Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat CBS News, în contextul recentelor incursiuni ale dronelor rusești în spațiul aerian al Republicii Moldova.
Zelenski a declarat că NATO și statele membre ale Alianței trebuie să răspundă unor astfel de incidente chiar și atunci când nu este necesară o intervenție militară. În opinia președintelui ucrainean, o reacție este necesară pentru a transmite Moscovei că astfel de acțiuni nu pot rămâne fără consecințe.
„Lipsa de acțiune” ar putea fi interpretată de Rusia drept o invitație de a merge mai departe, a avertizat Zelenski.
Declarațiile sale vin pe fondul îngrijorărilor tot mai mari în rândul statelor NATO de pe flancul estic, după mai multe incidente în care drone rusești sau presupuse rusești au pătruns în spațiul aerian al unor state din regiune, scrie TVP World.
Dronele rusești din spațiul aerian al MoldoveiPreședintele ucrainean a spus că nu a fost surprins de incursiunile recente ale dronelor rusești în spațiul aerian al Republicii Moldova. Zelenski se afla în tranzit prin Moldova, la Chișinău, în timpul unora dintre aceste incidente.
Pe 9 septembrie, autoritățile de la Chișinău au închis temporar spațiul aerian al țării după detectarea unor drone. Plecarea avionului lui Zelenski spre Norvegia a fost astfel întârziată. Două drone rusești au intrat în spațiul aerian moldovenesc, una prăbușindu-se într-o zonă din apropierea capitalei, în timp ce cealaltă a continuat spre spațiul aerian al României.
Ulterior, autoritățile moldovene au raportat un nou incident pe 14 septembrie, când două drone au pătruns în spațiul aerian al Republicii Moldova pentru aproximativ 10 minute fiecare.
Zelenski a afirmat că dronele au intrat în spațiul aerian moldovenesc de două ori în perioade în care avionul său prezidențial se afla în tranzit prin Chișinău. El a sugerat că prezența avionului său ar fi putut avea legătură cu acțiunile Rusiei, fără a afirma că aeronava sa a fost ținta directă a unui atac.
Zelenski avertizează NATO după încălcarea spațiului aerian al RomânieiUnul dintre incidente a avut implicații și pentru România, stat membru NATO. Pe 9 septembrie, o dronă care intrase în spațiul aerian al Republicii Moldova a traversat și spațiul aerian românesc înainte de a reveni în zona Moldovei. Două aeronave F-18 spaniole, aflate în misiune NATO de poliție aeriană, au fost ridicate pentru monitorizarea situației.
Mesajul lui Zelenski vine într-un moment în care incidentele cu drone în apropierea sau în interiorul spațiului aerian al statelor NATO au devenit o preocupare pentru Alianță. Recent, un avion de vânătoare italian a doborât o dronă suspectată că ar fi de origine rusă după ce aceasta a pătruns în spațiul aerian al Lituaniei.
Social-democratul a susținut în cadrul unor declarații de presă miercuri că exporturile de animale vii către țări terțe ar putea fi reluate imediat printr-o decizie politică.
„Acest protest al fermierilor care este în Piața Victoriei este unul corect și legitim. Eu vă spun că în momentul de față, și vreau să atrag atenția premierului demis Ilie Bolojan, că de mâine, dar de mâine, printr-o asumare politică, exportul de animale vii către țările terțe poate fi realizat”, a declarat Florin Barbu.
„Fermierii au fost abandonați”Fostul ministru susține că, în perioada în care PSD a condus Ministerul Agriculturii, exporturile de animale vii au crescut semnificativ.
„Să nu uităm că în anul 2023, 2024, 2025, exportul de animale vii a crescut foarte mult, vorbind de aproape 500 de milioane de euro. (…) De ce în momentul de față, dacă acest minister nu mai este condus de un ministru al Partidului Social-Democrat, exportul de ovine este blocat în momentul de față?”, a afirmat Barbu.
El a mers mai departe cu acuzațiile: „Sigur, aceste lucruri cred că au fost puse într-un plan. Într-un plan de a distruge agricultura din România. Iar lucrul acesta se vede foarte clar. Pentru că fermierii au fost abandonați.”
Barbu a criticat și întârzierea despăgubirilor pentru secetă, susținând că autoritățile promiseseră măsuri în urmă cu aproximativ o lună.
„Nici până în momentul de față acești bani nu au fost puși din fondul de rezervă pentru a plăti despăgubirile fermierilor români”, a spus fostul ministru.
Avertisment privind zootehniaFlorin Barbu a avertizat că problemele actuale ar putea avea consecințe inclusiv asupra investițiilor în procesarea alimentelor.
„Dacă îngropăm zootehnia, riscăm ca peste 2 ani, când vor fi finalizate aceste fabrici, să nu avem materie primă pentru a procesa alimente”, a declarat fostul ministru, susținând că sunt în derulare investiții de peste două miliarde de euro în unități de procesare.
Potrivit acestuia, sprijinul financiar trebuie acordat fermierilor în momentul în care apar dificultățile, nu după unul sau doi ani.
„Intervențiile în agricultură se fac imediat. Dacă fermierilor români le dai un sprijin peste un an sau peste 2 ani, acești bani care trebuiau să ajungă în conturile fermierilor, toți acești bani se duc în dobânzile și creditele pe care le iau fermierii români. Nu este niciun ajutor către fermierii români”, a afirmat Barbu.
Barbu acuză un plan privind fondurile pentru agriculturăFlorin Barbu și-a încheiat intervenția cu noi acuzații la adresa lui Ilie Bolojan și Dragoș Pîslaru, susținând că transferarea, după 2028, a fondurilor europene destinate dezvoltării și politicii agricole către MIPE ar reprezenta un risc pentru fermieri.
„Domnul Pîslaru dorește foarte mult ca tot ceea ce înseamnă dezvoltare, partea de politică agricolă, din 2028 toate fondurile europene să treacă la MIPE. Ceea ce va fi un dezastru pentru fermierii români. Și vreau să-i mai atrag atenția domnului Pîslaru că, dacă face o analiză asupra politicii agricole comune din România și fondurile atrase, unde agricultura a atras peste 99% din fondurile europene, și dacă se uită în portofoliul dânsului la MIPE, gradul de realizare nu cred că este de 99%. Își doresc foarte mult ca aceste fonduri de dezvoltare să le ducă în cadrul ministerului, în toată politica de coeziune, și să împartă acești bani cum vor”, a declarat fostul ministru.
Barbu a revenit și asupra restricțiilor privind exporturile de animale, contestând interpretarea deciziei europene. „Nu există sancțiune dacă România va continua exporturile. (…) Atribuțiile Comisiei Europene sunt pe spațiul Uniunii Europene. Dacă vorbim de Algeria, dacă vorbim de Iordania, dacă vorbim de țările arabe, Uniunea Europeană nu are atribuții asupra comerțului realizat de către un stat membru al Uniunii Europene cu aceste state”, a susținut Barbu.
Fostul ministru a invocat și situația Algeriei, afirmând că alte state europene ar fi profitat de blocajul României: „Atunci când Comisia a dat această decizie, Spania a reluat exportul cu Algeria, unde România deținea 90% din importul statului.”
Barbu: Ar trebui vaccinate animalele destinate exportului, nu efectivele de reproducțieÎn privința vaccinării ovinelor, Florin Barbu a susținut că măsurile ar trebui aplicate diferențiat, astfel încât să nu fie afectate efectivele de reproducție și relațiile comerciale cu țările din afara UE. „Din punctul meu de vedere, trebuie să vaccinăm acele animale care sunt în acele ferme de finisare și apoi acele animale pleacă către export. Nu trebuie să vaccinăm matca. Pentru că riscăm, la un moment dat, prin protocoalele pe care noi le avem încheiate cu țările terțe de export, ca aceste țări, după ce facem vaccinarea acestor animale, să nu mai facă aceste exporturi de ovine cu România”, a declarat fostul ministru.
Barbu a avertizat că o vaccinare care ar impune modificarea protocoalelor sanitar-veterinare cu statele terțe ar putea produce un blocaj îndelungat al exporturilor.
De altfel, Florin Barbu a fost întrebat dacă ar consuma carne provenită de la o oaie despre care știe că este bolnavă și nevaccinată. „Da. Nu afectează sănătatea”, a răspuns fostul ministru al Agriculturii. La întrebarea de unde poate ști că aceasta nu prezintă un risc pentru sănătate, fostul ministru a afirmat: „Este testată înainte să fie sacrificată în abator”.
Pe DN7, în Valea Oltului, continuă lucrările de protejare a versanților, unde echipele montează plase în zonele cu risc de desprindere a rocilor. Intervențiile se desfășoară în trei puncte de lucru, pentru a limita impactul asupra traficului.
Potrivit DRDP Craiova, lucrările sunt organizate astfel încât să fie limitat impactul asupra traficului, având în vedere valorile ridicate de pe Valea Oltului. Deschiderea mai multor puncte de lucru ar presupune restrângeri suplimentare ale carosabilului și ar putea duce la formarea unor ambuteiaje.
Plase de protecție pentru reducerea riscului de căderi de rociDirecția regională de drumuri precizează că lucrările sunt necesare pentru creșterea siguranței circulației și pentru reducerea riscului ca materialele desprinse de pe versanți să ajungă pe carosabil.
Intervențiile vizează sectorul DN7 din Valea Oltului, una dintre cele mai circulate rute dintre sudul țării și Transilvania.
Restricții pentru camioane pe DN7În prezent, pe sectorul DN7 dintre Râmnicu Vâlcea și Boița sunt instituite restricții pentru vehiculele cu masa totală maximă autorizată de peste 7,5 tone.
Restricțiile sunt valabile de luni până sâmbătă, între orele 08.00 și 17.30.
Șoferii sunt sfătuiți să respecte semnalizarea rutieră temporară și indicațiile personalului din teren și să circule cu atenție în zonele în care se desfășoară lucrări.
Întrebat de MEDIAFAX cum se poziționează PSD, dar și familia sa politică europeană, față de interzicerea rețelelor sociale pentru copiii sub 13 ani și introducerea unor restricții suplimentare până la 15 ani, Victor Negrescu a susținut că este nevoie de o soluție care să protejeze minorii fără a le bloca dezvoltarea competențelor digitale.
„Noi credem că trebuie să existe un dialog real cu asociațiile de părinți, dar și cu tinerii, să găsim o manieră echilibrată în a oferi tinerilor oportunitatea de a dezvolta competențe digitale, fără însă să fie expuși dezinformării sau unor fluxuri de informații care să îi afecteze în dezvoltarea intelectuală, personală, educațională și, în viitor, profesională”, a declarat Victor Negrescu.
Negrescu: „Discuția despre limitarea accesului trebuie să aibă loc”„Cred că discuția despre limitarea accesului este o discuție care trebuie să aibă loc”, a spus Negrescu.
El a făcut trimitere și la discursul privind Starea Uniunii susținut miercuri de Ursula von der Leyen, afirmând că o parte dintre măsurile anunțate de șefa Comisiei trebuie transpuse efectiv în practică.
„Am remarcat și în discursul președintei Comisiei Europene încă o serie de mențiuni care cred că trebuie implementate”, a declarat vicepreședintele Parlamentului European.
Ursula von der Leyen vrea interdicție sub 13 ani și conturi supravegheate până la 15 aniUrsula von der Leyen a anunțat miercuri, în discursul privind Starea Uniunii susținut în Parlamentul European de la Strasbourg, noi restricții la nivelul UE pentru accesul copiilor la social media și alte servicii digitale.
Potrivit planului prezentat de șefa Comisiei, copiii sub 13 ani nu ar urma să aibă acces la rețele sociale și la anumite servicii online considerate riscante. Pentru adolescenții de 13 și 14 ani, Bruxelles-ul propune o formă de „mini-conturi” sau conturi introductive controlate de părinți ori tutori, care ar putea include limite privind timpul petrecut pe platforme și funcțiile disponibile. Planul vizează, între altele, rețele sociale, platforme video, jocuri online și anumite servicii bazate pe inteligență artificială.
Măsurile fac parte din viitorul EU Kids Act, pe care Comisia Europeană urmează să îl detalieze. Noile reguli nu sunt, în acest moment, o interdicție deja aplicabilă în statele membre, ci o inițiativă europeană care va trebui să parcurgă procesul legislativ al UE.
„Conținutul pentru tineri nu trebuie să fie același ca pentru adulți”Victor Negrescu spune că responsabilitatea nu trebuie plasată exclusiv asupra părinților sau copiilor, ci și asupra companiilor care operează platformele.
„Cred că trebuie să avem conținut adaptat pentru tineri, care nu trebuie să fie același ca pentru adulți. Cred că platformele trebuie să protejeze minorii în mod special”, a afirmat europarlamentarul.
El a pledat inclusiv pentru existența unor spații și forme de conținut dedicate educației și pentru un dialog mai amplu cu dezvoltatorii sistemelor de inteligență artificială.
„Cred că trebuie să discutăm mai mult cu platformele de inteligență artificială, tocmai pentru a ne asigura că tinerii primesc o informație corectă”, a spus Negrescu.
Actualul Digital Services Act obligă deja platformele accesibile minorilor să asigure un nivel ridicat de protecție a vieții private, a siguranței și securității acestora. Comisia Europeană a publicat și orientări care vizează inclusiv designul care creează dependență, recomandările de conținut, contactul cu persoane necunoscute și verificarea vârstei.
Social-democrații susțin „calibrarea accesului”Negrescu a atras atenția și asupra diferențelor de competențe digitale dintre copii, susținând că simplul acces la tehnologie nu înseamnă automat că aceasta este utilizată în mod corect.
„Trebuie să combatem inegalitățile existente, nu doar prin prisma folosirii tehnologiilor, ci mai ales prin prisma folosirii adecvate a tehnologiilor. Pentru că, dacă nu ai competențele necesare, nu ai abilitățile necesare, aceste instrumente pot fi folosite în direcția greșită”, a spus acesta.
Potrivit lui Negrescu, direcția susținută de familia social-democrată europeană este una de „calibrare a accesului”, combinată cu dezvoltarea oportunităților educaționale pentru copii și adolescenți.
„O anumită formă de calibrare a accesului și crearea de oportunități pe zona educațională – această direcție este susținută de familia social-democrată din Parlamentul European”, a declarat Victor Negrescu.
Potrivit bilanțului transmis după manifestație, polițiștii și jandarmii au acționat pe întreaga durată a protestului pentru menținerea ordinii publice, protejarea participanților și a celorlalți cetățeni, precum și pentru prevenirea și gestionarea situațiilor care puteau afecta siguranța publică.
În urma intervențiilor și verificărilor efectuate, au fost întocmite până în acest moment trei dosare penale, pentru fapte de ultraj, tulburarea ordinii și liniștii publice, instigare publică și distrugere, precum și pentru portul sau folosirea de obiecte periculoase.
De asemenea, 47 de persoane au fost conduse la sediile unităților de poliție pentru verificări și documentarea faptelor. Până la acest moment, șase persoane au fost reținute.
Amenzi de 46.000 de leiÎn ceea ce privește încălcările de natură contravențională, forțele de ordine au aplicat până acum 24 de sancțiuni, în valoare totală de 46.000 de lei.
Protestul a necesitat și intervenția echipajelor medicale. Acestea au acordat sprijin pentru 32 de persoane care au prezentat diverse stări de rău, printre care lipotimie, amețeli și dureri toracice.
Nouă persoane au fost transportate la unități medicale pentru îngrijiri.
Verificările continuăMAI precizează că activitățile operative nu s-au încheiat odată cu protestul. Polițiștii și jandarmii continuă verificările pentru identificarea tuturor persoanelor implicate în fapte penale sau contravenționale.
Cercetările se desfășoară sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul București.
Peste jumătate din finanțarea externă primită de Republica Moldova în 2025 a fost reprezentată de împrumuturi, iar aproximativ 49% de granturi, bani care nu trebuie rambursați, potrivit Europa Liberă Moldova, care citează raportul anual privind asistența externă.
UE, Germania și România, principalii donatoriCei mai importanți zece parteneri externi ai Republicii Moldova au fost Uniunea Europeană, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Germania, România, Franța, Statele Unite, Banca Europeană de Investiții (BEI), Suedia și Norvegia.
În cazul granturilor, Uniunea Europeană a acordat cea mai mare sumă, de 242 de milioane de euro. Germania a oferit peste 111 milioane de euro, iar România peste 86 de milioane de euro, situându-se astfel printre principalii donatori de fonduri nerambursabile.
În ceea ce privește împrumuturile, UE a furnizat aproximativ 289 de milioane de euro, BERD peste 162 de milioane, iar Banca Mondială peste 148 de milioane de euro.
Datele oficiale ale Cancelariei de Stat arată că Republica Moldova a primit efectiv 1,44 miliarde de euro în 2025, dintre care 699,4 milioane de euro sub formă de granturi și 737,3 milioane de euro sub formă de împrumuturi.
Energia a atras cei mai mulți baniCea mai mare parte a finanțărilor externe a fost direcționată către sectorul energetic, care a primit aproape 460 de milioane de euro. Mai mult de jumătate din această sumă a provenit de la Uniunea Europeană.
Alte aproximativ 260 de milioane de euro, provenite în principal de la UE și Banca Mondială, au mers către economie, iar educația a beneficiat de peste 118 milioane de euro.
Potrivit Guvernului de la Chișinău, sprijinul extern a fost utilizat și pentru infrastructură, agricultură, apărare, justiție și protecție socială. Finanțările au contribuit, de asemenea, la digitalizarea a 88 de servicii publice, realizarea a 58 de proiecte de investiții în agricultură și modernizarea a peste 125 de kilometri de infrastructură rutieră și feroviară.
Peste 667 de milioane de euro au mers pentru susținerea bugetuluiDin totalul asistenței financiare externe, peste 667 de milioane de euro au fost direcționate către sprijinirea bugetului Republicii Moldova. Aproximativ 474 de milioane de euro au provenit din împrumuturi externe de stat, iar circa 194 de milioane de euro au fost granturi.
Principalul partener pentru ambele forme de finanțare a fost Uniunea Europeană.
Republica Moldova a implementat 787 de proiecte de asistență externă nerambursabilă în 2025, față de 813 în anul precedent.
În afara Chișinăului, cele mai multe proiecte au fost derulate în raioanele (unități administrative similare județelor) Cahul și Ungheni, câte 17, urmate de Bălți și Florești, cu câte zece, și Găgăuzia, cu nouă proiecte.
6,8 miliarde de euro în șapte aniPe baza datelor guvernamentale centralizate de sursa citată, Republica Moldova a primit între 2019 și 2025 aproximativ 6,8 miliarde de euro din asistență financiară externă, echivalentul a circa 133 de miliarde de lei moldovenești.
În 2025 au ajuns în Republica Moldova și două tranșe din Planul de Creștere al Uniunii Europene, un program prin care UE finanțează reforme și investiții pentru apropierea economiei moldovenești de cea europeană. Cele două tranșe au avut o valoare totală de 478 de milioane de euro, iar programul prevede finanțări de 1,9 miliarde de euro în perioada 2025-2027.
Datele provin din raportul elaborat de Cancelaria de Stat a Republicii Moldova, pe baza informațiilor furnizate de partenerii externi, a datelor din Platforma pentru Gestionarea Asistenței Externe și a evidențelor Trezoreriei de Stat.
Angelina Jolie a făcut anunțul privind vizita pe Instagram. Celebra actriță a dezvăluit că a vizitat Ucraina chiar înainte de începerea anului școlar. Ea s-a întâlnit cu adulții implicați în sistemul de educație și cu elevii care învață în școli improvizate din subteran.
„În timp ce copiii din Ucraina se întorc la școală pe fondul atacurilor tot mai frecvente asupra civililor și a infrastructurii, am vizitat câțiva dintre profesorii, antrenorii și vecinii care îi ajută să învețe în siguranță. Orașul Harkov se află în apropierea graniței cu Rusia și este lovit aproape zilnic, motiv pentru care au fost amenajate săli de clasă în stațiile de metrou. Alte școli funcționează integral în subteran, unde copiii mici învață să citească la o adâncime echivalentă cu trei niveluri sub pământ”, a scris Angelina Jolie.
În timpul vizitei, Angelina Jolie și fiul ei au mers la un club de antrenament și la un studio de artă, ambele aflate în subteran din cauza bombardamentelor rusești. Vedeta a discutat cu mai multe femei care își cresc singure copiii și care așteaptă ca soții lor să se întoarcă din captivitatea rusă sau de pe front. Cu această ocazie, Jolie a onorat memoria lui Oleksii Yukov, fondatorul grupului „Platsdarm”, care căuta, identifica și recuperează trupurile militarilor căzuți în luptă. Yukov a fost ucis în luna august.
Pentru Angelina Jolie a fost a treia vizită în Ucraina de la începutul războiului. În aprilie 2022, ea a vizitat Liov, iar în noiembrie 2025, a ajuns la Herson.
Harkov, un oraș distrus de rușiHarkov este al doilea oraș ca mărime din Ucraina și centrul administrativ al regiunii cu același nume. Situat în nord-estul țării, la aproximativ 30 de kilometri de granița cu Rusia, orașul reprezintă un punct economic strategic și un centru istoric. Înainte de război, orașul avea o populație de aproximativ 1,5 milioane de locuitori.
Deoarece se află aproape de granița, Harkovul este unul dintre cele mai afectate orașe de invazia rusă declanșată în 2022. În ciuda bombardamentelor constante care au distrus o parte semnificativă a infrastructurii, o mare parte din populație a rămas în oraș. Pentru a rezista, localnicii au organizat școli, concerte și activități economice în rețeaua de metrou din subteran.
Sezonul 2027 din Formula 1 va începe pe 12 martie, în Bahrain, și se va încheia pe 12 decembrie, la Abu Dhabi.
Calendarul include două reveniri importante: Portugalia și Turcia. Marele Premiu al Portugaliei este programat în perioada 18-20 iunie, iar etapa de la Istanbul va avea loc între 1 și 3 octombrie. Formula 1 revine astfel la Istanbul Park, unde ultima cursă s-a disputat în 2021.
O premieră a sezonului viitor va fi prezența unui Sprint la Monaco, pe unul dintre cele mai cunoscute, dar și mai dificil de depășit circuite din calendar. Weekendul monegasc va include astfel două sesiuni de calificare, iar Sprintul este programat sâmbătă dimineață.
Numărul curselor Sprint crește de la șase în 2026 la 10 în 2027. Pe lângă Monaco, noutățile sunt Bahrain, Australia, Japonia și Abu Dhabi. Sprinturile revin la Montreal, Silverstone, Monza, São Paulo și Lusail.
Formula 1 spune că extinderea formatului vine în urma interesului crescut al publicului. Potrivit datelor prezentate de organizatori, weekendurile cu Sprint au generat o audiență totală cu 12% mai mare decât cele fără Sprint, 82% dintre spectatorii prezenți la astfel de evenimente considerând că formatul adaugă valoare experienței oferite de bilet.
Calendarul Formula 1 din 202712-14 martie – Bahrain (Sprint)
19-21 martie – Arabia Saudită
2-4 aprilie – Australia (Sprint)
9-11 aprilie – Japonia (Sprint)
16-18 aprilie – China
30 aprilie-2 mai – Miami
21-23 mai – Canada (Sprint)
4-6 iunie – Monaco (Sprint)
18-20 iunie – Portugalia
2-4 iulie – Marea Britanie (Sprint)
9-11 iulie – Austria
23-25 iulie – Belgia
30 iulie-1 august – Ungaria
3-5 septembrie – Italia (Sprint)
10-12 septembrie – Spania
24-26 septembrie – Azerbaidjan
1-3 octombrie – Turcia
8-10 octombrie – Singapore
22-24 octombrie – Statele Unite
29-31 octombrie – Mexic
5-7 noiembrie – Brazilia (Sprint)
18-20 noiembrie – Las Vegas
3-5 decembrie – Qatar (Sprint)
10-12 decembrie – Abu Dhabi (Sprint)
Astfel, sezonul 2027 va vizita cinci continente și va avea o distribuție geografică menită să eficientizeze deplasările echipelor și transportul echipamentelor. Sezonul începe și se termină în Orientul Mijlociu, prin cursele din Bahrain și Abu Dhabi.
Înaintea startului campionatului, testele de presezon vor avea loc în Bahrain, între 24 și 27 februarie.
