„Domnule Bolojan, cu ce vor face șoferii de tir aprovizionarea magazinelor? Cu metroul, cu tramvaiul sau cu trenul?, se întreabă transportatorii români.
Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (C.O.T.A.R.) cere Guvernului să explice cum a fost posibilă scumpirea carburanților la pompă, deși există stocuri pentru următoarele 6 luni.
De asemenea, solicităm intervenția imediată a Guvernului în scăderea accizelor la carburanți și reglementarea reală a prețului poliței de asigurare obligatorie RCA. Dacă vor continua să se scumpească atât carburanții, cât și RCA-ul, vom ajunge în situația de blocaj al lanțului de aprovizionare cu mărfuri, anunță COTAR printr-un comunicat, citat de Agerpres.
„Cum se justifică scumpirea benzinei și a motorinei la pompă?”
Dacă este adevărat că România are rezerve de combustibil care pot acoperi necesarul pentru următoarele cinci luni, în cazul în care nu s-ar mai rafina sau importa niciun litru de motorină sau benzină – așa cum a declarat, săptămâna trecută, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, la briefingul de presă ce a urmat ședinței de Guvern de joi -, cum se justifică scumpirea benzinei și a motorinei la pompă?
Nu este prima oară când se întâmplă acest lucru, iar scumpirile nejustificate le decontează românii. Jocul acesta cu intervenția Consiliului Concurenței și al ANPC, amenințările de la o instituție la alta, nu fac decât să ofere publicului plătitor un spectacol grotesc, mult prea ieftin pentru prețul încasat de stat, pentru că realmente banii rămân dați, statul încasează la buget de la toți românii, din scumpirile carburanțior, din accize, din scumpirile în lanț la produse și servicii, apoi din amenzi. Iar pentru a nu riposta pentru că plătesc din ce în ce mai mult, nejustificat, românilor li se aruncă în spațiul public, de fiecare dată, acest circ institutional.
Între timp, firmele dau faliment, angajații rămân fără locuri de muncă, viața în România se scumpește și devine insuportabilă, iar românii care plătesc totul din ce în ce mai scump nu au niciun beneficiu.
Noi, transportatorii, suntem primii loviți de aceste scumpiri nejustificate ale carburanților și ale polițelor RCA – două domenii în care Guvernul ar fi trebuit să intervină, dar continuă să nu o facă. Ne-am săturat să vedem cum apar, de fiecare dată, declarații politice de pe margine, că dacă șeful Consiliului Concurenței și președintele ANPC nu sancționează scumpirile nejustificate ale carburanților la pompă, trebuie să fie demiși, pentru că prețul nu ar trebui să fie mai mare de 8 lei, cu tot cu TVA.
Toti fac parte din același guvern și nu vedem nicio măsură concretă.
Nu ne ajută cu nimic nici declarația de sâmbătă a ministrului Energiei, Bogdan Ivan, care ne explica, de la Bistrița, că este extrem de important ca în România prețul carburanților să nu ajungă la două cifre și că se lucrează la cinci scenarii care să prevină o astfel de situație.
‘Vă oferim noi un scenariu, domnule ministru: interveniți cu pârghiile pe care le aveți la dispoziție, pentru a opri aceste scumpiri nejustificate. Domnule Bolojan, atunci când nu se vor mai putea onora contractele de transport, din cauza prețurilor care nu vor mai acoperi valoarea acestor contracte, cu ce vor putea face șoferii de tir aprovizionarea magazinelor? Cu metroul, cu tramvaiul sau cu trenul? Cerem intervenția de urgență a Guvernului în scăderea accizelor la carburanți și în stoparea scumpirilor nejustificate ale benzinei și motorinei, precum și a prețurilor polițelor RCA care au scăpat de sub control și se adaugă la scumpirile în lanț, până vor pune pe butuci economia României!’, a declarat Vasile Ștefănescu, președintele COTAR.
Sunt două lucruri care afectează foarte grav transportul de persoane și de mărfuri: prețul carburanților și polița RCA.
Se poate da o ordonanță de urgență sau o hotărâre de guvern, pentru scăderea accizelor la benzină și la motorină, dar și pentru ca o instituție bancară românească să emită polite RCA – situație prevăzută și de Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto, iar din acel moment vom putea plăti o poliță RCA corectă. Conform Art. 47 din lege – Înființarea/Preluarea unei companii de asigurări -Ministerul Finanțelor Publice putea elabora actul normativ pentru înființarea sau preluarea unei companii de asigurări cu capital de stat, în domeniul asigurărilor RCA și altor tipuri de asigurări, dar nu s-a dorit acest lucru. COTAR solicită încă o data intervenția Guvernului României pentru înființarea unei astfel de companii de asigurări cu capital de stat, în domeniul asigurărilor RCA”, susține COTAR.
Incidentul a avut loc în apropierea districtului Finike, pe coasta sudică a Turciei, o zonă cunoscută ca rută frecvent utilizată de migranți care încearcă să ajungă pe mare către Europa, scrie Reuters.
Potrivit informațiilor furnizate de autorități, accidentul cu migranți din Turcia s-a produs după ce ambarcațiunea a fost detectată în zorii zilei de luni de radarele pazei de coastă. Barca pneumatică, care se deplasa cu viteză mare, a refuzat să se oprească, în ciuda avertismentelor repetate transmise de forțele navale.
În timpul tentativei de fugă, barca migranților a intrat în coliziune cu o navă a pazei de coastă. Impactul a fost violent, provocând pierderi de vieți omenești și rănirea mai multor persoane aflate la bord.
În urma accidentului, șase migranți și un cetățean turc au fost salvați din mare. Autoritățile au confirmat însă că 14 persoane au fost găsite decedate. Alte 15 persoane au reușit să continue deplasarea cu ambarcațiunea avariată până la țărm, unde au fost ulterior reținute de forțele de securitate.
Operațiunile de salvare au fost desfășurate rapid, implicând nave și echipe medicale, însă condițiile de navigație și viteza mare a bărcii au contribuit la gravitatea incidentului.
Autoritățile turce au deschis o anchetă pentru a stabili circumstanțele exacte ale coliziunii și pentru a identifica eventualele rețele implicate în organizarea transportului ilegal de migranți.
Purtătorul de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea, a oferit, luni. detalii despre funcționarea acestui sistem de protecție civilă în contextul crizei.
„În cadrul aceluiași mecanism, care reprezintă un fel de capacitate strategică de prepoziționare de capabilități și resurse ale Uniunii Europene în 22 de țări, inclusiv în România, există un asemenea depozit special. Există în Polonia, operat de LOT, Liniile Poloneze, o capacitate de transport strategică de urgență în cadrul RescEU care are trei avioane permanent la dispoziție: două avioane, hai să spunem, de evacuare de pasageri și un avion specializat pentru evacuarea pacienților medicali”.
Țărnea a precizat că planificarea pentru noi misiuni din regiune este deja în curs.
„România mai are un număr de zboruri rezervate în acest mecanism și în măsura în care în zilele acestea pregătirile operaționale continuă, o să vă spunem detalii suplimentare despre noi zboruri de acest tip”.
Referitor la logistica acestor operațiuni, Țărnea a explicat:
„Diferența între zborurile sub mecanismul RescEU și evacuările făcute sub mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene, sunt că în cazul RescEU e vorba despre o capabilitate a Uniunii Europene, costurile și de menținere și de utilizare a acestuia sunt 100% asigurate de Uniunea Europeană, deci sunt repatrieri plătite din bugetul Uniunii Europene”.
Aproximativ 2.000 numărul de cetățeni români s-au întors din Orientul Mijlociu fie cu zboruri de evacuare, fie cu zboruri de repatriere asistată sau comerciale facilitate de stat, a transmis Țărnea. Separat, aproximativ 1.500 de cetățeni au revenit prin mijloace proprii.
Donald Trump este nemulțumit de numirea lui Mojtaba Khamenei în funcția de noul lider suprem al Iranului. Potrivit prezentatorului Fox News, Brian Kilmeade, care a vorbit cu Donald Trump, liderul SUA este nemulțumit de alegere.
Într-o discuție cu prezentatorul, Trump a răspuns scurt: „Nu sunt mulțumit”.
Comentariul a venit imediat după ce Mojtaba Khamenei a fost numit noul lider suprem al Iranului.
Pe de altă parte, Vladimir Putin, președintele Rusiei, l-a felicitat astăzi pe noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, după numirea sa:
„Din partea mea, aș dori să confirm sprijinul nostru neclintit pentru Teheran și solidaritatea cu prietenii noștri iranieni.
Sunt încrezător că veți continua cu onoare munca tatălui dumneavoastră și veți uni poporul iranian în fața încercărilor grele.”
Potrivit vicepremierului, mai multe instituții „încă nu și-au descărcat aplicațiile cu care pot citi aceste noi cărți de identitate sau nu și-au cumpărat acele cititoare”.
„Până acum, sunt peste 2.200 de postări ale oamenilor. Le împărțim pe categorii. Evident că din cele 2000 și ceva de postări se coagulează 15-20 de domenii în care oamenii întâmpină dificultăți în relația cu statul.”, a spus vicepremierul.
Potrivit acesteia, cele mai multe probleme sunt legate de implementarea cărții electronice de identitate.
„Cele mai multe sunt în zona de carte electronică de identitate, pentru că este acest produs nou și din nefericire statul știe să se saboteze el pe el singur”, a afirmat Gheorghiu.
Vicepremierul a explicat ce urmează în privința sesizărilor.
„Ce vom face împreună cu Ministerul Afacerilor Interne? Vom identifica blocajele și vom încerca să le rezolvăm. Deci luăm în fiecare lună primele zece domenii de blocaj și încercăm să le rezolvăm, iar dacă sunt blocaje care vin din legislație, vom încerca să sesizăm inclusiv Parlamentul privind nevoia de a interveni în anumite zone”.
Vicepremierul a precizat că persoanele care depun sesizări vor primi feedback din partea autorităților: „Oamenii vor afla, primesc un tracking number, cu care își pot urmări sesizarea, astfel încât să știe în fiecare clipă ce se întâmplă cu ea (…). Noi vă promitem că în fiecare lună vom avea o raportare cu primele zece domenii. Pe măsură ce rezolvăm, vom trece la următoarele. Încercăm să facem lucrurile astfel încât să nu mai poată fi întoarse din drum”.
„Europa nu mai poate fi un gardian al vechii ordini mondiale. Este o lume care a dispărut și nu se va mai întoarce. Vom apăra și susține întotdeauna sistemul bazat pe reguli pe care l-am ajutat să-l construim împreună cu aliații noștri, dar nu ne mai putem baza pe el ca singura modalitate de a ne apăra interesele sau să presupunem că regulile sale ne vor proteja de amenințările complexe cu care ne confruntăm.
Trebuie să reflectăm urgent asupra faptului dacă doctrina și procesul nostru decizional – toate concepute într-o lume postbelică de stabilitate și multilateralism – au ținut pasul cu viteza schimbărilor din jurul nostru
Putem construi o politică externă care să ne facă mai puternici pe plan intern. Mai influenți la nivel global. Și un partener mai bun pentru țările din întreaga lume.
Acesta este un pilon fundamental al independenței europene care ne protejează interesele și ne promovează valorile”, spune von der Leyen.
Șefa Comisiei Europene s-a întrebat retoric dacă actuala ordine globală bazată pe reguli este „mai mult un ajutor sau un obstacol” pentru Europa:
„Indiferent dacă sistemul pe care l-am construit – cu încercări bine intenționate de consens și compromis – este mai degrabă un ajutor sau un obstacol pentru credibilitatea noastră ca actor geopolitic.
Știu că acesta este un mesaj dur și o conversație dificilă. Dar știu, de asemenea, că mulți dintre voi ați simțit această tensiune în munca voastră de zi cu zi. Ideea este că, dacă credem – așa cum cred eu – că avem nevoie de o politică externă mai realistă și bazată pe interese”.
Discursul lui Von der Leyen vine în urma unor mesaje similare transmise în ultimele săptămâni de cancelarul german Friedrich Merz și de prim-ministrul canadian Mark Carney, ambii stimulați de schimbările radicale din Statele Unite sub președintele Donald Trump.
Suveranism și independență a UEȘeful Comisiei a continuat să reitereze apelurile pentru o Europă mai independentă, subliniind eforturile deja depuse pentru a reduce riscul reprezentat de „un singur furnizor pentru active vitale – de la energie la apărare, de la semiconductori la vaccinuri, de la tehnologii curate la materii prime”.
Ursula von der Leyen a pledat astăzi pentru suveranism și independență în UE:
„Scopul este să devenim mai rezistenți, mai suverani și mai puternici – de la apărare la energie, de la materii prime critice la tehnologii strategice… Așa arată independența în lumea de astăzi.
Trebuie să fim pregătiți să ne proiectăm puterea cu mai multă asertivitate. De exemplu, pentru a contracara agresiunea și interferența străină cu toate instrumentele noastre – fie ele economice sau diplomatice, tehnologice sau militare.”
UE trebuie să fie „mai pragmatică” în ceea ce privește comerțul, spune șefa Comisiei Europene:
„Aproape 2/3 din creșterea economică globală are loc în afara SUA și a Chinei. Țările de pe toate continentele își caută locul în lume. Nu vor să facă parte din nicio sferă de influență. Vor să fie prospere și suverane.”
„Securitatea, principalul factor al organizării UE”
Pregătirile pentru o „Strategie europeană de securitate” sunt deja în curs de desfășurare, o abordare care va fi piatra de temelie a viziunii UE, spune von der Leyen:
„Securitatea trebuie să devină principiul factor al organizării acțiunilor noastre. Aceasta trebuie să fie mentalitatea implicită – de la apărare la date, de la industrie la infrastructură, de la tehnologie la comerț.
Vom face acest lucru împreună cu partenerii: Am deschis SAFE către Canada. Dorim să integrăm lanțurile valorice ale apărării cu India. Lucrările progresează cu Australia.
Unii ar putea spune că ieșim din zona noastră de confort. Alții susțin că ar trebui să ne concentrăm doar pe ceea ce se întâmplă la propriile noastre granițe. Dar amenințările cu care ne confruntăm vin din toate direcțiile și din toate domeniile – fie ele cibernetice, fie cele spațiale.
Așadar, această abordare cu adevărat completă a securității noastre trebuie să continue să ne ghideze activitatea. Ideea este că lumea din jurul nostru se schimbă cu o viteză incredibilă, iar acum și Europa se schimbă.”
În ceea ce privește Iranul, șefa Comisiei Europene a declarat: „Nu ar trebui să se verse lacrimi pentru regimul iranian. Acest regim a provocat moartea și a impus represiune propriului popor. A masacrat 17.000 de tineri. Acest regim a provocat devastare și destabilizare în regiune prin intermediul intermediarilor săi. Mulți iranieni din țară și din întreaga lume au sărbătorit moartea lui Khamenei.
Poporul iranian merită libertate, demnitate și dreptul de a-și decide propriul viitor, chiar dacă știm că acest lucru va fi plin de pericole și instabilitate în timpul și după război”
Președintele Comisiei Europene a anunțat că Europa va fi întotdeauna alături de Ucraina și a vorbit și despre situația tragică din Gaza.
Acesta a precizat că PSD este de acord ca propunerea să fie făcută de USR, însă nu și cu numele avansate până în prezent. Potrivit liderului social-democrat, poziția partidului este fermă și a fost anunțată public, fără intenția de a fi schimbată la votul din Parlament.
PSD cere ca USR să vină cu o altă nominalizare, condiția esențială fiind ca persoana propusă să nu beneficieze de pensie specială. Liderul partidului a subliniat că USR a susținut ani la rând eliminarea privilegiilor de acest tip, iar acum ar trebui să aplice aceste principii chiar în propriile propuneri.
„Dacă tot au susținut aceste chestiuni, ar trebui să înceapă cu ei”, a transmis liderul PSD, arătând că există, în mod cert, persoane în USR care îndeplinesc criteriile profesionale necesare și care nu au pensii speciale.
Ziua de 9 martie a fost declarată oficial „Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989” prin Legea nr. 247/2011, adoptată de Parlamentul României și publicată în Monitorul Oficial în decembrie 2011. Potrivit actului normativ, autoritățile publice centrale și locale pot organiza în această zi ceremonii, manifestări comemorative sau evenimente dedicate memoriei celor care au suferit în închisorile și lagărele regimului comunist.
Data de 9 martie a fost aleasă și pentru că coincide cu sărbătoarea religioasă a Sfinților 40 de Mucenici. Este un moment în care, în multe biserici din România, sunt oficiate slujbe de pomenire pentru victimele represiunii comuniste.
Mii de români persecutați de regimul comunistRegimul comunist instaurat în România după 1945 a recurs la represiune politică împotriva celor considerați opozanți: intelectuali, studenți, preoți, militari, țărani sau oameni politici. Potrivit documentărilor istorice, sute de mii de români au fost arestați, trimiși în închisori sau lagăre de muncă forțată. Și mai mulți au fost deportați sau obligați la muncă în proiecte titanice precum Canalul Dunăre–Marea Neagră.
În perioada comunistă au existat zeci de penitenciare și lagăre de muncă, unde deținuții politici erau închiși în condiții dure pentru activitatea lor anticomunistă sau pentru simple opinii considerate ostile regimului.
Manifestări și ceremonii comemorativeÎn fiecare an, instituții publice, organizații civice și foști deținuți politici organizează ceremonii de comemorare, depuneri de coroane și conferințe dedicate memoriei victimelor comunismului.
Astfel de evenimente au loc adesea la Monumentul Național „Aripi” din București, dedicat rezistenței anticomuniste, dar și la alte monumente și memoriale din țară, inclusiv la Memorialul Victimelor Comunismului de la Sighet. Scopul acestor comemorări este păstrarea memoriei istorice și transmiterea către noile generații a lecțiilor legate de abuzurile și represiunea regimului totalitar.
