Șeful Transgaz consideră că acum este momentul ca furnizorii să apese pedala în procesul de înmagazinare a gazelor naturale pentru sezonul rece care începe oficial peste șase luni, la 1 noiembrie.
Documentul elaborat de Transgaz și consultat de Mediafax cuprinde estimări priind necesarul zilnic de stocare pentru umplerea depozitelor de înmagazinare subterană pentru a nu fi probleme la iarnă cu asigurarea cu consumului de gaze.
„Estimările au fost făcute pe baza temperaturilor pe perioada 1 noiembrie – 31 martie de ultimii trei – patru ani de zile. Este vorba de o prognoză privind necesarul de înmagazinare pentru ca să ajungem fie la varianta A, de 3.170 mil. mc, fie varianta B, de 3.260 mil. mc. Bine ar fi să putem avea în depozite 3.260 la 1 noiembrie 2036, în condițiile în care vedem ce se întâmplă la granițele țării, dar și în Orientul Mijlociu”, a declarat Ion Sterian.
„Este un moment foarte propice în perioada aceasta, când, totuși, prețul este mai mic, și nu se înghesuie toate țările să înmagazineze. Din ce am remarcat, din practica anilor trecuți, asta se întâmplă de regulă în lunile august, septembrie, ceea ce duce și la creșterea prețurilor”, a explicat directorul general al Transgaz în discuția cu reporterul Mediafax.
Șeful operatorului național de sistem și transport al gazelor naturale atât din România și din Republica Moldova subliniază necesitatea adoptării unui calendar mai susținut al stocării.
„Altfel, nu reușim. Ca să atingem țintele, în oricare dintre variante, trebuie să înmagazinăm zilnic volumele de gaz incluse în prognoză”, a explicat Ion Sterian.
Mai mult, subliniază șeful Transgaz în susținerea strategiei de mobilizare propuse, trebuie luat în calcul și faptul că la punctul de interconectare Negru Vodă – Kardam capacacitățile de import sunt limitate.
De amintit că din iarna 2025 – 2026, capacitatea de import prin punctul de la Negru Vodă, de 14,5 milioane mc, este limitată, prin prisma rezervărilor pentru Republica Moldova, Ucraina, Transnistria, dar și pentru tranzitele către Ungaria și Slovacia, astfel că volumele disponibile pentru furnizorii autohtoni sunt mai reduse.
„Noi trebuie să profităm de acalmia asta, atât în privința prețurilor, dar și în privința rezervării capacităților, pentru că este de așteptat că va urma o supralicitare pe capacități și automat se vor duce și prețurile în sus”, a avertizat șeful Transgaz
„Acum este momentul când trebuie accelerată înmagazinarea”, a conchis Ion Sterian.
Consum mai mare cu 4% decât în media anilor trecuțiTransgaz, prima multinațională a României, este o companie controlată de stat, prin Secretariatul General al Guvernului (SGG), care are pachetul majoritar de 58,5% din acțiuni, deține statutul de monopol în transportul gazelor naturale din România și vehiculează circa 90% din totalul gazelor naturale consumate.
Consumurile de gaze naturale înregistrate în România în perioada noiembrie 2025 – martie 2026 au fost de 6,46 mld mc, ușor mai scăzute comparativ cu cele înregistrate anul trecut , care s-au situat la 6,49 mld mc, arată analiza operatorului național de sistem și transport al gazelor naturale, Transgaz, transmisă la solicitarea Mediafax chiar pe 1 aprilie, când a început oficial sezonul de extracție, pe baza datelor finale valabile în data de 30 martie.
„Față de media ultimilor 3 ani, consumurile de gaze naturale din perioada sezonului rece 2025-2026 sunt cu 4,0% mai mari din cauza temperaturilor mai scăzute din această perioadă”, au transmis la acea dată oficialii Transgaz.
În ceea ce privește cantitățile de gaze naturale extrase din depozitele de înmagazinare subterană acestea au fost de 2,36 mld mc, cu 5,3% mai mici față de cea înregistrată în ciclul de extracție 2024-2025, dar cu 17% mai mare decât media din ultimii trei ani.
Cu o zi înainte de finalul oficial al sezonului de extracție, la data de 30 martie 2026, stocul în depozitele de înmagazinare subterană a fost de 769,3 mil mc, respectiv un grad de umplere 24,3%, comparativ cu cel de anul trecut, la aceeași dată de 803,4 mil mc, când România mai avea stocuri de 25,3% din capacitatea de depozitare, arătau datele Transgaz.
Traseul obligației de stocareDupă criza din energie din 2022, România și celelalte țări europene au fost nevoite să fie mai atente cu rezervele de gaze, printr-un regulament adoptat acum trei ani și care a cărui aplicare a fost prelungită, în 10 septembrie anul trecut, până la sfârșitul anului 2027.
În esență, oficialii europeni au prelungit obligația de stocare a gazelor naturale, la un nivel de 90% din capacitatea de stocare înainte de venirea iernii, dar au introdus măsuri de flexibilizare, menite să ajute operatorii, să scoată din piață speculații și să reducă astfel prețurile.
Principala schimbare din noul regulament a fost adusă de îmbunătățirea substanțială a situației de pe piața gazelor naturale în comparație cu anii 2022 – 2023, dar în continuare tensionată și într-un cadru geopolitic încă neclar, potrivit documentului. Este vorba de posibilitatea ca nivelul de 90% să poată fi atins oricând între 1 octombrie și 1 decembrie.
Primarul din Cohutta, Ron Shinnick, a închis Departamentul de Poliție al orașului și i-a concediat pe toți cei 10 angajați ai acestuia, potrivit The New York Post. Decizia a fost luată deoarece polițiștii ar fi făcut „comentarii nepotrivite” despre soția primarului pe Facebook.
„Departamentul de Poliție a fost dizolvat și tot personalul a fost concediat”, scria pe un anunț postat la intrarea în clădirea Poliției Locale din micul oraș din statul Georgia.
Nu se știe dacă polițiștii au fost anunțați din timp sau au aflat că au fost concediați atunci când s-au prezenta la locul de muncă.
„Este timpul pentru o schimbare”, a spus Shinnick când a fost întrebat despre controversă.
Scandalul a izbucnit luna trecută. Mai mulți polițiști au depus plângeri care o vizau pe Pam Shinnick, actuala soție a primarului. Polițiștii au susținut că fosta funcționară a continuat să lucreze și să aibă acces la informații clasificate deși fusese concediată. Anul trecut, femeia a fost concediată fiind acuzată că a creat un „mediu de lucru ostil”.
„Toate acestea reprezintă o vendetă din partea primarului, cred din toată inima asta”, a spus unul dintre polițiștii concediați.
În replică, primarul a vorbit despre „comentarii nepotrivite” postate pe Facebook de către polițiști fără a oferi un exemplu.
Fostul premier și lider liberal, Ludovic Orban, a declarat, vineri seară, la B1 TV, că președintele Nicușor Dan ar avea o singură variantă prin care și-ar putea „spăla imaginea”, mai exact prin formarea unui guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR, condus de Ilie Bolojan.
Orban a spus că actualul context politic este extrem de complicat și consideră că Nicușor Dan trebuie să găsească rapid o soluție care să ofere stabilitate.
„Dați-mi voie să vă spun un lucru. Singura șansă al unui Nicușor Dan de a-și spăla imaginea și de a mai readuce cât de cât, alături de el, susținătorii foarte mulți pe care i-a pierdut, foarte mulți și foarte influenți și de foarte bună calitate, ar fi să reușească o reinvestire a guvernului Bolojan. Cu un guvern minoritar, PNL, USR, UDMR”, a declarat Ludovic Orban.
Fostul lider liberal a afirmat că, din punctul său de vedere, Nicușor Dan ar trebui să își asume acest obiectiv dacă își dorește să rămână un președinte de încredere.
„Vă spun, după părerea mea, dacă el judecă politic și vrea să mai reprezinte ceva în țara asta, și vrea să mai aibă vreo șansă să conteze și vocea lui să aibă o greutate, el ar trebui să aibă ca obiectiv acest lucru”, a mai spus Orban.
„Pentru asta, repet, trebuie să facă o prima desemnare. Nu aș avea nimic împotrivă și e perfect constituțional și este, cum să zic, logica politică-democratică a ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă. Deci PSD a rupt coaliția, a depus o moțiune de cenzură împreună cu AUR și a arătat că a putut să dezvolte o majoritate pentru dărâmarea guvernului”, a spus Ludovic Orban.
Acesta a continuat criticile la adresa PSD și a liderului partidului, Sorin Grindeanu, spunând că social-democrații trebuie să își asume consecințele situației create.
„PSD este și partidul cu cel mai mare număr de parlamentari. Deci Nicușor Dan ar trebui să ia Grindeanu. Ai provocat criza politică, tu ne-ai aruncat în… Ai dat foc la țară, ia furtunul și stinge incendiu”, a afirmat acesta.
Cu toate acestea, Ludovic Orban spune că șansele lui Sorin Grindeanu de a forma o majoritate parlamentară sunt reduse, mai ales în condițiile în care AUR ar susține un astfel de executiv doar dacă ar intra la guvernare.
„Eu nu cred că Grindeanu, chiar dacă ar accepta să primească mandatul, șansele lui de a construi o majoritate parlamentară sunt foarte mici. Pentru că AUR nu-l susține decât dacă este parte din guvernare”, a explicat fostul premier.
Întrebat dacă un astfel de guvern ar putea funcționa, Orban a spus că desemnarea lui Grindeanu ar demonstra faptul că PSD nu are, în realitate, o soluție pentru actuala criză.
„Eu l-aș desemna și ca să spună Grindeanu că nu este în stare. A dat foc la țară fără să aibă vreo soluție. Și ăsta e adevărul, că nici Nicușor Dan nu are nicio soluție nici Grindeanu nu are nicio soluție pentru momentul de față”, a declarat Ludovic Orban.
„Iar în cazul unui eșec al formării guvernului sau al refuzurilor, Grindeanu de a prelua mandatul, l-aș desemna pe Bolojan”, a spus Ludovic Orban.
Fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a pledat pentru o nouă alianță europeană de apărare, argumentând că NATO în forma sa actuală nu mai este suficient, pe măsură ce cresc îndoielile cu privire la garanțiile de securitate ale SUA.
„Ceea ce asistăm chiar acum este dezintegrarea NATO, iar acest lucru este periculos”, a declarat Rasmussen pentru WELT.
„Președintele Trump a ridicat atât de multe îndoieli cu privire la angajamentul său față de Articolul 5 și față de apărarea Europei, încât europenii nu pot ajunge decât la o singură concluzie: trebuie să ne menținem pe propriile picioare și să fim capabili să ne apărăm singuri continentul.”
Noul NATO european: „coaliția celor dispuși”Rasmussen a propus crearea unei „coaliții a celor dispuși” formalizate – un grup de țări europene pregătite și capabile să organizeze apărarea continentului în mod independent. „Nici UE, nici NATO nu sunt în prezent potrivite pentru a consolida un pilon european în cadrul alianței”, a spus el, argumentând că Europa are nevoie de „noi planuri de apărare și noi capacități militare” și trebuie „să intensifice producția de arme și muniții”. Observațiile pun, practic, sub semnul întrebării dacă planurile de apărare regională existente ale NATO – coloana vertebrală operațională a angajamentelor de apărare colectivă ale alianței prevăzute la Articolul 5 – rămân viabile într-un scenariu de implicare redusă a SUA.
Conform propunerii sale, participarea ar fi limitată la țările care îndeplinesc criterii stricte. „Țările NATO care îndeplinesc obiectivul de cinci procente din cheltuielile pentru apărare ar trebui să poată participa, să se angajeze la o garanție de securitate similară Articolului 5 și să împiedice statele individuale să poată bloca operațiunile militare”, a spus Rasmussen. „Și trebuie să existe un mecanism pentru a exclude membrii care nu îndeplinesc aceste condiții.”
Rasmussen: „NATO încă are un rol central, trebuie integrată și Ucraina”Cu toate acestea, Rasmussen a declarat că NATO va continua să joace un rol central. „Încă cred că NATO va rămâne piatra de temelie a apărării noastre, iar garanția supremă de securitate este umbrela nucleară americană”, a spus el. Dar „apărarea convențională este ceva ce noi, europenii, ar trebui să ne putem asigura singuri”.
De asemenea, el a cerut ca Ucraina să fie integrată într-un viitor cadru european de securitate, ca membru cu drepturi depline al noii alianțe propuse. „Observăm acum și cât de repede dezvoltă Ucraina noi arme și muniții”, a spus Rasmussen. „Avem nevoie de ea ca bastion împotriva Rusiei.”
Rasmussen, care se afla la Berlin pentru discuții cu lideri politici, a declarat că a discutat ideea, dar că nu a primit încă un sprijin ferm. „Da, port multe discuții. Până acum, nu am un angajament ferm. Dar cineva trebuie să pună problema în mișcare.”
„Trebuie redusă dependența de Trump, Putin și Xi”El a adăugat că ar „saluta cu căldură” dacă cancelarul german Friedrich Merz, alături de președintele francez Emmanuel Macron, prim-ministrul britanic Keir Starmer și prim-ministrul italian Giorgia Meloni, ar prelua conducerea.
Apelul lui Rasmussen marchează o schimbare semnificativă pentru un politician asociat de mult timp cu legături transatlantice puternice. În calitate de prim-ministru danez, el a susținut războiul condus de SUA în Irak, iar în calitate de șef al NATO a apărat în mod constant un rol puternic de conducere american în cadrul alianței.
Schimbarea de curs, a spus el, nu a venit ușor. „Foarte dureros”, a spus Rasmussen când a fost întrebat cum se simte regândirea securității Europei, practic fără Washington. „Încă din copilărie, am admirat Statele Unite și le-am văzut ca liderul natural al lumii libere.”
Însă, a adăugat el, „trebuie să ne ajustăm gândirea strategică și să reducem dependența de oamenii puternici ai acestei lumi – de Trump, Putin, Xi Jinping”. Prea mult timp, „noi, europenii, ne-am bazat pe energie ieftină din Rusia, bunuri ieftine din China și securitate ieftină din Statele Unite. Acest model nu mai funcționează”.
Orban a susținut că procedurile constituționale prevăd consultări publice, cu delegații desemnate formal de conducerile partidelor, și a subliniat că întâlnirile de la Cotroceni au avut un caracter informal.
„Consultările se fac public, în baza procedurilor constituționale, cu delegații reprezentative, cu mandate care sunt date de conducerile partidelor. Astea sunt niște discuții private ce face Nicușor Dan”, a afirmat Ludovic Orban.
Întrebat dacă astfel de discuții sunt legale, fostul premier a răspuns că șeful statului poate purta discuții cu liderii politici, însă a respins ideea că acestea ar reprezenta „aranjamente” între partide. În opinia sa, președintele încearcă să afle „care e starea de spirit” și care sunt limitele de negociere în interiorul fostei coaliții de guvernare.
Orban a afirmat că președintele își dorește refacerea coaliției pentru a evita izolarea PSD și eventuale repoziționări politice ale social-democraților.
„Nicușor Dan vrea să refacă coaliția. Ca nu cumva să iasă din decor PSD-ul, care se poate întoarce împotriva lui, indiferent pe ce formulă de guvern s-ar face”, a declarat liderul Forța Dreptei.
Acesta a susținut însă că o refacere a coaliției este imposibilă după depunerea moțiunii de cenzură de către PSD împreună cu AUR. Potrivit lui Orban, atât PNL, cât și USR au avertizat anterior că nu vor mai colabora cu PSD în cazul unui astfel de demers.
„După ce s-a depus moțiunea de cenzură, PSD cu AUR împreună, părerea mea, nu e posibilă refacerea coaliției și președintele trebuie să înțeleagă lucrul ăsta”, a spus Ludovic Orban.
Fostul premier a apreciat că actuala criză politică trebuie rezolvată rapid și a cerut șefului statului să declanșeze consultările oficiale pentru desemnarea unei soluții guvernamentale.
„Președintele, ai făcut discuții informale cu președinții partidelor care au compus coaliția. Trebuie să dea drumul la consultări și să degaje o soluție cât mai repede”, a conchis Orban.
Andrew Giuliani, fiul fostului primar al New York-ului și aliat al lui Trump, Rudy Giuliani, a declarat că, dacă oamenii nu își permit bilete, ar putea participa la festivalurile fanilor FIFA sau la evenimente de vizionare în direct, cu costuri reduse sau gratuite, găzduite în orașele în care au loc meciurile. „Considerăm FIFA ca pe o entitate privată, nu credem cu adevărat în controlul prețurilor”, a declarat Giuliani pentru FT. „Cam asta poate face stabilirea dinamică a prețurilor.” El a adăugat: „De fapt, arată cât de mult lumea dorește să vină în Statele Unite pentru o Cupă Mondială .”
Și Trump spune că prețul e ridicatFIFA, forul de conducere al fotbalului, s-a confruntat cu reacții negative la nivel mondial din cauza prețului ridicat al biletelor la turneul care se desfășoară în locații din SUA, Canada și Mexic și începe în iunie.
Donald Trump a comentat săptămâna aceasta că nu va plăti 1.000 de dolari pentru un bilet la meciul de deschidere al echipei SUA împotriva Paraguayului, pe 12 iunie. „Cu siguranță, mi-ar plăcea să fiu acolo, dar nici nu aș plăti, ca să fiu sincer cu voi”, a spus el într-un interviu acordat publicației New York Post.
FIFA folosește prețuri dinamice, pe bază de altoritmiFIFA a folosit prețuri dinamice — în care se folosesc algoritmi pentru a determina prețul în funcție de cerere — pentru a stabili costurile biletelor, atrăgând critici din partea fanilor din cauza prețurilor exorbitante.
Oficialii organizației au apărat practica, spunând că veniturile susțin dezvoltarea globală a acestui sport.
Utilizarea algoritmilor pentru stabilirea prețurilor este supusă unei atenții sporite din partea autorităților de reglementare.
Revânzare doar la prețul inițial. 5 milioane de bilete deja vânduteÎn Canada, biletele la meciurile Cupei Mondiale de la Toronto pot fi revândute doar la prețul inițial, după ce guvernul provincial a interzis revânzarea biletelor la evenimente peste valoarea nominală. Giuliani a declarat că vânzările inițiale de bilete pentru meciurile din SUA se aflau pe o „cale destul de bună, cu peste 5 milioane de bilete vândute” până în ultima săptămână a lunii aprilie.
El a spus că îngrijorările legate de aplicarea legilor privind imigrația în SUA nu i-au descurajat pe fanii internaționali să vină la turneu, în ciuda avertismentelor de luna trecută din partea Uniunii Americane pentru Libertăți Civile și a altor grupuri pentru drepturile omului, conform cărora vizitatorii ar putea fi expuși riscului de arestare și deportare. „Oricine a venit aici legal sau care se află aici în mod legal nu are de ce să-și facă griji, fie că este vorba de Cupa Mondială sau în alt moment”, a spus Giuliani.
El a adăugat că peste 5 milioane de vize Esta (sistem electronic de autorizare a călătoriilor) au fost procesate din octombrie 2025 până la sfârșitul lunii martie a acestui an pentru persoane din 19 țări cu echipe care participă la Cupa Mondială, timpii de așteptare în Argentina și Brazilia reducându-se la „mai puțin de două săptămâni”. Recomandat Arturo Sarukhán Această Cupă Mondială duce lipsă de un gol liber
„SUA își dorește ca oamenii să poată veni aici în mod legal și să se poată bucura de această Cupă Mondială”, a spus Giuliani. „Este o oportunitate incredibilă de a arăta lumii excepționalismul american de-a lungul primilor noștri 250 de ani ”, a spus el, referindu-se la cea de-a 250-a aniversare a independenței SUA.
Cât costă cel mai ieftin biletKeith Pagello, fondatorul Ticket Data, cu sediul în Cincinnati, care urmărește prețurile biletelor pe mai multe site-uri de revânzare, a declarat că prețul mediu al celui mai ieftin bilet la Cupa Mondială a scăzut cu 17% în ultimele două săptămâni, ajungând la 567 de dolari.
Strategia FIFA privind biletele a fost „destul de tipică” pentru evenimente sportive mari, inclusiv Super Bowl-ul NFL, iar adesea prețurile biletelor încep să scadă mai aproape de eveniment, a spus Pagello. „Asta nu înseamnă că FIFA a dat greș la prețuri, probabil că au vândut 90% din bilete la prețuri destul de mari”, a spus el. „Marele semn de întrebare de acum înainte este care este stocul pe care îl mai are FIFA în buzunar.”
UPDATE
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat acordul de trei zile. El a spus că pentru ucraineni este mai importantă eliberarea prizonierilor de război decât un atac asupra Moscovei.
„Un argument suplimentar pentru Ucraina în definirea poziției noastre este întotdeauna rezolvarea uneia dintre problemele umanitare cheie ale acestui război, și anume eliberarea prizonierilor de război. Piața Roșie este mai puțin importantă pentru noi decât viețile prizonierilor ucraineni, care pot fi întorși acasă. Din acest motiv, astăzi, în cadrul procesului de negociere cu intermedierea americană, am obținut acordul Rusiei de a face un schimb de prizonieri de război în formatul 1.000 la 1.000. De asemenea,nu vor fi operațiuni militare pe 9, 10 și 11 mai. Ucraina lucrează în mod consecvent pentru a-și recupera oamenii din captivitatea rusă”, a transmis Volodimir Zelenski.
Totodată, Volodimir Zelenski le-a cerut americanilor să se asigure că rușii vor respecta înțelegerea.
„Mulțumesc Președintelui Statelor Unite și echipei sale pentru participarea diplomatică eficientă. Ne așteptăm ca Statele Unite să asigure respectarea acordurilor de către partea rusă”, a precizat Zelenski.
Știrea inițială:Anunțul a fost făcut vineri pe rețeaua Truth Social.
„Am plăcerea să anunț că va exista o încetare a focului de trei zile (9, 10 și 11 mai) în războiul dintre Rusia și Ucraina. Sărbătoarea în Rusia este dedicată Zilei Victoriei, dar, la fel este în Ucraina, deoarece și ea a fost o parte importantă a celui de-al Doilea Război Mondial”, a explicat președintele SUA, Donald Trump.
Armistițiul va include și un schimb de prizonieri.
„Această încetare a focului va include suspendarea tuturor activităților militare și un schimb de 1.000 de prizonieri din fiecare țară. Această cerere a fost făcută direct de mine și apreciez foarte mult acordul președintelui Vladimir Putin și al președintelui Volodimir Zelenski. Sper că acesta este începutul sfârșitului unui război foarte lung și devastator. Discuțiile continuă pentru încheierea acestui conflict major, cel mai mare de la al Doilea Război Mondial încoace, și ne apropiem de final din ce în ce mai mult pe zi ce trece”, a precizat Donald Trump.
Anterior, rușii au amenințat Ucraina cu atacuri devastatoare asupra Kievului dacă ucrainenii perturbă ceremoniile dedicate Zilei Victoriei.
Suma reprezintă cea mai mare alocare acordată unui stat participant și va fi folosită pentru modernizarea și consolidarea capacităților militare ale țării, scrie TVPWorld.
Acordul a fost semnat de vicepremierul și ministrul Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, ministrul de Finanțe Andrzej Domański, reprezentanți ai băncii de dezvoltare BGK și oficiali ai Comisiei Europene.
Polonia este primul dintre cele 19 state participante care finalizează semnarea acordului SAFE, fiind urmată, cel mai probabil, de Lituania.
Programul SAFE, în valoare totală de 150 de miliarde de euro, oferă împrumuturi cu dobânzi reduse pentru achiziții militare, cu accent pe echipamente produse în Europa. Inițiativa a fost lansată pe fondul intensificării preocupărilor de securitate în Europa, generate de războiul declanșat de Rusia în Ucraina.
Programul SAFE și disputa politică din PoloniaSemnarea acordului SAFE a fost întârziată de tensiunile politice interne din Polonia.
Președintele conservator Karol Nawrocki a blocat legislația necesară, susținând că Uniunea Europeană ar putea suspenda arbitrar finanțarea pe durata împrumutului, estimată la 45 de ani.
Pentru a evita blocajul instituțional, guvernul centrist condus de premierul Donald Tusk a adoptat o rezoluție prin care banca de stat BGK poate contracta împrumutul SAFE și transfera fondurile prin Fondul de Sprijin al Forțelor Armate. Acest mecanism permite continuarea principalelor programe militare fără aprobarea legii respinse de președinte.
Primele fonduri, estimate la aproximativ 6,5 miliarde de euro, ar putea ajunge în Polonia chiar din luna mai.
Programul SAFE va finanța sisteme anti-drone și producția de armamentFondurile obținute prin programul SAFE vor fi direcționate către mai multe proiecte strategice de apărare. Printre priorități se află programul East Shield pentru fortificarea frontierei estice, dezvoltarea sistemelor anti-drone, apărarea antiaeriană, artileria, vehiculele blindate și producția de muniție.
Mai multe companii poloneze din industria de apărare urmează să beneficieze de contracte finanțate prin SAFE.
Printre acestea se numără MESKO, producător de muniție și sisteme de rachete, inclusiv sistemul antiaerian Piorun, Dezamet, specializată în muniție pentru artilerie și mortiere, și Fabryka Broni „Łucznik” din Radom, producător de arme de calibru mic.
De asemenea, vor primi sprijin și companii precum Huta Stalowa Wola, care produce obuzierul Krab și vehiculul blindat Borsuk, Wojskowe Zakłady Elektroniczne, implicată în dezvoltarea sistemelor radar și de război electronic, dar și WZL No. 1 din Łódź, specializată în mentenanța aeronavelor și elicopterelor militare.
Prin această finanțare masivă, Polonia își consolidează poziția drept unul dintre principalii piloni ai securității regionale și ai strategiei europene de apărare.
Ministerul Mediului a anunțat vineri, printr-o postare pe Facebook, că norul de fum rezultat în urma incendiului izbucnit în zona Cernobîl nu va avea impact asupra teritoriului României, iar nivelul radioactivității mediului din țară se menține în limite normale.
Ministerul a declarat că situația este monitorizată permanent de instituțiile responsabile, împreună cu specialiștii în meteorologie și protecția mediului.
„Având în vedere informaţiile apărute în spaţiul public privind incendiul izbucnit în zona Cernobîl, Ucraina, şi monitorizarea evoluţiei norului de fum, instituţiile din subordinea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor urmăresc permanent situaţia, împreună cu autorităţile competente. Potrivit estimărilor realizate de Administraţia Naţională de Meteorologie RA, direcţia dominantă a vântului va favoriza deplasarea norului de fum către Belarus, ulterior către nordul şi nord-estul Ucrainei şi sud-vestul Rusiei, fără impact asupra teritoriului României”, se arată într-o postare a instituţiei.
Ministerul Mediului a precizat, de asemenea, că, până acum, nu au fost înregistrate depășiri ale limitelor de avertizare privind radioactivitatea mediului în România.
„În paralel, Agenţia Naţională pentru Mediu şi Arii Protejate – ANMAP, prin Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM), monitorizează permanent radioactivitatea factorilor de mediu la nivel naţional, prin staţii automate şi laboratoare specializate care funcţionează continuu. Până la acest moment, nu au fost înregistrate depăşiri ale limitelor de avertizare sau atenţionare privind radioactivitatea mediului în România”, a transmis ministerul Mediului.
Potrivit instituției, valorile măsurate în prezent se încadrează în limitele normale și urmează tendințele obișnuite pentru această perioadă a anului.
Din februarie 2024, depozitarul belgian Euroclear a plătit Ucrainei aproximativ 6,6 miliarde de euro din activele rusești blocate. Următoarea plată, estimată la 1,4 miliarde de euro, este scadentă în iulie.
Informațiile privind mărimea transferurilor Euroclear către Fondul European pentru Ucraina sunt prezentate în raportul depozitarului pentru primul trimestru al anului 2026. Acesta arată că veniturile din dobânzi provenite din activele rusești blocate au scăzut cu 23% față de aceeași perioadă din 2025.
Luând în considerare plățile acumulate ale cupoanelor, Euroclear are în bilanț 200 de miliarde de euro legate de active rusești.
„Invazia Ucrainei de către Rusia în februarie 2022 a dus la aplicarea la nivelul întregii piețe a unor sancțiuni internaționale. Euroclear consideră aplicarea sancțiunilor internaționale o obligație cheie. Prin urmare, există procese bine stabilite care au permis grupului să implementeze sancțiunile, menținând în același timp cursul normal al activității.
Ca urmare a sancțiunilor, plățile blocate ale cupoanelor și răscumpărările datorate entităților sancționate continuă să se acumuleze în bilanțul Euroclear Bank. La sfârșitul lunii martie 2026, bilanțul Euroclear Bank totaliza 237 de miliarde de euro, din care 200 de miliarde de euro se referă la active rusești sancționate.
În mai 2024, Comisia Europeană a adoptat un regulament privind o contribuție excepțională aplicabilă CSD-urilor care dețin active ale Băncii Centrale a Rusiei cu o valoare totală de peste 1 milion EUR. Profiturile generate de reinvestirea acestor sume sancționate, începând cu 15 februarie 2024, trebuie să fie contribuite la Fondul European pentru Ucraina. Până în prezent, Euroclear a plătit aproximativ 6,6 miliarde EUR prin intermediul contribuției excepționale la Fondul European pentru Ucraina. Următoarea plată, estimată la 1,4 miliarde EUR, urmează să aibă loc în iulie 2026.
Euroclear continuă să acționeze prudent și să își consolideze capitalul prin păstrarea restului profiturilor legate de sancțiunile impuse de Rusia ca tampon împotriva riscurilor actuale și viitoare. Euroclear se concentrează pe minimizarea potențialelor riscuri juridice, financiare și operaționale care pot apărea pentru ea și pentru clienții săi, respectând în același timp obligațiile sale.
Ca o consecință directă a sancțiunilor și contramăsurilor, Euroclear se confruntă cu multiple proceduri în instanțele rusești. Întrucât Rusia consideră că sancțiunile internaționale sunt împotriva ordinii publice, reclamanții ruși au inițiat proceduri judiciare care vizează în principal accesul la active blocate în registrele Euroclear Bank, solicitând o sumă echivalentă în ruble rusești și executându-și creanța în Rusia. În ciuda tuturor acțiunilor legale întreprinse de Euroclear și a resurselor considerabile mobilizate pentru a se apăra pe sine și interesele clienților săi, probabilitatea unor decizii nefavorabile în instanțele rusești este mare, deoarece Rusia nu recunoaște sancțiunile internaționale.
Banca Centrală a Rusiei a inițiat proceduri legale împotriva Euroclear în instanțele ruse, audierile având loc cu ușile închise. Euroclear își apără interesele, în conformitate cu angajamentul său de a proteja stabilitatea pieței, statul de drept și de a apăra interesele clienților săi.
Euroclear continuă, de asemenea, să anticipeze scenarii de risc viitoare pentru sine și pentru clienții săi. Compania monitorizează îndeaproape evoluțiile legate de războiul din Ucraina, negocierile de pace și alte provocări juridice legate de aceste evenimente”, se arată în raportul Euroclear.
În urma izbucnirii conflictului din Ucraina, țările UE și G7 au înghețat active rusești în valoare de aproximativ 300 de miliarde de euro. Aproximativ 180 de miliarde de euro din acestea sunt deținute de Euroclear. În decembrie 2025, Banca Rusiei a intentat un proces împotriva Euroclear pentru 18,17 trilioane de ruble.
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a lansat vineri seara, într-o postare pe Facebook, critici la adresa situației economice a României, în care a susținut că datele oficiale ar putea confirma intrarea într-o criză economică.
El a avertizat că următoarele zile sunt decisive pentru evoluția economiei, în contextul în care Institutul Național de Statistică urmează să publice noi date privind PIB-ul.
„Trimestrul I din 2026 ar putea deveni al treilea trimestru consecutiv de #scădere economică. Câteva zile ne mai despart de anunțul crucial pe care Statistica urmează să îl facă despre evoluția Produsului Intern Brut. În cazul unei noi scăderi a PIB, nu o să mai vorbim de «recesiune tehnică», ci de CRIZĂ ECONOMICĂ!”, a transmis Sorin Grindeanu.
Liderul PSD a susținut că evoluția economică negativă s-ar fi produs în perioada mandatului premierului Ilie Bolojan, iar totodată, acesta a criticat direcția de guvernare.
„Trei trimestre care s-au consumat sub mandatul lui Ilie Bolojan. Acesta este adevărul crud și dur despre «prim-ministrul reformelor», despre «austeritatea care vindecă», despre povestea vândută României timp de aproape un an”, a scris acesta.
Grindeanu a prezentat și o serie de date economice pe care le consideră îngrijorătoare, făcând referire la scăderea PIB-ului, la închiderea firmelor și, în același timp, la creșterea șomajului.
El a susținut că economia României a intrat într-o perioadă dificilă, cu destul de multe efecte asupra mediului de afaceri și a locurilor de muncă.
„Recesiune puternică. PIB-ul a scăzut cu 1,9% în Q4 2025 – cea mai mare scădere trimestrială de la 2012 încoace. Q1 2026 confirmă acum a treia scădere consecutivă. Marile bănci și-au tăiat brutal prognozele, de la 2% la valori care încep cu ZERO. Absolut toate revizuirile sunt în jos. Mii de firme închise. 83.000 de firme radiate în 2025. 47.000 dizolvate doar în primele 10 luni – cu 32% mai multe decât în 2024. Niciun județ din România nu a făcut excepție. În București singur – 9.500 dizolvări (+35%). În primele 3 luni din 2026, alte 1.900 de firme au intrat în insolvență (+14%) și 5.500 și-au suspendat activitatea. Peste 70 de mii de locuri de muncă dispărute. Și tot atâtea familii care au pe cineva rămas fără loc de muncă între iunie 2025 și martie 2026! Șomajul a urcat la 6,3%. Peste 500.000 de români nu au loc de muncă astăzi. Tinerii? Aproape 30% șomaj.”, a transmis liderul PSD.
„Aceasta este adevărata «moștenire Bolojan»”, a mai scris Grindeanu.
El a scris că problemele economice care se resimt în prezent sunt confirmate de instituțiile naționale și internaționale de statistică.
„Nu o spun politicienii. Nu o spune PSD. O spun INS, ONRC, BNR, FMI și toate băncile mari care își revizuiesc prognozele în jos, lună de lună. Au promis reformă. Au livrat recesiune! Au promis disciplină. Au livrat falimente! Au promis stabilitate. Au livrat o jumătate de milion de șomeri! Acesta este adevărul. Restul este propagandă.”, a scris Sorin Grindeanu.
Potrivit unor surse apropiate anchetei, bărbatul a fost găsit pe un câmp. El a fost căutat de numeroase echipe de polițiști dotate cu mașini, drone și câini de urmă. Bărbatul va fi dus la audieri.
O fată de 18 ani a fost găsită moartă vineri pe un câmp în localitatea Parhida, comuna Tămășeu din Bihor. Cadavrul prezenta leziuni în zona gâtului. Ancheta a început imediat după ce un localnic a descoperit trupul și a alertat autoritățile.
Fata era elevă la un liceu agricol și făcea practică la o fermă de capre din zonă. Localnicii susțin că ultima oară ar fi fost văzută în compania unui cioban angajat la fermă, un recidivist care ar fi ispășit recent o condamnare de 20 de ani pentru tâlhărie și crimă.
Blocajul a apărut după ce unul dintre partenerii-cheie de negocieri, liderul Partidului Moderat, Lars Lokke Rasmussen, a decis să se retragă din discuțiile pentru formarea noului executiv. Acesta a propus ca responsabilitatea negocierilor să fie preluată de Troels Lund Poulsen, care ar putea încerca să construiască un guvern de centru-dreapta, conform Reuters.
Negocierile dintre partidele de centru-stânga au stagnat în ultimele săptămâni, afectând procesul decizional al guvernului într-un moment sensibil pentru politica externă a Danemarcei. Potrivit informațiilor oficiale, una dintre principalele provocări o reprezintă tensiunile cu administrația președintelui american Donald Trump privind statutul și interesele strategice legate de Groenlanda.
În acest context, regele Frederik X trebuie acum să desemneze un nou lider politic care să exploreze posibilitățile de formare a unei majorități parlamentare. Palatul Regal a anunțat că monarhul urma să se întâlnească vineri după-amiază cu Mette Frederiksen pentru consultări oficiale.
Potrivit procedurilor constituționale daneze, regele poate desemna un alt lider politic pentru negocieri sau îi poate oferi actualului premier o nouă șansă de a forma un cabinet.
Criză politică în Danemarca după cel mai slab rezultat electoral al social-democraților din ultimul secolPartidul Social Democrat, aflat la guvernare din 2019, a obținut doar 38 de mandate în Parlamentul de 179 de locuri în urma alegerilor din martie, în scădere semnificativă față de cele 50 de mandate câștigate în 2022.
Acesta reprezintă cel mai slab rezultat electoral al social-democraților danezi din anul 1903, fapt care a complicat considerabil negocierile pentru formarea unei majorități stabile.
Ministrul Economiei, Irineu Darău, a anunțat că Guvernul a modificat cadrul legislativ pentru a permite statului să intervină mai rapid în protejarea capacităților strategice din industria de apărare, în situațiile în care acestea riscă să fie închise, vândute sau pierdute.
Într-o postare pe Facebook, ministrul a scris că România nu mai poate pierde active importante prin lipsă de reacție administrativă și că noul cadru care ca scop salvarea și valorificarea lor economică.
„Nu mai putem rata oportunităţi mari de investiţii. România nu mai acceptă să piardă, prin tăcere şi inerţie, capacităţi strategice esenţiale. De acum le protejează, le reconstruieşte şi le transformă în forţă reală de securitate şi dezvoltare economică. La iniţiativa Ministerului Economiei, Guvernul a îmbunătăţit regulile şi cadrul legislativ astfel încât statul să îşi poată proteja mai rapid şi mai eficient interesele de securitate şi capacităţile strategice din industria de apărare – fix atunci când acestea sunt în pericol să fie închise, vândute sau pierdute”, a transmis Irineu Darău.
Ministrul a criticat modul în care industria de apărare a fost gestionată în trecut și a scris că noul mecanism schimbă abordarea statului și permite intervenții pentru salvarea activelor strategice.
El a explicat că nu este vorba doar despre infrastructură sau terenuri, ci despre unități industriale funcționale, care pot produce efectiv.
„Nu mai vorbim doar despre clădiri sau terenuri, ci despre „active funcţionale”, adică fabrici întregi care încă pot produce. Acestea sunt păstrate ca ansamblu, fără a fi fragmentate şi pierdute prin faliment sau vânzare pe bucăţi”, a precizat ministrul Economiei.
Irineu Darău a declarat că statul poate interveni atunci când o fabrică din domeniul apărării este în pericol de închidere, faliment sau vânzare pe bucăți, pentru a o menține în funcțiune.
„În astfel de situaţii, preluarea include întregul ansamblu de producţie – nu doar clădiri sau terenuri, ci şi utilaje, linii de producţie şi echipamente, adică tot ce asigură capacitatea reală de producţie; Aceste capacităţi sunt tratate ca un tot unitar, pentru a evita fragmentarea lor şi pierderea definitivă a unor resurse industriale esenţiale pentru securitatea naţională”, a subliniat acesta.
El a mai precizat că orice decizie de acest tip va fi bazată pe analize economice și de securitate și va necesita aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
„Orice decizie de acest tip este fundamentată pe analize economice, juridice şi de impact asupra securităţii naţionale şi este validată la nivelul CSAT, ca garanţie că statul îşi protejează în mod responsabil interesele strategice”, a explicat Irineu Darău.
După preluarea acestor active, ele nu vor fi lăsate nefolosite, ci vor putea fi repuse în funcțiune fie de stat, fie în parteneriat cu mediul privat, pentru a reintra în circuitul economic.
„După preluare, aceste capacităţi nu rămân inactive, ci pot fi repuse în funcţiune fie de stat, fie împreună cu parteneri privaţi, astfel încât să revină rapid în circuitul economic şi de producţie pentru apărare”, a mai transmis ministrul.
„Ne dorim să protejăm capacităţile reale de producţie, să le menţinem întregi şi să le readucem rapid în economie – acolo unde generează securitate, locuri de muncă şi tehnologie. Patriotismul nu înseamnă lozinci despre „nu ne vindem ţara”, ci capacitatea de a-ţi păstra şi moderniza industria şi producţia românească, de a-ţi proteja capacităţile strategice şi de a contribui zi de zi la o economie care funcţionează”, a declarat acesta.
Analiza a fost realizată în perioada ianuarie-martie 2026, la cererea organizației Rounit, și s-a bazat pe experiențele antreprenorilor români din diasporă.
„Recentul nostru studiu subliniază necesitatea redefinirii rolului diasporei, dar Și adaptarea politicilor publice pentru valorificarea acestui potențial”, a explicat Eugen Terteleac, președintele Rounit.
Una dintre concluziile antreprenorilor reprezintă un semnal de alarmă. „Fără relaţii, nu mai poţi fi reintegrat acasă”, susțin românii stabiliți în străinătate. De asemenea, studiul a evidențiat faptul că diaspora nu mai poate fi privită exclusiv ca o sursă de forţă de muncă, sau ca bancomatul familiilor rămase în ţară.
„În prezent, diaspora, nu mai este doar o resursă economică pasivă, ci un vector activ de dezvoltare, iar potenţialul diasporei nu ar trebui să mai fie limitat doar la întoarcerea fizică, în ţară. Iar când afirm toate acestea, iau în calcul şi realitatea ultimilor ani, în care aceştia nu contribuie doar pe partea financiară. Ci, prin transfer de expertiză, practici de business, dar şi mentalitatea antreprenorială”, a declarat Eugen Terteleac, președintele Rounit.
Cercetarea a fost realizată prin interviuri cu antreprenori români stabiliți în Statele Unite ale Americii, Canada, Belgia, Italia și Anglia, dar și din România. Participanții sunt persoane cu cel puțin 10 ani de experiență antreprenorială în domenii variate precum IT, HoReCa, imobiliare, servicii de înfrumusețare, auto, construcții și servicii conexe, servicii medicale, comerț și retail.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că Ucraina va răspunde „cu aceeași monedă” la acțiunile Rusiei, în contextul noilor atacuri de pe front și al discuțiilor privind o posibilă încetare a focului.
Declarațiile au fost făcute într-un mesaj video transmis de pe frontul din Oleksandrivka, potrivit agenției Ukrinform.
Președintele ucrainean a afirmat că Rusia continuă atacurile asupra pozițiilor ucrainene, în ciuda discuțiilor despre un posibil armistițiu.
„În acest moment, din Rusia vin multe amenințări noi. Deși am adoptat o poziție pe deplin logică și clară față de ruși – le vom răspunde strict la acțiunile lor. Astăzi, ei au început ziua cu bombardamente pe linia frontului și au avut loc acțiuni de asalt. Se folosesc drone. Ieri, au efectuat și mai multe atacuri aeriene. Răspunsurile noastre au fost pe măsură”, a spus Volodimir Zelenski.
Liderul ucrainean a transmis că evoluția situației depinde de deciziile venite din partea Moscovei.
„Ce va aduce ziua de mâine depinde de ce auzim astăzi”, a subliniat președintele ucrainean.
Potrivit informațiilor apărute anterior, pe 29 aprilie, președintele rus Vladimir Putin i-a transmis lui Donald Trump, într-o convorbire telefonică, că Rusia este pregătită să declare un armistițiu pentru data de 9 mai.
Ulterior, Zelenski a declarat că Ucraina nu a primit niciun semnal oficial din partea Moscovei privind oprirea luptelor, chiar dacă au existat declarații publice pe rețelele sociale.
Cu toate acestea, Kievul a anunțat un regim de armistițiu începând cu 6 mai și a cerut Rusiei să treacă „de la retorică la măsuri concrete”.
Pe 6 mai, Zelenski a afirmat că până la ora 10:00 forțele rusești încălcaseră armistițiul de 1.820 de ori, prin bombardamente, tentative de asalt, atacuri aeriene și atacuri cu drone.
Liderul ucrainean a concluzionat atunci că Rusia a încălcat efectiv armistițiul.
De asemenea, pe 7 mai, Ministerul rus al Apărării a anunțat un nou armistițiu, care ar urma să fie valabil de la miezul nopții dintre 8 și 10 mai.
O instanță locală din orașul rus situat în Munții Ural, la granița dintre Europa și Asia, a condamnat-o joi pe Alexandra Kuzyk, în vârstă de 36 de ani, pentru „producerea ilegală de pornografie”, într-un dosar deschis în mai 2025. Potrivit Current Time, procurorii ceruseră inițial patru ani de închisoare cu executare.
Textul, catalogat drept pornograficAncheta a început după ce o femeie a reclamat autorităților că a văzut cartea la fiica sa minoră. Potrivit presei locale, volumul conține așa-numite „relații netradiționale”, termen folosit frecvent în Rusia pentru a descrie personaje sau relații LGBT.
Cartea nu conținea imagini, ci doar text, însă autoritățile au stabilit printr-o expertiză psihologico-lingvistică faptul că „materialul are caracter pornografic”.
Cum funcționează sistemul rus de muncă forțatăAlexandra Kuzyk, fotograf și stilistă, și-a recunoscut vina în instanță și a declarat că scrierea de fanfiction reprezintă un hobby mai vechi.
Potrivit legislației ruse, persoanele condamnate la muncă forțată sunt obligate să locuiască în centre corecționale speciale, fiind folosite la curățenie și lucrări de întreținere urbană. În plus, în sistemul rus de „muncă forțată”, o parte din salariu este reținută de stat ca parte a pedepsei, iar statul poate păstra până la 20% din veniturile condamnaților.
În ultimii ani, autoritățile ruse au intensificat măsurile împotriva conținutului LGBT, inclusiv în literatură și mediul online. În urmă cu trei ani, Curtea Supremă a Rusiei a declarat „mișcarea internațională LGBT” drept organizație extremistă.
Secția de Obstetrică-Ginecologie II a Spitalului Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara a făcut prima intervenție chirurgicală asistată robotic, pentru a extrage o tumoră voluminoasă.
Pentru această operație, a fost folosit sistemul Da Vinci, unul dintre cele mai avansate sisteme de chirurgie robotică din lume.
Pacienta a fost externată la mai puțin de 2 zile după operațiePacienta, o femeie în vârstă de 50 de ani, avea o tumoră pelvi-abdominală voluminoasă, a beneficiat de intervenția modernă și s-a recuperat remarcabil de rapid, fiind externată la doar 36 de ore după operație, s-a anunțat în comunicatul de presă.
Echipa, coordonată de Prof. Dr. Popa Zoran, Șef al Secției OG II, a fost formată din medicii Dr. Huidu Bianca, Dr. Tomesc Daniela, Dr. Tinei Octavia, asistentele Chihaia Mihaela (asistentă medicală șefă bloc operator obstetrica ginecologie), Niculescu Anca, Roca Rebeca, anestezistul Dr. Drăgulescu Dorian, iar suportul tehnic al sistemului Da Vinci a fost asigurat de Lascu Adrian.
Procedura, decontată de CNAS„Chirurgia robotică asistată Da Vinci reprezintă vârful tehnologic al medicinei contemporane, oferind precizie superioară, traumă tisulară minimă, durere postoperatorie redusă și recuperare accelerată față de intervențiile clasice sau laparoscopice convenționale”, se mai arată în comunicat.
Asistența ginecologică de înaltă performanță este, de asemenea, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate, asigurând accesul egal la medicină de top pentru toate pacientele.
„Federația Română de Gimnastică a luat act de comunicarea oficială publicată de International Testing Agency privind inițierea unei proceduri referitoare la o posibilă încălcare a prevederilor art. 2.4 din Codul Mondial Anti-Doping în cazul sportivei Ana Maria Bărbosu, în legătură cu trei situații de tip whereabouts failures. Federația consideră important să clarifice faptul că această procedură nu vizează depistarea unei substanțe interzise, ci obligații administrative ale sportivei privind localizarea și disponibilitatea pentru controale antidoping în afara competiției”, se arată în comunicatul forului național.
Referitor la situația procedurală, FRG arată că „această măsură procedurală nu reprezintă o decizie finală asupra fondului cauzei, iar sportiva beneficiază de toate drepturile prevăzute de regulamentele internaționale, inclusiv dreptul deplin la apărare și contestare”.
„Federația respectă pe deplin activitatea organismelor competente și integritatea procesului aflat în desfășurare. În același timp, consideră esențial ca orice sportiv să beneficieze de echilibru, susținere instituțională și respectarea drepturilor procedurale, fără concluzii sau etichetări premature”, se mai arată în comunicat.
În același timp, FRG arată că „pe durata acestei proceduri, sportivei îi este oferit suport administrativ, coordonare procedurală și sprijin instituțional adecvat, în limitele competențelor federale și cu respectarea strictă a regulamentelor internaționale aplicabile”.
Federația subliniază și contextul general al sportului de performanță„Totodată, acest context evidențiază complexitatea tot mai mare a obligațiilor administrative asociate sportului de înaltă performanță internațional. Sportivii gestionează permanent competiții, deplasări, cantonamente și programe internaționale desfășurate într-un cadru administrativ antidoping extrem de riguros. Aceste situații reprezintă o realitate relativ nouă și necesită adaptarea permanentă a mecanismelor de comunicare, prevenție și suport administrativ”, mai precizează reprezentanții federației.
„Protejarea sportului curat presupune nu doar respectarea strictă a regulamentelor internaționale, ci și dezvoltarea unei culturi solide de educație, prevenție și responsabilitate în sportul de performanță. Performanța sportivă trebuie susținută prin responsabilitate, prevenție și mecanisme reale de suport pentru sportivi, atât în pregătirea sportivă, cât și în gestionarea obligațiilor administrative asociate sportului internațional modern”, se arată în încheiere.
Agenția Internațională de Testare a acuzat-o pe gimnasta română, aflată în prezent în SUA, la facultate, de trei încălcări ale regulilor privind raportarea locației pentru controale antidoping într-un interval de 12 luni. Cazul ar putea duce la o suspendare de până la doi ani a sportivei.
Descoperirea a avut loc joi seară, iar cazul a mobilizat rapid forțele de securitate și experții în explozibili din Grecia, scrie Reuters.
Potrivit unor surse din poliție și garda de coastă, drona identificată este de tip MAGURA V3, un vehicul naval fără echipaj utilizat în conflictul din Ucraina. Anchetatorii încearcă acum să stabilească modul în care dispozitivul a ajuns în apele teritoriale grecești și dacă acesta reprezenta o amenințare directă pentru navigația din regiune.
Primele informații arată că drona era echipată cu trei detonatori, iar unele surse susțin că aceasta ar fi transportat și explozibili. Totuși, armata elenă nu a confirmat oficial prezența materialelor explozive la bordul vehiculului maritim.
Experții pirotehniști au început operațiunile de dezmembrare a dronei și au îndepărtat bateriile dispozitivului pentru a elimina orice risc. În paralel, scafandri ai forțelor speciale au fost trimiși în zona peșterii pentru verificări suplimentare.
Oficialii militari au declarat că investigația va analiza caracteristicile tehnice ale dronei și scopul pentru care aceasta ar fi fost utilizată. De asemenea, autoritățile încearcă să afle dacă dispozitivul făcea parte dintr-un transport mai amplu de drone maritime sau dacă a ajuns accidental în zonă după pierderea semnalului de control.
Posibile legături cu transporturile de petrol rusescSurse din cadrul gărzii de coastă elene susțin că anchetatorii verifică inclusiv ipoteza conform căreia drona ar fi putut avea ca țintă nave care transportă petrol rusesc în estul Mării Mediterane.
În ultimii ani, dronele maritime au devenit o armă tot mai folosită în războiul dintre Rusia și Ucraina, fiind utilizate pentru atacuri asupra infrastructurii navale și a navelor militare. Modelul MAGURA V3 este cunoscut pentru capacitatea sa de a transporta încărcături explozive și de a opera pe distanțe lungi fără echipaj uman.