Forțele de securitate pakistaneze au efectuat miercuri două raiduri asupra unor baze ale Tehrik-e-Taliban Pakistan (TTP). Operațiunea a declanșat schimburi intense de focuri, soldate cu moartea a 23 de militanți. În comunicatul emis joi de armata pakistaneză nu a oferit detalii privind eventuale pierderi în rândul trupelor guvernamentale.
Acțiunea de miercuri urmează altor raiduri desfășurate la începutul săptămânii în nord-vestul Pakistanului, în urma cărora armata susține că a eliminat 38 de militanți.
Organizația Tehrik-e-Taliban Pakistan sau talibanii pakistanezi sunt un grup separat, dar aliat cu talibanii afgani. Activitatea lor s-a intensificat după preluarea puterii de către talibanii din Afganistan în 2021, numeroși lideri și luptători TTP beneficiind, potrivit Islamabadului, de adăpost în Afganistan.
Un armistițiu a fost semnat în octombrie între Pakistan și Afganistan după ce schimburile de focuri de la punctele de frontieră au escaladat după ce Afganistan a acuzat autoritățile pakistaneze că ar fi responsabile de un atac cu dronă în Kabul.
Aflată deja la a opta ediție, Cupa Satelor PENNY se adresează copiilor din mediul rural care iubesc fotbalul și visează să calce pe urmele marilor jucători români. Începând cu ediția 2025-2026, competiția se extinde și pentru categoria U11 (fete și băieți), marcând prima participare a ciclului primar în cadrul turneului.
„Prin acest parteneriat, continuăm misiunea noastră de a investi în sport, educație și comunități. Credem în puterea fotbalului de a uni oamenii, de a forma generații și de a aduce bucurie în viețile copiilor din întreaga țară. Cupa Satelor PENNY va însemna nu doar meciuri, ci și amintiri, prietenii și vise care prind contur.”, a declarat Daniel Gross, CEO PENNY | REWE România.
Citeşte comunicatul integral AICI
Serviciul Vamal al Republicii Moldova a anunțat joi că „în cadrul controlului coordonat de la frontiera moldo-română, suspiciunile inițiale au fost semnalate de funcționarul vamal al Republicii Moldova, care a informat colegii din cadrul autorității vamale române.”
În baza acestor indicii, de comun acord, a fost dispusă efectuarea scanării mijlocului de transport pe sensul de ieșire din Republica Moldova, operațiune realizată de către partea română, conform procedurilor stabilite, au mai transmis moldovenii.
Ca urmare a celor constatate, în Republica Moldova a fost inițiată urmărirea penală, iar cazul este investigat de către autoritățile competente din domeniul securității.
„Serviciul Vamal acordă întregul suport organelor de anchetă și menține o comunicare permanentă cu autoritățile române implicate. Având în vedere caracterul investigațiilor aflate în desfășurare, nu pot fi oferite detalii suplimentare la această etapă, pentru a nu afecta acțiunile procesuale și măsurile specifice de securitate națională. Vom reveni cu informații atunci când evoluția anchetei va permite”, au precizat reprezentanții Serviciului Vamal al Republicii Moldova.
Surse apropiate anchetei au anunțat că șoferul care încerca să introducă în România arme și lansatoare de rachete este cetățean moldovean. Ancheta va stabili care erau destinația și beneficiarii armelor.
Pentru a obține calificarea la turneul final, tricolorii trebuie să câștige două meciuri eliminatorii, semifinală și finală, disputate fiecare într-o singură manșă.
Tragerea la sorți pentru play-off are loc joi, de la ora 14:00, la sediul FIFA din Zurich.
Evenimentul va fi acoperit în timp real pe MEDIAFAX, în format Live Text.
Cum arată urneleUrnele 1–3 au fost formate pe baza clasamentului FIFA, iar urna a patra este destinată câștigătoarelor de grupă din Liga Națiunilor care nu au încheiat pe primele două poziții în preliminarii.
Urna 1: Italia, Danemarca, Turcia, Ucraina
Urna 2: Polonia, Țara Galilor, Cehia, Slovacia
Urna 3: Irlanda, Albania, Bosnia-Herțegovina, Kosovo
Urna 4: Suedia, România, Macedonia de Nord, Irlanda de Nord.
În semifinală, echipa României va întâlni una dintre echipele din urna 1 (Italia / Danemarca / Ucraina / Turcia) în deplasare.
Dacă va învinge, naționala noastră va juca finala împotriva câștigătoarei dintr-un duel între o echipă din urna 2 și alta din urna 3, duel stabilit prin tragere la sorți.
De asemenea, gazda finalei va fi stabilită tot prin tragere la sorți.
Detalii despre posibilii adversari ai tricolorilorItalia a făcut parte din Grupa I, unde a întâlnit Norvegia, Israel, Estonia și Moldova. „Squadra Azzurra” a fost înfrântă de Norvegia lui Erling Haaland de două ori.
Italienii au încheiat pe locul secund, departe de ritmul impus de norvegieni, continuând astfel seria campaniilor complicate din ultimii ani.
Danemarca a evoluat în Grupa C, alături de Scoția, Grecia și Belarus. Danezii au pornit ca favoriți, însă două meciuri slabe în fața Scoției, un egal și o înfrângere, le-au compromis șansele la primul loc.
Turcia a fost în Grupa E, unde Spania a dominat autoritar. Deși turcii au avut un parcurs solid, pierderea meciului direct cu Spania i-a scos din lupta pentru locul întâi.
Ucraina a jucat în Grupa D cu Franța, Islanda și Azerbaidjan. Echipa lui Rebrov a avut evoluții bune, însă duelurile cu Franța au făcut diferența. Francezii au controlat grupa de la început până la final.
Ediția din 2026 a Cupei Mondiale va fi găzduită de trei țări: Statele Unite ale Americii, Mexic și Canada, fiind prima ediție cu 48 de echipe.
„Stimați colegi, înainte de a începe ședința de Guvern, vă rog să ținem un moment de reculegere în memoria patriotului basarabean Ilie Ilașcu. Dumnezeu să-l odihnească!”, a a fost îndemnul dat de Bolojan.
Membrii prezenți la ședința de Guvern s-au ridicat în picioare, pentru momentul de reculegere.
Ilie Ilașcu, parlamentar în Republica Moldova, dar și România, s-a stins din viață luni, la vârsta de 73 de ani. Acesta a fost senator în Parlamentul României, în perioada 2000-2008 și a deținut funcții importante în comisii pentru sănătate publică, drepturile omului, apărare și ordine publică.
A fost decorat cu Ordinul Național „Steaua României” – Cavaler (2001, decorație oferită de președintele Ion Iliescu), Ordinul Republicii (2010, Republica Moldova) şi numit Cetățean de onoare al municipiilor București și Chișinău, Sighișoara și al altor 37 de localități din România.
https://www.youtube.com/watch?v=H3hssqiCNcU
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis joi pe pagina sa de X că România a avansat semnificativ în procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
„România a făcut încă un pas decisiv spre aderarea la OCDE. Am promulgat săptămâna aceasta legea privind întărirea regulilor de integritate în instituțiile publice, un pachet complex de măsuri care introduce restricții clare înainte și după exercitarea funcțiilor publice, pentru a preveni conflictele de interese și influența nejustificată asupra deciziilor statului.”, a spus președintele.
Legea promulgată stabilește reguli stricte pentru funcționarii cu responsabilități sensibile, cum sunt cei implicați în achiziții publice, autorizări, gestionarea fondurilor europene, audit, reprezentare juridică, precum și funcții de conducere și demnități publice.
Aceasta prevede o perioadă de „reflecție” de 12 luni, în care persoanele vizate nu pot lua decizii sau încheia contracte cu firme la care au lucrat anterior.
Totodată, legea obligă depunerea declarațiilor pre și post-angajare și introduce un mecanism de verificare și sancționare administrat de Agenția Națională de Integritate.
Practic, măsurile urmăresc să împiedice conflictele de interese și influențele nejustificate asupra deciziilor autorităților. Nicușor Dan a spus că acest pas are o mare importanță pentru aderarea României la OCDE.
„Este o condiție cheie în procesul de aderare la OCDE, un standard de integritate pe care România îl îndeplinește acum aproape integral. Practic, ne apropiem de finalizarea cadrului legislativ necesar pentru a demonstra că instituțiile noastre funcționează transparent, responsabil și predictibil, în conformitate cu criteriile cerute de OCDE.”
Proiectul de lege a fost analizat de Grupul de lucru al OCDE pentru integritate, care a apreciat angajamentul statului român în susținerea transparenței.
Adoptarea acestor măsuri reprezintă, de fapt, un semn clar că România se ridică la standardele țărilor cu democrații stabile, consolidate,
„Suntem foarte aproape de obiectivul major: aderarea României la OCDE în 2026.”, a notat președintele.
Anchetatorii au anunțat că joi, „polițiștii Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Serviciul Agresiuni Sexuale, sub supravegherea unui procuror specializat în investigarea abuzurilor sexuale comise asupra unui minor din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5, au pus în executare patru mandate de percheziție domiciliară, în municipiul București, într-un dosar penal ce vizează săvârșirea infracțiunilor de viol asupra unui minor și lovire sau alte violențe.”
Polițiștii Capitalei au fost sesizați cu privire la faptul că o adolescentă, în vârstă de 16 ani, ar fi fost victima unor agresiuni sexuale și fizice, persoana bănuită fiind antrenorul acesteia de lupte libere.
„Cercetările au fost preluate de către polițiști din cadrul Serviciului Agresiuni Sexuale, iar din probatoriul administrat până în prezent a rezultat că un bărbat, în vârstă de 42 de ani, profitând de vârsta minorei și de relația de încredere pe care aceasta o avea față de el, ar fi întreținut raporturi sexuale cu aceasta, la o adresă din Sectorul 5. Totodată, din verificările efectuate a reieșit faptul că, în timpul antrenamentelor, bărbatul ar fi agresat-o fizic pe minoră”, au transmis anchetatorii.
Audieri și cercetăriBărbatul a fost dus la audieri. Surse apropiate anchetei susțin că bunicii adolescentei i-au sesizat pe polițiști deoarece au devenit suspicioși cu privire la relația fetei cu antrenorul său. Sursele mai transmit că bărbatul făcea antrenamente în trei săli din București. Se pare că acesta este căsătorit și are un fiu de o vârstă apropiată victimei.
Cercetările sunt continuate de către polițiști din cadrul Serviciului Agresiuni Sexuale, sub supravegherea unui procuror specializat în investigarea abuzurilor comise asupra unui minor din cadrul Serviciului Agresiuni Sexuale.
Ministerul Comerțului de la Beijing a cerut premierului japonez retragerea comentariilor privind situația Taiwanului. He Yongqian, un purtător de cuvând al ministerului, a afirmat: „Remarcile evident eronate ale prim-ministrului Takaichi cu privire la Taiwan au subminat fundamental fundamentul politic al relațiilor China-Japonia și au afectat grav schimburile economice și comerciale bilaterale. Dacă partea japoneză persistă pe calea greșită, China va lua cu hotărâre măsurile necesare, iar toate consecințele vor fi suportate de Japonia”, joi, într-o conferință de presă.
China este al doilea cel mai mare partener de export al Japoniei, cu achiziții de aproximativ 125 de miliarde de dolari în 2024, în special echipamente industriale, semiconductori și automobile, astfel Japonia ar avea dificultăți majore în a găsi piețe alternative dacă Beijingul restricționează accesul produselor japoneze, întrucât, a treia piață ca mărime, Coreea de Sud, a importat doar 46 de miliarde de dolari anul trecut, notează Reuters.
He Yongqian a refuzat să confirme informațiile privind o posibilă interdicție totală a importurilor de fructe de mare din Japonia. În 2023, China a interzis toate importurile de fructe de mare japoneze după decizia Japoniei de a descărca apă tratată de la centrala nucleară Fukushima, în ciuda evaluării Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, care a confirmat că procesul este sigur.
Statele Unite au reacționat, prin ambasadorul George Glass, care a transmis într-o postare pe platforma X că Washingtonul va sprijini Japonia, la fel ca în perioada embargoului din 2023.
IGPR a anunțat joi că, în primele 10 luni ale anului 2025, polițiștii au intervenit la 113.144 de sesizări privind violența domestică, cu 2.115 mai multe decât anul trecut.
„Această creștere reflectă, în mare parte, o mai mare încredere a victimelor în sprijinul pe care îl pot primi, nu o explozie a violenței, așa cum s-a speculat în spațiul public”, transmit polițiștii.
Totodată, la nivel național, numărul faptelor penale din sfera violenței domestice a scăzut cu 19,4%, de la 50.614 în 2024 la 40.798 în 2025.
De asemenea, numărul omorurilor asociate acestui fenomen este în scădere. Dacă în anii 2023 și 2024 au fost înregistrate câte 86 de astfel de cazuri, în 2025, în primele 10 luni, au fost raportate 68.
Poliția Română transmite că intervine în mod constant și ferm în astfel de cazuri, iar multe vieți au fost salvate datorită acțiunilor rapide ale polițiștilor. „Nicio persoană care a solicitat montarea brățării electronice pentru monitorizarea agresorului și a respectat condițiile de utilizare nu a devenit victimă a unei infracțiuni de omor. Acest instrument funcționează și salvează vieți”, arată IGPR.
Documentul, care ar sugera o cedare parțială a Ucrainei, a fost pregătit de un cerc restrâns de oficiali americani și a fost comunicat autorităților ucrainene doar după finalizarea sa.
Planul a fost elaborat de trimisul special al lui Trump pentru misiuni de pace, Steve Witkoff, vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio și ginerele președintelui, Jared Kushner.
Conform unui oficial de rang înalt, scopul documentului este de a oferi garanții de securitate ambelor părți pentru a asigura o pace durabilă.
„Acesta include elemente dorite de Ucraina pentru stabilirea păcii”, a adăugat sursa.
În paralel, o delegație militară americană condusă de secretarul Armatei, Dan Driscoll, a sosit la Kiev pentru a discuta strategia și tehnologia militară, precum și pentru a contribui la relansarea procesului de pace. Delegația a fost însoțită de șeful Statului Major al Armatei, generalul Randy George, și alți oficiali de rang înalt. Vizita survine după un atac rusesc asupra mai multor orașe ucrainene, soldat cu victime.
Oficialii ucraineni au fost informați doar despre contururile generale ale planului și nu au fost invitați să contribuie la elaborarea sa. Surse apropiate guvernului de la Kiev consideră momentul propunerii drept oportunist, coincizând cu un scandal de corupție care afectează administrația președintelui Volodimir Zelenski.
Senatorul republican Lindsey Graham a declarat că nu are cunoștință despre plan și a avertizat că „niciun plan nu va funcționa dacă Putin nu crede că Statele Unite sunt serioase în furnizarea ajutorului militar Ucrainei”.
De asemenea, Kremlinul a minimalizat informațiile, susținând că nu există planuri oficiale de pace și că nu s-au înregistrat schimbări semnificative în poziția Rusiei.
Eforturile diplomatice anterioare conduse de Witkoff au fost criticate pentru că favorizau Moscova și excludeau perspective realiste de soluționare a conflictului. Rusia continuă să impună condiții stricte, precum interdicția aderării Ucrainei la NATO și limitarea prezenței trupelor occidentale în regiune.
Volumul total al lucrărilor de construcții a înregistrat o creștere semnificativă în luna septembrie 2025, atât față de luna precedentă, cât și în raport cu anul anterior, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică.
Comparativ cu august 2025, volumul lucrărilor a crescut cu 17,8% ca serie brută.
Creșteri au fost raportate la toate categoriile de lucrări: întreținere și reparații curente (+28,3%), construcții noi (+15,9%) și reparații capitale (+13,4%).
Pe obiecte de construcții, au urcat clădirile nerezidențiale (+18,5%), construcțiile inginerești (+18,1%) și clădirile rezidențiale (+15,4%).
Ca serie ajustată, avansul total a fost de 7,7%.
Față de septembrie 2024, lucrările de construcții au crescut cu 8,2% ca serie brută.
Lucrările de reparații capitale au înregistrat un salt de 61,6%, iar construcțiile noi au crescut cu 3,2%.
Lucrările de întreținere și reparații curente au scăzut cu 2%.
Pe obiecte, creșteri importante s-au înregistrat la clădirile nerezidențiale (+29,6%) și rezidențiale (+21,4%), în timp ce construcțiile inginerești au scăzut cu 2,8%.
Pentru perioada 1 ianuarie- 30 septembrie 2025, volumul lucrărilor de construcții a consemnat un avans de 9,3% față de perioada similară din 2024, ca serie brută.
Creșteri au fost raportate la reparații capitale (+51,8%) și construcții noi (+6,2%), în timp ce lucrările de întreținere și reparații curente au înregistrat o scădere de 2,8%.
Pe obiecte de construcții, toate segmentele au avut evoluții pozitive: clădiri rezidențiale (+11,3%), construcții inginerești (+9,3%) și clădiri nerezidențiale (+8,1%).
Povestea Cloudflare a început în 2009, ca o extensie a „Project Honey Pot” — un experiment conceput pentru a înțelege metodele prin care spammerii colectează adrese de e-mail. Cu toate acestea, feedbackul comunității a indicat o nevoie mai presantă: nu doar monitorizare, ci protecție activă. Astfel s-a născut conceptul unei platforme care să funcționeze ca un „scut” online. Aceasta are un dublul rol: de a respinge atacurile cibernetice și de a optimiza viteza site-urilor.
În mai puțin de zece ani, startup-ul înființat de Matthew Prince, Lee Holloway și Michelle Zatlyn s-a transformat într-unul dintre cele mai critice noduri ale infrastructurii globale. Portofoliul său de servicii acoperă acum o gamă largă de necesități. Acestea pornesc de la protecție împotriva atacurilor DDoS și criptare SSL universală, până la rețeaua sa globală de edge computing. Inclusiv popularul serviciu DNS 1.1.1.1 și instrumente avansate pentru dezvoltatori. În prezent, se estimează că aproximativ 20% din totalitatea site-urilor web se bazează, într-o formă sau alta, pe serviciile Cloudflare.
Cloudflare: un parcurs marcat de controverse și responsabilitateEvoluția spectaculoasă a Cloudflare nu a fost lipsită de dezbateri aprinse. Încă din 2011, compania a ajuns în atenția publică după ce a furnizat servicii de protecție grupului de hackeri LulzSec. Matthew Prince, CEO-ul companiei, a apărat decizia, argumentând că principiul fundamental al Cloudflare este neutralitatea și că nu va cenzura conținut. El a susținut că se intervine doar atunci când o hotărâre judecătorească impune acest lucru, scrie La Stampa.
Anii care au urmat au adus noi provocări etice și legale, printre care:
Pe de altă parte, Cloudflare a jucat și roluri pozitive esențiale, protejând instituții ucrainene în fața valurilor de atacuri cibernetice rusești și reușind să neutralizeze unele dintre cele mai masive atacuri DDoS din istorie.
Cloudflare, 18 noiembrie: Ziua în care o eroare a oprit internetulÎn jurul orei 12:20, ora Italiei, o actualizare internă într-o bază de date a Cloudflare a declanșat o problemă în cascadă. Procesul a generat fișiere duplicat care au suprasolicitat sistemele. Un fișier de configurare esențial, cunoscut ca „feature file”, a atins o dimensiune prea mare pentru a fi procesat. De aici, propagarea sa în rețea a dus la prăbușirea mai multor noduri.
Consecința a fost imediată: servicii globale esențiale, precum X (fostul Twitter), ChatGPT, Spotify, Teams și Zoom, au devenit inaccesibile pentru utilizatori din întreaga lume. Deși problema a fost remediată în câteva ore, incidentul a demonstrat un risc sistemic major: căderea unui singur punct central poate antrena cu el o porțiune uriașă a internetului.
Iluzia descentralizării: Internetul în mâinile câtorva giganțiAcest blackout a confirmat o realitate adesea ignorată: internetul este „descentralizat” mai mult în teorie decât în practică. În realitate, o mână de companii americane — printre care Cloudflare, Amazon, Google, Microsoft și Oracle — gestionează o parte covârșitoare a traficului global.
Această concentrare de putere are implicații geopolitice, economice și financiare profunde. De exemplu, în timpul incidentului, chiar și serviciile de tranzacționare a criptomonedelor au fost afectate. S-a întâmplat, deși tehnologia blockchain este, prin definiție, descentralizată. Acest lucru arată dependența chiar și a sistemelor distribuite de straturile centralizate de infrastructură.
Nevoia unui plan de rezervă: O lecție esențială pentru companiiIncidentul Cloudflare subliniază o concluzie clară: organizațiile trebuie să își conștientizeze dependența de furnizorii digitali și să aibă pregătite soluții alternative. Redundanța — fie că vorbim de servicii DNS, infrastructură de hosting sau alte componente web — nu mai poate fi doar un concept teoretic, ci trebuie să fie o strategie testată și funcțională.
Într-o economie digitală, câteva ore de inactivitate nu reprezintă doar o neplăcere, ci o potențială criză operațională și financiară.
Un tren expres s-a ciocnit joi cu un alt tren de pasageri în sudul Cehiei, rănind zeci de persoane, au declarat oficialii cehi citați de AP.
Accidentul a avut loc în apropierea orașului České Budejovice în jurul orei locale 6:20.
Două persoane au fost grav rănite, în timp ce aproximativ 40 au suferit răni ușoare, a transmis serviciul regional de salvare.
Traficul între České Budejovice și Plzen a fost oprit și, în cel mai bun caz, se va relua relua după-amiază, au avertizat autoritățile.
Autoritățile investighează cauza accidentului.
Conturile de Facebook și Instagram ale utilizatorilor australieni cu vârsta de sub 16 ani vor fi dezactivate de compania Meta. Această mișcare vine cu două săptămâni înainte de intrarea în vigoare a legii guvernului australian, care interzice accesul adolescenților la rețelele sociale, scrie The Independent.
Anterior, Meta anunțase că va începe să blocheze accesul la conturi pentru persoanele sub 16 ani numai după intrarea în vigoare a legii, pe 10 decembrie. Acum, însă, motivul din spatele noii decizii este acela de a preveni crearea unor noi conturi în săptămâna dinaintea intrării legii în vigoare.
În această perioadă, adolescenții australieni primesc, potrivit ABC, notificări pe Instagram și Facebook pentru a-și salva datele înainte ca accesul la conturile lor să fie revocat.
„Deși depunem eforturi susținute pentru a elimina până la 10 decembrie toți utilizatorii despre care știm că au sub 16 ani, respectarea legii va fi un proces continuu și complex”, a declarat Antigone Davis, directorul global pentru siguranță al Meta, potrivit sursei citate.
Măsura luată de Meta este în concordanță cu una dintre cele mai cuprinzătoare inițiative ale unui guvern de a controla accesul minorilor la rețelele sociale.
Există, însă, și o excepție: Messenger este singura platformă Meta neacoperită în prezent de interdicție.
Pe lângă Facebook, Instagram și Threads, legea se va aplica și aplicațiilor TikTok, Snapchat, YouTube, X, Reddit și Kick.
Prima interdicție din lume pe rețelele sociale pentru tinerii sub 16 aniÎncepând cu 10 decembrie, Australia va obliga platformele de socializare, inclusiv Facebook, Instagram şi TikTok, să elimine utilizatorii cu vârsta sub 16 ani. În caz contrar, acestea riscă amenzi mari.
Un studiu recent a revelat că utilizarea zilnică a rețelelor sociale în rândul tinerilor din Australia a crescut de la 26% la 85% într-un interval de doar patru ani, în timp ce participarea lor la alte activități fizice, precum sportul, lectura, muzica și arta, a scăzut rapid.
Prin această cale extraordinară de atac, procurorii solicită reanalizarea sentinței finale. Dacă magistrații Curții Supreme vor respinge cererea, condamnarea de 8 ani rămâne definitivă și executorie. În schimb, admiterea recursului în casație ar însemna stabilirea unui nou termen de judecată, unde instanța ar analiza punct cu punct motivele invocate de Parchet.
Este pentru a doua oară când dosarul ajunge în fața Curții Supreme printr-un recurs în casație. În trecut, Mario Iorgulescu a formulat o cerere similară și a obținut anularea condamnării inițiale de 13 ani și 8 luni pentru omor. În urma rejudecării, acesta a primit 8 ani și 8 luni pentru ucidere din culpă, iar ulterior pedeapsa a fost redusă la 8 ani, după ce două fapte s-au prescris, iar alte 8 luni au fost scăzute.
Circumstanțele accidentului din 2019Potrivit anchetei, tragedia s-a produs în 2019, când Mario Iorgulescu a părăsit o petrecere aflându-se sub influența alcoolului și drogurilor, a urcat la volan și a intrat cu viteză într-un alt autovehicul.
Șoferul celuilalt autoturism a murit pe loc. Ulterior, conform declarațiilor avocatului său, Iorgulescu ar fi fost scos din țară și internat într-o clinică privată din Italia, unde s-ar afla și în prezent.
Mizele deciziei de joiDecizia magistraților de joi ar putea reprezenta ultimul pas procedural în acest dosar complex, intens mediatizat și analizat în spațiul public. Verdictul va stabili dacă sentința rămâne definitivă sau dacă procesul se va întoarce în fața instanței pentru o nouă evaluare.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că pregătește o campanie extinsă de vaccinare în Gaza, care va include imunizarea a peste 40.000 de copii împotriva unor boli precum rujeola, tusea convulsivă, hepatita B, tuberculoza și poliomielita.
În prima fază, desfășurată în această lună, OMS a contribuit la vaccinarea a peste 10.000 de copii sub vârsta de trei ani, scrie Al Jazeera.
Directorul general al organizației, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că această etapă a fost prelungită până sâmbătă, iar fazele următoare sunt programate pentru decembrie și ianuarie, în colaborare cu UNICEF, UNRWA și Ministerul Sănătății din Gaza.
Ghebreyesus a subliniat că menținerea încetării focului este esențială pentru continuarea intervențiilor medicale.
„Sunt încurajat să văd că încetarea focului continuă, deoarece permite OMS și partenerilor să intensifice serviciile de sănătate esențiale în Gaza și să sprijine reechiparea și reconstrucția unui sistem sanitar devastat”, a spus acesta.
Biroul pentru Controlul Activelor Străine din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA a explicat, pe propriul portal, ce activități autorizează Licența Generală OFAC 131 acordată Lukoil International GmbH.
„GL 131 nu autorizează tranzacții pentru a efectua vânzarea, cedarea sau transferul efectiv al oricărei entități sau active LIG. Orice contract încheiat în temeiul GL 131 trebuie să fie condiționat în mod expres de primirea unei autorizații separate din partea OFAC. Scopul sancțiunilor OFAC împotriva Rusiei este de a exercita presiuni asupra Moscovei pentru a pune capăt războiului. Ca atare, Trezoreria ar evalua orice vânzare propusă a LIG pe baza factorilor care susțin obiectivele de securitate națională și de politică externă ale SUA, cum ar fi dacă tranzacția: rupe complet legăturile cu Lukoil; blochează fondurile datorate către Lukoil până la ridicarea sancțiunilor; și nu oferă un câștig neașteptat pentru Lukoil”, au transmis americanii.
Biroul pentru Controlul Activelor Străine a mai spus până când este valabilă licența.
„GL 131 autorizează, de asemenea, până la 13 decembrie 2025, tranzacțiile obișnuite și necesare pentru menținerea sau încetarea operațiunilor, contractelor sau altor acorduri ale entităților LIG. Aceasta include tranzacțiile care sunt necesare pentru executarea acordurilor preexistente, cu condiția ca aceste tranzacții să fie în concordanță cu practicile stabilite anterior și să sprijine proiecte sau operațiuni preexistente. Astfel de activități ar putea include, de asemenea, plăți către angajați, furnizori, proprietari, creditori și parteneri; conservarea și întreținerea proprietăților corporale preexistente; sau activități asociate cu menținerea investițiilor de capital preexistente. Cu toate acestea, orice plată efectuată, direct sau indirect, către entități LIG sau orice altă persoană blocată trebuie efectuată într-un cont blocat (…) cu excepția cazului în care este autorizată separat de OFAC”, a adăugat biroul american.
Criză și negocieriCompania petrolieră rusă Lukoil a anunțat, săptămâna trecută, că se află în negocieri cu potențiali cumpărători ai activelor sale din străinătate, în urma eșecului acordului cu grupul elvețian Gunvor.
Într-un comunicat emis vineri, gigantul petrolier din Rusia a anunțat că este în negocieri cu potenţiali cumpărători pentru activele sale internaţionale. Discuțiile au avut loc după ce Lukoil a ajuns la un acord cu grupul elvețian Gunvor, însă acesta și-a retras oferta câteva zile mai târziu după ce Washingtonul a numit compania „păpușa Kremlinului” și a blocat tranzacția.
„Acordul specific va fi anunțat după ce se vor ajunge la acordurile finale și se vor obține aprobările necesare din partea autorităților de reglementare”, a anunțat compania Lukoil, potrivit Reuters.
„Compania își propune să asigure funcționarea neîntreruptă a activelor în timpul vânzării și transferului acestora către noii proprietari. Astfel se vor evita riscurile de întrerupere a activității și a aprovizionării cu resurse energetice a țărilor în care este prezentă și se vor salva locurile de muncă”, a adăugat compania.
În luna octombrie, Oficiul de Control al Activelor Străine (OFAC) al Trezoreriei SUA a anunțat noi sancțiuni împotriva celor mai mari producători de petrol din Rusia, Lukoil și Rosneft, sporind presiunea asupra președintelui rus Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
OFAC a emis, de asemenea, o licență generală care le-a acordat companiilor termen pentru a finaliza tranzacțiile comerciale cu Lukoil, inclusiv orice achiziții de active internaționale ale companiei petroliere cu sediul la Moscova.
Discuții în România despre LukoilDiscuțiile vizează și activele companiei din România. Premierul Ilie Bolojan a declarat că implementarea sancțiunilor impuse de Statele Unite asupra Lukoil ar putea complica activitatea companiei în România și a declarat că „dacă nu se găsește o soluție comercială, operarea Lukoil în România va fi foarte greu de făcut”.
Premierul a subliniat că, deși rafinăria Lukoil din România este momentan oprită și ponderea sa nu este de natură să creeze probleme majore, perturbările indirecte pot afecta anumite piețe din regiune.
„Rafinăria, să spunem, care este a Lukoil în România, în momentul de față, este oprită, deci nu lucrează. Iar ponderea Lukoil este importantă, dar nu de natură a crea niște probleme majore. Oricum, aceste perturbații, într-o formă sau alta directă sau indirectă, perturbă anumite piețe din regiune. Sunt alte țări, cum este Bulgaria, în care ponderea Lukoil este mult mai mare, inclusiv în zona Republicii în Moldova”, a declarat recent șeful Guvernului.
Este unul dintre cele mai grave bilanțuri de la 10 octombrie, când a intrat în vigoare armistițiul susținut de Statele Unite după peste doi ani de conflict. Israelul și Hamas se acuză reciproc de încălcarea acordului, în timp ce tensiunile cresc în Fâșia Gaza și în zona de frontieră cu Libanul.
Potrivit Apărării Civile din Gaza, 14 persoane au murit în orașul Gaza și alte 13 în regiunea Khan Yunis. Două spitale locale au confirmat bilanțul. Printre victime se numără un cuplu și cei trei copii ai lor, precum și alți minori uciși în bombardamentele nocturne.
Israelul susține că lovește ținte HamasArmata israeliană a declarat că a vizat poziții ale Hamas în toată Fâșia Gaza, ca răspuns la focuri de armă lansate „în direcția zonei în care operează soldații în Khan Yunis”, focuri care nu au provocat răniți. Israelul consideră incidentul o „încălcare clară” a încetării focului.
Hamas respinge acuzațiile și vorbește despre o „escaladare periculoasă”, acuzând Israelul că încearcă să justifice bombardamentele. Mișcarea palestiniană cere Statelor Unite să exercite presiuni pentru respectarea armistițiului.
În sudul Libanului, Israelul a efectuat atacuri asupra unor poziții considerând că Hezbollah se reînarmează, ceea ce ar încălca armistițiul în vigoare la frontiera nordică de aproape un an.
Bilanțul continuă să creascăDe la 10 octombrie, peste 300 de palestinieni au fost uciși în urma raidurilor sau tirurilor israeliene, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, ale cărui date sunt considerate fiabile de ONU. Peste 69.500 de palestinieni și-au pierdut viața în cei peste doi ani de conflict, majoritatea fiind femei și minori.
Locuitorii din Gaza vorbesc despre disperare, lipsă de adăpost și imposibilitatea de a duce o viață normală. „Nu există nicio speranță pentru viața în Gaza”, spune o femeie strămutată în Khan Yunis. Alți civili cer deschiderea trecerilor de frontieră pentru a putea părăsi teritoriul devastat.
Strada Sforii, unul dintre obiectivele turistice cele mai căutate în Braşov, va fi închisă temporar, anunță Primăria Municipiului Brașov.
Decizia a fost luată în contextul în care specialiștii au constatat că tencuiala de pe pereții clădirilor se desprinde, iar acest lucru prezintă un risc major de accidentare.
„Pereții clădirilor care delimitează Strada Sforii se află într-o stare avansată de degradare, accentuată de fenomenele meteo recente. Tencuiala care se desprinde reprezintă un pericol real pentru vizitatori și locuitori. În urma constatărilor Serviciului pentru Situații de Urgență și Poliției Locale, am dispus închiderea de urgență a străzii în ambele capete, cu elemente care blochează complet accesul, nu doar cu semnalizări”, a spus primarul municipiului Brașov, George Scripcaru.
Când ar urma să fie redeschisăÎn primă fază, autoritățile vor interveni pentru punerea în siguranță a zonei. Ulterior, va fi elaborat un proiect tehnic complet pentru refacerea și consolidarea străzii, inclusiv montarea porților de acces, sisteme de supraveghere video și intervenții asupra fațadelor laterale.
Intervențiile pentru remedierea acestei situații vor fi suportate din bugetul local, iar strada ar urma să fie redeschisă, în funcție și de condițiile meteorologice, în primăvara anului viitor.
Strada Sforii este cea de a treia cea mai îngustă stradă a Europei, după Spreuerhofstraße din Reutlingen, Germania – care are o lățime cuprinsă între 31 și 50 cm – și Parliament Street din Exeter, Anglia, cu o lățime aproximativă de 122 cm.
Astăzi, Guvernul se reuneşte la Palatul Victoria pentru a analiza un proiect de ordonanţă de urgenţă care stabileşte măsurile necesare implementării Regulamentului Uniunii privind Instrumentul „Acţiunea pentru securitatea Europei” (SAFE).
SAFE este un mecanism destinat consolidării industriei europene de apărare.
„Guvernul României, prin Cancelaria prim-ministrului, transmite şi negociază cu Comisia Europeană, prin intermediul Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană, proiectele propuse pentru accesarea instrumentului de finanţare SAFE, precum şi documentaţia de susţinere, cererile de asistenţă financiară însoţite de planurile de investiţii, la termenele prevăzute”, se arată în proiectul de act normativ prezent pe ordinea de zi.
Textul prevede crearea unui Grup de lucru interinstituţional, condus de şeful Cancelariei prim-ministrului, pentru a facilita accesarea instrumentului SAFE.
De asemenea, şeful Cancelariei prim-ministrului va stabili, prin ordin, cerinţele de cooperare pentru fiecare proiect, în conformitate cu prevederile Instrumentului SAFE, ţinând cont de cerinţele operaţionale sau similare.
„În aplicarea Instrumentului SAFE, se împuternicesc Ministerul Apărării Naţionale, prin Direcţia generală pentru armamente, respectiv celelalte autorităţi publice, să efectueze achiziţii în comun cu alte state, potrivit reglementărilor specifice statului membru/organizaţiei internaţionale care derulează achiziţia în comun”, se precizează în document.
