Forul audiovizual a analizat în şedinţa publică situaţia amenzilor neplătite a posturilor de televiziune din România. Astfel, s-a constatat că Realitatea Plus are amenzi neplătite din anul 2024, deși îşi plătise amenzile pentru anul 2025.
Este vorba despre 28 de amenzi din 2024, a căror valoare este de 605.000 de lei.
La ședință au participat şi reprezentanţi ai PHG Media, societatea care operează Realitatea Plus.
Cel care a propus retragerea licenței din cauza neplăţii amenzilor a fost Valentin Jucan, vicepreşedintele CNA.
Potrivit Legii Audiovizualului, CNA poate retrage licenţa unei televiziuni dacă aceasta nu face dovada achitării amenzilor în termen de şase luni de la data aplicării lor.
Postul ar trebui să îşi înceteze emisia după ce primeşte informarea de la CNA.
„O întreagă civilizație va muri în seara asta, și nu va mai fi readusă niciodată la viață. Nu vreau să se întâmple asta, dar probabil că se va întâmpla”, transmite președintele american printr-un mesaj publicat pe Truth Social.
Amenințarea lui Trump vine după ce în decursul weekendului a lansat mai multe ultimatumuri la adresa Iranul prin care dacă iranienii nu redeschid Strâmtoarea Ormuz până marți seara ei se vor confrunta cu distrugerea infrastructurii civile și energetice.
Cu toate acesta, liderul de la Casa Albă susține că un atac nu ar fi necesar. „Acum, că avem o Schimbare Completă și Totală a Regimului, unde predomină minți diferite, mai inteligente și mai puțin radicalizate, poate că se poate întâmpla ceva revoluționar, Cine știe?”, se mai arată în mesajul președintelui.
Trump și-a intensificat amenințările la adresa Teheranului, pe fondul blocării Strâmtorii Ormuz. Strâmtoarea este tranzitată de 20% din fluxul internațional de petrol și blocarea ei a generat o criză energetică ale cărei efecte sunt resimțite pe întreaga scenă internațională.
„Vreau ca tinerii, atunci când văd această campanie, să conștientizeze că își pun în pericol viața, viitorul și viața altora”, a declarat ministrul delegat responsabil cu Cetățenia, Marie-Pierre Vedrenne, potrivit Le Figaro.
Ce este protoxidul de azotCunoscut și ca „gaz ilariant”, protoxidul de azot este un gaz utilizat legal în mai multe domenii. În medicină, este folosit ca anestezic ușor, de exemplu în stomatologie, pentru a reduce durerea și anxietatea pacienților. În industria alimentară, este folosit în recipientele pentru frișcă, având rol de propulsor.
Problema apare atunci când acest gaz este folosit în scop recreativ. Pentru a obține o stare rapidă de euforie, tinerii și adolescenții inhalează gazul din baloane, după ce îl eliberează din mici capsule metalice (cartușe), folosite în mod normal la aparatele de frișcă.
Efecte graveAutoritățile franceze avertizează că efectele pot fi severe. Gazul poate afecta sistemul nervos, poate reduce capacitatea de concentrare și poate provoca tulburări de echilibru și ale reflexelor, cu atât mai mult în cazul conducerii unui vehicul.
„În spatele câtorva secunde de euforie, poate exista o paralizie pe viață sau, mai rău, moartea”,se arată în campania derulată de guvernul francez.
În Franța, consumul acestui gaz a fost asociat cu accidente rutiere grave, în special în rândul tinerilor.
Potrivit datelor Ministerul de Interne al Franței, numărul intoxicațiilor legate de protoxidul de azot s-a triplat între 2022 și 2023, iar cazurile grave s-au înmulțit de patru ori. Aproximativ 10% dintre cazuri implică minori.
Pedepse mai dureAutoritățile franceze vor să înăsprească legislația. Un proiect de lege prezentat de Laurent Nuñez, șeful poliției din capitala Franței, prevede ca inhalarea protoxidului de azot în afara cadrului medical să devină infracțiune, sancționată cu până la un an de închisoare și amendă de 3.750 de euro.
Conducerea sub influența acestei substanțe ar putea fi pedepsită cu până la trei ani de închisoare și amendă de 9.000 de euro.
„Guvernul va fi prezent: pentru a preveni, pentru a proteja, pentru a responsabiliza și pentru a sancționa fără ezitare pe cei care pun vieți în pericol”, a transmis ministrul francez citat.
Critici din partea specialiștilorSpecialiștii în tratarea dependențelor critică însă măsurile propuse. Potrivit Fédération Addiction (Federația pentru tratarea dependențelor), sancțiunile penale nu reduc consumul și nici nu previn riscurile.
Aceștia avertizează că pedepsele dure ar putea avea chiar efectul invers, îndepărtând tinerii de programele de prevenție și sprijin.
Reprezentanții SUUB anunță care este stare de sănătate a antrenorului Mircea Lucescu.
Acesta a fost supus marți unei investigații CT complexe. Medicii care îngrijesc pacientul au analizat în detaliu situația și au informat familia.
Astfel, la examinarea CT s-au evidențiat multiple semne de accidente vasculare ischemice cerebrale și focare de trombembolism pulmonar.
„Pacientul va rămâne sub supravegherea strictă a echipei pluridisciplinare din SUUB”, anunță spitalul.
Medicii luau în calcul luni montarea unui sistem ECMO, un dispozitiv care poate susține funcțiile inimii și ale plămânilor în situații critice. Decizia privind această intervenție urmează să fie discutată împreună cu familia pacientului. Procedura de ablație nu poate fi efectuată în acest moment din cauza problemelor cardiace severe, iar varianta unui eventual transplant de inimă ar fi extrem de dificilă.
Potrivit ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, starea fostului selecționer rămâne gravă, iar prognosticul medicilor este unul rezervat. Următoarele ore sunt considerate decisive pentru evoluția stării lui Lucescu.
Rata anuală a inflației a continuat să se reducă lent în primele două luni ale anului 2026, ajungând la 9,31 la sută în februarie, de la 9,69 la sută în decembrie 2025, arată banca centrală. Descreșterea a fost determinată în principal de scăderile semnificative de dinamică consemnate de prețurile energiei electrice și gazelor naturale, ce au fost contrabalansate parțial ca efect de evoluțiile de sens opus de pe segmentele LFO, prețuri administrate, produse din tutun și combustibili.
La rândul ei, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a stopat ascensiunea în debutul anului, înregistrând pe ansamblul primelor două luni o mică scădere – la 8,3 la sută în februarie 2026, de la 8,5 la sută în decembrie 2025.
De asemenea, rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) s-a redus în februarie 2026 la 8,3 la sută, de la 8,6 la sută în decembrie 2025. Rata medie anuală a inflației IPC s‑a mărit însă la 8,1 la sută în februarie 2026, de la 7,3 la sută în decembrie 2025, iar rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a crescut la 7,3 la sută în februarie 2026, de la 6,8 la sută în decembrie 2025.
Ușoară redresare a activității economiceBNR arată că analizele cele mai recente indică o ușoară redresare a activității economice în trimestrul I 2026 față de trimestrul precedent, asociată însă cu o nouă scădere a dinamicii anuale a PIB, în condițiile unor evoluții relativ omogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore.
Astfel, în luna ianuarie 2026, vânzările cu amănuntul și volumul serviciilor prestate populației și-au accentuat puternic declinul în termeni anuali, iar dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a continuat să descrească alert, reintrând moderat în teritoriul negativ.
Totodată, producția industrială și-a amplificat semnificativ contracția în termeni anuali, iar variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a redus vizibil ecartul pozitiv față de cea a importurilor, înregistrând o scădere relativ mai pronunțată față de trimestrul IV 2025, soldată cu intrarea ei în teritoriul negativ.
Deficitul comercial și-a accentuat totuși contracția în luna ianuarie 2026 în raport cu perioada similară a anului anterior, iar cel de cont curent și-a accelerat chiar mai pronunțat descreșterea, în condițiile ameliorării balanței veniturilor secundare.
Scădere a ratei șomajuluiRata șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii) a înregistrat, la rândul ei, o scădere pe ansamblul primelor două luni din 2026, de la valoarea medie de 6,2 la sută la care a urcat în trimestrul IV 2025. Sondajele de specialitate aferente trimestrului I 2026 indică însă o slăbire evidentă a intențiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, după ușoara redresare din trimestrul IV 2025, precum și o scădere accentuată a deficitului de forță de muncă raportat de companii, inclusiv în contextul crizei energetice și a incertitudinii mari generate de conflictul din Orientul Mijlociu.
Totodată, dinamica anuală a salariului brut nominal și-a accelerat descreșterea în luna ianuarie 2026, iar cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie s-a redus semnificativ față de nivelurile încă ridicate înregistrate în a două jumătate a anului 2025.
Cursul leu/euro, creștere modestăPrincipalele cotații ale pieței monetare interbancare au continuat să se reducă în februarie 2026, dar au urcat în debutul lui martie și s-au consolidat apoi la niveluri vizibil mai ridicate.
Totodată, randamentele pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat și-au accentuat trendul descendent la mijlocul trimestrului I 2026, pentru ca în primele două decade din martie să consemneze creșteri ample.
Cursul de schimb leu/euro a înregistrat de asemenea o creștere, dar relativ modestă, inclusiv din perspectivă regională, și a tins apoi să se mențină pe noul palier, dată fiind și ameliorarea considerabilă a soldului tranzacțiilor rezidenților pe piața valutară interbancară.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a înregistrat mici creșteri în primele două luni din 2026, până la 6,8 la sută în februarie, de la 6,2 la sută în decembrie 2025.
Rata inflației va creștePotrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va crește în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior, în principal ca urmare a influențelor anticipate să decurgă din scumpirea combustibililor, pe fondul măririi considerabile a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu.
„Acestea se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în trimestrul II 2026 pe segmentul energie, precum și efectelor directe tranzitorii exercitate din semestrul II 2025 de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor, ce urmează să se epuizeze în trimestrul III 2026 și să antreneze astfel o corecție descendentă abruptă a ratei anuale a inflației”, transmite banca.
În același timp, progresul corecției bugetare inițiate în 2025 este de natură să intensifice în perspectivă presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea cererii agregate – cu implicații favorabile și asupra anticipațiilor inflaționiste -, și să conducă la ajustarea pe mai departe a deficitului de cont curent.
IncertitudiniIncertitudini rămân totuși asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv.
Incertitudini și riscuri mari la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează însă războiul din Orientul Mijlociu și actuala criză energetică globală, prin efectele potențial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare a consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor și a inflației la nivel european/mondial și a percepției de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.
În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esențiale, arată BNR.
Pentru o vacanță de 4 nopți, bugetele pornesc de la aproximativ 120-150 de euro de persoană pentru cazare în apartamente sau hoteluri de 2-3 stele. La polul opus, hotelurile de 4 stele cu acces la SPA și servicii incluse ajung la 350-500 de euro/persoană.
În stațiuni precum Hajdúszoboszló, una dintre cele mai populare destinații pentru turiștii români, tarifele încep de la 30-60 de euro/noapte pentru camerele standard și pot urca la 80-150 de euro/noapte pentru unități de 4 stele. Pachetele wellness, care includ acces la SPA, pornesc de la aproximativ 70-90 de euro/persoană/noapte.
Pentru experiențe premium, stațiuni precum Hévíz, cunoscută pentru lacul termal natural, oferă pachete de la 100-130 de euro/noapte/persoană în hoteluri de 4 și 5 stele.
Vacanța în Ungaria este accesibilăPe lângă prețuri, unul dintre principalele avantaje este accesibilitatea. Fără zboruri și cu drumuri relativ scurte, destinațiile din Ungaria devin o alternativă rapidă pentru vacanțe de relaxare.
Budapesta continuă să fie în topul preferințelor, datorită combinației dintre city-break și experiențe wellness, cu acces la băi termale cunoscute precum Széchenyi, Gellért, Rudas sau Lukács. În paralel, stațiuni precum Hévíz și Hajdúszoboszló atrag turiști care caută fie opțiuni accesibile, fie servicii premium.
Interesul este reflectat și în datele oficiale: Ungaria a înregistrat aproape 20 de milioane de vizitatori și 47 de milioane de înnoptări în 2025, iar numărul turiștilor români a crescut cu 11,9%, ajungând la aproximativ 713.000.
Băile Galerius au fost redeschiseOferta turistică continuă să se diversifice, iar una dintre cele mai importante noutăți este redeschiderea băilor Galerius, situate pe malul sudic al Lacului Balaton, după mai mulți ani. Acestea adaugă noi opțiuni de relaxare într-o zonă deja populară în rândul turiștilor.
Totodată, în Munții Pilis, traseul de ciclism dintre Visegrád și Pap-rét a fost complet modernizat, oferind un acces mai sigur și mai plăcut către unul dintre cele mai frecventate trasee forestiere din zonă.
„Asocierea FAR FOUNDATION SRL – AUTOMAGISTRAL PIVDEN SRL – LINCOR TRANS SRL va proiecta și va executa loturile 1 și 2 ale Drumului Expres Suceava-Siret, în valoare totală de 3,72 miliarde de lei (fără TVA)”, se arată în mesajul publicat de Cristian Pistol, directorul CNAIR, pe Facebook.
Lotul 1, care va lega Suceava de Dărmănești, are o lungime de 18.6 kilometri și pentru efectuarea lucrărilor sunt prevăzute 9 luni pentru proiectare și 24 de luni pentru execuție. Suma alocată primului lot este de 2.09 miliarde de lei (fără TVA).
Lotul 2, între Dărmănești și Bălcăuți, are o lungime de 24.45 kilometri. Perioada de proiectare va fi de de 12 luni, urmată de 24 de luni de lucrări. Investiția pentru lotul 2 este de 1.63 miliarde de lei (fără TVA).
„Pe traseul ambelor loturi vor fi construite 57 de structuri (poduri, pasaje și viaducte) dar și 4 noduri rutiere: Suceava Nord (DN29A), Suceava Vest (DN2-DN2P), DN2-DN2H (Rădăuți) și DN2 (Siret Sud). Contractul prevede inclusiv construcția unor parcări dotate cu stații de încărcare a autovehiculelor electrice”, mai transmite Pistol.
Drumul Expres Suceava–Siret, cu o lungime totală de 55.7 kilometri, are atât rol civil, cât și militar, urmând să asigure conexiunea infrastructurii rutiere din România cu cea din Ucraina.
„Până la sfârșitul lunii mai 2026, toate contractele de proiectare și execuție ale DEx Suceava -Siret trebuie să fie semnate iar lucrările trebuie să fie finalizate cel mai târziu până în anul 2030, conform condițiilor impuse de finanțarea prin SAFE”, se mai arată în mesajul publicat de directorul CNAIR.
Oficialul mai susține că 4.2 miliarde de euro, din programul SAFE, sunt destinate infrastructurii rutiere, dintre care aproximativ 3 miliarde de euro vizează proiecte derulate de CNAIR, inclusiv autostrada Pașcani–Suceava și drumul expres Suceava–Siret.
