Va fi aplicată o reducere a accizei la motorină cu 30 de bani pe litru. Totodată, nu va mai fi permisă decât o actualizare pe zi a prețurilor la pompă, arată sursa citată.
În urma discuțiilor cu operatorii, s-a ajuns la concluzia că alte variante de lucru aflate pe masă nu ar fi fost aplicate unitar și ar fi provocat distorsiuni în aprovizionarea cu carburanți. Totodată, stabilirea soluției a ținut cont de limitările bugetare ale României.
Sumele necesare pentru reducerea accizelor pentru motorina achiziționată de agricultori și transportatori, precum și pentru aplicarea mecanismului de reducere vor fi asigurate din încasările suplimentare de TVA generate de scumpirea carburanților, din supraimpozitarea profiturilor rezultate din exploatarea țițeiului românesc și de la bugetul de stat.
„Decizia grupului de lucru urmează să fie implementată printr-o ordonanță de urgență ce va fi adoptată într-o ședință extraordinară a Guvernului, cel mai probabil vineri. Măsura decisă joi se adaugă celor cuprinse în Ordonanța nr.19/2026, care deja a dus la o reducere sensibilă a prețului motorinei la cele mai multe benzinării. Eficiența măsurilor aflate în vigoare va fi evaluată periodic pentru a stabili dacă este nevoie să fie modificate”, potrivit Guvernului.
Din grupul de lucru fac parte premierul Ilie Bolojan, vicepremierii Marian Neacșu și Tanczos Barna, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, și ministru Economiei, Irineu Darău.
Măsura vine după adoptarea, de joi, a Ordonanţei de urgenţă nr. 19/2026 privind declararea situaţiei de criză pe piaţa ţiţeiului şi/sau a produselor petroliere, respectiv benzină şi motorină, şi pentru instituirea unor măsuri de protejare a economiei şi populaţiei pe durata situaţiei de criză, precum şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2026 privind măsurile aplicabile clienţilor casnici din piaţa de gaze naturale în perioada 1 aprilie 2026-31 martie 2027.
Joi are loc o întâlnire la Ministerul Finanțelor, la care participă o echipa de experti și de avocați, pentru a se încerca găsirea unei soluții, a spus Alexandru Rogobete, întrebat, la Digi24, dacă va fi cotestată decizia instanței în cazul Pfizer.
Ministrul Sănătății a anunțat că a fost primită joi suma finală în urma calculelor dobânzilor: „Suma finală, cu tot cu dobânzi și penalități, se ridică la 3.395.000 de lei. După aplicarea dobândilor și penalităților. Deci în plus aproape 400.000.000 de lei”.
Robogete a spus că indiferent dacă este contestată sau nu, România va trebui să plătească această sumă: „Suma va fi blocată într-un cont tranzitoriu. Suma poate fi recuperată, sigur, dacă se acceptă contestașia României. Dar având caracter cu titlul executoriu, suma va trebui plătită oricum.
Alexandru Rogobete susține că Ministerul Sănătății nu are această sumă prevăzută în bugetul pe anul 2026. Întrebat ce termen are România, ministrul a spus că încă nu au fost înaintate termenele de către Casa de Avocatură și de către instanță.
Tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles a decis că România trebuie să plătească 600 de milioane de euro către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID pe care a refuzat să le mai preia în 2023. Hotărârea nu este definitivă.SUA nu participă la întâlnirea virtuală, care are loc după ce președintele Donald Trump a precizat că, în opinia sa, securizarea căii navigabile, închisă ca urmare a războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, nu este treaba Americii, potrivit AP. Trump i-a denigrat, de asemenea, pe aliații europeni ai Americii pentru că nu au sprijinit războiul și și-a reînnoit amenințările de a retrage SUA din NATO.
Secretarul de externe al Marii Britanii, Yvette Cooper, a declarat că discuțiile, care se concentrează pe mijloace politice și diplomatice mai degrabă decât militare, au demonstrat „puterea determinării noastre internaționale” de a redeschide strâmtoarea.
„Am văzut cum Iranul deturnează o rută maritimă internațională pentru a ține economia globală ostatică”, a spus ea la începutul întâlnirii. Cooper a spus că creșterile „nesustenabile” ale prețurilor petrolului și alimentelor „lovesc gospodăriile și întreprinderile din fiecare colț al lumii”.
Atacurile iraniene asupra navelor comerciale și amenințarea cu apariția altora au oprit aproape tot traficul pe calea navigabilă care leagă Golful Persic de restul oceanelor globului, închizând o cale critică pentru fluxul mondial de petrol și ducând la creșterea prețurilor petrolului.
Au avut loc 23 de atacuri directe asupra navelor comerciale din GolfDe la începutul războiului, pe 28 februarie, au avut loc 23 de atacuri directe asupra navelor comerciale din Golf, iar 11 membri ai echipajului au fost uciși, potrivit Lloyd’s List Intelligence, o firmă de date maritime.
Traficul prin strâmtoare s-a redus considerabil, traficul petrolier rămas fiind dominat de petroliere care transportă petrol iranian și care eludează sancțiunile, a declarat Lloyd’s List Intelligence într-un briefing de joi. Aceasta a precizat că o operațiune neclare în cadrul căreia veteranii Iranului care pot trece continuă, în timp ce Teheranul își menține controlul asupra căii navigabile cheie.
„Coiful de aur de la Coțofenești și brățările dacice, comori ale patrimoniului României vechi de 2.500 de ani, se întorc acasă”, spune Oana Țoiu joi pe Facebook.
Oana Țoiu a discutat joi cu ministrul olandez de Externe, Tom Berendsen, apreciind efortul comun al celor două state și mulțumind autorităților care au lucrat la acest caz.
„Am discutat cu Tom Berendsen, ministrul de Externe al Regatului Țărilor de Jos, pe tema acestei vești extraordinare. După un an de căutări și eforturi comune ale țărilor noastre, am concluzionat cât de important este să nu renunțăm atunci când miza este un obiect atât de valoros pentru generații întregi. Mulțumirile noastre se îndreaptă către echipele de profesioniști care au colaborat în anchetă. A contat foarte mult comunicarea constantă dintre autorități, prin intermediul ministerelor de Externe și de Interne”, se arată în mesajul publicat de șefa diplomației de la București.
Potrivit lui Țoiu, autoritățile olandeze au dat dovadă de o înțelegere în această anchetă, prioritizând returnarea fizică a obiectelor, deși guvernul despăgubise statul român în urma furtului. Ministrul a precizat că în urma verificărilor de specilitate, suma plătita de guvernul olandez va fi restituită.
„A fost esențial faptul că autoritățile olandeze au înțeles că recuperarea tezaurului este absolut necesară pentru noi, deși valoarea asigurată fusese deja transferată statului român. Ca urmare a activării mecanismelor internaționale de asigurare și despăgubire, România a încasat suma de 5,85 milioane de euro, fonduri care vor fi restituite după ce expertiza de specialitate va confirma starea de conservare a obiectelor”, spune Țoiu.
Ministrul a mai anunțat că urmează să fie efectuați pașii tehnici pentru aducerea efectivă a artefactelor înapoi în România.
„Urmează finalizarea unor aspecte esențiale privind recuperarea tuturor celor patru artefacte: evaluarea stării de conservare și stabilirea calendarului de restituire către statul român, în vederea reintegrării în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României”, se arată în mesaj.
„Cooperarea pentru soluționarea cazului de la Muzeul Drents s-a desfășurat sub egida EUROJUST, prin constituirea unei Echipe Comune de Investigare (JIT), formată din procurori, judecători și polițiști din ambele state”, mai spune ministrul.
Scăderea stocurilor de combustibil și creșterea accelerată a prețurilor la energie au împins statele să recurgă la raționalizarea carburanților, revenirea la cărbune, reducerea săptămânii de lucru și limitarea consumului energetic, relatează The Guardian.
Strâmtoarea Ormuz reprezintă una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de petrol și gaze. Blocarea acesteia a afectat rapid lanțurile de aprovizionare, amplificând criza energetică globală și generând presiuni economice majore.
Criza energetică globală forțează măsuri dure în Uniunea EuropeanăÎn Uniunea Europeană, criza energetică globală a dus la reducerea accizelor la carburanți, plafonarea prețurilor și amânarea tranziției energetice în unele state.
Italia a decis să întârzie eliminarea cărbunelui cu peste un deceniu, iar Germania a propus menținerea centralelor pe cărbune și accelerarea investițiilor în centrale pe gaze.
Mai multe guverne europene au introdus subvenții pentru protejarea consumatorilor. Germania a impus o regulă strictă prin care benzinăriile pot modifica prețurile o singură dată pe zi, pentru a limita specula și volatilitatea excesivă.
Statele Unite mizează pe producția internăÎn Statele Unite, criza energetică globală este abordată prin creșterea producției interne de petrol și gaze.
Administrația americană continuă politica de extindere a extracției combustibililor fosili, în timp ce sprijinul direct pentru populație rămâne limitat. Washingtonul a criticat aliații europeni pentru lipsa de implicare în conflict și a încurajat achizițiile de energie din SUA.
Criza energetică globală lovește puternic Asia și AfricaAsia se confruntă cu una dintre cele mai severe forme ale crizei energetice globale. India, Japonia și Coreea de Sud au crescut producția de energie pe bază de cărbune, iar mai multe state din Asia de Sud-Est au introdus raționalizări și săptămâni de lucru reduse.
În Africa, unde multe țări depind de importurile de combustibili, guvernele au redus taxele, au introdus subvenții și au plafonat prețurile pentru a limita impactul economic și social.
America de Sud nu a fost ocolită de criza energetică globală. Deși unele guverne au evitat intervențiile directe, state precum Argentina și Chile au amânat majorări de taxe sau au înghețat tarifele la transportul public. Brazilia este parțial protejată datorită utilizării pe scară largă a etanolului produs local.
FRF a anunțat că procesul de selecție va urma pașii statutari, începând cu consultarea specialiștilor din cadrul Comisiei Tehnice și se va finaliza cu aprobarea în Comitetul Executiv.
Calendarul numiriiIată calendarul numirii noului selecționer:
-3 aprilie, ora 10:30 – Ședința Comisiei Tehnice: Comisia, prezidată de Directorul Tehnic al FRF, Mihai Stoichiță, se va întruni la Casa Fotbalului pentru a analiza situația actuală. În cadrul acestei ședințe, membrii comisiei vor dezbate profilul viitorului antrenor și vor înainta o listă de propuneri către conducerea FRF.
-Săptămâna viitoare – Mandatarea președintelui: Propunerile Comisiei Tehnice vor fi prezentate Comitetului Executiv al FRF. Membrii acestuia vor vota persoana (sau persoanele) cu care se vor demara negocierile și vor stabili, tot prin vot, coordonatele financiare și condițiile contractuale.
-Finalizarea negocierilor: Ulterior primirii mandatului, președintele FRF va purta discuțiile de negociere cu candidatul sau candidații selectați.
Anunțul oficial și prezentarea noului selecționer al Echipei Naționale vor avea loc imediat după semnarea documentelor contractuale, în cadrul unei conferințe de presă.
Federația Română de Fotbal a anunțat joi oficial încheierea mandatului antrenorului Mircea Lucescu în funcția de selecționer al echipei naționale a României.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a făcut joi, într-o conferință de presă, precizări despre implicarea României în eventualele operațiuni internaționale din Strâmtoarea Ormuz.
Radu Miruță a explicat că, până în acest moment, România nu a primit nicio solicitare concretă de a trimite trupe sau echipamente în zona strâmtorii.
El a spus că discuțiile s-au purtat doar pe scenarii ipotetice și pe planuri de sprijin după încheierea unui eventual conflict.
„La Ministerul Apărării, din câte știu eu, nu a venit vreo astfel de solicitare. Singura discuție care a trecut prin Ministerul Apărării a fost despre implicarea României după încheierea oricărui conflict între cele șase țări pentru care domnul președinte Nicușor Dan a anunțat că România este interesată să participe. Așadar, suntem încă în acea stare în care România, alături de alte țări, a spus că își dorește să stea la masa unde se vor analiza metode prin care se va sprijini eliberarea strâmtorii și reluarea traficului după încheierea conflictului, nu înainte”, a declarat Radu Miruță.
El a mai precizat că, în acest moment, România doar verifică care sunt posibilitățile de contribuție și ce ar putea oferi în eventualitatea unei misiuni de sprijin.
„Nu s-a pus problema ca România să contribuie sub orice formă, să o găsești potrivit în timp ce este conflict acolo. Eu cred că este un lucru foarte bun ca România să fie alături de țări mari, să fie, cu punct de vedere, să contribuie la decizii care au consecințe pentru tot globul”, a adăugat ministrul.
Printre posibilele contribuții menționate de Miruță se numără trupe de scafandri, expertiza ofițerilor de stat major, vase pentru vânătoare de mine și informații militare.
„Ca o listă a unui elev silitor care se gândește dacă va fi pus în situația ipotetică ce ai putea face. Nu este vreo decizie că România va face aceste lucruri, nu este o decizie că ceea ce poate face România este suficient sau se regăsește între necesitățile de acolo, dar România poate contribui printre altele cu scafandrii, poate contribui cu expertiza ofițerilor de stat major care să gestioneze astfel de activități, poate contribui cu acel vas că are vânătorul de mine, cu unul dintre acele vase pentru vânătoare de mine, poate contribui cu informații pe care noi le avem la nivel militar, atât intern cât și din parteneriat cu alte servicii de informare militară. Aici suntem. Vom vedea dacă ceea ce putem noi face se va număra printre lista de necesități și care va fi discuția între toate țările care pun pe masă potențiale lucruri pe care să le fac”, a explicat ministrul Apărării.
Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Caransebeş au transmis că cercetează două persoane acuzate de tâlhărie calificată după un jaf, în timpul nopții, la o sală de jocuri
„La data de 01.04.2026, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caransebeș a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpaţii M.A.M. şi D.S.B., cercetaţi sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie calificată, (…), reţinându-se că, la data de 01.04.2026, în jurul orei 00:02 (în timpul nopţii), inculpaţii M.A.M. şi D.S.B., având feţele acoperite cu cagulă și capul acoperit cu gluga de la geacă, au pătruns în interiorul Cazinoului „Q Slots”, din centrul mun. Caransebeş, jud. Caraş-Severin, ocazie cu care inculpatul D.S.B. a împins-o, a trântit-o la sol şi a ţinut-o de mâini pe persoana vătămată P.G.I., iar în acelaşi moment, inculpatul M.A.M. i-a smuls borseta pe care aceasta o avea la brâu, sustrăgând astfel suma de bani ce se afla în interior (aproximativ 10.000 lei)”, a transmis Parchetul într-un comunicat de presă.
Procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caransebeș a formulat propunere de arestare preventivă faţă de cei doi indivizi și au sesizat judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Caransebeş.
Miercuri s-a admis propunerea de arestare preventiv pentru o perioadă de 30 de zile.
Cercetările în dosar sunt efectuate de către organul de cercetare penală din cadrul Poliţiei Municipiului Caransebeş – Biroul de Investigaţii Criminale, sub supravegherea procurorului de caz.
Decizia a fost validată de Comitetul Executiv al forului european, fiind prima oară când Dijon organizează faza finală a competiției.
Turneul final, programat pe 16 și 17 mai 2026, va reuni patru dintre cele mai puternice echipe din Europa. Vor participa campioana en-titre Thüringer HC (Germania), formația gazdă JDA Bourgogne Dijon Handball, debutanta MOL Esztergom (Ungaria) și echipa daneză Viborg HK.
Viborg a trecut în sferturi de ultima reprezentantă a României rămase în competiție, Rapid București. Danezele au câștigat în tur cu 35-26, iar Rapid s-a impus în Capitală, în manșa retur, cu 32-26, insuficient pentru calificare.
Din România au mai participat, în faza grupelor, Minaur Baia Mare și Corona Brașov.
Meciurile de la turneul final vor avea loc în Palais des Sports. Arena are o capacitate de aproximativ 3.000 de locuri, care a mai găzduit diverse evenimente sportive internaționale.
Tragerea la sorți pentru stabilirea semifinalelor va avea loc pe 7 aprilie.
