Donald Trump a impus taxe vamale pe insulele nelocuite Heard și McDonald, aflate în apropierea Antarcticii. Cele două insule extreme, teritorii externe ale Australiei, au împreună 370 de km pătrați, cea mai mică fiind McDonald, cu o suprafață de doar 2,5 km pătrați. Nu sunt locuite de oameni, ci doar de populații de pinguni și foci.
Dar lista lui Trump are în vedere și alte trei insule australiene din Oceanul Indian, Insula Craciunului, Insula Cocos și insula Norfolk, pe care locuiesc mai puțin de 5000 de băștinași.
Dintre toate, cel mai mare tarif comerical i-a fost impus insulei Norkolk. Administrația Trump taxează cu 29% posibilele importuri de pe Norfolk, cu 19 procente mai mult decât sunt taxate celelalte teritorii ale Australiei.
Insula se află la 1.600 km nord-est de Sydney, are 36 de km pătrați și o populație de 2.188 de persoane, majoritatea descendenți ai coloniștilor britanici de pe Insula Pitcairn.
„Nu cred că Norfolk ar fi un competitor pentru economia SUA”Anthony Albanese, prim-ministrul australian, a comentat joi tarifarea exagerată a teritoriului Norfolk: „Insulei Norfolk i-a fost aplicată o taxă comercială de 29%. Nu sunt prea sigur că Insula Norfolk, în acest context, ar fi un competitor comercial pentru imensa economie a Statelor Unite, dar acest lucru arată și exemplifică faptul că niciun loc de pe Pământ nu este sigur în această priviță”.
Potrivit datelor Statelor Unite, preluate din platforma de comerț internațional Observatory of Economic Complexity, Insula Norfolk a exportat bunuri în valoare de 655.000 de dolari către SUA în anul 2023, principalul produs fiind încălțămintea din piele. Administratorul insulei, George Plant, a contestat cifrele: „Nu există exporturi cunoscute din Insula Norfolk către Statele Unite și nici taxe vamale sau bariere comerciale ne-tarifare de care să știm pentru bunurile care ajung pe Insula Norfolk”, a relatat sursa citată.
SUA a importat mărfuri și echipamente electrice de pe insulele locuite de pinguiniDatele referitoare la exporturile din insulele pinguinilor, Heard și McDonald, taxate acum cu 10%, sunt și mai derutante. Teritoriul ar avea o industrie pescărească, dar nu are clădiri sau vreo formă de locuință umană.
Cu toate acestea, conform informațiilor Băncii Mondiale, în 2022, SUA au importat produse în valoare de 1,4 milioane de dolari din cele două insule, care nu au fost locuite niciodată de oameni, aproape toate fiind importuri de „mărfuri și echipamente electrice”.
Pe Heard și McDonald ajung doar pescari și cercetători în geologie și ecologie, insulele fiind protejate prin lege pentru conservarea biodiversității. Pe insule se poate ajunge după două săptămâni de călătorie cu barca din Perth, iar condițiile climatice fac imposibilă stabilirea unor colonii umane.
Articolul Niciun loc de pe pământ nu este scutit de taxe: Trump taxează insule locuite de pinguini și foci apare prima dată în Mediafax.
Festivalul va fi organizat de grupul UNTOLD Universe și va fi finanțat din fonduri private.
Potrivit primarului general, Nicușor Dan, între organizator și autoritățile locale a fost semnat un contract pe 5 ani cu posibilitatea de prelungire.
“Este o relație comercială, noi punem la dispoziție stadionul, ei plătesc chiria și repararea gazoului, la final. Parteneriatul e semnat pe 5 ani, dar noi ne dorim o perioadă mai lungă.” – a declarat Nicușor Dan, primarul Bucureștiului.
Festivalul va fi organizat pe Arena Națională și în împrejurimi, unde vor fi amenajate mai multe scene, iar organizatorii se așteaptă la o participare de circa 150.000 – 200.000 de persoane.
Potrivit cofondatorului UNTOLD, Edi Chereji, discuțiile privind organizarea unui festival la București au început în urmă cu 2 ani. Primii artiști vor fi anunțați în următoarele săptămâni.
Articolul Grupul UNTOLD va organiza în 2025 un festival în București pe Arena Națională. Contract pe 5 ani anunțat de organizatori și Nicușor Dan apare prima dată în Mediafax.
„În joc este drumul României, care se menţine spre Vest, drumul european sau un drum care va fi impus din Est. Noi din Est în istoria României democraţie nu am primit deloc”, spune Cseke Attila despre miza la alegerile prezidenţiale din mai.
Ministrul Dezvoltării afirmă că ”scenariul negru este acela în care câştigă forţele care ne vor duce spre Est şi care vor instaura un altfel de regim decât cel pe care îl avem”„Acest regim pe care îl avem nu este perfect, această clasă politică nu este perfectă, evident că România poate să livreze mult mai mult, dar este incontestabil că în cei 35 de ani totuşi dintr-o ţară subdezvoltată noi am ajuns cu o anumită bunăstare, cu problemele care sunt şi astăzi şi care trebuie rezolvate”, adaugă Cseke Attila.
Cseke Attila subliniază că preşedintele României are atribuţii puternice.„Eu am auzit că unii au spus că nu sunt aşa de importante. Sunt foarte importante şi sunt foarte puternice. Dacă vă uitaţi pe ele, sunt constituite pe nişte criterii ierarhice, adică pe partea de apărare, de politică externă, de ordine publică, de structuri de servicii, preşedintele României este până la urmă comandantul, şeful suprem şi atunci atribuţiile constituţionale ale preşedintelui sunt foarte mari. Dacă ajunge preşedinte un om care nu înţelege aceste atribuţii, limitele acestor atribuţii constituţionale, avem o problemă cât casa”, încheie Cseke Attila.
Articolul Cseke Attila, despre prezidenţiale: În joc e drumul României, am putea avea o problemă cât casa apare prima dată în Mediafax.
După anunţul făcut de Trump, un oficial de la Casa Albă i-a declarat jurnalistei Jasmine Wright de la NOTUS că Rusia „nu este pe listă pentru că sancţiunile impuse în urma războiului din Ucraina au redus deja comerţul bilateral la zero”, transmite Newsweek.
Ucraina, aflată în război, va fi afectată de o taxă vamală de 10%, iar multe alte foste republici sovietice şi state-satelit ale URSS se regăsesc, de asemenea, pe lista lui Trump.
Belarus, Cuba şi Coreea de Nord, alte ţări supuse sancţiunilor americane, nu au fost vizate de noile tarife.Pe de altă parte, Iranul şi Siria, care se confruntă şi ele cu embargouri şi sancţiuni dure, au fost vizate miercuri de tarife suplimentare de 10%, respectiv 40%.
Rusia încearcă să elimine sancţiunile occidentale impuse în urma invaziei Ucrainei, care au afectat grav economia sa. Uniunea Europeană a descris propriile sancţiuni împotriva Rusiei drept „masive şi fără precedent”.
Începând din perioada administraţiei fostului preşedinte Joe Biden, SUA a impus o gamă largă de sancţiuni împotriva Rusiei ca răspuns la invazia Ucrainei, la ingerinţele în alegeri străine, atacurile cibernetice şi abuzurile privind drepturile omului. Aceste măsuri vizează sectoare cheie ale economiei ruseşti, inclusiv energia, finanţele, apărarea şi tehnologia. Băncile ruseşti majore au fost deconectate de la sistemul financiar global, activele oligarhilor ruşi au fost îngheţate, iar controalele la export au restricţionat accesul Rusiei la tehnologii esenţiale.
Sancţiunile vizează şi persoane apropiate preşedintelui Vladimir Putin, cu scopul de a exercita presiuni asupra Kremlinului prin izolarea elitei sale politice şi economice. În coordonare cu aliaţii din Europa şi Asia, SUA a extins sancţiunile începând cu 2022, încercând să slăbească capacitatea Rusiei de a-şi finanţa efortul de război, în paralel cu sprijinirea Ucrainei prin ajutor militar şi financiar.
Senatorii Lindsey Graham (republican, Carolina de Sud) şi Richard Blumenthal (democrat, Connecticut) sunt principalii iniţiatori ai unui proiect de lege bipartizan care ar impune noi sancţiuni primare şi secundare împotriva Rusiei şi a entităţilor care susţin agresiunea lui Putin, dacă Moscova nu participă la negocieri de pace sau subminează suveranitatea Ucrainei.
Pe fondul temerilor că administraţia Trump ar putea oferi un avantaj Moscovei în negocierile de pace, proiectul de lege, susţinut de 25 de republicani şi 25 de democraţi, demonstrează un consens politic puternic împotriva agresiunii lui Putin.
Proiectul include impunerea unor tarife vamale de 500% pe mărfurile importate din ţările care cumpără petrol, gaze, uraniu şi alte produse din Rusia.
Duminică, Trump a promis că va introduce şi „tarife secundare” pentru ţările care cumpără petrol rusesc, în cazul în care Moscova nu acceptă un acord de încetare a focului în Ucraina.Tarifele propuse, cuprinse între 25% şi 50%, nu vizează direct Rusia, ci ar penaliza ţările care continuă să facă comerţ cu aceasta, descurajând astfel sprijinul internaţional pentru industria petrolieră rusă.
SUA nu a mai importat ţiţei din Rusia din aprilie 2022, conform datelor Agenţiei Americane pentru Informaţii în Energie (EIA).
Trump a declarat pentru emisiunea „Meet the Press” de la NBC News, duminică:
„Dacă Rusia şi cu mine nu reuşim să ajungem la un acord pentru a opri vărsarea de sânge din Ucraina şi dacă voi considera că a fost vina Rusiei… voi impune tarife secundare pe petrol, pe tot petrolul provenit din Rusia. Asta va însemna că dacă cumperi petrol din Rusia, nu vei putea face afaceri în Statele Unite”, a adăugat el într-un interviu telefonic.
„Va exista un tarif de 25% pe tot petrolul, un tarif cuprins între 25 şi 50 de puncte procentuale”, a spus Trump.
Jun Du, profesor de economie la Aston Business School, a declarat pentru Newsweek că:„Tarifele secundare pot fi un instrument puternic împotriva Rusiei, vizând ţări terţe sau companii care redirecţionează bunuri restricţionate – cum ar fi tehnologiile cu dublă utilizare – către Rusia. Ele descurajează evitarea sancţiunilor prin intermediari, cresc costurile comerţului cu Rusia şi ajută la menţinerea regimului de sancţiuni. Sunt deosebit de relevante acum, deoarece Rusia se bazează tot mai mult pe reţele de import paralele. Acest lucru ar putea împinge Rusia să accepte intervenţia lui Trump pentru un armistiţiu în războiul din Ucraina.”
Printre ţările care ar putea fi afectate de eventualele tarife secundare impuse pentru relaţii comerciale cu Rusia se numără China şi India, dar şi Turcia şi unele state membre ale UE, inclusiv Ungaria, Slovacia şi Cehia.
Articolul Rusia nu e pe lista lui Trump. Ucraina şi aliaţi ai SUA, da apare prima dată în Mediafax.
Centrul de date din Hamar, Norvegia, dezvoltat de Green Mountains, joacă un rol important în economia locală. Acesta susține în prezent aproximativ 200 de locuri de muncă, inclusiv ingineri IT, electricieni și specialisți în soluții de răcire, contribuind la creșterea ocupării forței de muncă la nivel regional și la dezvoltarea expertizei tehnologice.
Sustenabilitatea reprezintă, de asemenea, o prioritate esențială. Centrul de date funcționează pe baza unui model energetic de înaltă eficiență, conceput pentru a maximiza utilizarea resurselor. Alături de dezvoltator, TikTok explorează activ modalități de a reutiliza căldura reziduală provenită din centrul de date pentru utilizare locală, contribuind astfel la tranziția către energia verde a Norvegiei.
Înființarea centrului de date TikTok din Norvegia reprezintă o parte esențială a eforturilor platformei de a consolida enclava europeană dedicată, unde datele utilizatorilor europeni sunt stocate în mod implicit.
Citeşte comunicatul integral la adresa: http://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=20812
Articolul Actualizare Proiect Clover: Securitate sporită a datelor odată cu funcționarea completă a centrului de date TikTok din Norvegia apare prima dată în Mediafax.
„A minţit când a spus că el nu mi-a comunicat să mă duc să mă întâlnesc cu Zuckerman şi cu Ciucă, ca să mă retrag, şi că nu mi-a spus niciodată să mă retrag. Şi asta s-a întâmplat anul trecut”, a declarat Lasconi.
Candidata USR la prezidenţiale a dezvăluit pentru Gândul că a fost contactată de Nicuşor Dan, înainte de alegerile prezidenţiale de anul trecut, pentru a se întâlni cu Nicolae Ciucă şi „un fost diplomat” despre care mai apoi a afirmat că este Adrian Zuckerman, fostul ambasador al SUA în România, pentru a se retrage în favoarea fostului lider al PNL.
De asemenea, Elena Lasconi spune că nu este dispusă să negocieze nici cu Crin Antonescu.„Să negociez ce? Asta înseamnă lipsă de respect faţă de români, pentru că le spui românilor că preşedintele se va pune cumva din pix la nişte negocieri la o masă, undeva. Nu, mi se pare lipsă de respect faţă de România”, a precizat Elena Lasconi.
Aceasta a confirmat declaraţia lui Adrian Zuckerman, potrivit căreia o astfel de întâlnire nu a avut loc. Despre Nicuşor Dan, Elena Lasconi spune că nu mai are încredere în el.„Eu sunt deschisă dialogului cu absolut oricine, dar nu mă mai pot uita cu încredere la un astfel de individ. (…) Nu-l cunoşteam foarte bine, dar da, acum mi se pare că discuţiile cu el sunt exact ca cele pe care le-am purtat cu Klaus Iohannis”, a spus candidata USR la alegerile prezidenţiale.
Totodată, Elena Lasconi mai spune faptul că Nicuşor Dan a minţit şi în momentul în care a declarat că a contactat USR înainte de a lua decizia de a candida.„Nu m-a contactat niciodată şi atunci când şi-a depus candidatura şi a spus că a anunţat USR-ul, a minţit. Nu a contactat USR-ul, nu m-a contactat pe mine. Eu am tot timpul telefonul deschis. Deci nu înţeleg strategia asta. E cumva o strategie care să inducă în eroare oamenii şi să-şi atingă el scopul”, a precizat Elena Lasconi.
Articolul Ruptură totală între Elena Lasconi și Nicușor Dan: Nu mă mai pot uita cu încredere la un astfel de individ apare prima dată în Mediafax.
Atacurile rusești din Ucraina au ucis cel puțin cinci civili și au rănit cel puțin 40 în ultima zi, au raportat autoritățile regionale pe 3 aprilie.
Forțele Moscovei atacă zilnic orașe și sate ucrainene, provocând victime civile și daune infrastructurii cu ajutorul dronelor, rachetelor, artileriei și bombelor aeriene.
Apărarea aeriană ucraineană a doborât 28 dintre cele 39 de drone de atac și de momeală lansate de Rusia peste noapte, a declarat Forțele aeriene. Șapte drone momeală au dispărut de pe radare fără să provoace pagube, potrivit declarației.
Statul Major: Rusia a pierdut 919 570 de soldați în Ucraina de la 24 februarie 2022Rusia a pierdut 919 570 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă, la 24 februarie 2022, a raportat la 3 aprilie Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei. Acest număr include 1 390 de pierderi suferite de forțele ruse chiar în ultima zi.
Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 10 521 de tancuri, 21 902 vehicule blindate de luptă, 42 775 de vehicule și rezervoare de combustibil, 25 625 de sisteme de artilerie, 1 348 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 1 123 de sisteme de apărare aeriană, 370 de avioane, 335 de elicoptere, 31 597 de drone, 28 de nave și bărci și un submarin.
Ucraina se confruntă cu un deficit de 10 miliarde de dolari pentru reconstrucție în 2025Ucraina se confruntă cu un „deficit de finanțare” de 10 miliarde de dolari pentru proiectele de reconstrucție în 2025, a declarat prim-ministrul Denys Shmyhal pe 2 aprilie.
Shmyhal’s a făcut comentariile pe social media după o reuniune a Comitetului director al Platformei donatorilor din Ucraina.
Potrivit lui Shmyhal, donatorii internaționali au alocat aproape 7,4 miliarde de dolari pentru „proiecte prioritare de redresare” în 2025, lăsând un deficit de aproape 10 miliarde de dolari pentru finanțarea proiectelor de reconstrucție în 2025.
Ucraina asigură returnarea a 11 copii din Rusia și din teritoriile ocupate de RusiaUcraina a reușit să aducă înapoi 11 copii care fuseseră duși cu forța în Rusia, precum și pe teritoriul ocupat de Rusia, a anunțat șeful Biroului prezidențial Andriy Yermak pe 2 aprilie.
Copiii s-au întors acasă în cadrul inițiativei președintelui Ucrainei, Bring Kids Back UA, potrivit lui Yermak.
Din februarie 2022, cel puțin 20 000 de copii ucraineni au fost răpiți din teritoriile ocupate de Rusia și trimiși în alte zone ale Ucrainei controlate de Rusia sau chiar în Rusia, potrivit unei baze de date naționale ucrainene, „Copiii războiului”. Doar 1 256 de copii au fost returnați până în prezent.
Ucraina va primi 432 de milioane de dolari de la Banca Mondială pentru refacerea infrastructurii de transportKievul va primi o finanțare în valoare de 432 de milioane de dolari pentru a ajuta la refacerea infrastructurii de transport deteriorate în timpul războiului, a anunțat prim-ministrul Denys Shmyhal la 2 aprilie.
Acordul de finanțare, semnat între Ministerul Dezvoltării din Ucraina și Banca Mondială, va fi furnizat prin intermediul proiectului DRIVE (Developing Resilient Infrastructure in Vulnerable Environments in Ukraine), recent încheiat, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Dezvoltării.
Trimisul lui Trump pentru Ucraina crede că Rusia și Ucraina se apropie de încetarea foculuiTrimisul special al președintelui american Donald Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, a declarat pentru Fox News pe 2 aprilie că Statele Unite își propun să obțină o încetare completă a focului în războiul în curs.
Țările se apropie deja de un punct de încetare a focului, potrivit lui Kellogg, totuși, ambele părți vor trebui să facă compromisuri pentru a ajunge la un acord.
Kellogg a adăugat că „niciuna dintre părți nu va obține tot ce își dorește”. Între timp, Trump rămâne în contact atât cu președintele Volodymyr Zelensky, cât și cu președintele rus Vladimir Putin, și va fi capabil să intermedieze un acord între cele două țări.
Aleksandar Vucic dezvăluie că doi lideri importanți s-au întâlnit în secret cu Vladimir PutinPreședintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a declarat într-un interviu acordat bloggerului Mario Nawfal pe 1 aprilie că doi lideri politici de anvergură au purtat discuții secrete cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, după declanșarea invaziei în Ucraina.
Deși Vucic nu a dezvăluit numele acestora, Nawfal a sugerat că ar fi vorba despre premierul Ungariei, Viktor Orban, și prim-ministrul Slovaciei, Robert Fico. Cei doi lideri au vizitat Moscova în 2024, iar întrunirile lor cu Putin au fost intens mediatizate la acea vreme, scrie The Kyiv Independent.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1135. Trimisul lui Trump pentru Ucraina crede că Rusia și Ucraina se apropie de încetarea focului / Ucraina va primi 432 de milioane de dolari de la Banca Mondială pentru refacerea infrastructurii de transport apare prima dată în Mediafax.
Digital Nation și Ministerul Educației și Cercetării anunță un parteneriat pentru implementarea Saro, soluție bazată pe AI, concretă și funcțională, în școlile și universitățile din România – cel mai important demers din cadrul inițiativei de integrare a Inteligenței Artificiale în educație, lansată de minister.
Ministerul Educației și Cercetării va sprijini implementarea soluției în unități de învățământ din țară, iar în curând, va fi anunțată și prima universitate din România unde studenții vor beneficia direct de suportul oferit de Saro.
Astfel, pentru prima dată în România, elevii, studenții și profesorii vor avea acces la un asistent bazat pe AI, menit să rezolve provocări majore din educație, precum abandonul școlar, birocrația excesivă, scăderea motivației, nevoia de personalizare a învățării și prezența redusă la cursuri.
Citeşte comunicatul integral la adresa: http://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=20811
Articolul Implementarea Saro, cel mai important demers în integrarea AI în educația din România, inițiativa demarată recent de Ministerul Educației și Cercetării apare prima dată în Mediafax.
„Efectul asupra pieței noastre de astăzi… nu l-am văzut. Dar, da, face ca produsul care ajunge în America să fie mult mai scump pentru propriii lor consumatori. Așa că, pe termen scurt, cred că poate fi destul de dăunător pentru economia SUA”, a spus Dhugald McDowall, reprezentantul unei agenții australiene de creștere a animalelor, aflat la o licitație.
Australia exportă carne de vită în valoare record de 4 miliarde de dolari australieni (2,52 miliarde USD) anual în Statele Unite – principala sa piață de desfacere – în timp ce, din 2003, interzice carnea proaspătă de vită din SUA din cauza depistării encefalopatiei spongiforme bovine (cunoscută ca „boala vacii nebune”) în efectivele americane.
Această interdicție a atras furia lui Trump, care a declarat joi că Australia „nu acceptă niciun fel de carne de vită de-a noastră”, în timp ce anunța tarifele impuse țării.Carnea de vită australiană este foarte apreciată de lanțurile fast-food din SUA pentru conținutul său mai scăzut de grăsime, care este combinat cu carnea americană, mai grasă, pentru a obține hamburgeri cu un nivel optim de grăsime.
Conform reglementărilor Departamentului Agriculturii din SUA, hamburgerii și carnea tocată nu pot avea un conținut de grăsime mai mare de 30%.
Garry Edwards, președintele organizației Cattle Australia, a spus că producătorii australieni au întâmpinat unele perturbări temporare ale exporturilor către SUA în ultimele săptămâni, în așteptarea detaliilor privind noile tarife. Totuși, cumpărătorii americani vor fi, în cele din urmă, forțați să plătească mai mult pentru carnea australiană.
„Sunt complet dependenți de carnea noastră de vită crescută cu iarbă și, parțial, de carnea noastră premium, finisată cu cereale, pentru a-și satisface cerințele consumatorilor interni. Nu-mi pot imagina că americanilor le va plăcea să plătească mai mult pentru hamburgeri sau fripturi în viitorul apropiat”, a declarat el.
Prezența industriei australiene în lanțul de aprovizionare cu fast-food din SUA a fost folosită ca tactică de negociere de către guvernul de la Canberra.Ministrul comerțului din Australia, Don Farrell, a declarat luna trecută că tarifele mai mari ar putea duce la creșterea prețului hamburgerilor McDonald’s. Sprijinul lui Trump pentru acest lanț de restaurante a fost o componentă importantă în campania sa electorală.
Agentul de vânzări de vite, McDowall, a menționat că Australia a primit același tarif vamal ca rivalii săi la export, Brazilia – cel mai mare exportator de carne de vită din lume – și Argentina, cele trei țări, împreună cu SUA, formând principalii patru exportatori mondiali.
„Deci toți avem tariful de 10%, ceea ce înseamnă că, în fond, nu se schimbă mare lucru”, a spus el.Prim-ministrul Australiei, Anthony Albanese, a declarat joi că guvernul va oferi sprijin industriilor afectate de tarifele americane pentru a le ajuta să vândă pe piețe alternative.
Donald Trump a impus joi un tarif vamal de 10% asupra bunurilor australiene, criticând în mod special exporturile de carne de vită ale țării.
Articolul Producătorii australieni: Tarifele lui Trump vor crește prețul hamburgerilor în SUA apare prima dată în Mediafax.
Bursele din Europa au reacționat după anunțul președintelui Donald Trump privind tarifele comerciale. Acestea au scăzut în aproape toate țările.
Experții anunță că bursele europene au reacționat după anunțul lui Trump de miercuri seara. Noile tarife de peste 20% pentru bunurilor Uniunii Europene au provocat îngrijorare ceea ce s-a simțit pe piețele financiare, potrivit Sky News.
Cea mai mare cădere este în Suedia. Indicele bursier de referință, OMX Stockholm 30, a pierdut 2,5%.
Indicele OMX 25 al Danemarcei este al doilea cel mai slab ca evoluție, scăzând cu 2,5%. Și indicele Franței a scăzut cu 2%.
Bursa Euronext din Lisabona face excepție. Joi dimineață a câștigat în mod neașteptat 0,19%.
Și bursele din Asia s-au prăbușit la câteva ore după anunțul făcut de Donald Trump.
Articolul Evoluții îngrijorătoare la bursele din Europa după anunțul lui Trump privind tarifele apare prima dată în Mediafax.
