Anunțul a fost făcut marți seară, la CinemaCon, în Las Vegas, unde producția a fost inclusă în planurile studioului Warner Bros. pentru 2027 și anii următori, conform Variety.
Primele informații despre film au apărut luna trecută.
Filmul va spune povestea lui Aegon I Targaryen, conducătorul care a unit regatele din Westeros. Aegon Cuceritorul este una dintre figurile centrale din istoria creată de George R.R. Martin și povestea lui este spusă în cartea „Foc și sânge”.
Aegon a cucerit mare parte din Westeros cu ajutorul dragonilor și al surorilor sale, Visenya și Rhaenys. Tot el este cel care a creat Tronul de Fier, realizat din armele topite ale dușmanilor învinși.
„Game of Thrones: Aegon’s Conquest” va fi scris de Beau Willimon, fost producător al serialului Netflix „House of Cards” și scenarist al serialului Disney+ „Andor”.
Universul „Game of Thrones” va continua în această vară cu sezonul trei al serialului „House of the Dragon”, iar HBO a aprobat deja și sezonul al doilea pentru „A Knight of the Seven Kingdoms”.
„Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a pus în consultare publică proiectul de ordin pentru aprobarea Ghidului privind promovarea, selecția, evaluarea și integrarea soluțiilor bazate pe natură și a infrastructurii verzi în proiectele de gestionare a riscului la inundații, adaptat situației din România”, se arată în comunicatul de presă emis de minister.
Legat de acest ghid, Diana Buzoianu, ministrul Mediului a transmis: „Ghidul pus în transparență oferă exemple de intervenții aplicabile în România, precum refacerea zonelor umede, împădurirea terenurilor vulnerabile, reconectarea râurilor la luncile inundabile sau amenajarea unor zone de retenție naturală a apei, toate având rolul de a reduce volumul și viteza scurgerii apei în perioadele de precipitații extreme”.
Ghidul propune o schimbare de paradigmă, în care prevenția joacă un rol central, utilizând ecosistemele pentru a diminua impactul precipitațiilor extreme, în paralel cu modernizarea infrastructurii existente.
Ghidul oferă autorităților criterii de selecție, metode de evaluare economică și modele de implementare a soluțiilor verzi în proiectele de investiții.
„Ghidul promovează o abordare integrată, în care soluțiile bazate pe natură nu înlocuiesc lucrările hidrotehnice clasice, ci le completează, asigurând un echilibru între intervențiile cu efect imediat și cele cu beneficii pe termen lung”, se mai arată în comunicatul de presă.
În plus, inițiativa se aliniază cu politicile europene privind gestionarea resurselor de apă și adaptarea la schimbările climatice, facilitând accesul la finanțări pentru diferite proiecte.
„România se alătură comunității europene în efortul de a sprijini umanitar populația civilă din Liban, care se confruntă cu o criză umanitară”, se arată în comunicatul oficial. Ajutorul constă în alimente, corturi și echipamente de cazarmament – inclusiv saci de dormit, perne, pături și lenjerie – din rezervele naționale de stat. Transportul este realizat cu două aeronave militare, un C-130 Hercules și un Spartan C-27J, care au decolat în dimineața zilei de 15 aprilie de la Baza 90.
Potrivit autorităților, ajutoarele vor ajunge mai întâi în Amman, urmând să fie transportate ulterior către Beirut, în cadrul unui convoi umanitar multinațional. Decizia de acordare a sprijinului a fost luată de Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU), convocat de prim-ministrul Ilie Bolojan, ca răspuns la o solicitare transmisă României prin Mecanismul european de Protecție Civilă. Acțiunea este coordonată la nivel european, iar „Protecția Civilă Europeană finanțează 75% din costul transportului”, se mai precizează în comunicat.
În perioada 1 ianuarie-28 februarie 2026, comparativ cu perioada similară din 2025, producţia industrială a scăzut atât ca serie brută cu 2,6%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 2,5%.
Datele INS arată că, în februarie 2026, producţia industrială, ca serie brută, a crescut faţă de luna precedentă cu 9,3%.
S-au înregistrat creșteri în industria prelucrătoare (+14,5%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat și industria extractivă au scăzut cu 9,3%, respectiv cu 4,0%.
Ca serie ajustată, producţia industrială a fost mai mică faţă de luna precedentă cu 0,4%.
Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială ca serie brută a scăzut cu 1,8%. Sunt scăderi în industria extractivă (-3,5%) și industria prelucrătoare (-2,8%).
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 4,5%.
În primele două luni ale anului, comparativ cu perioada 1 ianuarie–28 februarie 2025, producţia industrială, serie brută, a scăzut cu 2,6%, ca urmare a scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare (-4,4%) și industria extractivă (-2,7%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 7,6%.
Ca serie ajustată, producţia industrială a fost mai mică cu 2,5%.
Eliberarea tinerei a venit după ce doi cetățeni francezi acuzați de infracțiuni de securitate au primit permisiunea să părăsească Iranul, după trei ani și jumătate de detenție, notează Reuters.
Esfandiari, care a fost condamnată la sfârșitul lunii februarie pentru glorificarea terorismului în postări anti-Israel de pe rețelele de socializare, a fost eliberată după ce a ispășit aproape un an de închisoare.
„Cred că este clar pentru toată lumea că nu există libertate de exprimare, cel puțin nu în Franța, unde m-am aflat. Hotărârea instanței a fost foarte nedreaptă”, a declarat studenta la Televiziunea Iraniană de stat.
Cei doi cetățeni francezi care au fost eliberați din Iran au ajuns în Franța în 8 aprilie sunt Cecile Kohler cu vârsta de 41 de ani și partenerul său, Jacques Paris, în vârstă de 72 de ani. Aceștia au fost arestați în Iran în 2022, în timpul unei vacanțe. Aceștia au fost acuzați de spionaj în numele Franței și a Israelului și au primit sentințe lungi de închisoare, potrivit BBC.
Autoritățile franceze au reușit să-i scape pe cei doi, în urma unei înțelegeri cu autoritățile iraniene de a-i da la schimb pe cei doi prizonieri pentru studenta iraniană.
Agenția de știri judiciară iraniană Mizan a anunțat că unul dintre acuzați a fost condamnat la șase ani de închisoare pentru spionaj în favoarea Franței, la cinci ani pentru conspirație împotriva securității naționale și la 20 de ani de exil pentru „cooperare în domeniul informațiilor” cu Israelul.
Celălalt a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru spionaj în favoarea Franței, la cinci ani pentru conspirație împotriva securității naționale și la 20 de ani de exil pentru complicitate la cooperarea în domeniul informațiilor cu Israelul.
Cu 25 de ani în urmă, s-a întâmplat ceva de neimaginat: un grup extremist puțin cunoscut până atunci a transformat avioane civile, cu pasageri nevinovați, în arme cu care a atacat obiective din Statele Unite. Era 11 septembrie 2001. Lumea, stupefiată, a apelat la media tradițională pentru informații, dar și la internet, acea sursă de cunoaștere relativ nouă și mai personalizată, care permitea chiar să pui întrebări, deși existau puține răspunsuri, scrie BBC.
Doar că, la acel moment, webul nu era pregătit să gestioneze niveluri ridicate de trafic: acea zi a fost atât de copleșitoare încât rețeaua a devenit practic inutilizabilă. Sunil Nakrani a fost unul dintre mulții care s-au întrebat de ce internetul a colapsat. Dar, fiind inginer electrician care își făcea doctoratul la Universitatea Oxford din Anglia, avea instrumentele necesare pentru a înțelege problema și dorința de a o rezolva.
Pe scurt, problema era că toate site-urile erau găzduite pe servere, iar acestea, la rândul lor, în centre de date mari. Proprietarii acestor site-uri estimau câți oameni vor accesa conținutul și plăteau în funcție de această prognoză.
Când cineva dorea să vadă un conținut și dădea click, serverul primea cererea și trimitea informația. Totul funcționa bine dacă cererea era cea anticipată, dar dacă brusc apărea un val de solicitări pentru același conținut, serverul nu mai făcea față, iar tot mai mulți utilizatori trebuiau să aștepte, chiar dacă existau alte servere disponibile și neutilizate.
Nu ar fi mai bine ca serverele inactive să poată ajuta pe cele supraîncărcate? Dacă răspunsul era „da”, întrebarea era „cum”: care este cea mai eficientă și rentabilă metodă de a distribui serverele pentru traficul de internet, aflat în continuă schimbare?
Nakrani, care călătorea frecvent la Atlanta deoarece soția sa lucra acolo, s-a gândit să consulte experți de la Institutul de Tehnologie din Georgia, iar unul dintre ei l-a invitat la o discuție: Craig Tovey, specialist în inginerie industrială și sisteme. Acea întâlnire avea să transforme internetul, folosind o cercetare pe care unii ar fi considerat-o capricioasă, deoarece era ghidată de curiozitate și până atunci nu avusese nicio aplicație practică.
De la albine la gâșteDupă ce l-a ascultat pe Nakrani câteva minute, Tovey și-a dat seama că răspunsul ar putea veni de la albinele melifere, care au evoluat pentru a prospera într-o lume incertă.
Pentru stup, este esențial să adune toată mierea necesară pentru a supraviețui iernii, ceea ce presupune colectarea nectarului din sute de milioane de flori. Însă în natură, câmpurile de flori nu sunt distribuite uniform, nu toate florile înfloresc în același timp sau în aceeași perioadă a zilei, iar alte viețuitoare concurează pentru același nectar. Astfel, albinele trebuie să fie eficiente și chiar sunt, fără ca vreuna să conducă procesul.
Acest lucru se datorează „înțelepciunii stupului”, potrivit specialistului în albine Tom Seeley, biolog la Universitatea Cornell. Cu ani în urmă, Tovey, împreună cu alți doi cercetători curioși – colegii săi ingineri de la Georgia Tech, John J. Bartholdi III și John Hagood Vande Vate – colaboraseră cu Seeley pentru a înțelege modul în care albinele rezolvă o problemă atât de complexă.
Cercetarea a inclus experimente precum transportul a 4.000 de albine, fiecare marcată cu numere și culori diferite pentru identificare, la o stație biologică cu surse artificiale de nectar, pentru a le observa și a verifica dacă modelul teoretic corespunde realității. (Dacă te întrebai cum se marchează mii de albine: sunt imobilizate prin scăderea temperaturii corporale și cu ajutorul multor studenți.) Cercetarea a fost un succes în ceea ce privește cunoașterea, dar până la întâlnirea lui Nakrani cu Tovey, era genul de studiu pe care criticii finanțării științei l-ar fi considerat „inutil”.
Rezultatul colaborării dintre Nakrani și Tovey a fost aplicarea algoritmului inspirat de albine în lumea digitală, care ajută la gestionarea vârfurilor de trafic și evită apariția acelui simbol enervant de încărcare.
În 2016, această cercetare a primit Golden Goose Award („Premiul Gâsca de Aur”), creat pentru a evidenția „studii aparent obscure care au dus la progrese majore și au avut un impact social semnificativ”.
Premiul a fost creat de congresmanul democrat Jim Cooper pentru a contracara moștenirea senatorului William Proxmire, critic dur al cheltuirii banilor publici, care între 1975 și 1988 acorda lunar Golden Fleece Awards („Premiile Lâna de Aur”), prin care ridiculiza cercetarea științifică finanțată public.
Aceste premii „reflectau o neînțelegere profundă a modului în care funcționează știința și a modului în care astfel de cercetări pot deveni extrem de importante (…) Natura cercetării științifice face ca impactul ei să fie greu de anticipat”, se arată pe site-ul Golden Goose Award.
„Știința este un proces de a învăța și înțelege lumea în care trăim și, din decenii de investiții, am învățat că nu știm de unde vor veni descoperirile, dar știm că ele vor veni”, a declarat Joanne Padrón Carney, directoare de relații guvernamentale la AAAS și membră a comitetului Golden Goose Award.
Premiul, a adăugat ea, „arată că uneori descoperirile necesită timp, iar aplicarea unor cercetări care păreau absurde sau obscure poate avea un impact uriaș asupra societății, chiar și după decenii”.
„Suntem curioși”În spatele acestor cercetări „obscure sau aparent inutile” se află adesea simplul fapt că vrem să aflăm lucruri fără un motiv concret.
„Natura umană de bază este că suntem curioși, ne entuziasmează explorarea și înțelegerea, să vedem lucruri nemaivăzute și să facem descoperiri noi”, spune Joanne.
„Este unul dintre motivele pentru care investim în știință.”
Dar când fondurile sunt limitate, ca aproape peste tot, ele sunt direcționate spre ceea ce se numește „cercetare de tip misiune”.
„Investim în agricultură pentru a avea aplicații și beneficii în acel domeniu, în securitate națională, apărare sau sănătate publică… există anumite obiective de atins. Însă acest lucru este echilibrat de obicei cu investiții în știința fundamentală, pentru a împinge limitele cunoașterii, fără o aplicație specifică în minte, pentru că nu știm de unde vor veni beneficiile.”
Această investiție în știința fundamentală este în scădere în unele țări, uneori drastic. Dacă ar fi nevoie de un exemplu pentru a contracara această tendință, Joanne are mai multe.
„Lumea este acum foarte concentrată pe inteligența artificială. Și totuși, baza inteligenței artificiale nu vine de la informaticieni, ci mai degrabă din neuroștiință. În anii ’70, câțiva cercetători au dezvoltat o metodă de măsurare a rețelelor neuronale. Mai târziu, alți cercetători au folosit acel cadru pentru a modela mai bine cogniția și înțelegerea, ceea ce a devenit baza a ceea ce numim astăzi inteligență artificială.”
„De fapt, unul dintre acești cercetători (Geoffrey Hinton) a primit Premiul Golden Goose și a câștigat Premiul Nobel în 2024. Au trecut decenii până când valoarea muncii sale a fost recunoscută.”
Hinton, împreună cu James L. McClelland și David E. Rumelhart, au pornit de la curiozitatea de a înțelege mai bine funcțiile cognitive ale creierului uman.
Această cercetare fundamentală a stat la baza revoluției în învățarea automată și inteligența artificială.
Salvând vieți„Unul dintre exemplele mele preferate este că avem o întreagă industrie biotehnologică dezvoltată doar pentru că am investit în doi oameni de știință care au vrut să înțeleagă de ce bacteriile pot supraviețui în izvoarele termale”, spune entuziasmată Joanne.
În anii ’60, microbiologul Thomas Brock și asistentul său Hudson Freeze au mers în Parcul Național Yellowstone pentru a studia nămolul verde din izvoarele fierbinți.
Au descoperit bacteria Thermus aquaticus, care nu doar supraviețuia temperaturilor extreme, ci prospera în ele. Cum putea ceva să trăiască în apă atât de fierbinte? Brock a recunoscut ulterior că „nici măcar nu se gândea la utilizări industriale” când a studiat-o. Era pură curiozitate.
Decenii mai târziu, biochimistul Kary Mullis și-a dat seama că o enzimă a acelei bacterii (Taq polimeraza) putea rezista procesului PCR (reacția de polimerizare în lanț), care permite multiplicarea rapidă a ADN-ului. Poate nu îți amintești numele, dar îți amintești aplicația: testele PCR pentru COVID-19, esențiale în medicină, genetică și criminalistică.
Totul a pornit de la studierea nămolului din Yellowstone, cu un grant de 80.000 de dolari. Impactul a fost uriaș: vieți salvate și industrii create. Mullis a câștigat Premiul Nobel, iar Brock și Freeze au primit Premiul Golden Goose.
Un alt exemplu, și mai accidentalLa mijlocul anilor ’60, biofizicianul Barnett Rosenberg și colegii săi studiau modul în care câmpurile electrice afectează bacteriile E. coli. Întrebarea lor pornea de la observația că celulele în diviziune aveau un model similar cu pilitura de fier din jurul unui magnet. Dar s-a întâmplat ceva neașteptat: bacteriile au încetat să se mai dividă și au început să crească în forme alungite și bizare. Inițial s-a presupus că vinovat era câmpul electric.
În realitate, electrozii de platină eliberau compuși care împiedicau diviziunea celulară. Această descoperire aproape întâmplătoare a dus la dezvoltarea cisplatinului, unul dintre cele mai importante medicamente chimioterapeutice, aprobat în 1978.
În 2025, cei trei cercetători au primit postum Premiul Golden Goose. Nu căutau să vindece cancerul. Voiau doar să înțeleagă natura. Uneori, atât este suficient.
În februarie 2026, câştigul salarial mediu brut a fost 9.272 lei, cu 52 lei, adică 0,6%, mai mare decât cel înregistrat în luna ianuarie 2026. Câştigul salarial mediu net a fost 5.557 lei, în creştere cu 39 lei, adică 0,7%, față de luna ianuarie 2026.
Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de programare și activități de consultanță în tehnologia informaţiei (12.952 lei) și în fabricarea produselor din tutun (11.920 lei), iar cele mai mici în pescuitul şi acvacultura (2.884 lei) și în alte activităţi de servicii (2.887 lei).
Potrivit INS, în februarie 2026, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut comparativ cu luna ianuarie 2026, ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanțe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).
De asemenea, creșterile câştigului salarial mediu net au fost determinate de realizările de producţie ori încasările mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).
CreșteriCele mai mari creșteri s-au înregistrat:
-cu 24,7% în fabricarea produselor din tutun, respectiv cu 23,4% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale);
-între 7,0% și 13,0% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, activităţi ale direcţiilor (centralelor), birourilor administrative centralizate; activităţi de management şi de consultanță în management, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, activităţi juridice şi de contabilitate, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, activităţi de editare, activităţi şi servicii de decontaminare;
-între 3,0% și 6,5% în telecomunicaţii, lucrări de geniu civil, publicitate, activităţi de studiere a pieţei și relaţii publice, alte activităţi extractive, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune; înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală, activităţi de arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi analiză tehnică, activităţi ale agenţiilor turistice şi a tur-operatorilor; alte servicii de rezervare şi asistenţă turistică, fabricarea băuturilor.
Scăderi s-au înregistrat în:
-între 7,0% și 10,5% în extracţia minereurilor metalifere, activităţi de jocuri de noroc şi pariuri, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, activităţi de servicii anexe extracţiei, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi;
-între 2,5% și 5,0% în activităţi de investigații şi protecţie, restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie, tranzacţii imobiliare, pescuitul şi acvacultura, transporturi aeriene, colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; activităţi de recuperare a materialelor reciclabile, activităţi de închiriere şi leasing.
În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (+0,5%), respectiv în administraţia publică (+0,2%). În sănătate şi asistență socială, câştigul salarial mediu net a scăzut uşor comparativ cu luna precedentă (-1,8%)
Xi Jinping a declarat că cele două state trebuie să își consolideze încrederea reciprocă, să își ofere sprijin și să își apere interesele comune, evidențiind că stabilitatea relațiilor bilaterale reprezintă un factor esențial într-un context internațional marcat de incertitudine.
„În fața unei schimbări care se întâmplă o dată la un secol, China și Rusia trebuie, printr-o cooperare strategică mai strânsă și mai robustă, să apere cu fermitate interesele legitime ale ambelor țări, să susțină unitatea Sudului Global și să demonstreze simțul responsabilității așteptat de la marile puteri și membrii permanenți ai Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite”, a transmis liderul de la Beijing, potrivit agenției Xinhua, citată de Reuters.
De asemenea, Xi este așteptat să se întâlnească cu omologul său rus în cursul acestui an, pentru a reafirma parteneriatul strategic și a marca diverse aniversări, inclusiv tratatul de prietenie sino-rus semnat în 2001.
Declarațiile vin într-un moment în care China își extinde relațiile diplomatice cu alte state. În 2026, mai mulți lideri occidentali, inclusiv prim-miniștrii Spaniei, Marii Britanii și Canadei, au vizitat Beijingul pentru a consolida legăturile bilaterale.
Cercetarea, publicată în Journal of Affective Disorders, a analizat datele a peste 460.000 de persoane incluse în UK Biobank, cu vârste între 40 și 69 de ani, mai arată Euronews. Participanții au raportat obiceiurile zilnice de consum de cafea, inclusiv tipurile consumate. Evoluția lor a fost monitorizată pe o perioadă medie de 13,4 ani. Rezultatele indică un model de tip „J”: cei care consumă moderat cafea au un risc mai redus de tulburări mintale. În același timp, consumul foarte scăzut sau excesiv nu oferă aceleași beneficii.
Studiul arată că persoanele care consumă cinci sau mai multe cești de cafea pe zi pot avea un risc crescut de probleme de sănătate mintală. În schimb, intervalul optim pare să fie de două până la trei cești zilnic. Iar efectul este mai pronunțat în rândul bărbaților. Cafeaua conține peste o mie de compuși bioactivi, inclusiv cofeină, polifenoli și alți antioxidanți. Cercetătorii sugerează că efectele antiinflamatorii ale acestor substanțe, în special ale cofeinei și acidului clorogenic, pot contribui la reducerea riscului de tulburări mintale. Cofeina acționează și asupra sistemului nervos, influențând mecanisme asociate cu stresul și starea de spirit.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, peste un miliard de oameni suferă de tulburări mintale la nivel global. Afecțiuni precum anxietatea și depresia reprezintă una dintre principalele cauze ale dizabilității pe termen lung. Autorii studiului subliniază nevoia unor strategii de prevenție, inclusiv prin dietă și stil de viață, pentru a combate creșterea acestor probleme la nivel global.
Atletico Madrid a pierdut cu 2-1 manșa secundă a sferturilor, pe teren propriu, însă rezultatul a fost suficient pentru calificare, scor 3-2 la general, după victoria cu 2-0 obținută săptămâna trecută pe Camp Nou.
Atletico, care nu a câștigat niciodată competiția, va întâlni în semifinale pe Arsenal sau Sporting Lisabona.
Simeone: „Suntem pregătiți”„Vom intra cu toată speranța noastră, cu încredere totală. Știm care ne sunt punctele forte și defectele”, a spus Simeone.
„Suntem pregătiți. Vom merge după ceea ce urmărim de mulți ani”, a adăugat antrenorul lui Ateltico.
Simeone a condus-o pe Atletico în finala Ligii Campionilor în 2014 și 2016, ambele încheiate cu înfrângeri dureroase în fața rivalei din oraș, Real Madrid.
Ultima dată când madrilenii au ajuns în semifinale a fost în 2017.
„Sunt deja 14 ani aici și încă mă entuziasmează să văd că echipa continuă să lupte. Jucătorii s-au schimbat, a trebuit să o luăm de la capăt de multe ori, iar acum suntem din nou printre cele mai bune patru echipe din Europa”, a spus tehnicianul argentinian.
Veteranul lui Atletico, Antoine Griezmann, a spus că echipa sa a crezut mereu că poate reveni după cele două goluri rapide marcate de Barcelona.
Lamine Yamal și Ferran Torres i-au dus pe catalani în avantaj, însă Ademola Lookman a redus din diferență pentru Atletico, iar golul s-a dovedit decisiv.
„Cu fanii noștri și cu valoarea pe care o avem, știam că putem marca”, a declarat Griezmann.
El a adăugat: „A fost o dublă frumoasă și dificilă, împotriva unei echipe care joacă foarte bine. A fost foarte greu, dar am trecut mai departe”.
Flick consideră că Barcelona trebuia să meargă mai departeAntrenorul Barcelonei, Hansi Flick, a declarat că echipa sa ar fi meritat să ajungă în semifinale, dar trebuie să învețe din această eliminare.
„Am făcut o primă repriză fantastică, dar trebuia să marcăm mai multe goluri. Era cu adevărat posibil, însă am primit un gol pe care nu îl așteptam în acel moment. Dacă privești ambele meciuri, meritam să ajungem în semifinale. Mentalitatea și atitudinea arătate pe teren mă fac foarte mândru”, a spus Flick.
Barcelona a terminat ambele partide în 10 oameni, după ce tânărul fundaș Pau Cubarsí a fost eliminat pe Camp Nou, iar Eric García a văzut cartonașul roșu marți, în capitala Spaniei.
