Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a fost ales președinte al Consiliului Național de Conducere al partidului, în urma procesului intern de vot desfășurat în ultimele zile prin platforma electronică a formațiunii.
Tot prin același mecanism intern au fost desemnați și noii vicepreședinți ai CNC: Adrian Axinia, Răzvan Biro, Ramona Bruynseels, Mihai Enache, Andrei Gușă, Ramona Lovin, Mugur Mihăescu, Dumitrina Mitrea, Sorin Muncaciu, Valeriu Munteanu, Gianina Șerban, Dan Tanasă, Georgiana Teodorescu și Nicolae Vlahu.
Biroul Național de Conducere al Alianței pentru Unirea Românilor a decis convocarea Congresului Național al partidului pentru 30 noiembrie 2025, la Alba Iulia, „locul unde AUR a pornit la drum și unde, simbolic, se scrie de fiecare dată istoria unității românilor”.
„Congresul AUR va fi un moment de bilanț, dar și de reafirmare a angajamentului nostru față de români: un partid suveranist, curajos, dedicat apărării interesului național și reconstrucției unei Românii demne și puternice”, a transmis formațiunea politică.
Suporterii echipei Steaua Roșie Belgrad au afișat aseară, la meciul cu F.C. FCSB, un banner uriaș pe care scria, în limba engleză, „Orthodox brothers” („Frați ortodocși”). Gestul nu este unul inocent, ci un mesaj profund politic, afirmă politologul și fostul europarlamentar Cristian Preda.
Potrivit acestuia, mesajul reprezintă un răspuns de mulțumire pentru acțiunile unor suporteri ai echipei naționale a României, care, la meciul cu selecționata din Kosovo, au afișat bannerul „Kosovo e Serbia”. Iar o parte din suporteri s-au solidarizat și cu criminalul de război Ratko Mladić, înaintea meciului recent cu Bosnia și Herțegovina, afișând mesaje în sprijinul acestuia.
Preda avertizează că astfel de mesaje, prezentate sub forma unei fraternități religioase, au o miză geopolitică mult mai largă:
„Solidaritatea fraților ortodocși e folosită, nu doar pe stadioane, pentru a defini o alternativă la identitatea europeană. O folosește și Putin în campania sa – inclusiv militară – contra Occidentului”, subliniază acesta.
În opinia lui Cristian Preda, tribunele stadioanelor devin tot mai des spații de propagare a unor ideologii iliberale și antioccidentale, camuflate în sloganuri identitare sau naționaliste.
Aceste manifestări, spune el, nu trebuie privite doar ca excese ale galeriilor, ci ca parte a unui curent mai amplu care contestă valorile europene.
ContextÎn drumul spre Bosnia suporterii români s-au pozat în fața bisericii din Belgrad alături de sârbi. UST a postat și un mesaj pe Facebook alături de fotografie.
„Orthodox Brothers! În drumul nostru spre Zenica pentru a susține naționala, i-am vizitat pe frații noștri sârbi pentru a transmite un mesaj comun, prin care vrem sa tragem un semnal de alarmă. Europa creștină a fost apărată și sângele voievozilor noștri timp de secole și nu vom accepta să ne pierdem identitatea europeană creștină. Trăiască Serbia! Trăiască România!”, a fost mesajul postat de „Uniți sub tricolor” pe pagina de Facebook.
Un alt grup de ultrasi români care se deplasează spre Bosnia și Herțegovina a afișat n banner în care Mladić era prezentat ca „erou european”.
Cine este Ratko MladicRatko Mladić a fost comandantul armatei sârbilor bosniaci în timpul războiului din Bosnia, între 1992 și 1995. A avut un rol-cheie în operațiunile militare ale Republicii Srpska.
El a fost condamnat definitiv la închisoare pe viață de Tribunalul Penal Internațional de la Haga. Instanța l-a găsit vinovat de genocid, crime împotriva umanității și crime de război.
Cea mai gravă acuzație este genocidul de la Srebrenica, unde peste 8.000 de bărbați și băieți bosniaci musulmani au fost executați în iulie 1995.
Mladić a fost responsabil și pentru asediul orașului Sarajevo, care a provocat moartea a mii de civili.
Numărul salariaţilor care au lucrat cu contract de muncă cu program complet de lucru şi au fost plătiţi pentru întreaga lună octombrie 2024 a fost 4.615.400 persoane, din care 47% femei.
Majoritatea și-au desfăşurat activitatea în industria prelucrătoare (19,6%), respectiv în comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (16,6%).
Bărbaţii au deţinut ponderi importante și în activităţile de construcții (14,5% din numărul salariaţilor bărbaţi), respectiv în cele de transport și depozitare (10,9% din numărul salariaţilor bărbaţi), în timp ce femeile au reprezentat peste trei pătrimi din numărul salariaţilor din activităţile de sănătate şi asistenţă socială, respectiv de învăţământ.
În medie, salariul brut de bază cu care au fost încadrați salariaţii care au lucrat cu contract de muncă cu program complet de lucru şi au fost plătiţi pentru întreaga lună octombrie 2024 a fost 6.553 lei.
Venitul brut realizat ca urmare a remunerării după anumite caracteristici și/sau performanțe (în funcție de contracte/proiecte) s-a situat cu mai mult de o pătrime peste salariul brut de bază (8.374 lei).
Cele mai mari salarii brute, în informații și comunicațiiCirca 40% dintre salariaţi au realizat venituri brute în intervalul 5.001-10.000 lei.
Peste o treime din numărul salariaţilor a realizat venituri brute sub 5001 lei (35,8% dintre salariaţii bărbaţi, respectiv 34,3% dintre salariaţii femei).
Ponderea salariaţilor care au realizat venituri brute mai mari de 10.000 lei a fost de circa o pătrime, atât pentru salariaţii bărbaţi, cât și pentru salariaţii femei.
INS arată că, în medie, salariul brut de bază al salariaţilor femei a fost 6.527 lei, iar venitul brut realizat de acestea (8.114 lei) s-a situat cu 491 lei sub cel al salariaţilor bărbaţi.
Cele mai ridicate salarii brute de bază, dar și venituri brute realizate le-au avut salariaţii care au lucrat în activitatea de informaţii şi comunicaţii (13.311 lei salariul brut de bază, respectiv 15.791 lei venitul brut realizat). La polul opus, cu cele mai reduse salarii de bază și venituri brute realizate, s-au aflat salariaţii care au lucrat în activitatea de hoteluri și restaurante (4.409 lei salariul brut de bază, respectiv 5.022 lei venitul brut realizat).
Indiferent de poziție, toți sunt de acord că IA va revoluționa modul în care lucrăm. Pare evident că dacă o mașină poate replica activitățile realizate de o persoană, este logic ca aceasta să o înlocuiască, deoarece o mașină nu are drepturi de muncă, nu necesită pauze sau concediu și nu trebuie plătită, ceea ce din perspectiva companiilor este mult mai rentabil, scrie El Economista.
Deși IA nu este încă pregătită să preia complet profesiile umane în toate domeniile, în unele deja face pași importanți, iar pentru cei mai optimiști acest scenariu este un viitor aproape cert. Printre aceștia se numără și Elon Musk, unul dintre cei mai bogați oameni din lume și proprietarul unor companii de vârf precum Tesla, X (fostul Twitter), SpaceX sau Neuralink.
În cadrul intervenției sale la Forumul de Investiții SUA–Arabia Saudită desfășurat la Washington, magnatul a declarat că în următorii 10 până la 20 de ani munca va deveni opțională. Musk a afirmat: „Predicția mea este că munca va fi opțională. Va fi ca practicarea unui sport sau ca atunci când te joci jocuri video sau ceva de genul acesta”.
„Dacă vrei să muncești, este ca și cum te-ai duce la magazin să cumperi legume sau le-ai cultiva în grădina ta. Este mult mai greu să cultivi legume în grădină, dar sunt oameni care o fac pentru că le place”, a continuat CEO-ul Tesla, subliniind că drumul către acest scenariu se bazează pe avansul IA și al roboticii. El a dat exemplu propriile sale companii, unde automatizarea a fost esențială pentru eficiență și reducerea costurilor.
Deși pe hârtie sună foarte bine, aceste afirmații ridică întrebări serioase: dacă nu mai muncim, cum obținem bani și cum ne susținem? În viziunea futuristă a lui Musk „banii nu vor fi o problemă”, deoarece, după cum a explicat în alte interviuri, IA ar genera tot ceea ce este necesar pentru viața oamenilor și ar elimina într-un fel nevoia de bani.
„Va fi o eră a unei asemenea abundențe, încât nu va mai fi nevoie să muncim. Totul va fi foarte ușor.”
Totuși, această viziune are numeroase vulnerabilități, deoarece, în forma în care funcționează societatea astăzi, pare dificil de implementat un sistem care seamănă mult cu comunismul. Musk a explicat că, într-un astfel de scenariu, guvernele ar trebui să intervină și să stabilească o reglementare echitabilă pentru ca toată lumea să aibă suficiente resurse pentru a trăi și pentru a se bucura de viață.
Mulți economiști pun sub semnul întrebării aceste declarații, printre ei aflându-se și profesorul Samuel Solomon de la Universitatea Temple, citat de Fortune. „IA a generat deja multă bogăție și va continua să facă asta. Dar cred că o întrebare esențială este: va fi inclusivă? Va genera prosperitate inclusivă? Va genera creștere inclusivă? Vor beneficia toți?”, a subliniat Solomon.
Într-o declarație acordată Digi24, premierul Ilie Bolojan a explicat modul în care avizul CSM, primit cu întârziere și ulterior respins, a creat presiune asupra angajamentelor asumate de Guvern în fața Comisiei Europene. „Cu cât avizul venea mai repede, cu atât puteam adopta proiectul mai repede”, a menționat premierul, accentuând legătura directă dintre rapiditatea procesului decizional și respectarea termenelor.
Impactul financiar este considerabil. Neîndeplinirea procedurilor și termenelor specificate în PNRR ar putea conduce la blocarea a 800 de milioane de euro. Bolojan a detaliat că anumite etape birocratice sunt în responsabilitatea Guvernului. Altele, implică instituții judiciare precum instanțele sau Curtea Constituțională.
Bolojan: Reforma este esențială pentru sustenabilitatea bugetarăPremierul a respins categoric posibilitatea menținerii unor sisteme de pensionare la vârste fragede, precum 48-50 de ani, cu pensii echivalente ultimului salariu. „Pentru un buget sănătos, este necesar un sistem sustenabil. Pensia trebuie să fie rezonabilă, iar vârsta de pensionare să fie cea normală, de 65 de ani”, a subliniat Bolojan.
El a precizat că orice reformă trebuie să găsească un echilibru între drepturile magistraților și capacitatea financiară reală a statului, mai ales în contextul nevoilor stringente din sectoarele sănătății și educației.
Ședință de Guvern planificată vineri, după primirea oficială a avizului negativ al CSMProiectul de lege privind pensiile magistraților va fi analizat într-o ședință extraordinară de guvern, programată pentru vineri, imediat după ce avizul negativ al CSM va fi transmis oficial executivului. Purtătoarea de cuvânt, Ioana Dogioiu, a confirmat că documentul va fi comunicat în cursul aceleiași zile.
Noua propunere legislativă stabilește o pensie calculată la 55% din media veniturilor din ultimii 5 ani, cu o limită maximă de 70% din ultimul salariu net. Cu toate acestea, CSM solicită un procent mai ridicat, de 65% din salariul brut. Acest lucru ar echivala cu aproximativ 85% din net, și o perioadă de tranziție extinsă.
O alternativă propusă guvernului Bolojan de către CSMClaudiu Sandu, vicepreședintele CSM, a explicat motivele respingerii proiectului actual. El a invocat inechitățile pe care le-ar genera noua formulă de calcul și absența unei perioade de tranziție adecvate. „Magistrații nu au avut niciodată o problemă cu pensionarea la 65 de ani. Problema este inechitatea stabilită prin lege”, a afirmat Sandu.
Reprezentanții CSM au anunțat intenția de a depune un propriu proiect de lege, în limitele competențelor constituționale.
Miza: evitarea pierderii a încă 231 de milioane de euro din PNRRTermenul limită pentru adoptarea legii privind pensiile de serviciu ale magistraților este 28 noiembrie 2025. Nerespectarea acestui jalon ar putea duce la pierderea a încă 231 de milioane de euro din fondurile PNRR.
Întârzierea generată de avizul CSM accentuează tensiunile existente în legătură cu reforma pensiilor speciale și pune sub presiune relația României cu Bruxelles-ul. Guvernul insistă asupra necesității unui sistem sustenabil, în timp ce magistrații contestă modificările propuse și se pregătesc să prezinte o contrapropunere legislativă. Urmează o perioadă de negocieri decisive, cu implicații directe asupra finanțării europene.
Cinci persoane au fost ucise, printre care doi copii într-un raid israelian desfășurat în zona Beit Jinn, în sudul Siriei.
Armata israeliană a confirmat desfășurarea unei operațiuni care viza reținerea unor suspecți despre care susține că aparțin organizației teroriste Jaama Islamiya. Potrivit comunicatului, trupele israeliene au fost atacate de militanți și au ripostat cu focuri de armă și sprijin aerian. În confruntări, șase soldați israelieni au fost răniți, trei dintre ei grav.
IDF a mai precizat că suspecții vizați erau implicați în „atacuri teroriste avansate împotriva civililor israelieni” și că operațiunea s-a încheiat cu reținerea suspecților și uciderea a două persoane considerate militanți.
De la căderea regimului condus de Bashar al-Assad, în decembrie 2024, Israelul s a desfășurat trupe și echipament militar depășind zona tampon stabilită în 1974. De asememena, militari israelieni acționează des în interiorul Siriei, pentru a menține o zonă liberă de militanți.
„Săptămâna viitoare, semnăm contractul de proiectare și de execuție pentru extinderea magistralei de metrou M4, cu 14 noi stații între Gara de Nord și Gara Progresul”, a scris Daniel Băluță pe pagina sa de Facebook.
Primarul Sectorului 4 a anunțat că extinderea magistralei M4 va începe cu proiectarea secțiunii Gara de Nord – Eroii Revoluției.
„Într-o primă fază, vom începe proiectarea pentru lotul 1, cel dintre Gara de Nord și Eroii Revoluției. Ulterior, ne vom ocupa și de lotul 2, între Eroii Revoluției și Gara Progresul, astfel că Bucureștiul va fi unit pe axa nord-sud având la dispoziție un mijloc de transport rapid și ecologic”, a transmis Daniel Băluță, candidatul PSD la funcția de primar general al Capitalei.
Dogus – Trace rămâne câștigătoarea licitației pentru secțiunea Gara de Nord – Eroii RevoluțieiAsocierea turco-bulgară Dogus Insaat Ve Ticaret A.S. – Trace Group Hold – GP Group JSC rămâne câștigătoarea licitației pentru execuția primei secțiuni a Magistralei M4 București, tronsonul Gara de Nord – Eroii Revoluției.
Decizia vine după ce contestația depusă de constructorul turc Gulermak a fost respinsă în totalitate de Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC), conform Economedia.
Tronsonul Gara de Nord – Gara Progresu, viitoarea axă Nord–Sud a Capitalei, include 14 stații de metrou și o lungime totală de aproximativ 11 kilometri.
Valoarea totală a contractelor depășește 2 miliarde de euro, iar finanțarea nerambursabilă, estimată la 2,5 miliarde euro, a fost deja anunțată de Primăria Sectorului 4 încă de la lansarea licitației.
Calendarul lucrărilorLucrările sunt programate să dureze maximum 60 de luni, iar primele opt luni vor fi alocate proiectării. Ulterior, proiectarea și construcția vor decurge în paralel, pe tronsoane.
Noua linie va traversa sectoarele 1, 4 și 5, precum și comuna Jilava, urmând traseul Gara de Nord – Berzei – Vasile Pârvan – Hașdeu – Marriott – Calea 13 Septembrie – Tudor Vladimirescu – Viilor – Eroii Revoluției – Giurgiului – Gara Progresul, unde va fi construit și un depou modern cu parcare tip park&ride.
INS a publicat vineri anchetele statistice realizate în luna noiembrie, care reflectă estimările făcute de managerii întreprinderilor cu privire la tendinţele în evoluţia activităţii economice, numӑrului de salariaţi şi preţurilor.
În sectorul comerțului cu amănuntul, managerii estimează pentru următoarele trei luni relativă stabilitate a cifrei de afaceri (soldul conjunctural fiind -2,5 %). În ceea ce privește forța de muncă, angajatorii anticipează o tendință de ușoară creștere a numărului de salariați (sold conjunctural +10,1%). Majorӑri de preţuri sunt estimate de cei mai mulți dintre respondenți 45,9% și doar 1,6 % spun că prețurile vor scădea, soldul conjunctural fiind astfel de +44,3%.
Pe baza datelor estimate, volumul serviciilor (cifra de afaceri) preconizat pentru următoarele trei luni indică o tendință de relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -2,4%. În sectorul serviciilor, numărul salariaților este preconizat să rămână aproape neschimbat, cu un sold conjunctural de -3,4%. Prețurile de vânzare sau de facturare se anticipeazӑ cӑ vor urma să crească, tendință reflectată printr-un sold conjunctural de +17,0%.
Potrivit opiniilor exprimate de manageri, volumul producției din sectorul construcții va avea o tendință descendentă în următoarele trei luni (sold conjunctural -22,3%). De asemenea, se preconizează o diminuare și a numărului de salariați (sold conjunctural -12,3%). Se așteaptӑ ca prețurile lucrărilor de construcții să urmeze o traiectorie ascendentă reflectată printr-un sold conjunctural de +33,1%.
Managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni scădere moderată a producției, reflectată printr-un sold conjunctural de -6,6%. Se estimează, de asemenea, scădere moderată și a numărului de salariați (sold conjunctural -7,5%). Prețurile produselor industriale sunt așteptate să crească, tendință indicată printr-un sold conjunctural de +22,9%.
Într-o intervenție la Digi24, prim-ministrul Ilie Bolojan a confirmat că alocarea bugetară pentru Apărare va fi „puțin mai mare decât anul acesta”. Este o decizie care reflectă obligațiile asumate de România în cadrul NATO și al Uniunii Europene. Această direcție de creștere a investițiilor în securitate urmează o traiectorie clar ascendentă. De asemenea el a vorbit și despre programul de serviciul militar voluntar. Conform datelor Eurostat, bugetul Apărării a urcat de la 1,8 miliarde de euro în 2022 la aproximativ 2,4 miliarde de euro în 2025, atingând ținta de 2% din Produsul Intern Brut.
Implementare Progresivă a Serviciului Militar VoluntarNoul sistem de armată pe bază de voluntariat va fi introdus treptat, începând din 2026. Deși capacitatea națională de formare militară se situează între 1.000 și 10.000 de persoane anual, Executivul preferă o abordare prudentă și etapizată.
„Trebuie să începem treptat, pentru că în momentul în care intră oameni noi într-o procedură nouă, lucrurile trebuie așezate”, a explicat premierul logica din spatele acestei decizii.
Serviciul Militar Voluntar: între aprecieri și avertismenteInițiativa a stârnit opinii variate pe scena publică. Radu Magdin, expert în securitate, a calificat programul drept „un pas important pentru întărirea capacităților de apărare”. El a avertizat însă că succesul depinde de o gestionare meticuloasă a proceselor de instruire și integrare a voluntarilor.
Pe de altă parte, opoziția ridică semne de întrebare cu privire la aspectele logistice. Senatorul USR Andrei Caramitru a subliniat că „infrastructura trebuie să fie pregătită pentru a susține un astfel de program”, indicând potențiale provocări.
Oportunități pentru tineri și un plus pentru societateSusținătorii proiectului argumentează că serviciul militar voluntar oferă tinerilor perspective valoroase, precum dezvoltarea disciplinei, formarea profesională și încurajarea implicării civice. În același timp, programul este văzut ca o modalitate de a consolida legătura dintre cetățeni și instituțiile de apărare.
Într-un context internațional tot mai volatil, aceste două măsuri – creșterea bugetului Apărării și lansarea armatei voluntare – reprezintă o mișcare strategică pentru România. Urmează etapa esențială a definirii detaliilor operaționale. De asemenea și alocarea resurselor necesare pentru a garanta o instruire eficientă și sustenabilă a viitorilor recruți.
Viktor Orban a anunțat că se va întâlni cu Vladimir Putin într-un interviu video pe pagina sa de Facebook. „Merg (la Moscova) pentru a mă asigura că aprovizionarea Ungariei cu energie este garantată pentru iarnă și pentru anul viitor”, a declarat acesta, potrivit Reuters.
Ungaria este în continuare dependentă de energia ruseascăOrban a menținut relații strânse cu Moscova în pofida războiului din Ucraina, iar Ungaria depinde în continuare în mare măsură de energia rusească, în ciuda eforturilor Uniunii Europene de a reduce această dependență.
Întrebat dacă eforturile de pace în Ucraina vor fi, de asemenea, pe ordinea de zi, Orban a spus: „Cu greu putem evita asta”.
Statele Unite au acordat luna aceasta Ungariei o derogare de la sancțiuni pentru a putea utiliza petrol și gaze rusești, după ce Orban și-a susținut cauza pentru o exceptare în timpul unei întâlniri cu președintele Donald Trump la Washington.
Ungaria a semnat, de asemenea, un pact de cooperare în domeniul energiei nucleare cu Statele Unite.
Acordul prevede ca Ungaria să cumpere combustibil nuclear din Statele Unite și tehnologie americană pentru depozitarea combustibilului uzat la centrala nucleară Paks I, construită de Rusia. Rosatom lucrează în prezent la extinderea centralei, un proiect demarat în 2014 și afectat de întârzieri majore.
Orban vrea reluarea unui summit al păcii la BudapestaOrban a declarat anterior că dorește să reînvie planurile pentru un „summit al păcii” la Budapesta între Trump și Putin privind Ucraina, plan care a fost abandonat.
Ungaria a importat anul acesta 8,5 milioane de tone de țiței și peste 7 miliarde de metri cubi de gaze naturale din Rusia, a anunțat vineri Ministerul de Externe din Ungaria într-un comunicat.
