Incidentul a avut loc luni după-amiaza în UPU Târgu-Jiu, spun reprentanții Spitalului.
„În timpul procedurii, pacienta a devenit foarte agitată, iar aparținătorii, aflați în zona de așteptare, au pătruns neautorizat în spațiul medical. Un membru al familiei a manifestat un comportament foarte agresiv față de medicul aflat în serviciu, medicul fiind bruscat, împins, i-a fost aruncată cafea pe haine. A intervenit agentul de pază din UPU, iar angajații din UPU au apelat rapid poliția. În momentul când a ieșit din salonul Urgențe minore, medicul agresat a alunecat și a suferit un traumatism la membrul inferior, necesitând evaluare și îngrijiri medicale”, transmit, marți, reprezentanții unității medicale.
Incidentul a fost semnalat organelor de poliție și este cercetat.
Conducerea unității medicale a discutat cu personalul medical despre situație, precum și despre măsurile pentru prevenirea pe viitor a unor asemenea situații; de asemenea, a discutat și cu reprezentanții firmei de pază care au transmis că în timpul incidentului au fost respectate procedurile de intervenție.
Experții avertizează că, prin evitarea investițiilor, Europa ratează o oportunitate majoră de creștere a averii pe termen lung, în contrast puternic cu tendințele din Statele Unite, mai arată Euronews.
Potrivit lui Tanguy van der Werve, director general al European Fund and Asset Management Association (EFAMA), doar aproximativ 26% dintre gospodăriile din Uniunea Europeană au deținut vreodată produse de investiții precum fonduri, acțiuni sau obligațiuni. În comparație, peste 50% dintre gospodăriile americane au investit pe piața bursieră în ultimele trei decenii.
Pierderea de potențial financiarDatele arată că diversificarea investițiilor poate proteja economiile. Un portofoliu diversificat de fonduri a înregistrat o creștere de peste 50% în perioada 2014 – 2023, depășind rata inflației. Prin urmare, diferența dintre a investi și a lăsa banii într-un cont curent se traduce printr-o pierdere semnificativă de potențial financiar pentru milioane de europeni.
De ce evită europenii investițiile?Există mai multe explicații pentru această reticență. Factorii principali includ lipsa stimulentelor fiscale, un nivel scăzut de educație financiară precum și o cultură investițională slab dezvoltată.
În multe state europene, generații întregi au fost educate cu ideea că statul va garanta o pensie suficientă. Cu toate acestea, presiunile demografice și economice pun sub semnul întrebării sustenabilitatea acestui model. De asemenea, pensiile private și ocupaționale sunt insuficient dezvoltate în numeroase țări din UE, limitând participarea populației la piețele de capital.
În ultimii ani, accesul la investiții s-a simplificat datorită fondurilor tranzacționate la bursă (ETF-uri), fondurilor index și platformelor digitale de brokeraj. Costurile au scăzut, iar procesul a devenit mai rapid.
Totuși, rețelele sociale influențează comportamentul investitorilor, în special pe cei tineri, îndreptându-i adesea către active riscante, precum criptomonedele. Experții subliniază că, în acest context, educația financiară este esențială pentru a evita deciziile impulsive.
„Inerția financiară” și teama de a greșiPotrivit EFAMA, problema nu este neapărat o alegere conștientă de a evita investițiile, ci mai degrabă o formă de inerție financiară. Mulți europeni se tem că ar putea pierde bani dacă investesc și, prin urmare, preferă să nu ia nicio măsură.
Această percepție a siguranței depozitelor bancare ignoră costul oportunității. Astfel, pe termen lung, inflația erodează puterea de cumpărare, în timp ce portofoliile diversificate pot genera randamente pozitive. În plus, în multe țări europene există încă un tabu cultural în jurul discuțiilor despre bani, inclusiv în familie. Specialiștii susțin că educația financiară ar trebui să înceapă acasă și în școală.
Evenimentul se desfășoară zilnic între orele 09:00 și 19:00. Este organizat de MADR în parteneriat cu Cooperativa Agricolă Caprirom Sud-Muntenia, în cadrul proiectului „Poftim, din România!”.
Inițiativa promovează produsele agroalimentare românești și munca producătorilor locali. Vizitatorii pot descoperi și cumpăra produse aduse direct de la fermieri.
Produse din 18 județe ale RomânieiExpozanții vin din județele Argeș, Brașov, Brăila, Buzău, Botoșani, Caraș-Severin, Cluj, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Gorj, Iași, Mureș, Neamț, Prahova, Sibiu, Suceava și Vâlcea.
Gama include fructe și legume proaspete, lapte și produse lactate, carne și preparate din carne, pește și produse din pește. Vor fi disponibile și produse artizanale din lavandă.
Produse cu Indicație Geografică ProtejatăVizitatorii pot alege produse atestate în sistemele de calitate europene. Două dintre acestea sunt magiunul de prune Topoloveni din județul Argeș și telemeaua de Sibiu.
Aceste produse reprezintă repere de bună practică pentru producătorii care urmăresc recunoașterea la nivel european. Ele generează valoare adăugată și consolidează identitatea zonelor din care provin.
Noutățile ediției 2026Printre noutăți se regăsesc gustările din șorici de porc. O lăptărie aduce lactate de specialitate 100% românești, naturale și integrale.
Port tradițional românescPentru a întregi atmosfera sărbătorii, participanții pot descoperi frumusețea portului tradițional românesc. Creațiile sunt realizate de meșterul popular Dan Ciucan din județul Gorj.
Celebrarea tradițiilor la BucureștiPrin acest eveniment, MADR valorifică măiestria gospodarilor români și îndeamnă la prețuirea roadelor pământului. Aduce în inima orașului farmecul nealterat al satului.
Este o invitație la sărbătorirea Dragobetelui într-un spațiu în care iubirea se împletește cu datina și savoarea tradițiilor de demult.
„În sfârșit un ministru PSD zice ceva corect. Și nu o dată, ci de multiple ori. Și cine se grăbește să-l contrazică? Evident PNL. Ministrul sănătății, domnul Rogobete (PSD), a diagnosticat corect problema în sistemul de sănătate: monopolul CNAS (asiguratorul de sănătate monopol de stat). Un lucru 100% corect pe care îl zic de ani de zile. Avem și un proiect USR scris pentru demonopolizarea CNAS prin ceea ce am numit un Pilon 2 al Sănătății. Adică fiecare român, indiferent de nivelul de venit, să-și poată alege alt asigurător de sănătate decât CNAS. Ca să vă dați seama cât de profundă este mentalitatea socialistă la PNL, cine credeți că se luptă contra ideii domnului Rogobete? Președintele CNAS, un domn pe nume Horațiu Moldovan, de la PNL. De aceea i se mai spune și Partidul Niciodată Liberal”, spune Năsui pe Facebook.
Deputatul USR îl acuză pe Moldovan că „simte că-și pierde puterea în sistem dacă românii ar avea voie să aleagă și altceva decât CNAS”, așa că susține ca românii „să rămână obligați să stea în actualul monopol, pe care deloc întâmplător îl conduce el”.
„Zice că demonopolizarea CNAS ar fi un „semnal” că statul nu este capabil să gestioneze lucrurile. În traducere suferim într-un sistem dezastruos ca să nu dăm un „semnal” prost pentru stat. Un sistem care ne omoară, ne chinuie și ne face să plătim încă o dată sănătatea dacă chiar avem nevoie de ea. Apropo de semnale proaste, România e pe locul 1 în UE la mortalitate prevenibilă și tratabilă. Și este pe locul 3 al celei mai joase speranțe de viață (doar Letonia și Bulgaria sunt deasupra). Dar alea nu sunt semnale de care să-i pese domnului de la PNL. Vă imaginați dacă în decembrie 1989 venea un politician și zicea să nu se privatizeze nimic că ar fi un semnal că statul nu este capabil să gestioneze lucrurile. Să mai încercăm să facem socialismul să meargă încă 45 de ani. De fapt nu trebuie să vă imaginați prea tare, pentru că în unele sectoare multe companii au rămas de stat și funcționează și acum ca pe vremea aceea. Dar măcar multe sectoare au scăpat și am putut avea dezvoltare și în România”, mai spune Năsui.
Potrivit lui Claudiu Năsui, sisteme concurențiale de asigurări de sănătate există în mai toate țările din Europa: Belgia, Olanda, Elveția, Germania, Italia, Franța, etc.
„Nu toate sunt la fel, dar toate sunt net superioare dezastrului de la CNAS. Dacă guvernul Bolojan vrea să lase și altceva în urma lui decât creșteri de taxe și naționalizarea banilor din Pilonul 2 și 3, ar trebui să ia această oportunitate. Ar face un lucru bun și pentru România și pentru guvern”, mai spune Năsui.
Europarlamentarul a declarat că ideea câștigă tot mai mult sprijin la nivelul Uniunea Europeană și vizează una dintre cele mai dinamice industrii digitale din Europa.
„Piața jocurilor de noroc online este una dintre industriile digitale cu cea mai rapidă creștere generând zeci de miliarde de euro anual. Totuși, o parte semnificativă din aceste profituri scapă unei impozitări echitabile, iar regulile rămân fragmentate la nivel european”, a afirmat acesta.
Propunerea sa prevede o contribuție europeană aplicată peste taxele naționale existente pe cifra de afaceri, o directivă împotriva platformelor ilegale și o aplicare unitară a regulilor pentru a evita distorsiunile și concurența fiscală neloială.
Potrivit estimărilor invocate, măsura ar putea genera între 2 și 4 miliarde de euro anual, „ceea ce ar însemna până la aproximativ 28 de miliarde de euro pe durata viitorului buget european pe termen lung”.
„Europa are nevoie de resursii proprii credibile”„Este o chestiune de echitate. Această industrie beneficiază din plin de piața unică, de infrastructura digitală europeană și de accesul transfrontalier, dar funcționează încă sub reguli inegale și cu un nivel de control insuficient. Europa are nevoie de resurse proprii credibile. Aceste fonduri ar putea merge direct către educație, formare de competențe, prevenție, tratament al dependenței și sănătate mintală. Dacă vrem o Uniune care investește în oameni și în viitor, trebuie să avem curajul să regândim sursele de finanțare”, a mai declarat Negrescu.
Două proiecte de lege adoptate de SenatDouă proiecte de lege pentru combaterea dependenței de jocuri de noroc au fost adoptate, luni, în plenul Senatului. Primul proiect prevede creșterea vârstei minime de acces la jocurile de noroc de la 18 la 21 de ani. Al doilea proiect introduce reguli pentru publicitate: eliminarea reclamelor online la jocuri de noroc între orele 6:00 și 24:00, la fel ca în audiovizual, și interzicerea totală a folosirii persoanelor publice în promovarea acestora, indiferent de platformă. Proiectele au fost inițiate de Diana Stoica și Raluca Turcan, alături de parlamentari de la USR, PNL, UDMR și PSD.
Matheson a avut un astfel de moment săptămâna trecută la cafenea. Un fost coleg îl întreba cum merge scrisul. Răspunsul său: „Bine, cred. Nimic special, doar încerc să fac să meargă”.
În secunda în care aceste cuvinte i-au ieșit din gură, s-a simțit jenat. Făcea ceea ce îiplace, construia ceva semnificativ, și tocmai respinsese totul. O mișcare clasică de nesiguranță.
După ani de muncă în mediul corporativ, unde sindromul impostorului era companionul său constant, Matheson a devenit conștient de ticurile verbale care îi diferențiază pe cei cu adevărat încrezători de cei nesiguri, notează Geediting.com.
1. „Probabil mă înșel, dar…”Această frază este „lovitura preventivă” supremă împotriva potențialelor critici. Practic, vă cereți scuze pentru opinia dvs. înainte ca cineva să o fi auzit.
Matheson o folosea constant în ședințe. Petrecea ore pregătind analiza, dar când venea momentul prezentării, începea cu „Probabil mă înșel, dar…”
Este o plasă de siguranță. Dacă cineva nu este de acord, deja ai spus că probabil greșești.
Oamenii încrezători își exprimă pur și simplu opinia: „Cred că ar trebui să ne schimbăm abordarea”. Punct. Ei știu că dezacordul nu este un atac personal.
2. „Are sens?”Pare să fie politicoasă, dar când o folosești după fiecare a doua propoziție, dezvăluie ceva mai profund. Nu întrebi cu adevărat dacă explicația ta a fost clară. Ceri confirmarea că nu ești complet incompetent.
Nevoia constantă de reasigurare devine epuizantă.
Oamenii cu adevărat încrezători au încredere că, dacă ceva nu este clar, ceilalți vor pune întrebări.
3. „Am avut doar noroc”Reușești prezentarea, câștigi clientul, obții promovarea. Cineva te felicită și tu răspunzi: „Am avut doar noroc”.
Nu, nu ai avut. Te-ai pregătit, ai muncit, ai fost prezent. Dar să recunoști asta pare prea îndrăzneț.
Există o diferență uriașă între aroganță și recunoașterea realizărilor tale. Oamenii încrezători pot spune „Mulțumesc, am muncit foarte mult pentru asta” fără să transpire.
4. „Îmi pare rău că te deranjez”Câte e-mailuri ai început cu această frază? De fapt, nu îți pare rău. Ai o întrebare sau o cerere legitimă. Dar să începi cu o scuză pare cumva mai sigur.
Oamenii încrezători recunosc că timpul și întrebările lor sunt valabile. Ei pot spune „Ai un moment liber?”, dar nu își cer scuze pentru că au nevoie de ceva rezonabil.
5. „Nu sunt expert, dar…”Dacă nimeni nu te-a întrebat în mod specific dacă ești expert, această precizare nu este necesară. Este un alt mecanism de apărare preventiv.
Majoritatea oamenilor cu adevărat încrezători recunosc deschis când ceva nu ține de domeniul lor de expertiză, dar numai când este cu adevărat relevant. Nu se folosesc de asta ca de un scut.
6. „S-ar putea să fie o întrebare stupidă, dar…”Nu există aproape niciodată întrebări stupide, iar chiar dacă ar exista, anunțarea lor în prealabil nu ajută.
Persoanele încrezătoare pur și simplu adresează întrebarea. Dacă se dovedește că toți ceilalți știu deja răspunsul, nu au nicio problemă să spună „Mulțumesc pentru clarificare” și să treacă mai departe.
7. „S-ar putea să fiu complet pe lângă subiect”O altă variantă a „Probabil mă înșel”, dar cumva și mai puțin încrezătoare.
Persoanele încrezătoare pot spune „Eu văd lucrurile altfel” fără a-și submina mai întâi propria perspectivă.
8. „Orice crezi tu că e mai bine”Uneori, aceasta este flexibilitate autentică. Adesea, este teama de a avea o opinie.
Oamenii încrezători au preferințe și le exprimă. „Cred că X ar funcționa bine, dar sunt deschis la alte abordări” are un impact diferit față de a accepta imediat.
9. „Știu că sună ciudat, dar…”De ce să anunți că ideea ta este ciudată? Lasă-i pe alții să decidă asta singuri.
Această frază este frecventă atunci când se împărtășesc idei creative sau soluții neconvenționale. Este o măsură preventivă împotriva unei posibile judecăți.
Oamenii încrezători își prezintă ideile fără comentarii editoriale. Ei știu că diferit nu înseamnă automat rău.
Conștientizarea este primul pasRecunoașterea acestor fraze în propriul discurs poate fi umilitoare, dar și eliberatoare. Fiecare reprezintă un mic mod în care te micșorezi pentru a te simți mai în siguranță.
Nu este vorba despre a deveni arogant. Este vorba despre a acorda propriilor gânduri respectul pe care îl merită.
Un cuplu din Pennsylvania, SUA, care se pregătea să își sărbătorească aniversarea de 75 de ani de căsnicie, a avut parte de o surpriză neașteptată. Ed Wagner, în vârstă de 95 de ani, și Sally Wagner, de 92 de ani, credeau că s-au căsătorit în 1951. Însă, o verificare a arhivelor familiale a arătat că data oficială a nunții este, de fapt, 1952, potrivit People.
Descoperirea a fost făcută cu doar câteva zile înainte de aniversarea planificată pentru 9 februarie. În ciuda confuziei, cei doi au primit vestea cu umor, după mai bine de șapte decenii petrecute împreună.
O căutare care schimbă dataRevelația a apărut în urma unei căutări pe Ancestry.com realizate de ginerele lor. Acesta a găsit certificatul original de căsătorie, care confirmă că nunta a avut loc pe 9 februarie 1952.
Asta înseamnă că familia Wagner mai are de așteptat un an până la împlinirea a 75 de ani de căsnicie. Sally a tratat situația cu umor, spunând că după atâția ani, un an în plus sau în minus nu mai contează.
Cei doi s-au cunoscut în liceu, în East Huntingdon, Pennsylvania. S-au căsătorit la First Presbyterian Church din Winchester, Virginia, într-o zi de iarnă neobișnuit de caldă.
Nuntă înainte de războiDecizia de a se căsători a fost influențată atât de dragoste, cât și de motive practice. Ed fusese recrutat în armată și urma să plece în Războiul din Coreea.
El și-a dorit ca Sally să fie protejată financiar în cazul în care i s-ar fi întâmplat ceva. Cât timp el a fost plecat, Sally a locuit cu părinții și a lucrat într-o fabrică de confecții.
Îi scria scrisori săptămânal și îi trimitea uneori mici pachete. Ed s-a întors acasă după încheierea războiului, în iulie 1953.
O viață construită împreunăUlterior, s-au stabilit în Greensburg și au avut trei copii. Astăzi se bucură de nouă nepoți și șapte strănepoți.
Merg în continuare la biserică și petrec verile stând împreună afară. Întrebat despre secretul unei căsnicii lungi, Ed a vorbit despre sprijin reciproc și iubire durabilă.
După peste 70 de ani, cei doi spun că legătura lor este la fel de puternică.
Primul meci al zilei de marți din Liga Campionilor este Galatasaray – Juventus, programat de la ora 19:45.
Cele două echipe s-au întâlnit de șase ori în competițiile UEFA, toate duelurile având loc în grupele Ligii Campionilor. Galatasaray are avantaj (două victorii față de una a italienilor, trei remize).
Clubul turc se pregătește pentru meciul cu numărul 200 în competiție și este la două goluri de borna 250. Juventus a pierdut doar două dintre cele zece confruntări cu echipe din Turcia, ambele în fața lui Galatasaray.
Italienii nu au cedat în prima manșă a ultimelor șase duble europene (3 victorii, 3 egaluri) și revin în faza eliminatorie pentru a zecea oară în ultimele 12 sezoane.
De la ora 22:00 sunt programate trei partide.
Benfica – Real Madrid
La ultima confruntare directă, în faza ligii, Benfica s-a impus cu 4-2, după un gol marcat pe final de portarul Anatoliy Trubin.
Real Madrid a câștigat zece dintre ultimele 12 duble manșe disputate în competiție. Se află la a 29-a prezență consecutivă în fazele eliminatorii. De cealaltă parte, Benfica a pierdut ultimele cinci duble împotriva adversarelor din Spania.
Kylian Mbappé, golgheterul competiției, traversează o formă excelentă, cu 13 goluri în șapte apariții în acest sezon, opt dintre ele în ultimele trei meciuri.
Pentru antrenorul Benficăi, José Mourinho, duelul reprezintă reîntâlnirea cu echipa pe care a pregătit-o între 2010 și 2013.
AS Monaco – Paris Saint-Germain
Primul duel european între cele două rivale din Ligue 1. Monaco a pierdut ultimele cinci deuluri eliminatorii din competițiile UEFA. Însă, are o singură înfrângere în ultimele șapte meciuri din competiție.
PSG, deținătoarea trofeului, a câștigat șase dintre ultimele șapte duble în Liga Campionilor și participă în faza eliminatorie pentru al 14-lea sezon consecutiv.
Borussia Dortmund – Atalanta
Singurele confruntări directe au avut loc în Europa League 2017/18, când Dortmund s-a calificat cu 4-3 la general.
Un succes ar însemna victoria cu numărul 100 pentru clubul german în competiție. Atalanta a pierdut doar două dintre ultimele 11 meciuri europene cu echipe germane și este neînvinsă în ultimele patru deplasări în Germania.
Inter Milano joacă miercuri, cu Bodø/GlimtEchipa pregătită de antrenorul Cristian Chivu, Inter Milano, va juca miercuri, de la ora 22:00. Formația din fruntea Serie A va juca în Norvegia, cu Bodø/Glimt.
Cele două echipei s-au mai întâlnit o singură dată. Inter a câștigat precedenta dublă directă, în 1978/79, cu 7-1 la general. Norvegienii sunt debutanți în faza eliminatorie, în timp ce Inter a jucat două finale în ultimele trei sezoane.
Miercuri mai sunt programate meciurile Qarabağ FK – Newcastle United (ora 19:45), Club Brugge – Atlético Madrid, Olympiacos – Bayer Leverkusen (ambele, de la ora 22:00).
Calificate direct în optimile de finală sunt echipele Arsenal, FC Barcelona, Bayern München, Chelsea, Liverpool, Manchester City, Sporting CP și Tottenham Hotspur.
Manșele retur sunt programate pe 24 și 25 februarie.
Tragerea la sorți pentru stabilirea tabloului începând din optimi va avea loc pe 27 februarie.
Și, ca orice reflux recurent, apare atunci când tensiunea crește, când ceva nu mai este digerat ușor, în cazul de față, deficitul bugetar și urcă brusc în spațiul public sub forma unei soluții aproape terapeutice; produce arsură mediatică, creează impresia de intervenție rapidă și, după ce își consumă efectul retoric, se retrage la contactul cu realitatea constituțională.
Rețeta anului 2026 în privința cumulului pensie-salariu este una compensată de care nu mai beneficiază cei cu pensii de serviciu sau pensii militare care lucrează în sectorul public, într-un moment în care România accesează miliarde de euro prin programul SAFE pentru înzestrare militară, iar criminalitatea și presiunea pe structurile de ordine publică cresc, ceea ce face ca penalizarea să pară mai degrabă un gest contabil, decât o decizie strategică.
Și dacă ar fi să numim operațiunea ca fiind una de „curățenie”, nu avem cum să nu ne mirăm că se calcă, din nou, într-o zonă pe care Curtea Constituțională a marcat-o cu bandă roșie – nu ai voie să restrângi drepturi selectiv, pe criterii alese aleatoriu, invocând excepții artificiale.
Decuparea pensionărilor timpurii și lipsa unei politici coerente de HRCu alte cuvinte, în cea mai recentă decizie a sa (Decizia nr. 521/2023), Curtea Constituțională spune explicit că o asemenea îngrădire nu trebuie să aibă în vedere doar o categorie socio-economică, nu poate viza doar sectorul public și poate încălca dreptul la muncă, dreptul la pensie și dreptul de proprietate.
Și ca ironia să fie completă, proiectul aflat în lectură în prezent exact asta face, decupează, ignorându-se cauzele profunde ale fenomenului – pensionările timpurii și lipsa unei politici coerente de resurse umane – pentru ca, la nevoie, să se arate cu degetul spre CCR care blochează reforma.
Iar dacă vorbele nu v-au convins, haideți să privim puțin spre cifre- România urmează să acceseze aproximativ 16,68 miliarde de euro prin programul european SAFE pentru modernizarea armatei și a infrastructurii de securitate, vom cumpăra echipamente pentru Poliție, Jandarmerie, Poliția de Frontieră, transportoare Piranha 5, elicoptere H225M, sisteme antinavă NSM, radare, drone, nave de patrulare.
Cu atât mai greu de înțeles devine politica Guvernului cu cât, pe de o parte, achiziționează echipamente de miliarde de euro, iar pe de altă parte riscă să rămână fără resursa umană care să le opereze, pentru că cei mai mulți oameni care cumulează salariul cu pensia se află tocmai în MApN și în structurile MAI (Poliție, Jandarmerie, Poliția de Frontieră), unde avem nevoie ca de aer de oameni cu experiență.
De aceea, teza cu „blocarea posturilor” rămâne, în fond, doar o poveste convenabilă; dacă într-adevăr ar exista cozi de candidați pregătiți la ușa sistemului, Guvernul n-ar mai avea nevoie să reangajeze pensionari, ci i-ar înlocui, pur și simplu cu oameni noi.
Datele oficiale arată că armata română se confruntă cu un deficit cronic de personal și că obiectivul de 120.000 de militari nu este încă atins, rezerva fiind îmbătrânită, iar ieșirile din sistem prin pensionare au fost constante în ultimii ani; potrivit analizelor interne, în Ministerul Apărării aproximativ 36.000 de beneficiari de pensie de serviciu au pensii nete între 3.000 și 5.000 de lei, iar 20% între 5.000 și 7.000 de lei, cifre care nu descriu o elită extravagantă, ci o masă consistentă de personal cu experiență acumulată în zeci de ani de activitate.
Or, dacă o parte semnificativă dintre acești specialiști aleg să părăsească definitiv sistemul pentru a nu pierde 85% din pensie, impactul va fi dramatic.
Problema nu este existența unei reglementăriRealist vorbind, armata nu mai are aura de altădată. Uniforma militară e un concept străin pentru cei mai mulți dintre tineri, iar ideea de a-și lega viața de disciplina cazărmii și de riscul real al luptei pe front este una de respingere, ceea ce face cu atât mai nesăbuit gestul de a scoate pe linia moartă o generație care încă mai știe cum se ține o armă în mână.
Dar să vorbim și despre excepții, pentru că tocmai ele riscă să trimită modificările direct la examenul de constituționalitate.
Cei exceptați sunt beneficiarii de pensii contributive (pensiile obișnuite), precum și aleșii locali și persoanele cu mandat stabilit expres prin Constituție, pe durata mandatului, plus cadrele didactice din instituția publică de formare inițială și continuă a magistraților și cadrele didactice din învățământul militar și juridic superior.
Pentru o înțelegere cât mai ușoară a acestei chestiuni, problema nu este existența unei reglementări privind interdicția cumulului pensie-salariu, ci caracterul ei selectiv, pentru că, ori de câte ori legiuitorul a încercat să ajusteze legislația prin excepții convenabile politic, Curtea Constituțională a sancționat acest demers.
Într-un stat de drept, Curtea Constituțională nu decide în funcție de climatul politic al momentului, ci în litera și spiritul Constituției, iar Constituția României așază cetățenii pe poziție de egalitate în fața legii, obligând statul să trateze egal situații comparabile și să justifice orice diferență de tratament.
Potrivit Organizației Mondiale de Meteorologie, Europa este continentul care se încălzește la cel mai rapid nivel, iar efectele se văd asupra economiei și siguranței populației, potrivit Reuters.
Datele Uniunii Europene arată că pagubele economice provocate anual infrastructurii și clădirilor de fenomenele meteo extreme au ajuns la aproximativ 45 de miliarde de euro, de cinci ori mai mult decât în anii 1980.
Consiliul consultativ științific european privind schimbările climatice (ESABCC) susține că măsurile de adaptare la efectele deja resimțite ale schimbărilor climatice rămân insuficiente, deși Bruxelles-ul și-a asumat obiective ambițioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Președintele Consiliului susține că fără adoptarea unor măsuri solide, fenomenele meteo extreme vor afecta competitivitatea Uniunii Europene, vor pune presiune suplimentară pe bugetele publice și vor amplifica riscurile de securitate.
Un alt punct identificat de consilieri este necesitatea investițiilor în sisteme publice de avertizare timpurie și extinderea acoperirii prin asigurări, inclusiv prin analizarea posibilității unui mecanism de reasigurare la nivel european.
Pe fondul avertismentelor, în decursul acestui an, Comisia Europeană urmează să prezinte o nouă strategie privind schimbările climatice. Inițiativa vine după o serie de dezastre precum inundații, incendii de vegetație și valuri extreme de căldură. Printre dezastre se numără inundațiile din 2023 din Slovenia, ale căror costuri de reconstrucție au reprezentat 11% din PIB-ul țării.
Petrolul Brent a scăzut cu 0.2%, până la 68.59 dolari pe baril, după un avans de 1,3% înregistrat luni. În același timp, petrolul West Texas Intermediate (WTI) se tranzacționa la 63.73 dolari pe baril, în creștere cu 1,34%, mișcare care a inclus însă întreaga evoluție de luni, întrucât nu a existat cotație oficială din cauza Zilei președinților, informează Reuters.
Contextul tensionat vine pe fondul exercițiilor militare începute de Iran în Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute pentru exporturile de petrol la nivel global.
Prin acest culoar tranzitează cea mai mare parte a petrolului exportat de Iran, alături de alți membri OPEC+ precum Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Irak, în principal către piețele asiatice.
Tensiunile sunt amplificate de negocierile SUA – Iran. Președintele Trump a declarat că va fi implicat „indirect” în discuțiile de la Geneva și că este de părere că Iranul își dorește un acord,însă, la finalul săptămânii trecute, sugerase că o schimbare de regim la Teheran „ar fi cel mai bun lucru posibil”.
