Câțiva veterani de război din Ucraina au participat la o cursă internațională de fitness extrem de solicitantă, desfășurată la Valencia, în Spania.
Cunoscută sub numele de HYROX, competiția combină opt alergări de câte 1 kilometru cu opt antrenamente extrem de solicitante, printre care împingerea saniei, vâslitul, transportul de greutăți și genuflexiuni cu saci de nisip. Sportivii cu amputații au concurat în categoria persoanelor cu dizabilități a evenimentului, potrivit Associated Press.
Unul dintre concurenții ucraineni, Dmytro Bykhovchenko, care și-a pierdut ambele picioare, a terminat traseul, deplasându-se cu scaunul cu rotile pe pistă și coborându-se la sol pentru exercițiile de la sol.
După accident, el a devenit o persoană care-și planifică foarte meticulos intinerariul de zi cu zi. Acesta caută, de obicei, cel mai bun traseu pentru fiecare călătorie, accesul la mașini, precum și disponibilitatea rampelor și a balustradelor sunt toate stabilite în detaliu din timp.
„Sportul îmi face zilele mai ușoare. Din punct de vedere mental și moral, mă ajută cu adevărat să-mi eliberez mintea, să nu mă gândesc la lucrurile rele și, în general, să privesc viața mai pozitiv”, a declarat el într-un interviu acordat Associated Press.
Bykhovchenko și-a pierdut ambele picioare în urmă cu trei ani, în timpul Bătăliei de la Avdiivka, când o dronă rusă a aruncat un exploziv în tranșeea sa. Luptele intense i-au întârziat evacuarea cu câteva ore.
Pentru Bykhovchenko și colegii săi de echipă, printre care se numără veterani cu amputări multiple, finalizarea evenimentului a marcat o etapă importantă în recuperarea lor. De asemenea, a transmis un mesaj mai amplu despre o țară care încă luptă după mai bine de patru ani și jumătate de război.
Un antrenor veteran și-a dedicat timpul sprijinindu-i pe alții ca elDupă ce s-a retras din serviciul activ, Tserkovnyy și-a dedicat timpul ajutării veteranilor să se recupereze în urma unor leziuni grave. În Valencia, el stătea lângă Bykhovchenko, strigându-i cuvinte de încurajare în timp ce coechipierul său parcurgea circuitele de antrenament.
Unii membri ai echipei erau relativ nou-veniți în lumea sportului și se bazau pe antrenori care își dedicau voluntar ore întregi pentru a-i ajuta să-și îmbunătățească condiția fizică.
Yasia Shandrii, antrenor de fitness din Kiev, a lucrat cu Bykhovchenko în perioada premergătoare competiției.
Băieții au o gamă destul de variată de amputații: la un singur picior, la ambele picioare, la nivelul brațului sau sub genunchi, potrivit lui Shandrii.
Partenerul de antrenament al lui Bykhovchenko, Oleksandr Dashko, căruia i-a fost amputat piciorul stâng în urma unei răni suferite în luptă, a spus că sportul le-a oferit o distracție binevenită de la războiul din Ucraina.
„Fiecare întâlnire cu prietenii tăi se învârte în jurul războiului. Știrile de pe Instagram sunt despre război. Războiul este peste tot”, a spus el.
Potrivit lui, când veteranii fac sport și muncesc din greu, nu doar în timpul antrenamentului, ci și la câteva ore după aceea, mai uită de război.
Pentru a preveni noi violențe, autoritățile din Paris au interzis organizarea manifestațiilor pe anumite trasee din centrul capitalei. De asemenea, în anumite zone centrale vor fi reintroduse restricții de circulație pe timpul nopții, conform dpa.
Cu toate acestea, Tribunalul Administrativ din Paris a decis că un marș între Place de la Bastille și Place de la Nation, în centrul orașului, poate avea loc, potrivit presei franceze.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a emis, vineri, o atenționare de călătorie pentru românii care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Franța, avertizând că manifestațiile ar putea provoca blocaje rutiere și perturbări ale transportului public, feroviar și aerian.
Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a precizat că pe străzi vor fi mobilizate numeroase forțe de ordine, invocând riscurile la adresa ordinii publice.
Autoritățile se așteaptă din nou la participarea a sute de mii de persoane la proteste. Weekendul trecut, 70.000 de polițiști și jandarmi au fost mobilizați pentru a interveni împotriva protestatarilor violenți.
Tinerii din Franța protestează de câteva săptămâni față de deficitul de profesori și condițiile precare din școli, cerând îmbunătățirea dotărilor. De la jumătatea lunii octombrie, acestora li s-au alăturat și alte categorii de protestatari, nemulțumiți în principal de costul ridicat al vieții.
Atacantul lui Bayern München, în vârstă de 33 de ani, a acumulat 1.055 de puncte, în timp ce starul lui Real Madrid a obținut 1.027 de puncte. Podiumul a fost completat de Lamine Yamal, jucătorul Barcelonei, cu 881 de puncte, potrivit The Athletic.
Harry Kane a primit Balonul de Aur luni în cadrul ceremoniei organizate la Londra, după un sezon în care a marcat 73 de goluri în 65 de meciuri pentru club și echipa națională.
Englezul a câștigat titlul în Bundesliga și Cupa Germaniei cu Bayern München, iar la Cupa Mondială a condus naționala Angliei până pe locul al treilea.
Diferența de 28 de puncte față de Kylian Mbappe este cea mai mică înregistrată din 2019, când Lionel Messi l-a învins pe Virgil van Dijk la numai șapte puncte.
Cele mai strânse rezultate din istoria premiului au fost înregistrate în 1966, când Bobby Charlton l-a depășit pe Eusébio cu un singur punct, și în 1996, când Matthias Sammer a câștigat în fața lui Ronaldo Nazário, tot la un punct diferență.
Prin comparație, în 2025, Ousmane Dembélé a câștigat Balonul de Aur cu un avans de 321 de puncte față de Lamine Yamal.
Câștigătorul Balonului de Aur este stabilit prin votul a 100 de jurnaliști din țări diferite.
Clasament Balonul de Aur 2026„O întâlnire excelentă cu consilierul pentru securitate națională al României, Marius Lazurca, în timp ce marcăm 30 de ani de Parteneriat Strategic. Fiind unul dintre cei mai de încredere aliați ai noștri de pe flancul estic al Alianței, cele două țări rămân angajate să colaboreze pentru promovarea priorităților comune în combaterea amenințărilor regionale și a instabilității”, a transmis Thomas DiNanno, subsecretar de stat al SUA pentru controlul armamentelor și securitate internațională, într-o postare pe X.
Marius Lazurca cere o prezență militară și economică americană mai puternică în RomâniaLa rândul său, consilierul prezidențial Marius Lazurca a prezentat, într-o postare pe X, bilanțul vizitei sale la Washington, unde a avut întâlniri cu mai mulți oficiali de rang înalt ai administrației americane.
Printre aceștia s-au numărat Elbridge Colby, subsecretar în cadrul Departamentului american al Apărării, Allison Hooker, subsecretar de stat pentru afaceri politice, Thomas DiNanno, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională, și Dan Holler, consilier al secretarului de stat american.
Lazurca a precizat că a avut, de asemenea, întâlniri cu reprezentanți ai Congresului, ai unor institute de cercetare și ai presei.
„România este un aliat indispensabil al Statelor Unite în regiunea Mării Negre, aflată în prima linie și care își îndeplinește rolul. Suntem pregătiți să facem mai mult, înțelegând totodată că descurajarea pe termen lung necesită solidaritatea Statelor Unite și o prezență militară și economică mai puternică în România”, a scris consilierul președintelui Nicușor Dan.
Incidentul s-a petrecut puțin după ora 9:00, în zona Via Saffi, în apropierea spitalului Maggiore. Travaliul a avansat rapid, iar femeia nu a mai ajuns la spital înainte de naștere, potrivit Corriere della Sera.
Cele două pasagere și conducătoarea autobuzului au încercat să o liniștească și au ajutat-o în timpul nașterii.
După ce copilul a venit pe lume, șoferița, Niurka Roman, i-a oferit fularul său pentru a-l proteja de frig.
„Totul s-a întâmplat foarte repede”Pasagerii au contribuit și ei cu obiecte personale, iar una dintre femeile aflate în autobuz a ajutat la îngrijirea mamei și a nou-născutului.
„A fost un eveniment cu totul neașteptat. Totul s-a întâmplat foarte repede”, a povestit Niurka Roman pentru publicația Corriere di Bologna. Șoferița, originară din Cuba, lucrează de trei ani pentru compania de transport public Tper.
Femeia a spus că pasagerii au reacționat imediat: unii au încurajat-o pe mamă, alții au ținut copilul sau au oferit sfaturi bazate pe propriile experiențe. Momentul a fost unul emoționant pentru toți cei aflați în autobuz.
„Mi-am pus la dispoziție fularul pentru a ține copilul la cald, după ce a scos primul țipăt”, a povestit șoferița.
La scurt timp, echipajul medical de urgență a ajuns la autobuzul opritMama și băiețelul au fost preluați de salvatori și transportați la spitalul Maggiore pentru primele consultații. Potrivit presei italiene, amândoi sunt bine.
Compania Tper a felicitat-o pe conducătoarea autobuzului pentru modul în care a gestionat situația până la sosirea personalului medical și le-a transmis urări de bine mamei și copilului, care „și-a început călătoria vieții într-un autobuz”.
Anunțul a fost făcut după ce acesta a vizitat prima expoziție nord-coreeană dedicată exclusiv dronelor, unde au fost prezentate aparate de atac și alte sisteme fără pilot.
Evenimentul are loc într-un moment în care Phenianul intensifică testele militare și amenințările la adresa Coreei de Sud și a Statelor Unite, potrivit AP.
Kim a vizitat expoziția joi, potrivit agenției oficiale de presă KCNALiderului nord-coreean i-au fost prezentate drone de atac și alte modele despre care autoritățile susțin că reflectă progresele recente ale industriei militare.
În discursul rostit cu această ocazie, Kim a anunțat măsuri pentru „extinderea și consolidarea rapidă a tehnologiei aeronautice fără pilot”.
Ministerul sud-coreean al Unificării a apreciat că este prima expoziție organizată de Coreea de Nord dedicată exclusiv acestui domeniu.
Potrivit presei din Coreea de Sud, au fost expuse peste 30 de tipuri de drone, inclusiv modele cu tehnologie stealth, concepute pentru a reduce detectabilitatea radar, și drone de atac pilotate printr-un sistem de vizualizare la persoana întâi (FPV).
Experiența Rusiei ar putea accelera programul nord-coreeanDezvoltarea dronelor a devenit o prioritate pentru Kim Jong Un, care urmărește consolidarea capacităților militare convenționale și nucleare ale țării.
Experții consideră că militarii nord-coreeni trimiși în Rusia pentru a sprijini războiul împotriva Ucrainei ar fi putut acumula experiență în utilizarea dronelor, atât prin colaborarea cu forțele ruse, cât și prin participarea la operațiuni de pe front.
Programul nord-coreean de drone datează cel puțin din 2011, potrivit analistului Martyn Williams, care a scris despre acest subiect pentru publicația specializată 38 North.
Dronele – esențiale în războiAcesta a subliniat că utilizarea dronelor a devenit esențială în conflictele actuale din Europa și Orientul Mijlociu și că Phenianul va continua, cel mai probabil, să investească în dezvoltarea și desfășurarea acestor sisteme.
Un raport al Institutului sud-coreean pentru Studii de Securitate Națională a avertizat că sprijinul Rusiei ar putea ajuta Coreea de Nord să depășească unele dintre limitele tehnologice și industriale care îi afectează programul de drone.
Kim a asistat la teste de rachete alături de fiica saVizita la expoziție a fost însoțită de teste militare. Potrivit KCNA, Coreea de Nord a testat mai multe tipuri de drone, rachete și lansatoare multiple de rachete de precizie, cu un calibru de 600 de milimetri.
Imaginile publicate de presa de stat îl arată pe Kim Jong Un urmărind testele, alături de fiica sa adolescentă. Aceasta apare aplaudând în timp ce liderul nord-coreean urmărește lansările. Serviciul de informații al Coreei de Sud consideră că fata, despre care se crede că are aproximativ 13 ani, ar putea fi succesoarea desemnată a tatălui său.
Armata sud-coreeană a anunțat că a detectat joi lansarea a aproximativ zece rachete balistice cu rază scurtă de acțiune de pe coasta de est a Coreei de Nord.
Tensiuni în creștere între Phenian, Seul și WashingtonDemonstrația de forță are loc pe fondul deteriorării relațiilor dintre cele două Corei.
Tensiunile au crescut după ce trei militari sud-coreeni au fost răniți luna trecută în urma unor explozii de mine la graniță.
Seulul a acuzat Phenianul că a amplasat mine la sud de linia de demarcație militară, însă Coreea de Nord a respins acuzațiile.
Vineri, Ministerul nord-coreean al Apărării a condamnat exercițiile aeriene comune desfășurate de Statele Unite și Coreea de Sud, pe care le-a descris drept provocatoare.
Manevrele Freedom Flag, programate până la 6 noiembrie, implică avioane de luptă, elicoptere și drone.
Kim Jong Un și Trump s-au blocat în 2019În paralel, Phenianul pare să intensifice testele de armament pentru a-și consolida poziția în eventuale negocieri cu Washingtonul.
Discuțiile dintre Kim Jong Un și președintele american Donald Trump s-au blocat în 2019, iar Trump și-a exprimat recent interesul pentru reluarea dialogului.
Un alt semnal diplomatic a venit joi, când ministrul elvețian de Externe, Ignazio Cassis, a sosit în Coreea de Nord pentru redeschiderea reprezentanței diplomatice a Elveției la Phenian.
Contribuția vine în contextul în care Kievul estimează că va avea nevoie de alte aproximativ 70 de miliarde de euro în 2027, peste finanțarea deja prevăzută de partenerii europeni.
„În ceea ce privește împrumutul pentru Ucraina, 500 de milioane de euro vor reprezenta contribuția noastră inițială”, a declarat Carney, potrivit agenției Interfax-Ukraine și citat de Kyiv INdependent.
Premierul canadian a apreciat mecanismul european și inițiativa președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a asigura finanțarea necesară Ucrainei.
Participarea Canadei are și o componentă industrialăPotrivit unui document publicat de guvernul canadian, implicarea în mecanismul european va permite Ucrainei să achiziționeze echipamente militare de la companii canadiene de apărare, folosind fondurile împrumutului european.
Astfel, acordul urmărește atât sprijinirea capacității de apărare a Kievului, cât și consolidarea industriei militare canadiene.
Ucraina are nevoie de alte 70 de miliarde de euro în 2027Deficitul de finanțare al Ucrainei pentru anul viitor este estimat la aproximativ 70 de miliarde de euro, potrivit evaluărilor prezentate de Comisia Europeană.
Suma reprezintă necesarul suplimentar rămas după ce au fost luate în calcul cele 45 de miliarde de euro prevăzute deja de Uniunea Europeană pentru 2027 și o parte din angajamentele partenerilor internaționali.
Vineri, Comisia Europeană a făcut un nou pas pentru deblocarea celei de-a doua tranșe a împrumutului european, în valoare de 45 de miliarde de euro, destinată anului 2027.
Propunerea urmează să fie aprobată de Consiliul UEDin această sumă, până la 13,3 miliarde de euro vor merge către bugetul de stat al Ucrainei, iar 31,7 miliarde de euro vor finanța capacitatea industriei de apărare.
Împrumutul european total, de 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026-2027, este împărțit în două componente: 60 de miliarde pentru consolidarea apărării și a industriei militare ucrainene și 30 de miliarde pentru susținerea bugetului și menținerea serviciilor publice esențiale.
Norvegia și Marea Britanie au anunțat, la rândul lor, sprijin suplimentarCanada se alătură altor parteneri care au anunțat noi contribuții pentru Ucraina.
Norvegia a promis aproximativ nouă miliarde de dolari pentru 2027, iar Marea Britanie a anunțat un sprijin de 13 miliarde de dolari, potrivit relatărilor Kyiv Independent.
Bruxellesul încearcă să mobilizeze contribuții suplimentare din partea statelor care nu fac parte din Uniunea Europeană, printre care Canada, Norvegia, Marea Britanie, Japonia și Elveția.
Comisia Europeană a avertizat că deficitul nu poate fi acoperit doar de statele membre și că este nevoie de un efort comun al partenerilor internaționali.
Liderii europeni urmează să discute noi soluții de finanțare pentru Ucraina, în condițiile în care războiul cu Rusia continuă să pună presiune asupra bugetului și economiei țării.
Un nou raport al organizației Aid to the Church in Need (ACN) avertizează că șase dintre cele zece țări cele mai afectate de terorism se află în Africa, iar persecuția împotriva creștinilor se agravează în mai multe state.
Documentul, intitulat „Persecuted and Forgotten?” („Persecutați și uitați?”), analizează situația creștinilor din 18 țări în perioada 2024-2026, dintre care șapte sunt africane.
Potrivit autorilor, grupările legate de Statul Islamic și organizațiile afiliate Al-Qaeda, inclusiv JNIM, se deplasează peste granițele Nigeriei, Burkina Faso, statului Mali și Nigerului. Mobilitatea acestora îngreunează intervenția autorităților și contribuie la extinderea violențelor în regiune.
Raportul atrage atenția că Africa a devenit un epicentru al terorismului global, tendință evidențiată și de Indicele Global al Terorismului 2026.
În statele afectate, creștinii sunt vizați direct de grupările jihadiste sau ajung victime ale conflictelor religioase și comunitare.
În nordul Nigeriei și în centrul Sahelului, atacurile asupra bisericilor, clericilor și satelor creștine sunt însoțite de răpiri, asasinate și decapitări.
Nigeria, Mozambic și Sudan, printre cele mai afectate țăriÎn Nigeria, comunitățile creștine sunt ținta atacurilor în masă, a crimelor și răpirilor.
Violențele împotriva localităților cu populație majoritar creștină din regiunea Middle Belt au contribuit la strămutarea a peste trei milioane de persoane în interiorul țării, potrivit raportului.
Situația este extrem de gravă și în Mozambic, în special în provincia Cabo Delgado, unde militanți afiliați Statului Islamic au atacat sate, au ucis și răpit credincioși și au distrus biserici.
Organizația estimează că peste 2.000 de creștini au fost uciși în provincie de la începutul insurgenței, în octombrie 2017.
Grupările extremiste urmăresc să instituie un califat islamic și să preia controlul asupra resurselor minerale din regiune.
În pofida intervenției militare a Rwandei și a altor state vecine, violențele continuă.
În Sudan, războiul izbucnit în 2023 între armata națională și Forțele de Sprijin Rapid a provocat o criză umanitară majoră.
Conflictul a strămutat milioane de oameni și a provocat peste 150.000 de morți, estimările ajungând chiar la 250.000.
Creștinii au fost afectați în mod disproporționat: peste 100 de biserici au fost avariate sau distruse, preoți au fost torturați, iar unii credincioși au fost amenințați cu înfometarea dacă refuză să renunțe la credință.
Biserici incendiate și restricții religioase în SahelÎn Burkina Faso, grupările jihadiste controlează cel puțin 40% din teritoriu și încearcă să impună o interpretare extremistă a islamului.
Creștinii sunt vizați în cadrul campaniei de instaurare a acestei ideologii.
În Mali, țară clasată pe locul al cincilea la nivel mondial în privința activității teroriste, credincioșii din zonele ocupate de islamiști se confruntă cu incendierea bisericilor, taxe religioase și restricții care îi împiedică să-și practice credința.
Cele mai periculoase țări pentru creștiniRaportul semnalează probleme și în Egipt, unde femeile creștine sunt răpite și forțate să se convertească la islam sau să se căsătorească.
Peste 30 de cazuri de răpire au fost documentate în 2024.
În Eritreea, autoritățile continuă să restricționeze libertatea religioasă și să dețină ilegal persoane aparținând unor confesiuni nerecunoscute oficial.
ACN precizează că statele analizate nu reprezintă neapărat cele mai periculoase 18 țări din lume pentru creștini, ci țările în care situația comunităților religioase a provocat cele mai mari îngrijorări în perioada examinată.
Raportul se bazează pe date publice și informații furnizate de reprezentanți ai Bisericii locale.
Un petrolier încărcat a fost lovit de un proiectil de origine necunoscută în timp ce ieșea din Strâmtoarea Ormuz, potrivit Agenției britanice pentru operațiuni comerciale maritime (UKMTO).
Nu au fost raportate victime în rândul echipajului și nici efecte asupra mediului, iar autoritățile investighează incidentul.
UKMTO a transmis că a primit informații despre atac de la o sursă verificată.
Nu este cunoscut nici denumirea navei, nici tipul proiectiluluiAgenția, afiliată Marinei Regale britanice, nu a precizat numele navei și nici tipul proiectilului care a lovit-o.
Totodată, nu a fost stabilit cine se află în spatele atacului.
Potrivit CBS News, incidentul a avut loc în jurul orei locale 19:30, în timp ce petrolierul naviga pe ruta sudică de ieșire din strâmtoare. Această rută este recomandată de Statele Unite pentru tranzitul navelor comerciale.
UKMTO a confirmat că nu au fost raportate răniți și nici poluare în urma incidentului. Agenția a cerut navelor care tranzitează zona să manifeste prudență.
Astfel de atacuri au avut loc tot mai des în ultimele zileInformația a fost relatată și de Reuters, care a precizat că autoritățile britanice au primit raportarea privind lovirea petrolierului și că incidentul se află în curs de investigare.
Atacul are loc într-o perioadă de tensiuni puternice în Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul mondial de petrol.
În ultimele zile, mai multe nave comerciale au fost implicate în incidente în zonă.
Jurnaliștii de la Novaya Gazeta sunt evacuați din sediul în care au lucrat timp de 30 de ani.
Sabotată sistematic de regimul de la Kremlin, publicația se confrunta, în ultima vreme, cu mari lipsuri financiare. Mai mult, nici măcar donațiile de la cititori nu mai intrau în conturi pentru că băncile au refuzat tranzacțiile.
„Au ales să ne sugrume”Dmitri Muratov, jurnalist și cofondator al publicației, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2021, a descris situația drept o încercare de distrugere a ziarului.
„Există diferite moduri de a comite o crimă. Ei au ales să ne sugrume”, a declarat Muratov pentru BBC.
Iar modurile de a șterge de pe fața pământului o publicație incomodă sunt diverse. MUratov enumeră doar restrângerea activității prin blocarea site-urilor, interzicerea ediției tipărite, retragerea licenței media și desemnarea mai multor jurnaliști drept „agenți străini”.
„Acum nu mai putem câștiga bani. Băncile refuză să accepte donațiile cititorilor noștri. În țara noastră au loc represiuni politice. Acestea au ajuns și la noi”, spune Muratov.
Șase jurnaliști ai publicației au fost ucișiNovaya Gazeta și-a construit reputația prin investigații despre corupție, încălcări ale drepturilor omului și abuzuri comise de oficiali ruși.
O activitate, însă, care a costat-o scump: șase dintre jurnaliștii săi au fost uciși pentru ceea ce redacția descrie drept îndeplinirea datoriei profesionale și civice.
Printre aceștia se numără Anna Politkovskaia, jurnalista împușcată mortal în scara blocului în care locuia, în urmă cu 20 de ani.
Ea publicase numeroase investigații despre războaiele din Cecenia și abuzurile comise de autoritățile ruse.
Biroul în care lucra Politkovskaia fusese păstrat ca un mic muzeu în memoria sa, cu toate obiectele intacte.
După ordinul de evacuare a redacției, cele mai multe dintre acestea au fost deja scoase. Au rămas biroul jurnalistei și un portret al acesteia.
Presiuni tot mai mari asupra presei independente din RusiaPresiunile asupra Novaya Gazeta s-au intensificat după invazia pe scară largă a Ucrainei.
Kremlinul a adoptat legi care pedepsesc criticile la adresa războiului și a autorităților, iar mai multe publicații independente au fost nevoite să-și suspende activitatea sau să plece din țară.
La începutul acestui an, poliția a efectuat o percheziție la sediul Novaya Gazeta. Oleg Roldughin, jurnalist de investigație cu experiență, a fost arestat și pus sub acuzare pentru „acces ilegal la informații informatice”.
Recent, și actualul redactor-șef, Serghei Sokolov, a fost audiat de poliție, iar locuința sa a fost percheziționată.
Deși publicația a continuat să funcționeze într-o formă redusă, după blocarea site-urilor cititorii au apelat la rețele VPN pentru a-i accesa conținutul.
Retragerea licenței media și restricțiile financiare au afectat însă grav activitatea redacției.
Într-un mesaj publicat pe site, Novaya Gazeta își anunță, practic, propriul sfârșit, pentru care acuză direct autoritățile ruse și serviciile speciale.
„Ne-au ucis. Ziarul nu mai există. Autoritățile ruse și serviciile speciale ruse ne-au forțat să ne oprim activitatea”, se arată în text.
Tensiunile au devenit vizibile încă de la începutul întâlnirii G20, după ce mai mulți oficiali europeni au amenințat că vor boicota fotografia oficială de grup din cauza prezenței ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, potrivit AP.
Secretarul de Stat american Marco Rubio a decis anularea fotografiei.
Apelul lui RubioÎn deschiderea reuniunii, Rubio a făcut apel la unitate în fața crizelor economice și geopolitice care afectează ordinea internațională.
„Ne aflăm într-un moment critic. Ne confruntăm cu o serie de crize economice și geopolitice interconectate”, le-a spus acesta participanților.
Rubio a menționat perturbările de pe piețele energetice și alimentare, problemele comerciale și libertatea de navigație.
Printre subiectele dificile de pe agenda reuniunii se numără războiul ruso-ucrainean, conflictul dintre SUA, Israel și Iran, tarifele comerciale americane și disputele dintre China și statele vecine din Marea Chinei de Sud.
Fără comunicat comun după reuniunea G20Participanții nu se așteaptă la un acord asupra principalelor subiecte și nici la adoptarea unui comunicat comun la finalul reuniunii de sâmbătă.
Diplomați prezenți la discuții au descris prima sesiune drept una cordială, dar au subliniat că Rusia își menține poziția în privința războiului din Ucraina și se opune aderării Poloniei la G20.
Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că divergențele sunt greu de depășit în condițiile în care la aceeași masă se află reprezentanți ai unor state implicate în conflicte.
„Avem războaie în desfășurare și avem participanți la aceste războaie în jurul mesei, așa că este foarte dificil să convenim asupra unei poziții comune”, a afirmat Sikorski.
Mai mulți participanți au spus că delegațiile au convenit totuși să încerce să depășească diferendele și să pregătească summitul liderilor G20 din decembrie, găzduit de președintele Donald Trump în Florida.
Europenii au refuzat fotografia alături de Serghei LavrovPrezența ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, a provocat nemulțumiri în rândul delegațiilor europene.
Mai mulți oficiali au refuzat să apară în fotografia oficială alături de acesta, iar Marco Rubio a renunțat la momentul tradițional pentru a evita ca disputa să umbrească discuțiile.
Ministrul britanic de Externe, Ed Miliband, a criticat acțiunile Moscovei și a cerut eforturi pentru o pace durabilă în Ucraina.
„Un atac nu doar asupra Ucrainei, ci asupra tuturor, care calcă în picioare dreptul internațional, suveranitatea și autodeterminarea”, a declarat Miliband.
„Nu există normalitate în relația cu Rusia”La rândul său, ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a afirmat că „nu există normalitate în relația cu Rusia”, dar a subliniat că disputele trebuie discutate la masa negocierilor.
Lavrov a criticat, la rândul său, perspectiva aderării Poloniei la G20. El a spus că Moscova nu vede niciun motiv pentru invitarea Varșoviei și a susținut că Polonia „nu aduce nimic” grupului.
Întrebat despre posibilele negocieri trilaterale dintre Rusia, Ucraina și SUA, programate pentru luna viitoare, Lavrov a afirmat că poziția președintelui Volodimir Zelenski privind atacurile cu rază lungă de acțiune asupra Rusiei nu ajută la pregătirea discuțiilor.
Africa de Sud, exclusă de pe lista invitațilorO altă dispută privește absența Africii de Sud, membru fondator al G20 și singura țară africană din grup. Administrația Trump nu a invitat Pretoria, decizie contestată de mai multe state participante.
Africa de Sud a respins ideea că absența sa ar fi voluntară. Purtătoarea de cuvânt a ministrului sud-african de Externe, Phindile Kunene, a declarat că țara este pregătită să participe „pe picior de egalitate cu ceilalți membri” atunci când Marea Britanie va prelua președinția G20, anul viitor.
Nici Ucraina, care nu face parte din G20, nu a primit invitație la reuniunea din acest an. În schimb, Polonia participă ca invitat și urmărește obținerea statutului de membru, cu sprijinul Statelor Unite.
Războiul din Iran, un alt subiect de tensiuneReuniunea are loc și pe fondul temerilor privind o posibilă nouă intervenție militară americană împotriva Iranului.
Washingtonul a indicat că libertatea de navigație, în special prin Strâmtoarea Ormuz, Marea Roșie și Marea Neagră, reprezintă una dintre prioritățile discuțiilor.
Marco Rubio a avut întâlniri separate cu ministrul saudit de Externe, Faisal bin Farhan, și cu omologul turc, Hakan Fidan, a cărui țară a avut un rol de mediator în regiune.
Potrivit Associated Press, oficiali americani au transmis mai multor state din Orientul Mijlociu să se pregătească pentru posibilitatea unor noi atacuri asupra Iranului după alegerile intermediare de marți din SUA.
Anunțul Departamentului de Stat a venit joi, 30 octombrie, în aceeași zi în care comandantul suprem al forțelor aliate NATO în Europa, generalul Alexus Grynkewich, a declarat că livrările de armament american către Kiev nu înregistrează întârzieri.
Pachetul aprobat include rachete PAC-3 MSE, interceptoare avansate pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot, piese de schimb și servicii de asistență logistică.
Achiziția va fi finanțată de Canada, Germania și Norvegia prin programul JUMPSTART, un mecanism coordonat de SUA care permite aliaților să cumpere rapid armament american pentru Ucraina.
Nu vor fi folosiți bani publici americaniO parte din fonduri va proveni și din resursele ucrainene susținute prin împrumutul Uniunii Europene destinat sprijinirii Kievului.
Washingtonul nu va folosi bani publici americani pentru această achiziție.
Aprobarea Departamentului de Stat reprezintă un pas către o posibilă vânzare, nu confirmarea unei achiziții finalizate.
Nu a fost anunțat un calendar al livrărilor.
Congresul american are, în general, 30 de zile pentru a analiza o astfel de propunere, iar producția și livrarea sistemelor complexe de armament pot dura ani.
Comandantul NATO susține că livrările de arme nu au întârzieriTot joi, la Riga, în Letonia, generalul Alexus Grynkewich a respins îngrijorările privind întârzierile în livrările de armament american cumpărat de aliații europeni pentru Ucraina.
„Totul a fost livrat. De fapt, am avut o livrare chiar în ultima săptămână”, a declarat comandantul NATO, citat de Bloomberg.
El a refuzat să ofere detalii despre numărul sau tipul rachetelor, dar a insistat că livrările continuă și că niciun echipament inclus în pachetele programului PURL, finanțate de aliații europeni, nu a fost întârziat.
Declarații contradictorii„Fiecare transfer către o terță parte solicitat guvernului SUA a fost aprobat”, a afirmat Grynkewich.
Declarațiile sale contrastează cu cele ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a acuzat în repetate rânduri Washingtonul că întârzie autorizarea unor livrări de rachete antiaeriene.
Pe 18 octombrie, Zelenski a declarat că SUA aprobaseră doar o parte dintre interceptoarele Patriot deja cumpărate prin programul PURL.
Ulterior, liderul ucrainean a afirmat că Kievul aștepta de aproape o lună aprobarea secretarului american al Apărării, Pete Hegseth, pentru transferul unor rachete Patriot și NASAMS din stocurile aliaților.
Zelenski spune că Ucraina are nevoie de mult mai multe rachete PatriotPreședintele ucrainean a avertizat că numărul rachetelor interceptoare primite de la americani este mult prea mic în raport cu intensitatea atacurilor rusești.
Potrivit lui Zelenski, Ucraina a primit în 2026, în medie, doar 12 rachete Patriot pe lună.
„Imaginați-vă: vă puteți baza pe 150 de rachete pe an din America, dar aveți nevoie să doborâți 150 de rachete balistice pe lună”, a declarat liderul de la Kiev, citat de Interfax-Ukraine.
Ucraina primește rachete americane prin mai multe canale, inclusiv prin achizițiile finanțate de aliați în cadrul programului PURL și prin transferuri din stocurile altor state, care necesită în continuare aprobarea Washingtonului.
Kievul vrea propriile sisteme de apărare antiaerianăÎn paralel, Kievul încearcă să-și dezvolte propriile sisteme de apărare antiaeriană pentru a reduce dependența de furnizorii externi.
Sistemul ucrainean Freyja, conceput pentru interceptarea rachetelor balistice, a ajuns la finalul etapei de dezvoltare aflate în responsabilitatea Ucrainei.
Proiectul mai are nevoie de componente furnizate de partenerii europeni, potrivit Defense News.
Noile tensiuni privind livrările de armament apar în contextul atacurilor rusești asupra orașelor și infrastructurii energetice din Ucraina, înaintea sezonului rece.
Washingtonul a respins acuzațiile potrivit cărora eventualele întârzieri ar fi fost o formă de presiune politică asupra Kievului pentru limitarea atacurilor asupra infrastructurii petroliere din Rusia.
