Cântăreața Dua Lipa și-a deschis o bibliotecă de cărți cenzurate într-o librărie celebră din Portugalia, potrivit Le Figaro.
Vedeta a creat un spațiu literar în cadrul librăriei independente Lello din Porto, Portugalia.
Librăria a fost fondată în urmă cu peste un secol, pentru a crea un „sanctuar dedicat cărților pierdute”, potrivit sursei citate.
Artista este o cititoare pasionată și are inclusiv propriul club de carte.
Acum, își dedică timoul colecționării de cărți care au fost cenzurate. Numită Biblioteca Manifesto, spațiul a fost amenajat în renumita librărie independentă Lello, veche de un secol, arată sursa.
Noua bibliotecă prezintă o selecție de 100 de cărți care „contestă puterea, cenzura, excluziunea și narațiunile dominante”. Această bibliotecă apare ca un răspuns la „interdicțiile de cărți” inițiate de guvernele conservatoare sau autoritare.
„Un sanctuar dedicat cărților pierdute”„Această bibliotecă este un sanctuar dedicat cărților pierdute, autorilor al căror curaj expune structurile de putere și control și cititorilor care refuză să li se spună ce cărți au voie să citească”, a declarat Dua Lipa.
„Sunteți invitați să veniți aici și să decideți singuri ce ar trebui să fie pe aceste rafturi. Pentru că uneori, cel mai subversiv act este pur și simplu să citești o carte și apoi să vorbești despre ea”, a adăugat artista, conform aceleiași surse.
Într-un interviu acordat publicației Rolling Stone, Francisca Pedro Pinto, directoarea librăriei Lello, și-a exprimat entuziasmul pentru acest parteneriat.
„Timp de 120 de ani, librăria Lello s-a bazat pe o convingere simplă: cartea este o tehnologie a libertății. Biblioteca Manifesto s-a născut din această credință. Ceea ce este în joc nu este doar viitorul lecturii, ci capacitatea unei societăți de a-și imagina, interpreta și construi propriul viitor”, a declarat aceasta.
Alături de U-BT Cluj-Napoca, în urna a doua valorică se mai află formațiile Hapoel Midtown Jerusalem, Bahcesehir College Istanbul și Tofas Bursa, ceea ce înseamnă că „studenții” nu vor putea evolua împotriva acestor echipe în prima fază a grupelor.
Ediția din acest an a EuroCup aduce o premieră majoră. Ca urmare a unui interes masiv, competiția s-a extins la un format cu 32 de echipe. Evenimentul de la Barcelona va împărți cele 32 de formații în două grupe pentru sezonul regulat.
U-BT Cluj-Napoca s-a oprit în sferturile de finală în sezonul trecut, fiind eliminată de Bahcesehir Istanbul.
Criterii și procedura tragerii la sorțiCele 32 de echipe calificate au fost împărțite în 8 urne valorice a câte patru echipe fiecare, pe baza unui clasament al cluburilor calculat pe o perioadă de trei ani. În acest sistem, fiecare club primește 2 puncte pentru o victorie și 1 punct pentru un rezultat de egalitate sau înfrângere, la care se adaugă puncte bonus pentru atingerea fazelor superioare (optimi, sferturi, semifinale și finală).
Principala restricție a tragerii la sorți prevede că două echipe din aceeași ligă națională nu pot face parte din aceeași grupă în sezonul regulat. Extragerea se va face rundă cu rundă, începând cu echipele din prima urnă valorică și continuând succesiv până la urna a opta.
Componența urnelor valorice:Urna 1: Cosea JL Bourg-en-Bresse, AS Monaco, Le Mans Sarthe Basket, Turk Telekom Ankara.
Urna 2: Hapoel Midtown Jerusalem, U-BT Cluj-Napoca, Bahcesehir College Istanbul, Tofas Bursa.
Urna 3: Kids&Us Manresa, La Laguna Tenerife, Recoletas Salud San Pablo Burgos, Buducnost Voli Podgorica.
Urna 4: Umana Reyer Venice, Cedevita Olimpija Ljubljana, Dolomiti Energia Trento, Ratiopharm Ulm.
Urna 5: Baglietto Derthona Tortona, Napoli Basketball, Maxima Roma, Roma Basketball.
Urna 6: Aris Thessaloniki Betsson, Lietkabelis Panevezys, Neptunas Klaipeda, Siauliai Basketball.
Urna 7: PAOK Thessaloniki, London Lions, Niners Chemnitz, Rostock Seawolves.
Urna 8: Skyliners Frankfurt, Slask Wroclaw, Balkan Botevgrad, Riga Zelli.
Evenimentul va fi transmis în direct și în mod gratuit pe platforma oficială EuroLeague.TV.
Profitând de faptul că multe arhive istorice au dispărut în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și al perioadei sovietice, rețelele inventează bunici sau străbunici născuți în foste teritorii românești (azi în Ucraina sau Republica Moldova). Având în vedere că arhivele nu mai pot fi verificate, autoritățile au emis certificate autentice pe baza unor documente false.
După invazia Ucrainei în 2022, pașaportul românesc a devenit extrem de căutat de cetățenii ruși pentru a ocoli sancțiunile și restricțiile de vize din UE. Solicitările din partea cetățenilor ruși au crescut semnificativ.
„Pe parcursul anului 2025, raiduri ale poliției au fost efectuate în Botoșani, Suceava și București, iar pe 18 decembrie, alte treizeci și șapte de raiduri au fost efectuate în toată țara. Parchetul General al României, responsabil de anchetă, atribuie schema unui grup criminal format în 2022 de șapte cetățeni ucraineni care, numai în 2025, ar fi procesat peste 900 de cereri de naturalizare folosind documente falsificate, aproape întotdeauna în beneficiul cetățenilor ruși și cu asistența unor avocați, traducători și notari. (…)
Calea de naturalizare exploatată de rețea există din 1991 și este cunoscută sub numele de „restituire”. Aceasta permite persoanelor să își recapete cetățenia română , fără a fi nevoie să locuiască în țară, dacă pot dovedi că un bunic sau un străbunic s-a născut sau s-a stabilit pe teritoriile fostului Regat al României între 1918 și 1940 , care includea actuala Moldovă și zone care acum fac parte din Ucraina.
Aproape un milion de moldoveni și mii de ucraineni au obținut legal cetățenia prin această cale. Ani de zile, aceasta a fost puțin interesantă pentru ruși. Invazia Ucrainei din 2022 a schimbat totul : Europa a înăsprit cerințele de viză pentru cetățenii ruși și a implementat sancțiuni. În acel moment, pașaportul românesc a devenit un permis de trecere râvnit pentru intrarea în UE și în spațiul Schengen și chiar pentru stabilirea rezidenței fiscale printr-o adresă fictivă.
Cifrele furnizate ziarului Le Monde de către Autoritatea Națională pentru Cetățenie ilustrează această creștere bruscă. Cererile rusești de „restituire” au crescut de la 5.262 în total între 2012 și februarie 2022 la 6.658 numai în 2023 și la 4.574 în 2024. Cererile din Belarus au crescut de la 95 în 2020 la 605 în 2024. Agenția a identificat aproximativ 2.000 de cazuri suspectate de fraudă din 2022. Autoritățile estimează că peste 18.700 de cetățeni ai fostei URSS mențin reședințe fictive în țară, unii dintre ei deținând deja pașapoarte. Numai în Sectorul 6 din București, 68 de documente au fost anulate, iar 300 de anulări sunt în curs de procesare.”, susțin jurnaliștii de la El Debate.
După anchetă, România a început să își blocheze breșele, anulând documente suspecte, efectuând percheziții și introducând din 2024 obligativitatea unui certificat de limbă română.
Spania – „Legea Nepoților”
Jurnaliștii spun că guvernul lui Pedro Sánchez face acum exact opusul României, deschizând o „breșă” similară prin Legea Memoriei Democratice (Ley de Nietos). Spania acordă cetățenie în masă în America Latină pe baza unor origini greu sau imposibil de verificat.
La fel ca în cazul arhivelor distruse din România, Spania se confruntă cu registre parohiale arse în timpul Războiului Civil sau documente din Cuba care sunt emise de regimul dictatorial local și nu pot fi verificate independent. O instrucțiune din 2022 permite folosirea certificatelor de botez ca înlocuitor valid, documente considerate de autorul articolului ca fiind „ușor de falsificat”.
Dimensiunea potențială a fraudei este semnificativă, arată El Debate: În timp ce România investighează în jur de 2.000 de fraude și 18.700 de rezidențe fictive, Spania gestionează peste 2,5 milioane de cereri (dintre care peste 640.000 doar la consulatul din Buenos Aires), ceea ce face ca „poarta spaniolă” pentru potențiale fraude să fie mult mai mare.
Acuzațiile aduse Guvernului Spaniei
Articolul acuză guvernul spaniol că accelerează procesul de acordare a cetățeniei (prin externalizarea serviciilor către compania Ineco) nu din motive umanitare, ci cu scopul de a introduce rapid acești noi cetățeni în recensământul electoral pentru alegerile generale.
Se menționează că recensământul alegătorilor din străinătate a crescut deja cu peste 422.000 de noi electori de la introducerea legii.
Jurnaliștii critică lipsa de investigații din partea Ministerului de Interne sau a Procuraturii Generale din Spania cu privire la ramificațiile rețelelor de falsificare care au fost deja parțial demontate în ultimii ani (rețele din Cuba în 2024 sau rețele cu certificate false în Málaga în 2025).
Multe persoane se tem de factura uriașă la curent atunci când lasă aerul condiționat pornit toată ziua. Datele oficiale arată însă că, la 26 de grade, costul real este mult mai mic decât se crede.
Specialiștii au calculat consumul unui aparat de aer condiționat modern, cu tehnologie inverter, folosit opt ore pe zi. Setat la 26 de grade, aparatul funcționează la putere maximă doar în primele minute, cât răcorește camera, scrie Il Messaggero.
După stabilizarea temperaturii, consumul scade drastic, ajungând la 40-50 de kilowați-oră pentru zece zile. La tariful mediu de 0,26 euro pe kilowatt-oră, costul total se situează între 11 și 13 euro.
Adevăratul vinovat pentru facturile mari nu este folosirea inteligentă a aerului condiționat. Coborârea temperaturii sub 22 de grade obligă motorul la suprasolicitare și la un consum mult mai mare de energie.
Ventilator sau aer condiționat: care consumă mai puținUn aparat de aer condiționat are o putere medie între 700 și 1.000 de wați. La aceleași ore de funcționare, consumă de zece până la douăzeci de ori mai multă energie decât un ventilator.
Șase ore de funcționare la 1.000 de wați înseamnă 6 kWh, adică o cheltuială zilnică de 1,50-1,60 euro. În același timp, un ventilator de 50 de wați consumă doar 0,3 kWh, sub 10 cenți pe zi.
Aerul condiționat poate adăuga zeci de euro la factura lunară de energie. Ventilatorul, în schimb, costă doar câțiva bănuți pe lună.
Specialiștii nu recomandă renunțarea la aerul condiționat, mai ales peste 35 de grade sau pentru persoanele vulnerabile. Folosirea combinată a celor două aparate este considerată cea mai inteligentă variantă pentru reducerea costurilor.
Ventilatorul nu răcește efectiv camera, ci accelerează evaporarea transpirației de pe piele. De aceea, lăsarea lui pornit într-o cameră goală este o risipă, pentru că aerul răcorește corpurile, nu pereții.
Pentru eficiență suplimentară fără costuri, se poate pune un bol cu gheață sau o sticlă înghețată în fața ventilatorului. Un cearșaf umed așezat lângă fereastra deschisă amplifică, de asemenea, briza naturală.
Trucuri pentru o factură mai mică vara aceastaFiecare grad sub pragul de 26 de grade crește consumul de energie cu 7-10%. Funcția de dezumidificare oferă o senzație rapidă de răcoare, cu un consum de energie mult mai redus.
Închiderea obloanelor și a jaluzelelor în orele de vârf solar poate reduce temperatura din casă cu până la 3 grade. Ventilatoarele de tavan mișcă mase mari de aer cu un consum redus de energie.
Aparatele electrocasnice lăsate în stand-by contribuie la încălzirea camerelor și la mici consumuri inutile de energie. Instalarea unui sistem fotovoltaic cu stocare permite folosirea energiei produse chiar în orele de vârf ale consumului.
Alegerea unui furnizor cu tarife competitive și energie din surse regenerabile rămâne cea mai eficientă soluție pe termen lung.
Baia este una dintre cele mai încărcate încăperi cu umezeală din casă, potrivit Mirror.
Rugina poate apărea în cele mai neașteptate locuri, inclusiv pe caloriferul din baie.
Umezeala afectează caloriferul în timpUmiditatea persistentă și temperaturile fluctuante pot provoca daune semnificative caloriferului în timp, chiar și modelelor cromate special concepute pentru a o rezista, potrivit sursei.
Odată ce stratul protector începe să se deterioreze, rugina se poate instala rapid. Însă, ea poate fi îndepărată într-un mod simplu.
James Chapman, directorul unui magazin cu articole pentru baie, a transmis „Caloriferele de baie sunt de obicei fabricate din oțel și placate cu crom pentru a preveni ruginirea lor”.
Însă, „stând într-o atmosferă umedă, după un timp cromul poate începe să se descompună ușor, iar umezeala se poate instala dedesubt”, potrivit acestuia.
Cum să îndepărtezi ruginaPentru a îndepărta rugina, e nevoie de un spray anticalcar și de o lavetă abrazivă din oțel inoxidabil, potrivit sursei citate.
„Rugina este practic oxid de fier. Acizii o vor descompune și vor împiedica transformarea ei în rugină. Așa că ia-ți buretele abraziv și spray-ul anticalcar și pulverizează caloriferul. Spray-ul va începe să omoare rugina. Apoi, freacă bine”, a explicat Chapman.
Buretele abraziv ajută la ridicarea ruginii de pe suprafață. Soluția de curățare acidă o descompune. După ce ați curățat bine zona afectată, ștergeți bine radiatorul, indică sursa.
„Odată ștersă, rugina ar trebui să dispară și vei rămâne cu niște pete mici și negre pe ea, acestea sunt găurile din crom”, potrivit lui Chapman.
Ce să faceți ca să nu revină ruginaAcele găuri indică faptul că cromul a fost compromis. Acest lucru înseamnă că rugina este aproape sigur că va reveni, dacă nu faceți încă un pas.
„Asigură-te că ai caloriferul pornit, deoarece trebuie să fie complet uscat și pulverizează-l cu spray de lac transparent”, a declarat Chapman. „Asta o va încetini, sau poți folosi și un lustru cerat doar pentru a bloca acele găuri mici”.
Totuși, secretul menținerii unui calorifer fără rugină constă în întreținerea sa regulată, mai menționează sursa. Dacă observați că rugina reapare, pur și simplu repetați procesul.
Pentru aproximativ trei milioane de americani ajunși la vârsta pensionării, retragerea din activitate rămâne un obiectiv greu de atins. Mulți continuă să achite creditele pentru studii, contractate cu zeci de ani în urmă, relatează The Independent.
Potrivit unui studiu realizat de Education Data Initiative, un reprezentant al generației „baby boomers”, cu vârste între 62 și 80 de ani, datorează în medie 42.780 de dolari din împrumuturile federale pentru studii.
Pentru mulți dintre aceștia, ratele lunare reduc considerabil veniturile disponibile după pensionare. Plata medie este de aproximativ 390 de dolari pe lună, în condițiile în care pensia medie lunară ajunge la 5.455 de dolari.
Un american de 71 de ani mai are de achitat 51.000 de dolariPublicația The Wall Street Journal prezintă cazul lui Robert Lee, un bărbat de 71 de ani din statul Maine. Acesta mai are de rambursat 51.000 de dolari dintr-un credit de 66.000 de dolari contractat în urmă cu aproape trei decenii pentru studiile copiilor săi.
„Mă simt ca Jimmy Stewart în filmul «O viață minunată». Valoram mai mult mort decât viu”, a declarat Robert Lee pentru The Wall Street Journal.
Cazul său reflectă dificultățile financiare cu care se confruntă numeroși americani în vârstă, care sperau să își încheie obligațiile financiare înainte de pensionare.
Promisiunile privind ștergerea datoriilor au ajuns greu la beneficiariÎmprumuturile federale pentru studii au fost, în ultimii ani, în centrul mai multor dispute juridice. Numeroși debitori au acuzat administratorii creditelor că i-au orientat către suspendarea temporară a ratelor.
Această soluție oprește plata ratelor, dar dobânzile continuă să se acumuleze. În multe cazuri, datoria totală a crescut în loc să scadă.
Potrivit Education Data Initiative, doar 3,3% dintre solicitanții programului federal de ștergere a creditelor pentru angajații din serviciile publice au primit aprobarea cererilor.
Ratele afectează serios bugetele pensionarilorO analiză recentă arată că pensionarul american rămâne, în medie, cu doar 336 de dolari la sfârșitul fiecărei luni.
În aceste condiții, o rată lunară de 300 de dolari poate dezechilibra complet bugetul unei persoane vârstnice.
Problemele sunt amplificate de dificultățile sistemului public de pensii din Statele Unite. Potrivit estimărilor, unul dintre principalele fonduri ale sistemului Social Security ar putea rămâne fără resurse în 2032.
În lipsa unor măsuri legislative, plățile lunare către beneficiari ar putea fi reduse cu până la 22%.
Mulți pensionari au economii insuficienteUn sondaj realizat de Clever Real Estate arată că americanii consideră că au nevoie, în medie, de 823.800 de dolari pentru o pensionare confortabilă.
În realitate, economiile medii ale persoanelor retrase din activitate sunt sub 300.000 de dolari.
Un studiu al organizației CareScout arată că, în 41 din cele 50 de state americane, pensionarii riscă să își epuizeze economiile înainte de sfârșitul vieții.
Swiatek, care venea după un sezon dezamăgitor pe zgură, încheiat cu eliminarea în optimile de finală la Roland Garros, a avut nevoie de două ore și două minute pentru a trece de Townsend, într-un meci în care a fructificat cinci din cele șapte mingi de break avute.
Poloneza a dominat primul set, câștigat cu 6-1. Însă, Townsend, ocupanta locului 79 mondial și triplă campioană de Grand Slam la dublu, a egalat situația după un set secund foarte bun, adjudecat cu 6-2.
Swiatek și-a regăsit apoi jocul în decisiv, pe care l-a câștigat cu 6-3, în ciuda celor nouă duble greșeli comise, închizând meciul cu al doilea său as al zilei.
„Au fost câteva săptămâni dificile, nu a fost un sezon în care totul a mers așa cum mi-am dorit. Nu cred că am câștigat vreun meci în trei seturi în acest an, așa că sunt fericită că am reușit aici, pentru că înseamnă foarte mult să deschid turneul din postura de campioană”, a declarat Swiatek după meci.
A fost primul meci în care Swiatek a cedat un set în primul tur al unui turneu de Mare Șlem după Wimbledon 2019.
Swiatek va întâlni în turul secund o fostă finalistă la WimbledonÎn turul al doilea, Swiatek o va înfrunta pe cehoaica Karolina Pliskova, fost lider mondial și finalistă la Wimbledon în 2021, care a trecut în primul tur de compatrioata sa Tereza Valentova cu 6-3, 6-4. Pliskova a obținut astfel a 19-a victorie a carierei pe tabloul principal al turneului londonez și prima după ediția din 2022.
În alte meciuri de pe tabloul feminin, finalista de anul trecut, americanca Amanda Anisimova, a debutat cu o victorie clară, 6-3, 6-2, în fața sportivei din Macedonia de Nord – Lina Gjorcheska, prima reprezentantă a țării sale calificată vreodată pe tabloul principal al unui turneu de Mare Șlem. Anisimova s-a impus în doar o oră și un minut, cu 17 lovituri direct câștigătoare și fără să își piardă serviciul.
Și italianca Jasmine Paolini, finalistă la Wimbledon în 2024, a avansat în turul secund după o revenire spectaculoasă în fața americancei Robin Montgomery, pe care a învins-o cu 0-6, 6-4, 7-5. Paolini a întors soarta meciului după ce a fost condusă cu 4-2 în setul decisiv.
