Agregator de ştiri

Potrivit Ministerului de Finanțe, plătitorii de impozit pe profit, microîntreprinderile și persoanele fizice care depun Declarația Unică vor beneficia de o reducere de 3% din impozitul datorat pentru anul 2025, dacă își achită obligațiile fiscale până la 15 aprilie 2026.

Măsura a fost prezentată de autorități drept un stimulent pentru disciplina fiscală și pentru plata anticipată a obligațiilor bugetare.

Simplificări fiscale suplimentare

În plus, începând din martie 2026, Declarația Unică va fi precompletată automat în Spațiul Privat Virtual (SPV), măsură care are ca scop simplificarea procedurilor și reducerea birocrației pentru contribuabili, a transmis ministerul.

Executivul a majorat și plafonul pentru aplicarea TVA la încasare, la 5 milioane de lei în 2026 și 5,5 milioane de lei în 2027. Astfel, firmele vor putea plăti TVA doar după încasarea facturilor. Autoritățile susțin că această modificare va reduce presiunea pe fluxurile de numerar ale companiilor, în special în cazul firmelor care se confruntă cu întârzieri la plată.

Reguli noi pentru microîntreprinderi

Regimul microîntreprinderilor este, de asemenea, flexibilizat. Termenul pentru angajarea unui salariat în cazul firmelor nou-înființate este extins de la 30 la 90 de zile.

Totodată, în situația în care microîntreprinderea are un singur angajat, iar contractul acestuia încetează, ieșirea din regimul fiscal specific nu se va mai produce automat în același trimestru, ci începând cu trimestrul următor celui în care nu a fost îndeplinită condiția.

Utilaje excluse din plafon

Actul normativ mai prevede că vânzările ocazionale de utilaje nu vor mai fi incluse în plafonul de 100.000 de euro care determină trecerea la impozitul pe profit, iar plafonul pentru încadrarea bunurilor ca mijloace fixe este majorat de la 2.500 la 5.000 de lei, ceea ce permite deducerea directă a cheltuielilor și simplificarea evidenței contabile.

„Guvernul reconfirmă că prioritatea zero este transformarea structurală a economiei. Mixul de măsuri adoptate generează efecte concrete pentru populație și mediul de afaceri, începând chiar din acest an”, a precizat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Actul normativ face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri de relansare economică și stimulare a investițiilor, adoptat în aceeași ședință de Guvern.

Bayer Leverkusen a remizat acasă, 0-0, cu Olympiacos, rezultat suficient pentru calificare după 2-0 în prima manșă. Tot în play-off, Newcastle United a învins-o pe Qarabağ FK cu 3-2 și a închis dubla la un categoric 9-3 la general.

Inter – Bodø/Glimt 1-2 (1-3 în tur)

A fost final de drum european pentru Inter, finalistă în ediția precedentă a Ligii Campionilor. Pe stadionul Giuseppe Meazza din Milano, italienii au început curajos și au controlat prima parte, cu numeroase lovituri de colț și ocazii la poarta apărată de Nikita Haikin.

Momentul decisiv a venit în repriza secundă, când o eroare gravă comisă de Manuel Akanji în defensiva gazdelor a dus la deschiderea scorului pentru oaspeți. Jens Petter Hauge a profitat și a marcat, iar ulterior Hakon Evjen a făcut 2-0, ducând scorul cumulat la 5-1 și tranșând practic calificarea.

Inter a redus din diferență pe final, în urma unui corner. Reușita nu a schimbat însă soarta dublei, iar formația lui Chivu a părăsit competiția încă din play-off.

Bayer Leverkusen – Olympiacos 0-0 (2-0 în tur)

Germanii au gestionat avantajul obținut în Grecia și au obținut o remiză albă suficientă pentru calificare. Olympiacos a încercat să preseze încă din start, însă defensiva lui Leverkusen a rezistat, iar scorul din tur a fost decisiv.

Leverkusen merge astfel în optimile de finală.

Newcastle – Qarabag 3-2 (6-1 în tur)

După 6-1 în prima manșă, Newcastle a controlat și returul de pe teren propriu. Englezii au deschis rapid scorul și au mai punctat o dată în prima parte, iar dubla a fost practic închisă.

Qarabag a încercat să revină în repriza secundă, însă victoria cu 3-2 a gazdelor a confirmat diferența clară dintre cele două echipe. Newcastle ajunge în optimi cu 9-3 la general.

Tragerea la sorți pentru optimile Ligii Campionilor este programată vineri, 27 februarie, de la ora 14.00, ora României.

„Brâncuși se fărâmă sub iresponsabilitatea autorităților din Primăria Târgu Jiu. Se rup bucăți din istoria noastră”, a scris marți pe rețelele sociale Iani Gârbaciu, subprefectul județului Gorj. El a explicat că o bucată din Ansamblul realizat de Constantin Brâncuși s-a desprins și că situația ar fi fost ținută ascunsă timp de mai multe zile.

„Am aflat și eu aseară (luni, 23 februarie 2026 n.r), cu stupoare, faptul că acum nouă (9!) zile, pe 16 februarie, o bucată de 15 cm din banca de piatră, parte a Ansamblului “Calea Eroilor”, patrimoniu UNESCO, s-a desprins, iar timp de patru zile, acest lucru a fost ascuns cu bună știință de către Primăria Târgu Jiu și Centrul Brâncuși, fără ca Ministerul Culturii, Institutul Național al Patrimoniului, Poliția sau Comitetul UNESCO să fie anunțate, așa cum obligațiile legale impuneau în mod clar”, a făcut cunoscut Gârbaciu.

Fragmentul, depozitat într-un magazin de suveniruri

Potrivit acestuia, fragmentul desprins „nu a fost securizat conform niciunui protocol de intervenție stabilit pentru monumente de patrimoniu mondial”, ci „a fost ridicat și depozitat (…) într-un magazin de suveniruri din Parcul Central, ca și cum ar fi fost o piatră oarecare”.

„Ce specialiști? O rezolvăm noi, șmecherește!”, a scris subprefectul, criticând modul în care a fost gestionată situația.

Gârbaciu: Au ales să ascundă incidentul

Iani Gârbaciu spune că „la fel de grav ca incidentul în sine” este „tăcerea deliberată care a urmat, ce poate produce pagube ireparabile”, și afirmă că, pe 19 februarie, ministrul Culturii s-a aflat la Târgu Jiu, de Ziua Brâncuși, fără să fi fost informat despre cele întâmplate. El îi nominalizează pe primarul municipiului, Marcel Romanescu, și pe viceprimarul Adrian-Marcel Tudor-Drăghici, despre care afirmă că ar fi știut despre situație „din primul moment”.

„În loc să declanșeze imediat procedurile legale, au ales să ascundă incidentul, să câștige timp și să trateze o problemă de patrimoniu mondial cu o iresponsabilitate care depășește orice limită administrativă sau morală. Probabil au făcut tot ce le-a stat în putere să ascundă subiectul, s-au bazat că nu se află!”, susține subprefectul de Gorj.

Târgu Jiu vs Paris

„Ansamblul Monumental Calea Eroilor este cea mai de preț moștenire a noastră, pe care suntem obligați să o apărăm, să o transmitem generațiilor viitoare exact așa cum am primit-o, nu ruptă, nu ascunsă, nu tratată cu dispreț”, scrie Gârbaciu.

„Acum, când scriu acest text, Adrian Tudor este “delegat”, în numele târgujienilor și al lui Brâncuși la Londra și Paris, vorbind doct despre artist și despre importanța patrimoniului și firește, despre responsabilitatea noastră față de moștenirea sa, în timp ce, la Târgu Jiu, o bucată din Ansamblu ajunge să fie depozitată pe masa unui magazin de suveniruri, iar incidentul ținut la secret”, a transmis revoltat subprefectul.

Comparație cu încercarea mutării Coloanei

„Cu ce se deosebesc aceștia astăzi de Radu Varia?”, scrie Garbaciu, făcând referire la Radu Varia, istoricul de artă implicat în trecut în controverse legate de Ansamblul de la Târgu Jiu, după ce a susținut ideea mutării din oraș a Coloanei Infinitului.

Adrian-Marcel Tudor-Drăghici, unul dintre viceprimarii municipiului Târgu Jiu, a participat la Paris la o serie de manifestări și întâlniri organizate în cadrul programului „Brâncuși 150”, dedicat aniversării a 150 de ani de la nașterea sculptorului.

Proiectele sunt pe masă, iar tehnologia este pregătită să schimbe radical sectorul energetic. Ceea ce face diferenţa între potenţial şi realitate este însă mobilizarea.

Când o componentă cedează sau este victima unui atac cibernetic într-o infrastructură IT modernă - hibridă, distribuită între cloud şi centrele de date proprii, cu utilizatori conectaţi de oriunde - simpla monitorizare a echipamentelor individuale nu mai e suficientă. Companiile au nevoie de vizibilitate completă de la aplicaţii până la stocare, şi de capacitatea de a identifica cauza reală a unei probleme, nu doar simptomele. Industria numeşte acest pas observabilitate (observability), iar piaţa locală abia începe tranziţia către această etapă.

Regizorul şi producătorul de film Tudor Giurgiu, fondatorul festivalului Transylvania International Film Festival (TIFF), s-a născut la Cluj-Napoca şi a studiat acolo până la 18 ani, după care a plecat la facultate în Bucureşti. S-a reîntors însă odată cu prima ediţie a TIFF-ului, deci vorbim de anii 2001-2002.

Piaţa de capital din România a devenit la începutul lui 2026 cea mai performantă din Uniunea Europeană după randa­mentele obţi­nute de investitori, într-un context în care bursele mari ale Europei Occiden­tale, cât şi SUA au rămas mult în urmă.

Sâmbătă după-amiază, în urmă cu o săptămână, traficul de pe centura de nord a Capitalei, din dreptul localităţii Ştefăneşti şi până spre autostrada A2, arată ca în orice zi a săptămânii: se merge bară la bară pe multe transoane, imediat ce se termină bucata cu două benzi pe sens. La prima vedere, părea că vinovat de traficul intens este numărul mare de maşini care tranzitează zona.

Cu o zi înainte, coaliţia la guver­nare (PNL, PSD, UDMR, USR şi minorităţi) conve­niseră asupra conţinu­tului celor două acte normative. Pachetul privind administraţia a fost modificat şi împănat cu o serie de excepţii semnificative în privinţa limitătii funcţiilor în administraţie şi a nivelului taxelor locale.

Piaţa de energie din Româ­nia traversează una dintre cele mai importante trans­formări din ultimele decenii. Investiţiile în re­generabile, creşterea utilizării electri­ci­tăţii în industrie şi transport şi inte­grarea regională promit energie mai ieftină şi securitate energetică sporită, dar infrastructura, legislaţia şi capaci­tatea industrială locală rămân provocări majore.

Piaţa de energie din Româ­nia traversează una dintre cele mai importante trans­formări din ultimele decenii. Investiţiile în re­generabile, creşterea utilizării electri­ci­tăţii în industrie şi transport şi inte­grarea regională promit energie mai ieftină şi securitate energetică sporită, dar infrastructura, legislaţia şi capaci­tatea industrială locală rămân provocări majore.

Piaţa de capital din România a devenit la începutul lui 2026 cea mai performantă din Uniunea Europeană după randa­mentele obţi­nute de investitori, într-un context în care bursele mari ale Europei Occiden­tale, cât şi SUA au rămas mult în urmă.

Guvernul s-a reunit aseară în şedinţă extraordinară pentru a aproba două ordonanţe de urgenţă, disputate şi amânate de luni de zile, care privesc „reforma administraţiei“ şi un aşa numit pachet de „relansare economică“.

Peste 270 de proiecte au atras 200 milioane de euro din PNRR pe componenta de turism şi cultură, potrivit tabloului de bord PNRR pus la dispoziţie de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

DN Agrar (DN) a încheiat anul 2025 cu un profit net de 52,3 mi­lioane de lei, peste estimările revizuite, şi o cifră de afaceri de 230 milioane lei, în creştere cu 20% faţă de anul precedent.

Costin Brumă, broker la Swiss Capital, cel mai mare intermediar de pe Bursa de Valori Bucureşti, va fi prezent pe 16 martie 2026 la ZF Capital Markets Summit, cel mai important eveniment anual dedicat pieţei de capital din România.

Grupul german Schwarz, proprietarul Lidl şi Kaufland, a primit acordul condiţionat al Consiliului Concurenţei pentru a putea prelua 70% din businessul românesc de retail La Cocoş. Restul de 30% din acţiuni rămân în proprietatea fondatorului afacerii – antreprenorul Iulian Nica. El şi-a vândut către germani o parte din titluri, în timp ce BERD şi fondurile de private equity Morphosis Capital şi CEECAT au făcut exit total după doar un an de la intrarea în acţionariatul reţelei de hiperdiscount.

Maria Georgescu a pornit, acum circa un deceniu, proiectul Magic Charms, un mic atelier din Ploieşti, care s-a relocat ceva mai târziu lângă Bucureşti, în Bragadiru, şi în care sunt create bijuterii handmade din argint.

Microplasticul este generat doar de sticlele de plastic – este unul dintre cele mai întâlnite mituri ce ţin de acest tip de material. Însă un studiu al unui laborator al ANSES, Agenţia pentru Siguranţa Alimentară din Franţa, arată că băuturile din ambalaje de sticlă conţin mai multe particule de microplastic decât cele din sticle de plastic, cutii de carton sau doze.

Nusco, unul dintre cei mai importanţi dezvoltatori imobiliari din România, a vândut un teren de circa 3 hec­tare din zona Pipera către City Nord Group, dezvoltator cu peste 15 ani de experienţă pe piaţă, fondat de Rareş Mincinescu şi Cristinel Deliu.