„Ce justificare există, în dreptul internațional și în principiile umanitare, pentru a viza civili, elite, copii și pentru a distruge obiective vitale precum școli și spitale?”, a transmis liderul iranian, citat de agenția oficială IRNA.
Declarațiile au fost făcute în timpul unei vizite la serviciul de ambulanță și intervenții de urgență din provincia Teheran, unde Masoud Pezeshkian a evaluat modul de intervenție și nivelul de pregătire.
Șeful Iranului a afirmat că nicio putere nu poate aduce națiunea iraniană „în genunchi”, invocând relația dintre populație, autorități și serviciile publice, care ar trebui „să păstreze același spirit”.
El a evidențiat rolul serviciilor de urgență, pe care le-a descris drept un pilon esențial al gestionării crizelor, în special în timpul războiului de 40 de zile dintre Statele Unite și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte.
Pezeshkian: Iranul nu caută războiReferindu-se la poziția oficială a Teheranului, Pezeshkian a susținut că „Iranul nu caută războiul sau instabilitatea” și că țara sa „a promovat constant dialogul și cooperarea constructivă cu alte state”.
„Orice încercare de a impune voința altora sau de a forța țara să se supună este sortită eșecului, iar națiunea iraniană nu va accepta niciodată o astfel de abordare”, a adăugat el.
Președintele Iranului susține că mobilizarea „fără precedent și exemplară” a iranienilor în timpul conflictului a contribuit la contracararea obiectivelor adversarilor.
Grupul care a creat ChatGPT lansează GPT-5.4-Cyber, o variantă antrenată „pentru a oferi capacități cibernetice suplimentare și supusă unui număr mai redus de restricții”, a precizat compania, potrivit Le Figaro.
„Deoarece acest model este mai permisiv, începem cu o implementare limitată… către furnizori de securitate, organizații și cercetători aprobați”, a transmis OpenAI.
Anunțul vine pe fondul îngrijorărilor în creștere cu privire la impactul capacităților de securitate cibernetică ale IA.
Cu o săptămână înainte de acest anunț, Anthropic a comunicat amânarea lansării celui mai recent model al său, Claude Mythos, a cărui utilizare a fost rezervată inițial doar pentru 40 de actori tehnologici majori, ca parte a unei inițiative numite Project Glasswing.
Înainte de lansare, acest model, conceput ca un generalist, reușise să detecteze mii de vulnerabilități de securitate informatică necunoscute până atunci.
OpenAI promovează capacitățile noului său modelÎn timp ce ascensiunea IA-urilor pune sub semnul întrebării nivelul de securitate al sistemelor IT de câteva luni, anunțul proiectului Glasswing a plasat subiectul în centrul discuțiilor, chiar dacă unii observatori îl consideră și o potențială lovitură de marketing.
Conform mai multor rapoarte media, mai mulți directori ai marilor bănci americane s-au întâlnit cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, și cu președintele Rezervei Federale, Jerome Powell, pentru a discuta pericolele pe care acest model de IA le prezintă pentru sectorul financiar.
În acest context, OpenAI a promovat marți capacitățile noului său model în ceea ce privește protecția și pregătirea împotriva atacurilor informatice.
Potrivit companiei, această versiune permite „profesioniștilor din domeniul securității să analizeze software-ul pentru a evalua potențialul său malicios, vulnerabilitățile și robustețea securității”.
Deși OpenAI a restricționat utilizarea noului său model, acesta se adresează unui public mai larg decât cel ales de Anthropic pentru Mythos.
„Nu credem că este practic sau adecvat să decidem la nivel central cine are dreptul să se apere”, a precizat compania.
Donald Trump i-a declarat reporterului ABC News Jonathan Karl : „Cred că noul premier va face o treabă bună – este un om bun”, relatează The Guardian.
Trump i-a spus reporterului că nu știe dacă ar fi contat dacă ar fi mers în Ungaria în locul vicepreședintelui J.D. Vance pentru a face campanie pentru Orban.
„Era considerabil în urmă”, a spus Trump. „Nu am fost atât de implicat în asta. Viktor e un om bun, totuși.”
Afirmația lui Trump că „nu a fost implicat în asta” va fi, evident, oarecum o surpriză, având în vedere implicarea sa puternică în campania electorală, inclusiv mai multe susțineri ale lui Orbán pe rețelele de socializare și decizia sa de a-l trimite pe JD Vance la Budapesta în ultimele zile dinaintea votului.
Mulți comentatori s-au întrebat cât de repede va renunța președintele SUA la Orban, având în vedere înfrângerea electorală, pentru a evita să fie perceput ca susținând – în limbajul său – „învinșii”, dar puțini s-ar fi așteptat să se întâmple atât de repede.
Ministrul Muncii, Florin Manole, a vorbit miercuri despre modul în care vor fi stabilite viitoarele majorări salariale din sectorul public. Potrivit acestuia, creșterile nu vor avea loc la întâmplare, ci vor depinde de mai mulți indicatori economici, precum evoluția economiei, inflația și limitele bugetare ale statului.
„Vor trebui să crească şi salariile în sistemul bugetar. Un mecanism de creştere bazat pe un cuantum pe care Ministerul Muncii şi Ministerul de Finanţe îl vor stabili raportat la, de exemplu, creşterea economică, nivelul inflaţiei, anvelopa bugetară pe care o avem şi pe care România şi-o permite pentru cheltuiala în acest domeniu”, a declarat ministrul Muncii, miercuri, la Antena 3 CNN.
Acesta a spus că prioritatea principală este reprezentată de angajații cu venituri mici, în special din domenii esențiale precum sănătatea și educația. Intenția nu vizează majorări spectaculoase, ci o corectare a dezechilibrelor existente în sistem.
„Obiectivul principal nu a fost acela de a veni cu creşteri foarte mari. Dorinţa mea va fi ca principalele creşteri să fie în zona de bază, pentru cei care au salariile cele mai mici şi care deseori duc greul atât în sistemul de sănătate şi în sistemul de educaţie, în cazul legii salarizării. Dacă se vor identifica situaţii, şi până acum s-au identificat puţine, în care unele dintre venituri au ieşit cu mult din grila anterioară, ele vor fi îngheţate, dar nu vor fi scăzute”, a mai precizat Manole.
Totodată, ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că este necesară adoptarea noii legi a salarizării într-un termen cât mai scurt. Acesta a explicat că reforma trebuie să țină cont de limitele bugetare și de angajamentele asumate de România la nivel european.
„Pe partea de salarizare, evident că ceea ce este important de înţeles, inclusiv cu Comisia Europeană, Comisia vrea să vadă că România face această consolidare bugetară în continuare, deci discutăm de un spaţiu fiscal care va fi limitat de resursele pe care le avem la dispoziţie. Există un procent din produsul intern brut care este gândit pentru a reflecta cheltuielile de personal. Pe măsură ce PIB-ul creşte, evident, spaţiul fiscal pentru cheltuielile de personal creşte. Şi, atunci, este foarte important că noi trebuie să adoptăm proiectul de lege în acest an, să avem o ţintă de cum s-ar putea rezolva inechităţile în administraţie, cam care ar fi salariile, comparaţii între familiile ocupaţionale, cam care ar fi coeficienţii”, a afirmat acesta.
Ministrul a mai explicat că proiectul legislativ urmează să fie prezentat public după consultări cu instituțiile implicate, iar aplicarea completă ar putea dura mai mulți ani.
Lamine Yamal a recunoscut că efortul depus nu a fost suficient, dar a insistat că momentul face parte din procesul de creștere al echipei.
„Am dat totul, dar nu a fost de ajuns. Este doar o parte a drumului. Ca să ajungi în vârf trebuie să urci, iar noi știm că nu va fi ușor și nici nu ne va fi făcut ușor drumul. Dar, a renunța nu este o opțiune”, a transmis Lamine Yamal pe rețelele de socializare.
Yamal a evidențiat potențialul grupului.
„Avem suficiente motive să credem și vom lupta pentru ele. Fiecare greșeală este o lecție și vom învăța din fiecare. Suntem Barça și vom reveni acolo unde ne este locul”, a adăugat jucătorul.
În încheiere, jucătorul a făcut o promisiune simbolică, inspirată de valorile primite în familie.
„Părinții mei m-au învățat că un om își respectă cuvântul… și o vom readuce (n.r. – Liga Campionilor) la Barcelona”, a încheiat Yamal.
FC Barcelona a câștigat marți seară, manșa retur din sferturile de finală ale UEFA Champions League, în deplasare, cu Atletico Madrid, scor 2-1. Lamine Yamal a deschis scorul în minutul 4. Însă, Atletico a avansat în semifinale, cu scorul general de 3-2.
Președintele SUA, Donald Trump, a lansat miercuri un nou atac la adresa Papei Leon al XIV-lea, în timp ce apăra războiul SUA-Israel împotriva Iranului.
„Vă rog, cineva să-i spună Papei Leon că Iranul a ucis cel puțin 42.000 de protestatari nevinovați și complet neînarmați în ultimele două luni și că este absolut inacceptabil ca Iranul să dețină o bombă nucleară”, a scris Trump pe rețeaua Truth Social.
De unde a început totulÎn ultimele zile a existat o dispută între Trump și Papa Leon. Totul a început când președintele american l-a catalogat pe Suveranul Pontif drept „groaznic în politica externă”, adăugând că îl preferă pe fratele acestuia pentru că este MAGA.
„Papa Leon este slab în ceea ce privește criminalitatea și groaznic în ceea ce privește politica externă. Vorbește despre „frica” de Administrația Trump, dar nu menționează frica pe care Biserica Catolică și toate celelalte organizații creștine au avut-o în timpul COVID, când arestau preoți, pastori și pe toți ceilalți pentru că țineau slujbe religioase, chiar și atunci când ieșeau afară și se aflau la o distanță de trei sau chiar șase metri. Îmi place mult mai mult de fratele său, Louis, decât de el, pentru că Louis este complet MAGA. El înțelege, iar Leon nu”, a scris Trump pe Truth Social în urmă cu câteva zile.
În replică, Papa Leon a afirmat că nu vrea să intre „într-o dezbatere cu el” și a continuat să condamne războiul lansat de SUA în Iran.
„Nu cred că mesajul Evangheliei este menit să fie abuzat în modul în care o fac unii oameni. Voi continua să mă pronunț tare împotriva războiului, căutând să promovez pacea, dialogul și relațiile multilaterale între state pentru a căuta soluții juste la probleme”, a spus Papa.
Giorgia Meloni îl susține pe Papa Leon în fața lui TrumpPrim-ministrul italian Giorgia Meloni a considerat luni „inacceptabile” cuvintele adresate de președintele american Donald Trump Papei Leon.
Meloni l-a susținut pe șeful Vaticanului, afirmând că este dreptul său „să facă apel la pace și să condamne orice formă de război”.
În replică, Trump a criticat-o dur pe Meloni pentru comentariile sale, afirmând că acestea sunt „inacceptabile” și că ea „nu mai este aceeași persoană”.
Uber a investit peste 10 miliarde de dolari în achiziționarea a câteva mii de mașini autonome și acțiuni la companii care dezvoltă astfel de vehicule, din cauza concurenței tot mai mari din partea robotaxi-urilor, relatează Financial Times , citând propriile calcule.
Analiștii spun că investiția marchează o schimbare în strategia Uber de la asocierea sa cu un model de economie bazat pe contracte temporare, caracterizat prin resurse minime și șoferi care își folosesc propriile mașini.
În ultimul an, Uber și-a intensificat agresiv încheierea de contracte, anunțând parteneriate cu zeci de dezvoltatori, inclusiv Baidu din China și Rivian din SUA, și intenționează să lanseze servicii de robotaxi în cel puțin 15 orașe până în 2026.
Uber, care încearcă să câștige un punct de sprijin în industria robotaxi, va trebui să concureze cu cei mai mari trei jucători din sector: Alphabet, care deține Waymo, Tesla și Zoox (o divizie a Amazon).
