Agregator de ştiri

În timp ce mulți politicieni germani se confruntă cu ostilitate și insulte în campanie, Ulrich Siegmund a atras în această vară un număr tot mai mare de susținători, pe fondul ascensiunii AfD la peste 40% în sondaje în landul Saxonia-Anhalt, informează agenția dpa.

Deși filiala AfD din Saxonia-Anhalt este clasificată oficial drept extremistă de dreapta, partidul are șanse să obțină o majoritate absolută fără precedent în parlamentul regional de la Magdeburg.

Un asemenea rezultat i-ar permite să guverneze fără sprijinul partidelor tradiționale, care au exclus până acum orice cooperare cu AfD.

Cum a ajuns Ulrich Siegmund în prim-planul politicii germane

Ulrich Siegmund ar deveni astfel cel mai tânăr premier al unui land german din istorie și primul politician de extremă dreapta care ar conduce un land după Al Doilea Război Mondial.

Oriunde apare politicianul în vârstă de 35 de ani, susținătorii formează cozi pentru a face fotografii cu el. Clipurile de la evenimentele sale de campanie sunt atent realizate pentru rețelele sociale și îl prezintă pe Siegmund într-o lumină pozitivă, apropiat de simpatizanți, pe care îi întâmpină adesea cu îmbrățișări sau câteva cuvinte amabile.

„Împreună, ne vom lua țara înapoi”, este mesajul său. Propunerile politice concrete apar rareori pe agendă, iar atunci când este presat să ofere răspunsuri, Siegmund își păstrează zâmbetul și evită întrebările.

Sintagma „cel mai periculos om din Germania”, folosită de influenta revistă Der Spiegel pe coperta unei ediții din august, a devenit între timp un motiv de mândrie pentru o parte dintre susținătorii săi.

De la ospătar și muncitor pe șantier la lider regional

Născut în 1990, anul reunificării Germaniei, Siegmund nu a urmat traseul educațional obișnuit al multor politicieni germani.

În adolescență a lucrat ca ospătar și muncitor pe șantiere, înainte de a începe o formare profesională în domeniul comerțului exterior.

Ulterior, a obținut o diplomă de licență în psihologia afacerilor și administrarea afacerilor la o universitate cu învățământ la distanță din Hamburg și a înființat o afacere care comercializa odorizante de interior și parfumuri.

În tinerețe a fost membru al Uniunii Creștin-Democrate (CDU), dar a părăsit formațiunea rapid și s-a alăturat AfD. În 2016 a intrat în parlamentul landului Saxonia-Anhalt.

Vizibilitatea sa publică a crescut considerabil în timpul pandemiei de coronavirus, când videoclipurile publicate pe rețelele sociale, în care critica restricțiile, i-au adus sute de mii de urmăritori.

În 2022 a devenit copreședinte al grupului parlamentar AfD din Saxonia-Anhalt, iar în mai 2025 a fost desemnat principalul candidat al partidului pentru alegerile regionale, cu sprijinul a peste 98% dintre colegii săi.

Controversa privind „remigrația” și acuzațiile de nepotism

Siegmund a ajuns pentru prima dată în centrul unor controverse majore după ce s-a aflat că a participat, în noiembrie 2023, la o reuniune devenită celebră la Potsdam, în cadrul căreia Martin Sellner, fost lider al Mișcării Identitare de extremă dreapta, a vorbit despre „remigrație”, concept asociat cu îndepărtarea din Germania a unui număr mare de imigranți.

În urma dezvăluirilor, parlamentul landului Saxonia-Anhalt l-a înlăturat pe Siegmund din funcția de președinte al comisiei pentru afaceri sociale.

Politicianul a fost implicat și într-un scandal de nepotism izbucnit la începutul acestui an. Potrivit relatărilor din presă, tatăl său ar fi primit peste 7.500 de euro pe lună în calitate de angajat parlamentar al unui coleg din AfD. Cazul a făcut parte dintr-o controversă mai amplă privind angajarea rudelor unor politicieni ai partidului pe bani publici.

Siegmund a răspuns criticilor susținând că partidul trebuie să se bazeze pe oameni în care are încredere. Controversa pare însă să fi avut un impact redus asupra susținerii sale electorale.

O imagine mai moderată în campanie

Siegmund locuiește împreună cu soția sa, Julia, și fiica lor în micul oraș Tangermünde, situat pe râul Elba. În timpul liber merge la sală, iar printre pasiunile sale s-a numărat și căutarea de obiecte cu detectorul de metale.

În campania electorală, Siegmund încearcă adesea să proiecteze o imagine mai moderată decât cea asociată programului controversat al partidului, fără însă să se distanțeze de colegii săi radicali.

La întâlnirile cu alegătorii, el susține că este nevoie doar de „bun-simț” pentru a vedea problemele cu care se confruntă Germania în domenii precum migrația, politica energetică sau mass-media.

AfD a profitat de nemulțumirea tot mai mare față de partidele tradiționale, iar un nou val de inflație asociat războiului din Iran a amplificat preocupările alegătorilor.

AfD conduce detașat înaintea alegerilor

Sondajele sugerează că Siegmund, care folosește intens rețelele sociale, a reușit să transforme această nemulțumire în sprijin electoral. Pentru politicianul în vârstă de 35 de ani, perspectiva de a ajunge la conducerea landului Saxonia-Anhalt este acum una reală.

Cel mai recent sondaj, realizat de Forschungsgruppe Wahlen pentru ZDF în perioada 1-3 septembrie, arată că AfD conduce detașat în Saxonia-Anhalt, cu 41% din intențiile de vot. CDU este pe locul al doilea, cu 23%, urmată de Die Linke, cu 11,5%, SPD, cu 8,5%, Verzii, cu 6%, BSW, cu 4%, și FDP, cu 3%.

„Am fost acum doi ani la mare şi cineva vâslea pe o placă gonflabilă, nu ştiam ce era. Am aflat apoi că era placă de stand up paddle. Am rugat persoana respectivă să mă lase şi pe mine să încerc, mi-a plăcut atât de mult, încât mi-am comandat imediat ce am ajuns acasă o astfel de placă. De atunci, în fiecare vară merg aproape în fiecare weekend pe un lac sau la mare pentru a merge cu placă pe apă“, povesteşte Andrei, un pasionat de stand up paddle.

La locul accidentului au intervenit pompierii cu o autospecială de intervenție și stingere, o autospecială de descarcerare și un echipaj de prim ajutor calificat. De asemenea, la fața locului au fost mobilizate două echipaje ale Serviciului de Ambulanță Județean Iași.

Toate cele șase persoane implicate în accident au fost evaluate medical la fața locului.

În urma evaluării, două dintre acestea au necesitat transportul la spital pentru investigații și îngrijiri medicale de specialitate.

Autoritățile urmează să stabilească împrejurările și cauzele exacte în care s-a produs accidentul.

 

Pentru greci, recoltarea strugurilor nu a fost niciodată doar o muncă agricolă. A fost un moment al comunității, legat de vin, de credință și, încă din Antichitate, de zeul Dionysos, scrie Greekreporter.

O tradiție care începe când vara încă nu s-a terminat

Recoltarea are loc, în general, la sfârșitul lunii august și în septembrie. Este o perioadă în care vremea poate deveni imprevizibilă, iar ploile de început de toamnă pot afecta recolta. Din acest motiv, lucrul în vie trebuie terminat rapid. În satele și regiunile viticole, familiile, rudele și vecinii se adună încă de dimineață. Fiecare are o sarcină: unii culeg strugurii și îi așază cu grijă în coșuri mari, în timp ce ceilalți transportă și încarcă recolta. Munca este însoțită de cântece, glume și tachinări, transformând recoltarea într-un eveniment social.

Momentul în care strugurii deveneau vin

După cules, strugurii sunt transportați către locul unde începe procesarea. În trecut, una dintre cele mai importante etape era călcatul strugurilor cu picioarele. În Grecia, această practică tradițională este cunoscută sub numele de „patitiri”. Oamenii intrau în teascuri și zdrobeau strugurii, iar mustul era apoi lăsat să fermenteze. În metodele tradiționale, vinul putea fi păstrat ulterior în butoaie de lemn timp de aproximativ trei luni. Astăzi, utilajele moderne au înlocuit aproape peste tot această metodă, mult mai eficientă din punct de vedere economic. Dar obiceiul a rămas în memoria comunităților.

Cules de struguri cu utilje moderne, Grecia. Sursa foto: captură video

Ritualuri care diferă de la o regiune la alta

Recoltarea strugurilor are numeroase tradiții locale. În Lefkada, de exemplu, soțiile proprietarilor de vii umpleau coșurile cu strugurii aleși, îi acopereau cu frunze și ascundeau în interior o piatră pe care o lingeau înainte. Coșurile erau apoi păstrate până iarna într-un loc secret, cunoscut doar de ele. În Macedonia, femeile care participau la recoltă primeau în mod tradițional șorțuri din lână oferite de soția proprietarului viei. În alte regiuni, viticultorii lăsau intenționat o mică porțiune de vie neculeasă, ca ofrandă și mulțumire adresată lui Dumnezeu.

De la Dionysos la sărbătoarea recoltei

Importanța recoltei merge mult mai în urmă decât tradițiile rurale moderne. În Grecia antică, recoltarea strugurilor avea și o dimensiune religioasă și era asociată cu Dionysos, zeul vinului. Sursa relatează un ritual în care tineri îmbrăcați în haine de femei și purtând ciorchini de struguri alergau de la templul lui Dionysos din Atena către templul Atenei din Faliro. Astfel, ceea ce astăzi poate părea o simplă perioadă de recoltare era cândva legat de sărbători și ceremonii religioase.

Pe insula unde viile au 3.500 de ani

Una dintre cele mai interesante tradiții se păstrează în Santorini, unde se află unele dintre cele mai vechi vii cunoscute din lume, cu o istorie de aproximativ 3.500 de ani. Recolta anuală poartă numele de „Vendema”, iar pregătirile încep încă din primele zile ale lunii august. Strugurii sunt duși la vinăria tradițională numită „Kanava”, unde cei verzi și cei mov sunt separați și presați. În trecut, momentul călcatului strugurilor venea însă cu o problemă mai puțin plăcută: mirosul mustului putea fi extrem de puternic. Cei care intrau în teascuri își spălau bine picioarele, se îmbrăcau lejer și purtau eșarfe pe cap. Unii își puneau chiar frunze de busuioc după urechi, pentru a avea un miros mai plăcut în timp ce zdrobeau strugurii.

O tradiție legată și de credință

Pe insula Ikaria, în trecut, prima recoltă era legată de sărbătoarea Sfântului Ilie, pe 20 iulie. Viticultorii duceau la biserică struguri din prima recoltă, pentru a fi binecuvântați de preot. Gestul avea rolul de a asigura, simbolic, o recoltă bună pentru restul anului. Iar după încheierea călcatului strugurilor avea loc o mare sărbătoare prin care oamenii mulțumeau pentru recolta obținută.

Grecia modernă păstrează ritualul

Tehnologia a schimbat radical modul în care sunt produși strugurii și vinul. Mașinile au înlocuit o parte din munca manuală, iar teascurile moderne au făcut procesarea mult mai rapidă. Totuși, în multe regiuni, spiritul recoltei a rămas același: oameni care se adună, muncesc împreună și sărbătoresc rezultatul. Iar septembrie oferă un motiv în plus pentru a privi Grecia dincolo de plajele și insulele sale. În spatele destinațiilor turistice se află un calendar rural cu ritualuri transmise din generație în generație, în care strugurele marchează nu doar începutul toamnei, ci și legătura dintre comunitate, credință și vin.

Într-o postare pe Facebook, duminică, Rogobete afirmă că, dincolo de grilele de salarizare, legi, reforme și cifre, în centrul sistemului de sănătate se află oamenii. Acesta vorbește despre medicii care rămân în spital după terminarea programului, despre cei care intră în gărzi și trebuie să ia decizii dificile, dar și despre medicii rezidenți care își construiesc cariera în România.

„Sigur că sistemul trebuie schimbat”, susține Rogobete, menționând printre probleme plata corectă a gărzilor, corectarea inechităților și îmbunătățirea condițiilor de muncă.

Potrivit acestuia, România nu poate combate migrația medicilor fără să le transmită acestora că munca lor este apreciată și că sunt doriți să rămână în țară.

„Trebuie să construim un sistem în care medicul român să vrea să rămână, iar cel care a plecat să aibă motive să se întoarcă”, afirmă Rogobete.

Fostul ministru susține că soluția nu este reducerea, ci respectul, motivarea și construirea unui sistem medical în care profesioniștii să aibă motive să rămână în România.

El face un apel la recunoștință față de personalul medical: „Mulțumesc medicilor și tuturor profesioniștilor din sănătate care, în fiecare zi, au grijă de noi. Un mulțumesc spus din suflet”.

 

 

Publicația The Guardian a inclus Nantes, Basel, Lübeck, Parma și Santander într-o selecție de destinații europene potrivite pentru un city-break departe de unele dintre cele mai aglomerate puncte turistice ale continentului.

Nantes, orașul lui Jules Verne reinventat prin artă

Nantes, în vestul Franței, și-a transformat trecutul industrial într-un atu turistic. Fostele docuri găzduiesc astăzi proiectul Les Machines de l’Île, inspirat de universul lui Jules Verne, unde una dintre atracțiile emblematice este un elefant mecanic de 12 metri înălțime.

Orașul dispune și de un traseu cultural de aproximativ 20 de kilometri, marcat printr-o linie verde pe trotuare, care conectează obiective istorice, muzee, grădini și instalații de artă contemporană.

Basel și Lübeck, două variante pentru iubitorii de cultură

Basel este recomandat în special pasionaților de artă și design. Kunstmuseum deține peste 300.000 de lucrări din opt secole, iar oferta culturală este completată de Fondation Beyeler și Vitra Design Museum, aflat peste graniță, în Germania.

Lübeck propune o experiență diferită. Centrul vechi al orașului german este inclus în patrimoniul mondial UNESCO și păstrează arhitectura care amintește de perioada în care localitatea era unul dintre marile centre ale Ligii Hanseatice. Printre atracții se numără Poarta Holsten și zecile de alei și curți istorice ascunse printre clădirile medievale.

Parma, Italia fără cozile din marile destinații

Pentru turiștii care vor Italia, dar nu și aglomerația din Veneția sau Florența, Parma este una dintre alternative. Centrul poate fi explorat ușor pe jos, iar orașul oferă biserici cu fresce renascentiste și muzee importante fără cozile caracteristice marilor destinații italiene.

Palazzo della Pilotta adăpostește inclusiv lucrări de Leonardo da Vinci, Canaletto și Tintoretto. Parma are și un avantaj gastronomic greu de ignorat: este patria prosciutto di Parma și a brânzei Parmigiano Reggiano.

Santander mizează pe plaje și o nouă viață culturală

Santander, în nordul Spaniei, combină plajele de la Atlantic cu o ofertă culturală în expansiune. Pe 8 septembrie este programată deschiderea Faro Santander, care va găzdui o colecție de aproximativ 1.000 de opere, inclusiv creații semnate de Velázquez, Goya, Rubens și Picasso.

Orașul va primi un impuls suplimentar în 2027, când Muzeul Reina Sofía din Madrid urmează să inaugureze aici prima sa filială.

Pentru românii care își planifică un city-break european, cele cinci destinații ilustrează o tendință tot mai atractivă: alegerea orașelor secundare, unde patrimoniul, gastronomia și muzeele pot fi descoperite într-un ritm mai relaxat decât în marile capitale turistice.

Într-o postare pe Facebook, Fifor spune că România s-a numărat printre cele 11 state membre ale Uniunii Europene care au semnat inițiativa, în timp ce Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria și statele baltice nu ar fi susținut demersul.

Principalul reproș formulat de Mihai Fifor vizează mandatul în baza căruia ministrul de Externe ar fi semnat documentul. Acesta susține că Oana Țoiu face parte dintr-un Guvern demis și întreabă dacă ministrul avea competența de a angaja politic România într-o chestiune referitoare la viitorul procesului decizional european în domeniul politicii externe.

„Cine i-a dat Oanei Țoiu mandat să semneze în numele României?”, întreabă Fifor, care invocă posibilitatea existenței unui mandat din partea președintelui, a unei decizii a Guvernului sau a unei consultări instituționale.

Fostul ministru al Apărării susține că problema nu ține doar de activitatea ministrului sau de apartenența sa politică, ci de modul în care România își stabilește și își asumă pozițiile de politică externă.

Interesele României

Fifor pune sub semnul întrebării și oportunitatea susținerii unei asemenea inițiative, argumentând că România, în calitate de stat de frontieră al Uniunii Europene, are interese strategice în Republica Moldova, Ucraina, zona Mării Negre și pe Flancul Estic. În opinia sa, dreptul de veto poate reprezenta pentru România o garanție în situațiile în care sunt afectate interese naționale fundamentale.

Discuții pe „amendamentul Fritz”

Un alt subiect abordat în postare este intervenția Oanei Țoiu, alături de premierul interimar Ilie Bolojan, într-o discuție cu comisarul european pentru Justiție, Michael McGrath, privind verificarea conformității Legii ANI și a așa-numitului „amendament Fritz” cu principiile dreptului european.

Fifor susține că această intervenție ridică, la rândul ei, întrebări privind mandatul ministrului și delimitarea dintre poziția statului român și interesele politice ale USR. El întreabă dacă Oana Țoiu a exprimat în acest caz poziția României sau poziția partidului din care face parte.

În final, Mihai Fifor acuză actuala conducere a Ministerului Afacerilor Externe de superficialitate în gestionarea politicii externe și susține că fiecare decizie, declarație sau semnătură a unui oficial român în exterior poate avea consecințe asupra statului.

Ibbie, o adolescentă britanică în vârstă de 16 ani, este unul dintre cazurile severe tratate în cadrul clinicilor specializate pentru copiii cu obezitate. În timpul lockdownurilor provocate de pandemia de COVID-19, ea a început să mănânce mai mult și a renunțat ulterior la școală, după ce a fost victima bullyingului. La 12 ani ajunsese să cântărească aproximativ 140 de kilograme și fusese diagnosticată cu probleme grave la ficat.

Potrivit datelor cercetătorilor citați de BBC, proporția copiilor de 10 și 11 ani supraponderali sau obezi din Marea Britanie a crescut de la 35% la 41% în timpul lockdownurilor. În prezent, aproximativ unul din zece copii din Anglia este obez la începutul școlii, iar proporția ajunge la unul din cinci până la finalul ciclului primar.

Legătura dintre lipsa școlii și obezitate

Profesorul Ken Ong, medic la Cambridge University Hospital, consideră că nivelul ridicat al obezității infantile ar putea avea legătură cu perioada în care copiii au fost scoși din rutina școlară. În același timp, datele arată că absenteismul școlar a crescut: de la aproximativ 10% dintre elevii din școlile de stat din Anglia în 2019 la 18% în prezent.

Medicii indică mai multe posibile explicații. Copiii sunt, în general, mai activi în zilele în care merg la școală decât în weekend, iar mersul pe jos până la școală poate contribui la menținerea activității fizice. În plus, mesele servite în școli sunt supuse unor reguli nutriționale, în timp ce alimentația de acasă este mult mai variabilă.

ȘI teoria inversă poate fi valabilă: evită școală pentru că sunt obezi

Specialiștii subliniază însă că legătura dintre absenteism și obezitate nu este încă pe deplin demonstrată. Este posibil ca lipsa școlii să contribuie la creșterea în greutate, dar și obezitatea să determine unii copii să evite școala. Cercetătorii consideră că absenteismul este doar unul dintre factorii implicați, alături de alimentația nesănătoasă și consumul de alimente ultraprocesate.

Costul obezității

Medicii propun ca școlile să joace un rol mai important în sprijinirea copiilor cu obezitate, inclusiv prin planuri alimentare personalizate, monitorizarea hidratării și acces mai bun la servicii medicale. Unii specialiști consideră că absenteismul școlar ar trebui privit și ca o problemă de sănătate publică.

În cazul Ibbie, tratamentul a inclus și injecții GLP-1. Adolescenta a pierdut aproximativ 64 de kilograme, iar starea sa de sănătate s-a îmbunătățit semnificativ. Medicii avertizează însă că medicamentele pentru slăbit nu reprezintă o soluție de sine stătătoare pentru copiii cu obezitate severă, care au nevoie de sprijin complex și de o rutină sănătoasă.

În Anglia există în prezent 39 de clinici specializate pentru copiii cu exces sever de greutate, însă acestea ajung la aproximativ 5% dintre copiii eligibili. Costul anual al problemelor de sănătate asociate obezității, pentru toate grupele de vârstă, este estimat la 12 miliarde de lire sterline în cadrul NHS.

 

Neurofiziologul și expertul în longevitate Gerd Wirtz avertizează că trecerea permanentă de la o activitate la alta poate crește nivelul hormonilor de stres și poate favoriza procese asociate îmbătrânirii, potrivit publicației Focus.

Creierul nu execută eficient mai multe sarcini simultan

Una dintre problemele multitaskingului este chiar mecanismul prin care creierul încearcă să gestioneze activitățile concurente. În multe situații, acesta nu desfășoară efectiv mai multe sarcini complexe în paralel, ci își mută rapid atenția de la una la alta.

Aceste schimbări repetate consumă resurse cognitive, pot reduce eficiența și favorizează oboseala mentală. Articolul citează cercetări potrivit cărora multitaskingul este asociat și cu o creștere a producției de cortizol, hormon implicat în răspunsul organismului la stres.

Pe termen lung, stresul cronic este asociat cu procese inflamatorii și cu un risc mai ridicat pentru diferite afecțiuni. Sursa indică, de asemenea, o posibilă legătură între stres și scurtarea telomerilor, structurile protectoare aflate la capetele cromozomilor și asociate cu procesul de îmbătrânire celulară.

Alternativa propusă: câte o singură sarcină

Soluția recomandată este „mono-taskingul” – concentrarea deliberată asupra unei singure activități înainte de trecerea la următoarea.

Printre măsurile propuse se numără organizarea muncii în intervale dedicate unei singure sarcini, eliminarea notificărilor și a altor surse de distragere și introducerea unor perioade fără telefon sau rețele sociale. Telefonul în timpul mesei poate fi, de exemplu, una dintre primele obișnuințe eliminate.

O altă recomandare vizează activitățile obișnuite: o plimbare fără verificarea permanentă a telefonului sau o pauză în care atenția să nu fie împărțită între mai multe surse de informație.

Mesajul expertului nu este că orice situație în care facem două lucruri simultan ne scurtează automat viața. Problema este transformarea fragmentării atenției într-o rutină permanentă, care poate menține nivelul de stres ridicat.

Într-o perioadă în care munca, mesajele, notificările și rețelele sociale concurează aproape permanent pentru atenție, recomandarea este surprinzător de simplă: mai puține lucruri făcute simultan și mai multă concentrare asupra unei singure activități. Potrivit expertului, reducerea distragerilor poate ajuta atât performanța cognitivă, cât și gestionarea stresului.

Un nou raport avertizează că aproximativ 72 de milioane de tone vor fi gestionate necorespunzător în 2026, potrivit publicației Metro.

Aproape o treime din deșeurile din plastic reprezintă problema

Potrivit raportului realizat de Earth Action, cele 72 de milioane de tone reprezintă aproximativ 31,6% din cantitatea totală de deșeuri din plastic generată anul acesta la nivel mondial.

Deșeurile gestionate necorespunzător pot rămâne necolectate sau pot fi aruncate necontrolat, de unde ajung ulterior în sol, râuri și oceane. Organizația avertizează că sistemele de reciclare și gestionare a deșeurilor nu reușesc să țină pasul cu ritmul în care este produs plasticul.

Raportul evidențiază însă un paradox. „Plastic Overshoot Day” a venit anul acesta pe 6 septembrie, față de 4 septembrie în 2025 și 28 august în 2021. Asta indică o îmbunătățire a ponderii deșeurilor gestionate corespunzător.

Problema este că volumul total continuă să crească. Cantitatea globală de deșeuri din plastic a urcat de la aproximativ 202 milioane de tone în 2021 la aproape 227 de milioane de tone în 2026.

Peste 16.000 de substanțe chimice asociate plasticului

Organizațiile de mediu avertizează că problema nu se limitează la sticle, ambalaje și alte obiecte care ajung în natură. Plasticul poate conține peste 16.000 de substanțe chimice, dintre care peste 4.000 sunt deja cunoscute drept periculoase, în timp ce pentru mai mult de 10.000 nu există suficiente date privind riscurile.

Microplasticele și substanțele asociate acestora se pot răspândi prin apă și sol și pot pătrunde ulterior în lanțul alimentar.

Țările bogate produc mult mai mult plastic pe locuitor

Raportul atrage atenția și asupra diferențelor dintre state. Marea Britanie, Statele Unite, Franța și Germania sunt incluse într-o categorie denumită „Overloaders” – economii dezvoltate care generează, pe locuitor, aproape de trei ori mai multe deșeuri din plastic decât media mondială.

Autorii raportului susțin că reciclarea, deși necesară, nu poate rezolva singură problema, în condițiile în care producția și cantitatea totală de deșeuri continuă să crească.

Pentru România și celelalte state ale Uniunii Europene, concluziile readuc în discuție nu doar eficiența colectării și reciclării, ci și reducerea cantității de plastic introdusă pe piață. Datele globale sugerează că îmbunătățirea sistemelor de gestionare poate fi anulată, în timp, dacă producția de deșeuri continuă să avanseze într-un ritm mai rapid.

Senatorul Petrișor Peiu răspunde fără ocolișuri întrebărilor din interviul „Ping Pong” pentru Mediafax, iar unele dintre răspunsuri duc rapid discuția în zonele cele mai sensibile ale politicii. Senatorul vorbește despre economie, AUR, Nicușor Dan, electorat și despre limitele peste care spune că nu ar trece nici pentru mai multă putere.

Economia înaintea politicii

Deși este senator, Peiu spune că economia îl definește mai mult decât politica. Doctor inginer, acesta vorbește despre domeniul în care se simte cel mai bine și despre proiectele pe care încă nu a reușit să le ducă până la capăt. Printre ele se află „Fondul Moldova”, proiect prin care România ar urma să-și instituționalizeze ajutorul internațional acordat Republicii Moldova. Peiu spune că nu a reușit încă să îl introducă pe ordinea de zi a Camerei Deputaților.

„Nu există politician cu care nu aș ieși la o bere”

Când este provocat să numească trei politicieni români cu care ar ieși la o bere, răspunsul lui Peiu schimbă complet regulile jocului, spune că ar ieși la bere cu orice politician român.La selfie-uri, însă, este mult mai selectiv. În afara colegilor de partid, spune că nu ar face fotografii de acest fel cu nimeni.

AUR la guvernare, Peiu, prudent cu funcțiile

Întrebat ce funcții ar accepta sau ar refuza dacă AUR ar ajunge mâine la guvernare, senatorul nu face nominalizări și nu își construiește scenarii. Spune că un politician serios nu poate răspunde la o asemenea întrebare. La fel de direct este și când este întrebat cum ar convinge, în 20 de secunde, un român care consideră AUR un partid extremist. Peiu spune că trebuie verificată definiția extremismului și comparată cu ceea ce este partidul. Concluzia sa: AUR nu are legătură cu extremismul.

Cine îl convinge pe cine?

În relația cu George Simion, Peiu preferă să nu declare un câștigător. Spune că trebuie să existe capacitatea de a se convinge reciproc și, mai ales, de a se respecta. Întrebat cine cedează mai greu într-o asemenea dispută, recunoaște că nu poate da un răspuns concret.

Minciuna care îl deranjează

Peiu identifică și ceea ce consideră a fi una dintre marile minciuni ale politicienilor, afirmația că propunerile lor sunt făcute pentru binele tuturor. Iar lucrurile care îl scot imediat din sărite sunt, spune el, lipsa onestității și populismul. Cea mai mare teamă a sa este să nu ajungă să facă, din motive electorale, tocmai lucrurile pe care și-a promis că nu le va face.

Cine ține cârma AUR?

Dacă AUR ar fi o barcă, Peiu spune că toți ar trebui să verifice să nu ia apă. Cât despre cârmă, aceasta ar trebui ținută pe rând de cei care au capacitatea și viziunea strategică necesare. În afara politicii, spune că și-ar dori să aibă timp să scrie despre ultimele evoluții economice din Europa.

Principiile, mai importante decât popularitatea

Întrebat ce decizii ar lua chiar dacă ar pierde popularitate, Peiu spune că ar susține orice decizie care este în acord cu principiile sale și cu interesul național. Iar dacă ar trebui să rămână un singur lucru în urma sa, spune că și-ar dori să fie considerat un om de onoare, care și-a ținut cuvântul și nu și-a mințit nici electoratul, nici partenerii de discuție.

 

Mișcarea seismică a fost înregistrată la ora 07:04:18, ora locală a României. Cutremurul a avut magnitudinea ML 4,1 și s-a produs la o adâncime de 149,6 kilometri.

Potrivit informării INCDFP, intensitatea seismului a fost II.

Epicentrul a fost localizat în apropierea mai multor orașe din centrul și sud-estul țării. Cutremurul s-a produs la 54 de kilometri sud-est de Sfântu Gheorghe și la 59 de kilometri est de Brașov.

De asemenea, epicentrul a fost situat la 61 de kilometri sud de Buzău, 65 de kilometri sud de Focșani și 75 de kilometri nord de Ploiești.

Vrancea, principala zonă seismică a României

Seismul de duminică dimineață s-a produs la o adâncime caracteristică activității seismice intermediare din regiunea Vrancea, cea mai importantă zonă seismică din România.

Cutremurele vrâncene se produc la diferite adâncimi, iar cele intermediare pot fi percepute pe suprafețe extinse atunci când au magnitudini suficient de ridicate. Informarea INCDFP privind evenimentul de duminică nu indică însă producerea unor pagube.

Seismul din România vine într-o perioadă cu mai multe cutremure de magnitudine peste 5 înregistrate în diferite regiuni ale lumii. Sâmbătă seară, un cutremur cu magnitudinea MB 5,1 s-a produs în zona Insulelor Fox din arhipelagul Aleutinelor, Alaska, iar în aceeași zi a fost raportat un seism MB 5,2 în zona centrală a Dorsalei Medio-Atlantice.

În 4 septembrie, un cutremur cu magnitudinea MB 5,5 a fost înregistrat în Java, Indonezia. Totodată, zona Insulelor Fox din Alaska a fost afectată pe 3 septembrie de o serie de seisme, cu magnitudini cuprinse între 5,1 și 5,6.

În România, cel mai recent eveniment raportat de INCDFP duminică dimineață rămâne cutremurul cu magnitudinea 4,1 din zona seismică Vrancea-Buzău, produs la ora 07:04.

O casă de pe insula Elliðaey, cea mai nordică insulă din arhipelagul Vestmannaeyjar din Islanda este de mult timp centrul mai multor legende urbane.

Mai multe zvonuri despre construcția casei

Unul dintre cele mai populare zvonuri este că a fost construită de un miliardar excentric, anonim, pentru a scăpa de o apocalipsă zombie. O altă legendă urbană este că a fost construită ca un loc de izolare în timpul pandemiei de Covid-19.

Un al treilea zvon, puțin mai realist, era că acolo locuia Björk, celebra cântăreață islandeză.

Ultimul zvon a început în anul 2000, când s-a relatat că lui Björk i s-a acordat dreptul exclusiv de utilizare a insulei nelocuite.

Totuși, potrivit Mirror, aceasta a fost o greșeală. De fapt, reportajul era despre o altă insulă, numită tot Elliðaey (Ellidaey), în vestul Islandei.

Care este scopul clădirii cu adevărat

În realitate, casa de pe insula pustie este de fapt o cabană de vânătoare. Aceasta a fost construită în anul 1953 de către o asociație de vânătoare.

Există și o a doua clădire pe insulă, dar aceasta este folosită drept colibă ​​de depozitare, insula neavând o populație permanentă.

Acum, turiștii nu au voie pe insulă fără permisiunea expresă a proprietarilor. Cu toate acestea, o mulțime de bărci trec pe lângă ea și oferă o priveliște spectaculoasă asupra insulei izolate, potrivit sursei citate.

Presa de stat iraniană a confirmat atacurile armatei americane.

Atacul Teheranului

De asemenea, a declarat că Teheranul a atacat ca răspuns trei nave afiliate SUA, precum și trei petroliere care traversau Strâmtoarea Ormuz pe o rută „neautorizată”.

Conform BBC, atacurile au loc la o zi după ce președintele Donald Trump a numit conflictul „un lucru mărunt”.

Vestea despre ultima represalie a Iranului a venit la câteva ore după ce secretarul Apărării SUA, Pete Hegseth, a scris pe rețelele de socializare: „Este simplu: dacă Iranul trage asupra navelor americane, vom distruge (și vom scufunda) petrolierele lor”.

Potrivit Comandamentului Central al SUA (Centcom), două nave de război americane au fost vizate de Iran înainte de atacul american asupra a trei petroliere ce aveau legături cu Iranul.

Nu au existat victime

Agenția de presă de stat iraniană a relatat că nu au existat victime în atacul de sâmbătă al SUA asupra petrolierului din apropierea insulei Kharg.

Echipajele de la bordul celor două petroliere atacate în Golful Oman au fost aduse la țărm cu bărci de salvare, a relatat presa de stat. Unul dintre aceste petroliere era gol, iar celălalt transporta o încărcătură de petrol.

Autoritățile indoneziene au anunțat duminică că au suspendat operațiunile de pe aeroportul internațional din Jakarta.

Potrivit AFP, măsura a fost luată după ce în spațiul aerian a fost detectată cenușă, provenită de la vulcanul Krakatoa Anak.

Acest vulcan este situat la peste 150 de kilometri de capitala Indoneziei.

Testele au indicat „dispersia de cenușă vulcanică în zona Aeroportului Internațional Soekarno-Hatta”.

Astfel, s-a luat măsura de „închidere a aeroportului până duminică, ora 09:30 ora locală”, a anunțat duminică Ministerul Transporturilor, într-un comunicat.