Comisia Europeană a aprobat luni deblocarea primelor de carieră didactică pentru profesorii din România, a anunțat Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene.
Condițiile de utilizare a voucherelor sunt mai stricte decât în forma adoptată de Guvernul României în 2023, după greva generală a profesorilor. Conform noilor reguli, minimum 65% din sumă trebuie alocat participării la cursuri de formare profesională stabilite de Ministerul Educației și Cercetării.
Restul banilor poate fi folosit pentru cărți, materiale de specialitate sau alte cheltuieli necesare activităților educaționale, dar care și au legătură cu procesul de predare.
„Uniunea Europeană investește în calitatea educației. Pentru a face față transformărilor rapide din societate, este esențial să ne asigurăm că profesorii care formează generațiile viitoare au acces la resurse moderne și competențe actualizate”, a declarat vicepreședinta Comisiei Europene.
Noua formulă ridică pragul de cheltuieli pentru cursuri la minimum 65%, o creștere față de primele propuneri ale autorităților române.
Calculat pentru cei 1.500 de lei ai primei, cel puțin 975 de lei trebuie folosiți pentru cursuri, iar restul de 525 de lei poate fi alocat cărților, materialelor de specialitate sau altor cheltuieli eligibile.
Numărul profesorilor care vor primi primele este estimat la 220.000, față de aproximativ 267.000 cât estima înainte Ministerul Educației. Numărul beneficiarilor va scădea, așadar, cu aproape 18%, adică cu circa 47.000 de persoane, comparativ cu estimarea inițială.
Potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), fără modificările legislative, mecanismul de decontare din fonduri europene nu poate fi pus în aplicare.
Ministerul a precizat că, în primul trimestru al anului 2026, va fi elaborat un proiect de modificare a OUG 58/2023, care să includă noile reguli privind eligibilitatea cheltuielilor și utilizarea voucherelor. În prezent, proiectul nu se află în transparență decizională la MIPE.
Inițial, conform OUG 58/2023, suma de 1.500 de lei trebuia acordată anual cadrelor didactice și didactice auxiliare, începând cu luna octombrie, și putea fi folosită pentru cursuri de formare, echipamente IT, cărți, aplicații educaționale și alte nevoi didactice, cu o flexibilitate mai mare a cheltuielilor.
MIPE a explicat ulterior că forma inițială a măsurii nu a fost acceptată de Comisia Europeană, care a cerut condiționarea cheltuielilor și orientarea predominantă către formare profesională.
În acel moment, Comisia Europeană impunea ca minimum 50% din sumă să fie utilizată pentru cursuri.
Dronele iraniene au lovit o instalație militară australiană din Emiratele Arabe Unite, dar nu au existat răniți, a declarat ministrul australian al apărării, conform The Guardian.
Richard Marles a declarat că dronele au lovit baza aeriană Al Minhad, un centru logistic pentru operațiunile Australiei în Orientul Mijlociu, lângă Dubai, în prima noapte a războiului din Iran.
„Avem un număr de australieni care operează de la un sediu pe care îl avem la Al Minhad de mulți, mulți ani”, a declarat Richard Marles, marți, pentru televiziunea australiană Seven Network, citat de AP
„Toți sunt identificați, toți sunt în siguranță. Avem peste 100 de militari în serviciu, de fapt, în tot Orientul Mijlociu, într-o serie de țări, dar majoritatea se află în Emiratele Arabe Unite, iar baza respectivă este foarte importantă pentru noi.”, a declarat el.
Noi alerte de suspiciuni de infiltrare a dronelor în Golan. Hezbollah a confirmat trimiterea anterioară a unor droneAlerte de suspiciuni de infiltrare a dronelor în mai multe comunități din Golan.
Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au declarat anterior că au doborât două drone lansate din Liban. Hezbollah a confirmat că a lansat două drone.
Câte rachete şi drone au interceptat până acum ţările din GolfEmiratele Arabe Unite au interceptat 169 dintre cele 182 de rachete detectate, restul aterizând în mare, conform CNN. Totodată, au doborât 645 de drone, în timp ce alte 44 au atins teritoriul țării, potrivit Ministerului Apărării.
Bahrain a raportat interceptarea a 70 de rachete și 76 de drone, conform presei de stat, citând Comandamentul General al Forțelor de Apărare.
Qatar a neutralizat 101 rachete dintr-un total de 104 detectate, precum și 24 din 39 de drone, și a doborât două bombardiere iraniene SU-24, potrivit agenției de știri de stat Qatar News Agency.
Arabia Saudită nu a dezvăluit cifra exactă a rachetelor sau dronelor interceptate.
Totuși, Ambasada SUA din Riad a fost lovită de drone suspectate a fi iraniene, conform a două surse apropiate situației. Ministerul Apărării a precizat ulterior că opt drone au fost interceptate în apropierea orașelor Riad și Al-Kharj.
Israelul ordonă noi evacuări în LibanArmata israeliană a emis marți noi ordine de evacuare pentru zeci de locații din Liban, scrie The Guardian.
Avertismentul a fost făcut inclusiv pentru locuitorii din două cartiere din sudul Beirutului, pentru a sta departe de mai multe clădiri înainte de o acțiune militară, relatează AFP.
„Avertisment urgent pentru locuitorii din Liban, în special din satele ale căror nume sunt afișate. Pentru siguranța dumneavoastră, trebuie să vă evacuați imediat locuințele”, se arată într-un comunicat al purtătorului de cuvânt al armatei în limba arabă, Avichay Adraee, pe Telegram, care enumeră 50 de locații.
„Sunteți situat în apropierea instalațiilor și intereselor Hezbollah, împotriva cărora IDF va opera în viitorul apropiat”, le-a spus el locuitorilor din cartierele Ghobeiry și Haret Hreik din sudul Beirutului.
Centrele de date Amazon avariate de atacurile cu droneAmazon Web Service (AWS) declară că se confruntă cu „întreruperi continue ale serviciilor” în Orientul Mijlociu, după ce compania a susținut că trei dintre centrele sale de date au fost afectate de atacurile cu drone, scrie Sky News.
Într-o actualizare de pe site-ul său web, AWS a declarat că două facilități din Emiratele Arabe Unite au fost „lovite direct”, în timp ce „o dronă lovită în imediata apropiere” a unui amplasament din Bahrain a provocat pagube.
„Aceste atacuri au provocat daune structurale, au perturbat furnizarea de energie electrică infrastructurii noastre și, în unele cazuri, au necesitat activități de stingere a incendiilor care au dus la daune suplimentare provocate de apă.”, se arată.
AWS a declarat că lucrează pentru a restabili serviciul, dar a recunoscut că a avut loc o recuperare.
Știrea inițialăLa începutul celei de-a patra zile a conflictului din Orientul Mijlociu, izbucnit după ofensiva americano-israeliană împotriva Iranului, Israelul a anunțat marți că a atacat sediul radioteleviziunii publice din Teheran. Capitala iraniană a fost zguduită de mai multe explozii, potrivit AFP.
Teheranul, care a continuat să țintească statele din Golf unde sunt amplasate baze americane, a declarat că este pregătit pentru un „război de durată”. La rândul lor, Statele Unite au transmis că sunt dispuse să acționeze „până la capăt”, fără a exclude posibilitatea unei intervenții militare terestre.
Cu toate acestea, prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, a respins afirmațiile potrivit cărora Statele Unite și Israelul ar intra într-un conflict prelungit cu Iranul, relatează The Times of Israel și The Guardian.
Într-un interviu acordat postului Fox News, Netanyahu a declarat: „Aud că oamenii vă spun că veți avea un război fără sfârșit aici. Nu veți avea un război fără sfârșit pentru că… acest regim terorist din Iran este în punctul său cel mai slab” de la înființarea sa.
De asemenea, Israelul a anunțat că a interceptat două drone care au traversat teritoriul țării din direcția Libanului, au declarat Forțele de Apărare Israeliene marți dimineață devreme.
Iată declarația completă: „În urma sirenelor care au declanșat identificarea unei aeronave ostile la ora 04:43 în zona Galileii de Vest, Forțele Aeriene Israeliene au interceptat două drone care au traversat teritoriul israelian din direcția Libanului. În plus, în urma sirenelor care au declanșat în HaGoshrim la ora 04:37, s-a stabilit că este vorba de o identificare falsă.”
Mai mult, Armata Arabiei Saudite anunțat că a interceptat și distrus opt drone în apropierea capitalei Riad și a orașului central Al Kharj, a anunțat Ministerul Apărării din regat marți dimineață, ora locală, relatează CNN.
Declarația, atribuită purtătorului de cuvânt al ministerului, general-maiorul Turki Al-Maliki, nu a precizat dacă au rezultat pagube sau victime.
Al Kharj se află la aproximativ 85 de kilometri sud-est de Riad. Baza Aeriană Prince Sultan este situată în apropiere. Este o bază aeriană saudită, dar se știe anterior că a găzduit aeronave militare americane.
O scădere a acțiunilor a continuat marți, iar dolarul american a crescut, pe fondul temerilor investitorilor legate de impactul atacurilor americane și israeliene asupra Iranului, scrie Reuters.
Cel mai extins indice MSCI pentru acțiunile din Asia-Pacific, în afara Japoniei, a pierdut 1,5%, prelungind pierderile pentru a doua zi consecutivă.
El a fost condus de scăderea de până la 4,1% a acțiunilor din Coreea de Sud. Nikkei 225 din Tokyo a coborât cu 2,3%, iar contractele futures e-mini pe S&P 500 au scăzut cu 0,6%.
„Incertitudinea politicii economice era deja ridicată, iar acum, odată cu conflictul din Iran, se așteaptă ca și riscul geopolitic să crească. Ultima dată când ambele au înregistrat o creștere bruscă a fost în 2022, în timpul conflictului Rusia-Ucraina, care nu a funcționat bine pentru piețele asiatice.”, a declarat Rupal Agarwal, strateg la Bernstein în Singapore.
Pe Wall Street, indicele S&P 500 s-a stabilizat după o sesiune volatilă de luni, iar Nasdaq Composite a crescut cu 0,4%. Președintele american Donald Trump a spus că operațiunea împotriva Iranului a depășit așteptările.
Un oficial al Gărzilor Revoluționare din Iran a precizat că Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă traficului maritim și că orice navă care încearcă să treacă va fi atacată.
Amenințare a dus la creșterea costului închirierii unui supertanker pentru transportul petrolului din Orientul Mijlociu către China la peste 400.000 de dolari pe zi.
Contractele futures pentru țițeiul Brent au urcat cu 2%, până la 79,22 dolari pe baril. Prețurile gazelor naturale au crescut cu aproximativ 40% în Europa și Asia.
Rezolvarea scenariilor de riscCreșterea bruscă a prețurilor la energie ar putea, de altfel, mări costurile companiilor asiatice și afecta profiturile, ceea ce va influența într-o măsură performanța acțiunilor.
„Estimăm că o creștere de 20% a prețului Brent ar putea reduce câștigurile regionale cu 2%, cu variații între țări, dar acest lucru depinde de durata conflictului. Vârfurile mari ale riscului geopolitic afectează pe termen scurt, dar efectele se disipează în timp. Creșterea riscului geopolitic coincide cu vulnerabilitatea regională la corecție.”, au notat analiștii de la Goldman Sachs.
În toată această situație alarmantă, Secretarul de stat, Marco Rubio, a spus că Statele Unite vor lua măsuri pentru a contracara creșterea bruscă a prețului petrolului cauzată de conflictul din Iran.
Datele ISM arată că activitatea industrială din SUA a crescut constant în februarie, însă prețurile la poarta fabricilor au atins un maxim de aproape 3 ani și jumătate, ceea ce arată presiunea asupra inflației chiar înainte de atacurile SUA asupra Iranului.
Contractele futures indică o probabilitate de 97,5% ca Fed să mențină ratele dobânzilor la reuniunea din 18 martie. Indicele dolarului american s-a menținut aproape de maximul de șase săptămâni, la 98,499, în timp ce randamentul obligațiunilor pe 10 ani a scăzut la 4,036%.
De asemenea, aurul a crescut cu 0,6%, la 5.358,44 dolari, în timp ce Bitcoin și Ether au scăzut cu 1,5%, la 68.399,26 dolari, respectiv 2.013,07 dolari.
Prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, a respins afirmațiile potrivit cărora Statele Unite și Israelul ar intra într-un conflict prelungit cu Iranul, relatează The Times of Israel și The Guardian.
Acesta a susținut că intervenția militară a celor două state în regiune va fi scurtă și decisivă.
Într-un interviu acordat postului Fox News, Netanyahu a declarat: „Aud că oamenii vă spun că veți avea un război fără sfârșit aici. Nu veți avea un război fără sfârșit pentru că… acest regim terorist din Iran este în punctul său cel mai slab” de la înființarea sa.
„Aceasta va fi o acțiune rapidă și decisivă”, a mai afirmat Benjamin Netanyahu.
Liderul israelian consideră că loviturile lansate de SUA și Israel pot crea premisele pentru schimbarea regimului de la Teheran. Cu toate acestea, în prezent, în Statele Unite, există poziții diferite cu privire la acest demers.
Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a declarat anterior că schimbarea regimului nu reprezintă scopul principal al intervenției, acesta fiind, în schimb, eliminarea amenințărilor iraniene legate de rachete, forțe navale, programul nuclear.
Benjamin Netanyahu a declarat că Iranul este vinovat pentru majoritatea problemelor din Orientul Mijlociu și susține că o eventuală prăbușire a regimului ar deschide calea unor noi acorduri de pace între Israel și statele arabe și musulmane din regiune.
El crede că acțiunile comune americano-israeliene vor „inaugura o eră de pace la care nici măcar nu am visat”.
Secretarul de stat american, Marco Rubio, a explicat că SUA au declanșat Operațiunea Epic Fury după ce Israelul se pregătea pentru un atac preventiv asupra Iranului.
Potrivit acestuia, informațiile serviciilor americane indicau că Teheranul ar fi răspuns prin atacuri asupra intereselor americane din regiune.
După această declarație au urmat criticile la adresa administrației americane, unii acuzând că Israelul ar fi atras SUA într-un conflict cu Iranul. Întrebat despre această acuzație, Netanyahu a respins ideea și a ironizat-o.
„Este ridicol. Donald Trump este cel mai puternic lider din lume. Face ceea ce consideră că este corect pentru America. De asemenea, face ceea ce consideră că este corect pentru generațiile viitoare”, spune Netanyahu.
Cotațiile petrolului au continuat să crească marți, pentru a treia zi consecutiv, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al riscurilor legate de transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz.
Investitorii se tem în continuare de posibile probleme legate de livrările din una dintre cele mai importante regiuni producătoare de petrol din lume.
Contractele futures pentru țițeiul Brent au ajuns la 78,83 dolari pe baril, cu 1,10 dolari mai mult, adică un avans de 1,4%, la ora 01:07 GMT.
În ședința de luni, prețul a atins 82,37 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ianuarie 2025. Ulterior, cotația a scăzut, însă s-a închis cu un câștig de 6,7%, potrivit Reuters.
Și petrolul american West Texas Intermediate a înregistrat o creștere de 74 de cenți, adică 1%, până la 71,97 dolari pe baril. În sesiunea anterioară, prețul a urcat inițial la cel mai înalt nivel din iunie 2025, apoi a scăzut ușor, dar a încheiat ziua cu un plus de 6,3%.
Analiștii avertizează că situația rămâne încă instabilă.
„Fără nicio dezescaladare rapidă în perspectivă, Strâmtoarea Ormuz s-a închis efectiv, iar Iranul demonstrează disponibilitatea de a viza infrastructura energetică din regiune, riscurile de creștere rămân și acestea cresc cu cât conflictul se prelungește”, a declarat Tony Sycamore, analist de piață, într-o postare pe rețelele de socializare.
The Guardian relatează că temerile privind blocarea transportului prin Strâmtoarea Ormuz și posibile atacuri asupra infrastructurii energetice vor menține, pentru o perioadă, presiunea asupra pieței.
Comitetul Paralimpic Internațional a decis marți să interzică echipei Ucrainei folosirea unor uniforme care includ harta țării, motivul fiind că designul are caracter politic, scrie Kyiv Post.
Valeriy Sushkevych, președintele Comitetului Național Paralimpic al Ucrainei, a explicat că ținuta vizată nu era destinată probelor sportive, ci momentelor oficiale și ceremoniilor.
„Ne-am pregătit uniforma sportivă, nu – nici măcar uniforma sportivă, ci uniforma ceremonială pentru echipa noastră. Comitetul Paralimpic Internațional a spus: «Nu, nu, nu – nu va funcționa așa!»”, a declarat Valeriy Sushkevych pentru Ukrinform.
Acesta a precizat că reprezentanții internaționali au considerat că simbolul este nepotrivit din punct de vedere politic: „Au spus că această uniformă era politică.”
Ulterior, Valeriy Sushkevych a confirmat că ținuta includea harta Ucrainei și că proiectul aparține designerului Viktor Anisimov.
Tensiunile dintre partea ucraineană și Comitetul Paralimpic Internațional nu s-au oprit, însă, aici.
Sushkevych a criticat și hotărârea de a permite sportivilor proveniți din Rusia și Belarus să participe sub propriile drapele, pentru prima dată din 2022.
„IPC, prin ultima sa decizie concretă, a oferit posibilitatea de a ridica același steag, îmbibat cu sânge ucrainean, pe teritoriul celei de-a 14-a ediții a Jocurilor Paralimpice de Iarnă”, a declarat Sushkevych pentru AFP.
Și ministrul ucrainean al Sportului, Matvii Bidni, a condamnat această decizie a Comitetului.
„Decizia organizatorilor Jocurilor Paralimpice de a permite ucigașilor și realizărilor lor să concureze la Jocurile Paralimpice sub steaguri naționale este atât dezamăgitoare, cât și scandaloasă”, a scris Matvii Bidni.
„Sportul paralimpic a devenit un pilon pentru cei pe care [președintele rus Vladimir] Putin i-a trimis în Ucraina să-i ucidă – și care s-au întors din Ucraina cu răni și dizabilități”, a adăugat el.
Guvernul libanez a anunțat marți că a luat o măsură fără precedent, interzicând orice activitate militară sau de securitate a grupării Hezbollah, susținută de Iran. Decizia a stârnit critici imediate din partea organizației, scrie The Guardian.
„Statul libanez își declară respingerea absolută și neechivocă a oricăror acțiuni militare sau de securitate lansate de pe teritoriul libanez în afara cadrului instituțiilor sale legitime.”, a declarat prim-ministrul libanez, Nawaf Salam, pentru AFP, după o ședință de urgență a cabinetului.
„Acest lucru necesită interzicerea imediată a tuturor activităților de securitate și militare ale Hezbollah, considerându-le în afara legii și obligându-l să predea armele.”, a mai declarat acesta.
Mișcarea pro-iraniană, Hezbollah, prezentă atât în guvern, cât și în Parlament, a reacționat puternic după acest anunț. Măsura guvernului a venit la câteva ore după ce gruparea militantă susținută de Iran a atacat Israelul, luni dimineață, ca răzbunare pentru uciderea liderului suprem iranian, Ali Khamenei.
În replică, Israelul a bombardat suburbiile sudice ale Beirutului și sudul Libanului, provocând moartea a cel puțin 52 de persoane și rănirea a 154, potrivit Ministerului Sănătății de la Beirut.
Liderul blocului parlamentar al Hezbollah, Mohammed Raad, a criticat decizia, spunând că „deciziile pripite ale Beirutului nu reflectă așteptările libanezilor. Ei se așteptau la o decizie de respingere a agresiunii [israeliene].”
Israelul, care susține că a atacat lideri ai grupării, a declarat că a lovit peste 70 de obiective ale Hezbollah într-o ofensivă declanșată după ce mișcarea pro-iraniană a lansat rachete și drone spre teritoriul său.
Acțiunea a determinat locuitorii din zonele vizate, încă afectați de războiul anterior dintre Israel și Hezbollah, încheiat în noiembrie 2024, să se refugieze.
În iunie anul trecut, Hezbollah nu a luat parte la războiul de 12 zile dintre Israel și Iran.
Un incendiu a izbucnit la ambasada Statelor Unite din Riad, după ce mai multe explozii au fost auzite în cartierul diplomatic al capitalei saudite, au declarat două surse pentru Reuters.
AFP relatează, citând patru martori, că marţi dimineaţă s-au produs două explozii puternice în zona care găzduieşte mai multe ambasade, iar unul dintre martori a observat un nor de fum.
Subject: Security Alert – Shelter in Place – U.S. Mission to the Kingdom of Saudi Arabia, (Mar. 3, 2026)
Location: Saudi Arabia
Event: Security Alert
The U.S. Mission to Saudi Arabia has issued a shelter in place notification for Jeddah, Riyadh and Dhahran and are limiting…
— U.S. Embassy Riyadh (@USAinKSA) March 3, 2026
Martorii au confirmat pentru agenţia franceză că exploziile ar fi fost destul de intense și ar fi afectat cartierul diplomatic din vestul oraşului, relatează The Guardian.
Presa locală menţionează că incidentul ar fi fost provocat de atacuri cu drone. Surse citate de CNN au precizat că ambasada SUA din Arabia Saudită a fost lovită de două drone suspectate a fi iraniene, fără rapoarte iniţiale privind victime.
Ambasada SUA din Riad a emis marți dimineață o alertă de securitate prin care recomandă cetățenilor americani din Arabia Saudită să se adăpostească imediat.
US Embassy in Riyadh.. pic.twitter.com/mOuS5YO9K8
— Iran Military Daily (@Iranmilitary24) March 2, 2026
De asemenea, aceasta a menționat că limitează călătoriile neesențiale către orice instalații militare din regiune, se precizează într-o postare făcută pe X.
Această ambasadă se află printre mai multe ţinte diplomatice şi militare americane vizate de Iran în Golf. Tot CNN a mai relatat că ambasada SUA din Kuweit a fost lovită la rândul său în zilele de duminică şi luni.
Iranul continuă în aceste zile acţiunile ca represalii la atacurile americane şi israeliene din regiune.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat luni că armata rusească nu a și-a atins obiectivele stabilite anul trecut și va întâmpina dificultăți în realizarea planurilor anunțate, relatează Reuters.
Volodimir Zelenski a precizat că intențiile Rusiei de a ocupa estul Ucrainei și zonele sudice rămân aceleași: „Înțelegem ce vor. Înțelegem că direcțiile lor rămân actuale – ocuparea estului țării noastre, în special a regiunilor Donețk și Luhansk”.
Președintele ucrainean a adăugat că Rusia vizează, de asemenea, orașul Dnipro și analizează și alte posibilități de avans în regiunea Odesa.
„Cu siguranță vor să continue în direcția regiunii Zaporijia și spre orașul Dnipro. Și, deși le este dificil, ei privesc spre regiunea Odesa.”, a precizat președintele ucrainean.
Zelenski a mai explicat că Ucraina a obținut hărți cu planurile militare ale Rusiei pentru 2026-2027, dar acestea „nu au nimic în comun cu realitatea”, fiindcă Moscova nu a reușit să ducă la bun sfârșit sarcinile. În același timp, el a spus că progresul forțelor rusești ar depinde de livrările de arme către Ucraina și de producția internă a țării.
Rusia continuă să avanseze în regiunea Donbasului, iar Ministerul Apărării de la Moscova a raportat capturarea a trei sate noi. În paralel, Statul Major General al Ucrainei a confirmat recucerirea a nouă așezări în sudul regiunii Zaporijia de la sfârșitul lunii ianuarie.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a discutat cu președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, referitor la atacul cu dronă asupra unei baze aeriene britanice din țară.
Informația a fost transmisă de Ursula von der Leyen pe pagina sa de X, conform Ukrinform.
În cadrul discuției, președintele Ciprului a informat Comisia Europeană despre incident.
„Christodoulides m-a informat despre singurul incident care a avut loc la scurt timp după miezul nopții, în care un vehicul aerian fără pilot a vizat baza britanică din Akrotiri”, a scris Ursula în postare.
„Deși Republica Cipru nu a fost ținta, permiteți-mi să fiu clar: suntem colectiv, ferm și neechivoc alături de statele noastre membre în fața oricărei amenințări”, a mai declarat Ursula.
Evenimentul a avut loc pe fondul tensiunilor regionale. Pe 28 februarie, Statele Unite și Israelul au efectuat atacuri comune asupra instalațiilor regimului din Iran.
Ca reacție, Iranul a vizat baze americane în Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain și Iordania, precum și două rachete îndreptate spre Cipru, unde Regatul Unit menține baze militare.
Drona neidentificată care a lovit baza aeriană britanică din Cipru a provocat „daune minore” infrastructurii, conform autorităților locale, fără a înregistra victime.
Armata israeliană a declarat, în noaptea de luni spre marți, că a „lovit și distrus” sediul postului public de radio și televiziune din Iran (IRIB), continuând seria de atacuri aeriene asupra republicii islamice, conform The Times of Israel.
„Cu puțin timp în urmă, forțele aeriene israeliene au lovit și distrus centrul de comunicații al regimului terorist iranian” din Teheran, a transmis armata israeliană (IDF) într-un comunicat de presă, însoțit de o imagine infografică a clădirii, referindu-se la IRIB.
„Activitățile care se desfășurau în complex erau conduse și coordonate de Garda Revoluționară Iraniană. De-a lungul anilor, Autoritatea Iraniană de Radiodifuziune a cerut distrugerea statului Israel și utilizarea armelor nucleare”, a adăugat IDF.
Bombardamentul a fost precedat de un avertisment pentru evacuarea civililor din zona respectivă, situată în nordul Teheranului, unde se află sediul IRIB. Clădirea fusese deja vizată de Israel în timpul conflictului din iunie 2025.
Avioanele de vânătoare ale Forțelor Aeriene Israeliene au aruncat „zeci de bombe” asupra complexului, „distrugându-l”, potrivit IDF.
Armata israeliană a anunțat că „centrul de comunicații al regimului terorist iranian” era folosit pentru „a promova activități militare sub pretextul activităților și bunurilor civile, pe lângă activitățile de propagandă care emanau din centrul de comunicații”.
IDF a mai precizat că toate activitățile desfășurate în cadrul complexului erau coordonate de Garda Revoluționară Islamică din Iran (IRGC).
Fostul președinte bulgar, Rumen Radev, și-a anunțat candidatura pentru funcția de prim-ministru în alegerile anticipate programate pentru 19 aprilie, după ce și-a prezentat nouă coaliție denumită „Bulgaria Progresistă”.
Considerat cel mai popular politician din Bulgaria, Radev este dat acum în sondaje pe primul loc, blocul său de centru-stânga urmând să obțină 33% din voturi, cu 12 puncte peste cei mai apropiați rivali, potrivit POLITICO Poll of Polls.
Într-o postare pe Facebook, Radev a declarat că alianța reprezintă „răspunsul la așteptările bulgarilor de a desființa modelul oligarhic de corupție”.
El a mai adăugat că înregistrarea coaliției este „primul pas către victorie” și a declarat că „suntem pregătiți, putem și vom reuși.”
Fost comandant al forțelor aeriene și deținător a două mandate prezidențiale, cel mai recent încheiat la începutul lunii ianuarie, Radev și-a construit imaginea ca un adversar cu multe legături politice.
Totuși, fostul președinte bulgar este criticat pentru pozițiile considerate favorabile Moscovei, în special privind sprijinul militar pentru Ucraina.
„Bulgaria Progresistă” reunește Mișcarea Politică Social-Democrată, Partidul Social-Democrat și Mișcarea Poporul Nostru. Blocul este strâns asociat cu Radev, dar conducerea oficială revine aliaților săi, Galab Donev, fost prim-ministru interimar, și Dimitar Stoyanov, fost ministru al apărării.
Inițiativa sa a venit după ani de instabilitate politică și proteste de masă. Prim-ministrul Rosen Zhelyazkov a demisionat în decembrie 2025, după acuzații de corupție. Cabinetul său, format în ianuarie 2025, a supraviețuit șase voturi de neîncredere înainte de a se prăbuși.
Alegerile din aprilie vor fi a opta rundă de scrutin în Bulgaria în patru ani, niciun prim-ministru ales din 2021 nereușind să finalizeze mandatul complet.
Președintele Turciei, Tayyip Erdogan, a condamnat atacurile recente ale SUA și Israelului asupra Iranului, calificându-le drept o „încălcare clară a dreptului internațional”, conform Reuters.
El a reafirmat solidaritatea Turciei cu poporul iranian, aflat sub impactul conflictului regional.
Turcia, membră NATO și vecină a Iranului, a îndemnat săptămâni la rând Washingtonul și Teheranul să găsească soluții prin negocieri, avertizând asupra riscurilor destabilizării regionale.
Președintele Turciei a declarat că tensiunile dintre Statele Unite și Iran au escaladat în conflict după provocările venite din partea Israelului.
„Ca vecin și frate al lor, împărtășim durerea poporului iranian”, a afirmat președintele turc în cadrul unei cine de rupere a postului din Ramadan la Ankara.
El a mai explicat că Turcia va intensifica contactele „la toate nivelurile” pentru a permite diplomația și a evita „lupte, război, tensiuni și masacre” în vecinătate.
Istoric, Turcia și Iranul au avut relații diplomatice importante. Deși s-au aflat de părți opuse în războiul civil din Siria, cele două țări au păstrat legături comerciale și cooperare în anumite domenii, în ciuda diferențelor politice.
„Întreaga noastră poziție cu privire la atacurile ilegale care vizează Iranul este în această linie”, a adăugat Erdogan, când a avertizat că lipsa unei „intervenții necesare” poate genera „repercusiuni grave” asupra securității regionale și globale.
„Nimeni nu poate face față poverii incertitudinilor economice și geopolitice pe care o astfel de perioadă le va provoca. Acesta este motivul pentru care acest incendiu trebuie stins înainte de a se mai intensifica,” a mai spus Erdogan.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat luni că România nu a avut niciun rol în acțiunile militare declanșate împotriva Iranului și că nicio infrastructură aflată pe teritoriul național nu a fost utilizată în acest scop.
Miruță a declarat că statul român nu a pus la dispoziție facilități, baze sau alte resurse care să contribuie la atacurile recente.
„Vă confirm că, de pe teritoriul naţional, România nu a sprijinit ceea ce s-a întâmplat vineri seară sau când a fost iniţiat atacul împotriva Iranului. Nu s-au folosit, că am primit multe întrebări zilele astea la minister, s-a folosit de pe teritoriul naţional vreo facilitate pentru a ajuta un astfel de atac? Şi răspunsul pe care l-am primit de la şeful Statului Major este că nu”, a declarat ministrul Apărării, luni seară, la Euronews România.
În contextul tensiunilor din regiune, ministrul a fost întrebat dacă autoritățile de la București au primit vreo cerere de implicare, inclusiv pentru eventuale acțiuni desfășurate în Europa, după ce o bază militară britanică din Cipru a fost vizată de un atac iranian.
Radu Miruță a precizat că, până în prezent, nu există o astfel de solicitare oficială.
„Se întâmplă multe lucruri în primele zile ale unui astfel de atac militar şi sunt şi foarte multe informaţii care se împing într-o anumită direcţie. Eu vă spun oficial că România, până în acest moment, nu a primit o astfel de solicitare”, a răspuns ministrul.
El a explicat că poziția geografică a României face improbabil un scenariu în care o rachetă balistică sau o dronă lansată dinspre Iran să ajungă la obiective strategice din teritoriu fără să fie interceptată anterior.
„Şi dacă ajunge în faţa scutului de la Deveselu, este o capacitate defensivă extraordinar de performantă, prin faţa căreia garantat nu se poate trece”, a adăugat Miruţă.
Ministrul a mai spus că România nu a primit cereri de sprijin nici înainte de izbucnirea conflictului, nici după declanșarea acestuia, iar poziția oficială rămâne neschimbată.
„Nu ne-a fost solicitat de când a început acest conflict, nici înaintea lui, sprijin pentru acest conflict. Asta e situaţia astăzi, nu ne-a fost solicitat sprijin nici pentru demararea conflictului, nu ne-a fost solicitat sprijin nici după”, a mai afirmat Radu Miruţă.
Aproape toate camerele de supraveghere rutieră din Teheran au fost piratate timp de ani de zile, imaginile lor fiind criptate și transmise către servere din Tel Aviv și sudul Israelului, dezvăluie Financial Times.
O cameră rutieră avea un unghi care s-a dovedit deosebit de util, potrivit uneia dintre persoane, permițându-le israelienilor să stabilească unde bărbații preferau să-și parcheze mașinile personale și oferind o perspectivă asupra funcționării unei părți banale a complexului strict păzit al liderului suprem.
Mai mult, algoritmi artificiali au adăugat detalii „dosarelor” strânse despre agenții de securitate ai liderului suprem. Israel știa adresele lor, orele la care intrau în serviciu, rutele pe care le-au urmat pentru a ajunge la serviciu și, cel mai important, pe cine erau de obicei însărcinați să protejeze și să transporte – construind ceea ce ofițerii de informații numesc un „model de viață” (pattern of life).
Aceste capacități au făcut parte dintr-o campanie de informații care a durat ani și care a contribuit la deschiderea drumului pentru asasinarea ayatollahului.
Această sursă de date în timp real nu a fost singura modalitate prin care Israelul și CIA au putut determina exact la ce oră urma să se afle Khamenei, în vârstă de 86 de ani, în birourile sale din fatidica zi de sâmbătă și cine urma să i se alăture.
Israel a oprit telefonia. Apelurile nu funcționau, totul avea ton de ocupatIsraelul a reușit să întrerupă componente individuale a aproximativ o duzină de turnuri de telefonie mobilă din apropierea străzii Pasteur, unde se afla complexul liderului suprem, făcând ca telefoanele să pară ocupate atunci când erau apelate și împiedicând echipa de protecție a lui Khamenei să primească posibile avertismente.
„Cu mult înainte de căderea bombelor, „cunoșteam Teheranul așa cum cunoaștem Ierusalimul”, a spus un oficial al serviciilor secrete israeliene. „Și când cunoști [un loc] la fel de bine ca strada pe care ai crescut, observi un singur lucru care este nelalocul lui.”
Tabloul complet a fost rezultatul unor colectări de date făcute de celebra Unitate 8200 de informații a Israelului, resurselor umane recrutate de agenția sa de informații externe Mossad și informațiilor digerate de serviciile de informații militare în rapoarte zilnice.
Israelul a folosit o metodă matematică cunoscută sub numele de „analiză a rețelelor sociale” pentru a analiza miliarde de puncte de date, în vederea descoperirii unor centre de greutate improbabile în procesul decizional și a identificării unor noi ținte de supravegheat și de eliminat, a declarat o persoană familiarizată cu utilizarea acesteia.
Toate acestea au alimentat o linie de asamblare cu un singur produs: ținte.
„În cultura serviciilor de informații israeliene, direcționarea informațiilor este cea mai importantă problemă tactică. Este concepută pentru a permite o strategie”, a declarat Itai Shapira, general de brigadă în rezerva militară israeliană și veteran cu 25 de ani de experiență în direcția de informații a Israelului. „Dacă factorul de decizie hotărăște că cineva trebuie asasinat, în Israel cultura este: «Vom furniza informațiile de direcționare».”
Utilizarea agresivă a asasinatelorIsraelul a asasinat sute de oameni în străinătate, inclusiv lideri militanți, oameni de știință nucleari, ingineri chimiști – și mulți trecători nevinovați. Dar chiar și cu uciderea unui lider politic și religios atât de proeminent precum Khamenei, cât de mult această utilizare agresivă, de-a lungul a decenii, a priceperii sale tehnologice și tehnice a deschis calea pentru câștiguri strategice majore este o dezbatere aprigă atât în interiorul, cât și în afara Israelului.
Superioritatea informațiilor țării a fost pe deplin demonstrată în războiul de 12 zile din iunie anul trecut, când peste o duzină de oameni de știință nucleari iranieni și înalți oficiali militari au fost asasinați în câteva minute într-o salvă de deschidere.
Aceasta a fost însoțită de o dezactivare fără precedent a apărării aeriene a Iranului printr-o combinație de atacuri cibernetice, drone cu rază mică de acțiune și muniții precise lansate din afara granițelor Iranului, distrugând radarele lansatoarelor de rachete de fabricație rusească. „Le-am luat ochii mai întâi”, a spus un oficial din serviciile de informații.
Atât în războiul din iunie, cât și acum, piloții israelieni au folosit un anumit tip de rachetă numită Sparrow, ale cărei variante sunt capabile să lovească o țintă de dimensiuni mici, precum o masă, de la o distanță de peste 1.000 km – departe de Iran și de raza de acțiune a oricăruia dintre sistemele sale de apărare aeriană.
Nu se cunosc toate detaliile celei mai recente operațiuni. Este posibil ca unele dintre ele să nu fie făcute publice niciodată, pentru a proteja sursele și metodele care sunt încă folosite pentru a identifica alte ținte.
Însă uciderea lui Khamenei a fost o decizie politică, nu doar o realizare tehnologică, au declarat peste șase oficiali ai serviciilor secrete israeliene, actuali și foști, pentru Financial Times.
Dacă începea războiul, Khamenei ar fi fost mai greu de eliminatCând CIA și Israelul au stabilit că Khamenei va organiza o întâlnire sâmbătă dimineață la birourile sale de lângă strada Pasteur, șansa de a-l ucide alături de o mare parte din conducerea superioară a Iranului a fost deosebit de oportună.
Aceștia au estimat că vânarea lor după ce un război ar fi început – ar fi fost mult mai dificilă, deoarece iranienii s-ar fi angajat rapid în practici evazive, inclusiv îndreptându-se spre buncăre imune la bombele israeliene.
Khamenei, spre deosebire de aliatul său, liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah, nu trăia în ascunzătoare.
Nasrallah își petrecuse ani din viață în buncăre subterane, evitând mai multe tentative de asasinat israeliene până în septembrie 2024, când avioane de vânătoare israeliene au aruncat până la 80 de bombe deasupra ascunzătorii sale din Beirut, ucigându-l.
Khamenei avea două buncăreÎn schimb, Khamenei a meditat în public la posibilitatea de a fi ucis, considerându-și propria viață nesemnificativă pentru soarta republicii islamice – de fapt, unii experți iranieni au spus că se aștepta să fie martirizat.
Însă, în timpul războiului, una dintre persoanele intervievate a spus că a luat unele măsuri de precauție. „Era neobișnuit să nu fie în buncărul său – avea două buncăre – și dacă ar fi fost, Israelul nu ar fi putut ajunge la el cu bombele pe care le are”, a spus persoana respectivă.
Chiar și în iunie 2025, în toiul unui război în toată regula, Israelul nu a făcut nicio încercare cunoscută de a bombarda Khamenei. În schimb, a vizat în principal conducerea Corpului Gărzilor Revoluționare Iraniene, lansatoarele și stocurile de rachete, precum și instalațiile nucleare și oamenii de știință ai Iranului.
Deși Donald Trump amenințase în repetate rânduri că va ataca Iranul în ultimele săptămâni, construind o „armadă” în largul țărmurilor sale, negocierile dintre SUA și Iran privind programul nuclear al republicii islamice urmau să continue săptămâna aceasta. Mediatorul din Oman a declarat că Iranul este dispus să facă concesii care ar putea ajuta la evitarea unui război și a descris cea mai recentă întâlnire de joia trecută ca fiind fructuoasă.
Atacul SUA, planificat de luni buneÎn public, președintele SUA s-a plâns că lucrurile se mișcă prea încet. Însă o persoană familiarizată cu situația a declarat că, în privat, Trump a fost „nemulțumit de reacțiile iraniene”, deschizând calea pentru război. O persoană informată despre operațiune a declarat că atacul asupra Iranului fusese planificat de luni de zile, dar oficialii și-au ajustat operațiunea după ce serviciile de informații americane și israeliene au confirmat că Khamenei și înalții săi oficiali se vor întâlni în complexul său din Teheran sâmbătă dimineață.
Urmărirea țintelor individuale obișnuia să fie o muncă laborioasă, care necesita confirmări vizuale și analizarea confirmărilor false, dar vasta colectare de date bazată pe algoritmi a Israelului a automatizat această sarcină în ultimii ani. Însă pentru o țintă atât de importantă precum Khamenei, eșecul nu era o opțiune.
Doctrina militară israeliană impune ca doi ofițeri superiori separați, care lucrează independent unul de celălalt, să confirme cu o certitudine ridicată că o țintă se află în locația care urmează să fie atacată și de cine este însoțită. În acest caz, potrivit a două persoane familiarizate cu situația, serviciile secrete israeliene dețineau informații de la serviciile de semnalizare, cum ar fi camerele de trafic piratate și rețelele de telefonie mobilă penetrate profund.
Una dintre persoane a spus că acest lucru arată că întâlnirea cu Khamenei a avut loc conform programului, oficiali de rang înalt îndreptându-se la fața locului.
SUA au avut sursă umană în preajma lui KhameneiÎnsă americanii aveau ceva și mai concret – o sursă umană, au declarat ambele persoane familiarizate cu situația. CIA a refuzat să comenteze. Acest lucru a permis avioanelor israeliene, care zburau ore întregi pentru a ajunge la timp la locul potrivit, să tragă cu precizie, a declarat fostul înalt oficial al serviciilor secrete israeliene.
Armata israeliană a adăugat că atacurile în timpul zilei oferă un avantaj. „Decizia de a ataca dimineața, mai degrabă decât noaptea, a permis Israelului să obțină o surpriză tactică pentru a doua oară, în ciuda pregătirilor intense ale Iranului”, a precizat aceasta.
