MediaFax.ro

Tetsuya Yamagami, în vârstă de 45 de ani, a fost condamnat de Tribunalul Districtual din Nara la închisoare pe viață, după ce a recunoscut că l‑a împușcat mortal pe Abe în timpul unei manifestații electorale din orașul Nara, la 8 iulie 2022.

Fost membru al Forțelor Maritime de Auto‑apărare ale Japoniei, Yamagami l‑a împușcat de două ori pe Abe cu o armă artizanală. Atacul a survenit în timp ce Abe susținea un discurs de campanie pentru alegerile la Camera Superioară a Parlamentului.

Abe, în vârstă de 67 de ani și cel mai longeviv prim‑ministru din istoria modernă a Japoniei, a murit în urma rănilor severe suferite.

La proces, avocații apărării au susținut că antecedentele dificile ale lui Yamagami – inclusiv problema financiară a familiei sale legată de donații către Biserica Unificării, o grupare religioasă controversată – ar fi trebuit să fie luate în considerare la determinarea pedepsei. Aceștia au cerut o sentință de maximum 20 de ani.

Însă, instanța a decis că aceste motive nu justificau o reducere semnificativă a pedepsei.

Tribunalul districtual Nara i-a acordat lui Tetsuya Yamagami pedeapsa pe viață, așa cum au cerut procurorii, respingând argumentul apărării potrivit căruia copilăria sa „tristă” ar fi trebuit luată în considerare la stabilirea sentinței.

Serialul „Cape Fear” este inspirat de romanul The Executioners, din 1957, de John D. MacDonald, și de remake-ul cinematografic din 1991, regizat de Martin Scorsese.

Primele două episoade vor fi disponibile în ziua de lansare, iar următoarele vor fi difuzate în fiecare zi de vineri, până pe 31 iulie.

„Cape Fear” urmărește povestea cuplului de avocați căsătoriți Anna și Tom Bowden, interpretați de Amy Adams și Patrick Wilson. Viața lor este amenințată de Max Cady, criminalul încarcerat pe care ei l-au trimis după gratii. Acesta este jucat de Javier Bardem.

Alături de cei trei actori principali, distribuția îi mai include pe CCH Pounder, Anna Baryshnikov, Jamie Hector, Lily Collias, Joe Anders și Malia Pyles.

Pilotul serialului este regizat de Morten Tyldum. Producători executivi sunt Martin Scorsese și Steven Spielberg, printre alții.

Serialul, produs de UCP și Amblin Television, este prezentat ca un thriller Hitchcockian, care explorează fascinația Americii pentru crimele din secolul XXI.

Jaren Jackson Jr., cu un trofeu de cel mai bun baschetbalist defensiv din ligă în carieră și de două ori All-Star, a fost trimis la Utah, împreună cu Jock Landale, John Konchar și Vince Williams Jr, notează AP.

În schimb, Memphis îi primește pe Georges Niang, Kyle Anderson, Walter Clayton Jr. și Taylor Hendricks, plus trei selecții din primul tur al Drafului în viitor.

Jackson, draftat cu a patra opțiune în 2018, a avut în acest sezon medii de 19,2 puncte și 5,8 recuperări pe meci și este considerat unul dintre pilonii defensivi ai echipei din Memphis.

Tot miercuri, Boston Celtics a ajuns la un acord cu Chicago Bulls pentru a-l achiziționa pe pivotul muntenegrean Nikola Vucevic, în schimbul fundașului Anfernee Simons și a unor selecții din al doilea tur al Draftului NBA.

Vucevic, în vârstă de 35 de ani, va evolua pentru a patra echipă în carieră, după perioade petrecute la Philadelphia, Orlando și Chicago.

Baschetbalistul din Muntenegru a avut în acest sezon medii de 16,9 puncte și 9,0 recuperări pe meci.

Mutarea îi oferă lui Boston mai multă adâncime pe postul de centru pentru playoff și reduce semnificativ povara salarială a echipei, de la aproximativ 39 de milioane de dolari la 17 milioane.

Ambele tranzacții urmează să fie aprobate oficial de NBA.

Întrebat înaintea returului semifinalei Cupei Ligii cu Newcastle, de miercuri, despre forma lui Phil Foden și despre deciziile arbitrilor din meciul cu Tottenham, Guardiola a început să vorbească spontan despre conflictele mondiale.

„Niciodată în istoria umanității nu am avut informația atât de clară, sub ochii noștri – genocid în Palestina, ce s-a întâmplat în Ucraina, ce s-a întâmplat în Rusia, în Sudan, peste tot”, a spus Guardiola, în conferința de marți noapte, potrivit BBC.

„Sunt probleme ale noastre ca ființe umane. Cine vede imaginile din întreaga lume și nu e afectat? Astăzi putem vedea. Înainte nu puteam. Uciderea a mii de oameni nevinovați? Mă doare. Nu e mai complicat de atât”, a completat el.

Guardiola a ratat conferința de presă de dinaintea meciului cu Tottenham de săptămâna trecută, după ce a susținut un discurs în sprijinul copiilor palestinieni la un eveniment caritabil în orașul său natal, Barcelona.

„Oamenii care trebuie să fugă din țările lor, să traverseze mări și să fie salvați – nu întrebați dacă au dreptate sau greșesc, salvați-i. Este vorba despre o ființă umană. Protejarea vieții omenești este singurul lucru care contează”, a mai spus Guardiola.

Referindu-se la tragediile din SUA, unde doi cetățeni au fost uciși de agenți federali în cadrul controalelor de imigrație, Guardiola a adăugat că, în ciuda progreselor tehnologice și a posibilităților uriașe ale omenirii, oamenii continuă să se omoare reciproc.

„Când văd imaginile, îmi pare rău, doare. De aceea, în orice poziție pot ajuta, voi vorbi pentru o societate mai bună. Este pentru copiii mei, pentru familia mea, pentru voi. Din punctul meu de vedere, justiția? Trebuie să vorbim. Altfel, nimic nu se schimbă”, a spus el.

În cele din urmă, Guardiola a criticat pasivitatea față de suferințele civile și a subliniat responsabilitatea fiecăruia.

„Nu există o societate perfectă, nicăieri. Nici eu nu sunt perfect, trebuie să lucrăm să fim mai buni”, a conchis antrenorul.

Președintele columbian Gustavo Petro a avut cuvinte dure la adresa Biroului ONU pentru Droguri și Criminalitate (UNODC), după ce agenția a raportat că producția de cocaină din Columbia ar fi crescut cu 65% în ultimii doi ani și că suprafața de cultură a coca se află la niveluri record.

„De mai bine de un deceniu, cifrele UNODC sunt extrem de inexacte”, a spus Petro, fără a prezenta dovezi care să susțină afirmația, potrivit AP.

Petro a spus că, în cadrul întâlnirii sale cu președintele american Donald Trump, a încercat să ofere informații mai exacte despre progresul Columbiei în lupta împotriva drogurilor. Totodată, a afirmat că a discutat despre implementarea unei metode științifice și independente de monitorizare a producției de cocaină.

„La întoarcerea acasă, voi lansa o inițiativă pentru a ajuta fermierii din zonele izolate să nu mai lucreze pentru traficanți de droguri sau grupări rebele care profită de comerțul cu cocaină”, a adăugat el.

Întrebat despre traficul de droguri în Columbia, Petro a subliniat că adevărații lideri ai comerțului ilegal nu sunt cei care acționează în junglă, ci se află în Dubai, Madrid și Miami.

„Agențiile americane cunosc aceste nume și eu le-am împărtășit personal președintelui Trump”, a spus el.

„Am discutat despre modalități de a reactiva Venezuela, inclusiv prin investiții în proiecte de energie regenerabilă în nordul Columbiei, care ar putea exporta electricitate către țara vecină”, a explicat președintele columbian.

El a reafirmat sprijinul pentru o soluție pașnică și pentru protejarea vieții oamenilor în zonele afectate de violențele traficanților și grupurilor rebele.

Într-un moment mai relaxat al întâlnirii, Petro a spus că i-a oferit lui Trump sugestia ca celebra sa șapcă roșie MAGA să conțină un „s” la final, astfel încât să spună „Make the Americas Great Again” („Să facem Americile mărețe din nou”).

Petro a descris întâlnirea ca fiind pozitivă. „Impresia mea după câteva ore de discuții este în primul rând că a fost pozitivă”, a spus el.

La rândul său, Trump a spus că „ne-am înțeles foarte bine” și că țările lucrează împreună pentru combaterea traficului de droguri.

Trump a declarat că, deși diferă politic, a apreciat abordarea directă a președintelui columbian.

Întâlnirea a avut loc într-un cadru privat, fără prezența jurnaliștilor. Cei doi lideri au discutat și despre ridicarea sancțiunilor americane impuse Columbiei.

FC Barcelona a deschis scorul în minutul 39 prin Lamine Yamal, care a finalizat cu un șut plasat o pasă a lui Frenkie de Jong.

În debutul părții secunde, Ronald Araujo a majorat avantajul catalanilor cu un gol de cap, după o lovitură de colț.

Albacete a redus din diferență în minutul 87 prin Javi Moreno.

Formația gazdă a fost aproape de egalare în ultimele minute, cu un gol anulat pentru ofsaid și o altă ocazie respinsă de portar, Gerard Martín, care a salvat echipa catalană de prelungiri.

FC Barcelona continuă astfel parcursul său în acest sezon cu obiectivul de a câștiga toate competițiile. Echipa este deja campioană a Supercupei, calificată în optimile Ligii Campionilor și lider în LaLiga.

Barcelona va juca în semifinale cu câștigătoarea duelului dintre Alaves și Real Sociedad.

Golurile pentru AC Milan au fost marcate de Ruben Loftus-Cheek, Christopher Nkunku (penalty) și Adrien Rabiot.

Rossonerii au decis practic partida încă din prima jumătate.

AC Milan a deschis scorul după 20 de minute și intrând la pauză cu avantaj de două goluri.

Rabiot a stabilit rezultatul final la începutul părții secunde, profitând de o eroare a defensivei gazdelor.

Prin acest succes, echipa antrenată de Massimiliano Allegri rămâne pe urmele liderului Inter și se distanțează la șapte puncte de locul al cincilea, menținându-și obiectivul calificării în Liga Campionilor.

Pentru Bologna, înfrângerea reprezintă al treilea eșec consecutiv în campionat. Formația ocupă locul 10 și traversează o perioadă dificilă, cu o singură victorie în ultimele 11 meciuri.

Procurorii DNA l-au pus în această seară sub control judiciar pe cauțiune pe Cristian Rădulescu, apropiatul omului de afaceri, Gruia Stoica.

Cristian Rădulescu este directorul general al Grup Feroviar Român, parte a Grampet Group, compania omului de afaceri Gruia Stoica.

Acesta a fost percheziționat astăzi de procurorii DNA și invitat la audieri la sediul instituției anticorupție.

După audieri, DNA i-a fixat o cauțiune lui Rădulescu de 500.000 de lei.

Procurorii îl acuză pe Cristian Rădulescu de dare de mită – 500.000 de euro-  în afacerea în care dorea să preia, în numele Grampet Group, o clădire din Lacul Tei/ București, insistând asupra practicianului în insolvență Dan Urse, să cedeze clădirea, în calitatea sa de administrator concordatar al ISPE SA.

Echipa lui Mikel Arteta își asigurase un avantaj în tur, când a învins cu 3-2. Havertz, intrat pe teren de pe banca de rezerve, a decis calificarea în ultimele momente ale partidei disputate pe Emirates Stadium.

A fost o victorie de descătușare pentru „tunari”, care pierduseră precedentele patru semifinale disputate: Liga Campionilor și Cupa Ligii în 2025, Cupa Ligii în 2022 și Europa League în 2021.

Arsenal va disputa prima sa finală după șase ani, urmând să întâlnească pe Wembley, pe 22 martie, câștigătoarea duelului dintre Manchester City și Newcastle.

City pornește cu prima șansă, având un avantaj de 2-0 înaintea manșei secunde programate miercuri, pe Etihad Stadium.

Ultimul trofeu al Cupei Ligii câștigat de Arsenal datează din 1993, clubul pierzând ultimele trei finale disputate. Londonezii au acum ocazia să pună capăt acestei secete și să câștige primul trofeu după FA Cup din 2020, care rămâne singura distincție obținută de Arteta de la numirea sa în decembrie 2019.

Sezonul actual se anunță unul memorabil pentru Arsenal, lider în Premier League, cu un avans de șase puncte, și calificată în optimile Ligii Campionilor după ce a câștigat toate cele opt meciuri din faza grupelor.

Chelsea, antrenată de Liam Rosenior, venea după șase victorii în șapte meciuri în toate competițiile de la instalarea sa. Arsenal i-a provocat singurele înfrângeri din acest scurt mandat până acum.

Fără căpitanul Martin Ødegaard, accidentat, și fără Bukayo Saka, care s-a accidentat la încălzire înaintea meciului cu Leeds de sâmbătă, Arsenal nu a strălucit, dar a reușit să obțină victoria.

După o primă parte echilibrată și afectată de ploaia torențială, Chelsea nu a reușit să-și creeze suficiente ocazii. Havertz a dat lovitura decisivă în ultimele secunde ale prelungirilor, când a profitat de un contraatac, l-a driblat pe portarul Robert Sanchez și a înscris în poarta goală.

„A fost de duminică până duminică. După aceea, pauza s-a încheiat și au lovit puternic”, a afirmat Trump marți în Biroul Oval, întrebat despre bombardamentul nocturn care a vizat capitala Ucrainei, potrivit CNN.

Trump afirmase anterior că el a fost cel care l-a convins pe Putin să accepte o pauză de o săptămână a atacurilor, în contextul unui val de frig extrem care afectează Ucraina.

Suspendarea temporară a luptelor s-a încheiat însă cu un atac de amploare, care a lăsat zeci de mii de persoane fără încălzire, în plină iarnă.

Liderul de la Casa Albă a insistat că președintele rus nu a încălcat înțelegerea. „Și-a ținut cuvântul. A fost exact o săptămână. Orice pauză contează, pentru că acolo este extrem de frig”, a mai spus Trump.

Totuși, Trump a recunoscut că și-ar fi dorit ca Moscova să prelungească această suspendare a atacurilor.

„Mi-ar fi plăcut să continue. Vreau să se termine acest război”, a încheiat el.

În momentul în care un pasager fără titlu de călătorie refuză suprataxa și solicită întocmirea procesului-verbal, controlorii se lovesc de o limitare tehnică: noile buletine nu au trecută adresa de domiciliu, informație necesară pentru completarea amenzii. Fără acces la datele din cip, sancțiunea nu poate fi aplicată, notează Digi24.

Potrivit datelor de la Evidența Populației, peste 125.000 de bucureșteni dețin deja cărți de identitate electronice. În lipsa infrastructurii necesare, aceștia nu pot fi amendați dacă sunt prinși circulând fără bilet sau abonament.

Reprezentanții STB recunosc dificultățile și susțin că situația este temporară.

Compania anunță, potrivit sursei citate, că, în perioada următoare, controlorii vor fi dotați cu echipamente care să permită citirea noilor documente de identitate, astfel încât procedurile de sancționare să poată fi reluate în mod normal.

„Sunt încântat să semnez Legea privind alocările bugetare consolidate, pentru a redeschide imediat guvernul federal și a finanța marea majoritate a operațiunilor pentru restul anului fiscal”, a declarat Donald Trump în Biroul Oval.

Prin semnătura președintelui, blocajul guvernamental parțial, care a durat trei zile, a fost oficial încheiat, fiind asigurată funcționarea unor departamente-cheie ale administrației federale.

Legea a fost aprobată cu 217 voturi pentru și 214 împotrivă, la capătul unor negocieri tensionate, la insistențele președintelui Trump.

Măsura asigură finanțarea majorității instituțiilor federale până la 30 septembrie, sfârșitul actualului an fiscal, în timp ce Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) primește fonduri doar pentru încă două săptămâni.

Tump a catalogat adoptarea legii drept „o mare victorie pentru poporul american”.

Președintele a semnat rapid actul normativ, evaluat la aproximativ 1.200 de miliarde de dolari, imediat după votul final din Camera Reprezentanților, punând astfel capăt blocajului parțial început în weekend și care a durat trei zile.

Următoarea confruntare politică majoră este așteptată în Congres peste două săptămâni, când vor începe negocierile privind finanțarea pe termen lung a Departamentului pentru Securitate Internă.

Democrații cer impunerea unor restricții suplimentare asupra activității Serviciului pentru imigrație – ICE.

Marinos Tzionis a părăsit terenul după doar 7 minute în partida pierdută cu Universitatea Cluj (0-2), în etapa a 17-a din Superliga. Atunci, diagnosticul a fost dur: ruptură de tendon la glezna stângă.

Mijlocașul cipriot a urmat un program special de recuperare în Statele Unite ale Americii, unde a mai evoluat în perioada 2022–2024, la Kansas City.

Revenit complet refăcut, Marinos Tzionis s-a alăturat lotului lui Adrian Mihalcea în urmă cu 10 zile și este pregătit să reintre în circuit, chiar dacă a ratat cantonamentul de iarnă, se arată într-un comunicat al echipei din Arad.

„Sunt foarte bine și bucuros că am revenit. Ultimele două luni au fost grele pentru mine, dar am muncit mult și mă simt pregătit să ajut echipa. Am lucrat intens în această perioadă. Mai am nevoie de timp, meci după meci, pentru a ajunge la cea mai bună formă fizică. Asta mă va ajuta să revin complet după accidentare”, a declarat Tzionis.

Fotbalistul a explicat că a colaborat cu fizioterapeuți cunoscuți din perioada petrecută în MLS.

„Am lucrat cu fizioterapeuții cu care am colaborat și la fostul meu club. M-au ajutat să mă recuperez mai repede”, a completat mijlocașul.

În ultimele luni au existat discuții despre un posibil transfer, inclusiv la Rapid, însă mijlocașul spune că nu se gândește la altceva decât la revenirea pe teren.

„Au existat unele discuții despre un posibil transfer al meu, dar asta ține de trecut. Mă concentrez să fiu 100% sănătos și să ajut echipa. Despre viitor putem vorbi mai târziu”, a precizat el.

„În acest moment nu mă gândesc să încep ca titular. Am nevoie de timp, pas cu pas, venind de pe bancă, pentru a-mi recăpăta forma fizică. Decizia aparține antrenorului. Mă simt bine acum și am încredere că echipa poate câștiga cu orice formulă”, a mai spus mijlocașul.

Partida cu CFR Cluj este crucială pentru arădeni, care oscilează între ultimul loc de play-off și primul loc de play-out. Clujenii vin însă cu moral excelent, după cinci victorii consecutive. Meciul este programat miercuri seară, de la ora 18:00, la Arad.

„Mă aștept la un meci bun. CFR Cluj este într-o formă bună, dar și noi suntem tot pe acolo. Pentru noi, fiecare meci este ca o finală. Obiectivul este calificarea în play-off. Jocul acasă, cu suporterii noștri, ne oferă un plus important. Este greu pentru orice echipă să joace aici. Vom da totul pentru a obține cele trei puncte”, a spus Tzionis.

Cipriotul, evaluat la 900.000 de euro, conform platformei Transfermakt (al doilea cel mai bine cotat jucător din lotul UTA, după Valentin Costache), va fi foarte probabil rezervă. Dar, are șanse mari să bifeze primele minute din 2026. În acest sezon, el a înscris un gol și a oferit două pase de gol.

La UTA, pentru jocul cu CFR este disponibil și pe Dmytro Pospielov (34 de ani), fundaș cu trei goluri marcate în acest sezon, din acțiune. Fundașul a lipsit în etapa trecută, la victoria cu FC Argeș (1-0), fiind suspendat după eliminarea din runda a 23-a, în eșecul cu Rapid (1-2).

Giuleștenii au profitat de erorile gazdelor și au tranșat partida prin golurile marcate de Denis Ciobotariu, Dina Grameni și Timotej Jambor.

Hermannstadt a început mai bine partida și a ratat o ocazie mare în minutul 4. Dragoș Albu a trimis în bara transversală de la peste 20 de metri. Sibienii au continuat să preseze, însă fără să găsească finalizarea.

Rapid a deschis scorul în minutul 26. Denis Ciobotariu a speculat o eroare în defensivă, a preluat în careu și a finalizat precis, aducându‑i pe bucureșteni în avantaj la pauză.

Partea secundă a debutat cu o schimbare surprinzătoare în poarta gazdelor, Vlad Muțiu intrând în locul lui Cătălin Căbuz. Noul portar al sibienilor a avut intervenții bune și a parat penalty‑ul executat de Alex Dobre în minutul 61.

Zece minute mai târziu, Muțiu a devenit însă protagonistul negativ al fazei care a tranșat partida. O degajare greșită a acestuia a fost interceptată de Dina Grameni, care a înscris spectaculos, din prima, de la peste 30 de metri. Unul dintre cele mai frumoase goluri ale acestei ediții din Superliga.

În minutul 83, Rapid a închis tabela prin Timotej Jambor, atacantul slovac finalizând simplu un contraatac, după o pasă a lui Petrila.

Victoria clară de la Sibiu îi duce pe giuleșteni în fruntea clasamentului, cu 48 de puncte. Rapid devansează cu 2 puncte pe Universitatea Craiova, care joacă în această etapă joi, cu Oțelul Galați.

Hermannstadt rămâne pe locul 17, penultimul, cu doar 17 puncte după 25 de etape.

UPDATE. Miliardarul Elon Musk reacționează printr-un „wow”, atunci când contul conservator Lord Bebo, preocupat de România, comentează raportul Comisiei Juridice din Congresul SUA despre țara noastră:

„Guvernul SUA a atacat direct UE pentru că practic a falsificat alegerile din România! Este o nebunie, dacă stai puțin să te gândești. SUA spun că Europa falsifică alegeri astfel încât candidatul lor să câștige iar asta NU este democratic”.

Sarah Rogers, adjunctul șefului Departamentului de stat al SUA, anunță și ea că va discuta raportul care acuză Comisia Europeană de cenzură la celebra Conferință de la Munchen din februarie.

Știrea inițială: Raportul conține zeci de referințe la situația României și a dedicat un întreg capitol alegerilor prezidențiale anulate din România.

„Aceste acțiuni – reducerea la tăcere a criticilor unui candidat și a susținătorilor altuia – sunt profund antidemocratice. Comisia Europeană și autoritățile române s-au angajat să mențină măsuri agresive de cenzură înainte de alegerile prezidențiale reprogramate, chiar dacă acuzațiile lor anterioare privind influența Rusiei nu au fost confirmate”, arată raportul Congresului SUA.

Donald Trump și Jim Jordan

Iată ce arată raportul cu referire directă la România:

„De la intrarea în vigoare a DSA în 2023, Comisia Europeană a făcut presiuni pe platforme pentru a cenzura conținutul înaintea alegerilor naționale din Slovacia, Olanda, Franța, Moldova, România și Irlanda, pe lângă alegerile europene din iunie 2024.

Documentele nepublice prezentate Comitetului în urma unei citații demonstrează modul în care Comisia Europeană a făcut presiuni în mod regulat asupra platformelor înaintea alegerilor naționale din statele membre ale UE pentru a dezavantaja partidele politice conservatoare sau populiste.

Comisia Europeană a luat cele mai agresive măsuri de cenzură în timpul alegerilor prezidențiale din România din 2024.

În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din luna precedentă, câștigate de puțin cunoscutul candidat populist independent Călin Georgescu, după ce serviciile de informații românești au susținut că Rusia l-a susținut pe Georgescu printr-o campanie coordonată pe TikTok.

Documentele interne TikTok prezentate Comitetului par să submineze această narațiune. În documentele transmise Comisiei Europene, care a folosit acuzația nedovedită de interferență rusească pentru a investiga practicile de moderare a conținutului TikTok, TikTok a declarat că „nu a găsit și nici nu i s-au prezentat dovezi ale unei rețele coordonate de 25.000 de conturi asociate cu campania domnului Georgescu” – principala acuzație a autorităților de informații.

Până la sfârșitul lunii decembrie 2024, rapoartele din mass-media care citau dovezi de la autoritatea fiscală a României au constatat că „presupusa campanie de interferență rusă fusese, de fapt, finanțată de un alt partid politic românesc. Însă rezultatele alegerilor nu au fost niciodată restabilite, iar în mai 2025, „candidatul preferat de sistem a câștigat președinția României în alegerile reprogramate.

Comisia a activat un aparat de cenzură cunoscut sub numele de „sistem de răspuns rapid” înaintea mai multor alegeri europene recente.

În cadrul acestor „sisteme de răspuns rapid”, verificatorii de fapte aprobați de Comisia Europeană au posibilitatea de a face cereri prioritare de cenzură în săptămânile dinaintea și după alegerile majore. Acești așa-numiți verificatori de fapte sunt invariabil de stânga și pro-cenzură – orice altceva decât neutri din punct de vedere politic. Mai mult, cerința ca acești verificatori de fapte/ fact checkers să fie aprobați de Comisia Europeană creează un stimulent structural clar pentru participanți de a cenzura opinia și conținutul eurosceptic care subminează narațiunile politice preferate de Comisie.

Comisia Europeană a activat sisteme de răspuns rapid înaintea alegerilor legislative franceze din 2024, alegerilor prezidențiale din Moldova din 2024, alegerilor prezidențiale din România din 2024-2025, și alegerilor legislative germane din 2025.

Primul tur al alegerilor prezidențiale românești din 2024 a avut loc pe 24 noiembrie 2024. Candidatul populist independent Călin Georgescu a obținut o victorie surprinzătoare, avansând la un tur secund împotriva candidatei centriste Elena Lasconi.

Cu toate acestea, între primul și al doilea tur de scrutin, Curtea Constituțională a României a anulat alegerile după ce serviciul de informații al României a susținut că Rusia a stimulat campania lui Georgescu pe rețelele de socializare.

Reportajele publice ulterioare au pus sub semnul întrebării această narațiune, constatând că un alt partid politic românesc s-ar fi putut afla în spatele presupusei campanii rusești pe rețelele de socializare.

Cu toate acestea, autoritatea electorală românească i-a interzis lui Georgescu să candideze la alegerile de tip reluate din mai 2025.

Documentele interne TikTok și comunicările cu Comisia Europeană și autoritățile române subminează și mai mult narațiunea interferenței Rusiei.

Echipele de informații interne ale TikTok au evaluat în mod constant că Rusia nu a desfășurat o operațiune de influențare coordonată pentru a stimula campania lui Georgescu și au împărtășit în mod repetat această evaluare cu Comisia Europeană și autoritățile române. Documentele interne arată, de asemenea, că înainte de alegerile anulate, autoritățile de reglementare române împuternicite în temeiul DSA au lucrat pentru a reduce la tăcere conținutul care susținea candidații populiști și naționaliști, inclusiv prin ordine globale de eliminare a conținutului

După alegeri, pe măsură ce acuzațiile încă nefondate de interferență a Rusiei au început să circule, Comisia a acționat rapid, deschizând o anchetă formală DSA privind practicile TikTok de moderare a discursului politic.

Înainte de alegerile din 2024, autoritățile române au formulat în mod repetat cereri de eliminare a conținutului în afara procesului formal DSA, folosind interpretări extinse ale propriei puteri de a impune eliminarea conținutului politic.

După cum TikTok a declarat ulterior Comisiei Europene, platforma era „prudentă față de abordarea foarte informală” a cererilor de eliminare „adoptată de [Autoritatea Electorală Română] în contextul alegerilor din România, în special potențialul de influență politică asupra procesului și/sau eliminarea nejustificată a conținutului legal (cum ar fi discursul politic).

”TikTok a menționat că argumentele juridice care însoțesc aceste cereri de eliminare – atunci când au existat – „au urmărit să transmită o interpretare foarte largă” a puterii autorității electorale.

De exemplu, autoritățile române au cerut TikTok „să eliminați conținutul pe motiv că era «lipsit de respect și insultă partidul PSD»” – un partid de stânga care făcea parte din coaliția de guvernare din parlamentul României la acea vreme.

Între primul tur al alegerilor și anularea acestora, ordinele românești au fost și mai agresive: autoritățile de reglementare au spus TikTok că „toate materialele care conțin imagini cu Călin Georgescu trebuie eliminate”.

Aceste acțiuni – reducerea la tăcere a criticilor unui candidat și a susținătorilor altuia – sunt profund antidemocratice. TikTok a fost de acord, refuzând să elimine postările cetățenilor privați pro-Georgescu pe motive legate de libertatea de exprimare.

Aceste cereri agresive de eliminare au inclus chiar și un ordin global de eliminare pentru anumite conținuturi pro-Georgescu.

Ca răspuns la o hotărâre judecătorească din România, TikTok a geoblocat videoclipuri despre care se pretindea că nu respectă cerințele de transparență privind finanțarea campaniilor electorale. Ulterior, autoritatea de reglementare electorală din România a declarat că „decizia [instanței române]” care impune eliminarea conținutului „este obligatorie nu numai în România”.

TikTok pare că au rămas fermi și au refuzat să elimine conținut la nivel global pentru nerespectarea legislației locale românești— spre marea dezamăgire a autorităților de reglementare din România.

După alegeri, Serviciul Român de Informații s-a plâns că, deși TikTok „a blocat accesul vizual la” anumite postări „de pe teritoriul României, acestea rămân în continuare vizibile în alte state și pot fi distribuite.”

Eliminarea conținutului la nivel global încalcă suveranitatea Statelor Unite și a oricărei alte țări de pe Pământ, permițând judecătorilor și autorităților de reglementare străine să cenzureze conținut acolo unde nu au jurisdicție în acest sens.

Pe 6 decembrie, Curtea Constituțională a României a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale și a anulat turul doi al votului pe baza acuzației Serviciului Român de Informații că Rusia a desfășurat o campanie TikTok pentru a spori artificial sprijinul pentru Georgescu.

Echipa internă de informații privind amenințările a TikTok nu a fost de acord cu această evaluare, informând în repetate rânduri autoritățile române și Comisia că nu are dovezi care să susțină acuzațiile lor.

În documentele transmise Comisiei Europene, TikTok a declarat că a detectat trei operațiuni de influență coordonată (CIO) pe platformă în timpul perioadei electorale din România – niciuna dintre acestea neavând originea în Rusia.

Doar unul dintre acești CIO a căutat să promoveze campania lui Georgescu. Acesta a operat din România și a acumulat mai puțin de 2.000 de urmăritori.

Pe 28 noiembrie, la patru zile după alegeri și pe măsură ce acuzațiile de influență rusă începeau să apară, TikTok a informat autoritatea de reglementare a mass-media din România cu privire la măsurile sale de integritate electorală.

TikTok a remarcat „activitate suspectă în jurul unor videoclipuri de promovare politică plătite, potențial nedivulgate”, legate de Georgescu, dar nu a făcut o legătură cu Rusia. Rapoartele ulterioare din mass-media au indicat că un alt partid politic românesc a orchestrat campania TikTok în cauză.

Pe 7 decembrie, TikTok a făcut o declarație similară către Comisia Europeană, scriind că „TikTok nu a găsit și nici nu i s-au prezentat dovezi ale unei rețele coordonate de 25.000 de conturi asociate cu campania domnului Georgescu” – principala acuzație a autorităților române.

Cu toate acestea, Comisia Europeană a ignorat constatările TikTok și a folosit oportunitatea de a suprima discursul politic legitim online. Pe 29 noiembrie, DG-Connect a organizat o masă rotundă pe tema moderării conținutului politic din România, împreună cu platforme, instituții românești, autorități și autorități de reglementare ale Comisiei Europene.

Pe măsură ce acuzațiile de interferență a Rusiei s-au intensificat, Comisia Europeană a solicitat, de asemenea, informații despre practicile TikTok de moderare a conținutului politic, întrebând despre „modificări” ale „proceselor, controalelor și sistemelor TikTok pentru monitorizarea și detectarea oricăror riscuri sistemice.”

Comisia Europeană a folosit această narațiune încă nedovedită pentru a face presiuni asupra TikTok să se angajeze într-o cenzură politică mai agresivă.

Ca răspuns, TikTok a informat Comisia că va cenzura conținutul cu termenii „lovitură de stat” și „război” – discurs politic clar legat de perversiunea percepută de România asupra procesului democratic – „în următoarele 60 de zile pentru a atenua riscul unor narațiuni dăunătoare.”

Dar acest lucru nu a fost suficient. Pe 17 decembrie, Comisia Europeană a deschis o anchetă formală DSA împotriva TikTok pentru că nu a cenzurat agresiv conținutul înainte și după alegerile din România.

Până la sfârșitul lunii decembrie 2024, rapoartele din mass-media care citează dovezi de la autoritatea fiscală din România au constatat că presupusa campanie de interferență rusească fusese, de fapt, finanțată de un alt partid politic românesc.

Cu toate acestea, Comisia Europeană și autoritățile române și-au continuat campania agresivă de cenzură.

Într-o întâlnire din februarie 2025, DG-Connect a convocat echipa de produs TikTok la o întâlnire privind „politicile și aplicarea comportamentului înșelător” și măsurile de „atenuare” a DSA „potențial ineficiente”.

Dorința Comisiei Europene de a se întâlni cu echipa internă de produs TikTok, mai degrabă decât cu personalul responsabil cu afacerile guvernamentale și conformitatea a cărui sarcină era să gestioneze relația TikTok cu Comisia, indică faptul că Comisia Europeană a căutat o influență mai profundă asupra proceselor interne de moderare ale platformei.

În aceeași lună, autoritățile române s-au întâlnit cu TikTok pentru a discuta despre „măsurile” sale de cenzură și „respectarea” orientărilor electorale cenzure ale DSA înainte de alegerile reprogramate din mai.

O lună mai târziu, în martie, autoritățile de reglementare din România au organizat o masă rotundă cu platforme majore, pseudo-cercetători în dezinformare, concentrându-se pe „măsurile de atenuare prevăzute sau deja implementate de [platforme], în conformitate cu recomandările incluse în „Orientările electorale ale DSA”.

Comisia Europeană și autoritățile române s-au angajat să mențină măsuri agresive de cenzură înainte de alegerile reprogramate, chiar dacă acuzațiile lor anterioare privind influența Rusiei nu au fost confirmate.

Pe parcursul procesului electoral din România, ONG-urile împuternicite de Comisia Europeană să facă cereri prioritare de cenzură – fie ca avertizori de încredere DSA, fie prin Sistemul de răspuns rapid al Comisiei – au formulat cereri de eliminare a conținutului părtinitor din punct de vedere politic.

Observatorul Bulgaro-Român al Media Digitală, care este finanțat de UE, a trimis foi de calcul TikTok conținând sute de cereri de cenzură în zilele de după prima rundă ale alegerilor inițiale.

Deși o parte din conținut ar fi putut fi cu adevărat inacceptabil, o mare parte din conținutul semnalat pare a fi discurs politic standard pro-Georgescu și anti-progresist, inclusiv conținut politic legat de pozițiile lui Georgescu cu privire la problemele de mediu și Apartenența României la Spațiul Schengen, sistemul intern al UE de frontiere deschise.

În mod similar, verificatorul de informații din România Funky Citizens a semnalat cel puțin 334 de videoclipuri TikTok pentru eliminare în lunile noiembrie și decembrie 2024. Cel puțin 153 dintre acestea au fost eliminate la nivel global pentru încălcarea regulilor de moderare a conținutului TikTok, care au făcut obiectul presiunilor de cenzură ale UE timp de mai mulți ani, în timp ce alte videoclipuri au fost blocate geografic.

Conținutul semnalat a inclus discursuri politice despre alegerile anulate, cum ar fi acuzațiile „că alegerile au fost anulate deoarece establishmentul nu dorea ca candidatul Călin Georgescu să devină președinte, deoarece acest lucru le oprește planurile de a începe un război”.

Funky Citizens a copiat autoritățile de reglementare ale Comisiei Europene pentru fiecare dintre cererile de cenzură, indicând că acționau cu binecuvântarea tacită a Comisiei și sporeau presiunea asupra TikTok pentru a se conforma.

Comisia Europeană și-a folosit în mod repetat și agresiv puterile privind DSA pentru a reduce la tăcere discursul conservator – în special înaintea alegerilor europene majore.

Forumul UE pentru Internet, creat inițial pentru a opri recrutarea teroriștilor online, etichetează acum discursul politic conservator convențional ca „extremism violent de dreapta” și face presiuni asupra platformelor pentru a-l cenzura, mergând până la acolo încât le oferă un manual despre cum să facă acest lucru.

EUIF a întreprins toate acestea, chiar dacă EUIF recunoaște că conținutul pe care îl vizează nu încalcă nici legislația europeană, nici regulile platformelor.

De la intrarea în vigoare a DSA, cenzura politică nu a făcut decât să se intensifice.

Comisia Europeană a emis reguli de facto obligatorii de cenzură politică pentru alegerile europene și a făcut presiuni asupra platformelor pentru a cenzura agresiv discursul politic înaintea a cel puțin nouă alegeri europene majore din 2023.

Acest lucru a culminat în România în 2024, unde alegerile prezidențiale au fost anulate pe baza acuzațiilor de interferență a Rusiei pe rețelele de socializare, care sunt contestate de rapoartele mass-media și, aici pentru prima dată, de documentele interne ale platformelor.

Și pentru că platformele instituie un set comun de practici electorale la nivel mondial, dictatele UE ar fi putut cauza cenzurarea discursului politic din SUA înainte de alegerile prezidențiale din 2024„.

Dan Motreanu a explicat marți că o creștere a investițiilor în energia regenerabilă ar putea avea un impact semnificativ asupra economiei românești. „Uniunea Europeană trebuie să se asigure că întreprinderile din sectorul combustibililor fosili investesc în surse regenerabile. Pentru țări precum România, creșterea investițiilor în surse regenerabile ar putea stimula dezvoltarea regională, ar putea atrage noi industrii și ar putea reduce costurile energiei pentru gospodării și întreprinderi”, a transmis eurodeputatul.

Motreanu spune că a cerut clarificări Comisiei Europene privind măsurile prin care executivul comunitar intenționează să stimuleze sau să determine companiile din sectorul combustibililor fosili să își majoreze substanțial investițiile în energie verde, la nivelul Uniunii Europene.

Potrivit eurodeputatului, CE a reamintit, în răspunsul transmis, că Directiva privind energia din surse regenerabile stabilește un obiectiv obligatoriu la nivelul UE de 42% energie din surse regenerabile până în 2030, cu o aspirație de a ajunge la 45%. Ținta face parte din politica mai largă a UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de limitare a dependenței de combustibilii fosili.

Comisia a explicat, de asemenea, că pentru a accelera tranziția energetică promovează investițiile în energie regenerabilă printr-un mix de politici publice, finanțare europeană și instrumente financiare dedicate.

Elaborarea unei strategii de investiții în energie curată, care urmărește mobilizarea capitalului privat pentru tranziția energetică și reducerea deficitului de investiții din acest sector, este unule dintre elementele cheie anunțate de executivul comunitar.

Strategia, aflată în lucru, va identifica principalele obstacole care frânează investițiile și va propune măsuri concrete pentru stimularea finanțării în mai multe domenii-cheie. Printre acestea se numără rețelele de energie electrică, necesare pentru integrarea noilor capacități regenerabile, capacități de producție din surse regenerabile, eficiența energetică, flexibilitatea și stocarea energiei (inclusiv baterii), precum și cercetarea și inovarea.

Sprijinul ar trebui acordat atât prin acțiuni financiare, cât și prin măsuri nefinanciare, la nivel european și național.

„Categoric. Asta e realitatea!”, a răspuns Natalia Intotero, într-o intervenție la Antena 3 CNN, întrebată dacă Guvernul condus de Ilie Bolojan guvernează „împotriva societății”.

Deputata PSD spune că inclusiv cei din Partidul Național Liberal „încep să se trezească” și susține că, în urma ședinței Biroului Politic Național al PNL de luni, a fost transmis un semnal de alarmă către premier. Potrivit acesteia, Ilie Bolojan rămâne în funcție, însă „deciziile privind măsurile guvernamentale nu mai pot fi luate în mod dictatorial”.

Deși PSD face parte din coaliția de guvernare, Intotero a declarat că o parte dintre măsurile promovate au fost adoptate fără consultare politică: „Până în acest moment, o mare parte dintre măsurile asumate de domnul prim-ministru Ilie Bolojan au fost luate fără consultare”.

Ea susține că partidul său „nu a fost de acord cu asumarea răspunderii” pe aceste măsuri și că „atitudinea domnului prim-ministru, în urmă cu două-trei luni, a fost una de tip dictatorial. Nu a discutat cu nimeni”. Totuși, PSD nu a votat moțiunea de cenzură depusă împotriva premierului, dezbătută și votată în Parlament pe 15 decembrie 2025.

„Din acest motiv, până în prezent, România nu are un ministru al Educației. Iar la următorul buget trebuie să ne pregătim pentru tăieri în educație”, a spus Intotero. Deputata a explicat că se referă la efectele unui ordin de ministru semnat în luna noiembrie de fostul ministru al Educației, care modifică metodologia de înființare a claselor prin creșterea numărului minim de elevi de la 16 la 28-30. „Asta înseamnă cadre didactice care vor rămâne fără posturi”, a afirmat ea, adăugând că „bugetul pentru anul 2026 va trebui construit ținând cont de acest ordin”.

Anterior, liderul UDMR Kelemen Hunor a atras atenția că actuala coaliție se află într-o „criză permanentă de când s-a format” și că „puterea de cumpărare a scăzut, iar guvernul nu a făcut un studiu de impact sau evaluările nu au fost corecte”.

„Dacă nu guvernezi pentru oameni, nu mai are rost guvernarea. Statul, dacă nu dovedește că este pentru cetățeni, va rămâne fără susținere politică. Nu se poate guverna împotriva societății”, a spus Hunor.

„Toată lumea a văzut că în acest moment presiunea pe fiecare om, pe fiecare cetățean, e foarte mare. Anul trecut au fost creșteri de prețuri, inflația aproape 10%, și puterea de cumpărare a scăzut. Și a fost ultima picătură cu aceste taxe mărite. Și noi am cerut în felul următor. Între limita inferioară și limita superioară, fiindcă sunt două praguri stabilite de guvern, primarii să aibă posibilitatea, până la aprobarea bugetului, fiindcă acolo trebuie să introduci veniturile din taxe și impozite, să revină asupra deciziei și să dea o reducere de până la 50%”, a declarat Kelemen Hunor la Digi24.

Kelemen Hunor a subliniat că recunoașterea unei măsuri greșite nu este o slăbiciune a Executivului, ci o dovadă de maturitate.

„În momentul în care îți dai seama că există o nemulțumire, limita de suportabilitate a fost depășită. Un guvern poate să se întoarcă la decizie. Nu este un semn de slăbiciune, este un semn de maturitate, de înțelepciune, fiindcă nu poți să guvernezi împotriva oamenilor. O să scadă un pic veniturile la autoritățile locale, nu este afectat bugetul național și din acest punct de vedere eu cred că în acest moment este o soluție corectă”, a punctat liderul UDMR.

Kelemen Hunor a criticat dur modul în care s-au calculat aceste creșteri, care au depășit orice estimare inițială.

„Această necesitate de a reduce deficitul bugetar ne-a expus și la decizii, hai să spunem, nechibzuite, sau măsuri care ne-au dus în această zonă, în această situație. Calea a fost nechibzuită. Da, fiindcă toată lumea se aștepta la o creștere de 70%. Poate că n-au fost făcute toate calculele, n-a fost timp, a apărut între Crăciun și Anul Nou, era presiunea pe primării să vină cu deciziile pe la sfârșitul anului și nu a existat o dezbatere. Da, eu eram convins că maxim cu 70% vor fi aceste creșteri și de foarte multe ori au fost creșteri peste 100, 150, 200, 250 de ori”, a conchis liderul UDMR.

„Mă aflu astăzi, alături de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, într-o vizită oficială în Statul Israel. Este un bun prilej de a privi relația bilaterală nu doar prin prisma parcursului de până acum, ci mai ales din perspectiva a ceea ce putem construi împreună în continuare”, a transmis Rogobete pe Facebook.

În cadrul întâlnirii cu prim-ministrul Benjamin Netanyahu, discuțiile „s-au axat pe domeniile în care cooperarea poate fi extinsă și aprofundată în perioada următoare”.

„În ceea ce privește domeniul sănătății, accentul a fost pus pe interesul comun pentru digitalizarea sistemelor, utilizarea tehnologiilor avansate, inclusiv inteligența artificială, dezvoltarea industriei farmaceutice, precum și identificarea unor modele eficiente de organizare și finanțare a asigurărilor de sănătate”, a explicat Rogobete.

Ministrul a arătat că experiența Israelului în domenii precum cercetarea farmaceutică și „digital health” este un reper esențial pentru viitoarele inițiative românești. Temele au fost reluate și în dialogul cu președintele Knesset-ului, Amir Ohana.

„Israelul este un partener apropiat al României și un reper important în ceea ce privește inovarea tehnologică aplicată în serviciile publice. Experiența companiilor israeliene în domenii precum digital health, managementul datelor și cercetarea farmaceutică reprezintă o sursă valoroasă de expertiză, care poate fi fructificată în viitor”, a transmis Rogobete.

Cătălin Botezatu, în vârstă de 59 de ani, a lucrat pentru Vogue și Versace. El a fost jefuit în Berkeley Square joi, 29 ianuarie, la ora 23:50. Se știe că bandele vânează victime în cartierul exclusivist Mayfair din Londra, potrivit Daily Mail.

Younes Djoudim, în vârstă de 33 de ani, din Slough, Berkshire, a fost acuzat de furt și a fost arestat preventiv sâmbătă la Tribunalul Magistraturii din Westminster.

Ceasul Richard Mille furat de la Botezatu face probabil parte din seria Sapphire, considerată una dintre cele mai rare colecții de ceasuri din lume.

Aceste ceasuri frumoase sunt toate sculptate din blocuri de cristal de safir. Există patru tipuri: RM 56-02 Tourbillon, RM 56-01, RM 27-04 și RM 52-05.

Aceste ceasuri sunt foarte căutate în lumea vedetelor. Se știe că legenda tenisului Rafael Nadal are unul, la fel și pilotul de F1 Charles Leclerc. Jay Z are, de asemenea, un Richard Mille RM 056 Blueprint, în valoare de 2 milioane de lire sterline, o versiune prototip.

Un purtător de cuvânt al Poliției Metropolitane a declarat: „Joi, 29 ianuarie, la ora 00:14, ofițerii au răspuns la apeluri care semnalau un jaf în Berkeley Square, Mayfair. Ofițerii s-au deplasat la fața locului și au vorbit cu victima, un bărbat în vârstă de aproximativ 50 de ani. Mai târziu în aceeași zi, un bărbat în vârstă de aproximativ 30 de ani a fost arestat sub suspiciunea de jaf. Sâmbătă, 31 ianuarie, Younes Djoudi, 33 de ani (27.07.1992), din High Street, Slough, a fost ulterior acuzat de jaf. El a comparut în fața Tribunalului Magistraturii din Westminster în aceeași zi și a fost arestat preventiv. Următoarea înfățișare a lui Djoudi în fața instanței este programată pentru vineri, 27 februarie, la Tribunalul Coroanei din Southwark”.

Botezatu și-a fondat propria marcă de modă – casa de modă Delphi – în anii 1990, deschizând primul său butic în România, țara sa natală. A avansat rapid în carieră, ajungând să studieze și să lucreze cu legenda modei italiene, Gianni Versace.

În prezent, Botezatu lucrează cu clienți importanți din lumea showbiz-ului, printre care se numără cântăreața și actrița americană Vanessa Williams.

Pe lângă catalogul său de îmbrăcăminte, el creează și parfumuri și bijuterii. În 2000, a devenit primul designer de modă din lume căruia i s-a permis să realizeze o ședință foto de modă în perimetrul unor situri antice.