiale în domeniul justiției, într-o abordare centrată pe om, bazată pe încredere, transparență și responsabilitate instituțională, a precizat Administrația Prezidențială.
Keira Alexandra Kronvold a rămas fără fiica sa, Zammi, la doar două ore după naștere, în noiembrie 2024. Copilul a fost plasat într-o familie adoptivă daneză, după ce mama a fost supusă testelor FKU, folosite de autorități pentru evaluarea capacității parentale, scrie The Guardian.
Potrivit femeii, i s-a spus la acel moment că testul urma să stabilească dacă era „suficient de civilizată” pentru a-și crește copilul. Cazul a generat reacții puternice în Groenlanda și în alte state, fiind considerat de numeroși activiști și organizații pentru drepturile omului drept un exemplu de discriminare etnică.
Curtea Supremă din Danemarca: Testele pentru părinții groenlandezi erau depășiteÎn hotărârea pronunțată vineri, Curtea Supremă din vestul Danemarcei a stabilit că separarea copilului de mama sa a încălcat drepturile fundamentale garantate de Convenția Organizației Internaționale a Muncii privind popoarele indigene și tribale.
Instanța a concluzionat și că testele psihometrice utilizate pentru fundamentarea deciziei erau depășite și nepotrivite din punct de vedere cultural pentru populația groenlandeză.
Avocatul lui Kronvold, Gert Dyrn, a declarat că decizia reprezintă „o victorie majoră pentru comunitatea groenlandeză din Danemarca”.
„Statul danez a recunoscut practic, odată cu modificarea legii, că aceste practici încălcau drepturile populației indigene și, posibil, Convenția Europeană a Drepturilor Omului”, a afirmat avocatul.
Testele pentru părinții groenlandezi au fost interzise în 2025Sub presiunea opiniei publice și a organizațiilor internaționale, guvernul danez a interzis utilizarea testelor FKU asupra persoanelor de origine groenlandeză în mai 2025.
Decizia a venit după ani de controverse și critici legate de caracterul discriminatoriu al testelor. Subiectul a atras atenția internațională inclusiv pe fondul tensiunilor politice generate de declarațiile fostului președinte american Donald Trump privind Groenlanda.
Cu toate acestea, zeci de familii groenlandeze din Danemarca continuă să fie separate de copii, chiar și după modificarea legislației.
Curtea Supremă din Danemarca ar putea schimba soarta altor familii groenlandezeDeși hotărârea nu înseamnă automat reunirea lui Kronvold cu fiica sa, cazul creează un precedent juridic important. Specialiștii în drept susțin că alte familii afectate de aceste practici ar putea cere anularea deciziilor luate împotriva lor.
Organizația Națiunilor Unite a transmis anterior că tratamentul aplicat în cazul femeii din Groenlanda „poate constitui discriminare etnică”.
Decizia Curții Supreme este considerată una istorică și ar putea determina autoritățile daneze să reevalueze numeroase cazuri similare deschise după anul 1996, moment în care Danemarca a ratificat convenția internațională privind protecția populațiilor indigene.
Prin intermediul unui comunicat de presă, Petrișor Peiu a acuzat guvernul Bolojan că „a provocat una dintre cele mai grave crize economice din ultimii ani prin explozia prețurilor la energie, majorarea taxelor și sugrumarea consumului populației, în timp ce statul refuză să reducă propria risipă bugetară și continuă să protejeze aparatul politic al coaliției PSD-PNL-USR-UDMR.”
„Unde a greșit major guvernul Bolojan? La baza politicilor eronate stă cea mai mare creștere a prețului la electricitate din UE: +15,4% în semestrul II 2025 față de semestrul II 2024.”, a declarat liderul senatorilor AUR.
Petrișor Peiu a mai spus că „efectele scumpirii energiei s-au propagat rapid în întreaga economie, fiind amplificate de majorările taxelor introduse de coaliția aflată la guvernare.”
„Scumpirea exagerată a energiei s-a răspândit în toată economia și, fiind simultană cu creșterea cotelor de TVA, a adus cea mai mare rată a inflației din UE, de aproape 10%.”, a afirmat Petrișor Peiu.
Liderul senatorilor AUR a atras atenția că „guvernul Bolojan a transferat costurile crizei asupra românilor, refuzând să reducă cheltuielile și consumul aparatului de stat.”
„Fenomenul inflației a adus scăderea economică, suprimând consumul unei economii dependente de consum (81% din PIB). Ceea ce nu va recunoaște niciodată niciunul dintre partidele coaliției PSD-PNL-USR-UDMR este că un sfert din consumul cu care declară că se luptă (19% din PIB) este consumul administrației, al statului. Și cum niciun partid din coaliție nu vrea să scadă consumul statului, pentru că de aici trăiesc armatele de activiști, guvernul PSD-PNL-USR-UDMR a sugrumat consumul populației. Simplu de înțeles, nu-i așa, domnilor din PSD-PNL-USR-UDMR?””, a precizat liderul AUR.
Jean-Luc Mélenchon a anunțat recent că va candida din nou la alegerile prezidențiale din Franța. Într-un interviu acordat TF1 (LCI), el și-a prezentat viziunea care ar schimba în mod radical politica externă a Franței. Liderul stângii radicale franceze și al mișcării La France Insoumise (LFI) a promis că va scoate Franța din NATO.
„NATO este inutilă. Servește un singur scop: să ne supună controlului american”, a declarat candidatul.
El a spus că Taiwan este China.
„Dacă eu voi fi președintele Republicii, Franța nu va intra niciodată în război cu China”, a promis Jean-Luc Mélenchon.
Liderul stângii radicale a mai spus că Israelul sub guvernul Netanyahu este cea mai periculoasă țară din regiune deoarece își atacă vecinii și comite genocid. El a promis că militarii francezi vor riposta dacă vor fi atacați de israelieni.
„L-am întrebat pe generalul care se afla în fruntea forței ONU: Dacă Netanyahu invadează Libanul, ce vei face? El a răspuns: Ordinele noastre sunt să ne retragem. I-am spus: Scuzați-mă, Generale, dar nu înțeleg cum o forță de menținere a păcii se retrage în loc să intervină. Dacă cineva lovește un soldat francez, Franța ripostează”, a adăugat Jean-Luc Mélenchon.
Politicianul a mai arătat că avioanele americane nu ar trebui să survoleze teritoriul francez sau să folosească bazele Franței.
Jean-Luc Mélenchon este un politician controversat. El a candidat de trei ori la alegerile prezidențiale fiind învins de fiecare dată. La următoarele alegeri, Mélenchon dorește să se bată cu partidul de extremă dreaptă Rassemblement National (RN), care va fi reprezentat de Marine Le Pen sau de Jordan Bardella. Alegerile din Franța vor avea loc în 2027.
Documentele, făcute publice de Departamentul Apărării al SUA, includ transcrieri ale discuțiilor purtate de astronauții misiunilor Apollo și Gemini cu centrul de control al NASA.
Printre cele mai importante dezvăluiri se află declarațiile astronautului Buzz Aldrin, care a relatat mai multe observații neobișnuite în timpul misiunii Apollo 11 din 1969, prima care a dus oameni pe Lună.
Buzz Aldrin vorbește despre lumini misterioasePotrivit transcrierilor publicate și citate de The Independent, Buzz Aldrin a descris un obiect de dimensiuni considerabile observat în apropierea Lunii.
„Primul lucru neobișnuit pe care l-am văzut a fost destul de aproape de Lună. Avea o dimensiune considerabilă”, a spus astronautul, explicând că a folosit un monoclu pentru a analiza obiectul.
Aldrin a mai povestit că a observat „mici blițuri” în interiorul cabinei spațiale, la intervale regulate, dar și o sursă puternică de lumină pe care a asociat-o provizoriu cu „un posibil laser”.
Documentele declasificate includ și mărturiile echipajului misiunii Apollo 17 din 1972. Pilotul Ronald Evans a descris „particule foarte strălucitoare” care pluteau în apropierea navei spațiale, în timp ce astronautul Harrison Schmitt a comparat fenomenul cu „artificiile de 4 iulie”.
Pentagonul investighează o fotografie Apollo 17Noile documente fac referire și la o fotografie realizată în timpul misiunii Apollo 17, care surprinde trei puncte luminoase dispuse într-o formațiune triunghiulară pe cerul lunar.
Potrivit Pentagonului, imaginea era deja cunoscută publicului, însă o nouă analiză preliminară sugerează că obiectul surprins în fotografie ar putea reprezenta „un obiect fizic din scenă”.
Departamentul Apărării a anunțat că investighează în continuare fotografia și că analiza completă va fi publicată după finalizarea anchetei. Oficialii americani au precizat că au recuperat filmul original al misiunii Apollo 17 pentru o examinare detaliată.
În același set de documente apare și o declarație a astronautului Frank Borman, care a raportat un „obiect neidentificat” în timpul misiunii Gemini VII din 1965.
Publicarea dosarelor OZN a stârnit numeroase reacții în mediul online și a reaprins dezbaterea privind existența fenomenelor aeriene neidentificate observate de astronauți și piloți militari americani de-a lungul decadelor.
După comiterea faptelor, suspectul ar fi fugit de la locul incidentului, însă a fost identificat la scurt timp de polițiștii Poliției Municipiului Alba Iulia.
Reținerea a fost dispusă în urma probatoriului administrat de procurorul de caz și de polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Alba.
Marco Rubio susține că negocierile de pace Rusia-Ucraina s-au blocat, potrivit Live Ukraine. El a declarat că Washingtonul a încercat să intermedieze procesul de pace, însă demersurile „nu au produs rezultate semnificative din diverse motive”.
„Nu dorim să ne pierdem timpul și energia cu eforturi care nu duc la progrese. Dar, dacă vedem o oportunitate de a ajuta părțile să se apropie de pace, suntem pregătiți să o facem”, a spus secretarul de Stat al SUA.
La începutul lunii martie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că discuțiile trilaterale dintre Ucraina, SUA și Rusia au încetat din cauza escaladării situației din Orientul Mijlociu.
Angajatul unui aeroport a dezvăluit că în unele bagaje pot ajunge mai rapid decât altele pe banda de recuperare din aeroport, după un zbor. Potrivit Express și Escape.com, trucurile au fost dezvăluite de Thomas Lo Sciuto, lucrător la rampă și agent de poartă la un aeroport regional din SUA.
Primul sfat este înregistrarea pentru zbor cât mai târziu posibil. Check-in-urile târzii înseamnă că bagajele respective sunt încărcate ultimele și ar trebui, în teorie, să apară primele la aterizare
„Cea mai bună opțiune este să fii printre ultimii pasageri care își înregistrează bagajele. Acest lucru se datorează faptului că bagajele vor fi întotdeauna încărcate din față în spate pe cărucioarele pentru bagaje”, a explicat Lo Sciuto.
Totuși, tertipul nu garantează că bagajul va ajunge primul pe banda mobilă din aeroport, la finalul zborului. Bagajele nu sunt încărcate exclusiv în funcție de ora de check-in și, în anumite cazuri, greutatea poate fi un factor determinant.
Unele companii aeriene aranjează bagajele în încărcături mari și mici pentru a echilibra distribuția greutății. Pe măsură ce pasagerii își înregistrează bagajele, valizele sunt puse în containere mari care pot fi mutate ca o singură unitate. Asta înseamnă că un bagaj poate fi mai aproape sau mai departe de ușa avionului în funcție de containerul în care a ajuns.
Alte companii aeriene nu folosesc containere ceea ce presupune că unele bagaje pot fi plasate într-o zonă de așteptare.
Un alt truc presupune inscripționarea valizei cu eticheta fragil. De asemenea, ajută culorile vii și panglicile vizibile ale valizelor care pot atrage atenția angajaților care încarcă și descarcă valizele.
Data marchează ziua istorică în care a fost pronunţată Declaraţia Schuman.
În cadrul unui discurs susţinut la Paris, în 1950, ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, a propus stabilirea unei noi forme de cooperare politică în Europa, care să înlăture pentru totdeauna posibilitatea izbucnirii unui nou război între naţiunile Europei, scrie europa.eu.
La data de 9 mai 1950, s-a făcut primul pas în direcţia creării Uniunii Europene de astăzi.
Schuman a citit în faţa presei internaţionale o declaraţie prin care chema Franţa, Germania şi alte patru state europene să-şi pună în comun producţiile de cărbune şi oţel, aşezând astfel piatra de temelie a unei federaţii europene.
Instituție supranațională, responsabilă de gestionarea industriei cărbunelui și oțeluluiMinistrul francez a propus atunci crearea unei instituţii europene supranaţionale, însărcinată cu gestionarea industriei cărbunelui şi oţelului, sector care constituia, la vremea respectivă, baza întregii puteri militare. Ţările la adresa cărora a fost lansat apelul aproape se distruseseră reciproc într-un conflict care a lăsat în urma sa pagube materiale imense şi un sentiment de dezolare.
„Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă. Contribuţia pe care o poate aduce civilizaţiei o Europă organizată şi activă este indispensabilă pentru menţinerea unor relaţii paşnice“.
Aşa începe una dintre cele mai importante declaraţii ale secolului trecut. Schuman avea să prezinte ideea lui Jean Monnet de a face războiul imposibil.
„Guvernul francez propune ca producţia franco-germană de cărbune şi oţel să fie plasată sub o Înaltă Autoritate comună, în cadrul unei organizaţii deschise şi altor state europene. Punerea în comun a producţiilor de cărbune şi oţel va asigura imediat stabilirea unor baze comune de dezvoltare economică, un prim pas către realizarea unei federaţii europene şi va schimba destinele acelor regiuni care s-au dedicat în trecut fabricării muniţiei de război, dar care au fost, în acelaşi timp, cele mai constante victime ale conflictelor”.
Noua ordine continentalăEra pentru prima oară când se întâmpla aşa ceva. Jean Monnet, autorul planului Uniunii Europene, s-a gândit în aşa fel încât să facă războiul imposibil din punct de vedere material, punând sub autoritatea unui supranaţional producţia de cărbune şi oţel a Europei.
„Solidaritatea de producţie astfel stabilită va demonstra că orice război între Franţa şi Germania devine nu numai inimaginabil, ci şi imposibil din punct de vedere material”.
Practic, Schuman invita Germania şi alte state europene să se alăture unei noi ordini continentale. După declaraţia sa, Konrad Adenauer, cancelarul Germaniei de Vest, anunţa că este de acord cu propunera lui Schuman. Italia, Belgia, Luxemburg şi Olanda se alăturau.
Reprezentanţii tuturor statelor se întâlnesc şi decid ca pe 18 aprilie 1951 să semenze Tratatul de Paris ce duce la apariţia Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelulului, un fel de bunică a Uniunii Europene de astăzi. Statele Unite ale Americii sprijină cu toate forţele proiectul european. Planul Marshall şi NATO sunt doar două dintre ajutoarele vitale pe care le-a oferit poporul american poporului european.
România, stat independent din 1877Prima semnificaţie a zilei de 9 mai pentru România este legată de anul 1877, fiind ziua în care Mihail Kogălniceanu rostea, în plenul Adunării Deputaţilor, Declaraţia de Independenţă a României, act care consfinţea înscrierea definitivă a ţării pe harta Europei.
La acea vreme, Mihail Kogălniceanu anunţa: ,,Suntem independenţi, suntem o naţiune de sine stătătoare… Suntem dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă… Guvernul va face tot ce îi va sta în putinţă ca starea noastră ca stat independent şi de sine stătător să fie recunoscută în Europa”.
De-a lungul timpului, au existat confuzii privind ziua în care s-a proclamat independenţa de stat a României. Înainte, pe 10 mai, se sărbătorea Ziua Naţională a României. Până recent se considera data de 9 mai ca fiind cea în care s-a proclamat independenţa. Cu toate acestea, Declaraţia de Independenţă, rostită de Kogălniceanu în data de 9 mai, a intrat în vigoare a doua zi, pe 10 mai.
Afirmarea neatârnării României avea să fie împlinită, în lunile următoare, de Armată, pe câmpurile de bătălie de la Plevna, Rahova, Griviţa, Smârdan şi alte redute cucerite cu sânge şi sacrificii.
Apple și Intel au ajuns la un acord preliminar prin care Intel va produce o parte din cipurile utilizate în dispozitivele Apple, au declarat surse familiarizate cu subiectul pentru The Wall Street Journal (WSJ).
Cei doi giganți au purtat discuții timp de mai bine de un an și au ajuns la un acord formal în ultimele luni, potrivit acelorași surse.
Acest acord între Apple și Intel i-ar oferi celui din urmă menționat un flux constant de cerere din partea uneia dintre cele mai mari companii de electronice de consum din lume.
„Administrația Trump a încheiat vara trecută un acord prin care a transformat subvenții federale în valoare de aproape 9 miliarde de dolari în acțiuni Intel, oferind guvernului SUA o participație de 10% la producătorul de cipuri. Acest lucru a jucat un rol esențial în aducerea companiei Apple la masa negocierilor”, notează WSJ.
Momentan, nu este clar pentru ce produse Apple ar produce Intel cipuri, potrivit raportului.
Apple se bazează în mare măsură pe TSMC, ale cărei linii de producție avansate sunt foarte solicitate și de către producătorii de cipuri AI, precum Nvidia și AMD.
Informația vine după ce la începutul acestei săptămâni, publicația Bloomberg relata că gigantul Apple a purtat discuții preliminare cu Intel și Samsung privind posibilitatea ca acestea să producă cipurile principale ale dispozitivelor în SUA.
Cele mai recente date ale Eurobarometrului 2026 au fost publicate în aceste zile. La acest sondaj au participat cetățeni din toate țările membre ale UE, inclusiv România.
Potrivit datelor centralizate în urma chestionării a 1.054 de români în perioada 12 martie – 31 martie 2026, arată că românii sunt considerabil mai nemulțumiți de situația economică națională decât media înregistrată la nivelul UE.
29% dintre români consideră situația economiei naționale ca fiind „bună”, în timp ce 70% o califică drept „rea”. La nivelul UE, percepția este ceva mai echilibrată, cu 38% opinii pozitive și 60% negative.
În privința situației financiare a gospodăriei, 54% dintre românii care au participat la sondaj s-au declarat mulțumiți, comparativ cu 75% la nivelul UE.
Pesimismul în privința situației economice naționale se menține și pentru următorul an, 48% dintre români anticipând o înrăutățire a acesteia.
Participanții au fost întrebați și care sunt primele două probleme ale țării din care provin. Aici, rezultatele obținute arată diferențe în percepția românilor față de ceilalți cetățeni din UE.
Concret, 41% dintre români au menționat că prețurile în creștere și inflația reprezintă principala grijă, pe locul al doilea fiind cea privind situația economică generală (27%).
Încrederea în instituțiiDatele Barometrului arată că românii păstrează o viziune relativ optimistă asupra Uniunii Europene. Concret, 44% dintre români au o imagine pozitivă despre UE (față de media europeană de 45%). 61% dintre români se declară optimiști cu privire la viitorul Uniunii Europene (față de 60% media europeană).
Ce este interesant e faptul că românii au mai multă încredere în Uniunea Europeană (48%) decât în propriul Guvern (31%) sau Parlament (25%).
Principalele probleme cu care se confruntă UEÎn percepția românilor, principalele probleme cu care se confruntă UE în prezent sunt conflictul din Orientul Mijlociu (24%), situația internațională (17%) și războiul din Ucraina (17%).
Cifrele nu sunt cu mult diferite la nivelul UE. Conflictul din Orientul Mijlociu (25%) și situația internațională (23%) sunt văzute drept cele mai mari amenințări. Războiul din Ucraina este în continuare o preocupare majoră pentru 20% dintre europeni, deși au trecut mai bine de patru ani de la momentul izbucnirii acestuia.
Sursa foto: date Eurobarometru 2026 – România
Susținerea pentru Ucraina rămâne majoritară, însă cu anumite nuanțeDatele Eurobarometrului mai arată că sprijinul pentru Ucraina rămâne majoritar, însă cifrele diferă dacă ne uităm separat la sprijinul privind echipamentul militar și la ajutorul umanitar.
56% dintre românii chestionați aprobă sprijinul financiar și umanitar (față de 75% în UE). În privința finanțării de echipamente militare pentru Ucraina, 45% dintre români sunt de acord cu acest lucru, față de 56% media UE.
Sondajul a cuprins un eșantion total de 26.415 interviuri în UE27, dintre care 1.054 au fost realizate în România.
Armata SUA a anunțat vineri că a lovit o ambarcațiune în Pacificul de Est. Două persoane și-au pierdut viața, iar o alta a supraviețuit, în cadrul celui mai recent atac asupra unor ambarcațiuni suspectate de transportul de narcotice.
Comandamentul Sud al SUA a publicat pe X un videoclip care arată nava navigând pe apă, fiind lovită de ceea ce pare a fi o rachetă. La scurt timp după, ecranul se face negru pentru o clipă, apoi se observă cum nava este cuprinsă de flăcări.
Comandamentul Sud a declarat, în cadrul postării pe X, că „nava se deplasa pe rute cunoscute de trafic de droguri” și „era implicată în operațiuni de trafic de droguri”.
On May 8, at the direction of #SOUTHCOM commander Gen. Francis L. Donovan, Joint Task Force Southern Spear conducted a lethal kinetic strike on a vessel operated by Designated Terrorist Organizations. Intelligence confirmed the vessel was transiting along known narco-trafficking… pic.twitter.com/YFLQNZufRx
— U.S. Southern Command (@Southcom) May 9, 2026
Doi bărbați au fost uciși, iar Comandamentul Sud al SUA a notificat Paza de Coastă a SUA să înceapă operațiunile de căutare și salvare a supraviețuitorului.
Potrivit The Guardian, armata a atacat mai multe ambarcațiuni suspectate de trafic de droguri în Pacificul de Est în ultimele săptămâni. Din septembrie 2025 și până în prezent, au avut loc 58 de astfel de atacuri asupra ambarcațiunilor, în urma cărora 193 de persoane și-au pierdut viața, iar alte patru au supraviețuit.
