Ministrul Apărării, Radu Miruță, a vorbit despre starea Armatei Române, la B1 TV, subliniind progresele din ultimii ani, dar și nevoia de corectare a disfuncționalităților existente.
Întrebat despre imaginile apărute în trecut privind condițiile precare din unele unități militare, Miruță a declarat că armata se află „într-o permanentă schimbare”, cu o abordare tot mai modernă și internațională.
Potrivit ministrului, mulți dintre comandanți au experiență în teatre de operațiuni externe, ceea ce se reflectă în modul de organizare și în mentalitatea instituției.
Impresii după vizite în unități militareMinistrul Apărării a precizat că, în ultimele săptămâni, a vizitat mai multe unități militare, inclusiv baza de la Câmpia Turzii, alături de premierul Ilie Bolojan.
Miruță a spus că a fost „extrem de plăcut impresionat” de nivelul de modernizare, descriind baza ca fiind comparabilă cu cele prezentate în filmele americane.
La Câmpia Turzii activează în principal militari români, dar și militari din alte state NATO, inclusiv din Olanda.
Ministrul a subliniat că astfel de structuri nu existau în România în urmă cu două decenii.
Investiții majore și planuri de înzestrareRadu Miruță a vorbit despre un plan de înzestrare „foarte ambițios”, susținut inclusiv de mecanismul SAFE, care ar urma să aducă aproximativ 11 miliarde de euro pentru dotarea Armatei Române în următorii ani.
Cu toate acestea, ministrul a recunoscut că există și exemple negative, pe care își propune să le reducă.
El a menționat că neregulile sunt verificate prin Corpul de Control și Direcția de Audit, iar sesizările din interior sunt analizate punctual.
Probleme punctuale și anchete în desfășurareÎntrebat despre posibile deturnări de fonduri sau alte abateri, Miruță a afirmat că acestea țin mai degrabă de comportamentul individual, nu de instituție.
„Sunt chestiuni umane”, a spus ministrul, adăugând că armata are, în general, un grad ridicat de rigurozitate și subordonare.
Referindu-se la Spitalul Militar din București, ministrul a declarat că situația „nu arată foarte rău”, deși există loc de îmbunătățiri.
În ceea ce privește anchetele aflate în derulare, ministrul a făcut referire la cazul conducerii Spitalului Militar din București, precizând că șefa unității a făcut obiectul unei anchete la finalul anului trecut.
Miruță a subliniat că nu poate stabili vinovații și că justiția trebuie să își urmeze cursul, iar cei găsiți responsabili vor răspunde conform legii.
„Titlul este complet neadevărat. Dați-vă seama că dacă ar fi fost o astfel de declarație, ar fi existat niște răspunsuri. (…) Este exclus și declarația nu a fost astfel. Eu nu mă întorc cu o declarație pe care o dau într-o zi, eventual spun că e o declarație greșită pe care o regret. Dar în cazul ăsta, declarația pe care am dat-o a fost ca răspuns la întrebarea care sunt opțiunile în caz de… Și eu am explicat în cazul invocării articolului 5, ce prevede cu NATO, cu responsabilitatea României pentru flancul de sud-est, în cazul unei coaliții de voință, care este ordinea deciziilor. Sunt nicio formă, dar, vă repet, este preocuparea asta de a propaga informații”, a spus Radu Miruță la B1TV.
Întrebat dacă s-ar putea să se ajungă pe masa CSAT-ului o astfel de temă, cum ar fi trimiterea de trupe românești în Groenlanda, Miruță a spus că „nu suntem sub nicio formă în această situație”.
„Cauza care să genereze convocarea CSAT-ului nu există astăzi. Nu există așa ceva astăzi pentru a fi convocat Consiliul Suprem de Apărare al Țării pentru a avea pe ordine de zi așa ceva. Sigur că dacă mă întrebați, într-o ipoteză sau în alta, care sunt mecanismele pe care statul român le are legal la dispoziție, este în mod normal bine ca un ministru să le cunoască și le explică. În situația A s-ar întâmpla asta, în situația B s-ar întâmpla asta. Faptul că explici aceste variante nu înseamnă că România a luat decizia, pentru că și cele explicate sunt diferite. Și până la urmă, pe care dintre ele îmi spună că a luat-o România, ca aș fi zis eu? Că s-am explicat două variante. Este o preocupare foarte mare de a satura discuțiile din spațiu public împroșcând tot felul de lucruri”, a mai spus ministrul Apărării.
Radu Miruță a afirmat că moțiunea simplă la adresa sa este fără temei: „Moțiunea de simplă este pentru că ce? Pentru că sunt acuzat de ceva ce nu am spus și care se vrea a fi fost spus de mine doar pentru că o anumită publicație a scris un titlu neadevărat? Am ajuns să ducem la nivelul unor discuții de plenul Parlamentului sau de plenul uneia dintre camere o știre falsă? Eu sunt ministru de două săptămâni și sunt acuzat de ceva ce nu am spus. Mi se pare o bagatelizare a Parlamentului să discuți despre o moțiune împotriva unui ministru pe care îl acuzi de ceva care dovedit nu a spus”.
Miruță a fost întrebat la Antena 3 CNN ce ar face România dacă ar primi o cerere din partea statelor aliate europene de a fi alături de Groenlanda în cazul în care SUA trimite trupe în această țară.
„Sunt două ipoteze. Una în care asta s-ar întâmpla prin invocarea articolului 5. Adică o țară membru NATO este atacată și celălalte țări membre trebuie să contribuie. Și decizia ar fi una NATO. Și există o altă situație în care ar fi o chestie de un fel de coaliție de voință. Trimitem trupe acolo fără să existe invocarea articolului 5. În astfel de situații decizia este una pe care o ia CSAT după care se supune la vot Parlamentului României dacă să trimită sau să nu trimită trupe. Pentru o situație în același registru, n-aș spune că este identică cu trimiterea trupelor românești în Ucraina, decizia României și a CSAT este clară. Nu trimiți cizma soldatului român în Ucraina. Dar acolo ar putea fi privit din perspectiva riscului suplimentar pe care îl ai din partea Federației Ruse”, a spus Miruță.
Derularea procesului de achiziție a combinatului Azomureș a fost readusă în prim plan de oficialii companiei de la Târgu Mureș, marți, într-un comunicat de presă că procesul de achiziție a activelor Azomureș de către Romgaz nu a înregistrat progrese și că aceasta nu a transmis o ofertă angajantă, apreciind că, din perspectiva sa, procesul de due diligence a fost finalizat.
Cumpărarea celui mai mare producător de îngrășăminte chimice și unul dintre cei mai mari consumatori de gaze din țară, parte a grupului elvețian Ameropa din 2012, este una dintre investițiile avute în vedere de Romgaz ca parte a strategiei de diversificare a activității, după ce contractul pentru serviciile de consultanță în acest sens a fost semnat în iulie 2025.
Romgaz este o companie controlată de statul român, care deține, prin Ministerul Energiei, pachetul majoritar de acțiuni (70,0071%) și este listată la Burse de Valori București.
„Deja am avut întâlnirile on site și se lucrează pe toate palierele, economic, tehnic și de mediu. Targetul nostru este finalul anului, dar depinde de informațiile puse la dispoziție de vânzător și evident de analizele tehnice și economice”, explica Răzvan Popescu, directorul general al Romgaz, în august, într-o declarație pentru Mediafax.
600 de angajați ar urma să fie trimiși în șomaj tehnicOficialii Azomureș au susținut în comunicatul de marți că Romgaz nu a depus până la acest moment o ofertă de preluare a combinatului, așa cum indica inițial, prin urmare câteva sute de angajați vor fi trimiși în șomaj tehnic.
„În lipsa unui parcurs clar și credibil, această amprentă de forță de muncă nu mai poate fi susținută la nivelurile actuale. În consecință, Azomureș va implementa următoarele măsuri în perioada imediat următoare: aproximativ 600 de angajați vor fi plasați în șomaj tehnic, cu obiectivul de a evita concedieri permanente, în timp ce sunt analizate soluții viabile și sustenabile; contractele majore de mentenanță și servicii vor fi suspendate sau reduse semnificativ, ceea ce va afecta direct peste 1.500 de angajați ai contractorilor care își desfășoară activitatea aproape permanent pe platforma Azomureș. În pofida acestor reduceri, instalațiile rămân pregătite din punct de vedere tehnic pentru repornire, sub rezerva fezabilității economice. În luna decembrie, Azomureș a obținut o nouă Autorizație Integrată de Mediu, rezultat al investițiilor continue din ultimii zece ani, care depășesc 300 de milioane de euro”, arată Azomureș într-un comunicat de presă citat de presa locală.
Potrivit datelor oficiale, platforma industrială, situată în Târgu Mureș, se întinde pe o suprafață de 100 de hectare și cuprinde un complex de instalații de producere a îngrășămintelor pentru agricultură – NPK, azotat de amoniu, nitrocalcar, uree granulată – și a unor produse industriale – melamină, uree tehnică, apă amoniacală, acid azotic și altele.
Romgaz a transmis un interval de prețDirectorul general al Romgaz, Răzvan Popescu, și directorul general adjunct, Aristotel Jude, au reacționat față de poziția publică a combinatului, implicit modul în care compania a prezentat contextul operațional, referindu-se la incertitudinea privind aprovizionarea cu gaze și potențialele implicații sociale și economice ale întârzierilor în adoptarea deciziilor.
Șefii celui mai mare producător de gaze naturale din țară au transmis că RomgazZ este o companie listată la Bursa de Valori București, deținută majoritar de statul român, care acționează într-un cadru corporativ coerent și sustenabil dezvoltării și realizării obiectivelor companiei.
„Romgaz nu acționează și nu realizează formalități corporative doar pentru a satisface interesele intrinseci ale unui terț vânzător. Romgaz își desfășoară demersurile corporative cu rigoare și echilibru, asigurânduse că nicio decizie nu ar afecta interesele economice ale companiei”, se arată în precizările de presă.
În acest context, pentru o corectă informare, Romgaz a anunțat că a transmis către Azomureș o scrisoare prin care a informat-o cu privire la un interval de preț propus pentru achiziția activelor Azomureș, cu precizarea că, în cazul în care acest interval de preț ar fi acceptat, părțile ar putea intra în negocieri extinse cu privire la termenii și condițiile tranzacției.
„Credem cu tărie că informarea de presă a Azomureș în raport cu Romgaz nu poate conduce la sensibilizare, în sensul acceptării oricărui preț pentru o astfel de tranzacție. Tranzacțiile complexe precum achiziția activelor Azomureș trebuie negociate și fundamentate de Romgaz conform procedurilor corporative și legislației aplicabile, înainte de supunerea unei astfel de tranzacții spre aprobarea organelor corporative competente”, au subliniat șefii Romgaz.
Astfel, au transmis Răzvan Popescu și Aristotel Jude, ăn cazul în care reprezentanții Azomureș doresc, ei rămân deschiși unui dialog onest și coerent pentru a negocia și fundamenta, conform procedurilor corporative și legislației aplicabile, achiziția activelor Azomureș.
„În contextul dat de informarea de presă a Azomureș, vom informa piața de capital dacă astfel de negocieri între părți vor începe efectiv și, ulterior, vom informa și asupra rezultatelor acestor negocieri. În același timp, Romgaz va analiza și orice altă oportunitate de a investi într-un proiect în industria îngrășămintelor chimice pe piața din România. Romgaz, companie deținută majoritar de statul român, continuă să realizeze proiectele strategice și să contribuie semnificativ la securitatea energetică a Românie”, au conchis șefii Romgaz.
Prezent la antena3, ministrul Alexandru Rogobete a spus că pastila pentru slăbit va fi autorizată mai mult ca sigur și în Europa, dar a îndemnat la cumpătare, pentru că, cel puțin din experiența de până acum din SUA, oamenii tind să facă excese cu administrarea ei.
Pastila ar putea ajunge în România din această vară, însă doar pentru anumite indicații medicale și cu recomandare de specialitate.
„Slăbitul poate fi realizat și prin alte forme”„Probabil că într-o lună, două, se va autoriza în Europa. După care, la scurt timp, se autorizează și la nivel național de către agențiile naționale din fiecare stat membru. Cu siguranță, din această vară, va fi disponibilă în România.
Mounjaro (pastilă pentru slăbit, n. r.) este utilizat puțin cam în exces, părerea mea, dar lucrurile sunt într-o noare care controle în momentul de față.
Există țări în Uniunea Europeană unde aceste medicamente, de slăbit, indiferent de forma lor de administrare, injectabil sau pastile, sunt compensate pentru obezitate diagnosticată.
Am avut și eu solicitări la Ministerul Sănătății pentru a face acest lucru.
Nu spun nu, dar doar pentru anumite patologii de obezitate morbidă unde lucrurile nu mai pot fi controlate, nu pentru slăbit care, mă rog, poate fi realizat și prin alte forme”, a spus Rogobete la antena3.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat la Antena3 că nu susține legalizarea prostituției, în forma în care există acum.
În opinia sa, prioritatea ar trebui să fie protejarea minorilor și a persoanelor exploatate, nu modificarea rapidă a cadrului legal.
„E-Sănătatea mea” – implementată în proporție de 65%În altă ordine de idei, ministrul a mai anunțat că platforma digitală „E-Sănătatea Mea”, finanțată prin PNRR, este implementată în proporție de 65% și va deveni complet funcțională în august. Aceasta va permite pacienților acces online la dosarul medical, rețete electronice, bilete de trimitere și istoricul tratamentelor.
„Termenul de finalizare și punere în funcțiune este august anul acesta. Termenul din PNRR se suprapun.
Cred că va fi înainte de august dată în folosință, dar aici fac o mențiune pentru ca să rămână înregistrat ceea ce spun acum. Ea va fi total funcțională după ce se fac absolut toate testele.
Deci chiar dacă ea o să apară disponibilă mai repede, să zicem în luna mai, nu vor fi funcționale din prima toate modulele.
Este o platformă care ne duce în sfârșit în zona de normalitate. Ea va interacționa cu pacientul”, a spus Rogobete.
Ce face „E-Sănătatea mea„Pacientul va putea intra în această platformă, fie de pe telefonul mobil, fie de pe alt dispozitiv.
Își poate vedea istoricul medical, dosarul electronic al pacientului, într-un final apoteotic, după ce 30 ceva de ani unii s-au tălăudat cu el, în sfârșit se întâmplă.
Scrisoare medicală, bilet de trimitere, rețetă electronică, practic toate documentele se digitalizează și se conectează și interconectează între sistem, adică între furnizori, farmacii și așa mai departe, dar de data aceasta și cu pacientul.
Sperăm să o avem funcțională, dar așa cum arată, a spus că în proporție de 65% este funcțională, se vor mai face teste”.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a respins public informațiile potrivit cărora în sistemul sanitar ar urma să aibă loc reduceri salariale și a anunțat că ministerul lucrează la un proiect de reorganizare structurală a spitalelor, care vizează reclasificarea acestora în patru categorii și introducerea unei noi clase de „spitale strategice”.
Invitat la Antena3, Rogobete a declarat că nu există „niciun document strategic” la nivelul Ministerului Sănătății care să prevadă tăieri de 10% ale salariilor din sistem și că orice ajustare bugetară va fi făcută „echilibrat, nu pe fugă, nu peste noapte”.
„Reclasificarea spitalelor pe patru categorii și înființarea unei categorii noi, spitalele strategice, este un proiect început încă de anul trecut. Nu are nicio legătură cu reducerea fondului de salarii, ci cu o reorganizare a unităților sanitare care funcționează după un model vechi de peste 30 de ani”, a spus Rogobete.
Tarifele CNAS, nu salariile, sunt vizate de schimbareRogobete a explicat că, în prezent, spitalele sunt împărțite în opt categorii, fiecare având un tarif diferit pe serviciul medical decontat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), un sistem care nu mai reflectă realitățile actuale.
„Când spun tarif diferit, mă refer la tariful pe serviciu medical plătit de CNAS, nu la salariu. Între timp s-au făcut investiții, tehnologia a avansat și este necesară o reorganizare”, a precizat ministrul.
Potrivit acestuia, noul sistem va avea patru categorii de spitale, fiecare cu tarife diferențiate în funcție de rang și de performanță, iar bugetul va fi reechilibrat prin introducerea unor criterii clare de eficiență.
„În momentul de față avem 8 categorii de spitale, fiecare tarifat diferit și când spun tarifat diferit mă refer la punctul pe serviciu, la tariful pe serviciu pe care îl plătește Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru serviciu medical, nu pentru salariu, și care nu mai are legătură cu realitatea de astăzi pentru că între timp s-au făcut multe investiții în spitale, lucrurile s-au mai schimbat, tehnologia asigur că a avansat și atunci este necesară o reorganizare pe patru categorii.
Evident că fiecare categorie de spital va avea un tarif diferit în funcție de rangul spitalului, tarif diferit pe punctul de serviciu medical, pe serviciu medical pe care îl oferă. Reducerea bugetului, reducerea cheltuielilor, dacă pot spune așa, în sănătate se va face într-un mod echilibrat, nu pe fugă, nu pe genunchi, nu peste noapte și bugetul se va reechilibra prin includerea criteriilor de performanță”, a spus Rogobete.
Probleme serioase de personal și gărzi plătite la nivelul din 2017Ministrul a atras atenția și asupra inechităților din sistemul sanitar, în special în ceea ce privește resursa umană.
„Gărzile sunt plătite la nivelul anului 2017 și pot continua cu inechitățile care se întâmplă și vedem de câteva săptămâni Sănătatea este din nou în agenda zilei cu o serie de disfuncționalități care țin în special de inechitățile resursei umane. Eu nu știu la Ministerul Sănătății, minister pe care îl conduc, să existe vreun document strategic de tăiere cu 10% a salariilor. Da, există multe măsuri pe care le-am o parte făcute deja, sunt implementate, o parte urmează, care au un singur rol și anume de a reașeza serviciile de sănătate, de a face economii în interiorul sistemului”, a declarat Rogobete.
„Ca om politic, poți să-ți dai cu părerea”În același context, Alexandru Rogobete a făcut un apel la echilibru în discursul public, după ce ministrul Apărării, Radu Miruță, și-a exprimat opinii personale pe teme care țin de domeniul Sănătății, administrat de Rogobete.
„Sigur, ca om politic poți să-ți dai cu părerea, dar fac apel la un discurs în cunoștință de cauză atunci când vorbim despre domenii pe care nu le coordonăm”, a spus ministrul Sănătății.
Rogobete a subliniat că măsurile pregătite de minister urmăresc exclusiv „reașezarea serviciilor de sănătate și realizarea de economii în interiorul sistemului”, nu diminuarea drepturilor salariale ale personalului medical.
Deputatul Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei, anunță printr-un comunicat lansarea petiției naționale „Hidroenergia salvează România”, prin care solicită deblocarea urgentă a hidrocentralelor aflate în stadii avansate de execuție.
Inițiativa cere Parlamentului declararea acestor proiecte drept obiective de securitate națională, pentru a permite finalizarea lor rapidă.
Hidrocentrale aproape finalizate, dar nefuncționalePotrivit lui Burduja, România are mai multe hidrocentrale realizate în proporție de 55% până la 98%, care nu produc energie din cauza blocajelor administrative și juridice.
Printre exemplele invocate se numără amenajarea hidroenergetică Bumbești-Livezeni de pe râul Jiu, hidrocentrala Răstolița, precum și proiectele Cerna-Belareca, Surduc-Siriu și Pașcani.
Deși în unele cazuri lipsesc doar lucrări minore, investiții de miliarde de lei rămân nevalorificate.
Critici la adresa blocajelor administrative și juridiceDeputatul susține că multe dintre aceste proiecte, începute înainte de 1989, au fost blocate în instanță de organizații de mediu.
El acuză un „blocaj instituțional” care împiedică punerea în funcțiune a unor capacități energetice esențiale, în contextul unei piețe energetice instabile și al creșterii importurilor.
Ce solicită petiția „Hidroenergia salvează România”Petiția cere, în primul rând, exceptarea imediată a hidrocentralelor aproape finalizate de la procedurile de evaluare de mediu prevăzute de legislația actuală.
De asemenea, se solicită adoptarea în regim de urgență a unei legi speciale prin care aceste proiecte să fie declarate de securitate națională, permițând derogări de la procedurile standard.
O a treia cerere vizează stoparea solicitării de avize și studii suplimentare pentru proiecte deja evaluate.
Impact energetic și economicBurduja afirmă că finalizarea hidrocentralelor ar putea aduce în sistem până la 700 MW de capacitate flexibilă, reducând importurile de energie cu 20–30%.
El subliniază că hidroenergia este cea mai ieftină sursă de energie curată și că barajele nefinalizate cresc inclusiv riscul de inundații.
„A refuza finalizarea acestor lucrări este un act de sabotaj la adresa statului român”, a declarat deputatul.
Cei interesați pot susține inițiativa prin semnarea petiției, aici.
Ministerul Justiției a anunțat marți definitivarea proiectului de lege care introduce în legislația românească mecanisme de protecție împotriva proceselor judiciare folosite ca instrument de intimidare. Proiectul transpune în legislația națională Directiva (UE) 2024/1069, cunoscută drept Directiva anti-SLAPP. Actul european urmărește combaterea „acțiunilor strategice în justiție împotriva mobilizării publice”, respectiv procesele intentate pentru a descuraja exprimarea publică pe teme de interes general, nu pentru a obține o reparație reală.
Protecție extinsă pentru jurnaliști și activiștiPotrivit Ministerului Justiției, inițiativa legislativă are în vedere protejarea unor drepturi fundamentale: „dreptul la libertatea de exprimare și de informare, dreptul la libertatea de asociere și de întrunire pașnică”.
Reglementările urmează să se aplice atât cauzelor civile cu element transfrontalier, cât și proceselor interne, extinzând standardele minime europene și la situațiile din România, „în acord cu Recomandarea (UE) 2022/758 a Comisiei Europene privind protecția jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului”.
Garanții împotriva proceselor abuziveÎn mod explicit, proiectul oferă protecție „persoanelor fizice și juridice implicate în acțiuni de mobilizare publică în chestiuni de interes public, cum sunt jurnaliștii de investigație, organizațiile mass-media sau apărătorii drepturilor omului”.
Pentru a preveni abuzurile, sunt introduse garanții procedurale precum „respingerea rapidă a cererilor vădit nefondate”, obligarea reclamanților la „depunerea unei cauțiuni pentru acoperirea cheltuielilor de judecată estimate”, precum și „acordarea de despăgubiri pentru prejudiciul suferit” și aplicarea de sancțiuni.
Efecte asupra sistemului judiciarMinisterul a subliniat că noile reguli vor contribui la „eliminarea obstacolelor din calea bunei desfășurări a proceselor civile” și la asigurarea „accesului real și efectiv la justiție, precum și a echilibrului just între drepturile procesuale ale părților”.
Combaterea practicilor SLAPP „va avea un impact social pozitiv” – spun oficialii din Justiție – prin descurajarea folosirii instanțelor pentru „multiplicarea, prelungirea și creșterea costurilor litigiilor civile” împotriva persoanelor fizice și juridice care se angajează în dezbateri pe teme de interes public. Potrivit ministerului, măsura va avea ca efect direct degrevarea instanțelor și reducerea cheltuielilor judiciare.
Proiectul de Lege privind protecția împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive îndreptate împotriva persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică urmează să fie transmis, în următoarele zile, spre avizare intra-guvernamentală.
„Am spus-o încă din campanie: Bucureștiul este un oraș complex, care are nevoie urgentă de soluții și nu de explicații kilometrice care, în fapt, arată incapacitatea de a gestiona lucrurile. Primarul General este ales pentru a găsi soluții, nu pentru a se plânge, iar dacă nu are soluții, există oricând opțiunea depunerii mandatului”, spune Băluță, marți seara, pe Facebook.
Fostul candidat la Primăria Capitalei spune că problemele orașului nu sunt o noutate: „Actualul Primar General le cunoștea foarte bine încă din campanie. Ori, să vii acum, la început de an, cu mesaje alarmiste despre faliment, fără să prezinți soluții concrete și asumate, înseamnă fie că fugi de responsabilitate, fie că, în campanie, ai punctat doar politic, știind că, în esență, nu ai viziunea necesară pentru a soluționa lucrurile”.
„Este absolut inadmisibil ca, acum, la minus 15 grade afară, când de săptămâni bune mii de bucureșteni, oameni în vârstă sau tineri cu copii mici, stau în frig în apartamente și fără apă caldă, Primarul General să țină lecții de contabilitate pe Facebook și să ne spună că nu poate face nimic nici cu căldura, nici cu transportul, nici cu investițiile acestui oraș. Prin urmare, dacă Primarul General este deja depășit de ceea ce cunoștea, să declare public că nu are soluții și să dăm oportunitatea orașului să aibă un administrator care să știe ce are de făcut. Nu știu dacă bucureștenii mai așteaptă postări pe Facebook sau își doresc un administrator centrat pe soluții”, mai spune Daniel Băluță.
Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a făcut un anunț important marți, într-o postare pe Facebook, privind situația financiară dificilă a Primăriei Municipiului București (PMB) încă de la începutul anului.
Ciprian Ciucu susține că bugetul actual nu permite aproape nicio marjă de manevră și că instituția funcționează, practic, ca o simplă „agenție de plăți”.
Potrivit primarului, până la aprobarea bugetului local, Primăria Municipiului București primește doar 1/12 din buget, conform legii.
Conducerea clericală a Iranului a înăsprit controlul asupra comunicațiilor pe fondul protestelor naționale în desfășurare.
După perturbarea semnalelor de internet prin satelit, forțele de securitate au început raiduri la domiciliu pentru confiscarea echipamentelor Starlink folosite de protestatari, scrie IndiaToday.
Bruiaj militar și percheziții la domiciliuLa câteva săptămâni de la declanșarea celor mai ample proteste anti-guvernamentale din ultimii ani, autoritățile iraniene au restricționat aproape complet accesul la internet.
După ce ar fi utilizat echipamente de bruiaj de nivel militar, provenite din China sau Rusia, pentru a bloca mare parte din semnalul Starlink, regimul a trecut la acțiuni pe teren.
Potrivit organizațiilor pentru drepturi digitale, forțele de securitate desfășoară percheziții din ușă în ușă în zonele cu proteste intense.
Antenele satelit și terminalele Starlink sunt confiscate, tăind una dintre ultimele legături ale iranienilor cu exteriorul.
Starlink, colacul de salvare în timpul întreruperiiÎn perioada întreruperii internetului, Starlink a devenit un instrument prin care iranienii au putut trimite imagini și videoclipuri peste graniță.
Materialele distribuite prin conexiuni satelitare au scos la iveală amploarea revoltelor și a represiunii violente în sute de localități.
Reuters a citat oficiali iranieni care ar fi recunoscut aproximativ 2.000 de morți, inclusiv membri ai forțelor de securitate, în timpul protestelor.
Deși Starlink este interzis, dispozitivele ar fi fost introduse clandestin în Iran prin Irak și state din zona Golfului.
Un tipar cunoscut al reprimării comunicațiilorIranul are o istorie îndelungată de restricționare a comunicațiilor prin satelit în perioadele de tensiune.
Antenele satelit au fost interzise oficial în 1994, însă milioane de persoane le-au folosit pentru a ocoli controlul mediatic al statului.
În deceniile trecute, poliția și milițiile au confiscat frecvent echipamente în momente de tensiune socială.
Analiștii afirmă că raidurile actuale repetă eforturi anterioare de blocare a informațiilor externe și de control al narativului public.
Internet „pe listă albă” pentru regimÎn timp ce aproape 90 de milioane de iranieni rămân deconectați, regimul continuă să opereze online printr-o rețea restricționată de tip „whitelist”.
Instituțiile statului, presa loială și serviciile de securitate ar avea acces neîntrerupt la internet.
Acest lucru permite coordonarea represiunii, în timp ce protestatarii sunt izolați digital.
Între timp, pierderile economice cresc, pe fondul blocării serviciilor online pentru afaceri deja afectate de sancțiuni și inflație.
Atenția internațională a sporit după declarațiile lui Donald Trump, care a spus că intenționează să discute restabilirea accesului la internet cu Elon Musk.
Pentru protestatari, activiștii avertizează că pierderea Starlink înseamnă ruperea ultimei legături a Iranului cu publicul global.
„Ne confruntăm acum cu o criză geopolitică și, dacă trebuie să alegem aici și acum între Statele Unite și Danemarca, atunci alegem Danemarca”, a declarat premierul Jens-Frederik Nielsen, marți, la o conferință de presă comună cu premierul danez Mette Frederiksen, la Copenhaga, potrivit Bloomberg.
„Alegem Groenlanda pe care o cunoaștem astăzi, care face parte din Regatul Danemarcei”, a adăugat el.
Declarațiile lui Nielsen vin înaintea unei întâlniri importante, programate miercuri la Washington, între miniștrii de Externe din Danemarca și Groenlanda și secretarul de stat Marco Rubio și vicepreședintele JD Vance.
Situația este „foarte gravă”, a spus Nielsen, calificând drept complet deplasate amenințările administrației Trump de a anexa insula.
Deși independența față de Danemarca este de mult timp dezbătută în teritoriul cu 57.000 de locuitori, sondajele arată că aceștia se opun ideii de a se alătura Statelor Unite. Această preocupare s-a reflectat și în alegerile de anul trecut, din martie, când trei din patru alegători au susținut partide care favorizează doar o tranziție lentă către independență.
Când a fost întrebat în cadrul conferinței de presă dacă nu ar mai trebui să se discute despre independența Groenlandei, Nielsen a răspuns: „acum este momentul să fim uniți. Groenlanda se află în cadrul Regatului Danemarcei și este pe deplin unită în apărarea principiilor fundamentale”.
Incidentul s-a produs marți pe aeroportul Tenerife Sud din Insulele Canare, unde un bărbat în vârstă de 80 de ani a încercat să se îmbarce în avion alături de soția sa decedată, pe care o transporta într-un scaun cu rotile.
Detaliul care a alertat securitateaFemeia, în vârstă de 75 de ani, murise înainte de a fi adusă la aeroport, iar soțul său a încercat să o facă să pară în viață pentru a se îmbarca. Situația a trecut inițial neobservată, până când un agent de securitate a sesizat că femeia nu prezenta semne vitale.
„Agentul de securitate s-a apropiat de femeie”, a povestit un angajat al aeroportului, citat de Le Figaro. „Când i-a luat mâna, a constatat că avea o temperatură anormal de scăzută și că nu mai respira”. Agentul și-a alertat imediat superiorii, iar autoritățile au declanșat protocolul de urgență.
A fost confirmată moartea naturală„În câteva minute, la fața locului au sosit numeroși membri ai personalului de securitate, ai Gărzii Civile și tehnicieni ai poliției criminalistice”, au precizat martorii.
În fața anchetatorilor, bărbatul a dezvăluit că soția sa decedase cu câteva ore mai devreme, chiar în incinta aeroportului. Versiunea sa a fost confirmată ulterior de autopsie. Institutul de Medicină Legală nu a descoperit nicio urmă de violență pe corpul femeii, stabilind că decesul a fost unul natural.
Bărbatul nu a fost reținut de polițieGarda Civilă spaniolă a precizat că, în baza concluziilor medico-legale, bărbatul nu a fost reținut și nu face obiectul unei anchete penale.
Incidentul din Tenerife nu este unic. Cu doar câteva zile înainte, pe un zbor între Malaga și Londra, echipajul unei aeronave a companiei easyJet a descoperit, înainte de decolare, că o femeie de 89 de ani, adusă la bord de familie, nu mai prezenta semne vitale. Potrivit companiei aeriene, pasagera ar fi decedat chiar în momentul îmbarcării, deși avea un certificat medical care îi permitea să călătorească.
Rogobete a trasmis că Planul Roșu de Intervenție a fost activat în urma exploziei urmate de incendiu la un apartament din localitatea Zalău, jud. Sălaj.
„Până în acest moment, au fost evacuate 10 persoane. Dintre acestea, o persoană este inconștientă, intubată, a fost transportată la spital pentru îngrijiri medicale suplimentare cu arsuri de căi respiratorii. Nouă persoane au fost expuse la fum”, spune Rogobete.
Ulterior evaluării medicale încă o persoană conștientă a fost transportată la spital cu intoxicație ușoară cu fum.
Incendiul a fost lichidat la ora transmiterii știrii.
Știre inițială:Incendiul a izbucnit într-un apartament situat la etajul al doilea, în urma unei explozii provocate de o butelie.
La sosirea pompierilor din cadrul Detașamentului Zalău, incendiul se manifesta cu degajări de fum în apartamentul afectat.
Echipajele de intervenție au acționat pentru localizarea și lichidarea incendiului, concomitent cu evacuarea locatarilor și constituirea echipelor de căutare-salvare, pentru verificarea posibilei prezențe a unor persoane surprinse în interior.
În urma evenimentului, un bărbat a suferit arsuri și a fost preluat de echipajul de terapie intensivă mobilă. De asemenea, alte opt persoane au primit îngrijiri medicale la fața locului.
Având în vedere amploarea incidentului, a fost activat Planul Roșu de Intervenție.
Incendiul a fost lichidat, iar în prezent se acționează pentru ventilarea spațiilor și continuarea verificărilor. În total, 18 persoane au fost evacuate din imobil.
La locul evenimentului au fost alocate 3 mașini de stingere, o utospecială pentru transport victime multiple, 4 ambulanțe SMURS și două ambulanțe SAJ.
Intervenția este în dinamică.
