Sistemul de învățare automată a analizat scanările cerebrale ale unor persoane cu vârste între 69 și 84 de ani. Lotul a inclus 281 de scanări cu funcții mentale normale, 332 cu tulburări cognitive ușoare și 202 cu Alzheimer confirmat, conform The Independent.
Algoritmul a examinat 95 din cele aproape 200 de regiuni distincte ale creierului. Principalul factor predictiv identificat a fost pierderea de volum cerebral în zone precise.
Zonele afectate includ hipocampusul, care formează memoria, amigdala, care procesează frica, și cortexul entorhinal, responsabil de simțul timpului. Modificările în aceste zone semnalează debutul bolii.
„Am descoperit că tehnologiile de învățare automată pot analiza cantități mari de date pentru a identifica schimbări subtile”, a explicat Benjamin Nephew, profesor asistent la institut.
Diferențe între bărbați și femei în predicția AlzheimerCercetarea a relevat că boala evoluează diferit în funcție de sex. La femei, pierderea de volum cerebral apare în cortexul temporal mijlociu stâng, implicat în limbaj și percepție vizuală. La bărbați, zona afectată este cortexul entorhinal drept.
Cercetătorii cred că aceste diferențe sunt legate de modificările hormonale. Pierderea de estrogen la femei și de testosteron la bărbați ar putea explica tiparele distincte observate.
De ce contează diagnosticul precoce al AlzheimeruluiDiagnosticarea timpurie oferă pacienților și medicilor timp crucial. Pot fi luate măsuri pentru a încetini progresia bolii înainte ca simptomele să devină severe.
„Diagnosticarea precoce poate fi dificilă, deoarece simptomele se pot confunda cu îmbătrânirea normală”, a subliniat Nephew. Inteligența artificială în predicția Alzheimer ar putea schimba fundamental această realitate.
Peste 7,2 milioane de americani suferă în prezent de Alzheimer, potrivit Alzheimer’s Association. Cercetările continuă pentru identificarea altor factori predictivi.
Ministerul Apărării din Arabia Saudită a anunțat că forțele sale au interceptat drone deasupra regiunii estice bogate în petrol a țării. La rândul său, Garda Națională din Kuweit a declarat că a doborât mai multe drone în nordul și sudul țării, prevenind eventuale pagube, mai arată Euronews.
Nu au fost raportate victime sau distrugeri majore în urma atacurilor.
Conflictul intră în a 11-a ziAtacul vine pe fondul intensificării conflictului declanșat la sfârșitul lunii februarie, când Statele Unite și Israelul au lansat lovituri aeriene asupra Iranului. De atunci, Iranul a răspuns prin atacuri cu drone și rachete în mai multe zone ale regiunii, iar tensiunile din Orientul Mijlociu continuă să crească.
Escaladarea conflictului a avut impact și asupra piețelor internaționale, provocând fluctuații ale prețului petrolului și instabilitate pe piețele financiare.
Mesaje contradictorii din partea lui Donald TrumpPreședintele american Donald Trump a transmis luni mesaje contradictorii despre durata războiului. Într-un discurs susținut în Florida în fața unor parlamentari republicani, Trump a declarat că operațiunea militară din Orientul Mijlociu se va încheia „foarte curând”.
Ulterior, la un alt eveniment, liderul american a spus că războiul va continua atât timp cât va fi necesar pentru a atinge obiectivele Washingtonului.
SUA justifică operațiunile militareDonald Trump a susținut că intervenția militară este necesară pentru a proteja aliații Statelor Unite și interesele americane în regiune. Președintele american a afirmat, fără a prezenta dovezi, că Iranul ar încerca să își extindă influența și să „preia controlul asupra Orientului Mijlociu”.
Conflictul rămâne unul dintre cele mai grave episoade de escaladare militară din regiune din ultimii ani, iar comunitatea internațională urmărește cu atenție evoluțiile.
O observație deosebit de rară: acești giganți ai mărilor trăiesc de obicei în abis, la o adâncime de până la aproape 1000 de metri. Ei măsoară în medie între 5 și 7 metri, dar recordul cunoscut este mult mai impresionant: un exemplar de 17 metri și aproximativ 200 de kilograme, potrivit Le Figaro.
Din imaginile filmate la fața locului, în Mexic, se vede că aceste creaturi se disting prin corpul lor lung, argintiu, în formă de panglică. „A fost un moment absolut magic”, a spus una dintre turistele într-un videoclip postat pe YouTube.
Cele două femei au reușit chiar să elibereze una dintre creaturi.
În ciuda aspectului lor, care a inspirat multe legende despre monștri marini, peștii panglică nu reprezintă niciun pericol pentru om. Această specie se hrănește cu plancton mic și nu are dinți adevărați. De-a lungul anilor, mai multe exemplare moarte au fost aduse la mal și raportate în Cabo San Lucas și în alte părți din sudul Californiei.
În Taiwan, este chiar poreclit „peștele seismului” sau „peștele apocalipsei”, deoarece pescarii au făcut o asociere între observarea sa și cutremurele al căror epicentru se află în mare. Oamenii de știință nu au reușit încă să demonstreze această legătură.
În noaptea de 10 martie, o bază militară din Al-Azraq, Iordania, unde sunt staționați soldați din Bundeswehr ( Armata Germaniei) și Forțele Aeriene ale Statelor Unite, a fost atacată cu rachete, potrivit Der Spiegel.
Conform publicației, rachetele au fost lansate din Iran. Nu se știe deocamdată dacă au existat lovituri directe sau dacă resturile rachetelor interceptate au căzut pe teritoriul taberei.
Soldați germani și americani sunt staționați acolo. Aceștia au căutat adăpost. Amploarea pagubelor este încă neclară, relatează The Welt.
Der Spiegel scrie că unul dintre proiectile a lovit o clădire unde era cazat un contingent german, însă soldații se aflau în adăposturi în momentul atacului, deci nu au existat victime.
Bundeswehr se află la baza din Al-Azraq de câțiva ani și participă de acolo la coaliția internațională împotriva grupării teroriste „Statul Islamic”.
La întrebarea agenției de știri AFP, Comandamentul Operațional responsabil al Forțelor Armate Germane a declarat pur și simplu că un incident este în curs de investigare. Tabăra fusese deja atacată la începutul războiului. Cel mai recent, aproximativ 100 de soldați ai forțelor aeriene erau staționați acolo. De acolo, unitatea sprijină o coaliție internațională antitero cu avioane cisternă.Pe fondul escaladării situației din Orientul Mijlociu, Germania a redus anterior numărul soldaților de la bază, unde se aflau anterior câteva zeci de soldați din Bundeswehr.
Senatorul republican Lindsey Graham a cerut ca „bazele aeriene și avioanele” Statelor Unite și ale aliaților lor să fie mutate din Spania pentru că Madridul nu a susținut campania militară americană împotriva Iranului.
„Vreau ca bazele noastre și bazele aeriene să plece din Spania”, a declarat Graham, senator republican din Carolina de Sud, într-un interviu acordat luni postului Fox News, citat de EFE, în care a cerut și aliaților din NATO să adopte măsuri similare.
Potrivit acestuia, toate avioanele americane și cele ale aliaților „ar trebui să plece din Spania”, deoarece, în opinia sa, Madridul s-a opus participării la operațiunile menite să „răstoarne regimul” din Iran. Declarațiile au fost făcute în timp ce senatorul analiza primele zece zile ale campaniei militare americane pe teritoriul iranian.
Tensiuni între SUA și SpaniaSăptămâna trecută, președintele Donald Trump a amenințat că va întrerupe comerțul cu Spania și că ar putea impune un embargo comercial, după ce guvernul de la Madrid a refuzat să autorizeze utilizarea bazelor militare de la Baza navală Rota și Baza aeriană Morón pentru operațiuni militare împotriva Teheranului.
„Spania nu are absolut nimic de care să avem nevoie, în afară de oameni extraordinari. Au oameni extraordinari, dar le lipsește o conducere puternică”, a declarat Trump.
La rândul său, premierul spaniol Pedro Sánchez a calificat operațiunile împotriva Iranului drept o „greșeală”, avertizând că acestea ar putea avea consecințe importante.
Spania găzduiește mai multe instalații utilizate de Statele Unite și NATO în cadrul arhitecturii de apărare din Mediterana. Printre cele mai importante se numără baza navală de la Rota și baza aeriană de la Morón, puncte strategice pentru operațiuni militare, logistice și pentru desfășurarea rapidă de forțe ale Alianței în Europa, Africa și Orientul Mijlociu.
Ministerul Apărării din Turcia anunță că un sistem NATO de apărare antirachetă Patriot a fost desfășurat în Malatya, ca parte a unor măsuri sporite de apărare aeriană și antirachetă pe fondul creșterii tensiunilor regionale.
Baza radar NATO Kurecik, care furnizează date vitale pentru alianță și a ajutat la identificarea a două rachete balistice iraniene care se îndreptau spre Turcia, se află în Malatya.
Ministerul Apărării Naționale din Turcia a declarat că sistemul este pregătit pentru funcționare, menit să ajute la protejarea spațiului aerian turc.
Ankara a declarat că se coordonează îndeaproape cu NATO și țările aliate și va continua să monitorizeze evoluțiile, depunând eforturi pentru stabilitatea regională.
Două rachete iraniene au vizat Turcia în ultimele zile. Cele două rachete au fost contracarate de amplasamentele NATO.
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a îndemnat Teheranul să se abțină de la orice acțiuni care „aruncă o umbră asupra relațiilor noastre de vecinătate și fraternitate vechi de o mie de ani”, afirmând că acesta continuă să ia „măsuri extrem de greșite și provocatoare” în ciuda „avertismentelor sincere” din partea Ankarei.
Ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi, a declarat că Teheranul este pregătit să continue atacurile cu rachete împotriva adversarilor săi „atât cât va fi nevoie” și că negocierile cu Statele Unite nu mai sunt o opțiune.
Mesajul Teheranului„Lansările continuă, iar noi suntem bine pregătiți să continuăm să îi atacăm cu rachetele noastre atât cât va fi nevoie și atât timp cât va fi necesar”, a spus oficialul iranian într-un interviu acordat luni postului american PBS News, citat de Times of Israel.
El a exclus reluarea dialogului cu Washingtonul, invocând experiențele anterioare. „Avem o experiență foarte amară în discuțiile cu americanii”, a afirmat ministrul iranian, adăugând că negocierile cu Statele Unite „nu mai sunt pe agenda iraniană”.
Iranul îl contrazice pe TrumpMesajul transmis de ministrul iranian contrazice declarațiile făcute duminică de președintele american Donald Trump, care a spus la Casa Albă că războiul cu Iranul s-ar putea încheia „foarte curând”.
Araghchi a susținut, de asemenea, că Statele Unite și Israelul „au eșuat” în încercarea de a produce o schimbare de regim în Iran în primele zile ale războiului și că acum sunt „fără direcție”.
Semne ale unui conflict de duratăConflictul a început pe 28 februarie 2026, când Israelul și Statele Unite au lansat o serie de lovituri aeriene asupra unor ținte din Iran, într-o operațiune militară coordonată care a vizat instalații militare și lideri ai regimului de la Teheran. În urma acestor atacuri, liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a fost ucis, iar Iranul a răspuns cu lovituri cu rachete și drone împotriva Israelului și a unor baze americane și aliați ai SUA din regiune.
În paralel, luptele s-au extins și în Liban, unde gruparea Hezbollah, aliată Iranului, a lansat atacuri asupra Israelului, determinând armata israeliană să intensifice operațiunile militare în sudul Libanului.
Analiștii avertizează că războiul ar putea intra într-o fază de uzură, în care Iranul mizează pe capacitatea sa de a continua atacurile cu rachete și drone pentru a prelungi confruntarea și a pune presiune asupra adversarilor.
NASA a trimis aproape 2.500 de meduze pui în spațiu în 1990 și le-a adus înapoi pe Pământ înmulțite la 60.000. Experimentul urmărea să afle cum ar afecta microgravitația oamenii născuți în spațiu, potrivit elEconomista.es.
Întrebarea care a stat la baza experimentului era simplă, dar cu implicații uriașe. Dacă oamenii s-ar naște în spațiu, cum ar reacționa corpul lor la gravitația terestră?
Experimentul NASA cu meduze: de ce tocmai aceste animaleO echipă condusă de Dorothy Spangenberg a ales meduzele dintr-un motiv precis. Deși diferite de oameni ca înfățișare, meduzele au un sistem de percepție a gravitației similar cu al nostru. Tentaculele lor indică cu precizie orientarea față de sus și jos.
NASA a trimis aproape 2.500 de polipi la bordul navei Columbia. Polipii sunt stadiul incipient de viață al meduzelor. Cercetătorii aflați la bord au accelerat creșterea lor pe parcursul celor nouă zile ale misiunii.
Meduze în spațiu: de la 2.500 la 60.000Experimentul cu meduze în spațiu a produs rezultate spectaculoase ca număr. Cele aproape 2.500 de exemplare inițiale s-au dezvoltat până la aproximativ 60.000 de meduze. Creșterea și înmulțirea au funcționat normal în microgravitație.
Problemele au apărut la întoarcerea pe Pământ.
Cercetătorii au observat imediat că meduzele spațiale înotau anormal. Spre deosebire de grupul de control rămas pe Pământ, ele prezentau dificultăți clare de mișcare. Oamenii de știință au identificat „anomalii în bătăile inimii” și au concluzionat că animalele sufereau de vertij sever.
Meduzele crescute în microgravitație nu reușeau să se adapteze la condițiile de pe Pământ. Sistemul lor de percepție a gravitației nu se dezvoltase normal.
Ce înseamnă asta pentru oamenii născuți în spațiuConcluzia cercetătorilor este îngrijorătoare pentru viitorul explorării spațiale. Dacă meduzele crescute în microgravitație nu se pot adapta la gravitația terestră, același lucru s-ar putea întâmpla și cu oamenii născuți în spațiu.
Întrebarea pusă de NASA în 1990 rămâne fără un răspuns complet. Dar experimentul cu meduze în spațiu a arătat că microgravitația afectează profund dezvoltarea sistemului de echilibru.
Purtătorul de cuvânt al Forțelor de Apărare Israeliene (IDF), Avichay Adraee, spune că Israelul acționează „cu forță” împotriva Hezbollahului la sud de râul Litani, din cauza activităților grupului în regiune, scrie BBC.
„Reiterăm apelul nostru urgent de a vă evacua imediat locuințele și de a vă îndrepta imediat spre nordul râului Litani”, scrie el pe X.
Luni, IDF a declarat că a efectuat o serie de atacuri în Liban împotriva țintelor Asociației Al-Qard Al-Hassan (AQAH), o asociație financiară legată de Hezbollah.
Ministerul sănătății libanez a declarat luni că 486 de persoane au fost ucise de când Israelul a început ofensiva la începutul acestei luni.
Președintele american a scris pe Truth că blocarea Strâmtorii Ormuz ar atrage represalii masive din partea SUA. Trump a descris gestul drept „un cadou pentru China și toate națiunile care exploatează intens Ormuz”.
Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a exclus categoric negocierile cu Washington. El a declarat pentru PBS News că Iranul este pregătit să continue atacurile cu rachete, citează ANSA.
„Vom continua atât timp cât va fi necesar”, a spus Araghchi.
Declarația vine după ce Trump afirmase că războiul cu Iranul se va termina „foarte curând”. Pasdaranul a transmis și el un mesaj ferm: Iranul va decide când se încheie conflictul.
Noi atacuri iraniene asupra Emiratelor Arabe UniteRaidurile Teheranului continuă în regiune. Un nou atac iranian a vizat Emiratele Arabe Unite în noaptea de luni spre marți. Apărarea aeriană a fost activată împotriva amenințărilor cu rachete și drone.
Situația din Golf rămâne extrem de incertă. Comunitatea internațională urmărește cu îngrijorare escaladarea.
Australia trimite rachete și avioane în GolfCanberra a decis să se implice militar în regiune. Australia va trimite un avion de supraveghere, rachete aer-aer și personal de sprijin în Orientul Mijlociu. Decizia reflectă îngrijorarea crescândă a aliaților occidentali față de evoluția conflictului.
Prețul petrolului rămâne un barometru al tensiunilor. WTI și Brent au scăzut sub 90 de dolari după închiderea bursei, pe fondul incertitudinilor legate de războiul Iran-SUA 2026.
Incidentul a avut loc luni în apropiere de Gracie Mansion, reședința oficială a primarului New Yorkului. Poliția a anunțat că Emir Balat, în vârstă de 18 ani, și Ibrahim Kayumi, de 19 ani, sunt investigați după ce ar fi aruncat către polițiști dispozitive explozive improvizate umplute cu piulițe, șuruburi și alte bucăți metalice, concepute pentru a produce schije, scrie Euronews.
Dispozitivele nu au explodat, iar nimeni nu a fost rănit în urma incidentului.
Autoritățile vorbesc despre dispozitive inspirate de ISISPotrivit anchetatorilor, dispozitivele folosite de cei doi tineri par inspirate de metode asociate grupării Statul Islamic (ISIS). După incident, poliția a efectuat percheziții în două locuințe din Middletown, Pennsylvania, care ar avea legătură cu suspecții și cu pregătirea atacului.
Deocamdată, autoritățile nu au anunțat formularea unor acuzații oficiale împotriva celor doi.
Incidentul a avut loc în contextul unui protest organizat de activistul de extremă dreaptă Jake Lang. El este un critic vocal al actualului primar al orașului New York, Zohran Mamdani, primul primar musulman al orașului. Protestul a fost urmat de o contramanifestație, iar tensiunile dintre participanți au crescut pe parcursul zilei. Primarul Mamdani și familia sa nu se aflau acasă în momentul incidentului.
Autoritățile din New York mențin nivel ridicat de alertăPrimarul New Yorkului a condamnat incidentul. A mai declarat că suspecții ar fi venit din Pennsylvania „cu intenția clară de a aduce violență în oraș”. La rândul său, comisarul poliției din New York, Jessica Tisch, a anunțat că orașul rămâne într-o stare ridicată de alertă, mai ales în contextul tensiunilor internaționale generate de conflictul din Orientul Mijlociu.
Poliția a anunțat că va continua să mobilizeze echipe antiteroriste, unități canine și echipe specializate în arme grele pentru a preveni eventuale incidente similare.
Cotațiile petrolului Brent au scăzut cu 6.51 dolari, sau 6.6%, până la 92.45 dolari pe baril. În același timp, petrolul american West Texas Intermediate (WTI) a coborât cu 6.12 dolari, sau 6.5%, ajungând la 88.65 dolari pe baril, informează Reuters.
Scăderea de marți vine după ce prețurile petrolului depășiseră pragul de 100 de dolari pe baril și atinseseră maxime de peste patru ani. Luni, prețul Brent a urcat până la 119.50 dolari pe baril, iar WTI la 119.48 dolari, cel mai ridicat nivel din 2022.
Președintele american a declarat luni că războiul împotriva Iranului este „aproape încheiat” și că operațiunile militare ale Washingtonului avansează mai rapid decât estimările inițiale. De asemenea, Trump a amenințat că Iranul „va fi lovit de douăzeci de ori mai puternic” dacă blochează tranzitul de petrol prin Strâmtoarea Hormuz.
Garda Revoluționară Islamică a transmis că Teheranul „va decide când se va încheia războiul” și a avertizat: „Iranul nu va permite exportul niciunui litru de petrol din regiune”.
De asemenea, prețurile petrolului au fost influențate și de discuțiile din Washington privind posibila relaxare a sancțiunilor petroliere împotriva Rusiei.
Guvernul de la Hanoi prin ministerul Comerțului din Vietnam a recomandat firmelor locale să permită angajaților să lucreze de acasă atunci când este posibil, pentru a reduce necesitatea deplasărilor și a transportului, relatează Reuters.
Recomandarea vine pe fondul creșterii prețurilor la carburanți. De la sfârșitul lunii trecute, prețul benzinei a crescut cu 32%, cel al motorinei cu 56%, iar kerosenul cu 80%.
Ministerul a mai cerut companiilor și populației să nu facă stocuri excesive de combustibil și să evite să facă speculă cu combustibil.
Ca măsuri de protecție, în fața creșterii prețurilor, a decis luni eliminarea taxelor de import pentru combustibili până la sfârșitul lunii aprilie. În plus, șeful guvernului, Pham Minh Minh a purtat luni convorbiri telefonice cu omologii săi din Kuwait, Qatar și Emiratele Arabe Unite pentru a asigura noi livrări de petrol.
„Până acum, pe fondul războiului dintre SUA și Iran, nu ne-au (nr.r SUA) contactat în legătură cu utilizarea vreunui echipament”, a declarat Koo în fața parlamentarilor, în contextul discuțiilor privind o posibilă relocare a unor sisteme americane Patriot din Coreea de Sud către Orientul Mijlociu.
Potrivit Reuters, minitrul sud-coreean de Externe, Cho Hyun, a declarat anterior că armatele celor două state analizează această posibilitate, în contextul conflictului cu Iran.
Legat de acest demers, președintele Lee Jae Myung a punctat că nu se poate opune cererilor venite de la Washington: „Se pare că există recent o controversă cu privire la transportul în afara țării de către forțele americane din Coreea al unor arme, cum ar fi baterii de artilerie și arme de apărare aeriană”.
Ministrul de la Taipei a mai precizat că un transfer de armament s-ar realiza după ce SUA ar formula o cerere oficială, punctând că ei ar fi responsabili de transportul armamentului.
Ali Mohammad Naeini, purtătorul de cuvânt al Gărzii Revoluționare Islamice, a anunțat că forțele armate ale Iranului sunt pregătite pentru o confruntare cu forțele americane în zona Strâmtorii Hormuz, precizând: „Iranul va decide când se va termina războiul”.
„Forțele armate ale Republicii Iran așteaptă flota navală americană în regiunea Strâmtorii Hormuz și portavionul Gerald Ford. El (n.r. Trump) a susținut prezența navelor comerciale și militare în regiune și tranzitul facil al acestora prin Strâmtoarea Hormuz; în același timp, navele, ambarcațiunile și toate avioanele de luptă americane au părăsit regiunea și sunt staționate la o distanță de peste 1.000 de kilometri, pentru a evita rachetele și dronele puternice ale Iranului”, a mai transmis Naeini, potrivit CNN.
Oficialul iranian a mai spus că dacă atacurile lansate de Statele Unite și Israel vor continua, Iranul ar putea opri complet exporturile de petrol din regiune. „Iranul nu va permite exportul niciunui litru de petrol din regiune”, a spus acesta.
Răspunsul autorităților din Iran vine după ce liderul de la Casa Albă a precizat luni că războiul din Orientul Mijlociu se va încheia „curând” și că o eventuală oprirea tranzitului de petrol prin Strâmtoarea Hormuz de către Iran ar atrage un răspuns militar de „douăzeci de ori mai puternic decât a fost lovit până acum”.
Kim Yo Jong a descris exercițiile anuale Freedom Shield ca o „repetiție de război provocatoare” și a acuzat aliații că manifestă o „politică ostilă obișnuită” față de Coreea de Nord.
Kim a mai precizat că militarii sud-coreeni și americani sud-coreeni și americani vor participa la exerciții desfășurate „zi și noapte” pe teren, mare, aer, spațiu cosmic și cibernetic, anunță agenția de stat, KCNA, citată de Reuters.
Exercițiul Freedom Shield este programat între 9 și 19 martie și implică peste 18.000 de soldați sud-coreeni și americani. Potrivit armatelor respective, exercițiul va fi defensiv și include scenarii de descurajare legate de programul nuclear nord-coreean.
Exercițiul urmărește și pregătirea Seulului pentru transferul controlului operațional american în timp de război către forțele sud-coreene, care ar urma să fie finalizat înainte de încheierea mandatului președintelui Lee Jae Myung în 2030.
Exercițiile vin la o lună după ce liderul nord-coreean, Kim Jong Un a declarat, în cadrul congresului Partidului Muncitoresc, că Phenianul va continua să își extindă arsenalul nuclear al țării.
În marja reuniunii Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, Waltz a amintit că mandatul Misiunii de Asistență în Afganistan a Națiunilor Unite (UNAMA) urmează să fie reînnoit săptămâna viitoare și că bugetul acestei misiuni este cel mai mare dintre toate misiunile speciale ale ONU.
Deși oficialul american a subliniat că Afganistanul se confruntă cu un dezastru umanitar, acesta a afirmat: „Având în vedere intransigența talibanilor, trebuie să evaluăm cu atenție utilitatea asistenței și a implicării internaționale în Afganistan. Acest consiliu trebuie să analizeze cu atenție fondurile pe care le alocăm colectiv pentru bugetul acestei misiuni, în condițiile în care personalul național feminin al misiunii nici măcar nu poate merge la birou pentru a lucra”, potrivit Reuters.
Afganistanul, aflat sub conducerea talibanilor, se confruntă cu una dintre cele mai grave crize umanitare din lume. Programul Alimentar Mondial notează că aproximativ o treime din populația Afganistanului (17 milioane) se confruntă cu lipsuri acute de alimente, iar aproximativ 5 milioane de afgani se confruntă cu niveluri de urgență privind foametea.
Șefa interimară a UNAMA, Georgette Gagnon, a declarat în cadrul reuniunii că nevoile umanitare din Afganistan sunt „urgente”, subliniind și provocările cauzate de lipsa finanțărilor. Gagnon susține că s-a acoperit doar 10% din apelul de finanțare în valoare de 1.71 miliarde de dolari.
Donald Trump a transmis un avertisment dur regimului de la Teheran, dacă transportul de petrol prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume, va fi oprit.
„Dacă Iranul face ceva care să oprească fluxul de petrol în Strâmtoarea Hormuz, va fi lovit de Statele Unite ale Americii de douăzeci de ori mai puternic decât a fost lovit până acum”, se arată în mesajul publicat de Trump pe platforma sa, Truth Social.
Potrivit liderului de la Washington, SUA ar putea lovi obiective considerate „ușor distructibile, care vor face practic imposibilă reconstrucția Iranului, ca națiune”.
„Moartea, Focul și Furia vor domni asupra lor – Dar sper și mă rog să nu se întâmple! Acesta este un dar din partea Statelor Unite ale Americii pentru China și pentru toate națiunile care utilizează intens Strâmtoarea Hormuz”, se mai arată în mesajul publicat de Trump.
Prețul petrolului a crescut puternic, până la aproximativ 116 dolari pe baril. Contractele futures pentru petrolul WTI au urcat cu aproximativ 30%, după ce săptămâna trecută înregistraseră deja o creștere record de aproximativ 36%. În același timp, cotația Brent a avansat cu aproximativ 26%, după o creștere de circa 27% în săptămâna precedentă.
Conflictul militar din Orientul Mijlociu, care a dus luni la o creștere a prețurilor țițeiului la 120 de dolari pe baril , afectează deja piața bulgară, unde prețurile combustibililor au crescut cu între 6 și 10 procente, potrivit datelor de la platforma specializată Fuelo.
Într-o săptămână de atacuri israeliene și americane asupra Iranului, cea mai populară benzină A95 din Bulgaria a crescut prețul cu șapte cenți de euro pe litru, sau 5,56%, cu o tendință ascendentă.
Luni, benzina a fost vândută cu 1,33 euro pe litru (6,78 ron), în timp ce pe 2 martie prețul său la pompă era de 1,26 euro pe litru.
Motorina a crescut în preț cu 12 eurocenți pe litru. Tendința este, de asemenea, ascendentă. Pe 2 martie, motorina se tranzacționa cu 1,29 euro pe litru, iar prețul ei este acum de 1,41 euro pe litru (7,19 ron), arată Mediapool.bg.
Creșterea la propan-butan este de 0,04 euro pe litru sau 6,90 la sută. Acum o săptămână costa 0,58 euro pe litru, iar acum este de 0,62 euro pe litru.
Creșterea prețului la metan este nesemnificativă – cu un cent de euro sau 0,88%.
Din cauza aprovizionării cu țiței și combustibili, o sesiune extraordinară a parlamentului a fost convocată marți, la care vor fi audiați ministrul interimar al Finanțelor, Gheorghi Klisurski, șeful vămilor, Gheorghi Dimov, președintele Rezervei de Stat, Asen Asenov, și directorul comercial special al „Neftochim”, Rumen Spețov.
Vestul creșterii prețului combustibilului de către sindicatul Podkrepa a cerut guvernului un plan imediat pentru a limita efectul crizei petrolului, deoarece aceasta s-ar putea extinde la toate prețurile bunurilor și serviciilor din țară și, prin urmare, ar putea crește inflația.
În Bulgaria, o creștere cu 10% a prețului petrolului duce la o creștere cu 4% a prețurilor la combustibili, respectiv la o inflație suplimentară de 0,4% la bunuri și servicii, a precizat sindicatul într-un comunicat de presă.
Potrivit confederației, o creștere de 60% a prețurilor petrolului va duce probabil la o creștere de 24% a prețurilor combustibililor, prețurile motorinei crescând mai mult decât cele ale benzinei în ultimii ani, ceea ce are un impact direct asupra economiei. O creștere de 24% a prețurilor cu amănuntul ale combustibililor ar duce la o creștere directă de 2,4% a prețurilor bunurilor și serviciilor.
Având în vedere că se așteaptă ca prețurile petrolului să crească la 130 de dolari pe baril, aceasta ar reprezenta o creștere de aproximativ două ori mai mare a prețului, ceea ce ar duce la o inflație suplimentară. Creșterea prețurilor va reduce consumul dacă piața nu se normalizează în viitorul apropiat din cauza incapacității de a compensa prompt veniturile gospodăriilor.
Având în vedere întârzierile în actualizarea salariilor din ultimii doi ani și lipsa unui buget regulat pentru 2026, sărăcia va crește, inclusiv în rândul lucrătorilor, iar efectul direct va fi o reducere a consumului proporțională cu inflația, susține sindicatul.
Instabilitatea politică și geopolitică care durează de mai mulți ani, precum și recesiunea din principalele economii europene (Germania și Franța), creșterea datoriei statelor membre, nemulțumirile producătorilor agricoli față de politica agricolă condusă de UE, pot fi considerate în mod rezonabil că este foarte probabil ca procesul de închidere a întreprinderilor să continue și că nivelurile șomajului, migrației, economiei subterane și sărăciei vor crește, susține Confederația Muncii Podkrepa.
Un grup de senatori democrați a declarat că va continua să propună voturi privind puterile de război ale președintelui pentru a-l forța să solicite aprobarea Congresului înainte de orice acțiune militară suplimentară împotriva Iranului. Aceștia au cerut ca secretarul de stat, Marco Rubio și secretarul apărării, Pete Hegseth să participe la audieri publice în fața forului legislativ.
„Nu cred că pot apăra acest război. Cred că vor pierde voturi în Senat dacă vor trebui să se prezinte în fața publicului american și să explice de ce prețurile la benzină sunt atât de mari, dacă suntem implicați într-o schimbare de regim sau nu, cum vor obține armele nucleare și materialul nuclear fără o invazie terestră”, a spus Christ Murphy, senator din Connecticut, citat de CNN.
Inițiatorul ultimului vot privind puterile de război ale președintelui, Tim Kaine, senator din Virginia, a spus: „Nu este vorba de un vot de miercurea trecută, care se termină o dată și gata. Acesta este începutul a ceva, nu sfârșitul a ceva”. Acesta a mai spus că guvernul afectează puterea senatorilor de a răspunde alegătorilor: „Este aproape ca un ordin de confidențialitate care să ne împiedice să aducem aceste întrebări în atenția publicului”.
Senatorul din New Jersey, Cory Booker, a declarat că democrații sunt pregătiți să folosească „toate pârghiile disponibile” pentru a opri funcționarea obișnuită a Senatului dacă nu se ajunge la un acord cu republicanii privind organizarea audierilor, informează Associated Press.
