Consilierii generali ai Bucureștiului au respins, joi, 29 ianuarie 2026, propunerea primarului general Ciprian Ciucu de a majora tarifele pentru călătoriile cu Societatea de Transport București (STB). Inițiativa vizând majorarea prețului unei călătorii de la 3 lei la 5 lei a fost supusă votului în Consiliul General al Municipiului București (CGMB) și nu a fost adoptată.
Propunerea a întrunit 23 de voturi „pentru”, 22 de abțineri și 5 voturi „împotrivă” și, conform regulilor de vot, insuficient pentru a schimba tariful.
Proiectul de hotărâre includea tarife detaliate pentru diferite tipuri de bilete și abonamente, dar a fost respins înainte de adoptare, ceea ce înseamnă că prețul unei călătorii STB rămâne de 3 lei. Consilierii generali ai PSD și PUSL au format un grup comun în cadrul Consiliului General al Municipiului București, o formulă de colaborare menită să asigure susținerea unitară a proiectelor și inițiativelor care răspund intereselor reale ale bucureștenilor.
Obiectivul acestui parteneriat este de a oferi stabilitate administrativă și soluții concrete la cele mai importante probleme ale Capitalei. Grupul comun PSD – PUSL va menține un dialog constant cu bucureștenii, cu reprezentanți ai categoriilor sociale și profesionale, pentru ca deciziile adoptate la nivelul Consiliului General să reflecte nevoile reale ale orașului și să răspundă așteptărilor legitime ale comunității, se arată în comunicat.
Blocarea scumpirii vine în contextul unei dinamici politice mai largi la nivelul CGMB, unde consilierii de la mai multe partide, inclusiv cei din PSD și PUSL, au format un grup comun pentru a coopera în voturile din consiliu, potrivit unui comunicat de presă recent al acestor formațiuni.
Grupul afirmă că își propune să susțină inițiativele care răspund „intereselor reale ale bucureștenilor” și să asigure stabilitate administrativă, iar colaborarea pare să fi influențat și decizia privind proiectul de scumpire a biletelor.
Respingerii propunerii de scumpire i s-a adăugat și faptul că consilierii generali au refuzat și un alt proiect al primarului Ciucu, care viza achiziția de audit extern pentru STB și Termoenergetica. Această respingere marchează o primă rundă de dezacord între primar și majoritatea din consiliu în privința modului de administrare a companiilor municipale.
Pe scurt, planurile lui Ciprian Ciucu de a crește tarifele STB au fost stopate de votul Consiliului General, în care unii consilieri ai PSD și PUSL s-au abținut sau nu au susținut proiectul, rezultând într-un blocaj al inițiativei.
Ajuns la o nouă întâlnire cu publicul său, TârgO5 confirmă caracterul recurent al formatului, devenind un reper pentru cei care caută pe lângă haine preloved, un context în care stilul, dialogul și alegerile asumate se întâlnesc natural. De la o ediție la alta, târgul adună aceiași oameni, dar și vizitatori noi, atrași de atmosfera relaxată și de ideea că moda poate fi trăită altfel: mai atent, mai personal, mai responsabil.
Haine cu istorie, întâlniri care se repetă firesc
Sub mesajul „Vindem comorile din dulap”, TârgO5 propune din nou un weekend boem, cu vedere spre Cișmigiu, în care hainele devin pretext pentru conversații, reconectare și timp de calitate. Recurența evenimentului a transformat târgul într-un spațiu de întâlnire constant pentru pasionații de modă sustenabilă, colecționari de piese vintage, designeri locali și oameni care apreciază valoarea lucrurilor bine făcute și bine păstrate.
Vizitatorii vor descoperi aproximativ 30 de standuri cu articole preloved și vintage atent selectate, de la rochii și sacouri, la piese casual, accesorii și creații de designer, fiecare cu o poveste care merge mai departe.
Citeşte comunicatul integral AICI
Un record de aplicări a fost înregistrat pe eJobs, site-ul unde mulți români își depun candidaturi ca să-și găsească joburi.
Asta e cu atât mai spectaculos, cu cât ianuarie a avut multe zile libere.
Au fost înregistrate aproximativ un milion de aplicări, cu aproape 15% mai mult față de ianuarie 2025, potrivit unui comunicat eJobs.
„Raportat la numărul de zile lucrătoare, vorbim despre o medie de 61 de aplicări pe zi, comparativ cu 55 de aplicări pe zi în ianuarie anul trecut”, explică Roxana Drăghici, Head of Sales la eJobs.
Ce joburi sunt disponibile pentru 45+Cei mai activi candidați provin din segmentul entry-level, categorie care include atât tineri aflați la primul loc de muncă, cât și persoane fără o specializare clară, compatibile cu joburi ce necesită maximum doi ani de experiență.
Aceștia aplică preponderent pentru poziții de lucrători comerciali, operatori call-center, operatori de producție, personal în turism și HoReCa, șoferi sau curieri.
„Pentru aceste roluri sunt eligibili atât candidați foarte tineri, fără experiență, cât și persoane de peste 45 sau chiar 50 de ani, care, deși au mulți ani de muncă în spate, nu au o specializare concretă”, adaugă Roxana Drăghici.
25 – 35 de ani au fost cei mai pro-activi în căutarea joburilorLa polul opus se află specialiștii cu peste cinci ani de experiență și managerii, care au generat 260.000 de aplicări din totalul de un milion înregistrat în ianuarie.
Din perspectiva vârstei, cei mai activi candidați au fost cei cuprinsi între 25 și 35 de ani, cu aproape 380.000 de aplicări.
Segmentul 18–24 de ani a înregistrat cu aproximativ 100.000 de aplicări mai puțin, în timp ce candidații de peste 45 de ani au avut circa 110.000 de aplicări.
Cei sub 18 ani au generat puțin sub 8.000 de aplicăriInteresul candidaților a urmat îndeaproape domeniile cu cele mai multe poziții disponibile.
Retailul conduce clasamentul, atât ca volum de angajări, cât și ca număr de aplicări, cu 330.000 înregistrate în luna ianuarie.
Urmează serviciile, call-center/BPO, sectorul financiar-bancar, IT și telecomunicațiile, precum și industria alimentară.
IT-ul nu mai e ce a fostSe menține fascinația pentru IT, dar, totuși, se simte o scădere a entuziasmului. IT-ul nu mai angajează ca altădată.
„Fascinația pentru IT și telecom continuă inclusiv în rândul candidaților entry-level, deși majoritatea se orientează mai degrabă către companiile de telecomunicații. Totuși, vorbim despre domenii care nu mai au aceeași forță de angajare ca în anii anteriori”, se arată în comunicat.
Domeniile cu cele mai multe pozițiiCele mai puține aplicări au fost înregistrate în domenii precum imobiliarele, educația și trainingul, respectiv sport, beauty și spa.
În ceea ce privește angajatorii, aceștia au publicat peste 21.000 de joburi de la începutul lunii, cele mai multe în București, Brașov, Iași, Cluj-Napoca, Oradea și Timișoara.
Domeniile care au scos cele mai multe poziții în piață sunt call-center/BPO, retail, servicii, industria alimentară, financiar-bancar, turism și transport/logistică.
În prezent, pe eJobs.ro sunt disponibile aproape 23.000 de locuri de muncă, la care se adaugă alte 3.500 de joburi listate pe iajob.ro, platforma dedicată angajărilor rapide, fără procesul clasic de recrutare.
Cei doi supraviețuitori ai accidentului din Lugojel, județul Timiș , doi tineri cu vârste de 20 și 28 de ani, au fost transportați, cu două ambulanțe, la Spitalul Papageorgiu. Aceștia au fost duși pe șoseaua de centură, iar ambulanțele au fost însoțite de Poliția Elenă, potrivit ERT News.
Inițial, răniții vor fi transportați la Secția de Urgențe, unde vor fi examinați și vor rămâne în unitatea de spitalizare de scurtă durată până la internarea în clinici.
Reamintim că al treilea pacient rămâne în la Spitalul de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara, acolo unde a fost operat de urgență în cursul zilei de miercuri. Potrivit reprezentanților spitalului, cel de-al treilea pacient este sedat, intubat și ventilat mecanic.
În ceea ce privește trupurile celor decedați, ele vor fi repatriate în cursul zilei de joi.
„Astăzi s-a dezbătut propunerea Parchetului de luare a măsurii arestului preventiv pentru 30 de zile. Judecătorul a admis propunerea pentru 30 de zile. S-a formulat contestație și urmează ca dosarul să fie înaintat la Înalta Curte de Casație și Justiție”, a anunțat avocatul Cristian Ene.
Știrea inițială:În ordonanța procurorilor se arată următoarele:
În perioada octombrie – decembrie 2025, la intervale diferite de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, avocata i-ar fi pretins unei persoane (martor în cauză), direct sau prin intermediul altei persoane, pentru sine, dar și pentru altul, diferite sume de bani, din care ar fi primit sumele de 4.000 de euro și 5.000 de lei în cursul lunii octombrie 2025, informează DNA.
În acest context, avocata ar fi lăsat să se creadă că, prin intermediul unor oameni politici, ar avea influență asupra unor magistrați. A promis că va determina efectuarea de către aceștia a unor acte contrare atribuțiilor de serviciu. E vorba despre soluționarea favorabilă a două dosare penale, dintre care unul se afla în instrumentare la D.N.A., iar celălalt pe rolul Tribunalului București, cauze în care martorul avea calitatea de inculpat.
A pretins o sumă de bani cuprinsă între 100.000 de euro și 1.000.000 de euroTotodată, în același context, la data de 21 noiembrie 2025, avocata i-ar fi pretins martorului în cauză, prin intermediul celeilalte persoane, o sumă de bani cuprinsă între 100.000 de euro și 1.000.000 de euro, destinată campaniei electorale a unuia dintre candidații la Primăria Capitalei, lăsând să se creadă că, prin intermediul acestuia, ar avea influență asupra unor magistrați și promițând soluționarea favorabilă a celor două dosare penale în care martorul avea calitatea de inculpat.
La data de 05 noiembrie 2025, inculpata G.A.M. i-ar fi pretins martorului în cauză, prin intermediul altei persoane (autorizată în cauză ca investigator sub acoperire), o sumă de bani nedeterminată, din care ar fi primit, la data de 06 noiembrie 2025, suma de 5.000 de lei, remisă prin același intermediar.
În acest context, inculpata ar fi lăsat să se creadă că, prin intermediul unei alte persoane, ar avea influență asupra ministrului transporturilor și infrastructurii, promițând că îl va determina pe acesta să înlesnească finalizarea proiectelor derulate de martor în cadrul C.N. Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanta și să faciliteze angajarea unei persoane apropiate acestuia într-o funcție importantă la nivelul aceleiași companii naționale.
În luna ianuarie 2026, inculpatul I.G., beneficiind de sprijinul avocatei, i-ar fi pretins martorului în cauză, prin intermediul unei alte persoane (autorizată în cauză ca investigator sub acoperire), suma de 120.000 de euro, în trei tranșe, din suma totală de 500.000 de euro.
Soluționarea favorabilă a două dosare penaleÎn acest context, inculpatul ar fi lăsat să se creadă că ar avea influență asupra unor judecători din cadrul Tribunalului București, precum și asupra procurorului-șef al D.N.A., promițând determinarea acestora să efectueze acte contrare atribuțiilor de serviciu, respectiv soluționarea favorabilă a două dosare penale, dintre care unul se afla în instrumentare la D.N.A., iar celălalt pe rolul Tribunalului București, cauze în care martorul avea calitatea de inculpat.
În temeiul pretinderii, la data de 28 ianuarie 2026, inculpații I.G. și G.A.M. au primit de la investigatorul sub acoperire suma de 60.000 de euro, reprezentând primele două tranșe din folosul cerut, împrejurare în care procurorii anticorupție au procedat la constatarea infracțiunii flagrante.
„Cred că războiul trebuie dus până la sfârșit. Sunt împotriva negocierilor”, a spus joi liderul cecen, citat de Reuters.
Declarația a fost făcută la Kremlin, în contextul unei întâlniri între președintele Vladimir Putin și omologul său din Emiratele Arabe Unite.
Kadîrov este una din principalele voci care susțin invazia Ucrainei, iar declarațiile sale reflectă poziția unei părți a taberei radicale de la Moscova, care consideră că Rusia se află într-o poziție favorabilă în război și că nu ar trebui să facă concesii diplomatice.
Comentariile vin pe fondul încercărilor internaționale susținute de președintele Trump pentru încheierea războiului.
Negocierile dintre Ucraina și Rusia se confruntă cu trei dezacorduri fundamentale. Din punct de vedere teritorial, Rusia susține ca Ucraina ar trebui să cedeze întregul Donbas, inclusiv zonele pe care Rusia nu a reușit să le cucerească,
O altă diferență este legată de cine ar trebui să administreze centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare centrală nucleară din Europa.
De asemenea, există și problema garanțiilor de securitate. Moscova a insistat că nu va accepta prezența trupelor din state NATO în Ucraina post-război. În schimb, a cerut propriile „garanții de securitate”.
În urma declarațiilor ministrului iranian de externe, Abbas Araghchi, conform cărora forțele armate sunt „gata să folosească forța”, șeful armatei, Amir Hatami, a anunțat desfășurarea a 1.000 de drone pentru a combate atacurile, potrivit Le Figaro.
Fața de „amenințările cu care ne confruntăm” , „prioritatea armatei este să își consolideze resursele strategice pentru a putea oferi un răspuns rapid și copleșitor la orice invazie sau atac”, a declarat generalul, citat de televiziunea de stat. Iranul a amenințat în special că va bloca Strâmtoarea Hormuz, o cale navigabilă esențială pentru transportul global de petrol și gaze naturale lichefiate.
Ziarul pro-guvernamental Kayhan a afirmat într-un editorial de joi că „închiderea strâmtorii este în dreptul Republicii Islamice Iran”. „Dacă inamicul mângâie o sabie, nu îl vom întâmpina cu un zâmbet diplomatic”, a adăugat ziarul.
Ripostă după amenințările lui Trump la adresa IranuluiAceste noi declarații vin la o zi după amenințările președintelui american Donald Trump , care a avertizat Teheranul că „timpul se scurge” înaintea unui posibil atac american, „mai grav” decât cel efectuat în iunie anul trecut împotriva siturilor nucleare iraniene. În același timp, Washingtonul a desfășurat forțe navale în Golf, inclusiv portavionul Abraham Lincoln.
La rândul său, Uniunea Europeană își intensifică și ea presiunea. Cele 27 de state membre urmează să decidă joi dacă vor adăuga Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), aripa armată a Republicii Islamice, pe lista organizațiilor teroriste , ca răspuns la cea mai violentă represiune din istoria recentă a țării. „Dacă acționezi ca terorist, trebuie să fii tratat ca atare”, a declarat șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, cu puțin timp înainte de începerea unei reuniuni a celor 27 de miniștri de externe la Bruxelles. Mai multe țări, inclusiv Franța, Spania, Belgia și Italia, și-au exprimat sprijinul pentru această decizie.
Căile diplomatice, însă, nu par încă să fi fost epuizate. După discuțiile cu statele din Golf care se opun intervenției americane, ministrul iranian de externe va călători vineri în Turcia , o țară dispusă să joace un rol de mediere între Teheran și Washington.
Gimnasta română Ana Bărbosu a rămas fără medalia de bronz obținută la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024.
Tribunalul Federal Elvețian a decis că dosarul trebuie să fie rejudecat.
Rejudecarea a fost decisă în urma apelului făcut de americani care susțin că medalia trebuie să revină sportivei Jordan Chiles.
Aceasta a fost ultima formă de atac a americanilor după ce nu au avut succes la precedentele acțiuni.
Bărbosu, din nou la procesFinala probei feminine de gimnastică la sol de la Jocurile Olimpice de Vară de la Paris a fost umbrită de o dispută privind punctajul şi clasamentul final. Iniţial, românca Ana Bărbosu a obţinut bronzul, dar după o contestaţie a echipei SUA, punctajul lui Jordan Chiles a fost ajustat, lăsând-o pe Bărbosu fără medalie.
Decizia a fost contestată ulterior de România la Tribunalul de Arbitraj Sportiv, care a anulat revizuirea, readucând medalia de bronz în posesia lui Bărbosu. Echipa SUA a încercat să conteste din nou hotărârea, dar fără succes, până la decizia din ianuarie 2026.
Cazul va fi rejudecat și instanța va confirma că medalia este a româncei sau va decide să o acorde americanei.
Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara a anunțat că pacientul, rănit în accidentul rutier produs luni în județul Timiș, a fost supus unei intervenții chirurgicale de urgență, iar transferul său în Grecia a fost amânat.
Pacientul diagnosticat cu fractură de coloană cervicală a fost reevaluat în cursul zilei de joi, în perspectiva transferului, au comunicat reprezentanții spitalului. Investigația RMN a arătat un edem semnificativ al măduvei spinării, deși pacientul nu avea semne de afectare neurologică, precum pareza sau paralizia.
Transferul în Grecia, amânatRiscul unei deteriorări neurologice a determinat echipa medicală să decidă efectuarea unei intervenții chirurgicale de urgență. Operația a constat în decompresia măduvei spinării și stabilizarea coloanei cervicale, sub anestezie generală.
Intervenția s-a desfășurat fără incidente. Potrivit medicilor, pacientul, aflat în perioada postoperatorie, este sedat, intubat și ventilat mecanic, cu funcții vitale stabile, sub monitorizare continuă și evaluare multidisciplinară. Condițiile medicale împiedică însă transferul său în Grecia, acesta fiind amânat din considerente de siguranță.
Prof. dr. Dorel Săndesc: Intervenția a fost făcută la timp„Este dificil de estimat în acest moment durata spitalizării. Evaluarea pacienților se face permanent, iar deciziile medicale sunt luate în dinamică. Important este că am fost precauți, am efectuat reevaluarea la timp și am intervenit prompt, astfel încât din punct de vedere medical s-au făcut toate demersurile corect și la momentul oportun. În continuare, pacienții sunt atent monitorizați, iar speranța noastră este ca evoluția lor să fie cât mai bună”, a declarat prof. dr. Dorel Săndesc, directorul spitalului.
Doi răniți, transferați în GreciaCeilalți doi pacienți răniți au fost reevaluți, sunt stabili și au fost transferați în cursul dimineții către Aeroportul Timișoara, pentru a fi preluați de un avion medical care îi va transporta în Grecia.
Accidentul rutier s-a produs marți în județul Timiș, fiind implicate un TIR, o cisternă, un microbuz de transport persoane și un autoturism. Șapte persoane și-au pierdut viața, victimele fiind suporteri ai clubului elen PAOK Salonic. Aceștia se deplasau din Grecia spre Franța, unde urmau să asiste la meciul din Europa League dintre PAOK și Lyon. Doar trei persoane au supraviețuit.
Judecătorii Curții de Apel București au respins, în primă instanță, acțiunea salariaților ANRE. Litigiul în care 102 persoane de pe statele de plată ale ANRE și-au dat în judecată angajatorul pentru că le-a redus salariile a avut un prim termen de judecată joi, în fața unul complet al secției de Contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.
„Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei. Respinge acţiunea formulată în contradictoriu cu acest pârât ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă. Respinge excepţiile lipsei de interes şi inadmisibilităţii, că neîntemeiate. Respinge acţiunea, ca neîntemeiată. Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul se va depune la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei, azi, 29.01.2026”, se arată în soluția pe scurt.
Litigiul în care 102 persoane de pe statele de plată ale ANRE și-au dat în judecată angajatorul pentru că le-a redus salariile a avut un prim termen de judecată joi, în fața unul complet al secției de Contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.
Printre cei peste o sută de angajați ai Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) care au decis să dea în judecată instituția pentru tăierea salariilor conform Legii nr. 145/2025 privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome, sunt și câteva familii, soț- soție, care susțin că tăierea salariilor și/sau încadrarea pe poziții inferioare – un adevărat act de „violență economică” – le va crea mari probleme financiare, de la plata ratelor la credite, la cheltuieli medicale și taxe școlare pentru copii, conform documentelor judiciare consultate în exclusivitate de reporterul Mediafax, publicate acum două săptămâni.
Angajații, care sunt încadrați atât pe poziții de specialitate, cât și de suport, reclamă că, prin această măsură, vor rămâne în urmă cu noutățile de pe dinamic piață a energiei și vor rata oportunități viitoare de angajare.
Cu cât li s-au tăiat salariileSalariații nemulțumiți au depus, pe 8 ianuarie, o acțiune în instanță pentru suspendare executării ordinelor prin care sau redus salariile din instituție, începând cu 1 ianuarie, ca urmare a reorganizării impuse prin Legea nr. 145/2025.
Aceasta vizează atât ANRE, cât și Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) şi Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicații (ANCOM).
Potrivit deciziei conducerii ANRE, toți salariații au avut tăiate salariile cu 30% – inclusiv la nivel de conducere – și 14 salariați au fost concediați la nivelul întregului aparat al ANRE, dintre care nouă cu preaviz și cinci, cu acordul părților, conform informațiilor Mediafax.
Legea citată, care prevede în esență reducerea indemnizațiilor, a salariilor, a bonusurile și a grilei de personal la ANRE, ASF și ANCOM fusese atacată la Curtea Constituțională a României și ulterior declarată constituțională, în septembrie.
Magnatul media Barry Diller a analizat posibilitatea de a cumpăra CNN de la Warner Bros. Discovery potrivit unor surse apropiate situației, scrie CNN.
Compania a afirmat ferm că CNN nu este de vânzare, în ciuda interesului repetat din exterior.
Sursele spun că Diller a abordat Warner Bros. Discovery de mai multe ori anul trecut în legătură cu o posibilă achiziție a postului de știri.
Discuțiile nu au ajuns la nivelul consiliului de administrație, însă interesul său rămâne activ.
În ultimii ani, și alți investitori media foarte bogați au explorat scenarii prin care ar putea prelua CNN.
De ce Warner Bros. Discovery păstrează CNNConducerea companiei susține că CNN rămâne un activ strategic în modelul de afaceri al Warner Bros. Discovery.
Postul joacă un rol esențial în contractele de distribuție la pachet cu operatorii de cablu și satelit.
Aceste acorduri includ și canale precum TNT și Food Network.
Warner Bros. Discovery se pregătește să se divizeze, în această vară, în două companii listate separat.
CNN va face parte din Discovery Global, alături de alte branduri internaționale de televiziune.
Reprezentanții companiei afirmă că CNN joacă un rol esențial în valoarea pe termen lung a Discovery Global.
Evaluare, profituri și oferte concurente de preluareDocumentele financiare arată că CNN este estimat să genereze venituri de 1,8 miliarde de dolari în acest an.
Postul ar urma să înregistreze un profit de aproximativ 600 de milioane de dolari.
Aceste cifre susțin argumentele potrivit cărora Discovery Global are o valoare semnificativă ca entitate independentă.
Separarea companiei a alimentat dezbateri intense pe Wall Street.
După finalizarea divizării Warner Bros. Discovery, programată pentru această vară, Netflix a acceptat să cumpere Warner Bros. pentru 27,75 dolari pe acțiune, în timp ce Discovery Global va fi listată separat.
Paramount a oferit 30 de dolari pe acțiune pentru întregul grup Warner Bros. Discovery, inclusiv CNN.
Consiliul a respins oferta, preferând un acord separat care implică Netflix și activele de studio.
Complicații politice și strategiceOrice vânzare a CNN ar putea întâmpina obstacole politice și de reglementare.
Diller este un critic vocal al președintelui Donald Trump și un important donator al Partidului Democrat.
Surse din industrie spun că marile fuziuni media sunt tot mai influențate de realități politice.
Diller și-a exprimat public încrederea în viitorul CNN ca brand global de știri axat pe video.
El a susținut că provocarea reală ține de execuția digitală, nu de relevanță.
CNN a lansat recent un serviciu de streaming cu plată, All Access.
Compania afirmă că numărul de abonați a depășit obiectivele interne la intrarea în 2026.
Cancelarul german Friedrich Merz a afirmat miercuri, la Berlin, faptul că aderarea Ucrainei la UE în 2027 nu este un obiectiv fezabil, subliniind că aderarea este un proces de lungă durată.
„Aderarea la 1 ianuarie 2027 este exclusă. Nu este posibilă”, a spus Merz, potrivit agenției de știri DPA.
Cancelarul german a explicat faptul că orice țară care dorește să adere la UE trebuie să îndeplinească, mai întâi, criteriile de la Copenhaga – un set de condiții politice, economice și legislative. De regulă, acest proces este unul de lungă durată, putând să se întindă pe ani de zile.
„Putem apropia încet Ucraina de Uniunea Europeană pe parcurs”, a declarat cancelarul, potrivit sursei citate.
Comentariul lui Merz vine după ce în această săptămână, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că autoritățile de la Kiev urmăresc aderarea la UE până în anul 2027.
„Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană este una dintre garanțiile cheie de securitate nu numai pentru noi, ci și pentru întreaga Europă. La urma urmei, puterea colectivă a Europei este posibilă, în special, datorită contribuțiilor Ucrainei în materie de securitate, tehnologie și economie. De aceea vorbim despre o dată concretă, 2027, și contăm pe sprijinul partenerilor pentru poziția noastră”, a spus Zelenski, după un apel telefonic cu premierul Austriei, Christian Stocker.
Procesul de aderare al Ucrainei la UE, blocat de BudapestaUcraina a primit statutul de țară candidat la UE în vara anului 2022, după ce a depus o cerere de aderare la puțin timp după debutul invaziei Rusiei în februarie 2022. Kievul a finalizat procesul de evaluare legislativă anul trecut și a pledat pentru o aderare rapidă în contextul negocierilor de pace, motivând că aderarea țării la UE este esențială pentru redresarea și securitatea postbelică.
Deși progresul reformelor de la Kiev au fost lăudate de Bruxelles, următoarea etapă din întregul proces, respectiv deschiderea grupurilor de aderare, rămâne blocată de premierul ungar Viktor Orban.
Într-un discurs rostit în parlamentul de la Berlin, Merz a subliniat că lumea se îndreaptă spre o nouă eră de competiție geopolitică intensă, mai scrie AP. „Observăm tot mai clar conturarea unei lumi a marilor puteri. O furtună puternică se abate asupra acestei lumi și efectele ei se vor resimți mult timp”, a declarat cancelarul.
În acest cadru, Merz a subliniat că Europa are șansa de a deveni un centru de stabilitate și colaborare pentru democrațiile care caută soluții alternative la regimurile autoritare.
Uniunea Europeană ca model pentru noi alianțeMerz a subliniat că Uniunea Europeană are capacitatea de a atrage noi parteneri. Acest lucru este posibil prin piețele sale deschise și prin valorile democratice pe care le promovează. „Nu trebuie să subestimăm cât de atrăgător este acest model european pentru potențiale alianțe”, a afirmat el, caracterizând UE drept „o alternativă normativă la imperialism și autocrație”.
Cancelarul a evidențiat, de asemenea, abilitatea blocului comunitar de a reacționa rapid și unit. A menționat în acest sens răspunsul comun al statelor membre la recentele amenințări comerciale.
Merz: Sprijin pentru NATO și relația cu SUAMerz a reafirmat angajamentul ferm al Germaniei față de NATO. El a subliniat necesitatea unei întăriri a capacităților de apărare europene, fără a renunța la cooperarea transatlantică. „Întotdeauna vom întinde mâna cooperării către Statele Unite, dar nu ca subordonați, ci ca parteneri și aliați pe picior de egalitate”, a spus Merz, făcând referire la tensiunile generate de administrația lui Donald Trump. Cancelarul a respins cu tărie comentariile recente ale președintelui american. Acesta a sugerat că trupele non-americane din NATO ar fi evitat confruntările în Afganistan.
Cancelarul a reamintit că 59 de soldați germani și-au pierdut viața în misiunea de aproape două decenii. „Nu vom permite ca acest angajament, care a fost realizat inclusiv în beneficiul Statelor Unite, să fie discreditat sau minimizat”, a afirmat el.
Pe lângă securitate, Merz a pledat pentru o mai mare independență tehnologică și pentru stimularea creșterii economice în Europa. Germania susține consolidarea acordurilor comerciale ale UE, inclusiv cu blocul sud-american Mercosur și cu India. „Trebuie să învățăm să vorbim limba politicii de putere”, a declarat cancelarul, subliniind că Europa trebuie să-și afirme mai decisiv interesele pe scena internațională.
Promovarea plasează UE pe aceeași bază diplomatică cu Statele Unite, China și Rusia și a fost anunțată în timpul unei vizite la Hanoi a președintelui Consiliului European, António Costa, potrivit AP.
„Într-un moment în care ordinea internațională bazată pe reguli este amenințată din mai multe părți, trebuie să fim alături de ceilalți ca parteneri fiabili și previzibili”, a declarat Costa, adăugând că parteneriatul are ca scop „dezvoltarea unor sfere de prosperitate comună”.
Costa a sosit în capitala Vietnamului, Hanoi, după ce India și Uniunea Europeană au ajuns marți la un acord de liber schimb, după aproape două decenii de negocieri. Președintele Vietnamului, Luong Cuong, a numit această acțiune o „etapă istorică”.
Anunțul vine la mai puțin de o săptămână după ce Vietnamul l-a reales pe secretarul general al Partidului Comunist, To Lam, în funcția de lider principal al țării, susținând viziunea acestuia despre o creștere economică determinată de reforme agresive.
Vietnamul, beneficiar major al globalizăriiVietnamul a fost un beneficiar major al globalizării, devenind un centru cheie de export pentru electronice, îmbrăcăminte și bunuri de consum, pe măsură ce firmele multinaționale și-au mutat producția din China.
Această creștere bazată pe exporturi a contribuit la creșterea veniturilor și la transformarea economiei, însă surplusul comercial mare și persistent al Vietnamului a atras critici, în special din partea SUA și din ce în ce mai mult din partea Europei, unde oficialii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la accesul pe piață.
Pentru UE, acordul consolidează accesul la unul dintre centrele de producție cu cea mai rapidă creștere din Asia și sprijină eforturile de diversificare a lanțurilor de aprovizionare pe măsură ce tensiunile comerciale cresc.
Comerțul bilateral în primele 11 luni ale anului 2025 a ajuns la peste 66,8 miliarde de dolari, în creștere cu 6,6% față de anul precedent. UE este al patrulea partener comercial al Vietnamului, a treia cea mai mare piață de export și a cincea cea mai mare sursă de import. Vietnamul este cel mai mare partener comercial al UE în Asia de Sud-Est.
Potrivit Reuters, anunțul a fost făcut în timpul vizitei prim-ministrului britanic, Keir Starmer, la Beijing.
Anunțul marchează cea mai mare tranzacție de până acum din cadrul vizitei, în contextul în care Marea Britanie încearcă să consolideze relațiile cu Beijingul într-o perioadă de tensiuni cu Washingtonul.
Starmer a prezentat investiția producătorului de medicamente ca un impuls pentru Marea Britanie, în declarațiile din comunicatul de presă al AstraZeneca.
„Expansiunea și poziția de lider a AstraZeneca în China vor ajuta producătorul britanic să continue să crească, susținând mii de locuri de muncă în Marea Britanie”, a afirmat el.
Chiar dacă AstraZeneca investește masiv în Statele Unite, în frunte cu o tranzacție de producție de 50 de miliarde de dolari anul trecut, compania continuă să-și dezvolte afacerea pe a doua cea mai mare piață, după scandalurile care au inclus arestarea președintelui său din China în 2024.
Soriot a declarat că este cea mai mare investiție a companiei în China, unde activează de peste 30 de ani.
AstraZeneca a investit miliarde de dolari în China în timpul mandatului lui Soriot ca CEO din 2012, inclusiv 2,5 miliarde de dolari într-un centru de cercetare și dezvoltare din Beijing în martie anul trecut, al doilea din China după cel din Shanghai, deschis în 2024.
AstraZeneca a semnat mai multe acorduri cu firme chineze de biotehnologie care dezvoltă medicamente experimentale în stadiu incipient.
Unii producători de medicamente rivali au vândut activele din China în urma perturbărilor lanțului de aprovizionare, încetinirii economice și concurenței puternice din cadrul programului centralizat de achiziții de medicamente al țării.
Meta, compania mamă a WhatsApp, afirmă că funcția va fi lansată treptat în următoarele săptămâni, notează Daily Mail.
Odată activat, modul lockdown blochează atașamentele și fișierele media de la persoane necunoscute. Dezactivează automat toate apelurile primite de la persoane care nu se află în lista de contacte.
WhatsApp va restricționa cine vă poate adăuga într-un grup și va bloca persoanele care nu sunt în contacte să vă vadă fotografia de profil, detaliile „despre” și starea online.
Protecție împotriva PegasusWill Cathcart, șeful WhatsApp, a declarat: „Pentru cei câțiva utilizatori – cum ar fi jurnaliștii sau personalitățile publice – care ar putea avea nevoie de protecție extremă împotriva atacurilor cibernetice sofisticate și țintite, lansăm această nouă funcție”.
Malware-ul rar și sofisticat poate fi ascuns în fișiere inofensive: imagini, videoclipuri și PDF-uri. Aceste fișiere conțin în secret coduri care infectează dispozitivul pentru a fura informații sau a instala software de urmărire.
Cea mai infamă utilizare a fost malware-ul Pegasus. Software-ul putea fi instalat pe telefon prin apelare sau mesaj, chiar dacă utilizatorul nu răspundea.
Dispozitivele infectate erau transformate în sisteme de supraveghere, filmând prin cameră, ascultând prin microfon și partajând locația exactă.
Meta a primit 167 milioane dolari despăgubiriDupă descoperirea utilizării Pegasus, Meta a dat în judecată NSO Group și a primit 167,25 milioane de dolari despăgubiri.
Recent, WhatsApp a dejucat o campanie similară care viza jurnaliști folosind malware dezvoltat de firma israeliană Paragon Solutions.
Cum activezi modul lockdownPentru a activa funcția:
WhatsApp avertizează: „Ar trebui să activați această opțiune numai dacă credeți că ați putea fi ținta unei campanii cibernetice sofisticate. Majoritatea oamenilor nu sunt vizați de astfel de atacuri”.
Astfel de atacuri sunt extrem de rare și utilizate de entități naționale, nu de infractori cibernetici obișnuiți.
Un nor uriaș care se învârte într-un sistem stelar apropiat ar putea ascunde o planetă gigantică sau o stea pitică, potrivit Live Science. Astronomii au analizat norul care a întunecat o stea asemănătoare Soarelui timp de aproximativ nouă luni. Norul misterios a făcut ca steaua sa să dispară aproape complet din observațiile telescopului, în perioada în care acesta s-a strecurat între steaua sa și Pământ.
Un nou studiu dezvăluie că norul gigantic de metal vaporizat ar putea ascunde o planetă secretă sau un soare extraterestru. Astronomii au fost alertați pentru prima dată de prezența norului misterios în septembrie 2024, când au detectat un eveniment surpriză „de întunecare” în jurul stelei J0705+0612.
Al doilea soare se află la aproximativ 3.000 de ani-lumină de PământDenumită și ASASSN-24fw, aceasta este o stea asemănătoare Soarelui, aflată la aproximativ 3.000 de ani-lumină de Pământ. Luminozitatea stelei a scăzut brusc de 40 de ori, la aproximativ 3% din luminozitatea sa inițială și a rămas așa timp de peste opt luni și jumătate, înainte de a reveni la strălucirea completă în mai 2025.
„Stelele precum soarele nu se opresc pur și simplu fără motiv”, a declarat autoarea principală a studiului, Nadia Zakamska, astrofizician la Universitatea Johns Hopkins, într-un comunicat.
Norul a fost analizat cu telescoape moderneÎn studiul publicat în ianuarie în The Astronomical Journal, Zakamska și echipa sa au analizat evenimentul straniu folosind date captate de telescopul Gemini South și de telescoapele Magellan din Chile. Astfel, au descoperit că un obiect masiv a trecut prin fața lui J0705+0612. După ce au exclus lucruri precum planetele gigantice și centurile de asteroizi, care erau fie prea mici, fie prea difuze pentru a bloca atât de multă lumină pentru atât de mult timp, cercetătorii au concluzionat că obiectul ocult este un nor gros de gaz.
Norul fără nume are un diametru de aproximativ 200 de milioane de kilometri și este poziționat la aproximativ 13,3 unități astronomice de J0705+0612. Spre comparație, ar fi la jumătatea distanței dintre Saturn și Uranus dacă ar fi situat în sistemul nostru solar. La această distanță, norul are nevoie de aproximativ 44 de ani pentru a orbita complet steaua sa, au calculat astronomii
Instrumentul Gemini High-resolution Optical Spectrograph (GHOST) a jucat un rol cheie în studiu.
Acesta a privit mai adânc în nor decât pot alte telescoape, permițând cercetătorilor să investigheze exact din ce este alcătuit norul. Rezultatele „au depășit toate așteptările”, dezvăluind o abundență de metale, a spus Zakamska.
Următorul mister este cum s-a format norul. Cercetătorii cred că norul are o vechime de aproximativ 2 miliarde de ani, ceea ce sugerează că este mai tânăr decât J0705+0612. De asemenea, experții bănuiesc că norul s-a format în urma unei coliziuni planetare, similară cu cea care a dat naștere Lunii. Acest lucru ar explica nu numai vârsta norului, ci și conținutul său surprinzător de ridicat de metale, susțin cercetătorii.
„Acest eveniment ne arată că peste tot, chiar și în sistemele planetare mature, pot apărea coliziuni dramatice, la scară largă. Este o amintire vie a faptului că universul este departe de a fi static – este o poveste continuă de creație, distrugere și transformare”, a fost concluzia lui Zakamska.
Cercetătorii ar putea afla mai multe despre norul misterios în 2068, atunci când acesta se va poziționa din nou între J0705+0612 și Pământ.
Aryna Sabalenka s-a desprins în game-ul patru în primul set, reușind primul break al partidei.
Game-ul a avut și un moment controversat. Sabalenka a fost sancționată pentru o intervenție verbală înaintea returului adversarei. Aceasta a cerut revizuirea fazei la video, însă decizia arbitrului a rămas neschimbată. Sportiva din Belarus a depășit momentul și a obținut, în cele din urmă, break-ul.
Apoi, jucătoarea belarusă a controlat partida, desprinzându-se la 4-1 și închizând setul cu un nou break, după ce a fructificat una dintre cele trei șanse avute.
În setul secund, Svitolina a început mai bine și chiar a condus cu 2-0, după un break rapid.
Sabalenka a revenit, câștigând cinci game-uri consecutive, care au adus-o la un pas de finală. Ucraineanca a oprit seria liderului mondial, făcând 5-3, dar Sabalenka a închis meciul fără emoții, pe propriul serviciu.
Dublă campioană la Melbourne (2023, 2024) a impresionat prin statistici. A încheiat cu 70% puncte câștigate cu primul serviciu, 27 de lovituri câștigătoare și o singură dublă greșeală.
Belarusa a ajuns astfel la a opta finală de Grand Slam din carieră, reușind performanța de a se califica în ultimul act fără să piardă vreun set, la fel ca în edițiile precedente câștigate.
Prin acest succes, Sabalenka și-a îmbunătățit bilanțul direct cu Svitolina la 6-1 în circuitul WTA.
Sabalenka a devenit prima jucătoare după Martina Hingis care ajunge în patru finale consecutive la Australian Open.
În finala de sâmbătă, Aryna Sabalenka se va confrunta cu învingătoarea dintre Jessica Pegula (favorita nr. 6) și Elena Rybakina (cap de serie nr. 5).
Pentru unul din cinci americani, durerea cronică este inevitabilă. Dintre cei 51 de milioane de adulți afectați, trei din patru suferă de dizabilitate. Mulți sunt incapabili să lucreze sau să funcționeze normal, scrie Daily Mail.
Cercetătorii de la Universitatea Colorado din Boulder au descoperit cauza pentru care durerea devine cronică.
Studiul s-a concentrat pe cortexul insular granular caudal (CGIC), un grup de celule de dimensiunea unui cub de zahăr situat adânc în creier. Această zonă procesează senzațiile corporale și comunică cu cortexul somatosenzorial primar, care percepe durerea.
Cercetătorii au folosit șoareci pentru a imita durerea cronică de-a lungul nervului sciatic. Este cel mai lung nerv al corpului, de la coloana vertebrală până la picioare. Leziunile acestui nerv provoacă alodinie – atingerea devine dureroasă.
Descoperirea revoluționarăFolosind editarea genelor pentru a dezactiva anumite neuroni, echipa a descoperit că CGIC trimite semnale către creier pentru a spune măduvei spinării să împiedice disiparea durerii cronice.
Când au inhibat celulele din calea CGIC, durerea șoarecilor a dispărut.
Linda Watkins, autoarea principală, a declarat: „Dacă acest factor decizional crucial este redus la tăcere, durerea cronică nu apare. Dacă este deja prezentă, durerea cronică dispare”.
Milioane de consultații medicale anualDurerea de spate, migrenele și afecțiunile articulare precum artrita sunt cele mai frecvente forme de durere cronică în SUA. Rezultă în aproape 37 de milioane de consultații medicale anual.
Aproximativ unul din trei adulți cu dureri cronice declară că nu au un diagnostic clar sau o cauză evidentă.
Editarea genelor a oprit durereaCercetătorii au folosit editarea genelor pentru a suprima activitatea CGIC. Durerea a dispărut chiar și la șoarecii care suferiseră timp de câteva săptămâni – echivalentul a ani pentru un om.
Jayson Ball, primul autor al studiului și om de știință la Neuralink, a declarat: „Cercetarea noastră prezintă un caz clar în care anumite căi cerebrale pot fi vizate direct pentru a modula durerea senzorială”.
Speranță pentru noi tratamenteSunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege relația dintre CGIC și durerea cronică la oameni. Cu toate acestea, Ball a remarcat că descoperirile pot deschide calea pentru medicamente care vizează CGIC.
„Acum că avem acces la instrumente care vă permit să manipulați creierul pe baza unor subpopulații specifice de celule, căutarea de noi tratamente avansează mult mai repede”, a spus el.
Studiul a fost publicat în The Journal of Neuroscience.
Planul de restructurare a fost aprobat de comitetul interministerial, iar activele Liberty Galați vor fi scoase la vânzare pentru 690 de milioane de euro, într-o licitație internațională programată în luna martie. Tranzacția este una dintre cele mai mari posibile vânzări de active industriale din ultimii ani, cu implicații directe pentru industria construcțiilor și pentru finanțele publice.
„Vom organiza licitația internațională pe 12 martie. Regulamentul de vânzare și caietul de sarcini vor fi finalizate până luni. Garanția de participare va fi de 7%”, a declarat Remus Borza, președintele Euro Insol, administratorul concordatar al combinatului, citat de Ziarul Financiar.
Evaluarea activelor a fost realizată de compania românească Darian, specializată în evaluări de active industriale și imobiliare. În cadrul procedurii de vânzare, 13 investitori și-au exprimat interesul pentru preluarea combinatului, până în prezent.
Interes din Europa și AsiaPrintre cei interesați se numără grupuri industriale din India, China, Turcia, Ucraina și Irak, dar și o companie românească. Este vorba despre UMB Grup, deținută de Dorinel Umbrărescu.
Pe lista potențialilor cumpărători se mai află JSW Steel și Jindal Group din India, DeLong Steel din China, KMC Steel din Turcia, Galiawa Group din Irak și Metinvest din Ucraina, controlat de miliardarul Rinat Akhmetov. Grupul ucrainean este deja prezent în România, după ce a preluat fabrica ArcelorMittal Tubular Products Iași, achiziție finalizată în decembrie 2025.
Interesul unor grupuri industriale mari arată că activele Liberty Galați rămân atractive, în pofida pierderilor și a blocajelor financiare din ultimii ani.
Mii de angajați trimiși în șomajLiberty Galați este controlat de grupul Liberty al investitorului indiano-britanic Sanjeev Gupta și a intrat în concordat preventiv în martie 2024, în încercarea de a evita falimentul. De atunci, activitatea combinatului a fost sever afectată.
Aproximativ 3.300 de angajați au fost trimiși în șomaj, iar în prezent mai puțin de 200 de salariați mai lucrează efectiv. Salariile nu au mai fost plătite de peste două luni și jumătate, situație care a generat tensiuni sociale în rândul angajaților.
EximBank, principal creditorPotrivit datelor Ministerului Finanțelor, situația financiară a combinatului s-a deteriorat accentuat în ultimii ani. După un vârf în 2021, când Liberty Galați a raportat o cifră de afaceri de peste 9,3 miliarde de lei și un profit de aproximativ 1,36 miliarde de lei, compania a intrat pe pierdere. În 2023, pierderile au depășit 2,2 miliarde de lei, iar cifra de afaceri a scăzut la 3,65 miliarde de lei. În 2024, cifra de afaceri s-a redus la aproximativ 2,1 miliarde de lei, iar pierderile s-au menținut la peste 1,6 miliarde de lei.
Statul se numără printre principalii creditori ai companiei. ANAF are de recuperat aproximativ 150 de milioane de euro, iar EximBank 300 de milioane de euro.
Recuperarea acestor sume depinde în mare măsură de succesul procedurii de vânzare, statul fiind expus atât ca creditor, cât și ca actor implicat în restructurarea combinatului.
Încă din septembrie 2024, guvernul a constituit un comitet interministerial pentru a gestiona situația combinatului, considerat strategic pentru industria construcțiilor, sectorul naval și marile proiecte de infrastructură.
