Un schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina a ajuns în „etapele finale de coordonare” și ar urma să aibă loc în viitorul apropiat, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Kyiv Post.
Potrivit acestuia, schimbul este pregătit de serviciile de informații ale celor două țări, care verifică listele cu prizonierii ce urmează să fie incluși în operațiune. Dmitri Peskov a făcut aceste declarații în cadrul unei conferințe de presă, potrivit agenției ruse de stat RIA Novosti.
Reprezentantul Kremlinului a spus că procesul a ajuns în „etapele finale de coordonare”, iar Moscova se așteaptă ca schimbul să aibă loc „în viitorul apropiat”.
Rusia și Ucraina au ajuns la un acord de principiu pentru un schimb amplu de prizonieri în timpul negocierilor mediate de Statele Unite, desfășurate la Abu Dhabi, pe 11 noiembrie.
Pe 13 noiembrie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că cele două țări au convenit să schimbe între 1.200 și 1.300 de prizonieri de război de fiecare parte.
În cadrul unui briefing de presă, Zelenski a explicat că Ucraina a susținut, în timpul discuțiilor de la Abu Dhabi din 10 și 11 noiembrie, o propunere puternică de schimb de tip „toți pentru toți”.
Ulterior, au avut loc consultări la Moscova între președintele rus Vladimir Putin și trimișii speciali ai SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner. În urma acestor discuții, s-a ajuns la un acord pentru eliberarea a peste 1.000 de prizonieri de fiecare parte.
„Semnalul principal a fost realizarea celui mai mare schimb din tot războiul”, a declarat Volodimir Zelenski, adăugând că negociatorii încearcă încă să stabilească numărul exact al persoanelor care vor fi eliberate, respectiv 1.200 sau 1.300 de prizonieri de fiecare parte.
Dacă va avea loc, schimbul ar fi mult mai mare decât operațiunile recente de repatriere a prizonierilor. Printre acestea se numără schimbul din 23 octombrie, când Ucraina a reușit să aducă acasă 270 de militari și civili.
Mulți dintre cei eliberați atunci se aflau în captivitate în Rusia încă din 2022, de la asediul orașului Mariupol.
În prim-planul problemei restituirii, națiunea vest-africană obținuse deja restituirea a 26 de comori regale din Abomey la sfârșitul anului 2021, jefuite de trupele coloniale franceze în secolul al XIX-lea, relatează Le Figaro. Într-o nouă cerere depusă în vara anului 2025, autoritățile benineze solicită acum restituirea a 35 de opere, inclusiv o sculptură a zeului Gou și arme antice, potrivit informațiilor din Le Monde confirmate pentru AFP de Ministerul Culturii.
Un comitet de experți urmează să se întrunească acum pentru a decide dacă artefactele revendicate îndeplinesc criteriile definite de legea-cadru privind restituirile coloniale, adoptată în mai 2026 în urma unui proces legislativ haotic.
Unul dintre angajamentele președintelui Emmanuel MacronAcest mecanism, care nu a mai fost aplicat până acum proprietăților coloniale, permite restituirea și derogarea de la principiul inalienabilității colecțiilor publice fără a fi necesară o legislație specifică, așa cum s-a întâmplat întotdeauna până acum. Această lege-cadru face parte din angajamentele președintelui Emmanuel Macron, care s-a angajat în 2017 să accelereze restituirea proprietăților jefuite în timpul colonizării, o problemă politică extrem de sensibilă, împărtășită de multe alte țări europene (Germania, Belgia etc.). Direct afectat de noua cerere de restituire a Beninului, Muzeul Quai Branly găzduiește, conform unui raport din 2018, aproximativ 79.000 de lucrări din Africa Subsahariană.
Restituirile coloniale din Franța au fost lenteDe la angajamentul prezidențial din 2017, restituirile coloniale din Franța au fost lente și graduale, în mare parte din cauza unor obstacole legislative. În 2020, Senegalul a obținut înapoierea sabiei lui El Hadj Omar, iar „toba vorbitoare” confiscată din Coasta de Fildeș în 1916 a fost returnată țării la începutul anului 2026. Franța a adoptat, de asemenea, legi-cadru care facilitează restituirea rămășițelor umane deținute în colecțiile sale și a bunurilor jefuite de naziști.
Ministerul Migrației a emis o serie de îndrumări juridice care urmăresc să faciliteze deciziile autorităților de frontieră privind accesul sportivilor ruși în Suedia, notează Politico.
Sportul, considerat instrument de propagandă al KremlinuluiDecizia a fost motivată prin legătura directă dintre sport și aparatul de stat de la Moscova.
„Aceste îndrumări juridice vor ajuta autoritățile de frontieră să decidă că acești sportivi nu vor fi lăsați să intre în țară. În Rusia, este un fapt cunoscut că politica și sportul sunt strâns legate. Ele fac parte din mașinăria de propagandă de război a statului. Apreciez libertatea de mișcare în Europa, dar nu și dacă aceasta îi va permite Rusiei să-și răspândească propaganda de război”, a spus Johan Forssell, ministrul Migrației de la Stockholm.
Ministrul a mai spus că nu ar fi corect ca sportivii ruși să concureze în timp ce familiile ucrainene se adăpostesc din calea bombardamentelor rusești.
Acesta a recunoscut că decizia va genera nemulțumire în rândul sportivilor din Rusia, însă a subliniat că responsabilitatea aparține Moscovei.
Poziția țărilor nordice și contextul competițieiSuedia nu este singura țară nordică ce adoptă o asemenea poziție. Norvegia și Finlanda au anunțat deja că vor refuza accesul sportivilor ruși pe teritoriul lor.
Campionatele Mondiale de Schi Nordic din 2027 vor începe la sfârșitul lunii februarie, în localitatea Falun. În acest context, Federația Internațională de Schi și Snowboard (FIS) a autorizat peste 400 de sportivi și membri ai staffurilor din Rusia și Belarus să participe în acest sezon la competiții sub drapel neutru.
Apel pentru interzicerea vizelor turistice în UEPe lângă restricțiile privind participarea sportivilor ruși, guvernul Suediei susține și introducerea unei interdicții la nivelul blocului comunitar pentru vizele turistice acordate cetățenilor ruși.
Ministrul a invocat incidentul de pe aeroportul Leipzig-Halle, unde a fost descoperită o dronă cu încărcătură explozivă, în luna august.
Germania a atribuit atacul Rusiei, indicând că unul dintre suspecți a intrat în spațiul european pe baza unei vize turistice.
OVES Enterprise, o companie de tehnologie din Cluj-Napoca ce a evoluat de la dezvoltarea de software comercial către tehnologie de apărare, inteligență artificială și sisteme autonome, nu a vândut până acum niciun produs Ministerului Apărării Naționale (MApN), iar unul dintre motive este, potrivit CEO-ului Mihai Filip, teama statului român că ar putea fi acuzat că favorizează o anumită companie, potrivit G4Media.
Acesta susține, în episodul 23 al podcastului „Frontier Defense”, că unele dintre tehnologiile dezvoltate de firmă revin în România integrate în alte produse, la prețuri mult mai mari decât dacă le-ar oferi OVES direct statului.
Potrivit surselor G4Media, OVES Enterprise se numără printre companiile românești incluse pe lista producătorilor care ar urma să construiască drone în parteneriat cu firme din Ucraina, în cadrul unui program de 200 de milioane de euro finanțat prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE).
De ce nu a cumpărat MApN niciun produs de la OVES EnterpriseMihai Filip consideră că lipsa comenzilor din partea MApN este determinată atât de specificațiile învechite din licitații, cât și de teama autorităților de a nu fi acuzate de favoritism.
Potrivit antreprenorului, această situație afectează și activitatea companiei pe piețele externe, unde potențialii clienți întreabă de ce Armata Română nu achiziționează tehnologiile dezvoltate de OVES.
„Nu, n-a comandat niciun sistem niciodată. Deja le e și frica asta de a nu favoriza vreo companie și, din frica asta de a nu favoriza o companie, preferă să nu lucreze cu nimeni”, a afirmat reprezentantul OVES.
„Tehnologia pe care am dezvoltat-o și am vândut-o unei țări a ajuns înapoi vândută în România de 100 de ori prețul probabil, pentru că ai noștri n-au avut încredere în noi și au crezut că nu putem livra și că avem doar PDF-uri”, a continuat acesta.
G4Media scrie că există și alți producători români de echipamente militare care au succes la export, dar care nu au încheiat până acum contracte cu statul român.
OVES Enterprise are parteneriate cu mai multe companii străine, printre care STARK Defence din Germania, EDRONE din Ucraina și MSI Defense Solutions din Statele Unite.
Declarațiile lui Filip vin după ce fostul ministru interimar al Apărării, Radu Miruță, a explicat, tot în podcastul „Frontier Defense”, de ce Armata Română nu cumpără mai multe produse dezvoltate de companii private din țară.
„Cu privire la mediul privat, el începe să se dezvolte. Mulți vor ca Armata Română să facă un parteneriat pe baza unei prezentări PowerPoint sau a unui document PDF prin care ei explică ce ar urma să facă. Trebuie susținute și inițiativele astea, dar trebuie susținute cumva de alte structuri ale statului român”, a afirmat Miruță.
OVES susține că poate produce 3.000 de drone în două luniÎntrebat dacă OVES poate livra 3.000 de drone și în cât timp, în cazul în care primește o comandă fermă, Filip a spus că firma a învățat din experiența Ucrainei cum să scaleze producția rapid și ieftin.
Compania a renunțat la ideea halelor industriale mari, vulnerabile, în favoarea unor unități mici, agile, și poate livra 3.000 de drone în două luni.
Totuși, deschiderea facilității de la Cluj realizate în parteneriat cu ucrainenii de la EDRONE este temporar blocată de obținerea licențelor și de goluri legislative la București. Lucrurile vor merge probabil mult mai repede dacă programul de drone româno-ucrainean, care ar fi blocat la București potrivit surselor G4Media, primește în sfârșit undă verde.
„Ce am învățat de la ei – două lucruri importante – este cum să scalăm rapid și cum să producem ieftin. Ei, din punctul ăsta de vedere, eu cred că dacă am primi o comandă de 3.000 de drone, am putea să le livrăm în două luni”, a afirmat Filip.
„Am învățat de la ei că toate fabricile din Ucraina sunt la subsol, sunt fabrici de 200-300 de metri pătrați care produc mii de drone pe lună. Dacă ai o problemă, trebuie să te poți baza pe industrie proprie. Dar eu, ca și companie privată, cum să investesc într-un produs sau într-o fabrică dacă nu am o comandă neapărat?”, a continuat acesta.
Mai multe pe G4Media
Într-o scrisoare adresată ministrului finanțelor din Germania, Lars Klingbeil, directoarea executivă a UniCredit Italia, Andrea Orcel, a afirmat că cele două părți au găsit un „teren comun” în cadrul unor „discuții constructive” și a prezentat o serie de angajamente, potrivit AFP, citată de France24.
Printre acestea se numără și menținerea sediul central al Commerzbank în centrul financiar din Frankfurt, dar și sprijinul acordat „Mittelstand-ului” german – format din întreprinderi mici și mijlocii. Acest sprijin va continua, potrivit documentului.
Commerzbank este un finanțator cheie al acestor firme, atât intern, cât și în străinătate, și existau temeri că preluarea de către UniCredit ar putea afecta acest aspect.
UniCredit a promis, de asemenea, „cooperare și discuții active” cu reprezentanții personalului în ceea ce privește protejarea locurilor de muncă, se mai arată în scrisoarea directoarei executive a băncii.
Banca italiană a precizat anterior că va elimina mii de posturi la Commerzbank în cazul în care va prelua controlul, pe lângă reducerile substanțiale anunțate recent de instituția de credit germană.
Guvernul german deține o participație de aproximativ 12% la Commerzbank, moștenire a unui plan de salvare din timpul crizei financiare.
Germania a fost de acord cu angajamenteleMinistrul german al finanțelor, Lars Klingbeil a precizat că angajamentele „sunt în concordanță cu preocupările principale ale guvernului federal”.
„Guvernul susține acum un proces rapid și o tranziție ordonată a controlului”, a declarat oficialul german.
Commerzbank a salutat faptul că deciziile cheie legate de activitate vor continua să fie luate în Germania.
Luni, Uniunea Europeană a aprobat preluarea, precinzând că această fuziune va întări sectorul bancar al blocului, astfel încât acesta să poată concura mai bine cu rivalii americani.
UniCredit speră să obțină aprobările finale din partea autorităților de reglementare pentru fuziune în această lună, înainte de a prelua controlul deplin.
Banca Italiană urmărește de doi ani cea de-a doua cea mai mare instituție de credit din Germania, evaluată la 41 de miliarde de euro, în încercarea de a încheia una dintre cele mai importante fuziuni bancare transfrontaliere din Europa din ultima perioadă.
Commerzbank și guvernul german s-au opus inițial, motivul fiind prețul scăzut al acțiunilor, dar și „abordarea agresivă a băncii italiene” care a stârnit îngrijorări în rândul oficialilor germani. Cu toate acestea, odată ce UniCredit a acumulat o participație de aproape 50%, atenția lor s-a îndreptat acum către obținerea celor mai bune condiții posibile.
Potrivit lui Rogobete, Ministerul Sănătății continuă investițiile în extinderea numărului de paturi și dotarea acestora cu echipamente.
„România are în prezent aproximativ 2.700 de paturi ATI complet echipate, față de un necesar estimat la 4.000. Împreună cu Banca Mondială, continuăm să dezvoltăm terapia intensivă, prin extinderea numărului de paturi și dotarea lor cu echipamente”, a transmis ministrul Sănătății, după întâlnirea cu Radmila Shekerinska.
Un alt subiect abordat a fost creșterea numărului de profesioniști din sistemul medical și deblocarea posturilor pentru medici specialiști și primari, asistenți medicali, infirmiere, kinetoterapeuți, farmaciști, biologi și personal TESA.
Discuțiile au vizat și accesul pacienților la medicamente inovatoare și generice, în contextul întreruperilor de producție și al problemelor de aprovizionare cu care se confruntă Europa.
Rogobete a menționat posibilitatea unor mecanisme europene și a cooperării cu NATO pentru protejarea accesului la tratamente.
Ministrul a mai vorbit despre securitatea cibernetică în sănătate, protejarea datelor pacienților și a infrastructurilor digitale, investițiile în infrastructura critică și sistemele de urgență, precum și combaterea dezinformării medicale.
La întâlnire au participat și Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, și Doris Șerban, reprezentantul permanent al României la NATO.
„Sănătatea este o componentă esențială a siguranței naționale și a rezilienței noastre colective”, a transmis Alexandru Rogobete.
Nicușor Dan a ajuns joi la Berlin, unde are loc reuniunea membrilor Coaliției de Voință pentru Ucraina. Șeful statului a prezentat, înainte de primele discuții cu liderii europeni, care vor fi prioritățile României.
„Interesul României este evident să susținem în continuare Ucraina și ca negocierile de pace să nu afecteze nivelul de securitate din Europa, în special flancul estic, și să nu afecteze relația transatlantică”, a declarat președintele României.
Șeful statului a fost întâmpinat de cancelarul german Friedrich Merz. La reuniune mai participă și președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Andy Burnham, inițiatorii Coaliției, urmăresc să își alinieze pozițiile pentru a deveni un partener esențial la masa negocierilor de pace și să ofere garanții de securitate occidentale pentru Kiev după încheierea războiului, notează AFP.
La întâlnire vor lua parte și emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner.
Agenda discuțiilor de la BerlinNicușor Dan a mai spus, declarațiile anterioare discuțiilor cu liderii europeni despre Ucraina, că una dintre temele pe care le vor aborda va fi soarta Ucrainei după încetarea focurilor.
„Coaliție de Voință, în care se discută două subiecte. Ucraina, evident, și ce se întâmplă după război”, a mai explicat șeful statului.
Reuniunea are loc la Cancelaria Federală de la Berlin. Președintele a anunțat că va face declarații de presă la finalul discuțiilor.
Vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, susține că femeile continuă să câștige mai puțin decât bărbații în Uniunea Europeană.
„Cu ocazia Zilei Europene a Egalității Salariale, ne reafirmăm angajamentul de a transforma în realitate egalitatea de remunerare pentru fiecare femeie și fiecare lucrător, în fiecare loc de muncă din întreaga Europă. Adevărata egalitate nu poate fi doar un principiu pe hârtie”, susține Mînzatu.
Ea arată că Ziua Egalității Salariale din acest an cade pe 20 noiembrie.
„În mod simbolic, această dată marchează punctul din an în care femeile din întreaga Europă, în medie, nu mai sunt plătite pentru munca lor, în comparație cu bărbații, din cauza diferenței dintre veniturile lor anuale”, spune Roxana Mînzatu.
Vicepreședinta CE afirmă că decalajul salarial nu este inevitabil și că eliminarea lui nu ține doar de drepturi și echitate, ci poate aduce beneficii și economiei, prin crearea unor locuri de muncă mai incluzive, mai productive și mai competitive.
„Ziua Egalității Salariale este atât un moment de reflecție asupra progreselor înregistrate, cât și un apel la acțiune pentru a construi o Uniune a egalității prin capacitarea economică a femeilor, prin eliminarea barierelor și prin asigurarea unui tratament echitabil la locul de muncă. Pentru că atunci când femeile și bărbații sunt plătiți în mod egal, toată lumea beneficiază – lucrătorii, întreprinderile și economia Europei”, adaugă Mînzatu.
Și în România există diferențe între veniturile femeilor și cele ale bărbaților. Datele INS pentru octombrie 2025 arătau că venitul brut realizat de salariatele femei a fost, în medie, cu 491 de lei mai mic decât cel al bărbaților.
Nigel Farage s-a întors la Bruxelles pentru prima dată de când a renunțat la mandatul de eurodeputat, după succesul campaniei sale pentru Brexit, potrivit POLITICO.
Liderul partidului Reform UK a revenit în capitala europeană pentru a-și lansa campania împotriva planurilor premierului Andy Burnham de a apropia din nou Marea Britanie de Uniunea Europeană.
Vizita acestuia are loc în contextul în care Andy Burnham urmează să semneze vineri un nou acord cu Uniunea Europeană. Profitând de acest moment, liderul Reform UK va susține un discurs prin care va încerca să-l convingă pe premier să renunțe la planurile sale.
Potrivit purtătorului de cuvânt al lui Farage, acesta nu va critica doar acordul, ci și intenția lui Burnham de a apropia Marea Britanie de UE, abordare pe care o consideră negativă și orientată spre trecut.
Potrivit suselor, fostul eurodeputat va încerca să prezinte o perspectivă optimistă asupra viitorului Marii Britanii în afara Uniunii Europene. Este, totuși, o viziune care nu se potrivește cu modul în care publicul britanic percepe momentan statutul țării după Brexit.
Înainte de discursuri, Farage va vizita Parlamentul European joi și vineri. Potrivit purtătorului său de cuvânt, va fi prima dată când acesta revine în clădire după anul 2020.
Ultima sa vizită a avut loc cu doar două zile înainte ca Brexitul să intre oficial în vigoare, după negocieri îndelungate. Atunci, Farage a primit o ultimă mustrare pentru că a fluturat steaguri britanice în Parlamentul European, încălcând regulile privind afișarea drapelelor.
În discursul susținut în acea perioadă, Farage a spus că ieșirea oficială a Marii Britanii din UE, programată pentru 31 ianuarie 2020, la ora 23:00, reprezintă „punctul fără întoarcere: odată ce am plecat, nu ne vom mai întoarce niciodată”.
În această vară, premierul Andy Burnham a redeschis dezbaterea despre relația Marii Britanii cu Uniunea Europeană. El a cerut o discuție la nivel național privind pașii prin care țara s-ar putea apropia din nou de Europa și nici nu a exclus posibilitatea unei noi aderări la UE.
Cu toate acestea, Burnham nu a primit susținere completă în planul său. Unii membri ai guvernului său de centru-stânga și-au exprimat rezervele, iar grupările eurosceptice au început să se mobilizeze din nou.
Purtătorul de cuvânt al lui Nigel Farage a precizat că discursul de vineri, de la Bruxelles, va marca începutul campaniei sale „personale”.
Decizia vine în contextul în care, joi dimineață, ANM a emis o avertizare de Cod roșu de vânt pentru mai multe zone din țară. Vântul va sufla puternic în Vrancea cu viteze de peste 90 de km/h, iar în zonele înalte, la peste 1.200 de metri rafalele pot ajunge chiar și la viteze mai mari, de 120 – 140 de km/h.
De asemenea, ploi însemnate cantitativ vor fi județele Caraș-Severin, Gorj, Vâlcea, Maramureș și cea mai mare parte a Carpaților Meridionali și Occidentali și nordul Carpaților Orientali. Avertizarea este valabilă până vineri dimineața la ora 5:00.
„Dacă situația o va impune, vor fi emise mesaje de atenționare de tip NOWCASTING. Recomandăm populației din județele vizate de avertizări să manifeste o atenție sporită și să urmărească mesajele de tip RO-ALERT și informațiile actualizate disponibile pe platformele www.fiipregatit.ro, www.meteoromania.ro și www.hidro.ro”, transmite Ministerul Mediului într-un comunicat publicat, joi.
Un Cod galben a fost emis pentru intensificări ale vântului în județele: Satu Mare, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Mureș, Dolj, zona joasă a județelor Cluj, Sălaj, Sibiu, Mehedinți și zona de munte a județelor Brașov, Covasna, Prahova, Buzău și Vrancea. Vântul va sufla cu viteze cuprinse între 50 – 70 km/h, iar la munte vântul va sufla cu viteze de 80 – 100 de km/h.
O altă avertizare de Cod portocaliu ce vizează intensificări puternice ale vântului este valabilă în zona joasă a județelor Caraș-Severin, Timiș, Arad, Bihor, Hunedoara și Alba cu rafale de 70 – 90 km/h, iar în Carpații Occidentali și Meridionali cu rafale de 100 -110 km/h. La altitudini mari, acestea pot atinge viteze de 120-140 km/h. Avertizarea este valabilă până vineri dimineața la ora 1:00.
Alte zone vizate de Cod galben de vânt sunt Banat, sudul Crișanei, Oltenia, Muntenia, Dobrogea și estul Moldovei.
De asemenea, o altă avertizare de Cod Portocaliu valabilă, de vineri dimineață, în intervalul 1:00 – 10:00, vizează intensificări puternice ale vântului în Transilvania, Maramureș, nordul Crișanei, vestul și nordul Moldovei și în toată zona montană la altitudini între 800 și 1200 m.
Creșteri de debite pe mai multe râuri din țarăÎn ceea ce privește debitul apelor, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis o avertizare hidrologică ce vizează scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale și creșteri de debite și niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice din țară.
Sunt vizate posibile depășiri ale cotelor de apărare. Bazinele hidrografice afectate sunt Tisa (la intrarea în țară), Vișeu, Iza, Tur, Someș, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb, Mureș, Bega, Timiș, Bârzava, Moravița, Caraș, Nera, Cerna, Dunăre – afluentii mici aferenți sectorului amonte S.H. Calafat, Jiu, Olt și Bistrița (afluent al râului Siret).
Joi dimineață, INGHA a emis o avertizare de Cod galben, valabilă până vineri seară, la ora 18:00. Afectate sunt râurile din bazinele hidrografice ale apelor curgătoare din județele Arad și Timiș, Caraș-Severin, dar și Gorj:
„Bega – bazin amonte S.H. Balinț și afluenții aferenți sectorului aval S.H. Balinț – amonte S.H. Remetea (județele: Timiș și Arad), Timiș, Bârzava, Moravița (județele: Caraș Severin și Timiș), Caraș, Nera (județul Caraș Severin), Cerna – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județele: Gorj și Caraș Severin)”, transmite INGHA.
Un Cod Galben, valabil tot până vineri seara la ora 18:00, afectează următoarele râuri din Transilvania, Crișana, Banat, Oltenia, Muntenia și Moldova:
Tisa (județul Maramureș), Tur (județul Satu Mare), Someșul Mare (județul Bistriţa Năsăud), Someșul Mic (județele: Bihor și Cluj), Crișul Repede (județele: Cluj și Bihor), Crișul Negru (județele: Bihor și Arad), Crișul Alb (județele: Hunedoara și Arad), Mureș (județele: Harghita și Mureș), Arieș (județele: Alba și Cluj), Mureș (județele: Alba, Sibiu, Hunedoara și Arad), Dunăre (județele: Caraș Severin, Mehedinți și Dolj), Jiu (județele: Hunedoara și Gorj), Gilort (județul Gorj), Motru (județele: Gorj și Mehedinți), Olt (județele: Sibiu, Vâlcea și Argeș), Olteț (județele: Gorj și Vâlcea), Bistrița – afluent al râului Siret (județele: Suceava, Neamț și Harghita).
O altă avertizare de Cod Portocaliu este valabilă până vineri la ora 12:00 pentru râurile din Maramureș, Crișana, Transilvania și Banat.
Vizate sunt râurile din bazinele hidrografice: Vișeu, Iza, Lăpuș (județul Maramureș), Tur (județul Satu Mare), Someșul Mare (județul Bistriţa Năsăud), Timiș (județele: Caraș Severin și Timiș).
Ministerul Mediului subliniază că respectarea strictă a Planurilor de Apărare împotriva Inundațiilor este esențială pentru a reduce riscurile și a proteja viețile cetățenilor.