MediaFax.ro

Liderul senatorilor AUR, Petrisor Peiu, critică dur anunțul vicepremierului Oana Gheorghiu privind demararea „marii reforme” a companiilor de stat, după ce Guvernul a publicat o listă cu 17 societăți vizate pentru restructurare. Potrivit acestuia, documentul include firme „fantomă”, inexistente în realitate sau aflate de ani de zile în insolvență ori lichidare.

Peiu susține că lista respectivă ar demonstra fie „penibilul fără limite” al Executivului, fie faptul că miniștrii Transporturilor și Energiei „și-au bătut joc” de vicepremierul Gheorghiu și de premierul Bolojan.

În analiza sa, senatorul AUR enumeră mai multe societăți pe care le consideră „simple birouri cu câțiva angajați și datorii uriașe”:

• SNCFR, care din 1998 ar mai păstra „doar un birou și un munte de datorii”.

• Societatea Feroviară de Turism (SFT-CFR SA) – în insolvență din 2013 și cu procedură de lichidare activă.

• SAAF SA, „o firmă goală, fără angajați, fără activitate”.

• Telecomunicații CFR SA, pentru care acționarii au votat deja fuziunea cu CFR SA, deci „deja desființată”.

• CFR Marfă SA, companie „golită de active” și înlocuită, potrivit lui Peiu, de noua societate Carpatica Feroviar.

• CFR IRLU SA, în insolvență din 2014, cu activitate „aproape zero”.

• Electrocentrale Grup SA, cu afaceri de 5 milioane lei pe an și pierderi de 3,5 milioane lei.

„Toate aceste firme sunt, de fapt, fantome, ele nu există în realitate, ci doar pe hârtie”, afirmă Peiu.

În același document, Guvernul a inclus și companii mari, care se confruntă cu probleme structurale: CFR SA, CFR Călători, Metrorex, Tarom sau ELCEN, ultima având de recuperat aproximativ 1,5 miliarde lei de la Primăria Capitalei.

Lista cuprinde însă și societăți profitabile, precum Oil Terminal, CNCIR și Tipografica Filaret SA, fapt pe care senatorul AUR îl consideră lipsit de sens.

În finalul declarației, Petrisor Peiu acuză Executivul că „se umple de ridicol” și invocă ironic versurile lui George Bacovia:
„Prin asta eşti celebră-n Orient,
O, ţară tristă, plină de humor…”

Potrivit sursei, aeronavele au intrat și au părăsit spațiul aerian KADIZ fără incidente majore, însă mișcarea a generat îngrijorări legate de stabilitatea regională și de intensificarea cooperării militare dintre China și Rusia.

Ministerul Apărării din Coreea de Sud nu a oferit imediat un comentariu oficial, însă astfel de episoade sunt tratate de regulă cu maximă seriozitate.

În situații similare din trecut, armata sud-coreeană a ridicat de urgență avioane de vânătoare pentru monitorizare și descurajare. Incursiunile aeriene în KADIZ sunt considerate potențiale provocări la adresa securității naționale, chiar dacă aeronavele nu încalcă efectiv spațiul aerian suveran sud-coreean.

Regiunea Asia-Pacific se confruntă în ultimii ani cu o creștere vizibilă a tensiunilor militare. Incursiunile aeriene în KADIZ efectuate în cooperare de avioane chineze și ruse nu sunt un fenomen izolat, ci fac parte dintr-un tipar de activități menite să testeze reacțiile statelor aliate SUA din zonă, precum Coreea de Sud și Japonia. Aceste manevre reprezintă un semnal strategic, mai ales în contextul intensificării colaborării militare dintre Beijing și Moscova.

Președintele Rusiei Vladimir Putin a aprobat un decret care stabilește chemarea rezerviștilor pentru antrenamente militare în anul 2026.

Decretul, ce datează de luni, 8 decembrie, prevede că rușii din rezervă vor participa la antrenamente în cadrul Forțelor Armate, Gardei Naționale, unităților Ministerului Situațiilor de Urgență și agențiilor de securitate, inclusiv FSB.

Potrivit Meduza, Putin a cerut guvernului și autorităților locale să se asigure că toate etapele pentru chemarea rezerviștilor și organizarea antrenamentului sunt respectate.

Două secțiuni ale decretului rămân clasificate, marcate „doar pentru uz oficial”.

Rezerviștii sunt cetățeni ruși care au semnat voluntar contracte pentru a face parte din rezervele militare. Din 2021, Rusia a avut aproximativ 100.000 de rezerviști, conform datelor oficiale.

Președintele decide câți rezerviști să fie chemați, pe baza nevoilor armatei și a propunerilor guvernamentale. Perioada maximă a antrenamentului nu poate depăși două luni.

În octombrie, Duma de Stat a aprobat o lege care permite trimiterea rezerviștilor la „antrenament special”, inclusiv pentru protejarea infrastructurii critice.

Măsura este o modalitate de a mări numărul militarilor fără a declanșa o mobilizare formală.

Antrenamentele de iarnă sunt rare în Rusia. Anul trecut, Putin a ordonat începerea antrenamentului în ianuarie, pentru prima dată în 20 de ani.

În trecut, astfel de decrete apăreau între sfârșitul lunii februarie și începutul lunii iunie.

Decretul acesta a fost aprobat după alte măsuri care permit folosirea rezerviștilor pentru protejarea infrastructurii critice. Pe 4 noiembrie, Putin a semnat un decret similar pentru acest scop.

Șase zile mai târziu, Kommersant a relatat că cel puțin 19 regiuni rusești au început să recruteze rezerviști pentru paza obiectivelor cheie, inclusiv împotriva dronelor.

Aceștia primesc statut de militari activi pe durata misiunii.

Viceamiralul Vladimir Țimlianski a declarat că rezerviștii nu vor fi trimiși să lupte în Ucraina sau în afara Rusiei, dar decretul nu menționează astfel de restricții.

Tot pe 4 noiembrie, Vladimir Putin a semnat o lege care permite recrutarea pe tot parcursul anului, de la 1 ianuarie până la 31 decembrie.

Începând cu 1 ianuarie 2026, birourile de recrutare pot trimite citații electronice zilnic, pot programa controale medicale și organiza ședințe ale comisiei de recrutare în orice moment.

Termenul limită pentru prezentarea la recrutare va fi de 30 de zile de la primirea citației.

Lituania declară stare de urgență din cauza baloanelor care trec granița venind din Belarus. Durata stării de urgență nu a fost specificată. Autoritățile din Belarus, care au permis Rusiei să folosească teritoriul lor pentru invadarea Ucrainei din 2022, neagă orice responsabilitate.

Marți, Lituania a declarat stare de urgență din cauza amenințărilor la adresa siguranței publice reprezentate de contrabanda realizată cu baloane din Belarus, a anunțat guvernul, potrivit Le Figaro.

Lituania acuză Belarus că permite traficanților să folosească baloane meteorologice pentru a transporta țigări de contrabandă peste graniță, forțând în mod repetat Aeroportul Vilnius să suspende operațiunile și perturbând traficul aerian.

În replică, Belarus acuză Lituania de provocări, inclusiv de trimiterea unei drone pentru a lansa „documente extremiste”. Lituania, membră NATO și a Uniunii Europene, respinge aceste acuzații, numindu-le minciuni.

Restaurantele KFC și Taco Bell vor fi amplasate în zonele cu trafic intens ale stațiunii, într-un concept arhitectural modern, complet integrat în estetica NIBIRU. Formatele sunt adaptate special pentru fluxuri mari de vizitatori și vor funcționa începand cu iulie 2026. Investiția totală în configurarea celor două unități este estimată la peste 1,2 milioane euro.

“Suntem bucuroși să ne alăturăm unui proiect care redefinește standardele turismului pe litoralul românesc. NIBIRU introduce un concept inovator de destinație – dinamică, modernă și adaptată unui public conectat la tendințele globale. Pentru noi, această inițiativă reprezintă o oportunitate strategică de a fi prezenți acolo unde oamenii își doresc experiențe autentice. Vedem un potențial real în această colaborare și credem că împreună putem contribui la transformarea pieței locale”, declară Călin Ionescu, CEO Sphera Franchise Group.

Parteneriatul dintre NIBIRU și Sphera apare într-un moment în care zona Costinești – sudul litoralului se află în plină reconstrucție economică și urbanistică, atrăgând interesul companiilor globale. Infrastructura în dezvoltare, creșterea fluxului de turiști și dezvoltarea de proiecte cu funcțiuni multiple duc la reactivarea pieței locale de investiții.

Piața de F&B din România a depășit pragul de 2,5 miliarde de euro anual, potrivit analizelor din industrie, iar destinațiile turistice sezoniere devin interesante, în special acolo unde există un mix coerent între entertainment, retail și gastronomie.

“Suntem încântați să anunțăm debutul acestui parteneriat, care reprezintă un pas firesc în evoluția KFC pe piața de food service din România. Colaborarea reflectă angajamentul nostru constant de a oferi consumatorilor o experiență relevantă și memorabilă, construită pe calitate, inovație și excelență operațională.

KFC este un brand deja bine ancorat în preferințele românilor, iar această inițiativă ne permite să ne apropiem și mai mult de clienții noștri, printr-o prezență adaptată nevoilor și așteptărilor lor în continuă schimbare”, spune Marian Gogu, General Manager KFC România.

Pentru Taco Bell, prezența în NIBIRU are o fundamentare strategică solidă: brandul se adresează direct publicului care definește ecosistemul stațiunii – tineri creativi, dinamici, cu apetit pentru distracție și experiențe inovatoare.

“Taco Bell are în ADN-ul său conexiunea cu publicul tânăr, iar NIBIRU se afirmă ca un proiect vizionar, aliniat cu așteptările acestei generații. Considerăm această colaborare o evoluție firească și suntem entuziasmați să aducem brandul nostru într-un spațiu care promite să devină un reper pentru experiențe moderne și autentice”, explică Daniel Basalău, General Manager Taco Bell România.

Cu o investiție totală de 50 de milioane de euro, NIBIRU își propune să devină una dintre cele mai importante destinații recreative și culturale de pe litoralul românesc. Stațiunea funcționează ca un ecosistem complet: comerț, gastronomie, activări culturale, festivaluri și evenimente dedicate publicului tânăr si familiilor. Proiectul NIBIRU este rezultatul unui efort coordonat al unei echipe extinse de arhitecți, ingineri, consultanți, constructori și specialiști în project management și entertainment.

Acest model, similar destinațiilor consecrate din lume precum Dubai, Mykonos sau Ibiza, creează premisele pentru atragerea de parteneriate serioase și pentru creșterea economică a zonei Costinești. Brandurile internaționale joacă un rol esențial în consolidarea unei destinații mature, cu servicii și infrastructură.

„Suntem într-un moment în care litoralul românesc are șansa să se reinventeze. Parteneriatul cu KFC și Taco Bell arată că marii jucători cred în această transformare și în proiectele noi construite cu seriozitate și viziune. Pentru NIBIRU, este încă un pas în direcția corectă pentru a oferi o experiență completă, la standarde internaționale.”, afirmă Andrei Șelaru (Selly), cofondator  si CEO NIBIRU.

NIBIRU este cea mai nouă stațiune de entertainment de pe litoralul românesc, un ecosistem care integrează retail, gastronomie, activări culturale, zone imersive și festivaluri. Stațiunea va funcționa între 1 iulie și 1 septembrie, cu un trafic estimat la peste 900.000 de vizitatori lunar.

Sphera Franchise Group este cel mai mare grup din industria de food service din România, deținând companiile care operează în sistem de franciză brandurile KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România și KFC în Chişinău, Republica Moldova și în anumite zone din Italia și de asemenea, brandul Cioccolatitaliani în Italia. Sphera Group a achiziționat și drepturile de franciză pentru deschiderea de restaurante Hard Rock Café în România și Republica Moldova. Grupul deține peste 175 de restaurante pe cele trei piețe și are aproximativ 5.000 de angajați. Sphera Franchise Group este listată pe Bursa de Valori București din 2017, sub simbolul SFG, fiind singura companie din HoReCa inclusă în indicele principal BET, precum și în indicele MSCI Frontier Markets.

Google se grăbește să concureze cu Meta, care a înregistrat un succes surprinzător cu ochelarii săi cu AI. În acest sens, luni, compania a anunțat că va lansa primii săi ochelari cu inteligență artificială în 2026, scris CNBC.

Google colaborează la proiectarea hardware cu Samsung, Gentle Monster și Warby Parker, cu care compania a convenit în luna mai un angajament de 150 de milioane de dolari.

Potrivit Bloomberg, Google a anunțat că lucrează la crearea a două categorii diferite de ochelari inteligenți alimentați de inteligență artificială. Prima se va axa pe partea audio și va permite utilizatorilor să vorbească cu asistentul de inteligență artificială Gemini. Cea de-a doua categorie va avea afișaj în lentile, iar utilizatorii pot primi informații precum indicații de navigare și traduceri lingvistice.

Ochelarii vor fi construiți pe baza Android XR, sistemul de operare al Google pentru căștile sale.

Bloomberg notează că noile produse reprezintă o abordare mai rafinată și mai calculată a ochelarilor inteligenți în comparație cu Google Glass, lansat acum zece ani, și care a eșuat din cauza designului său bizar, a duratei de viață reduse a bateriei și a problemelor de confidențialitate.

Domeniul dispozitivelor portabile cu AI a câștigat popularitate, Meta fiind liderul pieței în prezent. Ochelarii Ray-Ban Meta a au avut un succes surprinzător, fiind dotați cu asistentul digital Meta AI.

Organismul este sincronizat cu ritmurile circadiene – mecanisme interne care se repetă la fiecare 24 de ore și influențează somnul, digestia și secreția hormonală. Când vine iarna și afară se întunecă mai devreme, aceste mecanisme trimit semnale de încetinire și procesarea alimentelor se modifică, scrie The Conversation.

Cercetările din domeniul „crononutriției” arată că ora mesei poate determina modul în care corpul gestionează nutrienții. Într-un studiu, participanții care au luat cina la ora 22:00 au avut creșteri ale glicemiei cu aproximativ 20% mai mari. Ei au manifestat și o ardere a grăsimilor cu 10% mai redusă. Aceste rezultate au fost comparate cu cei care au mâncat același meniu la ora 18:00.

O analiză amplă ce a cumulat rezultatele din 29 de studii confirmă această tendință. Distribuirea caloriilor mai devreme în zi, evitarea meselor târzii și un aport consistent dimineața se asociază atât cu un control mai bun al greutății, cât și cu parametri metabolici îmbunătățiți.

Specialiștii menționează trei motive principale:

• Metabolism activ pe durata luminii naturale. Consumul alimentar în prima parte a serii sprijină menținerea glicemiei în limite optime și o utilizare eficientă a energiei.
• Digestie mai eficientă și somn de calitate. Dacă există o pauză de 2–3 ore între cină și momentul culcării, corpul intră mai ușor în faza de odihnă.
• Echilibru emoțional. Zilele scurte influențează nivelul de serotonină, iar un program regulat de mese contribuie la stabilizarea ritmului intern.

Momentul ideal pentru cină poate varia în funcție de activitatea zilnică, orarul de lucru și obișnuințele personale. De exemplu, persoanele implicate în antrenamente seara pot avea nevoie de o masă mai târzie. Totuși, cei care mănâncă frecvent după ora 21:00 și observă că au un somn neliniștit sau energie scăzută ar putea beneficia de o schimbare spre un orar mai devreme.

Iarna, ora mesei poate influența sănătatea la fel de mult ca tipul alimentelor consumate. O cină devreme, menținută constant și adaptată la ritmul zilnic, poate contribui la un somn odihnitor, o dispoziție echilibrată și o eficiență metabolică crescută.

Președintele Donald Trump a fost „pe deplin informat” despre ceea ce guvernul SUA a ținut secret în legătură cu OZN-urile și viața extraterestră de pe Pământ, a declarat maiorul în rezervă al Forțelor Aeriene Americane, David Grusch. Este vorba despre extratereștri care trăiesc printre oameni și s-au încrucișat cu aceștia, a explicat americanul într-un interviu, potrivit Daily Mail.

El a spus că Donald Trump a primit rapoarte despre nave spațiale prăbușite și rămășițe non-umane recuperate de americani, despre originile acestor ființe și despre intențiile lor.

David Grusch, actual consilier al Grupului operativ UAP al Congresului american, a estimat că președintele SUA ar putea deveni în curând „cel mai important lider din istoria lumii” dezvăluind public ceea ce America a ținut ascuns despre extratereștri.

„Membrii acestei administrații actuale sunt foarte conștienți de această realitate. Cu siguranță, actualul președinte este foarte bine informat pe acest subiect”, a declarat Grusch pentru Fox News.

Până în acest moment, administrațiile anterioare de la Casa Albă, armata americană și NASA au negat că oamenii au luat contact cu viață extraterestră sau că au recuperat vreodată tehnologie extraterestră din OZN-uri prăbușite.

Nicio dovadă fizică nu a fost prezentată public vreodată în ciuda numeroaselor mărturii publice, Totuși, David Grusch a spus că armata americană a recuperat OZN-uri și corpuri extraterestre. El a mai susținut că a văzut rapoarte cu date și imagini ale unor corpuri non-umane. Rapoartele despre existența mai multor rase extraterestre și despre o specie care s-a încrucișat cu oamenii ar fi ajuns și la Trump în primul său mandat

Grusch a petrecut 14 ani în Forțele Aeriene înainte de a lucra ca ofițer de informații pentru Biroul Național de Recunoaștere (NRO), care construiește sateliți de supraveghere pentru Pentagon. În 2023, el a depus mărturie în fața Congresului, susținând că departamente guvernamentale secrete derulau programe de recuperare a OZN-urilor.

Tensiunile dintre Cambodgia și Thailanda au crescut brusc în noaptea de luni spre marți, după reluarea schimburilor de foc în cinci provincii de frontieră.

Ambele guverne susțin că acționează pentru apărarea propriului teritoriu și își atribuie una alteia responsabilitatea pentru declanșarea violențelor.

Fostul lider cambodgian Hun Sen a declarat că Phnom Penh a așteptat 24 de ore pentru a respecta încetarea focului și pentru a permite evacuările înainte de a lansa contraatacurile nocturne, notează Al Jazeera.

Într-o postare pe Facebook, acesta a spus că armata cambodgiană beneficiază de „buncăre solide și armament puternic”, care îi oferă un avantaj în fața unui „inamic invadator”.

Ministerul cambodgian al Apărării a acuzat Thailanda de „acțiuni brutale și ilegale”, în timp ce premierul Hun Manet a avertizat că Bangkok „nu trebuie să folosească forța militară împotriva satelor civile sub pretextul recâștigării suveranității”.

La rândul lor, oficialii thailandezi afirmă că se confruntă cu atacuri intense din partea Cambodgiei, inclusiv cu artilerie, lansatoare de rachete și drone.

Marina thailandeză conduce o operațiune în provincia Trat pentru respingerea trupelor cambodgiene, operațiune care, potrivit autorităților, se apropie de final.

„Thailanda este determinată să își apere suveranitatea și integritatea teritorială și, prin urmare, vor fi luate măsuri militare ori de câte ori este necesar”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, contraamiralul Surasant Kongsiri.

Uniunea Europeană a ajuns la un acord care reduce cerințele ecologice impuse companiilor, iar peste patru cincimi dintre firmele europene vor scăpa de obligațiile de raportare legate de mediu, notează POLITICO.

Decizia marchează o reușită importantă pentru președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care are scopul de a limita birocrația din mediul de afaceri în al doilea mandat.

Succesul politic a venit însă cu tensiuni.

Negocierile au împins la limită alianța ce i-a asigurat realegerea lui von der Leyen, iar Partidul Popular European a colaborat cu extrema dreaptă pentru a asigura adoptarea compromisului.

Noua lege, care este prima dintr-o serie de inițiative de simplificare, restrânge obligațiile de transparență privind sustenabilitatea introduse în mandatul precedent.

Scopul este creșterea competitivității companiilor europene și impulsionarea economiei.

Acordul este rezultatul unui an de discuții lungi între instituțiile europene, investitori, companii și organizații civice.

Oficialii europeni au dezbătut nivelul potrivit al reducerilor de raportare în timp ce efectele schimbărilor climatice din Europa s-au intensificat.

„Acesta este un pas important către obiectivul nostru comun de a crea un mediu de afaceri mai favorabil pentru a ajuta companiile noastre să crească și să inoveze”, a declarat Marie Bjerre, ministrul danez pentru afaceri europene.

Danemarca coordonează Consiliul Uniunii Europene până la finalul anului 2025 și a condus negocierile pentru statele membre.

Pachetul de simplificare a apărut după numeroase plângeri din partea mediului de afaceri, care acuză costuri prea mari. Multe firme atribuie legislației ecologice europene ritmul lent al creșterii economice și pierderile de locuri de muncă.

În schimb, organizațiile ecologiste, o parte a societății civile și anumite companii avertizează că retragerea unor obligații riscă să afecteze sănătatea mediului și a populației.

Disputa a influențat echilibrul politic de la Bruxelles, fiindcă PPE a încălcat cordonul sanitar, o regulă nescrisă care împiedică parteneriatele cu extrema dreaptă.

Decizia creează un precedent pentru viitoare negocieri europene, acum, când prioritățile privind creșterea economică și tranziția ecologică intră în conflict.

Acordul modifică două acte legislative importante din pachetul ecologic european, și anume Directiva privind raportarea sustenabilității corporative și Directiva privind diligența necesară în materie de sustenabilitate corporativă.

Regulile inițiale obligau companiile mari și mici să publice date despre emisiile lor, consumul de apă, efectele temperaturilor ridicate asupra condițiilor de muncă, eventualele scurgeri de substanțe chimice și respectarea drepturilor omului în lanțurile de aprovizionare extinse la nivel global.

Noile prevederi limitează raportarea doar la companiile cu peste o mie de angajați și o cifră de afaceri netă de cel puțin 450 de milioane de euro.

Obligațiile de diligență necesară se aplică doar companiilor foarte mari, cu peste cinci mii de angajați și venituri de minimum 1,5 miliarde de euro.

Firmele vizate nu mai trebuie să pregătească planuri de tranziție care descriu modul în care modelele lor de afaceri se aliniază la obiectivele de reducere a emisiilor.

Negociatorii au renunțat și la un cadru european care permite cetățenilor să tragă la răspundere companiile pentru efectele lanțurilor de aprovizionare asupra drepturilor omului sau mediului local.

Documentul mai are nevoie de aprobarea Parlamentului European.

Votul final este programat pentru 16 decembrie. Deputații pot respinge acordul dacă îl consideră în neconcordanță cu poziția lor inițială.

Conform tratatului, care datează din 1944, Mexicul trebuie să trimită 1,75 milioane de acri-picior de apă către SUA din Rio Grande, printr-o rețea de baraje și rezervoare interconectate, la fiecare cinci ani. Acordul prevede, de asemenea, că Statele Unite trebuie să aloce anual 1,5 milioane de acri-picior de apă din râul Colorado către Mexic, potrivit The Guardian.

Apa din Rio Grande este folosită pentru a susține agricultura în Texas și în alte state de graniță cu SUA.

Într-o postare pe Truth Social de luni, președintele a declarat că Mexicul „datorează” SUA 800.000 de acri-picioare de apă din cauza încălcărilor tratatului în ultimii cinci ani.

El a cerut Mexicului să elibereze 200.000 de acri-picioare de apă înainte de 31 decembrie și mai mult „la scurt timp după aceea”.

Lipsa apei afecează culturile și animalele din Texas, a declarat Trump.

„În acest moment, Mexicul nu răspunde și este foarte nedrept față de fermierii noștri americani care merită această apă atât de necesară”, a adăugat Trump. „De aceea am autorizat documentația pentru a impune o taxă de 5% Mexicului dacă această apă nu este eliberată IMEDIAT.”

Mexicul a susținut că seceta a pus presiune pe resursele de apă ale țării. Deși seceta indusă de criza climatică joacă un rol important în epuizarea râului Rio Grande, consumul excesiv și gestionarea defectuoasă au contribuit, de asemenea, la starea sa actuală. Un studiu recent al World Wildlife a constatat că 52% din apa consumată în Rio Grande este nesustenabilă, ceea ce înseamnă că contribuie la epuizarea generală a rezervoarelor, acviferelor și a râului în sine.

Studiul a mai constatat că deficitul de apă a dus la pierderea a 18% din terenurile agricole din izvoarele râului din Colorado, a 36% de-a lungul Rio Grande din New Mexico și a 49% din afluentul râului Pecos din New Mexico și Texas.

Temperaturile globale din ianuarie până în noiembrie au fost în medie cu 1,48°C mai mari decât nivelurile preindustriale, potrivit programului Copernicus, de observare a Pământului al UE. Acesta a constatat că anomaliile au fost până acum identice cu cele înregistrate în 2023, care este al doilea cel mai cald an înregistrat după 2024, potrivit The Guardian.

Liderii mondiali au promis că vor împiedica încălzirea planetei cu 1,5°C peste nivelurile preindustriale până la sfârșitul secolului. Oamenii de știință interpretează obiectivul de temperatură ca o medie pe 30 de ani, lăsând o urmă de speranță pentru atingerea obiectivului după o perioadă de depășire, chiar dacă lunile și anii individuali încep să treacă pragul.

„Pentru noiembrie, temperaturile globale au fost cu 1,54°C peste nivelurile preindustriale”, a declarat Dr. Samantha Burgess, directoarea adjunctă a Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice. „Media pe trei ani pentru perioada 2023-2025 este pe cale să depășească 1,5°C pentru prima dată.”

Buletinul lunar al agenției a constatat că luna trecută a fost a treia cea mai caldă lună noiembrie la nivel global, cu temperaturi „în mod notabil” mai ridicate înregistrate în nordul Canadei și în Oceanul Arctic. Luna a fost marcată de o serie de evenimente meteorologice periculoase, inclusiv cicloane și inundații catastrofale care au măturat vieți și locuințe în Asia de Sud și Sud-Est.

Temperaturile medii au crescut brusc ca urmare a poluării cu carbon care a acoperit Pământul, ceea ce a amplificat fenomenele meteorologice extreme, de la valuri de căldură la ploi abundente, dar continuă să varieze de la an la an în funcție de factorii naturali.

Vedetă importantă a talk-show-urilor de noapte, Jimmy Kimmel a provocat furia dreptei americane acuzând-o că a exploatat politic asasinarea influencerului pro-Trump, Charlie Kirk. ABC, deținută de Disney, l-a suspendat pe Kimmel, gazda emisiunii pe 18 septembrie. Confruntat cu protestele și acuzațiile de cenzură, postul l-a readus pe comedian la o săptămână după demiterea sa, potrivit Le Figaro.

Prezentatorul va rămâne în direct cu emisiunea sa „Jimmy Kimmel Live!” până la mijlocul anului 2027, a declarat pentru AFP o sursă apropiată situației, care a solicitat anonimatul. Contractul său urma să expire în mai 2026.

După scurta sa pauză, Jimmy Kimmel și-a reluat imediat atacurile satirice la adresa lui Donald Trump, ironizându-l pentru că ațipește în timpul întâlnirilor și pronunță greșit numele liderilor străini.

Președintele american nu se zgârcește nici el când vine vorba de prezentator. În acest weekend, l-a numit din nou pe comedian „oribil ”.

La rândul său, Jimmy Kimmel, fără a da dovadă de resentimente, a declarat în octombrie că i-ar plăcea să-l „avea pe Trump ca invitat” în viitor.

Agenția ONU pentru Ajutor și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni, sau UNRWA, a declarat într-un comunicat că „un număr considerabil” de forțe israeliene, inclusiv polițiști pe motociclete și camioane, au intrat în complexul din cartierul palestinian Sheikh Jarrah, potrivit AP.

„Intrarea neautorizată și forțată a forțelor de securitate israeliene este o încălcare inacceptabilă a privilegiilor și imunităților UNRWA ca agenție ONU”, se arată în declarație.

Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a declarat că acesta se va întâlni cu președintele american Donald Trump pe 29 decembrie, deși Israelul nu a confirmat locația întâlnirii. Luni, Netanyahu s-a întâlnit cu oficiali americani la Ierusalim pentru a discuta despre colaborarea în ceea ce privește planul mediat de SUA privind viitorul Fâșiei Gaza.

Raidul a fost cel mai recent din campania Israelului împotriva agenției, care oferă ajutor și servicii unui număr de aproximativ 2,5 milioane de refugiați palestinieni din Gaza, Cisiordania ocupată și Ierusalimul de Est, precum și altor 3 milioane de refugiați din Siria, Iordania și Liban.

Poliția a declarat într-un comunicat de presă că a intrat într-o „procedură de colectare a datoriilor” inițiată de guvernul municipal al Ierusalimului.

Agenția a fost înființată pentru a-i ajuta pe cei aproximativ 700.000 de palestinieni care au fugit sau au fost alungați din ceea ce este acum Israelul, în timpul războiului din 1948 din jurul creării statului israelian. Susținătorii UNRWA spun că Israelul speră să elimine problema refugiaților palestinieni prin desființarea agenției. Israelul susține că refugiații ar trebui relocați definitiv în afara granițelor sale.

Directiva împotriva Consiliului pentru Relații Americano-Islamice (CAIR ) vine sub forma unui ordin executiv postat de DeSantis pe site-ul de socializare X. De asemenea, aceasta acordă aceeași etichetă Frăției Musulmane, potrivit AP.

Frăția Musulmană nu sunt desemnate drept organizații teroriste străine de către guvernul SUA.

EFFECTIVE IMMEDIATELY

Florida is designating the Muslim Brotherhood and the Council on American-Islamic Relations (CAIR) as foreign terrorist organizations.

Florida agencies are hereby directed to undertake all lawful measures to prevent unlawful activities by these… pic.twitter.com/2s48yYfEg7

— Ron DeSantis (@GovRonDeSantis) December 8, 2025

Ordinul instruiește agențiile din Florida să împiedice cele două grupuri și pe cei care le-au oferit sprijin material să primească contracte, locuri de muncă și fonduri de la o agenție executivă de stat.

Într-o declarație trimisă prin e-mail, CAIR și filiala sa din Florida au declarat că organizația intenționează să-l dea în judecată pe DeSantis ca răspuns la ceea ce au numit o proclamație „neconstituțională” și „defăimătoare”.

Fondată în 1994, CAIR are 25 de filiale în întreaga țară.

Luna trecută, CAIR a cerut unui judecător federal să anuleze proclamația guvernatorului Texasului, Greg Abbott, susținând într-un proces că aceasta „nu numai că contravine Constituției Statelor Unite, dar nu găsește niciun sprijin în nicio lege din Texas”.

Frăția Musulmană a fost înființată în Egipt în urmă cu aproape un secol și are filiale în întreaga lume. Liderii săi spun că a renunțat la violență în urmă cu zeci de ani și încearcă să instaureze o guvernare islamică prin alegeri și alte mijloace pașnice. Criticii, inclusiv guvernele autocratice din regiunea Orientului Mijlociu, o consideră o amenințare.

Armata thailandeză a deschis focul în provincia de frontieră Banteay Meanchey după miezul nopții, „ucigând doi civili care călătoreau pe Ruta Națională 56”, a anunțat Ministerul Apărării din Cambodgia într-o postare pe Facebook, potrivit Le Figaro.

Aceste noi atacuri aduc la șase numărul civililor uciși de luni și de la reluarea luptelor de duminică noapte, la mai puțin de două luni de la un armistițiu.

Luni, ministrul cambodgian al Informațiilor, Neth Pheaktra, a declarat pentru AFP că „atacurile thailandeze” au ucis patru civili cambodgieni și au rănit aproximativ alți zece. Armata thailandeză, la rândul său, a declarat luni că un soldat a fost ucis și alți 18 răniți de la începutul reluării ostilităților.

Ambele părți se acuză reciproc că au declanșat reluarea luptelor, în urma cărora Thailanda a lansat luni atacuri aeriene și a folosit tancuri împotriva vecinului său.

Conflictul provine dintr-o dispută de lungă durată privind demarcarea unor părți din granița lor de 800 de kilometri, care datează din perioada colonială franceză. Acordul de încetare a focului semnat pe 26 octombrie între cele două state din Asia de Sud-Est, mediat de președintele american Donald Trump, este acum suspendat.

Acesta avea scopul de a pune capăt a cinci zile de lupte din iulie, atât la sol, cât și în aer, care au provocat 43 de morți și au forțat evacuarea a aproximativ 300.000 de persoane.

Judecătoarea Patti Saris de la Curtea Districtuală a SUA pentru Districtul Massachusetts a anulat ordinul executiv al lui Trump din 20 ianuarie care bloca proiectele de energie eoliană și l-a declarat ilegal, potrivit AP.

Saris a decis în favoarea unei coaliții de procurori generali din 17 state și Washington, DC, condusă de procurorul general al New York-ului, Letitia James, care a contestat ordinul lui Trump din prima zi de suspendare a închirierii și acordării de autorizații pentru proiecte de energie eoliană.

Trump a fost ostil energiei regenerabile, în special energiei eoliene offshore, și prioritizează combustibilii fosili pentru producerea de electricitate.

Procurorul general al statului Massachusetts, Andrea Joy Campbell, a salutat decizia ca pe o victorie pentru locurile de muncă verzi și energia regenerabilă.

Coaliția care s-a opus ordinului a susținut că Trump nu are autoritatea de a opri autorizarea proiectelor și că acest lucru pune în pericol economiile statelor, mixul energetic, sănătatea publică și obiectivele climatice.

Guvernul a susținut că pretențiile statelor nu reprezintă nimic mai mult decât un dezacord politic privind preferințele pentru dezvoltarea energiei eoliene față de cea bazată pe combustibili fosili, care este în afara jurisdicției instanței federale.

„Curtea a aplicat o singură pedeapsă cu închisoare pe viață” pentru „infracțiuni de spionaj” și „acte care prejudiciază activitatea economică sau atribuirea de contracte”, a anunțat cea mai înaltă instanță a țării într-un comunicat, potrivit Le Figaro.

Curtea Supremă nu a dezvăluit însă pentru ce țară sau entitate au fost comise presupusele acte de spionaj și nici nu a oferit detalii despre abaterile economice implicate.

În acest caz, Alejandro Gil a fost găsit vinovat de „corupție, furt și deteriorare a documentelor sau a altor obiecte aflate în custodia oficială, încălcarea sigiliilor oficiale și încălcarea regulilor de protecție a documentelor clasificate”, a declarat doar Curtea Supremă.

Fostul ministru în vârstă de 61 de ani, care a fost în funcție între 2018 și 2024 și este considerat apropiat de președintele Miguel Diaz-Canel, a făcut și obiectul unei a doua proceduri pentru care a fost condamnat la douăzeci de ani de închisoare, a anunțat Curtea Supremă în același comunicat.

În acest al doilea caz, el a fost găsit vinovat de „infracțiuni de corupție în curs de desfășurare, folosite ca mijloc de falsificare a documentelor publice, precum și de trafic de influență și fraudă fiscală”. Fostul ministru are la dispoziție zece zile pentru a face apel la această a doua condamnare. În cazul unei condamnări pe viață, legislația cubaneză prevede un apel automat, care va implica în mod necesar un al doilea proces.

Alejandro Gil a fost ministrul Economiei și Planificării din 2018 până la demiterea sa bruscă în februarie 2024. De atunci, nu a mai fost văzut niciodată în public.

În ciuda sprijinului acordat președintelui ucrainean, care a fost supus unor presiuni puternice din partea lui Donald Trump pentru a ceda teritorii pentru a pune capăt rapid războiului, încă nu s-a ajuns la un acord cu privire la problema spinoasă a transformării activelor imobilizate într-un împrumut pentru Kiev, potrivit The Guardian.

Reprezentanți ai prim-ministrului britanic Keir Starmer au declarat că s-au înregistrat „progrese pozitive” pe această temă în timpul discuțiilor de criză găzduite la Downing Street cu Zelenski, președintele Franței, președintele francez Emmanuel Macron, și cancelarul german, Friedrich Merz.

În timpul întâlnirii, liderii „au subliniat necesitatea unei păci juste și durabile în Ucraina”, inclusiv „garanții de securitate solide” împotriva unor noi agresiuni rusești, a declarat Downing Street.

Liderii au convenit că „acum este un moment critic” pentru Ucraina și au promis că vor intensifica sprijinul pentru Kiev și vor crește presiunea economică asupra Moscovei „pentru a pune capăt acestui război barbar”.

Demonstrația de sprijin european a venit după criticile dure din partea președintelui Trump, care a declarat că este „puțin dezamăgit” de Zelenski, susținând că nu a citit propunerea SUA pentru un acord de pace. El a insistat fără dovezi că „poporul său [ucrainean] o iubește” și că președintele Rusiei, Vladimir Putin , este „de acord cu ea”.

Anunțul a marcat o schimbare semnificativă în politica americană de export pentru cipuri avansate de inteligență artificială, pe care administrația fostului președinte american Joe Biden le restricționase puternic din cauza preocupărilor legate de securitatea națională legate de aplicațiile militare chineze, potrivit France 24.

Într-o postare pe platforma sa Truth Social, Trump a declarat că l-a informat pe Xi că Washingtonul va permite Nvidia să livreze produsele sale H200 către „clienți aprobați din China și din alte țări, în condiții care să permită menținerea unei securități naționale puternice”.

„Președintele Xi a răspuns pozitiv! 25% va fi plătit Statelor Unite ale Americii”, a scris Trump, fără a oferi mai multe detalii despre cum ar funcționa mecanismul de plată.

Președintele a declarat că decizia sa vizează „sprijinirea locurilor de muncă americane, consolidarea industriei prelucrătoare din SUA și aduce beneficii contribuabililor americani”.

Trump a subliniat că cele mai avansate procesoare de la Nvidia – seria Blackwell și viitoarele procesoare Rubin – nu au fost incluse în acord și rămân disponibile doar clienților americani.

Lansate pentru prima dată în al doilea trimestru al anului 2024, modelele H200 sunt cu aproximativ 18 luni în urma ofertelor de ultimă generație ale companiei.

Cipurile – unități de procesare grafică sau GPU – sunt folosite pentru a antrena modelele de inteligență artificială care stau la baza boom-ului inteligenței artificiale generative care a luat avânt după lansarea ChatGPT în 2022.

Departamentul Comerțului finalizează detaliile implementării, Trump declarând că „aceeași abordare se va aplica și AMD, Intel și altor mari companii americane”.

Anunțul a venit pe fondul tensiunilor comerciale dintre Washington și Beijing, în contextul în care cele două țări concurează pentru dominația în tehnologia inteligenței artificiale.