Producătorii de ulei de măsline din această țară nord-africană se așteaptă la o recoltă record datorită precipitațiilor abundente din acest sezon, ceea ce ar plasa-o înaintea Italiei și Greciei și pe locul al doilea după Spania, printre cei mai mari producători mondiali, relatează Financial Times.
Vito Martielli, analist senior pentru cereale și semințe oleaginoase la Rabobank, a declarat că se așteaptă ca livezile de măslini din Tunisia să producă între 380.000 și 400.000 de tone de ulei în sezonul 2025-2026.
Aceasta ar fi o creștere față de sezonul precedent, care, potrivit Rabobank, a fost estimat la 340.000 de tone, și ar ajuta economia Tunisiei, care a suferit de pe urma datoriei publice ridicate și a creșterii economice slabe de când președintele autoritar Kais Saied a preluat puterea în 2021.
Najeh Saidi Hamed, care conduce Camera Producătorilor de Măsline din Tunisia, a declarat că speră ca recolta să crească până la 500.000 de tone, ceea ce ar reprezenta un „nivel record al producției de ulei”.
Martielli a spus că această creștere ar putea fi atribuită și creșterii prețurilor la uleiul de măsline din ultimii ani. Lucru ce a determinat mulți agricultori să mizeze pe acesta industrie.
De la sfârșitul anului 2022, seceta și valurile de căldură agravate de schimbările climatice au afectat producția de ulei de măsline din Spania, cel mai mare producător mondial, precum și din alte țări producătoare importante, precum Italia și Grecia, determinând creșterea prețurilor.
Cea mai mare parte a uleiului de măsline din Tunisia este exportată în vrac, Italia fiind cel mai mare cumpărător. Producătorii italieni importă volume mari pentru a compensa deficitul propriu de producție, amestecând și reexportând uleiul sub etichete europene — un proces care adesea ascunde originea tunisiană a produsului și a ridicat îngrijorări cu privire la transparență.
Spania și Franța sunt, de asemenea, clienți fideli, în timp ce SUA a devenit o piață în creștere, pe măsură ce consumul de ulei de măsline se extinde dincolo de Mediterana.
România se află într-o poziție intermediară în regiune în ceea ce privește costul vieții, potrivit datelor pentru 2025 publicate de Numbeo – platforma internațională care centralizează informații despre prețuri și nivelul de trai în mii de orașe din întreaga lume.
Bugetul necesar unei familii în România și la veciniCheltuielile lunare estimate pentru o familie de patru persoane, fără chirie, ajung în România la aproximativ 10.600 de lei. În Ucraina, o familie are nevoie de aproximativ 7.300 de lei pe lună, în timp ce în Republica Moldova costurile se ridică la circa 9.300 de lei.
La polul opus, nivelul cheltuielilor este mai ridicat în Bulgaria, unde depășește 11.000 de lei, și în Ungaria, unde se apropie de 12.000 de lei.
Serbia se află foarte aproape de România, cu cheltuieli lunare estimate la aproximativ 10.800 de lei.
Pentru o persoană singură, costurile lunare în România se situează în jurul valorii de 3.000 de lei, fără chirie. În Bulgaria, cheltuielile lunare sunt similare, puțin peste 3.000 de lei, iar în Serbia ajung la aproximativ 3.100 de lei.
În Ungaria, o persoană singură are nevoie de peste 3.300 de lei pe lună, în timp ce în Republica Moldova costurile se situează în jurul a 2.700 de lei.
Ucraina rămâne cea mai ieftină din regiune, cu cheltuieli lunare de aproximativ 2.000 de lei.
Diferențele devin mai vizibile în cazul chiriilor. În Ungaria, chiriile sunt în medie cu aproape 18% mai mari decât în România, iar în Serbia depășesc nivelul românesc cu aproximativ 10%.
Republica Moldova este un caz aparte: deși costul general al vieții este mai scăzut, chiriile sunt în medie cu peste 23% mai mari decât în România.
La polul opus, Bulgaria are chirii cu aproximativ 7% mai mici, iar Ucraina cu aproape 32% mai mici decât nivelul din România.
Românii plătesc cele mai ridicate chirii în București și Cluj-Napoca. Urmează Timișoara și Brașov, alături de orașe precum Constanța și Iași, în timp ce în orașele mai mici nivelul chiriilor rămâne semnificativ mai scăzut.
Cât costă mâncarea în RomâniaLa capitolul alimente și restaurante, România se poziționează peste Ucraina și Republica Moldova, unde prețurile sunt semnificativ mai mici. O masă la un restaurant ieftin costă în România în jur 50 de lei, față de echivalentul a 30-35 de lei în Ucraina și Republica Moldova.
Comparativ, nivelul prețurilor este apropiat de cel din Bulgaria și Serbia, unde o masă similară ajunge la echivalentul a 45-55 de lei. Ungaria se detașează ca fiind cea mai scumpă din regiune, cu costuri ce depășesc frecvent 60 de lei.
Transportul și utilitățile plasează România într-o zonă mediană în regiune. Prețul unui bilet de transport public este mai ridicat decât în Ucraina și Bulgaria, însă rămâne sub nivelul din Ungaria. În cazul abonamentelor lunare, România se situează la valori comparabile cu Serbia și Republica Moldova, dar sub cele practicate în Ungaria. La utilități, costurile lunare pentru un apartament de aproximativ 85 de metri pătrați, care includ electricitatea, încălzirea, apa și salubritatea, sunt mai ridicate decât în Ucraina și Bulgaria, dar sub nivelul din Ungaria. Serbia și Republica Moldova se află la valori apropiate de cele din România.
Salariile nu țin pasul cu prețurileÎn ceea ce privește veniturile, România stă mai bine decât majoritatea vecinilor săi, dar rămâne sub nivelul țărilor din Europa Centrală.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, câștigul salarial mediu net lunar a ajuns la 5.492 de lei în octombrie 2025. Nivelul este peste cel din Bulgaria, Serbia, Republica Moldova și Ucraina, dar rămâne inferior Ungariei, singura țară din regiune cu salarii medii mai ridicate.
Această diferență între venituri și nivelul prețurilor explică presiunea resimțită de populație, în condițiile în care România are costuri apropiate de cele din Europa Centrală, dar salarii încă specifice Europei de Est.
Raportarea la statele din Europa Centrală scoate și mai clar în evidență acest decalaj. În Cehia, salariul mediu net lunar depășește 37.000 de coroane cehe, echivalentul a aproximativ 1.500 de euro, iar în Slovacia ajunge la circa 1.200 de euro.
Polonia înregistrează, la rândul său, un salariu mediu net de peste 6.100 de zloți, adică aproximativ 1.400 de euro, un nivel semnificativ mai ridicat decât cel din România.
Poliția a declarat că nu poate oferi deocamdată informații mai precise despre numărul de persoane care au murit în incendiu.
Răniții au fost atât de numeroși încât unitatea de terapie intensivă și sala de operații a spitalului regional au ajuns rapid la capacitate maximă, potrivit consilierului regional Mathias Rénard.
Elicoptere și ambulanțe s-au deplasat la fața locului pentru a ajuta victimele, printre care și străini.
„Suntem devastați”, a declarat Frédéric Gisler, comandantul poliției cantonale din Valais, în cadrul unei conferințe de presă.
Beatrice Pilloud, procurorul general al cantonului Valais, a declarat că este prea devreme pentru a determina cauza incendiului. Experții nu au putut încă să intre în interiorul clădirii distruse.
O explozie s-a produs în timpul Revelionului într-un bar din Crans-Montana, Elveția. „A avut loc o explozie de origine necunoscută”, a spus, joi dimineața, pentru AFP, Gaetan Lathion, purtătorul de cuvânt al poliției din cantonul Wallis, din sud-vestul Elveției.
Se presupune că în bar, care are o capacitate de 300 de persoane, se aflau peste 100 de oameni.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunță că a cerut informații autorităților elevețiene privind cetățenia victimelor afectate de explozia produsă în noaptea de Revelion în stațiunea de schi Crans-Montana.Cercetători din Suedia, SUA și Olanda au analizat izotopii din mai mulți dinți de mosasaur proveniți din situri din Dakota de Nord, confirmând că aceste monștri marini antici puteau trăi și în medii de apă dulce.
Judecând după caracteristicile unui dinte găsit într-o câmpie inundabilă din interiorul continentului, acesta aparținea unui grup de mosasauri care ar fi putut ajunge la o lungime de aproximativ 11 metri, potrivit ScienceAlert.
Un noul element de pericolAcest lucru adaugă un nou element terifiant de pericol. Dinozaurii însetați trebuiau să fie în alertă nu numai pentru amenințările terestre, ci și pentru prădătorii de dimensiunea unui autobuz care se năpusteau din apă.
„Dimensiunea înseamnă că animalul ar rivaliza cu cele mai mari orci ucigașe, făcându-l un prădător extraordinar de întâlnit în mediile riverane care nu erau asociate anterior cu astfel de reptile marine gigantice”, spune Per Ahlberg, paleontolog vertebrat la Universitatea Uppsala din Suedia.
Mosasaurii erau reptile acvatice carnivore care au trăit în perioada târzie a Cretacicului. În timp ce unele specii erau mici, majoritatea erau gigantice, ceea ce le-a permis să domine oceanele antice timp de milioane de ani.
Descoperirea „ciudată” a paleontologilorDe aceea a fost ciudat când, în 2022, paleontologii au descoperit un dinte de mosasaur într-o câmpie inundabilă din interiorul continentului, alături de un dinte de Tyrannosaurus rex și o mandibulă de crocodil. Oare proprietarul său trăia acolo, în mediul fluvial de apă dulce, sau poate fusese adus de valuri din ocean?
Pentru a afla, cercetătorii au efectuat o analiză izotopică a smalțului dintelui și l-au comparat cu semnături similare din alte specimene fosile, inclusiv dinți de rechin și amoniți.
Elementele pot apărea în mai multe variante, cunoscute sub numele de izotopi, diferențiate prin numărul de neutroni din atom. Studierea raporturilor izotopilor dintr-o probă poate dezvălui ce a mâncat un animal și unde a trăit.
În acest caz, cercetătorii au examinat raporturile dintre izotopii de oxigen, stronțiu și carbon.
Oxigenul, de exemplu, este deosebit de util pentru diferențierea între mediile de apă sărată și de apă dulce: izotopul mai ușor 16O este mai probabil să se evapore din ocean și să cadă sub formă de ploaie, ceea ce înseamnă că mediile de apă dulce au mai mult 16O și mult mai puțin izotopul mai greu 18O, în comparație cu apa de mare.
Mediul preferat al dinozauruluiȘi, într-adevăr, semnătura izotopilor de oxigen și stronțiu din dintele de mosasaur a indicat că animalul se simțea perfect acasă în mediul de apă dulce.
„Când am examinat două dinți suplimentari de mosasaur găsiți în apropiere, în situri puțin mai vechi din Dakota de Nord, am observat semnături similare de apă dulce”, spune Melanie During, paleontolog vertebrat la Uppsala.
„Aceste analize arată că mosasaurii au trăit în medii riverane în ultimul milion de ani înainte de a dispărea.”
Raportul izotopilor de carbon a confirmat această poveste, adăugând un detaliu nou și înfiorător: acest monstru fluvial nu era avers față de consumul de dinozauri.
„Izotopii de carbon din dinți reflectă, în general, ceea ce a mâncat animalul”, spune During.
„Mulți mosasauri au valori scăzute de 13C, deoarece se scufundă adânc. Dinții mosasaurului găsiți împreună cu dinții T. rex, pe de altă parte, au o valoare mai mare de 13C decât toți mosasaurii, dinozaurii și crocodilii cunoscuți, ceea ce sugerează că nu se scufundau adânc și că, uneori, se hrăneau cu dinozauri înecați.”
Cercetătorii sugerează că trecerea de la mediile de apă sărată la cele de apă dulce ar fi putut fi o adaptare târzie a mosasaurilor în ultimul milion de ani înainte de evenimentul de extincție care i-a distrus, alături de dinozauri.
Cercetarea a fost publicată în revista BMC Zoology.
MApN anunță că joi au avut loc noi atacuri cu drone efectuate de forțele ruse asupra infrastructurii portuare ucrainene din proximitatea frontierei cu România.
Sistemul de supraveghere al ministerului a identificat vehicule aeriene lansate de Federația Rusă către porturile ucrainene de la Dunăre, pe direcția Ismail.
În jurul orei 10.00, două aeronave de luptă F-16, din Baza 86 Aeriană de la Fetești, au fost ridicate în aer pentru a monitoriza zona de frontieră cu Ucraina, în nordul județului Tulcea.
De asemenea, a fost emis și un mesaj Ro-Alert pentru populația din nordul județului Tulcea.
„Starea de alertă a încetat la ora 11.00. Pe timpul misiunii nu au fost înregistrate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național”, a transmis MApN.
MAE transmite joi că s-a autosesizat și a întreprins demersuri pe lângă autoritățile locale în vederea obținerii unor informații oficiale cu privire la cetățenia, identitatea și starea de sănătate a persoanelor afectate.
Ministerul precizează că procedurile de identificare a persoanelor afectate de incident sunt în curs și că, până în prezent, la nivelul Ambasadei României nu au fost recepționate solicitări de asistență consulară.
Un consul a plecat spre zona în care s-a produs explozia, fiind pregătit să acorde asistență consulară, conform competențelor, dacă situația va impune.
MAE amintește cetățenilor români că pot solicita asistență consulară la numărele de telefon ale Ambasadei României la Berna: Telefon call-center: +41 31 351 05 46 și +41 31 351 05 47, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center-ului în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție telefonul de urgență al misiunii diplomatice: +41 76 387 50 05.
SkyNews transmite că cel puțin zece oameni au fost uciși și alții au fost răniți în explozia produsă într-un bar. Localul are o capacitate de peste 300 de persoane, însă numărul exact al persoanelor aflate în interior nu a fost încă confirmat.
Crans-Montana este situată în sud-vestul Elveției și este o destinație populară de vacanță.
Anchetatorii anticorupție din Ucraina au anunțat miercuri finalizarea investigației într-un dosar de corupție care îl vizează pe fostul viceprim-ministru Oleksii Cernîșov. Acesta a deținut anterior funcția de ministru al Dezvoltării Comunităților și Teritoriilor și este acuzat de implicare într-o amplă schemă imobiliară din Kiev.
Schema reducerilor: statul pierde, oficialii câștigăConcluziile anchetei arată că un dezvoltator imobiliar ar fi pus la punct un mecanism ilegal pentru obținerea unui teren din capitala Ucrainei, destinat construcției unui complex rezidențial. Pentru a pune schema în practică, persoane din conducerea ministerului au intervenit astfel încât terenul să fie transferat unei întreprinderi de stat. Aceasta a semnat ulterior contracte cu o firmă de construcții aleasă dinainte.
Potrivit procurorilor, dezvoltatorul trebuia să ofere statului o parte din apartamentele ce urmau să fie construite, proporțional cu valoarea terenului. Pentru a reduce această contribuție, terenul și clădirile existente au fost evaluate la un preț de aproape cinci ori mai mic decât valoarea reală de piață.
Apartamente la preț de nimic„Diferența dintre valoarea reală și cea din acte a depășit 1 miliard de hrivne, sumă care reprezintă pierderea potențială pentru stat”, au transmis anchetatorii.
În paralel, pentru a asigura derularea schemei, dezvoltatorul i-a oferit fostului vicepremier și unor persoane apropiate acestuia discounturi substanțiale la apartamente deja construite. În unele cazuri, prețul plătit ar fi fost de 1.000 – 8.000 de hrivne pe metru pătrat, față de un preț de piață de aproximativ 30.000 de hrivne.
Sute de mii de dolari din reduceri ilegaleAnchetatorii estimează că avantajele obținute de fostul demnitar prin aceste reduceri se ridică la peste 14,5 milioane de hrivne, echivalentul a aproximativ 380.000 de dolari.
Pentru a preveni producerea prejudiciului, terenul vizat și majoritatea apartamentelor obținute ilegal au fost puse sub sechestru. Fostul vicepremier este cercetat și într-un dosar separat de îmbogățire ilegală, fiind suspectat de legături cu mecanisme de legalizare a banilor proveniți din activități criminale.
Dosarul va fi trimis în fața judecătorilor. Până la o decizie definitivă, persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Potrivit ISU Neamț, incendiul produs la o casă de pe strada Bistriței din Bicaz a fost semnalat în noaptea de Revelion la ora 2.56 prin mai multe apeluri la 112.
La fața locului s-au deplasat 15 pompieri militari cu trei autospeciale de stins incendii și o ambulanță SMURD. Spre locul intervenției au fost mobilizate și echipaje cu autospeciale de la SVSU Bicaz, SVSU Bicazu-Ardelean și SVSU Bicaz-Chei. De asemenea, a fost solicitată și o ambulanță de la SAJ. Bicaz.
La sosirea echipajelor, incendiul cuprinsese locuința și anexele gospodărești, existând posibilitatea propagării la gospodăriile vecine.
Echipajul SMURD și echipajul de la SAJ au acordat îngrijiri medicale și ulterior au dus la spital patru persoane, care prezentau intoxicații cu fum, arsuri și tăieturi la mâini și picioare, provocate în timp ce ieșeau din locuință, pe ferestre.
Corpul carbonizat al lui unui bărbat în vârstă de 72 de ani a fost găsit într-o cameră a locuinței. Acesta murise marți, iar anterior incendiului familia a desfășurat activități de priveghi în locuință.
În urma incendiului au ars casa de locuit și anexele gospodărești pe o suprafață de aproximativ 200 mp, bunurile din interior (mobilier, electrocasnice, articole vestimentare) și documentele de proprietate și identitate.
Cauza probabilă de producere a incendiului o constituie o lumânare lăsată nesupravegheată, susțin pompierii.
În intervalul 1 ianuarie, ora 10:30 – 2 ianuarie, ora 08:00, în București vremea se va menține rece, îndeosebi dimineața și noaptea.
Potrivit ANM, cerul va fi variabil, mai mult senin la începutul și spre sfârșitul intervalului.
Vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă va fi de 2…3 grade, iar cea minimă de -6…-4 grade, mai scăzută în zona preorășenească până spre -9 grade.
În intervalul 2 ianuarie, ora 08:00 – 3 ianuarie, ora 10:00, vremea se va încălzi față de zilele precedente, astfel că valorile de temperatură se vor situa peste mediile multianuale specifice acestei date. Cerul va fi variabil, cu înnorări seara și noaptea, iar vântul va sufla slab și moderat.
Temperatura maximă va fi de 7…8 grade, iar cea minimă de -3…0 grade
După luni întregi de declarații conciliatoare la adresa Kremlinului, președintele SUA, Donald Trump, a transmis un semnal diferit în privința războiului din Ucraina, sugerând că Rusia este principalul obstacol în calea păcii, potrivit The Kyiv Post.
În ajunul Anului Nou, Trump a redistribuit pe rețeaua Truth Social un editorial din New York Post care îl acuză direct pe Vladimir Putin de blocarea negocierilor și de folosirea unor pretexte pentru a prelungi conflictul. Titlul articolului este tranșant: „Lăudăroșenia lui Putin privind «atacul» arată că Rusia este cea care stă în calea păcii.”
Informațiile CIA contrazic versiunea KremlinuluiDeși Trump nu a adăugat niciun comentariu personal, gestul este semnificativ pentru un lider care, până recent, afirma că îl „înțelege” pe Putin și că poate ajunge rapid la un acord cu acesta. Tăcerea sa contrastează cu pozițiile anterioare și sugerează o distanțare față de narațiunea Kremlinului.
Schimbarea vine pe fondul concluziilor serviciilor de informații americane. Potrivit unei evaluări CIA, Ucraina nu a încercat să-l asasineze pe Vladimir Putin, contrazicând afirmațiile Moscovei privind un presupus atac cu drone. Agenția nu a găsit „nicio dovadă că ar fi avut loc o tentativă de asasinat”, subminând astfel acuzațiile rusești.
Putin folosește pretexte pentru blocarea păciiAnterior, Trump declarase că este „foarte furios” în legătură cu presupusul atac și susținuse că „Rusia vrea să vadă Ucraina reușind”, afirmații care au atras critici dure atât în SUA, cât și în rândul aliaților europeni. Lideri europeni au avertizat că Moscova încearcă să manipuleze procesul diplomatic, iar redistribuirea editorialului indică faptul că Trump ar fi început să accepte această realitate.
Americanii își pierd încrederea în promisiunile lui TrumpEditorialul promovat de Trump susține că Putin folosește incidentul ca „o scuză pentru a se retrage din progresele pretinse ale negocierilor” și cere Washingtonului să renunțe la concesii și să pună presiune pe Moscova prin sancțiuni mai dure.
În plan politic intern, scepticismul crește. Un sondaj Economist/YouGov arată că 49% dintre americani dezaprobă modul în care Trump gestionează războiul, iar majoritatea nu cred că vreuna dintre părți se apropie de victorie.
În acest context, gestul aparent minor al redistribuirii unui articol devine un mesaj politic. După luni de ambiguitate, Trump pare să admită că pacea nu este blocată de Kiev, ci de Moscova.
Cipru preia de la 1 ianuarie președinția Consiliului Uniunii Europene. Micului stat neutru din punct de vedere militar are sarcina de a conduce negocierile diplomatice pe teme fierbinți, de la răspunsul la agresiunea Rusiei până la salvarea industriilor critice aflate în dificultate și elaborarea bugetului pe termen lung al UE.
Provocări fără precedentAmploarea provocărilor cu care se confruntă Nicosia este fără precedent, iar sarcina revine uneia dintre cele mai mici țări membre ale blocului și celei mai îndepărtate geografic de Bruxelles, scrie Politico.
„Întotdeauna îmi pare rău pentru țările mai mici care preiau președinția, deoarece este o muncă foarte grea și implică foarte mulți oameni. Există țări precum Luxemburgul care au făcut-o de multe ori și pot aloca resurse pentru aceasta, dar Ciprul nu s-a aflat niciodată în această poziție”, a declarat un diplomat european, care a dorit să rămână anonim.
Guvernul cipriot și reprezentanța sa permanentă la Bruxelles s-au străduit în ultimele luni să depășească obstacolele critice pentru a duce la bun sfârșit această sarcină. Au angajat personal din toate colțurile lumii pentru a-și mări efectivul și au instituit chiar și zboruri directe zilnice între Bruxelles și Nicosia pentru a facilita deplasarea mai rapidă a diplomaților.
De aceeași parte cu aliațiiNicosia încă se luptă să scape de reputația de ambiguitate în ceea ce privește poziția sa pe un continent divizat de agresiunea Rusiei, scriu jurnaliștii. Cipru este una dintre cele doar patru țări din UE care nu sunt membre NATO și a cultivat de-a lungul istoriei relații strânse cu Moscova.
Acum, însă, țara este hotărâtă să demonstreze că se află de aceeași parte cu aliații săi occidentali.
„Suntem conștienți de ceea ce se așteaptă de la noi și de provocările cu care se confruntă UE”, a declarat Marilena Raouna, viceministrul cipriot pentru UE. Acest rol reprezintă o șansă nu numai de a contura agenda blocului, ci și „de a prezenta țara așa cum este ea astăzi – stabilă, rezilientă, cu una dintre cele mai puternice economii europene – și punctele noastre forte ca singurul stat membru al UE din regiunea noastră”.
Președinția cipriotă urmează celor ale Poloniei și Danemarcei, doi actori majori în probleme fierbinți precum apărarea și competitivitatea, fiecare dintre acestea beneficiind de o echipă numeroasă de diplomați.
Potrivit Comisiei Europene, Cipru găzduiește mai multe pisici decât oameni, este cea mai însorită țară din Europa, cu peste 300 de zile de soare pe an și țara care a dat numele cuprului, datorită zăcămintelor sale bogate din antichitate.
Bulgaria a devenit joi al 21-lea stat membru al zonei euro, un moment simbolic pentru Uniunea Europeană, dar care evidențiază și dificultățile majore ale extinderii monedei unice în restul blocului comunitar. În ciuda acestui pas înainte, doar câteva state UE mai rămân în afara euro, iar perspectivele lor de aderare sunt incerte.
„Extinderea suplimentară a zonei euro este probabil să fie frânată în viitorul previzibil”, în condițiile în care partidele eurosceptice joacă un rol cheie în guverne și parlamente, arată în analiza citată.
România: sprijin public, dar probleme bugetareRomânia se numără printre țările cu un nivel relativ ridicat de susținere populară pentru moneda unică. Potrivit sondajului Eurobarometru, 59% dintre români sprijină adoptarea euro. Cu toate acestea, obstacolele economice sunt semnificative.
România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, iar stabilizarea finanțelor publice ar putea dura ani. Pe fondul inflației ridicate, al măsurilor de austeritate și al presiunilor politice înaintea alegerilor din 2028, „subiectul a dispărut în mare parte din dezbaterea publică”, precizează Reuters.
Ungaria și Polonia, între sprijin public și opoziție politicăUngaria înregistrează cel mai mare sprijin pentru euro dintre statele rămase în afara zonei monetare – 72%, în ciuda euroscepticismului premierului Viktor Orbán. Totuși, șansele reale sunt limitate. „Chiar dacă ar îndeplini toate criteriile, aderarea nu este posibilă fără o supermajoritate parlamentară”, forintul fiind înscris în Constituție ca monedă națională.
În Polonia, poziția este și mai tranșantă. Ministrul de finanțe Andrzej Domański a declarat că țara este „fericită să aibă propria monedă”, iar liderul opoziției conservatoare, Jarosław Kaczyński, a mers și mai departe, afirmând că „oricine încearcă să introducă euro este un dușman de moarte al Poloniei”.
Nordul și centrul Europei spun „nu”Cehia, Suedia și Danemarca rămân ferm în afara zonei euro. În Cehia, doar 30% din populație susține moneda unică, iar premierul Andrej Babiš propune chiar consacrarea coroanei în Constituție. Suedia respinge euro din motive politice și istorice, în timp ce Danemarca este singura țară cu drept oficial de neparticipare, indiferent de criteriile economice.
O extindere lentăAderarea Bulgariei este un pas important, dar și o limită vizibilă a proiectului monetar european. În lipsa consensului politic și a convergenței economice, extinderea zonei euro pare, cel puțin pe termen mediu, blocată.
Zohran Mamdani a preluat oficial conducerea orașului New York la miezul nopții de 1 ianuarie, devenind cel de-al 112-lea primar al metropolei americane. Evenimentul marchează un moment istoric pentru orașul cu aproape 8,5 milioane de locuitori, Mamdani fiind primul primar de origine sud-asiatică, primul primar musulman și cel mai tânăr lider al New Yorkului din ultimul secol.
De la necunoscut politic la primar al metropoleiÎn vârstă de 34 de ani, Mamdani este un socialist democrat născut în Uganda, care și-a construit rapid notorietatea politică într-un oraș cunoscut pentru competiția dură din alegerile locale. Jurământul oficial a fost depus pe Coran, într-o locație simbolică – fosta stație de metrou City Hall, închisă încă din anii 1940 – sub supravegherea procurorului general al statului New York, Letitia James.
„Când și-a lansat candidatura, Mamdani era un virtual necunoscut”, notează Bloomberg. Dar acesta a reușit să îi învingă pe unii dintre cei mai cunoscuți lideri democrați ai orașului. Campania sa a câștigat rapid teren prin „utilizarea inteligentă a videoclipurilor virale pe rețelele sociale și o operațiune sofisticată de strângere de fonduri la nivel de bază”.
Agenda socială a noului primarNoul primar a promis măsuri sociale ambițioase, menite să combată ceea ce el a numit „criza costului vieții”. Printre acestea se numără transport public gratuit cu autobuzul, înghețarea chiriilor în cele aproximativ un milion de apartamente cu chirie reglementată și introducerea unui program universal gratuit de îngrijire a copiilor pentru cei cu vârste între 6 săptămâni și 5 ani.
La învestirea ceremonială de la City Hall, Mamdani urmează să se adreseze unei mulțimi numeroase, după ce va fi învestit simbolic de senatorul american Bernie Sanders. Evenimentul subliniază sprijinul aripii progresiste a Partidului Democrat pentru noul primar.
Început sub presiuneCu toate acestea, mandatul său începe sub semnul provocărilor. Mamdani va conduce un oraș cu un buget de aproximativ 116 miliarde de dolari și peste 300.000 de angajați municipali. „Există multe necunoscute care îi vor afecta programul și viziunea, în special puterile limitate pe care le are guvernul orașului New York”, a avertizat istoricul Joshua Freeman.
Alegerile municipale au fost printre cele mai disputate din ultimul deceniu, cu peste două milioane de voturi exprimate, iar Mamdani a câștigat în patru din cele cinci cartiere ale orașului, cel mai bun rezultat fiind în Brooklyn.
„A avut loc o explozie de origine necunoscută”, a spus, pentru AFP, Gaetan Lathion, purtătorul de cuvânt al poliției din cantonul Wallis, din sud-vestul Elveției.
Conform acestuia, sunt mai mulți răniți și morți.
Potrivit Le Figaro, explozia a avut loc în jurul orei locale 1.30 într-un bar popular printre turiști, în timp ce oamenii sărbătoreau Anul Nou.
Imaginile publicate de mass-media elvețiană arătau o clădire în flăcări și serviciile de urgență în apropiere.
Peste 10.000 de militari ruși au fost luați prizonieri de forțele ucrainene de la începutul invaziei la scară largă. Mai mult de 40% dintre ei au antecedente penale, arată o analiză amplă publicată de proiectul ucrainean „Vreau să trăiesc”, citată de Interfax-Ukraine.
Crește numărul soldaților ruși care se predauPotrivit raportului, fenomenul predării voluntare a soldaților ruși este în continuă creștere. „În anul parțial 2025, au fost capturați mai mulți militari ruși decât în 2022 și 2023 la un loc”, se arată în document. În medie, între 60 și 90 de soldați ruși se predau săptămânal, iar vârful a fost atins în august 2024, când numărul a ajuns la 350 pe săptămână.
Autorii studiului subliniază că, din iunie 2023, militarii ruși sunt capturați mai frecvent decât soldații ucraineni ajung în captivitate rusă, cele mai multe capturi având loc în zonele Pokrovsk și Bahmut (Donețk), regiunea Kursk și districtul Polohy din Zaporijjia.
Portret social vulnerabil al militarilor capturați
Profilul prizonierului rus relevă probleme structurale majore în armata Federației Ruse. „Patruzeci la sută dintre toți prizonierii de război ruși au antecedente penale”, arată raportul, cele mai frecvente condamnări fiind pentru furt, infracțiuni legate de droguri, tâlhărie, vătămare corporală gravă și omor.
În plus, nivelul de educație este scăzut: doar 7% dintre prizonieri au studii universitare, iar „câteva zeci nu au urmat niciodată școala”. Înainte de război, 38% erau șomeri, iar majoritatea proveneau din ocupații slab calificate.
Raportul evidențiază și cazuri grave din punct de vedere medical. „Sute de prizonieri au fost capturați având boli precum HIV/SIDA, hepatită B și C, tuberculoză, diabet, precum și afecțiuni psihice, inclusiv schizofrenie”, se precizează în analiză.
Schimburi de prizonieri pe criterii etnice și regionaleUn alt aspect sensibil este modul în care Rusia își selectează militarii pentru schimburile de prizonieri. „Printre prizonierii de război, 66% sunt etnici ruși, în timp ce printre cei schimbați ponderea acestora crește la 83%”, arată datele. Moscova solicită cu prioritate etnici ruși și militari din regiuni-cheie precum Moscova, Krasnodar, Perm și Rostov, în timp ce soldații din republicile naționale sunt schimbați mult mai rar.
În total, peste 6.000 de prizonieri au fost returnați Rusiei prin schimburi. „Știm despre cel puțin 237 de foști prizonieri care au fost uciși sau au dispărut după ce au fost trimiși din nou pe front”, avertizează proiectul „Vreau să trăiesc”, care mai menționează că patru militari ruși se află în captivitate pentru a doua oară.
ISU Teleorman a anunțat că incendiul a izbucnit la un apartament situat la etajul 2 al unui bloc de pe strada București din Alexandria. Incendiul s-a manifestat cu degajare mare de fum.
La fața locului au intervenit două autospeciale de stingere, o autoscară, o descarcerare, o ambulanță SMURD și o ambulanță SAJ.
12 persoane au ieșit singure din locuințe, iar alte cinci aflate la etajul 4 au fost evacuate cu ajutorul autoscării.
Incendiul a fost lichidat de pompieri. Au ars, cu degajare mare de fum, mai multe materiale textile, elementele de mobilier și un televizor dintr-o cameră a apartamentului afectat.
Cauza probabilă a incendiului a fost un scurtcircuit produs la instalația unui calorifer electric, susțin pompierii.
Trei persoane cu atac de panică au fost asistate medical, însă au refuzat să meargă la spital.
Dispeceratul Național Salvamont anunță că miercuri, 31 decembrie, au fost înregistrate 38 de apeluri prin care se solicita intervenția de urgență a salvamontiștilor.
Cele mai multe solicitări, opt, au fost pentru Salvamont Lupeni, câte 4 au fost pentru Salvamont Judeţul Brașov, Salvamont Maramureș și Salvamont Predeal, și câte 3 pentru Salvamont Gorj, Salvamont Neamţ, Salvamont Prahova. Au mai fost primite apeluri în Alba, Mureș, Cluj, Harghita, Sibiu și Suceava.
În cazul acestor intervenții au fost salvate 39 de persoane. Dintre acestea, 21 de persoane au fost transportate cu ambulanțele SAJ, SMURD sau Salvamont la spital. Celelate persoane salvate au primit acordul de a fi transportate cu mașinile aparținătorilor.
De asemenea, miercuri s-au mai primit 32 de apeluri prin care se solicitau sfaturi și informații despre diferite trasee turistice din zona montană.
Zeci de mii de israelieni au părăsit țara în 2025, din cauza războiului cu Hamas din Fâșia Gaza. Israelul a înregistrat, pentru al doilea an consecutiv, o pierdere netă de populație din migrație, potrivit raportului publicat de Biroul israelian de statistică (CBS).
„Peste 69.000 de israelieni au părăsit țara în 2025, ceea ce a dus la o migrație net negativă pentru al doilea an la rând”, a transmis CBS în raportul de final de an, citat de Times of Israel.
Creștere demografică minimă în 2025Populația totală a Israelului a ajuns la puțin peste 10 milioane de locuitori, în creștere cu doar 1,1% față de 2024. Este unul dintre cele mai scăzute ritmuri din istoria statului, creșterea venind aproape exclusiv din nașteri. Un studiu separat al Centrului Taub, un alt institut de cercetare israelian, estimează chiar o creștere de 0,9%, „pentru prima dată sub pragul de 1%”.
Scăderea ritmului demografic este vizibilă și în structura populației. Potrivit CBS, 76,3% dintre locuitorii Israelului sunt evrei și alte categorii non-arabe. Aproximativ 21,1% din populație este formată din arabi, iar circa 2,6% sunt cetățeni străini. În ansamblu, proporțiile au rămas relativ stabile, în ciuda schimbărilor din migrație.
Aproape trei sferturi din cei 180.000 de copii născuți în Israel în 2025 au venit pe lume în familii evreiești, iar restul în familii arabe. În același timp, 50.000 de persoane au murit, o ușoară scădere față de anul precedent. „Toate acestea s-au tradus într-o creștere netă de 112.000 de persoane pe parcursul anului”, arată datele CBS.
Imigrația din Rusia, în scădereScăderea este accentuată de diminuarea imigrației: aproximativ 24.600 de noi imigranți au sosit în Israel în 2025, cu 8.000 mai puțini decât în 2024. CBS arată că declinul este cauzat în principal de reducerea imigrației din Rusia, după valul generat de războiul din Ucraina. După izbucnirea războiului din Ucraina, în 2022, foarte mulți ruși s-au mutat în Israel, iar în anii 2023-2024 acest val de imigrație a atins un nivel maxim.
Bilanțul final arată că mai mulți oameni au plecat din Israel decât au venit, în anul care tocmai s-a încheiat, cu o pierdere de aproximativ 20.000 de persoane.
De ce pleacă israelieniiÎnsă autoritățile israeliene atribuie statutul de „emigrant” doar după ce o persoană petrece cea mai mare parte a unui an în afara țării. Acest lucru înseamnă că o parte dintre plecările incluse în datele pentru 2025 au avut loc, de fapt, în 2024.
Demografii atrag atenția că această situație reprezintă o abatere de la tendința istorică a Israelului, unde, cu rare excepții în anii 1950 și 1980, imigrația a depășit constant emigrația. Experții leagă această evoluție de climatul politic și de securitate tensionat din Israel. Războiul din Gaza, declanșat după atacul Hamas din 7 octombrie 2023, și nemulțumirile față de reformele judiciare promovate de guvern sunt indicate ca fiind principalele cauze ale plecărilor din țară.
Zelenski a spus că restul de 10% din acordul care va pune capăt unui conflict de aproape patru ani „va determina soarta păcii, soarta Ucrainei și a Europei”.
În discursul său de 20 de minute adresat națiunii, Zelenski a afirmat că Ucraina nu dorește pace „cu orice preț”, adăugând că „dorim sfârșitul războiului, nu sfârșitul Ucrainei”.
El a mai spus că retragerea Ucrainei din regiunea Donbas înseamnă „sfârșitul tuturor lucrurilor”, făcând referire la cererea Rusiei ca Moscova să obțină controlul deplin asupra zonei industriale în cadrul oricărui acord de pace. Moscova controlează în prezent aproximativ 75% din regiunea Donețk și aproximativ 99% din regiunea vecină Luhansk. Cele două regiuni sunt cunoscute colectiv sub numele de Donbas.
Soarta acesteia a constituit un obstacol major pe parcursul negocierilor.
În discursul său, Zelenski a mulțumit liderilor care au sprijinit Ucraina, dar a afirmat că „intențiile trebuie să devină garanții de securitate și, prin urmare, să fie ratificate”. „Semnarea unor acorduri slabe nu face decât să alimenteze războiul”, a afirmat Zelenski.
„Fie lumea oprește războiul Rusiei, fie Rusia va trage lumea în războiul său”, a adăugat președintele Ucrainei.
Furnizorul de energie electrică Hidroelectrica anunță că întârzie emiterea facturilor din ianuarie pentru că modernizează sistemele informatice.
În perioada 1 ianuarie – 20 ianuarie 2026, Hidroelectrica desfășoară un proiect strategic menit să susțină digitalizarea și creșterea calității serviciilor oferite clienților, operațiune care presupune implementarea unui nou sistem informatic, anunță compania într-un comunicat.
Operațiunile includ și migrarea bazelor de date.
Întreruperea temporară a unor activitățiNoile sisteme informatice își propun o îmbunătățire a relației companiei cu clienții, procese de facturare mai rapide și mai sigure, o transparență sportiă a informațiilor privind soldurile și plățile, precum și dezvoltarea unor funcționalități digitale îmbunătățite, orientate către nevoile consumatorilor.
În contextul acestor operațiuni tehnice, Hidroelectrica informează că, temporar, anumite activități vor fi întrerupte, respectiv:
Hidroelectrica precizează că plățile efectuate prin alte canale decât aplicația iHidro (cum sunt, de exemplu, transferurile bancare), în perioada 1 ianuarie – 15 ianuarie 2026, se vor reflecta în soldurile clienților după finalizarea etapelor de migrare, adică după 15 ianuarie 2026, fără a afecta în vreun fel drepturile contractuale ale clienților.
„Pe toată durata implementării, activitatea de relaționare cu publicul se va desfășura conform programului normal, iar Hidroelectrica rămâne la dispoziția clienților prin toate canalele de comunicare:
Hidroelectrica subliniază că aceste investiții în infrastructura IT sunt realizate în beneficiul direct al consumatorilor, pentru a asigura servicii moderne, sigure și adaptate cerințelor actuale.
Compania mulțumește clienților pentru înțelegere și sprijin și îi asigură că depune toate eforturile necesare pentru ca tranziția către noile sisteme informatice să se desfășoare în cele mai bune condiții, cu impact minim asupra activităților curente”, se arată în comunicat.
