MediaFax.ro

Banat

Valorile termice diurne din prima zi se vor situa în jurul a 18 grade, caracterizând o vreme răcoroasă. Ulterior sunt estimate temperaturi maxime de 22…24 de grade, chiar mai ridicate în a doua săptămână, când vor fi în jurul a 25 de grade. Și nopțile vor fi răcoroase la începutul intervalului, cu cele mai scăzute valori în dimineața zilei de 19 mai, când media temperaturilor minime va fi de 6…7 grade. După 21 mai, media temperaturilor minime se va menține în jurul a 12 grade.

Ploi de scurtă durată vor mai fi la începutul intervalului, iar ulterior probabilitatea pentru averse de ploaie va fi mai mare în perioada 22 – 25 mai și spre finalul lunii.

Crișana

În această regiune vremea fi răcoroasă la începutul intervalului, cu temperaturi maxime în jurul a 17 grade și minime, marți dimineață în general de 7…10 grade. Ulterior vremea se va încălzi, astfel până la mijlocul primei săptămâni, caracteristice vor fi valorile diurne, în general de 24…25 de grade, iar cele nocturne în jurul a 12 grade. Până la finalul lunii mai, deși vor fi mici variații de la un interval la altul, prezenta estimare, indică o medie a temperaturilor de 24 de grade pentru valorile maxime și de 12 grade pentru cele minime.

Ploi de scurtă durată vor mai fi la începutul intervalului, iar ulterior probabilitatea pentru averse de ploaie va fi mai mare în perioada 22 – 25 mai și spre finalul lunii.

Transilvania

Finalul celei de-a doua decade și ultima decadă a lunii mai vor fi caracterizate de un regim termic apropiat de normalul climatologic specific acestei perioade. Vor fi variații termice de la un interval la altul, astfel în cele mai calde zile, temperaturile maxime vor fi în mare lor majoritate apropiate de 25 de grade, iar în perioadele cu ploi, vor scădea spre o medie de 20…21 de grade. Media temperaturilor minime va fi în creștere de la 8…9 grade, până spre 11…12 grade în 22 și 23 mai, iar ulterior sunt estimate valori în jurul a 10 grade, desigur cu cele mai scăzute valori în depresiuni.

Averse vor fi în cea mai mare parte a intervalului, însă cu o probabilitate mai mare în perioada 20 – 25 mai, când vor fi și cantități de apă însemnate.

Maramureș

În primele două zile din interval, media regională a temperaturilor maxime va fi de 20…21 de grade, iar a celor minime va fi de 8…10 grade. Vremea se va încălzi la mijlocul primei săptămâni, astfel sunt estimate temperaturi maxime ce pot depăși 24…25 de grade, iar media temperaturilor minime va fi de 11 grade. Până la finalul lunii mai, deși vor fi mici variații de la un interval la altul, prezenta estimare, indică o medie a temperaturilor de 22…24 de grade pentru valorile maxime și de 10…11 grade pentru cele minime.

Averse vor fi în cea mai mare parte a intervalului, însă cu o probabilitate mai mare după 21 mai.

Moldova

În cea mai mare parte a intervalului temperaturile se vor situa în jurul normelor climatologice. În primele două zile, media regională a valorilor termice diurne se va apropia de 25 de grade, însă în perioada 20 – 23 mai, pe fondul accentuării instabilității atmosferice, sunt prognozate valori ușor mai scăzute în jurul a 20…22 de grade. Astfel de variații termice de la un interval la altul, sunt posibile și în ultima săptămână de mai, prezenta estimare indicând valori ale temperaturii maxime în medie de 22 de grade. Media temperaturilor minime va fi în creștere de la 10 grade, până spre 13…14 grade în 21 și 22 mai, iar ulterior sunt estimate valori în jurul a 12 grade.

Probabilitatea pentru averse pe arii mai extinse va fi mai mare în perioada 21 – 26 mai, când și cantitățile de apă pot fi însemnate. În restul intervalului ploile se vor semnala pe arii mai restrânse mai ales în timpul după-amiezelor.

Dobrogea

În primele două zile, media regională a valorilor termice diurne va fi de 24…25 de grade, însă în perioada 20 – 23 mai, pe fondul accentuării instabilității atmosferice, sunt prognozate valori ușor mai scăzute în jurul a 21…22 de grade. Astfel de variații termice de la un interval la altul, sunt posibile și în ultima săptămână de mai, prezenta estimare indicând valori ale temperaturii maxime în medie de 22 de grade. Media temperaturilor minime va fi în creștere de la 11 grade, până spre 14…15 grade în 21, 22 și 23 mai, iar ulterior sunt estimate valori de 13…14 grade.

Probabilitatea pentru averse pe arii mai extinse va fi mai mare în perioada 21 – 25 mai, când local și cantitățile de apă vor fi însemnate. În restul intervalului ploile se vor semnala pe arii mai restrânse mai ales în timpul după-amiezelor.

Muntenia

În cea mai mare parte a intervalului temperaturile se vor situa în jurul normelor climatologice. Variații termice de la un interval la altul sunt posibile îndeosebi determinate de dinamica și extinderea spațială a ploilor. Astfel pentru intervalul 18 – 31 mai, media regională a valorilor termice diurne va oscila între 22 și 25 de grade. Media temperaturilor minime va fi în creștere de la 10 grade, până spre 13…14 grade în 21, 22 și 23 mai, iar ulterior sunt estimate valori în jurul a 12 grade.

Probabilitatea pentru averse va fi mai mare în perioada 21 – 25 mai, când și cantitățile de apă vor fi însemnate.

Oltenia

Tendința va fi de încălzire la nivelul acestei regiuni, de la o medie a temperaturilor maxime de 21…22 de grade în prima zi, până la valori în jurul a 25 de grade în ziua de 21 mai. Ulterior pe fondul accentuări instabilității atmosferice, este posibilă o scădere ușoară, spre valori în jurul a 22 de grade, iar pentru ultima săptămână din mai, media temperaturilor maxime va fi de 24 de grade, cu mențiunea că predictibilitate modelului de prognoză scade semnificativ pentru toți parametrii. Primele două nopți din interval vor fi răcoroase, cu o medie a temperaturilor minime ușor sub 10 grade, însă după 20 mai sunt estimate valori în marea lor majoritate peste 12 grade.

Probabilitatea pentru averse va fi mai mare în perioada 22 – 25 mai și după 28 mai.

La munte

În cea mai mare parte a intervalului media temperaturilor maxime pentru zona montană va fi de 12…14 grade, iar minimele vor fi în creștere ușoară de la 4 grade în primele nopți, până spre 6..7 grade. Variații termice de la un interval la altul sunt posibile îndeosebi determinate de dinamica și intervalele de manifestare al instabilității atmosferice.

Vor fi averse în cea mai mare parte a intervalului, dar pe arii mai extinse în perioada 20 -27 mai.

Data presented on Monday by Eurostat show that, in 2024, 95% of children aged between 3 and the age of starting compulsory primary education in EU countries were enrolled in preschool education.

The percentage increased compared to 2014, when only 91.2% of children were enrolled in such forms of education.

The increase brings the European Union closer to achieving the target of at least 96% of children benefiting from early childhood education and care by 2030.

The highest participation rates of children in early childhood education were recorded in France (100%), Belgium (98.1%), Lithuania and Hungary (97.9% each).

At the opposite end of the spectrum, the lowest rates are in Romania (76.5%), Slovakia (81.8%) and the Czech Republic (86.4%).

The data also show that, at EU level, 95.1% of teachers in early childhood education were women.

The highest shares of female teachers were recorded in Romania (99.7%), Slovakia (99.6%) and Hungary (99.5%). At the other end of the spectrum, but still with high percentages, were the Netherlands (87.8%), France (91.6%), and Denmark (92.5%).

Declarațiile au fost făcute de vicecancelarul și ministrul german de Finanțe, Lars Klingbeil, înaintea reuniunii miniștrilor de Finanțe din cadrul G7, organizată la Paris, scrie Anadolu.

Oficialul german a descris conflictul din Orientul Mijlociu drept o „amenințare serioasă pentru economia mondială”, subliniind că instabilitatea regională produce deja efecte negative asupra dezvoltării economice internaționale și asupra comerțului global.

Germania avertizează asupra impactului economic al războiului din Iran și asupra comerțului global

Potrivit lui Klingbeil, comunitatea internațională trebuie să depună toate eforturile necesare pentru a pune capăt conflictului și pentru a asigura stabilitatea în regiune. În același timp, acesta a insistat asupra importanței menținerii liberei circulații maritime, în special prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute comerciale pentru transportul mondial de petrol și gaze naturale.

Vicecancelarul german a declarat că Europa trebuie să continue să prioritizeze cooperarea în detrimentul confruntării și să susțină soluții diplomatice pentru reducerea tensiunilor din Orientul Mijlociu.

Reuniunea G7 de la Paris are ca principal subiect impactul economic al conflictului și consecințele pe care acestea le-ar putea avea asupra piețelor internaționale și lanțurilor globale de aprovizionare.

Germania cere mai multă independență economică

Lars Klingbeil a mai afirmat că actualele crize internaționale demonstrează necesitatea ca Germania și Uniunea Europeană să devină mai independente și mai reziliente din punct de vedere economic. Oficialul a menționat în mod special domenii precum energia, materiile prime și securizarea lanțurilor de aprovizionare.

În cadrul reuniunii de la Paris vor participa și miniștri de Finanțe din state precum Brazilia, India, Coreea de Sud și Kenya, semn că îngrijorările legate de efectele economice ale conflictului depășesc spațiul european și afectează economia globală în ansamblu.

Analiștii avertizează că o eventuală blocare a Strâmtorii Ormuz ar putea provoca noi scumpiri la energie și combustibili, într-un moment în care multe economii încearcă încă să stabilizeze inflația și să reducă presiunile asupra consumatorilor.

Conform publicației, Kaja Kallas s-a opus de mult timp negocierilor directe cu Rusia. Cu toate acestea, săptămâna trecută s-a propus ca și candidată pentru rolul de negociator, susținând că va fi „capabilă să vadă prin capcanele pe care le întinde Rusia”. Cu toate acestea, trei diplomați UE anonimi au declarat pentru Politico că poziția anti-rusă dură a Kajei Kallas ar „determina o respingere rapidă” din partea lui Vladimir Putin. „Din păcate, ea s-a exclus din cursă”, a explicat un oficial de rang înalt.

Potrivit Politico, Bruxelles-ul „continuă să caute” alți candidați pentru rolul de negociator UE cu Rusia.

De exemplu, fosta cancelară a Germaniei Angela Merkel, președintele finlandez Alexander Stubb și fostul prim-ministru italian Mario Draghi sunt luați în considerare pentru acest rol.

Președintele Vladimir Putin l-a numit pe fostul cancelar german Gerhard Schröder negociator potrivit pentru dialogul dintre Rusia și Europa. Kaja Kallas i-a respins candidatura. Guvernul german se opune, de asemenea.

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat săptămâna trecută că Europa însăși va stabili cine o va reprezenta în eventualele negocieri cu Rusia.

Investitorii se tem că negocierile dintre Washington și Teheran pentru încheierea războiului stagnează, iar riscul unei noi escaladări militare rămâne ridicat, scrie AP.

Petrolul depășește pragul de 110 dolari

Cotația petrolului Brent a urcat cu 0,7%, până la 110,05 dolari pe baril, după ce Trump a transmis pe rețelele sociale că „ceasul ticăie” pentru Iran și că Teheranul „trebuie să se miște rapid, altfel nu va mai rămâne nimic”. Petrolul american WTI a crescut și el cu 1%, până la 106,49 dolari pe baril. Înainte de izbucnirea conflictului cu Iranul, la finalul lunii februarie, petrolul se tranzacționa în jurul valorii de 70 de dolari pe baril. Creșterea vine și pe fondul blocajelor persistente din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. SUA au impus luna trecută o blocadă maritimă asupra porturilor iraniene, iar traficul comercial din zonă rămâne afectat.

Bursele asiatice și europene au scăzut

Piețele bursiere au reacționat imediat la tensiunile geopolitice și la creșterea prețurilor energiei. Indicele japonez Nikkei 225 a scăzut cu 1%, după ce săptămâna trecută atinsese maxime istorice. Bursa din Hong Kong a pierdut 1,1%, iar indicele australian S&P/ASX 200 a coborât cu 1,5%. În Europa, bursa de la Paris a deschis în scădere cu 0,9%, iar indicele DAX din Germania a pierdut 0,1%. Contractele futures de pe Wall Street au indicat, la rândul lor, deschideri negative pentru piețele americane.

Investitorii se tem de o nouă escaladare

Tensiunile au crescut și după un atac cu dronă produs în weekend asupra unei centrale nucleare din Emiratele Arabe Unite, incident care a amplificat temerile privind extinderea conflictului în regiune. Analiștii ING avertizează că „riscurile unei reescaladări cresc”, iar situația din Strâmtoarea Ormuz „se poate schimba foarte rapid”. În paralel, randamentele obligațiunilor de stat au crescut puternic. Dobânda pentru obligațiunile americane pe 10 ani a urcat la aproximativ 4,60%, față de aproape 4% înaintea războiului cu Iranul.

Summitul Trump-Xi nu a adus rezultate concrete

Investitorii urmăresc și lipsa unor progrese diplomatice după summitul de săptămâna trecută dintre Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping, desfășurat la Beijing. Casa Albă a transmis că SUA și China sunt de acord că Strâmtoarea Ormuz trebuie redeschisă, însă până acum nu au apărut măsuri concrete. Washingtonul speră că Beijingul, principal cumpărător de petrol iranian, ar putea influența Teheranul pentru reluarea negocierilor și reducerea tensiunilor. Deocamdată însă, piețele financiare par să mizeze mai degrabă pe risc și incertitudine decât pe o soluție diplomatică rapidă.

„Noi susținem mai multe variante. Oricare dintre ele poate până la urmă să fie aleasă de președintele Nicușor Dan. Sigur că prima variantă cu care am venit este cea pe care o știți cu toții, că putem să facem parte din aceeași coaliție, dar fără Ilie Bolojan ca prim-ministru”, a spus Lia Olguța Vasilescu la Antena 3 CNN.

Ea a afirmat că PSD ar putea accepta și un premier politic din partea PNL, în condițiile în care liberalii „trebuiau să guverneze până la finalul acestui an”.

„Există și varianta unui guvern minoritar în jurul PSD”

„Dacă nu își asumă, PSD sigur că poate să-și asume o nominalizare. Există și varianta unui guvern minoritar în jurul PSD și cred că putem să strângem voturile necesare”, a declarat Vasilescu.

Lia Olguța Vasilescu a mai spus că PSD nu respinge ideea unui premier tehnocrat, dar a precizat că acesta ar trebui să cunoască „realitățile din România”.

„Există și varianta unui premier tehnocrat, dar nu orice fel de variantă. Nu respingem din start ideea de a exista un premier tehnocrat, cu o majoritate consolidată în Parlament din partidele pro-europene, dar nu s-a discutat deocamdată niciun nume”, a spus primarul Craiovei.

Ea a declarat că nu știe cine este Delia Velculescu, nume vehiculat pentru funcția de premier tehnocrat, după ce surse politice consultate de Gândul au indicat că aceasta ar fi propunerea lui Nicușor Dan.

Întrebată dacă PSD ar putea lua în calcul o majoritate cu AUR sau un guvern minoritar susținut de AUR, în cazul în care nu se poate forma o majoritate cu PNL și USR, Lia Olguța Vasilescu a spus că nu crede că se va ajunge la această situație.

„Președintele Nicușor Dan a fost foarte categoric și anume că nu va accepta niciun fel de combinație cu AUR. Dar tocmai v-am spus că există și varianta unui guvern minoritar PSD și eu cred că putem să strângem voturile necesare în Parlament”, a declarat Lia Olguța Vasilescu.

Cetățeanul a încercat să treacă granița duminică, la miezul nopții. El s-a prezentat la vama Albița, PTF Iași, pentru control. Bărbatul de 38 de ani conducea o mașină înmatriculată în Republica Moldova.

Polițiștii de frontieră i-au controlat mașina bărbatului. În timpul controlului, oamenii legii au găsit sub mașină trei componente de motor legate de țeava de țeava de eșapament. Polițiștii au mai găsit și un compresor de aer condiționat ascuns în portiera din dreapta.

Pentru că a încercat să treacă granița cu aceste componente ascunse, bărbatul a fost amendat cu 8.000 de lei.

Componentele transportate au fost evaluate la 3.500 de lei.

 

Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat luni, la finalul consultărilor de la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan privind formarea unui nou guvern, că liberalii nu vor mai susține și nu vor participa la o guvernare alături de PSD, acuzând social-democrații că au blocat reformele și au întreținut politici bugetare nesustenabile.

Acesta a precizat că PNL respinge inclusiv varianta unui executiv condus de un premier tehnocrat dacă PSD ar face parte din coaliția de guvernare.

„Așa cum știți din deciziile pe care le-am luat anterior, Partidul Național Liberal nu va mai susține un guvern și nu va mai participa la un guvern în care se va regăsi și Partidul Social-Democrat. De asemenea, nu vom susține un guvern cu premier tehnocrat în care se va regăsi Partidul Social-Democrat. În condițiile în care PSD va fi la guvernare, Partidul Național Liberal va fi în opoziție. De ce suntem puși să avem această poziție? Ea nu este luată dintr-un calcul politic, ci este luată dintr-un interes legitim pentru țara noastră”, a spus Bolojan.

Cele trei „greșeli majore” ale clasei politice, enumerate de Bolojan

În discursul său, Ilie Bolojan a enumerat ceea ce a numit „trei erori majore” ale clasei politice: crearea unor așteptări bugetare care nu puteau fi susținute, formarea unor coaliții largi fără reforme și menținerea în funcții publice a unor persoane care „au folosit aceste funcții în scop extractiv pentru a extrage rente de la statul român”.

„În ultimii ani, lumea politică a făcut câteva greșeli majore. În primul rând, din punct de vedere al comunicării publice, a creat așteptări cetățenilor țării noastre care nu pot fi onorate în mod normal, depășind posibilitățile reale pe care le are România din punct de vedere bugetar. (…) A doua eroare majoră a fost să se creeze coaliții mari, cum a fost coaliția PSD-PNL, care au avut peste 60%, care doar au administrat mai bine sau mai rău lucrurile, dar nu au făcut reformele care trebuiau făcute pentru țara noastră. (…) A treia eroare a fost să permitem ca pe poziții importante, în companii și în unele locuri, să ajungă persoane care au folosit aceste funcții pentru a extrage rente de la statul român”, a explicat Bolojan.

El a mai precizat faptul că actualul guvern „a căzut pentru că a încercat să blocheze risipa din statul român”, iar continuarea unei formule comune cu PSD ar însemna „să continuăm erorile care au fost în perioada trecută”.

„Vom încerca în perioada următoare să facem ceea ce este nevoie pentru țara noastră în această formulă de interimat”, a spus acesta, adăugând că PNL va rămâne „un partid responsabil, care atunci când se vine cu soluții reale, este la masă și-și asumă răspunderea pentru România”.

Localnicii au raportat prăbușirea dronei duminică seară în comitatul Utena, potrivit Live Ukraine. Nu au fost găsiți explozibili la fața locului, iar autoritățile continuă să caute resturile.

Centrul Național de Management al Crizelor din Lituania a declarat că oficialii încearcă acum să determine cum a intrat drona pe teritoriul lituanian, la ce altitudine zbura și „ce lacune există în sistemul de detectare”. Sistemele radar nu au detectat nicio încălcare a spațiului aerian pe parcursul zilei.

Postul de televiziune lituanian LRT a sugerat că drona ar fi putut devia de la cursul său din cauza sistemelor electronice ale rușilor. În martie, o altă dronă militară ucraineană lansată spre Rusia a căzut și ea în Lituania.

Datele prezentate luni de Eurostat arată că, în 2024, 95% dintre copiii cu vârste cuprinse între 3 ani și vârsta de începere a învățământului primar obligatoriu în țările UE erau înscriși în învățământul preșcolar.

Procentul a crescut față de 2014, când doar 91,2% din copii erau înscriși la astfel de forme de învățământ.

Creșterea aduce Uniunea Europeană mai aproape de atingerea obiectivului stabilit, care vizează ca, până în 2030, cel puțin 96% dintre copii să beneficieze de educație și îngrijire în perioada preșcolară.

Cele mai ridicate rate de participare ale copiilor la învățământul preșcolar s-au înregistrat în Franța (100%), Belgia (98,1%), Lituania și Ungaria (97,9% fiecare).

La polul opus, cele mai scăzute rate sunt în România (76,5%), Slovacia (81,8%) și Cehia (86,4%).

Datele mai arată că, la nivelul UE, 95,1% dintre cadrele didactice din învățământul preșcolar erau femei.

Cele mai mari ponderi de cadre femei au fost înregistrate în România (99,7%), Slovacia (99,6%) și Ungaria (99,5%). La celălalt capăt al spectrului, dar cu ponderi totuși ridicate, s-au situat Țările de Jos (87,8%), Franța (91,6%) și Danemarca (92,5%).

Cercetarea, publicată de platforma academică The Conversation, a analizat comportamentul a 1.027 de tineri australieni cu vârste între 10 și 17 ani, la două luni după intrarea în vigoare a legislației privind limitarea accesului minorilor la anumite platforme sociale.

Jumătate dintre adolescenții afectați spun că primesc mai puține știri

Autorii studiului au descoperit că adolescenții care au fost afectați direct de restricții sunt mult mai predispuși să spună că au pierdut accesul la informații și la discuții despre actualitate. Potrivit datelor, 51% dintre tinerii ale căror obiceiuri online au fost perturbate semnificativ au declarat că primesc mai puține știri din cauza interdicției. Cercetătorii avertizează că efectul ar putea deveni mai puternic pe măsură ce autoritățile vor elimina „portițele” care permit în continuare accesul minorilor la platformele restricționate.

Interdicția nu a redus masiv utilizarea rețelelor sociale

Deși legea a generat controverse înainte de adoptare, studiul arată că majoritatea adolescenților nu și-au schimbat semnificativ comportamentul online. 61% dintre tinerii sub 16 ani care foloseau deja platformele interzise au spus că activitatea lor pe rețele sociale s-a schimbat foarte puțin sau deloc. Doar 26% au afirmat că utilizarea platformelor a fost afectată în mod real. Studiul atrage atenția și asupra unui posibil impact asupra implicării civice a noii generații. Tinerii care folosesc mai puțin social media spun că discută mai rar despre știri și au mai puține oportunități de a-și exprima opiniile sau de a participa la acțiuni legate de probleme sociale. Autorii cercetării leagă acest fenomen de o problemă mai amplă. Un raport publicat în 2025 de autoritatea australiană pentru curriculum și evaluare arată că nivelul cunoștințelor civice în rândul elevilor este cel mai scăzut din ultimii 20 de ani.

„Social news” în locul presei tradiționale

Cercetătorii susțin că mulți adolescenți nu se vor întoarce automat către presa tradițională după limitarea accesului la social media. 75% dintre tinerii chestionați au spus că organizațiile media „nu au idee cum arată viața lor”, iar 71% consideră că este dificil să găsească știri relevante pentru generația lor. Potrivit studiului, adolescenții simt că presa clasică îi reprezintă rar și, atunci când apar în articole, sunt mai degrabă „văzuți decât auziți”.

Cercetătorii cer investiții în educație media

Autorii studiului susțin că Australia trebuie să investească mai mult în educație media și în dezvoltarea gândirii critice în școli. Ei spun că elevii trebuie să înțeleagă cum funcționează jurnalismul și cum pot diferenția informațiile credibile de conținutul manipulator sau fals din online. În același timp, cercetătorii consideră că organizațiile media trebuie să găsească metode mai eficiente de a include vocea tinerilor în dezbaterea publică. Studiul mai arată că, în ciuda schimbărilor digitale, familia rămâne principala și cea mai de încredere sursă de informații pentru adolescenții australieni.

Adulții care au mai mult de 50 de ani pot avea nevoie de mai multe proteine decât recomandarea standard, potrivit publicației Eating Well. Deși proteinele devin din ce în ce mai importante odată cu creșterea vârstei, mulți adulți nu consumă suficiente, arată studiile. Recomandarea standard pentru adulți este de 0,8 grame pe kilogram în fiecare zi.

Noile cercetările sugerează că adulții în vârstă au nevoie de mai multe, deoarece îmbătrânirea afectează masa musculară, forța și modul în care organismul utilizează proteinele. Experți le recomandă adulților în vârstă să consume între 1 și 1,2 grame pe kg pe zi. Totuși, calculul poate fi influențat de diverși factori precum bolile, vârsta și nivelul de activitate.

„În plus, schimbările hormonale, cum ar fi cele asociate cu menopauza, pot afecta masa musculară și metabolismul proteinelor, subliniind și mai mult importanța unui aport adecvat de proteine”, a declarat expertul Lauren Manaker.

Proteinele sunt foarte importante pentru sănătate

„Proteinele sunt esențiale pentru aproape fiecare funcție a corpului… Acestea servesc drept elemente constitutive pentru mușchi, oase, piele și organe și joacă un rol esențial în producerea de enzime, hormoni și anticorpi”, a explicat ea.

De asemenea, proteinele sunt esențiale pentru sănătatea creierului și a sistemului imunitar.

Scăderea masei și a forței musculare poate duce la o mobilitate redusă și la un risc crescut de căderi și fracturi. Cercetările indică faptul că un aport mai mare de proteine limitează efectele îmbătrânirii.

Modul în care corpul folosește și răspunde la proteine se schimbă odată cu vârsta

„Pe măsură ce îmbătrânim, organismul devine mai puțin eficient în utilizarea proteinelor, ceea ce înseamnă că adulții mai în vârstă au nevoie de puțin mai multe proteine pentru a obține aceleași efecte ca persoanele mai tinere”, a declarat nutriționistul Lisa Young.

Cu alte cuvinte, consumul de suficiente proteine după 50 de ani este esențial pentru conservarea mușchilor și susținerea unei îmbătrâniri sănătoase.

În ceea ce privește consumul de proteine, specialiștii recomandă distribuirea lor pe parcursul zilei în mese și gustări. Obiceiurile simple, cum ar fi un mic dejun bogat în proteine, adăugarea de leguminoase în diferite feluri de mâncare sau presărarea de semințe, nuci și brânză în mâncare, pot satisface nevoie crescută de proteine.

La finalul consultărilor convocate la Cotroceni privind formarea unui nou guvern, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat că delegația pe care a condus-o a reiterat, în fața lui Nicușor Dan, mandatul primit în urma consultărilor interne din partid.

„Partidul Social-Democrat a transmis punctele de vedere pe care dumneavoastră le știți și poziția Partidului Social-Democrat pentru a înainta, pentru a găsi soluții, pentru a avea un guvern care să aibă puteri depline și care să fie votat până la încheierea acestei sesiuni în Parlamentul României”, a declarat Grindeanu.

Liderul PSD a precizat că formațiunea a stabilit mai multe „condiții sau reguli sau principii” care nu vor fi încălcate în negocierile pentru formarea viitorului Executiv.

„Nu mai putem avea un guvern cu Ilie Bolojan prim-ministru”, a spus Sorin Grindeanu, adăugând că această poziție nu aparține doar PSD, ci este susținută și de votul exprimat în Parlament prin moțiunea de cenzură, care a fost votată de 281 de parlamentari.

Totodată, liderul social-democrat a subliniat că PSD respinge varianta unei alianțe care să depășească sfera partidelor pro-occidentale.

„Excluderea unei alianțe în afara partidelor pro-occidentale. Despre asta e vorba, astea sunt principiile pe care noi le-am transmis Președintelui”, a afirmat acesta.

Grindeanu a precizat că, în urma consultărilor care vor continua în perioada următoare, este posibil să fie conturate mai multe scenarii privind formarea noului guvern.

„Probabil că după aceste consultări, în funcție de ce spune și Președintele, vom putea dezvolta posibile scenarii”, a mai spus liderul PSD.

Cutremurul a lovit orașul Liuzhou la ora 00:21 (16:21 GMT), a relatat agenția oficială de știri Xinhua, potrivit Le Figaro.

Postul de televiziune de stat CCTV i-a identificat pe victime ca fiind un cuplu, un bărbat în vârstă de 63 de ani și o femeie în vârstă de 53 de ani. Autoritățile au evacuat peste 7.000 de persoane din zonă, a adăugat acesta.

Imaginile difuzate de camerele de supraveghere arată locuitori care fug de clădiri înalte, case distruse și grămezi de moloz, căutați de echipele de salvare și câini în căutare de victime. Cutremurele sunt relativ frecvente în China. Un cutremur din  regiunea Tibet  a ucis cel puțin 126 de persoane și a avariat mii de clădiri în ianuarie 2025.

Armata rusă a atacat o navă chineză în Marea Neagră. Potrivit NEXTA, purtătorul de cuvânt al forțelor navale ale Ucrainei, Dmitri Pletenchuk, a anunțat un atac cu drone asupra unei nave comerciale chineze.

Vaporul se afla în apele teritoriale ale Ucrainei. Sursa menționată nu a spus dacă sunt victime sau pagube.

Incidentul apare cu puțin timp înainte de întâlnirea dintre președinții Vladimir Putin și Xi Jinping.

Liderul Rusiei va face o vizită de două zile în China. Vizita va începe marți. Săptămâna trecută, la Beijing a fost primit și președintele SUA, Donald Trump.

Mohsen Rezaei, membru al Consiliului pentru Discernământ al Iranului și consilier apropiat al liderului suprem iranian, a declarat la televiziunea de stat că Iranul consideră blocada navală impusă de SUA drept „un act de război” și că răspunsul militar este „un drept natural” al republicii islamice.

„Sfatul meu militar pentru SUA este să se retragă înainte ca Golful Oman să se transforme într-un cimitir pentru navele voastre”, a transmis oficialul iranian.

Tensiuni Iran SUA în Golful Oman după blocada navală americană

Declarațiile vin în contextul în care Statele Unite au impus, începând cu 13 aprilie, o blocadă navală asupra traficului maritim iranian din Strâmtoarea Ormuz și Golful Oman, una dintre cele mai importante rute comerciale pentru transportul mondial de petrol.

Rezaei a subliniat că răbdarea Iranului nu trebuie interpretată drept slăbiciune sau acceptare a presiunilor americane.

„Dacă am avut răbdare până acum, asta nu înseamnă că am acceptat situația”, a afirmat acesta.

Oficialul iranian a pus sub semnul întrebării și prezența militară americană în regiune, susținând că motivele invocate în trecut de Washington nu mai sunt valabile.

„America vine aici cu navele sale de război. Cine este inamicul său? La un moment dat spuneau că au venit împotriva Uniunii Sovietice. Uniunea Sovietică nu mai există”, a declarat Rezaei.

Riscul unui conflict regional

Iranul a transmis că Strâmtoarea Hormuz va rămâne deschisă comerțului internațional, însă a avertizat că nu va tolera consolidarea militară străină sau acțiuni care ar destabiliza securitatea regională.

Escaladarea actuală a început după atacurile lansate de SUA și Israel asupra unor ținte iraniene pe 28 februarie, urmate de represalii din partea Teheranului și incidente maritime în Strâmtoarea Ormuz.

Deși un armistițiu mediat de Pakistan a intrat în vigoare pe 8 aprilie, negocierile ulterioare desfășurate la Islamabad nu au reușit să producă un acord permanent. Ulterior, președintele american Donald Trump a anunțat prelungirea armistițiului fără stabilirea unui termen limită.

UPDATE 9:40 Consultările dintre Nicușor Dan și PSD s-au încheiat. PSD: Nu mai putem avea un guvern cu Ilie Bolojan prim-ministru

Delegația PSD a ieșit de la consultările convocate de președintele României, Nicușor Dan, privind formarea unui nou Guvern. PSD nu va susține un viitor guvern condus de Ilie Bolojan și exclude orice formulă de alianță în afara partidelor pro-occidentale, a anunțat Sorin Grindeanu.

Grindeanu a precizat că, în urma consultărilor care vor continua în perioada următoare, este posibil să fie conturate mai multe scenarii privind formarea noului guvern.

UPDATE 09:00 Încep consultările. Delegația PSD, în fața președintelui Nicușor Dan

Consultările de la Cotroceni privind formarea unui nou Guvern au început. Delegația PSD este condusă de Sorin Grindeanu. El este însoțit de Claudiu Manda, Marian Neacșu, Corneliu Ștefani și Gheorghe Șoldan.

Delegația PSD la consultările de la Palatul Cotroceni

Știrea inițială:

Președintele României, Nicușor Dan, începe, luni, consultările oficiale cu partidele din Parlament, pentru desemnarea unui nou premier. Demersul vine după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis în urmă cu două săptămâni prin moțiune de cenzură.

„În temeiul prevederilor art. 103 alin. (1) din Constituția României, Președintele României, Nicușor Dan, va invită la Palatul Cotroceni președinții și reprezentanții partidelor și formațiunilor politice reprezentate în Parlamentul României, pentru consultări privind desemnarea candidatului la funcția de Prim-ministru”, a transmis Administrația Prezidențială.

Programul consultărilor de la Cotroceni

Consultările de la Cotroceni se vor desfășura după următorul program:

09:00 – Partidul Social Democrat (PSD) 10:00 – Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) 11:00 – Partidul Naţional Liberal (PNL) 12:00 – Uniunea Salvaţi România (USR) 13:00 – Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) 14:00 – Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale 15:00 – Partidul S.O.S. România (S.O.S.) 16:00 – Partidul Oamenilor Tineri (POT) Niciun anunț imediat după încheierea consultărilor

Întrebat săptămâna trecută dacă se așteaptă ca după consultările de luni să se încheie criza politică și să se contureze o coaliție de guvernare, Nicușor Dan a explicat faptul că procesul este în curs și nu poate fi rezolvat într-un singur moment.

„O să avem discuții luni, conform Constituției. Probabil că o să avem marți sau miercuri de asemenea discuții cu ceilalți oameni din Parlament care nu sunt reprezentați actualmente de partidele parlamentare”, a mai spus președintele.

Referitor la un posibil anunț după prima rundă de discuții, Nicușor Dan a fost tranșant, spunând că nu va exista un anunț luni seara sau marți dimineața. Consultările urmează să continue și în zilele următoare.

„Lucrul cel mai important și solicitarea mea pentru toate partidele care vin la consultări este, primul lucru pe care o să vă întreb: care va fi majoritatea”, a declarat Nicușor Dan.

Prioritatea lui Nicușor Dan – evitarea unei noi crize politice

Șeful statului a fost întrebat zilele trecute dacă o renominalizare a lui Ilie Bolojan ar reprezenta un experiment politic, însă el a subliniat că prioritatea sa este evitarea unei noi crize politice.

„Nu o să dau răspunsuri particulare, ci o să dau doar răspunsuri generale. Și un răspuns general este că nu aș vrea să numesc un guvern care să nască o altă criză. Asta e răspunsul general pe care pot să-l dau”, a declarat Nicușor Dan.

Șeful statului a spus că negocierile pentru formarea unei majorități sunt complicate în acest moment, însă a adăugat că toate partidele trebuie să își asume rolul în guvernarea țării.

Care sunt pozițiile partidelor și cu ce mandate merg

Sâmbătă, premierul interimar Ilie Bolojan și liderul USR, Dominic Fritz, s-au întâlnit la Timișoara, cei doi stabilind și poziția pentru consultările de la Cotroceni.

„Vom merge cu aceeași poziție la consultările de la Cotroceni că orice formă de guvernare în care PSD se regăsește nu va fi susținutǎ. În plus, săptămâna viitoare, partidele noastre – USR și PNL – vor depune împreună în Parlament mai multe inițiative legislative”, a mai spus Dominic Fritz.

Pe de altă parte, PSD va participa la consultările privind formarea unui nou Guvern „cu multe opțiuni pe masă”, însă a exclus categoric o majoritate cu AUR, susținerea unui guvern minoritar sau a lui Ilie Bolojan din nou premier.

„Mandatul cu care mergem noi este unul destul de larg, în sensul că avem 2-3 lucruri peste care nu putem trece. 1 – nu facem majoritate cu AUR, ceea ce am spus și înainte de moțiune. 2 – Nu există varianta ca PSD să-l mai susțină pe Ilie Bolojan prim-ministru. 3 – Nu vom susține vreun guvern minoritar PNL-UDMR”, a explicat săptămâna trecută Grindeanu, în cadrul unei conferințe de presă.  

La rândul său, liderul UDMR, Kelemen Hunor, declara că prima opțiune a formațiunii este refacerea coaliției, iar premierul să fie o persoană acceptată de toate partidele implicate.

„Prima opțiune pentru noi este refacerea coaliției. Sigur, trebuie un om care poate fi acceptat de toată lumea, și de PNL și de PSD și de noi și de cei de la USR. Și probabil că acel om nu poate veni nici din PSD, nici din PNL, fiindcă atunci se pune problema pentru celălalt partid cum acceptă după această aventură”, spunea Kelemen Hunor într-un interviu pentru Știrile ProTV.

Și partidul AUR a anunțat că va participa la consultările de luni de la Palatul Cotroceni.

„Ne dorim ca aceste consultări să fie reale, efective și loiale, nu o formalitate juridică. Partidele chemate la consultări trebuie să poată prezenta poziția lor, soluția politică pe care o propun și condițiile în care pot susține sau participa la formarea unui guvern. AUR este al doilea partid parlamentar și reprezintă voința exprimată prin vot de milioane de români”, se arată în comunicatul transmis de AUR.

Nava de croazieră își va încheia călătoria luni, când va acosta în portul olandez Rotterdam între orele 10:00 și 12:00, ora locală. Autoritățile locale au declarat că au fost amenajate facilități de carantină pentru o parte din echipajul non-olandez.

Nava de croazieră de lux sub pavilion olandez transporta aproximativ 150 de pasageri și membri ai echipajului din 23 de țări. Trei persoane – un cuplu olandez și un cetățean german – au decedat din cauza hantavirusului.

Potrivit Oceanwide Expeditions, citat de NBC News, membrii echipajului și personalul medical de la bord vor părăsi nava treptat. Niciuna dintre persoanele rămase pe navă nu prezintă simptome în prezent.

Nava va fi curățată și dezinfectată „în strânsă coordonare” cu procesul de debarcare, a adăugat compania.

Pasagerii care au părăsit deja nava de croazieră au fost plasați în carantină în mai multe țări din întreaga lume. Aceeași măsură a fost aplicată și persoanelor care au intrat în contact cu pasagerii de pe navă.

Unii cetățeni olandezi s-au declarat îngrijorați în legătură cu sosirea navei de croazieră în portul Rotterdam, subliniind că pasagerii rămași ar putea să nu respecte regulile de carantină.

„Ceea ce mă îngrijorează este cât de bine vor respecta oamenii… carantina”, a spus o locuitoare din Rotterdam în vârstă de 35 de ani pentru Reuters.

Hantavirusul se răspândește în principal prin rozătoare, însă acesta poate fi transmis între oameni în cazuri rare și doar după un contact îndelungat și strâns. Perioada de incubație poate dura aproximativ șase săptămâni.

OMS se așteaptă ca mai multe cazuri să apară în perioada următoare în urma focarului de hantavirus de pe nava de croazieră, însă a subliniat că situația nu seamănă deloc cu cea a COVID-ului și nu constituie o pandemie.

Industria auto europeană se reorientează către sectorul apărării din cauza concurenței cu China. Potrivit Bild, criza din industria auto i-a determinat pe producătorii germani să-și schimbe strategia.

Publicația a analizat comenzile și a transmis că Franța a comandat 7.000 de camioane Zetros. Armata germană și Lituania plănuiesc să achiziționeze sute de camioane militare Arocs 6×6 de la Daimler Trucks. De asemenea, BMW poartă negocieri privind utilizarea tehnologiilor de conducere autonomă în domeniul militar.

Anterior, concernul german din domeniul apărării KNDS a anunțat că vrea să cumpere o parte din fabricile Mercedes și Volkswagen din Germania, pentru a le reorienta către producția de produse militare.

Suedia și India au anunțat semnarea unui acord de parteneriat strategic care propune dublarea comerțului și investițiilor bilaterale în următorii cinci ani, potrivit Euractiv. Anunțul a fost făcut după întâlnirea dintre premierul suedez Ulf Kristersson și premierul indian Narendra Modi.

Noul acord a venit după semnarea unui alt acord, de liber schimb, dintre Uniunea Europeană și India, în luna ianuarie. La conferința de presă au participat și Ursula von der Leyen și Narendra Modi.

„Avem ambiția comună de a dubla comerțul și investițiile noastre bilaterale în termen de cinci ani, cu viteza actuală”, a declarat Kristersson.

Premierul suedez a adăugat, legat de acest subiect, că obiectivul ar putea fi atins chiar mai repede decât este estimat în prezent.

„De fapt, cred că ar putea deveni realitate chiar mai devreme.”, a precizat Ulf Kristersson.

În acest moment, schimburile comerciale dintre cele două state sunt estimate la aproximativ 7,75 miliarde de dolari anual.

Totodată, Narendra Modi a explicat că noul parteneriat va include mai multe domenii strategice.

„În cadrul acestui parteneriat, vom avansa pe piloni cheie, cum ar fi tranziția verde, apărarea, tehnologiile emergente și legăturile interpersonale”, a declarat liderul indian.

Cele două state vor colabora și în domenii precum securitatea, inteligența artificială, tehnologia spațială și dezvoltarea noilor tehnologii.

De asemenea, agențiile spațiale din India și Suedia au semnat un memorandum de înțelegere pentru dezvoltarea unui instrument care va face parte din misiunea Venus Orbiter.

În cadrul evenimentului, Ursula von der Leyen a anunțat că acordul dintre Uniunea Europeană și India ar urma să fie semnat până la finalul anului.

„Dar comerțul este doar jumătate din ecuație. Următorul nostru pas trebuie să fie să încheiem un acord de investiții.”, a spus șefa Comisiei Europene.

Von der Leyen a precizat, de altfel, că alt obiectiv ar fi întărirea relațiilor economice, în acest context internațional în care lanțurile de aprovizionare se schimbă rapid, iar securitatea economică devine vitală.

„Și aceasta este piesa lipsă din puzzle-ul cooperării noastre economice consolidate, mai ales într-o lume în care lanțurile de aprovizionare sunt remodelate, iar securitatea economică ne provoacă ca niciodată.”, a precizat aceasta.

Vizita face parte din turneul european al lui Narendra Modi. Premierul indian va continua deplasarea în Norvegia, unde va participa la un summit cu țările nordice, iar ultima oprire va fi în Italia, unde se va întâlni cu premierul Giorgia Meloni.