Concertul este programat marți, 18 august, de la ora 19:00, la Royal Albert Hall, și îl aduce pe Cristian Măcelaru la pupitrul uneia dintre cele mai importante orchestre britanice, în cadrul BBC Proms, festival cu o tradiție de peste un secol și unul dintre reperele majore ale calendarului internațional de muzică clasică.
Programul serii va începe cu premiera britanică a lucrării „Skyline”, semnată de compozitoarea franceză Édith Canat de Chizy. Concertul pentru trei percuționiști, timpani și orchestră, cu o durată de aproximativ 20 de minute, este o coproducție BBC și propune, potrivit prezentării organizatorilor, o viziune muzicală asupra cosmosului.
Pe scenă vor urca percuționiștii Lucy Landymore, Emma Arden și Delia Stevens, alături de Richard Cartlidge la timpani.
Simfonia a X-a de Șostakovici, piesa centrală a seriiDupă pauză, Cristian Măcelaru va conduce BBC Symphony Orchestra în Simfonia nr. 10 în mi minor de Dmitri Șostakovici, o lucrare de aproximativ 55 de minute, prezentată pentru prima dată în 1953, după moartea lui Stalin.
BBC pune în evidență inclusiv legătura personală a dirijorului cu tematica serii, amintind că Măcelaru și-a petrecut copilăria în România comunistă. Simfonia lui Șostakovici este asociată cu experiența vieții sub dictatura stalinistă și exprimă, printr-un limbaj muzical de o intensitate excepțională, violență, furie și suferință.
Un dirijor român cu o carieră la marile orchestre ale lumiiNăscut la Timișoara, Cristian Măcelaru a plecat în Statele Unite la vârsta de 17 ani, după ce a crescut într-o familie cu zece copii în care educația muzicală a ocupat un loc central. Cariera sa internațională a cunoscut un moment decisiv în 2012, când l-a înlocuit pe Pierre Boulez la pupitrul Chicago Symphony Orchestra.
În prezent, Măcelaru este director muzical al Cincinnati Symphony Orchestra și Orchestre National de France, dar și director artistic al Festivalului și Concursului Internațional „George Enescu”. Dirijorul român este și laureat al unui premiu Grammy, obținut în 2019 pentru înregistrarea Concertului pentru vioară de Wynton Marsalis, realizată cu Nicola Benedetti și Philadelphia Orchestra.
Prezența sa la BBC Proms 2026 marchează astfel o nouă apariție românească pe una dintre scenele emblematice ale muzicii clasice internaționale, de această dată în fruntea BBC Symphony Orchestra și într-un program construit în jurul uneia dintre marile simfonii ale secolului XX.
Infrastructura din apropierea uneia dintre principalele regiuni cultivatoare a fost afectată, iar pagubele totale provocate de seism sunt deja estimate la miliarde de dolari, transmite France24.
Pagube de cel puțin 6,3 miliarde de dolariSeismul care a zguduit Columbia este cel mai mortal produs în această țară de la începutul secolului, iar impactul economic se anunță, de asemenea, considerabil.
Primele evaluări indică pagube materiale de cel puțin 6,3 miliarde de dolari, sumă echivalentă cu aproximativ 1% din produsul intern brut al Columbiei.
Printre sectoarele cele mai expuse se numără industria cafelei, una dintre componentele importante ale economiei columbiene și o sursă majoră de venituri din exporturi.
Regiunea cafelei, în apropierea epicentruluiSituația este cu atât mai complicată cu cât Eje Cafetero, celebra regiune cafetieră a Columbiei, se află în apropierea epicentrului cutremurului.
Seismul nu a afectat doar comunitățile și activitățile economice din zonă, ci și infrastructura utilizată pentru transportul și exportul boabelor de cafea către piețele internaționale.
Industria cafelei generează anual venituri estimate la 3-4 miliarde de dolari pentru Columbia. Orice perturbare de durată a transportului și exporturilor ar putea, prin urmare, să amplifice costul economic al dezastrului într-o perioadă în care autoritățile trebuie să finanțeze și reconstrucția infrastructurii afectate.
Efectele ar putea ajunge și pe piața europeanăProblemele din Columbia sunt relevante și pentru consumatorii europeni, inclusiv cei din România. Columbia este unul dintre marii producători și exportatori mondiali de cafea, iar boabele de origine columbiană sunt folosite de numeroase branduri și prăjitorii de pe piața europeană.
Deocamdată, amploarea exactă a efectelor asupra producției și exporturilor nu este cunoscută. Dacă infrastructura logistică va rămâne afectată o perioadă îndelungată, livrările ar putea întâmpina întârzieri și costuri suplimentare.
Impactul asupra prețurilor internaționale va depinde însă și de amploarea pierderilor din culturile de cafea, de durata întreruperilor logistice și de situația producției din alte mari state exportatoare.
Cu 151,129 puncte, România a încheiat calificările pe poziția a 11-a în clasamentul pe echipe și și-a îndeplinit astfel obiectivul de a se afla între primele 13 reprezentative ale Europei, ceea ce îi aduce calificarea la Mondialele de gimnastică artistică de la Rotterdam.
Pentru echipa României au concurat Alexia Blănaru, Sabrina Maneca-Voinea, Maria Ceplinschi, Daria Tănasă și Ariana Cotu.
Alexia Blănaru, prezentă la toate cele patru aparateAlexia Blănaru a concurat la toate cele patru aparate și a obținut 13,400 la sărituri, 11,566 la paralele, 13,033 la bârnă și 12,366 la sol.
Blănaru a avut astfel unul dintre cele mai consistente programe ale delegației României, fiind singura dintre cele cinci gimnaste care a evoluat în toate cele patru probe.
Sabrina Maneca-Voinea a concurat la bârnă și sol, unde a primit 13,000, respectiv 12,966 puncte.
La sol, cu 12,966, Maneca-Voinea a ocupat locul 13 în clasamentul individual al aparatului, însă poziția nu i-a permis calificarea în finală. Este, însă, a treia rezervă pentru finală. Pentru finalele pe aparate se califică primele opt gimnaste, cu maximum două sportive din aceeași țară.
Maria Ceplinschi a obținut 12,966 la sărituri și 12,733 la sol, în timp ce Daria Tănasă a acumulat 12,800 la sărituri, 11,000 la paralele și 12,566 la bârnă.
Ariana Cotu a concurat la paralele, unde a primit 12,733 puncte.
Niciuna dintre reprezentantele României nu a prins un loc în finalele pe aparate.
Obiectiv îndeplinit, dar fără finală pe echipeRomânia a ratat, în schimb, calificarea în finala pe echipe, pentru care regulamentul prevede accesul primelor opt formații din calificări.
Performanța de la Zagreb asigură însă un obiectiv important al delegației: participarea la Campionatele Mondiale de la Rotterdam.
Competiția europeană continuă vineri, 14 august, cu întrecerea junioarelor.
Joi, guvernul suedez a redus vârstei răspunderii penale de la 15 la 14 ani, potrivit Euronews.
Votul parlamentarilor a venit pe fondul creșterii luptelor între bande de mai bine de un deceniu, în special pentru controlul pieței de droguri.
Legea inițială viza reducerea vârstei la 13 aniGuvernul a vrut să reducă vârsta la care copiii puteau fi trimiși în închisoare la 13 ani. Însă, a trebuit să retragă propunerea în iunie, deoarece nu a putut obține o majoritate în parlament.
Guvernul conservator minoritar, condus de prim-ministrul Ulf Kristersson, supraviețuiește cu sprijinul partidului de extremă dreapta Democrații Suedezi.
După preluarea mandatului în 2022, guvernul a făcut din lupta împotriva criminalității o piesă centrală a platformei sale politice.
Un comisar numit de guvern a recomandat reducerea vârstei răspunderii penale la 14 ani.
Guvernul a decis să propună 13, dar majoritatea celor 126 de grupuri consultate cu privire la propunere, inclusiv poliția și administrația penitenciară, s-au opus unei vârste atât de mici, potrivit sursei.
Ce a mai votat parlamentul suedezParlamentul a votat, de asemenea, pentru reducerea pedepselor cu închisoarea pentru tineri. Tinerii sub 18 ani pot fi acum condamnați la închisoare până la 18 ani.
Legea va intra în vigoare pe 10 septembrie, cu trei zile înainte de organizarea alegerilor generale.
Un sondaj a plasat opoziția de centru-stânga în fața partidelor de dreapta, dar diferența se reduce.
Sondajul a arătat că partidele de șa guvernare și extrema dreaptă vor obține 47% din voturi, iar partidele din opoziție 51%, potrivit sursei citate.
Prețul petrolului a oscilat puternic în ultimele luni. De la începutul războiului cu Iranul, cotațiile au înregistrat diferențe de aproximativ 40% între maxime și minime, pe măsură ce informațiile despre transporturile prin Strâmtoarea Ormuz s-au schimbat de la o zi la alta.
Cu toate acestea, scenariile cele mai pesimiste nu s-au materializat până acum. Petrolul Brent se menține sub 100 de dolari pe baril, în ciuda problemelor care afectează una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii.
Joi, petrolul Brent, principala referință pentru prețurile petrolului la nivel internațional, se tranzacționa în jurul valorii de 87-88 de dolari pe baril. Piața rămâne însă extrem de sensibilă la informațiile din Orientul Mijlociu, potrivit analiștilor CNBC.
Strâmtoarea Ormuz este esențială pentru piața mondială a energiei deoarece face legătura între Golful Persic și Oceanul Indian. Prin această zonă sunt transportate cantități uriașe de petrol și gaze provenite de la mari producători din Orientul Mijlociu. Orice blocare sau reducere importantă a traficului poate diminua oferta mondială și poate crește prețurile.
În aceste condiții, faptul că petrolul nu a urcat mult peste 100 de dolari a devenit una dintre cele mai importante întrebări ale pieței.
Ce ține prețul petrolului sub controlJPMorgan, una dintre cele mai mari bănci de investiții din lume, oferă trei explicații. Prima este legată de stocurile de petrol. Scăderea acestora a fost mai mică decât se anticipa, ceea ce înseamnă că presiunea asupra pieței nu a fost atât de mare pe cât se temeau inițial investitorii.
Al doilea motiv este China. Cererea de petrol a celei de-a doua mari economii a lumii a scăzut, iar acest lucru contează enorm pentru piața globală. Atunci când un consumator de dimensiunea Chinei cumpără mai puțin petrol, o parte din efectul provocat de reducerea livrărilor din alte regiuni este absorbit.
Analiștii urmăresc dacă această scădere a consumului din China este temporară, provocată de război și de prețurile ridicate, sau dacă va continua pe termen lung.
Al treilea motiv este reacția producătorilor din alte regiuni. Oferta a crescut mai repede și mai mult decât se anticipa, în special datorită producției din Statele Unite și America de Sud.
Analiștii JPMorgan spun că prețurile ridicate au determinat producătorii să crească producția, iar cantitățile suplimentare aduse pe piață, în special din SUA și America de Sud, au compensat o parte din scăderea ofertei din Orientul Mijlociu.
Oferta de petrol începe să se restrângăSituația este însă departe de a fi stabilă. Goldman Sachs – grup financiar american specializat în servicii bancare și investiții – atrage atenția că piața fizică a petrolului începe din nou să devină mai tensionată. În ultimele două săptămâni, stocurile de petrol monitorizate la nivel mondial au scăzut cu peste șase milioane de barili.
Eperții avertizează că presiunea asupra pieței ar putea crește, deoarece din Golful Persic și prin Marea Roșie ajung cantități mai mici de petrol, exporturile Rusiei s-au redus, iar importurile asiatice au început să crească, inclusiv cele ale Chinei.
Perspectivele pieței petroluluiÎn același timp, Agenția Internațională pentru Energie estimează că cererea mondială de petrol va scădea în acest an cu aproximativ 1,6 milioane de barili pe zi. Prognoza a fost revizuită în scădere față de luna trecută, printre cauze fiind problemele din Strâmtoarea Ormuz și prețurile ridicate ale carburanților.
Pentru anul viitor, situația s-ar putea schimba. Agenția estimează o revenire a cererii, cu o creștere de aproximativ 2,4 milioane de barili pe zi în 2027. JPMorgan anticipează, la rândul său, că petrolul Brent ar putea avea un preț mediu de aproximativ 86 de dolari pe baril în trimestrul al treilea și de 80 de dolari în ultimele trei luni ale anului.
Estimările depind însă de evoluția conflictului cu Iranul și de situația din Strâmtoarea Ormuz și Marea Roșie. O nouă reducere drastică a transporturilor de petrol ar putea schimba rapid echilibrul dintre cerere și ofertă și ar putea crește din nou prețurile.
„Încă-președintele-PSD domnul Sorin Grindeanu e foarte supărat că e incapabil să-l dea jos pe Bolojan și că oamenii cinstiți din țara asta sunt de partea premierului”, a transmis Pîslaru, pe Facebook.
Pîslaru susține că Grindeanu de trei luni încearcă să saboteze măsurile Guvernului, inclusiv „miliardele din PNRR și consolidarea apărării prin SAFE. „În definitiv, să saboteze dezvoltarea României”, a afirmat ministrul interimar al Investițiilor.
„Nu e vina lui Bolojan”Pîslaru îl acuză, de asemenea, pe liderul PSD că „minte și dezinformează” atunci când vorbește despre criza energetică și îi impută actualului Guvern „ măsuri care trebuiau luate de zeci de ani de zile pentru securitatea energetică a României”.
„Domnule Grindeanu, această criză energetică nu e vina lui Bolojan, deși Bolojan și guvernul iau toate măsurile care se impun pentru a o depăși”, spune Pîslaru.
Potrivit lui Pîslaru, responsabilitatea pentru situația actuală ar reveni PSD-ului, care nu ar fi realizat „la timp investițiile în stocare de energie, în centrale pe gaze, în măsurile de prevenire pentru alimentarea cu apă de la Cernavodă”.
Pîslaru aduce în discuție minerii țăriiPîslaru mai afirmă că social-democrații și-au „bătut joc” de minerii țării și „i-au ținut captivi”, folosindu-se de ei „ca masă de manevră, asta în timp ce șefii companiilor de stat pe care voi îi controlați să ducă în cap companiile și să îmbogățească oamenii partidului din teritoriu”.
În ceea ce privește PNRR, Pîslaru susține că PSD a pus în pericol miliarde de euro prin amendamentele depuse, în contextul în care Guvernul a notificat Comisia Europeană că nu mai închide capacități de cărbune necesare României în această perioadă. „Ați dat foc miliardelor din PNRR cu amendamentele populiste pe care le-ați depus”, a acuzat Pîslaru.
Ministrul interimar susține că România ar fi trebuit să investească mai devreme în capacități de stocare, energie regenerabilă și alte soluții alternative, precum și în programe de eficientizare energetică pentru gospodării.
„S-a aprins lumina, domnule Grindeanu”„Românii s-au săturat până peste cap de demagogia dumneavoastră, de fuga constantă de responsabilitate, de scuzele pe care le nu știți cum să le mai inventați (…)”, a mai transmis Pîslaru.
În final, Pîslaru a lansat un nou atac la adresa lui Grindeanu: „Și în timp ce dați foc la țară, vă erijați cu nonșalanță în salvatorii nației”.
„S-a aprins lumina, domnule Grindeanu, și chiar dacă licăre mai slab în această perioadă, românii o vor aprinde tot mai tare. Pentru că ne-am săturat cu toții de întuneric, de minciună și de hoție”, a conchis ministrul interimar al Investițiilor.
Românca, aflată pe locul 77 în clasamentul mondial, a dominat clar partida și a cedat doar trei game-uri. Elena-Gabriela Ruse s-a impus cu scorul de 6-0, 6-3, într-un meci încheiat după o oră și 19 minute.
Ruse a câștigat 61 dintre cele 102 puncte disputate și a fructificat 6 din 8 mingi de break avute.
La serviciu, Ruse a avut un procentaj de 73,9% la punctele câștigate cu primul serviciu și a salvat două dintre cele trei mingi de break ale adversarei.
În turul al doilea, românca o va întâlni pe filipineza Alexandra Eala, una dintre noile vedete ale circuitului WTA, aflată pe locul 20 mondial.
Pentru prezența în turul secund, Ruse și-a asigurat 35 de puncte în clasamentul mondial și un premiu în valoare totală de 26.255 dolari.gabruel
„Atenție la ce se întâmplă în seara asta. Astăzi (n.r – joi) e prima zi în care reactorul de la Cernavodă a fost oprit. Este total deconectat de la Sistemul Energetic Național”, a transmis Ivan, pe Facebook.
Fostul ministru susține că, în timpul zilei, România a exportat energie la prețuri de 40-50 de euro pe megawatt, în timp ce la orele de vârf a ajuns să importe la un preț de până la 500 de euro pe megawatt.
„În timp ce astăzi am exportat, în timpul zilei, cu 50-40 de euro megawați, acum importăm la un preț record de 500 de euro per megawatt”, a spus Ivan.
Potrivit acestuia, cei peste 2.300 de megawați importați la ora de vârf reprezintă mai mult de 30% din consumul României.
„Înseamnă că peste 2.300 de megawați pe care îi importăm la această oră de vârf de consum, adică peste 30% din tot ceea ce consumă astăzi România, o cumpărăm la 2.500 de lei megawatt, în condițiile în care, înainte de această criză, plăteam undeva la 100 de euro per megawatt în medie”, a afirmat fostul ministru al Energiei.
„Facturi mai mari pentru români în etapa următoare”Ivan avertizează că prețurile ridicate la importuri vor avea efecte asupra companiilor și, ulterior, asupra consumatorilor.
„Din nefericire, costurile mai mari pentru companiile românești, dar și facturile mai mari pentru români în etapa următoare”, a spus el.
„Domnul Bolojan nu mai poate evita această criză”, spune Ivan. Fostul ministru îi cere premierului interimar Ilie Bolojan să facă „ceva în această privință, împreună cu ceilalți colegi din Guvernul României, activați mecanismul european de solidaritate”.
„România are nevoie de sprijin”Ivan susține că România are nevoie „de sprijin din partea Comisiei Europene, avem nevoie de mai multă energie din partea statelor care au deja exces de energie din cealaltă parte a Europei”.
Fostul ministru mai cere ca firmele românești afectate de creșterea prețurilor la energie să fie compensate, pentru a evita închiderea unor companii și pierderea locurilor de muncă.
„Avem nevoie ca toate acele companii românești care sunt afectate de această creștere a prețului energiei să poată să fie compensate și să nu ajungem cu companii care se închid și se pierd automat mii sau zeci de mii de locuri de muncă”, a mai spus Ivan.
Autoritățile locale au activat sistemul de alertă de urgență 112 și au transmis instrucțiuni pentru locuitorii și turiștii aflați în zonele afectate.
Consulatul României îi îndeamnă pe cetățenii români să urmărească mesajele transmise prin sistemul 112 și să respecte cu strictețe indicațiile autorităților elene.
„Evitați deplasările care nu sunt necesare și nu îngreunați accesul echipajelor de pompieri și al forțelor de intervenție”, transmite Consulatul General al României la Salonic.
Reprezentanții misiunii diplomatice amintesc că în această perioadă numeroși cetățeni români se află în Halkidiki, în vacanță, și le recomandă acestora să rămână vigilenți și să acorde o atenție deosebită siguranței personale și a membrilor familiei.
Municipalitatea Kassandra cer localnicilor și turiștilor să țină seama de mesajele venite prin sistemul 112
Municipalitatea Kassandra a transmis, la rândul său, un apel către toți locuitorii și vizitatorii din zonă să respecte instrucțiunile autorităților și mesajele primite prin sistemul 112.
„Evitați deplasările care nu sunt necesare și facilitați intervenția forțelor de pompieri și de Protecție Civilă”, a transmis Municipalitatea Kassandra, precizând că siguranța oamenilor reprezintă prioritatea absolută.
Consulatul General al României la Salonic precizează că monitorizează îndeaproape evoluția situației și rămâne alături de cetățenii români aflați în regiune.
Autoritățile române îi sfătuiesc pe cei aflați în Halkidiki să transmită informația și persoanelor apropiate care se află în zonă.
Într-o intervenție telefonică realizată joi seara la B1 TV, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a vorbit despre oprirea celui de-al doilea reactor de la Cernavodă.
„Diferența de la centrimetrii lui Miruță și inacțiunea lui Grindeanu este oprirea centralei de la Cernavodă astăzi, pentru că un proiect de la Ministerul transporturilor coordonat de domnul Glindeanu a fost ținut la sertar”, a declarat acesta.
Întrebat la ce proiect face referire, ministrul a explicat că e vorba despre „proiectul de la Bala”.
„Presupunea fix un debit mai mare de apă, care să ajungă la răcirea reactoarelor de la Cernavodă, și care era o soluție serioasă și sănătoasă, făcută din timp și gândită de specialiști și aprobată cu avize de la mediu. A fost băgat în sertar și încuiat acolo din aprilie 2024”, a explicat Miruță.
El a precizat că „se poate ca pe domnul Grindeanu să-l macine niște vinovăție, având în vedere că vede ce se întâmplă astăzi. Cu toate că ceea ce ar fi trebuit să se întâmple acolo nu s-a întâmplat, în urma soluției propuse de cei de la Apele Române, s-a câștigat o săptămână de funcționare suplimentară a centralei de la Cernavodă”.
„Avem o centrală oprită de la Cernavodă, pentru că proiectul care ar fi putut fi făcut după ce a trecut toate etapele de aprobare în 2024, și care era în responsabilitatea Ministerului Transporturilor, nu a fost inițiat cu toate că a depășit toată birocratia asta complicată din România, ci a fost blocată. Poate că astăzi, când știe că l-a lăsat să se depună praful pe el în sertar, se gândește că românii ar fi putut avea un reactor care să funcționeze”, a conchis Radu Miruță.
A fost declarat un incident major după ce trei vagoane ale trenului au deraiat și s-au răsturnat pe o parte. Mai multe persoane au rămas blocate în interior, au fost evacuate în siguranță, a declarat Poliția Britanică de Transport, relatează The Independent.
Ofițerii continuă să intervină în urma deraierii trenului. Poliția estimează că două persoane au suferit leziuni grave, iar alte nouă persoane au suferit leziuni mai ușoare. Persoanele rănite au fost examinate și tratate la fața locului, unele dintre ele fiind transportate la spitalele locale.
Ofițerii continuă să intervină la fața locului alături de colegii de la Poliția din Sussex și de la serviciile locale de pompieri, salvare și ambulanță.
Incidentul a implicat un tren al companiei Southern care circula de la Londra Victoria spre Eastbourne.
„O operațiune amplă”Comisarul adjunct Ian Drummond-Smith a declarat: „Am declarat un incident major, iar la fața locului se desfășoară o operațiune amplă a serviciilor de urgență, dar toți pasagerii din tren au fost acum evacuați în siguranță. Gândurile noastre se îndreaptă, desigur, către toți cei afectați, și aș dori să asigur publicul că sprijinim Direcția de Investigare a Accidentelor Feroviare pentru a stabili exact ce s-a întâmplat. Vom furniza informații suplimentare de îndată ce vom putea”.
Un pasager care se afla la bordul trenului deraiat a declarat că, în timp ce reușea să iasă din tren, a văzut mai multe persoane rănite.
„Erau mai multe persoane așezate în ambulanțe care suferiseră leziuni grave la cap, iar pe capetele lor și, știți, pe haine se vedeau urme vizibile de sânge.”
Ministerul Transporturilor a declarat pentru BBC că nu există răniți gravi sau victime.
Știrea inițială
Într-o declarație adresată BBC, un purtător de cuvânt al Network Rail și Southern Rail a afirmat: „Avem cunoștință de faptul că un tren de călători a deraiat în zona Lewes din East Sussex. Serviciile de urgență se află la fața locului și vom oferi informații suplimentare de îndată ce vom putea”.
Printre personalul de urgență prezent la fața locului se află și ofițeri ai Poliției Britanice de Transport, potrivit The Independent.
Într-un comunicat al poliției se menționează: „Ofițerii se află în prezent la fața locului, în apropierea gării din Lewes, în urma unor sesizări privind deraierea unui tren la ora 15:54 astăzi (n.r – joi). Intervenim alături de paramedici și pompieri și vom oferi mai multe informații cât de curând posibil”.
Serviciul de Pompieri și Salvare din East Sussex a anunțat că a fost chemat la un incident în apropierea gării din Lewes.
„Au fost alertate și alte servicii de urgență. Continuăm să lucrăm la fața locului alături de colegii noștri din serviciile de urgență și de alți parteneri. Vă rugăm să evitați zona”, a precizat serviciul într-un comunicat.
Cristian Bușoi a explicat că un astfel de scenariu nu este luat în calcul pentru perioada imediat următoare. Cel puțin pentru săptămâna viitoare, România poate asigura necesarul de energie inclusiv prin importuri.
Planul ar deveni necesar dacă România nu ar mai putea importa suficientă electricitate și ar epuiza rezervele disponibile de la Rovinari și Hidroelectrica. În acest caz, în orele de vârf ar putea apărea un deficit de câteva sute de megawați, care ar urma să fie compensat prin reducerea temporară a consumului marilor companii.
„Dacă nu avem destulă electricitate din import, ceea ce nu e cazul pentru următoarea săptămână cel puțin (…) dacă epuizăm rezerva de la Rovinari 4 și de la Hidroelectrica, apele din lacuri, atunci probabil avem nevoie de câteva sute de megawați, în orele de vârf doar, care s-ar reduce din aceste limitări de consum”, a declarat Cristian Bușoi, invitat joi la Antena 3 CNN.
Companiile ar fi anunțate cu 24 de ore înainteReducerea consumului nu s-ar face în mod arbitrar. Limitările ar fi stabilite proporțional și în funcție de posibilitățile tehnice ale fiecărei companii. Pentru a putea lua măsurile necesare de siguranță, acestea ar fi anunțate cu 24 de ore înainte.
Bușoi a insistat că reducerea consumului nu trebuie să provoace avarii sau să pună în pericol echipamentele industriale.
„E evident contraproductiv (…) ca un echipament să se deterioreze, să trebuiască să fie înlocuit, să trebuiască să fie plătit, să ajungem în procese. Din punctul acesta de vedere, toleranță zero și atenție 100% (…) să nu fie afectate echipamentele”, a spus secretarul de stat.
Transelectrica discută deja cu firmele aflate pe lista marilor consumatori pentru a stabili ce reduceri ar putea fi făcute în mod realist. Decizia de activare a măsurilor, dacă situația o va impune, aparține Dispecerului Energetic Național din cadrul Transelectrica.
Dacia și Ford ar putea intra în plan doar în ultima etapăDacia și Ford, doi dintre marii consumatori industriali, se află în această perioadă în mentenanță programată. Bușoi a precizat că oprirea producției nu a avut legătură cu apelurile autorităților pentru reducerea consumului.
Celor două companii li s-ar putea cere să își reducă consumul doar în ultima etapă a planului, dacă România nu ar mai putea asigura necesarul de energie prin importuri.
„Doar în situația ultimei trepte, ultima soluție, în cazul în care nu vom avea importuri”, a explicat Bușoi.
Mallurile și supermarketurile nu vor fi închisePlanul include și sectorul comercial, dar Bușoi a exclus închiderea mallurilor și supermarketurilor sau reducerea programului acestora în perioada următoare.
Într-un scenariu în care ar fi nevoie de economii suplimentare în orele de vârf, între 19.00 și 22.00, marile centre comerciale ar putea reduce, de exemplu, iluminatul. Unele complexe comerciale au venit deja cu propuneri pentru reducerea voluntară a consumului.
„Pot fi reduceri, pot fi discuții despre reduceri de luminozitate. Cred că am primit și câteva propuneri de reducere voluntară a complexelor comerciale, care au înțeles apelul”, a afirmat Bușoi.
Secretarul de stat a subliniat însă că este vorba despre un scenariu îndepărtat, care s-ar putea să nu fie necesar.
Bușoi: Niciun risc pentru consumatorii casniciPopulația nu este vizată de planul de limitare obligatorie a consumului, iar Bușoi susține că nu există un scenariu în care consumatorii casnici să rămână fără energie electrică.
„Nicio problemă, niciun risc. Nu există niciun fel de scenariu sau situație în care nu am avea electricitate”, a declarat secretarul de stat.
Românii sunt însă în continuare îndemnați să reducă voluntar consumul, în special în orele de vârf. Astfel de economii reduc presiunea asupra sistemului și cantitatea de energie pe care România trebuie să o cumpere din import, ceea ce poate conta ulterior și în evoluția prețurilor.
„Există recomandări, rugăminți, apeluri, pentru că orice fel de ajutor, pe de o parte, reduce stresul pe sistemul energetic, dar, mai important, reduce cantitatea de electricitate importată. Și asta înseamnă că impactul asupra prețurilor din perioada următoare, perioada toamnei, va fi mai mic”, a explicat Bușoi.
Reducerea voluntară a consumului a avut efectApelurile făcute până acum au avut deja efect. Consumul a scăzut cu aproximativ 200-300 MW față de prognoze în orele de seară, iar autoritățile intenționează să continue și săptămâna viitoare solicitările pentru reducerea voluntară.
Bușoi a comparat situația cu cea din Ungaria, unde consumul în orele de vârf este de aproximativ 7.000 MW, similar celui din România, dar ponderea industriei este mai mare. În urma apelurilor adresate populației și companiilor pentru reducerea consumului de energie, în Ungaria consumul a scăzut cu aproximativ 500 MW.
Problemele provocate de lipsa apei nu afectează doar România. Există îngrijorări și în Bulgaria, inclusiv în rândul specialiștilor și autorităților care gestionează resursele de apă, situația fiind mai dificilă decât indicau cele mai pesimiste prognoze.
Executivul Uniunii Europene a reiterat că se află în contact cu autoritatea competentă din România, care îi furnizează informații actualizate periodic, în contextul în care aceasta monitorizează îndeaproape situația și se coordonează cu toate instituțiile responsabile.
Răspunsul a venit la întrebarea reporterului Mediafax, care a solicitat detalii privind cadrul în care România a putea apela și beneficia de asistență din partea statele membre în caz de nevoie.
Așa cum a transmis și Ministerul Energiei după finalizarea procedurilor de oprire a celui de-al doilea reactor de la Cernavodă, deci unica unitate de producție a energiei nucleare din țară rămasă în operare din 28 iunie, Regulamentul (UE) 2019/941 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice prevede expres obligația statelor membre de a acționa și coopera în spiritul solidarității pentru prevenirea și gestionarea crizelor de energie electrică. În măsura în care dispun de capacitatea tehnică necesară, statele membre își pot acorda asistență reciprocă prin măsuri regionale și bilaterale convenite.
„Aceste mecanisme sunt prevăzute și în Planul național de pregătire pentru riscuri și includ notificarea situației la nivelul ENTSO-E, consultarea urgentă cu operatorii și autoritățile din statele vecine, sincronizarea răspunsului la nivel regional și bilateral, utilizarea rezervelor disponibile și stabilirea cantităților de energie care pot fi livrate în situații de criză, au conchis oficialii”, explicau oficialii Ministerului Energiei, după ce au notificat Bruxellesul despre acțiunea de la Cernavodă și planul de măsuri pentru securitatea aprovizionării.
Măsurile-cadru ale UE„UE are un cadru de reglementare solid pentru a garanta securitatea aprovizionării cu energie electrică și pentru a face față situațiilor care ar putea pune presiune pe rețeaua electrică interconectată a UE. Regulamentul privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice impune autorităților competente din toate țările UE să coopereze între ele pentru a se asigura că, în cazul unei crize de energie electrică, energia electrică ajunge acolo unde este cea mai mare nevoie de ea”, a transmis oficialul de la Bruxelles pentru Mediafax.
Potrivit sursei citate, acest cadru legislativ introduce o serie de măsuri imediat aplicabile, în timp real, care sunt implementate pentru a acoperi dezechilibrul din sistem. Exemplul oferit este în cazul unui scenariu de subfrecvență în cadrul rețelei, în care unitatea de stocare a energiei care acționează ca furnizor de servicii de echilibrare pentru o anumită zonă de control al frecvenței consumului va trece automat în modul de generare.
„Pe lângă măsurile imediate, avem o arhitectură de măsuri pentru a preveni orice eveniment care ar destabiliza sistemul. Țările UE trebuie să elaboreze planuri de pregătire pentru riscuri pentru prevenirea și gestionarea crizelor de energie electrică pe baza scenariilor regionale și naționale identificate. Comisia Europeană poate emite avize cu privire la aceste planuri, care ar trebui actualizate periodic și cel puțin o dată la patru ani. În ultimii ani, am intensificat schimbul de informații prin intermediul Grupului de coordonare a energiei electrice, un forum esențial pentru autoritățile naționale, ENTSO-E și ACER, care permit schimbul de bune practici și expertiză privind securitatea aprovizionării, pregătirea pentru riscuri și stabilitatea rețelei transfrontaliere”, a comunicat purtătorul de cuvânt al Comisiei.
Cum poate primi România ajutor, în caz de nevoieDincolo de importurile comerciale și fără să aducă în niciun fel atingere regulilor pieței, orice stat membru poate face apel la ajutor, în spiritul solidarității europene, conform arată oficialul.
Documentul legislativ prevede clar obligațiile, competențele, și limitele fiecărei entități parte arhitecturii energetice de la nivelul blocului comunitar, unde Comisia are strict rolul de a coordona și facilita cooperarea și nu se substituie nici statelor membre, nici pieței.
Pe scurt, potrivit oficialului Comisiei, regulamentul prevede:
Articolul 15 „Cooperare și asistență” din regulamentul citat include pașii pentru a beneficia de sprijin, iar plata promptă a unei compensații echitabile – pentru energie și toate costurile pe care le implică transportul ei – este esențială:
„(1) Statele membre acționează și cooperează în spiritul solidarității pentru a preveni sau a gestiona situațiile de criză de energie electrică.
(2) În cazul în care dispun de capacitatea tehnică necesară, statele membre își oferă asistență reciprocă prin intermediul unor măsuri regionale sau bilaterale convenite în temeiul prezentului articol și al articolului 12 înainte de acordarea asistenței respective. În acest scop și pentru a proteja siguranța publică și securitatea personală, statele membre aleg și convin asupra unor măsuri regionale sau bilaterale în scopul de a livra energie electrică într-o manieră coordonată.
(3) Statele membre se pun de acord cu privire la dispozițiile tehnice, juridice și financiare necesare pentru punerea în aplicare a măsurilor regionale sau bilaterale înainte de acordarea asistenței. Aceste acorduri prevăd, printre altele, cantitatea maximă de energie electrică ce urmează să fie livrată la nivel regional sau bilateral, factorul declanșator pentru asistență și pentru suspendarea asistenței, modul în care va fi livrată energia electrică și dispozițiile privind compensația echitabilă între statele membre în conformitate cu alineatele (4), (5) și (6).
(4) Asistența se acordă sub rezerva unui acord prealabil între statele membre în cauză privind compensația echitabilă, ce acoperă cel puțin:
(a) costul energiei electrice livrate pe teritoriul statului membru care solicită asistență, precum și costurile de transport aferente; și
(b) orice alte costuri rezonabile suportate de statul membru care acordă asistență, inclusiv în ceea ce privește rambursarea asistenței pregătite, dar care nu a fost acordată efectiv, precum și orice costuri rezultate din procedurile judiciare, din procedurile de arbitraj sau din proceduri și din soluționări similare.
(5) Compensația echitabilă în temeiul alineatului (4) include, printre altele, toate costurile rezonabile pe care statul membru care acordă asistență le suportă ca urmare a unei obligații de a plăti o compensație în virtutea drepturilor fundamentale garantate de dreptul Uniunii și în virtutea obligațiilor internaționale aplicabile în momentul punerii în aplicare a dispozițiilor prezentului regulament în ceea ce privește asistența, precum și costurile rezonabile suplimentare suportate ca urmare a plății unei compensații în temeiul normelor naționale în materie de compensare.
(6) Statul membru care solicită asistență plătește prompt compensația echitabilă statului membru care acordă asistență sau asigură cu promptitudine o astfel de plată.
(7) Până la 5 ianuarie 2020 și după consultarea GCEE și a ACER, Comisia furnizează orientări fără caracter obligatoriu privind elementele esențiale ale compensației echitabile menționate la alineatele (3)-(6) și privind alte elemente esențiale ale dispozițiilor tehnice, juridice și financiare menționate la alineatul (3), precum și privind principiile de asistență reciprocă menționate la alineatul (2).
(8) În cazul unei crize de energie electrică în care statele membre nu au convenit încă asupra unor măsuri regionale sau bilaterale și asupra unor dispoziții tehnice, juridice și financiare în temeiul prezentului articol, statele membre convin, pentru aplicarea prezentului articol, asupra unor măsuri și dispoziții ad hoc, inclusiv în ceea ce privește compensația echitabilă în temeiul alineatelor (4), (5) și (6). În cazul în care un stat membru solicită asistență înainte să fi fost convenite astfel de măsuri și dispoziții ad hoc, acesta se angajează, înainte de a primi asistență, să plătească o compensație echitabilă în conformitate cu alineatele (4), (5) și (6).
(9) Statele membre se asigură că dispozițiile prezentului regulament privind asistența sunt puse în aplicare în conformitate cu tratatele, cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și cu alte obligații internaționale aplicabile. Acestea iau măsurile necesare în acest sens”.
„Măsurile care nu se bazează pe piață nu trebuie să denatureze în mod nejustificat concurența și funcționarea eficace a pieței”„Respectarea normelor pieței”, obligația detaliată la Articolul 16, este, de asemenea, fără echivoc:
„(1) Măsurile întreprinse pentru a preveni sau a atenua crizele de energie electrică respectă normele care reglementează piața internă a energiei electrice și operarea sistemului.
(2) Măsurile care nu se bazează pe piață sunt activate într-o situație de criză de energie electrică doar în ultimă instanță, în cazul în care toate opțiunile furnizate de piață au fost epuizate sau dacă este evident că, singure, măsurile bazate pe piață nu sunt suficiente pentru a preveni o deteriorare semnificativă suplimentară a situației alimentării cu energie electrică. Măsurile care nu se bazează pe piață nu trebuie să denatureze în mod nejustificat concurența și funcționarea eficace a pieței interne a energiei electrice. Ele trebuie să fie necesare, proporționale, nediscriminatorii și temporare. Autoritatea competentă informează părțile interesate relevante din statul său membru cu privire la aplicarea oricărei măsuri care nu se bazează pe piață.
(3) Restricționarea tranzacțiilor, inclusiv restricționarea capacității interzonale deja alocate, limitarea furnizării de capacitate interzonală pentru alocarea de capacitate sau limitarea furnizării de programe se inițiază numai în conformitate cu articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2019/943 și cu normele adoptate pentru punerea în aplicare a respectivei dispoziții”.
„Am luat legătura cu omologii de la Ministerul Apărării din Ucraina pe linia statului major. Ei au spus, au transmis că nu au vreo informație la momentul zilei de duminică, la momentul zilei în care s-a întâmplat, cum că drona aceea ar fi venit din România. Nu au vreo astfel de confirmare”, a declarat Miruță, joi seara, la B1 TV.
Ministrul interimar al Apărării a precizat că România a luat legătura cu reprezentanții Ministerului ucrainean al Apărării, pe linia Statului Major, după incident.
„Pe radarele Ministerului Apărării, care sunt acoperitoare în zona respectivă, că e o zonă cu relief plan, nu a fost observată. Pe radarele celor de la Poliția de Frontieră, din comunicările pe care ni le-au dat, de asemenea, pe radarele Ministerului Apărării din Bulgaria și ale autorităților, nu a fost”, a spus Miruță.
„O dronă atipică”El a afirmat că a văzut resturile dronei și că aparatul este unul de dimensiuni mici și atipic.
„Drona, am văzut-o și eu, resturi de acolo, e o dronă atipică, o dronă mică”, a declarat ministrul.
Potrivit lui Miruță, ancheta privind originea și modelul dronei este responsabilitatea autorităților bulgare, întrucât aparatul a căzut pe teritoriul Bulgariei.
„Având în vedere că nu e pe teritoriu românesc căzută, nu putem fi parte la anchetă. Adică autoritățile din Bulgaria fac ancheta respectivă, încearcă să-și dea seama despre model, despre distanța de la care putea fi lansată”, a explicat el.
Ministrul interimar al Apărării a precizat că stabilirea distanței de la care putea fi lansată drona ar putea restrânge zona în care trebuie căutată originea acesteia.
„E o dronă care putea fi lansată de la 10 km, de la 100, de la 500, pentru că atunci încep să limitez un pic cercul posibilităților”, a spus Miruță, subliniind că ancheta este coordonată exclusiv de instituțiile bulgare.
Referitor la incidentul de la Costinești, unde plaja a fost închisă după descoperirea unei drone, Miruță a spus că oamenii trebuie să respecte indicațiile autorităților aflate la fața locului.
„Unii oameni au o curiozitate care depășește capacitatea de a înțelege niște riscuri. Și în astfel de momente autoritățile statului sunt cele care totuși sunt coordonate de cineva și cel puțin pentru perimetrare și pentru ordinea efectuării operațiilor acolo pentru eliminarea pericolului sunt cele mai îndreptățite să stabilească secvența de pași”, a afirmat ministrul.
„Este un exercițiu aliat”Miruță a atras atenția și asupra informațiilor false apărute în contextul incidentelor cu drone. El a spus că a primit imagini cu silueta unei drone Bayraktar și a unui avion de vânătoare în zona Vaslui-Bârlad, prezentate ca fiind o operațiune de interceptare a unor drone.
„N-are nicio legătură cu avioane care vânează drone, ci pur și simplu este un exercițiu aliat”, a precizat ministrul interimar al Apărării.
În ceea ce privește comunicarea cu autoritățile ucrainene, Miruță a spus că, după evenimentul de la Constanța, pe zona militară aceasta este mai rapidă. El a precizat că a fost solicitat un canal de comunicare direct între forțele navale române și cele ucrainene, prin intermediul unei persoane de contact disponibile permanent.
„Confirmăm cu ei, aproape în timp real, diverse evenimente pentru care noi avem nevoie de date”, a spus Miruță.
Premierul bulgar Rumen Radev a anunțat, săptămâna trecută, că o dronă a intrat în spațiul aerian al Bulgariei dinspre nord și a explodat la aproximativ 100 de metri de frontieră. Incidentul nu s-a soldat cu victime sau pagube asupra infrastructurii. Premierul bulgar a precizat că aparatul nu fusese detectat de sistemele radar nici în România, nici în Bulgaria.
Grecia s-a impus în trei seturi, scor 25-20, 25-19, 25-14. Cele două echipe au disputat și un al patrulea set, câștigat tot de gazde, scor 25-17.
Românii au avut probleme la blocaj și la finalizare. Grecia a reușit 18 blocaje, în timp ce eficiența României în atac a fost de doar 40%, față de 57% pentru formația elenă, potrivit statisticilor Federației Române de Volei.
Chițigoi, cel mai bun marcator al RomânieiDaniel Chițigoi a fost principalul marcator al naționalei României, cu 17 puncte. David Țăranu a contribuit cu 10 puncte, Alexandru Rață a înscris nouă, iar Rareș Bălean și Ștefan Lupu au încheiat partida cu câte șapte puncte.
Pentru România au mai punctat Marian Bala și Bela Bartha, câte cinci puncte, David Dinculescu, trei, și Tudor Magdaș, două.
Din lot au mai făcut parte libero-ul Sergio Diaconescu, Claudiu Dumitru, Carol Kosinski, de asemenea libero, și Gabriel Bratu.
Cele două selecționate se vor întâlni din nou vineri, de la ora 18:00, tot la Atena.
Joi, o persoană a fost amendată după ce a trezit un urs polar folosind o sirenă de ceață, conform BBC.
Potrivit guvernatorului teritoriului Svalbard din Norvegia, unde a fost trezit ursul din somn, persoana a avut de plătit o amendă de aproximativ 4.500 de euro (50.000 de coroane).
Incidentul s-a produs la începutul acestei luni, după ce un individ a dat alarma de la bordul unei nave. Aceasta naviga într-un fiord din nord-vestul insulei Svalbard, la aproximativ 1.000 km de Polul Nord.
Ce prevede legea din SvalbardConform reglementărilor locale din regiune, „este interzisă deranjarea, atragerea sau urmărirea inutilă a unui urs polar”. Legea mediului din Svalbard prevede că tot traficul din arhipelag trebuie să se desfășoare într-un mod care să nu ducă la perturbări inutile ale faunei sălbatice locale. Aceasta include urșii polari, focile, balenele, renii și vulpile arctice.
Animalul a fost declarat specie protejată în Svalbard în 1972, potrivit sursei citate.
Aproximativ 250 de urși polari au fost numărați în arhipelag în timpul ultimei estimări științifice, efectuate în 2015.
Într-un comunicat, guvernatorul Lars Fause a declarat că, atunci când nava a trecut pe lângă animal, „se spune că ocupanții acesteia au observat un urs polar dormind pe uscat”.
„O persoană de la bord a folosit apoi sirenele de ceață ale navei, trezind animalul, care s-a mutat într-o altă locație”, a adăugat acesta.
Cu toate acestea, persoana respectivă a fost de acord să plătească amenda.
Un incident similar s-a produs în urmă cu doi aniNu este prima dată când oamenii sunt amendați pentru că au deranjat animalele în regiunea Svalbard.
În 2024, un turist a fost amendat cu 11.500 de coroane (puțin peste 1.000 de euro). Acesta s-a apropiat prea mult de o morsă, potrivit aceleiași surse.
