Agregator de ştiri

Italia poate fi descoperită și prin gusturile sale locale, iar două dintre cele mai interesante opriri sunt în regiuni foarte diferite.

La Monterosso al Mare, în Cinque Terre, hamsiile sărate sunt celebrate în cadrul unei sărbători locale organizate în septembrie, alături de o drumeție printre podgorii și livezi de lămâi.

În Puglia, Polignano a Mare impresionează prin casele albe construite pe stânci și prin focaccia tradițională.

Cele două destinații oferă experiențe complet diferite, de la peisajele spectaculoase ale Liguriei la coasta Adriaticii.

Articole complete pe Mediafax Italia.

La cel mai recent bilanț disponibil, 91.965 de alegători votaseră împotriva reluării negocierilor cu Bruxelles-ul, iar 85.524 pentru, ceea ce înseamnă aproximativ 51,8% pentru „Nu” și 48,2% pentru „Da” dintre voturile valabil numărate.

Numărătoarea s-a transformat într-un adevărat thriller electoral. Tabăra proeuropeană a condus în primele ore, ajungând la un moment dat la 51,2%, însă avantajul s-a evaporat pe măsură ce au început să sosească voturile din zonele rurale. În jurul orei locale 03:00, „Nu” a trecut pentru prima dată în față.

Reykjavík a spus „Da”, provincia a tras Islanda spre „Nu”

Referendumul a scos la iveală o ruptură clară între capitală și restul țării.

În circumscripția Reykjavík Nord, rezultatul final a fost de 57,5% pentru „Da” și 42,5% pentru „Nu”, iar în Reykjavík Sud, tabăra favorabilă negocierilor a câștigat cu aproximativ 54,5%.

Situația s-a inversat însă puternic în afara capitalei. În circumscripția Sud, ultimele date indicau peste 60% pentru „Nu”, iar în Nord-Est tabăra eurosceptică avea 59%, față de 41% pentru „Da”. În Sud-Vest, una dintre zonele decisive prin numărul mare de alegători, „Nu” conducea cu 51,5% la 48,5% în ultimul lot de voturi publicat.

Politologul Hafsteinn Einarsson a declarat pentru RÚV că, după încheierea numărătorii în Reykjavík, „ar trebui să se întâmple multe” în circumscripția Sud-Vest pentru ca rezultatul final să mai fie altul decât o victorie a taberei „Nu”.

Televiziunea publică islandeză și-a actualizat ulterior relatarea cu concluzia că „totul indică faptul că islandezii au respins reluarea negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană”.

Islandezii nu au votat direct dacă intră sau nu în UE

Referendumul de sâmbătă, 29 august, nu a fost unul privind aderarea propriu-zisă a Islandei la Uniunea Europeană.

Întrebarea adresată alegătorilor a fost dacă Islanda ar trebui să reia negocierile de aderare cu Uniunea Europeană. În cazul unei victorii a taberei „Da”, negocierile ar fi putut începe din nou până la sfârșitul anului 2026 și ar fi durat, potrivit estimărilor guvernului, aproximativ 18-24 de luni.

Orice acord rezultat ar fi trebuit apoi supus unui al doilea referendum, de această dată privind aderarea efectivă la UE.

Islanda a depus cererea de aderare în 2009, după criza financiară care a lovit puternic țara, iar negocierile au început în 2010. Procesul a fost suspendat în 2013, după venirea la putere a unui guvern eurosceptic. În 2015, autoritățile islandeze au declarat negocierile încheiate, deși Bruxelles-ul a continuat să considere cererea de aderare valabilă.

Peștele, suveranitatea și costul vieții au împărțit Islanda

Una dintre principalele teme ale campaniei a fost controlul asupra zonelor de pescuit, un domeniu strategic pentru economia Islandei. Oponenții aderării au avertizat că intrarea în UE ar putea reduce controlul Reykjavíkur asupra resurselor maritime și ar limita autonomia țării în domeniul agriculturii și pescuitului.

Tabăra proeuropeană, susținută inclusiv de premierul Kristrún Frostadóttir, a argumentat că apropierea de UE ar putea aduce mai multă stabilitate economică, dobânzi mai mici și o protecție mai mare într-un climat geopolitic tot mai instabil.

Participarea a fost ridicată, iar peste 23% dintre alegători votaseră deja anticipat înainte de deschiderea secțiilor în ziua referendumului. Aproximativ 272.000-273.000 de persoane erau înscrise pe listele electorale.

Dacă avantajul taberei „Nu” se confirmă la finalul numărătorii, perspectiva reluării negocierilor de aderare a Islandei la UE va fi, cel mai probabil, înghețată din nou pentru următorii ani.

Rezultatele parțiale indică 51,8% pentru tabăra care se opune reluării negocierilor cu Uniunea Europeană, față de 48,2% pentru susținătorii reluării discuțiilor, după numărarea a 178.623 de voturi.

Suveranitatea și pescuitul, teme centrale în campanie

Campania dinaintea votului a scos în evidență temerile din Islanda legate de suveranitate și de păstrarea controlului asupra pescuitului și agriculturii, scrie Bloomberg.

Islanda are aproape 400.000 de locuitori și are deja acces la piața unică a Uniunii Europene prin Spațiul Economic European.

Referendumul este privit și ca un test pentru credibilitatea geopolitică a Uniunii Europene, într-un moment în care Bruxelles-ul încearcă să accelereze procesul de extindere și să pună capăt unei pauze de 13 ani în care niciun nou stat nu a aderat la blocul comunitar.

Un vot pentru „Nu” arată că schimbările geopolitice din ultima perioadă nu i-au convins suficient pe islandezi să se apropie de UE.

Premierul Islandei a susținut reluarea negocierilor

Premierul Kristrún Frostadóttir a susținut înaintea referendumului că aderarea la UE ar putea aduce mai multe oportunități comerciale și ar putea reduce unele costuri pentru companii și populație.

Uniunea Europeană este deja principalul partener comercial al Islandei. Aproximativ două treimi din exporturile țării au mers anul trecut către UE, în timp ce Statele Unite au reprezentat aproximativ 9%.

Islanda are, de asemenea, una dintre cele mai ridicate dobânzi de politică monetară din Europa de Vest, de 8%.

Un rezultat favorabil taberei „Nu” ar evidenția și dificultatea susținătorilor aderării de a convinge electoratul prin argumente economice. Islanda se numără deja printre cele mai bogate țări din lume raportat la PIB-ul pe cap de locuitor.

Islanda și-a suspendat negocierile de aderare în 2013

Islanda a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în 2009, după criza financiară care a lovit puternic țara. Negocierile au fost însă suspendate în 2013. Subiectul a revenit pe agenda politică după schimbarea guvernului, la sfârșitul anului 2024.

Referendumul are caracter consultativ, însă guvernul islandez a anunțat că va respecta rezultatul votului.

Focurile de armă au fost trase în jurul orei 3.00, în timp ce pe hipodromul din Schachen, Elveția, avea loc evenimentul „Aarauer Rave Vol. 7”, potrivit poliției cantonale din Aargau și presei elvețiene.

Poliția a anunțat că focurile au fost îndreptate asupra unei mulțimi și că există mai multe victime.

Deocamdată nu sunt cunoscute nici numărul exact al acestora, nici gravitatea rănilor. De asemenea, nu se știe cine a tras și care a fost motivul atacului.

Publicația elvețiană Blick scrie că la fața locului se află numeroase mașini de poliție, ambulanțe și echipaje de pompieri.

„Nu este încă clar ce s-a întâmplat exact”, a declarat Vanessa Rumpold, purtătoarea de cuvânt a Poliției cantonale din Aargau.

Presa din Elveția scrie că perimetrul din jurul hipodromului a fost izolat, iar autoritățile le-au cerut oamenilor să evite zona.

La intervenție a fost mobilizat inclusiv un elicopter Super Puma al armatei elvețiene, în timp ce polițiștii continuau operațiunile de căutare și anchetă.

În urmă cu nouă zile, doi cetățeni români se numărau printre cele patru persoane care au murit într-un incendiu izbucnit într-o clădire din localitatea elvețiană Thusis.

eTravel, companie de business travel management cu sediul la Varşovia, activă pe pieţele din Polonia şi Cehia, a cumpărat pachetul majoritar al agenţiei locale de turism Accent Travel, specializată pe zona călătoriilor corporate şi deţinută până acum de Lucian Boronea. Antreprenorul rămâne cu pachetul minori­tar al companiei şi va continua să fie CEO al Accent Travel.

În vara anului 1930, Constanța încerca să-și consolideze reputația de destinație turistică la Marea Neagră. Orașul atrăgea turiști din România, dar și din străinătate, din Polonia sau Cehoslovacia.

Turiști amenințați pe litoral

Pe 30 august 1930, ziarul „Dobrogea Jună” publica o scrisoare a Sfatului Negustoresc din Constanța, semnată de președintele Ion Miga, în care locuitorii și autoritățile erau îndemnați să aibă grijă de felul în care îi tratează pe „sezoniști”. Potrivit documentului publicat duminică de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, scrisoarea făcea apel atât la locuitori, cât și la autorități să contribuie la dezvoltarea orașului și la atragerea vizitatorilor.

Motivul era unul cât se poate de concret.

Cu câteva zile înainte, ziarul relatase că mai mulți tineri care se prezentau drept membri ai „Gărzii de fer” acostau turiștii veniți la Constanța și încercau să le vândă ziare. Cei care refuzau nu erau lăsați pur și simplu în pace, ci erau amenințați și molestați.

„Să găsească o bună găzduire, primire politicoasă”

Pentru comercianții din oraș, asemenea comportamente reprezentau mai mult decât o problemă de ordine publică. Erau o amenințare pentru turismul local.

Sfatul Negustoresc explica faptul că vizitatorii își cheltuiau la Constanța o parte din economiile strânse în timpul anului și trebuiau să găsească aici „o bună găzduire” și o primire politicoasă.

„Toți locuitorii acestui oraș precum și autoritățile au imperioasa datorie de a face tot ce le este posibil ca vizitatorii stațiunei noastre balneare, cari vin aci și lasă o parte din economiile lor de peste an, să găsească o bună găzduire, primire politicoasă, astfel ca să nu simtă prea mult lipsa confortului ce și l-au lăsat acasă, cu scopul de a-și acorda – după munca unui an – o bine meritată recreație”, se arăta în scrisoare.

Mamaia, promovată pentru turiștii străini

Mesajul era simplu: turistul trebuie să plece cu o impresie bună pentru a se întoarce.

Constanța încerca să atragă nu doar turiști români, ci și vizitatori din străinătate.

În scrisoarea publicată de „Dobrogea Jună” sunt menționați în mod explicit turiștii din Cehoslovacia și Polonia, despre care Sfatul Negustoresc spune că veniseră în număr destul de mare în acel an.

Comercianții îi îndemnau pe constănțeni să contribuie la dezvoltarea orașului și la atragerea turiștilor către litoral, promovând în mod special plaja Mamaia.

„Astăzi la Constanța”

Sfatul Negustoresc avertiza că orașul Constanța era dependent de comerț și de vizitatorii care veneau în sezonul de vară. În opinia comercianților, modernizarea orașului și atragerea turiștilor erau esențiale pentru viitorul Constanței.

Materialul istoric a fost publicat de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în cadrul seriei „Astăzi la Constanța”. Muzeul precizează că sursa este ediția din 30 august 1930 a ziarului „Dobrogea Jună”, iar fotografia folosită provine din expoziția „Mamaia – 120 de veri, o singură poveste”.

„Cred că acum, din nou, lucru pe care nu a trebuit să-l facem timp de multe decenii, trebuie să luptăm cu adevărat pentru această democrație, pur și simplu să o apărăm, să fim puțin curajoși, să ne susținem convingerile și să spunem că acesta este un mod minunat de a trăi”, a declarat Merkel, sâmbătă, la un eveniment organizat la Berlin, potrivit agenției dpa.

Fosta cancelară a subliniat că majoritatea germanilor nu votează pentru partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).

Ea a arătat că AfD este foarte puternic în landurile din fosta Germanie de Est, dar că partidul a câștigat teren și în vestul țării.

„A devenit un fenomen la nivelul întregii Germanii”, a spus Merkel. Ea a amintit că AfD a obținut rezultate mai bune și la alegerile regionale din Baden-Württemberg și Renania-Palatinat.

Vorbind despre campania electorală din Saxonia-Anhalt, Merkel a spus că AfD a reușit, într-o anumită măsură, „să domine toate discuțiile noastre de dimineața până seara”.

În acest fel, a adăugat ea, alegătorii ajung să nu mai știe ce propun de fapt celelalte partide.

Alegerile pentru parlamentul landului Saxonia-Anhalt vor avea loc pe 6 septembrie. AfD conduce detașat în sondaje și ar putea ajunge pentru prima dată la putere într-un land german.

Potrivit celui mai recent sondaj, realizat de Forschungsgruppe Wahlen pentru ZDF, AfD este cotată cu 40% din voturi în Saxonia-Anhalt, urmată la mare distanță de CDU, cu 23%. Die Linke ar obține 13%, SPD 9%, iar Verzii 6%. FDP și BSW sunt cotate cu câte 3%, sub pragul electoral de 5%.

Angela Merkel a condus Germania timp de 16 ani, între 2005 și 2021. Membră a Uniunii Creștin-Democrate (CDU), ea s-a aflat la conducerea a patru guverne consecutive și a fost prima femeie care a ocupat funcția de cancelar al Germaniei.

Ți-ai deschis contul de investiții, ai transferat primii bani și acum vine întrebarea mai dificilă: ce cumperi și cât investești? La început, obiectivul nu ar trebui să fie să găsești acțiunea care îți dublează banii, ci să eviți greșelile care te pot face să pierzi inutil. Nu există investiții fără risc, dar există câteva moduri simple prin care poți începe fără să transformi prima tranzacție într-un pariu.

1. Nu investi tot ce ai transferat în cont

Dacă ai pus 1.000 de lei în cont, nu trebuie să investești 1.000 de lei în aceeași zi. Poți începe cu o parte și păstra restul până când găsești investițiile potrivite.

Banii care așteaptă următoarea investiție nu trebuie neapărat să stea complet degeaba. La XTB, de exemplu, fondurile neinvestite din cont pot beneficia de un beneficiu de tip dobândă*, fără să fie blocate, astfel încât poți păstra flexibilitatea de a investi atunci când ești pregătit.

2. Nu paria primii bani pe o singură companie

Vrei ca o bună parte din suma din cont să-i investești într-o companie despre care toată lumea vorbește. Poate părea logic să începi de acolo, dar dacă investești întreaga sumă într-o singură acțiune, rezultatul tău depinde de o singură companie.

O alternativă pentru început sunt instrumentele diversificate, precum ETF-urile, prin care poți obține expunere la mai multe companii într-o singură investiție. XTB îți oferă acces atât la Acțiuni, cât și la peste 2200 de ETF-uri cu 0% comision** la investiții.

3. Nu cumpăra doar pentru că vezi verde pe grafic

O acțiune a crescut 20%, apare peste tot în presă și ai senzația că trebuie să o cumperi înainte să fie „prea târziu”. Exact aici poate apărea una dintre primele greșeli.

Înainte să cumperi, întreabă-te: aș investi în această companie dacă nu aș ști cât a crescut în ultima lună? Dacă răspunsul este nu, probabil reacționezi la preț, nu la investiție.

4. Pregătește-te să vezi și scăderi

Nu există o metodă prin care să investești la bursă și să elimini complet posibilitatea unei pierderi. În schimb, poți controla cât de mult riști.

Poți începe cu o sumă mai mică, poți diversifica și, mai ales, poți evita să investești bani de care vei avea nevoie în viitorul apropiat. Prima scădere de 5% sau 10% arată mult mai clar decât orice chestionar cât risc ești, de fapt, confortabil să accepți.

5. Fă prima investiție suficient de simplă încât să o poți repeta

Prima investiție nu trebuie să fie cea mai bună investiție pe care o vei face vreodată. Mai important este să construiești un mecanism pe care îl poți continua și luna următoare.

Poți, de exemplu, să stabilești o sumă pe care să o investești periodic și să o distribui după o structură prestabilită. Planurile de Investiții XTB sunt construite tocmai pentru acest tip de abordare, permițând contribuții recurente și alocări prestabilite.

Primii bani investiți sunt, până la urmă, mai puțin despre cât câștigi în prima lună și mai mult despre cum începi fără să te sperii la prima scădere. Nu trebuie să investești tot, nu trebuie să găsești acțiunea perfectă și nici să urmărești piața în fiecare zi. Trebuie să începi cu un risc pe care îl înțelegi și cu o strategie pe care o poți continua.

*XTB este autorizată ca firmă de investiții și nu ca instituție bancară, motiv pentru care nu poate acorda dobândă clasică, așa cum este aceasta reglementată de BNR. În acest context, clienții vor primi un beneficiu tip dobândă, care funcționează în manieră similară cu dobânda reglementată de BNR. Ratele de dobândă actuale pot fi consultate aici: www.xtb.com/ro/dobanda.

**0% comision pentru un rulaj lunar până în 100 000 EUR. Tranzacțiile efectuate după depășirea acestui prag vor avea un comision de 0.2% (minim 10 EUR). Se poate aplica un cost de conversie valutară de 0.5%.

Investițiile sunt riscante și pot genera pierderi. Investește responsabil.

Situl a fost identificat la Chleby, în regiunea Boemiei Centrale. Structura era formată dintr-un șanț circular cu un diametru de aproximativ 230 de metri și o adâncime de 2,5 metri, potrivit Live Science.

Arheologii au identificat 12 intrări dispuse în diferite puncte ale incintei. Specialiștii cred că pereții ar fi fost realizați din stâlpi de lemn, iar accesul în complex ar fi putut fi decorat cu cranii și coarne de taur, ipoteză susținută de oasele de animale găsite în șanț.

Taurul avea o puternică valoare simbolică în comunitățile agricole neolitice și era asociat, cel mai probabil, cu forța și fertilitatea.

Cele 12 intrări nu au fost amplasate întâmplător

Ceea ce face descoperirea cu adevărat neobișnuită este orientarea astronomică a construcției.

Potrivit echipei de cercetare, poziția intrărilor formează un sistem care permitea observarea unor momente importante din ciclurile Soarelui și Lunii. Printre acestea se numără răsăritul la solstițiul de vară, apusul la solstițiul de iarnă și pozițiile extreme ale Lunii pe orizont în cadrul ciclului său de aproximativ 18,6 ani.

Petr Krištuf, profesor de arheologie la University of West Bohemia și coordonatorul cercetării, a explicat că asemenea incinte circulare nu erau cunoscute în regiune pentru perioada respectivă, ceea ce face situl excepțional. El a remarcat și asemănarea principiului de orientare cu axa principală de la Stonehenge.

Situl și-a schimbat rolul de-a lungul mileniilor

Funcția ritualică a locului pare să se fi modificat în perioadele ulterioare. Cercetări mai vechi au scos la iveală morminte aparținând culturii Únětice din Epoca Bronzului, datate aproximativ între 2300 și 1600 î.Hr.

În Epoca Fierului, semnificația inițială a monumentului pare să fi dispărut complet. Șanțul a fost umplut treptat, iar pe locul fostului sanctuar a fost construită o așezare obișnuită.

Cercetările continuă, iar arheologii intenționează să analizeze solul pentru a identifica urmele chimice lăsate de oamenii care au folosit situl în diferite perioade.

Descoperirea adaugă o nouă piesă importantă în înțelegerea comunităților neolitice din Europa Centrală, o regiune relevantă și pentru preistoria spațiului carpato-danubian, unde au existat în aceeași epocă societăți agricole complexe.

Doi soți au încercat să prindă zborul spre Santorini după ce operațiunile de îmbarcare se încheiaseră.

Cei doi au deschis o ieșire de urgență a Aeroportului Marco Polo din Veneția și au fugit pe pistă spre avion, dar au fost interceptați de agenții Poliției de Frontieră înainte să ajungă la aeronavă.

Fiecare a primit o amendă de 2.064 de euro, astfel că sancțiunea totală a ajuns la 4.128 de euro.

Detalii complete pe Mediafax Italia.

E zi de sărbătoare pentru cel puțin un milioan de români, dacă nu și mai mulți, pentru că astăzi, 30 august, îl sărbătorim pe Sfântul Alexandru, Patriarhul Constantinopolelui.

Datele puse la dispoziție de Evidența Populației a Poliției Române, 1.040.251 de români au azi motiv de sărbătoare.

Dintre aceștia, 601.997 sunt bărbați și 438.254 sunt femei.

„Alexandru” și „Alexandra” sunt cele mai răspândite prenume

Cel mai răspândit nume e „Alexandru” printre bărbați – 536.889 de persoane îl poartă. Mai avem pe listă: 28.043 de Alex, 12.548 de Sandu, 4.994 de Săndel, 4.082 de Alessandro și 3.504 de Alexei.

Dintre femei, 277.610 persoane se numesc „Alexandra”.

Urmează Alexia – 32.773, Andra – 32.342, Alessia – 26.262, Alexandrina – 22.498, Sanda – 18.501, Alesia – 14.062, Sandra – 4.183 și Alessandra – 3.075.

Cine a fost Sfântul Alexandru

Sfântul Ierarh Alexandru s-a născut în anul 239, în Calabria, într-o familie creștină. Încă din tinerețe a ales viața de rugăciune și post, iar după ce a ajuns la Bizanț a fost hirotonit horepiscop, în anul 314, de Sfântul Mitrofan, Patriarhul Constantinopolului.

În anul 325, Alexandru a participat la Sinodul I Ecumenic de la Niceea, unde l-a reprezentat pe Sfântul Mitrofan și a apărat învățătura creștină în fața ereziei lui Arie, care nega natura divină a lui Isus Hristos și răspândea învățătura falsă că Fiul a fost creat, deci are un început și nu este Dumnezeu, care e fără de început și fără de sfârșit.

Sfântul Alexandru, însă, împreună cu părinții participanți la Sinodul I Ecumenic de la Niceea, a apărat natura divină a lui Isus Hristos spunând că este „Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat” și „de o ființă cu Tatăl”.

După moartea Sfântului Mitrofan, Alexandru a devenit Patriarhul Constantinopolului.

A continuat să apere credința ortodoxă atât împotriva arienilor, cât și în confruntările cu filosofii păgâni.

Potrivit tradiției, în timpul unei asemenea confruntări, rugăciunea Sfântului Alexandru a făcut ca un filosof păgân să rămână fără grai. Impresionat de cele întâmplate, acesta ar fi recunoscut puterea lui Dumnezeu, a crezut în Hristos și s-a botezat.

Sfântul Alexandru a trecut la Domnul în anul 337, la vârsta de 98 de ani, după o îndelungată păstorire a Bisericii.

Un polițist din statul american Carolina de Sud a fost ucis, iar un altul a fost rănit într-un schimb de focuri produs sâmbătă într-un parc, după un apel privind un conflict domestic, potrivit AP.

Suspectul, un bărbat de 33 de ani cu un cazier extins, a murit și el în urma incidentului, a anunțat șeful Poliției din Columbia, W.H. „Skip” Holbrook.

Polițistul ucis a fost identificat drept Christopher DeLong, în vârstă de 29 de ani. El lucra în cadrul departamentului de doi ani și lasă în urmă o soție și doi copii mici.

„Cel mai bun tată”

„Inimile noastre sunt frânte în această seară”, a declarat Holbrook la o conferință de presă, vizibil emoționat.

Soția lui DeLong a transmis un mesaj pe rețelele sociale în care și-a descris soțul drept „cel mai bun tată pentru copiii noștri” și a spus că „trăiește un coșmar”.

Al doilea polițist rănit, David Dymock, se afla în stare stabilă după incident. După conferința de presă de sâmbătă seara, Holbrook și alți membri ai forțelor de ordine au participat la o procesiune de la spital.

„Sper ca polițiștii noștri să știe că nu sunt singuri în această situație. Ne vom sprijini unii pe alții în aceste momente tragice”, a spus șeful Poliției din Columbia.

Cum a început incidentul

Poliția a primit în jurul orei 9:30 un apel de la o femeie care a spus că un bărbat împotriva căruia avea un ordin de protecție îi distruge bunurile în locuință.

DeLong a ajuns rapid la adresă, însă suspectul plecase deja. Femeia le-a oferit polițiștilor o descriere a bărbatului și a vehiculului în care acesta se deplasa.

În jurul orei 10:30, DeLong a plecat de la locuință. Câteva minute mai târziu, polițistul a raportat prezența unei persoane suspecte după ce a observat un bărbat în apropierea unui vehicul care corespundea descrierii primite.

Dymock a ajuns la fața locului pentru a-i oferi sprijin. La scurt timp, el a transmis prin stație că polițiștii „au fost loviți” și că suspectul era la pământ.

Suspectul a fost identificat drept Adam Tyler Dowdy.

Potrivit șefului poliției, acesta avea un istoric de arestări în cel puțin patru state americane și fusese acuzat, printre altele, de tulburarea ordinii publice, nerespectarea unei hotărâri judecătorești, consum de alcool în spațiul public, posesie de substanțe controlate și încălcarea condițiilor de probațiune.

Holbrook nu a răspuns întrebărilor jurnaliștilor la conferința de presă.

Investigația privind circumstanțele schimbului de focuri va fi realizată de Divizia de Aplicare a Legii din Carolina de Sud. Un purtător de cuvânt al instituției a confirmat că ancheta era în desfășurare.

UPDATE 3:50

Alte cifre din circumscripția electorală Sud:

Au votat „împotrivă” 60,1% (9.001 voturi), în timp ce 39,9% (5.964) au votat „pentru”.

UPDATE 3.08

51,17% „Da”, 48, 83% „Nu”.

40% dintre voturi (87.000) au fost deja deschise.

O discuție live pe Reddit menționează un caz foarte strâns într-o circumscripție, unde au fost numărate 9.900 de „Da” și 9.900 de „Nu”.

UPDATE 3.00

51,5% dintre participanții la referendum au votat „Da”, 48,5% au votat „Nu”.

Au fost numărate aproximativ 30% dintre voturi. Circumscripțiile rurale au votat masiv pentru nereluarea negocierilor de aderare, în timp ce în capitala Reykjavik, cele două mari circumscripții au votat în favoarea reluării negocierilor de aderare la UE.

UPDATE 2.46

Primele rezultate parțiale ale referendumului din Islanda înclină pronunțat spre „Nu”, cu aproximativ 60% dintre voturi, concentrate în circumscripțiile rurale.

52,52% au votat „Da” și 48,48% au votat „Nu”. Au fost numărate 63.000 de voturi până la această oră.

Știrea inițială

Primele rezultate parțiale ale referendumului din Islanda: 59,8% dintre voturile numărate din circumscripția de Sud sunt împotriva reluării negocierilor, în timp ce 40,2% susțin această variantă. Au fost numărate aproape 10.000 de voturi, potrivit euronews.

Circumscripția de Sud este însă considerată una dintre zonele mai eurosceptice ale Islandei, iar pescuitul, un subiect sensibil în dezbaterea privind aderarea la UE, are o importanță deosebită pentru economia regiunii.

În general, zonele rurale ale țării sunt considerate mai reticente față de aderarea la Uniunea Europeană, în timp ce capitala Reykjavík este văzută drept mai favorabilă apropierii de blocul comunitar. Rezultatele din Capitală ar putea, prin urmare, schimba semnificativ imaginea oferită de primele cifre.

Secțiile de vot s-au închis sâmbătă, la ora 22:00, ora locală, iar numărătoarea continuă. Noi rezultate parțiale sunt așteptate pe parcursul nopții.

Aproximativ 272.000 de islandezi au avut drept de vot în cadrul referendumului, considerat un moment important pentru viitorul relației țării cu Uniunea Europeană.

Participarea la vot a fost ridicată și comparabilă cu cea de la alegerile parlamentare din 2024, când prezența la urne a fost de aproximativ 80%, potrivit presei islandeze.

Informații de context

Islanda a organizat sâmbătă, 29 august, un referendum privind reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

Întrebarea a fost simplă: „Ar trebui Islanda să reia negocierile de aderare la Uniunea Europeană?”.

Un vot „Da” ar permite guvernului să redeschidă negocierile cu Bruxelles-ul, iar o eventuală înțelegere privind aderarea ar trebui supusă ulterior unui nou referendum.

Islanda a depus cererea de aderare în 2009, după criza financiară care a lovit puternic economia țării.

Negocierile au început în 2010 și au avansat în mai multe domenii, însă au fost suspendate în 2013, pe fondul opoziției față de aderare.

Cererea Islandei nu a fost retrasă oficial, iar negocierile pot fi reluate dacă alegătorii susțin această variantă.

De această dată, dezbaterea are loc într-un context geopolitic foarte diferit.

Islanda este membră NATO, dar nu are armată proprie și se bazează în mare parte pe cooperarea cu aliații pentru securitate.

Războiul din Ucraina, activitatea Rusiei în Atlanticul de Nord și incertitudinile legate de politica Statelor Unite au determinat o parte dintre islandezi să privească mai atent spre Europa.

Economia este un alt argument pentru susținătorii reluării negocierilor.

Islanda are deja acces la piața unică europeană prin Spațiul Economic European și face parte din spațiul Schengen, dar nu are un cuvânt de spus în adoptarea regulilor europene pe care le aplică.

Susținătorii aderării consideră că statutul de membru ar oferi Islandei mai multă influență și ar putea aduce mai multă stabilitate economică.

Adoptarea euro este, de asemenea, privită de unii alegători drept un posibil avantaj.

Opoziția se concentrează în special pe suveranitate și pescuit. Industria pescuitului are o importanță majoră pentru economia și identitatea Islandei, iar euroscepticii se tem că aderarea ar reduce controlul Reykjavikului asupra apelor și cotelor de pescuit.

Agricultura și capacitatea Islandei de a-și stabili singură politicile reprezintă alte puncte sensibile.

Astfel, referendumul nu este doar despre relația cu UE.

Pentru Islanda, el reprezintă o alegere între mai multă integrare europeană, cu posibile avantaje economice și de securitate, și păstrarea unui control cât mai mare asupra propriilor decizii, într-un moment în care echilibrul geopolitic din Atlanticul de Nord se schimbă rapid.

Atacurile rusești asupra Ucrainei au continuat pentru a treia zi consecutiv, cu alerte aeriene aproape neîntrerupte în mai multe regiuni ale țării, potrivit Kyiv Independent.

O fetiță de doar 2 ani a fost ucisă sâmbătă dimineață în cartierul Obolonskyi din Kiev, iar alte opt persoane au fost rănite, potrivit primarului capitalei, Vitali Klitschko.

Trei dintre răniți au ajuns la spital. Atacurile au provocat incendii și au avariat clădiri în cel puțin patru cartiere ale Kievului.

224 de drone într-o oră și jumătate

Un alt atac rusesc în regiunea Kiev a ucis o fată de 14 ani, în districtul Boryspil, potrivit autorităților regionale.

În noaptea de 29 august, apărarea antiaeriană ucraineană a doborât sau a neutralizat 233 de drone rusești în nordul, sudul, estul și centrul țării, potrivit Statului Major ucrainean.

Forțele ruse au continuat atacurile asupra Kievului și a localităților din jur până dimineața.

Ulterior, Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că Rusia a lansat alte 224 de drone între orele 6:30 și 18:00.

Alte incidente

Majoritatea au fost drone cu propulsie reactivă, iar cele mai multe au avut drept țintă zona Kievului. Până la ora 18:00, 199 dintre aceste drone fuseseră doborâte sau neutralizate.

Sâmbătă seara, un alt incident a avut loc în cartierul Obolonskyi, după ce o dronă rusească a căzut între clădiri rezidențiale.

Un incendiu a izbucnit la etajele al doilea până la al cincilea ale unui bloc cu 12 etaje.

Fragmente de drone au provocat și incendii la un depozit din cartierul Holosiivskyi și într-un apartament situat la etajul al nouălea al unui bloc din cartierul Sviatoșîn.

Nu au fost raportate victime în aceste incidente.

Rusia își intensifică atacurile asupra infrastructurii

Valul de atacuri are loc pe fondul intensificării loviturilor rusești asupra Ucrainei, cu un accent tot mai mare pe infrastructura economică. Centre comerciale, depozite, servicii poștale și porturi au ajuns frecvent ținte ale atacurilor.

Pe 27 august, Kievul a înregistrat 13 alerte aeriene într-o singură zi, un record pentru capitală de la începutul invaziei ruse la scară largă.

Frecvența alertelor afectează puternic viața de zi cu zi. Activitatea instituțiilor și a serviciilor publice este întreruptă, transportul poate fi afectat, iar locuitorii sunt nevoiți să se adăpostească.

Dronele folosite de armata rusă sunt greu de interceptat

Situația este complicată și de utilizarea tot mai frecventă de către Rusia a dronelor cu propulsie reactivă.

Acestea ating viteze mai mari, ceea ce le face mai dificil de interceptat de sistemele ucrainene.

Autoritățile ucrainene nu au precizat dacă Rusia a folosit și rachete în atacul din noaptea de 29 august.

Forțele Aeriene ale Ucrainei au decis recent să nu mai publice numărul și tipurile rachetelor lansate de Rusia și nici numărul celor interceptate.

Bucureștenii se pregătesc pentru o nouă majorare a tarifelor la apa potabilă.

Consiliul General al Primăriei Capitalei a aprobat o nouă majorare a tarifului, cu 85 de bani pentru fiecare metru cub de apă.

Este a doua scumpire din această vară, după cea aplicată la 1 iulie.

În urma noii majorări, metrul cub de apă va costa 8,83 de lei, la care se adaugă tariful pentru canalizare.

Cu vrea să facă Apa Nova cu banii suplimentari

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, estimează că factura de apă a unei familii ar putea crește, în medie, cu aproximativ 28 de lei.

Autoritățile și Apa Nova susțin că banii suplimentari vor fi folosiți pentru investiții în rețeaua de apă și canalizare.

Planul prevede lucrări pe 221 de kilometri de rețele, dintre care 70 de kilometri de rețea de apă și 147 de kilometri de canalizare.

„Două treimi din programul de investiții vor fi alocate doar canalizării”, a declarat Ciprian Ciucu, care a precizat că lucrările vizează inclusiv prevenirea inundațiilor.

Apa Nova pune la dispoziția Primăriei Capitalei 220 de milioane de euro

Apa Nova s-a angajat să investească până în 2037 aproximativ 300 de milioane de euro pentru modernizarea și extinderea rețelelor din București.

Compania va pune, de asemenea, la dispoziția Primăriei un fond suplimentar de 220 de milioane de euro pentru lucrări de infrastructură urbană.

Chiar și după această majorare, Bucureștiul rămâne printre orașele cu cele mai mici tarife pentru apă și canalizare din țară, potrivit Autorității de Reglementare pentru Utilități Publice.

Cele mai mari tarife sunt plătite în Călărași, Vaslui și Iași, în timp ce Timiș, Bihor și Hunedoara se află la polul opus.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a condamnat violențele comise de coloniști israelieni în Cisiordania ocupată, după mai bine de două săptămâni de tensiuni în localitatea Qusra, potrivit AP.

Declarația vine într-un moment neobișnuit de tensionat, după ce ambasadorul SUA în Israel, Mike Huckabee, i-a numit „teroriști” pe unii dintre coloniștii implicați în violențe.

Netanyahu a condamnat acțiunile unui „pumn de răzvrătiți”, despre care a spus că afectează imaginea „populației coloniștilor care respectă legea”.

Premierul israelian a susținut că violențele nu reprezintă valorile statului Israel

Declarația sa a venit după noi confruntări în Qusra, unde coloniștii au înconjurat mai multe locuințe, inclusiv casa unui palestinian cu cetățenie americană.

Sâmbătă, armata și poliția israeliană au anunțat că mai mulți protestatari israelieni au ajuns în zona Qusra, iar ulterior au izbucnit confruntări violente.

Potrivit autorităților israeliene, zeci de persoane s-au baricadat într-o locuință palestiniană în timp ce în interior se aflau locatari. Forțele israeliene au separat cele două grupuri și au confiscat vehiculele protestatarilor.

Ambulanțe transportau palestinieni răniți, relatează sursa citată.

Primarul localității Qusra, Abdel Azim Wadi, a declarat că două persoane au avut nevoie de îngrijiri după ce au inhalat gaze lacrimogene, iar alte două au fost rănite de pietre aruncate de coloniști. Potrivit acestuia, locuința vizată nu mai era asediată.

Ministerul israelian de Externe a condamnat, la rândul său, incidentele.

„Acțiunile acestor extremiști violenți sunt o rușine și contravin în totalitate valorilor statului Israel”, a transmis ministerul într-un comunicat.

Autoritățile israeliene nu au precizat dacă au fost făcute arestări.

Ambasadorul SUA i-a numit „teroriști”

Violențele din Qusra au atras o reacție neobișnuit de dură din partea Washingtonului. Ambasadorul SUA în Israel, Mike Huckabee, i-a descris pe coloniștii implicați drept „teroriști”, folosind un termen pe care oficialii americani îl rezervă în mod obișnuit militanților palestinieni.

Incidentul are loc pe fondul intensificării violențelor coloniștilor în Cisiordania și al extinderii așezărilor israeliene.

Guvernul condus de Benjamin Netanyahu, considerat cel mai ultranaționalist și religios din istoria Israelului, a supravegheat o creștere semnificativă a construcțiilor în așezările din Cisiordania. Majoritatea comunității internaționale consideră aceste așezări ilegale, iar Israelul se confruntă și cu o diminuare a sprijinului în Statele Unite.

Patru palestinieni, uciși în Gaza

În paralel cu violențele din Cisiordania, atacurile israeliene continuă să provoace victime în Fâșia Gaza.

Patru palestinieni au fost uciși, iar alte persoane au fost rănite sâmbătă în urma unor atacuri israeliene în centrul și sudul Fâșiei Gaza, potrivit autorităților sanitare locale.

În orașul Gaza, două persoane au fost ucise și una rănită după ce o motocicletă a fost lovită într-un atac israelian, potrivit oficialilor de la spitalul Shifa. Armata israeliană a declarat că a lovit un „agent militar”, fără să ofere alte detalii.

Un fermier a fost ucis de focul unui tanc în partea de est a orașului Deir al-Balah, potrivit oficialilor de la spitalul Al-Aqsa Martyrs. Un alt atac, în sudul Fâșiei Gaza, a ucis o persoană și a rănit alte câteva.

Un atac aerian asupra complexului spitalului Al-Aqsa Martyrs a rănit, de asemenea, trei palestinieni, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza.

Armata israeliană a afirmat că a lovit în apropierea complexului un comandant Hamas care ar fi planificat atacuri teroriste.

Israelul susține că acesta se ascundea în interiorul complexului și avertizase autoritățile medicale din Gaza că unitățile medicale nu trebuie folosite în scopuri militare.

Un armistițiu fragil în Gaza continuă din luna octombrie.

Deși cele mai intense lupte s-au diminuat, Ministerul Sănătății din Gaza afirmă că cel puțin 1.313 palestinieni au fost uciși de armata israeliană de la intrarea în vigoare a armistițiului.

Ministerul, aflat sub controlul guvernului condus de Hamas, păstrează evidențe detaliate ale victimelor, considerate în general credibile de agențiile ONU și de experți independenți, însă nu face diferența între civili și combatanți în raportările sale.

Iranul își consolidează noua conducere

În Iran, noua conducere pare să se pregătească pentru o confruntare de durată cu Statele Unite și transmite, în același timp, că nu va tolera tulburările interne.

După șase luni de război, puterea de la Teheran este concentrată în jurul unor generali și clerici care fac parte de mult timp din sistemul teocratic iranian.

Noul lider suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, nu a apărut încă în public de la începutul războiului.

Tatăl său și alți lideri de rang înalt au fost uciși în primele atacuri ale conflictului, pe 28 februarie, când Statele Unite și Israelul au lansat lovituri asupra Iranului.