Deși atacantul francez a reușit să aibă un sezon excelent privind statisticile individuale, Pascal Ferre consideră că aceste realizări nu sunt suficiente pentru a-i aduce titlul de cel mai bun jucător din lume.
„Nu văd cum cel mai bun jucător din lume ar fi putut rata toate trofeele cu echipa. Faptul că cel mai bun jucător din lume nu a reușit să ajungă în finala niciuneia dintre competițiile în care este angrenat, mai ales având în vedere că evoluează pentru două echipe mari reprezintă, în opinia mea, o limitare semnificativă.”, a declarat Ferre, citat de Le Figaro.
Căpitanul Franței și atacantul Realului Madrid a fost golgheter în La Liga (25), Liga Campionilor (15) și la Cupa Mondială (10) în sezonul precedent, însă nu a cucerit niciun trofeu cu echipa sa.
Cu echipa de club a terminat pe locul secund în campionatul intern și s-a oprit în sferturile de finală ale Ligii Campionilor, iar cu „Cocoșul Galic” s-a oprit în semifinalele Cupei Mondiale, reușind să obțină bronzul în urma finalei mici, disputate cu Anglia.
Avantajele lui Lamine YamalFerre și-a exprimat preferința pentru Lamine Yamal. Fostul oficial France Football apreciază atât calitățile tehnice ale spaniolului, cât și rezultatele obținute de acesta.
„Are virtuozitatea unui fotbalist aparte pe teren, precum și palmaresul necesar. Cred că un Campionat Mondial valorează la fel de mult ca o Ligă a Campionilor. Sunt cele două competiții de referință ale unui sezon. Dincolo de asta, totul devine subiectiv. Însă, în opinia mea, cel mai bun jucător trebuie să fi câștigat una dintre cele două competiții. Dacă nu a câștigat niciuna, oricâte goluri ar marca, simt că îi lipsește ceva”, a mai spus fostul oficial.
Când se decernează trofeulCâștigătorul Balonului de Aur va fi anunțat pe 26 octombrie, la Londra. Votul s-a încheiat, iar succesorul lui Ousmane Dembélé, laureatul din 2025, va fi ales dintre cei 30 de jucători nominalizați.
Printre alți candidați la Balonul de Aur se numără Harry Kane, Rodri, câștigător al Cupei Mondiale cu Spania, precum și jucătorii lui Paris Saint-Germain, Ousmane Dembele și Khvicha Kvaratskhelia, campioni europeni.
„I-am transmis cancelarului că suntem deschiși aderării Germaniei la GCAP”, a declarat Burnham într-o conferință de presă, potrivit Reuters.
„Este un obiectiv pe care dorim să îl promovăm în perioada următoare, în colaborare cu ceilalți parteneri ai noștri, Italia și Japonia”, a adăugat premierul Marii Britanii.
Speculațiile privind o posibilă aderare a Germaniei la Programul GCAP s-au intensificat după ce un proiect franco-german rival pentru dezvoltarea unui avion de luptă a eșuat în luna iunie.
Germania ar putea deveni un nou partener al programului GCAPGCAP permite participarea altor țări, cu diferite niveluri de implicare. Prima extindere a avut loc în iulie, când Canada s-a alăturat în calitate de observator, un prim pas care ar putea duce la o implicare mai mare în viitor. Arabia Saudită și-a manifestat, de asemenea, interesul pentru participarea la program.
Unii experți în apărare consideră Germania un partener potrivit, deoarece și-a majorat bugetul militar și colaborează deja cu Marea Britanie și Italia la producerea avionului de luptă Eurofighter Typhoon.
Din perspectiva Marii Britanii, atragerea unui nou partener, într-un moment în care bugetul său militar se află sub presiune, ar contribui la împărțirea costurilor. Japonia ar putea însă avea nevoie de argumente suplimentare pentru a accepta extinderea programului. Italia a declarat anterior că este deschisă aderării unor noi țări, pentru a distribui costurile proiectului.
Japonia insistă ca noul avion de luptă să fie gata până în 2035, având în vedere amenințarea reprezentată de China și planurile de retragere a actualelor avioane F-2 începând de la mijlocul deceniului următor.
Unii reprezentanți ai industriei de apărare au avertizat însă că includerea unor noi parteneri ar putea întârzia dezvoltarea avionului.
Programul GCAP este coordonat de trei mari companii din industria de apărare: BAE Systems din Marea Britanie, Leonardo din Italia și Mitsubishi Heavy Industries din Japonia.
„Am știut de la început că nu o să fie o sarcină foarte simplă, pentru că dacă ar fi fost simplă s-ar fi rezolvat până acum. Sunt pozițiile pe care și le-au fundamentat, pe care le-au explicat. Încercăm să lucrăm împreună pentru a găsi soluții cu cele două partide cu care am vorbit până acum și sper că același lucru să se întâmplă și la UDMR și la celelalte partide pe care le voi consulta”, a declarat Luca Niculescu.
Acesta a precizat că, în urma negocierilor, „va păstra ideile bune”, despre care a precizat că „pot veni din mai multe părți”, dar și că va încerca să îmbunătățească „ceea ce poate fi îmbunătățit”.
Joi, la negocierile cu PSD, Sorin Grindeanu a precizat că PSD nu va vota un guvern tehnocrat, dar că își dorește o majoritate asumată. În același timp, PNL a anunțat că nu va intra la Guvernare alături de PSD, dar că va acorda votul de învestitură.
Întrebat dacă există vreo șansă pentru formarea unui guvern PSD – PNL – UDMR, Niculescu a declarat:
„Niciodată nu iau primul răspuns ca fiind ultimul răspuns, dar există în continuare toate variantele pe masă, dar, într-adevăr, nu a fost propunerea cu care să fie de acord, cel puțin astăzi”, a declarat Niculescu.
Cu toate acestea, Niculescu nu a încheiat, încă, negocierile cu partidele. Acesta urmează să se întâlnească cu reprezentanții UDMR.
Niculescu a fost desemnat în funcția de premier, luni seara, după consultările de la Palatul Cotroceni cu liderii partidelor. Nicușor Dan și-a motivat alegerea precizând că Niculescu are experiență diplomatică, fiind astfel capabil să „armonizeze poziții”. Potrivit lui Dan, Niculescu ar avea „cele mai mari șanse să întrunescă o majoritate”.
„Am discutat de asemenea despre posibilitatea participării PNL în guvernul Luca Niculescu. L-am informat pe domnul Luca Niculescu că PNL nu intenționează să participe în acest guvern”, a declarat Ilie Bolojan.
Liderul PNL a explicat că partidul are o decizie de a nu mai participa, în actualul context politic, la guvernări alături de PSD. În cazul în care PSD va face parte din viitoarea guvernare, PNL va intra în opoziție, a precizat Bolojan.
În schimb, liberalii sunt dispuși să acorde un vot pentru instalarea Guvernului Niculescu, având în vedere situația în care se află România și necesitatea unui Executiv cu puteri depline.
„PNL este deschis să acorde un vot de instalare acestui guvern”, a spus Bolojan, precizând că viitorul Executiv trebuie să poată gestiona urgențele bugetare, să asigure funcționarea serviciilor statului prin rectificarea bugetară, să ia măsuri pentru limitarea cheltuielilor și să pregătească bugetul pentru anul viitor.
„Funcție de programul pe care îl va definitiva, funcție de componența pe care o va propune acestui guvern, săptămâna viitoare vom convoca Biroul Politic Național. Probabil că vom mai avea o discuție cu domnul Luca Niculescu și vom lua o decizie în ceea ce privește situația acestui guvern și poziția PNL față de acest guvern”, a adăugat Bolojan.
Poziția PNL vine în contextul negocierilor începute joi de Luca Niculescu cu partidele parlamentare pentru formarea noului Guvern.
Luca Niculescu, premierul desemnat, s-a întâlnit joi și cu liderii PNL, după discuțiile cu social-democrații. Acesta spune că le-a prezentat liberalilor prioritățile viitorului Guvern, dintre cele pe care le-a conturat până acum.
„Am spus de ce este important să avem un guvern cu puteri depline, cât mai rapid, susținut de o majoritate parlamentară care să fie cât mai solidă. Creionarea unui buget pentru 2027. Am vorbit, de asemenea, despre consolidarea fiscală, despre importanța respectării angajamentelor asumate de România și că orice măsură de relaxare fiscală se înscrie în acest cadru pe care România l-a discutat. Am vorbit, evident, și despre securitatea României”, a declarat Luca Niculescu, la ieșirea din sediul PNL.
Premierul desemnat analizează în aceste zile propunerile partidelor, urmând ca după ce încheie toate întrevederile cu liderii, să își finalizeze atât programul de guvernare, cât și lista de miniștri.
Cum a reacționat PNL la propunerile venite dinspre PSDLuca Niculescu le-a prezentat liberalilor și propunerile venite dinspre PSD. Premierul desemnat spune că liderii PNL nu au fost foarte deschiși la acestea, însă nici nu i-au impus condiții suplimentare.
„Au ascultat propunerea care venise de la Partidul Social-Democrat și am discutat cu pe marginea ei. Nu pot spune că este vorba neapărat de condiții, dar nu mi s-a părut că este o propunere pe care o primesc cu cea mai mare deschidere”, a mai declarat Niculescu.
Pozițiile partidelor nu sunt flexibile, însă Luca Niculescu este optimist. El spune că este doar începutul discuțiilor. Despre varianta unui executiv tehnocrat, cu care Sorin Grindeanu deja nu a fost de acord, Luca Niculescu spune acum că și liberalii ar fi fost reticenți.
„Niciodată nu iau primul răspuns ca fiind ultimul răspuns, dar există în continuare toate variantele pe masă, dar, într-adevăr, nu a fost propunerea cu care să fie de acord, cel puțin astăzi”, a mai explicat premierul desemnat.
Concluziile discuțiilor cu Bolojan. Cum se modifică programul de guvernareLuca Niculescu spune că va prelua în continuare idei de la toate partidele, dar și din programele de guvernare ale premierilor desemnați anterior și care nu au trecut de votul din Parlament.
„Am încrederea că, după cum am spus și mai devreme, voi păstra ideile bune și voi încerca să îmbunătățesc ceea ce poate fi îmbunătățit. Evident că ideile bune nu au un singur genitor. Pot veni din multe părți și sunt convins că toate partidele dau dovadă de deschidere pentru a încerca să găsească o soluție la această criză politică și economică, pentru că să nu uităm în ce situație ne aflăm din punct de vedere economic”, a concluzionat premierul desemnat.
Javonte Smart a înscris 26 de puncte, a reușit 9 recuperări și a încheiat partida cu un indice al eficienței (PIR) de 29.
MVP-ul etapei a fost desemnat Thomas Kennedy, de la London Lions, care a avut 26 de puncte și 8 recuperări în victoria echipei engleze împotriva formației La Laguna Tenerife. Alți trei jucători, Tony Perkins, de la Riga Zelli, Marko Simonovic, de la Roma Basketball, și Timmy Allen, de la Manresa, au avut indici de eficiență de peste 30.
Site-ul oficial al competiției îi menționează și pe Justin Gorham, de la Derthona Tortona, și Javonte Smart, de la U-BT Cluj-Napoca, ambii cu un PIR de 29.
U-BT Cluj-Napoca a obținut astfel prima victorie din actualul sezon de EuroCup, după ce a revenit spectaculos în meciul cu Venezia. Echipa clujeană era condusă cu 10 puncte la pauză, dar a câștigat partida cu 98-92.
Smart a fost desemnat și MVP-ul partidei de la Cluj.
În etapa a treia din EuroCup, clujenii vor juca, pe 14 octombrie, în deplasare, cu Siauliai Basketball.
Până atunci însă, duminică, 11 octombrie, U-BT Cluj-Napoca joacă pe teren propriu cu Dubai Basketball, în runda a treia a Ligii Adriatice.
Premierul Marii Britanii spune că întâlnirea cu cancelarul Germaniei Friedrich Merz de la Berlin are loc înainte de summitul Regatul Unit-UE de la sfârșitul acestui an, la sfârșitul lunii noiembrie și afirmă că este „foarte angajat să asigure o cooperare mai profundă” cu UE la summit, relatează The Guardian.
Andy Burnham vrea să vadă „dacă putem aduce Regatul Unit mai aproape de Europa, în special în interesul creșterii economice și al colaborării în domeniul migrației ilegale”, spune el.
În ceea ce privește gesturile mai simbolice, el spune că va participa la discuții cu lideri de afaceri germani mai târziu astăzi și speră să-i găzduiască în Regatul Unit anul viitor – alături de întregul cabinet german pentru a demonstra că „acest tratat nu este doar cuvinte pe o pagină, lăsate pe un raft”, ci un document semnificativ.
Modernizarea capacităților de producție, înlocuirea flotelor cu vehicule electrice, dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare și investițiile în stocarea energiei se află printre direcțiile susținute prin programele de finanțare dedicate mediului de afaceri. De la granturile pentru microîntreprinderile din Regiunea Nord-Est până la ajutoarele de stat pentru proiecte industriale de amploare, companiile au la dispoziție mecanisme cu sume, beneficiari și condiții de accesare diferite.
HG nr. 486/2026: investiții în industria prelucrătoare
Prima sesiune de depunere se desfășoară între 15 octombrie și 25 noiembrie 2026, cu închidere la ora 17:00 în ultima zi. Cererile de acord pentru finanțare și documentele justificative se transmit exclusiv online. Bugetul alocat acestei sesiuni este de 759 de milioane de lei.
Schema instituită prin HG nr. 486/2026 urmărește stimularea investițiilor pentru realizarea de produse cu deficit comercial din industria prelucrătoare. Bugetul maxim este de 5,313 miliarde de lei, echivalentul de referință prevăzut de schemă fiind de aproximativ 1,05 miliarde de euro.
Programul se adresează IMM-urilor și întreprinderilor mari care realizează investiții inițiale în sectoarele eligibile. Valoarea cheltuielilor eligibile trebuie să fie de minimum 50 de milioane de lei, iar sprijinul se acordă, în funcție de opțiunea solicitantului, sub formă de grant nerambursabil sau credit fiscal.
Intensitatea finanțării diferă în funcție de amplasament și poate ajunge la 70% din costurile eligibile. În zonele pentru care este prevăzută această intensitate, plafonul maxim al ajutorului poate atinge 57,75 milioane de euro, cu respectarea regulilor de calcul aplicabile proiectelor mari de investiții. Acest plafon nu este disponibil automat pentru orice proiect sau în orice județ.
Investițiile pot include înființarea unei unități noi, extinderea capacității unei unități existente, diversificarea producției sau schimbarea fundamentală a procesului de producție. Sunt avute în vedere construcții noi, instalații tehnice, utilaje, echipamente și active necorporale, în limitele stabilite prin ghid. Simpla înlocuire a unor echipamente nu constituie, în sine, o investiție inițială eligibilă.
Pentru companiile care aleg creditul fiscal, sprijinul se utilizează pentru diminuarea impozitului pe profit datorat, conform mecanismului prevăzut de schemă. Alegerea între grant și credit fiscal trebuie analizată înainte de solicitarea finanțării, deoarece forma aprobată nu poate fi schimbată după emiterea acordului pentru finanțare.
Pentru aceste programe, valoarea maximă a finanțării este doar unul dintre elementele care trebuie analizate. Încadrarea activității, drepturile asupra amplasamentului, documentațiile tehnice, condițiile de racordare, structura costurilor și resursele necesare implementării pot determina eligibilitatea și sustenabilitatea proiectului. Verificarea lor înainte de asumarea unor cheltuieli sau angajamente contractuale este esențială, inclusiv din perspectiva regulilor privind demararea investiției.
Programul Regional Nord-Est: între 100.000 și 300.000 de euro pentru modernizarea microîntreprinderilor
Cererile de finanțare pentru Apelul 2 se depun între 28 septembrie 2026, ora 14:00, și 28 octombrie 2026, ora 14:00, exclusiv online.
Prin apelul „Investiții pentru modernizarea microîntreprinderilor”, companiile eligibile pot solicita finanțări nerambursabile între 100.000 și 300.000 de euro, reprezentând până la 90% din valoarea cheltuielilor eligibile. Contribuția proprie este de minimum 10%, la care se adaugă cheltuielile neeligibile. Bugetul alocat apelului este de aproximativ 20,37 milioane de euro, iar sprijinul se acordă sub formă de ajutor de minimis.
Investițiile trebuie implementate în județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui, în mediul urban sau rural. Programul susține dezvoltarea și diversificarea capacităților de producție ori de prestare a serviciilor, implementarea tehnologiilor noi și automatizarea activității. Pot fi finanțate echipamente tehnologice, utilaje, instalații de lucru, dotări și, în condițiile ghidului, construirea, extinderea sau modernizarea spațiilor aferente investiției. Proiectele pot include și active necorporale, soluții pentru utilizarea energiei regenerabile, marketing, branding și digitalizare pentru valorificarea produselor sau serviciilor.
Selecția este competitivă, cu un prag minim de 70 de puncte, iar finanțarea se acordă în ordinea descrescătoare a punctajului, în limita bugetului disponibil. Domeniul de activitate, performanța financiară, contribuția proprie și impactul investiției asupra ocupării sunt elemente relevante în evaluare.
e-DRIVE: sprijin pentru înlocuirea flotelor și pentru transportul rutier de pasageri
Schema e-DRIVE are un buget total de 56,9 milioane de euro și cuprinde două măsuri, cu beneficiari și modalități diferite de calcul al finanțării.
Măsura 1 se adresează microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii pentru înlocuirea vehiculelor din flota proprie, în condițiile schemei. Sprijinul poate ajunge la 300.000 de euro pentru o întreprindere unică, în orice perioadă de trei ani, cu respectarea plafonului de minimis disponibil. Pentru un vehicul din categoria M1, finanțarea este limitată la 30.000 de euro. În cadrul acestei măsuri, ajutorul se raportează la costul total eligibil de achiziție, fără a putea depăși plafoanele aplicabile.
Măsura 2 vizează operatorii eligibili de transport rutier de pasageri, inclusiv întreprinderile mari, și permite acordarea unui ajutor de până la 4 milioane de euro per beneficiar. Diferența esențială este că sprijinul finanțează costul suplimentar al vehiculului electric față de un vehicul convențional echivalent, nu întregul preț de achiziție al vehiculului electric.
Pregătirea proiectului presupune verificarea categoriei vehiculelor, a activității desfășurate, a condițiilor aplicabile flotei înlocuite și a obligațiilor de casare. Cele două măsuri nu trebuie confundate nici din perspectiva beneficiarilor, nici a cheltuielilor care pot fi decontate.
e-Mobility RO: până la 30 de milioane de euro pentru infrastructura publică de reîncărcare
Schema e-Mobility RO cuprinde două submăsuri și susține dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare pentru vehicule electrice pe autostrăzi, drumuri expres și drumuri naționale eligibile aflate în administrarea CNAIR. Bugetul total este de 299 de milioane de euro, iar plafonul finanțării poate ajunge la 30 de milioane de euro per beneficiar, cu o intensitate de până la 100% din cheltuielile eligibile. Schema se adresează întreprinderilor de toate dimensiunile care îndeplinesc condițiile de eligibilitate.
Submăsura 1 finanțează construirea, instalarea, modernizarea sau extinderea infrastructurii de reîncărcare, inclusiv lucrările de racordare și adaptările terestre necesare. Această componentă vizează investițiile în infrastructura de reîncărcare, fără pachetul integrat de producție a energiei regenerabile și stocare prevăzut de Submăsura 2.
Cererile de finanțare pentru Submăsura 1 se depun între 28 septembrie și 27 noiembrie 2026, exclusiv online, iar bugetul acestui apel este de 49,5 milioane de euro.
Evaluarea proiectelor din Submăsura 1 acordă până la 85 de puncte pentru valoarea ajutorului solicitat pe kW instalat și până la 15 puncte pentru puterea totală instalată a infrastructurii de reîncărcare. Un ajutor solicitat mai mic pe kW și o putere instalată mai mare conduc la punctaje mai ridicate, potrivit formulelor din grilă. Clasamentul final se stabilește după închiderea sesiunii de depunere, iar ofertele conforme sunt finanțate în ordinea descrescătoare a punctajului, în limita bugetului disponibil.
Submăsura 2 finanțează proiecte integrate care includ obligatoriu toate cele trei componente: infrastructura de reîncărcare, producerea la fața locului a energiei electrice din surse regenerabile și sistemele de stocare a energiei. Această submăsură permite dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare împreună cu propriile capacități de producție și stocare. Perioada de depunere este stabilită separat, iar calendarul menționat pentru Submăsura 1 nu se aplică automat acestei componente.
Pentru ambele submăsuri, infrastructura de reîncărcare finanțată trebuie să fie accesibilă publicului, cu acces permanent și nediscriminatoriu, 24 de ore din 24, șapte zile pe săptămână. Eligibilitatea amplasamentului se verifică prin raportare la harta aferentă ghidului, iar proiectul trebuie să respecte cerințele privind puterea instalată, racordarea și accesul rutier.
e-MOVE RO: până la 25 de milioane de euro pentru reîncărcarea flotelor și infrastructura accesibilă publicului
Cu un buget de 262 de milioane de euro, schema e-MOVE RO permite finanțări de până la 25 de milioane de euro per întreprindere, cumulat în cadrul sesiunilor de ofertare concurențială. Intensitatea sprijinului poate ajunge la 100% din cheltuielile eligibile.
Programul acoperă infrastructura de reîncărcare destinată exclusiv flotelor întreprinderilor, infrastructura accesibilă publicului și configurațiile mixte. În funcție de submăsura aleasă, investiția poate integra producția de energie electrică din surse regenerabile și stocarea acesteia, împreună cu lucrările și instalațiile necesare conectării componentelor.
Delimitarea față de e-Mobility RO este importantă: infrastructura finanțată prin e-MOVE RO nu trebuie să se afle pe rețeaua de autostrăzi, drumuri expres și drumuri naționale TEN-T administrate de CNAIR, cu excepțiile prevăzute de schemă. Modificările publicate în septembrie 2026 au eliminat excluderea bazată exclusiv pe amplasarea la cel mult trei kilometri de o ieșire de autostradă sau drum expres. Prin urmare, încadrarea unui amplasament trebuie analizată pe baza regulilor actualizate, nu doar a distanței față de infrastructura rutieră principală.
Stocarea autonomă în baterii: până la 15 milioane de euro per întreprindere
Cererile de finanțare se depun între 1 septembrie 2026, ora 12:00, și 30 octombrie 2026, ora 14:00, exclusiv online, în cadrul unei proceduri de ofertare concurențială.
Pentru sectorul energetic, finanțarea destinată dezvoltării instalațiilor autonome de stocare în baterii are un buget de 150 de milioane de euro, prin Fondul pentru modernizare. Ajutorul poate ajunge la 15 milioane de euro per întreprindere, indiferent de numărul proiectelor depuse, cu un plafon suplimentar de 69.000 de euro pentru fiecare MWh de stocare instalat. Intensitatea maximă este de 100% din cheltuielile eligibile.
Programul vizează instalații noi, autonome, de tip stand-alone, conectate la rețeaua publică de transport sau distribuție. Acestea trebuie să aibă racord și contorizare dedicate și să preia energia electrică din rețeaua publică, respectiv să o livreze în aceasta. Nu este o finanțare generală pentru adăugarea unei baterii la instalația fotovoltaică a unei companii sau pentru stocarea destinată exclusiv consumului propriu.
Pot fi finanțate echipamentele noi și construcțiile aferente proiectului. Puterea instalată trebuie să fie de minimum 1 MW, iar raportul dintre capacitatea de stocare și putere trebuie să permită o durată de descărcare de cel puțin două ore. Solicitanții trebuie să îndeplinească inclusiv cerințele privind activitățile din domeniul energiei electrice înscrise în actul constitutiv.
Selecția se realizează prin ofertare concurențială, pe baza ajutorului solicitat pentru fiecare MWh instalat: proiectele care solicită o subvenție unitară mai mică obțin un punctaj mai bun.
InAfaceri.ro oferă consultanță pentru identificarea finanțării potrivite, analiza eligibilității, pregătirea și depunerea documentației, precum și pentru managementul proiectelor pe parcursul implementării. Sprijinul urmărește corelarea investiției propuse cu cerințele programului și cu obligațiile pe care compania le va avea după obținerea finanțării.
Prin platforma digitală proprie, clienții InAfaceri.ro pot urmări etapele proiectului, documentele, termenele și solicitările de clarificări, într-un spațiu centralizat de lucru și comunicare cu echipa de consultanță.
Companiile care pregătesc investiții pot contacta echipa InAfaceri.ro pentru analiza eligibilității, alegerea programului de finanțare potrivit și pregătirea și depunerea proiectelor.
BNR avertizează că rata inflației ar putea reveni pe o traiectorie ascendentă până la sfârșitul anului, pe fondul scumpirii carburanților, energiei și altor materii prime.
Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a dobânzii pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Au fost menținute, de asemenea, nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale băncilor.
Decizia vine după o scădere substanțială a inflației în trimestrul al treilea. Rata anuală a inflației a coborât la 8,16% în iulie și la 6,17% în august, de la 10,42% în iunie.
BNR explică reducerea în principal prin epuizarea efectelor de bază generate de eliminarea plafonului la prețul energiei electrice și de majorarea TVA și a accizelor, măsuri care au influențat puternic inflația în aceeași perioadă a anului trecut.
Și inflația de bază, CORE2 ajustat, a înregistrat o scădere importantă, ajungând la 6,2% în august, față de 8,3% în iunie. Potrivit BNR, evoluția a fost susținută de efectele de bază asociate majorării impozitelor indirecte, dar și de scăderea cotațiilor unor produse agroalimentare și de slăbirea cererii de consum.
Economia a stagnat în trimestrul al doileaPe partea economică, BNR constată o evoluție slabă. Activitatea economică a stagnat în trimestrul al doilea din 2026, după o contracție de 0,1% în primul trimestru.
Față de aceeași perioadă din 2025, economia s-a contractat cu 0,4% în trimestrul al doilea, o evoluție totuși mai bună decât scăderea de 1,2% înregistrată în primele trei luni ale anului.
Consumul populației continuă să scadă, iar exportul net a redevenit un factor de contracție. În același timp, deficitul comercial și deficitul de cont curent au înregistrat creșteri în trimestrul al doilea, după mai multe trimestre în care se aflau pe o traiectorie descendentă.
Datele disponibile indică o posibilă redresare a activității economice în trimestrul al treilea, inclusiv datorită rezultatelor din agricultură. BNR avertizează însă că, în raport cu aceeași perioadă a anului trecut, evoluția PIB s-ar putea deteriora.
BNR se așteaptă la creșterea inflației până la finalul anuluiDeși inflația a scăzut puternic în vară, banca centrală estimează că aceasta va reveni pe o traiectorie ascendentă până la sfârșitul lui 2026.
Principalele riscuri sunt reprezentate de prețurile combustibililor și energiei, creșterea cotațiilor altor materii prime, inclusiv a produselor agroalimentare, seceta severă din acest an și evoluția cursului de schimb al leului.
BNR menționează, de asemenea, conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică drept surse importante de incertitudine. Acestea pot afecta puterea de cumpărare a populației, încrederea consumatorilor și activitatea companiilor, dar și costurile de finanțare ale României.
Pe termen mai lung, banca centrală vede însă presiuni dezinflaționiste din partea cererii agregate. Acestea sunt asociate cu consolidarea bugetară începută în 2025 și continuată în acest an.
Situația fiscală și politică rămâne o sursă de incertitudineBNR subliniază că există în continuare incertitudini importante legate de măsurile care ar putea fi adoptate pentru continuarea consolidării bugetare după 2026.
Banca centrală consideră esențială absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, pentru a contrabalansa parțial efectele negative ale consolidării bugetare, ale războiului din Ucraina și ale conflictului din Orientul Mijlociu.
BNR atrage atenția și asupra deciziilor de politică monetară ale Băncii Centrale Europene și ale Rezervei Federale americane, precum și asupra politicilor adoptate de celelalte bănci centrale din regiune.
„Mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale”, inclusiv prin folosirea fondurilor europene, sunt considerate de BNR esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și pentru creșterea potențialului economiei românești.
Următoarea ședință a Consiliului de administrație al BNR dedicată politicii monetare este programată pentru 12 noiembrie 2026.
Ministrul interimar al Apărării Naționale, Radu Miruță, a participat joi, la cea de-a treia ediție a Moldova Security Forum, desfășurată la Chișinău, la invitația omologului său din Republica Moldova, Anatolie Nosatîi.
Potrivit unui comunicat de presă transmis de Ministerul Apărării Naționale, în intervenția susținută în cadrul sesiunii plenare dedicate cooperării în domeniul apărării și securității pe Flancul Estic, Radu Miruță a evidențiat importanța consolidării cooperării în domeniul apărării pentru creșterea rezilienței regionale, în actualul context de securitate, marcat inclusiv de încălcările repetate ale spațiului aerian românesc și de incidentele generate de drone.
Ministrul Radu Miruță a subliniat că România, în calitate de vecin direct al Republicii Moldova și stat membru al Uniunii Europene și NATO, acordă o importanță deosebită securității, stabilității și rezilienței democratice a Republicii Moldova. În acest context, a salutat eforturile autorităților de la Chișinău pentru consolidarea instituțiilor și modernizarea sectorului de securitate și apărare.
Miruță a prezentat, totodată, măsurile adoptate la nivel național, în cadru aliat și în cooperare cu Uniunea Europeană pentru întărirea securității și consolidarea rezilienței în regiunea Mării Negre și pe Flancul Estic. În comunicat se mai menționează că ministrul a evidențiat atât necesitatea creșterii investițiilor în apărare și a accelerării înzestrării cu tehnică modernă, cât și importanța revitalizării și dezvoltării capacităților locale de producție pentru apărare, astfel încât modernizarea forțelor armate să fie susținută de o bază industrială mai solidă și mai adaptată noilor cerințe de securitate.
Sprijin pentru integrarea europeană a Republicii MoldovaOficialul român a reafirmat sprijinul României pentru integrarea europeană a Republicii Moldova și a evidențiat necesitatea aprofundării cooperării regionale prin schimb de informații și lecții învățate, dezvoltarea de capabilități și coordonarea răspunsului la provocările de securitate.
În încheiere, ministrul Miruță a încurajat continuarea dialogului regional într-o manieră pragmatică și orientată spre viitor, cu accent pe inițiative concrete care răspund nevoilor imediate de securitate și contribuie la consolidarea stabilității regionale.
Discuții despre cooperarea în domeniul securitățiiSesiunea „Consolidarea cooperării în domeniul apărării pentru un flanc estic mai rezilient” a reunit experți și oficiali din Republica Moldova, România, Statele Unite ale Americii și Europa, pentru a discuta modalitățile prin care cooperarea în domeniul securității și apărării poate contribui la întărirea rezilienței statelor din regiunea Mării Negre și de pe Flancul Estic.
Moldova Security Forum 2026 se desfășoară în perioada 8-9 octombrie, la Chișinău, sub tema „Consolidarea rezilienței democratice și a securității prin viziune strategică și cooperare multilaterală”. Evenimentul reunește peste 90 de experți din 20 de țări, alături de oficiali, diplomați și lideri de opinie.
The ruling is expected on Thursday following six postponements and one day after the Constitutional Court of Romania (CCR) rejected the Government’s petition regarding the existence of a legal conflict of a constitutional nature between the Executive and the supreme court.
The financial stake in the case is approximately 4.8–5 billion lei, an amount representing outstanding salary entitlements resulting from retroactive pay increases established by court rulings.
The case reached the High Court of Cassation and Justice (ÎCCJ) following the decision of the Bucharest Court of Appeals
The dispute is currently in the appeal phase, after the Bucharest Court of Appeals, on May 5, upheld the High Court’s petition and ordered the Government and the Ministry of Finance to secure the necessary funds to pay the judges’ outstanding salary entitlements, including through a budget amendment.
The Bucharest Court of Appeals ruled that the obligations must be fulfilled within 10 days of the decision becoming final. In the event of a delay, the court imposed penalties of 1% for each day of delay, as well as a fine of 20% of the national minimum gross wage for each day of delay.
In the lawsuit filed in court, signed by the institution’s president, Lia Savonea, the High Court argued that the non-payment of these amounts infringes upon the property rights of judges who hold enforceable judgments that have remained unpaid for more than ten years. At the same time, the court cited a violation of the principle of separation of powers and an undermining of the authority of court rulings.
The government challenged the decision and requested the intervention of the Constitutional CourtThe government and the Ministry of Finance filed an appeal against the ruling of the Bucharest Court of Appeals.
The executive branch argued that a court cannot compel the government to allocate additional funds through a budget amendment and, during the proceedings, requested that the case be referred to the Constitutional Court and the Court of Justice of the European Union.
In July, Acting Prime Minister Ilie Bolojan announced that the government was referring the matter to the Constitutional Court to resolve a legal conflict of a constitutional nature with the High Court. The government’s argument was that the court had overstepped the authority of the executive and legislative branches regarding the drafting and execution of the state budget.
The CCR Rejected the Government’s PetitionThe Constitutional Court dismissed as inadmissible the petition filed by Ilie Bolojan regarding the existence of a legal conflict of a constitutional nature between the Government and the High Court of Cassation and Justice (ÎCCJ).** The petition had been filed on July 2 and concerned precisely the dispute over the payment of back wages.
The CCR’s decision came one day before the deadline set by the High Court of Cassation and Justice (ÎCCJ) for ruling on the appeal.
The High Court welcomed the CCR’s decision, arguing that it confirms the position that there was no legal conflict of a constitutional nature between the two authorities. The Supreme Court also noted that the dispute over the payment of salary entitlements must be resolved within the proceedings pending before the High Court of Cassation and Justice.
Where Do the Nearly 5 Billion Lei Come From?The amounts claimed by the judges stem from salary entitlements established by court rulings, including as a result of retroactive increases.
According to information presented in the case file, in 2023 the High Court and the General Prosecutor’s Office decided to increase the salaries of judges and prosecutors by 25%, following court rulings, with retroactive effect starting in 2018.
Some of these payments were subsequently deferred due to budgetary constraints and government decisions regarding the allocation of funds.
For 2026, the amount in dispute is estimated at approximately 4.8 billion lei, according to data presented by Acting Prime Minister Ilie Bolojan.
Six Postponements of the RulingThe High Court of Cassation and Justice (ICCJ) has postponed the ruling in this case six times. The latest postponement was decided on September 17, when the court set October 8 as the date for announcing its decision.
Thursday’s ruling is important both for the state budget and for how any obligations definitively imposed on the government and the Ministry of Finance will be fulfilled.
If the Bucharest Court of Appeals’ ruling is upheld, the obligation to secure funds for the payment of arrears will become final, under the conditions set by the court. If the government’s appeal is granted, the payment situation and the effects of the Bucharest Court of Appeals’ decision will be reassessed based on the High Court of Cassation and Justice’s ruling.
Membri de rang înalt ai coaliției de guvernare din Germania s-au angajat să implementeze rapid reformele, potrivit unui mesaj adresat parlamentarilor și consultat joi de Reuters.
În acest moment, guvernul german are cote de popularitate foarte scăzute, iar partidul de extremă dreapta AfD este în ascensiune.
„Coaliția a convenit că creșterea economică, locurile de muncă sigure și coeziunea socială se vor afla în centrul agendei”, se arată în mesajul semnat de liderii grupurilor parlamentare ale blocului conservator și ai social-democraților de centru-stânga.
Oficiali de rang înalt ai coaliției, printre care cancelarul Friedrich Merz și ministrul de Finanțe Lars Klingbeil, au discutat despre politicile guvernului la Cancelarie, miercuri seara.
Reuniunea s-a desfășurat într-o „atmosferă bună și constructivă”, potrivit mesajului transmis parlamentarilor.
Noua demonstrație de unitate are loc în contextul în care coaliția se confruntă cu presiuni tot mai mari din cauza ascensiunii AfD.
Rezultatele bune obținute de partidul de extremă dreapta la recentele alegeri regionale au dus la creșterea îngrijorărilor partidelor tradiționale, formând tensiuni în cadrul alianței de guvernare.
„Suntem conștienți că democrația noastră trece printr-un test istoric în aceste vremuri”, se mai precizează în mesaj.
Totodată, sistemul german de protecție socială este supus unor presiuni tot mai mari din cauza îmbătrânirii populației și a creșterii costurilor pentru sănătate și îngrijirea persoanelor vârstnice.
Guvernul german trebuie, de asemenea, să găsească resurse financiare pentru a susține investițiile tot mai mari în apărare și infrastructură.
