Numărul adolescenților cu vârste între 13 și 15 ani din Australia, care folosesc aplicații populare precum TikTok și Snapchat, a scăzut în perioada decembrie 2025-februarie 2026, după introducerea restricțiilor la sfârșitul anului trecut. Cu toate acestea, un raport Qustodio, furnizat agenției Reuters, arată că 20% dintre tinerii sub 16 ani încă foloseau aceste aplicații.
„Dintre copiii ai căror părinți nu au blocat accesul, un număr semnificativ continuă să utilizeze platformele restricționate în lunile care au urmat interdicției”, se menționează în raportul Qustodio, potrivit sursei citate.
Datele raportului arată că numărul copiilor din Australia cu vârste între 13 și 15 ani care utilizează Snapchat a scăzut cu 13,8%, în timp ce numărul celor din aceeași categorie de vârstă care utilizează TikTok a scăzut cu 5,7%. În plus, numărul copiilor cu vârste de 13-15 ani care folosesc YouTube a scăzut cu un punct procentual, ajungând la 36,9%.
Acestea sunt primele date privind efectele asupra comportamentului online al tinerilor de când Australia a introdus interdicția în decembrie anul trecut.
Platforme precum Instagram, Facebook și Threads ale Meta, YouTube, TikTok și Snapchat trebuie să blocheze accesul copiilor cu vârsta sub 16 ani sau riscă o amendă de până la 49,5 milioane de dolari australieni.
În decembrie 2025, Australia a devenit prima țară din lume care a decis restricționarea accesului copiilor sub 16 ani la rețelele sociale. Alte țări din întreaga lume iau în considerare să introducă măsuri similare.
„Prin acest mecanism, solicităm sprijinul partenerilor europeni pentru mobilizarea rapidă a unor echipe de specialiști și a echipamentelor necesare pentru gestionarea situației din teren. Este vorba despre echipamente pentru captarea, reținerea și colectarea impurităților petroliere din apă, precum și despre stații mobile de testare a calității apei”, a transmis Guvernul Republicii Moldova.
Potrivit sursei citate, sprijinul este necesar pentru a consolida capacitățile de intervenție ale instituțiilor naționale care sunt implicate în monitorizarea și gestionarea situației.
Suplimentar, a fost solicitată intervenția Ministerului Apărării cu militari, echipament şi unităţi de tehnică.
Impact asupra cetățenilorGuvernul a anunțat că, după atacul Rusiei asupra unui hidrocentrale din Ucraina, combustibilul ajuns în râul Nistru continuă să fie transportat de curentul apei, iar acest lucru are impact direct asupra cetățenilor Republicii Moldova.
Pe baza datelor de laborator, care arată depășirea limitelor admise în zona Naslavcea, autoritățile au fost nevoite să ridice gradul de alertă pentru locuitorii din regiune. În aceste condiții, nivelul de risc este stabilit la galben.
„Dacă situația o va impune, suntem pregătiți să sistăm temporar aprovizionarea cu apă pentru unele localități din nordul Republicii Moldova, pentru a preveni orice pericol pentru cetățeni”, a transmis Guvernul.
Conform Executivului de la Chișinău, de la primele ore ale dimineții de vineri, partea ucraineană intervine pe malul lor al Nistrului, iar echipele din România sunt deja în teren și instalează filtre suplimentare.
„La rândul nostru, monitorizăm constant calitatea apei. Echipele prelevează probe din teren cu laboratorul mobil la fiecare 6 ore, pentru a ne asigura că apa nu prezintă riscuri pentru cetățeni. În paralel, instalăm filtre suplimentare și folosim baloți de paie — o soluție eficientă pentru reținerea și eliminarea acestor substanțe din apă”, anunță Guvernul.
Transportul prin Strâmtoarea Ormuz, prin care trece în mod normal aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate la nivel mondial, este în prezent aproape blocat în contextul războiului din Orientul Mijlociu.
Noul lider suprem al Iranului a promis că va menține strâmtoarea închisă.
Europa încearcă reluarea transporturilor prin Strâmtoarea OrmuzCapitalele europene au început aceste discuții preliminare în încercarea de a relua exporturile de petrol și gaze fără a extinde conflictul, au declarat pentru Financial Times trei oficiali informați despre negocieri,
Franța se numără printre țările implicate în aceste discuții, au spus doi dintre oficiali. De asemenea, Italia ar fi încercat să poarte discuții cu Teheranul pe această temă.
Oficialii au avertizat însă că nu există nicio garanție că discuțiile vor avansa sau că Iranul este dispus să negocieze.
Teheranul este suspectat că încearcă să crească prețurile petrolului și gazelor naturale pentru a pune presiune pe președintele american Donald Trump să încheie conflictul, iar noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a promis joi că va continua blocarea strâmtorii.
Statele europene au încercat până acum să evite orice implicare directă în conflict, iar unele au criticat atacul Statelor Unite și al Israelului care a declanșat războiul regional.
Temeri privind scumpirea energieiGuvernele europene sunt îngrijorate că o blocare prelungită a Strâmtorii Ormuz ar putea duce la creșterea puternică a prețurilor la energie pentru companii și populație, agravând problemele economice ale continentului și punând presiune suplimentară pe bugetele statelor.
Prețul petrolului a urcat la aproximativ 100 de dolari pe baril, de la aproape 60 de dolari la începutul anului. În aceeași perioadă, prețurile gazelor naturale în Europa au crescut cu aproximativ 75%.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat în această săptămână că Franța ar putea participa la escortarea navelor dacă tensiunile din regiune se vor reduce.
Un purtător de cuvânt al Palatului Élysée a amintit că Macron a discutat săptămâna trecută cu președintele iranian Masoud Pezeshkian și i-a transmis că Teheranul „trebuie să garanteze libertatea navigației pentru a pune capăt închiderii Strâmtorii Ormuz”.
Prim-Ministrul României a punctat că pentru absorbția integrală a fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență este necesară atât respectarea jaloanelor, cât și finalizarea la timp a proiectelor.
„Tot guvernul, toate ministerele, toate autoritățile trebuie să facă eforturile necesare pentru a respecta cele două aspecte importante care țin de fondurile europene. Pe de-o parte, să îndeplinim jaloanele. E foarte important asta pentru că anumite alocări sunt condiționate de respectarea unor condiții, proiecte de legi, hotărâri de guvern, în anumite măsuri pe care, dacă nu le luăm, nu ni se transferă banii. A doua condiționare este să finalizăm proiectele”, a declarat Ilie Bolojan.
Peste 20.000 de proiectePotrivit acestuia, ultimele luni pentru implementarea proiectelor cu finanțare din PNRR vor fi dificile, invocând numărul ridicat de proiecte.
„anul acesta, cea mai importantă componentă de investiție este PNRR, atât datorită sumei, peste 10 miliarde de euro, dar și datorită faptului că trebuie să finalizăm lucrările până la sfârșitul lunii august. Nu este foarte simplu, pentru că sunt peste 20.000 de proiecte”, spune Bolojan.
Monitiorizarea lucrărilorLiderul Guvernului a adăugat că este necesară o implicare atât din parte structurilor centrale, cât și a administrației locale, invocând diversitate Planului.
„Aici finalizarea depinde de un întreg lanț de participanți, finanțatori, cei care finanțează pentru că trebuie să prelucrăm cererile mult mai repede, fără întârzieri, constructori care trebuie să aibă capacitate, proiectanți, autoritățile locale care sunt beneficiari uneori, companiile private”, susține Ilie Bolojan.
Șeful Guvernul menționează și necesitatea monitorizării proiectelor: „ răspunderea nu este directă la o persoană sau alta, dar în mod evident, cu cât se monitorizează aceste lucrări, cu cât se intervine pe șantieri acolo unde există întârzieri, cu cât se rezolvă problemele mai repede și se asigură fluxurile de plăți, cu atât șansa să finalizăm aceste proiecte este mult mai mare și să asigurăm o dezvoltare în anii următori în țara noastră”.
Declarația a fost făcută vineri în timpul unei vizite pe care Ilie Bolojan a făcut-o în județul Bihor.
Premierul a fost întrebat despre introducerea serviciului militar obligatoriu și a răspuns că „nu s-a discutat în CSAT la ultima ședință” despre acest subiect.
„Așa cum știți MApN are proiectul de voluntariat în armată, are alocare prin buget, începând din acest an cel puțin o mie, două mii de tineri pot accesa acest program pe bază de voluntariat”, a precizat premierul Ilie Bolojan.
Mai multe țări europene analizează scenariile privind introducerea serviciului militar obligatoriu ca urmare a crizelor mondiale. Altele au anunțat deja diferite programe bazate în special pe voluntariat. România a renunțat la serviciul militar obligatoriu în 2007.
Prim-ministrul Ilie Bolojan a afirmat că este conștient de nemulțumirile profesorilor legate de creșterea normei didactice, dar că aceste nemulțumiri nu trebuie să se răsfrângă asupra elevilor.
„În afară de discuțiile care sunt în această zonă, consider că este responsabilitatea noastră, inclusiv cea profesională și a dascălilor, că atunci când suntem în serviciu public, pe o funcție mai mare sau mai mică, să tratăm cu responsabilitate acest lucru. Sigur că măsurile de creștere a normei didactice anul trecut nu au fost populare, dar una este acest lucru și alta este să generezi acțiuni care afectează copii”, a declarat Ilie Bolojan.
