Prețul benzinei a crescut cu încă 4 cenți pe galon, conform ultimelor date AAA publicate de CNN. Prețul mediu a ajuns la 3,58 dolari pe galon, cel mai ridicat din ultimele 21 de luni.
Prețul mediu a urcat cu 38 de cenți în ultima săptămână și cu 64 de cenți în ultima lună. Acestea sunt cele mai mari creșteri săptămânale și lunare de la începutul lunii martie 2022, la scurt timp după ce invazia Rusiei în Ucraina a declanșat sancțiuni împotriva țării producătoare de petrol.
Creșterea din ultima perioadă este o reacție la războiul din Iran și la amenințarea cu închiderea circulației prin Strâmtoarea Ormuz. Prin zonă tranzitează în mod normal 20% din petrolul mondial.
Criza a fost amplificată de atacurile Iranului asupra instalațiilor petroliere ale vecinilor săi bogați în petrol, cum ar fi Emiratele Arabe Unite, Qatar, Kuweit și Arabia Saudită.
Prețul motorinei în SUA a crescut și mai rapid. Prețul mediu al motorinei a crescut cu 5 cenți, ajungând la 4,89 dolari pe galon. Creșterea a fost de 79 de cenți doar în ultima săptămână.
Prețurile ar putea oscila în continuare în funcție de evoluția de pe piețele internaționale.
În cadrul emisiunii Ziua Live, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a anunțat că proiectul centurii metropolitane a Clujului va fi licitat pe șase tronsoane. Licitația va fi reluată întrucât contractul anterior pentru tronsonul doi, atribuit către asocierea Dimex-Hydrostroy-Integral a fost denunțat unilateral de municipalitate în urma unor suspiciuni de „fraudă și furt de identitate electronică la licitație pentru adjudecare”.
„În cazul centurii metropolitane, noi am avut de confruntat o problemă care nu a mai fost în România. Este vorba de o suspiciune de fraudă și furt de identitate electronică la licitație pentru adjudecare. (…) legea nouă ne permite că atunci când ai aceste suspiciuni majore să denunți unilateral un contract”, a spus Boc în cadrul emisiunii.
Împărțirea proiectului centurii metropolitane în mai multe segmente a fost propusă de specialiști pentru a crește șansele ca licitațiile să genereze un interes mai mare în rândul constructorilor, inclusiv a celor mai mici.
„Noi am mai încercat varianta aceasta când am avut-o pe două loturi și n-a mers. Specialiștii au venit și au spus să nu facem pe două loturi, ci pe un singur lot. Am făcut pe un singur lot. Prima dată n-a venit nimeni. După aia a venit această licitație și așa mai departe. Acum, după ce am cântărit toate opțiunile cu specialiștii, recomandarea care a venit a fost să facem pe loturi”, a explicat Emil Boc.
Când va fi reluată licitațiaPotrivit edilului, licitația va fi reluată în 19 martie, cu primul tronson. Ulterior vor fi scoase la licitație și celelalte segmente.
„Reluarea licitației se va face pe tronsoane. (…) vor fi șase tronsoane. (…) În data de 19 martie, cel puțin un tronson, dacă nu două chiar, vor fi scoase la licitație (…). după care periodic tot la o săptămână, la două, vor fi și celelalte tronsoane lansate la licitație să mergem mai departe”, a spus Emil Boc în cadrul emisiunii Ziua Live.
Primarul orașului susține că noua licitație nu va fi afectată chiar dacă firma câștigătoare din procedura anterioară va decide să conteste decizia în instanță.
„În paralel, vom vedea dacă vor ataca în instanță cei de la Dimex. Ne vom apăra juridic cu argumentele legale pe care le avem. (…) Sunt separate alea își urmează calea lor juridică și noi ne ducem cu proiectul și îl facem mai departe”, a conchis Emil Boc.
Aceste anunțuri „individuale” făcute de doi membri ai acestui forum al națiunilor bogate „reflectă, fără îndoială, o abordare extrem de coordonată”, a comentat ministrul francez al Economiei, Roland Lescure, sugerând că o decizie mai amplă ar putea rezulta din videoconferința șefilor de stat și de guvern convocată de Emmanuel Macron, potrivit Le Figaro.
Acesta este primul summit G7, care reunește statele puternic industrializate, Statele Unite, Franța, Germania, Regatul Unit, Italia, Japonia și Canada la nivel de conducere pentru a discuta conflictul. Potrivit Franței, acesta își propune să abordeze „consecințele economice” ale conflictului și „măsurile de atenuare a acestora”, în special în ceea ce privește energia, potrivit guvernului.
Creștere bruscă a prețului barilului de petrolRăzboiul, care a început pe 28 februarie cu atacuri israeliano-americane asupra Iranului, a dus la închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz din Golf – prin care trece, în timp de pace, o cincime din producția mondială de petrol și gaze naturale lichefiate. Acest lucru a dus la o creștere bruscă a prețului barilului de petrol și, în consecință, a prețurilor combustibililor la pompă.
Prim-ministrul japonez Sanae Takaichi a fost primul care a acționat, anunțând că Tokyo a „decis să ia inițiativa de a relaxa cererea și oferta pe piața internațională a energiei prin eliberarea rezervelor sale strategice începând cu 16 luni”, adică luni. Acest lucru a fost făcut „fără a aștepta o decizie oficială” din partea Agenției Internaționale a Energiei (AIE). Aproape simultan, ministrul german al Economiei, Katherina Reichedes, a declarat că Berlinul a decis, de asemenea, să elibereze o parte din stocurile sale. Potrivit acesteia, aceasta a fost o „contribuție” ca răspuns la „cererea” AIE către statele sale membre „de a elibera rezerve de petrol în valoare de 400 de milioane de barili – puțin peste 54 de milioane de tone”.
G7, gata să ia toate măsurile necesareReuniunile miniștrilor finanțelor de luni și ale miniștrilor energiei de marți nu au dus la o decizie finală. Miniștrii energiei din G7 au declarat că sunt „gata” să ia „toate măsurile necesare ”, în coordonare cu Agenția Internațională a Energiei (AIE), într-un comunicat publicat miercuri, a doua zi după reuniunea lor. „Susținem în principiu implementarea unor măsuri proactive pentru a aborda situația, inclusiv utilizarea rezervelor strategice de petrol”, au afirmat ei. Conform informațiilor relatate marți seara de Wall Street Journal , AIE propune o utilizare „fără precedent” a rezervelor strategice pentru a limita creșterea prețurilor.
Această eliberare propusă ar depăși cele 182 de milioane de barili de petrol lansate pe piață de țările membre ale AIE în două faze în 2022, în momentul invaziei Ucrainei de către Rusia, potrivit cotidianului economic american, care citează oficiali apropiați situației. Contactată de AFP, AIE nu a răspuns imediat. „Trebuie să transmitem un mesaj foarte clar: dacă nu putem redeschide Strâmtoarea Ormuz, o vom înlocui cu alt petrol care va veni din altă parte și va circula în întreaga lume”, a avertizat Roland Lescure miercuri.
Emmanuel Macron și alți lideri au declarat că lucrează la soluții pentru a asigura o redeschidere viitoare a Strâmtorii Ormuz, recunoscând totodată că acest lucru nu ar fi posibil cât timp războiul se află în faza actuală de atacuri neîncetate. După câteva zile de creștere a prețurilor – ajungând la aproape 120 de dolari pe baril luni – prețurile țițeiului au scăzut marți în urma declarațiilor lui Donald Trump care a susținut că războiul cu Iranul.
Spania și-a retras oficial ambasadorul în Israel, marcând o nouă răcire a relațiilor diplomatice dintre cele două țări, potrivit Al Jazeera.
Decizia a apărut miercuri în Monitorul Oficial al Spaniei, confirmând o hotărâre luată de guvern cu o zi înainte. Ambasada Spaniei la Tel Aviv nu se va închide, dar va funcționa de acum încolo sub conducerea unui însărcinat cu afaceri.
Madridul a decis să-și recheme ambasadorul încă din septembrie anul trecut, după ce tensiunile dintre cele două guverne au escaladat. Disputa a fost amplificată de criticile lansate de oficialii israelieni cu privire la o serie de măsuri anunțate de premierul spaniol Sanchez.
Premierul spaniol a fost printre politicienii care au condamnat ceea ce ei au numit „genocidul” din Gaza.
Iranul a spus că SUA ar trebui să se „pregătească” pentru ca prețul petrolului să ajungă la 200 de dolari pe baril deoarece perturbă transportul maritim prin Golful Persic, potrivit Sky News.
Amenințarea care vizează întreaga lume a fost lansată de comandantul militar al Iranului. El a spus că prețurile nu pot fi controlate cu „măsuri artificiale”. De asemenea, comandantul a subliniat faptul că Iranul nu va opri atacurile aeriene.
Războiul din Iran a provocat o creștere bruscă a costurilor petrolului, apropiindu-se de 120 de dolari pe baril luni pentru prima dată în aproape patru ani. Ulterior, prețul a scăzut și acum se situează la aproximativ 91 de dolari.
Criza a fost amplificată de decizia Iranului de a bloca Strâmtoarea Ormuz, care gestionează o cincime din comerțul mondial cu petrol.
Prețul record pentru barilul de țiței Brent a fost de 147,50 dolari. Acesta a fost atins în iulie 2008.
The Minister of Foreign Affairs, Oana Țoiu, announced that a new flight from the Middle East is planned for Thursday. „We will have an evacuation flight tomorrow night through the RESCUE mechanism,” Oana Țoiu said on Wednesday.
The Minister of Foreign Affairs specified that there will be an evacuation flight dedicated to the last citizens who are in vulnerable categories in the areas of Abu Dhabi, Dubai and Oman. The quota allocated for this evacuation flight is 130 seats.
„At this moment, colleagues from the consular teams in the respective spaces are contacting those who have registered on the formal platforms announced by the Ministry of Foreign Affairs with details regarding this degree of vulnerability.” Children, minors, especially young minors, remain a priority in terms of medical cases, said Oana Țoiu. „We still have a limited number of medical cases that were not included in the previous flights. Of course, the number of notifications, alerts and requests for consular assistance continues, especially since Dubai is also a transit point for a good part of citizens returning from Asia and looking for a flight back home,” the head of the MFA also said.
„The second item on the agenda targeted the economic situation and the economic consequences of the war, the increase in prices on the international oil market. Here we had a presentation by the Minister of Energy on the general situation and discussions with the Prime Minister, the Minister of Energy, the Minister of Finance on the different scenarios that we can expect and what the Romanian state’s reaction will be depending on these scenarios,” said the president.
The president also made a delimitation between the oil market and the gas market, where control measures already exist.
„As you know, regarding gas, not oil, regarding gas, the government has already adopted a capping scheme, controlling prices, starting from April 1st, so that the population and companies are not affected.”
The meeting of the Supreme Council of National Defense ended after three hours of debate. Another important topic on the agenda is the analysis of the temporary deployment of military capabilities on Romanian territory.
Cererea administrației SUA de găzduire de forțe și echipamente în România, în contextul războiului din Iran a fost clasificată la regim „secret” de către autoritățile române.
Solicitarea CSAT a ajuns la Parlament, dar documentul nu va fi postat pe site-ul Legislativului, așa cum se obișnuiește în asemenea situații.
Cererea de 2 pagini poate fi „consultată” însă în comisiile de apărare ale Parlamentului de către aleși.
La ora 14.30 au fost deja convocate Birourile Permanente Reunite pentru ca cererea să ajungă spre aprobarea plenului Parlamentului, astăzi, după ora 17.00.
Pe ordinea de zi a Birourilor Permanente, cererea SUA este la punctul 3 (document mai jos), și se numește „Scrisoare din partea domnului Nicuşor-Daniel Dan, Preşedintele României privind încuviinţarea, de către Parlamentul României, în temeiul art. 4 alin. (2) din Legea nr. 291/2007, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a unor solicitări ale Prim ministrului României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării în data de 11 martie 2026„.
Președintele Nicușor Dan a spus, de la Palatul Cotroceni, că solicitarea Pentagonului se referă la „avioane de realimentare, echipamente de monitorizare, comunicații satelitare în corelare cu scutul de la Deveselu”, în general fiind vorba despre „echipamente defensive”.
„Nu sunt înzestrate cu armament propriu zis, sunt echipamente non cinetice”, a anunțat Dan.
Birourile Permanente ale Parlamentului au primit însă alte 2 cereri din partea Președintelui Nicușor Dan, arată surse parlamentare.
Prima se referă la intrarea și staționarea în România a Forței de Reacție NATO pe 2026. (document mai jos)
A doua cerere vizează misiunile Ministerului de Interne care vor fi trimise în 2026 în afara teritoriului național (document mai jos)
În ceea ce privește solicitarea SUA, potrivit legii, după ce Parlamentul aprobă cererea CSAT, găzduirea de forțe și echipamente SUA în România devine efectivă.
