MediaFax.ro

În fața oficialilor, a reprezentanților Bisericii și a ieșenilor prezenți în piață, acesta a subliniat că semnificația Unirii depășește dimensiunea istorică și rămâne un reper pentru prezent.

În discursul său, ministrul a făcut o paralelă între contextul dificil în care s-a realizat Unirea, în urmă cu 167 de ani, și provocările cu care se confruntă România de astăzi.

„Românii au considerat atunci că România merită mai mult decât suma slăbiciunilor ei”, a afirmat Radu Miruță, adăugând că și în prezent societatea se află „într-o vreme a încercărilor”, în care oamenii resimt nesiguranță economică, presiunea facturilor și grija pentru ziua de mâine.

El a atras atenția asupra faptului că statul trebuie să-și recapete capacitatea de a inspira încredere și solidaritate, avertizând că „România nu duce lipsă nici de oameni harnici, nici de oameni deștepți, ci de oameni care să creadă în unitate”.

Radu Miruță a vorbit și despre rolul apărării naționale, pe care nu l-a redus la dimensiunea militară sau tehnică, ci l-a extins la nivelul societății.

Potrivit acestuia, securitatea înseamnă „încredere, profesionalism, credință și solidaritate”, precum și o societate care nu își abandonează cetățenii.

În final, ministrul a transmis un mesaj cu tentă morală, afirmând că România „nu se repară prin vorbe mari”, ci prin munca de zi cu zi și respectul pentru cei care muncesc, concluzionând că viitorul țării depinde de capacitatea de a nu pierde „busola morală”.

„Dragi ieșeni, dragi români, la mulți ani! Să ne bucurăm și să fim recunoscători celor care, acum 167 de ani, au înfăptuit un eveniment istoric și au reușit să se înalțe la înălțimea așteptărilor comunităților. A fost un efort al clasei politice, dar, de fapt, un efort al întregii societăți”, a declarat Nicușor Dan.

Președintele a citat din Mihail Kogălniceanu pentru a sublinia esența momentului istoric:
„Unirea este actul energic al întregii națiuni române. Iar dacă suntem aici, mai ales în contextul acestei falii din societate, trebuie să ne întrebăm ce este unirea și ce putem face pentru ca România să-și regăsească armonia socială.”

Într-un discurs direct, Nicușor Dan s-a adresat și celor care au huiduit la manifestare, recunoscând legitimitatea gestului de protest, dar cerând reflecție și responsabilitate.

„Mă adresez celor care au venit să huiduie. În primul rând, aveți respectul meu, pentru că este un gest democratic. În al doilea rând, aveți simpatia mea, pentru că și eu am huiduit de mai multe ori politicieni.”

Totuși, președintele a lansat două întrebări-cheie:
„Imediat după asta, ce se întâmplă? Există un proiect? Aveți lideri cu un proiect? Pentru că dacă îl aveți, haideți să-l dezbatem. Și a doua întrebare, poate cea mai importantă: în România pe care liderii dumneavoastră o proclamă, e loc pentru toți românii? Pentru vecinii dumneavoastră? Pentru copiii care sunt colegi cu copiii dumneavoastră?”

Momentul central al discursului a fost apelul explicit la respectarea simbolurilor naționale și a memoriei eroilor.

„Mai am o rugăminte. Vă rog, în spiritul României în care vrem să trăim cu toții, vă rog să nu mai huiduiți imnul național și ceremoniile de comemorare a eroilor.”

România fără proiecte pe termen lung: sănătate, economie, justiție

Nicușor Dan a atras atenția asupra unei probleme majore: lipsa proiectelor strategice de țară, în ciuda resurselor umane excepționale.

„România are medici excepționali, dar dacă suntem sinceri, nu avem un proiect pentru medicina din România peste 10 ani. Avem o economie privată excepțională, care a dublat PIB-ul în ultimii 10 ani, dar nu am reușit să punem toate aceste energii împreună într-un proiect economic pe termen lung.”

Același diagnostic a fost pus și în privința justiției:
„Avem magistrați excepționali, dar nu avem un proiect clar despre cum să corectăm și să echilibrăm justiția din România.”

Președintele a concluzionat că adevărata Unire, în prezent, înseamnă capacitatea societății de a comunica, de a dialoga și de a construi împreună.

„Unirea în 2026 înseamnă să constituim o societate care reușește să comunice, să-și vadă interesele și să le negocieze cu partenerii săi. Intrăm într-o competiție geopolitică grea și vor avea succes acele societăți care își pun energiile împreună.”

Nicușor Dan s-a declarat optimist:
„Sunt optimist pentru România. Sunt optimist că avem maturitatea să construim o societate în care copiii noștri vor vrea să rămână. La mulți ani, România!”.

La manifestările de la Iași, oamenii au huiduit în mod repetat, iar în mulțime se auzeau sunete puternice de vuvuzele, care au acoperit pe alocuri discursurile oficiale și momentele solemne ale ceremoniei.

Șapte echipe s-au organizat sâmbătă să gătească live un meniu care a reunit rețete locale și regionale, într-un workshop colectiv menit să sărbătorească diversitatea din bucăria românească și plăcerea de a împărtăși o masă bună și spiritul Micii Uniri.

Atelierul de gătit, ajuns la cincea ediție, sub umbrela proiectului „Amintiri austoase”, s-a derulat în spațiile Conacului din Ceptura, Prahova și a fost coordonat de Chef Daniela Graura și Liviu Lambrino.

Ideea atelierului de gătit „Mica Unire în bucate” a venit natural, după ani de proiecte derulate de echipa „Amintiri gustoase” în toată șara, povește Silvia Teodorescu, coordonatorul proiectului.

„De ani de zile am tot văzut în țară că oamenii se deschid și sunt mai dispuși să vorbească unul cu altul după ce mănâncă împreună și se cunosc într-un mod mai intim, mai uman. Și, acum că suntem într-o perioadă în care apare segregarea și tot felul de extremisme, este clar că mâncarea este cel mai simplu liant. Și nu puteam să nu sărbătorim Mica Unire, toți românii o sărbătoresc, fiecare cum, unii au mese în familie, alții mănâncă ce e specific la ei. Și am spus să facem, vorba chef-ului Liviu Lambrino, să facem un meniu de uniune națională și să alegem mâncarea pe care orice român ar putea să o acceseze în țară și să-i se să fie familiară”, dezvăluie Silvia Teodorescu.

Prepararea meniului –  care îți lasă gura apă doar când îl auzi detaliat- era, în timpul conversației cu Silvia, în plină desfășurare, cu cele șapte echipe împărțite la fiecare masă de lucru, iar fiecare fel propus aduce câte ceva specific din regiunile istorice ale României.

Primul fel este un unt de casă, cu păine prăjită la jar și cu scalii de trufe.

„Acest meniu este cumva gândit universal: dacă untul de casă este specific, să zicem, Țării Dornelor, pentru că acolo e și patria smântânii, a untului, al lactatelor de fermentație, pPână la urmă, cu toții am început să-l iubim, că și-n Ardeal găsești untul de casă. Și atunci cumva este un unt care îți spune mai mult despre zonele care sunt bogate în lapte, în pășuni, în cireze de de vacă, pentru că se face din lapte de vacă, din smântână de vacă și avem trufe românești, pe care le radem peste untul de casă”, explică Silvia.

Astfel, acest aparent simplu unt de casă unește zonele bogate în brânzeturi și lactate, adică Țara Dornelor, Bucovina și Ardealul, cu pâinea la jar, care vine din Secuime, pâinea cu cartofi pe care o găsești doar în Harghita și Covasna, care a fost adusă la eveniment de invitații din Odorheiu Secuiesc, și trufele negre,  care sunt originare din Prahova, județul – gazdă.

Un alt fel gătit sâmbătă este iar aparent banal,  „MBS” – Mămăligă cu Brănză și Smântână, mâncarea anilor de studenție cu puțini bani în buzunar.

„Acest MBS reunește brânzeturi maturate din zona Munteniei, brânză de capră, brânză de vacă maturată cu trufe, mămăligă cu mălai făcut la moară, deci nu are griș, tradiționale le ouă, dar și aici, repet, venim cu trufe și cu smântână bună”, povestește coordonatoarea proiectului.

Un preparat foarte lăudat a fost și unul specific din Țara Dornelor, o ciorbă ciocăneșteană, reinterpretată cu păstrăv afumat acrită cu gogoșar murat.

Nu au lipsit nici sarmalele „de uniune națională”, cu foi de varză și carne de porc și în frunze de viță, cu amestec se tocătură de piept de rață și vită. „Și sosul lor, că le unim, provine din samurzac, sosul dobrogean cu roșii și mujdei, din Dobrogea, se extrage un pic din usturoi și se face un sos din reducție de roșii cu proveniență dobrogeană peste aceste două tipuri de sarmale”, explică Silvia.

Iar la finalul mesei ajunge celebrul papanaș, care este gătit în numeroase feluri în România, fierți sau prăjiți, de diferite dimensiuni.

„Noi vom face iar un papanaș de uniune națională, pentru că avem papanajul tradițional, care se face cu brânză de vaci în compoziție, în gogoșica pe care o prăjești, avem smântână din Țara Dornelor, după aceea avem dulceață de afine sau de vișine din zona Vâlcea, făcută din livezi de producător român și la final venim cu ceea se servește la Copșa Mică, o reducție, un fel de piure de mere. Noi vom face mere coapte, transformate într-un piure și cu nucă caramenizată dulce-sărat”, detaliază ea.

„Câte zone din România, câte amintiri se strâng în aceste cinci preparate”, întreabă retoric Silvia.

La evenimentul de sâmbătă au participat și s-au implicat la gătit și numeroase atelier interactive „emisari” și eco-destinația Țara Dornelor, eco-destinația Țara Hațegului, zonele de semnătură gastronomică din țară și antreprenoriat gastronomice Țara Făgărașului, apoi Ținutul Buzăului, reprezentat de mișcarea și asociația Slow Food Buzău, și food hub-ul Civitas din Odorheiu Secuiesc.

Thorsten Kirschner – care este, pe scurt, un bavarez care s-a îndrăgostit de o româncă la Paris – este cel cate a inițiat mișcarea Slow Food din Buzău, pe care a și conectat-o la rețeua internațională dedicată celor pasionați de preparatele făcute în tihnă.

La baza consultant pentru dezvoltare, neamțul care acum vorbește perfect româna nu a putut să nu vadă potențialul turistic al județului Buzău și, după câțiva ani de locuit în Capitală, familia Kirschner s-a mutat definit în județul natal al soției. A cumpărat un conac cu valoare istorică, Conacul Grigorescu din Rătești, pe care l-a transformat în zece ani atât în locuința de bază a familiei, dar și într-o destinație agroturistică.

„Soția este româncă, are și legătură cu Buzăul, dar de fapt eu am avut un proiect în Romania și am cunoscut-o pe soția mea în Paris unde a a stat ca expatriat cam 10 ani și a revenit cu mine în România. Și am stat trei ani în București și fiecare weekend ne-am plimbat la Buzău, bunica ei e din Sărata Monteoru  și mi-a plăcut foarte mult și la un moment dat am spus «Hai!». Eu lucrez, sunt consultant pentru proiectele de dezvoltare, prroiecte de dezvoltare economică, în Africa, în Asia, bilaterale, finanțate de statul german. Și atunci, a fost acum 15 ani, în 2008 – 2009, cu criza, și mi-a plăcut foarte mult în Buzău. Și eu fiind consulat pentru dezvoltare, întotdeauna am perspectiva de consultant de dezvoltare: mă uit la un lucru și văd – bine, și ce nu merge – dar văd ce se poate face”, a povestit președintele și membru fondator al asociației, într-o cinversație cu reporterul Mediafax.

Înființată și conectată la rețeua internațională în 2024, Asociația Slow Food & Travel Buzău are deja 35 de membri și organizează frecvent evenimente gastronomice sub titlul „Piața artizanilor”, care au adus laolaltă peste 25.000 de participanți, în Buzău, iar la jumătatea lunii martie vine și la București, la Piața Florilor.

Și ardelenii coborât încet din Țara Hațegului pentru a aduce la evenimentul din Prahova pălică de 50 de grade și pită cu untură și ceapă.

Anca Rusu, neobosită promotoare a Tării Hațegului și a ținuturilor odată stăpânite de dinozaurii pitici, a venit hotărâtă „să convertească” noi ardeleni, prin concursul cu probe de degustare, dans și test de cunostințe generale despre locul pe care l-a ales să-i fie casă.

„Mă bucur să fiu astăzi aici, deși noi, destinație de ecoturism din inima Ardealului, suntem într-un context ușor ironic. Se sărbătorește Mica Unire astăzi, știm cu toții, ardelenii, în stilul lor molcom, nu au participat la prima unire, le-au mai trebuit încă 60 de ani până au ajuns să se unească cu restul țării. Dar ne bucurăm că suntem aici și că mâncarea înseamnă patrimoniu și este sărbătorită ca atare”, a povestit Anca Rusu reporterului Medifax.

Vicepremierul României, Oana Gheorghiu, a declarat la Digi24 că nu are conflicte cu PSD și că relația sa cu colegii din Guvern este bazată pe colaborare, în ciuda declarațiilor apărute în spațiul public.

Întrebată despre relația tensionată cu PSD și despre afirmațiile făcute de liderul social-democrat Sorin Grindeanu, care a calificat drept „populism grețos” pozițiile sale privind pensiile speciale ale magistraților, Oana Gheorghiu a explicat că, în realitate, nu a existat niciodată o relație între ea și acesta.

„Eu n-am avut o relație cu domnul Grindeanu și nici cu PSD înainte. Domnul Grindeanu a făcut niște declarații, asta nu face să avem o relație. Eu nu am răspuns acestor lucruri pentru că nu fac politică, nu mă interesează, n-am miză, nu caut electorat și nu am de ce să răspund unor declarații politice care au doar scopul de a-și crește, probabil, popularitatea”, a declarat vicepremierul.

Ea a precizat că nu a avut discuții directe cu liderul PSD, Sorin Grindeanu, și că interacțiunile dintre ei s-au limitat la simple saluturi.

În schimb, ea a afirmat că, la nivel guvernamental, colaborează foarte bine cu reprezentanții PSD și cu toți ceilalți membri ai Executivului.

„Legea asta a guvernanței corporative a fost lucrată de oameni din PSD și am văzut că țin la legea asta și că își doresc să fie implementată. A fost lucrată de domnul Țuțuianu, de domnul Radu Oprea și de domnul Neacșu în mare parte”, a afirmat Gheorghiu.

Aceasta a afirmat de asemenea, că lucrează foarte bine cu toată lumea din Guvern: „Nu m-am dus să mă cert cu nimeni acolo, vreau să construiesc și chiar cred că e nevoie de un pic de maturitate în lumea politică”.

Despre conflictele actuale din Guvern și tensiunile apărute între partide și reprezentanții acestora, Oana Gheorghiu a negat și a afirmat că „nu am văzut pe nimeni să se certe. Toată lumea lucrează. Când ajung acasă și dau drumul la televizor, mi se pare că am ajuns într-o altă țară. Văd numai scandaluri”.

„Oamenii deja sunt apăsați de toate grijile și aceste scandaluri permanente nu vin decât să crească anxietatea. Nu cred că ajută electoratul nimănui”, a spus vicepremierul.

Guvernul are pentru TAROM un plan de restructurare aprobat de Comisia Europeană în curs, care se închide la finalul anului 2026, cu un buget alocat pentru a achiziționa aeronave, a declarat vice-premierul Oana Gheorghiu, sâmbătă la Digi24. Compania de stat este una din cele 22 ce trebuie restructurate până la sfârșitul anului și pentru care există jalon în PNRR.

„Ce ne propunem până la finalul anului este ca pentru toate aceste 22 companii din primul val să avem clar planul de restructurare și început de implementare a acestor planuri și în paralel, pentru că nu ne oprim la aceste 22, să începem analiza și pe următoarele companii”, a spus Oana Gheorghiu.

Despre TAROM, vicepremierul a spus că această companie, confruntată cu probleme financiare grave trebuie să existe în continuare: „Cred că există o emoție la nivelul societății pentru această companie. Asta e percepția mea. Deci, într-o formă sau alta, compania asta trebuie să existe”.

Despre soluția ieșirii din impas, vicepremierul nu s-a pronunțat în niciun fel. Oana Gheorghiu a lăsat, însă să se înțeleagă că o privatizare a TAROM nu ar fi o variantă greșită.

„Care este soluția potrivită pentru ea? Nu mă pot antepronunța, dar ce aș vrea să spun este că mi-aș dori foarte mult să ieșim din paradigma asta a nu ne vindem țara sau nu facem parteneriate public-private, că vine cineva și ne ia ceva. Cred că interesul statului român este să aducă plusvaloare pentru societate, să aducă bani pentru societate, nu să-i piardă. Iar felul în care a gestionat până acum lucrurile ne arată că nu a făcut-o bine”, a spus vicepremierul.

Vicepremierul României, Oana Gheorghiu, a declarat la Digi24 că reforma companiilor de stat este una dintre cele mai dificile, dar și necesare schimbări pentru economia românească.

Declarațiile sale vin în contextul unor pierderi uriașe acumulate în ultimii ani și al angajamentelor asumate de România în procesul de aderare la OECD.

Potrivit vicepremierului, în prezent există 1.502 companii de stat, dintre care 230 sunt centrale, iar restul se află în subordinea administrațiilor locale.

„La finalul anului 2024, aceste companii veneau cu pierderi cumulate din toți anii de 14 miliarde de lei. De la asta am pornit și asta știm”, a spus Oana Gheorghiu.

Vicepremierul a precizat, de asemenea, că situația va fi actualizată după depunerea bilanțurilor pe anul 2025, în mai 2026.

Oana Gheorghiu a explicat că aproximativ 80% din aceste pierderi sunt concentrate în companiile centrale, cele mari, iar cea mai mare parte a datoriilor este către stat.

„Cei mai mulți bani sunt reprezentați de datorii către stat. Nu am cifrele exacte în minte acum, dar știm clar unde este problema”, a precizat vicepremierul.

Aceasta a declarat, de altfel, că Guvernul are acum instrumentele necesare pentru a produce schimbarea, prin modificarea legislației privind guvernanța corporativă.

„Anul acesta s-a îmbunătățit OUG 109 pe 2011, legea care stabilește guvernanța corporativă în companiile de stat. A fost actualizată conform ghidurilor OECD, pentru că suntem în proces de aderare la OECD. Avem un instrument, avem o lege care ne dă instrumentele cu care să facem reformă”, a declarat aceasta.

Ea a mai spus că termenul de reformă a devenit unul la care oamenii se uită cu scepticism, având în vedere că a fost folosit timp de zeci de ani, alături de promisiuni.

„Știu că oamenii s-au săturat să audă acest cuvânt, pentru că tot auzim de cel puțin 20-25 de ani. Dar schimbarea asta în companiile de stat se poate face. Nu inventăm roata. Avem modele care au funcționat în alte țări”, a spus Gheorghiu.

Un rol central în acest proces îl are instituția AMEPIP, care monitorizează și evaluează performanța companiilor de stat.

Oana Gheorghiu a explicat că această instituție a fost creată pentru a respecta cerințele OECD și ale Comisiei Europene, dar că mult timp nu a funcționat la capacitate maximă din cauza conducerilor interimare.

„Din noiembrie avem o conducere selectată printr-un proces corect. Este o echipă cu care simt că facem treabă”, a spus vicepremierul Oana Gheorghiu.

„De calitatea consiliilor de administrație depind șansele unei întreprinderi să se pună pe picioare sau să moară”, a afirmat aceasta. Ea a mai spus că, în trecut, multe consilii erau formate din persoane numite politic, uneori pentru a compensa salarii mici din administrație.

Noua lege elimină complet această practică, spune ea. Numărul membrilor consiliilor de administrație a fost redus la trei sau cinci, în funcție de dimensiunea companiei.

„Numărul mic creează flexibilitate, asigură competența necesară și nu încarcă cheltuielile companiei”, a explicat vicepremierul.

Un singur membru poate fi numit de minister, dar și acesta trebuie să îndeplinească aceleași criterii de competență ca ceilalți. Restul membrilor sunt selectați prin proceduri transparente, supravegheate de AMEPIP.

Ea a explicat că membrii consiliilor de administrație trebuie să aibă, de altfel, competențe reale.

„Este absolut necesar să fie un finanțist, pentru că deciziile au impact financiar. Este necesar un specialist în domeniul de activitate al companiei, iar al treilea membru poate fi jurist sau economist, în funcție de nevoile companiei”, a declarat Oana Gheorghiu.

Autospecialele pompierilor sunt amplasate pe 3 străzi și acționează pentru localizarea incendiului. Se observă degajare de fum la nivelul acoperișurilor, unde este îndepărtată învelitoarea din tablă.

Până în acest moment au fost preluate două persoane, fără arsuri sau expunere la fum, care sunt preluate de echipajele SMURD. Este vorba de un bărbat imobilizat la pat, care a fost evacuat, respectiv de o femeie cu stare de lipotimie.

Potrivit ISU București – Ilfov, pompierii intervin pentru stingerea unui incendiu care se manifestă la case și anexe gospodărești pe strada Garoafei.

Suprafața estimată a incendiului este de 700 mp.

Pompierii au luat măsuri pentru evacuarea locatarilor, iar în acest moment a fost preluată de catre echipajele SMURD o persoană care necesită acordarea primului ajutor.

Arderea se manifestă cu degajare intensă de fum.

Au fost alertate 9 autospeciale de stingere, SMURD, descarcerare, Detașamentul Special de Salvatori.

Nournews, o agenție de știri apropiată Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, a relatat pe canalul său Telegram că generalul Mohammad Pakpour, comandantul, a avertizat Statele Unite și Israelul „să evite orice calcul greșit”, potrivit AP.

„Gărzile Revoluționare Islamice și dragul Iran sunt mai pregătiți ca niciodată, cu degetul pe trăgaci, să execute ordinele și directivele comandantului-șef”, a declarat Pakpour, citat de Nournews.

Tensiunile rămân ridicate între Iran și SUA în urma reprimării sângeroase a protestelor care au început pe 28 decembrie, declanșate de prăbușirea monedei iraniene, rialul, și au cuprins țara timp de aproximativ două săptămâni.

Președintele american Donald Trump a avertizat în repetate rânduri Teheranul, stabilind două linii roșii pentru utilizarea forței militare: uciderea demonstranților pașnici și execuția în masă a persoanelor arestate în cadrul protestelor.

Trump a afirmat în repetate rânduri că Iranul a oprit execuția a 800 de persoane reținute în timpul protestelor. Nu a oferit detalii cu privire la sursa acestei afirmații – pe care procurorul-șef al Iranului, Mohammad Movahedi, a negat-o vehement vineri, în comentariile publicate de agenția de știri Mizan, a sistemului judiciar.

Joi, Trump a declarat la bordul aeronavei Air Force One că SUA deplasează nave de război spre Iran „în cazul în care” acesta dorește să ia măsuri. „Avem o flotă uriașă care se îndreaptă în acea direcție și poate că nu va trebui să o folosim”, a spus Trump.

Un oficial al Marinei SUA, care a vorbit sub condiția anonimatului pentru a discuta despre mișcările militare, a declarat joi că portavionul USS Abraham Lincoln și alte nave de război care călătoresc cu acesta se află în Oceanul Indian.

Aproximativ 140 de milioane de oameni se aflau sub avertizare de furtună de iarnă, din New Mexico până în New England. Serviciul Național de Meteorologie avertizează asupra unor ninsori abundente pe scară largă și a unei zone de gheață catastrofale care se întinde din estul Texasului până în Carolina de Nord, potrivit AP.

Meteorologii spun că pagubele, în special în zonele afectate de gheață, ar putea rivaliza cu cele ale unui uragan.

Până vineri noaptea, la marginea furtunii trimitea ploaie înghețată și lapoviță în anumite părți din Texas, în timp ce ningea și lapovița cădeau în Oklahoma. După ce a străbătut sudul, se aștepta ca furtuna să se deplaseze spre nord-est, depunând aproximativ 30 de centimetri de zăpadă din Washington, trecând prin New York și Boston, a prezis serviciul meteorologic.

Peste 3.400 de zboruri au fost întârziate sau anulate sâmbătă, potrivit site-ului de urmărire a zborurilor FlightAware. Peste 5.000 au fost anulate pentru duminică.

ANSVSA informează consumatorii că Nestlé România, împreună cu retailerii Kaufland și Lidle, extinde rechemarea de la raft pentru un lot de lapte-formulă: NAN Comfortis 800 g, LOT nr.: 53260346AA, cu data-limită de consum: 30.11.2027.

ANSVSA precizează că rechemarea a fost inițiată din prudență, după ce au fost identificate neconformități la un ingredient provenit de la un furnizor extern.

ANSVSA suspicionează posibilitatea prezenței bacteriei denumite Bacillus cereus în anumite loturi.

Până în prezent nu au fost raportate cazuri confirmate de îmbolnăvire asociate consumului acestor produse.

Dacă ați achiziționat produsul din lotul menționat, ANSVSA sugerează clienților:

• Nu îl utilizați / nu îl oferiți spre consum
• Returnați produsul la magazinul de unde a fost cumpărat pentru rambursarea contravalorii
• Sau contactați gratuit: 0800 863 785 (luni–vineri, 09:00–18:00)

contact@ro.nestle.com

Lista completă a produselor și loturilor rechemate poate fi consultată în anunțul oficial publicat pe site-ul ANSVSA.

https://www.ansvsa.ro/…/Extindere_rechemare_NAN_1…

https://www.ansvsa.ro/…/Extindere_rechemare_NAN_1…

ANSVSA monitorizează îndeaproape această acțiune și colaborează cu operatorul economic pentru retragerea completă a produselor vizate de pe piață.

Siguranța alimentelor și protejarea sănătății consumatorilor rămân priorități absolute pentru ANSVSA.

Cereulida este o toxină produsă de bacteria Bacillus cereus și produce toxiinfecții alimentare.

Se manifestă prin vărsături, greață intensă, dureri abdominale. Simptomele pot apărea la 1 – 5 ore după consum.

Este o toxină termostabilă (nu se distruge prin gătire sau reîncălzire) și apare frecvent la alimentele gătite sau păstrate necorespunzător.

Este o bacterie larg răspândită în mediu (sol, praf). Dacă alimentele, mai ales cele gătite – sunt lăsate prea mult timp la temperatura camerei, bacteria se poate multiplica.

Infecția cu Bacillus cereus se numește cereulidă.

Cel mai obișnuit caz de cereulidă este un orez gătit, lăsat la temperatura camerei, apoi reîncălzit (de aici vine expresia „sindromul orezului prăjit”).

Infecția trece de la sine, dar în cazuri rare poate afecta ficatul (mai ales la copii sau persoane vulnerabile). Cel mai des este întâlnită în orez, paste, cartofi, mâncăruri gătite pe bază de cereale.

Se dezvoltă în preparatele ținute mult timp la cald sau la temperatura camerei.

Călin Georgescu a ajuns în Parcul Carol I unde a depus sâmbătă o coroană de flori la Monumentul Ostașului Necunoscut.

„Sărbătorim 167 de ani de la Unirea Principatelor Române. Unirea se face prin unire. Astăzi, aici se adună memoria statului român, în linişte şi demnitate. Fără trecut nu există prezent şi nici viitor”, a transmis Călin Georgescu.

Fostul candidat la președinție, Călin Georgescu, și-a anunțat prezența în Parcul Carol I sâmbătă, 24 ianuarie, la ora 12:00, printr-o postare pe rețelele de socializare.

El a precizat că va depune o coroană de flori la Monumentul Ostașului Necunoscut. Acesta a descris locul drept spațiul unde se adună „memoria statului român, în liniște și demnitate”.

Autoritățile au luat măsuri speciale pentru a preveni conflictele sau încălcarea legii.

Jandarmeria Capitalei a anunțat că, alături de celelalte instituții cu atribuții, va asigura ordinea publică și protecția participanților la adunarea organizată de Georgescu.

Adunarea de sâmbătă, anunțată de Călin Georgescu, are loc cu ocazia celebrării Zilei Unirii Principatelor Române.

Persoane s-au adunat deja în parc, iar forțele de ordine au instituit măsuri sporite de securitate. În zonă au fost create culoare de acces, iar perimetrul a fost delimitat cu garduri de protecție pentru a preveni aglomerația și incidentele.

Oamenii scandează mesaje precum „Georgescu este președinte” și „Turul doi înapoi”.

Susținătorii prezenți poartă drapele, potrivit imaginilor surprinse la fața locului.

Jandarmeria Capitalei a mobilizat mai multe echipaje, iar la fața locului urmează să ajungă și ofițeri ai Brigăzii Speciale de Intervenție.

De asemenea, echipaje de pompieri sunt pregătite să acorde primul ajutor în caz de urgență.

Această mobilizare vine după incidentele de anul trecut, când manifestația organizată de Călin Georgescu pe 24 ianuarie în Parcul Tineretului s-a transformat într-un marș neautorizat către Piața Victoriei, unde au avut loc confruntări violente între manifestanți și forțele de ordine.

Evenimentul se desfășoară în prezent, iar autoritățile monitorizează constant zona pentru a asigura siguranța participanților și menținerea ordinii publice.

Surpriza din execuția bugetară din decembrie 2025, document consultat de Gândul, este că, din neant, au apărut venituri de 10 miliarde de lei – circa 2 mld. euro – la fonduri încasate din granturi PNRR. Or, România nu a încasat nimic din PNRR în decembrie. Dimpotrivă, în 2025, fondurile alocate din PNRR au scăzut cu 7 mld. euro. Cum se explică?

O parte din cele 7 miliarde de euro împrumuturi din PNRR – pe care ulterior România le-a pierdut  – ar fi urmat să se regăsească, firesc, în cheltuielile statului. Când acestea trec de la PNRR la fondurile de coeziune – la granturi – în execuția bugetară se vor regăsi atât la venituri, cât și la cheltuieli, astfel încât impactul pe buget este, în mod firesc, zero.

Astfel, Guvernul Bolojan, paradoxal, prin pierderea banilor din PNRR a scos, din pălărie, o reducere contabilă a deficitului bugetar, în 2025, de 10 mld. lei, echivalentul a cel puțin 0,5% din PIB.

Practic: la categoria „Sume aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR”, în perioada ianuarie-noiembrie 2025 figurează încasări de 12,99 mld. lei.

La aceeași categorie, în perioada ianuarie-decembrie 2025, figurează încasări de 22,93 mld. lei.

Rămâne o întrebare: Când Guvernul Bolojan a făcut rectificarea bugetară și a mărit ținta de deficit, apoi a păstrat-o la 8,4% din PIB, a știut că sumele pierdute din PNRR vor genera artificial o scădere de deficit în 2025?

citește continuarea pe Gândul

Vicepremierul României, Cătălin Predoiu, și ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, au transmis vineri, 24 ianuarie, mesaje cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române

Cei doi oficiali au făcut precizări despre curajul, solidaritatea și rațiunea liderilor și cetățenilor care au făcut posibil acest moment istoric din 24 ianuarie.

În mesajul său postat pe Facebook, Cătălin Predoiu a spus că Unirea Principatelor nu a fost un gest simbolic, ci un proiect național realizat pas cu pas.

„Astăzi, 24 ianuarie, sărbătorim Unirea Principatelor Române – o realizare a oamenilor și a liderilor vremii, făcută prin curaj, organizare și inteligență politică. Unirea nu a fost un gest simbolic, ci un proiect național construit pas cu pas: o voință publică exprimată, apărată și transformată în decizie politică”, a precizat vicepremierul.

El a amintit de obstacolele care au existat între 1857 și 1859, inclusiv presiunile externe, manipulările electorale, campaniile menite să dezbine opinia publică.

„Au existat presiuni, încercări de a reflecta deformat voința publică, zvonuri și campanii menite să sperie și să dezbine. Nu întâmplător, în 1857, alegerile pentru Divanul ad-hoc din Moldova au ajuns să fie anulate și repetate, din cauza falsificării listelor electorale și a manipulărilor repetate”, a mai spus Predoiu.

Vicepremierul a explicat că în ciuda tuturor acestor încercări, românii au ales discernământul.

„Unirea a creat cadrul pentru reforme, stabilitate și dezvoltare, iar România a câștigat forța de a-și urma obiectivele mari și de a-și consolida locul în Europa”, a adăugat Predoiu.

În paralel, mesajul ministrului Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a fost ca o completare la perspectiva lui Cătălin Predoiu. Oana Țoiu a menționat rolul Unirii în afirmarea statului român modern.

„Astăzi, 24 ianuarie 2026, celebrăm 167 de ani de la Unirea Principatelor Române. Este un moment de referință pentru începutul modernizării statului român și consacrarea simultană a identității statelor unite și a apartenenței la familia europeană a națiunilor”, a spus Oana Țoiu.

Într-un comunicat de presă, aceasta a declarat că suveranitatea României nu este slăbită de cooperarea internațională, ci dimpotrivă, este astăzi mai întărită.

„Unitatea, solidaritatea și coeziunea națională au beneficiat atunci de întâlnirea între idealurile și așteptările unei țări și acțiunea clasei politice, pentru că oamenii de stat au înțeles că există ceva mai puternic decât competiția dintre ei: direcția țării și locul ei în lume”, a explicat Oana Țoiu.

Ministra de Externe a afirmat, de altfel, că „Unirea Principatelor Române a reprezentat nu doar realizarea aspirațiilor legitime ale românilor, ci și începutul diplomației moderne, al cărei nucleu instituțional s-a conturat imediat după 1859, contribuind decisiv la afirmarea României pe scena internațională. Angajamentul Ministerului Afacerilor Externe, de a acționa în continuare cu profesionalism, consecvență și responsabilitate pentru binele și siguranța cetățenilor români, este felul în care cinstim spiritul Unirii.”

„În aceste vremuri, cuvântul ‘unire’ evocă și înțelepciunea și forța de acțiune comună a celor care au responsabilitatea de a reprezenta țara și este relevant astăzi așa cum a fost mereu”, se mai menționează în comunicat.

Robbie Williams a depășit trupa Beatles în topul albumelor din Marea Britanie și a devenit, astfel, artistul britanic cu cele mai multe albume ajunse pe primul loc în această țară, relatează BBC.

Albumul lui Williams, „Britpop”, lansat vinerea trecută, este al 16-lea album care a ajuns pe primul loc în topuri de la lansarea sa în calitate de artist solo, în 1997 (ne amintim albumul „Life Thru A Lens”).

El a adăugat: „Este pur și simplu senzațional ce s-a întâmplat. Mă simt ca Forrest Gump al muzicii pop.”

Vedeta se află în prezent la Paris pentru o vacanță de weekend cu soția sa, Ayda Field, unde au spus că vor sărbători „cu o Coca-Cola Zero și o salată”.

Coca-Cola Zero și o salată? Departe mult de hedonismul 1990, dar mai bine așa, decât cu dependențele după tine, la pachet cu căderile nervoase.

„O să profit măcar de această săptămână ca să-mi amintesc cât de norocos sunt”, a spus el.

„Pentru că, o vreme, nu am putut face asta din cauza unei boli mintale sau a altor probleme, dar acum sunt într-un loc în care grădina înflorește și doar privesc pășunile. Și cred că aceasta este cea mai mare realizare, faptul că pot sta în acel moment, să respir adânc și să zâmbesc”.

Coperta albumului său este bazată pe celebra fotografie a lui Mick Hudson, făcută la festivalul Glastonbury din 1995, în care apare Robbie cu părul blond decolorat și un dinte lipsă – incidentul care, de altfel, a și dus la excluderea sa din trupa de băieți „Take That”.

El a numit „Britpop” „albumul pe care am vrut să-l scriu după ce am părăsit Take That” și o celebrare a „unei epoci de aur pentru muzica britanică” care valorifică energia trupelor din anii ’90 precum Oasis și Elastica.

The Guardian a numit-o „o călătorie capricioasă, dar câștigătoare, ca o mașină a timpului în anii ’90” într-o recenzie de patru stele .

Rolling Stone a acordat, de asemenea, patru stele , spunând că Williams părea „eliberat” și „furios fără căință”, în timp ce „a interpretat unele dintre cele mai bune cântece ale sale din ultimii ani”.

În total, Robbie Williams are 21 de albume ce au ajuns pe primul loc.

Williams este depășit doar de Paul McCartney, cu 23 de albume.

Williams este foarte atent să rămână cu picioarele pe pământ.

El a povestit într-un interviu recent un episod haios:  „Acum câteva săptămâni, eram cu socrii mei americani”, a declarat el pentru BBC News. „Și i-am spus soacrei mele: „Știi, Gwen, dacă voi avea următorul album numărul unu, voi avea mai multe albume numărul unu decât oricine altcineva vreodată”.”

„Și fiica mea, Teddy, în șoaptă, s-a întors într-o parte și a exclamat: «În Regatul Unit». Deci, știi, nu mă voi lăsa dus de val prea mult”, a spus el.

Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală au dispus reținerea unui cetățean olandez, în vârstă de 50 de ani, care a fost prins în flagrant cu o cantitate importantă de droguri. Procurorii îl cercetează pentru infracțiuni de efectuare fără drept de operațiuni cu substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive.

„Din probatoriul administrat a rezultat că, în cursul lunii ianuarie 2026, inculpatul a procurat din Olanda cantitatea de aproximativ 12 kilograme  substanță psihoactivă N-ethylnorpentedron, destinată comercializării pe teritoriul României”, a transmis DIICOT într-un comunicat de presă.

Substanța interzisă a fost introdusă pe teritoriul României, prin intermediul unei firme internaționale de transport.

Olandezul a fost prins în flagrant, vineri, în municipiul București, în timp ce transporta, cu un autoturism închiriat în regim taxi, două trolere, ridicate de la punctul de lucru al firmei de transport,  în care se aflau mai multe pungi conținând produsul psihoactiv.

„Substanța destinată comercializării, deținută în acest scop de inculpat, este cunoscută sub denumirea de piața ca „drogul zombie” și reprezintă una din substanțele frecvent administrate de consumatorii tineri.

Procurorii DIICOT precizează că, din cantitatea indisponibilizată se puteau obține cel puțin 120.000 de doze, fiind de notorietate faptul că substanțele psihoactive ce urmează a fi puse în vânzare sunt porționate în pliculețe mici, ce conțin cel mult 0,10 grame, iar prețul de vânzare este, de regulă, de 10 lei pentru un pliculeț, accesibil consumatorilor dependenți, care sunt de altfel și cei mai vulnerabili. Aceștia sunt astfel menținuți într-o stare de dependență fizică și psihică, care conduce la distrugerea sănătății și chiar și la deces.

Sâmbătă fost sesizat  judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București cu propunerea de arestarea preventivă pentru o perioadă de 30 de zile.

Vicepremierul României, Radu Miruță, a participat sâmbătă la manifestările prilejuite de Ziua Unirii Principatelor Române de la Focșani, alături de președintele Nicușor Dan.

Acesta a susținut un discurs în fața locuitorilor orașului și a participanților la eveniment.

Radu Miruță a vorbit despre cât de importante sunt unitatea, solidaritatea și responsabilitatea civică, făcând legătura între actul istoric al României de acum 167 de ani.

„Doamnelor și domnilor, dragi focșăneni, nimic din ce s-a întâmplat cu adevărat important în țara asta nu s-a reușit fără unitate și fără solidaritate. Și dacă avem puterea să ne gândim câteva fracțiuni de secundă derulând așa cam ce a fost aici acum 167 de ani, am conștientiza că aici era o graniță administrativă, cei drept, între Moldova și Țara Românească. Dar dincolo de linia asta de demarcație, nu au reușit și linia asta de demarcație nu a reușit niciodată să despartă inimile oamenilor”, a afirmat vicepremierul.

Vicepremierul a spus că actul de Unire din anul 1859 a fost mai mult decât un gest festiv, a fost un act de curaj al oamenilor care au înțeles că doar prin unitate pot depăși problemele din țară.

„Unitatea a fost răspunsul acelor oameni la vulnerabilitățile vremurilor. Și dacă privim sincer în jurul nostru, trebuie să recunoaștem că nici astăzi nu sunt vremuri neapărat foarte bune. Românii sunt obosiți. Obosiți de scumpiri, obosiți de nesiguranță, obosiți de promisiuni. Mulți părinți se întreabă dacă vor putea să le ofere copiilor lor un trai mai bun. Mulți tineri, pe bună dreptate, se gândesc dacă viitorul pentru ei este mai bun aici sau este mai bun în altă țară. Mulți bătrâni își numără cu atenție fiecare ban, însă își numără cu demnitate”, a declarat Miruță.

Miruță a mai afirmat că, în fața provocărilor, România are nevoie de sinceritate, de responsabilitate și de prioritizarea interesului național, mai presus de orice preocupare personală.

„În fața acestor realități nu avem voie să ne ascundem după vorbe mari. Și trebuie să spunem răspicat și trebuie să spunem adevărul că da, trecem printr-o situație economică mai grea din cauza unor decizii care n-au fost luate cu gândul neapărat la interesul oamenilor. Însă unirea de la 1859 ne lasă și astăzi o lecție simplă și actuală și pentru astăzi: atunci când reușim să punem interesul național mai presus de orgolii, România merge înainte. Atunci când reușim să ne ascultăm unii pe alții, chiar dacă gândim diferit, devenim mai puternici. Când lucrăm împreună, nu ne mai poate învinge nici sărăcia, nici frica și nici dezbinarea”, a spus Radu Miruță.

În discursul său, vicepremierul a declarat că încrederii între cetățeni și instituții are o însemnătate majoră, alături de rolului militarilor români care sunt apreciați pentru munca lor.

„Astăzi România nu are nevoie de o unire a granițelor. România astăzi are nevoie de a uni încrederea. Pentru că fără a uni încrederea asta nici cei care astăzi consideră că lucrurile nu se întâmplă bine nu vor avea pasul 2 rezolvându-le problema pe care o revendică astăzi. Doar cu încredere și cu indicarea încrederii către persoanele care nu au fost vinovate pentru anumite situații putem să mergem mai departe. Armata României este expresia concretă a acestei solidarități. Militarii români își îndeplinesc misiunile cu profesionalism atât în țară cât și în afara ei și nu apără doar granițe, apără niște valori fundamentale, apără libertatea, apără democrația, apără pacea”, a declarat Radu Miruță.

„De aici, din Focșani, oraș al Unirii, să ne aducem aminte că România s-a construit cu sacrificiu, dar cel mai important lucru e că s-a păstrat cu solidaritate. Și tot prin solidaritate o vom duce mai departe. La mulți ani celor care încă luptă, la mulți ani celor care iubesc România și la mulți ani celor care nu renunță”, a încheiat discursul Miruță.

Președintele Nicușor Dan s-a adresat mulțimii care s-a adunat, sâmbătă, în Piața Unirii din Focșani, unde s-au desfășurat ceremonii dedicate Zilei Unirii Principatelor. Președintele a vorbit despre istorie, despre patriotism și a făcut o comparație cu prezentul.

„O clasă politică, așa cum era ideal la momentul acela, a reușit, în condiții cumva similare cu cele pe care le trăim aici, a reușit să facă istorie. Și asta ne duce cu gândul și cu întrebarea la ce este patriotismul. Pentru că patriotismul înseamnă, bineînțeles, să fii mândru de ce ești tu, dar patriotismul înseamnă nu să te bați cu pumnul în piept să spui că ești muricul pământului, patriotismul înseamnă să acționezi pentru ca potențialul pe care comunitatea ta îl are, acel potențial să fie realizat.

Și patriotismul mai înseamnă asumare. Asumare să știi ce ești tu cu bune și cu rele și să reușești cu ce ești tu cu bune și cu rele să corectezi în loc să dai tot timpul vină pe celălalt. Asta înseamnă asumare, asta înseamnă patriotism.

Pentru că sărbătorim un moment istoric, din nou trebuie să reflectăm la ce putem să facem noi pentru țara asta. Putem oare și suntem obligați să putem să ne înălțăm la idealurile pe care cei dinaintea noastră le-au stabilit pentru noi”, a spus președintele.

Discursul lui Nicușor Dan a fost însoțit de huiduieli venite dinspre un grup aflat în mulțime. Președintele a părut intimidat și s-a adresat direct celor care îl huiduiau.

„La mulți ani, dragi focșăneni care huiduiți autoritățile publice, este un drept pe care l-ați câștigat.

Este un drept pentru care niște oameni au murit, pentru ca orice cetățean din țara asta să aibă dreptul să huiduie o autoritate publică. Însă, acest drept vine și cu o responsabilitate. Și responsabilitatea este… Uitați-vă la cine sunt oamenii în care vă puneți speranțele.

Nu gândiți numai pasul unu, gândiți și pasul doi. Aveți o responsabilitate pentru voi, aveți o responsabilitate pentru copiii voștri, aveți o responsabilitate pentru România întreagă. La mulți ani, focșani! La mulți ani, România!”, a transmis președintele Nicușor Dan.

Ministrul de externe al Ucrainei l-a acuzat sâmbătă pe președintele rus Vladimir Putin că a ordonat „cinic” un atac cu rachete exact în perioada în care delegațiile din Ucraina, Rusia și SUA se aflau la Abu Dhabi pentru negocierile de pace mediate de Washington.

„Acest atac barbar dovedește încă o dată că locul lui Putin nu este la masa negocierilor de pace, ci în boxa acuzaților a tribunalului special”, a scris ministrul Andrii Sybiha pe X, relatează Reuters.

Sâmbătă dimineața, Rusia a lansat o serie de atacuri aeriene asupra celor mai mari două orașe ucrainene, Kiev și Harkov.

Atacurile s-au soldat cu un mort și cel puțin 23 de răniți. Forțele aeriene ucrainene au precizat că Rusia a folosit 375 de drone și 21 de rachete, și au vizat infrastructura energetică.

Alimentarea cu energie electrică și căldură în mare parte a capitalei a fost întreruptă.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că este prea devreme pentru a trage concluzii după prima zi de întâlniri la Abu Dhabi.

Președintele ucrainean a îndemnat Rusia să demonstreze că este pregătită să pună capăt războiului. Negocierile urmau să continue sâmbătă dimineață pentru o ultimă zi de discuții.

Înaintea întâlnirilor, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Rusia nu renunță la cerința ca Ucraina să cedeze întreaga zonă estică a Donbasului.

Cerința președintelui Vladimir Putin ca Ucraina să cedeze 20% din teritoriul pe care îl controlează în Donetsk (aproximativ 5.000 km pătrați) reprezintă un obstacol major în calea oricărui acord.

Volodimir Zelenski a refuzat să cedeze teritoriile pe care Rusia nu le-a cucerit în patru ani de război dur și epuizant.

Sondajele arată că populația ucraineană nu sprijină concesiile teritoriale. Rusia afirmă că dorește o soluție diplomatică, dar continuă să urmărească obiectivele militare.

Înainte de atacurile de sâmbătă, Kievul suferise deja două raiduri masive în timpul nopții de la începutul anului, care au întrerupt energia electrică și încălzirea în sute de clădiri rezidențiale.

Viceprim-ministrul Ucrainei a declarat sâmbătă că aproximativ 800.000 de persoane din capitală, unde temperaturile ajungeau la -10 grade Celsius, au rămas fără energie electrică după atacul rusesc.

În următorii trei ani, România nu va plăti suma de un miliard de dolari solicitată de Donald Trump țărilor care vor să se alăture Consiliului pentru Pace, cu statut permanent. Președintele Nicușor Dan, prezent sâmbătă la Focșani la ceremoniile dedicate sărbătoririi Unirii Principatelor Române a declarat că nu se pune problema, în acest moment ca țara noastră să plătească taxa.

„Legat de miliardul acela, așa cum este propunerea de cartă în momentul acesta, pentru 3 ani nu se pune problema ca România să plătească.

Deci țările care sunt invitate, sunt invitate pentru 3 ani și după aceea mai vedem”, a declarat Nicușor Dan.

Președintele a mai spus, legat de acest subiect, că pentru moment analiza este la Ministerul Afacerilor Externe, minister, responsabil de tratatele internaționale pe care România le-a semnat.

„Astăzi marcăm Unirea Țării Românești cu Moldova, realizată la 24 ianuarie 1859, un moment care a deschis drumul României moderne. Ne exprimăm recunoștința față de cei care au avut viziunea și curajul de a face acest pas. Unirea Principatelor Române a fost posibilă prin decizii asumate de lideri care au acționat responsabil și cu gândul la viitor. Ea a fost pregătită de o generație de intelectuali formați în marile universități ale Europei, conectați la ideile liberalismului, ale statului de drept și ale modernizării instituționale. Întorși acasă, au înțeles că progresul nu se construiește prin improvizație, ci prin legi clare și instituții funcționale.Domnia lui Alexandru Ioan Cuza a marcat începutul construirii statului român modern. Într-un interval scurt, au fost puse bazele administrației publice, ale sistemului de educație, ale justiției moderne și ale unui stat fiscal unitar. Reformele au fost ambițioase și au urmărit crearea unui stat funcțional”, spune Ilie Bolojan.

Premierul mai spune că, privind către anul 1859, „înțelegem că reformele sunt necesare” și că ele trebuie „susținute de responsabilitate, transparență și respect pentru reguli”.

„Aceasta este și responsabilitatea noastră astăzi. România are nevoie de un stat care funcționează, își respectă cetățenii și folosește responsabil resursele disponibile, bazat pe instituții credibile și eficiente”, a mai spus Bolojan.