Potrivit șefei diplomației române, conversația a avut loc după discuțiile dintre miniștrii apărării și contactele la nivel prezidențial.
„Am avut o conversație necesară cu Andrii Sîbiha”, a transmis Oana Țoiu.
Ea a precizat că cele două părți au convenit asupra priorității protejării cetățenilor.
„Am convenit că mandatul suprem și imperativ al fiecărui stat este protejarea vieții și siguranței propriilor cetățeni”, a afirmat ministrul român.
Vecinii și partenerii strategici construiesc relații mai puternice prin dialog deschis și acțiuni coordonate de prevenție pentru a gestiona situațiile de criză.
Am avut o conversație necesară cu @andrii_sybiha, ca urmare a discuțiilor dintre miniștrii apărării și a contactelor… pic.twitter.com/LhAiHq5hLj
— Toiu Oana (@oana_toiu) June 11, 2026
În cadrul discuției, Oana Țoiu a reiterat poziția României privind războiul din Ucraina.
„Am reiterat condamnarea de către România a războiului ilegal de agresiune purtat de Rusia”, a spus ea.
Ministrul a subliniat și angajamentul comun pentru obținerea unei încetări a focului și a unei păci durabile.
Totodată, partea română și-a exprimat preocuparea față de efectele conflictului asupra populației și regiunii.
Potrivit Oanei Țoiu, războiul produce efecte grave asupra comunităților afectate și a statelor vecine.
Cooperare în domeniul securitățiiȘefa diplomației române a anunțat că a primit asigurări din partea Kievului privind cooperarea în domeniul securității.
„Am primit din partea omologului meu asigurarea deplină a angajamentului Ucrainei de a depune toate eforturile necesare pentru gestionarea comună a riscurilor transfrontaliere generate de agresiunea rusă”, a declarat ea.
Cei doi miniștri au discutat și despre consolidarea mecanismelor de avertizare timpurie.
Pe agenda convorbirii s-au aflat și schimbul de informații și monitorizarea situației operative.
Oana Țoiu a arătat că România și Ucraina împărtășesc responsabilitatea menținerii securității în regiunea Mării Negre.
De asemenea, cele două state urmăresc protejarea infrastructurii strategice, a coridoarelor umanitare și a rutelor navigabile.
„Vom continua să colaborăm atât în format bilateral, cât și în cadrul formatelor internaționale, pentru a construi un viitor sigur și realizabil”, a transmis ministrul român de Externe.
Canada a propus interzicerea rețelelor sociale pentru copiii și adolescenții cu vârsta sub 16 ani. Însă, spre deosebire de alte legi similare, companiile din domeniul tehnologiei ar putea evita interdicția canadiană dacă demonstrează că dispun de politici menite să reducă la minimum riscurile pentru minori.
Legea include măsuri ample de reglementare a chatbot-urilor bazate pe inteligență artificială și de limitare a „conținutului dăunător” online, potrivit BBC.
Aceasta ar crea o autoritate de reglementare care să asigure respectarea legii de către companiile din domeniul tehnologiei. Unele grupuri care militează pentru libertatea de exprimare au avertizat că aceasta ar extinde cenzura.
Măsura vine pe fondul apelurilor din partea părinților și a susținătorilor pentru consolidarea siguranței copiilor online.
Legea este propusă înaintea viitorului summit G7 din Franța de săptămâna viitoare, unde se așteaptă ca liderii mondiali să discute și să emită declarații privind IA și protejarea copiilor împotriva pericolelor online.
Alte țări au adoptat deja legi similare, printre care Marea Britanie, cu Legea privind siguranța online, precum și Franța și Noua Zeelandă.
Nu există însă un consens general cu privire la oportunitatea adoptării de către Canada a unei legislații privind prejudiciile online.
Unele grupuri care militează pentru libertatea de exprimare au susținut că problema ar trebui abordată în cadrul legilor existente din Codul penal al Canadei.
Textul noului proiect de lege C-34 enumeră șapte categorii de „conținut dăunător”, care includ materialele care hărțuiesc un copil, sau care incită la ură sau la violență.
Amenzi de până la 32 de milioane de dolariLegea interzice persoanelor sub 16 ani să-și creeze un cont nou pe platforme precum Instagram, Facebook și TikTok. De asemenea, a dezactivat conturile existente.
Companiile de social media riscă amenzi de până la 32 milioane de dolari americani pentru încălcări grave sau repetate.
Legea impune firmelor să ia „măsuri rezonabile” pentru a ține copiii departe de platformele lor și să utilizeze multiple tehnologii de verificare a vârstei, precum actele de identitate, recunoașterea facială sau vocală.
Însă, într-un sondaj recent realizat în rândul părinților, aproximativ 70% au declarat că copiii lor sunt încă pe rețelele de socializare. Mulți au mai spus că platformele nu le-au cerut copiilor să-și verifice vârsta după ce legea a intrat în vigoare.
Campionatul Mondial începe astăzi, iar BBC a publicat un top al celor mai mari jucători din istoria competiției. Clasamentul include fotbaliști care au marcat turneul final prin trofee, goluri decisive și momente intrate în istorie.
Pe primul loc se află Pelé, singurul fotbalist care a câștigat de trei ori Cupa Mondială, în 1958, 1962 și 1970. Brazilianul a impresionat încă de la 17 ani, când a marcat în semifinala și finala turneului din Suedia, iar în 1970 a fost liderul echipei Braziliei considerate printre cele mai spectaculoase din istoria fotbalului.
Al doilea în clasament este Diego Maradona, campion mondial cu Argentina în 1986. BBC amintește turneul din Mexic drept momentul definitoriu al carierei sale, cu cele două goluri celebre marcate împotriva Angliei în sferturile de finală și cu victoria Argentinei în finala contra Germaniei de Vest.
Podiumul este completat de Ronaldo Nazario, campion mondial cu Brazilia în 1994 și 2002. Atacantul brazilian este prezentat ca simbol al revenirii spectaculoase, după finala pierdută în 1998 și accidentările grave care i-au pus cariera în pericol. În 2002, Ronaldo a marcat de opt ori, inclusiv de două ori în finala cu Germania.
Lionel Messi ocupă locul patru, deși a câștigat Cupa Mondială în 2022, la al cincilea turneu final din carieră. Starul Argentinei a marcat de șapte ori în Qatar și a fost decisiv în finala cu Franța.
Pe locul cinci se află Franz Beckenbauer, campion mondial cu Germania de Vest în 1974. Fostul mare fundaș a câștigat apoi trofeul și ca selecționer, în 1990.
Topul este completat de Kylian Mbappe, Zinedine Zidane, Paolo Rossi, Cafu și Sir Geoff Hurst.
BBC notează că din top lipsesc nume uriașe ale Cupei Mondiale, printre care Miroslav Klose, cel mai bun marcator din istoria competiției, Garrincha, Roberto Baggio, Just Fontaine, Johan Cruyff, Eusebio și Gerd Muller.
Clasamentul BBC:„La un moment dat, într-un viitor nu foarte îndepărtat, vom lua Kharg Island și alte puncte de infrastructură petrolieră și vom prelua controlul total asupra piețelor lor de petrol și gaze, la fel cum am făcut cu Venezuela”, a scris Trump pe Truth Social.
Declarația vine pe fondul unui nou schimb de atacuri între Statele Unite și Iran. Forțele americane au lansat în ultimele zile lovituri asupra unor ținte iraniene, în timp ce Iranul a răspuns prin atacuri asupra unor obiective asociate prezenței americane în regiune.
Comandamentul Central al SUA a afirmat că atacurile americane au vizat capacități militare iraniene, inclusiv sisteme de supraveghere, comunicații și apărare antiaeriană, susținând că acestea reprezentau o amenințare pentru forțele americane și pentru navele comerciale din zonă. De partea cealaltă, Ministerul iranian de Externe a acuzat Washingtonul că a golit de conținut armistițiul fragil convenit anterior.
Miza energetică este una majoră. Insula Kharg, aflată în Golful Persic, este considerată coloana vertebrală a exporturilor petroliere iraniene, fiind punctul prin care trece cea mai mare parte a țițeiului vândut de Teheran pe piețele externe. Orice atac sau tentativă de ocupare a insulei ar putea provoca turbulențe puternice pe piața petrolului și ar putea amplifica riscul extinderii conflictului regional.
Tensiunile sunt accentuate și de situația din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului. Prin această zonă trec zilnic volume uriașe de țiței și produse petroliere, iar amenințările iraniene privind restricționarea traficului au alimentat deja îngrijorări privind securitatea aprovizionării globale.
Negocierile continuă în ciuda atacurilorÎn paralel, negocierile indirecte dintre Washington și Teheran par să continue, în ciuda violențelor. Surse citate de presa internațională susțin că discuțiile vizează inclusiv deblocarea unor fonduri iraniene înghețate și garanții legate de programul nuclear al Iranului. Totuși, noua amenințare a lui Trump reduce semnificativ spațiul diplomatic și ridică riscul unei confruntări directe mai ample.
Oficialul BNR a trimis mai multe clarificări, considerate necesare, după decizia plenului Consiliului Concurenței, anunțată duminică, de sancționare a 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro), cea mai mare amendă din istoria instituției, pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.
Băncile participante la stabilirea ROBOR și-au urmărit cotațiile și, chiar dacă nu au avut o înțelegere de timp cartel, comunicările dintre ele au dus la vicierea indicelui, ceea ce are un impact asupra creditelor în lei, a explicat, luni, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, într-o conferință de presă privind decizia plenului.
Amenzile au fost aplicate celor 10 bănci, care au început luni să anunțe că le vor contesta, astfel:
ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare ce influențează calculul dobânzilor pentru creditele acordate persoanelor juridice (inclusiv entități ale statului, precum autorități publice locale), dar și calculul dobânzilor pentru persoanele fizice care au credite acordate anterior anului 2019 și nu au făcut cerere să treacă la IRCC
Poziția integrală a purtătorului de cuvânt al băncii centrale„Decizia Consiliului Concurenței legată de activitatea bancară pe piața monetară, care vizează o procedură tehnică, greu de înțeles inclusiv de către specialiști, are nevoie de o serie de clarificări pentru a nu genera confuzii suplimentare, așteptări nerealiste sau acuze nefondate cu efecte asupra stabilității financiare.
În primul rând, trebuie spus că investigația nu se referă în niciun aspect la Banca Națională a României ca administrator al sistemului de tranzacționare și generator de norme și regulamente de funcționare. Cel puțin așa precizează comunicatul Consiliului Concurenței: «decizia nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar». Dar, chiar dacă nu este vizată BNR, o serie de aspecte importante din perspectiva funcției BNR trebuie clarificate, mai ales că în informațiile publice care au precedat atât decizia, cât și în comentariile ulterioare au apărut o serie de afirmații neclare și s-au ridicat întrebări legate de investigație. Acesta a fost motivul pentru care Guvernatorul BNR și alți membri ai Consiliului de administrație au căutat să clarifice o parte din aceste chestiuni apărute în raportările intermediare din timpul investigației, ca urmare a colaborării cu inspectorii de concurență.
De asemenea clarificări este nevoie în continuare pentru a nu lăsa ca neclarități să genereze atât controverse neîntemeiate, așteptări nerealiste sau, chiar mai grav, efecte asupra stabilității financiare și asupra politicilor de creditare, importante atât pentru persoanele fizice, cât și din perspectiva economiei ca atare, prin acuze dincolo de realitatea situației. De exemplu, președintele Consiliului Concurenței, dl. Bogdan Chirițoiu, a precizat că decizia Consiliului (neconfirmată de instanțe) consideră că (eventuala) diferență luată în discuție în ceea ce privește cotația ROBOR este de fracțiuni de procent față de un nivel presupus corect. Cu toate acestea, în diverse intervenții și comentarii din spațiul public, deja și în anumite inițiative legislative, se vorbește de diferențe de procente, cu așa zisa motivație că ROBOR ar fi crescut prea mult, prea brusc, de la 1,25% la 8,1% în doi ani. BNR a prezentat de-a lungul timpului, cât și recent, numeroase materiale care arată că, dincolo de faptul că ROBOR variază plus/minus un punct în jurul ratei de politică monetară, creșterea, e drept, spectaculoasă, din acei ani nu poate fi imputată băncilor, cât unei situații complexe generatoare de inflație globală care a impus la rândul ei creșteri de rate de dobândă pentru toate valutele sau monedele regionale. (A se consulta Rapoartele de asupra inflației din perioada 2021-2023, https://www.bnr.ro/12051-rapoarte-asupra-inflatiei, https://opiniibnr.ro/sine-ira-et-studio-fara-furie-si-ambitie/, sau chiar materiale jurnalistice mai recente ca https://opiniibnr.ro/cand-urca-inflatia-urca-si-dobanzile-povestea-pe-care-o-spune-orice-grafic-inaintea-oricarei-anchete/ ).
Alte neînțelegeri au luat amploare în discuția publică după recenta decizie de amendare a băncilor participante la fixingul ROBOR. Pentru corecta informare a opiniei publice este necesară clarificarea în continuare de către Consiliul Concurenței cel puțin a următoarelor aspecte de consistență logică:
Banca Națională a României a susținut demersul Consiliului Concurenței punând la dispoziție documentele solicitate și explicând pe larg rolul și implicarea Direcției Operațiuni de Piață în administrarea și buna funcționare a pieței monetare (și valutare, acestea fiind strâns legate) în procesul de stabilire a ROBOR (și a cursului valutar). Monitorizarea pieței monetare și valutare și publicarea nivelurilor de referință ale cursurilor valutare și ale ROBOR/ROBID sunt în atribuțiile acestei direcții.
De asemenea, s-a explicat rolul Direcției Supraveghere și modul de intervenție al acesteia, dacă variațiile ROBOR sunt mai mari de plus/minus un punct procentual față de dobânda de politică monetară pentru o perioadă mai consistentă de timp – ceea ce ar indica o disfuncție la nivelul managementului lichidității în bănci și deci posibile probleme prudențiale. Abaterile de scurtă durată, care fac parte din fluctuațiile pieței, sunt de regulă corectate prin alte instrumente cum sunt cele verbale – care și ele fac parte din inventarul intervenționist de politică monetară (moral suasion) – așa cum s-a întâmplat cu mult prea invocata declarație a Guvernatorului BNR din data de 9 august 2022, «băncile au sărit calul în privința ROBOR». Aceste clarificări ar trebui să nu mai lase loc speculațiilor că declarația ar fi o dovadă a suspiciunilor BNR în privința pieței monetare! A fost un instrument legitim de reglaj, care a funcționat vizibil, și nimic mai mult!
Deciziile Consiliului Concurenței sunt extrem de importante și pot avea implicații foarte serioase asupra stabilității financiare și apetenței pentru creditare, cu consecințe numeroase. Pentru a fi acceptate, corectate sau respinse – după cum va fi cazul – ele trebuie însă cât mai bine clarificate. Prea multă informație în legătură cu aceste subiecte, orice s-ar spune, nu are cum să nu fie binevenită!”, a transmis Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României.
Mircea Abrudean scrie, joi, pe Facebook, că decizia PNL este clară, dupa votul dat în unanimitate în forul de conducere al partidului: „nu susținem şi nu votăm Guvernul Eugen Tomac”.
„Este o construcție fără forța reală de a face reforme”, spune președintele Senatului.
Potrivit acestuia, România are nevoie de stabilitate şi de asumare politică, „cu atât mai mult cu cât nu ar fi corect ca eforturile românilor să fie în van”.
Banca Centrală Europeană a majorat joi ratele dobânzilor cu un sfert de punct, la 2,25%, devenind prima bancă centrală din G7 care majorează costurile de împrumut ca răspuns la șocul energetic din Orientul Mijlociu, relatează Financial Times.
Decizia așteptată pe scară largă marchează prima majorare a BCE din septembrie 2023 și readuce ratele la un nivel înregistrat ultima dată în urmă cu un an. „Războiul din Orientul Mijlociu generează presiuni inflaționiste”, a declarat banca la anunțul deciziei.
„Perspectivele rămân incerte, existând riscuri în creștere pentru inflație și riscuri în scădere pentru creșterea economică.”
BCE a adăugat că creșterea ratei înseamnă că este „bine poziționată pentru a naviga prin incertitudinea cauzată de război”, adăugând că va „monitoriza îndeaproape situația”. Banca centrală și-a majorat, de asemenea, perspectivele privind inflația pentru acest an și anul următor și și-a redus proiecțiile de creștere.
Euro a fost stabil după decizia privind rata dobânzii, schimbându-se puțin față de dolar în cursul zilei, la 1,154 dolari.
Traderii pariază că BCE va realiza cel puțin încă o creștere a ratei dobânzii cu un sfert de punct până la sfârșitul anului, în timp ce factorii de decizie politică se confruntă cu presiunile asupra prețurilor alimentate de perturbările infrastructurii energetice din Orientul Mijlociu și de blocadele Strâmtorii Ormuz de la începutul conflictului.
În mai, prețurile de consum au crescut la 3,2%, situându-se peste ținta de 2% a BCE pentru a treia lună consecutiv. Banca Japoniei este singura altă bancă centrală majoră despre care se așteaptă să urmeze exemplul BCE cu o creștere a ratei dobânzii în această lună. Economiștii chestionați de Reuters se așteaptă ca Banca Japoniei să majoreze ratele dobânzii cu un sfert de punct, până la 1%.
Creșterea ratei dobânzii este un pas decisiv în contracararea unora dintre consecințele economice ale războiului, care a închis Strâmtoarea Ormuz, calea navigabilă esențială pentru energie și alte mărfuri în largul coastei de sud a Iranului, timp de mai bine de trei luni.
În luna mai, rata inflației în zona euro a fost de 3,2%, determinată de prețurile mai mari la energie și cu mult peste obiectivul băncii centrale de 2%. Înainte de război, rata inflației era puțin sub 2%.
În ultimul an, Banca Centrală Europeană a menținut ratele dobânzilor la 2%, un nivel menit nici să stimuleze, nici să restricționeze economia. În timp ce Europa se luptă cu modalitățile de a îmbunătăți competitivitatea și de a genera o creștere susținută, factorii de decizie politică se așteptau ca menținerea unor rate dobânzi la un nivel scăzut, pe termen scurt, să sprijine economia prin creșterea cheltuielilor de consum și a investițiilor întreprinderilor, arată The New York Times.
În schimb, conflictul din Orientul Mijlociu a dat rapid peste cap aceste așteptări. Creșterea prețurilor la energie a adăugat incertitudine și imprevizibilitate. Economiștii, analizând o serie de scenarii din ce în ce mai adverse, au început să prevadă o inflație
Gazonul artificial conține 400 de substanțe chimice legate de cancer și perturbarea hormonilor, potrivit unui studiu realizat în California și citat de Live Science.
Cercetarea a ținut 10 ani, dar nu a identificat riscuri serioase pentru jucători. Totuși, oamenii aflai în conducerea fotbalului nu au fost convinși de argumentele cercetătorilor. În plus gazonul artificial îi poate răni pe jucători în special în perioadele caniculare.
Fără gazon artificial la Cupa MondialăDe aceea, organizatorii Cupei Mondiale de Fotbal au decis să înlocuiască gazonul sintetic de pe toate arenele competiției. FIFA, organizația care supraveghează Cupa Mondială, a interzis utilizarea gazonului sintetic, în principal din cauza riscului crescut de accidentare a jucătorilor.
Partida SUA-Paraguay de la Cupa Mondială se va disputa pe stadionul SoFi din Los Angeles, pe 12 iunie. Echipele vor juca pe o suprafață de iarbă naturală care, cu o lună mai devreme, a fost așezată peste un teren de gazon artificial.
Potrivit protocoalelor de siguranță aplicate în Statele Unite pentru evenimentele sportive desfășurate în aer liber, un meci trebuie suspendat imediat dacă sunt detectate fulgere în apropierea stadionului. Regulile prevăd o pauză obligatorie de cel puțin 30 de minute, chiar și în absența ploii, însă aceasta se poate prelungi considerabil.
Dacă în intervalul de 30 de minute este observată o nouă descărcare electrică, cronometrul se resetează și perioada de așteptare începe din nou de la zero. Astfel, o serie de descărcări electrice succesive poate transforma o întrerupere de jumătate de oră într-o amânare de una sau chiar mai multe ore.
Orașele-gazdă sunt expuse furtunilor de varăCele mai multe dintre orașele care găzduiesc meciuri la Cupa Mondială se află în regiuni unde furtunile de vară sunt frecvente. În plus, doar o parte dintre arene au acoperiș fix sau retractabil, ceea ce înseamnă că multe partide rămân vulnerabile la condițiile meteorologice.
Riscul nu este unul teoretic. La Cupa Mondială a Cluburilor din 2025, disputată tot în Statele Unite, meciul dintre Chelsea și Benfica a fost întârziat cu aproximativ două ore din cauza fulgerelor detectate în apropierea stadionului.
Primul avertisment pentru FIFAProblema a apărut chiar înainte de startul Cupei Mondiale. Meciul amical dintre Anglia și Costa Rica, disputat miercuri în Florida, a fost amânat cu aproximativ o oră din cauza fulgerelor, potrivit publicației britanice LADbible.
Pentru FIFA, eventualele întreruperi prelungite ar putea crea dificultăți logistice importante într-un calendar deja foarte încărcat. În același timp, întârzierile ar afecta nu doar jucătorii și antrenorii, ci și milioanele de suporteri care urmăresc meciurile în întreaga lume.
În cazul partidelor programate târziu în America de Nord, orice întrerupere cauzată de furtuni poate împinge finalul meciurilor spre primele ore ale dimineții în Europa, complicând și mai mult experiența fanilor.
