Șeful ONU, António Guterres, a salutat armistițiul anunțat joi între Israel și Liban și a cerut „tuturor actorilor” să respecte pe deplin încetarea focului.„Secretarul general salută anunțul unui armistițiu de 10 zile între Israel și Liban și apreciază rolul Statelor Unite în facilitarea acestuia”, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Guterres, Stephane Dujarric, într-un comunicat, adăugând că speră ca pauza temporară a luptelor să „deschidă calea pentru negocieri”.
Armistițiul a intrat în vigoare la miezul nopții.
Condițiile armistițiului, potrivit Departamentului de Stat al SUA, interzic Israelului acțiuni militare ofensive în Liban, dar par să lase mai mult spațiu pentru „autoapărare”.
Marea Britanie și Franța vor prezida o reuniune privind Strâmtoarea OrmuzMarea Britanie și Franța vor conduce, vineri, o reuniune cu aliații pentru a discuta cum poate fi reluată libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz.
Iranul a închis, în mod efectiv, această rută maritimă esențială, după loviturile SUA și Israelului, iar SUA au impus la rândul lor restricții asupra porturilor iraniene, ceea ce a dus la creșterea prețurilor globale la energie.
Aproximativ 40 de țări sunt așteptate la reuniunea din această după-amiază, a transmis biroul premierului britanic Keir Starmer. Liderii vor discuta „sprijinirea armistițiului fragil din regiune și asigurarea redeschiderii și securizării pe termen lung a rutelor de transport maritim prin strâmtoare”.
Potrivit Downing Street, Starmer urmează să spună că „redeschiderea necondiționată și imediată” a strâmtorii „este o responsabilitate globală”.
De asemenea, va fi analizată posibilitatea desfășurării „unei misiuni militare multinaționale strict defensive, pentru a asigura libertatea de navigație”, potrivit invitației trimise de Palatul Élysée, consultată de AFP.
Trump numește această zi una „istorică” pentru LibanDonald Trump a descris această zi drept una „istorică” pentru Liban.
„Se întâmplă lucruri bune!!!”, a scris el într-o postare pe Truth Social.
Într-o postare separată, publicată anterior, el a spus că „speră ca Hezbollah să se comporte frumos și corect în această perioadă importantă”.
Prețurile petrolului au scăzut ușor, după anunțarea unui armistițiu fragil între Israel și LibanPrețurile petrolului au înregistrat o ușoară scădere vineri dimineață, în Asia, după intrarea în vigoare a unui armistițiu între Liban și Israel.
Conflictul a pus presiune pe armistițiul condiționat, valabil de două săptămâni, dintre SUA și Iran, Teheranul afirmând că atacurile Israelului asupra Libanului reprezintă o încălcare a acordului.
Prețul petrolului Brent, reperul global, a scăzut cu aproape 1%, la 98,50 dolari pe baril, în timp ce petrolul tranzacționat în SUA a coborât cu 1,2%, la 93,60 dolari.
Trump spune că războiul din Iran „ar trebui să se încheie destul de curând”Președintele SUA, Donald Trump, a abordat pe scurt războiul din Iran în timpul unui eveniment în Nevada.
Trump a declarat: „Voi spune că războiul din Iran merge foarte bine” și că acesta „ar trebui să se încheie destul de curând”.
Nu a oferit detalii suplimentare, dar a lăudat armata americană pentru eficiența în interceptarea rachetelor.
În weekend, discuțiile desfășurate la Islamabad între SUA, Iran și mediatori nu au reușit să ducă la un acord.
Casa Albă a transmis că discuțiile privind o posibilă a doua rundă de negocieri de pace sunt „în desfășurare”, însă nu a fost confirmată nicio dată sau locație.
Măsura afectează nu doar accesul populației la informații necenzurate, ci și infrastructura informală care susține operațiunile militare ruse din Ucraina, inclusiv comunicațiile de pe front și campaniile de strângere de fonduri, scrie The Insider.
În ianuarie 2026, Telegram a depășit WhatsApp, ajungând la peste 90 de milioane de utilizatori în Rusia. La scurt timp, autoritățile au început să încetinească funcționarea aplicației, iar fondatorul său, Pavel Durov, a fost acuzat oficial că refuză eliminarea conținutului interzis și că ar pune în pericol securitatea națională.
Restricțiile fac parte dintr-o strategie mai amplă de mutare forțată a utilizatorilor către Max, o aplicație controlată de holdingul VK, apropiat de cercurile de putere de la Kremlin.
Avertismentele FSBPe 21 februarie 2026, FSB a avertizat public că Telegram nu este sigur pentru personalul militar rus. Serviciul a susținut că aplicația permite obținerea rapidă de informații de către forțele ucrainene, punând în pericol viețile militarilor.
Mesajul a fost amplificat de presa pro-Kremlin și de agenția TASS, prin relatări ale unor militari care susțin că Telegram ar compromite operațiunile de luptă.
În ciuda liniei oficiale, numeroase canale pro-război „Z” au criticat deschis măsurile. Mai mulți corespondenți de front au subliniat că Telegram rămâne principalul instrument de coordonare între unități, fiind utilizat pentru transmiterea de imagini, coordonate, informații de intelligence și rapoarte post-lovitură.
Chiar și comentatori loiali Kremlinului au avertizat că eliminarea Telegram fără o alternativă funcțională va afecta grav eficiența operațională a armatei ruse.
Efectele asupra frontului și finanțăriiPotrivit The Insider, trupele ruse continuă să utilizeze Telegram prin VPN-uri, însă campaniile de strângere de fonduri au suferit deja pierderi semnificative. Întregul ecosistem de voluntari, ingineri și producători din așa-numitul „complex militar-industrial popular” funcționează aproape exclusiv prin Telegram.
Limitarea aplicației afectează și grupurile mobile de apărare aeriană și coordonarea logistică, iar experții avertizează că ritmul operațiunilor militare va încetini inevitabil.
Deși Kremlinul, inclusiv prin declarațiile lui Vladimir Putin, insistă asupra riscurilor „sistemelor de comunicații necontrolate”, realitatea din teren arată că Telegram rămâne un element-cheie al războiului modern purtat de Rusia. Fără o alternativă robustă și funcțională, blocarea aplicației riscă să afecteze coordonarea militară, fluxul de informații și sprijinul financiar venit din societatea civilă.
Mesajul a fost transmis public de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, în cadrul unui briefing la Pentagon, scrie Reuters.
Mesaj dur transmis de la PentagonAflat alături de cei mai importanți lideri militari americani, Hegseth a declarat că forțele SUA sunt „pregătite și complet echipate” pentru a lovi centralele electrice și industria energetică a Iranului, dacă vor primi ordin politic. Potrivit acestuia, blocada navală a SUA asupra Iranului este „cea mai politicoasă cale” de a forța Teheranul să accepte condițiile Washingtonului în negocierile care urmează.
Administrația președintelui Donald Trump și-a exprimat un optimism prudent privind posibilitatea unui acord care să pună capăt conflictului declanșat la 28 februarie de SUA și Israel, dar a avertizat că presiunea va crește dacă Iranul rămâne inflexibil.
Blocada navală a SUA asupra Iranului și impactul militar regionalBlocada, intrată în vigoare la începutul săptămânii, este aplicată de zeci de nave și aeronave ale Marinei, susținute de aproximativ 10.000 de militari. Până în prezent, 14 nave au fost forțate să se întoarcă din drum. Autoritățile americane au precizat că orice navă care încearcă să sprijine Iranul va fi interceptată, avertizată și, dacă este necesar, supusă folosirii forței, inclusiv în apele internaționale.
Amiralul Brad Cooper, comandantul Comandamentului Central al SUA, a declarat că tacticile sunt adaptate constant, în timp ce șeful Statului Major Interarme, generalul Dan Caine, a subliniat că armata este „gata să reia operațiuni majore de luptă în orice moment”.
Conflictul a generat cea mai mare perturbare din istorie a aprovizionării globale cu petrol și gaze, Strâmtoarea Ormuz fiind un punct-cheie prin care tranzitează aproximativ 20% din exporturile mondiale de energie. Analiștii estimează că Iranul poate rezista cel mult două luni fără exporturi de petrol înainte de a fi nevoit să reducă producția.
Surse apropiate Teheranului susțin că Iranul ar fi dispus să permită tranzitul liber al navelor prin partea omaneză a strâmtorii, dacă se ajunge la un acord care să prevină reluarea ostilităților.
Izvorul Tămăduirii este una dintre cele mai importante zile din calendarul ortodox, fiind celebrată în fiecare an în vinerea din Săptămâna Luminată, imediat după Paște. Este o zi dedicată Maicii Domnului și puterii vindecătoare a harului divin.
Originea sărbătorii datează din secolul al V-lea, în timpul împăratului bizantin Leon I cel Mare.
Sărbătoarea se referă la vindecarea unui orb de către Fecioara Maria. Maica Domnului l-a sfătuit pe împărat să-l ducă pe nefericit să se spele cu apa dintr-un izvor de lângă Constantinopol, pentru ca acesta să-şi poată recăpăta vederea. Pe acel loc, împăratul Leon a ridicat o biserică, aceasta primind hramul „Izvorul Tămăduirii”.
Tradiția s-a răspândit în întreaga lume ortodoxă, iar ziua a fost consacrată ca sărbătoare închinată Maicii Domnului și apei sfințite cu puteri vindecătoare.
Izvorul Tămăduirii: ziua în care are loc Agheasma MicăÎn această zi, în biserici se săvârșește slujba de sfințire a apei (Aghiasma Mică). Apa sfinţită poate fi băută tot anul, pe stomacul gol, spre deosebire de Agheasma Mare, de la Bobotează, care poate fi băută timp de numai 8 zile.
De asemenea, această apă sfințită este considerată tămăduitoare de boli, protectoare împotriva necazurilor și o binecuvântare pentru gospodărie.
Ce tradiții și obiceiuri sunt de Izvorul TămăduiriiÎn această zi, în unele zone ale ţării, adolescenţii fac legământul juvenil. Acest legământ se făcea, cu sau fără martori, în casă, în grădini sau în jurul unui copac înflorit. Tinerii treceau prin mai multe momente rituale prin care făceau jurământul respectiv: rostirea cu voce tare a jurământului, schimbul colacului sau al altor obiecte cu valoare simbolică, de obicei o oală sau o strachină din lut, însoţite întotdeauna de o lumânare aprinsă, îmbrăţişarea frăţească, ospătarea cu alimente rituale şi dansul.
Din bătrâni se spune că în această zi este bine ca oamenii să se spele cu roua şi să bea agheasmă, pentru a se feri de boli sau chiar pentru a se vindeca.
Tot în această zi se curăţau şi se sfinţeau fântânile şi se găseau izvoare noi. Credinţa spune că fântânile sfinţite de Izvorul Tămăduirii nu vor seca în perioadele fără ploi.
Totodată, întrucât sărbătoarea are loc în Săptămâna Luminată, nu se lucrează în gospodărie (în multe zone tradiționale) și este bine să se evite conflictele și supărările.
Leon, primul papă american, a condamnat, de asemenea, liderii care au folosit limbajul religios pentru a justifica războaiele și a cerut o „schimbare decisivă de curs” în cadrul unei întâlniri în cel mai mare oraș din regiunile anglofone ale Camerunului, unde un conflict latent care durează de aproape un deceniu a lăsat în urmă mii de morți, scrie Reuters.
„Stăpânii războiului se prefac că nu știu că este nevoie doar de o clipă pentru a distruge, dar adesea o viață întreagă nu este suficientă pentru a reconstrui”, a spus pontiful.
„Ei închid ochii la faptul că miliarde de dolari sunt cheltuiți pentru ucidere și devastare, dar resursele necesare pentru vindecare, educație și restaurare nu se găsesc nicăieri.”
„O lume cu susul în jos”Atacurile lui Trump la adresa lui Leon, lansate pentru prima dată în ajunul ambițiosului turneu al papei în patru țări din Africa și repetate marți seara, au provocat consternare în Africa, unde trăiește mai mult de o cincime din catolicii lumii.
Leon, care a păstrat un profil relativ discret în cea mai mare parte a primului său an ca lider al Bisericii cu 1,4 miliarde de membri, s-a impus ca un critic deschis al războiului care a început cu atacurile SUA-Israel asupra Iranului.
Arhiepiscopul de Canterbury, Sarah Mullally, lider spiritual al celor 85 de milioane de anglicani din întreaga lume, a declarat joi că este alături de papă în „apelul său curajos pentru un regat al păcii” .
Vorbind în orașul anglofon Bamenda, pontiful a criticat aspru și liderii care invocă teme religioase pentru a justifica războaiele.
„Vai de cei care manipulează religia și chiar numele lui Dumnezeu pentru propriul lor câștig militar, economic și politic, târând ceea ce este sacru în întuneric și murdărie”, a spus el.
„Este o lume cu susul în jos, o exploatare a creației lui Dumnezeu care trebuie denunțată și respinsă de orice conștiință cinstită.”
Papa a făcut remarci similare luna trecută, spunând că Dumnezeu respinge rugăciunile liderilor cu „mâinile pline de sânge”, într-un comentariu interpretat pe scară largă ca fiind îndreptat împotriva secretarului american al Apărării, Pete Hegseth, care a invocat limbajul creștin pentru a justifica războiul cu Iranul.
Trump a început să-l critice pe Leo duminică, când l-a numit pe papă „SLAB în fața criminalității și groaznic în politica externă” într-o postare pe Truth Social.
Președintele SUA l-a atacat din nou pe Leo pe rețelele de socializare marți seara. Miercuri, Trump a postat o imagine cu Iisus îmbrățișându-l pe Trump, după ce o imagine anterioară pe care o postase, care îl înfățișa ca pe o figură asemănătoare lui Iisus, a stârnit critici pe scară largă. Leon a declarat luni pentru Reuters că nu va înceta să se pronunțe cu privire la războiul din Iran și a evitat să-i răspundă direct lui Trump de atunci.
Încetare a focului de trei zile în timpul viziteiDupă ce a sosit miercuri în Yaounde, capitala Camerunului, Leon a îndemnat guvernul acestei națiuni din Africa Centrală să eradice corupția și să reziste „capriciilor celor bogați și puternici” .
În timpul unei liturghii la aeroportul din Bamenda, joi, la care au participat aproximativ 20.000 de persoane, papa i-a criticat pe străinii care au exploatat bogățiile Africii, spunând că aceștia contribuie la sărăcia generalizată și la subdezvoltare.
„A sosit momentul, astăzi și nu mâine, acum și nu în viitor, să refacem mozaicul unității, reunind diversitatea și bogățiile țării și ale continentului”, a spus el.
Călătoria lui Leon de joi la Bamenda a stârnit o slabă speranță că s-ar putea lua măsuri pentru a rezolva conflictul de acolo, care își are rădăcinile în istoria colonială și postcolonială complexă a țării.
Camerunul, o fostă colonie germană, a fost împărțit între Marea Britanie și Franța după Primul Război Mondial. Partea franceză a obținut independența în 1960, iar un an mai târziu i s-a alăturat zona britanică mai mică, vorbitoare de limbă engleză, situată la vest.
Potrivit International Crisis Group, peste 6.500 de persoane au fost ucise și peste jumătate de milion au fost strămutate în urma luptelor dintre forțele guvernamentale și grupurile separatiste anglofone.
Preoții sunt frecvent răpiți pentru răscumpărare, iar unii au fost uciși. Joi, Papa Leon a ascultat mărturia sorei Carine Tangiri Mangu, care a povestit că a fost răpită și ținută ostatică timp de trei zile în noiembrie anul trecut, precum și a imamului Mohamad Abubakar, care a descris cum bărbați înarmați au „invadat” o moschee în timpul rugăciunilor în aceeași lună, ucigând trei persoane.
O alianță separatistă a declarat că va respecta un armistițiu de trei zile pentru a permite civililor și vizitatorilor să se deplaseze liber în timpul vizitei papei.
Eforturile de a negocia un acord de pace au dat până acum puține rezultate, deși Leon a spus că este încurajat de faptul că criza „nu a degenerat într-un război religios” și și-a exprimat speranța că liderii creștini și musulmani ar putea media încetarea luptelor.
Într-o declarație, armata a îndemnat cetățenii să „dea dovadă de prudență la întoarcerea în satele și localitățile din sud, în contextul unei serii de încălcări ale acordului”.
Armata libaneză avertizase anterior populația să evite întoarcerea în zonele din sudul Libanului, în ciuda noului armistițiu cu Israelul, potrivit NBC News.
Conflictul s-a numărat printre cele trei teme principale discutate de miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor centrale, în marja reuniunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internațional și Grupului Băncii Mondiale, care au loc în aceste zile la Washington.
De asemenea, oficialii G7 au analizat modalități de securizare a lanțurilor de aprovizionare pentru minerale critice și sprijinirea Ucrainei în fața agresiunii continue a Rusiei, potrivit unui comunicat emis de Ministerul Finanțelor din Franța, stat care deține în acest an președinția G7.
Este vorba despre Viktoria Bonya, o celebritate online cu milioane de urmăritori, care i-a adresat un mesaj video președintelui Vladimir Putin, atrăgând atenția asupra problemelor reale cu care se confruntă populația Rusiei, scrie Reuters.
Mesajul video, publicat pe Instagram, a strâns peste 20 de milioane de vizualizări și mai mult de un milion de aprecieri, în ciuda faptului că platforma este interzisă oficial în Rusia, accesul fiind posibil prin rețele VPN.
„Oamenii sunt strânși ca un arc”În mesajul său, Viktoria Bonya, care locuiește în afara Rusiei, a declarat că îl susține pe Vladimir Putin, dar a susținut că oficialii de rang inferior nu îi transmit acestuia realitatea din teritoriu. Ea a afirmat că populația este „strânsă ca un arc” de presiuni administrative și corupție, avertizând asupra riscului unei explozii sociale.
Influencerița a criticat, printre altele, restricțiile severe impuse internetului și aplicațiilor de mesagerie, modul lent de reacție al autorităților în fața inundațiilor din Dagestan, precum și gestionarea defectuoasă a unui focar de boală a bovinelor din Siberia, care a dus la sacrificări masive de animale.
Kremlinul răspunde criticilorÎntrebat despre mesajul Victoriei Bonya, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat că autoritățile au luat act de mesaj.
„Desigur, l-am văzut. Este foarte popular. Atinge multe subiecte, iar pe fiecare dintre ele se lucrează”, a declarat acesta.
Peskov a subliniat că problemele semnalate nu au fost ignorate și că un număr mare de persoane sunt implicate în soluționarea lor.
Anumiți critici ai Kremlinului sugerează că intervenția influenceriței ar putea face parte dintr-o strategie menită să ofere impresia că nemulțumirile populației sunt ascultate, într-un an electoral important. Mesajul apare și pe fondul tensiunilor legate de restricționarea aplicației Telegram, criticată inclusiv de oficiali și oameni de afaceri apropiați de putere.
Viktoria Bonya a respins însă aceste speculații, afirmând că inițiativa i-a aparținut exclusiv și că a acționat „în numele poporului rus”.
În opinia sa, într-o situație de criză profundă este esențial ca votul suveran al poporului român să fie respectat și să primeze în luarea deciziilor politice, scrie Gândul.
„Într-o situație de criză, este obligatoriu să se ia în calcul votul suveran al poporului român. Asta hotărăște poporul și asta trebuie să fie, nu altceva, cum se întâmplă astăzi”, a afirmat Georgescu.
Acesta consideră că ruptura dintre PNL și PSD are la bază lipsa unor soluții economice coerente, subliniind că dificultățile economice afectează direct populația.
„Partidele se fisurează atunci când nu au o soluție economică. Fisura dintre PNL și PSD vine din zona economică: lumea o duce greu pentru că economia nu funcționează”, a spus fostul candidat.
Călin Georgescu a susținut, totodată, că România traversează una dintre cele mai dificile perioade economice și că este nevoie, „în cel mai scurt timp”, de un executiv de reconciliere națională.
Potrivit acestuia, primele trei partide votate masiv de români ar trebui să își asume responsabilitatea refacerii economice și morale a țării.
„România are nevoie de un Guvern de Reconciliere Națională. Asta înseamnă că primele trei partide alese de popor trebuie să contribuie la refacerea economică și morală a țării. PSD este cel mai mare partid, AUR este un partid tânăr, care nu a fost la guvernare, iar PNL este al treilea partid în această ordine”, a explicat Georgescu.
Întrebat dacă susține explicit o alianță între PSD, AUR și PNL, Călin Georgescu a răspuns că, într-un moment de criză majoră, ar trebui lăsate deoparte disputele legate de trecut sau acuzațiile de trădare, iar accentul să fie pus pe cooperare și diplomație.
„Este un moment extrem de critic. Intrăm într-un tăvălug internațional care nu este doar vina politicii interne. Dacă nu suntem atenți, vor dispărea țări și popoare. Trebuie să privim viitorul ancorați în diplomație”, a mai declarat fostul candidat la prezidențiale.
