Potrivit Gândul, Georgescu nu a dat declarații, însă a fost întâmpinat de susținători, care s-au strâns în fața curții de apel să-l aștepte cu drapele tricolor. La intrarea în clădire, Georgescu a ignorat întrebările jurnaliștilor, alegând să interacționeze cu susținătorii săi. Acesta a luat în brațe un copilaș și a pupat ulterior o femeie pe obraz.
Douăzeci de minute mai târziu, la sediul Curții de Apel a ajuns și Horațiu Portra, într-o dubă a MApN. Instanța i-a prelungit, luni, măsura de arest preventiv pentru încă 30 de zile, în timp ce fiul său, Dorian Potra, dar și nepotul său, Adrian Portra, au fost plasați în arest la domiciliu.
Călin Georgescu, fostul candidat la alegerile prezidențiale, se află sub control judiciar de puțin mai mult de un an de zile, într-un dosar ce vizează săvârșirea unor infracțiuni împotriva ordinii constituționale, deși avocații săi susțin că acuzațiile nu sunt susținute de probe concrete.
Potrivit rechizitoriului, Călin Georgescu, Horațiu Potra, dar și alți 20 de inculpați sunt acuzați că au încercat să organizeze o lovitură de stat, după alegerile pierdute din 2024. Aceștia ar fi plănuit, într-o întâlnire la Cioplani, să se infiltreze în protestele organizate imediat după anularea alegerilor și să creeze haos.
Statele Unite se confruntă cu cel mai grav an pentru rujeolă din ultimii 25 de ani, pe fondul scăderii acoperirii vaccinale și al creșterii ezitării față de vaccinuri, relatează CNN.
La un an de la debutul unui amplu focar în vestul statului Texas, autoritățile sanitare americane avertizează că boala, considerată eliminată din anul 2000, riscă să redevină endemică.
Epidemii majore în alte zoneTexas a raportat peste 760 de cazuri de rujeolă și două decese în rândul copiilor, înainte de a declara oficial încheierea focarului, în august 2025.
A fost cel mai mare focar de rujeolă din SUA din ultimele decenii.
Între timp, alte epidemii majore au apărut în Carolina de Sud și la granița dintre Utah și Arizona, fiecare acumulând sute de îmbolnăviri și continuând să se extindă, potrivit aceleiași surse.
„Rujeola era foarte rară în urmă cu câțiva ani”Primele două săptămâni ale anului 2026 au fost printre cele mai grave din ultimul sfert de secol, cu 171 de cazuri confirmate — aproape cât media anuală totală înregistrată în cei 25 de ani de la eliminarea oficială a rujeolei.
Demn de menționat, în 2025, SUA au raportat peste 2.200 de cazuri, un nivel fără precedent în perioada post-eliminare.
„Este surprinzător, pentru că în urmă cu doar câțiva ani, rujeola era foarte rară în Statele Unite”, a declarat dr. Caitlin Rivers, epidemiolog și directoare a Centrului pentru Inovație în Răspunsul la Epidemii de la Școala de Sănătate Publică Johns Hopkins Bloomberg.
O boală complet prevenibilă„Acum vedem într-o singură săptămână ceea ce am fi putut vedea într-un an obișnuit.”
Potrivit datelor oficiale, peste 95% dintre cazuri au apărut la persoane nevaccinate sau vaccinate incomplet cu cele două doze recomandate de vaccin ROR (rujeolă–oreion–rubeolă).
Experții avertizează că situația s-ar putea agrava înainte de a se îmbunătăți, întrucât boala și decesele asociate sunt, în mare parte, complet prevenibile.
Răspândirea continuă a rujeolei pune în pericol statutul de „țară fără rujeolă” al SUA, iar Organizația Panamericană a Sănătății urmează să decidă în aprilie dacă acest statut va fi menținut.
„Nu trebuie să verific pulsul ca să știu că nu merge bine”Evaluarea va include analiza legăturilor dintre focarele recente și cel din Texas, precum și tiparele de transmitere din ultimul an.
Pentru unii specialiști, însă, pierderea statutului de „țară fără rujeolă” ar fi doar un simptom.
„Eliminarea rujeolei este un semn vital al sistemului nostru public de sănătate.
Sistemul public de sănătate este albastru la ATI”, a declarat dr. Demetre Daskalakis, fost director în cadrul CDC, care a demisionat anul trecut în semn de protest.
„Nu trebuie să-i verific pulsul ca să știu că nu merge bine.”
Procent-record de scutiri de la vaccinareDatele CDC (Center for Disease Control) arată că un procent record de copii de grădiniță au beneficiat de scutiri de la vaccinarea obligatorie în ultimul an școlar, iar acoperirea cu vaccinul ROR a fost pentru al cincilea an consecutiv sub pragul federal de 95%.
Cele mai frecvente motive invocate de părinți au fost obiecțiile filosofice sau de convingeri personale, urmate de dificultăți administrative și, mai rar, motive medicale reale.
„Oamenii au uitat ce înseamnă rujeola”„Vaccinurile sunt victime ale propriului succes. Nu este vorba doar că am eliminat rujeola. Cred că am eliminat amintirea rujeolei”, a explicat dr. Paul Offit, director al Centrului de Educație privind Vaccinurile de la Spitalul de Copii din Philadelphia.
El a amintit că, înainte de moartea sa, creatorul vaccinului ROR, dr. Maurice Hilleman, avertizase că virusul ar putea reveni tocmai pentru că oamenii au uitat cât de periculoasă este boala.
În 2025, rujeola a provocat trei decese în SUA — în condițiile în care trei cazuri au fost înregistrate în total în ultimii 25 de ani. Acest lucru nu a dus la o creștere semnificativă a vaccinării, nici măcar în comunitățile afectate direct de focare.
Cinci clinici mobile de vaccinare, foarte puțini doritoriÎn Carolina de Sud, autoritățile au organizat clinici mobile de vaccinare, însă participarea a fost descrisă drept „dezamăgitoare”.
Specialiștii avertizează că focarele apar frecvent în comunități subvaccinate, inclusiv în grupuri unite de convingeri religioase sau ideologice.
„Există un nou tip de comunitate strâns unită, creată prin mesaje antivaccinare”, a spus Daskalakis, referindu-se inclusiv la influența unor figuri publice din sfera mișcării antivaccin.
„Mă aștept ca rujeola să facă parte din viitorul nostru”Deși Departamentul american al Sănătății susține că vaccinarea rămâne cea mai eficientă metodă de prevenție, recentele modificări ale programului de vaccinare a copiilor — care recomandă mai puține vaccinuri — au stârnit îngrijorări în rândul experților, care se tem că acestea ar putea alimenta și mai mult neîncrederea.
În acest context, mulți epidemiologi avertizează că rujeola ar putea deveni din nou o prezență constantă în SUA.
„Mă aștept ca rujeola să facă parte din viitorul nostru, cel puțin pe termen mediu, dacă nu chiar lung”, a concluzionat Daskalakis — o perspectivă sumbră pentru o boală care ar fi putut rămâne în trecut.
Rutte a atras atenția asupra amenințărilor din zonă, subliniind că doar un stat non‑NATO se învecinează cu această regiune: Rusia. El a menționat însă și China, care devine tot mai activă în Arctică, scrie Baha.
„Trebuie să facem mai mult și să protejăm Arctică împotriva influențelor rusești și chineze. Lucrăm la acest lucru pentru a ne asigura că, împreună, vom apăra regiunea”, a declarat Rutte la Forumul Economic Mondial de la Davos.
Referindu-se la tensiunile din cadrul Alianței, șeful NATO a spus că este imposibil să comenteze public pe acest subiect. „Dacă aș face asta, nu aș mai putea să reduc tensiunile și să le gestionez eficient”, a explicat el.
În privința problemelor delicate, inclusiv a discuțiilor despre Groenlanda, Rutte a precizat că lucrează în culise, pentru a menține cooperarea între membrii NATO și a evita escaladarea conflictelor.
Această declarație subliniază preocuparea NATO pentru securitatea Arcticii și importanța cooperării între statele membre, mai ales într-un context în care interesele unor puteri externe, precum Rusia și China, devin tot mai evidente.
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) arată că participarea la astfel de evenimente este esențială pentru consolidarea imaginii României ca destinație turistică.
Standul României va pune în valoare diversitatea și autenticitatea ofertei turistice naționale, evidențiind patrimoniul natural și cultural al României, arată ministerul
„Participarea României la FITUR Madrid face parte dintr-un efort mai larg de a ne promova constant și coerent pe piețele externe. Vorbim despre o piață importantă pentru turismul românesc și despre o oportunitate de a prezenta diversitatea și autenticitatea României ca destinație pentru turiștii internaționali. Am făcut tot ce era necesar pentru a asigura participarea la acest târg de neratat pentru România”, a declarat Irineu Darău, ministrul Economiei.
Reprezentanții ministerului arată că Spania reprezintă o piață prioritară pentru turismul românesc, situându-se constant între primele zece țări emițătoare de turiști către România.
„Creșterea numărului de turiști spanioli în ultimii ani, accesibilitatea aeriană ridicată și interesul acestora pentru circuite culturale, turism în natură, turism rural și city break-uri fac din România o destinație cu un potențial semnificativ de dezvoltare pe această piață”, transmite MEDAT.
Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a avertizat asupra impactului tarifelor comerciale asupra economiei americane, subliniind că gospodăriile și importatorii din Statele Unite vor fi cei mai afectați. Declarațiile au fost făcute în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde Lagarde a analizat consecințele politicilor comerciale globale și modul în care acestea influențează creșterea economică și inflația, scrie Baha.
Lagarde a menționat un studiu realizat de Institutul Kiel din Germania, care arată că tarifele impuse de Statele Unite au ca efect direct creșterea costurilor pentru consumatorii locali și importatori. „Consumul american și importatorii americani sunt principalii purtători ai poverii tarifelor”, a spus președinta BCE, atrăgând atenția că impactul nu se limitează doar la companii sau industrii, ci afectează întreaga economie.
În același timp, Lagarde a fost optimistă în privința duratei acestor tarife, explicând că nu se așteaptă ca ele să devină permanente. „Sper cu siguranță că nu”, a afirmat ea când a fost întrebată dacă aceste taxe ar putea rămâne în vigoare și peste 20 de ani. Totuși, ea a insistat că este esențial să se analizeze efectele pe termen lung ale acestor măsuri, inclusiv impactul asupra inflației și creșterii economice.
Tarifele au consecințe globalePreședinta BCE a subliniat că tarifele nu afectează doar Statele Unite, ci au și consecințe globale, deoarece perturbă lanțurile de aprovizionare și pot genera efecte de tip „spillover” în alte economii. Prin urmare, analiza impactului trebuie să includă nu doar costul direct pentru consumatori, ci și modul în care acestea influențează prețurile, investițiile și creșterea economică globală.
Experiența și cunoștințele sale în domeniul economic reflectă preocuparea instituțiilor internaționale pentru o economie globală stabilă, mai ales într-un context în care disputele comerciale pot genera tensiuni între marile puteri economice. Lagarde a punctat că politicile tarifare trebuie evaluate cu atenție, pentru a evita efectele negative asupra populației și pentru a nu perturba creșterea sustenabilă.
În final, mesajul transmis la Davos este clar: tarifele au un impact real și imediat asupra consumatorilor și importatorilor, iar planificarea economică trebuie să țină cont de aceste efecte pentru a proteja atât economia internă, cât și stabilitatea pieței globale.
Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate cu unanimitate de voturi și a constatat că dispozițiile art.6 alin.(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative sunt constituționale în măsura în care retragerea avizului conform al procurorului-șef al DIICOT se realizează cu aplicarea, în mod corespunzător, a dispozițiilor art. 6 din Legea nr.364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare.
Practic, procurorul șef al DIICOT nu mai poate decide încetarea activității pentru un ofițer de poliție judiciară prin simpla sa semnătură.
„Prevederile legale criticate dispun în sensul că retragerea avizului conform al procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism conduce la încetarea efectivă a activității ofițerului sau a agentului de poliție judiciară în cadrul structurilor de poliție specializate în combaterea criminalității organizate, centrale și teritoriale, după caz. Aceste dispoziții încalcă art.1 alin.(5) din Legea fundamentală, deoarece nu creează cadrul clar, predictibil și lipsit de echivoc cu privire la condițiile și procedura referitoare la eliberarea în/din funcțiile structurilor de poliție judiciară a ofițerilor și agenților de poliție judiciară care își desfășoară activitatea în cadrul DIICOT, potrivit art.6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.78/2016”, se arată în rezumatul deciziei CCR.
Practic, Curtea a reținut că dobândirea calității de organ de cercetare al poliției judiciare, promovarea și eliberarea în/din această funcție nu poate deroga de la exigențele constituționale relevate în jurisprudența sa referitoare la statutul polițistului. Magistrații constituționali argumentează că desemnarea în această funcție implică o modificare a raportului de serviciu al polițistului, ce se manifestă prin atribuțiile specializate circumscrise efectuării activităților de constatare a infracțiunilor, de strângere a datelor în vederea începerii urmăririi penale și de cercetare penală, prin subordonarea față de procuror, și elemente de salarizare specifice.
Decizia CCR este definitivă și general obligatorie. Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
