„Dacă nu este controlată, corupția poate duce la cheltuieli publice risipitoare sau ineficiente, la un mediu de afaceri necompetitiv și la elaborarea de politici ineficiente. Percepțiile privind corupția rămân ridicate în România, 75% dintre respondenții la un sondaj Eurobarometru din 2025 considerând-o „răspândită” puțin peste media UE. În timp ce puțini declară că au fost martori sau au experimentat personal corupția, 60% au declarat că sunt afectați personal de corupție în viața de zi cu zi. Acest lucru sugerează că în România, ca și în alte țări, corupția a devenit mai complexă decât noțiunea tradițională de jefuire cotidiană”, arată raportul OCDE.
Zonele cele mai corupte: „politicienii, aleșii, sistemul de Sănătate, Poliția și Vama”„Partidele politice, oficialii aleși, sistemul de sănătate, poliția și vama sunt percepute ca fiind instituțiile cele mai afectate”, precizează OCDE.
„România a luat măsuri semnificative în a combate corupția”„România a luat măsuri semnificative pentru a combate corupția în ultimii ani, iar 39% dintre români consideră eforturile guvernamentale de combatere a corupției ca fiind eficiente, plasând-o peste media UE.
Indicatorii de Integritate Publică ai OCDE arată că sistemul anticorupție și de integritate al României este aliniat în mare măsură la standardele OCDE și, în mai multe domenii, are performanțe peste media OCDE.
Țara are cadre juridice solide pentru gestionarea conflictelor de interese și asigurarea integrității în finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. România are, de asemenea, un cadru juridic solid pentru protecția avertizorilor de integritate care transpune Directiva UE 2019/1937, deși provocările legate de protecția avertizorilor de integritate persistă în practică”.
„România a consolidat protecția denunțătorilor în cazurile de luare de mită transnațională. Progrese în Strategia anticorupție”„Ca parte a procesului de aderare la OCDE, România a devenit parte la Convenția OCDE privind combaterea luării de mită a funcționarilor publici străini în tranzacțiile comerciale internaționale în 2023 și continuă să facă progrese în combaterea luării de mită transnaționale, deși există încă loc pentru îmbunătățirea aplicării practice. O modificare recentă a Legii nr. 319/2024 a consolidat protecția denunțătorilor care raportează luarea de mită transnațională.
De asemenea, România și-a consolidat recent cadrul de gestionare a riscurilor de integritate în perioada de dinainte și după angajare în sectorul public, inclusiv pentru funcționarii cu risc ridicat. Ca parte a procesului de aderare la OCDE, o nouă lege (Legea nr. 189/2025) a fost adoptată în noiembrie 2025 pentru a aborda mai multe lacune identificate anterior de OCDE.
Dacă va fi implementată și aplicată eficient, această nouă lege – care extinde domeniul de aplicare al funcționarilor, activităților și comportamentelor cu risc acoperite – ar trebui să contribuie la reducerea distorsiunilor economice care decurg din „ușile rotative” dintre sectorul public și cel privat.
Strategia Națională Anticorupție (SNC) a României pentru perioada 2021-2025 prezintă obiectivele guvernamentale pentru îmbunătățirea cadrului anticorupție. Deși strategia îndeplinește majoritatea criteriilor standard ale OCDE, planificarea strategică ar putea fi îmbunătățită în continuare prin bazarea strategiei pe o evaluare formală a riscurilor naționale de corupție (OCDE, 2025[82]). Cu toate acestea, s-au înregistrat progrese substanțiale în ceea ce privește atingerea obiectivelor din cadrul NACS, așa cum se subliniază în rapoartele de monitorizare ale strategiei”, arată raportul.
România întâmpină provocări în prevenirea și gestionarea conflictelor de interese„În ciuda unui cadru juridic solid, România se confruntă cu provocări practice în prevenirea și gestionarea conflictelor de interese. Gestionarea eficientă a conflictelor de interese promovează concurența loială și procesul decizional transparent, reducând riscul de favoritism sau de capturare a autorităților de reglementare.
Agenția Națională de Integritate (ANI), responsabilă de verificarea conținutului declarațiilor de avere și interese, utilizează instrumente inovatoare în acest sens dar rămâne subpersonal, ceea ce întârzie detectarea.
Pentru a îmbunătăți detectarea timpurie, ANI a implementat un nou instrument IT care ajută la detectarea semnalelor de alarmă din declarațiile funcționarilor. Deși acest lucru poate îmbunătăți eficacitatea, sistemul ar putea fi consolidată în continuare prin aplicarea unei abordări bazate pe riscuri, prioritizând verificarea în funcție de sensibilitatea poziției unui funcționar.
Dincolo de supraveghere, consolidarea capacității instituțiilor publice și a funcționarilor de a gestiona proactiv conflictele pe cont propriu – cum ar fi prin recuzarea voluntară de la deciziile în care există un conflict de interese – ar consolida sistemul în timp”, se menționează în document.
Sunt riscuri legate de corupție și integritate în domeniul Sănătății„Așa cum se reflectă în percepțiile cetățenilor, riscurile legate de corupție și integritate în sectorul sănătății rămân deosebit de acute. Acestea variază de la luare de mită evidentă la favoritism în managementul resurselor umane, achiziții publice și controlul bugetar, care contribuie la ineficiență și cheltuieli inutile (OCDE, 2023[79]). Strategia Națională de Asigurări pentru perioada 2021-2025 a inclus un accent specific pe sectorul sănătății, precum și pe sectorul educației și pe întreprinderile de stat.
Conflictele de interese rămân frecvente în sectorul sănătății, iar consolidarea suplimentară a capacităților și îndrumările specifice sectorului ar putea fi instrumente eficiente în reducerea vulnerabilității sectorului sănătății la corupție. Este încurajator faptul că strategia Ministerului Sănătății pentru perioada 2023-2030 include o gestionare mai puternică a conflictelor de interese ca obiectiv cheie”.
OCDE cere publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor„O hotărâre a Curții Constituționale din 2025 a declarat, de asemenea, neconstituționale prevederi cheie ale Legii nr. 176/2010 privind gestionarea conflictelor de interese, inclusiv publicarea declarațiilor de avere ale funcționarilor publici, invocând preocupări legate de respectarea vieții private.
Informațiile privind averea și interesele pentru cel puțin unele categorii de funcționari publici sunt publicate în aproximativ două treimi din țările OCDE.
Amendamentele la Legea nr. 176/2010, care vizează implementarea deciziei Curții Constituționale, sunt în prezent în curs de pregătire și se așteaptă să fie prezentate legislativului în a doua jumătate a anului 2026.
Este important ca publicarea declarațiilor de avere și interese să fie proporțională cu puterea decizională și expunerea la risc a funcționarilor publici, menținând un echilibru între transparență, integritate și protejarea drepturilor fundamentale.
România ar beneficia, de asemenea, de o mai mare transparență în elaborarea politicilor.
OCDE cere înăsprirea regulilor legate de lobby și previzibilitate legislativă„S-au înregistrat progrese semnificative, impulsionate și de procesul de aderare la OCDE, pentru înăsprirea regulilor de lobby. În special, înregistrarea în registrul RUTI a devenit obligatorie din aprilie 2025 și a fost extinsă pentru a acoperi toți membrii parlamentului în octombrie 2025. Rămâne important ca noul cadru de lobby să fie aplicat în practică.
Un cadru robust pentru lobby responsabil și transparent este esențial pentru a proteja procesul de elaborare a politicilor de influența nejustificată a intereselor private înguste. Activitățile de lobby în România sunt deosebit de îngrijorătoare, având în vedere rata ridicată la care legile sunt adoptate prin proceduri accelerate, utilizate în 26% din legi.
Astfel de practici limitează capacitatea părților interesate de a oferi contribuții la legislația care le afectează și contribuie la instabilitatea legislativă, creând incertitudine pentru investitori și descurajând deciziile pe termen lung. Restricțiile privind utilizarea abuzivă a procedurilor parlamentare de urgență și scurtate au început să fie aplicate prin norme metodologice aprobate de guvern în 2022.
Cu toate acestea, proporția proiectelor de acte normative adoptate prin Ordonanțe de Urgență ale Guvernului a rămas ridicată în 2024, cu doar o ușoară scădere observată până în octombrie 2025 față de aceeași perioadă din 2024, iar imprevizibilitatea legislativă continuă să rămână o preocupare pentru investitori și întreprinderi.
OCDE: „DNA are un palmares solid de urmărire penală cu succes a cazurilor de corupție”„În ceea ce privește aplicarea legilor penale anticorupție, Direcția Națională Anticorupție (DNA) are un palmares solid de urmărire penală cu succes a cazurilor de corupție (OCDE, 2024[80]), iar 51% dintre români consideră că există suficiente urmăriri penale cu succes pentru a descuraja oamenii de la corupție – a doua cea mai mare rată dintre toate țările UE.
Deși DNA s-a confruntat cu unele probleme legate de lipsa de resurse, acest lucru nu pare să fi avut un impact substanțial asupra capacității sale de a combate luarea de mită internațională până în prezent.
Durata medie a cazurilor de corupție penală din România rămâne doar puțin peste media UE (Comisia Europeană, 2025[86]), ceea ce indică faptul că instanțele sunt, în general, capabile să asigure tragerea la răspundere pentru corupție într-un termen rezonabil”, arată OCDE.
Raport OCDE 2026
OCDE: „România a luat măsuri pentru consolidarea integrității independenței sistemului judiciar”„Aplicarea eficientă a legii se bazează și pe faptul că judecătorii și procurorii înșiși acționează cu integritate. România a luat măsuri pentru a consolida integritatea și independența sistemului judiciar într-un sens mai larg. În 2022, România a adoptat trei „legi ale justiției” revizuite, care vizau alinierea sistemului judiciar la standardele internaționale.
Deși eforturile depuse de România pentru a promova integritatea judiciară și a procuraturii sunt puternice în comparație cu media OCDE, există încă loc de îmbunătățiri suplimentare.
La sfârșitul anului 2025, au fost exprimate public îngrijorări cu privire la independența judiciară și a procuraturii, precum și la gestionarea cazurilor de corupție. Acest lucru a determinat autoritățile să înființeze un grup de lucru pentru a evalua și a revizui preocupările și legislația relevantă.
România și-ar putea îmbunătăți cadrul prin extinderea procedurilor de selecție bazate pe merit la promovarea judecătorilor și procurorilor pentru toate funcțiile de conducere și prin asigurarea unor garanții suficiente pentru numirea și demiterea judecătorilor și procurorilor în funcții de conducere”, se precizează în document.
„Spălarea de bani și evaziunea fiscală rămân o problemă în România”„Spălarea banilor rămâne, de asemenea, o problemă în România, determinată de diverse activități infracționale, inclusiv evaziunea fiscală, frauda și utilizarea abuzivă a fondurilor UE. Conform raportului MONEYVAL al Consiliului Europei,
România respectă doar „parțial” 15 dintre cele 40 de recomandări ale Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) și rămâne supusă unor proceduri sporite de urmărire (Consiliul Europei, 2025[87]).
Deși Legea nr. 129/2019 oferă o bază juridică largă pentru urmărire penală, MONEYVAL notează că s-au înregistrat doar progrese limitate în abordarea deficiențelor de conformitate tehnică.
Domeniile care necesită îmbunătățiri includ sancțiuni financiare specifice, reglementarea activelor virtuale și urmărirea statistică”, încheie raportul.
Potrivit unui comunicat al ANPC, controalele la stațiile de distribuție a carburanților au avut loc o 5 martie.
Printre neregulile constatate se numără neafișarea prețului la pompă, totemuri de informare a prețurilor nefuncționale, lipsa informațiilor privind caracteristicile combustibililor comercializați, afișarea unor afirmații comerciale nejustificate (ex. „garantăm cea mai mare cifră cetanică produsă în România”) și scurgeri de combustibil, pistoale defecte și paviment neigienizat.
S-au mai găsit nereguli în ceea ce privește comercializarea produselor alimentare în stații, printre care lipsa traducerii etichetelor în limba română, produse expirate, ambalaje deteriorate, fructe și legume depreciate sau cu mucegai.
Lipsa infromării privind alergenii, nerespectarea temperaturilor de păstrare, frigidere, cuptoare și ustensile neigienizate au găsit comisarii în unitățile de tip fast-food.
În total, au fost aplicate 359 sancțiuni contravenționale, dintre care 114 avertismente și 245 de amenzi contravenționale, în valoare totală de peste 1,49 milioane lei.
Au fost oprite de la vânzare definitiv produse de peste 45.000 de lei și temporar alte produse în valoare peste 10.000 de lei. De asemenea, au fost dispuse șapte măsuri de oprire temporară a prestării serviciilor.
„ANPC ia act cu responsabilitate de sesizările publice ale consumatorilor și apreciază încrederea pe care aceștia o acordă, însă intervine ferm, în limitele atribuțiilor legale, pentru a preveni și sancționa orice practici care ar putea afecta drepturile și interesele consumatorilor.” a declarat Ionel Cristinel Obretin, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.
Meciul din SuperLigă dintre FC Dinamo 1948 București și CS Universitatea Craiova se va disputa joi, de la ora 20:30.
Accesul spectatorilor în stadion se va face începând cu ora 18:30, doar pe baza biletelor sau invitațiilor puse la dispoziție de organizator, alături de un document de identitate în format fizic sau electronic, potrivit Jandarmeriei Capitalei.
Accesul suporterilor echipei FC Dinamo pe stadion va face prin bd. Pierre de Coubertin și str. Maior Ion Coravu, pentru Tribuna I, Tribuna II și pentru Peluza I Nord.
Suporterii echipei craiovene vor intra pe stadion prin bd. Basarabia, pentru Peluza II Sud.
„Suporterii oaspeți, care vor efectua deplasarea în mod organizat (cu autocare/microbuze), vor fi preluați la intrarea în București de către echipajele de jandarmerie și poliție, urmând a fi conduși către stadion sub îndrumarea forțelor de ordine”, informează Jandarmeria Capitalei.
Suporterii oaspeți se pot aduna pe Bulevardul Basarabia, începând cu ora 18:30. Suporterii sunt îndemnați să vină din timp la stadion, odată cu deschiderea porților de acces, pentru că în zona bulevardului se desfășoară lucrări la linia de tramvai, dar și pentru a evita aglomerația.
Jandarmii îi îndeamnă pe oaspeți să nu poarte și să nu afișeze însemne ale echipei CS Universitatea Craiova în alte zone ale stadionului, decât cea din Peluza II Sud, care este special destinată lor.
Casele de bilete vor rămâne deschise și în ziua meciului.
Jandarmii precizează că 31 de suporteri ai echipei gazdă și 21 suporteri ai echipei oaspete se află sub interdicția participării la meciurile de fotbal, iar încercarea lor de a intra pe stadion se pedepsește potrivit legii.
„Pentru acest meci de fotbal, din rațiuni de siguranță, vor fi adoptate măsuri suplimentare de control al autovehiculelor și persoanelor, cu scopul de a preveni introducerea în stadion atât a materialelor pirotehnice, cât și a altor obiecte interzise de cadrul normativ în vigoare”, transmite Jandarmeria Capitalei.
Ce trebuie să știe suporterii?Jandarmeria Capitalei le recomandă suporterilor să aibă răbdare, să respecte indicațiile jandarmilor şi să evite să se implice în conflicte. În cazul în care sunt martorii unor conflicte, aceștia trebuie să se adreseze forțelor de ordine din zonă. Părinții trebuie să-și supravegheze copiii cu atenție.
Intrarea pe stadion se va face prin locurile special amenajate, iar publicul va fi supravegheat de agenții de pază ai organizatorului.
„Totodată, recomandăm suporterilor să nu se implice în incidente care ar putea duce la tulburarea ordinii şi liniştii publice, delimitându-se de orice formă de agresivitate verbală sau fizică ce ar putea conduce la manifestări violente, cu mențiunea că orice încălcare a prevederilor legale în vigoare va fi sancționată cu fermitate de către forțele de ordine”, transmite Jandarmeria.
Spectatorii nu au voie să introducă în stadion băuturi alcoolice, materiale pirotehnice interzise de lege ori alte obiecte care pot pune în pericol securitatea participanţilor la meci.
Jandarmeria reamintește că promovarea mesajelor rasiste și xenofobe, fasciste și legionare se pedepsește, conform legii, închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi.
De asemenea, pilotarea dronelor fără autorizații deasupra Municipiului București, constituie contravenție și se pedepsește cu amendă de la 2.000 de lei la 40.000 de lei.
„În fotbal se pot întâmpla multe. Trebuie să fim pozitivi, avem calitate. Suntem capabili să câștigăm această ediție de Champions, dar trebuie să ne îmbunătățim. Trebuie să recuperăm jucători (n.r. – din punct de vedere medical) și toți să evolueze la cel mai bun nivel”, a spus antrenorul Hansi Flick, în cadrul unei conferințe premergătoare partidei cu Newscastle.
Tehnicianul a prefațat duelul cu Newcastle United, arătându-se încrezător, dar realist. Barcelona și Newcastle au încheiat la egalitate, scor 1-1, manșa tur disputată în Anglia, săptămâna trecută.
„Mă aștept la un meci diferit. Fizic sunt puternici și foarte rapizi în tranziție. Va fi un meci dur, le-am spus jucătorilor. Trebuie să facem un meci perfect și vom încerca acest lucru. Sunt lucruri pe care trebuie să le îmbunătățim. Trebuie să jucăm cu încredere și convingere, mai ales în duelurile unu la unu, și să căutăm spațiile libere”, a afirmat Flick.
Antrenorul a evidențiat și importanța pentru jucători de a evolua în Champions League.
„Champions League este una dintre cele mai bune competiții din lume și toată lumea vrea să joace aici. Este o motivație suplimentară pentru fotbaliști”, a spus Flick, făcând referire și la contribuția lui Lamine Yamal, despre care a afirmat că „este un jucător care face diferența”.
În ceea ce privește situația sa contractuală, tehnicianul a evitat un răspuns clar.
„Nu este momentul să vorbim despre asta. Mâine avem un meci important pentru club și pentru viitor. Sunt foarte fericit aici, dar trebuie să discut cu familia mea. Va fi timp să vorbim despre prelungire”, a declarat el.
Flick a vorbit și despre sprijinul primit din partea conducerii, inclusiv al președintelui Joan Laporta, reales în funcție la finalul săptămânii trecute.
„Este important să existe o structură, pentru că oferă stabilitate. Toată lumea este fericită că el este aici”, a spus Flick.
„Polonia nu își va trimite trupele în Iran. Acest conflict nu afectează în mod direct securitatea noastră. Acest lucru se aplică forțelor noastre terestre, aeriene și navale. Ceea ce avem la dispoziție trebuie să servească securității regiunii baltice”, a spus Tusk, potrivit TVP World.
Prim Ministrul a mai spus că decizia Varșoviei este înțeleasă de partenerii internaționali, inclusiv de Statele Unite.
Tusk a subliniat că prioritatea strategică a Poloniei rămâne consolidarea securității în regiune, în special în contextul Războiului din Ucraina.
Polonia nu este singurul aliat care refuză implicarea militară în zonă. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a exclus participarea țării sale la războiul din Iran, în ciuda apelului președintelui american Donald Trump.
„Nu avem mandatul din partea Națiunilor Unite, a Uniunii Europene sau a NATO, cerut de Legea fundamentală. Prin urmare, a fost clar de la început că acest război nu este o chestiune care ține de NATO”, anunța acesta luni.
În plus, state precum Spania și Italia au anunțat, de asemenea, că nu intenționează să se implice militar pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz.
Refuzurile vin după ce președintele Trump a cerut intervenția mai multor state pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, strâmtoare ce înainte de război era tranzitată de aproximativ 20% din fluxul internațional de petrol.
Comisia Europeană a plătit 189 de milioane de euro în cadrul Mecanismului de reformă și creștere pentru Republica Moldova, în urma finalizării cu succes de către Republica Moldova a 24 de reforme. Acest lucru evidențiază progresele semnificative realizate de Republica Moldova pentru a avansa pe calea aderării sale la UE.
Din această sumă, 173 de milioane de euro vor fi plătite direct la bugetul de stat, iar 16 milioane de euro vor sprijini proiecte din Moldova prin intermediul Platformei de investiții pentru politica de vecinătate. Plata efectuată marți se adaugă celor 289 de milioane de euro acordate Republicii Moldova în 2025.
„Republica Moldova și-a îndeplinit din nou angajamentele asumate în ceea ce privește UE. Reformele puse în aplicare aduc beneficii reale, de la mai puține formalități administrative la servicii online mai bune și un mediu mai curat. Atunci când partenerii noștri își respectă angajamentele, UE trebuie de asemenea să își respecte angajamentele. Fondurile noastre îi vor sprijini în mod direct pe cetățenii moldoveni și vor ajuta această țară să își continue calea către UE”, a declarat Marta Kos, comisara pentru extindere.
Această plată urmează evaluării pozitive de către Comisie a 24 de etape finalizate de Republica Moldova în cadrul Mecanismului de reformă și creștere. Principalele reforme realizate au vizat, printre altele, reducerea sarcinii administrative pentru întreprinderi, consolidarea securității cibernetice și a răspunsului la situații de urgență, realizarea de progrese în ceea ce privește digitalizarea serviciilor guvernamentale, ameliorarea transparenței bugetare, precum și consolidarea sistemelor antifraudă, de recuperare a activelor și judiciar. Au fost lansate piețe naționale ale energiei electrice și de echilibrare, iar gradul de adoptare a energiei din surse regenerabile a crescut.
În cadrul planului de creștere, Republica Moldova realizează reforme care au ca scop să facă țara mai atractivă pentru investițiile străine. Având în vedere acest obiectiv, în luna septembrie 2025 Comisia a lansat o cerere de exprimare a interesului adresată sectorului privat, cu scopul de a stimula investițiile în Republica Moldova; cererea este deschisă până în iunie 2026. Această inițiativă urmărește să creeze în Republica Moldova o serie de investiții private transformatoare care să fie eligibile pentru sprijin din partea Comisiei și a instituțiilor financiare partenere.
Tot mai mulți cetățeni greci traversează granița în Bulgaria pentru a profita de prețurile mai mici la carburanți, într-un fenomen care capătă amploare și atrage atenția autorităților, potrivit novinite.com.
Diferențele de preț pot ajunge până la 50 de cenți pe litru, ceea ce face ca deplasarea peste graniță să fie rentabilă chiar și pe distanțe mai lungi.
Potrivit relatărilor din teren, unii șoferi încearcă să transporte cantități suplimentare de combustibil în recipiente, practică interzisă de legislația greacă.
Autoritățile efectuează controale la revenirea în țară pentru a preveni astfel de abuzuri.
Nu doar benzinăFenomenul nu se limitează la benzină.
Mulți greci merg în Bulgaria pentru a cumpăra carne, mai ales în perioadele aglomerate precum sărbătorile de Paște, invocând atât prețurile mai mici, cât și calitatea produselor.
De asemenea, magazinele bulgare atrag clienți interesați de îmbrăcăminte, încălțăminte și electrocasnice, deși avantajul prețurilor la alimente s-a diminuat în ultima perioadă, pe măsură ce costurile din Bulgaria s-au apropiat de cele din Grecia.
Și bulgarii fug în Grecia pentru cumpărăturiInteresant este că tendința cumpărăturilor transfrontaliere nu mai este unidirecțională.
După ce guvernul grec a impus un plafon de profit pentru comercianții de produse alimentare, tot mai mulți bulgari aleg să facă cumpărături în Grecia, unde unele alimente au devenit mai accesibile.
Această dinamică reflectă o schimbare a comportamentului de consum în regiune și evidențiază impactul politicilor economice asupra fluxurilor transfrontaliere.
„Turismul de combustibil” devine un trend„Turismul de combustibil” și cumpărăturile peste graniță devin astfel o realitate tot mai prezentă în sud-estul Europei, alimentată de diferențele de preț și de adaptarea rapidă a consumatorilor la oportunitățile economice din țările vecine.
„La finalul acestui an, dacă și după discuțiile pe care le-am avut cu constructorul, cu cel mai mare constructor pe care îl avem și aici mă refer la UMB, estimăm undeva în jur de 250-255 de kilometri de autostradă și drumuri expres la finalul acestui an, finalizate”, a spus marți, ministrul Transporturilor.
În ceea ce privește bugetul, ministrul a precizat că acesta nu este suficient pentru nevoile existente: „Este un buget modest, nu pot să spun că este un buget bun, pentru că aveam nevoie de mai mulți bani. Dacă inițial am plecat de la o sumă propusă de 36 de miliarde, am ajuns la 42.014, la care mai adăugăm încă un miliard anul acesta, estimăm un miliard de execuție din programul SAFE, banii pentru avansuri. Așteptăm cu interes rectificarea din vară, să putem completa cu sumele necesare pentru a acoperi toate proiectele pe care le avem în derulare sau proiectele noi pe care urmează să le finanțăm”.
Privind A7, Șerban a precizat că tronsonul Bacău Pașcani va fi finalizat până la finalul lunii august. „Pe A7, după discuția pe care am avut-o cu constructorul, închidem la finalul lunii august tot tronsonul până la Pașcani. Nu se pierd bani, așa cum spune toată lumea. Acolo sunt bani din împrumut, nu sunt bani din grant”, spune Șerban.
„Aderarea la o organizație percepută drept un „club al economiilor dezvoltate” transmite un semnal puternic privind angajamentul unei țări față de standarde ridicate în domenii precum guvernanța corporativă, combaterea corupției, stimularea concurenței, facilitarea comerțului și reglementarea investițiilor. Acest lucru contribuie la consolidarea încrederii investitorilor și poate reduce costul capitalului pentru economie.
Procesul de aderare implică evaluări extinse și multidimensionale ale cadrului legislativ și instituțional, ceea ce accelerează implementarea unor reforme structurale cu impact asupra productivității. Studiile arată că eliminarea vulnerabilităților de politică publică, definite ca acele abordări care, potrivit indicatorilor OCDE, se plasează sub nivelul mediu observat la nivel internațional, ar putea genera câștiguri economice semnificative. De exemplu, potrivit analizei „OECD Economics Department Working Papers no. 834”, alinierea politicilor naționale la nivelul mediu al țărilor OCDE ar putea conduce, în cazul unei economii tipice, la o creștere pe termen lung de aproximativ 25% a PIB-ului pe cap de locuitor.
O parte importantă a acestui impact provine din reforme specifice promovate de OCDE. Astfel, aproximativ o cincime din creșterea estimată (circa 5 puncte procentuale) este asociată reformelor în domeniul reglementării piețelor de bunuri. Un impact similar ar rezulta din ajustarea nivelului mediu al poverii fiscale asupra muncii („tax wedge”). Beneficii economice semnificative ar putea apărea, de asemenea, din investiții în capitalul uman și din reforme ale sistemelor de ajutor de șomaj, care pot îmbunătăți funcționarea pieței muncii.
În același timp, apartenența la OCDE încurajează adoptarea celor mai bune practici în domenii precum educația, sănătatea publică și piața muncii, contribuind astfel la creșterea calității vieții și la dezvoltarea capitalului uman. De asemenea, aderarea facilitează implementarea unor mecanisme de cheltuire a fondurilor publice mai transparente, eficiente și responsabile.
În plus, respectarea standardelor OCDE consolidează funcționarea piețelor financiare și sprijină capacitatea economiei de a face față șocurilor economice externe, sporind reziliența macroeconomică.
Oportunitate majoră, stimularea legăturilor organice între capitalul străin și furnizorii autohtoniParcurgând studiul recent al OCDE, elementul cel mai încurajator nu este doar rata de convergență impresionantă a veniturilor (indicator utilizat adesea pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra progresului economic), ci diagnosticul precis al potențialului de integrare superioară în economia globală.
România ocupă în prezent o poziție de „platou intermediar” în lanțurile valorice globale, fiind caracterizată de o integrare asimetrică: exporturile sunt dominate de entități mari, cu capital străin, în timp ce legăturile dintre întreprinderile străine și furnizorii autohtoni rămân reduse. Din această perspectivă, analiza complexă și cuprinzătoare realizată în cadrul raportului oferă o foaie de parcurs clară pentru a depăși acest stadiu.
Consider că unul dintre elementele importante evidențiate în cadrul raportului, ca o oportunitate majoră pentru România, este stimularea legăturilor organice între capitalul străin și furnizorii autohtoni. Această „infuzie de capilaritate” poate transforma firmele locale din furnizori de componente simple în parteneri de inovație, accelerând transferul tehnologic și consolidând un ecosistem economic mult mai rezilient și interconectat.
Astfel, din experiența internațională s-a observat că, în multe economii emergente, inclusiv în Europa Centrală și de Est, investițiile străine creează uneori „insule de productivitate” prea puțin conectate la economia locală în ansamblu. Aceasta descrie situația în care unele companiile multinaționale care operează cu lanțuri de aprovizionare globalizate creează o facilitate punctuală de producție în economia locală, atrase poate de forța de muncă mai ieftină sau de proximitatea pieței de desfacere, dar aceste firmele locale rămân limitate la activități cu valoare adăugată scăzută sau nu se integrează pe verticală în activitatea economică locală. De aceea, contribuția lor la difuzia tehnologiei, inovare și dezvoltarea multidirecțională a afacerilor locale se plasează sub nivelul optim. Beneficiile sunt așadar limitate pentru țara gazdă.
Ceea ce avem nevoie, în schimb, este să gândim mecanisme prin care firmele românești deja existente să devină un argument în plus pentru atragerea de investiții străine directe. Acestea trebuie să fie capabile să se integreze în lanțurile de producție ale noilor facilități productive proiectate de investitorii străini și să ofere opțiuni competitive pentru aprovizionare, transport și desfacere. Un pas important pentru dezvoltarea unor relații stabile de colaborare industrială va putea fi realizat doar atunci când firmele locale și-ar crește rolul în cadrul parteneriatelor cu investitorii străini, de la simpli furnizori la parteneri de dezvoltare și integrare tehnologică.
Pledoarie pentru o schimbare de paradigmă pe piața munciiÎn plan social, analiza OCDE pledează pentru o schimbare de paradigmă pe piața muncii, în care deficiențele și decalajele din prezent să fie abordate ca oportunități de dezvoltare. Din această perspectivă, inegalitatea și fragmentarea pieței muncii devin rezerve de creștere neexploatate. Identificarea segmentelor deconectate sau implicate pe piața muncii sub nivelul potențial (de exemplu, al tinerilor, femeilor sau al populației din mediul rural) ne oferă de fapt pârghiile pentru a accelera creșterea potențială a economiei. Integrarea lor mai puternică în activitatea economică ar crește oferta de forță de muncă, productivitatea și nivelul de ansamblu al veniturilor în economie.
Pentru atingerea acestor obiective, politicile publice s-ar putea concentra mai mult asupra unor instrumente recomandate de practica țărilor membre OCDE, precum sisteme duale de educație (școală + companie), servicii active de ocupare, extinderea serviciilor de îngrijire a copiilor, programe de lucru flexibile, politici de combatere a discriminării salariale, dezvoltarea infrastructurii de transport și digitale, sprijin pentru antreprenoriat rural și IMM-uri, programe de mobilitate regională a forței de muncă, formare profesională adaptată nevoilor comunității locale etc.
OCDE subliniază că investițiile țintite în prevenție în sănătate și în adaptarea competențelor la era digitală nu sunt doar măsuri de protecție sau imperative sociale, ci motoare de productivitate, asigurând reziliența modelului de creștere în fața îmbătrânirii populației. Adresarea acestor vulnerabilități demografice prin reforme structurale va permite României să își mențină avantajul competitiv, trecând de la costuri scăzute la o forță de muncă înalt calificată și adaptabilă.
Accent pe avansul digitalizăriiO altă observație valoroasă a experților OCDE inclusă în raport vizează saltul tehnologic pe care economia României are capacitatea de a-l realiza. Deși adoptarea tehnologiilor avansate în business-ul local a fost modestă, fiind limitată de experiența managerială inerent deficitară și de un acces restrâns la finanțare, infrastructura digitală generalizată și de nivel ridicat a României oferă fundația ideală pentru o accelerare rapidă a productivității. Demersurile pentru întărirea guvernanței, creșterea predictibilității cadrului de reglementare și fiscal, precum și mai multă claritate în procesul de autorizare, vor contribui la acest dinamism latent al sectorului privat. Astfel, aderarea la OCDE devine instrumentul prin care România își poate rafina mediul de afaceri, transformând încrederea investitorilor într-un capital productiv capabil să susțină o convergență reală și de durată cu cele mai avansate economii ale lumii.
Pentru a monitoriza dacă succesul diplomatic și administrativ de până acum al demersurilor de aderare la OCDE se traduce în succes economic real, se poate utiliza un mix de indicatori utilizat în raport și care reflectă cel mai bine canalele de transmisie menționate anterior, reprezentativi pentru cele mai importante categorii: risc și stabilitate financiară, fluxuri de capital și investiții, productivitate și structură economică, guvernanță și eficiență instituțională, eficiență a cheltuielilor publice și capital uman, mobilitate și coeziune socială.
Un element de importanță aparte din perspectiva procesului de ajustare pe care îl parcurge România în prezent este reprezentat de demersurile pentru digitalizarea administrației ca vector de accelerare a convergenței. Dincolo de dimensiunea tehnologică propriu-zisă, digitalizarea administrației produce efecte economice favorabile printr-o serie de mecanisme structurale care influențează funcționarea piețelor, eficiența instituțională și sustenabilitatea finanțelor publice.
Aceste efecte devin vizibile în mai multe domenii: reducerea costurilor de tranzacție, creșterea transparenței și implicit a credibilității și predictibilității administrației, stimularea inițiativelor economice, a investițiilor și a productivității, îmbunătățirea colectării fiscale. Aceste evoluții pot fi monitorizate prin indicatori precum:
Reformele instituționale inspirate de standardele OCDE vor produce rezultate optime doar dacă vor fi însoțite de corecții macroeconomice și structurale coerente (elemente care sunt, de altfel, și ele parte a cadrului de bună guvernanță economică susținut de această organizație). Așadar, nu trebuie să pierdem din vedere nevoia de corecții consistente ale dezechilibrelor macroeconomice din prezent, conform obiectivelor și etapelor discutate împreună cu Comisia Europeană. În absența unor astfel de ajustări, modernizarea administrativă și adoptarea standardelor OCDE nu vor avea efectele scontate, deoarece performanța instituțională, calitatea investițiilor și dezvoltarea piețelor financiare pot fi menținute pe termen lung doar însoțite de stabilitate macroeconomică.
De aceea, trebuie corectată traiectoria de creștere a datoriei publice, ceea ce, în condițiile actuale (privind nivelul acesteia, costul asociat cu dobânzile și ritmul mai redus de creștere economică) necesită aducerea deficitului primar sub pragul de 1% din PIB. Acest proces nu poate fi decât gradual, dar este important ca el să nu întârzie.
Pentru anul 2026, nivelul deficitului primar va fi probabil de aproximativ 3,27% (ținând seama de faptul că dobânzile plătite în contul datoriei publice se vor ridica probabil la aproximativ 3% din PIB, iar conform proiectului de buget deficitul total va fi de circa 6,25%). Așadar, traiectoria de creștere a datoriei publice (ca pondere în PIB) va continua și anul acesta, chiar dacă mai lent comparativ cu 2024 și 2025.
O scădere vizibilă a raportului datorie/PIB va fi posibilă doar atunci când balanța bugetară primară va deveni excedentară. În acest context, devine foarte importantă aplicarea unor reguli fiscale operaționale care să includă mecanisme automate de corecție bugetară în cazul deviațiilor. Acestea ar crește credibilitatea politicii fiscale și ar reduce costurile de finanțare ale statului.
Contează nu doar volumul ci și calitatea investițiilor pentru creșterea PIB potențialTotodată, consolidarea fiscală trebuie însoțită menținerea fluxului de investiții publice și private orientate către sectoare cu efect multiplicator ridicat. Așa cum știm, nu doar volumul ci și calitatea investițiilor este un factor determinant pentru creșterea PIB potențial. Dezvoltarea infrastructurii, avansul digitalizării și suplimentare producției de energie la costuri competitive generează efecte de antrenare semnificative asupra productivității totale.
În același timp, îmbunătățirea accesului la finanțare este condiționată de menținerea stabilității financiare și reducerea inflației, acestea fiind criterii esențiale pentru un mediu macroeconomic robust și predictibil. Evitarea riscului de dominanță fiscală (în care presiunile bugetare ar putea influența orientarea politicii monetare) este importantă pentru ancorarea anticipațiilor inflaționiste și pentru menținerea credibilității cadrului de politică economică. De asemenea, trebuie să diversificăm instrumentele și modalitățile de atragere de investiții pe piața de capital și să ne asumăm creșterea nivelului de complexitate al acesteia și în Romania (fiind o componentă esențială a modernizării economiei).
Creșterea rezilienței economiei în fața șocurilor externe, în mediu global actual caracterizat de incertitudini geopolitice, comerciale și tehnologice, este importantă. Ea poate fi realizată inclusiv prin diversificarea lanțurilor de aprovizionare, consolidarea rezervelor strategice și menținerea unor amortizoare macroeconomice adecvate.
România are șansa de a converti încrederea piețelor financiare în capital productiv sustenabilAșadar, România are nevoie simultan de disciplină fiscală, investiții productive și dezvoltarea piețelor financiare pentru a crește potențialul economiei și a stabiliza datoria publică. În acest fel, reformele realizate în cadrul procesului de convergență cu standardele OCDE pot produce efecte durabile și pot susține mai eficient transformarea structurală a economiei.
În concluzie, integrarea României în OCDE nu reprezintă un punct terminus, ci activarea unui sistem de referință care poate genera un plus de creștere potențială estimat la 0,8% – 1% din PIB pe an. Acest surplus nu este un dividend pasiv al aderării, ci rezultatul cumulat al comprimării primei de risc, al eficientizării alocării capitalului și al modernizării funcției de producție prin digitalizare și guvernanță corporativă.
Pentru ca acest obiectiv de etapă să devină realitate, monitorizarea indicatorilor de performanță — de la TFP (Productivitatea Totală a Factorilor) și calitatea investițiilor străine directe, până la eficiența cheltuielilor cu capitalul uman – trebuie să devină coloana vertebrală a politicilor publice post-aderare. Experiența statelor din regiune, precum Polonia și Cehia, demonstrează că succesul pe termen lung depinde de capacitatea instituțională de a transforma standardele formale în mecanisme de piață funcționale.
În definitiv, apartenența la „clubul țărilor dezvoltate” oferă României instrumentele necesare pentru a depăși modelul de creștere bazat pe avantaje competitive tranzitorii. Prin internalizarea acestor bune practici și menținerea unui cadru macroeconomic predictibil, România are șansa de a converti încrederea piețelor financiare în capital productiv sustenabil, ancorând economia națională pe o traiectorie de convergență reală și durabilă”, arată Leonardo Badea, în analiza transmisă.
Notă: Intertitlurile aparțin Mediafax.
Activitatea aeroportului va fi oprită complet între orele 05:00 și 23:59, după ce sindicatul ver.di a chemat la grevă aproximativ 2.000 de angajați. Potrivit operatorului aeroportuar, în aceste condiții „operațiunile nu mai pot fi menținute”, iar toate zborurile programate pentru ziua de miercuri au fost anulate, transmite Euronews.
Zeci de mii de pasageri, obligați să își schimbe planurileÎn total, 445 de decolări și aterizări erau programate, însă niciun zbor nu va avea loc. Cei aproximativ 57.000 de pasageri afectați sunt sfătuiți să contacteze companiile aeriene pentru reprogramare sau alternative de călătorie. Pentru biletele achiziționate prin agenții de turism sau pachete de vacanță, responsabilitatea revine operatorilor turistici.
Greva include angajați din domenii-cheie pentru funcționarea aeroportului, printre care serviciile de pompieri, managementul traficului și administrarea terminalelor. Fără aceștia, funcționarea aeroportului este imposibilă.
Conflictul de muncă este legat de negocierile salariale dintre angajați și conducerea aeroportului. Operatorul a propus majorări salariale etapizate până în 2028, însă sindicatul a respins oferta, considerând-o insuficientă. Sindicaliștii cer o creștere salarială de aproximativ 6%, în timp ce oferta angajatorului prevedea majorări de doar 1-1,5% pe an.
Conducerea aeroportului din Berlin critică grevaDirectorul aeroportului, Aletta von Massenbach, a calificat greva drept „disproporționată”. El a făcut referire la tensiunile internaționale generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Reprezentanții companiei speră ca următoarea rundă de negocieri, programată pentru 25 martie, să ducă la un acord. Nu este primul astfel de incident: în februarie, grevele piloților au afectat zborurile Lufthansa. Recent mai multe aeroporturi din Belgia au fost închise din cauza protestelor sindicale.
„Ritmul de dezvoltare a sistemelor de armament, în principal a sistemelor de drone fără pilot, și sofisticarea metodelor utilizate pentru desfășurarea acestora sunt de așa natură încât nicio regiune a Rusiei nu se poate simți în siguranță”, a spus Serghei Șoigu despre producția ucraineană de drone, relatează Reuters.
Declarațiile făcute de fostul ministru și actualul secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei în cadrul unei reuniuni desfășurate la Ekaterinburg.
Șoigu a avertizat și cu privire la numărul de acțiuni de sabotaj atribuite Ucrainei pe teritoriul rus. Acesta a spus că numărul a crescut semnificativ, ajungând la 1.830 de incidente în 2025, ceea ce reprezintă o majorare de aproximativ 40% față de anul anterior.
Fostul ministru a mai precizat că sabotajele ucrainene sunt susținute de servicii de informații din 56 de țări, fără a preciza exact ce servicii de informații.
Creșterea numărului atacurilor și pericolul dronelor a fost subliniată și de primarul Moscovei care a anunțat că în decursul zilelor de sâmbătă și duminică, apărare antiaeriană a doborât 250 de drone ucrainene, cel mai important atac din ultimul an.
Conform amendamentului, pensionarii militari cu venituri cuprinse între 2.001 și 3.000 de lei ar urma să primească 600 de lei. Pentru cei cu pensii între 1.501 și 2.000 de lei, ajutorul prevăzut este de 800 de lei, iar pensionarii cu venituri sub 1.500 de lei ar urma să beneficieze de 1.000 de lei.
Amendamentul a fost susținut de parlamentarii PSD, AUR și de reprezentanți ai grupului PACE. Împotriva propunerii au votat aleșii PNL, USR și UDMR.
Dezbaterile din comisii au fost marcate de schimburi dure de replici între reprezentanții puterii și cei ai opoziției, dar și între PSD și PNL. Deputatul PSD Adrian Câciu a fost acuzat de populism de deputatul PNL Robert Sighiartău, care i-a reproșat că măsura ar putea afecta stabilitatea sistemului financiar.
În replică, Adrian Câciu a respins criticile și a susținut că problemele actuale nu pot fi puse în sarcina PSD, trimițând indirect și la fostul ministru al Finanțelor, Marcel Boloș.
Și reprezentanții USR au criticat amendamentul, susținând că măsura „îi umilește pe pensionarii militari”, deoarece ar reprezenta, în esență, un ajutor social, nu o soluție reală pentru corectarea pensiilor. De altfel, ministrul Apărării, Radu Miruță, declara recent că pensionarii militari au nevoie de pensii corecte, nu de ajutoare sociale.
Subiectul rămâne unul sensibil în Parlament, pe fondul disputelor privind echitatea sistemului de pensii militare și soluțiile bugetare prin care statul poate interveni pentru sprijinirea celor cu venituri mici.
„Blocarea nemotivată a unei decizii în acest sens determină, pe tot lanțul agroalimentar, efecte negative ce se vor acumula în prețul final al alimentelor”, potrivit unui comunicat de presă.
Campania agricolă de primăvară, menționează social-democrații, este în plină desfășurare, iar fermierii folosesc deja motorină scumpă pentru culturile de porumb și floarea soarelui.
„Fiecare zi fără o decizie din partea premierului implică în final o creștere a prețurilor la alimente! Mecanismul propus de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, prevede ca fermierii să primească tichete valorice, emise de Imprimeria Națională, pentru achiziția a 78 de litri de motorină/ha, la un preț fără acciză și TVA. Din perspectivă bugetară, impactul este zero, pentru că sumele scutite prin mecanismul propus ar fi oricum returnate fermierilor prin sistemul actual de rambursare privind motorina folosită în agricultură. Deci nu există nicio justificare economică pentru lipsa unei decizii din partea premierului Bolojan în această chestiune”, se mai arată în comunicat.
Social-democrații afirmă că diferența este însă importantă pentru fermieri.
„Aceștia nu vor mai trebui să aloce sumele aferente taxelor pe motorină, având astfel o capacitate mai mare de a face față altor provocări, precum creșterea prețurilor la fertilizanți. România este în mod evident afectată de creșterea prețului internațional al țițeiului, determinată de conflictului din Orientul Mijlociu. Este necesară o reacție rapidă din partea Guvernului pentru protejarea populației și a economiei naționale. Din primele momente de la declanșarea crizei internaționale, miniștrii PSD au propus soluții pentru atenuarea creșterii de prețuri la carburanți. Lipsește doar decizia prim-ministrului! Și fiecare zi de întârziere înseamnă costuri mai mari pentru populație și pentru economia națională”, se menționează în finalul comunicatului.
Sursa din guvernul iranian a precizat, pentru Reuters, că ayatollahul Mojtaba Khamenei, a respins propunerile de reducere a tensiunilor sau de încetare a focului cu Statele Unite, transmise Teheranului de către două țări intermediare.
Potrivit oficialului, poziția lui Khamenei privind răzbunarea împotriva SUA și Israelului a fost „foarte dură și serioasă” în cadrul primei sale sesiuni de politică externă. Acesta nu a precizat dacă Mojtaba Khamenei a participat personal.
Informațiile apar la doar o zi după declarațiile contondente susținute de Trump, luni, la Casa Albă. Președintele SUA a precizat că Iranul pare să dorească un acord de pace, dar că Washingtonul nu știe cu cine să negocieze. Trump a precizat că există persoane care vor să negocieze, însă identitatea lor rămâne neclară pentru partea americană.
Luni seară, doi lideri au autorităților iraniene au fost uciși, în atacuri ale Israelului. Doi dintre aceștia sunt Ali Larijani, șeful Consiliului de securitate și Gen. Gholam Reza Soleimani, șeful miliției Basij. Anunțul a fost dat marți, Israel Kratz, ministrul Apărării din Israel.
Anunțul a fost dat după ce armata israeliană (IDF) a anunțat anterior că a lansat o „serie de atacuri la scară largă” asupra capitalei Iranului și că a intensificat atacurile împotriva militanților Hezbollah din Liban, susținuți de Iran.
Autoritățile turce asigură că infrastructura turistică funcționează normal în întreaga țară, potrivit Le Figaro.
Deși aproape 800.000 de turiști francezi și-au anulat deja călătoriile în străinătate în această vară, potrivit firmei de cercetare Protourisme, Ministerul Culturii și Turismului din Turcia, în colaborare cu Agenția pentru Dezvoltare și Promovare a Turismului (TGA), reiterează faptul că Turcia nu este implicată în conflictele în curs din Orientul Mijlociu. Principalele destinații turistice – Istanbul, Antalya, Bodrum, Izmir și Cappadocia – continuă să primească vizitatori din Europa, America de Nord și regiunea Asia-Pacific fără întrerupere.
Aceasta este o problemă majoră pentru economia turcă, turismul fiind o piatră de temelie. Sectorul reprezintă aproape 10% din activitatea națională și joacă un rol vital în veniturile țării. În 2025, Turcia a atins un nivel fără precedent al turismului, cu aproape 63,9 milioane de vizitatori, generând venituri de peste 65 de miliarde de dolari.
Ajustări de rute aerieneÎn domeniul transportului aerian, repercusiunile tensiunilor regionale se reflectă în principal în ajustări specifice ale anumitor rute din Orientul Mijlociu: mai multe companii aeriene au redus, reprogramat sau suspendat zborurile către hub-uri precum Dubai, Tel Aviv și Amman. Cu toate acestea, aceste ajustări rămân izolate și nu semnifică o paralizie generală a transportului aerian în regiune.
Zborurile internaționale către și dinspre Turcia rămân neîntrerupte. Majoritatea conexiunilor dintre Europa și principalele aeroporturi turcești continuă să funcționeze conform orarelor programate, fără restricții operaționale semnificative.
Turcia menține promovarea destinațieiÎn ceea ce privește distribuția, operatorii turistici, agențiile de turism și alți parteneri sunt invitați să mențină promovarea destinației pe tot parcursul sezonului estival 2026. Autoritățile turce indică faptul că sunt pregătite să îi sprijine cu date actualizate și informări la cerere, pentru a răspunde la întrebările clienților și echipelor de vânzări.
O dronă a fost găsită marți dimineața în satul Tudora, raionul Ștefan Vodă din republica Moldova, la aproximativ 2 km de linia de frontieră,
Poliția de Frontieră informează că aparatul este activ și, conform evaluării vizuale, este posibil să fie dotat cu încărcătură explozivă.
Specialiștii Secției tehnico-explozive vor efectua o explozie controlată, iar zona este asigurată prin paza perimetrului pentru siguranța localnicilor.
„În dimineața zilei de 17 martie 2026, ora 01:30, în zona de responsabilitate a SPF Olănești, flancul drept, la aproximativ 200 m de la frontiera de stat, pe direcția Iaskî (UA) – Crocmaz (RM), polițiștii de frontieră au observat și auzit un aparat de zbor necunoscut, asemănător unei drone de tip Shahed. Potrivit datelor constatate la fața locului, obiectul aerian a fost detectat la o înălțime de până la 150 m, survolând spațiul aerian al Republicii Moldova în sectorul menționat, ulterior deplasându-se în direcția localității Căplani”, a transmis Poliția de frontieră.
Reprezentanții Guvernului transmit că localnicii din zonă sunt evacuați.
Decizia judecătorească vine ca urmare a unui proces intentat de Academia Americană de Pediatrie (AAP) și alte organizații împotriva lui Kennedy și a Departamentului Sănătății, scrie Reuters.
Instanța a constatat că restructurarea comitetului consultativ pentru imunizare (ACIP) a fost ilegală, după ce Kennedy a concediat toți cei 17 membri independenți specializați în sănătate publică și boli infecțioase. În locul lor, secretarul sănătății a numit 15 membri de încredere, despre care judecătorul Brian Murphy a afirmat că par „clar necalificați”.
Experții avertizau încă de la publicarea concedierilor că astfel de decizii ar putea destabiliza programul american de vaccinare și ar putea eroda încrederea publicului. Michael Osterholm, directorul Centrului pentru Cercetarea și Politica Bolilor Infecțioase de la Universitatea din Minnesota, a declarat că „geniul a ieșit din sticlă” și că efectele acestei campanii de dezinformare vor fi greu de inversat.
În ultimele luni, Kennedy a modificat recomandările privind vaccinurile COVID și hepatita B, transformând mai multe vaccinuri din categoria „recomandate de rutină” în decizii de tip „shared clinical decision-making”, ceea ce implică consultarea individuală cu medicul. Experții spun că aceste schimbări, realizate fără dovezi științifice, au stârnit suspiciuni cu privire la siguranța vaccinurilor și au lăsat părinții confuzi.
În urma acestor modificări, aproximativ 30 de state americane, inclusiv Districtul Columbia, au anunțat că nu vor urma recomandările CDC pentru vaccinurile copilului și vor continua să se bazeze pe ghidurile Academiei Americane de Pediatrie. În același timp, încrederea părinților în informațiile CDC privind vaccinurile a atins cel mai scăzut nivel de la începutul pandemiei de COVID-19.
Specialiștii susțin că restaurarea încrederii va fi un proces lung și dificil. Jen Kates, analist senior la KFF, a explicat că „nu poți doar să apeși un buton și să readuci situația la normal”.
Un petrolier rusesc fără echipaj, grav avariat în urma unui presupus atac cu drone, plutește în derivă de mai multe zile în Marea Mediterană, între Italia și Malta și ridică temeri serioase privind o catastrofă ecologică de proporții, potrivit CNN.
Nava, Arctic Metagaz, transportă o încărcătură uriașă: aproximativ 900 de tone de motorină și peste 60.000 de tone de gaz natural lichefiat – considerată extrem de periculoasă de autoritățile europene.
Imaginile surprinse de la distanță arată vasul înnegrit, fumegând și înclinat, cu o spărtură majoră în bord și urme vizibile de substanțe în apă.
Echipajul a fost evacuatPotrivit Ministerului rus de Externe, incidentul a avut loc pe 3 martie, în ape internaționale din centrul Mediteranei, la aproximativ 168 de mile marine sud-est de Malta.
Moscova susține că petrolierul a fost atacat de drone maritime și aeriene.
Cei 30 de membri ai echipajului au abandonat nava după izbucnirea incendiului.
Unii dintre ei au suferit arsuri, iar toți au fost salvați de Garda de Coastă libiană și transportați la Benghazi.
Autoritățile ruse au acuzat Ucraina de atac, calificând incidentul drept „act de terorism” și „o încălcare flagrantă a dreptului internațional”. Kievul nu a comentat până în prezent aceste acuzații.
„O bombă cu ceas” în largul EuropeiÎntre timp, petrolierul a rămas fără propulsie și sistem de navigație, fiind complet în derivă. Oficialii italieni avertizează că schimbările de vânt ar putea împinge nava spre țărmurile Italiei.
În cadrul unei reuniuni de urgență convocate de premierul italian Giorgia Meloni, situația a fost descrisă drept extrem de periculoasă.
Un oficial prezent la discuții a numit vasul „o bombă cu ceas umplută cu gaz”.
Italia și Malta monitorizează permanent situația și au trimis remorchere și echipamente antipoluare în zonă, pregătite să intervină în caz de urgență. Nava se afla recent la aproximativ 20 de mile marine de insula italiană Linosa.
Proprietarul navei e de negăsitResponsabilitatea pentru salvarea navei revine companiei ruse care o deține, însă autoritățile italiene și malteze nu au reușit până acum să stabilească un contact clar cu proprietarul.
Experți maritimi analizează mai multe scenarii: remorcarea navei către un port sigur sau, în cel mai rău caz, scufundarea controlată în ape adânci pentru a evita un dezastru.
O catastrofă ecologică „devastatoare”Organizațiile de mediu trag un semnal de alarmă.
Potrivit Fondului Mondial pentru Natură (WWF), o eventuală scurgere ar putea avea consecințe devastatoare.
Vorbim de incendii la suprafața apei, formarea de nori criogenici letali pentru fauna marină și de poluare severă și de lungă durată a apei și atmosferei.
Zona în care plutește petrolierul este una dintre cele mai bogate în biodiversitate din Marea Mediterană, fiind habitat pentru numeroase specii protejate și rută de migrație pentru tonul roșu și peștele spadă.
Ecologiștii avertizează că un accident ar putea afecta grav economia locală a insulelor din zonă, dependente de pescuit și turism, iar impactul asupra ecosistemelor ar putea fi ireversibil.
Japonia a pierdut un număr uriaș de turiști chinezi într-o singură lună, dar turismul național nu a fost foarte afectat, potrivit CNBC. Sosirile în Japonia din China au scăzut cu peste 60% în ianuarie, în comparație cu perioada similară a anului trecut, așa cum arată datele de la Organizația Națională de Turism din Japonia (JNTO). În mod neașteptat, numărul total al turiștilor care au intrat în Japonia a scăzut cu doar 4,9% în ianuarie.
Turiștii din Coreea de Sud și din Taiwan au umplut golul provocat de chinezi. Statistica arată că sosirile turiștilor din Coreea de Sud au crescut cu 21,6%, depășind China în clasamentul celei mai mari surse de vizitatori străini. De asemenea, în ianuarie au fost de două ori mai mulți vizitatori din Taiwan decât din China, numărul lor crescând cu 17%.
Întrebarea este dacă turiștii chinezi vor redeveni interesați de Japonia. Experții cred că pe termen scurt acest lucru nu este posibil din cauza condițiilor economice și politice, dar și a influențelor de pe rețelele de socializare. De aceea, japonezii au început să se reorienteze încercând să atragă atenția altor asiatici și europenilor.
În comunicatul oficial se arată că „polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Prahova – Serviciul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase desfășoară, în această dimineață, o amplă acțiune operativă”, într-un dosar penal coordonat de procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești.
De asemenea, „în baza mandatelor de percheziție domiciliară emise de instanța competentă, polițiștii pun în executare 17 mandate de percheziție, în județul Prahova”, mai precizează comunicatul.
Vizate: firme de gestionare a deșeurilor și persoane suspectePotrivit autorităților, „activitățile vizează punctele de lucru a două societăți comerciale care desfășoară activități în domeniul colectării, tratării și eliminării deșeurilor periculoase și nepericuloase, precum și domiciliile unor persoane fizice bănuite de implicare în activități infracționale”.
La acțiune participă polițiști din mai multe structuri, inclusiv Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, Serviciul de Investigații Criminale și Serviciul Criminalistic, dar și luptători ai Serviciului pentru Acțiuni Speciale.
Suspiciuni de deversări ilegale într-un râu din PloieștiÎn comunicat se arată că ancheta vizează infracțiuni legate de „neluarea sau nerespectarea măsurilor obligatorii privind gestionarea deșeurilor periculoase, precum și de abandonare, aruncare sau ascundere a deșeurilor”. Potrivit verificărilor efectuate, „cele două societăți comerciale ar fi deversat deșeuri, atât periculoase, cât și nepericuloase, în perioada octombrie 2025 – prezent, în albia unui râu din municipiul Ploiești”, mai spune comunicatul.
În urma perchezițiilor, 7 persoane urmează să fie conduse la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Prahova pentru audieri și pentru dispunerea măsurilor legale care se impun, sub coordonarea procurorilor. Acțiunea beneficiază de sprijinul Grupării Mobile de Jandarmi Prahova.
Autoritățile subliniază că cercetările continuă, iar „pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție, conform prevederilor legale”. Cazul vizează posibile încălcări grave ale legislației privind regimul deșeurilor, cu impact asupra mediului și sănătății publice.
