Una dintre surse a declarat, sub protecția anonimatului, că o „multitudine” de rapoarte de informații oferă o analiză „consistentă”, potrivit căreia regimul de la Teheran „nu este în pericol” de prăbușire și „își menține controlul asupra populației iraniene”. Aceeași sursă a precizat că cel mai recent raport a fost finalizat în ultimele zile.
Evaluările serviciilor americane vin într-un moment în care presiunea politică asupra președintelui Donald Trump este în creștere, pe fondul exploziei prețurilor la petrol. Liderul de la Casa Albă a sugerat că cea mai amplă operațiune militară americană din 2003 ar putea fi încheiată „în curând”. Totuși, găsirea unei ieșiri acceptabile din conflict ar putea fi dificilă dacă liderii duri ai Iranului își păstrează pozițiile.
Potrivit acelorași informații, evaluările americane subliniază coeziunea conducerii clericale iraniene, chiar și după uciderea liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, în prima zi a loviturilor americane și israeliene.
Și oficiali israelieni ar fi recunoscut, în discuții private, că nu există nicio certitudine că războiul va duce la prăbușirea guvernului clerical de la Teheran, a declarat pentru Reuters un oficial israelian de rang înalt.
Sursele citate au atras însă atenția că situația din teren rămâne fluidă, iar dinamica internă din Iran se poate modifica rapid.
Chris Wright, secretarul pentru energie al SUA, a anunțat marți după-amiază un progres uriaș pentru piețele energetice globale zdruncinate de războiul din Iran.
Wright a scris pe X că Marina SUA a „escortat cu succes” un petrolier prin Strâmtoarea Ormuz – la doar câteva ore după ce generalul Dan Caine, șeful Statului Major Interarme al SUA, susținuse altceva. Și anume că armata americană încă explorează „opțiuni” pentru protejarea navelor în pasajul strategic pentru navele care tranzitează Golful.
După postarea lui Chris Wright, piețele globale ale petrolului s-au simțit „ușurate”. Prețul barilului de petrol a scăzut.
Însă bucuria a fost de scurtă durată: în mai puțin de două ore, postarea oficialului american a fost ștearsă, iar declarația a fost infirmată de secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt.
Postarea care a dat peste cap prețul petrolului
Episodul a declanșat fluctuații bruște pe piața petrolului, țițeiul prăbușindu-se la preț inițial pe fondul semnelor că Strâmtoarea Ormuz ar putea fi redeschisă în curând, iar apoi totul a crescut după ce Leavitt a spulberat speranțele.
Incidentul a scos la iveală confuzia din jurul mesajului lui Donald Trump despre război, care a dus la o creștere bruscă a prețurilor la benzină în SUA și a dat peste cap eforturile președintelui de a-i convinge pe alegători că abordează criza accesibilității financiare a țării în perioada premergătoare alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie, consemnează FT.
Trump a insistat luni că conflictul se va încheia „foarte curând”, în contextul în care se confruntă cu presiuni crescânde de a scurta războiul din Orientul Mijlociu.
Comentariile președintelui SUA au contribuit inițial la calmarea piețelor petroliere, împingând prețul țițeiului de referință internațional Brent la aproximativ 90 de dolari pe baril până luni seară, de la un maxim de aproape 120 de dolari mai devreme în cursul zilei.
Dar până marți, Trump și înalții săi oficiali nu mai semnalau că se întrevedea un sfârșit al războiului, iar prețul țițeiului din nou a crescut.
După ce o altă variație a prețului petrolului a apărut la informațiile că SUA ar putea trimite trupe în Iran, Pete Hegseth, șeful Pentagonului, a recunoscut că numai Trump va decide când va pune capăt războiului.
„El ajunge să controleze accelerația”, a declarat secretarul apărării. „El este cel care decide”.
În plus, miercuri, după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că Strâmtoarea Ormuz este sigură pentru navigație, un marinar malaezian a publicat o fotografie cu el din Strâmtoare. În imagine se putea observa o navă thailandeză care arde.
Ulterior, presa din Orientul Mijlociu a difuzat mai multe imagini cu diverse petroliere care ardau în Golf.
Pe fondul intensificării atacurilor Iran – Liban – Israel – tot miercuri seară, la Ohio, Donald Trump a reluat declarațiile despre „excursia în Iran”. Însă a precizat susținătorilor săi că la Teheran „trebuie să termine treaba”. Ceea ce înseamnă că războiul va mai dura.
Potrivit oficialului BNR, perspectiva unui război prelungit, de amploare, ar genera efecte propagate și persistente asupra economiilor, inclusiv asupra României. În aceste condiții, rămâne de văzut în ce măsură și în ce moment banca centrală va decide să revizuiască prognoza de inflație, odată cu publicarea următorului raport trimestrial.
Conform estimărilor actuale, rata anuală a inflației ar urma să urce la 9,8% în luna iunie, pentru ca ulterior să coboare la 3,9% în decembrie 2026. În luna august este așteptat și efectul de bază al majorării TVA, element care influențează traiectoria indicatorului.
Cosmin Marinescu a subliniat că, în comparație cu alte state europene, România are o dependență netă mai redusă de importurile de petrol, de circa 1,5% din PIB ca medie anuală în perioada 2022-2024, cu tendință de scădere spre 1% din PIB în 2025. Cu toate acestea, el a atras atenția că expunerea pe segmentul prețurilor bunurilor de consum rămâne semnificativă.
Viceguvernatorul BNR nu a exclus nici scenariul în care conflictul din Golf s-ar prelungi, avertizând că o asemenea evoluție s-ar putea transforma într-o „lamă cu două tăișuri” pentru economiile europene și pentru România. Un alt risc semnalat vizează reacția marilor fonduri de investiții, care urmăresc atent evoluțiile din regiune și ar putea să își reconsidere unele expuneri la nivel global.
DeficitPe plan intern, oficialul BNR a insistat că reducerea deficitului bugetar nu este opțională, ci reprezintă o condiție esențială pentru credibilitatea politicilor publice și pentru stabilitatea economică. „Numai astfel putem să revenim la sustenabilitate financiară și să reducem dezechilibrele structurale”, a transmis Cosmin Marinescu.
Acesta a mai arătat că economia României își schimbă treptat sursele de creștere. Datele aferente anului 2025 indică o contribuție mai mare a investițiilor la avansul economic, de 1 punct procentual, comparativ cu aportul consumului, de 0,4 puncte procentuale. În opinia sa, această schimbare de structură poate reprezenta un semnal pozitiv pentru echilibrele economice pe termen mediu.
UPDATE Directorul autorităților portuare irakiene, Farhan Al-Fartousi, a confirmat agenției de știri irakiene INA „salvarea echipajului unui petrolier străin, ținta unui atac în apele teritoriale irakiene”, care a permis salvarea a aproximativ douăzeci de membri ai echipajului.
UPDATE Mai multe explozii au avut loc în cerul de deasupra Ierusalimului în jurul orei 0:35, ora locală, după ce au fost emise alerte privind lansarea de rachete din Iran și activarea sistemelor antirachetă.
Armata israeliană a lansat la rândul ei o „serie de atacuri la scară largă” asupra suburbiilor dens populate ale Beirutului, după ce Hezbollah a lansat ceea ce IDF a descris ca fiind „zeci” de rachete. IDF a afirmat că atacurile au vizat ceea ce a descris ca fiind „infrastructura Hezbollah” în suburbia Dahieh din sudul Beirutului.
Unul dintre cei mai puternici influenceri ai MAGA se întoarce împotriva lui Donald Trump, din cauza războiului din Iran: „Aici este o nebunie. Mulți oameni se simt trădați”Unul dintre cei mai mari susținători ai lui Donald Trump, celebrul podcaster Joe Rogan, îl critică, în premieră, pe președintele SUA din cauza războiului început în Iran. Rogan îi amintește președintelui SUA că a candidat pe platforma „Fără războaie” și ajuns la putere a declanșat o serie de conflicte militare de neînțeles. Iar baza MAGA „se simte trădată”.
Hezbollah și Iranul au lansat primul atac coordonat împotriva IsraeluluiGarda Revoluționară Iraniană a confirmat că a lansat un atac coordonat împotriva Israelului împreună cu Hezbollah.
Într-o declarație pentru Nour News, IRGC a afirmat că atacul a implicat lansarea de rachete împotriva Tel Avivului, precum și a „teritoriilor ocupate din Ierusalim, Haifa” și bazelor americane din Iordania și Arabia Saudită.
Anterior, un înalt oficial israelian din domeniul apărării a declarat că Iranul și Hezbollah au lansat un atac comun cu rachete asupra nordului Israelului.
Este pentru prima dată când Iranul și Hezbollah, care operează din Liban, au desfășurat o operațiune comună împotriva Israelului de la începutul conflictului, acum 13 zile.
Știre inițialăTrei cargouri au fost lovite în zonă, după ce Iranul a amenințat că va deschide focul asupra oricărei nave care traversează pasajul strategic, ceea ce echivalează, în practică, cu blocarea acestuia. În cursul ultimelor 24 de ore, forțele americane au anunțat că au lovit zeci de ambarcațiuni iraniene suspectate că pregăteau operațiuni de minare în apropierea strâmtorii.
Pe măsură ce atacurile continuă, Statele Unite au avertizat civilii să evite imediat toate porturile din jurul Strâmtorii Hormuz, susținând că marina iraniană desfășoară operațiuni militare active în zonă. Tensiunile au avut deja efecte directe asupra piețelor internaționale, iar Agenția Internațională pentru Energie și cele 32 de state membre au convenit eliberarea a 400 de milioane de barili de petrol din rezerve, cea mai mare intervenție de acest fel din istorie.
În plan politic, Donald Trump le-a spus liderilor G7 că deciziile privind războiul au „un impact uriaș asupra lumii”, afirmând totodată că ostilitățile s-ar putea încheia curând și că în Iran „nu mai există practic nimic de lovit”. Președintele american a evitat însă să spună dacă războiul poate fi considerat un succes în cazul în care noul lider suprem al Iranului rămâne la putere.
Între timp, Iranul și Israelul continuă schimburile de foc în întreaga regiune. Israelul a lansat noi lovituri asupra Teheranului și asupra unor combatanți Hezbollah susținuți de Iran în Liban, în timp ce Arabia Saudită, Kuweitul, Emiratele Arabe Unite, Bahrainul, Qatarul și Omanul au raportat atacuri iraniene în cursul nopții.
Noi informații ridică și semne de întrebare asupra unei lovituri anterioare asupra unei școli din Iran, soldată cu peste 165 de morți. Potrivit NBC News, este posibil ca atacul să fi fost bazat pe informații de intelligence americane depășite. În paralel, un oficial iranian a declarat că noul lider suprem, Mojtaba Khamenei, a fost rănit în atacurile în care a murit tatăl său și nu a mai fost văzut în public de la numirea sa, în urmă cu trei zile.
În România, Camera Deputaților și Senatul au votat în ședință comună cererea venită din partea președintelui Nicușor Dan ca Statele Unite ale Americii să disloce temporar pe teritoriul României echipamente militare și forțe americane, în contextul războiului în desfășurare din Iran. Ședința plenului reunit a fost cu scandal, Opoziția a anunțat că nu votează din cauza caracterului secretizat al documentului și pentru că în principiu vrea „pace”.
Noua lege prevede, de asemenea, sancțiuni penale pentru promovarea și finanțarea homosexualității în Senegal. Pentru a intra în vigoare, actul normativ trebuie promulgat de președintele Bassirou Diomaye Faye.
Potrivit textului adoptat, pedeapsa maximă va fi aplicată în cazurile în care actul incriminat ar fi fost comis cu un minor. Legea înăsprește și regimul amenzilor, care vor putea varia între 2 și 10 milioane de franci CFA (aproximativ 3.048 – 15.244 de euro), față de nivelul anterior, cuprins între 100.000 și 1,5 milioane de franci CFA (152 – 2.286 de euro).
Totuși, legea include și o prevedere care sancționează „denunțurile abuzive făcute cu rea-credință” împotriva persoanelor suspectate că ar fi homosexuale.
Senegalul, țară cu populație majoritar musulmană, este agitat de mai multe săptămâni de această temă, care reapare frecvent în dezbaterea publică. Subiectul a devenit și mai sensibil după arestarea, la începutul lunii februarie, a 12 bărbați, printre care și două celebrități locale, acuzați de „acte contra naturii” – formulare folosită pentru a desemna relațiile între persoane de același sex.
De atunci, presa locală a relatat aproape zilnic despre noi arestări, numărul acestora ajungând la câteva zeci. Unele dintre persoanele reținute sunt acuzate și că ar fi transmis în mod deliberat virusul HIV, acuzații care au alimentat și mai mult dezbaterile virulente împotriva homosexualității.
Mai multe organizații pentru apărarea drepturilor omului au condamnat valul de arestări și au cerut eliberarea celor reținuți.
În Senegal, homosexualitatea este considerată pe scară largă o deviere, iar înăsprirea represiunii reprezintă de mult timp o promisiune a taberei aflate la putere, cu miză politică importantă. De ani buni, influente organizații religioase cer o criminalizare mai dură a relațiilor homosexuale.
„Nimic nu are sens pentru mine. Treaba cu Venezuela. Acolo, cel puțin a fost curat. Au intrat, l-au răpit, au ieșit.
Aici este o nebunie, presupunând că au distrus șansele (n.r. ca iranienii) să facă o bombă nucleară. Nu știu dacă asta este adevărat. Este atât de greu de știut.
Pare o nebunie, având în vedere argumentele pe care le-a susținut în campanie.
De aceea mulți oameni se simt trădați, nu-i așa?
El a susținut campania „să nu mai existe războaie” și aceste războaie stupide și fără sens.
Și apoi avem unul despre care nici măcar nu putem defini clar de ce l-am întreprins.”
“Uite omule, toate sunt fără sfârșit. L-ai auzit pe Rumsfeld vorbind de Irak? Când s-a întâmplat? Vorbea de 6 săptămâni”, a spus Rogan.
Joe Rogan este unul dintre cei mai celebri podcasteri americani, comedian, comentator UFC și fost prezentator de televiziune. În 2022, Joe Rogan a fost inclus de Time pe lista celor mai influente personalități.
Rogan este prieten cu președintele SUA, Donald Trump, cu vicepreședintele JD Vance și un susținător puternic al Maga. Rogan l-a ajutat pe Trump în ultimele campanii electorale, în platoul său venind la interviuri majoritatea liderilor republicani.
Pe stadionul Santiago Bernabéu, Federico Valverde a rezolvat meciul încă din prima repriză, cu un hat-trick reușit în minutele 20, 27 și 42, oferindu-le madrilenilor un avantaj consistent înaintea returului de la Manchester.
La Paris, PSG a câștigat un duel spectaculos cu Chelsea. Bradley Barcola a deschis scorul în minutul 10, Ousmane Dembélé a refăcut avantajul gazdelor înainte de pauză, iar Vitinha a semnat golul de 3-2 în minutul 74, înainte ca formația franceză să se desprindă pe final până la 5-2.
La Leverkusen, Arsenal a evitat înfrângerea printr-un penalty transformat de Kai Havertz în minutul 89, după ce Robert Andrich deschisese scorul pentru echipa germană imediat după pauză.
În Norvegia, Bodø/Glimt a confirmat forma excelentă din acest sezon european și a făcut un pas important spre sferturi, după 3-0 cu Sporting CP, prin golurile marcate de Sondre Brunstad Fet, Ole Didrik Blomberg și Kasper Høgh.
Meciurile retur ale acestor patru confruntări sunt programate pe 17 martie.
Din ce s-a putut observa pe trasmisia LIVE,o persoană care participa la evenimentul din Ohio la care vorbește președintele Trump pare să fi leșinat.
În timpul momentelor de confuzie, Trump a întrerupt discursul și a cerut intervenția personalului medical. După ce situația a fost stabilizată, evenimentul a fost reluat.
Un episod similar a fost consemnat și la Casa Albă, unde o conferință de presă cu Trump s-a încheiat brusc după ce un participant s-a prăbușit, iar personalul medical a intervenit imediat. Ulterior, oficialii au transmis că persoana respectivă era în stare bună.
Întrebată în ce măsură actualele regimuri autoritare formează un bloc comparabil cu cel comunist din secolul trecut, Applebaum a spus că „marea diferență” este tocmai lipsa unei baze ideologice comune.
„Dacă ne uităm la China comunistă, Rusia naționalistă, Iranul teocratic, țări precum Zimbabwe sau Venezuela, vedem state cu estetici, geografii și istorii diferite. Nu au neapărat un lider comun și nici interese identice. Nu sunt cu adevărat o alianță și nu se apără automat unele pe altele”, a explicat ea.
Potrivit lui Applebaum, aceste regimuri cooperează mai degrabă oportunist, atunci când acest lucru le servește intereselor. Ceea ce le apropie este interesul comun al liderilor sau al partidelor aflate la putere de a-și menține controlul și de a conserva un anumit tip de societate.
Autoarea a subliniat că toate aceste state au trăsături comune: sunt conduse de un singur om, de un singur partid sau de oligarhii, încearcă să guverneze fără opoziție reală, controlează spațiul informațional și nu au justiție independentă ori stat de drept autentic.
„Nu au rule of law, ci rule by law”, a spus Applebaum, explicând că, în astfel de sisteme, legea nu este subordonată unei constituții și unor principii, ci voinței liderului politic, putând fi schimbată în funcție de interesele acestuia.
Un alt element definitoriu al autocrațiilor contemporane, a adăugat ea, este legătura strânsă dintre puterea politică și averea personală. Spre deosebire de dictaturile secolului XX, regimurile actuale sunt conduse aproape exclusiv de miliardari sau de oameni foarte bogați, interesați simultan de putere și de acumularea de avere.
Applebaum a arătat că aceste elite folosesc aceleași mecanisme financiare opace, companii paravan, proprietăți deținute anonim, paradisuri fiscale pentru a-și ascunde averile, atât de propriile societăți, cât și de autoritățile fiscale. Ea a invocat în acest sens dezvăluirile din „Panama Papers” și „Pandora Papers”, care au arătat cum lideri autoritari, dar și persoane din state democratice, își ascund banii în aceleași jurisdicții.
În opinia sa, aceste fluxuri de „bani negri” reprezintă o componentă esențială a modului în care funcționează regimurile autoritare, deoarece resursele astfel ascunse sunt reinvestite atât în propriile state, cât și în democrații, inclusiv pentru influențarea vieții politice.
Jurnalista a mai avertizat că autocrațiile înțeleg foarte bine forța de atracție a valorilor democrației liberale – separația puterilor, libertatea de exprimare, drepturile și opoziția legitimă – motiv pentru care încearcă sistematic să le submineze.
Rusia și războiul din Ucraina„Rusia a înțeles că trebuie să slăbească ideile și idealismul democrației peste tot”, a spus Applebaum, adăugând că regimurile autoritare susțin partide și mișcări antidemocratice atât în propriile țări, cât și în state democratice, deoarece succesul unei democrații reprezintă implicit o critică la adresa lor.
Ea a dat ca exemplu Ucraina, afirmând că președintele rus Vladimir Putin a perceput dezvoltarea unei democrații funcționale la Kiev nu doar ca pe o problemă geopolitică, ci și ca pe o amenințare ideologică, întrucât ar fi putut inspira și societatea rusă.
Anne Applebaum a subliniat și că modelul Războiului Rece nu mai poate explica fidel lumea de astăzi. Dacă atunci diviziunile păreau clare, între democrații și dictaturi separate simbolic de Zidul Berlinului, în prezent granițele sunt mult mai neclare.
„Nu există linii clare. Nu ești în siguranță doar pentru că te afli de o parte a zidului”, a spus ea, argumentând că tendințele autocratice pot apărea oriunde, inclusiv în democrații, după cum și în interiorul dictaturilor există mișcări democratice puternice, așa cum s-a văzut în Iran, Rusia sau Hong Kong.
În concluzie, Applebaum a susținut că disputa actuală nu se poartă între două blocuri rigid delimitate, ca în secolul trecut, ci în interiorul fiecărei societăți, în jurul unei întrebări fundamentale: „ce fel de societate vrem să construim”.
În acest scenariu, creșterea economică din 2026 ar avea de suferit. Aceasta ar fi cu 0,4 puncte procentuale mai mică decât ritmul de 1,4% prognozat la sfârșitul anului trecut, le-a declarat șeful economiei UE, Valdis Dombrovskis, miniștrilor de finanțe ai blocului în această săptămână, potrivit unor persoane familiarizate cu acest subiect, scrie Bloomberg.
În afară de prețurile petrolului, scenariul presupune ca prețurile rețuri europene ale gazelor de aproximativ 75 de Euro pe megawatt-oră pentru restul anului. Efectul înseamnă că inflația ar fi cu 0,7-1 punct procentual peste nivelul de 2,1% prognozat anterior pentru 2026.
O creștere semnificativă a inflației ar putea forța BCE să majoreze ratele dobânzilor ca răspuns. Investitorii mizat tot mai mult pe această măsură, în acest an. Următoarea decizie a BCE va fi luată în 19 martie, deși nu se preconizează o majorare a dobânzilor la acea dată.
Dombrovskis le-a spus miniștrilor de finanțe ai UE că indicatorii s-au îmbunătățit recent și că perspectivele economice sunt ușor mai bune comparativ cu cele din toamnă, cu o creștere de aproximativ 1,5% și 1,6% preconizată pentru acest an și pentru anul viitor, au declarat pentru Bloomberg surse care au dorit să rămână anonime, pentru că discuțiile erau private.
Aceste perspective sunt, însă, umbrite de războiul din Iran, care s-a extins în întreaga regiune. Rachete și drone au lovit instalații energetice din țări precum Arabia Saudită și Qatar, afectând producția de gaz lichefiat și petrol. În plus, tranzitul petrolierelor și al altor mărfuri prin strâmtoarea Ormuz, a fost blocat aproape complet.
„Continui întâlnirile de lucru cu primarii sectoarelor Bucureștiului. Nu sunt festivisme, ci efectiv ne coordonăm, decidem cine ce face, asumăm termene, discutăm amănuntele tehnice pentru a debloca sau pentru a iniția noi proiecte de investiții în București”, a scris Ciprian Ciucu într-o postare pe Facebook.
Ciucu a discutat cu primarul Sectorului 2, Rareș Hopincă, despre mai multe proiecte de investiții și amenajare urbană.
Proiectele discutatePotrivit acestuia, Primăria Sectorului 2 ar urma să preia în acest an lucrările de întreținere, curățare și amenajare minimală în parcurile Verdi și Tei.
„Continuăm dar cu mai multă atenție pe calitatea lucrărilor și regenerarea zonei „Moșilor vechi”, reconfigurare a 18 străzi din arealul Bd. Carol I – str. Sfântul Ștefan – Calea Călărașilor – Bd. Corneliu Coposu – Bd. Hristo Botev. Serviciul de Urbanism din cadrul PMB va sprijini cu soluții amenajări de piațete (sectorul 2 are cele mai multe) cu accent pe deschiderea spațiilor către pietoni – proiect pilot pe piațeta de pe str. Licurg, din fața Bisericii Popa Rusu”, a adăugat Ciucu.
Primarul general a mai menționat reconfigurarea șoselelor Ștefan cel Mare și Mihai Bravu, proiect care urmărește transformarea acestora în spații urbane ce integrează traficul auto, transportul public, mobilitatea alternativă, spațiile verzi și zonele pietonale.
Un alt proiect discutat este nodul intermodal Petricani, care ar urma să includă extinderea liniei de tramvai și a liniei de metrou M2, realizarea unui pasaj peste linia de tren și amenajarea unui sistem „park and ride”.
Ciucu a precizat că Parcul Circului ar putea fi dat temporar în administrarea Primăriei Sectorului 2 pentru lucrări de reabilitare, urmând ca după finalizarea investiției să revină în administrarea Primăriei Capitalei.
În cadrul întâlnirii au mai fost discutate crearea unui nou acces pentru parcarea Arenei Naționale, amenajarea unei baze sportive în aer liber în zona turnului de parașutism și realizarea unei promenade de-a lungul canalului Colentina.
Lansarea acestui model de mașină electrică vine după performanțele înregistrate de modelul Allview CityZEN, care în 2025 a devenit lider pe segmentul său în România, confirmând interesul tot mai mare pentru vehicule electrice urbane compacte dedicate mobilității zilnice.
Prin lansarea acestui model, compania continuă direcția începută odată cu introducerea pe piață a modelului CityZEN, primul autovehicul full electric din portofoliul companiei românești, care poate fi condus de la 16 ani.
Prin divizia Allview Auto, compania urmărește dezvoltarea unor vehicule electrice adaptate mediului urban.
Modelul 4City este disponibil în două configurații de baterie:
La interior, 4City integrează o serie de tehnologii moderne, menite să facă experiența de utilizare mai simplă și mai confortabilă. Printre dotările disponibile se numără: sistem multimedia cu camere 360°, senzori de parcare spate, compatibilitate Apple CarPlay și Android Auto, console central cu încărcare wireless și lumini ambientale, port USB integrat în oglinda retrovizoare.
De asemenea, modelul oferă acces fără cheie și pornire instant, astfel încât șoferul poate porni mașina simplu, apăsând doar pedala de frână.
Pentru o experiență adaptată stilului de condus al fiecărui utilizator, 4City include mai multe moduri de rulare: Eco, Standard, Sport și Personalizat. Acestea permit optimizarea consumului de energie sau a performanței, în funcție de preferințele șoferului și de condițiile de trafic.
Configurat cu 5 uși și 4 locuri, modelul oferă un portbagaj flexibil, cu un volum cuprins între 123 și 745 litri, suficient pentru cumpărături, bagaje sau escapade de weekend.
Mașina electrică 4City este are un preț de achiziție de la 12.890 € + TVA.
MAE informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Belgia că, joi, 12 martie, este anunțată o grevă națională.
În acest context sunt așteptate perturbări semnificative ale transportului aerian, feroviar și rutier în regiunile Bruxelles Capitală, Flandra și Valonia.
MAE recomandă cetățenilor români care intenționează să călătorească în Belgia să urmărească informațiile actualizate disponibile pe paginile de internet ale aeroporturilor și companiilor de transport belgiene: https://www.brusselsairport.be/en/passengers, https://www.brussels-charleroi-airport.com/en, https://www.belgiantrain.be/fr, https://www.stib-mivb.be/, https://www.delijn.be/en/,
https://www.letec.be.
Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Bruxelles: +32 (0) 234 753 38, +32 (0) 234 416 58, +32 (0) 234 369 35, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.
Într-o conversație cu Barak Ravid de la Axios, președintele SUA, Donald Trump, l-a atacat dur pe omologul său israelian pentru că nu îl grațiază pe premierul Benjamin Netanyahu:
„Spune-mi, stai puțin, stai puțin. Ce se întâmplă cu grațierea? El (Herzog) nu are nevoie de opinii juridice. El spune prostii. Este o persoană coruptă (plin de prostii), slabă și patetică. Vreau ca Bibi să fie concentrat pe război – nu pe prostii„, raportează presa israeliană.
Decizie Departamentul de grațieri
Decizie Departamentul de grațieri
În această seară, în Israel, Departamentul de grațieri a anunțat că se opune cererii de grațiere a lui Netanyahu și stabilește că președintele Israelului nu are neapărat autoritatea de a-l grația pe Benjamin Netanyahu.
Ministerul Culturii a anunțat oficial comisia de concurs pentru selecția viitorului manager al Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București, procedură organizată în cadrul concursului de proiecte de management pentru conducerea instituției.
Potrivit comunicatului publicat pe site-ul ministerului, comisia de concurs este alcătuită din specialiști din domeniul cultural și artistic. Din această comisie fac parte Cristina Uruc, Alexandru Boureanu, Vlad Mateescu, Cosma Mihai, Antoniu Zamfir și Ovidiu Florian Andriș.
Aceștia vor analiza și evalua proiectele de management depuse de candidați, conform procedurilor prevăzute de legislația în vigoare pentru ocuparea funcțiilor de conducere în instituțiile publice de cultură.
Anunțarea componenței comisiilor de concurs face parte dintr-o practică de transparență instituită la nivelul Ministerului Culturii, prin care sunt făcute publice structurile care evaluează proiectele de management pentru instituțiile aflate în subordinea ministerului.
Concursul pentru funcția de manager al Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București se desfășoară prin depunerea și evaluarea unor proiecte de management care vizează strategia artistică și administrativă a instituției pentru următorii ani.
Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București este una dintre cele mai importante instituții de spectacole din România, cu o activitate artistică de referință în viața culturală a Capitalei. Procedura de selecție a managerului are rolul de a stabili direcția artistică și administrativă a teatrului pentru perioada următoare.
„Astăzi, i-am primit la Ministerul Energiei pe reprezentanții angajaților Complexului Energetic Oltenia care au contracte de muncă pe perioadă determinată. Am răspuns de fiecare dată solicitărilor de dialog și am purtat discuții atât la nivel ministerial, cât și guvernamental”, a scris Bogdan într-o postare pe Facebook.
Ministrul a precizat că a intervenit atunci când a fost vorba despre drepturile angajaților și a amintit adoptarea unui memorandum care a permis menținerea tichetelor de masă pentru salariații companiei.
„Am obținut adoptarea Memorandumului prin care angajații CEO au fost exceptați de la aplicarea prevederilor Legii nr. 296/2023, astfel încât tichetele de masă să fie menținute pentru toți angajații. Este prima excepție acordată unei companii de stat într-o astfel de situație”, a afirmat ministrul Energiei.
Bogdan Ivan a subliniat totodată că planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia a fost aprobat încă din 2022 și a fost discutat cu reprezentanții angajaților.
„Planul de restructurare al CEO a fost aprobat în 2022. Încă de atunci, reprezentanții salariaților au fost implicați în negocieri și au avut acces deplin la informațiile relevante. Planul de restructurare a fost solicitat și agreat de organizațiile sindicale și de reprezentanții angajaților, fiind mai apoi supus aprobării Comisiei Europene. Evidențiez aceste lucruri pentru că etapele de reorganizare nu sunt o schimbare de ultim moment, ci elemente stabilite de aproape 4 ani”, a precizat ministrul.
„Știu că în spatele fiecărui contract sunt oameni și familii. Ușa mea rămâne deschisă pentru dialog, iar soluțiile trebuie găsite în cadrul legal existent și cu responsabilitate față de viitorul energetic al României”, a conchis Bogdan Ivan.
Nereînnoirea contractelor pe durată determinată ajunse la termen nu este „disponibilizare”, etapele au fost comunicate partenerilor sociali, a transmis Consiliul de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia, în exclusivitate pentru Mediafax, la sfârșitul lunii trecute.
Astfel, în jur de 400.000 – 450.000 de operatori economici intră sub incidența legii, dintr-un total de cel mult 1,2 milioane de operatori economici conform datelor Ministerului Finanțelor. Concret, proporțional aproximativ între 33% și 40% din totalul firmelor din România e vizat de această măsură.
„Este pentru prima dată când operatorii economici din România trebuie să raporteze date privind risipa alimentară, iar această cerință nu trebuie tratată superficial. Discutăm despre o raportare serioasă și complexă, care necesită o analiză atentă a fluxurilor interne și documente pregătite corect. Pentru a evita capcane birocratice, interpretări greșite ale obligațiilor legale sau depunerea incompletă a documentației, este recomandat ca aceste documente să fie pregătite cu sprijinul unui avocat. În contextul în care reducerea risipei alimentare este o prioritate la nivelul Uniunii Europene, riscul de controale este ridicat, iar companiile trebuie să trateze această obligație cu maximă responsabilitate”, explică Elena Grecu, avocat și fondator Grecu Partners.
Cum se face raportarea: pe platforma națională și pe website-ul propriuRaportarea se face public, atât pe platforma statului https://risipaalimentara.madr.ro/, cât și pe website-ul firmei.
Înainte de încărcarea raportării, companiile trebuie să se asigure că datele sunt corecte, complete și susținute de documente interne relevante, care reflectă modul în care au fost gestionate cantitățile de alimente și măsurile adoptate pentru reducerea risipei alimentare. În practică, există situații în care firmele pot omite din neatenție anumite informații sau pot transmite date incomplete, mai ales în lipsa unor proceduri interne clare de colectare și centralizare a acestor informații.
De aceea, este important ca operatorii economici să verifice cu atenție documentația înainte de încărcarea pe platforma națională și publicarea pe website-ul propriu, pentru a evita erori, depuneri incomplete sau eventuale solicitări ulterioare de clarificări din partea autorităților.
Ce tip de firme sunt obligate să raportezeSunt obligați toți operatorii economici din sectorul agroalimentar, vizați de Regulamentul (CE) nr. 178/2002 – mai exact orice persoana fizică sau juridică implicată în orice etapă a producției, procesării și distribuției alimentelor:
Operatorii economici din sectorul agroalimentar au obligația să implementeze cel puțin două măsuri de prevenire și reducere a risipei alimentare de la literele a-f, conform următoarei ierarhii (în aceasta ordine), potrivit art. 2, din Legea 217/2016:
La măsurile f-h se aplică legislația privind protecția mediului în vigoare. Eliminarea și utilizarea subproduselor de origine animală și a produselor derivate, materiale de categoria 3, se realizează conform legislației sanitar-veterinare.
Ce documente trebuie pregătite și raportatePentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, firmele trebuie să aibă pregătite:
Planul anual de diminuare a risipei alimentare
Raportul anual privind cantitatea alimentelor care au făcut obiectul transferului cu titlu gratuit –
pentru operatorii receptori (model Anexa 1 din Norme)
Raportul anual privind cantitatea și valoarea alimentelor care au făcut obiectul transferului cu titlu gratuit – pentru operatorii donatori (model Anexa 2 din Norme)
Obligații suplimentare pentru operatori:
Documente obligatorii pentru fiecare transfer gratuit (minim):
Se fac controale și se aplică amenzi atât de către ANSVSA, pentru aspectele legate de siguranța alimentară în procesul de transfer al alimentelor, cât și de către MADR și structurile teritoriale de inspecție, pentru neimplementarea măsurilor de prevenire a risipei alimentare, nerealizarea sau netransmiterea raportărilor și nerespectarea regulilor de transfer.
Amendă 10.000–20.000 lei: pentru încălcarea regulilor privind transferul alimentelor.
Amendă 10.000–40.000 lei: pentru neîncărcarea planului și rapoartelor în platformă, după 6 luni de la funcționarea platformei. NU se aplică microîntreprinderilor și întreprinderilor mici pentru încălcarea art. 2 alin. (4).
IMPORTANT: Amenda pentru neîncărcarea datelor în platforma națională se aplică după 6 luni de la momentul în care platforma devine efectiv funcțională pentru operatorii economici.
Atenție! Contravențiilor NU li se aplică dispozițiile art. 28 alin. (1) din OG 2/2001 – adică nu se poate achita jumătate din minimul amenzii dacă este achitată în primele 48 de ore.
Mai multe bănci și-au îndrumat, miercuri, personalul să nu se prezinte la birourile situate în Dubai, după ce Iranul a semnalat intenția de a lovi centrele economice și băncile și băncile din Orientul Mijlociu, care au legături cu Statele Unite, scrie New York Times.
Banca globală Citi, a anunțat personalul să părăsească ceea ce a fost, pentru mult timp, sediul său regional din zgârie-norii aglomerați ai Centrului Financiar Internațional din Dubai.
Un purtător de cuvânt al băncii a precizat că „marea majoritate” a personalului său din Emiratele Arabe Unite lucra deja de la distanță și că decizia de a evacua birourile a fost luată „din prudență”.
O notificare internă consultată de New York Times preciza „îngrijorări sporite de securitate”, și îi îndemna pe toți angajații să se refugieze „în cel mai sigur loc, departe de birouri”.
Banca Standard Chartered, a emis din nou angajaților o avertizare pentru a le permite munca la distanță, spun două surse care cunosc situația. Și The British Bank, entitate care are o mare prezență în Asia, Africa și Orientul Mijlociu, are, de asemenea, un centru regional în Dubai.
În Quatar, Banca HSBC închis toate sucursalele, potrivit Reuters, care a citat un anunț trimis clienților băncii. Cu toate acestea, reprezentanții băncii nu au răspuns imediat la o solicitare pentru comentariu.
Presiunea a crescut în urma unui atac asupra unei bănci din IranDeși afacerile globale au fost deja afectate de război, piețele financiare aflându-se într-o continuă agitație, presiunea a crescut în urma unui atac nocturn asupra unei bănci din Iran. Pentru acest atac, purtătorul de cuvânt al Gărzilor Revoluționare Islamice iraniene au dat vina pe Statele Unite și Israel, potrivit presei de stat iraniene.
Postul de televiziune Islamic Republic of Iran Broadcasting a raportat că clădirea legată de Bank Sepah a fost atacată cu rachete. Această acțiune, potrivit purtătorului de cuvânt „a dat Iranului mână liberă asupra firmelor financiare aparținând Statelor Unite din regiune”.
Această nouă amenințare a creat neliniște în Emiratele Arabe Unite și, în particular, în Dubai, orașul care a fost pentru mult timp fațada unui centru global cal capitalismului.
Băncile, administratorii de active și fondurile speculative s-au mutat în masă în birourile din această zonă în ultimii ani, atrași de lipsa impozitului pe venit și de accesul facil la bogăția regională controlată de guverne și persoane fizice legate de industria petrolieră și gazieră.
Din motive similare, investitorii occidentali au început să se mute și în orașe precum Riad, Arabia Saudită, care rămâne un potențial „punct fierbinte” dacă războiul continuă să se agraveze.
Ministra Mediului Diana Buzoianu a anunțat miercuri seara că echipele de la Apele Române și ISU Dobrogea au găsit noi instalații îngropate ilegal.
Ministra spune că, din fericire, nu au mai fost identificate rezervoare de gaz, ci fose septice îngropate în nisip.
Trei astfel de fose au fost identificate miercuri îngropate pe plajele din Năvodari, iar alte trei au fost descoperite pe plaja Margona.
Deja o parte din ele au fost scoase de echipele de intervenție. Diana Buzoianu anunță că vor fi luate măsuri în toate aceste cazuri.
„Pe scurt: așa arată un domeniu care a fost tratat ca vestul sălbatic. Nu vom accepta asta pe viitor. În toate cazurile operatorii economici vor suporta consecințele legale. Legea e lege pentru toți.
Acțiunile de control și de verificare continuă și zilele următoare pe plaje”, susține Buzoianu.
Un rezervor de gaz îngropat în nisip a fost descoperit luni pe o plajă din Năvodari. Rezervorul a fost avariat accidental de un utilaj care pregătea plaja pentru sezonul estival.
Într-un moment în care Europa se confruntă simultan cu presiuni economice, crize sociale și conflicte geopolitice, dezbaterile din Parlamentul European din aceste zile arată cât de mare este impactul acestor probleme asupra cetățenilor.
Pornind de la creșterea costurilor la energie și dificultățile fermierilor, în contextul scumpirii carburanților, până la accesul tot mai dificil la locuințe sau riscurile de securitate din vecinătatea estică, eurodeputații au cerut, în mod expres, măsuri prin care Uniunea Europeană ar putea răspunde acestor situații.
Într-un interviu pentru MEDIAFAX, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, spune că UE trebuie să răspundă mai rapid acestor crize și să folosească instrumentele pe care le are la dispoziție pentru a proteja cetățenii și economia.
Sprijin pentru fermieri în contextul creșterii prețurilor la carburanțiRecent, Victor Negrescu a solicitat Comisiei Europene să pună în aplicare un mecanism de compensare la nivel european pentru a sprijini fermierii afectați de majorarea prețurilor la carburanți în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu.
„Am cerut Comisiei Europene să vină cu un răspuns rapid la situația pe care europenii o întâmpină în prezent, această creștere a costurilor cu privire la carburanți. Și în sensul acesta am cerut executivului european să vină cu un răspuns clar privind suportul pe care intenționează să-l ofere fermierilor europeni care sunt astăzi puternic afectați de această situație.”, a declarat europarlamentarul.
Potrivit acestuia, Uniunea Europeană are deja mecanisme financiare care pot fi activate în astfel de situații, însă acestea trebuie utilizate mai rapid și mai eficient.
„Uniunea Europeană are astăzi un mecanism pentru finanțarea unor soluții de sprijin pentru fermieri din fondul de rezervă pe care Europa îl are la dispoziție pentru astfel de situații. Acesta a mai fost folosit în contextul războiului din Ucraina sau în contextul unor calamități naturale, unde au existat fonduri care au fost puse la dispoziția statelor membre.”, a adăugat Negrescu.
„Acest mecanism ar trebui să prevadă niște soluții de sprijin direct pentru fermieri, dar și posibilitatea de a suplini costurile generate de creșterea cheltuielilor cu privire la îngrășăminte, pentru că și aceste produse au avut o creștere a costurilor.”, a mai spus europarlamentarul.
Referitor la poziția președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, acesta a declarat că, în cadrul intervenției pe care a avut-o în plenul Parlamentului European, „a vorbit de ajutoare de stat, de astfel de mecanisme și în sensul acesta vom vedea dacă acest mecanism va fi folosit doar pentru fermieri, sau și pentru alte industrii, pentru că în mod clar există și alte industrii afectate.”.
Riscul creșterii prețurilor pentru consumatoriDacă măsurile de sprijin nu sunt adoptate rapid la nivel european, efectele ar putea fi resimțite nu doar de fermieri, ci și de consumatori. În acest context, europarlamentarul a cerut Comisiei Europene stabilirea unor priorități.
„În plenul Parlamentului European am cerut acesteia să vină cu măsuri integrate pentru sprijinirea țărilor afectate de creșterea prețului la energie, pentru că este evident că e nevoie de o acțiune comună, de o coordonare între statele membre și în sensul acesta am propus și câteva soluții.”
„Am solicitat Comisiei Europene să combată activ specula care în prezent există la nivelul mai multor state membre, la nivelul furnizorilor de carburant, la nivelul acestei industrii și scopul acestor demersuri este tocmai să ne asigurăm că nu există creșterii ale prețurilor fără argumentație viabilă.”, a mai declarat Negrescu.
Acesta a spus că este optimist că liderii europeni, reuniți săptămâna viitoare la Bruxelles în cadrul Consiliului European, vor lua o decizie clară. El se așteaptă ca România să fie printre țările care cer explicit acest lucru și speră ca măsuri de protecție pentru cetățeni să fie luate rapid.
Criza locuințelor, o problemă europeanăÎn ceea ce privește criza locuințelor la nivel european, una dintre temele centrale, de altfel, din această săptămână la Strasbourg, și asupra căreia Parlamentul European s-a pronunțat deja marți, Victor Negrescu afirmă că „atunci când vorbim de politica de locuire, vorbim de o problemă europeană, pentru că, din nefericire, din 2010 până astăzi, prețurile locuințelor au crescut în medie la nivel european cu 50%.”.
„Remarcăm, conform statisticilor europene, că foarte mulți tineri au dificultăți în a-și achiziționa o locuință sau a plăti chiria aferentă unei locuințe într-o zonă accesibilă care să le ofere oportunitățile pe care și le doresc.”, a spus europarlamentarul.
Pentru a răspunde acestei situații, Negrescu susține un plan european mai ambițios pentru locuințe accesibile.
„Am depus un amendament la poziția Parlamentului European privind bugetul european pe termen lung prin care cerem ca cel puțin 25 de miliarde de euro să meargă către zona de locuințe, fie construcția de noi locuințe, fie accesibilizarea lor, fie modernizarea lor, fie locuințe sociale, fie inclusiv proiecte de reabilitare și proiecte care să reducă costurile de întreținere ale locuințelor.”, a declarat Negrescu.
„În prezent, în politica de coeziune europeană, avem o alocare de aproximativ 9 miliarde, nu ar fi foarte dificil să ajungem la 20 și ceva de miliarde și pentru asta militez aici la nivelul legislativului european.”, a adăugat acesta.
Conflictul din Orientul Mijlociu. Negrescu despre decizia CSAT privind găzduirea de echipamente militare: Mi se pare absolut normalConflictul din Orientul Mijlociu rămâne una dintre cele mai importante teme internaționale din ultimele săptămâni. Referindu-se la atacurile Statelor Unite și Israelului, Negrescu a spus că această acțiune a venit ca urmare a amenințărilor generate de Iran.
„Partenerii americani și partenerii din Israel au spus că această intervenție a fost necesară întrucât Iranul dezvoltase arme periculoase pentru stabilitatea întregii regiuni. De altfel, Iranul este recunoscut pentru faptul că a finanțat grupări teroriste și că și-a oferit suportul direct Federației Ruse în războiul cu Ucraina, lucru care reprezintă inclusiv o amenințare directă pentru România.”, a spus acesta.
În acest context, România a fost solicitată să pună la dispoziție baze militare pentru mijloace defensive. Miercuri, în urma deciziei stabilite în cadrul ședinței CSAT, preşedintele Nicuşor Dan a anunţat că s-a aprobat dislocarea de echipamente şi forţe americane în România. CSAT a anunțat că vor fi folosite bazele de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii de către SUA. Tot miercuri, Parlamentul României a și adoptat această inițiativă.
„Oarecum anticipam solicitarea venită dinspre Statele Unite cu privire la nevoia de a folosi bazele din România. Și a venit această solicitare pe care CSAT-ul a aprobat-o. Președintele României a spus foarte clar că aprobăm această solicitare pentru mijloace defensive.”, a spus europarlamentarul.
El a adăugat că este normal ca țara noastră să răspundă astfel solicitărilor partenerilor, mai ales că asemenea decizii consolidează parteneriatele strategice. „De ce nu poate aceasta reprezenta o oportunitate pentru a întări parteneriatul strategic cu Statele Unite?”
În același timp, el a afirmat că România „trebuie să fie concentrată pe lucrurile practice și pragmatice și să protejeze cetățenii, inclusiv să se asigure că românii din regiune care vor să fie repatriați, să fie repatriați așa cum se cuvine.” și că „nu putem să intrăm într-o situație de conflict de lungă durată.”
Viitorul buget european și investițiile în educațieDiscuțiile privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene, pentru perioada 2028-2034, sunt încă în desfășurare. Victor Negrescu a declarat că modul în care va fi construit acest buget va influența direcția Europei pe o perioadă lungă.
„Viitorul buget european va defini modul în care va arăta Uniunea Europeană în următorii ani”, a explicat el.
Printre propunerile sale pentru viitorul buget intră o listă importantă de domenii.
„Cer ca în viitorul buget european multianual să avem 20% din sume alocate pentru educație, formare continuă și creșterea competențelor. Astăzi, în actualul cadru financiar, se alocă 14%, deci nu ar fi dificil să creștem la 20%. Cer, de asemenea, să avem un program specific pentru sănătate și să putem, din fondurile alocate în anvelopele naționale, să finanțăm în continuare sănătatea. Și sunt, în sensul acesta, raportorul opiniei Comisiei pentru Sănătate pentru Programele Naționale. De asemenea, solicit o creștere a fundurilor pentru zona de justiție.”, adaugă el.
Tot referitor la capitolul justiție, acesta a spus că în raportul pe care l-a coordonat în Comisia pentru Justiție, „am reușit să trec o solicitare prin care sumele pentru justiție se vor tripla. Vorbim de circa 800 milioane de euro care ar merge către această zonă de justiție, acces la justiție transfrontalieră și așa mai departe, subiecte importante pentru cetățenii, mai ales pentru românii din diaspora”.
România și rolul strategic în regiunea Mării NegreDe curând, Victor Negrescu a solicitat o viziune strategică mai bună în politica de securitate a României, poziție pe care și-o susține în continuare. Comisia pentru Bugete a Parlamentului European a aprobat amendamentul inițiat de acesta, prin care legislativul european cere punerea în funcțiune a Hub-ului European de Securitate Maritimă la Marea Neagră, în cadrul poziției sale privind bugetul anual al Uniunii Europene.
„Sunt inițiatorul demersului prin care am cerut să se creeze Hub-ul European de Securitate Maritimă la Marea Neagră cu sediu la noi în țară. Am avut mai multe demersuri în acest an și faptul că inclusiv Comisia pentru bugete a Parlamentului European a sprijinit demersul meu confirmă faptul că la nivel european se înțelege faptul că Marea Neagră reprezintă o zonă cheie de interes pentru un european. Și asta îmi doresc.”
Proiectul ar avea rolul de a coordona securitatea rutelor comerciale și de a proteja infrastructura critică din regiune. „Prezența acestui hub de securitate maritimă are ca menire să protejeze rutele comerciale și să ne asigurăm că Marea Neagră nu devine din nou un lac rusesc”, a spus Negrescu.
Un astfel de proiect ar consolida atât securitatea regională, cât și poziția economică a României, declară acesta. „Acest hub poate face din România un lider regional viabil, o țară care devine furnizor de securitate în regiunea Mării Negre”.
