Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a vorbit într-un interviu exclusiv pentru G4Media despre cauzele problemelor grave de sănătate publică din România, cum ar fi rata ridicată a cancerului de col uterin, cazurile de rujeolă și situația mamelor minore.
În cadrul interviului a fost menționat faptul că disciplina educație pentru sănătate este opțională în România, iar aceasta depinde de acordul scris al părinților.
Întrebat dacă are „curajul” să susțină introducerea educației pentru sănătate în școli, ministrul a declarat că problema este mult mai complexă și nu poate fi redusă doar la sistemul educațional.
„Am curajul, dar aici nu e vorba de curaj, aici e vorba de a face lucrurile într-un mod responsabil și aplicabil. Nu, n-are legătură cu acest curaj. Da, educația este un element, dar nu e totul”, a declarat Alexandru Rogobete.
Ministrul Sănătății a precizat că soluția privind această materie școlară nu ține exclusiv de Ministerul Sănătății și că există deja discuții cu Ministerul Educației despre tot acest demers.
„Este gândit așa. Modulul de educație pentru sănătate are mai multe componente”, a explicat el. „E adevărat. Știți dumneavoastră, eu momentan sunt ministrul Sănătății, nu al Educației.”
Rogobete a mai declarat însă că principala problemă din spatele ratei scăzute de vaccinare nu este lipsa orelor din școli, ci impactul dezinformării și a mișcărilor antivacciniste.
„În spatele ratei acesteia de vaccinare scăzută, pentru că părinții care nu-și vaccinează copiii nu sunt la școală. Deci nu asta este neapărat problema. Fenomenul antivaxerilor care circulă în social media la intensitate maximală și care, din păcate, încă nu este scăzut”, a spus ministrul.
Alexandru Rogobete a afirmat că soluția cea mai ideală privind tot acest subiect este comunicarea mai credibilă din partea specialiștilor din domeniul sănătății, nu a politicienilor.
„Deci avem nevoie de o informare mai completă, mai accelerată, mai vocală, profesioniști în sănătate, doctori și așa mai departe ar trebui să fie mai des pe la televizoare, să recomande ei, să recomande vaccinarea, nu eu sau politicienii”, a afirmat Rogobete.
„Eșecul campaniei de vaccinare din COVID, că tot vorbim de vaccinuri, se vede rezultatul când politicienii își beau cafeaua pe la tot felul de cârciumi pe unde erau filmați și recomandau vaccinarea COVID, că doar așa poți să bei cafeaua. Ăsta este efectul. În momentul în care cei de la guvernare s-au apucat să recomande vaccinarea COVID, automat că opoziția, în Parlament, politică, a utilizat, a speculat acest moment și a creat opoziție, creând astfel fenomenul de antivaccinare. Noi încă suntem acolo”, a declarat ministrul.
Potrivit FRH, Eva Kerekes (CS Gloria Bistrița) a părăsit lotul din motive medicale și nu va putea evolua. În locul ei, selecționerul Ovidiu Mihăilă a convocat-o pe Gabriela Dumitrașcu (CSM Corona Brașov).
Naționala României se reunește duminică pentru ultimele două meciuri din faza grupelor competiției EHF Euro Cup.
România va întâlni miercuri, 8 aprilie, de la ora 19:00, Norvegia, la București. Apoi, „tricolorele” vor evolua împotriva Poloniei, în deplasare, duminică, 12 aprilie, la Radom, de la ora 19:00.
Echipa României ocupă în prezent locul al doilea în grupă, cu un bilanț de trei victorii și o înfrângere. Se află, astfel, la un pas de calificarea la Final Four-ul EHF Euro Cup, programat la finalul lunii septembrie.
Competiția are caracter amical, participând echipele deja calificate la turneul final al Campionatului European 2026, la care România este co-organizatoare.
Întrecerea se desfășoară în paralel cu preliminariile pentru competiția continentală.
Lotul naționalei feminine a României pentru meciurile cu Norvegia și Polonia:
Bianca Bazaliu (Gloria Bistrița)
Alisia Boiciuc (CSM Corona Brașov)
Yaroslava Burlachenko (Gloria Bistrița)
Diana Ciucă (Rapid București)
Bianca Curmenț (CSM Corona Brașov)
Asma Elghaoui (SCM Râmnicu Vâlcea)
Alicia Gogîrlă (SCM Craiova)
Sorina Grozav (CSM Corona Brașov)
Gabriela Dumitrașcu (CSM Corona Brașov) – convocată în locul Evei Kerekes
Cristina Laslo (Gloria Bistrița)
Lorena Ostase (Gloria Bistrița)
Beatrice Raicea (Dunărea Brăila)
Elena Roșu (Dunărea Brăila)
Sonia Seraficeanu (Gloria Bistrița)
Ștefania Stoica (Gloria Bistrița)
Alexandra Szoke (CSM București)
Naționala este coordonată de selecționerul Ovidiu Mihăilă, ajutat de Iulia Curea (antrenor secund) și Daniel Apostu (antrenor cu portarii).
Guvernul nu are nici o altă șansă decât să meargă înainte cu Ilie Bolojan ca prim-ministru, spune, la RFI, fostul premier Theodor Stolojan. Acesta speră că PSD nu va rupe coaliția în urma consultării interne din 20 aprilie.
Theodor Stolojan analizează criza politică iminentă din coaliție.
„Ca să mă exprim pe românește, asta ne mai lipsește, ca în perioada următoare să intrăm într-o situație din asta de instabilitate politică. Politică, politică, guvernamentală și capacitatea Guvernului de a lua deciziile necesare”, potrivit premierului.
Fostul prim-ministru subliniază că „premierul Bolojan ne-a spus foarte limpede într-o conferință de presă că în lunile care urmează până la sfârșitul lui august, România are de depus două cereri de plată pentru fondurile europene din PNRR, care se termină la sfârșitul lui august, două cereri care însumate înseamnă peste opt miliarde de euro. Imaginați-vă ce înseamnă. Și sigur că între timp trebuie realizate și proiectele și reformele, jaloanele acelea pe care trebuie să le aprobăm, pentru a putea depune aceste cereri de plată”.
În opinia sa, „noi nu avem nici o altă șansă decât să mergem înainte cu premierul Bolojan, care știe ce are de făcut și sigur, va fi în mâna Parlamentului, dacă Parlamentul va susține în continuare măsurile pe care premierul Ilie Bolojan e obligat să le ia, dacă vrem ca România să mai fie o țară credibilă pe piețele financiare naționale și internaționale”.
Un atac masiv cu drone și rachete rusești este în desfășurare în regiunea Kiev, a avertizat vineri șeful administrației militare regionale, Mykola Kalachnyk. Acesta marchează cel mai recent episod al unui atac pe timp de zi împotriva Ucrainei, care este de obicei vizat noaptea, relatează Le Figaro.
Rusia a lansat miercuri peste 360 de drone împotriva Ucrainei în plină zi. Pe 24 martie, a lansat unul dintre cele mai mari atacuri în plină zi împotriva Ucrainei de la începutul războiului în februarie 2022, cu peste 400 de drone,.
Rusia a respins săptămâna aceasta propunerea de armistițiu de Paște, înaintată de liderul ucrainean Volodimir Zelenski. Întâlnirile din ultimele luni dintre Statele Unite, Ucraina și Rusia nu au dat rezultate tangibile în direcția încheierii celui mai sângeros conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace.
Cu toate acestea, Kievul solicită reluarea discuțiilor, în timp ce atenția Washingtonului este acum concentrată asupra războiului din Orientul Mijlociu, declanșat de atacurile israeliano-americane asupra Iranului din 28 februarie.
Proiectul legislativ a fost adoptat în ședința de miercuri a Senatului, cu 64 de voturi „pentru”, 33 „împotrivă” și 2 abțineri, urmând să fie dezbătut în Camera Deputaților, forul decizional.
Noile reglementări introduc măsuri precum supravegherea video extinsă pe stadioane, sancțiuni mai dure pentru suporteri, restricții privind consumul de alcool și limitarea utilizării materialelor pirotehnice. Consumul de băuturi alcoolice ar urma să fie permis în zone speciale, fără acces în tribune.
Șase cluburi din Superliga de fotbal au reacționat după decizieOțelul Galați, Farul Constanța, Universitatea Craiova, Dinamo București, Universitatea Cluj și Petrolul Ploiești au acuzat, prin comunicate oficiale, lipsa consultării și efectele negative asupra suporterilor și organizării meciurilor.
Cluburile susțin că forma actuală a proiectului este dezechilibrată și departe de standardele europene. Acestea avertizează că măsurile propuse ar putea afecta atmosfera din tribune și ar îndepărta publicul de pe stadioane.
Cluburile fac apel la autorități să reanalizeze modificările și să inițieze consultări reale cu toate părțile implicate. Ele subliniază că sunt dispuse să contribuie la elaborarea unei legislații echilibrate, care să asigure atât siguranța, cât și menținerea spiritului autentic al fotbalului.
„Farul Constanța a urmărit cu deosebit interes modificarea Legii 4, prin care ar trebui ca fiecare eveniment sportiv să se transforme într-un moment pe care fiecare suporter să îl aștepte cu și mai mult interes. […] Am constatat, din păcate, că forma finală a acestei legi […] nu aduce sub nicio formă beneficii, ci doar alte constrângeri”, a transmis clubul Farul Constanța.
Reprezentanții clubului au subliniat că nu au fost consultați în procesul legislativ și au avertizat că noile reguli pot adânci diferențele față de campionatele europene de top.
La rândul său, Universitatea Craiova a criticat dur proiectul, considerându-l dezechilibrat și dificil de aplicat:
„Analiza prevederilor incluse în proiect evidențiază o serie de măsuri care […] generează dificultăți operaționale semnificative, costuri suplimentare și riscuri sporite atât pentru organizatori, cât și pentru suporteri. Practic, prin aceste modificări aberante, legiuitorul nu face altceva decât să alunge suporterii din tribune”, spun reprezentanții clubului din Craiova.
Dinamo București a atras atenția asupra necesității unui cadru legislativ clar și previzibil„Orice cadru legal care limitează exercitarea unor drepturi […] trebuie să fie clar, previzibil și lipsit de ambiguități. Sportul înseamnă performanță și fair-play, dar și suporteri”, se arată în comunicatul Dinamo.
Critici similare au venit și din partea celor de la U Cluj, care consideră legea „anti-fotbal”: „Modificările aduse Legii […] reprezintă […] o transformare a evenimentului sportiv dintr-un spectacol social într-un exercițiu de supraveghere și birocrație”.
De asemenea, Oțelul Galați a transmis că noile prevederi „nu aduc beneficii reale nici suporterilor, nici spectacolului sportiv”.
Totodată, FC Petrolul Ploiești a avertizat asupra „constrângerilor, costurilor suplimentare și riscurilor crescute” generate de lege.
Autoritățile maghiare au informat Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației că, în acest sfârșit de săptămână, când creștinii catolici sărbătoresc Paștele, circulația autovehiculelor de marfă cu masa mai mare de 7,5 tone este restricționată pe teritoriul Ungariei.
Potrivit autorităților din Ungaria, circulația acestui tip de vehicule se va desfășura conform unui program stabilit.
Astfel, autovehicule cu o capacitate mai mare de 7,5 tone nu pot circula vineri, 3 aprilie, între orele 07.00 – 23.00, duminică, 5 aprilie, între orele 07.00 – 23.00 și luni, 6 aprilie, între orele 07.00 – 23.00.
În intervalele vizate de restricţii, şoferii automarfarelor au obligaţia să staţioneze în parcările special amenajate, până la reluarea circulației pe drumurile publice din ţara vecină, Unagria. În acest sens, Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmației va ţine legătura permanent cu autorităţile din Ungaria în vederea dispunerii unor măsuri comune pentru fluidizarea traficului la ridicarea restricţiilor, dacă acest lucru se va impune.
În intervalul orar când autovehiculele de mare tonaj sunt restricționate, traficul de călători şi autoturisme se va desfăşura în condiţii normale.
Minstrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a precizat în interviul de la G4Media că România are în prezent 22 de șantiere de spitale noi, în construcție, ceea ce este o situație fără precedent. Opt din ele au rămas cu finanțare din PNRR, unul a fost deja dat în folosință, alte șapte vor fi finalizate până în iulie 2026, exercițiul financiar din PNRR.
„România tranzitează o perioadă importantă acum și vă spun că indiferent, cu bune, cu rele, cu șapcă fără șapcă cum suntem, pentru că oricum ar fi, niciodată nu este suficient de bine, ceea ce este absolut corect. Nu suntem perfecți și întotdeauna este loc de mai bine, dar așa imperfecți cum suntem, astăzi România are 22 de șantiere de spitale noi, în construcție, fără precedent. Opt din ele au rămas cu finanțare din PNRR, unul a fost deja dat în folosință, alte șapte vor fi finalizate până în iulie 2026, exercițiul financiar din PNRR. Nouă dintre ele au fost mutate în Programul Operațional Sănătate, tot fonduri europene nerambursabile și aici gradul mediu de execuție este undeva la 40%, deci ele au practic și acestea nouă vor fi finalizate, dar au un termen mai lung, 2028, fiind un alt exercițiu financiar. Cele două centre de arși grav, primele într-un final apoteotic, foarte târziu este adevărat, sunt finalizate”, a declarat Alexandru Rogobete.
Fără a preciza o dată certă, ministrul Sănătății a spus că din vară spitalele din Timișoara și Târgu Mureș vor putea primi pacienți.
„O să fie greu să zic o dată anume, dar pot să vă zic că în această vară și Timișoara și Târgu Mureșul vor putea primi pacienți. Construcțiile sunt finalizate, acum se instalează echipamente, circuite, mă rog, ultimele detalii de acest gen, dar gândiți-vă că șantierul efectiv la Timișoara. Îmi aduc aminte ziua ca și cum ar fi fost ieri. Prima sapă a fost dată în 4 iunie 2023, deci iată că la 3 ani distanță vorbim de un spital făcut de la zero. Asta după ce timp de 10 ani, unii și-au dat cu părerea cum ar trebui sau nu să fie făcute. Vorbesc cu pasiune despre aceste proiecte pentru că le știu de când erau pe hârtie. Eram la începutul meu în Ministerul Sănătății și mai îmi aduc aminte ceva care voi spune. Acest lucru îl voi spune întotdeauna: erau niște proiecte pe hârtie, nimeni nu avea încredere în noi și 99% din oameni îmi spuneau cu nonșalanță în față că nu vom reuși și că nu se vor face niciodată”, a mai spus ministrul Alexandru Rogobete.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, și președintele Coreei de Sud, Lee Jae-myung, au declarat vineri, la Seul, că cele două state vor coopera pentru a contribui la redeschiderea Strâmtorii Ormuz și pentru reducerea tensiunilor din Orientul Mijlociu. Macron a afirmat, la începutul întâlnirii, că Parisul și Seulul pot juca un rol în stabilizarea situației regionale, inclusiv în zona strâmtorii, potrivit presei sud-coreene, mai transmite Euronews.
În cadrul unei declarații comune televizate, liderul francez a subliniat necesitatea cooperării pentru redeschiderea rutei maritime și pentru diminuarea tensiunilor din regiune. La rândul său, Lee a spus că cele două țări și-au reafirmat angajamentul de a coopera pentru a asigura siguranța transportului maritim prin strâmtoare. Cei doi lideri nu au răspuns întrebărilor jurnaliștilor și nu au oferit detalii despre modul concret în care ar putea contribui la redeschiderea rutei maritime.
O rută strategică pentru energia globalăStrâmtoarea Ormuz, situată între Iran și Oman, este una dintre cele mai importante căi de transport pentru petrolul mondial. Aproximativ o cincime din producția globală de petrol tranzitează această rută, ceea ce face ca orice blocaj să aibă efecte rapide asupra piețelor energetice și economiei globale. Summitul dintre Macron și Lee a avut loc în contextul în care președintele american Donald Trump a criticat aliații Washingtonului pentru sprijinul limitat acordat operațiunii militare a SUA și Israelului împotriva Iranului.
Trump a declarat că Statele Unite „nu au nevoie” de strâmtoare și că statele care depind de această rută energetică ar trebui să se implice mai activ în securizarea ei. El a menționat în mod special Coreea de Sud, Japonia și China.
Cooperare economică între Paris și SeulÎn timpul vizitei, Franța și Coreea de Sud au semnat mai multe acorduri de cooperare în domeniul tehnologic și energetic. Printre acestea se numără proiecte legate de lanțurile de aprovizionare cu combustibil nuclear, investiții comune într-un parc eolian offshore în sudul Coreei de Sud și colaborare în domeniul mineralelor critice.
În paralel, Iranul a avertizat Consiliul de Securitate al ONU împotriva oricărei „acțiuni provocatoare” legate de situația din Strâmtoarea Ormuz. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că orice demers al „agresorilor și susținătorilor lor” în cadrul Consiliului de Securitate ar putea complica și mai mult situația. Declarația a fost făcută înaintea unui vot programat asupra unui proiect de rezoluție care ar fi autorizat folosirea unei forțe defensive pentru protejarea transportului maritim în zonă. Proiectul de rezoluție, inițiat de Bahrain, prevedea autorizarea utilizării forței defensive pentru a proteja navele comerciale de eventuale atacuri iraniene. Strâmtoarea Ormuz este aproape blocată de la sfârșitul lunii februarie, după ce Statele Unite și Israel au lansat lovituri militare împotriva Iranului.
„Continuăm să dezvoltăm fermele și satele României folosind fondurile europene. În primul trimestru al anului 2026, au fost efectuate plăți de peste 1.3 miliarde de lei (256 milioane de euro) prin mecanismele gestionate de Autoritatea de Management pentru Planul Strategic PAC 2023–2027 și implementate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale”, a transmis ministrul.
Potrivit acestuia, banii sunt direcționați către investiții în agricultură și comunități locale. „Fondurile direcționate beneficiarilor susțin dezvoltarea fermelor, extinderea unităților de procesare și modernizarea satelor și comunelor”, a precizat Barbu.
Ministrul a mulțumit instituțiilor implicate în gestionarea fondurilor. „Le mulțumesc colegilor din Autoritatea de Management și AFIR pentru eforturile depuse constant pentru ca România să atragă și să utilizeze eficient fondurile europene”.
„Continuăm să folosim toate sursele de finanțare disponibile pentru a crește investițiile în fermele, fabricile și comunitățile românești”, a mai declarat ministrul Agriculturii.
