Populația ocupată cuprinde toate persoanele care exercită în mod obișnuit o ocupație aducătoare de venit, fiind încadrate într-o activitate economică sau socială, în baza unui contract de muncă sau în mod independent, în scopul obținerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte tipuri de plăți.
Conform INS, populația ocupată civilă nu cuprinde cadrele militare și persoanele asimilate acestora (personalul MApN, MAI, SRI), deținuții și salariații organizațiilor politice și obștești.
Studiu / Situația populației ocupate în România
După aderarea la Uniunea Europeană, în intervalul 2008-2024, populația ocupată civilă a României s-a diminuat cu un milion de persoane: de la 8,7 milioane (2008) la 7,7 milioane (2024).
În același interval, numărul salariaților a crescut, de la 5,2 milioane la 5,8 milioane. Categoriile care s-au diminuat, procentual, cel mai mult au fost: lucrătorii familiali neremunerați (cu 72% mai puțini în 2024 decât în 2008) și lucrătorii pe cont propriu (cu 31% mai puțini).
Ponderea populației civile ocupate în întreprinderile proprietate publică a rămas constantă (16,6% în 2008, 16,5% în 2024), în timp ce ponderea populației ocupate în privat a crescut de la 79,9% la 81,8%.
Studiu / Situația populației ocupate în România
Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă se calculează ca procentaj al populației ocupate raportat la populația rezidentă cu vârsta între 15 și 64 de ani. Acest raport a înregistrat o ușoară creștere între 2008 (62,5%) și 2024 (63,4%).
În cazul femeilor, rata de ocupare este mai scăzută: 57,8% în 2008, 58,3% în 2024.
Există variații semnificative între județe în ceea ce privește ratele de ocupare a populației în vârstă de muncă. Valorile cele mai înalte se înregistrează în județele Cluj (78%), Timiș (77%) și Sibiu (74%).
În București, numărul persoanelor ocupate (1,3 milioane) este mai mare decât cel al populației rezidente în vârstă de muncă, datorită faptului că aici lucrează un număr semnificativ de rezidenți în județele limitrofe.
Nivelurile cele mai mici ale ocupării sunt în județele Giurgiu (40%), Botoșani (41%) și Călărași (41%).
Aceste date subliniază nevoia unor politici publice care să susțină accesul echitabil la muncă, reducerea disparităților regionale și îmbunătățirea condițiilor pentru toți lucrătorii, arată Monitorul Social într-un studiu dat astăzi publicității.
Scena s-a petrecut după ce oficialii s-au adresat delegaților de la tribună. Președintele FIFA, Gianni Infantino, i-a invitat să pozeze împreună, însă președintele Federației Palestiniene de Fotbal, Jibril Rajoub, a refuzat în mod repetat, în ciuda insistențelor.
Între Federația Palestiniană de Fotbal și FIFA există un conflict deschis, după ce forul mondial a respins solicitarea palestinienilor de a sancționa Israelul. Palestinienii contestă faptul că mai multe cluburi israeliene din coloniile din Cisiordania joacă în competițiile organizate de federația israeliană.
Apel la TASPotrivit Le Figaro, federația palestiniană a depus un apel la Tribunalul Arbitral al Sportului (TAS) împotriva deciziei FIFA de a nu sancționa Israelul.
Cisiordania este ocupată de Israel din 1967 și este frecvent scena unor violențe, inclusiv atacuri comise de coloniști israelieni, iar disputa sportivă reflectă tensiunile politice mai largi din regiune.
Palestinienii cer aplicarea statutelor FIFAÎn octombrie 2024, experți independenți mandatați de Organizația Națiunilor Unite au cerut FIFA să respecte dreptul internațional, indicând că cel puțin opt cluburi joacă în coloniile israeliene din teritoriul ocupat.
„Ceea ce se întâmplă în Palestina este îngrozitor: distrugerea tuturor bazelor sportive din Gaza, uciderea a sute de sportivi palestinieni și angajați. Este timpul să se facă dreptate”, a declarat oficialul palestinian.
„Persoana care vorbea în numele Israelului nu acordă atenție acestor suferințe. Am refuzat să îi strâng mâna. Cum aș fi putut face o fotografie cu un astfel de om?”, a adăugat președintele federației palestiniene.
Aceste restructurări vizează în special Europa și arată o tendință mai largă din industrie, în care companiile își regândesc activitățile de inginerie, potrivit Automotive Manufacturing Solutions.
Restructurări în inginerieRenault și Stellantis anunță reduceri semnificative în diviziile de cercetare și dezvoltare. Deciziile nu sunt izolate și vin într-un moment în care producătorii auto își regândesc structurile tehnice.
Schimbările afectează direct angajații și furnizorii: unele posturi sunt reduse, iar companiile cer competențe diferite, în special în zona de software.
Ritmul „China Speed”Ritmul de dezvoltare din China, descris în industrie drept „China Speed”, devine un reper pentru producătorii tradiționali.
Toyota a mutat în 2023 o parte din cercetare în China pentru a beneficia de această viteză, iar o parte importantă din programul său de vehicule electrice bZ este dezvoltat acolo.
Și Renault a redus timpul de dezvoltare al noului Twingo la 21 de luni, folosind centrele de cercetare și dezvoltare din Shanghai.
Noul director general al Renault, Francois Provost, vrea să aplice aceste metode și în centrul de inginerie TechnoCentre, principalul hub de cercetare și dezvoltare al companiei de lângă Paris, unde sunt proiectate și testate noile modele.
Schimbare structuralăIndustria auto trece de la modelul clasic de dezvoltare la unul dominat de software și cicluri rapide.
Această tranziție determină companiile să reducă structurile tradiționale de inginerie și să investească în software și tehnologii digitale, accelerând reorganizarea întregului sector.
Studiul, realizat de o echipă de la Universitatea New South Wales din Australia a analizat ce se întâmplă în creier atunci când oamenii cască, respiră profund sau își controlează căscatul. În experiment au fost implicați 22 de voluntari sănătoși, monitorizați cu ajutorul imagisticii prin rezonanță magnetică.
Rezultatele au arătat că, deși căscatul seamănă mult cu o respirație profundă, efectele din interiorul creierului sunt diferite. „În mod surprinzător, căscatul modifică direcția de circulație a lichidului cefalorahidian în jurul creierului, invers față de respirația profundă”, au explicat cercetătorii, citați de ScienceAlert.
Crește fluxul de sânge din creierO altă descoperire importantă este că atât căscatul, cât și respirațiile profunde cresc cantitatea de sânge care iese din creier, ceea ce ar putea permite intrarea unui nou flux de sânge.
Totuși, oamenii de știință spun că nu este clar încă ce înseamnă aceste schimbări. Una dintre ipoteze este că căscatul ar putea ajuta la „curățarea” creierului, prin eliminarea deșeurilor, iar alta că ar putea avea un rol în răcirea creierului.
Căscatul și eliminarea deșeurilor din creier„Bolile neurodegenerative sunt asociate cu acumularea de deșeuri, iar odată cu vârsta acestea pot deveni mai numeroase. Nu știm exact cât de puternică este legătura cu modul în care este eliminat acest lichid, dar este un domeniu în care cercetările s-au intensificat în ultimul deceniu”, a explicat unul dintre autorii studiului.
Cercetătorii spun că acest mecanism ar putea ajuta la înțelegerea modului în care creierul își menține echilibrul și elimină substanțele reziduale.
Asemenea unei amprenteStudiul mai arată și că fiecare persoană are un tipar propriu de căscat, aproape ca o „amprentă”, ceea ce sugerează că acest comportament este controlat de mecanisme fixe din creier.
Deși căscatul este un comportament întâlnit la multe specii și încă nu este pe deplin înțeles, cercetătorii spun că ar putea avea un rol mai important decât se credea până acum în menținerea echilibrului sistemului nervos.
Argumentul a fost prezentat și de secretarul Apărării, Pete Hegseth, în timpul unei audieri în Senat, unde a afirmat că armistițiul a pus practic pe pauză conflictul. În această logică, administrația nu ar mai fi obligată să respecte termenul prevăzut de legea americană pentru autorizarea intervențiilor militare de durată, potrivit Associated Press.
Armistițiul, invocat ca „final” al ostilitățilorUn oficial de rang înalt din administrație, care a vorbit sub protecția anonimatului, a declarat că „ostilitățile care au început pe 28 februarie au încetat”. Potrivit acestuia, armata americană și Iranul nu au mai schimbat focuri de la armistițiul de două săptămâni început pe 7 aprilie.
Cu toate acestea, situația din teren rămâne tensionată: Iranul își menține controlul asupra Strâmtorii Ormuz, iar marina americană continuă blocada pentru a împiedica exporturile de petrol iranian.
În baza Rezoluției privind puterile de război, Donald Trump avea termen până vineri să ceară aprobarea Congresului pentru continuarea operațiunilor sau să oprească acțiunile militare. Legea permite și o prelungire de 30 de zile.
Dispută politică la WashingtonDemocrații au cerut în mod repetat ca administrația să solicite autorizarea formală pentru războiul din Iran. Atingerea pragului de 60 de zile ar fi pus sub semnul întrebării și sprijinul unei părți dintre republicani, care au susținut inițial intervenția, dar cer implicarea Congresului pentru un conflict de durată.
„Acest termen nu este o sugestie, este o obligație”, a declarat senatoarea republicană Susan Collins, care a votat pentru o măsură menită să oprească acțiunile militare în lipsa aprobării Congresului. Ea a avertizat că orice continuare a conflictului trebuie să aibă „o misiune clară, obiective realizabile și o strategie definită”.
Controverse juridiceInterpretarea administrației reprezintă „o extindere semnificativă” a modului în care a fost aplicată legea din 1973 consideră experții în drept constituțional și securitate.
„Nimic din textul sau logica acestei legi nu sugerează că termenul de 60 de zile poate fi suspendat sau oprit”, a spus ea. Katherine Yon Ebright, expertă în drept constituțional și securitate națională la Centrul Brennan pentru Justiție, un institut juridic independent afiliat Universității New York.
Operațiunea Pasajul EpicRichard Goldberg, fost oficial al Consiliului de Securitate Națională, a propus lansarea unei noi operațiuni, denumită „Epic Passage”, care ar avea ca obiectiv redeschiderea Strâmtorii Ormuz și reluarea libertății de navigație, menținând în același timp opțiunea unor acțiuni militare ofensive.
Alți președinți americani au susținut în trecut că anumite operațiuni nu intră sub incidența legii privind puterile de război, invocând intensitatea redusă sau caracterul limitat al acțiunilor. În acest caz însă, experții spun că amploarea conflictului cu Iranul face dificilă o astfel de justificare.
Mai mulți membri ai Congresului SUA au întrebat, în cadrul audierilor privind bugetul Pentagonului pentru 2027, desfășurate joi, de ce fondurile aprobate pentru Ucraina nu au ajuns încă pe teren.
„Departamentul Apărării reține aproximativ 400 de milioane de dolari din asistența de securitate pentru Ucraina”, a acuzat democrata Sarah Elfreth, cerând clarificări privind momentul în care banii vor fi transformați în contracte și livrări efective.
Alți parlamentari au subliniat că suma „are un sprijin covârșitor” și au cerut Pentagonului să o pună rapid în aplicare.
Pentagonul: sprijinul continuă, dar Europa plăteșteSecretarul Apărării, Pete Hegseth, a declarat că Statele Unite continuă să sprijine Ucraina, însă a indicat o schimbare de abordare.
„Ucrainenii au demonstrat mult curaj și apreciez faptul că Europa plătește acum pentru armele pe care le furnizăm”, a spus acesta.
Șeful Statului Major, Dan Caine, a adăugat că sprijinul american rămâne „continuu”, inclusiv prin schimb de informații și cooperare militară în cadrul comandamentului european.
Fără fonduri noi pentru Ucraina în bugetul pe 2027Controlorul interimar al Pentagonului, Jules Hurst, a confirmat că proiectul de buget pentru anul fiscal 2027 nu include finanțare pentru programul de sprijin militar pentru Ucraina.
El a precizat că Pentagonul va utiliza pachetul de 400 de milioane de dolari aprobat anterior de Congres, fonduri care au fost eliberate recent și urmează să fie puse în aplicare „foarte curând”.
Ajutorul pentru Ucraina, afectat de conflictul cu IranulÎn cadrul aceleiași audieri, congresmenul democrat John Garamendi a atras atenția că sprijinul pentru Ucraina este afectat de redirecționarea resurselor către alte teatre de operațiuni. Potrivit acestuia, „echipamentele și sistemele de apărare sunt redirecționate către războiul cu Iranul”, ceea ce reduce capacitatea SUA de a susține Kievul.
Divergențe privind amploarea ajutoruluiDezbaterea a scos la iveală și diferențe de opinie între oficialii americani. Unii au criticat nivelul ridicat al ajutorului acordat până acum, estimat la aproximativ 300 de miliarde de dolari, în timp ce alții au insistat asupra necesității de a continua sprijinul.
În paralel, există semnale că responsabilitatea pentru susținerea Ucrainei este transferată tot mai mult către aliații europeni, pe fondul presiunilor asupra bugetului american.
Congresmena democrată Sarah Elfreth a dat ca exemplu implicarea Ucrainei în Orientul Mijlociu. „Ucraina a făcut poate mai mult decât orice alt aliat pentru noi în Orientul Mijlociu”, a spus aceasta, adăugând că „interceptează drone iraniene care amenință trupele SUA și ale partenerilor”.
Decizia de inculpare a fost anunțată joi de procurorii americani, care au precizat că este vorba despre o infracțiune minoră și că artista nu este obligată să se prezinte la prima audiere. Potrivit Le Figaro, documentele depuse de procurori nu indică tipul de substanță depistată în organism.
Spears a fost reținută în seara respectivă, apoi eliberată în dimineața următoare. Un reprezentant al acesteia a descris episodul drept „nefericit și complet inacceptabil”. În perioada următoare, artista a intrat voluntar într-un program de dezintoxicare.
Varianta unei înțelegeri cu procuroriiPrima audiere este programată luni, într-un tribunal din Ventura, însă artista nu este obligată să fie prezentă, putând fi reprezentată de avocat. Procurorii au precizat că este vorba despre o infracțiune minoră.
Autoritățile intenționează să îi propună un acord de recunoaștere a vinovăției, frecvent în cazuri fără accident și cu alcoolemie redusă. Acesta presupune, de regulă, o perioadă de supraveghere, participarea la cursuri privind conducerea sub influență și plata unei amenzi.
Autobiografie: alcool, medicamente și presiunea celebritățiiÎn autobiografia sa, „Femeia din mine”, publicată în 2023, Britney Spears scrie că, de-a lungul timpului, a consumat alcool, dar susține că nu a ajuns să-și piardă controlul. Artista menționează și că a luat Adderall – un medicament prescris pentru tulburări de atenție, din familia amfetaminelor, care poate crea dependență folosit necorespunzător.
Cartea oferă și detalii despre viața sa personală: o copilărie dificilă într-o familie cu probleme, relația intens mediatizată cu Justin Timberlake și presiunea constantă exercitată de paparazzi, pe care o descrie ca fiind unul dintre factorii care i-au afectat echilibrul emoțional.
De la criza din 2007 la „Free Britney”După episodul din 2007, când Britney Spears a trecut printr-o criză personală intens mediatizată, cu probleme de sănătate mintală și mai multe incidente publice, artista a fost plasată sub tutela tatălui său, Jamie Spears, care i-a controlat finanțele și deciziile personale, deși ea a continuat să susțină concerte, inclusiv la Las Vegas.
Tutela a fost încheiată în 2021, în urma presiunii publice exercitate de fani, reuniți sub sloganul „Free Britney”.
Anunțul lui Trump intervine într-un moment de tensiuni între Washington și mai mulți aliați europeni, legate de războiul din Iran, relatează Le Figaro. „O decizie va fi luată foarte curând”, a scris Trump pe platforma sa Truth Social, fără să ofere detalii despre amploarea sau calendarul unei eventuale retrageri.
Nemulțumiri față de aliațiDeclarațiile liderului de la Casa Albă sugerează o posibilă recalibrare a prezenței militare americane în Europa, în contextul în care Washingtonul acuză lipsa de implicare a unor aliați în conflictul cu Iranul.
Miercuri, Trump a spus că analizează și reducerea trupelor americane din Germania, după un schimb dur de replici cu cancelarul german Friedrich Merz.
Acesta afirmase că „americanii nu au, în mod evident, nicio strategie” în Iran și că Teheranul „umilește” prima putere mondială – declarații care au provocat reacția dură a liderului american.
Merz nu a răspuns direct amenințărilor liderului american privind retragerea militară, dar a pledat pentru menținerea unui „parteneriat transatlantic de încredere” în cadrul NATO.
Impact asupra reacției NATOItalia, Spania și Germania găzduiesc baze importante ale armatei americane, folosite pentru operațiuni aeriene, navale și logistice, dar și ca puncte-cheie pentru desfășurări militare în alte regiuni.
O eventuală reducere a acestor efective ar marca o schimbare semnificativă în postura militară a Statelor Unite în Europa și ar putea afecta capacitatea de reacție rapidă a alianței NATO.
Presiuni asupra aliaților NATOPotrivit unor informații anterioare, Washingtonul analizează și alte măsuri de presiune asupra aliaților occidentali. Printre acestea s-ar număra inclusiv suspendarea Spaniei din NATO și reconsiderarea poziției SUA privind Insulele Falkland, ca reacție la lipsa de sprijin a unor parteneri în conflictul cu Iranul.
Teritoriul britanic de peste mări, situat în Atlanticul de Sud, este revendicat de Argentina, dispută care a dus la un conflict militar în 1982. Statele Unite au susținut în mod tradițional poziția Regatului Unit, iar o eventuală schimbare de atitudine ar avea implicații diplomatice sensibile în relația cu Londra.
În discursul susținut în fața simpatizanților adunați la Otopeni, Diana Șoșoacă a afirmat că nu se teme de anchetele în care este vizată și de eventuale măsuri judiciare, susținând că nu există închisori care să o poată „îngenunchea”.
„Nu mi-e frică. Nu au ei pușcării și aresturi ca să mă poată îngenunchea. Și americanii și rușii mi-au zis la fel: Nici măcar noi nu avem închisori care să vă facă față”, a spus europarlamentara.
Avertismente pentru șefii penitenciarelor„Vă dați seama că România e vai de mama ei, ce închisori avem. Se poate și evada”, a spus europarlamentara.
Ea a adăugat că, dacă ar ajunge în detenție, va face plângeri împotriva autorităților: „Dacă mă duc acolo, îi avertizez pe toți directorii de închisoare și pe șeful penitenciarelor și pe ministrul Justiției că le voi face plângeri naționale și internaționale pentru toate crimele și violurile care se petrec în pușcărie și pentru toată mafia cu magazinele care aparțin oamenilor politici.”
Șoșoacă critică motivele pentru ridicarea imunitățiiPotrivit Dianei Șoșoacă, în aceeași zi au mai rămas fără imunitate și alți europarlamentari. „Odată cu mine, s-a ridicat și imunitatea a încă cinci colegi. Este pentru prima dată în istorie când, într-o legislatură a Parlamentului European, într-un an și zece luni se ridică 50 de imunități. Cei mai mulți sunt polonezii”, a spus europarlamentara.
Șoșoacă susține că motivele invocate în astfel de cazuri ar viza fapte minore. „Că l-a înjurat pe un judecător, că i-a smuls microfonul uneia din opoziție, în timp ce vorbea la un protest, că a înjurat un procuror sau că a scris nu știu ce pe Facebook, nu știu ce pe TikTok”, a spus europarlamentara.
Șoșoacă: s-ar putea să câștige RusiaȘoșoacă s-a adresat celor veniți să o întâmpine, spunându-le că România este „o multicolonie”. „Suntem colonie americană, israeliană, franceză, UE, austriacă, germană, suntem o multicolonie, așa ne place nouă. Și acum se bat toți pe putere”, a afirmat europarlamentara.
Ea a adăugat că, în opinia sa, conflictul dintre marile puteri ar putea avea un deznodământ favorabil Rusiei. „Și s-ar putea, știți cum e, când toți (…) se ceartă, s-ar putea să câștige Rusia, cum câștigă de obicei”, a spus aceasta.
Șefa S.O.S. România: scenariu despre UEVorbind despre Uniunea Europeană, Șoșoacă le-a transmis celor prezenți la Otopeni că ar exista discuții privind destrămarea acesteia. „Deja sunt discuții foarte mari. În 2028, cred că va începe dezintegrarea Uniunii Europene, iar în 2030 nu cred că va mai exista”, a spus europarlamentara.
Europarlamentara Diana Șoșoacă, președinta S.O.S. România, a revenit joi seară de la Strasbourg, unde a participat la plenara Parlamentului European.
La Aeroportul Otopeni, a fost întâmpinată de mai mulți simpatizanți, care au venit să-și dovedească susținerea și să protesteze față de decizia de ridicare a imunității de către Parlamentul European.
Despre salariile mici, printre scandăriCâteva zeci de persoane au fluturat steaguri tricolore și flori, scandând mesaje de susținere. „Diana, Diana”, „Diana te iubim” și „Diana președinte” s-a auzit pe tot parcursul protestului. Participanții purtau pancarte cu mesajul „Solidari cu Diana Șoșoacă” și multe steaguri ale partidului SOS România.
Între scandări, oamenii discutau despre salariile mici, plângându-se că sunt plătiți „la minim pe economie”.
Șoșoacă: Nu au ei pușcării să mă îngenunchezeDiana Șoșoacă s-a alăturat grupului, dând tonul unor lozinci cu mesaj protestatar. „La luptă!”, „Revoluție!”, „Adevărul, adevărul!”, „România liberă”, „Jos trădătorii” și „Trădătorii la canal” au fost strigate de aceasta și preluate imediat de mulțime.
„Nu mi-e frică. Nu au ei pușcării și aresturi ca să mă poată îngenunchea”, le-a spus europarlamentara S.O.S. România celor adunați la aeroport.
Undă verde pentru continuarea ancheteiLa solicitarea autorităților române, plenul Parlamentului European a votat marți pentru ridicarea imunității Dianei Șoșoacă, după ce Comisia juridică și-a dat avizul favorabil.
Decizia permite procurorilor să continue cercetările într-un dosar penal care vizează mai multe mai multe presupuse infracțiuni care ar fi fost comise în perioada 10 decembrie 2021 – 11 februarie 2025. Printre acuzațiile menționate se numără propagandă legionară, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război, declarații cu caracter antisemit, dar și lipsire de libertate în mod ilegal și ultraj.
Ridicarea imunității elimină un obstacol procedural în calea anchetei.
