Ministrul Muncii, Florin Manole, a comentat la Digi 24 problema fraudelor în sistemul de ajutoare pentru persoanele cu dizabilități.
Referitor la subiectul persoanelor cu dizabilități, ministrul a spus: „Sunt lângă premier pe tema fraudei. Da, acolo are dreptate. Corpul de control a făcut controle”.
El a dat un exemplu concret: „A vorbit premierul despre o anumită vamă unde sunt 11 vameși și au toți dizabilități. 6 dintre ei au renunțat deja. În săptămâna viitoare, documentele vor merge la parchet”.
25% incorectitudini în unele județeÎntrebat cât de mare este frauda, ministrul a răspuns: „Avem eșantioane în anumite județe unde am făcut controle. Eșantioane. Nu vreau să le generalizez. În care au fost și 25% incorectitudini”.
„Avem cazurile celebre cu persoanele cu deficiențe grave de vedere care aveau permis de conducere și îl foloseau. După încrucișări de baze de date Agenția pentru Dizabilitate cu Poliția Rutieră au început să renunțe foarte multe dintre ele la dizabilitate, în ghilimele”.
Fond special pentru persoanele cu dizabilitățiMinistrul a anunțat o măsură concretă: „Mai mult decât atât pentru oamenii aceștia care au nevoi reale, putem și trebuie să constituim un fond. Și premierul este de acord”.
El a explicat: „După legea bugetului de anul acesta voi veni cu proiectul care să înființeze un fond pentru persoanele cu dizabilități care să fie colectat din taxele pe care companiile care au peste 50 de angajați le plătesc acum la bugetul de stat și se duc așa în neant. Se duc în buget în modul general. Se pierd acolo”.
Referitor la utilizarea acestui fond, Manole a spus: „Aceste companii plătesc niște taxe care ar trebui colectate într-un fond pentru persoanele cu dizabilități care să sprijine de exemplu cu diferite facilități ca persoanele cu dizabilități care pot lucra să intre în piața muncii”.
Persoană dedicată în fiecare județReferitor la măsuri concrete, Manole a anunțat: „Am cerut Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă să aibă o persoană dedicată în fiecare județ pentru tema angajării persoanelor cu dizabilități”.
Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat la Digi24 că statul are la dispoziție mecanisme și fonduri europene pentru sprijinirea angajărilor, însă multe dintre aceste măsuri așteaptă încă decizia politică finală.
Declarațiile vin pe fondul falimentelor în rândul micilor întreprinderi și al temerilor privind concedieri și reduceri în administrația publică.
Oficialul a subliniat că Partidul Social-Democrat a propus încă din toamnă un pachet de relansare economică, care include subvenționarea locurilor de muncă pentru anumite categorii vulnerabile, în special tinerii aflați la primul job.
Subvenții pentru tineri și fonduri europene nefolositePotrivit ministrului, există posibilitatea acordării unei subvenții pentru tinerii care se angajează pentru prima dată, finanțată din fonduri europene.
Mecanismul prevede susținerea angajatorului timp de doi ani, cu condiția menținerii tânărului angajat încă 18 luni pe contract pe perioadă nedeterminată.
Proiectul legislativ este deja redactat, iar bugetul necesar există, însă aplicarea depinde de acordul guvernului.
Florin Manole a precizat că această măsură face parte dintr-un pachet mai amplu de relansare economică, propus de PSD pentru domenii-cheie precum munca, sănătatea, energia și agricultura.
Decizii în coaliție și limitele negocierii politiceMinistrul a recunoscut că nu toate propunerile PSD au fost acceptate în coaliția de guvernare.
Unele măsuri, precum plafonarea prețurilor la alimente sau creșterea salariului minim, au fost intens negociate și adoptate în final prin consens, însă alte inițiative au rămas blocate.
Florin Manole a subliniat că deciziile finale aparțin premierului, dar că partenerii de coaliție trebuie să se respecte reciproc.
El a admis că unele subiecte sensibile au fost amânate, în ciuda presiunii publice.
Pensii, alocații și salarii bugetare, fără majorăriÎn ceea ce privește veniturile populației, ministrul a confirmat că pensiile rămân înghețate în 2026, după decizia guvernului de a bloca punctul de pensie încă din primul pachet de măsuri.
Alocațiile pentru copii și salariile din sectorul public vor avea aceeași soartă pe parcursul acestui an.
Ca măsură compensatorie, Guvernul analizează acordarea unui sprijin financiar pentru pensionarii cu cele mai mici venituri, în funcție de resursele bugetare disponibile.
Ajutor pentru energie destinat gospodăriilor vulnerabileMinistrul a reamintit existența unui sprijin lunar de 50 de lei pentru gospodăriile cu venituri foarte mici, acordat pe loc de consum.
Măsura, inițial limitată până în martie, a fost prelungită până la finalul anului 2026.
Ajutorul se adresează persoanelor care trăiesc singure sau gospodăriilor cu venituri sub pragul stabilit, fiind menită să atenueze impactul creșterii prețurilor la energie.
Alte măsuri, inclusiv pentru gaze, ar putea fi anunțate separat de Ministerul Energiei.
Marius Lazurca a comentat la Antena 3 atât invitația președintelui Trump pentru „Consiliul pentru Pace„, cât și tensiunile legate de Groenlanda, explicând poziția președintelui Nicușor Dan.
Referitor la invitația președintelui american Donald Trump pentru crearea unui „Consiliul pentru Pace”, Lazurca a explicat poziția președintelui Nicușor Dan.
„Președintele Dan nu a reacționat ca o minoritate totuși de șefi de state, trei din șaizeci, care au mulțumit public pentru primirea invitației”, a spus consilierul prezidențial.
El a precizat: „Administrația prezidențială a confirmat primirea invitației. Președintele Dan a mobilizat deja echipa pentru a analiza nu numai invitația, ci substanța inițiativei președintelui Trump”.
Lazurca a subliniat: „Mi se pare nepotrivit ca președintele României să răspundă în pripă unei inițiative totuși foarte importante a președintelui Trump. O inițiativă care angajează România, pe termen cel puțin mediu, dacă nu lung”.
Analiza invitației: participare sau refuz?Întrebat dacă România se gândește să plătească un miliard de dolari pentru a participa la acest comitet sau poate să nu participe deloc, Lazurca a răspuns: „Angajamentul de a plăti o sumă care nu e irelevantă în contextul dificultăților fiscal-bugetare ale României e o răspundere care nu mi-aparține. Ar trebui ca Guvernul să se pronunțe sau președintele României”.
Referitor la ce analizează administrația prezidențială, consilierul a explicat: „Ne interesează să înțelegem nu numai detaliile inițiativei președintelui Trump și angajamentele pe care România le asumă, ci și în ce fel echilibrele tuturor raporturilor pe care România le-a angajat cu Statele Unite și cu statele din Uniunea Europeană sunt afectate”.
El a subliniat: „Nu dorim să angajăm încă o dată România nici politic, nici financiar într-o inițiativă pe care pentru moment nu o înțelegem în ultimele ei consecințe”.
Întrebat dacă a fost o surpriză, Lazurca a confirmat: „A fost o surpriză, fără îndoială”.
Tensiunile pe tema GroenlandeiReferitor la conflictul legat de Groenlanda, moderatoarea a menționat că secretarul general NATO, Marc Rutte, se va întâlni cu ministrul apărării al Danemarcei și că opt țări europene au emis o declarație comună de solidaritate cu Groenlanda după amenințările lui Trump.
Întrebat care este poziția Administrației Prezidențiale față de intențiile lui Donald Trump în Groenlanda, Lazurca a făcut mai întâi o corecție importantă.
„Președintele Dan urmărește interesele României, nu poziția Franței”„Dacă președintele României se poziționează similar sau identic cu un alt șef de stat, e o pură coincidență. Șeful statului român urmărește interesele României și emite poziția României, niciodată poziția Franței sau a unui alt stat”, a declarat consilierul prezidențial.
Referitor la criza actuală, Lazurca a explicat: „Președintele României se situează nu în mijlocul celor două poziții pentru moment antagonice, ci de partea solidar cu ambele poziții”.
Mesajul președintelui Dan interpretat de consilierConsilierul prezidențial a explicat ce a semnalat președintele prin postarea de pe rețelele de socializare.
„Toți ar trebui să fim îngrijorați de faptul că există această sfadă în interiorul Occidentului global. Occidentul global este alianța care a asigurat pacea globală și a reprezentat cea mai mare sursă de prosperitate și de ordine internațională după cel de-al doilea război mondial”, a interpretat Lazurca.
El a subliniat: „Ar trebui pe toți să ne îngrijoreze această zânzanie în interiorul Occidentului colectiv, fiindcă vom priva scena globală de cea mai importantă sursă de ordine și de stabilitate și de pace”.
Referitor la ce spune președintele Dan, consilierul a explicat: „Băieți, opriți-vă, fiindcă ne facem rău unul altuia”.
Întrebat cine sunt „băieții” – Trump și Macron? – Lazurca a confirmat: „Băieții fiind toți. Mi-e foarte greu să utilizez cuvântul tabere în momentul de față, fiindcă noi ar trebui să fim o singură tabără”.
„Poziția României este că ar trebui să depășim cât mai rapid această poziționare superficial-adversarială pentru a reveni prin dialogul pentru care pledează președintele Dan”, a spus Lazurca.
„E urgent să revenim la dialog, e urgent să dezescaladăm retorica, e urgent să vorbim mai puțin cu publicul nostru național și mai mult între noi, e urgent să renunțăm la tentația de a ne adresa publicului utilizând rețelele de socializare. Mai multă discreție, mai puțină retorică și mai mult dialog diplomatic. Asta spune în fond președintele Dan”.
Ministrul Muncii, Florin Manole, a recunoscut într-o intervenție la Digi24 că anul 2026 va fi dificil pentru o mare parte a populației, în special pentru cei cu venituri mici.
Creșterea TVA, inflația și majorarea impozitelor locale sunt factori care vor continua să apese asupra nivelului de trai.
Întrebat dacă familia sa a resimțit majorarea impozitelor locale, ministrul a confirmat că acestea au crescut considerabil, menționând că soția sa a plătit aproximativ 1.200 de lei pentru o locuință din Chitila, față de 400-500 de lei anul trecut.
Manole a subliniat însă că problema reală nu este impactul asupra familiilor cu venituri mari, ci presiunea disproporționată exercitată asupra celor cu venituri reduse.
Impozitarea progresivă, soluție discutată în coalițieMinistrul a reiterat că impozitarea progresivă rămâne, în opinia sa, soluția corectă pentru reducerea inechităților fiscale.
Potrivit acestuia, sistemul actual pune o presiune egală pe oameni cu venituri foarte diferite, ceea ce afectează grav categoriile vulnerabile.
Florin Manole a arătat că această soluție este susținută de rapoarte ale Comisiei Europene și ale Băncii Mondiale, însă implementarea ei depinde de o decizie politică în cadrul coaliției de guvernare, unde există opoziție.
În paralel, ministrul a insistat pe necesitatea îmbunătățirii colectării taxelor, combaterii evaziunii și reformării companiilor de stat cu pierderi.
TVA, salariul minim și impactul asupra nivelului de traiMinistrul a admis că majorarea TVA a fost inevitabil resimțită de populație și a contribuit la creșterea inflației.
El a precizat că partidul său s-a opus acestei măsuri încă din negocierile inițiale, tocmai din cauza efectelor asupra bugetelor mici.
În ceea ce privește salariul minim, Manole a confirmat că acesta va crește abia de la jumătatea anului, în urma unei negocieri politice.
Sprijin pentru pensionarii cu venituri miciO veste pozitivă ar putea veni pentru pensionarii cu venituri reduse.
Ministrul a anunțat că va propune în coaliție reluarea schemei de sprijin financiar acordate anul trecut, când aproximativ două milioane de pensionari au primit un ajutor total de 800 de lei.
Valoarea exactă a sprijinului pentru 2026 nu a fost stabilită, însă Florin Manole a declarat că obiectivul este cel puțin menținerea nivelului anterior.
El a criticat înghețarea pensiilor decisă de guvern, subliniind că inflația afectează în primul rând pensionarii cu venituri mici.
Întrebat despre istoricul PSD în raport cu SRI și dacă PSD vrea din nou șefia serviciului, Manda a răspuns: „Cel puțin în ceea ce privește PSD-ul, miniștrii nu au fost puși de servicii. PSD-ul a pus miniștrii, pe un vot intern”.
Întrebat dacă PSD a cerut șefia SRI în negocierile din coaliție sau cu președintele, secretarul general a răspuns: „Nu a fost nicio negociere în coaliție”.
Referitor la procedura corectă, Manda a explicat: „Abordarea corectă este cea pe care a spus-o președintele României. Fiind vorba de acest mecanism de punere în funcție – președintele propune și Parlamentul votează – atunci când va avea niște nume, va veni și va propune coaliției numele și rămâne să vedem dacă cei din coaliție sunt de acord sau nu”.
„Nu știu cine o să fie”Când moderatoarea a menționat că PSD ar fi livrat presei două nume pentru șefia SRI și a întrebat ironic dacă Manda ar putea fi viitorul șef, acesta a răspuns: „Nu cred. Nu. Nu știu cine o să fie”.
El a negat: „Nu cred că a propus sau a livrat partidul nostru către presă două nume. Am văzut destul de multe nume apărute în spațiu public”.
Manda a subliniat: „Este clar că va exista o consultare între președinte și partidele politice. Propunerea vine din partea președintelui României”.
Condițiile PSD pentru votul în ParlamentÎntrebat care sunt condițiile PSD pentru a trece propunerea în Parlament, Manda a enumerat: „Ar trebui să fie un civil. Ar trebui să fie o persoană echilibrată. Ar trebui să fie o persoană care să scoată sau să păstreze Serviciul Român de Informații din afara jocurilor politice”.
Când moderatoarea a spus „depinde ce e civil, domnule Manda. Dumneavoastră sunteți un civil?”, secretarul general PSD a răspuns: „Eu sunt un civil, 100%. Nu cred că se poate îndoi cineva. Numai dacă ne uităm la ce am pățit eu sau doamna mea de-a lungul timpului”.
El a precizat însă: „Dar nu spun asta că ar trebui să fie un civil acolo” – referindu-se la faptul că nu se propune pe sine pentru funcție.
„Parchetele nu intră la mezat”
Întrebat dacă șefia parchetelor intră la acest „mezat”, Manda a răspuns categoric: „Nu”.
„Un guvern pro-european fără PSD nu se poate. De aici încolo trageți dumneavoastră concluziile”, a declarat Claudiu Manda la Antena 3.
Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a clarificat ce scenarii sunt pe masa partidului după consultarea internă privind rămânerea la guvernare.
„Un guvern pro-european fără PSD nu se poate”Întrebat ce se întâmplă dacă PSD decide să iasă de la guvernare, Manda a exclus varianta susținerii unui guvern minoritar.
„Varianta să ieșim de la guvernare și să votăm un guvern minoritar, care să facă orice consideră, fiind investit cu voturile noastre, este exclusă”, a răspuns Claudiu Manda.
„Un guvern pro-european fără PSD nu se poate și de aici încolo trageți dumneavoastră concluziile”.
Trei întrebări pentru consultarea internăReferitor la ce vor fi întrebați membrii PSD, Manda a enumerat: „Există această întrebare dacă rămânem sau nu la guvernare, dacă rămânem sau nu alături de USR, dacă rămânem cu un prim-ministru sau să solicităm un alt prim-ministru”.
El a subliniat: „Vom întreba pe colegii noștri toate aceste întrebări, așa fel încât să vedem care este poziția lor”.
Cu sau fără USR?Întrebat dacă PSD vrea un alt guvern cu un alt premier, cu sau fără USR, secretarul general a răspuns diplomatic: „Este prea devreme să spunem lucrul acesta”.
Referitor la ce are PSD cu USR, Manda a explicat: „Sunt colegi care s-au exprimat în acest sens, că nu ne regăsim într-un guvern cu USR. Mi se pare că principalele probleme din guvern vin de acolo și nu numai mie”.
Criticile la adresa ministrului MediuluiManda a dat exemple concrete de nemulțumiri legate de ministrul Mediului de la USR.
„Avem o situație care s-a întâmplat cu 100 de mii de oameni care au stat fără apă niște zile întregi în care n-are nicio responsabilitate, nicio vină”, a spus el.
Legat de soluții, Manda a spus: „Rămâne să vedem. Ori românii, dar trebuie să-și găsească o majoritate, ori dacă nu, asumăm un program comun în care, dacă nu suntem de acord cu niște lucruri, nu mergem mai departe noi”.
El a conchis: „Rămâne să vedem cum vor funcționa lucrurile”.
Referitor la lipsa dezbaterii pe acest subiect, Claudiu Manda a răspuns: „La noi nu a existat o dezbatere publică. Ministerul Agriculturii spune un lucru, ministerul de Externe nu ține cont de ce spune ministerul Agriculturii”.
Întrebat despre consultarea în coaliție, secretarul general PSD a fost categoric: „În coaliție noi nu am discutat. Inacceptabil să nu discuți așa ceva politic în coaliție, niciodată”, a citat Manda declarația liderului UDMR, Kelemen Hunor.
Premierul invocă un acord cu președinteleKelemen Hunor a declarat că situația este inacceptabilă și că nu a existat discuție nici în guvern, nici în coaliție. Premierul Bolojan a susținut însă că „a existat un acord între guvern și președinte”.
Referitor la acest aspect, Claudiu Manda a subliniat: „Întrebarea este cine a mandatat ambasadorul nostru de la Coreper să voteze. Acolo era un moment în care putea să fie blocat dacă era România și încă o țară”.
Grindeanu nu a fost consultatÎntrebat dacă vicepremierul Sorin Grindeanu a dat acordul PSD-ului lui Bolojan, Manda a răspuns: „Eu sunt sigur că nu. Am vorbit în toată această perioadă cu domnul Grindeanu, cred că vorbeam și de două și de trei ori pe zi”.
Când moderatoarea l-a întrebat „Acordul guvernului înseamnă Bolojan și atât?”, secretarul general PSD a confirmat implicit această interpretare.
Referitor la modul în care s-a ajuns la această situație, Manda a dezvăluit: „Când au dat drumul la acest memorandum și au văzut împotrivirea de la Ministerul Agriculturii, au hotărât mai degrabă să oprească memorandumul și să o facă fără consultare în guvern. Și fără consultare în coaliție”.
Primul subiect la ședința de coalițieReferitor la ce urmează să facă PSD, secretarul general a anunțat: „Cred că la prima întâlnire a coaliției și cred că va fi luni, adică mâine, unul dintre subiectele care se va discuta, dacă nu cumva primul, este acesta”.
El a pus întrebarea: „Cum facem cu decizii atât de importante să fie trecute fără să se asculte și la alte puncte de vedere?”.
Referitor la poziția PSD, Manda a fost clar: „Pot să vă spun că PSD-ul este împotriva și că se va lupta să protejeze fermierii din Europa”.
Respinge acuzațiile USRÎntrebat despre votul europarlamentarilor PSD, Manda a respins acuzațiile: „Marea minciună pe care o vedem în zona USR-iștilor, care spun că noi, europarlamentarii, inclusiv eu, am votat acordul. Noi nu am votat acordul. Noi am votat atunci o clauză de salvgardare și câteva solicitări de protecție a fermierilor din Europa”.
El a precizat că acordul va ajunge pe masa Parlamentului European abia în aprilie-mai.
Sesizare la Curtea EuropeanăReferitor la ce poate face PSD acum, Manda a răspuns: „Săptămâna viitoare la Strasbourg, există pe ordinea de zi un proiect de hotărâre în care va putea sesiza Curtea Europeană de Justiție. Noi vom vota acest proiect”.
Întrebat dacă există șanse de succes, secretarul general PSD a spus: „S-ar putea să existe și o majoritate care să treacă și atunci să vedem dacă se va ajunge acolo la un conflict juridic”.
Riscuri pentru fermieri și consumatoriReferitor la riscurile pe care le presupune acordul, Claudiu Manda a explicat: „Fermierii, mai ales în zona de producție zootehnică, au o mare problemă. Se luptă cu produse din America de Sud, unde nu știi dacă au hormon de creștere, nu știi ce norme respectă”.
El a dat un exemplu concret: „Imporți lapte praf, faci iaurt în Olanda și pe rafturile din România o să apară că este iaurt produs în Europa, dar de fapt este cu lapte praf din țările din America Latină”.
La final, întrebat despre declarația lui Kelemen Hunor, Manda a răspuns ironic: „Ce pot să le spun celor de la UDMR? Bine ați venit în club!. De foarte multe ori s-a întâmplat să fie luate decizii și nu bune în care să nu fim cooptați și să ne trezim cu ele pe masă”.
Printul Harry ar putea fi în pragul unui moment decisiv, după ani de conflicte publice cu Familia Regală și instituțiile britanice, scrie Express.
Experții sugerează că anul 2026 ar putea marca un punct de cotitură, alimentat de restabilirea securității și de reluarea legăturilor cu familia.
Decizia privind securitatea deschide calea revenirii în Regatul UnitUn element-cheie îl reprezintă așteptata reinstalare a protecției de securitate finanțate de statul britanic pentru Prințul Harry.
Dacă va fi confirmată, decizia le-ar permite lui Harry și lui Meghan să viziteze Marea Britanie fără perioade lungi de notificare pentru securitate.
Comentatorii regali spun că această schimbare elimină un obstacol major care a ținut familia Sussex departe de Regatul Unit.
Totodată, ar putea reduce anxietatea de lungă durată a lui Harry legată de siguranța soției și a copiilor săi în Marea Britanie.
Potrivit analiștilor, îmbunătățirea condițiilor de securitate ar putea permite vizite mai frecvente și ar crea spațiu pentru refacerea relațiilor tensionate.
De asemenea, l-ar ajuta pe Harry să participe la activități caritabile și să se pregătească pentru Jocurile Invictus de la Birmingham din 2027.
Copiii, o posibilă punte spre reconciliereObservatorii cred că cei doi copii ai lui Harry, prințul Archie și prințesa Lilibet, ar putea avea un rol important în atenuarea atitudinilor publice și regale.
Copiii nu au mai vizitat Regatul Unit din 2022, ceea ce a limitat relația lor cu bunicul lor, regele Charles al III-lea.
Experții regali susțin că o vizită care să îi includă pe copii ar stârni interes global și o reacție publică mai favorabilă.
Unii consideră că prezența lor ar putea redeschide dialogul cu membrii seniori ai familiei regale, inclusiv cu prințul William, deși așteptările rămân rezervate.
Comentatorii subliniază că orice progres depinde de încredere și discreție, după dezvăluirile publice din trecut.
Imagine publică fragilă și încredere afectatăÎn ciuda unui posibil capital de bunăvoință, popularitatea lui Harry în Marea Britanie rămâne afectată de interviuri, procese și memoriile sale.
Criticii se întreabă dacă Sussex-ii pot evita noi dezvăluiri publice legate de proiecte media sau de streaming.
Experții sunt de acord că refacerea încrederii necesită reținere constantă și o îndepărtare clară de disputele publice.
Jocurile Invictus, un posibil nou început simbolicSe așteaptă ca atenția lui Harry să se concentreze asupra Jocurilor Invictus, o cauză strâns legată de identitatea sa publică.
Potrivit relatărilor, el l-ar fi invitat pe regele Charles al III-lea să deschidă ediția din 2027, un gest cu valoare simbolică.
Deși provocările persistă, analiștii consideră că securitatea, familia și serviciul public îi oferă lui Harry cea mai bună șansă la reconciliere.
Întrebat, la Antena 3 CNN, despre afirmația unui primar, potrivit căruia „Bolojan cântă la vioară și PSD dansează”, Manda a răspuns: „Nu aș vrea să spun că domnul Bolojan cântă la vioară și noi dansăm, ci mai degrabă că domnul Bolojan cântă de multe ori, nu cântă din același playlist. Nu că dansăm, dar ascultăm”.
El a lăsat deschisă posibilitatea schimbării premierului. „Cred că ar putea să vină un moment în care să spunem hai să schimbăm lăutarul că nu mai merge, nu mai respectă playlist-ul și atunci nu am reuși să-l mai ascultăm”, a adăugat secretarul general PSD.
PSD face consultări interne pentru ieșirea de la guvernarePSD desfășoară consultări în interiorul partidului pentru a decide dacă mai rămâne la guvernare alături de PNL și USR.
„Am intrat la guvernare pentru oameni și că ar trebui să guvernăm pentru oameni. Astăzi când ne uităm, nu prea vedem astfel de efecte”, a spus Claudiu Manda.
El a precizat că decizia nu ține de numirile la servicii sau parchete, ci de bugetul pe 2026. „Nu ține de servicii sau de parchete, ci are legătură, în primul rând, cu bugetul”, a explicat el.
Bugetul, criteriul decisivManda a subliniat că bugetul ar fi trebuit gata din noiembrie pentru anul următor, dar încă nu există un termen clar.
„Suntem la jumătatea lui ianuarie și nu știm când o să fie bugetul. Că o să fie în februarie, că o să fie în martie, că o să fie în aprilie. Nu știm când o să fie bugetul”, a declarat secretarul general PSD.
El a adăugat că PSD va lua decizia în foruri largi, cu aproximativ 5.000 de membri, după modelul în care au decis intrarea la guvernare.
„Am blocat intenții ale primului ministru”Claudiu Manda a făcut un inventar al motivelor pentru care social-democrații ar putea părăsi guvernarea.
„Am ajuns să explicăm lucruri care s-au întâmplat de bine, mai degrabă când ne-am ținut sau am blocat anumite intenții ale primului ministru”, a spus el.
Manda a dat ca exemple creșterea salariului minim pe economie, plafonarea prețurilor la alimente de bază, blocarea măsurilor împotriva administrației publice locale.
„Ne-am luptat pentru salariul minim. Plafonarea prețurilor la alimentele de bază. Dacă nu eram noi să ne luptăm pentru ele, nu se întâmpla”, a declarat Manda.
Scandalul cu administrația publică localăSecretarul general PSD a criticat și măsurile propuse de Bolojan pentru administrația locală.
„Au citit pe bandă în guvern un text în care interziceau la administrația publică locală. Primarii nu mai aveau voie să cumpere hârtie pentru certificate de naștere sau de deces. Nu mai aveau voie să facă reparații”, a povestit el.
Manda a spus că s-a discutat reducerea cu 45% a posturilor din organigrame la primării, ceea ce ar fi dus la situații absurde.
„E o primărie care are 11 angajați și trebuie să dea afară 5 și să rămână cu 6. Altă primărie are 25 de posturi în organigramă, 11 ocupate, și conform formulei mai are de angajat încă 3-4″, a explicat el.
„Bolojan și USR au armonizat mesajul”Claudiu Manda a observat „o armonizare a mesajului public între domnul Ilie Bolojan și USR. Sunt voci în PNL, au început să apară și în spațiu public, de primari PNL care nu se mai regăsesc într-un astfel de mesaj”, a declarat secretarul general PSD.
Ordinea geopolitică globală „așa cum o cunoaștem” și „viitorul” NATO sunt în joc, a declarat el în timpul unei vizite în Norvegia – una dintre țările vizate de amenințarea lui Trump.
„Nu am nicio îndoială că există un sprijin european puternic” pentru Danemarca în această dispută, a declarat el într-o conferință de presă, adăugând că Europa este mai puternică „când ne arătăm colectiv forța”.
Mark Rutte a discutat cu Donald TrumpÎntre timp, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că a discutat cu președintele american Donald Trump despre „situația securității în Groenlanda și Arctica”.
A afirmat că „vor continua să lucreze la acest subiect”.
El nu a oferit mai multe detalii despre discuție. A spus doar că așteaptă cu nerăbdare să se întâlnească cu președintele american la reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc la sfârșitul acestei luni.
Prăbușirea monedei naționale, inflația explozivă și deprecierea puterii de cumpărare au creat tensiuni sociale majore, într-o societate și așa inegală. Efectele sancțiunilor economice, financiare și tehnologice s-au suprapus unor dezechilibre interne, creând un efect de cauzalitate cumulativă devastator. O țară cu potențial economic ridicat, Iranul a colapsat sub acțiunea agregată a unor tensiuni interne și externe. Poate ieși greu din această menghină, în opinia mea doar prin ridicarea sancțiunilor și reforme economice consistente. Factorul încredere este cheia revenirii.
Motivația economică a protestelor. Puține analize explică motivația reală a protestelor din Iran. Nu revendicările politice reprezintă principala cauză a protestelor, ci motivația economică. Disperarea economică evidentă a majorității populației generează una dintre cele mai grave crize din istoria Iranului. Protestele masive declanșate începând din 28 decembrie 2025 au drept cauză principală disperarea economică, generată de reducerea abruptă a nivelului de trai. De altfel, cererile principale ale protestatarilor țin de măsuri privind stabilizarea monedei, protecția împotriva inflației și reducerea prețurilor. Se observă că fenomenele asociate crizei economice formează spațiul comun care a reunit grupuri eterogene de protestatari, cu nemulțumiri diverse.
Șocurile economice s-au transformat în tensiuni sociale grave și într-o criză politică și de încredere. Este exemplul unei țări îngenuncheate de politici greșite (inclusiv economice) și de sancțiunile internaționale impuse. În primul rând, prăbușirea monedei naționale (rialul) față de dolar cu 17% în decembrie (un declin total de 153% în ultimul an) (Infografic 1) s-a dus în creșterea inflației. Peste 1,5 milioane riali pentru un dolar (în prezent 1,06 milioane riali pentru un dolar) reprezintă un record istoric. Creșterea excesivă a prețurilor a condus la o scădere dramatică a puterii de cumpărare pentru marea majoritate a populației iraniene. Inflația explozivă a ”stimulat” la rândul ei deprecierea masivă a monedei, intrându-se într-un cerc vicios. O inflație medie anuală de 42,2% cu o creștere a prețurilor la alimente, băuturi și țigări de 72% sunt semne ale unei crize economice severe. Produse alimentare strict necesare, servicii medicale și bunuri de bază din import au devenit atât de scumpe încât au devenit inaccesibile pentru o mare parte a populație. Și vorbim despre o societate polarizată, despre o populație cu o rată de sărăcie absolută de 30% (aprox 28 milioane persoane) și cu o rată de sărăcie extremă de 7% (în jur de 7 milioane de persoane suferind de foamete și malnutriție)
Cum s-a ajuns aici? Printr-o combinație de politici greșite ale căror efecte s-au suprapus celor generate de sancțiunile impuse Iranului din cauza programului său nuclear. Sistemul dual privind cursul de schimb (un curs de schimb administrat pentru marile companii – și anumiți importatori și un curs liber, pentru cetățenii obișnuiți) a intrat în colaps, ros de corupție și căutare de rentă. Începând cu anul 2011, impunerea sancțiunilor a redus încasările valutare din vânzările de petrol (acestea scăzând de șase ori, de la 1,8 milioane barili pe zi înainte de 2011 la doar 300.000 barili pe zi), a condus la deficite bugetare ridicate și a redus potențialul economic cu mai mult de jumătate.
Războiul de 12 zile din iunie 2025 cu Israelul a agravat aceste probleme economice, a generat o fugă a capitalului, reducerea investițiilor și creșterea costurilor de finanțare.
Peste toate acestea, proiecția de buget prezentată în noiembrie 2025, cu măsuri de austeritate pentru majoritatea populației (creșteri de taxe, indexarea doar la jumătate a salariilor din sectorul public etc) pe fondul unei societăți în K (puternic polarizată) a pus benzină peste focul ce începuse să ardă. Seceta pronunțată și lipsa apei în anumite regiuni au accentuat criza și nemulțumirile.
Încercarea guvernului de atenuare a nemulțumirilor sociale / protestelor prin ajutoare sociale de 40 dolari (la paritatea puterii de cumpărare) pentru 84 milioane beneficiari (90% din populație) nu a calmat tensiunile sociale grave (salariul mediu în Iran este de 255 dolari, iar minimul 110 dolari). Guvernul are o problemă structurală, neputând să recâștige încrederea în rândul populației privind stabilizarea economiei, a monedei naționale și reducerea inflației. Este prins în menghină, între tensiunile economice și sociale interne și tensiunile externe, mai ales din partea Israelului și SUA.
Repet, în prezent Iranul este un exemplu de țară care în ciuda unor puncte tari, a colapsat. O țară cu un potențial economic bun, cu rezerve însemnate de petrol și gaze (locul 3 în lume la rezervele de petrol și, respectiv, locul 2 în lume la cele de gaze), o pondere redusă a datoriei guvernamentale în PIB (35,9% din PIB în 2025) și cu o populație relativ tânără și educată, s-a prăbușit sub povara sancțiunilor, a izolării comerciale, financiare și tehnologice precum și a imposibilității menținerii echilibrelor externe (inclusiv efectele asupra cursului de schimb). Interesant, în 2025, 35% dintre exporturile și importurile Iranului sunt pe relația cu China, principalul partener comercial.
Cum influențează criza iraniană economia globală? În primul rând, prin șocurile asupra prețurilor la energie și gaze naturale. Aproximativ 20% din petrolul mondial și 30% din gazul natural lichefiat (LNG) tranzitează Strâmtoarea Ormuz, zonă extrem de vulnerabilă în cazul unui război. O blocare parțială ar putea crește prețul petrolului cu 10–30%, ducând barilul peste 85dolari. Aceasta ar putea adăuga între 0,6-0,8 puncte procentuale la inflația globală. Comerțul maritim din Golf, evaluat la peste 1.000 miliarde USD pe an, ar fi serios perturbat. În al doilea rând, criza iraniană și conflictul cu Israel măreste riscul geopolitic, cu efect în piețele financiare, creând volatilitate ridicată. În al treilea rând, o criză umanitară. Un conflict regional ar putea implica peste 70 de milioane de oameni din zonele direct afectate. Numărul refugiaților ar putea crește cu 2–5 milioane în statele vecine.
Cum poate ieși Iranul din cercul vicios în care a intrat? Doar prin ridicarea sancțiunilor internaționale, care să conducă la restabilirea încrederii interne și externe, investiții, refacerea potențialului economic și a plasei de siguranță socială.
Germania va întinde întotdeauna o mână de ajutor Statelor Unite pentru a găsi soluții comune.
Berlinul, însă, nu poate fi de acord cu Washingtonul în privința Groenlandei, a declarat Klingbeil într-un comunicat citat de AFP.
„Așadar, semnalul este foarte clar: nu vom fi șantajați și va exista un răspuns european”, a adăugat el.
Autoritățile europene au criticat anunțul președintelui american Donald Trump. Potrivit acestuia, opt țări vor fi supuse unui tarif vamal de 10% pentru că s-au opus controlului american asupra Groenlandei începând de luna viitoare.
Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Țările de Jos și Finlanda se află pe lista lui Trump. Nu e clar deocamdată dacă tarifele vor avea impact asupra Uniunii Europene ca bloc.
Scott Bessent îl apără pe Donald TrumpSecretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a apărat amenințarea președintelui american Donald Trump cu impunerea de tarife asupra Groenlandei în cadrul emisiunii NBC News „Meet the Press”, calificând-o drept „o decizie strategică a președintelui”.
„Este o decizie geopolitică, iar el poate folosi puterea economică a SUA pentru a evita un război fierbinte”, a afirmat acesta.
Întrebat de moderatoare ce situație de urgență națională ar justifica impunerea de noi tarife asupra a opt țări europene – o cerință prevăzută de Legea privind puterile economice în situații de urgență internațională, utilizată ca bază legală pentru multe dintre tarifele impuse de Trump –, Bessent a răspuns că „situația de urgență națională este evitarea unei situații de urgență națională”.
Administrația Națională de Meteorologie anunță că o masă de aer caldă provenită dinspre sud, asociată unui nou ciclon generat deasupra Mării Mediterane, se va ciocni cu aerul polar-arctic rece, pre-existent de la est și nord-est, legat de anticiclonul est-european.
Administrația Națională de Meteorologie
Contactul dintre cele două mase de aer cu temperaturi opuse va crea condiții meteorologice imposibil de previzionat cu precizie în acest moment.
Prima jumătate a lui ianuarie, cu ninsori și ger persistentPrima jumătate a lunii ianuarie 2026 a adus ninsori importante și depuneri de zăpadă în cea mai mare parte a țării. Au urmat temperaturi extreme. Până la 17 ianuarie, temperatura medie la nivel național era de -2,7 grade, mai scăzută cu 0,8 grade față de media perioadei 1991-2020.
Comparativ cu ultimii 5-6 ani, când media națională lunară a fost pozitivă, anul acesta iarna și-a intrat în drepturi.
Situație de blocaj la nivelul EuropeiUltima hartă sinoptică valabilă pentru 18 ianuarie 2026 indică o situație de blocaj la nivelul continentului european. Se remarcă persistența anticiclonului est-european, lobat dinspre zona Munților Ural peste jumătatea de est a Europei. Există și prezența a două zone ciclonice active – una în nord-vestul Oceanului Atlantic (la est de Islanda) și alta între Peninsula Iberică și nord-estul Africii.
Administrația Națională de Meteorologie
Aerul foarte rece de origine polar-arctică, provenit dinspre Câmpia Rusă, domină Belarus și Ucraina cu temperaturi sub -15 grade, în contrast cu masele de aer mai calde, oceanice sau subtropicale, cu valori de +5…+10 grade, care domină regiunile din sudul, vestul și nord-vestul continentului.
Ciclonul Harry lovește sudul EuropeiPână la mijlocul săptămânii viitoare, contextul sinoptic nu se va modifica semnificativ. Până joi, 22 ianuarie, ciclonul botezat Harry de către Agenția Meteorologică Spaniolă (AEMET) se va activa peste nordul Africii, cu valori ale presiunii ce vor scădea la centru sub 1000 mb.
Harry va retrograda către bazinul vestic și central al Mării Mediterane, unde va determina intensificări puternice ale vântului cu rafale de 70-90 km/h, dar local și peste 100 km/h. În zona costieră din estul Spaniei, sud-vestul Franței, insulele Baleare, Corsica, Sardinia și sudul Italiei, în 72 de ore se vor acumula cantități importante de apă – 50-70 l/mp și izolat peste 80-100 l/mp. În zonele respective vor fi valabile coduri generale galbene, portocalii și chiar roșii pentru Sardinia și sudul Italiei.
Ger persistent în România până joiÎn tot acest interval, România se va afla sub influența câmpului ridicat de presiune. Ca urmare a subsidenței și prezenței stratului de zăpadă, aerul din partea inferioară a troposferei se va suprarăci.
Administrația Națională de Meteorologie
Valul de frig va persista, vremea va fi deosebit de rece pe timpul zilelor, cu precădere în centru, sud și est, cu temperaturi maxime în marea lor majoritate cuprinse între -8 și -2 grade. În cursul nopților și dimineților, în cea mai mare parte a României va fi ger, cu temperaturi minime în general între -20 și -6 grade. Cele mai scăzute valori vor fi înregistrate în zonele depresionare din Transilvania.
Creștere treptată a temperaturilor de miercuriMiercuri și joi, valorile termice vor marca o creștere treptată, mai semnificativă în vest, nord-vest și în dealurile sudice, pe măsură ce presiunea atmosferică va scădea. Avansul ciclonului mediteranean către centrul și sud-estul Europei va aduce un aport de aer mai cald și umed.
În noaptea de miercuri spre joi, va crește probabilitatea ca în sudul și sud-estul țării, pe lângă ninsori, să avem parte și de precipitații sub formă de lapoviță și ploaie, care local să favorizeze depunerile de polei.
Iranul a fost zguduit de cele mai sângeroase proteste din ultimele decenii, autoritățile raportând cel puțin 5.000 de morți după săptămâni de manifestații la nivel național, scrie Reuters.
Demonstrațiile, declanșate inițial de dificultăți economice, s-au transformat rapid într-o contestare directă a regimului clerical, provocând o reprimare violentă din partea statului.
Protestele escaladează în cea mai gravă violență de după 1979Protestele au izbucnit pe 28 decembrie și s-au extins rapid în întreaga țară, atrăgând participanți din marile orașe și din centre regionale.
Potrivit unui oficial iranian, aproximativ 500 de membri ai forțelor de securitate se numără printre victimele violențelor.
Autoritățile au pus responsabilitatea pe seama „teroriștilor și protestatarilor înarmați”, acuzând grupuri sprijinite din exterior că au alimentat violențele.
Organizațiile independente pentru drepturile omului estimează un bilanț mai redus, dar totuși semnificativ, raportând mii de decese confirmate și peste 24.000 de arestări.
Justiția semnalează pedepse dureSistemul judiciar iranian a indicat că execuțiile ar putea continua împotriva celor acuzați de infracțiuni grave comise în timpul protestelor.
Oficialii au invocat acuzația de Mohareb, sau „război împotriva lui Dumnezeu”, infracțiune pedepsită cu moartea conform legii iraniene.
Anunțul a amplificat îngrijorările internaționale, mai ales după informațiile privind planificarea anterioară a sute de execuții.
Liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a apărat reprimarea, punând tulburările pe seama unor dușmani externi și grupuri armate.
Presiune internațională și reacția SUAPreședintele american Donald Trump a avertizat în repetate rânduri Iranul să nu execute protestatari, mulțumind Teheranului pentru suspendarea unor execuții.
Tensiunile au crescut însă după ce Khamenei l-a condamnat public pe Trump, acuzându-l de responsabilitate pentru victimele din Iran.
Organizațiile pentru drepturile omului cer în continuare transparență, în timp ce întreruperile internetului limitează sever fluxul de informații din interiorul țării.
Regiunile kurde, cele mai afectate de violențeOficialii și grupurile pentru drepturile omului afirmă că nord-vestul Iranului, locuit în mare parte de kurzi, a fost scena celor mai violente confruntări.
Există informații despre activitate separatistă armată în apropierea graniței cu Irakul, complicând și mai mult situația de securitate.
Deși protestele par să se fi diminuat, localnicii descriu o stare persistentă de teamă și traume de durată.
„Sunt profund îngrijorat de escaladarea declarațiilor publice dintre partenerii și aliații transatlantici cu privire la evoluțiile recente”, a postat Dan pe X.
„Trebuie să reluăm discuțiile directe între noi, la nivelurile diplomatice corespunzătoare”, adaugă președintele.
Mai devreme, țările vizate de amenințarea președintelui american Donald Trump cu impunerea de tarife ca urmare a opoziției lor față de planurile sale privind Groenlanda, au anunțat că „vor rămâne unite” în răspunsul lor.
„Amenințările cu tarife subminează relațiile transatlantice și riscă să ducă la o spirală descendentă periculoasă”, au declarat Marea Britanie, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Țările de Jos, Norvegia și Suedia.
Uleiurile sunt esențiale în bucătărie, însă alegerea celui potrivit poate influența decisv gustul, valoarea nutritivă și rezultatul gătitului.
Un chef privat explică care sunt cele șase uleiuri ce oferă cele mai bune rezultate, de la gătitul la temperaturi ridicate până la finisarea preparatelor, scrie Express.
Barry D’Arcy, chef pe iahturi private și fondator al Ocean Earth Chefs, spune că selecția uleiurilor este adesea subestimată.
El susține că uleiurile influențează modul în care mâncarea se gătește, aroma finală și echilibrul unei alimentații pe termen lung.
„Fiecare ulei reacționează diferit la căldură”, explică D’Arcy, subliniind că alegerile mici pot ridica nivelul meselor zilnice.
Potrivit lui, folosirea uleiului potrivit fiecărei tehnici îmbunătățește procesul de gătit și rezultatul final.
Uleiul de măsline: echilibru și aromăUleiul de măsline rămâne un element de bază în gătitul zilnic, însă utilizarea sa depinde de tip și moment.
Uleiul de măsline extravirgin este ideal pentru salate, gătit lent sau pentru finisarea preparatelor, acolo unde aroma contează cel mai mult.
Pentru temperaturi ridicate, variantele rafinate sau mai ușoare sunt mai stabile și evită gusturile amare.
D’Arcy evidențiază profilul de grăsimi sănătoase și procesarea minimă ca avantaje importante pentru mesele zilnice.
Performanță la temperaturi ridicate: avocado și rapițăUleiul de avocado se remarcă prin rezistența la temperaturi înalte, fiind potrivit pentru prăjire, coacere și gătire pe grătar.
Gustul său neutru lasă ingredientele să iasă în evidență, susținut de un profil nutritiv echilibrat.
Uleiul de rapiță, adesea trecut cu vederea, oferă versatilitate pentru prăjit, copt și dressinguri.
Chef-ul îl descrie drept o opțiune sigură, care oferă rezultate constante fără senzație de greutate.
Simplitate zilnică: uleiul de floarea-soareluiUleiul de floarea-soarelui este apreciat pentru previzibilitate și pentru gătitul rapid sau preparatele mai ușoare.
Deși nu are o aromă puternică, tocmai această discreție ajută preparatele să fie crocante și bine echilibrate.
În bucătăriile aglomerate, spune D’Arcy, acest ulei menține gătitul simplu și eficient.
Arome intense: uleiul de cocos și uleiul de muștarUleiul de cocos aduce o aromă dulce și caldă, potrivită pentru curry-uri, stir-fry și produse de patiserie.
Este recomandat mai ales pentru gust, nu ca bază zilnică de gătit.
Uleiul de muștar oferă note intense și ușor picante, ideale pentru legume și mâncăruri pe bază de linte.
Folosit cu moderație, adaugă personalitate fără a încărca preparatele.
Conform AFP, răspunsul a fost oferit de Marea Britanie, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Țările de Jos, Norvegia și Suedia.
Țările vizate de amenințarea președintelui american Donald Trump cu impunerea de tarife ca urmare a opoziției lor față de planurile sale privind Groenlanda „vor rămâne unite” în răspunsul lor, au arătat acestea într-o declarație comună duminică.
„Amenințările cu tarife subminează relațiile transatlantice și riscă să ducă la o spirală descendentă periculoasă”, au declarat Marea Britanie, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Țările de Jos, Norvegia și Suedia.
„Vom continua să rămânem unite și coordonate în răspunsul nostru. Ne angajăm să ne apărăm suveranitatea”, au afirmat acestea.
Prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Stoere îndeamnă la prudență în legătură cu un război comercial iminentPrim-ministrul norvegian Jonas Gahr Stoere a îndemnat la prudență în legătură cu un război comercial iminent, după ce președintele american Donald Trump a amenințat cu aplicarea de tarife suplimentare asupra a opt țări europene, inclusiv Norvegia, pentru sprijinul acordat Groenlandei.
„Cred că ar trebui să fim foarte atenți să nu ajungem la un război comercial care să scape de sub control. Nu cred că cineva ar avea de câștigat din asta”, a declarat Stoere pentru postul de televiziune NRK după o conferință de presă.
Uniunea Europeană va riposta dacă amenințările SUA se vor concretiza – prim-ministrul IrlandeiUniunea Europeană va riposta dacă amenințările SUA cu impunerea de tarife vamale împotriva aliaților europeni în legătură cu Groenlanda se vor concretiza, dar este prematur să se ia în considerare utilizarea „instrumentului anti-coerciune” al blocului, a declarat prim-ministrul Irlandei.
„Ritmul s-a accelerat foarte dramatic, foarte repede. Nu există nicio îndoială că Europa va riposta în mod evident dacă aceste tarife vor fi impuse, iar acest lucru va duce la o situație foarte gravă la nivel global”, a declarat Micheal Martin.
„Evident, trebuie să aibă loc un dialog pentru a preveni acest lucru… Nu intrăm încă în detalii și cred că (instrumentul anti-coerciție) este puțin prematur astăzi, dar, desigur, poate fi pus pe masă”, a adăugat Martin într-un interviu acordat postului național de televiziune RTE.
Ambasadorii celor 27 de țări membre ale Uniunii Europene se vor reuni duminică pentru o ședință de urgență în care vor discuta amenințarea cu impunerea de taxe vamale a președintelui american Donald Trump.
Cipru, care deține președinția rotativă a UE pentru șase luni, a anunțat sâmbătă seara că a convocat ședința pentru duminică.
În timp ce președintele american Donald Trump sugerează public ideea anulării alegerilor de la jumătatea mandatului, miza reală ar fi alta.
Deși Constituția îi interzice unui președinte să oprească alegerile, Trump și aliații săi urmăresc schimbări structurale mai discrete, care ar putea influența semnificativ votul din 2026, potrivit CNN.
De ce Trump continuă să vorbească despre anularea alegerilorConfruntat cu rate scăzute de aprobare și cu riscul pierderii controlului republican asupra Congresului, Trump a reluat în mod repetat ideea anulării alegerilor.
Casa Albă susține că afirmațiile sunt făcute în glumă, însă frecvența lor reflectă frustrarea față de opinia publică și vulnerabilitatea electorală.
Istoric, președinții pierd aproape întotdeauna locuri în Congres la alegerile de la jumătatea mandatului, iar chiar și o schimbare minoră ar putea oferi democraților mai mult control asupra deciziilor și cheltuielilor.
Din punct de vedere legal, Trump nu are autoritatea de a amâna sau anula alegerile.
Legea federală stabilește data votului, iar Constituția prevede instalarea unui nou Congres până în ianuarie 2027.
Deși statele pot ajusta alegerile în situații extreme, nu există precedent pentru anularea unui scrutin național.
Bătăliile pentru reconfigurarea circumscripțiilor, mai importante decât declarațiileÎn loc să anuleze alegerile, republicanii și democrații redesenează agresiv hărțile electorale.
Republicanii au obținut deja mai multe districte favorabile la nivel național, în timp ce democrații au contraatacat în state precum California.
Procesele în desfășurare și posibile decizii ale Curții Supreme privind Legea drepturilor de vot (Voting Rights Act) ar putea modifica din nou echilibrul de putere înainte ca alegătorii să ajungă la urne.
Aceste schimbări riscă să reducă numărul districtelor competitive și să slăbească reprezentarea minorităților politice în statele mari.
Extinderea influenței federale asupra regulilor de votAdministrația Trump a încercat să extindă controlul federal asupra alegerilor gestionate tradițional de state.
Au fost contestate regulile privind votul prin corespondență, standardele pentru mașinile de vot și protecția datelor alegătorilor.
Unele inițiative au fost blocate de instanțe, însă cazuri-cheie, inclusiv unul aflat pe rolul Curții Supreme, pot avea efecte majore.
În paralel, supravegherea securității electorale a fost redusă, prin diminuarea rolului agențiilor care protejează sistemele de vot împotriva atacurilor cibernetice.
Autoritățile se pregătesc pentru teste de stres electoraleOficialii electorali din mai multe state spun că se pregătesc discret pentru provocări legale și administrative.
Deși alegerile nu pot fi anulate, temerile legate de interferențe și litigii au determinat planuri de rezervă.
Întrebat ce și-ar dori pentru România în 2025, Băsescu a răspuns fără ezitare: „Mi-aș dori o clasă politică în care să nu mai avem întâmplări cu oameni care au șapte clase și intră în Parlament. O clasă politică care trebuie să se concentreze pe o Românie a viitorului”.
Fostul șef de stat consideră că problema fundamentală a țării este calitatea reprezentanților politici.
„Asta mi-aș dori. N-am pretenții multe, dar asta mi-aș dori tare”, a spus el la Digi 24.
„Nu putem găsi 100 de parlamentari buni”Băsescu a pledat pentru reducerea numărului de parlamentari, argumentând că sistemul actual nu funcționează. „N-avem nevoie de 460 de parlamentari, pentru că noi nu putem găsi 100 buni. Ar trebui să facem ceva să creștem calitatea clasei politice”, a afirmat el.
Fostul președinte a atras atenția și asupra lipsei de respect pentru oamenii politici: „Mă uit la televiziuni, să fie înjurați de dimineață până seara, parcă îți vine să te lași de politică”.
„Președintele Trump trebuie să gândească bine ce fel de lume lasă în urma lui. Îl avem pe dânsul care spune că nu îi pasă de dreptul internațional și îl avem pe Putin căruia nici lui nu îi pasă de dreptul internațional. Aproape că avem… a ne pune întrebarea care-i deosebirea între ei”, a spus Băsescu la Digi 24.
Fostul șef de stat a subliniat că diferența majoră rămâne faptul că Putin este un criminal de război, în timp ce Trump „n-a ajuns la această definiție”.
Venezuela și Groenlanda, ținta resurselor naturaleBăsescu a criticat intervenția spectaculoasă a lui Trump în Venezuela, unde președintele Maduro a fost ridicat și este judecat acum în Statele Unite. „Totul s-a întâmplat datorită rezervelor de țiței pe care le are Venezuela și nicidecum pentru traficul de droguri. Nu Venezuela este cel mai mare furnizor de droguri pe piața Statelor Unite, ci Mexicul, Columbia”, a explicat el.
În cazul Groenlandei, fostul președinte consideră că „povestea cu securitatea Statelor Unite este, să fiu scuzat că spun așa ceva despre un președinte al Statelor Unite, o minciună”.
„Danemarca vine și le spune: poftiți, aveți toată Groenlanda, faceți bază militară lângă bază militară, aduceți tehnică, aduceți tehnologie. Pentru ce trebuie să anexați?”.
„O piraterie de cea mai joasă speță”Răspunsul lui Trump după vizita premierului danez și a celui groenlandez a fost categoric: vor Groenlanda fără niciun fel de obligații. „Practic este un furt de resurse al unui popor. Aici a ajuns America, un soi de piraterie de cea mai joasă speță, demnă de secolele trecute”, a afirmat Băsescu.
El a subliniat că Venezuela a fost capturată pentru țiței, iar Groenlanda este vizată pentru pământurile rare.
„Voi rămâne pro-american până îmi închid ochii”Traian Băsescu a ținut să precizeze că nu critică America, ci politica lui Trump. „Voi rămâne pro-american până îmi închid ochii. Dar ce face Trump face servicii Americii?”.
Fostul președinte s-a declarat îngrijorat de tăcerea Consiliului de Securitate ONU. „N-am mai auzit de convocarea Consiliului de Securitate pentru ceva de luni bune. N-am văzut o decizie vis-a-vis de Groenlanda, vis-a-vis de Venezuela, vis-a-vis de Canada”.
În loc de „Make America Great Again”, Băsescu e de părere că Trump transformă sloganul în „Make America Great” la dimensiuni pe care America nu le-a avut niciodată după al Doilea Război Mondial, devenind agresivă pentru ocuparea de teritorii, inclusiv ale aliaților.
