MediaFax.ro

Oficialii Asociației Română a Magazinelor Online consideră introducerea taxei pe coletele extracomunitare drept „un prim pas pentru a restabili balanța”, după ce vânzările lor au fost afectate în ultimii ani de asaltul giganților asiatici din comerțul electronic, precum Temu, Shein sau AliExpress.

Introducerea unei taxe de 25 de lei pe fiecare colet extracomunitar de sub 150 de euro, inclusă în pachetul 2 de măsuri fiscale considerat constituțional în urma dezbaterii de miercuri a judecătorilor Curții Constituționale a României (CCR).

Potrivit legii analizate la CCR, de la 1 ianuarie se instituie o taxă logistică pentru gestionarea fluxurilor de bunuri extracomunitare, în valoare de 25 de lei pentru fiecare colet ce conține bunuri cu valoare comercială, denumit în continuare colet, care intră pe teritoriul României, cu loc de începere al livrării în afara teritoriului Uniunii Europene, a cărei valoare declarată se situează sub plafonul de 150 euro, indiferent de locul punerii în liberă circulație în Uniunea Europeană.

Obligația de plată a taxei revine furnizorului bunurilor, persoanei care expediază coletul sau entității care facilitează prin intermediul unei platforme digitale vânzarea la distanță de bunuri, după caz.

„Comercianții din România și cei non-UE care vând consumatorului român nu sunt tratați la fel, deși, în teorie, ar trebui să li se aplice aceeași lege. Vedem o concurență neloială, companiilor românești fiindu-le imposibil să concureze de la egal la egal cu comercianții din state terțe”, a declarat Cristian Pelivan, director executiv al Asociației Română a Magazinelor Online (ARMO), contactat de Mediafax.

Din informațiile furnizate anterior, dezvoltarea comerțului electronic, în special a vânzărilor direct către consumatorii străini, reprezintă o politică de stat a Chinei, inclusă în planul cincinal 2021-2025. Acest lucru se traduce în foarte multe facilități, subvenții sau scutiri de taxe pe care companiile din China le primesc dacă au asemenea activitate comercială, ceea ce le permite să ofere prețuri care nu sunt reale economic și sunt imposibil de egalat de către vânzătorii comunitari, din cauza obligațiilor și taxelor legale.

„În aceste condiții, taxarea coletelor din afara Uniunii Europene cu o valoare declarată mai mică de 150 de euro este un prim pas pentru a restabili balanța. În același timp, autoritățile trebuie să găsească modalitatea prin care să aplice reglementările în vigoare și acestor colete, deoarece, chiar dacă vor fi taxate, ele în continuare vor conține produse neconforme, periculoase, produse pentru care consumatorul nu beneficiază de drepturile sale legale, cum ar fi dreptul la garanție, produse pentru care nu se plătesc taxe pe care orice comerciant local este obligat să le plătească, cum ar fi cele pentru deșeuri de echipamente electrice și electronice, ambalaje și multe altele”, a declarat oficialul ARMO.

Lipsa taxării determină pierderi care se văd nu numai în vânzările operatorilor economici români, ci, implicit în nivelurile taxelor virate de aceștia la buget, așa cum arăta o analiză făcută de Iancu Guda, la comanda ARMO.

Aceasta a luat în calcul un volum de 78 de milioane de colete, un volum realist, pe baza datelor de la Autoritatea Vamală și de la curieri. Este vorba în mare de 3 milioane de colete care vor sosi direct în România, 5 milioane au venit deja până la 30 iunie, 78 de milioane din alte state europene, preponderent din Ungaria, marea lor majoritate, peste 90%, aterizează mai întâi în Ungaria și de acolo sunt trimise în România.

„Din analiza aceasta a rezultat că, anul acesta, la un astfel de volum de colete, România pierde, impactul fiscal este de un miliard de euro. Dacă acele produse ar fi fost vândute de companii românești, s-ar fi plătit, ar fi generat în economie taxe în valoare de un miliarde de euro”, a subliniat directorul executiv al ARMO, într-un interviu recent pentru Mediafax.

Scandal în toată regula în Ministerul Educației, după ce mai multe personalități vizibile ale societății au atras atenția că profesorii care au lucrat la noua programă de limba română din liceu au fost „somați” (Liviu Papadima) să semneze un act de confidențialitate.

Mai multe personalități experte în Educație au atras atenția în spațiul public că grupul de profesori care lucrează din vară la elaborarea programei a fost somat să semneze un act de confidențialitate.

Pe românește, nimeni dintre cei prezenți în grupul de lucru nu are permisiunea să vorbească nimic despre ce s-a discutat în grupul de lucru al programei de română.

Radu Szekely, consultant educațional și fost consilier în Ministerul Educației, a stras atenția în spațiul public asupra gravului derapaj.

„O reformă reală nu se face „cu ușile închise”, ignorând semnalele specialiștilor în științele educației care nu sunt de acord cu noi. O programă care va influența generații nu se face într-o șuetă cu 30 de colegi pe timpul verii, mimând apoi dezbaterea vreme de câteva luni în grupuri de lucru formate din specialiști forțați, prin semnarea unui act de „non-disclosure”, să tacă.

Lipsa de transparență în procesul de elaborare a acestui document a dus la rezultatul de azi: o programă ruptă de nevoile reale ale elevului de 15 ani, prezentată foarte târziu, sperând, probabil, ca ministrul să cedeze sub presiunea timpului puțin rămas”, a scris Szekely pe contul său oficial de Facebook, argumentând, totodată, poziția de susținere a memoriului semnat de specialiști din cadrul Academiei Române și de mai mult de 200 de profesori și scriitori care au atras atenția asupra caracterului cu totul lipsit de simțul realității, despre care Mediafax a scris aici.

„Susțin, deci, acest memoriu nu pentru a critica de dragul criticii, sau pentru a genera „breaking news” așa cum par să considere unii colegi, ci pentru că mi-e greu să accept că „reforma” înseamnă restaurație, mai ales în condițiile în care vorbim mult și des despre nevoia de sincronizare a învățământului românesc la societatea de mâine. Încă nu este prea târziu să alegem viitorul și să construim o programă – poate modulară, poate tematică, poate alternativă – care să servească elevului, nu canonului.

Educația este despre elevi, despre copii. Nu pot să uit asta”.

O opinie la fel de tranșantă a avut-o și profesorul Liviu Papadima, fost decan al Facultății de Litere a Universității din București și fost prorector al acestei instituții. Acesta pune, de asemenea, accentul pe caracterul fără precedent al unei asemenea măsuri.

„Așteptarea apariției lor a fost intensă, augmentată și de o măsură oficială fără precedent: cei care au lucrat la elaborarea programelor au fost somați să semneze un contract de confidențialitate, prin care se obligau să nu dezvăluie nimănui ce se discută în grupurile de lucru.

De parcă ar fi participat la proiectarea unei dotări militare ultrasecrete și nu a unui document care urma oricum să fie pus în câteva săptămâni sub ochii concetățenilor. Evident, atunci când afișezi o ”formă finală” protejată anterior, șansele de retractare se diminuează simțitor. Adică, mai pe scurt, ne facem că dezbatem”, scrie acesta într-un amplu articol.

Lipsa totală de transparență într-un exercițiu care, prin definiție, ar fi trebuit să presupună o vizibilitate națională, un dialog onest al societății, este debusolant.

„De fapt, în ce privește programa de română afișată, ea ar fi trebuit precedată, în mod normal, de o dezbatere consistentă privind proiectul curricular pentru întreg ciclul liceal de patru ani. Ce ar urma să se întâmple în clasele a X-a, a XI-a și a XII-a a rămas, pentru publicul ignorant, sub pecetea tainei. Eventual, se poate deduce din ciozvârta care a fost acum azvârlită spre consultare”, scrie Papadima, care se numără printre criticii cei mai vocali ai programei propuse de Ministerul Educației.

Mediafax a solicitat Ministerului Educației un punct de vedere pe această temă, pe care-l va publica imediat ce acesta va fi primit.

Ilie Bolojan a fost întrebat ce va face în cazul în care Curtea Constituțională respinge a doua oară acest proiect. Premierul a răspuns că are încredere în validarea propunerii.

„Respectând toate prevederile constituționale, propunerea va fi validată pentru că este în bună regulă”, a spus Ilie Bolojan.

Întrebat din nou ce face dacă CCR respinge proiectul, premierul a răspuns: „Nu iau în calcul astfel de ipoteze, pentru că proiectul respectă prevederile constituționale”.

Ilie Bolojan a fost confruntat cu observația că toată lumea pare să amâne decizii importante. CCR amână, toată lumea așteaptă ceva. Premierul a explicat că deciziile dificile nu se iau foarte ușor.

„Nu știu dacă toată lumea așteaptă ceva, dar întotdeauna deciziile dificile nu se iau foarte ușor”, a declarat Ilie Bolojan. Premierul a precizat că nu cunoaște conținutul dezbaterilor de la Curtea Constituțională.

Ilie Bolojan a vorbit despre dificultatea de a ajunge la puncte de vedere comune în coaliție. „Avem patru partide în coaliție, plus grupul minorităților. Nu este ușor să ajungi la puncte de vedere comune”, a explicat premierul.

Ilie Bolojan a susținut că nu există o strategie de amânare. „Nu văd neapărat o strategie de amânare, ci pur și simplu un element obiectiv legat de luarea unor decizii dificile””, a spus premierul.

Acest tip de decizii înseamnă forță de a-ți asuma, coerență în gândire și perseverență în acțiune. „Nu e totdeauna ușor să îndeplinești aceste condiții”, a mai declarat Ilie Bolojan.

Premierul a explicat că orice calcul politic duce la amânări și rezistență.

„Nu îmi dau demisia. Va fi mai rău de atât. Voi continua reformele”, a spus miercuri, Diana Buzoianu. 

„Nu există niciun scenariu în care coaliția aceasta poate să șantajeze orice ministru care vrea să facă reforme, că dacă nu ies reformele respective și dacă nu sunt blocate reformele respective, iese un partid din această coaliție. Nu există acest scenariu”, a continuat ministra Mediului. 

Declarațiile vin după ce peste 100.000 de persoane nu mai au acces la apă potabilă în județele Prahova și Dâmbovița. 

În urma situației, ministra mediului a anunțat că va trimite la Parchet raportul preliminar, iar directorul de la Apele Române, Florin Ghiță și-a dat demisia.  

„Noi analizăm în perioada imediat următoare și redactarea hotărârii de guvern care să desființeze această companie, pentru că (…) este o structură care și-a arătat limitele și în situații de crize, dar și în situația de zi cu zi, la Prahova oamenii plătesc unele dintre cele mai mari prețuri la apă, iar situația și existența acestei companii este unul dintre motivele pentru care acest lucru se întâmplă”, a declarat Ministra Mediului, Diana Buzoianu, într-o conferință de presă. 

Legat de situația actuală a companiei, ea a precizat că, la nivelul Apelor Române a fost convocată o ședință a Consiliului de Conducere pentru a se decide dacă directorul tehnic, dar și directorul general al operatorului ESZ vor fi demiși din funcție.

Ea a precizat că doar membri Consiliului de Administrație pot lua decizia de demitere din funcție a celor doi directori.

„Mâine are loc ședința Consiliului de Conducere de la nivelul Apelor Române. Acest for poate să mandateze Consiliul de Administrație al operatorului ESZ să analizeze, să ia în considerare raportul cu concluziile preliminare. 

Doar membrii din Consiliul de Administrație al operatorului ESZ vor putea să ia decizia de demitere sau nu a acestor directori. În mod evident, există suficient de multe dovezi care să arate nevoia de a lua măsuri de urgență. Eu cred că este nevoie să fie demitere ale persoanelor care sunt vinovate de această situație”, a declarat Buzoianu. 

Într-un comunicat de presă virulent, CAB susține că declarațiile judecătorului sunt „denaturate” și contrazise de documente oficiale și proceduri legale, subliniind că delegarea sa „nu a fost prelungită din motive exclusiv profesionale”. În cadrul investigației, judecătorul a pus mutarea sa pe seama unei decizii luate de el într-un dosar.

Instanța acuză o „rescriere convenabilă” a faptelor și vorbește despre o „mistificare periculoasă a adevărului”, prin folosirea spațiului public pentru a pune presiune asupra instituțiilor judiciare.

„Independența justiției nu poate fi transformată într-un paravan pentru agende personale și nici într-un instrument de intimidare instituțională. Justiția nu este captivă, dar devine vulnerabilă atunci când minciuna este prezentată drept curaj, iar suspiciunea organizată este ambalată ca avertisment public. Orice verificare trebuie făcută de instituțiile abilitate, pe bază de probe și proceduri, nu prin presiune mediatică și narațiuni manipulative. Acesta este singurul drum compatibil cu statul de drept. Cazul domnului judecător nu este despre curaj, ci despre rescrierea convenabilă a unor fapte clare și despre folosirea spațiului public pentru a pune presiune pe instituții. Justiția nu se apără prin insinuări și nici prin scenarii construite strategic, ci prin adevăr și proceduri legale”, se arată în comunicatul CAB.

Curtea de Apel face referire și la informații apărute anterior în presă, potrivit cărora judecătorul Beșu ar fi activat, timp de circa cinci ani, ca ofițer în structuri cunoscute public drept „doi și-un sfert” sau SIPI (structuri de informații din subordinea Ministerului de Interne).

Potrivit comunicatului CAB, situația creată prin declarațiile judecătorului Beșu ar afecta grav buna funcționare a justiției și impune intervenția mai multor instituții: Inspecția Judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Curtea anunță că va transmite solicitări oficiale către aceste instituții pentru verificarea tuturor elementelor menționate.

În același timp, CAB afirmă că independența justiției nu poate fi folosită drept paravan pentru „agende personale” sau ca instrument de intimidare instituțională și avertizează că justiția devine vulnerabilă atunci când minciuna este prezentată drept curaj, iar suspiciunea organizată drept avertisment public.

Conducerea companiei de stat ROMGAZ consideră de aprobarea de către Guvern a Actului adițional nr. 7 la Acordul de concesiune pentru explorare, dezvoltare și exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun, de marți, demonstrează sprijinul și susținerea proiectelor de investiții în România pentru asigurarea securității în domeniul energiei și crearea unui mediu investițional sănătos pentru economie și consumator.

Anterior, partenerii de la OMV Petrom, operatorul perimetrului Neptun Deep din Marea Neagră, au anunțat la BVB că deschide următorul capitol pentru securitatea energetică a României, după ce Ilie Bolojan a detaliat contextul  urmările Hotărârii de Guvern adoptate marți seară pentru prelungirea perioadei de explorare a unei sonde din Neptun Deep. Actul adițional adoptat de executiv prevede ca OMV Petrom să renunțe la litigiul de la Paris și din instanțele românești.

„România va obține o parte echitabilă din exploatarea resurselor sale”, a transmis premierul, miercuri.

În acest context, oficialii OMV Petrom au precizat că obligațiile istorice de mediu și abandonare conform contractului de privatizare, estimate la aproximativ 600 de milioane de euro, sumă neactualizată, sunt preconizate a fi suportate de OMV Petrom pe propriile costuri. În ceea ce privește impactul net al celor convenite cu Guvernul României, OMV Petrom precizează acesta este în curs de calculare și va fi comunicat în primul trimestru din 2026.

• OMV Petrom este controlată de grupul austriac OMV AKTIENGESELLSCHAFT, care deține pachetul majoritar de 51,15%, iar statul român deține, prin Ministerul Energiei, 20,69% din acțiuni.
• Romgaz, principalul producător de gaze naturale din România și operatorul celui mai mare depozit de înmagazinare a gazelor, dar și producător și furnizor de energie electrică, are statul acționar principal, prin Ministerul Energiei, cu o participație de 70%.

Perimetrul Neptun Deep este o zonă-cheie de investiții pentru ROMGAZ în calitatea sa de co-titular (prin Romgaz Black Sea Limited) cu o cotă de participație de 50%, cealaltă cotă de 50% fiind deținută de OMV Petrom S.A care are și calitatea de operator, arată compania.

ROMGAZ a devent partener în proiect după ce a cumpărat, 1 august 2022, toate acțiunile emise de americanii de la ExxonMobil Exploration and Production România Limited care deținea 50% din drepturile dobândite și din obligațiile asumate prin Acordul Petrolier pentru zona de apă adâncă a perimetrului offshore XIX Neptun din Marea Neagră.

Potrivit oficialilor, în timp ce se avansează cu lucrările de dezvoltare ale zăcămintelor Domino și Pelican Sud, se vor realiza activități de explorare în scopul identificării și evaluării potențialului energetic al Mării Negre, activități care implică și forajul unei sonde de explorare Anaconda-1 în zona de apă adâncă imediat după finalizarea forajului de dezvoltare.

Compania subliniază că activitatea de explorare este unul dintre obiectele principale de activitate ale ROMGAZ prin care compania urmărește identificarea și evaluarea potențialului energetic al perimetrelor concesionate, iar aceasta este o componentă importantă a strategiei de dezvoltare a companiei atât în segmentul offshore cât și onshore.

„Perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră reprezintă o zonă investițională importantă pentru compania noastră și suntem determinați în realizarea cu succes a proiectelor de dezvoltare și explorare, acestea având o semnificație deosebită în ponderea investițiilor grupului. Activitatea de explorare în Neptun Deep va înscrie pe termen lung activitățile de business ale grupului ROMGAZ, îi va consolida capacitățile investiționale și va contribui la consolidarea profilul grupului ROMGAZ pe piața energetică din România și din regiune”, a declarat Răzvan Popescu, directorul general al companiei.

„Prelungirea fazei de explorare în Neptun Deep este rezultatul de succes, în interes strategic național, al unor negocieri între Guvernul României, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon și Titularii Acordului de Concesiune Neptun Deep și mulțumesc tuturor părților implicate pentru sprijinul și colaborarea constructivă în demersul pentru continuarea proiectelor de investiții pe componenta de explorare în Marea Neagră – o zonă cheie pentru asigurarea securității energetice naționale și în regiune. Continuăm angajamentul ferm al ROMGAZ de a realiza investiții în sectorul energetic din România, în linie cu strategia de dezvoltare a companiei și obiectivele strategice din sectorul energiei”, a completat Aristotel Jude, director general adjunct.

Conform detaliilor proiectului propus, publicat de Agenția Națională  pentru Mediu și Arii Protejate, acesta presupune execuția unui foraj de explorare, studierea/evaluarea, prin testare, a potențialului formațiunilor geologice vizate pentru a confirma prezența (sau absența) hidrocarburilor sub formă de gaze naturale, apoi abandonarea sondei.

Forajul de explorare al sondei ANACONDA-1, este amplasat în cadrul Perimetrului XIX NEPTUN – zona de apă adâncă, situat în zona estică a sectorului românesc al zonei economice exclusive („ZEE”) a Mării Negre, în care adâncimea apei variază între 100-2.000 metri.

Lucrările de explorare ale sondei ANACONDA-1 urmează a fi executate de către OMV PETROM S.A., în calitate de operator, și ROMGAZ BLACK SEA LIMITED, în baza Acordului de concesiune pentru explorare, dezvoltare și exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun– zona de apă adâncă au obligativitatea față de ANRMPSG să foreze o sondă de explorare de adâncime, în faza actuală a perioadei de explorare.

Astfel, au fost identificate două potențiale prospecte, numite Nard (NARD-1) și Anaconda (ANACONDA-1).

Potrivit documentului citat, procedura de avizare se va realiza pentru ambele sonde, NARD-1 și ANACONDA-1, până la momentul în care se va adopta de către Titulari decizia finală pentru o singură sondă dintre cele două opțiuni (NARD-1, ANACONDA-1).

Proiectul privind ANACONDA-1 este conceput pentru a identifica și evalua potențialul resurselor și rezervelor de hidrocarburi sub formă de gaze naturale în cadrul perimetrului XIX Neptun-zona de apă adâncă, având drept obiectiv îndeplinirea obligațiilor Titularilor ce le revin în baza Acordului de concesiune pentru explorare, dezvoltare și exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun– zona de apă adâncă, aliniat la obiectivele strategice energetice ale țării Execuția la timp a Proiectului este esențială pentru îndeplinirea atât a obiectivelor Titularilor cât și cele asociate la nivel național pe plan energetic. Datele și informațiile colectate prin această sondă de explorare ANACONDA-1 vor oferi perspective asupra resurselor și rezervelor de gaze, permițând ulterior adoptarea unor decizii cu privire la fazele următoare potențiale (ex. dezvoltare, exploatare).

Costurile asociate acestui proiectul de explorare sunt estimate la aproximativ 62 de milioane de dolari SUA.

Ministrul mediului, Diana Buzoianu, spune că, începând din anul 2013 până în ziua de astăzi, deși exista obligația de a fi făcute controle cu privire la sistemul gestionat de operatorul de ESZ, nu a fost realizat niciun control. Asta reiese din documentele care au fost date până la acest moment corpului de control.

De asemenea, se constată o lipsă de coordonare a Administrației Naționale în ceea ce privește modul de desfășurare a activității, o lipsă de coordonare cu autoritățile din subordonarea lor.

„În ceea ce privește demisia de onoare a directorului general Florin Ghiță, îi mulțumesc domnului Florin Ghiță pentru activitatea pe care a desfășurat-o. Trebuie să fie menționat că în perioada de doar câteva luni de zile s-a crescut cu aproape 100 de oameni care au putut să primească atribuții de inspecție în această perioadă. S-a crescut substanțial numărul de controale care au fost realizate la nivel local. Vom avea în perioada imediat următoare și o analiză și un raport care să arate inclusiv pe zona de balastiere, inclusiv pe zona de plaje. Împreună am reușit să scoatem la iveală ilegalitățile care se făceau pe falezele din România, prin vânzarea, cu încălcarea inclusiv a Constituției. a proprietății pe aceste zone. Au fost scoase la iveală ilegalitățile din Năvodari și inclusiv ilegalitățile din celelalte stațiuni cu privire la construcțiile care au fost ridicate pe plajele închiriate”, a spus Buzoianu.

Florin Ghiță se va întoarce pe postul pe care l-a avut înainte să devină director general, un post de execuție. Demisia nu intră în vigoare imediat, pentru că joi are este nevoie să coordoneze ședința Consiliului de conducere a ANAR, ca să poată să fie mandatat Consiliul de administrație de la operatorul ESZ, să poată să fie demiși directorii „care au fost vinovați pentru neîndeplinirea obligațiilor și, da, având în vedere că era practic prin detașare pe acest post, se va întoarce la nivel local”.

Peste 100.000 de oameni din două județe nu au apă potabilă de două săptămâni. Ministra Mediului a prezentat concluziile raportului preliminar și măsurile luate. Diana Buzoianu a explicat cine sunt vinovații acestei crize.

Decizia de demitere a directoarei de la ABA Buzău-Ialomița a fost trimisă miercuri. Diana Buzoianu a convocat pentru joi ședința consiliului de conducere. Consiliul de administrație al operatorului va fi mandatat să demită directorii vinovați.

Ministrul Mediului a primit demisia de onoare a directorului general Florin Ghiță. Sorin Rândașu, directorul pentru Departamentul pentru Situații de Urgență, va prelua funcția de director general. Sorin Rândașu va ocupa funcția pentru o săptămână, maxim două.

Diana Buzoianu a precizat că în Prahova și Dâmbovița există apă menajeră în toate comunitățile. Se fac analizele pentru apa potabilă. DSP urmează să realizeze toate verificările. Apa va putea fi declarată potabilă când DSP va stabili că sunt îndeplinite condițiile legale.

Ministra Mediului va avea întâlniri cu reprezentanții de la nivel local și consiliile județene. Diana Buzoianu va discuta soluțiile alternative de apă pe termen mediu. Lucrările de la Paltinu vor continua.

Raportul Corpului de Control arată că Administrația Bazinală Buzău-Ialomița nu a informat operatorul până la 22 octombrie despre acțiunile luate pentru scăderea apei. ABA nu a îndeplinit condițiile de a informa autoritățile locale despre riscul de creștere a turbidității.

Diana Buzoianu a subliniat că întocmirea documentelor s-a prelungit mult. Etapa a durat până la intrarea în sezonul rece, cu riscuri mari meteorologice. Nu au fost făcute verificări între 2023 și prezent privind respectarea autorizației de gospodărire a apelor.

La Palatul Victoria au avut loc miercuri consultări ale Guvernului cu sindicatele și patronatul pe tema stabilirii nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru anul viitor.

Conform unui comunicat al Guvernului, premierul a afirmat că majorarea salariului minim ar proteja puterea de cumpărare a angajaților cu venituri reduse, însă ar avea o serie de efecte negative. El a menționat alimentarea spiralei inflaționiste, creșterea presiunii asupra micilor afaceri, ceea ce ar determina pierderea de locuri de muncă în HORECA, industria mobilei, industria ușoară, precum și creșterea cheltuielilor de personal în sistemul bugetar.

Sursa citată arată că reprezentanții patronatelor au prezentat argumente în sensul menținerii salariului minim brut la actualul nivel de 4050 de lei pe lună, arătând că, în ultimii patru ani, salariul minim a crescut cu 76%, peste dinamica sustenabilă a economiei.

Guvernul arată că reprezentanții companiilor au spus că majorarea nivelului actual al salariului minim ar duce la reducerea locurilor de muncă în sectoare cu productivitate scăzută.

De asemenea, sindicaliștii au pledat pentru majorarea salariului minim, subliniind faptul că este o măsură importantă pentru protejarea puterii de cumpărare, și au precizat că organizațiile sindicale sunt pregătite să propună un plan de măsuri pentru păstrarea locurilor de muncă.

Argumentele vor fi analizate, având în vedere contextul economic și social și, până la Sărbătoarea Crăciunului, va fi luată o decizie la nivelul Guvernului cu privire la nivelul salariului minim pentru anul viitor, a afirmat prim-ministrul Ilie Bolojan.

S-a mai discutat despre contingentul de lucrători străini din statele non UE care pot lucra în România în cursul anului 2026 și despre proiectul privind modificarea legislației în domeniul drepturilor de autor, reorganizarea Romsilva, aspecte care țin de resursele umane din sănătate și asistență socială, de salarizarea din domeniul educației.

Zeci de fermieri au perturbat activitatea portului regional Volos, parcând tractoare și camioane în fața infrastructurii portuare și au blocat cu mii de vehicule drumuri naționale și puncte de trecere a frontierei, cerând deblocarea plăților subvențiilor europene, notează Reuters. 

Manifestanții afirmă că se confruntă cu un deficit de peste 600 de milioane de euro în plăți din fonduri europene și alte programe. Întârzierile acestor plăți sunt generate de un scandal de corupție și spălare de bani cu fonduri europene destinate programelor din agricultură. 

Mai mulți fermieri, în complicitate cu funcționari publici, ar fi falsificat documente de proprietate pentru a obține subvenții, ceea ce a dus la verificări suplimentare și oprirea temporară a plăților către fermieri. 

În paralel, situația a fost agravată de un focar de variolă ovină, care a forțat sacrificarea a sute de mii de oi și capre.   

Pentru a limita efectele protestelor asupra transportului, un procuror al Curții Supreme a dispus marți reținerea imediată a fermierilor care pun în pericol siguranța rutieră. 

Guvernul condus de Kyriakos Mitsotakis, deja criticat pentru gestionarea scandalului, a recunoscut întârzierile și a promis că noi plăți vor fi efectuate în curând.  

Poliția Drobeta-Turnu Severin a fost sesizată, marți seara, de către un reprezentant al DGASPC Mehedinți cu privire la faptul că minorele Ionica Loredana Milici, în vârstă de 15 ani, Valeria Florina Stuparu, în vârstă de 16 ani și Crina Violeta Gogonea, în vârstă de 14 ani, au plecat dintr-un centru ce aparține instituției și nu au mai revenit.

Ionica Loredana Milici are 1,65 m înălțime, constituție atletică, păr lung castaniu, ochi căprui.

Valeria Florina Stuparu are 1,55 m înălțime, păr scurt, castaniu, constituție atatletică, constituție atletică.

Crina Violeta Gogonea are 1,65 m înălțime, este corpolentă, are păr castaniu și ochi căprui.

Oricine poate oferi detalii cu privire la persoanele dispărute este rugat să apeleze 112 sau să înștiințeze cea mai apropiată unitate de poliţie.

Candidat cu șanse mari să ajungă la Apărare în locul lui Moșteanu, Sorin-Gheorghe Șipoș,  senator de Timiș, bate la ușa unuia dintre ministerele-cheie ale țării cu un CV care sfidează orice logică și care demonstrează că, în România, orice competențe se pretează la orice job.

Un CV cu o versatilitate fascinantă scoate în evidență o personalitate de tip renascentist – știe de toate și e specialist în toate.

Începutul profesional timid, dar promițător – inspector de specialitate în iluminat public în Timișoara – este continuat cu o funcție de șef la Serviciul Energetic din Primăria Timișoara, apoi director adjunct (și, ulterior, director plin) la un SRL al cărui domeniu de activitate sunt sistemele de securitate și comunicație (2006 – 2008), după care ajunge director de încălzire – climatizare.

Un moment cu adevărat remarcabil în CV-ul lui Șipoș: în 2014 a fost consilier de dezvoltare personală la Adrenalin Mirific Concept, iar în 2015 – Formator la Structural Euro Fond & Training.

Momentul 2014 a fost, de altfel, unul de cotitură: Șipoș se dezvoltă nu doar personal, ci și profesional.

Anul 2021 îl găsește în Consiliul de Administrație al SN Aeroportul Internațional Timișoara – Traian Vuia SA, pentru ca, de aici, peste trei ani, în 2024, să devină administrator al unei ferme de porci.

De la porci, a ajuns, firesc, senator de Timiș în Parlamentul României și membru în comisia de control a SIE.

O ascensiune profesională cum nu se poate mai firească: iluminat public, dezvoltare personală, Director la Aeroportul din Timișoara, porci, Parlament, iar acum, în cărți (cu șanse mari) pentru Ministerul Apărării.

Curtea Constituțională a amânat pe 28 decembrie sesizarea Înaltei Curți privind reforma pensiilor magistraților.

„Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – 28 decembrie ora 13,00”, a comunicat CCR.

Potrivit surselor g4media.ro, amânarea a fost cerută de judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc, iar dacă minimum trei judecători solicită, este obligatoriu să se aprobe amânarea.

Proiectul prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare a procurorilor și judecătorilor de la 48 la 65 de ani, cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați, iar cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate. Se instituie și condiţia vechimii în muncă de cel puţin 35 de ani.

Într-o declarație politică făcută cu ocazia Zilei Drepturilor Omului, deputatul social-democrat arată că în istora recentă a României, drepturile omului au fost și obiectul dezbaterilor politice, dar au reprezentat și angajamentul față de valorile fundamentale ale demnității ființei umane: solidaritatea, libertatea, egalitatea.

Angel Tîlvăr consideră că ,,apărarea acestor valori trebuie făcută la nivel global, comunitățile având un rol major în acest sens. De aceea, cred că autoritățile locale și sistemul de învățământ trebuie să marcheze această zi, organizând cât mai multe evenimente care să pună în evidență importanța drepturilor omului, vulnerabilitățile, dar și participarea la efortul general de protejare și promovare.

Citeşte comunicatul integral AICI

Autoarea seriei „Shopaholic”, Sophie Kinsella, care a cucerit cititorii din întreaga lume, a murit în pace, înconjurată de familie, au anunțat apropiații pe contul ei de Instagram.

Sophie Kinsella suferea de glioblastom, o tumoare cerebrală agresivă diagnosticată în 2022.

„Suntem îndurerați să anunțăm că în această dimineață a trecut în neființă iubita noastră Sophie”, au scris membrii familiei. Ultimele zile ale autoarei au fost „pline de lucrurile pe care le iubea cu adevărat: familia, muzica, căldura, Crăciunul și bucuria”, anunță The Independent.

Sophie Kinsella și-a făcut publică boala abia în aprilie 2024, după ce a dorit să le ofere copiilor săi intimitatea necesară pentru a procesa vestea și a se adapta la „noua normalitate”. Scriitoarea a fost tratată într-un spital din Londra și a mulțumit mereu echipei medicale pentru sprijin.

Cărțile Sophiei Kinsella s-au vândut în aproximativ 45 de milioane de exemplare în peste 60 de țări. Romanele sale au fost traduse în peste 40 de limbi și adaptate pentru film și teatru. Seria „Shopaholic””, care a consacrat-o, numără 10 volume și spune povestea lui Becky Bloomwood, o jurnalistă financiară dependentă de cumpărături.

Născută Madeleine Sophie Townley în 1969, autoarea a crescut în Londra și a studiat politica, filosofia și economia la New College, Oxford. A lucrat ca jurnalistă financiară înainte de a debuta în literatură în 1995 cu romanul „The Tennis Party”, publicat sub numele de căsătorie Madeleine Wickham.

Schimbarea de gen literar a venit la sfârșitul anilor ’90, când a decis să scrie „o carte prostuță despre lucrurile pe care le știu”. Astfel s-a născut „The Dreamworld of a Shopaholic” în 2000, sub pseudonimul Sophie Kinsella, format din numele ei mijlociu și numele de fată al mamei sale.

„Confessions of a Shopaholic”, adaptarea cinematografică a primelor două cărți, a fost lansată în 2009, cu Isla Fisher în rolul principal. Sophie Kinsella a scris în total 10 romane din seria „Shopaholic” și o duzină de titluri independente, ultimul fiind „The Burnout” în 2023.

Deși opera sa a fost adesea etichetată drept „chick lit”, autoarea prefera să fie clasificată ca scriitoare de ficțiune contemporană. „Dacă oamenii spun că sunt lecturi de plajă, răspund: da, nu mă deranjează. Citiți-le pe plajă”, declara ea în 2018.

Sophie Kinsella lasă în urmă soțul Henry Wickham și cinci copii. Familia a transmis că „nu își poate imagina cum va fi viața fără strălucirea și dragostea ei pentru viață”.

„Ani la rând, spitalele regionale au fost promise, amânate și blocate în hârtii. Între timp, pacienții au continuat să parcurgă zeci sau sute de kilometri pentru o intervenție, pentru o urgență, pentru o șansă la viață. Astăzi, ceea ce a fost doar pe hârtie devine realitate. Devine răspunsul pe care oamenii îl așteaptă de ani întregi”, susține ministrul Sănătății, miercuri, într-o postare pe Facebook.

Aflat în vizită pe șantierul Spitalului Regional de Urgență Craiova, el a spus că acesta va deservi întreaga regiune de sud-vest și va avea o infrastructură pregătită pentru cele mai critice cazuri: 807 paturi, 19 săli de operație, bloc operator ultramodern, imagistică de înaltă performanță, heliport și circuite medicale sigure și fluxuri adaptate urgențelor majore.

Investiția se ridică, potrivit lui Alexandru Rogobete, la 3,6 miliarde de lei.

Ministrul Sănătății a anunțat că la Spitalul Regional din Iași lucrările de execuție vor începe la începutul anului 2026, iar la cel din Cluj amenajarea șantierului este finalizată, iar construcția începe tot în 2026.

Șeful Executivului a explicat ce înseamnă de fapt pentru România adoptarea Hotărâri de Guvern privind aprobarea Actului adiţional nr. 7 la Acordul de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptu, singurul punct al ședinței Executivului, în format hibrid, de marți seara.

OMV Petrom este operator și partener egal, alături de Romgaz, al proiectului de exploare a gazelor naturale în perimetrul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră.

Proiectul prevede aprobarea prelungirii cu doi ani a perioadei de execuție forajului de explorare a gazelor naturale cu sonda Anaconda 1 în perimetrul perimetrul XIX NEPTUN, din zona de apă adâncă a Mării Neagre. Conform notei de fundamentare, prin actul adițional atașat proiectulu, OMV Petrom renunță la litigiul internațional și la dosarele din instanele românești împotriva Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).

Este vorba de acțiunea desfășurată sub Regulile de arbitraj din 2021 ale Curții Internaționale de Arbitraj de la Paris în dosarul arbitral ICC nr. 27655/HBH, precum şi la dosarele aflate pe rolul instanţelor nationale, respectiv al Judecătoriei Sector I sub nr. 10551/299/2023 şi al Tribunalului Bucureşti sub nr. 6312/2/2023.

Reporterul Mediafax a transmis marți seara oficialilor OMV Petrom o solicitare pentru a confirma sau a infirma că renunță la litigiul de la Paris și la dosarele din țară, răspunsul fiind încă în așteptare.

Potrivit OMV Petrom, Neptun Deep este un proiect strategic pentru România, care creează oportunități puternice de dezvoltare pentru țară.

După finalizarea dezvoltării proiectului, Neptun Deep va contribui la securitatea și independența energetică a României, va sprijini tranziția energetică a țării și va susține dezvoltarea economică. Cu un volum total estimat de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, Neptun Deep va poziționa România drept cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană. Pentru a ilustra dimensiunea proiectului: producția estimată de gaze naturale este echivalentă cu aproximativ de 30 de ori cererea anuală actuală a circa 4,3 milioane de gospodării.

„Am reușit ca, după 20 de ani de la semnarea contractului inițial, să reechilibrăm cooperarea cu OMV Petrom pentru următorii 15 ani. Printr-o hotărâre de guvern adoptată aseară și un acord de principiu între guvern și OMV Petrom, aprobat printr-un memorandum, am creat premisele unei relații echilibrate și predictibile care să contribuie la independența energetică a României pentru viitorul apropiat”, a transmis Ilie Bolojan.

De amintit că premierul s-a întâlnit marțea trecută și a discutat,, la Palatul Victoria, cu o delegație a OMV Petrom despre „planurile de investiții ale companiei, dar și despre nevoia de predictibilitate a cadrului fiscal și de reglementare ale statului”, după cum anunța atunci Guvernul.

Potrivit premierului, principalele prevederi se referă la creșterea nivelului redevențelor, asumarea integrală a responsabilităților de mediu de către OMV Petrom, renunțarea de către companie la toate litigiile împotriva României și prelungirea duratei contractelor.

Astfel, detaliază premierul:

• Vor crește cu 40% redevențele pentru petrolul și gazele pe care OMV Petrom le extrage pentru licențele preluate la privatizare. În acest fel, România va obține o parte echitabilă din exploatarea resurselor sale.
• România nu va mai achita OMV Petrom costul închiderii sondelor care nu mai sunt folosite și penalitățile la datoriile care au apărut din diverse litigii.
• OMV Petrom renunță la arbitrajul privind proiectul Neptun Deep și va recunoaște prevederile legii care reglementează exploatarea gazelor din Marea Neagră, așa cum este această lege în prezent.
• Ca parte a acestui acord, România prelungește durata de explorare a perimetrului din Marea Neagră cu doi ani, până în decembrie 2027, și cu 15 ani durata licențelor de exploatare a perimetrelor preluate la privatizare (onshore).
• În toată activitatea sa, OMV Petrom va ține cont de interesele naționale ale României și de interesele consumatorilor români, respectând principiile privitoare la concurență din cadrul legislației naționale și al Uniunii Europene.

„Toate aceste elemente interdependente vor fi materializate în următoarele două luni în acte legale și contractuale corespunzătoare. Obiectivele sunt ca românii să beneficieze de independență energetică și de o piață de energie predictibilă, statul să aibă venituri corect dimensionate, iar compania OMV Petrom să continue să investească și să se dezvolte pentru a deveni un actor puternic la nivel regional pe piața de energie”, a conchis șeful Executivului.

Litigiul OMV Petrom (27655/HBH) a fost inițiat în 2023, când a depus la Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris, o reclamație împotriva statului român ce se referă la schimbările apărute în legea offshore, în ceea ce privește modul în care compania poate dispune de gazele din Marea Neagră.

Cea mai recentă menționare anterioară a acestuia de către un membru al Guvernului – și implicit de OMV Petrom – a fost în ianuarie 2025, atunci când Sebastian Burduja, în calitate de ministru al Energiei recomanda companiei OMV Petrom să renunțe la litigiul internațional intentat României, asta după ce presa internațională a făcut primul acord încheiat de producătorul controlat de compania omonimă din Austria de a vinde gaze naturale extrase din Marea Neagră unei companii din Germania. OMV Petrom a transmis atunci, în răspunsul transmis la solicitarea reporterului Gândul, că nu comentează asupra detaliilor comerciale și respectă toate reglementările legale din România.

Conform documentelor oficiale, prin cererea de arbitrare, înregistrată sub nr. 27655 HBH, reclamanta a solicitat Tribunalului arbitral următoarele:

• Să constate că ANRM şi-a încălcat obligaţiile care îi revin în temeiul Acordului Petrolier prin impunerea (i) unor termene arbitrare şi nerezonabile OMV Petrom pentru depunerea Planului de Dezvoltare şi (ii) aplicarea de sancţiuni financiare pentru nerespectarea acestor termene;
• Să stabilească ca Planul de Dezvoltare să devină scadent atunci când toate condiţiile prealabile pot fi îndeplinite în mod rezonabil şi obiectiv, în conformitate cu bunele şi prudentele practici industriale şi, în orice caz, nu mai devreme de 30 iunie 2023 ;
• Obligarea ANRM la suportarea tuturor cheltuielilor de arbitraj, inclusiv onorariile avocaţilor şi experţilor OMV Petrom, onorariile şi cheltuielile tribunalului, precum şi cheltuielile administrative ale ICC #####,
• Obligarea ANRM la plata de penalităţi de întârziere pentru toate sumele acordate, inclusiv pentru costurile şi cheltuielile de arbitrare şi
• Aplicarea oricăror altor măsuri suplimentare sau de altă natură pe care Tribunalul, le va considera corecte şi adecvate.

De asemenea, prin aceeaşi cerere de arbitrare, reclamanta a solicitat Tribunalului arbitrai, cu titlu de măsuri provizorii, obligarea ANRM la:

• Încetarea sau suspendarea aplicării oricăror termene impuse unilateral, până când Tribunalul arbitral va stabili dacă aceste termene încalcă obligaţiile ANRM în temeiul Acordului Petrolier şi/sau al legislaţiei române;
• Încetarea sau suspendarea valorificării sau aplicării oricăror amenzi şi/sau a oricăror alte sancţiuni pentru nerespectarea de către OMV Petrom a termenelor impuse unilateral de ANRM, până când Tribunalul arbitrai va stabili dacă aceste amenzi sau sancţiuni sunt legale şi adecvate;
• Abţinerea de la orice alte declaraţii sau comentarii publice în care să se afirme sau să se sugereze că OMV Petrom a încălcat sau nu şi-a îndeplinit în mod corespunzător obligaţiile care îi revin în temeiul Acordului Petrolier prin nerespectarea termenelor stabilite de ANRM şi
• Abţinerea de la orice alte acţiuni menite să perturbe sau să întrerupă status quo-u\ sau să împiedice îndeplinirea de către titularii Acordului Petrolier a obligaţiilor care le revin în temeiul acestuia.

Dosarul de la Judecătoria Sectorului I, în contradictoriul cu Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), vizează anulare proces verbal de contravenţie SERIA AR NR. 2075/13.02.2023. Era vorba aici de contestarea unei amenzi de 30.000 de lei, maximum prevăzut de lege.

Acesta este suspendat din noiembrie 2013,la cererea OMV Petrom S.A până la rămânerea definitivă a hotărârii ce se va pronunța în dosarul nr. 6312/2/2023, aflat pe rolul Curţii de Apel București.

Cel de pe rolul Tribunaalul București, tot cu ANRM, vizează nulitate act juridic anulare act administrativ nota de constatare nr. 400139/08.02.2023, care a fost respinsă de instanță.

Aceata a fost atacată la CAB, care admis excepţia necompetenţei materiale, invocată de pârâtă. Pe 6 iunie 2024, instanța a declinat cauza în favoarea Tribunalului Bucureşti- secţia a VI a civilă şi dispune înaintarea, de îndată, a dosarului.

Conform detaliilor proiectului propus, publicat de Agenția Națională  pentru Mediu și Arii Protejate, acesta presupune execuția unui foraj de explorare, studierea/evaluarea , prin testare, a potențialului formațiunilor geologice vizate pentru a confirma prezența (sau absența) hidrocarburilor sub formă de gaze naturale, apoi abandonarea sondei.

Forajul de explorare al sondei ANACONDA-1, este amplasat în cadrul Perimetrului XIX NEPTUN – zona de apă adâncă, situat în zona estică a sectorului românesc al zonei economice exclusive („ZEE”) a Mării Negre, în care adâncimea apei variază între 100-2.000 metri.

Lucrările de explorare ale sondei ANACONDA-1 urmează a fi executate de către OMV PETROM S.A., în calitate de operator, și ROMGAZ BLACK SEA LIMITED, în baza Acordului de concesiune pentru explorare, dezvoltare și exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun– zona de apă adâncă au obligativitatea față de ANRMPSG să foreze o sondă de explorare de adâncime, în faza actuală a perioadei de explorare.

Astfel, au fost identificate două potențiale prospecte, numite Nard (NARD-1) și Anaconda (ANACONDA-1).

Potrivit documentului citat, procedura de avizare se va realiza pentru ambele sonde, NARD-1 și ANACONDA-1, până la momentul în care se va adopta de către Titulari decizia finală pentru o singură sondă dintre cele două opțiuni (NARD-1, ANACONDA-1).

Proiectul privind ANACONDA-1 este conceput pentru a identifica și evalua potențialul resurselor și rezervelor de hidrocarburi sub formă de gaze naturale în cadrul perimetrului XIX Neptun-zona de apă adâncă, având drept obiectiv îndeplinirea obligațiilor Titularilor ce le revin în baza Acordului de concesiune pentru explorare, dezvoltare și exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun– zona de apă adâncă, aliniat la obiectivele strategice energetice ale țării Execuția la timp a Proiectului este esențială pentru îndeplinirea atât a obiectivelor Titularilor cât și cele asociate la nivel național pe plan energetic. Datele și informațiile colectate prin această sondă de explorare ANACONDA-1 vor oferi perspective asupra resurselor și rezervelor de gaze, permițând ulterior adoptarea unor decizii cu privire la fazele următoare potențiale (ex. dezvoltare, exploatare).

Costurile asociate acestui proiectul de explorare sunt estimate la aproximativ 62 de milionae de dolari americani.

Hoții bijuteriilor din Muzeul Luvru au scăpat cu doar 30 de secunde înainte de sosirea poliției, din cauza unor deficiențe de securitate care puteau fi evitate la muzeul din Paris, a dezvăluit miercuri o anchetă, potrivit Le Monde.

Ancheta privind jaful, care a fost dispusă de Ministerul francez al Culturii, a scos la iveală că doar una dintre cele două camere de securitate funcționa în apropierea locului unde hoții au acționat. Agenții din sediul central de securitate nu dispuneau nici de suficiente ecrane pentru a urmări imaginile în timp real, iar poliția a fost trimisă inițial în locul greșit după ce a fost declanșată alarma.

„Acest incident evidențiază eșecul general al muzeului, precum și al autorității sale de supraveghere, în ceea ce privește abordarea problemelor de securitate”, a declarat președintele Comisiei pentru cultură a Senatului francez, Laurent Lafon, la începutul audierii.

Potrivit raportului citat de Le Monde, hoții au plecat cu doar 30 de secunde înainte ca poliția și agenții de pază privați să ajungă la fața locului.

„Cu o diferență de aproximativ 30 de secunde, agenții de pază Securitas sau polițiștii aflați într-o mașină ar fi putut împiedica hoții să scape”, a declarat senatorilor șeful anchetei, Noël Corbin.

Bijuteriile, care sunt estimate la o valoare totală de 88 de milioane de euro, sunt în continuare de negăsit.

According to a statement published on Facebook, IGI has issued and reissued a total of 217,243 residence permits for beneficiaries of temporary protection on Romanian territory.

Only between December 1 and 9, over 583 residence permits were issued for beneficiaries of temporary protection.

According to IGI, a number of 4,534 Ukrainian citizens have requested asylum in Romania since the beginning of the War in Ukraine.

The occupancy rate in regional accommodation centers is 19.9%.