Potrivit sesizării una din problemele reclamate o constituie „adoptarea şi transmiterea spre publicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moţiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituţie, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competenţe de legiferare delegată”.
Șeful Camerei Deputaților susține că „reglementarea prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluţii legislative care se aflau deja în procedură parlamentară – în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a şedinţelor plenului la Camera Deputaţilor şi, respectiv, la Senat – transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituţional şi prin nesocotirea, în acelaşi timp, a obligaţiei de loialitate constituţională faţă de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a ţării”. „Odată cu soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională, apreciem că este necesar să se dispună conduita la care autorităţile publice implicate trebuie să se conformeze pentru a fi respectate prevederile constituţionale. (…) Problema de drept ce trebuie dezlegată de Curtea Constituţională vizează posibilitatea Guvernului demis prin moţiune de cenzură de a adopta şi publica o ordonanţă de urgenţă cu conţinut legislativ substanţial – care nu constituie un act de administrare curentă -, dar mai cu seamă posibilitatea de a reglementa prin ordonanţă de urgenţă materii care se aflau deja în procedura legislativă a Parlamentului, prin proiecte de lege şi propuneri legislative înregistrate şi în curs de dezbatere la cele două Camere sau chiar pe ordinea de zi a Plenului Camerei Deputaţilor”, arată documentul. „Curtea Constituţională urmează să constate, totodată, că adoptarea şi publicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 în intervalul 5-8 mai 2026 – după adoptarea moţiunii de cenzură la data de 5 mai 2026 – a constituit un abuz de drept public, prin care Guvernul, deşi lipsit de mandatul democratic şi de legitimitate constituţională, a continuat să exercite prerogative de legiferare primară, substituindu-se Parlamentului în domenii care se aflau deja pe agenda legislativă a acestuia„, se arată în sesizare. Funcționarea Parlamentului a fost afectată, susține autorul demersului:„În 2025, românii au cumpărat de pe eMAG mai mult produse, să spun, din categoriile de consumabile produse pentru casă, produse din zona de pet shop, produse din zona de cosmetică, fashion au cumpărat foarte mult și au cumpărat mai puțin produse din categoriile tradiționale de electro pe care noi le vindeam. Ce am observat în 2025 este că oamenii au apelat din ce în ce mai mut la promoții, adică a fost o creștere pe în zona de promoții, de vânzare în promo ,de 30-40% față de 2024 și cred că a fost o creștere mult mai mare, de 70-80%, a vânzărilor prin intermediul plății în rate, adică oamenii au ales foarte mult să împartă o achiziție în patru rate sau în șase rate, în 2025”, a declarata Tudor Manea.
Volumul vânzărilor a fost în crește pentru întreg anul, chiar dacă începând din luna august a anului trecut începuse să se simtă o scădere a consumului, pe fondul creșterilor de TVA, dar și a scăderii pieței imobiliare, care a dus implicit la scăderea achizițiilor pentru mobilarea și dotarea unei noi case.
„Noi, la nivel de platformă, am avut vânzări mai mari în 2025 comparat cu comparat cu 2024 și asta se datorează în special investițiilor pe care noi le-am făcut atât în susținerea un unui număr mult mai mare de promoții, investiții în a susține un număr mult mai mare de vânzări în rate, care atrag niște costuri de finanțare, le-am oferit clienților și au venit mai mult către noi decât au făcut-o în 2024”, a explicat CEO-ul eMAG.
„Ce vedem noi acum este într-adevăr produsele care sunt asociate cumpărării unei case noi înregistrează un recul, dar ce vedem, pe partea pozitivă este că, deoarece noi am investit să creștem foarte mult gama de produse în zona de beauty (frumusețe – n.r.), zona de fashion, în zona de produse consumabile pentru casă, și pentru că a îmbunătățit foarte mult viteza de livrare, clienții ne preferă pe no,i e-commerce, în detrimentul magazinelor tradiționale offline și comandă mai mult de la noi aceste produse decât o fac din comerț offline. Și acolo vedem chiar și zilele astea creșteri de 20-30- 40% pe aceste categorii”, a detaliat Tudor Manea.
Pentru anul fiscal următor, conducerea eMAG își propune investiții solide pentru susținerea și creșterea vânzărilor online.
„Pentru anul fiscal următor am pregătit un buget de investiții de 1,2 miliarde de lei. Din acești 1,2 miliarde, cam șapte-800 de milioane vor merge către a crește viteza de livrare, considerăm că ăsta e un e un mare driver care va permite comerțul online să dezvolte în continuare. După aceea vom investi foarte mult în zona de AI (inteligență artificială – n.r). Prin AI vrem să le oferim atât clienților, cât și partenerilor o experiență mai bună în a interacționa cu platforma, Pentru clienți, AI poate fi un soi de personal shopper (cumpărător personal – n.r.), el poate comanda produse pe care înainte era foarte dificil să le comande din online și trebuia să meargă într-un magazin ca să le poată comanda. Pentru seller, asistentul AI poate să-l ajute să vândă mai mult. După aceea, după infrastructura logistică, vom investi foarte mult în zona de servicii financiare, adică vedem un apetit ridicat al oamenilor pentru a plăti în patru rate, în șase rate și vom investi pentru a crește și zona aceasta”, a detaliat Tudor Manea.
În ceea ce privește evoluția e-commerce-ului, CEO-ul eMAG consideră că în prima jumătate a anului va fi o creștere mai mică a consumului, a retailului total, dar în a doua jumătate a anului 2026 se așteptăm la o creștere mai semnificativă.
„Văd posibil ca în a doua a jumătate a anului comerț crească cu două cifre, 10%, poate chiar și mai mult”, estimează Tudor Manea.
eMAG derulează în prezent programe de susținere a producătorilor autohtoni, ale căror vânzări sunt pe un trend ascendent.
„Noi avem un program, se numește Deschide România, prin intermediul lui oferim oamenilor care produc în în România costuri mai mici de de acces al al platformei, le oferim comisionul la jumătate, le oferim trei luni gratis de fullfilment și de aceea îi ajutăm cu comisioane zero pentru tot ceea ce exportă. Și am văzut un apetit ridicat anul trecut, probabil că mulți au căutat piețe noi de desfacere și au apelat la noi și vânzările lor au crescut destul de mult. Ei vând predominat în categoriile de fashion, în zona de decorațiuni, în zona de mobilă, acolo producem și ei, vând atât în România, cât și exportă prin intermediul eMAG”, a precizat CEO-ul eMAG.
Cifrele cheie
Grupul eMAG a anunțat, miercuri, că va continua investițiile în tehnologie, logistică și servicii care susțin dezvoltarea economiei digitale și anunță un buget de 1,2 miliarde de lei pentru următorul an fiscal. Investițiile vor merge predominant către infrastructura logistică și de livrare, AI și servicii financiare. În 2025, Grupul eMAG a înregistrat o cifră de afaceri de 11,1 miliarde de lei și a plătit taxe de 1,3 miliarde de lei către statul român.
La 25 de ani de la prima comandă înregistrată, eMAG își consolidează rolul de platformă regională de e-commerce, cu un ecosistem care a ajuns la aproximativ 9 milioane de clienți activi, 80.000 de parteneri și 100 de milioane de tranzacții anuale. În regiune, 1 din 2 cumpărători online aleg eMAG, iar platforma continuă să crească prin servicii care ajută clienții să economisească timp și bani, în timp ce le oferă antreprenorilor acces la un canal suplimentar de vânzare cu clienți din mai multe piețe.
„După un sfert de secol de inovație constantă, reconfirmăm angajamentul eMAG față potentialul ecommerce in regiune prin investiții de 1,2 miliarde de lei planificate pentru acest an financiar. Prin aceste investiții, vom continua să susținem prin tehnologie și infrastructura dezvoltarea comerțului online, antreprenoriatul și inovația românească. Potențialul regional este în continuare semnificativ, cu rate de crește de până la trei ori în următorii ani, raportat la rata de penetrare actuală de 11-12% din total retail. Pentru a valorifica acest potențial, ne vom concentra asupra proiectelor care folosesc inteligența artificială pentru a construi o experiență de shopping mai simplă, mai personală și mai eficientă pentru clienți, în timp ce vom construi infrastructura logistica si de livrare, menita sa serveasca mai rapid clientii si sa eficientizeze operatiunile partenerilor” a declarat Tudor Manea, CEO eMAG Group.
În România, platforma eMAG a generat vânzări de 10,6 miliarde de lei în 2025, în creștere cu 3,9% față de anul anterior. Numărul produselor comandate de pe platformă a ajuns la 87,2 milioane, cu 9,1% mai mult decât în anul precedent.
Traficul pe eMAG.ro a depășit pragul de 1 miliard de vizite în 2025, în creștere față de 968 de milioane în 2024. Gama de produse disponibile pentru clienți a continuat să se extindă, ajungând la 38 de milioane de oferte în România, în creștere cu 10 milioane față de anul anterior.
Crește frecvența de cumpărare: comenzi de 19 produse per client
Creșterea frecvenței de cumpărare arată că tot mai mulți oameni aleg să își facă cumpărăturile de zi de zi online. În 2025 un client a comandat, în medie, 19 produse pe an, în creștere față de 17,3 produse în anul anterior. Și tendința de diversificare a coșului de cumpărături este confirmată de comportamentul clienților: anul trecut, 1 din 4 clienți a cumpărat produse din mai mult de șase categorii, față de 22% în 2024 și 17% în 2021.
Genius și MyWallet simplifică cumpărăturile recurente
Potrivit companiei, peste 300.000 de clienți noi s-au abonat la Genius în ultimul an, serviciul care a ajuns la a ajuns la 1,5 milioane de utilizatori în România. Aceștia comandă recurent produse din categorii precum detergenți și produse de curățare, accesorii pentru telefoane mobile, produse pentru îngrijirea părului, suplimente alimentare, produse de igienă personală, scutece, produse de îngrijire a pielii, hrană pentru animale de companie, cafea și produse de machiaj.
MyWallet continuă să susțină clienții care au nevoie de plăți flexibile, serviciul de plată în rate fiind disponibil pentru peste 3 milioane români. În ultimul an, 400.000 de clienți au folosit MyWallet cel puțin o dată, iar serviciul a devenit o soluție relevantă pentru achizițiile cu valoare mai mare, dar și pentru cumpărăturile recurente. Clienții folosesc cel mai des plata în patru rate egale pentru produse precum laptopuri, telefoane, televizoare, frigidere, mașini de spălat.
Primul agent AI conversațional de cumpărături dezvoltat în România
Oficialii EMAG au detaliat că vizitatorii comandă mai des online atât pentru că apreciază economia de timp și bani, cât și pentru că au o experiența de cumpărare mai simplă, mai relevantă și mai rapidă, care este îmbunătățită constant cu ajutorul AI. Primele date arată că utilizatorii folosesc iZi, primul agent conversațional de cumpărături cu AI dezvoltat în România, mai ales ca personal shopper: în 60% dintre interacțiuni, aceștia nu au căutat un produs anume, ci au descris o nevoie, un buget, o ocazie sau persoana pentru care cumpără. În medie, clienții care folosesc iZi primesc 5,6 produse recomandate pe sesiune și adresează 2,6 întrebări pe sesiune. 5% dintre utilizatori comandă direct din chat, iar cele mai active categorii sunt Electro & Auto, unde specificațiile tehnice complexe sunt importante, și Beauty, unde personalizarea are un rol esențial.
În următoarea etapă, iZi va fi integrat în mai multe zone ale traseului de cumpărare, va permite interacțiuni multimodale — inclusiv prin imagini și voce — și va include opțiuni de plată directă, astfel încât clienții să poată finaliza achiziția fără să iasă din conversație.
AI în Marketplace și Fulfilment by eMAG accelerează creșterea antreprenorilor locali
Inteligența artificială contribuie și la dezvoltarea antreprenorilor din eMAG Marketplace.
În 2025, sellerii au listat 31 de milioane de produse noi cu ajutorul instrumentelor bazate pe AI, cu 50% mai multe decât în 2024. Numărul produselor listate în mai puțin de 24 de ore a crescut cu 157%, pe măsură ce AI-ul a accelerat procesul de listare și a îmbunătățit calitatea conținutului disponibil în platformă.
Tot cu ajutorul AI, tot mai mulți antreprenori folosesc eMAG Marketplace pentru a se dezvolta în regiune, printr-o listare rapidă cu traducere automată. În 2025, 8.084 de selleri au început să vândă cross-border, iar 3,7 milioane de produse noi au fost vândute prin acest canal. Categoriile cu cele mai mari creșteri cross-border au fost fitness, mobilier, telefoane mobile, sporturi și accesorii auto.
De asemenea, Fulfilment by eMAG continuă să fie un instrument important pentru sellerii care vor livrare mai rapidă și încredere mai mare din partea clienților. Ofertele din FBE, care ajung la clienți de două ori mai repede decât în cazul celor expediate direct de sellerii care nu folosesc acest serviciu, în medie în 1,5 zile, au crescut cu 54%. Filtrul „Delivered by eMAG” a generat vânzări suplimentare de 50%, susținute de încrederea pe care o oferă clienților.
În plus, prin programul „Deschide România”, eMAG continuă să susțină afacerile locale și aduce în platformă peste 2,5 milioane de produse locale de la producători români. Sellerii locali beneficiază de trei luni de Fulfilment by eMAG gratuit, credit de 50 de euro pentru Ads în fiecare țară, discount de 50% la comisioane și 0% taxe cross-border în primele 12 luni. Cele mai importante categorii pentru produsele realizate pe plan local sunt decorațiunile pentru casă, îmbrăcămintea pentru bărbați, textilele pentru casă, moda pentru copii și mobilier.
Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, urmărirea penală se efectuează în prezent față de patru persoane fizice, din care trei sub măsura preventivă a controlului judiciar, precum și față de trei persoane juridice, din care una sub măsura preventivă a interzicerii desfășurării activităților de natura celor cu ocazia cărora a fost comisă infracțiunea.
Procurorii anunță că, printre activitățile efectuate, au fost dispuse și se află în derulare mai multe expertize, printre care una criminalistică privind stabilirea mecanismului de producere și desfășurare a exploziei, a cauzelor care au determinat deflagrația, a naturii materialului explozibil și a factorilor favorizanți, cu termen de finalizare 1 august 2026.
De asemenea, este în derulare o expertiză tehnică judiciară în domeniul electroenergetic privind verificarea conformității rețelei electrice din zona afectată, stabilirea existenței unui eventual defect electric și evaluarea contribuției acestuia la afectarea conductei de gaz și la producerea exploziei, cu termen de finalizare 1 iunie 2026.
Totodată, o expertiză tehnică judiciară în domeniul gazelor privind identificarea sursei scurgerii și acumulării de gaze, verificarea conformității instalațiilor și stabilirea rolului acestora în producerea exploziei are ca termen de finalizare data de 1 august 2026.
Parchetul arată că, până acum, au formulat pretenții civile, pentru prejudiciile materiale sau morale suferite, 176 de persoane fizice sau juridice, 167 dintre acestea fiind audiate în calitate de persoane vătămate ori părți civile.
Procurorii spun că s-a dispus desemnarea a patru reprezentanți comuni, avocați din oficiu, pentru un număr de 172 de persoane vătămate sau părți civile, prin care acestea din urmă își pot exercita drepturile procesuale.
Sechestru pe 21 de imobile și 4 autoturismeÎn cauză, au fost introduse, în calitate de părți responsabile civilmente, două persoane juridice, în scopul reparării prejudiciului în întregime, în solidar cu inculpații persoane fizice, în măsura în care aceștia din urmă vor fi găsiți vinovați.
De asemenea, în vederea garantării reparării pagubei, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aparținând persoanelor fizice și juridice cercetate, până la concurența sumelor de 53.427.296 euro și 10.476.212,69 lei. Au fost indisponibilizate 21 imobile și 4 autoturisme.
Procurorii anunță că activitățile de urmărire penală continuă cu administrarea probatoriului necesar pentru lămurirea completă a cauzei, identificarea persoanelor care au săvârșit infracțiunile cercetate și pentru stabilirea răspunderii penale a acestora.
O explozie puternică s-a produs în data de 17 octombrie 2025 într-un bloc din Capitală de pe strada Petre Ispirescu, lângă Liceul Dimitrie Bolintineanu, de pe Calea Rahovei din Sectorul 5 al Capitalei.
În urma evenimentului, trei persoane și-au pierdut viața, iar alte 15 au fost rănite.
O a doua anchetă penală este derulată de SUA împotriva fostului lider al Venezuelei, Nicolas Maduro, iar acest lucru indică posibilitatea ca el să fie acuzat de noi infracțiuni, au declarat două surse pentru agenția Reuters.
Ancheta este condusă de Parchetul Federal din Miami și a fost demarată în urmă cu câteva luni, au mai declarat sursele pentru Reuters, sub protecția anonimatului.
Cea de-a două anchetă era deja în curs în momentul în care președintele american Donald Trump a ordonat un raid militar, în urma căruia liderul venezuelean a fost capturat la începutul acestui an.
Una dintre surse a declarat pentru Reuters, că ancheta a examinat posibile acuzații de spălare de bani.
Potrivit CBS News, noua anchetă vine în contextul în care Alex Saab, un asociat de afaceri apropiat al lui Maduro, care a ocupat funcția de ministru al industriei și producției naționale din Venezuela, a fost deportat în SUA. El a fost pus sub acuzare pentru rolul său presupus într-un complot de spălare de bani care implica un program venezuelean de ajutor alimentar.
Fostul președinte al Venezuelei, Nicolas Maduro, a fost deja acuzat la tribunalul federal din Manhattan de conspirație la narcoterorism și alte infracțiuni legate de presupusul trafic de droguri. El a pledat nevinovat, iar în prezent se află într-o închisoare din Brooklyn.
Americanii cer Ucrainei și țărilor din UE să relaxeze restricțiile privind importurile de potasiu din Belarus, potrivit Bloomberg.
Washingtonul consideră că relaxarea sancțiunilor asupra acestui ingredient cheie pentru fertilizatori ar putea ajuta la îndepărtarea Belarus de Rusia și la îmbunătățirea legăturilor occidentalilor cu Minsk.
Belarus este un exportator major de potasiu. Înainte de izbucnirea războiului din Ucraina și de impunerea de sancțiuni, țara exporta potasiu în valoare de 2,5 miliarde de dolari. Exportul se făcea prin ţările baltice.
Importurile de potasiu și îngrășăminte pe bază de potasiu din Belarus sunt strict interzise în Uniunea Europeană din cauza sancțiunilor impuse ca răspuns la implicarea Minskului în invadarea Ucrainei.
Cu 302 voturi pentru, 2 voturi contra, 0 abțineri și doi deputați care nu au votat – proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.128/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal şi măsuri specifice pentru digitalizare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative – a fost adoptat de Parlament.
Camera Deputaților, ca și for decizional, a menținut astfel amendamentul susținut de Ministerul Finanțelor care simplifică regulile de utilizare a sistemului RO e-Factura și reduce birocrația pentru persoanele fizice și anumite categorii de contribuabili.
Ca atare, de sistemul RO e-Factura scapă:
Potrivit ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, printre excepții sunt vizate și drepturile de autor.
Persoanele fizice care se identifică fiscal prin CNP nu vor mai fi obligate să folosească RO e-Factura, iar sistemul va rămâne opțional, a spus Nazare.
PSD, PNL, USR, AUR și UDMR au susținut și votat noile modificări în plenul Camerei Deputaților.
Potrivit companiei, sistemele BOREADES vor fi utilizate pentru apărarea sediului central al alianței și a reședinței Secretarului General NATO, pe fondul creșterii amenințărilor generate de dronele fără pilot, scrie Reuters.
Valoarea contractului nu a fost făcută publică, însă oficialii companiei au precizat că selecția a fost realizată în urma unei licitații internaționale la care au participat zeci de producători din întreaga lume.
Sistemele anti-drone BOREADES au fost folosite și la Jocurile Olimpice de la ParisTehnologia dronelor și sistemele de combatere a acestora au devenit priorități strategice pentru statele membre NATO, mai ales după conflictele din Ukraine și Orientul Mijlociu, unde vehiculele aeriene fără pilot au fost utilizate intens atât în operațiuni militare, cât și în atacuri asupra infrastructurii civile.
Sistemele anti-drone BOREADES dezvoltate de CS Group sunt deja utilizate în mai multe operațiuni de securitate din Franța. Compania susține că peste 50 de sisteme sunt deja în funcțiune, iar aproape 100 se află în producție.
Aceste echipamente au fost desfășurate inclusiv la evenimente de amploare precum Paris Olympics și parada militară organizată anual pe 14 iulie în Franța.
Experții în securitate consideră că sistemele anti-drone devin o componentă critică pentru protejarea obiectivelor strategice, în contextul dezvoltării accelerate a tehnologiei UAV și al costurilor reduse de operare ale dronelor moderne.
Prin implementarea sistemelor BOREADES, NATO își consolidează măsurile de apărare împotriva amenințărilor aeriene de mici dimensiuni, considerate tot mai dificil de detectat prin metodele clasice de apărare.
Avertismentul a venit după ce Donald Trump a amenințat că va ataca din nou Iranul dacă acesta nu acceptă un acord pentru a pune capăt conflictului, relatează The Guardian.
Garda Revoluționară din Iran avertizează asupra unui război „dincolo de regiune” dacă SUA reiau atacurile.
Într-o declarație publicată de agenția de știri semi-oficială Tasnim din Iran, IRGC a declarat: „Dacă agresiunea împotriva Iranului se va repeta, războiul regional promis se va extinde de data aceasta dincolo de regiune, iar loviturile noastre zdrobitoare în locuri pe care cu greu vi le puteți imagina vă vor reduce în cenușă”.
Avertismentul vine după ce președintele american Donald Trump a declarat că Washingtonul ar putea ataca din nou Iranul dacă nu se ajunge la un acord privind o soluționare durabilă în următoarele zile.
Realizatorii studiului planificat de Universitatea din Washington le-au cerut educatorilor să poarte camere pentru a înregistra imagini din clasă, potrivit Futurism. Ulterior, imaginile ar fi fost folosite pentru a antrena modele de inteligență artificială. Dacă un părinte nu se simțea confortabil cu procedura, putea să refuze participarea copilului său. În lipsa unui refuz oficial, copilul ar fi fost inclus în mod automat în experiment.
Deși inițiatorii studiului au spus că videoclipurile surprind interacțiunile normale dintre profesori și copii în timpul activităților obișnuite din clasă, numeroși părinți s-au declarat revoltați. Unii au încercat să afle ce modele de inteligență artificială sau ce companii sunt implicate în proiect. Alți părinți s-au plâns de modul interpretabil în care a fost conceput documentul care le-a fost prezentat.
De asemenea, nu a fost clar în ce mod putea fi evitați în filmare copiii ai căror părinți nu își dădeau acordul. Totodată, părinții au vrut să afle cu cine ar putea fi partajate datele, cât timp vor fi păstrate și cine finanțează cercetarea.
Confruntați cu reacția părinților, inițiatorii proiectului au renunțat la experiment. Un incident asemănător s-a produs la o școală din New York. Un proiect bazat pe inteligența artificială a fost anulat luna trecută după ce mai mulți părinți au protestat.
