Conform Ambasadei SUA în România, din 2 septembrie 2025, dacă viza B1/B2 anterioară a expirat în ultimele 12 luni, posesorii pot solicita o nouă viză prin curierat.
Condițiile specifice pentru scutirea de interviu sunt ca solicitantul:Ofițerii consulari pot solicita în continuare interviuri în persoană, de la caz la caz, din orice motiv.
Solicitanții trebuie să consulte site-urile web ale ambasadelor și consulatelor pentru informații mai detaliate despre cerințele și procedurile de solicitare a vizei și pentru a afla mai multe despre starea de funcționare și serviciile ambasadei sau consulatului, precizează Travel State.
Articolul Condiții privind solicitarea unei noi vize prin curier, fără a susține interviu. Anunțul făcut de Ambasada SUA în România apare prima dată în Mediafax.
Scopul întâlnirii este crearea unui „consiliu consultativ cu mediul asociativ pentru conectarea eforturilor diplomației românești la resursele, dinamismul și expertiza din societatea civilă”, potrivit comunicatului transmis, joi, de USR.
„Am spus, la începutul mandatului, că provocărilor comune le vom răspunde mai bine împreună, așa că am inițiat Consiliul Consultativ al MAE: un for de consultare, analiză și colaborare. România este acum într-un moment de relevanță și atenție crescută, nu doar în regiune, și diplomația modernă este una pe mai multe paliere, iar societatea civilă a fost și continuă să fie esențială. Mizele de politică externă nu sunt personale și nici nu aparțin doar instituțiilor formale, sunt ale noastre ca țară și societate. Continuăm, și în acest cadru, cultura organizațională de colaborare”, a declarat Oana Țoiu.
Ministerul Afacerilor Externe vrea să stabilească un mecanism permanent de consultare cu societatea civilă în domenii precum securitatea informațională, cooperarea regională, drepturile omului și dezvoltarea. La întâlnire au participat peste 20 de organizații, experți și reprezentanți din cercetare și mediul academic, iar formatul consultărilor va rămâne deschis, adaptându-se propunerilor primite.
„În dialogul cu reprezentanții societății civile, ministrul român de externe a apreciat rolul important jucat de societatea civilă de-a lungul timpului în susținerea unor obiective de politică externă, inclusiv în contextul recent al amenințărilor din spațiul informațional, al propagării narativelor false și al acțiunilor de dezinformare”, se arată în comunicat.
Articolul Oana Țoiu lansează Consiliul Consultativ al MAE pentru colaborarea cu societatea civilă apare prima dată în Mediafax.
Proiectul privind plata pensiilor private adoptat în această formă de Guvern va merge spre dezbatere în cele două camere ale Parlamentului, forul suprem care va decide varianta finală a legii, apoi a fi supus controlului de constituționalitate.
Executivul a adoptat joi proiectul cu modificare ponderii primei tranșe și a perioadei de eșalonare, propuneri care au declanșat cele mai multe controverse în spațiul public după includerea proiectului de lege în primă lectură, în ședința din 8 august.
Documentul ajuns joi pe masa Cabinetului Bolojan, elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și introdus în circuit și pe masa Guvernului de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, include aceleași propuneri criticate de unele voci, privind limitarea plății unice, la o primă tranșă de 25%, și eșalonarea pe cel puțin 10 ani.
Acesta a fost între timp analizat într-o ședință tehnică, iar marți, disecat într-o dezbatere publică pe repede-înainte împreună cu sindicate, patronatele și asociațiile de consumatori și administratori de fonduri.
Proiectul a fost pus pe traseul legislativ în contextul în care elaborarea acestei ultime etape a reformei sistemului de pensii, întârziată din 2011, este parte din demersurile pentru aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Termenul asumat oficial de statul român este sfârșitul anul 2026.
„Există o recomandare prioritară din partea OCDE privind acest aspect. O recomandare prioritară înseamnă practic o condiționalitate, deci nu e o recomandare, o faci dacă vrei, nu o faci dacă nu vrei, este o condiționalitate ca să închei procesul de aderare”, a declarat Luca Niculescu pentru Mediafax.
Fiind vorba de un proiect de lege, acest act normativ intră în vigoare după adoptarea de către Guvern, de către cele două camere ale Parlamentului și după ce trece de controlul de constituționalitate.
În urma dezbaterii de marți, vicepreședintele ASF Dan Armeanu a anunțat că ASF va continua demersurile de informare, implicit educație financiară a contribuabililor și că va elabora chiar un ghid pentru a explica principalele prevederi ale noii legi.
„Vom ține cont de toate propunerile, le vom analiza, ASF asigură partea tehnică a acestor discuții. Urmează ca, în continuare, Guvernul și Parlamentul să ia o decizie. Forma finală a proiectului Autorității de Supraveghere Financiară este cea depusă în Guvern. Eventualele amendamente sau eventuale modificări vor fi făcute de Guvern sau Parlament. În Parlament vor fi probabil complete discuții și propunerile vor fi analizate de către Parlament”, a precizat Dan Armeanu.
Actualele normeConform prevederilor inițiale, legea de plată a pensiilor private trebuia adoptată din 2011, după trei ani de la înființarea fondurilor de pensii private în 2008.
În fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,3 milioane de români, adică majoritatea populației active a țării. Mai bine de jumătate (4,5 milioane) contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuției de asigurări sociale CAS de 25%.
Cei mai mulți beneficiari de plăți din Pilonul 2 au fost cei pensionați pentru limită de vârstă (65%), iar plata unică a fost modalitatea preferată de a primi banii (74%), în perioada 2008 – 2024, potrivit datelor oficiale ale APAPR Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), cei responsabili de gestionarea și creșterea contribuțiilor virate de contribuabili.
În luna august 2025 a fost depășit pragul psihologic de 1 miliard de euro la nivelul plăților deja efectuate către beneficiarii din Pilonul 2 și 3 de pensii private, astfel:
Principalele nemulțumiri exprimate public cu privire la actualul proiect au vizat limitarea posibilității de plată unică a activelor la împlinirea vârstei de pensionare, respectiv o primă tranșă maximă de 25% și plata eșalonată pe 10 ani.
Discuțiile ulterioare la nivelul decidenților tindeau spre mărirea procentului inițial de plată și spre scăderea numărului de ani pe care este eșalonată, după cum a declarat ministrul Muncii, Florin Manole, luni seara, într-o întâlnire cu presa acreditată.
Potrivit actualelor norme tranzitorii până la intrarea în vigoare a legii de plată, sumele acumulate în contul Pilonului 2 pot fi încasate – la vârsta de pensionare sau de către moștenitori, în caz de deces al contribuabilului – într-o tranșă, printr-o plată unică, sau pe 5 ani, în 60 de tranșe lunare.
Mai exact, cei care au active care depășesc o valoare echivalentă a 12 indemnizații sociale trebuie să opteze dacă vor pe loc 25% din valoare și restul eșalonat sau direct eșalonată pe o perioadă calculată în funcție de mai mulți coeficienți.
La acea dată, valoarea medie a contului pentru Pilon II era de 18.381 lei, iar valoarea mediană a contului Pilon III era de 14.352 lei.
Pragul actual este 15.372 lei, până la care se încasa printr-o plată unică, dat fiind că la data de 31.12.2024, valoarea indemnizației sociale stabilită pentru pensionarii din sistemul public de pensii era de 1.281 lei (12 x 1.281 lei = 15.372 lei.)
Cei ai căror contul sunt echivalentul a 12 indemnizații sociale vor putea primi banii direct de la fondurile de pensii dacă optează pentru plata unică
„Membrul unui fond de plată poate primi maximum 25% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare”, este articolul care a declanșat cele mai multe nemulțumiri.
Și perioada de cel puțin 10 ani fusese menținută. Astfel, valoarea plății lunare aferente pensiei de tip retragere programată este prevăzută în contractul de plată și este egală cu valoarea indemnizației sociale pentru pensionari stabilită pentru sistemul public de pensii, cu excepția ultimei plăți lunare, care va fi o plată reziduală. Prin excepție, în cazul în care valoarea activului personal utilizat pentru încheierea contractului de plată, în corelație cu valoarea pensiei lunare, adică indemnizația socială. determină o perioadă de plată mai mare de 10 ani, pensia lunară poate depăși această limită, cu condiția ca durata totală a plăților să fie de cel puțin 10 ani.
Nu există o perioadă maximă stabilită în proiectul de lege.
Potrivit notei de fundamentare, „stabilirea termenului de 10 ani are în vedere faptul că potrivit datelor disponibile în prezent prin EUROSTAT, speranța medie de viață la naștere de 80,5 ani pentru femei, 72,9 ani pentru bărbați și combinat de 76,6 ani. Conform aceleași surse, speranța medie de viață actuală este de 79,2 ani pentru femei și 71,3 ani pentru bărbați, rezultând o rată combinată de 75,1 ani. Totodată, pentru România, s-a pornit de la premisa pensionării unei persoane la vârsta standard de 65 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, rezultând astfel o perioadă de încasare a pensiei de peste 10 ani pentru populație”..
Documentul arată că în cele mai multe jurisdicții, perioada de plăți programate se situează în intervalul 1-10 ani, în unele țări fiind extinsă până la 20 de ani (Japonia, Suedia), iar în altele, perioada este stabilită în funcție de speranța de viață la pensionare (Estonia, Costa Rica).
Articolul Românii vor putea lua 30% din pensia privată într-o tranșă, iar eșalonarea va fi pe 8 ani. Proiectul de lege adoptat de Guvern merge în Parlament apare prima dată în Mediafax.
Valentin Olariu, tatăl tânărului ucis de Vlad Pascu în localitatea 2 Mai, este dezamăgit de sentință: „Îl vom vedea peste 3 ani iar pe străzile noastre”.
De asemenea, tatăl tânărului ucis de Vlad Pascu menționează că se aștepta la o pedeapsă micșorată.
Reacția, pe larg, AICI.
Știrea inițialăCurtea de Apel Constanța l-a condamnat pe Vlad Pascu joi, 21 august, la 10 ani de închisoare. Decizia este definitivă, iar Curtea a menținut decizia din primă instanță dată de Judecătoria Mangalia. Decizia vine la 2 ani și 2 zile de la producerea tragediei.
Informația a fost făcută publică și de către unul dintre avocații victimelor, Adrian Cuculis, într-o postare pe pagina sa de Facebook. „Dosarul 2 Mai a ajuns la final. Totul a ramas cum știți. 10 ani de închisoare pentru Vlad Pascu. O poveste tristă, tristă”, este mesajul postat de acesta.
Vlad Pascu a primit 7 ani de închisoare pentru ucidere din culpă, 2 ani și 8 luni de închisoare pentru vătămare corporală din culpă, 3 ani și 4 luni de închisoare pentru conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe și 3 ani pentru părăsirea locului accidentului. În acest sens, instanța a hotărât o pedeapsă cumulată de 10 ani de închisoare pentru aceste fapte.
În prezent, Vlad Pascu se află în arest preventiv de doi ani de zile, la Penitenciarul Poarta Albă.
Tragedia s-a petrecut în urmă cu doi ani, în data de 19 august 2023, în timp ce conducea pe DN 39, în apropiere de 2 Mai. Vlad Pascu a intrat într-un grup de pietoni, iar în urma impactului, doi tineri şi-au pierdut viaţa şi alţi trei au fost răniţi. Imediat după accident, Vlad Pascu a fugit de la fața locului şi a fost găsit de poliţişti, mai târziu, în Vama Veche.
Articolul Vlad Pascu a fost condamnat la 10 ani de închisoare în Dosarul 2 Mai. Decizia este definitivă / Prima reacție a părinților tinerilor uciși apare prima dată în Mediafax.
„Este foarte greu astăzi. Eu speram la o pedeapsă mai mare. Au făcut tot posibilul ca să ia până în 10 ani sau 10 ani. El are niște facilități dacă ia până în 10 ani sau 10 ani. Anul de pușcărie va fi 9 luni, nu 12 luni. Doi ani deja i-a făcut, se mai scad încă 3, îi mai rămân 5. Pentru bună purtare. Îl vom vedea peste 3 ani iar pe străzile noastre”, a spus tatăl tânărului ucis, într-o intervenție la Digi24.
De asemenea, tatăl tânărului ucis de Vlad Pascu menționează că se aștepta la o pedeapsă micșorată.
„Ne așteptam, prin câte manevre s-au făcut în acești 3 ani, ne așteptam ca pedeapsa să fie micșorată în mai puțin de 10 ani. Copiii nu ni-i aduce nimeni înapoi. Lăsăm pe Dumnezeu să-l judece și să-și primească pedeapsa pe care o meritat-o”.
Valentin Olariu a mai spus că nu s-au luat multe măsuri după accident. Și că va avea o discuție cu primarul localității 2 Mai, care a făcut niște promisiuni. „A fost doar legea 2 Mai și atât. Sperăm ca prin moartea copiilor noștri statul român să facă în așa fel ca alți copii să nu-și mai piardă viața pentru niște nemernici care se urcă drogați la volan”.
Vlad Pascu a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare în dosarul 2 Mai, a anunțat joi avocatul Adrian Cuculis.
„Dosarul 2 Mai a ajuns la final. Totul a rămas cum știți. 10 ani de închisoare pentru Vlad Pascu. O poveste tristă, tristă”, a scris avocatul pe Facebook.
Articolul „Au făcut tot posibilul să ia până în 10 ani”. Tatăl tânărului ucis la 2 Mai, dezamăgit de sentință apare prima dată în Mediafax.
„Suntem pregătiți pentru întâlnirea bilaterală. Dacă rușii nu sunt, atunci ne-am dori să vedem un răspuns puternic din partea Statelor Unite”, a spus Zelenski, adăugând că i-a cerut lui Trump să impună sancțiuni suplimentare Moscovei dacă aceasta refuză discuțiile cu Ucraina.
Întâlnirea ar marca prima confruntare între Zelenski și Putin de la începutul invaziei Rusiei în februarie 2022. Cei doi lideri s-au întâlnit ultima dată la Paris în decembrie 2019, în cadrul negocierilor Formatului Normandia mediate de Franța și Germania.
Zelenski a precizat că, în următoarele 7-10 zile, Ucraina se așteaptă să obțină claritate privind „arhitectura” garanțiilor de securitate de tip „Articolul 5” pe care Vestul le poate oferi în cadrul eforturilor de pace, inclusiv modul în care fiecare țară își asumă angajamentele.
După aceasta, a spus el, președintele american Donald Trump se așteaptă ca întâlnirea bilaterală dintre Zelenski și Putin să aibă loc în „una-două săptămâni”. Dacă întâlnirea va da rezultate, ar putea urma un summit trilateral la care să participe și Trump.
„Avem nevoie de această întâlnire. Am făcut un pas înainte, iar acum ei (Rusia) trebuie să facă ceva pentru a demonstra că vor cu adevărat să pună capăt războiului, așa cum au pretins”, a adăugat Zelenski.
Bloomberg a raportat, marți, că un pachet de garanții de securitate pentru Ucraina ar putea fi finalizat săptămâna aceasta. Oficialii europeni au discutat trimiterea de trupe britanice și franceze în Ucraina.
Kremlinul a respins aceste propuneri de securitate, ministrul rus de externe Serghei Lavrov declarând, miercuri, că Rusia trebuie să fie implicată în furnizarea garanțiilor de securitate pentru Ucraina.
Articolul Zelenski cere un „răspuns puternic” din partea Statelor Unite dacă Putin refuză discuțiile apare prima dată în Mediafax.
Cei mai mari brokeri şi administratorii de fonduri mutuale, reuniţi miercuri la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), au lăsat rivalităţile deoparte şi au transmis Guvernului un mesaj comun împotriva schimbărilor bruște de taxe. Ei avertizează că fragilul echilibru al pieţei de capital şi una dintre puţinele poveşti de succes ale economiei româneşti – atragerea populaţiei şi a capitalului privat către bursă – ar putea fi puse în pericol de decizii fiscale pripite.
Ministerul Finanţelor a propus recent majorarea impozitelor pe câştigurile din tranzacţii bursiere, de la 1% la 2% pentru deţineri mai mari de un an şi de la 3% la 4% pentru cele sub un an. La prima vedere sumele nu par mari: un profit de 1.000 de lei ar însemna o taxă mai mare cu 10 lei. Însă, spun brokerii, miza nu sunt câţiva lei în plus, ci chiar încrederea investitorilor.
„Credem că piaţa poate să accepte aceste niveluri, dar este foarte important ca investitorii să stea liniştiţi că asta va fi şi nu va mai veni şi altceva”, a explicat Remus Vulpescu, director general al BVB, citat de analiștii Ziarului Financiar.
Bursa, singura care asigură colectarea integrală a impozitelorIntrodus în 2023, actualul sistem de taxare presupune impozit reţinut direct de brokeri sau fonduri, eliminând declaraţiile anuale şi birocratia pentru investitori. Rezultatul a fost că numărul investitorilor aproape s-a dublat, iar gradul de colectare a ajuns la 100%, un record pentru economia locală: „Bursa, ca domeniu de activitate care atrage investitori, contribuie la un grad de colectare de 100% a impozitelor. Nu cunosc un alt sector unde colectarea să fie la fel de completă”, a punctat Virgil Zahan, CEO al Goldring.
Temerea participanţilor la piaţa de capital este că modificările repetate ar putea grăbi vânzările, ar trage în jos preţurile acţiunilor şi ar complica listările prin care statul vrea să atragă bani la buget: „Orice ştire legată de majorarea taxelor poate genera un val de vânzări, cu impact şi asupra fondurilor de pensii”.
Brokerii cer menţinerea nivelului actual de taxarePotrivit fondatorului TradeVille, cel mai important broker de retail din România, care are peste 100.000 de clienţi şi a intermediat doar anul acesta tranzacţii de 2,3 miliarde de lei, menţinerea actualului regim fiscal este esenţială: „Ceea ce propunem şi solicităm este ca nivelul de taxare să fie menţinut la nivelul actual pentru a proteja piaţa de capital, care este în creştere şi poate ajuta la privatizări şi finanţări”.
Altfel, România riscă să îşi piardă avantajul câştigat greu, spun brokerii profesioniști: „Am văzut un influx de clienţi şi de volume datorită faptului că România a devenit, din punct de vedere fiscal, net competitivă faţă de alte ţări. Schimbarea acestui sistem poate să aibă efectul invers”, consideră directorul adjunct BT Capital Partners, Vlad Pintilie.
Corecţiile din piaţă pot închide uşa listării companiilor de statSemnalele negative din piaţă se observă deja. Indicele BET a scăzut trei zile la rând după apariţia proiectului de majorare, iar o corecţie mai amplă ar închide „fereastra favorabilă” prin care statul ar putea lista sau vinde pachete minoritare la companii precum Romgaz şi Hidroelectrica, la preţuri record.
Mai mult decât atât, potrivit analiștilor citați, România ar putea pierde din atractivitatea regională chiar în momentul în care spera la o promovare în categoria pieţelor emergente MSCI (indice global care reuneşte bursele ţărilor aflate în dezvoltare) – un pas care ar aduce vizibilitate la nivel mondial şi acces la fonduri internaţionale de peste 1.300 miliarde de dolari.
„Doar prin menţinerea acestor condiţii putem spera la venituri mai mari pentru buget, nu la o descurajare bruscă ce ar genera vânzări şi scăderea preţurilor”, a explicat șeful Asociației Administratorilor de Fonduri, Jan Pricop, organizaţie care reprezintă o industrie cu active de 50 miliarde de lei şi un milion de investitori.
Articolul Piaţa de capital avertizează Guvernul: Avem nevoie de stabilitate în taxarea investiţiilor apare prima dată în Mediafax.
