„Blocarea nemotivată a unei decizii în acest sens determină, pe tot lanțul agroalimentar, efecte negative ce se vor acumula în prețul final al alimentelor”, potrivit unui comunicat de presă.
Campania agricolă de primăvară, menționează social-democrații, este în plină desfășurare, iar fermierii folosesc deja motorină scumpă pentru culturile de porumb și floarea soarelui.
„Fiecare zi fără o decizie din partea premierului implică în final o creștere a prețurilor la alimente! Mecanismul propus de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, prevede ca fermierii să primească tichete valorice, emise de Imprimeria Națională, pentru achiziția a 78 de litri de motorină/ha, la un preț fără acciză și TVA. Din perspectivă bugetară, impactul este zero, pentru că sumele scutite prin mecanismul propus ar fi oricum returnate fermierilor prin sistemul actual de rambursare privind motorina folosită în agricultură. Deci nu există nicio justificare economică pentru lipsa unei decizii din partea premierului Bolojan în această chestiune”, se mai arată în comunicat.
Social-democrații afirmă că diferența este însă importantă pentru fermieri.
„Aceștia nu vor mai trebui să aloce sumele aferente taxelor pe motorină, având astfel o capacitate mai mare de a face față altor provocări, precum creșterea prețurilor la fertilizanți. România este în mod evident afectată de creșterea prețului internațional al țițeiului, determinată de conflictului din Orientul Mijlociu. Este necesară o reacție rapidă din partea Guvernului pentru protejarea populației și a economiei naționale. Din primele momente de la declanșarea crizei internaționale, miniștrii PSD au propus soluții pentru atenuarea creșterii de prețuri la carburanți. Lipsește doar decizia prim-ministrului! Și fiecare zi de întârziere înseamnă costuri mai mari pentru populație și pentru economia națională”, se menționează în finalul comunicatului.
Sursa din guvernul iranian a precizat, pentru Reuters, că ayatollahul Mojtaba Khamenei, a respins propunerile de reducere a tensiunilor sau de încetare a focului cu Statele Unite, transmise Teheranului de către două țări intermediare.
Potrivit oficialului, poziția lui Khamenei privind răzbunarea împotriva SUA și Israelului a fost „foarte dură și serioasă” în cadrul primei sale sesiuni de politică externă. Acesta nu a precizat dacă Mojtaba Khamenei a participat personal.
Informațiile apar la doar o zi după declarațiile contondente susținute de Trump, luni, la Casa Albă. Președintele SUA a precizat că Iranul pare să dorească un acord de pace, dar că Washingtonul nu știe cu cine să negocieze. Trump a precizat că există persoane care vor să negocieze, însă identitatea lor rămâne neclară pentru partea americană.
Luni seară, doi lideri au autorităților iraniene au fost uciși, în atacuri ale Israelului. Doi dintre aceștia sunt Ali Larijani, șeful Consiliului de securitate și Gen. Gholam Reza Soleimani, șeful miliției Basij. Anunțul a fost dat marți, Israel Kratz, ministrul Apărării din Israel.
Anunțul a fost dat după ce armata israeliană (IDF) a anunțat anterior că a lansat o „serie de atacuri la scară largă” asupra capitalei Iranului și că a intensificat atacurile împotriva militanților Hezbollah din Liban, susținuți de Iran.
Autoritățile turce asigură că infrastructura turistică funcționează normal în întreaga țară, potrivit Le Figaro.
Deși aproape 800.000 de turiști francezi și-au anulat deja călătoriile în străinătate în această vară, potrivit firmei de cercetare Protourisme, Ministerul Culturii și Turismului din Turcia, în colaborare cu Agenția pentru Dezvoltare și Promovare a Turismului (TGA), reiterează faptul că Turcia nu este implicată în conflictele în curs din Orientul Mijlociu. Principalele destinații turistice – Istanbul, Antalya, Bodrum, Izmir și Cappadocia – continuă să primească vizitatori din Europa, America de Nord și regiunea Asia-Pacific fără întrerupere.
Aceasta este o problemă majoră pentru economia turcă, turismul fiind o piatră de temelie. Sectorul reprezintă aproape 10% din activitatea națională și joacă un rol vital în veniturile țării. În 2025, Turcia a atins un nivel fără precedent al turismului, cu aproape 63,9 milioane de vizitatori, generând venituri de peste 65 de miliarde de dolari.
Ajustări de rute aerieneÎn domeniul transportului aerian, repercusiunile tensiunilor regionale se reflectă în principal în ajustări specifice ale anumitor rute din Orientul Mijlociu: mai multe companii aeriene au redus, reprogramat sau suspendat zborurile către hub-uri precum Dubai, Tel Aviv și Amman. Cu toate acestea, aceste ajustări rămân izolate și nu semnifică o paralizie generală a transportului aerian în regiune.
Zborurile internaționale către și dinspre Turcia rămân neîntrerupte. Majoritatea conexiunilor dintre Europa și principalele aeroporturi turcești continuă să funcționeze conform orarelor programate, fără restricții operaționale semnificative.
Turcia menține promovarea destinațieiÎn ceea ce privește distribuția, operatorii turistici, agențiile de turism și alți parteneri sunt invitați să mențină promovarea destinației pe tot parcursul sezonului estival 2026. Autoritățile turce indică faptul că sunt pregătite să îi sprijine cu date actualizate și informări la cerere, pentru a răspunde la întrebările clienților și echipelor de vânzări.
O dronă a fost găsită marți dimineața în satul Tudora, raionul Ștefan Vodă din republica Moldova, la aproximativ 2 km de linia de frontieră,
Poliția de Frontieră informează că aparatul este activ și, conform evaluării vizuale, este posibil să fie dotat cu încărcătură explozivă.
Specialiștii Secției tehnico-explozive vor efectua o explozie controlată, iar zona este asigurată prin paza perimetrului pentru siguranța localnicilor.
„În dimineața zilei de 17 martie 2026, ora 01:30, în zona de responsabilitate a SPF Olănești, flancul drept, la aproximativ 200 m de la frontiera de stat, pe direcția Iaskî (UA) – Crocmaz (RM), polițiștii de frontieră au observat și auzit un aparat de zbor necunoscut, asemănător unei drone de tip Shahed. Potrivit datelor constatate la fața locului, obiectul aerian a fost detectat la o înălțime de până la 150 m, survolând spațiul aerian al Republicii Moldova în sectorul menționat, ulterior deplasându-se în direcția localității Căplani”, a transmis Poliția de frontieră.
Reprezentanții Guvernului transmit că localnicii din zonă sunt evacuați.
Decizia judecătorească vine ca urmare a unui proces intentat de Academia Americană de Pediatrie (AAP) și alte organizații împotriva lui Kennedy și a Departamentului Sănătății, scrie Reuters.
Instanța a constatat că restructurarea comitetului consultativ pentru imunizare (ACIP) a fost ilegală, după ce Kennedy a concediat toți cei 17 membri independenți specializați în sănătate publică și boli infecțioase. În locul lor, secretarul sănătății a numit 15 membri de încredere, despre care judecătorul Brian Murphy a afirmat că par „clar necalificați”.
Experții avertizau încă de la publicarea concedierilor că astfel de decizii ar putea destabiliza programul american de vaccinare și ar putea eroda încrederea publicului. Michael Osterholm, directorul Centrului pentru Cercetarea și Politica Bolilor Infecțioase de la Universitatea din Minnesota, a declarat că „geniul a ieșit din sticlă” și că efectele acestei campanii de dezinformare vor fi greu de inversat.
În ultimele luni, Kennedy a modificat recomandările privind vaccinurile COVID și hepatita B, transformând mai multe vaccinuri din categoria „recomandate de rutină” în decizii de tip „shared clinical decision-making”, ceea ce implică consultarea individuală cu medicul. Experții spun că aceste schimbări, realizate fără dovezi științifice, au stârnit suspiciuni cu privire la siguranța vaccinurilor și au lăsat părinții confuzi.
În urma acestor modificări, aproximativ 30 de state americane, inclusiv Districtul Columbia, au anunțat că nu vor urma recomandările CDC pentru vaccinurile copilului și vor continua să se bazeze pe ghidurile Academiei Americane de Pediatrie. În același timp, încrederea părinților în informațiile CDC privind vaccinurile a atins cel mai scăzut nivel de la începutul pandemiei de COVID-19.
Specialiștii susțin că restaurarea încrederii va fi un proces lung și dificil. Jen Kates, analist senior la KFF, a explicat că „nu poți doar să apeși un buton și să readuci situația la normal”.
Un petrolier rusesc fără echipaj, grav avariat în urma unui presupus atac cu drone, plutește în derivă de mai multe zile în Marea Mediterană, între Italia și Malta și ridică temeri serioase privind o catastrofă ecologică de proporții, potrivit CNN.
Nava, Arctic Metagaz, transportă o încărcătură uriașă: aproximativ 900 de tone de motorină și peste 60.000 de tone de gaz natural lichefiat – considerată extrem de periculoasă de autoritățile europene.
Imaginile surprinse de la distanță arată vasul înnegrit, fumegând și înclinat, cu o spărtură majoră în bord și urme vizibile de substanțe în apă.
Echipajul a fost evacuatPotrivit Ministerului rus de Externe, incidentul a avut loc pe 3 martie, în ape internaționale din centrul Mediteranei, la aproximativ 168 de mile marine sud-est de Malta.
Moscova susține că petrolierul a fost atacat de drone maritime și aeriene.
Cei 30 de membri ai echipajului au abandonat nava după izbucnirea incendiului.
Unii dintre ei au suferit arsuri, iar toți au fost salvați de Garda de Coastă libiană și transportați la Benghazi.
Autoritățile ruse au acuzat Ucraina de atac, calificând incidentul drept „act de terorism” și „o încălcare flagrantă a dreptului internațional”. Kievul nu a comentat până în prezent aceste acuzații.
„O bombă cu ceas” în largul EuropeiÎntre timp, petrolierul a rămas fără propulsie și sistem de navigație, fiind complet în derivă. Oficialii italieni avertizează că schimbările de vânt ar putea împinge nava spre țărmurile Italiei.
În cadrul unei reuniuni de urgență convocate de premierul italian Giorgia Meloni, situația a fost descrisă drept extrem de periculoasă.
Un oficial prezent la discuții a numit vasul „o bombă cu ceas umplută cu gaz”.
Italia și Malta monitorizează permanent situația și au trimis remorchere și echipamente antipoluare în zonă, pregătite să intervină în caz de urgență. Nava se afla recent la aproximativ 20 de mile marine de insula italiană Linosa.
Proprietarul navei e de negăsitResponsabilitatea pentru salvarea navei revine companiei ruse care o deține, însă autoritățile italiene și malteze nu au reușit până acum să stabilească un contact clar cu proprietarul.
Experți maritimi analizează mai multe scenarii: remorcarea navei către un port sigur sau, în cel mai rău caz, scufundarea controlată în ape adânci pentru a evita un dezastru.
O catastrofă ecologică „devastatoare”Organizațiile de mediu trag un semnal de alarmă.
Potrivit Fondului Mondial pentru Natură (WWF), o eventuală scurgere ar putea avea consecințe devastatoare.
Vorbim de incendii la suprafața apei, formarea de nori criogenici letali pentru fauna marină și de poluare severă și de lungă durată a apei și atmosferei.
Zona în care plutește petrolierul este una dintre cele mai bogate în biodiversitate din Marea Mediterană, fiind habitat pentru numeroase specii protejate și rută de migrație pentru tonul roșu și peștele spadă.
Ecologiștii avertizează că un accident ar putea afecta grav economia locală a insulelor din zonă, dependente de pescuit și turism, iar impactul asupra ecosistemelor ar putea fi ireversibil.
