Ilie Bolojan a spus de ce preferă zborurile de linie atunci când se deplasează în România sau în alte țări din Europa în calitate de președinte interimar.
„Costurile sunt de zece ori mai mici (…) în trei, patru ore traversezi toată Europa de la un capăt la altul, este o chestiune de respect față de cetățenii noștri”, a explicat președintele interimar la Digi 24.
Ilie Bolojan a mai spus că mergând pe stradă, prin aeroporturi și avioane de linie întâlnește și oameni care îl critică.
„A rămâne un om cu picioarele pe pământ, înseamnă să auzi și aceste critici”, a spus Bolojan.
El a mai anunțat că peste câteva zile Administrația Prezidențială va desecretiza toate informațiile legate de cheltuielile președinției.
„De acum încolo toate informațiile vor fi încărcate pe site, a precizat Ilie Bolojan spunând că „este o chestie de normalitate și de respect față de cetățeni”.
Articolul Ilie Bolojan anunță desecretizarea cheltuielilor președinției apare prima dată în Mediafax.
El a explicat, în cadrul unui interviu la Digi 24, că în anii ’90 era student: „m-am înscris la a doua facultate, la Timișoara. Nu puteai să pleci de acolo, pentru că erau facultăți care se făceau la zi, deci era destul de greu să le duci”.
Președintele interimar al României a punctat că nu a lucrat niciodată în Germania, „n-am nici permis de categoria C, deci nu am permis de camion, n-am avut nicio problemă cu Interpolul și așa mai departe, dar în momentul în care se aruncă acest tip de mizerii, e foarte greu să te lupți cu ele, pentru că pleacă coordonat. Se postează undeva pe un site, de acolo (…) sunt împrăștiate peste tot și uneori afli lucruri despre tine pe care nu le știai, iar oamenii care nu te cunosc, nu știu ce ai făcut, cum să vă spun eu, își fac niște impresii total greșite”.
Articolul Bolojan, întrebat dacă a furat un camion: Afli lucruri despre tine pe care nu le știai apare prima dată în Mediafax.
Referitor la propunerea președintelui francez, Emmanuel Macron, ca Franța să ofere o umbrelă de securitate, prin prisma faptului că este o putere nucleară în Europa, Ilie Bolojan a fost întrebat, luni seara, la Digi24, dacă Macron i-a comunicat personal acest lucru.
„Această discuție a avut loc la Consiliul European, deci a fost o discuție deschisă în prezența tuturor reprezentanților țărilor și este o ipoteză în care, v-am spus, dezangajarea Statelor Unite ar fi mai mare pentru că atunci asumarea unui rol de către țările europene devine mult mai importantă, dar și dacă s-ar face acest lucru, este nevoie de ani de zile pentru că anumite lucruri pe care astăzi doar Statele Unite le pot face, aspecte care țin de supravegherea aeriană, sateliți, drone, logistică militară la distanțe mari, e nevoie, deci, de ani de zile pentru a înlocui aceste capabilități. Asta poate să însemne la un moment dat și o oportunitate, de exemplu, pentru că asta înseamnă și oportunitatea de a-ți dezvolta industria de apărare”, a răspuns el.
Președintele interimar al României a mai spus că Franța, „în momentul de față, este țara care are, este desemnată națiune cadru, deci națiune de bază pentru apărarea țării noastre, având trupe în România și fiind un suport pentru sistemul NATO”, amintind că Franța este prezentă în România și reprezintă un sprijin important pentru țara noastră, „prin ceea ce fac, prin colaborarea pe care am avut-o”.
În opinia lui Bolojan, „problema care se pune este ori o creștere a contribuției țărilor europene, cu actualul aranjament de securitate, care înseamnă că nu se va schimba mare lucru, ceea ce s-a dovedit până acum, funcțional, și am avut o pace de 80 de ani, deci cu un rol extraordinar la Statele Unite, sau, în a doua ipoteză, o preluare a unei responsabilități de suplimentare de către țările europene”.
Articolul Bolojan, despre propunerea lui Macron legată de apărare: Această discuție a avut loc la CE apare prima dată în Mediafax.
După decizia anunțată de europarlamentarul român, președintele interimar Ilie Bolojan a salutat acest pas.
„Un alt pas important în procesul de integrare a Republicii Moldova în UE și un sprijin european pentru combaterea dezinformării”.
Felicitări președintelui Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, pentru această reușită. România rămâne alături de cetățenii Republicii Moldova pe drumul european”, se arată într-o postare pe platforma X.
După anunțul de astăzi, urmează pregătirile tehnice astfel încât biroul să fie funcțional în cât mai scurt timp.
Articolul Parlamentul European a aprobat deschiderea unui birou de legătură în Republica Moldova apare prima dată în Mediafax.
Președintele interimar a fost întrebat dacă susține în continuare candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale.
„Lucrurile sunt cât se poate de clare”, a răspuns Ilie Bolojan întrebării puse în timpul unui interviu acordat postului Digi 24.
Președintele interimar a mai spus că nu se va implica în campania electorală deoarece nu este fair-play.
„Dintr-un respect pentru cetățenii noștri, indiferent de simpatii, trebuie să ai respect pentru toți candidați, toate formațiunile politice (…) E o chestiune de normalitate și de decență ca să ai o atitudine echidistantă (…) Nu este fair-play să intru eu într-o campanie”, a mai spus Bolojan.
El a refuzat să facă orice comentariu despre pozițiile lui Călin Georgescu.
„Domnul Călin Georgescu s-a calificat sau s-a descalificat prin ce a făcut singur, prin acțiunile sale”, a adăugat Ilie Bolojan.
Articolul Ilie Bolojan despre candidatura lui Crin Antonescu: Lucrurile sunt cât se poate de clare apare prima dată în Mediafax.
„Eu am încercat să evit în toți acești ani să fac comentarii legate de o decizie sau alta. Dar ce aș putea spune cât se poate de cinstit și de corect? Biroul Electoral Central este autoritatea care este investită prin lege să valideze sau să respingă candidaturi la funcția de președinte a României”, a spus, luni seara, Ilie Bolojan, întrebat dacă i se pare corectă decizia BEC potrivit căreia Călin Georgescu nu are voie să candideze.
El este de părere că decizia BEC este în concordanță cu competențele pe care le are: „în condițiile în care cei care sunt interesați, cei care sunt nemulțumiți, consideră că ea nu este justificată, că nu respectă legislația, că este o forțare, dacă consideră asta, au posibilitatea legală să facă un recurs la cea mai înaltă instituție din România, din acest punct de vedere, la Curtea Constituțională, care într-un termen scurt urmează să se pronunțe asupra acestei chestiuni”.
Președintele interimar crede că un om „rațional”, dar „nemulțumit” de decizii, „uzează de toate căile legale și așteaptă să vadă care este decizia”.
„Cu cât o decizie este evident, mai bine argumentată și explicată inclusiv pe înțelesul oamenilor, cu atât înțelegerea ei este mai bună și oamenii înțeleg despre ce este vorba. Iar respectarea acestor decizii, pentru că nu întotdeauna o decizie a Curții Constituționale poate ne-a plăcut sau nu”, a precizat, de asemenea, Ilie Bolojan, la Digi24.
Deciziile nu pot fi luate selectivBolojan a punctat pe faptul că deciziile nu pot fi luate selectiv „doar cele care ne plac sau nu ne plac”.
„Nu întotdeauna o sentință judecătorească, care este definitivă și irevocabilă, o percepem poate ca foarte corectă sau mai puțin corectă. Dar nu putem face decât să respectăm aceste decizii, pentru că asta este baza unei ordini constituționale, a unei ordini într-o societate, pentru că altfel, dacă bunul plac sau legea forței devine prioritară, înseamnă că acea societate nu mai este sigură și nu ne putem aștepta, așa cum am spus, la o evoluție normală, dacă nu se respectă deciziile care sunt adoptate de instituțiile statului”, a mai spus el.
Întrebat dacă a răsuflat ușurat în urma deciziei BE, privind candidatura lui Georgescu, Bolojan a declarat că „va fi un recurs și înțeleg că zilele următoare Curtea Constituțională, pentru toate candidaturile care vor fi depuse și care vor fi contestate, urmează să se pronunță. Și în câteva zile vom avea validate candidaturile. Cu cât aceste decizii se iau de către instituții cu respectarea prevederilor legale ad literam, cu respectarea prevederilor constituționale, se argumentează și se explică, cu atât lucrurile sunt mai bune în țara noastră și sunt garantate libertățile democratice și este garantată Constituția și deci regulile unui joc corect”.
Articolul Bolojan, despre decizia BEC: Nu putem face decât să respectăm aceste decizii apare prima dată în Mediafax.
„Idiotul util al Kremlinului, Dmitri Medvedev, se pare că s-a trezit din nou din coma sa alcoolică pentru a-l susține pur și simplu pe domnul Kremlinescu. După ce Rusia, prin SVR/KGB, l-a sprijinit direct pe CG, acum Jolly Joker beat a vorbit! Este clar: un vot pentru CG este un vot pentru o dictatură în stil Putin!”, scrie Eugen Tomac pe X.
Postarea vine după ce, tot luni, Dmitri Medvedev a sugerat că în România ar funcționa Statul Paralel care ar fi „băgat democrația la șase metri sub pământ”.
„În România, Statul Paralel a băgat efectiv democrația la șase metri sub pământ. Ce ar trebui să facă oamenii cu un astfel de guvern? Să-l înghită, nu-i mare lucru. Actualele autorități române sunt mult mai bune decât Nicolae Ceaușescu. Sunt bune și corecte”, este mesajul lui Medvedev.
Articolul Eugen Tomac, replică acidă pentru Medvedev: Idiotul util al Rusiei s-a trezit din coma alcoolică apare prima dată în Mediafax.
Declarațiile au fost făcute luni seara. Președintele interimar a fost întrebat despre protestele violente de duminică seara din București.
„Cred că în orice țară care se pretinde democrată și stabilă, violențele, așa cum s-a întâmplat ieri, dar și încurajarea la violențe (…) sunt de condamnat, astfel de lucruri nu ne pot duce într-o direcție bună”, a explicat Ilie Bolojan la Digi 24.
Ilie Bolojan a mai spus că oamenii au dreptul să protesteze „într-o formă civilizată” și i-a îndemnat pe liderii politici să renunțe la amenințări și incitări la violență.
„Sfatul meu către toți cei care incită la violență este să se oprească (…) Îndemnurile la violență sunt un lucru cu totul anormal, cu cât ai o funcție mai importantă, cu cât ai o vizibilitate mai mare, cu atâta constrângerea trebuie să fie mai mare, responsabilitatea trebuie să fie mai mare”, a explicat Ilie Bolojan.
Președintele AUR, George Simion, a spus că toți „cei care au comis lovitura de stat ar trebui jupuiți în piața publică pentru ce au făcut”. Ulterior, el a revenit supra declarației spunând că a fost vorba despre o metaforă. De asemenea, Horațiu Potra, căutat de autoritățile române, i-a îndemnat pe români să iasă în stradă după ce candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale a fost respinsă de BEC.
Articolul Ilie Bolojan: Sfatul meu către toți cei care incită la violență este să se oprească apare prima dată în Mediafax.
Pe 9 martie, secretarul de stat Marco Rubio și Elon Musk au respins ferm preocupările ministrului polonez de externe, Radoslaw Sikorski, referitoare la posibila întrerupere a serviciului Starlink în Ucraina, acuzându-l că „inventeză lucruri” și îndemnându-l să aprecieze sprijinul acordat până acum.
Polonia Ia în considerare alternative dacă Musk taie accesul Ucrainei la Starlink, spune SikorskiMinistrul de Externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, a declarat că, dacă SpaceX se dovedește a fi un furnizor nesigur, Polonia va fi nevoită să caute alți furnizori pentru serviciul Starlink al Ucrainei.
Trump refuză să reia ajutorul militar pentru Ucraina după acordul privind mineralele, spun sursePotrivit NBC News, președintele SUA Donald Trump nu va relua ajutorul militar pentru Ucraina decât dacă președintele Volodimir Zelenski își va schimba poziția față de negocierile de pace cu Rusia și își va arăta disponibilitatea de a face concesii, inclusiv cedarea teritoriilor ocupate, scrie The Kyiv Independent.
Trupele ucrainene din regiunea rusă Kursk nu sunt amenințate de încercuire, afirmă SyrskyiUnitățile ucrainene nu sunt în prezent amenințate de încercuire în regiunea Kursk din Rusia, a declarat comandantul suprem Oleksandr Syrskyi la 10 martie.
Declarația lui Syrskyi vine în urma unor rapoarte privind lansarea de către trupele ruse și nord-coreene a unui atac asupra orașului Sudzha din regiunea Kursk, controlat de ucraineni. Forțele ruse au făcut o incursiune la sud de orașul Sudzha din Kursk Oblast, controlat de ucraineni, amenințând cu izolarea unora dintre pozițiile ucrainene din regiunea rusă.
Washingtonul analizează posibilitatea reducerii sancțiunilor impuse Rusiei Ursula von der Leyen insistă asupra planului de apărare de 800 de miliarde de euro O femeie din Rusia încearcă să adopte un copil ucrainean răpit după ce fiul ei a fost ucis în război, potrivit unei ancheteO femeie din Rusia, Olga Dorokhina, a luat o fetiță în vârstă de 4 ani din partea ocupată a regiunii Kherson și intenționează să o adopte, potrivit unei investigații a publicației media ucrainene Suspilne, publicată la 10 martie. Fiul lui Dorokhina a fost ucis anterior în timp ce lupta împotriva Ucrainei, potrivit anchetei.
De la începutul invaziei la scară largă a Rusiei, în februarie 2022, cel puțin 19.500 de copii ucraineni au fost răpiți din teritoriile ocupate și transferați în alte zone controlate de Rusia, în Belarus sau chiar în Rusia, potrivit bazei de date naționale a Ucrainei, Children of War.
Dorokhina a vorbit despre călătoria sa și despre răpirea fetiței din Ucraina în timpul unei conversații cu președintele rus Vladimir Putin în cadrul unui eveniment, susținând că și-a „găsit fiica” în Kherson. Copilul se află acum sub tutela sa.
Rusia încearcă să limiteze importurile de automobile chinezești prin taxe mai mari și reglementări mai stricteRusia ia măsuri pentru a reduce fluxul importurilor de automobile chinezești, o decizie care ar putea da o lovitură producătorilor și comercianților chinezi care s-au bazat din ce în ce mai mult pe piața rusă, a raportat Financial Times la 10 martie.
China a rămas un partener economic cheie pentru Rusia în timpul invaziei la scară largă a Ucrainei, furnizând Moscovei bunuri esențiale cu dublă utilizare și contribuind la menținerea economiei sale pe linia de plutire în ciuda sancțiunilor occidentale.
Belarus: Lukașenko îl numește premier pe Alexandr Turchin Ucraina va cumpăra 4,5 milioane de drone FPV în 2025Ucraina intenționează să achiziționeze 4,5 milioane de drone cu vedere la prima persoană (FPV) în acest an, ca parte a unui efort pe scară largă de a-și dota armata cu tehnologii avansate, a raportat Ministerul Apărării la 10 martie.
Costul total al achiziției depășește 2,6 miliarde de dolari, din care 2,4 miliarde de dolari sunt alocate prin intermediul Agenției de achiziții pentru apărare. Dronele FPV, care sunt rentabile și capabile să țintească precis, s-au dovedit foarte eficiente în distrugerea echipamentelor militare costisitoare.
Ministerul Apărării a achiziționat câteva mii de drone în 2023, în timp ce în anul următor, suma a crescut la 1,5 milioane, a declarat Hlib Kanevsky, șeful departamentului de achiziții al ministerului. Aproximativ 96% din suma alocată a mers către producători și furnizori ucraineni.
Exporturile de armament ale Rusiei au scăzut cu 47% de la începutul invaziei la scară largă, potrivit SIPRIExporturile de arme ale Rusiei au scăzut cu 47% în 2024 față de 2022, când Moscova și-a lansat invazia la scară largă a Ucrainei, potrivit unui raport din martie al Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI).
Declinul este atribuit priorității Rusiei de a produce arme pentru propria armată, impactului sancțiunilor occidentale și presiunii crescute din partea SUA și a aliaților săi asupra țărilor care cumpără arme rusești, se arată în raport.
Începând din 2022, sancțiunile occidentale au vizat băncile rusești, exporturile de energie și bunurile cu dublă utilizare, ceea ce a afectat și mai mult comerțul cu arme al Moscovei.
Rusia încearcă să se impună în regiunea Sumy, avertizează Poliția de FrontierăForțele ruse încearcă să se instaleze în apropiere de Novenke, un sat ucrainean din regiunea Sumy, aproape de granița cu regiunea rusă Kursk, a declarat purtătorul de cuvânt al Gărzii de Frontieră de Stat, Andrii Demchenko, la 10 martie.
Vestea vine după ce Rusia ar fi realizat un progres în regiunea Kursk, încercând să încercuiască forțele ucrainene care luptă acolo și să pătrundă în frontiera ucraineană.
Potrivit lui Syrski, dronele ucrainene au înregistrat o creștere cu 22% a distrugerii țintelor rusești în februarieNumărul țintelor rusești distruse de dronele ucrainene a crescut cu 22% în februarie față de ianuarie, a raportat comandantul suprem Oleksandr Syrskyi la 10 martie, subliniind importanța sistemelor fără pilot pe câmpul de luptă. Comandantul a menționat că dronele cu vedere la prima persoană (FPV) și bombardierele multirotor rămân cele mai eficiente instrumente.
„Sistemele fără pilot au devenit unul dintre cele mai importante elemente ale războiului care salvează viețile soldaților noștri”, a declarat Syrskyi după o reuniune lunară privind dezvoltarea dronelor. El a subliniat necesitatea de a introduce un standard unificat pentru sistemele fără pilot în Forțele Armate ale Ucrainei pentru a îmbunătăți coordonarea între unități.
Syrskyi a avertizat, de asemenea, că Rusia se adaptează rapid la strategiile de război cu drone ale Ucrainei și își dezvoltă propriile tehnologii, inclusiv drone controlate prin fibră optică.
Ucraina arestează un rezident din Harkov suspectat de complot de bombardare și otrăvire în numele RusieiForțele de securitate ucrainene au reținut un presupus agent al serviciilor secrete ruse care ar fi orchestrat o explozie în apropierea casei unui veteran de război și ar fi otrăvit un soldat sub pretextul acordării de ajutor voluntar, a informat Serviciul de securitate al Ucrainei (SBU) la 10 martie.
Conform anchetei, suspecta, o specialistă în IT din Kharkiv, a fost recrutată de serviciile de informații ruse și însărcinată cu asamblarea de dispozitive explozive improvizate (IED) conținând fragmente metalice pentru a maximiza numărul victimelor.
Ea ar fi ascuns unul dintre dispozitive într-un depozit desemnat, de unde un complice l-a recuperat și l-a plasat în apropierea casei unui veteran al armatei ucrainene. Explozia l-a rănit pe veteran, care a fost ulterior spitalizat.
SBU a acuzat-o, de asemenea, pe femeie că a otrăvit un soldat prin amestecarea alimentelor și medicamentelor cu substanțe toxice, în timp ce se dădea drept voluntar. Militarul a fost spitalizat și este în stare gravă.
UE se pregătește pentru un posibil veto al Ungariei cu privire la extinderea sancțiunilor împotriva Rusiei, relatează presaUniunea Europeană se pregătește pentru un posibil veto ungar privind extinderea sancțiunilor împotriva Rusiei, care urmează să expire la 15 martie, a raportat Euractiv la 10 martie, citând surse confidențiale.
Diplomații UE ar fi fost surprinși că premierul ungar Viktor Orban nu a încercat să blocheze concluziile reuniunii Consiliului European din 6 martie privind Ucraina.
Prim-ministrul ungar a refuzat să semneze declarația summitului în sprijinul Ucrainei, dar documentul a fost totuși publicat cu aprobarea a 26 de state membre.
Orban, considerat în general cel mai pro-rus lider din UE, s-a opus în mod repetat ajutorului militar pentru Ucraina și a avertizat că aderarea Ucrainei la UE ar „distruge” Ungaria. El a menținut legături cu președintele rus Vladimir Putin, în ciuda invaziei la scară largă a Rusiei, amplificând poveștile Kremlinului în Europa.
Rusia neagă negocierile cu SUA în Arabia Saudită Ucraina și producătorul german de armament încearcă să tripleze furnizarea de apărare aeriană IRIS-TUcraina a semnat un memorandum cu producătorul german de apărare Diehl Defense pentru a tripla furnizarea de sisteme de apărare aeriană și rachete IRIS-T, a anunțat ministrul apărării Rustem Umerov la 9 martie.
Acordul vine în contextul în care Ucraina se confruntă cu intensificarea atacurilor aeriene rusești, inclusiv atacul Rusiei din 23 februarie, care a marcat cel mai mare atac cu drone de la începutul invaziei pe scară largă.
„Acordul semnat deschide calea pentru proiecte industriale mari care vor consolida capacitățile de apărare aeriană a Ucrainei”, a scris Umerov pe Facebook.
Șase morți și 22 de răniți în atacurile rusești împotriva Ucrainei din ultima ziCel puțin șase persoane au fost ucise și alte 22 au fost rănite în atacuri rusești pe teritoriul Ucrainei în ultima zi, au raportat oficialii regionali pe 10 martie. Forțele aeriene ucrainene au declarat că au interceptat 130 din cele 176 de drone rusești lansate peste noapte, inclusiv drone de atac de tip Shahed.
Alte 42 de drone ar fi dispărut de pe radare înainte de a-și atinge țintele, indicând că acestea erau probabil momeli menite să copleșească apărarea aeriană a Ucrainei. Unitățile ucrainene de rachete antiaeriene, sistemele de război electronic, aviația și grupurile mobile de foc au respins atacul.
Ucraina va face presiuni pentru reluarea sprijinului militar și de informații al SUA în cadrul discuțiilor cu Arabia Saudită, relatează FTOficialii ucraineni vor face presiuni pentru reluarea ajutorului militar american și a schimbului de informații în cadrul viitoarelor discuții din Arabia Saudită, a raportat Financial Times la 9 martie, citând sursele sale confidențiale.
Delegațiile ucrainene și americane urmează să se întâlnească la Jeddah la 11 martie pentru a discuta despre un potențial acord de pace cu Rusia și despre negocierile privind un acord critic privind mineralele.
Ca parte a strategiei sale, Kievul ar fi pregătit să propună o încetare parțială a focului care să acopere atacurile cu drone și rachete cu rază lungă de acțiune, precum și ostilitățile din Marea Neagră, în speranța că progresul în discuții va determina Washingtonul să ridice înghețarea sprijinului militar și de informații.
După întâlnirea aprinsă a președintelui Volodimir Zelenski cu președintele american Donald Trump în Biroul Oval la 28 februarie, Washingtonul a suspendat toate ajutoarele militare în valoare de miliarde de euro acordate Ucrainei.
Sursă: Ucraina atacă rafinăria din regiunea Samara, care produce combustibil pentru avioanele și bombardierele ruseștiDronele serviciilor de informații militare ucrainene (HUR) au lovit rafinăria de petrol Novokuybyshevsk din regiunea Samara din Rusia în cursul nopții de 10 martie, a declarat o sursă din cadrul agenției pentru Kyiv Independent, confirmând rapoartele anterioare.
Declarația a venit după ce surse ruse și ucrainene au raportat un atac împotriva instalației mai devreme în aceeași zi. Ucraina a vizat în mod sistematic rafinăriile de petrol rusești, siturile militare și depozitele din spatele liniilor frontului pentru a submina capacitatea Moscovei de a purta războiul său total.
Statul Major: Rusia a pierdut 886.320 de soldați în Ucraina începând cu 24 februarie 2022Rusia a pierdut 886 320 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă, la 24 februarie 2022, a raportat la 10 martie Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei. Acest număr include 1 190 de pierderi suferite de forțele ruse chiar în ultima zi.
Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 10 292 de tancuri, 21 400 de vehicule blindate de luptă, 40 071 de vehicule și rezervoare de combustibil, 24 271 de sisteme de artilerie, 1 311 sisteme de rachete cu lansare multiplă, 1 102 sisteme de apărare aeriană, 370 de avioane, 331 de elicoptere, 28 603 drone, 28 de nave și bărci și un submarin.
Starlink nu își va închide „niciodată” terminalele din Ucraina, spune MuskStarlink nu va închide niciodată terminalele sale de internet prin satelit din Ucraina, a declarat miliardarul american Elon Musk într-o postare pe rețelele sociale la 9 martie.
Anterior, oficialii europeni și-au exprimat îngrijorarea că Starlink ar putea întrerupe accesul Ucrainei la serviciul său de internet, care este esențial pentru efortul de război. Musk și înalți oficiali de la Casa Albă s-au confruntat cu ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, cu privire la legitimitatea unor astfel de preocupări mai devreme, la 9 martie.
„Pentru a fi extrem de clar, indiferent cât de mult nu sunt de acord cu politica Ucrainei, Starlink nu își va opri niciodată terminalele”, a declarat Musk într-o postare pe platforma sa de socializare, X.
Forțele ruse avansează în KurskForțele ruse au continuat să avanseze luni în regiunea Kursk, ca parte a unei operațiuni majore de încercuire menită să forțeze mii de soldați ucraineni să fugă sau să se predea în vestul Rusiei, au declarat bloggeri de război pro-ruși.
Trupele ucrainene au cucerit aproximativ 1.300 km pătrați din regiunea rusă Kursk în august, în ceea ce Kievul a declarat că a fost o încercare de a obține o monedă de schimb în viitoarele negocieri și de a forța Rusia să își mute forțele din estul Ucrainei.
Dar până la jumătatea lunii februarie, Rusia a recuperat cel puțin 800 km pătrați de teritoriu în Kursk și în ultimele zile a lansat o ofensivă majoră din mai multe direcții care amenință să taie liniile de aprovizionare ale Ucrainei și potențialele rute de retragere.
„În ultimele patru zile, trupele ruse au curățat în regiunea Kursk un teritoriu pe care uneori nu l-au putut curăța nici măcar în câteva luni”, a declarat un blogger rus apropiat de Ministerul Apărării care poartă numele Rybar.
Duminică, forțele ruse au recucerit încă trei așezări din Kursk, după ce forțele speciale s-au strecurat pe kilometri întregi printr-o conductă de gaze din apropierea orașului Sudzha, în încercarea de a surprinde forțele ucrainene.
Kievul susține că Rusia a pierdut 886.320 de militari de la începutul războiuluiArmata rusă a pierdut 886 320 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei, susține Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei. Acest număr include 1 190 de pierderi suferite de forțele ruse chiar în ultimele 24 de ore, notează presa ucraineană.
Potrivit raportului, armata rusă a pierdut, de asemenea, 10 292 de tancuri, 21 400 de vehicule blindate de luptă, 40 071 de vehicule și rezervoare de combustibil, 24 271 de sisteme de artilerie, 1 311 sisteme de rachete cu lansare multiplă, 1 102 sisteme de apărare aeriană, 370 de avioane, 331 de elicoptere, 28 603 drone, 28 de nave și bărci și un submarin.
Trump este optimist în ceea ce privește discuțiile cu Ucraina din Arabia SaudităPreședintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite „aproape” au pus capăt unei suspendări a schimbului de informații cu Ucraina și că se așteaptă la rezultate bune în urma viitoarelor discuții cu oficialii ucraineni în Arabia Saudită, scrie Reuters.
Întrebat dacă ar lua în considerare încetarea suspendării schimbului de informații, Trump a spus: „Aproape am făcut-o. Aproape că am făcut-o”.
Directorul CIA, John Ratcliffe, a declarat miercuri că SUA au întrerupt schimbul de informații cu Ucraina, punând presiune pe președintele Volodimir Zelenski să coopereze cu Trump în vederea convocării unor negocieri de pace cu Rusia.
Suspendarea, care ar putea costa vieți omenești prin afectarea capacității Ucrainei de a se apăra împotriva atacurilor cu rachete rusești, a urmat unei întreruperi a ajutorului militar american acordat Kievului.
Oficiali americani se vor întâlni marți cu o delegație ucraineană în Arabia Saudită.
Trump și-a exprimat optimismul cu privire la discuții. „Vom face multe progrese, cred, în această săptămână”, a spus el.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1111. Trump este optimist în ceea ce privește discuțiile cu Ucraina din Arabia Saudită / Forțele ruse avansează în Kursk apare prima dată în Mediafax.
Elon Musk reacționează la interzicerea TikTok în România, scrie Gândul.
Miliardarul Elon Musk a distribuit o postare a influencerului Mario Nawfal, care critica decizia vicepreședintelui ANCOM, Pavel Popescu, de a suspenda TikTok până la finalizarea anchetei privind primul tur al alegerilor prezidențiale.
„Puteți să spuneți cine sunt băieții răi privind la cei care cer cenzura”, a scris Musk, sugerând că interzicerea platformei ridică semne de întrebare. Nawfal a menționat că această măsură vine în contextul protestelor legate de interzicerea președintelui ales Călin Georgescu, întrebându-se dacă scopul real este securitatea sau reducerea la tăcere a disidenței.
Articolul Elon Musk critică planurile de cenzură ale României pe TikTok apare prima dată în Mediafax.
CFR Călători anunţă că „potrivit comunicării Alstom, începând cu data de 11.03.2025 trenurile IR 16001,16002,16003 şi 16008 în relaţia Bucureşti Nord -Braşov şi retur, se repun în circulaţie, geamul spart de răufăcători fiind înlocuit.”
Garniturile Alstom Coradia vor circula de marţi dimineaţă pe orarul cunoscut, în conformitate cu Mersul Trenurilor 2024-2025.
CFR Călători a anunţat duminică seara că trenul Alstom Coradia, care circula între Braşov şi Bucureşti Nord, a fost atacată cu pietre în zona Chitila. În urma incidentului, compania a decis să anuleze circulaţia unor trenuri.
„În data de 09.03.2025 la trenul IR 16008 cu circulaţie în relaţia Braşov-Bucureşti Nord, tren compus din rama Alstom Coradia, în zona Chitila, ca urmare a acţiunii unor răufăcători care au aruncat cu pietre la trecerea trenului s-a produs spargerea unui geam lateral de la unul dintre vagoanele ramei”, a transmis CFR Călători duminică seara.
Articolul CFR Călători anunţă că trenurile Alstom revin pe traseul Bucureşti Nord -Braşov apare prima dată în Mediafax.
Partidul Verzilor din Germania a declarat că va respinge un pachet de măsuri finanțat prin îndatorare, care ar putea debloca sute de miliarde de euro în cheltuieli pentru apărare și infrastructură, lăsându-l pe viitorul cancelar Friedrich Merz fără majoritatea de două treimi de care are nevoie pentru un amendament constituțional.
Merz, care este probabil să îi succeadă cancelarului Olaf Scholz după ce a câștigat alegerile de luna trecută, a căutat sprijinul Verzilor pentru aceste măsuri.
Cheltuielile legate de datorie au fost susținute de partenerii NATO ca o modalitate de a consolida apărarea europeană, în contextul în care președintele Donald Trump bulversează relațiile transatlantice.
Blocul condus de creștin-democrații lui Merz și social-democrații, care sunt în discuții pentru a forma următorul guvern de coaliție, au ajuns la un acord săptămâna trecută pentru relaxa restricțiile privind datoria Germaniei și pentru a lansa un fond de infrastructură de 500 de miliarde de euro.
Franziska Brantner, copreşedinta Verzilor, a declarat că partidul său nu va fi „şantajat” de CDU.
Economiştii spun că această propunere, impulsionată de retragerea sprijinului pentru Ucraina de către preşedintele american Donald Trump şi de ameninţarea sa de a abandona proiectul securităţii europeane, ar permite Germaniei să împrumute încă o mie de miliarde de euro în următorul deceniu.
Brantner, al cărei partid încă resimte efectele unei campanii electorale dure de luna trecută şi ale rezultatului dezamăgitor, i-a acuzat pe Merz şi pe social-democraţi că încearcă să „abuzeze” de situaţia de securitate din Europa pentru a obţine sprijinul Verzilor.
Ea a adăugat: „Aceasta este calculul pe care îl fac. Nu serveşte ţării şi interesele noastre în Europa”
Oficialii CDU şi SPD au minimizat ameninţarea Verzilor, insistând că discuţiile sunt în desfăşurare. Secretarul general al CDU, Carsten Linnemann, a declarat că negocierile cu Verzii vor avea loc mai târziu luni, adăugând că vede un „mediu constructiv” în propunerile acestora.
Articolul Planul uriaș de înarmare al Germaniei în pericol. Verzii amenință că vor bloca modificarea constituției apare prima dată în Mediafax.
Disponibilă începând de luni pentru clienţii Google Workspace, opţiunea detectează automat conţinutul legat de evenimente dintr-un email şi afişează un buton „Adaugă în calendar”. După apăsarea acestui buton, un panou lateral în Gmail va confirma că evenimentul a fost adăugat în calendar.
Deocamdată, funcţia este disponibilă doar în limba engleză şi pe versiunea web a Gmail. Un eveniment adăugat prin acest buton nu va include invitaţi şi nu va fi disponibil pentru emailuri care conţin deja evenimente extrase, cum ar fi rezervările la restaurante sau zborurile.
Noua funcţionalitate este disponibilă pentru utilizatorii Google Workspace Business şi Enterprise, precum şi pentru cei care au abonamente Gemini Education, Gemini Education Premium sau Google One AI Premium. Administratorii pot activa această opţiune prin consola de administrare Workspace, activând funcţiile inteligente şi personalizarea.
Articolul Gmail introduce un buton „Adaugă în calendar”, activat de Gemini apare prima dată în Mediafax.
Platforma de social media X a fost afectată de întreruperi repetate pe parcursul zilei de luni, împiedicând utilizatorii să acceseze conținutul și să își actualizeze feedurile, atât pe versiunile mobile, cât și pe cele desktop. Problemele au început în jurul orei 12, conform Downdetector, iar utilizatorii s-au confruntat cu mesaje de eroare precum „Ceva nu a mers bine. Încercați să reîncărcați”.
Potrivit Netblocks, problema a afectat utilizatori din întreaga lume, iar raportările despre întreruperi au apărut pe alte platforme sociale. Numărul total al incidentelor semnalate a ajuns la 40.000 în cursul dimineții în SUA, iar peste 10.800 de utilizatori din Regatul Unit au raportat, de asemenea, probleme de acces la platformă.
Sursa: arhiva personală
Lipsa unui răspuns oficial din partea XDeocamdată, nu este clar care este cauza întreruperilor. Reprezentanții X nu au oferit un răspuns oficial referitor la problemele tehnice, în ciuda solicitărilor transmise de publicații internaționale.
Între timp, utilizatorii afectați au migrat temporar către platforme alternative precum Bluesky, Threads și Mastodon, care au rămas funcționale.
Aceste întreruperi vin pe fondul unei serii de probleme tehnice întâmpinate de platforma X în ultimele luni.
Articolul X a picat! Rețeaua socială a lui Elon Musk este afectată de întreruperi globale repetate apare prima dată în Mediafax.
Punctul de vedere al Jandarmeriei a fost transmis prin intermediul unui comunicat.
„Având în vedere discuțiile din spațiul public privind prezența forțelor de ordine în zona unor instituții, astăzi 10 martie 2025, facem următoarele precizări. Echipajele de jandarmerie execută misiuni, cu scop preventiv, pentru protejarea ordinii constituționale, a instituțiilor, a cetățenilor și a bunurilor publice și private. Prezența efectivelor MAI are ca scop protejarea tuturor persoanelor și asigurarea libertății exercitării în siguranță a drepturilor și atribuțiilor atât pentru instituții, cât și pentru cetățeni”, a spus Jandarmeria.
De asemenea, jandarmii au mai transmis că „structurile Ministerului Afacerilor Interne nu execută misiuni îndreptate împotriva cetățenilor care nu comit infracțiuni ori contravenții, ci sunt în stradă pentru protecția cetățenilor”.
În plus, jandarmii le-au cerut cetățenilor să nu participe la acte violente și să nu distribuie mesajele unei persoane „căutate internațional pentru tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale”.
„În contextul incidentelor produse la manifestarea din București, de seara trecută, facem apel la cetățeni să colaboreze cu angajații Ministerului Afacerilor Interne, să nu dea curs instigărilor de nici un fel și să se delimiteze de persoanele care comit violențe. De asemenea, atragem atenția asupra faptului că o persoană pe numele căreia este emis mandat de arestare în lipsă și este căutată internațional pentru tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale instigă cetățenii să comită incidente violente și acțiuni împotriva Constituției. Rugăm cetățenii să nu distribuie mesajele transmise de această persoană, aflată în afara țării, pentru că prin distribuirea apelurilor sale la violență contribuie involuntar la îndeplinirea obiectivelor sale, acelea de a produce panică, neliniște socială și de a dezbina cetățenii români”, a precizat Jandarmeria.
Articolul De ce sunt prezente echipe în apropierea unor instituții? Explicațiile Jandarmeriei apare prima dată în Mediafax.
Prețul acțiunilor Tesla a scăzut luni cu peste 8% la Bursa de Valori din New York. Prețul stabilit a fost 239,51 dolari, potrivit Le Figaro.
Pe termen mediu, scăderea este uriașă. Capitalizarea bursieră a companiei Tesla s-a înjumătățit din decembrie anul trecut. Pe 17 decembrie 2024, valoarea totală a acțiunilor Tesla era 1.540 de miliarde de dolari, iar pe 10 martie 2025 s-a ajuns la 751 de miliarde de luni.
Este o scădere de 781 de miliarde de dolari care reprezintă 51% din capitalizarea bursieră a companiei la bursa americană.
Articolul Valoarea acțiunilor Tesla s-a înjumătățit în trei luni. Pierderea este de 781 de miliarde de dolari apare prima dată în Mediafax.
Republica Democrată Congo, care este bogată în cobalt, litiu și uraniu, printre alte minerale, se confruntă de cîteva săptămâni cu o ofensivă a rebelilor din gruparea armată M23 (Mișcarea 23 martie), susținută de Rwanda, care au ocupat părți semnificative din teritoriul său și în acest an. Statul congolez a fost obligat să-și strămute peste 6 milioane de cetățeni, din cauza atrocităților la care îi supun rebelii.
Un reprezentant al senatorului congolez Pierre Kanda Kalambayi a trimis scrisori secretarului de stat american, Marco Rubio, și altor oficiali americani, în luna februarie, invitând SUA să investească în vastele resurse minerale ale Congo-ului în schimbul contribuției la consolidarea „stabilității regionale”, precizează sursa citată.
Discuțiile despre un acord cu SUA, care să îi asigure integritatea granițelor, circulă la Kinshasa de mai mult timp. „Statele Unite sunt deschise să discute despre parteneriate în acest sector, care se potrivesc cu ordinea de zi a agendei administrației Trump”, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, menționând că Congo deține „o parte semnificativă din mineralele esențiale ale lumii necesare tehnologiilor avansate” și că „America a lucrat pentru a stimula investițiile din sectorul privat al SUA în R.D. Congo și pentru a dezvolta resursele miniere într-un mod responsabil și transparent”.
Administrația de la Kinshasa nu a detaliat public propunerea făcută către SUA, dar a confirmat că este în căutare de parteneriate diversificate: „Există dorința ca noi să ne diversificăm partenerii”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului congolez, Patrick Muyaya, spunând că există „schimburi zilnice” între Congo și SUA, a scris Reuters, care adaugă că un înalt oficial din aparatul președintelui congolez a călătorit la Washington la începutul acestei luni pentru discuții privind un parteneriat.
„Cu siguranță, propunerea oficialilor din Congo a stârnit interesul celor de la Washington”, a spus Jason Stearns, expert în Congo la Universitatea Simon Fraser din Canada, preluat de Reuters, menționând că lanțurile de aprovizionare cu minerale din Congo sunt în prezent dominate de China, arătând că un impediment important este faptul că SUA nu au companii de stat, precum are China și că nicio companie minieră americană privată nu operează în prezent în Congo.
Proiecțiile Organizației Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare indică o creștere a cererii de minerale critice, precum litiu, nichel, cobalt, a căror utilizare se întinde de la sprijinul oferit tranziției spre energia verde, la tehnologiile militare, inteligența artificială, tehnologia blockchain, realizarea IoT-urilor. Congo este cel mai mare furnizor global de cobalt. La începutul lunii martie, R.D. Congo și-a suspendat total exporturile acestui metal, cauza fiind prăbușirea prețurilor, consideră analiștii Fastmarkets, furnizor de informații pentru piețele globale de oțel, neferoase și fier vechi.
Articolul Contraofertă în fața acordului cu Ucraina. Congo își oferă mineralele rare Americii apare prima dată în Mediafax.
Consilierii președintelui Donald Trump discută opțiuni pentru reducerea sancțiunilor impuse Rusiei, printre care și cele referitoare la exportul de petrol, o sursă majoră de finanțare pentru războiul din Ucraina, scrie Bloomberg, citat de The Kyiv Independent.
Statele Unite și Ucraina urmează să poarte discuții în Arabia Saudită privind încetarea conflictului.
O opțiune aflată în discuție este ridicarea plafonului de preț stabilit pentru petrolul rusesc, introdus de statele G7 în 2022 și care a intrat în vigoare în 2023. În prezent, plafonul este de 60 de dolari pe baril.
Deși Rusia a reușit să mențină economia în contextul războiului prin creșterea cheltuielilor militare și a producției industriale, experții sugerează că țara rămâne vulnerabilă și ar putea necesita o relaxare a sancțiunilor.
Kremlinul și-a exprimat interesul pentru cooperare economică cu Statele Unite, în special în domeniul mineralelor rare.
Mai mult, Trump a încercat să încheie un acord privind mineralele cu Ucraina, însă întâlnirea cu președintele Volodimir Zelenski din 28 februarie nu a dus la niciun rezultat concret.
Articolul Washingtonul analizează posibilitatea reducerii sancțiunilor impuse Rusiei apare prima dată în Mediafax.
Administraţia Trump a lansat luni o aplicaţie care va permite migranţilor aflaţi în Statele Unite ale Americii să se „autodeporteze”, în loc să se confrunte cu detenţia, potrivit Reuters.
Aplicaţia U.S. Customs and Border Protection, numită CBP Home, va oferi persoanelor aflate ilegal în SUA posibilitatea de a-şi anunţa „intenţia de a pleca”, au explicat americanii.
„Aplicaţia CBP Home le oferă străinilor opţiunea de a pleca acum şi de a se autodeporta, astfel încât ei pot avea în continuare oportunitatea de a se întoarce legal în viitor şi de a trăi visul american… Dacă nu o fac, îi vom găsi, îi vom deporta şi nu se vor mai întoarce niciodată”, a transmis secretarul pentru Securitatea Internă, Kristi Noem, prin intermediul unui comunicat.
Preşedintele Donald Trump a promis că va deporta un număr record de migranţi ilegali şi a anunţat mai multe măsuri pentru a-şi atinge scopul.
Articolul Administraţia Trump lansează o aplicaţie de „autodeportare” apare prima dată în Mediafax.
Într-un interviu pentru agenția de presă rusă de stat TASS, Igor Dodon afirmă că „globaliștii au recurs la astfel de încălcări” în România și că „l-au exclus (pe Călin Georgescu – n.r.) din alegeri sub un pretext inventat”.
Dodon consideră că o decizie similară în Republica Moldova ar putea fi luată înaintea alegerilor parlamentare, programate în acest an, „pentru a o menține la putere pe Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate”.
„Astfel de standarde duble care sunt practicate în România și în alte țări sunt periculoase, deoarece nu fac decât să adâncească un decalaj în societate, să semene semințele nesupunerii civile”, a declarat el pentru TASS.
„Aceeași tactică aplicată abuziv în România”În paralel, într-o postare pe Facebook, Igor Dodon a criticat în termini duri decizia BEC, spunând că „rețeaua sorosistă a testat mai întâi în Republica Moldova tactica excluderii candidaților incomozi din cursa electorală” și că „aceeași tactică este aplicată abuziv în România”.
Biroul Electoral Central (BEC) a decis, pe 9 martie, să respingă dosarul candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din luna mai. Decizia s-a bazat, printre altele, pe hotărârea CCR din luna decembrie 2024 privind anularea primului tur.
Marți, 11 martie, Curtea Constituțională se va întruni pentru a dezbate contestația privind respingerea de către BEC a candidaturii lui Călin Georgescu.
Articolul Igor Dodon critică decizia BEC privind candidatura lui Georgescu într-un interviu pentru presa rusă: „Este un precedent periculos pentru Moldova” apare prima dată în Mediafax.
