Ilie Bolojan announced that representatives from the Ministry of Energy in Bucharest are collaborating with their counterparts in Moldova to find the best solutions for overcoming the challenges posed by the current security situation. „We are facing both an electricity crisis and a fuel crisis,” stated Bolojan.
He also mentioned that he had spoken with his counterpart in Chișinău about the construction of two new 400-kV interconnection lines: Suceava–Bălți and Gutinaș–Strășeni. „The Romanian government approved the designation of the section on Romanian territory as a project of national importance concerning the electricity transmission grid this spring.”
These two power interconnection lines are designed to enhance energy security and increase the capacity for electricity exchange between Romania and Moldova, as well as with the European grid.
Prime Minister Ilie Bolojan expressed his hope that necessary decisions will be made by the end of the year to begin EU negotiations with Moldova on all clusters. „The Republic of Moldova has already shown significant progress in this process, having started accession negotiations for Cluster 1, Fundamental Values, and Cluster 6, External Relations. We hope that by the end of this year, the necessary political decisions will be made at the European Union level to open negotiations on the other four clusters,” said Bolojan.
He emphasized that Romania will continue to be Moldova’s main supporter within the European Union, sharing its experiences as a member state and providing both political and diplomatic support.
Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, a afirmat joi că toate partidele, cu excepția USR, au votat în comisiile parlamentare amânarea proiectului de lege privind Strategia de biodiversitate. Ea susține că, în perioada următoare, mai multe partide vor depune amendamente cu caracter populist, care să lase fără fond strategia.
„Toate partidele au votat astăzi, mai puțin USR, amânarea proiectului de lege privind strategia de biodiversitate în comisiile de raport pe motiv că nu au avut timp parlamentarii să îl citească”, a scris ministra.
Ea a scris că argumentul invocat de parlamentari nu se justifică, fiindcă documentul a fost disponibil pentru consultare publică încă de la începutul lunii mai.
„Proiectul de hotărâre de Guvern e pus în transparență de la început de mai. Două luni de zile, adică, a stat în transparență”, a precizat Buzoianu.
Ministra susține că se așteaptă ca, în perioada următoare, mai multe partide să depună amendamente care vor modifica esența strategiei și vor afecta îndeplinirea obligațiilor asumate de România în relația cu Comisia Europeană.
„Eu știu ce va urma: amendamente populiste peste amendamente populiste depuse de mai multe partide care să lase fără fond strategia. Doar că avertizez de pe acum: dacă se atinge fondul strategiei, Comisia Europeană nu va accepta jalonul ca fiind îndeplinit”, a transmis aceasta.
Diana Buzoianu a declarat că eventualele modificări majore ar putea avea consecințe financiare importante pentru România.
„Cine va depune amendamente aberante de dragul de a scoate câteva comunicate de presă populiste va fi responsabil direct de pierderea a un miliard de euro. Rușinoasă ziua de azi pentru Parlamentul României”, a afirmat ministra.
Subiectul Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității a fost readus în atenție și de premierul interimar Ilie Bolojan. Marți seară, acesta a spus că a decis retragerea hotărârii de Guvern privind strategia, iar prevederile vor fi analizate în Parlament, sub forma unui proiect de lege depus la Senat.
Bolojan a anunțat atunci că decizia a fost luată pentru a nu pierde fondurile europene importante și că forma actuală a strategiei a fost negociată cu Comisia Europeană. Orice modificare de fond poate fi considerată neîndeplinirea jalonului din PNRR, ceea ce ar putea atrage penalități estimate la aproape un miliard de euro.
Decizia Guvernului a venit după ce PSD a depus 12 plângeri prealabile împotriva unor hotărâri de Guvern și a anunțat că va sesiza Curtea de Apel București pentru suspendarea executării acestora.
Totodată, președintele PSD, Sorin Grindeanu, i-a cerut premierului ca Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității să fie trimisă Parlamentului și adoptată prin lege, cu respectarea procedurilor legale.
Prim-ministrul Japoniei, Sanae Takaichi, a anunțat joi că guvernul său va reduce drastic taxa pe consumul de produse alimentare, scăzând-o de la 8% la 1%, într-un efort de combatere a inflației, potrivit Le Figaro.
Această măsură va marca prima reducere a taxei pe consum în Japonia de la introducerea sistemului în 1989, a declarat premierul Sanae Takaichi reporterilor.
Începând din aprilie, Japonia va implementa o reducere pentru o perioadă de doi ani a taxei pe vânzările de alimente și băuturi la 1%, potrivit prim-ministrului japonez. Cota actuală va fi apoi reinstituită în 2029, împreună cu măsuri mai specifice pentru lucrătorii cu venituri mici care se confruntă cu creșterea contribuțiilor la asigurările sociale, a adăugat ea.
Presiuni asupra costului vieții în JaponiaAceastă măsură își propune să atenueze presiunile asupra costului vieții în a patra cea mai mare economie a lumii, presiuni care s-au intensificat din cauza războiului din Orientul Mijlociu și a yenului slab. Cu toate acestea, decizia vine în ciuda îngrijorărilor crescânde cu privire la datoria colosală a Japoniei, care este mai mult decât dublul PIB-ului său, cel mai mare raport dintre economiile avansate. Conform rapoartelor de presă, se așteaptă ca această reducere de doi ani să coste 10 trilioane de yeni (61 de miliarde de dolari) în venituri fiscale pierdute.
Sanae Takaichi s-a angajat în februarie să elimine taxa pe vânzările de alimente și băuturi, un element cheie al platformei sale electorale care i-a asigurat o victorie răsunătoare în alegerile pentru camera inferioară. Joi, ea a declarat că guvernul va lua în considerare măsuri precum reevaluarea altor scutiri fiscale și programe de ajutor pentru a compensa deficitul de venituri. Guvernul său „se va strădui să obțină finanțare fără a recurge la obligațiuni guvernamentale speciale, pentru a câștiga încrederea pieței”, a adăugat ea.
Invitat în emisiunea „Ai Aflat!”, moderată de Ionuț Cristache la Gândul, Adrian Veștea a oferit noi detalii despre discuțiile purtate la Palatul Cotroceni înaintea nominalizării sale pentru funcția de premier.
Liberalul a declarat că și-a asumat candidatura, dar că a dorit ca Ilie Bolojan, președintele PNL la acel moment, să fie informat înainte ca decizia să devină publică.
„Mi-am asumat. Am avut chiar o discuție prealabilă în care am dorit să-l sunăm pe domnul președinte Bolojan, să-l lămurim”, a afirmat Adrian Veștea.
Întrebat dacă, în timpul ultimelor discuții de la Cotroceni, i-a propus direct lui Nicușor Dan să îl contacteze pe Bolojan, Veștea a răspuns afirmativ.
„Am vrut să-l sunăm, dar s-a dorit păstrarea discreției până a doua zi, când urma să fiu nominalizat, iar ulterior să-l sunăm și să stăm de vorbă cu el”, a explicat liberalul.
Nicușor Dan ar fi vrut ca Bolojan să fie sunat după anunțVeștea a precizat că propunerea de a-l contacta în prealabil pe liderul PNL i-a aparținut.
„Eu am zis să-l sunăm. A zis că o să-l sunăm după ce voi fi nominalizat”, a relatat fostul premier desemnat.
Adrian Veștea a confirmat că l-a contactat pe Ilie Bolojan după anunțul public, însă nu împreună cu președintele Nicușor Dan.
„L-am sunat singur”, a spus acesta.
Întrebat ce a discutat cu liderul PNL, Veștea a precizat că nu a existat o conversație, deoarece Bolojan nu i-a răspuns la telefon.
„Nu a răspuns”, a declarat liberalul.
Moderatorul i-a atras atenția că anunțarea nominalizării fără informarea conducerii partidului a creat impresia că prim-vicepreședintele PNL acceptase candidatura „peste capul partidului”. Veștea a admis că imaginea publică a momentului putea fi interpretată în acest fel, dar a susținut că decizia sa a fost motivată de blocajul politic și administrativ.
„În lumea aparențelor în care trăim, aparența era creată. Până la urmă, lucrurile de la care cred că ar trebui să pornim sunt următoarele: țara era de foarte multă vreme în interimat”, a explicat Adrian Veștea.
Contextul nominalizării lui Adrian VeșteaAdrian Veștea a fost desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru de președintele Nicușor Dan pe 14 iunie 2026, după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul. La acel moment, Veștea era președintele Consiliului Județean Brașov, prim-vicepreședinte al PNL și fost ministru al Dezvoltării.
Nominalizarea a fost făcută fără consultarea prealabilă a conducerii PNL. Ilie Bolojan, liderul liberalilor și premier interimar la acel moment, a descris decizia drept un „act ostil” și o încercare de rupere a partidului.
Veștea a mers mai departe cu procedura de învestire, deși PNL nu i-a acordat sprijinul oficial. Pe 22 iunie, cabinetul propus de el a obținut 189 de voturi pentru și 23 împotrivă, sub pragul de 233 de voturi necesar pentru învestire.
Veștea susține că primise asigurări privind existența voturilorAdrian Veștea a declarat că, în seara în care a acceptat candidatura, a înțeles că exista sprijinul parlamentar necesar pentru învestirea guvernului.
Potrivit acestuia, calculele se bazau pe voturi din PNL și USR, dar și pe posibilul sprijin al UDMR. Eugen Tomac, consilier al președintelui Nicușor Dan și fost candidat pentru funcția de premier, ar fi purtat discuții cu formațiunile parlamentare.
„Înțelesesem că există suportul necesar ca vot, atât timp cât cei din UDMR nu spuseseră că nu vor vota un eventual guvern. Celelalte voturi ar fi venit, pe de-o parte, din tabăra PNL, iar o parte din tabăra USR, din discuțiile avute în seara respectivă”, a explicat Veștea.
El a arătat că această concluzie a fost formulată în urma discuțiilor purtate de Eugen Tomac cu partidele.
„În urma discuțiilor avute și cu Eugen Tomac, care a făcut un tur pe la toate formațiunile politice, ajunseseră la această concluzie. Altfel, nu cred că ar fi existat o astfel de propunere și nu am fi parcurs toate aceste etape”, a declarat Adrian Veștea.
Veștea a precizat că discutase inclusiv cu reprezentanți ai UDMR și că exista, inițial, disponibilitatea susținerii unui guvern care să pună capăt interimatului.
„Aveam, oarecum, la vremea respectivă, promisiunea – evident, urma să existe o dezbatere în cadrul formațiunii – că vor susține un eventual guvern, fiindcă era o perioadă foarte lungă de interimat, iar țara trebuia să iasă din această situație”, a spus el.
Ulterior, conducerea UDMR a decis să nu susțină cabinetul propus.
Potrivit IGSU, România participă la program printr-un modul național specializat în stingerea incendiilor de pădure, desfășurat sub coordonarea Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) și organizat de Direcția Generală pentru Protecție Civilă Europeană și Operațiuni de Ajutor Umanitar (DG ECHO). Misiunea are ca scop sprijinirea autorităților elene în gestionarea riscurilor generate de incendiile de vegetație.
Primul contingent este format din 40 de pompieri, care se deplasează către localitatea Nea Makri, în regiunea Attica, la aproximativ 25 de kilometri nord-est de Atena.
Echipamentele pompierilor româniModulul românesc dispune de autospeciale pentru stingerea incendiilor de pădure cu capacități de 3.000, 5.000 și 10.000 de litri, o cisternă de 30.000 de litri, o autospecială de primă intervenție și comandă dotată cu sistem de aeronavă fără pilot (UAS), o autospecială de comunicații radio, un microbuz, un camion cu container și un vehicul utilitar de teren echipat pentru intervenții.
Pentru asigurarea continuității misiunii, efectivele vor fi schimbate în 16 și 31 august, când alte două contingente, fiecare alcătuit din câte 40 de pompieri, vor prelua misiunea.
Pe durata desfășurării operațiunii, pompierii români vor monitoriza zonele de risc și vor interveni pentru limitarea și stingerea incendiilor de pădure în regiunile stabilite de autoritățile elene.
Pompierii români, pentru al cincilea an consecutiv în programul de pre-poziționareProgramul de pre-poziționare este finanțat de Uniunea Europeană și face parte din strategia europeană de prevenire și combatere a incendiilor de pădure în sudul continentului. În acest an, la misiunea din Grecia participă echipe operative din România, Cehia, Franța și Republica Moldova. România este prezentă în program pentru al cincilea an consecutiv, după participările din perioada 2022–2025.
