„Da, era o dronă Geran 2. Da, a fost descoperită și urmărită pe radarul nou instalat în zona Galați, după incidentul de acum două săptămâni. Da, avioanele de vânătoare au avut autorizație de tragere. Da, în cele 4 minute cât s-a aflat în spațiul aerian românesc nu s-a putut trage fără ca proiectilul să facă pagube mai mari în municipiul Galați ori astfel încât proiectilul să nu ajungă în afara României și să fie considerată o imixtiune în războiul din Ucraina, iar România sa fie considerată parte în conflict”, a scris Miruță.
Acesta a precizat că după incident l-a anunțat pe președintele României, dar și pe Aliații NATO. Miruță a precizat că a vorbit la telefon și cu Secretarul General al NATO, Mark Rutte.
„Am avut o conversație telefonică în această dimineață cu Mark Rutte, secretarul general al NATO, căruia i-am argumentat încă o dată cât de important este ca ceea ce noi am solicitat oficial la nivel aliat să fie implementat în zona Dobrogei, până când capabilitățile anti dronă de curând comandate de Ministerul Apărării vor fi livrate”, a scris ministrul interimar al Apărării.
Miruță a precizat că se află în contact permanent cu aliații NATO, dar și că se lucrează la măsuri suplimentare pentru întărirea securității pe Flancul Estic. O parte dintre aceste măsuri vor fi anunțate în următoarele ore, potrivit ministrului.
Acesta a precizat că România are nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană de la sol.
„Da, avem nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană de la sol, pe care nu le avem pentru că, de la începutul războiului din Ucraina, cine a avut decizia asta nu a luat-o. De 5 luni, de când sunt ministru, înzestrarea Armatei este prioritatea mea numărul 1 și față de situația anilor trecuți, am continuat preocuparea USR de a achiziționa pentru Armata exact echipamentele de care e nevoie, iar acum avem pentru prima oară în SAFE 8 sisteme de apărare antidronă”, a scris Miruță.
În noaptea de joi spre vineri, o dronă rusească Geran-2 a căzut prin acoperișul unui bloc de 10 etaje din Galați și a explodat după impact. În urma incidentului, două persoane s-au ales cu răni minore, pentru că, din fericire, drona s-a prăbușit prin acoperișul blocului, în zona holului, lângă camera liftului. După incident, locatarii blocului au fost evacuați, iar cei doi care prezentau răni minore, au fost duși la spital pentru investigații.
Drona militară de proveniență rusească s-a prăbușit pe blocul de locuințe. A explodat în jurul orei 01:50.
Explozia a distrus un apartament de la etajul 10 și a cauzat leziuni traumatice celor două persoane care se aflau înăuntru.
Trei infracțiuni, anchetă în cursProcurorii fac cercetări pentru trei capete de acuzare: încălcarea articolului 117 alineatul 2 din Codul aerian, infracțiunea de distrugere și tentativa la omor calificat.
Sesizarea din oficiu a avut loc în cursul nopții, imediat după incident.
Parchetul de pe lângă ÎCCJ a anunțat că publicul va fi informat pe măsura derulării anchetei.
Presa internațională tratează incidentul dronei de la Galați cu multă seriozitate, multe publicații – în regim de breaking news, și analizează implicațiile incidentului din perspectiva securității flancului estic al NATO.
UPDATE: TASS a citat MEDIAFAXPrincipala agenție de presă de la Moscova, TASS, a citat MEDIAFAX ca o primă reacție față de incidentul de la Galați (CITEȘTE AICI!): ”O dronă s-a prăbușit într-o clădire rezidențială din orașul Galați, din estul României, a relatat Mediafax. Potrivit sursei, la impactul cu clădirea s-a produs o explozie, care a declanșat apoi un incendiu într-unul dintre apartamente, rănind două persoane. Incendiul a fost ulterior stins. Aproximativ 70 de locuitori au fost evacuați din clădire. Anterior, Reuters a relatat că o altă dronă, care nu transporta o încărcătură explozivă, a fost descoperită și ea în nord-vestul României”.
CNN – spațiul aerian al României a fost violat de 28 de ori de la începutul războiuluiPostul american de televiziune, CNN, menționează că, în același timp cu prăbușirea dronei în Galați, autoritățile ucrainene au anunțat că zona portului Izmail a fost atacată cu drone rusești. CNN a reamintit că dronele rusești au violat spațiul aerian al României de 28 de ori de la debutul atacurilor Moscovei asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, potrivit Ministerului Apărării român.
Reuters, agenția internațională de știri, precizează că întreaga încărcătură explozivă a dronei a detonat și-l citează pe viceprim-ministrul de interne, Raed Arafat, care arată că două scări au fost afectate și cinci autoturisme – avariate.
CBS: incidentul a generat îngrijorare „în acest stat fost sovietic”Televiziunea franceză de știri internaționale France 24 preia declarația oficială a Ministerului Apărării de la București și plasează evenimentul în contextul mai larg al violărilor repetate ale spațiului aerian NATO de către drone și rachete rusești, amplificând îngrijorările privind extinderea războiului dincolo de frontierele Ucrainei.
Postul american CBS News notează că, deși pagubele materiale directe au fost limitate, incidentul a generat îngrijorare largă în rândul acestui stat „fost sovietic, astăzi membru NATO și UE”, și a confirmat că două avioane F-16 au fost ridicate după detectarea dronelor în spațiul aerian românesc.
GB News relatează un incident anterior cu dronă, în aceeași noapte, în MaramureșPublicația ucraineană de referință Kyiv Independent plasează Galațiul în context geografic precis – la doar 10 kilometri de tripla frontieră România-Moldova-Ucraina, în apropierea sudului oblastului Odesa și a amintit că pe 16 mai, Ministerul român al Apărării raportase descoperirea unui proiectil neexplodat cu două kilograme de explozibil lângă granița cu Ucraina.
Postul britanic GB News precizează că victimele sunt o femeie și un băiat de 14 ani, și arată că un alt incident s-a produs anterior în aceeași noapte, când o altă dronă s-a prăbușit în Bășești, județul Maramureș.
The Deep Dive, analiză juridică și strategicăPublicația canadiană The Deep Dive oferă cel mai detaliat context juridic și strategic.
Publicația reamintește că în aprilie 2026 o dronă căzuse deja într-o zonă populată din Galați, avariind un stâlp de electricitate și o anexă, iar președintele Nicușor Dan declarase că era „primul incident în care proprietatea română a fost efectiv avariată.”
A menționat că Parlamentul român adoptase în februarie 2025 Legea nr. 73, care instituie un cadru de răspuns etapizat pentru dronele care intră neautorizat în spațiul aerian, prevăzând identificare, tentativă de comunicare, interceptare și foc de avertisment înainte de neutralizare.
Analiștii OSINT au apreciat că NATO nu va răspunde militar în absența unor victime mortale sau a unui tipar susținut de incidente suplimentare.
Times of Israel tratează incidentul în regim de breaking-newsPublicația israeliană Times of Israel preia știrea în regim de breaking news, confirmând răniții și localizând evenimentul în contextul mai larg al războiului din Ucraina, fără analize suplimentare față de comunicatul oficial român.
Cotidianul german Welt relatează concis și factual: dronă rusească, bloc rezidențial, incendiu la etajul zece, doi răniți minori, 70 de persoane evacuate, F-16-uri românești ridicate de la baza Fetești. Tonul este neutru și nu prezintă interpretări politice proprii.
Presa maghiară: „Nu va fi război”Publicația maghiară conservatoare Mandiner evidențiază dimensiunea istorică a evenimentului, considerând-o „prima dată când rușii au provocat direct pagube unui stat membru NATO” și operează o distincție față de cazul polonez, unde victima fusese o rachetă antiaeriană ucraineană. Analiza Mandiner este relativ calmă: „Nu va fi război. Nicio parte nu-și dorește asta.” A ridicat și întrebarea care va deveni subiect de scandal intern în România: de ce drona nu a fost doborâtă?
Publicația olandeză No.nl insistă pe identitatea victimelor – o femeie și copilul ei – și oferă context: dronele rusești au intrat de 28 de ori în spațiul aerian românesc de la debutul războiului, acesta fiind primul incident soldat cu răniți.
Tăcerea revelatoare a publicațiilor rusești oficialeLa ora publicării acestei reviste a presei, nu există nicio reacție oficială din partea Kremlinului, nicio declarație a purtătorului de cuvânt Peskov, niciun articol pe TASS sau RIA Novosti care să recunoască sau să comenteze incidentul.
Potrivit datelor citate de Euronews, cheltuielile pentru apărare ale statelor europene au crescut de la 218 miliarde de euro în 2021 la aproximativ 381 de miliarde de euro în 2025. În paralel, Uniunea Europeană a lansat programul Readiness 2030, cunoscut anterior drept ReArm Europe, care urmărește mobilizarea a până la 800 de miliarde de euro pentru investiții în domeniul apărării.
Noua strategie este susținută și de mecanisme financiare speciale care permit statelor membre să majoreze cheltuielile militare fără a încălca regulile fiscale obișnuite ale UE.
Industria de apărare produce din nou la capacitate maximăPrimii beneficiari ai noii politici sunt producătorii tradiționali de echipamente militare, precum Rheinmetall, Leonardo și Saab. Capacitatea de producție de muniție a Europei a crescut de la aproximativ 300.000 de proiectile anual în 2022 la circa două milioane până la sfârșitul lui 2025. În Germania, comenzile interne pentru sectorul de apărare au avansat cu peste 50% față de nivelurile deja ridicate înregistrate după invazia rusă din Ucraina.
Dronele devin una dintre cele mai căutate tehnologiiExperiența războiului din Ucraina a schimbat profund modul în care armatele europene privesc dronele. Aparatele fără pilot, relativ ieftine și eficiente, au devenit o prioritate strategică. Franța a alocat 8,5 miliarde de euro pentru extinderea stocurilor de muniție și drone, iar Germania și Ucraina au semnat în 2026 un pachet de cooperare militară de 4 miliarde de euro care include producția comună de drone. În același timp, Uniunea Europeană dezvoltă un sistem continental de apărare antidronă prin inițiativa European Drone Defence Initiative.
5 martie 2025, lângă Slaviansk, Malinovo, Ucraina: Operatori de drone din brigada AZOV se antrenează cu o dronă Vampir – numită și Baba Jaga, după personajul vrăjitoarei din basmul rusesc. Dronal a fost folosit inițial în agricultură și poate transporta până la 15 kilograme. (Credit imagine: © Jana Cavojska/ZUMA Press Wire)
Securitatea cibernetică primește finanțări suplimentarePe măsură ce atacurile informatice sunt considerate parte a războiului modern, sectorul cybersecurity devine o componentă esențială a noii strategii europene de securitate. Uniunea Europeană a alocat peste 145 de milioane de euro pentru consolidarea securității cibernetice în administrații publice, companii și infrastructuri critice. Veniturile industriei europene de cybersecurity au crescut cu 10% în primele luni ale anului 2026, iar segmentul dedicat protejării sistemelor sensibile guvernamentale și militare a înregistrat o creștere de 18%.
Cererea de metale industriale este în creștereReînarmarea Europei are efecte și asupra industriilor tradiționale. Tancurile, navele militare, sistemele de artilerie și lansatoarele de rachete necesită cantități mari de oțel, cupru și nichel. Analiștii de la Goldman Sachs estimează că aproximativ 40% din creșterea cheltuielilor europene pentru apărare va merge către achiziția de echipamente cu consum ridicat de metale. Banca estimează că reînarmarea va majora cererea europeană de metale industriale cu aproximativ 6% până în 2027.
Semiconductorii, o prioritate strategică pentru EuropaO altă industrie aflată în centrul noii strategii este cea a semiconductorilor. Războiul din Ucraina și tensiunile geopolitice au evidențiat dependența Europei de furnizori externi pentru componente electronice critice utilizate în sisteme radar, comunicații militare și echipamente de război electronic. Programul European Defence Industry Programme (EDIP), lansat în 2026, include finanțări dedicate dezvoltării producției europene de semiconductori utilizați în domeniul apărării. Oficialii europeni avertizează că reducerea dependenței de lanțurile de aprovizionare externe a devenit o problemă de securitate națională și continentală.
Militari participa la parada militara, organizata cu ocazia Zilei Nationale a Romaniei, in Bucuresti, 1 decembrie 2013. SILVIU MATEI / MEDIAFAX FOTO
Pe măsură ce statele europene își accelerează programele de înzestrare militară, impactul economic depășește cu mult industria de armament. De la drone și securitate cibernetică până la metalurgie și microelectronică, noul val de investiții transformă apărarea într-unul dintre principalele motoare industriale ale continentului, pe fondul necesității consolidării autonomiei strategice europene.
