Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a transmis joi că România nu își poate permite să rămână pasivă în fața schimbărilor majore care au loc la nivel global.
El a criticat lipsa unei direcții în politica externă a țării și a afirmat că România „nu are poziţii asumate aproape pe niciun subiect, nu-şi trasează nici măcar singură direcţia, se aliniază la poziţiile altora şi pluteşte în derivă pe o mare deschisă şi furtunoasă”.
Într-o postare publicată pe Facebook, liderul UDMR a explicat ce opțiuni are România „în această lume bulversată şi în rapidă schimbare, în care deja e sigur că nimic nu va mai fi ca înainte de anexarea Crimeii în 2014, prin care Rusia a vizat, în mod limpede, rescrierea ordinii mondiale”.
Kelemen Hunor a spus că primul pas necesar este renunțarea la iluzii.
„În primul rând, trebuie să renunţăm la toate iluziile. Istoria nu s-a încheiat, iar ordinea internaţională a fost întotdeauna scrisă de învingători şi de statele puternice. Ordinea mondială s-a schimbat şi se va schimba în continuare. Astăzi nimeni nu poate spune cât va dura această transformare, dar putem afirma, cu siguranţă, că rivalitatea tot mai ameninţătoare dintre marile puteri va continua ani de zile”, a scris acesta.
În opinia sa, România nu câștigă nimic din pasivitate, iar „plângerea permanentă, jelirea vechii ordini şi aşteptarea tăcută nu reprezintă o strategie nici măcar pentru state mai mici, precum România”.
Kelemen Hunor consideră că acceptarea realității din România la acest moment este esențială pentru evitarea unor riscuri majore.
„Recunoaşterea acestui lucru este primul pas pentru a evita situaţia în care, într-o dimineaţă însorită, ţara să se trezească servită pe meniu. Trebuie să fim pragmatici: realpolitikul este astăzi singura cale viabilă. Asta nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune ca statul să-şi construiască politica externă pe valori fundamentale care nu sunt de natură ideologică şi care, pentru statele mici, au un caracter aproape existenţial”, a scris Kelemen Hunor.
Liderul UDMR a mai spus că asumarea unor valori comune cu diverse curente politice nu schimbă esența problemei. „Faptul că una sau alta dintre aceste valori este asumată astăzi şi de partide şi mişcări suveraniste – atât de blamate acum – este deja o altă discuţie”, a notat el.
Acesta a afirmat că „pe lângă alianţele existente, în numele flexibilităţii, este necesară încheierea unor noi parteneriate. O ţară mică la periferie, de una singură, este vulnerabilă şi condamnată la eşec: slabă din punct de vedere economic, dependentă permanent de importuri, irelevantă militar, incapabilă să-şi asigure propria apărare în faţa unui agresor mai mare. Asta înseamnă, fără echivoc, că apartenenţa la NATO, dar şi apartenenţa la UE – cu toate problemele şi avantajele lor – trebuie să aibă prioritate”.
Din punct de vedere politic, liderul UDMR apreciază că România are o poziție slabă.
„România este astăzi lipsită de greutate: nu are poziţii asumate aproape pe niciun subiect, nu-şi trasează nici măcar singură direcţia, se aliniază la poziţiile altora şi pluteşte în derivă pe o mare deschisă şi furtunoasă”.
Kelemen Hunor a enumerat și câteva direcții clare de acțiune pe care România ar trebui să le ia în considerare când vine vorba de relații externe.
„Ar trebui să trateze cu prioritate relaţia cu Polonia şi Finlanda, strângerea relaţiilor cu Turcia mult mai mult decât în prezent este deja întârziată, iar o prezenţă activă în Balcanii de Vest şi construirea unui sistem solid de alianţe în regiune ar oferi ţării multă libertate de mişcare şi influenţă”.
„Totodată, prin poziţia sa geografică, rolul de «punte» al Bucureştiului rămâne nevalorificat între două zone importante, Orientul Mijlociu şi Caucazul. România ar trebui să acţioneze ca unul dintre iniţiatorii reformelor Uniunii Europene, devenite deja de neamânat, punând un accent puternic pe acţiunea coordonată cu statele mici şi mijlocii – pentru că, fie că ne place sau nu, ceea ce este valabil pe scena politicii mondiale este valabil şi în interiorul UE. Ţările mari şi puternice îşi impun întotdeauna propriile interese de stat în detrimentul celor mai mici, doar că o fac într-un ambalaj mult mai frumos decât oricare dintre cele trei mari puteri globale”, a mai scris Kelemen.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat, joi, că termenii garanțiilor de securitate pentru Ucraina au fost finalizați. Totuși, liderul de la Kiev a subliniat că problema privind teritoriul în războiul cu Rusia rămâne, în continuare, nerezolvat, relatează Reuters.
Anunțul lui Zelenski vine după întâlnirea cu președintele Donald Trump în marja Forumului de la Davos. Cei doi lideri au spus că discuțiile au fost bune, iar Zelenski a mai anunțat că vineri și sâmbătă va avea loc, în Emiratele Arabe Unite, prima întâlnire trilaterală Ucraina-SUA-Rusia.
„Cred că întâlnirea cu președintele Zelenski a fost bună. Este un proces continuu. Războiul trebuie să se termine”, a spus Trump.
Liderul de la Kiev a mai precizat că este aproape gata un acord privind redresarea economică după războiul cu Rusia, un element cheie al propunerilor susținute de Kiev pentru a respinge un plan de pace anterior al SUA.
În prezent, Ucraina se confruntă cu o criză energetică, provocată de atacurile aeriene rusești din ultimele zile, care au lăsat milioane de ucraineni din capitală și din alte regiuni fără energie electrică și încălzire.
Rusia insistă ca Ucraina să se retragă din regiunile Donețk și Luhansk, ocupate parțial, însă această cerere a fost respinsă de Kiev în repetate rânduri.
În procesul, intentat la tribunalul comitatului Miami-Dade din Florida, se susține că JPMorgan a închis brusc mai multe conturi în februarie 2021, cu doar 60 de zile de preaviz și fără nicio explicație, potrivit AP.
Procedând astfel, Trump susține că JPMorgan și Dimon i-au tăiat președintelui și afacerilor sale milioane de dolari, le-au perturbat operațiunile și l-au obligat pe Trump și afacerile să deschidă urgent conturi bancare în altă parte.
„JPMC s-a decentralizat (pe Trump și afacerile sale) deoarece credea că curentul politic din acel moment favoriza acest lucru”, se arată în plângere.
Debanking-ul are loc atunci când o bancă închide conturile unui client sau refuză să facă afaceri cu un client sub formă de împrumuturi sau alte servicii. Odată o problemă relativ obscură în domeniul financiar, debanking-ul a devenit o problemă încărcată politic în ultimii ani, politicienii conservatori susținând că băncile i-au discriminat pe ei și interesele lor afiliate.
Debancarizarea a devenit pentru prima dată o problemă națională când conservatorii au acuzat administrația Obama că face presiuni asupra băncilor pentru a înceta extinderea serviciilor către magazinele de arme și creditorii de credite rapide în cadrul „Operațiunii Choke Point”.
Trump a reclamat un „risc reputațional”Trump și alte personalități conservatoare au susținut că băncile le-au blocat accesul la conturi sub denumirea de „risc reputațional” după atacul din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului SUA. De când Trump a revenit în funcție, autoritățile de reglementare bancară ale președintelui au luat măsuri pentru a împiedica orice bănci să folosească „riscul reputațional” ca motiv pentru a refuza servicii clienților.
„Conduita JPMC… este un indicator cheie al unei practici sistemice și subversive din industrie, care își propune să constrângă publicul să își schimbe și să își realinieze opiniile politice”, au scris avocații lui Trump în proces.
Trump acuză banca de calomnie comercială și îl acuză pe Dimon însuși de încălcarea Legii privind practicile comerciale neloiale și înșelătoare din Florida.
Banca neagă motivele politiceÎntr-un comunicat, JPMorgan a declarat că „regretă” faptul că Trump a dat banca în judecată, dar a insistat că nu a închis conturile din motive politice.
„Credem că procesul nu are temei”, a declarat un purtător de cuvânt al băncii. „JPMC nu închide conturi din motive politice sau religioase. Închidem conturi deoarece acestea creează riscuri legale sau de reglementare pentru companie.”
Meteorologii au emis o avertizare Cod galben de ceață pentru intervalul 22 ianuarie 2026, ora 21:00 – 23 ianuarie 2026, ora 00:00, fenomenul fiind asociat cu vizibilitate redusă, local sub 200 de metri și izolat sub 50 de metri. În funcție de condițiile locale, ceața poate favoriza și formarea ghețușului, crescând riscul de accidente rutiere.
Avertizarea vizează mai multe localități din județele Ialomița, Prahova, Călărași, Giurgiu, Dâmbovița, precum și întreg județul Ilfov.
În județul Ialomița, sunt afectate localitățile Fierbinți-Târg, Coșereni, Dridu, Jilavele, Adâncata, Movilița, Sinești, Roșiori, Maia, Rădulești, Moldoveni și Drăgoești.
În județul Prahova, ceața densă este semnalată în Brazi, Bărcănești, Puchenii Mari, Ciorani, Poienarii Burchii, Șirna, Gorgota, Râfov, Drăgănești, Dumbrava, Cocorăștii Colț, Balta Doamnei, Tinosu, Sălciile, Gherghița și Olari.
Pentru județul Călărași, avertizarea include localitățile Budești, Fundulea, Lehliu Gară, Fundeni, Frumușani, Vasilați, Plătărești, Ileana, Sohatu, Sărulești, Șoldanu, Gălbinași, Lehliu, Valea Argovei, Nana, Crivăț, Tămădău Mare, Belciugatele, Gurbănești și Nicolae Bălcescu.
În județul Giurgiu, ceața afectează numeroase localități, printre care Bolintin-Vale, Florești-Stoenești, Comana, Mihăilești, Adunații-Copăceni, Călugăreni, Ghimpați, Ogrezeni, Bucșani, Joița, Clejani și Gostinari.
În județul Dâmbovița, sunt vizate Potlogi, Cornești, Răcari, Crevedia, Cojasca, Lungulețu, Tărtășești, Finta, Niculești, Brezoaele, Bilciurești și alte localități din zonă.
Meteorologii recomandă șoferilor prudență sporită în trafic, adaptarea vitezei la condițiile de drum și utilizarea luminilor de ceață, acolo unde este cazul.
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, premierul ungar Viktor Orban a reacționat la criticile lui Volodimir Zelenski din timpul discursului de la Davos. Orban a precizat că Ungaria nu își va schimba poziția.
„Dragă Volodimir, se pare că nu ne vom înţelege niciodată. Eu sunt un om liber care serveşte poporul ungar. Dumneata eşti un om aflat într-o poziţie dificilă, incapabil sau nedorind să pună capăt unui război aflat acum în al patrulea an – în ciuda faptului că preşedintele SUA oferă toată asistenţa posibilă”, spune Orban în postarea de pe Facebook.
Cu toate acestea, premierul ungar a mai precizat că Budapesta va acorda sprijin umanitar ucrainenilor refugiați.
„Linguşeala nu ne va schimba poziţia. Poporul ucrainean, în pofida insultelor tale selective, se poate baza în continuare pe Ungaria pentru electricitate, combustibil şi sprijin pentru refugiaţi. Restul îl va reglementa viaţa şi fiecare va primi ceea ce merită”, a mai scris Orban.
Declarațiile lui Zelenski la DavosReacția premierului ungar vine după ce joi, la Davos, Zelenski a criticat mai mulți lideri europeni. El a făcut apel la țările de pe continent să nu permită capitalelor lor să devină „mici Moscove”.
El a subliniat că Europa trebuie să facă mai mult pentru a sprijini Ucraina, nu numai la nivel militar, ci și la nivel politic și economic. De asemenea, Zelenski a mai spus că Europa are nevoie de forțe armate unite care să poată „apăra cu adevărat Europa astăzi”.
Liderul de la Kiev a menționat, în discursul său, necesitatea unității și responsabilității Europei, pentru că în opinia sa, pasivitatea și divizarea nu fac decât să avantajeze Moscova.
Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a afirmat joi că președintele american Donald Trump exercită presiuni asupra Rusiei din cauza conflictului din Ucraina, scrie Reuters.
Din punctul său de vedere și al statelor occidentale, situația evoluează într-o direcție favorabilă.
Declarațiile au venit după retragerea Statelor Unite și a Europei din disputa legată de Groenlanda.
Alexander Stubb a spus că discuțiile pentru un acord de pace au evoluat după implicarea lui Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, care a sprijinit demersurile trimisului american Steve Witkoff.
Președintele finlandez a transmis că este optimist în ceea ce privește procesul de pace din perspectiva Ucrainei, a Statelor Unite și a Europei.
El a făcut referire la planul de pace structurat în 20 de puncte, care include garanții de securitate pentru Ucraina și un program amplu de reconstrucție.
„Cred că președintele Trump pune multă presiune pe Rusia și sper că va continua să facă acest lucru”, a declarat Alexander Stubb pentru Reuters, într-un interviu acordat la Forumului Economic Mondial de la Davos.
Totuși, președintele Finlandei a precizat că este rezervat în privința acceptării acestui plan de către Rusia, din motive ce țin de politica internă a Moscovei.
La rândul său, Donald Trump a spus că întâlnirea avută la Davos cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost „foarte bună” și că mesajul său către Vladimir Putin este că războiul trebuie să ajungă la final.
În paralel, Curtea a reținut și un viciu de imparțialitate în examinarea recursului, după ce același judecător a participat în două etape succesive ale aceleiași cauze, ceea ce a putut genera îndoieli obiectiv justificate cu privire la imparțialitate, potrivit Gândul care citează Stiripesurse.ro.
În esență, CEDO spune că, atunci când un magistrat al acuzării vorbește „în afara dosarului” și folosește un limbaj care sugerează că vinovăția este deja stabilită, impactul nu este doar reputațional, ci se poate ajunge la o atingere directă a garanțiilor procesuale. Acest tip de comunicare publică are potențialul de a „înclina” percepția publicului, înainte ca instanțele să se pronunțe definitiv.
Prezumția de nevinovăție nu este doar o formulă simbolicăPotrivit prezentării oficiale publicate de Curte, declarațiile procurorului D.M. au fost apreciate ca fiind de natură să împingă publicul către concluzia vinovăției reclamantului „în procedurile atunci pendinte în apel”, ceea ce a dus la constatarea încălcării articolului 6 § 2 din Convenție (prezumția de nevinovăție).
Prezumția de nevinovăție nu este doar o formulă simbolică, bifată la începutul procesului. În jurisprudența CEDO, ea funcționează ca un baraj împotriva etichetării premature a unei persoane ca „vinovată” de către autorități.
Statul poate acuza, poate trimite în judecată, poate administra probe și poate cere condamnarea, dar nu poate vorbi public ca și cum verdictul ar fi deja dat.
În România, principiul are o formulare expresă în Codul de procedură penală: „Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăţiei sale printr-o hotărâre penală definitivă”. Această regulă nu privește doar instanța, ci și comportamentul instituțiilor judiciare atunci când comunică public despre dosare în curs.
Mesajul a putut fi perceput ca o confirmare publică a vinovățieiÎn „cazul Kaya” problema nu este simplul fapt că presa a relatat, ci faptul că un procuror, deci un actor oficial al acuzării, a transmis un mesaj care a putut fi perceput ca o confirmare publică a vinovăției înainte de epuizarea căilor de atac. Curtea a tratat această alunecare ca fiind suficient de gravă încât să încalce garanția Convenției.
Din prezentarea oficială rezultă două elemente-cheie pe care CEDO le consideră decisive în asemenea situații. Primul este statutul celui care vorbește (procurorul, ca reprezentant al acuzării), iar al doilea este momentul (când cauza este încă pe rol, aici în apel). Mesajul instituțional contează nu doar pentru reputația persoanei vizate, ci și pentru climatul în care judecătorii și publicul evaluează cauza.
Trebuie evitate încălcări ale unor valoriÎn România, aceeași logică este reflectată în ghidurile de comunicare publică ale sistemului judiciar, care tratează prezumția de nevinovăție drept o valoare ce trebuie protejată explicit în relația cu mass-media. Documentul arată că, în comunicarea publică despre cauze, trebuie evitate încălcări ale unor valori precum prezumția de nevinovăție și imparțialitatea actului de justiție.
Pe lângă încălcarea prezumției de nevinovăție, Curtea a constatat și încălcarea articolului 6 § 1 (dreptul la un proces echitabil), din perspectiva imparțialității. Cauza a ridicat o problemă clasică în standardele CEDO, care spune că nu este suficient ca judecătorul să fie imparțial „în conștiință”, ci este esențial ca procedura să nu lase, obiectiv, loc unor îndoieli rezonabile.
În cazul Kaya, chestiunea a fost legată de participarea unui judecător în două etape, atât la judecata pe fond (în procedura care a dus la condamnare), cât și ulterior la examinarea recursului în fața Curții de Casație. CEDO apreciază că o astfel de succesiune poate ridica îndoieli obiectiv justificate privind imparțialitatea.
CEDO notează că această participare „ar fi putut ridica îndoieli obiectiv justificate” și „ar fi putut pune sub semnul întrebării imparțialitatea” instanței de control judiciar în examinarea recursului.
Pentru justiția română, hotărârea Kaya nu este importantă doar ca precedent belgian, ci ca avertisment practic privind cultura comunicării publice în dosarele penale. În cauzele cu miză publică ridicată, presiunea de a comunica rapid este reală, însă standardul Convenției arată că, atunci când comunicarea se transformă în „certificare publică” a vinovăției, statul intră pe terenul încălcării articolului 6 § 2 din Convenție.
În același timp, instrumentele interne românești indică aceeași preocupare. Ghidul de comunicare din sistemul judiciar subliniază că orice comunicare către public trebuie să evite perturbarea actului de justiție și să garanteze valori precum prezumția de nevinovăție și imparțialitatea. Iar regula de bază, din Codul de procedură penală, rămâne reperul care ar trebui să disciplineze limbajul, care spune că nevinovăția se prezumă până la o hotărâre definitivă.
Joi, în cadrul discursului său la Davos, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că a început o eră a „politicii marilor puteri”. Referitor la acest lucru, Merz a menționat războiul Rusiei în Ucraina, intrarea Chinei în „rândurile marilor puteri”, precum și noua politică externă și de securitate a SUA odată cu revenirea lui Trump la Casa Albă.
„Această nouă lume a marilor puteri se construiește pe putere, pe forță și, când vine vorba de asta, pe forță brută. Nu este un loc confortabil”, a spus Merz, potrivit The Guardian.
Cancelarul german i-a îndemnat pe liderii participanți la Forumul Economic de la Davos să nu accepte această nouă realitate și să „modeleze viitorul” în schimb.
În discursul său, Merz a fost de acord opiniile lui Mark Carney, prim-ministrul Canadei, care a declarat marți, la forum, că un sistem de intensificare a rivalității între marile puteri distruge ordinea mondială.
„Acum două zile, Mark Carney a spus în această sală: «Nu mai trebuie să ne bazăm doar pe puterea valorilor noastre. Trebuie să recunoaștem și valoarea puterii noastre». Împărtășesc această opinie. Și când privesc în această sală, vreau să spun: o împărtășim cu toții. Acesta este un bun punct de plecare”, a afirmat cancelarul german.
Totodată, la Davos, Merz a îndemnat națiunile europene să acționeze rapid pentru a-și spori cheltuielile de apărare și competitivitatea economică și să nu renunțe la alianța transatlantică și la NATO, pledând, mai degrabă, pentru o cale de mijloc.
Merz: Lumea în care contează doar puterea este un loc periculos„În ciuda tuturor frustrărilor și furiei din ultimele luni, să nu ne grăbim să renunțăm la parteneriatul transatlantic. Noi, europenii, noi, germanii, știm cât de prețioasă este încrederea pe care se bazează NATO. Lumea în care contează doar puterea este un loc periculos, în primul rând pentru statele mici, apoi pentru puterile medii și, în cele din urmă, pentru cele mari. Nu spun asta cu ușurință. În secolul al XX-lea, țara mea, Germania, a mers pe această cale până la capătul amar. A tras lumea într-un abis negru”, a mai spus Merz, potrivit POLITICO.
În aceste zile, la Davos, are loc Forumul Economic Mondial, la care participă lideri din mai multe țări. Remodelarea ordinii mondiale a fost una dintre temele principale ale reuniunii anuale a forumului, pe fondul amenințărilor lui Trump privind preluarea controlului asupra Groenlandei.
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat pe Facebook că un nou buget a fost alocat pentru montarea a 1.635 de garduri electrice în comunitățile cu incidente frecvente cu ursul brun.
„Am promis un pachet de măsuri echilibrate pentru gestionarea conflictelor om-urs. Livrăm promisiunile făcute!”, a scris Buzoianu,
Ministra Mediului a declarat că prin Administrația Fondului pentru Mediu a fost aprobată o finanțare de 24 de milioane de lei pentru instalarea a 1.635 de sisteme de garduri electrice în comunitățile unde incidentele cu ursul brun au loc des.
Diana Buzoianu a precizat că acest program a fost lansat încă din 2023, dar că implementarea lui a fost blocată mai bine de doi ani și abia acum a fost readus pe linia de aplicare.
Ministra Mediului a transmis în postarea sa de pe Facebook că este o prioritate prevenirea pentru protecția atât a oamenilor, cât și a animalelor.
„Prevenția funcționează. Și protejează vieți – ale oamenilor și ale animalelor. Gardurile electrice reduc semnificativ riscul de atacuri și pagube, fără a răni animalele și fără a le altera comportamentul natural. Protejează gospodării, stupine, exploatații agricole, dar și traseele naturale ale animalelor.” , a scris Diana Buzoianu.
Datele colectate din teren arată că, în zonele unde se aplică măsuri de prevenție, conflictele scad, iar oamenii pot trăi în siguranță, în timp ce fauna sălbatică își păstrează habitatul natural.
Programul anunțat de ministru completează Planul național de acțiune pentru conservarea ursului brun și este o schimbare „de la reacție la prevenție, de la improvizație la politici publice bazate pe știință.”
„Continuăm. Cu date, cu soluții și cu respect pentru oameni și pentru biodiversitate.”, a mai declarat Buzoianu.
Anunțul lui Demeter vine în ziua deschiderii Târgului Internațional de la Cairo.
România va avea mult râvnita calitate de Țară Invitat de Onoare, o realizare majoră pentru cultura românească.
„Avem la dispoziție doi ani pentru a pregăti un proiect cultural strategic în vederea etalării puterii culturale a României pe întreg mapamondul”, a declarat Demeter András pentru MEDIAFAX.
Ministrul subliniază că Frankfurt are un specific aparte. Târgul se adresează cu precădere către industriile din domeniu. „Aceasta reprezintă o șansă de neratat pentru a ne așeza la masa marilor competitori”” a explicat el.
Contribuția personală a ministruluiDemeter András a dezvăluit cum a reușit să convingă organizatorii. „Am reușit să formulez, să prezint și să susțin o abordare care, în plină perioadă de incertitudine, de polarizare a întregului mapamond, a fost convingătoare din perspectiva garanțiilor necesare de reușită”, a spus ministrul.
El precizează că suntem în punctul de confluență a mai multor industrii dintr-o zonă economică deosebit de importantă.
„Instrumentele de garantare au o importanță aparte – în caz contrar organizatorii nu își asumă riscurile”, a adăugat Demeter.
Decizia de joi a Executivului este primul pas al abordării, anterior semnării contractului.
„Visul oricărui profesionist din domeniu”„Este visul oricărui profesionist din domeniu. Fie autor, traducător, editor, librar sau subiect”, a declarat ministrul Culturii pentru Mediafax. El a subliniat că echipa Ministerului a investit ani de muncă în acest vis și a dobândit credibilitatea profesională necesară.
„A sosit momentul intervenției publice. Al Statului Român”, a spus Demeter András.
Două obiective strategiceMinistrul a explicat pentru MEDIAFAX că rezultatele așteptate pot fi grupate în două categorii. Prima este construirea mult așteptatei infrastructuri a traducerilor în și din limba română.
„Elaborarea și implementarea politicii publice pe termen mediu și lung în materia traducerilor. Adică asigurarea accesibilității”, a precizat el.
A doua categorie vizează dezvoltarea instrumentului specific de ajutor de stat. Acesta constă în elaborarea mecanismelor de susținere a exportului de carte către marile piețe mondiale.
„Ambele sunt mai mult decât necesare, vitale chiar”, a subliniat ministrul. El a menționat că după pandemie, nici ministerul și nici el ca ministru aflat în primele zile de mandat nu au reușit să evite impactul măsurilor de austeritate.
Finanțare mixtă: buget de stat și autorități localeDemeter András a explicat că fondurile trebuie să provină deopotrivă de la bugetul de stat și de la bugetele unităților administrative teritoriale. „Având în ogradă valori culturale de arătat lumii, vor avea și interesul de a se implica financiar și administrativ”, a spus el.
În perioada 2026-2029, Germania întreagă devine un forum de maximă vizibilitate a Culturii Naționale. „Suntem în fața celui mai important proiect cultural de țară, de după TM 2023 CEaC și până la următoarea Expoziție Mondială”, a declarat ministrul.
Ministrul Economiei, Irineu Darău, a declarat la Europa FM că întotdeauna cooperarea, chiar și la nivel global, de globalizare ajută și duce per total reciproc, la tarife mai mici.
„Cooperarea nu înseamnă că nu există condiții. Și aici aș veni foarte concret la Mercosur. Pe de o parte, e adevărat că în Europa și în România, agricultorii, mai ales cei mici, au o problemă, dacă vreți, de subzistență, uneori de amenințări, uneori de piață de desfacere, uneori de concurența a cerba prețurilor și față de marile grupuri.
Noi am avut niște, aș spune, părți de date la Ministerul Economiei și despre agricultură și despre nivelul importurilor, exporturilor. Astăzi, am comparat cu acel mecanism de salvagardare. Dacă ar crește foarte mult importurile din America de Sud, s-ar putea brusc apăsa pe frână”, a spus ministrul Economiei.
Irineu Darău susține susține că efectele cuantificate la Ministerul Economiei, pe industrie, sunt uriașe. Pe de altă parte el spune că a cerut date la Ministerul Agriculturii, pe care însă nu le-a primit.
„Am avut o corespondență, cu Ministerul Agriculturii, în care am cerut date certe despre impactul pe agricultură. Nu le-am primit niciodată. Și atunci ne-am raportat la niște date parțiale pe care le aveam.
Pe de altă parte, mă întrebați de impactul economic. Un prim număr. Astăzi, 46 de milioane de euro, taxe, sunt plătite de industria românească pentru a exporta, atenție, către America de Sud. Aproape toate aceste taxe ar dispărea dacă Mercosur-ul ar fi în vigoare. Potrivit lui Irineu Darău este vorba de sute de milioane de euro, cifră de afaceri pe aceste exporturi, doar din taxe”, a mai spus ministrul Economiei.
Ministrul a invocat și oportunitățile de export, făcând trimitere la toată industria de automotive românească și putem spune și indirect, trecând prin niște industrie vestice, cât de mult am exportat către 260 de milioane de oameni pentru că suntem competitivi în industria automotivă
Ministrul economiei, Irineu Darău, a vorbit joi, la EuropaFM, despre noul „Consiliu de pace” anunțat de Donald Trump, și inclusiv problemele financiare pe care România le-ar putea întâmpina pentru a adera la această organizație.
Întrebat dacă România poate plăti taxa de intrare de un miliard de euro, Irineu Darău a spus că, deși există îngrijorări, realizările ONU nu trebuie ignorate.
„Am văzut și eu știrile proaspete de azi, am văzut și primul val de apartenențe la acest Consiliul de pace. Nu pot spune decât că sunt puțin îngrijorat și totuși cred că la asocierile și la mecanismele din ONU s-a muncit foarte mult timp pe cale diplomatică și nu numai și cred că ceea ce a reușit ONU ca organizație până acum nu trebuie aruncat pe apa sâmbetei.”, a spus Darău.
Ministrul a explicat că orice decizie legată de aderarea României trebuie analizată cu atenție.
„În rest, cred că trebuie analizat cu foarte, foarte multă atenție și cântărind toate implicațiile, cum se schimbă ordinea mondială în această perioadă, dar și ce schimbă apariția acestei organizații.”, a mai spus ministrul.
Referindu-se la impactul economic, Darău a declarat că suma vehiculată, de aproximativ un miliard de euro, reprezintă circa 1% din bugetul României.
„E mult, e puțin, dar încă o dată eu cred că prima analiză legată de un asemenea eveniment trebuie să fie geopolitică, trebuie să fie la nivel de președinție și ministere de externe și apoi să fie pusă problema de bani”, a explicat el.
Întrebat, de asemenea, ce ar alege România între Europa și Statele Unite, iar ministrul a spus că partenerii României rămân europenii, dar Statele Unite nu trebuie să fie ignorate.
„Atât de mult mi-ar plăcea să… Nu trebuiască nici măcar pe termen scurt să existe această alegere. Cred că partenerii noștri naturali sunt europenii, dar parteneriatul cu Statele Unite a contat foarte, foarte mult în ultimii, aș spune, zeci de ani. Tind să cred că România nu trebuie să renunțe la niciunul dintre parteneri.”, a spus ministrul.
Darău a mai punctat că, pe termen mediu și lung, colaborarea strânsă între Europa și continentele americane este extrem de importantă.
„În al doilea rând, chiar cred că, pentru Europa și continentele americane, e foarte important să țină strâns aproape, pentru că, dacă ne gândim pe câteva decenii, în acea lume multipolară de care se tot vorbește, cred că doar Europa împreună cu America vor fi suficient de puternice și cultural, și economic, încât să fie, probabil, cel mai puternic pol economic al lumii.”, a mai spus acesta.
Într-un interviu la Europa FM, ministrul Economiei, Irineu Darău, a fost întrebat despre reprezentarea României la Forumul Economic de la Davos. Darău a subliniat că țara noastră a fost bine reprezentată și nu a oferit un răspuns concret dacă era cazul ca și președintele Nicușor Dan să fi fost prezent acolo.
„România a fost bine reprezentată. Deși am văzut multe comentarii în ultima vreme, au fost mai mulți miniștri acolo, peste media reprezentării de obicei. (…) Ați văzut acolo și un fel de spectacol al președintelui Americii. Per total, eu sunt convins că miniștrii colegi care au reprezentat România au făcut o treabă bună pe domeniile lor și cred că acela este nivelul. Pentru a nu fi reuniuni doar de imagine sau inutile, trebuie mai degrabă să existe multe discuții informale, tehnice și sunt convins că miniștrii astea au făcut acolo. (…) Orice prezență în plus ajută, cât despre necesitate (de a fi prezent și Nicușor Dan la Davos – n.r.), mi-e greu să zic”, a spus Irineu Darău la Europa FM.
Ministrul Economiei a fost întrebat și dacă România are un miliard de dolari pentru a plăti ca să facă parte din Consiliul pentru Pace al lui Trump, în condițiile în care au apărut informații în spațiul public cum că România nu dispune de această sumă.
„Am văzut și eu știrile proaspete de azi, am văzut și primul val de apartenențe la acest Consiliu de Pace. Nu pot spune decât că sunt puțin îngrijorat și totuși cred că la asocierile și la mecanismele din ONU s-a muncit foarte mult timp pe cale diplomatică și nu numai, și cred că ceea ce a reușit ONU ca organizație până acum nu trebuie aruncat pe apa sâmbetei”, a spus Darău.
Darău, despre participarea României la Consiliul pentru PaceMinistrul a subliniat că „trebuie analizat cu foarte, foarte multă atenție și cântărind toate implicațiile, cum se schimbă ordinea mondială în această perioadă, dar și ce schimbă apariția acestei organizații”.
În plus, Darău a mai explicat faptul că o primă analiză trebuie să fie la nivel de președinție și minister de Externe, iar abia apoi să fie pusă problema banilor.
„Cum eu știu ce înseamnă un miliard de euro, cam 1% din bugetul României… E mult, e puțin, dar încă o dată eu cred că prima analiză legată de un asemenea eveniment trebuie să fie geopolitică, trebuie să fie la nivel de președinție și minister de externe și apoi să fie pusă problema de bani.
Ministrul subliniază că sistemele informatice actuale nu „vorbesc” între ele. Acest lucru generează pierderi de timp pentru personalul medical și pacienți. Informații esențiale se pierd, iar deciziile sunt luate fără date complete.
Strategia prevede construirea unui mediu digital în care datele medicale nu mai sunt fragmentate. Acestea vor circula sigur și controlat între spitale, ambulatoriu, medicina de familie și urgență.
Dosarul electronic de sănătate va deveni funcțional. Informațiile medicale vor fi disponibile profesioniștilor, nu pe hârtii plimbate între instituții.
Interoperabilitatea devine regulă, nu excepție. Aceleași standarde, aceleași date, pentru întregul sistem public.
Investiție în competențe digitaleStrategia include investiții în competențe digitale pentru personalul medical. Tehnologia va fi folosită zilnic, nu doar bifată în proiecte. Medicii și asistenții vor primi pregătire adecvată.
Rogobete subliniază: „Strategia pune datele acolo unde contează: în mâna profesioniștilor din sănătate și în sprijinul pacienților”.
Ministrul a mulțumit tuturor profesioniștilor care au contribuit la elaborarea strategiei. Aceștia includ medici, asistenți, manageri din spitale, specialiști din Ministerul Sănătății.
Au participat și experți IT, reprezentanți ai industriei, asociații de pacienți și societăți profesionale. „A fost un efort real de echipă, construit pe expertiză, dialog și responsabilitate”, a declarat Rogobete.
De ce este importantă digitalizareaFără tehnologie integrată corect, personalul medical și pacienții pierd timp prețios. Se pierd informații esențiale. Deciziile ajung să fie luate fără date complete.
Rogobete avertizează: „Dacă vrem să reconstruim încrederea oamenilor în sistemul de sănătate, trebuie să lucrăm cu date reale, integrate corect, nu cu hârtii și estimări”.
Ministerul Apărării din Franța a comandat pentru prima dată drone kamikaze cu rază lungă de acțiune. Anunțul a fost făcut joi, 22 ianuarie, de Direcția Generală pentru Armament (DGA), iar acest pas vine în contextul în care Franța încearcă să-și consolideze capacitățile de producție de drone, scrie BMFTV.
DGA a menționat faptul a comandat la sfârșitul lunii decembrie „muniții telecomandate cu rază lungă de acțiune” de la producătorul francez de rachete MBDA și producătorul francez de drone Aviation Design.
Potrivit Reuters, primul lot ar urma să fie livrat forțelor armate franceze la mijlocul anului 2027, a mai anunțat DGA.
Momentan, nu se cunosc detalii privind valoarea comenzii sau numărul de drone achiziționate.
Dronele kamikaze sunt arme aeriene de unică folosință care se prăbușesc asupra țintelor, detonându-se și distrugându-se.
Anunțul privind o astfel de achiziție vine în contextul în care Franța încearcă să recupereze terenul pierdut în domeniul dronelor, care au devenit cruciale de la invazia Rusiei în Ucraina.
Joi seară, la B1 TV, fostul președinte al României, Traian Băsescu, a vorbit despre declarațiile președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, referitoare la un eventual referendum pentru unirea Republicii Moldova cu România.
Întrebat cum ar trebui interpretate declarațiile Maiei Sandu, care a afirmat că nu există sprijin majoritar în rândul cetățenilor pentru unirea cu România, Băsescu a explicat pe scurt cum vedea decizia.
„Maia Sandu are cetățenie română, e cetățean român. Ca de altfel și premierul. Tot guvernul de la Chișinău are cetățenie română, toți demnitarii moldoveni au această cetățenie.”, a spus Băsescu.
Fostul președinte a punctat însă că, deși liderii politici de la Chișinău au legături strânse cu România, realitatea opiniei publice în Republica Moldova, referitor la o unire, este diferită.
„Însă în ce are Maia Sandu dreptate este că în momentul de față nu sunt 51% din cetățenii Republicii Moldova care să vrea unirea cu România. Deci procesul a pornit de undeva de la 3% care voiam unirea, acum 48% cetățeni moldoveni care ar vrea unirea cu România. Mai este timp”, a spus Traian Băsescu.
În același timp, fostul președinte a afirmat că este foarte importantă strategia politică adoptată de Chișinău în prezent, mai exact, orientarea sa spre Uniunea Europeană.
„Iar Strategia adoptată de Chișinău să meargă înspre Uniunea Europeană pentru moment este foarte bună”, a mai afirmat fostul președinte, Traian Băsescu.
Regatul Unit a decis să nu se alăture momentan Consiliului pentru Pace propus de președintele american Donald Trump, invocând preocupări juridice și geopolitice, potrivit BBC.
Ministrul britanic de Externe, Yvette Cooper, a declarat că guvernul a fost invitat să semneze carta inițiativei, dar va amâna deocamdată acest pas, în pofida sprijinului pentru eforturile de încheiere a războiului din Gaza.
Rezerve privind amploarea și conducerea inițiativeiVorbind de la Forumul Economic Mondial de la Davos, Cooper a descris Consiliul pentru Pace drept un tratat cu forță juridică ce depășește cu mult scopul inițial legat de conflictul Israel-Hamas.
Ea a subliniat că propunerea ridică întrebări esențiale despre guvernanța globală și responsabilitate, mai ales în contextul în care îi oferă lui Trump puteri extinse de decizie în calitate de președinte al consiliului.
Regatul Unit este, de asemenea, rezervat față de posibila implicare a președintelui rus Vladimir Putin.
Cooper a spus că este dificil să susții o inițiativă de pace care l-ar putea include pe Putin, în condițiile în care războiul Rusiei în Ucraina continuă fără semnale clare de compromis din partea Moscovei.
Un nou organism, nu un înlocuitor al ONU, susține TrumpCasa Albă a promovat Consiliul pentru Pace ca o nouă organizație internațională menită să rezolve conflicte, deși criticii afirmă că aceasta ar putea marginaliza Organizația Națiunilor Unite (ONU).
Trump, în intervenția sa de la ceremonia de semnare de la Davos, a negat orice intenție de a înlocui ONU, insistând că noul consiliu va funcționa alături de instituțiile existente.
Trump a spus că inițiativa ar putea deveni „unul dintre cele mai importante organisme create vreodată”, adăugând că a pornit de la planuri pentru demilitarizarea și reconstrucția Fâșiei Gaza.
Totuși, un proiect al cartei, obținut de presă, sugerează un mandat mult mai amplu, incluzând roluri de consolidare a păcii pe termen lung, în baza dreptului internațional.
Aliați divizați, participare limitatăPână în prezent, niciun alt membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, inclusiv China, Franța și Rusia, nu s-a angajat să participe.
Lideri din țări precum Argentina, Arabia Saudită și Turcia au fost prezenți la lansare, în timp ce alții rămân precauți.
Regatul Unit afirmă că va continua discuțiile cu aliații și va rămâne implicat pe plan diplomatic.
De asemenea, Londra insistă că orice cadru credibil de pace trebuie să abordeze mai întâi acțiunile Rusiei în Ucraina.
Joi seară, la B1 TV, fostul președinte al României, Traian Băsescu, a discutat despre semnarea acordului dintre Uniunea Europeană și Mercosur, blocul economic din America de Sud.
Traian Băsescu a anunțat că acordul Mercosur este foarte important pentru România și pentru economia europeană.
Când a fost întrebat dacă semnarea acordului a fost benefică pentru Uniunea Europeană, Băsescu a declarat că decizia a fost una „foarte bună”.
„Eu cred că a fost foarte bine. A fost foarte bine, pentru că asta înseamnă o piață liberă de 700 de milioane. 700 de milioane de suflete care consumă și în care, după perioada de tranziție, nu se vor plăti taxe vamale pentru niciun fel de mărfuri care intră în Uniunea Europeană sau în țările Mercosur.”, a declarat Traian Băsescu.
El a explicat că acordul reprezintă o deschidere către comerțul global bazat pe eliminarea barierelor vamale. Băsescu a comparat această abordare cu politica președintelui american Donald Trump, ce favorizează măsuri protecționiste.
„Asta arată că așa se face comerțul global și în folosul oamenilor, nu cu bâta taxelor vamale, cum înțelege Trump că ar trebui să facă acest comerț”, a precizat Băsescu.
Fostul președinte a spus că acordul include două componente majore: partea politică, un parteneriat între UE și Mercosur care va trebui aprobat de parlamentele naționale, și partea comercială, care necesită doar votul Parlamentului European.
„Foarte probabil acest acord îi protejează foarte bine pe agricultori. Spre exemplu, statele Mercosur pot să exporte în Uniunea Europeană doar 1,5% din producția Uniunii Europene la carne de vită și 1,3% la carne de pasăre. În plus, acordul pune la dispoziția Comisiei Europene 43 de miliarde de euro pentru a compensa agricultorii în cazul unor excese de import, ceea ce protejează prețurile interne”, a mai declarat Băsescu.
Pe lângă protecția agriculturii, fostul președinte a declarat că sunt avantaje și pentru industria auto din România.
„Gândiți-vă că putem exporta mașini fără taxe vamale, dar noi avem 280.000 de salariați în industria auto. Sunt producătorii de componente și sunt 280.000. În momentul de față sunt probleme cu producția de automobile în Germania, ceea ce ne afectează. Piața Mercosur va fi o piață bună și pentru noi, fără vama la mașini, spre exemplu.
Solicitarea CNAIR vine ca urmare urmare a accidentelor de pe DN1, care au avut loc, în ultimele două zile, în zona lucrărilor pentru Magistrala 6 de metrou. CNAIR a precizat într-un comunicat de presă că, joi a notificat din nou constructorii să ia toate măsurile pentru configurarea corectă a amenajărilor rutiere temporare.
„Reprezentanții CNAIR, care s-au deplasat la fața locului, au pus în vedere antreprenorilor să respecte planurile de semnalizare avizate, să suplimenteze semnalizarea verticală pe zona mediană a DN1și să refacă marcajul longitudinal și de direcționare. Li s-a mai solicitat imperativ antreprenorilor să asigure o protecție suplimentară a parapetului median în zona joncțiunii cu parapetul temporar și coborârea capătului lisei parapetului metalic în unghi de 45 de grade”, a transmis CNAIR.
Măsuri solicitate de CNAIR constructorilor trebuie luate urgent pentru a nu pune în pericol participanții la traficul rutier pe DN1, în zonele afectate de lucrările la M6.
De asemenea constructorilor li s-a cerut să ia măsuri pentru a nu mai exista pierderi de materiale din benele basculantelor, care pot conduce de asemenea la afectare siguranței rutiere, dar și la deteriorarea părții carosabile.
