Ministrul de finanțe al Germaniei, Lars Klingbeil, a prezentat o prognoză extrem de pesimistă privind veniturile fiscale. Conform noilor date, deja în acest an, trezoreria statală va primi cu 17,8 miliarde de euro mai puțin decât se aștepta în toamnă.
Principala cauză a eșecului financiar al autorităților este reprezentată de consecințele economice ale războiului din Iran, care a declanșat o criză energetică la nivel mondial și a încetinit creșterea economiei Germaniei.
Situația va afecta în mod deosebit bugetul federal: în 2026, deficitul de venituri va ajunge la aproape 10 miliarde de euro. Regiunile și municipalitățile sunt, de asemenea, forțate să reducă cheltuielile din cauza lipsei miliardelor de euro.
Mai precis, Guvernul federal trebuie să se aștepte la un deficit de venituri fiscale de 9,9 miliarde de euro în 2026 (dintre care 4,5 miliarde de euro se datorează abaterilor față de prognoza din octombrie). Landurile trebuie să prevadă cu 3 miliarde de euro mai puțin, iar municipalitățile cu 4,3 miliarde de euro mai puțin. Restul pierderilor se referă la plățile către UE. Modificările legislației fiscale au un impact mai puțin semnificativ în această zonă decât la nivel federal, spune ministrul.
Previziunile actuale privind veniturile fiscale doar pentru 2027 prevăd un deficit de 10,1 miliarde de euro pentru guvernul federal. Potrivit ministerului, pierderile fiscale totale se vor ridica la 87,5 miliarde de euro până în 2030. Această cifră include și pe cea de 39,8 miliarde de euro – erori de prognoză.
Conform prognozelor Ministerului de Finanțe, pierderile bugetare totale vor ajunge la 87,5 miliarde de euro până în 2030.
„Războiul iresponsabil al lui Trump”Klingbeil a acuzat direct factorii externi pentru situația actuală, numind acțiunile Statelor Unite în Iran „războiul iresponsabil al lui Trump”, care distruge economia mondială.
„Previziunile de astăzi privind veniturile fiscale arată măsura în care războiul din Iran dăunează economiei noastre. Războiul iresponsabil al lui Trump și șocul global al prețurilor la energie care rezultă din acesta încetinesc temporar impulsul economic pozitiv”, a explicat el. Acest lucru va duce, de asemenea, la venituri fiscale mai mici pentru guvernele federale, statale și locale decât se anticipase toamna trecută.
Membrii UNSAR, entitate ai cărei membri dețin peste 90% din piața locală de asigurări, au remarcat o creștere consistentă a numărului de asigurări facultative încheiate de români.
„Vedem, prin cercetările sociologice, o creștere a interesului românilor pentru asigurările facultative de locuință, creștere a interesului care probabil că este determinată inclusiv de tot ceea ce a însemnat rezultatul evenimentelor catastrofale sau de tipul dezastrelor de anul trecut. Vorbim de explozia din Rahova, vorbim de inundațiile din Suceava, Neamț și așa mai departe. Cert este că oamenii sunt mai conștienți și au văzut ce înseamnă să nu ai o asigurare”, a explicat Alexandru Ciuncan pentru Mediafax.
Potrivit datelor la nivelul membrilor UNSAR, avansul este semnificativ, depășind creșterile anuale din ultimii ani.
„Sunt 128.000 de polițe de asigurare facultativă a locuinței noi la finalul 2025. E o creștere importantă, undeva peste 7%, cea mai mare creștere din ultimii cel puțin trei-patru ani. Din ceea ce vedem în acest moment, pe analize, e un moment important. Se vede, totodată, rezultatul campaniilor de educație financiară și de informare pe care UNSAR, membrii noștri – companii de asigurare, Autoritatea de Supraveghere Financiară le-au desfășurat în ultima perioadă. Deci – este un început, dar să nu uităm că doar 18% dintre locuințe sunt protejate de o asigurare facultativa, care oferă o protecție completă. Dar suntem pe drumul cel bun, chiar dacă mai avem foarte multe de făcut”, a explicat reprezentantul asigurătorilor.
„O poliță facultativă oferă acces la despăgubiri care pot acoperi pierderi semnificative”„Datele culese de membrii UNSAR se traduc concret în aproximativ 128.000 de locuințe în plus protejate într-un singur an. Este dimensiunea unui oraș mediu din România. Această evoluție confirmă un lucru esențial: existența unei asigurări facultative pentru locuință face diferența în impactul financiar al producerii unui risc. În lipsa acesteia, costurile pot fi suportate integral de proprietari, în timp ce o poliță facultativă oferă acces la despăgubiri care pot acoperi pierderi semnificative”, a conchis Alexandru Ciuncan.
Declarațiile au fost făcute cu ocazia simpozionului de educație financiară cu tema „Financial literacy to support security, independence and inclusion” (Educația financiară pentru a susține securitatea, independența și incluziunea – en), organizat de Banca Națională a României (BNR), în parteneriat cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Asociația Română a Băncilor (ARB) și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în marja întâlnirii semestriale a Rețelei Internaționale pentru Educație Financiară a OCDE.
În ceea ce privește asigurările obligatorii pentru locuințe, la finalul lunii aprilie erau în vigoare 2.472.885 la nivel național, potrivit datelor Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), societatea de asigurare-reasigurare, cu capital privat, formată prin asocierea societăților de asigurare pentru încheierea de asigurări obligatorii de locuință.
Spre deosebire de asigurarea obligatorie (PAD), cea facultativă oferă protecție completă, și personalizată și acoperă daunele materiale asupra imobilului și bunurilor (incendii, inundații, furt, cutremure peste limitele PAD) și răspunderea civilă față de vecini.
La sfârșitul anului trecut, 1,835 de milioane de locuințe erau asigurate facultative.
Potrivit datelor din piață, asigurarea facultativă a locuinței se calculează aplicând o cotă de primă la suma asigurată. Locuința poate fi asigurată fie la valoarea de piață, fie la cea de reconstrucție. Astfel, spre deosebire de PAD, costul final al asigurării facultative variază în funcție de riscurile acoperite (incendiu, furt, inundații), de tipul construcției, de valoarea bunurilor din locuință și a acoperirilor dedicate, de clauze speciale, dar și de suma asigurată totală.
Antreprenorul american și fondatorul SpaceX, Elon Musk, a anunțat pe rețelele de socializare că a plătit 10 miliarde de dolari în impozite într-un an. „Într-un an, am plătit 10 miliarde de dolari în impozite – mai mult decât oricine din istorie”, a remarcat cel mai bogat om de pe planetă.
Potrivit omului de afaceri, la moartea sa va fi perceput un impozit suplimentar de 40% pe succesiune. Miliardarul consideră că va trebui să plătească în total „trilioane de dolari în impozite”.
Musk a dezvăluit anterior că a transferat odată o sumă atât de mare încât a cauzat o eroare în sistemul informatic al IRS. „A trebuit să actualizeze software-ul pentru a procesa datele”, a explicat antreprenorul, adăugând că numerele erau „prea multe”.
Conform clasamentului din martie al revistei Forbes, Musk s-a aflat în fruntea listei celor mai bogați oameni din lume pentru al doilea an consecutiv. Averea sa netă este estimată la 839 de miliarde de dolari, mai mult decât dublu față de 342 de miliarde de dolari de anul trecut.
Fondatorii Google, Larry Page (257 de miliarde de dolari) și Sergey Brin (257 de miliarde de dolari), au ocupat locurile al doilea și respectiv al treilea. Fondatorul Amazon, Jeff Bezos, s-a clasat pe locul patru, cu 224 de miliarde de dolari.
Elon Musk a declarat anterior , în timpul unui proces împotriva OpenAI, că dezvoltarea inteligenței artificiale ar putea duce la distrugerea umanității , similar intrigii filmului „Terminatorul” din 1984.
„Nu vrem să fie sfârșitul ca «Terminatorul». Vrem un final precum «Star Trek» al lui Gene Roddenberry”, l-a citat pe miliardar, conform revistei Fortune.
Musk a spus că, în 2015, a discutat despre modalități de a proteja inteligența artificială de „răi” cu CEO-ul OpenAI, Sam Altman. Potrivit omului de afaceri, îngrijorările sale au fost amplificate după o conversație cu cofondatorul Google, Larry Page, care l-a criticat pe Musk pentru că a acordat prioritate oamenilor în detrimentul viitoarelor forme de viață digitală.
Primăria Municipiului București (PMB) a decis să suspende ediția de duminică a evenimentului.
„Nu vrem să creăm haos în oraș! Duminica aceasta, renunțăm la ”Străzi deschise”. Au loc două alte mari evenimente, Semimaratonul Internațional București 2026 și Bucharest Food Truck Festival, care vin cu restricții, iar un al treilea are da complet peste cap traficul. Sâmbătă programul va fi cel normal, însă pe 10 mai noi nu închidem Calea Victoriei”, a transmis PMB.
Primăria a prezentat calendarul evenimentelor din weekend.
Sâmbătă, 9 mai
9:00 – 20:30, Cercul Militar Național: Stand al Comisiei Europene în România, cu ocazia Zilei Europei
12:00 – 21:00, Calea Victoriei, zona Parcului Kretzulescu: Pictură în aer liber, Asociația Artiștilor Plastici
14:00 – 18:00, Calea Victoriei, între Biserica Kretzulescu și Str. Ion Câmpineanu: „Fabricat în România” – expoziție de autovehicule civile fabricate în România între anii 1957-1990, Retromobil Club România
17:00 – 18:30, Statuia Iuliu Maniu: „Exploratorii Europei” – vânătoare de stele cu ocazia Zilei Europei
17:00 – 19:00, Traseu itinerant Piața Națiunilor Unite → Piața Revoluției: Tur ghidat „Orașul construit și orașul pierdut”, cu Alexandru Binescu.
Duminică, 10 mai
14:00–16:00: Tur ghidat „De la Podul Mogoșoaiei la Calea Victoriei – istoria unui bulevard celebru”, cu Ovidiu Neacșu (Ateneul Român → Splaiul Independenței).
SEMINARATORUL BUCUREȘTI, PE BD. UNIRII ȘI SPLAISemimaratonul Internațional București 2026 are loc pe 9 și 10 mai. Pe 9, va începe de la ora 7.30 și va ține până la ora 17.00, iar pe 1, se va desfășura între 7.30 și 14.00.
Sâmbătă, vor fi închise Bd. Unirii (de la Piața Alba Iulia, la Piața Constituției), Splaiul Independenței (între Piața Unirii și Podul Hașdeu) și Bd. Libertății.
Duminică, se vor închide și Șos Kiseleff, Calea Victoriei, Str. Buzești, Str. Vasile Pârvan, Regina Elisabeta. Restricțiile se vor ridica pe măsura ce se termină cursele.
BUCHAREST FOOD TRUCK FESTIVAL, PE ȘOS. KISELEFF
Pe Șos. Kiseleff se va ține și Bucharest Food Truck Festival, în weekend, între orele 10 și 23. Aici veți găsi preparate internaționale, inclusiv cea mai mare paella din lume.
Accesul va fi restricționat atât pe Kiseleff, pe segmentul de drum cuprins între Str. Arh. Ion Mincu și Piața Victoriei, cât și pe Str. Monetăriei.
30 DE LINII DE TRANSPORT ÎN COMUN, DEVIATE
Din cauza restricțiilor, 30 de linii de tramvai, autobuz și tramvai vor fi deviate întreg weekend-ul. În plus, se vor înființa temporar trei linii navetă, pentru a asigura transportul călătorilor, a precizat PMB.
Lansat în urmă cu 72 de ani, Red Dot Award este una dintre cele mai importante competiții internaționale de design industrial, celebrând inovația și calitatea excepțională. Ceremonia de decernare a premiilor va avea loc pe 7 iulie 2026, la Essen, Germania.
În ultimii 12 ani, Ferrari a obținut 35 de premii Red Dot, un rezultat neegalat de vreun alt producător auto de la înființarea competiției, în 1955. Începând cu 2015, juriul a acordat Ferrari 13 distincții Red Dot: Best of the Best, inclusiv pentru modele iconice precum FXX‑K, SF90 Stradale, Daytona SP3, Purosangue, Roma Spider sau recentul Ferrari SC40.
Această recunoaștere confirmă coerența limbajului de design Ferrari și forța creativă a Ferrari Design Studio, care reușește să echilibreze inovația, moștenirea istorică și rigoarea funcțională în produse extrem de diferite. Premiul obținut de SC40 evidențiază totodată valoarea excepțională a programului Special Projects, prin care un număr extrem de restrâns de clienți pot crea un Ferrari complet unic, în colaborare directă cu designerii și inginerii din Maranello.
Citeşte comunicatul integral AICI
România a început elaborarea unei strategii naționale anti-sărăcie și de incluziune socială, după de joi a devenit prima țară din Uniunea Europeană care a răspuns concret unui astfel de apel european.
Anunțul a fost făcut chiar joi de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, care a atras atenția că aproape unul din cinci români trăiește la limita sărăciei.
Ministrul a explicat că România a demarat oficial acest proces și a început deja pașii administrativi și financiari pentru implementarea strategiei.
„Ieri am adoptat prin ordin de ministru demararea elaborării strategiei anti-sărăcie a României şi, tot ieri, mulţumită colegilor mei din minister, am depus fişa de proiect în vederea obţinerii unei finanţări de aproximativ 3 milioane de euro din Programul de Asistenţă Tehnică 2021-2027 pentru tot parcursul de elaborare. Vă mărturisesc, într-o notă puţin formală, că este bine să şi centrezi, să dai şi cu capul, în sensul că, pe partea legată de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, deja am pus la dispoziţie şi vom lansa în luna iunie apelul pentru tot ce înseamnă roadmapul sau foaia de parcurs 2028-2034, deci următorul cadru financiar multianual. Am alocat o sumă importantă de bani pentru toate ministerele care doresc să îşi pregătească cadrul strategic, pentru că avem nevoie, înainte să ştim cum cheltuim banii, să ştim pentru ce îi cheltuim, de ce îi cheltuim. De data aceasta, Ministerul Muncii reacţionează şi ne raliem la exerciţiul european legat de strategia europeană”, a menţionat Dragoș Pîslaru.
Pîslaru a precizat că proiectul nu vizează doar Ministerul Muncii, ci întreaga administrație implicată în politicile sociale, fiind vorba despre o abordare cât se poate de complexă.
„Avem evaluarea programelor de asistenţă socială şi a proiectelor finanţate din fonduri europene, analiza naţională privind nevoile din domeniul excluziunii sociale, elaborarea strategiei naţionale anti-sărăcie, consultările cu partenerii sociali, mecanismul de monitorizare şi un comitet de coordonare şi monitorizare înfiinţat ieri, cu ocazia acelui ordin”, a mai spus Pîslaru.
Ministrul Dragoș Pîslaru a reamintit că problema sărăciei este una structurală în România și persistentă în țară, iar soluțiile trebuie să meargă dincolo de ajutoarele financiare punctuale.
„Reducerea sărăciei pleacă de la o problemă factuală. Aproape unul din cinci români trăieşte la limita sărăciei. Depinde de modul în care măsurăm, dar este foarte important să înţelegem ce înseamnă acest lucru: participare redusă la piaţa muncii, probleme de sănătate, costuri sociale mari şi pierdere de capital uman. Am pregătit un infografic care ne arată aceste realităţi. Avem 19,2% tineri care nu sunt în acest moment în educaţie formală sau într-un loc de muncă. O problemă pe care o cunoaştem de ceva vreme, eu am mai vorbit despre ea, este problema tinerilor invizibili din această ţară, pe care nu îi regăsim, de fapt, ţintiţi bine de nicio politică publică. Avem mai multe demersuri în acest moment care ar trebui să facă acest lucru şi sperăm ca şi stabilirea unei strategii integrate să fie utilă”, a adăugat ministrul.
El a vorbit în conferință, totodată, și despre problemele din sistemul de sănătate și despre vulnerabilitățile în care se află copiii din România.
„Avem în acelaşi timp o problemă majoră cu partea legată de sărăcie şi modul în care copiii trăiesc în vulnerabilitate. Cunoaşteţi foarte bine faptul că mai multe analize au reliefat, inclusiv în fundamentarea garanţiei pentru copii, în planul de acţiune pe care România l-a adoptat, că avem aproximativ un milion de copii care trăiesc în diverse forme de vulnerabilitate şi risc de excluziune socială. Toate aceste lucruri, ca paradigmă, sunt lucruri pe care până acum guvernele au încercat să le trateze mai degrabă cu sume de bani pe care le-au împărţit, acele transferuri, aşa cum sunt ele numite. Transferurile, ca să fie foarte clar, îşi au efectul, adică sunt nişte măsuri utile de politică socială, dar nu sunt suficiente”, a mai spus ministrul.
Din punctul său de vedere, strategia trebuie să pună accent pe activarea forței de muncă și pe investiția în capitalul uman.
„Despre asta vorbeşte strategia europeană. Principalul lucru despre care vorbeşte strategia europeană, care aş zice că este o chestiune mai degrabă socială, vorbeşte despre nevoia de investiţie în capitalul uman, despre nevoia activării persoanelor pe piaţa forţei de muncă. (…) Prima zonă care este crucială este legată de accesul la locuri de muncă de calitate şi activarea persoanelor aflate în vulnerabilitate. Pentru acest lucru, trebuie să ieşim din paradigma actuală, în care discutăm despre persoane care se află în şomaj. Ştiţi că aceasta este principala preocupare a serviciului public de ocupare, să se uite la şomeri şi să găsească locuri de muncă. Ce spune strategia europeană? Spune să ne uităm la o activare în sens mult mai larg, de la zona de intervenţie timpurie până la modul în care lucrăm cu tinerii şi apoi cu toate persoanele care trebuie să poată să aibă locuri de muncă, dar nu numai locuri de muncă, ci locuri de muncă bine plătite”, a adăugat Dragoș Pîslaru.
Sortimentul disponibil prin Glovo reflectă oferta din magazine, incluzând atât branduri internaționale cunoscute, cât și produse marcă proprie BIPA, dezvoltate pentru a oferi soluții accesibile, cu un raport echilibrat între calitate și preț. Serviciul de livrare este disponibil în prezent în BIPA Chiajna Shopping Center și BIPA București Mega Mall, cu un timp mediu de livrare de aproximativ 38 minute.
„Ne dorim să fim cât mai aproape de consumatorii noștri și să le oferim soluții de cumpărare adaptate stilului lor de viață. Parteneriatul cu Glovo ne permite să aducem produsele BIPA mai rapid și mai ușor la îndemâna clienților, păstrând aceeași politică de prețuri ca în magazinele fizice.”, a declarat Martin Gaber, CEO BIPA România.
Prin această inițiativă, BIPA răspunde nevoilor tot mai dinamice ale consumatorilor și oferă o experiență de cumpărare flexibilă, adaptată ritmului cotidian. Clienții au astfel acces rapid la o gamă variată de produse de beauty, îngrijire personală, sănătate și produse pentru casă, livrate direct la ușă.
Citeşte comunicatul integral AICI
