Agregator de ştiri

„Opțiunea noastră este să refacem coaliția”

„Opțiunea noastră, înainte de orice altă discuție, ar fi să refacem coaliția care a funcționat până acum o lună de zile, adică PSD, PNL, USR, UDMR, Grupul Minorităților Naționale, dacă se poate găsi un premier care poate fi acceptat de toate partidele și care nu ar fi rival niciunuia dintre ele”, a spus miercuri președintele UDMR. 

UDMR exclude guvernul minoritar

Liderul a afirmat că exclude o formulă de guvern minoritară, invocând dificultățile cu care a funcționat coaliția de guvernare. 

„Eu nu m-aș gândi acum la nicio formulă minoritară, fiindcă am văzut că și o coaliție majoritară funcționează greu, deci eu m-aș gândi la o formulă majoritară sau o formulă prin care se poate asigura o majoritate în Parlament pentru un guvern, o majoritate foarte clară, foarte transparentă, fără a negocia în fiecare zi pentru fiecare proiect cu fiecare om câte un vot în Parlamentul României”, susține Kelemen Hunor. 

Riscul alegerilor anticipate și formarea unui nou guvern

Liderul UDMR a punctat că formarea unui nou guvern este o chestiune de săptămâni, atrăgând atenția asupra riscurilor financiare aferente instabilității politice.

„În două trei săptămâni maxim ar trebui să avem (n.r. guvern), fiindcă și așa deja sunt probleme legate de percepția noastră în străinătate. Și trebuie să recunoaștem. Asta este situația. Finanțarea deficitului costă. Și va costa din ce în ce mai mult dacă nu găsim o soluție”, declară Kelemen Hunor. 

Kelemen Hunor a avertizat și împotriva organizării de alegeri anticipate subliniind că un astfel de demers ar aduce AUR la guvernare. 

„Aici sunt de acord cu președintele, că nu vom ajunge la anticipate, nu ar trebui să ajungem la anticipate. Ce se poate teoretic, se poate și practic. Dar eu cred că astăzi, dacă mergem în anticipate, înseamnă că dăm pentru o perioadă lungă de timp guvernarea țării celor de la AUR”, declară liderul UDMR. 

Declarațiile lui Kelemen Hunor vin la o zi după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis printr-o moțiune de cenzură inițiată de Partidul Social Democrat și Alianța pentru Unirea Românilor. 

PNL și USR refuza colaborarea cu PSD

În urma demiterii guvernului PNL și USR au decis intern să nu mai formeze majorități parlamentare cu PSD. 

„Dacă PSD, așa am spus atunci, votează o astfel de moțiune împreună cu AUR, atunci noi nu vom mai putea reface o majoritate guvernamentală cu PSD. Această decizie este valabilă și astăzi este fermă”, afirma președintele USR, Dominic Fritz. 

„PSD a acționat pentru destrămarea coaliției de guvernare formate anul trecut, iar apoi, împreună cu AUR, a creat majoritatea parlamentară pentru inițierea și adoptarea moțiunii de cenzură și demiterea Guvernului. În consecință, ar trebui ca PSD să-și asume guvernarea. În acest nou context politic, PNL își menține deciziile adoptate de forurile statutare și de grupurile parlamentare și va rămâne în opoziție”, au transmis liberalii marți seara. 

Cei doi activiști sunt Saif Abukeshek, cetățean spaniol, și Thiago Ávila, activist brazilian. Ei se aflau printre zecile de participanți la flotila „Global Sumud”, interceptată de forțele israeliene în apele internaționale, în largul coastelor Grecia. Potrivit ONU, cei doi sunt deținuți într-o închisoare din orașul israelian Ashkelon și nu au fost puși oficial sub acuzare, mai scrie Euronews.

ONU cere o anchetă privind acuzațiile de abuz

„Israelul trebuie să îi elibereze imediat și necondiționat”, a declarat purtătorul de cuvânt al biroului ONU pentru drepturile omului, Thameen Al-Kheetan. Acesta a afirmat că „nu este o crimă să îți arăți solidaritatea și să încerci să aduci ajutor umanitar populației palestiniene din Gaza”. Reprezentanții celor doi activiști susțin că aceștia ar fi fost abuzați în detenție și au intrat în greva foamei de șase zile. ONU a calificat drept „îngrijorătoare” relatările privind tratamentele aplicate și a cerut investigarea cazului. „Cei responsabili trebuie trași la răspundere”, a transmis Al-Kheetan.

Flotila plecase din Franța, Spania și Italia

Navele participante la flotilă au plecat din Franța, Spania și Italia cu scopul declarat de a sparge blocada impusă asupra Fâșiei Gaza și de a livra ajutoare umanitare populației afectate de război. Israelul susține însă că blocada navală este legală și necesară din motive de securitate. Ministrul israelian de Externe, Gideon Sa’ar, a declarat că activiștii interceptați urmau să fie transferați în Grecia, în coordonare cu autoritățile elene. „Israelul nu va permite încălcarea blocadei navale legale asupra Gazei”, a transmis acesta într-o postare pe platforma X.

Israelul califică flotilele drept „provocări”

În trecut, autoritățile israeliene au descris astfel de inițiative drept acțiuni de imagine și provocări politice. Ambasadorul Israelului la ONU, Danny Danon, a numit flotila „provocatoare”. ONU a cerut totodată Israelului să permită accesul ajutoarelor umanitare în Gaza și să înceteze folosirea detențiilor arbitrare și a legislației antiteroriste formulate vag, despre care afirmă că încalcă dreptul internațional.

În a doua jumătate a anului 2025, prețurile medii ale energiei electrice pentru gospodăriile din UE au rămas în mare parte stabile, cu o ușoară creștere la 28,96 EUR, față de 28,79 EUR pe 100 kWh în prima jumătate a anului. Aceste niveluri de prețuri rămân mult peste nivelurile de dinainte de criza energetică din 2022, arată EUROSTAT.

Creșterea ușoară din 2025 a fost determinată de creșterea impozitelor și a taxelor, care au crescut atât în ​​termeni absoluți (la 0,0837 EUR pe kWh, comparativ cu 0,0804 EUR pe kWh în prima jumătate a anului 2025), cât și ca pondere din factura finală (28,9% în a doua jumătate a anului 2025, față de 27,9% în prima jumătate a anului). Prin urmare, ușoara scădere a prețurilor energiei electrice înainte de impozitare a fost mai mult decât compensată de o impozitare mai mare, ceea ce a dus la o creștere modestă a prețurilor finale plătite de consumatori.

Variații accentuate ale prețurilor energiei electrice pentru uz casnic în UE. Prețurile au crescut brusc, cel mai mult, în România

Date Eurostat

S-au observat variații considerabile între țările UE, arată EUROSTAT.

• Irlanda a raportat cele mai mari prețuri la energia electrică, la 40,42 EUR pe 100 kWh, urmată de Germania (38,69 EUR) și Belgia (34,99 EUR). 
• În schimb, cele mai mici prețuri au fost observate în Ungaria (10,82 EUR), Malta (12,82 EUR) și Bulgaria (13,55 EUR).

În ciuda mediilor stabile din UE, comparațiile cu monedele naționale indică fluctuații semnificative ale prețurilor în unele țări.

• Prețurile energiei electrice pentru gospodării au crescut brusc în a doua jumătate a anului 2025 în România (+58,6% față de a doua jumătate a anului 2024), Austria (+34,3%) și Irlanda (+32,7%). Între timp, țări precum Cipru (-14,7%), Franța (-12,5%) și Danemarca (-11,9%) au înregistrat reduceri semnificative de prețuri.

Exprimate în standardul puterii de cumpărare (PCS), prețurile energiei electrice au fost cele mai mari pentru gospodăriile din:

• România (49,52 la 100 kWh),
• Cehia (38,65) și Polonia (37,15).

Cele mai mici prețuri bazate pe PCS au fost observate în Malta (14,09), Ungaria (15,10) și Finlanda (18,77).

Valentin Budeş, CFO al Sphera Franchise Group, operatorul în sistem de franciză al restaurantelor KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, spune că anul acesta ar urma să aibă loc investiţii de peste 100 mil. lei, iar compania va continua să distribuie dividende.

MedLife (M), furnizor de servicii medicale private cu o capitalizare de 6,2 mld. lei, şi-a publicat bugetul consolidat pentru 2026, care prevede o cifră de afaceri de 3,5 miliarde lei, cu 11% mai mult faţă de cât a avut în 2025, şi un profit net de aproape 36 de milioane de lei – primul rezultat net pozitiv semni­ficativ după ce 2025 s-a încheiat cu o pierdere netă de 3,85 milioane de lei.

Vodafone, unul dintre cele mai mari grupuri de telecomunicaţii din lume, cu sediul în Marea Britanie, a convenit cumpărarea participaţiei de 49% deţinute de partenerul său CK Hutchison în operatorul comun VodafoneThree pentru 4,3 miliarde de lire sterline (5,8 miliarde de dolari), devenind astfel proprietar unic al celui mai mare operator de telefonie mobilă din Marea Britanie, la mai puţin de un an de la crearea acestuia.

Apple a eliminat configuraţia de bază a computerului desktop Mac Mini - cel mai accesibil calculator al companiei - şi a ridicat preţul de pornire de la 599 la 799 de dolari, la o zi după ce directorul general Tim Cook le-a spus investitorilor că producătorul de iPhone-uri „nu poate obţine suficiente cipuri" pentru a produce atâtea dispozitive câte vor să cumpere clienţii. Mişcarea vine pe fondul unei crize globale de memorie şi semiconductori provocate de cererea masivă din zona inteligenţei artificiale, care redirecţionează resursele industriei de la piaţa de calculatoare personale spre centrele de date.