Evenimentul va avea loc în mai multe puncte din oraș și va marca debutul unui traseu menit să aducă în atenție patrimoniul natural și cultural al regiunii.
Prima parte a evenimentului este programată la ora 10:00, în Parcul de la Elice, unde va avea loc dezvelirea Bornei Zero, marcând oficial punctul de pornire al Via Dobrogeana.
După acest moment, participanții sunt invitați să facă primii pași pe traseu. Voluntarii vor continua apoi „Maratonul Marcării”, din Parcul de la Elice către Grădina Botanică, unde vor fi amplasate primele semne care vor indica traseul Via Dobrogeana prin Galați.
Organizatorii îi invită pe gălățeni și pe cei interesați de drumeții și natură să se alăture acestei prime etape și să devină parte din lansarea proiectului.
Via Dobrogeana ajunge la Grădina Botanică din GalațiDe la ora 15:00, evenimentul se mută la Complexul Muzeal de Științele Naturii „Răsvan Angheluță” din Galați, în zona Grădinii Botanice.
Aici este pregătit un program dedicat naturii, istoriei și comunităților Dobrogei, care va include momente artistice și activități pentru public. Unul dintre momentele centrale va fi dezvelirea primei borne tematice, dedicată lui Alexandru Ioan Cuza.
Borna face parte din conceptul traseului și marchează legătura dintre istoria regiunii și locurile traversate de Via Dobrogeana.
Via Dobrogeana se încheie cu o proiecție specială „România Sălbatică”Ziua dedicată lansării traseului se va încheia la ora 18:30, cu o proiecție specială a filmului „România Sălbatică”.
Evenimentul propune astfel o incursiune în peisajele și biodiversitatea României, punând accent pe necesitatea descoperirii și protejării naturii.
Organizatorii transmit că 5 septembrie va fi momentul în care Via Dobrogeana începe să prindă contur la Galați, prin implicarea voluntarilor și a comunității locale.
Evenimentul este realizat cu sprijinul Consiliului Județean Galați.
La începutul anului, Guvernul a modificat, prin OUG 7/2026, regulile aplicate industriei jocurilor de noroc, în special pentru operatorii care desfășoară activități în locații fizice.
Ordonanța, adoptată în februarie, a acordat autorităților locale atribuții mai mari în autorizarea sălilor de jocuri și a introdus noi taxe și obligații pentru operatori. Consiliile locale pot decide dacă permit astfel de activități și pot stabili condițiile în care acestea se desfășoară. Guvernul a prezentat măsura drept una de descentralizare și de consolidare a rolului administrațiilor locale.
La mai bine de șase luni de la intrarea în vigoare a ordonanței, nu este clar ce impact au avut noile reguli asupra veniturilor statului și asupra funcționării pieței.
Pentru a lămuri a aceste aspecte, MEDIAFAX a transmis Guvernului, la începutul lunii iulie, o serie de întrebări privind încasările bugetare, estimările pentru întregul an, eventualele blocaje în procesul de autorizare și dimensiunea pieței ilegale.
Guvernul nu a răspuns nici după aproape două luniLa aproape două luni de la transmiterea solicitării și reveniri, Guvernul nu a oferit niciun răspuns întrebărilor MEDIAFAX.
Lipsa unui răspuns este cu atât mai importantă în contextul sumelor pe care statul estimează că le va încasa în acest an din industria jocurilor de noroc. Bugetul de stat pentru 2026 prevede venituri de 6,916 miliarde de lei din taxele pentru jocurile de noroc.
MEDIAFAX a cerut Guvernului să precizeze cum au evoluat efectiv încasările după intrarea în vigoare a OUG 7/2026 și care sunt estimările actualizate pentru întregul an, prin comparație cu prognoza folosită la construcția bugetului.
Guvernul nu a comunicat dacă încasările sunt în linie cu estimările și nici dacă acestea au crescut sau au scăzut față de aceeași perioadă a anului trecut.
Fără date despre piața ilegală și eventualele blocajeDe altfel, reporterii noștri au cerut Guvernului și informații privind dimensiunea pieței ilegale a jocurilor de noroc din România și măsurile luate pentru combaterea acesteia. Conform datelor publice, estimările europene evaluează piața ilegală a jocurilor de noroc la circa 80% din piața totală.
Problema este importantă și în contextul noilor reguli impuse operatorilor legali. Dacă acestea nu sunt însoțite de măsuri eficiente împotriva pieței negre, există riscul ca o parte din activitate să se mute în zona ilegală, unde operatorii nu plătesc taxele și nu respectă aceleași obligații.
În același timp, instituția nu a clarificat dacă există un blocaj în procesul de autorizare a aparatelor din agenții și dacă noile reguli au provocat întârzieri sau dificultăți pentru operatori.
O altă problemă rămasă fără răspuns privește lipsa unor norme tranzitorii pentru aplicarea noilor prevederi.
Solicitarea MEDIAFAX a fost transmisă pe 10 iulie. Până la momentul publicării acestui articol, Guvernul și ministrul Alexandru Nazare nu au transmis niciun răspuns la întrebările privind încasările la buget, piața ilegală, măsurile de combatere a acesteia și eventualele blocaje în procesul de autorizare.
Potrivit Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, autoritățile și instituțiile publice trebuie să răspundă solicitărilor în termen de 10 zile sau, în cazul unor solicitări mai complexe, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea acestora.
Întrebările la care Guvernul nu a răspuns
– Cum au evoluat încasările bugetare din taxele plătite de industria jocurilor de noroc de la intrarea în vigoare a OUG 7/2026, față de aceeași perioadă a anului precedent?
– Care sunt estimările actuale ale Ministerului de Finanțe privind impactul bugetar al prevederilor legate de jocurile de noroc din OUG 7/2026 pentru întregul an 2026, prin raportare la prognoza inițială din construcția bugetară?
– Ce date sau estimări deține autoritatea privind dimensiunea pieței ilegale de jocuri de noroc din România?
– Ce măsuri sunt luate în prezent pentru combaterea pieței negre a jocurilor de noroc?
– Există un blocaj în procesul de autorizare a aparatelor din agenții?
– De ce nu există norme tranzitorii pentru această lege?
Sorana Cîrstea, jucătoare română, ce ocupă locul 17 WTA și este cap de serie 16, va evolua miercuri în turul doi la US Open, ultimul turneu de Grand Slam al anului.
Românca o va întâlni pe jucătoarea franceză Diane Parry, locul 31 WTA. Meciul va fi primul programat pe terenul 12 și va începe la ora 18.00.
Este pentru prima dată când cele două jucătoare se vor întâlni în circuit.
Dacă o va învinge pe Diane Parry, Sorana Cîrstea va evolua în turul trei cu câștigătoarea meciului dintre italiencele Jasmine Paolini, locul 21 WTA, și Lucrezia Stefanini, locul 119 mondial.
Cîrstea a început cu o victorie categorică ultimul US Open al carierei. Ea a învins-o în primul tur pe austriaca Julia Grabher, locul 112 WTA, cu 6-3, 6-0, calificându-se în turul al doilea al turneului de la New York.
Cercetarea nu a fost realizată pe oameni, ci pe șobolani, însă rezultatele oferă noi indicii despre modul în care alcoolul consumat într-o perioadă importantă pentru dezvoltarea creierului poate avea consecințe pe termen lung, arată Euronews.
Ce se întâmplă în creierCercetătorii de la Joan C. Edwards School of Medicine, Marshall University, au folosit un model de expunere repetată la etanol în perioada adolescenței. Studiul s-a concentrat în special pe hipocamp, regiune a creierului implicată în procese precum învățarea și memoria.
Oamenii de știință au observat că expunerea repetată la alcool a perturbat comunicarea dintre astrocite – celule cerebrale despre care se știe tot mai mult că participă la reglarea activității neuronale – și sinapse, punctele prin care neuronii transmit informații. Modificările nu au dispărut după o perioadă de abstinență. Cercetătorii au identificat efecte persistente care au fost asociate și cu modificări ale comportamentului legat de frică la vârsta adultă.
De ce este adolescența o perioadă sensibilăCreierul continuă să se dezvolte în perioada adolescenței, iar cercetătorii sunt interesați în mod special de modul în care alcoolul poate interveni în aceste procese. Studiul oferă o posibilă explicație suplimentară pentru asocierea observată în cercetările anterioare între consumul excesiv de alcool la vârste mici și problemele de sănătate mintală sau de comportament apărute ulterior. Important este însă că rezultatele nu demonstrează că același mecanism și aceleași modificări apar la oameni. Cercetarea a fost realizată pe un model animal, iar autorii subliniază necesitatea unor studii suplimentare.
O nouă țintă pentru cercetareUn aspect interesant al studiului este rolul astrocitelor. Aceste celule au fost mult timp privite în principal ca elemente de susținere pentru neuroni. Cercetările recente le atribuie un rol tot mai important în comunicarea neuronală și în comportament. Cercetătorii consideră că înțelegerea modului în care alcoolul afectează astrocitele ar putea conduce, în viitor, la dezvoltarea unor tratamente care să contracareze anumite consecințe persistente ale expunerii la alcool. Deocamdată, însă, este vorba despre o direcție de cercetare, nu despre un tratament disponibil.
