Printre temele amintite se numără pachetul social de sprijin, proiectul privind acordarea locurilor de muncă pentru tineri, dar și inițiativa implementării creșterea salariului minim pe economie, precum și alte proiecte inițiate în Ministerul Muncii de social – democrați.
Vorbind despre locurile de muncă, ministrul a întrebat retoric „Ce te faci când ai un loc de muncă și salariu minim pe economie?”.
Potrivit ministrului social – democrat, „17% dintre muncitori lucrează 8 ore pe zi”, dar, cu toate acestea, „sunt în risc de sărăcie”. Acesta a precizat, în cadrul discursului său că „este unul dintre cele mai dure procente din Uniunea Europeană” și spune că „un mecanism de a interveni aici este să crești salariu minim pe economie”.
„Sunt un om care vine dintr-o familie care a lucrat pe salariu minim pe economie și să nu-ți crească salariu oricât ai lucra, decât atunci când intervine Guvernul, e o reală frustrare”, afirmă Manole.
Acesta a susținut, în discursul său, că Guvernul a intervenit doar când Ministerul Transporturilor a fost la PSD.
„N-ați auzit pe nimeni de pe partea dreaptă a eșichier-ului politic spunând că un om care muncește 8 ore pe zi trebuie să aibă bani să mănânce, să trăiască, să plătească chirii, să trimită copiii la școală”, spune Manole, acuzând că „s-au adus argumente macro-economice și argumente de business, de ce nu trebuie să crească salariu minim pe economie”.
„Am avut alături de noi sindicatele, nu ne-am putut să creștem salariul minim pe economie pentru pentru 900.000 de români, abia de la jumătatea anului, pentru că cineva s-au opus implementării legii în vigoare și directivelor europene”, declară Manole.
Acesta a vorbit și despre pachetul social de sprijin pentru comunitățile vulnerabile. „Am jucat mai mult în defensivă în ministerul ăsta. (…) Am reușit să facem niște lucruri, poate nu suficiente, dar am luptat din greu pentru fiecare lucru pe care am reușit să-l facem”, spune Manole, reiterând că pachetul de sprijin cuprinde 3 milioane de beneficiari, pensionari cu pensii sub 3.000 lei, copii cu dizabilități sau familii cu mulți copii din familii cu venituri scăzute.
„Se spune despre oamenii cu venituri mici din această țară, din partea dreaptă a eșichierului politic că sunt leneși și de aia n-au bani, că nu muncesc, că sunt asistați care întind mâna după pomană. Greșit! Când ești o mamă singură care crește doi sau trei copii, muncești mai mult decât multa altă lume din această țară și nu reușești niciodată să ai suficient. De aceea statul trebuie să intervină și am făcut asta prin acest pachet de solidaritate care a fost mai mult decât în anii trecuți, doar pentru pensionarii cu venituri mici, a fost și pentru familiile cu copii și pentru copiii cu dizabilități”, a declară Manole.
Acesta a mai vorbit, încă odată, despre proiectul privind locurile de muncă pentru tineri. „Este un proiect despre prezent, da, dar este mai ales un proiect despre viitor, pentru că primul loc de muncă pentru 21.000 de tineri înseamnă o investiție în viitorul țării noastre”, declară Manole.
„Începe luna viitoare. S-au pierdut luni de zile în care acești tineri puteau să înceapă o carieră și o viață nouă. Nu o să vă dau toate detaliile despre aceste beneficii. Sumele sunt puțin importante, deși e vorba de mulți bani europeni”, a declară Manole.
Manole a vorbit și despre proiectul european privind acordarea fondurilor europene în valoare de de 800 de milioane de euro, in asistență socială. Ministrul social – democrat s-a declarat mândru de acest proiect, precizând că proiectul ajută copiii cu risc de abandon școlar, mamele singure și bătrânii singuri.
„Statul social este permanent sub asediu de 10 luni. Statul social și toate drepturile câștigate în sute de ani de muncitorii de peste tot în lume. E pus sub semnul întrebării. Pensiile și drepturile celor care au muncit și au cotizat, sprijinul pentru persoanele cu dizabilități, nimic nu mai pare de bun simț normal și corect, din păcate, pentru conducerea acestui guvern”, conchide Manole.
Reamintim că această consultare internă în rândul social – democraților a fost organizată pentru votarea deciziei de a-i retrage sprijinul politic premierului Ilie Bolojan.
Un avion care zbura de la Sankt Petersburg la Istanbul a aterizat de urgență la București, au anunțat dispecerii.
Un Airbus A321neo al companiei Pegasus Airlines, care zbura de la Sankt Petersburg la Istanbul, a emis un semnal de primejdie la două ore după decolare și a efectuat o aterizare de urgență la București, România, potrivit canalelor Telegram ucrainene și ruse.Potrivit surselor, avionul a aterizat în siguranță pe aeroportul din București. Este posibil să fi avut peste 200 de pasageri la bord.
Declarația a clarificat faptul că aeronava este considerată nouă, fiind în serviciu timp de 5,5 ani. Serviciul aerian regulat dintre țări a fost suspendat încă din 2022.
Modelul Airbus A321neo reprezintă pilonul central al strategiei de modernizare a flotei Pegasus Airlines, fiind cea mai mare aeronavă din familia A320 a operatorului turc.
Aeronavele sunt configurate într-o clasă unică (Economy), oferind un total de 239 de locuri. Sunt echipate cu motoare de ultimă generație CFM International LEAP-1A, care reduc consumul de combustibil și emisiile de CO2 cu aproximativ 15-20% față de modelele anterioare.
Tehnologia avansată a motoarelor face ca avionul să fie cu până la 50% mai silențios, îmbunătățind confortul în cabină și reducând zgomotul în zonele urbane din apropierea aeroporturilor.
Conform datelor actuale, Pegasus Airlines operează aproximativ 51 de unități A321neo, având o comandă totală extinsă care vizează atingerea unui număr de 108 aeronave de acest tip până la sfârșitul anului 2029. Această expansiune susține tranziția companiei către o flotă compusă exclusiv din modele Airbus, înlocuind treptat vechile aeronave Boeing 737-800.
Ministrul Sănătății a vorbit în discursul susținut luni la consultarea internă din PSD că sistemul de sănătate este ca un organism viu: „Este un organism din care nu poți să ciopârțești din când în când câte 10%. De parcă viața s-ar putea calcula în deficit”.
Alexandru Rogobete a vorbit de realizările obținute de când a fost numit ministru al Sănătății și a amintit de cele 22 de spitale nou construite.
„Unul din ele a fost deja dat în folosință, deci nu e o promisiune, e un fapt. Alte șapte urmează să fie date în folosință până în vara aceasta, alte nouă sunt în construcție și au fost mutate pe altă linie de finanțare și, în timp ce unii se tăvăleau prin Parlament sau pe la televizor, un minister condus de Partidul Social Democrat a construit trei centre de arși gravi. Și mă întorc de la Washington, unde am discutat al patrulea centru de arși gravi, care va fi construit unde altundeva decât pe un teren liber din sectorul 4 din București”, a spus Rogobete.
„Sănătatea nu se face cu mâinile goale”„Sănătatea nu se face cu mâinile goale și nici cu 10% mai puțin. Dacă astăzi personalul medical nu are tăiate salariile cu 10%, este pentru că Partidul Social Democrat în decembrie s-a opus acestei tăieri contabile fără sens”, a mai spus ministrul.
El a vorbit și de nerealizări.
„Ce nu am putut realiza și pentru că sunt responsabil și empatic, nu am reușit să introducem excepțiile pentru prima zi neplătită de concediu medical, excepții pentru pacienții cronici, de exemplu cei din oncologie, sau excepții pentru pacienții cu urgențe medico-chirurgicale, de exemplu pacienții cu AVC. Și pentru că sunt responsabil și empatic, îmi cer scuze în fața pacienților care plătesc nedrept cu această măsură. Atunci când dialogul dispare, colaborarea politică scade, iar mecanismul administrativ se blochează”, a mai declarat Rogobete.
Ministrul Sănătății a spus că va vota „pentru dialog, pentru resetare și pentru încredere”.
În alegerile parlamentare anticipate de duminică, partidul fostului președinte a obținut 44,6% din voturi. Deși se așteaptă ca alte patru grupuri politice să intre în parlament, analiști independenți estimează că Bulgaria Progresistă va obține o majoritate absolută – între 129 și 131 de locuri în Adunarea Națională, formată din 240 de membri, informează Defence24.
Liderul partidului câștigător, Rumen Radev, a dat asigurări că „va face tot posibilul pentru a evita necesitatea organizării unor noi alegeri anticipate în Bulgaria”.
Votul de duminică a fost al optulea scrutin parlamentar din țară din 2021 și al șaptelea desfășurat înainte de termen.
Rumen Radev și-a exprimat intenția de a continua dialogul cu RusiaÎn timpul numărării voturilor de luni, Rumen Radev și-a exprimat intenția de a continua dialogul cu Rusia, descriind acest lucru drept „un fenomen care devine din ce în ce mai mult parte a curentului politic european”. Potrivit potențialului viitor prim-ministru, menținerea legăturilor diplomatice cu Moscova ar putea juca un rol cheie în conturarea arhitecturii de securitate a Europei.
De asemenea, el a menționat posibilitatea obținerii de resurse energetice accesibile, opunându-se în același timp unui sprijin suplimentar pentru Ucraina.
Remarcile lui Radev au fost întâmpinate cu aprobare de autoritățile ruse de la Kremlin.
„Suntem, desigur, impresionați de cuvintele domnului Radev (…), precum și de cele ale altor lideri europeni care și-au exprimat disponibilitatea de a rezolva problemele prin dialog – un dialog pragmatic cu Federația Rusă”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
„E o perioadă extrem de complicată și am ajuns la conducerea Ministerului Energiei, prima dată un social-democrat după 10 ani de colegi de dreapta, care, cu toată buna intenție, sunt convins, au reușit să lase în România cel mai mare preț al energiei din întreaga Uniune Europeană. Asta e realitatea în care PSD a ajuns acolo. După plafonări, răsplafonări, liberalizări, care n-au făcut decât ca, între 2020 și 2025, prețul energiei electrice să fie de 5 ori mai mare pentru consumatorii din țara noastră”, a spus Bogdan Ivan.
Ministrul Energiei a susținut că, după introducerea unor reguli mai stricte în piață și obligarea traderilor să blocheze sume mai mari la achiziție, au apărut oferte mai mici.
„Am început o serie de discuții cu oamenii care sunt din această piață și poate părea puțin, dar după ce am obligat traderii să blocheze sume consistente de bani atunci când cumpără energia, după ce am venit cu reguli mai clare în piață, de la oferte care în iulie erau cuprinse între 1,50-1,60 lei în marea lor majoritate pe piață, astăzi avem și oferte la 0,90, 1 leu, un leu și 10 bani. O scădere medie de 15% în ofertele pentru energie electrică, pentru consumatorii casnici și pentru cei industriali. Dar aceste lucruri poți să le faci și să rezolvi problema sistemului energetic doar cu un singur lucru. Mai multă producție, mai multă stocare și reguli foarte clare în piață prin care să blochezi tot ce înseamnă speculă”, a subliniat Bogdan Ivan.
Ivan a mai spus că, de la preluarea mandatului, au fost aduși „1 miliard de euro bani direct decontați pentru investiții”, iar ritmul plăților din PNRR și din Fondul pentru Modernizare a crescut semnificativ în ultimele nouă luni.
Critici privind decarbonizareaIvan a criticat și calendarul de renunțare la cărbune, despre care a spus că este mai agresiv decât în alte state europene.
„Cu un cinism pe care nu pot să-l descriu, în 2020 România a ales cea mai agresivă politică de decarbonizare din întreaga Uniune Europeană. Și și-a asumat că până la finalul lui 2025 o să oprească exploatările de cărbune din țara noastră și o să oprească și centralele pe cărbune din țara noastră. Prin comparație Germania și Polonia și-au ales ca termene 2039, respectiv 2049. În Germania avem situații în care sunt date la o parte turbinele oliene ca să deschidă din nou zăcămintele de cărbune. Iar noi am asumat niște termene extrem de agresive, ne-am asumat că dăm afară mii de oameni, ne-am asumat că închidem și centralele pe cărbune, și exploatările de cărbune”, a susținul ministrul Energiei.
Potrivit sursei agenției, Israelul va fi reprezentat de ambasadorul în Statele Unite, Yechiel Leiter. Aceasta este prima întâlnire dintre cele două părți de la intrarea în vigoare a armistițiului de 10 zile.
Pe 14 aprilie, ambasadorii israelian și libanez în Statele Unite, Yechiel Leiter și Nada Hamadeh, au purtat discuții la Washington.
Reprezentanții Departamentului de Stat al SUA prezenți la întâlnire au raportat că părțile au convenit să înceapă contacte directe.
Două zile mai târziu, președintele american Donald Trump a anunțat un armistițiu între Israel și Liban până pe 26 aprilie. Departamentul de Stat a admis posibilitatea ca armistițiul să fie prelungit în funcție de rezultatul negocierilor dintre cele două țări.
