MediaFax.ro

Potrivit polițiștilor, traficul a fost oprit pe Autostrada A2 București-Constanța, pe sensul spre Capitală, la kilometrul 145, în apropierea stației de taxare Fetești, în județul Ialomița.

Un incendiu a izbucnit la un camion aflat în deplasare.

Circulația rutieră pe sensul de mers spre București a fost deviată pe la nodul rutier de la Cernavodă, făcând legătura cu DJ 223 spre Hârșova.

ISU Ialomița a transmis că incendiul a izbucnit la un camion care transporta 24 tone de uree.

La locul solicitării au fost alocate trei autospeciale de stingere, un echipaj SMURD, o autospecială CBRN și trei autospeciale de primă intervenție și comandă.

La sosirea echipajelor, incendiul se manifesta cu flacără deschisă și degajări mari de fum.

A fost creat un perimetru de siguranță de aproximativ 150 de metri.

Incendiul a fost lichidat.

„La locul evenimentului se așteaptă un camion de la firma transportatoare pentru a prelua încărcătura neafectată. În urma măsurătorile efectuate de CBRN, nu a fost identificat niciun compus”, transmit pompierii.

Cauza probabilă de producere a incendiului este în curs de stabilire.

Accidentul a avut loc la începutul săptămânii pe strada Foișor din orașul Drăgănești-Olt.

Polițiștii ajunși la fața locului au stabilit faptul că o mașină condusă de un tânăr de 23 de ani ar fi lovit un bărbat de 86 de ani din localitate.

Pietonul a avut nevoie de îngrijiri medicale și a fost dus la spital, unde a murit.

Șoferul a fost testat cu aparatul etilometru, rezultatul fiind negativ.

Polițiștii continuă cercetările într-un dosar penal întocmit sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă.

Mai multe surse au declarat pentru MEDIAFAX că șoferul implicat este Constantin Anghel, fiul lui Bercea Mondialu. 

În 2021, presa scria că Anghel Constatin, zis Samir, a avut parte de un majorat la care au participat maneliști cunoscuți precum cu Florin Salam și Biju.

Samir se laudă, conform Cancan, că a produs, scurt, în doar trei luni, nu mai puțin de 400.000 de euro. A cumpărat, după cum zice, o hală uriașă din Bragadiru pe care a dat 600.000 de euro, apoi a vândut-o cu un milion.

”Tatăl meu m-a învățat să fac afaceri de mic. El m-a dus înspre zona asta, a afacerilor. Asta, cu hala, a fost poate și un noroc. Am găsit acea hala, m-am gândit bine dacă merită, am avut oportunitatea și am acționat. Am cumpărat-o, dar știam deja că o vând. Am dat-o la o firmă din Franța cu un million de euro. Am câștigat, rapid, 400.000”, spunea Anghel Constatin.

Bercea Mondialu a fost eliberat din închisoare, după ce Curtea de Apel Craiova a admis în 1 iulie, cererea de înlocuirea a arestului preventiv cu măsura controlului judiciar. Procurorii DIICOT l-au acuzat pe Bercea Mondialu, la începutul lunii aprilie, de constituirea unui grup infracțional organizat, camătă și șantaj. El fusese arestat preventiv în aprilie, împreună cu trei membri ai familiei sale.

Conform unei analize realizate de Profit.ro, datoria României se apropie de pragul de 59% din PIB.  Iar cheltuielile cu dobânzile au trecut, în premieră, de 3% din PIB. Economistul Adrian Vasilescu subliniază că aceste presiuni bugetare amenință stabilitatea financiară a statului. Mai ales într-un context în care economia avansează lent, iar costurile de împrumut ale României sunt printre cele mai ridicate din UE.

Analiza mai arată că, în 2026, România va ajunge să aloce 9,6% din totalul veniturilor sale doar pentru a acoperi dobânzile. Acest lucru ar fi un record european nedorit. S-ar depăși situația unor țări cu datorii nominale mult mai mari, precum Grecia, Italia sau Ungaria.

România se menține în topul țărilor cu cele mai mari deficite bugetare din UE. Estimările pentru 2025 sunt de 8,4% din PIB, după un an 2024 încheiat cu un deficit de 9,3%. Eforturile de consolidare fiscală sunt îngreunate de o creștere economică sub așteptări, de numai 0,6%.

În plus, există neconcordanțe semnificative între calculele Ministerului Finanțelor și cele ale Comisiei Europene privind costul dobânzilor. Comisia Europeană estimează plăți de 59,5 miliarde de lei. Ar fi o cifră mult mai mare decât cea raportată oficial, ceea ce indică perspective diferite asupra gravității situației.

Ca răspuns la presiunile fiscale, guvernul a adoptat în vară un pachet de măsuri bazat pe majorări de taxe. Aceste acțiuni au avut ca scop imediat evitarea suspendării fondurilor europene și a activării unor măsuri mai drastice prevăzute în procedura de deficit excesiv.

Un plan fiscal pe șapte ani, agreat cu Comisia Europeană, vizează aducerea deficitului sub pragul de 3% din PIB. Totuși, implementarea acestui plan va necesita măsuri dure și, mai ales, o îmbunătățire radicală a colectării veniturilor la buget. Cu o rată de colectare de doar 32%, România se află mult sub media Uniunii Europene.

Deși costurile de împrumut au dat semne de stabilizare în a doua parte a anului, ele rămân la un nivel ridicat în comparație cu alte state membre UE. Contrastul cu Grecia este elocvent: deși are o datorie publică imensă, Grecia înregistrează excedent bugetar, în timp ce România continuă să acumuleze deficite masive.

Fără reforme structurale implementate rapid și o colaborare eficientă cu Comisia Europeană, specialiștii avertizează că România riscă să alunece spre o criză economică severă, punând în pericol stabilitatea macroeconomică pe termen lung.

Autoritățile din Hong Kong au transmis joi că bilanțul tragediei produse într-un bloc de apartamente continuă să crească, numărul morților ajungând la cel puțin 55. Potrivit Departamentului de Pompieri, 51 de persoane au fost găsite fără viață la fața locului, iar alte patru au murit ulterior la spital din cauza rănilor suferite. 

Incendiul, descris drept unul dintre cele mai grave din istoria recentă a orașului, a lăsat alte 123 de persoane rănite, printre care se numără și opt pompieri. 

În urma incendiului, peste 900 de persoane au fost evacuate. 

De asemenea, liderul administrației din Hong Kong a anunțat că vor avea loc verificări în toate complexele rezidențiale aflate în renovare în întreg orașul. Verificările vor viza structurile de schele și materialele de construcții, pentru a se asigura că acestea respectă standardele de siguranță, informează Associated Press. 

Incendiul a izbucnit miercuri în jurul amiezii și s-a extins rapid pe schelele de bambus montate în exteriorul complexului. 

Cu 402 voturi pentru, 250 împotrivă și 8 abțineri, plenul Parlamentului European și a aliniat poziția la cea a Consiliului Uniunii Europene și a pus bazele amânării implementării acestei reglementări controversate, care anul trecut fusese deja amânată cu douăsprezece luni în urma presiunilor puternice din partea unor state și sectoare afectate, scrie EFE.

Este a doua oară în această lună când partidele de extremă dreapta și Partidul Popular European își unesc forțele într un vot privind o normă de mediu, după ce au redus și cerințele pentru companiile vizate de regulile privind diligența necesară, sustenabilitatea și responsabilitatea corporativă.

„PPE demonstrează că obiectivul său este, de fapt, demantelarea textului referitor la defrișare prin faptul că se aliază din nou cu extrema dreaptă pe anumite amendamente și refuză să apere propunerea Comisiei”, a declarat eurodeputata ecologistă Marie Toussaint.

Votul de miercuri este rezultatul eșecului negocierilor dintre populari, social democrați, liberali și verzi pentru a conveni o poziție comună și reprezintă o nouă lovitură pentru politicile verzi adoptate în legislatura europeană precedentă.

Negociatoarea creștin democrată Christine Schneider a susținut că votul „garantează prevenirea eficientă a defrișării ilegale și, în același timp, reduce sarcinile inutile pentru operatori, agricultori și silvicultori” și promovează „creșterea economică și practici forestiere mai sustenabile”.

Convergența pozițiilor Parlamentului și Consiliului evită negocieri lungi între cele două instituții pentru stabilirea unui text final și va face aproape automată amânarea cu un an a aplicării Regulamentului Uniunii Europene împotriva Defrișării, cunoscut în jargonul comunitar ca EUDR.

„Am evitat o situație în care mii de companii ar fi fost împinse în haos juridic și administrativ”, a transmis grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, din care face parte partidul premierului italian, Giorgia Meloni.

Între 1990 și 2020 a fost distrusă la nivel global o suprafață forestieră mai mare decât cea a Uniunii Europene, iar aproape zece la sută din această pierdere este atribuită consumului european.

Prezentat în 2021 și adoptat în 2023 ca parte a Pactului Verde European, regulamentul urmărește să împiedice ca anumite materii prime și produse derivate consumate în UE să provoace defrișări.

Norma include carnea, cacaoa, cafeaua, uleiul de palmier, soia, lemnul și cauciucul, precum și derivatele lor, precum pielea, ciocolata sau mobilierul.

Companiile care importă în UE aceste materii prime trebuie să demonstreze, printr un sistem de geolocalizare, că producția nu a generat defrișare sau degradarea maselor forestiere din care provin resursele.

Textul nu a fost bine primit încă de la început de administrația americană condusă de Donald Trump și a primit critici și din partea unor state precum Brazilia, Columbia, Bolivia, Ecuador, Venezuela, Indonezia, Malaezia sau Canada, precum și din sectorul lemnului și cel zootehnic.

În schimb, s a bucurat de sprijinul unor mari producători de ciocolată, precum Nestlé, Mars Wrigley sau Ferrero, precum și al comunității științifice și al organizațiilor ecologiste.

În contextul acestor presiuni, Comisia Europeană a anunțat în septembrie 2024 că amână cu un an intrarea în vigoare a regulamentului, deoarece companiile nu avuseseră timp să se adapteze. Un an mai târziu, a cerut din nou o prelungire de încă un an, de data aceasta justificând un blocaj informatic.

În final, Bruxelles a propus menținerea aplicării de la 30 decembrie 2025, cu unele flexibilizări privind sancțiunile și birocrația.

Însă când propunerea a ajuns la Consiliu, statele membre au susținut menținerea celei de a doua amânări, cu sprijinul a douăzeci și patru de capitale, argumentând cu necesitatea „simplificării”, un concept care a căpătat multă importanță la Bruxelles în ultimul an.

Consiliul a susținut de asemenea ca regulamentul să nu se aplice companiilor mici și mijlocii până la 30 iunie 2027 și ca Executivul european să efectueze în aprilie 2026 o revizuire de simplificare pentru a evalua impactul și povara administrativă, în special asupra micilor operatori.

Pentru grupul social democrat din Parlamentul European, această revizuire reprezintă „principala linie roșie”, deoarece „introduce incertitudine și deschide posibilitatea unor viitoare amânări”.

Vicepreședinta Comisiei Europene pentru o Tranziție Curată, Dreaptă și Competitivă, Teresa Ribera, a declarat că procesul de simplificare a legii defrișărilor a reprezentat un „șantaj” normativ, deoarece i a alterat obiectivul original, și a deschis posibilitatea ca Executivul comunitar să retragă propunerea.

„Ne revine să evaluăm în ce măsură a fost deturnat obiectivul acestei propuneri și, în consecință, trebuie retrasă”, a declarat Ribera pentru EFE.

Wellington Koo, ministrul Apărării, a declarat joi: „Am finalizat deja coordonarea preliminară cu Statele Unite privind planificarea acestui proiect de achiziții militare”, precizând că au primit informații de la Departamentul Apărării despre antitățile, ofertele financiare și calendarul tranzacțiilor. 

Planul de suplimentare a bugetului apărării pe perioada 2026-2033 cu 40 de miliarde de dolari a fost anunțat miercuri de președintele Lai Ching Te, cu scopul de a consolida capacitatea insulei de a se apăra în fața presiunilor tot mai intense din partea Chinei.  

Propunerea trebuie să fie aprobată de parlamentul care este dominat de opoziție. Printr-un comunicat, Partidul  Kuomintang a transmis: „Investițiile în apărarea națională sunt esențiale, dar a te baza în principal pe împrumuturi masive nu este nici prudent din punct de vedere fiscal, nici o guvernare responsabilă”. 

Premierul Cho Jung-tai a îndemnat legislativul să susțină investiția, motivând prin impactul economic pozitiv. Potrivit oficialului, noul buget va genera  90.000 de locuri de muncă și va aduce beneficii economice directe de aproximativ 13 miliarde de dolari. 

„Aveam un plan de joc, dar nu a funcționat. Am reacționat cu furie și calitate, în opinia mea, dar nu am reușit să apărăm rezultatul până la final. Această înfrângere poate fi dureroasă; este a doua la rând, nu am câștigat nimic și suntem conștienți de toate acestea. Trebuie să devenim mai agresivi și să înțelegem momentele jocului”, a spus Chivu, citat de Gazzeta dello Sport.

Românul a spus că nu poate da vina pe nimeni pentru eșec.

„În repriza a doua au intrat jucători noi, dar, în ciuda acestui fapt, am încercat să obținem mai mult din meci. Jucătorii noi ar fi putut face mai mult în ceea ce privește controlul mingii, oferindu-ne un plus. Vom analiza totul. Derby-ul ne-a epuizat. Nu pot da vina pe nimeni”, a declarat Cristi Chivu.

Atletico Madrid-Inter, în Liga Campionilor, s-a încheiat 2-1. Golurile au fost marcate de Alvarez în minutul 9 și Gimenez în minutul 90+3 pentru madrileni și de Zielinski în minutul 54 pentru Inter.

Reprezentate de o coaliție de firme de avocatură, membrii Algopolio au intentat un proces împotriva Google LLC, Google Irlanda și Google Italia. Aceștia susțin că compania utilizează un proces standardizat, universal valabil, pentru a respinge sistematic cererile de dezindexare. Acest lucru se întâmplă fără a lua în considerare circumstanțele unice ale fiecărui caz, scrie La Stampa.

Un exemplu elocvent este cel al unui profesionist care a solicitat eliminarea unor articole vechi de peste zece ani. Articolele îl legau de un caz penal care s-a încheiat cu achitarea sa completă. În ciuda faptului că a prezentat hotărâri judecătorești actualizate și dovezi ale prejudiciului adus carierei sale, el ar fi primit doar răspunsuri generice, automate, identice cu cele primite de alți solicitanți.

Algopolio susține că problema este mai profundă decât simpla imposibilitate de a elimina linkurile. Asociația afirmă că procesul Google creează un mecanism care perpetuează informațiile inexacte. Mecanismul ar transforma erorile din trecut în „adevăruri digitale” persistente, care sunt aproape imposibil de corectat, chiar și atunci când se dovedește că sunt false.

Profesorul Vincenzo Morabito, președintele Algopolio, a explicat că Google continuă să indexeze conținutul cunoscut ca fiind eronat. Se întâmplă în ciuda faptului că i s-au furnizat dovezi concrete. „Nu poți pune deciziile corporative motivate de profit la același nivel cu dreptul fundamental la demnitate”, a afirmat el. „Pentru multe persoane, consecințele au fost devastatoare: reputații ruinate, pierderea locului de muncă și dificultăți economice și emoționale grave.”

Avocata Silvia Cossu, de la firma de avocatură Lexia, afirmă că Google nu efectuează evaluările individuale necesare în conformitate cu legislația europeană. Potrivit lui Cossu, cererile bine fundamentate și documentate sunt respinse fără o analiză detaliată, primind răspunsuri impersonale și identice. Ea susține că această practică încalcă obligațiile companiei în conformitate cu Regulamentul UE 2016/679 (GDPR), care prevede în mod explicit o analiză specifică a fiecărei situații.

Procesul din Milano reprezintă prima acțiune colectivă de acest gen împotriva Google în Europa. El ar putea crea un precedent important pentru aplicarea dreptului de a fi uitat. Dacă instanța va constata că compania are o practică sistematică de respingere automată a cererilor legitime, Google ar putea fi obligată să își revizuiască fundamental procedurile de tratare a acestor cereri.

Vizita de joi este menită să ducă la îndeplinire unul dintre ultimele planuri ale răposatului Papa Francisc, de a marca o importantă aniversare Ortodoxă, dar și de a aduce un mesaj de pace în regiune, într-un moment crucial pentru eforturile de a pune capăt Războiului din Ucraina și a alina tensiunile din Orientul Mijlociu, relatează AP. 

Papa Leon va sosi întâi la Ankara, acolo unde se va întâlni cu președintele  Recep Tayyip Erdogan. Cardinalul va rosti un discurs în fața corpului diplomatic al Turciei. El va călători apoi la Istanbul, unde va sta trei zile, timp în care va participa la întâlniri ecumenice și interconfesionale, care vor fi urmate de etapa libaneză a călătoriei sale.

Vizita Papei Leon are loc în contextul în care Turcia, o țară cu peste 85 de milioane de locuitori, în majoritate musulmani sunniți, s-a impus ca un intermediar cheie în negocierile de pace pentru conflictele din Ucraina și Gaza.

Ankara a găzduit runde de discuții la nivel inferior între Rusia și Ucraina și s-a oferit să participe la forța de stabilizare din Gaza pentru a ajuta la menținerea fragilului armistițiu, angajamente pe care cardinalul le-ar putea include și în discursul său susținut cu prilejul sosirii.

Deși sprijinul pentru palestinieni și încetarea războiului din Ucraina sunt larg răspândite în Turcia, pentru cetățenii turci care se confruntă cu o criză continuă a costului vieții, pe fondul turbulențelor de pe piață, provocate de schimbările din politica internă, politica internațională devine o preocupare secundară.

Astfel, vizita Papei Leon nu se bucură de multă atenție publică în Turcia, în afară de comunitatea de creștini din Turcia, aflată în minoritate.

Principalul motiv pentru călătoria Papei Leon în Turcia este marcarea aniversării a 1.700 de ani de la Conciliul de la Niceea, considerat primul Sinod Ecumenic al Creștinismului.

Papa Leon se va ruga alături de Bartolomeu I al Constantinopolului, chiar la locul unde s-a ținut, în anul 325 d. Hr, astăzi orașul Iznik din nord-vestul Turciei. De asemenea, cei doi lideri spirituali vor semna o declarație comună, ca semn vizibil al unității creștine.

Reamintim că, înainte de Marea Schismă din 1054, Biserica Apuseană și cea Răsăriteană erau una singură.

Înainte de Marea Schismă din 1054, Biserica Apuseană și cea Răsăriteană erau una singură. Totuși, au existat dezacorduri legate de autoritatea papală.

Deși vizita este programată pentru importanta aniversare catolică-ortodoxă, ea îi va permite Papei  Leon să consolideze relațiile Bisericii cu musulmanii. Cardinalul va vizita și Moscheea Albastră și va prezida o întâlnire interconfesională la Istanbul.

Semințele de „Nigella sativa” (chimen negru) sunt folosite de mult timp în medicina tradițională ca plantă medicinală datorită efectelor antioxidante și antiinflamatoare. Acum, acest studiu clinic sugerează că au și beneficii împotriva obezității, scrie El Economista.

Pentru a investiga aceste efecte, o echipă condusă de profesoara asociată Akiko Kojima-Yuasa, de la Școala de Studii Postuniversitare de Viață Umană și Ecologie, a folosit experimente celulare și studii clinice pe oameni.

În studiul clinic pe oameni, participanții care au consumat zilnic cinci grame de pulbere de semințe de chimen negru, aproximativ o lingură, timp de opt săptămâni, au prezentat scăderi semnificative ale nivelurilor de trigliceride, colesterol LDL și colesterol total din sânge. În plus, nivelurile de colesterol HDL au crescut.

Astfel de îmbunătățiri ale profilului lipidic sunt asociate cu un risc mai mic de probleme cardiace și deces prematur.

Grupul a realizat și experimente celulare pentru a înțelege procesele implicate. Au descoperit că extractul de semințe de chimen negru inhibă adipogeneza, adică formarea și maturarea celulelor adipoase, prin blocarea acumulării de picături de grăsime și a procesului de diferențiere.

„Acest studiu sugerează în mod ferm că semințele de chimen negru sunt utile ca aliment funcțional pentru prevenirea obezității și a bolilor legate de stilul de viață”, afirmă profesoara Kojima-Yuasa. Ea adaugă că a fost foarte satisfăcător să vadă că chimenul negru a demonstrat efecte hipolipemiante clare și măsurabile într-un studiu clinic pe oameni.

Următorul pas este realizarea unor studii clinice pe termen lung și la scară mai mare pentru a analiza efectele chimenului negru asupra metabolismului. „Suntem în mod special interesați să investigăm efectele sale asupra rezistenței la insulină în diabet și asupra markerilor inflamatori”, concluzionează ea.

„Pot să raportez în această seară că, pe baza celor mai bune informații disponibile, Departamentul pentru Securitate Internă este încrezător că suspectul aflat în arest este un străin care a intrat în țara noastră din Afganistan – un iad pe pământ.”

Trump a continuat să-l critice pe predecesorul său, fostul președinte Joe Biden, susținând că suspectul „a fost adus cu avionul de administrația Biden în septembrie 2021”, potrivit CNN.

Președintele Donald Trump a denunțat miercuri seară atacul armat în care doi membri ai Gărzii Naționale au fost răniți grav la Washington, DC, descriind incidentul drept un „atac monstruos, de tip ambuscadă”, efectuat „de la distanță mică”.

„Stimați mei compatrioți americani, astăzi, în ajunul sărbătorii de Ziua Recunoștinței, doi membri ai Gărzii Naționale care serveau la Washington DC au fost împușcați de la distanță într-un atac monstruos de tip ambuscadă, la doar câțiva pași de Casa Albă”, a declarat Trump într-un discurs video transmis târziu în seară.

Ca parte a sistemului democratic direct al statului, elvețienii vor decide, de asemenea, dacă să impună noi taxe persoanelor foarte bogate. Acest demers are scopul de a ajuta la finanțarea eforturilor țării de combatere a schimbărilor climatice, potrivit France24.

Conform sondajelor recente, niciuna dintre inițiative nu este așteptată să fie adoptată. Totuși au generat discuții semnificative în bogata națiune alpină.

Guvernul și parlamentul elvețian au îndemnat alegătorii să respingă cele două propuneri. Ei au acuzat că acestea ar implica costuri uriașe și ar putea amenința economia.

Așa-numita inițiativă „Datoria Civică” s-a bucurat inițial de un sprijin destul de larg. Acesta s-a redus în ultimele săptămâni, cel mai recent sondaj gfs.bern arătând că 64% dintre cei chestionați s-au opus.

Comitetul din spatele inițiativei susține că obligarea fiecărui cetățean elvețian, indiferent de sex, să efectueze serviciul militar național în armată sau în calitate civilă ar consolida coeziunea socială. Inițiativa vizează o „egalitate reală”, a declarat pentru AFP Noemie Roten, președinta comitetului. Ea a descris sistemul actual ca fiind discriminatoriu, atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Acestea sunt în mare parte excluse de la rețelele utile și de la experiențele obținute în timpul serviciului.

În contextul tulburărilor geopolitice și al războiului care face ravagii în Europa, Roten a declarat că este timpul să le acordăm femeilor responsabilitate egală într-un proiect colectiv de protejare a populației.

Oponenții inițiativei au negat că aceasta ar spori egalitatea.

Al doilea punct de pe buletinul de vot de duminică, cunoscut sub numele de „inițiativa pentru un viitor”, a stârnit, de asemenea, controverse prin solicitarea unei noi taxe climatice pentru moștenirile mari.

Președintele CNAS a transmis printr-un comunicat de presă că românii aleg din nou prevenția prin vaccinare. Astfel datele CNAS confirmă o mobilizare în creștere: „2025 este anul în care încrederea în vaccinuri revine puternic!”, spune Horațiu Moldovan.

O analiză comparativă a consumului de vaccinuri eliberate prin farmaciile cu circuit deschis, pe bază de rețetă, la nivelul primelor nouă luni ale anilor 2024 și 2025, evidențiază tendințe clare de creștere a interesului românilor pentru imunizare, se arată în comunicat.

„124.820 doze de vaccin HPV1 au fost administrate în acest an, până în luna septembrie. Este o schimbare pozitivă față de 83.824 cu un an în urmă. O creștere de aproape 49% care arată o schimbare de atitudine și decizii mature pentru sănătatea generațiilor viitoare;

2.695 persoane au primit vaccinul meningococic în 2025, față de 1.218 persoane în 2024. O creștere de 121%;

26.779 persoane au fost imunizate cu vaccinul pneumococic în 2025, față de 21.100 în 2024. O creștere de 27%;

1.806 doze de vaccin hepatitic B administrate în 2025, comparativ cu 1.007 în 2024. O creștere de 80%”, a transmis șeful CNAS.

Potrivit oficialului, pentru vaccinurile administrate în primele nouă luni ale acestui an, CNAS a plătit peste 111,1 milioane lei. Din aceștia 87 milioane lei au acoperit costurile pentru vaccinurile care asigură protecția împotriva infecției cu HPV.

„Toate aceste date reprezintă dovezi clare că, în ciuda zgomotului și a valurilor de dezinformare pe teme medicale, oamenii înțeleg că o comunitate sănătoasă începe cu decizii bazate pe informații corecte.

Atunci când tot mai mulți părinți solicită vaccinul HPV pentru copiii lor, când tot mai multe persoane active sau cu afecțiuni cronice aleg să se vaccineze, nu doar că putem vorbi despre o populație mai sănătoasă pe termen mediu și lung, ci și despre un sistem de sănătate care își poate gestiona resursele mai chibzuit, eliberat de povara și presiunea plăților suplimentare generate de bolile care pot fi prevenite prin vaccinare. Îmi doresc ca, împreună cu Ministerul Sănătății, să reușim să extindem serviciile de prevenție și în ceea ce privește vaccinarea, iar acest lucru e posibil odată cu premisele pe care le-am creat pentru sprijinirea medicilor de familie și creșterea plății acestora pentru consultațiile de prevenție”, a declarat Horațiu Moldovan.

În calitate de medic, el susține că vaccinarea trebuie făcută în cabinetul medical. „Este singurul profesionist care poate evalua istoricul medical, riscurile, nevoile reale ale fiecărui pacient. El poate face examinarea medicală corectă înaintea administrării vaccinului, precum și supravegherea reacțiilor care pot apărea post-vaccinare.

Pentru a consolida creșterea cererii pentru vaccinuri avem nevoie de decizii pragmatice, care să-i apropie pe pacienți de sistemul sanitar și să vindece relația dintre comunitate și profesioniștii din sănătate – o relație care, în ultimii ani cel puțin, a avut de înfruntat provocări imense”, a transmis șeful CNAS.

Paramount Pictures a finalizat discuțiile pentru distribuirea filmului, potrivit unei persoane apropiate negocierilor. Paramount ar interveni pentru a prelua o taxă de distribuție pentru film, nu pentru a-l finanța, potrivit AP.

În 2017, în timpul mișcării #MeToo, șase femei au declarat că Ratner le-a hărțuit sexual. Declarațiile au fost publicate într-un articol din Los Angeles Times. Warner Bros., care avea un acord de cofinanțare de 450 de milioane de dolari cu compania sa de producție, a rupt legăturile cu Ratner. Ratner, care a negat acuzațiile, nu a produs niciun film în acest deceniu.

Însă duminică, Semafor a relatat că Trump a solicitat personal companiei Paramount să preia producția „Rush Hour 4”.

Paramount a fuzionat recent cu Skydance într-un acord de 8 miliarde de dolari care a necesitat aprobarea administrației Trump.

Trump l-a lăudat pe noul președinte și director executiv al studioului, David Ellison, fiul președintelui executiv al Oracle și susținător proeminent al lui Trump, Larry Ellison.

Filmul îi are în distribuție pe Jackie Chan și Chris Tucker protagoniști în seria de acțiune-comedie lansată în 1998, cu continuări în 2001 și 2007

Gigantul japonez al berii, compania Asahi a anunțat joi că va amâna pe termen nelimitat publicarea rezultatelor sale financiare anuale. Cauza este un atac cibernetic major care a început la sfârșitul lunii septembrie. Compania nu a specificat o dată pentru o revenire completă la normal, potrivit Le Figaro.

„Deși grupul depune toate eforturile pentru a restabili sistemul cât mai repede posibil, a decis să amâne publicarea rezultatelor financiare pentru anul care se încheie la 31 decembrie 2025”, a declarat Asahi într-un comunicat.

Asahi, compania mamă a Ursus Breweries din România a fost lovită de un atac cibernetic major. Producătorul de bere a început să se confrunte cu probleme de sistem pe 29 septembrie, ceea ce i a blocat capacitatea de a primi comenzi și de a expedia produse. Compania a pus incidentul pe seama uni atac ransomware.

Asahi a anunțat recent că intenționează să își restabilească sistemele până în februarie.

Ralph Leroy Menzies, în vârstă de 67 de ani, urma să fie împușcat în septembrie, dar Curtea Supremă din Utah a blocat execuția iminentă în august, după ce avocații săi au susținut că demența sa devenise prea severă. Un judecător programase o nouă audiere de competență pentru mijlocul lunii decembrie pentru a-i reevalua starea mintală, potrivit AP.

Menzies a fost condamnat pentru răpirea și uciderea unei tinere în 1986 lângă Salt Lake City. Cadavrul tinerei de 26 de ani, mamă a trei copii, a fost descoperit două zile mai târziu.

Soțul ei a declarat pentru Associated Press că a simțit un „sentiment de fericire” când a auzit că Menzies a murit.

Menzies ar fi fost al șaptelea prizonier american executat prin împușcare din 1977 încoace. El a ales această metodă atunci când i s-a oferit o opțiune, acum zeci de ani.

Ultima execuție din Utah a avut loc prin injecție letală acum puțin peste un an. Statul nu a mai folosit un pluton de execuție din 2010.

Înainte de ceea ce se așteaptă să fie cel mai aglomerat sezon de călătorii de Ziua Recunoștinței din ultimii 15 ani, Duffy a lansat săptămâna trecută o campanie intitulată „Epoca de Aur a călătoriilor începe cu tine”, în care a făcut trimitere la anii 1950 și 1960 pentru a cere o revenire la civilizație și eleganță în transportul aerian, potrivit BBC.

Însă, deoarece controlorii de trafic aerian sunt, încontinuare insuficienți, iar clienții se confruntă cu întârzieri frecvente ale zborurilor, atât utilizatorii rețelelor de socializare, cât și experții în aviație spun că Duffy nu înțelege esențialul.

O reclamă video pentru campania Departamentului Transporturilor juxtapune filmări vechi cu personal zâmbitor al aeroportului și pasageri ordonați cu videoclipuri moderne de pe rețelele de socializare cu oameni care se încăieră în avioane, își pun picioarele goale pe scaune și adoptă alte comportamente perturbatoare.

Administrația Federală a Aviației preconizează că această săptămână va fi cel mai aglomerat sezon de călătorii de Ziua Recunoștinței din ultimii 15 ani – cu peste 52.000 de zboruri numai pe 25 noiembrie. Iar experții în aviație spun că mesajul lui Duffy nu va avea un efect prea mare asupra atmosferei de zbor.

Serviciile de ambulanță au declarat pentru AFP că un bărbat a suferit răni grave la picior și a fost transportat cu elicopterul la spital în stare stabilă.

Serviciile de urgență au fost chemate în jurul orei 6:30 dimineața (19:30 GMT miercuri) în zona unde a avut loc evenimentul lângă o plajă din Crowdy Bay, la aproximativ 250 de kilometri nord de Sydney.

Din 1791 încoace, au existat peste 1.280 de incidente cu rechini în Australia, dintre care peste 250 s-au soldat cu decese, potrivit unei baze de date a întâlnirilor prădătorilor cu oamenii.

Apele oceanului Australiei sunt pline de rechini, iar rechinii albi se află în fruntea listei speciilor care ar putea ucide oameni.

Bruna Ferreira, în vârstă de 33 de ani, se îndrepta cu mașina spre școala fiului ei din New Hampshire pe 12 noiembrie, când a fost oprită în Revere, Massachusetts, a declarat miercuri avocatul ei, Todd Pomerleau, potrivit AP.

„Nu i s-a spus de ce a fost reținută”, a spus el. „A fost transportată din Massachusetts, în New Hampshire, în Vermont, în Louisiana”.

Pomerleau a spus că fiul de 11 ani al lui Ferreira locuiește cu fostul ei logodnic, Michael Leavitt, în New Hampshire, dar au custodie comună și au menținut o relație de coparentare timp de mulți ani de când logodna lor s-a rupt.

„A fost reținută fără niciun motiv. Nu este periculoasă. Nu reprezintă un risc de fugă. Nu este o străină ilegală”, a spus el.

Avocatul a spus că clienta sa avea 2 sau 3 ani când ea și familia ei au venit în SUA din Brazilia și că ulterior s-a înscris în programul „Acțiune Amânată pentru Sosirile din Copilărie”, politica din epoca Obama care protejează imigranții aduși în SUA în copilărie. El a spus că era în curs de a solicita o carte verde.

Departamentul pentru Securitate Internă a declarat că Ferreira a intrat în SUA cu o viză de turist care îi impunea să plece în 1999. Un purtător de cuvânt al departamentului a declarat că Ferreira a mai fost arestată pentru vătămare corporală, o acuzație pe care avocatul ei a negat-o.

Secretarul de presă al Casei Albe a refuzat să comenteze. Karoline Leavitt a crescut în New Hampshire și a candidat fără succes pentru Congres din partea statului în 2022, înainte de a deveni purtătoarea de cuvânt a lui Trump pentru campania sa din 2024 și ulterior de a i se alătura la Casa Albă.

Această solicitare a fost făcută după ce armata israeliană a declarat că săptămâna trecută a ucis peste 20 de membri Hamas „care încercau să fugă din infrastructura teroristă clandestină din zonă” și a arestat opt, potrivit Le Figaro.

„Considerăm (Israelul) pe deplin responsabil pentru viețile luptătorilor noștri și facem apel la mediatori să acționeze imediat pentru a exercita presiuni și a se asigura că fiii noștri se pot întoarce acasă”, a declarat Hamas într-un comunicat.

Aceasta este prima dată când gruparea islamistă a recunoscut public că unii dintre luptătorii săi au fost blocați în tuneluri.

Presa israeliană relatează de câteva săptămâni că între 100 și 200 de membri Hamas sunt prinși în rețeaua situată sub orașul Rafah, într-o zonă a Fâșiei Gaza care se află sub controlul armatei israeliene.

Conform unui acord de încetare a focului mediat de Statele Unite și care a intrat în vigoare pe 10 octombrie, armata israeliană trebuie să se retragă din partea de coastă a teritoriului palestinian, dincolo de o „linie galbenă” care delimitează zona aflată sub control israelian.