Agregator de ştiri

„Eu sunt un integrator şi asta poate e mai greu de înţeles pentru oa­meni, în general, pentru că am trecut dintr-o peri­oadă în care trebuia să te nişezi şi să fii un superbun specialist pe o zonă într-o par­te de in­te­grare şi de conectare, dacă vrei, de uni­ver­suri, de stakeholderi, de industrii. De ce? Ca să transform oraşul! Asta e misiu­nea vieţii mele, asta îmi place să fac şi a fost un proces să descopăr lucrul ăsta. În esenţă, activitatea mea se desfăşoară în zona aceasta de a crea infrastructură teh­nică şi socială pentru oraşe şi ea se traduce şi într-un proiect de consultanţă cu Banca Mondi­ală“, face Mihai-Toader Pasti o scurtă des­criere a carierei sale la ZF Gen Z.

„Eu sunt un integrator şi asta poate e mai greu de înţeles pentru oa­meni, în general, pentru că am trecut dintr-o peri­oadă în care trebuia să te nişezi şi să fii un superbun specialist pe o zonă într-o par­te de in­te­grare şi de conectare, dacă vrei, de uni­ver­suri, de stakeholderi, de industrii. De ce? Ca să transform oraşul! Asta e misiu­nea vieţii mele, asta îmi place să fac şi a fost un proces să descopăr lucrul ăsta. În esenţă, activitatea mea se desfăşoară în zona aceasta de a crea infrastructură teh­nică şi socială pentru oraşe şi ea se traduce şi într-un proiect de consultanţă cu Banca Mondi­ală“, face Mihai-Toader Pasti o scurtă des­criere a carierei sale la ZF Gen Z.

Aukera este o companie înregistrată în Belgia, în spatele căreia se află fondul belgian AtlasInvest, alături de olandezii de la Regge­borgh. AtlasInvest a fost lansat în 2007 şi este fondul care gestionează şi deţinerile americanilor de la Carlyle International Energy Partners Funds, un portofoliu de 7 mld. dolari, în afara Americii de Nord.

România trebuie să inves­tească în spaţii protejate pe deoparte pentru a reduce deficitul comercial din acest domeniu şi pe de altă parte pentru că o parte a legumiculturii se face tot mai greu în câmp din cauza schimbărilor climatice, crede Marian Brezeanu, directorul Staţiunii de Cercetare-Dez­voltare pentru Legumicultură Bacău.

La începutul anului, cele mai mari companii de energie poloneze, Orlen, PGE, Enea şi Tauron, toate de stat, intenţionau ca în perioada 2025–2035 să investească 800 de miliarde de zloţi (188,7 miliarde de euro) în modernizarea sectorului, potrivit ministerului activelor statului.

Banca Transilvania (TLV), liderul siste­mului bancar din România, este preo­cupată de investigaţia ROBOR lansată de Consiliul Concurenţei - susţinând că impactul reputaţional al acuzaţiilor depăşeşte cu mult orice sancţiune financiară - şi afirmă că se va lupta să demonstreze că acuzele nu sunt reale şi nu au vreo legătură cu realitatea.

Piaţa hotelieră din Bucureşti va adăuga zece noi hoteluri de patru şi cinci stele în următorii doi ani.

Grupul polonez LuxVet, susţinut de Oaktree Capital Management din SUA, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii din lume, a cumpărat, pe nesimţite, în doi ani, circa 20 de spitale şi clinici veterinare în România.

Universitatea Politehnica Timişoara a pus în centrul ediţiei din acest an a conferinţei Tech Talks o întrebare pe care industria de tehnologie tinde să o ocolească: ce rămâne uman când algoritmii preiau tot mai mult din activităţile oamenilor. Pe 15 mai, la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu“ din Timişoara, întrebarea primeşte un context aparte - Mario Draghi, fost preşedinte al Băncii Centrale Europene şi fost prim-ministru al Italiei, autorul raportului despre competitivitatea europeană, vine să discute despre ce nu poate fi automatizat.

Importatorul şi distribuitorul de cosmetice profesionale ProBeauty a ajuns să administreze şi o reţea de 19 magazine pe plan local, însă ambiţia companiei este de a ajunge la 30 de unităţi în următorii ani. De altfel, businessul îşi continuă extinde­rea şi în acest an, în pofida unui context economic dificil.

Un IT-ist care a început să inves­tească în timpul pandemiei a trans­format o nouă pasiune într-un hobby cu miză concretă: diversi­ficarea veniturilor şi reducerea dependenţei de un singur flux financiar; Andrei Ungureanu investeşte preponderent pe pieţele americane pe termen lung, dar păstrează şi o poziţie simbolică la o companie listată pe piaţa AeRO a bursei, spune el, invitat la emisiunea ZF Deschiderea de Astăzi, ediţia din 11 mai.

Ca toate instituţiile şi industriile moderne din Iran, televiziunea îşi are începuturile înainte de Revoluţia Islamică din 1979, când ţara era con­dusă de un şah autoritar, dar deschis către Occident. Prima transmisiune de televiziune din Iran a avut loc în octombrie 1958.

Este bine că exporturile cresc, este fundamental pentru economia noastră, spune Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

De ce premierii tehnocrați reușesc rar fără sprijin politic. Lecții pentru România

Istoria arată că guvernele tehnocrate pot funcționa doar în anumite condiții. În lipsa acestora, tehnocrații ajung rapid să depindă de aceleași partide pe care ar trebui, teoretic, să le înlocuiască temporar.

Un premier tehnocrat este, de regulă, o persoană fără funcție de conducere într-un partid, selectată pentru competența profesională sau pentru credibilitatea sa instituțională. În Europa, astfel de premieri au venit adesea din bănci centrale, instituții europene, universități, administrație sau organisme internaționale.

Italia, cazul cel mai cunoscut

Italia este una dintre țările europene care au apelat cel mai des la guverne tehnocrate sau conduse de tehnocrați. În 1993, Carlo Azeglio Ciampi, fost guvernator al Băncii Italiei, a devenit premier într-un moment de criză majoră a sistemului politic, după scandalul de corupție Tangentopoli. În 1995, Lamberto Dini, fost director general al Băncii Italiei și fost ministru de Finanțe, a condus un guvern de tranziție după căderea executivului condus de Silvio Berlusconi.

Mario Monti și Mario Draghi

Mario Monti, fost comisar european, a fost numit premier în 2011, în plină criză a datoriilor suverane din zona euro. Italia se confrunta cu presiuni puternice pe piețele financiare, iar guvernul Berlusconi își pierduse credibilitatea. Monti a reușit să calmeze temporar piețele și să adopte reforme fiscale, ale pensiilor și ale pieței muncii.

Succesul său a fost însă limitat. Măsurile de austeritate au produs costuri sociale importante, economia a rămas slabă, iar sprijinul public pentru guvern s-a erodat. Când Monti a încercat să transforme capitalul tehnocratic într-un proiect electoral, rezultatul a fost modest.

Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene, a condus Italia între 2021 și 2022. El a beneficiat de o reputație internațională excepțională și de o coaliție largă, formată pentru gestionarea pandemiei și a fondurilor europene de redresare. Guvernul său a fost perceput ca o garanție de stabilitate într-o perioadă dificilă.

Totuși, și Draghi a căzut atunci când partidele din coaliție au retras sprijinul politic. Cazul Dragi este unul dintre cele mai clare exemple că autoritatea tehnocratică nu poate înlocui matematica parlamentară.

Grecia: tehnocratul ca administrator al austerității

În Grecia, Lucas Papademos, fost vicepreședinte al Băncii Centrale Europene, a fost numit premier în 2011, într-un moment critic al crizei datoriilor. Misiunea sa era să asigure aplicarea acordului de bailout și să evite intrarea țării în incapacitate de plată.

Papademos a obținut adoptarea unor măsuri cerute de creditorii internaționali, dar acestea au inclus reduceri de cheltuieli, tăieri salariale și reforme dure. Votul din Parlament a avut loc pe fondul unor proteste violente la Atena.

Guvernarea tehnocrată a evitat haosul financiar imediat, dar nu a produs consens social; dimpotrivă, a accelerat prăbușirea partidelor tradiționale și ascensiunea forțelor anti-sistem.

Cehia și Tunisia: exemple de mandat limitat

Există și cazuri în care guvernele tehnocrate au fost considerate relativ reușite.

În Cehia, Jan Fischer, fost șef al Biroului de Statistică, a condus între 2009 și 2010 un guvern tehnocrat cu mandat limitat. Cabinetul său a avut ca principal obiectiv administrarea țării până la alegeri, fără să deschidă reforme majore sau teme ideologice. Tocmai această limitare a mandatului a contribuit la stabilitate.

Un alt exemplu este Tunisia, unde Mehdi Jomaa a condus un guvern tehnocrat în 2014, după o criză politică severă. Guvernul său a făcut parte dintr-un acord mai larg între partide și societatea civilă, care a permis adoptarea unei noi Constituții și organizarea de alegeri.

România: precedentul Cioloș

România are deja un precedent relevant. Dacian Cioloș a fost numit premier în noiembrie 2015, după demisia lui Victor Ponta, pe fondul protestelor declanșate de tragedia de la Colectiv. Guvernul său a fost prezentat drept unul tehnocrat, cu un mandat de aproximativ un an, până la alegerile parlamentare din 2016.

Cabinetul Cioloș a avut câteva zone în care a fost apreciat: transparență administrativă, unele măsuri în sănătate, fonduri europene și reforme punctuale. În același timp, guvernul a fost dependent de un Parlament controlat de partide care nu îi aparțineau.

Mandatul scurt a limitat capacitatea de reformă. După alegerile din 2016, puterea politică a revenit la partide, iar multe dintre direcțiile deschise de guvernul tehnocrat au fost încetinite sau abandonate de PSD-ul lui Liviu Dragnea. PSD și-a concentrat campania pe atacuri la premierul tehnocrat pe care în teorie îl sprijinea indirect.

De ce ideea unui premier tehnocrat este una proastă pentru România

La prima vedere, ideea poate părea convenabilă. Un premier fără carnet de partid, cu profil profesional solid, ar putea fi prezentat ca o soluție de calmare, mai ales într-un moment în care partidele nu reușesc să refacă o majoritate stabilă. În realitate, pentru România de astăzi, un premier tehnocrat ar avea un spațiu de manevră foarte limitat și riscă să devină mai degrabă un paravan politic decât un instrument real de reformă.

Problema centrală este deficitul. România se află în continuare sub procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene.

În acest context, viitorul guvern nu va avea de administrat o perioadă liniștită, ci una în care sunt necesare măsuri nepopulare: reducerea cheltuielilor, reforme administrative, corectarea dezechilibrelor bugetare și îndeplinirea jaloanelor pentru fondurile europene.

Tocmai aici apare limita unui premier tehnocrat. El ar putea propune reforme, dar nu le-ar putea impune singur. Orice măsură fiscală, orice restructurare administrativă și orice reformă cu impact bugetar ar avea nevoie de voturi în Parlament. Partidele care l-ar instala ar putea, în același timp, să-i blocheze proiectele, să le amâne, să le dilueze sau să-l amenințe permanent cu o moțiune de cenzură.

România tocmai a văzut cât de rapid poate fi folosită o moțiune de cenzură ca instrument de reglare politică. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, după ce moțiunea a strâns 281 de voturi, peste pragul necesar de 233.

Un premier tehnocrat ar intra, așadar, în funcție cu o vulnerabilitate structurală: nu ar avea partid propriu, nu ar controla o majoritate și nu ar putea disciplina parlamentarii care îi dau votul de învestitură. În loc să fie un premier al reformelor, ar putea deveni un premier al compromisurilor minimale.

Dacă economia României este în recesiune, sistemul bancar continuă să afişeze rezultate bune per ansamblu, fără nicio deteriorare a indicatorilor bancari legaţi de prudenţialitate, solvabi­litate, lichiditate şi profitabilitate.

Numărul poliţelor facultative încheiate anul trecut a crescut cu 7%, ceea ce se traduce în circa 128.000 de locuinţe în plus protejate într-un singur an. Anul trecut, cea mai mare despăgubire plătită în baza unei asigurări facultative de locuinţă a ajuns la aproximativ 225.000 euro, suma fiind acordată pentru acoperirea pagubelor produse de un incendiu. potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii UNSAR.

ING Bank extinde funcţionalităţile oferite prin RoPay şi lansează opţiunea de „Cerere de plată”, disponibilă din luna mai pentru toţi clienţii băncii înscrişi în sistem. Noua facilitate permite utilizatorilor să trimită şi să primească solicitări de plată instant, folosind doar numărul de telefon, către sau de la clienţii oricărei bănci participante la schema RoPay, fără a mai fi necesară introducerea IBAN-ului, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii băncii.

Medialine România, filiala locală a grupului internaţional de origine germană specializat în furnizarea de soluţii IT, a lansat o soluţie de tip SaaS menită să automatizeze fluxul complet de raportare fiscală. Noua soluţie software, numită ContaSync, asigură o integrare directă şi bidirecţională între sistemele de operare ale companiilor şi Spaţiul Privat Virtual al ANAF.