Pe 7 și 8 septembrie, personalul Trenitalia intră în grevă națională timp de 24 de ore.
Pe 10 și 11 septembrie urmează o grevă în transportul feroviar de marfă, la Captrain Italia.
Aeroporturile sunt vizate pe 11, 13 și 30 septembrie, prin proteste ale personalului de la sol și de securitate.
Pe 26 septembrie este programată o grevă generală, care poate afecta și transportul public local.
Cei cu bilete de tren sau avion în zilele respective ar trebui să verifice din timp cursele. În caz de anulare, pasagerii pot avea dreptul la rambursare sau la o călătorie alternativă.
Citește mai multe pe Mediafax Italia:
Partida dintre CFR Cluj și FCSB, din Superliga, ediția 2026-2027, se va disputa duminică, 23 august, de la ora 21:30, la Cluj-Napoca. Accesul spectatorilor pe stadion va începe cu două ore înainte, la 19:30.
Gruparea de Jandarmi Mobilă „Ștefan Cicio-Pop” Cluj-Napoca anunță că va institui, împreună cu celelalte instituții competente, dispozitive speciale pentru prevenirea incidentelor și asigurarea deplasării în siguranță a suporterilor.
Restricții de circulație în zona stadionuluiÎn ziua meciului, între orele 19:30 și 00:30, pot fi instituite restricții de circulație în apropierea stadionului, cu excepția mijloacelor de transport în comun.
Măsurile vizează strada Romulus Vuia, de la intersecția „7 Străzi” până la strada Buhuși, strada Gruia, între „7 Străzi” și strada 11 Octombrie, strada 11 Octombrie, precum și strada Migdalului, între 11 Octombrie și 16 Februarie.
Totodată, între 19:30 și 23:30 va fi interzisă desfacerea băuturilor alcoolice în zona apropiată stadionului, în baza legislației privind organizarea adunărilor publice.
Jandarmii vor supraveghea locurile în care se adună suporterii, traseele către stadion și zonele de afluire și defluire. Vor fi pregătite și rezerve de intervenție pentru eventualitatea producerii unor incidente.
Controale corporale și ale bagajelor la intrareÎn interiorul arenei, ordinea va fi asigurată de agenții firmei de pază contractate de CFR Cluj. La punctele de acces vor fi efectuate controale corporale preventive și verificări ale bagajelor, pentru depistarea obiectelor sau materialelor interzise.
Spectatorii nu au voie să intre cu băuturi alcoolice, materiale pirotehnice sau obiecte care pot pune în pericol siguranța participanților. Sunt interzise și bannerele ori mesajele care incită la ură, discriminare sau violență.
Jandarmeria avertizează că spectatorii nu au voie să arunce obiecte sau substanțe spre teren, jucători, oficiali, forțele de ordine ori alți suporteri.
Suporterii, monitorizați inclusiv cu camere videoFanii trebuie să ocupe locurile indicate pe bilete și să nu se deplaseze dintr-un sector al tribunei în altul. Scările dintre sectoare trebuie menținute libere pentru a putea fi folosite în situații de urgență.
Comportamentul spectatorilor va fi monitorizat atât în interiorul stadionului, cât și pe traseele de deplasare către și dinspre arenă. Jandarmii pot realiza înregistrări video și fotografii operative pentru identificarea persoanelor implicate în fapte antisociale.
Forțele de ordine le recomandă suporterilor să manifeste răbdare la controalele de acces, să respecte indicațiile jandarmilor și să evite conflictele. Părinții care vin la meci împreună cu copiii sunt sfătuiți să îi supravegheze cu atenție.
Metoda este prezentată ca un remediu tradițional împotriva insectelor, nu doar a țânțarilor. Potrivit Blic, metoda presupune arderea cojilor uscate de usturoi, astfel încât acestea să mocnească și să producă fum. Avantajele sunt evidente: pe lângă faptul că alungă insectele, oamenii nu mai au nevoie de spirale, spray-uri sau aparate electrice și pot folosi un rest care se duce la gunoi.
Cum funcționează metodaUsturoiul conține compuși sulfurați și are un miros specific, puternic. Atunci când cojile sunt arse, fumul și substanțele aromatice eliberate contribuie la îndepărtarea insectelor din zona în care sunt folosite.
Pentru prepararea acestui remediu sunt necesare doar cojile uscate provenite de la câteva căpățâni de usturoi și un vas termorezistent.
Cojile se așază pe o tavă ceramică veche sau într-un recipient rezistent la căldură. Acestea sunt apoi aprinse cu grijă și lăsate să mocnească, astfel încât să producă fum, într-un mod asemănător folosirii bețișoarelor parfumate.
Vasul poate fi amplasat pe terasă sau într-o zonă în care se află insectele, iar fumul este lăsat să se răspândească.
Cum se pregătește truculCojile trebuie să fie bine uscate, deoarece cele umede nu vor mocni corespunzător. După aprindere, este important ca acestea să producă fum, nu o flacără puternică.
Metoda este destinată în special spațiilor exterioare, precum terasele sau curțile. Dacă este folosită în interior, încăperea trebuie aerisită corespunzător, deoarece orice fum rezultat în urma arderii poate irita căile respiratorii și afecta calitatea aerului.
Atenție la siguranțăTrucul este apreciat tocmai pentru faptul că folosește un rest alimentar care, de regulă, este aruncat și nu presupune cumpărarea unor produse speciale.
Deși metoda este prezentată drept una naturală, arderea cojilor produce fum și presupune utilizarea unei surse de foc. Prin urmare, vasul va fi așezat pe o suprafață stabilă, departe de materiale inflamabile și nu trebuie lăsat nesupravegheat.
De asemenea, afirmația că metoda ar fi „complet sigură” pentru copii și animale de companie trebuie privită cu precauție. Fumul rezultat prin ardere nu este lipsit de riscuri, iar copiii și animalele nu ar trebui expuși direct acestuia.
Totodată, trucul poate fi încercat ca soluție tradițională, însă nu există garanția că va elimina sau îndepărta toate insectele.
Oana Gheorghiu, vicepremier în Guvernul interimar Bolojan, a transmis un mesaj pe rețelele de socializare, după ce a fost numită președintele filialei PNL Sector 4, în care explică cum a acceptat propunerea făcută de Ciprian Ciucu.
„Cu multă recunoștință, dar și cu la fel de multe îndoieli și dubii interioare, am acceptat propunerea lui Ciprian Ciucu de a prelua coordonarea interimară a filialei Sector 4 a Partidului Național Liberal”, a scris Oana Gheorghiu, într-o postare pe Facebook.
Gheorghiu: Nu am pretenții, reacții sau instincte de politicianCo-fondatoarea „Dăruiește viață” a intrat în politică în toamna anului 2025, atunci când Ilie Bolojan i-a oferit funcția de vicepremier în Guvern. În iulie 2026, în pragul Congresului Extraordinar al PNL, Bolojan anunță intrarea în partid a doi membri noi, care ar fi urmat să preia funcții de vicepreședinți: Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru.
O hotărâre a instanței a anulat deciziile acelui Congres PNL, lăsând în funcțiile din partid vechea conducere. Vineri, 21 august, Ilie Bolojan anunță că Oanei Gheorghiu și lui Dragoș Pîslaru li s-au oferit alte funcții importante în PNL, la nivel de Capitală.
„Am acceptat să vin în politică înțelegând că singura cale în care putem cu adevărat schimba politica este implicându-ne și asumându-ne responsabilitatea. Sunt cu siguranță prea idealistă, însă doar prin implicare se poate produce o schimbare. Dincolo de mine, sper că tot mai mulți oameni onești și cinstiți să accepte această luptă. Dacă o vor face, eu voi fi cu siguranță alături de ei”, a reacționat Oana Gheorghiu, după numirea în funcția de președinte de filială.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Națională Sindicală „ALMA MATER” afirmă, vineri, într-un comunicat de presă, că ultima variantă a proiectului legii salarizării „demonstrează clar că Guvernul a ales să ignore total munca, importanța și nevoile reale ale acestui sector vital”.
Sindicaliștii consideră că noua lege reprezintă „o sfidare directă la adresa salariaților din învățământ”, întrucât, în opinia lor, nu ține cont de actele normative adoptate în urma grevei generale din 2023 și de promisiunile făcute la momentul respectiv pentru încheierea protestelor.
„Promisiunile făcute atunci pentru a debloca situația provocată de acțiunile de protest și documentele oficiale pe care și-au pus semnătura oficiali ai României sunt acum călcate în picioare, dovedind o lipsă cronică de onestitate și de respect din partea statului român față de corpul profesoral”, transmit cele trei federații sindicale într-un comunicat de presă.
Sindicatele răspund și declarațiilor ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, privind proiectul de salarizare, despre care spun că a fost prezentat drept o „ofertă de nerefuzat”.
„Îi transmitem că a reușit contraperformanța ca «oferta de nerefuzat» promisă să fie, de fapt, o ofertă pe care o refuzăm categoric. Mai mult, atragem atenția Guvernului și partidelor politice asupra situației critice în care ne aflăm în prezent, învățământul fiind singurul domeniu care a avut de suferit anul trecut în urma măsurilor de austeritate impuse de stat, în timp ce alte sectoare au fost protejate”, mai spun cele trei sindicate.
Numărul profesorilor fără studii de specialitate, în creșterePotrivit celor trei federații sindicale din Educație, există un deficit de personal calificat. Sindicaliștii spun că în urma măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025, numărul profesorilor fără studii de specialitate a crescut cu peste 2.000, ajungând la aproximativ 6.300.
„Înseamnă că peste 150.000 de elevi nu au șansa de a avea profesori cu studii în specialitatea predată. Adoptarea proiectului legii salarizării în forma actuală va accentua dramatic criza resursei umane din educație, repercusiunile răsfrângându-se asupra copiilor, elevilor și studenților și asupra viitorului acestei țări”, subliniază sindicatele în comunicatul de presă.
Federațiile sindicale reclamă, de asemenea, că proiectul nu corectează inechitățile generate de ordonanțele „trenuleț”, aplicate Legii-cadru nr. 153/2017, și susțin că diferențele dintre familia ocupațională „învățământ” și celelalte familii ocupaționale sunt chiar accentuate.
„Doamnelor și domnilor parlamentari, aveți o singură opțiune onorabilă: respingerea fără nicio ezitare a acestei legi. Orice altă decizie reprezintă o trădare a școlii românești și o lipsă de respect față de cei care formează viitoarele generații”, se mai arată în comunicat.
Cine câștigă și cine pierde din noua Lege a salarizăriiNoua variantă a Legii salarizării bugetarilor, discutată la Palatul Cotroceni și obținută de Mediafax, stabilește o valoare de referință de 4.000 de lei, cea mai mică dintre proiectele prezentate până acum. În paralel, au fost modificate mai multe coeficiente și sporuri, astfel încât unele categorii ies mai bine decât în variantele anterioare, în timp ce altele ajung la salarii calculate mai mici.
Salariul de bază este stabilit prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință. Astfel, fiecare punct de coeficient valorează cu 100 de lei mai puțin decât în proiectul din iulie și cu 325 de lei mai puțin decât în prima variantă.
În Educație, sporul pentru dirigenție va fi diferențiat în funcție de numărul elevilor din clasă.
În învățământul superior, conducătorii de doctorat vor putea primi câte 1% pentru fiecare doctorand, fără a depăși 10% din salariul de bază, iar tutorii de an vor putea primi până la 10% din valoarea de referință.
În același timp, scăderea valorii de referință reduce salariile rezultate pentru profesorii ale căror coeficiente au rămas neschimbate.
Un profesor debutant cu studii superioare și coeficient 1,90 ar avea un salariu de bază de 7.600 de lei brut, față de 7.790 de lei dacă s-ar fi păstrat valoarea de referință de 4.100 de lei.
Un profesor cu grad didactic I și peste 25 de ani vechime, la coeficient 2,42, ar ajunge la aproximativ 9.680 de lei brut, față de 9.922 de lei în proiectul anterior.
Pentru un profesor universitar cu coeficient 4, salariul rezultat scade de la 16.400 la 16.000 de lei brut.
Mykhailo Drapatyi, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, a făcut anunțul vineri, potrivit Ukrainska Pravda. El a spus că în octombrie Comitetul Militar NATO va vizita Ucraina. Va fi prima vizită din ultimii opt ani și tot prima de la începutul războiului, în 2022.
„Astăzi (21 august n.r.) am vorbit pentru prima dată cu președintele Comitetului Militar NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone… Ne așteptăm ca în octombrie Comitetul Militar NATO să viziteze Ucraina. Ultima astfel de vizită a avut loc acum opt ani”, a transmis șeful armatei ucrainene.
Comandantul-șef a menționat că amiralul a vizitat Ucraina de trei ori și a văzut situația de pe teren.
„L-am informat despre situația de pe front și prioritățile noastre: atacuri la distanță lungă, tactici flexibile de infanterie și utilizarea sistemelor robotice pe linia frontului. De asemenea, am discutat separat despre apărarea aeriană. Protejarea cerului este prioritatea mea”, a spus Drapatyi.
Gest simbolic sau schimbare de strategiePrima vizită a Comitetului după opt ani poate fi un gest simbolic, de susținere, dar și o posibilă schimbare de strategie a aliaților în ceea ce privește suportul pentru Ucraina
Recent, un purtător de cuvânt al Comandantului Suprem al Forțelor Aliate din Europa al NATO a declarat pentru European Pravda că o întâlnire între Mykhailo Drapatyi și generalul Alexus Grynkewich, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa și comandantul Comandamentului European al SUA, este doar o chestiune de timp, deoarece NATO acordă o atenție considerabilă apărării Ucrainei.
Ce este Comitetul Militar NATOComitetul Militar NATO, cea mai înaltă autoritate în cadrul organizației, are rolul de a furniza recomandări Consiliului Nord-Atlantic privind modalitățile în care Alianța poate răspunde la provocările globale de securitate.
De regulă, pe durata unui an, reuniunile la nivelul șefilor Apărării se desfășoară de două ori la sediul NATO din Bruxelles și o dată într-o țară membră a Alianței.
Ungaria se confruntă cu o criză severă a apei, după ce perioadele prelungite de căldură și secetă au dus la scăderea accentuată a nivelurilor apei, potrivit Euronews.
La Lacul Velence, al treilea cel mai mare lac din țară, nivelul apei măsurat la Agárd a scăzut la aproximativ 20 de centimetri pe 16 august. Valoarea este mult sub nivelul de aproximativ 150 de centimetri considerat optim pentru luna august și cu mult sub precedentul record minim de 53 de centimetri, înregistrat în timpul secetei din 2022.
Apa puțin adâncă și caldă a dus la închiderea plajelor și a făcut navigația tot mai dificilă. Pe mal au apărut pești morți, în timp ce suprafețe mari din albia lacului au rămas expuse, crăpate și uscate.
Un lac, aproape de disparițieȘi Lacul Garancsi, aflat la nord-vest de Budapesta, este aproape de dispariție. Cândva popular pentru pescuit, înot și patinaj pe gheață și cunoscut drept loc de filmare pentru comedia maghiară Tigrul de sticlă, lacul este acum format în mare parte din ochiuri de apă puțin adânci, înconjurate de porțiuni de albie expuse. În perioadele cu cele mai ridicate temperaturi, nivelul apei a scăzut cu aproximativ un centimetru pe zi.
Și Dunărea a atins niveluri record de scăzute la Budapesta, scoțând la iveală bancuri de nisip și porțiuni ale albiei de sub podurile orașului și îngreunând navigația.
Nivelul scăzut al apei pune presiune și asupra sistemului energetic. La centrala nucleară de la Paks, care folosește apa Dunării pentru răcire și produce aproape jumătate din electricitatea țării, producția a scăzut la aproximativ 25% din capacitate. Inginerii au luat măsuri pentru a asigura suficientă apă pentru răcire și pentru a evita oprirea centralei.
O țară mai vulnerabilăSchimbările climatice intensifică valurile de căldură și contribuie la perioade mai lungi de secetă, însă experții spun că și sistemul de gestionare a apei a făcut țara mai vulnerabilă. Timp de decenii, rețelele de drenaj au fost concepute pentru a elimina apa de pe terenurile agricole și din zonele umede, în loc să o rețină.
În prezent, țara are peste 40.000 de kilometri de canale de drenaj, în timp ce un studiu din 2023 a estimat că peste 80% dintre zonele umede istorice au dispărut. Organizațiile de mediu cer schimbarea abordării și păstrarea apei în peisaj prin refacerea zonelor umede, repararea infrastructurii pentru controlul apei și permiterea absorbției unei cantități mai mari de apă în luncile inundabile.
Autoritățile au început să direcționeze apa către zonele umede vulnerabile, inclusiv către mlaștinile Hortobágy, însă organizațiile de mediu susțin că sunt necesare schimbări mult mai ample pentru protejarea lacurilor, râurilor și zonelor umede rămase în fața secetelor tot mai severe.
