Pe 10 august 2019, la ora 8:16 dimineața, un utilizator anonim a scris pe 4chan: „Epstein a murit acum o oră, spânzurat. Faceți o captură de ecran”.
Postarea a apărut cu 38 de minute înainte ca ABC News să confirme moartea lui Jeffrey Epstein. Acesta era deținut la Metropolitan Correctional Center din Manhattan, în așteptarea procesului pentru trafic sexual, scrie Express.
FBI a investigat, fără rezultatDocumentele recent publicate de Departamentul de Justiție al SUA arată că FBI a încercat să identifice sursa scurgerii. La patru zile după postare, autoritățile au citat platforma 4chan pentru a obține adresa IP a utilizatorului.
Au fost emise citații și către AT&T și T-Mobile. AT&T a răspuns că nu păstrează înregistrări care să lege dispozitive specifice de adrese IP dinamice. Răspunsul T-Mobile nu a fost inclus în dosare.
Cine era utilizatorulPersoana a făcut patru postări în total. A folosit terminologie medicală, susținând că Epstein a fost intubat, perfuzat cu fluide și transportat la o cameră de urgență din sudul Manhattanului.
Într-o postare ulterior ștearsă, utilizatorul specula că trupul lui Epstein ar fi putut fi înlocuit cu altul. „Băieți, tremur în acest moment, dar cred că l-au înlocuit”, scria acesta.
Ancheta, închisă fără rezultatProcurorii federali din Manhattan au confirmat că nu au reușit să identifice autorul postărilor. „Autorul a utilizat o adresă IP dinamică și, prin urmare, înregistrările obținute nu au dezvăluit identitatea acestuia”, se arată într-o scrisoare oficială.
Epstein a fost găsit mort în celula sa pe 10 august 2019. Moartea sa a fost clasificată drept sinucidere prin spânzurare.
De ani de zile, cercetătorii și liderii din industrie au încercat să găsească modalități de a transforma aceste hidrocarburi simple direct în substanțe chimice utile, în loc să le ardă, potrivit Science Daily.
Provocarea constă în faptul că metanul și gazele similare sunt extrem de stabile și nu reacționează ușor, ceea ce a limitat utilizarea lor ca materii prime durabile pentru producție.
O echipă de cercetători condusă de Martín Fañanás de la Centrul de Cercetare în Chimie Biologică și Materiale Moleculare (CiQUS) de la Universitatea din Santiago de Compostela a dezvoltat acum o nouă metodă de transformare a metanului și a altor componente ale gazului natural în „blocuri de construcție” chimice versatile, care pot fi utilizate pentru fabricarea de produse de mare valoare, inclusiv produse farmaceutice.
Studiul marchează un pas important către o economie chimică mai durabilă și circulară.
Într-o demonstrație istorică, echipa CiQUS a sintetizat pentru prima dată un compus bioactiv direct din metan. Compusul, dimestrolul, este un estrogen nesteroidian utilizat în terapia hormonală.
Producerea unei molecule atât de complexe din metan evidențiază potențialul acestei abordări de a transforma un gaz abundent și ieftin în substanțe chimice sofisticate și importante din punct de vedere comercial.
Activarea metanuluiCercetătorii s-au concentrat pe o reacție cunoscută sub numele de alilare. Acest proces atașează un mic fragment chimic numit grup alilic la o moleculă de gaz, conferindu-i efectiv un „mâner” funcțional (un grup alilic) pe care chimiștii îl pot utiliza în etapele ulterioare.
Cu acest mâner în poziție, molecula modificată poate fi transformată într-o gamă largă de produse, de la ingrediente farmaceutice la produse chimice industriale obișnuite.
Un obstacol major a fost tendința sistemului catalitic de a declanșa reacții de clorurare nedorite, care au creat produse secundare și au redus eficiența. Controlul acestor reacții secundare era esențial pentru ca procesul să fie practic.
Catalizatorul de fier personalizat controlează radicalii liberiPentru a rezolva această problemă, echipa a proiectat un catalizator supramolecular specializat.
Catalizatorul gestionează cu atenție intermediarii radicali foarte reactivi, astfel încât aceștia să determine transformarea dorită fără a provoca reacții secundare nedorite.
Fotocataliză durabilă folosind fier și lumină LEDDincolo de precizia sa chimică, metoda se remarcă și prin avantajele sale ecologice. Se bazează pe fier, care este ieftin, disponibil pe scară largă și mult mai puțin toxic decât metalele rare și prețioase utilizate adesea în chimia catalitică. Reacția se desfășoară la temperaturi și presiuni relativ moderate și este alimentată de lumină LED. Împreună, aceste caracteristici reduc consumul de energie și impactul asupra mediului.
Această descoperire face parte dintr-un efort de cercetare mai amplu susținut de Consiliul European pentru Cercetare (CEC), care vizează transformarea componentelor primare ale gazelor naturale în substanțe chimice mai valoroase.
Către o economie chimică circularăConversia gazelor naturale în intermediari chimici flexibili ar putea extinde opțiunile industriale și reduce treptat dependența de materiile prime petrochimice tradiționale. Cercetarea beneficiază de mediul științific puternic de la CiQUS, care deține acreditarea CIGUS din partea guvernului galician, ca recunoaștere a excelenței și impactului său în domeniul cercetării.
Centrul primește, de asemenea, finanțare importantă din partea Uniunii Europene prin Programul Galicia FEDER 2021-2027, care sprijină progresul științific cu un potențial clar de transfer tehnologic și beneficii socioeconomice mai ample.
Noul termen până la care Lukoil trebuie să își vândă activele globale, dacă nu vrea să suporte sancțiunile SUA este 1 aprilie, decizie fiin anunțată joi după-amiază, cu mai puțin de două zile înaintea expirării termenului actual.
De amintit că, după mai multe prorogări, pe 28 februarie expiră actuala „păsuire” în cazul în care gigantul rus nu își vinde activele, iar data până la care sunt exceptate benzinăriile Lukoil de la aplicarea sancțiunilor din afara Rusiei a fost amânat pentru 29 aprilie.
În același timp, Lukoil a confirmat, într-o declarație pentru Mediafax de miercuri, continuarea discuțiilor cu americanii de la Carlyle pentru vânzarea activelor sale globale.
Licența stabilește clar ce nu îi este permis LukoilContactați de reporterul Mediafax, specialiștii în drept cu experiență în domeniul sancțiunilor internaționale au detaliat conceptul și implicațiile în cazul gigantului rus.
Potrivit specialiștilor, sancțiunile internaționale urmăresc blocarea fluxului de fonduri către Rusia, iar nu destabilizarea piețelor energetice și economice din restul lumii. Intenția este neechivocă și facil de observat, datorită faptului că a existat o continuitate neîntreruptă a permisiunilor încă de la momentul zero al sancționării PJSC Lukoil. Astfel, încă din 22 octombrie 2025, derogarea prin licențe generale a fost imediată, fiind adoptate concomitent. Licențele noi au fost adoptate întotdeauna înainte de ieșirea din vigoare a celor curente, iar autoritățile au oferit constant explicații prin FAQ-uri pentru a clarifica regimul aplicabil, cadrul cuprins de licențe și exemple aplicate.
„Întrucât vorbim de o situație fără precedent în legislația europeană, cauzată de o jurisdicție terță ce nu are aplicabilitate directă în spațiul economic european, tendința în piață a fost una defensivă – dar nu din rea-credință, ci din lipsa de cunoaștere și înțelegere a cadrului legislativ. Tendința mediului privat de business, a instituțiilor financiare și a autorităților publice a fost mai restrictivă decât însăși sistemul sancționator a cărui respectare s-a pretins, din teama de necunoscut. Această reacție a pus în pericol mii de locuri de muncă, tranzacții și contracte de sute de milioane de euro și proiecte de interes național, motiv pentru care OFAC a revenit cu recurență pentru a explica regimul sancționator, cadrul de aplicare, limitările de sancționare și delimitarea clară între jurisdicția SUA și alte jurisdicții”, arată specialiștii consultați de Mediafax.
Care sunt excepțiile agreateAstfel, OFAC a emis o nouă licență temporară în data de 26 februarie, numită Licența Generală 131C. Această licență nu introduce reguli noi și nu schimbă esența cadrului derogatoriu deja existent de la finalul anului trecut, ci doar prelungește perioada în care anumite activități pot continua. Termenul până la care se aplică această derogare este 1 aprilie 2026, ora 07:01 dimineața, ora României. În rest, conținutul și limitele sunt aceleași ca în licențele anterioare.
„Pentru a înțelege mai ușor, trebuie spus că această licență nu ridică și nu anulează sancțiunile aplicabile Lukoil. Sancțiunile rămân în vigoare. Licența creează doar un cadru temporar și controlat, care permite continuarea anumitor activități deja existente, pentru a evita blocaje majore și pentru a permite o perioadă de tranziție organizată. În mod concret, licența permite continuarea contractelor care existau deja înainte de data de 22 octombrie 2025. Asta înseamnă că dacă o companie din grup avea un contract semnat înainte de acea dată, acel contract poate fi dus la capăt. Pot fi efectuate plățile necesare și pot fi realizate activitățile tehnice sau comerciale care țin de acel contract, atât timp cât ele respectă modul obișnuit în care lucrurile funcționau anterior”, explică specialiștii contactați de Mediafax, care au preferat să își mențină anonimatul.
Astfel, explică aceștia, se pot face plăți către angajați, furnizori, parteneri contractuali, creditori, proprietari sau autorități publice. Se pot plăti salarii și beneficii, chirii, asigurări, servicii IT, servicii juridice, servicii de mediu și alte servicii necesare pentru funcționarea normală. Se pot face lucrări de întreținere, reparații, revizii tehnice și se pot cumpăra piese sau materiale necesare pentru ca rafinăria sau celelalte entități să continue să funcționeze.
Este important de precizat că activitatea poate continua în regim normal, dar doar în legătură cu contractele existente înainte de 22 octombrie 2025. Nu este permisă extinderea activității dincolo de ceea ce exista deja, cu câteva excepții. Nu se pot începe proiecte noi care nu au legătură cu activitățile anterioare.
„Ca o excepție la excepție, licențele au permis și permit în continuare și încheierea unor contracte noi, însă doar într-o situație foarte clară: atunci când ele sunt necesare pentru a susține sau finaliza un contract vechi. De exemplu, dacă pentru a finaliza un contract de procesare este nevoie de o piesă sau de o intervenție tehnică, atunci poate fi încheiat un contract nou pentru acea piesă sau pentru acea reparație. Aceste situații sunt considerate activități de mentenanță și sunt permise pentru că sprijină activități deja existente”, detaliază sursa citată.
Cum pot circula banii rușilorPotrivit specialiștilor, un element foarte important este legat de circulația banilor în interiorul grupului. Licența permite creditarea și debitarea conturilor entităților din grup pentru activitățile permise. Cu alte cuvinte, banii pot circula între companiile din același grup pentru a susține mentenanța și finalizarea contractelor existente. Conturile pot fi folosite în acest scop, singura interdicție fiind ca fondurile să nu ajungă la entitatea mamă din Rusia.
Mai mult decât atât, conform clarificărilor oferite de OFAC, noțiunea de „cont blocat” este aplicabilă exclusiv jurisdicției SUA, iar persoanele care nu sunt supuse jurisdicției SUA nu se supun riscului sancțiunilor americane, atâta timp cât activitatea desfășurată este permisă de licențele generale aflate în vigoare, arată sursa citată.
Ce înseamnă „wind down”În același timp, licența stabilește clar ce nu este permis. Nu sunt autorizate transferuri de fonduri către Rusia. Nu este permisă finalizarea vânzării companiei fără o aprobare individuală separată din partea OFAC. Nu sunt permise tranzacții cu alte persoane sau entități sancționate, în afara celor menționate și doar pentru scopurile strict limitate prevăzute. De asemenea, nu este permisă începerea unor activități complet noi sau modificarea substanțială a celor existente.
Documentul explică și noțiunea de „wind down”, care înseamnă o perioadă de tranziție în care activitățile deja începute sunt închise sau duse la capăt în mod organizat.
„Scopul acestei perioade este de a preveni întreruperi bruște, blocaje comerciale sau disfuncționalități majore, mai ales în sectorul energetic. Practic, este o perioadă temporară în care se permite continuarea controlată a activităților existente și pregătirea procesului de vânzare a activelor, fără a modifica drepturile de proprietate până la obținerea unei aprobări speciale”, explică specialiștii în drept.
Concluzia: Licența Generală 131C este o prelungire a unui regim temporar deja existent încă de la emiterea sancțiunilor. Ea permite continuarea activităților obișnuite legate de contractele încheiate înainte de 22 octombrie 2025 și permite efectuarea plăților și transferurilor interne necesare pentru funcționare și mentenanță. Nu ridică sancțiunile, nu permite extinderea activităților și nu autorizează schimbări majore, ci creează doar un cadru de operare legal pentru o tranziție controlată până la 1 aprilie 2026.
Pentru a respecta acest termen, NASA va „adăuga misiuni” între misiunea Artemis 2 (care tocmai a fost amânată pentru luna aprilie din cauza unor scurgeri de heliu) și revenirea pe suprafața lunară, relatează Le Figaro.
Astfel, misiunea Artemis 3, programată inițial pentru septembrie 2028, va fi devansată pentru jumătatea anului 2027, însă nu va mai include o aselenizare.
NASA plănuiește un test de andocare pe orbita Pământului între capsula sa, Orion, și „unul sau două” module de aselenizare.
Space X,compania lui Elon Musk, și Blue Origin, compania lui Jeff Bezos, își dezvoltă în prezent propriile vehicule.
Teoretic, Starship HLS de la SpaceX trebuia să finalizeze misiunile 3 și 4, iar Blue Moon de la Blue Origin, misiunile 5 și 6. Acest anunț pare să reîmpartă cărțile și să îl readucă pe Jeff Bezos în cursa pentru prima aselenizare.
Costumele dezvoltate de Axiom SpaceAceastă nouă misiune Artemis 3 ar trebui să fie și un prilej pentru a testa costumele lunare în timpul unei ieșiri extravehiculare, a precizat Isaacman.
Acestea, dezvoltate de Axiom Space, au suferit, de asemenea, numeroase întârzieri în dezvoltare.
Jared Isaacman a dat asigurări că această restructurare nu are legătură cu întârzierea misiunii Artemis 2, ci că anunțul fusese programat pentru perioada de după zbor și a fost menținut în ciuda amânării.
El a explicat pe larg că această nouă abordare, cu un ritm mai susținut de lansări și pași de testare intermediari, este mai apropiată de filozofia programului Apollo.
Ce se întâmplă cu Artemis 2Misiunea Artemis 2 nu va fi modificată. Aceasta trebuie să trimită capsula Orion într-o călătorie în jurul Lunii cu patru astronauți la bord, marcând prima revenire a oamenilor în spațiul îndepărtat după mai bine de 50 de ani de la ultima misiune Apollo.
Punctul culminant al acestui test va fi revenirea capsulei la viteză foarte mare, o manevră cu grad ridicat de risc. În timpul primului zbor, fără echipaj, scutul termic a prezentat un comportament neașteptat, degradându-se mult mai rapid decât anticipaseră inginerii, ceea ce explică parțial întârzierile înregistrate de program.
Clădirea este situată pe Calea Șerban Vodă, din Sectorul 4, București.
Daniel Băluță a anunțat că în prezent se execută finisajele interioare, montarea instalațiilor de specialitate și alte lucrări necesare pentru punerea în funcțiune a clădirii.
„Deja nu mai discutăm despre un șantier, ci despre un spital în toată regula!”, a transmis Băluță.
Potrivit acestuia, centrul va fi funcțional în a doua jumătate a acestui an și va intra în folosința Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”.
Noua facilitate medicală are ca scop creșterea capacității de diagnostic și tratament pentru pacienții cu tuberculoză, aducând un standard modern în domeniul pneumologiei.
Unitatea medicală reprezintă o investiție cu o valoare de aproximativ 100 de milioane de euro, după cum anunța primarul Daniel Băluță în luna decembrie 2025.
Este finanțată din fonduri nerambursabile accesate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Construcția acesteia a început în urmă cu aproximativ un an.
Statele Unite au depășit 1.100 de cazuri de rujeolă în primele opt săptămâni ale anului. Numărul este de șase ori mai mare decât media anuală, potrivit CNN.
Medicii avertizează că urmează noi decese. „Ne îndreptăm spre alte decese. Și este inadmisibil”, a declarat dr. Paul Offit, de la Spitalul de Copii din Philadelphia.
96% dintre bolnavi, nevaccinațiAproape toate cazurile raportate în SUA implică persoane nevaccinate sau incomplet vaccinate. Peste 80% dintre cazuri sunt înregistrate la copii și adolescenți.
„Copiii mor din cauza unei boli care poate fi prevenită prin vaccinare, deoarece părinții aleg să nu-i vaccineze”, a spus Offit.
Carolina de Sud are cel mai mare focar: aproape 980 de cazuri din octombrie până acum. Spartanburg, cu rate scăzute de vaccinare, este cel mai afectat.
Au fost raportate complicații grave: pneumonie, encefalită, cazuri la femei însărcinate. Nu s-au înregistrat decese, dar statul avertizează că epidemia nu s-a terminat.
Focare active există și în Florida, Utah, Arizona și de-a lungul coastei de vest. Jumătate dintre statele americane au raportat cazuri în 2026.
Cât de periculoasă este rujeolaDin fiecare 1.000 de copii infectați, până la 3 pot muri. Unul poate dezvolta encefalită. Cu cât pacientul este mai în vârstă, cu atât boala este mai severă.
„Rujeola este o infecție gravă. Poate afecta orice copil sănătos”, a avertizat dr. William Schaffner, de la Universitatea Vanderbilt.
Rujeola fusese declarată eradicată în SUA în anul 2000. Răspândirea actuală amenință acest statut. Organizația Panamericană a Sănătății se reunește în aprilie pentru o decizie oficială.
Evaluarea realizată de comitet a vizat cadrul legal, instituțional și de politici publice în domeniul guvernanței publice. Aceasta a analizat evoluțiile din ultimii ani în ceea ce privește consolidarea arhitecturii instituționale, modernizarea instrumentelor de politici publice și întărirea capacității administrative. Procesul a presupus un efort susținut de adaptare și aliniere la standardele și recomandările OCDE.
„Ministerul Justiției a contribuit activ la procesul de evaluare desfășurat în cadrul Comitetului pentru Guvernanță Publică al OCDE, demers coordonat de Secretariatul General al Guvernului, în calitate de punct focal național pentru acest Comitet”, se arată în comunicat.
Procesul a fost realizat în colaborare cu mai multe instituții, între care Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanțelor, Ministerul Afacerilor Externe, precum și alte ministere și agenții naționale implicate în reforma administrației publice.
„Ministerul Afacerilor Externe, în calitate de coordonator al procesului de aderare a României la OCDE, a facilitat dialogul interinstituțional și cooperarea cu Secretariatul OCDE”, se mai precizează.
Măsurile adoptateMinisterul Justiției a contribuit la adoptarea unor măsuri concrete pentru implementarea recomandărilor formulate de Comitetul pentru Guvernanță Publică, în vederea alinierii legislației și politicilor naționale la standardele OCDE.
„Aceste măsuri au vizat modernizarea cadrului legislativ și normativ, dezvoltarea instrumentelor de politici publice, precum și consolidarea capacității administrative a autorităților și a cooperării interinstituționale”.
Printre măsurile adoptate se numără:
– consolidarea transparenței și integrității în procesul decizional public prin obligativitatea înregistrării interacțiunilor dintre decidenții din Guvern și din Parlament cu terți în Registrul Unic pentru Transparența Intereselor/RUTI
– prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și consolidarea integrității în sectorul public prin adoptarea legii privind restricțiile pre- și post-angajare în sistemul public (pantouflage)
– consolidarea cadrului strategic în domeniul justiției, în vederea creșterii calității și eficienței serviciilor judiciare, asigurarea accesului efectiv la justiție, combaterea corupției și a criminalității, precum și întărirea managementului strategic
Ministerul Justiției precizează că „România rămâne angajată pentru întărirea alinierii la standardele Organizației în domeniul guvernanței publice și va continua să se implice în activitatea Comitetului OCDE pentru Guvernanță Publică pentru promovarea celor mai bune politici în materie”.
Bărbatul de 43 de ani, din municipiul Sibiu, a fost reținut de polițiștii Biroului Investigații Criminale Deva, fiind acuzat de distrugere, după ce ar fi spart geamurile ușii de acces ale sediului PNL din Deva.
„La data de 9 februarie 2026, ora 09:20, Poliția Municipiului Deva a fost sesizată cu privire la faptul că, în perioada 6 februarie 2026, ora 15:00 – 9 februarie 2026, ora 09:00, persoane necunoscute au distrus, prin lovire cu un corp dur, geamurile ușii de acces ale sediului unui partid din municipiul Deva. În urma activităților investigative desfășurate de polițiști, precum și a administrării probatoriului în cauză, a fost identificat cel bănuit de comiterea faptei”, transmite, vineri, Poliția Hunedoara.
Sibianul suspect a fost depistat vineri în baza unui mandat de aducere emis pe numele său. Acesta a fost dus la sediul Poliției Municipiului Deva. În urma audierilor, polițiștii au dispus reținerea acestuia pentru 24 de ore, sub aspectul comiterii infracțiunii de distrugere.
Bărbatul a precizat că, la momentul producerii incidentului, se afla în municipiul Deva, în vizită la fratele său, și că ar fi acționat pe fondul consumului de băuturi alcoolice. Cercetările continuă în vederea stabilirii tuturor împrejurărilor în care s-a produs evenimentul și pentru dispunerea măsurilor legale care se impun.
Este tot mai clar că România își consolidează poziția pe flancul estic european, iar contextul geostrategic mută domeniul Apărării în prim-plan, spune vicepreședintele USR, Dan Barna, la conferința de presă din deschiderea Congresului USR 2026, „Viitorul, acum”.
Dan Barna subliniază că noile priorităție europene în materie de securitate, buget, tranziție verde îi dau României un rol strategic tot mai important.
România, prioritate pe flancul estic„Acum vedem foarte clar că necesitatea securității și necesitatea Apărării a transformat politica aceasta într-o politică domestică de primă linie”, a declarat acesta.
În acest context, România „devine un actor relevant pe flancul estic”, spune Dan Barna, invocând declarațiile de joi de la Bruxelles: „Am văzut și ieri, în conferința de la Bruxelles, unde Ursula von der Leyen și comisarul Fitto au spus foarte clar: flancul estic al Uniunii Europene devine o prioritate”.
Eurodeputatul a subliniat și un semnal politic important:
„Primul premier care a fost invitat a fost premierul României, ceea ce arată o recunoaștere a poziției României în această nouă arhitectură cu care ne confruntăm”.
Moldova și Ucraina, „zone pentru care ne luptăm”Potrivit lui Barna, noul buget european este construit pe această logică strategică, iar România susține alocări clare pentru vecinătatea estică.
„Bugetul este construit pe această logică în care flancul estic e important și, în acest context, Moldova și Ucraina sunt zone pentru care ne luptăm (…) să primească alocări foarte clare în pilonul bugetar referitor la Europa globală”.
Acest al treilea pilon bugetar vizează extinderea și relația UE cu statele care aspiră la aderare sau sunt relevante strategic.
Tranziția verde și Valea JiuluiBarna a vorbit despre tranziția verde și transformarea economiei europene într-una neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon.
„Strategia (…) pentru care luptăm și noi este transformarea economiei europene într-o economie neutră (…) nu trebuie să se întâmple în detrimentul comunităților”, a spus Barna, făcând referire la zone precum Valea Jiului.
El a insistat asupra necesității finanțării reindustrializării moderne:
„Luptăm foarte mult să fie alocate sume distincte pentru reindustrializarea modernă a acestor comunități, tocmai pentru a reduce această percepție de lăsare în urmă a zonelor tradițional-industriale ale Europei și, în speță, ale României”.
Barna a avertizat că acest sentiment este „foarte mult speculat de către suveraniști extremiști”.
Banii trebuie să ajungă la comunitățiEurodeputatul a atras atenția și asupra riscului diminuării fondurilor de coeziune în noul cadru financiar.
„România a beneficiat (…) de fonduri de coeziune, care au făcut acea diferență (…) practic, fondurile europene au făcut schimbări importante”, a afirmat el.
În opinia sa, reducerea acestor fonduri ar avea consecințe politice și sociale serioase:
„În momentul în care s-ar muta accentul de pe coeziune doar pe Apărare sau doar pe zona de competitivitate, din nou ar rămâne componente importante din regiunile Europei marginalizate”.
Barna a explicat că noul buget european are trei piloni: planuri strategice naționale și regionale, competitivitate și „Europa globală”, iar acest model crește puterea guvernelor în administrarea fondurilor.
„În această discuție, foarte important ca regiunile să aibă un cuvânt de spus (…) banii trebuie să ajungă acolo, la firul ierbii, la comunități”.
USR vrea schimbarea regulilor de dezangajare a banilor europeniUn alt punct sensibil vizează regula de dezangajare a fondurilor europene.
Comisia propune reducerea termenului de utilizare a banilor de la regula N-2 sau N-3 la N-10 luni, dar Barna consideră că o astfel de schimbare ar lovi statele cu dificultăți administrative:
„Dacă în 10 luni nu reușești să recuperezi întârzierea, ai pierde banii. Or, lucrul ăsta ar fi o lovitură exact pentru economii, cum este și a României”.
„Poziționarea pe care eu o apăr foarte puternic în Parlamentul European este de a rămâne pe o regulă care și-a confirmat funcționalitatea. Acel N-3 (…) a arătat că statele pot avea o absorbție decentă”, spune Barna.
Mai multă putere pentru autoritățile localeDan Barna a pledat pentru implicarea directă a regiunilor și municipalităților în programarea fondurilor europene.
„Decizia asupra banilor să nu fie doar de la nivel național, ci să fie posibilă această comunicare de la nivelul municipalităților sau de la nivelul regiunilor”.
Daniil Medvedev, cap de serie 3, s-a impus după 82 de minute, profitând de greșelile canadianului în momentele-cheie ale meciului.
La 4-5, 30/40, în primul set, Auger-Aliassime a trimis o minge în afara terenului, oferindu-i lui Medvedev primul set. În setul secund, la 1-2, un alt forehand lung al canadianului a dus la un break care s-a dovedit a fi decisiv.
Auger-Aliassime a fost finalist la ediția precedentă a turneului de la Dubai.
„Au fost patru meciuri fantastice, probabil că am jucat mai bine cu fiecare partidă, astăzi fiind cea mai bună performanță. Dacă voi putea să joc și mai bine mâine, voi avea șanse să câștig, și asta voi încerca să fac”, a declarat Daniil Medvedev, la finalul meciului.
Rivalul său din finală, programată sâmbătă, va fi câștigătorul partidei dintre Andrey Rublev și Tallon Griekspoor.
Pentru Medvedev, acesta este al doilea meci pentru trofeu din acest sezon, după ce a cucerit titlul de la Brisbane în ianuarie.
Prin succesul de vineri, rusul a ajuns la 13 victorii și 3 înfrângeri în 2026.
Medvedev are 22 de titluri în circuitul ATP. La Dubai, are șansa să câștige pentru prima dată un turneu de două ori în carieră.
După două treime fără gol marcat, echipa României făcut diferența în ultima parte a jocului, dominând clar pe final.
Scorul a fost deschis în minutul 42:24 de Reka Petho, care a punctat pentru 1-0, din pasa oferită de Maissa Simina.
România a gestionat apoi avantajul, iar în minutul 55:22 Julia Bende a închis tabela, stabilind scorul final, 2-0, după o acțiune la care au mai contribuit Timea Csiszer și Daniela Sabalin.
Reprezentativa României s-a impus și la capitolul șuturi pe poartă: 29-26 (11-12, 7-8, 11-6).
În plus, echipa tricoloră a reușit să neutralizeze ambele perioade de superioritate numerică ale Thailandei.
Grație succesului, al treilea, în patru partide, România ajunge pe prima poziție a clasamentului, cu 8 puncte.
Devansează, astfel, Thailanda (7 puncte) și Turcia (6 puncte), care joacă în al doilea meci al zilei, contra Bulgariei, de la ora 17:00.
Duelul Serbia – Croația închide ziua, de la ora 20:30.
România mai are de jucat contra Croației, în ultimul meci al turneului, programat duminică, de la ora 20:30.
Prim clasată promovează în Divizia II / Grupa B.
Ziua începe de obicei la fel: alarmă, scroll, grabă. Până ajungeți cu adevărat „treji”, corpul vostru a ratat deja cel mai important moment al dimineții.
Este vorba despre primul contact cu lumina naturală a zilei.
Când lumina naturală vă atinge ochii la primele ore ale dimineții, creierul primește un semnal clar: ziua a început. De aici, ceasul vostru intern pornește un lanț de reacții. Hormonii, temperatura corpului, senzația de foame și capacitatea de concentrare se reorganizează în jurul acelui semnal.
Dacă ratați acea fereastră, corpul vostru își petrece restul zilei încercând să recupereze. Energia scăzută, pofta de mâncare dezordonată și somnul prost pot fi consecințe directe.
De ce îl ignorațiMajoritatea oamenilor nu văd cu adevărat lumina dimineții. Trec prin ea în drum spre cafea, spre telefon, spre „viața reală”. Intervalul scurt dintre noapte și zi, când lumea abia se trezește, trece neobservat.
Nu e nevoie de un ritual complicat. Nu de o baie rece sau de un ceai detoxifiant. Este vorba despre un obicei simplu: câteva minute afară sau lângă o fereastră, înainte ca ziua să înceapă.
Generații întregi au trăit în sincron cu lumina naturală fără să știe că fac ceva benefic. Era pur și simplu modul în care ziua începea. Lumina artificială, telefoanele și perdelele opace au rupt această conexiune.
Ritmul circadian, ceasul intern al corpului, funcționează de sute de mii de ani pe același principiu. Lumina dimineții îl resetează. Fără ea, corpul vostru navighează în ceață.
Ce puteți faceÎnainte de prima cafea, ieșiți câteva minute afară. Sau deschideți larg perdelele și stați lângă fereastră. Câteva minute sunt suficiente pentru ca semnalul să ajungă unde trebuie.
Este cel mai simplu obicei pe care îl puteți adăuga dimineții voastre. Și cel mai ignorat.
Romgaz, principalul producător de gaze naturale din România, dar și de energie electrică, și furnizor de gaze naturale și principalul operator de înmagazinare a gazelor și partener egal cu OMV Petrom în proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, a raportat rezultate financiare pozitive, chiar dacă producția de gaze și energie a fost în scădere.
Astfel, potrivit raportului consolidat preliminar, performanțele financiare preliminare ale Grupului Romgaz în anul încheiat la 31 decembrie 2025 au fost influențate de o serie de factori, respectiv:
Totuși, veniturile totale au avansat în 2025 cu 167,56 milioane lei, înregistrând o creștere de 1,96%, evoluție influențată de:
Potrivit companiei raportat la trimestrul al treilea al anului 2025, cifra de afaceri realizată în trimestrul al patrulea a fost mai mare cu 9,92%.
În ceea ce privește cheltuieli totale, acestea au scăzut în anul 2025 cu 1,44% (71,22 milioane lei), influențate în principal de scăderea cheltuielilor cu impozitele și taxele care au înregistrat o scădere semnificativă față de perioada similară anterioară, de 462,12 milioane lei (-25,30%). Diminuarea se datorează volumelor de gaze mai ridicate livrate în anul 2025 la preț reglementat față de anul anterior. Veniturile din gaze vândute la preț reglementat sunt scutite de impozitul pe venitul suplimentar, reducerea acestui impozit în 2025 față de 2024 fiind de 434,17 milioane lei (-36,14%).
Astfel, profitul net consolidat al anului 2025 de 3,34 miliarde de lei, cu 4,39% mai mare, respectiv cu 140,61 milioane lei, comparativ cu anul anterior.
Centrala de la Iernut, finalizată în proporție de aproximativ 97,5%La capitolul venituri, Romgaz raportează și suma încasată în anul încheiat la 31 decembrie 2025, ca urmare a executării garanției de bună execuție constituite de Duro Felguera în baza contractului de lucrări pentru finalizarea noii centrale de la Iernut, contract reziliat a doua oara cu compania spaniolă, în septembrie, rezilierea devenind efectivă în luna octombrie 2025.
Este vorba de 60,06 milioane lei deja încasați, iar în prezent se derulează proceduri pentru încasarea restului de 28,86 milioane lei reprezentând garanție de bună execuție, emitentul poliței refuzând să dea curs notificării de executare transmise de Romgaz.
Pentru construcția noii centrale electrice cu ciclu combinat cu turbine pe gaze de la Iernut, cu o capacitate instalată de 430 MW, a fost investită suma de 104,93 milioane lei. La 31 decembrie 2025, noua centrală este finalizată în proporție de aproximativ 97,5%. Pentru finalizarea centralei, Romgaz a constituit o echipă de proiect ce are ca obiectiv principal punerea în funcțiune a centralei până la finalul anului 2026.
În ceea ce privește proiectul major de exploatare a gazelor din perimetrul de mare adâncime Neptun Deep, o investiție totală de 4 miliarde de euro împărțită egal cu partenerul OMV Petrom, care e și operator, acesta a contribuit la creșterea totalului activelor imobilizate de 22,92%, adică cu 3,2 miliarde de lei. Creșterea este generată, în principal, de investițiile realizate în cursul anului 2025 în dezvoltarea proiectului Neptun Deep (2,71 miliarde de lei), conform companiei.
„Referitor la informația privind plângerea penală a AEP în legătură cu campania mea electorală, aceasta nu este o știre nouă, ci preluarea unei știri din aprilie 2025. Chestiunea importantă nu este persoana mea, ci funcționarea instituțiilor, care caută virgule lipsă în documente și se fac că nu văd fapte vizibile de pe Lună. AEP nu a înțeles nici în 2025 donațiile online, deși și în campaniile din 2016 și 2020 mi-a aplicat aceleași amenzi, anulate ulterior de instanță, și a făcut aceleași plângeri penale, cu care nu s-a întâmplat nimic. Dar nu a văzut nicio neregulă în finanțarea campaniei lui Călin Georgescu”, spune președintele Nicușor Dan, pe X.
Potrivit președintelui, ANI a făcut un raport în 2022 în care l-a declarat incompatibil și în conflict de interese, însă raportul a fost anulat de instanță, și a făcut o plângere penală cu care nu s-a întâmplat nimic.
„Dar nu-mi aduc aminte să fi găsit în ultimii ani vreun funcționar public sau vreun politician care să nu își poată justifica averea, deși e suficient să te uiți la mașinile din parcările marilor primării. Nu mai vorbesc de ISC, care nu vede construcțiile ilegale nici când i le sesizezi, dar hărțuiește exact primăriile și funcționarii care respectă legea. Boala este lungă, complicitățile sunt mari și sudate în timp, de aceea este nevoie de mult efort și de timp pentru a reforma instituțiile”, mai spune Dan.
Autoritatea Electorală Permanentă a sesizat Parchetul General privind finanțarea campaniei electorale a președintelui Nicușor Dan, potrivit unui document semnat de președintele AEP, Adrian Țuțuianu (PSD), consultat de G4Media.
Documentul menționează că, „în urma apariției unor suspiciuni privind săvârșirea unor fapte penale, Autoritatea Electorală Permanentă a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”.
Referitor la informația privind plângerea penală a AEP în legătură cu campania mea electorală, aceasta nu este o știre nouă, ci preluarea unei știri din aprilie 2025. Chestiunea importantă nu este persoana mea, ci funcționarea instituțiilor, care caută virgule lipsă în documente…
— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) February 27, 2026
În UEFA Europa League, echpa românului Ionuț Radu, Celta Vigo, va înfrunta în optimile de finală formația franceză Olympique Lyon.
Formația din La Liga a ajuns în această fază după ce a trecut în play-off de PAOK Salonic, echipa pregătită de Răzvan Lucescu.
O altă confruntare atractivă se va disputa în Italia, între Bologna FC și AS Roma. Totodată, Lille OSC, care a eliminat-o în play-off pe Steaua Roșie Belgrad, va întâlni principala favorită la trofeu, Aston Villa.
Pe lista duelurilor tari se mai află confruntarea dintre VfB Stuttgart și FC Porto. Nottingham Forest va da piept cu FC Midtjylland, după ce danezii s-au impus pe „City Ground” în faza grupei.
Programul optimilor Europa League:
KRC Genk – SC Freiburg
Bologna – AS Roma
Ferencvárosi TC – SC Braga
Stuttgart – Porto
Panathinaikos FC – Real Betis
Nottingham Forest – Midtjylland
Celta Vigo – Lyon
Lille – Aston Villa
Tragerea la sorți a fost efectuată de fostul internațional portughez Maniche, câștigător al Cupei UEFA în 2003 cu FC Porto.
În faza optimilor, echipele clasate în top 8 în grupă vor disputa manșa retur pe teren propriu.
Programul fazelor superioare – Europa League:
Optimi: 12 martie / 19 martie
Sferturi: 9 aprilie / 16 aprilie
Semifinale: 30 aprilie / 7 mai
Finala: 20 mai, la Istanbul (Turcia)
UEFA Conference League: trei români în cursa pentru trofeuTot la Nyon a avut loc și tragerea la sorți pentru optimile Conference League.
Rayo Vallecano, echipa lui Andrei Rațiu, va înfrunta formația turcă Samsunspor. AEK Atena, cu Răzvan Marin în lot, va juca împotriva slovenilor de la NK Celje. Iar Raków Częstochowa, echipă la care evoluează Bogdan Racovițan, va avea o misiune dificilă contra italienilor de la ACF Fiorentina.
Meciurile din optimile Conference League:
AEK Larnaca – Crystal Palace
1. FSV Mainz 05 – SK Sigma Olomouc
Șahtior Donețk – Lech Poznań
Rayo Vallecano – Samsunspor
Sparta Praga – AZ Alkmaar
Celje – AEK Atena
HNK Rijeka – RC Strasbourg
Fiorentina – Raków Częstochowa
Tragerea la sorți a fost efectuată de portarul portughez Rui Patrício, câștigător al trofeului Conference League în 2022, cu AS Roma.
Programul fazelor superioare – Conference League:
Optimi: 12 / 19 martie
Sferturi: 9 / 16 aprilie
Semifinale: 30 aprilie / 7 mai
Finala: 27 mai, la Leipzig (Germania).
„Prima lună cu excedent bugetar din 2019: o nouă confirmare a managementului mai bun al finanțelor publice. Un rezultat al prudenței și responsabilității, care ne obligă în continuare”, a transmis Nazare, vineri, pe Facebook.
Potrivit acestuia, execuția bugetului general consolidat arată o îmbunătățire semnificativă a colectării veniturilor și o gestionare prudentă a cheltuielilor.
„Luna ianuarie 2026 marchează un nou moment important pentru finanțele publice: execuția bugetului general consolidat s-a încheiat cu excedent de 0,85 miliarde lei, respectiv 0,04% din PIB. Este prima lună ianuarie cu excedent după 2019, în contextul în care, în ianuarie 2025, România înregistra un deficit de 11 miliarde lei”, a precizat ministrul.
Factorii de la baza excedentului bugetarEl a explicat că la baza acestui rezultat au stat mai mulți factori:
„O colectare a veniturilor semnificativ mai bună: 55,12 miliarde lei, +17,9% față de aceeași perioadă a anului trecut, cu încasări record la TVA (+23,9% net). O gestionare prudentă a cheltuielilor: acestea, în total, au scăzut cu 6%, fără a afecta investițiile, care continuă să fie susținute în principal din fonduri europene. Rambursările de TVA au crescut cu 1 miliard de lei și au ajuns la 4,73 miliarde lei, sprijinind lichiditatea companiilor”.
Nazare susține că această execuție „arată reziliență și responsabilitate în administrarea finanțelor publice”, iar ajustarea structurală, bazată pe venituri solide și controlul cheltuielilor curente, „consolidează încrederea piețelor și investitorilor și reduce costurile de finanțare pentru România”.
Bugetul din 2026, o îmbinare între „prudență fiscală și dinamism”Ministrul Finanțelor arată că bugetul pentru 2026 va continua aceeași direcție.
„De aceea, bugetul pentru 2026 va urmări în continuare să îmbine prudența fiscală cu dinamismul economic. Ne vom asigura că investițiile publice rămân puternice, cu accent pe proiecte de infrastructură, modernizare și dezvoltare strategică, în special prin fondurile europene. Prin această abordare, România generează bani în economia reală şi devine mai atractivă pentru capitalul internațional. Stabilitatea finanțelor publice trebuie să fie fundamentul încrederii și predictibilității pe termen lung”, a transmis Nazare.
Șefa Inspecției Judiciare, Roxana Petcu, a respins criticile privind activitatea instituției, afirmând că verificările au fost efectuate constant și că atacurile la adresa Inspecției Judiciare ar avea mai degrabă o componentă politică.
Întrebată despre acuzațiile potrivit cărora instituția nu și-ar face treaba, Roxana Petcu a declarat tranșant:
„Nu, am făcut verificările și le facem de fiecare dată. Sincer, eu nu am înțeles nici astăzi ce a avut cu noi. Eu suspectez că mai degrabă în zona dumnealui au fost cetățeni nemulțumiți de interacțiunea cu noi și care probabil i-au… e urâtă expresia, dar, da, i-au băgat în cap (această idee, n. red.)”.
Despre candidații la funcțiile de procuror-șef: „E bine că au fost mulți”Roxana Petcu a fost întrebată și dacă a urmărit interviurile candidaților pentru funcțiile de procuror-șef.
„În bună măsură, da”, a răspuns aceasta, după care a aplaudat faptul că au fost mulți candidați:
„Eu am fost foarte bucuroasă în primul rând pentru că am văzut că au fost mulți candidați. Ceea ce e un lucru bun”.
Despre imaginea generală a Ministerului Public, Petcu a apreciat că tabloul a fost „foarte divers oferit de procurorii noștri”, adăugând: „Și e foarte bine că e un tablou divers”.
„Suntem și procurori, și judecători, suntem inspectori împreun㔄Știți că Inspecția Judiciară este singura instituție care adună laolaltă atât procuror,i cât și judecători. Noi suntem împreună, suntem inspectori și unii, și ceilalți și verificările și controalele pe care le facem, le facem și la instanțe, și la parchete”.
Aceasta a făcut referire și la criticile anterioare legate de lipsa unui contracandidat în alte proceduri:
„Nu că ar fi fost un lucru rău dacă era unul singur, pentru că, apropo de criticile care mi s-au dus și mie, și bineînțeles doamnei Savonea, că n-am avut contracandidat. Și eram noi de vină că n-am avut contracandidat! Mă rog!”.
Totuși, Roxana Petcu a sugerat că procedura ar fi trebuit să rămână strict profesională:
„E bine că au fost oameni care s-au considerat îndreptățiți să participe la această procedură. Acum, că unii au folosit această oportunitate pentru a-și exprima și a-și manifesta critici și așa mai departe… Nu știu dacă procedura aceasta era despre acest lucru”.
În opinia sa, competiția ar fi trebuit să vizeze în primul rând proiectele manageriale:
„Cred că mai degrabă era despre modul cum dorești să conduci niște unități de parchet. Unii s-au descurcat mai bine, alții s-au descurcat mai puțin bine. Așa e într-o competiție, presupun”.
Conform actului normativ, persoanele cu handicap grav sau accentuat și reprezentanții lor legali beneficiază de reduceri semnificative la impozitul pe clădiri, terenuri și mijloace de transport:
1. Clădiri și terenuri
Handicap grav: reducere de 50% pentru clădirea folosită ca domiciliu și terenul aferent, pe perioada îngrijirii și supravegherii.
Handicap accentuat: reducere de 25% pentru clădirea folosită ca domiciliu și terenul aferent.
Reducerea se aplică pentru întreaga clădire și teren deținute în comun cu soțul/soția. Dacă o parte din proprietate aparține unor terți, reducerea nu se aplică pentru cota acestora.
2. Mijloace de transport cu capacitate cilindrică < 2000 cmc
Handicap grav: reducere de 50% pentru un singur vehicul.
Handicap accentuat: reducere de 25% pentru un singur vehicul.
Reducerea se acordă pe baza documentelor justificative valabile la 31 decembrie a anului fiscal anterior și se aplică începând cu luna următoare depunerii acestora.
De reducerea taxelor și impozitelor locale în cotele stabilite de Guvern vor beneficia peste 70% din totalul persoanelor cu dizabilități din România.
Reduceri pentru clădirile vechiOrdonanța stabilește cote de reducere pentru clădirile vechi, în funcție de vechimea acestora la 1 ianuarie a anului fiscal de referință:
15% pentru clădiri între 50 și 100 de ani.
25% pentru clădiri de peste 100 de ani.
În cazul lucrărilor de renovare majoră, anul finalizării se actualizează, dacă valoarea clădirii crește cu cel puțin 50%, incluzând intervenții asupra structurii și îmbunătățirea performanței energetice sau calității arhitectural-ambientale.
Ajustarea cotelor suplimentare la taxe și impoziteAutoritățile locale pot reduce cotele adiționale la impozitele și taxele locale în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a ordonanței, dar nu sub cota standard prevăzută de lege.
Sumele plătite în plus vor fi regularizate sau restituite conform legislației.
Baze sportive construite de terți și administrate de asociații sau fundații pot fi scutite de impozite și taxe locale, până la 5% din impozitele și taxele încasate anterior, prin decizie a autorităților locale.
Judecătoarea Roxana Petcu, șefa Inspecției Judiciare, a vorbit în cadrul emisiunii OFF The Record de la MEDIAFAX, despre modul în care sunt desemnați procurorii care anchetează magistrații și cum acest mecanism afectează independența justiției.
Întrebată dacă are încredere ca magistrații să fie anchetați de DNA, Roxana Petcu a declarat că problema nu ține de DNA sau de alte structuri, ci de modul în care se fac desemnările.
„Discuția în realitate nu e despre DNA sau Parchetul General sau ce structuri se fac. Discuția este alta, după părerea mea. Pe cine deranjează că desemnarea procurorilor în aceste structuri, care sunt competente să verifice și să ancheteze magistrații, ar avea plenul Consiliului Superior, deci și judecătorii, un cuvânt de spus?”, a spus aceasta.
Roxana Petcu a mai spus că implicarea judecătorilor în desemnarea procurorilor care anchetează colegi este un aspect foarte important pentru a păstra un proces echitabil.
„Pentru că astea sunt singura diferență. Până la o structură aia, SIIJ sau cum se cheamă acum, din parchetul general, putea fi mutat la DNA. Dar să facem desemnarea acelor procurori, cum se face și astăzi? Ce așteptări ar putea avea la un proces echitabil, câtă vreme se duce în fața unui judecător, pe care l-ar putea ancheta chiar procurorul care i-a făcut lui rechizitoriu? De ce nu ne uităm și din partea cealaltă? Că până la urmă vorbim despre dreptul la un proces echitabil al tuturor cetățenilor. Dreptul acesta la un proces echitabil e o garanție pentru dânșii, nu pentru noi neapărat.”, a spus ea.
„E normal ca judecătorul în sala de judecată, care alege și decide în funcție de ce îi se spune, de avocatul inculpatului și de procuror. Dar acel procuror, structura de parchet în care dumneavoastră lui provine, dacă nu-i convine soluția judecătorului, mâine să-i facă dosar penal, că reamintim discuția cu câmpul tactic. Cum poți să mai ai vreo șansă la un proces echitabil în condițiile astea? Simplul fapt că un astfel de sistem există și dacă nu îi se dă curs. Și dacă oamenii sunt toți de bună credință. Și doar simpla lui existență pune în discuție independența și percepția de independență.”, a mai declarat ea în emisiunea OFF The Record.
Judecătoarea Roxana Petcu, șefa Inspecției Judiciare, a vorbit în cadrul emisiunii OFF The Record de la MEDIAFAX, despre modul în care sunt desemnați procurorii care anchetează magistrații și cum acest mecanism afectează independența justiției.
Întrebată dacă are încredere ca magistrații să fie anchetați de DNA, Roxana Petcu a declarat că problema nu ține de DNA sau de alte structuri, ci de modul în care se fac desemnările.
„Discuția în realitate nu e despre DNA sau Parchetul General sau ce structuri se fac. Discuția este alta, după părerea mea. Pe cine deranjează că desemnarea procurorilor în aceste structuri, care sunt competente să verifice și să ancheteze magistrații, ar avea plenul Consiliului Superior, deci și judecătorii, un cuvânt de spus?”, a spus aceasta.
Șefa Inspecției judiciare despre cazurile de corupție din justiție: Eu nu cunosc, poate există mai puținăJudecătorul Roxana Petcu, inspectorul șef al Inspecției Judiciare, a făcut declarația în cadrul emisiunii Off The Record cu Sorina Matei.
„Dacă există corupție în justiție, noi, judecătorii, suntem primii care ne dorim să se curețe. (…) Noi inspecția facem controale, monitorizări, poate de aceea nu mai sunt atâtea cauze (…) Eu nu cunosc (cazuri de corupție în sistem n.r.) …nu am mai observat cazuri ridicate de presă (…) poate există, poate există mai puțină”, a explicat judecătorul Roxana Petcu.
Roxana Petcu, șefa Inspecției Judiciare: Funcțiile mari din parchete sunt singurele în care e implicat factorul politicJudecătoarea Roxana Petcu, șefa Inspecției Judiciare din România, a vorbit vineri, în cadrul emisiunii OFF The Record de la MEDIAFAX, despre modul în care sunt selectați procurorii șefi și cum se îmbină criteriile profesionale cu factorul politic în numirile din parchete.
Ea a declarat că selecția pentru funcțiile de conducere nu este arbitrară și implică proceduri stabilite legal, atât scrise, cât și interviuri.
„De exemplu, ca să fii procuror șef la un parchet de pe lângă judecătorie, dai examen. Și scris și interviu. Scris din management, regulamente, parchete și așa mai departe. Sau ca să fii șef la un parchet de pe lângă parchetul curții de apel, trebuie să ai gradul de procuror de Curte de Apel. Și condițiile sunt mai, cum să spun, pe selecție de-asta profesionistă.”, a spus ea.
Roxana Petcu: Inspecția Judiciară a ajuns temă de campanie electoralăJudecătoarea Roxana Petcu, șefa Inspecției Judiciare, a vorbit în emisiunea OFF The Record de la Mediafax despre rolul instituției pe care o conduce și despre criticile apărute în spațiul public, mai ales în perioada campaniilor electorale.
Roxana Petcu a spus că a rămas surprinsă să vadă că Inspecția Judiciară a ajuns temă de campanie electorală, în condițiile în care instituția este una discretă și specializată.
„Reamintesc doar că încă din campania electorală, Inspecția Judiciară devenise temă de campanie. Eu mulțumesc faptului că noi suntem totuși o instituție discretă și destul de nișă. Nu știe foarte multă lume despre Inspecția Judiciară. Cu ocazia aceasta, lumea află despre noi și eu mulțumesc pentru că ne-am făcut notorietate. E bine.”, a spus Roxana Petcu.
Șefa Inspecției Judiciare, despre grupul de lucru pentru Justiție format la Guvern: Măsurile se iau fără niciun fel de consultare sau analizăÎntrebată despre grupul de lucru format la Guvern, pentru a genera noi propuneri legislative în Justiție, Inspectorul-șef al Inspecției Judiciare, Roxana Petcu, spune că măsurile în Justiție se hotărăsc fără o analiză.
„Este foarte clar că suntem într-o lipsă completă a predictibilității. Adică mi se pare că să iau măsurile fără niciun fel de consultare, fără niciun fel de studiu de fezabilitate, fără niciun fel de analiză. Și da, eu cred că în momentul acesta ne putem aștepta la orice. Pentru că poate din acest grup vor ieși niște proiecte și peste trei luni mai sunt niște cetățeni care se supără. Și o să spună că nu sunt bune. Mai facem niște legii și peste patru luni, și peste șase luni, și tot așa. Și o ținem într-o legislație.
Nu mă înțelegeți greșit. Eu chiar cred în faptul că nu este normal nici ca magistrații să-și facă legile. Că nu despre asta e vorba. Puterea legislativă, dar avem o putere legislativă. Hai să respectăm regulile jocului”, a declarat Roxana Petcu, Inspectorul-șef al Inspecției Judiciare.
Șefa Inspecției Judiciare: Dacă președinția României face un referendum să vadă care-i treaba justiției, să facă și justiția un referendum să vadă care-i treaba la președințieȘefa Inspecției Judiciare, Roxana Petcu, și-a exprimat dezacordul total față de ideea organizării unui referendum în rândul magistraților cu privire la starea Justiției din România. Judecătoarea a spus că probabil președintele Nicușor Dan a avut ca inspirație referendumurile locale. Roxana Petcu a vorbit și de o reciprocitate pe acestă temă.
„Dar eu propun că dacă președinția României face un referendum să vadă care-i treaba justiției, să facă și justiția un referendum să vadă care-i treaba la președinție. Așa-i corect. Dacă tot migrăm de la unii la ceilalți, haideți să facă justiția un referendum, de exemplu, să vedem poporul oare e mulțumit de măsurile luate de guvern. De ce n-am face și noi un astfel de referendum? Adică, mi se pare că suntem deja într-o zonă în care nimeni nu mai respectă niște reguli pe care le avem. Nu suntem într-un stat fără reguli. Suntem într-un stat de drept”, a afirmat Roxana Petcu.
Roxana Petcu, șefa Inspecției Judiciare din România: A modifica pensiile magistraților este o scădere a statutuluiJudecătoarea Roxana Petcu, șefa Inspecției Judiciare, a vorbit despre reforma pensiilor de serviciu ale magistraților în cadrul emisiunii OFF The Record de la Mediafax.
Declarațiile au venit după ce președintele Nicusor Dan a promulgat vineri legea privind pensiile speciale ale magistraților, în ciuda solicitărilor venite din partea sistemului judiciar de a retrimite proiectul în Parlament.
Roxana Petcu a explicat că dezbaterea despre pensiile magistraților nu este una nouă și că tema a fost intens politizată în ultimii ani.
Ea a spus că discuția a apărut inițial în contextul Planului Național de Redresare și Reziliență și că legătura dintre relansarea economică și pensiile magistraților nu a fost clar explicată.
Știrea inițială:„Dreptatea este ca sănătatea lumii. Fără ea, totul se îmbolnăvește”, spunea Nicolae Iorga. În România, nu numai justițiabilii au nevoie de dreptate, ci și magistrații.
Cine și cum îi verifică pe cei care împart dreptatea, ce răspundere a magistraților există în România, ce a descoperit Inspecția Judiciară după documentarul Recorder, cât de „terorizați” sunt procurorii și judecătorii în România, au încredere judecătorii să fie anchetați din nou de DNA, câtă corupție există în Justiție și ce reforme sunt necesare – despre toate aceste teme discutăm cu judecătorul Roxana Petcu, șefa Inspecției Judiciare din România.
Emisiunea poate fi urmărită, de la ora 13:00, live, pe canalele de YouTube și Facebook ale Mediafax.
