Subiectul va fi discutat oficial joi, la Monaco, în cadrul unei reuniuni a Comitetului Executiv al UEFA, scrie BBC Sport.
La începutul acestei luni, forul de conducere al fotbalului european a transmis că, deși planul lui Infantino fusese abandonat în urma criticilor pe scară largă, condițiile necesare pentru evitarea unui boicot „nu au fost îndeplinite”.
„Trebuie oferite asigurări că astfel de încercări de a deforma jocul în acest mod nu vor mai avea loc niciodată”, transmitea UEFA.
Declarația a venit după ce Infantino le spusese federațiilor naționale membre că propunerea FFE „nu mai este pe masă” și și-a cerut scuze pentru „greșeli”.
Dacă UEFA renunță oficial la boicot, Cupa Mondială feminină U20, programată luna viitoare în Polonia, se va desfășura conform planului. Anglia, Franța, Italia, Portugalia, Spania și Polonia sunt echipele europene calificate.
Tensiunile dintre UEFA și conducerea FIFA rămân însă ridicate. Președintele UEFA, Aleksander Ceferin, a declarat că se așteaptă ca Gianni Infantino să demisioneze sau să aibă un contracandidat la alegerile FIFA din martie.
O sursă apropiată discuțiilor a declarat pentru BBC că renunțarea la boicot nu înseamnă că UEFA a cedat.
„Nu este o înfrângere a UEFA, ci este vorba despre evitarea situației în care tinerii jucători ar pierde o oportunitate unică în viață”, a spus sursa, adăugând că presiunile pentru schimbarea conducerii FIFA vor continua.
Luna trecută, cele 55 de federații membre ale UEFA votaseră pentru boicotarea competițiilor FIFA până la retragerea completă a proiectului și obținerea unor garanții că structurile de conducere și competițiile FIFA nu vor fi deschise investitorilor privați.
„Un proiect de lege necorespunzător nu trebuie adoptat nici măcar în grabă. Nici atunci când termenul-limită ne presează și nici atunci când întârzierea are un cost serios”, a declarat Kelemen.
Nimănui nu trebuie să-i scadă veniturile, principiul UDMRKelemen Hunor afirmă că România are nevoie de o nouă Lege a salarizării, însă consideră că proiectul actual nu este suficient de bun pentru a fi adoptat în forma propusă. Acesta subliniază că noua lege nu trebuie să ducă la scăderea veniturilor actuale ale angajaților din sectorul public și că noul sistem ar trebui să ofere un parcurs profesional predictibil și venituri decente pentru diferite categorii profesionale.
„România are nevoie de o astfel de lege. În ultimii ani, în sectorul public s-au acumulat numeroase inechități și dezechilibre, iar acestea trebuie corectate. Avem nevoie de un sistem mai echitabil și mai echilibrat, în care un profesor, un medic, un asistent social sau un angajat al unei instituții de cultură să aibă perspectiva unui parcurs profesional predictibil și a unui trai decent. UDMR susține de la bun început același principiu: nimănui nu trebuie să-i scadă venitul actual din cauza noii legi a salarizării. Majorările suplimentare ale salariilor foarte mari mai pot aștepta, salariile mai mici trebuie ajustate mai consistent, iar inechitățile trebuie corectate. Dar un sistem nou și mai echitabil nu poate porni prin a-i face pe unii să piardă. Proiectul actual nu îndeplinește această condiție”, se arată în mesajul publicat pe Facebook.
Critici privind proiectul trimis în ultimul momentPotrivit acestuia, proiectul a fost respins în ultimele zile și de sindicaliștii din sectoarele publice și a criticat modul în care partidele au primit forma finală a proiectului, susținând că aceasta a ajuns la parlamentari în ultimul moment.
Kelemen Hunor consideră că o lege care va influența veniturile a sute de mii de angajați și viitorul unor profesii întregi nu poate fi adoptată responsabil în doar câteva zile și a declarat că proiectul nu trebuie făcut doar pentru a fi acceptat de Comisia Europeană.
„România nu trebuie, pur și simplu, să adopte o lege a salarizării care să primească aprobarea Comisiei Europene, pentru că nu legiferăm pentru Comisia Europeană. Trebuie să adoptăm o lege echitabilă”, mai spune liderul UDMR.
Reacția acestuia vine după ce președintele Nicușor Dan a anunțat miercuri seara că PSD, PNL, USR și UDMR nu au reușit să ajungă la un consens privind Legea salarizării, în ciuda negocierilor purtate în ultimele luni sub medierea Administrației Prezidențiale.
„Ziua Cârtiței, cu aceiași actori – mai puțin faptul că acum avem o miză mare pentru România, de 770 de milioane de euro, pentru că reforma este prinsă în PNRR. Doar-doar se face, de data asta, ca lumea. Însă UE îți dă, dar nu îți bagă în traistă”, a transmis Dragoș Pîslaru.
Dragoș Pîslaru: „PSD, pricipalul vinovat”Ministrul afirmă că PSD este principalul vinovat pentru eșecul negocierilor, după ce Ministerul Muncii s-a aflat timp de patru ani și jumătate sub conducerea social-democraților, cu trei miniștri succesivi.
„În toți acești ani, PSD nu a pus pe masă niciun proiect și nu a organizat nicio consultare cu sindicatele și partenerii sociali”, susține Pîslaru.
El spune că în 2016 PSD a bătut palma cu mai multe sindicate: „Le-a promis ce era limpede că bugetul nu poate duce, a adoptat Legea 153/2017, și, 10 ani mai târziu, constatăm că suntem fix în același punct, dacă nu chiar mai rău. Legea nu a fost implementată decât în proporție de 60%, iar inechitățile au crescut considerabil, pentru că, între timp, au apărut multiple legi speciale și amendamente punctuale, care au transformat caracterul unitar al sistemului într-o competiție a influenței politice și a capacității fiecăruia de a-și obține sporuri mai mari”.
Salariile din sectorul public, peste cele din privatDragoș Pîslaru spune că proiectul pregătit în timpul mandatului său a pornit de la constrângerile bugetare și de la necesitatea corectării unor inechități din sistemul public. Proiectul a fost analizat în mai multe variante, iar bugetul luat în calcul a crescut de la 8 miliarde de lei la 12,1 miliarde de lei.
„Am ajuns ca educația să continue să aibă cea mai mare alocare, de 3,3 miliarde lei, iar sănătatea să fie pe locul al doilea, cu 2,9 miliarde lei — împreună, aproape jumătate din tot bugetul propus al legii. Este, într-un fel, firesc, având în vedere că sunt sectoare numeroase, cu peste 500.000 de angajați însumați”, adaugă Pîslaru.
El a mai vorbit de „nepăsarea față de soarta altor categorii de angajați publici” și de faptul că salariile din sectorul public sunt, în medie, peste cele din sectorul privat.
„PSD a ales deliberat să saboteze fiecare pas al procesului”Pîslaru admite că sunt și sindicate care au înțeles contextul și altele ale căror nemulțumiri sunt îndreptățite.
În final, Pîslaru acuză PSD că a sabotat procesul de adoptare a legii și avertizează că România nu pierde doar banii europeni, ci și oportunitatea unei reforme a salarizării din sectorul public.
„PSD a ales deliberat și conștient să saboteze fiecare pas al acestui proces. A făcut-o direct, în plan politic, și indirect prin agenții lor de influență din zona sindicală”, afirmă Dragoș Pîslaru.
Premierul Ilie Bolojan i-a răspuns lui Grindeanu, punctând că PNL a căutat toate soluțiile posibile pentru a ajunge la un consens politic, însă demersurile s-au lovit de refuzul constant al partenerilor social-democrați.
„PSD a compromis, în mod iresponsabil și populist, șansa României de a încasa 770 de milioane de euro, de a avea o lege a salarizării care să aducă ordine, mai multă echitate și predictibilitate în sistemul bugetar și, în același timp, de a demonstra că România își poate respecta angajamentele. Partidul Național Liberal a făcut tot ce a fost posibil, a căutat toate soluțiile pentru a ajunge la un acord privind susținerea legii salarizării, dar s-a izbit de ipocrizia și fuga de răspundere a PSD”, notează pe Facebook Bolojan
O anvelopă de la 8 miliarde la 15,5 miliarde de leiAcesta a blamat PSD pentru tergiversare proiectul, afirmând că portofoliul Muncii s-a aflat în mai mult sub responsabilitatea lor. Oficialul i-a acuzat și de dublă măsură, punctând că proiectul lăsat de ministrul Florin Manole prevedea o anvelopă salarială de 15 miliarde, în timp ce Sorin Grindeanu ar fi semnat ulterior un acord pentru o anvelopă de 8 miliarde de lei, în cadrul negocierilor desfășurate la Administrația Prezidențială.
„Trei miniștri succesivi ai Muncii din partea PSD nu au fost în stare să finalizeze proiectul din 2022 până acum. Domnul Manole a lăsat în sertar un draft cu o anvelopă dincolo de un nivel suportabil pentru bugetul României: 15,5 miliarde de lei. Sorin Grindeanu a semnat apoi un acord pentru o anvelopă de 8 miliarde de lei, în cadrul negocierilor organizate de Administrația Prezidențială. Ulterior, PSD a tot plusat până la o anvelopă de 12 miliarde de lei, pe care, în final, nu a acceptat-o”, transmite liberalul.
Acuzații de populism și menținerea privilegiilorBolojan acuză PSD că a acționat din „populism” și pentru menținerea unui sistem de privilegii pentru anumite categorii de bugetari și lideri sindicali.
„În locul unui sistem bazat pe reguli clare, criterii obiective și predictibilitate, PSD apără, în fapt, un sistem în care deciziile privind salarizarea rămân dependente de bunăvoința șefilor”, notează liderul de la Palatul Victoria.
Premierul interimar a respins categoric acuzațiile social-democraților potrivit cărora proiectul ar fi fost ținut la secret sau fără consultări publice.
„Nu au existat consultări? Fals! Au fost nenumărate runde de consultări, atât politice, cât și cu sindicatele, derulate la ministere și în grupul de lucru de la Cotroceni. Am încercat să recuperăm, contracronometru, întârzierea provocată de PSD. Proiectele au fost secrete? Da, proiectul la care a lucrat domnul Manole și care a fost lăsat în sertar la plecarea sa”, continuă Bolojan.
Bolojan a explicat că au existat numeroase runde de discuții politice și sindicale, iar trei variante de lucru au fost transmise echipei tehnice a Comisiei Europene. Potrivit acestuia, doar ultimul proiect a fost avizat de experții de la Bruxelles ca fiind conform cu jalonul PNRR.
De ce nu a înaintat PNL un proiectExplicând de ce PNL nu a înaintat singur un act normativ în forul legislativ, Ilie Bolojan a subliniat că, fără o susținere politică asigurată, exista un pericol major de derapaj financiar.
„În lipsa unui acord politic, exista riscul ca acesta să fie modificat prin creșterea anvelopei salariale dincolo de ceea ce putea suporta bugetul României. Un asemenea risc nu putea fi asumat”, conchide premierul.
Reacția acestuia vine după ce președintele Nicușor Dan a anunțat miercuri seara că PSD, PNL, USR și UDMR nu au reușit să ajungă la un consens privind Legea salarizării, în ciuda negocierilor purtate în ultimele luni sub medierea Administrației Prezidențiale.
În urma anunțului de la Cotroceni, Sorin Grindeanu l-a acuzat pe Bolojan că nu a susținut un dialog corespunzător cu sindicatele din sectorul public.
Radu Miruță spune că România nu a pierdut doar cele 770 de milioane de euro, ci a demonstrat incapacitatea de a genera o lege care să corecteze nedreptățile din sistemul de stat.
Ministrul arată că legea trebuia făcută din 2023: „judecați dumneavoastră cine au fost miniștrii Muncii care aveau această sarcină”.
„PSD ar trebui să țină capul în pământ o vreme”Radu Miruță a lansat un atac la adresa PSD, despre care a spus că „ar trebui să țină capul în pământ o vreme”.
„A trântit fără niciun plan un guvern, a blocat reforme, a avut miniștri care nu s-au atins de legea salarizării, a votat incompatibilitatea aleșilor locali și după, în 24 de ore, a avut grijă să-i scape, a făcut o lege să își scoată din joc un adversar politic și ne-a arătat clar că nu poate să facă nimic bine pentru cetățeni, doar interesul de partid e important”, a transmis Miruță.
El adaugă că Europa ne-a pus la dispoziție 30 de miliarde să ne facem curat în propria casă:
„Fiecare euro neluat este dovada clară că nouă nu ne place curățenia în casă”.
Președintele Nicușor Dan a anunțat miercuri că PSD, PNL, USR și UDMR nu au reușit să ajungă la un consens privind Legea salarizării, în ciuda negocierilor purtate în ultimele luni sub medierea Administrației Prezidențiale.
Rusia ia în calcul intensificarea atacurilor cu rachete balistice convenționale de mare putere asupra Kievului, inclusiv asupra centrului capitalei, precum și asupra unor obiective de infrastructură din alte orașe ucrainene, au declarat pentru Bloomberg surse apropiate Kremlinului, sub protecția anonimatului.
Rusia ia în calcul atacuri mai puternice asupra KievuluiToate formulele de negociere s-au prăbușit practic, iar cele două părți aflate în război au revenit la punctul de plecare, au spus sursele. Potrivit acestora, Putin nu intenționează să încheie războiul sub presiunea sancțiunilor economice și a atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor și rețelelor logistice din Rusia.
Moscova consideră tot mai mult că atacurile ucrainene sunt, de fapt, atacuri ale statelor NATO, deoarece țările membre ale Alianței furnizează Kievului arme și informații. Sursele susțin că actuala fază a războiului nu reprezintă încă nivelul maxim al escaladării militare.
Președintele Vladimir Putin și-a sugerat intențiile în declarațiile făcute în weekend unui reporter al televiziunii de stat, minimalizând efectele atacurilor ucrainene asupra economiei ruse. Ucraina „a deschis această cutie a Pandorei”, a spus el. „Ei bine, fiți pregătiți să primiți o ripostă în cele mai sensibile sectoare ale economiei voastre”.
Blocaj diplomaticEforturile SUA de a pune capăt războiului nu au dus la un progres decisiv, iar negocierile au stagnat în condițiile în care președintele Donald Trump este concentrat asupra conflictului cu Iranul.
Directorul CIA, John Ratcliffe, a efectuat marți o vizită la Moscova pentru discuții cu oficiali ruși, însă nu este clar ce teme au fost abordate. Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner ar urma să călătorească la Moscova și la Kiev, însă nu a fost stabilită încă o dată pentru niciuna dintre deplasări.
În lipsa unor progrese diplomatice, Moscova consideră că are puține alternative în afară de o nouă escaladare pentru a-și atinge obiectivele de război, au declarat pentru Bloomberg alte patru persoane apropiate Kremlinului.
Rusia și Ucraina și-au intensificat în ultimele luni atacurile aeriene, Ucraina a lovit rafinării de petrol, provocând penurii extinse de combustibil în Rusia, dar și depozite ale giganților comerțului online Wildberries și Ozon, provocând pagube de miliarde de dolari rețelelor logistice.
Atacurile rusești cu rachete asupra Ucrainei au evidențiat lipsa cronică de interceptoare pentru sistemele de apărare aeriană. Kievul a rămas astfel vulnerabil în fața atacurilor asupra infrastructurii energetice, care au lăsat milioane de oameni în frig și întuneric iarna trecută.
Scenariul folosirii armelor nucleare tacticeIntensificarea atacurilor îi face pe tot mai mulți oficiali ruși să creadă că Putin ar putea ajunge, în cele din urmă, să ia în calcul folosirea armelor nucleare tactice ca ultimă soluție în Ucraina, potrivit persoanelor apropiate Kremlinului.
Posibilitatea ca Putin să încalce tabuul global privind folosirea armelor nucleare în război, menținut din 1945, când SUA au lansat două bombe atomice asupra Japoniei, reprezintă de mult timp una dintre principalele preocupări ale oficialilor occidentali.
În ultima perioadă, la Moscova s-au înmulțit vocile din tabăra dură care susțin o astfel de opțiune. Un răspuns extrem este considerat posibil deoarece, pentru Putin, singurul rezultat mai rău decât continuarea războiului ar fi pierderea acestuia.
Armele nucleare tactice au focoase mai puțin puternice și o rază de acțiune mai mică decât armele nucleare strategice. Ele sunt concepute pentru a influența situația pe un anumit câmp de luptă, nu pentru a distruge un oraș întreg. Chiar și așa, puterea lor explozivă poate fi uriașă, iar contaminarea radioactivă poate afecta suprafețe întinse.
Deocamdată, însă, nu există indicii că Rusia se pregătește să folosească arme nucleare în Ucraina.
Parteneri importanți ai Rusiei, inclusiv China și India, l-au avertizat ferm pe Putin să nu folosească arme nucleare. Putin urmează să se întâlnească săptămâna viitoare cu președintele chinez Xi Jinping și cu premierul indian Narendra Modi, la summitul Organizației pentru Cooperare de la Shanghai din Kârgâzstan.
„Liberalii au procedat corect”, a spus Băsescu, miercuri, la B1TV, după ce Senatul a votat Legea Integrității.
Acesta a declarat că decizia liberalilor de a vota pentru Legea Integrității a fost justificată de necesitatea îndeplinirii jalonului din PNRR.
„Ar fi fost un dezastru, alte 770 de milioane pierdute într-un vot. România nu se scaldă chiar așa în bani mulți, încât să aruncăm cu miliardele pentru că avem de apărat pe cineva”, continuă fostul șef de stat.
Declarațiile sale au venit după ce Partidul Național Liberal a votat în Senat pentru adoptarea Legii Integrității, chiar și cu amendamentul Fritz.
Actul normativ schimbă cadrul legislativ privind funcționarea Agenției Naționale de Integritate și include amendamentul Fritz care stabilește pierderea mandatului de către aleșii găsiți în conflict de interese.
Dominic Fritz, președintele USR și primarul Timișoarei, a fost condamnat definitiv de ÎCCJ pentru conflict de interese și în eventualitatea promulgării legii, acesta și-ar pierde mandatul.
Deși Bolojan a spus că amendamentul propus de PSD este „imoral și incorect”, liderul liberal a justificat votul în favoarea legii declarând că „principiul suprem este apărarea interesului țării”.
Legea Agenției Naționale de Integritate este jalon în PNRR cu o valoare de 770 de milioane de euro. După votul Senatului, Legea merge la președintele Dan pentru promulgare sau retrimitere la Parlament.
Administrația Prezidențială a anunțat că joi, 27 august, Nicușor Dan va face o vizită în Republica Moldova cu prilejul Zilei Independenței.
Nicușor Dan merge la CahulDe la ora 10.00, președintele României va vizita șantierul Teatrului Republican Muzical-Dramatic „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, iar o jumătate de oră mai târziu va merge la Centrul Universitar „Bogdan Petriceicu Hașdeu”.
Nicușor Dan va fi primit la ora 14.35 de președinta Maia Sandu la Palatul Prezidențial din Chișinău, unde cei doi vor avea convorbiri tête-à-tête și convorbiri oficiale.
La ora 16.45, președintele României va participa, alături de Maia Sandu, la parada militară organizată cu prilejul Zilei Independenței Republicii Moldova, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău.
Reuniune cu Maia Sandu și ZelenskiLa ora 18.45, la Palatul Prezidențial va avea loc o reuniune trilaterală între Nicușor Dan, Maia Sandu și Volodîmîr Zelenski.
Întâlnirea va fi urmată, la ora 19.25, de declarații de presă comune ale celor trei președinți.
Președintele României va participa apoi la un dineu oferit de Maia Sandu la Reședința de Stat „Nicolae Iorga”.
Vizita se va încheia cu participarea, alături de Maia Sandu și Volodîmîr Zelenski, la concertul festiv dedicat Zilei Independenței Republicii Moldova, programat la ora 21.10 în Piața Marii Adunări Naționale.
Republica Moldova marchează joi, 27 august, 35 de ani de la declararea independenței.
Fostul președinte Traian Băsescu a comentat eșecul proiectului de Lege a salarizării, subliniind că o parte din responsabilitate trebuie asumată de Cotroceni, dar și că întregul demers arată neputința autorităților române.
„ (N.r. Președintele) n-ar fi trebuit să aibă nicio responsabilitate până la momentul la care și-a asumat medierea în relația cu partidele. Deci eșecul este și al Administrației Prezidențiale”, a declarat Băsescu la B1TV.
„Legea salarizării într-o țară este aproape un fel de coloană vertebrală a sistemului de cheltuire a banilor. Iată că în câțiva ani noi n-am avut capacitatea să facem o lege a salarizării care să corespundă realităților noastre economice și nu poveștilor, speranțelor și dorințelor pe care le are fiecare. Uite că n-am putut să facem o lege”, continuă fostul președinte.
„Ne-am demonstrat neputința”Băsescu precizează că nu ratarea jalonului din Planul Național de Redresare și Reziliență este cea mai importantă problemă, ci incapacitatea administrației de a adopta o lege.
„Dramatic nu este că am pierdut 770 de milioane. Dramatic este că ne-am dovedit neputința administrativă. Asta este ceea ce rămâne în urma acestui eșec. O țară incapabilă să-și gestioneze una din resursele principale pe care le are și anume salarizarea personalului bugetar”, a subliniat Băsescu.
Tergiversarea legiiPotrivit fostului președinte, responsabilitatea pentru situația actuală trebuie împărțită, în condițiile în care noua Lege a salarizării ar fi trebuit adoptată încă din 2023.
„Este un eșec major al nostru, al românilor. Nu trebuie pus în spinarea unuia singur. Chit că vorbim de faptul că această lege trebuia făcută din 2023. Și iată suntem în 2026 și n-a reușit nimeni să o facă. Ba dimpotrivă impresia mea a fost că proiectul legii a fost ținut în sertar și după ce PSD s-a retras glorios de la guvernare, a fost scoasă de la sertar. Și într-o lună Pîslaru trebuia să rezolve tot ce n-au rezolvat miniștrii muncii din 2023 până acum”, a conchis președintele.
Președintele Nicușor Dan a anunțat miercuri seara că PSD, PNL, USR și UDMR nu au reușit să ajungă la un consens privind Legea salarizării, în ciuda negocierilor purtate în ultimele luni sub medierea Administrației Prezidențiale.
„Domnul Bolojan spune că interesul țării este mai presus de orice altă discuție. Aici suntem de acord. Dar interesul României nu poate fi separat de interesul cetățenilor. Profesorii, medicii, angajații care țin în mișcare tot ce înseamnă serviciile publice sunt o prioritate. Ei sunt parte din interesul României”, a transmis miercuri Sorin Grindeanu.
Grindeanu: „Guvernul a fost incapabil să facă o lege bună”Grindeanu susține că Guvernul avea obligația să elaboreze o lege care să fie echitabilă și acceptată de societate.
„De aceea, PNRR nu poate fi folosit ca argument pentru a cere Parlamentului să voteze ORICE lege, indiferent cum este făcută și ce efecte produce. Guvernul avea o obligație foarte simplă: să facă o lege bună, echitabilă și care să fie acceptată de societate. A fost incapabil să o facă, iar acum încearcă să transforme propria incompetență într-o vină exclusivă a altora”, afirmă social-democratul.
Potrivit lui Grindeanu, forma actuală a legii nu are „un minim consens” între ministerele din Guvern, nu este susținută de marile confederații sindicale și ar încălca acordul convenit de partide la Palatul Cotroceni.
El susține, de asemenea, că proiectul provoacă nemulțumiri inclusiv în cadrul Comisiei Europene.
„Nota de plată o plătesc românii”Sorin Grindeanu îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că nu a purtat un dialog suficient cu cei afectați de reforme și afirmă că povara măsurilor este transferată asupra populației.
„Explicația este simplă. Suntem în fața aceluiași tipar pe care l-am văzut pe tot parcursul guvernării domnului Bolojan: nu există dialog și povara este pusă pe umerii oamenilor”, a transmis Grindeanu.
El afirmă că, de fiecare dată, există argumente precum reforma, deficitul sau îndeplinirea unui jalon pentru justificarea măsurilor.
„Explicațiile se schimbă. Nota de plată o plătesc românii”, spune liderul PSD.
Grindeanu precizează că nu contestă necesitatea reformei și că România are nevoie de banii europeni și de îndeplinirea jaloanelor din PNRR, dar susține că este nevoie de o lege a salarizării care să repare inechitățile.
„Vrem banii europeni. Vrem jalonul îndeplinit. Vrem o lege a salarizării care să repare inechitățile. Dar vrem o lege bună. Pentru români se fac reformele, nu împotriva lor, dle Bolojan!”, a încheiat Sorin Grindeanu.
Președintele Nicușor Dan a anunțat miercuri că PSD, PNL, USR și UDMR nu au reușit să ajungă la un consens privind Legea salarizării, în ciuda negocierilor purtate în ultimele luni sub medierea Administrației Prezidențiale.Potrivit autorităților din Prahova, miercuri au fost făcute probele statice pe viaduct, prin care este verificat comportamentul structurii sub sarcină. De asemenea, joi sunt porgramate testele dinamice.
În paralel, continuă lucrările de semnalizare și pregătirea marcajelor rutiere. Stâlpii pentru indicatoarele de dimensiuni mici sunt deja montați, iar pentru panourile de mari dimensiuni se execută fundațiile structurilor și consolelor.
„Suntem în etapa în care verificăm efectiv structurile înainte de deschiderea circulației. Testele trebuie făcute complet și corect, fără scurtături. În paralel, închidem lucrările de semnalizare și siguranță rutieră. Suntem aproape de final, dar până când toate verificările nu sunt încheiate, rămânem cu aceeași atenție pe șantier”, a declarat Virgiliu-Daniel Nanu, președintele Consiliului Județean Prahova.
Centura Comarnic, parcursă în doar patru minuteCentura va ocoli orașul Comarnic și DN1 prin vest, va avea o lungime de aproape șase kilometri și două benzi de circulație.
Lucrările au început în octombrie 2023. Autoritățile au anunțat atunci că varianta va permite mașinilor cu o viteză de 90 km/oră, ceea ce însemnă că va putea fi parcursă în 4 minute. În prezent, porțiunea din DN1 care trece prin Comarnic este străbătută într-un timp mai lung și, mai ales în perioada sărbătorilor și a weekendurilor, se formează cozi.
Deși rămâne un segment specializat, această formă de turism sportiv generează deplasări recurente și reunește participanți din numeroase țări europene — un flux de vizitatori cu un profil specific și cu cheltuieli semnificative în economia locală a orașelor gazdă.
De la jocuri locale la competiții naționalePrimul nivel al turismului airsoft se desfășoară în interiorul țării. Comunitățile locale din București, Cluj, Timișoara, Iași și Brașov organizează regulat evenimente care atrag participanți din toată România — jucători care parcurg sute de kilometri pentru a participa la scenarii mai complexe, pe terenuri mai variate sau alături de comunități cu care s-au conectat online.
Această mobilitate internă a creat un ecosistem sportiv dinamic — terenurile care investesc în infrastructură și în scenarii elaborate atrag constant jucători din afara orașului. Cazare, transport, restaurant, echipament — cheltuielile unui grup de jucători veniți dintr-un alt oraș pentru un weekend de airsoft sunt comparabile cu cele ale oricărui alt tip de turist activ. Acest tip de mobilitate generează beneficii economice nu doar pentru organizatori, ci și pentru serviciile locale din jurul evenimentelor.
Pentru mulți participanți, deplasarea include și vizitarea unui magazin airsoft din orașul gazdă, fie pentru achiziția de consumabile, fie pentru a vedea echipamente disponibile local. Acest tip de cumpărături completează experiența competițională și contribuie la activitatea economică generată în jurul evenimentului.
Competițiile internaționale — destinații de turism tacticAl doilea nivel — și cel mai relevant din perspectiva turismului sportiv — este participarea la competiții internaționale. Europa dispune de o infrastructură bine dezvoltată de evenimente airsoft de amploare, cu câteva competiții anuale care atrag participanți din zeci de țări.
Evenimentele de tip MilSim — Military Simulation — reprezintă vârful acestei piramide. Scenariile durează 24, 48 sau chiar 72 de ore, implică sute sau chiar mii de participanți organizați în facțiuni, cu obiective complexe, logistică proprie și o componentă de imersiune totală pe care niciun joc de weekend local nu o poate reproduce.
Polonia, Republica Cehă, Germania și Marea Britanie găzduiesc unele dintre cele mai mari astfel de evenimente din Europa. Jucătorii români participă regulat — individual sau în echipe organizate — planificând deplasările cu luni în avans și investind în transport, cazare și echipament specific pentru fiecare eveniment.
Profilul jucătorului care călătoreșteÎn general, este vorba despre adulți activi care își planifică din timp deplasările și alocă un buget dedicat participării la astfel de evenimente. Cheltuielile asociate unei deplasări pentru un eveniment internațional de airsoft includ transport internațional sau auto, cazare pentru 2-4 nopți, masă, taxa de participare și, frecvent, achiziții de echipament sau consumabile. Suma totală per participant poate ajunge la câteva sute de euro per deplasare — un aport economic semnificativ pentru economia locală a regiunilor gazdă.
România — potențial de destinație pentru turismul airsoftPrivind dinspre exterior, România dispune de numeroase avantaje pentru a deveni o destinație relevantă în circuitul european al evenimentelor airsoft. Peisaje variate — păduri, zone montane, terenuri deschise — costuri de cazare și masă competitive față de Europa de Vest și o comunitate locală activă care poate susține organizarea de evenimente de amploare.
Federația Română de Airsoft coordonează competițiile naționale și reprezintă România în structurile internaționale — un cadru instituțional care poate facilita atragerea de evenimente internaționale pe teritoriul țării și creșterea vizibilității comunității românești în circuitul european.
ConcluzieTurismul asociat competițiilor de airsoft reprezintă un segment aflat în dezvoltare în cadrul turismului sportiv european. Jucătorii din România sunt deja parte activă din acest ecosistem, călătorind constant pentru competiții și evenimente. Potențialul de a transforma România dintr-o sursă de turiști airsoft într-o destinație pentru aceștia există — și comunitatea locală activă este cel mai solid fundament pentru această transformare.
