Internaționalul ecuadorian Mario Pineida a fost asasinat în orașul Guayaquil, a anunțat echipa Barcelona Sporting Club, într-un comunicat.
Guayaquil s-a transformat într-un epicentru al violenței bandelor legate de traficul de droguri, iar în ultimele luni mai mulți fotbaliști din Ecuador au devenit ținte ale atacurilor, conform AFP.
Într-o postare pe X, clubul său, Barcelona SC, a transmis că „regretă să informeze, cu profundă tristețe, că a fost notificat oficial cu privire la decesul jucătorului nostru Mario Pineida, eveniment survenit în urma unui atac asupra acestuia” în Guayaquil.
Pineida a evoluat pentru Fluminense în 2022.
Atacat de două persoane aflate pe motocicleteMoartea lui Pineida a fost confirmată de Ministerul de Interne al Ecuadorului, care a anunțat că a desemnat o unitate specială de poliție pentru investigarea cazului.
Presa din Ecuador relatează că Pineida a fost atacat de două persoane aflate pe motociclete, care au deschis focul asupra lui, a mamei sale și a unei alte femei.
În luna septembrie, trei jucători din liga a doua din Ecuador au fost uciși, unul dintre ei fiind suspectat de legături cu pariurile sportive. O lună mai târziu, fotbalistul Bryan Angula a fost rănit într-un atac armat.
Ecuador, cândva una dintre cele mai sigure țări din America Latină, a devenit un nod-cheie pentru tranzitul cocainei între principalii producători, Columbia și Peru, și piețele de consum din întreaga lume.
Atacurile s-au intensificat în Guayaquil, oraș care a înregistrat 1.900 de crime între ianuarie și septembrie, cel mai mare bilanț din Ecuador.
Peter Gregg Arnett s-a născut pe 13 noiembrie 1934 în Riverton, Noua Zeelandă. El și-a dedicat întreaga carieră relatării războaielor și crizelor mondiale. În 1966, a fost distins cu Premiul Pulitzer pentru jurnalism internațional, ca reporter al agenției Associated Press (AP) în timpul războiului din Vietnam.
De la câmpurile de orez din Asia de Sud-Est până la întinderile aride ale Irakului, Arnett și-a câștigat reputația de reporter curajos, capabil să transmită informații direct de la fața locului, chiar și în situații de pericol extrem.
Transmisiuni din momente cheie ale istorieiArnett a devenit cunoscut publicului larg în timpul Primului Război din Golf, în 1991. El a relatat pentru CNN, din Bagdad, în primele ore ale bombardamentelor. Imaginile și sunetele transmise în direct au oferit telespectatorilor o perspectivă rară și autentică asupra conflictului.
Această abordare directă, nefiltrată și deseori însoțită de zgomotul exploziilor, l-a impus ca una dintre cele mai recunoscute figuri ale jurnalismului televizat de război. De asemenea, a contribuit la creșterea notorietății CNN la nivel global.
O carieră marcată de realizări și controversePe parcursul vieții profesionale, Arnett s-a confruntat și cu momente dificile. În 1999, a plecat de la CNN după un incident intens dezbătut în media americană. În 2003 a fost concediat de NBC în urma unui interviu critic la adresa strategiei militare a SUA în Irak.
Chiar și după aceste episoade, a continuat să activeze în presa internațională, fiind considerat unul dintre cei mai rezistenți și perseverenți corespondenți de război ai vremurilor sale, influențând generații de jurnaliști.
Peter Arnett a murit pe 17 decembrie 2025, la Newport Beach, California, după o luptă cu cancerul de prostată, având familia și prietenii alături.
Moștenirea sa continuă prin reportajele care au adus în atenția publicului evenimente majore din cele mai periculoase zone ale lumii. Totodată și prin contribuția sa unică, la definirea standardelor jurnalismului de război.
Potrivit Comisiei Europene, cumpărăturile online sunt în plină expansiune. Astfel, 77% dintre utilizatorii de internet din UE fac cumpărături online, conform statisticilor din 2024. procentul a crescut de la 69%, în 2014.
Reprezentanții Comisiei Europene în România atrag atenția într-o postare publicată joi pe Facebook că odată cu această creștere apar și riscurile. Magazinele false, produsele contrafăcute și escrocheriile sunt de asemenea în creștere.
Astfel, autoritățile vamale și de supraveghere din UE au reținut 112 milioane de produse contrafăcute, a căror valoare este estimată la 3,8 miliarde de euro.
Cele mai comune produse contrafăcute sunt îmbrăcămintea (17%), produsele de îngrijire personală (10%) și jucăriile (9%).
Conform sursei citate, șapte state membre au fost responsabile pentru 90% din produsele contrafăcute reținute în UE. Este vorba de România, Polonia, Italia, Olanda, Franța, Portugalia și Spania.
Deși cei doi lideri au avut anterior o convorbire telefonică, aceasta va fi prima discuție directă dintre ei, într-un moment în care relațiile bilaterale sunt percepute ca fiind mai reci decât în timpul fostului președinte Andrzej Duda, un susținător ferm al Ucrainei.
Potrivit presei poloneze, Nawrocki a refuzat cel puțin trei invitații de a vizita Kievul, preferând ca întâlnirea să aibă loc la Varșovia.
Deși Polonia rămâne unul dintre cei mai importanți aliați ai Ucrainei, Nawrocki a criticat oficialii ucraineni din mai multe motive. Acesta susține că Ucraina nu tratează Polonia ca pe un partener egal și a acuzat lipsa de recunoștință pentru sprijinul acordat, inclusiv primirea a peste un milion de refugiați ucraineni.
Un alt motiv de tensiune între președintele Polonez și Ucraina este istoria dintre cele două state. Președintele polonez a cerut recunoașterea responsabilității Ucrainei pentru masacrul a aproximativ 100.000 de polonezi în Volînia, între 1943 și 1945, pe care îl califică drept „genocid împotriva poporului polonez”, însă a subliniat că aceste demersuri nu vor afecta sprijinul strategi acordat Ucrainei.
În plus, președintele Polonia are o poziție mai dură privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică, subliniind că după încheierea războiului, Polonia nu va trimite trupe de menținere a păcii.
Premierul Marii Britanii, Keir Starmer a avertizat că „prea des ideile toxice prind rădăcini devreme și rămân necontestate”, peste 40% dintre tinerii bărbați, având o părere pozitivă despre influencerul misogin Andrew Tate. În trecut, ideologia sa a fost contestată, iar el a calificat obiecțiile drept „prostii”.
Guvernul Starmer va dezvălui, miercuri, un pachet de măsuri în valoare de 20 de milioane de lire sterline, dintre care 16 milioane provin de la contribuabili, iar 4 milioane provin din urma contribuției filantropilor, dar și a partenerilor, potrivit Sky News.
Profesorii vor învăța cum să discute cu eleviiProfesorii vor avea parte de formare pentru a învăța cum să vorbească cu copii despre consințământ, dar și pericolele distribuirii fotografiilor intime, iar toți elevii de gimnaziu vor învăța despre relațiile sănătoase din punct de vedere emoțional.
Aceste tipuri de cursuri vor fi obligatorii pentru elevi, cel puțin până în 2029, la sfârșitul mandatului actualului guvern britanic. În 2026, vor fi alese școlile care urmează să facă parte din proiectul-pilot.
De asemenea, va fi înființată și o linie telefonică unde adolescenții pot să ceară ajutor despre propriul comportament în relații.
Strategia își propune înjumătățirea fenomenului violenței domesticeMăsurile sunt parte a strategiei guvernului britanic de a înjumătăți tendințele violenței asupra fetelor și femeilor în următorii 10 ani. Starmer a precizat că demersul „este o responsabilitate datorată următoarei generații”.
„Fiecare părinte trebuie să poată avea încredere că fiica sa este în siguranță la școală, online, dar și în relațiile sale”, a declarat Starmer.
Acesta a precizat că guvernul britanic a hotărât să intervină timpuriu, susținând profesorii și denunțând misoginia.
„Acest guvern intervine timpuriu – susținând profesorii, denunțând misoginia și intervenind atunci când apar semne de avertizare – pentru a opri răul înainte ca acesta să se producă”, a declarat prim-ministrul Marii Britanii.
Cancerul de prostată este unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer la bărbați. El apare la nivelul prostatei, o glandă mică, de aproximativ mărimea unei nuci, care face parte din sistemul reproducător. Prostata este situată chiar sub vezica urinară și are rolul de a produce lichidul seminal, care transportă spermatozoizii.
Atunci când cancerul se dezvoltă la nivelul prostatei, de obicei evoluează lent, iar multe persoane nu observă imediat niciun simptom. Acest lucru subliniază importanța cunoașterii semnelor la care trebuie să fim atenți. Depistarea precoce a cancerului de prostată poate face o diferență majoră în tratament și în șansele de recuperare, notează People.
Probleme urinareUnul dintre cele mai frecvente semne timpurii ale cancerului de prostată este dificultatea la urinare. Urinarea este afectată deoarece prostata se află foarte aproape de uretră, tubul prin care urina este eliminată din organism. Dacă prostata se mărește sau suferă modificări, poate apăsa pe uretră și poate provoca probleme.
Aceste simptome urinare nu indică întotdeauna cancer. Ele pot fi cauzate și de alte afecțiuni ale prostatei, cum ar fi mărirea benignă a prostatei, cunoscută și sub numele de hiperplazie benignă de prostată.
Dificultăți la urinarePoți simți nevoia de a urina, dar să îți fie greu să pornești jetul de urină. De asemenea, poate fi nevoie să depui efort pentru a urina. Unele persoane au senzația că vezica nu s-a golit complet, chiar imediat după urinare.
Urinare frecventăNevoia de a urina mai des decât de obicei poate fi un alt semn. Această frecvență crescută este deranjantă mai ales noaptea, în timpul somnului. Trezirea de mai multe ori pe noapte pentru a merge la toaletă poate indica faptul că prostata afectează vezica urinară.
Jet urinar slabJetul de urină poate deveni mai lent sau mai slab decât în mod normal. În unele cazuri, acesta se poate opri și relua de la sine în timpul urinării.
Sânge în urină sau în spermăApariția sângelui în urină sau în spermă poate fi asociată cu cancerul de prostată. Sângele poate avea o culoare roșu aprins sau maronie. Chiar dacă observi acest lucru o singură dată, nu trebuie ignorat. Sângele poate fi un semn de cancer de prostată sau de alte probleme grave de sănătate.
Disfuncții sexualeUnele persoane cu cancer de prostată pot observa modificări ale vieții sexuale. O problemă frecventă este disfuncția erectilă, adică dificultatea de a obține sau menține o erecție. Alte semne pot fi durerea la ejaculare sau scăderea cantității de spermă. Totuși, aceste simptome apar mai des după începerea tratamentului pentru cancerul de prostată.
Durere pelvinăDurerea în zona lombară, la nivelul șoldurilor sau al pelvisului poate fi un semn al cancerului de prostată. Această durere nu dispare de obicei și poate fi resimțită ca o presiune sau o durere surdă. De asemenea, poate provoca disconfort la statul pe scaun pentru perioade mai lungi.
Durere osoasăDacă cancerul de prostată metastazează, adică se răspândește dincolo de prostată, cel mai frecvent ajunge la nivelul oaselor. Acest lucru poate provoca dureri profunde la nivelul spatelui, șoldurilor, coastelor sau picioarelor. Durerea se poate agrava în timp și nu dispare cu tratamente obișnuite, precum odihna sau medicamentele pentru durere. Durerea osoasă poate îngreuna mersul sau mișcarea.
Alte semne: teste și screeningScreeningul se referă la efectuarea unor teste la persoane care nu prezintă simptome, pentru a depista boala în stadii incipiente. Ghidurile privind screeningul pentru cancerul de prostată recomandă ca bărbații să discute cu medicul lor despre beneficiile depistării precoce, dar și despre riscuri, cum ar fi biopsiile inutile (prelevarea de țesut pentru analiză) sau tratamentele excesive.
Bărbații cu următoarele caracteristici sunt considerați cu risc crescut de cancer de prostată:
Testul PSA este o analiză de sânge care măsoară nivelul antigenului specific prostatic, o proteină produsă de prostată. Acesta este primul test recomandat pentru screeningul cancerului de prostată. Un nivel crescut de PSA poate fi un semn de cancer, dar poate indica și alte probleme ale prostatei. Dacă valoarea PSA este mare, medicul poate recomanda investigații suplimentare.
Examinarea rectală digitalăPSA nu este singurul test utilizat în screeningul cancerului de prostată, ci este folosit împreună cu examinarea rectală digitală. În timpul acesteia, medicul introduce ușor un deget protejat de mănușă și lubrifiat în rect, pentru a palpa prostata. Se urmăresc noduli, zone de duritate sau modificări de dimensiune. Examinarea poate fi ușor inconfortabilă, dar este rapidă și poate ajuta la depistarea timpurie a problemelor.
Când trebuie să mergi la medicDacă observi semne de alarmă, precum dificultăți la urinare, sânge în urină sau dureri osoase, este important să contactezi un medic. Aceste simptome nu înseamnă întotdeauna cancer, dar trebuie investigate. De asemenea, este esențial să discuți cu medicul tău despre momentul potrivit pentru screeningul cancerului de prostată.
Sindicaliștii solicită președintelui României, Nicușor Dan, declanșarea procedurii constituționale de mediere în contextul unui „conflict social profund și persistent” cu Guvernul și patronatele.
Acțiunea este organizată de Confederația Sindicală Națională MERIDIAN, Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA”, Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România – FRĂȚIA și Confederația Sindicatelor Democratice din România.
Confederațiile sindicale susțin că dialogul social este „grav afectat”.
„Această acțiune de protest are ca obiectiv principal solicitarea declanșării procedurii constituționale de mediere între puterile statului, de către Președintele României, domnul Nicușor Dan, în contextul conflictului social profund și persistent dintre organizațiile sindicale, Guvernul României și reprezentanții patronatelor. Confederațiile sindicale constată că dialogul social este grav afectat, iar deciziile guvernamentale recente sunt adoptate fără consultarea reală a partenerilor sociali, cu efecte directe și negative asupra nivelului de trai, securității locurilor de muncă și demnității lucrătorilor”, transmit sindicaliștii.
În aceste condiții, sindicaliștii consideră necesară intervenția instituțională a președintelui, în conformitate cu rolul său constituțional de mediator între stat și societate.
Protestul de la Palatul Cotroceni este o continuare a mobilizării sindicale din 29 octombrie 2025, desfășurată în fața Guvernului României, precizează confederațiile.
Solicitările sindicaliștilorSolicitările înaintate de sindicaliști președintelui României sunt:
– Declanșarea imediată a procedurii constituționale de mediere, conform art. 80 alin. (2) din Constituție;
– Stabilirea unui cadru oficial de dialog real între Președintele României, Guvern și confederațiile sindicale reprezentative;
– Includerea pe agenda medierii a următoarelor revendicări prioritare:
• creșterea salariului minim garantat în plată, în conformitate cu standardele europene;
• protejarea puterii reale de cumpărare a lucrătorilor;
• asigurarea unor condiții decente de muncă în sectoarele public și privat.
„Vom ieși în stradă pentru a transmite că nu mai acceptăm lipsa de dialog, austeritatea impusă fără consultare și disprețul față de munca cinstită. Dorim soluții concrete, juste și imediate, prin mecanismele constituționale prevăzute de lege”, a transmis Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA” într-o postare pe Facebook.
Fritz supune la vot Comitetului Politic pe actualul ministru al Economiei, Radu Miruță, pentru funcția de ministru al Apărării, acesta urmând să ocupe și poziția de vicepremier. Pentru conducerea Ministerului Economiei, este propus senatorul Irineu Darău.
„În cele șase luni de mandat la Ministerul Economiei, am demonstrat că pot pune o instituție pe direcția corectă, că pot elimina nedreptăți și că știu cum să valorific resursele naturale ale României. Am încredere deplină că succesorul meu va menține această linie, iar eu voi rămâne un sprijin constant în Guvern pentru continuitatea acestor proiecte. În același timp, consider esențial să consolidăm sectorul Apărării, să întărim capacitățile industriale și să modernizăm producția, astfel încât România să fie mai bine pregătită pentru provocările actuale de securitate. Ca vicepremier, mă voi asigura că proiectele pe care le-am început la Ministerul Economiei își urmează foaia de parcurs pe care am gândit-o”, a declarat Radu Miruță.
La rândul său, Irineu Darău, propus pentru funcția de ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, are o experiență profesională de peste 15 ani acumulată în mediul privat, inclusiv în contexte internaționale, lucrând pentru companii și proiecte complexe din domeniul industrial, financiar și tehnologic, potrivit unui comunicat al USR.
Din 2020, este senator de Brașov.
„Îmi asum deplin misiunea de a coordona domeniile complexe de care răspunde acest minister și de a căuta soluții raționale și constructive. Voi continua reformele începute de colegul meu Radu Miruță, voi căuta proactiv soluții pentru industria românească și voi promova o mai bună gestiune a companiilor de stat. Bazându-mă pe experiența mea profesională de 15 ani în dezvoltare software, voi susține digitalizarea accelerată a serviciilor publice esențiale și un parteneriat deschis cu cei mai buni experți români”, a declarat Irineu Darău.
Președintele Nicușor Dan a semnat la finalul lunii noiembrie decretul privind demisia lui Ionuț Moșteanu din funcțiile de vicepremier și ministru al Apărării Naționale. Șeful statului a acceptat propunerea premierului Ilie Bolojan și l-a numit interimar pe Radu Miruță.
Potrivit Reuters, cele două goluri ale atacantului francez, combinate cu un autogol al fundașului Manuel Farrando, s-au dovedit suficiente pentru victoria Realului, în ciuda golurilor marcate de Nahuel Arroyo și Gonzalo Di Renzo, care au amenințat să strice seara Realului.
Mbappe, care a intrat în meci cu 56 de goluri marcate în toate competițiile în 2025, se află acum la un gol distanță de recordul de 59 de reușite într-un an calendaristic, stabilit de Ronaldo în 2013.
Cu un meci rămas de jucat în acest an – sâmbătă împotriva echipei Sevilla, care se luptă pentru supraviețuire în LaLiga, pe Santiago Bernabeu – atacantul francez ar putea să-l depășească pe portughez.
Miercuri, Antoine Griezmann a inspirat echipa Atletico Madrid să obțină o victorie cu 3-2 împotriva echipei Atletico Baleares, din liga a patra.
Akihiro Shima, avocatul principal al grupului de reclamanți a declarat: „Tocmai am depus cererea și probe la tribunal, iar acțiunea noastră a fost acceptată oficial”, punctând că acțiune a fost inițiată de 450 de persoane din întreaga Japonie. Cetățenii denunță guvernul pentru eforturi insuficiente în combaterea schimbărilor climatice.
Reclamanții susțin că lipsa unor politici climatice adecvate le încalcă drepturile fundamentale, punând în pericol sănătatea, siguranța și stabilitatea economică, întrucât în decursul anului curent, Japonia a înregistrat cea mai caldă vară din istorie.
Un cetățean nemulțumit de activitatea guvernamentală este Kiichi Akiyama, un muncitor în construcții care susține că temperatura îi provoacă dificultăți la locul de muncă, subliniind că din cauza vremii, muncitorii lucrează mai lent și „Au fost cazuri în care oamenii au leșinat pe șantier sau au murit după ce s-au întors acasă”.
O altă reclamantă, Saito, mamă a unui copil de șase ani, spune că temperaturile record îi limitează fiului său posibilitatea de a se juca afară, iar piscinele publice sunt închise frecvent din cauza alertelor de caniculă.
Plângerea critică și obiectivele climatice asumate de Japonia, considerate incompatibile cu Acordul de la Paris. Deși guvernul și-a asumat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 60% până în 2035 și cu 73% până în 2040 față de nivelul din 2013, reclamanții susțin că aceste ținte sunt sub recomandările Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice.
Reclamanții au solicitat despăgubiri de 1.000 de yeni pentru , (5.5 euro), subliniind că acțiune în justiție nu are o motivației financiară subliniind că este mai necesară reposnabilizarea guvernului.
„Pe 17 decembrie, la indicațiile lui @SecWar Pete Hegseth, Forța Operativă Comună Southern Spear a efectuat un atac cinetic letal asupra unei nave operate de o organizație teroristă desemnată în apele internaționale”, a scris SOUTHCOM pe rețeaua X.
SOUTHCOM a adăugat că niciun membru al forțelor americane nu a fost rănit în atac, potrivit CNN.
On Dec. 17, at the direction of @SecWar Pete Hegseth, Joint Task Force Southern Spear conducted a lethal kinetic strike on a vessel operated by a Designated Terrorist Organizations in international waters. Intelligence confirmed that the vessel was transiting along a known… pic.twitter.com/Yhu3LSOyea
— U.S. Southern Command (@Southcom) December 18, 2025
Atacul de miercuri este al doilea din această săptămână, după ce SUA au atacat luni trei ambarcațiuni presupuse traficante de droguri în estul Oceanului Pacific, ucigând 8 persoane.
Cel puțin 99 de persoane au fost ucise în atacuri asupra unor nave suspectate de trafic de droguri, în cadrul unei campanii, numită Operațiunea Southern Spear, despre care administrația Trump a declarat că vizează reducerea traficului de droguri.
Atacurile fac parte din intensificarea acțiunii militare americane în America de Sud, concentrată asupra Venezuelei, o națiune pe care președintele Donald Trump a acuzat-o că fură „petrol, terenuri și alte active” americane.
Administrația a deplasat mii de soldați și un grup de portavioane în Caraibe, iar Trump a ordonat marți o „ blocadă totală și completă ” a petrolierelor sancționate care intră în și părăsesc Venezuela.
Președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, i-a răspuns lui Trump miercuri, acuzând SUA că urmăresc o schimbare de regim și dreptul de proprietate asupra teritoriului și resurselor Venezuelei.
Senatul SUA l-a confirmat miercuri pe astronautul miliardar Jared Isaacman în funcția de administrator NASA al președintelui Donald Trump, devenind astfel al 15-lea lider al agenției spațiale, un susținător al misiunilor pe Marte și un fost asociat al directorului executiv al SpaceX, Elon Musk, potrivit France24.
Votul asupra lui Isaacman, pe care Trump l-a înlăturat și apoi l-a redenumit administrator NASA în acest an, a trecut cu 67 de voturi la 30, la două săptămâni după ce acesta le-a spus senatorilor, în a doua sa audiere, că NASA trebuie să accelereze ritmul pentru a depăși China și a reveni pe Lună în acest deceniu.
Isaacman va conduce o agenție cu 14.000 de angajați, care investește miliarde de dolari în cea mai ambițioasă inițiativă de explorare spațială de până acum: trimiterea oamenilor pe Lună pentru a stabili o prezență pe termen lung la suprafață, înainte de a trimite în cele din urmă astronauți pe Marte.
Personalul NASA a fost redus cu 20%Casa Albă, în cadrul campaniei sale de îmbunătățire a eficienței guvernamentale, condusă de Musk, a redus drastic personalul NASA cu 20% și a încercat să reducă bugetul agenției pentru 2026 cu aproximativ 25% față de cel obișnuit de 25 de miliarde de dolari, punând în pericol zeci de programe de știință spațială pe care oamenii de știință și unii oficiali le consideră prioritare.
Isaacman prevede o concentrare reînnoită pe trimiterea de misiuni pe Marte, pe lângă efortul Artemis Moon, precum și o dependență mai mare de companii private precum SpaceX pentru a economisi bani contribuabililor și a stimula concurența din sectorul privat.
Din cele 67 de voturi în favoarea lui Isaacman, 16 au fost din partea democraților, alăturându-se celor 51 de voturi din partea republicanilor. Toate cele 30 de voturi împotriva confirmării sale au fost din partea democraților.
În acest summit, blocul format din 27 de națiuni se luptă să consolideze poziția Kievului, în timp ce războiul Rusiei se apropie de pragul de patru ani, iar președintele american Donald Trump insistă pentru un acord rapid pentru a pune capăt luptelor, potrivit France24.
Oficialii au insistat că discuțiile vor dura atât cât este necesar pentru a se ajunge la un acord, spunând că sunt în joc atât supraviețuirea Ucrainei, cât și credibilitatea Europei.
„Dacă nu reușim acest lucru, atunci capacitatea Uniunii Europene de a acționa va fi grav afectată timp de ani de zile”, a avertizat cancelarul german Friedrich Merz săptămâna aceasta.
„Vom arăta lumii că suntem incapabili să fim uniți și să acționăm într-un moment atât de crucial al istoriei noastre.”
Summit decisiv: Ucraina, aproape de criza de lichiditățiUE estimează că Ucraina, al cărei președinte Volodimir Zelenski va participa la reuniune, are nevoie de 135 de miliarde de euro suplimentare (159 de miliarde de dolari) pentru a se menține pe linia de plutire în următorii doi ani – criza de lichidități urmând să înceapă în aprilie.
În încercarea de a acoperi deficitul imens, Comisia Europeană, executivul UE, a prezentat un plan de a accesa aproximativ 210 miliarde de euro din activele băncii centrale ruse blocate în blocul comunitar.
Schema, care inițial ar oferi Kievului 90 de miliarde de euro pe o perioadă de doi ani, implică o comutare financiară netestată, în cadrul căreia fondurile sunt împrumutate UE, care apoi le împrumută Ucrainei.
Kievul ar rambursa apoi „împrumutul pentru reparații” doar după ce Kremlinul va plăti pentru toate pagubele pe care le-a provocat.
Belgia, unde organizația internațională de depozite Euroclear deține cea mai mare parte a fondurilor, s-a opus ferm din cauza temerilor că s-ar putea confrunta cu represalii financiare și juridice paralizante din partea Moscovei.
„Din nou, vreau ca banii să meargă direct la oameni, astfel încât să vă puteți cumpăra propria asistență medicală”, a spus Trump în discursul său de la Casa Albă de miercuri. „Veți beneficia de asistență medicală mult mai bună la un preț mult mai mic. Singurii care vor pierde vor fi companiile de asigurări care s-au îmbogățit și Partidul Democrat, care este controlat în totalitate de aceleași companii de asigurări”, potrivit CNN.
Remarcile președintelui Donald Trump vin la o săptămână după ce Senatul nu a reușit să adopte un proiect de lege condus de republicani care ar fi canalizat fonduri federale către conturile de economii pentru sănătate ale persoanelor înscrise în Legea privind îngrijirea medicală accesibilă, pentru a-i ajuta să plătească pentru îngrijirea medicală. Legislația nu le-ar fi permis să folosească banii pentru a acoperi costul achiziționării asigurării de sănătate.
Administrația Trump și interesul pentru îngijirea sănătățiiÎngrijirea sănătății a fost un punct central de interes la Capitoliu în ultimele luni, pe măsură ce se apropie expirarea subvențiilor majorate pentru primele de asigurare prevăzute de Obamacare. Democrații au cerut reînnoirea asistenței pentru a evita creșteri masive ale primelor de asigurare în 2026, dar republicanii au avut divergențe în ceea ce privește modul de abordare a problemei.
Camera Reprezentanților a adoptat miercuri un proiect de lege republican privind asistența medicală care nu reînnoiește subvențiile sporite, în timp ce patru republicani de centru s-au alăturat unui efort democrat de a prelungi subvențiile pentru trei ani. Un vot asupra proiectului de lege al democraților este așteptat la începutul lunii ianuarie.
Președintele Donald Trump și-a deschis discursul către națiune de miercuri seară (joi dimineață în România) lăudând eforturile administrației sale de a stopa fluxul de migrație ilegală, criticându-l pe predecesorul său, fostul președinte Joe Biden, pentru modul în care a gestionat problema frontierei, transmite CNN.
„În ultimele șapte luni, niciun imigrant ilegal nu a fost admis în țara noastră, o performanță despre care toată lumea a spus că este absolut imposibilă. Vă amintiți când Joe Biden a spus că are nevoie ca Congresul să adopte o legislație care să ajute la închiderea frontierei?”, a spus Trump într-un discurs de la Casa Albă. „După cum s-a dovedit, nu aveam nevoie de legislație. Aveam nevoie doar de un nou președinte. Am moștenit cea mai proastă graniță din lume și am transformat-o rapid în cea mai puternică graniță din istoria țării noastre.”
Ca președinte, dar și în calitate de candidat, Trump a făcut din imigrație una dintre principalele sale probleme. Conform unui sondaj Quinnipiac publicat săptămâna aceasta, 54% dintre alegătorii înregistrați dezaprobă modul în care gestionează problemele de imigrație, în timp ce 44% dintre alegătorii înregistrați o aprobă.
Trump vs. Biden și represiunea împotriva imigrațieiOficialii lui Trump au lăudat în repetate rânduri scăderea drastică a numărului de treceri de frontieră – o tendință care a început în 2024, după ce fostul președinte Joe Biden a implementat restricții agresive privind azilul la granița dintre SUA și Mexic în vara aceea.
Numărul redus de rețineri la frontieră reprezintă însă o diferență evidentă față de primii ani ai administrației Biden, când, uneori, sute de oameni treceau granița în Statele Unite.
Spre deosebire de primul său mandat, Trump și-a concentrat în mare măsură represiunea împotriva imigrației asupra interiorului Statelor Unite – intensificând arestările imigranților fără acte care locuiesc în Statele Unite și sporind deportările. Departamentul pentru Securitate Internă a anunțat luna aceasta că a efectuat peste 605.000 de deportări de când Trump a preluat mandatul în ianuarie.
Camera Reprezentanților din SUA a adoptat miercuri un proiect de lege împotriva „mutilării corporale” a minorilor și care interzice tratamentele de tranziție pentru minorii transgender, un text denunțat de grupurile pentru drepturile LGBT+, potrivit Le Figaro.
Proiectul de lege, susținut de reprezentanta de extremă dreapta Marjorie Taylor Greene, recent repudiată de Donald Trump, a fost adoptat cu 216 voturi pentru și 211 împotrivă și se îndreaptă acum spre Senat. „Acest proiect de lege important (…) va pune capăt mutilării genitale feminine și castrării chimice a copiilor”, a declarat Greene miercuri în plenul Camerei Reprezentanților.
Textul enumeră o serie de proceduri interzise dacă acestea sunt „efectuate cu scopul de a schimba corpul (unui minor) pentru a corespunde unui sex diferit de sexul său biologic”. Infractorii, „orice persoană care efectuează sau încearcă să efectueze” astfel de acte asupra minorilor sau care transportă un minor în acest scop, ar putea risca până la 10 ani de închisoare.
Acest text este „o reflectare directă a ordinului executiv al președintelui Trump și a promisiunilor de campanie ale fiecărui republican în 2024”, a adăugat Marjorie Taylor Greene.
De la revenirea la putere, Donald Trump a anulat o serie de progrese obținute de persoanele transgender. Președintele republican a ordonat excluderea persoanelor transgender din forțele armate și a autorizat agențiile federale să reducă finanțarea școlilor care permit sportivilor transgender să concureze în campionatele feminine.
Congresul brazilian a aprobat miercuri o lege care permite reducerea pedepsei fostului președinte Jair Bolsonaro, condamnat la 27 de ani de închisoare și încarcerat de luna trecută pentru tentativă de lovitură de stat, potrivit Le Figaro.
Proiectul de lege, susținut de majoritatea conservatoare din Congres, ar putea reduce pedeapsa la doi ani și patru luni. Cu toate acestea, actualul președinte brazilian, Lula, se poate opune prin veto.
Fostul președinte, în vârstă de 70 de ani, își ispășește pedeapsa de luna trecută, fiind în custodia poliției din Brasilia.
Curtea Supremă a Braziliei a decis ca fostul președinte Jair Bolsonaro să înceapă executarea unei pedepse de 27 de ani de închisoare, după ce instanța a respins apelul inițial al apărării privind rolul său într-o conspirație menită să îl mențină la putere după pierderea alegerilor din 2022.
Plecarea ar fi printre cele mai mediatizate demisii ale administrației Trump, survenind într-un context în care concedierea agenților de carieră a contribuit la tulburările din cadrul FBI și în contextul în care directorul Kash Patel se confruntă cu critici continue pentru utilizarea unui avion guvernamental în scopuri personale și pentru postările de pe rețelele de socializare despre investigațiile active, potrivit AP.
Bongino și-a anunțat plecarea, care era așteptată, într-o postare pe X în care a spus că este recunoscător pentru „oportunitatea de a servi cu un scop”. Nu a spus exact când va pleca în ianuarie și nici nu și-a dezvăluit planurile de viitor, dar președintele Donald Trump, ca răspuns la o întrebare adresată mai devreme în cursul zilei despre soarta lui Bongino, a spus: „Dan a făcut o treabă excelentă. Cred că vrea să se întoarcă la emisiunea lui”.
I will be leaving my position with the FBI in January.
I want to thank President Trump, AG Bondi, and Director Patel for the opportunity to serve with purpose.
Most importantly, I want to thank you, my fellow Americans, for the privilege to serve you.
God bless America, and…
— Dan Bongino (@FBIDDBongino) December 17, 2025
Bongino a fost întotdeauna o alegere neconvențională pentru postul numărul 2 la FBI, o poziție care, din punct de vedere istoric, a implicat supravegherea operațiunilor zilnice ale biroului și a fost de obicei ocupată de un agent de carieră.
Criticase în mod repetat FBIDeși lucrase anterior ca ofițer de poliție în New York City și agent al Serviciului Secret, nici el, nici Patel nu aveau experiență la FBI înainte de a fi aleși pentru aceste posturi. Însă ambii au venit la un acord privind revizuirea unui FBI despre care insistau că a fost folosit ca armă împotriva lui Trump.
Bongino a fost numit în funcție în martie de către Trump, după ani de zile petrecuți ca gazdă a unui podcast conservator, unde și-a folosit platforma pentru a critica în mod repetat conducerea FBI și pentru a încuraja teoriile conspirației legate de cazul traficului sexual Epstein și de bombele artizanale descoperite la Washington pe 6 ianuarie 2021.
O navă a fost lovită de un atac aerian ucrainean în portul Rostov-pe-Don, din sudul Rusiei, a anunțat miercuri seară guvernatorul regiunii, Iuri Sliusar, potrivit Le Figaro.
Atacul aerian a ucis mai mulți membri ai echipajului, potrivit oficialului.
Atacul a avariat și un bloc de apartamente aflat în construcție în oraș. Între timp, într-o zonă învecinată, două case individuale au fost distruse de incendiu, a declarat guvernatorul.
Președintele american Donald Trump, care nu a făcut niciun secret din dușmănia sa față de predecesorii săi democrați, a dus recent lucrurile la un alt nivel, prin afișări neortodoxe de la Casa Albă care reiterează nemulțumirile sale de lungă durată împotriva foștilor lideri, potrivit France 24.
Republicanul în vârstă de 79 de ani făcuse anterior furori instalând o galerie cu portrete ale foștilor președinți în fața Biroului Oval, dar înlocuind fotografia lui Joe Biden cu un stilou automat.
Înlocuirea face referire la afirmația lui Trump conform căreia Biden, care a părăsit funcția în ianuarie la vârsta de 82 de ani, era atât de senil încât nu știa ce se semna.
Miercuri, jurnaliștii cărora li s-a permis accesul la celebra Colonată de Vest au remarcat că au fost instalate noi plăci sub fotografiile președinților.
Descrierile la adresa lui Biden și a fostului președinte Barack Obama au fost izbitor de negative.
Inscripția de sub Obama, primul președinte de culoare din istoria SUA, îl numește „una dintre cele mai controversate figuri politice din istoria americană”.
Include și al doilea său prenume, Hussein, așa cum face adesea Trump când se referă la predecesorul său democrat, după ce a alimentat teoriile conspirației despre locul de naștere al celui de-al 44-lea președinte.
Biden este descris ca fiind „de departe cel mai prost președinte din istoria Americii”.
Placa repetă, de asemenea, afirmația lui Trump că alegerile din 2020 i-au fost furate.
Propria biografie, strălucitoareÎn ceea ce-l privește pe actualul președinte, biografia furnizată este, așa cum era de așteptat, strălucitoare.
Se afirmă că a pus capăt a opt conflicte în opt luni, o cifră considerată inexactă, și că a atras o sumă neverificabilă de trilioane de dolari în investiții în Statele Unite.
Noile plăci reprezintă cea mai recentă modificare adusă Casei Albe de la revenirea lui Trump în ianuarie.
Trump a demolat întreaga Aripă de Est pentru a face loc unei săli de bal extravagante, a adăugat o mulțime de decorațiuni aurii în Biroul Oval și în alte încăperi și a agățat portrete cu el însuși – contrar obiceiului ca imaginea președintelui să fie afișată doar după ce părăsește funcția.
