În cadrul mesei rotunde „Children, Technology and Security: Protecting the Next Generation”, Mirabela Grădinaru a prezentat proiectul „România în Lumină”, derulat de Administrația Prezidențială, și a subliniat necesitatea protejării copiilor în contextul dezvoltării accelerate a tehnologiei.
Potrivit Administrației Prezidențiale, Prima Doamnă a arătat că tehnologia reprezintă un instrument valoros pentru educație și conectare, însă, în lipsa îndrumării și a unor măsuri adecvate de protecție, aceasta poate avea efecte negative asupra copiilor.
De asemenea, Mirabela Grădinaru a evidențiat responsabilitatea comună a guvernelor, companiilor de tehnologie și părinților în crearea unui mediu digital sigur, astfel încât cei mici să poată beneficia de avantajele noilor tehnologii fără a fi expuși riscurilor.
CNAS a venit în cursul zilei de miercuri să clarifice informațiile privind acțiunea inițiată de Comisia Europeană împotriva României, la CJUE, în legătură cu întârzierile la plata medicamentelor.
Instituția a transmis că este la zi cu plăţile pentru medicamente, fiind integral achitate cele pentru luna martie și că situația care a stat la baza procedurii europene este una din trecut.
„La data de 8 iulie 2026, CNAS se află la zi cu plățile pentru medicamente. Astfel, sunt achitate integral medicamentele aferente consumului lunii martie, iar până la sfârșitul lunii iulie trebuie achitat consumul lunii aprilie. (…) În ceea ce privește procedura declanșată la nivel european, aceasta își are originea într-o sesizare formulată în luna aprilie 2024 de un grup de farmacii, care au reclamat întârzierile înregistrate de România în perioada anterioară la plata medicamentelor. Procedura vizează o situație istorică și nu reflectă situația actuală a plăților”, informează CNAS.
Totodată, instituția arată că dispune deja de fondurile necesare pentru acoperirea unei părți importante a cheltuielilor aferente lunii aprilie.
„În prezent, CNAS dispune de fondurile necesare pentru plata a aproximativ 63% din consumul lunii aprilie. Pentru diferența de aproximativ 827 milioane lei, instituția a întreprins toate demersurile necesare pe lângă Ministerul Finanțelor, astfel încât această sumă să fie pusă la dispoziție până la sfârșitul lunii, permițând achitarea integrală și în termen a obligațiilor către farmacii”, a adăugat CNAS, potrivit unui comunicat de presă.
România a reușit să elimine întârzierile anterioare și să efectueze plățile în termenul legalPotrivit instituției, în perioada octombrie 2025 – aprilie 2026, România, prin CNAS, a reuşit să elimine întârzierile istorice şi să efectueze plăţile în termenul legal.
„România, prin CNAS, a reușit să elimine întârzierile istorice și să efectueze plățile în termenul legal. Mai mult, în luna decembrie 2025, CNAS a reușit să achite inclusiv aproximativ 16% din sumele care trebuiau plătite în luna ianuarie 2026, reducând și mai mult timpul efectiv de decontare către farmacii. (…) Totodată, este important de precizat că situația actuală nu este determinată de lipsa fondurilor sau de insuficiența prevederilor bugetare, ci de constrângerile administrative generate de aplicarea Legii bugetului de stat”, a explicat CNAS.
În aceste condiții, CNAS afirmă că a solicitat Ministerului Finanțelor exceptarea bugetului Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate de la acest mecanism.
„Din acest motiv, CNAS a solicitat Ministerului Finanțelor exceptarea bugetului FNUASS de la acest mecanism, având în vedere că serviciile medicale și medicamentele sunt deja furnizate pacienților și au termene legale clare de plată”, se mai precizează în comunicatul de presă.
Cei doi lideri s-au întâlnit în marja summitului NATO, subliniind că, în ciuda diferențelor de opinie, Rusia rămâne principala amenințare la adresa securității ambelor state.
Întâlnirea vine la doar câteva săptămâni după ce președintele polonez a decis să îi retragă lui Volodimir Zelenski cea mai înaltă distincție a statului polonez, în urma deciziei liderului ucrainean de a acorda numele Armatei Insurecționale Ucrainene (UPA) unei unități de operațiuni speciale. UPA este considerată responsabilă pentru masacrarea a zeci de mii de polonezi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Disputele istorice persistăLa finalul întrevederii, președintele Poloniei a declarat că discuțiile au fost constructive, însă a recunoscut că problema disputelor istorice rămâne nerezolvată, scrie TVPWorld.
„Vecinii trebuie să mențină canale de dialog. Ceea ce nu se schimbă este faptul că Rusia rămâne principala amenințare atât pentru Polonia, cât și pentru Ucraina”, a declarat Karol Nawrocki.
Liderul polonez a subliniat însă că glorificarea UPA reprezintă pentru Varșovia o chestiune asupra căreia nu există loc pentru compromis.
Potrivit acestuia, poziția adoptată de autoritățile de la Kiev în această privință afectează inclusiv aspirațiile europene ale Ucrainei și complică relațiile bilaterale dintre cele două state.
Continuă dialogul bilateralLa rândul său, Volodimir Zelenski a descris întâlnirea drept „o conversație importantă și necesară”, insistând asupra necesității cooperării dintre cele două țări în actualul context de securitate.
Într-un mesaj publicat pe platforma X, președintele ucrainean a afirmat că Ucraina și Polonia se confruntă cu aceeași amenințare strategică.
„Ne confruntăm cu o amenințare comună – Rusia. Este esențial să păstrăm înțelegerea reciprocă, sprijinul și unitatea de acțiune”, a transmis Zelenski.
Cei doi șefi de stat au convenit să continue dialogul, în încercarea de a gestiona divergențele istorice fără a afecta cooperarea în domeniul securității și al sprijinului acordat Ucrainei.
Parlamentul European critică decizia KievuluiDisputa dintre Varșovia și Kiev a căpătat o nouă dimensiune după ce Parlamentul European a adoptat miercuri o rezoluție în care își exprimă regretul față de decizia președintelui Volodimir Zelenski de a omagia UPA prin atribuirea numelui organizației unei unități militare.
Această decizie a stat la baza hotărârii președintelui Karol Nawrocki de a-i retrage liderului ucrainean Ordinul Vulturul Alb, cea mai înaltă distincție acordată de statul polonez.
În pofida acestor tensiuni, atât Varșovia, cât și Kievul transmit că vor continua cooperarea în cadrul NATO și al sprijinului pentru apărarea Ucrainei, considerând că agresiunea Rusiei reprezintă prioritatea comună în actualul context geopolitic.
Într-un comunicat de presă emis miercuri seara, delegația PNL din Parlamentul European a respins, miercuri, acuzațiile lansate de eurodeputații PSD, care au susținut că liberalii au votat împotriva prelungirii termenelor de implementare a PNRR.
Delegația PNL afirmă că o astfel de măsură nu mai este posibilă în actualul cadru european.
„Solicitam europarlamentarilor PSD să nu-și importe la Bruxelles metehnele din România privind manipularea, minciuna, dezinformarea și ipocrizia. Atragem atenția asupra informațiilor false promovate de PSD cu privire la posibilitatea prelungirii termenului de implementare a PNRR. În actualul context european și cu mai puțin de două luni înainte de termenul-limită, prelungirea PNRR NU este posibilă”, se arată în poziția eurodeputaților PNL.
Ce susține delegația PNL din Parlamentul EuropeanAceștia au subliniat faptul că au promovat încă din 2025 ideea unei prelungiri cu 18 luni pentru proiectele mature din PNRR, solicitare care a fost inclusă într-un raport al Parlamentului European privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, coordonat de eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, însă Comisia Europeană nu a acceptat însă această propunere.
„Europarlamentarii PNL au susținut încă de anul trecut, în Parlamentul European, solicitarea de prelungire cu 18 luni a termenului pentru finalizarea proiectelor mature din PNRR. Această solicitare a fost inclusă în raportul Parlamentului European privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, coordonat de europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan. Comisia Europeană nu a dat curs solicitării de prelungire. Dimpotrivă, a transmis în mod repetat statelor membre necesitatea prioritizării proiectelor mature și a concentrării tuturor eforturilor pentru finalizarea investițiilor și reformelor în termenul stabilit”, mai spune delegația PNL din Parlamentul European.
Ce invocă eurodeputații liberaliPNL susține că mesajele PSD privind o posibilă prelungire a PNRR pornesc de la un amendament depus de Grupul Comuniștilor din Parlamentul European la un raport referitor la activitatea Băncii Europene de Investiții pentru anul 2025, document care, potrivit liberalilor, nu are legătură cu modificarea termenelor PNRR.
„Banca Europeană de Investiții nu are competența de a gestiona PNRR-urile statelor membre și nici de a decide modificarea termenelor de implementare a acestora. Prezentarea acestui vot ca o posibilă soluție pentru prelungirea PNRR-ului României creează așteptări false și deturnează atenția de la adevărata prioritate: finalizarea proiectelor și absorbția fondurilor disponibile”, se mai arată în poziția acestora.
Delegația PNL consideră că prioritatea autorităților și a forțelor politice trebuie să fie accelerarea implementării proiectelor și absorbția fondurilor europene rămase disponibile, nu promovarea unor „scenarii care nu au susținere în actualul cadru european”.
Social-democrații acuză PNL că a respins prelungirea termenelorReacția delegației PNL din Parlamentul European vine după ce eurodeputații PSD au anunțat, miercuri, faptul că au votat pentru prelungirea perioadei de implementare a PNRR, în timp ce colegii lor din PNL s-au opus amendamentului privind extinderea termenelor. Potrivit social-democraților, unele investiții finanțate prin fonduri europene ar putea fi afectate.
Amendamentul susținut de delegația PSD solicita Comisiei Europene să prezinte, până la 31 august 2028, o propunere legislativă pentru extinderea perioadei de implementare a Mecanismului de Redresare și Reziliență, astfel încât statele membre să poată utiliza integral fondurile disponibile și să finalizeze proiectele aflate în derulare.
Președintele american Donald Trump a ținut un discurs în cadrul conferinței de presă de la finalul summitului NATO de la Ankara. Deși miercuri dimineață, Trump a criticat dur unele țări membre, seara, acesta a afirmat că aliații „au avut doar un moment mai prost” atunci când au refuzat să participe la războiul dintre SUA și Israel cu Iranul, notează CNN.
„Spania s-a comportat foarte prost, dar știți… Italia s-a comportat bine, și aproape toate țările s-au comportat bine. Au avut doar un moment mai prost”, a spus președintele american.
În ceea ce privește întâlnirile pe care le-a avut cu liderii țărilor NATO la Ankara, Trump a spus că „dacă există un cuvânt care să rezume ziua de azi, acela este unificare. Nu am mai văzut niciodată așa ceva.”
„Fiecare țară ne iubește, se iubesc între ele. A fost o unificare extraordinară”, a completat Trump.
Comentariile făcute miercuri de liderul de la Casa Albă au avut un total alt ton față de cel adoptat în ultimele luni, când i-a criticat în repetate rânduri pe partenerii europeni din NATO că au refuzat să sprijine eforturile de război SUA-Israel împotriva Iranului.
Totodată, Trump a amenințat și cu scoaterea SUA din NATO de mai multe ori după acest episod care l-a nemulțumit.
Rutte: Războiul din Iran se desfășoară „în afara teritoriului alianței”Pe de altă parte, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a fost întrebat de jurnaliștii de la Sky News dacă alianța ar interveni sau nu pentru a ajuta SUA în războiul împotriva Iranului.
„Iranul se află în afara teritoriului NATO… Iranul nu ar trebui să dobândească capacitate nucleară, Strâmtoarea Hormuz ar trebui să fie deschisă, iar NATO a adoptat întotdeauna poziția că, în ceea ce privește capacitatea de rachete balistice intercontinentale, Iranul nu ar trebui să pună mâna pe ea. Dar acest lucru se petrece în afara teritoriului NATO, așa că fiecare aliat în parte gestionează această situație împreună cu SUA”, a explicat Rutte.
Liderul de la Paris consideră că reuniunea va demonstra faptul că Europa își asumă un rol tot mai important în garantarea propriei securități, pe fondul războiului din Ucraina și al incertitudinilor privind angajamentul militar al Statelor Unite pe termen lung.
La summit sunt așteptați aproximativ 35 de lideri din cadrul Coaliției de Voință, iar agenda va include măsuri pentru combaterea flotei „din umbră” utilizate de Rusia pentru exporturile de petrol, dezvoltarea unor noi capabilități militare pentru Ucraina, intensificarea producției industriei europene de apărare și aprofundarea cooperării operaționale dintre statele care sprijină Kievul, scrie Reuters.
Macron cere investiții în industria militară din UEEmmanuel Macron a reafirmat că Europa trebuie să își consolideze autonomia strategică în cadrul NATO, fără a renunța la parteneriatul transatlantic. Președintele francez a susținut că războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a accelerat eforturile statelor europene de a investi în apărare și de a-și dezvolta propriile capacități militare.
Liderul francez a insistat că fondurile suplimentare alocate apărării ar trebui să sprijine în primul rând industria europeană.
„Franța susține de mult timp că europenii trebuie să își dezvolte și să își apere propria industrie de apărare. Dacă vom cheltui mai mult, nu ar trebui să o facem doar pentru a cumpăra echipamente din afara Europei”, a declarat Macron.
Acesta a precizat că Europa dezvoltă deja sisteme proprii de apărare antirachetă, capabilități de lovire la mare distanță, rețele de avertizare timpurie și sisteme de comandă bazate pe inteligență artificială.
Consolidarea NATOPreședintele Franței a amintit că, în urmă cu șapte ani, afirma că NATO se află într-o stare de „moarte cerebrală”, însă susține că alianța s-a adaptat între timp la noul context de securitate.
Potrivit acestuia, Europa investește mai mult în apărare, își consolidează suveranitatea și își asumă responsabilități sporite în cadrul Alianței Nord-Atlantice.
Macron a încercat, totodată, să reducă îngrijorările privind angajamentul Statelor Unite față de NATO, afirmând că președintele american Donald Trump și-a reafirmat sprijinul pentru alianță în cadrul discuțiilor desfășurate cu ușile închise.
„Statele Unite și-au anunțat o redistribuire a eforturilor, ceea ce mi se pare legitim, iar europenii trebuie să se organizeze în consecință. Dar nu trebuie să facem acest lucru pentru că ni-l cere cineva, ci pentru noi înșine”, a declarat liderul francez.
Macron extinde prezența militară franceză pe flancul esticFranța continuă să își mențină cheltuielile pentru apărare la nivelul obiectivelor stabilite de NATO și și-a consolidat prezența militară pe flancul estic al alianței.
Militari francezi sunt desfășurați în România și în statele baltice, iar Emmanuel Macron a anunțat că Franța va participa și la rotațiile de trupe NATO din Finlanda, alături de Finlanda și Suedia. Parisul va deveni astfel unul dintre primele state aliate care contribuie la noul dispozitiv militar amplasat în apropierea graniței NATO cu Rusia.
Inițiativele prezentate de liderul francez reflectă direcția în care Uniunea Europeană și statele membre ale NATO încearcă să își consolideze capacitățile de apărare, într-un context geopolitic marcat de conflictul din Ucraina și de creșterea tensiunilor cu Federația Rusă.
Partidul Național Liberal anunță că va contesta decizia Tribunalului București de suspendare a hotărârilor adoptate la Congresul Extraordinar din 21 iunie și susține că va utiliza „toate căile legale” pentru a apăra votul exprimat de majoritatea delegaților.
Într-un comunicat transmis miercuri, PNL precizează că ia act de hotărârea instanței și afirmă că aceasta are caracter provizoriu, urmând să formuleze apel.
„Respectăm decizia instanței și notăm că este vorba despre un act provizoriu, în raport cu care ne vom exercita dreptul de apel”, se arată în comunicatul formațiunii.
Liberalii susțin că, până la soluționarea definitivă a dosarelor aflate pe rolul instanțelor, activitatea partidului va continua în baza statutului adoptat la Congresul din 12 iulie 2025.
UPDATE 18.04. Alina Gorghiu, o contestatară a lui Ilie Bolojan, fost ministru al Justiției, pentru Digi 24: „Niciodată nu am vrut să fac rău partidului. Niciun coleg care a atacat în Justiție nu a vrut să atace partidul, ci am vrut să ne apărăm de linșajul media. Instanța a procedat corect. A anulat deciziile unui Congres convocat peste noapte.
E o confirmare că un partid poate fi condus doar prin litera statutului, nu prin decizii abuzive ale unor oameni. Îndemnul meu pentru Dan Motreanu și Ilie Bolojan este – să ne întoarcem la dialog, la echilibru și la normalitate statutară. Dacă se comportă astfel, PNL va avea de suferit. Decizia de azi este o șansă de a reveni la rațiune„.
Alina Gorghiu spune că de astăzi PNL revine la situația anterioară Congresului PNL din 21 iunie 2026, vechii șefi de organizații și vicepreședinți dar și prim-vicepreședinți revenind în funcții.
„Calea de urmat o decide partidul, dar nu prin decizii de forță„, susține Gorghiu care mărturisește că o nouă candidatură pentru conducerea PNL este „ultimul lucru” la care se gândește acum.
Știrea inițială: Contestatarii lui Ilie Bolojan au cerut la Tribunalul București suspendarea – prin ordonanță președințială – a efectelor hotărârii Congresului Extraordinar PNL din 21 iunie 2026: alegerea noii conduceri PNL și adoptarea noului Statut al partidului.
În al doilea termen de judecată, magistrații Secției a III-a Civilă au decis următoarele:
Reclamanții sunt: Monica Anisie, Andrei Baciu, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Sorin Câmpeanu, Alina Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Nicoleta Pauliuc, Sorin Prișcă, Rusu Sebastian, George Scarlat, Dragoș Soare, Ionuț Stroe, Thuma Hubert, Adrian Veștea și Mihail Veștea.
Pârâții sunt: PNL prin Ilie Bolojan, Ilie Bolojan, președinte PNL și Dan Motreanu, secretar general PNL.
Magistrații au respins și cererea avocatului grupării Bolojan, Valeriu Stoica, de recuzare a judecătorilor care decid pe speță.
1 iulie 2026: Tribunalul București suspendă hotărârea Consiliului Național Extraordinar al PNL prin care a fost convocat CongresulPână în prezent, Ilie Bolojan, președinte PNL a pierdut toate procesele pe care i le-au intentat în instanțe contestatarii săi.
Pe 1 iulie 2026, magistrații Tribunalului București au analizat ordonanța președințială depusă de tabăra anti- Bolojan și au decis:
Potrivit unor surse, magistrații Tribunalului București ar fi anulat și actele subsecvente Hotărârii Consiliului Naţional Extraordinar al PNL, în speță organizarea și desfășurarea Congresului liberalilor din 21 iunie 2026.
Demersurile instanță ale contestatarilor premierului demis Bolojan au fost susținute atunci de avocatele Roxana Tudose și Claudia Cliza.
4 procese împotriva lui Bolojan4 procese a intentat tabăra anti-Bolojan la Tribunalul București, prin care a cerut:
Contestatarii au cerut lipsirea de efecte a actelor subsecvente adoptate în temeiul lor. Printre motivele de nelegalitate sesizate se numără:
Ca atare, ei cer instanței admiterea cererilor și constatarea lipsei de efecte juridice a hotărârilor contestate și a tuturor actelor adoptate în temeiul acestora.
18 iunie 2026: Tribunalul Ilfov a suspendat efectele BPN al PNLSăptămânile trecute, Tribunalul Ilfov a suspendat mai multe decizii adoptate de conducerea PNL, condusă de președintele Ilie Bolojan, în urma unor acțiuni în instanță.
Tribunalul Ilfov a suspendat efectele hotărârilor Biroului Politic Național (BPN) al PNL. Aceste decizii vizau sancționarea parlamentarilor liberali care ar fi votat împotriva directivelor partidului la învestirea unui eventual Guvern Veștea.
Aceiași 16 parlamentari din tabăra anti-Bolojan au solicitat ulterior Tribunalului Ilfov și suspendarea convocării Consiliului Național Extraordinar, respectiv a Congresului Extraordinar al PNL.
Un program de contribuții voluntare îi vizează pe turiștii care ajung în Tenerife, Gran Canaria, Lanzarote, Fuerteventura, La Palma, La Gomera și El Hierro din Insulele Canare, potrivit Express.
După multe luni de speculații cu privire la introducerea unei taxe obligatorii pentru vizitatori, oficialii Insulelor Canare au anunțat lansarea unui program de contribuții voluntare.
Noua inițiativă, cunoscută sub numele de Fondul de regenerare a turismului și restaurare a naturii din Insulele Canare (RegNext), își propune să „transforme turismul într-un motor activ al regenerării mediului și sociale în arhipelag”.
Decizia a fost anunțată după ce anul trecut în Canare au ajuns 18,39 milioane de vizitatori. Este un record care ajută turismul, o ramură vitală a economiei locale, dar care pune o presiune uriașă asupra mediului, infrastructurii și comunităților. De altfel, în ultimii doi ani localnicii au protestat frecvent față de turismul în masă solicitând măsuri din partea autorităților.
Un program pe bază de voluntariatNouă contribuție este pe bază de voluntariat. În loc să adauge o taxă suplimentară la cazare sau la zboruri, călătorii sunt invitați să facă donații online. Banii vor fi direcționați către proiecte de regenerare transparente, vizitatorii putând să vadă cum sunt utilizate contribuțiile lor.
Finanțarea va sprijini inițiative precum restaurarea habitatului, conservarea biodiversității, reducerea emisiilor, rezistența la schimbările climatice, îmbunătățirea peisajului și programe axate pe comunitate, cum ar fi locuințele accesibile.
În faza inițială sunt selectate cinci proiecte pilot, câte unul pe fiecare dintre insulele cu cea mai mare presiune turistică și un alt proiect care acoperă întregul arhipelag.
Într-un comunicat transmis miercuri, PNL precizează că ia act de hotărârea instanței și afirmă că aceasta are caracter provizoriu, urmând să formuleze apel.
„Respectăm decizia instanței și notăm că este vorba despre un act provizoriu, în raport cu care ne vom exercita dreptul de apel”, se arată în comunicatul formațiunii.
Liberalii susțin că, până la soluționarea definitivă a dosarelor aflate pe rolul instanțelor, activitatea partidului va continua în baza statutului adoptat la Congresul din 12 iulie 2025.
PNL afirmă că instanța nu s-a pronunțat pe fondul cauzei și că hotărârea vizează exclusiv suspendarea provizorie a unor decizii adoptate la Congresul Extraordinar, până la judecarea dosarului.
Totodată, conducerea partidului consideră că acțiunile în instanță au fost inițiate de „un grup restrâns” care încearcă să blocheze procesul de reorganizare a formațiunii după ce nu a reușit să obțină sprijinul majorității membrilor prin mecanisme interne.
Potrivit comunicatului, procedura de organizare a Congresului Extraordinar a respectat prevederile statutare, iar PNL amintește că, în anul precedent, a organizat un Consiliu Național și un Congres în urma cărora au fost adoptate modificări statutare și aleasă conducerea partidului, fără ca respectivele decizii să fie contestate în instanță.
Liberalii mai susțin că legitimitatea conducerii rezultă din votul exprimat de Congres și afirmă că vor continua toate demersurile judiciare până la o hotărâre definitivă.
„Partidul Național Liberal își va continua procesul de reconstrucție și modernizare, cu respect pentru lege, pentru instituții și pentru votul democratic exprimat de membrii săi”, se mai arată în comunicatul transmis de Biroul de Presă al PNL.
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat miercuri faptul că în urma unei întâlniri desfășurate la sediul companiei între echipele tehnice ale CNAIR și cele ale constructorului PORR, a fost convenită soluția de remediere definitivă a surpării de teren apărute săptămâna trecută în zona kilometrului 66 al Autostrăzii A10 Sebeș–Turda, lotul 4.
Concret, „în urma discuțiilor, constructorul și-a asumat execuția lucrărilor de remediere definitivă și suportarea integrală a costurilor aferente sectorului afectat”, a anunțat CNAIR într-o postare pe Facebook.
În aceste condiții, elaborarea proiectului de remediere va începe luni, 13 iulie, și va dura aproximativ o lună, urmând ca lucrările de consolidare să fie finalizate în circa două luni.
Ce se va întâmpla cu circulația pe tronsonul afectat în perioada intervențiilorCNAIR menționează faptul că în perioada intervențiilor, circulația pe sensul Unirea–Turda va fi deviată pe DN1, între nodurile rutiere Unirea și Turda, pe un traseu de aproximativ 19,2 kilometri, cu circa cinci kilometri mai lung decât cel pe autostradă.
Traficul pe sensul opus va rămâne deschis pe autostradă.
Soluția a fost aleasă întrucât zona de instabilitate afectează direct calea aferentă acestui sens: mutarea integrală a traficului pe DN1 îndepărtează participanții la trafic de sectorul activ de la km 66 și menține separarea fizică a fluxurilor, evitând concentrarea întregului trafic — inclusiv a celui greu — în imediata vecinătate a cedării”, a explicat CNAIR.
Asfaltul s-a surpat pe o porțiune a Autostrăzii A10 Sebeș-TurdaSăptămâna trecută, pe Autostrada A10 Sebes – Turda, km 66+400, județul Cluj, asfaltul s-a surpat mai bine de jumătate de metru. Fenomenul a apărut în același loc în care șoseaua a cedat și în trecut.
Una dintre cauzele probabile pentru surparea asfaltului este infiltrarea apei de ploaie în terasamentul autostrăzii, potrivit CNAIR.
Președintele american Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au avut miercuri, la Ankara, o întâlnire bilaterală, cu ocazia summitului NATO din acest an.
În timpul întâlnirii, Trump le-a cerut jurnaliștilor prezenți în sală să formuleze una pentru liderul de la Kremlin.
„Aveți vreo întrebare pentru Putin?”, a spus Trump, stârnind pentru câteva clipe confuzie, întrucât părea că îl confundase pe Zelenski cu Putin.
Președintele american și-a corectat imediat formularea, anunțând totodată că astăzi va vorbi cu liderul de la Kremlin.
bonkers scenes – Trump is now taking questions from reporters on Putin’s behalf and speaking for him pic.twitter.com/4dYGeb3vIc
— Aaron Rupar (@atrupar) July 8, 2026
„Nu, nu. Puneți-ne o întrebare, nu pentru Zelenski, puneți-ne o întrebare pentru Putin. Pentru că vorbesc cu el astăzi. Dați-mi o întrebare dificilă”, a continuat Trump.
La scurt timp după, un jurnalist a propus o întrebare: „Când va pune capăt acestui război?”
În replică, Trump a afirmat că intenționează să transmită exact această întrebare lui Vladimir Putin. „Asta e o întrebare bună. Nu cred că i-am pus vreodată această întrebare. O să-i pun această întrebare”, a conchis liderul de la Casa Albă.
Potrivit Kremlinului, ultima convorbire telefonică dintre Trump și Putin a avut loc în data de 4 iulie și a durat aproximativ o oră și jumătate.
