„Le mulțumesc celor din USR pentru sprijinul pe care îl au pentru Ilie Bolojan. Cred că este decizia corectă și încă odată vreau să le mulțumesc pentru această poziție responsabilă”, a declarat Ciucu, luni seară, după ședința PNL de la sediul din Modrogan.
În ceea ce privește alianțele electorale sau poziția politică, prim-vicepreședintele PNL a precizat că: „cel mai la îndemână ar fi dacă va fi nevoie să ne orientăm către partide sunt cel puțin mai de încredere decât a fost PSD”.
Reamintim că Ciucu a precizat că, în cazul în care PSD inițiază o moțiune de cenzură, PNL are două variante: trecerea în opoziție sau crearea unui guvern minoritar „cu USR sau cu UDMR”.
„Nu USR a aprobat această criză, ci PSD”, a mai spus Ciucu, care a mai precizat că retragerea încrederii față de premier este „o criză artificială creată de PSD”.
„Nu ne este frică de Guvernare”Ciucu a mai spus că PNL va asigura guvernarea și îl apără pe Ilie Bolojan:
„Nu ne este frică de guvernare, pentru că ceea ce am făcut despre deosebire de PSD, am avut un congres și am ales un președinte de partid care nu a contribuit la deficitul bugetar”, a declarat Ciucu.
El spune că PNL și-a asumat public vina pentru greșeala de a froma o coaliție cu PSD:
„Cred că am fost singurii care, public, ne-am asumat o vină și am recunoscut că am greșit în momentul în care am fost în coaliție, atunci, cu PSD, prin acțiunea lui Ilie Bolojan și prin stilul de guvernare pe care l-a arătat am recunoscut că am greșit și am făcut tot ce ține de noi ca să îndreptăm greșelile trecutului”, a declarat Ciucu.
„Au început să facă mașinațiuni, să dărâme Guvernul”Ciucu acuză social – democrații că au început să dărâme Guvernul: „Au fost luate o serie de măsuri care au afectat populația și când se ajungă la privilegii, când se ajungă la tăierea risipei și a cheltuielilor bugetare, inclusiv afaceri în Energie, și altele, de asemenea, ce s-a întâmplat atunci imediat? Au început să facă mașinațiuni, să dărâme Guvernul”, a afirmat Ciucu.
Ciucu spune că PNL și-a asumat o guvernare grea: „Aceasta este diferența dintre noi și PSD. Am recunoscut, am încercat, ne-am asumat o guvernare grea, în momentul în care toți fugeau de guvernare”. Ciucu spune că Bolojan și-a asumat guvernarea, deși social – democrații l-au atacat constant Viceliderul PNL îi îa apărarea premierului: „Ilie Bolojan s-a asumat-o, după care, în timp ce muncea pentru țară, în timp ce «scotea cărbunii încinși din foc, mai prima și bâte pe spinare». Metaforic vorbind, în fel și fel de declarații pe care le-au regizat permanent”, a spus Ciucu.Ciprian Ciucu acuză că Daniel Zamfir și Adrian Câciu, dar și alții ca ei, „permanent, tot ce discutam noi în coaliție, veneau și dădeau în premierul Bolojan”. „Dacă era ceva bun, ei spuneau (…) prin punctaje că a făcut PSD, dacă era ceva ce presupunea o acțiune mai grea, nu foarte populară, era a lui Ilie Bolojan. Și de aici a venit perversiunea acțiunii lor, pentru că ei nu au atacat Partidul Național Liberal, l-au atacat pe Ilie Bolojan”, a declarat Ciucu.
Ciucu a mai precizat că ceea ce social – democrații nu și-au dat seama este că „în momentul în care îl atacă pe Ilie Bolojan, care este președintele, ales al partidului nostru, atacă Partidul Național Liberal. Deci noi, din punctul meu de vedere, am avut o acțiune morală și am fost de partea bună a guvernării”, conchide Ciucu.
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat a venit cu noi precizări privind incendiul.
„Este vorba de două transformatoare care au luat foc. Există 30 de tone de ulei care de fapt sunt în proces de ardere. Au fost trimise acolo, sunt nouă mașini în final deplasate la fața locului se lucrează cu apă și spumă, ce se folosește în astfel de situații pentru ulei. Și situația la acest moment este în dinamică, nu avem victime”, spune Arafat, la Digi24.
Secretarul de stat a anunțat că nu va fi emis RO-Alert, dar a făcut apel către cetățeni să își închidă geamurile pentru a se proteja de degajările de fum.
„Nu se va da mesaj RO-Alert pentru că este departe de case și fumul nu este extrem de dens din ce am înțeles de la colegii noștri. Dar prin dumneavoastră transmitem oamenilor totuși să aibă geamurile închise, să nu intre fumul în casele lor dacă sunt în apropierea zonei respective”, a spus Arafat.
Legat de roboții de intervenție, Arafat a precizat că aceștia nu sunt disponibili, aceștia fiind trimiși în mentenanță.
„Roboții sunt la mentenanță, din păcate. Nu sunt în București, sunt trimiși la mentenanță în țară. Deci ei vor lucra fără roboți acum”, spune Raed Arafat.
Privind posibilitatea extinderii incendiului, oficialul a spus: „Din ce am înțeles de la colegii, de la pompieri, la acest moment, nu. Dar situația este în dinamică, lucrurile toate trebuie să se schimbe”.
ȘTIREA INIȚIALĂ„Intervenim pentru stingerea unui incendiu produs în incinta C.E.T. Vest, din Capitală. La sosirea primelor echipaje, incendiul se manifesta cu flacără deschisă la două transformatoare electrice. ISU București-Ilfov intervine cu șapte autospeciale de stingere cu apă și spumă, o autospecială de stingere cu azot, o autospecială de intervenție și salvare de la înălțime, o autospecială de descarcerare și două echipaje SMURD. La sosirea echipajelor de intervenție, flăcările se manifestau deschis la două transformatoare electrice din incinta centralei”, transmite Inspectoratul pentru Situații de Urgență București Ilfov.
Autoritățile nu au raportat victime.
„O întâlnire între delegațiile cubaneză și americană a avut loc recent aici, în Cuba”, a declarat luni Alejandro Garcia, un oficial de rang înalt din cadrul Ministerului cubanez de Externe, citat de AFP.
Întâlnirea s-a desfășurat la nivel diplomatic înalt, potrivit lui Garcia care a punctat: „Din partea americană, au participat secretari adjuncți ai Departamentului de Stat, iar din partea cubaneză, reuniunea a avut loc la nivel de miniștri adjuncți de Externe”.
Diplomatul cubanez a precizat că discuțiile au fost „un subiect sensibil” care a necesitat „discreție”.
Pe agenda întâlnirii s-au aflat subiecte precum eliberarea deținuților politici sau ridicarea restricțiilor importurilor energetice cubaneze.
Legat de desfășurarea întâlnirii, Alejandro Garcia a declarat: „În timpul întâlnirii, niciuna dintre părți nu a stabilit termene limită și nici nu a formulat cereri amenințătoare, așa cum au relatat unele publicații americane. Toate discuțiile au fost purtate cu respect și profesionalism”.
Încă de la începutul anului, Cuba s-a confruntat cu o blocadă energetică impusă de administrația americană, dar și cu amenințări, întrucât președintele Trump a vehiculat de mai multe ori ideea preluării controlului insulei.
La începutul lunii aprilie, administrația Trump a permis temporar, în această săptămână, livrarea a 730.000 de barili de petrol către Cuba prin intermediul unui petrolier rusesc și săptămâna trecută, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a anunțat că Moscova va continua să sprijine energetic autoritățile de la Havana.
Evenimentul, organizat de Delegația Permanentă a României la NATO, a reunit oficiali români precum ministrul Economiei, Irineu Darău și reprezentanți ai Alianței, inclusiv pe Radmila Shekerinska, secretarul general adjunct.
Evenimentul de luni „a marcat o etapă importantă în procesul de integrare a bazei industriale de apărare din România în lanțurile de aprovizionare globale ale Alianței, într-un moment în care bugetele totale aliate pentru apărare depășesc pragul de 1,4 trilioane de dolari anual”, potrivit comunicatului de presă emis de Ministerul Afacerilor Externe.
În decursul reuniunii, peste 20 de companii românești s-au consultat cu Agenția pentru Comunicații și Informatică (NCIA) și Agenția pentru Sprijin și Achiziții (NSPA) din cadrul Alianței Nord-Atlantice.
„Discuțiile s-au concentrat pe identificarea nișelor tehnologice unde inteligența românească poate aduce valoare adăugată imediată, în special în domeniile sistemelor anti-dronă, securității cibernetice și inteligenței artificiale”, mai transmite MAE.
În urma evenimentului, șefa diplomației de la București, Oana Țoiu, a transmis: „Peste 20 de companii românești au prezentat soluții inovatoare de apărare agențiilor NATO și au de azi uși deschise pe o piață de miliarde de euro. Am construit acest eveniment cu atenție la detalii și o viziune pe termen lung pentru reziliența noastră industrială în care companiile noastre trebuie să intre în lanțurile de producție a celei mai mari alianțe defensive din lume. Astăzi am demonstrat că România a trecut de la statutul de consumator de securitate la cel de furnizor de soluții tehnologice avansate”.
„Prin acest demers, Ministerul Afacerilor Externe revitalizează componenta de diplomație economică, pregătind terenul pentru deciziile strategice ce vor fi adoptate la viitoarele Summituri B9 de la București și cel al NATO de la Ankara”, se arată în încheierea comunicatului de presă.
„Un politician cu încredere foarte scăzută în populație, cum este Sorin Grindeanu, nu va reuși niciodată să guverneze din poziția de prim-ministru”, spune Ciucu.
El spune că, spre deosebire de președintele PSD, Sorin Grindeanu, Bolojan se bucură de un procent aproape 30% din încrederea românilor, în timp ce liderul social – democrat are sub 10% din încrederea românilor.
„Unul dintre motivele pentru care PSD a provocat această criză și, în special, Sorin Grindeanu a provocat această criză este tocmai pentru că ei nu își pot asuma guvernarea. Vă imaginați un guvern cu un prim-ministru care să aibă sub 10%? Orice ar spune ar fi imediat contestat”, declară Ciucu.
El spune că „nu ar avea încredere nici să promulge nici o politică publică, nici un fel de strategie de guvernare, astfel încât va avea, cum a avut și la Ordonanța13, oamenii în stradă”, spune Ciucu.
Ciucu acuză că de aceea PSD ar fi încercat să-i oblige pe liberali să-l dea la o parte pe Bolojan, să-l trădeze, „ceea ce nu se va întâmpla”.
Întrebat dacă Bolojan va rămâne în continuare președintele PNL și va fi sprijinit de partid chiar dacă și-ar pierde funcția de premier, Ciucu a declarat:
„În ceea ce privește sprijinului partidului și atmosfera din sala aceasta, am mare încredere că așa va fi și chiar dacă nu va fi premier”, a spus Ciucu.
El a mai spus că „Ilie Bolojan are încrederea partidului, are încrederea unei părți mari dintre români”.
Prim-vicepreședintele PNL a declarat că nu a mai văzut demult oameni care să iasă în stradă pentru susținerea unui politician.
„Eu n-am mai văzut de foarte mult timp un politician care să scoată lumea în stradă. Adică oamenii se iasă în stradă pentru a-și susține. (…) Poate dacă aș putea să fac o paralelă la referendumul de demitere a lui Traian Băsescu, de atunci nu am mai văzut oameni care să iasă în stradă, nu pentru o idee, ci pentru a susține un politician”, spune Ciucu.
Reamintim că PSD și-a retras, luni, sprijinul față de premierul Ilie Bolojan, decizia fiind votată cu un procent de 97,7% din voturi. Cu toate acestea, premierul a declarat că va continua să asigure guvernarea țării.
Gala Premiilor Laureus 2026 a avut loc luni seara la Palacio de Cibeles din Madrid.
Gala a fost prezentată de legendarul Novak Djokovic și de tânăra schioare Eileen Gu.
Spaniolul Carlos Alcaraz a fost desemnat „Sportivul anului”, după ce sportivul în vârstă de 22 de ani a avut un sezon 2025 remarcabil în circuitul ATP. El a câștigat opt titluri, cel mai mare număr din circuit, inclusiv turneele de Grand Slam de la Roland Garros și US Open, și a terminat anul pe locul 1 în clasamentul ATP, după o luptă strânsă cu marele său rival, Jannik Sinner.
Ceilalți nominalizați la titlul de Sportivul Anului au fost italianul Sinner, în vârstă de 24 de ani, vedeta de fotbal Ousmane Dembele, săritorul cu prăjina Mondo Duplantis, motociclistul Marc Marquez și ciclistul Tadej Pogacar.
Sportiva Anului a fost desemnată Aryna Sabalenka.
De asemenea, la ediția din acest an, Nadia Comăneci a primit premiul Laureus pentru întreaga carieră.
În 2026 se marchează 50 de ani de la momentul istoric care a schimbat gimnastica mondială: primul 10 perfect, obținut de Nadia Comăneci. În România, anul 2026 este declarat Anul Nadia.
Farul a deschis scorul în minutul 43, prin Eduard Radaslavescu, care a profitat de o intervenție nereușită a portarului Ștefan Târnovanu.
După pauză, FCSB a întors rapid rezultatul. În minutul 56, Joao Paulo a egalat cu un șut superb din afara careului, iar șase minute mai târziu, Juri Cisotti a făcut 2-1, după o pasă a lui Octavian Popescu.
În minutul 64, Florin Tănase a marcat al treilea gol al FCSB.
Farul a redus din diferență în minutul 72, prin Denis Alibec, care a profitat de o ieșire greșită a lui Târnovanu, însă scorul a rămas neschimbat până la final.
În urma acestui rezultat, FCSB este pe locul șapte, primul din play-out, cu 33 de puncte, în timp ce Farul Constanța se află pe locul 13, cu 23 de puncte.
Scrisorile lui Keats, inclusiv prima scrisoare pe care i-a scris-o vreodată lui Brawne, sunt datate între 1819 și 1820. Evaluate la aproximativ 2 milioane de dolari, cele 37 de scrisori sunt păstrate într-un portofoliu legat cu marocan aurit. Brawne a fost vecinul lui Keats din Hampstead, de care s-a îndrăgostit și a fost ridicată la rang de muză și zeiță, notează The Guardian.
Descendenții muzei lui Keats au vândut scrisorile la licitațiePrintre cele mai faimoase poezii ale lui Keats se numără odele sale din 1819, Oda către o privighetoare, Oda pe o urnă grecească și Către toamnă, care constituie o piatră de temelie a poeziei romantice. Însă scrisorile sale către Brawne – în care dorul său romantic este înfrățit de melancolie – se numără printre cele mai memorabile ale sale.
Brawne a devenit logodnica lui Keats, dar acesta a murit de tuberculoză în februarie 1821, la vârsta de 25 de ani. La moartea ei, în 1865, Brawne a lăsat moștenire scrisorile copiilor ei, care le-au vândut la licitație în 1885. Vânzarea lor l-a inspirat pe Oscar Wilde să scrie un sonet, „Despre vânzarea prin licitație a scrisorilor de dragoste ale lui Keats”.
Portofoliul a fost descoperit printre 17 cărți rare care au reapărut în Manhattan în ianuarie 2025, când o persoană anonimă, care a susținut ulterior că a moștenit cărțile de la bunicul său, a încercat să le vândă la doi comercianți de cărți rare separați, B&B Rare Books și Adam Weinberger Rare Books. Aceștia au raportat tentativa de vânzare lui Alvin Bragg, procurorul districtual din Manhattan, după ce au descoperit că acele cărți erau listate în Registrul Pierderilor de Artă.
„Manhattan este capitala culturală a lumii, găzduind muzee, galerii și comercianți care expun opere de artă și antichități incredibile”, a declarat Bragg într-un comunicat. „Totuși, integritatea acestei piețe este subminată atunci când sunt expuse obiecte furate. Nu vom permite ca orașul nostru să fie un centru pentru artă și antichități traficate.”
Ce se știe despre furtCărțile au fost apoi confiscate în baza unor mandate de percheziție, iar la începutul acestui an, un judecător de la Curtea Supremă din New York a autorizat predarea cărților către moștenitorii lui John Hay Whitney și ai soției sale, Betsey Whitney.
Cărțile includ un exemplar din „Finnegans Wake” de James Joyce din 1939; patru scrisori de Wilde care nu au fost incluse în „De Profundis”; scrisorile pe care Wilde i le-a scris iubitului său, Lord Alfred Douglas, din închisoarea Reading, în timpul încarcerării sale pentru „indecență gravă”; și un exemplar din „White Stains” de ocultistul Aleister Crowley din 1898.
Moștenitorii lui Whitney au declarat că cărțile, evaluate împreună la aproape 3 milioane de dolari, vor fi vândute, iar veniturile vor fi donate.
Se știu puține lucruri despre furt, dar la un moment dat între 1982 și 1989, cel puțin 28 dintre cărți au fost furate din moșia lui Whitney din Long Island, iar poliția a fost contactată. Whitney, care a fost ambasador al SUA între 1957 și 1961 și a fost editorul publicației New York Herald Tribune, era cunoscut ca un colecționar de artă pasionat și a moștenit sute de cărți rare de la mama sa.
Furtul de artă era un sport al gentlemanilorDescoperirea și returnarea cărților au fost gestionate de unitatea de trafic de antichități din Manhattan, condusă de Matthew Bogdanos, un fost colonel al Marinei, care a condus biroul timp de peste un deceniu. Unitatea de trafic de antichități a recuperat până acum peste 6.200 de comori culturale, inclusiv cărți rare, opere de artă și antichități, evaluate la peste 485 de milioane de dolari, și a returnat peste 5.900 dintre acestea proprietarilor sau țărilor de origine.
În 2017, Bogdanos a ordonat confiscarea unei vaze vechi de 2.300 de ani, cunoscută sub numele de Vasul Python, de la Muzeul Metropolitan de Artă din New York. Doi ani mai târziu, peste o duzină de artefacte legate de traficantul Subhash Kapoor au fost confiscate dintr-o galerie de la Universitatea Yale.
Într-un interviu acordat ziarului The Guardian din 2022, Bogdanos a spus că dealerii, colecționarii privați și muzeele au trăit ani de zile indecise în ceea ce privește antichitățile ilicite.
„Ar spune: «O, e puțin cam dubios, dar cui îi pasă. Nimeni nu se uită.» Dar oamenii se uită și spun că nu merită.” El a adăugat că traficul cu antichități furate „odinioară era un sport al gentlemenilor, făcut de gentlemeni pentru gentlemeni. Acum, acești domni și doamne din domeniu sunt încătușați.”
„Vreau să îi asigur pe toți românii că noi nu dezertăm. Miniștrii USR sunt la muncă și vor continua să livreze reforme. Vom face tot ceea ce este necesar pentru ca România să nu piardă acești bani europeni, inclusiv prin preluarea interimatului unor portofolii, dacă va fi nevoie”, a declarat Dominic Fritz.
USR transmite că va rămâne alături de premierul în funcție și va insista ca toate reformele agreate în programul de guvernare să fie duse la capăt și nu va accepta o revenire la negocieri cu PSD în cazul unei colaborări între acesta și AUR.
„Dacă PSD decide să voteze o moțiune de cenzură alături de AUR, nu mai există bază pentru negocieri. Nu am avea nicio garanție că nu vor dezerta sau șantaja din nou”, a avertizat liderul USR.
În perioada următoare, Dominic Fritz va purta discuții oficiale cu partenerii din coaliție, inclusiv cu PNL și UDMR, subliniind că USR negociază doar în cadrul formatelor asumate și respinge categoric existența unor negocieri informale: „România are nevoie de un guvern stabil și responsabil. Nu este momentul pentru calcule electorale sau jocuri politice. Este momentul pentru decizii serioase, în interesul cetățenilor”.
„Eu înțeleg că speculații despre formațiuni și strategii de alegeri pentru 2028 sunt importante Eu cred că situația este prea serioasă să putem face calcule electorale (…) Acum, miza cea mai importantă este să avem o guvernare responsabilă pentru români”, a declarat Dominic Fritz.
Fritz a spus că alegerile anticipate sunt invocate frecvent în politica românească, dar nu au fost puse în practică până acum.
„Alegerile anticipate, după cum știți foarte bine, sunt bau-baul constant în politica românească, care nu s-a înfăptuit niciodată. Este o variantă puțin probabilă, dar o variantă pentru care noi nu doar că suntem pregătiți, ci și o variantă care este absolut legitimă într-o astfel de situație”, a afirmat liderul USR.
„Dacă rezultatul alegerilor din 2024 nu livrează o coaliție stabilă, atunci s-ar putea să ne întoarcem la cetățeni”, a adăugat Dominic Fritz.
Președintele Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), Dr. Paul-Jürgen Porr, a trimis scrisori atât cancelarului federal Friedrich Merz, cât și șefului Lufthansa AG, Carsten Winfried Spohr, prin care protestează față de decizia companiei Lufthansa CityLine de a suspenda cu efect imediat zborurile către Sibiu și Cluj-Napoca.
În scrisorile adresate celor doi oficiali, Dr. Porr atrage atenția asupra consecințelor pe care această decizie le va avea atât asupra relațiilor economice germano-române, cât și asupra comunității germane din Transilvania.
Marile companii germane și-au stabilit sucursalele în orașele transilvănene pe baza legăturii aeriene cu hub-urile germaneMarile companii germane prezente în regiune — printre care Aumovio-Continental, Bosch, Siemens, Mercedes și Kromberg & Schubert — și-au stabilit sucursalele în orașele transilvănene tocmai pe baza legăturii aeriene directe cu hub-urile germane.
Dispariția acestei conexiuni, avertizează președintele FDGR, reprezintă un risc real pentru poziția economică a întregii regiuni.
Impactul nu se limitează însă la mediul de afaceri.
Zborurile CityLine au fost esența turismului cultural, dar și sprijin pentru familiile împărțite între cele două țăriZborurile CityLine au constituit timp îndelungat un sprijin esențial pentru turismul cultural, dar și pentru familiile împărțite între cele două țări, care le utilizau frecvent pentru vizite reciproce.
Dr. Porr precizează că nu contestă logica economică a deciziei, însă solicită cancelarului Merz să intervină în limita prerogativelor funcției sale și îl roagă pe conducerea Lufthansa să analizeze posibilitatea menținerii cel puțin a rutelor München–Sibiu și München–Cluj-Napoca.
FDGR are un rol activ de menținere a legăturilor culturale, economice și de alt fel dintre România și GermaniaFondat în 1990, Forumul Democrat al Germanilor din România este organizația care reprezintă interesele comunității germane din România — una dintre cele mai vechi și mai influente minorități etnice din țară, cu o prezență istorică de peste opt secole în Transilvania și Banat.
FDGR are o tradiție politică solidă: din rândurile sale a provenit Klaus Iohannis, fost primar al Sibiului și președinte al României timp de zece ani.
Organizația joacă un rol activ în menținerea legăturilor culturale, economice și instituționale dintre România și Germania.
„Un spectacol cinic și grotesc, inadecvat momentului, parcă o petrecere electorală cu jocuri de lumini, în care PSD a dat impresia că se bucură să distrugă ceva și să declanșeze una din cele mai grave crize politice în istoria României și asta într-un moment de gravă criză economică și geopolitică”, a declarat Dominic Fritz într-io conferință de presă, luni seara.
El spune că „nu PSD este victima atacurilor” și că „nu USR sau PNL sau UDMR au votat o moțiune împotriva unui ministru PSD, ci PSD a votat moțiuni împreună cu AUR împotriva Dianei Buzoianu.
Liderul USR afirmă că în coaliție deciziile s-au luat „împreună, în consens și chiar au fost multe decizii care au întârziat tocmai pentru că am așteptat ca și PSD să fie de acord”.
„E ca o pisică care se uită în oglindă și vede un leu”„PSD a fost de acord atunci când a fost vorba de a crește taxele, dar acum când am ajuns în momentul în care și statul, instituțiile statului trebuie să se reformeze, în acest moment dintr-o dată dezertează. Este o minciună mare că această criză politică ar fi declanșată în favoarea sau pentru români. Această criză politică este declanșată de PSD strict în interesul propriu. Urmează să se semneze contracte pentru 16 miliarde de euro pentru programul SAFE, din care o bună parte din bani vor rămâne în România și vor crea locuri de muncă. Sunt peste 10 miliarde de euro bani din PNRR în joc, sunt reforme care trebuie făcute în instituțiile statului și pare că miza pentru PSD este de fapt că au pierdut controlul asupra acestor sume de bani”, a mai spus Fritz.
El compară spune că PSD se minte singur, crezând că încă este acel partid mare care poate să decidă singur toată soarta României: „E ca o pisică care se uită în oglindă și vede un leu. PSD trebuie să se obișnuiască cu gândul că poate să guverneze doar în coaliții”.
Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a avut luni, 20 aprilie, la Bruxelles, o întrevedere oficială cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, potrivit unui comunicat al MAE.
Discuțiile au vizat principalele dosare de pe agenda europeană, inclusiv prioritățile României pentru viitorul buget multianual, măsurile pentru creșterea competitivității și consolidarea pieței unice, precum și situația de securitate și contribuția europeană în acest domeniu.
Un punct central al întrevederii a fost Cadrul Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2028–2034, Oana Țoiu împărtășind poziția ambițioasă a Parlamentului European pentru un buget capabil să susțină transformarea economică a continentului.
„România este neabătută în drumul său european. Suntem o țară cu atât mai puternică cu cât Uniunea Europeană este mai puternică şi cu cât oportunitățile sunt mai ușor de accesat de către toți cetățenii. Voința acestora pentru un viitor european este o ancoră puternică chiar şi în timpuri complicate. Acum, România este deja la un nivel de maturitate şi de dezvoltare, ca stat membru, care îi permite să contribuie esențial la securitatea, inovația şi piața europeană, precum şi la deciziile comune. Totodată, rolul nostru strategic depinde şi de capacitatea de a livra rezultate concrete. România are nevoie în continuare de o echipă guvernamentală cu curajul şi perseverența necesare pentru a onora promisiunile făcute cetățenilor şi planurile de finanțare agreate cu partenerii europeni, inclusiv pentru a reuși să atragem, anul acesta, 10 miliarde de euro din PNRR pentru școli, spitale și autostrăzi”, a declarat ministrul Oana Țoiu.
În plan regional, Oana Țoiu și Roberta Metsola au analizat consecințele tensiunilor din Orientul Mijlociu, inclusiv impactul blocării Strâmtorii Ormuz asupra lanțurilor de aprovizionare și securității energetice, fiind subliniat rolul diplomației și expertiza României în gestionarea coridoarelor de solidaritate.
De asemenea, discuțiile au vizat atașamentul majorității cetățenilor față de valorile europene, precum și pregătirea unei viitoare vizite a președintei Parlamentului European la București, cu ocazia Zilei Europei.
Dacă după declanșarea războiului din Ucraina, traficul din spațiul aerian al României a crescut, escaladarea tensiunilor în Orientul Mijlociu a dus la o scădere a numărului de zboruri de deasupra României, în timp ce unele state apropiate conflictului, traficul rerutat a crescut masiv, așa cum este cazul Egiptului, unde acesta s-a triplat, conform cifrelor specialiștilor cu care a discutat în premieră la IFATCA 2026 reporterul Mediafax.
Scădere de 80% într-o ziDatele EUROCONTROL furnizate de oficialii Administrației Române a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA) arată că, înainte de declanșarea conflictului, din 28 februarie, România era traversată zilnic de zeci de zboruri între marile hub-uri din Golf — Dubai, Doha, Abu Dhabi — și destinații din Europa de Vest: Londra, Frankfurt, Amsterdam, Paris. Aceste aeronave nici nu aterizau în România, ci pur și simplu treceau prin spațiul aerian al României, respectiv FIR București (Flight Information Region), ca parte a rutelor de mare distanță Est–Vest.
După startul ostilităților, cu lansarea unor atacuri aeriene asupra Iranului, urmate de o escaladare rapidă în regiune. În câteva ore, spațiile aeriene ale Israelului, Iranului, Irakului, Siriei de Sud, Bahrainului și Qatarului s-au închis succesiv.
Traficul Europa–Orientul Mijlociu a scăzut cu 80% în prima zi, stabilizându-se ulterior la un nivel cu circa 59% mai mic față de normal. Astfel, în această perioadă, sunt aproximativ 800 de zboruri zilnice față de 2.000 în mod obișnuit.
Conform datelor Eurocontrol (raport European Aviation Trends, 31 martie 2026), numărul de survoluri a scăzut cu –19% pentru România — una dintre cele mai mari scăderi din Europa, alături de Turcia (–36%), Cipru (–29%) și Bulgaria (–17%).
Criza din Orientul Mijlociu i-a determinat pe operatori să redirecționeze traficul pe un coridor nordic, prin Turcia, Georgia, Azerbaidjan, ocolind Ucraina, Iranul și în mare parte Rusia; și un coridor sudic — prin Arabia Saudită și Oman.
Potrivit raportului citat, per ansamblu, la nivelul rețelei europene globale, traficul este în ușoară creștere față de 2025 (+2%), compensat de fluxuri mai mari spre Asia–Pacific (+23%), America de Nord (+21%) și Africa de Nord (+18%).
România beneficiază marginal de unele rerutări, cea mai semnificativă în ultimii ani fiind determinată de războiul din Ucraina, potrivit specialiștilor ROMATSA .
„Controlorii – Atrageți-i, prețuiți-i, păstrați-i”Conferința Anuală IFATCA, cel mai important forum profesional global dedicat aviației civile și siguranței traficului aerian, este organizată la București de RATCA în parteneriat cu ROMATSA, care funcționează ca o regie autonomă de interes național, în subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și cu o activitate derulată conform standardelor internaționale..
Tema ediției din acest an este „Controllers – Attract them, Value them, Keep them” – „Controlorii – Atrageți-i, prețuiți-i, păstrați-i”, ceea ce reflectă preocupările majore ale industriei privind atragerea, motivarea și menținerea personalului de control al traficului aerian, într-un context global în continuă schimbare.
IFATCA reunește peste 430 de participanți din asociații membre care reprezintă 130 de țări și este vocea globală a controlorilor de trafic aerian, o federație apolitică și non-profit, al cărei scop este promovarea siguranței, eficienței și continuității operaționale în navigația aeriană internațională.
Potrivit organizatorilor, conferința de la București reunește decidenți, manageri și experți tehnici din comunitatea profesională care operează efectiv sistemele de navigație aeriană la nivel mondial, oferind cadrul pentru schimb de experiență și soluții comune la provocările actuale ale sectorului — inclusiv reconfigurarea rutelor aeriene în contextul crizei din Orientul Mijlociu.
„Tema conferinței din acest an nu putea fi mai actuală și aș dori să dedic câteva minute pentru a explica de ce rezonează atât de profund cu cei dintre noi care conduc un furnizor de servicii de navigație aeriană (ANSP). Trăim într-o epocă a transformării digitale. Inteligență artificială, învățare automată, automatizare. Instrumentele devin tot mai puternice cu fiecare an care trece. Și totuși — iar acesta este punctul pe care vreau să îl subliniez clar astăzi — cel mai important activ al oricărui furnizor de servicii de navigație aeriană nu este un sistem. Nu este un software. Nu este un radar. Este un om. Este controlorul care stă la consolă la ora 2 dimineața, în condiții de vizibilitate redusă, cu trei aeronave care converg, exercitându-și judecata pe care niciun algoritm nu a fost încă certificat să o reproducă. Este mentorul cu experiență care transmite nu doar procedura, ci și instinctul profesional, generației următoare. Este echipa care rezistă sub presiune, pentru că membrii ei au încredere unii în alții. Țin să fiu atent aici, pentru că nu resping automatizarea. La ROMATSA, investim în sisteme moderne tocmai pentru că acestea reduc volumul de muncă și îmbunătățesc marjele de siguranță. Tehnologia nu înlocuiește acest lucru. În cel mai bun caz, tehnologia îl susține”, a declarat Adrian Cojoc, director general al ROMATSA, și dând România drept exemplu concret.
„ROMATSA a fost primul ANSP din lume care a implementat FF-ICE — standardul de nouă generație pentru schimbul de date de zbor, la care ICAO lucrează de ani de zile. Iar din 2019, controlorii noștri lucrează cu benzi electronice pentru zboruri. Nu un proiect-pilot. Nu un test. În operare reală, în fiecare zi. Menționez acest lucru nu pentru a ne lăuda — deși poate puțin — ci pentru a sublinia un aspect specific: acele implementări au reușit pentru că proprii noștri controlori au făcut parte din proces. Au fost instruiți, consultați și li s-a acordat încredere. Tehnologia s-a integrat bine pentru că oamenii erau pregătiți pentru ea. Nu poți implementa un sistem de nouă generație într-o organizație care nu a investit în egală măsură în oamenii săi. Am învățat asta. Merită spus cu voce tare”, a precizat șeful ROMATSA.
Experiența României„Este o conferință care a fost programată să aibă loc în România încă de acum doi ani. Conferințele internațional IFATCA se programează cu doi ani înainte, se depun mai multe oferte și se votează ce țară o va găzdui. Noi am început pregătire pentru ea din 2024”, a declarat Virgil Dinu, președintele Asociației Controlorilor Români de Trafic Aerian (RATCA), pentru Mediafax.
Toate continentele sunt reprezentate la evenimentul care are loc până inclusiv vineri, cele mai multe din Europa și America de Nord, dar și din Africa. Pentru reprezentanții asociațiilor africane, organizatorii au fost chiar nevoiți să ceară ajutorul Direcția consulare din Ministerul Afacerile Externe, care a rugat Germania să acorde vize Schengen celor veniți din țările în care România nu are ambasade pentru a le acorda vize.
„Aviația civilă este impactată de multe domenii, de conflicte, în ultimul timp de lipsă de personal și mai nou de dezvoltarea de sisteme noi bazate pe digitalizare. Nu este vorba de inteligență artificială, nu se pune problema de AI în controlul de trafic aerian pentru acesta nu suportă greșeală. Sistemele bazate pe inteligența artificială nu sunt suficient de bine definite și controlabile ca să poată furniza un serviciu fără eroare”, a explicat președintele RATCA.
„La aceste întâlniri organizate la nivel mondial unde participă control din toată lumea se pun în discuție problemele care apar și în general aceste probleme sunt comune și noi le discutăm aici și propunem soluții. Aceste soluții sunt centralizate de IFATCA și sunt discutate cu Asociația Internațională a Aviației Civile (ICAO), care este la Montreal, cu sediul foarte aproape de sediul IFATCA. Astfel, IFATCA vine cu niște propuneri de reglementări bazată de pe experiența controlorilor de trafic, pe care nu au de unde să o ia din altă parte și ICAO, împreună cu ceilalți utilizatori ai spațiului aerian le cântăresc și cad la un compromis pe reglementările care sunt apoi adoptate și aplicabile în toată lumea”, a explicat Virgil Dinu.
În actualul context geopolitic global, România este în poziția să împărtășească o vastă experiență, valoroasă la nivel european, după izbucnirea războiului din Ucraina.
„Cele mai mari provocări de obicei apar în momentul când apar conflicte regionale. Noi am simțit asta de patru ani de zile fiind în estul zonei de responsabilitate și a NATO, dar și de aviație civilă care este reprezentată EASA (European Union Aviation Safety Agency)cu sediul la Frankfurt și noi suntem la la limită de zonă. Aici impactul activităților militare este major, nu se întâmplă în toată Europa ce se întâmplă în spațiu aerian al României. Cum a spus și domnul general Mischie, colaborarea civilă și militară în România este un model de urmat și în celelalte țări. Noi am dezvoltat un model de colaborare civil-militară foarte flexibil și dinamic. Activitățile militare care se întâmplă în spațiul aerian al României concomitent cu a cu aviația civilă nu se întâmplă în celelalte țări din membre NATO din Europa, poate doar cele din flancul estic, Lituania, Letonia și Polonia”, a explicat președintele RATCA.
Potrivit acestuia, mai mult de atât, România are de gestionat și foarte multe zboruri militare aparținând celorlalte țări NATO, zilnic vin formații de avioane care participă la securizare a spațiului NATO din Franța, Italia, Turcia, Germania, și din celelalte țări NATO care desfășoară activități de zbor în spațiul aerian al României.
„Fluxurile de trafic aerian sunt direct influențate de zonele de conflict. Când a apărut conflictul din Ucraina acum patru ani tot traficul din Europa s-a canalizat către sud-estul continentului. Mai recent de acum doi ani când Europa a intrat într-o dispută cu Rusia pe traficul aerian, companiile aeriene europene nu mai zboară peste Rusia și atunci toate au venit și zboară către sud pentru destinație ca și China, Hong Kong, Tailanda, Coreea, care zburau peste Rusia, acum toate vin și zboară spre sud pe România, Turcia, Azerbaidjan, Georgia au fost nevoite să găsească o nouă rută”, a detaliat Virgil Dinu.
Pe de altă parte, România a pierdut în prezent din rerutarea traficului și implicit venituri din încasările, pe unități de zbor, cuvenite pentru tranzitarea spațiului său aerian.
„La fel, conflictul din Orientul Mijlociu a influențat în mod major activitățile de aviație civilă în Europa, o perturbare majoră pentru că au fost influențate niște companii din Orientul Mijlociu care aveau un număr foarte mare de zboruri, dar și alte companii europene cu zboruri către Orient. Așteptăm să vedem odată cu închiderea conflictului, când o avea loc, cum se vor reorienta fluxurile de trafic. Toate aceste distrubări produc interferențe majore cu sistemul de monitorizare a traficului aerian (ATM), pentru că noi trebuie să ne adaptăm constant la aceste schimbări. Nu știi de pe o săptămână pe alta unde se vor muta fluxurile de trafic, nu știm intensitate activităților militare, cu acele zboruri în plus ale aviației Statelor Unite către aeroporturile din România și activitățile pe care și le planifică, noi aflăm tipul de aceste activități în ultimă instanță, suntem anunțați ultimii despre ele. Avem o colaborare foarte bună civilă-militară, dar la nivel de NATO către partea civilă informația vine mai greu”, a explicat președintela RATCA.
În cazul traficul aerian în urma războiul din Ucraina, acesta a crescut, potrivit lui Virgil Dinu, cu aproximativ 10% în fiecare an timp de trei ani, inclusiv în primele luni din 2026, înainte de startul crizei din Orientul Mijlociu față de același interval din 2025.
„Odată cu terminarea conflictului din Golf traficul aerian va reveni la vechile pentru că sunt cele mai scurte și pentru că noile traiecte pe care le-au luat peste Cairo, Cipru nu le asigură suficientă capacitate, nu asigură suficiente culoare de zbor. Ei nu vor putea susține pe pe termen lung această activitate de zbor. N-au cum, este imposibil. La un moment dat vor trebui să introducă restricții de trafic aerian din cauză că nu au suficientă capacitate. Și atunci este absolut normal că odată cu terminarea conflictului și redeschidere a spațiului peste Irak, companiile aeriene își vor relua vechile traiecte, cu siguranță, pentru că este cel mai scurt traiect și pe acolo este cel mai bine de zburat”, a conchis Virgil Dinu.
Efecte în lanțFrederic Deleau, vicepreședinte executiv pentru Europa al IFATCA, a detaliat într-o discuție cu reporterul Mediafax, cele mai recente provocări pentru aviația civilă, dar și potențiale consecințe ale prelungirii conflictului pe termen mai lung.
Frederic Deleau este controlor de trafic aerian activ la Maastricht, iar în cadrul IFATCA, deține până la sfârșitul săptămânii, calitate de vicepreședinte executiv pentru Europa. „Așadar, în ultimii șase ani am fost responsabil de 41 de țări și, practic, am gestionat activitatea desfășurată în numele IFATCA în Europa, în regiunea europeană, așadar rolul meu particular este mai degrabă unul politic și de management la nivel înalt, deoarece suntem ajutați de colegi fantastici, voluntari, toți sunt voluntari care și-au dedicat viața profesiei lor, este o profesie minunată, desigur, și ei sunt cei care practic fac toată munca participând la întâlniri, oferind expertiză, asigurându-se că menținem zborurile cât mai sigure posibil și că avansăm cu evoluția tehnologică, dar și cu tot ceea ce este necesar în ceea ce privește reglementările pentru a menține totul în siguranță”, a detaliat oficialul IFATCA.
„În primul rând, trebuie să le mulțumesc din nou colegilor mei din România, pentru că au suportat un impact mare asupra schimbării traficului care a avut loc din cauza conflictelor din Ucraina. În prezent, folosim doar aproximativ 80% din rețea din cauza impactului conflictului din Ucraina. Evident, ori de câte ori există zone de conflict în apropierea zonei noastre, acest lucru are un impact asupra fluxurilor de trafic. Și uneori se întâmplă zilnic ca aeronavele să se schimbe dintr-o poziție în alta în cadrul rețelei, nu doar pentru că există mai multă sau mai puțină capacitate sau pentru că există vreme, care influențează și ea mult modul în care circulă traficul, ci în principal, în acest moment, structural, avem o problemă cu rețeaua”, a declarat Frederic Deleau.
Vicepreședinte executiv pentru Europa al IFATCA a explicat cum s-au schimbat rutele în contextul conflictelor.
„Nu avem suficientă capacitate. Avem o cerere (fluxuri – n.r.) mult mai mare decât înainte. Avem toate redirecționările deoarece rutele nordice care mergeau între Europa și Orientul Îndepărtat, în special partea de nord, cum ar fi China, Japonia, Coreea, treceau peste Rusia, iar aceste rute nu mai sunt utilizate de companiile occidentale. Așadar, sunt redirecționate și trec prin România, Bulgaria și Axa de Sud-Est, apoi trec în principal prin Turcia. Deci, vă puteți imagina că acum ceea ce se întâmplă cu conflictul din Golf are un impact direct asupra fluxurilor din Europa, pe unde intră și pe unde ies aeronavele”, a explicat oficialul IFATCA.
„Cea mai recentă problemă cu care ne-am putea confrunta este durata conflictului din Golf. Dacă acest conflict persistă, Strâmtoarea Ormuz fiind închisă, am putea începe să vedem restricții asupra combustibilului pentru avioane, care provine într-un anumit procent din regiunea Golfului. Deși Europa are rezerve de urgență și încearcă, de asemenea, să se asigure de noi aprovizionări cu combustibil din Statele Unite și Nigeria, de exemplu, acest lucru s-ar putea să nu fie suficient pentru a garanta că, în cazul în care conflictul continuă, vom avea suficient combustibil pentru toate zborurile, ca să nu mai punem la socoteală faptul că prețul combustibilului s-a dublat față de februarie, ceea ce ar putea avea, de asemenea, un impact asupra prețurilor pe care clienții le plătesc pentru bilete, ceea ce se traduce evident pentru companiile aeriene în revizuirea numărului de zboruri pe care doresc să le aibă și al rutelor pe care doresc să le zboare, deoarece nu este sustenabil pe termen lung să piardă bani pe anumite rute”, a explicat Frederic Deleau.
În perspectivă, situația este estimată să ducă la reducerea veniturilor furnizorilor de servicii de navigație aeriană.
„Așadar, ar putea exista din nou o modificare a legilor și o modificare a veniturilor pentru furnizorii de servicii de transport aerian (ANSP), deoarece, după cum probabil știți, ANSPS sau furnizorii de servicii la nivel local și național sunt practic plătiți din taxele pe care le colectează de la companiile aeriene. Deci, cu cât sunt mai puține zboruri, cu atât vor intra mai puțini bani și există investiții care se fac pe baza bugetelor pe mai mulți ani, ceea ce înseamnă că, la un moment dat, ar putea exista o… O problemă de lichiditate pentru acești furnizori de servicii de navigație aeriană (ANSP), ceea ce s-ar putea traduce în investiții mai mici și mai puțină instruire. Sper că nu. Sper că toată lumea a învățat lecțiile din trecutul recent, și anume din COVID, care a fost cea mai mare criză pe care am cunoscut-o în aviație, cu excepția celui de-al Doilea Război Mondial, dar sper că aceleași greșeli nu se vor repeta și nu vom vedea acest nou ciclu de restricții care va avea un impact cinci, șase, șapte ani mai târziu, deoarece industria noastră are nevoie de mult timp. Inerția este destul de lentă, dar ar putea avea un impact asupra capacității de a furniza serviciul. Siguranța este întotdeauna cea mai mare prioritate. Stabilitatea este foarte importantă pentru noi, apoi eficiența. Evident, dacă nu avem suficiente investiții la un moment dat, s-ar putea să nu fim la fel de eficienți pe cât am putea fi”, a spus oficialul IFATCA.
Nu în ultimul rând, chiar dacă acum cerere este ridicată, potențialii pasageri a putea să își reconsidere planurile de călătorie dacă prețurile ating cote nesustenabile, explică Frederic Deleau.
„Există cerere (de zboruri – n.r.). Ori de câte ori zbori în zilele noastre, vezi aeroporturi aglomerate și majoritatea zborurilor sunt pline pentru că oamenii vor să călătorească, dar există întotdeauna un preț și un preț maxim până în momentul în care acesta va avea un impact asupra fluxurilor. Deci, depinde de companiile aeriene, dacă acestea sunt capabile să umple avioanele la un preț rezonabil, astfel încât să aibă practic un beneficiu pentru acest zbor. Dacă nu, sperăm că nicio companie aeriană nu va da faliment, practic din cauza acestei crize, deoarece prețul combustibilului reprezintă aproximativ 30% din costul zborului, în funcție de modelul despre care vorbim – evident, anumite modele, cum ar fi cele low-cost, au un procent diferit din baza de cost pentru zboruri – ceea ce înseamnă că, cu cât costul combustibilului este mai mare, cu atât are un impact mai mare asupra costului total al zborurilor”, a conchis oficialul IFATCA în discuția cu reporterul Mediafax.
Impactul economic al aviației în România și la nivel globalPotrivit datelor Ministerului Transporturilor, reprezentat la eveniment de secretarul de stat Ionel Scrioșteanu, la nivel mondial, sectorul aviației și turismul facilitat de acesta au contribuit în 2023 cu 4,1 trilioane USD la PIB-ul global și au susținut 86,5 milioane de locuri de muncă, potrivit raportului „Aviation: Benefits Beyond Borders (ABBB)”, 2024, Air Transport Action Group (ATAG) în parteneriat cu Oxford Economics Aviation.
În același an, 4,4 miliarde de pasageri au călătorit pe peste 35,3 milioane de zboruri comerciale — peste 12 milioane de pasageri zilnic — printr-o rețea de 1.138 de companii aeriene, 67.300 de rute și 4.072 de aeroporturi, susținută de 162 de furnizori de servicii de navigație aeriană. Asd-europe
În România, așa cum arată raportul Raport IATA 2024 27.900 de persoane sunt angajate direct în aviație, generând 966,1 milioane USD producție economică, egal cu 0,3% din PIB. Incluzând lanțul de aprovizionare, cheltuielile angajaților și turismul, impactul total ajunge la 6,0 miliarde USD contribuție la PIB și 161.800 de locuri de muncă — reprezentând 1,7% din PIB.
Prin aeroporturile din România au fost transportate în 2023 52.200 de tone de marfă aeriană, România ocupând locul 73 ca piață de cargo aerian, dar locul 38 ca piață comercială globală — un decalaj care indică potențial neexploatat în componenta aeriană a comerțului exterior.
Traficul internațional reprezintă 92% din totalul plecărilor din România — 11,1 milioane de plecări în 2023 — prin 191 de zboruri internaționale zilnice către 36 de țări conectate direct. Din 2014, indexul de conectivitate internațională al României a crescut cu 57% în Europa și cu 300% față de restul lumii.
„N-aș vrea să dau niciun nume, pentru că în secunda următoare o să spună că este marioneta noastră. Indiferent cine. Chiar nu contează”, a spus Vasilescu, întrebată despre liberalul care ar putea să conducă un guvern din care și PSD să facă parte.
Întrebat de moderatoare despre posibilitatea ca Ciprian Ciucu să constituie o posibilă propunere de premier, Vasilescu a răspuns:
„Domnul Ciucu e Primar General, mi-e greu să cred că pleacă de acolo. Da, e mai greu, dar nu-i imposibil. Da, mi-e greu să cred.
Cred că am putea să ne înțelegem și cu domnul Ciucu. Nu cred că ar fi o problemă. Eu lucrez foarte bine cu el, să știți, la Asociația Municipiilor din România”, a declarat Vasilescu.
Întrebată dacă Ciucu ar fi mai bun în locul lui Ilie Bolojan, după atacurile la adresa PSD, Lia Olguța Vasilescu a declarat:
„Da, încă odată, atacurile sunt normale în politică să existe. Până la un anumit moment și când ești într-o anumită funcție, când tu ești prim-ministru și știi că totuși depinzi de votul nostru, care este jumătate din coaliție, nu-ți permiți să faci asemenea atacuri suburbane”, a declarat Vasilescu.
Întrebată dacă există vreun scenariu rău pentru PSD, Vasilescu a infirmat. „Nu există niciun scenariu rău. Suntem pregătiți pentru absolut toate variantele. Fie că este vorba de opoziție, fie că este vorba de alegere anticipată, fie că este vorba de o intrare la guvernare”, a conchis Vasilescu.
Grindeanu a afirmat că i-ar recomanda lui Ilie Bolojan „să-și reducă tonalitatea”, susținând că existența unei majorități pro-europene în Parlament este „aproape imposibilă” fără PSD. Liderul social-democrat a comparat actuala situație cu tensiunile apărute după alegerile europarlamentare din 2024, când, potrivit acestuia, înțelegerile politice dintre PSD și PNL au fost încălcate, iar cele două partide au intrat într-un conflict care le-a costat politic.
„Mi se pare că în acest moment Ilie Bolojan își dorește să intre în acest scenariu. N-am să-i răspund în acest mod”, a spus Grindeanu, adăugând că mandatul politic al actualului premier „s-a încheiat”, iar acest lucru ar fi indicat, în opinia sa, de evoluțiile macroeconomice.
Potrivit lui Grindeanu, PSD așteaptă consultările anunțate de președinte la Cotroceni, care ar urma să aibă loc „mâine sau poimâine”, pentru a vedea dacă se conturează rapid o soluție politică. El a precizat că partidul ia în calcul două variante: fie intrarea într-o nouă majoritate, cu „un alt prim-ministru”, fie trecerea în opoziție.
„Ori avem o majoritate care dă un alt prim-ministru, ori Partidul Social-Democrat trece în opoziție”, a declarat liderul PSD, subliniind că, în acest al doilea scenariu, social-democrații nu vor mai avea reprezentanți nici în Guvern, nici în eșaloanele administrative.
Întrebat până cât vor mai rămâne în funcție cei șase membri PSD din Cabinetul Bolojan, Grindeanu a răspuns că aceștia își vor depune demisiile imediat după încheierea primei etape a consultărilor, dacă nu va exista o soluție politică rapidă. El a exclus varianta unei amânări dincolo de acel moment.
Liderul social-democrat a comentat și informațiile potrivit cărora Ilie Bolojan ar fi pregătit să înlocuiască rapid reprezentanții PSD din conducerea administrativă a țării după eventualele demisii. Grindeanu a spus că partidul și-a asumat deja consecințele deciziei: fie rămâne la guvernare în altă formulă, fie trece complet în opoziție.
În același timp, Grindeanu a avertizat că, dacă nu se va contura rapid o soluție după consultările de la Cotroceni, PSD ia în calcul inclusiv depunerea unei moțiuni de cenzură. El a spus că nu și-ar dori prelungirea unei perioade de interimat și că, indiferent dacă PSD va fi la putere sau în opoziție, actuala criză politică trebuie închisă cât mai repede.
Premierul Ilie Bolojan a spus că a luat act de decizia PSD, despre care spune că este „complet greșită și iresponsabilă” față de România, nu față de o persoană.
„Înseamnă periclitarea finanțelorlor țării, aruncarea în aer a guvernării”, a spus Bolojan.
El a precizat, referindu-se la PSD, că „este total anormal să încerci să fii parte a decizei, dar să fugi de răspunderea deciziilor pe care le iei”.
„Sunt câteva lucruri care în toată această perioadă nu au fost negociabile și nu cred că trebuie să fie negociabile nici în perioada următoare, pentru că este singura condiție pentru a crea condiții pentru dezvoltare pentru cetățenii țării noastre: să reducem risipa, să facem un stat mai eficient, să susținem investițiile prin atragerea fondurilor europene și să guvernăm corect și cinstit pentru cetățenii țării noastre. Orice s-a întâmplat în aceste zile, practic arată că PSD nu este de acord cu aceste principii”, a declarat premierul.
Marți, ședință la PNLEl adaugă că decizia este iresponsabilă „ținând cont și de contextul internațional”: „Pentru că avem o suprapunere de crize, care înseamnă că pe lângă problemele care vin din stagnarea economiei europene din ultimii ani, avem criza generată de războiul din Golf. Avem problemele noastre de deficit și orice om de stat care se consideră responsabil în această perioadă caută să-și întărească țara și economia și nu să o slăbească așa cum se întâmplă prin deciziile pe care le-a luat PSD-ul”.
„Vom continua să asigurăm guvernarea țării în așa fel încât să trecem cu bine peste această perioadă”, a adăugat premierul.
Bolojan a anunțat că marți va fi o ședință a Biroului extins al PNL, unde vor fi luate decizii.
Președintele Trump a declarat luni dimineață că un acord de pace cu Iranul va fi semnat „astăzi” la Islamabad și că vicepreședintele Vance era pe drum.
Numai că Vance era încă la Washington, așteptând un semnal de la Teheran înainte de a se îmbarca în avion – un semn al incertitudinii profunde cu privire la ce se va întâmpla în continuare.
Axios dezvăluie că „Trump vrea ca războiul să se încheie acum, în termenii săi. Dar mai este doar o zi până la expirarea armistițiului, Iranul controlează încă Strâmtoarea Ormuz, iar părțile nu au reușit până acum să stabilească nici măcar o întâlnire. Prin urmare, războiul s-ar putea afla în pragul unei expansiuni masive”.
11 April 2026, US, Washington: US President Donald Trump speaks to the media prior to boarding Marine One on the South Lawn of the White House. Photo: Andrew Leyden/ZUMA Press Wire/dpa
„Trump vrea să se termine. Nu-i place că Iranul menține controlul asupra Strâmtorii”„Vrea să se termine. Nu-i place că Iranul își menține [controlul asupra strâmtorii] peste Orientul Mijlociu. Nu-i place că ne țin asta sub control. Nu mai vrea să lupte. Dar o va face dacă simte că trebuie”, a declarat un oficial al administrației pentru Axios.
Săptămâna trecută s-au înregistrat progrese reale în negocieri. Începând de vineri, declarațiile optimiste ale lui Trump privind pacea iminentă păreau plauzibile.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, tocmai declarase strâmtoarea „complet deschisă”. Piețele globale erau încântate.
A fost nevoie de doar 24 de ore pentru ca situația să revină în pragul războiului.
La câteva ore după ce Araghchi a declarat strâmtoarea deschisă sâmbătă, Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a tras asupra petrolierelor care încercau să o traverseze, invocând reticența lui Trump de a-și ridica propria blocadă.
Oficialii americani au văzut asta ca o dovadă a unei diviziuni între președintele Parlamentului, Mohammad-Bagher Ghalibaf, și comandantul IRGC, generalul Ahmad Vahidi.
„Am crezut că negociază cu oamenii potriviți, că ajunseseră la cocktailul a ceea ce conveniseră, la ceea ce putea fi anunțat”, a declarat un oficial superior al administrației. „Dar ceea ce s-a întâmplat este că echipa iraniană s-a întors, iar IRGC și acești oameni au spus «oh, nu, nu. Nu vorbiți în numele nostru».”
„Nu suntem siguri cine este la conducere”„Acum există o diviziune reală între aceste facțiuni și nu suntem siguri cine va câștiga. Sperăm că echipa cu care am negociat o va face”, a spus oficialul.
Un al doilea oficial american a declarat pentru Axios: „Nu suntem siguri cine este la conducere și nici ei. Asta se va rezolva de la sine.”
Duminică, 24 de ore mai târziu, SUA au escaladat atacurile, trăgând asupra unei nave de marfă sub pavilion iranian și confiscând-o în afara strâmtorii din Golful Oman.
Comentariile repetate ale lui Trump au amplificat confuzia, acesta oscilând între amenințări, optimism și lipsă de onestitate.
În timp ce negociatorii ofereau 20 de miliarde de dolari în fonduri înghețate pentru stocul de uraniu al Iranului și discutau despre un moratoriu temporar asupra îmbogățirii. Iar Trump le-a spus mai multor reporteri că Iranul a fost de acord să renunțe la uraniu și la îmbogățire.
Declarații contradictoriiWASHINGTON, DC – APRIL 10: President Donald Trump and Eric Trump, executive vice president of Trump Organization Inc., walk to Marine One on the South Lawn of the White House, on Friday, April 10, 2026 in Washington, DC. President Donald Trump is traveling to his winery in Charlottesville, Virginia. (Photo by Al Drago for The Washington Post)
Când negocierile au intrat pe o pantă dificilă, Trump a făcut o serie de declarații contradictorii despre cine din echipa sa urma să meargă în Pakistan și când. Mai întâi Vance nu mergea – apoi mergea, apoi era în aer, apoi nu. Între timp, partea iraniană a rămas neangajată.
Pe fondul declarațiilor sale conform cărora un acord era aproape, Trump a amenințat și cu distrugerea podurilor și centralelor electrice din Iran.
Teheranul bănuia că aceasta era adevărata sa intenție, iar diplomația nu era decât o acoperire pentru un atac surpriză.
„Respectarea angajamentelor este baza unui dialog semnificativ”, a scris luni președintele iranian Masoud Pezeshkian pe X.
Există o neîncredere istorică profundă a Iranului în negocieri„O neîncredere istorică profundă în Iran față de conduita guvernului american rămâne, în timp ce semnalele neconstructive și contradictorii din partea oficialilor americani transmit un mesaj amar; aceștia cer capitularea Iranului. Iranienii nu se supun forței”, arată Axios.
Mediatorii pakistanezi au încercat să repună procesul pe drumul cel bun și au transmis propuneri între părți.
Cel mai recent proiect acoperă „sancțiuni, îmbogățire, bani, materialul nuclear, viitorul”, a declarat oficialul de rang înalt.
În ciuda afirmațiilor lui Trump, iranienii nu au fost de acord în niciun moment să renunțe definitiv la îmbogățire. „Este undeva între «nu vom construi o armă nucleară» și «nu vom îmbogăți în țara noastră» și «nu vom atinge nimic timp de 5, 10, 15 ani»”, a explicat oficialul.
Deși Trump insistă că nu o va face, oficialii administrației spun că probabil ar dezgheța fondurile iraniene pentru o înțelegere corectă. Unul dintre ei a spus că guvernul iranian este „falimentar”, adăugând: „Ei vor bani, acces la banii lor. Vor ridicarea sancțiunilor.”
„Am dori să menținem anumite condiții, în special în ceea ce privește îmbogățirea viitoare și deschiderea strâmtorii și, poate, obținerea prafului. Dar suntem încă pregătiți să obținem praful noi înșine.”
Echipa lui Trump consideră că Iranul suferă de o presiune economică intensă ca urmare a blocadei: „Credem că nu pot supraviețui acestui lucru. Devastarea economică este reală. Perșii sunt duri și stoici. Dar este mult”.
„Suntem optimiști. Perioada de timp ar putea fi prea optimistă. De aceea vedem discuții despre măsuri provizorii pe frontul economic, cum ar fi deschiderea unei benzi de trecere prin strâmtoare.”
„Până acum nu s-a ajuns la punctul în care Donald Trump a spus să o facem. Și nu este în punctul în care să spună că este cu rea-credință și că vom începe să aruncăm bombe”, a spus oficialul.
O nouă campanie militară?
Trump și echipa sa discută acum cum ar arăta o nouă campanie militară, inclusiv dacă să încerce să cucerească insula strategică Kharg.
Trump spusese că bombardamentele care au început pe 28 februarie se vor încheia în șase săptămâni și s-a asigurat că respectă termenul limită. Dar este posibil ca aceasta să fi fost „doar prima fază”, a spus oficialul.
„Suntem acum în a doua fază. Dacă faza trei este mai multe bombardamente sau un acord de pace, depinde de iranieni.”
Datorită publicației Comisiei Europene se va putea vedea dacă și în ce măsură politica fiscală poloneză se evidențiază în Europa, notează publicația poloneză. În prezent, se poate însă formula deja teza că, din punctul de vedere al creșterii deficitului, Polonia se află în avangarda Uniunii Europene, deși țara noastră continuă să poarte coroana de regină a deficitului bugetar. Cel mai probabil Polonia nu va ocupa primul loc, dar se află pe o direcție clară în această zonă, scrie Warsaw Journal.
Cum arată finanțele în unele state ale UE este deja parțial cunoscut, pentru că nu doar GUS a publicat datele. România, până acum lider în materie de relaxare bugetară, a raportat date parțiale privind deficitul bugetar cash. Acesta a fost de circa 7,7% din PIB și cu siguranță nu este imaginea completă, deoarece acest indicator nu arată întregul tablou.
În anul precedent, Ministerul Finanțelor din România a raportat că deficitul a ajuns la 8,7% din PIB, însă ulterior s-a dovedit că deficitul întregului sector al finanțelor publice a fost de 9,3% din PIB.
România nu a reușit să ajungă din urmă Polonia, ceea ce se vede și în datele trimestriale. Deși cele mai recente date disponibile sunt pentru trimestrul al treilea din 2025, pe baza lor se poate estima ordinul de mărime. După trimestrul al treilea, deficitul calculat pentru întreg anul era în Polonia de 7% din PIB, iar în România de 8,6% din PIB.
Situația deficitului României
Deficitul mare de la începutul lunii aprilie a fost o surpriză. Ministerul Finanțelor, prezentând proiectul bugetului pe acest an, a recunoscut că deficitul va crește, dar nu a anticipat o asemenea amploare. Comisia Europeană, de asemenea, nu a estimat corect, prognozând în toamnă un deficit de 6,8% din PIB.
Rezultatul de 7,2% din PIB este unul dintre cele mai mari deficite din istorie, cu diferența că în trecut Polonia a înregistrat astfel de niveluri în perioade de criză, iar de această dată nu a existat o criză. Dimpotrivă, economia a crescut într-un ritm solid, cu un PIB în creștere de 3,6%.
Ministerul Finanțelor explică situația prin creșterea puternică a cheltuielilor, la care veniturile nu țin pasul. În primul rând este vorba despre cheltuieli pentru apărare. Dar și cheltuielile sociale sunt mai mari ca niciodată. Actualul guvern a preluat toate transferurile sociale de la predecesori, adăugând câteva proprii, precum programul „Aktywny rodzic” sau renta de văduv.
Efectul este că cheltuielile sociale reprezintă în prezent 17,3% din PIB, față de puțin peste 14% în urmă cu câțiva ani.
„Toate cheltuielile pe care le numim sociale au atins cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani”, a recunoscut în Sejm viceministrul finanțelor Jurand Drop.
În plus, bugetul este tot mai împovărat de costul datoriei. Pe de o parte, dobânzile rămân ridicate în Polonia comparativ cu alte țări, în ciuda reducerilor recente ale dobânzilor. Pe de altă parte, odată cu deficitul tot mai mare crește și datoria, și va continua să crească.
Economiștii de la PKO BP au calculat că pentru a opri acest proces ar fi necesară o consolidare fiscală de 4,5% din PIB, lucru puțin probabil.
Conform datelor GUS, datoria calculată după metodologia UE este deja de 59,7% din PIB. Datoria publică statală, asupra căreia se aplică limita constituțională, este mai mică datorită fondurilor din afara bugetului, însă și pentru aceasta prognozele sunt negative. Majoritatea experților consideră că bariera constituțională va fi depășită în decurs de un deceniu.
Germania păstrează disciplina, Portugalia are excedentÎnainte ca Comisia Europeană să publice statisticile de primăvară, se pot trage deja câteva concluzii.
Dintre cele zece țări cu date preliminare pentru 2025, doar Portugalia și Spania au redus simultan atât deficitul, cât și datoria raportată la PIB. Portugalia a înregistrat chiar un excedent de 0,7% din PIB, iar finanțele sale publice au fost pe plus pentru al doilea an consecutiv.
Deficitul a scăzut și în Italia, deși nu suficient pentru ca datoria să înceapă să scadă. Datoria rămâne mult peste 100% din PIB, iar în 2025 a ajuns la 137,1% din PIB, cu un deficit de 3,1%.
Guvernul de la Roma nu a reușit să coboare sub pragul de 3% din PIB pentru a ieși din procedura de deficit excesiv, la fel ca Polonia. În afara Poloniei, deficitul a crescut în Belgia și Olanda. Creșterea deficitului în Belgia a fost deosebit de mare, de la 4,4% din PIB la 5,3%, cu o datorie de 107% din PIB.
O atenție deosebită merită însă situația finanțelor publice din Germania. Cancelarul Franz Merz și partidul său CDU au venit la putere cu un program de creștere a cheltuielilor publice. Totuși, impulsul fiscal nu se vede încă în finanțele publice germane. Deficitul a fost de 2,7% din PIB, identic cu 2024.
Datoria Germaniei a depășit 60% din PIB, iar Sondervermögen, un fond special din afara bugetului pentru investiții, inclusiv în Bundeswehr, abia începe să funcționeze.
Potrivit Comisiei Europene, deficitul Germaniei ar urma să crească la 3,1% din PIB în 2026. Totuși, relaxarea bugetară întâmpină o reacție socială neobișnuită, iar cuvântul „Sondervermögen” a fost ales „anticuvântul anului 2025” în Germania, fiind perceput ca sinonim cu ascunderea datoriei.
Ponta a afirmat că nu a susținut actuala formulă guvernamentală încă de la început, motivând că o coabitare între PSD și USR nu avea cum să funcționeze. Potrivit fostului lider al PSD, cele două formațiuni sunt incompatibile politic, iar prezența USR la putere ar fi afectat direct poziția PSD în coaliție.
„Eu nu am votat acest guvern și am explicat și de ce: PSD cu USR nu au cum să facă ceva bun, sunt ca și câinele cu pisica. Domnul Bolojan nu e genul de om care să aibă răbdare să facă pace, iar guvernarea a fost foarte rea în ultimele nouă luni. Pentru PSD, să stea într-un guvern unde toate deciziile și toată puterea sunt la dușmanul lor, USR, care e al patrulea partid al României, e ceva greșit, care îi va costa, nu doar electoral. (…) Eu cred că decizia era normală și necesară”, a declarat Victor Ponta.
Fostul premier a criticat dur și construcția politică din spatele actualei majorități, susținând că includerea USR în ecuația guvernării a dus inevitabil la destrămarea coaliției. În opinia sa, PSD, în calitate de principal partid parlamentar, nu avea de ce să accepte o formulă în care influența decizională ar fi fost deținută de un adversar politic cu o susținere electorală mai redusă.
În același context, Victor Ponta a spus că ieșirea din criza politică depinde în mare măsură de deciziile pe care le va lua președintele Nicușor Dan. El a susținut că șeful statului are un rol esențial în identificarea unei noi formule de guvernare, mai ales într-un moment complicat atât pe plan intern, cât și extern.
„Nu știu ce va face președintele Nicușor Dan, nu știu ce va face AUR, care joacă foarte bine. AUR e în opoziție, pe primul loc în sondaje, probabil va câștiga următoarele alegeri, nu are de ce să ajute nici PSD, nici PNL. Problema este dacă Nicușor Dan, care a forțat această alianță împotriva naturii, va găsi o formulă de guvernare. E greșit să susții un guvern cu 20 la sută. Peste criza noastră internă, se suprapune criza externă, care ne va afecta foarte tare. Barilul a ajuns azi la 120 de dolari și noi nu suntem în stare să facem nimic”, a spus Ponta.
