Într-o postare încărcată pe Facebook, Ministerul Apărării Naționale a reacționat marți în urma mesajului transmis luni de comandantul suprem al NATO, General Alexus G. Grynkewich.
„«Vom face ca orice atac împotriva oricărui aliat să fie complet inutil» este un mesaj ferm transmis la Warsaw Security Forum: NATO nu caută confruntarea, dar este pregătită să apere fiecare centimetru din teritoriul aliat”, a transmis MApN.
De asemenea, MApN afirmă că „descurajarea înseamnă mai mult decât declarații. Înseamnă forțe pregătite, capacitate de reacție și voința de a acționa decisiv”.
„Într-un mediu de securitate marcat de agresiunea Rusiei și de amenințări tot mai complexe, mesajul SACEUR este fără echivoc: orice agresiune împotriva unui stat aliat va primi un răspuns ferm și eficient”, se mai arată în postare.
Luni, generalul american Alexus Grynkewich a spus că orice atac asupra unui stat membru NATO va fi oprit, iar Alianța este pregătită să neutralizeze nu doar trupele agresoare, ci întregul sistem care le susține.
Acesta a subliniat caracterul defensiv al Alianței, însă a arătat că reacția în cazul unui atac ar urmări împiedicarea adversarului să își atingă oricare dintre obiective.
„Dacă cineva este suficient de nechibzuit să ne atace, vom lupta”, a declarat luni Grynkewich.
Potrivit ANOSR, taxele de școlarizare pentru studenți variază între 2.200 și 15.000 de lei, cele de cazare în cămine între 158 și 1.650 de lei, iar taxele de admitere între 75 și 750 de lei.
Studenții pot plăti între 50 și 600 de lei pentru înmatriculare, între 60 și 350 de lei pentru reexaminare și până la 395 de lei pentru mărirea notei. Eliberarea actelor de studiu poate costa între 50 și 800 de lei, iar prelungirea studiilor poate ajunge la 7.700 de lei.
În cazul transferului la o altă universitate, costurile pot ajunge la 50.000 de lei, potrivit organizației studențești.
ANOSR atrage atenția că aceste taxe se adaugă cheltuielilor zilnice și efectelor măsurilor de austeritate, punând presiune asupra bugetelor studenților și îngreunând continuarea studiilor.
„Dat fiind contextul socio-economic din România și impactul măsurilor de austeritate asupra studenților, ANOSR cere universităților revizuirea taxelor în raport cu realitatea economică actuală, pentru a asigura accesul echitabil la învățământ superior”, transmite organizația.
Alianța solicită ca taxele pentru anul universitar 2027-2028 să fie stabilite ținând cont de costurile actuale suportate de studenți și de necesitatea asigurării unui acces echitabil la învățământul superior.
„În lipsa unor forme de sprijin financiar adecvate din partea statului și a universităților, mulți dintre studenți nu își permit să continue și să finalizeze studiile”, arată ANOSR.Ionel Bogdan a precizat că liberalii sunt dispuși să susțină un guvern fără a solicita funcții sau ministere.
Potrivit lui Ionel Bogdan, PNL își menține poziția de partid de opoziție, dar este pregătit să sprijine un acord care să includă câteva priorități economice și bugetare.
Printre acestea se numără reducerea deficitului bugetar, respectarea disciplinei fiscale, protejarea investițiilor și adoptarea unui buget responsabil pentru anul 2027.
PNL promite că nu va susține moțiuni de cenzură timp de șase luniUnul dintre angajamentele anunțate de Ionel Bogdan vizează renunțarea la inițierea sau susținerea unor moțiuni de cenzură în următoarea jumătate de an.
„PNL își asumă să nu depună, să nu semneze și să nu voteze nicio moțiune de cenzură în următoarele șase luni”, a transmis acesta pe Facebook.
Potrivit liberalului, măsura ar reprezenta un angajament pentru stabilitate politică și responsabilitate față de România.
Ionel Bogdan cere încheierea crizei politiceÎn mesajul său, Ionel Bogdan a afirmat că liberalii au susținut dialogul politic și au fost dispuși să facă compromisuri pentru depășirea blocajului.
Acesta a făcut apel la celelalte partide să își asume responsabilitatea pentru formarea unui guvern stabil și pentru continuarea măsurilor economice.
„România are nevoie de un guvern stabil, nu de noi condiții, amânări și blocaje politice”, a transmis Ionel Bogdan.
Liberalul a încheiat mesajul cu un apel la accelerarea negocierilor politice, susținând că România nu își mai poate permite întârzieri în găsirea unei soluții pentru depășirea crizei.
„Am transmis un mesaj de mulțumire pentru acest demers domnului Ruslan Stefanchuk, președintele Radei Supreme a Ucrainei cu care am discutat pe marginea acestui subiect de mai multe ori”, a transmis Abrudean, la o zi după ce legea drepturilor minorităților naționale a fost promulgată.
„Schimbarea legislativă vine în contextul eforturilor Ucrainei de aderare la Uniunea Europeană și vizează în mod special minoritățile ale căror limbi sunt oficiale în UE, cum este și cazul comunității românești”, a mai spus Abrudean.
Noile prevederi permit utilizarea limbii române atât în procesul didactic, cât și în comunicarea din spațiul școlar.
De asemenea, instituțiile de învățământ în care peste jumătate dintre elevi studiază în limba unei minorități naționale pot primi un statut juridic distinct.
Legea prevede și posibilitatea includerii în programele școlare a unor elemente legate de istoria, cultura și tradițiile comunităților minoritare.
Demersul a fost salutat și de președintele României, Nicușor Dan, care a anunțat că autoritățile de la București vor urmări implementarea actului normativ.
Evaluarea s-a realizat digitalizat, pe platforma dedicată.
Din 6.841 de candidați înscriși și validați (excluzând candidații înscriși și validați în județul Buzău), au fost prezenți 6.684 (97,7%).
Dintre candidații prezenți, 4.615 au promovat examenul. Astfel, rata de promovare este de 69, 05%, potrivit Ministerului Educației și Cercetării.
Sursa foto: Ministerul Educației și Cercetării
Cum arată promovarea pe județePrintre județele cu cea mai mare rată de promovare, se numără Covasna, Sălaj și Cluj. La capătul opus, județele cu cele mai mici rate de promovare sunt Călărași, Mehedinți și Constanța.
Sursa foto: Ministerul Educației și Cercetării
Rata de promovare pe grupe de vârstă și mediu de proveniențăCea mai mare rată de promovare se înregistrează în categoria de vârstă 40-44 de ani.
Candidații provenind din unități de învățământ din mediul urban au promovat în proporție de 70,9%, iar cei provenind din unități de învățământ din mediul rural, în proporție de 65,7%.
Sursa foto: Ministerul Educației și Cercetării
Ce urmeazăProba scrisă este programată în data de 20 octombrie 2026.
Vor urma, ca etape în cadrul concursului, evaluarea administrativă a proiectelor planurilor manageriale și a proiectelor planurilor de acțiune de către comisiile de interviu (în perioada 21 octombrie – 4 noiembrie 2026) și desfășurarea probei de interviu, în perioada 12 – 27 noiembrie 2026.
Afișarea rezultatelor finale ale concursului pentru ocuparea funcției de director sau director adjunct în unitățile de învățământ preuniversitar de stat este programată în data de 9 decembrie 2026.
Noile instrumente bazate pe inteligență artificială ar putea permite transferarea automată a economiilor către conturile care oferă dobânzi mai avantajoase. Pentru clienți, această posibilitate ar însemna câștiguri mai mari, dar pentru bănci ar putea reprezenta pierderea unor sume importante.
Avertismentul a fost lansat de Torsten Slok, economistul-șef al companiei americane de investiții Apollo Global Management, care atrage atenția asupra riscurilor pe care agenții de inteligență artificială le-ar putea crea pentru sectorul bancar.
Cum ar putea IA să mute banii cliențilorPotrivit economistului american, citat de CNBC, agenții de inteligență artificială, precum Muse, dezvoltat de Meta, ar putea ajuta clienții să își transfere automat economiile din conturi cu dobânzi foarte mici către cele care oferă câștiguri mai mari.
Pentru a ilustra acest risc, Torsten Slok a prezentat situația din Statele Unite, unde dobânda medie anuală pentru conturile curente este de numai 0,1%, în timp ce unele companii financiare oferă dobânzi cuprinse între 3,3% și 5%.
Astfel, un agent IA ar putea identifica ofertele mai avantajoase și ar putea muta banii clienților fără ca aceștia să fie nevoiți să compare permanent dobânzile disponibile.
În urmă cu o lună, economistul-șef al Apollo a atras atenția asupra riscurilor pe care utilizarea pe scară largă a acestor instrumente le-ar putea avea asupra stabilității sistemului bancar.
„Dacă fiecare gospodărie ar folosi agenți IA pentru a obține randamente mai bune pentru banii disponibili, băncile ar putea pierde o mare parte din depozitele ieftine pe care se bazează pentru a acorda împrumuturi”, a explicat Torsten Slok.
Inteligența artificială, și amenințare, și soluțieExistă însă și o perspectivă mai puțin alarmantă pentru bancheri. Specialiștii Bank of America consideră că băncile își vor dezvolta propriile instrumente bazate pe inteligență artificială, reducând astfel riscurile.
Până atunci, investitorii rămân preocupați de efectele pe care agenții IA le-ar putea avea asupra depozitelor, comisioanelor și profitabilității instituțiilor bancare, au explicat aceștia.
Într-o notă din octombrie, banca americană a precizat că instituțiile financiare ar putea fi nevoite să își adapteze serviciile, deoarece agenții IA ar putea ajunge să aleagă și să gestioneze produsele bancare în numele clienților.
Turcan lansează însă un avertisment pentru premierul desemnat și acuză PSD că a subminat Guvernul Bolojan chiar din interiorul fostei coaliții.
Turcan: PNL va lăsa deoparte calculele de partid la proiectele importanteRaluca Turcan susține, într-un mesaj publicat marți pe Facebook, că PNL va avea o atitudine diferită față de viitorul Executiv de cea pe care, în opinia sa, PSD a avut-o în raport cu Guvernul condus de Ilie Bolojan.
„Partidul Național Liberal va avea maturitatea și onestitatea de a oferi Guvernului Niculescu ceea ce PSD nu a oferit niciodată Guvernului Ilie Bolojan: să lase deoparte calculele de partid atunci când e vorba de marile proiecte ale României, precum SAFE, absorbția fondurilor europene sau bugetul de stat pe 2027”, a transmis Turcan.
Liberala i-a adresat însă și un avertisment premierului desemnat: „Să nu uite că PSD este în opoziție chiar și când e la guvernare!”.
Acuzații la adresa PSD privind SAFE și fondurile din PNRRTurcan a invocat comportamentul social-democraților din ultimele luni pentru a-și argumenta criticile. Potrivit acesteia, după retragerea sprijinului politic pentru Guvernul Bolojan, PSD ar fi promis că nu va afecta programul SAFE, pentru ca ulterior să îl conteste la Curtea Constituțională.
Deputata PNL acuză PSD și de blocarea legii salarizării, pe care o prezintă drept un jalon din PNRR în valoare de 770 de milioane de euro.
„În mai, după ce a dat jos Guvernul Bolojan împreună cu AUR, Sorin Grindeanu semna la Cotroceni acordul pentru legea salarizării, jalon PNRR de 770 de milioane de euro. Hârtia aceea nu a valorat, de fapt, nimic. PSD a blocat legea, iar România a pierdut 770 de milioane de euro”, a susținut Raluca Turcan.
„Vom sta cu ochii pe fiecare leu cheltuit”Turcan afirmă că liberalii nu intenționează să procedeze în același mod dacă vor încheia un acord cu premierul desemnat.
„Noi nu vom face asta. Nu semnăm un acord cu premierul desemnat pentru a-l încălca a doua zi”, a transmis aceasta.
În același timp, deputata subliniază că PNL va intra în opoziție și va monitoriza îndeaproape activitatea viitorului Cabinet.
„Opoziția nu înseamnă să stai cuminte și să aplauzi. Vom sta cu ochii pe fiecare leu cheltuit de acest Guvern. Vom vedea dacă ținta de deficit va fi respectată. Vom vedea dacă bugetul pentru 2027 va fi construit pe venituri reale, nu pe promisiuni. Vom vedea dacă reformele vor continua sau vor fi îngropate în sertarele ministerelor”, a afirmat Turcan.
Deputata PNL și-a încheiat mesajul reluând avertismentul adresat lui Luca Niculescu: „PSD este în opoziție chiar și atunci când e la guvernare. Așa a fost cu Guvernul Bolojan. Așa va fi, cel mai probabil, și cu noul guvern, dacă va fi instalat”.
Anunțul a fost făcut într-o postare încărcată marți pe contul său de Facebook.
Sistemul, pus în funcțiune de câteva ore„De câteva ore funcționează iar sistemul de fotovoltaice de pe acoperișul Ministerului Mediului!”, a scris Diana Buzoianu.
Potrivit ministrei interimare a Mediului, aceste panouri erau nefuncționale „de ani de zile”, timp în care „doar adunau praf”.
„L-am descoperit întâmplător, am chemat experții să vadă ce trebuie schimbat și în câteva zile de lucru e deja iar funcțional!”, a continuat aceasta.
Panourile fotovoltaice vor reduce consumul de energieDe asemenea, Buzoianu a transmis că folosirea acestor panouri vor reduce consumul de energie de la Ministerul Mediului.
„Hai cu facturile mai mici la energie pentru minister!”, a conchis Diana Buzoianu.
Într-o postare a Ministerului Mediului, Buzoianu a transmis că ministerul „se numără printre primele instituții publice din România care au fost dotate cu panouri fotovoltaice, încă din anul 2014”.
Readucerea în funcțiune a panourilor fotovoltaice reprezintă „un pas concret pentru utilizarea eficientă a resurselor energetice, reducerea costurilor și a amprentei de carbon. Instituțiile publice trebuie să fie primele care dau exemplul unei administrări responsabile și sustenabile a resurselor”, a adăugat aceasta.
O producție anuală de peste 35.000 kWhSistemul fotovoltaic are o putere instalată de 30 kWp, iar producția anuală estimată se ridică la aproximativ 36.000 kWh, conform Ministerului Mediului.
De asemenea, panourile fotovoltaice care nu mai erau funcționale au fost predate pentru reciclare unei fabrici specializate din România. Prin acest proces, materialele recuperabile din componența panourilor pot fi reintroduse în circuitul economic, în conformitate cu principiile economiei circulare.
Perspectiva organizării unor alegeri parlamentare anticipate devine tot mai concretă, după mai multe tentative eșuate de formare a unui guvern și pe fondul blocajului dintre principalele partide parlamentare.
Potrivit informațiilor publicate de G4Media, Nicușor Dan este dispus să recurgă la dizolvarea Parlamentului dacă actuala încercare de învestire a unui Executiv se încheie fără rezultat.
Potrivit HotNews, care citează surse apropiate Administrației Prezidențiale, Nicușor Dan ar fi stabilit deja un termen-limită pentru deblocarea crizei politice. Dacă până joi, 15 octombrie, Luca Niculescu nu obține susținerea unei majorități parlamentare, președintele ar urma să prezinte vineri, 16 octombrie, decretul de dizolvare a Parlamentului, odată cu eventuala retragere a premierului desemnat. Sursele citate de publicație susțin că șeful statului nu intenționează să mai desemneze un alt candidat pentru funcția de prim-ministru și consideră partidele responsabile pentru prelungirea crizei politice.
Schimbarea de poziție este semnificativă. Până în prezent, președintele a insistat asupra identificării unei soluții în actuala configurație parlamentară, chiar dacă negocierile dintre partide nu au produs o majoritate stabilă.
Politician implicat în negocieri, pentru Mediafax: „Mesajul de la Cotroceni pune presiune pe parlamentarii care riscă să-și piardă mandatele”O persoană din cadrul unui partid politic implicat în negocierile pentru învestirea Guvernului Luca Niculescu a comentat pentru Mediafax informațiile, susținând că transmiterea acestui scenariu de către Administrația Prezidențială ar putea reprezenta o formă de presiune pentru anumite formațiuni și parlamentari.
Acesta a subliniat că informațiile apărute în spațiul public trebuie privite și în contextul negocierilor aflate în desfășurare, în care fiecare vot poate conta pentru atingerea pragului de 233 de parlamentari necesar învestirii Guvernului.
Perspectiva unui nou scrutin ar putea determina o parte dintre acești parlamentari să susțină învestirea Guvernului Niculescu, chiar și în absența unui acord politic mai larg, pentru a evita dizolvarea actualului Legislativ.
Pe masa negocierilor, un Guvern PSD–Niculescu, susținut de PNL și UDMR. Decizia, la social-democrațiÎn paralel cu informațiile privind posibilitatea declanșării alegerilor anticipate, negocierile pentru formarea Guvernului Luca Niculescu continuă, iar pe masa discuțiilor se conturează o formulă în care PSD ar urma să dețină cea mai mare parte a portofoliilor ministeriale, potrivit informațiilor obținute de Mediafax din surse politice.
În această variantă, președintele Nicușor Dan ar avea un cuvânt decisiv în desemnarea titularilor unor ministere strategice, precum Externele, Apărarea și Fondurile Europene sau Finanțele. Restul portofoliilor ar urma să fie împărțite în principal între reprezentanții propuși de PSD și eventuali tehnocrați agreați de premierul desemnat.
O componentă esențială a negocierilor o reprezintă un posibil acord politic cu Ilie Bolojan și UDMR, prin care cele două formațiuni să asigure susținerea parlamentară a viitorului Cabinet, fără a participa efectiv la guvernare. Potrivit surselor Mediafax, în discuție se află inclusiv un angajament ca Guvernul să nu fie înlăturat prin moțiune de cenzură cel puțin până în aprilie 2027.
Există însă diferențe între modul în care partidele privesc acest acord. Ilie Bolojan și conducerea PNL ar prefera ca eventualele înțelegeri să fie încheiate direct între fiecare partid și premierul desemnat, Luca Niculescu, nu sub forma unui pact politic comun PSD–PNL–UDMR. O asemenea formulă le-ar permite liberalilor să susțină stabilitatea Executivului fără să își asume participarea la o coaliție cu social-democrații.
Principalul obstacol rămâne poziția PSD. Deși această formulă le-ar oferi social-democraților controlul asupra unei părți importante a Guvernului, în partid există rezerve privind asumarea aproape exclusivă a responsabilității guvernării, în condițiile în care PNL și UDMR ar putea rămâne în afara Executivului.
Social-democrații și-ar dori un Guvern asumat efectiv de mai multe formațiuni, astfel încât responsabilitatea pentru eventualele măsuri nepopulare și costurile electorale să fie împărțite.
Decizia finală ar urma să fie luată miercuri, 14 octombrie, în cadrul unei reuniuni a PSD. Rezultatul discuțiilor ar putea stabili dacă Luca Niculescu va merge în Parlament cu o majoritate negociată sau dacă blocajul politic va continua, pe fondul presiunii generate de perspectiva alegerilor anticipate.
Potrivit Biroului de presă al Guvernului, Ilie Bolojan a condamnat ferm atacurile asupra navelor comerciale din zona economică exclusivă a Bulgariei, pe care le-a calificat drept inacceptabile și încălcări grave ale dreptului maritim și internațional.
Bolojan a subliniat că aceste atacuri sunt consecințe ale războiului de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
Cei doi premieri au discutat despre consolidarea coordonării dintre România și Bulgaria, inclusiv prin cooperarea cu Turcia, pentru întărirea securității regionale și maritime.
Premierul bulgar Rumen Radev a anunțat marți că două nave au fost lovite în apropierea coastei Bulgariei. El a spus că dorește să o convoace pe ambasadoarea Rusiei, Eleonora Mitrofanova, după atacurile pe care le-a calificat drept „inacceptabile”.
Săptămâna trecută, alte două nave comerciale au fost lovite de drone în zona economică exclusivă a Bulgariei din Marea Neagră.
„Un nou atac asupra navelor comerciale în imediata apropiere a apelor teritoriale bulgare este absolut inacceptabil”, a declarat premierul bulgar Rumen Radev.
„Logica evenimentelor indică faptul că rezultatul atacurilor servește intereselor Federației Ruse”, a mai spus Radev, care a spus că acesta este unul dintre motivele pentru care vrea să discute cu reprezentanta diplomatică a Rusiei.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat atacurile cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră, pe care le-a descris drept o nouă escaladare a războiului din Ucraina.
