MediaFax.ro

Persoanele cu vârsta de până la 42 de ani se pot înrola acum în armată, garda națională și rezerva armatei, conform noilor reglementări ale armatei americane, care ridică plafonul anterior de 35 de ani, potrivit The Guardian.

Armata a eliminat, de asemenea, restricțiile impuse recruților care au o singură condamnare pentru posesie de marijuana sau articole conexe, cum ar fi bonguri, pipe și linguri. Anterior, o astfel de condamnare necesita o derogare specială din partea oficialilor din Pentagon, recrutul trebuind să aștepte 24 de luni pentru a se înrola și a trece un test antidrog.

Armata SUA și-a schimbat abordarea

Schimbarea limitei de vârstă aliniază armata cu alte ramuri ale armatei americane, cum ar fi marina și forțele aeriene, și ar putea ajuta la gestionarea dificultăților de recrutare cu care s-a confruntat armata în ultimii ani.

După ce a ratat obiectivul de recrutare cu 25% în 2022, armata americană și-a schimbat abordarea de a atrage mai mulți oameni în forțele armate, vizând inclusiv mai mulți candidați din generația Z.

Cu toate acestea, vârsta medie a recruților a crescut, analiștii de la Rand Corp recomandând în 2023 o creștere a vârstei maxime de înrolare, deoarece recruții mai în vârstă sunt „de calitate superioară, mai concentrați și mai motivați, fiind totodată pregătiți să fie expediați mai rapid la instrucția de bază”.

„Avem nevoie de subofițeri cu capacități tehnice”

„Ne adresăm unui public mai matur, care ar putea avea experiență în domenii tehnice”, a declarat Angela Chipman, șefa departamentului de recrutare a personalului militar din cadrul armatei SUA, potrivit publicației Task and Purpose. „Avem nevoie de subofițeri cu capacități tehnice extreme.”

Schimbările în politica armatei vin în contextul în care SUA continuă să poarte război împotriva Iranului, Pentagonul mutând aproximativ 2.000 de parașutiști și aproximativ 4.500 de pușcași marini în regiune în ultimele zile.

Ziarul pro-reformă Ham Mihan a relatat online despre exploziile din zonă, relatează AP.

Isfahan găzduiește o importantă bază aeriană iraniană și alte situri militare, precum și unul dintre siturile nucleare bombardate de Statele Unite în timpul războiului de 12 zile dintre Israel și Iran din iunie.

Agenția de știri semioficială Fars, apropiată de Garda Revoluționară paramilitară, a descris atacurile ca vizând „două zone rezidențiale”, fără a oferi detalii. Anterior, armata israeliană a declarat că a finalizat „un val de atacuri la scară largă” în tot Iranul, inclusiv în Isfahan.

SUA anunță că două treimi din fabricile de muniții din Iran au fost afectate

Statele Unite au atacat peste două treimi din fabricile de muniții din Iran, a declarat șeful Comandamentului Central al armatei americane.

Amiralul Marinei SUA, Brad Cooper, a făcut aceste comentarii într-un videoclip publicat joi dimineață de Comandamentul Central.

„Astăzi, am avariat sau distrus peste două treimi din instalațiile și șantierele navale de rachete, drone și nave ale Iranului – și încă nu am terminat”, a spus Cooper. „Suntem pe cale să eliminăm complet aparatul de producție militară al Iranului în general.”

Fotografiile din satelit analizate de Associated Press, deși amânate cu două săptămâni de Planet Labs PBC, au arătat atacuri israeliene și americane care vizau șantiere navale și instalații de rachete.

Iranul nu a recunoscut nicio pierdere materială suferită în timpul războiului.

Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat miercuri că situația sanitară din Cuba este „profund îngrijorătoare”, deoarece blocada americană asupra combustibilului agravează criza energetică a insulei, potrivit Le Figaro.

„Sănătatea trebuie protejată cu orice preț și nu trebuie niciodată la mila geopoliticii, a blocadelor energetice și a penelor de curent”, a subliniat directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, pe rețeua X.

„Situația din Cuba este profund îngrijorătoare, deoarece țara se luptă să mențină furnizarea de servicii medicale într-o perioadă de turbulențe imense, ceea ce duce la penurii de energie care au impact asupra sănătății”, a adăugat el.

Sistemul cubanez de producție a energiei electrice, învechit, provoacă pene zilnice de curent care pot dura până la 20 de ore. Insula nu are combustibilul necesar pentru a genera electricitatea.

De când Statele Unite l-au înlăturat pe președintele venezuelean Nicolás Maduro, principalul aliat al Cubei, pe 3 ianuarie, economia insulei a suferit o nouă lovitură gravă, deoarece președintele american Donald Trump menține o blocadă petrolieră de facto. Nicio livrare de petrol nu a fost importată pe insulă din 9 ianuarie, ceea ce a paralizat sectorul energiei electrice și a forțat companiile aeriene să reducă zborurile către Cuba – un regres major pentru industria vitală a turismului.

Dificultăți majore în spitalele din Cuba

Dr. Tedros a făcut referire la articolele de presă conform cărora spitalele cubaneze s-au confruntat cu dificultăți în menținerea serviciilor de urgență și terapie intensivă.

„Mii de intervenții chirurgicale au fost amânate în ultima lună, iar persoanele care au nevoie de îngrijire, de la pacienții cu cancer până la femeile însărcinate care se pregătesc pentru naștere, au fost puse în pericol din cauza lipsei de electricitate pentru a alimenta echipamentele medicale și a menține lanțul frigorific pentru vaccinuri”, a explicat Dr. Tedros. „Spitalele, clinicile și ambulanțele cubaneze au nevoie acum mai mult ca niciodată să fie sprijinite”, a adăugat el.

Pe lângă întreruperile zilnice de curent, prețurile la combustibili au crescut vertiginos, transportul public este rar, iar gunoiul se adună, deoarece camioanele de gunoi nu mai funcționează.

Scurtul armistițiu fusese anunțat de cele două părți înainte de sărbătoarea musulmană Eid al-Fitr. Ziaur Rahman Speenghar, director la departamentul de informații și cultură din provincia Kunar din Afganistan, a declarat că forțele pakistaneze au tras zeci de obuze de artilerie asupra districtelor Narai și Sarkano, ucigând doi civili și rănind alți opt după expirarea armistițiului, potrivit AP.

Forțele de frontieră afgane au ripostat, a spus el, susținând că au distrus trei posturi militare pakistaneze și au ucis o persoană. Afirmațiile sale nu au putut fi verificate independent. Nu a existat niciun comentariu imediat din partea armatei pakistaneze. Cu toate acestea, un oficial pakistanez local din nord-vest a acuzat forțele afgane că au inițiat schimbul de focuri în mai multe zone.

Luptele au fost oprite timp de o săptămână

Cele mai recente violențe au loc la aproximativ o săptămână după ce ambele părți au convenit să oprească ostilitățile în urma atacurilor aeriene pakistaneze din Afganistan, la cererea Arabiei Saudite, Turciei și Qatarului. Pauza a urmat atacurilor pakistaneze despre care guvernul taliban afgan a declarat că au lovit un spital de reabilitare pentru dependența de droguri din Kabul, ucigând peste 400 de persoane. Numărul victimelor nu a putut fi confirmat independent.

Pakistanul a negat că ar fi vizat civilii, spunând că a atacat un depozit de muniții.

Separat, talibanii pakistanezi, cunoscuți sub numele de Tehrik-e-Taliban Pakistan sau TTP, au declarat că au reluat atacurile în Pakistan după ce au respectat propriul armistițiu de trei zile de Eid. TTP, care este separată de talibanii afgani, dar este aliată cu aceștia, și-a intensificat atacurile în Pakistan de când talibanii afgani au revenit la putere în 2021. TTP a fost desemnată drept organizație teroristă de Statele Unite și de Națiunile Unite. Pakistanul acuză Kabulul că adăpostește lideri TTP și mii de membri care comit atacuri transfrontaliere.

Kabul neagă acuzația, dar Pakistanul a promis că va continua să vizeze TTP și susținătorii săi din Afganistan până când guvernul taliban din Afganistan va asigura că nu va permite TTP și altor militanți să folosească teritoriul afgan pentru atacuri.

 

În jurul orei 23:30, Secția de Pompieri Huși a fost solicitată să intervină pentru lichidarea unui incendiu izbucnit la un restaurant din municipiul Huși, județul Vaslui. Incendiul se manifesta la nivelul acoperișului și nu au fost persoane surprinse în interior.

Potrivit ISU Vaslui, pompierii au intervenit cu 3 autospeciale de stingere, o autospecială transport apă și o autospecială de primă intervenție și comandă cu 13 militari. În sprijinul pompierilor din Huși a intervenit și Detașamentul de pompieri Vaslui cu două autospeciale de stingere și o autospecială transport apă dar și Detașamentul de pompieri Bârlad cu o autospecială de stingere și o autospecială transport apă.

Ajunși la fața locului s-a confirmat faptul ca în urma incendiului nu sunt victime, nefiind surprinse persoane în interiorul restaurantului la momentul izbucnirii incendiului. Focul se manifesta pe o suprafață de aproximativ 800 de metri pătrați la nivelul acoperișului .

Incendiul a fost lichidat în jurul orei 03:15 și urmează să se stabilească cauza izbucnirii acestuia.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis un mesaj RO-Alert în noaptea de miercuri spre joi, pentru locuitorii nordul județului Tulcea prin care au fost informați despre posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian și prin care le-au fost transmise recomandări de autoprotecție.

Alerta, a fost transmisă la ora 00.36. Locuitorii au fost sfătuiți să se adăpostească în beciuri sau adăposturi de protecție civilă, dar să-și păstreze calmul.

Reprezentanții ISU Tulcea au precizat că vor reveni cu informații suplimentare.

„Conflictul din Iran a crescut riscul ca unii deținători de vize temporare să nu poată sau să nu dorească să părăsească Australia la expirarea vizelor lor”, a declarat Ministerul Afacerilor Interne într-un comunicat. Se vor face unele excepții de la caz la caz, inclusiv pentru părinții cetățenilor australieni, potrivit Le Figaro.

„Multe vize de vizitator au fost emise înainte de conflictul din Iran și s-ar putea să nu fi fost acordate dacă ar fi fost solicitate astăzi”, a declarat ministrul de interne, Tony Burke.

„Deciziile privind rezidența permanentă în Australia trebuie analizate cu atenție de către guvern și nu trebuie să fie o consecință fortuită a rezervării unei vacanțe”, a adăugat el.

Comunități de iranieni în marile orașe din Australia

Peste 85.000 de locuitori australieni s-au născut în Iran, potrivit cifrelor guvernamentale. Comunitățile de diaspora sunt prezente în orașe mari precum Sydney și Melbourne.

Australia a înfuriat Iranul în martie acordând azil pentru șase jucătoare și un membru al staff-ului tehnic al echipei feminine de fotbal a Iranului, care participau la Cupa Asiei acolo. Aceștia fuseseră etichetați drept „trădători” în Iran după ce au refuzat să cânte imnul național înaintea unui meci.

Cinci dintre ei și-au schimbat decizia și s-au întors în Iran, în timp ce doar doi au rămas în Australia. Apărătorii drepturilor omului se tem că autoritățile iraniene au făcut presiuni asupra familiilor lor, printre altele.

Comandamentul, care supraveghează operațiunile de combat din America Latină și Caraibe, a anunțat pe rețeaua X că a efectuat un „atac cinetic letal asupra unei nave operate de organizații teroriste desemnate”, potrivit The Guardian.

Applying total systemic friction on the cartels.

On March 25, at the direction of #SOUTHCOM commander Gen. Francis L. Donovan, Joint Task Force Southern Spear conducted a lethal kinetic strike on a vessel operated by Designated Terrorist Organizations. Intelligence confirmed… pic.twitter.com/VTzo4wkbpG

— U.S. Southern Command (@Southcom) March 25, 2026

Atacurile de miercuri duc numărul total de morți la cel puțin 163, de când Departamentul Apărării a început să atace presupuși „narcoteroriști” în septembrie anul trecut, în peste 45 de atacuri .

Armata susține că au fost uciși patru presupuși traficanți de droguri

Fără a furniza dovezi, Comandamentul Sudic al SUA a declarat că „serviciile de informații au confirmat că nava tranzita pe rute cunoscute de trafic de narcotice în Caraibe și era angajată în operațiuni de trafic de narcotice”.

Atacul a ucis patru presupuși traficanți de droguri, potrivit Comandamentului Sudic al SUA. Niciun membru al personalului militar american nu a fost rănit, a adăugat acesta.

Ultima lovitură face parte din eforturile Comandamentului Sudic al SUA de a aplica „fricțiune sistemică totală asupra cartelurilor”.

Vinerea trecută, armata americană a declarat că a efectuat un „atac cinetic letal” asupra unei alte presupuse ambarcațiuni de contrabandă cu droguri în estul Pacificului, soldat cu un supraviețuitor și două persoane ucise.

Prea puține dovezi

Deși departamentul apărării a catalogat atacurile drept atacuri împotriva „narcoterorismului”, acesta a furnizat puține dovezi cu privire la faptul dacă navele transportau de fapt droguri. Atacurile au fost condamnate drept execuții extrajudiciare de către ONU și alte organizații umanitare.

Conform unui raport din 2020 al Administrației pentru Controlul Drogurilor din SUA, 74% din cocaina care a ajuns în SUA a sosit prin Pacific, în timp ce doar 8% a provenit de pe ambarcațiuni rapide din Caraibe.

Potrivit KCNA, Lukașenko a vizitat Palatul Soarelui Kumsusan, unde sunt înmormântate trupurile îmbălsămate ale tatălui și bunicului lui Kim Jong-un, pentru a-și aduce omagiile, înconjurat de înalți oficiali nord-coreeni. El a depus un buchet de flori în numele președintelui rus Vladimir Putin, potrivit Le Figaro.

Ambele țări sunt supuse unor sancțiuni occidentale, au legături strânse cu Rusia și sunt acuzate de încălcări ale drepturilor omului. Belarus și Coreea de Nord au sprijinit Moscova în războiul său din Ucraina: Phenianul a desfășurat trupe terestre și arme, iar Minskul a servit drept rampă de lansare pentru invazia rusă din 2022.

Serviciile de informații sud-coreene și occidentale cred că Coreea de Nord a trimis mii de soldați în Rusia, în principal în regiunea Kursk, împreună cu obuze de artilerie, rachete și sisteme de rachete.

Coreea de Nord este supusă unor sancțiuni occidentale severe, în principal din cauza programului său de arme nucleare și a activităților balistice, dar și din cauza sprijinului său pentru războiul condus de Rusia împotriva Ucrainei.

Ministerul de Interene a declarat într-un comunicat că cinci dintre cei arestați sunt cetățeni kuweitieni, potrivit AP. Oficiali ai ministerului au adăugat că au fost identificați încă 14 membri ai grupului care fugiseră din țară: cinci kuweitieni, cinci kuweitieni cărora li s-au retras cetățeniile, doi iranieni și doi libanezi.

Membrii arestați au recunoscut acuzațiile de spionaj și aderarea la un grup terorist, se arată în comunicat, și au fost deferiți procurorului.

 

„Forțele armate britanice și agențiile de aplicare a legii vor putea acum intercepta navele sancționate de Regatul Unit care tranzitează apele britanice”, inclusiv în Canalul Mânecii, potrivit unui comunicat al biroului prim-ministrului Keir Starmer, relatează Le Figaro.

Londra a sancționat 544 de nave suspectate că aparțin „flotei fantomă” a Rusiei, compusă în principal din petroliere învechite, ceea ce a permis Moscovei să ocolească sancțiunile occidentale de la începutul războiului din Ucraina în 2022. „Regatul Unit va strânge lațul din jurul flotei, închizându-și apele, inclusiv Canalul Mânecii, pentru navele sancționate. Operatorii vor fi forțați să devieze pe rute mai lungi și mai scumpe sau riscă să fie opriți de forțele britanice”, se arată în comunicat. Fiecare operațiune va fi supusă aprobării guvernului. Keir Starmer este așteptat să abordeze problema joi, la Helsinki, la un summit al Forței Expediționare Comune – o alianță condusă de Regatul Unit, formată din zece țări nord-europene.

SUA a anunțat ridicarea temporară a unor restricții asupra petrolului rusesc

Această decizie vine în contextul în care Washingtonul a anunțat ridicarea temporară a unor restricții asupra petrolului rusesc, pentru a atenua creșterea prețurilor în contextul războiului din Orientul Mijlociu.

„Vladimir Putin își freacă mâinile (…) pentru că el crede că creșterea prețurilor petrolului îi va permite să-și umple buzunarele”, a declarat Keir Stamer, așa cum este citat în comunicat. „De aceea luăm măsuri și mai dure împotriva flotei sale fantomă”, a adăugat el. Potrivit Londrei, „75% din țițeiul Rusiei este transportat de această flotă învechită”.

În ianuarie, Londra a sprijinit Washingtonul într-o operațiune americană de confiscare în Atlanticul de Nord a unui petrolier cu legături cu Rusia, Marinera, cunoscut anterior sub numele de Bella 1. Franța, Belgia, Finlanda și alte țări europene au confiscat recent nave suspectate că eludează sancțiunile și care aparțin, potrivit autorităților, „flotei fantomă” a Rusiei . „În urma interceptării unei nave, pot fi inițiate proceduri penale împotriva proprietarilor, operatorilor și echipajului pentru încălcarea legislației britanice privind sancțiunile”, a declarat cabinetul premierului britanic.

Agenția France Presse a identificat o serie de domenii afectate puternic de războiul din Iran.

Aviația

Companiile aeriene au resimțit un impact imediat de la izbucnirea ostilităților, anulând zborurile către regiune. Deși companiile aeriene cu sediul în Orientul Mijlociu reprezintă doar 9,5% din capacitatea globală, acestea joacă un rol extraordinar, devenind un hub major pentru călătoriile pe distanțe lungi între Europa și Asia. Aceste companii aeriene au fost deosebit de afectate.

Qatar Airways a trebuit să anuleze aproape 91% din zborurile sale de la izbucnirea luptelor pe 28 februarie, potrivit firmei de date aeronautice Cirium.

Etihad, cu sediul în Abu Dhabi, a anulat aproape trei sferturi din zborurile sale, iar Emirates, cu sediul în Dubai, aproape jumătate. Însă toate companiile aeriene resimt presiunea creșterii prețurilor la combustibilul pentru avioane, care s-a dublat față de nivelurile de dinainte de război. Combustibilul reprezintă între un sfert și o treime din costurile de operare ale companiilor aeriene, iar unele au început deja să transfere costurile mai mari către consumatori prin adăugarea de suprataxe sau creșterea tarifelor.

Mai multe companii aeriene au început să își reducă programul de zbor din cauza costurilor mai mari ale combustibilului pentru avioane, precum și a stocurilor limitate, care au fost perturbate de conflict și de restricțiile la export impuse de unele țări.

Turismul

Perturbările și prețurile mai mari ale biletelor de avion vor avea un impact asupra disponibilității și mijloacelor financiare ale turiștilor de a călători. Oxford Economics estimează că, chiar și cu o încheiere rapidă a conflictului, Orientul Mijlociu se confruntă cu o scădere de 11-27% a sosirilor vizitatorilor în acest an, față de o creștere de 13% prognozată anterior. Însă, având în vedere că companiile aeriene din Orientul Mijlociu sunt centre de călătorie importante și companiile aeriene de pretutindeni majorează tarifele, impactul este probabil să fie mai amplu.

Conflictul ar putea provoca o reducere a 116 milioane de vizite și 858 de milioane de nopți de cazare la hoteluri în afara Orientului Mijlociu în acest an, estimează Oxford Economics.

Cu toate acestea, unele țări ar putea beneficia de faptul că turiștii aleg plajele sale în detrimentul celor din regiunea Orientului Mijlociu, cum ar fi Spania și Portugalia, a menționat acesta. În Europa, a existat o scădere de șase procente a veniturilor hoteliere pe cameră, un indicator financiar cheie, în prima săptămână a războiului, potrivit MKG Consulting. În următoarele două săptămâni, scăderea a fost de doar un procent în Marea Britanie și Franța, dar de 23,5% în Irlanda și 15,4% în Portugalia, două țări mai dependente de turiștii străini.

Transportul maritim

Transportul maritim transportă 80% din mărfurile comercializate în lume. Costurile combustibilului, care au crescut în medie cu 20% pentru nave, vor crește costurile totale de transport maritim. În timp ce transportul maritim între Asia și America de Nord a fost puțin afectat, rutele dintre Asia și Europa, precum și Asia și Africa, au fost afectate, deoarece porturile din Golf și Marea Roșie sunt adesea folosite ca zone de transfer, a declarat Cyrille Poirier Coutansais de la centrul de cercetare pentru securitate maritimă al ministerului francez al apărării.

Companiile de transport maritim au, de asemenea, o serie de nave blocate în Golf. Cei care nu doresc să călătorească prin Marea Roșie și să ia Canalul Suez trebuie să aleagă ruta considerabil mai lungă din jurul Africii, ceea ce crește timpii de livrare și costurile de transport maritim.

Agricultura

Regiunea Golfului produce aproximativ 30% din îngrășămintele din lume, care reprezintă o sursă agricolă esențială din punct de vedere al costurilor, precum și al asigurării unor randamente ridicate. Regiunea este un furnizor important pentru națiunile asiatice, dintre care mai multe au fost nevoite să își suspende propria producție, deoarece prețul gazelor naturale utilizate în producția lor a crescut vertiginos.

Există îngrijorări că un conflict prelungit ar putea duce la penurii, în timp ce prețurile ridicate i-ar putea obliga pe unii fermieri să se descurce fără ele. Fermierii se confruntă, de asemenea, cu costuri mai mari pentru motorina pentru tractoarele și alte echipamente, precum și pentru gazul utilizat pentru încălzirea serelor și a incintelor animalelor.

Luxul

Orientul Mijlociu este o piață importantă pentru industria de lux, iar aeroporturile din Abu Dhabi, Doha și Dubai au fost, de asemenea, centre importante de distribuție. Analiștii de la Bernstein se așteaptă ca vânzările de produse de lux din regiune să fie reduse la jumătate în martie, în principal din cauza scăderii turismului.

Decizia juriului din California, luată miercuri împotriva Meta și YouTube, într-un proces inedit, ar putea influența rezultatul a mii de procese similare care acuză companiile de socializare de a provoca daune în mod deliberat.

Reclamanta a mărturisit la proces că a devenit dependentă de rețelele de socializare în copilărie și că această dependență i-a exacerbat problemele de sănătate mintală. După mai mult de 40 de ore de deliberări, majoritatea juraților au fost de acord și i-au acordat 3 milioane de dolari reprezentând daune, potrivit AP.

Jurații au recomandat ulterior daune punitive suplimentare de 3 milioane de dolari, după ce au decis că firmele au acționat cu rea-intenție, opresiune sau fraudă în vătămarea copiilor prin intermediul platformelor lor. Judecătorul are ultimul cuvânt în ceea ce privește cuantumul daunelor acordate.

Este al doilea verdict împotriva Meta din această săptămână, după ce un juriu din New Mexico a stabilit că firma dăunează sănătății mintale și siguranței copiilor, încălcând legea statului.

Meta, compania-mamă a Instagram și Facebook, și YouTube, deținută de Google, au emis declarații în care nu sunt de acord cu verdictul și au promis că vor explora opțiunile legale, inclusiv apelurile.

Reprezentantul Jamie Raskin, principalul democrat din Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților, a declarat că Departamentul de Justiție i-a furnizat o notă „incriminatoare” despre modul în care Trump a gestionat documentele clasificate, potrivit BBC.

Documentul din 2023, pregătit pentru consilierul special Jack Smith, susține, de asemenea, că Trump a ascuns unele înregistrări pentru a-și promova interesele personale de afaceri.

Casa Albă a respins acuzațiile, spunând că Raskin are „credibilitate zero” și că Trump „nu a făcut nimic greșit”.

Nota completă transmisă comisiei Camerei Reprezentanților din SUA nu a fost făcută publică, dar Raskin a citat mai multe fragmente din aceasta într-o scrisoare adresată procurorului general Pam Bondi.

„Aceste noi dezvăluiri sugerează că Donald Trump a furat documente atât de sensibile încât doar șase persoane din întreg guvernul SUA au avut acces la ele”, a declarat Raskin.

În memoriu se menționa că procurorii „au identificat o hartă clasificată pe care credem că Trump ar fi putut-o arăta unor persoane aflate la bordul” unui avion privat. Memorandumul ar fi identificat-o pe Susan Wiles, care ocupă acum funcția de șefă de cabinet a lui Trump, printre persoanele aflate la bordul zborului.

Documentul a fost pregătit ca parte a urmăririi penale federale intentate de procurorul special Jack Smith împotriva lui Trump pentru păstrarea documentelor clasificate după ce acesta a părăsit funcția.

Trump neagă orice acuzație

Trump a negat în mod constant orice abatere și a acuzat Departamentul de Justiție din timpul predecesorului său, Joe Biden, că este folosit ca armă împotriva sa.

Un judecător federal a respins ulterior cazul, invocând îngrijorări cu privire la modul de numire a lui Smith. Ulterior, Smith și-a retras apelul în urma realegerii lui Trump în 2024, în conformitate cu politica de lungă durată a Departamentului de Justiție împotriva urmăririi penale a unui președinte în funcție.

Un purtător de cuvânt al departamentului de justiție nu a contestat citatele lui Raskin din memoriu, dar a respins credibilitatea acestuia.

Bulgaria a ridicat sancțiunile împotriva Rusiei pentru furnizarea de componente centralelor nucleare.

Sofia, probleme cu Centrala Nucleară Kozlodui

Autoritățile de la Sofia au anunțat că ridică sancțiunile împotriva Rusiei pentru furnizarea de componente către Centrala Nucleară Kozlodui, potrivit Radiodifuziunii Naționale Bulgare (BNR).

Guvernul a explicat că principala prioritate în operarea centralei electrice este menținerea celui mai înalt nivel de siguranță tehnică și nucleară.

„Centrala nucleară Kozlodui este singura centrală nucleară din Bulgaria și cel mai mare producător de energie electrică din țară, reprezentând mai mult de o treime din producția sa anuală”, se arată în comunicat.

Decizia vine după ce înlocuirea membranelor rusești cu cele bulgărești a dus la o serie de opriri ale Unității 6 și pierderi de zeci de milioane de euro.

Centrala Nucleară Kozlodui, la 4-5 km de România

Centrala nucleară de la Kozlodui este o centrală nucleară din Bulgaria situată la 120 km nord de Sofia și la 5 km est de Kozlodui, un oraș din apropierea graniței cu România pe Dunăre. Centrala se află la aproximativ 4-5 km de frontiera cu România.

Kozlodui este unica centrală nucleară a Bulgariei și cea mai mare din regiune. Construcția primului reactor a început la 6 aprilie 1970.

Centrala furnizează aproximativ 35-40% din energia electrică a țării. În martie 2026, centrala se află într-o fază critică de extindere și tranziție tehnologică.

Din cele șase unități construite inițial, doar două mai sunt în funcțiune:

Unitățile 1-4: Au fost închise între 2002 și 2006 ca o condiție pentru aderarea Bulgariei la Uniunea Europeană.

Unitățile 5 și 6: Sunt operaționale, fiecare având o capacitate de 1.000 MW. Acestea au trecut printr-un proces de modernizare pentru prelungirea duratei de viață cu încă 20 de ani. Recent, în martie 2026, guvernul bulgar a aprobat derogări speciale pentru a permite importul de piese de schimb originale din Rusia necesare întreținerii acestor unități de concepție sovietică. 

Bulgaria a demarat cel mai important proiect energetic din ultimele decenii prin construcția a două noi reactoare: 7 și 8. Guvernul de la Sofia anunțase că vor fi utilizate reactoare AP1000 furnizate de compania americană Westinghouse Electric.  Proiectul este realizat de un consorțiu format din Westinghouse și Hyundai Engineering & Construction. Decizia finală de investiție este șteptată în a doua jumătate a anului 2026. Unitatea 7 are termen de finalizare estimat pentru anul 2033-2035. Iar unitatea 8 – termen de finalizare estimat la 2-3 ani după Unitatea 7 (aprox. 2037). Investiția totală este estimată la aproximativ 14-15 miliarde de dolari, beneficiind de sprijin financiar și coordonare prin Citi Bank.

Începând cu anul 2024, Bulgaria începuse procesul de eliminare a dependenței de combustibilul nuclear rusesc pentru unitățile existente, semnând acorduri pentru livrări alternative de la Westinghouse și Framatome.

Rezoluția ONU îndeamnă, de asemenea, la „restituirea promptă și neîngrădită” a bunurilor culturale, inclusiv opere de artă, monumente, piese de muzeu, documente și arhive naționale în țările lor de origine, fără nicio taxă, potrivit AP.

Votul în cadrul organismului mondial format din 193 de membri a fost de 123 de voturi la 3, cu 52 de abțineri. Printre țările care s-au abținut se numără și România.

Argentina, Israel și Statele Unite au fost cei trei membri care au votat împotriva rezoluției. Regatul Unit și toți cei 27 de membri ai Uniunii Europene s-au numărat printre cei care s-au abținut.

The U.N. General Assembly has adopted a draft resolution that unequivocally condemns the trafficking of enslaved Africans and the transatlantic slave trade as the most inhumane and enduring injustice against humanity.

123 in favour
3 Against (USA, Israel, Argentina)
52… pic.twitter.com/uHwgCL9GPS

— Sherwin Bryce-Pease (@sherwiebp) March 25, 2026

Deși Statele Unite se opun nedreptăților din trecut legate de comerțul transatlantic cu sclavi și de toate celelalte forme de sclavie, „nu recunosc un drept legal la reparații pentru nedreptățile istorice care nu erau ilegale conform dreptului internațional la momentul în care au avut loc”, a declarat ambasadorul adjunct al SUA, Dan Negrea, înainte de vot.

„Statele Unite se opun, de asemenea, vehement încercării rezoluției de a clasifica crimele împotriva umanității în orice tip de ierarhie”, a spus el. „Afirmația că unele crime împotriva umanității sunt mai puțin grave decât altele diminuează în mod obiectiv suferința nenumăratelor victime și supraviețuitori ai altor atrocități de-a lungul istoriei.”

În Statele Unite, sprijinul pentru despăgubiri a căpătat amploare în urma uciderii lui George Floyd de către un ofițer de poliție din Minneapolis în 2020. Cu toate acestea, problema a fost dificilă și a fost prinsă într-o reacție conservatoare mai amplă cu privire la modul în care rasa, istoria și inegalitatea sunt tratate în instituțiile publice.

Rezoluția nu implică obligații din punct de vedere juridic

Spre deosebire de rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU, rezoluțiile Adunării Generale nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic, dar reprezintă o reflectare importantă a opiniei mondiale.

„Astăzi, ne unim într-o solidaritate solemnă pentru a afirma adevărul și a urmări o cale către vindecare și justiție reparatorie”, a declarat președintele Ghanei, John Dramani Mahama, un arhitect cheie al rezoluției, înainte de vot.

„Adoptarea acestei rezoluții servește drept garanție împotriva uitării”, a spus el. „Să se consemneze că, atunci când istoria ne-a făcut semn, am făcut ceea ce era corect pentru memoria milioanelor de oameni care au suferit umilința sclaviei.”

Mahama a menționat că votul are loc în Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Sclaviei și Comerțului Transatlantic cu Sclavi, onorând memoria a aproximativ 13 milioane de bărbați, femei și copii africani înrobiți de-a lungul mai multor secole.

Diplomații au aplaudat, iar unii au salutat adoptarea rezoluției.

Rusia este aproape de a finaliza o livrare etapizată de drone, medicamente și alimente către Iran, potrivit rapoartelor serviciilor de informații occidentale. Informațiile detaliază eforturile Moscovei de a-și menține partenerul aflat în dificultate în luptă, susține Financial Times.

Drone și ajutoare umanitare de la Moscova

FILED – 19 March 2026, Schleswig-Holstein, Heiligenhafen: A target drone with a dummy explosive flies during a demonstration as part of the three-day „Joint Counter-Terrorism Exercise” (GETEX). Photo: Ulrich Perrey/dpa

Înalți oficiali iranieni și ruși au început să discute în secret despre livrarea de drone la doar câteva zile după ce Israelul și SUA au atacat Teheranul, au declarat doi oficiali informați cu privire la informații.

Procesarea livrărilor a început la începutul lunii martie și se aștepta să fie finalizată până la sfârșitul lunii.

Rusia are legături strânse cu Teheranul și i-a oferit aliatului său un sprijin crucial, inclusiv imagini din satelit, date de țintire și sprijin din partea serviciilor de informații, au declarat sursele.

Transporturile de armament, cum ar fi dronele, ar fi prima dovadă că Moscova a fost dispusă să ofere sprijin letal Iranului de la începutul războiului.

Întrebat despre trimiterea de drone de către Moscova în Iran, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Circulă multe falsuri în acest moment. Un lucru este adevărat – continuăm dialogul cu conducerea iraniană”.

Un oficial occidental de rang înalt a declarat că Moscova intervine nu doar pentru a consolida capacitățile de luptă ale iranienilor, ci și pentru a garanta stabilitatea politică mai largă a regimului de la Teheran.

În public, Moscova a anunțat doar furnizarea de ajutor umanitar de la începutul conflictului, declarând săptămâna trecută că a trimis peste 13 tone de medicamente Iranului prin Azerbaidjan și că intenționează să continue transporturile.

Dronele, elementul central al strategiei militare a Iranului

Iranul a făcut din lansarea de drone de atac unidirecționale în Orientul Mijlociu un element central al strategiei sale militare. De la izbucnirea luptelor, Teheranul a folosit peste 3.000 de astfel de drone, pe care le poate produce ieftin.

Rusia produce drone de atac unidirecționale bazate pe proiecte iraniene, pentru a fi utilizate în Ucraina încă din 2023. Acestea au fost modificate pentru a le permite să evite apărarea aeriană și să transporte încărcături utile mai grele.

Unul dintre oficialii occidentali din domeniul securității a declarat că nu au stabilit încă clasa precisă de drone pe care Rusia a fost de acord să le trimită Iranului în această lună.

Aceștia au adăugat că Moscova va fi în măsură să livreze doar modele precum Geran-2, care sunt bazate pe drona iraniană Shahed-136.

Israelul urmărește transferurile militare între Rusia și Iran prin Marea Caspică

A soldier from a mobile unit of the Tsunami Regiment of the Liut Brigade of Ukraine?s National Police uses an M2 Browning machine gun to shoot down Russian drones in the Odesa district, Ukraine, December 22, 2025. Photo by Nina Liashonok/Ukrinform/ABACAPRESS.COM

Săptămâna trecută, Israelul a vizat o rută cheie de transfer militar între Rusia și Iran, prin Marea Caspică, cu atacuri militare, au declarat persoane familiarizate cu situația.

Nicole Grajewski, profesoară la universitatea Sciences Po din Paris, care studiază relația Rusia-Iran, a declarat că armamentul avansat rusesc ar putea, de asemenea, să îmbunătățească eficacitatea atacurilor cu drone iraniene, mai ales dacă Teheranul nu ar avea timp să integreze această tehnologie în sistemele sale interne, a adăugat ea.

Grajewski a spus: „Rușii au îmbunătățit dramatic sistemele Shahed, inclusiv modificări ale motoarelor, navigației și capacităților antibruiaj. Așadar, aceste sisteme sunt deja mai avansate decât cele pe care Iranul le producea pe plan intern.”

Teheranul a cerut Rusiei capacități de apărare aeriană avansate

Teheranul a solicitat, de asemenea, Rusiei capacități de apărare aeriană mai avansate și a încheiat un acord în decembrie anul trecut pentru livrarea a 500 de unități de lansare portabile Verba și 2.500 de rachete 9M336 pe parcursul a trei ani.

Rusia a refuzat însă cererile iraniene pentru S-400, unul dintre cele mai avansate sisteme de apărare aeriană ale Moscovei, au declarat oficiali occidentali.

Kremlinul consideră probabil că o astfel de măsură ar putea reprezenta un risc de escaladare a tensiunilor cu SUA.

Armata iraniană ar avea nevoie de antrenament și instruire extinse pentru a utiliza complexul S-400, ceea ce înseamnă că echipajele rusești ar viza, în fapt, avioane americane în condiții de luptă, au adăugat ei.

Rusia și Iranul au semnat anul trecut un acord de parteneriat strategic care nu a reușit să angajeze părțile în apărarea reciprocă.

„Vă informăm că începând cu data de 31 martie 2026, ora 00:30, va fi oprită alimentarea cu apă tratată clorinată (potabilă) din cadrul Stației de Tratare a Apei Voila, pentru o perioadă estimată de aproximativ 48 de ore. Această măsură este necesară pentru desfășurarea unor lucrări esențiale de mentenanță și modernizare”, informează Exploatare Sistem Zonal Prahova SA într-o postare pe Facebook.

Intervențiile vor viza atât „vana montată pe conducta de alimentare cu apă brută Fir 1 a stației de tratare”, cât și „înlocuirea a două vane de pe conductele de plecare a apei tratate clorinate din rezervoarele aflate în incinta stației”.

Reprezentanții companiei subliniază că echipamentele vizate sunt în exploatare de peste trei decenii și că „nu au fost înlocuite până acum”.

Ce localități sunt afectate

Potrivit anunțului făcut de Exploatare Sistem Zonal Prahova SA, localitățile afectate de această sistare a alimentării cu apă sunt: Câmpina, Șotrile, Telega, Brebu, Breaza, Bănești, Băicoi și Florești, din județul Prahova, dar și localitatea Moreni, din județul Dâmbovița, precum și persoanele juridice cu care societatea are încheiate contracte de furnizare a apei.

Operatorul recomandă populației și instituțiilor să își constituie din timp rezerve de apă.

„În acest context, recomandăm tuturor operatorilor de alimentare cu apă potabilă să asigure rezerve permanente de apă, prin intermediul rezervoarelor de înmagazinare proprii, conform normativelor în vigoare. De asemenea, recomandăm utilizatorilor finali să își asigure din timp rezervele necesare de apă pentru perioada întreruperii”, se mai arată în mesajul Exploatare Sistem Zonal Prahova SA.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat miercuri că Rusia ar fi încercat să exercite presiuni asupra SUA printr-o propunere legată de schimbul de informații militare, în contextul situațiilor internaționale, scrie Reuters.

Potrivit liderului de la Kiev, Moscova ar fi transmis că ar putea opri furnizarea de informații către Iran, dacă Washingtonul ar limita accesul Ucrainei la datele sale de intelligence.

Președintele Volodimir Zelenski a mai declarat că serviciile ucrainene de informații dețin dovezi sigure privind cooperarea dintre Rusia și Iran, inclusiv în domeniul militar.

„Am rapoarte de la serviciile noastre de informații care arată că Rusia face acest lucru și spune: «Nu voi transmite informații Iranului dacă America încetează să mai transmită informații Ucrainei.» Nu este asta șantaj? Absolut”, a spus Zelenski.

El a analizat personal datele furnizate de serviciile de informații, dar nu a oferit detalii suplimentare despre acestea. Cu toate acestea, Rusia a respins acuzațiile potrivit cărora ar sprijini Iranul în conflictul său cu SUA și Israel.

Volodimir Zelenski a mai spus că unele drone iraniene, folosite în atacurile din Orientul Mijlociu, conțin componente de origine rusească, ceea ce ar indica o cooperare tehnologică între cele două state.

În paralel, Ucraina a acumulat experiență în apărarea împotriva dronelor Shahed, utilizate frecvent de Rusia încă de la începutul invaziei din 2022.

Pe baza acestei experiențe, Kievul a decis să ofere sprijin unor state din Golf, precum Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, pentru a contracara amenințările.

Președintele ucrainean a punctat că își dorește parteneriate pe termen lung cu aceste țări, care ar putea contribui la finanțarea producției de drone de interceptare sau la achiziția de sisteme de apărare aeriană.

Iran a permis trecerea prin Strâmtoarea Ormuz doar pentru țările prietenoase, inclusiv „Rusia, India și China„, a declarat ministrul de externe, Abbas Araghchi.

„Strâmtoarea Ormuz, din perspectiva noastră, nu este complet închisă – este închisă doar pentru inamici”, a declarat ministrul de externe al Iranului la televiziunea de stat.

„Nu există niciun motiv să permitem trecerea navelor inamicilor noștri și ale aliaților lor”, a declarat Abbas Araghchi, menționând că forțele armate ale Teheranului „au asigurat deja trecerea în siguranță” pentru navele din națiunile prietene.

Araghchi confirmă mesajele primite de la SUA dar spune că nu sunt negocieri

„Pot spune cu certitudine absolută că nu a existat nicio negociere sau discuție cu partea americană. Desigur, de câteva zile partea americană a început să trimită mesaje diferite prin intermediul unor terți; aceste mesaje sunt transmise prin țări prietene nouă, iar noi răspundem exprimându-ne pozițiile sau oferind avertismente necesare. Aceasta nu este o negociere, nici o discuție; este doar un schimb de mesaje prin intermediul prietenilor, iar în acest schimb am reiterat pozițiile noastre principiale și în unele cazuri am emis avertismente”, a spus șeful diplomației iraniene.

Avertismente pentru Europa, mulțumiri pentru parteneri

Araghchi a lansat și o serie de mesaje și pentru Europa:

„Cred că europenii încep să realizeze ce greșeală au făcut și că ar fi trebuit să condamne de la început și să se opună acestui război. Sperăm ca vocile curajoase pe care le-am auzit în ultimele zile să crească și să se repete în Europa.

Europa pretinde că este un lider al dreptului internațional și al multor valori occidentale, dar toate acestea sunt acum puse sub semnul întrebării și nu sunt dispuși să recunoască greșelile făcute”.

Șeful diplomației iraniene a mulțumit guvernelor Afganistanului, Turkmenistanului, Azerbaidjanului, Armeniei, Turciei, Pakistanului și chiar Arabiei Saudite pentru transferul pelerinilor în perioada Ramadanului și inclusiv statelor Sri Lanka și India pentru comportamentul de după pierderea de marinari pe nava „Dena”.

Abbas Araghchi a recunoscut că în ultimele zile Iran a primit și ajutoare umanitare, cum ar fi medicamente și alimente. „Vreau să subliniez că am primit cu brațele deschise orice țară dornică să ajute; nu pentru că aveam nevoie de aceste ajutoare, ci pentru a arăta solidaritatea cu poporul iranian lumii întregi”, a declarat el.