MediaFax.ro

Világgazdaság citează datele INS și trage o concluzie directă. România se află în recesiune tehnică. PIB-ul a scăzut cu 1,7% față de primul trimestru din 2025. Față de trimestrul anterior, scăderea este de 0,2%.

Presa maghiară notează că situația s-a agravat înainte ca războiul din Iran să afecteze economia UE. Luna martie a fost deja o lună de conflict.

Inflația, înapoi la două cifre

Datele INS din aprilie arată o inflație anuală de 10,71%. În martie, aceasta era de 9,87%. Ultima dată când România a depășit pragul de 10% a fost în iunie 2023.

Cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat la energie electrică – 54,18% -, chiria locuințelor – 43,78% – și motorină – 32,68%. Prețul alimentelor a crescut cu 7,39%, al produselor nealimentare cu 12,02%, iar al serviciilor cu 13,04%.

Industria, de asemenea în scădere

Producția industrială a scăzut în martie cu 2,2% față de aceeași perioadă din 2025. Industria prelucrătoare a înregistrat o scădere de 3,2%. Sectorul minier și cel energetic au performat pozitiv.

Prognoze sumbre pentru 2026

Experții Universității Babeș-Bolyai estimează o scădere a PIB-ului de 0,5% în 2026. La începutul anului, prognoza prevedea o creștere de 0,8%. Conflictul iranian și instabilitatea politică internă au dus la revizuiri repetate în jos.

Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, după adoptarea moțiunii de cenzură. Economiștii avertizează că incertitudinea politică slăbește încrederea investitorilor și întârzie deciziile de investiții. Previziunile pentru 2027 rămân totuși pozitive, o creștere estimată de 2,2%.

Alte titluri din presa maghiară

„La vecini se întâmplă ceva grav: România a fost prima care a intrat în recesiune, iar prețurile cresc tot mai mult”, titrează frisshirek.biz.

„În plină criză guvernamentală, inflația a luat-o razna în România. În luna aprilie, inflația anuală din România a crescut la 10,71%, de la 9,87% în martie, a anunțat miercuri Institutul Național de Statistică (INS). Ultima dată când România a înregistrat o rată a inflației de două cifre a fost în iunie 2023, când aceasta a fost de 10,3%”, scrie și hirado.hu.

Barometrul INSCOP, realizat în perioada 14-21 aprilie 2026 și publicat miercuri, arată că preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, este pe primul loc în topul încrederii românilor.

Concret, 32,9% dintre participanții la sondaj au declarat că au foarte multă (9,6%) şi destul de multă încredere (23,3%) în Macron.

Pe locul al doilea în clasament se află președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, cu un capital de încredere de 28, 6% (11,5% încredere foarte multă și 17,1% încredere destul de multă).

Locul al treilea este ocupat de președintele SUA, Donald Trump, cu un capital de încredere de 24, 8% încredere (10,1% încredere foarte multă și 14,7% încredere destul de multă).

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, ocupă pozițiile 4 și 5 în clasamentul încrederii în rândul românilor – cu 23,7% și, respectiv, 20,9%.

Topul notorietății

La capitolul „notorietate”, ordinea numelor se schimbă ușor în top 3.

Pe primul loc se află președintele SUA, Donald Trump, cu 97,3%, în timp ce pe locul al doilea este președintele francez Emmanuel Macron, 88,8%.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, ocupă locul al treilea, cu 86,2%.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, se află pe locul 4, cu 82,9%, în timp ce Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, are 53,2%.

Datele au fost culese în perioada 14-21 aprilie 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion simplu de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Raportul CIES analizează numărul jucătorilor proveniți dintr-o anumită federație națională, formați într-o țară și transferați ulterior la un club din străinătate. Raportul a analizat datele din 135 de ligi profesioniste din întreaga lume.

România apare în acest clasament pe locul 49, cu 81 de fotbaliști care joacă peste hotare, înregistrând o ușoară scădere față de ultimii 5 ani (-4 jucători). Potrivit datelor CIES, principala destinație pentru jucătorii români este Ungaria.

Conform studiului numărul fotbaliștilor din Brazilia din afara granițelor a crescut cu 210 jucători, raportat la anul 2021. Cei mai mulți evoluează în Portugalia.

Franța ocupă locul secund în ierarhia globală, cu 1.275 de jucători aflați în străinătate, principala destinație fiind Luxemburg.

Argentina completează podiumul, cu 1.016 de stranieri, cei mai mulți transferați în Chile.

Datele publicate arată și o creștere accentuată a migrației fotbaliștilor la nivel global.

Franța a înregistrat cel mai mare salt numeric din 2021 până în prezent, cu 332 de jucători în plus plecați în străinătate. La nivel procentual, Portugalia, Spania și Nigeria au consemnat unele dintre cele mai importante creșteri.

CIES este un centru de cercetare specializat în analiza statistică și economică a fotbalului mondial, fondat în 2005 și afiliat Centrului Internațional pentru Studii Sportive din Neuchâtel, Elveția.

Ploile torențiale, înregistrate marți seara, au provocat inundații severe într-un district din apropierea coastei Mării Negre din Turcia, relatează AP.

Cel puțin 12 persoane au fost spitalizate, cu răni minore, potrivit agenției de stat Anadolu.

Ploile abundente au provocat revărsarea râurilor din districtul Havza din provincia Samsun, apele revărsându-se pe străzi, inundând case și luând mașini.

Oameni blocați în case și proprietăți inundate

Agenția de stat a precizat că subsolul și parterul mai multor proprietăți au fost inundate. Imaginile video au arătat un șofer stând deasupra unui camion, așteptând să fie salvat din inundații.

Niciuna dintre persoanele rănite nu se afla în stare gravă. Unii au ajuns la spital pe cont propriu, în timp ce alții au fost asistați de echipe medicale, potrivit aceleiași surse.

Mai mulți pompieri, polițiști și echipe de intervenție în caz de urgență au fost mobilizate, pentru a salva locuitorii blocați și pentru a curăța molozul.

 

Datele publicate de Eurostat, citate de Euronews, arată că numărul deținuților din UE a crescut cu 2% față de anul precedent, în timp ce organizațiile europene avertizează că situația din unele penitenciare a devenit „inumană și degradantă”.

Tot mai mulți deținuți în UE

Potrivit statisticilor europene, în 2024 exista un deținut la fiecare 883 de locuitori din Uniunea Europeană. Cele mai ridicate rate de încarcerare au fost înregistrate în Ungaria, Polonia, Letonia și Cehia. La polul opus s-au aflat Finlanda, Țările de Jos, Danemarca și Germania, state cu cele mai mici rate ale populației carcerale. Datele arată și că doar una din 18 persoane adulte aflate în detenție este femeie, în timp ce aproximativ 20% dintre deținuți au cetățenie străină în raport cu țara în care sunt încarcerați.

În paralel, a crescut și numărul angajaților din sistemele judiciare și de ordine publică, inclusiv polițiști, judecători și personal penitenciar. Cu toate acestea, raportul a rămas aproape neschimbat: în UE există în medie 1,9 deținuți pentru fiecare angajat din sistemul penitenciar.

Grecia, criticată pentru condiții „inumane”

Printre cele mai grave situații semnalate se află cea din Grecia. Comitetul pentru Prevenirea Torturii al Consiliului Europei a avertizat, după o vizită efectuată în ianuarie 2025, că numeroși deținuți sunt ținuți în condiții „complet nepotrivite”, care pot fi considerate tratamente „inumane și degradante”. Raportul descrie celule și dormitoare supraaglomerate, infestate cu ploșnițe și gândaci, afectate de mucegai și infiltrații. În multe cazuri, instalațiile sanitare erau defecte, iar accesul la apă caldă și încălzire era insuficient. „Supraaglomerarea subminează grav condițiile de trai ale populației penitenciare și eforturile de reintegrare”, a declarat Marcelo Aebi, coordonatorul echipei de cercetare SPACE de la Universitatea din Lausanne, citat de Consiliul Europei.

Proteste și greve în Portugalia și Belgia

Problemele din penitenciare au generat tensiuni și în Portugalia. La începutul lunii mai, aproximativ 230 de deținuți dintr-o închisoare din Lisabona au protestat față de condițiile de detenție și au refuzat să revină în celule până la o discuție cu directorul penitenciarului. Situația este tensionată și în Belgia, unde angajații din penitenciare au declanșat pe 11 mai o grevă națională rar întâlnită. Sindicatele reclamă supraaglomerarea severă, creșterea violențelor și volumul excesiv de muncă. Închisorile belgiene găzduiesc în prezent 13.733 de persoane, deși capacitatea oficială este de doar 11.064 de locuri. Autoritățile au recunoscut că sute de deținuți dorm pe saltele așezate direct pe podea.

Cele mai aglomerate penitenciare din UE

Potrivit datelor pentru 2024, 13 state europene au raportat penitenciare supraaglomerate, în timp ce alte 14 țări aveau încă locuri disponibile. Cele mai ridicate niveluri de supraaglomerare au fost înregistrate în Cipru, Slovenia și Franța. În schimb, Estonia, Lituania și Luxemburg au raportat cele mai reduse grade de ocupare. Creșterea populației carcerale și presiunea tot mai mare asupra sistemelor penitenciare alimentează dezbaterea privind politicile penale și condițiile de detenție din Europa, în contextul în care organizațiile pentru drepturile omului avertizează că unele state se apropie de limite critice.

„Le Crocodile” are un preț de pornire de 3.000 de euro și se află în selecția celui mai nou eveniment dedicat artei contemporane, intitulat „Refresh” – Licitația de Artă Contemporană și organizat de Casa de Licitații A10 by Artmark în data de 21 mai, de la ora 19.00, atât la Palatul Cesianu-Racoviță, cât și online, pe Platforma Artmark Live.

Statueta „Le Crocodile” a fost realizată din plumb și provine din fondul moștenitorilor Alexandru Istrati și Natalia Dumitresco — cei doi artiști români pe care sculptorul i-a primit în apropierea atelierului său din Impasse Ronsin și cărora le-a lăsat întreaga avere artistică. „Le Crocodile” a participat în 2010 la expoziția organizată la Paris cu ocazia licitației Artcurial „Fonds Constantin Brâncuși provenant de la collection d’Alexandre Istrati et Natalia Dumitresco” și este reprodusă în celebra monografie „Brâncuși”, semnată de Pontus Hulten, Natalia Dumitresco și Alexandre Istrati (la Ed. Flammarion, Paris, 1986).

Istoricii de artă leagă acest obiect de una dintre serile de „divinație cu plumb topit” organizate în cercul intim al artistului — practică populară asociată ședințelor de spiritism și jocurilor de interpretare simbolică a formelor rezultate din plumbul turnat în apă rece. În licitația Artcurial din 2010 au fost oferite spre vânzare atât formele rezultate din acea experiență, cât și recipientele folosite.

Pentagonul și-a trimis personalul militar în Ucraina pentru a învăța tehnici de utilizare a dronelor în război, potrivit Live Ukraine. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a făcut anunțul.

„Eu personal am aprobat trimiterea de personal suplimentar acolo pentru a studia această bătălie a dronelor, atât în aspecte ofensive, cât și defensive, astfel încât să putem învăța toate lecțiile posibile din acest conflict”, a spus americanul.

Ucrainenii s-au specializat în producția și utilizarea de drone în timpul războiului cu Rusia. De asemenea, ucrainenii au devenit experți în sistemele de apărare contra dronelor inamice ca urmare a atacurilor numeroase lansate de ruși.

Ucraina s-a confruntat în mod regulat cu atacuri combinate cu drone şi rachete după ce Rusia şi-a intensificat producţia de drone Shahed, proiectate de iranieni, la începutul anului trecut. Ucrainenii au fost nevoiți să se adapteze și să improvizeze, dezvoltând sisteme complexe de apărare și atac.

Ei au anunțat că sunt dispuși să ofere asistență aliaților lor.

„Convocarea lui Neymar depinde doar de el. Depinde de ceea ce arată jucătorul pe teren. Acesta este un criteriu foarte clar și nu este valabil doar pentru Neymar”, a spus Ancelotti, într-un interviu publicat miercuri de The Guardian.

Fostul star de la Barcelona și PSG nu a mai jucat pentru Seleção din octombrie 2023.

Tehnicianul italian a explicat că talentul lui Neymar nu este pus sub semnul întrebării, însă starea sa fizică reprezintă factorul decisiv.

„În cazul lui Neymar trebuie doar să evaluăm condiția fizică, pentru că talentul lui este dincolo de orice îndoială. Depinde de el, nu de mine”, a adăugat selecționerul Braziliei.

Naționala de fotbal a Braziliei va anunța lotul pentru Cupa Mondială pe 18 mai, iar subiectul Neymar domină dezbaterile privind lotul echipei sud-americane. Potrivit unui sondaj realizat de institutul Datafolha, 53% dintre brazilieni își doresc prezența atacantului la turneul final.

Obiectiv – câștigarea Cupei Mondiale

Ancelotti, instalat la conducerea Braziliei în mai 2025, a vorbit și despre rolul lui Vinícius Júnior, pe care încearcă să îl transforme în liderul echipei naționale, așa cum s-a întâmplat și la Real Madrid CF.

„Responsabilitatea pe care o are Vinícius este uriașă și uneori poate deveni o povară. Treaba noastră este să luăm o parte din această presiune de pe umerii lui, pentru ca el să joace cu bucurie și energie”, a afirmat antrenorul.

Ancelotti a subliniat însă că Brazilia nu trebuie să depindă de un singur fotbalist.

„Nu putem concentra totul asupra unui singur jucător. Trebuie să gândim ca o echipă. Doar așa putem câștiga Cupa Mondială”, a spus tehnicianul.

Fostul antrenor al lui Real Madrid a vorbit și despre obiectivul său principal: readucerea Braziliei în fruntea fotbalului mondial după o pauză de 24 de ani fără titlu mondial.

„Nu sunt obsedat să câștig Cupa Mondială, dar am plăcerea de a trăi acest moment, conducând cea mai importantă echipă națională din lume”, a declarat Ancelotti.

Brazilia va evolua la Cupa Mondială într-o grupă alături de Maroc, Haiti și Scoția.

O familie din districtul Grieskirchen a descoperit situația în mod neașteptat. Cei doi copii nu puteau termina o porție întreagă. Părinții au vrut să comande o singură pizza și să o împartă. Meniul însă preciza clar: „Pizzele noastre se taxează pe persoană”, conform Daily Mail.

Prețurile pizzelor porneau de la 11 euro. Familia ar fi plătit aproape 40 de euro pentru ca cei doi copii să mănânce. Tatăl, care a dorit să rămână anonim, a declarat că nu se aștepta la o astfel de politică.

Ce este „farfuria hoțului”

Practica vizată se numește în Austria „farfuria hoțului” sau „farfuria parazitului”, notează en.as.com.

. Ea apare când grupurile mari comandă mai puține feluri principale decât numărul de persoane. Apoi cer farfurii goale suplimentare pentru a împărți mâncarea.

Restauratorii spun că obiceiul a scăpat de sub control, mai ales după pandemie. „Trebuie să atingi un nivel de venituri care să aibă sens”, explică Ernst Pühringer, președintele Diviziei de Turism din Salzburg.

Taxe diferite în funcție de regiune

Suprataxa variază în funcție de localitate. În Salzburg, taxa tipică este de aproximativ patru euro pe farfurie suplimentară. În alte orașe, suma este mai mică. Unele restaurante percep până la opt euro. Cazul din Grieskirchen, cu 11 euro, reprezintă unul dintre cele mai ridicate niveluri raportate.

Practica s-a extins în toate provinciile austriece. În august, purtătorul de cuvânt al sectorului gastronomic din Viena, Peter Dobcak, a remarcat că mulți clienți considerau de la sine înțeles serviciul complet la prețuri mici.

Proprietarii de restaurante subliniază că există excepții. Nu toate situațiile sunt tratate identic, mai ales când nota totală justifică serviciul oferit.

Datele publicate miercuri de INS arată o contracție de 0,2% față de trimestrul anterior. Față de primul trimestru din 2025, scăderea este de 1,7%. Trei trimestre consecutive pe minus înseamnă, tehnic, recesiune.

Reacția PSD

Deputatul PSD Mihai Fifor a fost primul care a reacționat public. El a invocat cifrele INS într-o postare pe rețelele sociale. „Cifrele nu mint. Și sunt mai crude decât orice discurs politic”, a scris Fifor. El a acuzat guvernul că a confundat România cu o contabilitate rece de avarie.

Fostul ministru al Finanțelor Adrian Câciu a folosit un limbaj și mai dur. El l-a numit pe Bolojan „asasin economic” și a cerut demisia premierului. Câciu a indicat că inflația a ajuns aproape de 11%, consumul a scăzut opt luni consecutiv, iar producția industrială este în cădere.

Ce arată cifrele

Datele INS confirmă o tendință îngrijorătoare. Consumul este în scădere. Industria pierde teren. Investițiile încetinesc. Inflația rămâne ridicată. Toate aceste evoluții se suprapun peste trei trimestre consecutive de contracție economică.

Poziția opoziției

PSD consideră că actualul parcurs economic este rezultatul direct al politicilor de austeritate aplicate de guvern. Liderii partidului susțin că măsurile de reducere a cheltuielilor au blocat consumul și au speriat investitorii. Ei cer o schimbare de direcție și o revenire la politici de stimulare economică.

Guvernul nu a răspuns public atacurilor PSD până la momentul publicării acestui articol. Premierul Bolojan a susținut în repetate rânduri că măsurile de austeritate sunt necesare. El a argumentat că reducerea deficitului bugetar este prioritară pe termen lung.

Indicele preţurilor de consum în luna aprilie 2026 comparativ cu luna martie 2026 a fost 100,84%.

Rata inflaţiei de la începutul anului (aprilie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 3,1%.

Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2026 comparativ cu luna aprilie 2025 a fost 10,7%.

Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2025 – aprilie 2026) faţă de precedentele 12 luni (mai 2024 – aprilie 2025) a fost 9,0%.

 

Racheta Sarmat a fost dezvoltată pentru a înlocui vechile rachete sovietice Voievoda – cunoscute în Occident sub numele de Satan – și face parte din noua generație de arme strategice prezentate de Moscova în ultimii ani, potrivit NBC News.

„Aceasta este cea mai puternică rachetă din lume”, a declarat Putin, susținând că puterea focoaselor sale nucleare este de peste patru ori mai mare decât cea a sistemelor similare din Occident.

Putin: Poate depăși orice scut antirachetă

Liderul de la Kremlin susține că Sarmat are o rază de acțiune de peste 35.000 de kilometri și poate efectua zboruri suborbitale – traiectorii care ies parțial din atmosfera Pământului fără a intra pe orbită completă – pentru a evita interceptarea. Putin a mai spus că noua rachetă este mai precisă decât modelul sovietic pe care îl înlocuiește și că este capabilă să penetreze „orice sistem de apărare antirachetă existent sau viitor”.

Liderul rus a anunțat că noua armă va intra în serviciu de luptă până la sfârșitul anului 2026.

„Războiul din Ucraina, aproape de final”

Moscova continuă să transmită mesaje privind capacitățile sale nucleare, pe fondul războiului din Ucraina și al tensiunilor cu Occidentul. După invadarea Ucrainei, în februarie 2022, Putin a recurs în mod repetat la amenințări nucleare încercând să descurajeze statele occidentale să își intensifice sprijinul militar pentru Kiev.

După parada militară organizată sâmbătă în Piața Roșie, cu ocazia comemorării victoriei împotriva Germaniei naziste în cel de-al doilea război mondial, Putin a afirmat că războiul din Ucraina „se apropie de final”. Pentru prima dată în aproape două decenii, evenimentul nu a inclus armament greu.

Fără limite pentru arsenalele nucleare

De la venirea sa la putere în anul 2000, Putin a coordonat modernizarea triadei nucleare rusești, prin introducerea unor noi rachete balistice intercontinentale, submarine nucleare și bombardiere strategice modernizate.

Ultimul tratat de control al armelor nucleare dintre Rusia și Statele Unite a expirat în februarie – notează sursa citată – ceea ce înseamnă că, pentru prima dată în mai bine de 50 de ani, cele mai mari două arsenale nucleare din lume nu mai sunt limitate prin niciun acord internațional.

Oficialul român a descris momentul drept „un nou și semnificativ capitol” în relația dintre România și partenerii europeni implicați în program, subliniind că acordurile depășesc dimensiunea administrativă și reprezintă „un parteneriat construit pe încredere și pe o viziune comună pentru o Europă mai coezivă, mai prosperă și mai echitabilă”.

Peste un miliard de euro primit de România în perioadele anterioare

În discursul său, ministrul a amintit că România a beneficiat deja de aproape un miliard de euro finanțare nerambursabilă prin granturile SEE și norvegiene în perioadele precedente de programare. Potrivit lui Pîslaru, fondurile au fost direcționate către proiecte din domenii precum energia regenerabilă, protecția mediului, cercetarea și inovarea, educația, cultura, incluziunea socială, reforma judiciară și consolidarea societății civile. „Banii nu au rămas pe hârtie, ci au ajuns acolo unde contează cu adevărat: în viața oamenilor, în comunități, în școli, în instituții și în proiecte antreprenoriale de succes”, a afirmat ministrul. Acesta a insistat asupra faptului că fiecare proiect finanțat a reprezentat „o poveste de transformare și de succes” pentru comunitățile implicate.

„Un vot de încredere pentru România”

Noua alocare financiară, estimată la peste 500 de milioane de euro, este cea mai mare primită până acum de România în cadrul acestor mecanisme. Dragoș Pîslaru a calificat această sumă drept „un vot de încredere” acordat României și instituțiilor sale. „O consider un gest de încredere în instituțiile noastre, în sistemele de management și control și în autenticitatea parteneriatului nostru cu statele donatoare”, a spus ministrul. La ceremonie au participat reprezentanți ai Guvernului României, ai Regatului Norvegia, ai Islanda și ai Principatului Liechtenstein, state care finanțează mecanismele SEE și norvegian.

Granturile SEE și norvegiene, considerate „un brand” în România

Ministrul a declarat că granturile SEE și norvegiene au devenit în timp „un brand cunoscut și apreciat” în societatea românească. El a elogiat angajamentul statelor donatoare pentru reducerea disparităților economice și sociale din Europa, afirmând că prosperitatea europeană poate fi durabilă doar „atunci când este împărtășită”. „O Europă mai puternică nu se construiește prin ziduri, ci prin punți”, a afirmat Pîslaru.

Ce sunt granturile SEE și norvegiene

Mecanismele Financiare SEE și norvegian reprezintă instrumente prin care Norvegia, Islanda și Liechtenstein contribuie la reducerea diferențelor economice și sociale din Europa și la consolidarea cooperării cu statele beneficiare din Uniunea Europeană. România este unul dintre principalii beneficiari ai acestor fonduri, care au finanțat în ultimii ani sute de proiecte în administrație, educație, sănătate, energie verde, cultură și societate civilă.

Seria ajustată sezonier: Produsul intern brut a scăzut în trimestrul I 2026 cu 0,2%, comparativ cu trimestrul anterior.

Faţă de acelaşi trimestru din anul 2025, Produsul intern brut s-a redus cu 1,5%.

Serie brută: Produsul intern brut, în trimestrul I 2026, a înregistrat o scădere cu 1,7% comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2025.

Seria ajustată sezonier a fost recalculată prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul I 2026, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2025, publicată în 9 aprilie 2026. Astfel :
• rezultatele trimestrului I 2025, comparativ cu trimestrul IV 2024, au fost revizuite de la 99,5% la 99,8% ;
• rezultatele trimestrului II 2025, comparativ cu trimestrul I 2025, au fost revizuite de la 101,0% la 100,7% ;
• rezultatele trimestrului III 2025, comparativ cu trimestrul II 2025, au fost revizuite de la 99,9% la 100,0%;
• rezultatele trimestrului IV 2025, comparativ cu trimestrul III 2025, au fost revizuite de la 98,2% la 98,0%;

Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană.

Pompierii buzoieni au fost solicitați să intervină, miercuri dimineață, pentru stingerea unui incendiu izbucnit la o locuință din localitatea Căldărăști, oraș Pogoanele. Apelul la 112 a fost făcut în jurul orei 03:55, de către un vecin care a auzit o explozie provenind din gospodărie.

La sosirea echipajelor, incendiul se manifesta la nivelul acoperișului locuinței și anexelor gospodărești, pe o suprafață totală de aproximativ 180 mp. În interiorul imobilului a fost identificată o femeie în vârstă de aproximativ 80 de ani, surprinsă de incendiu și găsită carbonizată.

Pe timpul intervenției, pompierii au găsit trei butelii aflate în interiorul locuinței. Una dintre acestea a explodat înainte de sosirea forțelor de intervenție, iar celelalte două au fost extrase în siguranță de către pompieri, fiind eliminat astfel riscul producerii altor explozii.

Incendiul a fost localizat și ulterior lichidat în jurul orei 07:00.

Cauza probabilă de producere a incendiului a fost stabilită ca fiind un scurtcircuit electric produs la un conductor defect.

Declarațiile au fost făcute marți seara, la București. Președinții Nicușor Dan și Karol Nawrocki au susținut o conferință de presă comună. Ambii lideri au transmis că țările lor sunt pregătite să găzduiască efective suplimentare, scrie Mandiner.hu.

Ce a spus Nicușor Dan

Președintele român nu a pus nicio condiție. România ar primi „oricât de mulți” soldați americani, a declarat el. În prezent, aproximativ 1.500 de militari americani sunt staționați pe teritoriul țării. Baza Mihail Kogălniceanu, situată pe litoralul Mării Negre, va fi extinsă. Investiția prevăzută se ridică la 4 miliarde de euro și va fi finalizată în următorii ani.

Poziția Poloniei

Karol Nawrocki a mers mai departe cu mesajul. Toți liderii europeni responsabili trebuie să depună eforturi pentru ca soldații americani să rămână în Europa. Argumentul său este direct: în următorul deceniu, continentul nu are altă alternativă viabilă în materie de securitate.

Contextul vizitei

Nawrocki a ajuns la București pentru pregătirea summitului Grupului celor Nouă, cunoscut și ca B9. Reuniunea are loc miercuri. B9 reunește țările din aripa estică a NATO. Cooperarea a fost inițiată tocmai de Polonia și România, în 2015.

Ce se întâmplă în Germania

Statele Unite analizează posibilitatea de a reduce numărul soldaților din Germania. Potrivit unor surse din cadrul Alianței, retragerea a aproximativ 5.000 de militari nu ar pune în pericol securitatea Europei. Mulți membri NATO consideră că impactul ar fi gestionabil. Cu toate acestea, vestea a provocat îngrijorare în capitalele europene.

România și Polonia par să fi anticipat această evoluție. Poziționarea lor comună la București trimite un semnal clar către Washington. Cele două țări se oferă drept alternativă credibilă pentru redistribuirea trupelor americane în Europa de Est.

Raportul – analizat de Economedia – susține că Secretariatul General al Guvernului, instituția care reprezenta statul ca acționar majoritar al Transelectrica, a acceptat introducerea în contractele conducerii a unor prevederi care trimiteau eventualele litigii la Curtea de Arbitraj de la Viena, deși legislația privind guvernanța corporativă și actul constitutiv al companiei nu permiteau acest lucru.

Despăgubiri de milioane de euro

Problemele au început în iunie 2021, în perioada guvernului condus de Florin Cîțu. Membrii Consiliului de Supraveghere al Transelectrica, numiți în 2020 pentru mandate de patru ani, au fost revocați înainte de termen și înlocuiți cu persoane numite provizoriu. La doar o zi distanță, noul Consiliu de Supraveghere a schimbat și Directoratul companiei, care avea, de asemenea, mandate complete de patru ani.

Foștii șefi au contestat deciziile la Curtea de Arbitraj de la Viena – tribunalul comercial internațional prevăzut în contractele lor – și au câștigat procesele.

Potrivit raportului, Transelectrica a fost obligată să plătească despăgubiri și bonusuri de milioane de euro. Numai în 2024, compania a achitat peste 30 de milioane de lei, echivalentul a aproximativ 6 milioane de euro, reprezentând salarii și compensații obținute în instanță de foștii directori și membri ai conducerii revocați înainte de finalul mandatelor.

Cum și-a slăbit statul propria apărare la Viena

Inspectorii Corpului de Control spun că unul dintre cele mai importante motive pentru care compania a pierdut litigiile a fost chiar modul în care statul și-a construit apărarea. În aceeași zi în care acționarii au aprobat descărcarea de gestiune pentru activitatea conducerii din 2020 – ceea ce înseamnă practic că au confirmat că și-a îndeplinit corect atribuțiile – aceiași membri ai Consiliului de Supraveghere au fost revocați pe motiv că ar fi prezentat situații financiare eronate.

Contradicția evidentă dintre cele două decizii a fost unul dintre argumentele care au cântărit la Viena, unde judecătorii arbitrali au concluzionat că revocarea s-a făcut fără o cauză justificată.

Clauze de neconcurență peste limitele legii

De asemenea, în contractele de mandat au fost introduse clauze de neconcurență care le garantau membrilor conducerii bani suplimentari la plecarea din funcție. Deși legislația aplicabilă companiilor de stat nu permite astfel de compensații, acestea au fost acceptate și semnate de reprezentanții statului.

Același sistem a fost aplicat atât pentru membrii Consiliului de Supraveghere, cât și pentru Directorat. La încetarea mandatelor, aceștia au primit compensații financiare care depășeau mult limitele prevăzute de lege.

Interimatul care a blocat evaluarea conducerii

După schimbările din 2021, Transelectrica a fost condusă timp de aproape 18 luni de șefi interimari, fără selecții permanente și fără un plan clar de administrare, deși legea obliga compania să organizeze rapid proceduri de selecție pentru numiri permanente.

Practic, menținerea conducerii în regim provizoriu a permis evitarea criteriilor stricte de performanță, persoanele numite temporar neputând fi evaluate pe baza unor indicatori clari.

Prejudiciu pierdut din cauza termenelor ratate

Raportul semnalează și alte probleme. Una dintre ele vizează filiala SMART SA, de la care Transelectrica ar fi trebuit să recupereze un prejudiciu de peste 11 milioane de lei, stabilit de Curtea de Conturi. Acțiunile în instanță au fost însă formulate greșit sau după expirarea termenelor de prescripție, ceea ce a făcut imposibilă recuperarea banilor.

Bonusuri și prime fără legătură cu performanța

Inspectorii au identificat și bonusuri acordate prin mecanisme considerate netransparente. Între 2013 și 2017, o parte din conducere ar fi beneficiat de un sistem de recompense bazat pe evoluția acțiunilor companiei la bursă, denumit OAVT – Opțiuni pe Acțiuni Virtuale. Practic, bonusurile erau calculate în funcție de prețul acțiunilor, nu de performanța efectivă a companiei sau de eficiența sistemului energetic.

Ulterior, între 2021 și 2022, au fost acordate prime speciale fără evaluări de performanță și fără ca aceste beneficii să fie prevăzute în contractele de muncă.

Statul, împotriva recuperării prejudiciilor

În decembrie 2025, Consiliul de Supraveghere al Transelectrica a propus recuperarea prejudiciilor de zeci de milioane de lei provocate companiei prin demiterile din 2021, prejudicii constatate și de Curtea de Conturi. Propunerea viza tragerea la răspundere a instituțiilor și persoanelor implicate în revocarea conducerii companiei, însă a fost respinsă de acționari, inclusiv de Secretariatul General al Guvernului (SGG), acționarul majoritar al Transelectrica.

Nota de plată, la consumatori

Ulterior, în ianuarie 2026, reprezentanții statului în acționariatul Transelectrica și-au schimbat poziția și au votat pentru inițierea procedurilor de tragere la răspundere.

Raportul nu precizează însă cine ar urma să răspundă concret pentru pierderile produse și nici cum vor fi recuperate sumele plătite de Transelectrica, costuri care ajung în final în facturile consumatorilor”.

Potrivit Guvernului, raportul Corpului de Control a fost trimis către „instituțiile cu competențe specifice”.

Polițiștii Postului de Poliție Transporturi Navale Calafat au fost sesizaţi, marți seara, că în fluviul Dunărea, la km fluvial 751, un cadavru plutește în derivă.

La fața locului s-au deplasat polițiștii, împreună cu specialist criminalist din cadrul Poliției municipiului Calafat și un echipaj din cadrul Serviciului Județean de Ambulanță Dolj.

Cadavrul a fost scos la mal. Este vorba de un bărbat, iar cu ocazia examinării preliminarii, nu au fost constatate urme de violență pe cap, corp și membre.

Se desfășoară activități pentru stabilirea identității acestuia.

În cauză, polițiștii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă, iar cercetările sunt continuate pentru stabilirea cu exactitate a împrejurărilor în care s-a produs evenimentul.

La finalizarea cercetărilor va fi propusă soluţie prin unitatea de parchet competentă. Totodată, a fost dispusă efectuarea unei expertize medico-legale pentru stabilirea cu exactitate a cauzei decesului.

Mai multe persoane din categorii sociale diferite au împărtășit trucurile fără de care nu pot trăi. Rezultatul este o listă de nouă „coduri secrete” surprinzător de eficiente, potrivit realsimple.com.

Lasă lucrurile să fie ușoare

Fosta profesoară Mitzi Campbell are o regulă simplă: audiobook-ul se pune la socoteală ca citit, crockpot-ul se pune la socoteală ca gătit. „A avea grijă de tine nu trebuie să fie complicat”, spune ea. A-ți face viața inutil de grea nu o face mai semnificativă.

Îmbrățișează conceptul de „semi-casnic”

Jeannine Rose, fondatoarea Sweet Humble Home, nu gătește totul de la zero. Cumpără pui la rotisor, adaugă câteva garnituri făcute în casă și cina este gata. „Nu există niciun motiv să nu accept puțin ajutor de la magazin”, spune ea.

Duplicarea strategică

Coach-ul de productivitate Alexis Haselberger nu se bazează pe memorie. Dacă folosește ceva în mai multe locuri, cumpără încă unul. Încărcătoare, medicamente, articole de toaletă – toate sunt plasate acolo unde va fi nevoie de ele. „Pare ridicol până îți dai seama câte probleme elimină”, explică ea.

Regula celor două minute

Dacă o sarcină durează mai puțin de două minute, fă-o imediat. Nu o nota, nu o amâna. Monisha Longacre, autoarea cărții Practical Productivity, spune că astfel îți eliberezi energia mentală pentru lucruri care contează cu adevărat.

Reduceți numărul deciziilor

Consultanta Tishayla Williams poartă aproape exclusiv bluze negre în timpul săptămânii. Nu irosește energie gândindu-se ce să îmbrace. Același principiu se aplică meselor, treburilor și e-mailurilor care pot să aștepte.

Ora de administrare a vieții

Haselberger rezervă în fiecare luni o oră dedicată exclusiv sarcinilor administrative. Programări, formulare, e-mailuri, logistică – toate, o dată pe săptămână. „Celelalte șase zile nu mă mai gândesc la ele”, spune ea.

Spune „da” mai întâi, intră în panică mai târziu

Managerul de marketing Daria Ershova a semnat un contract de PR fără experiență în domeniu. A învățat pe parcurs. „A fi pregătit este un mit”, spune ea. Trucul funcționează în scenarii fără miză de siguranță – proiecte noi, hobby-uri, călătorii.

Șterge povestea

Coach-ul de viață Lorena Bernal abordează situațiile dificile ștergând mental tot ce crede că știe despre ele. Rezultatul: mai puțină tensiune, mai multă deschidere. „Când abordezi viața ca și cum ar fi nouă, ea devine mai vie”, spune ea.

Lasă-te să fii un copil la suflet

Bernal iese intenționat din rolul de adult. Se joacă, este zgomotoasă, chiar ridicolă. „Am nevoie de asta la fel de mult ca și copiii mei”, recunoaște ea. Câteva minute de joacă autentică reîncarcă energia mai eficient decât orice pauză de cafea.

Potrivit ultimelor date publicate de institutul rus de sondare VTsIOM, controlat de stat, rata oficială de aprobare a liderului de la Kremlin a coborât la 65,6%, cel mai redus nivel de la începutul invaziei din Ucraina. Deși procentul rămâne foarte ridicat comparativ cu standardele occidentale, analiștii spun că în contextul rus scăderea este considerată semnificativă, mai arat[ Il Post.

Kremlinul nu a mai publicat sondajele obișnuite

În mod neobișnuit, VTsIOM nu a mai publicat sondajele săptămânale privind popularitatea lui Vladimir Putin timp de două săptămâni consecutive în luna mai. Pentru mai mulți observatori, lipsa datelor sugerează îngrijorări la nivelul Kremlinului privind starea de spirit a populației. Analiștii subliniază însă că sondajele din Rusia trebuie interpretate cu prudență, deoarece mulți cetățeni evită să își exprime sincer opiniile politice de teama represiunii. Politologul Abbas Gallyamov, fost autor de discursuri pentru Putin și devenit critic al regimului după plecarea din țară, susține că schimbarea importantă nu este creșterea numărului de opozanți, ci faptul că mai mulți ruși sunt dispuși să își exprime public nemulțumirea.

Restricțiile de internet provoacă iritare inclusiv la Moscova

Una dintre cele mai vizibile surse de frustrare o reprezintă restricțiile tot mai frecvente asupra internetului mobil. Autoritățile ruse susțin că întreruperile sunt necesare pentru protejarea infrastructurii împotriva atacurilor ucrainene cu drone, însă criticii spun că măsurile sunt folosite și pentru controlul informației și limitarea organizării opoziției. Blocajele afectează inclusiv mari orașe precum Moscova, unde trăiește o parte importantă a clasei urbane considerate apropiate de Kremlin. Restricțiile complică activități cotidiene precum plățile online, comenzile de taxi sau accesul la servicii publice digitale. În paralel, autoritățile continuă să limiteze accesul la platforme occidentale precum Meta și aplicații precum WhatsApp sau Telegram, promovând în schimb aplicații controlate de stat.

Economia încetinește, iar atacurile ucrainene se intensifică

Nemulțumirile sunt alimentate și de situația economică. După o perioadă în care economia rusă a rezistat mai bine decât anticipau multe state occidentale, semnele de încetinire devin tot mai vizibile. Creșterile salariale se reduc, taxele au fost majorate, iar prețurile alimentelor au crescut. În același timp, atacurile ucrainene cu drone lovesc tot mai des infrastructura energetică și militară din interiorul Rusia. Rafinăria din Tuapse, de la Marea Neagră, a fost afectată de incendii puternice după atacuri recente, iar locuitorii au criticat deschis reacția autorităților, un lucru rar întâlnit în spațiul public rus. Teama unor noi atacuri a determinat Kremlinul să reducă inclusiv amploarea paradei militare din 9 mai, eveniment simbolic folosit anual în propaganda regimului.

Regimul lui Vladimir Putin rămâne totuși stabil

În ciuda acestor semnale, analiștii avertizează că nu există indicii privind o prăbușire iminentă a regimului. De-a lungul ultimilor ani, Vladimir Putin a construit un aparat de securitate puternic și loial, capabil să reprime rapid orice formă de opoziție. Rusia a mai trecut prin valuri de proteste importante în 2011, 2018, 2019, 2021 și după invadarea Ucraina în 2022, însă autoritățile au răspuns de fiecare dată prin arestări masive și măsuri represive. Lipsa unei opoziții unite și eliminarea treptată a liderilor anti-Kremlin continuă să îi ofere lui Putin un control solid asupra puterii, în ciuda semnelor tot mai vizibile de oboseală și nemulțumire în societatea rusă.