Agregator de ştiri

Mișcarea, începută în urmă cu aproximativ zece zile în regiunea pariziană, a ajuns între timp în aproape toate departamentele Franței și s-a extins inclusiv în universități. Elevii reclamă lipsa profesorilor, clasele supraaglomerate, clădirile degradate, programele încărcate și presiunea sistemului de admitere Parcoursup.

Situația s-a schimbat însă radical joi, 1 octombrie. Guvernul a vorbit despre o trecere de la o mișcare socială la „violențe urbane”, după incendieri, atacuri asupra unor licee și confruntări cu forțele de ordine.

De ce protestează elevii

Primele blocaje importante au apărut pe 21 septembrie la liceul Saint-Exupéry din Créteil, în apropiere de Paris, unde elevii reclamau posturi de profesori rămase neocupate.

Protestul s-a răspândit rapid în Île-de-France, apoi în alte orașe, fiind amplificat și prin TikTok, Instagram și Snapchat. La începutul acestei săptămâni erau deja afectate sute de unități de învățământ.

În spatele protestelor se află nemulțumiri care țin direct de condițiile în care învață elevii. Aceștia reclamă lipsa profesorilor și faptul că orele rămân neacoperite, clasele aglomerate, lipsa resurselor și starea precară a unor clădiri școlare. În mai multe licee, elevii și profesorii cer investiții urgente și condiții „decente” de studiu.

Situația este descrisă în termeni foarte concreți de elevii intervievați de Le Monde. La liceul profesional Frédéric-Bartholdi din Saint-Denis, un elev a relatat că în sălile de clasă și pe holuri există gândaci și șobolani, prezentând aceste condiții drept exemplul degradării infrastructurii școlare. Protestatarii din Saint-Denis, Lille și Bordeaux au invocat, de asemenea, neînlocuirea profesorilor absenți, nevoia de personal suplimentar și renovarea unităților de învățământ.

Nemulțumirile diferă de la un liceu la altul, însă tabloul general este același: elevii spun că sistemul nu le mai poate garanta condiții normale de studiu. Peste aceste probleme s-au suprapus nemulțumirile legate de volumul de învățare, presiunea Parcoursup și perspectiva unor noi măsuri bugetare în educație.

Parcoursup este platforma națională din Franța prin care elevii de liceu își depun candidaturile pentru admiterea la universități și alte forme de învățământ superior. Sistemul este criticat de o parte dintre elevi pentru presiunea pe care o pune asupra lor și pentru criteriile de selecție considerate uneori netransparente.

Organizațiile elevilor cer și mai multe locuri în învățământul superior, iar unele organizații solicită chiar eliminarea Parcoursup.

În Franța există aproximativ 3.700 de licee, în care învață aproximativ 2,2 milioane de adolescenți.

Protestele s-au extins de la licee la universități

Joi, aproximativ 30 de campusuri universitare erau afectate de blocaje sau acțiuni de protest, între acestea fiind universități din Paris, Strasbourg, Marsilia, Lyon, Reims, Poitiers și Nanterre.

Astfel, ceea ce pornise drept o serie de proteste locale privind condițiile din licee s-a transformat într-o mișcare națională a tinerilor, într-un moment în care Franța se confruntă și cu tensiuni privind proiectul de buget pentru 2027.

Aproape 2.000 de persoane reținute într-o singură zi

Ministerul francez de Interne a anunțat 1.949 de rețineri într-o singură zi, în principal pentru violențe, participare la grupări violente și atacuri asupra reprezentanților autorității.

Ministerul Justiției anunța, separat, că 1.793 de persoane fuseseră plasate în custodia poliției de la începutul săptămânii.

Numărul mare de rețineri nu înseamnă că toate persoanele sunt elevi. Ministrul Justiției, Gérald Darmanin, a afirmat că printre cei implicați se află și persoane venite din exteriorul comunităților școlare. Reuters relatează că autoritățile suspectează grupuri care se deplasează între licee pentru a provoca confruntări.

Sute de răniți și incendii în școli

Ministerul de Interne a raportat 305 polițiști și jandarmi răniți numai joi.

În sistemul de educație, ministrul Édouard Geffray a anunțat că, de la declanșarea mișcării, au fost răniți 65 de angajați și 170 de elevi.

Mai multe incidente au depășit cu mult limitele protestelor obișnuite.

La Nantes, un incendiu a distrus parțial holul liceului Nelson-Mandela. Incendii sau tentative de incendiere au mai fost raportate în alte orașe, iar Reuters a relatat despre atacuri și pagube la unități de învățământ din Strasbourg, Nantes și Le Havre.

La Marsilia, profesori au fost stropiți cu benzină în timpul incidentelor din apropierea unui liceu. În Strasbourg a fost incendiată cel puțin o mașină, iar la Toulouse au avut loc confruntări între tineri și forțele de ordine.

Peste 400 de licee, închise vineri

Din cauza violențelor și a distrugerilor, puțin peste 400 de unități de învățământ sunt închise vineri, potrivit ministrului Educației.

O parte dintre acestea organizează cursuri online.

Édouard Geffray a explicat că unele școli nu mai pot funcționa în siguranță după ce sistemele de protecție împotriva incendiilor au fost avariate sau după ce angajații au fost direct amenințați ori atacați.

Prefecții din întreaga țară au primit instrucțiuni să interzică manifestațiile în apropierea liceelor închise. La Paris, prefectul de poliție Patrice Faure a interzis adunările în jurul a 13 licee.

Guvernul acuză LFI că a alimentat protestele

Premierul Sébastien Lecornu a convocat joi o celulă de criză interministerială, după care guvernul a vorbit despre o „schimbare de natură” a manifestațiilor.

Potrivit Reuters, surse apropiate premierului au afirmat că serviciile franceze de informații au prezentat în reuniunea de criză evaluări potrivit cărora politicieni și activiști ai stângii radicale ar fi contribuit la organizarea și extinderea mobilizării.

Guvernul a pus în mod particular sub semnul întrebării rolul partidului La France insoumise (LFI), condus de Jean-Luc Mélenchon.

Ministrul Educației a afirmat că protestul elevilor a fost „legitim la început”, dar că ulterior ar fi fost „alimentat” și „recuperat” politic de LFI, iar grupări de ultrastânga ar fi preluat o parte dintre acțiuni.

LFI respinge acuzațiile.

Reprezentanții formațiunii susțin că guvernul încearcă să politizeze revendicările elevilor și că intervențiile dure ale forțelor de ordine au contribuit la escaladarea tensiunilor. Reuters notează că politicieni LFI au participat la unele manifestații, dar partidul afirmă că susține forme non-violente de protest.

Acuzațiile nu reprezintă, până în acest moment, o concluzie judiciară privind responsabilitatea LFI pentru violențe, ci poziția exprimată de Guvern și, potrivit Reuters, evaluări prezentate de serviciile de informații.

Miza este amplificată de apropierea alegerilor prezidențiale

Criza intervine cu aproximativ șapte luni înaintea alegerilor prezidențiale franceze din 2027 și într-o perioadă în care politica economică și bugetară a Guvernului provoacă deja proteste.

Guvernul Lecornu a prezentat proiectul de buget pentru 2027 într-un context dificil pentru finanțele publice. Executivul urmărește economii importante și reducerea deficitului, pe fondul unei datorii publice ajunse la aproximativ 119% din PIB și al creșterii costurilor de finanțare.

În paralel cu elevii, și angajați din sectorul public, inclusiv profesori, au protestat în ultimele zile împotriva unor măsuri bugetare și a înghețării salariilor.

Din acest motiv, confruntarea privind liceele a devenit rapid și un subiect al competiției politice preelectorale, cu poziții divergente între Guvern, LFI și celelalte formațiuni politice.

Guvernul face prima concesie

În timp ce autoritățile întăresc măsurile de ordine publică, executivul încearcă în același timp să reducă tensiunile prin negocieri.

Guvernul a renunțat la prevederea din proiectul de buget pentru 2027 care introducea taxe de înscriere pentru studenții fără bursă din BTS și din clasele pregătitoare pentru marile școli.

Măsura prevedea o taxă de 178 de euro pentru BTS și 270 de euro pentru clasele pregătitoare, potrivit informațiilor prezentate de Le Monde.

Ce urmează

Vineri, ministrul Educației, Édouard Geffray, are programate discuții cu organizațiile elevilor, sindicatele din educație, reprezentanții părinților și Consiliul Național al Vieții Liceale.

Guvernul promite o „platformă de consultare” prin care revendicările elevilor să fie centralizate și, ulterior, prezentarea unor răspunsuri la nivel național.

Însă protestele nu par să se încheie odată cu întâlnirea de vineri.

Un nou apel național la mobilizare a fost lansat pentru marți, 6 octombrie.

După o investigație a publicației The Wall Street Journal care leagă activitatea acesteia de promovarea unor proiecte energetice ale companiei grecești Aktor Group, reprezentantul Gregory Meeks, liderul democrat al Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei, și senatoarea Jeanne Shaheen, lidera democrată a Comisiei pentru Relații Externe a Senatului, au cerut explicații și documente de la secretarul de stat Marco Rubio. Meeks a cerut ca Guilfoyle să fie îndepărtată din funcție în cazul în care acuzațiile relatate se confirmă.

România, în centrul acuzațiilor

România apare în centrul unuia dintre cele mai sensibile episoade relatate de WSJ. Potrivit investigației, la o cină organizată la Atena în martie, în timpul unei discuții despre iminenta cădere a guvernului condus de Ilie Bolojan, Guilfoyle ar fi spus că Statele Unite pot produce o schimbare politică similară și în alte țări, inclusiv în Grecia. În scrisoarea sa către Rubio, Meeks citează explicit această relatare și spune că ea a generat preocupări în Grecia și România cu privire la o eventuală intervenție americană în politica internă a aliaților.

Afirmația este prezentată de Wall Street Journal pe baza relatării unei persoane care ar fi participat la cină și a altor persoane cărora le-ar fi fost relatat episodul. Reprezentanții ambasadoarei au contestat caracterizarea conversației.

Reacții la București

Căderea Guvernului Bolojan a avut loc ulterior, după retragerea PSD din coaliția de guvernare și votul parlamentar care a dus la demiterea executivului. În România, acuzațiile au generat reacții politice și solicitări de clarificări. Ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg, a declarat că Statele Unite au „încredere deplină în democrația din România” și că problemele politice interne trebuie rezolvate de România.

Ministrul român de Externe, Oana Țoiu, a precizat că vizita lui Guilfoyle la București, în martie, a avut loc în contextul unui eveniment al mediului privat de afaceri și nu a reprezentat o negociere cu statul român.

Miza energetică

Legătura cu România este și una energetică. Guilfoyle a promovat în sud-estul Europei proiecte privind transportul gazului natural lichefiat american, inclusiv prin așa-numitul Coridor Vertical, care leagă infrastructurile de gaze din Grecia, Bulgaria și România de piețele din nord și est. Wall Street Journal a relatat că Aktor Group, companie susținută de lobbyistul Christos Marafatsos, a fost una dintre firmele ale căror proiecte au beneficiat de atenția ambasadoarei.

Potrivit documentelor de lobby citate de WSJ, Aktor i-a plătit lui Marafatsos 160.000 de dolari până în iunie 2026 pentru a stabili contacte cu Departamentul de Stat, Departamentul pentru Energie și biroul președintelui SUA. WSJ a relatat că acesta a participat la numeroase întâlniri oficiale ale lui Guilfoyle, inclusiv cu oficiali străini, iar unii dintre participanți nu ar fi știut că era lobbyist plătit al companiei.

Congresul cere verificări și privind zborurile

Noul episod prezentat în Congresul SUA adaugă și problema deplasărilor cu avioane private. Parlamentarii îi cer Departamentului de Stat să verifice dacă respectivele călătorii au respectat regulile instituției și dacă au existat eventuale conflicte de interese. Reprezentanții lui Guilfoyle susțin că ambasadoarea a respectat regulile etice ale Departamentului de Stat și resping acuzațiile de conduită necorespunzătoare.

În 1991, atunci când a cumpărat un CAP pentru creşterea vacilor pentru a-l transforma într-o fermă de pui de carne, Ioan Popa începea să scrie una dintre cele mai importante pagini din istoria recentă a industriei alimentare româneşti.

Piaţa autoturismelor noi din România a scăzut în primele nouă luni din 2026 cu 10,6%, la 97.210 unităţi, potrivit datelor DRPCIV.

Analiştii Erste Group au reluat acoperirea Transport Trade Services (TTS) cu recomandarea de menţinere şi un preţ-ţintă de 6,86 lei pe acţiune, cu 8,6% peste închiderea din 29 septembrie, de 6,32 lei, potrivit unui raport publicat pe 1 octombrie. Noul preţ-ţintă este cu 54% peste cel din iunie 2025, de 4,46 lei.

O soluţie la criză, fără AUR la guvernare, ar fi refacerea alianţei dintre PSD şi PNL Doar că liderii celor două formaţiuni nu se suportă. Este greu de crezut că va fi o alianţă, în aceste condiţii.

Criza politică internă a mutat percepţia investitorilor şi a finanţatorilor datoriei publice a României într-o zonă de îngrijorare legitimă. România are nevoie de un interlocutor stabil, cu puteri depline, la Palatul Victoria, pentru a atrage şi a ţine în ţară investitorii străini, afirmă Radu Magdin, analist geopolitic şi CEO al companiei de consultanţă Smartlink.

Au sesizat potenţialul producţiei de mobilier încă de la începutul anilor’90 şi au construit treptat un jucător care pune România pe harta europeană a acestui domeniu.