Pitonii au un metabolism extrem. Pot trece luni întregi fără să mănânce nimic, apoi devorează o antilopă întreagă. În timp ce acest fel de „dieta yo-yo” ar fi dezastruoasă pentru alte animale, șerpii au adaptări speciale care îi ajută să prospere în stilul lor de viață cu boom și pauză, notează Science Alert.
Metabolismul lor se accelerează de 40 de ori după o masă, inima poate crește cu până la 24,5% la unele specii, iar microbiomul intestinal este pregătit să reacționeze imediat la o masă rară.
Este vorba despre produsele secundare ale acestor bacterii pe care oamenii de știință speră să le valorifice pentru uz uman. Biologii Leslie Leinwand de la Universitatea din Colorado Boulder și Jonathon Long de la Stanford University au colaborat pentru a afla ce se găsește în sângele pitonilor regius și pitonilor birmanezi după masă.
S-au identificat 208 metaboliți diferiți care au crescut semnificativ după mesele lunare ale pitonilor, dar unul a atras atenția cercetătorilor. Nivelurile de para-tiramină-O-sulfat (pTOS) au crescut de 1.000 de ori în sângele pitonilor după masă.
Acest metabolit este produs de bacteriile intestinale ale șarpelui în timp ce descompun aminoacidul comun tirozina, eliberând dioxid de carbon și adăugând sulfat moleculei.
Cercetătorii sudiază acum pTOSDespre pTOS se știe foarte puțin. Cercetătorii au găsit câteva studii care sugerează că pTOS circulă și în corpul uman și câteva indicii că nivelul său poate crește după masă.
Acest lucru nu este suficient pentru a spune ce efect are asupra oamenilor, dar a fost de ajuns pentru a inspira cercetătorii să investigheze mai departe.
„Dacă vrem cu adevărat să înțelegem metabolismul, trebuie să mergem dincolo de studiile pe șoareci și oameni și să ne uităm la extremele metabolice pe care le oferă natura”, spune Long.
Pierdere în greutate fără efecte secundare?S-a constatat că, deși pTOS nu pare să apară natural la șoareci sau șobolani (animalele cel mai des folosite pentru studii), acesta le afectează apetitul.
Atât șoarecii obezi, cât și cei slabi au consumat mult mai puțină hrană după ce li s-au administrat doze mari de pTOS, fie prin injecție abdominală, fie oral. Pierderea în greutate a survenit fără probleme gastrointestinale, pierdere musculară sau scăderi de energie, efecte frecvent întâlnite la alte tratamente.
Atât la șoareci, cât și la pitoni, o doză de pTOS a activat neuroni în hipotalamusul ventromedial, centrul cerebral care controlează sațietatea, foamea și echilibrul energetic, explicând modul în care molecula semnalează pitonului că nu are nevoie să mănânce întreaga antilopă.
Președintele SUA, Donald Trump, și-a reînnoit atacul la adresa aliaților din NATO, afirmând într-o postare că „fără Statele Unite, NATO este un tigru de hârtie” și acuzând statele aliate că „nu au vrut să se alăture luptei pentru a opri un Iran nuclear”. Trump a susținut că această confruntare este deja „câștigată din punct de vedere militar” și a reproșat partenerilor occidentali că se plâng de prețurile ridicate la petrol, dar „nu vor să ajute la redeschiderea Strâmtorii Hormuz”.
Declarația vine după ce Trump criticase deja, în această săptămână, statele NATO pentru lipsa de implicare în operațiunea americano-israeliană împotriva Iranului. Reuters relata pe 17 martie că liderul de la Casa Albă a calificat poziția aliaților drept o „greșeală foarte prostească” și a cerut sprijin în special pentru securizarea Strâmtorii Hormuz, după ce Iranul a perturbat traficul maritim în zonă.
Miza este majoră pentru piețele energetice globale. Cotațiile rămân ridicate, iar Strâmtoarea Hormuz este crucială pentru fluxurile mondiale de energie, transportând aproximativ 20% din petrolul și gazul natural lichefiat la nivel global.
În Europa, reacția a fost mai prudentă. La summitul de la Bruxelles, liderii UE au cerut un moratoriu asupra atacurilor împotriva infrastructurii energetice și de apă din Orientul Mijlociu, au insistat asupra dezescaladării și au susținut nevoia unei acțiuni coordonate pentru menținerea libertății de navigație în Strâmtoarea Hormuz. Blocul comunitar a anunțat întărirea unor misiuni navale existente, dar nu a mers până la o implicare militară directă de tipul celei cerute de Trump.
„Este o decizie a Ministerului de Finanțe, pentru că alocările se fac de către Ministerul de Finanțe. Da, s-au luat de la Justiție în sens generic, nu s-au luat de la Ministerul Justiției”, a spus Marinescu, precizând că Ministerul Justiției și Înalta Curte de Casație și Justiție sunt ordonatori principali de credite distincți.
Ministrul a insistat însă că hotărârile judecătorești definitive trebuie respectate. „Este la fel de adevărat că e obligatoriu să respecți hotărârile judecătorești. Aceste sume de bani vor trebui să fie achitate. Din ceea ce am înțeles eu, este vorba doar de o prorogare, în niciun caz de faptul că nu vor fi achitate aceste drepturi”, a afirmat el.
Întrebat dacă Guvernul ar putea plăti totuși sumele în acest an, Marinescu a spus că speră să fie găsite resursele necesare. „Speranța mea este ca anul acesta să se găsească totuși fonduri”, a declarat ministrul, adăugând că nu poate vorbi în numele ministrului Finanțelor.
Potrivit acestuia, este vorba despre „sume considerabile”, probabil de peste un miliard de lei, însă detaliile exacte țin de ÎCCJ, în calitate de ordonator de credite pentru aceste plăți. Marinescu a arătat că, din proiectul de buget, rezulta o creștere substanțială atât pentru bugetul ÎCCJ, cât și pentru cel al Ministerului Public, tocmai pentru achitarea acestor drepturi restante.
Curtea Supremă de Justiție anunță că dă în judecată Guvernul Ilie Bolojan pentru nerespectarea hotărârilor judecătorești.Declarațiile vin după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat că va acționa Guvernul în instanță, acuzând Executivul că a redirecționat din bugetul pe 2026 bani prevăzuți pentru plata unor drepturi salariale câștigate de magistrați către ajutoare sociale pentru pensionari și plăți restante ale administrațiilor locale. Instanța supremă a transmis că executarea hotărârilor judecătorești „nu este opțională” și a cerut încetarea practicilor de reeșalonare unilaterală.
Ministerul Finanțelor prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru ÎCCJ în 2026, în creștere cu circa 50% față de anul precedent, fonduri care urmau să acopere inclusiv aceste restanțe. Ulterior, o parte dintre plăți a fost amânată, iar banii au fost redirecționați către un pachet de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei.
Radu Marinescu a susținut că Ministerul Justiției a pledat constant pentru respectarea hotărârilor judecătorești, dar a subliniat că instituția pe care o conduce nu construiește bugetul și nu decide alocările finale. „Noi am pledat întotdeauna pentru respectarea hotărârilor judecătorești și vom pleda în continuare”, a spus ministrul.
Întrebat dacă a fost consultat atunci când s-a decis tăierea sumelor de la ÎCCJ, Marinescu a răspuns că nu a participat la discuțiile din coaliție. El a spus însă că, din informațiile sale, propunerea a venit din partea Ministerului de Finanțe și a premierului și a adăugat că, din punctul său de vedere, suma ar fi trebuit alocată.
Marinescu a mai spus că tema nu ar trebui transformată într-un conflict între categorii sociale și profesionale. El a respins discursul public potrivit căruia magistrații ar fi „privilegiați” sau „dușmani ai societății”, afirmând că astfel de formulări reprezintă derapaje care nu ajută la rezolvarea problemei.
Un element de context invocat și înaintea votului pe buget a fost chiar presiunea existentă asupra finanțării instanțelor. La dezbaterile din comisiile parlamentare, reprezentanții ÎCCJ au avertizat că sumele aprobate nu acoperă necesarul instituției, în principal din cauza drepturilor salariale câștigate în instanță și a executărilor silite.
Într-un comunicat publicat vineri pe site-ul oficial, gruparea de pe Anfield a transmis că este „șocată și dezgustată de abuzurile rasiste abominabile” la care a fost supus jucătorul.
„Acest comportament este complet inacceptabil. Este dezumanizant, laș și bazat pe ură. Rasismul nu are ce căuta în fotbal, în societate și nicăieri – nici online, nici offline”, se arată în declarația clubului.
Reprezentanții lui Liverpool au subliniat că fotbaliștii nu trebuie transformați în ținte ale unor astfel de atacuri și au criticat lipsa de reacție a platformelor digitale.
„Abuzurile îndreptate constant împotriva jucătorilor, adesea din spatele unor conturi anonime, reprezintă o pată pe imaginea fotbalului și a platformelor care permit perpetuarea acestora”, se mai precizează în comunicat.
Clubul cere o reacție coordonată la nivelul întregului fenomen fotbalistic: „Tot fotbalul trebuie să fie unit și să spună clar că acest lucru nu va fi tolerat. Simplele condamnări nu sunt suficiente”.
De asemenea, oficialii solicită explicit companiilor de social media „să își asume responsabilitatea și să acționeze acum”, acuzând faptul că acestea au „puterea, tehnologia și resursele” necesare pentru a combate fenomenul, dar „prea des eșuează să o facă”.
În comunicat se mai arată că Liverpool FC îi va oferi în continuare sprijin total lui Ibrahima Konate și va colabora cu autoritățile pentru identificarea celor responsabili, însă subliniază că „povara nu poate cădea în continuare pe umerii jucătorilor și cluburilor”.
„Situația actuală nu poate continua. Trebuie confruntată, combătută și eradicată – nu mâine, ci acum”, se mai arată în poziția oficială.
Ibrahima Konate este un titular constant în echipa antrenată de Arne Slot în acest sezon, însă viitorul său rămâne incert.
Contractul fundașului expiră în luna iunie, iar zvonurile recente l-a asociat cu un posibil transfer la Real Madrid.
