MediaFax.ro

„Alianțe precum NATO sunt definite de ceea ce nu se spune, adică de încrederea care stă la baza lor”, le-a declarat Macron jurnaliștilor la Seul, unde se află într-o vizită de stat în cadrul unui turneu în Asia de Est, potrivit Bloomberg.

„Dacă pui în fiecare zi sub semnul întrebării angajamentul tău, subminezi această încredere”, a spus Macron.

„Când ai semnat un tratat, nu îl pui sub semnul întrebării în fiecare dimineață și nu tot spui dacă vei acționa sau nu”, a adăugat Macron. „Nu spui nimic, iar în ziua în care apare o problemă, ești acolo”.

Trump a escaladat miercuri criticile SUA la adresa NATO, sugerând că analizează serios posibilitatea retragerii din alianță. Declarațiile sale au venit după comentariile secretarului de stat Marco Rubio, considerat de obicei un susținător al NATO, care a descris reacția alianței la războiul cu Iranul drept „foarte dezamăgitoare”.

Întrebat despre comentariile lui Trump potrivit cărora soția lui Macron l-ar trata urât pe liderul francez, președintele Franței a spus că remarcile „nu au fost nici elegante, nici la înălțimea așteptărilor”.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat joi, la Digi24, că autoritățile analizează mai multe scenarii după ce statul român a pierdut procesul cu Pfizer și trebuie să achite aproximativ 3.395.000 de lei pentru dozele de vaccin anti-COVID refuzate în 2023.

Ministrul Sănătății a declarat că a avut o discuție cu premierul Ilie Bolojan despre bugetul existent pentru această situație și posibilitățile de rezolvare.

„A fost o discuție. Sigur că discuția cea mai concretă va fi după întâlnirea pe care o voi avea astăzi cu Ministrul Finanțelor, în care încercăm să vedem toate scenariile posibile și cum vom înainta de acum înainte”, a declarat Alexandru Rogobete.

Rogobete a precizat că în urma discuțiilor cu premierul, nu s-a luat o decizie privind sursa banilor sau modul în care va fi făcută plata. El a adăugat că toate aceste aspecte depind de clarificările care vor veni din partea instanței din Bruxelles.

„Nu, asta vom decide împreună cu Ministerul Finanțelor după ce ne lămurim care sunt scenariile și după ce primim de la Tribunalul din Bruxelles toate datele vis-a-vis de termene de plată, modalitate și așa mai departe”, a explicat ministrul Sănătății.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a anunțat că desfășoară, la nivel național, controale tematice înaintea Sărbătorilor Pascale, perioadă în care crește semnificativ consumul de produse alimentare specifice.

Verificările vizează în special produsele de post, peștele și preparatele din pește, carnea și produsele din carne – în special carnea de miel –, dar și produsele de panificație, dulciurile pe bază de cacao și vopseaua pentru ouă.

Consumatorii, parte esențială în prevenirea riscurilor

ANPC subliniază că eficiența controalelor depinde și de vigilența consumatorilor, care sunt încurajați să verifice cu atenție produsele înainte de cumpărare.

Carne și produse din carne: atenție la etichete și aspect

În cazul cărnii tocate, autoritatea recomandă evitarea produselor fără etichetă sau cu informații incomplete. Data de expirare trebuie să fie clar menționată și să nu fie modificată sau depășită.

Pentru carnea proaspătă, consumatorii sunt sfătuiți să urmărească aspectul: aceasta trebuie să aibă o culoare de la roz la roșu, consistență fermă și miros specific. Produsele cu aspect alterat sau miros neplăcut trebuie evitate.

De asemenea, ANPC atrage atenția asupra achizițiilor din surse neautorizate, precum vânzările ambulante, unde nu sunt garantate condițiile de igienă și depozitare.

Ouăle: coajă intactă și depozitare corectă

Ouăle trebuie cumpărate doar din spații autorizate și trebuie să aibă coaja curată, fără fisuri. La spargere, albușul trebuie să fie dens și transparent, iar gălbenușul bine delimitat.

Consumatorii sunt sfătuiți să verifice informațiile obligatorii, precum categoria de calitate, greutatea și data durabilității minimale, mai ales în cazul ouălor vândute vrac.

Produse de patiserie și dulciuri: igienă și ingrediente clare

În cazul produselor de patiserie, ANPC recomandă verificarea condițiilor de igienă: produsele trebuie protejate de praf și insecte, iar personalul trebuie să poarte echipament adecvat.

Etichetele trebuie să includă lista alergenilor și să menționeze eventualele ingrediente înlocuitoare. Pentru produsele din ciocolată, este importantă verificarea conținutului de cacao și a integrității ambalajului.

Vinuri și băuturi: fără impurități și cu etichete complete

Autoritatea recomandă verificarea clarității lichidului și a etichetei, care trebuie să conțină informații despre producător, concentrația alcoolică și lotul produsului. Vinul nu trebuie să prezinte depuneri sau impurități.

Vopseaua de ouă: risc pentru sănătate dacă este folosită greșit

ANPC avertizează că vopseaua utilizată pentru ouă trebuie să fie destinată exclusiv acestui scop. Utilizarea altor tipuri de vopsea, precum cele textile sau tipografice, poate reprezenta un pericol pentru sănătate.

Consumatorii sunt sfătuiți să cumpere vopsea doar din unități autorizate și să citească atent instrucțiunile de utilizare.

Acțiunile de control ale ANPC vor continua în perioada următoare, autoritatea anunțând că va monitoriza atent piața pentru a preveni comercializarea produselor neconforme în perioada sărbătorilor.

Va fi aplicată o reducere a accizei la motorină cu 30 de bani pe litru. Totodată, nu va mai fi permisă decât o actualizare pe zi a prețurilor la pompă, arată sursa citată.

În urma discuțiilor cu operatorii, s-a ajuns la concluzia că alte variante de lucru aflate pe masă nu ar fi fost aplicate unitar și ar fi provocat distorsiuni în aprovizionarea cu carburanți. Totodată, stabilirea soluției a ținut cont de limitările bugetare ale României.

Sumele necesare pentru reducerea accizelor pentru motorina achiziționată de agricultori și transportatori, precum  și  pentru aplicarea mecanismului de reducere vor fi asigurate din încasările suplimentare de TVA generate de scumpirea carburanților, din supraimpozitarea profiturilor rezultate din exploatarea țițeiului românesc și de la bugetul de stat.

„Decizia grupului de lucru urmează  să fie implementată printr-o ordonanță de urgență ce va fi adoptată într-o ședință extraordinară a Guvernului, cel mai probabil vineri. Măsura decisă joi se adaugă celor cuprinse în Ordonanța nr.19/2026, care deja a dus la o reducere sensibilă a prețului motorinei la cele mai multe benzinării. Eficiența măsurilor aflate în vigoare va fi evaluată periodic pentru a stabili dacă este nevoie să fie modificate”, potrivit Guvernului.

Din grupul de lucru fac parte premierul Ilie Bolojan, vicepremierii Marian Neacșu și Tanczos Barna, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, și ministru Economiei, Irineu Darău.

Măsura vine după adoptarea, de joi, a Ordonanţei de urgenţă nr. 19/2026 privind declararea situaţiei de criză pe piaţa ţiţeiului  şi/sau a produselor petroliere, respectiv benzină şi motorină, şi pentru instituirea unor măsuri de protejare a economiei şi populaţiei pe durata situaţiei de criză, precum şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2026 privind măsurile aplicabile clienţilor casnici din piaţa de gaze naturale în perioada 1 aprilie 2026-31 martie 2027.

Joi are loc o întâlnire la Ministerul Finanțelor, la care participă o echipa de experti și de avocați, pentru a se încerca găsirea unei soluții, a spus Alexandru Rogobete, întrebat, la Digi24, dacă va fi cotestată decizia instanței în cazul Pfizer.

Ministrul Sănătății a anunțat că a fost primită joi suma finală în urma calculelor dobânzilor: „Suma finală, cu tot cu dobânzi și penalități, se ridică la 3.395.000 de lei. După aplicarea dobândilor și penalităților. Deci în plus aproape 400.000.000 de lei”.

Robogete a spus că indiferent dacă este contestată sau nu, România va trebui să plătească această sumă: „Suma va fi blocată într-un cont tranzitoriu. Suma poate fi recuperată, sigur, dacă se acceptă contestașia României. Dar având caracter cu titlul executoriu, suma va trebui plătită oricum.

Alexandru Rogobete susține că Ministerul Sănătății nu are această sumă prevăzută în bugetul pe anul 2026. Întrebat ce termen are România, ministrul a spus că încă nu au fost înaintate termenele de către Casa de Avocatură și de către instanță.

Tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles a decis că România trebuie să plătească 600 de milioane de euro către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID pe care a refuzat să le mai preia în 2023. Hotărârea nu este definitivă.

SUA nu participă la întâlnirea virtuală, care are loc după ce președintele Donald Trump a precizat că, în opinia sa, securizarea căii navigabile, închisă ca urmare a războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, nu este treaba Americii, potrivit AP. Trump i-a denigrat, de asemenea, pe aliații europeni ai Americii pentru că nu au sprijinit războiul și și-a reînnoit amenințările de a retrage SUA din NATO.

Secretarul de externe al Marii Britanii, Yvette Cooper, a declarat că discuțiile, care se concentrează pe mijloace politice și diplomatice mai degrabă decât militare, au demonstrat „puterea determinării noastre internaționale” de a redeschide strâmtoarea.

„Am văzut cum Iranul deturnează o rută maritimă internațională pentru a ține economia globală ostatică”, a spus ea la începutul întâlnirii. Cooper a spus că creșterile „nesustenabile” ale prețurilor petrolului și alimentelor „lovesc gospodăriile și întreprinderile din fiecare colț al lumii”.

Atacurile iraniene asupra navelor comerciale și amenințarea cu apariția altora au oprit aproape tot traficul pe calea navigabilă care leagă Golful Persic de restul oceanelor globului, închizând o cale critică pentru fluxul mondial de petrol și ducând la creșterea prețurilor petrolului.

Au avut loc 23 de atacuri directe asupra navelor comerciale din Golf

De la începutul războiului, pe 28 februarie, au avut loc 23 de atacuri directe asupra navelor comerciale din Golf, iar 11 membri ai echipajului au fost uciși, potrivit Lloyd’s List Intelligence, o firmă de date maritime.

Traficul prin strâmtoare s-a redus considerabil, traficul petrolier rămas fiind dominat de petroliere care transportă petrol iranian și care eludează sancțiunile, a declarat Lloyd’s List Intelligence într-un briefing de joi. Aceasta a precizat că o operațiune neclare în cadrul căreia veteranii Iranului care pot trece continuă, în timp ce Teheranul își menține controlul asupra căii navigabile cheie.

 

„Coiful de aur de la Coțofenești și brățările dacice, comori ale patrimoniului României vechi de 2.500 de ani, se întorc acasă”, spune Oana Țoiu joi pe Facebook. 

Oana Țoiu a discutat joi cu ministrul olandez de Externe, Tom Berendsen, apreciind efortul comun al celor două state și mulțumind autorităților care au lucrat la acest caz. 

„Am discutat cu Tom Berendsen, ministrul de Externe al Regatului Țărilor de Jos, pe tema acestei vești extraordinare. După un an de căutări și eforturi comune ale țărilor noastre, am concluzionat cât de important este să nu renunțăm atunci când miza este un obiect atât de valoros pentru generații întregi. Mulțumirile noastre se îndreaptă către echipele de profesioniști care au colaborat în anchetă. A contat foarte mult comunicarea constantă dintre autorități, prin intermediul ministerelor de Externe și de Interne”, se arată în mesajul publicat de șefa diplomației de la București. 

Potrivit lui Țoiu, autoritățile olandeze au dat dovadă de o înțelegere în această anchetă, prioritizând returnarea fizică a obiectelor, deși guvernul despăgubise statul român în urma furtului. Ministrul a precizat că în urma verificărilor de specilitate, suma plătita de guvernul olandez  va fi restituită. 

„A fost esențial faptul că autoritățile olandeze au înțeles că recuperarea tezaurului este absolut necesară pentru noi, deși valoarea asigurată fusese deja transferată statului român. Ca urmare a activării mecanismelor internaționale de asigurare și despăgubire, România a încasat suma de 5,85 milioane de euro, fonduri care vor fi restituite după ce expertiza de specialitate va confirma starea de conservare a obiectelor”, spune Țoiu. 

Ministrul a mai anunțat că urmează să fie efectuați pașii tehnici pentru aducerea efectivă a artefactelor înapoi în România. 

„Urmează finalizarea unor aspecte esențiale privind recuperarea tuturor celor patru artefacte: evaluarea stării de conservare și stabilirea calendarului de restituire către statul român, în vederea reintegrării în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României”, se arată în mesaj. 

„Cooperarea pentru soluționarea cazului de la Muzeul Drents s-a desfășurat sub egida EUROJUST, prin constituirea unei Echipe Comune de Investigare (JIT), formată din procurori, judecători și polițiști din ambele state”, mai spune ministrul. 

Scăderea stocurilor de combustibil și creșterea accelerată a prețurilor la energie au împins statele să recurgă la raționalizarea carburanților, revenirea la cărbune, reducerea săptămânii de lucru și limitarea consumului energetic, relatează The Guardian.

Strâmtoarea Ormuz reprezintă una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de petrol și gaze. Blocarea acesteia a afectat rapid lanțurile de aprovizionare, amplificând criza energetică globală și generând presiuni economice majore.

Criza energetică globală forțează măsuri dure în Uniunea Europeană

În Uniunea Europeană, criza energetică globală a dus la reducerea accizelor la carburanți, plafonarea prețurilor și amânarea tranziției energetice în unele state.

Italia a decis să întârzie eliminarea cărbunelui cu peste un deceniu, iar Germania a propus menținerea centralelor pe cărbune și accelerarea investițiilor în centrale pe gaze.

Mai multe guverne europene au introdus subvenții pentru protejarea consumatorilor. Germania a impus o regulă strictă prin care benzinăriile pot modifica prețurile o singură dată pe zi, pentru a limita specula și volatilitatea excesivă.

Statele Unite mizează pe producția internă

În Statele Unite, criza energetică globală este abordată prin creșterea producției interne de petrol și gaze.

Administrația americană continuă politica de extindere a extracției combustibililor fosili, în timp ce sprijinul direct pentru populație rămâne limitat. Washingtonul a criticat aliații europeni pentru lipsa de implicare în conflict și a încurajat achizițiile de energie din SUA.

Criza energetică globală lovește puternic Asia și Africa

Asia se confruntă cu una dintre cele mai severe forme ale crizei energetice globale. India, Japonia și Coreea de Sud au crescut producția de energie pe bază de cărbune, iar mai multe state din Asia de Sud-Est au introdus raționalizări și săptămâni de lucru reduse.

În Africa, unde multe țări depind de importurile de combustibili, guvernele au redus taxele, au introdus subvenții și au plafonat prețurile pentru a limita impactul economic și social.

America de Sud nu a fost ocolită de criza energetică globală. Deși unele guverne au evitat intervențiile directe, state precum Argentina și Chile au amânat majorări de taxe sau au înghețat tarifele la transportul public. Brazilia este parțial protejată datorită utilizării pe scară largă a etanolului produs local.

FRF a anunțat că procesul de selecție va urma pașii statutari, începând cu consultarea specialiștilor din cadrul Comisiei Tehnice și se va finaliza cu aprobarea în Comitetul Executiv.

Calendarul numirii

Iată calendarul numirii noului selecționer:

-3 aprilie, ora 10:30 – Ședința Comisiei Tehnice: Comisia, prezidată de Directorul Tehnic al FRF, Mihai Stoichiță, se va întruni la Casa Fotbalului pentru a analiza situația actuală. În cadrul acestei ședințe, membrii comisiei vor dezbate profilul viitorului antrenor și vor înainta o listă de propuneri către conducerea FRF.
-Săptămâna viitoare – Mandatarea președintelui: Propunerile Comisiei Tehnice vor fi prezentate Comitetului Executiv al FRF. Membrii acestuia vor vota persoana (sau persoanele) cu care se vor demara negocierile și vor stabili, tot prin vot, coordonatele financiare și condițiile contractuale.
-Finalizarea negocierilor: Ulterior primirii mandatului, președintele FRF va purta discuțiile de negociere cu candidatul sau candidații selectați.

Anunțul oficial și prezentarea noului selecționer al Echipei Naționale vor avea loc imediat după semnarea documentelor contractuale, în cadrul unei conferințe de presă.

Federația Română de Fotbal a anunțat joi oficial încheierea mandatului antrenorului Mircea Lucescu în funcția de selecționer al echipei naționale a României.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a făcut joi, într-o conferință de presă, precizări despre implicarea României în eventualele operațiuni internaționale din Strâmtoarea Ormuz.

Radu Miruță a explicat că, până în acest moment, România nu a primit nicio solicitare concretă de a trimite trupe sau echipamente în zona strâmtorii.

El a spus că discuțiile s-au purtat doar pe scenarii ipotetice și pe planuri de sprijin după încheierea unui eventual conflict.

„La Ministerul Apărării, din câte știu eu, nu a venit vreo astfel de solicitare. Singura discuție care a trecut prin Ministerul Apărării a fost despre implicarea României după încheierea oricărui conflict între cele șase țări pentru care domnul președinte Nicușor Dan a anunțat că România este interesată să participe. Așadar, suntem încă în acea stare în care România, alături de alte țări, a spus că își dorește să stea la masa unde se vor analiza metode prin care se va sprijini eliberarea strâmtorii și reluarea traficului după încheierea conflictului, nu înainte”, a declarat Radu Miruță.

El a mai precizat că, în acest moment, România doar verifică care sunt posibilitățile de contribuție și ce ar putea oferi în eventualitatea unei misiuni de sprijin.

„Nu s-a pus problema ca România să contribuie sub orice formă, să o găsești potrivit în timp ce este conflict acolo. Eu cred că este un lucru foarte bun ca România să fie alături de țări mari, să fie, cu punct de vedere, să contribuie la decizii care au consecințe pentru tot globul”, a adăugat ministrul.

Printre posibilele contribuții menționate de Miruță se numără trupe de scafandri, expertiza ofițerilor de stat major, vase pentru vânătoare de mine și informații militare.

„Ca o listă a unui elev silitor care se gândește dacă va fi pus în situația ipotetică ce ai putea face. Nu este vreo decizie că România va face aceste lucruri, nu este o decizie că ceea ce poate face România este suficient sau se regăsește între necesitățile de acolo, dar România poate contribui printre altele cu scafandrii, poate contribui cu expertiza ofițerilor de stat major care să gestioneze astfel de activități, poate contribui cu acel vas că are vânătorul de mine, cu unul dintre acele vase pentru vânătoare de mine, poate contribui cu informații pe care noi le avem la nivel militar, atât intern cât și din parteneriat cu alte servicii de informare militară. Aici suntem. Vom vedea dacă ceea ce putem noi face se va număra printre lista de necesități și care va fi discuția între toate țările care pun pe masă potențiale lucruri pe care să le fac”, a explicat ministrul Apărării.

Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Caransebeş au transmis că cercetează două persoane acuzate de tâlhărie calificată după un jaf,  în timpul nopții, la o sală de jocuri
„La data de 01.04.2026, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caransebeș a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpaţii M.A.M. şi D.S.B., cercetaţi sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie calificată, (…), reţinându-se că, la data de 01.04.2026, în jurul orei 00:02 (în timpul nopţii), inculpaţii M.A.M. şi D.S.B., având feţele acoperite cu cagulă și capul acoperit cu gluga de la geacă, au pătruns în interiorul Cazinoului „Q Slots”, din centrul mun. Caransebeş, jud. Caraş-Severin, ocazie cu care inculpatul D.S.B. a împins-o, a trântit-o la sol şi a ţinut-o de mâini pe persoana vătămată P.G.I., iar în acelaşi moment, inculpatul M.A.M. i-a smuls borseta pe care aceasta o avea la brâu, sustrăgând astfel suma de bani ce se afla în interior (aproximativ 10.000 lei)”, a transmis Parchetul într-un comunicat de presă.
Procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caransebeș a formulat propunere de arestare preventivă faţă de cei doi indivizi și au sesizat judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Caransebeş.
Miercuri s-a admis propunerea de arestare preventiv  pentru o perioadă de 30 de zile.
Cercetările în dosar sunt efectuate de către organul de cercetare penală din cadrul Poliţiei Municipiului Caransebeş – Biroul de Investigaţii Criminale, sub supravegherea procurorului de caz.

Decizia a fost validată de Comitetul Executiv al forului european, fiind prima oară când Dijon organizează faza finală a competiției.

Turneul final, programat pe 16 și 17 mai 2026, va reuni patru dintre cele mai puternice echipe din Europa. Vor participa campioana en-titre Thüringer HC (Germania), formația gazdă JDA Bourgogne Dijon Handball, debutanta MOL Esztergom (Ungaria) și echipa daneză Viborg HK.

Viborg a trecut în sferturi de ultima reprezentantă a României rămase în competiție, Rapid București. Danezele au câștigat în tur cu 35-26, iar Rapid s-a impus în Capitală, în manșa retur, cu 32-26, insuficient pentru calificare.

Din România au mai participat, în faza grupelor, Minaur Baia Mare și Corona Brașov.

Meciurile de la turneul final vor avea loc în Palais des Sports. Arena are o capacitate de aproximativ 3.000 de locuri, care a mai găzduit diverse evenimente sportive internaționale.

Tragerea la sorți pentru stabilirea semifinalelor va avea loc pe 7 aprilie.

Forțele ruse au lansat 339 de drone în cursul nopții, iar alte peste 360 de drone au fost trimise în timpul zilei, potrivit datelor furnizate de forțele aeriene ucrainene. În urma atacurilor, cel puțin cinci persoane au fost ucise, iar mai multe clădiri civile și infrastructuri au fost avariate, scrie Euronews. Un atac cu dronă asupra unei mașini în regiunea Herson, aflată în apropierea frontului, a ucis o femeie și a rănit grav alte două persoane. În regiunea Cerkasî, o altă dronă a provocat moartea a patru persoane, potrivit autorităților locale.

Infrastructură civilă lovită de drone în vestul Ucrainei

Atacurile au vizat și zone din vestul Ucrainei, aproape de granița cu Polonia. În orașul Luțk, dronele rusești au avariat un terminal poștal și o instalație de distribuție a alimentelor. Compania de curierat Nova Poshta a publicat imagini cu un depozit în flăcări după atac. Primarul orașului, Ihor Polishchuk, a confirmat că resturi de drone au provocat și incendii la o clădire rezidențială. Locuitorii din mai multe zone au fost evacuați temporar, iar echipele de intervenție au încercat să stingă incendiile provocate de explozii.

În paralel cu atacurile aeriene, Rusia susține că a intensificat presiunea pe linia frontului. Ministerul rus al Apărării a afirmat că trupele sale ar fi capturat două sate din estul Ucrainei și că ar fi ocupat complet regiunea Luhansk.Afirmația nu a putut fi confirmată independent. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris situația de pe front drept „destul de tensionată”.

Negocierile de pace rămân blocate

Atacurile au avut loc la o zi după ce Kremlinul a respins o propunere a Ucrainei pentru un armistițiu temporar în perioada Paștelui. Zelenski a declarat că a avut totuși o convorbire „pozitivă” cu negociatori americani, printre care Steve Witkoff și Jared Kushner, privind relansarea procesului de pace. La discuții au participat și secretarul general al NATO, Mark Rutte, precum și senatorul american Lindsey Graham, potrivit liderului ucrainean.

Invazia pe scară largă lansată de Rusia împotriva Ucrainei în februarie 2022 a intrat acum în al cincilea an de conflict. Toate încercările de a negocia o soluție diplomatică au stagnat în ultimele luni. Potrivit unor oficiali occidentali, atenția diplomatică a Statelor Unite s-a concentrat tot mai mult asupra conflictului din Iran. Acest lucru a încetinit eforturile internaționale pentru reluarea negocierilor de pace în Ucraina.

Pe măsură ce atacurile aeriene și perturbările din transportul maritim zguduie Orientul Mijlociu, lanțul global de aprovizionare pentru acest metal al „tranziției verzi” se confruntă cu cea mai importantă încercare din ultimul deceniu. Astfel, de la începutul acestei săptămâni, aluminiul a avansat cu aproximativ 8% până în timpul sesiunii de astăzi, atingând un maxim local la 3.527 dolari pe tonă metrică, arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.

Aluminiul de la Bursa de Metale din Londra (LME) a înregistrat o creștere de aproximativ 10% în decursul lunii martie și a ajuns la un preț recent de aproape 3.450 de dolari pe tonă metrică. Principalul catalizator îl reprezintă o serie de atacuri care afectează marile topitorii din Golful Persic, în special instalațiile operate de Aluminium Bahrain (Alba) și Emirates Global Aluminium (EGA).

Deși companiile încă evaluează amploarea totală a pagubelor, Alba a semnalat deja reduceri de capacitate de aproape 20%. Efectele asupra producției sunt amplificate și de blocajele din Strâmtoarea Ormuz. Această cale navigabilă îngustă reprezintă un punct de trecere pentru aproximativ 5,5 milioane de tone de aluminiu primar anual, ceea ce reprezintă aproximativ 9% din producția globală. Având în vedere că peste 80% din metalul din regiune este destinat exportului, orice risc de tranzit transformă o problemă de producție regională într-un eveniment de penurie globală, explică Radu Puiu.

Deficitul este tot mai greu de ignorat

Piața emite un semnal clasic de criză cunoscut sub numele de „backwardation”. Acest fenomen apare atunci când prețul spot (prețul de cumpărare al metalului astăzi) este cu mult mai mare decât prețul pentru livrarea peste trei luni. În prezent, această primă a sărit peste 60 de dolari pe tonă, cel mai ridicat nivel din 2007 și evidențiază dezechilibrul acut de pe piața metalului.

Comercianții plătesc această „taxă de deficit” pe fondul dispariției principalelor plase de siguranță din piața financiară. Stocurile din depozitele LME s-au redus cu peste 60% din mai anul trecut și au coborât la cele mai scăzute niveluri de la jumătatea lui 2023. În același timp, oferta rămâne rigidă: topitoriile de aluminiu sunt mari consumatoare de energie, greu de repornit după oprire, iar eventualele avarii ale echipamentelor pot întârzia reluarea producției timp de luni întregi.

De asemenea, cererea este susținută de China, unde indicele PMI din sectorul manufacturier a urcat din nou peste 50, semnalând o expansiune. Dacă cel mai mare consumator mondial de aluminiu își accelerează din nou achizițiile într-un moment în care oferta din Golf rămâne afectată, deficitul de pe piață se va adânci rapid, subliniază analistul financiar XTB România.

Întreg Occidentul depinde de doar câteva centre

Când stocurile sunt atât de scăzute, prețurile devin volatile. Fiecare știre care vizează o întârziere a livrării sau o actualizare cu privire la o topitorie poate declanșa fluctuații importante ale prețurilor. Acest lucru creează o „primă de risc” pentru aluminiu, pe care alte metale similare precum cuprul sau nichelul nu o au în prezent. Pentru investitori, situația pune în centrul atenției producătorii și reciclatorii care ar putea beneficia de marje mai mari.

În plus, aluminiul este „coloana vertebrală” a producției moderne, având un rol esențial în transport, pentru că reduce greutatea vehiculelor electrice și cele din industria aerospațială. Mai mult, acesta este folosit frecvent și în industria ambalajelor, dar și în infrastructură, prin rețele electrice și cadre pentru panouri solare.

Pe măsură ce costurile de producție cresc, producătorii trebuie să decidă dacă absorb impactul asupra marjelor lor sau transferă costurile către consumatori. Dacă aceste șocuri de aprovizionare persistă, aluminiul ar putea deveni un factor principal al inflației „persistente” în sectorul industrial.

Actuala criză arată că lumea occidentală depinde de doar câteva mari centre de producție. Golful Persic este o putere în domeniul metalelor destinate exportului, iar Strâmtoarea Ormuz este singura cale de tranziție.

Pe măsură ce geopolitica revine ca principal catalizator pentru piața materiilor prime, companiile sunt forțate să reevalueze riscul. Acest lucru va duce, probabil, la un mediu de prețuri mai ridicate pentru o perioadă lungă, pe măsură ce companiile investesc în lanțuri de aprovizionare mai rezistente, deși mai scumpe, mai adaugă Radu Puiu.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a transmis un mesaj de amenințare Armeniei în timpul vizitei premierului Nikol Pashinyan la Moscova, pe 1 aprilie, scrie Kyiv Independent.

În cadrul unei declarații publice, Vladimir Putin a declarat că Armenia trebuie să facă o alegere în privința parteneriatelor economice și politice.

„Observăm că în Armenia există o discuție despre dezvoltarea relațiilor cu Uniunea Europeană. Tratăm acest lucru cu absolut calm… Dar ar trebui să fie evident și declarat sincer de la bun început că apartenența la o uniune vamală atât cu UE, cât și cu Uniunea Economică Eurasiatică (UEEA) este imposibilă”, a spus Putin.

Acesta a spus apoi că Rusia vinde gaze Armeniei la un preț „substanțial” mai mic decât cel al Uniunii Europene, adăugând că este „alegerea Armeniei” dacă să colaboreze cu UE sau cu Rusia.

În timpul conversației lor publice, Putin a abordat și subiectul opoziției politice din Armenia, spunând că Rusia „ar dori foarte mult ca toate aceste partide politice și politicieni să poată participa la viața politică internă în timpul alegerilor”, și adăugând că „unii sunt în detenție, în ciuda faptului că au pașapoarte rusești”.

Declarațiile sale au fost interpretate ca o aluzie la Samvel Karapetyan, un om de afaceri influent care a încercat să intre în politică și care s-a confruntat cu probleme juridice.

Nikol Pashinyan, de asemenea, fără a-l numi pe Karapetyan, a spus că legea armeană impune candidaților politici să dețină exclusiv cetățenie armeană, adăugând că „nicio restricție” nu este impusă opoziției politice în astfel de circumstanțe.

Armenia și Rusia au menținut de mult timp legături strânse, dar relația lor a fost supusă unor tensiuni tot mai mari în ultimii ani.

Una dintre aceste surse a fost ceea ce Erevanul consideră a fi eșecul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), o alianță condusă de Rusia, de a lua apărarea Armeniei în timpul luptelor reluate cu Azerbaidjanul pentru Nagorno-Karabah în 2022.

Decizia marchează o ruptură formală de una dintre ultimele structuri de cooperare rămase din spațiul ex-sovietic și confirmă orientarea strategică a țării spre integrarea europeană, scrie Ziarul de Gardă.

Votul survine după o reducere treptată a participării în această organizație, autoritățile invocând lipsa beneficiilor reale și incompatibilitatea cu angajamentele europene. Un argument central îl reprezintă nerespectarea de către Federația Rusă a principiilor fundamentale ale CSI, în special obligația statelor membre de a recunoaște și respecta integritatea teritorială și inviolabilitatea frontierelor.

Republica Moldova părăsește CSI invocând suveranitatea și integritatea teritorială

Șeful diplomației de la Chișinău, Mihai Popșoi, a declarat anterior că Republica Moldova părăsește CSI nu din spirit de revanșă, ci ca un act de eliberare și afirmare a suveranității statului.

Potrivit acestuia, decizia reprezintă „ruperea ultimului fir care ne ține ancorați într-un trecut toxic” și o declarație clară că Republica Moldova este un stat european, independent.

Prin votul Parlamentului, Chișinăul denunță două documente-cheie: acordul de constituire a CSI și statutul organizației, ceea ce înseamnă ieșirea formală din comunitate. Anterior, autoritățile moldovene au renunțat deja la zeci de acorduri sectoriale încheiate în cadrul CSI.

Republica Moldova părăsește CSI pe fondul declinului relevanței organizației

Republica Moldova părăsește CSI într-un context regional marcat de tensiuni și conflicte.

Comunitatea Statelor Independente a fost creată în 1991, imediat după destrămarea URSS, ca o platformă de cooperare între fostele republici sovietice. De-a lungul timpului, însă, organizația a fost criticată pentru eficiența redusă și lipsa unor rezultate concrete.

După semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană în 2014, Chișinăul a început să-și diminueze implicarea în CSI, proces accelerat după invazia rusă în Ucraina din 2022. Autoritățile au subliniat că majoritatea mecanismelor funcționale au fost deja înlocuite prin cooperare bilaterală sau acorduri cu Uniunea Europeană.

Reacția Moscovei

După anunțul oficial, purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, a declarat că autoritățile de la Chișinău nu pot decide unilateral ce acorduri păstrează, susținând că hotărârea finală ar trebui aprobată de statele membre ale CSI.

Cu toate acestea, autoritățile moldovene au reiterat că Republica Moldova părăsește CSI în mod legal și suveran, iar relațiile bilaterale cu statele din regiune vor continua acolo unde există interese comune, în afara cadrului instituțional al comunității.

Responsabilitatea pentru condamnarea României în procesul cu Pfizer este a fostului premier Nicolae Ciucă și a fostului ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, spune, la RFI, vicepreședintele USR Radu Mihaiu, după ce un tribunal din Bruxelles a condamnat în primă instanță Polonia și România să plătească un sold restant pentru vaccinurile anti-Covid.

„Decizia este executorie, dar asta nu înseamnă că ea va fi executată mâine. Există niște proceduri specifice pentru tipurile acestea de sume. Nu mă aștept ca anul acesta să fie plătită întreaga sumă, poate o parte mai mică, va trebui să vedem inclusiv din punct de vedere bugetar cum se întâmplă acest lucru”, spune Mihaiu.

Deputatul USR subliniază că „din păcate, este o consecință a unor decizii proaste care s-au luat cred că la nivelul anului 2022 și 2023, când întreaga Europă a avut aceeași problemă. Doamna Ursula von der Leyen a semnat un contract pentru ca Pfizer să-și relocheze niște capacități de producție în Europa, ca să poată face niște vaccinuri anti-Covid. Și 24 de state europene au negociat cu Pfizer, în așa fel încât să nu trebuiască să plătească pe loc, să fie niște sume mai mici, să fie mai puține vaccinuri și așa mai departe, dar și Pfizer să-și poată recupera investiția. România, împreună cu Ungaria și Polonia, au decis să nu facă o înțelegere cu Pfizer, au ignorat practic chemarea Pfizer la negocieri, au uitat să răspundă la adresă, ceea ce a continuat acest proces, care s-a pierdut săptămâna aceasta, în primă instanță”, mai spune vicepreședintele USR.

Radu Mihaiu spune că există doi responsabili pentru pierderea procesului României cu Pfizer: „Răspunderea cred că a fost în anul 2022 și este împărțită între Ministerul Sănătății și primul-ministru din anul 2022, respectiv domnul Rafila și domnul Ciucă”.

Tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles a decis că România trebuie să plătească 600 de milioane de euro către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID pe care a refuzat să le mai preia în 2023. Hotărârea nu este definitivă.

România ar putea pierde aproximativ 600 de milioane de euro în urma litigiului cu compania Pfizer, privind achiziția de vaccinuri împotriva COVID-19, în contextul unor decizii administrative care ridică semne serioase de întrebare cu privire la responsabilitatea factorilor implicați, a transmis Maria Grapini.

Europarlamentarul susține că deciziile luate la nivel guvernamental, în perioada pandemiei, privind comandarea unor cantități semnificative de vaccinuri, depășind necesarul real al populației, au avut și ar putea să mai aibă consecințe importante asupra bugetului public, implicit al românilor.

„Am ridicat ori de câte ori am avut ocazia problema cantității uriașe pe care România a comandat-o. Problema prețului este culpa Comisiei Europene, pentru că a fost achiziție colectivă, dar problema cantității este problemă națională, care ține doar de guvernul de atunci. Să o spunem direct: premierul Cîțu și miniștrii USR ai Sănătății au comandat iresponsabil o cantitate uriașă”, a transmis Maria Grapini.

România trebuie să își apere ferm interesele în cadrul procesului aflat pe rol la Bruxelles, utilizând toate instrumentele juridice disponibile pentru a limita impactul financiar asupra bugetului de stat susține Grapini. Totodată, în eventualitatea unei decizii definitive nefavorabile, este esențială clarificarea responsabilităților individuale în procesul decizional. Principiul răspunderii pentru deciziile administrative trebuie aplicat în mod consecvent, astfel încât costurile unor eventuale erori să nu fie transferate asupra cetățenilor.

„Dacă vom pierde definitiv procesul, banii trebuie dați de cei care au comandat, de la miniștrii Sănătății, până la premier. Nu românii trebuie să plătească pentru incompetența guvernelor”, a conchis Maria Grapini.

 

„Momentul aniversar va fi marcat printr-un eveniment special organizat de OPIA România pe 6 aprilie, la București: NATO Day 2026, la care vor participa reprezentanții companiilor din domeniul apărării, ai ministerelor de resort, corpului diplomatic, precum și ai mass-media”.

Potrivit analizei, „dacă în 2004 aderarea însemna în primul rând obținerea unei garanții de securitate fără precedent, în prezent România se conturează tot mai clar ca un pilon strategic pe flancul estic al Alianței”, evoluția fiind reflectată atât în angajamentele operaționale, cât și în creșterea constantă a bugetului pentru apărare.

„Datele oficiale NATO indică o creștere constantă a bugetului militar al României, de la aproximativ 1,3% din PIB în 2014 la aproximativ 2,45% în prezent*. Până în 2035, România și-a asumat, prin Strategia Națională de Apărare a Țării 2025 – 2030, creșterea graduală a cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB”.

Reprezentanții organizației subliniază că „această evoluție reflectă nu doar respectarea angajamentelor asumate în cadrul Alianței, ci și o adaptare accelerată la un mediu de securitate deteriorat la nivel global”.

În același timp, contribuția României la misiuni internaționale este evidențiată ca un element esențial. Participarea „cu peste 30.000 de militari la misiuni internaționale sub egida NATO, în teatre precum Afganistan, Kosovo sau Irak. Această contribuție constantă a consolidat statutul țării ca aliat de încredere și furnizor de securitate, nu doar beneficiar al acesteia”.

Poziția geografică este considerată un avantaj strategic major. „Poziția României, la intersecția dintre Marea Neagră și frontiera estică a Alianței, a devenit un element central în strategia NATO de descurajare și apărare”, în condițiile în care infrastructura militară dezvoltată în ultimii ani contribuie direct la stabilitatea regională.

„Rolul României pe flancul estic devine tot mai relevant”

„Infrastructura militară dezvoltată în ultimii ani, inclusiv facilitățile de la Mihail Kogălniceanu și sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu, integrează România în mecanismele esențiale de securitate ale Alianței și contribuie direct la stabilitatea regională”.

„Apartenența la NATO reprezintă, pentru România, nu doar cea mai solidă garanție de securitate din istoria sa recentă, ci și un cadru esențial pentru dezvoltarea capacităților naționale de apărare și pentru consolidarea industriei de profil. În actualul context geopolitic, rolul României pe flancul estic devine tot mai relevant, iar responsabilitatea noastră, ca stat aliat, este să contribuim activ la securitatea colectivă”, declară Răzvan Pîrcălăbescu, președintele OPIA România.

Parteneriat strategic consolidat cu Statele Unite ale Americii

Analiza mai arată că parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii a accelerat modernizarea armatei.

„În același timp, parteneriatul strategic cu Statele Unite a accelerat procesul de modernizare militară. Statele Unite au în derulare contracte de aproximativ 6,2 miliarde de dolari pentru furnizarea de echipamente și servicii militare către România. Printre cele mai importante achiziții recente se numără sisteme de apărare de coastă Naval Strike Missile, echipamente pentru avioanele F-16, sisteme de rachete Patriot și lansatoare HIMARS. Aceste investiții nu doar cresc capacitatea de apărare a României, ci sporesc interoperabilitatea cu aliații și capacitatea de reacție într-un context de securitate tot mai complex”.

În concluzie, OPIA subliniază că „beneficiile apartenenței la NATO depășesc dimensiunea strict militară”, iar „stabilitatea de securitate oferită de Alianță a contribuit decisiv la consolidarea încrederii investitorilor și la integrarea economică a României în spațiul euro-atlantic”.

„În actualul context geopolitic, marcat de instabilitate la granițele estice ale Europei, România nu mai este doar un beneficiar al securității colective, ci un actor indispensabil în menținerea echilibrului regional”, mai arată analiza.

„Probabil cel mai scump ‘dat cu seen’ din istoria României. 400 de milioane de euro. Atât a costat România lipsa unei decizii”, a scris Voiculescu, după ce Rafila a afirmat că „nu s-a ajuns la un rezultat favorabil pentru România”.

Fostul ministru spune că autoritățile aveau o ofertă clară pe masă încă din mai 2023. „Oferta asta a fost pe masa domnului Rafila. O putea accepta în întregime sau în parte. Putea, de pildă, măcar să reeșaloneze livrările”, afirmă acesta.

„Cu totul, România ar fi economisit peste 260 de milioane de euro”, adaugă Voiculescu.

„Exista o ofertă concretă pe masă”

Acesta critică și modul în care ar fi fost gestionată situația la nivel guvernamental. „Când ai pe masă o decizie de sute de milioane de euro, cu termen limită, nu ‘informezi constant’. Te duci cu memorandum în ședința de Guvern, pui problema pe masă și iei o decizie”, spune fostul ministru, referindu-se la informările către premierul de la acea vreme, Nicolae Ciucă.

„Ce nu spune dl Rafila: Nu spune că exista o ofertă concretă pe masă, cu cifre clare și termen limită. Nu spune că taxa de flexibilitate era jumătate din prețul contractual. Nu spune că peste 7 milioane de doze se anulau gratuit. Nu spune ceea ce funcționarii din Ministerul Sănătății spun pe la colțuri: ministrul știa exact ce are pe masă, ce ar trebui făcut și că inacțiunea duce la proces împotriva României”.

Voiculescu susține că riscurile erau cunoscute. „Ministrul știa exact ce are pe masă, ce ar trebui făcut și că inacțiunea duce la proces împotriva României”.

„România a pierdut procesul pentru că nu a luat nicio decizie”

El contestă și argumentele invocate de Rafila. „Beneficiu real este oare să plătim 600 milioane de euro + dobândă?”, întreabă acesta, adăugând că soluțiile pentru reducerea costurilor existau deja în oferta negociată.

„România nu a pierdut acest proces pentru că a luat o decizie greșită. L-a pierdut pentru că nu a luat nicio decizie. Sute de milioane de euro plătite de români pentru că ministrul Rafila s-a fofilat, prin nesemnarea ofertei Pfizer, nepunerea unui memorandum pe ordinea de zi, neprezentarea problemei în Guvern”, mai spune Voiculescu.

„24 de state membre au acceptat Amendamentul 5. Polonia și Ungaria au refuzat explicit. România nu a transmis nicio poziție. Nici da, nici ba. Nimic. Șocant pentru cei de la Comisie, dar nu era prima dată când România lăsa oportunități majore să treacă. Termenul a expirat, iar Comisia a considerat că România nu este de acord”, a concluzionat Voiculescu.

Tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles a decis că România trebuie să plătească 600 de milioane de euro către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID pe care a refuzat să le mai preia în 2023. Hotărârea nu este definitivă.