MediaFax.ro

La alegerile pentru Primăria Generală a Capitalei din data de 7 decembrie, alegătorii români vor primi un buletin de vot pe care vor aplica ștampila de vot.

Pozițiile de pe buletinul de vot pentru cei 17 candidați rămași în competiția pentru Primărie au fost stabilite prin tragere la sorți. Ordinea rezultată este următoarea:

1. Cătălin Drulă, USR

2. Daniel Băluță, PSD

3. George Burcea, POT

4. Ciprian Ciucu, PNL

5. Ana Maria Ciceală, SENS, URS PDF

6. Liviu Gheorghe Florea, PNȚMM

7. Gheorghe Macovei, PRM

8. Oana Crețu, PSDU

9. Mihai Lasca, PPR

10. Rareș Lazăr, candidat independent

11. Anca Alexandrescu, susținută de AUR

12. Dan Trifu, candidat independent

13. Eugen Orlando Teodorovici, candidat independent

14. Gheorghe Nețoiu, candidat independent

15. Vlad Gheorghe, candidat independent

16. Angela Negrotă, candidat independent

17. Filip Titian, candidat independent

Pe buletinul de vot vor apărea atât numele candidaților, cât și însemnele electorale ale partidelor sau ale candidaților fără afiliere, pentru a ajuta la identificarea opțiunii de către alegători.

Inscripționat pe prima pagină a documentului este „Buletin de vot pentru alegerea primarului general al Municipiului București”, urmat de data de 7 decembrie 2025.

Modelul buletinului de vot urmează formatul stabilit în anexa 2 a Hotărârii Autorității Electorale Permanente nr. 8 din 2020, act care reglementează aspectul buletinelor utilizate la alegerile locale și include instrucțiuni privind forma ștampilei de vot.

Documentul folosit la alegerea Primarului General al Municipiului București, programată pentru 7 decembrie 2025, este conceput în conformitate cu normele legale referitoare la structura și prezentarea materialelor electorale.

Buletinul are dimensiunea A4, iar paginile din interior sunt rezervate exclusiv casetelor în care apar înscrise partidele politice, alianțele sau candidații independenți.

Fiecare pagină interioară include opt casete, tipărite paralel. Spațiul dintre acestea depășește diametrul ștampilei cu inscripția „VOTAT”. Casetele sunt numerotate cu caractere de mărimea 10. Paginile sunt numerotate cu caractere de mărimea 12, începând cu prima pagină care conține casete și continuând până la ultima pagină imprimată. În situația în care numărul de candidați nu necesită folosirea tuturor paginilor prevăzute de pasul tipografic, cele rămase nefolosite nu sunt imprimate, ci doar numerotate.

Perioada de campanie este în desfășurare în aceste două săptămâni și se va încheia pe 6 decembrie la ora 7 dimineața. Scrutinul pentru alegerea Primarului Capitalei va avea loc duminică, în data de 7 decembrie.

Votarea oficială începe în data de 7 decembrie, la ora 07:00, iar urnele se vor închide la ora 21:00.

Guvernul de la Londra a anunțat marți că salariul minim va fi majorat cu 4,1% în 2026. Începând din aprilie 2026, acesta va ajunge la 12,71 lire pe oră. Autoritățile spun că ajustarea este necesară pentru ca veniturile angajaților cu salarii mici să țină pasul cu evoluția câștigurilor medii.

În total, 2,4 milioane de angajați trecuți de 21 de ani vor beneficia de această majorare, potrivit Reuters. În plus, aproximativ 300.000 de tineri și ucenici vor primi creșteri între 6% și 8,5%. Decizia face parte din procesul de eliminare graduală a salariilor minime diferențiate.

„Cei cu venituri mici trebuie recompensați în mod corespunzător pentru munca lor grea”, a declarat ministrul de finanțe Rachel Reeves, explicând că noua creștere este menită să sprijine veniturile celor mai vulnerabili.

Măsura vine într-un moment în care Marea Britanie se confruntă cu presiuni inflaționiste și cu costuri de trai ridicate. Tocmai de aceea, șefa finanțelor britanice a subliniat că „economia nu funcționează suficient de bine pentru cei cu cele mai mici venituri”.

Decizia a provocat reacții negative din partea sectorului hotelier și al restaurantelor, unde patronii spun că vor fi forțați să transfere costurile suplimentare către clienți.

„Afacerile noastre au ajuns la limită. Toate costurile vor fi transferate consumatorului, alimentând astfel inflația”, a avertizat Kate Nicholls, președinta UKHospitality, care reprezintă patronatele din industria hotelieră, a restaurantelor și a serviciilor alimentare din Marea Britanie.

Ea a adăugat că salariile mai ridicate pentru lucrătorii neexperimentați ar putea descuraja angajatorii să recruteze tineri. Costurile mai mari îi determină pe patroni să prefere personalul cu experiență.

Comisia britanică pentru salariul minim a recomandat majorarea. Instituția susține că datele nu arată efecte negative serioase asupra locurilor de muncă. Cu alte cuvinte, majorările anterioare nu au dus la concedieri sau la reducerea angajărilor.

„Creșterile anterioare ale salariului minim nu au avut un impact negativ semnificativ asupra locurilor de muncă”, a explicat Philippa Stroud, președinta comisiei.

Comisia este formată din nouă comisari, reprezentând angajatorii, sindicatele și mediul academic. Aceștia spun că au încercat să echilibreze „provocările cauzate de costul de trai” cu presiunile asupra angajatorilor generate de majorările de taxe. În același timp, comisarii subliniază că situația rămâne dificilă pentru toate părțile implicate.

Taxele impuse în ultimii ani au început să se resimtă în scăderea volumelor vândute și afectează planurile de afaceri și competitivitatea producătorilor din România în regiune, a transmis conducerea Asociației Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR) a detaliat, marți, într-o întâlnire cu presa de specialitate.

ANBR este asociația reprezentativă a industriei de băuturi răcoritoare din România, din care fac parte cei mai importanți producători de băuturi răcoritoare din industria românească, dar și operatori din industrii conexe, precum furnizori de arome sau ambalaje.

Asociația este membră a unor organizații reprezentative naționale, dar și internaționale, precum Romalimenta,  Uniunea Asociațiilor Producătorilor de Băuturi Răcoritoare din Europa (UNESDA) sau Confederația Patronală Concordia

„Industria se află sub un asalt în ceea ce înseamnă taxarea ei începând din 2023, când, pentru prima dată, am discutat despre o majorare a TVA-ului de la 11% la 19% la momentul respectiv, majorare care s-a aplicat tuturor băuturilor răcoritoare, nu doar celor care conțin zahăr, deși atunci majorarea de TV așa a fost practic promovată ca idee. Ulterior, începând de anul trecut, și anume 1 ianuarie 2024 a fost introdusă o da o acciză nearmorizată pe băuturile care au conținut de zahăr”, a declarat Dragoș Mihail Mănescu, director executiv al Asociației Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR), marți, într-o discuție cu reporterul Mediafax în cadrul unei întâlniri informale cu presa de specialite.

Taxa se aplică pe categorii de conținut de zahăr, respectiv între 5 și 8 grame la suta de mililitri, inițial stabilită la 0,4%, iar pentru ce se depășea 8 grame era 0,6%.

„Inițial a fost prevăzut un calendar de trei ani de zile în care nu urma să fie modificată această taxă, adică ea rămânea stabilă timp de 3 ani de zile. Anul acesta în pachetul de măsuri fiscale promovat de către Guvern, această taxă a fost crescută cu 10% pe cele două categorii de conținut de zahăr, de la 0,4% la 0,44%, respectiv de la 0,6% la 0,66%, iar anul următor, urmează o nouă majorare cu 10% a nivelului actual de taxă, începând cu aprilie pentru că discutăm despre o accese nearmonizată, și atunci, începând cu luna aprilie urmează să fie mărită din nou acestă taxă”, a explicat directorul executiv al ANRB.

Aceste taxe au avut un impact semnificativ asupra volumelor de băuturi răcoritoare vândute, în contextul în care taxele reprezintă aproximativ 32% din preț.

„Acest lucru a afectat în mod substanțial atât anul trecut, cât și în special anul acesta începând cu luna august, industria constată o afectare semnificativă, se scădere, uneori chiar cu două cifre, a volumelor. Nu în ultimul rând, ca să adăugăm, să spunem, cireașa de pe tort la toate aceste aceste costuri, începând cu 30 noiembrie 2023 a fost pus și sistemul SGR în practică, ceea ce a făcut ca real să discutăm în funcție de cantitatea de produs,  pentru produsele care au ambalaje mari de doi litri, să discutăm la un moment dat și de o creștere de 53-56% a prețului pe litru a acelor băuturi răcoritoare în această perioadă, 2023-2025. Deci iată o creștere semnificativă a prețului acestor produse, ceea ce s-a tradus real într-o scădere din nou semnificativă, cum spuneam, chiar de două cifre a volumelor comercializate și practic a consumului”, a explicat Dragoș Mihail Mănescu.

Directorul executiv al ANBR a subliniat că, în acest moment, reprezentanții industriei caută o cale de dialog cu șanse reale de reușită cu autoritățile, fără să lanseze pe piață scenarii alarmiste.

„Spre deosebire de alte mesaje pe care poate le auziți de la alte industrii, noi nu vrem să venim cu astfel de mesaje alarmiste în care să spunem că vom concedia nu știu câte mii sau zeci de mii de oameni, în care vom închide, vom pleca, vom lichida active. Nu credem că aceasta este soluția. Nu este ceva ce industria își dorește. În același timp, vorbim despre industrie matură, este o industrie care produce în România, este un act de producție regional, care exportă în cred că undeva în 19, poate chiar mai bine țări europene și țării non UE, deci trebuie să avem în vedere că această industrie, de fapt este una care produce în România, acoperind consumul intern, dar în același timp și exportă”, a detaliat reprezentantul industriei.

Acestă situație are impact asupra competitivității companiilor care produc în România și asupra predictibilității activității lor.

„Ceea ce se întâmplă însă este faptul că industria nu mai este competitivă raportat la ceilalți producători din țările din zonă sau la nivel european, pe de o parte. Pe de altă parte, investițiile care erau programate, orice investiție presupune un plan, acest plan înseamnă un calcul de costuri și ulterior de rentabilitate, profitabilitate pentru următorii minim trei, patru ani de zile. Or, ne întoarcem la ceea ce tot spunem și cred că asta veți regăsi în toate mesajele noastre publice și anume anume nevoia de predictibilitate. Discutăm de trei ani de zile, perioadă în care aceasta acciză nu trebuia să fie modificată. După un an de zile avem o creștere de 10% și apoi o creștere de încă 10% la creșterea respectivă, adic,ă dacă este să calculăm procentual, discutăm real, de într-un an și jumătate, poate de o majorare cu undeva spre 30%. Or aceste lucruri sunt lucruri care vin să descurajeze investitorii”, a precizat directorul executiv al ANBR.

Acesta a subliniat că printre membrii asociației pe care o reprezintă sunt companii care au 15 fabrici în România și de multe ori sunt în zone, în diverse regiuni din țară, unde sunt principali angajatori. Mai mult decât atât, el precizează că nu sunt doar companii multinaționale, pentru că sunt printre membrii ANBR și producători naționali. În ceea ce privește ponderea în economie, potrivit declarațiilor sale, începând din 2018 până în 2024 inclusiv, contribuția industriei a fost de minimum 0,61% din produsul intern brut (PIB), în anul pandemiei, și se așteaptă la acest procent și 2024, după care se așteaptă la o scădere semnificativă în 2025.

Oficialii industriei au transmis marți că fac demersuri concrete pentru a elimina măsurile fiscale discriminatorii.

„Ne-am angajat într-un dialog extrem de serios, extrem de clar, extrem de puternic și credem noi și constructiv cu stakeholder-ilor (părți interesate – n.r.). Ne dorim să fim ascultați și ne dorim ca toată lumea să înțeleagă că nivelul de presiune și provocările cu care se confruntă industria sunt unele extrem de puternice, care au aceste efecte negative și efectele negative vor continua și în perioada următoare”, a declarat Dragoș Mihail Mănescu.

Rugat să clarifice cine sunt stakeholder-ii, oficialul ANBR a menționat că este de decidenții guvernamentali sau politici indiferent de unde sunt ei.

„Este foarte important să înțelegem că noi ne dorim ca industrie -și asta am făcut în toți anii ăștia -ne dorim să fim parte dintr-o soluție, adică noi nu ne dorim să venim și să spunem: «Domnule, lăsați-ne, scoateți orice taxare, lăsați-ne pe noi să zburdăm și doar să producem într-o economie unde să guverneze doar legile pieței». Noi credem că trebuie să fim parte din soluție și să fim un partener de dialog al Guvernului și din această perspectivă ne-am angajat în acest dialog, cum am spus, un dialog serios, un dialog care este focusat pe a găsi soluții, dar în același timp vrem să arătăm că nu mai merge doar cu a trage semnale de alarmă și a ni se spune că suntem înțeleși și că avem dreptate”, a precizat oficialul ANRB.

„Credem că trebuie să fie găsite soluții concrete, care să fie și aplicate în perioada următoare, pentru că dacă la toate aceste provocări specifice industriei venim și arătăm provocările mediului economic – pentru că în momentul în care produce orice în această țară, constați că ți-au crescut prețurile la tot ce înseamnă energie, dar tot ce înseamnă alte materii prime, care la rândul lor înglobează și alte creșteri de costuri, poate rezultate și din creșterile de acces la combustibil, din numeroase alte creșteri de costuri – și într-un final ajungi să-ți dai seama că nu mai și competitiv. România a pierdut teribil la capitolul competitivitate în general și cu atât mai mult industria băuturilor răcoritoare Și din perspectiva asta ne uităm la producători din același domeniu, tot băuturi răcoritoare din țările din jurul nostru și constatăm că nu mai suntem competitivi.: Și atunci ne punem niște întrebări serioase cu privire la viitorul acestei industrii ca producător și nu ca importator, pentru că spun încă o dată, industria este una care are o balanță comercială pozitivă, exportăm și aducem plus valoare, inclusiv din această zonă”, a declarat Dragoș Mihail Mănescu.

Revenind la variante concrete de soluții, directorul executiv al ANBR a detaliat ce ar dori industria să obțină din parte decidenților și care sunt alternativele, în cazul în care dialogul eșuează.

„Ne dorim eliminarea caracterului discriminatoriu al taxării. Noi am venit cu această propunere și permanent, începând de anul trecut, am militat către acest lucru în dialogul nostru cu decidenții, în sensul în care am spus că este o taxă care se aplică doar industriei băuturilor răcoritoare și nu vrem să spunem Guvernului care este cea mai bună soluție, pentru că înțelegem restricțiile bugetare. Dar în același timp credem că nu este normal să se aplice această taxă doar în industrii și în același timp credem că cel mai bine este să lăsăm piața să aducă beneficiile naturale prin creșterea de volume”, a declarat directorul executiv al ANBR.

Potrivit acestuia, industria de băuturi răcoritoare din țările din jurul nostru a avut în ultimii doi ani de zile creștere și de două cifre, în timp ce această industrie din România a avut scăderi de până la 6%, ceea ce înseamnă, spune Dragoș Mihail Mănescu, că, dacă ne raportăm cumulat, industria din România este real pe o scădere de aproximativ 15%, poate mai mult.

„Din această perspectivă credem că ar trebui eliminată această taxare discriminatorie și susținem acest lucru și, mai mult decât atât, venim și cu următorul argument ceea ce s-a ce a corectat statul din această taxă nu se apropie de ceea ce a fost prognozat. În cifre înțelegem că prognoza a fost de 200 de milioane de euro ce urma să fie colectați fi strict din această acciză, iar ce s-a colectat real este puțin peste jumătate, în 2024. Din această perspectivă, noi credem că această taxă ar trebui eliminată și lăsat ceea ce există pentru toată lumea, și anume TVA-ul, TVA-ul așa cum există el. Și venim și cu precizarea că, în acest moment, indiferent dacă băuturile răcoritoare conțin sau nu zahăr, ele plătesc TVA 21% spre deosebire de alte categorii de produse de același fel. Adică din nou, o discriminare. Iar aceasta este, de fapt marea noastră problemă”, a precizat oficialul ANBR.

O altă mare problemă a industriei, cu efecte potențiale în consum, este imaginea creată prin această taxare care a avut în nota de fundamentare motive legate de sănătatea publică.

„Am fost afectați foarte mult, la nivel reputațional, percepția a devenit una extrem de negativă în ceea ce înseamnă felul în care sunt văzute băuturile răcoritoare ca afectând, într-un fel sau altul, față de orice alte produse, sănătatea populației, deși conținutul de zahăr al băuturilor răcoritoare este un unul de peri, studiile europene de maxim 3% din aportul caloric zilnic al unei persoane adulte, deci doar 3%. În schimb, industria băuturilor vota este singura care este taxată”, a explicat Dragoș Mihail Mănescu.

„Dacă argumentele decidenților au fost acelea că se încearcă protejarea populației prin taxarea zahărului, atunci nu înțelegem de ce este taxată doar această industrie. Acesta a fost de fapt, argumentul nostru și de aici și ceea ce susținem, și anume eliminarea caracterului discriminatoriu. Dar vă pot confirma faptul că în acest moment facem o evaluare în ceea ce înseamnă căile juridice pe care le putem aborda pentru a ataca în instanță această taxă, pe care din nou spun o considerăm discriminatorie, și atunci atacarea în instanță va merge exact pe acest caracter discriminatoriu  al accizei”, a conchis directorul executiv al ANBR.

FIFA a anunțat marți că primele patru echipe din cel mai recent clasament mondial se vor evita reciproc până la semifinalele turneului. Competiția va avea loc în perioada 11 iunie – 19 iulie 2026 în SUA, Canada și Mexic. Totuși, pentru a nu se întâlni trebuie să fie îndeplinită o condiție: echipele să termine pe primul loc în grupa în care vor juca, potrivit AP.

Modelul a fost preluat din tenis unde favoriți sunt plasați pe trasee diferite astfel încât să nu se întâlnească în primele faze ale competiției. Decizia are scopul de a-i recompensa pe cei buni și de a crește spectacolul.

„Pentru a asigura echilibrul competitiv, au fost stabilite două căi separate către semifinale”, a transmis FIFA într-un comunicat.

La cupele mondiale anterioare, calea echipelor a fost decisă în funcție de grupa în care au fost trase.

Ceremonia de tragere la sorți pentru prima Cupă Mondială cu 48 de echipe va avea loc pe 5 decembrie la Centrul Kennedy din Washington, D.C. Cele 16 locuri gazdă pentru cele 104 meciuri includ 11 orașe din SUA, trei în Mexic și două în Canada.

Grupele vor avea câte patru echipe. Europa are 16 echipe în competiție și maximum două pot fi extrase într-o grupă. Celelalte 32 de echipe din turneu nu pot fi extrase într-o grupă alături de o formație de pe același continent.

Urna 1: Spania, Argentina, Franța, Anglia, Brazilia, Portugalia, Olanda, Belgia, Germania, Statele Unite, Mexic, Canada.

Urna 2: Croația, Maroc, Columbia, Uruguay, Elveția, Japonia, Senegal, Iran, Coreea de Sud, Ecuador, Austria, Australia.

Urna 3: Norvegia, Panama, Egipt, Algeria, Scoția, Paraguay, Tunisia, Coasta de Fildeș, Uzbekistan, Qatar, Arabia Saudită, Africa de Sud.

Urna 4: Iordania, Capul Verde, Ghana, Curaçao, Haiti, Noua Zeelandă, câștigătoarea playoff-ului european 1, câștigătoarea playoff-ului european 2, câștigătoarea playoff-ului european 3, câștigătoarea playoff-ului european 4, câștigătoarea playoff-ului intercontinental 1, câștigătoarea playoff-ului intercontinental 2.

Marți, Parlamentul European le-a cerut membrilor UE să continue procedura de retragere a dreptului de vot al Budapestei în Consiliul Uniunii Europene. Legislativul european motivează această solicitare prin „colapsul democraţiei, al statului de drept şi al drepturilor fundamentale” din Ungaria lui Viktor Orban, pe care-l acuză că se află în fruntea „unui regim hibrid de autocraţie electorală”.

Parlamentul a adoptat, în acest sens, cel al doilea raport intermediar privind subminarea persistentă a statului de drept și încălcarea continuă a valorilor UE de către Ungaria. Au fost înregistrate 415 voturi pentru, 193 voturi împotrivă și 28 abțineri, iar raportul Parlamentului privind procedura prevăzută la articolul 7 (pe care deputații europeni au declanșat-o în 2018) face bilanțul evoluțiilor din toate cele 12 domenii de preocupare, inclusiv funcționarea sistemului electoral, independența justiției și corupția, potrivit unui comunicat al Parlamentului European.

Parlamentul European susține că guvernul maghiar nu a protejat în mod adecvat drepturile cetățenilor, a subminat libertatea academică, a slăbit în mod sistematic Consiliul Național al Magistraturii. De asemenea, potrivit Telex, a identificat probleme suplimentare legate de practicile comerciale motivate politic, interzicerea constituțională a Pride și distribuirea publicității de stat către mass-media pro-guvernamentale.

„Prea mult timp guvernele europene au stat cu mâinile încrucişate în timp ce un guvern tot mai autocratic a distrus drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor”, acuză eurodeputata Tineke Strik, membră a grupului Verzilor şi iniţiatoare a acestei rezoluții.

Deşi retragerea dreptului de vot al unui stat membru în UE necesită un vot în unanimitate al celorlalte, declararea faptului că Ungaria „prezintă un risc clar de încălcare gravă a principiilor fundamentale ale UE” are nevoie doar de o majoritate de patru cincimi şi ar permite procesului să avanseze, se arată în textul rezoluției.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, se află în conflict permanent cu Comisia Europeană, care îl acuză de încălcarea statului de drept. Din cauza unor acțiuni contrare statului de drept, Comisia a blocat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al Ungariei, prin care avea dreptul la granturi în valoare de 5,8 miliarde de euro din planul european de redresare post-pandemie.

Mesajul transmis de oficialul european confirmă faptul că situația economică a României s-a ameliorat, iar direcția de consolidare bugetară este una corectă, potrivit premierului Ilie Bolojan.

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Bolojan a arătat că acest semnal venit de la Bruxelles reprezintă o validare a eforturilor guvernamentale din ultimele luni.

„Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a transmis că, datorită măsurilor fiscale adoptate vara aceasta, situaţia din România s-a îmbunătăţit, iar Comisia nu va propune acum suspendarea fondurilor europene”, a precizat premierul.

Premierul a explicat că anunțul Comisiei Europene aduce mai multe consecințe pozitive pentru România: Procedura de Deficit Excesiv rămâne suspendată, ceea ce înseamnă că țara noastră nu intră în etapa sancțiunilor, iar deficitul bugetar începe deja să scadă. Tendința descendentă ar urma să se mențină în următorii ani, conform evaluărilor europene.

De asemenea, creșterea cheltuielilor publice este menținută în limite apropiate de plafonul recomandat de Comisia Europeană, ceea ce arată că măsurile de ajustare bugetară încep să producă efecte. Guvernul va continua investițiile finanțate din fonduri europene, considerate esențiale pentru stabilitatea și dezvoltarea economică.

Bolojan a mulțumit comisarului Dombrovskis pentru dialogul constant și sprijinul oferit României în acest proces. Totodată, premierul a transmis că, în ciuda progreselor, este necesară continuarea reformelor.

„În ultimele luni am luat decizii dificile, dar necesare. Astăzi vedem primele rezultate: România își recâștigă credibilitatea. Mesajul Comisiei este clar: trebuie să continuăm pe acest drum”, a afirmat acesta.

Guvernul va continua măsurile de eficientizare a colectării veniturilor, reducerea cheltuielilor și prioritizarea echilibrului bugetar.

Sorin Grindeanu, președintele PSD, a transmis astăzi un mesaj pe pagina sa de Facebook cu ocazia Zilei Internaționale pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor.

Palatul Parlamentului a fost iluminat marți seară în portocaliu, semn al solidarității față de victimele acestui fenomen. Liderul social democrat a scris despre responsabilitatea pe care societatea și instituțiile o au în protejarea femeilor aflate în situații de risc.

„În spatele fiecărei lumini se află o poveste nespusă, o viață marcată, o femeie care a trecut prin suferință – sau care, poate, încă așteaptă ajutor.”, a scris Sorin Grindeanu pe Facebook.

Președintele PSD a declarat că violența împotriva femeilor nu trebuie să fie un subiect ignorat și că problema necesită o implicare majoră din partea instituțiilor statului.

„Violența nu trebuie tolerată niciodată, sub nicio formă”, a afirmat el.

Grindeanu a cerut ca societatea și autoritățile să ofere sprijin concret victimelor violenței aflate în situații de risc.

„Responsabilitatea noastră, ca instituții și ca societate, este să facem mai mult, să ascultăm, să protejăm, să acționăm”, a scris Grindeanu.

Britanicul Karl Bushby, un fost parașutist în vârstă de 56 de ani, călătorește în jurul lumii de 27 de ani. În curând, el se va întoarce în Marea Britanie, după aproape trei decenii petrecute pe drumuri, potrivit express.co.

Fostul parașutist își dorește să devină prima persoană care realizează o călătorie continuă în jurul lumii. El a început „Expediția Goliat” în Chile în 1998 și a trecut prin numeroase aventuri. A parcurs circa 36.000 de mile, a înotat prin Marea Caspică și a trecut prin continentele american și asiatic.

Aproape de finalul călătoriei sale, el a dezvăluit care au fost cele mai înfricoșătoare locuri prin care a trecut. Prima mare încercare a avut loc în timp ce britanicul traversa faimoasa Strâmtoare Darién, care leagă America Centrală de America de Sud. El s-a trezit „în mijlocul unei zone de război”.

„Și apoi există un strat întreg deasupra acestuia, format din carteluri și plantații de droguri, și apoi o junglă cu adevărat, cu adevărat dură”, a relatat aventurierul pentru CBS News.

Aflată în Panama și Columbia și recunoscută ca una dintre cele mai periculoase rute de migrație de pe Pământ, Strâmtoarea Darién este o trecere de 96 de kilometri, cu munți, ape și păduri tropicale. Pericolele sale includ temperaturi ridicate, ploi abundente, râuri vijelioase, țânțari purtători de boli, crocodili, șerpi veninoși, dar și numeroși criminali, traficanți de droguri și de persoane.

Karl Bushby a relatat și o aventură înfricoșătoare pe care a avut-o în Strâmtoarea Bering, situată între oceanele Pacific și Arctic. Acolo, el a întâlnit un urs polar.

„Ești într-o lume foarte serioasă care te va ucide în 20 de minute dacă dai greș”, a spus Bushby.

Situată între Alaska și Rusia, strâmtoarea este un paradis pentru animalele sălbatice, inclusiv balenele și urșii polari. În ciuda pericolului, Karl a reușit să finalizeze traversarea alături de un american numit Dimitri Kieffer.

Cei doi au trecut din Alaska în Siberia, navigând pe bucăți de gheață și înotând prin porțiuni de apă deschisă. La sosire au fost arestați de autoritățile ruse pentru intrare ilegală. Ei au fost deportați și s-au îndreptat către Budapesta și apoi Marea Britanie.

În ciuda aventurilor înfricoșătoare, britanicul susține că „99,99% din lume este bună”. În schimb, el se declară înfricoșat de întoarcerea și readaptarea la traiul normal.

Deși informația a circulat deja în presa internațională, guvernul de la Budapesta nu a confirmat oficial deplasarea, anunțând că programul premierului va fi făcut public „la momentul oportun”, scrie Euronews.

Sursele citate afirmă că oficiali din cadrul guvernului ungar, implicați direct în pregătirea vizitei, au confirmat faptul că o întâlnire Viktor Orban – Vladimir Putin este în lucru. Agenda discuțiilor nu este încă făcută publică, însă legăturile strânse dintre cei doi lideri sugerează că subiectul central va fi războiul din Ucraina și perspectivele de pace.

Orban și Putin au menținut un dialog constant chiar și după invazia Rusiei în Ucraina, întâlnindu-se în mod repetat din 2022 până în prezent. Premierul ungar se poziționează ca unul dintre cei mai vocali lideri europeni în favoarea unui armistițiu imediat și a unor negocieri directe cu Moscova.

În weekend, Viktor Orban a cerut public Uniunii Europene să susțină inițiativa de pace a Statelor Unite și să inițieze negocieri diplomatice „autonome și directe” cu Rusia. Într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, el a subliniat că „europenii trebuie să sprijine imediat și necondiționat inițiativa de pace a președintelui Statelor Unite”.

Ungaria continuă să fie una dintre puținele țări UE care importă masiv petrol și gaze din Rusia, în condițiile în care Bruxellesul încearcă să reducă dependența de combustibilii fosili proveniți de la Moscova. În plus, în timpul unei vizite recente la Washington, Orban a obținut scutiri de la tarifele secundare impuse companiilor rusești Rosneft și Lukoil.

În dialog cu președintele american Donald Trump, premierul ungar a criticat din nou Bruxellesul, susținând că instituțiile europene „preferă să continue războiul” deoarece cred că „Ucraina poate câștiga pe front”.

Rămâne de văzut dacă întâlnirea Viktor Orban – Vladimir Putin va fi confirmată oficial și ce impact va avea asupra poziționării UE în contextul războiului din Ucraina.

Adolescența nu se încheie în jurul a 20 de ani, așa cum știam, ci abia la începutul vârstei de 30 de ani. Aceasta este concluzia surprinzătoare a unui amplu studiu realizat de Universitatea Cambridge.

Cercetătorii au analizat scanări cerebrale de la aproape 4.000 de persoane cu vârste între 0 și 90 de ani. Studiul nu a analizat separat bărbații și femeile.

Cercetarea, relatată de BBC, arată că creierul trece prin cinci faze majore. Prima este copilăria, care acoperă intervalul dintre zero și 9 ani. Urmează adolescența, între 9 și 32 de ani. A treia etapă este vârsta adultă, ce cuprinde perioada dintre 32 și 66 de ani. Îmbătrânirea timpurie apare între 66 și 83 de ani, iar îmbătrânirea târzie începe după vârsta de 83 de ani.

Fiecare dintre aceste etape este însoțită de transformări majore în modul în care neuronii comunică între ei.

Potrivit cercetătorilor, la vârsta de 9 ani creierul intră într-o perioadă de „eficiență nemiloasă”, în care rețelele neuronale se optimizează într-un ritm accelerat. „Este o schimbare uriașă”, a explicat Dr. Alexa Mousley, autoarea studiului. Ea a subliniat că aceasta este „cea mai profundă tranziție între fazele creierului”.

Această perioadă prelungită explică și vulnerabilitatea crescută la tulburări mintale. „Este momentul în care există cel mai mare risc de apariție a problemelor de sănătate mintală”, a explicat specialista.

Dr. Mousley este cercetătoare în neuroștiințe la Universitatea Cambridge, specializată în analiza dezvoltării și reorganizării rețelelor neuronale.

Adolescența este singura etapă în care eficiența rețelelor cerebrale crește constant, susținând ideea că funcțiile cognitive ating un vârf în jurul vârstei de 30 de ani. „Este foarte interesant că creierul rămâne în aceeași fază între 9 și 32 de ani”, a precizat cercetătoarea.

După 32 de ani, creierul intră într-o perioadă lungă de stabilitate, în care schimbările sunt mult mai lente. Dr. Mousley spune că această etapă „se aliniază cu un platou al inteligenței și personalității”. Nivelurile cognitive și trăsăturile individuale rămân relativ constante, însă fără transformări accelerate ca în anii anteriori.

Începând cu 66 de ani, creierul nu mai funcționează ca un întreg perfect sincronizat, ci ca un ansamblu de „subgrupuri” neuronale, asemenea „membrilor unei trupe care încep proiecte solo”. Această fragmentare a rețelelor nu înseamnă un declin brusc, ci o reorganizare treptată a modului în care diferitele regiuni cooperează între ele.

Este etapa în care apar primele schimbări asociate îmbătrânirii. În același timp, încep să se manifeste și probleme precum demența sau hipertensiunea, care pot afecta sănătatea creierului. După 83 de ani, această separare devine și mai pronunțată, marcând intrarea în ultima fază a vieții cerebrale, unde modificările sunt similare, dar accentuate.

Specialiștii spun că aceste rezultate pot explica de ce riscurile de tulburări mintale, demență sau probleme cognitive apar la anumite vârste.

„Diferențele în structura conexiunilor cerebrale pot prezice dificultăți de atenție, limbaj sau memorie”, consideră prof. Duncan Astle, co-autor al cercetării realizate la Universitatea Cambridge.

Prof. Tara Spires-Jones, de la Universitatea din Edinburgh, specialistă în neurodegenerare, a rezumat impactul descoperirii: „Este un studiu foarte interesant, care evidențiază cât de mult se schimbă creierul nostru de-a lungul vieții”.

Rezultatele lui „se potrivesc bine” cu înțelegerea noastră despre îmbătrânirea creierului, spune prof. Spires-Jones, dar a atenționat că „nu toată lumea va experimenta aceste schimbări ale rețelelor cerebrale exact la aceleași vârste”.

Florin Cîțu afirmă că Guvernul transmite zilnic mesaje de alarmă privind situația financiară a țării – de la avertismente privind „aproape incapacitate de plată” până la îndemnuri la „strâns cureaua”. În acest context, fostul premier susține că Ministerul Finanțelor ar fi realizat o operațiune complet contrară acestor avertismente.

Potrivit acestuia, în octombrie 2025 statul român s-a împrumutat de pe piețele internaționale la o dobândă medie de 6%, utilizând o parte din sumă pentru a răscumpăra înainte de scadență obligațiuni în valoare de 1 miliard de euro.

Cîțu subliniază că obligațiunile răscumpărate aveau dobânzi considerabil mai reduse decât cele ale noului împrumut. El enumeră dobânzi de 2% până în decembrie 2026, 5% până în septembrie 2026 și 2,75% până în februarie 2026, ceea ce – susține fostul premier – face inexplicabilă decizia Guvernului.

„Statul român a decis, în plină austeritate, să înlocuiască datorie ieftină cu datorie scumpă”, afirmă Cîțu, adăugând că măsura contrazice inclusiv declarațiile Executivului, care susține că dobânzile ar fi în scădere.

Fostul prim-ministru spune că Guvernul ar fi putut aștepta până în 2026 pentru a răscumpăra obligațiunile vechi, moment în care, dacă dobânzile ar fi scăzut, statul s-ar fi putut împrumuta mai ieftin.

„Nu există nicio justificare economică pentru o asemenea decizie”, subliniază el, sugerând că operațiunea ar putea crește artificial deficitul bugetar și, în final, presiunea asupra contribuabililor.

Fostul premier cere clarificări urgente: „Cine a decis această tranzacție bizară prin care Ministerul Finanțelor crește artificial deficitul bugetar și, implicit, viitoarele taxe ale românilor?”.

În opinia sa, Guvernul nu poate solicita populației să accepte „taxe mai mari, prețuri mai mari și tăieri”, în timp ce statul „arde bani publici într-o operațiune complet nejustificată economic”.

În final, Cîțu ridică și un semn de întrebare cu privire la eventuale beneficii neoficiale: „Dar dacă cineva a avut de profitat personal? Atunci da — are sens”.

J-Beauty, alternativa japoneză la rutinele complexe  K-Beauty

Intrarea Onshindo Osaka pe piața locală are loc într-un context în care segmentul J-Beauty, filosofia japoneză de îngrijire minimalistă captează tot mai mult atenția la nivel global, fiind perceput ca o alternativă mai echilibrată la rutinele elaborate popularizate de K-Beauty.

Skincare-ul japonez pune accent pe simplitate, formule concentrate și rezultate măsurabile, combinând ingrediente multifuncționale cu cercetare biotehnologică.

În această zonă, Onshindo Osaka se poziționează ca un brand premium autentic, care îmbină tradiția japoneză cu inovația științifică.

Citeşte comunicatul integral AICI

Vehiculele electrice cu baterie au reprezentat 16,4% din mașinile nou înmatriculate în UE în primele zece luni ale anului 2025, potrivit cifrelor publicate marți de Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), în creștere față de aceeași perioadă a anului trecut.

În primele zece luni ale anului 2025, au fost înmatriculate 1.473.447 de autoturisme electrice noi, reprezentând 16,4% din cota de piață a UE. Germania este țara care a cumpărat cele mai multe astfel de vehicule: peste 434.600 de înmatriculări de vehicule electrice noi. Astfel, țara a înregistrat și una dintre cele mai puternice rate de creștere din bloc, în creștere cu 39,4% față de anul precedent, scrie Euronews.

Cifrele din octombrie 2025 au arătat, de asemenea, că înmatriculările de mașini hibride noi în UE au crescut la peste 3,1 milioane de unități. Creșteri s-au înregistrat pe piețele din Spania (+27,1%), Franța (+26,3%), Germania (+10,3%) și Italia (+8,9%). Modelele hibride electrice reprezintă 34,6% din totalul pieței UE.

Înmatriculările de autoturisme hibride plug-in continuă să crească, ajungând la 819.201 de unități în aceeași perioadă. Aceasta a fost determinată de creșterea volumului pe piețele cheie, precum Spania (+109,6%), Italia (+76,5%) și Germania (+63,4%).

Autovehiculele hibride au rămas cea mai populară alegere în rândul cumpărătorilor din UE, cu o cotă de piață de 34,6%. Modelele pe benzină și motorină au reprezentat împreună 36,6%, în scădere față de 46,3% în anul precedent.

Până în acest moment au fost identificate 4 victime, una fiind în stop cardio-respirator, iar celelalte 3 sunt conștiente.

Imobilul prezintă risc de prăbușire la nivelul apartamentului în care s-a produs explozia.

Au fost constituite echipe de căutare-salvare în vederea identificării și evacuării persoanelor posibil surprinse. Până în acest moment două persoane evaluate de către echipajele medicale.

Se evacuează persoanele pe o rază de 50m.

Deflagrația s-a produs pe Aleea Tineretului, într-un bloc cu regim de înălțime P+1. Explozia a avut loc într-un apartament situat la parter, iar martorii au alertat imediat autoritățile, semnalând zgomotul puternic și impactul asupra locuinței.

Potrivit ISU, incidentul nu a fost urmat de incendiu, însă amploarea exploziei impune verificări amănunțite.

Pentru gestionarea situației, pompierii au mobilizat cinci autospeciale de stingere, o autospecială de descarcerare, o autospecială de intervenție și salvare de la înălțime, precum și Detașamentul Special de Salvatori. Alături de acestea, la fața locului au fost trimise cinci ambulanțe SMURD, autospeciala pentru transport victime multiple și șase echipaje SABIF.

Echipajele lucrează coordonat pentru evaluarea situației, verificarea eventualelor victime și analiza posibilelor pagube structurale.

Intervenția este în desfășurare. Pompierii și echipajele medicale verifică persoanele din imobil și din zona adiacentă pentru a stabili dacă există răniți în urma deflagrației. Specialiștii urmează să determine dacă explozia a afectat sau nu structura clădirii.

Ministerul Finanțelor a făcut anunțul marți prin intermediul unui comunicat de presă.

„Comisia Europeană validează progresele României. Procedura de suspendare a fondurilor europene a fost înghețată. Comisia Europeană confirmă eficiența măsurilor pentru reducerea deficitului bugetar adoptate de România, în conformitate cu recomandările Consiliului Uniunii Europene. Ca urmare, procedura de deficit excesiv (EDP), aplicată din aprilie 2020, rămâne deschisă (în suspensie), dar suspendarea fondurilor europene a fost înghețată. Astfel, Comisia apreciază că datorită măsurilor consistente de consolidare fiscală adoptate în ultimele luni, creșterea netă a cheltuielilor în 2025 este estimată la doar 0,1% din PIB peste plafonul recomandat de Consiliu, iar în 2026 se va încadra în limitele stabilite. În plus, deficitul bugetar este estimat să scadă la 8,4% din PIB în 2025 și la aproximativ 6% în 2026”, a transmis ministerul.

Ca urmare a progresului realizat, Comisia Europeană nu propune măsuri procedurale suplimentare în cadrul acestei etape a procedurii de deficit excesiv (care continuă dar este trecută în suspensie) și nu va propune suspendarea fondurilor europene în această etapă, a adăugat ministerul.

Ministrul Alexandru Nazare a explicat ce efecte va produce decizia CE.

„Pentru România, aceasta nu este doar o validare tehnică, ci un câștig strategic: ne păstrăm accesul deplin la finanțările europene, ne consolidăm credibilitatea și oferim economiei un cadru mai stabil și mai predictibil. Am reușit să construim cu Comisia Europeană un parteneriat bazat pe transparență, dialog constant și încredere – elemente care ne permit să privim cu mai multă siguranță către anii următori. În continuare, odată cu înlăturarea riscurilor unor sancțiuni asupra fondurilor UE, România poate aspira la mai mult: la consolidarea investițiilor publice, accelerarea proiectelor strategice și crearea unui cadru fiscal care să sprijine creșterea economică pe termen lung”, a declarat Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

România este încurajată să își consolideze administrația fiscală și planificarea bugetară, pentru a evita depășirea cheltuielilor în raport cu planurile aprobate. În concluzie, vor fi necesare eforturi continue pentru reducerea datoriei publice și a deficitului, a mai spus Nazare.

În perioada următoare, progresele României vor fi analizate la Consiliul ECOFIN din 12 decembrie 2025, unde Comisia va prezenta, în contextul implementării Pactului de stabilitate și creștere/PSC, documentele publicate în data de 25 noiembrie, împreună cu eventuale actualizãri privind procedurile de deficit excesiv în curs de desfãșurare. De asemenea, România va continua raportarea semestrialã cu privire la mãsurile de reducere a deficitului (urmãtorul termen de raportare: primãvarã 2026 – final aprilie).

La rândul sãu, Comisia va monitoriza activ situația fiscal-bugetarã, urmând sã revinã cu elemente suplimentare de evaluare odatã cu pachetul de primãvarã 2026 al Semestrului European, a adăugat ministerul.

„Confirmarea Comisiei vine în contextul în care aceasta a adoptat astãzi Pachetul de Toamnã al Semestrului European 2026, care stabilește prioritãțile de politicã economicã și în domeniul ocupãrii forței de muncã pentru a spori competitivitatea. În cadrul acestui Pachet, Comisia a evaluat respectarea de cãtre toate statele membre a cadrului fiscal al UE și a oferit orientãri pentru a se asigura cã politica fiscalã a acestora pentru 2026 este aliniatã recomandãrilor relevante ale Consiliului. Ministerul Finanțelor reafirmã angajamentul ferm pentru continuarea ajustãrii fiscale, astfel încât datoria publicã și deficitul sã fie reduse în mod sustenabil în anii urmãtori”, a precizat Ministerul Finanțelor.

Pe măsură ce fermierii români continuă să se confrunte cu presiunea secetei recurente, a temperaturilor extreme și a schimbării tiparelor de dăunători și boli, expertiza globală a companiei de top în știința și tehnologia agricolă, adaptată la condițiile locale, îi ajută pe agricultori să își consolideze atât reziliența, cât și competitivitatea.

„Tehnologia transformă agricultura, iar Corteva investește aproape 4 milioane de dolari în fiecare zi la nivel global în cercetare și dezvoltare, pentru a le asigura fermierilor instrumentele de care au nevoie atât astăzi, cât și în sezoanele viitoare. La nivel local, obiectivul nostru este să sprijinim fermierii cu soluții adaptate realității fiecărui sezon și care să-i ajute să gestioneze riscurile într-un mod sustenabil”, a declarat Maria Cîrjă, Director de Marketing pentru România și Republica Moldova în cadrul Corteva, prezentând cele mai recente inovații introduse de companie pe piața românească.

Citeşte comunicatul integral AICI

Anchetatorii din Ucraina ar putea aduce noi acuzații într-o investigație amplă privind corupția la nivel înalt, ce a provocat cea mai gravă criză politică din timpul războiului.

Informația a fost transmisă marți de cel mai important oficial anticorupție al țării.

Cazul, care implică o presupusă schemă de comisioane de 100 de milioane de dolari la agenția nucleară de stat, a generat cereri din partea opoziției și a partidului președintelui Volodimir Zelenski pentru noi măsuri.

Noile acuzații ar putea intensifica tensiunile dintre Zelenski, al cărui fost partener de afaceri este principalul suspect, și criticii săi din interior.

Semen Kryvonos, șeful Biroului Național Anticorupție din Ucraina (NABU), a afirmat că anchetatorii analizează mii de ore de interceptări și încearcă să identifice fluxuri financiare ilegale.

„Sunt profund convins că vom avea mai mulți suspecți în acest caz și că acest caz se va extinde”, a declarat acesta la o audiere a comisiei parlamentare anticorupție.

Ancheta, prezentată de NABU la începutul acestei luni cu înregistrări în care suspecții discutau detalii șocante, a dus la demiterea a doi miniștri și l-a obligat pe Zelenski să revizuiască conducerea sectorului energetic.

Totuși, președintele a fost supus presiunilor să ia măsuri serioase, inclusiv concedierea șefului său de cabinet, Andriy Yermak, care nu este suspect în acest caz, dar este considerat principalul coordonator de putere al administrației.

Semen Kryvonos a spus că anchetatorii continuă activitatea în ciuda a ceea ce el a descris ca încercări publice de denigrare a muncii lor.

Criza rafinăriei din Serbia a fost declanșată de sancțiunile impuse de Statele Unite companiei ruse care deține pachetul majoritar, întrerupând astfel aprovizionarea cu țiței și reducând la minimum activitatea instalațiilor de prelucrare, scrie Kyiv Post.

Criza a izbucnit după ce sancțiunile, anunțate încă din ianuarie, au fost aplicate efectiv pe 9 octombrie.

Industria Petrolieră din Serbia (NIS), controlată în proporție de 51% de Gazprom și Gazprom Neft, a fost inclusă în noul pachet de măsuri adoptate de Washington ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina. Din cauza restricțiilor, aprovizionarea cu țiței a fost aproape complet blocată, iar operațiunile rafinăriei Pancevo au fost reduse drastic. Surse din industrie afirmă că producția ar fi deja oprită, iar în patru zile ar putea urma închiderea completă.

Președintele Vucic a încercat să calmeze populația, declarând că NIS dispune de suficiente stocuri de combustibil pentru a acoperi necesarul până la finalul anului. Executivul sârb deține, de asemenea, rezerve suplimentare.

Cu toate acestea, șeful statului a precizat că există un termen-limită de 50 de zile pentru găsirea unui cumpărător pentru acțiunile rusești, cu ofertanți provenind din Ungaria și Emiratele Arabe Unite. În lipsa unui acord, guvernul Serbiei va fi nevoit să preia compania.

„Vom aduce propria noastră conducere și vom oferi cel mai mare preț posibil”, a afirmat Vucic.

Potrivit experților, rafinăria furnizează aproximativ 80% din combustibilul necesar întregii țări, iar o oprire totală ar putea declanșa o criză energetică severă. Importurile de urgență sunt considerate doar o măsură temporară, insuficientă pentru a menține funcționarea stabilă a pieței interne.

Vânzarea inițială a pachetului majoritar către compania rusă, realizată în 2008 pentru 400 de milioane de euro, ar fi trebuit să includă și investiții în infrastructura energetică, însă acestea au fost implementate doar parțial.

UNIOR TEPID este unic importator în România pentru First Italia, integrând aceste produse într-o ofertă specializată pentru industria lemnului, pentru reparații și montare/demontare de paleți și pentru ateliere de tâmplărie și mobilă. Rețeaua de distribuție a companiei asigură acoperire națională, iar departamentul tehnic oferă consultanță pentru alegerea corectă a pânzei în funcție de utilaj, material și tipul de tăietură.

În plus, pânzele FIRST sunt promovate prin:

• prezență în catalogul PDF și în zona de documentații tehnice UNIOR TEPID;
• articole tehnice dedicate, în care sunt detaliate tipurile de danturi, aplicațiile specifice și avantajele față de produse standard;
• listări pe platforme B2B și B2C (de tip marketplace), care aduc produsele mai aproape de utilizatorii finali.

Citeşte comunicatul integral AICI

Ceremonia a avut loc marți. Noul parc eolian va fi construit de companii din Suedia și Grecia.

„Județul Galați și-a consolidat astăzi statutul de ”capitală regională” a energiei eoliene odată cu demararea construcției unui nou parc eolian cu o capacitate instalată de 96 MW. Proiectul, în valoare de peste 150 de milioane de euro, este dezvoltat de companiile OX2 (Suedia) și Helleniq Renewables (Grecia)”, a anunțat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Parcul eolian Ansthall va fi realizat pe teritoriul a opt comune gălățene. Este vorba despre Scânteiești, Fârțănești, Cuca, Slobozia-Conachi, Schela, Cuza-Vodă, Pechea și Rediu.

Acesta va integra tehnologia de ultimă generație furnizată de compania daneză Vestas. Vor fi instalate 15 turbine, fiecare având o înălțime de 223 de metri la vârful palei și o eficiență ridicată în conversia energiei vântului în electricitate.

Energia verde generată de noul parc, estimată la 312 GWh anual, va putea acoperi consumul de electricitate a peste 50.000 de gospodării. Totodată, proiectul va contribui la reducerea emisiilor de CO2 cu aproximativ 150.000 de tone pe an, echivalentul emisiilor produse de 75.000 de autoturisme. Pentru a absorbi o astfel de cantitate de CO2 ar fi necesară plantarea a nu mai puțin de 7,5 milioane de copaci.