Parteneriatul a fost încheiat în baza noilor reglementări ale Federației Române de Fotbal și are ca scop dezvoltarea tinerilor jucători ai Universității, care vor avea astfel posibilitatea să evolueze constant la nivel de seniori.
Jucătorii născuți după 1 ianuarie 2004 incluși pe lista de cooperare vor putea evolua atât pentru Politehnica Timișoara, una dintre candidatele la promovarea în acest sezon, cât și pentru Universitatea Cluj.
„Acest acord între două cluburi studențești de tradiție va oferi tinerilor noștri fotbaliști oportunitatea de a se dezvolta într-un mediu competitiv și profesionist, la un club ambițios, iar Politehnica va beneficia de aportul sportiv al jucătorilor noștri de perspectivă”, a declarat Gabriel Giurgiu, manager sportiv al FC Universitatea Cluj.
Când pot juca pentru ambele echipeRegulamentul FRF stabilește limite în funcție de numărul de minute jucate de fotbalist pentru una dintre echipe.
Dacă un jucător evoluează mai mult de 60 de minute într-un meci, nu poate juca pentru celălalt club partener decât cel puțin din a treia zi de la încheierea partidei precedente.
Dacă evoluează între 30 și 60 de minute, poate juca maximum 45 de minute a doua zi pentru cealaltă echipă.
În cazul în care joacă mai puțin de 30 de minute, poate evolua maximum 60 de minute a doua zi pentru clubul partener.
Nerespectarea acestor intervale poate duce la pierderea celui de-al doilea meci prin forfait, în urma unei contestații depuse de echipa adversă în termen de maximum 24 de ore de la încheierea partidei.
Ministerul român afirmă că este în contact cu omologii bulgari și cu Ministerul Apărării Naționale, inclusiv pentru aspecte care privesc informarea Aliaților NATO.
„Așteptăm rezultatele anchetei autorităților bulgare. România este pregătită să ofere asistența necesară în materie”, a transmis MAE.
Potrivit informațiilor prezentate de autoritățile bulgare, drona ar fi pătruns în spațiul aerian al Bulgariei dinspre România și a explodat sâmbătă dimineață, la aproximativ 100 de metri de frontiera română. Incidentul s-a produs în apropierea fostului punct de trecere Kardam–Negru Vodă și la circa un kilometru de o stație de comprimare a gazelor de pe traseul gazoductului Transbalcanic. Nu au fost înregistrate victime sau pagube materiale.
Ministerul Apărării Naționale a transmis sâmbătă că sistemele radar românești nu au detectat niciun vehicul aerian care să fi traversat spațiul aerian al României către Bulgaria înaintea exploziei produse în apropierea frontierei.
Autoritățile bulgare continuă ancheta pentru stabilirea provenienței și a traseului dronei.
Reacția vine după ce liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a cerut Curții de Conturi să verifice cheltuielile pentru elaborarea Strategiei, acuzând Ministerul Mediului că a plătit un consorțiu privat pentru realizarea documentului, deși instituția are o direcție proprie pentru biodiversitate.
Ministerul susține că finanțarea contractului din Fondul pentru Mediu este prevăzută de legislație, iar Guvernul aprobase încă din 2022 o alocare maximă de 500.000 de lei pentru studiul necesar elaborării Strategiei.
Studiul pentru elaborarea Strategiei a costat 373.600 de lei fără TVA„O strategie națională cu o miză de un miliard pentru România, o strategie care va fi aplicată 4 ani de zile de acum încolo, a costat, dintr-un fond care are ca scop expres inclusiv astfel de studii, 373.600 de lei fără TVA. Spre comparație, doar în 2025, AUR a primit peste 27,5 milioane lei din subvenția acordată de stat. Deci studiul acesta la nivel național a fost echivalentul a aproximativ 5 zile din subvenția partidului AUR”, a transmis ministra Mediului, Diana Buzoianu.
Potrivit ministerului, suma de 373.600 de lei a acoperit întregul studiu tehnic, structurat în opt activități, și nu doar redactarea Strategiei.
Au fost analizate strategia anterioară și rezultatele acesteia, situația biodiversității din România, obligațiile europene și internaționale, cadrul legislativ, sursele de finanțare, indicatorii de monitorizare și obiectivele naționale.
Ministerul Mediului: Direcția Biodiversitate are 13 angajațiÎn ceea ce privește acuzația că documentul ar fi putut fi realizat de angajații ministerului, Ministerul Mediului arată că Direcția Biodiversitate are în prezent 13 angajați, care se ocupă, printre altele, de legislația europeană, raportările către Comisia Europeană, procedurile de infringement, convențiile internaționale, speciile și ariile protejate și proiectele de acte normative.
Ministerul afirmă că o strategie națională necesită expertiză multidisciplinară, cercetători, date științifice și analize juridice, iar Direcția Biodiversitate a avut rolul de coordonator al politicii publice.
Ministerul Mediului respinge și afirmația potrivit căreia Strategia ar fi fost realizată exclusiv de „firme private”.
„Coordonarea și asumarea Strategiei au aparținut MMAP în fiecare etapă, nu unor «firme private» așa cum fals menționează comunicatul AUR. Ministerul a stabilit cerințele tehnice, a organizat achiziția, a analizat livrabilele, a solicitat revizuiri, a coordonat consultările și a promovat documentul pentru aprobare. Asocierea contractată este formată din două societăți comerciale și Societatea Ornitologică Română, organizație nonprofit”, a subliniat Ministerul Mediului.
Cronologia documentuluiMinisterul Mediului a prezentat și cronologia elaborării și aprobării Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030.
Contractul pentru elaborarea studiului a fost semnat la 11 septembrie 2025, iar prima versiune tehnică a Strategiei este datată 30 ianuarie 2026, potrivit Ministerului Mediului.
În lunile următoare, specialiștii MMAP și ai instituțiilor subordonate sau aflate în coordonare au analizat documentul, au solicitat corecturi și au introdus amendamente consistente.
Procedura de evaluare de mediu a început prin notificarea din 20 martie 2026 și a inclus consultarea Comitetului Special Constituit din 2 aprilie 2026. Versiunea revizuită a Strategiei este datată 7 mai 2026, după mai mult de trei luni de analiză și revizuire, iar consultarea publică a început la 8 mai.
Avizarea interministerială a inclus observații din partea Ministerului Energiei și Hidroelectrica, Ministerului Economiei și Ministerului Agriculturii. Potrivit MMAP, centralizatorul cuprinde 31 de observații și răspunsul argumentat al ministerului pentru fiecare dintre ele, iar mai multe propuneri au fost preluate sau au determinat reformularea textului.
Guvernul a aprobat Strategia la 23 iulie 2026. După retragerea hotărârii, documentul a fost depus în Parlament și adoptat definitiv la 6 august 2026, arată Ministerul Mediului.
Ministerul Mediului mai arată că precedenta strategie privind biodiversitatea, aprobată în 2013 pentru perioada 2014–2020, a fost realizată în cadrul unui proiect UNDP/GEF în valoare de 460.000 de dolari, argumentând că utilizarea expertizei externe pentru astfel de documente strategice nu reprezintă o practică nouă.
Salvamont Prahova a anunțat, sâmbătă după-amiază, că intervine pentru recuperarea celor doi alpiniști rămași blocați în peretele Văii Albe.
La fața locului a ajuns un elicopter SMURD de la Târgu Mureș, care a survolat zona și a preluat apoi doi salvatori montani de la Baza de la Cota 1400 Sinaia, pentru a-i insera la locul incidentului.
Primul salvator montan a fost inserat în zonă, însă condițiile meteorologice s-au înrăutățit, astfel că intervenția aeriană a fost suspendată momentan.
Salvatorii montani continuă operațiunea pentru recuperarea celor doi alpiniști. Intervenția este în desfășurare.
Belgradul va continua să susțină independența Ucrainei și vrea relații economice mai strânse cu Kievul, a declarat sâmbătă președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, potrivit Reuters. Liderul sârb nu a anunțat însă nicio schimbare în privința sancțiunilor împotriva Rusiei, aliat tradițional al Serbiei.
Zelenski se află într-o vizită de două zile la Belgrad, prima sa deplasare în Serbia de când a devenit președinte, în 2019.
Vucic încearcă să mențină un echilibru între obiectivul Serbiei de a adera la Uniunea Europeană și relațiile istorice și economice apropiate cu Rusia.
Belgradul a condamnat invazia militară a Rusiei în Ucraina în 2022, dar a refuzat să impună sancțiuni Moscovei. Serbia rămâne, de asemenea, dependentă de Rusia pentru cea mai mare parte a gazelor naturale pe care le consumă.
Serbia își menține sprijinul pentru integritatea teritorială a UcraineiVucic a declarat că Serbia își va menține sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei, inclusiv în ceea ce privește teritoriile ocupate de Rusia începând din 2014.
La rândul său, Ucraina nu a recunoscut independența Kosovo, proclamată în 2008. Belgradul consideră în continuare Kosovo parte a teritoriului Serbiei.
„Nu ați auzit niciodată vreun cuvânt rău despre țara noastră, nici din partea lui Volodimir Zelenski, nici din partea altcuiva din Ucraina, iar pentru acest lucru le sunt extrem de recunoscător prietenilor noștri ucraineni”, a declarat Vucic.
Liderul sârb a spus că este sceptic că Serbia sau Ucraina vor adera rapid la Uniunea Europeană, dar a precizat că Belgradul va susține candidatura Kievului.
Zelenski a transmis, la rândul său, că Ucraina ar saluta o accelerare a procesului de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană.
Acord de liber schimb până la sfârșitul anuluiVucic și Zelenski au mai anunțat că vor să dezvolte cooperarea economică și să finalizeze până la sfârșitul anului un acord de liber schimb.
Acordul este esențial pentru candidatura Serbiei la Organizația Mondială a Comerțului și reprezintă o condiție necesară pentru aderarea la UE. Ucraina blochează acordul din 2005 din cauza cotelor și tarifelor aplicate sectorului său agricol.
Zelenski a declarat că a discutat cu Vučić și despre proiecte comune de infrastructură, precum și despre cooperarea în domeniul energiei și al securității alimentare înaintea iernii. Ucraina se confruntă cu probleme serioase în sectorul energetic după atacurile repetate ale Rusiei asupra infrastructurii.
„Dezvoltăm toate formele de cooperare care le pot oferi oamenilor noștri (…) o reziliență mai mare”, a declarat Zelenski.
Kremlinul a acuzat în mai multe rânduri Belgradul că vinde muniție Ucrainei prin intermediari. Serbia a negat că ar fi furnizat muniție direct Ucrainei, dar a recunoscut că a vândut armament și muniție altor cumpărători din întreaga lume.
Vucic a declarat că el și Zelenski nu au discutat despre cooperarea militară.
„România are nevoie de profesioniști la conducerea companiilor strategice de transport”, transmite Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, care îi invită pe cei interesați să participe la procedurile de selecție.
El spune că, împreună cu ministrul Radu Miruță, lansează procedurile pentru selecția conducerilor CNIR, CNAIR, CFR SA, CFR Călători și Metrorex.
Horațiu Cosma: Toleranță zero față de risipă„Avem nevoie de oameni care să vină să construiască, să repare, să eficientizeze și să livreze. Dacă ești un astfel de profesionist, te invit să te înscrii. România are nevoie de tine”, mai spune oficialul.
Acesta a anunțat și principalele criterii pentru viitoarele conduceri ale celor cinci companii:
• protejarea și întreținerea corespunzătoare a infrastructurilor administrate;
• dezvoltarea rapidă și de calitate a marilor proiecte de infrastructură de transport;
• o resursă umană eficientă, profesionistă și responsabilă;
• respect pentru banul public și toleranță zero față de risipă;
• management bazat pe performanță, responsabilitate și rezultate, nu pe relații politice și drenarea resurselor spre „cutiile de pantofi”;
• respect pentru românii care plătesc taxe și impozite și care așteaptă servicii publice de calitate.
Horațiu Cosma susține că românii vor să circule pe drumuri și căi ferate moderne, vor trenuri bune, metrou sigur și infrastructură care să răspundă nevoilor unei economii moderne.
„Dar, mai presus de toate, vor să simtă că statul român își face treaba pentru care este plătit de cetățeni”, transmite secretarul de stat.
El spune că, dacă oamenii competenți, dedicați și perseverenți aleg să se implice, România se poate schimba în bine.
„Nu ne mai permitem ca în fruntea unor companii care administrează infrastructuri și resurse publice de o importanță strategică să ajungă oameni puși cu pixul de politicieni, doar pentru a servi interese de grup, în total dezinteres față de interesul public”, a adăugat Horațiu Cosma.
Miza acestor selecții este una importantă pentru transporturile din România, în condițiile în care cele cinci companii administrează infrastructuri și servicii esențiale pentru milioane de români.
Senatul, controlat de republicani, a votat cu 50 la 49 pentru confirmarea lui Blanche, care ocupa funcția de procuror general interimar din aprilie, relatează Reuters și dpa.
Două senatoare republicane, Susan Collins din Maine și Lisa Murkowski din Alaska, au votat împotriva confirmării sale, alături de democrați.
„Sunt profund onorat de încrederea pe care președintele Trump mi-a acordat-o pentru a conduce Departamentul Justiției în calitate de al 88-lea procuror general al marii noastre națiuni”, a scris Blanche pe X după vot.
Procurorul general este principalul oficial responsabil de aplicarea legii în țară și conduce Departamentul Justiției.
Blanche a preluat conducerea interimară a Departamentului Justiției după ce Trump a demis-o pe Pam Bondi, criticată pentru modul în care a gestionat dosarele legate de Jeffrey Epstein, infractorul sexual condamnat care a murit într-o închisoare din New York în 2019.
Înainte de a deveni procuror general interimar, Blanche a ocupat funcția de procuror general adjunct și este considerat un aliat loial al lui Trump.
Polițiștii din Constanța au fost sesizați sâmbătă dimineața despre faptul că un tânăr de 21 de ani, din Tulcea, a ajuns la spital și a spus că a fost electrocutat.
Potrivit IPJ Constanța, tânărul a povestit că, în noaptea de vineri spre sâmbătă, în jurul orei 3.20, în timp ce se afla pe scările din zona străzii Mircea cel Bătrân și se îndrepta spre plajă, ar fi fost electrocutat după ce a pus mâna pe un stâlp de iluminat stradal.
Polițiștii au luat legătura cu reprezentanții administrației publice locale, în vederea remedierii situației.
În acest caz a fost deschis un dosar penal pentru vătămare corporală din culpă, iar cercetările continuă pentru stabilirea cu exactitate a cauzelor și împrejurărilor în care s-a produs evenimentul.
Direcția Generală turcă pentru Siguranță Costieră a informat mai multe nave care se îndreptau spre Novorossiisk, în Rusia, un important port pentru exporturile de petrol și cereale, că în prezent nu emite autorizații de tranzit pentru astfel de curse sau că are nevoie de mai mult timp pentru a analiza cererile de trecere prin Strâmtoarea Dardanele, afirmă surse citate de Bloomberg.
În practică, măsura reduce numărul navelor care pot intra în Marea Neagră, unde atacurile asupra transportului comercial s-au intensificat în ultima perioadă.
Printre navele vizate s-au numărat și unele deținute de companii turcești, iar Ankara a cerut măsuri suplimentare pentru siguranța navigației.
Atacurile asupra navelor au crescut îngrijorările la AnkaraLa începutul acestei săptămâni, Ministerul turc de Externe a anunțat că mai mulți membri ai echipajelor, inclusiv cetățeni turci, au fost răniți în atacuri cu drone asupra a două nave deținute de companii din Turcia.
„Reiterăm apelul nostru către toți actorii implicați, în special către părțile aflate în război, să pună în aplicare de urgență măsuri concrete pentru a asigura siguranța navigației în Marea Neagră”, a transmis Ministerul turc de Externe într-un comunicat publicat marți, adăugând că o escaladare ar avea „consecințe negative multiple”, inclusiv asupra securității alimentare.
Unele nave au fost informate că restricțiile se aplică și curselor către Ucraina, au mai declarat sursele Bloomberg.
Măsura ar putea afecta suplimentar comerțul mondial, într-un moment în care transporturile de petrol sunt deja perturbate semnificativ de războiul din Iran și de reducerea volumelor care tranzitează Strâmtoarea Ormuz.
Intensificarea atacurilor ruse și ucrainene a provocat îngrijorări și în privința exporturilor de cereale din regiunea Mării Negre, contribuind la creșterea prețului grâului până la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani, în luna iulie.
Pasagerul cu numărul 1.000.000 a aterizat sâmbătă, la ora 11.00, pe Aeroportul din Brașov, cu zborul W4 3537 operat de Wizz Air, pe ruta Nürnberg – Brașov.
Este vorba despre un bărbat de origine ucraineană, Yevgen Bragaru, stabilit din 2013 la Brașov, unde profesează ca medic stomatolog. Acesta s-a întors de la Nürnberg împreună cu soția sa și, la aterizare, a fost întâmpinat chiar la scara avionului de autoritățile locale.
Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav a ajuns la un milion de pasageri la trei ani, o lună și 24 de zile de la darea în funcțiune.
Aeroport cu creștere spectaculoasăEvoluția traficului de pasageri de la momentul inaugurării, în 15 iunie 2023, arată o creștere spectaculoasă în ultimele luni. Pasagerul cu numărul 10.000 a fost înregistrat la 18 iulie 2023, cel cu numărul 100.000 la 10 martie 2024, pentru ca în septembrie 2025 traficul să ajungă la 500.000 de pasageri.
De la pragul de 500.000 și până în prezent, alți 500.000 de pasageri au trecut prin Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav.
„În legătură cu explozia produsă pe teritoriul Bulgariei, în ziua de 8 august, în jurul orei 08.20, în proximitatea frontierei cu România, Ministerul Apărării Naționale precizează că sistemele de supraveghere radar ale MApN nu au detectat niciun vehicul aerian care să fi traversat spațiul aerian al României către Bulgaria”, a transmis ministerul într-un comunicat.
MApN a precizat că nici în perioada anterioară exploziei nu au fost înregistrate ținte aeriene a căror traiectorie să indice trecerea prin spațiul aerian al României către teritoriul bulgar.
„De asemenea, în intervalul de timp anterior producerii exploziei, nu au fost înregistrate evoluții ale unor ținte aeriene care să indice o posibilă traiectorie prin spațiul aerian național către teritoriul Bulgariei”, arată ministerul.
MApN a adăugat că monitorizează permanent situația din proximitatea frontierelor României și va comunica, în măsura în care vor apărea informații relevante, date suplimentare.
Precizările vin după ce premierul bulgar Rumen Radev a anunțat că o dronă a intrat sâmbătă dimineață în spațiul aerian al Bulgariei dinspre nord și a explodat la aproximativ 100 de metri de frontieră.
Incidentul nu s-a soldat cu victime sau pagube asupra infrastructurii. Autoritățile bulgare încearcă să stabilească tipul dronei și originea acesteia.
Premierul bulgar a precizat că aparatul nu fusese detectat de sistemele radar nici în România, nici în Bulgaria.
Nivelul apei din Dunăre nu a fost niciodată atât de scăzut. Scăderea nivelului apei a scos la iveală ceea ce zăcea ascuns pe albia râului de zeci de ani, printre care o motocicletă a Wehrmachtului, un model DKW NZ 350-1 din cel de-al Doilea Război Mondial, potrivit Euronews.
Motocicleta germană fost descoperită în albia râului, în inima capitalei Ungariei, Budapesta, la nivelul clădirii Parlamentului maghiar. Pentru personalul Institutului și Muzeului de Istorie Militară din zonă, aceasta este o adevărată descoperire care se întâmplă o dată la un secol. Potrivit institutului, vehiculul este aproape complet intact. Acesta a fost conservat în nămolul Dunării.
Record low water levels on the Danube in Budapest have revealed a spectacular find: a near-intact Wehrmacht motorbike from the Second World War, hidden for decades in the mud alongside other munitions. https://t.co/10sIeZfQ06
— euronews (@euronews) August 8, 2026
Model conceput special pentru utilizarea pe timpul războiuluiMotocicleta recuperată este un model conceput special pentru utilizarea în timpul războiului și a fost produsă începând cu anul 1944. Până la sfârșitul războiului, în 1945, au fost construite aproximativ 12.000 de unități. Predecesorul său, modelul DKW (sursă în germană) NZ 350, atingea o viteză maximă de 105 km/h, potrivit ADAC.
Motocicleta a fost fabricată de Auto Union AG, un producător de automobile și motociclete fondat în 1932. Auto Union AG a luat naștere în urma fuziunii mai multor mărci, printre care și Audi.
Până în toamna anului 1936, gama NZ, alcătuită din modelele 250 și 350, era pregătită pentru producția în serie. Cu toate acestea, deoarece o altă gamă de motociclete se vindea foarte bine, acestea nu au intrat în producția de serie decât în 1938.
Mine antitanc, resturi de grenade și obuzePe fundul Dunării au fost descoperite, de asemenea, mine antitanc germane, resturi de grenade de mână și obuze de artilerie. Institutul Maghiar de Istorie Militară a precizat că acest tronson al fluviului ar fi putut fi folosit ca „depozit de moloz de război”.
Începând din martie 1944, trupele germane au asediat Budapesta. Între octombrie 1944 și februarie 1945 a avut loc Bătălia de la Budapesta între Armata Roșie sovietică și forțele germane și maghiare.
Atunci au fost uciși 30.000 de soldați germani, peste 17.000 de soldați maghiari și circa 80.000 de soldați sovietici și români. După capitularea unităților germane rămase, Budapesta a fost eliberată la 13 februarie 1945.
Nu sunt singurele descoperiri inedite de pe DunăreOdată scăderea debitului fluviului, în Serbia, în zona în zona Prahovo, în apropierea graniței cu România, au ieșit la suprafață epave ale unor nave de război germane scufundate în 1944.
Navele făceau parte din flota germană de la Marea Neagră și au fost scufundate intenționat pentru a împiedica înaintarea trupelor sovietice. Potrivit Associated Press, unele epave conțin încă muniție și explozibil, și pot reprezenta un pericol pentru navigație.
În Bulgaria, nivelul deosebit de scăzut al Dunării a scos la iveală o parte din fundațiile Podului lui Constantin, din ecopa Romană, construit în secolul al IV-lea de împăratul Constantin cel Mare pentru a lega cetatea romană Ulpia Oescus de Sucidava, pe teritoriul actual al României, potrivit Reuters.
În Bulgaria, în apropierea localității Ryahovo, au fost descoperite rămășițele unui mamut lânos tânăr, care pot ajunge să ofere noi informații despre fauna din zonă. Acestea datează din preistorie. Este posibil ca mamutul să fi trăit în zona actualei Dunări, într-un mediu mlăștinos. Mai există posibilitatea ca leșul sau osemintele acestuia să fi fost transportat pe fluviu dintr-o altă regiune.
Mijlocașul brazilian de 28 de ani a semnat un contract valabil patru ani, cu opțiune de prelungire pentru încă un sezon. Guimarães a spus că plecarea de la Newcastle a fost una dintre „cele mai dificile decizii” din viața sa, relatează BBC Sport.
„Acest transfer este foarte dificil, pentru că Newcastle înseamnă enorm pentru mine”, a declarat brazilianul.
„Dar am vrut să trăiesc ceva nou în viața mea. Simt că sunt pregătit pentru o nouă provocare, atât pentru mine, cât și pentru familia mea”, a adăugat acesta.
Newcastle i-a urat succes lui Guimarães și familiei sale după confirmarea transferului.
Brazilianul a părăsit în această săptămână cantonamentul lui Newcastle de la La Manga, în Spania, pentru a finaliza transferul la Arsenal, după ce cele două cluburi au ajuns la un acord.
„Vreau să câștig trofee, vreau să scriu istorie și cred că sunt în locul potrivit pentru a face acest lucru. Sunt extrem de nerăbdător să încep”, a mai spus Guimarães.
Guimarães a ajuns la Newcastle în ianuarie 2022, când echipa se lupta pentru evitarea retrogradării, și a devenit unul dintre cei mai importanți jucători ai formației în perioada în care aceasta a fost pregătită de Eddie Howe.
În 2025, brazilianul a devenit primul căpitan al lui Newcastle din ultimele șapte decenii care a ridicat un trofeu important în Anglia, după victoria în fața lui Liverpool în finala Cupei Ligii.
Miruță a explicat că una dintre soluțiile analizate presupune desemnarea unui premier acceptat de toate formațiunile, posibil un tehnocrat, care să conducă succesiv două echipe politice.
În prima parte a perioadei ar funcționa actuala formulă de guvernare, iar după aproximativ un an și jumătate miniștrii acesteia s-ar retrage și ar fi înlocuiți de echipa propusă de PSD.
Premierul, însă, ar rămâne în funcție.
„Se pot da miniștrii la o parte după această perioadă de un an și jumătate și vine echipa PSD cu același premier. Și atunci există o continuitate, măcar a premierului, nu mai este anunțat că a picat guvernul”, a declarat Radu Miruță, la emisiunea „În fața ta”, de la Digi24.
Miruță: Un premier ar putea coordona și echipa de dreapta, și cea de stângaPotrivit acestuia, avantajul formulei ar fi că șeful Guvernului ar putea asigura continuitatea politicilor chiar dacă miniștrii și raportul politic din Executiv s-ar schimba.
„Premierul, coordonând ambele echipe, și cea de dreapta, dacă vreți, și cea de stânga, ar avea o continuitate pe măsurile astea”, a explicat Miruță.
Soluția ar răspunde, în opinia sa, inclusiv preocupărilor privind stabilitatea politică și semnalele transmise agențiilor internaționale de rating.
„Înțeleg de asemenea îngrijorarea domnului președinte cu privire la continuitate și la stabilitatea guvernului, care influențează agențiile de rating”, a spus reprezentantul USR.
În acest context, el a evocat posibilitatea unui „premier tehnocrat cu miniștri politici”, care să rămână la Palatul Victoria și după schimbarea echipei guvernamentale.
Disputa dintre PSD și actuala coaliție: cine intră primul la guvernareMiruță a explicat că negocierile sunt blocate inclusiv de disputa privind ordinea unei eventuale rotative.
Potrivit acestuia, actuala formulă ar urma să guverneze în prima parte, după care PSD să preia conducerea politică a Executivului.
„Noi am demonstrat că ne ținem de cuvânt. Votează-ne prima tură și o spunem public: noi ne dăm la o parte”, a declarat Miruță.
El susține că problema apare în cazul în care PSD ar primi primul conducerea Guvernului.
„Dacă vei începe și vei fi pus acolo, nu avem garanția că te vei mai ține de cuvânt, iar noi cu AUR nu vom putea vota să te dăm pe tine jos”, a afirmat acesta.
Miruță l-a criticat și pe liderul PSD, Sorin Grindeanu, despre care spune că nu a prezentat un argument pentru solicitarea ca social-democrații să intre primii în rotativă.
„Domnul Grindeanu nu spune de ce vrea dumnealui primul, decât că se poziționează să vrea primul fără niciun alt argument”, a spus Miruță.
Alexandru Nazare, întrebat ca posibil premierÎn timpul interviului a fost adus în discuție și numele lui Alexandru Nazare, ca posibil premier într-o astfel de formulă.
Radu Miruță nu a exclus varianta, dar a precizat că discuția privind persoana care ar ocupa postul poate avea loc abia după ce partidele se pun de acord asupra principiului unui premier tehnocrat.
„Asta este o discuție dacă se acceptă ideea, care merge în pasul doi. Trebuie acceptat și de partide și, în primul rând, trebuie de președintele României, care să-l desemneze”, a spus Miruță.
Întrebat dacă ar avea o problemă cu varianta Nazare, acesta a răspuns: „Eu nu am o problemă”, subliniind însă că PSD nu ar trebui să respingă automat o persoană doar pentru că aceasta provine din zona PNL.
„PSD a făcut bâlciul ăsta, dar ce faci tu ca să se rezolve?”Radu Miruță a transmis și că actualele partide nu se pot limita la acuzații la adresa PSD, ci trebuie să participe la găsirea unei formule de guvernare.
„PSD a făcut bâlciul ăsta, dar ce faci tu ca să se rezolve? Că nu-i suficient să spun: uitați-vă la ăștia că au blocat România. E adevărat, e cert. Dar trebuie să contribui, ca politician, în găsirea unei soluții”, a declarat el.
Miruță susține că formulele puse în discuție – fie o rotativă clasică, fie varianta unui premier fix și a unei rocade a miniștrilor – încearcă să răspundă condițiilor formulate de toate părțile și să evite prelungirea blocajului politic.
Grupul parlamentar al Tisza l-a ales pe András Baka prin vot secret, dintre trei candidați ajunși pe lista finală. Parlamentul de la Budapesta urmează să aleagă noul șef al statului marți, 11 august, potrivit anunțului partidului și programului oficial al Legislativului.
Baka are practic asigurate voturile necesare. Tisza, partidul premierului Péter Magyar, controlează 141 dintre cele 199 de mandate din Parlamentul Ungariei, adică o majoritate de peste două treimi. Fidesz are 44 de deputați, KDNP opt, iar Mi Hazánk șase, potrivit datelor oficiale ale Parlamentului ungar.
În cazul unui vot reușit, Baka ar urma să intre efectiv în funcție în a opta zi de la anunțarea rezultatului, adică pe 19 august, cu numai o zi înainte de sărbătoarea națională a Ungariei. Regulile privind intrarea în funcție sunt menționate și în ordinea de zi oficială a Parlamentului.
Cine este András BakaNominalizarea are o semnificație aparte pentru confruntarea actualului guvern cu moștenirea politică și instituțională a lui Viktor Orbán.
András Baka a fost judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului între 1991 și 2008, iar în iunie 2009 Parlamentul Ungariei l-a ales președinte al Curții Supreme pentru un mandat de șase ani, care în mod normal trebuia să se încheie în iunie 2015.
Baka a criticat însă o serie de modificări privind sistemul judiciar promovate după revenirea lui Viktor Orbán la putere în 2010, printre care schimbarea vârstei de pensionare a judecătorilor și reorganizarea administrației instanțelor.
Mandatul său a fost încheiat anticipat la sfârșitul anului 2011, odată cu restructurarea instanței supreme și înființarea Kúria în noua arhitectură constituțională creată de majoritatea Fidesz.
Baka a dus cazul la CEDO/
În 2016, Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului a constatat că Ungaria i-a încălcat atât dreptul de acces la o instanță, prevăzut de articolul 6, cât și libertatea de exprimare, prevăzută de articolul 10 al Convenției. Curtea a subliniat inclusiv efectul de descurajare pe care îndepărtarea lui Baka îl putea avea asupra altor judecători care ar fi dorit să participe la dezbaterea publică privind independența justiției.
CEDO a obligat Ungaria să îi plătească lui Baka 70.000 de euro pentru prejudiciile materiale și morale și încă 30.000 de euro pentru cheltuielile de judecată.
Tisza îl prezintă acum tocmai ca pe un simbol al independenței instituționale. Partidul susține că experiența sa juridică și pozițiile sale privind separația puterilor îl recomandă într-un moment în care Ungaria se pregătește pentru o nouă etapă de reformă constituțională.
Péter Magyar continuă dezmembrarea sistemului construit de OrbánNominalizarea lui Baka face parte dintr-un proces mult mai amplu declanșat după schimbarea istorică de putere din primăvară.
Tisza a câștigat alegerile parlamentare din 12 aprilie 2026, punând capăt celor 16 ani consecutivi în care Viktor Orbán a condus Ungaria. După numărarea tuturor voturilor, formațiunea lui Péter Magyar a obținut 141 de mandate, adică o supermajoritate care îi permite inclusiv modificarea Constituției.
Magyar a anunțat că vrea să elimine ceea ce consideră „bastioanele de putere” rămase din perioada Orbán, să adopte măsuri anticorupție și să pregătească o nouă Constituție.
Una dintre cele mai controversate măsuri a fost chiar schimbarea președintelui țării.
Președintele ales în vremea lui Orbán, înlăturat prin modificarea Constituției
Tamás Sulyok fusese ales președinte în 2024 de Parlamentul dominat atunci de Fidesz. După venirea la putere, Péter Magyar i-a cerut în repetate rânduri să plece, acuzându-l că nu a reprezentat unitatea națională și că a servit interesele fostului guvern.
Cum Sulyok a refuzat să demisioneze, majoritatea Tisza a modificat ConstituțiaPe 18 iulie, Sulyok a promulgat chiar amendamentul constituțional care îi punea capăt propriului mandat, afirmând că nu avea posibilitatea juridică de a-l bloca. În același timp, fostul președinte a avertizat că modalitatea de îndepărtare a titularilor unor funcții publice creează un precedent periculos pentru statul de drept și separația puterilor.
Până la instalarea noului președinte, atribuțiile funcției sunt exercitate de președinta Parlamentului, Ágnes Forsthoffer.
Reforma constituțională nu s-a limitat la Sulyok. Majoritatea Tisza a introdus și o limită de 12 ani pentru mandatele parlamentarilor și o vârstă maximă de 70 de ani pentru judecătorii Curții Constituționale, măsură care afectează inclusiv conducerea instituției provenită din perioada Orbán.
O revenire cu o puternică încărcătură politicăAstfel, dacă Parlamentul îl va alege marți, situația va avea o simbolistică greu de ignorat: un judecător al cărui mandat la conducerea Curții Supreme a fost încheiat anticipat în timpul transformărilor constituționale realizate de Viktor Orbán ar urma să devină șeful statului tocmai în momentul în care noua putere încearcă să demonteze acea arhitectură instituțională.
Există însă și o controversă privind metodele folosite de noua majoritate. Fidesz contestă legitimitatea înlăturării lui Sulyok și a anunțat că nu va participa la alegerea succesorului său, în timp ce Sulyok însuși a avertizat că înlăturarea unor oficiali prin modificări constituționale poate afecta statul de drept.
Péter Magyar susține, în schimb, că victoria zdrobitoare obținută de Tisza îi oferă mandatul democratic pentru reformarea instituțiilor și pentru eliminarea structurilor de putere construite în cei 16 ani de guvernare Orbán.
Alegerea președintelui este programată pentru marți, 11 august, începând cu ora 09:40, potrivit programului oficial al Parlamentului ungar.
