MediaFax.ro

Întâlnirea președintelui cu Zelenski este programată să aibă loc după un eveniment al Consiliului pentru Pace din Gaza la Davos și urmează întâlnirilor bilaterale de miercuri cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu liderii Poloniei, Belgiei și Egiptului, notează Politico.

Întâlnirea președintelui are loc pe fondul unui aparent impas în negocieri. Rusia a continuat să bombardeze infrastructura energetică a Ucrainei cu rachete și drone. Alimentarea cu energie electrică în Kiev este inconstantă, iar această iarnă fiind una extrem de geroasă, cu temperaturi care scad sub minus 20 de grade Celsius, în Kiev există îngrijorări crescânde cu privire la modul în care țara poate rezista fără o asistență mult mai mare din partea aliaților occidentali, inclusiv a Statelor Unite, în ceea ce privește apărarea aeriană.

Trimisul special Steve Witkoff și consilierul și ginerele lui Trump, Jared Kushner, vor călători joi la Moscova, unde au programată o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin. Apoi vor merge în Emiratele Arabe Unite pentru întâlniri de lucru.

Întrebat dacă Rusia este serioasă în privința unui acord, Witkoff a spus că Putin i-a invitat pe cei doi la Moscova.

„Rușii ne-au invitat să venim și aceasta este o declarație semnificativă din partea lor”, a declarat Witkoff într-un interviu acordat miercuri Bloomberg la Davos.

Luni, președintele a declarat că l-a invitat pe Putin să se alăture Consiliului său pentru pace din Gaza, în timp ce armata rusă continuă atacurile asupra Kievului. Trump și Zelenski au ieșit din întâlnirea lor de la Mar-a-Lago, din Florida, luna trecută, exprimându-și optimismul că se află în pragul unui acord de pace pentru a pune capăt războiului cu Rusia. Trump a declarat la momentul respectiv că punctele critice ar putea fi rezolvate în câteva săptămâni. Dar, mai recent, Trump, într-un interviu acordat Reuters, a sugerat că Zelenski era un obstacol în calea păcii.

Planurile pentru întâlnirea celor doi la Davos au suferit modificări. Inițial, SUA și Ucraina au considerat Davosul ca un loc potrivit pentru semnarea unui acord economic menit să aducă prosperitate țării după încheierea războiului, potrivit a două persoane familiarizate cu această chestiune. Una dintre ele, un oficial străin, a declarat că Ucraina este în continuare pregătită să semneze și că totul depinde de partea americană.

Un studiu recent realizat de gerontologii Jung Ki Kim și Eileen Crimmins, de la Universitatea din California de Sud (USC), indică faptul că vaccinul împotriva zonei zoster și îmbătrânirea sunt strâns legate, vaccinarea fiind asociată cu un proces de îmbătrânire biologică mai lent, scrie Science Alert.

Cercetarea a analizat peste 3800 de persoane din Statele Unite, cu vârsta de peste 70 de ani. Participanții care au primit vaccinul împotriva zonei zoster după vârsta de 60 de ani au obținut scoruri mai bune la indicatorii de îmbătrânire biologică, comparativ cu cei nevaccinați. Aceste scoruri au fost calculate pe baza unor markeri biologici complecși, care reflectă starea generală de sănătate și ritmul de îmbătrânire celulară.

Un aspect esențial al studiului este legat de inflamația cronică, un factor major asociat cu bolile cardiovasculare, accidentele vasculare cerebrale, demența și alte afecțiuni ale vârstei înaintate. Cercetătorii au observat că persoanele vaccinate prezentau niveluri mai scăzute ale markerilor inflamatori, sugerând că vaccinul împotriva zonei zoster și îmbătrânirea ar putea fi conectate prin reducerea inflamației de fond din organism.

Potrivit autorilor, vaccinul ar putea preveni reactivarea virusului varicelo-zosterian, responsabil pentru apariția zonei zoster, reducând astfel stresul imun și procesele inflamatorii pe termen lung.

Deși rezultatele sunt promițătoare, cercetătorii subliniază că studiul este observațional și nu poate demonstra o relație cauzală directă. Totuși, concluziile sunt susținute de alte cercetări anterioare care au asociat vaccinarea împotriva zonei zoster cu un risc mai scăzut de boli cardiovasculare și afecțiuni neurologice.

Primul vaccin împotriva zonei zoster a fost aprobat în SUA în 2006, iar versiunile mai noi ar putea oferi beneficii și mai mari. Specialiștii consideră că doar studiile pe termen lung vor putea confirma impactul real al vaccinului asupra proceselor de îmbătrânire.

Declarația a fost făcută miercuri, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde Trump a exclus explicit opțiunea militară și a anunțat că nu va mai impune tarifele comerciale amenințate anterior Uniunii Europene.

Potrivit unor surse Reuters de la Casa Albă, administrația Trump a fost marcată de săptămâni de confuzie și dezacorduri interne, în timp ce consilierii de rang înalt încercau să tempereze inițiativele președintelui și să reducă îngrijorarea în rândul partenerilor NATO. Mai mulți oficiali americani s-au opus ideii folosirii forței pentru anexarea teritoriului danez, considerând-o riscantă și nejustificată din punct de vedere diplomatic.

Casa Albă a confirmat ulterior că decizia finală aparține președintelui.

„Administrația va urma direcția stabilită de Donald Trump”, a declarat purtătoarea de cuvânt Anna Kelly.

După întâlnirea cu secretarul general NATO, Mark Rutte, Trump a susținut că a fost conturat „un cadru pentru un posibil acord privind Groenlanda și întreaga regiune arctică”. Liderul american a delegat mai mulți oficiali de rang înalt pentru a analiza opțiunile diplomatice, fără a oferi detalii concrete despre natura înțelegerii.

În paralel, Groenlanda și Danemarca au respins ferm orice tentativă de achiziție, reiterând că viitorul insulei aparține exclusiv populației locale. Statele europene au condamnat anterior amenințările cu tarife comerciale, catalogându-le drept șantaj economic.

Interesul lui Donald Trump pentru Groenlanda datează din 2019, însă reluarea agresivă a subiectului în actualul mandat a surprins atât aliații, cât și o parte din propria administrație. Deși Statele Unite dispun deja de acces militar extins pe insulă, în baza unui acord din 1951 cu Danemarca, ideea unei anexări a fost considerată nerealistă și destabilizatoare.

Un studiu publicat în 2020 de cercetători de la Universitatea de Stat din Ohio ridică însă semne de întrebare cu privire la efectele sale mai puțin cunoscute. Conform cercetării, acetaminofenul ar putea influența percepția riscului și ar putea încuraja comportamente mai riscante, scrie Science Alert.

Neurocercetătorul Baldwin Way, coordonatorul studiului, explică faptul că acetaminofenul pare să reducă emoțiile negative asociate cu situațiile riscante. Participanții aflați sub influența medicamentului au raportat niveluri mai scăzute de anxietate și teamă atunci când evaluau activități cu potențial periculos. Având în vedere că aproximativ 25% dintre americani folosesc acetaminofen săptămânal, impactul social al acestor efecte ar putea fi semnificativ.

Studiul a inclus peste 500 de studenți universitari, cărora li s-a administrat fie o doză de 1.000 mg de acetaminofen – doza maximă recomandată pentru un adult – fie un placebo. Participanții au fost supuși unui test comportamental cunoscut sub numele de „sarcina balonului”, unde trebuiau să pompeze un balon virtual pentru a obține recompense financiare imaginare, cu riscul de a pierde totul dacă balonul se spărgea.

Rezultatele au arătat că participanții care au luat acetaminofen au pompat balonul mai mult și l-au spart mai frecvent decât cei din grupul de control. Cercetătorii sugerează că acetaminofenul reduce anxietatea asociată riscului, ceea ce duce la decizii mai îndrăznețe.

Chestionarele suplimentare au indicat, în unele cazuri, o percepție diminuată a riscului în scenarii precum pariuri financiare sau activități extreme.

Deși efectele observate sunt moderate și nu pot fi extrapolate direct la situații reale complexe, ele se adaugă unui corpus tot mai mare de studii care arată că acetaminofenul influențează empatia, procesarea emoțională și funcțiile cognitive. Un studiu publicat în 2023 de Universitatea din Viena a asociat consumul frecvent de analgezice cu scăderea comportamentelor prosociale.

În ciuda acestor descoperiri, acetaminofenul rămâne un medicament esențial, inclus pe lista Organizației Mondiale a Sănătății. Cercetătorii avertizează însă necesitatea unor studii suplimentare pentru a înțelege pe deplin impactul psihologic al medicamentelor eliberate fără prescripție.

Han Duck-soo devine astfel primul oficial de rang înalt al administrației Yoon condamnat pentru rebeliune în Coreea de Sud, verdictul fiind considerat un precedent important pentru procesele care urmează, inclusiv cel al fostului președinte, notează CNN.

Potrivit instanței din Seul, Han Duck-soo a avut un rol esențial în tentativa de legitimare procedurală a decretului de lege marțială, încercând să îl treacă printr-o ședință a Consiliului de Cabinet. Judecătorii l-au găsit vinovat și de falsificarea documentelor oficiale, distrugerea proclamației legii marțiale și mărturie mincinoasă sub jurământ.

Deși procurorii au cerut o pedeapsă de 15 ani de închisoare, instanța a decis o condamnare mai severă, considerând gravitatea faptelor și impactul asupra ordinii constituționale. Han, în vârstă de 76 de ani, a susținut constant că s-a opus planului lui Yoon, dar judecătorii au concluzionat că și-a neglijat obligația de a apăra Constituția.

Instanța a stabilit că decretul de lege marțială emis de Yoon a reprezentat „o lovitură de stat mascată”, prin trimiterea de trupe și polițiști la Adunarea Națională și la birourile electorale. Aceste acțiuni au fost considerate suficiente pentru a destabiliza statul și a submina ordinea democratică.

Yoon Suk Yeol, aflat deja în detenție, se confruntă cu opt procese penale, inclusiv cel pentru rebeliune în Coreea de Sud, pentru care procurorii au cerut pedeapsa cu moartea. Instanța urmează să se pronunțe asupra cazului său pe 19 februarie.

Legea marțială, deși aplicată pentru o perioadă scurtă, a provocat proteste masive și a dus la destituirea lui Yoon. Criza a afectat grav imaginea internațională a Coreei de Sud și a generat instabilitate politică și economică. Mai mulți foști miniștri, șefi ai serviciilor secrete și comandanți militari au fost, de asemenea, inculpați.

Potrivit unui reportaj publicat de Bloomberg, semnat de jurnalistul Mark Gurman, compania din Cupertino intenționează să transforme Siri într-un chatbot AI, asemănător cu ChatGPT. Noua versiune a asistentului digital ar urma să fie integrată în iOS 27 și să fie prezentată oficial în cadrul conferinței WWDC din luna iunie.

Proiectul este cunoscut intern sub numele de cod „Campos” și va permite utilizatorilor să interacționeze cu Siri atât prin comenzi vocale, cât și prin text, o funcționalitate care apropie Apple de modelele avansate de inteligență artificială conversațională dezvoltate de rivali precum OpenAI sau Anthropic.

Transformarea Siri într-un chatbot AI reprezintă o schimbare notabilă de strategie. În trecut, vicepreședintele senior Apple, Craig Federighi, declara că nu își dorește ca Siri să devină un chatbot clasic, ci un instrument integrat natural în ecosistemul Apple. Cu toate acestea, presiunea tot mai mare exercitată de succesul altor chatboturi AI pare să fi determinat compania să își regândească abordarea.

Surse apropiate proiectului susțin că noul Siri va avea capabilități conversaționale avansate și va putea răspunde contextual, oferind o experiență mai apropiată de cea oferită de ChatGPT.

Decizia Apple vine și în contextul în care OpenAI plănuiește să intre pe piața hardware, un proiect condus de fostul șef de design Apple, Jony Ive. Această mișcare este percepută ca o amenințare directă la adresa dominației Apple în zona de dispozitive premium.

În plus, Apple a fost frecvent criticată pentru faptul că a rămas în urmă în cursa globală a inteligenței artificiale. Compania a amânat de mai multe ori lansarea unei versiuni „mai personalizate” de Siri și a testat, în ultimul an, soluții AI dezvoltate de OpenAI și Anthropic.

În cele din urmă, Apple a ales Google Gemini drept partener strategic pentru AI, o colaborare confirmată oficial la începutul acestei luni. Integrarea Gemini ar putea sta la baza noilor funcționalități ale Apple Siri chatbot AI, oferind puterea de procesare necesară pentru răspunsuri mai inteligente și mai rapide.

Dacă informațiile se confirmă, WWDC 2026 ar putea marca începutul unei noi ere pentru Siri și pentru strategia Apple în domeniul inteligenței artificiale.

Noua constelație marchează intrarea oficială a Blue Origin pe piața comunicațiilor satelitare, dominată în prezent de rețeaua Starlink a SpaceX, compania rivalului Elon Musk.

Implementarea rețelei Blue Origin TeraWave este programată să înceapă în ultimul trimestru al anului 2027. Potrivit companiei, sistemul va oferi viteze de transfer de date de până la 6 terabiți pe secundă, oriunde pe glob, performanță posibilă datorită comunicațiilor optice între sateliți.

Spre deosebire de Starlink, Blue Origin TeraWave nu este destinată consumatorilor individuali. Rețeaua va deservi aproximativ 100.000 de clienți din zona business, guvernamentală și instituțională, fiind proiectată special pentru procesarea volumelor masive de date și pentru programe guvernamentale la scară largă.

Anunțul vine într-un moment în care industria spațială accelerează dezvoltarea centrelor de date în spațiu, menite să răspundă cererii tot mai mari generate de inteligența artificială. Procesarea AI pe Pământ presupune costuri energetice uriașe, iar soluțiile orbitale sunt văzute drept o alternativă viabilă pe termen lung.

În prezent, Starlink operează aproximativ 10.000 de sateliți și are peste șase milioane de clienți în cel puțin 140 de țări. Rețeaua SpaceX deservește consumatori, companii, guverne și agenții de securitate națională, prin varianta Starshield.

Blue Origin dezvoltă în paralel și rețeaua Amazon LEO, cunoscută anterior drept Proiectul Kuiper, care va include peste 3.200 de sateliți pentru furnizarea de internet comercial. Până acum, 180 de sateliți au fost deja plasați pe orbită.

Lansarea sateliților Blue Origin TeraWave va fi realizată, cel mai probabil, cu ajutorul rachetei reutilizabile New Glenn, care a fost lansată de două ori până în prezent. Aceasta va juca un rol-cheie în implementarea rapidă și eficientă a constelației.

Jeff Bezos estimează că, în următorii 10–20 de ani, centrele de date spațiale vor deveni o prezență obișnuită pe orbită, transformând fundamental infrastructura globală de comunicații.

„Am ajuns la trei, dar am ajuns la doi. Și probabil vă pot spune că, în mintea mea, am ajuns la unul”, a declarat el pentru CNBC la Davos, când a fost întrebat cine îl va înlocui pe actualul președinte Jerome Powell, o țintă frecventă a furiei lui Trump, scrie Reuters.

Întrebat despre Hassett, Trump a răspuns: „Sincer să fiu, aș vrea să-l păstrez unde este. Nu vreau să-l pierd. Se descurcă foarte bine la televizor”.

Trump a spus că toți cei trei candidați sunt buni, adăugând că directorul de investiții în obligațiuni al BlackRock, Rick Rieder, a fost „foarte impresionant” în cadrul interviului.

Ceilalți doi candidați numiți de Trump și de principalii săi consilieri sunt guvernatorul Fed Christopher Waller și fostul guvernator Fed Kevin Warsh. Marți, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat că președintele a redus lista la patru candidați.

Trump și-a reînnoit criticile la adresa lui Powell pentru că a așteptat prea mult să reducă ratele dobânzilor și pentru conducerea generală a Fed.

Întrebat despre Bessent ca posibil candidat, Trump l-a numit fantastic, dar a repetat că șeful Trezoreriei dorește să rămână în funcția actuală. Bessent a declarat că se așteaptă la o decizie privind următorul președinte al Fed cu puțin înainte sau după summitul de la Davos.

Trump a declarat că își dorește un președinte al Fed similar cu fostul președinte Alan Greenspan, care a ocupat această funcție timp îndelungat. El a afirmat că nu consideră că o creștere economică puternică este neapărat inflaționistă sau necesită creșterea ratelor dobânzilor și a criticat reacția piețelor.

„În trecut, când aveai rezultate bune, anunțai cifre bune și bursa creștea. Acum, bursa se prăbușește de fiecare dată, deoarece se crede că toată lumea va crește ratele”, a declarat el.
Greenspan s-a alăturat săptămâna trecută altor foști înalți oficiali din domeniul finanțelor pentru a condamna lansarea de către administrația Trump a unei anchete penale împotriva lui Powell.

Bessent și Trump l-au criticat pe Powell pentru modul în care a gestionat politica monetară și ratele dobânzilor. Mai recent, Departamentul de Justiție a emis o citație către Powell în legătură cu renovarea sediului Fed.

Powell a spus că amenințarea cu acuzații penale este o consecință a faptului că Fed stabilește ratele dobânzilor pe baza celei mai bune evaluări a ceea ce servește interesului public, rather than following the preferences of the president.

Trump l-a numit pe Powell în această funcție în 2017, iar fostul președinte Joe Biden l-a numit din nou.

Trump a declarat că viața lui Powell „nu va fi foarte fericită” dacă acesta decide să-și termine mandatul la Fed, care se încheie în 2028, în loc să demisioneze în mai, când îi expiră mandatul de președinte. Powell a păstrat tăcerea cu privire la planurile sale

„Cred că vrea să plece”, a spus Trump. „Vom afla. Dacă rămâne, rămâne.”

„Este un acord cu care toată lumea este foarte mulțumită”, a declarat el reporterilor într-o conferință de presă la Davos, scrie SkyNews.

„Este acordul pe termen lung suprem și cred că pune pe toată lumea într-o poziție foarte bună, mai ales în ceea ce privește securitatea, mineralele și orice altceva”, a adăugat Trump.

Președintele SUA a răspuns la o întrebare spunând că acordul „nu are limită de timp” și că va dura „pentru totdeauna”.

Trump a spus că a discutat cu alți lideri europeni despre acord, dar că încă nu s-a semnat nimic.

Apariția liderului francez cu ochelari de soare de tip aviator, în timpul unui discurs susținut în interior, a fost rapid asociată de internauți cu filmul „Top Gun”, generând meme-uri, comentarii ironice și speculații legate de alegerea vestimentară, scrie Reuters.

Momentul a avut loc marți, în stațiunea elvețiană Davos, în timp ce Emmanuel Macron îl critica pe președintele american Donald Trump în legătură cu poziția acestuia privind Groenlanda. Ochelarii închiși la culoare, cu lentile reflectorizante, au atras imediat atenția publicului.

Biroul de presă al președintelui francez a explicat că Emmanuel Macron a ales să poarte ochelari de soare pentru a-și proteja ochii, după ce a suferit o ruptură a unui vas de sânge la nivelul unuia dintre ochi. Potrivit administrației prezidențiale, decizia nu a avut nicio legătură cu un gest de imagine sau cu vreo strategie de comunicare.

Cu toate acestea, reacțiile din mediul online au continuat să se amplifice. Unii utilizatori au apreciat look-ul „Top Gun” al liderului francez, în timp ce alții l-au considerat nepotrivit pentru un eveniment de asemenea anvergură.

Subiectul nu a fost ignorat nici de Donald Trump. Președintele american l-a ironizat pe Emmanuel Macron în discursul său de miercuri de la Davos, făcând referire directă la ochelarii de soare purtați de omologul său francez.

„L-am văzut ieri cu acei ochelari de soare frumoși. Ce naiba s-a întâmplat?”, a spus Trump, adăugând ulterior că, în ciuda criticilor, îl apreciază pe Macron.

În paralel, ministrul francez al afacerilor europene, Benjamin Haddad, a alimentat discuțiile online, publicând o memă inspirată din formatul „Soyboy vs Yes Chad”, în care personajul Chad apare purtând ochelari de aviator și înfășurat într-un steag francez.

Modelul purtat de Emmanuel Macron este Pacific S 01, produs de brandul francez Henry Jullien, deținut de grupul italian iVision Tech. Ochelarii au un preț de 659 de euro și sunt fabricați în Franța. Reprezentanții companiei au declarat că i-au oferit președintelui ochelarii drept cadou, însă acesta a insistat să îi achite integral.

După apariția de la Davos, acțiunile grupului iVision Tech au crescut cu aproape 6% la Bursa din Milano, iar site-ul companiei a fost suprasolicitat de comenzi și solicitări, ajungând temporar indisponibil.

Miercuri seară, la Antena 3, șeful Direcției Naționale Anticorupție, Marius Voineag, a vorbit pe larg despre principalele dificultăți cu care se confruntă sistemul de justiție din România și zona de combatere a marii corupții.

Acesta a explicat care sunt cele mai importante probleme pe care le vede în prezent și de ce multe dintre ele nu țin direct de activitatea procurorilor DNA, ci de modul în care întregul sistem funcționează.

Întrebat care sunt lucrurile care se dovedesc a fi perfectibile în zona de justiție și, mai ales, în activitatea DNA, Marius Voineag a pus pe primul loc stabilitatea legislativă, o problemă care, în opinia sa, afectează eficiența anchetelor și imaginea publică a instituției.

„Eu cred că principalul lucru care trebuie avut în vedere este stabilitatea legislativă. Noi, la nivel de imagine publică, decontăm inclusiv soluțiile care s-au dat de către instanțele judecătorești în materia prescripției. Însă lumea uită un singur lucru”, a explicat șeful DNA.

Acesta a reamintit că prima decizie a Curții Constituționale pe tema prescripției a fost pronunțată în anul 2018, moment din care responsabilitatea clarificării cadrului legal a revenit Parlamentului.

Potrivit lui Marius Voineag, Legislativul ar fi trebuit să intervină în termen de 45 de zile pentru a elimina efectele acelei decizii, însă acest lucru s-a întâmplat abia după patru ani.

„Efectele s-au văzut în lanț în timp. A fost un decont de imagine la care noi nu am avut niciun fel de aport negativ”, a mai declarat Voineag.

El a mai spus că DNA a ajuns să fie criticată pentru consecințele unor blocaje legislative care nu au ținut de activitatea procurorilor.

În acest context, stabilitatea și predictibilitatea legilor sunt, după părerea sa, importante pentru funcționarea corectă a justiției de astăzi din țară.

Al doilea mare neajuns precizat de Marius Voineag este legat de capacitatea redusă a instituțiilor cu atribuții de control de a sesiza faptele de corupție la un nivel comparabil cu cel al DNA.

Șeful DNA a explicat că, de multe ori, aceste instituții nu reușesc să identifice și să trimită către procurori suficiente cazuri relevante.

„Un al doilea punct, și care trebuie ca și cetățenii să îl înțeleagă, este de foarte multe ori incapacitatea instituțiilor cu atribuții de control de a se ridica la nivelul Direcției Naționale Anticorupției. Adică nu pot ei trimite cât putem noi livra”, a spus Voineag.

Conform datelor menționate de el, în anul 2024, toate instituțiile de control, de la ANPC și Curtea de Conturi până la alte structuri similare, au sesizat DNA în doar 39 de cazuri.

În același timp, Direcția Națională Anticorupție a înregistrat 1.888 de dosare noi.

„Vă dați seama ce cotă mică este, o ce cotă mică e de sub noi, cum ar fi. Noi suntem organ de aplicare a legii. Noi lucrăm cu ceea ce primim”, a explicat șeful DNA.

El a declarat că procurorii nu pot construi dosare în lipsa unor sesizări solide venite din partea instituțiilor care au, teoretic, rolul de a controla legalitatea activităților din administrație.

Marius Voineag a mai precizat că DNA ajunge să se bazeze prea des pe alte surse, cum ar fi informațiile venite de la structurile de informații, anchetele jurnalistice sau plângerile cetățenilor.

Deși acestea sunt importante, ele nu pot înlocui un flux constant de sesizări venite din partea instituțiilor de control, declară acesta.

„Ele trebuie să fie ca un flux din partea instituțiilor care au întregi compartimente de control. Ele trebuie să livreze mai departe”, a spus Voineag.

„Când vorbim de lupta împotriva corupției, ea nu vizează doar DNA-ul. Ea vizează toate instituțiile care au astfel de atribuții, în așa fel încât ele să-ți trimită corp de control la miniștri și așa mai departe. Ele trebuie să vină către noi”, a mai spus șeful DNA.

Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, Marius Voineag a declarat la Antena 3 CNN că în timpul mandatului său, DNA s-a concentrat pe calitatea dosarelor instrumentate, fără să pună accent pe imaginea instituției cum se întâmpla în trecut. Fără o mediatizare excesivă, DNA a avut rezultate, spune șeful DNA.

„Am spus-o de la bun început că trebuie să facem lucruri de conținut. Am făcut tot ce a ținut de noi să creștem capacitățile noastre instituționale în așa fel încât să putem livra dosare de calitate.

Și am avut dosare de anvergură în acești trei ani de zile, fie că vorbim de dosarul cu privire la portul Constanța, fie că vorbim de dosarul prim-vice-președintelui de partid Iulian Dumitrescu, mite de un anumit cuantum, vorbim de Buzatu, vorbim de fostul ministru Cuc, sunt foarte multe dosare. Dosarul generalului Ioniță de la Spitalul Militar, am încercat să facem dosare care să nu suporte critici cu privire la acuzațiile pe care le formulăm în public. Deci de la momentul la care acuzația e formulată și se transmite publicului, noi nu am vrut să avem niciun fel de risc reputațional”, a spus procurorul șef al DNA.

Procurorul Voineag a declarat că DNA se așteaptă ca atunci când primește critici din partea presei, acestea să fie argumentate.

„Faptul că primind critici de la o foarte și foarte constructivă, mereu suntem atenți la critici, am fost atenți, mai ales din partea jurnaliștilor, ne-am dorit foarte mult ca aceste critici să fie argumentate. Foarte mulți își doresc o țară ca afară, dar uite să se uite la cei valori excelente avem în momentul de față la nivelul Direcției Naționale Anticorupție. Am primit avizul în ceea ce privește OCDE-ul cu grupul de lucru anti-mită unde am fost parte și contribuția noastră a fost decisivă în octombrie, motiv pentru care am și organizat Law Enforcement Network, o conferință cu 41 de state în această toamnă la București”, a mai spus Marius Voineag.

Comunicarea publică a fost realizată doar în cazul unor acuzații clare, iar cazurile au fost prioritizate în funcție de importanța faptelor, nu a persoanelor.

„Atunci când tu împingi și forțezi lucrurile pe comunicare publică, crești niște așteptări la un nivel la care de foarte multe ori nu le poți atinge. Și măsura noastră a fost ca noi să comunicăm public atunci când chiar avem acuzații formulate, clare, precise și la care ele să stea în picioare. Și până în momentul de față, în ultimii 3 ani de zile, ne-am crescut foarte mult pe această rată de încredere, tocmai pentru că am venit cu acuzații precise, la care un ochi neavizat, un profan poate să înțeleagă că e vorba de un act mare de corupție.

Într-adevăr am prioritizat cazurile pe baza faptelor importante, nu neapărat persoanelor. Deci nu ne-a interesat să fixăm ținte. De la bun început am mers pe ideea, nu ținta e importantă, pentru că e nelegal să gândești așa” , a afirmat șeful DNA.

Vladimir Putin a ordonat Ministerului de Externe din Rusia să „studieze” invitația lui Donald Trump, potrivit Le Figaro.

„Ministerul rus de Externe a fost instruit să studieze documentele care ne-au fost trimise și să se consulte cu partenerii noștri strategici pe această temă”, a declarat președintele rus la o ședință guvernamentală de miercuri.

Președintele rus Vladimir Putin a mai spus că va oferi un răspuns la finalul analizei.

„Numai după aceasta vom putea răspunde invitației care ne-a fost adresată”, a adăugat el, mulțumindu-i în același timp lui Trump pentru inițiativă.

O poziție asemănătoare a adoptat și președintele României, Nicușor Dan. Reprezentanții săi au anunțat că analizează invitația lui Trump.

„Administrația prezidențială a confirmat primirea invitației. Președintele Dan a mobilizat deja echipa pentru a analiza nu numai invitația, ci substanța inițiativei președintelui Trump”, a explicat Marius-Gabriel Lazurca, consilier prezidențial pentru securitate națională.

Întrebat dacă România se gândește să plătească un miliard de dolari pentru a participa la acest comitet sau poate să nu participe deloc, Lazurca a răspuns: „Angajamentul de a plăti o sumă care nu e irelevantă în contextul dificultăților fiscal-bugetare ale României e o răspundere care nu mi-aparține. Ar trebui ca Guvernul să se pronunțe sau președintele României”.

România și Rusia se numără printre aproximativ 60 de state invitate de președintele american Donald Trump să se alăture unei noi inițiative internaționale denumite „Board of Peace” (Consiliul Păcii). Potrivit scrisorii de invitație, consiliul are menirea să contribuie la soluționarea conflictelor la nivel global, începând cu războaiele din Gaza și Ucraina.

Documentul consultat de Reuters prevede însă o condiție controversată: statele membre ar avea mandate limitate la trei ani, cu excepția celor care plătesc 1 miliard de dolari pentru a finanța activitățile organismului și pentru a obține statut de membru permanent.

Astăzi este important să menții o stare calmă și echilibrată, pentru că resentimentele îți pot slăbi atât mintea, cât și corpul. Evită deciziile financiare importante fără consultare, pentru că pot apărea pierderi. Este posibil să întâlnești pe cineva special care pune capăt unei perioade de singurătate.

Dacă vrei să depășești o stare emoțională dificilă, este esențial să lași trecutul în urmă. Cheltuielile pot fi mai mari decât te aștepți, deci gestionează-ți bugetul cu grijă. Poți petrece timp făcând activități care îți plac.

Astăzi s-ar putea să te simți lipsit de energie și să te enervezi din motive mărunte, dar potențialele câștiguri din investiții îți pot schimba starea de spirit. Petrece o zi liniștită cu familia și ai grijă la cum îți exprimi gândurile. S-ar putea să atragi atenția celor din jur.

Ziua promite să fie relaxată și plăcută, iar planurile tale de economisire pot funcționa mai bine decât te aștepți. Comunicarea clară este crucială în relația de cuplu pentru a evita neînțelegerile. La locul de muncă, încearcă să îți termini sarcinile la timp.

Un prieten sau o persoană cu experiență îți poate oferi sfaturi utile, în special în privința sănătății și a oportunităților financiare. Se anunță și posibile șanse de câștig. Petrece timp calitativ cu familia și fii deschis la dialog în cuplu, pentru că asta poate transforma ziua într-una memorabilă.

În această zi, poate fi dificil să te concentrezi. Ai grijă la cuvintele folosite în discuțiile de grup pentru a evita criticile. Farmecul tău personal te ajută în situațiile sociale, iar munca asiduă îți poate aduce rezultate pozitive. În relația de cuplu vei avea parte de momente tandre.

Sănătatea mintală și claritatea gândirii sunt esențiale astăzi. O minte limpede te ajută să rezolvi probleme și să faci pași importanți spre obiectivele tale. Pe plan financiar, lucrurile par stabile. Există posibilitatea unei conexiuni romantice noi.

Implică-te în activități care îți aduc atât relaxare, cât și entuziasm, pentru că acestea te ajută să gestionezi mai bine stresul. Evită risipa banilor pe lucruri de care nu ai nevoie momentan. La locul de muncă, fii atent la ceea ce se petrece în jur, deoarece unele persoane ar putea afecta planurile tale.

Ziua îți rezervă multe momente fericite. Prietenii îți vor veni în ajutor dacă va fi nevoie. Este un moment potrivit pentru a pune bani deoparte pentru viitor. Spre seară, este posibil să petreci timpul în compania unei persoane apropiate.

Cheltuielile medicale sau alte costuri neprevăzute pot apărea, așa că pregătește-te pentru o gestionare atentă a banilor. Pe de altă parte, cei care au fost neglijenți cu banii până acum pot realiza valoarea câștigului și a economisirii, deoarece pot apărea nevoi financiare neprevăzute într-o perioadă dificilă. Nu este momentul potrivit pentru a împărtăși sentimente personale sau secrete cu persoana iubită.

Cerințele celorlalți ar putea să te împiedice să ai grijă de tine în mod corespunzător astăzi. Nu-ți reprima sentimentele. Fă-ți timp pentru activitățile care îți plac, deoarece acestea te vor ajuta să te relaxezi. S-ar putea să apară mai multe scheme financiare noi, dar este important să cântărești cu atenție avantajele și dezavantajele înainte de a te angaja în ceva.

Acordă atenție sănătății mentale, deoarece echilibrul interior sprijină creșterea spirituală. Dacă planifici ieșiri cu prietenii, fii atent la cheltuieli. Viitorul profesional poate aduce schimbări pozitive, iar relația de cuplu poate aduce multă satisfacție emoțională dacă te deschizi către sentimente sincere.

În cadrul interviului pentru Antena 3 CNN, lui Marius Voineag i s-a adus în atenție o declarație făcută de fostul procuror-șef al DNA, Crin Bologa, cum că fostul președinte Klaus Iohannis l-a chemat la Cotroceni și i-ar fi spus acestuia că politicienii vor liniște. În plus, Bologa afirmase că poate proba acest lucru, lăsând să se înțeleagă că Iohannis ar fi fost înregistrat ilegal în cadrul discuției de la Cotroceni. 

În legătură cu acest subiect, Marius Voineag a fost întrebat, la Antena 3 CNN, dacă știe situații în care președinți, foști președinți sau politicieni au fost înregistrați de alți procurori șefi în cadrul unor discuții private.

„Eu sper că nu [au fost situații în care au fost înregistrați – n.r.]. Trebuie să răspundă dânsul (Bologa – n.r.) la ceea ce a zis, să probeze ceea ce a zis pe mai departe”, a răspuns Voineag. 

Întrebat mai departe dacă fostul președinte Klaus Iohannis sau actualul președinte, Nicușor Dan, i-ar fi cerut să nu ancheteze pe cineva anume sau să renunțe la o anumită anchetă, Marius Voineag a negat acest lucru.

„Niciodată. Nici fostul președinte, nici actualul președinte… în dialogurile pe care le-am avut cu dânșii și niciodată nu au solicitat așa ceva. Discuția se poartă la cu totul alt nivel și cred că lucrurile trebuie spuse așa cum ni le imaginăm unii dintre noi, pe baza unor nemulțumiri, frustrări sau orice alte emoții”, a mai spus procurorul-șef al DNA. 

Oficialii francezi s-au referit la informația lansată de Trump potrivit căreia prețurile medicamentelor din Franța au fost majorate din cauza amenințărilor cu taxe vamale.

Francezii au respins afirmațiile lui Donald Trump postând pe platforma X o animație cu președintele SUA și cuvintele „știri false – fake news”, potrivit Sky News.

„Se pretinde că președintele Emmanuel Macron a majorat prețul medicamentelor. El nu stabilește prețurile. Acestea sunt reglementate de sistemul de securitate socială și, de fapt, au rămas stabile. Oricine a pus piciorul într-o farmacie franceză știe acest lucru”, au transmis oficialii francezi.

În timpul discursului de la Davos, Donald Trump a imitat accentul lui Macron, spunând: „Îmi place de el”. Totodată, el a susținut că l-a amenințat pe Macron că va impune taxe vamale Franței dacă nu majorează rapid prețurile medicamentelor.

Ministrul danez de Externe, Lars Lokke Rasmussen, a reacționat după ce Trump a ținut un discurs la Forumul Economic Mondial, care se desfășoară la Davos.

Oficialul danez a subliniat că declarațiile lui Trump privind faptul că nu va utiliza forța militară în Groenlanda reprezintă un semn pozitiv. Totuși, el a avertizat că ambițiile președintelui american de a achiziționa insula arctică rămân intacte.

„Ceea ce este destul de clar după acest discurs este că ambiția președintelui rămâne intactă”, a declarat ministrul de externe Lars Lokke Rasmussen reporterilor din Copenhaga, potrivit Le Monde. „Desigur, este pozitiv în sine faptul că președintele a spus asta despre armată, dar asta nu face ca problema să dispară”, a mai spus Rasmussen.

Miercuri, la Davos, Trump a asigurat pentru prima dată că „nu va folosi forța” în Groenlanda, dar a cerut „negocieri imediate” pentru a achiziționa insula de la Danemarca. De asemenea, în urma unei reuniuni parlamentare cu ministrul danez al apărării Troels Lund Poulsen, Lokke Rasmussen a reiterat că teritoriul nu este de vânzare, subliniind că „nu se face comerț cu oameni. Se poate face comerț între oameni, dar nu se face comerț cu oameni.”

În cadrul discursului, liderul de la Casa Albă a mai spus că doar Statele Unite pot asigura securitatea Groenlandei și a reluat ideea că Washingtonul are nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională strategică.

„Groenlanda este un teritoriu vast, aproape în întregime nelocuit și nedezvoltat, situat într-o poziție strategică cheie între Statele Unite, Rusia și China, fără apărare. Există atât de multe pământuri rare, iar pentru a le obține, trebuie să treci prin sute de metri de gheață. Nu acesta este motivul pentru care avem nevoie de ele, ci pentru securitatea națională strategică și securitatea internațională”, a mai afirmat Trump.

Donald Trump a făcut anunțul pe propria rețea de socializare Truth Social. Decizia a fost luată la finalul unei întâlniri pe care Trump a avut-o cu șeful NATO, Mark Rutte. El a dezvăluit că s-a stabilit formarea unui cadru pentru un viitor acord privitor la Groenlanda. Ca urmare, liderul SUA anunțat că renunță la tarifele vamale impuse țărilor europene.

„Pe baza unei întâlniri foarte productive pe care am avut-o cu Secretarul General al NATO, Mark Rutte, am format cadrul unui viitor acord cu privire la Groenlanda și, de fapt, la întreaga regiune arctică. Această soluție, dacă va fi realizată, va fi una excelentă pentru Statele Unite ale Americii și pentru toate națiunile NATO. Pe baza acestei înțelegeri, nu voi impune tarifele care urmau să intre în vigoare la 1 februarie”, a scris Donald Trump.

Președintele SUA a mai spus că discuțiile vor continua.

„Discuții suplimentare au loc cu privire la Domul de Aur în ceea ce privește Groenlanda. Informații suplimentare vor fi puse la dispoziție pe măsură ce discuțiile progresează. Vicepreședintele JD Vance, Secretarul de Stat Marco Rubio, Trimisul Special Steve Witkoff și alte persoane, după cum este necesar, vor fi responsabile de negocieri – Aceștia îmi vor raporta direct”, a precizat Donald Trump.

Tot miercuri, în timpul discursului de la Davos, președintele american Donald Trump a amenințat Europa. Dacă europenii nu vor să ne dea Groenlanda, noi ne vom aminti, a apus Trump. Vrem o bucată de gheață pentru protecția lumii, nu am cerut niciodată altceva, a adăugat liderul SUA.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, ar putea participa la evenimentele oficiale organizate la Iași cu ocazia Zilei Unirii.

Surse politice afirmă că aceasta a primit o invitație, însă prezența sa nu a fost confirmată în mod oficial. O decizie finală este așteptată în următoarele zile.

În mediul politic din Iași se discută despre o eventuală vizită a Maiei Sandu la Iași pe 24 ianuarie, dar autoritățile nu au făcut încă un anunț sigur. Cu toate acestea, la manifestările de la Iași este sigură participarea președintelui României, Nicușor Dan.

Anul acesta, programul de Ziua Unirii va aduce o schimbare pentru participanți.

Evenimentele nu vor mai avea loc dimineața, așa cum s-a întâmplat în anii anteriori, ci vor începe după-amiaza, de la ora 15.00.

Până acum, niciun lider de partid nu a anunțat oficial că va fi prezent la Iași pe 24 ianuarie. Primăria Iași a transmis că programul complet al manifestărilor va fi prezentat joi.

Ceremoniile vor avea loc în Piața Unirii și vor include alocuțiuni ale oficialilor, depuneri de coroane la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, defilarea unităților militare și Hora Unirii.

După aceste momente, vor avea loc depuneri de jerbe de flori la mormântul lui Alexandru Ioan Cuza, aflat la Biserica Trei Ierarhi din municipiu.

Printre cei uciși, 2.427, inclusiv membri ai forțelor de securitate, sunt considerați „martiri” în sensul islamic al termenului, deoarece erau victime „inocente”, a adăugat postul de televiziune, citând un comunicat al Fundației.

Potrivit ONG-ului Iran Human Rights (IHR), cu sediul în Norvegia, ale cărui cifre sunt citate de ONU, cel puțin 3.428 de protestatari au fost uciși, dar numărul morților ar putea depăși chiar 20.000, conform Le Figaro.