Bărbatul de origine marocană locuiește pe străzile orașul Bolzano din nordul Italiei. În timpul unei razii, el a atras atenția polițiștilor.
Aceștia i-au verificat rucsacul și au găsit în interior 10 monede vechi. Ulterior, s-a stabilit că monedele de argint au o valoare estimată de 80.000 de euro.
Bărbatul le-a spus polițiștilor că a găsit monedele lângă un coș de gunoi. El a susținut că nu a știut cât valorează acestea.
Explicația sa a ridicat suspiciuni, iar autoritățile încearcă acum să stabilească adevărata proveniență a comorii. Continuarea pe Mediafax Italia.
MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României postdecembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.
În primăvara anului 2023, sistemul de învățământ din România a fost cuprins de una dintre cele mai ample mișcări sindicale din ultimii ani. Profesorii au intrat în grevă generală pentru aproximativ trei săptămâni, aceștia fiind nemulțumiți de salarii, dar și condițiile de muncă. În luna august 2023, la o stație GPL din Crevedia, județul Dâmbovița, s-au produs mai multe explozii, în urma cărora șase persoane au murit, iar altele au fost rănite, printre care și pompierii care interveneau pentru stingerea incendiului. Pe de altă parte, pe 7 octombrie 2023, Hamas comite masacre în sudul Israelului, izbucnind astfel un nou conflict, pe lângă cel din Ucraina.
Pentru MEDIAFAX, 2023 a însemnat ore de transmisiuni în regim live text și actualizări succesive ale informațiilor, în special în momentele de criză. De la protestele profesorilor la intervențiile de urgență de la Crevedia și primele zile ale războiului Israel-Hamas, agenția a relatat evoluția evenimentelor și reacțiile autorităților, oferind publicului informații pe măsură ce acestea deveneau disponibile.
Profesorii intră în grevă generală. Salariile și condițiile de muncă, printre nemulțumirile invocateÎn luna mai 2023, profesorii au intrat în grevă generală, nemulțumiți de faptul că salariile erau prea mici în raport cu responsabilitățile profesionale și cu importanța educației.
Protestul a afectat activitatea școlilor din întreaga țară. Suspendarea cursurilor, încheierea situațiilor școlare și organizarea examenelor naționale au devenit teme centrale ale negocierilor dintre sindicate și Guvern, în condițiile în care anul școlar se apropia de final, iar elevii din clasele terminale urmau să susțină Evaluarea Națională și Bacalaureatul.
MEDIAFAX a urmărit evoluția conflictului încă dinaintea declanșării oficiale a grevei, relatând eșecul negocierilor dintre reprezentanții sindicatelor și cei ai Executivului. Pe 21 mai 2023, agenția anunța că peste 150.000 de angajați din Educație urmau să intre în grevă începând de a doua zi.
Mii de membri ai sindicatelor din Invatamant participa la un mars de protest intre Piata Victoriei si Palatul Parlamentului, prin care cer cresteri salariale, in Bucuresti, joi, 25 mai 2023. De luni, 22 mai 2023, au intrat in greva peste 150.000 de profesori si peste 70.000 de angajati care fac parte din categoria personalului didactic auxiliar si nedidactic. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO.
„Reprezentanţii sindicatelor susţin că negocierile au eşuat, iar greva generală va debuta de luni, 22 mai 2023. Peste 150.000 de angajaţi din educaţie vor intra de mâine în grevă. (…) Reprezentanţii Guvernului au propus stimulente financiare pentru debutanţi si cadrele didactice titulare din unităţile de învăţământ aflate în zone defavorizate”, a scris MEDIAFAX pe 21 mai 2023.
Primele zile de protest nu au adus un compromis. Pe 25 mai, în a patra zi de grevă, agenția relata că sindicaliștii au respins propunerea Guvernului de acordare a unor carduri în valoare totală de 2.500 de lei, în două tranșe.
„Greva din Educaţie continuă, după ce profesorii au respins oferta Guvernului care prevederea acordarea unor carduri de 2.500 de lei, în două tranşe. ≪Este o ofertă jignitoare≫, susţin sindicaliştii”, a scris MEDIAFAX pe 25 mai 2023.
Elevi afiseaza bannere pentru sustinerea profesorilor si a personalului auxiliar, in timpul unui mars de protest organizat de mai multe sindicate din domeniul educatiei, in Bucuresti, joi, 25 mai 2023. Mii de persoane din cadrul sindicatelor din invatamant au protestat, joi, in Bucuresti, in ce-a de-a patra zi de greva generala. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO
Runde de negocieri eșuatePe măsură ce greva se prelungea, profesorii au ieșit în stradă, atât în București, cât și în alte orașe din țară. În Capitală, mii de angajați din Educație au cerut majorări salariale, în special pentru cadrele didactice aflate la începutul carierei, precum și garanții privind viitoarea lege a salarizării.
Pe 30 mai, MEDIAFAX relata despre unul dintre cele mai ample proteste ale profesorilor din ultimii ani și despre eșecul unei noi runde de negocieri cu reprezentanții Guvernului. Manifestanții au mers în marș spre Palatul Cotroceni, iar liderii sindicali au solicitat o întâlnire cu președintele Klaus Iohannis, care i-a primit la discuții în aceeași zi.
„Câteva mii de persoane participă la cel mai mare protest al profesorilor din ultimii ani. Participă persoane din mai multe judeţe. Sindicaliştii care au participat marţi la negocieri cu reprezentanţii Guvernului susţin că acestea au eşuat şi că acţiunea de protest va continua. Manifestanţii din Bucureşti au mers în marş spre Palatul Cotroceni, liderii de sindicat cerând să fie primiţi de către preşedintele Klaus Iohannis. Preşedintele Klaus Iohannis îi va primi la discuţii, marţi, pe sindicaliştii din educaţie. Întâlnirea preşedintelui a fost confirmată de Administraţia prezidenţială”, a scris MEDIAFAX pe 30 mai 2023.
La începutul lunii iunie, greva continua, iar perspectiva încheierii acesteia depindea de găsirea unei soluții acceptate de cadrele didactice.
Pe 7 iunie, MEDIAFAX reda declarațiile liderului sindical Marius Nistor, care sublinia că decizia de suspendare a protestului urma să aparțină profesorilor.
„≪În momentul de faţă, greva se poate încheia în momentul în care Guvernul vine cu o soluţie care să fie acceptată de către colegii noştri şi când colegii noştri vor decide acest lucru. Noi suntem deschişi la negocieri≫, spune Marius Nistor”, a scris MEDIAFAX la momentul respectiv.
Membri ai sindicatelor din invatamant participa la un mars de protest in Bucuresti, vineri, 9 iunie 2023. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO
În cele din urmă, pe 12 iunie, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență privind majorările salariale. Oferta a fost discutată intens în rândul profesorilor, iar sindicatele au organizat consultări pentru a stabili dacă greva trebuie să continue.
În aceeași zi, sindicatele au anunțat că greva generală se suspendă, iar decizia a permis reluarea cursurilor și deblocarea calendarului școlar, inclusiv a pregătirilor pentru examenele naționale.
Tragedia de la CrevediaÎn seara zilei de 26 august 2023, o serie de explozii și un incendiu puternic la o stație GPL din localitatea Crevedia, județul Dâmbovița, au provocat una dintre cele mai grave tragedii din România în acel an.
Prima explozie a fost urmată de un incendiu, iar o a doua deflagrație, mult mai amplă, a surprins inclusiv pompierii care interveneau la fața locului. Pompierii, polițiștii și jandarmii participau la operațiunile de salvare și de limitare a incendiului când s-a produs a doua explozie.
Pompieri se retrag la finalul unei interventii pentru stingerea unui incendiu provocat de doua explozii la o statie GPL, in localitatea Crevedia, judetul Dambovita, sambata, 27 august 2023. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO.
Amploarea incidentului a impus actualizarea continuă a informațiilor furnizate de autorități. MEDIAFAX a relatat evenimentele în regim de live text, de la primele date despre explozie până la bilanțurile comunicate în cursul nopții. Într-una dintre actualizările publicate în noaptea de 26 spre 27 august, agenția reda informațiile transmise de Ministerul Afacerilor Interne. La acel moment, autoritățile raportaseră 58 de victime, dintre care 43 erau cadre MAI.
„ŞTIREA INIŢIALĂ. Explozia a avut loc la o staţie GPL din Crevedia. Primele informaţii arată că două persoane ar fi decedat în urma deflagraţiei, iar cel puţin cinci ar fi rănite. Mai multe ambulanţe intervin la locul exploziei pentru a acorda primul ajutor victimelor. (…) UPDATE 03:15. MAI actualizează bilanţul victimelor. La data de 26 august 2023, în localitatea Crevedia din judeţul Dâmboviţa s-au produs mai multe explozii la o staţie GPL, eveniment soldat cu 58 de victime, a transmis Ministerul Afacerilor Interne”, a scris MEDIAFAX în noaptea de 26 spre 27 august 2023.
În urma tragediei, mai mulți pacienți au fost transportați la spitale din București, în timp ce alți răniți au fost transferați în străinătate, la unități medicale specializate. Printre aceștia s-au numărat doi răniți transportați la Bruxelles, informație relatată de MEDIAFAX chiar în seara producerii tragediei.
Un pompier ranit in timpul unei interventii la un incendiu, urmat de explozia unei statii GPL din localitatea Crevedia, este transportat intr-o aeronava MAPN, pentru a fi transferat la spitalul militar din Bruxelles, la Baza 90 in Otopeni, Ilfov, duminica, 27 august 2023.Conform premierului Marcel Ciolacu, a fost activat sistemul european de protectie civila. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO.
La scurt timp după eveniment, președintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj de condoleanțe familiilor victimelor și a subliniat necesitatea acordării de sprijin celor afectați.
„O nouă tragedie a zguduit în această seară România şi sunt profund îndurerat că exploziile de la Crevedia s-au soldat cu victime. Transmit condoleanţe familiilor îndurerate şi le urez însănătoşire grabnică celor răniţi. În acest moment, prioritatea zero este să le oferim celor afectaţi tot sprijinul necesar şi să le facilităm accesul la tratament în regim de urgenţă≫, a transmis preşedintele României”, a scris MEDIAFAX la momentul respectiv.
Presedintele Klaus Iohannis sustine declaratii de presa la finalul vizitei la Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca din Bucuresti, marti, 29 august 2023. In aceast spital se afla internati 13 pacienti raniti in urma deflagratiilor produse sambata la Crevedia, conform datelor transmise de ministerul Sanatatii. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO
În paralel, au fost demarate și cercetări pentru a stabili cauza producerii exploziilor. Concret, Agenția Națională pentru Protecția Mediului anunța, la o zi după exploziile de la Crevedia, că stația nu mai avea autorizație de mediu de aproape trei ani, după cum relata și MEDIAFAX într-un material publicat pe 27 august 2023.
„Potrivit ANPM, fosta staţie GPL, care a provocat dezastrul de sâmbătă seara, din judeţul Dâmboviţa, nu ar mai fi trebuit să funcţioneze din data de 14 octombrie 2020, după ce titularul a notificat APM Dâmboviţa, prin adresa nr. 13425/14.10.2020, cu privire la încetarea activităţii în punctul de lucru din com. Crevedia, sat Crevedia, jud. Dâmboviţa”, a scris MEDIAFAX la acel moment.
În zilele care au urmat, MEDIAFAX a continuat să urmărească evoluția anchetei și noile informații apărute în legătură cu tragedia, inclusiv în materiale de tip live text. Cazul a readus în atenție funcționarea stațiilor GPL, respectarea normelor de siguranță și responsabilitatea instituțiilor care trebuie să verifice asemenea activități.
Din acest motiv, stațiile GPL din întreaga țară au fost vizate de controale și au fost readuse în discuție respectarea normelor de siguranță, responsabilitatea autorităților de control și protecția locuitorilor din apropierea unor asemenea instalații.
În luna septembrie 2023, cei doi patroni ai stației GPL au fost arestați preventiv.
În urma tragediei, șase persoane și-au pierdut viața, potrivit ultimelor informații furnizate de autorități și prezentate de MEDIAFAX la începutul lunii octombrie 2023.
Israelul intră în război cu HamasÎn data de 7 octombrie 2023, conflictul israeliano-palestinian a intrat într-o nouă etapă. Gruparea islamistă Hamas a lansat un atac-surpriză de amploare asupra Israelului, dinspre Fâșia Gaza. Concret, în dimineața acelei zile, militanții Hamas au lansat mii de rachete asupra Israelului și au pătruns pe teritoriul israelian pe mai multe direcții. Atacatorii au ajuns în localități din apropierea graniței cu Fâșia Gaza. Potrivit rapoartelor oficiale israeliene, aproximativ 1.200 de israelieni – civili și membri ai forțelor de securitate – au fost uciși la acel moment, iar sute au fost răniți.
MEDIAFAX a urmărit evoluția evenimentelor încă din primele ore, relatând atacurile, reacțiile autorităților israeliene și răspunsurile comunității internaționale. În aceeași zi, premierul israelian Benjamin Netanyahu anunța că țara sa este „în război” cu militanţii Hamas care controlează Fâşia Gaza, după cum nota MEDIAFAX din discursul său televizat. În acest sens, Israelul a început lovituri aeriene masive asupra Fâșiei Gaza, teritoriu palestinian controlat de Hamas.
Ulterior, ofensiva israeliană s-a extins și la operațiuni terestre, după cum au mai relatat jurnaliștii MEDIAFAX în luna octombrie 2023. Autoritățile israeliene au justificat aceste acțiuni pentru a elimina capacitățile militare ale Hamas și pentru a recupera ostaticii.
„Israelul a trimis tancuri, forţe de infanterie şi forţe de comando ale marinei israeliene în Gaza pentru un al doilea bombardament intensificat la scară limitată peste noapte asupra Fâşiei Gaza, au declarat vineri Forţele de Apărare Israelului. (…) Forţele israeliene au efectuat, de asemenea, lovituri de artilerie şi atacuri aeriene împotriva bazelor grupării teroriste Hamas, inclusiv asupra unor lansatoare de rachete ghidate antitanc şi centre de comandă”, a relatat MEDIAFAX pe 27 octombrie 2023.
Sute de mii de oameni au fost strămutați din cauza atacurilor, iar criza umanitară a fost agravată de lipsa alimentelor, apei potabile, medicamentelor și combustibilului, precum și de presiunea exercitată asupra spitalelor.
Pe 8 octombrie, MEDIAFAX relata despre reacțiile liderilor internaționali, inclusiv despre declarația președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Majoritatea liderilor din statele membre NATO şi-au exprimat sprijinul pentru Israel, precum şi condoleanţele pentru pierderile suferite. Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că a condamnat ≪fără echivoc atacul comis de teroriştii Hamas împotriva Israelului≫, numindu-l ≪terorism în cea mai dispreţuită formă≫ şi afirmând că ≪Israelul are dreptul să se apere împotriva unor astfel de atacuri odioase≫”, a scris MEDIAFAX la acel moment.
Pe de altă parte, încă din prima zi a războiului, ONU și numeroase state au cerut protejarea populației civile și intensificarea eforturilor diplomatice pentru încheierea ostilităților și au convocat o reuniune de urgență după izbucnirea atacurilor.
„Brazilia, care luna aceasta a preluat preşedinţia rotativă a Consiliului de Securitate al ONU, a condamnat atacurile într-o declaraţie publică şi şi-a exprimat solidaritatea cu poporul israelian. De asemenea, Brazilia a reafirmat angajamentul faţă de „soluţia celor două state”, cu Palestina şi Israelul coexistând în cadrul unor graniţe convenite de comun acord şi recunoscute la nivel internaţional”, a relatat MEDIAFAX pe 7 octombrie 2023.
October 11, 2023, Gaza city, Gaza Strip, Palestinian Territory: Palestinians walk through debris and destruction littering a street in al-Karama district in Gaza City on October 11, 2023, on the fifth day of battles between the Palestinian Islamist movement Hamas and Israel. Israel declared war on Hamas on October 8 following a shock land, air and sea assault by the Gaza-based Islamists. The death toll from the shock cross-border assault by Hamas militants rose to 1,200, making it the deadliest attack in the country’s 75-year history, while Gaza officials reported more than 900 people killed as Israel pounded the territory with air strikes (Credit Image: © Naaman Omar/APA Images via ZUMA Press Wire)
Războiul a devenit unul dintre principalele subiecte ale agendei internaționale în ultimele luni ale anului 2023, cu efecte diplomatice, militare și umanitare care nu s-au sfârșit nici până în prezent.
Pentru MEDIAFAX, anul 2023 a ilustrat importanța vitezei, a actualizării permanente a informațiilor și a relatării riguroase în momentele în care evenimentele se succed rapid și au consecințe directe asupra publicului. Greva profesorilor a presupus urmărirea negocierilor și a protestelor timp de mai multe săptămâni. Exploziile de la Crevedia au impus transmiterea continuă a informațiilor despre victime, intervenția echipelor de salvare și primele concluzii ale autorităților. Atacul Hamas și răspunsul militar al Israelului au deschis un nou capitol al actualității internaționale, urmărit prin relatări succesive despre evoluțiile de pe teren și reacțiile liderilor lumii.
MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo, încă de la început, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.
35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.
Înseamnă 35 de ani în care MEDIAFAX a fost acolo.
În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.
Declarațiile au fost făcute în timpul unui miting electoral din Georgia, SUA. Președintele Donald Trump a vorbit despre imigrație, un subiect sensibil pentru electoratul american. Trump a făcut o listă cu țări „jalnice” și a numit statele din care ar vrea să vină imigranți.
„Libia, Yemen, Haiti, Somalia, eu le numesc țări jalnice. (…) De ce trebuie să primim mereu oameni din țările care nu sunt bune? De ce nu putem primi oameni din Norvegia, Suedia, Danemarca?”, s-a întrebat Trump în fața susținătorilor săi.
Președintele american s-a referit și la somalezi despre care a spus că fură și au un coeficient de inteligență scăzut.
„98% dintre oamenii care locuiesc aici provin din Somalia și nu lucrează. Nu este nevoie să lucreze, deoarece fură foarte mult. Toți au un Mercedes-Benz. Au un coeficient de inteligență scăzut și trăiesc mai bine decât voi” le-a mai spus Donald Trump susținătorilor săi, potrivit imaginilor distribuite de Clash Report.
Administrația Trump și imigrațiaAdministrația Trump s-a remarcat printr-o abordare dură și prin măsuri fără precedent de combatere a migrației ilegale în SUA. Autoritățile au deportat sute de mii de oameni și au eliminat Statutul de Protecție Temporară pentru cetățenii din mai multe țări precum Venezuela, Haiti și Somalia.
De asemenea, Departamentul de Stat a suspendat procesarea vizelor de imigrare pentru 75 de țări.
Magazinele de lux și cele comerciale din centrul Bruxelles-ului și-au acoperit vitrinele cu panouri din lemn pentru a se proteja de posibile jafuri, din cauza îngrijorărilor privind protestele, potrivit Euronews.
Sâmbătă, magazinele din întregul oraș au fost baricadate, după jafurile și violențele care au afectat capitala Belgiei cu o săptămână în urmă. Deși au avut loc și de această dată unele confruntări, ele au fost mai reduse.
De-a lungul străzilor comerciale, panourile din lemn au acoperit vitrinele și intrările, transformând fațadele magazinelor în pereți fără deschideri.
Printre brandurile de lux care au luat măsuri de protecție se numără Tiffany & Co., Prada, Versace și Ferragamo. De asemenea, magazinele Lacoste, Nike și Nespresso au fost baricadate, alături de afaceri mai mici, precum un magazin de optică și un atelier de reparații de telefoane.
Măsurile nu au vizat doar magazinele de lux. Un restaurant din lanțul Quick și-a acoperit, la rândul său, vitrinele și intrarea cu panouri din lemn.
Măsurile acestea au fost luate din cauza temerilor privind noi tulburări, după ce pe rețelele de socializare au apărut apeluri la organizarea unei noi manifestații în Bruxelles, sâmbătă.
Magazinele din zonele Avenue Louise, Porte de Namur și Rue Neuve și-au protejat, așa cum au putut, spațiile, pentru a preveni eventuale distrugeri și furturi.
Mai multe magazine de pe Rue Neuve au fost jefuite în timpul manifestațiilor din 17 octombrie.
Atunci, poliția a folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă, iar protestatarii violenți s-au confruntat cu forțele de ordine în centrul Bruxelles-ului.
Pentru comercianții care au ales să rămână deschiși sâmbătă, panourile din lemn au fost o modalitate de a-și proteja vitrinele, fără să blocheze complet accesul clienților, care au putut intra în magazine prin cel puțin una dintre uși.
Compania rusă Novatek a finanțat în secret un proiect de gaze din SUA, în valoare de miliarde de dolari, a susținut publicația New York Times (NYT). Subiectul a fost abordat în cadrul negocierilor dintre Casa Albă și Kremlin privind încheierea războiului din Ucraina, a relatat publicația americană.
Novatek este al doilea mare producător de gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia și se află sub incidența sancțiunilor americane încă de la începutul invaziei Ucrainei, în 2022.
Finanțarea secretă ar fi încălcat sancțiunile internaționalePolar LNG, o companie americană care își propune să lichefieze și să exporte gaze naturale din Alaska, a primit finanțare secretă din partea Novatek. Acțiunea ar putea constitui o încălcare a sancțiunilor, a relatat NYT care are informațiile de la fostul director executiv al companiei și de la două surse familiare cu situația.
John Riddle, fostul director executiv al Polar LNG, a demisionat din cadrul companiei în luna septembrie, după ce a aflat despre legăturile ascunse cu Novatek. Riddle a declarat că i se spusese că finanțarea provine de la o companie din Emiratele Arabe Unite.
„Nu este doar ilegal, ci contravine și intereselor SUA ca tehnologia rusă să controleze comercializarea gazelor arctice din zona North Slope”, a declarat Riddle pentru NYT.
Riddle a precizat că a informat oficiali din administrația Trump cu privire la finanțarea secretă rusească și le-a solicitat să investigheze situația.
Novatek nu doar că a direcționat fonduri către Polar LNG, dar a și negociat un acord pentru a vinde tehnologie companiei americane, totul în contextul unei înțelegeri comerciale între Washington și Moscova. Emisarii americani pentru pace, Steve Witkoff și Jared Kushner, au discutat această propunere cu președintele rus Vladimir Putin în timpul vizitei lor din luna septembrie, au declarat surse pentru NYT.
Nu este clar dacă Witkoff sau Kushner au fost la curent cu relația financiară dintre Novatek și Polar LNG, întrucât subiectul a fost discutat doar în linii mari, au precizat sursele.
Afaceri SUA-RusiaSe pare că propunerea referitoare la proiectul „Polar LNG” este una dintre numeroasele afaceri în domeniul energiei pe care președintele american Donald Trump încearcă să le încheie cu Rusia.
Un alt acord vizează vânzarea unor părți din gigantul energetic rus Lukoil către guvernul SUA și alți investitori, inclusiv unii care au legături cu Kushner și Witkoff.
Într-o declarație pentru NYT, compania Novatek a confirmat că intenționează să obțină statutul de „acționar minoritar” în cadrul proiectului „Polar LNG”.
Afaceri și diplomațieAceste presupuse înțelegeri energetice „pe ușa din spate” între Kremlin și Casa Albă au loc pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra Ucrainei și al unei retrageri evidente a sprijinului SUA pentru Kiev, avertizează unii experți.
Recent, Trump a anunțat un acord surpriză cu Putin pentru achiziționarea de motorină de la Moscova, cu scopul de a compensa prețurile combustibilului în SUA. Se pare că primul vapor cu motorină rusească se îndreaptă deja spre Statele Unite.
De asemenea, Casa Albă a acordat Rusiei o nouă derogare de la sancțiuni. În ultima săptămână, Witkoff l-a descris pe Putin drept un „umanitarist”, iar secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a susținut că războiul din Ucraina este un conflict regional restrâns.
Ziua Armatei României este sărbătorită în fiecare an pe 25 octombrie și reprezintă un prilej de omagiu pentru militarii care au luptat pentru apărarea țării și pentru cei care și-au sacrificat viața pentru România.
Această zi este importantă și pentru că este evidențiat rolul armatei în asigurarea securității naționale și contribuția militarilor români la misiunile internaționale.
Potrivit Ministerului Apărării Naționale (MApN), cu această ocazie vor avea loc ceremonii militare și religioase în principalele garnizoane din țară, în bazele militare și în teatrele de operații.
Președintele Nicușor Dan și premierul Luca Niculescu vor participa, începând cu ora 10:00, la ceremonia organizată la Baza 86 Aeriană „Locotenent Gheorghe Mociorniță” cu prilejul Zilei Armatei României.
Programul include depuneri de coroane și jerbe de flori la monumentele eroilor, în semn de respect și recunoștință față de cei care și-au dat viața pentru patrie.
Ce semnifică Ziua Armatei RomânieiZiua Armatei României este sărbătorită anual pe 25 octombrie, în baza Decretului nr. 381 din 1 octombrie 1959. Data marchează încheierea, la 25 octombrie 1944, a eliberării nordului Transilvaniei de sub ocupația trupelor germane și ungare, după luptele desfășurate în nord-vestul țării.
Peste 525.000 de militari români au participat la luptele din perioada 23 august – 25 octombrie 1944. Aproximativ 58.000 dintre aceștia au fost uciși sau răniți.
Eliberarea nordului Transilvaniei nu a însemnat sfârșitul luptelor. Armata României a continuat operațiunile alături de Aliați în Ungaria, Cehoslovacia și Austria, până la încheierea războiului în Europa.
Participarea Armatei României la misiuni internaționaleDupă anul1990, militarii români au participat la misiuni internaționale pentru menținerea păcii și securității. La 8 martie 1996, Armata României a început să participe la operațiunile din Bosnia și Herțegovina, cu Batalionul 96 Geniu, inițial în cadrul misiunii NATO IFOR.
În martie 2000, România a început să contribuie la misiunea NATO KFOR din Kosovo, cu personal de stat major și, ulterior, cu subunități specializate.
În iulie 2002, România a trimis în Afganistan un batalion de infanterie format din 405 militari ai Batalionului 26 Infanterie „Neagoe Basarab”, în cadrul operației „Enduring Freedom”.
În iulie 2003, un batalion de infanterie și un detașament de poliție militară au fost trimiși la Nasiriyah, în Irak, pentru a participa la operația „Iraqi Freedom”.
O zi dedicată recunoștinței și respectuluiZiua aceasta este, de fapt, o ocazie de a aduce un omagiu celor care și-au sacrificat viața pentru apărarea țării și de recunoaștere a devotamentului militarilor care servesc România.
În 2026, manifestările dedicate acestei zile includ ceremonii militare și religioase, depuneri de coroane, jerbe și buchete de flori.
Forțele Aeriene Române au anunțat participarea aeronavelor militare la survoluri în București, la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol I, dar și la Păuliș, Carei și Satu Mare.
Ce evenimente sunt organizate de Ziua Armatei României 2026 În BucureștiOra 10.00 – Mormântul Ostașului Necunoscut, Parcul Carol I
Va avea loc o ceremonie militară și religioasă de depunere de coroane și jerbe de flori, urmată de schimbarea gărzii și de survolul monumentului de către aeronave ale Forțelor Aeriene Române.
Ora 12.00 – Monumentul Eroilor Patriei din cel de-Al Doilea Război Mondial, în fața Universității Naționale de Apărare „Carol I”
Va fi organizată o ceremonie militară și religioasă de depunere de coroane și jerbe de flori.
Ora 12.00 – Monumentul Eroilor Căzuți în Teatrele de Operații și pe Teritoriul României, în fața Palatului Național al Copiilor
Va avea loc o ceremonie militară și religioasă de depunere de coroane și jerbe de flori.
Ora 17.00 – Parcul Cișmigiu
Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale va susține un concert.
Ora 19.00 – Retragere cu torțe
Militarii vor participa la o retragere cu torțe pe următorul traseu: Palatul Cercului Militar Național, Calea Victoriei, Bulevardul Regina Elisabeta, Bulevardul Mihail Kogălniceanu, Splaiul Independenței, Bulevardul Eroilor Sanitari, Strada Profesor Doctor Gheorghe Marinescu, Șoseaua Cotroceni, Bulevardul Iuliu Maniu, Bulevardul General Paul Teodorescu, Bulevardul Timișoara și sediul Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”.
În alte orașe din țarăOra 09.00 – Satu Mare, Monumentul Ostașului Român
Va avea loc o ceremonie de depunere de coroane și jerbe de flori.
Ora 10.00 – Borcea, Baza 86 Aeriană „Locotenent Gheorghe Mociorniță”
Sunt programate o ceremonie militară și o expoziție statică de tehnică militară.
Ora 12.00 – Carei, Ansamblul Monumental „Glorie Ostașului Român”
Va avea loc o ceremonie de depunere de coroane și jerbe de flori, precum și sosirea „Ștafetei Veteranilor Invictus”.
Ora 12.00 – Iași, Brigada 15 Mecanizată „Podu Înalt”
Este programată o ceremonie militară și religioasă de depunere de coroane și jerbe de flori.
Ora 19.00 – Iași
Va avea loc o retragere cu torțe pe traseul Muzeul Unirii – Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt.
Ora 12.30 – Cluj-Napoca, Monumentul „Glorie Ostașului Român” din Piața Avram Iancu
Va fi organizată o ceremonie de depunere de coroane și jerbe de flori.
Ora 14.00 – Păuliș, Monumentul Eroilor
Va avea loc o ceremonie de depunere de coroane și jerbe de flori.
Potrivit MApN, ceremonii similare vor fi organizate în principalele garnizoane din țară, la monumentele eroilor, precum și în cimitirele și la monumentele dedicate ostașilor români din Austria, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Republica Moldova și Ungaria.
Centrul Infotrafic anunță că, duminică dimineața, nu sunt semnalate drumuri naționale sau autostrăzi cu circulația oprită ca urmare a vreunui eveniment rutier sau a condițiilor meteo nefavorabile.
Totuși, vizibilitatea în trafic este scăzută din cauza ceții sub 200 de metri, iar pe anumite segmente de drum între 50 și 100 de metri, pe întreg tronsonul kilometric al autostrăzilor A0 Centura București, A2 București-Constanța și A3 București-Brașov.
De asemenea, este semnalată ceață care scade vizibilitatea în trafic sub 200 de metri, pe alocuri sub 50 de metri, pe mai multe drumuri din 29 de județe, respectiv Arad, Bihor, Constanța, Tulcea, Maramureș, Cluj, Sălaj, Bistrița-Năsăud, Alba, Covasna, Brașov, Mureș, Harghita, Sibiu, Brăila, Ialomița, Argeș, Prahova, Buzău, Călărași, Giurgiu, Ilfov, Teleorman, Dâmbovița, Olt, Dolj, Botoșani, Suceava, Iași, dar și în municipiul București.
Sfaturile Infotrafic pentru șoferiLa nivel național se circulă pe un carosabil parțial umed, cu valori de trafic scăzute, mai transmit autoritățile care au o serie de sfaturi pentru șoferi.
„Ceaţa impune din partea celor aflaţi la volan, dar şi a celorlalte categorii de participanţi la traficul rutier, o conduită preventivă pe toată durata deplasării pe drumurile publice. Este necesar să se ruleze cu viteză redusă, adaptată permanent condiţiilor de drum, iar fiecare manevră în trafic să se facă numai după o temeinică asigurare.
Pentru aceasta, oglinzile retrovizoare trebuie să fie reglate corespunzător. Recomandăm ca luminile de întâlnire ale autovehiculelor să fie aprinse ziua pe toate categoriile de drumuri, nu doar pe cele pe care există obligativitatea instituită prin lege. În condiţii de ceaţă densă, trebuie folosite şi luminile de ceaţă”, au transmis reprezentanții Infotrafic.
Descoperirea ar putea contribui la înțelegerea hiperplaziei benigne de prostată, o afecțiune frecventă în rândul bărbaților de peste 50 de ani, și ar putea deschide noi direcții pentru dezvoltarea unor tratamente.
Ce au descoperit cercetătorii de la Johns HopkinsO echipă de cercetători de la Universitatea Johns Hopkins a identificat o populație distinctă de celule în prostata umană, care apare în număr mai mare în zona de tranziție a glandei și în țesuturile afectate de hiperplazie benignă de prostată (HBP).
HBP este o afecțiune necanceroasă caracterizată prin creșterea numărului de celule din prostată. Deși este frecventă odată cu înaintarea în vârstă, mecanismele care determină dezvoltarea sa predominant într-o anumită regiune a glandei nu sunt pe deplin înțelese, scrie Science Alert.
„Deși hiperplazia benignă de prostată afectează milioane de bărbați din întreaga lume, oamenii de știință nu înțeleg încă pe deplin de ce se dezvoltă în principal într-o regiune a prostatei cunoscută drept zona de tranziție, în timp ce alte regiuni ale glandei rămân relativ neafectate”, a explicat Vasan Yegnasubramanian, autor principal al studiului.
Rezultatele cercetării au fost publicate în revista științifică The Journal of Pathology.
Rolul celulelor WIF1+Cercetătorii au folosit o tehnică de secvențiere a ARN-ului la nivelul unei singure celule pentru a analiza țesuturi prostatice necanceroase provenite de la 10 bărbați care aveau cancer de prostată. Au fost examinate aproape 130.000 de celule, provenite din cele trei zone principale ale glandei.
Analiza a scos la iveală un subtip de celule bazale, denumite WIF1+, care se găsesc în număr mai mare în zona de tranziție a prostatei decât în alte regiuni.
Aceste celule prezintă un profil distinct de activitate genetică și caracteristici moleculare care le diferențiază de alte celule din aceeași familie. Unele dintre genele asociate lor răspund la androgeni, inclusiv testosteronul, hormoni implicați în dezvoltarea și funcționarea prostatei.
Potrivit cercetătorilor, aceste caracteristici sugerează că celulele WIF1+ ar putea contribui la modificarea țesuturilor epiteliale și stromale, procese care ar favoriza mărirea prostatei.
Rulin Wang, autorul principal al studiului, a explicat că aceste celule prezintă caracteristici moleculare asociate remodelării țesuturilor și pot comunica cu celulele din jur. Acest lucru ar putea contribui la crearea unui mediu biologic specific zonei de tranziție, care o face mai susceptibilă la dezvoltarea hiperplaziei benigne.
Cercetătorii au analizat și seturi de date disponibile public, identificând indicii suplimentare care susțin observațiile inițiale: țesuturile provenite din prostate mărite prezentau o proporție mai mare de celule bazale WIF1+, precum și modificări ale profilului lor genetic.
Prostata mărită și legătura cu riscul de cancerZona de tranziție este regiunea prostatei care înconjoară uretra, canalul prin care urina este eliminată din vezică. Atunci când prostata se mărește în această zonă, uretra poate fi comprimată, ceea ce îngreunează urinarea și poate provoca un jet urinar slab sau întrerupt.
Hiperplazia benignă de prostată nu este cancer și nu trebuie confundată cu această boală. Deși ambele afecțiuni pot apărea la bărbații în vârstă, ele au mecanisme și caracteristici diferite.
Cercetătorii iau în calcul și posibilitatea ca celulele WIF1+ să contribuie la explicarea unui alt fenomen: cancerul de prostată apare mai rar în zona de tranziție decât în alte regiuni ale glandei. Ei presupun că anumite caracteristici ale acestor celule ar putea influența inflamația și o cale de semnalizare celulară numită WNT, implicată în creșterea și dezvoltarea țesuturilor.
Această explicație este însă, deocamdată, o ipoteză care necesită investigații suplimentare.
Descoperirea ar putea duce la noi tratamenteDeși rezultatele oferă indicii despre mecanismele care ar putea determina mărirea prostatei, cercetarea nu demonstrează că celulele WIF1+ sunt cauza directă a hiperplaziei benigne.
Următoarele studii vor trebui să stabilească rolul funcțional al acestor celule și să determine dacă ele contribuie efectiv la dezvoltarea afecțiunii.
Dacă această legătură va fi confirmată, celulele WIF1+ ar putea deveni o țintă pentru viitoare tratamente care să intervină asupra proceselor celulare implicate în creșterea prostatei.
Studiul a fost publicat în revista The Journal of Pathology, iar rezultatele deschid o nouă direcție de cercetare pentru una dintre cele mai frecvente probleme urologice asociate înaintării în vârstă la bărbați.
Seismul a fost raportat duminică de Centrul German de Cercetare pentru Geostiințe (GFZ), care a estimat magnitudinea acestuia la 6,16.
Potrivit instituției, cutremurul s-a produs la o adâncime de 125 de kilometri. Această adâncime este un factor important în evaluarea modului în care undele seismice sunt resimțite la suprafață.
Deocamdată, informațiile furnizate nu precizează dacă seismul a provocat pagube materiale sau victime.
Cutremurul de sâmbătă din Vanuatu a avut magnitudinea de 6,9Seismul de duminică a fost înregistrat după un cutremur mai puternic produs sâmbătă, 24 octombrie, în apropierea insulelor Vanuatu. Potrivit Serviciului Geologic al Statelor Unite (USGS), cutremurul de sâmbătă a avut magnitudinea preliminară de 6,9 și s-a produs la o adâncime de aproximativ 10 kilometri, la circa 197 de kilometri vest-nord-vest de localitatea Port Olry.
Seismul a determinat emiterea unei avertizări de tsunami pentru zona înconjurătoare, care a fost ulterior anulată. După cutremurul principal au fost înregistrate mai multe replici, inclusiv un seism cu magnitudinea preliminară de 6,3, potrivit USGS.
În primele informații publicate despre cutremurul de sâmbătă nu au fost raportate pagube materiale semnificative. Nu există, deocamdată, informații confirmate privind eventualele efecte ale seismului de duminică.
Insulele Vanuatu sunt situate în sudul Oceanului Pacific, într-o zonă cu activitate seismică intensă, asociată interacțiunii plăcilor tectonice din regiune.
Burnham a declarat că subiectul trebuie analizat pe baza datelor și a dovezilor, fără ca menținerea în afara sistemului de liberă circulație să reprezinte o condiție obligatorie în eventualele negocieri.
Andy Burnham nu exclude revenirea Marii Britanii la libera circulație cu UEÎntr-un interviu acordat publicației The Sunday Times, Andy Burnham a afirmat că natura imigrației în Marea Britanie s-a schimbat după Brexit. Potrivit acestuia, mai mulți cetățeni străini se stabilesc permanent în țară, în loc să se întoarcă în statele de origine.
„Cred că trebuie să existe o dezbatere foarte riguroasă, bazată pe fapte și pe dovezi”, a declarat Burnham, potrivit publicației britanice.
Declarațiile sale lasă deschisă posibilitatea unei schimbări de poziție în privința regulilor care guvernează circulația persoanelor între Marea Britanie și Uniunea Europeană.
Burnham a sugerat că menținerea în afara sistemului european de liberă circulație nu ar trebui să fie o condiție de la care autoritățile britanice să nu accepte nicio abatere în cadrul negocierilor.
Ce ar însemna revenirea la libera circulație după BrexitLibera circulație a persoanelor a permis cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene să se deplaseze și să locuiască în alte țări membre, în condițiile prevăzute de legislația europeană.
După ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, țara a renunțat la acest regim pentru cetățenii europeni, introducând un sistem de imigrație bazat pe reguli naționale, inclusiv criterii privind eligibilitatea pentru muncă.
O eventuală revenire la libera circulație ar putea modifica regulile aplicabile cetățenilor europeni care doresc să locuiască sau să muncească în Regatul Unit. Totuși, declarațiile citate de The Sunday Times nu reprezintă un anunț oficial privind adoptarea unei asemenea măsuri.
Subiectul rămâne unul sensibil în dezbaterea politică britanică, în condițiile în care controlul imigrației a fost una dintre temele importante ale campaniei pentru Brexit.
Protestatarii au participat la un miting împotriva sistemului, iar o parte dintre aceștia au vandalizat și jefuit magazine dintr-o zonă frecventată de turiști și de persoanele care ies la cumpărături în weekend.
Núria Parlon, ministrul de Interne al regiunii spaniole Catalonia, a declarat că au fost provocate peste 30 de incendii, iar 14 magazine au fost vandalizate sau jefuite.
Imagini distribuite pe rețelele sociale arată persoane blocate în interiorul unor magazine, inclusiv în magazinul universal El Corte Inglés, după ce au fost coborâte grilajele metalice pentru a împiedica jafurile.
Alte înregistrări surprind persoane îmbrăcate în negru, cu fețele acoperite, care sparg vitrine și fug cu bunuri. În unele cazuri, acestea ar fi fost încurajate de utilizatori care urmăreau imaginile online.
Protestul, promovat pe rețelele socialeParticiparea la manifestație a fost încurajată prin postări pe rețelele sociale, care promovau o mișcare „împotriva sistemului”.
Mesajele foloseau și sloganul „Institut Indignats”, o traducere a denumirii „Lycées Indignés”, asociată mobilizării elevilor care au protestat în Franța în ultimele săptămâni. Expresia poate fi tradusă în limba engleză prin „elevi de liceu indignați”.
Primarul Barcelonei, Jaume Collboni, a declarat că actele de vandalism comise în oraș „nu vor rămâne nepedepsite”. El a menționat inclusiv posibile consecințe legale pentru tutorii minorilor implicați.
Cu zece zile înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, Obama le-a cerut alegătorilor să voteze pentru candidații democrați și să limiteze puterea administrației republicane.
Barack Obama îl critică pe Donald Trump înaintea alegerilor din SUABarack Obama a participat sâmbătă la evenimente electorale în sprijinul candidaților democrați, în contextul alegerilor din 3 noiembrie, care vor determina controlul asupra Congresului american. Fostul președinte a susținut mitinguri în Cleveland și Detroit, unde a criticat politicile administrației Trump.
În Michigan, Obama a făcut campanie pentru Abdul El-Sayed, candidatul democrat la Senatul SUA, care se confruntă cu republicanul Mike Rogers, fost membru al Camerei Reprezentanților.
Obama a descris scrutinul drept un „întrerupător de circuit” care ar putea limita ceea ce el a numit excesele președinției lui Trump.
„Trebuie să acționăm asupra acestui întrerupător, pentru a readuce responsabilitatea în acest guvern”, a declarat fostul președinte.
Democrații speră că prezența lui Obama în campanie va mobiliza electoratul partidului, în special într-o cursă pentru Senat considerată strânsă. Obama, care a condus Statele Unite între 2009 și 2017, rămâne una dintre cele mai populare figuri ale Partidului Democrat.
Barack Obama îl acuză pe Donald Trump de corupțieÎn discursul susținut în Michigan, Obama a reluat criticile frecvente ale democraților la adresa președintelui republican și a membrilor partidului său, pe care i-a acuzat că îi susțin acțiunile.
„Nu am mai văzut un președinte care să exceleze atât de mult în escrocherii pe banii contribuabililor”, a afirmat Obama, potrivit Reuters.
Fostul președinte l-a acuzat pe Trump și de folosirea funcției în interes personal, susținând că administrația sa a ajuns să reprezinte „un guvern corupt, incompetent sau lipsit de acțiune”.
Casa Albă nu a răspuns imediat solicitării Reuters de a comenta declarațiile.
O cercetare Reuters/Ipsos realizată în august a arătat că 63% dintre americani considerau că președintele și familia sa au obținut în mod necorespunzător beneficii financiare din criptomonede după revenirea lui Trump la Casa Albă, în anul precedent. Totodată, 69% dintre respondenți considerau că deciziile sale politice sunt influențate de interesele sale comerciale private.
Barack Obama critică strategia lui Donald Trump față de IranBarack Obama a contestat și afirmațiile administrației Trump privind victoria împotriva Iranului. Fostul președinte a susținut că războiul a oferit Teheranului o influență economică mai mare, în condițiile în care amenințările privind atacarea transporturilor maritime prin Strâmtoarea Ormuz au provocat îngrijorări în rândul exportatorilor de petrol.
„Iranul are acum drept de veto asupra Strâmtorii Ormuz, pe unde trece petrolul pentru a ajunge în lume”, a declarat Obama.
Strâmtoarea Ormuz este o rută maritimă strategică pentru transporturile internaționale de petrol, iar eventualele perturbări ale traficului pot afecta piețele energetice.
Barack Obama ironizează renovările Casei Albe și administrația TrumpFostul președinte a criticat și prioritățile administrației republicane, ironizându-l pe secretarul Apărării, Pete Hegseth, pentru atenția acordată aspectului fizic și nivelului de testosteron al militarilor americani.
Obama a făcut referire și la renovările Casei Albe, pe care le-a descris într-o manieră sarcastică.
„A făcut ca Casa Albă să arate de parcă Saddam Hussein ar fi deschis un restaurant Cheesecake Factory”, a spus fostul președinte, referindu-se la stilul decorativ ales pentru reședința prezidențială.
Declarațiile lui Obama au loc într-un moment important pentru politica americană, cu zece zile înaintea alegerilor intermediare din 3 noiembrie. Scrutinul va decide componența Congresului și va influența capacitatea administrației Trump de a-și promova agenda politică în a doua parte a mandatului.
Avertismentul vine la câteva ore după ce administrația aeroportului a anunțat reluarea zborurilor prin două terminale, în urma suspendării operațiunilor la începutul lunii octombrie.
Houthi amenință companiile aeriene și pasageriiYahya Saree, purtătorul de cuvânt militar al rebelilor Houthi, a declarat duminică faptul că aeroportul King Khalid rămâne o „țintă militară” și că operațiunile împotriva acestuia vor continua, scrie Reuters.
Oficialul le-a transmis companiilor aeriene, angajaților aeroportului și călătorilor să evite utilizarea acestuia.
Sâmbătă seara, administrația aeroportului a anunțat că, începând de duminică, Terminalul 1 va fi destinat zborurilor interne, iar Terminalul 2 va deservi zborurile internaționale operate de transportatorii naționali.
Un atac soldat cu 13 morți a dus la suspendarea zborurilorOperațiunile aeroportului au fost oprite pe 10 octombrie, în urma unui atac revendicat de rebelii Houthi, în care 13 persoane au fost ucise și peste 300 au fost rănite. Potrivit Reuters, acesta a fost cel mai sângeros atac din Arabia Saudită din ultimul deceniu.
Suspendarea zborurilor a fost prelungită două zile mai târziu.
Rebelii Houthi au lansat în repetate rânduri rachete balistice și drone asupra aeroporturilor, porturilor și instalațiilor petroliere din Arabia Saudită, folosind aceste atacuri pentru a pune presiune asupra regatului, aliat al Statelor Unite, în contextul conflictului regional.
Arabia Saudită își intensifică implicarea militară în YemenArabia Saudită și-a intensificat recent implicarea militară în Yemen, lansând atacuri asupra rebelilor Houthi și sprijinind o contraofensivă a guvernului yemenit.
Aceste evoluții au loc după ce rebelii au preluat, luna trecută, teritorii strategice de-a lungul coastei Mării Roșii.
Schimbarea orei are loc în ultima duminică din octombrie, conform sistemului aplicat în România și în celelalte state membre ale Uniunii Europene. Trecerea la ora de iarnă înseamnă revenirea la ora standard, după perioada în care ceasurile au fost înainte cu o oră pentru aplicarea orei de vară.
Ce se întâmplă cu telefoanele și ceasurileMajoritatea telefoanelor mobile, calculatoarelor și dispozitivelor conectate la internet își actualizează automat ora, dacă setarea pentru data și ora automată este activată.
Totuși, unele dispozitive pot necesita verificări manuale. Ceasurile de perete, ceasurile de mână, aparatele electrocasnice și alte echipamente fără sincronizare automată trebuie reglate manual, dacă nu au un sistem propriu de actualizare a orei.
Pentru a evita eventualele confuzii, utilizatorii pot verifica setările de dată și oră ale telefonului și se pot asigura că fusul orar este configurat corespunzător pentru România.
Cum se schimbă răsăritul și apusulDupă trecerea la ora de iarnă, răsăritul și apusul Soarelui vor avea loc mai devreme potrivit orei afișate de ceas. Diminețile vor deveni mai luminoase la ore mai timpurii, însă se va întuneca mai devreme în cursul după-amiezii.
Schimbarea orei nu modifică durata zilei astronomice, ci modul în care este raportată lumina naturală la ora oficială. Pe măsură ce toamna avansează și se apropie iarna, durata intervalului de lumină naturală continuă să scadă.
Trecerea la ora de iarnă poate influența temporar programul de somn și rutina zilnică. Adaptarea diferă de la o persoană la alta, iar menținerea unui program regulat de odihnă poate ajuta la acomodarea cu noul orar.
Când se schimbă din nou oraUrmătoarea schimbare a orei este programată pentru primăvara anului 2027. În ultima duminică din martie, România va reveni la ora de vară, iar ceasurile vor fi date înainte cu o oră.
În 2027, schimbarea este prevăzută pentru 28 martie, când ora 03:00 va deveni ora 04:00. Spre deosebire de trecerea la ora de iarnă, atunci oamenii vor pierde o oră din noaptea respectivă.
La nivelul Uniunii Europene au existat discuții privind renunțarea la schimbarea sezonieră a orei, însă sistemul actual continuă să se aplice. Până la adoptarea și punerea în aplicare a unor eventuale modificări, statele membre continuă să treacă la ora de vară în martie și la ora standard în octombrie.
