În ritmul în care a recuperat decalajul față de media europeană în ultimii șase ani, României i-ar trebui aproximativ o jumătate de secol pentru a ajunge la același nivel al speranței de viață.
Diferența devine și mai vizibilă atunci când analizăm anii trăiți în stare bună de sănătate după vârsta de 65 de ani: femeile din România au o medie de numai 3,8 ani, față de 9,6 ani la nivelul Uniunii Europene.
Alexandra Dobre, fondatoarea Institutului Român pentru Îmbătrânire Activă, vorbește despre accesul la prevenție, vulnerabilitatea seniorilor și schimbările de care România are nevoie pentru ca longevitatea să însemne și o viață mai bună.
România trăiește mai mult decât în urmă cu două decenii, însă câștigul de ani de viață ridică o întrebare esențială: câți dintre acești ani sunt trăiți în stare bună de sănătate?
Potrivit datelor Eurostat citate în material, speranța de viață la naștere a ajuns la 76,6 ani în România în 2024, față de 81,7 ani media Uniunii Europene. Decalajul de 5,1 ani este cu aproximativ 0,6 ani mai mic decât în 2018. Dacă am extrapola strict liniar ritmul din acești șase ani, recuperarea diferenței actuale ar dura aproximativ 51 de ani.
„Este un exercițiu de calcul, nu o prognoză. Viitorul depinde de investițiile în sănătate, prevenție și servicii sociale, dar și de evoluția celorlalte state europene. România nu își mai permite să trateze îmbătrânirea populației ca pe o problemă a viitorului. Este o realitate a prezentului”, a declarat Alexandra Dobre, fondatoarea Institutului Român pentru Îmbătrânire Activă, pentru Mediafax.
Realitatea: cât de departe suntem de o bătrânețe decentă?Potrivit acesteia, când vorbim despre îmbătrânire activă, trebuie să schimbăm perspectiva. Longevitatea înseamnă mai mult decât creșterea speranței de viață. Înseamnă să ne păstrăm sănătatea, autonomia, capacitatea de a lua decizii și de a participa la viața comunității.
O societate longevivă trebuie să le ofere oamenilor șansa de a rămâne activi și independenți cât mai mult timp. Primul Barometru al Îmbătrânirii Active și al Nevoilor de Îngrijire pentru Seniori, realizat de CURS la comanda Centrelor ECHO în parteneriat cu Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, arată dimensiunea provocării.
53% dintre persoanele de peste 60 de ani au nevoie frecvent de ajutor în activitățile zilnice sau depind de altcineva. 37% se simt des singure, iar 29% locuiesc singure. În plus, 13% spun că nu au pe nimeni pe care să se bazeze la nevoie.
„În spatele acestor procente sunt oameni. Sunt seniori care depind de ajutorul altcuiva pentru activități obișnuite, care se simt singuri sau care nu au pe cine să se bazeze. Independența înseamnă să poți merge la medic, să te deplasezi, să participi la viața comunității și să iei decizii privind propria viață. Nu putem construi o societate a longevității ignorând aceste realități”, a explicat Alexandra Dobre.
Un alt rezultat al barometrului este relevant pentru discuția despre prevenție: pentru 48% dintre seniori, costurile reprezintă un obstacol în accesarea controalelor medicale preventive. În același timp, patru din zece seniori nu participă deloc la activități sociale, culturale sau recreative.
Dintre cei care participă rar sau deloc, 76% indică prețul drept principalul obstacol. Așadar, vorbim despre o problemă care are mai multe dimensiuni. Sănătatea, veniturile, accesul la servicii, mobilitatea și relațiile sociale se influențează reciproc. O politică publică eficientă pentru seniori trebuie să le privească împreună.
Prevenția: investiția care poate schimba bătrânețea generațiilor viitoareDatele despre prevenție arată un decalaj important între România și statele dezvoltate. Potrivit OECD, România a alocat în 2023 aproximativ 1% din cheltuielile totale de sănătate pentru prevenție, comparativ cu o medie OECD de 3%.
În același timp, doar 6% dintre femeile cu vârste între 20 și 69 de ani au beneficiat de screening cervical prin programul național în 2023, față de 59% media OECD.
„Prevenția trebuie să devină o prioritate reală a sistemului de sănătate. În prezent, investim mult mai mult în tratarea bolilor decât în identificarea riscurilor și intervenția timpurie. Oamenii ajung frecvent la medic în momentul în care simptomele devin greu de ignorat, iar unele afecțiuni sunt deja într-un stadiu avansat. O strategie de prevenție începe cu educația pentru sănătate și continuă cu accesul constant la medicul de familie, controale periodice, screening, vaccinare și programe de monitorizare a bolilor cronice. Aceste servicii trebuie să fie accesibile financiar și geografic, inclusiv pentru persoanele din comunitățile rurale sau din zonele vulnerabile”, a subliniat Alexandra Dobre.
Prevenția începe cu mult înainte de vârsta pensionării. Alegerile pe care le facem la 40 sau 50 de ani influențează sănătatea și gradul de autonomie de la 65, 70 sau 80 de ani.
Alimentația, activitatea fizică, somnul, sănătatea mintală și controalele medicale periodice contribuie la felul în care îmbătrânim. Potrivit acesteia, avem nevoie de o abordare integrată, în care medicul de familie, specialiștii, autoritățile locale și serviciile sociale să lucreze împreună.
Tehnologia poate susține această transformare prin monitorizarea sănătății, consultații la distanță și identificarea timpurie a unor riscuri.
„În același timp, trebuie să păstrăm omul în centrul sistemului: tehnologia este un instrument care sprijină accesul la servicii și autonomia seniorilor”, a adăugat Alexandra.
Barierele financiare influențează direct accesul la prevenție, iar acest lucru arată de ce serviciile trebuie gândite împreună: sănătate, sprijin comunitar și participare socială.
Prin inițiativele sale de informare, educație pentru sănătate și dezvoltare a competențelor digitale, inclusiv prevenirea fraudelor, Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă urmărește să răspundă unor nevoi concrete ale seniorilor.
„Trebuie să privim prevenția și ca pe o investiție economică. O persoană care își păstrează sănătatea și autonomia poate rămâne activă, poate contribui la familie și comunitate și poate avea nevoie de mai puține servicii de îngrijire pe termen lung. Beneficiile se văd atât la nivel individual, cât și în funcționarea sistemului public”, a adăugat Alexandra Dobre.
România și Vestul: ce avem de recuperat și cât durează?Comparația cu statele occidentale arată că diferența dintre România și Europa de Vest ține atât de speranța de viață, cât și de calitatea anilor trăiți la vârste înaintate.
Potrivit Eurostat, o femeie din România care ajunge la 65 de ani are o estimare de 3,8 ani de viață sănătoasă, în timp ce media europeană este de 9,6 ani.
În Franța, indicatorul ajunge la 12 ani, iar în Suedia la 14,3 ani. Pentru bărbații români, media este de 4,3 ani, comparativ cu 9,2 ani la nivelul UE.
„Aceste diferențe arată cât de important este să trecem de la o abordare centrată exclusiv pe speranța de viață la una care urmărește speranța de viață sănătoasă. Contează câți ani trăim, dar și câți dintre acești ani îi petrecem cu autonomie, mobilitate și o stare bună de sănătate. Țările care au rezultate mai bune au investit în prevenție, în servicii medicale accesibile, în îngrijire comunitară și în infrastructură adaptată persoanelor în vârstă. Au construit sisteme în care seniorii pot rămâne integrați în comunitate și pot primi sprijin înainte ca problemele de sănătate să devină severe”, a subliniat Alexandra Dobre.
România a făcut progrese. Speranța de viață a crescut semnificativ în ultimele două decenii și a ajuns la 76,6 ani în 2024.
Strategia Națională de Sănătate 2023- 2030 include obiective privind prevenția și consolidarea serviciilor medicale primare, iar investițiile în infrastructură și digitalizare pot îmbunătăți accesul la servicii.
Următorul pas este transformarea acestor obiective în servicii concrete, disponibile pentru oameni, indiferent de venitul sau localitatea în care trăiesc.
„Calculul celor 51 de ani trebuie să ne mobilizeze, nu să ne descurajeze. Putem accelera progresul prin investiții susținute în prevenție, educație pentru sănătate, servicii integrate și programe dedicate autonomiei persoanelor vârstnice. Nu este suficient să adăugăm ani vieții; trebuie să adăugăm viață anilor. O bătrânețe sănătoasă nu trebuie să fie un privilegiu al celor care își permit. Obiectivul nostru trebuie să fie ca generațiile care vin să ajungă la pensionare cu mai mulți ani de viață sănătoasă și cu servicii care le permit să își păstreze independența. O bătrânețe decentă se construiește cu mult înainte de 65 de ani”, a subliniat Alexandra Dobre.
Congresul Național de Îmbătrânire Activă, la a patra edițiePrevenția, medicina personalizată, inteligența artificială aplicată în sănătate și îngrijirea persoanelor vârstnice se numără printre temele celei de-a IV-a ediții a Congresului Național de Îmbătrânire Activă, care va avea loc în 24-25 noiembrie 2026, la Palatul Parlamentului din București.
Organizat de Asociația Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, evenimentul va reuni, în sălile „I.I.C. Brătianu” și „Tache Ionescu”, specialiști români și internaționali, reprezentanți ai autorităților publice, ai mediului academic, ai sectorului medical, ai mediului privat și ai societății civile.
Agenda cuprinde zece paneluri dedicate sănătății, prevenției, tehnologiei, îngrijirii, economiei longevității și participării sociale a seniorilor. Programul include intervenții video ale Roxanei Mînzatu, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene, și ale Dubravkăi Šuica, comisar european pentru Mediterana și Demografie.
Printre personalitățile incluse în program se numără László Borbély, consilier de stat și coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, prof. univ. dr. Gabriel Prada, președintele Societății Române de Gerontologie și Geriatrie, Larisa Mezinu-Bălan, președinta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, și prof. univ. dr. Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai, care va participa online.
În panelul dedicat orașelor pentru toate vârstele sunt incluși Rareș Hopincă, primarul Sectorului 2 al Municipiului București, și Robert Negoiță, primarul Sectorului 3.
Agenda îi menționează, de asemenea, pe Snezhina Alex Kovacheva, specialist în finanțarea sectorului public din România la Banca Europeană de Investiții, și pe Wassila Dridi, Country Manager pentru România al Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei.
„Apel public la prudență! Arsurile pot fi evitate. În ultimele 48 de ore, au fost înregistrate numeroase incidente soldate cu arsuri severe, provocate de lichide fierbinți. O mare parte dintre acestea au fost cauzate de utilizarea unor instalații improvizate pentru prepararea produselor alcoolice tradiționale (cazane pentru țuică, instalații artizanale sub presiune etc.)”, scrie pe Facebook Alexandru Rogobete.
El face un apel public la responsabilitate și maximă prudență.
Ministrul Sănătății afirmă că utilizarea instalațiilor improvizate, fără măsuri corespunzătoare de siguranță, poate provoca accidente extrem de grave, cu arsuri profunde, traumatisme severe și chiar pierderi de vieți omenești.
„Vă rog să evitați improvizațiile, să verificați cu atenție instalațiile utilizate și să nu ignorați niciun risc! O clipă de neatenție poate avea consecințe pentru întreaga viață. Prevenția și responsabilitatea pot salva vieți”, încheie ministrul Sănătății.
„Sâmbătă, 14 noiembrie 2026, în alveola Parcului Izvor este anunțată o adunare publică. Jandarmeria Capitalei, împreună cu celelalte instituții cu atribuții în domeniu, va asigura măsurile de ordine publică și protecția participanților. (…) Potrivit legii, răspunderea pentru organizarea unei adunări publice revine organizatorilor. Indiferent de caracterul adunării publice, jandarmii vor asigura protecția tuturor persoanelor aflate în spațiul public”, a transmis Jandarmeria Capitalei.
Instituția a anunțat că la fața locului vor fi prezente echipe de dialog, iar pe căile de acces către Parcul Izvor vor funcționa puncte de prefiltrare.
„La fața locului vor fi prezente echipe de dialog, cu veste albastre inscripționate, care vor ține permanent legătura cu organizatorii și cu participanții. Orice problemă poate fi semnalată direct acestora. Pentru prevenirea situațiilor de risc, pe căile de acces către Parcul Izvor vor funcționa puncte de prefiltrare, unde jandarmii pot efectua controlul corporal preventiv și al bagajelor, în temeiul art. 27 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 550/2004. Măsura are caracter preventiv și se aplică fără discriminare”, a transmis Jandarmeria.
Apelul Jandarmeriei pentru participanții la manifestațieJandarmii au lansat și un apel către participanţii la manifestație.
„Este interzis accesul la adunările publice cu arme de orice fel, materiale explozive sau incendiare, substanțe iritant-lacrimogene sau cu efect paralizant, dispozitive pentru șocuri electrice ori alte obiecte care pot fi folosite pentru acțiuni violente, precum și cu băuturi alcoolice. Portul fără drept, la adunări publice, al cuțitelor, boxurilor și al altor asemenea obiecte, al dispozitivelor pentru șocuri electrice ori al substanțelor iritant-lacrimogene constituie infracțiune”, a anunțat Jandarmeria.
În cadrul acţiunilor desfăşurate, jandarmii vor realiza înregistrări foto-video operative, în condiţiile prevăzute de lege.
„În cadrul acțiunilor desfășurate, jandarmii vor realiza înregistrări foto-video operative, în condițiile prevăzute de lege. Imaginile sunt folosite exclusiv pentru prevenirea incidentelor și documentarea eventualelor fapte ilegale”, se arată în comunicatul Jandarmeriei.
În cazul în care situația o va impune, traficul rutier în zona Parcului Izvor poate fi restricționat temporar.
„În funcție de numărul participanților, traficul rutier în zona Parcului Izvor poate fi restricționat temporar. În sprijinul jandarmilor vor fi colegii de la Brigada Rutieră, care vor transmite informații în dinamică. Rugăm participanții și ceilalți cetățeni să respecte indicațiile forțelor de ordine aflate în teren, să evite orice conflict și să semnaleze situațiile de risc autorităților sau la numărul unic de urgență 112”, a transmis Jandarmeria.
Miting de susținere a lui Călin Georgescu, astăzi, în Capitală. Manifestația nu este autorizatăUn miting de susținere a lui Călin Georgescu are loc sâmbătă în București, în apropierea Parlamentului. Totuși, manifestația nu a primit autorizație din partea Primăriei Capitalei. Preşedintele AUR, George Simion, a anunţat că deşi nu se consideră organizator, se va alătura manifestanţilor de astăzi.
Manifestația pro-Georgescu este programată în Parcul Izvor, în apropierea Palatului Parlamentului, după următorul program:
Ministerul Finanțelor anunță că România a obținut, vineri, o nouă soluție favorabilă și definitivă în dosarul arbitral internațional ICSID nr. ARB/15/31. Comitetul ad-hoc constituit pentru soluționarea acțiunii în anulare formulate de Gabriel Resources Ltd. și Gabriel Resources (Jersey) Ltd. a respins în totalitate cererea reclamanților, menținând integral hotărârea arbitrală pronunțată în 8 martie 2024.
Prin această decizie, care epuizează ultima cale extraordinară de atac prevăzută de Convenția ICSID, hotărârea arbitrală prin care au fost respinse integral pretențiile de aproximativ 6,5 miliarde USD formulate împotriva României rămâne definitivă și obligatorie. Totodată, Comitetul a dispus obligarea reclamanților la plata cheltuielilor aferente procedurii de anulare.
Miza pentru România: cea mai mare pretenție financiară formulată vreodată împotriva statului românSuma pretinsă reprezintă echivalentul a aproximativ 31,5 miliarde lei, respectiv circa 1,5% din produsul intern brut al României estimat pentru anul 2026.
Diferendul a avut ca obiect modul de implementare a așa-numitului „Proiect minier aurifer de la Roșia Montană”. Reclamanții au susținut că România ar fi încălcat Acordurile bilaterale pentru promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor încheiate cu Canada (ratificat prin Legea nr. 356/2009) și cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (ratificat prin Legea nr. 109/1995) și au solicitat despăgubiri de aproximativ 6,5 miliarde USD – cea mai mare pretenție financiară formulată vreodată împotriva statului român într-un arbitraj internațional.
Tribunalul arbitral a stabilit, la 8 martie 2024, că România nu a încălcat niciuna dintre obligațiile asumate prin cele două tratate bilaterale de investiții și a respins în totalitate pretențiile reclamanților. Decizia din data de 13 noiembrie 2026 confirmă această hotărâre și închide definitiv, în sistemul ICSID, un litigiu care a durat mai mult de un deceniu – de la înregistrarea cererii de arbitraj, în anul 2015, până la epuizarea căii extraordinare a anulării.
Ce înseamnă respingerea cererii de anulareProcedura de anulare este singura cale de atac prevăzută de Convenția ICSID împotriva unei hotărâri arbitrale. Reclamanții au solicitat anularea în întregime a hotărârii, invocând o pretinsă constituire necorespunzătoare a tribunalului arbitral și o abatere gravă de la normele fundamentale de procedură, iar în subsidiar anularea parțială, pentru pretinsa depășire a competențelor și pentru nemotivare.
Comitetul ad-hoc, format din Dr. Eduardo Zuleta (președinte), Prof. Lawrence Boo și Prof. Maxi Scherer, a respins toate motivele invocate. Procedura s-a desfășurat în perioada iulie 2024 – noiembrie 2026 și a presupus schimburi ample de memorii scrise și o audiere a părților. Potrivit art. 53 din Convenția ICSID, hotărârea arbitrală nu mai poate fi supusă niciunei alte căi de atac, astfel încât rezultatul obținut de România este definitiv.
Semnificația deciziei dincolo de dimensiunea financiară„Rezultatul confirmă că statul român și-a respectat obligațiile internaționale față de investitorii străini și că deciziile autorităților române privind protecția mediului, a patrimoniului cultural și a intereselor comunităților locale au fost luate cu respectarea cadrului legal. Peisajul minier de la Roșia Montană, înscris în anul 2021 pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, rămâne astfel protejat, iar România nu va suporta niciun cost pentru apărarea acestor valori.
Totodată, decizia transmite un mesaj de predictibilitate și de încredere: România este un stat care își respectă angajamentele internaționale, care protejează investițiile realizate cu bună-credință și care, în același timp, își apără cu succes interesele în fața instanțelor și tribunalelor internaționale atunci când pretențiile formulate împotriva sa sunt nefondate”, transmite Ministerul Finanțelor.
„Decizia definitivă în dosarul Roșia Montană confirmă poziția României într-un litigiu în care compania reclamantă a solicitat despăgubiri de 6,5 miliarde de dolari. Este rezultatul unui efort instituțional și juridic susținut, asumat cu maximă responsabilitate de Ministerul Finanțelor pe parcursul a peste zece ani, pentru a proteja interesul public, mediul și resursele țării noastre prin intermediul unei apărări riguroase”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Ministerul Finanțelor anunță că va continua demersurile necesare pentru recuperarea integrală a cheltuielilor de judecată cuvenite statului român.
Un miting de susținere a lui Călin Georgescu este programat să aibă loc sâmbătă în București, la orele 13:00-14:00, în Parcul Izvor, zona Palatului Parlamentului.
„Vom avea o zi frumoasă azi. Mulți, uniți, puternici!”, este mesajul publicat sâmbătă dimineață de George Simion pe Facebook.Manifestația nu a primit însă autorizare din partea Primăriei Capitalei. Președintele AUR, George Simion, susține că Primăria Capitalei a fost notificată de două ori în acest sens.
În replică, primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a explicat faptul că solicitările de autorizare a manifestației au fost respinse din motive de siguranță publică, în contextul în care tot astăzi are loc meciul România-Polonia.
În consecință, liderul AUR a anunțat că începând cu ora 10:00 va mai face un protest, de această dată în fața sediului Primăriei Capitalei. Simion a afirmat că protestul este un răspuns la ceea ce a numit un atac la libertatea adunărilor publice din partea lui Ciprian Ciucu.
„Față de atacul la libertatea adunărilor publice dat de Ciprian Ciucu, sâmbătă la ora 10:00 are loc un protest în fața Primăriei București”, a scris liderul AUR.
Manifestația pro-Georgescu este programată în Parcul Izvor, în apropierea Palatului Parlamentului, după următorul program:
„(…) Veniţi fiecare cu steagul. Veniţi cu pace în suflete. Sâmbătă e Lăsatul Secului. Nu ne vom lăsa provocaţi de nimeni, nu vom deveni violenţi, nu vom fi dictatori cum sunt ei. Toţi cei care, din motive obiective, nu pot fi la Bucureşti – vă rugăm să fiţi mobilizaţi în mediul online”, a scris Simion pe Facebook.
Primăria Capitalei a câștigat procesul privind protestul anunțat pentru sâmbătă în București Primăria Capitalei a câștigat vineri, în primă instanță, procesul privind refuzul de avizare a protestului programat pentru 14 noiembrie, în București. Tribunalul București a respins cererea organizatorilor.Tribunalul București a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată prin care trei persoane au contestat decizia Comisiei de avizare a cererilor de organizare a adunărilor publice de a nu aviza manifestația.
Solicitările pentru organizarea protestului au fost depuse de Jereb Mihai Florin și Constantin Claudiu-Laurențiu, care au semnat prima cerere, și de artistul Nicolae Voiculeț, care a depus o solicitare separată. Ambele cereri au fost respinse de municipalitate.
Ce spune JandarmeriaJandarmeria a venit cu precizări în privința manifestației AUR, spunând că deși susține dreptul la protest pașnic, a evidențiat că sunt unele riscuri de securitate, în contextul în care, în aceeași zi, aproximativ 3.000 de suporteri polonezi ar putea ajunge în centrul Capitalei pentru meciul România-Polonia.
„Jandarmeria susține exercitarea dreptului la protest pașnic. Suntem acolo pentru a proteja participanții și pentru a asigura siguranța tuturor cetățenilor. Pentru manifestația din 14 noiembrie, am semnalat, potrivit competențelor, riscuri concrete, inclusiv în contextul desfășurării, în aceeași zi, a meciului România–Polonia. În acest context, există posibilitatea ca aproximativ 3.000 de suporteri polonezi să fie prezenți, in aceeași perioadă, în centrul Capitalei. Decizia privind avizarea aparține autorităților competente. Responsabilitatea noastră este să prevenim incidentele și să protejăm oamenii”, a transmis Jandarmeria.
Cercetătorii au analizat 24 de studii clinice, care au inclus 1.238 de adulți sănătoși, pentru a compara efectele diferitelor tipuri de activitate fizică asupra metabolismului osos.
Rezultatele, publicate în revista „Sports Medicine-Open” și citate de Science Daily, au arătat că fotbalul și handbalul practicate recreațional au fost asociate cu creșteri de până la 45–46% ale markerilor biologici care indică formarea țesutului osos.
În schimb, activități precum mersul pe jos, joggingul și antrenamentele clasice cu greutăți au avut efecte mai reduse asupra acestor indicatori.
Explicația ar putea fi legată de modul în care oasele reacționează la solicitările mecanice. La fotbal și handbal, corpul este supus unor mișcări variate, precum accelerări, opriri bruște, sărituri și schimbări de direcție. Acestea pot fi un stimul deosebit de puternic pentru procesele de formare a oaselor din organism.
Cercetarea atrage atenția asupra importanței diversificării activităților fizice, în special în contextul înaintării în vârstă, când menținerea sănătății oaselor devine tot mai importantă.
Totuși, rezultatele trebuie interpretate cu atenție. Creșterea de 45–46% se referă la markerii biologici ai formării osoase, nu la o creștere directă a densității oaselor. Studiul nu demonstrează nici că mersul pe jos sau antrenamentele cu greutăți ar trebui abandonate, ci sugerează că activitățile cu impact și mișcări dinamice pot avea un rol suplimentar în menținerea sănătății sistemului osos.
Compania Microsoft a anunțat că a identificat motivul pentru care serviciile sale, Outlook, Teams și Copilot, nu au putut fi accesate ore bune pe parcursul zilei de vineri.
Într-un mesaj publicat X, Microsoft a precizat că problema a fost de natură tehnică și că nu are nicio legătură cu activități rău intenționate sau cu inteligența artificială.
„Observăm o redresare generală și o stabilitate a serviciilor noastre. A fost vorba de o problemă tehnică, fără legătură cu atacurile cibernetice sau cu inteligența artificială (IA) / agenții. Incidentul a fost declanșat de o problemă apărută în timpul unei actualizări anterioare a capacității rețelei, care a ieșit la iveală în urma unei modificări recente a rețelei”, a explicat Microsoft într-o reacție oficială pe X.
We are deeply sorry for the disruption this incident has caused our customers and partners. We know the trust they place in our services and take that responsibility extremely seriously. We are seeing broad recovery and stability across our services.
This was a technical issue not related to cyber or AI / agents. The incident was introduced by an issue during an earlier network capacity upgrade that surfaced following a recent network change. We have addressed the underlying issue and continue to restore service to remaining customers and regions.
Given the scale of demand, we restored services gradually, validating stability at each stage. While this took longer, it helped ensure a stable restoration.
We will provide a full post-incident report once our review is complete.
— Microsoft (@Microsoft) November 13, 2026
Compania a anunțat că a remediat problema de bază și că serviciile sunt restabilite gradual.
„Având în vedere amploarea cererii, am restabilit serviciile treptat, verificând stabilitatea în fiecare etapă. Deși acest proces a durat mai mult, a contribuit la asigurarea unei restabiliri stabile”, a adăugat Microsoft.
Separat, într-o postare pe pagina dedicată stării serviciilor, Microsoft a precizat că serviciile sale destinate consumatorilor și-au revenit complet vineri, la ora 16:10 GMT. Serviciile pentru întreprinderi Microsoft 365 înregistrau o redresare treptată.
Sute de sesizări pentru Outlook și Microsoft 365Primele probleme au început încă de joi, 12 noiembrie, și au continuat vineri dimineață, afectând serviciile Microsoft 365 conectate la platforma de e-mail Exchange Online. Potrivit Downdetector, peste 130.000 de utilizatori au raportat probleme cu Outlook la vârful incidentului. Sesizările au venit din 74 de țări și teritorii.
Probleme au fost semnalate și în România. Potrivit datelor Downdetector România, vineri dimineață existau 342 de sesizări privind Outlook, 168 pentru Microsoft 365 și 39 pentru Teams.
Problemele raportate au inclus imposibilitatea accesării căsuțelor de e-mail, întârzieri la trimiterea și primirea mesajelor și dificultăți de conectare.
Pentru a menține o minimă speranță în vederea evitării retrogradării, „tricolorii” lui Gică Hagi sunt obligați să învingă. După primele patru runde, România nu a obținut niciun punct și ocupă ultima poziție în grupă.
Unde se vede la TV România – Polonia și la ce oră începe meciulMeciul cu Polonia, care începe la ora 21.45, va fi transmis în direct la TV pe Antena 1.
Partida va fi arbitrată de o brigadă din Austria, cu Sebastian Gishamer la centru. Gishamer va fi ajutat de Roland Riedel şi Santino Schreiner, în timp ce rezervă va fi Walter Altmann. În Camera VAR se vor afla Manuel Schuettengruber şi Josef Spurny.
România riscă retrogradarea în Divizia CDe când a revenit la conducerea naționalei, Gică Hagi nu a bifat nicio victorie în jocurile oficiale, ci a pierdut toate cele patru jocuri disputate. „Regele” este obligat să câștige în fața Poloniei: în caz contrar, România va fi matematic retrogradată în Divizia C a Ligii Națiunilor.
Rezultatele României și programul ultimelor meciuri din grupăAcestea sunt toate rezultatele înregistrate de România în Liga Națiunilor și programul rămas:
Suedia – România 2-1
România – Bosnia 2-4
Polonia – România 6-0
România – Suedia 0-1
Sâmbătă, 14 noiembrie, ora 21:45: România – Polonia;
Marți, 17 noiembrie, ora 21:45: Bosnia – România.
Lotul final decis de Gică Hagi pentru România – Polonia
Portari: Otto Hindrich (Legia Varșovia), Ștefan Târnovanu (FCSB), Laurențiu Popescu (Universitatea Craiova)
Fundași: Andrei Rațiu (Rayo Vallecano), Tony Strata (Vitoria Guimaraes), Radu Drăgușin (Fiorentina), Andrei Coubiș (Lincoln City), Virgil Ghiță (Hannover), Matei Ilie (Kasımpaşa), Vladimir Screciu, Nicușor Bancu (ambii Universitatea Craiova), Lisav Eissat (Bristol City)
Mijlocași: Tudor Băluță (Universitatea Craiova), Alexandru Cicâldău (Universitatea Craiova), Marius Corbu (Ferencvaros), Vlad Dragomir (Pafos), Cătălin Cîrjan (Dinamo)
Atacanți: Dennis Man (PSV), Olimpiu Moruțan (Rapid), Ianis Stoica, Ianis Hagi (Alanyaspor), Florinel Coman (Al-Gharafa), Daniel Bîrligea (Frosinone).
Rusia a desemnat mișcarea de rezistență ucraineană Panglica Galbenă drept „organizație extremistă” și i-a interzis activitățile pe teritoriul rus.
„La 12 noiembrie 2026, Curtea Supremă a Federației Ruse a desemnat mișcarea de rezistență ucraineană Panglica Galbenă drept «organizație extremistă» și i-a interzis activitățile pe teritoriul rus”, se arată într-un comunicat al Centrului de Resurse Tătare din Crimeea, potrivit Ukrinform.
Decizia a fost luată în urma unui proces intentat de Procuratura Generală a Rusiei în cadrul unei ședințe de judecată cu ușile închise.
Pedepse de până la zece ani de închisoareConform Codului Penal rus, organizarea activităților unei „organizații extremiste” se pedepsește cu închisoare de la șase la zece ani, iar participarea la o astfel de organizație se pedepsește cu o pedeapsă de la doi la șase ani. Serviciile de securitate ale autorităților de ocupație pot aduce, de asemenea, acuzații suplimentare de „înaltă trădare”.
„Desemnarea mișcării drept «extremistă» creează motive suplimentare pentru persecutarea ucrainenilor în teritoriile ocupate temporar. Atât membrii mișcării, cât și persoanele pe care autoritățile de ocupație le suspectează că îi sprijină activitățile ar putea fi în pericol”, au adăugat activiștii pentru drepturile omului.
Ce este mișcarea de rezistență „Panglica Galben㔄Panglica Galbenă” este o mișcare de rezistență pașnică ucraineană care a apărut la Herson în aprilie 2022 și operează în teritoriile ocupate temporar ale Ucrainei, inclusiv în Crimeea.
Activiștii săi distribuie simboluri ucrainene, afișează panglici galbene, pliante și graffiti, organizează proteste simbolice și îndeamnă locuitorii teritoriilor ocupate să nu participe la „alegerile” și „referendumurile” ilegale ale Rusiei.
Mișcarea a primit Premiul Saharov al Parlamentului EuropeanÎn 2022, reprezentanții mișcării Panglica Galbenă s-au numărat printre laureați ai Premiului Saharov al Parlamentului European, acordat poporului ucrainean în semn de recunoaștere a luptei sale împotriva agresiunii rusești.
Ukrinform a relatat că mișcarea de rezistență Panglica Galbenă a decis să doneze cei 350.000 de grivne ai Premiului Saharov, primiți în 2022, pentru a sprijini Spitalul de Copii Okhmatdyt din Kiev, care a fost lovit de rachete rusești pe 8 iulie 2024.
Președinții din SUA, China și Rusia – Donald Trump, Xi Jinping și, respectiv, Vladimir Putin – se vor întâlni săptămâna viitoare, în marja summitului APEC din China, pentru a discuta despre neproliferarea nucleară.
Anunțul privind întâlnirea istorică dintre cei trei lideri a fost făcut de Olivia Wales, purtătoare de cuvânt a Casei Albe, într-o conferință telefonică cu jurnaliștii vineri seara, notează NBC News.
„Președintele Trump își va încheia vizita în China cu o întâlnire trilaterală între președintele Statelor Unite, președintele Republicii Populare Chineze și președintele Federației Ruse. Președintele a precizat clar că, printre alte subiecte, va discuta despre reducerea armelor nucleare la nivel mondial, a căror proliferare o consideră președintele Trump extrem de periculoasă”, a spus Olivia Wales, potrivit sursei citate.
Vestea vine în contextul în care ultimul tratat privind armele nucleare din SUA și Rusia a expirat în luna februarie a acestui an, iar China și-a extins arsenalul nuclear în tot acest timp.
Potrivit CNN, nu se așteaptă un acord în privința domeniului nuclear, însă discuțiile ar constitui un punct de plecare.
„Nu ne așteptăm să ajungem la vreun fel de acord. Aș caracteriza acest moment ca fiind punctul de plecare, prima discuție, cu siguranță la nivel de lideri, între aceste țări. Așadar, acesta este începutul unei discuții care, sperăm, va fi productivă pe viitor”, a declarat un înalt oficial american pentru CNN.
Discuțiile, într-un moment complicatPotrivit NBC News, întâlnirea istorică dintre Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin are loc într-un moment complicat al relațiilor dintre cele trei țări.
Trump intenționează să discute cu cei doi lideri despre războiul din Iran, dar nu și despre războiul din Ucraina, întrucât consideră că discuțiile privind războiul din Ucraina reprezintă o „direcție” separată din care China nu face parte.
Pe de altă parte, întâlnirea vine și în contextul în care Trump și Xi au ajuns la un armistițiu în războiul comercial de scurtă durată de anul trecut.
În plus, Trump a încercat să-și consolideze relația cu Putin în ciuda războiului din Ucraina și a faptului că Moscova și-a intensificat parteneriatul militar, de informații și diplomatic cu Iranul.
Toate plecările de pe aeroporturile din SUA au fost suspendate vineri, după ce o defecţiune a sistemului de comunicaţii a afectat centrele de control al traficului aerian din întreaga ţară. Câteva ore mai târziu, Administrația Federală a Aviației (FAA) din SUA a anunțat ridicarea acestei interdicții, care a provocat haos în aeroporturi, relatează Reuters.
„Siguranța pasagerilor reprezintă întotdeauna prioritatea absolută a FAA. FAA a ridicat interdicția de decolare, iar unele zboruri își reiau activitatea. Înainte de a autoriza reluarea zborurilor, am testat temeinic sistemele noastre pentru a ne asigura că sunt stabile și că operațiunile rămân fiabile”, a anunțat FAA într-o postare pe X.
Spațiul aerian al SUA a fost redeschis în cursul nopții de vineri spre sâmbătă, iar secretarul american al Transporturilor, Sean Duffy, a anunțat că plecările vor fi reluate treptat și că va dura ceva timp până când companiile aeriene își vor restabili operațiunile normale.
Mii de zboruri anulatePeste 6.600 de zboruri au fost anulate și 8.600 au înregistrat întârzieri, iar alte 1.500 au fost deja anulate pentru duminică, potrivit site-ului specializat FlightRadar24.
Secretarul pentru Securitate Internă a spus, potrivit Fox News, că suspendarea zborurilor de vineri nu se aseamănă cu evenimentul tragic din 11 septembrie 2001, de la Turnurile Gemene.
Totodată, oficialul american a precizat că, până în prezent, nu există „nicio dovadă” că întreruperea ar fi fost cauzată de un atac cibernetic sau de un sistem de inteligență artificială defectuos, deși anchetatorii nu au exclus niciuna dintre aceste posibilități.
SpaceX, compania lui Elon Musk a fost nevoită să-și reducă așteptările atunci când prima parte a operațiunii de recuperare a eșuat.
În loc să se întoarcă la rampa de lansare din Texas, așa cum era preconizat, racheta-purtătoare a fost deviată către un punct din largul Golfului Mexic. În ciuda nereușitei, nava spațială în formă de glonț și-a continuat drumul către orbită.
Sâmbătă, Starship se va îndrepta către rampa de lansare, pentru o operațiune asemănătoare de recuperare.
Premieră în domeniul ingineriei aerospațialeNava spațială va încerca să se întoarcă pe platforma de lansare din orbită, urmând să fie prinsă în aer de brațele mecanice fixate pe turnul de lansare. Dacă totul va decurge conform așteptărilor, zborul ar dura 22 de ore, relatează AP News.
Musk își dorea ca fiecare piesă din rachetă să fie recuperată pentru „reciclare”, însă această premieră nu a fost realizată nicăieri în lume.
Scopul StarshipOdată intrată pe orbită, Starship a lansat 26 dintre cei mai avansați sateliți Starlink ai companiei.
SpaceX intenționa ca Starship să facă 15 ture în jurul Pământului, la o altitudine de aproximativ 275 de kilometri, înainte de a reveni la locul de lansare.
SpaceX a mai finalizat deja trei astfel de operațiuni de recuperare a rachetelor-purtătoare, la complexul situați lângă granița dintre SUA și Mexic.
Un băiat, în vârstă de 16 ani, l-ar fi amenințat luni pe colegul său cu un briceag, la un liceu din localitatea Zorleni, județul Vaslui, potrivit Vremea Nouă.
Scenele au avut loc în timpul unei pauze. Cei doi elevi se aflau în curtea școlii atunci când intre cei doi s-a iscat un conflict.
Cum s-a produs conflictulBăiatul, în vârstă de 16 ani, ar fi scos un briceag, cu care l-ar fi amenințat pe colegul său, potrivit autorităților.
„În urma verificărilor efectuate s-a stabilit că, incidentul s-ar fi produs în timp ce elevii se aflau în curtea unității de învățământ, pe fondul unui conflict spontan”, a mai transmis IPJ Vaslui.
Polițiștii mai precizează că baiatul de 16 ani s-a oprit la amenințări, iar colegul său nu a avut nevoie de îngrijiri medicale și nici nu prezenta urme de agresiune.
Măsurile autoritățilorMarți, polițiștii au decis să îl rețină pe minor pentru 24 de ore. Mai apoi, procurorii au decis să îl elibereze, sub măsură controlului judiciar.
Autoritățile au deschis un dosar penal pentru portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase, lovire sau alte violențe și amenințare și urmează să stabilească care au fost circumstanțele exacte în care s-a produs incidentul.
În ultima lună, numărul cazurilor de violență în școli a crescut semnificativ. Guvernul lui Luca Niculescu a adoptat, încă din primele zile de mandat, un pachet care să reducă atacurile din unitățile de învățământ.
Compania American Cruise Lines a transmis că vasul său de croazieră, „American Heritage”, a fost implicat într-o coliziune, în timpul unei opriri în New Orleans. Ambarcațiunea de mari dimensiuni este parțial scufundată, iar 129 de pasageri se aflau la bord.
Autoritățile au intervenit de urgență pentru a desfășura operațiunea de salvare. Primarul orașului New Orleans, Helena Moreno, a confirmat că 29 de pasageri au fost duși la spital.
Operațiune de salvare de amploareCompania americană a transmis că este în legătură directă cu autoritățile.
„Colaborăm îndeaproape cu Paza de Coastă a SUA și cu autoritățile locale. Pasagerii și echipajul au fost evacuați, iar noi suntem profund îngrijorați pentru toți cei implicați”, a transmis American Cruise Lines.
Serviciul de urmărire al traficului maritim anunță că nava de croazieră a fost văzută „culcată într-o parte” pe râul Mississippi.
„Se pare că nava de pasageri lua apă și a fost văzută culcată pe o parte, având la bord, în momentul coliziunii, aproximativ 129 de pasageri, pe lângă membrii echipajului”, a precizat MarineTraffic.
Cum arată cele două navePetrolierul are o lungime de 160 de metri, de două ori mai mare față de nava de croazieră, care are, la rândul ei, 81 de metri, conform SkyNews.
Vasul se afla la finalul unei curse de opt zile, în care a călătorit către mai multe destinații de pe râu, din Louisiana și Mississippi.
Petrolierul transportă de obicei asfalt și bitum, o substanță folosită des pentru construcția drumurilor și acoperișurilor, potrivit Marine Traffic.
