Răzvan Foncea, Policy Researcher and Strategist la Edge Institute, susține că digitalizarea este esențială pentru securitatea națională și că un stat digitalizat poate rezista mai bine atacurilor hibride, a declarat acesta la podcastul „Frontier Defense” al G4Media.
El a propus crearea unui „scut digital” și a unei arhitecturi clare de guvernanță. Aceasta ar include un centru de comandă pentru transformarea tehnologică. Foncea susține că momentul anulării alegerilor din 2024, care ne face vulnerabili, trebuie folosit în beneficiul țării, începând cu publicarea unui raport similar celui prin care a fost condamnat comunismul.
Printre vulnerabilitățile României se numără, în acest moment, lipsa interoperabilității datelor, competențele digitale scăzute din administrație și societate, precum și utilizarea riscantă a inteligenței artificiale de către stat. Pentru remediere, el recomandă educația digitală timpurie, testarea inovațiilor în huburi de tip „sandbox” și campanii naționale de alfabetizare.
Digitalizarea, pilon esențial al apărării și securității naționaleDiscuția vine în contextul în care România ocupă o poziție codașă în clasamentul global al digitalizării, aflându-se pe locul 72 în topul indicelui EGDI (E-Government Development Index), realizat de ONU. Țara noastră se situează astfel sub state precum Uzbekistan, Kazahstan, Georgia, Ucraina sau Republica Moldova. Oana Gheorghiu, vicepremier, a explicat situația prin faptul că oamenii politici corupți din România nu doresc digitalizarea, deoarece aceasta creează transparență. „De fapt, statul român nu este digitalizat pentru că nu s-a dorit. Digitalizarea vine la pachet cu transparența, nu mai poți să ascunzi nimic. Și asta încurcă, deocamdată”, a declarat ea.
Un stat digitalizat își protejează mai bine cetățenii în fața amenințărilor hibride și militare, potrivit lui Răzvan Foncea.
„Statele care sunt cele mai reziliente din perspectiva amenințărilor pe care le întâmpină – și aici discut despre amenințări pe toate fronturile, nu numai pe cale militară – sunt și cele care, în general, au un grad de digitalizare mult mai ridicat”, a declarat reprezentantul Edge Institute.
„În cele mai multe cazuri, iar exemplul Estoniei mi se pare ilustrativ în acest sens, faptul că ai o versiune digitalizată a statului îți permite inclusiv să-ți ocrotești cetățenii într-o manieră mult mai solidă”, a adăugat el. O inițiativă recentă a statului estonian este cea de creare a ambasadelor de date.
Acestea presupun plasarea de servere cu date care țin de infrastructura digitală a statului, informații despre cetățeni sau documente pe teritoriul altor state partenere, astfel încât, în caz de război pe cale terestră, statul să aibă continuitate și să poată funcționa, așa cum funcționau, pe vremuri, guvernele în exil. „Și din perspectiva aceasta cred că avem un exemplu ilustrativ că digitalizarea poate, de fapt, să salveze statul”, a explicat Foncea.
Ucraina este, de asemenea, un exemplu ilustrativ, care a lansat Diia, o aplicație de e-guvernare, un fel de „stat într-un smartphone”. Scopul ei principal este de a digitaliza complet relația dintre cetățean și autorități. Astfel, Kievul nu a pierdut legătura cu milioanele de cetățeni refugiați după izbucnirea conflictului și nici cu cei aflați în zonele izolate. România, care nu are o astfel de platformă, ar avea mult de suferit în caz de conflict.
Totodată, fără un centru de comandă și un leadership asumat, eforturile de transformare a statului sunt ineficiente, crede Răzvan Foncea. „Fără o arhitectură de guvernanță solidă, nu putem să digitalizăm statul”, a spus invitatul, adăugând că trebuie „să existe la nivel central și un responsabil politic, și anume un viceprim-ministru pentru transformare digitală”. Este vorba despre un Government Chief Information Officer, practic un coordonator al întregului proces de transformare digitală.
Necesitatea de a construi un „scut digital”După anularea alegerilor din 2024 în urma interferențelor, România trebuie să facă din reziliența digitală un proiect de țară. „Așa cum avem un scut la Deveselu, care ne ocrotește din perspectivă militară, din perspectivă digitală avem nevoie de un scut similar, iar asta presupune o formare în masă a administrației publice”, a explicat reprezentantul Edge Institute.
Edge Institute încearcă să identifice modalități prin care să dezvolte capacitatea instituțiilor publice de a răspunde în astfel de scenarii. Foncea spune că, în ciuda părerii generale, nu avem foarte multe talente în combaterea atacurilor informatice în România, iar conexiunea dintre talentele care există și administrația publică este „una lacunară în continuare”.
Tot referitor la anularea alegerilor din 2024, Răzvan Foncea crede că România are nevoie de un raport, similar cu raportul care condamna comunismul în 2006 sau raportul Comisiei Internaționale „Elie Wiesel” privind Holocaustul din România. „Pentru că acesta este un moment de cotitură în istoria recentă a României, este un moment de vulnerabilitate, dar, pe de altă parte, avem nevoie și de un exercițiu de reconciliere națională”, a explicat Foncea.
Însă momentul respectiv poate fi folosit în beneficiul României. „Dacă spuneam mai devreme că România a fost un exemplu de manual de interferență electorală, din perspectiva mea avem potențialul să devenim un exemplu de manual de reziliență digitală și să ne asumăm proiectul de scut digital al Uniunii Europene, al lumii libere, în parteneriat cu toți prietenii României”, a continuat Răzvan Foncea.
Lipsa interoperabilității și folosirea greșită a inteligenței artificialeServiciile digitale trebuie să comunice între ele în România și să funcționeze într-un management solid al datelor, spune reprezentantul Edge Institute. „Nu există protocoale de interoperabilitate între structuri ale aceluiași minister”, iar acest lucru „duce la o vulnerabilitate structurală pentru România”.
Totodată, adoptarea și finanțarea strategică a inteligenței artificiale sunt deficitare în țară. Strategia națională de AI trebuie legată direct de viitorul cadru de investiții europene pentru a fi cu adevărat funcțională. „Marea oportunitate pe care o avem este să adoptăm noua strategie în ciclul 2028-2034, care va fi și cadrul financiar multianual la nivelul Uniunii Europene, astfel încât să conectăm programe operaționale și fonduri de investiții cât mai clare pentru a dezvolta inteligența artificială în România”, a spus Foncea.
Potrivit invitatului, în prezent, funcționarii publici folosesc inteligența artificială într-un mod greșit și riscant. AI-ul este utilizat fără protocoale clare de securitate sau etică. „În momentul de față AI-ul în administrația publică este utilizat din ce în ce mai mult, dar este utilizat profund greșit. Funcționari care introduc date personale în conversațiile lor cu LLM-uri, sunt documente publice care sunt realizate cu AI, sunt proiecte de lege în Parlament care sunt scrise cu AI și este evident atunci când ai unul în față”, a afirmat Foncea.
În acest moment, spune reprezentantul think tank-ului, absorbția fondurilor europene pentru digitalizare se blochează din cauza lipsei capacității administrative. Instituțiile locale sunt slab pregătite și le lipsește un cadru clar de achiziții publice pentru soluții tehnologice.
Ce putem face?Tranziția industriei IT de la outsourcing la inovație și produse cu valoare adăugată este o soluție pentru a merge înainte pe calea digitalizării. Acest lucru se poate face prin dezvoltarea de „sandbox-uri” (spații de testare reglementată), potrivit lui Foncea. „Noi recomandăm crearea de sandbox-uri, de spații de testare și reglementare în care autoritățile publice vin alături de mediul academic, de ONG-uri, de firme și testează soluții inovatoare”, a explicat el.
Totodată, specialistul de la Edge Institute crede că educația digitală trebuie să înceapă de timpuriu, încă din grădiniță sau din clasele primare, urmând modelele din Estonia sau Danemarca. „Să începem cât mai devreme, preferabil chiar din grădiniță, din anii inițiali ai formării, dar ulterior, mai ales din învățământul primar, să dezvoltăm anumite competențe digitale în rândul elevilor, inclusiv competențe de AI, o înțelegere a fenomenului cibernetic”, a explicat invitatul.
Apoi, România are nevoie de o campanie de masă pentru alfabetizarea digitală a cetățenilor. Fiind pe ultimul loc în UE la competențe digitale, o „caravană digitală” ar putea aduce cunoștințe în zonele rurale, mai spune Răzvan Foncea.
Vicepreședintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, Bogdan Rodeanu, a anunțat joi, pe pagina sa de Facebook, că aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene au ajuns în România, în timpul discuțiilor purtate la Palatul Parlamentului cu o delegație parlamentară italiană condusă de Fabrizio Comba.
Negocierile dintre partea română și partea italiană au fost dedicate cooperării bilaterale și securității regionale.
„Primele aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene se aflau deja în zbor către Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu în timp ce discutam, la Palatul Parlamentului, cu delegația parlamentară italiană condusă de Fabrizio Comba.”, a transmis Rodeanu.
Acesta a explicat că, în timp ce avea loc dialogul despre cooperarea România-Italia și despre securitatea din regiune, angajamentele NATO erau deja puse în practică.
„În același timp în care purtam un dialog despre cooperarea dintre România și Italia, despre securitatea europeană și provocările actuale ale Flancului Estic, angajamentele asumate de Italia în cadrul NATO se materializau deja prin consolidarea prezenței aliate pe teritoriul României.”, a transmis el.
Discuțiile au vizat și situația de securitate generată de războiul din apropierea granițelor NATO, dar și sprijinul acordat după incidentele recente din România, precum drona rusească din Galați.
„Am avut o discuție deschisă și constructivă despre securitatea regiunii noastre, despre provocările generate de războiul aflat în apropierea granițelor NATO și despre responsabilitățile pe care statele aliate și le asumă împreună. Am transmis mulțumirile noastre pentru decizia Italiei de a accelera măsurile de sprijin destinate întăririi Flancului Estic, după incidentul provocat de drona rusească ce a lovit un bloc de locuințe din Galați.”
„Dincolo de cooperarea în domeniul securității și apărării, România și Italia sunt legate printr-o relație specială de solidaritate și fraternitate.”, a precizat acesta.
El a făcut câteva precizări și despre cât contează comunitățile românești și italiene în consolidarea acestei relații.
„De-a lungul anilor, milioane de români și italieni au construit punți reale între cele două țări prin muncă, familie, investiții, cultură și respect reciproc. Această apropiere dintre concetățenii noștri reprezintă una dintre cele mai solide fundații ale parteneriatului bilateral.”
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare oferă până la 44 de milioane de euro pentru a sprijini dezvoltarea, construcția și operarea unui sistem de stocare a energiei în baterii de 127 MW / 254 MWh în Scornicești, România, anunță presa europeană.
Proiectul, deținut în coproprietate de R.Power SA și Eiffel Investment Group prin intermediul Eiffel Transition Infrastructure SLP, va fi printre primele proiecte independente de stocare a energiei în baterii la scară largă din România și se așteaptă să consolideze securitatea energetică, să îmbunătățească stabilitatea rețelei și să sprijine integrarea energiei electrice regenerabile.
Din pachetul de finanțare BERD, 29 de milioane de euro vor fi susținute de o garanție de primă pierdere InvestEU, contribuind la reducerea riscurilor legate de operațiunile efectuate de comercianți. Proiectul va participa la piața de servicii auxiliare și de echilibrare în curs de dezvoltare din România, veniturile fiind generate în principal printr-un acord de optimizare cu GEN-I.
Pe măsură ce România lucrează pentru a atinge un obiectiv de 38,3% din energia regenerabilă în consumul final de energie până în 2030, soluțiile de stocare, cum ar fi BESS Scornicești, devin din ce în ce mai importante pentru a reduce restricțiile privind energia regenerabilă și a îmbunătăți flexibilitatea sistemului electric. Proiectul include, de asemenea, activități de informare cu instituțiile de învățământ locale pentru a încuraja femeile și tinerii să urmeze cariere în sectorul energetic.
Proiectul este deținut în coproprietate de producătorul paneuropean independent de energie electrică R.Power SA și Eiffel Investment Group, prin intermediul fondului său administrat Eiffel Transition Infrastructure SLP. Odată dezvoltat, construit și operațional, sistemul de stocare a energiei prin baterii va contribui la consolidarea securității energetice a României, va sprijini integrarea energiei regenerabile și va contribui la o mai mare flexibilitate în întregul sistem electric al țării.
Din finanțarea BERD de până la 44 de milioane de euro, 29 de milioane de euro vor fi susținute de o garanție de primă pierdere InvestEU, concepută pentru a reduce riscurile și a sprijini investițiile inovatoare în infrastructura verde care promovează tranziția durabilă în statele membre ale UE.
România își mărește capacitatea de energie regenerabilă în cadrul Planului Național Energetic și Climă actualizat, care vizează o pondere de 38,3% a energiei regenerabile în consumul final de energie până în 2030. Pe măsură ce în sistem se adaugă mai multă energie electrică regenerabilă, flexibilitatea rețelei și capacitatea de stocare devin din ce în ce mai importante pentru gestionarea cererii și ofertei, limitarea restricțiilor și menținerea stabilității sistemului.
Proiectul de stocare în baterii de la Scornicești va stoca electricitatea atunci când va fi disponibilă și o va elibera atunci când va fi nevoie, contribuind la echilibrarea rețelei și la îmbunătățirea utilizării generării de energie regenerabilă. Fiind unul dintre primele proiecte BESS independente la scară largă de pe piața emergentă de stocare din România, se așteaptă să demonstreze atât viabilitatea tehnică, cât și cea comercială a stocării în baterii și să sprijine investiții suplimentare în proiecte similare.
Proiectul va opera în cadrul pieței de servicii auxiliare și de echilibrare din România, aflată în dezvoltare. Veniturile sale vor proveni în principal de la comercianți și vor fi generate printr-un acord de optimizare cu traderul regional de energie GEN-I, reflectând rolul tot mai mare al activelor energetice flexibile în susținerea stabilității pieței energiei electrice.
Pe lângă beneficiile aduse sistemului energetic, proiectul include activități de informare la nivel local, cu instituții de învățământ, pentru a încuraja femeile și tinerii să ia în considerare cariere în sectorul energetic. Această componentă își propune să sprijine incluziunea mai largă într-o industrie care, în mod tradițional, a înregistrat o participare mai scăzută a femeilor.
Garanția InvestEU pentru prima pierdere este inclusă pentru a contribui la abordarea profilului de risc mai ridicat asociat operațiunilor efectuate de comercianți. Garanția face parte din rolul mai amplu al InvestEU în mobilizarea investițiilor pentru proiecte de tranziție durabilă în întreaga Uniune Europeană, inclusiv infrastructură verde și tehnologii energetice inovatoare.
Finanțarea va fi acordată unei companii de proiect înregistrate în România. R.Power, cu sediul central în Varșovia, Polonia, deține un portofoliu european semnificativ de proiecte de stocare în baterii, energie hibridă și generare de energie regenerabilă la scară largă.
Tranzacția se adaugă activității de investiții de lungă durată a BERD în România, unde Banca a angajat peste 12,5 miliarde de euro în 591 de proiecte.
Specialiștii în grădinărit sugerează o soluție casnică ce poate eradica iedera „gravă și invazivă”, folosind doar trei ingrediente comune din bucătărie, potrivit Express.
Planta cățărătoare veșnic verde este renumită pentru aderența sa pe ziduri, garduri și copaci.
De ce trebuie eliminată iederaDeși oferă anumite beneficii pentru mediu, cum ar fi refugiul păsărilor, iedera poate copleși alte plante. Ea poate eroda mortarul din pereții mai vechi și poate bloca lumina soarelui. De asemenea, răspândirea necontrolată a iederii poate pune în pericol copacii, prin creșterea în greutate și concurența pentru lumina soarelui și apă.
Metoda tipică de combatere a plantei implică utilizarea de substanțe chimice dure, potrivit sursei citate. Însă, specialiștii de la Drip Works recomandă o soluție simplă, la îndemâna oricui.
Gestionarea iederii diferă în funcție de locul în care s-a instalat în grădină. Pentru pereți, experții recomandă o soluție spray cu oțet.
Amestec obținut din ingrediente comune în orice casă„Dacă doriți un zid de grădină fără iederă, aceasta este o modalitate eficientă și naturală de a scăpa de ea”, sfătuiesc experții. Aceștia recomandă un amestec din oțet de mere, sare și detergent de vase. Specialiștii susțin că s-a „dovedit a fi cea mai bună soluție pentru a ucide iedera”, potrivit sursei.
Prepararea spray-ului este simplă. Amestecați aproximativ 4 litri de oțet de mere, o lingură de sare și aproximativ două linguri de detergent de vase.
Atât oțetul de mere, cât și oțetul alb pot fi folosite pentru a elimina iedera. Oțetul de mere are un potențial mai eficient, datorită compușilor suplimentari dincolo de acidul acetic.
Înainte de utilizare, este esențial să închideți capacul amestecului și să îl agitați bine. La fel de important este să purtați mănuși de grădinărit, bluze cu mânecă lungă și cizme pentru o protecție adecvată pe tot parcursul procesului, mai precizează sursa.
Soluția trebuie să acopere iedera cel puțin cinci zileSe recomandă ca soluția de oțet să acopere bine plantele de iederă timp de cel puțin cinci zile. Formula lichidă acționează ca un erbicid natural. Aceasta absoarbe umezeala din frunzele de iederă. De asemenea, ajută la descompunerea stratului protector de ceară.
„După cinci până la șase zile, folosiți foarfece de grădină și un ferăstrău de grădinărit pentru a îndepărta iedera moartă”, precizează experții.
Dacă vreun frunziș supraviețuiește aplicării prin pulverizare, procesul poate fi repetat până când iedera este eliminată complet.
Ulterior, este esențial să extrageți rădăcinile. Iedera va crește din nou dacă rămâne în urmă chiar și un mic fragment de rădăcină, mai arată sursa.
Peste 20 de ofițeri de poliție responsabili de protejarea familiei regale au fost trimiși în misiune restricționată, după ce unii au fost acuzați că au adormit la Castelul Windsor și și-au lăsat posturile nesupravegheate, a anunțat poliția londoneză, citată de CNN.
Un total de 23 de ofițeri din cadrul Comandamentului Regalității și Protecției Specialiștilor au primit notificări de abatere disciplinară, 21 dintre ei având atribuții restricționate, în urma a ceea ce forțele de ordine au descris ca fiind o anchetă urgentă lansată luna trecută, a anunțat Poliția Metropolitană.
„Presupusul comportament nu se ridică la nivelul standardelor înalte așteptate de la ofițeri, în special în roluri de protecție în prima linie”, a declarat un purtător de cuvânt al forțelor de ordine.
Acuzațiile au ieșit la iveală după ce ziarul The Sun a relatat că ofițerii au fost acuzați că și-au lăsat posturile nesupravegheate la Windsor, una dintre reședințele regelui Carol, precum și că au dormit în timpul serviciului.
Ofițerii din unitatea specializată a poliției sunt responsabili de protejarea membrilor Familiei Regale și de paza reședințelor regale.
Cei doi ofițeri care nu au fost plasați în atribuții restricționate nu vor fi detașați la reședințele regale cât timp ancheta continuă, se arată în comunicatul poliției, adăugând că anchetele sunt în curs și la alte reședințe regale.
Castelul Windsor, unde regele l-a găzduit anul trecut pe președintele american Donald Trump , la vest de Londrei, este folosit în mod regulat atât pentru sejururi private, cât și pentru ocazii de stat.
