Întrebat, la Antena 3 CNN, despre afirmațiile premierului potrivit cărora proiectul reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești ar reprezenta „bani aruncați”, Ivan a respins această evaluare.
„Unu, investițiile cu cap deja le-am negociat ca să le facem la turul 3-4 și am luat 3 miliarde ca asigurare verbală din partea șefului Băncii Mondiale, iar în această vară va fi anunțat faptul că România va beneficia de o finanțare de 3 miliarde de dolari din partea SUA pentru Cernavodă. Și doi, pentru acest proiect este foarte important (…). Faptul că acest proiect este unic în Europa, e cel mai avansat cu 2-3 ani față de alte proiecte de reactoare nucleare de acest tip din întreaga Europă, este un foarte mare avantaj pentru România”, a spus Ivan, marți seara.
Potrivit fostului ministru, proiectul este „făcut cu americani și cred că ar putea și domnul premier demis Bolojan să vorbească cu colegii de partid, pentru că e un proiect început în 2020”.
„Păi punem în pericol foarte mult relația cu SUA și cu Ministerul Energiei de acolo pentru următorul fapt. Astăzi, la Cernavodă, noi ne dezvoltăm și vrem să construim reactorul 3-4, tot cu tehnologie americană, așa cum funcționează de 30 de ani aceste reactoare 1 și 2, și avem nevoie și de bani ca să le finanțăm. În ultimele 9 luni de zile le-am negociat cu Comisia Europeană, n-am reușit să facem rost de bani de acolo și am căutat alternative. Și am găsit alternative în Washington, cu dobânzi de 1%, comparativ cu 7% cât se împrumută azi România. Ce mă interesează pe mine ca român? Să produc mai multă energie pentru 30 de ani de acum înainte, energie în bandă, ieftină și predictibilă”, a mai spus Ivan.
Oamenii de știință din Argentina au început, marți, să studieze primele rozătoare capturate în Tierra del Fuego, pentru a testa ipoteza conform căreia animalele sunt cauza hantavirusului în zona Ushuaia, locul de unde a plecat nava de croazieră infectată de virus, relatează AFP.
Biologii locali și cei de la Institutul Malbran au verificat zeci de capcane pe care le instalaseră în seara precedentă în diverse zone împădurite din jurul orașului turistic Ushuaia, inclusiv în Parcul Național Tierra del Fuego din extremul sud al Argentinei.
Capcanele puse de cercetători au funcționatPurtând mănuși și măști, experții au plasat cuștile în saci mari pentru a transporta rozătoarele. Niciunul dintre ei nu a vorbit cu jurnaliștii prezenți despre capturi, dar expresiile lor de satisfacție nu au lăsat loc de îndoială. „Capcanele au funcționat foarte bine. Au capturat ceea ce sperau”, aproximativ 70 de exemplare, a declarat pentru AFP un oficial local din domeniul sănătății.
Animalul țintă este un șobolan cu coadă lungă, o rozătoare nocturnă de pădure. Până la 150 de capcane formate din mici cuști metalice dreptunghiulare trebuie amplasate seara și verificate dimineața pe parcursul săptămânii, în speranța capturării unui număr suficient de rozătoare, pentru un test reprezentativ, mai specifică sursa.
Rezultatele, disponibile în patru săptămâniRezultatele ar trebui să fie disponibile în termen de patru săptămâni, după ce oamenii de știință vor preleva probe de sânge și țesut. Misiunea a fost mandatată în urma descoperirii focarului la bordul navei Hondius, unde au murit trei pasageri și care a declanșat o alarmă globală la începutul lunii mai. „Pacientul zero”, un olandez, petrecuse 48 de ore în Ushuaia înainte de a se îmbarca pe navă.
De atunci, autoritățile din Tierra del Fuego și oamenii de știință locali au respins ipoteza că focarul de la bordul navei Hondius a provenit de acolo. Aceștia insistă că această provincie nu a mai avut niciun caz de hantavirus de când raportarea sa a devenit obligatorie, acum 30 de ani. Tulpina „Anzi” a hantavirusului, transmisibilă de la om la om și identificată în cazul navei, este însă prezentă în mai multe provincii din Argentina, la nord, cum ar fi Rio Negro și Chubut.
Potrivit polițiștilor din Sibiu, o femeie de 21 de ani a fost rănită grav de un cal, marți, în localitatea Hamba din județul Sibiu.
Tânăra era însărcinată și a suferit multiple traumatisme.
În urma cercetărilor realizate de autorități, s-a aflat că femeia a fost lovită de cal deoarece animalul s-ar fi speriat și ar fi smucit funia cu care aceasta îl ținea. Calul ar fi fugit, târând-o pe femeie pe o distanță de aproximativ 300 de metri.
În urma incidentului, un echipaj SMURD a ajuns la fața locului și a intubat femeia, stabilizând-o, aceasta fiind ulterior transportată la spital.
Polițiștii realizează în continuare cercetări, pentru a afla toate cauzele incidentului.
Întrebat, marți, la Digi 24, de un posibil guvern PSD – UDMR, Kelemen Hunor a spus: „Nu se poate. Nu vrem. Nu se poate”.
„Eu de săptămâna trecută spun că nu există această soluție, nu există această posibilitate. Văd că ne apare de fiecare dată, spun și astăzi. Nu există această posibilitate”, a spus Kelemen.
Kelemen Hunor a mai spus că nu a fost contactat pentru o asemenea idee și nici nu a vorbit cu nimeni din PSD despre o asemenea soluție de guvern.
„Noi suntem acum în acea parte a fostei coaliții care a fost dată jos de PSD-AUR. Logic, nu pot să mă trezesc pe partea cealaltă cu AUR. Nu PSD e problema cea mai mare. Deci nu există această posibilitate. Că asta ar însemna că eu sunt alături de cei care au dărâmat guvernul, din care am făcut și fac în toate și în acest moment. Plus, la noi există o linie roșie: AUR. Eu nu pot să trec peste asta. Nici măcar nu ajung să discut condițiile PSD-ului sau să discut o formare a unei coaliții minoritare. Plus, dacă ar fi o astfel de soluție, asta ar însemna că ești la mâna celor de la AUR. Nu se poate. Nu pot accepta eu așa ceva”, a afirmat Kelemen Hunor.
Potrivit deputatului Călin-Gheorghe Matieș, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din Camera Deputaților, comisia s-a întrunit în urma sesizărilor primite de la fermieri.
„Fermierii care livrează lapte ecologic, care au avut contracte pentru laptele ecologic, au întâmpinat mari probleme legate de un preț care nu li s-a părut corect față de laptele ecologic”, a precizat parlamentarul AUR.
Tot mai puține centre de colectareParticipanții au explicat că piața este afectată de scăderea consumului: „Din păcate, contextul economic din anul acesta, care este foarte turbulent, a condus la o scădere semnificativă a consumului cu 26% numai în primele trei luni ale anului”.
Problemele sunt resimțite puternic în zona Munților Apuseni, unde mai multe centre de colectare s-au închis în ultimele luni. Din cele 11 centre care colectau lapte în zonă au mai rămas doar patru, iar mulți fermieri nu mai au unde să își vândă producția. În lipsa unor soluții, tot mai multe ferme sunt închise, iar oamenii sunt nevoiți să își vândă animalele.
Fermierii cer ajutor pentru supraviețuireÎn același timp, producția de lapte ecologic s-a redus semnificativ în ultima perioadă, iar tot mai puține localități mai livrează astfel de produse.
„Am acasă 40 de vaci… Ce fac? Arunc 400.000 de litri de lapte pe an? La mine mor animalele, nu mai pot să îmi întrețin familia. Ce fac? Puneți-vă în locul meu și spuneți-mi ce pot să fac”, a spus unul dintre fermierii veniți în fața comisiei pentru a cere ajutor pentru a-și menține activitatea.
„Aducem lapte din Ungaria”Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), a explicat că sectorul nu a beneficiat de scheme de sprijin similare altor industrii și că România ajunge să importe lapte din lipsă de producție internă suficientă.
„Industria laptelui nu a primit subvenții niciodată și nici acciză redusă la motorină. Am avut doar acele facilități fiscale pentru angajații din industria alimentară, care au fost acordate doi ani și apoi eliminate. Noi aducem lapte din Ungaria la ora actuală, pentru că nu găsim suficient în România”, a spus acesta.
Subvenția care ar trebui să salveze fermeleCălin-Gheorghe Matieș a declarat că una dintre soluțiile discutate în cadrul comisiei este acordarea unui sprijin de 2 lei pentru fiecare litru de lapte ecologic produs în România. Acesta a explicat că măsura ar permite fermierilor să vândă mai ieftin către procesatori și să rămână competitivi în raport cu importurile.
Potrivit acestuia, subvenția ar compensa o parte din costurile fermierilor și le-ar permite să vândă mai ieftin către procesatori.
„În momentul în care producătorul primește 2,40 lei, având încă 2 lei de la stat, își va permite să vândă laptele la 40-50 de bani la poarta fabricii. Chiar dacă procesatorul aduce lapte din Ungaria la 1,20 lei, laptele românesc ar deveni competitiv”, a afirmat acesta.
„Iar la un preț de 50-60 de bani, venind la poarta fabricii, este super competitiv. Atunci și fermierul știe că este apreciată munca lui, la fel și procesatorul că are un preț cu care poate să facă”.
Marii retaileri, criticați în Comisia pentru AgriculturăParlamentarul AUR, președinte al Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale din România, recunoaște că problemele din sector nu țin doar de producție, ci și de relația dintre fermieri, procesatori și marile lanțuri de magazine.
„Da, că avem o problemă cu marii retaileri, sunt de acord! De-a lungul timpului, în 20 de ani ca președinte de federație, m-am luptat cu marii retaileri și am explicat de fiecare dată. Dar, încă o dată, am avut în Parlament practicile comerciale neloiale”, a declarat acesta.
Matieș: Relația producător-retailer trebuie schimbatăMatieș spune că ar trebui aduse amendamente la Directiva europeană 633, actul normativ care stabilește regulille împotriva practicilor comerciale considerate abuzive în relația dintre furnizorii din agricultură și marile lanțuri de retail.
„Poate n-am fost foarte bine intenționați, foarte atenți, nu știu ce a fost, dar putem să o reluăm și să aducem niște amendamente la această Directivă europeană 633, să o facem mai bună, ca toată lumea să aibă de câștigat și nimeni să nu fie păcălit în ecuația asta: producător – procesator – retailer”, consideră parlamentarul AUR.
Invitat, marți, la Digi24, liderul UDMR Kelemen Hunor a declarat că „În momentul în care te aliezi cu AUR, produci niște pagube colaterale extrem de serioase pentru toată societatea, pentru toată țara”.
Astfel de pagube s-au întâmplat în 2021, iar efectele sunt văzute astăzi, a mai declarat el, în timp ce pagubele care au loc azi vor fi vizibile peste mai mulți ani.
El a menționat ca pagubă moțiunea din 2021, când alianța dintre PSD și AUR a dus la căderea guvernului Cîțu, care a picat tot cu un număr record de voturi.
Despre moțiunea de cenzură din 2021, liderul UDMR a precizat că îi spunea lui Dan Barna să nu plece de la guvernare, deoarece „primul pas nu trebuie să fie supărarea și fuga din guvernare”, sugerând că „în politică orice supărare, la un moment dat, trebuie pusă în paranteză, dacă vrei să găsești o soluție constructivă”.
Liderul UDMR a afirmat, la Digi 24, că estimările inițiale privind formarea Executivului până la finalul lunii mai sau începutul lunii iunie nu mai sunt realiste.
„Eu inițial credeam că putem să avem în ultima săptămână din mai, prima săptămână din iunie, dar nu cred că vom avea această posibilitate”, a spus Kelemen Hunor.
Potrivit acestuia, un nou guvern trebuie instalat cel târziu până în 10-15 iunie, pentru ca Parlamentul să poată organiza o sesiune extraordinară și să adopte actele normative necesare.
„Trebuie să avem până la jumătatea lunii iunie, ca să existe timp de două săptămâni sau trei săptămâni cu o sesiune extraordinară, să trecem acele proiecte care sunt necesare pentru a atinge jaloanele din PNRR”, a declarat liderul UDMR.
Kelemen Hunor a subliniat că prioritatea actuală trebuie să fie adoptarea măsurilor necesare pentru accesarea fondurilor europene.
„După aceea putem să ne apucăm și să ne certăm din nou. Primul lucru este să faci treabă”, a afirmat acesta.
Kelemen Hunor a spus, marți, la Digi 24, că l-a văzut pe Nicușor Dan îngrijorat pentru a găsi o majoritate, o soluție, „făcea calcule”.
„Până la urmă, e președintele României și, până la urmă, are această sarcină de a nominaliza un premier după discuții cu partidele”, a spus Kelemen.
Întrebat ce ar trebui să se întâmplă între consultările de luni și cele următoare, care vor fi, probabil, în câteva zile, Kelemen a spus că „trebuie găsită o persoană care va accepta formarea unui guvern, indiferent dacă e dintr-o parte sau dintr-o altă parte, sau e din afară a partidelor politice, cu riscul de a eșua”.
„Trebuie să fie conștient că există acest risc. Dar trebuie să facă primul pas, trebuie să facă prima încercare. Dacă nu face prima încercare, atunci rămânem cu guvernul interimar, ceea ce nu ar fi o problemă dacă n-am avea niște jaloane, dacă nu am avea niște probleme legate de buget și de investiții din PNRR. Nu ar fi o problemă catastrofală sau o problemă care ar avea timp de rezolvare. Dar, în această situație, nu e bine”, a mai spus liderul UDMR.
Întrebat, la Digi24, despre acuzațiile privind programul SAFE și presupuse nereguli în derularea acestuia, liderul UDMR a respins orice implicare sau cunoaștere a situației.
„Această problemă nu a apărut în niciun fel. Deci, nu pot comenta, nu am cunoștință de această problemă”, a spus Kelemen Hunor.
Acesta a precizat că în comisiile reunite de apărare nu a fost ridicată nicio astfel de problemă și că discuțiile au vizat exclusiv investițiile în domeniul apărării.
„În comisiile reunite de apărare, unde sunt și eu membru, această problemă nu a fost ridicată de nimeni. Noi am discutat aceste investiții pentru Ministerul Apărării, pentru Ministerul de Interne, pentru SRI”, a declarat liderul UDMR.
Kelemen Hunor a subliniat că programul are ca obiectiv consolidarea capacităților de apărare și atragerea producției în România.
„Să nu fim doar cumpărători de armament, cumpărători de muniție, să avem și tehnologie, să avem și locuri de muncă în România. Și asta era scopul. Deci nu trebuie politizat acest program”, a mai spus acesta.
Kelemen Hunor a apreciat că perspectiva alegerilor anticipate ar putea determina partidele să formeze ulterior o majoritate în Parlament.
Liderul UDMR a afirmat că prima rundă de consultări politice a arătat dificultatea formării unei coaliții, în condițiile pozițiilor divergente ale partidelor parlamentare.
„În acest moment nu există o soluție. Nu există o soluție cu care pot să merg în Parlament și să spun că aceasta este majoritatea și acesta este programul de guvernare”, a declarat Kelemen Hunor.
El a susținut că formarea unei majorități „cât de cât transparentă, corectă” este aproape imposibilă în actualul context politic și că dialogul dintre partide trebuie continuat.
Potrivit liderului UDMR, o eventuală respingere în Parlament a unei prime propuneri de premier ar putea schimba pozițiile formațiunilor politice.
„Poate, după o primă încercare, dacă nu trece de Parlament, lucrurile vor lua o altă perspectivă și o altă abordare din partea fiecăruia”, a spus acesta.
Kelemen Hunor a adăugat că teama de alegeri anticipate ar putea determina partidele să flexibilizeze negocierile și să susțină o formulă guvernamentală.
„La o a doua nominalizare, de teama anticipatelor, sigur se va coagula o majoritate”, a afirmat liderul UDMR.
El a atras atenția și asupra presiunii termenelor legate de Planul Național de Redresare și Reziliență, precizând că până la sfârșitul lunii iunie ar trebui adoptate mai multe acte normative pentru îndeplinirea jaloanelor asumate de România.
În opinia sa, pentru acest lucru este nevoie atât de un guvern funcțional, cât și de o majoritate parlamentară capabilă să susțină măsurile necesare.
Sursa video: Digi 24Întrebat, la Digi24, despre afirmațiile lui Mugur Isărescu privind măsurile fiscale și impactul asupra mamelor, Kelemen Hunor a spus:
„A fost o discuție și atunci și da, aici are dreptate Mugur Isărescu. Au fost discuții atunci și legat de învățământ, până unde poți să mergi, și legat de asigurările de sănătate, legat de pensionari, legat de mame. Și Ilie Bolojan a avut un principiu sănătos, dar din când în când trebuie să găsești și trebuie să vezi și nuanțele. Principiul lui Bolojan care era? Fără excepții. Că dacă lași undeva o singură excepție, atunci ai lăsat o portiță deschisă. Și imediat, cum e în România, se strecoară și alții prin acea portiță”.
Acesta a adăugat că măsurile au fost necesare în contextul deficitului bugetar și al costurilor ridicate ale împrumuturilor.
„Deci principiul era corect, dar realitatea arată un pic altfel în România. Și de aceea eu cred că, da, au fost și sunt corecte aceste măsuri. În sensul că nu aveai o altă soluție, aveai nevoie de venituri la buget, deficitul era în creștere, datoria publică în creștere și împrumuturile foarte scumpe. Sunt și astăzi, erau și anul trecut, plus în acest an aveam vreo 60-62 de miliarde ce trebuie plătite doar dobânzi din împrumuturile luate în 2023-2024. Deci, da, din acest punct de vedere nu prea avea spațiu de manevră, dar de fiecare dată gândirea nuanțată nu te omoară”, a mai spus Kelemen Hunor.
Sursa video: Digi 24
În cronica sa publicată de publicația britanică The Guardian, Bradshaw descrie filmul drept un pas greșit pentru cineastul român, considerând că drama este „ciudată” și „neliniștitoare”, dar lasă prea multe teme nerezolvate. Peter Bradshaw notează că Mungiu, câștigător al Palme d’Or în 2007 cu „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”, nu ar reuși de această dată să atingă complexitatea morală asociată filmelor sale anterioare.
„Fjord este un film ciudat, care poartă, fără îndoială, amprenta lui Mungiu, cu cadre lungi enigmatice și evitarea prim-planurilor, precum și cu o aglomerare foarte caracteristică de chipuri într-un cadru de scenă de cină. Însă durerea și trauma aparente ale poveștii sale sunt redate fără complexitatea satisfăcătoare pe care am ajuns să o asociem cu el și fără revelații sau mister. În cele din urmă, filmul nu ne oferă în mod convingător o adevăr strălucitor despre diversele sale relații – dar nici nu ne ascunde în mod intrigant un astfel de adevăr (…) Tehnica lui Mungiu va fi întotdeauna interesantă, dar acest film este o dezamăgire”, se precizează în recenzia publicată de The Guardian.
Alte publicații au opinii complet diferite față de „Fjord”Reacția contrastează puternic cu media criticilor centralizați de Metacritic, unde „Fjord” are, în acest moment, un Metascore de 79/100, încadrat la categoria „generally favorable”. Din cele 10 cronici listate, 9 sunt pozitive, una este mixtă. The Guardian apare ca cea mai severă opinie din selecție, cu 40/100.
Comparația este și mai vizibilă în raport cu celelalte publicații. The Telegraph și Variety au acordat fiecare 100/100, lăudând felul în care filmul abordează multiculturalismul, birocrația și conflictul dintre valori. Next Best Picture a notat filmul cu 90/100, iar IndieWire, TheWrap, Screen Rant și Radio Times se află, de asemenea, în zona favorabilă.
„Fjord” îi are în distribuție pe Sebastian Stan și Renate Reinsve și urmărește povestea unei familii româno-norvegiene religioase, mutată într-un sat izolat din Norvegia, care intră în conflict cu autoritățile după suspiciuni privind felul în care își cresc copiii. Filmul este inspirat de povești reale și explorează ciocnirea dintre valori conservatoare și progresiste.
Premiera de gală a atras numeroase personalități din lumea filmului și a divertismentului. Printre acestea se numără Sharon Stone, Carla Bruni, membra juriului Demi Moore și Stellan Skarsgård, venit să o susțină pe Renate Reinsve, cu care a colaborat la Sentimental Value.
Potrivit reprezentanților Direcției Regionale Drumuri și Poduri Brașov, în această zonă stratul de zăpadă depășește cinci metri și conține numeroși bolovani transportați de avalanșele produse pe versanți.
Intervențiile continuă cu utilaje grele, iar lucrările avansează într-un ritm susținut, în ciuda condițiilor dificile din teren.
„Scopul nostru este să deszăpezim drumul până la mijlocul lunii iunie”, au transmis reprezentanții DRDP Brașov pe pagina de Facebook.
Transfăgărășanul, unul dintre cele mai spectaculoase drumuri montane din România, este închis circulației pe timpul iernii din cauza condițiilor meteo și a riscului ridicat de avalanșe.
Turiștii ce vor vizita Thailanda se vor confrunta cu măsuri privind reducerea șederilor fără viză, în contextul în care țara adoptă noi măsuri pentru a reduce infracțiunile comise de străini, potrivit Euronews.
Noile măsuri ar putea afecta turiștii din peste 90 de țări, inclusiv din Europa.
Șederile fără viză, reduse la jumătateOficialii doresc să reducă la jumătate șederile fără viză, de la 60 de zile câte sunt în prezent, la 30 de zile.
Chiar dacă turismul este esențial pentru economia Thailandei, mai multe rapoarte arată că străinii comit infracțiuni legate de droguri și trafic sexual, iar persoanele fără rezidență își încep afaceri fără documentele corespunzătoare, mai arată sursa.
Deși schimbarea vizelor nu a fost momentan confirmată pe deplin, se zvonește că guvernul va analiza fiecare țară în parte. Unor cetățeni le va fi permis să stea 30 de zile fără viză, în timp ce altora li se va acorda doar o perioadă de 15 zile fără viză.
Turismul, un sector încă afectat de pandemieTurismul reprezintă aproximativ 10% din PIB-ul țării, însă perioada pandemiei a afectat acest sector, care încă nu și-a revenit complet. Potrivit Ministerul Turismului din Thailanda, sosirile străine au scăzut cu aproximativ 3,4% în primul trimestru al acestui an, comparativ cu aceeași perioadă din 2025.
Guvernul rămâne însă optimist că turismul își va reveni și spune că se așteaptă să primească aproximativ 33,5 milioane de vizitatori străini în 2026, față de puțin sub 33 de milioane anul trecut.
Dacă modificările privind vizele vor continua, ar putea intra din nou în vigoare metoda anterioară de a oferi turiștilor cu vize de 30 de zile o prelungire de încă 30 de zile. În prezent, costă 1.900 de baht, adică aproximativ 50 de euro.
O altă opțiune pentru turiști o reprezintă vizaVizitatorii care doresc să stea mai mult timp pot opta și pentru viza de destinație Thailanda (DTV), o viză cu intrări multiple, valabilă cinci ani, concepută pentru nomazii digitali și lucrătorii la distanță, precum și pentru cei care desfășoară activități de „soft power”, cum ar fi Muay Thai sau gătitul thailandez, mai precizează sursa.
Viza permite șederi de până la 180 de zile per intrare, iar această perioadă poate fi prelungită o singură dată cu încă 180 de zile. Însă, pentru a obține viza, candidații trebuie să prezinte dovezi că au cel puțin 500.000 de baht sau 13.000 de euro, într-un cont bancar, precum și dovada angajării în afara Thailandei, pentru lucrătorii la distanță.
Avioanele de vânătoare au decolat din nou. Letonia a anunțat în această seară o nouă potențială amenințare aeriană în partea de est a țării.
Forțele Armate Letone au declarat că monitorizează constant spațiul aerian împreună cu aliații din NATO pentru a putea reacționa rapid în caz de nevoie. De asemenea, au consolidat capacitățile de apărare aeriană la frontiera de est și au desfășurat unități suplimentare.
Publicația letonă Delfi a relatat că avioanele de vânătoare ale NATO au decolat din nou în această seară din cauza amenințării.
Kievul acuză un sabotaj rusescUn avion F-16 românesc aflat în misiune NATO de poliție aeriană în zona baltică a doborât, marți, o dronă care a intrat în spațiul aerian al Estoniei. NATO a confirmat intervenția și a anunțat că a fost deschisă o anchetă.
Kievul a transmis că incidentul ar fi fost provocat de Rusia prin mijloace de război electronic, inclusiv bruiaj și falsificarea semnalelor GPS. Purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Heorhii Tykhyi, a acuzat Moscova că redirecționează drone ucrainene spre statele baltice și a prezentat scuze Estoniei și celorlalți aliați din regiune. Oficialul ucrainean a subliniat că Ucraina nu folosește teritoriul Estoniei sau Letoniei pentru atacuri asupra Rusiei.
Incidentul a avut loc în timp ce și Letonia a emis alerte aeriene, după semnalarea unei posibile drone în apropierea frontierei cu Rusia. Autoritățile de la Riga au ridicat inițial alerta după ce nu au găsit dovezi privind pătrunderea unui aparat în spațiul aerian leton, dar au declarat ulterior o nouă alertă în două comitate de la graniță, ceea ce a dus la mobilizarea avioanelor NATO.
UPDATE. NATO confirmă că avioanele F-16 românești au doborât drona din EstoniaNATO a confirmat că avioanele de vânătoare F-16 românești care participau la misiunea NATO de poliție aeriană în zona Baltică din Lituania au doborât o dronă care a intrat în spațiul aerian estonian.
UPDATE: MApN, despre drona distrusă: Piloții au identificat ținta și au parcurs toate procedurilePotrivit MApN, o aeronavă F-16 a Forțelor Aeriene Române, care execută misiuni de Poliție Aeriană Întărită în spațiul aerian baltic, în cadrul angajamentului României față de securitatea colectivă a NATO, a doborât drona din spațiul aerian estonian.
„Astfel, astăzi, în jurul orei 11.00, două aeronave F-16 din Detașamentul Carpathian Vipers au fost ridicate în aer de către Centrul de Operațiuni Aeriene Combinate (CAOC) Uedem pentru o alertă de Poliție Aeriană în spațiul aerian din zona de responsabilitate. Piloții au identificat ținta și au parcurs toate procedurile de identificare, aprobare pentru angajare și minimizare a riscurilor, după care au lansat o rachetă aer-aer, doborând o dronă”, transmite MApN.
Detașamentul „Carpathian Vipers”, alcătuit din aproximativ 100 de militari cu şase aeronave de luptă F-16 Fighting Falcon, este dislocat în Lituania, în baza aeriană Šiauliai, și va asigura Serviciul de Poliție Aeriană Întărită în perioada aprilie – iulie 2026.
Forțele Aeriene Române se află la a patra dislocare în Lituania, unde au asigurat protejarea integrității spațiului aerian al Țărilor Baltice și al NATO.
Prima misiune de Poliție Aeriană a fost executată în perioada august-octombrie 2007, cu un detașament format din 67 de militari și patru MiG-21 LanceR din Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”. Cea de-a doua și cea de-a treia misiune au fost executate în perioada aprilie-iulie 2023, respectiv aprilie-iulie 2025, cu câte 100 de militari și patru F-16 Fighting Falcon din Baza 86 Aeriană „Locotenent Aviator Gheorghe Mociorniță”.
UPDATE
Incidentul a fost anunțat și de autoritățile române. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a transmis un mesaj pe Facebook.
„În complicata luptă mondială contra dronelor, un pilot militar roman este astăzi cel care a reușit. Aflat in misiune de poliție aeriana în Lituania, din partea României, la bordul unui avion de vânătoare F16 românesc, căpitanul comandor Pavelescu Costel-Alexandru a reușit să încadreze, să angajeze și să pună la pământ o dronă intrată în spațiul aerian al Estoniei”, a scris ministrul român pe rețeaua de socializare.
Radu Miruță a dezvăluit că a vorbit cu omologul său din Estonia.
„L-am cunoscut pe comandorul Pavelescu (cel din poză) în baza aeriană 86 de la Fetești si i-am remarcat de atunci determinarea ca profesional să demonstreze că de la bordul unui F16 va reuși să doboare o astfel de țintă. Astăzi a demonstrat-o. Reușita comandorului român este extrem de apreciată la nivelul aliaților, ministrul Apărării din Estonia, colegul meu Hanno Pevkur a ținut să transmită României felicitări”, a mai scris Miruță.
Demnitarul va propune ca pilotul român să primească emblema de emisar pentru pace.
„Pentru ca dintr-un avion F16 să fie tras într-o dronă, trebuie îndeplinite simultan o serie de condiții. Ceea ce s-a întâmplat astăzi în Estonia. Da, România poate. În semn de apreciere pentru ceea ce comandorul Pavelescu a realizat astăzi am propus acordarea emblemei de emisar pentru pace, clasa întâi”, a precizat Radu Miruță.
Știrea inițială:Un avion din poliția aeriană NATO din Marea Baltică aparținând României a doborât o dronă ucraineană rătăcită deasupra Lacului Võrtsjärv din Estonia, anunță presa din Estonia. Incidentul a avut loc luni fiind prima interceptare de acest tip de pe teritoriul estonian.
Ministrul Apărării din Estonia a spus că un avion F-16 românesc a doborât o dronă, aceasta prăbușindu-se între Võrtsjärv și Põltsamaa, într-o zonă mlăștinoasă. „Încă efectuăm căutări în acest moment”, anunță autoritățile estoniene.
Oficialii din Estonia au mai transmis că, probabil, drona a deviat de la traiectoria sa din cauza interferențelor provocate de războiul electronic rusesc.
Ministrul estonian al Apărării, Hanno Pevkur, a declarat că Letonia a oferit o avertizare permițând detectarea timpurie a dronei.
„Radarele noastre au detectat această dronă. Avem supravegherea spațiului aerian comună cu Letonia și Lituania. Suntem în contact strâns cu Letonia tot timpul și facem schimb de informații. Drona a fost doborâtă de avioane de vânătoare românești. Ei au fost cei mai apropiați de acest eveniment”, a spus Hanno Pevkur în briefingul de presă.
„Sistemele noastre radar aerian și ale forțelor aeriene au detectat o potențială amenințare aeriană chiar înainte ca aceasta să ajungă în Estonia. Drona a intrat pe teritoriul estonian, au fost inițiate toate procedurile convenite anterior, iar apărarea aeriană baltică a decolat. Avioanele de vânătoare românești au doborât drona. Drona s-a prăbușit într-o zonă mlăștinoasă, iar căutările sunt încă în desfășurare. Procedura este condusă de kapo. Dacă cineva vede fum sau fragmente de dronă în zonă, să nu le atingă”, spune el.
În timpul conferinței de presă, ministrul Apărării estonian, Hanno Pevkur, a părăsit briefingul pentru că a primit un apel de la ministrul român al Apărării, Radu Miruță, anunță presa din Estonia.
România a folosit avioane F-16 pentru a doborî drona ucraineană.
Anterior, statele baltice au evitat să doboare dronele ucrainene rătăcite, pentru a nu provoca pagube colaterale.
Alertă și în LetoniaÎn timpul ultimelor incidente cu drone, Letonia a ridicat de la sol avioane NATO și a emis alerte pentru populație.
Marți, cu puțin înainte de prânz, un anunț transmis prin intermediul telefoanelor mobile despre o posibilă amenințare la adresa spațiului aerian a fost din nou transmis în regiunile Krāslava, Preiļi, Ludza și Rēzekne.
Forțele Armate Naționale ale Letoniei (NBS) au informat că există o posibilă amenințare în spațiul aerian leton. Forțele Armate Naționale (NBS) au raportat o dronă care a zburat în Letonia marți la prânz.
Forțele letone subliniază că, împreună cu aliații NATO, monitorizează constant spațiul aerian pentru a asigura capacitatea de a răspunde imediat la o potențială amenințare. NAF și-a consolidat, de asemenea, capacitățile de apărare aeriană la frontiera de est prin trimiterea de unități suplimentare. Atâta timp cât agresiunea Rusiei în Ucraina continuă, este posibilă reapariția unor astfel de cazuri atunci când o aeronavă fără pilot străină intră sau se apropie de spațiul aerian leton.
Datele colectate între 1985 și 2023 arată că peste 16.000 de râuri din întreaga lume au înregistrat o scădere a nivelului de oxigen dizolvat, potrivit Science Alert.
În medie, aceste râuri au pierdut 0,045 miligrame de oxigen pe litru în fiecare deceniu.
Fără suficient oxigen dizolvat, esențial pentru susținerea vieții subacvatice, râurile – și comunitățile care depind de apa și resursele lor – se află sub o amenințare serioasă.
Echipa a compilat date din 3,4 milioane de imagini satelitare din ultimele patru decenii pentru a detecta tiparele privind oxigenul dizolvat din râurile din întreaga lume și pentru a prognoza viitorul acestora în diferite scenarii climatice.
Până la sfârșitul secolului, presupunând că emisiile de dioxid de carbon vor continua să crească în ritmuri similare (spre deosebire de unele dintre cele mai pesimiste scenarii), se preconizează că râurile din cea mai mare parte a Americii de Sud, a Indiei, a Arcticii și a estului Statelor Unite vor pierde aproximativ 10% din oxigenul lor dizolvat.
Cele mai severe schimbări de până acum au avut loc în râurile tropicale, precum Gange din India și Amazonul din America de Sud. Râul Gange, în special, pierde oxigen de 20 de ori mai repede decât media globală.
Oamenii de știință nu au prevăzut acest lucruAnterior, ei presupuneau că râurile de la latitudini înalte vor suferi cea mai gravă dezoxigenare, deoarece aceste regiuni sunt puncte fierbinți ale schimbărilor climatice.
Însă râurile tropicale au avut un dezavantaj încă de la început: deoarece apele lor erau deja mai calde, aveau deja niveluri mai scăzute de oxigen dizolvat. Acest lucru înseamnă că sunt deja mai aproape de a ajunge la hipoxie (oxigen insuficient pentru a susține majoritatea formelor de viață).
Schimbările climatice determinate de activitățile umane reduc solubilitatea oxigenului (capacitatea unui corp de apă de a reține oxigenul dizolvat).
Conform noului studiu, solubilitatea oxigenului reprezintă aproximativ 63% din dezoxigenarea globală a râurilor.
Temperatura apei este cel mai probabil factorul care determină această schimbare a solubilității oxigenului. Apele mai calde rețin mai puțin oxigen dizolvat, deoarece moleculele de oxigen și de apă primesc mai multă energie sub formă de căldură.
Oxigenul dizolvat este foarte diferit de atomii de oxigen care se îmbină cu hidrogenul pentru a forma apa. Oxigenul dizolvat este ceea ce viața acvatică are nevoie pentru a „respira”: acest lucru este valabil pentru animale, plante, plancton, bacterii și orice alt organism care trăiește sub apă.
Un avion F-16 românesc aflat în misiune NATO de poliție aeriană în zona baltică a doborât, marți, o dronă care a intrat în spațiul aerian al Estoniei. NATO a confirmat intervenția și a anunțat că a fost deschisă o anchetă.
Potrivit armatei estoniene, drona a pătruns în spațiul aerian al țării în jurul prânzului, venind dinspre Rusia, și a fost doborâtă la ora locală 12:14 cu o singură rachetă. Autoritățile estoniene au precizat că decizia a fost luată pentru a reduce riscurile asupra populației civile și infrastructurii. Presa estoniană a relatat că aparatul a fost interceptat deasupra lacului Võrtsjärv, iar resturi au căzut în zona localității Kablaküla.
Kievul acuză un sabotaj rusescKievul a transmis că incidentul ar fi fost provocat de Rusia prin mijloace de război electronic, inclusiv bruiaj și falsificarea semnalelor GPS. Purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Heorhii Tykhyi, a acuzat Moscova că redirecționează drone ucrainene spre statele baltice și a prezentat scuze Estoniei și celorlalți aliați din regiune. Oficialul ucrainean a subliniat că Ucraina nu folosește teritoriul Estoniei sau Letoniei pentru atacuri asupra Rusiei.
Incidentul a avut loc în timp ce și Letonia a emis alerte aeriene, după semnalarea unei posibile drone în apropierea frontierei cu Rusia. Autoritățile de la Riga au ridicat inițial alerta după ce nu au găsit dovezi privind pătrunderea unui aparat în spațiul aerian leton, dar au declarat ulterior o nouă alertă în două comitate de la graniță, ceea ce a dus la mobilizarea avioanelor NATO.
Avionul românesc ce a doborât în premieră dronaAvionul românesc implicat în interceptare face parte din misiunile NATO de supraveghere și apărare a spațiului aerian al statelor baltice. Presa specializată și surse locale au identificat aparatul drept un F-16 Fighting Falcon românesc, desfășurat în cadrul Baltic Air Policing, misiune prin care aliații NATO asigură protecția aeriană a Estoniei, Letoniei și Lituaniei.
NATO a transmis că este „pregătită și capabilă” să reacționeze la orice amenințare aeriană, iar comandamentul Alianței a indicat că procedurile de apărare au funcționat conform planului. Incidentul vine după mai multe cazuri, începând din martie, în care drone ucrainene au ajuns accidental în spațiul aerian al unor state membre NATO precum Finlanda, Letonia, Lituania și Estonia, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene cu drone cu rază lungă asupra unor ținte militare din Rusia.
