În Rusia, va fi interzisă tranzacționarea criptomonedelor. Potrivit NEXTA, începând cu 1 iulie 2027, în Federația Rusă vor fi interzise tranzacțiile directe cu criptomonede între persoane fizice. Informația a fost comunicată de Banca Centrală.
De asemenea, Banca Centrală a interzis transferul de criptomonede către propriile portofele „reci”, care permit stocarea activelor fără intermediari.
Scopul noilor reguliPrincipalul obiectiv al noilor reguli este de a plasa piața criptomonedelor sub controlul statului. Presiunea sancțiunilor economice occidentale a forțat Moscova să transforme activele digitale într-un instrument vital pentru supraviețuirea financiară și finanțarea comerțului internațional.
Rusia folosește frecvent criptomonedele în comerțul extern pentru a deconta importurile și exporturile, ocolind rețeaua bancară globală SWIFT.
Rețelele crypto folosite de Moscova au devenit ținte majore pentru Occident. Recent, Regatul Unit a impus sancțiuni dure împotriva burselor de criptomonede și platformelor de plăți conectate la rețeaua rusească A7.
Daniel Zlota este pictor și arhitect de interior, stabilit în capitala Cataloniei. A început la un liceu de artă din Focșani, orașul său natal, terminând apoi Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, unde a urmat și un program de masterat.
Profesional, s-a afirmat rapid ca senior architect în cadrul unei mari rețele de centre comerciale din România.
Dar în paralel cu profesia sa de bază, arta i-a fost cea care l-a ajutat să-și exprime trăirile și pasiunile: „Pictura este partea sufletească și de creativitate, locul în care nu trebuie să dau explicații nimănui. Arhitectura este puțin mai rațională, un perete pe pânză nu trebuie să aibă o structură, ci poartă povești care vin din suflet”, ne explică Daniel. Citește continuarea REPORTAJULUI pe MEDIAFAX SPANIA.
Potrivit unei comunicări primite de la administrația feroviară ungară MAV Start, despre lucrări la infrastructura feroviară pe secția Budapesta – Szolnok – Lőkösháza, CFR a anunțat că, în perioada 7-8 noiembrie, vor interveni modificări pentru următoarele trenuri internaționale:
CFR le recomandă pasagerilor să verifice din timp programul actualizat al trenurilor, pentru a evita eventuale inconveniente.
De asemenea, date actualizate despre traficul feroviar al acestor trenuri se pot consulta pe pagina operatorului maghiar MÁV.
În ceea ce privește date despre circulația trenurilor din țara noastră, pasagerii pot consulta site-ul CFR Călători, să apeleze 021/9521 pentru trafic intern sau 021.314.5528 pentru trafic internațional (Gara de Nord București). De asemenea, pasagerii pot adresa întrebări și personalului CFR din stații.
Într-un interviu exclusiv acordat Euronews, Kaja Kallas a apărat dreptul Ucrainei de a lovi rafinăriile rusești, argumentând că acestea au un rol important în susținerea financiară a invaziei.
„Dacă analizăm dreptul internațional, este clar că lovirea rafinăriilor reprezintă o acțiune de apărare a Ucrainei, deoarece de acolo provin banii care finanțează acest război, în care ucrainenii sunt uciși în fiecare zi”, a declarat șefa diplomației europene. Kallas a subliniat că cea mai rapidă modalitate de a opri atacurile asupra infrastructurii energetice este încheierea războiului declanșat de Rusia.
Trump a anunțat un armistițiu energetic, dar Ucraina spune că Rusia a continuat atacurileDeclarațiile oficialului european vin după ce Donald Trump a anunțat un acord privind furnizarea a peste 300.000 de tone de motorină din Rusia, pe fondul crizei energetice globale.
Anunțul a fost urmat de prezentarea unui armistițiu energetic, prin care Rusia și Ucraina ar fi urmat să înceteze atacurile reciproce asupra infrastructurii energetice. Potrivit lui Volodimir Zelenski, Ucraina a suspendat timp de trei zile atacurile asupra instalațiilor energetice rusești, la solicitarea Washingtonului.
Trump dándole las gracias a Putin sobre el acuerdo del diésel con Rusia:
“Es una cantidad masiva de petróleo masivo llegando a nuestro país. ”
Otro ridiculo de la UE y especialmente Alemania
Intentaron aislar a Putin durante años, para depender exclusivamente del gas licuado norteamericano, y ahora EE.UU. hace tratos que benefician a Putin.
No hay diésel porque por la guerra de Irán se ha cargado todas las refinerías.
Esto ocurrió justo cuando Europa cambió su proveedor de diésel a EE.UU.… y ahora no le queda otra que comprar diésel ruso a través de EE.UU.
Todos los esfuerzos diarios de Von der Leyen y sus lamebotas para condenar a Putin se fueron por el desagüe.
Los líderes europeos son payasos vasallos una vez más…
Y Trump esta jugando al Monopoly donde todas las casillas energeticas van hacia el.
Es su forma de entender un juego que dejó de tener sentido hace 40 años.
— Ross (@ross64x) October 10, 2026
Președintele ucrainean susține însă că Moscova a continuat să bombardeze infrastructura Ucrainei și că atacurile rusești au provocat victime civile. În aceste condiții, Kievul a decis să reia operațiunile împotriva rafinăriilor rusești. „Interdicția de a ataca rafinăriile nu mai există. Am terminat cu asta”, a declarat Zelenski într-un interviu pentru Financial Times.
Zelenski acuză Washingtonul de presiunePreședintele ucrainean a formulat și acuzații la adresa administrației americane, susținând că Washingtonul a suspendat schimbul de informații și a perturbat serviciile de internet prin satelit Starlink. Potrivit lui Zelenski, oficiali americani au avertizat Kievul că furnizarea informațiilor militare va fi suspendată dacă Ucraina nu oprește atacurile asupra rafinăriilor rusești.
El a afirmat că întreruperile ulterioare au fost prezentate drept probleme tehnice, explicație pe care a respins-o. „Nu a fost o problemă tehnică, a fost o decizie”, a declarat liderul ucrainean.
Aceste afirmații reprezintă acuzațiile formulate de Zelenski și nu sunt prezentate în materialul Euronews ca fiind confirmate independent. Doar cinci dintre cele 32 de mari rafinării rusești scăpaseră de atacuri până la sfârșitul lunii august
Infrastructura petrolieră rusească, tot mai des vizată de atacurile UcraineiCampania ucraineană împotriva infrastructurii petroliere rusești s-a intensificat semnificativ în ultimele luni. Conform comunicatelor Ministerului ucrainean al Apărării, forțele Kievului au atacat 12 rafinării importante din Rusia numai în luna septembrie.
Datele Agenției Internaționale pentru Energie, citate de Euronews, arată că, până la sfârșitul lunii august, doar cinci dintre cele 32 de mari rafinării rusești nu fuseseră vizate de atacuri cu drone ucrainene. Unele instalații au fost lovite de până la 15 ori de la începutul invaziei rusești pe scară largă, în februarie 2022.
Kaja Kallas a explicat că veniturile din petrol reprezintă o sursă majoră de finanțare a războiului, în timp ce Rusia atacă infrastructura energetică ucraineană, provocând dificultăți populației înaintea iernii. Șefa diplomației europene a insistat că Rusia este agresorul, iar Ucraina este victima invaziei, solicitând Statelor Unite să exercite presiuni asupra Moscovei, nu asupra Kievului.
Kremlinul pune sub semnul întrebării existența armistițiuluiMoscova a reacționat la declarațiile privind încetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice, sugerând că termenii unui asemenea acord nu au fost stabiliți clar. „Ce s-a anunțat? Care sunt limitele armistițiului energetic? Ce înseamnă acesta? A fost precizat ceva?”, a întrebat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. El a mai spus că discuțiile în această direcție continuă.
Numărul candidaturilor a crescut cu 27% față de aceeași perioadă din 2025, iar media a ajuns la 65 de aplicări pentru un job, semn că lupta pentru un loc de muncă devine tot mai intensă.
Angajatorii continuă să caute personal, însă planurile de extindere a echipelor sunt mai prudente decât anul trecut, din cauza condițiilor economice.
În schimb, unele dintre sectoarele care angajează constant au continuat să ofere oportunități pentru candidați, în special în retail, industria alimentară, transport și logistică, precum și în domeniul financiar-bancar.
Cele mai multe locuri de muncă sunt în retailRetailul a fost sectorul cu cele mai multe joburi publicate în primele nouă luni ale anului, cu aproximativ 35.000 de poziții disponibile. Pe următoarele locuri s-au situat serviciile, industria alimentară, producția, transportul și logistica, construcțiile, precum și sectorul call-center/BPO.
Lista domeniilor cu recrutare activă a fost completată de turism, financiar-bancar și asigurări. La polul opus s-au aflat educația și trainingul, industria farmaceutică, imobiliarele, energia și publicitatea, marketingul și relațiile publice.
Diferențele dintre sectoare țin atât de evoluția economică, cât și de stabilitatea angajaților. În unele domenii, activitatea a stagnat sau s-a redus, ceea ce a limitat apariția unor noi posturi. În altele, fluctuația redusă de personal a diminuat nevoia de recrutare.
„În domeniile populate preponderent de candidați cu un nivel ridicat de senioritate și de specialiști, în perioadele mai tumultuoase din punct de vedere economic, se instalează mai multă stabilitate, iar rata de plecări voluntare este foarte scăzută”, a explicat Roxana Drăghici.
Cele mai multe oportunități de angajare au fost disponibile în București, Brașov și Cluj-Napoca, urmate de Iași, Timișoara, Constanța, Ploiești și Sibiu.
În privința experienței profesionale, angajatorii au publicat cele mai multe poziții pentru candidații entry-level, cu mai puțin de doi ani de experiență, și pentru cei mid-level, cu doi până la cinci ani de experiență.
Au existat oportunități și pentru persoanele fără experiență, precum și pentru candidații seniori, cu peste cinci ani de activitate în domeniu.
10,4 milioane de aplicări în nouă luni / Tinerii, printre cei mai activi candidațiÎn primele trei trimestre din 2026, candidații au trimis 10,4 milioane de aplicări, cu 27% mai multe decât în perioada similară a anului trecut. Potrivit platformei, acesta este cel mai ridicat nivel înregistrat în ultimii zece ani.
Cele mai căutate domenii de către candidați au fost retailul, serviciile financiar-bancare, call-center/BPO, industria alimentară, turismul și IT/telecomunicațiile.
Segmentul de vârstă 25-35 de ani a înregistrat cele mai multe aplicări, respectiv 4,1 milioane. Tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani au trimis 2,8 milioane de candidaturi.
Volumul aplicărilor a crescut și în rândul persoanelor cu vârste între 36 și 45 de ani, care au înregistrat 2,1 milioane de candidaturi, precum și în categoria celor de peste 45 de ani, cu 1,2 milioane.
Creșterea numărului de candidaturi, în paralel cu temperarea recrutării, accentuează concurența pentru posturile disponibile. În medie, fiecare loc de muncă a atras 65 de aplicări, iar în retail și IT/telecomunicații media a depășit 90.
Un accident grav a avut loc marți noaptea în localitatea Ruși-Mănăstioara, din comuna Udești, județul Suceava. În jurul orei 02:30, o masină a derapat și, în cele din urmă, a luat foc complet.
Autoturismul a lovit atât un copac, cât și gardul unei case din localitate.
Mașina tânărului, mistuită de flăcăriAutoturismul a ieșit în decor și s-a izbit violent de un copac și un gard. A luat foc la scurt timp după. Până la sosirea autorităților, mașina ardea complet.
Din fericire, tânărul nu a reușit să coboare la timp și nu a fost rănit grav.
Intervenția autoritățilorLa fața locului s-au deplasat echipajele ISU Suceava, asistați de pompierii militari cu o autospecială de stingere și o ambulanță SMURD.
Medicii au raportat că tânărul era conștient si cooperant, dar avea mai multe traumatisme. Victima a fost transportată de medici la spital pentru investigații suplimentare și tratament de specialitate.
„Autoturismul a fost distrus de flăcări în totalitate”, a concluzionat ISU Suceava.
Dumitru Chisăliță, fondatorul și președintele Asociației Energia Inteligentă, este propunerea pentru conducerea Ministerului Energiei în Guvernul condus de premierul desemnat Luca Niculescu, potrivit surselor Mediafax.
Inginer de profesie, cu o experiență de peste 30 de ani în domeniul energetic, Chisăliță a lucrat în sectorul gazelor naturale, a ocupat funcții de conducere și a devenit una dintre vocile cunoscute în dezbaterile publice despre prețurile energiei, siguranța aprovizionării și tranziția energetică.
Studii în inginerie și o carieră în sectorul gazelor naturalePotrivit CV-ului său, Dumitru Chisăliță a absolvit Facultatea de Inginerie a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, la profilul Inginerie Economică, specializarea Ingineria și managementul sistemelor de producție.
Ulterior, și-a completat pregătirea cu studii de masterat în valorificarea gazelor naturale, managementul și marketingul petrolului, precum și modernizarea energetică a clădirilor.
De asemenea, el a obținut atestări profesionale în domeniul expertizei tehnice pentru petrol și gaze, al auditului energetic și al eficienței energetice a clădirilor.
Potrivit documentului, Chisăliță are peste 15 ani de experiență în funcții de management în companii din sectorul gazelor naturale și o activitate profesională și academică de peste 30 de ani.
De-a lungul carierei, a lucrat în domeniul gazelor naturale și a fost implicat în activități de consultanță și expertiză tehnică. A avut și legături cu mediul universitar, unde a fost cadru didactic în domeniul instalațiilor și al specializărilor asociate sectorului energetic.
Asociația Energia Inteligentă și intervențiile în dezbaterea publicăDumitru Chisăliță a fondat, în 2016, Asociația Energia Inteligentă (AEI), organizație care promovează eficiența energetică, transparența pieței și protejarea consumatorilor.
Asociația a derulat proiecte și a publicat analize despre sărăcia energetică, prețurile gazelor și electricității, drepturile consumatorilor și politicile publice din domeniu.
El a devenit cunoscut publicului și prin intervențiile sale în presă, pentru că a criticat modul în care autoritățile au gestionat unele dintre problemele structurale ale sistemului energetic din România.
În august 2026, într-o analiză despre vulnerabilitățile sistemului energetic, el a susținut că dificultățile din prezent nu sunt un eșec al energiilor regenerabile, ci sunt rezultatul modului în care a fost organizată tranziția energetică.
Dumitru Chisăliță a lucrat la Romgaz și Transgaz, iar în 2010 a devenit director al Departamentului de vânzări gaze din cadrul Romgaz.
În 2012, a ocupat funcția de director general al companiei, iar ulterior a fost membru al Consiliului de Administrație. A condus Consiliul de Administrație al Romgaz în perioadele 2016-2017 și în 2025.
Între octombrie 2023 și 2025, Chisăliță a fost consilier onorific al ministrului Energiei.
De asemenea, a predat la Universitatea Transilvania din Brașov, unde a fost cadru didactic în domeniul energiei, inclusiv în cel al hidrogenului și al surselor regenerabile.
Cum ar putea arăta Cabinetul Luca NiculescuPSD a anunțat următoarele propuneri pentru viitorul Guvern:
Potrivit surselor Mediafax, Alexandru Nazare ar urma să rămână la conducerea Ministerului Finanțelor, iar Dan Neculăescu, ambasadorul României la NATO, ar putea fi propus pentru Ministerul Afacerilor Externe.
Pentru Ministerul Educației este vehiculat numele consilierului prezidențial Sorin Costreie, în timp ce la Cultură ar putea ajunge Ioana Ciocan, fondatoarea Art Safari. Bogdan Dumitru ar urma să fie propus pentru conducerea Ministerului Comunicațiilor și Inteligenței Artificiale.
Rusia a anunțat joi arestarea unui cetățean suedez acuzat că a „trecut ilegal” frontiera rusă cu scopul de a pregăti atacuri împotriva unor obiective militare.
Bărbatul, al cărui nume și vârstă nu au fost dezvăluite, a fost arestat în regiunea Pskov (nord-vest), nu departe de granița cu Letonia, potrivit Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), așa cum a relatat agenția de știri de stat TASS, citată de Le Figaro. „Acesta mergea în Rusia (…) pentru a comite atacuri și acte de sabotaj care vizau obiective militare”, a declarat aceeași sursă.
Diana Buzoianu a anunțat joi că a semnat raportul Corpului de Control cu privire la acțiunile de vânătoare din ianuarie 2026, organizate la Direcția Silvică Iași din cadrul Romsilva. Ministrul interimar al Mediului a anunțat ce a descoperit echipa de control.
„Ce a descoperit Corpul de Control? Directori Romsilva care se adună de prin țară în zile de muncă ca să participe la acțiuni de vânătoare, zeci de angajați zilieri (o parte rude sau cunoscuți ai personalului silvic din Romsilva) care participă la respectivele partidele de vânătoare cu niciun leu plătit oficial și invitați speciali din afara Romsilva la acțiuni de vânătoare care nu au plătit niciun tarif de organizare”, a transmis Diana Buzoianu pe Facebook.
Exemplele prezentate de Diana BuzoianuEa a oferit câteva exemple.
„De exemplu, Directorul Direcției Silvice Botoșani, domnul Havris Marius, și Directorul Direcției Silvice Ialomița, Niță Nicușor, și-au atribuit sarcini de serviciu în nume propriu fix ca să poată să participe la acțiuni de vânătoare la Direcția Silvică Iași. Niciunul dintre directorii care au participat la partide de vânătoare nu au dat rapoarte oficiale care să arate ce era așa mare interes de serviciu pentru ei să bată atâția km în alte județe să vâneze la Direcția Silvică Iași. Așa arată vânătoarea ca ,,management cinegetic” susținută de Direcția Silvică Iași”, a mai scris Diana Buzoianu.
Prejudiciul va fi recuperatMinistrul interimar al Mediului a mai spus că instituția va încerca să recupereze prejudiciul.
„Corpul de control al Ministerului Mediului a cerut să fie aplicate reguli foarte clar pe viitor să nu mai existe invitați externi care nu-și plătesc tarifele. Să fie recuperate prejudiciile. Să fie trasate proceduri clare de cine vine la aceste acțiuni din cadrul Romsilva”, a precizat Diana Buzoianu.
Atacul este primul asupra unei instalații energetice rusești după ce președintele american Donald Trump a declarat că Moscova și Kievul ar fi convenit asupra unui armistițiu energetic. Înțelegerea nu a fost confirmată oficial de niciuna dintre cele două părți.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu publicat joi de Financial Times, că Ucraina a suspendat timp de trei zile atacurile asupra infrastructurii energetice, la solicitarea Statelor Unite. Kievul ar urma însă să reia aceste operațiuni, întrucât Rusia continuă să atace infrastructura energetică ucraineană.
„Pagubele materiale sunt în curs de evaluare. Serviciile de intervenție lucrează la fața locului”, a transmis guvernatorul Pavel Malkov într-un mesaj publicat pe Telegram.
Oficialul rus a precizat că atacurile au provocat pagube și unui depozit dintr-o altă locație, fără să ofere detalii suplimentare, informează Reuters.
Atacul cu drone asupra rafinăriei din Riazan provoacă un incendiuRafinăria din Riazan este deținută de compania petrolieră rusă Rosneft și reprezintă o instalație importantă pentru aprovizionarea Moscovei cu combustibil.
Potrivit informațiilor prezentate în materialul-sursă, rafinăria asigură aproape 5% din capacitatea totală de rafinare a petrolului din Rusia. Instalația a fost vizată de mai multe atacuri cu drone în ultimele luni.
Autoritățile regionale nu au comunicat deocamdată amploarea pagubelor provocate de noul atac și nici dacă activitatea rafinăriei a fost întreruptă.
Guvernatorul Pavel Malkov anunțase anterior că orele de curs din școli și grădinițe din două districte au fost anulate din cauza a ceea ce a descris drept atacuri masive cu drone.
Ucraina reia atacurile asupra infrastructurii energetice ruseștiAtacul din regiunea Riazan are loc în contextul incertitudinilor privind un posibil armistițiu energetic între Rusia și Ucraina.
Donald Trump a anunțat duminică faptul că cele două țări ar fi convenit să suspende atacurile asupra infrastructurii energetice. Totuși, nici Moscova, nici Kievul nu au confirmat oficial existența unui acord.
Volodimir Zelenski a declarat pentru Financial Times că Ucraina a oprit atacurile asupra obiectivelor energetice timp de trei zile, pentru a răspunde solicitărilor Washingtonului. Președintele ucrainean a susținut însă că Rusia a continuat să lovească infrastructura energetică a țării sale, motiv pentru care Kievul intenționează să reia operațiunile.
Declarațiile indică faptul că o eventuală înțelegere privind protejarea infrastructurii energetice nu a dus, până în prezent, la o încetare confirmată de ambele părți a atacurilor asupra acestor obiective.
Rafinăria Rosneft din Riazan, o țintă repetată a atacurilor cu droneInstalațiile de rafinare a petrolului au fost vizate în repetate rânduri de atacuri cu drone în timpul războiului dintre Rusia și Ucraina. Astfel de operațiuni pot afecta producția și distribuția combustibililor, în funcție de amploarea pagubelor și de durata întreruperii activității.
Rafinăria din Riazan are o importanță deosebită pentru aprovizionarea cu combustibil a Moscovei, iar ponderea sa în capacitatea totală de rafinare a Rusiei o transformă într-un obiectiv relevant pentru infrastructura energetică rusă.
Deocamdată, nu există informații confirmate privind efectele noului atac asupra capacității de producție a rafinăriei. Evaluarea pagubelor este în curs, potrivit autorităților regionale ruse.
Jurnaliștii Dan Tăpălagă și Cristian Pantazi discută azi de la ora 12.00 în direct pe G4Media despre componența guvernului Nicușor Dan – PSD – Luca Niculescu și modul în care noul cabinet va guverna fără o majoritate clară în Parlament.
Cei doi ziariști vor analiza relația PSD – AUR și coaliția informală spre care se îndreaptă cele două partide, dar și fragilizarea poziției lui Sorin Grindeanu în PSD după ce liderul partidului s-a abținut la votul pentru intrarea la guvernare.
Urmărește podcastul ”Analiza zilei” LIVE pe G4Media și canalele de Youtube și Facebook la ora 12.00.
Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a transmis un mesaj despre nivelul de pregătire al adulților din România și despre felul în care aceștia își folosesc cunoștințele în viața de zi cu zi.
Dimian a făcut referire la evaluarea internațională PIAAC (Programul pentru evaluarea internațională a competențelor adulților), cunoscută drept „PISA pentru adulți”, și a sugerat că rezultatele acesteia ar putea schimba perspectiva asupra performanțelor elevilor români la testele PISA.
Într-o postare pe Facebook, Mihai Dimian a lansat o provocare pentru adulți și i-a îndemnat să-și analizeze propriile competențe, nu doar să judece nivelul de pregătire al copiilor.
„Vă doresc ca, atunci când vom vedea rezultatele evaluării PIAAC în România, cunoscută drept PISA pentru adulți, rezultatele elevilor români la testele PISA să nu ni se pară foarte bune.
Până atunci, poate ar fi bine ca noi, adulții, să ne punem și nouă întrebările pe care le adresăm copiilor: ce am învățat și cât de bine putem aplica ceea ce știm?”.
Ce măsoară testele PISAÎn mesajul său, Mihai Dimian a explicat și ce urmăresc testele PISA, dincolo de acumularea unor informații sau de capacitatea elevilor de a reproduce ceea ce au învățat la școală.
La matematică, testul „măsoară capacitatea individuală de a raționa matematic și de a formula, folosi și interpreta matematica pentru a rezolva probleme într-o varietate de contexte din lumea reală”.
În ceea ce privește lectura, accentul cade pe înțelegerea mesajului unui text, pe evaluarea ideilor și pe folosirea lor în contexte relevante pentru viața personală și socială: „măsoară capacitatea unui individ de a înțelege un text, de a utiliza, de a evalua, de a reflecta și de a aplica ideile exprimate în scris pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa la viața societății”.
La științe, evaluarea vizează capacitatea de a explica fenomene, de a interpreta date și de a analiza dovezi.
Competențele științifice presupun și argumente solide în discuțiile despre știință și tehnologie, nu doar cunoașterea unor noțiuni.
De ce contează evaluarea adulțilorPIAAC, evaluarea internațională a competențelor adulților, oferă o perspectivă asupra modului în care oamenii își folosesc abilitățile în situații de zi cu zi.
Prin comparație cu testele PISA, adresate elevilor de 15 ani, această evaluare mută atenția asupra adulților și asupra capacității lor de a înțelege informații, de a rezolva probleme și de a utiliza ceea ce știu.
Mesajul e simplu: cât de mult contează cunoștințele acumulate dacă acestea nu pot fi aplicate în viața reală de către adulți.
Președinta din Costa Rica, Laura Fernandez, care a preluat funcția în luna mai, și-a bazat campania electorală pe promisiunea de a combate valul de criminalitate care a cuprins ceea ce odată era cea mai sigură țară din America Centrală, potrivit AFP.
Centrul de înaltă securitate împotriva criminalității organizate (CACCO) din San Rafael de Alajuela va găzdui 5.100 de deținuți. Primi deținuți vor ajunge în penitenciar în această lună.
Aliată a SUA, președinta a promis că va trasa „o linie dură împotriva criminalității”, iar „cei care încalcă legea trebuie să plătească prețul”.
Aceștia vor purta salopete portocalii, vor fi supuși unor reguli stricte de vizitare și vor avea dreptul la o oră pe zi în aer liber.
#EnDesarrollo: Así se ve el CACCO por dentro.
Nueva infraestructura se inaugura este miércoles #NM935 https://t.co/YGaJ4rL21J
— Noticias Monumental (@MonumentalCR) October 14, 2026
El Salvador, sursă de inspirație
Fernandez l-a citat pe președintele salvadorian Nayib Bukele, cunoscut pentru mâna de fier, care a închis mii de membri suspectați de apartenență la bande fără a le aduce acuzații, ca sursă de inspirație pentru reducerea criminalității.
Alegerea ei a marcat o altă victorie pentru dreapta latino-americană, care a înlăturat o serie de guverne de stânga în ultimele luni, inclusiv în Chile, Bolivia și Honduras.
„Către Republica soră El Salvador, care a jucat un rol esențial în lupta noastră împotriva criminalității, dragă președinte Bukele, îți trimit o îmbrățișare uriașă și din suflet”, a declarat Fernandez reporterilor la ceremonia de inaugurare.
Ea i-a mulțumit lui Bukele pentru sprijinul acordat „astfel încât acest proiect să poată deveni realitate astăzi”.
Vizită oficială în țara vecinăFernandez se va deplasa, vineri, în El Salvador pentru a vizita controversatul Centru de Izolare a Teroriștilor (CECOT), unde organizațiile neguvernamentale au denunțat încălcări pe scară largă ale drepturilor omului, inclusiv tortură și violență sexuală.
Criticii au acuzat Costa Rica, considerată de mult timp o oază a democrației și a respectului pentru drepturile omului în America Centrală, că imită măsurile represive din El Salvador.
Peste 90.000 de persoane suspectate de apartenență la bande au fost arestate în El Salvador de când Bukele a declarat starea de urgență în 2022.
ONG-ul salvadorian Socorro Juridico afirmă că peste 500 dintre aceștia au murit în detenție.
Perchezițiile au avut loc în județele Iași, Giurgiu, Prahova, Maramureș, Dâmbovița și Ilfov, precum și în municipiul București. Acțiunea a fost desfășurată de polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Iași, împreună cu procurorii DIICOT Iași.
Cercetările sunt efectuate pentru constituirea unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală, delapidare, folosirea cu rea-credință a creditului societății și spălare a banilor.
Potrivit Poliției Române, din actele de urmărire penală a reieșit că, începând cu anul 2021, peste 20 de persoane ar fi acționat în cadrul unei grupări de criminalitate organizată, având ca scop principal obținerea unor sume de bani prin evitarea obligațiilor fiscale în domeniul construcțiilor.
Gruparea ar fi utilizat un circuit comercial fictiv, format din societăți comerciale beneficiare, societăți intermediare și firme de tip fantomă.
„Cercetările au arătat că membrii grupului infracțional organizat ar fi acționat în mod coordonat, pe mai multe paliere funcționale, fiecare având roluri distincte în cadrul mecanismului infracțional, respectiv identificarea societăților utilizate în circuit, emiterea și înregistrarea documentelor justificative, respectiv efectuarea transferurilor bancare și retragerea ulterioară a sumelor de bani în numerar”, a transmis Poliția Română.
Cum ar fi funcționat mecanismul infracționalPotrivit anchetatorilor, mecanismul ar fi constat în emiterea și înregistrarea succesivă de facturi pentru operațiuni comerciale fictive sau supraevaluate, în special în domeniul lucrărilor de construcții.
Aceste operațiuni ar fi permis justificarea aparentă a unor prestări de servicii și achiziții prin intermediul situațiilor de lucrări, proceselor-verbale de recepție și altor documente specifice.
„Aceste operațiuni ar fi avut ca scop deducerea nelegală de TVA, diminuarea obligațiilor fiscale și justificarea unor ieșiri de numerar fără corespondent în activități economice reale”, se arată în comunicatul Poliției Române.
Anchetatorii au stabilit că societățile utilizate în circuit nu ar fi desfășurat activități economice reale raportat la volumul tranzacțiilor declarate. Multe dintre acestea nu aveau personal angajat, capacitatea economică necesară sau relații comerciale externe relevante.
De asemenea, sumele de bani transferate între societățile implicate ar fi fost redistribuite succesiv prin mai multe firme, după care ar fi fost retrase în numerar, pentru a fi scoase din circuitul bancar și pentru a ascunde proveniența reală a fondurilor.
„Probatoriul administrat, până în prezent, a reliefat coordonarea activităților dintre persoanele implicate, gestionarea fluxurilor financiare, întocmirea documentației justificative și remiterea sumelor de bani rezultate din circuitul fictiv și a conturat existența unui circuit tranzacțional închis, în cadrul căruia societățile implicate ar fi desfășurat relații comerciale aproape exclusiv între ele, un aspect specific mecanismelor de evaziune fiscală organizată”, au precizat polițiștii.
Prejudicii de peste 55 de milioane de leiPrejudiciul cauzat bugetului de stat este estimat la cel puțin 16.665.844 de lei, dintre care 9.067.303 lei reprezintă TVA, iar 7.598.538 de lei reprezintă impozit pe profit. Sumele au fost stabilite, până în prezent, doar pentru perioada 2023-2025.
Totodată, prin activitatea grupului infracțional organizat ar fi fost cauzat un prejudiciu și societăților comerciale, de cel puțin 38.729.358 de lei, calculat pentru aceeași perioadă.
Persoanele vizate vor fi audiate la sediul DIICOT – Serviciul Teritorial Iași.
Acțiunea beneficiază de sprijinul polițiștilor din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, brigăzilor de combatere a criminalității organizate București și Ploiești, serviciilor de combatere a criminalității organizate Giurgiu, Ilfov, Dâmbovița și Maramureș, Serviciului de Investigare a Criminalității Economice și Serviciului pentru Acțiuni Speciale din Inspectoratul de Poliție Județean Iași, jandarmilor Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei, inspectoratelor de jandarmi județele Dâmbovița și Prahova și Grupării de Jandarmi Mobilă Prahova.
