MediaFax.ro

Partida s-a disputat pe stadionul Metropolitano din Madrid, unde londonezii au intrat în avantaj la pauză, după o primă repriză echilibrată, în care însă ocaziile mai clare au aparținut gazdelor.

Cu toate acestea, atacantul suedez al lui Arsenal, Viktor Gyökeres, a deschis scorul în minutul 44, transformând un penalty acordat după reluările video, cu un șut puternic, plasat lângă bară.

Deși scorul a fost favorabil oaspeților, Atlético a fost mai periculoasă înainte de pauză, reușind să creeze cele mai importante ocazii ale primei reprize.

După pauză, meciul s-a schimbat clar. Echipa lui Diego Simeone a ținut jocul în jumătatea adversă și a pus presiune constantă pe defensiva lui Arsenal. Egalarea a venit în minutul 56, când atacantul argentinian al madrilenilor, Julián Alvarez, a transformat fără emoții un penalty acordat pentru un henț în careu.

Gazdele au rămas în atac și au fost aproape de golul doi, fără să concretizeze însă. Cel mai aproape a fost atacantul Antoine Griezmann, care a lovit bara de două ori în aceeași fază, în timp ce Álvarez și Lookman au menținut presiunea pe poarta lui David Raya.

Atlético a confirmat și în cifre controlul din repriza a doua: 13 șuturi și trei ocazii mari, față de doar cinci și niciuna importantă pentru Arsenal.

Arsenal a primit un penalty în minutul 77, după un fault comis de fundașul slovac Dávid Hancko, însă decizia a fost anulată după reluări, iar scorul a rămas neschimbat.

În ultimele minute, ambele echipe au căutat golul victoriei, însă fără rezultat, astfel încât calificarea în finala Ligii Campionilor se va decide în returul de la Londra.

„Mișcările extremiste sunt astăzi atât de sus pentru că oamenii sunt revoltați. Nu mai vor să vadă corupție, nu mai vor să vadă atâta nepăsare. Ori noi, din guvern, trebuie să îndreptăm aceste lucruri”, a afirmat ministrul Mediului, Diana Buzoianu, miercuri seară, la B1 TV.

Ea a susținut că tolerarea intereselor de grup și a rețelelor conectate la banii publici nu mai poate continua, iar actuala putere trebuie să arate că instituțiile pot fi curățate și puse în slujba cetățeanului.

„Între a nu mai întoarce ochii de la corupție, între a nu mai lăsa băieții deștepți să capitalizeze, să fie mufați la banii publici, asta este, de fapt, buba care doare cel mai tare”, a declarat Buzoianu.

Ministrul a avertizat că, dacă reformele nu vor fi continuate, votul de protest se va transforma într-o majoritate radicală.

„Dacă nu ne facem treaba acum, dacă întoarcem în continuare ochii de la corupție, dacă nu livrăm reformele astea, în 2028 fiecare dintre drepturile noastre fundamentale vor fi atacate de o majoritate extremistă care va intra pe un val în Parlament, în Guvern, pe vot de revoltă”, a spus ea.

Potrivit ministrului USR, obiectivul actualei guvernări trebuie să fie schimbarea relației dintre instituțiile publice și cetățeni.

„Eu vreau ca acest guvern să nu mai fie un guvern care împinge România spre revoltă până în 2028. Vreau să fie un guvern care să trezească în oameni o speranță, să nu mai existe un vot de revoltă”, a afirmat Buzoianu.

Cu privire la moțiunea de cenzură înaintată de PSD și AUR, Buzoianu a spus că USR, spre deosebire de alte partide, „nu vrea să facă rău românilor”.

„Noi ne luăm în serios responsabilitatea și noi, spre deosebire de alții, spre deosebire de PSD, de exemplu, chiar nu vrem să facem rău românilor prin această criză creată total artificial. Noi ce vrem să facem este să facem curățenie în instituții. Și asta se poate livra dacă ești la guvernare și dacă împingi măsuri de schimbare în bine. Nu dacă pui piedici la fiecare măsură care trebuie să fie discutată și adoptată”, a spus ea.

De asemenea, Diana Buzoianu a pledat pentru menținerea direcției occidentale a României, spunând că țara nu poate face față singură provocărilor regionale și globale.

„Noi, ca stat singular, nu mai putem să facem față crizelor politice europene sau internaționale la care suntem supuși. Fără un sprijin real la nivel european, fără un sprijin real în NATO, noi suntem mult mai vulnerabili”, a spus ministrul.

Ea a subliniat că securitatea și prosperitatea României depind de parteneriatele externe și de apartenența la structurile euroatlantice.

„Îmi doresc ca românii să fie apărați, îmi doresc ca românii să fie siguri, îmi doresc ca românii să poată să prospere. Și asta nu se poate face închiși în bucățica noastră, în România, cu granițele și cu ușile ferecate”, a mai afirmat Diana Buzoianu.

Noul termen până la care Lukoil trebuie să își vândă activele globale este 31 mai, dacă nu vrea să suporte sancțiunile stabilite de Statele Unite ale Americii, arată documentele Biroului pentru controlul activelor străine (Office of Foreign Assets Control – OFAC) publicate de Trezoreria americană

Documentul OFAC

Decizia a fost luată miercuri, cu o zi înainte de expirarea termenului actual, 1 mai.

În cazul benzinăriilor Lukoil, inclusiv cele aproximativ 300 care funcționează în Românie, termenul până la care acestea au fost exceptate de la aplicarea sancțiunilor din afara Rusiei a fost prelungit recent pentru șase luni, de la 29 aprilie la 29 octombrie.

Lukoil România deține o rețea de 321 de stații de distribuție și 5 depozite regionale, potrivit documentelor oficiale.

Potrivit specialiștilor în drept consultați de Mediafax, sancțiunile internaționale urmăresc blocarea fluxului de fonduri către Rusia, iar nu destabilizarea piețelor energetice și economice din restul lumii. Intenția este neechivocă și facil de observat, datorită faptului că a existat o continuitate neîntreruptă a permisiunilor încă de la momentul zero al sancționării PJSC Lukoil. Astfel, încă din 22 octombrie 2025, derogarea prin licențe generale a fost imediată, fiind adoptate concomitent. Licențele noi au fost adoptate întotdeauna înainte de ieșirea din vigoare a celor curente, iar autoritățile au oferit constant explicații prin FAQ-uri pentru a clarifica regimul aplicabil, cadrul cuprins de licențe și exemple aplicate.

Pe 25 februarie, înainte de expirarea unui termen anterior, Lukoil a confirmat, într-o declarație pentru Mediafax, continuarea discuțiilor cu americanii de la Carlyle pentru vânzarea activelor sale globale.

„În prezent, sunt depuse toate eforturile necesare pentru finalizarea cu succes a procesului de vânzare a activelor grupului din Europa către Grupul Carlyle, într-un cadru transparent și conform tuturor standardelor de reglementare aplicabile. Toate demersurile întreprinse au ca obiectiv protejarea valorii activelor, a participațiilor în proiectele strategice aflate în derulare și a locurilor de muncă, asigurând totodată continuitatea operațională și stabilitatea pe termen lung a activităților desfășurate. Acționăm responsabil pentru a garanta o tranziție ordonată, în beneficiul angajaților, partenerilor contractuali și al mediului economic în ansamblu”, au declarat oficialii Lukoil în exclusivitate pentru Mediafax.

De amintit că Executivul a  adoptat, pe 12 februarie, hotărârea de Guvern care prevede implementarea măsurii supravegherii extinse – după ce a reglementat cadrul de aplicare și în  cazul sancțiunilor internaționale – în cazul activelor deținute de Lukoil în România.

În calitate de supraveghetor al activității operatorilor nominalizați este propus să fie desemnat Ion – Bogdan Bugheanu, pentru care ministerul nu a furnizat alte detalii.

Cele patru entități controlate de Lukoil în România intrate sub supravegherea extinsă a statului sunt:

• Lukoil România SRL
• Petrotel-Lukoil S.A.
• Lukoil Lubricants East Europe
• Lukoil Overseas Atash B.V. Amsterdam Olanda.

„Este foarte ușor să arunci cu vorbe în spațiul public care n-au nicio acoperire. E cel mai simplu lucru. E mult mai greu să faci ca lucrurile să se întâmple”, a declarat Ilie Bolojan, la TVR 1.

Bolojan a explicat că programul SAFE a fost creat de statele UE, care au constatat necesitatea consolidării flancului estic după invazia Rusiei în Ucraina.

„Toți au constatat că întărirea frontierei de Est este o necesitate, pentru că nu mai există niciun fel de predictibilitate în comportamentul viitor al Rusiei. Țările din Europa trebuie să se gândească la siguranța lor. Și s-a creat acest mecanism”, a afirmat premierul.

Potrivit acestuia, mecanismul are două obiective principale: dotarea armatelor naționale și întărirea industriei europene de apărare.

„S-au pus la dispoziție niște credite cu dobânzi mici, rambursabile în 40 de ani, cu 10 ani perioadă de grație, în așa fel încât să poți face aceste investiții și să-ți dezvolți o industrie. Și asta a făcut și România”, a spus Bolojan.

„România a luat niște decizii care țin de respectarea unor reguli, adică achiziții de armament de la industria europeană de apărare, pe de o parte. Și, pe de altă parte, localizarea unei ponderi cât mai mari în România, în așa fel încât fabricile noastre, care practic nu mai au de lucru, care merg în pierdere, din zona militară, să fie retehnologizate”, a mai declarat șeful Guvernului.

El a adăugat că prin aceste investiții ar putea fi salvate unități industriale aflate în dificultate și stimulată economia locală.

„Să salvăm un șantier sau altul din România, care sunt într-o zonă de colaps, în așa fel încât să ne dezvoltăm și economia”, a spus Bolojan.

Premierul a menționat și proiecte de infrastructură care ar urma să fie sprijinite prin aceste credite, între acestea capetele de autostradă din nord-estul țării.

Bolojan a precizat că procedurile sunt transparente și că datele privind proiectele au fost deja prezentate în comisiile parlamentare de apărare.

„Deci sunt niște date în care toți membrii comisiei au acces”, a spus premierul.

În final, șeful Executivului a comparat sistemul de apărare al unei țări cu infrastructura de termoficare.

„Apărarea este ca un sistem de termoficare îngropat, care atunci când funcționează, nu-l vezi. Totul e în bună regulă. Dar, când ai o avarie pe o magistrală, începi să vezi ce înseamnă un astfel de sistem care nu funcționează. Deci, apărarea este o asigurare pentru situații complicate. (…) Siguranța unei țări este foarte importantă și ea nu are o miză mare cât timp lucrurile sunt sigure. Când lucrurile se complică, atunci îți dai seama cât de important este să ai o apărare corespunzătoare și un sistem de termoficare care funcționează”, a conchis Ilie Bolojan.

Horoscop 30 aprilie. Berbecii încep ceva nou, Racii scapă de griji, Leii nu semnează nimic astăzi. Ce îți rezervă ziua?

Lucrurile se întorc în favoarea ta astăzi. Ești pe cale să începi un proiect nou. Sănătatea îți este favorabilă. Faptele bune îți dau roade. Fii prudent cu cei care nu-ți vor binele.

Cauți armonie și echilibru. Observi că în viața ta au loc evenimente pașnice. Sănătatea îți este favorabilă. Te poți aștepta și la un aflux de bani.

Astăzi te întâlnești cu o cunoștință. Un proiect nou aduce profituri bune. Evită acordurile cu rudele, riști să fii înșelat.

Problemele sentimentale se liniștesc. Dacă situația persistă, rămâi calm și răbdător. Timpul vindecă totul. Sănătatea îți aduce energie și bună dispoziție.

Procesele legale nu îți sunt favorabile astăzi. Evită să semnezi contracte. Dacă nu poți evita, citește cu atenție fiecare clauză. Sănătatea și finanțele câștigă teren.

Cuplurile planifică o ieșire în această seară. Aștepți vești bune de la partener. Viața profesională este stabilă. Un proiect nou aduce venituri suplimentare.

Studenții excelează la învățătură. La serviciu, o promovare este posibilă. Evită stresul. Situația financiară se îmbunătățește.

O zi bună pentru o ieșire cu familia și prietenii. Reîntâlnești un vechi prieten cu vești plăcute. Faci schimbări sănătoase în stilul de viață. Evită cheltuielile inutile.

Intri în contact cu oameni noi. Cei tineri te văd ca model. Sănătatea îți este favorabilă. Munca asiduă dă roade la serviciu astăzi.

Pot apărea unele probleme de sănătate. Un membru al familiei îți oferă sprijin financiar. Viața amoroasă capătă putere. Cei dragi te surprind plăcut.

O zi bună pentru timp petrecut cu cei dragi. Evită cheltuielile inutile, pot apărea tensiuni financiare. Ai grijă de inimă și evită mâncarea nesănătoasă.

Faptele bune îți aduc recompense plăcute. Viața personală și profesională capătă putere. Aștepți vești bune de la un superior. Finanțele sunt stabile.

Întrebat, la TVR 1, dacă, după experiența de președinte interimar și premier, ia în calcul o candidatură prezidențială, Bolojan a răspuns indirect. A spus că a fost 20 de ani om de executiv. A încercat să schimbe comunități din poziții executive, ca primar și ca președinte al Consiliului Județean Bihor.

„Voi rămâne în orice situație un om activ, un om care va lupta să facă ce trebuie pentru România. Nu contează poziția în care ești. Contează să faci ce trebuie”, a spus premierul.

Jurnalistul a insistat: „Înțeleg de aici că nu ați spus nu”.

Bolojan a răspuns că dacă ar fi dorit să ocupe o anumită poziție, ar fi putut candida când a existat oportunitatea. „Am făcut ce a fost nevoie în contextul dat și am respectat înțelegerile”, a adăugat el.

A încheiat cu o reflecție despre munca în echipă.

„De la colega din guvern care face curățenie, până la cei de la cel mai mic post, toți contribuie la rezultatul unei echipe. Important e să faci ce ține de tine acolo unde ești”.

„Poate trebuia să aprindeți lumina încă din primele luni ale acestui mandat”, a fost întrebat Ilie Bolojan la TVR.

„Prima dată trebuia să vezi unde sunt cămările guvernării. Și uneori trebuie să le descoperi și îți trebuie timp pentru asta”, a răspuns Ilie Bolojan.

Pe de altă parte – a mai spus Ilie Bolojan – „atunci când lucrezi este imposibil să le faci pe toate perfect. Gândiți-vă că anumite lucruri a trebuit să le facem cu anumită întârziere, într-o anumită forță. Unele lucruri s-au lungit, gândiți-vă că am avut contestările la Curtea Constituțională. Ce greu a trecut corectarea situației din zona de justiție, cu pensionările la vârste mult prea reduse, cu acele pensii care erau la un nivel care, comparativ cu ceilalți oameni, erau, într-adevăr, niște diferențe foarte mari, care creau o mare nemulțumire. Deci toate lucrurile astea s-au făcut greu”, a afirmat premierul.

Premierul mai spune că și în actul de guvernare, ca și în munca fiecărui om, acasă, la serviciu, „nimeni nu este perfect”.

„Dar mă rog să mă credeți că dacă aș fi văzut în această perioadă, că dacă mâine aș renunța la acest post, lucrurile s-ar schimba dintr-o dată, credeți-mă că n-ar fi niciun fel de problemă să fac asta, dar nu s-ar schimba. Pe de o parte și eu totdeauna am căutat să duc lucrurile până la capăt și atunci când am fost pe un post, să fac tot ceea ce ține de mine pentru a onora încrederea oamenilor sau responsabilitatea cu care am fost învestit”, a mai declarat Ilie Bolojan.

Bolojan a răspuns că PNL nu poate ignora ce s-a întâmplat. Președintele i-ar putea cere să rămână într-o coaliție pro-europeană. Răspunsul e același.

„Dacă cineva nu te respectă, dacă minte în permanență, dacă nu respectă nicio înțelegere, a mai încerca o coaliție cu un astfel de partid nu se poate”, a spus premierul. Responsabilitatea crizei este „în curtea PSD”.

Bolojan a explicat că incertitudinea politică prelungită reduce capacitatea de livrare a Guvernului. „Dacă nu știi cine-ți vine șef, dacă se schimbă secretarul general, dacă unii demisionează, alții sunt amenințați cu demiterea, randamentul aparatului scade. E logic”, a punctat premierul.

A adăugat că absorbția fondurilor europene și termenele din PNRR sunt probleme serioase. Au nevoie de decizii și acorduri clare.

Referitor la întrebarea ce alternative vede după moțiune, Bolojan a răspuns că PNL va merge la consultările cu președintele cu o poziție consecventă deciziilor deja luate.

„Putem fi într-o guvernare, dar nu mai putem fi într-o coaliție cu PSD”, a spus el. A lăsat o ușă întredeschisă: dacă cineva din conducerea PSD și-ar asuma răspunderea pentru această criză, lucrurile s-ar putea discuta, dar a apreciat că acest scenariu este puțin probabil.

Premierul a precizat că niciun partid nu este condamnat să fie veșnic la guvernare. „Dacă nu există altă soluție, PNL trebuie să construiască un pol de modernizare care, într-o situație limită, poate fi construit și din opoziție”, a conchis Bolojan.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Iuri Ușakov, Vladimir Putin a apreciat decizia lui Donald Trump de a prelungi armistițiul cu Iranul, considerând că aceasta poate crea condiții pentru negocieri și poate contribui la stabilizarea situației.

„Vladimir Putin consideră că decizia lui Donald Trump de a prelungi armistițiul cu Iranul este corectă; acest lucru ar trebui să ofere o oportunitate pentru negocieri și, în general, să contribuie la stabilizarea situației”, a spus Ușakov.

În același timp, liderul de la Kremlin a avertizat asupra unor consecințe „inevitabile și extrem de grave” în cazul în care Statele Unite și Israelul ar recurge din nou la forță împotriva Iranului. Ușakov a precizat că aceste consecințe ar afecta nu doar Iranul și statele vecine, ci întreaga comunitate internațională.

Rusia a fost cea care a inițiat convorbirea, descrisă de Kremlin drept una cu un ton „sincer și pragmatic”.

Cei doi lideri au discutat și despre războiul din Ucraina. Potrivit lui Ușakov, Putin a ridicat posibilitatea unui armistițiu care să coincidă cu Ziua Victoriei, marcată în Rusia pe 9 mai, când Moscova comemorează victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial.

La rândul său, Donald Trump a declarat că discuția cu Putin a fost „foarte bună” și a susținut că o soluție pentru conflictul din Ucraina ar putea apărea „relativ rapid”.

Trump a mai afirmat că Putin s-a oferit să ajute în legătură cu războiul cu Iranul, în special în privința uraniului îmbogățit.

„Ar vrea să fie de ajutor. I-am spus: înainte să mă ajuți pe mine, vreau să-ți închei războiul”, a declarat Trump pentru CNN, în Biroul Oval.

Liderul american a spus că Putin i-a transmis că Rusia ar putea avea un rol în chestiunea uraniului iranian. Moscova a propus anterior preluarea controlului asupra stocului de uraniu îmbogățit al Iranului, într-un aranjament similar rolului jucat de Rusia în acordul nuclear din 2015.

Trump nu a exclus explicit posibilitatea ca Iranul să trimită uraniul în Rusia, dar a sugerat că prioritatea sa rămâne încheierea războiului din Ucraina.

Bolojan afirmă că de la începutul acestei luni a luat măsuri care să limiteze evaziunea fiscală.

„Practic nu mai permitem ca în orice județ din țară, administrațiile financiare să-i libereze documente pentru funcționarea unor vânzări în angro de combustibil. Aveam așa-numitele antrepozite fiscale. Și, sigur, este normal să ai vânzări în angro, dar companiile care sunt cunoscute de toți românii sau mari comercianți, dar când ai sute de astfel de situații, înseamnă că și posibilitatea de evaziune și sumele din această zonă și aici sunt foarte mari, au fost limitate și, din nou, a fost un deranj”, spune Bolojan, la TVR

Premierul mai spune că, în multe locuri, companiile de stat n-au fost folosite ca să livreze cele mai bune servicii pentru români, el găsind „foarte multă ineficiență, foarte multă risipă”.

„E foarte simplu că atunci când ai o zonă de tip monopol, cum sunt în zonele de energie, semimonopoluri, în zonele de transporturi monopoluri, să-ți muți ineficiența în prețuri, să o muți în buzunarul cetățeanului și aceste lucruri trebuie corectate și, da, așa cum am spus, am aprins lumina pe aceste zone și cu siguranță și asta a deranjat”, a spus Bolojan.

Întrebat despre banii publici folosiți ca pușculiță de partid nu reprezintă o problemă transpartinică, Bolojan a spus că „asta îi deranjează pe toți cei care folosesc aceste practici”.

„Atunci când într-un loc am văzut că lucrurile nu mergeau bine, că erau pierderi, să ne înțelegem bine, se vedea clar că la această situație au contribuit în mod transpartinic sau transinstituțional, mai multe instituții. Pentru că e anormal să nu vezi, de exemplu, că în energie se întâmplă acest lucru, timp de doi ani de zile se emită zeci de mii de autorizații de megawați și să nu vadă nimeni acest lucru. Dar am văzut o constantă. Întotdeauna când era o problemă undeva, erau niște oameni care erau susținuți la rândul lor de oameni din Partidul Social-Democrat. Asta a fost o constantă întotdeauna. Dar asta nu înseamnă că erau singuri. Deci măsurile de a face ordine în finanțele publice, de a reduce risipa, sunt corecte, ele trebuie aplicate și în mod evident îi deranjează pe toți cei care au profitat de aceste lucruri, pentru că este absolut normal să se întâmple asta”, a mai spus premierul Ilie Bolojan.

Întrebat cum evaluează situația cu 20 de voturi peste pragul necesar, Bolojan a refuzat să facă pronosticuri. A atacat însă logica demersului.

„Cei care lucrează la o demolare a Guvernului, dacă s-ar gândi la interesul țării și nu la interesele de grup, ar trebui să vină cu o soluție”, a spus premierul.

A comparat situația cu Germania, unde orice moțiune trebuie însoțită de un premier și guvern alternativ propus.

Referitor la impactul crizei politice, Bolojan a avertizat că instabilitatea generează creșterea dobânzilor la împrumuturi, scăderea încrederii investitorilor și deprecierea cursului valutar. „Dobânzile sunt de 60 de miliarde doar anul acesta, cât valoarea autostrăzii Moldovei într-un singur an”, a spus premierul.

Întrebat dacă mai există canale de negociere cu semnatarii moțiunii, Bolojan a confirmat că discuțiile au loc.

„Există o agitație înainte de moțiune. Există discuții între parlamentari în interiorul grupurilor. Asta se întâmplă și acum, este un fenomen normal”, a răspuns el. A adăugat că va discuta cu orice parlamentar care caută să înțeleagă motivele și soluțiile pentru viitor.

Întrebat dacă moțiunea a venit ca reacție la preluarea de către Bolojan a interimatului la Ministerul Energiei, după demisia miniștrilor PSD, premierul a răspuns indirect. A explicat că a găsit autorizații de racordare emise pe hârtie, fără investiții reale, de 3-4 ori mai mari decât capacitatea rețelelor.

„Sunt sume imense în joc. Cu siguranță a deranjat acest lucru”, a spus Bolojan.

Premierul a mai spus că a blocat finanțarea administrațiilor neperformante și a proiectelor nefinalizate.

„Ca o familie cu rate mari, am trebuit să stabilesc reguli și să pun reflectoarele pe zonele care ne generau pierderi masive”.

Potrivit actului normativ, valoarea totală a fondurilor se ridică la aproximativ 918,3 milioane de lei, echivalentul a peste 180,7 milioane de euro. Fondurile urmează să fie asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru anul 2026.

Din totalul alocat: 308,1 milioane lei (60,64 milioane euro) merg către sectorul vegetal, iar 610,2 milioane lei (120,11 milioane euro) sunt destinați sectorului zootehnic.

În sectorul vegetal, sprijinul financiar vizează culturile amplasate pe teren arabil, precum și culturi specifice precum inul și cânepa pentru fibră, tutunul, hameiul și sfecla de zahăr.

În sectorul zootehnic, ajutoarele sunt acordate pentru bovinele din sectorul lapte, bovinele din sectorul carne, precum și pentru ovine și caprine.

Beneficiarii măsurii sunt fermierii, persoane fizice sau juridice, care utilizează terenuri agricole și/sau dețin legal animale, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare.

Condițiile de acordare și documentele necesare sunt stabilite prin Ordinul MADR nr. 125/2024, cu modificările și completările ulterioare.

România are 728 de paturi la 100.000 de locuitori. Media UE este de 511. Suntem pe locul 3 în Europa la acest indicator. În același timp, rata medie de ocupare era la sfârșitul lui 2025 de doar 51% la bolnavii acuți. La bolnavii cronici, 60%. Optimul recomandat este de 80%.

Reducerea este liniară: 4.691 de paturi pe an, în perioada 2026-2028. În 2028, numărul total de paturi contractabile va fi 203.211. La sfârșitul lui 2025 erau în contractare 116.650 de paturi. Din acestea, 94,8% sunt în spitale publice. 5,2% – în spitale private. Proporția nu se poate modifica până în 2028.

Cseke Attila, cel care asigură interimatul la Ministerul Sănătății, a respins ideea că reducerea vizează economii bugetare.

„Nu are sens să contractezi 100 de paturi cu un spital care are grad de ocupare la 40. Doar ne mințim pe noi înșine”, a spus ministrul interimar. Paturile goale generează costuri: saloane, energie, cheltuieli de funcționare.

Distribuția pe județe se face prin ordin al ministrului Sănătății. La bază stau indicatorii de ocupare pe 2025, furnizați de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Planul nu se aplică penitenciarelor-spital, unităților cu măsuri educative sau spitalelor de îngrijiri paliative – unde rata de ocupare este oricum de aproape 100%.

Reducerea paturilor vine și pe fondul exploziei spitalizării de zi. În 2024 au fost 6 milioane de pacienți tratați și externați în aceeași zi, o creștere de 15% față de 2023.

Premierul Ilie Bolojan nu a fost prezent la citirea moțiunii de cenzură în Parlament. Purtătorul de cuvânt Ioana Dogioiu a explicat absența succint: programul premierului a fost altul.

Întrebată de ce a ales premierul să nu meargă la citirea moțiunii, Ioana Dogioiu a răspuns că prezența nu este obligatorie.

„Guvernul României a fost reprezentat de domnul Săpunaru. Nu văd absolut niciun fel de problemă”, a spus purtătorul de cuvânt. A precizat că Bolojan va fi prezent la dezbaterea moțiunii.

Întrebată ce alte întâlniri a avut premierul în cursul zilei, Dogioiu a refuzat să ofere detalii.

„Nu vă pot spune. Bună seara!”, a fost răspunsul final.

Miercuri, în urma ședinței de Guvern, purtătoarea de cuvânt a Cabinetului Bolojan, Ioana Dogioiu a anunțat ajutoare de 1 milion de lei pentru persoanele afectate de incendiul din localitatea Rucăreni, comuna Soveja, Vrancea.

Potrivit acesteia, ajutoarele vor fi acordate astfel:

• 30 de mii de lei pentru familiile și persoanele singure, ale căror locuințe au fost afectate în integralitate;
• 25 de mii de lei pentru familiile și persoanele singure, ale căror locuințe au fost afectate în proporție mai mare de 75% inclusiv, dar nu distruse integral;
• 15 mii de lei pentru familiile și persoanele singure, ale căror locuințe au fost afectate în proporție mai mică de 75%.

În situația în care locuințele persoanelor care au primit ajutorul în sumă de 25 de mii de lei sau 15 mii de lei, din cauza afectării structurii, se deteriorează în totalitate, persoanele vor primi diferența de sumă până la valoarea de 30 de mii de lei.

„În perioada următoare, pe măsura evaluării în continuare a pagubelor, va fi acordată a doua tranșă de ajutoare pe modelul deja stabilit de CNSU, în care se va ține cont și de asigurările pe care le au persoanele respective, asigurări obligatorii sau facultative”, a adăugat Dogioiu.

Vicepremierul Tanczos Barna afirmă că acordul MERCOSUR, care va intra în vigoare pe 1 mai, nu va genera falimente imediate în rândul fermierilor români. Recunoaște că este o amenințare reală și anunță negocieri urgente cu procesatori și retaileri pentru sprijinirea cărnii de porc românești.

MERCOSUR este o amenințare pentru fermierii din toată Europa. Tanczos Barna temperează însă temerile. Falimentele imediate nu sunt un scenariu realist. Acordul vizează mai multe sectoare economice. Agricultura nu a fost în centrul negocierilor.

Guvernul identifică piața cărnii drept problema urgentă. Tanczos Barna a purtat deja discuții cu producătorii. Urmează întâlniri cu procesatorii și marile lanțuri de retail. Scopul: un lanț scurt de valorificare. Carnea de porc proaspătă românească trebuie să ajungă direct la consumator.

La masă au fost chemați ANSVSA și ANPC. Se caută reglementări care să sprijine concurența loială. Sume importante au fost investite din fonduri europene și buget național. Capacitatea de producție a crescut. Acum trebuie să vină și mecanismele de sprijin pentru vânzare.

O sursă de securitate de nivel înalt, citată de Press TV, afirmă că SUA „ar trebui să se aștepte în curând la un alt tip de răspuns”. Condiția: cererile Iranului să nu fie respinse, conform ANSA.

Lipsa de reacție a Teheranului față de blocadă a fost prezentată drept o încercare deliberată de a păstra deschis canalul diplomatic.

Războiul din Iran a costat SUA 25 de miliarde de dolari. Cauza principală: zeci de mii de bombe și rachete utilizate. Declarația aparține controlorului Departamentului Apărării, Jay Hurst, făcută în cadrul unei audieri la Congres. Este prima estimare publică a costurilor operațiunii militare „Epic Fury”.

Donald Trump a atacat din nou Iranul pe rețelele sociale. A afirmat că regimul nu știe „cum să semneze un acord non-nuclear” și trebuie să „se pună la punct”. Postarea era însoțită de o imagine generată cu inteligență artificială. Trump apare înarmat, în fața unui peisaj devastat de explozii.

La cina cu regele Charles al III-lea, Trump a declarat: „Am învins Teheranul.” A adăugat că nu va permite niciodată Iranului să se doteze cu armă nucleară. Palatul Buckingham a temperat entuziasmul. Monarhul este „conștient de poziția guvernului său privind proliferarea nucleară”, au precizat reprezentanții palatului.

Măsura, aflată încă în lucru, ar putea permite autorităților naționale să nu aplice amenzi companiilor care încalcă regulile stricte privind monitorizarea și reducerea emisiilor de metan, ce urmează să intre în vigoare anul viitor. Opțiunea de tip „zero penalități” ar putea fi valabilă între unu și trei ani, potrivit uneia dintre sursele citate de Politico.

Regulamentul european privind metanul este una dintre măsurile-cheie ale UE pentru reducerea poluării generate de sectorul combustibililor fosili. Acesta prevede sancțiuni severe pentru cumpărătorii și exportatorii de petrol, gaze și cărbune care nu monitorizează și nu limitează emisiile de metan în conformitate cu standardele europene sau cu un standard voluntar recunoscut de industrie.

Companiile din sectorul petrolului și gazelor, alături de mai multe state membre și de administrația Trump, susțin însă că noile cerințe vor fi dificil de respectat și ar putea duce la riscuri privind aprovizionarea cu energie, precum și la amenzi considerabile.

Posibila derogare ar urma să facă parte dintr-un pachet mai amplu de recomandări pe care Comisia Europeană intenționează să îl prezinte în luna iunie, înaintea unei reuniuni a liderilor UE. Recomandările ar trebui să ajute companiile să aplice regulile într-un mod „pragmatic”, fără a pune în pericol securitatea aprovizionării.

Purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Anna-Kaisa Itkonen, a declarat recent că executivul european urmărește să se asigure că noile norme nu afectează livrările de energie. În același timp, ea a exclus ideea suspendării formale a aplicării regulamentului, solicitată de companiile petroliere și gaziere, afirmând că Bruxellesul „nu intenționează să redeschidă sau să modifice regulamentul privind metanul”, deoarece o astfel de decizie ar crea și mai multă incertitudine.

Organizațiile de mediu critică presiunile industriei combustibililor fosili și susțin că respectarea regulilor privind metanul poate contribui, pe termen lung, la consolidarea securității energetice. Metanul este un gaz cu efect de seră puternic, considerat unul dintre principalii factori ai încălzirii globale.

Pentru România, discuția de la Bruxelles are o miză directă. Țara este atât producător de gaze, prin companii precum Romgaz și OMV Petrom, cât și parte a pieței europene care depinde de stabilitatea fluxurilor de energie. O aplicare mai flexibilă a regulilor ar putea reduce presiunea administrativă și financiară asupra companiilor în perioada de tranziție, dar ar putea provoca reacții critice din partea organizațiilor de mediu.

Unul dintre cele mai importante proiecte vizate indirect de noul cadru este Neptun Deep, proiectul de gaze din Marea Neagră dezvoltat de OMV Petrom, ca operator, și Romgaz, fiecare cu o participație de 50%. Proiectul presupune investiții de până la 4 miliarde de euro, iar prima producție de gaze este estimată pentru 2027.

Prin achiziția OSGAPI, specialist recunoscut în diagnosticul vulnerabilității la inundații, SGS își extinde expertiza în zona evaluării riscurilor climatice și a adaptării la schimbările de mediu. Serviciile OSGAPI sunt dedicate autorităților publice, companiilor și proprietarilor de active. Această integrare consolidează oferta SGS în zona de sustenabilitate și management al riscurilor climatice.

În paralel, achiziția Alverad, companie specializată în securitate cibernetică și tehnologii operaționale (OT), întărește poziția SGS ca furnizor global de soluții de Digital Trust. Expertiza Alverad este esențială pentru protejarea infrastructurilor industriale și a sistemelor critice într-un mediu digital tot mai complex, contribuind la extinderea portofoliului SGS în domeniul securității cibernetice și al rezilienței operaționale.

Citeşte comunicatul integral AICI

Echipa națională de hochei pe gheață a României a învins fără emoții selecționata Țărilor de Jos, promovată în sezonul trecut în acest eșalon.

Echipa tricoloră, care a retrogradat din Grupa A în sezonul trecut, s-a impus cu scorul de 7-0, într-un meci controlat de la un capăt la altul.

Prima linie de jucători a contribuit decisiv la victorie, marcând cinci dintre cele șapte goluri ale partidei.

Printre cei mai eficienți jucători s-au numărat Tamas Reszegh, autor a două goluri, și Hunor Csaszar, care a încheiat meciul cu un gol și trei pase decisive.

De asemenea, Balazs Peter, Zsombor Molnar și Yevgeni Skachkov au încheiat partida cu câte trei puncte fiecare.

Portarul Attila Adorjan a avut o evoluție perfectă, reușind shut-out-ul după cele 10 intervenții salvatoare.

În celelalte meciuri ale primei zile, Estonia a învins Spania cu 12-2, ocupând prima poziție a ierarhiei, iar Coreea de Sud a trecut de China cu 7-4.

Pentru echipa României urmează un test important în etapa a doua, contra Chinei, meci programat joi, de la ora 14:30.