Agregator de ştiri

Vineri, Trump a precizat că SUA nu au nevoie de sprijinul Ucrainei în interceptarea dronelor iraniene.

„Nu avem nevoie de ajutorul lor în ceea ce privește apărarea împotriva dronelor. Știm mai multe despre drone decât oricine. De fapt, avem cele mai bune drone din lume”, a declarat Trump, într-un interviu pentru Fox News Radio.

Comentând declarațiile date de președintele SUA, Zelenski a precizat că „retorica este doar retorică”, adăugând că „cel mai important este că noi știm ce facem”, le-a spus el jurnaliștilor, în timpul vizitei sale în Franța, potrivit European Pravda.

Vineri, Bloomberg titra că Statele Unite vor trimite în Orientul Mijlociu 10.000 de drone interceptoare dezvoltate în Ucraina.

Secretarul General al Armatei SUA, Dan Driscoll, a declarat că decizia a fost luată pentru a respinge atacurile iraniene fără a recurge la sisteme de apărare anti-rachetă mai scumpe.

În cadrul interviului său, Trump a precizat că SUA sprijină Kievul în războiul cu Rusia, dar și că primește, în schimb, fonduri pentru acest sprijin.

Președintele Volodimir Zelenski a precizat și el că este recunoscător pentru faptul că Ucraina are posibilitatea de a cumpăra din SUA echipamente militare.

„Suntem recunoscători față de Americani că încă avem oportunități de a cumpăra (n.r. –armament) prin intermediul PURL. Și ceea ce cumpărăm include și rachetele de apărare aeriană HIMARS și Patriot”, a declarat Zelenski.

„Prin plafonarea prețurilor la combustibili, Guvernul Ungariei protejează familiile și economia națională chiar și în perioada blocadei petroliere din Ucraina. Între timp, în sudul Transilvaniei, la stația MOL din Alvinci, litrul de motorină este cu 70 de forinți mai scump, iar cel de benzină 95 cu 62 de forinți mai scump decât în Ungaria”, a scris Németh, într-o postare pe Facebook.

Ziarul maghiar Ripost, – care a preluat mesajul oficialului din guvernul Orbán, membru al partidului Fidesz – notează: „este oficial că aceste consecințe ale exploziei prețului la petrol deja se simt în est, în special pentru cei care trăiesc aici și care pot alimenta cu un preț cu aproape 100 de forinți mai scump” (n.r. – 1,30 lei).

În fotografia publicată de Németh pe Facebook, surprinsă la o benzinărie în localitatea Vințu de Jos (n.r. – Alvinci), din Alba, arăta că un litru de benzină costă  8.63 lei, în timp ce litrul de motorină costă 8,89 lei.

Reamintim că, la începutul săptămânii, Guvernul maghiar a plafonat prețurile la combustibil. În Ungaria, un litru de benzină costă 595 de forinți, echivalentul a 7,72 de lei, în timp ce un litru de motorină costă 615 forinți, adică echivalentul a 7.98 lei.

Guvernul maghiar a luat decizia plafonării pentru a veni în sprijinul cetățenilor, dar și transportatorilor din Ungaria, în contextul creșterii prețurilor la combustibil, pe fondul crizei petroliere cauzată de întreruperea transportului de țiței rusesc prin conducta Drujba, de care Ungaria depindea, dar și pe fondul scumpirilor determinate de războiul din Golf.

Situația din România, incertă

În ceea ce privește situația de la noi din țară, dacă joi, premierul Ilie Bolojan explica faptul că România nu poate interveni direct în scăderea prețurilor la carburanți, din cauza faptului că prețurile au crescut la nivel global, iar țara noastră importă două treimi din țiței și produse petroliere, vineri seara, ministrul Energiei, Bogdan Ivan a precizat că a transmis Guvernului un document intern de lucru pentru declanșarea unei stări de criză, în cazul în care prețurile la petrol cresc continuu.

„În situația în care avem o escaladare continuă a prețului carburanților, să avem tot cadrul legal prin care să putem interveni de îndată, ca și Guvern, pentru a declara situația de criză în domeniul energetic și pentru a putea să luăm măsuri care, pe o perioadă temporară, să poată să atenueze cât mai mult posibil efectul negativ asupra buzunarului românilor și asupra companiilor”, afirma Ivan la Digi24.

Deciziile SUA ar putea influența prețurile globale

În ceea ce privește evoluțiile din Iran, precizăm că SUA au ridicat temporar sancțiunile asupra petrolului rusesc aflat deja în tranzit. Derogarea de la sancțiuni este valabilă pe o perioadă de 30 de zile, însă în ceea ce privește tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz, atacurile asupra petrolierelor încă continuă, iar în ciuda faptului că firmele care transportă petrol cer escorte militare, SUA încă nu au luat această măsură, propriu-zis, ci doar afirmă că vor lua această decizie.

„România furnizează Ucrainei tehnica militară sovietică din depozite”, a declarat ambasadorul Rusiei în România, Lipaev, într-un interviu pentru TASS.

Potrivit oficialului rus, se cunosc cu siguranță detalii „despre transferul unui sistem de apărare antiaeriană Patriot. De asemenea, are loc livrarea de muniții de calibru sovietic/rus, produse în fabricile românești”, a acuzat Lipaev.

Ambasadorul Rusiei la București a declarat că livrările militare reprezintă o parte importantă a sprijinului pe care Guvernul României îl acordă Ucrainei, care ar fi în valoare de 1,5 miliarde de euro, acuză oficialul.

„Potrivit Consiliului Fiscal, sprijinul financiar acordat de România Ucrainei din februarie 2022 până în iunie 2025 a ajuns la 1,5 miliarde de euro. Este clar că o parte semnificativă din această sumă constă în provizii militare”, a menționat el.

România a oferit, într-adevăr Ucrainei sprijin militar, umanitar și financiar în valoare de 1,5 miliarde de euro, în perioada vizată. Europarlamentarul AUR, Gheorghe Piperea, este cel care a solicitat, în septembrie anul trecut, Consiliului Fiscal să analizeze efectele ajutoarelor financiare pe care Guvernul le-a acordat nu numai Ucrainei, ci și Moldovei.

Textul integral al interviului cu Vladimir Lipaev va fi publicat de Moscova sâmbătă, la ora 9:30.

Într-o postare publicată pe rețeaua sa, Truth Social, el susține că atacurile „au distrus complet fiecare țintă militară de pe Insula Kharg, bijuteria coroanei Iranului”.

„Acum câteva momente, la ordinul meu, Comandamentul Central al Statelor Unite a executat unul dintre cele mai puternice raiduri de bombardament din istoria Orientului Mijlociu și a distrus complet fiecare țintă MILITARĂ din bijuteria coroanei Iranului, Insula Kharg”, a scris Trump.

Acesta a adăugat că „din motive de decență, am ales să NU distrug infrastructura petrolieră de pe insulă”.

Trump a amenințat că își va reconsidera decizia

Cu toate acestea, președintele SUA a amenințat că va reconsidera decizia imediat decizia dacă „Iranul sau oricine altcineva ar face ceva pentru a interfera cu trecerea liberă și sigură a navelor prin Strâmtoarea Ormuz”, se arată în postarea publicată pe Truth.

Acesta a încheiat mesajul cu aceeași somație pentru Iran, depunerea armelor.

„Armata Iranului și toți ceilalți implicați în acest regim terorist ar fi înțelepți să depună armele și să salveze ceea ce a mai rămas din țara lor, ceea ce nu este mult!”, a scris Trump.

Potrivit Sky News, Kharg este o insulă de dimensiuni mici, cu o lungime de aproximativ 8 km și o lățime de 4 km,  situată în nordul Golfului Persic, în largul coastei Iranului.

De ce este atât de importantă această insulă?

Insula găzduiește rezervoare importante de stocare, conducte și instalații de încărcare a cisternelor conectate la cele mai mari câmpuri petroliere ale Iranului.

Aceasta servește drept terminal principal pentru aproape toate exporturile de petrol, gestionând aproximativ 90 – 95% din exporturile Iranului.

Țițeiul iranian este încărcat în nave prin intermediul instalațiilor petroliere. Până astăzi, „bijuteria coroanei Teheranului” a rămas neafectată de atacurile SUA, dar și ale Israelului.

Pentru că veniturile din petrol finanțează o mare parte din guvernul și economia Iranului, insula este esențială din punct de vedere economic.

De asemenea, este o țintă strategică și militară majoră, deoarece perturbarea acesteia ar putea afecta grav economia Iranului și ar putea afecta prețurile globale ale petrolului.

 

 

 

SUA „distrug complet” ținte militare de pe Insula Kharg, a declarat Trump

Donald Trump a declarat, sâmbătă, că SUA au desfășurat „unul dintre cele mai puternice raiduri aeriene din istoria Orientului Mijlociu”. Într-o postare publicată pe Truth Social, el susține că atacurile „au distrus complet fiecare țintă militară de pe Insula Kharg, bijuteria coroanei Iranului”.

„Acum câteva momente, la ordinul meu, Comandamentul Central al Statelor Unite a executat unul dintre cele mai puternice raiduri de bombardament din istoria Orientului Mijlociu și a distrus complet fiecare țintă MILITARĂ din bijuteria coroanei Iranului, Insula Kharg”, a scris Trump.

Cinci avioane cisternă ale forțelor aeriene SUA, lovite de o rachetă iraniană

O rachetă iraniană a lovit Baza Aeriană „Prince Sultan” din Arabia Saudită. În urma atacului, 5 avioane cisternă ale Forțelor Aeriene SUA au fost avariate. Avioanele se aflau la sol.

Potrivit Wall Street Journal, avioanele au fost avariate, însă nu au fost complet distruse, iar nicio persoană nu a fost rănită în timpul atacului.

Până acum, cel puțin șapte avioane cisternă ale SUA au fost avariate recent, afirmă sursa citată.

Gărzile Revoluționare Islamice afirmă că atacurile forțelor navale continua

Gărzile Revoluționare Islamice ale Iranului afirmă că atacurile forțelor navale vor continua până când „teroriștii americani din regiune vor fi distruși”.

„Atacurile forțelor noastre navale vor continua până când toate bazele teroriste ale ameicane din regiune vor fi distruse”.

Ce conversații „nucleare” poartă Vladimir Putin cu Donald Trump la telefon: Rusia a propus SUA să mute uraniul îmbogățit al Iranului la Moscova. Ce a răspuns Trump

Jurnaliștii Axios dezvăluie că președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, i-a propus președintelui american, Donald Trump, ca Moscova să preia uraniul îmbogățit al Iranului.

Nu este prima oară când Rusia face asemenea propunere Americii, susțin jurnaliștii.

Într-o convorbire telefonică purtată cu președintele Donald Trump săptămâna aceasta, președintele rus Vladimir Putina propus transferul uraniului îmbogățit al Iranului în Rusia. Doar pentru ca SUA să oprească războiul împotriva Teheranului.

Petrolierul american atacat în Irak a fost lovit de ambarcațiuni fără pilot

Din primele informații, petrolierul deținut de o companie americană care a fost atacat în apropierea Irakului, a fost lovit de ambarcațiuni fără pilot. Unul dintre marinari a murit în timpul atacului, iar SUA încă refuză cererile de escortă a navelor, în ciuda solicitărilor zilnice ale companiilor de transport care operează în Strâmtoarea Ormuz.

Qatarul emite ordine de evacuare temporară în anumite zone

Ministerul de Interne al Qatarului, a precizat, într-un comunicat, că „o serie de zone specificate” sunt evacuate. Potrivit ministerului, decizia evacuării locuitorilor a fost luată ca „ca măsură preventivă temporară, în interesul siguranței publice, până la dispariția amenințării”.

Într-o postare publicată pe X, ministerul a îndemnat „pe toată lumea să se bazeze pe surse oficiale pentru informații și să respecte instrucțiunile emise”, a precizat autoritatea din Quatar, citată de The Guardian. 

Un martor a povestit pentru Reuters că explozii au putut fi auzite în Doha.

Forțele armate ale Quatarului au interceptat în mod regulat atacuri cu drone și rachete încă de la începerea războiului cu Iranul. Printre cele interceptate se află și o rachetă de croazieră, dar și două rachete balistice, interceptate ieri.

Atacul asupra petrolierului s-a petrecut, miercuri. Nava, numită „Safesea Vishnu”, a fost lovită de două ambarcațiuni fără echipaj, care erau încărcate cu explozibili. Explozia a fost violentă, iar babordul navei a fost cuprins de flăcări. Echipajul a avut la dispoziție un timp de reacție de doar câteva secunde, potrivit evaluării preliminare realizate de proprietarul și operatorul american al navei, notează Reuters. 

„După ce am discutat cu câțiva dintre supraviețuitorii echipajului, atacul pare a fi unul deliberat și calculat”, arată un comunicat al companiei Safesea Group, cu sediul în New Jersey.

Nava „Safesea Vishnu”, arborată sub pavilionul Insulelor Marshall, era ancorată în portul irakian Khor Al Zubair. Erau realizate operațiuni de încărcare de la navă la navă, a unei cantități de 53.000 de tone metrice de naftă (n.r. – petrol brut) în momentul atacului.

Echipajul a părăsit în grabă nava cuprinsă în flăcări. Oamenii au sărit în apă

În momentul atacului se aflau toți cei 28 de membri ai echipajului. Pentru că nu au avut timp să lanseze bărcile de salvare, aceștia au sărit în apă pentru a scăpa de nava cuprinsă de flăcări. Unul dintre marinari a murit, iar ceilalți 27 sunt în siguranță și primesc asistență din partea Ambasadei Indiei în Irak, potrivit comunicatului publicat de companie.

Se pare că petrolierul se înclină în apă, iar o echipă de salvare a fost trimisă pentru a stabiliza nava și a se asigura că mediul marin din jur este sigur.

„Acest atac trebuie să servească drept semnal de alarmă pentru guverne, autoritățile maritime și comunitatea internațională Culoarele comerciale nu ar trebui să devină zone de război”, e mai arată în comunicatul companiei Safesea. Cealaltă navă implicată implicată în transfer era Zefyros, vas aflat sub pavilionul Maltei. O rachetă a lovit nava în timpul atacului de miercuri noapte, potrivit directorului său din Grecia. Toți cei 23 de membri ai echipajului de la bord au fost evacuați în siguranță. Peste 20.000 de marinari, în pericol din cauza războiului Potrivit Consiliului Mondial al Transportului Maritim, aproximativ 20.000 de marinari aflați la bordul navelor care operează în regiune se confruntă cu „o situație de securitate periculoasă și extrem de incertă”. Cel puțin 16 petroliere și alte tipuri de nave au fost atacate în regiunea Golfului, încă de la începutul războiului dintre SUA, Israel și Iran. Alte câteva sute de nave au aruncat ancora din cauza amenințării Teheranului de a ataca navele aflate în Strâmtoarea Ormuz sau în apropierea acesteia, pe care se transportă aproximativ o cincime din petrolul mondial. Președintele SUA, Donald Trump, a precizat că Statele Unite sunt pregătite să escorteze petroliere prin Strâmtoarea Ormuz, atunci când va fi necesar, însă, până acum, Marina SUA a refuzat solicitările venite aproape zilnic făcute de companiile de transport maritim, precizând că riscul atacurilor este prea ridicat deocamdată, potrivit surselor familiare cu situația.

Frontera Trading, un producător de produse de panificaţie din Brăila, cu afaceri de 62 mil. lei în 2025, vrea să crească distribuţia de panificaţie congelată şi vizează o creştere a bazei de clienţi în retail cu 20% faţă de anul anterior.

Retailerul german Kaufland a inaugurat cel de-al cincilea magazin din oraşul Braşov, ajungând astfel la o reţea de 201 hipermarketuri la nivel naţional, conform calculelor ZF.

Operatorul Oradea Transport Local (OTL), care prestează servicii de transport public de persoane în municipiul Oradea şi în zona metropolitană a oraşului, subordonat municipalităţii din Oradea, a raportat pentru 2025 o cifră de afaceri de aproximativ 90 mil. lei (17,8 mil. euro), în creştere cu 5% faţă de anul precedent.

Într-o convorbire telefonică purtată cu președintele Donald Trump săptămâna aceasta, președintele rus Vladimir Putin a propus transferul uraniului îmbogățit al Iranului în Rusia. Doar pentru ca SUA să oprească războiul împotriva Teheranului.

Surse Axios spun că Trump l-a refuzat pe Vladimir Putin.

450 de kilograme de uraniu îmbogățit = 10 bombe nucleare

Cele 450 de kilograme de uraniu îmbogățit cu 60% al Iranului au calitate militară. În câteva săptămâni, cantitatea este suficientă pentru 10 bombe nucleare.

Iar denuclearizarea Iranului este principalul scop declarat al administrației Trump.

În teorie, oferta lui Putin putea ajuta la eliminarea arsenalului nuclear al Iranului fără intervenția SUA sau a Israelului la fața locului.

În 2015, Rusia a mai depozitat uraniul Iranului

Rusia este deja o putere nucleară și a depozitat anterior uraniu slab îmbogățit al Iranului în cadrul acordului nuclear din 2015. O face una dintre puținele țări cu capacitatea tehnică de a accepta materialul, țara fiind și partener strategic al regimului de la Teheran,

Potrivit surselor Axios, Putin a avut mai multe idei în discuția telefonică cu Trump. A avansat mai multe propuneri doar pentru ca SUA să oprească războiul. Propunerea privind uraniul a fost una dintre ele, susțin ziariștii.

„Nu este prima dată când ni se oferă așa ceva. Propunerea nu a fost acceptată. Poziția SUA este că trebuie să vedem uraniul securizat”, a declarat un oficial american pentru Axios.

Rusia insistă să preia arsenalul nuclear al Iranului

Rusia a ridicat propuneri similare și în timpul negocierilor nucleare dintre SUA și Iran în luna mai a anului trecut – înainte ca SUA și Israelul să atace instalațiile nucleare ale Iranului în iunie – și în săptămânile dinaintea începerii războiului actual.

Iranul propusese diluarea uraniului în propriile instalații

În ultima rundă de discuții dinaintea războiului, Iranul respinsese ideea transferului uraniului. Teheranul a propus diluarea uraniului în propriile instalații, sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. Nu este clar dacă Iranul ar accepta propunerea acum.

„Donald Trump nu face înțelegeri proaste”

  „Președintele vorbește cu toată lumea — Xi, Putin, europenii — și este întotdeauna dispus să facă o înțelegere. Dar trebuie să fie o înțelegere bună. Președintele nu face înțelegeri proaste”, a spus oficialul american, pentru Axios.

Noi idei: trimiterea de trupe speciale în Iran pentru a prelua arsenalul nuclear

SUA și Israelul au discutat și despre trimiterea de forțe speciale în Iran pentru a securiza arsenalul nuclear într-o etapă ulterioară a războiului, a relatat anterior Axios .

Zilele trecute și britanicii avansau aceeași idee.

Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a declarat vineri, într-o conferință de presă, că SUA „are o serie de opțiuni” pentru a prelua controlul asupra uraniului puternic îmbogățit al Iranului.

Hegseth a spus că o opțiune ar fi ca Iranul să predea voluntar stocul, lucru pe care SUA „l-ar saluta”.

„Nu au fost dispuși să facă asta în negocieri. Nu aș spune niciodată acestui grup sau lumii ce suntem dispuși să facem sau cât de departe suntem dispuși să mergem – dar avem opțiuni, cu siguranță”, a adăugat el.

Trump: „securizarea uraniului îmbogățit nu este prioritatea principală”

Într-un interviu acordat la Fox News Radio, Trump a sugerat că securizarea uraniului puternic îmbogățit nu este în prezent o prioritate principală: „Nu ne concentrăm pe asta, dar la un moment dat am putea”, a spus el.

Tot Trump a recunoscut astăzi pentru prima dată că Rusia ajută Iranul în război, după ce au apărut rapoarte despre furnizarea de informații de către Moscova pentru a viza forțele americane.

Temperaturile cresc de la o zi la altă şi devin specifice primăverii. Primăvară va fi şi de Paştele catolic, pe 5 aprilie. Ploile vor fi deficitare în majoritatea regiunilor ţării, potrivit prognozei meteorologice pentru următoarele patru săptămâni.

Artistul din spatele pseudonimului Banksy este Robin Gunningham (click cont Facebook), originar din Bristol, cunoscut acum sub numele de David Jones.

El și-a schimbat în mod deliberat numele pentru a-și ascunde identitatea. Acest lucru a fost relatat de jurnaliștii Reuters în urma unei anchete de mai mulți ani.

Episodul 2008. Și-a schimbat numele

Ancheta Reuters arată că identitatea lui Banksy a fost dezvăluită în mod corect în 2008 de tabloidul britanic The Mail on Sunday . Jurnaliștii publicației au scris la acea vreme că ancheta lor de un an „a fost cât se poate de aproape de a dezvălui” identitatea artistului stradal.

Ancheta Reuters arată că Robert Gunningham și-ar fi schimbat numele după articolul din 2008 din The Mail on Sunday.

„Robin Gunningham nu există. Numele pe care l-ai menționat l-am omorât acum mulți ani”, a declarat pentru Reuters fostul manager al lui Banksy, Steve Lazarides.

În timpul anchetei, jurnaliștii Reuters au vorbit cu un număr mare de persoane, au analizat diverse documente și amprentele digitale ale lui Banksy.

Principala pistă: arestarea din 2000

Bansky în 2000/ Foto @stevelazarides

Una dintre principalele piste a fost arestarea artistului în 2000.

Poliția din New York l-a reținut pe Banksy pentru graffiti-ul de pe un panou publicitar postat pe strada Hudson nr. 675. Robin Gunningham a recunoscut totul atunci, relatează Reuters. Numele artistului este menționat în mod repetat în documentele instanței și ale poliției legate de arestare.

Numele lui David Jones, potrivit Reuters, a apărut însă atunci când artistul a călătorit în Ucraina pentru a crea o serie de picturi murale în 2022.

Episodul Ucraina

Surse Reuters „familiarizate cu procedurile de imigrare” din Ucraina au raportat că un bărbat pe nume Jones a trecut granița cu solistul trupei Massive Attack, Robert Del Naja, care a fost implicat în crearea seriei de graffiti.

O altă sursă Reuters a raportat că data nașterii înscrisă pe pașaportul lui Jones corespundea cu cea a lui Robin Gunningham. Era aceeași. 

Ca atare, David Jones era Robin Gunningham. Banksy, originar din Bristol. Un secret, atent păstrat timp de decenii, a fost devoalat.

Inițiativa a fost lansată de președinta Parlamentul European, Roberta Metsola, și urmărește să le permită eurodeputatelor însărcinate sau care au născut recent să aibă posiblitatea de a desemna un coleg care să voteze în numele lor, arată Euractiv.

Vorbim despre un mecanism care ar urma să fie valabil pentru o perioadă de trei luni înainte de naștere și șase luni după, atunci când deputatele nu pot participa fizic la vot, inclusiv la sesiunile plenare de la Strasbourg.

Deputatele europene ajung adesea să rateze voturi pentru că sunt în concediu de maternitate

În prezent, europarlamentarele însărcinate sau proaspete mame ajung adesea să rateze voturi importante timp de luni de zile, mai ales în situațiile în care nu pot călători la lucrările legislativului european.

Parlamentara liberală daneză Sigrid Friis a salutat decizia, subliniind că ea însăși a ratat votul Parlamentului care aproba schimbarea regulilor anul trecut, deoarece se afla în concediu de maternitate.

„Astăzi, mă bucur că am reușit să acordăm concediu de maternitate europarlamentarelor.

Mâine, vom continua lupta pentru extinderea acestui drept fundamental la toate tipurile de părinți”, a declarat aceasta.

Germania s-a abținut

La reuniunea de vineri, 26 de state membre au susținut măsura, în timp ce Germania s-a abținut, invocând preocupări juridice legate de modificarea legislației electorale a UE.

Totuși, această abținere nu este așteptată să întârzie adoptarea noilor reguli, care urmează să fie aprobate oficial de miniștrii europeni marți, la Bruxelles.

După adoptarea politică a deciziei, toate parlamentele naționale ale statelor membre vor trebui să ratifice modificările, iar în Parlamentul European va avea loc și o ultimă etapă administrativă.

Propunerea a generat însă dezbateri privind extinderea regulilor

Danemarca, Suedia și Olanda au dorit ca dreptul de vot prin procură să fie acordat și eurodeputaților care devin tați.

Olanda a propus, de asemenea, ca regulile să se aplice și parlamentarilor care suferă de boli pe termen lung.

Potrivit unor diplomați europeni, Ungaria și Italia au blocat extinderea măsurilor la alte categorii decât europarlamentarele.

Într-o declarație pregătită pentru reuniunea miniștrilor de marți, guvernul suedez afirmă că salută decizia ca „un pas pozitiv către promovarea egalității de gen și a unor condiții de muncă prietenoase cu familia pentru eurodeputați”.

Totuși, Stockholmul consideră că regulile ar fi trebuit să fie mai largi și să includă, pe lângă mamele care au născut recent, și celălalt părinte al nou-născutului.

„Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) anunță lansarea platformei ROePAS, producție a versiunii Beta pentru testarea de către cetățeni, mediul de afaceri și instituții publice a infrastructurii digitale naționale dedicată furnizării și gestionării serviciilor publice electronice. Platforma este disponibilă la https://roepas.ro/ro/ și oferă cetățenilor și mediului de afaceri acces centralizat și sigur la informații, proceduri online și servicii de asistență”, se arată în comunicatul de vineri al ADR. 

Finanțare prin PNRR

Platforma face parte din proiectul „Implementarea infrastructurii de cloud guvernamental”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, în cadrul componentei dedicate transformării digitale. 

„Platforma se integrează cu inițiative europene precum Single Digital Gateway și YourEurope, facilitând fluxuri electronice integrate și schimbul transfrontalier de documente administrative prin aplicarea principiului Once-Only”, se mai arată în comunicat. 

Funcții și migrarea datelor

Platforma include mai multe funcționalități principale, printre care acces centralizat la servicii digitale, servicii publice standardizate la nivel local, autentificare electronică prin eIDAS și ROeID, dar și instrumente de asistență precum chatbot, sistem de ticketing și mecanisme de feedback.

Platforma este integrată cu mai multe instituții publice, iar peste 5.000 de proceduri existente sunt migrate din fostul portal Punctul de Contact Unic Electronic.

Portalul este structurat pe trei componente principale: una dedicată cetățenilor și mediului de afaceri, pentru depunerea cererilor online și obținerea documentelor; una pentru instituțiile publice, care permite gestionarea serviciilor digitale și a fluxurilor administrative; și o componentă de administrare a platformei. 

Instituțiile publice se pot integra în ROePAS fie prin utilizarea exclusivă a portalului, fie prin conectarea propriilor sisteme interne prin API-uri, fie prin redirecționarea către portalurile proprii. 

În perioada următoare, ADR va continua procesul de integrare cu autoritățile și instituțiile publice, care trebuie să verifice și să actualizeze procedurile și informațiile din fostul PCUE. 

Nevoia de feedback

„Echipa de implementare încurajează, în această perioadă, transmiterea de feedback din partea instituțiilor și utilizatorilor. Platforma a fost lansată în versiune beta tocmai pentru a permite îmbunătățirea continuă a experienței de utilizare”, se mai arată în comunicat. 

Wall Street a avertizat astăzi că prețurile petrolului vor crește brusc. Războiul SUA din Iran și închiderea prelungită a Strâmtorii Ormuz sufocă pur și simplu exporturile din Orientul Mijlociu, pe o perioadă îndelungată.

Traderii și analiștii au declarat vineri, pentru Financial Times, că există puține semne ale unei rezolvări rapide a conflictului, care a tulburat piețele și a dus prețul țițeiului Brent peste 100 de dolari pe baril.

Criza ofertei va lăsa în curând piața cu lipsă de combustibili pentru transport și alte produse, au adăugat ei, pe măsură ce criza se extinde în economia în general.

Ce crede JPMorgan

Natasha Kaneva, analistă la JPMorgan, a declarat într-o notă: „Până la sfârșitul săptămânii viitoare, ne așteptăm ca reducerile ofertei de țiței să se apropie de 12 milioane de barili pe zi, ceea ce face ca deficitul să fie foarte vizibil pe piețe.

„Piața se confruntă cu o penurie acută de produse — motorină, combustibil pentru avioane, [gaz petrolier lichefiat] și naftă — care nu pot fi consumate pur și simplu pentru că nu sunt disponibile.”

RBC Capital Markets: Prețul petrolului va depăși nivelul atins de războiul din Ucraina

RBC Capital Markets a declarat că se așteaptă ca prețurile petrolului să depășească recordul de 128 de dolari atins la doar câteva săptămâni după ce Rusia a lansat războiul împotriva Ucrainei în 2022 și să depășească recordul din 2008 de aproximativ 147 de dolari.

„Revizuim durata estimată a războiului din Iran și impactul concomitent asupra prețului petrolului”, a declarat Helima Croft, șefa departamentului de mărfuri globale al RBC. Conflictul ar putea dura „până în primăvară”, a adăugat ea.

Goldman Sachs: fluxul a scăzut de la 19 milioane de barili/ zi, la 600.000

Goldman Sachs estimează că fluxurile prin Strâmtoarea Ormuz au scăzut la 600.000 de barili pe zi, față de nivelurile normale de peste 19 milioane de barili – aproape de producția totală de petrol a SUA.

Toate avertismentele vin în contextul în care războiul intră în a treia săptămână, președintele american Donald Trump declarând că Washingtonul are „muniție nelimitată” și că ar putea continua să lupte împotriva Iranului „pentru totdeauna”.

„Ar putea fi mult mai rău decât este acum”. În 2 săptămâni, prețul petrolului a crescut cu 40%

Un atac cu drone iraniene, vineri, a provocat haos în districtul financiar al Dubaiului, în timp ce țările europene au încercat să deschidă negocieri cu Teheranul pentru a relua fluxurile prin strâmtoare.

„Închiderea Strâmtorii Ormuz ar trebui să fie apocalipsa petrolului”, a spus Jim Krane de la Institutul Baker al Universității Rice. „Ar putea fi mult mai rău decât este acum.”

Prețul petrolului Brent, referința internațională a petrolului, a crescut cu aproximativ 40% de când Trump a început războiul.

Prețurile la orice, de la combustibilul pentru avioane la motorină, au crescut vertiginos în Asia, Europa și America de Nord.

Prețurile benzinei din SUA au atins 3,63 dolari pe galon vineri, apropiindu-se de pragul crucial de 4 dolari, după 13 zile consecutive de creșteri.

JPMorgan a declarat că piața petrolului resimte impactul fizic al întreruperii aprovizionării cauzate de închiderea strâmtorii, în ciuda eforturilor depuse de Washington și aliații săi pentru a preveni o criză dăunătoare din punct de vedere economic.

Fostul consilier al lui Biden: „Noul lider suprem nu pare dispus să negocieze până nu obține un preț mai mare”

Administrația Trump a încercat să calmeze piețele propunând escorte navale și dând asigurări pentru petrolierele care navighează prin strâmtoare. SUA au eliminat și sancțiunile asupra petrolului rusesc și au eliberat o cantitate record de țiței din rezervele strategice.

Însă noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a emis joi un mesaj sfidător, declarând că armata națională va menține strâmtoarea închisă, în încercarea sa de a-și consolida poziția împotriva SUA și Israelului.

Teheranul a avertizat lumea să se pregătească pentru petrol la 200 de dolari.

„Noul lider suprem nu pare să fie dispus să negocieze până nu obține un preț mai mare pentru a restabili descurajarea”, a declarat Daleep Singh, care a ocupat funcția de consilier adjunct pentru securitate națională pe probleme de economie internațională în administrația lui Joe Biden.

Țările din Asia sunt printre cele mai afectate de întreruperile de aprovizionare, deoarece se bazează pe energie și alte importuri prin strâmtoare.

Australia a declarat vineri că va elibera rezervele interne de combustibil pentru a contracara orice penurie de aprovizionare și cumpărăturile panicate.

„Prețurile mai mari la energie vor începe să afecteze comportamentul consumatorilor”, a declarat Ben Cahill, asociat senior la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale. „Oamenii vor renunța inclusiv la unele călătorii, fie pe calea aerului, fie pe șosea”, spune el.

Indicatorul, care reflectă dobânda la care băncile din zona euro se împrumută între ele, a încheiat săptămâna cu o rată zilnică de aproximativ 2,522 %, după mai multe sesiuni consecutive de creștere, notează EFE.

Creșterea vine într-un context marcat de volatilitate pe piețele internaționale, alimentată de scumpirea energiei și de temerile legate de inflație.

Piețele reacționează la riscurile energetice

Potrivit analiștilor financiari, evoluția Euribor reflectă reacția anticipată a piețelor la posibilitatea unor întreruperi în aprovizionarea globală cu energie.

O creștere puternică a prețurilor la energie ar putea duce la accelerarea inflației și ar putea determina Banca Centrală Europeană să mențină sau chiar să majoreze dobânzile.

Totuși, experții spun că, dacă tensiunile din Orientul Mijlociu nu se vor amplifica, indicatorul ar putea reveni la intervalul din ultimele luni. Unele estimări indică pentru 2026 un nivel al Euriborului situat aproximativ între 2 % și 2,4 %, în absența unui șoc energetic major.

Ce impact ar putea exista pentru români

În România, majoritatea creditelor ipotecare în lei sunt calculate în funcție de indicatori precum IRCC sau ROBOR.

Totuși, Euriborul rămâne relevant pentru creditele în euro. Potrivit datelor din sistemul bancar, peste 114.000 de credite ipotecare în euro sunt legate de evoluția acestui indicator.

Astfel, o creștere a Euriborului se poate reflecta în rate mai mari pentru persoanele care au împrumuturi cu dobândă variabilă în moneda europeană.

În același timp, evoluția dobânzilor din zona euro influențează indirect și costurile de finanțare pentru bănci, ceea ce poate afecta nivelul dobânzilor pentru creditele noi.

Dobânzile rămân sensibile la evoluțiile geopolitice

Creșterea Euriborului arată cât de rapid pot reacționa piețele la tensiunile internaționale. Conflictul din Orientul Mijlociu, scumpirea energiei și riscurile privind inflația sunt factori care pot influența deciziile de politică monetară în Europa.

Pentru consumatori, aceste evoluții se traduc printr-o perioadă de incertitudine în privința costului creditelor și a dobânzilor.

Premierul de la Chișinău Alexandru Munteanu a spus că statul este primul care trebuie să dea dovadă de disciplină și responsabilitate.

„Într-un context economic internațional tensionat și cu presiuni tot mai mari asupra prețurilor la energie și combustibili, statul trebuie să dea primul exemplu de disciplină financiară și responsabilitate față de banii publici”, a scris Alexandru Munteanu pe Facebook.

El susțune că a cerut tuturor autorităților și instituțiilor bugetare să instituie un control strict al cheltuielilor și să revizuiască planurile de achiziții pentru anul 2026.

Șeful Guvernului spune că achizițiile care nu sunt de necesitate critică vor fi reduse cu cel puțin 10%, iar cheltuielile pentru transportul de serviciu și numărul unităților de transport vor fi diminuate cu cel puțin 20%.

„Resursele publice trebuie concentrate acolo unde este cu adevărat nevoie: în infrastructură, în funcționarea serviciilor esențiale ale statului și în menținerea stabilității economice”, arată premierul.

La începutul lunii martie, Guvernul de la Chișinău a decis declararea stării de alertă în sectorul energetic pentru o perioadă de 60 de zile.