Acordul a fost încheiat în timpul vizitei în Rusia a trimisului special lui Donald Trump, Steve Witkoff, pe fondul unei serii de acțiuni desfășurate de Donald Trump, menite să avantajeze Rusia, potrivit Associated Press.
Trump a declarat reporterilor de la Casa Albă că i-a cerut președintelui rus Vladimir Putin, în cadrul unei recente convorbiri telefonice, să-l elibereze pe Stephen Hubbard și că, spre deosebire de eliberările anterioare, SUA nu au fost nevoite să cedeze pe nimeni în schimb.
„Este cel mai fericit om din lume”, a spus Trump despre Hubbard, descriindu-l pe profesorul pensionar în vârstă de 74 de ani din Michigan drept „un om nevinovat, de o calitate deosebită”.
Echipa de avocați a lui Hubbard a negat acuzațiile rusești, afirmând că acesta nu a fost implicat în nicio activitate militară.
Eliberarea a avut loc în timpul unei vizite la Sankt Petersburg a trimisului american Steve Witkoff, care, într-o întâlnire față în față cu Putin, l-a lăudat pe liderul rus ca fiind un „umanitar”. Cei doi discutau despre invazia din Ucraina, pe măsură ce Trump presează și Kievul să încheie un acord.
A luptat de partea KievuluiÎnainte de arestare, Hubbard a locuit în Ucraina. După arestare, el a fost condamnat în Rusia la 7 ani de închisoare într-un proces desfășurat cu ușile închise. Acesta a fost acuzat de procurorii ruși că a semnat contract cu armata ucraineană după începerea războiului și că a luptat alături e forțele din Kiev până când a fost capturat, două luni mai târziu.
Guvernul SUA, sub administrația președintelui Joe Biden, l-a desemnat pe Hubbard drept persoană reținută pe nedrept. Familia sa a contestat, de asemenea, acuzațiile rusești.
Eliberarea, solicitată de americaniPurtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat, miercuri, presei ruse că eliberarea lui Hubbard a fost „solicitată de partea americană de ceva vreme”, iar Putin a decis să-l elibereze pe bărbat din „considerente umanitare”.
În declarațiile făcute reporterilor după discuții, consilierul lui Putin, Yuri Ushakov, a spus că liderul de la Kremlin l-a grațiat pe Hubbard, care, imediat după eliberare, a fost dus la aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg, pentru ca Witkoff să-l aducă acasă, în Statele Unite.
Witkoff, cuvinte de laudă pentru partea rusăPe imaginile surprinse se vede cum cei doi își strâng mâna, apoi Witkoff îl prezintă pe Hubbard luii Kirill Dimitriev, emisarul lui Putin.
Trimisul special al lui Trump l-a descris pe omologul său rus ca fiind o persoană „care a avut un rol important în realizarea acestui lucru”.
„Tocmai ne-am întâlnit cu președintele Putin; el vă transmite binecuvântări și vă urează numai lucruri bune”, i-a spus Witkoff americanului după ieșirea din arestul rus.
„Give all my best to President Putin,” Stephen Hubbard tells Kremlin envoy Kirill Dmitriev and Steve Witkoff. https://t.co/JNXn9OacPY
— Mike Eckel (@Mike_Eckel) October 21, 2026
Veteranul american a sărutat pământul la întoarcerea acasăHubbard, un veteran al Forțelor Aeriene ale SUA, a predat limba engleză în străinătate și, până în 2012, se retrăsese în Cipru, unde unul dintre fiii săi este preot.
Ulterior, s-a mutat în Ucraina pentru a fi alături de o femeie pe care o cunoscuse, au declarat avocații săi, rămânând în țară după ce relația s-a încheiat și locuind acolo la momentul invaziei rusești din 2022. El a fost reținut în luna aprilie a acelui an, după ce forțele ruse au preluat controlul asupra zonei în care locuia.
Trasabilitatea, acuratețea datelor și viteza de reacție influențează direct performanța operațională, iar Ceres Pharma a urmărit conectarea proceselor la nivel de grup. Obiectivele companiei au fost să reducă efortul de verificare a datelor, să consolideze informațiile într-un flux integrat și să ofere managementului o imagine clară asupra activității.
Înainte de implementare, informațiile erau gestionate în mai multe surse, iar raportarea presupunea etape suplimentare de consolidare și verificare a datelor. În același timp, integrarea operațională dintre Ceres Pharma și Dacia Plant, ambele companii parte a grupului belgian Ceres Pharma, aveau nevoie de o mai bună sincronizare a fluxurilor comerciale, astfel încât procesele de achiziție, vânzare și raportare să fie gestionate mai eficient.
Pentru a răspunde acestor nevoi, compania a implementat SeniorERP – sistem ERP pentru managementul integrat al activității, SeniorCPM – soluție pentru urmărirea indicatorilor de performanță, SeniorVisualBI – software pentru analiza avansată a datelor și SincronHR – aplicație pentru activitățile de resurse umane.
Prin integrarea acestor soluții, Ceres Pharma a conectat procesele operaționale, comerciale și financiare într-un flux digital unitar, susținut de informații centralizate, rapoarte disponibile mai rapid și o coordonare mai bună între companiile grupului.
Printre rezultatele obținute de Ceres Pharma se numără:
„Prin soluțiile Senior Software, avem acces mai rapid la informații, o vizibilitate mai bună asupra activității și un control mai mare asupra proceselor. Datele centralizate ne ajută să luăm decizii mai bine fundamentate și să urmărim mai clar performanța businessului”, a declarat Cătălin Andrei, Director Financiar și Administrativ, Ceres Pharma.
SeniorERP susține controlul operațional și automatizarea proceselor, iar integrarea API dintre Ceres Pharma și Dacia Plant contribuie la sincronizarea fluxurilor comerciale dintre companiile grupului.
Prin această conexiune, fluxurile de achiziție și vânzare dintre cele două companii sunt automatizate, iar datele rămân coerente și actualizate la nivel de grup.
SeniorCPM susține procesele de bugetare și forecast, oferind managementului o imagine mai clară asupra planificării financiare, a abaterilor față de buget și a indicatorilor de performanță, în timp ce SeniorVisualBI permite analiza avansată a datelor comerciale și operaționale. Prin aceste instrumente, compania poate urmări mai riguros performanța businessului și poate fundamenta deciziile pe date financiare și operaționale actualizate.
Prin aceste sisteme, Ceres Pharma poate urmări mai clar indicatori precum vânzările, profitabilitatea, performanța pe client, canal de vânzare, brand și capital de lucru. Accesul rapid la date actualizate susține decizii mai rapide, prioritizarea acțiunilor comerciale și operaționale și o mai bună coordonare la nivel de grup.
„În prezent, datele sunt centralizate, rapoartele sunt disponibile rapid, iar managementul are acces la informații actualizate pentru analiză, bugetare și forecast. Acest lucru ne ajută să urmărim mai clar performanța businessului și să luăm decizii mai repede, cu un grad mai mare de încredere”, a adăugat Cătălin Andrei.
În cadrul strategiei sale de dezvoltare, compania își propune să continue procesul de digitalizare și integrare operațională, să dezvolte procesele de analiză și să optimizeze lanțul logistic.
Ceres Pharma are în vedere extinderea automatizării și utilizarea tehnologiilor bazate pe Inteligență Artificială în planificare, forecast al vânzărilor, managementul stocurilor, analiza profitabilității și suport decizional.
Despre Ceres Pharma România
Ceres Pharma România face parte din grupul belgian Ceres Pharma, specializat în dezvoltarea, marketingul și distribuția de produse farmaceutice fără prescripție medicală, suplimente alimentare și dispozitive medicale. În România, grupul include companii cu poziții puternice în segmentele lor de activitate și urmărește dezvoltarea unei platforme integrate care acoperă procese de dezvoltare de branduri, producție, distribuție și activități comerciale.
Despre Senior SoftwareSenior Software este integrator și dezvoltator de soluții software pentru managementul afacerilor, activ pe piața din România din 2003. Printr-un ecosistem unitar de soluții și prin divizii specializate de business, compania acoperă end-to-end fluxurile comerciale, operaționale, logistice și financiare ale organizațiilor din industrii diverse. Cu peste 500 de implementări realizate, Senior Software livrează proiecte integrate care conectează planificarea, execuția, analiza și decizia, oferind companiilor vizibilitate în timp real, control asupra proceselor și performanță la nivelul întregului business.
Cei patru salvadorieni, participanți la misiunea multinațională ONU pentru combaterea bandelor, sunt dați dispăruți de duminică, după ce membri ai unor bande criminale au deschis focul asupra unui vehicul blindat în zona Santo din Croix-des-Bouquets, la periferia capitalei Port-au-Prince, notează Euronews.
În timpul asaltului, tehnicienii au fugit din vehiculul cuprins de flăcări, incidentul marcând primul atac major direct asupra forței internaționale de reprimare a bandelor de la începutul desfășurării acesteia în Haiti.
Ultimatum dur pentru bandele înarmateLiderul de la San Salvador a subliniat că misiunea țării sale în Haiti are un caracter strict noncombatant, cei patru bărbați fiind tehnicieni de aviație, responsabili în principal de sprijinirea evacuărilor medicale.
„Atacul de astăzi nu este nimic în comparație cu ceea ce va urma dacă nu îi eliberează pe cei patru ostatici în viață. Și să nu considerați cuvintele noastre drept amenințări goale”, a transmis Bukele liderilor bandelor din Haiti.
La rândul său, guvernul din Haiti a catalogat miercuri seară operațiunea de recuperare a tehnicienilor drept o „prioritate absolută”, mobilizând toate resursele necesare în coordonare cu Forța de Reprimare a Bandelor.
Situația din HaitiIncidentul evidențiază vulnerabilitățile majore de securitate din Haiti, unde bandele controlează aproximativ 70% din capitala Port-au-Prince, în timp ce țara încearcă să organizeze primele alegeri generale din ultimul deceniu.
Contingentul salvadorian face parte dintr-o forță internațională multinațională mandatată de ONU ce numără peste 2.000 de soldați, incluzând trupe din Ciad, Jamaica și Guatemala, cu un plafon aprobat de până la 5.550 de persoane. Misiunea a fost prelungită de Consiliul de Securitate până în martie 2027.
La începutul lunii octombrie, El Salvador și-a prelungit oficial participarea cu încă un an, extinzându-și mandatul dincolo de evacuările medicale pentru a include desfășurarea de personal civil și militar adaptat necesităților generale ale misiunii.
„Minimum 14% din viitoarele fonduri europene pentru România, adică circa 8,5 miliarde de euro, vor merge pentru proiectele sociale”, a scris Gabriela Firea într-o postare pe Facebook.
Gabriela Firea a precizat că a discutat despre acest subiect cu vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, în Parlamentul European de la Strasbourg, în cadrul grupului de lucru al socialiștilor europeni pentru educație și cultură.
„În viitorul buget al Uniunii, 2028-2034, fiecare stat va avea un plan național din care se vor finanța și măsurile sociale. Prioritatea este ca Fondul Social European să rămână la cel puțin 100 de miliarde de euro. Pentru România, asta înseamnă bani pentru copiii din familii vulnerabile, pentru tinerii care au abandonat școala, inclusiv pentru tinerele mame care vor să se întoarcă la cursuri”, a transmis europarlamentarul PSD.
Comisia Europeană propune măsuri pentru sprijinirea profesorilorFirea a precizat că discuțiile au vizat și problemele profesorilor, în special birocrația și dificultățile întâmpinate de cadrele didactice tinere în găsirea unor locuințe accesibile în marile orașe.
„Astfel, Comisia propune ca statele să-i pună pe profesori pe lista de priorități atunci când investesc în locuințe, alături de medici, asistente și pompieri”, a explicat aceasta.
Gabriela Firea a spus că pe 4 noiembrie este așteptată și o recomandare europeană privind condițiile de muncă ale profesorilor.
Aceasta a prezentat și câteva dintre măsurile incluse în pachetul pentru educație pe care Comisia Europeană îl va anunța luna viitoare. Printre acestea se numără crearea unor alianțe între școli pentru matematică, citire și educație digitală, dezvoltarea unor resurse digitale și de inteligență artificială, dar și o nouă strategie pentru învățământul profesional.
„Mi-ar plăcea să văd cât mai multe școli din România în aceste alianțe, mai ales cele din mediul rural”, a adăugat Firea.
Buget de 47 de miliarde de euro pentru viitorul program Erasmus+Un alt subiect al discuției a fost viitorul program Erasmus+.
„Am cerut un buget de 47 de miliarde de euro, mai mult decât a propus Comisia și pentru asta voi vota astăzi”, a transmis aceasta.
Firea a mai precizat că Roxana Mînzatu a insistat asupra necesității unui acord până la sfârșitul anului „pentru ca noile proiecte să poată porni la timp în 2028”.
„Eveniment epocal: primul tren «pe mers» cu ETCS, după 10 ani!”, transmie Asociația Pro Infrastructură, care anunță că prima cursă de acest fel a avut loc miercuri, 21 octombrie.
Trenul InterRegio 1655, care circulă pe ruta București–Suceava, a parcurs sectorul Buftea–Brazi cu sistemul ETCS Nivel 2 activ, fiind tractat de o locomotivă Alstom Traxx. Garnitura a înregistrat un minut de întârziere, potrivit informațiilor publicate de reprezenții asociației.
Aceștia precizează că, dacă sunt excluse cursele de probă, acesta este „primul tren care merge în România cu ETCS activ, în serviciul comercial”.
Tronsonul Buftea–Brazi este primul sector feroviar din țară dotat cu sistemul european de management al traficului feroviar ERTMS. Lucrările au fost finalizate în jurul anului 2016, însă sistemul a fost autorizat abia în 2022.
ETCS permite transmiterea informațiilor despre semnalizare direct în cabina mecanicului și monitorizează permanent poziția și viteza trenului. În cazul depășirii limitelor de siguranță, sistemul poate interveni automat pentru a frâna trenul. Spre deosebire de sistemele tradiționale, care verifică respectarea anumitor condiții în puncte specifice ale traseului, ETCS asigură supravegherea continuă a circulației.
Sistemul urmează să fie extinsPotrivit Asociației Pro Infrastructură, operaționalizarea sistemului a devenit necesară și pentru a permite locomotivelor Alstom Traxx să circule în condiții optime. Aceste locomotive trec automat în modul ETCS atunci când detectează sistemul în infrastructură, ceea ce a creat dificultăți în exploatarea lor pe sectoare unde echipamentele de cale nu erau funcționale.
Asociația explică faptul că, pe ruta București–Constanța, echipamentele ETCS Nivel 1 au fost demontate, traficul desfășurându-se pe sistemul clasic de semnalizare, în așteptarea unor lucrări pentru instalarea ETCS Nivel 2.
Sistemul european de control al traficului feroviar este prevăzut și pe alte secțiuni aflate în modernizare, inclusiv Brașov–Sighișoara, București–Giurgiu, Cluj-Oardea și Arad–Caransebeș–Craiova.
„Predeal-Constanța are ETCS nivel 2 în curs de achiziție, iar pe Brașov-Predeal este prevăzută licitație care va închide (nu știm când) coridorul Curtici-Constanța cu ETCS”, adaugă reprezentanții asociației.
Cazul a fost confirmat marți, 20 octombrie, la Abuja, marcând extinderea epidemiei din Africa Centrală și de Est către Africa de Vest, anunță Reuters. Actualul focar, izbucnit în Republica Democrată Congo în luna mai, a provocat deja 4.646 de decese. Este considerat unul dintre cele mai grave din istorie, iar specialiștii din întreaga lume sunt îngrijorați de viteza răspândirii.
O femeie a călătorit cu avionul și a primit diagnosticul după aproape două săptămâniPacienta este o cetățeană ugandeză care a ajuns în capitala Nigeriei pe 5 octombrie, după un zbor cu escală la Addis Abeba, în Etiopia. Primele simptome au apărut pe 7 octombrie. Patru zile mai târziu, femeia a solicitat îngrijiri la un spital privat din Abuja, prezentând manifestări asemănătoare malariei.
Starea sa nu s-a îmbunătățit, iar medicii au decis să o testeze pentru Ebola după ce au aflat că a călătorit recent printr-o regiune afectată de epidemie.
Testarea a avut loc pe 19 octombrie, la 12 zile după apariția simptomelor, iar diagnosticul a fost confirmat pe 20 octombrie. Ministrul nigerian al Sănătății, Muhammad Ali Pate, a declarat că pacienta se află în izolare și primește tratament medical.
Autoritățile caută persoanele care au intrat în contact cu pacientaPână în prezent, anchetatorii epidemiologici au identificat 44 de contacți, majoritatea personal medical. Printre aceștia se află și soțul femeii, cetățean elvețian care locuiește împreună cu ea în Abuja. Autoritățile încearcă să identifice și pasagerii care au călătorit cu aceasta spre Nigeria, deși nu consideră că femeia prezenta simptome în timpul zborului.
Africa Centres for Disease Control and Prevention Director-General Jean Kaseya warned African countries to strengthen their Ebola preparedness, adding that geographical distance offered no guarantee of protection after Nigeria confirmed a case https://t.co/71bjCWFv79 https://t.co/4h6zYLqQdP
— Reuters (@Reuters) October 22, 2026
Medicul nigerian Ayoade Alakija a avertizat că extinderea epidemiei din estul spre vestul Africii ridică perspectiva unei crize sanitare la nivel continental. Îngrijorarea este amplificată de faptul că Abuja reprezintă un important nod de transport aerian și rutier, cu legături internaționale frecvente.
Uganda respinge suspiciunile privind originea infectăriiMinisterul Sănătății din Uganda susține că femeia călătorise anterior și în Republica Democrată Congo, țara în care se află principalul focar al epidemiei. Autoritățile ugandeze precizează însă că simpla tranzitare a țării nu demonstrează că infectarea s-a produs pe teritoriul lor.
Uganda nu mai înregistra cazuri active la momentul declarației, după ce Organizația Mondială a Sănătății a anunțat în august încheierea focarului din această țară. La începutul lunii octombrie, Kenya confirmase la rândul său primul caz asociat actualei epidemii. Ulterior, numărul infectărilor raportate acolo a ajuns la nouă.
Epidemia a provocat peste 4.600 de morți. Pentru această variantă a virusului nu există un vaccin aprobatActualul focar este provocat de virusul Ebola Bundibugyo, o variantă rară pentru care nu există, în prezent, un vaccin autorizat sau un tratament specific aprobat. În Republica Democrată Congo au fost raportate peste 9.500 de infectări, în opt provincii.
Ebola se transmite prin contact direct cu sângele sau alte fluide corporale ale persoanelor infectate, nu prin simpla apropiere de acestea. Boala poate provoca febră, vărsături, diaree și, în cazurile grave, hemoragii și insuficiență multiplă de organ.
Ministrul nigerian al Sănătății a amintit că Nigeria a reușit să limiteze răspândirea Ebola în timpul epidemiei din Africa de Vest din 2014. Oficialul a declarat că autoritățile dispun de mecanismele necesare pentru a gestiona noul caz, în timp ce monitorizarea contacților și investigațiile epidemiologice continuă.
De asemenea, în Italia și Belgia au izbucnit ciocniri de amploare redusă, iar în Spania și Portugalia protestele față de prețurile la locuințe sunt efervescente, potrivit AFP.
„Cei care călătoresc din Thailanda către Europa trebuie să urmărească cu atenție situația, deoarece aceasta se schimbă rapid, iar Franța rămâne un motiv de îngrijorare, având în vedere că situația este încă în desfășurare”, a declarat ministrul thailandez al Afacerilor Externe, Sihasak Phungketkeow, reporterilor miercuri seara, în timpul unei vizite în Italia.
El a menționat îngrijorările legate de protestele din Italia, subliniind că omologul său italian a fost nevoit să anuleze întâlnirea bilaterală din cauza unei ședințe urgente a cabinetului de guvern privind tulburările, adăugând: „Suntem îngrijorați și în privința Spaniei”.
„Dacă nu este absolut necesar, având în vedere tot ce se întâmplă în aceste țări, cred că este mai bine să amânați călătoria pentru o perioadă”, a spus el.
Ambasada Malaeziei la Paris le-a recomandat duminică cetățenilor malaezieni aflați în Franța „să dea dovadă de prudență și să rămână vigilenți” din cauza protestelor.
„Deși călătoriile în Franța rămân neîngrădite, cetățenilor malaezieni li se recomandă să ia în considerare amânarea călătoriilor neesențiale până când situația se va îmbunătăți”, se arată într-un comunicat.
China și-a avertizat cetățenii care călătoresc în Franța să ia măsuri de siguranță, a raportat luni postul public de televiziune CCTV, după ce primăriile și magazinele au fost jefuite și incendiate în weekend.
„În această dimineață, 22 octombrie 2026, în jurul orei 05:00, printr-un apel la Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112, Dispeceratul Integrat ISU–SMURD–SAJ Iași a fost sesizat cu privire la producerea unui grav accident rutier în localitatea Soci, comuna Miroslovești, județul Iași, în care au fost implicate o autoutilitară și un autoturism”, a transmis ISU Iași.
La locul accidentului au fost mobilizate forțe din cadrul Secției de Pompieri Pașcani, respectiv două autospeciale de stingere cu apă și spumă și un echipaj de prim ajutor calificat (EPA), cu 13 cadre militare. De asemenea, au intervenit trei echipaje ale Serviciului de Ambulanță Județean Iași, dintre care unul de tip C, cu medic.
În urma accidentului, autoutilitara, care transporta piese auto, a fost cuprinsă de un incendiu generalizat. Pompierii au intervenit pentru stingerea flăcărilor și prevenirea extinderii acestora.
La fața locului au fost identificate trei victime. Două persoane, respectiv șoferii celor două vehicule implicate, au fost declarate decedate.
Cea de-a treia victimă, conștientă, dar cu politraumatisme, a fost evaluată și preluată de un echipaj medical al Serviciului de Ambulanță Județean Iași, pentru acordarea îngrijirilor medicale.
Incendiul produs la autoutilitară a fost lichidat, iar intervenția echipajelor medicale la locul accidentului s-a încheiat.
Cauzele și împrejurările producerii accidentului rutier urmează să fie stabilite de autoritățile competente, în urma cercetărilor.
MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României postdecembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.
Anul 2020 a fost anul în care pandemia de COVID-19 a schimbat radical viața de zi cu zi în întreaga lume. Virusul identificat în China la sfârșitul lui 2019 s-a răspândit rapid în Europa, iar la sfârșitul lunii februarie a ajuns și în România. În numai câteva săptămâni, țara a trecut de la primele cazuri izolate la stare de urgență, restricții severe de circulație, închiderea școlilor și suspendarea sau limitarea unei mari părți a activităților economice și sociale.
Pentru MEDIAFAX, anul 2020 a însemnat adaptarea la o situație nemaiîntâlnită în cei aproape 30 de ani de existență ai agenției. Într-un an în care milioane de oameni au rămas în case, iar informația despre virus, restricții și deciziile autorităților a devenit esențială, MEDIAFAX a transmis zilnic evoluția pandemiei și măsurile luate pentru limitarea răspândirii virusului.
Cum a ajuns COVID-19 în RomâniaCoronavirusul a fost identificat pentru prima dată în Wuhan, China, la sfârșitul anului 2019. În ianuarie 2020, pe măsură ce numărul cazurilor și al deceselor creștea, atenția întregii lumi s-a îndreptat către orașul chinez devenit epicentrul epidemiei.
MEDIAFAX relata încă din 25 ianuarie despre amploarea situației.
„Creştere dramatică a bilanţului morţilor, în China. Noul tip de coronavirus a făcut 41 de victime, 1.400 de persoane la nivel mondial, infectate. Oraşul chinez Wuhan va construi în 15 zile un al doilea spital pentru tratarea pacienţilor infectaţi cu coronavirus. De asemenea, autorităţile din Hong Kong au declarat stare de urgenţă din cauza răspândirii virusului”, a scris MEDIAFAX la acel moment.
Inițial, întreaga situație a fost considerată o epidemie, însă pe măsură ce virusul se răspândea în afara Chinei și numărul cazurilor creștea rapid în mai multe state, OMS a declarat pandemia de COVID-19.
În România, primele măsuri preventive au fost luate încă din februarie 2020, înainte de confirmarea oficială a primului caz. Autoritățile au introdus măsuri de control la frontiere, au pregătit spații de carantină și au început să urmărească persoanele care veneau din zone afectate de epidemie.
Angajati ai ADP sector 4 si ai unui operator de salubritate participa la o actiune de dezinfectie a scarilor de bloc si a spatiilor adiacente acestora, in Bucuresti, vineri, 22 mai 2020. Parlamentul a adoptat miercuri, 20 mai, cu modificari, Hotararea de guvern privind starea de alerta instituita dupa 2 luni de stare de urgenta in urma pandemiei de COVID-19. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO
Cu toate acestea, s-a produs inevitabilul: primul caz de COVID-19 din România a fost confirmat în seara zilei de 26 februarie 2020, la un bărbat din județul Gorj. Acesta intrase în contact cu un cetățean italian din Rimini, care fusese în zona respectivă între 18 și 22 februarie și era infectat cu SARS-CoV-2. Bărbatul din Gorj era asimptomatic la momentul confirmării și a fost transportat la Institutul „Matei Balș” din București.
În primele zile, cazurile au crescut lent și au fost identificate în special în rândul persoanelor care intraseră în contact cu oameni veniți din străinătate. Autoritățile au încercat să limiteze transmiterea prin anchete epidemiologice, izolare și carantină.
Pentru presă, însă, pandemia devenea deja principalul subiect al zilei. MEDIAFAX a început să publice materiale explicative despre simptomele bolii, măsurile de protecție și evoluția epidemiei în celelalte state europene.
În Italia, de exemplu, situația se agravase dramatic. Pe 12 martie, MEDIAFAX relata despre măsurile luate în Lombardia:
„Situaţia disperată din Italia a determinat autorităţile din nordul ţării să demareze construirea unui spital. Termenul: 6 zile. Lombardia, regiunea de nord a Italiei, este în stare de urgenţă. 3.852 de pacienţi spitalizaţi, dintre care 560 la terapie intensivă sunt la Milano, Brescia şi Bergamo, cele mai importante oraşe ale Lombardiei. Ieri, 149 de oameni au încetat din viaţă datorită coronavirusului doar în nordul ţării”, a scris MEDIAFAX pe 12 martie 2020.
03 Aprile 2020 Bergamo (Italy).Video calls with relatives for Covid patients who cannot receive visits, in a ward of the Papa Giovanni XXIII hospital in Bergamo (Credit Image: © Claudio Furlan/LaPresse via ZUMA Press)
În aceeași zi, MEDIAFAX a publicat un articol despre semnificația stării de urgență, cine o poate institui și ce măsuri se impun.
După 10 martie, ritmul infectărilor din România s-a accelerat. Dacă în primele 12 zile de la confirmarea primului caz erau raportate, în general, unul sau două cazuri pe zi, numărul acestora a început să crească rapid. Pe 14 martie, România depășea 100 de cazuri confirmate, iar relatarea în regim de live text avea să devină una dintre principalele forme de informare despre pandemie.
De la primele cazuri la lockdownPe 16 martie 2020, când România avea deja o creștere evidentă a numărului de infectări, a fost luată prima măsură importantă: președintele de atunci, Klaus Iohannis, a decretat starea de urgență pentru 30 de zile, pe întreg teritoriul țării.
Decretul prevedea restrângerea temporară a unor drepturi și libertăți, între care libera circulație, libertatea întrunirilor, dreptul la învățătură și libertatea economică, în scopul limitării răspândirii virusului. La acel moment, România intra într-o perioadă fără precedent pentru generațiile contemporane.
Una dintre cele mai importante etape a fost adoptarea Ordonanței Militare nr. 3 din 24 martie 2020.
Începând cu 25 martie 2020, pentru deplasările permise, oamenii aveau nevoie, în funcție de situație, de declarație pe propria răspundere sau de adeverință de la angajator. Poliția și celelalte structuri abilitate verificau motivele pentru care persoanele se deplasau.
În esență, oamenii puteau ieși din casă pentru motive considerate necesare: deplasarea la serviciu, cumpărături de produse de bază, asistență medicală, îngrijirea unor persoane sau alte situații justificate. Tot atunci a fost instituită izolarea sau carantinarea persoanelor care intrau în România, în funcție de situația epidemiologică și de zona din care proveneau.
Au fost închise sau limitate numeroase activități economice și sociale, școlile și universitățile au rămas închise, iar o parte importantă a angajaților a trecut la munca de acasă. Restaurantele, cafenelele, cinematografele, teatrele și alte spații în care exista risc de aglomerare au fost închise pentru public sau au funcționat în regim restricționat.
A fost, practic, perioada în care România a cunoscut ceea ce în limbajul curent a fost numit „lockdown”.
În toată această perioadă, MEDIAFAX a transmis zilnic bilanțurile privind cazurile de coronavirus transmise de Grupul de Comunicare Strategică, întrucât cifrele pandemiei deveniseră informația urmărită de întreaga populație.
Cum comunicau autoritățilePandemia a schimbat și modul în care statul comunica zilnic cu populația. În primele luni, principalul canal de comunicare a fost Grupul de Comunicare Strategică, care transmitea zilnic bilanțul cazurilor, al persoanelor vindecate și al deceselor. Informările erau preluate masiv de televiziuni, site-uri de știri, dar și de MEDIAFAX.
În paralel, deveniseră extrem de vizibile declarațiile lui Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, ale ministrului Sănătății și ale ministrului de Interne, dar și mesajele președintelui Klaus Iohannis. Autoritățile insistau asupra ideii de informare din surse oficiale și avertizau în privința informațiilor false.
În fiecare zi, numărul cazurilor noi, al persoanelor internate la ATI și al deceselor devenise un reper pentru milioane de români. Pentru presă, transmiterea rapidă și corectă a acestor date a devenit una dintre principalele misiuni ale perioadei.
În același timp, au existat schimbări frecvente ale regulilor, explicații succesive și situații în care populația a trebuit să se adapteze rapid unor noi restricții.
România iese din lockdown, dar pandemia continuăPe 14 mai 2020, Guvernul a decis instituirea stării de alertă, iar aceasta a intrat în vigoare la 15 mai, după încheierea stării de urgență. Nu a fost însă o revenire la normalitate. A fost, mai degrabă, trecerea de la restricțiile foarte severe din lockdown la un sistem de restricții graduale și măsuri sanitare.
„Aşa-numita relaxare se va face pas cu pas, un astfel de pas fiind, de regulă, cam de două săptămâni. Unele măsuri le vom lua începând din 15 mai, dar următorul calup de măsuri de relaxare va veni la începutul lui iunie, apoi la mijlocul lui iunie şi aşa mai departe. Din 15 mai vom avea, de exemplu, la dispoziţie, iarăşi saloanele de îngrijire personală, se vor redeschide saloanele de coafură, frizerie”, spunea Klaus Iohannis pe 14 mai 2020, într-o declarație de presă, citat de MEDIAFAX.
Masca a devenit obligatorie în numeroase spații închise, în mijloacele de transport în comun și la locul de muncă. Circulația a fost permisă într-o măsură mult mai mare, iar unele activități economice și sociale au fost redeschise treptat.
Vara lui 2020 a adus o perioadă de relativă relaxare. Restaurantele, terasele, magazinele și alte activități au început să funcționeze din nou, însă cu reguli sanitare.
În același timp, în alte state europene începea să se vadă revenirea virusului. Pe 20 august, MEDIAFAX relata despre creșterea numărului de cazuri din Italia și Spania:
„Din luna mai (2020 – n.r) Italia nu a mai avut atât de multe cazuri noi de Covid-19. Miercuri, autoritățile de la Roma au raportat 642 de noi infectări. (…) 3.715 cazuri de noi cazuri de Covid-19 au fost înregistrate în Spania, în ultimele 24 de ore. Numărul reprezintă, de asemenea, un record de când ţara a ieşit din carantina de 3 luni”, a scris MEDIAFAX pe 20 august 2020.
În toamnă, însă, pandemia a intrat într-o nouă fază.
Valul din toamna lui 2020Odată cu reluarea școlilor și apropierea sezonului rece, numărul infectărilor a început din nou să crească. România a intrat într-o perioadă de accelerare a transmiterii virusului, iar autoritățile au reintrodus și înăsprit treptat restricțiile.
În octombrie, au fost anunțate noi măsuri pentru limitarea răspândirii virusului. Activitatea teatrelor, restaurantelor și sălilor de spectacole era condiționată de rata de infectare din localitate, iar evenimentele private au fost interzise la nivel național.
„Referitor la programul teatrelor, restaurantelor, sălilor de spectacole, restaurantelor, cafenelelor, acolo unde incidenţa e sub sau egală cu 1,5 la mie, ele vor funcţiona cu capacitatea de 50%. Atunci când depăşeşte 1,5 şi până la 3 la mie vor funcţiona cu capacitate de 30%, iar programul va fi redus până la ora 23.00. Atunci când incidenţa depăşeşte 3 la mie activitatea va fi sistată. Evenimentele private, cum ar fi nunţi, botezuri, aniversări, mese festive în spaţii deschise şi închise sunt interzise pe plan naţional până vom observa o scădere a numărului de cazuri”, spunea ministrul Sănătății la acea vreme, Nelu Tătaru, potrivit MEDIAFAX.
La sfârșitul lunii octombrie, situația devenise critică în mai multe state europene. MEDIAFAX relata pe 25 octombrie că Franța înregistrase într-o singură zi aproximativ 52.000 de cazuri noi.
În noiembrie s-a depășit pragul de 10.000 de infectări raportate într-o singură zi, iar presiunea asupra spitalelor și secțiilor ATI a devenit foarte mare.
Pacienti infectati cu SARS-CoV-2 internati in noua Unitate de Primiri Urgente (UPU) a Spitalului Clinic de Urgenta „Bagdasar-Arseni”, asteapta eliberarea unui pat la terapie intensiva, in Bucuresti, marti, 12 octombrie 2021. In ultimele 24 de ore, in Romania, au fost inregistrate 16.743 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19) si 442 de decese. In unitatile sanitare de profil, sunt internate cu COVID-19, 17.141 de persoane, dintre acestea, 1.667 sunt internate la ATI. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO
Au fost instituite succesiv restricții locale și naționale: purtarea măștii în tot mai multe spații, limitarea activităților economice, închiderea sau restrângerea unor activități, limitarea circulației în anumite intervale și carantinarea unor localități.
În paralel, au apărut primele vești importante despre eficiența vaccinurilor anti-COVID-19. În noiembrie, Pfizer/BioNTech și Moderna au anunțat rezultate preliminare care indicau o eficiență ridicată a vaccinurilor dezvoltate prin tehnologia ARN mesager.
MEDIAFAX relata pe 16 noiembrie despre rezultatele vaccinului Moderna și despre perspectiva pe care acestea o deschideau în lupta împotriva pandemiei, în contextul anunțurilor făcute anterior de Pfizer și BioNTech.
„Rezultatele [vaccinului Moderna] vin să completeze veştile bune primite săptămâna trecută, când Pfizer a publicat date similare. Cele două anunţuri sporesc încrederea în faptul că vaccinurile pot ajuta la învingerea pandemiei. Ambele companii au folosit o abordare extrem de inovatoare şi experimentală pentru a-şi proiecta vaccinurile. Este un vaccin pe bază de ARN, la fel ca vaccinul produs de Pfizer şi BioNTech. Este fabricat din acid ribonucleic mesager (ARNm), un cod genetic care spune celulelor cum să producă proteine, ce ajută sistemul imunitar să producă anticorpi pentru combaterea virusului”, scria MEDIAFAX la momentul respectiv.
În acest context, România a ajuns la alegerile locale și parlamentare cu virusul încă prezent la un nivel ridicat.
Alegerile locale în pandemieAlegerile locale, programate inițial mai devreme în 2020, au fost amânate din cauza pandemiei. Parlamentul a stabilit în cele din urmă data de 27 septembrie 2020 pentru alegerea primarilor, consiliilor locale, președinților de consilii județene și consiliilor județene. A fost primul mare scrutin organizat în România în timpul pandemiei.
Campania electorală s-a desfășurat în condiții speciale. Au fost stabilite reguli sanitare pentru întâlnirile electorale, iar autoritățile au limitat numărul de participanți și au impus măsuri precum purtarea măștii și distanțarea.
Persoane isi exercita dreptul la vot intr-o sectie de votare organizata pentru alegerile locale in Calacea, judetul Bihor, duminica 27 septembrie 2020. SEBASTIAN TATARU / MEDIAFAX FOTO
Și în secțiile de votare au existat reguli speciale: purtarea măștii, dezinfectarea mâinilor, distanțarea și măsuri pentru evitarea aglomerației.
Românii au mers totuși la urne. Prezența națională a fost de 46,02%, aproximativ 8,42 milioane de alegători.
Scrutinul a reprezentat și o importantă bornă politică: PNL a obținut numeroase primării și consilii județene, PSD și-a păstrat o parte importantă din administrația locală, iar USR PLUS și-a consolidat poziția în marile orașe.
Alegerile parlamentare din 6 decembrieLa numai câteva luni după alegerile locale, România a organizat și alegerile parlamentare.
Scrutinul a avut loc la 6 decembrie 2020, într-un moment în care România traversa unul dintre cele mai dificile episoade ale pandemiei.
Înaintea alegerilor, autoritățile au transmis că persoanele infectate sau aflate în izolare sau carantină aveau dreptul să voteze, fiind stabilite proceduri speciale, inclusiv prin intermediul urnei speciale.
Și în secțiile de votare au fost aplicate reguli sanitare pentru protejarea alegătorilor și a membrilor birourilor electorale.
Diferența față de alegerile locale a fost însă vizibilă la nivelul participării. La parlamentare, prezența a fost de doar 33,24%, respectiv aproximativ 5,9 milioane de alegători. Rezultatul a produs și o surpriză majoră prin intrarea în Parlament a Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), formațiune nouă pe scena parlamentară.
Alegerile au deschis drumul către formarea unei noi majorități parlamentare și, ulterior, a guvernului condus de Florin Cîțu, susținut de PNL, USR PLUS și UDMR.
Prima speranță: vaccinul ajunge în RomâniaLa sfârșitul lui 2020, pandemia nu era încheiată. România avea sute de mii de cazuri confirmate, iar spitalele și secțiile ATI continuau să fie supuse unei presiuni foarte mari.
Anul se încheia însă cu prima perspectivă reală de ieșire din criză: vaccinul anti-COVID-19 ajungea în România.
Pe 27 decembrie 2020, MEDIAFAX relata despre momentul în care a fost administrat primul vaccin anti-COVID-19 în România. Prima persoană vaccinată a fost o asistentă medicală, într-un moment care marca începutul campaniei naționale de vaccinare.
Pentru MEDIAFAX, 2020 a fost mai mult decât un an dominat de breaking news. A fost anul în care misiunea agenției de a transmite rapid informația a căpătat o miză aparte. De la primele informații despre situația din Wuhan și confirmarea primului caz din România până la restricții, lockdown, bilanțuri zilnice, alegeri și apariția vaccinurilor, pandemia a fost urmărită pas cu pas.
MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo, încă de la început, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.
35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.
Înseamnă 35 de ani în care MEDIAFAX a fost acolo.
În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.
