MediaFax.ro

„Domnule Bolojan, cu ce vor face șoferii de tir aprovizionarea magazinelor? Cu metroul, cu tramvaiul sau cu trenul?, se întreabă transportatorii români.

Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (C.O.T.A.R.) cere Guvernului să explice cum a fost posibilă scumpirea carburanților la pompă, deși există stocuri pentru următoarele 6 luni.

De asemenea, solicităm intervenția imediată a Guvernului în scăderea accizelor la carburanți și reglementarea reală a prețului poliței de asigurare obligatorie RCA. Dacă vor continua să se scumpească atât carburanții, cât și RCA-ul, vom ajunge în situația de blocaj al lanțului de aprovizionare cu mărfuri, anunță COTAR printr-un comunicat, citat de Agerpres.

„Cum se justifică scumpirea benzinei și a motorinei la pompă?”

Dacă este adevărat că România are rezerve de combustibil care pot acoperi necesarul pentru următoarele cinci luni, în cazul în care nu s-ar mai rafina sau importa niciun litru de motorină sau benzină – așa cum a declarat, săptămâna trecută, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, la briefingul de presă ce a urmat ședinței de Guvern de joi -, cum se justifică scumpirea benzinei și a motorinei la pompă?

Nu este prima oară când se întâmplă acest lucru, iar scumpirile nejustificate le decontează românii. Jocul acesta cu intervenția Consiliului Concurenței și al ANPC, amenințările de la o instituție la alta, nu fac decât să ofere publicului plătitor un spectacol grotesc, mult prea ieftin pentru prețul încasat de stat, pentru că realmente banii rămân dați, statul încasează la buget de la toți românii, din scumpirile carburanțior, din accize, din scumpirile în lanț la produse și servicii, apoi din amenzi. Iar pentru a nu riposta pentru că plătesc din ce în ce mai mult, nejustificat, românilor li se aruncă în spațiul public, de fiecare dată, acest circ institutional.

Între timp, firmele dau faliment, angajații rămân fără locuri de muncă, viața în România se scumpește și devine insuportabilă, iar românii care plătesc totul din ce în ce mai scump nu au niciun beneficiu.

Noi, transportatorii, suntem primii loviți de aceste scumpiri nejustificate ale carburanților și ale polițelor RCA – două domenii în care Guvernul ar fi trebuit să intervină, dar continuă să nu o facă. Ne-am săturat să vedem cum apar, de fiecare dată, declarații politice de pe margine, că dacă șeful Consiliului Concurenței și președintele ANPC nu sancționează scumpirile nejustificate ale carburanților la pompă, trebuie să fie demiși, pentru că prețul nu ar trebui să fie mai mare de 8 lei, cu tot cu TVA.

Toti fac parte din același guvern și nu vedem nicio măsură concretă.

Nu ne ajută cu nimic nici declarația de sâmbătă a ministrului Energiei, Bogdan Ivan, care ne explica, de la Bistrița, că este extrem de important ca în România prețul carburanților să nu ajungă la două cifre și că se lucrează la cinci scenarii care să prevină o astfel de situație.

‘Vă oferim noi un scenariu, domnule ministru: interveniți cu pârghiile pe care le aveți la dispoziție, pentru a opri aceste scumpiri nejustificate. Domnule Bolojan, atunci când nu se vor mai putea onora contractele de transport, din cauza prețurilor care nu vor mai acoperi valoarea acestor contracte, cu ce vor putea face șoferii de tir aprovizionarea magazinelor? Cu metroul, cu tramvaiul sau cu trenul? Cerem intervenția de urgență a Guvernului în scăderea accizelor la carburanți și în stoparea scumpirilor nejustificate ale benzinei și motorinei, precum și a prețurilor polițelor RCA care au scăpat de sub control și se adaugă la scumpirile în lanț, până vor pune pe butuci economia României!’, a declarat Vasile Ștefănescu, președintele COTAR.

Sunt două lucruri care afectează foarte grav transportul de persoane și de mărfuri: prețul carburanților și polița RCA.

Se poate da o ordonanță de urgență sau o hotărâre de guvern, pentru scăderea accizelor la benzină și la motorină, dar și pentru ca o instituție bancară românească să emită polite RCA – situație prevăzută și de Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto, iar din acel moment vom putea plăti o poliță RCA corectă. Conform Art. 47 din lege – Înființarea/Preluarea unei companii de asigurări -Ministerul Finanțelor Publice putea elabora actul normativ pentru înființarea sau preluarea unei companii de asigurări cu capital de stat, în domeniul asigurărilor RCA și altor tipuri de asigurări, dar nu s-a dorit acest lucru. COTAR solicită încă o data intervenția Guvernului României pentru înființarea unei astfel de companii de asigurări cu capital de stat, în domeniul asigurărilor RCA”, susține COTAR.

Incidentul a avut loc în apropierea districtului Finike, pe coasta sudică a Turciei, o zonă cunoscută ca rută frecvent utilizată de migranți care încearcă să ajungă pe mare către Europa, scrie Reuters.

Potrivit informațiilor furnizate de autorități, accidentul cu migranți din Turcia s-a produs după ce ambarcațiunea a fost detectată în zorii zilei de luni de radarele pazei de coastă. Barca pneumatică, care se deplasa cu viteză mare, a refuzat să se oprească, în ciuda avertismentelor repetate transmise de forțele navale.

În timpul tentativei de fugă, barca migranților a intrat în coliziune cu o navă a pazei de coastă. Impactul a fost violent, provocând pierderi de vieți omenești și rănirea mai multor persoane aflate la bord.

În urma accidentului, șase migranți și un cetățean turc au fost salvați din mare. Autoritățile au confirmat însă că 14 persoane au fost găsite decedate. Alte 15 persoane au reușit să continue deplasarea cu ambarcațiunea avariată până la țărm, unde au fost ulterior reținute de forțele de securitate.

Operațiunile de salvare au fost desfășurate rapid, implicând nave și echipe medicale, însă condițiile de navigație și viteza mare a bărcii au contribuit la gravitatea incidentului.

Autoritățile turce au deschis o anchetă pentru a stabili circumstanțele exacte ale coliziunii și pentru a identifica eventualele rețele implicate în organizarea transportului ilegal de migranți.

Purtătorul de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea, a oferit, luni. detalii despre funcționarea acestui sistem de protecție civilă în contextul crizei.

„În cadrul aceluiași mecanism, care reprezintă un fel de capacitate strategică de prepoziționare de capabilități și resurse ale Uniunii Europene în 22 de țări, inclusiv în România, există un asemenea depozit special. Există în Polonia, operat de LOT, Liniile Poloneze, o capacitate de transport strategică de urgență în cadrul RescEU care are trei avioane permanent la dispoziție: două avioane, hai să spunem, de evacuare de pasageri și un avion specializat pentru evacuarea pacienților medicali”.

Țărnea a precizat că planificarea pentru noi misiuni din regiune este deja în curs.

„România mai are un număr de zboruri rezervate în acest mecanism și în măsura în care în zilele acestea pregătirile operaționale continuă, o să vă spunem detalii suplimentare despre noi zboruri de acest tip”.

Referitor la logistica acestor operațiuni, Țărnea a explicat:

„Diferența între zborurile sub mecanismul RescEU și evacuările făcute sub mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene, sunt că în cazul RescEU e vorba despre o capabilitate a Uniunii Europene, costurile și de menținere și de utilizare a acestuia sunt 100% asigurate de Uniunea Europeană, deci sunt repatrieri plătite din bugetul Uniunii Europene”.

Aproximativ 2.000 numărul de cetățeni români s-au întors din Orientul Mijlociu fie cu zboruri de evacuare, fie cu zboruri de repatriere asistată sau comerciale facilitate de stat, a transmis Țărnea. Separat, aproximativ 1.500 de cetățeni au revenit prin mijloace proprii.

Donald Trump este nemulțumit de numirea lui Mojtaba Khamenei în funcția de noul lider suprem al Iranului. Potrivit prezentatorului Fox News, Brian Kilmeade, care a vorbit cu Donald Trump, liderul SUA este nemulțumit de alegere.

Într-o discuție cu prezentatorul, Trump a răspuns scurt: „Nu sunt mulțumit”.

Comentariul a venit imediat după ce Mojtaba Khamenei a fost numit noul lider suprem al Iranului.

Pe de altă parte, Vladimir Putin, președintele Rusiei, l-a felicitat astăzi pe noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, după numirea sa:

„Din partea mea, aș dori să confirm sprijinul nostru neclintit pentru Teheran și solidaritatea cu prietenii noștri iranieni.

Sunt încrezător că veți continua cu onoare munca tatălui dumneavoastră și veți uni poporul iranian în fața încercărilor grele.”

Potrivit vicepremierului, mai multe instituții „încă nu și-au descărcat aplicațiile cu care pot citi aceste noi cărți de identitate sau nu și-au cumpărat acele cititoare”.

„Până acum, sunt peste 2.200 de postări ale oamenilor. Le împărțim pe categorii. Evident că din cele 2000 și ceva de postări se coagulează 15-20 de domenii în care oamenii întâmpină dificultăți în relația cu statul.”, a spus vicepremierul.

Potrivit acesteia, cele mai multe probleme sunt legate de implementarea cărții electronice de identitate.

„Cele mai multe sunt în zona de carte electronică de identitate, pentru că este acest produs nou și din nefericire statul știe să se saboteze el pe el singur”, a afirmat Gheorghiu.

Vicepremierul a explicat ce urmează în privința sesizărilor.

„Ce vom face împreună cu Ministerul Afacerilor Interne? Vom identifica blocajele și vom încerca să le rezolvăm. Deci luăm în fiecare lună primele zece domenii de blocaj și încercăm să le rezolvăm, iar dacă sunt blocaje care vin din legislație, vom încerca să sesizăm inclusiv Parlamentul privind nevoia de a interveni în anumite zone”.

Vicepremierul a precizat că persoanele care depun sesizări vor primi feedback din partea autorităților: „Oamenii vor afla, primesc un tracking number, cu care își pot urmări sesizarea, astfel încât să știe în fiecare clipă ce se întâmplă cu ea (…). Noi vă promitem că în fiecare lună vom avea o raportare cu primele zece domenii. Pe măsură ce rezolvăm, vom trece la următoarele. Încercăm să facem lucrurile astfel încât să nu mai poată fi întoarse din drum”.

„Europa nu mai poate fi un gardian al vechii ordini mondiale. Este o lume care a dispărut și nu se va mai întoarce. Vom apăra și susține întotdeauna sistemul bazat pe reguli pe care l-am ajutat să-l construim împreună cu aliații noștri, dar nu ne mai putem baza pe el ca singura modalitate de a ne apăra interesele sau să presupunem că regulile sale ne vor proteja de amenințările complexe cu care ne confruntăm.

Trebuie să reflectăm urgent asupra faptului dacă doctrina și procesul nostru decizional – toate concepute într-o lume postbelică de stabilitate și multilateralism – au ținut pasul cu viteza schimbărilor din jurul nostru

Putem construi o politică externă care să ne facă mai puternici pe plan intern. Mai influenți la nivel global. Și un partener mai bun pentru țările din întreaga lume.

Acesta este un pilon fundamental al independenței europene care ne protejează interesele și ne promovează valorile”, spune von der Leyen.

Șefa Comisiei Europene s-a întrebat retoric dacă actuala ordine globală bazată pe reguli este „mai mult un ajutor sau un obstacol” pentru Europa:

„Indiferent dacă sistemul pe care l-am construit – cu încercări bine intenționate de consens și compromis – este mai degrabă un ajutor sau un obstacol pentru credibilitatea noastră ca actor geopolitic.

Știu că acesta este un mesaj dur și o conversație dificilă. Dar știu, de asemenea, că mulți dintre voi ați simțit această tensiune în munca voastră de zi cu zi. Ideea este că, dacă credem – așa cum cred eu – că avem nevoie de o politică externă mai realistă și bazată pe interese”.

Discursul lui Von der Leyen vine în urma unor mesaje similare transmise în ultimele săptămâni de cancelarul german Friedrich Merz și de prim-ministrul canadian Mark Carney, ambii stimulați de schimbările radicale din Statele Unite sub președintele Donald Trump.

Șeful Comisiei a continuat să reitereze apelurile pentru o Europă mai independentă, subliniind eforturile deja depuse pentru a reduce riscul reprezentat de „un singur furnizor pentru active vitale – de la energie la apărare, de la semiconductori la vaccinuri, de la tehnologii curate la materii prime”.

Ursula von der Leyen a pledat astăzi pentru suveranism și independență în UE:

„Scopul este să devenim mai rezistenți, mai suverani și mai puternici – de la apărare la energie, de la materii prime critice la tehnologii strategice… Așa arată independența în lumea de astăzi.

Trebuie să fim pregătiți să ne proiectăm puterea cu mai multă asertivitate. De exemplu, pentru a contracara agresiunea și interferența străină cu toate instrumentele noastre – fie ele economice sau diplomatice, tehnologice sau militare.”

UE trebuie să fie „mai pragmatică” în ceea ce privește comerțul, spune șefa Comisiei Europene:

„Aproape 2/3 din creșterea economică globală are loc în afara SUA și a Chinei. Țările de pe toate continentele își caută locul în lume. Nu vor să facă parte din nicio sferă de influență. Vor să fie prospere și suverane.”

„Securitatea, principalul factor al organizării UE”

Pregătirile pentru o „Strategie europeană de securitate” sunt deja în curs de desfășurare, o abordare care va fi piatra de temelie a viziunii UE, spune von der Leyen:

„Securitatea trebuie să devină principiul factor al organizării acțiunilor noastre. Aceasta trebuie să fie mentalitatea implicită – de la apărare la date, de la industrie la infrastructură, de la tehnologie la comerț.

Vom face acest lucru împreună cu partenerii: Am deschis SAFE către Canada. Dorim să integrăm lanțurile valorice ale apărării cu India. Lucrările progresează cu Australia.

Unii ar putea spune că ieșim din zona noastră de confort. Alții susțin că ar trebui să ne concentrăm doar pe ceea ce se întâmplă la propriile noastre granițe. Dar amenințările cu care ne confruntăm vin din toate direcțiile și din toate domeniile – fie ele cibernetice, fie cele spațiale.

Așadar, această abordare cu adevărat completă a securității noastre trebuie să continue să ne ghideze activitatea. Ideea este că lumea din jurul nostru se schimbă cu o viteză incredibilă, iar acum și Europa se schimbă.”

În ceea ce privește Iranul, șefa Comisiei Europene a declarat: „Nu ar trebui să se verse lacrimi pentru regimul iranian. Acest regim a provocat moartea și a impus represiune propriului popor. A masacrat 17.000 de tineri. Acest regim a provocat devastare și destabilizare în regiune prin intermediul intermediarilor săi. Mulți iranieni din țară și din întreaga lume au sărbătorit moartea lui Khamenei.

Poporul iranian merită libertate, demnitate și dreptul de a-și decide propriul viitor, chiar dacă știm că acest lucru va fi plin de pericole și instabilitate în timpul și după război”

Președintele Comisiei Europene a anunțat că Europa va fi întotdeauna alături de Ucraina și a vorbit și despre situația tragică din Gaza.

Acesta a precizat că PSD este de acord ca propunerea să fie făcută de USR, însă nu și cu numele avansate până în prezent. Potrivit liderului social-democrat, poziția partidului este fermă și a fost anunțată public, fără intenția de a fi schimbată la votul din Parlament.

PSD cere ca USR să vină cu o altă nominalizare, condiția esențială fiind ca persoana propusă să nu beneficieze de pensie specială. Liderul partidului a subliniat că USR a susținut ani la rând eliminarea privilegiilor de acest tip, iar acum ar trebui să aplice aceste principii chiar în propriile propuneri.

„Dacă tot au susținut aceste chestiuni, ar trebui să înceapă cu ei”, a transmis liderul PSD, arătând că există, în mod cert, persoane în USR care îndeplinesc criteriile profesionale necesare și care nu au pensii speciale.

Ziua de 9 martie a fost declarată oficial „Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989” prin Legea nr. 247/2011, adoptată de Parlamentul României și publicată în Monitorul Oficial în decembrie 2011. Potrivit actului normativ, autoritățile publice centrale și locale pot organiza în această zi ceremonii, manifestări comemorative sau evenimente dedicate memoriei celor care au suferit în închisorile și lagărele regimului comunist.

Data de 9 martie a fost aleasă și pentru că coincide cu sărbătoarea religioasă a Sfinților 40 de Mucenici. Este un moment în care, în multe biserici din România, sunt oficiate slujbe de pomenire pentru victimele represiunii comuniste.

Regimul comunist instaurat în România după 1945 a recurs la represiune politică împotriva celor considerați opozanți: intelectuali, studenți, preoți, militari, țărani sau oameni politici. Potrivit documentărilor istorice, sute de mii de români au fost arestați, trimiși în închisori sau lagăre de muncă forțată. Și mai mulți au fost deportați sau obligați la muncă în proiecte titanice precum Canalul Dunăre–Marea Neagră.

În perioada comunistă au existat zeci de penitenciare și lagăre de muncă, unde deținuții politici erau închiși în condiții dure pentru activitatea lor anticomunistă sau pentru simple opinii considerate ostile regimului.

În fiecare an, instituții publice, organizații civice și foști deținuți politici organizează ceremonii de comemorare, depuneri de coroane și conferințe dedicate memoriei victimelor comunismului.

Astfel de evenimente au loc adesea la Monumentul Național „Aripi” din București, dedicat rezistenței anticomuniste, dar și la alte monumente și memoriale din țară, inclusiv la Memorialul Victimelor Comunismului de la Sighet. Scopul acestor comemorări este păstrarea memoriei istorice și transmiterea către noile generații a lecțiilor legate de abuzurile și represiunea regimului totalitar.

Peter McGuire, CEO al Trading.com Australia avertizează că prețul petrolului va ajunge probabil la 150 de dolari, potrivit Al Jazeera. El spune că viteza și volatilitatea creșterilor prețului petrolului sunt „dramatice”.

„Cel mai important lucru în acest moment este viteza în ceea ce privește creșterea”, a declarat McGuire pentru Al Jazeera.

Potrivit acestuia, până joi, prețurile petrolului se situau între 75 și 80 de dolari, înainte de a sări brusc la 90 de dolari și apoi de a atinge un nivel maxim de 116 dolari în tranzacțiile asiatice de luni.

Deși prețul a scăzut la aproximativ 106 dolari, „variațiile de volatilitate pe parcursul unei anumite ore sunt pur și simplu dramatice – acest lucru va afecta consumatorii și, pe termen lung, inflația, dacă aceasta ar dura săptămâni sau, eventual, o lună sau mai mult”, a explicat Peter McGuire.

Piețele reacționează atât la scăderea ofertei, cât și la temerile de escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu, unde transportul de petrol prin Strâmtoarea Ormuz s-a oprit.

Dacă mai multe țări din Golf declară forță majoră și opresc producția de petrol și gaze, „atunci vom asista la o creștere bruscă, iar un nivel de 140-150 de dolari pe baril este foarte probabil”, a spus McGuire.

De asemenea, el a arătat că rapoartele conform cărora miniștrii de finanțe din G7 discută despre o posibilă alocare de petrol din rezerve prin intermediul Agenției Internaționale pentru Energie, ar putea calma piețele.

Insulele subantarctice din Noua Zeelandă sunt incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO. Cuprind cinci grupuri de insule îndepărtate, răspândite în Oceanul Antarctic.

Se numără printre cele mai neatinse și mai puțin modificate insule rămase pe Pământ, conform Express.

Poziția lor geografică, la intersecția marilor curenți oceanici, creează ape extrem de bogate în nutrienți. Rezultatul este o densitate remarcabilă a faunei sălbatice.

Cel mai recent studiu a numărat 20.716 perechi reproducătoare pe o insulă și 4.904 pe alta. În total, peste 50.000 de pinguini trăiesc pe aceste insule. Este aproximativ populația unui oraș precum Shrewsbury, concentrată pe 3 km².

Pinguinii nu locuiesc acolo tot timpul anului. Sosesc în septembrie pentru sezonul de reproducere. Ouăle sunt depuse între sfârșitul lui septembrie și începutul lui octombrie. Până la mijlocul lunii ianuarie, puii se îndreaptă spre mare.

Zborurile din Europa către Noua Zeelandă durează aproximativ 24 de ore, cu o escală. De acolo, vizitatorii se deplasează spre Bluff sau Invercargill, pe Insula de Sud, pentru a se alătura expedițiilor specializate. Călătoriile durează între 8 și 12 zile. Prețurile pornesc de la aproximativ 8.000 de lire sterline pe persoană. Numărul de pasageri este strict limitat, iar permisele de aterizare sunt obligatorii. Locurile se ocupă cu un an sau mai mult în avans.

Nu este o destinație accesibilă oricui. Nici ca distanță, nici ca preț. Dar pentru cei care ajung acolo, spectacolul celor 50.000 de pinguini face fiecare kilometru parcurs să merite.

Comisia Europeană a înregistrat la începutul lunii martie o Inițiativă Cetățenească Europeană. Aceasta cere instituției să sprijine dezvoltarea unei platforme de social media europene, finanțată parțial din bani publici și administrată în interesul societății, scrie Euronews.

Susținătorii proiectului spun că platforma ar putea funcționa ca o alternativă la rețelele existente. Ea ar putea oferi mai mult control asupra datelor, transparență și protecție pentru drepturile utilizatorilor. Ideea apare în contextul criticilor frecvente ale autorităților europene față de modul în care marile platforme gestionează datele sau conținutul online.

Inițiativa vine după mai multe dezbateri în Europa privind dependența de platforme digitale din Statele Unite sau China, mai ales după achiziția Twitter (actuala platformă X) de către Elon Musk în 2022.

Înregistrarea inițiativei nu înseamnă însă că proiectul va deveni automat realitate. Organizatorii trebuie să adune peste un milion de semnături din cel puțin șapte state membre ale UE pentru ca Bruxellesul să fie obligat să analizeze oficial propunerea. Procesul ar putea dura până la 18 luni: șase luni pentru pregătirea colectării semnăturilor și încă 12 luni pentru strângerea lor. Dacă pragul este atins, Comisia Europeană ar putea decide să elaboreze o propunere legislativă pentru crearea platformei. Totuși, procesul legislativ și implementarea ar putea dura cel puțin câțiva ani.

Una dintre marile întrebări este cât ar costa un astfel de proiect. Inițiatorii estimează că dezvoltarea și operarea unei rețele sociale europene ar costa aproximativ un euro pe an pentru fiecare cetățean al Uniunii. Acest lucru ar însemna cel puțin 450 de milioane de euro anual. Nu este însă clar dacă UE ar crea o platformă complet nouă sau dacă ar susține financiar dezvoltarea unor alternative europene deja existente.

De asemenea, rămâne incert dacă o astfel de platformă ar putea concura cu giganți globali precum Facebook, Instagram sau X, care au investit miliarde de dolari în dezvoltare și infrastructură.

În ultimii ani au existat mai multe tentative de a crea rețele sociale europene sau descentralizate. Până în prezent niciuna nu a reușit să atingă popularitatea marilor platforme globale. Mastodon este adesea citată ca una dintre puținele alternative europene, dar baza sa de utilizatori rămâne mult mai mică. Din acest motiv, activiștii susțin că doar o inițiativă coordonată la nivel european și finanțată public ar putea crea o platformă competitivă la scară globală.

Deocamdată însă, proiectul se află doar în faza de inițiativă civică, iar viitorul unei eventuale rețele sociale europene rămâne incert.

„Având în vedere evoluțiile recente din regiunea noastră și ca parte a unui plan etapizat de consolidare a securității Republicii Turce a Ciprului de Nord, șase avioane de vânătoare F-16 și sisteme de apărare aeriană au fost dislocate în Ciprul de Nord începând de astăzi”, a transmis ministerul într-un comunicat, potrivit Le Figaro.

O bază aeriană britanică din Cipru a fost lovită luni dimineață de o dronă de fabricație iraniană, la câteva ore după decizia Londrei de a permite Washingtonului să utilizeze bazele sale militare împotriva Iranului.

Alte două drone care se îndreptau spre insulă au fost, de asemenea, interceptate în aceeași zi.

Recunoscută doar de Turcia, autoproclamata „Republica Turcă a Ciprului de Nord” și-a declarat independența la 15 noiembrie 1983, la nouă ani după intervenția militară turcă din 1974, justificată de Ankara ca răspuns la încercarea Ciprului de a se uni cu Grecia, inițiată de un grup de ofițeri loviți de stat.

De atunci, această regiune trăiește sub influența Turciei, care a trimis un număr nedeterminat de coloniști.

Miniștrii de finanțe din G7 vor discuta astăzi despre creșterea bruscă a prețurilor petrolului din cauza escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu. Părțile vor lua în considerare opțiunea eliberării în comun a rezervelor de petrol coordonate de Agenția Internațională a Energiei (AIE), relatează Financial Times (FT).

Conform surselor publicației, miniștrii și directorul executiv al AIE, Fatih Birol, vor purta o conversație telefonică. FT susține că trei țări, inclusiv SUA, și-au exprimat deja sprijinul pentru ideea de a elibera o parte din rezervele lor de petrol.

Publicația clarifică faptul că 32 de țări membre ale AIE dețin 1,2 miliarde de barili de rezerve strategice ca parte a unui sistem colectiv de răspuns la situații de urgență.

Potrivit unei surse, unii oficiali americani consideră recomandabilă o eliberare comună de 300-400 de milioane de barili.

Pe 3 martie, AIE a organizat o reuniune de urgență pentru a analiza opțiunile de abordare a „crizei emergente de aprovizionare cu petrol”, potrivit FT.

Un document pregătit pentru reuniune preciza că AIE „este pregătită să acționeze pentru a menține stabilitatea piețelor petroliere”. Documentul preciza, de asemenea, că țările AIE au, de asemenea, aproape 600 de milioane de barili de rezerve comerciale de petrol, care ar putea asigura o aprovizionare suplimentară a pieței, dacă este necesar.

AIE a creat rezerve de petrol „de urgență” în 1974, în urma embargoului petrolier impus de arabi, care a dus la o creștere a prețurilor petrolului și la penurii de combustibil. Aceste rezerve au fost concepute pentru a permite principalelor țări consumatoare de petrol să răspundă la „șocuri energetice majore”.

De la înființarea AIE, membrii săi și-au folosit rezervele de petrol de cinci ori, ultimele două ori în 2022, în contextul războiului din Ucraina.

„Prețurile pe termen scurt ale petrolului, care vor scădea rapid atunci când distrugerea amenințării nucleare iraniene se va termina, reprezintă un preț foarte mic de plătit pentru SUA și pentru lume, pentru siguranță și pace. NUMAI NEBUNII AR GÂNDI ALTFEL! Președintele DJT”, a scris Trump, aseară, pe Truth Social.

SUA și Israelul au lansat operațiuni militare împotriva Iranului pe 28 februarie.

Pe 6 martie, prețul țițeiului Brent a depășit prețul de 89 de dolari pe baril pentru prima dată în doi ani.

Astăzi, pe 9 martie, prețul petrolului a urcat la peste 116 dolari pe baril pe piețele internaționale.

Un test de sânge cancer bazat pe biopsie lichidă poate identifica peste 50 de forme de cancer în stadiu incipient. Tehnologia analizează ADN-ul tumoral circulant și schimbă radical diagnosticul oncologic, transmite Scienze Notizie.

Testul identifică ADN-ul tumoral circulant, cunoscut ca ctDNA, prezent în sânge în concentrații foarte mici. Spre deosebire de tehnicile tradiționale invazive, analizează markeri epigenetici specifici.

Celulele canceroase prezintă tipare de metilare a ADN-ului mult diferite față de celulele sănătoase. Algoritmii avansați de secvențiere izolează aceste fragmente și identifică originea lor celulară cu mare precizie.

Descoperirea are un impact major asupra cancerelor care nu prezintă simptome timpurii. Tumorile pancreasului, ficatului sau esofagului sunt diagnosticate de obicei abia în stadii avansate.

Un simplu test de sânge poate intercepta semnalul biologic al acestor forme înainte ca pacientul să resimtă ceva. Prognosticul clinic se îmbunătățește radical prin depistarea precoce.

Testul nu este un substitut pentru mamografii sau colonoscopii. Este o completare strategică pentru zonele dificil de explorat prin metodele actuale.

Rata fals pozitivă a fost redusă la minim. Un rezultat pozitiv indică o anomalie reală, evitând stresul psihologic al investigațiilor inutile.

Testul identifică o semnătură moleculară, nu localizează tumora cu precizie. Sunt necesare în continuare investigații imagistice de confirmare: RMN sau tomografie computerizată.

Cercetarea se concentrează acum pe reducerea costurilor. Accesibilizarea tehnologiei pentru programele publice de prevenție reprezintă următorul pas esențial.

Prietena apropiată a lui Runyon, Erin Murphy, a confirmat decesul acesteia într-o postare pe Facebook, scriind: „Sunt foarte tristă să vă anunț că prietena mea Jennifer Runyon Corman a decedat după o scurtă luptă cu cancerul. Există oameni cu care știi că vei fi prietenă înainte chiar să îi cunoști. Era o femeie specială. Îmi vei lipsi, Jenn. Gândurile mele sunt alături de familia ta și de copiii tăi minunați”.

Runyon a debutat în lungmetrajul din 1980 „To All a Good Night” și a continuat cu roluri secundare în comediile „Up the Creek” și „Ghostbusters”, ambele lansate în 1984, potrivit Variety.

Actrița a avut și un rol principal, cel al lui Gwendolyn Pierce, în sitcomul din 1984 „Charles in Charge”, în primul sezon al serialului. În 1988, a interpretat-o pe Cindy Brady în filmul de televiziune „A Very Brady Christmas”.

Tot în 1988, Runyon a jucat rolul principal în „The In Crowd” și a apărut în episodul pilot al serialului „Quantum Leap”. De asemenea, a jucat în comedia „18 Again!” și a avut apariții ca invitată în „Murder, She Wrote”, „A Man Called Sarge” și „Beverly Hills, 90210”.

Runyon s-a născut pe 1 aprilie 1960, în Chicago, Illinois, fiind fiica prezentatorului radio și disc jockey-ului Jim Runyon și a actriței Jane Roberts.

În 1991, Runyon s-a căsătorit cu Todd Corman, un antrenor de baschet universitar care lucra și în producția de film și televiziune între sezoanele sportive. Cuplul are doi copii: un fiu pe nume Wyatt și o fiică pe nume Bayley.

În 2014, Runyon a declarat că s-a retras parțial din actorie și că lucrează ca profesoară.

„Va fi mereu amintită pentru dragostea ei pentru viață și devotamentul față de familie și prieteni”, se arată în postarea de omagiu de pe Facebook. „Știu că de sus ne privește pe toți cu zâmbetul ei frumos. Odihnește-te în pace, Jenn a noastră”.

În 1979 străzile Teheranului erau pline de protestatari, regimul șahului Mohammad Reza Pahlavi se clătina, iar în cele din urmă monarhia s-a prăbușit, în locul ei apârând Republica Islamică Iran. În martie 1979 are loc un referendum istoric, iar peste 98% dintre votanți aprobă noua formă de stat.

În același an se adoptă Constituția Iranului, documentul care stabilește modul în care este organizat statul. La prima vedere, structura pare familiară, pentru că există un președinte ales, un parlament (Majlis) format din 290 de membri, iar cetățenii votează, însă, în spatele acestor instituții se află un principiu care schimbă complet regulile jocului.

Constituția iraniană prevede că statul trebuie să fie construit pe principiile islamului, iar legile trebuie să respecte sharia. Dar ce este sharia?

Sharia este un sistem complex de reguli religioase și juridice care provin din Coran, din tradițiile profetului Muhammad și din interpretările juriștilor musulmani de-a lungul secolelor, reglementând domenii dintre cele mai diverse, de la  căsătorie și moștenire până la comportamentul public, moralitatea sau anumite infracțiuni.

În Iran, ideea fundamentală este simplă- nicio lege nu trebuie să contrazică sharia, iar pentru a se asigura respectarea acestei reguli, Constituția se bazează pe  doctrina velayat-e faqih, adică „tutela juristului islamic”, un lider religios care cunoaște legea islamică și poate garanta că politica rămâne fidelă religiei.

Astfel s-a conturat figura centrală a statului iranian în persoana Liderului Suprem, care este comandantul armatei, cel ce influențează politica externă și numește conducerea sistemului judiciar, pe scurt, cel care conduce cu adevărat țara.

Dar cine alege Liderul Suprem?

Aici intră în scenă o instituție care pare ieșită din culisele puterii –Adunarea Experților, formată din clerici aleși prin vot popular.

De exemplu, în 1989, când moare ayatollahul Ruhollah Khomeini, lider al revoluției și primul lider suprem al Iranului, Adunarea Experților se reunește pentru a decide cine va conduce republica islamică și, după deliberări intense, clericii îl aleg pe Ali Khamenei, o decizie care va marca politica iraniană pentru decenii.

Pe lângă instituțiile religioase și politice, statul iranian se sprijină și pe o forță care a devenit extrem de influentă – Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice, creat imediat după revoluția din 1979 pentru a apăra noul sistem islamic, devenit simbolul rezistenței iraniene și una dintre cele mai puternice forțe militare ale țării, mai ales după războiul dintre Iran și Irak.

Influența lor s-a extins dincolo de armată, ajungând în economie, politică și operațiuni externe, astfel că, în spatele instituțiilor politice ale republicii se află și această structură care protejează stabilitatea regimului.

Revenind în prezent, după moartea liderului suprem Ayatollah Ali Khamenei, mecanismul constituțional al statului a fost pus în mișcare exact așa cum fusese conceput în 1979, având în centru Adunarea Experților, cu cei 88 de clerici care o compun.

Potrivit mai multor declarații venite din interiorul adunării, decizia privind succesiunea este aproape stabilită, clericul Ayatollah Mohammadmehdi Mirbaqeri  afirmând că există deja un consens majoritar asupra unui succesor, chiar dacă anumite obstacole procedurale mai trebuie rezolvate înainte ca alegerea să fie anunțată oficial.

În același timp, alți membri ai adunării au sugerat că votul propriu-zis ar fi avut deja loc, iar clericul Ahmad Alamolhoda a declarat, potrivit agenției de presă Mehr, că zvonurile potrivit cărora nu s-ar fi luat încă o decizie sunt „complet false”, adăugând că succesorul a fost deja ales și că anunțul oficial urmează să fie făcut de Ayatollah Hashem Hosseini Bushehri, responsabil cu comunicarea deciziilor adunării.

Contextul în care se desfășoară această succesiune este însă unul excepțional, pentru că, din cauza loviturilor militare care vizează infrastructuri iraniene, membrii Adunării Experților nu au reușit să se reunească în mod tradițional.

În interiorul sistemului politic iranian circulă deja numele candidatului care ar fi obținut sprijinul majorității, acesta fiind Mojtaba Khamenei, fiul fostului lider suprem, acesta având o relație foarte apropiată cu Corpul Gărzilor Revoluționare.

Dar această posibilă succesiune nu este lipsită de controverse. Unii membri ai Adunării Experților și analiști politici au avertizat că alegerea fiului fostului lider suprem ar putea alimenta percepția că Republica Islamică evoluează spre o formă de conducere aproape ereditară, ceea ce ar contraveni spiritului revoluției din 1979.

Totuși, dincolo de aclamarea ideii de republică, Iranul rămâne un stat în care Constituția și instituțiile moderne sunt subordonate sharia și autorității clerului, iar puterea reală nu aparține cetățenilor, ci unei elite religioase gata să se războiască cu întreaga planetă.

Discuția are loc luni, în cadrul unei teleconferințe programate la ora 8.30, ora New York-ului (15.30 ora României), la care participă miniștrii de finanțe din statele G7 și directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), Fatih Birol. Întâlnirea are drept scop evaluarea impactului economic al războiului cu Iranul asupra piețelor energetice.

Potrivit Financial Times, cel puțin trei state din G7, inclusiv Statele Unite, și-au exprimat deja sprijinul pentru ideea utilizării rezervelor strategice de petrol, însă nu a fost luată încă o decizie finală.

În discuție se află o eliberare de aproximativ 300–400 de milioane de barili de petrol din stocurile strategice coordonate de IEA. Această cantitate ar reprezenta aproximativ 25–30% din rezervele de circa 1,2 miliarde de barili deținute de statele membre ale agenției în sistemul de urgență creat pentru crize energetice majore.

Discuțiile vin în contextul în care prețurile petrolului au crescut puternic, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, care a perturbat deja transportul maritim în regiune. Cotațiile petrolului au urcat luni cu peste 25%, ajungând la cele mai ridicate niveluri din vara lui 2022, când piața energetică era zguduită de invazia Rusiei în Ucraina și de riscurile privind aprovizionarea cu petrol și gaze.

Îngrijorările investitorilor sunt alimentate și de decizia unor producători majori de a reduce livrările, în timp ce extinderea conflictului dintre Iran și alianța SUA–Israel ridică riscul unor perturbări prelungite ale fluxurilor globale de petrol.

În tranzacțiile din Asia, Brent, reperul internațional al pieței petroliere, a urcat până la 116,71 dolari pe baril, înainte ca prețul să scadă ușor, în timp ce petrolul american West Texas Intermediate (WTI) a depășit temporar 116 dolari pe baril.

Rezervele strategice de petrol coordonate de Agenția Internațională pentru Energie au fost create după criza petrolului din 1974 și permit statelor mari consumatoare să intervină rapid pe piață în cazul unor șocuri majore de aprovizionare. Mecanismul a fost utilizat de câteva ori în ultimele decenii, inclusiv în 2022, după invazia Rusiei în Ucraina.

China a fost supusă unor presiuni deflaționiste timp de mai mulți ani, cauzate de cererea internă slabă, surplusurile de producție, o criză imobiliară severă și șomajul ridicat în rândul tinerilor. Producătorii sunt angajați într-un război agresiv al prețurilor pentru a încuraja achizițiile și a reduce stocurile excedentare, potrivit Le Figaro.

Creșterea de 1,3% a depășit prognoza de 0,9% a analiștilor chestionați de Bloomberg. Aceasta marchează, de asemenea, a cincea lună consecutivă de creștere pentru indice. Cu toate acestea, Zichuan Huang, economist la Capital Economics, oferă o perspectivă mai nuanțată asupra acestei îmbunătățiri.

Aceasta din urmă este cauzată de „factori temporari, cum ar fi atenuarea deflației petrolului și volatilitatea prețurilor alimentelor și turismului în preajma Anului Nou”, scrie ea într-o notă.

„Tensiunile din Orientul Mijlociu vor continua să alimenteze inflația atâta timp cât prețurile globale la energie rămân ridicate”, a spus ea. Cu toate acestea, ea a avertizat că rezultatele „ dezamăgitoare ” ale evenimentului politic major cunoscut sub numele de Cele Două Sesiuni de la Beijing, în ceea ce privește cererea internă, „ ar trebui să frâneze orice accelerare a inflației imediat ce tensiunile se diminuează”.

Economia chineză încearcă să revină la dinamismul de dinaintea începerii pandemiei de Covid-19 în 2019-2020. În ciuda vitalității exporturilor sale și a unui excedent comercial record de aproape 1,2 trilioane de dolari în 2025, aceasta se confruntă cu dezechilibre structurale grave și presiuni comerciale din partea americanilor.

Guvernul a anunțat săptămâna trecută obiectivul său de creștere economică între 4,5% și 5% până în 2026, cel mai modest obiectiv stabilit din 1991. Stimularea cererii interne și reducerea dependenței de exporturi reprezintă una dintre principalele probleme anunțate de guvern și subliniate în Planul cincinal 2026-2030, care este în prezent revizuit de mii de reprezentanți ai regimului reuniți la Beijing pentru „Cele Două Sesiuni”. De asemenea, guvernul a stabilit o țintă de inflație de 2% pentru 2026.

În ultimele luni, autoritățile au luat măsuri pentru stimularea cheltuielilor gospodăriilor, inclusiv un program de subvenții pentru electronice, electrocasnice și mobilă. Acestea mizează pe impulsul oferit de Anul Nou Lunar, o perioadă în care consumatorii și călătorii chinezi își măresc cheltuielile.

Sărbătorile au atins o durată oficială excepțională de nouă zile. Autoritățile anunțaseră anterior noi măsuri pentru a încuraja gospodăriile să cheltuiască, cum ar fi voucherele.

Potrivit unui articol publicat în The Conversation, oamenii au așa-numite „cronotipuri”. Acestea sunt ritmuri biologice diferite care determină când sunt mai energici sau mai somnoroși. Unele persoane sunt active dimineața și se trezesc ușor devreme. În același timp, altele funcționează mai bine în a doua parte a zilei sau seara.

Aceste diferențe sunt influențate în mare măsură de genetică și de mecanismele ceasului biologic. Majoritatea oamenilor nu sunt nici extrem de matinali, nici foarte activi noaptea, ci se află undeva la mijloc.

Studiile arată că persoanele matinale tind să aibă rezultate academice mai bune și să adopte mai des obiceiuri sănătoase. Totuși, specialiștii spun că acest avantaj nu este neapărat rezultatul trezitului devreme, ci al faptului că societatea este organizată în jurul unui program matinal.

Pentru persoanele care sunt active mai ales seara, adaptarea la un program foarte devreme poate duce la oboseală cronică, stres și scăderea capacității de concentrare.

Atunci când programul zilnic nu se potrivește cu ritmul biologic al unei persoane apare ceea ce cercetătorii numesc „jet lag social”. Această nealiniere poate afecta starea de bine și performanța și este asociată cu probleme precum oboseala persistentă sau dificultățile de concentrare.

Pe termen lung, unele studii au legat acest fenomen și de riscuri mai mari pentru sănătate. Sunt incluse aici afecțiuni metabolice sau cardiovasculare.

Specialiștii spun că succesul nu depinde de ora la care începe ziua. Contează însă cât de bine este adaptat programul la ritmul natural al organismului. În loc să adopte o rutină rigidă de trezire foarte devreme, oamenii ar putea avea rezultate mai bune dacă își organizează activitățile în funcție de momentele în care sunt natural mai energici și mai concentrați.

O înregistrare video postată pe rețelele de socializare i-a arătat pe protestatari împotriva regimului iranian înconjurând autobuzul echipei și strigând „salvați-ne fetele”, în timp ce jucătoarele părăseau stadionul de pe Coasta de Aur din Queensland, după înfrângerea cu 0-2 în fața Filipinelor, potrivit CNN.

Susținătorii se tem că întoarcerea în Iran le va pune în pericol pe femei, după ce presa de stat le-a etichetat drept „trădătoare” pentru că au tăcut în timpul imnului național iranian înaintea unui meci de luni trecut.

Actul, interpretat ca un gest de sfidare la adresa regimului, a avut loc la două zile după ce SUA și Israelul au lansat atacuri asupra Iranului.

„Ca urmare a actului lor curajos de nesupunere civică prin refuzul de a cânta imnul național al actualului regim, aceștia se confruntă cu consecințe grave dacă se întorc în Iran”, a postat Pahlavi pe X. „Fac apel la guvernul australian să le asigure siguranța și să le ofere tot sprijinul necesar.”

Surse au declarat pentru CNN că echipa a fost obligată să salute și să cânte imnul național iranian joi, înaintea meciului din faza grupelor împotriva gazdei, Australia. Femeile au cântat imnul și au făcut un salut militar înainte de înfrângerea de duminică.

Antrenoarea Iranului, Marziyeh Jafari, a declarat reporterilor după meciul de duminică că echipa este nerăbdătoare să se întoarcă acasă. „Personal, aș vrea să mă întorc în țara mea cât mai curând posibil și să fiu alături de compatrioții și familia mea”, a spus ea.

Pentru echipa iraniană, orice zbor spre casă ar fi plin de pericole și întârzieri, având în vedere închiderea spațiului aerian. Însă, după ce i-au înfuriat pe liderii Iranului, susținătorii spun că se confruntă cu un risc și mai mare de a fi pedepsite pentru „trădare”.

Întrebată duminică dacă a existat vreun contact între oficialii australieni și jucătoarele iraniene, ministrul australian de externe, Penny Wong, a declarat că nu dorește „să facă comentarii despre echipa feminină a Iranului”.

„Suntem solidari cu bărbații și femeile din Iran și în special cu femeile și fetele iraniene”, a declarat ea pentru ABC.