Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației The New York Times.
Meloni a admis că se aștepta la o relație mai simplă cu liderul de la Casa Albă, tocmai datorită apropierii ideologice dintre ei.
„Cu Donald Trump, am crezut că lucrurile vor fi mai ușoare, având în vedere opiniile noastre comune despre imigrație și cultura «woke»”, a spus șefa guvernului de la Roma.
Relația dintre cei doi s-a răcit în ultimul anPremierul italian a recunoscut că evoluțiile ulterioare nu au confirmat așteptările inițiale.
„Lucrurile au evoluat diferit”, a spus Meloni, referindu-se la o relație care, potrivit presei italiene, a devenit mai tensionată în ultimul an.
Întrebată dacă va mai discuta cu Donald Trump după vară, în cadrul unei eventuale convorbiri telefonice, lidera de la Roma a răspuns rezervat: „Ei bine, vom vedea”.
Meloni a insistat însă că relațiile personale dintre lideri nu ar trebui să determine direcția strategică a unui stat.
„Continui să cred că unitatea occidentală este fundamentală. Nu stabilesc strategia Italiei pe baza relațiilor mele personale”, a declarat premierul italian.
Meloni spune că refuză să susțină lucruri în care nu credeÎn același interviu, Giorgia Meloni a vorbit și despre stilul său politic și despre importanța autenticității în comunicarea publică.
„Sunt o persoană care își stabilește reguli. Prima regulă este că nu spun niciodată ceva în care nu cred. Nu există nicio modalitate prin care să mă faci să spun ceva în care nu cred: creierul meu ar face scurtcircuit”, a afirmat Meloni.
Premierul italian a adăugat că alegătorii disting între declarațiile sincere și mesajele considerate artificiale.
„Cred că oamenii pot face diferența. Își dau seama când ceva nu este adevărat, când este fals și cred că aceasta este cea mai mare greșeală pe care o poate face un politician”, a mai spus ea.
Italia încearcă să păstreze echilibrul în relația cu WashingtonulDeclarațiile Giorgiei Meloni sunt relevante în contextul în care Italia încearcă să își păstreze poziția de aliat apropiat al Statelor Unite, dar și să mențină coeziunea europeană și transatlantică.
Deși Meloni și Trump au avut în trecut poziții similare pe teme precum imigrația sau contestarea unor curente progresiste, diferențele apărute ulterior arată că apropierea ideologică nu s-a tradus automat într-o relație politică lipsită de tensiuni.
Premierul italian transmite astfel că, dincolo de afinitățile personale sau de stilul liderilor, Roma își va calibra politica externă în funcție de interesele strategice ale Italiei și de menținerea unității Occidentului.
Incidentul a fost anunțat de Ministerul Apărării Naționale. Potrivit unui anunț, MApN a fost solicitat să intervină pentru verificarea unui obiect plutitor, posibil fragment de dronă aeriană, semnalat printr-un apel la numărul unic de urgență 112, în Marea Neagră.
Acesta se afla la aproximativ 25 de metri de digul de sud al Portului Midia.
O echipă de scafandri de luptă EOD din cadrul Forțelor Navale Române intervine în zona indicată pentru identificarea și evaluarea obiectului, a precizat MApN.
Invazie de drone în RomâniaMinistrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a afirmat că România a înregistrat peste 100 de incursiuni pe cale aeriană, terestră și maritimă, fie prin drone, fragmente ale acestora sau drone maritime. Patru drone au fost doborâte în cazul incidentelor aeriene. Șefa diplomației a mai spus că autoritățile române lucrează cu aliații NATO și Comandatul Suprem al Forțelor Aliate din Europa, dar și cu Statele Unite ale Americii, pentru consolidarea flancului estic.
„Colaborăm îndeaproape cu ceilalți aliați și, împreună cu SACEUR, avem un plan clar pentru consolidarea capacităților pe flancul estic. De asemenea, lucrăm în prezent în cadrul relației bilaterale cu Statele Unite, partenerul nostru strategic, pentru a ne asigura că, în procesul de reevaluare a posturii prezenței americane în Europa, regiunea Mării Negre și flancul estic sunt tratate cu prioritate”, a mai spus Țoiu.
Intervenția Oanei Țoiu la CNN a apărut după ce o dronă marină încărcată cu explozibil a fost distrusă de Armata Română, cu tunul de bord al unui avion F-16. Drona a fost detectată la câteva sute de metri de lucrările de la platforma Neptun Deep, în Marea Neagră.
Majoritatea alunițelor sunt benigne și nu ridică probleme pe parcursul vieții. Totuși, schimbările de formă, culoare sau dimensiune pot reprezenta semnale de alarmă. Aceste modificări nu înseamnă automat că este vorba despre cancer de piele, însă justifică o evaluare medicală pentru stabilirea unui diagnostic corect.
Una dintre cele mai cunoscute metode de autoevaluare este regula ABCDE, utilizată de dermatologi pentru identificarea caracteristicilor care pot indica o leziune suspectă. Aceasta nu înlocuiește consultul medical, dar îi poate ajuta pe pacienți să observe mai ușor modificările care necesită atenție.
Regula ABCDE urmărește cinci criterii principale:
Medicii atrag atenția că nu toate melanoamele respectă perfect această regulă. Unele pot avea dimensiuni reduse sau un aspect aparent obișnuit, motiv pentru care autoexaminarea nu poate înlocui evaluarea efectuată de un medic dermatolog.
Există și alte situații în care este recomandată prezentarea la specialist. Apariția unei alunițe noi la vârsta adultă, sângerarea spontană, formarea unei cruste persistente, senzația de mâncărime sau durerea locală sunt manifestări care merită investigate.
Persoanele cu pielea foarte deschisă la culoare, cele care au avut arsuri solare repetate în copilărie sau adolescență, persoanele cu numeroase alunițe și cele care au rude diagnosticate cu melanom prezintă un risc mai mare și ar trebui să efectueze controale dermatologice periodice.
Dacă observi modificări persistente ale unei alunițe sau faci parte dintr-o categorie cu risc crescut, este recomandată o consultație dermatologică, în cadrul căreia medicul poate stabili dacă sunt necesare investigații suplimentare și monitorizarea evoluției leziunilor.
Pe lângă examinarea clinică și dermatoscopia clasică, dermatologia beneficiază astăzi de tehnologii moderne care permit fotografierea standardizată a întregii suprafețe a pielii și compararea imaginilor realizate la intervale diferite de timp. Aceste metode facilitează identificarea unor modificări subtile ale alunițelor și reprezintă un instrument suplimentar pentru monitorizarea pacienților cu risc crescut, fără a înlocui experiența și decizia medicului.
Specialiștii recomandă, de asemenea, adoptarea unor măsuri simple care pot contribui la reducerea riscului de cancer cutanat:
Depistarea precoce rămâne cea mai eficientă metodă de combatere a melanomului. O atenție sporită acordată modificărilor pielii și prezentarea la medic atunci când acestea apar pot permite diagnosticarea bolii într-un stadiu în care tratamentul este mai puțin agresiv și are șanse mai mari de succes.
Informațiile prezentate au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical. Evaluarea realizată de un medic dermatolog rămâne cea mai sigură metodă pentru stabilirea unui diagnostic și alegerea conduitei terapeutice adecvate.
„Primul lucru, ar trebui ca ministrul Apărării să nu se bage în lucrurile pe care nu le știe. Apărarea e o chestiune complicată, complexă și care are extrem de multă diplomație în interiorul ei”, a declarat Băsescu, la Digi24.
Fostul președinte a explicat că domeniul apărării este mult mai complex decât simpla pregătire militară și implică inclusiv relații diplomatice între state.
El l-a criticat direct pe ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, despre care afirmă că încearcă să lase impresia că deține toate informațiile.
„Miruță vrea să pară că le știe pe toate”„Miruță, care nu pricepe mare lucru, dar vrea să pară, să ne dea impresia că le știe pe toate”, a afirmat fostul președinte.
În ceea ce privește incidentele din Marea Neagră și protejarea platformei Neptun Deep, Băsescu spune că România trebuie să își asume responsabilitatea pentru apărarea propriilor interese în zona economică exclusivă.
„Articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord nu se aplică în acest caz”, a afirmat Băsescu, explicând că „zona economică exclusivă nu este teritoriul suveran”.
„Suveranitatea se termină la limita apelor teritoriale. România trebuie să-și calibreze resurse militare, de apărare și, la nevoie, de atac, care să-i permită să protejeze interesele noastre în zona economică exclusivă”, a mai spus fostul președinte.
El a indicat Neptun Deep drept una dintre principalele infrastructuri care trebuie protejate, alături de alte platforme de prospecțiune din zonă.
„În mod direct, pentru moment, este platforma Neptun Deep și mai avem câteva platforme de prospecțiune în zona economică exclusivă”, a spus Băsescu.
Fostul președinte a vorbit și despre incidentul în care o dronă marină cu explozivi a fost găsită în apropierea platformei. Băsescu susține că informațiile transmise public nu au fost prezentate corect.
„Drona cu exploziv nu a fost cu exploziv”„Drona cu exploziv nu a fost cu exploziv, nu a fost cufundată de avioanele F-16, ci de niște scafandri. Cert este că drona era o dronă în derivă, evident nu era dirijată către platformă, ci ea a ajuns necontrolată într-o zonă apropiată. Drona a fost sesizată și semnalată autorităților române de o navă comercială care era în trecere prin zonă”, a afirmat Băsescu.
Fostul președinte a criticat însă modul în care a fost comunicată intervenția autorităților, descriind situația drept „o bâlbâială magistrală”.
„Am intervenit, cum vedem, cu o bâlbâială magistrală care ne arată cât suntem de nepregătiți”, a afirmat Băsescu.
El consideră că declarațiile inițiale ale ministrului interimar al Apărării au contribuit la transmiterea unor informații pe care le consideră false.
„Informațiile false din primul comunicat”„Dacă Miruță nu se repedea să dea toate informațiile false din primul comunicat, Italia ar fi dat un comunicat echilibrat și ar fi informat corect aliații”, a declarat fostul președinte.
Băsescu a subliniat, în schimb, că România trebuie să fie atentă la modul în care solicită sprijinul NATO.
„Trebuie să fim foarte atenți când ne plângem. NATO nu poate interveni în zona economică exclusivă, dar NATO ne furnizează logistică, ne furnizează informații, ne furnizează coordonate, ne ajută să lovim eventuale ținte reale”, a concluzionat Băsescu.
Jannik Sinner a anunțat vineri după-amiază că s-a retras de la US Open, din cauza unei accidentări la genuchiul drept.
„Deşi am muncit din greu împreună cu echipa mea şi cu staff-ul medical, am fost nevoiţi să luăm acum decizia dificilă că nu voi putea participa la US Open în acest an. Ne-am întors pe teren la Monte Carlo în ultimele câteva zile şi ne-am dat seama că mai am nevoie de timp pentru a mă recupera după problema la genunchiul drept. Evident, sunt foarte trist şi dezamăgit, deoarece New Yorkul ocupă un loc special în inima mea. Aşteptam cu nerăbdare să mă întorc şi să joc în atmosfera electrizantă, în faţa minunatilor fani de acolo”, este mesajul publicat de Sinner pe platforma X.
Even though I have been working hard with my team and my medical staff, we have now had to make the difficult decision that I will not be able to compete at the US Open this year. We have been back on court in Monte Carlo over the last couple of days and have realised that I… pic.twitter.com/9eoYS29jpO
— Jannik Sinner (@janniksin) August 21, 2026
Potrivit SkySports, Sinner nu a mai jucat de când a câștigat turneul de la Wimbledon din luna iulie, al cincilea său titlu de Grand Slam, unde l-a învins pe Alexander Zverev în finală, reușind astfel să-și apere titlul de la SW19.
Pe de altă parte, el a ratat turneele Masters 1000 din Canada și Cincinnati.
Retragerea lui Sinner vine la o zi după ce marele său rival, Carlos Alcaraz, a confirmat că va participa la US Open, după aproximativ patru luni de absență, pentru a-și apăra titlul câștigat anul trecut chiar în fața italianului.
Potrivit documentului prezentat vineri de CNSAS, o delegație formată din trei ofițeri români, condusă de generalul-maior Cheler Paul, se afla în Cehoslovacia pentru a participa la o aplicație tactică de divizie. Exercițiul nu a mai avut loc după declanșarea invaziei, iar militarii români au fost nevoiți să rămână pe teritoriul cehoslovac până în data de 30 august 1968.
În aceeași garnizoană se aflau reprezentanți ai armatelor celorlalte state participante la exercițiu. Documentul publicat arată că deși erau așteptați și ofițeri sovietici, polonezi și ungari, aceștia nu au mai ajuns în Cehoslovacia.
Divizia cehoslovacă de tancuri, blocată de trupele sovieticeUna dintre primele măsuri descrise în document a fost blocarea Diviziei 13 de tancuri cehoslovace din garnizoana Mlada, unde se afla și delegația română.
„În dimineața zilei de 21.08. Divizia 13 tancuri cehoslovacă din garnizoana Mlada, unde se afla și delegația română, a fost blocată de trupele sovietice. În încercarea delegaţiei noastre de a părăsi garnizoana şi a se deplasa la Ambasada Republicii Socialiste România din Praga, a fost reţinută – printr-o atitudine complet necorespunzătoare – de către ofiţeri şi soldaţi sovietici înarmaţi. Cererea de plecare pe care a făcut-o locţiitorului unei divizii de tancuri sovietice i-a fost refuzată, nu i-a permis luarea legăturii telefonice cu Ambasada română şi i s-a recomandat să se adreseze în această problemă reprezentantului Comandamentului Unificat, care i-a propus, în repetate rînduri, ca împreună cu el şi ceilalţi ofiţeri invitaţi să se deplaseze cu un avion militar la Moscova. Această propunere a fost refuzată”, se arată în documentul publicat vineri de CNSAS pe Facebook.
Cum au acționat trupele sovieticeLa momentul respectiv, trupele sovietice ar fi început prin ocuparea depozitelor de muniție și dezarmarea gărzilor, împiedicând astfel divizia să poată reacționa imediat. Ulterior au fost blocate și parcurile cu tehnică de luptă.
„Blocarea Diviziei 13 tancuri a început mai întîi cu ocuparea acestor depozite, cu dezarmarea şi înlocuirea gărzilor, fapt ce nu ar fi dat posibilitatea acesteia să treacă la ripostă direct din parcurile maşinilor de luptă, parcuri care şi ele ulterior au fost blocate”, se mai precizează în document.
Autorii documentului apreciază că operațiunea fusese pregătită din timp, metodele de blocare fiind perfecționate în timpul aplicației „SUMAVA”, desfășurată în luna iunie 1968.
„Metodele de blocare folosite au demonstrat că au fost stabilite anterior prin diverse vizite făcute şi perfectate cu ocazia aplicaţiei „SUMAVA” din luna iunie a.c. Statul major al diviziei de tancuri sovietice, care a fost în această garnizoană în luna iunie, de astă dată a venit cu trupe şi a blocat divizia de tancuri cehoslovacă. Din discuţiile purtate cu unii generali cehoslovaci a rezultat că şi celelalte mari unităţi cehoslovace au fost blocate într-un mod asemănător”, mai arată documentul.
Ofițeri sovietici, trimiși în Praga sub acoperirea unor „turiști”Documentul publicat de CNSAS descrie și modul în care ar fi fost pregătită ocuparea principalelor obiective din Praga.
„Recunoașterea punctelor și obiectivelor importante din orașul Praga și din alte mari centre politico-administrative au fost executate cu circa 10 zile înainte de către ofițeri sovietici îmbrăcați în haine civile, ca turiști”, se precizează în raport.
În noaptea invaziei, aceștia și-ar fi schimbat hainele civile și ar fi devenit parte a comandamentului trupelor de ocupație.
Aeroportul din Praga, ocupat printr-o operațiune pregătită din timpUn alt episod descris în document este ocuparea aeroportului central din Praga.
Potrivit raportului, în seara de 20 august, aproximativ 80 de ofițeri sovietici au sosit cu o cursă normală Varșovia-Praga, fiind îmbrăcați în haine civile și prezentându-se drept turiști.
La scurt timp, un alt avion sovietic ar fi cerut permisiunea să aterizeze invocând o defecțiune tehnică. După aterizarea acestuia, un al treilea avion ar fi aterizat pistă fără aprobare.
Din ultimele două aeronave ar fi coborât aproximativ 160 de persoane, prezentate inițial drept turiști, dar care s-au dovedit a fi ofițeri sovietici înarmați.
Aceștia au blocat conducerea aeroportului și au împiedicat decolarea avioanelor străine. Ulterior, ofițerii ar fi coordonat aterizarea aeronavelor militare care transportau trupe și tehnică de luptă.
Dubcek și ceilalți lideri cehoslovaci, arestațiDocumentul conține și informații despre arestarea liderilor politici ai Cehoslovaciei, inclusiv Alexander Dubcek. Potrivit relatării transmise delegației române de șeful Direcției superioare politice a armatei cehoslovace, arestările au fost făcute „cu brutalitate de către ofițeri inferiori sovietici”.
În cazul lui Dubcek, ofițerul sovietic care a intrat în biroul său ar fi distrus telefoanele cu automatul, după care l-ar fi amenințat și obligat să stea cu mâinile ridicate.
Și premierul Oldřich Černík ar fi fost bruscat și ținut sub amenințarea armelor, potrivit documentului.
Raportul mai afirmă că liderii arestați au fost transportați în zona Ujgorod, în Uniunea Sovietică, unde ar fi fost ținuți în detenție și agresați.
Militarii români, primiți cu simpatie de cehoslovaciDocumentul include și detalii privind atitudinea populației față de delegația militară română. Membrii acesteia ar fi beneficiat de „o deosebită simpatie şi afecţiune din partea armatei şi a populaţiei civile”.
Pe 22 august 1968, militarii români au fost felicitați în limba română cu prilejul zilei de 23 August și invitați să le vorbească soldaților cehoslovaci.
Atitudinea delegației române nu a fost însă pe placul celorlalte delegații militare străine, care fuseseră huiduite anterior de militarii cehoslovaci.
Documentul menționează și faptul că, în unele situații, militarii români au fost confundați cu sovieticii din cauza uniformelor. „În momentul când au arătat că sînt ofiţeri români, atitudinea populaţiei s-a schimbat radical”, se mai precizează în document.
În noaptea de 20 spre 21 august 1968, trupele sovietice, cărora li s-au alăturat și trupe din alte patru state ale Pactului de la Varșovia (brațul militar al blocului comunist condus de Moscova), Polonia, Germania Comunistă (de est, numită fraudulos “Democrată)”, Ungaria și Polonia, au invadat Cehoslovacia, punând capăt „Primăverii de la Praga”, un experiment democratic lansat în luna a acelui an de noul lider al Partidului Comunist Cehoslovac, Alexander Dubcek.
