Calculul specialiștilor arată că statul român câștigă în prezent aproximativ 6–7 milioane de lei în plus pe zi doar din taxa pe valoare adăugată aplicată scumpirii carburanților, față de perioada de dinainte de izbucnirea conflictului din Orient.
În mod evident, și instituțiile statului au de plătit combustibili mai scump, dar încasările din scumpiri sunt consistente.
Consiliul Economic și Social urmează să dezbată miercuri, în ședința programată la ora 13:00, proiectul inițiat de Ministerul Energiei, pentru declararea crizei pe piața carburanților și limitarea adaosurilor, care a primit toate avizele, după ce marți lipseau două, astfel ca a fost amânat. Dată fiind lipsa avizului CES, ședința de Guvern în care urma să se supună aprobării a fost de asemenea amânată.
De unde vin acești baniPrețul unui litru de carburant este format din:
Acciza nu se modifică atunci când crește prețul la pompă, însă TVA-ul este procentual (21%) și crește automat odată cu prețul. Cu alte cuvinte, când benzina și motorina se scumpesc, statul încasează mai mult TVA fără să modifice nicio taxă.
Înainte de scumpiri, carburantul era aproximativ 8 lei/litru, iar acum a ajuns în jur de 10 lei/litru, deci o creștere de aproximativ 2 lei pe litru.
TVA-ul aplicat la acești 2 lei în plus înseamnă:
2 lei × 21% = 0,42 lei în plus la buget pentru fiecare litru vândut.
Consumul de carburant în România este estimat la aproximativ 15 milioane de litri pe zi (benzină și motorină la un loc).
Rezultă:
15.000.000 litri × 0,42 lei = aproximativ 6,3 milioane lei pe zi în plus la buget.
Asta înseamnă aproximativ 180 milioane lei pe lună si peste 2 miliarde lei pe an, în medie, în acest ritm de creștere. Suma este importantă pentru bugetul statului, mai ales în contextul deficitului bugetar mare, unde orice venit suplimentar din taxe ajută la reducerea presiunii pe buget.
Scumpirea carburanților aduce însă bani suplimentari indirect, prin TVA mai mare încasat la fiecare litru vândut. Practic, o parte din scumpirea plătită de populație și firme se întoarce direct la buget.
În concluzie, potrivit specialiștilor, scumpirea carburanților înseamnă costuri mai mari pentru economie și populație, dar și încasări suplimentare de milioane de lei pe zi pentru stat, bani care pot contribui la acoperirea deficitului bugetar.
Mette Frederiksen, șefa guvernului de la Copenhaga, și-a prezentat demisia Regelului Frederik al X-lea după ce Partidul Social Democrat, pe care îl conduce, a obținut cel mai slab rezultat electoral din 1903, notează Reuters.
Formațiunea a obținut doar 38 de mandate în parlamentul de 179 de locuri, în scădere de la 50 de mandate la alegerile anterioare, rezultat cauzat de preocupărilor alegătorilor legate de migrație, creșterea costului vieții și sistemul de protecție socială.
În ciuda pierderilor suferite, social-democrații rămân cea mai mare formațiune politică, cu 21,9% din voturi, ceea ce îi oferă lui Frederiksen șanse semnificative de a forma viitorul executiv.
Coaliția de stânga a câștigat 84 de mandate, în timp ce partidele de dreapta au obținut 77, ambele fiind sub pragul de 90 de locuri necesar pentru formarea guvernului.
Astfel Partidul Moderaților, condus de ministrul de Externe Lars Lokke Rasmussen, care a câștigat 14 mandate obținute, va juca rolul de arbitru în formarea oricărei viitoare coaliții de guvernare.
Cei trei români sunt cercetați pentru constituirea unui grup infracțional organizat, falsificare de monede, complicitate la falsificare de monede, punerea în circulaţie de valori străine falsificate, complicitate la punere în circulaţie de valori străine falsificate și deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori.
Potrivit polițiștilor, în luna octombrie 2025, cei trei împreună cuun italian au format o grupare de criminalitate organizată ce ar fi acționat pe teritoriile României și Bulgariei în scopul săvârșirii infracțiunilor de falsificare de monede și de punere în circulație de valori străine falsificate.
Imprimerie clandestinăPersoana de 41 de ani era lider al grupului și a înființat, în județul Suceava, o imprimerie clandestină destinată fabricării de bancnote false de 200 de euro, 100 de euro și 50 de euro.
De asemenea, aceasta ar fi procurat hârtia și materialele necesare producerii bancnotelor false, iar, împreună cu italianul ar fi transportat bancnotele falsificate pe teritoriul României și al Bulgariei.
Astfel, în intervalul octombrie 2025 – 24 martie 2026, membrii grupării ar fi fabricat bancnote false, cumulând aproximativ 2.000.000 de euro, cea mai mare parte fiind distribuită pe teritoriul Bulgariei.
În urma perchezițiilor făcute marți, în localitatea Burla, a fost identificată „fabrica de bani” amenajată într-un imobil aflat în construcție, amplasat într-o zonă izolată.
Peste 1,2 milioane de euro falși găsițiAu fost descoperiți și ridicați 1.281.400 de euro falși, diverși pigmenți și tipuri de holograme, coli din hârtie tip A3 folosite la imprimarea banilor, un dispozitiv CNC laser cu răcire pe aer, o presă termică, echipamente informatice și imprimante, precum și alte mijloace de probă.
Miercuri va fi sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Iași, cu propunere de arestare preventivă a peroanelor reținute, pentru 30 de zile.
Noua platformă va fi disponibilă începând cu 30 martie 2026 la adresa elicitatii.anaf.ro. Ea va permite publicului să consulte și să liciteze online pentru bunurile valorificate de ANAF. Potrivit instituției, platforma este destinată publicității și vânzării prin mijloace electronice a bunurilor rezultate din executări silite, din proceduri penale sau intrate în proprietatea statului conform legii, arată Economedia.
Președintele ANAF, Adrian Nica, a declarat că lansarea platformei reprezintă un pas important în modernizarea instituției. „Prin lansarea platformei eLicitaţiiANAF facem un pas important în direcţia modernizării şi digitalizării administraţiei fiscale, oferind tuturor persoanelor interesate acces facil la procedura de valorificare a bunurilor prin mijloace electronice”, a spus acesta.
Două secțiuni principale: publicitate și licitațiePlatforma este organizată în două secțiuni principale: „Publicitate bunuri” și „Licitație bunuri”. În prima etapă, bunurile sunt afișate timp de 30 de zile în secțiunea de publicitate, pentru a permite informarea publicului și pentru a oferi posibilitatea programării unor vizionări. Persoanele interesate pot consulta informațiile despre bunuri chiar și fără cont în Spațiul Privat Virtual (SPV). Pentru participarea efectivă la licitație este necesară înregistrarea în sistem.
După perioada de publicitate, bunurile sunt transferate automat în secțiunea de licitație. Licitațiile se desfășoară online pe o perioadă de 5, 7 sau 10 zile, în funcție de valoarea bunului. În acest interval, participanții pot depune oferte și pot plăti taxa de participare. Dacă un participant depune o ofertă mai mare, ceilalți ofertanți sunt notificați automat și pot transmite noi oferte. Pasul de licitare este stabilit între 5% și 15% din prețul de pornire al bunului.
ANAF: cum se stabilește câștigătorul licitațieiLa finalul licitației, ofertantul care a depus cea mai mare ofertă este declarat câștigător, conform procedurilor legale. În cazul bunurilor sechestrate, câștigătorul licitației are posibilitatea de a plăti integral prețul sau în rate. Taxa de participare sau sumele blocate pentru ofertă sunt restituite în maximum cinci zile persoanelor care nu câștigă licitația sau în cazul în care licitația este anulată.
Potrivit ANAF, bunurile vândute pe platformă pot proveni din executări silite pentru recuperarea datoriilor fiscale, din măsuri dispuse în dosare penale sau din bunuri intrate în proprietatea statului. Acestea pot include atât bunuri mobile, cât și imobile, valorificate prin proceduri de vânzare forțată conform legislației în vigoare.
