Popularitatea lui Milei a scăzut după reducerile bugetare drastice, iar el se confruntă cu consecințele unui scandal de corupție și cu o înfrângere legislativă la alegerile provinciale din Buenos Aires de la începutul acestei luni.
Milei se pregătește pentru alegeri parlamentare intermediare cu miză mare în octombrie, în care partidul său urmărește să obțină suficiente locuri pentru a împiedica Congresul controlat de opoziție să respingă veto-urile sale.
Protestul de miercuri are scopul de a pune presiune pe legislatori să respingă veto-urile lui Milei aplicate la începutul acestei luni asupra unor legi care ar fi crescut finanțarea universităților publice și a spitalelor pediatrice. Prin decrete prezidențiale, Milei a susținut că legile ar afecta echilibrul fiscal al țării.
În seara zilei de miercuri, Camera Deputaților a votat pentru anularea ambelor veto-uri. Pentru ca acestea să fie eliminate, și Senatul trebuie să dea același vot.
De când a preluat funcția în decembrie 2023, Milei a redus drastic cheltuielile publice și a reușit să scadă inflația lunară de la două cifre la o singură cifră. Luni, el a prezentat propunerea guvernului pentru bugetul anului viitor, susținând că aceasta ar garanta un echilibru fiscal, incluzând totodată creșteri de 17% pentru alocațiile din sănătate, 8% pentru educație și 5% pentru pensii, peste nivelul inflației.
Însă, într-un comunicat, Universitatea Națională din Buenos Aires a afirmat că bugetul propus „nu face altceva decât să adâncească criza fără precedent” pe care o traversează sistemul universitar public. Instituția a subliniat că propunerea nu ia în considerare reluarea proiectelor de infrastructură și întreținere suspendate și creșterea salariilor profesorilor.
Articolul Argentinienii protestează pentru creșterea finanțării educației și asistenței medicale apare prima dată în Mediafax.
Islamabadul, care deține arma nucleară și a traversat acum patru luni cea mai gravă confruntare de decenii cu vecinul său indian, a semnat miercuri cu Riad acest acord, care prevede că „orice agresiune împotriva uneia dintre cele două țări va fi considerată o agresiune împotriva ambelor”, potrivit agenției oficiale de presă saudite SPA.
Acordul a fost semnat cu prilejul vizitei de stat de miercuri la Riad a prim-ministrului pakistanez Shehbaz Sharif, care s-a întâlnit cu prințul moștenitor și conducătorul de facto al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman.
Anunțul intervine după loviturile israeliene din 9 septembrie vizând Hamasul, un atac fără precedent care a zguduit Qatarul și a tensionat regiunea bogată a Golfului, care până acum conta pe protecția militară a Washingtonului, aliatul său istoric.
Deși Riadul caută să își diversifice alianțele, apropierea de Islamabad, care iese dintr-un conflict cu New Delhi, nu șterge legăturile comerciale majore ale Arabiei Saudite cu India, o altă putere nucleară. India, unul dintre cei mai mari importatori de petrol brut din lume, acoperă peste 85% din necesarul său prin furnizori străini, dintre care Irak și Arabia Saudită au reprezentat împreună 45% din importurile indiene de țiței în 2024.
Ultimul semn al echilibrului diplomatic saudit: în timpul recentului conflict dintre India și Pakistan, rivali de la independența lor și de la dureroasa lor divizare din 1947, Riadul s-a străduit să joace un rol de mediator.
Articolul Pakistanul și Arabia Saudită au semnat un acord de „apărare mutuală” apare prima dată în Mediafax.
Sute de protestatari, inclusiv membri ai familiilor unor prizonieri israelieni deținuți de Hamas, protestează în fața reședinței din Ierusalim a liderului israelian Benjamin Netanyahu, pe care îl acuză că a refuzat un armistițiu în favoarea intensificării ofensivei asupra teritoriului.
Protestatarii s-au adunat în aceeași locație în ultimele nopți, ca răspuns la intensificarea atacurilor asupra orașului Gaza, despre care se tem că pun în pericol viața celor dragi.
Articolul Proteste în fața reședinței lui Netanyahu din Ierusalim apare prima dată în Mediafax.
Trump a început spunând că este un privilegiu să fie primul președinte american onorat cu o a doua vizită de stat în Regatul Unit, glumind că speră să fie ultima dată când se stabilește un astfel de precedent, scrie SkyNews.
Adresându-se direct Regelui, Trump a declarat: „Aceasta este cu adevărat una dintre cele mai mari onoruri din viața mea, am un respect enorm pentru dumneavoastră și pentru țara dumneavoastră, de multe decenii”.
El a elogiat dedicarea monarhului pentru „păstrarea caracterului glorios și unic al acestui regat”.
„Tocmai am stat la rând și am dat mâna cu aproximativ 150 de persoane, iar Regele îi cunoștea pe fiecare în parte și fiecare companie”, a spus Trump, stârnind râsete în sală.
„Unii aveau nume complicate precum ‘XYZ-Q3’, dar el îi cunoștea pe toți – sau cel puțin așa cred, pentru că nimeni nu s-a plâns. Am fost foarte impresionat”.
Trump i-a spus Regelui că a crescut „un fiu remarcabil” în persoana prințului William și a adăugat că viitorul rege „va avea un succes incredibil în viitor”.
Trump, despre prințesa de Whales: radiantă, sănătoasă și frumoasăEl a continuat: „Melania și cu mine suntem încântați să ne reîntâlnim cu prințul William și să o vedem pe Alteța Sa Regală Prințesa Catherine atât de radiantă, sănătoasă și frumoasă. Este cu adevărat o mare onoare”.
Referindu-se la relația dintre Regatul Unit și Statele Unite, Trump a spus că „suntem ca două note dintr-un singur acord sau două versuri din aceeași poezie”.
„Fiecare este frumoasă de una singură, dar cu adevărat menite să fie împreună. Legătura de rudenie și identitate dintre America și Regatul Unit este neprețuită și eternă. Este de neînlocuit și indestructibilă”.
El a adăugat că „termenul special nici nu începe să facă dreptate” relației dintre cele două națiuni.
Trump și-a încheiat discursul cu o notă familiară din alte declarații interne, afirmând că Statele Unite erau „o țară foarte bolnavă” cu un an în urmă, sub predecesorul Joe Biden, dar că acum sunt „cea mai puternică de oriunde din lume”.
În final, i-a mulțumit Regelui, pe care l-a numit „un om cu adevărat, cu adevărat special”, și reginei Camilla, pe care a descris-o drept „o regină cu adevărat, cu adevărat specială”.
Articolul Regele salută „legătura durabilă” cu SUA și laudă „angajamentul” lui Trump de a opri războaiele apare prima dată în Mediafax.
Trump a început spunând că este un privilegiu să fie primul președinte american onorat cu o a doua vizită de stat în Regatul Unit, glumind că speră să fie ultima dată când se stabilește un astfel de precedent, scrie SkyNews.
Adresându-se direct Regelui, Trump a declarat: „Aceasta este cu adevărat una dintre cele mai mari onoruri din viața mea, am un respect enorm pentru dumneavoastră și pentru țara dumneavoastră, de multe decenii”.
El a elogiat dedicarea monarhului pentru „păstrarea caracterului glorios și unic al acestui regat”.
„Tocmai am stat la rând și am dat mâna cu aproximativ 150 de persoane, iar Regele îi cunoștea pe fiecare în parte și fiecare companie”, a spus Trump, stârnind râsete în sală.
„Unii aveau nume complicate precum ‘XYZ-Q3’, dar el îi cunoștea pe toți – sau cel puțin așa cred, pentru că nimeni nu s-a plâns. Am fost foarte impresionat”.
Trump i-a spus Regelui că a crescut „un fiu remarcabil” în persoana prințului William și a adăugat că viitorul rege „va avea un succes incredibil în viitor”.
El a continuat: „Melania și cu mine suntem încântați să ne reîntâlnim cu prințul William și să o vedem pe Alteța Sa Regală Prințesa Catherine atât de radiantă, sănătoasă și frumoasă. Este cu adevărat o mare onoare”.
Trump, metaforă despre relația SUA – Regatul UnitReferindu-se la relația dintre Regatul Unit și Statele Unite, Trump a spus că „suntem ca două note dintr-un singur acord sau două versuri din aceeași poezie”.
„Fiecare este frumoasă de una singură, dar cu adevărat menite să fie împreună. Legătura de rudenie și identitate dintre America și Regatul Unit este neprețuită și eternă. Este de neînlocuit și indestructibilă”.
El a adăugat că „termenul special nici nu începe să facă dreptate” relației dintre cele două națiuni.
Trump și-a încheiat discursul cu o notă familiară din alte declarații interne, afirmând că Statele Unite erau „o țară foarte bolnavă” cu un an în urmă, sub predecesorul Joe Biden, dar că acum sunt „cea mai puternică de oriunde din lume”.
În final, i-a mulțumit Regelui, pe care l-a numit „un om cu adevărat, cu adevărat special”, și reginei Camilla, pe care a descris-o drept „o regină cu adevărat, cu adevărat specială”.
Articolul Donald Trump laudă familia regală britanică la banchetul de la Castelul Windsor apare prima dată în Mediafax.
Potrivit unui comunicat al parchetului lituanian, crimele „au fost organizate și coordonate de cetățeni ai Federației Ruse, asociați cu serviciile de informații militare ale Federației Ruse”.
Persoanele inculpate sunt cetățeni ruși, lituanieni, letoni, estoni și ucraineni, a precizat parchetul, care participă la o anchetă internațională. Lituania și Polonia au anunțat anul trecut reținerea mai multor persoane în cadrul acestei anchete, însă numărul total al suspecților nu era cunoscut. Parchetul a declarat că cel puțin trei suspecți sunt dați în urmărire internațională și a publicat identitățile și fotografiile acestora. Doi dintre ei sunt implicați și în tentativa de incendiere a unui magazin Ikea din Vilnius, în 2024, potrivit aceluiași comunicat. „(Suspecții) au folosit serviciile internaționale de livrare și transport ale companiilor DHL și DPD pentru a trimite patru colete conținând dispozitive explozive și incendiare artizanale din Vilnius către mai multe țări europene”, au declarat procurorii. Conform parchetului, răufăcătorii au fost recrutați prin aplicația Telegram.
Parchetul a precizat că un explozibil a fost detonat pe aeroportul din Leipzig (estul Germaniei), un altul într-un camion DPD din Polonia, al treilea într-un depozit DHL din Regatul Unit, în timp ce ultimul, transportat pe cale terestră de DPD în Polonia, nu a explodat din cauza unei defecțiuni tehnice. Dispozitivele erau declanșate de temporizatoare electronice ascunse în perne de masaj, iar amestecurile combustibile erau camuflate în recipiente de produse de igienă și cosmetice pentru a amplifica efectul incendiului, potrivit aceleiași surse.
„S-a stabilit că, la organizarea și pregătirea acestor acte teroriste, au fost implicați și alți cetățeni din Lituania, Rusia, Letonia, Estonia și Ucraina”, a adăugat parchetul. Potrivit acestuia, persoanele respective au fost recrutate prin aplicația Telegram. În timpul anchetei, au fost efectuate peste 30 de percheziții în Lituania, Polonia, Letonia și Estonia.
Acestea nu sunt primele cazuri de acest gen. În august, o ucraineancă a fost pusă sub acuzare în Polonia pentru suspiciunea de complot cu un colet bombă. Potrivit Ministerului de Interne, încă de la începutul invaziei în Ucraina și până în prezent, 44 de cetățeni din Polonia, Rusia și Belarus au fost suspectați de spionaj sau sabotaj. Potrivit autorităților poloneze au precizat că aceste incidente sunt orchestrate de Rusia.
Articolul 15 persoane, acuzate de terorism în Lituania. Atacurile, comise în numele Moscovei apare prima dată în Mediafax.
Oligarhul maghiar Sándor Csányi, apropiat lui Viktor Orban, președinte al OTP Bank Group, acționar și membru în consiliul de administrație al gigantului energetic MOL și proprietar al conglomeratului agroalimentar Bonafarm, vrea să cumpere Napolact, potrivit defapt.ro
Grupul maghiar Bonafarm a semnat un acord pentru preluarea integrală a operațiunilor românești ale companiei olandeze Royal Friesland Campina, tranzacție care include și achiziția Napolact, arată sursa citată.
Informațiile apar într-o interpelare a deputatului PNL Sebastian Burduja, care arată că Sandor Csanyi „a inițiat personal demersuri oficiale pentru a obține permisiunea de a afișa simbolul revizionist al «Ungariei Mari» la meciurile internaționale de fotbal”.
La sfârșitul lunii iunie, compania Friendsland Campina, a transmis că „decizia vine după o analiză strategică a activităților FrieslandCampina din România și se aliniază cu strategia Grupului de Afaceri Europa de a se concentra pe piețele-cheie, segmentele de creștere cu valoare adăugată ridicată, sinergiile din cadrul companiei și piețele unde laptele de la fermierii membri FrieslandCampina poate fi valorificat în mod optim. Deși compania operațională română deține o poziție de lider pe piața locală de lactate, activitățile sale oferă sinergii limitate cu portofoliul european și nu contribuie la valorificarea laptelui membrilor FrieslandCampina. Cu Grupul Bonafarm ca noul proprietar, afacerea românească se află în mâini capabile”.
„Acordul vizează participația FrieslandCampina în compania românească care deține brandul Napolact, operează două fabrici la Cluj-Napoca și Târgu Mureș și are aproximativ 400 de angajați. Tranzacția este supusă aprobărilor obișnuite ale autorităților, inclusiv avizului Consiliului Concurenței din România, și se estimează că va fi finalizată până la sfârșitul lunii decembrie 2025. În acest proces, FrieslandCampina va colabora strâns cu Grupul Bonafarm pentru a asigura o tranziție cât mai lină pentru toți cei implicați”, potrivit comunicatul emis, la sfârșitul lunii iulie, de Friendsland Campina.
Tot la sfârșitul lunii iulie, publicația maghiară Kronica relata că „achiziția se preconizează a fi finalizată până la sfârșitul lunii decembrie 2025. Tranzacția a fost anunțată ulterior de o companie maghiară deținută de Sándor Csányi. Grupul Bonafarm a semnat un acord pentru achiziționarea Friesland Romania Rt., filiala românească a companiei multinaționale olandeze de produse lactate Royal FrieslandCampina, a declarat joi compania pentru MTI. Aceștia au scris că tranzacția se preconizează a fi finalizată la sfârșitul anului, după obținerea aprobărilor prevăzute de legislația în materie de concurență și de autoritățile de reglementare”.
Articolul Un oligarh maghiar, aliat al lui Viktor Orbán, vrea să preia Napolact prin grupul Bonafarm apare prima dată în Mediafax.
Fostul președinte Barack Obama s-a referit la uciderea recentă a lui Charlie Kirk și a declarat marți, într-un discurs susținut în Pennsylvania, că țara se află „într-un punct de cotitură”, adăugând însă că violența politică „nu este un fenomen nou” și „a existat în anumite perioade” din istoria Statelor Unite.
Obama a subliniat că, în ciuda precedentelor istorice, violența politică „este opusă față de ceea ce înseamnă să fii o țară democratică”.
Fostul președinte a făcut aceste declarații la Jefferson Educational Society, o organizație non-profit din Erie, Pennsylvania.
El a condamnat explicit violența politică, referindu-se la atacurile fatale asupra lui Kirk și a deputatei din Minnesota, Melissa Hortman. Ambele incidente au fost numite de el „o tragedie”, iar Donald Trump, potrivit lui Obama, a contribuit la divizarea suplimentară a țării, în loc să promoveze unitatea.
„Nu există niciun dubiu: premisa centrală a sistemului nostru democratic este că trebuie să putem să fim în dezacord și să avem dezbateri uneori foarte aprinse fără a recurge la violență”, a afirmat Obama.
El a avertizat că reacția la asasinarea lui Kirk, care a declanșat o dezbatere despre libertatea de exprimare și incitarea la violență, ar putea adânci și mai mult diviziunile politice și culturale.
„Cred că a existat o oarecare confuzie recent, și sincer, venind de la Casa Albă și alte poziții de autoritate, care sugerau că, chiar înainte să fi determinat cine este făptașul acestui act malefic, vom identifica cumva un inamic”, a spus Obama.
„Stânga radicală”Politicieni de dreapta, inclusiv Trump, au acuzat „stânga radicală” că ar favoriza un mediu politic periculos.
Mulți de stânga consideră că aceste afirmații sunt un pretext pentru restricționarea autoritară a libertății de exprimare.
Obama, care și-a menținut profilul relativ scăzut după președinție, a răspuns marți întrebărilor moderatorului privind retorica lui Trump după asasinarea lui Kirk, precum și alte acțiuni ale administrației republicane.
Democratul a vorbit despre propria sa conducere după uciderea a nouă enoriași de culoare în 2015, într-o biserică din Charleston, Carolina de Sud, precum și despre acțiunile lui George W. Bush după atentatele din 11 septembrie. El a afirmat că rolul unui președinte în criză este „să ne amintească constant de legăturile care ne unesc”.
Obama a subliniat că apelurile lui Trump și ale colaboratorilor săi de a numi adversarii politici „paraziți, dușmani … reflectă o problemă mai largă”.
Articolul Obama, după atacul asupra lui Kirk: Trump a alimentat tensiunile din America apare prima dată în Mediafax.
Guvernatorul democrat Phil Murphy a semnat legea săptămâna trecută.
Aceasta autorizează o practică numită „reducere organică naturală”, care presupune plasarea unui corp într-un rezervor mare care conține, de asemenea, paie, rumeguș sau alte materiale naturale.
Rămășițele umane și materialele organice se amestecă cu aer cald și sunt întoarse periodic până când corpul se transformă într-un material asemănător solului, care poate fi apoi oferit familiei persoanei decedate.
Susținătorii acestei practici susțin că este o alternativă ecologică și mai puțin costisitoare față de înmormântările și incinerările tradiționale, folosind mai puțină energie și fără a implica utilizarea formaldehidei sau eliberarea în atmosferă a dioxidului de carbon și a mercurului.
Ei mai afirmă că ajută la reducerea suprafeței de teren necesare cimitirelor și a cantității de lemn exploatat pentru sicrie.
Oponenții au argumentat că compostarea umană este lipsită de respect sau contravine credințelor religioase tradiționale.
Murphy a semnat legea pe 11 septembrie.
Articolul Guvernatorul statului New Jersey a semnat legea compostării umane ca alternativă la înmormântare apare prima dată în Mediafax.
Washingtonul și Kievul vor investi câte 75 de milioane de dolari pentru a lansa fondul de investiții pentru reconstrucția Ucrainei, care oferă Statelor Unite acces special la siturile minerale și la alte proiecte din Ucraina, a declarat, miercuri, ministrul economiei Oleksii Sobolev.
Corporația Internațională pentru Finanțarea Dezvoltării (DFC) din SUA, care construiește cadrul fondului împreună cu Kievul, va furniza contribuția Washingtonului. Kievul va împărți cota sa de 75 de milioane de dolari între bugetul din acest an și cel din anul viitor, a spus ministrul.
Ucraina repatriază 16 copii din teritoriile ocupate de RusiaUcraina a repatriat 16 copii din teritoriile ocupate de Rusia, a anunțat, miercuri, șeful Biroului Prezidențial, Andrii Iermak, scrie The Kyiv Independent.
Din februarie 2022, cel puțin 19.546 de copii ucraineni au fost răpiți din zonele ocupate de Rusia și trimiși fie în alte regiuni aflate sub control rusesc în Ucraina, fie direct în Rusia, potrivit bazei de date naționale ucrainene „Copiii războiului”.
Printre copiii aduși înapoi se află un băiat de 15 ani, ai cărui părinți și frate mai mare au fost condamnați de autoritățile ruse la pedepse lungi de închisoare pe baza unor acuzații fabricate, a precizat Iermak.
Ucraina aşteaptă o finanţare de 3,5 miliarde de dolari pentru arme americaneUcraina se aşteaptă ca până în octombrie să existe aproximativ 3,5 miliarde de dolari într-un fond destinat achiziţionării de arme din Statele Unite şi susţinerii luptei sale de peste trei ani împotriva invaziei totale a Rusiei, a declarat, miercuri, Volodimir Zelenski, scrie AP.
Aranjamentul financiar, cunoscut sub denumirea de Prioritized Ukraine Requirements List (PURL), reuneşte contribuţii din partea membrilor NATO, cu excepţia Statelor Unite, pentru achiziţionarea de arme, muniţii şi echipamente americane.
„Am primit mai mult de 2 miliarde de dolari de la partenerii noştri, special pentru programul PURL”, a spus Zelenski la o conferinţă de presă comună la Kiev, alături de preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola. „Vom primi bani suplimentari în octombrie. Cred că vom avea în jur de 3,5–3,6 miliarde de dolari”.
Germania sprijină folosirea activelor rusești înghețate pentru UcrainaGermania și-a schimbat poziția precaută privind activele rusești înghețate și sprijină acum folosirea acestora pentru a ajuta Ucraina, a relatat Bloomberg.
Schimbarea vine pe fondul temerilor că, dacă SUA își vor retrage complet sprijinul financiar, Berlinul va fi nevoit să preia o parte disproporționată a responsabilității pentru susținerea Kievului.
Ucraina urmărește o întâlnire cu Trump în timpul vizitei lui Zelenski la New YorkMinistrul de externe Dmytro Kuleba a declarat că Ucraina speră să organizeze o întâlnire cu Donald Trump, în timp ce președintele Volodimir Zelenski se pregătește să participe la cea de-a 80-a Adunare Generală a ONU.
Forțele ucrainene capturează un kenyan care lupta pentru RusiaForțele ucrainene au capturat un cetățean kenyan care servea în armata rusă și care afirmă că a fost păcălit să se înroleze, scrie The Kyiv Independent.
Bărbatul, care s-a prezentat drept Evans și a spus că în viața civilă era sportiv, a declarat că a călătorit în Rusia ca turist, înainte de a fi înșelat să intre în serviciul militar.
Friedrich Merz acuză Rusia și pe Vladimir Putin de destabilizarea Occidentului și crime de războiCancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a lansat miercuri acuzații directe la adresa președintelui rus Vladimir Putin, acuzând Rusia că „testează de mult timp limitele Occidentului”, „sabotează, spionează, ucide” și încearcă să destabilizeze societățile occidentale.
Declarațiile au fost făcute în contextul recentei incursiuni a aeronavelor ruse în spațiul aerian polonez și românesc, care fac parte, potrivit lui Merz, dintr-o strategie de lungă durată a Rusiei.
„Putin testează de mult timp limitele, sabotează, spionează, ucide și încearcă să destabilizeze societățile noastre. O capitulare a Ucrainei în fața Rusiei este inacceptabilă”, a declarat cancelarul german.
Ucraina ratifică parteneriat istoric de 100 de ani cu Marea BritanieParlamentul ucrainean a ratificat un acord de parteneriat pe 100 de ani cu Marea Britanie, care include cooperare militară, energetică, științifică, culturală și economică.
Acordul prevede sprijin militar britanic de cel puțin 3,6 miliarde de lire anual până în 2030/2031, inclusiv instruirea soldaților și piloților ucraineni și livrări de echipamente de aviație.
Trupele ruse încep să părăsească Belarus după exercițiile Zapad-2025Purtătorul de cuvânt al Gărzii de Frontieră a Ucrainei, Andrii Demchenko, a declarat că trupele rusești au început să părăsească poligoanele din Belarus după exercițiile Zapad-2025, care au implicat aproximativ 100.000 de militari și au tensionat flancul estic al NATO.
Parlamentul Ucrainei aprobă legea privind ombudsmanul militarAstăzi, parlamentul ucrainean a adoptat în a doua și ultima lectură legea care înființează funcția de ombudsman militar. Acesta va analiza plângerile militarilor, va oferi asistență juridică, va efectua inspecții și va investiga încălcările drepturilor personalului și ale familiilor acestora.
Olha Reshetylova, fost jurnalist și activist pentru drepturile omului, a fost numită primul ombudsman militar, iar mandatul este de cinci ani, cu posibilitatea a două mandate consecutive.
Noi atacuri rusești ucid 3 civili și rănesc 54, afectând infrastructura feroviară din UcrainaCel puțin trei civili au fost uciși și 54 răniți în urma atacurilor rusești din ultimele 24 de ore, Rusia continuând să vizeze civili și infrastructură critică.
Forțele rusești au lansat 172 de drone Shahed, un rachetă balistică Iskander și un proiectil ghidat S-300, iar apărarea aeriană ucraineană a interceptat majoritatea acestora.
Atacurile au vizat mai multe regiuni, inclusiv Zaporizhzhia, Donetsk, Kharkiv și Kherson.
Partizanii pro-Ucraina sabotează calea ferată și blochează logistica rusă la 1.600 km de granițăGruparea partizană Atesh a anunțat miercuri că a incendiat un echipament feroviar în orașul rus Ekaterinburg, afectând transporturile militare către front.
Potrivit organizației, prin acest nod strategic treceau muniție, vehicule blindate, combustibil și trupe destinate atât frontului din Ucraina, cât și fabricilor și depozitelor din nordul și estul Rusiei.
Canada numește un reprezentant special pentru reconstrucția UcraineiPremierul canadian Mark Carney a anunțat pe 16 septembrie numirea Chrystiei Freeland în funcția de reprezentant special pentru reconstrucția Ucrainei.
Freeland, fost ministru al finanțelor și adjunct al premierului, are origini ucrainene și experiență solidă în relațiile internaționale, ceea ce o face, potrivit lui Carney, cea mai potrivită pentru a sprijini eforturile de refacere a economiei și infrastructurii Ucrainei distruse de război.
Președinta Parlamentului European este în vizită la Kiev pentru discuții cu ZelenskiPreședintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a ajuns miercuri la Kiev pentru a se întâlni cu Volodimir Zelenski și oficiali ucraineni.
Ei vor discuta despre aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, sancțiunile împotriva Rusiei și alte subiecte importante.
La sosirea în capitala Ucrainei, Roberta Metsola a fost primită de președintele Parlamentului, Ruslan Stefanchuk. Aceasta reprezintă a patra vizită a președintei de la începutul războiului la scară largă din 2022.
„La 1.300 de zile de la începutul agresiunii, mă aflu în Ucraina cu un mesaj puternic de sprijin (al Parlamentului European)”, a scris Metsola pe X.
„Ramsteinul Estului”. Un fost comandant NATO afirmă că România este vitală pentru viitorul UcraineiGeneralul Philip Breedlove, fost Comandant Suprem Aliat al NATO, a explicat într-un interviu acordat publicației ucrainene Kyiv Post de ce baza de la Mihail Kogălniceanu are un rol esențial pentru Ucraina.
Cheia logistică a oricărei viitoare misiuni de menținere a păcii în Ucraina nu se află pe linia frontului, ci la sute de kilometri distanță, în România, afirmă generalul american Philip Breedlove.
Generalul american a declarat într-un interviu pentru Kyiv Post că bazele aeriene strategice ale României ar fi „absolut critice” pentru orice forţă internaţională la scară largă care vizează stabilizarea unei Ucraine post-conflict.
Rusia pregătește două noi campanii ofensive, avertizează ZelenskiRusia se pregătește pentru două ofensive majore după ce au eșuat în trei campanii anul acesta, a spus președintele Volodimir Zelenski într-un interviu acordat Sky News, relatează Kyiv Independent.
„Se pregătesc pentru încă două operațiuni ofensive în toamnă. Au fost deja trei, iar în viitor… urmează încă două campanii ofensive grele.”, a spus Volodimir Zelenski.
Declarațiile președintelui vin după informațiile conform cărora președintele rus Vladimir Putin le-ar fi spus oficialilor americani că vrea să cucerească întreaga regiune Donbas din estul Ucrainei până la sfârșitul anului 2025.
Kubilius: Excluderea Ucrainei din arhitectura de apărare a UE ar fi o mare greșealăUniunea Europeană ar face o greșeală gravă dacă nu ar integra Ucraina în arhitectura sa de apărare, a declarat comisarul european pentru industria de apărare și spațiu, Andrius Kubilius.
El a avertizat că, dacă Rusia ar declanșa o agresiune directă împotriva Europei, ar veni cu o armată mai puternică decât în 2022 și cu experiență acumulată în utilizarea dronelor la scară largă.
Kubilius a spus că armata ucraineană are capacități testate în luptă și că integrarea acesteia, alături de industria de apărare din Ucraina, trebuie să fie rapidă și parte a unui nou cadru de securitate european.
Zelenski discută cu deputații partidului său despre decizii grele și procesul de pacePreședintele Volodimir Zelenski s-a întâlnit marți cu parlamentarii partidului Slujitorul Poporului pentru a aborda probleme precum protecția persoanelor strămutate, funcționarea administrației publice în timpul războiului, garanțiile de securitate și pregătirea Ucrainei pentru procesul de pace.
Întâlnirea a durat o oră și jumătate, iar conducerea a anunțat că o nouă rundă de discuții va avea loc între 6 și 10 octombrie.
Surse din interiorul partidului au spus că Zelenski le-a transmis deputaților că, dacă situația de pe front se înrăutățește, va fi nevoie de decizii dificile.
Conform acelorași surse, el a declarat că, atâta timp cât linia frontului rămâne stabilă, există șanse pentru un acord de pace în condiții normale.
UE pregătește eliminarea mai rapidă a importurilor de petrol rusescComisia Europeană va propune accelerarea eliminării importurilor de energie din Rusia, a anunțat marți Ursula von der Leyen după o convorbire telefonică cu președintele american Donald Trump.
Discuția s-a concentrat pe creșterea presiunii economice asupra Moscovei prin noi măsuri.
În prezent, planul Uniunii Europene prevede renunțarea completă la achizițiile de energie rusească până la sfârșitul lui 2027, însă Bruxelles ia în calcul un termen mai scurt.
Zelenski: Incursiunea cu drone în Polonia a fost un semnal pentru NATOPreședintele Volodimir Zelenski a spus că incursiunea cu drone rusești în Polonia a avut scopul de a descuraja NATO să ofere Ucrainei sisteme suplimentare de apărare aeriană. Într-un interviu publicat marți, el a explicat că Rusia a transmis un mesaj de intimidare pentru a crea îndoieli privind sprijinul occidental.
Zelenski a cerut din nou aliaților să furnizeze mai multe sisteme Patriot și a spus că luna octombrie va arăta dacă planul lui Putin a avut succes.
Premierul polonez Donald Tusk a anunțat că Varșovia va colabora cu Kievul la dezvoltarea de capacități anti-drone și va investi împreună cu parteneri europeni în noi sisteme de apărare.
Ursula von der Leyen și Trump și au discutat pentru coordonarea efortului de sancționare a RusieiPreședintele american, Donald Trump și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au avut marți o convorbire telefonică în care au discutat despre consolidarea eforturilor comune de sancționare a Federației Ruse, potrivit AP News.
Într-un mesaj publicat pe platforma X, von der Leyen a precizat că discuția s-a concentrat pe „măsuri suplimentare” pentru a limita capacitatea Moscovei de a finanța agresiunea împotriva Ucrainei.
Ea a anunțat că executivul european pregătește al 19-lea pachet de sancțiuni, care va viza domenii precum criptomonedele, sectorul bancar și energia.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1.302. Ucraina urmărește o întâlnire cu Trump în timpul vizitei lui Zelenski la New York / Forțele ucrainene capturează un kenyan care lupta pentru Rusia apare prima dată în Mediafax.
Corporația Internațională pentru Finanțarea Dezvoltării (DFC) din SUA, care construiește cadrul fondului împreună cu Kievul, va furniza contribuția Washingtonului. Kievul va împărți cota sa de 75 de milioane de dolari între bugetul din acest an și cel din anul viitor, a spus ministrul.
„Este cu siguranță suficient pentru a face primele investiții adecvate la scară largă”, a spus Sobolev.
Deși s-au angajat 150 de milioane de dolari, companiile nu pot începe să depună proiecte pentru finanțare până cel puțin la sfârșitul lunii noiembrie.
Până atunci, se așteaptă ca consiliul de administrație al fondului să fi angajat un administrator, să fi deschis conturi bancare și să fi aprobat liniile directoare de investiții.
„Fondul va acționa ca un fel de far – atunci când investește într-un proiect, va permite DFC să investească atât capital propriu, cât și finanțare prin împrumuturi și va permite și altor instituții internaționale să investească”, a spus Sobolev.
„Plătești pe măsură ce consumi”Fondul va funcționa pe baza principiului „plătești pe măsură ce consumi”, ambele părți contribuind cu partea lor numai după ce un proiect este autorizat.
De exemplu, într-un proiect de 20 de milioane de dolari, SUA ar contribui cu 10 milioane de dolari, urmate de 10 milioane de dolari din partea Ucrainei.
Anunțul marchează următorul pas important în acordul privind resursele, de când cei șase administratori ai fondului s-au întâlnit pentru prima dată pe 3 septembrie.
În săptămâna următoare, o delegație a DFC a sosit în Ucraina și a început să caute proiecte inițiale, inclusiv un zăcământ de titan, zirconiu și hafniu.
„Investiția noastră de 75 de milioane de dolari este un pas important pentru activarea fondului și deschiderea pieței ucrainene către noi oportunități de investiții”, a declarat Mateo Goldman, vicepreședinte senior pentru investiții al DFC, pentru Kyiv Independent.
Prim-ministrul Yuliia Svyrydenko, pe atunci ministru al economiei, a declarat anterior pentru Kyiv Independent, într-un interviu acordat în iulie, că finanțarea inițială va fi de aproximativ 25 de milioane de dolari.
Kievul și Washingtonul au semnat un acord pe 30 aprilie, care oferă Statelor Unite acces favorabil la proiecte de investiții în Ucraina, acoperind resurse naturale, infrastructură conexă și chiar proiecte de apărare.
Profituri reinvestite integralÎn primii zece ani, profiturile din fondul de investiții pentru reconstrucție vor fi reinvestite integral în economia Ucrainei.
Partea americană este interesată în special de materiile prime critice ale Ucrainei, precum litiul, și de proiectele din domeniul gazelor, inclusiv de construirea de noi sonde, a declarat Sobolev.
Extinderea extracției de gaze este mai ușoară decât lansarea de noi proiecte miniere, care pot dura peste 10 ani până să genereze profituri, a adăugat el.
Acordul garantează Washingtonului dreptul de a fi notificat cu privire la potențiale tranzacții și de a negocia.
Companiile nu sunt obligate să acorde condiții preferențiale și rămân libere să vândă altor cumpărători.
Articolul Statele Unite și Ucraina alocă 150 de milioane de dolari pentru un acord privind mineralele apare prima dată în Mediafax.
Medicii lui Jair Bolsonaro au anunţat că analizele a două leziuni cutanate îndepărtate duminică au evidenţiat cancer de piele în stadiu incipient, potrivit AP.
Fostul lider de 70 de ani va fi monitorizat medical şi reevaluat periodic.
Bolsonaro, care se află în arest la domiciliu în Brasília după ce a fost condamnat săptămâna trecută la 27 de ani şi 3 luni de închisoare pentru tentativă de lovitură de stat, a mers de două ori la spital în ultimele zile: duminică, pentru îndepărtarea a opt leziuni, şi marţi, din cauza vărsăturilor şi a tensiunii scăzute.
„Tatăl meu a trecut prin încercări mai grele şi a câştigat. Nici aceasta nu va fi diferită”, a scris pe reţeaua X fiul său cel mare, Flávio, care a susţinut din nou că fostul preşedinte este victima unei „persecuţii neobosite”.
Joi, un complet al Curţii Supreme l-a găsit vinovat de încercarea de a rămâne ilegal la putere după înfrângerea în alegerile din 2022, în faţa actualului preşedinte Luiz Inácio Lula da Silva.
Sentinţa nu este definitivă: instanţa are 60 de zile pentru publicarea deciziei, după care avocaţii lui Bolsonaro pot depune contestaţii.
Fostul preşedinte a negat acuzaţiile şi a denunţat procesul drept unul politic.
Preşedintele american Donald Trump a criticat şi el verdictul, numindu-l „vânătoare de vrăjitoare” şi impunând în iulie tarife de 50% la unele produse braziliene.
Articolul Medicii lui Jair Bolsonaro anunţă depistarea unui cancer de piele în stadiu incipient apare prima dată în Mediafax.
Cercetătorii atrag atenția că această evoluție ar putea aduce cu sine decenii de furtuni solare intense, cu impact direct asupra tehnologiilor de pe Pământ, scrie Live Science.
Activitatea solară în creștere și ciclurile SoareluiSoarele urmează un ciclu de aproximativ 11 ani, cunoscut drept „ciclul petelor solare”, care alternează între perioade de activitate minimă și maximă. Totuși, pe lângă acest ciclu, steaua noastră trece prin fluctuații pe termen lung, mult mai greu de anticipat. În trecut, perioade precum „Minimul Maunder” sau „Minimul Dalton” au arătat scăderi semnificative ale activității.
De la începutul anilor 2000, mulți oameni de știință au crezut că intrăm într-un nou „minim solar profund”. Însă datele recente arată că, dimpotrivă, activitatea solară în creștere a devenit evidentă, atingând niveluri nemaivăzute în ultimele două decenii.
Consecințele activității solare în creștere pentru PământActualul ciclu solar, început în 2019, a surprins comunitatea științifică prin intensitatea sa. În mai 2024, o furtună geomagnetică extremă a provocat pagube estimate la peste 500 de milioane de dolari și aurore spectaculoase vizibile la latitudini neobișnuit de joase.
Potrivit cercetătorilor NASA, activitatea solară în creștere ar putea deveni noua normalitate în următoarele decenii. Acest lucru ridică îngrijorări majore, având în vedere dependența omenirii de sateliți, rețele electrice și sisteme GPS, toate vulnerabile la furtunile solare.
De ce are loc activitatea solară în creștere?Deși studiul confirmă trendul ascendent, motivele rămân neclare. Unii specialiști sugerează că fenomenul ar putea fi legat de un ciclu solar de 100 de ani, însă NASA subliniază că este nevoie de mai multe cercetări pentru a înțelege pe deplin mecanismul.
Articolul Activitatea solară în creștere ar putea aduce decenii de furtuni spațiale periculoase apare prima dată în Mediafax.
Sindicatul Jurnaliștilor Palestinieni a anunțat moartea fotojurnalistului Mohammed Alaa’ Al-Sawalhi, lovit mortal într-un atac aerian israelian în Gaza City, în timpul unei misiuni de documentare a operațiunilor militare israeliene.
Organizația a denunțat incidentul ca pe o „asasinare” și o continuare a agresiunii sistematice împotriva jurnaliștilor și instituțiilor media din Palestina, menită să reducă la tăcere relatările despre violențele din teritoriu.
Într-o declarație oficială, sindicatul a condamnat „încălcarea flagrantă a legilor și convențiilor internaționale care garantează protecția jurnaliștilor în zonele de conflict” și a criticat tăcerea comunității internaționale, pe care o consideră un factor ce încurajează continuarea atacurilor.
Articolul Fotojurnalist palestinian ucis într-un atac aerian israelian în Gaza apare prima dată în Mediafax.
Vehiculul, care făcea parte dintr-un convoi Minusca format din cinci mașini, s-a prăbușit în râul Ombella M’poko înainte de a traversa un pod, potrivit purtătorului de cuvânt al Minusca, Florence Marshall. Convoiul se întorcea într-un alt oraș după ce adunase provizii în Bangui.
Toți cei cinci ofițeri uciși în accidentul de marți erau din Republica Congo.
În prezent se desfășoară o operațiune de căutare și salvare pentru recuperarea cadavrelor.
Republica Centrafricană rămâne una dintre cele mai sărace țări din lume, în ciuda bogăției sale minerale, inclusiv aur și diamante.
Țara este una dintre primele în care mercenarii Grupului Wagner, susținuți de Rusia, și-au stabilit operațiunile cu promisiunea de a lupta împotriva grupurilor rebele și de a restabili pacea. Forțele Wagner au servit ca gărzi de corp personale pentru președintele Faustin Archange Touadera, ajutându-l să câștige un referendum constituțional în iulie 2023, care i-ar putea prelungi puterea pe termen nelimitat.
Forțele de menținere a păcii ale Națiunilor Unite și mercenarii ruși au fost acuzați anterior de încălcarea drepturilor omului în Republica Centrafricană.
Articolul Un vehicul blindat al ONU s-a prăbușit în Republica Centrafricană. Cinci ofițeri de poliție uciși apare prima dată în Mediafax.
Fosta Primă Doamnă a Statelor Unite, Michelle Obama, urmează să sosească la București puțin după miezul nopții, marcând astfel prima sa vizită oficială în România, scrie Bording Pass.
Potrivit datelor de zbor, ea călătorește la bordul unui avion privat de tip Gulfstream G550, decolat din Providence, SUA, pe o rută directă către capitala României. Zborul are o durată estimată de aproximativ opt ore și 15 minute.
Participarea la Impact BucharestVizita are loc cu ocazia celei de-a doua ediții a Impact Bucharest, programată pentru 17–18 septembrie. Michelle Obama va fi invitatul principal al evenimentului și este așteptată să participe la o discuție moderată, unde va împărtăși idei despre leadership, educație, reziliență și experiența sa ca una dintre cele mai influente femei din lume.
Această vizită marchează un moment cultural și diplomatic important, prezența lui Michelle Obama subliniind rolul tot mai mare al României în găzduirea dialogurilor internaționale privind provocările globale și leadershipul. Evenimentul va atrage lideri, antreprenori și factori de schimbare din întreaga lume.
Vizita este așteptată să genereze un interes public considerabil, organizatorii descriind participarea ei drept punctul de atracție al conferinței și o oportunitate unică pentru publicul român de a interacționa cu viziunea și experiența sa.
Articolul Michelle Obama sosește pentru prima dată în România, pentru a vorbi la Impact Bucharest apare prima dată în Mediafax.
Vehiculul, care făcea parte dintr-un convoi Minusca format din cinci maşini, s-a prăbuşit în râul Ombella M’poko înainte de a traversa un pod, potrivit purtătorului de cuvânt al Minusca, Florence Marshall. Convoiul se întorcea într-un alt oraş după ce adunase provizii în Bangui.
Toţi cei cinci ofiţeri ucişi în accidentul de marţi erau din Republica Congo.
În prezent se desfăşoară o operaţiune de căutare şi salvare pentru recuperarea cadavrelor.
Republica Centrafricană rămâne una dintre cele mai sărace ţări din lume, în ciuda bogăţiei sale minerale, inclusiv aur şi diamante.
Ţara este una dintre primele în care mercenarii Grupului Wagner, susţinuţi de Rusia, şi-au stabilit operaţiunile cu promisiunea de a lupta împotriva grupurilor rebele şi de a restabili pacea. Forţele Wagner au servit ca gărzi de corp personale pentru preşedintele Faustin Archange Touadera, ajutându-l să câştige un referendum constituţional în iulie 2023, care i-ar putea prelungi puterea pe termen nelimitat.
Forţele de menţinere a păcii ale Naţiunilor Unite şi mercenarii ruşi au fost acuzaţi anterior de încălcarea drepturilor omului în Republica Centrafricană.
Articolul Un vehicul blindat al ONU s-a prăbuşit în Republica Centrafricană. Cinci ofiţeri de poliţie au murit apare prima dată în Mediafax.
„Sunt la sediul Comisiei Europene, unde am purtat negocieri intense, încă de azi dimineață, împreună cu colegii mei, în urma unor argumente pe care le aduc de două luni de zile, pentru a păstra în continuare centralele pe cărbune active în sistemul energetic din România”, a declarat Bogdan Ivan.
Acesta a explicat că, în urmă cu cinci ani, România și-a asumat ca până la sfârșitul lui 2025 să renunțe complet la minele și centralele pe cărbune, în schimbul unor miliarde de euro destinate construirii de noi capacități de producție a energiei electrice.
„Cum am ajuns aici? Am ajuns aici pentru că, acum cinci ani de zile, cei care au decis în dreptul României, au asumat că, până la finalul anului 2025, România să renunțe total la minele pe cărbune și la centralele pe cărbune, cu condiția de a primi miliarde de euro prin care să facă noi capacități de producție a energiei electrice. Miliardele de euro s-au primit la nivelul României, dar proiectele de centrale pe gaz, care au trebuit să nu crească centrale pe cărbune, sunt în continuare pe hârtie”, a precizat ministrul.
Creșteri suplimentare de prețuri la energieIvan a avertizat că, dacă centralele pe cărbune ar fi închise conform termenului stabilit, România s-ar confrunta cu creșteri suplimentare de prețuri la energie, pierderea a mii de locuri de muncă la Complexul Energetic Oltenia și în Valea Jiului, dar și cu imposibilitatea de a compensa în timp scurt întârzierile din proiectele alternative.
„Sper din suflet că, după ce am adus argumente foarte clare cât de importante sunt pentru România, ca să păstrăm în continuare aceste grupuri, Comisia Europeană să înțeleagă, să accepte ceea ce am propus cu argumente foarte clare și să păstrăm, să reușim să amânăm acest termen, cu condiția foarte clară pe care mi-o și asum, să punem în loc noi capacități de producție energie electrică de gaz, tocmai pentru a tempera prețurile și pentru a avea în continuare energie electrică în România”, a subliniat ministrul.
„E foarte complicat ca, în câteva luni de zile, să rezolv probleme făcute în ultimii cinci ani de zile în care s-au mișcat doar proiecte pe hârtie și care nu reușesc să ducă mai departe energie în companiile românești și în viața oamenilor. Vă țin la curent cu acest subiect extrem de important pe care îl tratez ca prioritate zero în această etapă a mandatului meu”, a conchis Ivan.
Articolul Ministrul Energiei, negocieri la Bruxelles pentru menținerea centralelor pe cărbune apare prima dată în Mediafax.
Un înalt oficial Hamas, Ghazi Hamad, a afirmat într-un interviu pentru Al Jazeera că Statele Unite „nu au credibilitate” ca mediator în conflictul dintre Israel și Hamas.
Hamad a spus că administrația americană și-a retras recent propunerea de armistițiu pentru Gaza, ceea ce arată lipsă de seriozitate.
Oficialul a susținut că planul premierului israelian Benjamin Netanyahu de a „schimba fața Orientului Mijlociu” cere un răspuns din partea țărilor arabe.
El a adăugat că Hamas nu acceptă indicații din partea președintelui american Donald Trump privind tratamentul prizonierilor israelieni aflați în captivitate.
„Nu ne sperie”, a spus Hamad, subliniind că prizonierii sunt tratați „potrivit principiilor islamice și valorilor noastre”.
El a acuzat că responsabilitatea pentru pericolul în care se află acești captivi revine „ocupației israeliene”, în contextul atacurilor asupra populației din Gaza.
Articolul Hamas: SUA nu are credibilitate ca mediator în conflictul din Gaza apare prima dată în Mediafax.
Berlinul consideră că escaladarea militară a Israelului în Gaza City nu poate duce la o soluție pașnică a conflictului.
„Guvernul federal a spus mereu că respinge aceste operațiuni militare, care duc doar la mai multe decese, răniți și strămutări”, a declarat purtătorul de cuvânt al executivului german, Stefan Kornelius, într-o conferință de presă.
Kornelius a adăugat că Germania este „foarte îndurerată de soarta populației civile și de situația umanitară” și că, spre deosebire de alte guverne, vede tot mai puține argumente că astfel de operațiuni ar putea conduce la o pace de durată.
Articolul Germania: Invazia terestră a Israelului în Gaza nu aduce pace apare prima dată în Mediafax.
