The Independent scrie că Lewes a devenit primul oraș din Anglia care a recunoscut drepturile copacilor, după ce consiliul local a votat în unanimitate adoptarea unei noi „Carte a copacilor”.
Măsura recunoaște oficial „valoarea intrinsecă” a tuturor copacilor, gardurilor vii și pădurilor locale.
Potrivit deciziei adoptate de consiliul local, copacii au „dreptul de a înflori și de a-și menține ciclurile naturale de viață, funcțiile ecologice și procesele evolutive”.
Inițiativa face parte din mișcarea internațională privind „drepturile naturii”, prin care activiștii încearcă să schimbe modul în care este privit și protejat mediul.
Decizia din Lewes nu conferă însă copacilor statut juridic și nu introduce noi legi obligatorii.
Autoritățile speră, în schimb, că recunoașterea oficială a drepturilor acestora va produce o schimbare de atitudine și va oferi locuitorilor un argument suplimentar în cazul unor proiecte care presupun tăierea arborilor.
Măsura vine după o vară marcată de temperaturi extreme și incendii de vegetație în Marea Britanie. Pentru susținătorii inițiativei, rolul copacilor este cu atât mai important cu cât aceștia contribuie la reducerea riscului de inundații, purificarea aerului și captarea carbonului.
Social-democratul a scris, luni, pe rețele sociale un mesaj ferm:
„România nu are nevoie de un «armistițiu». România are nevoie de un Guvern. Unul cu legitimitate, susținere parlamentară și responsabilitate politică. Exact de ceea ce avea nevoie și acum patru luni”, a precizat social-democratul, Claudiu Manda, într-o postare publicată pe Facebook.
Vorbind despre ultimele declarații ale premierului Ilie Bolojan, Claudiu Manda a acuzat:
„După mai bine de patru luni, domnul Bolojan a descoperit că România are nevoie de un Guvern cu puteri depline. Corect, (…) doar că toate aceste lucruri erau valabile și acum patru luni, atunci când Parlamentul v-a demis prin moțiune de cenzură, după o guvernare în care ați numit «reformă» aproape fiecare măsură de austeritate pusă pe umerii românilor”, a acuzat social – democratul Claudiu Manda, într-o postare publicată pe Facebook.
Manda: pragul unei noi crize în sănătateEuroparlamentarul a precizat că România se află „în pragul unei noi crize în sănătate”, dar și că „sunt loviți, încă o dată, tocmai cei care au cea mai mare nevoie ca statul să funcționeze: oamenii bolnavi, cei pentru care accesul la servicii medicale nu este o cifră într-un buget, ci poate face diferența într-un moment critic”.
După ce premierul Ilie Bolojan a declarat că România are nevoie urgentă de un Guvern cu puteri depline, social democratul a criticat soluția unui guvern tehnocrat propusă de actualul premier interimar.
„Despre aceeași soluție vorbeați și acum patru luni, domnule Bolojan. Atunci ne mințeați că stabilitatea României este mai importantă decât calculele politice și vă declarați gata să susțineți un Guvern tehnocrat”, acuză Manda.
Săptămâna trecută, premierul Ilie Bolojan a reluat soluția unui Guvern tehnocrat, pentru deblocarea crizei politice, precizând că un guvern de tranziție, format din specialiști, ar putea planifica bugetul pentru anul viitor, să închidă procedurile din PNRR, dar și să treacă România prin iarnă.
Criza politică a fost declanșată în mai, după ce Guvernul Bolojan a fost demis în urma votului din Parlament a moțiunii de cezură inițiată de PSD și AUR. Executivul funcționează, în prezent, ca interimat.
Incidentul a avut loc săptămâna trecută, dar a fost confirmat luni de DSP, la solicitarea BIHOREANUL. Sursa menționată a transmis că primele simptome au apărut joi, 10 septembrie, la câteva ore după ce copiii au luat masa la o pensiune din Vadu Crișului. Ei au mâncat paste și apoi s-au simțit rău, având greață, vărsături și diaree
În total, 13 copii care au prezentat semne de toxiinfecție alimentară, unii mai grave, alții mai ușoare. Inițial, 11 copii au fost verificați la fața locului și apoi au fost transportați la spital. Medicii au stabilit diagnosticul de toxiinfecție alimentară, dar niciunul dintre copii nu a avut nevoie de internare.
A doua zi, la spital au ajuns alte două fete, membre ale aceluiași grup de elevi. Una dintre ele a fost internată. Sâmbătă a fost internat încă un copil în cazul căruia tratamentul inițial nu a avut efecte. Luni, doi dintre cei 13 copii erau internați, iar ceilalți 11 se aflau izolați la domiciliu.
Autoritățile nu au stabilit sursa îmbolnăvirilor. Rezultatul analizelor de laborator va fi gata marți. Sunt verificate mâncarea și apa de la un izvor din vecinătatea Peșterii Vadu Crișului.
DSP a amendat pensiunea cu 25.000 lei și i-a suspendat activitatea din bucătărie.
Nicușor Dan a fost întrebat, într-un interviu acordat Euronews, dacă ar susține limitarea mandatelor șefilor serviciilor de informații.
„Desigur, da. Dacă va ajunge propunerea asta la mine, voi fi de acord cu ea. Dar cred că ea nu rezolvă substanța lucrurilor”, a declarat președintele.
Nicușor Dan cere un control civil real asupra serviciilorPotrivit acestuia, problema principală este lipsa unui control civil real și eficient asupra serviciilor de informații.
„În opinia mea, suspiciunea sau solicitarea societății românești este un control civil serios cu privire la servicii. Am avut directori de servicii care au avut 5 ani, 7 ani, 8 ani. Deci au avut mandatul limitat. Am avut un control civil real, serios, pe servicii? N-am avut. Problema este de cum echilibrăm această relație, astfel încât și serviciul de informații să își realizeze obiectivele care, în mare parte, sunt secrete. Și societatea, prin reprezentanții ei politici, că asta este democrația, să fie sigură că nu se depășesc niște linii democratice. Cum facem mecanismul ăsta? Cum facem să schimbăm legile alea din ’91 ale securității naționale? Asta e o dezbatere pe care trebuie să o avem”, a subliniat Nicușor Dan.
„Bineînțeles că e nevoie de un director civil la SRI”Nicușor Dan a spus că SRI are nevoie de un director civil, dar a subliniat că simpla numire a acestuia nu rezolvă problema controlului asupra serviciului.
„Am dat un interviu la un moment dat și cred că nu s-a înțeles bine ce am vrut să spun. Bineînțeles că e nevoie de un director civil la SRI. Întrebarea pe care am pus-o eu a fost că am avut director civil aproape tot timpul din ’91, când s-a înființat, până acum. Întrebarea e când am avut director civil a fost mai bine? Adică am avut controlul real civil sau nu l-am avut? Tot nu l-am avut”, a afirmat președintele.
În opinia sa, accentul trebuie pus pe „mecanismele de control”, astfel încât supravegherea civilă a serviciilor să funcționeze în mod real.
Nicușor Dan, despre materialul Recorder privind șeful SPP: „Neserios”În același interviu, Nicușor Dan a fost întrebat și despre controversele privind șeful Serviciului de Protecție și Pază, Lucian Pahonțu, inclusiv în legătură cu Revoluția din 1989.
Președintele a afirmat că lipsa unei clarificări definitive privind responsabilitățile pentru victimele Revoluției continuă să reprezinte „o rană” pentru societatea românească.
„Revoluția rămâne o rană, dincolo de, evident, deschiderea democratică excepțională pe care a făcut-o. Faptul că au existat așa de multe victime și faptul că statul român nu a tranșat această chestiune și nu a spus cine sunt vinovații, asta va rămâne mult timp o rană în societatea noastră și o chestiune extrem de serioasă”, a spus Nicușor Dan.
Șeful statului a spus că materialul publicat de Recorder despre Lucian Pahonțu a fost „tendențios și neserios”.
„Tocmai pentru că e o chestiune extrem de serioasă, acel articol din Recorder a fost, în opinia mea, și tendențios, și neserios. Nu poți, pe o chestiune așa de serioasă, să începi cu o poză cu mine și cu domnul Pahonțu și cu cinci europarlamentari la o masă în Bruxelles. E o chestiune totuși foarte serioasă, nu e o chestiune de bârfă. Iar apoi, pe fapte, el nu dovedește ceea ce pretinde că dovedește”, a declarat președintele.
Nicușor Dan a subliniat că percepția publică reflectă o problemă reală în interiorul sistemului de justiție, însă abordarea corectă o reprezintă dialogul, nu provocarea unui nou scandal.
„În momentul ăsta, dacă întreb cetățenii, 22-25% spun că au încredere în justiție, deci trei sferturi din populație spune că nu are încredere în justiție, asta înseamnă că sistemul de justiție are niște probleme. Întrebarea este cum corectezi această situație de fapt? Cu încă un scandal? Sau lucrând cu pași concreți efectivi pentru a remedia niște tipuri de probleme? Și eu cred că societatea noastră nu mai are nevoie de încă un scandal, are nevoie de niște discuții cu cifre, cu argumente”, a declarat președintele, în cadrul unui interviu acordat Euronews.
De ce a mers Nicușor Dan la ședința CSM?Nicușor Dan a explicat că participarea sa, la începutul lunii septembrie, la ședința Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a avut ca punct de plecare o problemă concretă din sistemul judiciar, legată de procurorii desemnați să investigheze magistrați.
„Eu nu m-am dus acolo la CSM pentru că, vă mărturisesc, nu am încă analiza pe tot sistemul de justiție. M-am dus acolo pentru că era o problemă concretă, aceea de procurori desemnați, conform legii, prin aviz obligatoriu al CSM-ului, pentru a cerceta și ancheta alți magistrați, era o problemă persistentă”, a mai declarat Nicușor Dan.
Deblocarea parțială a posturilorȘeful statului a mai declarat că în urma participării sale la ședința Consiliului Superior al Magistraturii, situația procurorilor care anchetează magistrați a fost rezolvată parțial.
„Erau 14 locuri desemnate în această secție specială în cadrul Parchetului General, din care erau numai 3 ocupate. Și evident că 3 oameni nu pot să facă munca a 14 oameni. În acea ședință de 10 minute de la CSM, au fost validați de către plenul CSM încă 2 procurori care să cerceteze magistrați, deci acum nu mai avem 3 din 14, ci avem 5 din 14. Pe chestiunea asta eu văd 2 pași înainte, mici, dar pe care totuși i-am făcut”, a mai declarat Nicușor Dan.
